\id JHN \h SAN JUAN \toc1 Quityi nu nguscua San Juan ñiꞌya̱ ngua chaꞌ jiꞌi̱ Jesús \toc2 SAN JUAN \toc3 Jn. \mt1 Quityi nu nguscua San Juan ñiꞌya̱ ngua chaꞌ jiꞌi̱ Jesús \c 1 \s1 Ngua nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ñati̱ \p \v 1 Nu ngua tya clyo la ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ yu nu laca tyucui chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ngutiꞌi̱ yu biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. Nu yu nu laca chaꞌ biꞌ, stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. \v 2 Stuꞌba ti ngutiꞌi̱ yu biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nu ngua tya clyo la. \v 3 Loꞌo yu biꞌ ngüiñá Ni lcaa lo na; ni sca na nu ntsuꞌu chalyuu, ná ngüiñá Ni jiꞌi̱ si ná loꞌo yu biꞌ. \v 4 Ca slo ycuiꞌ Ndyosi nduꞌu yu biꞌ ya̱a̱ chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu na. Nguaꞌni yu chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na lcaa chaꞌ liñi, xquiꞌya xee nu ta Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna. \v 5 Ñaꞌa̱ ti tya ntyijiꞌi̱ xee biꞌ su talya nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ cuxi, chaꞌ ná caca jiꞌi̱ nguꞌ cuxi xubiꞌ xee biꞌ. \p \v 6-7 Nda ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ Juan chaꞌ chcuiꞌ loꞌo ñati̱ chaꞌ jiꞌi̱ xee nu cua ta ti Ni chaꞌ tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱. Cua ya̱a̱ Juan chaꞌ ta chaꞌ biꞌ loꞌo ñati̱, chaꞌ xñi lcaa ñati̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan loꞌo nguꞌ. \v 8 Siꞌi nu xee nu nda ycuiꞌ Ndyosi laca ycuiꞌ Juan, na ya̱a̱ ti Juan chaꞌ culuꞌu chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ñati̱. \v 9 Nu laca xee nu chañi ca, cua lijya̱ yu biꞌ lo yuu chaꞌ ta xee nu caca tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱. \p \v 10 Ndiꞌi̱ yu biꞌ lo yuu, la cuiꞌ ti chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ni loꞌo ñati̱. Loꞌo yu biꞌ ngüiñá Ni chalyuu, pana ná ndyuloo ñati̱ chalyuu jiꞌi̱ yu biꞌ liꞌ. \v 11 Ya̱a̱ yu biꞌ chalyuu su laca tyi nquichaꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ñati̱ chalyuu nu ngüiñá yu, ná ndyuloo nguꞌ jiꞌi̱ yu. \v 12 Pana ndiꞌi̱ xi ñati̱ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ yu, jlya tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ; jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ nda Ni chacuayáꞌ chaꞌ caca nguꞌ biꞌ sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. \v 13 Loꞌo ñati̱ nu laca sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ni, ná nclya nguꞌ biꞌ ñiꞌya̱ nu nclya scaa sñiꞌ ñati̱; sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca nguꞌ biꞌ, siꞌi sca ñati̱ chalyuu laca nu nduꞌni cucui cresiya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. \p \v 14 Ngua yu biꞌ ñati̱, la cuiꞌ yu nu laca chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Stuꞌba ti ngutiꞌi̱ yu loꞌo na nde chalyuu. Cua naꞌa̱ ya jiꞌi̱ yu chaꞌ tlyu tsa chaꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ yu, chaꞌ laca yu nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Xcuiꞌ tsoꞌo tsa nduꞌni yu loꞌo na, xcuiꞌ chaꞌ liñi nchcuiꞌ yu. \v 15 Nde laca chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan chaꞌ jiꞌi̱ nu Jesús biꞌ. Cui̱i̱ nchcuiꞌ Juan liꞌ: \p ―Nu nde laca nu quiꞌyu nu ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tyuꞌu tucua tiyaꞌ la nde chalyuu ―nacui̱ Juan―, masi tlyu la chaꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ yu que naꞌ. Juaꞌa̱ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ nu loꞌo bilya cala naꞌ cua luꞌú ycuiꞌ yu. \p \v 16 Lcaa na tsiyaꞌ ti ntsuꞌu jiꞌi̱ Jesús, loꞌo lcaa tsa̱ ndyiji chaꞌ tsoꞌo jiꞌna xquiꞌya Jesús. \v 17 Cua saꞌni nda jyoꞌo Moisés chaꞌ loꞌo ñati̱, lcaa ñaꞌa̱ cña nu ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni ñati̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Pana nu loꞌo ya̱a̱ Jesucristo ni, xaꞌ ñaꞌa̱ nguaꞌni Ni; nda tsa Ni chaꞌ xlyaꞌbe jiꞌna, nguluꞌu Ni chaꞌ liñi jiꞌna liꞌ. \v 18 Ni sca ñati̱ ná naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; sca ti Jesús nu nguluꞌu jiꞌna ñati̱ chalyuu na ñiꞌya̱ laca ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo nu Jesús biꞌ ni, laca yu nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, nu tyacaꞌa tsa jiꞌi̱ Ni. \s1 Nchcuane nguꞌ judío jiꞌi̱ Juan Bautista: “¿Tilaca laca nuꞌu̱?” \p \v 19 Nda Juan chaꞌ loꞌo tyu̱u̱ tyaꞌa sti joꞌó loꞌo nguꞌ xirta; ngutuꞌu nguꞌ nde quichi̱ Jerusalén, ndyalaa nguꞌ su ndiꞌi̱ nu Juan biꞌ liꞌ. Cua ngulo nguꞌ judío nu ndiꞌi̱ ca biꞌ cña jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo Juan chaꞌ xcuane nguꞌ jiꞌi̱ Juan tilaca laca. \v 20 Ná ntyujuꞌu tiꞌ Juan; liñi nda chaꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ siꞌi ycuiꞌ laca Cristo, nu ñati̱ tlyu nu nda Ni jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ nde chalyuu. \p \v 21 ―¿Tilaca laca nuꞌu̱ lacua? ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ha jyoꞌo Elías laca nuꞌu̱? \p ―Siꞌi biꞌ laca naꞌ ―nacui̱ Juan. \p ―Cua tyuꞌu tucua ti sca nu cusuꞌ nu chcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ya, ntiꞌ ya ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ha siꞌi nu biꞌ laca nuꞌu̱? \p ―Siꞌi naꞌ ―nacui̱ Juan liꞌ. \p \v 22 ―¿Tilaca ta laca nuꞌu̱? ―nacui̱ nguꞌ―. Ntsuꞌu chaꞌ xacui̱ ya chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu ngulo cña jiꞌi̱ ya chaꞌ ca̱a̱ ya ca nde. ¿Ñiꞌya̱ chaꞌ nchcuiꞌ ta nuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca? \p \v 23 Liꞌ nguxacui̱ Juan chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: \p ―Ndiꞌya̱ chaꞌ nduꞌni naꞌ loꞌo cui̱i̱ nchcuiꞌ naꞌ nda naꞌ chaꞌ loꞌo ñati̱ su ndu̱ naꞌ neꞌ quixi̱ꞌ: “Xquiñi clya ma̱ tyucui̱i̱ su ca̱a̱ nu Xuꞌna na”. Biꞌ laca sca chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu cua nchcuiꞌ jyoꞌo Isaías loꞌo nguꞌ saꞌni. \p \v 24 Loꞌo xi nguꞌ fariseo ngutiꞌi̱ laja nguꞌ nu ya̱a̱ slo Juan. Tacati tsa nduꞌni nguꞌ biꞌ. \v 25 Nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo Juan liꞌ: \p ―¿Ni chaꞌ laca ndu̱ nuꞌu̱ ntyucuatya nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ si siꞌi nu ñati̱ tlyu biꞌ laca nuꞌu̱, si siꞌi jyoꞌo Elías laca nuꞌu̱, si siꞌi nu cusuꞌ nu chcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nuꞌu̱? \p \v 26 ―Loꞌo hitya ti ntyucuatya naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Juan―. Pana ndu̱ chaca ñati̱ slo cuꞌma̱ juani, masi ná nslo ma̱ jiꞌi̱ yu biꞌ. Tiyaꞌ la ya̱a̱ nu ndu̱ biꞌ nde chalyuu, naꞌ ngula̱ yala la; pana tlyu la chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ, sube la chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Juan jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 27 Tsoꞌo tsa cña ngujui ꞌna ntiꞌ naꞌ ―nacui̱―, masi caña nu ntsuꞌu quiyaꞌ ñati̱ biꞌ sati̱ꞌ naꞌ juata. \p \v 28 Juaꞌa̱ ngua nde loyuu su cuentya Betábara, ca su ndu̱ Juan ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ. Nde chaca tsuꞌ staꞌa̱ Jordán ntsuꞌu Betábara biꞌ. \s1 Nu msta̱ luꞌú chaꞌ cuityi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ \p \v 29 Ca chaca tsa̱ naꞌa̱ Juan chaꞌ cua lijya̱ ti Jesús slo. Loꞌo liꞌ nacui̱ Juan jiꞌi̱ ñati̱ nu ndu̱ slo: \p ―Ñaꞌa̱ tsoꞌo ma̱ jiꞌi̱ nu cusuꞌ cua ―nacui̱―. Cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nu cua chaꞌ caca yu sca msta̱ luꞌú, chaꞌ cuityi̱ lcaa quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu ―nacui̱―. \v 30 Chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ nchcuiꞌ naꞌ, nu loꞌo ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cua tyuꞌu tucua ti sca ñati̱ loyuu re. Tlyu la chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ que naꞌ, masi tiyaꞌ la nduꞌu tucua biꞌ. Juaꞌa̱ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ nu loꞌo tya lyiji cala naꞌ, cua luꞌú yu biꞌ. \v 31 Loꞌo naꞌ ni, ná ndyuloo naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu biꞌ; pana cua ya̱a̱ naꞌ ntyucuatya naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ loꞌo hitya ti chaꞌ caca tyuloo nguꞌ Israel jiꞌi̱ yu biꞌ. \p \v 32 Chaca quiyaꞌ tsoꞌo tsa nchcuiꞌ Juan chaꞌ jiꞌi̱ Jesús loꞌo nguꞌ: \p ―Cua naꞌa̱ naꞌ loꞌo ngutuꞌu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱ ya̱a̱ nguaꞌya lo Jesús ñiꞌya̱ ndaꞌya sca paloma ―nacui̱―. \v 33 Ná ndyuloo naꞌ jiꞌi̱ Jesús clyo, pana ycuiꞌ Ndyosi laca nu ndachaꞌ chaꞌ biꞌ ꞌna, ycuiꞌ Ndyosi laca nu ngulo cña jnaꞌ chaꞌ tyucuatya̱ jiꞌi̱ nguꞌ. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni loꞌo naꞌ: “Loꞌo ñaꞌa̱ nuꞌu̱ chaꞌ lijya̱ ndaꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Naꞌ lo sca ñati̱”, nacui̱ Ni, “liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ yu biꞌ laca nu tyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo Xtyiꞌi ycuiꞌ Naꞌ, ngaꞌaa siꞌi loꞌo hitya ti”. \v 34 Ycuiꞌ ti naꞌ cua naꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ. Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱, chaꞌ yu biꞌ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi; na cua ngusubi Ni jiꞌi̱ yu biꞌ. \s1 Ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús nu ngua clyo \p \v 35 Ngua chaca tsa̱, xaꞌ ndu̱ Juan, ndu̱ loꞌo tucua tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱; ya̱a̱ Jesús liꞌ. \v 36 Naꞌa̱ Juan jiꞌi̱ yu, loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Juan chaꞌ jiꞌi̱ Jesús: \p ―Nu cua caca msta̱ luꞌú nu cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ cajaa yu xquiꞌya na. \p \v 37 Loꞌo ndyuna nu tucua tyaꞌa nguꞌ biꞌ chaꞌ nu nacui̱ Juan, liꞌ ndyaa lcaꞌa̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús. \v 38 Nguxtyacui Jesús tyucui̱i̱ su ya̱a̱, naꞌa̱ yu chaꞌ lcaꞌa̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱. Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―¿Na laca tsaana cuꞌma̱? \p ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―, ¿macala ndiꞌi̱ nuꞌu̱? \p ―Ca̱a̱ naꞌa̱ ma̱ xi ꞌna ―nacui̱ Jesús liꞌ. \p \v 39 Biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ niꞌi̱ ca su ndyalaa Jesús, ndyaa chcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu. Ngua hora cua jacua nde ngusi̱i̱ loꞌo ndyalaa nguꞌ ca biꞌ, loꞌo liꞌ ndyanu nguꞌ loꞌo yu tyucui nde ngusi̱i̱. \p \v 40 Ngua tucua tyaꞌa ñati̱ nu ngutuꞌu lcaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús liꞌ, nu loꞌo cua ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan loꞌo nguꞌ. Tsaca yu biꞌ nu naa Andrés, tyaꞌa ngula Simón Pedro laca. \v 41 Hora ti ndyaa Andrés ndyaana jiꞌi̱ tyaꞌa, la cuiꞌ nu Simón biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ Andrés loꞌo: \p ―Cua nquijeloo jiꞌi̱ ya ñiꞌya̱ nu laca Cristo, nu ñati̱ tlyu nu nda Ni jiꞌi̱ lijya̱ nde chalyuu ―nacui̱. \p \v 42 Loꞌo liꞌ ndyaa loꞌo jiꞌi̱ Simón ca slo Jesús. Ñaꞌa̱ tsa Jesús jiꞌi̱ Simón biꞌ, ndiꞌya̱ nacui̱ yu jiꞌi̱ liꞌ: \p ―Simón naa nuꞌu̱ ―nacui̱―, sñiꞌ Jonás laca nuꞌu̱; pana Cefas ca naa nuꞌu̱ nde loo la ―ñiꞌya̱ ntiꞌ na chcuiꞌ na chaꞌcña jiꞌna: sca quee; stuꞌba ti ndyuꞌu chaꞌ biꞌ loꞌo Pedro. \s1 Ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ Felipe loꞌo jiꞌi̱ Natanael \p \v 43 Ca chaca tsa̱, liꞌ ngua tiꞌ Jesús tyaa yu nde Galilea. Liꞌ ndyacua tyaꞌa yu loꞌo sca nu quiꞌyu nu naa Felipe: \p ―Yaꞌa nuꞌu̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Felipe liꞌ. \p \v 44 La cuiꞌ nguꞌ Galilea laca Felipe biꞌ, juaꞌa̱ laca Andrés loꞌo Pedro; quichi̱ Betsaida laca quichi̱ tyi nguꞌ. \p \v 45 Liꞌ ndyaa Felipe chaꞌ chcuiꞌ loꞌo Natanael tyaꞌa ndyaꞌa̱ nu Felipe biꞌ: \p ―Cua naꞌa̱ ya jiꞌi̱ Cristo, nu ñati̱ tlyu nu cua saꞌni nguscua jyoꞌo Moisés chaꞌ jiꞌi̱ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Felipe―. La cuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ cua nchcuiꞌ lcaa jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi saꞌni. Jesús naa yu biꞌ, sñiꞌ sca nu naa José. Nazaret laca quichi̱ tyi yu. \p \v 46 ―¿Ha tsoꞌo quichi̱ biꞌ? ―nacui̱ Natanael―. ¿Ha ntsuꞌu ñati̱ tsoꞌo nde quichi̱ Nazaret biꞌ? \p ―Yaa naꞌa̱ nuꞌu̱ xi jiꞌi̱ lacua ―nacui̱ Felipe. \p \v 47 Loꞌo naꞌa̱ Jesús chaꞌ lijya̱ Natanael slo, liꞌ nacui̱: \p ―Nde cua lijya̱ sca nguꞌ Israel nu chañi chaꞌ ndyuꞌni tlyu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ná ntsuꞌu chaꞌ cuiñi jiꞌi̱ yu jua tsiyaꞌ ti. \p \v 48 Nchcuane Natanael jiꞌi̱ Jesús liꞌ: \p ―¿Ñiꞌya̱ ngua jinuꞌu̱, cusuꞌ, chaꞌ ndyuloo nuꞌu̱ jnaꞌ? \p Liꞌ nacui̱ Jesús: \p ―Loꞌo tya lyiji chcuiꞌ Felipe loꞌo nuꞌu̱, tya liꞌ naꞌa̱ naꞌ jinuꞌu̱ ca su ndu̱ neꞌ yaca quityi ca biꞌ. \p \v 49 ―Mstru ―nacui̱ Natanael―, chañi chaꞌ nuꞌu̱ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, nuꞌu̱ laca Rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ Israel. \p \v 50 Loꞌo liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ Natanael: \p ―¿Ha biꞌ chaꞌ jlya tiꞌ nuꞌu̱ jnaꞌ ―nacui̱ yu―, xquiꞌya chaꞌ cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ chaꞌ cua naꞌa̱ naꞌ jinuꞌu̱ ca neꞌ yaca quityi biꞌ? ―nacui̱―. Chaꞌ xca ti laca biꞌ, tonu la chaꞌ ñaꞌa̱ nuꞌu̱ nde loo la. \p \v 51 Loꞌo liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ yu―. Nde loo la ñaꞌa̱ ma̱ chaꞌ tyucua yaala ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱. Liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱ chalyuu. Loꞌo ca su tyu̱ naꞌ biꞌ, ca biꞌ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ xca̱ nu ndiꞌi̱ slo ycuiꞌ Ndyosi; tyaꞌa̱ nguꞌ biꞌ, tyacui̱ nguꞌ biꞌ nde cua̱, caꞌya nguꞌ biꞌ nde su tyu̱ naꞌ. \c 2 \s1 Ndyaa Jesús su ngujui clyoꞌo nguꞌ \p \v 1-2 Loꞌo ngua sna tsa̱, liꞌ ndyaa xtyaꞌa̱ Jesús su ngujui clyoꞌo nguꞌ ca quichi̱ Caná nde loyuu su cuentya Galilea. Loꞌo juaꞌa̱ cua nguane nguꞌ jiꞌi̱ Jesús loꞌo jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, biꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ taꞌa. \v 3 Loꞌo liꞌ ngaꞌaa ngujui vino coꞌo nguꞌ nu ndiꞌi̱ taꞌa biꞌ, ndye biꞌ. Liꞌ ndyaa xtyaꞌa̱ Jesús ndyaa cachaꞌ jiꞌi̱ yu: \p ―Cua ndye vino ndyoꞌo nguꞌ ―nacui̱. \p \v 4 Nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ liꞌ: \p ―¿Ha cña ꞌna laca cua? Tya lyiji tyalaa hora chaꞌ culuꞌu loo naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ tilaca laca naꞌ. \p \v 5 Masi juaꞌa̱ nchcuiꞌ yu, ndiꞌya̱ nchcuiꞌ xtyaꞌa̱ yu loꞌo msu liꞌ: \p ―Cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu ñacui̱ yu chaꞌ cuaꞌni ma̱ ―nacui̱. \p \v 6 Nde cua ti ndu̱ scuá tyaꞌa quityu̱ꞌ hitya, quityu̱ꞌ tonu ndyaꞌ loꞌo quee laca biꞌ. Loꞌo ngutsaꞌá̱ quityu̱ꞌ biꞌ, ntsuꞌu masi jacuayala litro, masi sca siyentu litro hitya, chaꞌ cua laca cña nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ quiꞌí̱ quiyaꞌ nguꞌ loꞌo tsaa nguꞌ niꞌi̱. \v 7 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ msu biꞌ: \p ―Cuaꞌni chaꞌá̱ ma̱ quityu̱ꞌ cua loꞌo hitya. \p Nguaꞌni chaꞌá̱ nguꞌ quityu̱ꞌ biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngutsaꞌá̱ tsoꞌo. \p \v 8 ―Culo ma̱ xi hitya ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ coꞌo nu ñati̱ nu ndyuꞌni taꞌa re. \p Juaꞌa̱ nguaꞌni nguꞌ liꞌ, nda nguꞌ xi hitya coꞌo nguꞌ. \v 9 Ndyoꞌo cuayáꞌ nu laca loo jiꞌi̱ taꞌa biꞌ, loꞌo liꞌ vino ndyaca. Ná jlo tiꞌ nu cusuꞌ biꞌ macala ngutuꞌu vino biꞌ, msu ti jlo tiꞌ chaꞌ hitya ndyaa ndyiquiꞌya nguꞌ tsa̱ laca vino biꞌ. Liꞌ ngusiꞌya nu laca loo jiꞌi̱ taꞌa biꞌ jiꞌi̱ cutsii, nchcuiꞌ loꞌo: \p \v 10 ―Xaꞌ ñati̱ ni ―nacui̱―, xcuiꞌ vino nu tsoꞌo la laca nu nda nguꞌ ndyiꞌyu ñati̱ loꞌo nxana ti taꞌa; ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu nguaalaꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyoꞌo tsa nguꞌ vino biꞌ, ca liꞌ nda nguꞌ vino cuxi la chaꞌ coꞌo nguꞌ nu ndiꞌi̱ taꞌa ―nacui̱ nu laca loo jiꞌi̱ taꞌa jiꞌi̱ cutsii―. Pana nuꞌu̱ ni, masi cua tye ti taꞌa, hasta liꞌ nda nuꞌu̱ vino nu tsoꞌo la chaꞌ coꞌo na. Tsoꞌo tsa biꞌ. \p \v 11 Ca quichi̱ Caná nde loyuu su cuentya Galilea ngua chaꞌ biꞌ loꞌo nguxana nguaꞌni Jesús chaꞌ tlyu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo chaꞌ tlyu biꞌ nguluꞌu loo ycuiꞌ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ chaꞌ tlyu tsa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ yu. Biꞌ chaꞌ nguxana nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu, jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca Jesús. \p \v 12 Tiyaꞌ la liꞌ ngutuꞌu Jesús ndyaa yu nde quichi̱ Capernaum. Ndyaa yu loꞌo xtyaꞌa̱ yu, loꞌo nguꞌ quiꞌyu tyaꞌa yu, loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu ndyaa nguꞌ; pana xti ti tsa̱ ndyanu nguꞌ ca biꞌ. \s1 Nguloꞌo Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuxi nu ntsuꞌu neꞌ laa tonu \p \v 13 Cua ngulala ti taꞌa pascua jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ, loꞌo liꞌ ndyaa Jesús taꞌa nde Jerusalén. \v 14 Ndyaa Jesús neꞌ laa tonu ca biꞌ, loꞌo liꞌ naꞌa̱ yu chaꞌ ndiꞌi̱ tsa nguꞌ ndyuꞌni nguꞌ ngana neꞌ laa biꞌ; ndujuiꞌ tsa nguꞌ toro, ndujuiꞌ nguꞌ xlyaꞌ, ndujuiꞌ nguꞌ paloma chaꞌ caca msta̱ jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa. Loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌa̱ nguꞌ nu nduꞌni ngana jiꞌi̱ ñati̱ loꞌo nchcutsaꞌa̱ nguꞌ cñi nu cuaꞌnijoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa, ntucua nguꞌ biꞌ toꞌ mesa jiꞌi̱ nguꞌ. \v 15 Loꞌo liꞌ ngusñi Jesús sca reta chaꞌ quijiꞌi̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyuꞌni ngana biꞌ, chaꞌ culoꞌo yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ tyuꞌu nguꞌ toꞌ laa biꞌ; loꞌo xlyaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, loꞌo toro jiꞌi̱ nguꞌ, loꞌo lcaa yuꞌba jiꞌi̱ nguꞌ, nguloꞌo yu jiꞌi̱ nguꞌ nduꞌu nguꞌ nde liyaꞌ. Liꞌ nguxlyú yu mesa su ntucua nguꞌ nu nchcutsaꞌa̱ cñi, nchcua̱a̱ yu jiꞌi̱ cñi biꞌ. \v 16 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ñati̱ nu ndujuiꞌ paloma biꞌ: \p ―Yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yuꞌba cua nde liyaꞌ ―nacui̱ yu―. Ngaꞌaa cuaꞌni ma̱ chaꞌ niꞌi̱ lcayaꞌ caca niꞌi̱ tlyu re jiꞌi̱ Sti naꞌ. \p \v 17 Liꞌ ndyiꞌu tiꞌ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ sca chaꞌ nu nscua lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la: “Caca ñuꞌu̱ tiꞌ naꞌ chaꞌ tiji̱ꞌ tsa tiꞌ naꞌ jiꞌi̱ niꞌi̱ su laca tyi nuꞌu̱”, nacui̱ quityi biꞌ. \p \v 18 Ñasi̱ꞌ tsa nguꞌ judío liꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ Jesús ndiꞌya̱: \p ―¿Tilaca laca nu nda chacuayáꞌ chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ juaꞌa̱? ¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ jlya tiꞌ ya hi̱? \p \v 19 ―Cuityi̱ ma̱ niꞌi̱ re ―nacui̱ Jesús―, loꞌo liꞌ chu̱ꞌ sna tsa̱ xaꞌ cuiñá naꞌ jiꞌi̱ chaca quiyaꞌ. \p \v 20 Liꞌ nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús: \p ―Tuꞌba ntucua scuá yija̱ ndye ndyaꞌ laa tlyu re ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ha taca jinuꞌu̱ cuiñá jiꞌi̱ chaca quiyaꞌ chu̱ꞌ sna tsa̱ ti? \p \v 21 Pana siꞌi chaꞌ jiꞌi̱ laa tlyu nchcuiꞌ Jesús, masi nda yu sca chaꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ nu caca jiꞌi̱ ycuiꞌ ca yu, ñiꞌya̱ nu tyuꞌú ycuiꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua ngujuii yu. \v 22 Biꞌ chaꞌ loꞌo cua ndyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ, liꞌ ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ ñiꞌya̱ nu nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ tsa̱ biꞌ; liꞌ jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ nu nscua lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni, loꞌo juaꞌa̱ jlya tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ chaꞌ nu nda Jesús loꞌo nguꞌ tya liꞌ. \s1 Jlo tiꞌ Jesús ñiꞌya̱ nu ntsuꞌu tyiquee lcaa ñati̱ \p \v 23 Loꞌo ndiꞌi̱ Jesús Jerusalén taꞌa pascua biꞌ, liꞌ nxana quiñaꞌa̱ ñati̱ jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu, nu loꞌo cua naꞌa̱ nguꞌ lcaa chaꞌ tlyu nu nguaꞌni yu. \v 24 Pana jlo tiꞌ Jesús chaꞌ ná jlya tsoꞌo tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱, chaꞌ tsoꞌo tsa ndyuloo yu jiꞌi̱ nguꞌ, lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ scaa ñati̱. \v 25 Ná ntsuꞌu chaꞌ cachaꞌ xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ yu ñiꞌya̱ ntsuꞌu cresiya jiꞌi̱ scaa nguꞌ, chaꞌ jlo tsa tiꞌ ycuiꞌ ca yu ñiꞌya̱ ntsuꞌu cresiya jiꞌi̱ lcaa ñati̱. \c 3 \s1 Jesús loꞌo Nicodemo \p \v 1 Ntsuꞌu sca nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío nu naa Nicodemo, nguꞌ fariseo laca. Loꞌo nguꞌ fariseo ni, tacati tsa nduꞌni ycuiꞌ nguꞌ, ntiꞌ nguꞌ. \v 2 Ndyaa nu cusuꞌ biꞌ sca talya su ngaꞌa̱ Jesús: \p ―Mstru Jesús ―nacui̱―, jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ nuꞌu̱ laca sca mstru nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lijya̱ chalyuu, chaꞌ ná ngua jinuꞌu̱ cuaꞌni ni sca chaꞌ tlyu si ná nxtyucua ycuiꞌ Ndyosi jinuꞌu̱. Ná nchca jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu cuaꞌni nguꞌ juaꞌa̱ ―nacui̱ Nicodemo jiꞌi̱ Jesús. \p \v 3 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo: \p ―Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani: nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ cala ñati̱ chaca quiyaꞌ, si ntiꞌ nguꞌ xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni chaꞌ caca Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱. \p \v 4 ―¿Ñiꞌya̱ caca cala na chaca quiyaꞌ si cua cusuꞌ na? ―nacui̱ Nicodemo jiꞌi̱ Jesús― ¿Ha taca tyatí̱ na neꞌ xtyaꞌa̱ na chaca quiyaꞌ chaꞌ xaꞌ cala na? ―nacui̱. \p \v 5-6 ―Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo nuꞌu̱ juani ―nacui̱ Jesús―. Ñati̱ laca nu nclya loꞌo nduꞌni cala ñati̱ chalyuu jiꞌi̱, pana Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi laca nu nduꞌni chaꞌ chaꞌa̱ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ntsuꞌu chaꞌ caca cucui cresiya jiꞌi̱ ma̱ si cua ntiꞌ ma̱ chaꞌ culo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ ma̱. Ntsuꞌu chaꞌ tyuꞌu ma̱ lo hitya, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Nicodemo―. \v 7 Ná culacua tsa tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cala ñati̱ chaca quiyaꞌ. \v 8 Cuiꞌi̱ ni, nchca cuiꞌi̱ macala su ntiꞌ; masi nduna na chaꞌ ndañi nchca cuiꞌi̱ liꞌ, pana ná nchca cuayáꞌ tiꞌ na macala ngutuꞌu, ma nde tsaa cuiꞌi̱ biꞌ liꞌ ―nacui̱ yu―. La cuiꞌ juaꞌa̱ laca loꞌo Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ nu nduꞌni Ni chaꞌ caca cui cresiya jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱. \p \v 9 ―¿Ñiꞌya̱ juaꞌa̱? ¿Ñiꞌya̱ caca chaꞌ biꞌ? ―nacui̱ Nicodemo liꞌ. \p \v 10 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo: \p ―¿Ha siꞌi mstru cusuꞌ laca nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ judío? ¿Ni chaꞌ laca ná nda nuꞌu̱ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ lacua? ―nacui̱ yu―. \v 11 Liñi tsa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo nuꞌu̱. Nu cuare, liñi nchcuiꞌ ya jiꞌi̱ sca chaꞌ nu cua jlo tiꞌ ya, sca chaꞌ nu cua naꞌa̱ ya, pana ná ntucuá ma̱ tsiyaꞌ ti chaꞌ nu nchcuiꞌ ya ―nacui̱ yu―. \v 12 Ntsuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ cuentya jiꞌi̱ chalyuu re, pana ná jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ. ¿Ñiꞌya̱ caca chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ si chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ scaa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu laca loo? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Nicodemo―. \p \v 13 ’Bilya tsaa ni tsaca ñati̱ ca slo ycuiꞌ Ndyosi. Sca ti naꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, cua ndyaꞌa̱ naꞌ cajua, chaꞌ cajua laca tyi naꞌ. \v 14 Loꞌo ngutiꞌi̱ jyoꞌo Moisés nde nati̱ꞌ btyi biꞌ cua saꞌni la, ngusicua̱ yu jiꞌi̱ sca cuaña chcua̱ nu ndacui chu̱ꞌ yaca chaꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ cuaña biꞌ, chaꞌ caca joꞌo jiꞌi̱ quicha nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ñiꞌya̱ nu ngusicua̱ jiꞌi̱ cuaña biꞌ, juaꞌa̱ ngaꞌa̱ chaꞌ sicua̱ nguꞌ jnaꞌ lo crusi, naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱. \v 15 Loꞌo liꞌ cua ñaꞌa̱ ca cuꞌma̱ nu xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ, liꞌ caja chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ ma̱, chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Nicodemo―. \s1 Ntsuꞌu tsa tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ ñati̱ \p \v 16 ’Ntsuꞌu tsa tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu, biꞌ chaꞌ cua nda ycuiꞌ Ni jnaꞌ nu laca̱ Sñiꞌ ycuiꞌ ca Ni lijya̱ naꞌ chalyuu. Ná tsaa ñati̱ ca bilyaa si xñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ, nu laca̱ sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi; caja chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye ―nacui̱ Jesús―. \v 17 Siꞌi chaꞌ sta ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ quiꞌya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu nda Ni jnaꞌ lijya̱ naꞌ chalyuu, na cua lijya̱ naꞌ chaꞌ cuityi̱ naꞌ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu; biꞌ chaꞌ cua nda Ni jnaꞌ lijya̱ naꞌ ―nacui̱ Jesús―. \p \v 18 ’Ná xcubeꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu xñi chaꞌ jnaꞌ. Cua nguaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu ná nxñi chaꞌ jnaꞌ, chaꞌ xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ jlya tiꞌ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ laca̱ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús―. \v 19 Na cua nda ycuiꞌ Ndyosi xee lijya̱ lo yuu, pana ná ntajaꞌa̱ ñati̱ chalyuu tyiꞌi̱ su xee biꞌ. Ntsuꞌu tsa nguꞌ nu ndiya la tiꞌ tyiꞌi̱ nguꞌ su talya ñaꞌa̱, chaꞌ xñaꞌa̱ tsa nguꞌ biꞌ; biꞌ chaꞌ ntsuꞌu quiꞌya nu ngusta Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. \v 20 Ná ntiꞌ nu ñati̱ xñaꞌa̱ biꞌ chaꞌ ta ycuiꞌ Ndyosi xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Tyijyuꞌ ti ndyaꞌa̱ nguꞌ biꞌ su ná ñaꞌa̱ xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ xcuiꞌ chaꞌ cuxi nduꞌni nguꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 21 Ñati̱ nu xñi lcaa chaꞌ liñi nu nda Ni loꞌo ñati̱ ni, nda ycuiꞌ Ndyosi xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Ndiꞌi̱ nguꞌ su xee biꞌ, chaꞌ taca ca jlo tiꞌ xaꞌ ñati̱ chaꞌ ndyuꞌni nguꞌ biꞌ cua ñaꞌa̱ ca cña nu nclyo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ. \s1 Xaꞌ nda Juan Bautista chaꞌ jiꞌi̱ Jesús loꞌo ñati̱ \p \v 22 Tiyaꞌ la liꞌ ndyaa Jesús, ndyaa loꞌo ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu, ngutiꞌi̱ nguꞌ xi nde loyuu su cuentya Judea. Ntyucuatya Jesús jiꞌi̱ nguꞌ ca biꞌ. \v 23 Loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌa̱ Juan cacua ti, chaꞌ loꞌo tya ntyucuatya Juan jiꞌi̱ nguꞌ. Sca seꞌi̱ su naa Enón, ca biꞌ ngutu̱ Juan, cacua ti jiꞌi̱ sca seꞌi̱ su naa Salim. Ca biꞌ ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ca biꞌ ntsuꞌu tsa hitya. Ndyaꞌa̱ tsa nguꞌ chaꞌ tyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ. \v 24 Tya lyiji suꞌba nguꞌ jiꞌi̱ Juan neꞌ chcua̱ tyempo biꞌ. \p \v 25 Loꞌo liꞌ nda xi nguꞌ judío chaꞌ cusu̱u̱ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Juan; nguxlyú nguꞌ chaꞌ hichu̱ꞌ tyaꞌa nguꞌ ñiꞌya̱ nu tsoꞌo la cuaꞌni nguꞌ chaꞌ caca lubii cresiya jiꞌi̱ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. \v 26 Biꞌ chaꞌ ya̱a̱ nguꞌ slo Juan chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo: \p ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ―, nu ñati̱ nu ya̱a̱ slo nuꞌu̱ nde chaca tsuꞌ staꞌa̱ Jordán tya tsubiꞌ la, la cuiꞌ nu nacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ loo la laca ycuiꞌ yu, cua ndyalaa yu biꞌ ntyucuatya yu jiꞌi̱ ñati̱ nde tsuꞌ re juani. Ndyaꞌa̱ tsa nguꞌ slo. \p \v 27 Liꞌ nguxacui̱ Juan chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: \p ―Tsa lo cua ti cña nchca jiꞌi̱ scaa na cuaꞌni na, tsa ñaꞌa̱ nu nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ cuaꞌni scaa na ―nacui̱―. \v 28 Cua ndyuna ma̱ ñiꞌya̱ nu ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsubiꞌ ti, chaꞌ siꞌi naꞌ laca̱ Cristo, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti chalyuu. Cua laca ti cña ntsuꞌu jnaꞌ chaꞌ yala la ngutuꞌu tucua naꞌ loyuu re chaꞌ quiñi tyucui̱i̱ su ca̱a̱ ycuiꞌ ―nacui̱ Juan―. \v 29 Ñiꞌya̱ nu laca loꞌo ngujui clyoꞌo nguꞌ, sca ti nu cutsii biꞌ ngujui clyoꞌo loꞌo nu cuxi̱i̱; pana lcaa tyaꞌa tsoꞌo cutsii nu ndiꞌi̱ ca biꞌ, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌ. Ñiꞌya̱ loꞌo chaa tiꞌ nguꞌ ndiꞌi̱ nguꞌ loꞌo ngujui clyoꞌo nguꞌ, juaꞌa̱ naꞌ tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee naꞌ chaꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaꞌa̱ loꞌo Jesús ―nacui̱ Juan―. \v 30 Loꞌo juaꞌa̱ caca tlyu la ycuiꞌ yu, sube la nscua chaꞌ caca naꞌ liꞌ. \s1 Nde slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu Jesús \p \v 31 Loo la laca ycuiꞌ Cristo chaꞌ ngutuꞌu yu nde cua̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi, ya̱a̱ yu nde chalyuu. Pana nu Juan ni, sñiꞌ sca ñati̱ chalyuu ngua biꞌ; nde chalyuu ntsuꞌu tyi, nchcuiꞌ ñiꞌya̱ nu nchcuiꞌ ñati̱ ti. Nu Jesucristo ni, ya̱a̱ yu biꞌ nde cua̱ ca su ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, \v 32 nda yu chaꞌ liñi loꞌo na cuentya jiꞌi̱ lcaa na nu cua naꞌa̱ yu, lcaa chaꞌ nu cua ndyuna yu ca biꞌ. Pana ná ntajaꞌa̱ ñati̱ xñi chaꞌ nu nda yu loꞌo nguꞌ. \v 33 Si taquiyaꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ nu nda Jesús, liꞌ nduꞌni na loꞌo tyaꞌa na chaꞌ liñi tsa laca chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na. \v 34 Nda Ni jiꞌi̱ nu Jesucristo biꞌ ya̱a̱ chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ xcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nda yu loꞌo na xquiꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo ycuiꞌ Ndyosi ni, ná ntsuꞌu chaꞌ tye chaꞌ ta Ni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌna. \v 35 Ntsuꞌu tsa tyiquee ycuiꞌ Ndyosi Sti yu ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ Sñiꞌ Ni, la cuiꞌ Jesús biꞌ; loꞌo juaꞌa̱ lcaa chacuayáꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, la cuiꞌ ti cua nda Ni jiꞌi̱ Sñiꞌ Ni lijya̱. \v 36 Loꞌo xñi ñati̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu tsoꞌo nu ta Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Pana ñati̱ nu ná taquiyaꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús, ná ta Ni chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; xcubeꞌ tsa Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ. \c 4 \s1 Nu cunaꞌa̱ nguꞌ Samaria \p \v 1 Loꞌo liꞌ ndyuna nguꞌ fariseo, nda nguꞌ cuentya chaꞌ quiñaꞌa̱ la ñati̱ ndyaꞌa̱ loꞌo Jesús chaꞌ caca tsaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu, juaꞌa̱ ntyucuatya yu jiꞌi̱ nguꞌ; xti la nguꞌ ndiꞌi̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Juan. \v 2 Pana siꞌi ycuiꞌ Jesús nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; nu nguꞌ cuañiꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, biꞌ laca nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ. \v 3 Nu loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ Jesús chaꞌ cua ndyuna nguꞌ fariseo chaꞌ biꞌ, liꞌ nduꞌu yu nde loyuu su cuentya Judea, ndyaa yu chaca quiyaꞌ ca loyuu su cuentya Galilea biꞌ liꞌ. \p \v 4 Nu loꞌo ndyaa Jesús tyucui̱i̱, nteje tacui yu nde loyuu su cuentya Samaria. \v 5 Liꞌ ndyalaa yu quichi̱ Sicar, sca quichi̱ su ndiꞌi̱ nguꞌ Samaria. Ndiꞌi̱ quichi̱ biꞌ lo yuu nu nda jyoꞌo Jacob jiꞌi̱ jyoꞌo José sñiꞌ. \v 6 Ca biꞌ ndu̱ sca tyuu pilya nu nacui̱ nguꞌ chaꞌ tyuu jiꞌi̱ jyoꞌo Jacob laca biꞌ. Nde hora ngua liꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ngua cñaꞌ tsa Jesús tyucui̱i̱. Liꞌ ndyaa tucua yu toꞌ tyuu biꞌ. \v 7-8 Cua ndyaa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ lquichi̱, ndyaa nguꞌ cuiꞌya nguꞌ na cacu nguꞌ. Loꞌo liꞌ ya̱a̱ sca nu cunaꞌa̱ nguꞌ Samaria yaa quiꞌya hitya. \p ―¿Ha ná ta xi hitya coꞌo naꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ. \p \v 9 ―Nguꞌ judío laca nuꞌu̱ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―, loꞌo naꞌ, nguꞌ Samaria laca naꞌ. ¿Ni chaꞌ laca ndijña nuꞌu̱ hitya jnaꞌ chaꞌ coꞌo nuꞌu̱? ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ. \p Nacui̱ juaꞌa̱ chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Samaria loꞌo nguꞌ judío tyempo biꞌ. \v 10 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ: \p ―¿Ha ná jlo ca tiꞌ nuꞌu̱ ñaꞌa̱ chaꞌ tsoꞌo nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ñati̱? ―nacui̱ Jesús―. Si jlo ca tiꞌ nuꞌu̱ tilaca laca nu ngüijña hitya coꞌo jinuꞌu̱, ná tyiqueeꞌ chcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ chaꞌ ta naꞌ hitya coꞌo ycuiꞌ nuꞌu̱ liꞌ ―nacui̱―, loꞌo liꞌ ta naꞌ hitya coꞌo nuꞌu̱ nu chañi ca chaꞌ cuaꞌni cuꞌú cresiya jinuꞌu̱. \p \v 11 ―Cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, quiꞌñi tsa tyuu re; ná loꞌo cubeta jinuꞌu̱ ―nacui̱―. ¿Ñiꞌya̱ caca culo nuꞌu̱ hitya chaꞌ cuaꞌni cuꞌú nuꞌu̱ ꞌna? ―nacui̱―. \v 12 ¿Ha tlyu la nuꞌu̱ que jyoꞌo cusuꞌ Jacob jiꞌna nu nda tyuu re jiꞌi̱ ya? ―nacui̱―. Ndyiꞌyu jyoꞌo biꞌ hitya tyuu re, loꞌo juaꞌa̱ ndyiꞌyu sñiꞌ yu, loꞌo scu̱ꞌ nguꞌ ndyiꞌyu hitya re. \p \v 13 ―Loꞌo coꞌo nguꞌ hitya tyuu re ―nacui̱ Jesús―, xaꞌ tyucua nguityi nguꞌ tiyaꞌ la ―nacui̱ yu―. \v 14 Loꞌo coꞌo nguꞌ hitya nu ta naꞌ, ngaꞌaa tyucua nguityi nguꞌ tsiyaꞌ ti liꞌ ―nacui̱―. Ta naꞌ sca lo hitya coꞌo nguꞌ nu cuaꞌni cuꞌú cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Ndiꞌya̱ laca biꞌ: ñiꞌya̱ si laca sca su̱u̱ hitya nde neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ, juaꞌa̱ ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. \p \v 15 Liꞌ nguxacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús: \p ―Ta clya nuꞌu̱ hitya biꞌ coꞌo naꞌ, cusuꞌ ―nacui̱―, chaꞌ ngaꞌaa tyucua nguityi naꞌ, chaꞌ ngaꞌaa ta cña ꞌna chaꞌ ca̱a̱ quiꞌya naꞌ hitya ca nde. \p \v 16 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ: \p ―Yaa clya nuꞌu̱ yaaquiꞌya jiꞌi̱ clyoꞌo chaꞌ ca̱a̱ ca nde. \p \v 17 ―Ná ntsuꞌu clyoꞌo naꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ liꞌ. \p ―Liñi nchcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu clyoꞌo nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. \v 18 Cua caꞌyu quiyaꞌ ngujui clyoꞌo nuꞌu̱ saꞌni la, loꞌo juaꞌa̱ siꞌi clyoꞌo laca nu quiꞌyu nu ngaꞌa̱ loꞌo nuꞌu̱ juani ―nacui̱―. Liñi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ. \p \v 19 ―Cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―, cua ngua cuayáꞌ tiꞌ naꞌ juani chaꞌ tii tsa nuꞌu̱; sca nu laca tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ nchcuiꞌ Ni loꞌo ñati̱ laca nuꞌu̱ ―nacui̱―. \v 20 Caꞌya cua̱ cua ni, tacati tsa caꞌya cua̱ cua jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ya, chaꞌ nde biꞌ ti nguaꞌni tlyu nguꞌ jyoꞌo biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; pana xaꞌ chaꞌ ntiꞌ cuꞌma̱ nguꞌ judío, chaꞌ nacui̱ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi sca ti ca neꞌ laa tlyu ca Jerusalén. \p \v 21 ―Cuaꞌa̱ jyaca̱ nuꞌu̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―. Cua ngulala ti tyempo chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde caꞌya tacati cua, ni siꞌi ca quichi̱ Jerusalén ―nacui̱―. \v 22 Cuꞌma̱ nguꞌ Samaria ni, loꞌo nduꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ná nslo ma̱ ti jiꞌi̱ nduꞌni tlyu ma̱; pana nguꞌ judío cuare, nslo ya ti jiꞌi̱ nduꞌni tlyu ya, chaꞌ sca nguꞌ quichi̱ tyi ya laca nu ñati̱ tlyu nu cuaꞌni lyaá jiꞌi̱ lcaa ñati̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―. \v 23 Cua ngulala ti hora, cua la cuiꞌ hora ndyaca juani, chaꞌ cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tyucui tyiquee ma̱. Loꞌo juaꞌa̱ xtyucua Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ liꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni na loꞌo cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ Ni. \v 24 Ná taca ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ñiꞌya̱ laca sca xee nu tsoꞌo tsa ntyijiꞌi̱ lijya̱, juaꞌa̱ laca ycuiꞌ Ndyosi. Ñati̱ nu chañi chaꞌ ntiꞌ nguꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ Ni tyucui tyiquee nguꞌ; xtyucua Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ. \p \v 25 Loꞌo liꞌ nguxtyacui nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ loꞌo Jesús chaca quiyaꞌ: \p ―Nda naꞌ cuentya chaꞌ cua ca̱a̱ ti sca ñati̱ tlyu nu ta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ chalyuu, nu caca naa Cristo ―nacui̱―. Loꞌo ca̱a̱ yu biꞌ, liꞌ culuꞌu liñi yu lcaa chaꞌ tucui jiꞌna. \p \v 26 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ: \p ―La cuiꞌ biꞌ laca naꞌ nu nchcui̱ꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani. \p \v 27 Liꞌ xaꞌ ya̱a̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntucua Jesús ndya chaꞌ loꞌo sca nu cunaꞌa̱. Pana ná nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ: ¿Ni chaꞌ ntiꞌ nu cunaꞌa̱ cua loꞌo nuꞌu̱? ¿Ni chaꞌ nda nuꞌu̱ loꞌo nu cunaꞌa̱ cua? \v 28 Liꞌ ngusta nu cunaꞌa̱ biꞌ teꞌí̱ hitya lo yuu, ngutuꞌu ndyaa lquichi̱; ndyaa choꞌ ndyaa ndachaꞌ choꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ chaꞌ tsaa nguꞌ tsaa naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. \p \v 29 ―Cajua ti ndu̱ sca ñati̱ nu tii tsa ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―. Lcua ti lo cña nu nguaꞌni naꞌ ya̱a̱ naꞌ chalyuu, lcaa chaꞌ biꞌ cua ndachaꞌ nu cusuꞌ biꞌ jnaꞌ. ¿Ha biꞌ nu laca Cristo nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti, ntiꞌ cuꞌma̱? \p \v 30 Liꞌ ngutuꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ ca su ntucua Jesús. \v 31 Laja liꞌ ndu̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, tyaꞌna nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús chaꞌ cacu yu xi tyaja. \p ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ―, cacu nuꞌu̱ xi. \p \v 32 ―Cua nguaalaꞌ tiꞌ naꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Cua ntsuꞌu xi na ndyacu naꞌ re nu ná nslo ma̱ jiꞌi̱. \p \v 33 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo tyaꞌa nguꞌ: \p ―¿Ha ya̱a̱ nguꞌ ya̱a̱ loꞌo nguꞌ na cacu yu? ―nacui̱ nguꞌ. \p \v 34 Ndiꞌya̱ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ: \p ―Loꞌo nduꞌni naꞌ cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, liꞌ ndyaalaꞌ tiꞌ naꞌ ñiꞌya̱ si cua ndyacu naꞌ, ñiꞌya̱ si cua ndyoꞌo naꞌ hitya ―nacui̱ yu―. Ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni tye naꞌ cña nu nda Ni ꞌna lijya̱a̱ nde chalyuu ―nacui̱―. \v 35 ¿Ha ná chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ ndiꞌya̱? “Loꞌo caca jacua coꞌ, loꞌo ti caca clacua” ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―. Pana chaca chaꞌ ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani, chaꞌ xñaꞌa̱ ma̱ xi jiꞌi̱ ñati̱ quiñaꞌa̱ jua nu cua lijya̱ ti slo na ―nacui̱―. Ntiꞌ tsa nguꞌ biꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. Ñiꞌya̱ laca sca xtya̱ nu tsoꞌo tsa ndyatsi, chaꞌ cua ngulala ti caca clacua, juaꞌa̱ laca nguꞌ biꞌ. \v 36 Caja xcayaꞌ msu ꞌna nu cuaꞌni clacua biꞌ, ni ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye cña nu cuaꞌni msu biꞌ. Loꞌo liꞌ stuꞌba ti caca chaa tiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ nu cua ngusañi siꞌyu, la cuiꞌ ñati̱ nu ngusañi chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lcaa su ndiꞌi̱ ñati̱ tya clyo la; stuꞌba ti caca chaa tiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo ñati̱ nu cua naꞌa̱ loꞌo ndyatí̱ ca chaꞌ biꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―. \v 37 Chañi laca chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ: “Tsaca laca nu ndyataa nscuaꞌ, chaca laca nu cuaꞌni clacua”. \v 38 Nu cuꞌma̱ ni, cua ngulo naꞌ cña jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ tsaa ma̱ cuaꞌni tye ma̱ sca cña nu bilya cuaꞌni ma̱, chaꞌ tya̱a̱ ma̱ tya̱a̱ loꞌo ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ ca slo naꞌ, cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu xñi chaꞌ ꞌna. Xaꞌ ñati̱ cua nguaꞌni cña biꞌ yala la, loꞌo juani ñaꞌa̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌu tucua cña nu nguaꞌni nguꞌ tya liꞌ. \p \v 39 Loꞌo juaꞌa̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ Samaria, nguꞌ ca tyi ni, cua ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús xquiꞌya chaꞌ nu nda nu cunaꞌa̱ biꞌ loꞌo nguꞌ: “Lcua ti lo cña nu nguaꞌni naꞌ ya̱a̱ naꞌ chalyuu, lcaa chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ nu cusuꞌ biꞌ loꞌo naꞌ”, nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. \v 40 Loꞌo liꞌ ndyalaa nguꞌ Samaria biꞌ ca su ntucua Jesús, tyaꞌna nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús chaꞌ tyanu la xi quichi̱ tyi nguꞌ. Biꞌ chaꞌ ndyanu Jesús ca biꞌ tya tyucuaa tsa̱ liꞌ. \v 41 Loꞌo ndyuna la nguꞌ chaꞌ nu nda ycuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ, cua quiñaꞌa̱ la nguꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu. \v 42 Liꞌ nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ: \p ―Siꞌi xquiꞌya nuꞌu̱ ngusñi ya chaꞌ jiꞌi̱ yu juani. Na cua nchcuiꞌ ycuiꞌ yu loꞌo ya, biꞌ chaꞌ jlya tiꞌ ya chaꞌ nu nchcuiꞌ yu; cua nda ya cuentya chaꞌ chañi chaꞌ laca nu cusuꞌ re Cristo, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti chaꞌ cuaꞌni lyaá jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu. \s1 Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ sñiꞌ nguꞌ laca cña \p \v 43 Loꞌo nduꞌu scua tucua tsa̱ biꞌ, liꞌ ngutuꞌu Jesús loyuu su cuentya Samaria ndyaa nde loyuu su cuentya Galilea. \v 44 Cua nacui̱ yu chaꞌ ngaꞌaa nduꞌni chi̱ nguꞌ loo ñati̱ tyaꞌa quichi̱ tyi nguꞌ, si ta ñati̱ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaa yu nde Galilea chaca quiyaꞌ. \v 45 Loꞌo cua ndyalaa yu nde loyuu biꞌ, tsoꞌo tsa nchcuiꞌ nguꞌ Galilea loꞌo. Cua naꞌa̱ nguꞌ biꞌ lcaa cña tonu nu nguaꞌni Jesús nu loꞌo ndyaa yu taꞌa quichi̱ Jerusalén biꞌ, chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ taꞌa. \p \v 46 Loꞌo liꞌ xaꞌ ndyaa Jesús ca quichi̱ Caná loyuu su cuentya Galilea chaca quiyaꞌ; quichi̱ biꞌ ngua su ngüiñá Jesús vino loꞌo hitya ti, chaꞌ coꞌo nguꞌ nu ngutiꞌi̱ taꞌa biꞌ. Ca biꞌ ntsuꞌu sca ñati̱ tlyu nu ndyaꞌa̱ neꞌ xña jiꞌi̱ rey, pana quicha tsa sñiꞌ ntsiya ca toꞌ tyi nu cusuꞌ biꞌ nde quichi̱ Capernaum. \v 47 Loꞌo cua ndyuna nu laca cña biꞌ, chaꞌ ngutuꞌu Jesús loyuu su cuentya Judea ndyalaa yu sca quichi̱ cacua ti su ndiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ, la cuiꞌ nde loyuu su cuentya Galilea, liꞌ ndyaa nu cusuꞌ biꞌ slo Jesús. Ndijña tsa chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ tsaa yu quichi̱ tyi nu cusuꞌ biꞌ, chaꞌ tsaa yu cuaꞌni yu joꞌo jiꞌi̱ nu piti quicha biꞌ, chaꞌ cua cajaa ti. \p \v 48 ―¿Ni jacuaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ liꞌ―. ¿Ha ná jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ caca cuaꞌni Ni cña si ná loꞌo cuaꞌni naꞌ sca cña tonu chaꞌ ñaꞌa̱ cuiꞌya ma̱ xi jiꞌi̱? \p \v 49 ―Cusuꞌ ―nacui̱ nu laca cña biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, cuaꞌni chaꞌ tsoꞌo tsaa nuꞌu̱ toꞌ tyi naꞌ juani, nu loꞌo bilya cajaa ti sñiꞌ naꞌ. \p \v 50 ―Tyaa nuꞌu̱ ca toꞌ tyi ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―, ca tsoꞌo sñiꞌ nuꞌu̱ juaꞌa̱ ti. Ná cajaa biꞌ. \p Jlya tiꞌ nu laca cña biꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo. Liꞌ ngutuꞌu nu cusuꞌ biꞌ ndyaa quichi̱ tyi. \v 51 Tyucui̱i̱ biꞌ su nguxtyu̱u̱ ndyaa, ndyacua tyaꞌa loꞌo msu jiꞌi̱: \p ―Tya luꞌú sñiꞌ nuꞌu̱, cusuꞌ ―nacui̱ msu jiꞌi̱―. Ngaꞌaa cajaa biꞌ juani. \p \v 52 ―¿Ni hora ngua tsoꞌo la sñiꞌ naꞌ? ―nchcuane nu laca cña biꞌ jiꞌi̱ msu liꞌ. \p ―Tya la caa, hora cua tsaca nde ngusi̱i̱, liꞌ ndyuꞌu tyiqueꞌ jiꞌi̱ ―nacui̱ msu jiꞌi̱. \p \v 53 Liꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ sti nu piti biꞌ, chaꞌ la cuiꞌ hora loꞌo nchcuiꞌ Jesús loꞌo chaꞌ tyaca tsoꞌo sñiꞌ, la cuiꞌ hora biꞌ ngua tsoꞌo sñiꞌ. Liꞌ jlya tiꞌ nu cusuꞌ jiꞌi̱ Jesús, loꞌo juaꞌa̱ jlya tiꞌ lcaa nguꞌ nu ndiꞌi̱ ca toꞌniꞌi̱ jiꞌi̱. \p \v 54 Cua ngua tucua quiyaꞌ nu nguaꞌni Jesús sca cña tonu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde loyuu su cuentya Galilea biꞌ, tya loꞌo nguxtyu̱u̱ yu nde Galilea. \c 5 \s1 Nguꞌ nu nchcu̱ꞌ tyucuí̱ nu ntsiya toꞌ tayuꞌ \p \v 1 Chaca yija̱ loꞌo ngua taꞌa nde Jerusalén cuentya jiꞌi̱ nguꞌ judío, ndyaa Jesús taꞌa chaca quiyaꞌ liꞌ. \v 2 Nde Jerusalén biꞌ ntsuꞌu sca toꞌ loꞌo quichi̱ su naa toꞌ loꞌo jiꞌi̱ xlyaꞌ. Ca biꞌ nscua sca tayuꞌ piti, Betesda naa tayuꞌ biꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ. \v 3 Tyiꞌi̱ ca toꞌ tayuꞌ piti biꞌ ndacui caꞌyu tyaꞌa corredor su ndiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa nguꞌ quicha; nu cuityi̱ꞌ, nu cuꞌ quiyaꞌ, nu nchcu̱ꞌ tyucuí̱, ndiꞌi̱ nguꞌ ca biꞌ ntajatya nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu quiña lo hitya tayuꞌ biꞌ. \v 4 Nda tiꞌ nguꞌ quichi̱ biꞌ, chaꞌ tyijyuꞌ ndacui cuayáꞌ ti ndaꞌya sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu yaa̱ nde cua̱, ndyaa neꞌ hitya tayuꞌ biꞌ, chaꞌ xquiña lo hitya biꞌ; nu quicha nu ndyaa yala la ndyaata chcu toꞌ hitya biꞌ loꞌo nguiña ca ti lo hitya, biꞌ laca nu ndyaca tsoꞌo jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca quicha nu ntsuꞌu jiꞌi̱, nacui̱ nguꞌ. \v 5 Cua ntsiya sca nu quicha quiyaꞌ ca biꞌ; cua calaa tyii ntucua snuꞌ yija̱ ntsiya quicha. \v 6 Loꞌo naꞌa̱ Jesús jiꞌi̱ nu quicha biꞌ ca su ntsiya, liꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ yu chaꞌ cua saꞌni ntsiya. Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nu quicha biꞌ si chañi chaꞌ ntiꞌ tyaca tsoꞌo. \p \v 7 ―Cusuꞌ ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús―, ná tucui ntsuꞌu ꞌna nu caca xtyucua xi ꞌna chaꞌ tsaa loꞌo ꞌna toꞌ hitya loꞌo nguiña lo hitya biꞌ. Ndatu̱ ca naꞌ loꞌo yala la ndyaa xi xaꞌ ñati̱ lo tayuꞌ cua. \p \v 8 ―Tyatu̱ clya nuꞌu̱ juani ―nacui̱ Jesús liꞌ―, xcu̱ꞌ lateꞌ cua hi̱ loꞌo jaaꞌ cua, tyaa loꞌo jiꞌi̱ toꞌ tyi. \p \v 9 Loꞌo liꞌ juaꞌa̱ ngua, hora ti ndyaca tsoꞌo nu quicha biꞌ. Liꞌ nguxana nduꞌu taꞌa̱, ndyaa loꞌo jiꞌi̱ jaaꞌ jiꞌi̱. Tsa̱ saru ngua liꞌ. Tacati tsa tsa̱ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío, ngaꞌaa nduꞌni nguꞌ cña liꞌ. \v 10 Biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ nu nguꞌ judío biꞌ loꞌo nu ngua quicha biꞌ: \p ―Tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ laca juani ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱―. Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jinuꞌu̱ tsiyaꞌ ti chaꞌ tyaꞌa̱ loꞌo jiꞌi̱ jaaꞌ cua hi̱ juani. \p \v 11 Liꞌ nguxtyacui nu ngua quicha chaꞌ loꞌo nguꞌ: \p ―Nu nguaꞌni joꞌo ꞌna, biꞌ laca nu ngulo cña ꞌna chaꞌ tyaꞌa̱ naꞌ tyaa loꞌu̱ jiꞌi̱ jaaꞌ re toniꞌi̱ ꞌna liꞌ ―nacui̱. \p \v 12 ―¿Tilaca ngulo cña hi̱ chaꞌ tyaa loꞌo jiꞌi̱ jaaꞌ cua hi̱? ―nacui̱ nguꞌ biꞌ. \p \v 13 Ná jlo tiꞌ nu ngua quicha quiyaꞌ biꞌ tilaca nguaꞌni joꞌo jiꞌi̱. Ngutiꞌi̱ tsa nguꞌ ca biꞌ, loꞌo ná tucui naꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús loꞌo ngutuꞌu ndyaa. \v 14 Ca ngusi̱i̱ la xaꞌ ndyacua tyaꞌa Jesús loꞌo nu ngua quicha biꞌ loꞌo ndyaꞌa̱ yu neꞌ laa. Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱: \p ―Cua ndyaca tsoꞌo nuꞌu̱ juani ―nacui̱ yu―, biꞌ chaꞌ xtyanu nuꞌu̱ tyucui̱i̱ cuxi cua hi̱ chaꞌ ngaꞌaa tyacua xaꞌ quicha tlyu la hi̱. \p \v 15 Ndyaa nu ngua quicha biꞌ liꞌ, ndyaa ndachaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ Jesús naa nu nguaꞌni chaꞌ ndyaca tsoꞌo. \v 16 Ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ tlyu loꞌo nu quicha biꞌ tsa̱ taꞌa loꞌo ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ, biꞌ chaꞌ ngunasi̱ꞌ tsa nguꞌ judío biꞌ jiꞌi̱ Jesús. Nguxana nguꞌ biꞌ ngulacua cuxi tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu, ngua tiꞌ nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu. \v 17 Pana nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ liꞌ: \p ―Tya lyiji tye cuaꞌni Sti naꞌ cña ―nacui̱ Jesús―, loꞌo juaꞌa̱ naꞌ, tya ndyuꞌni naꞌ cña. \p \v 18 Biꞌ chaꞌ chi̱i̱ tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌ judío biꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, ntsuꞌu tsa nguꞌ biꞌ nu ntiꞌ cujuii jiꞌi̱ Jesús liꞌ. Tiꞌí tiꞌ nguꞌ biꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ ná ndaquiyaꞌ yu tsa̱ taꞌa jiꞌi̱ nguꞌ, nacui̱ nguꞌ. Ná ndiya tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti chaꞌ nacui̱ Jesús chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca Sti yu, chaꞌ stuꞌba ntiꞌ ycuiꞌ ca yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. \s1 Ycuiꞌ Ndyosi Sti yu laca nu cua nda chacuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús \p \v 19 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ: \p ―Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ yu―. Ná sca cña caca cuaꞌni naꞌ ycuiꞌ ti naꞌ, naꞌ nu laca̱ Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Ñiꞌya̱ cña nu ñaꞌa̱ naꞌ chaꞌ nduꞌni Sti naꞌ, juaꞌa̱ ti cña nduꞌni naꞌ ―nacui̱―. \v 20 Ycuiꞌ Sti naꞌ ni, ntsuꞌu tsa tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jnaꞌ, chaꞌ Sñiꞌ ycuiꞌ Ni laca naꞌ ―nacui̱ Jesús―. Lcaa cña nu nduꞌni Sti naꞌ, ncluꞌu Ni jnaꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ tya cuaꞌni la Ni cña tonu nu bilya ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱, chaꞌ cube tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. \v 21 Xaꞌ ta ycuiꞌ Ndyosi chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ chaca quiyaꞌ, jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ntiꞌ Ni chaꞌ ta Ni chalyuu jiꞌi̱; loꞌo juaꞌa̱ la cuiꞌ cña nduꞌni naꞌ nu laca̱ Sñiꞌ ycuiꞌ Ni, ta naꞌ chaca chalyuu jiꞌi̱ lcua ti ñati̱ nu ntiꞌ naꞌ chaꞌ ta̱ jiꞌi̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 22 Ná nduꞌni cuayáꞌ Sti naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu; na cua nda Ni chacuayáꞌ jnaꞌ, chaꞌ Sñiꞌ ycuiꞌ Ni laca̱, chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱. \v 23 Cua ntiꞌ Ni chaꞌ cuaꞌni chi̱ lcaa ñati̱ loo naꞌ ñiꞌya̱ nu nduꞌni chi̱ nguꞌ loo ycuiꞌ Ni. Pana si ná tyajaꞌa̱ ñati̱ cuaꞌni chi̱ nguꞌ loo naꞌ nu laca̱ Sñiꞌ ycuiꞌ Ni, la cuiꞌ juaꞌa̱ ná taca cuaꞌni chi̱ nguꞌ loo ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌna lijya̱a̱. \p \v 24 ’Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱ juani: Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu taquiyaꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ, lcaa ñati̱ nu jlya tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu nda jnaꞌ lijya̱a̱, biꞌ nguꞌ laca nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu tsoꞌo nu ta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Ná cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ná nscua chaꞌ cajaa nguꞌ biꞌ; lcaa tyempo tyiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 25 Loꞌo juaꞌa̱ ta naꞌ chaca chaꞌ liñi loꞌo ma̱ ―nacui̱―. Cua ngulala ti hora, cua la cuiꞌ hora ndyalaa juani, chaꞌ xiꞌya naꞌ nu laca̱ Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu ndiꞌi̱ chalyuu; ñiꞌya̱ laca si na cua ngujuii nguꞌ laca, xquiꞌya chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo cuna nguꞌ biꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ, liꞌ caja chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ, lcaa ñati̱ nu xñi chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 26 Nchca jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ cuaꞌni chaꞌ xtyacui cresiya jiꞌi̱ nguꞌ cuxi biꞌ, nchca jiꞌi̱ Ni ta Ni chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ stuꞌba nchca jnaꞌ loꞌo Sti naꞌ, chaꞌ cua nda Sti naꞌ chacuayáꞌ chaꞌ cuaꞌni naꞌ juaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 27 Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chacuayáꞌ jnaꞌ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu, xquiꞌya chaꞌ cua lijya̱ naꞌ chalyuu laca naꞌ ñati̱. \v 28 Ná quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ culacua tiꞌ ma̱; chañi chaꞌ tyalaa hora loꞌo cañi xiꞌya ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ jiꞌi̱ lcaa jyoꞌo ca su ndiꞌi̱ nguꞌ nguatsiꞌ nguꞌ. Liꞌ taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ Ni, tyuꞌu nguꞌ neꞌ cuaá tyaa nguꞌ mala su ntsuꞌu chaꞌ tsaa nguꞌ. \v 29 Ñati̱ nu ngua tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ni, tyaa nguꞌ biꞌ tyiꞌi̱ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi; pana ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ cuxi jiꞌi̱, tyaa nguꞌ biꞌ ca su xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ, su tye tsiyaꞌ ti chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Jesús―. \s1 Chañi chaꞌ stuꞌba chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu \p \v 30 ’Ná sca cña caca ꞌna si sca ti naꞌ ―nacui̱ Jesús―. Loꞌo ndyuꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱, nduꞌni naꞌ ñiꞌya̱ nu nacui̱ Sti naꞌ ꞌna chaꞌ cuaꞌni naꞌ. Stuꞌba nduꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱, chaꞌ nduꞌni naꞌ ñiꞌya̱ nu ntiꞌ ycuiꞌ Sti naꞌ nu nda ꞌna lijya̱a̱ chalyuu; ná nduꞌni naꞌ sca chaꞌ nu ndaꞌya hique ti naꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. \v 31 Ni siꞌi na ngulo hique ti naꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱. Ná jlya tiꞌ xaꞌ ñati̱ si juaꞌa̱ ti chcuiꞌ naꞌ. \v 32 Ntsuꞌu chaca nu jlo tiꞌ chaꞌ liñi laca chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ, loꞌo juaꞌa̱ jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ liñi nchcuiꞌ nu biꞌ ―nacui̱―. \v 33 Cua nda ma̱ msu nu ndyaa slo nu Juan biꞌ, loꞌo chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan loꞌo msu biꞌ cuentya jnaꞌ. \v 34 Pana ná ntsuꞌu chaꞌ caja sca nu chcuiꞌ chaꞌ liñi cuentya jnaꞌ. Na nda ti naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ caja ñiꞌya̱ clyaá ycuiꞌ ma̱ tsa̱ biꞌ loꞌo caca cuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ slo ycuiꞌ Ndyosi. \v 35 Nu Juan ni ―nacui̱ Jesús liꞌ―, nda yu chaꞌ jnaꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ si laca yu sca xee nu ndubi tsa, nu nda xee tyiꞌi̱ ca chu̱ꞌ su ndiꞌi̱ yu biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo xi ngua tiꞌ ma̱ loꞌo nchcuiꞌ Juan loꞌo ma̱ liꞌ ―nacui̱―. \v 36 Pana xti ti chaꞌ ꞌna nchcuiꞌ Juan loꞌo ma̱; cua quiñaꞌa̱ la chaꞌ caca ñaꞌa̱ ma̱ juani cuentya jnaꞌ, nu loꞌo ñaꞌa̱ ma̱ cña tonu nu nda Sti naꞌ ꞌna chaꞌ cuaꞌni naꞌ. Tya cuaꞌni naꞌ cña biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ tye biꞌ. Xquiꞌya cña biꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ ycuiꞌ Sti naꞌ ngulo cña jnaꞌ chaꞌ ca̱a̱ naꞌ nde chalyuu re ―nacui̱ Jesús―. \v 37 Juaꞌa̱ nguluꞌu liñi Sti naꞌ chaꞌ ꞌna jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ la cuiꞌ Sti naꞌ laca nu cua nda jnaꞌ lijya̱a̱. Loꞌo cuꞌma̱ ni, bilya cuna ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni, bilya ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. \v 38 Ná ndyanu chaꞌ nu nchcuiꞌ Sti naꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ ná jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ chaꞌ laca naꞌ Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chalyuu ―nacui̱―. \v 39 Lcaa tsa̱ nchcuiꞌ tsa ma̱ lo quityi cusuꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ntiꞌ ma̱ chaꞌ loꞌo chcuiꞌ ma̱ lo quityi biꞌ, liꞌ caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ ma̱. Chañi chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ, juaꞌa̱ taca tyuloo ñati̱ jnaꞌ loꞌo chcuiꞌ nguꞌ lo quityi biꞌ. \v 40 Pana ná ntajaꞌa̱ ma̱ jña ma̱ chalyuu tsoꞌo biꞌ jnaꞌ. \p \v 41 ’Siꞌi na ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌni chi̱ ñati̱ loo naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 42 Pana cuꞌma̱ ni, jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ xaꞌ ñaꞌa̱ nduꞌni cuꞌma̱, xquiꞌya chaꞌ ná ntsuꞌu tyiquee ma̱ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. \v 43 Cua nda ycuiꞌ Ndyosi ꞌna lijya̱ naꞌ chaꞌ cuaꞌni naꞌ cña jiꞌi̱ Ni, pana ná ndacaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱. Si ca̱a̱ xaꞌ ñati̱ nu cuaꞌni cña jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti nguꞌ, hora ti xni ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ. \v 44 Biꞌ chaꞌ ná caja ñiꞌya̱ caca xñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús―. Ndulo chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsoꞌo ti chcuiꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ma̱, pana ná ndulo chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱. \v 45 Siꞌi naꞌ nu sta̱ quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ slo ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Cua laca nscua quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ nu cua nda jyoꞌo Moisés loꞌo ma̱ nu ngua tya saꞌni biꞌ, la cuiꞌ chaꞌ nu jlya tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱, nacui̱ ma̱. \v 46 Yala ti xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ si chañi chaꞌ ngusñi ma̱ chaꞌ nu nda jyoꞌo Moisés biꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Chaꞌ jnaꞌ nguscua jyoꞌo biꞌ lo quityi biꞌ, \v 47 pana ná ngusñi ma̱ tsiyaꞌ ti chaꞌ nu nguscua jyoꞌo biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ¿ñiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ chaꞌ xñi ma̱ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ lacua? \c 6 \s1 Nda Jesús na ndyacu caꞌyu mil tyaꞌa ñati̱ \p \v 1 Tiyaꞌ la liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa nde chaca tsuꞌ tayuꞌ Galilea, la cuiꞌ tayuꞌ Tiberias naa tayuꞌ biꞌ. \v 2 Tsa tlyu ti ndyaa lcaꞌa̱ quiñaꞌa̱ ñati̱ jiꞌi̱ yu, biꞌ ñati̱ laca nu cua naꞌa̱ cña tonu nu nguaꞌni yu loꞌo nguaꞌni yu chaꞌ ndyaca tsoꞌo nguꞌ quicha. \v 3 Liꞌ ndyaa Jesús sca lo cuati̱i̱, ndyaa tucua xi ca biꞌ loꞌo ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱. \v 4 Cua ngulala ti taꞌa pascua ngua biꞌ liꞌ, taꞌa tlyu jiꞌi̱ nguꞌ judío. \v 5 Loꞌo liꞌ naꞌa̱ Jesús chaꞌ tsa tlyu ti ndyalaa quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ca su ntucua ycuiꞌ. Liꞌ nchcuane yu jiꞌi̱ Felipe: \p ―¿Macala cuiꞌya na tyaja chaꞌ cacu ñati̱ quiñaꞌa̱ cua? ―nacui̱ Jesús. \p \v 6 Jlo tiꞌ Jesús ñiꞌya̱ cua cuaꞌni ti ycuiꞌ, pana cua ntiꞌ yu cuaꞌni cuayáꞌ yu jiꞌi̱ Felipe ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ cuaꞌni nu Felipe biꞌ. \v 7 Loꞌo liꞌ nguxacui̱ Felipe chaꞌ jiꞌi̱ yu: \p ―Ná tyuꞌu scua tucua mil paxu chaꞌ cuiꞌya na na cacu lcaa nguꞌ re, masi xca ti caja xi cacu scaa nguꞌ ―nacui̱. \p \v 8 Pana ndu̱ sca yu nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús, nu naa Andrés, tyaꞌa ngula Simón Pedro laca biꞌ. Nchcuiꞌ Andrés loꞌo Jesús liꞌ: \p \v 9 ―Ndu̱ sca nu piti quiꞌyu re ―nacui̱ Andrés―, loꞌo xi caꞌyu tyaꞌa xlyá tejeꞌ jiꞌi̱, loꞌo tucua tyaꞌa cualya sube jiꞌi̱ ―nacui̱―. Pana ná tyuꞌu scua chaꞌ biꞌ chaꞌ cacu ñati̱ quiñaꞌa̱ re ―nacui̱ Andrés jiꞌi̱ Jesús. \p \v 10 ―Chcuiꞌ ma̱ xi loꞌo ñati̱ quiñaꞌa̱ cua chaꞌ tyacaꞌa̱ nguꞌ xi lo yuu ―nacui̱ Jesús liꞌ. \p Si̱i̱ xi loyuu su tsoꞌo biꞌ loꞌo quiñaꞌa̱ tsa quii sube ndiꞌi̱ ca biꞌ. Caꞌyu mil tyaꞌa nguꞌ quiꞌyu ti ngutiꞌi̱ tsa̱ biꞌ, nu ngutiꞌi̱ lo quii biꞌ. \v 11 Loꞌo liꞌ ndayaꞌ Jesús jiꞌi̱ xlyá biꞌ, ndya yu xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cua nda Ni na cacu nguꞌ. Liꞌ ngusaꞌbe Jesús xlyá biꞌ, nda yu jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, loꞌo nguꞌ biꞌ laca nu ndacha xlyá jiꞌi̱ nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ ca su ndiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo cualya biꞌ nda Jesús cacu nguꞌ. Liꞌ ndyacu nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu nguaalaꞌ tiꞌ lcaa nguꞌ. \v 12 Loꞌo cua ndye ndyacu nguꞌ, liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ chaca quiyaꞌ: \p ―Xutiꞌi̱ ma̱ lcaa yuꞌbe nu ndyanu su ndyacu nguꞌ jua chaꞌ ná chcunaꞌ biꞌ ―nacui̱ yu. \p \v 13 Juaꞌa̱ nguaꞌni nguꞌ liꞌ, loꞌo ndyanu tii tyucuaa tyaꞌa chcubi ngutsaꞌá̱ ntsuꞌu xlyá yuꞌbe biꞌ, yuꞌbe nu ndyanu su ndyacu nguꞌ. \v 14 Loꞌo cua naꞌa̱ nguꞌ cña tonu nu nguaꞌni ca Jesús, liꞌ nacui̱ nguꞌ: \p ―Chañi chaꞌ yu jua laca nu cusuꞌ nu chcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na, nu cua tyuꞌu tucua ti nde chalyuu. \p \v 15 Hora ti ngua tii Jesús chaꞌ ngua tiꞌ nguꞌ tayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱, chaꞌ tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ caca yu rey nu caca loo jiꞌi̱ nguꞌ. Biꞌ chaꞌ nduꞌutsuꞌ Jesús ndyaa cuaana ti nde caꞌya, ndyaa yu sca ti yu. \s1 Ndyaꞌa̱ Jesús lo hitya tayuꞌ \p \v 16 Cua ndyaa cuichaa liꞌ, loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ ni, cua ndyaa nguꞌ nde toꞌ tayuꞌ chaca quiyaꞌ. \v 17 Ndyatí̱ nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱ chaꞌ xaꞌ xtyu̱u̱ nguꞌ, chaꞌ tyuꞌu nguꞌ nde chaca tsuꞌ tayuꞌ, chaꞌ tyalaa nguꞌ ca quichi̱ Capernaum chaca quiyaꞌ, ngua tiꞌ nguꞌ. Cua ngua talya liꞌ, pana bilya tyalaa Jesús su ndiꞌi̱ nguꞌ. \v 18 Lye tsa nchca cuiꞌi̱ lo hitya tayuꞌ biꞌ, hasta ndyatu̱ clyooꞌ. \v 19 Cua ndyaa loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yaca niꞌi̱ jiꞌi̱ nguꞌ xi caꞌyu scuá kilómetro cuayáꞌ tyijyuꞌ, liꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ lijya̱ Jesús su ndiꞌi̱ nguꞌ; cuayáꞌ lo ti hitya ndyaꞌa̱ yu lijya̱ yu lo hitya. Ndyutsi̱i̱ tsa nguꞌ loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu. \v 20 Biꞌ chaꞌ hora ti nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ: \p ―Ná cutsi̱i̱ ma̱, naꞌ laca̱ re ―nacui̱. \p \v 21 Tsoꞌo tsa ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyatí̱ Jesús neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ. Loꞌo liꞌ yala ti ngutuꞌu yaca niꞌi̱ chaca tsuꞌ tayuꞌ biꞌ. \s1 Lijya̱ lcaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús \p \v 22 Ca chaca tsa̱ liꞌ, tya ndiꞌi̱ ñati̱ tsa tlyu ti la cuiꞌ ca toꞌ tayuꞌ biꞌ. Sca ti yaca niꞌi̱ biꞌ naꞌa̱ nguꞌ ngutacui toꞌ hitya ngusi̱i̱ la caa, pana jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ ná ndyaa Jesús neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱; ycuiꞌ ti nguꞌ ndyaa nguꞌ. \v 23 Loꞌo liꞌ ngulaa xi xaꞌ la yaca niꞌi̱ nu ngutuꞌu nde quichi̱ Tiberias, ndyacui toꞌ hitya cacua ti su ndyacu nguꞌ xlyá nu cua nda ycuiꞌ nu Xuꞌna na xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌi̱. \v 24 Loꞌo cua ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa ndiꞌi̱ Jesús toꞌ tayuꞌ biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌaa ndiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ ca biꞌ, liꞌ ndyatí̱ nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱ nu ndyalaa biꞌ, ndyaa nguꞌ ca quichi̱ Capernaum ndyaana nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. \s1 Sca lo tyaja nu chañi cuaꞌni chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ na \p \v 25 Ca chaca tsuꞌ biꞌ njyacua nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. Loꞌo ti nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ: \p ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ―, ¿ni hora ngutuꞌu nuꞌu̱ lijya̱ ti nde? \p \v 26 Liꞌ nda Jesús sca chaꞌ loꞌo nguꞌ: \p ―Ndube tsa ti naꞌ chaꞌ cua lijya̱ ma̱ yaana ma̱ jnaꞌ xquiꞌya chaꞌ nda naꞌ xlyá nu ndyacu ma̱ tsubiꞌ ti ―nacui̱―. Nguaalaꞌ tiꞌ ma̱ loꞌo ndyacu ma̱ liꞌ. Chañi chaꞌ xquiꞌya chaꞌ biꞌ lijya̱ ma̱ yaana ma̱ jnaꞌ, siꞌi xquiꞌya cña tonu nu nguaꞌni naꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. \v 27 Tsoꞌo la ―nacui̱ Jesús liꞌ―, si cuaꞌni cña tiꞌ ma̱ chaꞌ caja sca chaꞌ nu talo jiꞌi̱ ma̱; chañi chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ ma̱ liꞌ, si caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ ma̱. Nu na cacu na ni, xtyiꞌi ti talo na biꞌ, yala ti quiñuꞌu̱ na biꞌ. Pana naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, ta naꞌ sca chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ma̱ nu cuaꞌni chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ ma̱, loꞌo ná tye tsiyaꞌ ti chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱―. Na cua nda ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ jnaꞌ chaꞌ ta naꞌ chaꞌ tsoꞌo biꞌ jiꞌi̱ ma̱. \p \v 28 Liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ Jesús: \p ―¿Niꞌya̱ cuaꞌni ya lacua, chaꞌ caca cuaꞌni ya cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ya? \p \v 29 ―Ndiꞌya̱ laca cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ, chaꞌ naꞌ laca̱ Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chalyuu. \p \v 30 Liꞌ tya nchcuane la nguꞌ jiꞌi̱ Jesús: \p ―¿Ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ cña nu cuaꞌni nuꞌu̱ lacua? ¿Ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ cña tonu nu cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ ñaꞌa̱ cuiꞌya ya xi jiꞌi̱, chaꞌ xñi ya chaꞌ jinuꞌu̱ liꞌ? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―. \v 31 Cua nda ycuiꞌ Ndyosi na ndyacu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna loꞌo ngutaꞌa̱ yuꞌu nguꞌ lo nati̱ꞌ btyi nu ngua saꞌni liꞌ. Ndiꞌya̱ nscua lo quityi cusuꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ: “Cua nda Ni na ndyacu nguꞌ, na nu ngutuꞌu ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi nguaꞌya nde lo yuu”. \p \v 32 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ: \p ―Liñi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: Ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ laca nu ta chaꞌ tsoꞌo nu cacu ma̱, la cuiꞌ chaꞌ biꞌ laca nu ndyuꞌu nde su ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; siꞌi la cuiꞌ chaꞌ ñiꞌya̱ nu nda jyoꞌo Moisés ndyacu nguꞌ cua saꞌni ―nacui̱―. \v 33 Juani ta Sti naꞌ sca lo chaꞌ tsoꞌo nu cacu ma̱ nu chañi chaꞌ cuaꞌni chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ ma̱ loꞌo caja chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱, ñiꞌya̱ laca loꞌo ndyacu ma̱ tyaja. Nduꞌu chaꞌ tsoꞌo biꞌ ca su ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, lijya̱ biꞌ nde lo yuu, nda biꞌ chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ ma̱. \p \v 34 ―Cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―, ta clya nuꞌu̱ chaꞌ tsoꞌo biꞌ cacu ya, loꞌo liꞌ cacu ya jiꞌi̱ lcaa tsa̱. \p \v 35 ―Ñiꞌya̱ nduꞌni tyaja loꞌo ndye ndyacu na jiꞌi̱, juaꞌa̱ cuaꞌni naꞌ loꞌo ñati̱, si xñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Ta naꞌ sca chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ su xcuiꞌ ndyaalaꞌ tiꞌ nguꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Loꞌo lcaa ñati̱ nu tyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo naꞌ, ngaꞌaa jña la nguꞌ xaꞌ lo na cacu nguꞌ; loꞌo xñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ, ngaꞌaa tyucua nguityi nguꞌ liꞌ ―nacui̱―. \v 36 Pana nu cuꞌma̱ ni, ñiꞌya̱ nu ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsubiꞌ chaꞌ ná jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ, masi cua naꞌa̱ ma̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 37 Lcaa ñati̱ nu cua nda Sti naꞌ jnaꞌ, nguꞌ nu ngusñi chaꞌ jnaꞌ ni, caca nguꞌ biꞌ ñati̱ ꞌna liꞌ. Tucuá naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ná culoꞌo naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tyaa nguꞌ chaca seꞌi̱. \v 38 Cua ngutuꞌu naꞌ nde slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, lijya̱ naꞌ nde lo yuu chaꞌ cuaꞌni naꞌ cña nu ngulo Sti naꞌ ꞌna; siꞌi chaꞌ cuaꞌni naꞌ ñiꞌya̱ nu nta̱ꞌ cuaꞌni ta̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 39 Na cua ntiꞌ Sti naꞌ chaꞌ ná chcunaꞌ ni sca ñati̱ nu cua ngusñi chaꞌ ꞌna. Loꞌo liꞌ cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyuꞌú nguꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua tye ti chalyuu ―nacui̱―. \v 40 Nde laca cña nu ntiꞌ Sti naꞌ nu cua nda jnaꞌ lijya̱a̱ chaꞌ caca: cua ntiꞌ Ni chaꞌ ná tye chalyuu su tyiꞌi̱ nguꞌ loꞌo Ni, lcaa ñati̱ nu ndyuloo jnaꞌ chaꞌ laca̱ Sñiꞌ Ni, lcaa ñati̱ nu xñi chaꞌ jnaꞌ. Loꞌo liꞌ chañi chaꞌ cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyuꞌú nguꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua tye ti chalyuu. \p \v 41 Loꞌo liꞌ ná ndiya tiꞌ nguꞌ judío chaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ ndiꞌya̱: “Ñiꞌya̱ nu nduꞌni tyaja, juaꞌa̱ cuaꞌni naꞌ si xñi sca ñati̱ chaꞌ jnaꞌ. Sca ti naꞌ nu ngutuꞌu̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi, sca ti naꞌ taca cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ ñati̱”, nacui̱ Jesús. Nda tsa nguꞌ chaꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ ná tsoꞌo chaꞌ biꞌ. \v 42 Liꞌ nacui̱ nguꞌ: \p ―¿Ha siꞌi Jesús sñiꞌ José laca nu jua? ―nacui̱ nguꞌ―. Cua nslo na jiꞌi̱ sti yu loꞌo xtyaꞌa̱ yu. ¿Ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ yu jua chaꞌ cua ngutuꞌu yu ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi? \p \v 43 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ: \p ―Ngaꞌaa chcuiꞌ tsa ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱ tsa̱ ―nacui̱―. \v 44 Ná tucui caca ñati̱ jnaꞌ si ná loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nguaꞌni chaꞌ caca nguꞌ juaꞌa̱. Loꞌo liꞌ naꞌ laca̱ nu cuaꞌni chaꞌ tyuꞌú nguꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua tye ti chalyuu ―nacui̱ Jesús―. \v 45 Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ sca chaꞌ nu nguscua sca jyoꞌo cusuꞌ lo quityi nu ngua saꞌni: “Ycuiꞌ Ndyosi laca nu culuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱”, nacui̱ quityi biꞌ. Biꞌ chaꞌ ñati̱ ꞌna caca lcaa ñati̱ nu taquiyaꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, lcaa ñati̱ nu caca tsaꞌa̱ chaꞌ nu culuꞌu Ni jiꞌi̱ nguꞌ. \p \v 46 ’Ná nacui̱ naꞌ chaꞌ cua naꞌa̱ ñati̱ chalyuu jiꞌi̱ Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús―. Bilya. Sca ti naꞌ cua naꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, chaꞌ cua ngutuꞌu naꞌ ca slo Ni. \v 47 Liñi tsa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ ñati̱ nu ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ni, cua laca ngujui chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱―. \v 48 Ta naꞌ sca chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ su xcuiꞌ ndyaalaꞌ tsoꞌo tiꞌ nguꞌ. \v 49 Cua ndyacu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ma̱ na nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ, nguaꞌya biꞌ lo yuu lo nati̱ꞌ btyi ca su ngutiꞌi̱ nguꞌ; pana ngaꞌaa luꞌú nguꞌ biꞌ juani, masi ndyacu nguꞌ na biꞌ saꞌni la. \v 50 Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús―, cuentya jiꞌi̱ la cuiꞌ chaꞌ tsoꞌo nu ta Ni jiꞌi̱ ñati̱, nu chañi cuaꞌni chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ nguꞌ: slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu chaꞌ tsoꞌo biꞌ, lijya̱ biꞌ chalyuu; chañi chaꞌ loꞌo cacu sca ñati̱ jiꞌi̱ na biꞌ, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. \v 51 Naꞌ laca̱ nu chaꞌ tsoꞌo nu caja jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. Ngutuꞌu naꞌ nde slo ycuiꞌ Ndyosi lijya̱ naꞌ chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñati̱, chaꞌ caja ñiꞌya̱ nu tyaalaꞌ tiꞌ nguꞌ. Nu loꞌo xñi ñati̱ chaꞌ jnaꞌ, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ; ta naꞌ tyucui ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ caja chalyuu cucui jiꞌi̱ nguꞌ. \p \v 52 Liꞌ nguxana nguꞌ judío biꞌ, lye tsa nxlyú nguꞌ chaꞌ hichu̱ꞌ tyaꞌa nguꞌ. \p ―¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni nu jua si ta yu cuañaꞌ ycuiꞌ ca yu chaꞌ cacu na?― nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ. \p \v 53 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―Liñi tsa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱―, ná taca ca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ma̱ si ná caja lcaa chaꞌ nu jiꞌi̱ ycuiꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱, naꞌ nu cua lijya̱a̱ chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñati̱. Ngaꞌa̱ chaꞌ tyatí̱ chaꞌ biꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, ñiꞌya̱ si cacu ma̱, si coꞌo ma̱ sca na ―nacui̱ Jesús―. \v 54 Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu juaꞌa̱ ti caja tyucui ñaꞌa̱ ycuiꞌ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyuꞌú nguꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua tye ti chalyuu ―nacui̱ Jesús―. \v 55 Chañi chaꞌ taca caja tyucui ñaꞌa̱ ycuiꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱, ñiꞌya̱ laca si caja cuañaꞌ naꞌ chaꞌ cacu ma̱, ñiꞌya̱ laca si caja tañi naꞌ chaꞌ coꞌo ma̱. \v 56 Loꞌo cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu juaꞌa̱ cacu nguꞌ, nu juaꞌa̱ coꞌo nguꞌ chaꞌ nu ta naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱―, lcaa tsa̱ tyiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo naꞌ, tyiꞌi̱ naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ. \v 57 Lcaa tyempo luꞌú Sti naꞌ nu nda ꞌna lijya̱a̱ ca nde, loꞌo juaꞌa̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni luꞌú naꞌ; chacuayáꞌ ꞌna tyuꞌú ñati̱ nu xñi chaꞌ ꞌna, ñati̱ nu caja tyucui ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱. \v 58 Naꞌ laca̱ nu chaꞌ tsoꞌo nu cacu nguꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, chaꞌ ngutuꞌu naꞌ nde slo ycuiꞌ Ndyosi lijya̱ naꞌ lo yuu; siꞌi la cuiꞌ tyaꞌa na nu ndyacu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna lo nati̱ꞌ btyi cua saꞌni ―nacui̱―. Ngaꞌaa luꞌú nguꞌ biꞌ juani, masi cua ndyacu nguꞌ chaꞌ biꞌ nu ngua saꞌni liꞌ; pana loꞌo caja chaꞌ tsoꞌo biꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cacu ma̱ ―nacui̱―, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ ma̱ liꞌ. \p \v 59 Juaꞌa̱ chaꞌ nguluꞌu Jesús jiꞌi̱ nguꞌ Capernaum nde niꞌi̱ su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuna nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. \s1 Taca caca cucui cresiya jiꞌna si taquiyaꞌ na chaꞌ nu nda Jesús \p \v 60 Loꞌo ndyuna tyu̱u̱ tyaꞌa ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ nu nchcuiꞌ yu, liꞌ nacui̱ nguꞌ biꞌ: \p ―Tlyu tsa chaꞌ nchcuiꞌ nu cusuꞌ re loꞌo na. Tsoꞌo la si ngaꞌaa cuna na chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti. \p \v 61 Jlo tiꞌ Jesús chaꞌ nchcuiꞌ tsa nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ nu cua nda ca ti yu loꞌo nguꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ: \p ―¿Ha ngua tyujuꞌu tiꞌ ma̱ ꞌna xquiꞌya chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱? ―nacui̱ yu―. \v 62 ¿Ñiꞌya̱ ta culacua tiꞌ ma̱ loꞌo ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ chaꞌ tyaꞌa naꞌ ca su ngutuꞌu naꞌ clyo, naꞌ nu lijya̱a̱ chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñati̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. \v 63 Nu xtyiꞌi nu ta Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna, biꞌ laca nu nda chalyuu tsoꞌo jiꞌna; siꞌi xquiꞌya juersa nu ntsuꞌu jiꞌi̱ cuañaꞌ ti na luꞌú na ―nacui̱ Jesús―. Loꞌo juaꞌa̱ lcaa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱ juani, cuentya jiꞌi̱ sca na nu ta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ñati̱ laca chaꞌ biꞌ, sca chaꞌ nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ laca biꞌ; caja chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ si taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ. \v 64 Pana tya ntsuꞌu xi nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ ma̱ nu ná jlya tiꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ. \p Tya loꞌo nguxana ti chaꞌ, tya liꞌ ngua tii Jesús tilaca laca nu ná jlya tiꞌ jiꞌi̱ yu, tilaca laca nu cujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ yu ca tiyaꞌ la. \v 65 Liꞌ nacui̱ Jesús: \p ―Biꞌ chaꞌ nacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsa̱ chaꞌ ná tucui caca ñati̱ jnaꞌ si ná cuaꞌni Sti naꞌ chaꞌ ñati̱ ꞌna caca nguꞌ biꞌ. \p \v 66 Loꞌo juaꞌa̱ ngua liꞌ, ngua tyujuꞌu tiꞌ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús; ngaꞌaa ntajaꞌa̱ nguꞌ biꞌ tyaꞌa̱ loꞌo yu. \v 67 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nu tii tyucuaa tyaꞌa ñati̱ biꞌ: \p ―¿Ha loꞌo cuꞌma̱ ntiꞌ ma̱ xtyanu ma̱ ꞌna? \p \v 68 Liꞌ nguxacui̱ Simón Pedro chaꞌ jiꞌi̱ Jesús: \p ―Cusuꞌ ―nacui̱―, ¿ma nde ntsuꞌu chaca seꞌi̱ su tsaa ya chaꞌ cuna ya lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ liñi nu nchcuiꞌ nuꞌu̱? Ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ ya si cuaꞌa̱ jyaca̱ ya jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱―. \v 69 Jlya tiꞌ ya jinuꞌu̱. Cua jlo tiꞌ ya chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca nu cua ngusubi jinuꞌu̱, chaꞌ sca ti nuꞌu̱ nu chañi chaꞌ laca nuꞌu̱ Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu lijya̱ chalyuu. \p \v 70 Liꞌ nacui̱ Jesús: \p ―Juaꞌa̱ naꞌ, cua ngusubi naꞌ jiꞌi̱ ca taꞌa tii tyucuaa tyaꞌa ma̱, masi cuiñaja caca tsaca ma̱. \p \v 71 Nu ntiꞌ Jesús ñacui̱ chaꞌ Judas sñiꞌ Simón Iscariote, biꞌ laca nu ta jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ xñaꞌa̱ ca tiyaꞌ la. Loꞌo nu Judas biꞌ ni, loꞌo biꞌ ngaꞌa̱ laja nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús. \c 7 \s1 Ná jlya tiꞌ tyaꞌa Jesús jiꞌi̱ yu \p \v 1 Tiyaꞌ la liꞌ xcuiꞌ nde loyuu su cuentya Galilea ndyaꞌa̱ Jesús; ngaꞌaa ndyaꞌa̱ yu loyuu su cuentya Judea biꞌ, chaꞌ ntiꞌ tsa nguꞌ biꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱. \v 2 Cua ngulala sca taꞌa jiꞌi̱ nguꞌ judío, nu nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱: taꞌa chcuaꞌya. \v 3 Loꞌo liꞌ nacui̱ nu nguꞌ quiꞌyu tyaꞌa Jesús: \p ―Tyuꞌu nuꞌu̱ su ndiꞌi̱ nuꞌu̱ re, yaa nuꞌu̱ nde loyuu su cuentya Judea tsoꞌo la ―nacui̱ tyaꞌa yu jiꞌi̱ Jesús―. Ntsuꞌu tsa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱ cajua; tsoꞌo culuꞌu nuꞌu̱ xi chaꞌ tlyu nu nduꞌni nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. \v 4 Ná cuaꞌni nuꞌu̱ cña biꞌ cuaana ti si ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ tyuloo lcaa ñati̱ hi̱; culuꞌu loo ycuiꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chaꞌ taca jinuꞌu̱ cuaꞌni chaꞌ tlyu juaꞌa̱. \p \v 5 Juaꞌa̱ nchcuiꞌ nguꞌ, chaꞌ loꞌo nguꞌ tyaꞌa Jesús ni, ná jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu. \v 6 Liꞌ nacui̱ Jesús: \p ―Tya lyiji tyalaa la cuiꞌ tyempo nu tyaꞌa naꞌ ca biꞌ. Cua ñaꞌa̱ ca tsa̱ tsoꞌo chaꞌ tsaa cuꞌma̱ ―nacui̱ Jesús―, \v 7 chaꞌ ná liyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱; pana liyeꞌ tsa tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ ꞌna, chaꞌ nchcuiꞌ liñi naꞌ loꞌo nguꞌ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ ―nacui̱―. \v 8 Yaa clya ycuiꞌ ca ma̱ taꞌa biꞌ; ná tsaꞌa naꞌ, chaꞌ tya lyiji tyalaa la cuiꞌ tyempo nu tyaꞌa̱ ca biꞌ. \p \v 9 Ngaꞌaa nchcuiꞌ la Jesús liꞌ. Ndyanu yu nde Galilea. \s1 Ndiꞌi̱ Jesús taꞌa chcuaꞌya \p \v 10 Ndyaa nu nguꞌ quiꞌyu tyaꞌa Jesús taꞌa. Ca tiyaꞌ la loꞌo ycuiꞌ Jesús ndyaa. Ná ndyaa yu tsa tlyu ti loꞌo xaꞌ ñati̱, ycuiꞌ ti yu ndyaa yu chaꞌ ná ñaꞌa̱ ñati̱ jiꞌi̱ yu. \v 11 Loꞌo ndyaca taꞌa biꞌ, liꞌ ndyaꞌa̱ nguꞌ judío ndyaꞌa̱na nguꞌ jiꞌi̱ yu: \p ―¿Macala ndyaꞌa̱ yu biꞌ? ―nduꞌni nguꞌ. \p \v 12 Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ nda nguꞌ quichi̱ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ cuentya jiꞌi̱ Jesús. Ntsuꞌu nguꞌ nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Tsoꞌo tsa ñati̱ biꞌ”. Loꞌo ntsuꞌu xi xaꞌ la nguꞌ nu nduꞌni: “Siꞌi. Xcuiꞌ chaꞌ cuiñi nda yu, na ñiloꞌo ti yu jiꞌi̱ nguꞌ”. \v 13 Pana ntsi̱i̱ nguꞌ si cuna nguꞌ judío chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ, biꞌ chaꞌ cuaana ti nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ. \p \v 14 Sca semana ndalo taꞌa biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ tsa̱ nchca jacua jiꞌi̱ taꞌa, liꞌ ndyaa Jesús neꞌ laa tonu; nguxana yu nclyuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ ca biꞌ liꞌ. \v 15 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ judío chaꞌ nchca tsa jiꞌi̱ Jesús: \p ―¿Ni chaꞌ laca chaꞌ nchca tsa jiꞌi̱ yu jua nclyuꞌu yu jiꞌi̱ ñati̱? Ná tyu̱u̱ yija̱ ngutaꞌa̱ yu scuelya, ná ngua tsaꞌa̱ tsoꞌo yu jua ―nacui̱ nguꞌ. \p \v 16 Liꞌ nda Jesús sca chaꞌ loꞌo nguꞌ nu ndiꞌi̱ neꞌ laa biꞌ: \p ―Ná nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ nu ndaꞌya hique ycuiꞌ ca ti naꞌ; ñaꞌa̱ chaꞌ nu nclyacua tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌna lijya̱a̱ chalyuu, biꞌ laca chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 17 Si ntiꞌ ma̱ cuaꞌni ma̱ cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ma̱, liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ mala ngutuꞌu chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, si slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu chaꞌ biꞌ, si sca chaꞌ nu ndaꞌya hique ti naꞌ laca chaꞌ biꞌ ―nacui̱ yu―. \v 18 Sca ñati̱ nu nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca loꞌo nguꞌ, juaꞌa̱ ntiꞌ yu chaꞌ caca tlyu ycuiꞌ ca ti yu. Xaꞌ ñaꞌa̱ nduꞌni naꞌ, chaꞌ tyucui tyiquee naꞌ nduꞌni tlyu naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna naꞌ nu ngulo cña ꞌna ca̱a̱ naꞌ nde chalyuu. Ná ntsuꞌu chaꞌ cuiñi ꞌna tsiyaꞌ ti. \p \v 19 ’¿Ha siꞌi la cuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ Moisés nu nguluꞌu jiꞌna chaꞌ cuaꞌni na lcaa cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi? Pana ná ndaquiyaꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. Loꞌo nu juani ntiꞌ ma̱ cujuii ma̱ jnaꞌ. ¿Ni chaꞌ laca biꞌ? \p \v 20 ―Ñiꞌya̱ ntiꞌ sca nu xñaꞌa̱, juaꞌa̱ ntiꞌ nuꞌu̱ ―nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ―. ¿Tilaca ntiꞌ cujuii jinuꞌu̱ lacua? \p \v 21 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ: \p ―Sca ti quiyaꞌ nguaꞌni naꞌ sca chaꞌ tlyu tsa̱ taꞌa tsa̱ nu tacati tsa jiꞌi̱ ma̱, loꞌo liꞌ ndube tsa tiꞌ ma̱. \v 22 Ntsuꞌu sca cña nu ndaquiyaꞌ tsa ma̱ jiꞌi̱ ―nacui̱ yu―, sca cña laca nu nda jyoꞌo Moisés chaꞌ loꞌo ma̱ saꞌni chaꞌ cuaꞌni ma̱; ni siꞌi Moisés biꞌ ngua nu nda chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ cua saꞌni la loꞌo bilya cala ycuiꞌ Moisés nduꞌni jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ma̱ cña biꞌ. Ndyiꞌu tsa tiꞌ ma̱ chaꞌ siꞌyu ma̱ lo quiji̱ nu sube quiꞌyu sñiꞌ ma̱ chaꞌ culacua̱ nguꞌ, masi tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ laca biꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 23 Nu loꞌo nduꞌu scua snuꞌ tsa̱ tya loꞌo ngula sñiꞌ ma̱, nduꞌni ma̱ cña biꞌ, masi ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ chaꞌ taꞌa, chaꞌ ndaquiyaꞌ ma̱ lcaa chaꞌ nu cua nda Moisés loꞌo na. Biꞌ chaꞌ juani, ¿ni chaꞌ laca chaꞌ ñasi̱ꞌ ma̱ ꞌna? ―nacui̱ Jesús―. Laca chaꞌ nguaꞌni naꞌ chaꞌ ngua tsoꞌo sca ñati̱, masi sca tsa̱ ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ ngua biꞌ. \v 24 Ná tsoꞌo cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ jiꞌi̱ sca ñati̱ loꞌo ñaꞌa̱ ti ma̱ jiꞌi̱ ―nacui̱ yu―. Ñiꞌya̱ nu tyuꞌu liñi chaꞌ jiꞌi̱ sca nguꞌ, juaꞌa̱ cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tsoꞌo la. \s1 Nchcuiꞌ Jesús mala ngutuꞌu yu lijya̱ yu \p \v 25 Loꞌo ndyuna xi nguꞌ quichi̱ Jerusalén chaꞌ biꞌ, liꞌ nguxana nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱: \p ―Nu ñati̱ jua, ¿ha siꞌi na nclyana nguꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱? ―nacui̱ nguꞌ―. \v 26 Loꞌo juani ñaꞌa̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu ndyuꞌni yu jua, ndu̱ yu nchcuiꞌ yu su ndiꞌi̱ lcaa ñati̱. Ná nchca jiꞌi̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti cuaꞌa nguꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ ngaꞌaa chcuiꞌ yu ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ―. ¿Ha ngujui chaꞌ jiꞌi̱ nu laca loo jiꞌna lacua, chaꞌ nu jua laca Cristo, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti? \v 27 Pana jlo tiꞌ na macala ngutuꞌu yu jua. Siꞌi juaꞌa̱ caca loꞌo nu Cristo nu ñati̱ tlyu nu ntajatya na jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱. Loꞌo ca̱a̱ nu biꞌ, ná tucui caca cuayáꞌ tiꞌ mala tyuꞌu nu biꞌ ca̱a̱. \p \v 28 Biꞌ chaꞌ cui̱i̱ nchcuiꞌ Jesús ca su ndu̱ yu nclyuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa tonu biꞌ: \p ―Chañi chaꞌ nslo ma̱ ꞌna, chañi chaꞌ jlo tiꞌ ma̱ mala ngutuꞌu naꞌ ―nacui̱―, pana siꞌi cuentya jnaꞌ lijya̱ naꞌ ca nde. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi nda ꞌna lijya̱a̱ chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ ná nslo ma̱ jiꞌi̱ nu biꞌ ―nacui̱―. \v 29 Nslo naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, chaꞌ ca slo Ni ngutuꞌu naꞌ lijya̱a̱; ycuiꞌ Ni laca nu ngulo cña ꞌna chaꞌ ca̱a̱ naꞌ ca nde. \p \v 30 Loꞌo ndye nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ ndyalaa xi nguꞌ slo yu, ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ tayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu. Pana ni sca nguꞌ ná ndayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ tya lyiji tyalaa tyempo jiꞌi̱ Ni chaꞌ xñi nguꞌ jiꞌi̱ yu. \v 31 Masi juaꞌa̱ nguaꞌni nguꞌ biꞌ, tya ndiꞌi̱ quiñaꞌa̱ ñati̱ nu ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ yu. Nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ liꞌ: \p ―La cuiꞌ ñaꞌa̱ cña tonu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nduꞌni yu re, ñiꞌya̱ nu nscua lo quityi chaꞌ cuaꞌni nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti; biꞌ laca yu re, ntiꞌ ya ―nacui̱ nguꞌ. \s1 Ngua tiꞌ nguꞌ fariseo suꞌba jiꞌi̱ Jesús neꞌ chcua̱ \p \v 32 Cua ndyuna nguꞌ fariseo ñaꞌa̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ quichi̱ jiꞌi̱ Jesús. Biꞌ chaꞌ ngulo nguꞌ cña jiꞌi̱ policía neꞌ laa chaꞌ tsaa nguꞌ tayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. Juaꞌa̱ nguaꞌni sti joꞌó nu laca loo loꞌo nu nguꞌ fariseo biꞌ. \v 33 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ñati̱ nu ndiꞌi̱ neꞌ laa tonu biꞌ: \p ―Tya tyiꞌi̱ naꞌ la xi loꞌo ma̱ nde lo yuu chalyuu ―nacui̱―, loꞌo liꞌ tyaꞌa naꞌ slo ycuiꞌ nu Xuꞌna naꞌ nu nda ꞌna lijya̱a̱ ca nde ―nacui̱―. \v 34 Liꞌ tsaana ma̱ jnaꞌ macala su ndiꞌi̱ naꞌ, loꞌo ná quije naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti, chaꞌ ná caja chacuayáꞌ tyalaa ma̱ ca su tyiꞌi̱ naꞌ liꞌ. \p \v 35 ―¿Macala tsaa yu jua, su ná taca quije yu jiꞌna? ―nacui̱ nu nguꞌ judío biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ―. ¿Ha tsaa yu tyijyuꞌ la ca su ndiꞌi̱ xaꞌ la nguꞌ judío tyaꞌa na? ¿Ha tsaa yu chaꞌ culuꞌu yu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ nu ndiꞌi̱ ca biꞌ? ―nacui̱ nguꞌ―. \v 36 ¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ yu jua chaꞌ nchcuiꞌ yu ndiꞌya̱: “Tsaana ma̱ jnaꞌ macala su ndiꞌi̱ naꞌ, loꞌo ná quije naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti, chaꞌ ná caja chacuayáꞌ tyalaa ma̱ ca su tyiꞌi̱ naꞌ liꞌ”? ―nacui̱ nguꞌ. \s1 Su̱u̱ hitya nu tyuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ \p \v 37 Loꞌo cua tye ti taꞌa, tsa̱ ycuiꞌ taꞌa liꞌ tya ndu̱ Jesús neꞌ laa tonu. Cui̱i̱ nchcuiꞌ yu loꞌo ñati̱ ca biꞌ: \p ―Loꞌo nguityi ca ma̱ hitya, ca̱a̱ ma̱ ca slo naꞌ chaꞌ ta naꞌ hitya coꞌo ma̱ ―nacui̱ yu―. \v 38 Ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo naꞌ caca jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ñiꞌya̱ laca si ntsuꞌu sca su̱u̱ hitya neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Tlyu tsa chaꞌ tsoꞌo ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ cuaꞌni tsoꞌo nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa ñati̱ nguꞌ liꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nguscua chaꞌ juaꞌa̱ caca jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. \p \v 39 Cua ntiꞌ Jesús chcuiꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ cua ta ti Ni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, biꞌ chaꞌ nacui̱ yu juaꞌa̱. Bilya ta ycuiꞌ Ndyosi Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni ca̱a̱ nde chalyuu, xquiꞌya chaꞌ bilya tyaa Jesús ca su tlyu su ntucua ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. \s1 Ná stuꞌba nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús \p \v 40 Loꞌo ndyuna nguꞌ quichi̱ chaꞌ biꞌ, ntsuꞌu nguꞌ nu nchcuiꞌ jiꞌi̱ Jesús ndiꞌya̱: \p ―Chañi chaꞌ yu jua laca nu cusuꞌ nu cua ca̱a̱ ti chaꞌ chcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na. \p \v 41 Loꞌo juaꞌa̱ nchcuiꞌ xi xaꞌ la nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu: \p ―Yu jua laca nu ñati̱ tlyu nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ ―nacui̱ nguꞌ. \p Liꞌ nguxtyacui xaꞌ la nguꞌ quichi̱ chaꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ: \p ―Pana siꞌi nde Galilea tyuꞌu nu ñati̱ tlyu biꞌ, siꞌi juaꞌa̱ caca. \v 42 Lo quityi cusuꞌ biꞌ nscua chaꞌ sca ñati̱ tyaꞌa jiꞌi̱ jyoꞌo David caca nu ñati̱ tlyu biꞌ; quichi̱ Belén cala yu biꞌ, chaꞌ quichi̱ tyi nguꞌ David laca biꞌ. \p \v 43 Ná ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. \v 44 Pana ná tucui ntejeyaꞌ jiꞌi̱ yu, masi ntsuꞌu nguꞌ nu ngua tiꞌ nguꞌ xñi nguꞌ jiꞌi̱. \s1 Ná jlya tiꞌ nguꞌ laca cña jiꞌi̱ Jesús \p \v 45 Chaca quiyaꞌ ndyaa nu policía neꞌ laa biꞌ slo sti joꞌó nu laca loo, slo nguꞌ fariseo. Liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ policía: \p ―¿Ni chaꞌ laca ná loꞌo yu biꞌ lijya̱ ma̱ slo cua? \p \v 46 Liꞌ nacui̱ policía: \p ―Bilya cuna ya nchcuiꞌ sca ñati̱ ñiꞌya̱ nu nchcuiꞌ yu jua. \p \v 47 Nguxacui̱ nguꞌ fariseo chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: \p ―¿Ha loꞌo jiꞌi̱ cuꞌma̱ ñiloꞌo yu jua lacua? ―nacui̱ nguꞌ―. \v 48 Ná ntsuꞌu ni sca ñati̱ nu laca loo jiꞌna nu ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ. Ni nguꞌ fariseo cua, ná jlya tiꞌ ya chaꞌ nu nchcuiꞌ yu ―nacui̱ nguꞌ―. \v 49 Ná tsoꞌo nguꞌ quichi̱, xcuiꞌ chaꞌ cuxi ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda jyoꞌo Moisés loꞌo na. \p \v 50 Liꞌ ndyatu̱ tsaca nguꞌ fariseo laja nguꞌ biꞌ; Nicodemo naa yu, la cuiꞌ nu cusuꞌ nu cua ndyaa slo Jesús talya biꞌ laca yu. \p \v 51 ―Loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ na jiꞌi̱ sca ñati̱ ―nacui̱ Nicodemo liꞌ―, ná nscua chacuayáꞌ jiꞌna chaꞌ xcubeꞌ na jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ si tya lyiji cuna na lcaa chaꞌ nu ta yu, si bilya caca cuayáꞌ tiꞌ na ñiꞌya̱ laca chaꞌ cuxi nu nguaꞌni yu biꞌ ―nacui̱. \p \v 52 ―¿Ha la cuiꞌ nguꞌ Galilea laca nuꞌu̱ lacua? ―nacui̱ tyaꞌa fariseo jiꞌi̱ Nicodemo liꞌ―. Lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nscua saꞌni ñaꞌa̱ nuꞌu̱ xi, chaꞌ caca cuayáꞌ la tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ siꞌi nde Galilea tyuꞌu ñati̱ nu culuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna. \s1 Ngusta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ sca nu cunaꞌa̱ \p \v 53 Liꞌ ndyaa nguꞌ toꞌ tyi nguꞌ. \c 8 \p \v 1 Liꞌ nduꞌu Jesús, ndyaa yu sca ti nde caꞌya Olivos chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. \v 2 Pana tsa cua cuxee ti, xaꞌ ndatu̱ Jesús neꞌ laa tonu. Liꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ lcaa ñati̱ ca slo yu. Ca biꞌ ndyacaꞌa̱ yu nguluꞌu yu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ. \v 3 Liꞌ ya̱a̱ nguꞌ fariseo biꞌ slo Jesús, loꞌo nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó, ya̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ sca nu cunaꞌa̱ nu ndacui quiꞌya jiꞌi̱. Cua ngujui nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ la cuiꞌ tyempo nu nguaꞌa̱ choꞌ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱. Liꞌ nguxatu̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ claꞌbe laja su ndiꞌi̱ nguꞌ. \v 4 Nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús liꞌ: \p ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ biꞌ―, cua ngujui nu cunaꞌa̱ re jiꞌi̱ ya la cuiꞌ tyempo loꞌo nguaꞌa̱ choꞌ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―. \v 5 Cuentya jiꞌna, cuentya jiꞌi̱ chaꞌ nu cua nda jyoꞌo Moisés loꞌo na, ntsuꞌu chaꞌ cujuiꞌi̱ na quee jiꞌi̱ choꞌ cua chaꞌ cujuii na jiꞌi̱. ¿Ñiꞌya̱ ñacui̱ ta nuꞌu̱ jiꞌi̱? \p \v 6 Na nchcuiꞌ cuayáꞌ ti nguꞌ biꞌ loꞌo Jesús, chaꞌ cua ntiꞌ nguꞌ caja chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ caca sta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ Jesús. Biꞌ chaꞌ ñiꞌya̱ nu ngaꞌa̱ ti yu ndatiꞌi̱chu̱ꞌ yu xi, nguscua loꞌo sne yaꞌ ti yu lo yuu. \v 7 Loꞌo juaꞌa̱ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ Jesús chaca quiyaꞌ. Liꞌ ndacaꞌa̱ liñi Jesús, nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ nu ya̱a̱ loꞌo jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ: \p ―Loꞌo ntsuꞌu tsaca cuꞌma̱ nu ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ yu―, biꞌ caca nu cujuiꞌi̱ quee jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ cua clyo. \p \v 8 Liꞌ xaꞌ ndatiꞌi̱chu̱ꞌ Jesús nscua loꞌo sne yaꞌ ti yu lo yuu, ngaꞌaa nchcuiꞌ yu liꞌ. \v 9 Loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ biꞌ, nguxana nguꞌ ngutuꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ liꞌ, chaꞌ cua jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ycuiꞌ nguꞌ. Clyo la ndyaa nu nguꞌ cusuꞌ la, liꞌ ndyaa lcaa nguꞌ cuentya sca ti nguꞌ. Liꞌ ndyanu Jesús chaca tya yu, loꞌo ñaꞌa̱ ti ndu̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ ntajatya jiꞌi̱ yu ni jacuaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo. \v 10 Ndacaꞌa̱ Jesús chaca quiyaꞌ, liꞌ nacui̱ yu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ: \p ―¿Macala ndyaa nguꞌ jua? ―nacui̱―. ¿Ha tya ndu̱ nu ngusta quiꞌya jinuꞌu̱? \p \v 11 ―Ná tucui ndu̱ nu ngusta quiꞌya ꞌna, cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ. \p ―Tsoꞌo lacua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Juaꞌa̱ naꞌ, ná ntsuꞌu quiꞌya nu sta naꞌ jinuꞌu̱. Tyaa clya nuꞌu̱ juani ―nacui̱―, ngaꞌaa cuaꞌni la nuꞌu̱ chaꞌ cuxi. \s1 Xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ laca Jesús \p \v 12 Chaca quiyaꞌ nda Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ neꞌ laa biꞌ. \p ―Naꞌ laca̱ nu nda̱ xee chaꞌ tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ yu―. Tyanu xee lubii jnaꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ nu xñi chaꞌ jnaꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ; ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ tyaꞌa̱ yuꞌu nguꞌ biꞌ, ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ nu ná ntsuꞌu xee jnaꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti. \p \v 13 Liꞌ nacui̱ nguꞌ fariseo jiꞌi̱ Jesús: \p ―Sca ti nuꞌu̱ nda chaꞌ liñi cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca. Ná tucuá nguꞌ chaꞌ jinuꞌu̱ si chcuiꞌ nuꞌu̱ juaꞌa̱. \p \v 14 Nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ liꞌ: \p ―Tucuá nguꞌ chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nguꞌ tuꞌni. Masi sca ti naꞌ nda̱ chaꞌ liñi cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca naꞌ ―nacui̱ yu―. Cua jlo tiꞌ naꞌ macala ngutuꞌu naꞌ, loꞌo cua jlo tiꞌ naꞌ ma nde tsaꞌa̱; pana nu cuꞌma̱ ni, ná jlo tiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti mala ngutuꞌu naꞌ, ná jlo tiꞌ ma̱ ma nde tsaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 15 Cua laca ngusta ma̱ yabeꞌ chu̱ꞌ naꞌ. Loꞌo ndyuꞌni ma̱ juaꞌa̱, ndyuꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nduꞌni ñati̱ chalyuu ti. Siꞌi na lijya̱ naꞌ chalyuu chaꞌ sta naꞌ yabeꞌ chu̱ꞌ ñati̱ ―nacui̱―, \v 16 pana taca cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱. Loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ni, liñi chaꞌ nu ta naꞌ liꞌ, chaꞌ siꞌi ycuiꞌ ti naꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ; loꞌo naꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nu nda jnaꞌ lijya̱a̱ re, stuꞌba ti cuaꞌni cuayáꞌ ya jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 17 Ndaquiyaꞌ tsa na jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ nu nscua lo quityi cua saꞌni la; ndacua nscua sca chaꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ tyuꞌu lubii ñati̱ jiꞌi̱ scaa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱, nu loꞌo stuꞌba ti chcuiꞌ tucua tyaꞌa nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ. \v 18 Tsaca nguꞌ biꞌ laca naꞌ ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ liñi cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca naꞌ; nu chaca nguꞌ biꞌ laca Sti naꞌ nu nda jnaꞌ lijya̱a̱ re. \p \v 19 ―¿Macala ntsuꞌu Sti nuꞌu̱ lacua? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ. \p ―Ná nslo ma̱ jnaꞌ tsiyaꞌ ti, loꞌo la cuiꞌ ti ná nslo ma̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Si cua ndyuloo ma̱ jnaꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ cua ndyuloo ma̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ liꞌ. \p \v 20 Nacui̱ Jesús juaꞌa̱ loꞌo nguluꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa tonu, ntucua yu cacua ti su ndu̱ cñáꞌ su cujuiꞌi̱ nguꞌ cñi nu caca msta̱ jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa. Loꞌo ná tucui nguaꞌni chaꞌ tejeyaꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ tsaa loꞌo jiꞌi̱ yu niꞌi̱ chcua̱, chaꞌ tya lyiji tyalaa tyempo jiꞌi̱ yu chaꞌ xcubeꞌ nguꞌ xñaꞌa̱ jiꞌi̱ yu. \s1 “Ná caja chacuayáꞌ tsaa ma̱ ca su tyiꞌi̱ naꞌ” \p \v 21 Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ: \p ―Tsaꞌa naꞌ ―nacui̱ yu―, liꞌ tsaana ma̱ jnaꞌ ca su ndyaꞌa̱ naꞌ, pana ná quije naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti ―nacui̱―. Tya lyiji quije naꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo cajaa ycuiꞌ ma̱ ñaꞌa̱ loꞌo cresiya cuxi jiꞌi̱ ma̱, pana ná caja chacuayáꞌ tsaa ma̱ ca su tyiꞌi̱ naꞌ liꞌ. \p \v 22 ―¿Ha cujuii yu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca yu? ―nacui̱ nguꞌ judío jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ―. ¿Ha juaꞌa̱ ntsuꞌu tyiquee yu loꞌo nacui̱ yu: “Ná caja chacuayáꞌ tsaa ma̱ ca su tyiꞌi̱ naꞌ liꞌ”? \p \v 23 Biꞌ chaꞌ tya nda la Jesús xi chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ: \p ―Nde chalyuu su ndiꞌi̱ cuꞌma̱ cuxi tsa nduꞌni ñati̱; pana naꞌ ni, chaca chalyuu ca slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu naꞌ ―nacui̱ yu―. Cua nguiꞌi̱ ma̱ jiꞌi̱ nu cuxi nu nduꞌni ñati̱ chalyuu; pana naꞌ ni, ntsuꞌu tyiquee naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ca su ntucua ycuiꞌ Ni ―nacui̱ Jesús―. \v 24 Biꞌ chaꞌ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cajaa ycuiꞌ ma̱ ñaꞌa̱ loꞌo cresiya cuxi jiꞌi̱ ma̱; chañi chaꞌ biꞌ: cajaa ma̱ ñaꞌa̱ loꞌo cresiya cuxi jiꞌi̱ ma̱, si ná jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ laca naꞌ ñiꞌya̱ nu ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ laca naꞌ. \p \v 25 ―¿Tilaca laca nuꞌu̱ lacua? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ. \p ―Tya tsubiꞌ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tilaca laca naꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. \v 26 Tya quiñaꞌa̱ la chaꞌ taca chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ nquichaꞌ cuentya jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱; pana liñi tsa chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌna lijya̱a̱, loꞌo juaꞌa̱ cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu nda Ni loꞌo naꞌ, biꞌ ti chaꞌ laca nu nda naꞌ loꞌo ñati̱ chalyuu. \p \v 27 Ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. \v 28 Biꞌ chaꞌ tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ: \p ―Tiyaꞌ la loꞌo sicua̱ ma̱ jnaꞌ lo crusi, liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ laca naꞌ ñiꞌya̱ nu ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱, naꞌ nu lijya̱a̱ chalyuu chaꞌ caca̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. Ná sca cña nduꞌni naꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca naꞌ; ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, biꞌ laca nu nguluꞌu ꞌna lcaa ca chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ ―nacui̱―. \v 29 Lcaa tsa̱ ndiꞌi̱ Ni loꞌo naꞌ, ycuiꞌ Ni laca nu nda jnaꞌ lijya̱a̱ re. Ná nguxtyanu Sti naꞌ jnaꞌ, chaꞌ xcuiꞌ cña nu ndiya tiꞌ Ni, biꞌ laca cña nu nduꞌni naꞌ. \p \v 30 Loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱, tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ ngusñi hique ti nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu. \s1 “Ngaꞌaa tatsaa nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ cña cuxi” \p \v 31 Loꞌo liꞌ nda Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ judío nu jlya tiꞌ jiꞌi̱ yu. \p ―Loꞌo tyanu chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi biꞌ, liꞌ chañi chaꞌ laca ma̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 32 Liꞌ taca ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ lcaa chaꞌ liñi; ná tucui caca tatsaa jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ cña cuxi ca su ndiꞌi̱ ma̱, xquiꞌya chaꞌ jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ liñi biꞌ. \p \v 33 ―Ñati̱ jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham laca ya ―nacui̱ nguꞌ judío biꞌ―, ni sca ñati̱ bilya tatsaa jiꞌi̱ ya chaꞌ cuaꞌni ya cña cuxi. ¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ ta nuꞌu̱ loꞌo nacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ: “Ngaꞌaa tatsaa nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ cña cuxi ca su ndiꞌi̱ ma̱”? ―nacui̱ nguꞌ judío biꞌ jiꞌi̱ Jesús. \p \v 34 ―Liñi tsa chaꞌ ta naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús liꞌ―, chaꞌ cua laca ntsuꞌu xuꞌna ñati̱ chalyuu, lcaa ca ñati̱ nu ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ. \v 35 Loꞌo sca ñati̱ nu ntsuꞌu xuꞌna ni, cua laca ti hora ndyiji chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ca su ndiꞌi̱ yu toꞌ tyi xuꞌna yu, chaꞌ siꞌi ñiꞌya̱ laca sñiꞌ laca msu nu ndiꞌi̱ slo xuꞌna yu. Pana sñiꞌ nu xuꞌna biꞌ, lcaa tyempo ndiꞌi̱ sñiꞌ loꞌo sti, ndyiji tsa chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 36 Naꞌ nu laca̱ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ni, loꞌo cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ ma̱, chañi chaꞌ ngaꞌaa caca tatsaa nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma cña cuxi chaca quiyaꞌ ca su ndiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱―. \v 37 Cua jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham laca cuꞌma̱, pana cua ntiꞌ ma̱ cujuii ma̱ jnaꞌ chaꞌ ná ntucuá ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 38 Nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu cua naꞌa̱ naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, biꞌ laca chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱. Loꞌo cuꞌma̱ ni, nduꞌni ma̱ lcaa ñaꞌa̱ cña nu ngua tsaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ sti ma̱, biꞌ cña nduꞌni ma̱. \p \v 39 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ chaꞌ loꞌo Jesús: \p ―Jyoꞌo Abraham biꞌ ngua jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ya, nu ngutiꞌi̱ cua saꞌni la ―nacui̱ nguꞌ. \p ―Si chañi chaꞌ laca ma̱ tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham biꞌ, liꞌ cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni ycuiꞌ Abraham biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. \v 40 Pana juani ntiꞌ tsa ma̱ cujuii ma̱ jnaꞌ, masi xcuiꞌ chaꞌ liñi ncluꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱, la cuiꞌ chaꞌ liñi nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na. \v 41 Ná nguaꞌni jyoꞌo Abraham juaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús―. Chaca nu laca sti cuꞌma̱, loꞌo juaꞌa̱ cña nu nclyo nu biꞌ, biꞌ laca cña nu ndiya la tiꞌ ma̱ chaꞌ nduꞌni ma̱. \p ―Siꞌi sñiꞌ nu xñaꞌa̱ laca ya ―nacui̱ nguꞌ―. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi laca Sti ya ―nduꞌni nguꞌ judío loꞌo Jesús liꞌ. \p \v 42 ―¿Ha ycuiꞌ Ndyosi laca Sti cuꞌma̱ lacua? ¿Ni chaꞌ laca ná ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ lacua? ―nacui̱ Jesús―. Nde slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu naꞌ; xquiꞌya Ni, biꞌ chaꞌ ndiꞌi̱ naꞌ nde chalyuu ―nacui̱ Jesús―. Siꞌi cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti naꞌ lijya̱ naꞌ chalyuu, ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jnaꞌ chaꞌ ca̱a̱ naꞌ. \v 43 ¿Ni chaꞌ laca ná ndacaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―. Ná nchca jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ―. \v 44 Ycuiꞌ nu xñaꞌa̱ laca sti cuꞌma̱, loꞌo juaꞌa̱ ntiꞌ ma̱ cuaꞌni ma̱ la cuiꞌ cña nu ngulo nu biꞌ jiꞌi̱ ma̱. Tya loꞌo nguxana chalyuu, tya liꞌ nguxana ndyuꞌni ñuꞌu̱ nu biꞌ jiꞌi̱ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. Ná ngutuꞌu nu biꞌ ca su ntsuꞌu su̱u̱ chaꞌ liñi, ná ntsuꞌu chaꞌ liñi jiꞌi̱ nu biꞌ tsiyaꞌ ti ―nacui̱―. Loꞌo ñiloꞌo nu biꞌ jiꞌi̱ ñati̱, xquichaꞌ ycuiꞌ ca laca chaꞌ cuiñi nu nda nu biꞌ loꞌo nguꞌ. Sca nu cuiñi laca nu xñaꞌa̱, biꞌ laca sti lcaa nu cuiñi. \v 45 Nda naꞌ chaꞌ liñi loꞌo ma̱, biꞌ chaꞌ ná jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ tsiyaꞌ ti, chaꞌ siꞌi chaꞌ cuiñi nda naꞌ loꞌo ma̱. \v 46 Ná caca ñacui̱ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu xquiꞌya naꞌ; pana loꞌo ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo ma̱, ¿ni chaꞌ laca ná jlya tiꞌ ma̱ ꞌna liꞌ? \v 47 Lcaa ñati̱ nu nacui̱ chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca Sti nguꞌ, tyajaꞌa̱ nguꞌ biꞌ cuna nguꞌ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni loꞌo nguꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ―. Pana siꞌi sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca cuꞌma̱, biꞌ chaꞌ ná ntiꞌ ma̱ cuna ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ tsiyaꞌ ti. \s1 Cua laca luꞌú Jesús loꞌo ngutiꞌi̱ jyoꞌo Abraham tya saꞌni la \p \v 48 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ judío chaꞌ loꞌo Jesús: \p ―Liñi chaꞌ nu nchcuiꞌ ya jinuꞌu̱ juani, chaꞌ nguꞌ Samaria laca nuꞌu̱. Ñiꞌya̱ ntiꞌ sca nu xñaꞌa̱, juaꞌa̱ ntiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ liꞌ. \p \v 49 ―Ná ntsuꞌu cuiꞌi̱ cuxi jnaꞌ tsiyaꞌ ti ―nacui̱ Jesús―. Chi̱ tsa nduꞌni naꞌ loo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ; loꞌo cuꞌma̱ ni, ná nduꞌni chi̱ ma̱ loo naꞌ. \v 50 Pana siꞌi chaꞌ ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ naꞌ, chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nduꞌni chaꞌ caca tlyu naꞌ. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi laca nu cuaꞌni cuayáꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱. \v 51 Loꞌo chañi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo cuꞌma̱ ndiꞌya̱: Loꞌo taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, ná tye chalyuu tsoꞌo nu ta naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, masi cajaa nguꞌ. \p \v 52 Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ nguꞌ judío biꞌ loꞌo Jesús chaca quiyaꞌ: \p ―Juani jlo tiꞌ ya chaꞌ ñiꞌya̱ ntiꞌ sca nu xñaꞌa̱, juaꞌa̱ ntiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ―. Saꞌni ngujuii jyoꞌo Abraham, saꞌni ngujuii nu xaꞌ la jyoꞌo cusuꞌ nu nda chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱. ¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ nuꞌu̱ loꞌo nacui̱ ca ti nuꞌu̱: “Ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ ñati̱ nu taquiyaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱”? ―nacui̱ nguꞌ―. \v 53 ¿Ha ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ xti la chaꞌ jlo tiꞌ jyoꞌo cusuꞌ Abraham jiꞌi̱ ya, quiñaꞌa̱ la chaꞌ jlo tiꞌ ycuiꞌ nuꞌu̱ lacua? ¿Ha juaꞌa̱ ntiꞌ nuꞌu̱? Loꞌo jyoꞌo Abraham, loꞌo nu xaꞌ la jyoꞌo cusuꞌ biꞌ, cua ngujuii lcaa nguꞌ biꞌ. ¿Tilaca laca nuꞌu̱, ntiꞌ nuꞌu̱? \p \v 54 Loꞌo liꞌ nacui̱ Jesús: \p ―Ná tsoꞌo naꞌ tsiyaꞌ ti si cuaꞌni naꞌ chaꞌ caca tlyu ycuiꞌ ca ti naꞌ, pana ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nduꞌni chaꞌ caca tlyu naꞌ ―nacui̱―. Nduꞌni ma̱ chaꞌ Sti ma̱ laca ycuiꞌ Ndyosi; \v 55 masi ná ndyuloo ma̱ jiꞌi̱ Ni, pana juaꞌa̱ nduꞌni ma̱. Nslo naꞌ jiꞌi̱ Ni tuꞌni. Ná taca ñacui̱ naꞌ chaꞌ ná nslo naꞌ jiꞌi̱ Ni; cuiñi naꞌ si juaꞌa̱ ñacui̱ naꞌ, ñiꞌya̱ laca cuꞌma̱, chaꞌ cuiñi tsa ma̱. Chañi chaꞌ nslo naꞌ jiꞌi̱ Ni, juaꞌa̱ ndaquiyaꞌ naꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ―. \v 56 Nu Abraham jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ma̱ ni, lye tsa ngua tiꞌ yu ñaꞌa̱ yu jnaꞌ loꞌo cala naꞌ chalyuu. Loꞌo liꞌ ndiꞌya̱ ngua, chaꞌ cua naꞌa̱ nu cusuꞌ jnaꞌ, tsoꞌo tsa ndyuꞌu tyiquee yu liꞌ. \p \v 57 Liꞌ lye nchcuiꞌ nguꞌ judío loꞌo Jesús: \p ―Bilya caca tuꞌba tyi yija̱ nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―. ¿Ñiꞌya̱ ngua chaꞌ cua naꞌa̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham lacua? \p \v 58 ―Liñi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ juani ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ cua laca luꞌú naꞌ loꞌo ngula jyoꞌo Abraham biꞌ. \p \v 59 Liꞌ ngusñi nguꞌ quee chaꞌ cu̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús cujuii nguꞌ jiꞌi̱ liꞌ, pana ndyuꞌu cuatsiꞌ yu jiꞌi̱ nguꞌ. Ngutuꞌu yu neꞌ laa biꞌ, nteje tacui yu claꞌbe su ndiꞌi̱ ñati̱ ndyaa yu liꞌ. \c 9 \s1 Nu quiꞌyu nu ca ñaꞌa̱ cuityi̱ꞌ loꞌo ngula \p \v 1 Toꞌ tyucui̱i̱ su ndyaa Jesús, naꞌa̱ yu jiꞌi̱ sca nguꞌ cuityi̱ꞌ, ca ñaꞌa̱ cuityi̱ꞌ loꞌo ngula nu quicha biꞌ. \v 2 Liꞌ nchcuane nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ Jesús: \p ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ―, ¿tilaca ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ chaꞌ cuityi̱ꞌ cloo yu cua loꞌo ngula yu? ¿Ha ycuiꞌ yu? ¿Ha nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱ yu ndacui quiꞌya jiꞌi̱? \p \v 3 ―Siꞌi xquiꞌya yu cua, siꞌi xquiꞌya nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱ yu ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Na cuityi̱ꞌ yu loꞌo ngula yu chaꞌ taca ñaꞌa̱ nguꞌ ñiꞌya̱ laca cña tonu nu cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo cuaꞌni Ni chaꞌ tyaca tsoꞌo yu. \v 4 Loꞌo tya xee ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni na cña ―nacui̱ Jesús―, loꞌo cua ndyaa cuichaa ngaꞌaa caca cuaꞌni ni sca na cña liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ laca loꞌo naꞌ ―nacui̱―, ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni naꞌ lcaa ñaꞌa̱ cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jnaꞌ loꞌo nda Ni jnaꞌ lijya̱ naꞌ ca nde ―nacui̱ Jesús―. \v 5 Loꞌo tya tyiꞌi̱ naꞌ chalyuu, tya ta naꞌ xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱. \p \v 6 Ndye nchcuiꞌ Jesús, liꞌ ngusalú yu xi hitya sañiꞌ lo yuu, chaꞌ nguxaꞌ xi loꞌo yuu chaꞌ caca nanaꞌ. Ndaꞌa̱ yu nanaꞌ biꞌ chu̱ꞌ scuaꞌ cloo nu quicha biꞌ. \v 7 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱: \p ―Yaa nuꞌu̱, caata chcu nde tojoꞌo Siloé ―tojoꞌo biꞌ naa Siloé chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ, ñiꞌya̱ ntiꞌ si ñacui̱ na chaꞌcña jiꞌna: tojoꞌo “su nacui̱ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ”. \p Biꞌ chaꞌ ndyaa nu quicha biꞌ ndyaata tojoꞌo biꞌ liꞌ. Loꞌo ñaa liꞌ, cua ndyaca tsoꞌo cloo. \v 8 Loꞌo liꞌ nu nguꞌ nu ndiꞌi̱ cacua ti su ndiꞌi̱ nu ngua quicha biꞌ, nu cua naꞌa̱ su ngüijña msta̱ tsubiꞌ la, liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱: \p ―Nu quiꞌyu re, ¿ha la cuiꞌ yu re laca nu nguaꞌa̱ calle ngüijña yu msta̱ jiꞌi̱ nguꞌ? \p \v 9 ―La cuiꞌ yu biꞌ― nacui̱ tsaca nguꞌ. \p ―Siꞌi yu biꞌ, masi sca ti cuayáꞌ ñaꞌa̱ loo yu biꞌ― nacui̱ chaca nguꞌ. \p Loꞌo liꞌ nguxacui̱ ycuiꞌ nu quiꞌyu biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: \p ―La cuiꞌ yu biꞌ laca naꞌ. \p \v 10 Liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ yu: \p ―¿Ñiꞌya̱ ngua chaꞌ ndyaca tsoꞌo cloo nuꞌu̱ juani? \p \v 11 ―Nu ñati̱ nu naa Jesús, biꞌ laca nu nguxaꞌ xi nanaꞌ chaꞌ ngutaꞌa̱ chu̱ꞌ scuaꞌ cloo naꞌ ―nacui̱ nu quiꞌyu biꞌ―. Loꞌo liꞌ ngulo yu biꞌ cña ꞌna chaꞌ tsaꞌa naꞌ caata̱ nde tojoꞌo Siloé, biꞌ chaꞌ ndyaꞌa̱ ndyaata̱ ca biꞌ; hora ti ngua tsoꞌo cloo naꞌ, tyaca̱ꞌ tsoꞌo ñaꞌa̱ naꞌ juani. \p \v 12 ―¿Ma nde ndyaa yu biꞌ? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ liꞌ. \p ―Ná jlo tiꞌ naꞌ ―nacui̱. \s1 Nchcuiꞌ nguꞌ fariseo loꞌo nu ngua cuityi̱ꞌ \p \v 13 Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nu quiꞌyu nu ngua cuityi̱ꞌ biꞌ slo nguꞌ fariseo neꞌ laa. \v 14 Tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ ngua biꞌ, tsa̱ tacati ngua nu loꞌo nguxaꞌ Jesús nanaꞌ biꞌ, nguaꞌni yu joꞌo jiꞌi̱ cloo nu cuityi̱ꞌ biꞌ. \v 15 Loꞌo liꞌ nguxana nguꞌ fariseo, nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ nu ngua cuityi̱ꞌ biꞌ: \p ―¿Ñiꞌya̱ ngua chaꞌ ngua tsoꞌo cloo nuꞌu̱? \p ―Ngutaꞌa̱ yu nanaꞌ chu̱ꞌ scuaꞌ cloo naꞌ ―nacui̱ nu quiꞌyu biꞌ―, liꞌ ndyaa naꞌ ndyaata̱ chcu, tyaca̱ꞌ tsoꞌo ñaꞌa̱ naꞌ juani ―nacui̱. \p \v 16 Liꞌ ntsuꞌu xi nguꞌ fariseo nu nacui̱: \p ―Siꞌi slo ycuiꞌ Ndyosi ya̱a̱ nu Jesús biꞌ, biꞌ chaꞌ ná ndaquiyaꞌ yu tsa̱ taꞌa jiꞌi̱ nguꞌ. \p Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu xi xaꞌ ñati̱ nu nchcuiꞌ jiꞌi̱ yu ndiꞌya̱: \p ―¿Ñiꞌya̱ caca jiꞌi̱ yu biꞌ cuaꞌni yu cña tonu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi si juaꞌa̱ ntsuꞌu tsa quiꞌya jiꞌi̱ yu? \p Ná stuꞌba chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús. \v 17 Liꞌ xaꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ nu ngua cuityi̱ꞌ biꞌ: \p ―Nuꞌu̱ ni, ¿ñiꞌya̱ chcuiꞌ ta nuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ juani, chaꞌ cua nguaꞌni yu joꞌo jiꞌi̱ cloo nuꞌu̱? \p Liꞌ nguxacui̱ nu quiꞌyu biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―Sca nu cusuꞌ nu nda chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱, juaꞌa̱ laca yu biꞌ ―nacui̱. \p \v 18 Ná jlya tiꞌ nu nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ ca ñaꞌa̱ cuityi̱ꞌ nu quiꞌyu biꞌ loꞌo ngula, loꞌo nu juani tyaca̱ꞌ tsoꞌo xee ñaꞌa̱. Su ndye chaꞌ, liꞌ ngusiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱. \v 19 Liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ cusuꞌ biꞌ: \p ―¿Ha sñiꞌ cuꞌma̱ laca yu re? ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ñiꞌya̱ ngua liꞌ? ¿Ha ca ñaꞌa̱ cuityi̱ꞌ yu loꞌo ngula yu? ¿Ñiꞌya̱ ngua chaꞌ ñaꞌa̱ yu juani? \p \v 20 Liꞌ nguxacui̱ sti xtyaꞌa̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ fariseo biꞌ: \p ―Jlo tiꞌ ya chaꞌ sñiꞌ ya laca yu, jlo tiꞌ ya chaꞌ ca ñaꞌa̱ cuityi̱ꞌ yu loꞌo ngula yu ―nacui̱ nguꞌ―, \v 21 pana ná nda ya cuentya tsiyaꞌ ti ñiꞌya̱ ngua chaꞌ ngujui xee nu ntsuꞌu cloo yu juani. Ná jlo tiꞌ ya tilaca laca nu nguaꞌni joꞌo jiꞌi̱ yu. Xcuane ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu; cua tlyu yu biꞌ, ycuiꞌ yu taca ta liñi yu chaꞌ loꞌo ma̱. \p \v 22 Juaꞌa̱ nacui̱ sti xtyaꞌa̱ nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ntsi̱i̱ tsa nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ; na cua nguaꞌni stuꞌba nguꞌ laca cña chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ culoꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ñati̱ neꞌ laa, cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ñacui̱ chaꞌ Jesús laca Cristo, nu ñati̱ tlyu nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lijya̱ chalyuu. Ngaꞌaa ta nguꞌ judío biꞌ chacuayáꞌ tsaa nguꞌ neꞌ laa liꞌ. \v 23 Biꞌ chaꞌ nacui̱ sti xtyaꞌa̱ nu ngua cuityi̱ꞌ biꞌ: “Xcuane ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu, cua tlyu yu biꞌ”. \p \v 24 Tya ngusiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ nu ngua cuityi̱ꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ, loꞌo liꞌ lye nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo: \p ―Chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ta nuꞌu̱ chaꞌ liñi loꞌo ya juani ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―. Cua jlo tiꞌ ya chaꞌ ntsuꞌu tsa quiꞌya jiꞌi̱ nu Jesús biꞌ. \p \v 25 ―Ná nda naꞌ cuentya si ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu ―nacui̱ nu ngua cuityi̱ꞌ biꞌ―. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ cuityi̱ꞌ naꞌ clyo, loꞌo juani cua ntsuꞌu xee cloo naꞌ. Tsa biꞌ ti chaꞌ jlo tiꞌ naꞌ. \p \v 26 ―¿Ñiꞌya̱ nguaꞌni yu biꞌ loꞌo nuꞌu̱ lacua? ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ñiꞌya̱ nguaꞌni yu chaꞌ ndyaca tsoꞌo cloo nuꞌu̱ juani? \p \v 27 ―Cua ndachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsaca quiyaꞌ tsa̱, loꞌo ná nguaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱ nu quiꞌyu biꞌ―. ¿Ni chaꞌ laca xaꞌ ntiꞌ ma̱ cuna ma̱ chaꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ? ¿Ha loꞌo cuꞌma̱ ntiꞌ ma̱ caca tsaꞌa̱ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ yu? \p \v 28 Liꞌ nchcuiꞌ nu nguꞌ judío biꞌ chaꞌ tiꞌí loꞌo: \p ―Nuꞌu̱ laca sca nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu biꞌ ―nacui̱ nguꞌ―, cuare laca ya ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ Moisés. \v 29 Jlya tiꞌ ya chaꞌ nda ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ loꞌo nu Moisés biꞌ, pana ná jlo tiꞌ ya tsiyaꞌ ti ma nde ngutuꞌu nu Jesús biꞌ lijya̱. \p \v 30 Liꞌ nguxtyacui nu quiꞌyu biꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ fariseo biꞌ: \p ―Tlyu tsa chaꞌ nda ma̱ loꞌo naꞌ juani ―nacui̱―. Nde cua ti ndu̱ sca nu quiꞌyu nu nguaꞌni ca ti joꞌo cloo naꞌ, loꞌo ná jlo tiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti ma nde ngutuꞌu yu lijya̱ yu ―nacui̱―. \v 31 Jlo tiꞌ lcaa tyaꞌa na chaꞌ ná ndaquiyaꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ ñati̱ cuxi loꞌo Ni; ndaquiyaꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo nchcuiꞌ ñati̱ nu nduꞌni tacati, ñati̱ nu nduꞌni cña nu ngulo Ni jiꞌi̱ ―nacui̱―. \v 32 Tya loꞌo nguxana chalyuu, bilya cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tyuꞌu xee cloo ñati̱ chaca quiyaꞌ nu loꞌo ca ñaꞌa̱ cuityi̱ꞌ nguꞌ loꞌo ngula nguꞌ. \v 33 Ná caca jiꞌi̱ yu biꞌ cuaꞌni yu cña biꞌ si siꞌi ca slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu yu. \p \v 34 ―Nguꞌ cuxi laca nuꞌu̱, pana ntiꞌ nuꞌu̱ culuꞌu xi chaꞌ joꞌó jiꞌi̱ ya ―nacui̱ nguꞌ judío liꞌ―. Cuxi nuꞌu̱ loꞌo ngula nuꞌu̱, juaꞌa̱ cuxi ti nguluu nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ. \p Loꞌo liꞌ nguloꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nu quiꞌyu biꞌ, ngaꞌaa nda nguꞌ chacuayáꞌ tsaa neꞌ laa tsiyaꞌ ti. \s1 Na cuityi̱ꞌ nguꞌ chaꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ \p \v 35 Liꞌ ngujui chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, ndyuna yu chaꞌ nguloꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nu quiꞌyu biꞌ neꞌ laa. Loꞌo ngujyacua Jesús jiꞌi̱, nchcuane yu jiꞌi̱ liꞌ: \p ―¿Ha jlya ca tiꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu cua lijya̱ chalyuu chaꞌ caca ñati̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱. \p \v 36 ―¿Tilaca laca yu biꞌ, cusuꞌ? ―nacui̱ nu quiꞌyu biꞌ―. Ntiꞌ tsa naꞌ xñi naꞌ chaꞌ jiꞌi̱. \p \v 37 ―Cua naꞌa̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ yu biꞌ ―nacui̱ Jesús―. Naꞌ laca̱ biꞌ, naꞌ nu nchcui̱ꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani ti. \p \v 38 Hora ti ndyatu̱ sti̱ꞌ nu quiꞌyu biꞌ slo Jesús. \p ―Jlya tiꞌ naꞌ jinuꞌu̱, Xuꞌna ―nacui̱. \p \v 39 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo: \p ―Cua lijya̱ naꞌ chalyuu chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱, tilaca laca nu xñi chaꞌ jnaꞌ, tilaca laca nu ná tyajaꞌa̱ xñi chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ta naꞌ xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ nu xñi chaꞌ jnaꞌ, masi ñiꞌya̱ ntiꞌ cuityi̱ꞌ ti nguꞌ ndiꞌi̱ nguꞌ chalyuu; tacu̱ꞌ naꞌ xee jiꞌi̱ nguꞌ nu ná tyajaꞌa̱ xñi chaꞌ jnaꞌ tsiyaꞌ ti, masi nduꞌni nguꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa ycuiꞌ nguꞌ. \p \v 40 Ndu̱ xi nguꞌ fariseo slo Jesús loꞌo nchcuiꞌ yu juaꞌa̱. \p ―¿Ha cuityi̱ꞌ cua lacua? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu. \p \v 41 ―Ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱, si jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ cuityi̱ꞌ ti ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Chaꞌ nchcuiꞌ ma̱ chaꞌ taca ñaꞌa̱ ma̱, biꞌ chaꞌ ñaꞌa̱ ti ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱. \c 10 \s1 Cui̱i̱ jiꞌi̱ loꞌo su ndyiꞌi̱ xlyaꞌ talya \p \v 1 ’Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ judío liꞌ―. Tachaa tsa ndyaꞌ loꞌo su ndyiꞌi̱ xlyaꞌ talya. Loꞌo ndyaꞌa̱ nguꞌ neꞌ loꞌo biꞌ, sca ti toꞌ loꞌo ngaꞌa̱ chaꞌ tyatí̱ nguꞌ. Nu cuaana laca nu ndyacuí̱ que loꞌo, ndyatí̱ chaca seꞌi̱ liꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 2 Nde toꞌ loꞌo ndyatí̱ nu laca xuꞌna xlyaꞌ biꞌ. \v 3 Nslo nu ntsuꞌu cua̱ toꞌ loꞌo jiꞌi̱ xuꞌna xlyaꞌ, biꞌ chaꞌ nda chacuayáꞌ ndyatí̱ yu biꞌ neꞌ loꞌo ―nacui̱ Jesús―. Nslo xlyaꞌ xtyiꞌi xuꞌna niꞌ; loꞌo nxiꞌya yu jiꞌi̱ xlyaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca, lijya̱ niꞌ slo yu, ndyaꞌa̱ loꞌo yu jiꞌi̱ xlyaꞌ biꞌ liꞌ. \v 4 Loꞌo cua ngutuꞌu lcaa xlyaꞌ nde liyaꞌ, liꞌ nde loo la ntyucua nu laca xuꞌna niꞌ, nde chu̱ꞌ la lcaꞌa̱ xlyaꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ nduna niꞌ loꞌo nxiꞌya xuꞌna niꞌ jiꞌi̱ niꞌ. \v 5 Ná ndyuꞌu lcaꞌa̱ niꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱; loꞌo nduna niꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ xaꞌ ñati̱ loꞌo niꞌ, xna niꞌ liꞌ, chaꞌ ná nslo niꞌ xtyiꞌi xaꞌ ñati̱. \p \v 6 Biꞌ ngua sca chaꞌ nu nchcuiꞌ neꞌ ti Jesús loꞌo nguꞌ, pana ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ. \s1 Ñaꞌa̱si̱i̱ tsoꞌo Jesús jiꞌi̱ xlyaꞌ jiꞌi̱ yu \p \v 7 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ: \p ―Liñi tsa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Ycuiꞌ ti naꞌ laca̱ toꞌ loꞌo biꞌ, chaꞌ nchcaꞌa̱ naꞌ toꞌ loꞌo su ndyatí̱ niꞌ. \v 8 Ná ndaquiyaꞌ xlyaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu ya̱a̱ yala la, chaꞌ xcuiꞌ nu cuaana laca nguꞌ biꞌ; tsa cuꞌ ti ntyucuaana nguꞌ na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ ―nacui̱―. \v 9 Nu ngaꞌa̱ toꞌ loꞌo, tsoꞌo tsa ñaꞌa̱si̱i̱ jiꞌi̱ xlyaꞌ jiꞌi̱; loꞌo juaꞌa̱ naꞌ, tsoꞌo tsa ñaꞌa̱si̱i̱ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ ꞌna ―nacui̱ Jesús―. Taca tyeje tacui nguꞌ chaꞌ tyatí̱ nguꞌ neꞌ loꞌo su ngaꞌa̱ naꞌ, chaꞌ ná caca cuxi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ. Tsoꞌo ti tyatí̱ nguꞌ neꞌ loꞌo su ngaꞌa̱ naꞌ, tsoꞌo ti tyuꞌu nguꞌ chaca quiyaꞌ, ñiꞌya̱ nu nduꞌni xlyaꞌ. Caja ñiꞌya̱ tyiji̱ yuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ, ñiꞌya̱ laca loꞌo ndyiji na ndacu xlyaꞌ. \p \v 10 ’Tsa cuꞌ ti cña cuaana nduꞌni nu nguꞌ cuaana biꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ndyaꞌa̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ cuaꞌni ñuꞌu̱ nguꞌ jiꞌi̱ ñati̱, chaꞌ chcunaꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ; na cua lijya̱ naꞌ chaꞌ ta naꞌ chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ ñati̱, su caca tyiꞌi̱ nguꞌ tyucui tyiquee nguꞌ liꞌ ―nacui̱―. \v 11 Tsoꞌo tsa ñaꞌa̱si̱i̱ naꞌ jiꞌi̱ xlyaꞌ ꞌna. Ycuiꞌ ca naꞌ tyajaꞌa̱ Naꞌ caja̱a̱ chaꞌ ná cajaa xlyaꞌ jnaꞌ, chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱―. \v 12 Sca msu ti ni, ná ñaꞌa̱si̱i̱ tsoꞌo jiꞌi̱ xlyaꞌ, xna yu loꞌo ñaꞌa̱ yu chaꞌ lijya̱ boꞌo. Siꞌi ycuiꞌ yu nu laca loo jiꞌi̱ xlyaꞌ, siꞌi ycuiꞌ yu nu ca jiꞌi̱ niꞌ, ntiꞌ yu. Biꞌ chaꞌ caca lyaꞌ tiꞌ boꞌo jiꞌi̱ taju xlyaꞌ biꞌ, liꞌ tyijyuꞌ cañi xlyaꞌ xna niꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 13 Nxna msu tyijyuꞌ chaꞌ neꞌ xña ti jiꞌi̱ nguꞌ ndyaꞌa̱ yu, siꞌi na jiꞌi̱ yu laca xlyaꞌ biꞌ. \p \v 14 ’Tsoꞌo tsa ñaꞌa̱si̱i̱ naꞌ jiꞌi̱ xlyaꞌ ꞌna. Nslo naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ jnaꞌ, loꞌo juaꞌa̱ cua nguiꞌi̱ ñati̱ biꞌ jnaꞌ. \v 15 Ñiꞌya̱ nslo Sti naꞌ jnaꞌ, juaꞌa̱ nslo naꞌ jiꞌi̱ Sti naꞌ; ñiꞌya̱ ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Sti naꞌ loꞌo naꞌ, juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo ñati̱ jnaꞌ. Ycuiꞌ ca naꞌ tyajaꞌa̱ naꞌ caja̱a̱ chaꞌ ná tye cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ꞌna ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 16 Tya ntsuꞌu la xaꞌ ñati̱ ꞌna nu ndiꞌi̱ xaꞌ quichi̱, nu ná stuꞌba ngaꞌa̱ loꞌo taju ñati̱ re; ngaꞌa̱ chaꞌ tsaꞌa naꞌ tsaquiꞌya naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ tya̱a̱ nguꞌ ca neꞌ loꞌo re. Loꞌo liꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ; caca nguꞌ sca ti taju ñati̱ ꞌna, loꞌo juaꞌa̱ caca naꞌ nu sca ti Xuꞌna nguꞌ ―nacui̱ Jesús―. \p \v 17 ’Tye chalyuu ꞌna, cajaa naꞌ chaꞌ tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ ca tiyaꞌ la, biꞌ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee Sti naꞌ ñaꞌa̱ ꞌna. \v 18 Ná tucui xlyaá cresiya ꞌna, ycuiꞌ ca ti naꞌ ntajaꞌa̱ naꞌ caja̱a̱ ―nacui̱ Jesús―. Taca cuaꞌni naꞌ juaꞌa̱, chaꞌ cua nda ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ cajaa naꞌ, loꞌo juaꞌa̱ cua nda Ni chacuayáꞌ chaꞌ tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ. \p \v 19 Tya chaca quiyaꞌ ná stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱. \v 20 Ntsuꞌu tsa nguꞌ nu nacui̱ ndiꞌya̱: \p ―Ñiꞌya̱ ntiꞌ sca nu xñaꞌa̱, juaꞌa̱ ntiꞌ yu cua. Na tonto yu. Ná ntsuꞌu chaꞌ cuna na chaꞌ nu nchcuiꞌ yu cua. \p \v 21 Liꞌ nacui̱ xaꞌ la ñati̱: \p ―Ná taca chcuiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ nu nchcuiꞌ yu cua juani si ntsuꞌu cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ. ¿Ha caca jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ cuaꞌni chaꞌ tyaca tsoꞌo cloo nu cuityi̱ꞌ? Ná taca jiꞌi̱. \s1 Nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ judío loꞌo Jesús \p \v 22 Tyempo tlyaꞌ ngua liꞌ, nu loꞌo sube tsa tsa̱. Nde quichi̱ Jerusalén ndyuꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ taꞌa su ngulacua̱ jiꞌi̱ laa tonu ca biꞌ. \v 23 Ndyaa Jesús toꞌ laa ca su nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱: “Corredor jiꞌi̱ Salomón”. \v 24 Liꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ judío slo Jesús, nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ yu: \p ―¿Ni jacuaꞌ chcuiꞌ liñi nuꞌu̱ loꞌo cua, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ya si nuꞌu̱ laca nu ñati̱ tlyu nu ta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ca̱a̱? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Ná talo ya si ná cachaꞌ nuꞌu̱ lcaa chaꞌ jiꞌi̱ cua. Tsoꞌo si chcuiꞌ liñi nuꞌu̱ juani. \p \v 25 ―Juaꞌa̱ ni naꞌ tsaca quiyaꞌ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ―, loꞌo ná jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ tsiyaꞌ ti ―nacui̱―. Loꞌo ñaꞌa̱ ma̱ chaꞌ nduꞌni naꞌ cña tonu biꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ Sti naꞌ, ndyiji chaꞌ liñi jiꞌi̱ ma̱ liꞌ; \v 26 pana ná jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ cña biꞌ, chaꞌ siꞌi taju ñati̱ ꞌna laca ma̱. Nacui̱ naꞌ juaꞌa̱ jiꞌi̱ ma̱ tsubiꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 27 Ñiꞌya̱ nduꞌni xlyaꞌ, juaꞌa̱ nduna ñati̱ ꞌna jnaꞌ loꞌo nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. Cua nslo naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, cua ndyaꞌa̱ nguꞌ loꞌo naꞌ. \v 28 Ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu nu ta naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ná chcunaꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. Ná tucui caca jiꞌi̱ xlyaá jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ ꞌna, chaꞌ tsoꞌo tsa ñaꞌa̱si̱i̱ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 29 Na cua nda Sti naꞌ ñati̱ biꞌ jnaꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌaa ntsuꞌu chaca nu stuꞌba tlyu loꞌo ycuiꞌ Ni; biꞌ chaꞌ ná tucui caca jiꞌi̱ xlyaá jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, nu loꞌo ñaꞌa̱si̱i̱ Sti naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. \v 30 Loꞌo juaꞌa̱ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús. \p \v 31 Chaca quiyaꞌ ngusñi nu nguꞌ judío biꞌ quee chaꞌ cu̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, cujuii nguꞌ jiꞌi̱. \v 32 Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ: \p ―Cua quiñaꞌa̱ tsa cña tsoꞌo nguaꞌni naꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ Sti naꞌ slo cuꞌma̱, loꞌo juaꞌa̱ cua naꞌa̱ ma̱ cña nu nguaꞌni naꞌ. ¿Ha xquiꞌya sca cña tsoꞌo nu nguaꞌni naꞌ, biꞌ chaꞌ ntiꞌ ma̱ cuta ma̱ quee ꞌna? \p \v 33 Liꞌ nguxtyacui nu nguꞌ judío biꞌ chaꞌ loꞌo Jesús: \p ―Ná cujuii ya jinuꞌu̱ loꞌo quee xquiꞌya sca cña tsoꞌo nu nguaꞌni nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ―, xquiꞌya chaꞌ cuxi nu nchcuiꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ cu̱ ya quee jinuꞌu̱. Sñiꞌ ñati̱ chalyuu ti laca nuꞌu̱, pana nduꞌni nuꞌu̱ chaꞌ laca nuꞌu̱ ycuiꞌ Ndyosi. \p \v 34 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―Lo quityi nscua chaꞌ cusuꞌ nu jlya tsa tiꞌ ma̱, ntsuꞌu sca chaꞌ nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Ndyosi laca lcaa cuꞌma̱ cuentya jnaꞌ” ―nacui̱ Jesús―. \v 35 Jlo tiꞌ na chaꞌ ná caca jiꞌna tacu̱ꞌ na ni sca chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na. Sca chaꞌ nu nchcuiꞌ quityi biꞌ ni, nacui̱ chaꞌ ñiꞌya̱ laca ycuiꞌ Ndyosi, juaꞌa̱ laca ñati̱ nu ndaquiyaꞌ chaꞌ nu nda Ni loꞌo. \v 36 ¿Ni chaꞌ laca ngusta cuꞌma̱ quiꞌya jnaꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nacui̱ ma̱ chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ cuxi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni? ―nacui̱ Jesús―. Cua ngusubi Sti naꞌ jnaꞌ, nda Ni ꞌna lijya̱a̱ nde chalyuu. ¿Ni chaꞌ laca ná tsoꞌo ntiꞌ ma̱ chaꞌ nacui̱ naꞌ chaꞌ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca naꞌ? \v 37 Ná ntsuꞌu chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―, si ná nduꞌni naꞌ cua ñaꞌa̱ ca cña nu nduꞌni Sti naꞌ ―nacui̱―. \v 38 Pana nu loꞌo nduꞌni naꞌ cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, liꞌ caca jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ xquiꞌya cña nu nduꞌni naꞌ biꞌ, masi ná jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ. Loꞌo liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱, caca jlo tiꞌ ma̱, chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Sti naꞌ loꞌo naꞌ, stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo Sti naꞌ. \p \v 39 Chaca quiyaꞌ nguaꞌni cuayáꞌ nguꞌ si caca tayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. Liꞌ ngaꞌaa ndyanu yu, laja ti nguꞌ ngutuꞌu yu ngulaá yu jiꞌi̱ nguꞌ. \p \v 40 Liꞌ ndyaa Jesús chaca quiyaꞌ, ndyaa chaca tsuꞌ staꞌa̱ Jordán ca su ngutu̱ Juan ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ tya clyo. Nde biꞌ ngutiꞌi̱ yu, loꞌo juaꞌa̱ ndyaꞌa̱ tsa nguꞌ slo. \v 41 Liꞌ nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ: \p ―Ná nguaꞌni Juan ni sca cña tonu chaꞌ cube tiꞌ na jiꞌi̱. Pana liñi tsa ndyuꞌu lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ nu Juan biꞌ tya tsubiꞌ la cuentya jiꞌi̱ nu quiꞌyu re. \p \v 42 Loꞌo liꞌ cua nguxana tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ, jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús loꞌo ngutiꞌi̱ nguꞌ nde biꞌ. \c 11 \s1 Ngujuii Lázaro \p \v 1 Ndiꞌi̱ sca nu quiꞌyu nu naa Lázaro. Quicha tsa biꞌ. Nguꞌ quichi̱ Betania laca, loꞌo juaꞌa̱ María loꞌo Marta laca tyaꞌa ngula nu quiꞌyu biꞌ. \v 2 (Tyaꞌa ngula María laca Lázaro nu quicha biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ María laca nu suꞌba setye tyixi xtyiꞌi chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús nde loo la, loꞌo liꞌ subeꞌ choꞌ quicha̱ꞌ que ycuiꞌ choꞌ quiyaꞌ Jesús chaꞌ quityi.) \v 3 Cua nda tyucuaa nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ ndyaa ca slo Jesús: \p ―Tyuꞌu chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu̱, Xuꞌna ―nacui̱ nguꞌ cunaꞌa̱ biꞌ―, nde lijya̱ chaꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ntsiya tyaꞌa tsoꞌo nuꞌu̱, quicha tsa yu. \p \v 4 Loꞌo ndyuna Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ nacui̱: \p ―Ná ngaꞌa̱ chaꞌ cajaa nu quicha biꞌ. Na quicha yu biꞌ chaꞌ caca tlyu la ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jnaꞌ, chaꞌ naꞌ laca̱ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ ñiꞌya̱ cña tonu nu cuaꞌni naꞌ chaꞌ caca joꞌo jiꞌi̱ yu, liꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. \p \v 5-6 Loꞌo ndyuna Jesús chaꞌ quicha Lázaro, liꞌ tya ndyanu Jesús tya tyucuaa tsa̱ su ndiꞌi̱ biꞌ, masi ntsuꞌu tsa tyiquee yu ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱ ca taꞌa sna nguꞌ biꞌ, jiꞌi̱ Marta, loꞌo jiꞌi̱ nu chaca choꞌ tyaꞌa Marta, loꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Lázaro. \v 7 Tiyaꞌ la, liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱: \p ―Tyaa na xtyu̱u̱ na nde loyuu su cuentya Judea ―nacui̱. \p \v 8 Liꞌ nguxacui̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱: \p ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ―, ná saꞌni ngua biꞌ loꞌo ngua tiꞌ nguꞌ judío biꞌ cu̱ nguꞌ quee jinuꞌu̱ chaꞌ cujuii nguꞌ jinuꞌu̱, ngua tiꞌ nguꞌ. ¿Ha cua tsaa ti nuꞌu̱ nde jua chaca quiyaꞌ? ―nacui̱ nguꞌ. \p \v 9 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: \p ―Tii tyucuaa ti hora ntsuꞌu jiꞌi̱ sca tsa̱. Loꞌo tyaꞌa̱ na ndacua̱, ná sca na tyacua quiyaꞌ na, tyaca̱ꞌ su ndyaꞌa̱ na chaꞌ tya xee ―nacui̱―. \v 10 Loꞌo tyuꞌu taꞌa̱ na talya, liꞌ tyacua sca na ngaꞌa̱ tyucui̱i̱ quiyaꞌ na, chaꞌ ná tyaca̱ꞌ xee ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ liꞌ. \p \v 11 Loꞌo cua nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱, liꞌ nacui̱: \p ―Cua lajaꞌ Lázaro tyaꞌa tsoꞌo na. Nde jua tsaꞌa naꞌ juani chaꞌ xtyuꞌu̱ jiꞌi̱ yu. \p \v 12 ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―, loꞌo lajaꞌ ca yu, liꞌ tyaca tsoꞌo yu. \p \v 13 Ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyuꞌu xcalá yu, masi ntiꞌ Jesús ñacui̱ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ chañi chaꞌ ngujuii yu. \v 14 Loꞌo liꞌ liñi nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ: \p ―Ngujuii Lázaro ―nacui̱―. \v 15 Tsoꞌo ti ntiꞌ naꞌ chaꞌ ná ngutiꞌi̱ naꞌ nde jua loꞌo ngujuii yu. Juani taca tyuꞌu tsoꞌo chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ma̱, taca xñi tsoꞌo la ma̱ chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱―. Tyaa na ca su nscua jyoꞌo. \p \v 16 Liꞌ nchcuiꞌ Tomás nu Culacaꞌ loꞌo tyaꞌa ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús: \p ―Tyaa na loꞌo nu cusuꞌ lacua, chaꞌ stuꞌba ti cajaa na loꞌo ―nacui̱ Tomás. \s1 “Tyuꞌú tyaꞌa ngula nuꞌu̱ chaca quiyaꞌ” \p \v 17 Loꞌo ndyalaa Jesús ca biꞌ, ngujui chaꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ cua jacua tsa̱ nguatsiꞌ jyoꞌo Lázaro. \v 18 Ná tyijyuꞌ ndyiꞌya tyaꞌa quichi̱ Betania biꞌ loꞌo quichi̱ Jerusalén, ntsuꞌu xi tucua ti kilómetro claꞌbe cuayáꞌ tyijyuꞌ ndiꞌi̱ quichi̱ biꞌ. \v 19 Loꞌo liꞌ quiñaꞌa̱ nguꞌ quichi̱ tonu biꞌ ndyaa chaꞌ xtyucua nguꞌ jiꞌi̱ Marta loꞌo jiꞌi̱ María chaꞌ ngujuii tyaꞌa ngula nguꞌ. \v 20 Tya cuayáꞌ ndyuna nguꞌ chaꞌ cua lijya̱ Jesús, hora ti ngutuꞌu Marta ndyaa chaꞌ tyacua tyaꞌa loꞌo Jesús tyucui̱i̱. Sca ti María ndyanu niꞌi̱. \v 21 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Marta loꞌo Jesús: \p ―Ná ngujuii tyaꞌa ngula naꞌ si ngutiꞌi̱ nuꞌu̱ ca nde, cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―. \v 22 Pana jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ masi juani cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi lcaa chaꞌ nu jña nuꞌu̱ jiꞌi̱ Ni. \p \v 23 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ Marta biꞌ: \p ―Tyuꞌú tyaꞌa ngula nuꞌu̱ chaca quiyaꞌ. \p \v 24 ―Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ chaca quiyaꞌ tyuꞌú yu biꞌ nu loꞌo tyuꞌú lcaa jyoꞌo loꞌo cua tye ti chalyuu ―nacui̱ Marta. \p \v 25 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ: \p ―Naꞌ laca̱ nu nduꞌni chaꞌ tyuꞌú ñati̱, naꞌ laca̱ nu nduꞌni chaꞌ chañi caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. Masi cajaa nguꞌ, tya tyuꞌú nguꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ, caja chalyuu cucui jiꞌi̱ nguꞌ si cua ngusñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Marta―. \v 26 Loꞌo juaꞌa̱ lcaa ñati̱ nu tsoꞌo ti ndi̱ꞌi̱ tyiquee chaꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ, ná nscua chaꞌ cajaa nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti. ¿Ha jlya tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ biꞌ? \p \v 27 ―Chañi chaꞌ jlya tiꞌ naꞌ, cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―. Hasta juani jlya tiꞌ naꞌ chaꞌ nuꞌu̱ laca Cristo nu ñati̱ tlyu biꞌ, nuꞌu̱ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo juaꞌa̱ cua nda Ni jinuꞌu̱ lijya̱. \s1 Loꞌo Jesús ndyunaa yu \p \v 28 Ndye nchcuiꞌ Marta, liꞌ ndyaa nu cunaꞌa̱ biꞌ, cuaana ti ngusiꞌya jiꞌi̱ María tyaꞌa ngula: \p ―Cua tyalaa ti nu Mstru biꞌ juani ―nacui̱―. Nxiꞌya yu jinuꞌu̱ chaꞌ tsaa nuꞌu̱ slo yu. \p \v 29 Loꞌo ndyuna María chaꞌ biꞌ, hora ti ngutuꞌu ndyaa slo Jesús liꞌ. \v 30 Tya lyiji tyalaa Jesús quichi̱, tya ngaꞌa̱ yu su ndyacua tyaꞌa Marta loꞌo yu tya tsa̱ la. \v 31 Loꞌo nu nguꞌ judío nu ndiꞌi̱ nxtyucua jiꞌi̱ María niꞌi̱ ni, loꞌo naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ tsa tsiyaꞌ ca ngutuꞌu María ndyaa, liꞌ ndyaa lcaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ choꞌ; ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ toꞌ cuaá ndyaa choꞌ chaꞌ cunaa choꞌ. \p \v 32 Loꞌo liꞌ ndyalaa María ca su ndu̱ Jesús. Loꞌo naꞌa̱ choꞌ jiꞌi̱ yu, hora ti ngutu̱ sti̱ꞌ choꞌ slo Jesús. Loꞌo liꞌ nacui̱ María biꞌ: \p ―Si ngutiꞌi̱ nuꞌu̱ tsubiꞌ, cusuꞌ ―nacui̱―, ná ngujuii tyaꞌa ngula naꞌ liꞌ. \p \v 33 Xñiꞌi̱ tsa ñaa xtyiꞌi Jesús liꞌ, ndube tsa tiꞌ yu chaꞌ ndyunaa María, loꞌo juaꞌa̱ ngusiꞌya tsa nguꞌ judío tyaꞌa ndyaꞌa̱ María. \v 34 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―¿Macala nguxatsiꞌ ma̱ jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ? \p ―Tsa naꞌa̱ na xi jiꞌi̱, cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ liꞌ. \p \v 35 Loꞌo Jesús ngusiꞌya liꞌ. \p \v 36 ―Tyacaꞌa tsa jyoꞌo biꞌ jiꞌi̱ Jesús, ntsuꞌu tsa tyiquee yu ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱ ―nacui̱ nguꞌ judío biꞌ. \p \v 37 Loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ xi nguꞌ nu nacui̱: \p ―¿Ni chaꞌ laca ná ngujui ñiꞌya̱ nu cuaꞌni yu chaꞌ ná cajaa Lázaro nquichaꞌ? Nchca jiꞌi̱ yu cuaꞌni yu chaꞌ tyaca tsoꞌo cloo nguꞌ cuityi̱ꞌ. \s1 Ndyuꞌú Lázaro chaca quiyaꞌ \p \v 38 Ca chaca quiyaꞌ xñiꞌi̱ tsa ñaa xtyiꞌi Jesús, loꞌo liꞌ ndyaa yu ca toꞌ cuaá. Sca tyuquee laca, loꞌo ndu̱ sca quee tlyu ndyacu̱ꞌ tuꞌba tyuquee biꞌ. \p \v 39 ―Clyatsuꞌ ma̱ quee cua ―nacui̱ Jesús. \p Liꞌ nchcuiꞌ Marta tyaꞌa ngula jyoꞌo biꞌ loꞌo Jesús: \p ―Tyucu̱ tsa xtyiꞌi caca si tyuꞌutsuꞌ quee cua, cusuꞌ ―nacui̱―. Cua jacua tsa̱ nguatsiꞌ jyoꞌo re. \p \v 40 Liꞌ nacui̱ Jesús: \p ―Caca ñaꞌa̱ ma̱ chaꞌ tlyu tsa nu nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi nu loꞌo jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ Ni. ¿Ha siꞌi juaꞌa̱ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsa̱? \p \v 41 Liꞌ ngulotsuꞌ nguꞌ quee nu ndyacu̱ꞌ tuꞌba tyuquee biꞌ. Liꞌ nguxñaꞌa̱ Jesús nde cua̱. \p ―Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―, tsa xlyaꞌbe hi̱ chaꞌ cua ndyuna nuꞌu̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱. \v 42 Lcaa tsa̱ cua jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ nduna nuꞌu̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱; pana nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani xquiꞌya ñati̱ nu ndiꞌi̱ re, chaꞌ taca ca jlya tiꞌ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ chañi chaꞌ cua nda nuꞌu̱ jnaꞌ lijya̱a̱ chalyuu. \p \v 43 Liꞌ cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ Jesús: \p ―Lázaro, tyuꞌu nuꞌu̱ su ntsuꞌu nuꞌu̱ ndacua, tya̱a̱ nuꞌu̱ nde liyaꞌ re. \p \v 44 Liꞌ ngutuꞌu nu ngua jyoꞌo biꞌ; ñaꞌa̱ ti tya ngüixi̱i̱ lateꞌ ngati̱ tyucui ñaꞌa̱ hichu̱ꞌ, ñaꞌa̱ ti tya ndyacu̱ꞌ chaca lateꞌ loo. \p ―Xati̱ꞌ clya ma̱ lateꞌ nu ntsuꞌu chu̱ꞌ yu cua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, chaꞌ ta ma̱ chacuayáꞌ tyaꞌa̱ yu. \s1 Nchcuiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ caca cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús \p \v 45 Loꞌo liꞌ quiñaꞌa̱ tyaꞌa nguꞌ judío biꞌ jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, ñati̱ nu ndiꞌi̱ nxtyucua jiꞌi̱ María tsa̱ la, chaꞌ cua naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ tlyu nu nguaꞌni ca ti Jesús cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. \v 46 Pana ntsuꞌu xi nguꞌ biꞌ nu hora ti ndyaa slo nguꞌ fariseo, nda nguꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni Jesús. \v 47 Biꞌ chaꞌ nu nguꞌ sti joꞌó nu laca loo loꞌo nguꞌ fariseo biꞌ, nguxana nxiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ tisiya, chaꞌ tyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ: \p ―¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni na juani? ―nacui̱ nguꞌ―. Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tlyu ndyuꞌni nu quiꞌyu biꞌ. \v 48 Loꞌo ta na chacuayáꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ tya cuaꞌni la yu juaꞌa̱, liꞌ xñi lcaa nguꞌ quichi̱ chaꞌ jiꞌi̱ yu. Liꞌ ca̱a̱ nguꞌ romano chaꞌ cuityi̱ nguꞌ laa tlyu jiꞌna, culoꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ñati̱ tyaꞌa na su ndiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ nguꞌ. \p \v 49 Liꞌ ndatu̱ tsaca nguꞌ; Caifás naa yu, loꞌo juaꞌa̱ yija̱ biꞌ laca yu xuꞌna sti joꞌó. Nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ: \p ―Ni sca na ná jlo tiꞌ ma̱, \v 50 ná nchca tii ma̱ tsiyaꞌ ti ―nacui̱ yu―. Tsoꞌo la caca jiꞌi̱ ma̱ si cajaa sca ti ñati̱, chaꞌ ná cajaa lcaa nguꞌ quichi̱ tyi na. Cuxi la cña caca si cuityi̱ nguꞌ tyucui ñaꞌa̱ nasiyu̱ re. \p \v 51 Siꞌi chaꞌ nu nguaꞌya hique ycuiꞌ ca yu nchcuiꞌ yu juaꞌa̱; chaꞌ yija̱ biꞌ ngua yu xuꞌna sti joꞌó, biꞌ chaꞌ nacui̱ yu juaꞌa̱, chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nda yu chaꞌ loꞌo nguꞌ, ni cña caca jiꞌi̱ Jesús ca nde loo la loꞌo cajaa Jesús lo crusi. Siꞌi xquiꞌya ñati̱ chalyuu jua ti cajaa Jesús, \v 52 masi cajaa Jesús cuentya jiꞌi̱ lcaa ñati̱ lcua ti ñaꞌa̱ chalyuu, chaꞌ stuꞌba ti caca tyiquee lcaa ñati̱ nu jlya tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, nguꞌ nu cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ caca nguꞌ sñiꞌ Ni. \p \v 53 Loꞌo liꞌ nguxana nchcuiꞌ nguꞌ nu laca cña loꞌo tyaꞌa nguꞌ ñiꞌya̱ nu caca cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús; \v 54 biꞌ chaꞌ ngaꞌaa ndyaa Jesús su ndiꞌi̱ nguꞌ judío, ngutuꞌu yu loyuu biꞌ, ndyaa yu chaca loyuu su tyijyuꞌ la xi, ca toꞌ yuu btyi. Ndyalaa yu sca quichi̱ su naa Efraín liꞌ, ca biꞌ ngutiꞌi̱ Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱. \p \v 55 Cua ngulala tsa taꞌa pascua, biꞌ laca sca taꞌa jiꞌi̱ nguꞌ judío. Quiñaꞌa̱ nguꞌ ngutuꞌu nguꞌ quichi̱ tyi nguꞌ, masi quichi̱ neꞌ quixi̱ꞌ, ndyalaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén liꞌ. Yala ti nguaꞌni lubii nguꞌ tyucui ñaꞌa̱ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, nu loꞌo tya lyiji ti caca taꞌa. \v 56 Liꞌ ndyaa nguꞌ ndyaana nguꞌ macala ntsuꞌu Jesús. Loꞌo ndiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa, liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ: \p ―¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ ma̱? ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ha ca̱a̱ yu taꞌa ntiꞌ ma̱? \p \v 57 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ loꞌo nu nguꞌ sti joꞌó nu laca loo biꞌ, loꞌo nguꞌ fariseo, cua ngulo nguꞌ cña jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quichi̱; nacui̱ sti joꞌó chaꞌ loꞌo caja chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ macala ntsuꞌu Jesús, hora ti ntsuꞌu chaꞌ cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu laca loo. Liꞌ tsaa nguꞌ policía xñi nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, ntiꞌ nguꞌ nu laca loo biꞌ. \c 12 \s1 Ndaꞌa̱ sca nu cunaꞌa̱ setye chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús \p \v 1 Tya lyiji tya xcuá tsa̱ chaꞌ caca taꞌa pascua, liꞌ ñaa Jesús nde quichi̱ Betania chaca quiyaꞌ. Laca Betania quichi̱ tyi Lázaro nu ngujuii tya tsubiꞌ la, loꞌo liꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyuꞌú yu chaca quiyaꞌ. \v 2 Liꞌ nda nguꞌ sca si̱i̱ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ tsoꞌo tsa ntiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyalaa yu slo nguꞌ. Nda Marta na ndyacu nguꞌ liꞌ, loꞌo juaꞌa̱ stuꞌba ti ntucua Lázaro loꞌo nguꞌ su ndyacu nguꞌ si̱i̱ loꞌo Jesús. \v 3 Liꞌ ndyalaa loꞌo María jiꞌi̱ sca lyura setye tyixi xtyiꞌi. Quiñaꞌa̱ tsa ngaꞌa̱ setye biꞌ jiꞌi̱, chaꞌ tyucui setye jiꞌi̱ quixi̱ꞌ nardo laca. Liꞌ ndaꞌa̱ María setye biꞌ chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús, loꞌo quicha̱ꞌ que ycuiꞌ María ngusubeꞌ chu̱ꞌ quiyaꞌ yu; tyucui ñaꞌa̱ niꞌi̱ ntyucua xtyiꞌi setye tyixi xtyiꞌi biꞌ liꞌ. \v 4 Ngaꞌa̱ Judas sñiꞌ Simón Iscariote loꞌo nguꞌ, chaꞌ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús laca. La cuiꞌ biꞌ laca nu cujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuxi ca tiyaꞌ la. Naꞌa̱ nu Judas biꞌ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni María, loꞌo liꞌ lye nchcuiꞌ ni chaꞌ laca nguaꞌni María juaꞌa̱: \p \v 5 ―¿Ni chaꞌ laca ná ngua cayaꞌ setye tyixi xtyiꞌi jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ cua chaꞌ caja cñi xtyucua jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi? ―nacui̱ nu Judas biꞌ―. Ná tyiqueeꞌ caja tyu̱u̱ mil paxu lo setye biꞌ. \p \v 6 Chaꞌ cuaana Judas, biꞌ chaꞌ nacui̱ juaꞌa̱, siꞌi chaꞌ tyaꞌna tiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi. Ycuiꞌ ca Judas laca loo jiꞌi̱ cuiji̱ su ntsuꞌu cñi jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ loꞌo Jesús, pana na ntyucuaana Judas cñi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ lcaa nguꞌ biꞌ. \p \v 7 ―Ta ma̱ chacuayáꞌ cuaꞌni nu cunaꞌa̱ cua juaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús―. Na cua nguxcoꞌo choꞌ setye biꞌ chaꞌ cuaꞌni joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo cua ngulala ti xatsiꞌ nguꞌ jnaꞌ ―nacui̱―. \v 8 Lcaa tyempo ndiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi loꞌo ma̱ nde chalyuu, lcaa tsa̱ taca xtyucua ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ nquichaꞌ; pana nu naꞌ ni, ná tyu̱u̱ tsa̱ tyiꞌi̱ naꞌ slo cuꞌma̱. \s1 Loꞌo jiꞌi̱ Lázaro ngua tiꞌ nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ \p \v 9 Ngujui chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ndiꞌi̱ Jesús ca biꞌ, loꞌo liꞌ ndyaa quiñaꞌa̱ tyaꞌa nguꞌ judío; tsa tlyu ti nguꞌ ndyaa naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. Loꞌo juaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ nu ngua jyoꞌo Lázaro biꞌ, chaꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyuꞌú chaca quiyaꞌ. \v 10 Loꞌo liꞌ nguaꞌni stuꞌba sti joꞌó nu laca loo chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, chaꞌ loꞌo jiꞌi̱ Lázaro cujuii nguꞌ, \v 11 chaꞌ xquiꞌya nu Lázaro biꞌ, biꞌ chaꞌ nguxtyanu quiñaꞌa̱ tyaꞌa nguꞌ judío jiꞌi̱ sti joꞌó, chaꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. \s1 Nguaꞌni chi̱ nguꞌ loo Jesús loꞌo ndyalaa yu nde Jerusalén \p \v 12 Quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyaa nguꞌ taꞌa biꞌ. Ca chaca tsa̱, liꞌ ndyuna nguꞌ chaꞌ cua lijya̱ ti Jesús nde Jerusalén; biꞌ chaꞌ ngutuꞌu nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ tsa tlyu ti chaꞌ tyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo Jesús. \v 13 Ndyaa loꞌo nguꞌ steꞌ nga̱, loꞌo juaꞌa̱ cui̱i̱ ngusiꞌya nguꞌ liꞌ: \p ―Cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti na ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Culacua̱ Ni jinuꞌu̱ chaꞌ lijya̱ nuꞌu̱ loꞌo chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na. Masi juani ti, culacua̱ Ni jinuꞌu̱ chaꞌ nuꞌu̱ laca Rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ Israel. \p \v 14 Liꞌ ngujui sca huru jiꞌi̱ Jesús, ndyaa tucua yu chu̱ꞌ huru biꞌ, chaꞌ ndiꞌya̱ nscua chaꞌ lo quityi cusuꞌ: \q1 \v 15 Ná cutsi̱i̱ cuꞌma̱ nguꞌ ca tyi quichi̱ Sión; \q1 cua lijya̱ nu Xuꞌna ma̱, \q1 ntucua yu chu̱ꞌ sca huru. \p \v 16 Tyempo liꞌ ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ. Pana ca tiyaꞌ la, loꞌo cua ngua lcaa chaꞌ tlyu nu ndyanu chaꞌ cuaꞌni Jesús loꞌo ya̱a̱ yu lo yuu, nu loꞌo ngua tlyu Jesús ca su ntucua yu loꞌo ycuiꞌ Ni nde cua̱, liꞌ ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu, ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ cua saꞌni la; ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ chaꞌ la cuiꞌ juaꞌa̱ ngua jiꞌi̱ Jesús. \p \v 17 Juaꞌa̱ ngua liꞌ. Nu ñati̱ nu ngutiꞌi̱ slo Jesús nu loꞌo ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ jyoꞌo Lázaro ca tyuquee su nguatsiꞌ chaꞌ tyuꞌú Lázaro chaca quiyaꞌ, nda nguꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ quichi̱ ñiꞌya̱ nu ngua chaꞌ biꞌ; \v 18 biꞌ chaꞌ ngutuꞌu ñati̱ quiñaꞌa̱ biꞌ, ndyaa nguꞌ chaꞌ tyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo Jesús tyucui̱i̱, chaꞌ cua ndyuna nguꞌ ñiꞌya̱ nguaꞌni Jesús cña tonu biꞌ loꞌo Lázaro. \v 19 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ fariseo loꞌo tyaꞌa nguꞌ: \p ―Ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yu biꞌ. ¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni na juani? Ná caca jiꞌna tsiyaꞌ ti tacu̱ꞌ na chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ. Tyucui ñaꞌa̱ chalyuu ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu juani. \s1 Lijya̱ xi nguꞌ xaꞌ tsuꞌ nclyana nguꞌ jiꞌi̱ Jesús \p \v 20 Loꞌo nguꞌ griego ndyalaa laja ñati̱ nu ndyaꞌa̱ taꞌa biꞌ nde Jerusalén. \v 21 Ñaa xi nguꞌ griego biꞌ slo Felipe liꞌ. Quichi̱ Betsaida laca quichi̱ tyi nu Felipe biꞌ; nde loyuu su cuentya Galilea, ca biꞌ ndiꞌi̱ quichi̱ biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo Felipe: \p ―Tyuꞌu chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu̱, cusuꞌ, cua ntiꞌ ya tyacua tyaꞌa ya xi loꞌo Jesús ―nacui̱ nguꞌ. \p \v 22 Liꞌ ngutuꞌu Felipe ndyaa slo Andrés tyaꞌa quichi̱ tyi; stuꞌba ti ndyaa nguꞌ, ndyaa cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. \v 23 Loꞌo liꞌ nda Jesús sca chaꞌ loꞌo nguꞌ: \p ―Cua ndyalaa hora chaꞌ caca tlyu ycuiꞌ naꞌ loꞌo cajaa naꞌ, naꞌ nu cua lijya̱a̱ chalyuu chaꞌ caca̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 24 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ sca siꞌyu nu ndyataa nguꞌ ni, ñiꞌya̱ laca sca siꞌyu trigo, tyanu siꞌyu biꞌ juaꞌa̱ ti si ná cataa nguꞌ jiꞌi̱ lo yuu ―nacui̱―. Loꞌo cua ndyataa nguꞌ siꞌyu biꞌ lo yuu, liꞌ catsuꞌ scuaꞌ siꞌyu biꞌ, ñiꞌya̱ laca si na ngujuii ti. Pana nu loꞌo tyucua siꞌyu biꞌ, quiñaꞌa̱ tsa siꞌyu tyuꞌu lo biꞌ liꞌ. \v 25 Juaꞌa̱ laca loꞌo ñati̱ nu ntiꞌ xñi chaꞌ ꞌna ―nacui̱ Jesús―. Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu lye tsa nduꞌni tyacaꞌa jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ, chcunaꞌ chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ; pana ñati̱ nu ná ntsi̱i̱ cajaa nguꞌ xquiꞌya naꞌ, biꞌ laca nu caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ. \v 26 Loꞌo ntiꞌ ñati̱ cuaꞌni cña ꞌna ―nacui̱ Jesús liꞌ―, ngaꞌa̱ chaꞌ tsaa nguꞌ mala ntiꞌ naꞌ chaꞌ tsaa, chaꞌ liꞌ taca tyiꞌi̱ msu biꞌ ꞌna ca su ndiꞌi̱ ycuiꞌ naꞌ; loꞌo ycuiꞌ Sti Naꞌ cuaꞌni chi̱ Ni loo nguꞌ nu cuaꞌni cña ꞌna liꞌ. \s1 Nda Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ cua cajaa ti ycuiꞌ yu \p \v 27 Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ: \p ―Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ nclyacua tiꞌ naꞌ juani. ¿Ha tsoꞌo la si jña naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ cuaꞌni Ni chaꞌ ná tyacua chaꞌ cuxi re ꞌna? Siꞌi, ná chcuiꞌ naꞌ juaꞌa̱. Cua ndyalaa hora ꞌna juani chaꞌ caca lcaa cña nu ngaꞌa̱ chaꞌ caca ꞌna. \p \v 28 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu: \p ―Sti naꞌ, tsoꞌo la si caca tlyu ycuiꞌ nuꞌu̱. \p Liꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni: \p ―Cua laca nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca naꞌ, loꞌo juaꞌa̱ tya caca tlyu la naꞌ chaca quiyaꞌ xquiꞌya nuꞌu̱. \p \v 29 Liꞌ nacui̱ nu ñati̱ quiñaꞌa̱ nu ndiꞌi̱ cacua ti chaꞌ nguañi nchcuiꞌ tyiꞌyu, ngua tiꞌ nguꞌ. Xaꞌ la ñati̱ nacui̱ chaꞌ nde cua̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nda sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Jesús. \v 30 Pana ndiꞌya̱ nacui̱ ycuiꞌ Jesús: \p ―Xquiꞌya cuꞌma̱ laca chaꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱, siꞌi xquiꞌya naꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 31 Cua ndyalaa hora chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, nu loꞌo tyiji̱loo naꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ nu laca loo nde chalyuu ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 32 Loꞌo sicua̱ nguꞌ cuxi jnaꞌ ca su ndiꞌi̱ naꞌ lo yuu, cujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ lo crusi, liꞌ cuane naꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chaꞌ xñi nguꞌ chaꞌ ꞌna. \p \v 33 Juaꞌa̱ nacui̱ Jesús chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ nu caca loꞌo cujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu. \v 34 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ chaꞌ loꞌo Jesús: \p ―Cua ndyuna ya loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ lo quityi cusuꞌ jiꞌna, chaꞌ ndiꞌya̱ nscua, chaꞌ ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye tsa̱ jiꞌi̱ Cristo, nu ñati̱ tlyu nu ta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lijya̱ ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ lo crusi, jiꞌi̱ Cristo nu ya̱a̱ chalyuu chaꞌ caca ñati̱? ¿Ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ ñati̱ laca nu Cristo biꞌ? \p \v 35 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ: \p ―Tya xi ca tsa̱ tya tyiꞌi̱ naꞌ slo cuꞌma̱, naꞌ nu ta̱ xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. Biꞌ chaꞌ juani yaa ma̱ su ngaꞌa̱ chaꞌ tsaa ma̱ loꞌo tya xee ti, chaꞌ ná cuaꞌni nu cuxi ngana jiꞌi̱ ma̱, nu cuxi nu nda talya chalyuu. Nu loꞌo talya ñaꞌa̱ su ndyaꞌa̱ na, ná jlo tiꞌ na ma nde ndyaꞌa̱ na liꞌ. \v 36 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, tsoꞌo la si xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ laja loꞌo tya ndiꞌi̱ naꞌ chalyuu, naꞌ nu ta̱ xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ cuꞌma̱ ñati̱ chalyuu. Liꞌ tyucui tyiquee ma̱ caca ma̱ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. \p Ndye nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱ loꞌo nguꞌ, liꞌ ngutuꞌu yu ndyaa yu ca su ná quije yu jiꞌi̱ nguꞌ. \s1 Su̱u̱ chaꞌ xquiꞌya biꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ judío jiꞌi̱ Jesús \p \v 37 Masi cua nguaꞌni Jesús quiñaꞌa̱ chaꞌ tlyu slo ñati̱ biꞌ, ná ntajaꞌa̱ nguꞌ xñi nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu. \v 38 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ caca lcaa chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Isaías lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la: \q1 Ndyosi Xuꞌna naꞌ, nacui̱ lo quityi biꞌ jiꞌi̱, ná ntajaꞌa̱ nguꞌ re xñi nguꞌ chaꞌ jinuꞌu̱, chaꞌ nu nda ya loꞌo nguꞌ. \q1 Ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti si nuꞌu̱ nduꞌni chaꞌ tlyu slo nguꞌ. \m Juaꞌa̱ laca chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ. \v 39 Biꞌ chaꞌ ná ngua jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaca chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Isaías biꞌ: \q1 \v 40 Cua ndacu̱ꞌ ycuiꞌ Ndyosi hique nguꞌ biꞌ, nguaꞌni Ni chaꞌ cuꞌu̱ ti hique nguꞌ biꞌ. \q1 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ ná ñaꞌa̱ nguꞌ ni chaꞌ laca biꞌ, chaꞌ ná caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ. \q1 Loꞌo juaꞌa̱ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ culochu̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu tyiquee nguꞌ, \q1 biꞌ chaꞌ ná nchca cuiꞌya naꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ liꞌ, nacui̱ ycuiꞌ Ni. \m \v 41 Nguscua jyoꞌo Isaías juaꞌa̱ chaꞌ cua ngua tii chaꞌ tlyu tsa caca nu Cristo; chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo Isaías liꞌ. \p \v 42 Loꞌo juaꞌa̱ ngua, ndiꞌi̱ xi nguꞌ nu laca cña nu jlya tiꞌ jiꞌi̱ Jesús; pana ntsi̱i̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ fariseo, biꞌ chaꞌ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús ca slo ñati̱. Ntsi̱i̱ nguꞌ si cuaꞌa nguꞌ fariseo jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa ca tsaa nguꞌ neꞌ laa jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ judío. \v 43 Ndiya la tiꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ tsoꞌo ti chcuiꞌ ñati̱ chalyuu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nguꞌ. Ná ntiꞌ nguꞌ chaꞌ caca tsoꞌo tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ. \s1 Tilaca laca nu sta quiꞌya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu \p \v 44 Liꞌ cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ: \p ―Nu loꞌo ngusñi ñati̱ chaꞌ jnaꞌ ni, siꞌi jiꞌi̱ sca ti naꞌ jlya tiꞌ nguꞌ biꞌ liꞌ; loꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌna lijya̱a̱ nde chalyuu xñi nguꞌ chaꞌ liꞌ ―nacui̱―. \v 45 Loꞌo ñaꞌa̱ ñati̱ jnaꞌ, liꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni nu nclyo cña jnaꞌ. \v 46 Cua lijya̱ naꞌ chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñiꞌya̱ laca sca xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱. Loꞌo xñi ñati̱ chaꞌ jnaꞌ, liꞌ ngaꞌaa tyiꞌi̱ nguꞌ chalyuu ñiꞌya̱ laca si ná ntsuꞌu xee neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ xquiꞌya chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ. \v 47 Nda naꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ; pana si cuna nguꞌ chaꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ, siꞌi naꞌ nu sta̱ quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ná lijya̱ naꞌ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu; chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ chaꞌ lijya̱ naꞌ. \v 48 Pana cua ndyuna ñati̱ loꞌo nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ; biꞌ laca chaꞌ nu tyanu cuentya jiꞌi̱ nguꞌ, nu loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo cua ndye chalyuu ―nacui̱ Jesús―. Ca liꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu ná ndaquiyaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ, nu ná ntajaꞌa̱ xñi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. \v 49 Siꞌi chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti naꞌ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati̱; ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu cua nda jnaꞌ lijya̱a̱ chalyuu, biꞌ laca nu ngulo cña ꞌna ñiꞌya̱ chaꞌ nu ta naꞌ, ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati̱ ―nacui̱ yu―. \v 50 Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ talo tsa lcaa cña nu nda Sti naꞌ chaꞌ cuaꞌni ma̱, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ ma̱ si taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Biꞌ chaꞌ tsa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua nchcuiꞌ Sti naꞌ loꞌo naꞌ, biꞌ laca chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani. \c 13 \s1 Nguiꞌí̱ Jesús quiyaꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ \p \v 1 Tyucuaa tsa̱ tya lijyi chaꞌ caca taꞌa pascua biꞌ; jlo tiꞌ Jesús chaꞌ cua ngulala tyempo jiꞌi̱, chaꞌ tyuꞌu yu chalyuu re tyaa yu ca slo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. Xcuiꞌ cua ntsuꞌu tsa tyiquee Jesús ñaꞌa̱ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu nu ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ yu; loꞌo ñaꞌa̱ ti tya ntsuꞌu tsa tyiquee yu ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ liꞌ, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu jiꞌi̱. \p \v 2 Laja liꞌ cua nguaꞌni nu xñaꞌa̱ chaꞌ nguaꞌya chaꞌ hique Judas sñiꞌ Simón Iscariote chaꞌ cujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuxi. \v 3 Jlo tiꞌ Jesús chaꞌ lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu cua nda Ni jiꞌi̱ yu. Loꞌo juaꞌa̱ jlo tiꞌ yu chaꞌ cua ngutuꞌu yu ca slo ycuiꞌ Ndyosi ya̱a̱ yu chalyuu, chaꞌ cua tyaa ti yu ca slo ycuiꞌ Ndyosi chaca quiyaꞌ. Masi jlo tiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ, \v 4 pana ndatu̱ Jesús toꞌ mesa laja loꞌo ndyacu nguꞌ si̱i̱, ngulo yu lateꞌ tyucui̱ nu lacuꞌ yu, ndayaꞌ yu chaca lateꞌ chaꞌ sca̱ꞌ yu siiꞌ yu; \v 5 liꞌ ngujuiꞌi̱ yu hitya neꞌ sca tsiꞌyu, ndyaa nguiꞌí̱ yu quiyaꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, nguxquityi yu quiyaꞌ nguꞌ loꞌo lateꞌ nu ndyaaca̱ꞌ siiꞌ yu. \p \v 6 Loꞌo ndyalaa Jesús ca su ntucua Simón Pedro, liꞌ nchcuiꞌ Pedro loꞌo yu: \p ―¿Ha nuꞌu̱, cusuꞌ? ¿Ha quiꞌí̱ nuꞌu̱ quiyaꞌ naꞌ? ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱. \p \v 7 ―Ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu̱ juani ni chaꞌ laca ndyuꞌni naꞌ juaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―, pana ca tiyaꞌ la xi caca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu̱. \p \v 8 ―Ná caja chacuayáꞌ jinuꞌu̱ quiꞌí̱ nuꞌu̱ quiyaꞌ naꞌ tsiyaꞌ ti ―nacui̱ Pedro liꞌ. \p Nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo Pedro liꞌ: \p ―Ná caca tyuꞌu chaꞌ jinuꞌu̱ loꞌo naꞌ si ná quiꞌí̱ naꞌ quiyaꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ yu. \p \v 9 ―Tsoꞌo lacua, cusuꞌ ―nacui̱ Simón Pedro liꞌ―. Siꞌi quiyaꞌ ti naꞌ quiꞌí̱ nuꞌu̱ lacua, loꞌo yaꞌ naꞌ loꞌo scuaꞌ que naꞌ xcaata nuꞌu̱. \p \v 10 ―Lubii tsa tyucui ñaꞌa̱ na si cua ndyaata na chcu ―nacui̱ Jesús liꞌ―, ngaꞌaa ntiꞌ na caata na chcu chaca quiyaꞌ liꞌ. Pana quiyaꞌ ti na tyaati̱ loꞌo tyatí̱ na niꞌi̱. Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱, masi lubii tsa cresiya jiꞌi̱ ma̱, tya ntsuꞌu chaca yu laja cuꞌma̱ nu ná lubii cresiya jiꞌi̱. \p \v 11 Juaꞌa̱ nacui̱ Jesús: “Ntsuꞌu chaca yu laja cuꞌma̱ nu ná lubii cresiya jiꞌi̱”, nacui̱, chaꞌ cua jlo tiꞌ Jesús tilaca laca nu cujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ cuxi. \p \v 12 Loꞌo ndye nguiꞌí̱ Jesús quiyaꞌ nguꞌ, xaꞌ ndyacuꞌ steꞌ yu, xaꞌ ndyaa tucua yu toꞌ mesa. Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ: \p ―¿Ha ngua cuayáꞌ tiꞌ ma̱ na laca nu nguaꞌni naꞌ loꞌo nguiꞌí̱ naꞌ quiyaꞌ ma̱ juaꞌa̱? ―nacui̱ yu―. \v 13 “Mstru”, nduꞌni ma̱ ꞌna; “Xuꞌna ya”, nduꞌni ma̱ ꞌna, loꞌo chañi tsa chaꞌ biꞌ. Juaꞌa̱ laca naꞌ cuentya jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ yu―. \v 14 Naꞌ nu laca̱ Xuꞌna ma̱, naꞌ nu laca̱ Mstru jiꞌi̱ ma̱ ni, cua nguiꞌí̱ naꞌ quiyaꞌ ma̱; biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ quiꞌí̱ ycuiꞌ ma̱ quiyaꞌ tyaꞌa ma̱ ―nacui̱ yu―. \v 15 Ngua tiꞌ naꞌ chaꞌ ñaꞌa̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni naꞌ, chaꞌ ñiꞌya̱ nguaꞌni naꞌ loꞌo nguxtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱, juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni ma̱ chaꞌ xtyucua ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―. \v 16 Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱, chaꞌ ñati̱ nu laca xuꞌna nguꞌ, biꞌ laca loo jiꞌi̱ nguꞌ, siꞌi msu nu laca loo; ñati̱ nu nclyo cña jiꞌi̱ nu tsaa lquichi̱, biꞌ laca loo, siꞌi nu ndyaꞌa̱ lquichi̱ ti. \v 17 Loꞌo juani loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ ma̱ lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu nda ca ti naꞌ loꞌo ma̱, tsoꞌo tsa caca tyiquee ma̱ liꞌ, si taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱―. \p \v 18 ’Ná nchcuiꞌ naꞌ jiꞌi̱ lcaa cuꞌma̱. Jlo tiꞌ naꞌ ti jiꞌi̱ ngusubi naꞌ chaꞌ caca tsaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. Tya saꞌni nguscua nguꞌ sca chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lo quityi ndiꞌya̱: “La cuiꞌ ñati̱ nu stuꞌba ndyacu tyaja loꞌo naꞌ, biꞌ laca nu xu̱u̱ tyaꞌa loꞌo naꞌ juani”; jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ caca chaꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 19 Na nda ti naꞌ sca chaꞌ loꞌo ma̱ juani, nu loꞌo tya lyiji caca chaꞌ biꞌ; loꞌo cua ngua juaꞌa̱, liꞌ caca jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ, chaꞌ chañi chaꞌ laca naꞌ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu lijya̱ chalyuu, ñiꞌya̱ nu ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱. \v 20 Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo ma̱ ―nacui̱ yu―. Nu loꞌo taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ sca ñati̱ nu ta naꞌ chaꞌ tyaꞌa̱ slo ma̱, liꞌ stuꞌba laca si taquiyaꞌ ma̱ jnaꞌ; loꞌo taquiyaꞌ ma̱ jnaꞌ, liꞌ stuꞌba laca si taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu nda jnaꞌ lijya̱a̱. \s1 Ndachaꞌ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ tilaca laca nu cujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ xñaꞌa̱ \p \v 21 Loꞌo nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱, tiꞌí tsa ntiꞌ cresiya jiꞌi̱ yu nda yu chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ: \p ―Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ ntsuꞌu sca nguꞌ tyaꞌa ma̱ nu cujuiꞌ cresiya ꞌna jiꞌi̱ nguꞌ cuxi ―nacui̱ Jesús liꞌ. \p \v 22 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, nguxñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ liꞌ; ná nda nguꞌ cuentya tsiyaꞌ ti ti jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu. \v 23 Pana ntsiya tsaca lo ngocaꞌ cacua ti su ntucua Jesús; tyacaꞌa tsa nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi̱ Jesús, \v 24 biꞌ chaꞌ nguaꞌni que ti Simón Pedro jiꞌi̱ yu biꞌ, nchcuane jiꞌi̱: \p ―¿Ti jiꞌi̱ nchcuiꞌ nu cusuꞌ loꞌo nacui̱ juaꞌa̱? \p \v 25 Biꞌ chaꞌ ngusni yane nu quiꞌyu biꞌ nde chu̱ꞌ ñaꞌa̱ ntsiya ti, chaꞌ caca cacua la jiꞌi̱ Jesús. Liꞌ nchcuiꞌ loꞌo Jesús: \p ―Xuꞌna, ¿tilaca laca nu biꞌ? ―nacui̱. \p \v 26 ―Ndiꞌya̱ cuaꞌni naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ liꞌ―. Taꞌa̱ naꞌ sa yuꞌbe tyaja ꞌna neꞌ caꞌña scuaa re. Ñati̱ nu ta naꞌ yuꞌbe tyaja biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cacu, nu biꞌ laca nu ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱. \p Liꞌ ndaꞌa̱ Jesús sa yuꞌbe tyaja neꞌ caꞌña, nda jiꞌi̱ Judas, sñiꞌ Simón Iscariote. \v 27 Loꞌo ngusñi Judas jiꞌi̱ tyaja biꞌ, la cuiꞌ hora biꞌ ndyatí̱ ycuiꞌ nu xñaꞌa̱ nu naa Satanás, ndyaa neꞌ cresiya jiꞌi̱ nu Judas biꞌ. Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱: \p ―Yaa clya nuꞌu̱ lquichi̱ cua hi̱. \p \v 28 Ná tucui nu ntucua toꞌ mesa ngua cuayáꞌ tiꞌ ni chaꞌ laca nchcuiꞌ Jesús loꞌo Judas juaꞌa̱. \v 29 La cuiꞌ Judas laca nu laca loo jiꞌi̱ cujui̱ cñi nu tsa tlyu ntsuꞌu cñi jiꞌi̱ lcaa nguꞌ biꞌ; biꞌ chaꞌ ntsuꞌu nguꞌ nu ngua tiꞌ chaꞌ cua ngulo Jesús cña jiꞌi̱ chaꞌ tsaa cuiꞌya sca na nu cuaꞌnijoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ caca taꞌa; juaꞌa̱ ngua tiꞌ xaꞌ la nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu cña jiꞌi̱ Judas chaꞌ tsaa ta msta̱ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi. \v 30 Biꞌ chaꞌ loꞌo ndye ndyacu Judas tyaja biꞌ, ngutuꞌu ndyaa ñaꞌa̱ talya ti liꞌ. \s1 Sca cña cucui chaꞌ cuaꞌni na \p \v 31 Loꞌo ngutuꞌu Judas ndyaa, liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ñati̱ nu ndyanu biꞌ: \p ―Cua ndyuꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca tlyu naꞌ, naꞌ nu cua lijya̱a̱ chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñati̱ ―nacui̱ yu―. Loꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni cuaꞌni tlyu nguꞌ xquiꞌya naꞌ ―nacui̱―. \v 32 Nu loꞌo nduꞌni naꞌ chaꞌ caca tlyu Sti naꞌ xquiꞌya chaꞌ laca naꞌ Sñiꞌ ycuiꞌ Ni, la cuiꞌ juaꞌa̱ cuaꞌni Ni chaꞌ caca tlyu la naꞌ; yala ti cuaꞌni Ni juaꞌa̱. \v 33 Sñiꞌ naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ―, tya xi ca tsa̱ tya tyiꞌi̱ naꞌ nde chalyuu loꞌo ma̱. Ñiꞌya̱ nu ni naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío tya tsubiꞌ, la cuiꞌ ti chaꞌ ta naꞌ loꞌo ma̱ juani: Tsaana ma̱ jnaꞌ, pana ná caja chacuayáꞌ tsaa ma̱ ca su tsaꞌa̱ ―nacui̱ yu―. \v 34 Nde chcuiꞌ naꞌ sca cña cucui loꞌo ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱: Ngaꞌa̱ chaꞌ tsoꞌo ti tyuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱; ñiꞌya̱ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱, la cuiꞌ juaꞌa̱ ngaꞌa̱ chaꞌ tyuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱. \v 35 Liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati̱ chaꞌ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ ꞌna laca ma̱, si tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús. \s1 Nacui̱ Jesús chaꞌ cua xtyanu ti Pedro jiꞌi̱ \p \v 36 Liꞌ nchcuiꞌ Simón Pedro loꞌo Jesús: \p ―Xuꞌna ―nacui̱―, ¿macala tsaa nuꞌu̱? \p ―Ná caja chacuayáꞌ chaꞌ tyaꞌa̱ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ ca su tsaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús―. Ca tiyaꞌ la tsaa nuꞌu̱. \p \v 37 Liꞌ nchcuane Pedro jiꞌi̱ yu: \p ―¿Ni chaꞌ laca ná ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ tyaꞌa̱ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ ca su tsaa nuꞌu̱ juani ti? ―nacui̱―. Cajaa naꞌ si caca clyaá ycuiꞌ nuꞌu̱. \p \v 38 ―¿Ha chañi hi̱ chaꞌ tyajaꞌa̱ nuꞌu̱ cajaa chaꞌ clyaá naꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani: Loꞌo tya lyiji ti xiꞌya ndyeꞌe nde tlya, sna quiyaꞌ xacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ná nslo nuꞌu̱ ꞌna. \c 14 \s1 Nclyuꞌu Jesús chaca tyucui̱i̱ cucui jiꞌna \p \v 1 ’Ná quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ culacua tiꞌ ma̱ cuentya ꞌna ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―. Cua ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, juaꞌa̱ xñi tsoꞌo ma̱ chaꞌ jnaꞌ liꞌ. \v 2 Quiñaꞌa̱ tsa su tsoꞌo ntsuꞌu su tyiꞌi̱ ma̱ ca slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. Tsaꞌa naꞌ ca biꞌ chaꞌ cuaꞌni choꞌo naꞌ su tyiꞌi̱ ma̱. Ná nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ juaꞌa̱, si siꞌi chaꞌ liñi nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 3 Loꞌo juaꞌa̱ tsaꞌa naꞌ chaꞌ cuaꞌni choꞌo naꞌ su tyiꞌi̱ ma̱, liꞌ ca̱a̱ naꞌ lo yuu chaca quiyaꞌ, ca̱quiꞌya naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tyiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ. \v 4 Cua jlo tiꞌ ma̱ macala su tsaꞌa naꞌ, jlo tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu cuaꞌni naꞌ chaꞌ tsaꞌa̱ ca jua. \p \v 5 ―Cusuꞌ ―nacui̱ Tomás―, ná jlo tiꞌ ya macala tsaa nuꞌu̱. ¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni ya chaꞌ quije tyucui̱i̱ biꞌ jiꞌi̱ ya? ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús. \p \v 6 ―Naꞌ laca̱ nu nclyuꞌu̱ tyucui̱i̱ ―nacui̱ Jesús liꞌ―, naꞌ nclyuꞌu̱ lcaa chaꞌ nu liñi ca; naꞌ nda̱ chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ, chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye. Ná taca jiꞌi̱ nguꞌ tyalaa nguꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi si ná loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 7 Ndyuloo ma̱ ꞌna, biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ cua ndyuloo ma̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ liꞌ; cua ndyuloo ma̱ jiꞌi̱ Ni juani, chaꞌ cua naꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni nu loꞌo cua naꞌa̱ ma̱ jnaꞌ. \p \v 8 Liꞌ nchcuane Felipe jiꞌi̱ Jesús: \p ―Cusuꞌ ―nacui̱―, culuꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ Sti nuꞌu̱ jiꞌi̱ ya, tsa biꞌ ti chaꞌ ntiꞌ ya. \p \v 9 ―Felipe ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―, cua tyu̱u̱ tsa tsa̱ ndiꞌi̱ naꞌ loꞌo cuꞌma̱, ¿ha tya lyiji tyuloo ma̱ jnaꞌ? ―nacui̱―. Cua naꞌa̱ ma̱ ꞌna, biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ cua naꞌa̱ ma̱ liꞌ. ¿Na laca ntiꞌ nuꞌu̱ loꞌo ndiꞌya̱ nchcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ: Culuꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ Sti nuꞌu̱ jiꞌi̱ ya? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Felipe―. \v 10 ¿Ha ná jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ ꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Stiꞌ naꞌ? Loꞌo juaꞌa̱ lcaa hora ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ loꞌo naꞌ ―nacui̱―. Siꞌi chaꞌ nu ngulo hique ti naꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱; stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Sti naꞌ loꞌo naꞌ, loꞌo ycuiꞌ Ni laca nu nclyo cña ꞌna, ñiꞌya̱ nu cuaꞌni naꞌ. \v 11 Xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ lacua, chaꞌ nu nacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ ꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. Si ná caca jlya tiꞌ ma̱ ꞌna juaꞌa̱, liꞌ tsoꞌo masi xquiꞌya cña tonu nu nduꞌni naꞌ, biꞌ chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 12 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ lcaa ñati̱ nu xñi chaꞌ jnaꞌ, taca cuaꞌni nguꞌ la cuiꞌ ñaꞌa̱ cña tonu nu nduꞌni ycuiꞌ naꞌ; loꞌo juaꞌa̱ tlyu la cña caca cuaꞌni nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ cua tyaꞌa ti naꞌ ca su ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 13 Biꞌ chaꞌ juani lcaa chaꞌ nu jña ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jnaꞌ, cuaꞌni naꞌ chaꞌ biꞌ ―nacui̱―. Juaꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ, nu loꞌo cuaꞌni tlyu nguꞌ ꞌna nu laca̱ Sñiꞌ ycuiꞌ Ni. \v 14 Lcaa chaꞌ nu jña ma̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ chacuayáꞌ jnaꞌ, cuaꞌni naꞌ chaꞌ biꞌ liꞌ. \s1 Ca̱a̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi xtyucua Ni jiꞌna \p \v 15 ’Taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, si chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ ꞌna ―nacui̱ Jesús―. \v 16 Loꞌo tyaꞌa naꞌ, liꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ ta Ni chaca nu xtyucua jiꞌi̱ ma̱; biꞌ laca Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu laca su̱u̱ lcaa chaꞌ liñi. Tyanu nu biꞌ loꞌo ma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu ―nacui̱―. \v 17 Ná caca tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ cuxi, chaꞌ ná nchca ñaꞌa̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Ni, ná nslo nguꞌ tilaca laca ycuiꞌ Ni. Nu cuꞌma̱, nslo ma̱ jiꞌi̱ Ni xquiꞌya chaꞌ ndiꞌi̱ nu biꞌ loꞌo ma̱, loꞌo juaꞌa̱ cua tyanu ti Ni neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. \v 18 Ná xtyanu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ ycuiꞌ ti ma̱, ñiꞌya̱ si laca ma̱ ñati̱ nu ná tucui ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱―, tya ca̱a̱ naꞌ su ndiꞌi̱ ma̱ chaca quiyaꞌ. \v 19 Ca tiyaꞌ la xi, liꞌ ngaꞌaa ñaꞌa̱ ñati̱ chalyuu jnaꞌ; pana cuꞌma̱, tya ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ. Liꞌ caca tsoꞌo tyiquee ma̱, xquiꞌya chaꞌ luꞌú naꞌ. \v 20 Loꞌo juaꞌa̱ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo Sti naꞌ, chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús―, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo cuꞌma̱. \v 21 Lcaa ñati̱ nu chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ, biꞌ laca ñati̱ nu cuaꞌa̱ jyaca̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ; taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱―. Loꞌo ntsuꞌu tsa tyiquee nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ, juaꞌa̱ Sti naꞌ ntsuꞌu tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ. Loꞌo naꞌ, tsoꞌo tsa caca tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, cuati culuꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ lcaa chaꞌ ñiꞌya̱ nu laca ycuiꞌ Naꞌ. \p \v 22 Liꞌ nchcuiꞌ nu chaca Judas biꞌ, siꞌi nu naa Judas Iscariote: \p ―Nu loꞌo nacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ culuꞌu nuꞌu̱ ñiꞌya̱ nu laca ycuiꞌ ca nuꞌu̱ jiꞌi̱ cuare ti, ná loꞌo jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, ¿ñiꞌya̱ ta ntiꞌ nuꞌu̱, Xuꞌna? ―nacui̱ nu Judas biꞌ jiꞌi̱ Jesús. \p \v 23 ―Ñati̱ nu chañi chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee jnaꞌ, taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ ―nacui̱ Jesús―. Loꞌo liꞌ tsoꞌo tsa caca tyiquee ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Cuati ca̱a̱ ya loꞌo Sti naꞌ chaꞌ tyanu ya loꞌo nguꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 24 Pana ñati̱ nu ná ntsuꞌu tyiquee jnaꞌ, ná ndaquiyaꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. Cua ndyuna cuꞌma̱ chaꞌ nu nda Sti naꞌ ꞌna chaꞌ culuꞌu̱ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ siꞌi sca chaꞌ nu ndaꞌya hique ti naꞌ laca chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱. \p \v 25 ’Cua nchcuiꞌ naꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌo tya ndiꞌi̱ ti naꞌ loꞌo ma̱. \v 26 Tiyaꞌ la liꞌ caca cuayáꞌ la tiꞌ ma̱ lcaa chaꞌ, nu loꞌo culuꞌu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Na cua ta ti ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ jiꞌi̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ ca̱a̱ Ni chalyuu chaꞌ xtyucua Ni jiꞌi̱ ma̱ lcaa hora chacuayáꞌ jnaꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni nu biꞌ chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ma̱ lcaa chaꞌ nu cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱. \p \v 27 ’Ndiꞌya̱ cuaꞌni naꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ cua tyaꞌa ti naꞌ: cuaꞌni naꞌ chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ma̱. Ná nchca jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu tyiꞌi̱ ti̱ ti nguꞌ, pana ycuiꞌ naꞌ cuaꞌni naꞌ chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Ngaꞌaa culacua tsa tiꞌ ma̱, ngaꞌaa cutsi̱i̱ ma̱ ―nacui̱―. \v 28 Cua ndyuna ma̱ loꞌo nchcuiꞌ naꞌ ndiꞌya̱: “Tyaꞌa naꞌ, pana ca tiyaꞌ la liꞌ ca̱a̱ naꞌ su ndiꞌi̱ ma̱ chaca quiyaꞌ”. Biꞌ chaꞌ taca ca chaa tiꞌ ma̱ loꞌo cuna ma̱ chaꞌ cua tyaꞌa ti naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, si chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ. Cua tlyu la chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, sube la chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 29 Juaꞌa̱ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tya lyiji caca chaꞌ biꞌ; pana loꞌo cua ndyaꞌa naꞌ, liꞌ taca jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ. \p \v 30 ’Ngaꞌaa quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Cua lijya̱ nu xñaꞌa̱ nu laca loo nde chalyuu, cua lijya̱ nu biꞌ ca su ndiꞌi̱ na re. Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ nu biꞌ chaꞌ caca loo jnaꞌ. \v 31 Pana ngaꞌa̱ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, biꞌ chaꞌ nduꞌni naꞌ lcaa cña nu nclyo ycuiꞌ Ni ꞌna ―nacui̱ Jesús―. Pana juani tyatu̱ clya ma̱, yaꞌa clya ma̱ loꞌo naꞌ. \c 15 \s1 Yaca siꞌyu loꞌo sta̱ꞌ yaca siꞌyu biꞌ \p \v 1 ’Naꞌ laca̱ ñiꞌya̱ laca sca su̱u̱ yaca nu nda siꞌyu tyixi, juaꞌa̱ laca naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ laca nu ca jiꞌi̱ yaca biꞌ. \v 2 Tsoꞌo tsa ñaꞌa̱si̱i̱ Sti naꞌ jiꞌi̱ lcaa sta̱ꞌ yaca biꞌ, loꞌo naꞌ laca̱ yaca biꞌ. Ca quiyaꞌ sta̱ꞌ yaca nsiꞌyu Ni jiꞌi̱, nu loꞌo ná nda siꞌyu lo tsiyaꞌ ti. Nsubii Ni xi lo yaca nu nda siꞌyu tsoꞌo, chaꞌ tya quiñaꞌa̱ la siꞌyu tyuꞌu lo biꞌ; \v 3 loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ni ―nacui̱ Jesús―, cua laca ngusubii naꞌ jiꞌi̱ ma̱ nu loꞌo ngusñi ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱. \v 4 Cuaꞌni stuꞌba tyiquee ma̱ loꞌo naꞌ, chaꞌ stuꞌba ti nchca tyiquee naꞌ loꞌo ma̱. Ndiꞌya̱ laca ñiꞌya̱ si laca naꞌ sca su̱u̱ yaca, loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ laca ma̱ sta̱ꞌ yaca biꞌ ―nacui̱―. Pana sca sta̱ꞌ yaca siꞌyu ni, ngaꞌaa ta sta̱ꞌ biꞌ siꞌyu si siꞌyu nguꞌ jiꞌi̱ ca quiyaꞌ sta̱ꞌ biꞌ; sca ti si stuꞌba ti caluu sta̱ꞌ biꞌ ñiꞌya̱ ntucua ti jiꞌi̱ su̱u̱ yaca, liꞌ ta sta̱ꞌ biꞌ siꞌyu ―nacui̱―. Juaꞌa̱ loꞌo cuꞌma̱, ná taca tyuꞌu chaꞌ tsoꞌo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xtyucua ma̱ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ si ná stuꞌba caca tyiquee ma̱ loꞌo naꞌ. \p \v 5 ’Ñiꞌya̱ laca su̱u̱ yaca nu nda siꞌyu tyixi jiꞌi̱, juaꞌa̱ laca naꞌ cuentya jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ naꞌ laca̱ su̱u̱ chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Ñiꞌya̱ laca sta̱ꞌ yaca biꞌ, juaꞌa̱ laca cuꞌma̱, si ngusñi ma̱ chaꞌ ꞌna. Stuꞌba ti caca tyiquee ma̱ loꞌo naꞌ, liꞌ caja quiñaꞌa̱ la chaꞌ tsoꞌo nu tyuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ chalyuu, si laca naꞌ su̱u̱ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ma̱. Ni sca chaꞌ ná caca jiꞌi̱ ma̱ si ná stuꞌba caca tyiquee ma̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 6 Culayaꞌ Sti naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu ná stuꞌba nchca tyiquee nguꞌ loꞌo naꞌ, ñiꞌya̱ loꞌo nchcua̱a̱ nguꞌ sta̱ꞌ yaca nu cua ndyanaa; nxutiꞌi̱ montón nguꞌ sta̱ꞌ yaca btyi biꞌ, nsta nguꞌ jiꞌi̱ lo quiiꞌ chaꞌ tye tyaqui̱ biꞌ. \p \v 7 ’Nu loꞌo stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee ma̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús―, nu loꞌo tyanu chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, liꞌ taca jña ma̱ sca chaꞌ jiꞌi̱ Sti naꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ta Ni chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱. \v 8 Cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, si ñaꞌa̱ nguꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa nduꞌni ma̱ loꞌo xaꞌ ñati̱. Liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ ñati̱ chaꞌ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ ꞌna laca ma̱ ―nacui̱―. \v 9 Ñiꞌya̱ nu ntsuꞌu tyiquee Sti naꞌ ñaꞌa̱ Ni jnaꞌ, juaꞌa̱ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱. \v 10 Lcaa tsa̱ tyiꞌu tiꞌ ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱. Juaꞌa̱ tsoꞌo tsa caca tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ si taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱. Loꞌo juaꞌa̱ naꞌ ―nacui̱ Jesús― cua nguaꞌni naꞌ lcaa cña nu ngulo Sti naꞌ ꞌna. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jnaꞌ tyucui su ndiꞌi̱ naꞌ. \p \v 11 ’Nchcuiꞌ naꞌ juaꞌa̱ loꞌo cuꞌma̱, chaꞌ loꞌo ñaꞌa̱ ma̱ chaꞌ chaa tiꞌ naꞌ nduꞌni naꞌ cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ cuꞌma̱, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chaꞌ caca chaa tiꞌ ma̱. \v 12 Nde laca cña nu ta naꞌ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ tsoꞌo ti caca tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱, ñiꞌya̱ ntsuꞌu tyiquee naꞌ ñaꞌa̱a̱ jiꞌi̱ ma̱. \v 13 Si juaꞌa̱ ntsuꞌu tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ tyaꞌa tsoꞌo na, liꞌ cuaꞌni lyaá na jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, masi cajaa ycuiꞌ na; ngaꞌaa ntsuꞌu xaꞌ cña tlyu la nu caca cuaꞌni na chaꞌ xtyucua na jiꞌi̱ tyaꞌa tsoꞌo na. \v 14 Tyaꞌa tsoꞌo naꞌ laca cuꞌma̱ si taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús―, \v 15 ngaꞌaa ñacui̱ naꞌ chaꞌ msu jnaꞌ laca ma̱. Sca msu ti ni, ná jlo tiꞌ yu lcaa cña nu ntsuꞌu jiꞌi̱ xuꞌna yu. Ni naꞌ chaꞌ tyaꞌa tsoꞌo naꞌ laca ma̱, chaꞌ cua nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ lcaa chaꞌ nu cua ndyuna naꞌ slo Sti naꞌ. \v 16 Siꞌi cuꞌma̱ nu ngusubi ma̱ ꞌna chaꞌ tyaꞌa̱ ma̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús―, naꞌ laca̱ nu cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ clyo. Tya liꞌ ngulo naꞌ cña jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo tyuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ juaꞌa̱ talo cña tsoꞌo nu nduꞌni ma̱; liꞌ cuaꞌni Sti naꞌ lcaa chaꞌ nu jña ma̱ jiꞌi̱ Ni chacuayáꞌ ꞌna. \v 17 Biꞌ chaꞌ juani ndulo tsa cña re jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱: chaꞌ tsoꞌo tsa caca tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱. \s1 Na lyaꞌ tiꞌ ñati̱ chalyuu jiꞌi̱ Jesús loꞌo juaꞌa̱ jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ \p \v 18 Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ liꞌ: \p ―Chañi chaꞌ ntsuꞌu quiyaꞌ liyeꞌ ti tiꞌ tyaꞌa ñati̱ ma̱ jiꞌi̱ ma̱. Ná cube tsa tiꞌ ma̱ liꞌ, cua jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ tya clyo la juaꞌa̱ nguaꞌni liyeꞌ tiꞌ nguꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 19 Si cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌni ñati̱ cuxi nde chalyuu, liꞌ chcuiꞌ tsoꞌo nguꞌ loꞌo ma̱, ñiꞌya̱ si laca ma̱ tyaꞌa nguꞌ. Pana juani ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu nde chalyuu, chaꞌ cua ngusubi naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ caca ma̱ ñati̱ ꞌna; biꞌ chaꞌ liyeꞌ tsa tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱―. \v 20 Tyiꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ tsubiꞌ: “Nu laca loo laca nu nclyo cña, siꞌi nguꞌ msu ti”. Ñiꞌya̱ nduꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jnaꞌ, juaꞌa̱ cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱. Ná ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu chcuiꞌ cuꞌma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ. \v 21 Juaꞌa̱ cuaꞌni nguꞌ loꞌo cuꞌma̱ xquiꞌya naꞌ ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ ná nslo nguꞌ tilaca laca nu nda ꞌna lijya̱a̱ nde chalyuu. \p \v 22 ’Ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo bilya ca̱a̱ naꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ; pana juani ni, ngaꞌaa cuaꞌni clyu tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ. \v 23 Nu loꞌo liyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ, juaꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ liyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Ni ―nacui̱ Jesús―. \v 24 Ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ clyo, pana juani ni, cua ngutiꞌi̱ naꞌ slo nguꞌ biꞌ, cua nguaꞌni naꞌ cña nu ná caca jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ cuaꞌni; cua naꞌa̱ nguꞌ lcaa ñaꞌa̱ cña tonu nu nguaꞌni naꞌ, biꞌ chaꞌ liyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ liyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Ni, biꞌ chaꞌ cua ndyanu yabeꞌ hichu̱ꞌ nguꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 25 Ngaꞌa̱ chaꞌ caca chaꞌ juaꞌa̱, chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; ndiꞌya̱ nchcuiꞌ chaꞌ biꞌ: “Liyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ, masi ná ntsuꞌu su̱u̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ juaꞌa̱”. \p \v 26 ’Cuaꞌni naꞌ chaꞌ ca̱a̱ nu laca Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni lo yuu, Xtyiꞌi nu nduꞌu slo ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús―. Biꞌ laca nu culuꞌu jiꞌi̱ ma̱ lcaa chaꞌ nu liñi ca, biꞌ laca nu xtyucua jiꞌi̱ ma̱ lcaa tyempo chacuayáꞌ ꞌna. Nu loꞌo ca̱a̱ nu biꞌ lo yuu, liꞌ culuꞌu Ni lcaa chaꞌ liñi nu ntsuꞌu ꞌna jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 27 Loꞌo cuꞌma̱ ni, cua ngutiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ tya clyo, biꞌ chaꞌ taca jiꞌi̱ ma̱ chcuiꞌ liñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ loꞌo xaꞌ ñati̱. \c 16 \p \v 1 ’Yala la nchcuiꞌ naꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ ná xtyanu ma̱ chaꞌ jnaꞌ loꞌo cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱, \v 2 masi ná ta nguꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsaa ma̱ neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ ―nacui̱ Jesús―. Tyalaa sca tyempo nu culacua tiꞌ nguꞌ chaꞌ cña tacati cuaꞌni nguꞌ si cujuii nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ma̱. \v 3 Juaꞌa̱ cuaꞌni nguꞌ biꞌ, chaꞌ ná nslo nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ; la cuiꞌ juaꞌa̱ ná nslo nguꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 4 Cua nchcuiꞌ naꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ nu loꞌo tyalaa tyempo cuxi biꞌ, liꞌ taca tyiꞌu tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani. \s1 Cña nu nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi \p ’Tya clyo ná nda naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ tya ndiꞌi̱ naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 5 Pana juani cua tsaꞌa ti naꞌ ca su ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu nda ꞌna lijya̱a̱, masi bilya xcuane ma̱ jnaꞌ ma nde tsaꞌa̱. \v 6 Xñiꞌi̱ tsa tiꞌ ma̱ xquiꞌya chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱ tsa̱. \v 7 Pana ná cube tsa tiꞌ ma̱. Chaꞌ liñi nda naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ tsoꞌo la tyiꞌi̱ ma̱ si cua ndyaꞌa naꞌ. Ná ca̱a̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni nu xtyucua jiꞌi̱ ma̱ lcaa tsa̱ si ná tyaꞌa naꞌ, chaꞌ nu loꞌo tyaꞌa naꞌ, liꞌ ta naꞌ jiꞌi̱ nu biꞌ ca̱a̱ Ni. \v 8 Nu loꞌo ca̱a̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi lo yuu chalyuu ―nacui̱ Jesús―, cuaꞌni Ni chaꞌ cube tiꞌ lcua ti tyaꞌa ñati̱ chalyuu chaꞌ ntsuꞌu quiꞌya nu ngusta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ; juaꞌa̱ cuaꞌni Ni chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ñati̱ jnaꞌ, chaꞌ liñi tsa laca ycuiꞌ naꞌ; juaꞌa̱ cuaꞌni Ni chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ ñati̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu ―nacui̱―. \v 9 Cuaꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ cube tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, xquiꞌya chaꞌ jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ ná ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ ―nacui̱ Jesús―. \v 10 Loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni Ni chaꞌ tyiꞌu tiꞌ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ liñi tsa nduꞌni naꞌ, chaꞌ liñi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ; pana cua tsaꞌa ti naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, loꞌo liꞌ ngaꞌaa ñaꞌa̱ ma̱ ꞌna ―nacui̱―. \v 11 Juaꞌa̱ cuaꞌni Ni chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, xquiꞌya chaꞌ cua ngusta Ni yabeꞌ hichu̱ꞌ nu xñaꞌa̱ nu laca loo jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu. \p \v 12 ’Tya quiñaꞌa̱ la chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ ntiꞌ naꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ nquichaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―, pana ná talo ma̱ cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ juani, chaꞌ tucui tsa chaꞌ biꞌ. \v 13 Nu loꞌo ca̱a̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu tyuꞌu nde slo ycuiꞌ Ni, liꞌ culuꞌu nu biꞌ lcaa chaꞌ nu liñi ca jiꞌi̱ ma̱; liꞌ chcuiꞌ liñi nu biꞌ loꞌo ma̱ lcaa chaꞌ nu cuentya ꞌna ―nacui̱―. Ná chcuiꞌ nu biꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca Ni; tsa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua ndyuna ti Ni ca slo ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ ti chaꞌ ta nu biꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Loꞌo juaꞌa̱ ta nu biꞌ chaꞌ loꞌo ma̱, lcaa chaꞌ nu caca jnaꞌ. \v 14 Cuaꞌni tlyu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jnaꞌ. Lcaa chaꞌ nu culuꞌu nu biꞌ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ jnaꞌ laca biꞌ; naꞌ laca̱ su̱u̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―. \v 15 Lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ cua nda Ni ꞌna; biꞌ chaꞌ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ lacua, chaꞌ lcaa chaꞌ nu culuꞌu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ jnaꞌ laca biꞌ. \s1 Caca chaa tiꞌ na, masi xñiꞌi̱ tsa tiꞌ na ndiꞌi̱ na \p \v 16 ’Ca tiyaꞌ la xi, ngaꞌaa ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ, xquiꞌya chaꞌ tyaꞌa naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ; pana tiyaꞌ la liꞌ ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ chaca quiyaꞌ ―nacui̱ Jesús. \p \v 17 Loꞌo liꞌ ntsuꞌu xi nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús nu ndiꞌya̱ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ: \p ―Nacui̱ nu cusuꞌ chaꞌ ngulala ti chaꞌ ngaꞌaa ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ ycuiꞌ yu ―nacui̱ nguꞌ biꞌ―. Loꞌo liꞌ nacui̱ yu chaꞌ tiyaꞌ la ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ yu chaca quiyaꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ chaca chaꞌ nacui̱ nu cusuꞌ, chaꞌ tsaa yu ca slo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. \v 18 ¿Ñiꞌya̱ ntsuꞌu ta chaꞌ nu nchcuiꞌ nu cusuꞌ jua chaꞌ “tiyaꞌ la xi”? ―nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ―. Ná jlo tiꞌ na ni chaꞌ laca nchcuiꞌ nu cusuꞌ juaꞌa̱. \p \v 19 Cua jlo tiꞌ Jesús lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu ntiꞌ nguꞌ xcuane nguꞌ jiꞌi̱, biꞌ chaꞌ nguxtyacui yu chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ: \p ―Cua nacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ca tiyaꞌ la xi ngaꞌaa ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ca tiyaꞌ la, liꞌ ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ chaca quiyaꞌ. ¿Ha xquiꞌya chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ tsa ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱? \v 20 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ―, chaꞌ chañi xiꞌya ma̱, chañi cunaa ma̱ nu loꞌo cua ndyaꞌa naꞌ, masi chaa tiꞌ xaꞌ la ñati̱ chalyuu. Pana ná cube tsa tiꞌ ma̱, masi xñiꞌi̱ tiꞌ ma̱; caca chaa tiꞌ ma̱ loꞌo tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ liꞌ. \v 21 Loꞌo cua ndyalaa hora chaꞌ cala sñiꞌ sca nu cunaꞌa̱ ni ―nacui̱ Jesús―, tiꞌí tsa cña caca jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ; pana loꞌo ngula cubiꞌ biꞌ, liꞌ cjlyaa tiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ tiꞌí tsa cña biꞌ jiꞌi̱, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee chaꞌ cua laca ngula sca ñati̱. \v 22 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ―nacui̱―, xti ti tyempo caca xñiꞌi̱ tiꞌ ma̱; pana ca̱a̱ naꞌ ca̱a̱ naꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaca quiyaꞌ, loꞌo liꞌ caca chaa tiꞌ ma̱ chaca quiyaꞌ. Ná tucui taca cuaꞌa jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ná caca chaa tiꞌ ma̱ liꞌ. \p \v 23 ’Nu loꞌo tyalaa tyempo biꞌ, ngaꞌaa siꞌi jnaꞌ jña ma̱ sca chaꞌ ―nacui̱ Jesús―. Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ lcaa chaꞌ nu jña ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ ꞌna, ta Ni chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱―. \v 24 Siꞌi chacuayáꞌ ꞌna ngüijña ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ saꞌni la; pana juaꞌa̱ jña ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Ni juani, chaꞌ caja chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ xcuiꞌ na caca chaa tiꞌ ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ liꞌ. \s1 Cua ntiji̱loo Jesús jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ \p \v 25 ’Xcuiꞌ cui̱i̱ ti nda naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ scaa chaꞌ; pana tyalaa sca tsa̱ loꞌo ngaꞌaa siꞌi cui̱i̱ ti chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ liꞌ, liñi ti ta naꞌ chaꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. \v 26 Nu loꞌo tyalaa tyempo biꞌ ―nacui̱―, liꞌ taca jña ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ ꞌna. Ná ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo Sti naꞌ cuentya jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ juaꞌa̱ ta Ni lcaa chaꞌ nu jña ma̱ jiꞌi̱ Ni; \v 27 la cuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ ma̱. Ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ, juaꞌa̱ jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu naꞌ, biꞌ chaꞌ ntsuꞌu tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱―. \v 28 Nde su ndiꞌi̱ Sti naꞌ ngutuꞌu naꞌ lijya̱ naꞌ nde chalyuu; loꞌo juani cua tyuꞌu ti naꞌ chalyuu, tsaꞌa naꞌ ca slo Sti naꞌ chaca quiyaꞌ. \p \v 29 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ loꞌo Jesús: \p ―Tsoꞌo tsa nchca cuayáꞌ tiꞌ ya chaꞌ nu nda nuꞌu̱ loꞌo ya juani ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―, ngaꞌaa siꞌi ñiꞌya̱ nchcuiꞌ sca cui̱i̱ ti nda nuꞌu̱ chaꞌ, \v 30 biꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ xcuane nguꞌ ni tsaca chaꞌ jinuꞌu̱. Juani tsoꞌo tsa nchca cuayáꞌ tiꞌ ya chaꞌ jlo tiꞌ nuꞌu̱ lcaa ca chaꞌ, biꞌ chaꞌ jlya tiꞌ ya chaꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu nuꞌu̱. \p \v 31 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―¿Ha jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ juani? ―nacui̱ Jesús―. \v 32 Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ xi jiꞌi̱ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ re lacua: Cua ngulala ti hora, cua la cuiꞌ hora ndyaca juani chaꞌ tyaa ma̱ toniꞌi̱ jiꞌi̱ scaa ma̱. Liꞌ tyanu naꞌ ycuiꞌ ti naꞌ ―nacui̱―, pana siꞌi sca ti naꞌ tyanu naꞌ, chaꞌ stuꞌba ndiꞌi̱ Sti naꞌ loꞌo naꞌ. \v 33 Cua nda naꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ma̱ xquiꞌya naꞌ ―nacui̱―. Nde chalyuu tiꞌí tiꞌ ñati̱ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ ma̱. Pana ná cube tiꞌ ma̱, cuaꞌni tlyu tyiquee ma̱; naꞌ laca̱ loo nde chalyuu, chaꞌ cua ntiji̱loo naꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱. \c 17 \s1 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu cuentya jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ \p \v 1 Loꞌo ndye nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ nguxñaꞌa̱ yu nde cua̱, loꞌo juaꞌa̱ cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu: \p ―Chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱, chaꞌ nuꞌu̱ laca Sti naꞌ ―nacui̱―. Cua ndyalaa hora ꞌna chaꞌ caja̱a̱. Loꞌo juani cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ caca tlyu la naꞌ, chaꞌ laca naꞌ Sñiꞌ nuꞌu̱, chaꞌ liꞌ taca cuaꞌni naꞌ chaꞌ caca tlyu la ycuiꞌ nuꞌu̱. \v 2 Na cua nda nuꞌu̱ chacuayáꞌ jnaꞌ chaꞌ caca naꞌ loo jiꞌi̱ lcaa ñati̱, chaꞌ ta naꞌ chaca chalyuu jiꞌi̱ ñati̱ nu nda nuꞌu̱ ꞌna, chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―. \v 3 Chalyuu nu ta naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ laca chaꞌ tyuloo nguꞌ jinuꞌu̱, nuꞌu̱ nu laca sca ti ycuiꞌ Ndyosi nu ntucua nde cua̱; loꞌo juaꞌa̱ tyuloo nguꞌ jnaꞌ, chaꞌ laca naꞌ Jesucristo nu nda nuꞌu̱ lijya̱a̱. \p \v 4 ’Nde lo yuu re su ngutiꞌi̱ naꞌ cua nguaꞌni naꞌ chaꞌ tlyu tsa laca nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús―, juaꞌa̱ cua ndye nguaꞌni naꞌ lcaa cña nu nda nuꞌu̱ ꞌna chaꞌ cuaꞌni naꞌ ca nde. \v 5 Sti naꞌ laca nuꞌu̱, biꞌ chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ caca tlyu la naꞌ, ñiꞌya̱ ngua nu loꞌo ngutiꞌi̱ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ tya clyo loꞌo tya lyiji xana chalyuu. Cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ caca tlyu naꞌ, la cuiꞌ ñiꞌya̱ laca tlyu nuꞌu̱ ca su ntucua nuꞌu̱. \p \v 6 ’Lcaa ca chaꞌ ñiꞌya̱ laca ycuiꞌ nuꞌu̱ ni, cua ndye nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ñati̱ chalyuu nu cua ngusubi nuꞌu̱ jiꞌi̱ chaꞌ caca ñati̱ jnaꞌ, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyuloo tsoꞌo nguꞌ jinuꞌu̱ ―nacui̱―. Ñati̱ jinuꞌu̱ laca nguꞌ biꞌ, pana cua nda nuꞌu̱ nguꞌ biꞌ jnaꞌ. Cua ndaquiyaꞌ nguꞌ lcaa chaꞌ nu nda nuꞌu̱ loꞌo nguꞌ. \v 7 Loꞌo juaꞌa̱ ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ juani chaꞌ nuꞌu̱ laca nu nda lcaa cña nu nguaꞌni naꞌ, chaꞌ lcaa ca chaꞌ nu ntsuꞌu jnaꞌ, na cua nda nuꞌu̱ jnaꞌ. \v 8 Loꞌo juaꞌa̱ cua nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ lcaa chaꞌ nu nguluꞌu nuꞌu̱ ꞌna ―nacui̱ Jesús―, ndaquiyaꞌ tsa nguꞌ chaꞌ biꞌ juani. Jlo tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ ca slo nuꞌu̱ ngutuꞌu naꞌ lijya̱a̱, jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ nuꞌu̱ laca nu cua nda jnaꞌ lijya̱a̱. \p \v 9 ’Sti naꞌ, chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ xtyucua nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Ná chcuiꞌ naꞌ jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ chalyuu, sca ti jiꞌi̱ ñati̱ nu nda nuꞌu̱ jnaꞌ chcuiꞌ naꞌ chaꞌ loꞌo nuꞌu̱, chaꞌ laca nguꞌ biꞌ ñati̱ jinuꞌu̱. \v 10 Lcaa nguꞌ nu ngusñi chaꞌ ꞌna, laca nguꞌ biꞌ ñati̱ jinuꞌu̱ ―nacui̱―. La cuiꞌ ti chaꞌ, ñati̱ jnaꞌ laca nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ laca nguꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ nuꞌu̱. Loꞌo ñaꞌa̱ xaꞌ ñati̱ chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, hora ti caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ tlyu tsa chaꞌ tsoꞌo ntsuꞌu jnaꞌ. \p \v 11 ’Ngaꞌaa tyiꞌi̱ naꞌ lo yuu chalyuu ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ cua tya̱a̱ ti naꞌ nde su ntucua nuꞌu̱; pana nguꞌ biꞌ, tya tyiꞌi̱ la nguꞌ nde chalyuu. Lubii tsa laca nuꞌu̱, Sti naꞌ, biꞌ chaꞌ ndijña naꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu̱ cuentya jiꞌi̱ nguꞌ nu cua nda nuꞌu̱ ꞌna. Cua ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌa nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo juersa jiꞌi̱ ycuiꞌ nuꞌu̱, chaꞌ ná quiñuꞌu̱ tyiquee nguꞌ. Ñiꞌya̱ nu stuꞌba chaꞌ jinuꞌu̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱―, juaꞌa̱ cuaꞌni nuꞌu̱ loꞌo nguꞌ biꞌ, chaꞌ caca stuꞌba cresiya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ nu ngusñi chaꞌ jinuꞌu̱. \v 12 Loꞌo tya ndiꞌi̱ naꞌ loꞌo ñati̱ nu nda nuꞌu̱ ꞌna ―nacui̱ Jesús―, liꞌ ndacaꞌa naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo juersa jiꞌi̱ ycuiꞌ nuꞌu̱. Ná nda naꞌ chacuayáꞌ tyacua chaꞌ cuxi jiꞌi̱ nguꞌ; ni tsaca nguꞌ biꞌ, ná ngunaꞌ chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ. Sca ti nu ñati̱ nu nguscua tya saꞌni la chaꞌ chcunaꞌ chaꞌ jiꞌi̱, biꞌ laca nu ndye chaꞌ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti, chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ caca lcaa chaꞌ nu nguscua nguꞌ lo quityi cusuꞌ cuentya jinuꞌu̱. \p \v 13 ’Biꞌ chaꞌ juani tya̱a̱ naꞌ su ntucua nuꞌu̱, Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―. Loꞌo tya ndiꞌi̱ naꞌ nde chalyuu, liꞌ nda naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ, chaꞌ ñiꞌya̱ loꞌo chaa tiꞌ ycuiꞌ naꞌ re, juaꞌa̱ caca chaa tiꞌ nguꞌ biꞌ tyucui tyiquee nguꞌ. \v 14 Lcaa chaꞌ nu cua nchcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ, cua nda naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ ―nacui̱―. Loꞌo juani, ñiꞌya̱ loꞌo liyeꞌ tiꞌ ñati̱ chalyuu ꞌna, juaꞌa̱ ca liyeꞌ tiꞌ ñati̱ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ya loꞌo nu cuxi nu ntsuꞌu nde chalyuu. \v 15 Biꞌ chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani, Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ ntiꞌ naꞌ chaꞌ ñaꞌa̱si̱i̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ ná cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nu xñaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ, masi siꞌi chaꞌ ca̱a̱ ca̱quiꞌya nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱. \v 16 Juaꞌa̱ naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ, ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ya loꞌo nu cuxi nu ntsuꞌu nde chalyuu ―nacui̱―. \v 17 Liñi tsa chaꞌ nu nda nuꞌu̱, loꞌo juaꞌa̱ tya ta la nuꞌu̱ chaꞌ liñi biꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ, chaꞌ chaꞌa̱ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ; ngaꞌaa siꞌi chaꞌ cuxi tyuꞌu tyiquee nguꞌ biꞌ, ñiꞌya̱ loꞌo ntsuꞌu tyiquee nguꞌ tya saꞌni la. \v 18 Ñiꞌya̱ nda nuꞌu̱ ꞌna chaꞌ lijya̱a̱ nde chalyuu ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―, juaꞌa̱ cua nda naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ tsaa nguꞌ culuꞌu nguꞌ chaꞌ jinuꞌu̱ nde lo tyucui ñaꞌa̱ chalyuu. \v 19 Loꞌo juani ta naꞌ tyucui ñaꞌa̱ ycuiꞌ ca naꞌ cuentya jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ, chaꞌ cuaꞌni naꞌ lcaa cña nu ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ cuaꞌni naꞌ ―nacui̱―. Loꞌo juaꞌa̱ lcaa ñati̱ nu ngusñi chaꞌ jinuꞌu̱ ni, ntiꞌ naꞌ chaꞌ chaꞌa̱ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ta nuꞌu̱ chaꞌ liñi nu tyanu neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ cuentya jinuꞌu̱. \p \v 20 ’Siꞌi sca ti jiꞌi̱ nguꞌ nu cua ngusñi chaꞌ ꞌna chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―, loꞌo chcuiꞌ naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu xñi chaꞌ jnaꞌ ca tiyaꞌ la, nu loꞌo chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ñati̱ biꞌ; loꞌo chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani ―nacui̱―. \v 21 Ndijña naꞌ jinuꞌu̱ chaꞌ caca stuꞌba cresiya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ. Sti naꞌ, ñiꞌya̱ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jinuꞌu̱ loꞌo naꞌ, ñiꞌya̱ stuꞌba nchca tyiquee naꞌ loꞌo nuꞌu̱, juaꞌa̱ cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ caca stuꞌba tyiquee nguꞌ biꞌ loꞌo na; liꞌ taca jlya tiꞌ xaꞌ ñati̱ chaꞌ nuꞌu̱ nda ꞌna lijya̱a̱ ―nacui̱ Jesús―. \v 22 Cua nguaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ caca tlyu naꞌ nde chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ cua nguaꞌni naꞌ chaꞌ caca ñati̱ biꞌ ñiꞌya̱ laca ycuiꞌ naꞌ. Ñiꞌya̱ loꞌo stuꞌba tsa nchca tyiquee nuꞌu̱ loꞌo naꞌ, juaꞌa̱ ntiꞌ naꞌ chaꞌ caca stuꞌba tyiquee nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ. \v 23 Nu loꞌo stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ stuꞌba ntsuꞌu tyiquee nuꞌu̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱―, liꞌ chañi chaꞌ caca stuꞌba cresiya jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ. Loꞌo liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ ñati̱ chalyuu chaꞌ cua nda nuꞌu̱ ꞌna lijya̱a̱ lo yuu, chaꞌ ñiꞌya̱ loꞌo tyacaꞌa naꞌ jinuꞌu̱, juaꞌa̱ cuaꞌni tyacaꞌa nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ nu ngusñi chaꞌ ꞌna. \p \v 24 ’Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―, cua ntiꞌ naꞌ chaꞌ tyiꞌi̱ ñati̱ nu nda nuꞌu̱ ꞌna ca su tyucua naꞌ. Liꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ biꞌ ꞌna nde su tlyu la su nda nuꞌu̱ ꞌna, chaꞌ tyacaꞌa tsa naꞌ jinuꞌu̱ tya loꞌo tya lyiji xana chalyuu. \v 25 Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús―, xcuiꞌ chaꞌ liñi nduꞌni nuꞌu̱. Nslo naꞌ jinuꞌu̱, masi ná nslo ñati̱ chalyuu jinuꞌu̱. Pana jlo tiꞌ ñati̱ nu ngusñi chaꞌ jnaꞌ chaꞌ nuꞌu̱ laca nu nda ꞌna lijya̱a̱ nde chalyuu. \v 26 Cua nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ lcaa chaꞌ nu nda nuꞌu̱ jnaꞌ, loꞌo juaꞌa̱ tya cuaꞌni la naꞌ chaꞌ ca cuayáꞌ tsoꞌo tiꞌ nguꞌ biꞌ tilaca laca nuꞌu̱. Biꞌ chaꞌ taca caca tsoꞌo tyiquee nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ, ñiꞌya̱ ntsuꞌu tsa tyiquee nuꞌu̱ ñaꞌa̱ nuꞌu̱ ꞌna, loꞌo liꞌ tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ naꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. \c 18 \s1 Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús preso \p \v 1 Ndye nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, liꞌ ngutuꞌu Jesús ndyaa yu loꞌo nguꞌ. Nteje tacui nguꞌ ndyaa nguꞌ ca chaca tsuꞌ staꞌa̱ Cedrón, sca staꞌa̱ lati nu nscua toꞌ quichi̱ Jerusalén. Tacalaꞌ xi lo yuu nde biꞌ su ndiꞌi̱ xi yaca cuiñii jiꞌi̱ nguꞌ, ca biꞌ ndyaa Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱. \v 2 Loꞌo nu Judas nu cua ndyujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuxi ni, loꞌo Judas jlo tiꞌ mala su ndyaa nguꞌ, chaꞌ cua tyu̱u̱ quiyaꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo Jesús ca biꞌ. \v 3 Biꞌ chaꞌ ndyaa loꞌo Judas jiꞌi̱ sca taju sendaru loꞌo policía nu nda nguꞌ tlyu jiꞌi̱ ndyaa, la cuiꞌ sti joꞌó nu laca loo biꞌ loꞌo nguꞌ fariseo. Loꞌo xee lámpara, loꞌo quiiꞌ quityee, loꞌo chcua̱ cusu̱u̱ ntucua yaꞌ nguꞌ ndyaa nguꞌ. Liꞌ ndyaa loꞌo Judas jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca su ndiꞌi̱ yaca cuiñii biꞌ. \v 4 Jlo tiꞌ Jesús lcaa chaꞌ nu ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ loꞌo yu, biꞌ chaꞌ ndyaa yu ndyacua tyaꞌa yu loꞌo nguꞌ xñaꞌa̱ biꞌ tyucui̱i̱ su lijya̱ nguꞌ. Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―¿Ti jiꞌi̱ lijya̱ ma̱ yaana ma̱? ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. \p \v 5 ―Jiꞌi̱ Jesús, nguꞌ Nazaret, biꞌ laca nu nclyana ya jiꞌi̱ ―nacui̱ nguꞌ. \p ―Naꞌ laca̱ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. \p Loꞌo juaꞌa̱ stuꞌba ti ndu̱ Judas loꞌo nguꞌ, nu Judas nu cua ndyujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nu nguꞌ xñaꞌa̱ biꞌ. \v 6 Loꞌo cua nchcuiꞌ Jesús chaꞌ: “Naꞌ laca̱ biꞌ”, nacui̱ yu, hora ti ngutaꞌa̱chu̱ꞌ nguꞌ liꞌ, ndyaa stii nguꞌ lo yuu. \v 7 Chaca quiyaꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―¿Ti jiꞌi̱ nclyana ma̱ ndyaꞌa̱ ma̱? ―nacui̱. \p ―Jiꞌi̱ Jesús, nguꞌ Nazaret, yu biꞌ laca nu ntiꞌ ya ―nacui̱ nguꞌ. \p \v 8 ―Cua ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsa̱ chaꞌ naꞌ laca̱ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―. Si jnaꞌ ti ntiꞌ ma̱, ta ma̱ chacuayáꞌ tyaa laja ti nu xaꞌ la nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ naꞌ re. \p \v 9 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ juaꞌa̱, chaꞌ caca ñiꞌya̱ nu cua nchcuiꞌ ca Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu, nu loꞌo cua nacui̱ yu ndiꞌya̱: “Ni tsaca ñati̱ nu cua nda nuꞌu̱ ꞌna, ná ngunaꞌ nguꞌ ꞌna”. \v 10 Liꞌ ngulo Simón Pedro xlyu cusu̱u̱ nu ngaꞌa̱ siiꞌ, ngujuiꞌi̱ Pedro xlyu jiꞌi̱ nguꞌ, ngusiꞌyu cuꞌ jyaca̱ laꞌa tsuꞌ cui̱ sca nu naa Malco; msu jiꞌi̱ xuꞌna sti joꞌó laca biꞌ. \v 11 Hora ti nchcuiꞌ Jesús loꞌo Pedro: \p ―Xcoꞌo clya xlyu cua hi̱ neꞌ quiji̱. Na cua nda ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ xcubeꞌ nguꞌ ꞌna. ¿Ha ná tsoꞌo chaꞌ juaꞌa̱ caca ꞌna ntiꞌ nuꞌu̱? \s1 Ndu̱ Jesús nde loo xuꞌna sti joꞌó \p \v 12 Cua ngua liꞌ, loꞌo nu sendaru, loꞌo xuꞌna sendaru, loꞌo policía jiꞌi̱ nguꞌ judío, ntejeyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, tachaa ngusca̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ. \v 13 Clyo ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu slo sca nu cusuꞌ nu naa Anás, sti laa Caifás nu ngua xuꞌna sti joꞌó yija̱ biꞌ. \v 14 La cuiꞌ Caifás ngua nu nda chaꞌ loꞌo nguꞌ judío tya tsubiꞌ la chaꞌ caca tsoꞌo la xi jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ masi cajaa sca ñati̱, chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ cajaa lcaa ñati̱ liꞌ. \s1 Ndyutsi̱i̱ Pedro chaꞌ tyuloo jiꞌi̱ Jesús slo ñati̱ \p \v 15 Ndyaꞌa̱ Simón Pedro lcaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús tyijyuꞌ ti. Loꞌo juaꞌa̱ chaca nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús, loꞌo nu quiꞌyu biꞌ lcaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús. Ndyuloo tsoꞌo nu biꞌ jiꞌi̱ sti joꞌó Anás, biꞌ chaꞌ ndyaa lcaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús ca nde niꞌi̱ tlyu, nu laca toꞌ tyi sti joꞌó biꞌ. \v 16 Pana ndyanu Pedro nde liyaꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaa nu chaca, ndyaa nchcuiꞌ loꞌo sca nu cunaꞌa̱ cuaꞌ nu ndu̱ cua̱ toniꞌi̱. Liꞌ ndyaa loꞌo jiꞌi̱ Pedro nde niꞌi̱. \v 17 Nacui̱ nu cunaꞌa̱ cuaꞌ nu ndu̱ toniꞌi̱ biꞌ jiꞌi̱ Pedro: \p ―¿Ha loꞌo nuꞌu̱ ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu jua lacua? ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱. \p ―Siꞌi naꞌ ―nacui̱ Pedro. \p \v 18 Laja liꞌ nu nguꞌ msu loꞌo nguꞌ policía biꞌ, cua nguxtyuꞌu nguꞌ quiiꞌ nchcubiꞌ nde biꞌ, chaꞌ tlyaꞌ tsa; ndu̱ nguꞌ toꞌ lquiiꞌ biꞌ, chaꞌ caca chcatsu̱ nguꞌ. Loꞌo Pedro ndu̱ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ loꞌo ntiꞌ caca chcatsu̱ tiꞌ toꞌ lquiiꞌ. \s1 Nchcuane sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ Jesús \p \v 19 Nchcuane sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ Jesús liꞌ: \p ―¿Tilaca laca nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱? ¿Ñiꞌya̱ chaꞌ laca nu ncluꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ? \p \v 20 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ sti joꞌó biꞌ: \p ―Lcua ti seꞌi̱ su ndyaꞌa̱ naꞌ, liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cuna lcaa ñati̱ ―nacui̱ yu―. Masi neꞌ laa sube ti, masi neꞌ laa tlyu, lcaa su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ judío, ca biꞌ nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ; ni sca quiyaꞌ ná nchcuiꞌ naꞌ cuaana ti loꞌo nguꞌ. \v 21 ¿Ni chaꞌ laca nchcuane nuꞌu̱ jnaꞌ? Cuachaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ñati̱ nu cua ndyuna chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ ni chaꞌ nda naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ. Jlo tiꞌ nguꞌ lcaa chaꞌ nu nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. \p \v 22 Loꞌo nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱, liꞌ ngujuiꞌi̱ yaꞌ sca policía tuꞌba yu: \p ―Ná tsoꞌo xacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ juaꞌa̱ jiꞌi̱ sti joꞌó nu laca loo ―nacui̱ policia liꞌ. \p \v 23 ―Si cuxi ti nchcuiꞌ naꞌ ngua tiꞌ ma̱, cuachaꞌ clya ma̱ ꞌna ni chaꞌ cuxi laca biꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Pana cua nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ liñi loꞌo ma̱. ¿Ni chaꞌ laca ngujuiꞌi̱ yaꞌ ma̱ tuꞌba naꞌ liꞌ? ―nacui̱ Jesús. \p \v 24 Liꞌ ngulo nu cusuꞌ Anás cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, ñaꞌa̱ ndyaaca̱ꞌ ti, slo Caifás, nu laca xuꞌna sti joꞌó biꞌ. \s1 Tya chaca quiyaꞌ ná ntajaꞌa̱ Pedro ta chaꞌ liñi loꞌo nguꞌ \p \v 25 Laja liꞌ ndu̱ Pedro toꞌ lquiiꞌ chaꞌ caca chcatsu̱ tiꞌ. Nchcuiꞌ nu xaꞌ ñati̱ nu ndiꞌi̱ nde biꞌ loꞌo Pedro liꞌ: \p ―¿Ha loꞌo nuꞌu̱ ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu jua? \p Ná ntajaꞌa̱ Pedro ta chaꞌ liñi loꞌo nguꞌ. \p ―Ná loꞌo naꞌ ―nacui̱. \p \v 26 Loꞌo nde biꞌ ndiꞌi̱ sca msu jiꞌi̱ xuꞌna sti joꞌó biꞌ, la cuiꞌ tyaꞌa loꞌo nu ngusiꞌyu cuꞌ Pedro jyaca̱ biꞌ. Nchcuiꞌ msu biꞌ loꞌo Pedro liꞌ: \p ―¿Ha ná cua naꞌa̱ naꞌ hi̱ tsaca quiyaꞌ tsa̱ loꞌo ndyaa nuꞌu̱ loꞌo yu jua neꞌ yaca cuiñii biꞌ? ―nacui̱ msu biꞌ. \p \v 27 Xaꞌ nchcuiꞌ Pedro chaꞌ ná loꞌo ndyaa, loꞌo la cuiꞌ hora liꞌ ngusiꞌya ndyeꞌe. \s1 Ngua cuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús slo Pilato \p \v 28 Liꞌ ngutuꞌu nguꞌ slo Caifás, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús ca su ndiꞌi̱ nu gobernador romano nu naa Pilato. Cua cuxee ti ndyaca liꞌ, biꞌ chaꞌ ná ntajaꞌa̱ nu nguꞌ judío biꞌ tyatí̱ nguꞌ neꞌ niꞌi̱ jiꞌi̱ gobernador; tacati tsa nduꞌni nguꞌ biꞌ xquiꞌya taꞌa. Ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ quiñuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ si tyatí̱ nguꞌ neꞌ niꞌi̱ jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, chaꞌ ná ntsuꞌu chacuayáꞌ cacu nguꞌ si̱i̱ taꞌa biꞌ liꞌ; \v 29 biꞌ chaꞌ ngutuꞌu nu naa Pilato, nu laca gobernador biꞌ, ndyaa slo nguꞌ judío chaꞌ xcuane jiꞌi̱ nguꞌ ndiꞌya̱: \p ―¿Ni quiꞌya ngusta ma̱ hichu̱ꞌ yu re? ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ. \p \v 30 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ chaꞌ loꞌo Pilato: \p ―Si ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu, ná ca̱a̱ loꞌo ya jiꞌi̱ yu slo nuꞌu̱, cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱. \p \v 31 ―Yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yu re chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ jiꞌi̱ yu cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱ ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. \p Nguxacui̱ nu nguꞌ judío biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Pilato liꞌ: \p ―Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ya chaꞌ cujuii ya jiꞌi̱ sca ñati̱ juaꞌa̱, chaꞌ nguꞌ judío laca ya ―nacui̱ nguꞌ. \p \v 32 Loꞌo nguaꞌni nguꞌ juaꞌa̱, liꞌ ngutuꞌu tucua chaꞌ nu cua nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ, ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ cajaa ycuiꞌ ca. \v 33 Liꞌ nguxtyu̱u̱ Pilato ndyaa toniꞌi̱ jiꞌi̱, ngusiꞌya jiꞌi̱ Jesús chaꞌ tya̱a̱ slo: \p ―¿Ha nuꞌu̱ laca rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ judío? ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ Jesús. \p \v 34 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu cusuꞌ biꞌ liꞌ: \p ―¿Ha chaꞌ nguaꞌya hique ycuiꞌ ca nuꞌu̱ laca chaꞌ cua? ¿Ha xaꞌ ñati̱ ndachaꞌ jinuꞌu̱ chaꞌ juaꞌa̱ laca naꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Pilato. \p \v 35 ―¿Ha nguꞌ judío laca naꞌ ntiꞌ nuꞌu̱? ―nacui̱ Pilato liꞌ―. Jlo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ñati̱ tyaꞌa quichi̱ tyi nuꞌu̱, loꞌo juaꞌa̱ sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ nguꞌ laca nu cua ya̱a̱ loꞌo jinuꞌu̱ chaꞌ ca cuayáꞌ jinuꞌu̱ slo naꞌ. \p \v 36 ―Si laca naꞌ sca rey juaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús―, liꞌ cua nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ naꞌ loꞌo nguꞌ judío jua chaꞌ ná xñi nguꞌ ꞌna ―nacui̱―. Pana siꞌi ñati̱ chalyuu laca nu cua ngusta ꞌna chaꞌ caca naꞌ loo jiꞌi̱ nguꞌ. \p \v 37 ―¿Ha laca nuꞌu̱ rey lacua? ―nacui̱ Pilato. \p Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nu cusuꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ: \p ―Nuꞌu̱ nacui̱ chaꞌ laca naꞌ rey. Cña nu ntsuꞌu ꞌna laca chaꞌ chcuiꞌ liñi naꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu slo ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ; biꞌ chaꞌ ngula naꞌ chalyuu, biꞌ chaꞌ lijya̱ naꞌ lo yuu chaꞌ chcuiꞌ liñi naꞌ lcaa chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱. Cuna nguꞌ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ si ná ndyacu̱ꞌ hique nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ liñi biꞌ. \p \v 38 Liꞌ nchcuiꞌ Pilato loꞌo Jesús: \p ―Ná jlo tiꞌ naꞌ si ntsuꞌu chaꞌ liñi juaꞌa̱ nde chalyuu ―nacui̱. \s1 Ngulo Pilato cña chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús \p Liꞌ ngutuꞌu Pilato nde liyaꞌ, ndyaa nde su ndu̱ nu nguꞌ judío biꞌ chaca quiyaꞌ. \p ―Cuentya jnaꞌ, ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu jua, ná ntsuꞌu chaꞌ xcubeꞌ naꞌ jiꞌi̱ yu ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ judío―. \v 39 Pana cua nguiꞌi̱ ma̱ chaꞌ nduꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ sca nguꞌ preso lcaa yija̱ loꞌo nchca tsa̱ taꞌa pascua ―nacui̱ Pilato liꞌ―. ¿Ha cua ntiꞌ ma̱ chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ yu jua nu laca rey jiꞌi̱ cuꞌma̱ nguꞌ judío? \p \v 40 Cui̱i̱ ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ chaca quiyaꞌ: \p ―Siꞌi jiꞌi̱ yu jua ntiꞌ ya. Jiꞌi̱ Barrabás cuaꞌni lyaá nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ. \p Loꞌo nu naa Barrabás ni, siꞌi ñati̱ tsoꞌo laca biꞌ; tyaala tsa Barrabás, la cuiꞌ ñati̱ cuaana laca. \c 19 \p \v 1 Liꞌ ngulo Pilato cña chaꞌ tyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ tiꞌí tsa quijiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu loꞌo juata. \v 2 Ngüiñá nguꞌ sendaru sca sneꞌ quicheꞌ chaꞌ sta nguꞌ hique Jesús, liꞌ nda nguꞌ sca lateꞌ cuaa ñaꞌa̱ chaꞌ cacuꞌ yu, ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ si laca yu rey. \v 3 Liꞌ luꞌba ti, luꞌba ti ndyaa nguꞌ slo yu chaꞌ chcuichaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu; na cuiñi ti nguꞌ chaꞌ ndyuꞌni chi̱ nguꞌ loo yu. \p ―Tsoꞌo ti tyiꞌi̱ nuꞌu̱, cusuꞌ, chaꞌ nuꞌu̱ laca rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ judío ―nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ. \p Loꞌo liꞌ ngujuiꞌi̱ yaꞌ nguꞌ loo Jesús. \p \v 4 Chaca quiyaꞌ ngutuꞌu Pilato niꞌi̱ ndyaa su ndiꞌi̱ nguꞌ judío. \p ―Cua lijya̱ yu jua ―nacui̱ Pilato―, lijya̱ loꞌo naꞌ jiꞌi̱ yu jua slo ma̱ chaca quiyaꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu cuentya jnaꞌ. \p \v 5 Liꞌ ngutuꞌu Jesús loꞌo sneꞌ quicheꞌ ntucua hique yu, loꞌo lateꞌ cuaa ñaꞌa̱ lacuꞌ yu. \p ―Ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yu cua ñaꞌa̱ ―nacui̱ Pilato liꞌ. \p \v 6 Loꞌo sti joꞌó nu laca loo loꞌo msu jiꞌi̱ nguꞌ ni, cui̱i̱ ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pilato loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lijya̱. \p ―¡Cujuii clya ma̱ jiꞌi̱ yu! ¡Cujuii clya ma̱ jiꞌi̱ yu jua! ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱. \p Nchcuiꞌ Pilato loꞌo nguꞌ liꞌ: \p ―Ycuiꞌ ca ma̱ yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yu chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ lo crusi ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ―. Cuentya jnaꞌ ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu. \p \v 7 Liꞌ nguxacui̱ nguꞌ judío chaꞌ jiꞌi̱ Pilato biꞌ: \p ―Ntsuꞌu sca chaꞌ jiꞌi̱ cuare ―nacui̱ nguꞌ―. Cuentya jiꞌi̱ ya ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu, chaꞌ nacui̱ yu chaꞌ laca yu nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi; xquiꞌya chaꞌ biꞌ ntsuꞌu chaꞌ cajaa yu. \p \v 8 Loꞌo ndyuna Pilato chaꞌ biꞌ, ndyutsi̱i̱ tsa yu liꞌ. \v 9 Xaꞌ nguxtyu̱u̱ Pilato ndyaa nde niꞌi̱ jiꞌi̱, nchcuane jiꞌi̱ Jesús: \p ―¿Macala ngutuꞌu nuꞌu̱ lijya̱? \p Ná nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti liꞌ. \p \v 10 ―¿Ni chaꞌ laca ná ntiꞌ nuꞌu̱ chcuiꞌ loꞌo naꞌ? ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ Jesús―. Cua jlo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ntsuꞌu chacuayáꞌ ꞌna chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jinuꞌu̱, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chacuayáꞌ ꞌna chaꞌ cujuii naꞌ jinuꞌu̱ lo crusi. \p \v 11 ―Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jinuꞌu̱ tsiyaꞌ ti chaꞌ caca nuꞌu̱ loo jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Pilato―. Ycuiꞌ Ndyosi nu laca loo la, biꞌ laca nu ta chacuayáꞌ jiꞌna; biꞌ chaꞌ tlyu la quiꞌya ntsuꞌu jiꞌi̱ yu nu cua ndyujuiꞌ cresiya ꞌna jinuꞌu̱. \p \v 12 Liꞌ nguxana ndyuꞌni cña tiꞌ Pilato, si caja ñiꞌya̱ nu cuaꞌni lyaá yu jiꞌi̱ Jesús. Pana ñaꞌa̱ ti nduꞌni nu nguꞌ judío biꞌ, cui̱i̱ ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pilato: \p ―Si cuaꞌni lyaá nuꞌu̱ jiꞌi̱ nu quiꞌyu jua ni, liꞌ ngaꞌaa tsoꞌo nuꞌu̱ cuentya jiꞌi̱ César nu laca xuꞌna cuꞌma̱ nguꞌ romano ―nacui̱ nguꞌ―. Cua nacui̱ nu quiꞌyu jua chaꞌ sca rey laca yu, biꞌ chaꞌ tyaꞌa cusu̱u̱ yu jiꞌi̱ César nu laca xuꞌna ma̱. \p \v 13 Loꞌo ndyuna Pilato ñiꞌya̱ nacui̱ nguꞌ judío biꞌ, liꞌ nduꞌu yu ndyaa tucua yu ca su nduꞌni cuayáꞌ yu jiꞌi̱ nguꞌ. Liꞌ ngulo yu cña chaꞌ ca̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús ca su ntucua yu, la cuiꞌ seꞌi̱ su ntsiya quee cuajaꞌ nu ngua naa Gabata chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío. \v 14 Nde hora ngua biꞌ, tsa̱ taꞌa si̱i̱ jiꞌi̱ taꞌa pascua. Loꞌo liꞌ nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ judío: \p ―Yu re laca rey nu laca loo jiꞌi̱ ma̱. \p \v 15 Lye tsa nchcuiꞌ nguꞌ judío loꞌo Pilato liꞌ: \p ―¡Yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yu! ¡Yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yu! Cujuii clya ma̱ jiꞌi̱ yu lo crusi. \p ―¿Ha ntiꞌ ma̱ chaꞌ cujuii ya jiꞌi̱ rey nu laca loo jiꞌi̱ ma̱? ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ. \p ―Ngaꞌaa ntsuꞌu chaca rey nu laca loo jiꞌna ―nguxacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―. Sca ti César laca loo jiꞌna. \p \v 16 Biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ngua liꞌ. Ngulo Pilato cña jiꞌi̱ sendaru chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu lo crusi liꞌ. \s1 Ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lo crusi \p \v 17 Liꞌ ndayaꞌ sendaru jiꞌi̱ Jesús, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús ca su cajaa yu. Ngüiꞌya Jesús jiꞌi̱ crusi nu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca yu, ndyaa yu liꞌ. Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu nde su naa Gólgota chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío, nu juaꞌa̱ ntiꞌ tyuꞌu chaꞌcña biꞌ: Su nscua tyijya̱ hique jyoꞌo. \v 18 Ca biꞌ ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lo crusi, loꞌo tya tyucuaa tyaꞌa ñati̱ tyaꞌa ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ loꞌo Jesús; laꞌa tsuꞌ cui̱ nguxtyu̱ nguꞌ crusi jiꞌi̱ tsaca yu, laꞌa tsuꞌ coca nguxtyu̱ nguꞌ crusi jiꞌi̱ chaca yu liꞌ. Crusi jiꞌi̱ Jesús nguxtyu̱ nguꞌ claꞌbe la. \v 19 Liꞌ ngulo Pilato cña chaꞌ ndiꞌya̱ scua sca chaꞌ hique crusi biꞌ: “Nu nde laca Jesús Nazaret, rey jiꞌi̱ nguꞌ judío”. Juaꞌa̱ chaꞌ nguscua biꞌ. \v 20 Quiñaꞌa̱ tsa nguꞌ judío naꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nscua hique crusi biꞌ, chaꞌ ná tyijyuꞌ, toꞌ quichi̱ ti ngua su ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lo crusi. Sna lo chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ nscua chaꞌ biꞌ hique crusi: chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío nscua biꞌ, chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ latín nscua biꞌ, loꞌo chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ griego nscua biꞌ. \v 21 Biꞌ chaꞌ ndyaa sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ judío, ndyaa cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Pilato: \p ―Ná tsoꞌo chaꞌ nguscua nuꞌu̱ chaꞌ rey laca yu biꞌ, chaꞌ laca yu loo jiꞌi̱ cuare nguꞌ judío ―nacui̱ nguꞌ―. Tsoꞌo la si scua nuꞌu̱ chaꞌ ycuiꞌ yu nacui̱ yu chaꞌ laca yu rey jiꞌi̱ nguꞌ judío. \p \v 22 Liꞌ nguxacui̱ Pilato chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―Tyanu chaꞌ biꞌ ñiꞌya̱ nu nscua ti, na cua nscua juani ―nacui̱. \p \v 23 Loꞌo cua ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ sendaru jiꞌi̱ Jesús lo crusi, liꞌ ndayaꞌ sendaru biꞌ steꞌ yu. Ndiꞌi̱ jacua tyaꞌa sendaru ca biꞌ loꞌo cua ngusaꞌbe nguꞌ steꞌ Jesús chaꞌ caja xi ndaca jiꞌi̱ ca taꞌa jacua nguꞌ. Loꞌo lateꞌ tyucui̱ jiꞌi̱ Jesús ndayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱. Ñaꞌa̱ tsa cuꞌ ti ngalya lateꞌ biꞌ, ná ntsuꞌu su ngujyacua̱ lateꞌ biꞌ. \v 24 Biꞌ chaꞌ nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ: \p ―Ná cusaaꞌ na lateꞌ re. Quijya na loꞌo tyaꞌa na chaꞌ quije chaꞌ jiꞌna tilaca nu ca jiꞌi̱ lateꞌ re. \p Loꞌo juaꞌa̱ ngua cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ chañi chaꞌ nu nscua lo quityi cusu cuaꞌ saꞌni, nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Cua ngusaꞌbe nguꞌ steꞌ naꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, cua ngüijya nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ quije chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tilaca nu ca jiꞌi̱ lateꞌ biꞌ”. Juaꞌa̱ nacui̱ lo quityi biꞌ, loꞌo la cuiꞌ juaꞌa̱ nguaꞌni nguꞌ sendaru biꞌ liꞌ. \p \v 25 Laja liꞌ ndu̱ xtyaꞌa̱ Jesús cacua ti su ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu lo crusi biꞌ. Ndu̱ loꞌo sca nu cunaꞌa̱ tyaꞌa ngula, loꞌo María clyoꞌo Cleofas, loꞌo María Magdalena. \v 26 Naꞌa̱ Jesús jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ yu, loꞌo juaꞌa̱ naꞌa̱ yu jiꞌi̱ sca nu quiꞌyu nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ nu tyacaꞌa tsa jiꞌi̱ Jesús biꞌ, naꞌa̱ yu chaꞌ stuꞌba ti ndu̱ nguꞌ cacua ti slo crusi. Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ yu: \p ―Maꞌa̱ ―nacui̱―, yu cua caca sñiꞌ nuꞌu̱ juani. \p \v 27 Loꞌo juaꞌa̱ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu quiꞌyu biꞌ: \p ―Maꞌ cusuꞌ cua caca xtyaꞌa̱ nuꞌu̱ juani. \p Liꞌ ndyaa loꞌo nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ Jesús, nda su tyiꞌi̱ maꞌ ca toniꞌi̱ jiꞌi̱ liꞌ. \s1 Ngujuii Jesús \p \v 28 Juaꞌa̱ ngua loꞌo cua ngua tii Jesús chaꞌ cua ngua lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu chaꞌ caca jiꞌi̱ ycuiꞌ yu, liꞌ nacui̱ yu ñiꞌya̱ nu nacui̱ sca chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ: \p ―Nguityi tsa naꞌ hitya ―nacui̱ yu. \p \v 29 Nde jua ndu̱ sca teꞌí̱ vino tiyeꞌ. Liꞌ ngujuiꞌi̱ nguꞌ sca quiche neꞌ teꞌí̱ su ntsuꞌu vino biꞌ, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngutsaꞌ tsoꞌo ti; ngusta nguꞌ quiche biꞌ si̱ꞌ chcua̱ cha, ngusicua̱ nguꞌ jiꞌi̱ quiche ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyalaa ca su ntucua tuꞌba Jesús. \v 30 Loꞌo cua nguxcui Jesús vino biꞌ, liꞌ nacui̱ yu: \p ―Cua ngua lcaa chaꞌ. \p Liꞌ nguaꞌya tacui hique yu, ngujuii yu liꞌ. \s1 Ndyojoꞌ sendaru chcua̱ cha siiꞌ Jesús \p \v 31 Taꞌa si̱i̱ pascua ngua, loꞌo juaꞌa̱ ná ntiꞌ nu nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ tyanu jyoꞌo lo crusi chaca tsa̱. Ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ tacati tsa tsa̱ taꞌa biꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ slo Pilato, ngüijña nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu cusuꞌ chaꞌ culaꞌa sendaru tyijya̱ quiyaꞌ nguꞌ nu ndacui lo crusi, chaꞌ cajaa clya nguꞌ liꞌ. Hasta liꞌ caja ñiꞌya̱ nu caca taꞌya nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ lo yuu. \v 32 Biꞌ chaꞌ ndyaa sendaru ca su ndu̱ crusi jiꞌi̱ tyaꞌa ngujuii Jesús; ngulaꞌa nguꞌ quiyaꞌ su ndyaa nguꞌ clyo, liꞌ ngulaꞌa nguꞌ quiyaꞌ nu chaca. \v 33 Pana loꞌo ndyaa nguꞌ ca su ndu̱ crusi jiꞌi̱ Jesús, liꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ cua laca ngujuii yu, biꞌ chaꞌ ngaꞌaa ngulaꞌa nguꞌ quiyaꞌ Jesús. \p \v 34 Ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyojoꞌ sca sendaru chcua̱ cha siiꞌ Jesús, liꞌ tsiyaꞌ ca ndyalú tañi nguxaꞌ loꞌo hitya lubii. \v 35 Loꞌo naꞌ nu nscua̱ quityi re, Juan laca naꞌ, naꞌa̱ naꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ñaꞌa̱ ngua chaꞌ biꞌ. Chañi chaꞌ jlo tiꞌ naꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ liñi loꞌo cuꞌma̱, chaꞌ loꞌo ma̱ taca jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ. \v 36 Cua ngua juaꞌa̱, ñiꞌya̱ nu nscua chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: “Ná catsa ni tsaca tyijya̱ yu”. \v 37 Loꞌo ntsuꞌu chaca chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Ndyojoꞌ ñati̱ chcua̱ cha siiꞌ yu, loꞌo liꞌ nguxñaꞌa̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nu quicha biꞌ”. \s1 Nguatsiꞌ jyoꞌo Jesús \p \v 38 Nde ngusi̱i̱ la ndyaa tsaca yu nu naa José Arimatea slo nu Pilato biꞌ. La cuiꞌ ñati̱ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús laca biꞌ, masi cuaana ti ndyaca tsaꞌa̱ nu José biꞌ. Ntsi̱i̱ yu si ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ judío tyaꞌa quichi̱ tyi yu chaꞌ ndyaca tsaꞌa̱ yu jiꞌi̱ Jesús. Ndyaa yu ngüijña yu chacuayáꞌ jiꞌi̱ Pilato chaꞌ tsaa loꞌo yu jiꞌi̱ jyoꞌo Jesús chaꞌ tyatsiꞌ, loꞌo liꞌ nda Pilato chacuayáꞌ tyaa loꞌo yu jiꞌi̱. Liꞌ ndyaa José ca su ndu̱ crusi, ndyaa ndyiquiꞌya jiꞌi̱ jyoꞌo Jesús, chaꞌ tsaa loꞌo yu jiꞌi̱ ca toꞌ cuaá. \v 39 Loꞌo Nicodemo nguxtyucua jiꞌi̱ yu, la cuiꞌ Nicodemo nu ndyaa slo Jesús talya tya saꞌni xi biꞌ. Ndyaa loꞌo Nicodemo sca yuꞌba styiꞌ yaca nu tyixi xtyiꞌi; mirra naa sca lo styiꞌ yaca biꞌ, nguxaꞌ loꞌo chaca nu naa áloes. Calaa tyii kilo cuayáꞌ tiꞌi̱ yuꞌba biꞌ. \v 40 Ngusta nguꞌ na tyixi xtyiꞌi biꞌ lo sca lateꞌ lati loo, liꞌ ngüixi̱i̱ nguꞌ lateꞌ biꞌ tyucui ñaꞌa̱ hichu̱ꞌ jyoꞌo Jesús, ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ judío nu loꞌo nxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo nu ndyijii jiꞌi̱ nguꞌ. \v 41 Ca su ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ lo crusi, ca biꞌ ntsuꞌu sca loꞌo su ndiꞌi̱ yaca tyacalaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Neꞌ loꞌo biꞌ ntsuꞌu sca tyuquee nu ngulu ca ti nguꞌ siiꞌ cuaꞌa̱ chaꞌ caca cuaá jiꞌi̱ nguꞌ. Bilya tyatsiꞌ nguꞌ neꞌ cuaá biꞌ. \v 42 Cacua ti ntucua tyuquee biꞌ, biꞌ chaꞌ ndacua ti nguxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Jesús liꞌ, chaꞌ cua ca talya ti taꞌa si̱i̱ pascua, cuentya jiꞌi̱ nguꞌ judío. \c 20 \s1 Ndyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ \p \v 1 Ndyuꞌu scua cuacha liꞌ, tsa̱ clyo jiꞌi̱ semana; juaꞌa̱ tya lyiji quixee tsoꞌo ti, loꞌo ngutuꞌu María Magdalena ndyaa toꞌ cuaá. Naꞌa̱ chaꞌ cua laca ngutuꞌu tsuꞌ quee tlyu nu ndyacu̱ꞌ toꞌ cuaá biꞌ, \v 2 biꞌ chaꞌ ngusna María ndyaa ca su ngaꞌa̱ Simón Pedro loꞌo chaca nu quiꞌyu nu ndyaca tsaꞌa̱ nu tyacaꞌa tsa jiꞌi̱ Jesús. Ndachaꞌ María jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: \p ―Cua ngulo nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Xuꞌna na su nguxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ neꞌ tyuquee ―nacui̱ María jiꞌi̱ nguꞌ―. Ná jlo tiꞌ ya mala ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱. \p \v 3 Liꞌ ngutuꞌu Pedro loꞌo nu chaca yu, ngusna nguꞌ ndyaa nguꞌ nde toꞌ cuaá. \v 4 Tyucuaa nguꞌ ngusna nguꞌ, pana lye la ngusna nu chaca yu, yala la ngulaa biꞌ toꞌ cuaá. \v 5 Liꞌ nguxñaꞌa̱ yu neꞌ tyuquee biꞌ, naꞌa̱ yu chaꞌ tya ntsiya lateꞌ lati loo nu ngüixi̱i̱ nguꞌ chu̱ꞌ jyoꞌo, pana ná ndyaa yu ca neꞌ tyuquee biꞌ. \v 6 Liꞌ ngulaa Simón Pedro toꞌ cuaá lijya̱ lcaꞌa̱ jiꞌi̱ nu chaca yu biꞌ. Hora ti ndyatí̱ Pedro ndyaa neꞌ tyuquee, naꞌa̱ chaꞌ ndiꞌi̱ lateꞌ lati loo biꞌ tyuquee biꞌ. \v 7 Loꞌo juaꞌa̱ naꞌa̱ Pedro lateꞌ nu ndyacu̱ꞌ loo jyoꞌo, nguxcu̱ꞌ ti lateꞌ biꞌ, ntsiya chaca seꞌi̱; ngaꞌaa ntsiya loꞌo lateꞌ lati loo nu ngüixi̱i̱ chu̱ꞌ jyoꞌo, ycuiꞌ ti lateꞌ biꞌ ntsiya. \v 8 Liꞌ loꞌo nu chaca yu nu ngulaa yala la, loꞌo yu biꞌ ndyatí̱ yu neꞌ tyuquee, ndyaa naꞌa̱ yu ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ neꞌ cuaá. Ca liꞌ jlya tsoꞌo tiꞌ yu; \v 9 liꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ñiꞌya̱ nu nscua lo quityi cusuꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ tyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ loꞌo nguatsiꞌ, juaꞌa̱ ngua chaꞌ biꞌ. \v 10 Liꞌ nguxtyu̱u̱ nguꞌ, tyucuaa nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús biꞌ, ndyaa nguꞌ su ndiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ngua tsaꞌa̱ nguꞌ. \s1 Ngutuꞌu tu̱ Jesús su ndu̱ María Magdalena \p \v 11 Pana nu María biꞌ ni, ndyanu choꞌ toꞌ tyuquee biꞌ, ndyunaa tsa choꞌ. Laja loꞌo ndyunaa ti choꞌ, liꞌ nguxñaꞌa̱ choꞌ nde neꞌ tyuquee biꞌ, \v 12 naꞌa̱ jiꞌi̱ tucua tyaꞌa xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngutuꞌu ya̱a̱ nde cua̱. Ngati̱ tsa ñaꞌa̱ steꞌ nguꞌ nu nduꞌu tucua nde biꞌ. Ca su nguscua jyoꞌo Jesús tya la ti ti, ca biꞌ ndyaa tucua nguꞌ; tsaca yu ndyaa tucua nde su nguscua hique jyoꞌo biꞌ, chaca yu ndyaa tucua nde su nguscua quiyaꞌ yu. \v 13 Liꞌ nchcuane xca̱ biꞌ jiꞌi̱ María: \p ―¿Ni chaꞌ laca lye tsa ndyunaa nuꞌu̱? \p Liꞌ nguxacui̱ María chaꞌ jiꞌi̱ xca̱ biꞌ: \p ―Cua ngulo nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Xuꞌna naꞌ ―nacui̱―, loꞌo ná jlo tiꞌ naꞌ mala ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ndyaa. \p \v 14 Loꞌo ndye nchcuiꞌ María loꞌo xca̱ biꞌ, nguxñaꞌa̱ choꞌ nde chu̱ꞌ choꞌ, loꞌo liꞌ naꞌa̱ choꞌ chaꞌ ndu̱ Jesús nde biꞌ, pana ná ndyuloo María jiꞌi̱ yu. \v 15 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱: \p ―¿Ni chaꞌ laca lye tsa ndyunaa nuꞌu̱? ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nu Maria biꞌ―. ¿Ti jiꞌi̱ nclyana nuꞌu̱ ndyaꞌa̱? \p Ngua tiꞌ María chaꞌ nu ca jiꞌi̱ yaca tyacalaꞌ laca nu ndu̱ biꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ loꞌo yu liꞌ: \p ―Si nuꞌu̱ laca nu ngulotsuꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo nu nguatsiꞌ re, cusuꞌ ―nacui̱ jiꞌi̱ yu―, cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ tsoꞌo cuachaꞌ clya xi ꞌna mala ndyaa loꞌo nuꞌu̱ jiꞌi̱, chaꞌ liꞌ tsaa loꞌo naꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ chaca seꞌi̱ su tsoꞌo la. \p \v 16 ―¡María! ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ liꞌ. \p Loꞌo liꞌ nguxtyacui María naꞌa̱ su ndu̱ Jesús. \p ―¡Raboni! ―nacui̱. (Sca chaꞌ hebreo laca; La Mstru ꞌna, juaꞌa̱ ntiꞌ ñacui̱ chaꞌ biꞌ.) \p \v 17 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo María: \p ―Ná calaꞌ nuꞌu̱ jnaꞌ chaꞌ tya lyiji tyaꞌa naꞌ nde cua̱ ca su ntucua Sti naꞌ ―nacui̱―. Nu juani, yaa clya nuꞌu̱ su ndiꞌi̱ nu xaꞌ la ñati̱ nu cua ngusñi chaꞌ ꞌna, yaa cachaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ cua tyacuí̱ ti naꞌ tyaꞌa naꞌ ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, nu laca Sti ma̱. Tyaꞌa naꞌ ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna naꞌ, nu biꞌ nu laca ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna ma̱. \p \v 18 Liꞌ ndyaa María Magdalena su ndiꞌi̱ nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱, ndyaa cachaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―Cua naꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na tsa̱ ―nacui̱. \p Loꞌo liꞌ nda nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ, lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua nacui̱ Jesús jiꞌi̱. \s1 Xaꞌ la tyempo loꞌo nduꞌu tucua Jesús slo ñati̱ jiꞌi̱ \p \v 19 La cuiꞌ talya tsa̱ clyo jiꞌi̱ semana biꞌ, cua ngaꞌa̱ yaꞌ niꞌi̱ su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ ntsi̱i̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío. Liꞌ ya̱a̱ Jesús, ndatu̱ slo nguꞌ biꞌ. \p ―Ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ma̱, ná culacua tsa tiꞌ ma̱ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. \p \v 20 Liꞌ nguluꞌu Jesús tyuu yaꞌ yu jiꞌi̱ nguꞌ, nguluꞌu yu siiꞌ yu jiꞌi̱ nguꞌ, su ngua quicha yu. Loꞌo naꞌa̱ nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna nguꞌ, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌ liꞌ. \v 21 Chaca quiyaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ: \p ―Ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ma̱, ná culacua tsa tiꞌ ma̱ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ―. Ñiꞌya̱ loꞌo nda Sti naꞌ ꞌna lijya̱a̱ chalyuu, juaꞌa̱ ta naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsaa ma̱ tyucui ñaꞌa̱ chalyuu. \p \v 22 Ngulo tuꞌu Jesús lo nguꞌ biꞌ liꞌ. \p ―Tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ juani ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. \v 23 Cuaꞌni clyu tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ loꞌo chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ chaꞌ cuaꞌni clyu tiꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ tyanu quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ loꞌo chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ chaꞌ ná cuaꞌni clyu tiꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ. \s1 Naꞌa̱ Tomás jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús \p \v 24 Cua ntsuꞌu sca nu quiꞌyu tyaꞌa nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ, nu naa Tomás nu Culacaꞌ. Ná loꞌo Tomás ndiꞌi̱ loꞌo nu xaꞌ tyaꞌa nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ biꞌ, nu loꞌo ndyaa Jesús slo nguꞌ. \v 25 Liꞌ nacui̱ nguꞌ tyaꞌa ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Tomás: \p ―Cua naꞌa̱ ya jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na ―nacui̱ nguꞌ. \p Liꞌ nchcuiꞌ Tomás loꞌo nguꞌ: \p ―Loꞌo cua naꞌa̱ naꞌ ca su ngujuoꞌ nguꞌ clavo yaꞌ ycuiꞌ, liꞌ jlya tiꞌ naꞌ chaꞌ la cuiꞌ yu laca biꞌ ―nacui̱―. Loꞌo cua ndyojoꞌ sne yaꞌ naꞌ cuityu su ngujuoꞌ nguꞌ clavo yaꞌ yu, loꞌo cua ndyojoꞌ yaꞌ naꞌ ca su ntucua cuityu siiꞌ yu, ca liꞌ jlya tiꞌ naꞌ ―nacui̱ Tomás. \p \v 26 Liꞌ cua nduꞌu scua snuꞌ tsa̱, ndyalaa nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús toniꞌi̱ chaca quiyaꞌ; loꞌo Tomás ndiꞌi̱ loꞌo nguꞌ liꞌ. Cua ndyacu̱ꞌ toniꞌi̱, liꞌ ndyatí̱ Jesús niꞌi̱ juaꞌa̱ ti, ndyatu̱ yu slo nguꞌ biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ: \p ―Ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ma̱. \p \v 27 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Tomás: \p ―Cua̱a̱ nuꞌu̱ ca nde, cojoꞌ sne yaꞌ nuꞌu̱ su ntucua cuityu yaꞌ naꞌ ―nacui̱―. Ñaꞌa̱ tsoꞌo nuꞌu̱ su ntucua cuityu yaꞌ naꞌ re. Cua̱a̱ nuꞌu̱, cojoꞌ yaꞌ siiꞌ naꞌ. Ngaꞌaa cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ ná jlya tiꞌ nuꞌu̱ ꞌna, taca jlya tsoꞌo tiꞌ nuꞌu̱ ꞌna juani ―nacui̱ Jesús. \p \v 28 ―Xuꞌna naꞌ laca nuꞌu̱, cusuꞌ ―nacui̱ Tomás jiꞌi̱ Jesús―, loꞌo juaꞌa̱ Ndyosi jnaꞌ laca nuꞌu̱. \p \v 29 ―Jlya tiꞌ nuꞌu̱ juani chaꞌ cua naꞌa̱ nuꞌu̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Tomás―, pana tsoꞌo la caca tyiquee ñati̱ nu jlya tiꞌ ꞌna loꞌo bilya ñaꞌa̱ nguꞌ ꞌna. \s1 Ni chaꞌ laca cua nscua quityi re \p \v 30 Chañi chaꞌ nguaꞌni Jesús quiñaꞌa̱ la chaꞌ tlyu chaꞌ cube tiꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. Naꞌa̱ nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ, masi ná nchcuiꞌ quityi re chaꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ biꞌ. \v 31 Chaꞌ nu nscua lo quityi re ni, nscua biꞌ chaꞌ taca jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ Jesús laca Cristo nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lijya̱ chalyuu, chaꞌ taca xñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ laca yu nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Liꞌ caja chalyuu tsoꞌo nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús. \c 21 \s1 Ngutuꞌu tucua Jesús su ndu̱ nguꞌ toꞌ tayuꞌ \p \v 1 Tiyaꞌ la xi xaꞌ nguluꞌu loo Jesús jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱, nu loꞌo ndyaa nguꞌ nde toꞌ tayuꞌ Tiberias. Ndiꞌya̱ ngua chaꞌ biꞌ: \v 2 Tsa tlyu ti ndyaa Simón Pedro, loꞌo Tomás nu Culacaꞌ, loꞌo Natanael nguꞌ quichi̱ Cana, sca quichi̱ nu ndiꞌi̱ nde loyuu su cuentya Galilea; loꞌo sñiꞌ Zebedeo, loꞌo tya tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús, ndyaa nguꞌ toꞌ tayuꞌ biꞌ. \v 3 Liꞌ nacui̱ Simón Pedro jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: \p ―Tsaa na cuta cualya ―nacui̱. \p ―Tsa taju ti na tsaa na lacua ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ liꞌ. \p Ndyatí̱ nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱ ndyaa nguꞌ liꞌ, pana ná sca na ngujui jiꞌi̱ nguꞌ ndyaa nguꞌ talya biꞌ. \v 4 Tsa cua cuxee ti chaca tsa̱, liꞌ ndu̱ Jesús toꞌ tayuꞌ. Tya ntsuꞌu nguꞌ lo hitya, pana ná jlo tiꞌ nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu si la cuiꞌ Jesús laca nu ndu̱ toꞌ tayuꞌ biꞌ. \v 5 Liꞌ ngusiꞌya loꞌo Jesús jiꞌi̱ nguꞌ: \p ―¿Ha ngujui xi na cacu ma̱, La? \p ―Ná sca na ngujui jiꞌi̱ ya tsiyaꞌ ti ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ. \p \v 6 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ nu ntsuꞌu lo hitya biꞌ: \p ―Cu̱ ma̱ taraya jiꞌi̱ ma̱ nde laꞌa tsuꞌ cui̱, tsuꞌ biꞌ caja xi cualya jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ yu. \p Nguaꞌni nguꞌ juaꞌa̱, loꞌo ngaꞌaa ngua jiꞌi̱ nguꞌ tyojolaqui nguꞌ jiꞌi̱ taraya tya̱a̱ nde neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ; quiñaꞌa̱ tsa cualya ndyatí̱ neꞌ taraya jiꞌi̱ nguꞌ. \v 7 Liꞌ nchcuiꞌ nu quiꞌyu nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús nu tyacaꞌa tsa jiꞌi̱ yu, nacui̱ jiꞌi̱ Pedro: \p ―Nu ndu̱ ca biꞌ laca ycuiꞌ nu Xuꞌna na ―nacui̱. \p Nu loꞌo ndyuna Pedro chaꞌ biꞌ, liꞌ ndyacuꞌ steꞌ chaꞌ quichiꞌ ti ndyuꞌni cña, ngutacua̱ Pedro ndyú lo hitya, ngutuꞌu toꞌ tayuꞌ. \v 8 Tiyaꞌ la ngutuꞌu nu xaꞌ la ñati̱ biꞌ loꞌo yaca niꞌi̱; ndyojolaqui nguꞌ jiꞌi̱ taraya ngutsaꞌá̱ ntsuꞌu cualya neꞌ, ngutuꞌu nguꞌ toꞌ hitya. Ná tyijyuꞌ ntsuꞌu nguꞌ toꞌ tayuꞌ biꞌ, cuayáꞌ sca siyento metro ti ndyaa nguꞌ lo hitya biꞌ. \v 9 Loꞌo nguaꞌya nguꞌ toꞌ hitya, ngutuꞌu nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ, liꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ cua laca ndyuꞌu tuꞌu quiiꞌ nchcubiꞌ; nscua cualya nchquiꞌi lo quiiꞌ, loꞌo xi xlyá nscua. \v 10 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ: \p ―Tya̱a̱ loꞌo ma̱ xi cualya nu ngujui jiꞌi̱ ma̱ ca nde ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ. \p \v 11 Liꞌ ndyatí̱ Pedro neꞌ yaca niꞌi̱, ngujolaqui taraya ngutuꞌu ca lo yuu btyi; ngutsaꞌá̱ neꞌ taraya biꞌ ntsuꞌu cualya tonu. Sca siyento claꞌbe ntucua sna tyaꞌa cualya ndyatí̱ neꞌ taraya jiꞌi̱ nguꞌ, ni ná ngutaaꞌ taraya, masi quiñaꞌa̱ tsa cualya ndyatí̱ neꞌ. \p \v 12 ―Tya̱a̱ ma̱ cacu ma̱ msaa ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ. \p Pana ná tucui ngua tiꞌ xcuane jiꞌi̱: ¿tilaca laca nuꞌu̱? Jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ la cuiꞌ Jesús nu Xuꞌna nguꞌ laca yu biꞌ. \v 13 Liꞌ ndyaa Jesús slo nguꞌ, ndayaꞌ xlyá chaꞌ ta yu cacu nguꞌ biꞌ; juaꞌa̱ loꞌo cualya nda yu ndyacu nguꞌ. \p \v 14 Cua ngua sna quiyaꞌ liꞌ nu nguluꞌu loo Jesús jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱, tya loꞌo ndyuꞌú yu chaca quiyaꞌ loꞌo ngujuii yu. \s1 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo Simón Pedro \p \v 15 Loꞌo ndye nguaꞌni nguꞌ msaa, liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ Simón Pedro: \p ―Simón, sñiꞌ Juan ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―, ¿ha ntsuꞌu la tyiquee nuꞌu̱ ñaꞌa̱ jnaꞌ? ¿Ha ntsuꞌu la tyiquee nuꞌu̱ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ tyaꞌa tsoꞌo nuꞌu̱? \p Liꞌ nguxacui̱ Pedro chaꞌ jiꞌi̱ Jesús: \p ―Cua jlo tiꞌ nuꞌu̱, Xuꞌna, chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱a̱ jinuꞌu̱ ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱. \p ―Culuꞌu nuꞌu̱ chaꞌ ꞌna jiꞌi̱ ñati̱ nu ngusñi ca ti chaꞌ biꞌ lacua, ñiꞌya̱ loꞌo ñaꞌa̱si̱i̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ naꞌni cuañiꞌ scu̱ꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Pedro. \p \v 16 Xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo chaca quiyaꞌ: \p ―Simón, sñiꞌ Juan ―nacui̱―, ¿ha chañi chaꞌ hi̱ chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nuꞌu̱ ñaꞌa̱ ꞌna? \p ―Xuꞌna̱, cua jlo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱a̱ jinuꞌu̱ ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ Jesús. \p ―Ñaꞌa̱si̱i̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ñati̱ ꞌna lacua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ liꞌ. \p \v 17 Cua ngua sna quiyaꞌ nu nchcuane Jesús jiꞌi̱: \p ―¿Ha chañi hi̱ chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nuꞌu̱ ñaꞌa̱ ꞌna? \p Cua xñiꞌi̱ tiꞌ Pedro chaꞌ cua sna quiyaꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ si chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ñaꞌa̱ jiꞌi̱ yu, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ ndiꞌya̱: \p ―Lcaa ca chaꞌ jlo tiꞌ nuꞌu̱, Xuꞌna ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ yu―. Cua jlo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jinuꞌu̱. \p ―Culuꞌu nuꞌu̱ chaꞌ ꞌna jiꞌi̱ ñati̱ ꞌna lacua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. \v 18 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani, chaꞌ nu loꞌo ngua cuañiꞌ nuꞌu̱ ni ―nacui̱ Jesús―, liꞌ ngua jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nuꞌu̱ sca̱ꞌ nuꞌu̱ juata ndiꞌi̱ siiꞌ nuꞌu̱, ngua jinuꞌu̱ tsaa macala su ntiꞌ nuꞌu̱ tsaa liꞌ; pana loꞌo casuꞌ nuꞌu̱, liꞌ xquiñi nuꞌu̱ scu̱ chaꞌ sca̱ꞌ tachaa nguꞌ xaꞌ chalyuu jinuꞌu̱, liꞌ tsaa loꞌo nguꞌ jinuꞌu̱ macala su ná ntiꞌ nuꞌu̱ tsaa. \p \v 19 Nacui̱ Jesús juaꞌa̱ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ Pedro ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ ca tiyaꞌ la; xquiꞌya chaꞌ cajaa Pedro juaꞌa̱, biꞌ chaꞌ lye la cuaꞌni tlyu xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ. \p ―Tyaꞌa̱ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ lacua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Pedro liꞌ. \s1 Nu quiꞌyu nu tyacaꞌa tsa jiꞌi̱ Jesús \p \v 20 Liꞌ nguxñaꞌa̱ Pedro ca su ndiꞌi̱ nu xaꞌ la tyaꞌa nguꞌ, naꞌa̱ chaꞌ lcaꞌa̱ nu quiꞌyu nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús, nu tyacaꞌa tsa jiꞌi̱ yu, lijya̱ lcaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. La cuiꞌ biꞌ laca nu tya tsubiꞌ la nguxni yane nde chu̱ꞌ chaꞌ caca cacua la slo Jesús su ndyacu nguꞌ si̱i̱, chaꞌ nchcuane jiꞌi̱ Jesús ndiꞌya̱: “¿Xuꞌna, tilaca laca nu cujuiꞌ cresiya jinuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ cuxi?” nacui̱. \v 21 Naꞌa̱ Pedro chaꞌ lcaꞌa̱ nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuane Pedro jiꞌi̱ Jesús: \p ―¿Na ca caca jiꞌi̱ yu biꞌ nde loo la? ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱. \p \v 22 Nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ Pedro liꞌ: \p ―Ná culacua tsa tiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ yu jiꞌi̱―. Si ntiꞌ naꞌ chaꞌ tyanu yu chalyuu re ni jacuaꞌ nu tya̱a̱ naꞌ chaca quiyaꞌ, ná ntsuꞌu chaꞌ cube tiꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. Nuꞌu̱ ni, tyaꞌa̱ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ. \p \v 23 Loꞌo ndyuna nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ biꞌ, nchcuiꞌ tsa nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa nscua chaꞌ cajaa nu quiꞌyu biꞌ ngua tiꞌ nguꞌ. Pana liñi la chaꞌ, ná nacui̱ Jesús chaꞌ ná cajaa chca; tsa biꞌ ti chaꞌ nacui̱ yu: “Ná culacua tsa tiꞌ nuꞌu̱. Si ntiꞌ naꞌ chaꞌ tyanu yu chalyuu re ni jacuaꞌ nu tya̱a̱ naꞌ chaca quiyaꞌ, ná ntsuꞌu chaꞌ cube tiꞌ nuꞌu̱”. Tsa biꞌ ti chaꞌ nda Jesús loꞌo nguꞌ. \p \v 24 Loꞌo naꞌ laca̱ nu quiꞌyu nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús biꞌ. Naꞌ nguscua̱ chaꞌ re lo quityi, loꞌo jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ liñi tsa nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ liñi laca lcaa chaꞌ nu nscua naꞌ re. \p \v 25 Loꞌo juaꞌa̱ tya ntsuꞌu quiñaꞌa̱ la chaꞌ nu nguaꞌni Jesús; si lo quityi scua nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ lcaa ca chaꞌ nu nguaꞌni Jesús nu loꞌo ya̱a̱ yu nde chalyuu, ná tyuꞌu scua tyucui ñaꞌa̱ chalyuu chaꞌ tyucoꞌo quityi biꞌ, ntiꞌ naꞌ. Tsa lo cua ti chaꞌ nscua naꞌ re.