\id 1PE \h 1 PEDRO \toc1 1 Pedro Nabema Carta Pedroba B̸ʌd̶a \toc2 1 Pedro \toc3 1 Pedro \mt1 1 PEDRO \mt2 NABEMA CARTA PEDROBA B̸ɅD̸A \ip Pedroba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Jesuba idji trʌ̃sid̶e b̶eda beabari basía (Marco 1:16-18). Baribʌrʌ Jesuba diabued̶ad̶ebemada Pedrora dji dromaara b̶asia. Idjiabʌrʌ Jerusaleʌ̃ne Ãcõrẽ de dromane judiorãa Jesucritod̶ebemada ebud̶a jaradiasia (Hecho 2:14-41) idjab̶a judiorãẽ́maa bid̶a Jesud̶ebemada jarad̶e wãsia (Hecho 10:1-48). Poa 67are romanorãba idjira quĩrã ed̶aa crud̶e cachi beasid̶aa. \ip Poa 64d̶e Roma puruda bá wãsia. Zocãrãmaarã dji boro Neroʌ̃ abadaba bábisia de djiwid̶ida ocuai carea. Baribʌrʌ nẽbʌrad̶e b̶a amaaba Neroʌ̃ba jarasia Crito ĩjã b̶eadrʌ bed̶ead̶e panʌda. Maʌ̃ bẽrã romanorãba drua b̶eaza djabarãra biẽ́ od̶i carea ẽpẽ panesid̶aa. Maʌ̃ carea Pedroba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Romaneba djabarã drua b̶eaza diabuesia bia mĩga panʌmĩna Critoda ĩjã pananamãrẽã (2:18-25; 3:8-18; 4:12-19; 5:8-11). \ip Dji crĩcha dromada 2:21ne nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Critora bãrã carea bia mĩgad̶a bẽrã Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia bia mĩgad̶amãrẽã. Crito bia mĩgasid̶e unubisia bãrã mĩgabʌdad̶e sãwã nĩbad̶ida panʌda.” \ip Naʌ̃ cartad̶e Pedroba b̶ʌsia Ãcõrẽba Jesucritod̶eba dadjirãra edasida idji puruda b̶amãrẽã (1:1-11; 2:1-10). Maʌ̃ bẽrã dadjirãra ne jũmane jipa nĩbad̶ida panʌa (1:1neba ab̶a 3:7d̶aa, 4:1-11; 5:1-11). Dadji druad̶ebema leyda, dji bororã sid̶a ĩjãnida panʌa (2:13-17). Baribʌrʌ ne jũma cãyãbara Jesucritoda ĩjãnida panʌa (3:13-16). \c 1 \s1 Pedroba naʌ̃ cartad̶e naãrã b̶ʌd̶a \p \v 1 Mʌ̃ra Pedroa, Jesucritoba diabued̶aa. Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa Ãcõrẽba edad̶arã Ponto druad̶e, Galacia druad̶e, Capadocia druad̶e, Asia druad̶e, Bitinia druad̶e bid̶a ãĩbemarã quĩrãca panabada itea. \v 2 Dadjirã Zeza Ãcõrẽba bãrãra edasia idjia naẽnaed̶a crĩcha b̶ad̶a quĩrãca. Ãcõrẽ Jaureba bãrãra idji itea b̶ʌsia Jesucritoda ĩjãnamãrẽã idjab̶a idji oad̶eba Ãcõrẽ quĩrãpita cadjirua neẽ́ b̶ead̶amãrẽã. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida, necai b̶ai sid̶a bãrãa dia b̶aida. \s1 Pedroba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶a \p \v 3 Dadjirã Boro Jesucrito Zeza Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ida panʌa. Idjia dadjirãra bio quĩrã djuburiad̶a bẽrã Jesucrito beu b̶ad̶a ʌ̃rẽbad̶ad̶eba zocai b̶ai djiwid̶ida diasia. Maʌ̃ bẽrã idji ume bajãne pananida jʌ̃ã panʌa. \v 4 Ãcõrẽba zocai b̶ai djiwid̶ida diad̶a bẽrã idjia dadjirã itea bajãne waga erob̶ʌra jũma edad̶ia. Maʌ̃gʌra ãrĩcaa, jõcaa, idjab̶a cadjirua neẽ́ b̶ʌa. \v 5 Jesucritoda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba bãrãra waga erob̶aya ab̶a jĩrũarebema ewarid̶e ẽdrʌ edabʌrʌd̶aa. \p \v 6 Maʌ̃ carea ara nawena ne quĩrãtanoaneba bãrãra bia mĩga panʌmĩna bio b̶ʌsrid̶a panʌa. \v 7 Mãwã bia mĩgad̶ida panʌa maʌ̃ droa panʌneba unubid̶i carea Jesucritora wãrãda ĩjã panʌda. Bãrãba ĩjã panʌra oro quĩrãca b̶ʌa. Orora jʌ̃wʌ̃rʌ̃ãba dorrab̶aribibadaa idji awa b̶emãrẽã. Ara maʌ̃ quĩrãca bãrã bia mĩga panʌ droa panʌneba unubi panʌa Jesucritora wãrãda ĩjã panʌda. Maʌ̃gʌra oro cãyãbara biara b̶ʌa orora ãrĩbari bẽrã. Bãrãba Jesucritora wãrãda ĩjã panʌda unubi panʌ bẽrã, idji unubʌdad̶e Ãcõrẽba bãrãra bia unuya, bia jaraya idjab̶a dji dromarãda b̶ʌya. \p \v 8 Bãrãba ununacamĩna Jesucritora quĩrĩã panʌa. Nawena ununaẽ́ panʌmĩna idjida ĩjã panʌa. Idji carea bio b̶ʌsrid̶a panʌa. Jãcua b̶ʌsrid̶a panʌ bẽrã maʌ̃ b̶ʌsrid̶ara sãwãbʌrʌ b̶ʌda poya cawa jarad̶aẽ́a. \v 9 Mãwã b̶ʌsrid̶a panʌa Jesucrito ĩjã panʌneba Ãcõrẽba ẽdrʌ edai bẽrã. \p \v 10 Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba naẽnaed̶a jarabadjid̶aa Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrã ẽdrʌ edaida. Maʌ̃gʌd̶ebema cawad̶i carea ãdjirãba quĩrãcuita crĩchabadjid̶aa idjab̶a iwid̶ibadjid̶aa. \v 11 Crito Jaure ãdji sod̶e b̶ʌba bed̶eabibadjia Crito bia mĩgaped̶a Ãcõrẽba bia b̶ʌid̶ebemada. Bed̶eaped̶ad̶acarea cawa quĩrĩã panasid̶aa caid̶ebemada Crito Jaureba ãdjirãa bed̶eabisida idjab̶a sãʌ̃be jũma maʌ̃gʌra mãwãida. \v 12 Baribʌrʌ Ãcõrẽba cawabisia ãdjia bed̶eaped̶ad̶ara ãdji ewarid̶e mãwãẽ́da, ãtebʌrʌ nocoarebema ewarid̶e mãwãida jũma dadjirã carebai carea. Ãdjia bed̶eaped̶ad̶ara id̶ira bed̶ea bia Critod̶ebema jaradia panʌba dadjirãa ebud̶a cawabi panʌa Ãcõrẽ Jaure bajãneba diabued̶ad̶eba. Maʌ̃gʌra bajãnebema nezocarã bid̶a cawa quĩrĩã panʌa. \s1 Ãcõrẽ itea bia b̶ead̶adua \p \v 13 Maʌ̃ bẽrã bia od̶i carea crĩcha cawaad̶eba b̶ead̶adua. Quĩrãipa b̶ead̶adua. Sẽnaẽ́ jʌ̃ã pananadua Jesucrito unubʌda ewarid̶e Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra bia edamãrẽã. \v 14 Warra cʌwʌrʌ ĩjã b̶ʌ quĩrãca b̶ead̶adua. Naʌ̃ cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra waa orãnadua Ãcõrẽ adua b̶easid̶e obadaped̶ad̶a quĩrãca. \v 15 Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia. Idjira ne jũmane jipa b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã bãdjia obʌdaza jipa b̶ead̶adua. \v 16 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Jipa b̶ead̶adua mʌ̃ra jipa b̶ʌ bẽrã.”\f + \fr 1:16 \ft Levitico 11:45; 19:2.\f* \p \v 17 Bãrãba Ãcõrẽa bed̶eabʌdad̶e bãrã Zeza abadaa. Dadjia oped̶ad̶a quĩrãca idjia jũmarãda cawa oya. Maʌ̃ bẽrã wad̶i naʌ̃ ẽjũãne ãĩbemarã quĩrãca panʌmisa ewariza idji waya panʌneba jipa nĩbad̶adua. \v 18-19 Bãrãra naẽna siriẽ́ b̶ea crĩchad̶eba nĩbabadjid̶aa bãrã drõã naẽnabemarãba mãwã jaradiabadjid̶a bẽrã. Baribʌrʌ cawa panʌa Ãcõrẽba bãrãra maʌ̃nebemada ẽdrʌ edasida. Idjia bãrãra nẽdoẽ́ basía oro ãrĩda b̶ʌba wa parata ãrĩda b̶ʌba, ãtebʌrʌ Crito oaba nẽbʌa nẽdosia. Critora dji biara b̶ʌ oveja zaque Ãcõrẽa babue diad̶a quĩrãca b̶asia. \v 20 Naʌ̃ ẽjũã oi naẽna Ãcõrẽba Critora edaped̶a naʌ̃ jĩrũarebema ewarid̶e diabuesia bãrãra bia b̶ead̶amãrẽã. \v 21 Critod̶eba bãrãba Ãcõrẽra ĩjã panʌa. Ãcõrẽba idjira beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbabiped̶a dji dromada b̶ʌsia. Maʌ̃ bẽrã bãrãba Ãcõrẽra wãrãda ĩjã panʌa idjab̶a jʌ̃ã panʌa Ãcõrẽba jarad̶ara jũma omãrẽã. \p \v 22 Wãrã bed̶eada ĩjã o panʌ bẽrã bãrãra cadjirua neẽ́ panesid̶aa. Maʌ̃ bẽrã djabarãra wãrãda quĩrĩã panʌa. Sod̶eba wãrãda bio dji quĩrĩã b̶ead̶adua. \v 23 Naʌ̃ djara beuida b̶ʌd̶eba bãrãra djiwid̶ida tod̶aẽ́ basía, ãtebʌrʌ Ãcõrẽ beucad̶eba djiwid̶ida tosid̶aa. Ãcõrẽ bed̶ea jõcaba zocai b̶aida diabaria. Maʌ̃ bed̶ead̶eba bãrãra djiwid̶ida tosid̶aa. \v 24 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Jũmarãda chirua quĩrãca b̶eaa. Ãdji quĩrãwãrẽãra nepõnõ quĩrãca b̶ʌa. \q1 Chiruara purrubaped̶a dji põnõra jurrubaria. \v 25 Baribʌrʌ dadjirã Boro bed̶eara jõcaa.\f + \fr 1:25 \ft Isaía 40:6-8.\f* \m Maʌ̃ bed̶ea jõcara bed̶ea bia Critod̶ebemaa. Maʌ̃gʌra djabarãba bãrãa jarasid̶aa. \c 2 \s1 Ãcõrẽba edad̶a ẽberãrã \p \v 1 Djãrã biẽ́ od̶ira igarad̶adua. Djãrãra cũrũgarãnadua. Ʌ̃cʌrʌba ara ãdjia jarabada quĩrãca od̶acaa. Maʌ̃ ẽberãrã quĩrãca b̶earãnadua. Djãrãba erob̶ʌ carea biẽ́ crĩcharãnadua. Djãrãra biẽ́ jararãnadua. \v 2-3 Dadjirã Boroba biad̶eba bãrãra carebabarida cawasid̶aa. Maʌ̃ bẽrã warra zaque djiwid̶i tod̶aba ju do quĩrĩã b̶abari quĩrãca Ãcõrẽ bed̶eara biara cawa quĩrĩãnadua.\f + \fr 2:2-3 \fq Ju do quĩrĩã b̶abari quĩrãca Ãcõrẽ bed̶eara biara cawa quĩrĩãnadua.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ Jaureba dia b̶ʌ jub̶ara do quĩrĩãnadua.”\f* Idji bed̶eara jub̶a idji awa quiru quĩrãca b̶ʌa. Idji bed̶eada cawa wãnibʌrʌ warid̶ia ab̶a idjia bãrã ẽdrʌ edabʌrʌd̶aa. \p \v 4 Dadjirã Boro Jesucritomaa zed̶adua. Idjira zocai b̶ʌa, de oi careabema mõgara quĩrãca b̶ʌa.\f + \fr 2:4 \fq Idjira zocai b̶ʌa, de oi careabema mõgara quĩrãca b̶ʌa.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idjira zocai b̶ʌ mõgaraa.”\f* Ẽberãrãba idjira igarasid̶aa, baribʌrʌ Ãcõrẽba edasia mõgara biya quiru nẽbʌa b̶ʌ quĩrãca. \v 5 Bãrãra idjid̶eba zocai b̶ea bẽrã de oi careabema mõgara quĩrãca b̶eaa. Bãrãneba Ãcõrẽba idji deda obʌrʌa. Idjab̶a bãrãra sacerdoterã idji itea b̶ʌd̶aa. Bãrãba Jesucritod̶eba Ãcõrẽ itea ne o panʌne idjía animarã babue diabʌda quĩrãca o panʌa. Mãwã o panʌra idjia bia unu b̶ʌa. \v 6 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e Jesucritod̶ebemada nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Ũrĩnadua, Sioʌ̃ purud̶e mʌ̃a de oi careabema mõgara dji biara b̶ʌda b̶ʌbʌrʌa.\f + \fr 2:6 \ft Sioʌ̃ purura idjab̶a Jerusaleʌ̃ abadaa.\f* \q1 Maʌ̃ mõgara biya quiru nẽbʌa b̶ʌda mʌ̃a edasia. Maʌ̃ bẽrã idji ĩjã b̶ʌba idji quĩrĩãbe ĩjã b̶ʌẽ́a.\f + \fr 2:6 \ft Isaía 28:16.\f* \m \v 7 Bãrã dji Crito ĩjã b̶eamaarã idjira bio bia b̶ʌa. Baribʌrʌ idji ĩjãẽ́ b̶eamaarã biẽ́ b̶ʌa. Ãdjid̶ebemada Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 De obadaba mõgara igaraped̶ad̶ara dji biara b̶ʌda b̶esia.\f + \fr 2:7 \ft Salmo 118:22.\f* \m \v 8 Idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Maʌ̃ mõgarad̶e ẽberãrãra tenedrʌd̶aped̶a b̶aed̶ia.\f + \fr 2:8 \ft Isaía 8:14.\f* \m Ãdjirãba Ãcõrẽ bed̶eara ĩjãnaẽ́ panʌ bẽrã mõgarad̶e tenedrʌbʌda quĩrãca panʌa. Ãcõrẽba ãdjirãra b̶ʌsia mãwã b̶ead̶amãrẽã. \p \v 9 Baribʌrʌ bãrãra Ãcõrẽba edad̶arãa, jũmarã Boro Ãcõrẽ sacerdoterãa, idji itea b̶ʌd̶a ẽberãrãa, idji purua. Mãwã Ãcõrẽba bio biya od̶ad̶ebemada bãrãba bed̶eabadaa. Ãcõrẽba bãrãra pãĩmanebemada trʌ̃sia idji ʌ̃naa bio biya quirud̶e b̶ead̶amãrẽã. \v 10 Naẽna bãrãra Ãcõrẽ puruẽ́ basía, baribʌrʌ id̶ira Ãcõrẽ purua. Naẽna Ãcõrẽba bãrãra quĩrã djuburiaẽ́ b̶asia, baribʌrʌ id̶ira quĩrã djuburia b̶ʌa. \s1 Naʌ̃ ẽjũãnebema bororã bed̶eara ĩjãnadua \p \v 11 Mʌ̃ djabarã, naʌ̃ ẽjũãne bãrãra drua ãĩbemarãa. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a bãrãa bed̶ea djuburiaya naʌ̃ cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda igarad̶amãrẽã. Maʌ̃gʌra dadji jaure ume djõ b̶ʌa. \v 12 Ãcõrẽ adua b̶ea tãẽna jipa nĩbad̶adua. Ara nawena ãdjirãba bãrãra cadjirua obadarãana a panʌmĩna, bãrãba bia o panʌra unu panʌa. Maʌ̃be Ãcõrẽ zebʌrʌd̶e bãrã carea idjía bia bed̶ead̶ia. \p \v 13 Dadjirã Boro Jesucrito carea jũma naʌ̃ ẽjũãnebema bororã bed̶eara ĩjãnadua. Naʌ̃ druad̶ebema boroba jarabʌrʌra ĩjãnadua idjira dji dromaara b̶ʌ bẽrã. \v 14 Idjiarebemarãba jarabʌda sid̶a ĩjãnadua. Dji boroba ãdjirãra b̶ʌsia cadjirua obadarãda cawa od̶amãrẽã idjab̶a bia obadarãda bia jarad̶amãrẽã. \v 15 Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌa bãrãba biada o pananida. Mãwã bãrãba crĩcha neẽ́ b̶eada chupeabid̶ia adua panʌneba bãrãra biẽ́ jarabada bẽrã. \p \v 16 Critoba bãrãra ẽdrʌ b̶ʌd̶a bẽrã, maʌ̃ ẽdrʌ b̶ʌd̶ad̶e nĩbad̶adua. Baribʌrʌ ẽdrʌ b̶ʌd̶a bẽrã crĩcharãnadua cadjiruara od̶ida panʌda. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽ nezocarãda b̶ead̶adua. \v 17 Jũmarãda wayad̶adua. Djabarãra bio quĩrĩãnadua. Ãcõrẽra wayad̶adua. Naʌ̃ druad̶ebema boro dji droma sid̶a wayad̶adua. \p \v 18 Nezocarã, bãrã borora waya pananadua. Idji bed̶eara ĩjã od̶adua. Ab̶abe bãrã boro dji quĩrã djuburiabari ume mãwã b̶earãnadua, ãtebʌrʌ dji cadrʌa ume bid̶a mãwã b̶ead̶adua. \v 19 Ed̶aud̶e bia o b̶ʌ carea dadjira bia mĩgabaria. Baribʌrʌ Ãcõrẽba idu mĩgabi b̶ʌda cawaped̶a jũma droaibʌrʌ, Ãcõrẽba bia unuya. \v 20 Bãrãba biẽ́ o panʌ carea dji boroba uibʌrʌ, bãrãba droad̶imĩna ¿caiba bãrãnebemada bia bed̶eai? Baribʌrʌ bia o panʌ carea mĩga panʌne droad̶ibʌrʌ, Ãcõrẽba bia unuya. \v 21 Critora bãrã carea bia mĩgad̶a bẽrã Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia bia mĩgad̶amãrẽã. Crito bia mĩgasid̶e unubisia bãrã mĩgabʌdad̶e sãwã nĩbad̶ida panʌda. \v 22 Critoba cadjiruara oca basía idjab̶a sewa oca basía.\f + \fr 2:22 \ft Isaía 53:9.\f* \v 23 Ẽberãrãba idji biẽ́ jarasid̶ad̶e ãdjirãra biẽ́ jaraẽ́ basía. Idji biẽ́ osid̶ad̶e ãdjirãra waragaẽ́ basía. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽba jipa cawa obari bẽrã idji biẽ́ o panʌra Ãcõrẽ jʌwad̶e b̶ʌbadjia. \v 24 Critoba dadjirã cadjiruara idji ʌ̃rʌ̃ crud̶e edesia dadjirãra cadjiruad̶ebemada beud̶aped̶a jipa b̶ead̶amãrẽã. Idji djara cõãdrʌcuaped̶ad̶ad̶eba bãrãra bia panesid̶aa. \v 25 Bãrãra naẽna oveja adua nĩna quĩrãca nĩbasid̶aa, baribʌrʌ id̶ira Critomaa jẽda zesid̶aa. Idjia bãrãra waga b̶ʌa oveja wagabariba idji oveja wagabari quĩrãca. \c 3 \s1 Quima bara b̶ea sãwã b̶ead̶id̶ebema \p \v 1-2 Wẽrã quima bara b̶ea, bãrã quima bed̶eara ĩjã od̶adua. Mãwã ʌ̃cʌrʌba Ãcõrẽ bed̶ea ĩjãnaẽ́ panʌmĩna bãrãra quĩrãipa b̶eada, Ãcõrẽ waya b̶eada ununaped̶a ĩjãnia. Bãrãba ãdjía ĩjãnamãrẽã jarad̶aẽ́mĩna bia o panʌ carea ĩjãbid̶ia. \v 3 Bãrã quĩrãwãrẽãra ab̶abe ʌ̃rʌ̃bemada b̶aiẽ́ b̶ʌa; bud̶a biya eruped̶a ne jũma pẽũ jʌ̃ b̶ʌd̶eba b̶aiẽ́ b̶ʌa, djio oro od̶a jʌ̃ b̶ʌd̶eba b̶aiẽ́ b̶ʌa, wua biya quiru jʌ̃ b̶ʌd̶eba b̶aiẽ́ b̶ʌa. \v 4 Ãtebʌrʌ bãrã quĩrãwãrẽãra sod̶ebʌrʌ b̶aida b̶ʌa; biya, necai b̶ʌd̶eba b̶aida b̶ʌa. Maʌ̃ quĩrãwãrẽãra ãrĩcaa idjab̶a Ãcõrẽba bia unu b̶ʌa. \v 5 Ara maʌ̃ quĩrãca drõã naẽnabema wẽrãrã Ãcõrẽ itea b̶ead̶ara quĩrãwãrẽã b̶easia. Ãcõrẽba jarad̶ara ãdjirãba sod̶eba wãrãda ĩjã panasid̶aa idjab̶a ãdji quima bed̶eara ĩjã obadjid̶aa. \v 6 Saraba Abrahaʌ̃ bed̶eara ĩjã obadjia idjab̶a mʌ̃ boroad̶a abadjia. Ne wayaa neẽ́ bãrãba ne jũma biada o pananibʌrʌ, Sara cauda b̶ead̶ia. \p \v 7 Umaquĩrãrã quima bara b̶ea, crĩcha biad̶eba bãrã quima ume bia b̶ead̶adua. Bãrã quima waya panʌneba ãdjira bia wagad̶adua, wẽrãra umaquĩrã cãyãbara ʌb̶ʌaẽ́ b̶ʌ bẽrã idjab̶a bãrã ume ãbaa Ãcõrẽ biad̶eba bajãne zocai b̶ead̶i bẽrã. Mãwã od̶aẽ́bʌrʌ, bãrãba iwid̶ibʌdara Ãcõrẽba bia ũrĩẽ́a. \s1 Bia o panʌ carea mĩgad̶id̶ebema \p \v 8 Maʌ̃ awara djabarã, ab̶ari crĩchad̶eba jũma bãrãra ãbaa bia duananadua. Djãrã carebai crĩchad̶eba b̶ead̶adua. Djabarã bẽrã dji quĩrĩãnadua. Dji quĩrã djuburiad̶adua idjab̶a djãrã cãyãbara biara b̶eada crĩcharãnadua. \v 9 Ab̶aʌba bãrãda biẽ́ osira ab̶ari quĩrãca orãnadua. Biẽ́ jarasira ab̶ari quĩrãca biẽ́ jararãnadua. Ãtebʌrʌ iwid̶id̶adua Ãcõrẽba idjira carebamãrẽã. Cawa panʌa Ãcõrẽba bãrãra edasida mãwã b̶ead̶amãrẽã. Mãwã b̶ead̶ibʌrʌ, Ãcõrẽba bãrã sid̶a carebaya. \v 10 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Bariduada b̶ʌsrid̶a b̶a quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ, cadjirua bed̶ea amaaba idji quĩrãmera wagaida b̶ʌa. \q1 Dãrã bia b̶a quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ, sewa o amaaba idji itera wagaida b̶ʌa. \q1 \v 11 Idjia ne jũma cadjiruada igaraped̶a biada o b̶aida b̶ʌa. \q1 Djãrã ume necai b̶ai carea jʌrʌped̶a mãwã b̶aida b̶ʌa. \q1 \v 12 Jũmarã Boro Ãcõrẽba ẽberã jipa b̶eara waga b̶ʌa. Ãdjirãba iwid̶ibʌdara bia ũrĩ b̶ʌa. \q1 Baribʌrʌ cadjirua obadara idu bia wãbicaa.\f + \fr 3:12 \ft Salmo 34:12-16.\f* \m \v 13 Bãrãba biada o pananibʌrʌ, ¿caiba bãrãda biẽ́ oi? \v 14 Baribʌrʌ bãrãba bia o panʌ carea bia mĩgad̶ibʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita bio bia b̶eaa. Bãrã biẽ́ obʌdara wayarãnadua. Jũmawãyã crĩcharãnadua. \v 15 Critora bãrã Boro bẽrã sod̶eba idjidrʌ wayad̶adua. Bãrãba Critod̶eba edad̶i carea jʌ̃ã panʌnebemada ab̶aʌba iwid̶isira arid̶e panuni carea b̶ead̶adua. Wayaad̶eba ijarad̶aẽ́ panunadua. \v 16 Ara bãdub̶a cawa pananadua cadjiruada od̶aẽ́ panʌda. Mãwãra bãrã Critod̶eba bia nĩnanebema biẽ́ bed̶eabadara perad̶ia. \p \v 17 Ãcõrẽba bãrãda idu bia mĩgabibʌrʌ, biara b̶ʌa bia o panʌ carea bia mĩgad̶ida biẽ́ o panʌ carea bia mĩgad̶i cãyãbara. \v 18 Critora jipa b̶ʌmĩna cadjirua carea b̶arima ab̶a beusia. Maʌ̃ba dadjirã dji jipaẽ́ b̶eara Ãcõrẽ ume bia b̶ʌsia. Idjira naʌ̃ djarad̶e beusia, baribʌrʌ Ãcõrẽ Jaured̶eba ʌ̃rẽbasia. \v 19 Idjab̶a Ãcõrẽ Jaured̶eba idjira jaure preso b̶eamaa wãsia. Wãped̶a jarasia jũma cadjiruara poyasida. \v 20 Maʌ̃gʌrã jaureba Noé ewarid̶e Ãcõrẽ bed̶eara ĩjãnaẽ́ basía. Maʌ̃ne Noéba jãba dromada o b̶ʌmisa Ãcõrẽba jũma droa b̶ʌd̶eba jʌ̃ã b̶asia ãdjirãba ĩjãnamãrẽã. Baribʌrʌ ẽberã zocãrãẽ́be dopapad̶ebemada ẽdrʌsid̶aa. Jipa jaraibʌrʌ, ochobe ẽdrʌsid̶aa. \v 21 Maʌ̃ dopapaba borocuebadad̶ebemada jara b̶ʌa. Borocuebʌdad̶e Jesucrito ʌ̃rẽbad̶ad̶eba dadjirãra ẽdrʌbadaa. Borocuebʌrʌba dadji cacua mititiara sʌgʌcaa ãtebʌrʌ mãwã obadaa dadjirãra Ãcõrẽ quĩrãpita waa bed̶ead̶e panʌẽ́da cawa panʌ bẽrã.\f + \fr 3:21 \fq Ãtebʌrʌ mãwã obadaa dadjirãra Ãcõrẽ quĩrãpita waa bed̶ead̶e panʌẽ́da cawa panʌ bẽrã.\ft Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ bed̶eaba nãwã jara b̶ʌa: “Borocuebʌdad̶e dadjirãba Ãcõrẽa iwid̶ibadaa dadji cadjiruara quĩrãdoamãrẽã.”\f* \v 22 Jesucritora bajãnaa wãped̶a Ãcõrẽ jʌwa araare b̶ʌa. Jũma bajãnebema nezocarãra, jũma jairã dji dromarãra, dji ʌb̶ʌa b̶ea sid̶a idji jʌwaed̶a erob̶ʌa. \c 4 \s1 Crito nĩbad̶a quĩrãca nĩbad̶adua \p \v 1 Critora naʌ̃ djarad̶e bia mĩgad̶a bẽrã bãrã bid̶a ab̶ari crĩchada erob̶ead̶adua. Naʌ̃ djarad̶e bia mĩga b̶ʌba cadjiruada igarasia. \v 2 Maʌ̃ba wad̶i naʌ̃ ẽjũãne b̶ʌd̶e naʌ̃ cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra o b̶aẽ́a, ãtebʌrʌ Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌdrʌ o b̶aya. \v 3 Naẽna bãrãba cadjiruara o b̶easia Ãcõrẽ adua b̶eaba obada quĩrãca. ¡B̸esia! ¡Waa mãwã orãnadua! Jũmawãyã aud̶uada obadjid̶aa, naʌ̃ cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda obadjid̶aa, beu nĩbabadjid̶aa, b̶ʌsrid̶a obadad̶e jũmawãyã cadjiruada obadjid̶aa, itua do awua b̶easia, idjab̶a jʌwaba od̶a ãcõrẽda ẽpẽbadjid̶aa. Maʌ̃ra Ãcõrẽba quĩrĩãcaa. \v 4 Id̶ira bãrãba waa Ãcõrẽ adua b̶ea ume cadjiruada od̶aca bẽrã ãdjirãba cawa crĩchad̶acaa. Maʌ̃ carea bãrãnebemada biẽ́ bed̶eabadaa. \v 5 Baribʌrʌ Ãcõrẽba cawa obʌrʌd̶e ãdjia oped̶ad̶ara idjía jũma jarad̶ia. Idjia zocai b̶eara, beud̶arã sid̶a cawa oi carea b̶ʌa. \v 6 Maʌ̃ bẽrã bed̶ea bia Critod̶ebemada beud̶arãa jaradiasid̶aa ãdji jaurera zocai b̶ead̶amãrẽã Ãcõrẽ zocai b̶ʌ quĩrãca.\f + \fr 4:6 \fq Beud̶arãa.\ft Ʌ̃cʌrʌmaarã jara b̶ʌa djabarã zocai b̶easid̶ad̶e maʌ̃ bed̶eara ũrĩsid̶ada. Dewararãmaarã jara b̶ʌa Crito zei naẽnabemarãba ũrĩsid̶ada.\f* Mãwãmĩna ãdjirãra naʌ̃ djarad̶e beusid̶aa Ãcõrẽba jũmarãda beud̶ida panʌana ad̶a bẽrã. \p \v 7 Ne jũma jõi ewarira caita b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã jipa crĩcha b̶ead̶adua idjab̶a quĩrãcuita b̶ead̶adua. Mãwã Ãcõrẽa poya iwid̶id̶ia. \v 8 Bio dji quĩrĩã b̶ead̶adua. Maʌ̃gʌra ne jũma cãyãbara biara b̶ʌa. Quĩrĩã erob̶ʌba cadjiruara b̶arima zocãrã quĩrãdoabaria. \v 9 Bãdji diguid̶a biẽ́ crĩchad̶aẽ́ dji bia edad̶adua. \v 10 Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãza djãrã carebad̶amãrẽã awara awara diasia. Ãcõrẽ nezoca biarã bẽrã idjia bãdjiza diad̶ad̶eba djãrãra carebad̶adua. \v 11 Ab̶aʌba jaradiaibʌrʌ, Ãcõrẽ bed̶eada jaradia b̶ʌ bẽrã quĩrãcuita jaradiaida b̶ʌa. Ab̶aʌba djãrãda carebaibʌrʌ, Ãcõrẽba dia b̶ʌ ʌb̶ʌad̶eba carebaida b̶ʌa. Ne jũma od̶adua jũmarãba Jesucritod̶eba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶amãrẽã. Idjíabʌrʌ ewariza bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa ne jũmada idji jʌwaed̶a erob̶aida. Bio bia b̶ʌa mãwã b̶aida.\f + \fr 4:11 \ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.” Amén bed̶eaba ed̶aud̶e jara b̶ʌa “wãrã” idjab̶a ed̶aud̶e jara b̶ʌa “bia b̶ʌa mãwã b̶aida.”\f* \s1 Crito ĩjã b̶ʌ carea bia mĩgaida b̶ʌd̶ebema \p \v 12 Djabarã, bãrã bia mĩga panʌ carea jũmawãyã crĩcharãnadua. Mãwã panʌa Critoda biara ĩjãni carea. Maʌ̃ bẽrã bia mĩgad̶iẽ́ panʌda crĩcharãnadua. \v 13 Ãtebʌrʌ Crito quĩrãca bia mĩga panʌ bẽrã b̶ʌsrid̶a b̶ead̶adua. Mãwã Ãcõrẽba Critora dji dromaara b̶ʌda unubibʌrʌd̶e bãrãra bio b̶ʌsrid̶ad̶ia. \v 14 Bãrãda Crito ĩjã panʌ carea biẽ́ jarad̶ibʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita bio bia b̶eaa. Ãcõrẽ Jaure quĩrãwãrẽã quirura bãrã ume b̶ʌa. \v 15 Bãrãra bia mĩgad̶imĩna ni ab̶aʌda mĩã bead̶a carea, ne drʌad̶a carea, djãrã nẽbʌrad̶e ed̶a b̶ad̶a carea, dewara cadjirua od̶a carea bid̶a mĩgaiẽ́ b̶ʌa. \v 16 Baribʌrʌ ab̶aʌda Crito ĩjã b̶ʌ carea bia mĩgaibʌrʌ, peraiẽ́ b̶ʌa. Ãtebʌrʌ Critod̶e bẽrã Ãcõrẽa bia bed̶eaida b̶ʌa. \v 17 Ewarira jũẽsia Ãcõrẽba idjid̶erãda cawa omãrẽã. Ãcõrẽba dadjirãda naãrã cawa oibʌrʌ, ¿bed̶ea bia Ãcõrẽnebema ĩjãẽ́ b̶eara sãwã panani? \q1 \v 18 Ẽberã jipa b̶ʌda ẽdrʌi carea zarea b̶ʌbʌrʌ, ¿Ãcõrẽ igaraped̶a cadjirua obarira sãwã ẽdrʌi?\f + \fr 4:18 \ft Proverbio 11:31.\f* \m \v 19 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca bia mĩga panʌba ara ãdjida idji jʌwad̶e b̶ʌd̶aped̶a ne biada od̶ida panʌa. Dadji Od̶ara bed̶ea ab̶a b̶ʌa. \c 5 \s1 Pedroba djabarã wagabadarãa jarad̶a \p \v 1 Bãrã wagabadarãa mʌ̃a bed̶ea djuburiaya, mʌ̃ sid̶a djabarã wagabari bẽrã. Crito bia mĩgad̶ara mʌ̃a unusia. Idjab̶a Ãcõrẽba Crito dji dromaara b̶ʌda unubibʌrʌd̶e mʌ̃ sid̶a idji ume b̶aya. Maʌ̃ bẽrã nãwã bed̶ea djuburiaya: \v 2 Ãcõrẽba djabarã bãrã jʌwad̶e b̶ʌd̶ara bio wagad̶adua. Mãwã orãnadua dewararãba õgo obi panʌ bẽrã. Ãtebʌrʌ waga quĩrĩã panʌ bẽrã mãwã od̶adua.\f + \fr 5:2 \ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca.”\f* Parata awua panʌneba wagarãnadua, ãtebʌrʌ sod̶eba waga quĩrĩã panʌ bẽrã mãwã od̶adua. \v 3 Bãrãba waga panʌra nezocarã quĩrãca erob̶earãnadua, ãtebʌrʌ bãdji nĩbad̶eba unubid̶adua sãwã nĩbad̶ida panʌda. \v 4 Maʌ̃be Crito dadjirã Wagabari dji Droma zebʌrʌd̶e bãrãra dji dromarãda b̶ʌya borob̶ari ãrĩcada diabʌrʌ quĩrãca. \p \v 5 Cũdrarã, drõãrãba jarabʌdara ĩjã od̶adua. Jũmarãda dji careba b̶ead̶ida panʌa djãrã cãyãbara dji dromaara b̶ʌda crĩchad̶aẽ́. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Dji dromada crĩcha b̶eara Ãcõrẽba idu bia wãbicaa. \q1 Baribʌrʌ dji dromada crĩchaẽ́ b̶eara Ãcõrẽba idji biad̶eba carebabaria.\f + \fr 5:5 \ft Proverbio 3:34.\f* \m \v 6 Maʌ̃ bẽrã ne jũma poya o b̶ʌ Ãcõrẽ quĩrãpita dji droma quĩrãca b̶earãnadua. Mãwãbʌrʌ idjia quĩrĩã b̶ʌ ewarid̶e bãrãra dji dromarãda b̶ʌya. \v 7 Bãrãba jũmawãyã crĩcha panʌra Ãcõrẽa jũma jarad̶adua, idjia bãrãra waga b̶ʌ bẽrã. \p \v 8 Quĩrãcuita b̶ead̶adua idjab̶a dau ʌb̶ʌa b̶ead̶adua. Diauru bãrã ume dji quĩrũra imama quĩrãca ʌrrʌa nĩa caia Ãcõrẽda poya igarabi cawaya.\f + \fr 5:8 \fq Caia Ãcõrẽda poya igarabi cawaya.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Caida poya cobuei cawaya.”\f* \v 9 Baribʌrʌ diaurura ĩjãrãnadua. Critodrʌ bio ĩjã pananadua, cawa panʌ bẽrã bãrã djabarã jũma druaza b̶eara ab̶ari quĩrãca bia mĩga panʌda. \v 10 Baribʌrʌ bãrãra dãrã mĩgad̶aẽ́a. Mãwãnacarea Ãcõrẽba ne jũmane bia b̶ʌya. Idjia bãrãra carebaya biara ĩjãnamãrẽã, jũma droad̶amãrẽã idjab̶a zarea b̶ead̶amãrẽã. Ãcõrẽba idji biad̶eba ne jũmane carebabaria. Idjia bãrãra Jesucritod̶eba trʌ̃sia idji ume ewariza bajãne dji dromada b̶ead̶amãrẽã. \v 11 Bia b̶ʌa ewariza ne jũmada idji jʌwaed̶a erob̶aida.\f + \fr 5:11 \ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ẽberãrãba idjíabʌrʌ bia bed̶ead̶ida panʌa.”\f* Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. \s1 Pedroba naʌ̃ cartad̶e jĩrũare b̶ʌd̶a \p \v 12 Djaba Silvanoba naʌ̃ carta zaqueda careba b̶ʌsia. Mʌ̃a cawa b̶ʌa idjia ne jũmane jipa obarida. Naʌ̃ cartad̶eba mʌ̃a bãrãra careba quĩrĩã b̶ʌa biara ĩjãnamãrẽã. Idjab̶a cawabi quĩrĩã b̶ʌa wãrãda Ãcõrẽba idji biad̶eba careba b̶ʌda. Maʌ̃gʌra ĩjã pananadua. \p \v 13 Djabarã Babilonianebemaba quĩrĩã panʌa bãrãra bia pananida.\f + \fr 5:13 \fq Babilonianebema.\ft Pedro ewarid̶e djabarãba Roma purura Babilonia abadjid̶aa.\f* Bãrã edad̶a quĩrãca ãdjirã sid̶a Ãcõrẽba edasia. Mʌ̃ warraca b̶ʌ Marco bid̶a quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia pananida. \v 14 Wãrã quĩrĩãneba dji bia edad̶adua.\f + \fr 5:14 \fq Wãrã quĩrĩãneba dji bia edad̶adua.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Quĩrĩãneba isõnadua dji bia edad̶i carea.”\f* Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa jũma bãrã, Jesucrito ume b̶eara necai b̶ead̶ida.\f + \fr 5:14 \ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.”\f*