\id 2TH - Gwahatike NT [dah] -Papua New Guinea 2000 (DBL -2014) \h 2 Tesalonaika \toc1 Tesalonaika niŋ Yesuyen alya bereya hitte Pol beleŋ asaŋ sopte kayyiŋ \toc2 2 Tesalonaika \toc3 2Te \mt1 2 Tesalonaika \mt2 Tesalonaika niŋ Yesuyen alya bereya hitte Pol beleŋ asaŋ sopte kayyiŋ \c 1 \p \v 1 Be, ne Polya meteŋ kadne waraŋ Sailasya Timotiya beleŋ deŋ Yesu Kristuyen alya bereya sios Tesalonaika taunde haŋ kuruŋ goke teŋ asaŋ gago kaŋ hite. Deŋbe Nanniniŋ Al Kuruŋya Doyaŋ Al Kuruŋniniŋ Yesu Kristuya haŋ. \v 2 Niŋgeb Al Kuruŋ beleŋ deŋ buniŋeŋ dirde igiŋ igiŋ dirde hugiŋeŋ bitiŋ yisikamke igiŋ po hiwoŋ yeŋ yeŋ nurde hite. \s1 Kandukbe yeneŋ hinayiŋ gega yul ma yenayiŋ \p \v 3 Be, kadne yago, deŋbe Al Kuruŋ niŋ hekkeŋ nurd nurd gobe saŋiŋ heŋ hi. Irde bitiŋde mat kadom amaŋeŋ nurd guneŋ teŋ haŋ mata goyen wor kuruŋ heŋ hi. Niŋgeb goke teŋ Al Kuruŋ hugiŋeŋ igiŋ wor po nurde uneŋ hitek yeŋ nurde hite. \v 4 Niŋgeb deŋ beleŋ Yesu niŋ teŋ kanduk karkuwaŋ yeneŋ haŋ gega, goke mukku ma teŋ goya goya saŋiŋ po heŋ yeŋ ge hekkeŋ wor po nurdeb gama ird ird niŋ bada ma heŋ haŋyen goyen goke Al Kuruŋ dirŋeŋ weŋ Yesuyen alya bereya hoyaŋ hitte tagalde deŋ ge turuŋ turuŋ teŋ hityen. \p \v 5 Be, deŋ Yesuyen alya bereya beleŋ Yesu niŋ teŋ kanduk gwahade yeneŋ haŋ goke kame Al Kuruŋ beleŋ al igiŋya buluŋya pota yird yird nalure deŋbe dawaryeŋ. Mata go tiyyeŋ goke al kura beleŋ, “Daniŋ gwaha tiya? Mata gobe huwak moŋ,” intek moŋ. Deŋ goyen kanduk yeneŋ haŋ gobe Al Kuruŋ beleŋ alya bereyamiŋ doyaŋ yirde hi bana goŋ igiŋ hurkutek mar henayiŋ yeŋbe gogo kanduk yeneŋ haŋ. \v 6 Fudinde wor po, Al Kuruŋ beleŋ al igiŋya buluŋya pota yirde matamiŋ gote muruŋgem yunyeŋ gobe huwak mat po yunyeŋ. Niŋgeb deŋ buluŋ buluŋ dirde haŋ marbe Al Kuruŋ beleŋ wol heŋ buluŋ po yiryeŋ. \v 7 Irdeb kame Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu beleŋ nalu funaŋde tareŋmiŋ turŋuŋ yaŋ manaŋ Al Kuruŋyen gasuŋde mat katyeŋ goyenterbe deŋ kanduk yeneŋ hinayiŋ goyen yad siŋa yirkeb igiŋ po hinayiŋ. Neŋ wor gwahade po diryeŋ. Goyareb Yesube Al Kuruŋyen miyoŋ tareŋ miŋyaŋ goya tumŋaŋ kateŋ gwahade diryeŋ. \v 8 Goyare goyenbe alya bereya Al Kuruŋ ma nurd uneŋ Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu niŋ yitiŋ mere igiŋ go ma gama irde haŋ marbe gote muruŋgem buluŋ yunyeŋ. \v 9 Yeŋ beleŋ mel gote mata buluŋmiŋ wol heŋbe yakira tike hugiŋeŋ kanduk kuruŋ bana hinayiŋ. Irdeb epte ma Doyaŋ Al Kuruŋya heŋ saŋiŋmiŋ turŋuŋ yaŋ goyen keneŋ amaŋ heŋ hinayiŋ. \v 10 Munaŋ alya bereyamiŋ wukkek gobe Doyaŋ Al Kuruŋ wayyeŋ nalu goyenterbe yeŋya awalikde heŋ deŋem turŋuŋ yaŋ irnayiŋ. Irde al yeŋ ge dufaymiŋ tareŋ irde hinayiŋ mar beleŋbe isoka irnayiŋ. Deŋ wor Yesu niŋ saba dirteke mereniniŋ nuramiŋ geb, mel goya tumŋaŋ Yesu deŋem turŋuŋ yaŋ irnayiŋ. \p \v 11 Be, neŋbe gwahade dufay heŋya deŋ ge teŋ hugiŋeŋ Al Kuruŋ gusuŋaŋ irde hityen. Irde deŋ goyen yeŋ beleŋ hoy diryiŋ geb, deŋ ge gusuŋaŋ irde heŋyabe yeŋ beleŋ hoy yiryiŋ mar beleŋ titek mata igiŋ po teŋ hinayiŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hityen. Irde mata igiŋ titek dufay kuruŋ goyen Al Kuruŋ beleŋ tareŋmiŋde faraŋ durkeb gote igineŋ kuruŋ forok yiyyeŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hityen. Irde kurabe Al Kuruŋ niŋ hekkeŋ nurde meteŋmiŋ teŋ hinayiŋ goyen igineŋ yiŋgeŋ forok iryeŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hityen. \v 12 Neŋ beleŋ Al Kuruŋ gusuŋaŋ gwahade irde hityen gobe yeŋya Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu Kristuya beleŋ buniŋeŋ dirde igiŋ igiŋ dirkeb deŋ beleŋ deŋem turŋuŋ yaŋ irwoŋ, irke yeŋ beleŋ wolmiŋeŋ matatiŋ igiŋ goke deŋtiŋ turŋuŋ yaŋ dirwoŋ yeŋ nurde gago Al Kuruŋ gusuŋaŋ irde hityen. \c 2 \s1 Al Kuruŋyen saba pel ird ird mata forok yiyyeŋ \p \v 1 Be, kadne yago, Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu Kristu waŋ dawarke yeŋya hitek goyen goke momoŋ dirniŋ tihit. \v 2 Al kura beleŋ, “Doyaŋ Al Kuruŋ waŋ waŋ nalube bikkeŋ forok yiyuŋ,” dineŋbe, “Mere gabe Al Kuruŋ beleŋ Polya diŋuŋya yinke basaŋ heŋ tagalde haŋ,” dinnayiŋ. Irde kura beleŋbe, “Mere goke Polya diŋuŋ yagoya beleŋ asaŋde gago kaŋ dunaŋ,” dinnayiŋ. Goyenpoga mere gobe usi mere geb, mere go nurde hurkuŋkat teŋ kafura ma henayiŋ. \v 3 Nalu gobe hako geb. Megen niŋ al beleŋ Al Kuruŋ harhok uneŋ tubul tinayiŋ. Irke gab al kura Mata Buluŋ Al wor po kak alare kutek al gore forok yeke gab Doyaŋ Al Kuruŋ wayyeŋ. Niŋgeb al kurat mere mali mali po gama ma irde hinayiŋ. Moŋgo usi dirnayiŋ geb. \v 4 Munaŋ Mata Buluŋ Al wor po gobe megen niŋ al beleŋ Al Kuruŋniniŋ yeŋ det kuruŋ gayen doloŋ yirde haŋyen goyen fole yirhem yeŋ nurdeb yiŋgeŋ turuŋ irde hiyeŋ. Irde Al Kuruŋyen ya balem bana goŋ hurkuŋ gasuŋ himam wor po bana goŋ heŋbe al diliŋde, “Nebe Al Kuruŋ,” yiyyeŋ. Al gobe gwaha matbe Al Kuruŋ asogo iryeŋ. \p \v 5 Be, mata gwahade gokeb deŋya tumŋaŋ heŋ hugiŋeŋ momoŋ dirde hinhem. Niŋgeb mere gobe nurde haŋ yeŋ nurde hime. \v 6 Mata Buluŋ Al gobe Al Kuruŋ beleŋ nalu goyenter forok yiyyeŋ yitiŋde wor po gab forok yiyyeŋ. Niŋgeb haŋka gab Al Kuruŋyen saŋiŋde beleŋ pet irtiŋde hike kawan ma forok yeŋ hi gobe nurde haŋ gogo. \v 7 Goyenbe Mata Buluŋ Al gote tareŋbe bikkeŋ banare balmiŋ meteŋ tiyyiŋ geb, gayenter wor meteŋ teŋ hi. Al Kuruŋyen tareŋbe Mata Buluŋ Al gote meteŋ kawan forok yetek goyen pet titiŋde gwahade po hiyeŋ. Irde kuŋ kuŋ Al Kuruŋ beleŋ nalu kiryiŋde gor gab tubul tike Mata Buluŋ Al goyen kawan forok yeŋ meteŋ tiyyeŋ. \v 8-10 Irkeb Mata Buluŋ Al go kawan heŋ Satanyen saŋiŋde mata tiŋeŋ turŋuŋ yaŋ wor po kurayen kurayen al beleŋ epte ma titek goyen forok yirde hiyeŋ. Mata kuruŋ gobe Al Kuruŋ beleŋ forok yirde hi yeŋ yentek gega, Al Kuruŋ beleŋ moŋ. Irde Mata Buluŋ Al gobe al kura meremiŋ gama irde kakde kutek mar goyen mata hoyaŋ mat hoyaŋ mat lomlom yirde usi yirde hiyeŋ. Be, Mata Buluŋ Al gore kawan forok yeŋ mata gwahade tikeb Doyaŋ Al Kuruŋ Yesube tareŋmiŋ turŋuŋ yaŋ manaŋ wayyeŋ. Irdeb Mata Buluŋ Al gote tareŋmiŋ goyen isikamde mohoŋ uka beleŋ po teke goyare po hugiŋeŋ kamyeŋ. Be, Mata Buluŋ Al gama irde hinayiŋ mar gobe Al Kuruŋyen mere fudinde goke amaŋeŋ ma nurkeb Al Kuruŋ beleŋ gwamuŋ yuryeŋ. Gwahade moŋ manhan Al Kuruŋ beleŋ yawarwoŋ. \v 11 Go mar gobe gwahade po Al Kuruŋyen mere nurtek ma wor po haŋ geb, Al Kuruŋ beleŋ mel gote dufaymiŋ wabuŋ yurke usi mere goyen fudinde yeŋ nurnayiŋ. \v 12 Irdeb Al Kuruŋyen mere fudinde goke dufaymiŋ saŋiŋ ma irde mata buluŋ niŋ po amaŋeŋ nurde haŋ mar gobe Al Kuruŋ beleŋ merem yaŋ yirde gasa yirke kamnayiŋ. \s1 Al Kuruŋ beleŋ dawareŋ yeŋ bikkeŋ basiŋa diryiŋ \p \v 13 Goyenpoga, kadne yago, deŋbe gwahade moŋ. Doyaŋ Al Kuruŋ beleŋ deŋ goyen bubulkuŋne wor po yeŋ nurde duneŋ hi. Deŋbe Al Kuruŋyen mere fudinde goke dufaytiŋ tareŋ irde haŋ, irde Holi Spirit beleŋ bitiŋ bana heŋ meteŋ teŋ hikeb Al Kuruŋ diliŋde wukkek wor po heŋ haŋ. Al Kuruŋ beleŋbe deŋ gwahade dirde gab dade yende dirŋeŋ weŋ direŋ yeŋbe bikkeŋ naŋkiŋya megeŋya forok ma yiryiŋya po basiŋa diryiŋ. Niŋgeb goke teŋbe deŋ ge Al Kuruŋ hugiŋeŋ igiŋ nurd untek wor po yeŋ nurde hite. \v 14 Deŋ goyen Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu Kristuyen tareŋ turŋuŋ yaŋ bana goŋ heŋ amaŋ heŋ hinayiŋ yeŋbe gogo Al Kuruŋ beleŋ deŋ hoy diryiŋ. Niŋgeb Al Kuruŋyen mere saba dirteke nuramiŋ gogo. \v 15 Niŋgeb, kadne yago, bikkeŋ mohoŋniniŋdeya asaŋdeya saba dirde hinhet gobe keŋkela yanarde saŋiŋ po huwarde hinayiŋ. \p \v 16 Be, Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu Kristu yiŋgeŋya Nanniniŋ Al Kuruŋyabe neŋ kuruŋ gayen bubulkuŋdere wor po yeŋ nurde duneŋ haryen. Irde buniŋeŋ dirde igiŋ igiŋ dirdeb tareŋ heŋ heŋ ge hugiŋeŋ faraŋ durde detmiŋ igiŋ goke doyaŋ heŋ heŋ dufay duneŋ haryen. \v 17 Niŋgeb gwaha dirde haryen Yesuya Al Kuruŋya gore deŋ wor mataya mereya igiŋ kuruŋ goyen hugiŋeŋ teŋ hitek dufay duneŋbe tareŋ heŋ heŋ ge faraŋ durwoŋ yeŋ gusuŋaŋ yirde hite. \c 3 \s1 Neŋ ge Al Kuruŋ gusuŋaŋ irde hinayiŋ \p \v 1 Be, kadne yago, mere hoyaŋ kura momoŋ dirniŋ tihit geb. Be, deŋ beleŋ neŋ niŋ Al Kuruŋ gusuŋaŋ irde heŋyabe Doyaŋ Al Kuruŋ niŋ yitiŋ mere igiŋ neŋ beleŋ tagalde kuŋ hityen goyen araŋeŋ kuruŋ hiyyeŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hinayiŋ. Irde deŋ beleŋ sabaniniŋ nurde gama irde hinhan gwahade po, mere nurnayiŋ mar goyen wor sabaniniŋ palap irde gama irnayiŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hinayiŋ. \v 2 Goyenbe al tumŋaŋ po ma yeŋ ge dufaymiŋ saŋiŋ irde haŋ geb, go mar goyen kurabe dufaymiŋ buluŋ. Irde Yesu niŋ igiŋ ma nurde neŋ gayen buluŋ buluŋ dirde haŋyen. Niŋgeb go mar gore buluŋ dird dird beleŋ goyen Al Kuruŋ beleŋ pet tiyyeŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hinayiŋ. \p \v 3 Fudinde wor po, Satanbe deŋ buluŋ buluŋ dire yeŋ kurut yeŋ hi. Gega Doyaŋ Al Kuruŋbe hugiŋeŋ doyaŋ dirde heŋ yeŋ biŋa tiyyiŋ goyen po gama irde hiyen geb, tareŋ dirde Satan beleŋ buluŋ dirtek belŋeŋ goyen pet teŋ dunyeŋ. \v 4 Irde neŋbe gwaha teŋ hinayiŋ yeŋ saba dirtiriŋ goyen Doyaŋ Al Kuruŋ beleŋ tareŋ dirke gwaha po teŋ haŋ yeŋ hekkeŋ nurde duneŋ hite. Irde kame manaŋ gwahade po teŋ hinayiŋ yeŋ nurde hite. \v 5 Irde Al Kuruŋ beleŋ deŋ goyen bubulkuŋne wor po yeŋ nurde duneŋ hi goyen Doyaŋ Al Kuruŋ beleŋ faraŋ durke keŋkela bebak tinayiŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hite. Irdeb Yesu Kristu kanduk yeneŋ hinhin gega, mukku ma teŋ saŋiŋ po heŋ hinhin gwahade goyen po, deŋ wor yende mata po teŋ hinayiŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hite. \s1 Kumhaka mata ma teŋ hinayiŋ \p \v 6 Be, kadne yago, deŋ haŋ bana goyen kuratiŋ kurabe saba dirtiriŋ goyen gama ma irde kumhaka heŋ duliŋ po haŋ. Niŋgeb deŋbe go mar goyen ketal ma yurde hinayiŋ. Saba dirde hityen kuruŋ gobe Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu Kristu beleŋ dineŋ hi yeŋ nurdeb keŋkela wor po gama irde hinayiŋ. \v 7 Deŋbe neŋ beleŋ deŋya hinhetya mataniniŋ keneŋbe meteŋ teŋ teŋ matabe gwahade yeŋ dindikeŋ deneŋ gwaha mat gama irtek yeŋ bebak tiyamiŋ gogo. Neŋbe deŋya heŋya kumhaka ma heŋ hinhet. \v 8 Moŋgo neŋ paka dird dird niŋ teŋ meteŋtiŋ hoyaŋ ma tinak yeŋbe nindikeŋ ge nurde naŋkahalya wawuŋya meteŋ kuruŋ po teŋ hinhet. Irde al kura beleŋ biŋge duneŋ hinhan gobe damu teŋ po ga nene hinhet. \v 9 Neŋbe deŋ ge teŋ Al Kuruŋyen meteŋ teŋ hinhet gote muruŋgem deŋ hitte mat igiŋ yawartewoŋ gega, deŋ beleŋ mataniniŋ yeneŋ gama yirde hinayiŋ yeŋ gwaha ma teŋ det kuraŋ nurde nindikeŋ meteŋ teŋ hinhet. \v 10 Fudinde wor po, deŋya hinhetyabe, “Kumhaka albe biŋge kura ma yuneŋ hinayiŋ,” dineŋ hinhetbe nurde haŋ gogo. \p \v 11 Ga dineŋ hite gabe kuratiŋ kurabe kumhaka heŋ meteŋ ma teŋ haŋ yeke nurdeb gago dineŋ hite. Kumhaka mar gobe duliŋ po heŋ mere kura yeŋ yetek moŋ goyen bana goŋ tonaŋ hilwa hilwa teŋbe mere buluŋ yad forok yird yird niŋ uguŋ po kuŋ waŋ teŋ haŋyen. \v 12 Niŋgeb kumhaka al gwahade gobe balmiŋ heŋ yiŋgeŋ meteŋ teŋ biŋge yade nene hinayiŋ yeŋ Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu Kristu beleŋ yineŋ hi yara neŋ beleŋ gago tareŋ po yineŋ hite. \v 13 Munaŋ deŋ kadne yagobe mata huwak teŋ teŋ goke piŋeŋ ma heŋ hinayiŋ. \p \v 14 Irde kuratiŋ kura saba asaŋde gar kaŋ hite gayen go ma gama irkeb al goke keŋkela heŋ ga hinayiŋ. Irdeb saba ma gama iryeŋ al goyen memya heŋ mata buluŋmiŋ yubul teŋ mulgaŋ hewoŋ yeŋ al go ma ketal urde yilwa irnayiŋ. \v 15 Goyenbe gwaha teŋ heŋyabe asogotiŋ yara ma yeneŋ hinayiŋ. Gwaha titŋeŋbe dadatiŋya koltiŋya hayhay yirde saba yirde haŋyen go gwahade goyen po yirde hinayiŋ. \p \v 16 Be, Doyaŋ Al Kuruŋbe al biŋ kamke igiŋ heŋ heŋ gote miŋ al. Niŋgeb deŋ goŋ kura hinayiŋ goyen yeŋ beleŋ bitiŋ yisikamke hugiŋeŋ igiŋ po hiwoŋ yeŋ nurde hite. Irde Doyaŋ Al Kuruŋ beleŋ deŋya hugiŋeŋ hiwoŋ yeŋ nurde hite. \p \v 17 Be, deŋ beleŋ, “Asaŋ gabe fudinde Pol beleŋ kayuŋ,” yeŋ bebak tinayiŋ yeŋbe nigeŋ hanner wor po gago kaŋ hime. Asaŋ kaŋ himyen kuruŋ gobe gahade po kaŋ himyen. \p \v 18 Be, Doyaŋ Al Kuruŋ Yesu Kristu beleŋ deŋ tumŋaŋ hugiŋeŋ buniŋeŋ dirde igiŋ igiŋ dirde hiyeŋ yeŋ gusuŋaŋ irde hime. Gogo po.