\id ROM - Cofan Bible (NT with OT portions) [con] (Ecuador) -2012 bd \h Roma'su \toc1 Roma'su a'inga Pablo Tevaen'cho \toc2 Romanos \toc3 Rom \mt1 Roma'su \mt2 a'inga Pablo Tevaen'cho \c 1 \s1 Chigambian'cho \p \v 1 Ña Pablo gi Jesucristoma shondo'su. Tise tsu ñama ttu'se tisema afa'suve. Ttu'sesi gi ñajan Chiga ñotsse condase'choma condaseye canse. \p \v 2 Tayopi Chigaja Tise Aya'fama afasundeccuma in'jaen cuintsu Tise ñotssia aya'fama tevaen'faye. Tayopi tsa'caen tevaensi ja'ño'qque Chigaja va ñotsse condase'choma condase \v 3 Tise Dutssi'ye Jesucristone. Ingi Na'su Jesucristo ai'voja va andeni jincho; tayopi'su na'su David dutssi'ye tsu. \v 4 Tise qquendya'paja sefacconi ñotsse jincho; Chiga Dutssi'ye tsu, osha'choma oshacho. Nane Jesucristo pasi Chiga Qquendya'pa tisema ccase qquendyaemba Jesúsja ñoa'me Chiga Dutssi'ye qquen tsu canjaen. \p \v 5 Jesucristo ingima ttu'sesi gi osha'cho ñotssiama isupa tisene afa'suve da'fa cuintsu poi ande'su aindeccu tise inisema pañamba in'jamba canse'faye. \v 6 Que'i'qque qui tsendeccu'su'fa. Nane Chigaja que'ima'qque ttu'se Jesucristo a'ive da'faye. \p \v 7 Poiyi'cco que'i Roma canqqueni can'jensundeccunga gi tevaen'jen. Chigaja que'ima in'jamba ttu'se Tise ño'a aindeccuve da'faye. \p In'jan gi cuintsu Chiga ingi Quitsa, Na'su Jesucristo'qque osha'cho ñotssiama que'inga afesi opatsse canse'faye. \s1 Pablo Romani jaye in'jan \p \v 8 O'tie vama condaye gi in'jan. Ñoa'me poi andeni'su a'i tsu pañamba condase'fa que'i Cristove in'jan'choma. Tsa'caen pañamba gi avujatsse Jesucristoi'ccu Chigama ñotsse afa'je. \v 9 Ñajan pa'cco injama'choi'ccu Chigama shondo'supa gi Tise Dutssi'yene ñotsse condase'choma condase'je. Chigama iñajamba gi anttembe'yi que'ine iñajan'jen. Chigaja tsama pañamba ñoa'me in'jan. \v 10 Poi a'ta gi Chigama iñajan'jen cuintsu Tise anttési maqui osha'ta ñajan que'ini jiye. \v 11 Ñoa'me gi in'jan que'ima attepa in'jaeñe cuintsu que'ija Chiga Qquendya'pa afe'choma isu'faye. Tsama isupa qui ñoa'me ti'tsse Cristove in'jan'faya. \v 12 Tsa'caen que'i'qque ña'caen Cristove in'jansi gi fae'ngae fuitecco'faya. \p \v 13 Faengasundeccu, in'jan gi que'i vama atesuye: Tsain'bitsse gi que'ini jiye in'jan'ma toya oshambi. Cca'i toya in'jambindeqquianga japa condasesi tsu tise'paja pañamba Jesucristove in'jan'fa. Que'inga'qque condaseye gi in'jan tsa'caen condasepa in'jaensi qui Cristove in'jan'faya. \v 14 Nane ñajan poiyi'cco a'inga va ñotsse condase'choma condaseya'cho. Griegondeccunga, cca'indeccunga'qque gi condaseya'cho. Injama'pandeqquianga, injamambindeccunga'qque gi condaseya'cho. \v 15 Tsa'camba gi que'i Romani can'jensundeccunga'qque Jesucristone ñotsse condase'choma condaseye in'jan. \s1 Ñotsse condase'cho ccushaeñe osha \p \v 16 Ansangembi gi Jesucristone ñotsse condase'choma condaseye. Nane Chiga Aya'faja a'ima ccushaeñe osha majan Tise've in'jansi. Israendeccuja o'tie pañamba ccusha'fasi israembindeqquia'qque pañamba tsa'caeñi ccusha'fa. \v 17 Jesucristone ñotsse condase'choi'ccu Chigaja Tise in'jamba tsoña'choma a'inga canjaen cuintsu Tise've in'jamba tsa'caen ño'ame da'faye. Nane Tise've in'jambayi tsu ño'ame da'faya'cho. Qquen tsu Chiga Tevaen'jenjan su: “Ño'andeccu tsu Chigave in'jamba canse'faya.” \s1 Poiyi'cco a'i shacapa'fa \p \v 18 Majan a'i egae tsincomba Chiga tansintsse su'choma chi'gapa tise'pa egae tsincon'choi'ccu tsama se'pi'fa. Chigaja sefaccone tsendeccuma iyicca'yepa tsu tise'pa vanaña'chove a'tatsse canjaen. \v 19 Tsendeccuja tisupa injamáchoni “Chigaja can'jen” qquen atesu'fa. Tayo Chiga osha'choma canjaensi tise'paja tsama atteye osha'fa. \v 20 Nane Chigaja atte'masia tsu. Tsa'ma tseyi andema agattointe Chigaja tsangae osha'choma oshapa tsama canjaen Tise agattoen'choi'ccu cuintsu a'i Tisema attembe'yi in'jan'faye. Chigaja Na'supa tsa'caen canjaensi ¿ma'caen tsu a'ija “Ñajan atesumbi” qquenjan su'faya? \p \v 21 Chigane tsa'caen atesu'a'qque Tisema iñajan'fambi ni Tisema ñotsse afa'fambi. Tsa'ma injamambie daqquia'caen ti'tsse egave tsu in'jan'fa. Nane tise'pa injama'cho'qque sumbie tsu da'fa. \v 22 “Ña gi injama'pa” qquen su'a'qque ñoa'me sumbie tsu da'fa. \v 23 Tsa'caen dapa pa'masia Chigama cati'fa. Ñoa'me'qque osha'choma ti'tsse'tssia Chigama catipa tise'pa tivei'ccu ñoña'choma iñajan'fa. Majan tise'pa tivei'ccu ñoña'choja paqque'su a'ia'ca'on, majanda chhiriria'ca'on, majanda tsu'tte tivei'ccu jacanqque'siaca'on, majanda ande'ye manguqque'siaca'on. \p \v 24 Tise'pa tsa'caen Chigama catisi ccane'qque Chigaja tise'pama cati. Tise'pama cati cuintsu ma'caen injama'choni egae in'jan'da tsa'caen tsincon'faye. Tsa'cansi tisupa ai'voma in'jangae tsincon'fa tisupaporai'ccu. \v 25 A'ija Chigane tansintsse su'choma catipa afopoen'choma in'jan'fa. Agattoen'su Chigama iñajambipa in'jan'fambi. Tsa'ma Chiga agattoen'choma iñajamba chiga'can'me in'jan'fa. Agattoen'su Chigaja tsangae ti'tsse'tssiasi Tise'veyi tsu iñajaña'cho. Tsangaeyi. \p \v 26 Tsa'caen tsu Chigaja a'ima cati cuintsu in'jangae tsincon'faye. Nane tise'pa'su pushesundeccuja Chiga tise'pave agattoen qquen in'jambipa ñotsse canse'fambi. Tsa'camba Chiga tise'pa tsoña'chove in'jamba agattoen'choma tsombipa injanga egae tsincon'fa. \v 27 Tsandiendeccu'qque pushesui'ccu Chiga a'ive agattoen qquen in'jambipa ñotsse canse'fambi. Tsa'camba tise'pa injama'choni si'nge anchandaqquia'caen faesu tsandiei'ccu in'jangae tsincon'fa. Ansangembe'yi tsandie faesu tsandiei'ccu tsa'caen tsincon'fa. Tsa'ma tsa'caen ccaningae tsincomba tise'pa ai'voma'qque dañomba ñoa'me vana'fa. \p \v 28 Tsendeccuja Chigama atesuye in'jambisi Chigaja tise'pama cati cuintsu injama'choni osha'cho egave in'jan'faye. Tsa'cansi tsu tsendeccuja Chiga in'jambi'choa've tsincon'fa. \v 29 Tsa'caen panshaen egae in'jamba canse'fa. Tsandie pushesu anttembindeqquia in'jangae fae'ngae canse'fa. Osha'cho egave tta'ttapa tsa'caen tsincon'fa. Osha'choma in'jamba se'pipa tsincon'fa. Dañoñe in'jamba egae canse'fa. Injama'choni faesuma se'pi'fa. Faesuma fi'tti'fa. Panshaen afaccoye in'jan'fa. Patsuye in'jamba afopoen'fa. Chiga a'ive agattoembima'caen egae tsincon'fa. A'tutsse faesune condase'fa. \v 30 Faesune egae afopoen'fa. Chigama chi'ga'fa. Faesui'ccu iyicca'yepa afase'fa. Tisuja ñotssi qquen in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba patsuye afa'fa. Egae tsincoña'chove asi'ttaen'fa ti'tsse egae tsincoñe. Tise yaya, tise mamama paña'fambi. \v 31 Sumbie da'fa. Tise'pa su'choma tson'fambi. Faesuma ñotsse in'jan'fambi. Faesu ñoquiañe in'jan'ni'qque tise'paja ñoquiye in'jan'fambi. Tisupapora mende'ye'fambi. \v 32 Chigaja manda poiyi'cco majan tsa'caen tsincon'ninda bove ñotssi tsu fi'ttiye. Tsa'ma tsendeccuja toesuveyi in'jamba toya tsa'caen tsincon'fa. Nane avujatssi'fa cca'indeccu'qque fae'ngae tise'pa'caen tson'fa'ninda. \c 2 \s1 Chiga Quitsaja tansintsse afaya \p \v 1 ¿Majan qui queja, faesu egae tsincon'chone afaye'ta? Que'i'qque qui shacapa'fa. Nane faesu egae tsincon'chone afa'ta tisu'qque egae tsincon'su qquen qui canjaen'fa. Tsa faesu egae tsinconqquia'caen qui que'i'qque egae tsincon'fa. \v 2 Toya'caen atesu'fa gi majan tsa'caen egae tsincon'nijan Chigaja tansintsse tise'pa egae tsincon'choma canjaeña. \v 3 Que'ija faesu egae tsincon'chone afapa toya'caen tisia'caen shacapa'ta ¿ma'caen qui Chigaja que'i egae tsincon'choma canjaeña'bi qquenjan in'jan'faya? \v 4 ¿Ñotsse in'jan'fambi ti qui Chiga que'ine osha'cho ñotsse tson'choma? ¿Ni in'jan'fambi ti qui ma'caen Tise opatsse iyu'umbe'yi que'ive ronda'je'choma? ¿In'jambi ti qui Tise que'ima ñotsse tson'jen'choma que'i tisu egae tsincon'choma chi'gapa Tisenga ji'faye? \p \v 5 Tsa'ma que'i injama'cho tsu shacapa que'i egae tsincon'choma chi'gapa Chiganga ji'faye. Tsa'can'fasi Chiga Quitsa tsequi vanaña'cho a'ta a'i injama'choma tansintsse somboe'ninda qui ti'tsse shacapapa vana'faya. \v 6 Nane tsequi a'ta tsu Chigaja poiyi'cco a'i ma'caen tson'choma atesupa tsane afepoeña. \v 7 Chigaja in'jan a'ima ti'tsse'tssia've tsoñe. Tiseja in'jan a'ima ñotsse afaye. Toya'caen tsu in'jan cuintsu a'ija pa'masiave dapa tsangae canse'faye. Majan a'ija tsa'caen daye in'jamba opatsse ñotsse tsomba canse'fa. Tsa'caen canse'ninda Chigaja tise'panga afeya cuintsu tsangae canse'faye. \v 8 Tsa'ma majan a'ija tisu in'jan'choveyi tsu in'jan'fa. Chiga ñotsse su'choma pañambipa egae tsincoñe in'jan'fa. Tsa'caen canse'ninda Chigaja iyicca'yepa tsendeccuma vanaeña. \v 9 Tsonsi poiyi'cco egae tsinconsundeccu me'detsse vana'jemba i'na'faya. Israendeccuja o'tie tsa'caen vana'faya. Toya'caen israembindeqquia'qque tsa'caen vana'faya. \v 10 Tsa'ma majan a'i ñotsse tso'ninda Chigaja tsendeccuma ti'tsse'tssia've tsoña. Tsendeccune tsu ñotsse afaya cuintsu tsangae opatsse canse'faye. Israendeccu tsu o'tie tsa'caen da'faya. Toya'caen israembindeqquia'qque tsa'caen da'faya. \p \v 11 Chiga Quitsaja fae a'ima faesuma ti'tsse'tssia qquen in'jambi. \v 12 Majan a'ija Moisés manda'choma paña'ma toya egae tsincon'fa. Chigaja toe manda'chone tsu tise'pa injama'choma somboeña. Tsa'ma majan a'i Moisés manda'choma pañambe'yi egae tsincon'fa. Chigaja manda'chone tise'pa injama'choma somboeña'bi. Tsa'ma tise'pa egae tsincon'chone tsu tise'paja pa'faya. \v 13 Moisés manda'choma aqquia injanga paña'fa'ninda Chigaja “Queja ñotssia” qquen suya'bi. Tsa'ma pañamba tsa'caen ñotsse cansesi tsu Chigaja “Queja ñotssia” qquen suya. \v 14 Israembindeqquiaja manda'choma paña'fambi. Tsa'ma toya'caen majan tsendeccu'su tsu tise'pa injama'chone manda'cho mandaqquia'caen tson'fa. Tsendeccuja Moisés manda'choma pañambi'ma tisupa injama'cho in'jan'choma in'jan'fa. \v 15 Manda'cho in'jan'cho tsu tise'pa injama'choni jin. Tise'pa tson'choi'ccu tsu tsama canjaen'fa. Tise'pa injama'choni ñotsse tson'chove atesu'fa. Egae tson'chove'qque atesu'fa. Egae tsincon'ninda tise'pa in'jan'cho tsu tise'pama iyu'u. Ñotsse tson'da tsama'qque tsu in'jan'fa. \v 16 Chiga a'i injama'choma somboeña'cho a'ta napisi tsu tsa'caen in'jan'faya. Nane Chiga mandasi Jesucristoja poiyi'cco a'i injama'choma somboemba tise'pa injama'cho tsosipie in'jan'choma'qque a'tatsse canjaeña. Tsa'caen pañamba gi va ñotsse condase'choma candusian. \s1 Moisés israendeccunga manda'cho \p \v 17 Tsa'ma que'ija israendeccu qquen qui su'fa. Chiga manda'choma in'jamba qui dyombi'tsse canse'fa. “Chigama gi atesu'fa” qquen qui patsupa afa'je'fa. \v 18 Chiga in'jan'choma qui atesu'fa. Chiga manda'choja que'ima atesian majan ñotssiama in'jamba tsa'caen tson'faye. \v 19 Que'ija binima angacan'su, sinttia'ye jacan'suma attian'su –qquen qui in'jan'fa. \v 20 Toya'caen qui sumbima atesian'su, toya atesumbi'choama canjaen'su– qquen in'jan'fa. Moisés manda'choni pa'cco atesian'choma an'biamba osha'cho tansintsse su'choma'qque an'bian'fa –qquen qui in'jan'fa. \v 21 Tsa'ma que'ija faesuma atesian'da ma'camba qui tisuma atesian'fambi. Que'ija faesuma: “Cca'najama” qquen candusian'da ¿jongoesie qui cca'na'fa? \v 22 Que'ija faesuma: “Tisunga antte'choma catijama faesui'ccu canseye” qquen candusian'da ¿jongoesie qui tsa'caen tsincon'fa? Tivei'ccu ñoña'cho chiga'ca'ma chi'ga'ta ¿jongoesie qui tsambe etti'suma cca'na'fa? \v 23 Chiga manda'chone qui ñotsse afa'fa. Tsa'ma manda'cho suqquia'caen tsombi'ta Chigama qui chi'ga'fa. \v 24 Ñoa'me tsu Chiga Tevaen'jenjan qquen su: “Israembindeqquiaja que'i tson'choma attepa Chigama afase'fa.” \p \v 25 Que'ija israendeccupa que'i ttonoma chhiyitevaeñe atesu'fa Chigambe a'i qquen canjaeñe. Tsa'caen tsomba manda'choma paña'ninda que'i chhiyitevaemba canjaen'cho tsu ñotssi. Tsa'ma manda'choma pañambiqquia'caen egae tsincon'ninda barembi tsu que'i canjaen'choja. Que'ija tevaembiqquia'caen ñoa'me Chigambe'fambi qui. \v 26 Tsa'ma majan a'i tevaembi'choapa manda'cho suqquia'caen tso'ninda Chigaja tsama tevaemba canjaen'cho a'ia'can qquen tsu in'jan. \v 27 Que'ija Moisés manda'cho tevaen'jema qui an'bian'fa. Ttonoma tevaemba que'ija Chiga a'i qquen qui canjaen'fa. Tsa'ma manda'choma pañambiqquia'caen qui egae tsincon'fa. Tsa'cansi majan tevaembi'choa manda'cho mandaqquia'caen tson'da que'i shacama tsu ti'tsse canjaen'fa. \p \v 28 Poiyi'cco majan israe a'ia'caen attia'an'qque Chigambe israe a'i'fambi tsu. Toya'caen poiyi'cco chhiyitevaen'chondeccu'qque Chiga a'i'fambi tsu. \v 29 Tsa'ma majan ñoa'me Chiga a'ita tise'pa injama'choi'ccu tsu Chigave in'jan'fa. Ñoa'me tevaemba canjaen'cho'qque injama'choni jincho tsu. Tivei'ccu chhiyitevaen'chombi tsu. Tsa'ma Chiga a'i injama'chonga ñoña'cho tsu. A'i injama'cho tsa'caen da'ni'qque cca'indeccuja atte'fambi. Tsa'ma Chigaja in'jamba tise'pama ñotsse afa. \c 3 \p \v 1 ¿Tsa'caenda ti israendeccuja faesundeccuma bove ñotsse an'bian'fa? ¿Jongoesune tsu bare tise'pa chhiyitevaemba canjaen'choja? \v 2 Ju, osha'chone tsu israendeccuja ti'tsse an'bian'fa. O'tie tsu Chigaja israendeccunga Tise Aya'fama afa. \p \v 3 Tsa'ma majan a'i israendeccu'su tise'pa Chigama in'jan'choma catiqquia'caen injanga canse'fa. ¿Tsa'caen canse'fa'ni'qque ti Chigata Tise a'inga ñotsse tsoñe su'choma pasaya? \v 4 Me'i. Nane poiyi'cco a'i afopoen'ni'qque toya tsu Chigaja tansintsse afa'je. Chiga Tevaen'jeni Chigama qquen su: \q1 Queja tsangae tansintsse afa'su qui. \q1 A'i Quema egae afase'fasi qui ccane'qque tansintsse afapa patsu'je. \p \v 5 Ingija egae tsincon'da gi ti'tsse a'tatsse Chiga ñotsse tansintsse tson'choma canjaen'fa. Tsa'caen canjaemba ¿“Chigaja ega tsu, ingima vanaen'jan” qquen suyeta ti ñotssi? (Aqquia vani'su a'i suqquia'caen gi condase.) \v 6 Me'i. Chigaja ingima vanaen'jen'da ñotsse tsu tson'jen. Chigaja ñotsse tsombi'ta ¿ma'caen tsu poi a'i injama'choma somboeñe oshaya? \p \v 7 Majandeccuta tsu su'faya: “Tsa'ma ña afopoen'choja, ‘Chiga tansintsse su'cho tsu bove ñotsse’ qquen canjae'ninda, ¿ma'caen tsu Chigaja ña egae tsincon'chone ña injama'choma somboen'jen? \v 8 Nane tsa'caen tso'ninda egae tsincoña'cho tsu Chigaja ñotssia qquen canjaeña.” Isha, tsa'cambi tsu. (Tsa'ma majan a'i ingima dañoñe in'jamba: “Pabloja tsa'caen atesian'jen” qquen tsu afopoen'fa.) Ñotsse tsu Chigaja tsendeccuma ñoa'me vanaeña. \s1 Poiyi'cco gi shacapa'fa \p \v 9 ¿Jen'da? ¿Ingi israendeccu'ta ti gi faesu aindeccuma bove ñotssi'fa? Me'i. Nane tayo gi conda israendeccu'qque israembindeqquia'caen shacapa'fa. Poiyi'cco gi egae tsincomba canse'fa. \v 10 Chiga Tevaen'jen tsu qquen su: \q1 Me'i'on tsu ñotssia a'ive. \q2 Ni fae'ccoyi'qque. \q1 \v 11 A'ija paña'jen'fambi Chigama. \q2 Ni Chigave ttatta'je'fambi. \q1 \v 12 Poiyi'cco tsu Chiga tansintssia tsaiquima catipa ccaningae jaja'fa. \q2 Barembiqquia'caen tsu da'fa. \q1 Me'i'on tsu majañi'qque ñotsse tsoñe. \q2 Ni fae'ccoyi'qque. \q1 \v 13 Pa'chombe atu'tti changoma ovimbisi tssu'jianqquia'caen \q2 tise'pa aya'fa changoi'ccu injanga afapa tise'pa injama'cho egae in'jan'choma attian'fa. \q1 Tise'pa aya'fai'ccu faesuma patsuye in'jamba afopoen'fa. \q1 Tise'pa afa'je'choja iyo seje'pa'caen daño. \q1 \v 14 Nane iyicca'yepa \q2 afase'choi'ccuyi afa'je'fa. \q1 \v 15 Buttoqquia'caen injanga iyicca'yepa \q2 junde a'ima fi'tti'fa. \q1 \v 16 Mani jaca'an'qque osha'choma daño'fa \q2 cuintsu faesundeccu vana'faye. \q1 \v 17 Atesu'fambi ma'caen opatsse canseya'chove. \q1 \v 18 Ni dyoe'sui'ccu Chigama in'jan'fambi. \m Tsa'caen tsu Chiga Tevaen'jenjan su. \p \v 19 In'jan'fa gi Chigaja Tise manda'choma conda israendeccunga tise'pa egae tsincon'choma canjaeñe. Tsa'caen canjaensi tsu Chiga tise'pa injama'choma somboeña'chove atesu'faya. Nane poi ande'su aindeccu'qque tsu tisupa egae tsincon'cho shacama atesupa ziya'faya. Chigaja poimbe injama'choma somboeña. \v 20 Tsa'cansi a'ija Chiga manda'choma pañamba tso'an'qque toya tsu napiya'bi cuintsu Chigaja suye “Que qui ño'a.” Nane a'inga tise'pa egae tsincon'chone canjaeña'choveyi tsu Chigaja Tise manda'choma afa. \s1 Jesucristove in'jamba ccushaya'cho \p \v 21 Tsa'ma a'i pa'cco manda'choma ñotsse tsombi'ni'qque ja'ño tsu Chigaja “Tsaja ño'a” qquen suye osha. Nane Chiga manda'cho, Chiga Aya'fama afasundeccu'qque tayo va ccushaen'chone condase'fa. \v 22 Chigaja antte cuintsu poiyi'cco a'i majan Jesucristove in'jan'da ño'ame da'faye. Poiyi'cco tsu fae'ngae tsa'caeñi ccusha'fa. \v 23 Nane poiyi'cco tsu egae tsincon'fa. Chiga ñotsse in'jan'chove nafattumbipa poiyi'cco tsu shacapa'fa. \v 24 Tsa'ma Jesucristo a'i egae tsincon'cho shacama afepoensi a'ija afepoembe'yi ño'ame da'fa. Nane Chigaja a'ima in'jamba va ccushaen'choma tise'panga aqquia afe. \v 25 Chigaja Jesucristoma moen cuintsu tise anjampa tssansi egae tsincon'choma ccuchaye. Nane a'ija Jesucristove in'jan'da tsu va ccushaen'choma isu'faya. Tayoe Chigaja a'i egae tsincon'cho shacane iñajambe'yi ronda'je. Tsa'ma ja'ño Jesucristo papa afepoensi tsaite'su shacama'qque Chigaja ccucha Tisuja ño'a qquen canjaeñe. \v 26 Ja'ño'qque Chigaja tsa'caen a'ima ccushaen'jen Tisuja ñoa'me ño'a qquen canjaeñe. Nane poiyi'cco majan Jesucristove in'jan'ninda Chigaja toya ño'amba “Tsaja ño'a” qquen supa tise shacama ccuchaye osha. \p \v 27 Tsa'caen tso'nijan ¿ma'caen gi patsuye afa'faya? Nane osha'fambi gi. Manda'cho mandaqquia'caen tson'fambi gi tisu ccushaye. Tsa'ma Chiga afe'cho ccushaen'choma gi patsumbe'yi isu'fa. \v 28 Tsa'camba gi in'jan'fa a'ija Jesucristove in'jamba ño'ame dapa ccusha'fa. Nane manda'choma pañamba ñotsse tson'choja fuiteya'bi tsu ccushaya'chove. \p \v 29 ¿Chigata ti aqquia israendeccumbe Chiga? Me'i. ¿Osha'fa ti israembindeqquia'qque “Ingi Chiga” qquen afa'faye? Ju, Chigaja israendeccumbe, israembindeqquiambe Chiga tsu. \v 30 Fae Chigayi tsu jin. Chhiyitevaemba canjaen'chondeccu Jesucristove in'jamba ccusha'fa. Tsa'caeñi chhiyitevaembindeqquia'qque Jesucristove in'jamba ccusha'fa. Chigaja fae'ngatsse poiyi'cco tsendeccuma su: “Que'ija ño'a'fa.” \v 31 Tsa'caen susi: ¿“Ja'ñojan jinge manda'choma pañambe'yi canse'faye” qquen ti gi su'fa? Me'i. Tsa'ma Jesucristove in'jamba gi ti'tsse manda'choma paña'jen'fa. \c 4 \s1 Abraham tsu ingima canjaen'su \p \v 1 Tsa'caen tsonsi ¿jongoesu qquen gi suya ingi israe'su tayopi'su ccashe'ye Abrahamne? \v 2 Abraham ñotsse tsomba tsa'caen ño'ame da'choecan'da ñoa'me tsu tiseja patsuye afaye oshaye'can. Tsa'ma aqquia a'inga tsu tsa'caen patsuye afaye'can. Nane Chigangaja nanitssimbi tsu. \v 3 ¿Jongoe qquen tsu Chiga Aya'faja su? Qquen tsu su: “Abraham Chigave in'jansi Chigaja su: ‘Tiseja ño'a.’ ” \p \v 4 A'i sema'jen'ninda tisenga afepoen'choja aqquia afe'chombi tsu. Tsa'ma tise semasi tsu tsa'caen afepoen. \v 5 Tsa'ma a'i semambi'ma aqquia Chigave in'jansi tsu Chigaja tsama in'jamba “Queja ño'a” qquen suya. Nane Chigaja egae tsinconsundeccuma ccushaeñe in'jan. \v 6 Chigaja a'i tson'choma in'jambe'yi “Queja in'jamba qui ño'a” qquen afasi tsu tsa a'ija ñoa'me'qque avujatssi. Nane David tsu tsane tayopi condase: \q1 \v 7 Chigaja a'i egae tsincon'cho shacama ccuchapa \q2 tise'pani egae jincho'choma joqquitssiansi \q2 tsendeccuja ñoa'me avujatssi'fa. \q1 \v 8 Na'su Chiga a'i egae tsincon'choma aqquepoensi \q2 tsu avujatssi tsa a'ija. \p \v 9 ¿Aqquia ttonoma chhiyitevaemba canjaen'chondeccuyi ti tsa'caen avujatssi'fa? Tsambi'ta ¿ttonoma chhiyitevaembindeqquia'qque ti tsa'caen avujatssi'fa? Tayo gi su'fa Abraham Chigave in'jansi tsu Chigaja “Abrahamjan ño'a” qquen su. \v 10 Tsa'ma ¿minga'ni tsu Chigaja tsa'caen su? ¿Abraham ttonoma chhiyitevaen'chosi ti tsa'caen su? Tsambi'ta ¿toya ttonoma chhiyitevaembi'te ti tsa'caen su? Nane toya tevaembi'te tsu Chigaja tsa'caen su. \v 11 Chigaja “Abrahamjan ño'a” qquen supa tisema manda cuintsu tisu ttonoma tevaeñe tiseja tayo Chigave in'jan qquen canjaeñe. Tsa'camba tsu Abrahamjan poiyi'cco Chigave in'jan'chondeccumbe yaya. Nane ttonoma tevaembindeqquia'qque Chigave in'jan'da Abraham dushundeccuve tsu da'fa. Chigaja tsendeccuma'qque su “Que'ija ño'a'fa qui.” \v 12 Toya'caen tevaemba canjaen'chondeccu'qque Abraham dushundeccu tsu. Tsa'ma poiyi'cco aqquia injanga ttonoma tevaemba canjaen'chondeccuja tise dushundeccumbi tsu. Nane Abraham toya tevaembi'te Chigave in'janqquia'caen majan tsendeccu'qque tsa'caen Chigave in'jamba tsu ñoa'me Abraham dushundeccu'fa. \s1 Chigave in'jamba gi ñotssiama isu'fa \p \v 13 Chigaja Abrahamnga conda: Tise, tise dushundeccu'qque pa'cco andema isupa an'bian'faya. Manda'choma pañamba tsa'caen isu'faya'bi. Tsa'ma Chigave in'jamba ño'ame dapa tsu tsa'caen isu'faya'cho. \v 14 Nane aqquia manda'choma pañasundeccuyi Chiga afa'choma isu'fa'choecan'da ñoa'me tsu ingi Chigave in'jan'choja barembiye'can. Toya'caen Chiga su'cho'qque tsu barembiye'can. Tsa'ma tsa'cambi tsu. \v 15 Nane manda'choma pañamba tsombian'da vanaeña'cho. Tsa'ma manda'chove me'i'ecan'da tsu a'i'qque shacave mecho'faye'can tsesu manda'chone. \p \v 16 Tsa'caen tsu Chigaja Tise've pañamba in'jan'chondeccunga Tise suqquia'caen ñotssiama afe. Chiga aqquia afe'cho tsu. Poiyi'cco Abraham dushundeccu tsu ñoa'me isu'faya. Aqquia manda'choma pañasundeccuyi isu'faya'bi. Tsa'ma majan Abraham in'janqquia'caen in'jan'chondeccu'qque tsu tsama isu'faya. Tsa'camba tsu Abrahamjan ingi yaya. \v 17 Chiga Tevaen'jen tsu qquen conda Abrahamnga su'choma: “Tayo gi antte queja tsain'bitssia poi ande'su a'imbe yayave qui daya.” Abrahamjan Chigai'ccu condasepa Tise su'choma pañamba in'jan. Chiga tsu pa'chondeccuma qquendyaen'su. Nane Tiseja tayo canse'fa'ma'caen tsu toya isumbi'choane'qque afa. \p \v 18 Abrahamjan “Oshaya'bi gi” qquen in'jan'ma Chigave in'jamba Chiga su'choma'qque in'jan: “Que dushundeccuja tsain'bitssia a'ive tsu da'faya.” Tsama in'jamba tiseja tsain'bitssia poi ande'su a'imbe yayave da. \v 19 Abrahamjan coenza ccashe'ye tsu, cien canqque'fa'can. Abraham pushe Sara'qque dusungambi. Tayo paya'ngandeccu. Tsa'ma toya tsu tiseja Chiga su'choma injan'jen. \v 20 Injama'cho shacambipa ni ñombi'yembipa tiseja Chiga ñoa'me su'choma pañamba ti'tsse in'jamba Chigama ñotsse afa. \v 21 Chigaja osha'choma oshachopa Tise su'choma ñoa'me tsoña, qquen in'jamba Abrahamjan tsave ronda'je. \v 22 Tsa'caen in'jansi Chigaja attepa in'jamba su “Tiseja ño'a.” \p \v 23 Tsa'ma aqquia Abrahamneñi tsu Chiga Tevaen'jenga tsa'caen tevaembi. \v 24 Nane ingine'qque tsu tsa'caen tevaen. Chigaja Jesúsma pa'cho'ye qquendyaensi gi in'jan'fa. Chigaja ingi Tise've in'jan'choma'qque attepa in'jamba tsu su: “Que'ija ño'a'fa.” \v 25 Chigaja Jesúsma afe cuintsu papa ingi egae tsincon'choma joqquitssiañe. Tsa'caen tsomba Chigaja tisema ccase qquendyaen cuintsu ingi tise've in'jan'fasi Chigaja “Que'ija ño'a'fa” qquen suye. \c 5 \s1 Egae tsincon'cho mecho canse'fa \p \v 1 Ingi Na'su Jesucristove in'jamba paña'fasi tsu Chiga Quitsaja su: “Que'ija ño'a'fa.” Tise tsa'caen supa ñoquiansi gi Tisei'ccu opatsse canse'fa. \v 2 Jesucristove in'jamba gi Chiganga catsepa Tise ñotsse afe'choma isu'fa. Isupa gi tsangae an'bian'fa. Tisia'caen ti'tsse'tssia've daya'chove ronda'jepa gi avujatssi'fa. \v 3 Toya'caen vana'je'an'qque gi avujatssi'fa. Nane in'jan'fa gi vana'jen'cho tsu ingima atesian opatsse ron'da canse'faye. \v 4 Opatsse ron'da cansepa gi ñotssiave atesucan'faya. Tsa'caen ñotssiave atesucamba gi ti'tsse Chigave in'jamba ronda'je'faya. \v 5 Ingija tsa'caen in'jamba ronda'jepa gi ñombi'ye'faya'bi. Nane Chigaja Tise Qquendya'pama inginga afe cuintsu ingi'qque Tisia'caen injama'choni ñotsse in'jan'faye. \p \v 6 Ingija ñoa'me tisuma ccushaeñe oshambisi tsaite tsu Jesucristoja papa egae tsinconsundeccuma ccushaen. \v 7 A'ija paye in'jambi faesu ño'a a'ima ccushaeñe. Nane ñoa'me ñotssia a'ima ccushaeñe majan a'i tsu paye dyojombi. \v 8 Tsa'ma Chigaja ingima ñotsse in'jamba qquen canjaen: Ingi toya egae tsinconsundeccusi tsu Jesucristoja ingine pa. \p \v 9 Tise anjampa tssansi tiseja ingima ccushaen. \v 10 Tsa'caen ccushaensi Chigaja ingi ño'a'fa qquen su'ninda ñoa'me tsu Jesúsja ingima ccushaen Chiga jai'ngae a'ima vanaeña'chone. Nane ingi toya Chigama chi'gaite Tiseja ingima ñoqui Tise Dutssi'ye pasi. Tise tsa'caen ñoquisi tsu Jesucristoja cansepa ingima ti'tsse ccushaeña. \v 11 Toya'caen Na'su Jesucristove in'jamba gi avujatsse Chigama ñotsse afa'fa. Nane Jesús tsu ingine Chiga Quitsama ñoquian'su. \s1 Adán tson'cho –Cristo tson'cho \p \v 12 Fae a'i, Adán, egae tsinconsi me'ttia'ye tsu egae tsincon'choja va andeni ashaen. Egae tsincon'cho tsa'caen ashaensi tsu a'i paya'chove'qque ashaen. Tsonsi tsu poiyi'cco a'i pa'fa. Nane poiyi'cco egae tsincomba tsu tsa'caen pa'fa. \v 13 Manda'choma toya afambi'te tsu egae tsincon'choja jin. Tsa'ma manda'cho me'i'onsi egae tsincon'cho shacama tevaembi. \v 14 Adán can'jeinte ashaemba Moisés can'jeña'gae a'ija egae tsincomba pa'fa. Nane tise'pa egae tsincon'choja Adán egae tsincon'choacambi'ni'qque toya tsu Adán paqquia'caen pa'fa. Toya'caen Adánjan tsa'caen tsu inginga canjaen jai'ngae jiya'cho a'ine. \p \v 15 Fae a'i egae tsinconsi tsain'bitssia a'i tsu pa'fa. Tsa'ma Chiga Quitsa ingima mende'yepa ñotssiama inginga afeqquia'caen ñoa'me ñotsse ccushaen'choja ccaninga tsu. Nane Tise ccushaensi fae a'iyi, tsa Jesucristo, ingima mende'yepa tsain'bitssia a'ima ccushaen. \v 16 Fae a'i egae tsinconsi Chigaja a'i injama'choma somboemba vanaña'chove manda. Tsa'ma Chiga a'ima aqquia ccushaen'choja ccaninga'o tsu. A'i tsain'bitsse egae tsincon'fa'ni'qque Chigaja aqquia afeqquia'caen tise'pama ccushaen cuintsu ño'ame da'faye. \v 17 Fae a'i egae tsinconsi poiyi'cco tsu pa'faya'cho. Tsa'ma faesu a'i, tsa Jesucristo, a'ima fuitesi Chigaja a'ima mende'yepa aqquia afeqquia'caen tise'pama ccushaen cuintsu ño'ame dapa na'sia'caen canse'faye. \p \v 18 Tsa'caen fae a'i, Adán, egae tsinconsi Chigaja manda cuintsu poiyi'cco vana'faye. Tsa'ma faesu a'i, tsa Jesucristo, ñotsse tsonsi Chigaja tsama in'jamba poiyi'cco a'i ño'a'fa qquen supa tise'pama cansian. \v 19 Nane fae a'i Chigama ñotsse pañambisi tsain'bio a'i egae tsinconsundeccuve da'fa. Tsa'ma faesu a'ija Chigama ñotsse pañasi tsain'bitssia a'i Chigane ñotssiave da'fa. \p \v 20 Tsonsi Chigaja Tise manda'choma condase cuintsu aindeccu tise'pa egae tsincon'choja ti'tsse ega qquen in'jan'faye. Tsa'ma tsa'caen in'ja'an'qque ti'tsse egae tsincon'fasi Chigaja a'ima ti'tsse mende'yepa ccushaen. \v 21 Tse'i gi in'jan'fa: Egae tsincomba a'ija pa'fa. Tsa'ma Chigaja a'ima mende'yepa ingima'qque ño'ame tson, qquen gi in'jan'fa. Nane ingi na'su Jesucristove in'jansi Chigaja antte cuintsu tsangae canse'faye. \c 6 \s1 Papa Jesucristove in'jamba canse'fa \p \v 1 ¿Jongoe qquen gi su'faya? ¿Ti'tsse egae tsincoñe'da ti ñotssi cuintsu Chiga ti'tsse ingima mende'yeye? \v 2 ¡Me'i! Ingija tayo pa'fa egae tsincon'cho'ye. Pa'cho'ta ¿ma'caen gi ti'tsse egae tsincomba canse'faya? \v 3 ¿Atesu'fambi ti qui poiyi'cco gi majan Jesucristo a'ive dapa fetiye'ta tisei'ccu fae'ngae pa'fa? \v 4 Nane ingija tsa'ccui'ccu fetiyepa gi Cristoi'ccu fae'ngae papa a'tuyeqquia'caen canjaen'fa. Cristo pasi Chiga Quitsaja osha'choma oshachopa tisema ccase qquendyaen. Tisei'ccu tsu ingima'qque qquendyaen cuintsu cuna a'ive dapa tsa'caen canse'faye. \p \v 5 Jesucristoi'ccu fae'ngae pa'ta ñoa'me gi tisei'ccu fae'ngae qquendyapa canse'faya. \v 6 Atesu'fa gi ingi tayoe canse'choja fae'ngae Jesúsi'ccu avuja'cconga otiyepa pa. Tsa'caen tsangae papa tsa egae tsincon'choja ccatsse jinchombi. Nane tayo tsa'caen pa'ta ¿ma'caen tsu egae tsincon'choja na'sia'caen ingima mandaya? \v 7 Tayo pa'chondeccuja egae tsincoñe osha'fambi. \p \v 8 Ingija Jesucristoi'ccu pa'ta gi in'jan'fa tisei'ccu gi canse'faya. \v 9 Nane atesu'fa gi Jesucristoja papa pa'cho'ye qquendyapa minguite'qque ccase paya'bi. Tiseja ñoa'me pa'masiave tsu da. \v 10 Jesucristoja fae seyi tsu pa tsangae egae tsincon'choma nepiañe. Tsa'ma ccase qquendyapa ja'ño tsu tiseja fae'ngae Chigai'ccu tsangae jincho. \p \v 11 Que'i'qque tsa'caen in'jaña'cho. Nane que'i'qque egae tsincon'cho'ye tayo papa qui ingi na'su Jesucristoi'ccu fae'ngae cansepa Chigai'ccu tsangae jincho'fa. \p \v 12 Egae tsincon'choja que'i na'sia'caen tayoe que'ima manda ai'vo in'janqquia'caen egae tsincon'faye. Tsa'ma ja'ñojan antte'fajama que'i ai'voma tise tsa'caen mandaye. \v 13 Tisu ai'voma afe'fajama egae tsincon'chonga, egae tsincon'cho, na'sia'caen, que'i'ccu egae tsinconsa'ne. Tsa'ma que'ija tayo papa ccase qquendya'ta tisuma Chiganga afe'faja. Tisu ai'voma'qque Chiganga afe'faja cuintsu Tise quei'ccu osha'cho ñotssiave tsoñe. \v 14 Nane egae tsincon'choja ja'ño que'ima mandaye oshambi. Manda'cho'qque ja'ño que'ima mandambisi Chiga tsu que'ima mende'yepa in'jamba manda. \s1 ¿Majan tsu ingima manda'su? \p \v 15 ¿Jen'da? ¿Manda'cho ja'ño ingima mandambisi Chiga ingima mende'yepa in'jan'ninda egae tsincon'faya ti gi? ¡Me'i! \v 16 Ñotsse qui atesu'fa tisuma manda'sunga semañe shacaen'da ñoa'me tsu tisuma manda'su mandaqquia'caen semaña'cho. Tsa'cansi majan egae tsincon'choma shacaen'da ñoa'me tsu pa'faya. Tsa'ma majan Chigama in'jamba paña'da Chiga in'janqquia'caen tsu canse'faya. \v 17 Que'ija tayoe egae tsincon'choveyi tson'fa. Tsa'ma ja'ño ñotsse condase'choma que'inga condasesi qui injama'choi'ccu tsama ñotsse paña'fa. Tsa'cansi gi ñajan avujatsse Chiganga ñotsse afa. \v 18 Nane que'ija egae tsincon'cho manda'sumbe manda'cho'ye sombopa qui ja'ñojan ñotsse tsoña'choma tson'jen'fa. \v 19 (Aqquia a'i in'janqquia'caen gi afa'je que'i ña su'choma paña'faye.) Tayoe qui egae in'jamba egae tsincoñe in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba qui tisuma afe egae tsincoñe. Tsa'ma ja'ñojan tisuma ñotssianga afepa ñotsse canse'faja Chiga ttu'se'cho a'ive dapa canseye. \p \v 20 Que'ija toya egae tsincon'cho in'jan'choma pañamba tsa'caen tson'jemba qui ñotsse canseye osha'fambi. \v 21 Tsa'caen egae tsincon'da ¿jongoesuma qui gana'fa? Ñoa'me qui gana'fambi. Tsane qui ja'ñojan ansange'fa. Tsa'caen egae tsincon'choja paya'cho. \v 22 Tsa'ma ja'ño egae tsincon'cho manda'cho'ye sombopa qui Chigambema sema'jen'fa. Tsa'camba qui Chigane ñotsse isu'fa. Ja'ño tisuma Chiganga afepa qui Tise ttu'se'cho a'ive dapa Tisei'ccu jacan'fa. Jai'ngae qui Tisei'ccu tsangae canse'faya. \v 23 Majan egae tsincon'ninda Chigaja tsangae paya'choi'ccu afepoeña. Tsa'ma majan Jesucristoma tisu na'suve in'jan'ninda Chigaja tisenga afeya cuintsu tsangae canseye. \c 7 \s1 Antte'chone condase'cho \p \v 1 Faengasundeccu, (manda'choma atesu'chondeccunga gi condase) que'i'qque qui atesu'fa: Manda'choja a'i toya canseite'yi tsu a'ima mandaye osha. \v 2 Manda'cho su'choma can'faja: Manda'choja manda pushesuja tsa'ndu'ta tise tsa'ndui'ccuyi canseya'cho tsa'ndu cánseiteja. Tsa'ma tise tsa'ndu pa'ninda tsa pushesuja pasa tise tsa'ndui'ccuyi canseya'chove manda'choma. \v 3 Toya'caen pushesuja tise tsa'ndu toya canse'ni faesu tsandiei'ccu can'jen'da egae tsu tsincon. Tsa'ma tise tsa'ndu pa'ninda tsa'ndui'ccuyi canseya'chove manda'choma pasapa egae tsincombe'yi tsu faesu tsandiema tsa'nduye osha. \p \v 4 Ña faengasundeccu, que'i'qque tsa'caen. Que'i'qque Cristo a'ipa tayo qui pa'fa Cristoi'ccu. Pa'fasi manda'choja que'ima mandaye oshambi tsa'ndu mandaqquia'caen. Tsa'ma Cristo pa'cho'ye ccase qquendyasi qui Cristoma tsa'nduqquia'caen tisei'ccu canse'fa. Chiga tsu tsa'caen in'jan cuintsu ingija Tise in'janqquia'caen tson'faye. \v 5 Tayoe ingija tisu in'janqquia'caen canse'fasi manda'choja ingi egae in'jan'choma ti'tsse in'jaen. Tsa'caen in'jaensi gi paya'ngae ti'tsse egae tsincon'fa. \v 6 Tsa'ma ja'ñojan tayo gi pa'fa manda'cho'ye. Tsa'cansi manda'cho ingima mandaye oshambisi gi ccusha'fa Chiga sema'bama semañe. Nane tayopi tevaemba manda'choma paña'da gi Chiga sema'bama sema'jen'fambi. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi Chiga sema'bama sema'jen'fa. \s1 Ña injama'choni egae tsincon'cho jin \p \v 7 Jen'da ¿jongoesu qquen gi suya? ¿Manda'chota ti ega? Me'i. Egambi tsu. Tsa'ma toya'caen, manda'choma pañambiecan'da egae tsincon'choma gi atesu'fambiye'can. Tsa'caen manda'cho condambiecan'da ¿ma'caen gi atesu'faye'can faesu a'i an'bian'choma in'jañe ega've? Tsa'ma manda'cho “Faesu a'i an'bian'choma in'janjama” qquen susi gi ega've atesu'fa. \v 8 Tsa'caen ega've atesusi egae tsincon'choja manda'choma atesupa ña injama'choni osha'cho egae in'jan'choma in'jaen. Nane manda'cho me'i'anda egae tsincon'cho'qque paqquia'caen oshambi. \v 9 Tayoe manda'choma toya pañambi'teta gi canse. Tsa'ma manda'choma pañamba ti'tsse egae tsincoñe in'jamba gi pa. \v 10 Tsa'caen tsu a'ima ccushaeñe manda'cho ñama fi'tti. \v 11 Nane ñajan manda'choma paña'jensi egae tsincon'cho tsu ñama afopoen manda'choma catiye. Catipa ti'tsse gi egae tsincomba pa. \p \v 12 Tsa'ma manda'cho tsu Chigani jincho. Manda'cho su'choja ñoa'me Chiga tansintsse ñotsse su'cho tsu. \v 13 Tsomba tse'i ¿ñotssia manda'chota ti ñama tsa'caenda fi'tti'je? Me'i. Tsa'ma egae tsincon'chombe shacai'ccu tsu ño'a manda'choja ñama fi'tti'je. Ño'a manda'cho attian'choi'ccu tsu egae tsincon'choja ñoa'me egatssiave atteye'je. \p \v 14 In'jan'fa gi manda'choja Chiga Qquendya'pai'ccu tevaen'cho. Tsa'ma ñajan ña in'janqquia'caen cansesi tsu egae tsincon'choja ñama manda'suve dapa ñama manda. \v 15 Ñajan ña injama'choma atesumbi. Ña ñotsse in'jan'choma tsombipa gi ña chi'ga'choma tson'jen. \v 16 Tsa'caen ña in'jambi'choama tson'da gi in'jan manda'choja ñotssi tsu. \v 17 Tsa'caen in'jamba gi ñoa'me ñajan egae tsincombi. Tsa'ma egae tsincon'cho ñani can'jemba tsu egae tsincon. \v 18 Ñotssiaja ñani can'jembi. Nane osha'cho ña ai'vo in'jan'cho ñotssimbi tsu qquen gi in'jan. Ñotsse tsoñe in'jan'ma gi oshambi. \v 19 Ñotssiave tsoñe in'jan'ma gi tsa'caen tsombi. Tsa'ma egave tsoñe in'jambi'ma gi egae tson. \v 20 Tsa'caen ñajan tisu in'jambi'choama tsomba ñoa'me ñajan tson'sumbi gi. Tsa'ma egae tsincon'cho ña injama'choni can'jemba tsa tsu tsa'caen tson'su. \p \v 21 Tsaveqque'su. Ñotssiave tsoñe in'jansi tsu egae tsincon'cho panshaen ñama in'jaen. \v 22 Ña injama'cho tsosipie gi Chiga manda'choma in'jan. \v 23 Tsa'ma ja'ño gi in'jan faesu manda'su tsu ña ai'voni can'jen. Tsa manda'suja egae tsincon'cho tsu. Ña injama'cho in'jan'choi'ccu iyiccopa tsu ñama patsupa in'jaen egae tsincón canseye. \p \v 24 ¡Va'cha ti gi ñajan! ¿Majan tsu ñama ccushaeña? \v 25 Nane ingi Na'su Jesucristoyi tsu ñama ccushaen'su. Tsa'caen in'jamba avujatsse gi Chigama afa. Nane toya tsu egae tsincon'choja ña ai'voma manda'je. Tsa'ma tayo gi ña injama'choma Chiganga afe cuintsu Tise ñama mandaye. \c 8 \s1 Chiga Qquendya'pa in'jaensi canse'cho \p \v 1 Majan Jesucristoi'ccu jincho'ninda Chigaja tsambe injama'choma somboeña'bi tsangae paya'chove. Tsendeccuja tisu ai'vo in'jan'choma catipa Chiga Qquendya'pa in'jan'choma tsu in'jan'fa. \v 2 Nane ñajan Jesucristoi'ccu jinchosi Chiga Qquendya'paja ñama qquendyaemba manda. Chiga Qquendya'pa ñama ccushaensi egae tsincon'choja ñama mandaye oshambi ni ñajan tsangae paya'bi. \v 3 Nane ingi ai'vo in'jan'cho ñotssia manda'cho in'jaen'choma patsusi Chiga manda'choja ingima ccushaeñe oshambi. Oshambisi Chigaja ingima ccushaen. Nane Chigaja Tise Dutssi'yema moen cuintsu ingia'caen egae tsinconqque'su ai'vove dapa papa egae tsincon'choma patsuye. Jesúsja tsa'caen tise ai'voi'ccu egae tsincon'choma patsu \v 4 cuintsu ingi'qque manda'cho mandaqquia'caen canse'faye. Tsa'cansi ingija ja'ño tisu ai'vo in'jan'choma catipa gi Chiga Qquendya'pa in'jan'choma in'jan'fa. \p \v 5 Majandeccu tisu ai'vo in'jan'choma in'jan'da ti'tsse tsu tsa'caen in'jamba canse'fa. Tsa'ma majandeccu Chiga Qquendya'pa in'jan'choma in'jan'da ti'tsse tsu tsa'caen in'jamba canse'fa. \v 6 Ai'vo in'jan'choma in'jan'da tsu paya'cho. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa in'jan'choma in'jan'da tsu tsangae opatsse canse'faya'cho. \v 7 Majandeccu ai'vo in'jan'choma ti'tsse in'jan'da Chigama chi'ga'chondeccu tsu. Tsendeccuja Chiga manda'choma'qque chi'gapa ñoa'me manda'cho suqquia'caen tsoñe osha'fambi. \v 8 Tsa'caen ai'vo in'jan'choma tsoñe in'jamba Chiga in'janqquia'caen tsoñe osha'fambi. \p \v 9 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa que'i injama'choni canse'ninda qui que'ija ai'vo in'jan'choma catipa Chiga Qquendya'pa in'jan'choma in'jamba canse'faya. Tsa'ma Cristo Qquendya'pa a'ini can'jembian'da tsendeccuja Cristo a'imbi tsu. \v 10 Que'i ai'voja egae tsincon'cho'ye tsu pa'fa. Tsa'ma Cristo que'ini can'jen'ninda Chiga que'ima ño'ame tsonsi que'i qquendya'paja canse'faya. \v 11 Chiga Qquendya'pa tsu Jesucristoma pa'cho'ye ccase qquendyaen. Tsa Chiga Qquendya'pa que'i injama'choni can'jen'ninda Chigaja que'i ai'voma'qque tsa'caen Tise Qquendya'pai'ccu ccase qquendyaeña cuna a'ive dapa canse'faye. \p \v 12 Faengasundeccu, tayoeta tsu egae tsincoñe injienge, tisu ai'vo in'jan'cho manda'jesi. Toya tsu tsa ingima manda'suja jin; tsa'ma ja'ñonda tsa manda'suja ingi ai'vombi tsu. \v 13 Nane ai'vo in'jan'choma in'jamba tson'da qui tsangae pa'faya. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi que'i ai'vo in'jan'choma cati'ta ñoa'me qui canse'faya. \p \v 14 Poiyi'cco majama Chiga Qquendya'pa angacan'chondeccuja Chiga dushundeccu tsu. \v 15 Que'ini can'jen'cho Chiga Qquendya'paja ega na'sia'caen panshaen mandambi cuintsu que'i ccase dyojo'cco canse'faye. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi Chiga dushundeccuve dapa Tisenga su'fa: “¡Ingi Yaya qui!” \v 16 Tsa'caen afa'je'nijan Chiga Qquendya'pa'qque fae'ngae ingi qquendya'pai'ccu conda'je ingija Chiga dushundeccu. \v 17 Ingija Chiga dushundeccupa gi Tise dutssi'yenga afe'choma isu'faya. Fae'ngae gi Jesucristoi'ccu isu'faya. Nane fae'ngae Tise Dutssi'ye Jesucristoi'ccu ja'ño vana'jen'da gi tisei'ccu Chiga osha'cho ñotssiama isu'faya. \p \v 18 Ja'ñoñi gi vana'jen'fa. Tsa'ma jai'ngae Chiga ñotssiama attepa ñoa'me gi ja'ño vana'jen'choma me'i'onqquia'caen aqque'pa'faya. \v 19 Pa'cco Chiga agattoen'cho tsu ñoa'me in'jamba ronda'je Chiga dushundeccu ti'tsse'tssia've daya'cho a'tama atteye. \v 20 Nane osha'cho agattoen'choja dañonge'cho tsu. Agattoen'choja tisuma dañombi. Tsa'ma Chiga tsu tsa'caen in'jamba antte cuintsu dañongepa ronda'jesi Tise ccase ñoñañe. \v 21 Chiga dushundeccu ti'tsse'tssia've daya'cho a'ta napisi tsu agattoen'cho'qque fae'ngae ti'tsse ñotssiave da'faya. Nane pa'cco agattoen'cho tsu congo'masiave daya. \p \v 22 In'jan'fa gi pushesu aiye'jeqquia'caen pa'cco Chiga agattoen'choja toya ronda'jepa vana'jen'fa. \v 23 Nane agattoen'choja tisuyi vana'jembi. Tsa'ma ingi'qque vana'jen'fa. Ñoa'me Chigaja jai'ngae ingi ai'voma'qque ccase qquendyaeñe qquen supa canjaen'chove Tise Qquendya'pama inginga afe. Tsa'caen in'jamba gi injama'choni ñombi'yepa in'jan'fa junde ingi ai'voma ccushaensi Chiga dushundeccuve a'tatsse daye. \v 24 Chiga dushundeccuve daye qquen in'jamba gi ccusha'fa. Tsave gi toya ronda'je'fa. Nane a'ija tise jongoesuve ronda'je'choma isupa an'bian'da ti'tsse tsu ron'da'faya'bi. ¿Ma'caen gi tayo isupa an'bian'da toya ronda'jeya? \v 25 Tsa'ma toya isumbi'ta opatsse gi ronda'je'faya'cho. \p \v 26 Toya'caen ingi quin'su mechosi Chiga Qquendya'paja ingima fuite'je. Nane ingija ma'caen jongoesuve Chigama iñajañe atesu'fambi. Injama'choni ñombi'yepa afaye oshambisi Chiga Qquendya'pa ingi injama'cho in'jan'choma atesupa ingi afaye oshambima'caen tansintsse Chigama iñajan. \v 27 Chiga Quitsaja ingi injama'cho in'jan'choma atesupa Chiga Qquendya'pa iñajan'choma'qque in'jan. Nane Chiga Qquendya'paja Chiga in'janqquia'caen tsu Chigama iñajan cuintsu Tise've in'jan'chondeccuma fuiteye. \s1 Jesúsve in'jamba ti'tsse gi patsu'fa \p \v 28 Atesu'fa gi ma'caen Chiga tayo in'jamba majan a'ima ttu'se'choma cuintsu Tise in'jan'chondeccuve da'faye. Tsendeccu Chigama ñotsse in'jansi Chigaja osha'cho ñotssiama tise'panga antte. \v 29 Nane Chigaja tsa'caen tayoe in'jamba ingi toya meinte ingine tsa'caen antte cuintsu Jesucristoa'caen da'faye. Tsa'caen tsu in'jan cuintsu Jesucristoja ingi poiyi'ccombe joccapitssia quindyave daye. \v 30 Majama tsa'caen meinte in'jamba Tiseja ttu'se. Majama tsa'caen ttu'sepa antte cuintsu ño'ame da'faye. Majan tsa'caen ño'ame dasi Chigaja tsendeccuma ti'tsse'tssia've tson. \p \v 31 Tsa'caen tso'ninda ¿jongoe qquen gi su'faya? Chiga ingima in'jan'ninda ¿majan tsu ingima patsuyeja osha? \v 32 Nane Chiga Quitsaja ingima in'jamba se'pimbe'yi Tise Dutssi'yema afe cuintsu tsaja papa ingima ccushaeñe. Ñoa'me tsu Chigaja Jesucristoi'ccu fae'ngae osha'choma inginga afeya. \v 33 Chiga tayo Tise in'jamba ttu'se'chondeccuja ño'a'fa qquen su'nijan ¿ma'caen tsu cca'ija ingima afase'faya? \v 34 ¿Nane majan tsu ingima qquen suye oshaya: “Toya qui egae tsincomba shacapa'fa”? Me'i'on tsu. Tayo tsu Jesucristoja pa ingi egae tsincon'chone. Papa qquendyapa ja'ño Chigai'ccu mandapa ingine Chigama iñajan'jen. \v 35 Cristo tsa'caen ingima in'jansi ¿majan tsu Tisema se'piya? Me'i'on tsu. Ingi injama'choni qquepa vana'jen'ni'qque toya tsu tiseja ingima ñotsse in'jan. Cristove in'jansi faesu ingima ñoa'me noñangian'fa'ni'qque toya tsu Cristoja ingima ñotsse in'jan. Toya'caen qquipoe'supa, sarupa me'ccopa, ega'ni can'jemba, nane pa'ni'qque toya tsu Cristoja ingima ñotsse in'jan. \v 36 Nane Chiga Tevaen'jenjan qquen tsu su: \q1 Chigave in'jansi pa'cco a'ta ingima fi'ttiye ttatta'je'fa. \q1 Ingimajan ovejama'caen aqquia fi'ttiqque'su qquen tsu in'jan'fa. \p \v 37 Tsa'ma osha'chone tsa'caen vana'jemba gi ñoa'me ti'tsse patsu'fa Jesucristo ingima ñotsse in'jansi. \v 38 Tsa'cansi ñoa'me gi in'jan Chiga ñama in'jansi me'i'on tsu Tisema se'piya'chove. Nane ña pa'ninda, toya'caen ña canse'ni'qque Chigaja ñama in'jan. Sefacconi'su Chigama shondosundeccu ni sefacconi'su nasundeccu ni va andeni'su nasundeccu'qque Chiga ñama in'jansi se'piye osha'fambi. Ja'ño tson'jen'cho ni jai'ngae tsoña'cho \v 39 ni sefacconi jincho ni ande tsosini jincho Tisema se'piye osha'fambi. Nane Chiga ingima in'jansi me'i'on tsu pa'cco Chiga agattoen'cho Tisema se'piye osha'faye. Ingi Na'su Jesucristove in'jansi tsu Chigaja tsangae ingima in'jan. \c 9 \s1 Chigaja israendeccuma an'bian'cho \p \v 1 Ñajan Jesucristo a'i gi tansintsse condase. Afopoembi gi. Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi gi in'jan ña su'choja tansintssi. \v 2 Ñajan ñombi'yepa gi injama'cho tsosipie tsangae ñombi'ye anttéye. \v 3 Nane ña faenga'su israendeccu Cristove in'jamba ccushaye ñoa'me in'jamba gi ñombi'ye. Nane tisuma afepa Cristo'ye catiyepa tsangae qqueye qquen gi asi'ttaen tsa'caen tsomba osha'ta tise'pama ccushaeñe. \v 4 Tsendeccuja ñoa'me tayopi'su ccashe'ye Israe'su dutssiyendeccu. Tsa'cansi Chigaja tise'pama afa “Ña dushundeccu.” Toya'caen Chigaja a'tatssia've tise'pai'ccu can'jen. Chigaja Tise a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choma israendeccunga conda. Tise manda'choma'qque conda. Ma'caen Chigama iñajaña'chove atesiamba jai'ngae ñotsse tsoña'chone'qque condase. \v 5 Israendeccuja tayopi'su joccapitssia coenzandeccumbe dushundeccu tsu. Tsendeccune tsu Cristoja ji. Nane a'ive dasi israe a'i isu'cho tsu. Cristoja Chiga tsu, osha'choma joccapitssia. Tsangae Tisema ñotsse afa'faja. Tsangaeyi. \p \v 6 Shacambi tsu Chigaja Tise israendeccunga su'choma tsoñe. Ingi tayopi'su ccashe'ye Israelja tsain'bio dushundeccuve an'bian. Tsa'ma poiyi'cco Israel dushundeccuja ñoa'me Chiga in'jan'cho israendeccumbi tsu. \v 7 Nane poiyi'cco ingi tayopi'su ccashe'ye Abraham dushundeccuja tise in'jan'cho dutssiyendeccumbi tsu. Tsa'ma Chigaja Abrahamma su “Isaacja ñoa'me que dutssi'ye tsu. Tsai'ccu qui queja a'ima atapoeña.” \v 8 Qquen pañamba gi in'jan'fa poiyi'cco majan Abraham dushundeccuja Chiga dutssiyendeccumbi tsu. Tsa'ma majan a'i Chiga Abrahamma su'chove in'jamba tsendeccu tsu ñoa'me Chiga dutssiyendeccu. \v 9 Qquen tsu Chigaja Abrahamma ñoa'me su: “Faesu canqque'fani ja'ñoa'caeñi Ña jisi tsu que pushe Saraja du'shuve isuya.” \p \v 10 Toya'caen ingi tayopi'su ccashe'ye Isaac Rebecama pushesi Rebecaja dos du'shuve isu. \v 11-13 Tsa'ma toya isumbi'te, nane du'shu ni ñotsse ni egave tsombi'te, Chigaja Tisu in'jan'choma canjaeñe in'jamba Rebecama su: “Coenza tsu chu'ama shondocaña.” Toya'caen cca'tti Chiga Tevaen'jengae Chigaja su: “Jacobma in'jamba gi Esaúma chi'ga.” Chigaja toyi'te tsa'caen in'jamba su'chopa tsa'caen tson. Nane a'i tson'jen'choma in'jambipa Tisu majame in'jamba tsu ttu'se. \p \v 14 Tsonsi ¿jongoe qquen gi su'faya? ¿Chigata ti ega fae a'ima in'jamba faesuma chi'ga'ta? Me'i. Egambi tsu. \v 15 Tsa'ma Chiga ñoa'me joccapitssiaja Moisésnga su: “Majama ña mende'yeye in'jamba tsama gi mende'ye.” \v 16 Tsa'caen tsonsi a'i in'jan'cho ni a'i tson'cho Chiga in'jan'choma cambiañe oshambi. Tsa'ma Chiga tsu ingima mende'yepa in'jan. \v 17 Chiga Tevaen'jenga Chigaja Egipto ande'su na'su Faraónma su: “Quema gi ccutsian Egipto ande'su na'suve poi a'inga canjaeñe ña osha'choma oshacho'chove. Tsa'cansi tsu poi ande'su aindeccu ñama pañamba in'jan'faya.” \v 18 Chigaja tsa'caen majama mende'yeye in'jan'da mende'ye. Tsa'ma majama se'pi'suve tsoñe in'jan'da tsa'caen tsu Tiseja tsa a'ima manda antte. \p \v 19 Tsa'caen tsomba ¿ma'caen tsu Chigaja “A'ija shacapa'fa” qquenjan suye osha? ¿Majan tsu Chiga in'jan'choma ccaningae tsoñe osha'fa? \v 20 Que'i tsa'caen asi'ttaemba iñajampaña'da ¿majan qui queja? Queja aqquia a'i. ¿Ma'caen qui Chigai'ccu afacco'fa? ¿Apichata ti afaye osha apive pipi'suma: “¿Ma'caen qui qquenjan ñama pi'pi?” qquen suye'ta? \v 21 Me'i, tsa'ma pipi'suja ñoa'me na'su tsu. Ma'caen in'jan'da tsa'caen tsu pi'pi. Nane in'jan'da fae pafu'choma dos apive pi'piye osha –fae'ccoja ñotssiama ppiñaña'cho– faesuja aqquia cati'je'choma ppiñaña'cho. \p \v 22-23 Chiga a'ima tsa'caen tson'jen'ninda ¿jongoesie qui iyicca'ye'fa? A'ija apiacan'fa tsu. Tayopi Chigaja majama mende'yepa in'jan cuintsu ñotssiave tsoñe. Tsa'ma cca'indeccuja egae tsincomba Chiganga catiyeya'chondeccu tsu. Chigaja osha'choma oshachopa tsendeccuma iyicca'ye'ta tise'pa injama'choma somboeñe in'jan. Tsa'ma iyu'umbe'yi ronda'je Tise joccapitssia'ma Tise in'jan'chondeccunga canjaeñe. Chiga tsa'caen mende'yepa ronda'je'ninda ¿jongoesie qui se'pi'fa? \v 24 Nane ingija Tise in'jan'chondeccu gi. Tiseja ingima ttu'se, majan israendeccuma, majan israembindeqquiama. \v 25 Qquen tsu Chigaja su Chiga Aya'fa afa'su Oseas tevaen'jenga: \q1 Majan a'i ñambembi'ma gi “Ña a'i” qquen suya. \q1 Majan in'jambi'choama gi “Ña in'jan'cho” qquen suya. \q1 \v 26 Toya'caen ma'ttinga tise'pane conda: “Que'ija Chiga a'imbi.” \q1 Tse'ttinga tsu tise'pama afaya: “Que'i qui ñoa'me Cansia Chigambe dutssiyendeccu'fa.” \m \v 27 Toya'caen tsu Chiga Aya'fa afa'su Isaíasja qquen israendeccune condase: “Israendeccuja tsain'bio a'i tsu; nane marni'su sisipa shequeqquia'ca'on. Tsa'ma aqquia re'riccoyi tsu ccusha'faya. \v 28 Ñoa'me tsu Chigaja poi ande'su a'ima catiye qquen su'ta Tise quin'sui'ccu junde tsa'caen tsoña.” \v 29 Toe Isaías tsu qquen su: \q1 Sefacconi'su sundarondeccumbe na'su ingi dushundeccuma ccushaembiecan'da \q1 ñoa'me gi Sodoma, Gomorra canqque'su aindeqquia'caen metsse sefa'faye'can. \s1 Israendeccuja ñotsse condase'choma paña'ma qque'fa \p \v 30 Tsonsi ¿jongoe qquen gi su'faya? Israembindeqquiaja Chigama tta'ttambipa ni osha'choma tson'fambi ño'ame daye. Tsa'ma Chigaja tsendeccuma ño'ame tson. Nane Jesucristove in'jamba tsu ño'ame da'fa. \v 31 Israendeccuja Chiga manda'choma pañamba tsa'caen ño'ame daye qquen tsu in'jan'fa. Tsa'ma pa'ccoma tsa'caen tsoña oshambipa toya tsu shacapa'fa. \v 32 ¿Micomba tsu tsa'can'fa? Tise'pa injama'choi'ccu Chigave in'jambipa tise'pa tson'choi'ccuyi Chiganga catseye in'jan'fa. Tsa'camba tsu qque'fa. Nane patu'ye zucco panshan amppiqquia'caen tsu qque'fa. \v 33 Qquen tsu Chiga Tevaen'jenga su: \q1 Zión canqqueni gi a'ima ccutsian. \q1 Patuma ccuiñasi a'i zucco panshan amppiqquia'caen tise'ye tsu qque'faya. \q1 Tsa'ma tise've in'jan'chondeccuja injama'cho qque'faya'bi. \c 10 \p \v 1 Faengasundeccu, ñoa'me injama'chone gi in'jan cuintsu israendeccu ccusha'faye. Tsa'caen in'jamba gi tise'pane Chigama iñajan'jen. \v 2 Tise'paja ñoa'me Chiganga catseye in'jan'fa qquen gi in'jan. Tsa'ma ma'caen catseya'chove atesu'fambi. \v 3 Nane Chiga a'ima ño'ame tsoña'chove atesu'fambi. Tsa'caen atesumbipa tisutsseyi ño'ame daye qquen vana'jen'fa. Tsa'caen tson'jemba tsu chi'ga'fa cuintsu Chiga tise'pama ccushaeñe. \v 4 Tsa'ma Jesucristo jisi Moisés manda'choja tayo pasa cuintsu poiyi'cco majan Jesúsve in'jan'da ño'ame da'faye. \p \v 5 Manda'choi'ccu ño'ame daya'chone Moisésja qquen tevaen: “Majan a'i pa'cco manda'choma pañamba tson'da, tsa tsu canseya.” \v 6 Tsa'ma Chigave in'jamba ño'ame daya'chone qquen tsu su: “Que'i injama'choni qquen in'jan'fajama: ¿Majan tsu sefacconi jaya Jesucristoma vani andiañe? \v 7 Toya'caen qquen in'jan'fajama: ¿Majan tsu ande tsosini jaya Jesucristoma pa'chondeccu'ye somboeñe?” \v 8 Tsa'caen su'ta ¿jongoesu qquen tsu suye in'jan? Qquen tsu suye in'jan: “Chiga Aya'fata tsu ñoa'me pporotssi. Tayo qui pañamba an'bian'fa que'i injama'choni. Tsane qui tayo afa'je'fa.” Nane ingi que'inga condase'choja Cristove in'jamba ñotsse condase'cho tsu. \v 9 Que'i aya'fai'ccu: “Jesúsja ña na'su” qquen supa tisu injama'choi'ccu “Chigaja Jesúsma pa'chondeccu'ye qquendyaen” qquen in'jan'da qui ccusha'faya. \v 10 Nane injama'choi'ccu in'jaña'cho cuintsu Chigaja suye: “Queja ño'a.” Toya'caen tisu aya'fai'ccu Jesúsve in'jan'choma condaseya'cho cuintsu Chiga que'ima ccushaeñe. \p \v 11 Chiga Tevaen'jen tsu su majan Tise've in'jan'chondeccuja injama'choni qque'faya'bi. \v 12 Nane israendeccu israembindeqquia'qque fae'nga'fa. Fae na'su tsu israendeccune, israembindeqquiane na'su. Tiseja poiyi'cconga ñotsse afeye atesu, majan Tisema iñajan'nijan. \v 13 Tsa'caen tsu tevaen: “Poiyi'cco majan ccushaye in'jamba Na'suma iñajan'fa'ninda Chigaja ccushaeña.” \v 14 Tsa'ma ¿ma'caen tsu Na'su Chigama iñajan'faya toya Tise've in'jambi'ta? Toya'caen ¿ma'caen tsu Chigave in'jan'faya toya Tisene pañambi'ta? ¿Ma'caen tsu paña'faya Chiga Aya'fama afa'su jimbian'da? \v 15 Toya'caen ¿ma'caen tsu afa'suja jipa condaseya majan tisema moembian'da? Nane Chiga Aya'faja qquen tsu su: \q1 Chiga Aya'fama afasundeccu tsui jiñasi ñoa'me gi avujatssi'fa. \q1 Nane opatsse canseya'chove ñotsse condase'choma tsu condase'fa. \p \v 16 Tsa'ma va ccushaya'chove ñotsse condase'choma paña'ma majanjan in'jan'fambi. Nane Isaías qquen tsu su: “Na'su, ¿majan tsu ingi condase'choma paña'fa?” \v 17 Tsa'ma toyayi ingi condase'jesi a'ija Cristone paña'fa. Pañamba tsu Cristove in'jan'faya. \p \v 18 Tsa'ma ñajan que'ima iñajampaña: ¿Ñoa'me ti israendeccuja Chiga Aya'fama paña'fambi? Me'i, ñoa'me tsu paña'fa. Nane Chiga Aya'faja su: \q1 Tise'pa candusian'choma poiyi'cco a'i paña'fa. \q1 Nane sefacco já furichoni tise'pa condase'choja napi. \m \v 19 Toya'caen gi iñajampaña: ¿Ñoa'me ti israendeccuja paña'ma in'jan'fambi? Nane Moisés tevaen'jenga Chigaja su: \q1 Ñajan israembindeqquiama ccushaensi qui que'ija injama'choi'ccu se'pi'faya. \q1 Manda'choma pañambindeqquia ccusha'fasi qui que'ija iyicca'ye'faya. \m \v 20 Toya'caen omboe cca'tti Isaías tevaen'jenga Chigaja su: \q1 Ñame tta'ttambindeqquia tsu Ñama atte'fa. \q1 Ñame iñajampañambindeqquianga gi Ñajan Tisuma canjaen. \m \v 21 Tsa'ma israendeccune Chigaja su: “Ñajan a'ima in'jamba pa'cco a'ta tise'pama ttu'se'ni'qque pañambipa ñama iyicca'ye'fa.” \c 11 \s1 Majan israendeccuja ccusha'fa \p \v 1 Tsomba tse'i ¿ñoa'me ti Chigaja Tise in'jan'cho israendeccuma tsangae cati? Me'i. Ña'qque israe'su a'i. Ñajan Abraham dutssi'yembe Benjamín a'i. \v 2 Tayopi Chigaja israendeccuma in'jamba Tise a'ive tsendeccuma ttu'se. Ttu'sepa ja'ño tise'pama cátimbi. ¿Injan'jen'fa ti qui Chiga Aya'fa tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Elíasne su'choma? Nane Elíasja Chigama iñajamba israendeccu egae tsincon'chone qquen sendan'daen: \v 3 “Na'su, israendeccu tsu que Aya'fama afasundeccuma fi'tti'fa. Quenga iñajan'jen'choma'qque asitta cati'fa. Jo'su ñañi gi tisuyi ccushasi ñama'qque tsu fi'ttiye in'jan'fa.” \v 4 Tsa'caen susi Chigaja tisenga su “Siete mil a'ima gi ttu'se ñambendeccuve. Tsendeccuja ñoña'cho chiga'can Baalnga ccarupa iñajan'fambi.” \v 5 Ja'ño'qque tsa'caen. Toya tsu can'jen'fa majan israendeccu, Chiga in'jamba ttu'se'chondeccuja. Aqquia afeqquia'caen Chigaja tise'pama ccushaen. \v 6 Tsa'ma Chiga tsa'caen tise'pama ttu'sepa ccushaen'ninda ñoa'me barembi tsu tise'pa pa'cco manda'choma pañamba tson'jen'cho. Nane manda'choma pañamba tsomba ccushaya'choecan'da ñoa'me Chiga aqquia afe'choja barembi'ye'can. \p \v 7 Tsa'caenda ¿micomba tsu poiyi'cco israendeccu Chiga in'jan'choma isu'fambi? Nane majama Chiga ttu'sesi tsendeccuja isu'fa. Tsa'ma isumbindeqquiaja pañañe in'jambipa ti'tsse sumbie da'fa. \v 8 Chiga Tevaen'jen qquen tsu su: “Chigaja manda antte cuintsu injamambie da'faye. Tso'fei'ccu Chiga canjaen'choma atte'ma in'jan'fambi. Tsosinai'ccu Chiga Aya'fama paña'ma in'jan'fambi. Tsa'cañi tsu ja'ño a'ta'qque.” \v 9 Toya'caen David'qque tayopi qquen tsu su: \q1 Anttéja cuintsu osha'choma an'biamba injanga cansepa \q2 quendecco'chonga indiyeqquia'caen tise'paja qque'faye. \q1 Vacho'vanga indiyeqquia'caen tsu tise'pa injama'cho zucco'faya. \q1 Tsa'caen zucco'fasi Chigaja tise'pa injama'choma somboeña. \q1 \v 10 Anttéja cuintsu binime dapa attembe can'faye; \q1 a'i tssai'a andu'choma puntssamba anduqquia'caen tsangae vana'jen'faye. \s1 Israembindeqquia ccusha'fa \p \v 11 Ja'ño, israendeccu zuccopanshan amppiqquia'caen qque'ta ¿tsangae ti qque'fa? Me'i. Tsa'ma tise'pa qque'fasi israembindeqquia pañamba ccusha'fa. Israembindeqquiaja tsa'caen ccusha'fa cuintsu israendeccu'qque tise'pa'caen ccushaye in'jan'da tise'panga ma'de'faye. \v 12 Israendeccu qque'fasi poi andesundeccu gana'fa. Israendeccu ccaningae jacansi israembindeqquiaja Chiganga catse'fa. Israembindeqquia tsa'caen ganasi israendeccu ccase Chiganga catse'ninda poiyi'cco tsu ñoa'me ti'tsse avujatssi'faya. \p \v 13 Que'i israembindeqquianga gi vama condaye in'jan. Chiga ñama moensi gi que'ima atesian'jen. Ñajan israembindeqquianga Jesúsne afa'su. Tsa'camba ti'tsse gi israembindeqquianga condase \v 14 osha'ta ña aindeccuma'qque in'jaeñe. Nane tsa'caen in'jaensi tise'pa'qque israembindeqquianga ma'de'ta fae'ngae Jesucristove in'jamba ccusha'faya. \v 15 Chiga israendeccuma catisi poi ande'su aindeccu pañamba Chiganga catse'fa. Tsa'cansi israendeccu ccase Chiganga catse'ta ñoa'me tsu pa'chondeccu qquendya'pa canseqquia'caen Chigave in'jamba canse'faya. \v 16 Panme ñoñañe ma'dyi'cho'suma enttingeve isupa Chiganga afe'nijan ñoa'me tsu pa'cco ma'dyi'cho Chigambe. Toya'caen quini'cco setsa'fa Chigambeta ñoa'me tsu pa'cco quini'jin Chigambe. \p \v 17 Chigaja majan israendeccuma olivo quini'cco ttembama'caen chattusi catiye'chondeccu tsu. Tisema catipa faesu tsampi'su olivo quini'cco ttembama ancaensi setsaqquia'caen que'ija Chiga a'ive dapa canse'fa. Ancan'cho quini'cco ttemba setsa'fama isupa canseqquia'caen que'ija Chigai'ccu can'jemba Tise ñotssiama isu'fa. \v 18 Tsa'ma que'ija israendeccuma bove ñotssi qquen in'jan'fa. Tsa'caen patsuye in'jan'da ñotsse in'jan'faja: Ttembaja setsafama quiñaembi. Tsa'ma setsafa tsu ttembama quiñaen. \p \v 19 Tsa'ma majanda qui patsupa qquen afa'je: “Ju, ttembama chattuqquia'caen israendeccuma cati cuintsu ñama ancaeñe.” Tsa'caen afa'ta \v 20 ñotsse in'jan'faja: Israendeccu Chigave in'jambisi Chigaja tise'pama cati. Que'ija Chigave in'jansi Tiseja que'ima in'jan. Tsa'cansi patsu'fajama. Tsa'ma dyoe'sui'ccu Chigave in'jamba canse'faja. \v 21 Na'su Chiga tsa'su quini'cco ttembama cati'ninda injama'tse Tise que'ima'qque catisa'ne. \p \v 22 Que canjan. Chigaja ñoa'me ñotssipa Tiseja injama'choma somboen'su. Nane qque'chondeccu injama'choma somboemba que'ima ñotsse tson. Tsa'ma que'i'qque Chiga in'janqquia'caen canse'faya'cho Tise que'ima'qque catisa'ne. \v 23 Toya'caen israendeccu ccase Chigave in'jan'ninda Chigaja ccase tsendeccuma in'jaña. Ttembama ccase quini'cconga setsaenqquia'caen Chigaja osha qque'chondeccuma ccase in'jañe. \v 24 Nane Chiga agattoen'ma'caen tsampi'su olivo ttembama chattupa a'i jomba olivonga ancaen'fa. Tsa'caen ancaenqquia'caen que'ija israembindeqquia Chiga a'ive da'fa. Tsa'ma jomba olivo ttembama tise agattoen'cho olivonga ccase ancaenqquia'caen israendeccu ccase Chigave in'jan'faye bove ñotssi tsu. \s1 Israendeccuja jai'ngae ccusha'faya \p \v 25 Faengasundeccu, toya condambi'choama gi que'inga condaye in'jan que'i israendeccuma ti'tsse patsu qquen in'jan'fasa'ne. Nane majan israendeccuja pañañe in'jambipa injamambie da'fa. Tsa'ma tsangae tsa'caen da'fambi. Aqquia tsu tsa'caen da'fa cuintsu israembindeqquia, poiyi'cco majan Chiga tayo in'jamba ttu'se'chondeccu, pañamba Chigave in'jan'faye. Tsendeccu tsa'caen in'jan'fasi \v 26 poiyi'cco israendeccu'qque ccusha'faya. Nane Chiga Tevaen'jen tsu su: \q1 Ccushaen'suja Zión canqqueni jiya. \q1 Jipa Jacob aindeccu egae jincho'choma ccuchaya. \q1 \v 27 Ña tise'pai'ccu tsangae injancco'cho tsu qquen: \q1 “Tise'pa egae tsincon'choma gi joqquitssiaña.” \p \v 28 Israendeccuja ñotsse condase'choma chi'gapa Chigama'qque chi'ga'fa. Tsendeccu tsa'caen chi'gasi Chigaja antte cuintsu que'i Tise've in'jamba ccusha'faye. Tsa'ma Chigaja tayopi'su israendeccuma ñotsse in'jamba toya tsu tise'pa dushundeccuma'qque ttu'sepa in'jan. \v 29 Nane Chigaja a'inga afepa ccase itsaya'bi. Tiseja a'ima ttu'sepa catiya'bi. \v 30 Que'ija tayoe Chigama pañambipa qque'fa. Tsa'ma ja'ño israendeccu Chigama pañambipa qque'fasi Chigaja que'ima mende'yepa ccushaen. \v 31 Tsa'caen tsendeccu ja'ño Chigama pañambipa qque'fasi Chigaja que'ima in'jamba ccushaenqquia'caen tsu tise'pama'qque ccushaeña. \v 32 Nane Chigaja antte cuintsu poiyi'cco a'i fae'ngae Tisema pañambipa qque'faye. Tsa'cansi tsu qque'fa cuintsu Chiga tise'pama fae'ngae mende'yepa ccushaeñe. \p \v 33 Chigaja ñoa'me'qque osha'choma an'bian. Ñoa'me pa'tssima atesucho. Tiseja ñoa'me osha'chove in'jan'cho. Atesu'fambi gi Tise asi'ttaemba in'jan'choma. Ni Tise in'jamba tsoña'choma gi atesu'fambi. \v 34 Nane ¿majan tsu Chiga asi'ttaemba in'jan'choma atesu? ¿Majan tsu Chigama atesian? \v 35 ¿Majan tsu Chiganga o'tie afe cuintsu omboe Chiga tisenga afepoeñe'ja? \v 36 Chigaja osha'chove agattoemba Tise agattoen'choma qquendyaen cuintsu cansepa Chigaja ti'tsse'tssia qquen canjaeñe. Tsangae tsu Tiseja ti'tsse'tssia. Tsangaeyi. \c 12 \s1 Tisuma Chiganga afepa canseya'cho \p \v 1 Faengasundeccu ñajan que'ima iñajamba su: Chiga que'ima mende'yepa ccushaen'ninda tisuma tsu Tisenga afe'faya'cho cuintsu Chiga ma'caen tsoñe in'jan'da tsoñe. Chiga in'janqquia'caen cansepa qui egae jincho'chove mechopa Tisenga afe'faya'cho. Tsa'caen tsu Chigaja in'jan Tisema ñotsse iñajañe. \v 2 Va ande'su a'i in'jan'choma in'jan'fajama. Tsa'ma Chiga cuna injama'choma que'inga afe'ninda cuna a'ive qui da'faya'cho. Tsa'caen dapa qui Chiga in'jan'choma atesu'faya. Nane Chiga in'jan'choja ñotssia. Ñotsse in'jamba in'jan'cho tsu. Ñotsse tsu naniñeña. \p \v 3 Chiga ñama in'jamba atesiañe mandasi gi que'i poiyi'cconga qquen atesian'jen: Tisupa panshaen injama'pa qquen in'jan'fajama. Tsa'ma poiyi'cco, Chiga que'ima in'jaenqquia'caen, tisupama in'jaña'cho. \v 4 Ingija ai'vo'fa. Ingi ai'voja osha'cho oya'je'choi'ccu fae'ngae ñoñamba jincho. Tsa'ma poi ai'vo jincho'cho tsu ccaningae oyapa sema'jen'cho. \v 5 Tsa'caeñi ingi'qque tsain'bio gi Cristoi'ccu fae'ngae ñoñamba jincho'fa. Poiyi'cco gi tisupapora fuitecco'faya'cho. \p \v 6 Chigaja ma'caen afeye in'jan'da tsa'caen afepa in'jaensi gi poiyi'cco ccaningae tsoñe osha'fa. Tsa'caen oshapa gi qquen tson'faya'cho. Chiga Aya'fama afasundeccu tsu ma'caen Chiga tise'pama in'jaen'nijan Chiga Aya'fama afa'faya'cho. \v 7 Fuitesundeccu tsu ñotsse fuite'faya'cho. Atesiansundeccu tsu atesian'faya'cho. \v 8 Candusiansundeccu tsu candusian'faya'cho. Fuiteye afesundeccu tsu se'pimbe'yi faesunga afe'faya'cho. Majan na'sia'caen mandasundeccu tsu ñotsse in'jamba manda'faya'cho. Majan faesuma mendeye'chondeccu tsu avujatsse fuite'faya'cho. \s1 Cristove in'jamba canse'faya'cho \p \v 9 Afopoembe'yi tisupapora ñotsse injancco'faja. Osha'cho egama chi'gapa osha'cho ñotssiama in'jan'faja. \v 10 Antiama in'janqquia'caen tisupapora ñotsse injancco'faja. Tisupapora tisuma bove ñotssi qquen in'jamba tisema ñotsse afa'faja. \p \v 11 Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi noen'gembe'yi quinsetsse Na'su Chiga sema'jen'choma sema'faja. \p \v 12 Chigaja osha'cho ñotssiama que'inga tsoña qquen in'jamba avujatsse canse'faja. Vana'je'an'qque opatsse canse'faja. Anttembeyi Chigama iñajan'faja. \p \v 13 Faesu Cristove in'jan'chondeccu jongoesuve shaca'nijan tise'pama fuite'faja. Cca'indeccu pasia'su ji'nijan tise'pama in'jamba ansundian'faja. \p \v 14 Cca'indeccu que'ima vanaen'jen'ni'qque afasembe'yi tise'pama ñotsse afa'faja. Nane Chigama iñajan'faja cuintsu tise'pama ñotsse tsoñe. \p \v 15 Cca'indeccu avujatssi'fa'ninda fae'ngae avujatssi'faja. Tsa'ma cca'indeccu ñombi'yepa ina'jen'fa'ninda tise'pama mende'yepa fae'ngae i'na'faja. \p \v 16 Fae'be injama'choa'caen canse'faja. Patsumbipa dyombi'tsseyi majan bove'ccoama fuite'faja. Tisuja injama'pa qquen in'jan'fajama. \p \v 17 Faesu que'ima egae tsonsi ccane'qque tsa'caen egae tson'fajama. Tsa'ma poiyi'cco a'i caña'jen'ni ñotsse tson'choveyi tson'faja. \v 18 Nane ma'caen que'inga anttesi tsoñe osha'ta tsa'caen tsomba poiyi'ccoi'ccu ñotsse opatsse canse'faja. \v 19 In'jan'chondeccu, faesu que'ima egae tsinconsi ccane'qque tisema egae tsincon'fajama. Tsa'ma antte'faja cuintsu Chiga Quitsa tsa egae tsincon'suma iyicca'yepa iyu'uye. Na'su Chigaja qquen su'choma tayo tevaen: “Ña gi injama'choma somboen'su. Egae tsincon'suma gi egae tsoña.” Tsa'caen tsu Na'suja su. \v 20 Toya'caen tsu su: “Que'ima iyiccaye'su qquipoe'suninda tisema cui'ña'faja. Tise aña'cho mechoan'da o'fian'faja. Tsa'caen tso'ninda tiseja ansangepa ñoquiya.” \v 21 Cca'indeccu que'ima egae tsinconsi ccane'qque egae tsinconjama egae tsincon'cho que'ima patsusa'ne. Tsa'ma ñotsse tsomba egae tsincon'choma patsu'faja. \c 13 \p \v 1 Poiyi'cco a'i tsu govierno manda'choma paña'faya'cho. Chiga Quitsa tsu ñoa'me poiyi'ccone na'su. Tise tsu quini'ccopa've afe'su. Ja'ño'su quini'ccopandeqquiaja Chiga antte'chondeccu tsu. \v 2 Tsa'cansi majan a'i quini'cco'pa manda'choma pañambi'ta Chiga antte'choma tsu chi'ga. Tsa'caen pañambisi Chigaja tise'pa injama'choma somboeña. \v 3 Quini'ccopandeqquiaja ñotsse tsonsundeccuma dyoñañe can'jen'fambi. Tsa'ma egae tsinconsundeccuma dyoñañe tsu can'jen'fa. ¿Goviernoma dyojombe can'jeñe'da ti qui in'jan'fa? Ñotsse canse'faja. Tsa'caen cansesi tsu goviernojan que'ima ñotsse afaya. \v 4 Nane Chiga tsu tsa'caen goviernoma manda cuintsu que'ima fuiteye. Tsa'ma egae tson'da tisema dyojo'faja. Goviernojan aqquia injanga injama'choma somboembi. Tsa'ma Chiga tsu egae tsinconsundeccuma iyicca'yepa tsa'caen goviernoma manda cuintsu tise'pa injama'choma somboeñe. \v 5 Tsa'cansi tsu goviernoma pañaña'cho. Aqquia dyo jangi paña'fajama. Tsa'ma ñoa'me injama'choi'ccu tsa'caen in'jamba paña'faja. \p \v 6 Toya'caen govierno impuestoma'qque tsa'caen injama'choi'ccu afepoeñe, in'jamba afepoeña'cho. Nane Chiga tsu goviernoma manda cuintsu que'ima fuiteye. Mandasi tsu tsa'caen tson'jen. \v 7 Nane pa'cco govierno impuestoma afepoen'faja. Govierno a'ima'qque ñotsse in'jamba paña'faja. \p \v 8 Faesuma shacaemba shacapa canse'fajama. Tsa'ma tisupapora ñotsse injanccopa canse'faja. Majanjan tsa'caen tisupapora in'jamba pa'cco manda'cho mandaqquia'caen tsu tayo tson. \v 9 Nane Chiga manda'choja qquen tsu su: “Tisunga antte'choma catijama. Fi'ttijama. Cca'najama. Faesune afopoenjama. Faesu an'bian'choma in'janjama.” Tsesu manda'cho, nane pa'cco Chiga manda'cho'qque va faesu manda'choi'ccu fae'ngatssi tsu: “Tisuma in'janqquia'caen tisupapora ñotsse in'jan'faja.” \v 10 Ñotsse injancho'ta tisupapora egae tsincon'faya'bi. Nane tisupapora ñotsse injanchota pa'cco Chiga manda'cho mandaqquia'caen tsu tson'faya. \p \v 11 Ingi ja'ño can'jeinte'su tson'jen'choma ñotsse atesu'faja. Anambe'yi qquendyaqquia'caen injama'choi'ccu in'jamba osha'choma atesupa canse'faja. Nane Jesucristove in'jamba gi ingima ccushaeña'choma ronda'je'fa. Tsa'ma ingima ccushaeña'choja pan tsu napiji. \v 12 Ñoa'me cosepa a'taqquia'caen tsu cose jinchoja pasaya. Tsa'caen a'ta'nijan jinge cose jinchoma catiqquia'caen egae tsincon'choma cati'faye. Tsomba Chiga a'tatssiani can'jen'faya'cho. Nane sundaro yoshava ondiccu'jema ondiccuqquia'caen gi Cristoma ejiamba tisia'caen a'tatssiani can'jen'faya'cho. \v 13 A'ta can'jenqquia'caen poiyi'cco a'i caña'jen'ni jinge Chiga in'janqquia'caen canse'faye. Panshaen fiestaeñe in'jamba qquejian'fajama. Ccusipa'fajama. Tsandie, pushesu anttembi'choa fae'ngae canse'fajama ni fae'ngae egae tsincon'fajama. Tisupaporai'ccu iyicco'fajama ni injama'choi'ccu se'picco'fajama. \v 14 Tsa'ma pa'cco ai'vo in'jan'choma chi'gapa Na'su Jesucristo cansepa canjaenqquia'caen canse'faja. \c 14 \s1 Faenga'suma afasejama \p \v 1 Majan a'i Cristove in'jan'ma toya shaca'ninda tisema ñotsse in'jan'faja. Tise'pa re'ricco ccaningae in'jan'ni'qque tsane afacco'fajama. \v 2 Que'i in'janqquia'caen majan a'ija qquen in'jan'fa: Cristo tisema ccushaensi osha'choma añe ñotssi. Tsa'ma cca'indeccuja Cristove in'jan'ma toya shacapa aqquia jombaveyi añe in'jan'fa. \v 3 Osha'choma an'suja jombaveyi an'suma chi'gambe'yi caña'cho. Toya'caen jombaveyi an'suja osha'choma an'suma afasembe'yi caña'cho. Tise'pa'qque Chiga in'jan'cho a'i. \v 4 ¿Micomba qui que'ija faesumbe sema'suja ega qquen su'fa? Nane sema'su shaca'ta, shacambi'ta, tise na'su tsu tisene in'jamba afa'su. Tsa'cansi tsu Na'su Cristo tise a'ima fuitepa shaca mechoe antteye osha. \p \v 5 Toya'caen: Majan a'ija fae a'ta faesu a'tama ti'tsse'tssi qquen tsu in'jan'fa. Cca'indeccuja poi a'ta fae'ngatssi qquen tsu in'jan'fa. Poiyi'cco tsu tisupa injama'choi'ccu ma'caen in'jan'da in'jan'faya'cho. \v 6 Nane majan a'ta ti'tsse'tssi qquen afa'suja Cristove in'jamba tsa'caen afa. Tsa'ma poi a'ta fae'ngatssi qquen afa'su'qque Cristove in'jamba tsa'caen afa. Toya'caen majan a'i Cristove in'jamba osha'choma an'jen'fa. “Chigaja ñotsse afe'je” qquen tsu su'fa. Tsa'ma cca'indeccu Cristove in'jamba majan aña'choma an'fambi. Tsendeccu'qque “Chiga ñotsse afe'je” qquen tsu su'fa. \p \v 7 Poiyi'cco gi canse'fambi ingi in'jan'choveyi tsoñe. Toya'caen pa'ta gi tisutsseyi in'jamba pa'fambi. \v 8 Nane toya canse'ta Na'su Cristo in'jan'chove tsu tson'faya'cho. Pa'a'qque Na'su Cristo tsa'caen in'jansi gi pa'faya'cho. Tsa'camba gi canse'ta, pa'a'qque Na'su Cristo a'i'fa. \v 9 Nane Cristoja papa ccase qquendya. Tsa'camba Tiseja cansendeqquia na'supa toya'caen pa'chondeccu na'su tsu. \p \v 10 Tsa'ma que'ija, ¿micomba qui “Faenga'suja ega tsu” qquen su'fa? ¿Micomba qui tisema afase'fa? Nane poiyi'cco gi Chiganga ccutsu'faya cuintsu Tise ingi injama'choma somboeñe. \v 11 Nane Chiga Tevaen'jenjan qquen su: \q1 Ña gi canse. Qquen tsu Na'su Chigaja su. \q1 Ña gi tansintsse conda'su. \q1 Ñoa'me poiyi'cco a'i tsu ñanga ccarundyai'faya. \q1 Poiyi'cco tsu “Chigaja ñoa'me ti'tsse'tssia” qquen su'faya. \m \v 12 Chiga Tevaen'jen tsa'caen susi gi in'jan'fa Chiga ingima iñajampañasi poiyi'cco gi tisu ma'caen tson'chone conda'faya. \s1 Faenga'su injama'choma qqueñajama \p \v 13 Tsa'camba tisupapora “Ega tsu” qquen in'jambe'yi can'faya'cho. Bove ñotsse jinge qquen in'jan'faye: Ingi faenga'suma qqueñambe can'faya'cho. Toya'caen: Egae tsombe can'faya'cho tise'pa'qque egae tsinconsa'ne. \v 14 Na'su Jesucristo ñama in'jaensi gi in'jan: An'masia aña'chota jimbi. Tsa'ma majan a'i “An'masia” qquen in'jan'ninda tisene tsu an'masia. \v 15 Que'i jongoesuma ansi que'i faenga'su tsaja an'masia qquen in'jamba injama'cho qque'ninda ñoa'me qui que'ija ñotsse in'jambe canse'fa. Injanga anjama que'i faenga'suma qqueñasa'ne. Nane tisema'qque ccushaeñe Cristoja pa. \v 16 Que'ine tsu ñotssi. Tsa'ma cca'indeccu “Ega tsu” qquen in'jan'ninda bove ñotssi tsu tsa'caen tsombe'yi can'jeñe cca'indeccu afasesa'ne. \v 17 Chigaja ingi na'suve dapa osha'cho asettu'choma in'jambi. Tsa'ma Tise Qquendya'pa inginga ca'nisi ñotsse canseya'cho. Tisupaporai'ccu opatsse avujatsse canse'faye tsu Tiseja in'jan. \v 18 Nane majan Cristoma pañamba tsa'caen cansesi tsu Chigaja tise'pama in'jan. Aindeccu'qque tise'pane ñotsse afa'je'fa. \p \v 19 Tsa'cansi jinge tisupapora fuiteccopa ñotsse opatsse canse'faye. Tsa'caen tsomba gi ti'tsse Chiga in'janqquia'caen canse'faya. \v 20 Que'i añe chi'ga'choma panshaen in'jan'fajama Chiga que'i injama'chonga tson'choma dañosa'ne. Nane pa'cco aña'cho tsu anqque'su. Tsa'ma que'i faengasundeccu “An'masia” qquen in'jan'ninda an'fajama tise'pama qqueñasa'ne. \v 21 Nane bove ñotssi tsu aña'choma ambipa, tse'tse'pama'qque cui'beyi canse'faye que'i faenga'sumbe injama'choma qqueñasa'ne. Tsa'caen tsu canse'faya'cho faenga'su egae tsinconsa'ne, tise Cristove in'jan'choma'qque catiansa'ne. \p \v 22 Que'i osha'choma añe ñotssi qquen in'jan'ninda ñotssi tsu. Tsa'caen in'jan'da Chiganga conda'faja. A'ija tise tson'choja ñotsse tson'cho qquen atesupa tise injama'choni shacapa'bipa ñoa'me avujatssiya. \v 23 Tsa'ma a'ija injama'choni ñotsse tson'chove toya atesumbe'yi injama'cho shacapa injanga an'da tsu tayo egae tsincon. Tiseja injama'choni toya ñotsse in'jambi'ma amba tsu shacapa. Nane a'ija osha'cho tson'chove tisu injama'choni toya ñotsse in'jambi'ma tson'da egae tsu tsincon. \c 15 \s1 Tisu in'jan'choma anttepa fuiteya'cho \p \v 1 Majan a'ija Cristove in'ja'an'qque toya tise'pa injama'choi'ccu pa'tssima in'jan'fambi. Tsa'cansi quinsetssia tsu quin'su mechoama fuiteya'cho. Ingija ñoa'me Cristove in'jamba tisu in'jan'choma anttepa tsendeccuma mende'yepa fuiteya'cho. \v 2 Tisu faenga'su in'janqquia'caen tsu tson'faya'cho tisema fuiteye. Nane tise'pama tsa'caen fuiteye osha'ta tsu tsa'caen ñotsse tsoña'cho cuintsu tise'pa'qque ti'tsse Jesúsve in'jan'faye. \v 3 Cristo'qque tisu in'jan'chove tsombi. Tsa'ma Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tiseja qquen afa: “Chiga Quitsa, cca'indeccuja quema chi'gapa ñama tsu afase'fa.” \v 4 Pa'tssi osha'cho tayopi Chiga su'choma tsu tevaen'fa ingima atesiañe. Tsama camba gi qque'faya'bi. Avujatsse Chiga su'chove in'jamba gi ronda'je'fa tsa'caen daya'chove. \p \v 5 Chiga tsu ingima in'jaen cuintsu qquembe'yi avujatsse Tise've in'jan'faye. Ña'qque in'jan cuintsu Chiga que'ima ti'tsse in'jaensi que'i poiyi'cco Jesucristo in'janqquia'caen fae'ngae avujatsse canse'faye. \v 6 Tsa'caen fae'ngae avujatsse cansepa qui fae aya'fa'caen Chiga Quitsama ñotsse afa'faya. Nane Chigaja ñoa'me ingi Na'su Jesucristo Quitsa tsu. \s1 Ñotsse condase'choma israembindeqquianga condase \p \v 7 “Chigaja ti'tsse'tssia” qquen canjaeñe in'jamba Cristoja ingima ttu'sepa in'jan. Tsa'caen ingi'qque tisupapora ttu'sepa injancco'faya'cho. \v 8 Ña gi que'inga conda: Chigaja tayopi'su israe coenzandeccunga Cristo jiya'chone condase. Jesúsja tsa Cristo tsu. Tiseja ji israendeccuma fuitepa Chigaja tansintsse afa'su qquen canjaeñe. \v 9 Toya'caen tsu israembindeqquianga canjaeñe ji Chigaja tise'pama'qque mende'yepa in'jan'chove. Tsama in'jan'da tsu israembindeqquiaja “Chigaja ti'tsse'tssia” qquen su'faya. Nane Chiga Tevaen'jenga tayopi'su Davidja qquen su: \q1 Ñajan israembindeqquiai'ccu can'jemba gi \q2 Chigama ñotsse afaya. \q1 Chigama gi avujatsse settapoeña. \m \v 10 Toya'caen cca'ttinga tsu su: \q1 Israembindeqquia Chiga aindeccui'ccu avujatssi'faja. \m \v 11 Toya'caen: \q1 Israembindeqquia, Na'suma ñotsse afa'faja. \q1 Nane poiyi'cco aindeccu, Tisema ñotsse afa'faja. \m \v 12 Toya'caen Isaíasja su: \q1 Tayopi'su David quitsa Isaí can'jen. \q1 Fiá sho'yoqquia'caen \q2 Tise dutssi'ye'su tsu na'suja jiya israembindeqquia na'suve daye. \q1 Israembindeqquiaja tisema in'jamba \q2 avujatsse tise've ronda'je'faya. \p \v 13 Chiga ingima in'jaensi gi avujatsse ronda'je'fa. Ñajan in'jan cuintsu Tise tsa'caen que'ima in'jaensi Tise've in'jamba avujatsse opatsse canse'faye. Nane Chiga Qquendya'pa tsa'caen que'ima in'jaen'ninda qui Chigave ti'tsse ro'ndá can'jen'faya. \p \v 14 Ña in'jan'cho faengasundeccu, in'jan gi que'ija osha'cho ñotssiama tson'jen'fa. Osha'choma qui atesu'fa. Tisupapora qui ñotsse candusiancco'fa. \v 15 Tsa'ma va tevaen'jenga dyombi'tsse gi tansintsse que'inga condase ma'caen canse'faye. Tsa'caen gi condase que'i aqque'pa'fasa'ne. Nane Chiga Quitsa tsu ñama in'jaemba ttu'se \v 16 cuintsu tsa'caen israembindeqquianga'qque Jesucristone condaseye. Chiga ccushaen'chone ñotsse condase'choma gi candusian'jen cuintsu Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaeñe. Tsa'caen in'jaensi tsu tisupama Chiganga afe'faya. Afesi Chigaja suya: “Que'ija ño'a'fa qui.” \p \v 17 Ñajan Jesucristove in'jamba gi Chiga sema'bama sema'jen. Tsa'caen sema'jemba gi avujatsse afaye osha. \v 18 Tsa'ma Jesucristo ñama in'jaensi sema'jen'choveyi gi condase. Tise ñama in'jaensi gi ña aya'fai'ccu, ña tson'choi'ccu israembindeqquiama in'jaen cuintsu tise'pa'qque Chigama paña'faye. \v 19 Chiga Qquendya'pa tsu ñama oshaen cuintsu agattoen'choi'ccu osha'cho canjaen'choi'ccu Cristone ñotsse condase'choma condaseye. Nane Jerusaléne ashaemba já Ilírico andeni japa gi pa'ccoma tansintsse condase. \v 20 Ñoa'me gi in'jan toya pañambindeqquianga Cristo ccushaen'chone condaseye. Nane faesu tsaoña'jemba anttesi tsa ashaen'chonga tsao'ñaqquia'caen in'jambi gi faesu atesiansi tayo paña'chondeccunga condaseye. \v 21 Nane Chiga Tevaen'jen suqquia'caen: \q1 Toya atesumbindeqquia \q2 tsu Tisema atte'faya. \q1 Toya Tisene pañambindeqquia \q2 tsu Tise've in'jan'faya. \s1 Pablo Roma canqqueni jaye in'jan \p \v 22 Tsa'caen toya pañambindeqquianga condase'jepa gi tsain'bitsse que'ini jiye in'jan'ma oshambi. \v 23 Tsa'ma ja'ño gi vani'su sema'bama tayo nani. Tsain'bitssi canqque'fa que'ini pasia'su jiye in'jamba \v 24 gi ja'ño Españani jaye tson'jemba que'ima'qque atteya qquen asi'ttaen. Tsa'caen que'i'ccu avujatsse can'jenccapa jayisi qui que'ija ñama fuitepa camoen'faya ña Españani jaye. \v 25 Tsa'ma ja'ñonda gi Jerusaléni jaya'cho tseni'su Cristove in'jan'chondeccuma fuiteye. \v 26 Nane Macedoniasundeccu, Acayasundeccu'qque fuiteye in'jamba corifin'dima boña'fa Jerusaléni'su Cristove in'jan'cho va'chandeccunga moemba fuiteye. \v 27 Nane tise'paja ñotsse asi'ttaemba tsu tsa'caen tsoñe in'jan'fa. Ñoa'me ñotssi tsu tise'pa tsa'caen israendeccuma tsoñe. Nane israendeccuja me'ttia'ye Cristove in'jamba israembindeqquianga conda'fa cuintsu tise'pa'qque in'jan'faye. Tsa'cansi ccane'qque ñotssi tsu israembindeqquia osha'choma an'bian'da tsai'ccu israendeccuma fuite'faye. \v 28 Tsonsi ñajan va afe'cho corifin'dima angapa afepa gi Españani jaye somboya. Tseni jayipa gi que'ini pasiá jaya. \v 29 Ñoa'me gi in'jan ña que'ini jipa condasesi tsu Cristoja que'ima ñoa'me ñotsse tsoña. \p \v 30 Faengasundeccu, que'i'qque qui ingi Na'su Jesucristove in'jan'fa. Tise qquendya'pa ingima in'jaensi gi poini injancco'fa. Tsa'camba gi ñajan que'ima iñajan: Ñai'ccu fae'ngae Chigama ñoa'me iñajan'faja \v 31 cuintsu ñama ccushaeñe Cristove in'jambi'choa israendeccu ñama indi'fasa'ne. Toya'caen Chigama iñajan'faja cuintsu Jerusaléni'su Cristove in'jan'chondeccu avujatsse ña tise'panga anga afe'cho corifin'dima isu'faye. \v 32 Tsa'caen Chiga in'jamba antte'ninda gi avujatsse que'ini jipa ño'fa can'jeña. \v 33 In'jan gi Chiga que'i'ccu can'jensi poiyi'cco opatsse dyombe'yi can'jen'faye. Tsangaeyi. \c 16 \s1 A'ima chigambian'cho \p \v 1 Ingi faenga'su pushesu Febe tsu que'ini can'su jayi. Tiseja Cristombe ñotsse sema'su tsu. Nane Cencrea canqque'su Cristove in'jamba bo'fa'choma fuite'su tsu. \v 2 Tise'qque tsa'caen Na'su Jesucristove in'jan'chosi avujatsse ansundian'faja. Tsa'caen tsu poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu tsoña'cho. Nane Febeja tsain'bio a'ima fuitepa ñama'qque fuite. Tsa'cansi jongoesu shaca'nijan tisema fuite'faja. \p \v 3 Priscila, Aquilama'qque chigambian'faja. Tsendeccuja ñai'ccu jacamba fae'ngae sema'jen'fa Cristo Jesúsne condaseye. \v 4 Tise'paja dyombi'tsse tsu ti'tssecan'jan pa'faye'can ñama ccushaeñe. Tsa'caen ccushapa gi tise'pama ñotsse afa. Nane ñañi tsa'caen ñotsse afambi gi. Tsa'ma poiyi'cco Cristove in'jan'cho israembindeqquia bo'fa'cho'qque tsu fae'ngae ñai'ccu tise'pama ñotsse afa'fa. \p \v 5 Toya'caen poiyi'cco Priscila, Aquila tsaoni fae'ngae bo'fa'chondeccuma chigambian'faja. \p Ña in'jan'cho amigo Epenetoma'qque chigambian'faja. Nane tiseja o'tie tsu Jesucristove in'jan'cho Acaya andeni'su. \p \v 6 Maríama'qque chigambian'faja. Tise tsu que'ima tsain'bitsse fuite. \p \v 7 Ña ande'su Andrónicoma, Juniasma'qque chigambian'faja. Tsendeccuja ñai'ccu fae'ngae piccoje'cho ettinga piccoye'fa'cho. Poiyi'cco Jesúsne afasundeccu tsu tsendeccuma in'jan'fa. Nane ña toya in'jambi'te tise'paja Cristove in'jan'fa. \p \v 8 Ña in'jan'cho amigo Amplias fae'ngae Na'suve in'jan'choma chigambian'faja. \p \v 9 Ingi'ccu fae'ngae Cristo Jesúsmbe sema'su Urbanoma'qque chigambian'faja. \p Ña in'jan'cho Estaquisma'qque chigambian'faja. \p \v 10 Apeles Cristove in'jamba ñoa'me tsa'caen canse'choma chigambian'faja. \p Poiyi'cco Aristóbulo tsaoni can'jensundeccuma'qque chigambian'faja. \p \v 11 Ña antian Herodiónma chigambian'faja. \p Narciso aindeccu'qque Na'su Cristove in'jan'chondeccuma chigambian'faja. \p \v 12 Trifena, Trifosa'qque Na'suve in'jamba quia'me sema'jen'fa'chondeccuma chigambian'faja. \p Toya'caen ingi in'jan'cho Pérsida tsa'caen sema'jen'choma'qque chigambian'faja. \p \v 13 Rufo tsu ñoa'me joccapitssia Cristove in'jan'cho. Tisema chigambian'faja toya'caen tise mamama'qque. Nane Rufo chanjan ña mama'caen ñama'qque coira'je. \p \v 14 Nane Asíncrito, Flegonte, Hermas, Patrobas, Hermesma, tisei'ccu can'jensundeccuma'qque chigambian'faja. \p \v 15 Filólogoma, Julia, Nereo, tise que'tte Olimpasma'qque chigambian'faja. Tise'pai'ccu canjen'su Jesúsve in'jandeccuma'qque chigambian'faja. \p \v 16 Tisupapora injama'choi'ccu in'jamba munsinccopa chigambiancco'faja. \p Nane poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu tsu que'ima chigambian'fa. \p \v 17 Faengasundeccu, injama'tse, majan a'ija can'jen'fa que'ima iyiccoemba qqueñañe. Tsendeccuja que'i in'jambi'choa've tsu atesian'fa. Tise'pai'ccu fae'ngae bo'fajama. \v 18 Nane tsendeccuja Na'su Jesucristo sema'bama tson'fambi. Tsa'ma tisupa in'jan'choma tsomba majan injama'cho shacandeccuma afopoen'fa. Ñoa'me ñotsse afaqquia'caen tsu aqquia injanga afopoen'fa. \v 19 Que'i Jesucristoma pañamba tsa'caen tsonsi poiyi'cco a'i tsane pañamba condasecco'fa. Tsa'cansi gi avujatssi. Tsa'ma in'jan gi cuintsu que'i egae tsincoñe atesumbiqquia'caen ñotsse tsoña'choveyi atesu'faye. \p \v 20 Chiga que'ima fuitesi qui opatsse canse'faya. Que'ima fuitesi qui cocoya na'su Satanama patsu'faya. \p Na'su Jesucristo tsu ñoa'me que'ima in'jamba an'biaña. \p \v 21 Ñai'ccu jacamba fuite'su Timoteo tsu que'ima chigambian. Ña ande'su Lucio, Jasón, Sosípater'qque que'ima chigambian'fa. \p \v 22 Ña Tercio gi Pablo afasi va tevaen'jema tevaen'su. Ña'qque Na'su Cristove in'jamba que'ima chigambian. \p \v 23 Ña Pablo, Gayo tsaoni can'jensi tsu tise'qque que'ima chigambian. Nane Cristove in'jan'chondeccu tsu vani bo'je'fa Chigama iñajañe. \p Va canqque'su corifin'dima coira'su Erasto, faenga'su Cuarto'qque que'ima chigambian'fa. \p \v 24 Na'su Jesucristo tsu ñoa'me que'ima in'jamba an'biaña. \p Tsangaeyi. \s1 Tsangaeyi afa'cho \p \v 25 Ja'ñojan Chigama gi ñotsse afa'fa. Chigaja Tise Aya'fai'ccu que'i injama'choma quiñaeñe osha. Ñajan Chiga ccushaen'chone ñotsse condase'choma condasepa Jesucristone gi atesian'jen. Nane andema agattointe ni ja'ño pan va condase'choma condambi. Tsa'ma ja'ño Chigaja tsama condasesi \v 26 a'ija paña'fa. Chiga Aya'fama afasundeccu va ñotsse condase'choma tevaen'fasi poi andesundeccu ja'ñojan a'tatsse paña'fa. Tsa'caen tsu Chigaja in'jamba manda cuintsu poiyi'cco a'i Tise'veyi in'jamba paña'faye. Chigaja tsangae can'jemba tsangae tsu canseya. \p \v 27 Chigayi tsu injama'pa. ¡Jesucristove in'jamba Chigama ñotsse afa'faja! ¡Tsangae tsa'caen ñotsse afa'faja! \p Tsangaeyi.