\id GEN - Cofan Bible (NT with OT portions) [con] (Ecuador) -2012 bd \h Ashaen'cho \toc1 Ashaen'cho \toc2 Génesis \toc3 Gn \mt1 Ashaen'cho \mt2 Génesis \ip Na'su tisema in'jaensi Moisésja cinco Ashaen'cho Chiga Teven'jenma tevaen. O'tie tsu Ashaen'cho o Génesisma tevaen'jen. Tsanga tsu andeve agattoen'choma condapa a'i can'jemba egae tsincon'choma'qque conda. Tsomba a'i egae tsincomba atapa'fasi Chiga tise'pama nepiamba Noémeñi ccushaen. Tsane condapa tsu omboe Chigave in'jan'chondeccune conda. Nane aindeccu'ye Na'su Chigaja Abraham aindeccuma attufaemba tise'pai'ccu injancco'fa'chove afa. Tsa'ma majan ñotsse pañambipa cansesi Na'suja Israel aindeccuma attufaen tisumbeve. Jai'ngae tsendeccu poiyi'cco Egipto andeni japa can'jen'fa. \c 1 \s1 Agattoen'cho \p \v 1 Me'ttia'ye Chigaja sefacco, andeve'qque agattoen. \v 2 Me'ttia'ye agattoensi andeja ñotssimbiqquia'caen jincho. Nane pa'cco sinttiopa tsu na'enca'en jincho. Tsa'ma Chiga Qquendya'paja tsambe ombani can'jemba pa'cco tsama zivaen'jen. \v 3 Tsa'caen ñoñamba Chigaja su: “A'tatssia've daja.” \p Chiga tsa'caen su'ninda pa'cco a'tatssia've da. \v 4 Pa'cco a'tatssia've dapa ñotssisi Chigaja attepa in'jamba avujatssi. Avujatssipa Chigaja a'tatssia'ma attufaen sinttia'ye. \v 5 Sinttia'ye attufaemba a'tatssia'ma a'tave inisian. Toya'caen sinttiamajan coseve inisian. Tsa'caen inisiansi cosepa a'tapa primer a'ta tsu. \p \v 6 Tsonsi Chigaja su: “Sefacco'su qquendya'pave attianjan na'en'su tsa'ccuma unjimba'ye attufaeñe.” \p \v 7 Tsa'caen supa Chigaja sefacco'su qquendya'pave ñoña. Ñoñasi tsa'caen tsu da. Sefacco'su qquendya'pambe ombani tsu unjimbaja jin. Sefacco'su qquendya'pambe tsosiccuni tsu na'en'su tsa'ccuja jin. \v 8 Tsonsi tsu Chigaja qquendya'pama sefaccove inisian. Nane cosepa a'tapa segundo a'ta tsu. \p \v 9 Tsonsi Chigaja su: “Na'en'su shave'pa fae'ttinga bosi san'ame attianjan.” \p Tsa'caen susi tsa'caen tsu da. \v 10 Tsa'caen dasi Chigaja san'ama andeve inisian. Tsa'caen na'en fa'enga bo'choma'qque marve inisian. \p Inisiamba pa'ccoma camba ñotssisi attepa avujatssi. Avujatssipa \v 11 su: “Ande'ye shoshovive sho'yoja. Toya'caen te'ta tise'pa chove'qque sho'yoja. Nane anqque'su teta'cho'qque sho'yopa tise'pa naqque'suve tsu naña'cho. Nane nanda tsu chove an'biaña'cho tsai'ccu atapaye.” \p Tsa'caen susi tsa'caen tsu da. \v 12 Nane shoshovi ande'ye sho'yosi te'ta tise'pa chove'qque sho'yo'fa. Anqque'su teta'cho'qque tise'pa naqque'suve tsu na'fa. Na tsu chove an'bian tsai'ccu atapaye. Tsa'caen dasi Chigaja attepa avujatssi. \v 13 Cosepa a'tasi tercer a'ta tsu. \p \v 14 Tsonsi Chigaja su: “Sefaccone chanjunqque'su a'tatssia've chanjunjan cuintsu a'taja cose'ye joqquitssiye. Tsa'caen chanjumba tsu a'tave, canqque'fave'qque canjaeña. Osha'cho naiteve'qque tsu canjaeña. \v 15 Toya'caen tsa'caen sefacconi chanjumba tsu andema attiaña.” \p Tsa'caen susi tsa'caen tsu da. \v 16 Nane Chigaja dos rande chanjunqque'suve agattoemba ti'tsse randemajan coe'jeve ancaen cuintsu a'tave attiañe. Bove'ccoa'ma tsu ancaen cuintsu coseve attiañe. Toya'caen o'feve'qque agattoemba ancan'caen. \v 17 Tsa'caen agattoemba sefacconga ancaen cuintsu andenga attiamba \v 18 a'ta, cosema'qque canjaeñe. Tsa'caen canjaemba tsu a'ta, cose'ye joqquitssi'choma canjaen. Tsa'caen dasi Chigaja attepa avujatssi. \v 19 Cosepa a'tasi cuarto a'ta tsu. \p \v 20 Tsonsi Chigaja su: “Na'eñe osha'cho cansian jincho'chove attianjan. Toya'caen sefacconi'su qquendya'pa'ye osha'cho chhiririave attianjan cuintsu ande omba'ye chhaje'faye.” \p \v 21 Tsa'caen supa Chigaja osha'cho rande na'en'su cansian jincho'chove agattoen. Nane osha'cho na'eni canse'pa jacanqque'suma ccaningandeqquiave agattoen. Toya'caen osha'cho sefacconi chhajeqque'su chhiririama'qque ccaningandeqquiave agattoen. Chigaja tsa'caen agattoemba attepa avujatssi. \v 22 Avujatssipa tise'pama ñotsse afapa su: “Ñotsse canse'pa atapa'faja cuintsu na'en on'batssiye. Chhiriria'qque atapapa poi andeni can'jen'faja.” \v 23 Tsa'caen susi cosepa a'tasi quinto a'ta tsu. \p \v 24 Tsonsi Chigaja su: “Andeni osha'cho cansian jincho'cho ccaningandeqquiave attianjan. Nane aiña'cho vaura'can, andenga manguqque'su, tsampini canseqque'su'qque ccaningandeqquiave attianjan.” \p Tsa'caen susi tsu tsa'caen da. \v 25 Nane Chigaja osha'cho tsampini canseqque'suma ccaningandeqquiave agattoemba osha'cho aiña'cho vaura'can'ma ccaningandeqquiave agattoen. Osha'cho andeni manguqque'suma'qque ccaningandeqquiave agattoen. Tsama agattoemba attepa avujatssi. \v 26 Avujatssipa su: “Jinge a'ive agattoeñe. Nane ingi'caeñi agattoeña'cho cuintsu tiseja na'en'su avuma, sefani'su chhiririama, aiña'cho vaura'can'ma'qque mandaye. Nane pa'cco andema, osha'cho andeni manguqque'suma'qque mandaye.” \q1 \v 27 Chigaja tisu'caeñi a'ive agattoen. \q1 Nane Chiga'caeñi tsu Chigaja a'ive agattoen. \q1 Tsandie, pushesuve tsu a'ive agattoen. \q1 \v 28 Agattoemba tise'pama ñotsse afapa su: \q1 “Ñotsse canse'pa atapa'faja cuintsu pa'cco ande on'batssiye. \q1 Nane pa'cco andeni can'jemba osha'choma patsupa manda'faja. \q1 Na'en'su avu, sefani'su chhiriria, osha'cho andeni canseqque'suma'qque patsupa manda'faja.” \p \v 29 Toya'caen tsu Chigaja su: “Que canjan, tayo gi que'inga pa'cco teta'choma afe. Pa'cco tsu tise'pa choma an'bian tsai'ccu atapaye. Poi quini'ccoma'qque tise'pa nanga atapoenqque'su choi'ccu gi tayo afe. Tise'pa najan que'i anqque'su tsu. \v 30 Toya'caen poiyi'cco va andeni cansian jincho'chonga gi inzia shoshovima afe tise'pa anqque'suve. Nane sefani'su chhiririanga, andenga manguqque'sunga osha'cho majan qquendya'jeqque'sunga'qque gi inzia shoshovima afe tise'pa anqque'suve.” \p Tsa'caen susi tsu tsa'caen da. \v 31 Chigaja osha'choma attepa avujatssi. Cosepa a'tasi sexto a'ta tsu. \c 2 \p \v 1 Tsa'caen tsu Chigaja pa'cco sefacco andeve'qque agattoemba osha'cho tsani jincho'chove nanitsse agattoen. \v 2 Nanimba septimo a'tave dasi tsequi a'ta pa'cco tise sema'bama nanimba ño'fa. \v 3 Tsa'camba “Septimo a'taja ña ñotssi a'ta tsu” qquen supa Chigaja “Tsa a'taja sema'ma'quia a'ta tsu” qquen su. Nane tsequi a'ta Chigaja osha'cho agattoen'cho sema'bama nanimba ño'fapa tsa'caen su. \s1 Edéni'su jombachoccu \p \v 4 Qquen tsu Chiga agattoen'choja, ma'caen tiseja ande sefaccoma'qque agattoen: \p Na'su Chiga tsa'caen ande, sefaccove'qque agattointeja \v 5 toya tsu ande'su te'ta, ande'su shoshovi'qque sho'yombi. Nane Na'su Chiga toya unjima moembisi tsu toya sho'yombi. Toya'caen a'i'qque toya can'jembi andema semañe. \v 6 Tsa'ma ccuttopa'si ande'ye sombopa ansundepa surunome dapa pa'cco andema tssipoen. \v 7 Tsa'caen tssipoensi Na'su Chigaja andema mandyiccoemba a'ive ñoña. Ñoñamba tsofatunga tise qquendya'pama ufapa tisema qquendyaen. Tsa'caen qquendyaen a'imajan. \p \v 8 Tsomba Na'su Chigaja coejechiga sombo'jeni Edén andenga osha'cho ñotssiama jombachoccunga jon. Jomba tseni tsu Tise agattoen'cho a'ima ccutsian. \v 9 Tsomba ande'ye Chigaja osha'choma shoyo'yaen. Nane osha'cho ñotsse atteqque'su quini'cco majama ñotssia anqque'suma shoyo'yaen. Toya'caen jombachoccumbe enttingenga tsu tiseja Cansiaña'cho Quini'ccoma sho'yaen. Faesu quini'ccoma'qque tseni sho'yaen. Tsa quini'ccoma an'da majan ñotssia, majan egave atesuya'cho. \p \v 10 Edén andene tsu na'enjan sombo jombachoccuma tssipoeñe. Sombopa tsu cuatro na'eme da. \v 11 Fae'ccoma tsu Pisónme inisian. Tsaja pa'cco Havila andema shoquendí ja'je'cho. Cori tsu jin tsa andeni. \v 12 Tsa corija ñotssi tsu. Toya'caen bedelio patu, ónice patu'qque tseni jin. \v 13 Faesu na'emanda tsu Gihónme inisian. Tsaja pa'cco Cus andema shoquendí ja'je'cho. \v 14 Faesu na'ema tsu Tigrisve inisian. Tsa na'en ja'je'choja Asiria joccani chiga sombo'jefa tsu. Toya'caen faesu na'ema tsu Eufratesve inisian. \p \v 15 Tsonsi Na'su Chigaja a'ima Edéni'su jombachoccunga ccutsian cuintsu tsama semamba coiraye. \v 16 Ccutsiamba a'ima su: “Poiyi'cco jombachoccu'su tetachoma qui añe osha. \v 17 Tsa'ma tsa ñotssia, egama atesuya'cho quini'cco'su tetachomajan anjama. Nane maqui a'ta tsama an'da qui paya.” \p \v 18 Tsomba Na'su Chigaja asi'ttaemba in'jan: “Ñotssimbi tsu tsandie tisuyi can'jeñe. Tisema fuite'suve gi ñoñaña tisia'can'me cuintsu tisei'ccu fae'ngae canseye.” \v 19 Tsa'caen in'jamba Na'su Chigaja tayo andema osha'cho ande'ye jacanqque'su, sefa'ye chhajeqque'su chhiririave'qque ñoña'choma tsandienga i. Ipa tsandiema manda cuintsu osha'chove inisiañe. Tsa'cansi osha'cho tsu tsandie tise'pama inisianqquia'caen tsangae jincho. \v 20 Nane tsandie tsu poiyi'cco aiña'cho vaura'can'ma sefani'su chhiririama, tsampini canseqque'suma'qque inisian. Tsa'ma ñoa'me tsandiei'ccu fae'ngae cansepa fuite'suve me'i'on. \v 21 Tsa'cansi Na'su Chiga tisema anaesi tsandieja ana. Ana'jensi Chigaja tsandie utuccu'su tsu'ttama somboemba ttonoi'ccu changoma picco. \v 22 Utuccu'su tsu'ttama Na'su Chigaja pushesuve ñoña. Ñoñamba tsandienga afe. \v 23 Afesi tsandieja pushesuma attepa su: “¡Va tsu ñoa'me ña tsu'ttai'ccu, ña ttonoi'ccu ñama'caen ñoña'cho! Tisemanda gi inisiaña pushesuve. Nane Chigaja tsandie'suma tise've isusi ‘pushesu’ tsu.” \p \v 24 Tsa'cansi tsu ja'ño tsandieja tise yaya, tise mamama catipa tise pushei'ccu can'jen'faya. Nane tsa dos tsu fae a'ia'caeñi da'faya. \p \v 25 Toya'caen tsa'caen ñoñasi tsandie, pushesu'qque chu'cco can'jen'fa. Tsa'ma tsa'caen can'jen'ma ansangembe'yi can'jen'fa. \c 3 \s1 A'i egae tson'fa'cho \p \v 1 Nane canjansi tsu poi Na'su Chiga agattoen'cho tsampini canseqque'suma ti'tsse injama'pa'can. Canjansija jipa pushesuma iñajampaña: \p —¿Ñoa'me ti Chigaja jombachoccu'su quini'cco nama añe se'pi? \p \v 2 Iñajampañasi pushesuja su: \p —Jombachoccu'su quini'cco namajan añe gi osha'fa. \v 3 Tsa'ma tsa jombachoccumbe enttinge'su quini'cco nameñi tsu Chigaja añe se'pi. Ni pporaeñe'qque tsu se'pi. Nane tsa'caen tson'da gi pa'faya. \p \v 4 Tsa'ma canjansija pushesuma su: \p —Ñoa'me paya'bi qui. \v 5 Nane Chiga tsu atesu que'ija tsama an'da qui ñotsse injiengepa Chiga'caen osha'cho majan ñotssia, majan egave atesu'faya. \p \v 6 Pushesuja tsama pañamba quini'ccoma camba ñotssi tsu qquen in'jan. Toya'caen tsambe na ñotssia anqque'susi an'da ñotssiave toya'caen egave'qque atesuye qquen in'jamba nama pishopa an. Amba faesuma pishopa tise tsa'ndunga afe. Afesi tise'qque an. \v 7 Amba, tso'fe fettayeqquia'caen, injama'choni tisupa chu'cco can'jen'choma in'jamba ansange'fa. Ansangepa higuera ccaquejema anchon setsaemba tise'pa ai'vonga tandamba picco'fa. \p \v 8 Tsonsi sime tayo tumbiansi Na'su Chiga Quitsaja andenga andepa jombachoccu'ye tsui ja'je. Tsandie, pushesu tisema pañamba jombachoccu sheque'chombe enttingenga a'tu'fa, Na'su Chiga tise'pama attesa'ne. \v 9 Tsa'ma Na'su Chiga Quitsaja tsandiema ttu'sepa su: \p —¿Mani qui can'jen? \p \v 10 Tsandieja su: \p —Que jombachoccunga pasia'je'choma pañamba gi chu'cco can'jemba dyopa a'tu'fa. \p \v 11 Tsonsi Chigaja su: \p —¿Majan tsu que'inga conda chu'cco can'jen'chove? ¿An'fa ti qui ña se'pi'cho quini'cco'su tetachoma? \p \v 12 A'ija pañamba su: \p —Que ñanga afe'cho pushesu tsu tsa quini'cco'su nama ñanga afesi gi an. \p \v 13 Tsonsi Na'su Chiga Quitsaja pushesuma iñajampaña: \p —¿Jongoesie qui tsa'caen tson? \p Pushesuja su: \p —Canjansi ñama afopoensi gi an. \p \v 14 Tsonsi Na'su Chigaja canjansima su: \p —Queja tsa'caen egae tsincomba qui poiyi'cco aiña'cho vaura'can'ma, poiyi'cco tsampini canse'chondeccuma bove me'detsse vanaña. Nane tisu injamáccui'ccu qui mangú jacamba andema amba canseya. \v 15 Toya'caen queja pushesui'ccu chi'gaccopa iyicco'fasi tsu que dushundeccu'qque tise dushundeccui'ccu chi'gaccopa iyicco'faya. Nane tsambe du'shu tsu que tsove'ye tsui sapiaña. Tsa'ma queja tise tsutuccu'choma sinttuya. \p \v 16 Tsomba Chigaja pushesuma su: \p —Ja'ño gi ti'tsse quema vanaeña cuintsu vanamba du'shuma isuye. Nane ti'tsse aiye'jepa qui dushundeccuma isuya. Tsa'ma que tsa'nduma ñotsse in'jamba qui tisema pañaña. Tise tsu quema mandaya. \p \v 17 Tsomba Chigaja tsandie, Adánma su: \p —Queja que pushema pañamba ña se'pi'cho quini'cco'su nama ansi gi quema'qque vanaeña. Nane andema egae tsonsi ñotsse sho'yombisi qui paya'ngae vanamba semamba que anqque'suma taipa aña. \v 18 Ñoa'me tsu nopa'siyi atapaya. Tsa'cansi qui vanamba tta'ttapa aqquia sho'yo'cho tetachoma taipa an'faya. \v 19 Poipa'sui'ccu quian'me semamba qui que cui'ccuma cu'i'faya. Nane papa queve ñoña'cho andeve ccase daya'ngae qui tsa'caen vana'jeña. Nane andema ñoña'chopa qui ccase andeve daya. \p \v 20 Tsonsi tsandie, Adán, tise pushema inisian Evave. Nane tiseja poi a'imbe chaña'si tsa'caen inisian. \v 21 Tsomba Na'su Chiga Quitsa tise'pama ondiqquian. Nane ttonoma ondiccu'jeve ñoñamba tsandie, tise pushema'qque ondiqquian. \v 22 Ondiqquiamba asi'ttaemba su: \p —Ja'ño tsu a'ija ingi'caeñi da. Nane pa'cco ñotssia, pa'cco egave tsu atesu. ¿Jongoesu tsu tisema se'piya tsa Cansiaña'cho Quini'cco'su nama'qque añe? Tsama an'choecan'da tsu tsangae canseye'can. \p \v 23 Tsa'caen asi'ttaemba Na'su Chigaja a'ima Edéni'su jombachoqquie tteyamañamba manda tise've ñoñaqque'su andema semañe. \v 24 Tsandiema tteyamañamba dos Chiga sefacconi'su sundarondeccuma ccutsian Edéni'su jombachoccu sombo'ttinga. Nane tseni Edénima chiga sombo'jefanga tise'pama ccutsiamba si'nge matichima'qque manda cuintsu ccafa ccafa ccafa jaye majan tsa Cansiaña'cho Quini'cconga já catsesa'ne. \c 4 \s1 Caín Abelma fi'tti'cho \p \v 1 Tsomba tse'i Adán tise pushe, Evai'ccu ccuisi Evaja surie dapa tsandie du'shuve isu. Tisema inisian Caínme. Evaja Caínma isupa su: “Na'su Chiga ñanga afesi gi tsandieve isu.” \v 2 Omboe tsambe quinshin, Abelve isu. Nane coemba Abelja oveja coira'suve da. Caínjan andema nasipave sema'su tsu. \p \v 3 Can'jemba jai'ngae Caínjan andenga sho'yoqque'su nama taipa Na'su Chiganga afeye i. \v 4 Toya'caen Abelja tseyi isu'cho oveja du'shuma fi'ttipa yayapatssi nama ipa afe. \v 5 Tsa'caen afe'fasi Chigaja Abelma in'jamba tise afe'choma'qque in'jan. Tsa'ma Caínma ni tise afe'choma'qque tiseja in'jambi. Tsa'cansi Caín iyicca'yesi \v 6 Na'su Chigaja tisema su: \p —¿Jongoesie qui iyicca'ye? \v 7 Nane que ñotsse tson'ninda gi queve ñotsse in'jaña. Tsa'ma ñotsse tsombi'ta —injama'tse, ñoa'me tsu egae tsincon'cho quema qqueñañe tson'jen. Nane quema patsuye tsu in'jan. Tsa'ma queja egae tsincon'choma patsuya'cho. \p \v 8 Tsomba tse'i fae a'ta Caínjan tise quinshin Abelma ttu'se nasipani pasia'ngaye. Tsomba nasipani can'jemba Caínjan iyicca'yepa jangipa tise quinshin Abelma fi'tti. \v 9 Tsa'caen fi'ttipa jisi Na'su Chigaja Caínma iñajampaña: \p —¿Mani tsu que quinshin, Abelja? \p Caínjan su: \p —¿Ma'caen gi atesuya? ¿Ñanda ti gi ña quinshinma coira'su? \p \v 10 Tsonsi Na'su Chigaja su: \p —¿Jongoesie qui tsa'caen tson? Que quinshimbe anjampa tsu andenga tssamba ñama fundopa ttu'se ccane'qque quema fi'ttiye. \v 11 Tsa'cansi qui ja'ñojan ti'tsse vana'ma va ande'ye teyamoeñemba ñotsse isuya'bi. Nane andeja, aya'fama sharuqquia'caen que quinshin anjampama que tive'ye cu'ipa tsu quenga afeye se'piya. \v 12 Ja'ño andema dyan'dyapa jon'ni'qque tsu sho'yaeñe se'piya que jongoesuma taisa'ne. Ñoa'me qui biani injanga jacamba poiyi'ccoma dyopa ccuyin ja'suve daya. \p \v 13 Tsa'caen susi Caínjan Na'sunga su: \p —Ñoa'me gi oshambi tsa'caen canseye. Panshaen qui ñama vanae. \v 14 Ja'ño qui ñama tteyamoeña va ande'ye. Biani poiyi'ccoma dyopa ccuyin japa injanga jacan'suve dasi majan ñama atte'ta tsu fi'ttiya. Ni quema gi ccase atteya'bi. \p \v 15 Tsonsi Na'su Chigaja tisema su: \p —Tsa'caña'bi tsu. Nane majan Caínma fi'tti'ninda gi tisema ñoa'me ti'tsse vanaeña. Siete se ti'tsse tsu vanaña. \p Tsa'caen supa Na'suja canjaeña'choma Caínga afe cuintsu poiyi'cco majan tisema cachui'a'qque fi'ttimbecañe. \v 16 Tsonsi Caínjan tseni Na'su Chigai'ccu condase'jene sombopa Edénima chiga sombo'jefanga Nod andeni ja. \s1 Caín omba'su dutssiyendeccu \p \v 17 Tsomba tse'i Caín tise pushei'ccu ccui'jesi surie dapa Enocve isu. Omboe Caínjan canqqueve canqquian. Tsa canqqueve canqquiamba inisian tise du'shu Enoc iniseningae. \v 18 Enocja Irad quitsa tsu. Iradja Mehujael Quitsa. Mehujaelja Metusal quitsa. Metusalja Lamec quitsa. \v 19 Lamecja dos pusheve tsu pushe. Fae'ccombe iniseja Adave. Faesuja Zila. \v 20 Adaja Jabalve isu. Isusi tiseja poiyi'cco carpani canjensundeccumbe yayave tsu da. Poiyi'cco tsu vaura'can'ma'qque coirasundeccu. \v 21 Jabal quinshinjan Jubal tsu. Tsambe dushundeccu tsu poiyi'cco majan gitara'cain'ccu, fendo'ccoi'ccu'qque jeñasundeccu. \v 22 Toya'caen Lamec faesu pushe Zilaja Tubal-caínme isu. Tsaja coemba yoshava, cu'a yoshavama'qque semamba osha'chove ñoña'su tsu. Tubal-caín que'tteja Naama tsu. \p \v 23 Fae a'ta Lamecja tise dos pushendeccuma ttu'sepa su: \q1 “Ada, toya'caen Zila, que'ima gi pushe. \q2 Ña su'choma ñotsse paña'faja. \q1 Tsandie ñama iñaccaensi gi tisema fi'tti. \q1 Nane tsa chu'a tsandie ñama tssaisi gi tisema fi'tti. \q1 \v 24 Tsa'cansi majan Caínma fi'tti'suja \q2 siete se ti'tsse vanaña'cho qquen su'chomanda \q1 ñoa'me majan ñama fi'tti'ta setenta y siete se \q2 tsu ti'tsse vanaña'cho.” \s1 Adán pushe Eva faesu du'shuve isu \p \v 25 Ccase Adán tise pushe Evai'ccu ccuisi faesu tsandie du'shuve isu. Tisema inisian Setve. Nane Evaja su: “Caín Abelma fi'ttisi pasi tsu Chiga Quitsaja ñanga faesu du'shuma afe.” \p \v 26 Toya'caen Set'qque coemba pushepa du'shuve an'biamba tisema inisian Enósve. Tise can'jeinte tsu aindeccuja Na'suma iñajañe ashaen'fa. \c 5 \s1 Adán omba'su dutssiyendeccu \p \v 1 Va tsu Adán omba'su dutssiyendeccumbe inisema tevaen'cho. Chigaja a'ima agattoemba tsu tisia'caen agattoen. \v 2 Toya'caen tsu tsandie, pushesuve agattoen. Agattoemba tise'pama ñotsse tsoña'chove afapa a'ive inisian. \p \v 3 Adánjan ciento treinta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Setve isu. Ñoa'me tsu tiseja tise yaya Adán'cañi. \v 4 Omboe Adánjan faesu ochociento canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 5 Nane noveciento treinta canqque'fave can'jemba tsu pa. \p \v 6 Setja ciento cinco canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Enósve isu. \v 7 Omboe Setja faesu ochociento siete canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 8 Nane noveciento doce canqque'fave can'jemba tsu pa. \p \v 9 Enósja noventa canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Cainánme isu. \v 10 Omboe Enósja faesu ochociento quince canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 11 Nane noveciento cinco canqque'fave can'jemba tsu pa. \p \v 12 Cainánjan setenta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Mahalaleelve isu. \v 13 Omboe Cainán faesu ochociento cuarenta canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 14 Nane noveciento diez canqque'fave can'jemba tsu pa. \p \v 15 Mahalaleelja sesenta y cinco canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Jaredve isu. \v 16 Omboe Mahalaleelja faesu ochociento treinta canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 17 Nane ochociento noventa y cinco canqque'fave can'jemba tsu pa. \p \v 18 Jaredja ciento sesenta y dos canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Enocve isu. \v 19 Omboe Jaredja faesu ochociento canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 20 Nane noveciento sesenta y dos canqque'fave can'jemba tsu pa. \p \v 21 Enocja sesenta y cinco canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Matusalénme isu. \v 22 Enocja ñoa'me Chiga in'janqquia'caen canse. Matusalénme isusi Enocja faesu tresciento canqque'fave tsa'caen can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 23 Nane Enocja tresciento sesenta y cinco canqque'fave can'jen. \v 24 Tsa'ma Chiga in'janqquia'caen cansesi Chigaja tisema anga. Nane pambe'yi tsu metsse da. \p \v 25 Matusalénjan ciento ochenta y siete canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Lamecve isu. \v 26 Omboe Matusalénjan faesu seteciento ochenta y dos canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 27 Nane noveciento sesenta y nueve canqque'fave can'jemba tsu pa. \p \v 28 Lamecja ciento ochenta y dos canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'yeve isu. \v 29 Isusi tisema inisian Noéme. Nane Lamecja su: “Na'su Chiga andema egae tsonsi ñotsse sho'yombisi gi paya'ngae vanamba sema'jen'fa. Tsa'ma va du'shuja ingima ño'faen'su tsu ingi tive quimbisa'ne,” qquen supa du'shuma inisian Noéme. \v 30 Noéme isusi Lamecja faesu quiniento noventa y cinco canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \v 31 Nane seteciento setenta y siete canqque'fave can'jemba tsu pa. \p \v 32 Noéjan quiniento canqque'fave an'biamba du'siañe ashaemba tise dutssiyendeccu Sem, Cam, toya'caen Jafetve isu. \c 6 \s1 Aindeccuja egae tsincon'fa \p \v 1 Aindeccuja poi andenga atapapa pushesu du'shuve'qque an'bian'fa. \v 2 Tsonsi Chigave in'jan'cho tsandiendeccuja in'jambindeqquiambe onquengendeccu me'detssisi in'jamba tise'pama pushe'fa majame in'jan'da. \v 3 Tsa'caen tson'fasi Na'su Chigaja su: “In'jambi gi aindeccu egae tsincomba tsangae canse'faye. Nane ciento veinte canqque'fave can'jemba tsu pa'je'faya'cho.” \p \v 4 Tsa'caen Chigave in'jan'cho tsandiendeccu faesu aindeccumbe onquengendeccuma pushepa du'shuve isu'fasi tsu rande quin'an aindeccuja andenga attian'fa. Nane bo'tsse tsa'caen pushe'je'fasi tise'pa dushundeccuja tayopi'su ti'tsse'tssia aindeccu tsu. \p \v 5 Poi ande'su aindeccu egae tsincomba canse'fasi Na'su Chigaja attepa in'jan. Nane aindeccu poi a'ta injama'choni egaveyi asi'ttaemba in'jansi \v 6 attepa in'jamba ñombi'ye aindeccuve tayo agattoemba. Nane Tise agattoen'chone asi'ttaemba injama'choni ñombi'yepa \v 7 su: “Pa'cco andema gi ccuchaya poiyi'cco ña agattoen'cho aindeccuma sefaeñe. Nane a'i, osha'cho cansepa andenga jacanqque'su, andenga manguqque'su, sefani chhajeqque'suma'qque gi ccucha fi'ttiya. Ñombi'ye gi tise'pave tayo ñoñamba.” \p \v 8 Tsa'ma Na'su Chigaja Noéma ñotsse in'jan. \s1 Noé rande shavove shavoña'cho \p \v 9 Va tsu Noéne condase'cho: \p Noéjan ño'an a'isi poiyi'cco tise cansuite'su aindeccu'suma tise'veyi tsu Chigaja in'jan. Nane tiseja Chigama ñotsse pañamba canse. \v 10 Noéjan tres dutssi'yeve an'bian: Sem, Cam, toya'caen Jafet. \p \v 11 Chigane'da poi ande tsu dañongeqquia'caen egae da. Nane a'ija iyiccopa fi'ttipa egae tsincomba canse'fa. \v 12 Poi aindeccu tsa'caen egae tsincomba osha'choma daño'jensi attepa Chigaja \v 13 Noéma su: “Asi'ttaemba gi in'jan poi aindeccuma fi'tti sefaeñe. Tise'paja egae tsincomba poi andeni jacamba fi'ttipa daño'fa. Ñoa'me gi tise'pama fi'tti sefaemba pa'cco andema'qque sefaeña. \v 14 Ñotssia congo'masia quini'ccoma shavoñajan rande tsa'o shavove. Tsain'bitssi cuartove ñoñajan. Toya'caen naccuma, sepaccoma'qque ccoqqui'ccu ñotsse ccoqquianjan. \v 15 Qquen tsu ñoñaña'cho randeve: Bia'suve ciento treinta y cinco metro. Attaja'suve veinte tres metro. Sefa'suve catorce metro. \v 16 Nane tres ppappaccove ñoñajan. Tsaocajepa'fa jin'fanga ventaname'qque ñoñajan enttinge metro attaja'suve. Toya'caen faefangayi fae rande sombo'ttive ñoñajan. \v 17 Ñoa'me gi mandaye tson'jen cuintsu na'en ñoa'me bo'iave jipa pa'cco andema piccoye. Piccopa tsu osha'cho cansepa jincho'choma pa'cco andengae fitti'ttiya. Nane osha'cho andeni jinqque'su tsu pa'faya. \v 18 Tsa'ma que'i'ccu gi qquen fae'ngae injanccoya: Rande tsa'o shavonga qui que pushei'ccu, que dutssiyendeccu'qque tise'pa pushendeccui'ccu ca'nimba ccusha'faya. \v 19 Toya'caen tsu rande tsa'o shavonga poiyi'cco cansepa jacanqque'suma fae quitsa'ye, fae pushema angaya'cho. Nane tsendeccu'qque que'ia'caeñi tsu ccusha'faya. \v 20 Fae'ngae que'i'ccu tsu poiyi'cco cansepa jincho'cho'qque dosyi ca'nimba ccusha'faya. Nane chhiriria, aiña'cho vaura'can, andenga manguqque'su, poiyi'cco tsu que'i'ccu ca'niña'cho ccushapa canseye. \v 21 Toya'caen osha'cho anqque'suve'qque tsu boñamba angaya'cho cuintsu que'i toya'caen canse'pa jinchoqque'su'qque an'jeña'chove.” \p \v 22 Noéjan ñotsse pañamba pa'ccoma Chiga mandaqquia'caen tson. \c 7 \s1 Na'en bo'iave ji'cho \p \v 1 Omboe tsu Na'su Chigaja Noéma su: “Tsa'o shavonga ca'ni'faja que aindeccui'ccu. Nane que'iyi qui va ja'ño cansuite'su aindeccu'suma ño'amba ñama paña'fa. \v 2 Poi anqque'su vaura, oveja'can'ma'qque siete quitsa'ye, siete pusheveyi poiyi'cco'suma ca'niajan. Tsa'ma an'masia'ma aqquia fae quitsa'ye, fae pusheveyi poiyi'cco'suma ca'niaña'cho. \v 3 Toya'caen osha'cho chhiririama'qque poiyi'cco'suma siete quitsa'ye, siete pusheveyi tsu ca'niaña'cho. Nane pa'cco jincho'choma tsu ca'niaña'cho fae jincho'cho qquesa'ne. \v 4 Ñoa'me gi su siete a'tave pasasi tsu unjin tuiye ashaeña. Nane cuarenta a'ta, cuarenta cose'qque tsu unjinjan tuiya. Pa'cco va ande'su cansian jincho'choma tsu ccuchapa fi'ttiya, pa'cco ña agattoen'choma.” \p \v 5 Na'su Chiga mandaqquia'caen tsu Noéjan tson. \v 6 Na'en tsa'caen andenga bo'iave ji'jeni Noéjan seisciento canqque'fave an'biamba \v 7 shavonga ca'ni. Tise pushe, tise dutssiyendeccu, tise'pa pushendeccu'qque tsu poiyi'cco Noéi'ccu fae'ngae ca'ni'fa na'eñe ccushaye. \v 8 Cansian jincho'cho, majan anqque'su, majan an'masia, majan chhajeqque'su, majan manguqque'su \v 9 Noéi'ccu fae'ngae ca'ni'fa. Nane dos, dosveyi, quitsa'yeja tise pushei'ccu tsu Chiga mandaqquia'caen ca'ni'fa. \v 10 Siete a'ta pasasi na'enjan andema piccoye ashaen. \v 11 Nane Noéjan seisciento canqque'fave an'biansi segundo ccovu, a'ta diez y sieteni tsu pa'cco ande'su tsa'ccu sombo'je'ttija fettaye cuintsu ande tsosini'su tsa'ccu somboye. Toya'caen sefacconi'qque fettayeqquia'caen tsu sefacconi'su tsa'ccu amppi. \v 12 Nane cuarenta a'ta, cuarenta cose'qque tsu tsa'caen tui'je. \v 13 Tsa'caen unjin tuiyaqui a'ta tsu Noé, tise dutssiyendeccu, Sem, Cam, Jafet'qque ca'nisi Noé pushe, dutssiyendeccumbe pushendeccu'qque ca'ni'fa. \v 14 Tsendeccu toya'caen poiyi'cco cansian jincho'cho, poiyi'cco vaura'can, poiyi'cco andenga manguqque'su poiyi'cco chhiriria'qque tsu ca'ni'fa. \v 15 Noéi'ccu dos, dosveyi poiyi'cco cansian jincho'choja quitsa'ye tise pushei'ccu Chiga mandaqquia'caen ca'ni'fa. \v 16 Poiyi'cco ca'nisi Na'su Chigaja sombo'ttima picco. \p \v 17 Cuarenta a'ta tsu na'enjan bo'iave ji. Bo'iave jipa tsa'o shavoma sufottoen. \v 18 Ti'tsse, ti'tsse tsu tsa'ccuja ji. Tsa'ma tsa'o shavoja ombanga sufotto. \v 19 Nane tsa'ccu jipa pa'cco biani'su ande'su se'fatssia ccotta'ccoma'qque picco. \v 20 Pa'cco ccotta'ccoma piccopa toya tsu tsa'ccuja faesu siete metrove ji. \v 21 Tsa'caen jisi poiyi'cco andeni can'jen'cho aindeccuja pa'fa. Chhiriria, osha'cho vaura'can, tsampini canseqque'su, andenga manguqque'su'qque pa'fa. \v 22 Pa'cco va andeni cansian jincho'cho tsu pa'fa. \v 23 Nane Noéñi, tisei'ccu tsa'o shavonga ca'ni'chondeccuyi tsu ccushapa canse'fa. Poiyi'cco cca'indeccuja pa'fa —a'i, vaura'can, sefani'su chhiriria, andenga manguqque'su'qque pa'fa. \v 24 Na'enjan tsa'caen jipa ciento cincuenta a'ta sambambe'yi andema picco. \c 8 \s1 Na'en samba'cho \p \v 1 Tsomba tse'i Chigaja Noé, poiyi'cco tisei'ccu tsa'o shavoni can'jen'cho cansian jincho'choma'qque injan'jemba fingiama mandamoen cuintsu andema samboeñe. Fingiansi na'enjan sambaye ashaen. \v 2 Nane ande tsosini'su tsa'ccu sombo'je'tti piccoyepa sefacconi'su unjin'qque piccoyeqquia'caen panshan. \v 3 Ti'tsse, ti'tsse tsu na'enjan samba. Ciento cincuenta a'ta pasasi tayo sambaji. \v 4 Nane septimo ccovu a'ta diez y sieteni tsu tsa'o shavoja andenga pporopa Ararat ccotta'cconga ccui. \v 5 Tsa'caen ccuisi toya tsu na'enjan ti'tsse sambaji. Nane decimo ccovu, primer a'ta tsu pa'cco ccotta'cco'su piyiccuja sombopa atteye. \p \v 6 Faesu cuarenta a'ta pasasi tsu Noéjan tise ñoña'cho ventanama fettapa \v 7 seña'bama fettamaña. Fettamañasi tsaja chhaje jacan ande sambaya'ngae. \v 8 Omboe ppuppuju'choma fettamaña, na'en sambaji'chove atesuye. \v 9 Tsa'ma ppuppuju'choja mani andepa dyaiya'chove attembipa toequi tsa'o shavonga ji. Nane na'en tsu toya pa'cco andema picco'cho. Tsa'caen jisi Noéjan tise tivema yasapa ppuppuju'choma indipa tsa'o shavonga ca'nia. \p \v 10 Faesu siete a'ta pasasi ccase tsu Noéjan ppuppuju'choma fettamaña tsa'o shavo'ye. \v 11 Fettamañasi japa sime toequi ji. Jipa olivo ccaque cunama ttetto'choi'ccu isi Noéjan attepa in'jan ande tayo sambayeji'choma. \v 12 In'jamba faesu siete a'tave ron'dapa ccase ppuppuju'choma fettamaña. Tsa'caen fettamañasi toequi tiseni jimbi. \p \v 13 Noéjan seisciento uno canqque'fave an'bian'ni, primer ccovu, primer a'ta tsu andema picco'je'cho na'enjan tayo samba. Tsa'cansi Noéjan shavo tsa'oma fettapa can ccutsu. Can ccutsupa atte ande samba'choma. \v 14 Segundo ccovu, a'ta veinte y sieteni tsu pa'cco andeja samba. \v 15 Tsonsi Chigaja Noéma su: \v 16 “Tsa'o shavo'ye sombo'faja que pushei'ccu, que dutssiyendeccu'qque tise'pa pushendeccui'ccu. \v 17 Toya'caen que'i'ccu can'jen'cho poiyi'cco cansian jincho'choma somboenjan. Nane chhiriria, andenga jacanqque'su, andenga manguqque'suma'qque somboenjan cuintsu pa'cco andenga japa dundutssia've atapaye.” \p \v 18 Tsonsi Noéjan sombo. Nane tise pushe, tise dushundeccu, tise'pa pushendeccu'qque fae'ngae tisei'ccu sombo'fa. \v 19 Toya'caen poiyi'cco vaura'can, tsampini can'jenqque'su, andenga manguqque'su, chhiriria'qque tsa'o shavo'ye sombo'fa. \p \v 20 Tsonsi Noéjan Na'su Chiganga afeye oque'je'chove ccutsiamba osha'cho anqque'su vaura, oveja'can'ma, osha'cho anqque'su chhiririama'qque isupa oquepa Na'su Chiganga afe. \v 21 Tsa'caen oque oraensi ansundesi Na'su Chigaja avujapa asi'ttaemba su: “Ccatsse gi andema tsa'caen egae tsoña'bi a'i egae tsincon'chone. Nane tsaveqque'su tsu a'ija chuitepie tsa'caen egaveyi in'jañe. Toya'caen ccatsse gi poiyi'cco cansian jincho'choma tsa'caen fi'ttiya'bi, ña ja'ño tsonqquia'caen. \q1 \v 22 Nane ande toya jin'ninda \q1 joña'cho taiya'cho'qque pasaya'bi. \q1 Chan'dia, coe'je'qque pasaya'bi. \q1 Coejefa, sanfan'qque pasaya'bi. \q1 A'ta, cose'qque pasaya'bi.” \c 9 \s1 Noéi'ccu fae'ngae injancco'fa'cho \p \v 1 Chigaja Noé, tise dutssiyendeccuma'qque ñotsse tsoñe in'jamba qquen su: “Pa'cco andeni japa can'jemba atapa'faja. \v 2 Toya'caen tsu poiyi'cco va andeni canseqque'su, sefani chhajeqque'su chhiriria, andenga manguqque'su, marni'su avu'qque que'ima dyoe'sui'ccu in'jan'faya. Nane ña que'inga afesi qui poiyi'cco tsendeccuma manda'faya. \v 3 Toya'caen pa'cco cansian jincho'cho tsu que'i anqque'su. Nane ande'ye sho'yoqque'su tetachoma anqque'suve que'inga afeqquia'caeñi gi osha'cho cansian jincho'choma'qque que'inga afe cuintsu amba canse'faye. \v 4 Tsa'ma aña'cho na toya canseqquia'caen anjampapama qui an'faya'bi. \v 5 Toya'caen poi a'i shacama, poi cansian jincho'cho shacama'qque gi iñajaña. Nane que'i anjampai'ccu qui afepoeña'cho. Poiyi'ccoma gi shacave iñajaña tisupapora canse'chone. \q1 \v 6 Majan faesu a'ima fi'tti'ninda \q1 faesu a'i tsu tsama'qque fi'ttiya. \q1 Nane Chiga tisia'caen a'ive agattoen'choma fi'ttipa tsu tsa'caen paya. \q1 \v 7 Tsa'ma que'ija poi andenga japa \q1 tsain'bio du'shuve isupa ñotsse atapa'faja.” \p \v 8 Toya'caen Chigaja Noéma, tise dutssiyendeccuma'qque su: \v 9 “Que canjan. Que'i'ccu gi fae'ngae injanccopa toya'caen que'i omba'su dutssiyendeccui'ccu'qque fae'ngae injancco'faya. \v 10 Nane poiyi'cco que'i'ccu tsa'o shavo'ye sombopa can'jendeccu —chhiriria, vaura'can, poi tsampini jincho'choi'ccu'qque gi fae'ngae injancco'faya. \v 11 Que'i'ccu cambian'masia've fae'ngae injanccopa gi su: Ccatsse gi poiyi'cco cansian jincho'choma ccase na'ei'ccu fi'ttiya'bi. Ni ccatsse gi pa'cco andema ccase na'ei'ccu piccopa dañoña'bi. \v 12-13 Uttufasima gi canjaeña unjimbanga cuintsu que'i attepa Ña que'i'ccu ja'ño jai'ngae'qque poi cansian jincho'choi'ccu injancco'fa'choma injan'jeñe. Tsama attepa qui in'jan'faya Ña va ande'sui'ccu injancco'fa'choma. \v 14 Nane ña mandasi unjimba jangisi uttufasima attepa \v 15 gi Ña que'i'ccu, poi cansian jincho'choi'ccu fae'ngae injancco'fa'choma injan'jeña. Ccatsse tsu na'enjan ccase andema piccoya'bi poi cansian jincho'choma fi'ttiye. \v 16 Nane uttufasi unjimbanga attiansi gi tsama attepa ña poi ande'su osha'cho cansian jincho'choi'ccu fae'ngae injancco'fa'choma injan'jeña. \v 17 Tsa uttufasi tsu ña poi ande'su osha'cho cansian jincho'choi'ccu fae'ngae injancco'fa'choma canjaen'cho.” Tsa'caen tsu Chigaja Noéma su. \p \v 18 Noé dutssiyendeccu tisei'ccu tsa'o shavo'ye sombo'chondeccu tsu Sem, Cam, toya'caen Jafet. Camjan Canaán quitsa tsu. \v 19 Tsa tres Noé dutssiyendeccupa tise'pa omba'su dutssiyendeccui'ccu tsu pa'cco andenga atapa'fa. \p \v 20 Noéjan andema sema'su tsu. Tise tsu o'tie ofa tsajama joñe ashaen. \v 21 Jomba tsa nasi nama taipa vinome cupaen. Vinome cupaemba cu'ipa ccusi. Ccusipa chu'cco ccui tise carpa tsaoni. \v 22 Tsa'caen ccuisi Cam, tsa Canaán quitsa, tise yaya chu'cco ccui'choma atte. Attepa sombopa tise antiandeccuma conda. \v 23 Pañamba Sem, Jafeti'ccu sarupama sepaccofanga indipa sepaccopayi carpa tsa'onga ca'nimba tise'pa yaya chu'cco ccui'choma picco'fa. Nane ccanima camba tise'pa yaya chu'cco ccui'choma atte'fambi. \p \v 24 Ccusipa pasasi qquendyapa Noéjan in'jan tise du'shu chu'a tisema tson'choma. \v 25 In'jamba su: \q1 “Egae tsu tsoña Canaánga. \q1 Nane tise antiandeccu tisema mandasi \q2 me'detssia sema'suve tsu daya.” \p \v 26 Toya'caen tsu Noéjan su: \q1 “Na'su ña Chiga tsu Semnga ñotsse tsoña. \q1 Nane Sem tsu Canaánma semoeña. \q1 \v 27 Chiga anttesi Jafetja ñoa'me atapaya. \q1 Atapapa Semi'ccu fae'ngae can'jemba tise'qque Canaánma semoeña.” \p \v 28 Na'en tsa'caen pa'cco andema piccopa sambasi Noéjan ti'tsse tresciento cincuenta canqque'fave can'jen. \v 29 Nane noveciento cincuenta canqque'fave an'biamba pa. \c 10 \s1 Noé omba'su dutssiyendeccu \p \v 1 Va tsu Noé dutssiyendeccu Sem, Cam, Jafet omba'su dutssiyendeccu. Na'en andema piccopa sambasi vandeccuma isu'fasi canse'fa. \p \v 2 Jafet dutssiyendeccu tsu Gomer, Magog, Madai, Javán, Tubal, Mesec toya'caen Tiras. \v 3 Gomer dutssiyendeccu tsu Askenaz, Rifat toya'caen Togarma. \v 4 Javán dutssiyendeccu tsu Elisa, Tarsis, quiteondeccu toya'caen rodaneondeccu. \v 5 Tsendeccuja Jafet dutssiyendeccu tsu mar otafani can'jen'fa. Poiyi'cco tsu tisupa andeni can'jemba tisupa aya'fangae afa'je'fa. \p \v 6 Cam dutssiyendeccu tsu Cus, Mizraim, Fut toya'caen Canaán. \v 7 Cus dutssiyendeccu tsu Seba, Havila, Sabta, Raama toya'caen Sabteca. Raama dutssiyendeccu tsu Seba toya'caen Dedán. \v 8 Cus tsu Nimrod quitsa. Nimrodja aishe ñoa'me va ande'su joccapitssia a'i tsu. \v 9 Na'su Chiga anttesi tiseja tsampini jacamba ñotsse panzaye atesu. Tisene tsu qquen su'cho ashaen: “Tsaja Nimrod'caen Na'su Chiga anttesi tsampini jacamba ñotsse panzaye atesu.” \v 10 Tise manda'je'cho canqque tsu Babel, Erec, Acad toya'caen Calne. Poiyi'cco tsa canqque tsu Sinar andei'ccu pporotsse jincho. \v 11 Nane Sinar ande'ye tsu Asurja sombopa faesu canqqueve canqquian. Tise tsu Nínive canqque, Rehobot-ir, Cala toya'caen tsa rande Resén canqqueve canqquian. \v 12 Resén tsu Nínive, Cala enttingeni. \p \v 13 Mizraimjan Ludeo aindeccumbe yaya tsu. Toya'caen anameondeccu, lehabitandeccu, naftuhitandeccu, \v 14 patruseondeccu, casluhítandeccu toya'caen caftorítandeccumbe yaya tsu. Filisteondeccu tsu caftorítandeccu'ye sombo'fa. \p \v 15 Canaánjan Sidón quitsa tsu. Tsaja tise dutssi'ye coenza. Tise faesu dutssi'yeja Het tsu. \v 16 Toya'caen tise tsu faesu aindeccu'su yaya. Nane jebuseondeccu, amorreondeccu, gergeseondeccu, \v 17 heveondeccu, araceondeccu, sineondeccu \v 18 arvadeondeccu, zemareondeccu toya'caen hamateondeccu tsu tise omba'su dutssiyendeccu. Omboe tsu tsa cananeondeccuja biani japa can'jen'fa. \v 19 Nane cananeondeccu ande tsu Gerar andeni já shoquendi Gazani. Toya'caen Sidón canqqueni já shoquendipa Sodoma, Gomorra, Adma, Zeboimma pashamba Lazani nepi. \v 20 Tsendeccuja Cam omba'su dutssiyendeccu tsu. Poiyi'cco tsu tisupa andeni can'jemba tisupa aya'fangae afa'je'fa. \p \v 21 Semjan Jafet quindya tsu. Tise'qque du'shupasi tise omba'su dutssi'ye tsu Heber. \v 22 Nane Sem dutssiyendeccu tsu Elam, Asur, Arfaxad, Lud toya'caen Aram. \v 23 Aram dutssiyendeccu tsu Uz, Hul, Geter toya'caen Mas. \v 24 Arfaxadja Sala quitsa tsu. Salaja Heber quitsa tsu. \v 25 Tse'i tsu Heberja dos dutssiyendeccuve an'bian. Fae'cco tsu Peleg. Nane tisema isusi poiyi'cco aindeccu attufaccosi tsu tsa'caen tisema inisian. Tise quinshin tsu Joctán. \v 26 Joctán dutssiyendeccu tsu Almodad, Selef, Hazar-mavet, Jera, \v 27 Adoram, Uzal, Dicla, \v 28 Obal, Abimael, Seba, \v 29 Ofir, Havila toya'caen Jobab. Poiyi'cco tsendeccu tsu Joctán dutssiyendeccu. \v 30 Tise'pa andeja Mesa andeni já shoquendi Sefar andeni. Tsa tsu chiga sombo'jeni'su ccotta'cco'su ande. \v 31 Tsendeccuja Sem omba'su dutssiyendeccu tsu. Poiyi'cco tsu tisupa andeni can'jemba tisupa aya'fangae afa'je'fa. \p \v 32 Poiyi'cco tsendeccu tsu Noé omba'su dutssiyendeccu. Nane tise dutssiyendeccumbe dushundeccuma agattopa tevaen'cho tsu. Tise'pa can'jen'cho andema tevaen'cho tsu. Nane na'en andema piccopa sambasi tsu tsa'caen atapapa poi andenga japa attufa'fa. \c 11 \s1 Babel'su sefa'tssia tsa'o \p \v 1 Nane tsendeccu can'jeinteja poiyi'cco a'i tsu fae aya'faveyi afa'je'fa. \v 2 Tsomba majan a'i chiga sombo'jene sombopa Sinar andeni japa fae'ngatssia andema atte'fa. Attepa tse'tti can'jen'fa. \v 3 Fae a'ta fae'ngae condaseccopa su'fa: “Jinge apichama ladriyove ñoñamba si'ngei'ccu ta'etssia've oque'faya.” Patu me'i'onsi tsesui'ccu tsao'ña'fa. Toya'caen tsu breave an'bian'fa ladriyoma setsaeñe. \v 4 Omboe tsu su'fa: “Jinge rande canqqueve canqquiamba ñoa'me se'fatssia tsa'ove'qque tsao'ñañe sefacconi pporotsse. Tsa'caen tsao'ña'ninda tsu poiyi'cco cca'indeccuja ingima in'jan'faya joccapitssia've. Toya'caen tsa'caen tsomba gi biani attufambe'yi fae'ngae can'jen'faya.” \p \v 5 Tsa'ma Na'su Chigaja a'i ñoña'cho canqquema atteye ande. Toya'caen tsu a'i ñoña'cho se'fatssia tsa'oma atteye in'jan. \v 6 Attepa Na'su Chigaja asi'ttaen: “Tsendeccuja fae a'iyi tsu. Nane fae aya'fangae tsu afa'je'fa. Tsa'camba fae'ngae in'jamba tsu qquen tsoñe ashaen'fa. Aqquia ashaen'cho tsu. Nane osha'chove in'jan'da tsu tsa'caen tson'faya. \v 7 Jinge andepa tise'pa aya'fama ccaningae cambiamba qqueñañe cuintsu poiyi'cco tisupapora ñotsse pañambe'yi can'faye.” \p \v 8 Tsa'caen supa tsu Na'su Chigaja poiyi'cco a'ima attufaemba maña poi andeni. Attufaensi tise'pa canqqueve ñoña'jen'choma antte'fa. \v 9 Nane tsa'caen Na'su Chiga tise'pa aya'fama ccaningae cambiansi tsa canqquema inisian'fa Babelve “aya'fa qque'fa'cho” qquen su'chove. Tsene Na'su tise'pama somboensi poi andeni japa cca'tti cca'tti can'jen'fa. \s1 Sem dutssiyendeccu \p \v 10 Qquen tsu Sem dutssiyendeccu: Na'en andema piccopa sambasi dos canqque'fa pasasi Semjan cien canqque'fave an'bian'ni tsu tise dutssi'ye Arfaxadve isu. \v 11 Omboe Semjan faesu quiniento canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \p \v 12 Arfaxadja treinta y cinco canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Salave isu. \v 13 Omboe Arfaxadja faesu cuatrociento tres canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \p \v 14 Salaja treinta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Heberve isu. \v 15 Omboe Salaja faesu cuatrociento tres canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \p \v 16 Heberja treinta y cuatro canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Pelegve isu. \v 17 Omboe Haberja faesu cuatrociento treinta canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \p \v 18 Pelegja treinta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Reuve isu. \v 19 Omboe Pelegja faesu dosciento nueve canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \p \v 20 Reuja treinta y dos canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Serugve isu. \v 21 Omboe Reuja faesu dosciento siete canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \p \v 22 Serugja treinta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Nacorve isu. \v 23 Omboe Serugja faesu dosciento canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \p \v 24 Nacorja veinte y nueve canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Taréve isu. \v 25 Omboe Nacorja faesu ciento diez y nueve canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian. \p \v 26 Taréja setenta canqque'fave an'bian'ni tise dutssiyendeccu Abram, Nacor toya'caen Haránme isu. \s1 Taré dutssiyendeccu \p \v 27 Qquen tsu Taré dutssiyendeccu: Tiseja Abram, Nacor toya'caen Haránmbe yaya. Haránjan Lot quitsa tsu. \v 28 Taré toya canse'ni tsu Haránjan pa Caldea ande'su Ur canqqueni. Nane tisuma isu'cho canqqueni tsu pa. \p \v 29 Abramjan Saraima pushe. Nacorja Milcama pushe. Nane Milcaja Harán onque'nge tsu. Harán faesu dutssi'ye tsu Isca. \v 30 Saraija du'shuve isuye oshambipa du'shuve me'cco canse. \p \v 31 Taréja Canaán andeni jaye in'jamba Caldea ande'su Urne sombopa ja. Tisei'ccu tsu tise dutssi'ye Abram'qque ja. Toya'caen tsu tise du'shu Lot, tise china Sarai'qque jaja'fa. Canaán andeni jaye in'jan'ma Harán canqqueni nepipa tse'tti can'jen'fa. \v 32 Taréja dosciento cinco canqque'fave an'biamba pa Harán canqqueni. \c 12 \s1 Chiga Abramma ttu'se'cho \p \v 1 Fae a'ta tsu Na'su Chigaja Abramma su: “Que andema catipa ña quenga can'jeña'cho andenga jaja. Nane que antiandeccu, que yaya tsa'oma'qque catipa jaja. \v 2 Quema ñotsse tsomba gi que dutssiyendeccui'ccu ti'tsse'tssi a'ive tsoña. Nane quei'ccu ña poiyi'cco a'ima ñotsse tsonsi tsu poiyi'cco a'i que inisema ñotsse afa'faya. \v 3 Majan quema in'jamba ñotsse afa'ninda gi tise'pama ñotsse tsoña. Tsa'ma majan quema afase'ninda gi tise'pama egae tsoña. Nane quei'ccu tsu poi ande'su aindeccuja Ña ñotssiama isu'faya.” \p \v 4 Tayo setenta y cinco canqque'fave an'bian'ni Na'su Chiga Abramma mandasi Haráne sombopa ja. Lot'qque tisei'ccu fae'ngae ja. \v 5 Nane tsa'caen japa Abramjan tise pushe Saraima, toya'caen tise quinshimbe du'shu Lotma'qque anga. Toya'caen pa'cco tise'pa Haráni can'jemba isu'cho andu'choma, tseni an'bian'cho semasundeccuma'qque angapa Canaán andeni jaye ashaen'fa. Canaánni nepipa \v 6 tsa ande enttingeni japa Siquem canqqueni nepi'fa. Nane Siquemni tsu More roble quini'ccoccuja jin, tsa chigama iñajan'jen'tti. Cananeondeccu tsu tsa canqqueni can'jen'fa. \v 7 Abram tseni can'jensi tsu Na'su Chigaja tisenga attiamba su: “Va andema gi que dutssiyendeccunga afeya.” \p Tsa'caen tisenga attiamba susi Abramjan Na'su Chiganga afeye oque'je'chove tse'ttinga ccutsian. \v 8 Omboe tsene sombopa Betel canqquema chiga sombo'jefa'su ccotta'cconga japa tise carpama ccutsian. Tseni can'jen'ninda tsu Betel canqqueja chiga amppi'jefani. Toya'caen chiga sombo'jefani tsu Hai canqque. Abram tseni can'jemba faesu Chiganga afeye oque'je'chove ccutsian Na'su Chigama iñajañe. \v 9 Omboe ccase jaye ashaemba cca'tti cca'tti canjen'ñacca ja Néguev andeni nepiye. \s1 Abram Egiptoni can'jen'cho \p \v 10 Tsonsi tse'i tsu qquipoesuiteve da poi Canaán andeni. Nane aña'cho me'i'onsi Abramjan sombopa Egiptoni jaye ashaen tseni japa can'jeñe. \v 11 Egiptoni pan nepijipa tsu tise pushe Saraima su: “Que canjan. Atesu gi queja me'detssia pushesusi. \v 12 Nane Egiptondeccu quema atte'ta tsu su'faya: ‘Va pushesu tsu va tsandiembe pushe.’ Tsa'caen in'jamba tsu ñama fi'ttiya quema canseveyi itsapa an'biañe. \v 13 Tsa'caen dasa'ne chigáne queja ña que'tte qquen suja cuintsu tsa'caen in'jamba ñama ñotsse tson'faye.” \p \v 14 Tsomba Abram Egiptoni nepisi poi Egiptondeccuja Saraima attepa me'detssisi in'jan'fa. \v 15 Toya'caen Egipto ande na'su faraónma shondosundeccu'qque tisema attepa tisene na'sunga conda'fa. Conda'fasi faraónjan manda cuintsu Saraima i'faye tise tsaoni. \p \v 16 I'fasi na'su faraónjan Saraima ñotsse in'jamba Abramnga ñotsse tson. Nane oveja, vaura, sema'su tsandiendeccu, sema'su pushesundeccu, boro, toya'caen cameyo tsain'bitsse afe Abramnga. \v 17 Tsa'ma tsa'caen Saraima itsa'fasi tsu Na'su Chigaja na'su faraón, tise tsa'osundeccuma'qque osha'cho paqque'sui'ccu da'ño. \v 18 Tsonsi faraónjan in'jamba Abramma ttu'sepa tisema su: “¿Jongoesie qui tsa'caenjan ñama tson? ¿Mingapa qui ñanga tansintsse condambi va pushesuja que pushe qquen? \v 19 Nane que que'tte qquen susi gi ti'tssecan'da tisema pusheye'can. Ja'ñojan va'tti tsu que pushe. ¡Junde tisema angapa jaja!” \v 20 Tsa'caen supa faraónjan tise tsandiendeccuma manda cuintsu Abram, tise pushe, pa'cco tise an'bian'choma'qque junde Egiptone somboeñe. \c 13 \s1 Abram, Loti'ccu attufaen'fa'cho \p \v 1 Abramjan tise pushei'ccu, pa'cco tise an'bian'choi'ccu Egipto ande'ye sombopa toequi Néguev andeni ja'fa. Tise quinshimbe du'shu Lot'qque fae'ngae tise'pai'ccu ja. \v 2 Abramjan ñoa'me rico. Nane cori, totoacori, tsain'bia vaura'can'ma'qque an'bian. \v 3 Néguevni japa cca'tti cca'tti can'jemba Betel canqqueni nepi'fa. Nane toequi tise'pa tayoe can'jeni japa can'jen'fa. Tsaja Betel, Hai canqque enttingeni. \v 4 Tse'ttinga tsu tayoeja Chiganga afeye oque'je'choma ccutsian. Tsa'camba tsu toe'ttingayi Na'su Chigama iñajan. \p \v 5 Toya'caen Lot'qque ñoa'me rico. Nane tise ton'ton Abram'caen osha'cho vaura, ovejama'qque an'bian. Toya'caen tsain'bio a'i tisei'ccu can'jen'fa. \v 6 Tsa'cansi tsu Abram, Loti'ccu can'jen'ttija ñoa'me on'ba'o. Nane shoshovi shacasi tsain'bio vaurama tseni fae'ngae o'fiañe oshambi. Tsa'camba ti'tsse tsa'caen fae'ngae can'jeñe osha'fambi. \v 7 Toya'caen Abram vaurama coirasundeccuja Lot vaurama coirasundeccui'ccu sepiccopa tssetssecco'fa. \v 8 Tsa'cansi fae a'ta Abramjan Lotma su: “Quei'ccuja antiandeccu gi. Tsa'cansi tsu ingi iyiccoyeja ega. Ni ingimbe coirasundeccu'qque tsa'caen iyicco'faye ega tsu. \v 9 Tsain'bitssi ande tsu jin manima in'jan'da ingi isuya'cho. Chigáne ña'ñe joqquitssija. Que tansinfanga ja'ninda gi ñajan pavefanga jaya. Tsambi'ta que pavefanga ja'ninda gi ñajan tansinfanga jaya.” \p \v 10 Tsa'caen susi Lotja pa'cco Jordán na'en'su andema camba tsama in'jan. Nane Zoar canqquepi tsu tsain'bio tsa'ccu jin. Nane ñoa'me ñotssia jombachoqquiacan'omba tsu Egipto andian'caeñi attian. Lot tsa'caen camba in'jainteja toya Na'su Chiga Sodoma canqque, Gomorra canqquema joqquitssian catimbi'te tsu. \v 11 Tsa'caen in'jamba Lotja Jordán na'en'su andeni jaye qquen supa tise'pa can'jen'tti'ye sombopa chiga sombo'jefanga ja. Tsa'caen tsu Abram, Lot'qque attufacco'fa. \v 12 Abram toya Canaán andeni can'jensi Lotja Jordán na'en jini'su canqqueni can'jeñe ja. Nane Sodoma canqque pporotsse tsu can'jen. \v 13 Tseni'su aindeccuja ñoa'me egae in'jamba Na'su Chigama chi'gapa osha'cho tson'choi'ccu egae tsincon'fa. \p \v 14 Lot tsa'caen jasi, Na'su Chigaja Abramnga su: “Que can'jene ñotsse canjan. Nane tansinfanga, pavefanga chiga sombo'jefanga, chiga amppi'jefanga'qque camba in'janjan: \v 15 Quenga gi afeya pa'cco que camba atte'cho andema. Tsangae qui queja, que omba'su dutssiyendeccu'qque va andema an'bian'faya. \v 16 Ña anttesi tsu tsendeccuja ande'su sisipa'caen tsain'bitssia've da'faya. Nane sisipafo'choma agattoye oshambiqquia'caen tsu que dutssiyendeccuja agatto'ma'sia've da'faya. \v 17 Tsa'cansi jangipa pa'cco ande bia'sunga attaja'sunga'qque jacamba canjan ña quenga afe'cho andema.” \p \v 18 Tsa'caen susi Abramjan pa'cco tise an'bian'choma ñoñamba Hebrón canqque pporotsse japa ccotta'cco'su roble quini'ccoccuni can'jen. Tseni'su na'suja Mamre tsu. Tseni can'jemba Abramjan Chiganga afeye oque'je'choma ccutsian Na'su Chigama iñajañe. \c 14 \s1 Abram Lotma ccushaen'cho \p \v 1 Tsaite tsu Amrafelja Sinar canqque na'su. Ariocja Elasar canqque na'su tsu. Quedorlaomerja Elam canqque na'su tsu. Toya'caen Tidalja Goim canqque na'su tsu. \v 2 Tsendeccu tsu fae'ngae in'jamba faesundeccui'ccu geraen'fa. Nane Beraja Sodoma canqque na'su tsu. Birsaja Gomorra canqque na'su tsu. Sinabja Adma canqque na'su tsu. Semeberja Zeboim canqque na'su tsu. Tsendeccui'ccu geraemba toya'caen Bela canqque'su na'sui'ccu'qque geraen'fa. Tsa Bela canqquema tsu Zoarve inisian'fa. \v 3 Tsa cinco canqque'su nasundeccu tsu tise'pa sundarondeccui'ccu Sidim ande'su sinjunccuni bo'fa. Tsa sinjunccu tsu ja'ño a'taja Pa'cho marve da. \v 4 Nane doce canqque'fave tsu na'su Quedorlaomerja tise'pama patsu. Patsusi somboye in'jamba tsu canqque'fa trece tsa cinco nasundeccuja bo'fa Quedorlaomerja catiye na'suve. \v 5 Faesu canqque'fa tsa Quedorlaomerja tisei'ccu fae'ngae in'jan'cho nasundeccui'ccu jipa faesu aindeccuma patsu'fa. Nane Astarot-karnaim andeni japa refaítandeccuma patsu'fa. Toya'caen Ham andeni japa zuzitandeccuma patsu'fa. Tsomba Save-quiriataim andeni japa emitandeccuma patsu'fa. \v 6 Tsomba Seir ccotta'cconi japa horeondeccuma patsupa omboen'fa Parán'su fae'ngatssia andeni. Tsa fae'ngatssia ande tsu a'i meniai'ccu pporotssi. \v 7 Tsa'caen patsupa toequi shandapa jipa Quedorlaomer, tisei'ccu fae'ngae geraen'fa'chondeccu'qque En-mispatni nepi'fa. Tsa canqquembe faesu iniseja Cades. Tseni nepipa pa'cco amalecitandeccu andema da'ñomba sefaen cati'fa. Toya'caen tsa'caeñi tsu tson'fa amorreondeccumbe Hazezon-tamar andema'qque. \v 8-9 Tsa'caen faesuma patsusi tsu Sodoma, Gomorra, Adma, Zeboim, toya'caen Bela canqque'su nasundeccu tsa Sidim sinjunccuni bo'fa'cho. Tsa'caen bopa tsu tsa cinco nasundeccu tise'pa sundarondeccui'ccu na'su Quedorlaomeri'ccu geraen'fa. Quedorlaomeri'ccu fae'ngae tsu fuite'fa Tidal, Amarafel toya'caen Arioc. Tsendeccuja cuatroyi'cco tsu Elam, Goim, Sinar toya'caen Elasar canqque'su nasundeccu. \v 10 Nane tsa Sidim sinjunccuni tsu tsain'bio rande chango sheque, brea jincho. Quedorlaomer tise'pama patsusi tsa Sodoma, Gomorra nasundeccuja ccuyin japa majanda tsesu changonga amppi ca'ni'fa. Cca'indeccuja ccotta'cconga ccuyin ja'fa. \p \v 11 Tsomba tsu patsusundeccuja Sodoma, Gomorra canqquenga japa pa'cco anqque'su, toya'caen osha'cho bare'choma'qque taipa jaja'fa. \v 12 Nane Lot, Abram antianmbe du'shuja, Sodomani can'jensi tisema'qque indipa anga'fa pa'cco tise an'bian'choma'qque. \v 13 Tsa'ma fae'cco tseni'su a'ija ccushapa sombopa Hebreo a'i Abramnga conda'su ji. Nane Abramjan toya tsa Amorreo a'i Mamrembe roble quini'ccoccuni can'jen. Mamre antiandeccu Escol, toya'caen Aner'qque Abramma fuitesundeccu tsu. \p \v 14 Jipa condasi Abramjan paña tise antianmbe du'shu Lotma indipa anga'choma. Pañamba poiyi'cco tise'be semasundeccuma ttu'se. Nane tsendeccu chuitepie Abrami'ccu can'jensi Abramjan tise'pama ñotsse atesu. Nane poiyi'ccota tsu tresciento diez y ocho tsandiendeccu. Tsendeccui'ccu tsu Abramjan tsa Quedorlaomer aindeccuma mandian'fa Dan canqqueni. \v 15 Tseni nepipa tise aindeccuma dos naccuve attufaemba a'tutsse can'jemba cose tsa nasundeccuma patsupa biani mandian'fa. Nane Damasco canqquema panshamba ti'tsse joccani japa Hoba canqqueni tise'pama mandian'fa. \v 16 Tsa'caen patsupa pa'cco tise'pa itsapa anga'choma itsa'fa. Tsa'caen tsu Abramjan tise antianmbe du'shu Lotma ccushaen. Pa'cco Lotmbema itsa'choma'qque atte'fa. Toya'caen pushesundeccuma, cca'indeccuma'qque ccushaen'fa. \s1 Melquisedec Abramma ñotsse afa'cho \p \v 17 Abram tisema fuite'su nasundeccu'qque Quedorlaomerma patsupa jiña'fasi Sodoma canqque'su na'suja sombopa tise'pama cachui Save sinjunccuni. Tsa Save sinjunccumajan “Ande na'sumbe sinjunccu” qquen tsu su'fa. \v 18 Toya'caen Melquisedec tsa Salem canqque'su na'su'qque tisema cachuiye ji. Tiseja Sefacconi'su Joccapitssia Chigama afa'supa pan, vinoma'qque ipa \v 19 Abramma ñotsse afapa qquen su: \q1 “Cuintsu Sefacconi'su Joccapitssia Chiga sefacco, \q2 andema'qque agattoen'su quema ñotsse tsoñe. \q1 \v 20 Nane Sefacconi'su Joccapitssia Chiga ñotssipa \q2 quema fuitesi quema iyiccayesundeccuma patsu'ta tisema ñotsse afa'faja.” \p Tsa'caen susi Abramjan tise patsupa itsapa angaji'choma fae chonga'ccoeyi Melquisedecnga afe. \v 21 Tsa'caen afesi omboe Sodoma na'suja Abramnga su: \p —Que ña aindeccuma ccushaen'choma ñanga afepa pa'cco osha'cho que itsa'choma que'iyi isu'faja. \p \v 22 Tsa'ma Abramjan tisenga su: \p —Nane Na'su Sefacconi'su Joccapitssia Chiga sefacco, andema agattoen'su paña'jen'ni gi su: \v 23 Quembemajan isuya'bi gi, fae iro, ni sapato tandan'faveyi'qque, queja que afesi ñajan ricove da qquen su'fasa'ne. \v 24 Nane ñajan tayo ña aindeccu an'fa'chosi jongoesuveyi'qque ti'tsse isuya'bi gi. Tsa'ma ñama fuitesundeccu, Aner, Escol, toya'caen Mamre tsu ingi itsa'choma attufaemba isu'faya. \c 15 \s1 Chiga Abrami'ccu injancco'fa'cho \p \v 1 Tsama omboe Na'su Chigaja Abramnga attiamba tisema su: \p —Dyombe canjan Abram. Ña gi quema fuite'su. Ña quenga afeya'choja ñoa'me injan'tssiya tsu. \p \v 2-3 Tsa'ma Abramjan tisema su: \p —Na'su Chiga, ¿jongoesune tsu bare ña osha'choma injan'tsse isuye? Ñajan dutssi'yeve me'choa gi. Nane Queja ñanga du'shuma afembisi me'cco pa'ninda tsu tsa Damasco canqque'su Eliezer–ñambe sema'su a'i–pa'cco ña an'bian'choma isuya. \p \v 4 Tsa'ma Na'su Chigaja tisema su: \p —Que an'bian'choma isuya'choja ñoa'me quembetsse dutssi'yeya tsu. Nane Eliezer isuya'bi tsu. \p \v 5 Tsa'caen supa Na'suja Abramma tsoteni angapa su: \p —Sefacconima ñotsse camba o'fema agattocanjan; da osha've'se qui. Nane tsa'caen tsu que dutssiyendeccuja agattoye oshambi'tsse atapaya. \p \v 6 Na'su Chiga tsa'caen susi Abramjan tise su'choma ñotssi pañamba in'jan. Tsa'caen in'jansi Na'su Chigaja “Abram tsu ño'an” qquen su. \v 7 Toya'caen tsu Chigaja Abramnga su: \p —Ña gi Na'su. Quema gi Caldea ande'su Ur canqquene somboemba vani i, va andema quenga afeye que an'biañe. \p \v 8 Tsonsi Abramjan iñajampaña: \p —Na'su Chiga, ¿ma'caen gi atesuya va andeja ñambeve? \p \v 9 Tsa'caen iñajampañasi Chigaja su: \p —Ñani ija fae vaura pushema tres canqque'fave an'bian'choma. Toya'caen chivo pushema, quitsa'yema'qque ija tres canqque'fave an'bian'choma. Toya'caen fae manambe, fae ppuppuju'choma'qque ija. \p \v 10 Abramjan pa'ccoma Chiga mandaqquia'caen Chigani ipa enttinge'ye gettipa isevetsse isevetsse ccuiña. Tsa'ma sanccopapamajan gettimbe'yi ccuiña. \v 11 Tsa'caen ccuiña'chonga ccompanajan ande'fa. Tsa'ma Abramjan tsa ccompanama dyoña'jen. \v 12 Tayo cose jisi Abramjan ñoa'me anae'supa pa'ye'e ana. Tsa'caen ana'jen'ni pa'cco tise ccui'tti sintsse dasi Abramjan ñoa'me dyo. \v 13 Tsa'caen dyosi Na'suja tisema su: \p —Atesuya'cho tsu que dutssiyendeccu faesu andeni can'jemba tsenima aqquiatsse ganambe semasundeccuve da'faya'choma. Tsa'caen dapa tsu cuatro ciento canqque'fave me'detsse vana'faya. \v 14 Tsa'ma tise'pama vanaesundeccumbe injama'choma gi somboeña. Nane tsa andema gi vanaeña que dutssiyendeccuma ccushaeñe. Ccushapa sombopa tsu osha'cho ñotssia bare'choma an'bian'faya. \v 15 (Tsa'ma queja coenza ccashe'yeve dapa qui opatsse papa que tayopi'su coenzandeccuni jaya.) \v 16 Cuatro ciento canqque'fave tsa andeni can'jemba tsu que omba'su dutssiyendeccuja ccase vani ji'faya. Nane toya tsu amorreondeccuja nanitsse egae tsincon'fambi ña tise'pa andema itsaya'chove. \p \v 17 Tsonsi chiga amppipa tayo si'en dasi oro'je'cho si'ngema angaqque'su api, si'nge anchanda'je'cho'qque attiamba tsa gettipa ccuiña'cho enttinge'ye panshan'fa. \v 18 Tsa'caen tsu tsequi a'ta Na'su Chigaja Abrami'ccu injanccopa tisema su: \p —Va andema gi que omba'su dutssiyendeccunga afeya. Egipto'su naene pa'cco tsa Eufrates na'en jimpi. \v 19 Nane tsa andeta tsu ja'ñojan, ceneondeccu, cenezeondeccu, cadmoneondeccu, \v 20 hititandeccu, ferezeondeccu, refaítandeccu, \v 21 amorreondeccu, cananeondeccu, gergeseondeccu toya'caen jebuseondeccu ande. \c 16 \s1 Agar Ismaelve isu'cho \p \v 1 Abram pushe Saraija du'shuve isuye oshambi. Tsa'ma tise'be sema'su pushesuve an'bian, egipto'su pushesu, Agar, qquen inisecho'choma. \v 2 Tsa'caen an'biamba asi'ttaemba Abramnga su: \p —Que canjan, Na'su Chiga se'pisi gi ñajan du'shuve me'cho. Tsa'camba gi in'jan que ña sema'su pushesui'ccu can'jen'ninda tsu osha'ta ñambe du'shuve isuya'bi. \p Tsa'caen susi Abramjan Sarai suqquia'caen in'jan. \v 3 Tsonsi Abram pushe Saraija Egipto ande'su pushesu Agarma tise tsa'ndu Abramnga afe cuintsu tisei'ccu fae'ngae can'jeñe. Tsa'caen afesi tsu Abramjan diez canqque'fave Canaán andeni can'jen. \v 4 Abram tsa'caen Agari'ccu can'jensi surive da. Tsa'caen dapa Agarja tise na'su Saraima patsu qquen in'jamba quinsepoemba can'boen. \v 5 Tsa'caen in'jansi attepa Saraija Abramma su: \p —Que qui shacapa Agar ñama patsu'chone. Nane ña gi tisema quenga afe fae'ngae can'jeñe. Tsa'ma ja'ño surie dapa tiseja ñama patsu qquen in'jan. Tsa'cansi Na'su Chiga tsu atesu majan tsu shacapa–que, tsambi'ta ña. \p \v 6 Tsama pañamba Abramjan su: \p —Que canjan, va pushesuja quembe sema'su tsu. Tisema ma'caen tsoñe in'jan'da tsa'caen tsonjan. \p Tsa'caen susi Saraija Agarma tsain'bitsse egae tsincoñe ashaen. Tsa'caen tsinconsi Agarja ccuyin ja. \v 7 Tsa'ma Na'su Chigama sefacconi'su shondo'suja pushesu a'i menia jayipa Shur tsaiqui'su tsa'ccu sombo'je'ttini can'jen'choma cachuipa \v 8 iñajampaña: \p —Agar, Saraimbe sema'su, ¿mane qui ji? Toya'caen, ¿mani qui jayi? \p Agarja pañamba su: \p —Ña na'su Saraine gi ccuyapa jayi. \p \v 9 Tsonsi Na'su Chigama shondo'suja su: \p —Toequi que na'suni japa tisema ñotsse pañajan. \p \v 10 Toya'caen tsu Na'su Chigama shondo'suja su: \q1 “Tsain'bitsse gi atapoeña que dushundeccuma. \q1 Nane majañi'qque agattoye osha'faya'bi tsu. \q1 \v 11 Tayo qui suri. Tsandie du'shuve isupa qui Ismael qquen inisiaña. \q1 Nane Na'su Chiga que ina'jen'choma pañamba in'jansi qui tsa'caen inisiaña. \q1 \v 12 Tiseja tsampi'su cavayoa'caen injansuya tsu. \q1 Cca'indeccuma iyicca'yesi tsu ccane'qque tisema iyicca'ye'faya. \q1 Nane tise antian se'pi'ni'qque toya tsu tiseja tise'pa utufani can'jeña.” \p \v 13 Tsonsi Agarja Na'su Chigama afapa su: “Chiga tsu atte'su.” Nane tayo Chigai'ccu condasepa tsu tiseja su: “Chiga ñama atte'ni'qque gi toya canse.” \v 14 Tsa'caen tsonsi tsu tsa tsa'ccu posoma inisian'fa Lajairoi poso, “Ñama atte'su Cansian Chigambe poso” qquen su'chove. Tsa posoja Cadesne Beredni ja'je'cho enttingeni. \p \v 15 Can'jemba Agar Abram du'shuve isusi Abramjan tisema inisian Ismaelve. \v 16 Abramjan ochenta y seis canqque'fave an'bian'ni tsu Ismaelma isu. \c 17 \s1 Injancco'fa'chove canjaen'cho \p \v 1 Tsomba Abram noventa y nueve canqque'fave an'bian'ni Na'su Chigaja tisenga attiamba su: \p —Ña gi Chiga Osha'choma Oshacho'cho. Ña in'janqquia'caen shacave me'cho canseja. \v 2 Tsa'caen cansesi gi ñajan quei'ccu injanccopa tsain'bitssi dushundeccuve quei'ccu atapoeña. \p \v 3 Tsama pañamba Abramjan andenga puntssan ccui. Puntssan ccui'ni'qque toya tsu Chigaja afapa su: \p \v 4 —Ña quei'ccu injanccoya'choja qquen tsu: Que qui tsain'bitssi aindeccumbe quitsaya. \v 5 Tsa'cansi tsu ti'tsse Abram qquen quema su'faya'bi. Tsa'ma ja'ñonda tsu quema inisian'faya Abrahamme. Nane tsain'bitssi aindeccumbe yayasi tsu tsa'caen su'faya. \v 6 Ñoñaña gi que dutssiyendeccu tsain'bitsse atapa'faya'chove. Nane tise'pa'ye tsu nasundeccuja sombopa tsain'bio andema manda'faya. \v 7 Ñajan quei'ccu injanccopa gi tsangae que Chigave da. Toya'caen que omba'su dutssiyendeccui'ccu injanccopa gi tsangae tise'pa Chigave daya. \v 8 Quenga, toya'caen poiyi'cco tsendeccunga gi pa'cco Canaán andema afeya. Nane que'i ja'ño can'jen'cho andema gi tsangae que'inga afepa tsangae que'i Chigave daya. \p \v 9 Toya'caen tsu Chigaja Abrahamma su: \p —Tsa'ma queja, poiyi'cco que omba'su dushundeccu'qque ña que'i'ccu injancco'fa'choma injan'jen'faja. \v 10 Nane qquen tsu ña que'i'ccu injanccopa manda'choja: Poiyi'cco tsandiendeccu tsu que'suja tise'pa ttonoma chhiyi tevaen'faya'cho. \v 11 Nane shondusu'cho tsutopa'su ttonoma tsu chattuya'cho ña que'i'ccu injancco'fa'choma canjaeñe. \v 12 Ja'ño ashaemba tsangae tsu tsa'caen tsoña'cho. Poi tsandie du'shuma tsu que'i'suja tsa'caen chhiyi tevaeña'cho ocho a'tave nepisi. Nane ñoa'me que'i aindeccu toya'caen faesunima chavapa sema'suve an'biandeccumbe du'shuma'qque tsu tsa'caen tsoña'cho. \v 13 Poiyi'ccoma tsu fae'ngatsse tsa'caen tsoña'cho. Tsa'caen tevaemba qui pa'cco que'i canse'cho canqque'fa ña que'i'ccu injancco'fa'choma injan'jen'faya. \v 14 Tsa'ma majan tsa'caen tevaembi'choaja que'i'ccu can'jeñe oshambi. Nane ña que'i'ccu injancco'fa'choma chi'gapa tsu que'i'ccu can'jeñe oshambi. \p \v 15 Toya'caen tsu Chigaja Abrahamma su: \p —Que pushe Saraima'qque ti'tsse tsa'caen su'faya'bi. Nane ja'ño ashaemba tsangae tsu Sarave inisian'faya. \v 16 Ñajan tisema ñotsse tsoñe in'jamba gi du'shuve tisenga afeya. Ju, ñoa'me gi tisema ñotsse tsoña. Tise tsu tsain'bitssi aindeccumbe mamaña. Nane tise omba'su dushundeccu tsu tsain'bio ande'su nasundeccuve dapa manda'faya. \p \v 17 Tsonsi Abrahamjan ccase andenga puntssan ccuipa qquen asi'ttaemba feña: “¿Oshaya ti fae tsandie cien canqque'fave an'bian'cho du'shuve an'biañe? Toya'caen ¿oshaya ti Sara'qque noventa canqque'fave an'bian'cho du'shuve isuye'ta?” \v 18 Tsa'caen asi'ttaemba Chiganga su: \p —Isha tsu Ismaelja que ñotsse tsoña'choi'ccu canseya. \p \v 19 Tsa'caen susi Chigaja su: \p —Tsa'ma Ñanda gi su que pushe Sarata tsu tsandie du'shuve isuya. Tsonsi qui inisiaña Isaacve. Tisei'ccu gi Ña quei'ccu injancco'fa'choma a'tatsse canjeña. Toya'caen tise dutssiyendeccui'ccu gi tsangae tsama canjeña. \v 20 Toya'caen tayo gi paña que Ismaelne in'jan'choma. Tsane'qque gi ñotsse tsoña. Tisei'ccu'qque gi tsain'bitssi du'shuve atapoeña. Tise omba'su dutssiyendeccu'qque tsain'bitssi'faya tsu. Nane Ismael tsu doce ti'tsse'tssia nasundeccumbe quitsaya. Tisei'ccu gi fae rande ande'su aindeccuve atapoeña. \v 21 Tsa'ma ña injancco'fa'chomanda gi Isaac dushundeccui'ccuyi injan'jeña. Nane fae canqque'fa pasambi'te tsu Saraja tsandie du'shu Isaacve isuya. \p \v 22 Chigaja tsa'caen Abrahamnga supa ansundin ja. \v 23 Ansundin jasi tsequi a'ta Abraham poiyi'cco tise tsaoni can'jen'cho tsandiendeccumbe shondusu'cho tsutopa'su ttonoma cha'ttu. Nane tise du'shu Ismael, poiyi'cco tisei'ccu can'jen'cho semasundeccuma'qque Chiga suqquia'caen tsa'caen chhiyitevaen. \v 24 Abraham noventa y nueve canqque'fave an'biansi tsa'caen tisu ttonoma chhiyitevaenge. \v 25 Tise du'shu, Ismael, trece canqque'fave an'biansi ttonoma chhiyitevaenge. \v 26 Nane fae a'ta tsu yaya Abraham, tise du'shu Ismael'qque fae'ngae ttonoma chhiyitevaenge'fa. \v 27 Toya'caen tise tsaoni isu'chondeccu, cca'inima chavasi can'jendeccu'qque tsequi a'tayi tise'pa na'sui'ccu fae'ngae ttonoma chhiyitevaenge'fa. \c 18 \s1 Abraham dutssi'yeve condase'cho \p \v 1 Tsonsi Na'su Chiga ccase Abrahamnga attian Mamrembe roble quini'ccoccuni. Enttinge a'ta a'que'osi Abrahamjan tise carpa tsa'o'su sombo'ttini dyai. \v 2 Dyaipa asuccocamba tres tsandiema atte tse'tti pporotsse ccutsu'fa'choma. Tise'pama attepa carpa'ye butto jangipa chigambiañe catse. Buttopa japa tise'panga catsepa tise tsovema andenga puntssamba ccuipa \v 3 su: \p —Ña na'su, chigáne va'tti re'riccone dyaiccaja. \v 4 Quema shondo'su gi. Que in'jan'ninda gi tsa'ccuve iñajamba afeya que'i tsu'ttema cashiye. Cashipa quini'cco'su tumbianccuni dyaicca'faja. \v 5 Que'i tsa'caen ño'fa dyai'ninda gi panma iya cuintsu que'i an tteppuye. Nane va quema shondo'su tsaoni jipa qui tsa'caen an tteppupa ti'tsse jaya. \p Tsa'caen susi tise'paja Abrahamnga su'fa: \p —Ñotssi tsu. Tsa'caen tsonjan. \p \v 6 Tsonsi Abrahamjan carpanga ca'nimba Sarama su: \p —Uta'tsseyi ñotssia harinama cuarenta librave isupa panme ñoñajan. \p \v 7 Tsa'caen supa Abrahamjan vaura ttuccuni buttopa japa bove ñotssia vaura du'shuma indipa tise'be sema'sunga afe cuintsu fi'ttipa sho'ccoeñe. \v 8 Tsonsi sho'ccoen nanimba chocho, quesoma'qque ipa pasiasundeccunga afe vaura nai'ccu añe. Tsendeccu quini'cco tumbianccuni dyaipa an'jen'fasi Abrahamjan tise'pama shondo'je. \p \v 9 An nanimba Abrahamnga su'fa: \p —¿Mani tsu que pushe Saraja? \p Iñajampañasi Abrahamjan su: \p —Carpani tsu can'jen. \p \v 10 Tsonsi fae'cco tsendeccu'suja su: \p —Fae canqque'fa panshansi gi ccase queni jiya. Ña jisi tsu que pushe Saraja tsandie du'shuve isuya. \p Tsa'caen su'je'choma Saraja Abraham sepaccofae a'tutsse carpani pañá ccutsu. \v 11 Nane Abrahamjan, Sara'qque coenza. Saraja coenza ccasheve dapa tayo samboen'cho. \v 12 Tsa'camba Saraja pañamba feña. Nane feñamba asi'ttaen: “¿Ñoa'me ti gi tsa'caen avujaya? Ña, ña tsa'ndu'qque coenzata, ¿ma'caen?” \v 13 Tsa'ma Na'su Chigaja tise asi'ttaen'choma in'jamba Abrahamnga su: \p —¿Micomba tsu Saraja feñamba “¿Ñoa'me ti gi coenza ccasheve dapa du'shuve isuya?” qquen su? \v 14 ¿Oshambi ti Na'su Chigaja osha'choma oshapa tsa'caen tsoñe? Nane ñoa'me fae canqque'fa pasasi ña ccase jisi tsu Saraja tsandie du'shuve isuya. \p \v 15 Tsa'caen susi pañamba Saraja dyopa a'tiemba su: \p —Me'in, feñambi gi. \p Tsa'ma Na'su Chigaja su: \p —Atte gi que feña'choma. \s1 Sodomama ccusheñe iñajan'cho \p \v 16 Tsa'caen condasepa an nanimba pasiasundeccu jangipa Sodoma canqqueni jaye ashaen'fa. Abrahamjan camoeñe in'jamba re'riccoe tise'pai'ccu fae'ngae ja. \v 17 Tsonsi Na'su Chigaja qquen asi'ttaen: “Ñotssi tsu ña tsoña'choma Abrahamnga condaye. \v 18 Nane tiseja tsain'bitssi a'ive atapasi joccapitssia aindeccuve tsu da'faya. Tisei'ccu gi poi ande'su aindeccuma ñotsse tsoña. \v 19 Nane tisema gi in'jan cuintsu tise mandasi tise dushundeccu, tise omba'su dutssiyendeccu'qque ña su'choma pañamba ñotsse canse'faye. Tsa'caen tson'ninda gi pa'cco ña su'choma tsoña.” \v 20 Tsa'caen asi'ttaemba Na'su Chigaja su: \p —Sodoma canqque'su aindeccu, Gomorra canqque'su aindeccu'qque ñoa'me dyo'oe egae tsincon'fa. Tsa'caen tsincon'choma poi ande'su aindeccu in'jamba condasecco'fasi gi paña. \v 21 Tsane gi japa atesuya tise'pa ña pañaqquia'caen tsincon'choma. Attepa gi in'jaña. \p \v 22 Tsa'caen su'je'ni tsa faesu dos pasiasundeccuja Sodomani jaye ja'fa. Tsa'ma Abrahamjan toya Na'su Chigai'ccu ccutsupa \v 23 ti'tsse catsepa iñajampaña: \p —¿Ñoa'me ti qui egae tsinconsundeccui'ccu fae'ngae ño'andeccuma'qque fi'ttiya? \v 24 ¿Nane cincuenta ño'andeccu tseni can'jen'ni'qque ti qui poiyi'cco tsa canqquesundeccuma fi'ttiya? Tsambi'ta, ¿ño'andeccuma ccushaeñe ti qui antteya? \v 25 Ñoa'me qui oshambi tsa'caen ño'andeccuma egae tsinconsundeccui'ccu fae'ngae fi'ttiye. Nane tsendeccuja fae'ngae egae tsincon'fambi. Me'in, tsa'caen qui tsoña'bi. Nane queja poi aindeccu injama'choma somboen'su, ¿poiyi'ccoma ñotsse in'jan'da ti qui ñotsse tsoña? \p \v 26 Pañamba Na'suja su: \p —Cincuenta ño'andeccuma tseni atte'ta gi poiyi'cco tsa canqque'su aindeccuma ccushaeña. \p \v 27 Toya'caen tsu Abrahamjan su: \p —Queja Chiga. Ñajan aqquia a'i gi. Tsa'ma ña injanga qquen afasi ñama iyicca'yejama. \v 28 ¿Cinco ño'andeccu cincuentave nepiya'cho shaca'ni'qque ti qui poiyi'cco tsa canqque'suma fi'ttiya? \p Tsonsi Na'suja su: \p —Cuarenta y cinco ño'andeccuma atte'ta gi poiyi'ccoma ccushaeña. \p \v 29 Toya'caen Abrahamjan su: \p —Da, ¿cuarenta ño'andeccuma tseni atte'ta–? \p Tsonsi Na'suja su: \p —Cuarenta can'jen'ninda gi antteya. \p \v 30 Ccase Abrahamjan su: \p —Ñama iyicca'yejama. Tsa'ma, ¿aqquia treintaveyi atte'ta–? \p Na'suja su: \p —Treintave atte'ta gi antteya. \p \v 31 Ti'tsse tsu Abrahamjan su: \p —Ñoa'me opa gi ya'caen ña Na'suma afaye. Tsa'ma, ¿veinteveyi atte'ta ti qui antteya? \p Na'suja su: \p —Ju, veinteveyi atte'ta gi tsa canqque'su a'ima fi'ttiya'bi. \p \v 32 Toya'caen Abrahamjan su: \p —Chigáne, ña Na'su, ñama iyicca'yejama. Tsa'ma ti'tsse fae seyi gi afaya. ¿Mingae qui tsoña aqquia diez ño'andeccuma atte'ta? \p Tsonsi Na'suja su: \p —Nane ñoa'me ño'andeccuma diezve atte'ta gi tsa canqquesundeccuma fi'ttiya'bi. \p \v 33 Na'suja tsa'caen Abrahami'ccu afa nanimba ja. Abraham'qque toequi tise carpa tsaoni shanda. \c 19 \s1 Chiga Sodoma, Gomorra'su aindeccuma fi'tti'cho \p \v 1 Tayo cosesi tsa dos Chigama sefacconi'su shondosundeccuja pasiasundeqquia'caen Sodoma canqquenga nepi'fa. Lot, Abraham antianmbe du'shu, tseni can'jemba canqque ttuccu sombo'tti'su atandunduni dyai. Dyaipa pasiasundeccuma attepa jangipa tise'pama cachui'su ja. Cachuipa tise camba'juma andenga puntssamba chigambiamba \v 2 qquen su: \p —Nasundeccu, chigáne ña tsaoni ji'faja. Tseni que'i tsu'ttema cashipa, ana qquendyapa qui tu'i sinte'yi ccase tsaiqui'ye ja'faya. \p Tsa'ma tise'paja su'fa: \p —Me'in. Vani atandundunga gi ana'faya. \p \v 3 Tsa'caen susi Lot toya ti'tsse iñajansi tsu japa Lot tsa'onga ca'ni'fa. Tseni ca'ni'fasi Lotja anqque'suve sho'ccoemba cupana'cco me'choa panme matssamba tise'pama o'fian. O'fiansi an'fa. \p \v 4 Tsomba toya anañe ccuimbi'te tsu poiyi'cco tsa Sodoma'su tsandiendeccu, nane chu'a, coenza'qque Lot tsa'oma shoquendipa \v 5 qquen fundondo'e Lotma afaye ashaen'fa: \p —¿Mani tsu tsa dos tsandie, que tsa'onga ja'ño cose ca'ni'chondeccuja? Tise'pama somboenjan ingi tise'pai'ccu ccui'faye. \p \v 6 Tsonsi Lotja afaye sombopa sombo'ttima ñotsse picco cca'i ca'nisa'ne. \v 7 Tsa'caen sombopa su: \p —Chigáne ña amigondeccu, tsa'caen egae tson'fajama. \v 8 Nane an'bian gi dos onque'ngeve, toya tsandiema atesumbindeqquiama. Tsendeccuma gi somboemba que'inga afeya cuintsu que'i in'janqquia'caen tise'pai'ccu tsoñe. Tsa'ma va tsandiendeccuma pporaen'fajama. Nane ñajan tise'pama coira'su gi. \p \v 9 Tsa'ma aindeccuja su'fa: \p —¡Joqquitssija! Queja vani'sumbi qui. ¿Ma'caen qui ingima manda'je? Ja'ño gi tise'pama tsoñe in'janqquia'caen quema ti'tsse tsa'caen tson'faya. \p Tse'faei'ccuyi Lotma dañoñe ashaemba tsa'o sombo'ttinga catse'fa u'ccapa ca'niñe. \v 10 Tsa'ma pasiasundeccuja sombo'tti'ye yasapa Lotma indipa tsa'onga ca'niamba ccushaen. Tisema ca'niamba sombo'ttima piccopa \v 11 aindeccuma binime tson'fa. Tsa'caen poiyi'cco, chu'a, coenzandeccu'qque binime dapa sombo'ttima atteye oshambipa quimbipa antte'fa. \v 12 Tsonsi pasiasundeccu Lotma iñajampaña: \p —¿Faesu que antiandeccuta ti vani can'jen'fa? Nane que dutssiyendeccu, que onquengendeccu, dushundeccu, toya'caen poiyi'cco que'imbema angapa vane joqquitssipa biani jaja'faja. \v 13 Ñoa'me gi va canqquema sefaen catiya. Nane va canqque'su aindeccu tsain'bitsse egae tsincon'fasi tsu Na'su Chigaja shacama isuqquia'caen tise'pama sefaen catiya'chove ingima manda. \p \v 14 Tsa'caen susi Lotja tise dusundeccunga japa conda. Nane tayo tsu antteye su cuintsu tsendeccu tise onquengendeccuma pusheye. Tise'pama su: \p —Jangipa va'ttie joqquitssipa ja'faja. Ñoa'me tsu Na'su Chiga va canqquema sefaen catiye tson'jen. \p Tsa'ma tise dusundeccu pañambipa feña'fa. \v 15 Tayo a'taye tson'jensi sefacconi'su shondosundeccuja Lotma quian'me su'fa: \p —Uta'tsseyi jangipa que pushe, que onquengendeccuma'qque angapa ja'faja va canqque'su aindeccui'ccu fae'ngae pasa'ne. \p \v 16 Tsa'ma Lot jaye in'jambiqquia'caen vasia've ñoña'jensi sefacconi'su shondosundeccu tise tivema indipa qquitssapa somboen'fa. Nane Na'su Chiga tisema in'jamba mende'ye. Toya'caen Lot pushe, tise onquengendeccuma'qque qquitssapa somboen'fa tise'pama ccushaeñe. \v 17 Tsomba canqque'ye somboemba sefacconi'su shondosundeccu tise'pama su'fa: \p —Buttopa jaja'faja tisuma ccushaeñe. Sepacconima can'fajama. Ni va sinjunccuni can'jen'fajama. Nane ccotta'cconga jaja'faja tisuma ccushaeñe in'jan'da. \p \v 18 Tsa'ma Lotja su: \p —Me'in, nasundeccu. \v 19 Que'i ñama ñotsse tsomba mende'yepa ccushaen'fa. Tsa'ma oshambi gi ccotta'cconga buttoye. Nane ña toya nepimbi'te Chiga Sodomama sefaen cati'ninda gi paya. \v 20 Que can'faja. Joni tsu ñoa'me chipiri canqque. Biambi'cco tsu. Tseni gi buttopa nepiye osha tisuma ccushaeñe. \p \v 21 Tsonsi fae'cco shondo'su tsu su: \p —Quema pañamba gi tsa'caen antte. Tsa, que su'cho canqquema sefaen catiya'bi gi. \v 22 Uta'tsseyi tseni japa ca'nijan. Nane que toya tseni nepimbi'ta Na'su Chiga mandaqquia'caen tsoñe osha'fambi gi. \p Tsa canqqueja chipirisi tsu inisian'fa Zoarve. \p \v 23 Coejechiga tayo sombosi tsu Lotja Zoarni nepi. \v 24 Tseni nepisi tsu Na'su Chigaja unjima tuiñaqquia'caen si'ngema asufrei'ccu amppian moe Sodoma toya'caen Gomorra canqquenga. \v 25 Tsa'caen ju'rusi tsu tsa canqquema sefaen catipa tseni can'jensundeccuma'qque fitti'tti. Nane poiyi'cco majan tsa Jordán na'en sinjunccuni can'jen'da tsu pa'fa. Osha'cho sho'yoqque'su'qque tsu pa'fa. \v 26 Tsa'ma Lot pushe Lotma omboe jiñamba sepacconima piyicamba ansimeñi da ccutsu. \p \v 27 Ccaqui a'ta sinte'yi Abraham ccase tise Na'su Chigai'ccu ccutsupa condase'je'ni japa \v 28 can Jordán na'en'su sinjunccunima, toya'caen Sodoma, Gomorranima. Camba onfen'bama atte. Nane pa'cco sinjunccu tsu si'nge ju'ruqquia'caen oro'je. \v 29 Tsa'caen tsu Chigaja tsa Jordán na'en sinjunccu'su canqquema sefaen cati. Abraham antianmbe du'shu Lot tseni can'jen'choma Na'su Chigaja Abrahamma in'jamba Lotma ccushaen. \s1 Moabitandeccu, amonitandeccu \p \v 30 Omboe Lotja dyojo ti'tsse Zoarni can'jeñe. Tsa'caen dyojopa ccotta'cconi japa tise dos onquengendeccui'ccu tseni fattocco changoni can'jen'fa. \v 31 Can'jemba fae a'ta sheshe'yeja tise que'ttenga su: \p —Ingi yayaja ñoa'me coenza ccashe'yeve da. Toya'caen vani me'i'on tsu majan ingima pushesi du'shuma isuye. \v 32 Tsa'camba jinge tse'tse'pama cui'ñamba yayama ccusiañe cuintsu ingija tisei'ccu ccuipa du'shuve isuye ingi aindeccu sefasa'ne. \p \v 33 Tsequi cose tise yayanga tse'tse'pama cui'ñamba ccusiamba sheshe'yeja tise yayai'ccu ccui. Tise yayaja ñoa'me ccusipa atesumbi tise ccui'cho ni tise jangi'choma. \v 34 Ccaqui a'ta sheshe'yeja tise que'ttenga su: \p —Que canjan. Cose ña yayai'ccu ccuiqquia'caen qui ja'ño cose ccase tisema tse'tse'pai'ccu ccusiaña'cho que'qque tisei'ccu ccuipa du'shuve isuye ingi aindeccu sefasa'ne. \p \v 35 Tsequi cose'qque ccase tise yayanga tse'tse'pama cui'ñamba ccusian'fa. Ccusiamba que'tte tsu tise yayai'ccu ccui. Tsa'ma tise yayaja ñoa'me ccusipa atesumbi tise ccui'cho ni tise jangi'choma. \v 36 Tsa'caen tsomba Lot dos onquengendeccu surie da'fa tise'pa yayambeyi. \v 37 Sheshe'yeja tsandie du'shuve isusi tisema inisian'fa Moabve. Tsambe omba'su dutssiyendeccu tsu ja'ño can'jen'cho moabitandeccu. \v 38 Toya'caen que'tte'ye'qque tsandie du'shuve isusi tisema inisian'fa Ben-amime. Tsambe omba'su dutssiyendeccu tsu ja'ño can'jen'cho amonitandeccu. \c 20 \s1 Abraham, Abimelec iyicco'fa'cho \p \v 1 Tsonsi Abraham tise can'jen'cho'ye sombopa Néguev andeni ja. Tseni japa Gerar canqqueni ca'nimba can'jen. Gerar tsu Cades canqque, Shur canqque enttingeni. \v 2 Tseni can'jemba Abrahamjan tise pushe Sarama tise que'tte qquen poiyi'cconga conda. Tsa'caen condasi tsa canqque'su na'su Abimelecja manda cuintsu Sarama isi tise pusheve daye. \v 3 Tsa'ma tsa'caen tsomba cosesi Abimelecja anamba ayo'o. Ayo'osi Chiga tisenga attiamba su: “Queja paye qui tson'jen. Nane que i'cho pushesuja faesumbe pushe tsu.” \p \v 4 Tsa'ma Abimelec toya Sarai'ccu ccuimbipa Chiganga su: “Ña Na'su, ¿queta ti qui egae tsincombi'choama fi'ttiya? \v 5 Abraham tsu su tsa pushesuja tise que'tte. Pushesu'qque Abrahamjan tise quindya qquen tsu su. Tsa'caen su'fasi gi afopoembi qquen in'jamba atesumbipa pushesuma i. Tsa'ma egae tsincombi qquen gi asi'ttaen.” \p \v 6 Tsonsi Chiga ayo'oni tisema su: “In'jan gi queja atesumbipa tsa'caen tson. Tsa'cansi gi que injama'choma in'jaemba se'pi que tisei'ccu ccuipa ñama egae tsinconsa'ne. \v 7 Tsa'ma ja'ño tsa pushesuma tise tsa'ndunga afeja. Nane tise tsa'nduja ñane afa'su tsu. Tise que'ine ñama iñajan'ninda qui ccusha'faya. Tsa'ma tise pushema afembi'ta qui ñoa'me que, que aindeccu'qque pa'faya.” \p \v 8 Tsa'caen ayo'opa sinte'yi jangipa Abimelecja poiyi'cco tisema shondosundeccuma ttu'sepa pa'tssi tise ayo'o'choma conda. Tsama pañamba poiyi'cco dyo'fa. \v 9 Omboe Abimelecja Abrahamma ttu'sepa su: \p —¿Mingae qui inginga tson? ¿Jongoesui'ccu gi quema egae tsonsi qui tsa'caen ñama tson cuintsu va egae tsincon'cho ñanga, ña aindeccunga'qque shacave daye? Nane ñoa'me tsa'caen faesunga tsoñe ega tsu. \v 10 ¿Jongoesu qquen asi'ttaemba qui ingima tsa'caen tson? \p Tsa'caen tsu Abimelecja Abrahamma su. \v 11 Tsonsi Abrahamjan su: \p —Ñajan ‘Vani'su a'i Chigave in'jambipa ñama fi'ttipa ña pushema itsa'faya’ qquen in'jamba gi tsa'caen tson. \v 12 Tsa'ma afopoembi gi. Ñoa'me tsu tiseja ña que'tte. Nane ña yaya onque'nge tsu. Tsa'ma ña mamambembi. Tsa'cansi gi tisema pusheye osha. \v 13 Toya'caen Chiga mandasi ña yaya tsaone sombopa cca'tti cca'tti jacamba gi tisema su cuintsu mani jacan'an'qque ñajan tise quindya qquen suye. \p \v 14 Tsonsi Abimelecja Abrahamnga tise pushe Sarama afe. Toya'caen tsu oveja, vaura, sema'su tsandiendeccu, sema'su pushesundeccuma'qque Abrahamnga aqquia afe. \v 15 Afepa su: \p —Que canjan pa'cco ña andema. Ma'ttima ñotssiave atte'ta tseni can'jenjan. \p \v 16 Toya'caen Saranga su: \p —Ña que tsa'ndunga afe'cho tsu mil totoacori corifin'dive bare. Tsa'caen afepa gi poiyi'cco quei'ccu jacansundeccunga canjaen queja ñotssia. Nane quema afaseye osha'fambi tsu. \p \v 17-18 Tsonsi Abrahamjan Abimelecne Chigama iñajan. Iñajansi Chigaja Abimelec, tise pushema'qque ccushaen. Poiyi'cco tise'pambe sema'su pushesundeccuma'qque ccushaen cuintsu ccase surie da'je'faye. Nane Abimelec Sarama tsa'caen itsasi tsu Na'su Chigaja poiyi'cco tseni'su pushesundeccuma pporaen cuintsu surive dambe'yi canse'faye. Tsa'ma ccushaensi ccase surie da'je'fa. \c 21 \s1 Isaacma isu'cho \p \v 1 Na'su Chiga Abrahamnga suqquia'caen Sarama pporaen cuintsu tise suqquia'caen daye. \v 2 Tsa'caen tsonsi surie dapa tsandie du'shuve isu. Nane Abraham tayo coenzasi tsu Saraja tise'be du'shuve isu. Chiga su'cho a'ta tsu tsama isu. \v 3 Sara isusi Abraham tise dutssi'yema attepa Isaacve inisian. \v 4 Toya'caen du'shu ocho a'tave an'bian'ni tsu Abrahamjan Chiga mandaqquia'caen tise du'shumbe shondusu'cho ttonoma chhiyitevaen. \v 5 Abraham cien canqque'fave an'bian'ni tsa'caen Isaacma isu. \v 6 Tsonsi Saraja asi'ttaen: “Chiga ñama in'jaensi gi avujapa feña. Nane poiyi'cco majan ña du'shuma isu'chone paña'da tsu ñai'ccu fae'ngae feña'faya. \v 7 Majan ya'caen tson'chove paña'choecan'da tsu Abrahamnga ‘Saraja isuye oshambi’ qquen suye'can. Tsa'ma tiseja coenza ccashe'yeve dasi gi tsandie du'shuma tisenga afe.” \s1 Agarma, Ismaelma'qque joqquitssian'cho \p \v 8 Du'shu Isaacja coemba chochoma antte. Chochoma antte'cho a'ta Abrahamjan poiyi'cco a'ima ttu'sepa boñasi fiestaen'fa. \v 9 Tsa'ma Abraham faesu dutssi'ye, tsa egipto'su pushesu Agar du'shu, Isaacma fe'ñasi Saraja attepa injama'choni iyicca'ye. \v 10 Iyicca'yepa Abrahamnga su: “Va sema'su pushesu, tise du'shuma'qque joqquitssianjan. Nane va sema'su pushesumbe du'shuja fae'ngae ña du'shu Isaacui'ccu dutssi'ye osha'choma isuqquia'caen isuya'bi.” \p \v 11 Tsama pañamba Abrahamjan ñoa'me ñombi'ye. Nane Ismael'qque tise dutssi'ye tsu. \v 12 Tsa'ma Chigaja tisema su: “Ñombi'yejama que du'shune ni que sema'su pushesune. Tsa'ma Sara in'jamba iñajanqquia'caen tsonjan. Ñoa'me Isaacne que omba'su dutssiyendeccuve atapasi gi agattoya. \v 13 Toya'caen sema'su pushesumbe du'shu'qque quembesi gi tise omba'su dutssiyendeccuve tsain'bitsse atapoensi tise'pa'qque joccapitssia a'ive da'faya.” \p \v 14 Chiga tsa'caen susi ccaqui a'ta sinte'yi Abrahamjan panma Agarnga afepa ttono botiyanga'qque tsa'ccuma on'boemba tise opipa'chonga ottaen. Tsomba du'shui'ccu tisema joqquitssian moe tise tsa'o'ye. Tsa'caen joqquitssiangepa Agarja Beerseba'su a'i menia jacan. Mani jaya'chove atesumbipa injanga jacan. \v 15 Ttono botiyani an'bian'cho tsa'ccuma sefaemba tsaqquie'supa Agarja du'shuma cati quini'ccosi tsosiccunga. \v 16 Catipa biaccaccatsse japa dyai, du'shu paye tson'jen'choma caña'jeñe in'jambipa. Du'shu i'nañe ashaensi \v 17 Chigaja pañamba tisema sefacconi'su shondo'suma moe. Sefaccone tsu Chigama shondo'suja Agarma ttu'sepa su: “¿Micomba qui tsa'caen dyai, Agar? Dyombe canjan. Tayo tsu Chigaja paña du'shu tseni ccuipa ina'jen'choma. \v 18 Jangipa du'shunga japa tise tivema indipa tisema jangianjan. Ñoa'me gi tisema ccushaemba fuiteya cuintsu tise dutssiyendeccu joccapitssia aindeccuve da'faye.” \p \v 19 Tsa'caen supa Chigaja Agarma canjaen tsa'ccu posoma. Tseni japa ttono botiyanga tsa'ccuma on'boen. Toya'caen Ismaelma cui'ña. \v 20 Tise suqquia'caen Chigaja du'shu Ismaelma fuite. Fuitesi quin'anme dapa a'i menia can'jen. Battittianccui'ccu battiañe ñotsse atesupa canse. \v 21 Nane Parán a'i menia can'jemba tise mama anttesi egipto'su pushesuma pushe. \s1 Abraham, Abimelec injancco'fa'cho \p \v 22 Tsa'caen tsonsi Abimelec, tise sundaro na'su, Ficoli'ccu Abrahamni can'su jipa tisema chigambiamba su: \p —Chiga quema fuite'je'choma gi poiyi'cco in'jan'fa. \v 23 Tsa'cansi ingi vani can'jensi Chiga pa'ccoma paña'jen'ninda, ingi'ccu fae'ngae injancco'faja. Chigáne, ñama egae tsonjama, ni ña dushundeccuma, ni ña omba'su dutssiyendeccuma'qque egae tsonjama. Nane ña quema ñotsse tsonqquia'caen ccane'qque ñama, ña ande'su a'ima'qque ñotsse tsonjan. \p \v 24 Tsonsi Abrahamjan su: \p —Chiga caña'jen qquen in'jamba gi tsa'caen tsoña. \v 25 Tsa'ma tsa'caen condasepa Abraham tise tsa'ccu posone Abimelecnga conda. Nane Abrahambema tsu Abimelecmbe semasundeccuja itsa'fa. \v 26 Pañamba Abimelecja su: \p —Ja'ño gi tsane me'ttia'ye paña. Nane que ñanga condambisi gi atesumbe can'jen. Atesumbi gi majan tsu tsa'caen tson. \p \v 27 Tsonsi Abraham ovejandeccuma vaurandeccuma'qque i'ngapa Abimelecnga afe. Afepa tsequi a'ta tsu fae'ngae injancco'fa. \v 28 Tsa'ma Abraham siete oveja pushema tsa afe'cho'sumbe cca'ttinga attufaemba ccutsian. \v 29 Ovejama attepa Abimelecja iñajampaña: \p —¿Jongoesie qui tsa siete ovejama attufaemba ccutsian? \p \v 30 Iñajampañasi Abrahamjan su: \p —Ña afesi va siete oveja pushema isu'ta qui va posoja ña changoemba an'bian'cho qquen canjaeña. \p \v 31 Tseni tsa'caen tsomba tsa posomajan inisian'fa Beersebave. Nane tseni fae'ngae injanccopa “injancco'fa'cho poso” qquen tsu su. \p \v 32 Tsa'caen Beersebani Abrahami'ccu fae'ngae injanccopa Abimelec, tise sundaro na'su, Ficol'qque toequi ja'fa filisteo andeni. \v 33 Ja'fasi Abrahamjan tseni tamarisco quini'jima jon. Quini'jima jomba Tsangae Canse'cho Na'su Chiga Quitsama iñajan. \v 34 Bo'tssingae tsu Abrahamjan filisteo andeni can'jen. \c 22 \s1 Abrahamma mandacan'cho \p \v 1 Omboe Chigaja Abraham tise've in'jan'chove atesuye in'jamba mandacan. Tsa'caen in'jamba tise inisei'ccu tisema ttu'sesi Abrahamjan su: \p —Vani gi can'jen. \p \v 2 Tsonsi Chigaja su: \p —Que dutssi'ye fae'ccoa Isaacma qui ñotsse in'jan. Tisema angapa Moriah andeni jaja. Tseni japa ña quema canjaen'cho ccotta'cconga ansundepa que du'shuma fi'ttipa oqueja ñanga afeye. \p \v 3 Ccaqui a'ta sinte'yi Abrahamjan jangipa tise boronga ñoñamba Chiga tisema conda'cho andeni ja. Tisei'ccu tsu dos tise'be semasundeccu, toya'caen tise dutssi'ye Isaac'qque ja'fa. Si'tsima'qque anga'fa Chiganga afe'choma oqueye. \v 4 Tres a'ta japa Abrahamjan bianima camba tsesu ccotta'ccoma atte. \v 5 Attepa tise'be semasundeccuma su: \p —Vani boroi'ccu can'jen'faja. Ña, ña du'shui'ccu gi ti'tsse joccani japa Chigama iñajamba toequi ji'faya. \p \v 6 Tsa'caen supa Abrahamjan Chiganga afe'choma oque'je'cho si'tsima isupa Isaacnga afe cuintsu anduye. Tsomba si'ngema, chhichhi'ccoma'qque isupa fae'ngae Isaacui'ccu ja. \v 7 Japa Isaacja tise yayama iñajampaña: \p —¡Yaya! \p Abrahamjan su: \p —¿Jongoesie qui in'jan ña dutssi'ye? \p Isaacja su: \p —Que canjan, si'tsi, si'ngema'qque gi an'bian'fa. Tsa'ma, ¿mani tsu oveja du'shu ingi oquepa Chiganga afeye? \p \v 8 Iñajampañasi Abrahamjan su: \p —Jaricho, Chiga Quitsa tsu ovejama afeya cuintsu ingi tsama oquepa tisenga afeya. \p Tsa'caen supa fae'ngae ja'fa. \v 9 Tsomba Chiga su'cho oque'jeni nepipa Abrahamjan oque'je'chove ñoñamba si'tsima'qque tsanga ñoña ccuiña. Tsa'caen ñoñamba tise dutssi'ye Isaacma tandamba oque'je'chonga ccuiña si'tsi ombanga. \v 10 Ccuiñamba chhichhi'ccoma isu tise dutssi'yema fi'ttiye. \v 11 Tsa'ma tse'faei'ccuyi Na'su Chigama sefacconi'su shondo'su sefaccone ttu'sepa su: \p —¡Abraham! ¡Abraham! \p —Vani gi can'jen, —qquen tsu Abrahamjan su. \p \v 12 Tsonsi sefacconi'su shondo'suja se'pipa su: \p —Du'shuma pporaenjama. Ja'ño gi atesu que Chigave ñotsse in'jan'choma. Nane Chigama pañamba qui que du'shu fae'ccoama se'pimbi ñanga afe'je. \p \v 13 Tsa'caen susi Abraham piyicamba atte oveja quitsa'yema. Nane tsaja tise can'cho quini'ccosinga indiyepa ccutsu. Attepa japa ovejama indipa fi'tti. Fi'ttipa oque o'raemba Chiganga afe. Nane tise du'shuma ccushaen'su ovejama tsa'caen fi'ttipa afe. \v 14 Omboe Abrahamjan tsa oque'je'nima inisian “Jongoesuve shaca'ninda Chigaja afeya.” Nane toya tsu a'ija su'fa: “Jongoesuve shaca'ninda tise ccotta'ccone tsu Na'su Chigaja afeya.” \p \v 15 Tsonsi ccase tsu Na'su Chigama sefacconi'su shondo'suja sefaccone Abrahamma \v 16 ttu'se: \p —Na'su Chigaja su: ‘Queja tsa'caen tsomba que du'shu fae'ccoama'qque se'pimbe'yi ñanga afesi gi quema ñotsse tsoña. Nane tisu injama'choi'ccu in'jamba gi tsa'caen tsoña. \v 17 Que omba'su dutssiyendeccuma gi tsain'bitsse ñotsse tsoña. Nane tise'pama gi atapoeña cuintsu sefacconi'su o'fema agattoye oshambiqquia'caen, marni'su sisipafo'choma agattoye oshambiqquia'caen, tise'pama'qque agattoye osha'fambiye. Toya'caen tise'pama egae tsonsundeccuma'qque tsu patsu'faya. \v 18 Que omba'su dutssiyendeccu ñama ñotsse paña'ninda gi tise'pai'ccu poi ande'su aindeccuma ñotsse tsoña.’ \p \v 19 Tsama pañamba Abrahamjan Isaacui'ccu toequi tise'be semasundeccuma catini shanda. Shandapa poiyi'cco fae'ngae Beersebani toequi japa Abrahamjan ti'tsse tseni can'jen. \s1 Nacor dutssiyendeccu \p \v 20 Tsa'caen tsomba omboe Abrahamjan paña tise quinshin Nacorne. Nacor pushe Milca'qque dushundeccuve an'bian'choma paña. \v 21 Nane coenza tsu Uz. Tsambe quinshin tsu Buz toya'caen Kemuel. Kemuel tsu Aram quitsa. \v 22 Ti'tsse omboe Milca faesu dushundeccu, Quesed, Hazo, Pildas, Jidlaf, toya'caen Betuelve isu. \v 23 Tsa Betuel tsu Rebeca yaya. Nane Milca tsu Abraham quinshin Nacormbe ocho dutssiyendeccuve isu. \p \v 24 Toya'caen Nacor faesu pushesu Reúmai'ccu can'jemba faesu dushundeccuve an'bian: Teba, Gaham, Tahas, toya'caen Maaca. \c 23 \s1 Sara pasi a'tu'cho \p \v 1 Saraja ciento veinte y siete canqque'fave an'biamba \v 2 Quiriat-arbani pa. Tsa Quiriat-arba tsu Canaán andeni'su Hebrón canqque. Sara pasi Abrahamjan ñombi'yepa i'na. \v 3 Tsa'caen i'namba omboe Abrahamjan pa'chombe ai'vo ccuine sombopa japa tsa ande'su hitita aindeccui'ccu condase: \p \v 4 —Ñajan faesu ande'su que'i'ccu can'jemba gi asi'ttaen: Chigáne a'ima atuqque'su fattocco changoma ñanga chavaen'faja ña pushema tsanga a'tuye. \p \v 5 Tsa'caen susi tsesu hitita aindeccuja su'fa: \p \v 6 —Na'su, chigáne ingima pañajan. Queja ingi'ccu can'jemba qui ñoa'me Chiga in'jan'cho. Tsa'cansi mani in'jan'da que pushema a'tuja ingi atu'ttinga. Nane ingi bove ñotssia atu'ttinga a'tuja. Majañi'qque tsu quema se'pi'faya'bi que tsa'caen tsonsi. \p \v 7 Tsonsi Abraham jangi ccutsupa hititandeccuma chigambiamba su: \p \v 8 —Que'i ñoa'me vani ña pushema a'tuye in'jan'da chigáne ñambe afa'faja Efrón, tsa Zohar dutssi'yema. \v 9 Tisema afapa iñajan'faja cuintsu tiseja tsa Macpela fattocco changoma ñanga chavaeñe. Nane tise ande'su utufani tsu tsa fattocco changoja jin. Mi'nge'tsse iñajan'ninda gi tsa'caen afepoeña. Nane tsa'caen pa'ccoma afepoemba gi tsa fattocco changombe na'suve daya. \p \v 10 Tse'i, hitita a'i, Efrón, tse'tti cca'indeccui'ccu fae'ngae can'jemba pañamba Abrahamma quian'me afa. Nane cuintsu poiyi'cco tise antiandeccu, canqque sombo'je'tti'ye panshansundeccu'qque tisema paña'faye tsu quian'me afapa su: \p \v 11 —Isha, ña na'su. Aqquia gi quenga afeya va ande, toya'caen tsa ande'su fattocco changoma'qque. Poiyi'cco ña antiandeccu tsu ña su'choma pañamba in'jan'fa tansintsse su'chove. Toya'caen canqque sombo'tti'ye panshansundeccu'qque tsu pañamba tansintsse su'chove in'jan'fa. Tsa'cansi injanga tseni a'tuja que pushema. \p \v 12 Tsa'ma Abrahamjan pañamba ccase tsa canqque'su aindeccuma chigambiamba \v 13 poiyi'cco paña'jen'ni Efrónma su: \p —Chigáne ñama paña'faja. Quian'me gi quema iñajan cuintsu ande bare'cho corifin'dima isuye. Nane corifin'dima isusi gi omboe ña pushema tseni a'tuya. \p \v 14 Tsonsi Efrón pañamba su: \p \v 15 —Ña na'su, ñama pañajan. Va andeja aqquia cuatro ciento corifin'diveyi tsu bare. ¿Jongoesune gi tsa re'riccoa'ne panshaen afacco'faya? Tsa'cansi injanga tseni que pushema a'tuja. \p \v 16 Tsa'caen susi poiyi'cco a'i caña'jen'ni Abrahamjan Efrón suqquia'cantsse corifin'dima afepoen. Nane chavaensundeccu agattoye in'janqquia'caen tsu corifin'dima agattopa afe. \v 17 Tsa'caen chavasi tsu Efrón ande–tsa Mamre canqque jin'tti'su ande–nane Macpela fattocco chango, toya'caen ande, pa'cco tseni jincho quini'cco'qque– \v 18 Abraham andeve da. Abraham na'suve dasi tsu poi hititandeccu, canqque sombo'je'tti'ye panshansundeccu'qque pañamba tsa'caen in'jan'fa. \p \v 19 Tsa'caen chavapa Abrahamjan Sarama a'tu tsa Macpela fattocco changonga. Nane tsa fattocco chango tsu Mamre canqqueni chiga sombo'jefani. Tsa Mamre Canaán ande'su Hebrón canqque. \v 20 Tsa'caen tsu Abrahamjan tsa ande, toya'caen tsa fattocco changoma an'bian, hititandeccuma chavapa. Tse'ttinga tsu tise'pa'su pa'chondeccuma atu'je. \c 24 \s1 Pusheve tta'tta Isaacne \p \v 1 Na'su Chiga osha'choi'ccu tisema ñotsse tsonsi tsu Abrahamjan coenza ccashe'yeve dapa canse. \v 2 Tsa'caen dapa tsu tisema shondo'su ti'tsse coenzama ttu'se. Tsaja pa'cco tise tsa'o'suma, pa'cco tise an'bian'choma'qque coira'su tsu. Tisema ttu'sepa su: \p —Que tivei'ccu ña ttena'go tsosiccufama pporaemba \v 3 tansintsse su'chove afaja que ña mandaqquia'caen tsoña'chove. Nane Na'su tsa sefacco, andema'qque agattoen'su Chiga paña'jen'ni tansintsse suja. Nane antteya'bi qui cuintsu ña dutssi'ye Isaac va ña can'jeni'su Canaán ande'su pushesuma pusheye. \v 4 Tsa'ma ñama isu'cho andeni japa ña antian'su pushesundeccu'su pushesuve tta'ttaja cuintsu tsama Isaac pusheye. \p \v 5 Tsa'caen mandasi shondo'suja su: \p —Pushesuma attesi jiye in'jambian'da ¿ma'caen gi tsoña? ¿Que dutssi'ye Isaacma ti gi angaya tsa que sombo'cho andeni? \p \v 6 Tsonsi Abrahamjan su: \p —Isha, ¡ña dutssi'yema tseni angajama! \v 7 Na'su Chiga tsu quema o'tie tisema sefacconi'su shondo'suma moeña. Nane Sefacconi'su Na'su Chigaja ñama somboen ña yaya tsa'o'ye, ña antian ande'ye'qque. Ñama somboemba tsu ñoa'me su va andema afeye ña dushundeccunga. Tsa Chiga tsu tisema sefacconi'su shondo'suma quema o'tie moeña cuintsu in'jaensi tseni'su pushesuma iye ña dutssi'ye pusheve. \v 8 Pushesuma attesi jiye chi'ga'ni'qque qui ccushaya va mandasi tsoña'chone. Tsa'ma ña dutssi'yema tseni angajama. \p \v 9 Tsa'caen susi shondo'suja tise tivei'ccu tise na'su Abraham ttena'go tsosiccufama pporaen tise suqquia'caen ñoa'me tsoña qquen canjaeñe. Tsa'caen tsomba aya'fai'ccu pa'ccoma tsoña qquen tansintsse afa. \v 10 Tsomba tse'i shondo'suja tise na'su an'bian'cho'su osha'cho ñotssia afeya'choma isupa chonga tise na'sumbe cameyoi'ccu sombopa ja Nacor can'jen'cho canqquenga. Tsa canqque tsu Mesopotamia ande'su canqque. \p \v 11 Bo'tssingae jacamba Nacor canqque utufanga nepisi tayo sime da. Nane tayo sime dasi tsu pushesundeccuja tsa'ccuve ichhoi'su ji'fa. Tseni nepipa shondo'suja manda ccuiña tise jacan'cho cameyondeccuma tsa'ccu poso jin'ttinga. \v 12 Manda ccuiñamba Chigama iñajan: “Na'su Chiga, ña na'su Abraham Chiga, ja'ño ñama fuitepa na'su Abrahamma ñotsse tsonjan. \v 13 Que canjan. Ñajan va poso jin'tti ccutsusi va canqque'su chu'a pushesundeccu tsu vani ji'faya tsa'ccuma ichhoiye. \v 14 Antteja majan pushesu vani jisi, ‘Chigáne que tsoripama andiamba ñama cui'ñajan,’ qquen ña susi, ‘Cu'ija,’ qquen supa, ‘Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña,’ qquen su'ta, tsaya tsu que in'jan'cho pushesu quema shondo'su Isaac pusheve daya'cho. Que tsa'caen tsonsi gi in'jaña queja ñotsse tson ña na'su Abrahamnga.” \p \v 15 Toya tise Chigama iñajan'jen'ni tsu Rebecaja ji. Tise tsoripama opipa'chonga opipa ji. Nane Rebeca tsu Betuel onque'nge. Betuel tsu Abraham quinshin Nacor dutssi'ye. Tise mama tsu Nacor pushe Milca. \v 16 Pushesuja ñoa'me me'detssi tsu, toya tsandiema atesumbi'choa. Nane toya tsu majan tsandieyi'qque tisema pporaen'fambi. Jipa posonga andepa tise tsoripama ichhoi on'boemba sombo. \v 17 Sombosi coenza shondo'suja butto catsepa su: \p —Chigáne ñanga cui'ñajan que tsoripa'su tsa'ccuma. \p \v 18 Pushesuja su: \p —Cu'ija ña na'su. \p Tsa'caen supa tse'faei'ccuyi tise tsoripama andiamba tivei'ccu indipa tsa'ccuma fiña cuintsu shondo'su cu'i'ye. \v 19 Shondo'su cu'i nanisi tsu Rebecaja tisema su: \p —Toya'caen gi tsa'ccuma ichhoiya que cameyondeccuma cui'ñasi cuintsu tise'pa'qque tteppu'faye. \p \v 20 Tsa'caen supa tise tsoripa'su tsa'ccuma fiña cameyo cui'je'cho shavonga. Fiña ccutsiamba buttopa ccase posonga ande ti'tsse tsa'ccuma ichhoiye. Tsa'caen fechochoemba nanitsse cameyondeccuma cui'ña. \v 21 Rebeca tsa'caen tsonsi coenza shondo'suja can'boen ccutsupa afambe'yi asi'ttaen Na'su Chiga ñoa'me tisema pañamba tsa'caen antte qquen in'jamba. \v 22 Cameyondeccu cu'i nanisi shondo'suja tsofatu'su cori sotija seis gramosve tssaiña'choma tisenga afe. Toya'caen dos rande cori tivenga ancaenqque'su cien gramosma ti'tsse tssaiña'choma'qque afe. \v 23 Afepa su: \p —Chigáne ñanga condaja, ¿majambe onque'nge qui queja? Toya'caen ñanga condaja, ¿cuartota ti jin que yaya tsaoni cuintsu ña, ñama shondosundeccu'qque tseni anañe? \p \v 24 Tsa'caen iñajampañasi tsu su: \p —Ña gi Betuel onque'nge. Ña yaya tsu Nacor dutssi'ye, tise mamajan Milca. \v 25 Toya'caen ingi tsaoni tsu cuarto jin cuintsu que'i ana'faye. Cameyo ccuipa anaña'chove shoshovi samba, cameyo anqque'su'qque tsu jin. \p \v 26 Tsa'caen susi shondo'suja ccaru dyaipa Na'su Chigama iñajan \v 27 qquen supa: “Ñoa'me ñotssi qui Na'su ña na'su Chiga. Nane queja que suqquia'caen qui ña na'sunga ñotsse tson. Ñotsse tsomba qui tansintsse ñama i tise antian tsaoni.” \p \v 28 Tise tsa'caen Na'suma iñajan'jen'ni Rebecaja buttopa ja tise mama tsaoni pa'cco tisei'ccu tson'choma condaye. \v 29 Tsa pushesuja fae quindyave an'bian, Labán, qquen inisecho'choma. Tsa tsu posoni buttopa ji shondo'suma atteye. \v 30 Nane tise que'tte anga'cho sotija, tivenga ancaenqque'suma'qque tayo attepa, toya'caen pa'cco tsandie su'choma tise que'tte condasi pañamba atteye buttopa ji. Abrahamma shondo'suja toe poso jin'tti pa'cco tise cameyoi'ccu can'jen'ni Labánjan jipa \v 31 tisema su: \p —Jija, Na'su Chiga Quitsa in'jan'cho. ¿Ma'caen qui ca'nimbipa toya vani can'jen? Tayo gi tsa'oma ñoña'fa quene toya'caen que cameyone'qque. \p \v 32 Tsa'caen susi shondo'suja tise'pa tsaoni ja. Tseni nepisi Labánjan cameyo'su andu'choma sombomboemba shoshovi sambama ccuipapoen cameyo anaña'chove. Tsomba cameyondeccuma o'fian. Tsa'caen tsomba omboe tsa'ccuma'qque i cuintsu shondo'su tisei'ccu jacansundeccu'qque tise'pa tsu'ttema cashi'faye. \p \v 33 Tse'i o'fiaña'cho ashaen'fasi Abrahamma shondo'suja su: \p —Ña afaye ji'choma toya afambi'teja añe oshambi gi. \p Tsa'caen susi Labánjan su: \p —Afaja jongoesuve in'jan'da. \p \v 34 Tsonsi shondo'suja su: \p —Ña gi Abrahamma shondo'su. \v 35 Na'su Chiga tsu ña na'suma ñotsse in'jamba ricove tson. Nane osha'choma tsu tisenga afe: ovejandeccu, vaurandeccu, cori, totoacori, sema'su tsandiendeccu, sema'su pushesundeccu, cameyondeccu, toya'caen borondeccuma'qque. \v 36 Toya'caen tsu tise pushe Sara coenza ccasheve da'chonga fae tsandie du'shuve afe. Tsa tise dutssi'yenga tsu ña na'suja pa'cco tisu an'bian'choma afe. \v 37 Ña na'suja ñoa'me su'chove ña suye in'jamba tsu ñama su: ‘Antteya'bi qui cuintsu ña dutssi'ye Isaac va ña can'jeni'su Canaán ande'su pushesuma pusheye. \v 38 Tsa'ma ña yaya'ye antiandeccuni japa ña antian'su pushesundeccu'su pushesuve tta'ttaja cuintsu tsama pusheye.’ \v 39 Tsa'caen susi gi su: ‘Ña na'su, pushesuma attesi ñai'ccu jiye in'jambian'da, ¿ma'caen gi tsoña?’ \v 40 Qquen ña iñajampañasi tsu tiseja su: ‘Ñanda gi Na'su Chigave in'jamba canse. Tsa'cansi tise tsu tisema shondo'suma quei'ccu moeña cuintsu quema fuitepa ñotsse angasi queja tseni'su pushesuma ña dutssi'yembe iye ña antiandeccu'suma, nane, ña yaya'ye antiandeccu'suma. \v 41 Mapán ña antiandeccu pushesuma afeye chi'ga'ni'qque cuintsu pasaja ña mandaqquia'caen que tsoñe su'choja.’ \p \v 42 “Tsa'caen susi jipa gi ja'ño a'ta posonga nepipa Na'su Chiga, tsa ña na'su Abraham Chigama qquen iñajan: ‘Ñoa'me ñama fuitepa ñotsse i'ta \v 43 chigáne, ña vani poso jin'tti ccutsusi qquen tsonjan: Antteja majan chu'a pushesu tsa'ccuma ichhoi'su jisi: Chigáne que tsoripama andiamba ñama cui'ñajan, qquen ña susi: \v 44 Cu'ija. Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña, qquen su'ta, tsaya tsu que in'jan'cho pushesu ña na'su dutssi'yembe pusheve daya'cho.’ \v 45 Toya iñajan'jen'ttie gi Rebeca jiña'choma atte tise tsoripama opipa. Jipa posonga andepa tsa'ccuma ichhoipa sombosi gi su: ‘Chigáne tsa'ccuma ñanga cui'ñajan.’ \v 46 Tse'faei'ccuyi tise tsoripama andiamba ñama su: ‘Cu'ija. Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña.’ Tsa'caen supa ñama cui'ñamba ña cameyondeccuma'qque cui'ña. \v 47 Cui'ña nanisi gi iñajampaña: ‘¿Majambe onque'nge qui queja?’ qquen susi tiseja su: ‘Ñanda gi Betuel onque'nge, tsa Nacor dutssi'yembe, tise mama tsu Milca.’ Tsa'caen susi gi tisenga indian tsofatu'su sotijama, toya'caen tivenga ancaenqque'suma. \v 48 Afepa gi ccaru dyaipa Na'su Chigama iñajan. Nane ña na'su Abraham Na'su Chiga Quitsama gi ñotsse afa tise ñama isi tansintsse ña na'su antiandeccunga jipa tsa'su pushesuma tise dutssi'yembe angaya'pa. \v 49 Tsa'cansi que'ija ñotssipa ña na'suma ñotsse tsoñe in'jan'da ñanga conda'faja. Tsambi'ta se'pi'a'qque ñanga conda'faja cuintsu ña jongoesuve tsoñe atesuye.” \p \v 50 Tsa'caen susi Labán toya'caen Betuel'qque su'fa: \p —Pa'cco va tson'choja Na'su Chiga tson'cho tsu. Tsa'cansi ingimbembi tsu ‘ju’ ni ‘me'in’ qquen afaye. \v 51 Chiga tsa'caen susi que canjan, va'tti tsu Rebeca. Tisema qui angaye osha cuintsu que na'sumbe dutssi'yema tsa'nduye Na'su Chiga in'jamba antteqquia'caen. \p \v 52 Tsa'caen su'fasi pañamba Abrahamma shondo'suja ccaru dyaipa andenga puntssan ccui, Na'su Chigama ñotsse afaye. \v 53 Afa nanimba osha'cho ñotssia cori, totoacorima ñoñajan'choma, pushesu ondiccuqque'suma'qque somboemba Rebecanga afe. Toya'caen tise quindyanga, tise mamanga'qque osha'cho ñotssiama afe'je. \v 54 Afe'je nanimba shondo'su toya'caen tisei'ccu jacansundeccu'qque an nanimba tse'ttinga ana'fa. Ccaqui a'ta poiyi'cco jangi'fasi shondo'suja su: \p —Antte'faja ña na'su tsaoni ña jaye. \p \v 55 Tsa'ma Rebeca quindya, tise mama'qque su'fa: \p —Diez a'taqquia'caen tise ingi'ccu can'jenccasi qui tisema angaye osha. \p \v 56 Tsa'ma shondo'suja su: \p —Ti'tsse ñama an'bian'fajama. Nane Chiga fuitesi vani ñotsse jipa gi ña in'janqquia'caen tson. Tsa'cansi antte'faja ña na'su tsaoni ña jaye. \p \v 57 Tsa'caen susi tsendeccuja su'fa: \p —Jinge pushesuma ttu'sepa pañañe jongoesu qquen su've'se. \p \v 58 Tsa'caen supa Rebecama ttu'sepa iñajampaña'fa: \p —¿Jayeta ti qui in'jan va tsandiei'ccu? \p Tsa'caen iñajampañasi pushesuja “ju” qquen su. \p \v 59 Tsa'caen susi Rebecama moeñe ashaen'fa, tisema coira'su pushesuma'qque cuintsu Abrahamma shondo'su tsai'ccu jacansundeccui'ccu ja'faye. \v 60 Tsa'caen moe'jemba qquen Rebecama ñotsse afa'fa: \q1 “Que ingi antianjan \q2 ¡tsain'bitssi aindeccumbe chanme qui daya! \q1 ¡Que omba'su dushundeccu tsu poiyi'cco que enemigondeccu canqquema patsu'faya!” \p \v 61 Tsa'caen afa nani'fasi Rebecaja, tisema coira'su pushesui'ccu cameyonga otse Abrahamma shondo'sui'ccu jaye. Tsa'caen tsu shondo'suja Rebecama isupa tsa canqque'ye sombo. \p \v 62 Isaacja Lajairoi posone jipa Néguev andeni can'jen. Nane tsa posoja “Chiga cansepa ñama atte” qquen inisecho'cho. \v 63 Tsa'caen can'jemba tayo cose jisi pasiaye sombo. Tsa'caen jacamba tsu atte cameyondeccu jiña'choma. \v 64 Rebeca'qque, cameyoni dyai'cho camba Isaacma atte. Attepa cameyo'ye andepa \v 65 shondo'suma iñajampaña: \p —¿Majan tsu jova tsandie potrero'ye inginingae jiña'cho? \p Shondo'suja su: \p —Tsaja ña na'su tsu. \p Tsa'caen susi pañamba Rebecaja tise oppoen'jen'cho sarupai'ccu tisu camba'juma picco. \p \v 66 Catsepa shondo'suja pa'cco tise tson'choma Isaacnga condase. \v 67 Omboe Isaacja Rebecama anga tise mama Sara'ye carpa tsaoni. Tsa'caen angapa tisema pushe. Isaacja Rebecama ñotsse in'jamba tise mama'ñe pa'choma aqque'pa. \c 25 \s1 Abraham faesu dushundeccu \p \v 1 Abrahamjan faesu pushesuma pushe, Cetura qquen inisecho'choma. \v 2 Tsa'caen pushepa tsu ti'tsse dushundeccuve atapa. Nane tsendeccumbe inise tsu Zimram, Jocsán, Medán, Madián, Isbac toya'caen Súa. \v 3 Jocsán tsu Seba toya'caen Dedán yaya. Dedán omba'su dutssiyendeccu tsu asureo'su, letuseo'su, toya'caen leumeo'su aindeccu. \v 4 Madián dutssiyendeccu tsu Efa, Efer, Hanoc, Abida toya'caen Elda. Nane pa'cco vandeccu tsu Cetura dushundeccu. \v 5 Isaac tsu isu pa'cco tise yaya Abraham pasi isuya'choma. \v 6 Tsa'ma Abraham faesuma pushepa du'sian'chondeccuja aqquia afe'choma tsu isu'fa. Nane Abraham toya cansuite tise faesu dushundeccuma Isaac'ye joqquitssiamba chiga sombo'jefanga moe cuintsu tseni canse'faye. \s1 Abraham pasi a'tu'cho \p \v 7 Abrahamjan ciento setenta y cinco canqque'fa an'biamba pa. \v 8 Nane opatsse cansé coenza ccashe'yeve dapa pa. Papa tise tayopi'su coenzandeccu can'jen'ni (Chiga sefacconi) ja. \v 9-10 Pasi tise dutssiyendeccu Isaac toya'caen Ismael tisema a'tu'fa Macpela fattocco changonga, tsa Mamre canqque chiga sombo'jefani'su chango. Nane Abrahamjan tsa changoma chava hitita aindeccu'su Zohar dutssi'ye Efrómbema. Tse'ttinga Abrahamma a'tu'fa tise pushe Sara'yei'ccu pporotsse. \v 11 Abraham tayo pasi Chigaja Isaacma ñotsse tson. Nane Isaacja “Chiga cansepa ñama atte” qquen inisecho'cho Lajairoi poso jin'ttini canse. \s1 Ismael omba'su dutssiyendeccu \p \v 12 Vandeccu tsu Ismael dushundeccu, tsa Abraham Sarambe egipto'su sema'su Agarnga du'sian'chombe dushundeccu. \v 13 Nane coenzai'ccu ashaensi tsu: Nebaiot, Cedar, Adbeel, Mibsam, \v 14 Misma, Duma, Massa, \v 15 Hadar, Tema, Jetur, Nafis toya'caen Cedema. \v 16 Tsa'caen tsu inisian'fa Ismael doce dushundeccuma. Tise'pa iniseningae tsu tisu ande tise aindeccuma'qque inisian'fa. Nane poiyi'cco tsu tisupa ande'su na'suve da'fa. \p \v 17 Ismaelja ciento treinta y siete canqque'fave an'biamba papa Chiga sefacconi tise tayopi'su coenzandeccu can'jen'ni ja. \v 18 Tise dushundeccuja Asiriani ja'jequini can'jen'fa. Nane tsaja Egipto isevetssi tsu Havila, Sur enttingeni. Tise antiandeccumbe utufani can'jen'fa. \s1 Jacob, Esaúma'qque isu'cho \p \v 19 Va tsu Abraham dutssi'ye Isaacne condase'cho. \v 20 Isaac cuarenta canqque'fave an'biamba Rebecama pushe, Betuel onque'nge tsa Labán que'ttema. Tsendeccuja arameondeccu, Padan-aramni cansesundeccu. \v 21 Rebeca du'shuma isuye oshambisi Isaacja Na'su Chigama iñajan tise pushene. Iñajan'choma Chigaja pañasi Rebecaja surie da. \v 22 Dos du'shuve an'biansi toya isumbi'te tto'pani iyicco'je'fasi Rebecaja asi'ttaen: “¿Ma'camba tsu ña'ñejan qquen tsincon?” Tsa'caen asi'ttaemba Na'suma iñajansi tsu \v 23 tiseja su: \q1 “Que tto'panijan dos aindeccu tsu can'jen'fa. \q1 Nane dos canqquepa tsu toya isumbi'te iyicco'je'fa. \q1 Fae'cco tsu faesuma ti'tsse'tssiya. \q1 Nane coenza tsu chu'ama shondoya.” \p \v 24 Tise du'shuma isuya'cho nepisi Rebecaja dos du'shuve isu. \v 25 O'tie isu'choja cu'apa tosa'vu'cho'oyisi tisema inisian'fa Esaú. \v 26 Omboe tise quinshinme isusi tivei'ccu tise quindya Esaú tsu'ttema indi'cho. Tsa'caen sombosi tsu inisian'fa Jacob. Isaac sesenta canqque'fave an'bian'ni tsu Rebecaja tsa'caen du'shuma isu. \s1 Coenzanga afeya'choma chavaen'cho \p \v 27 Dushundeccuja coen'fa. Esaúja ñoa'me tsampini japa panzaye atesu'chove da. Tsa'ma Jacobja ppimppintssia a'ipa tsa'caen jacambipa pa'cco a'ta carpa tsaoni can'jen. \v 28 Isaacja Esaúma ñotsse in'jan tise panzapa i'je'choma an'jemba. Tsa'ma Rebecaja Jacobma ti'tsse in'jan. \p \v 29 Fae a'ta Jacob shoccoen'jen'ni Esaúja tsampine quimbipa jipa \v 30 su: \p —Chigáne ñanga afeja que sho'ccoen'cho'su cu'a se'vama. Qquipoe'supa gi paye tson'jen. (Tsa'caen'qque tsu Esaúma su'fa Edom, “cu'a” qquen suye.) \p \v 31 Tsa'caen iñajansi Jacobja su: \p —Otie ñanga afeye suja quenga afeye su'choma, tsa dutssi'ye coenza isuya'choma, jai'ngae ña isuye. \p \v 32 Tsa'caen susi Esaúja su: \p —¿Jongoesune gi dutssi'ye coenza isuya'choma in'jaña qquipoe'supa paye tson'jen'da? \p \v 33 Tsa'caen susi Jacobja su: \p —Ja'ñoñi ñoa'metsse su'chove suja. \p Tsonsi Esaú ñoa'metsse supa dutssi'ye coenza isuya'choma Jacobnga antte cuintsu jai'ngae isuye. \v 34 Tsa'caen susi Jacobja pan toya'caen cu'a se'vama Esaúnga afe. Esaúja amba cu'i nanimba jangipa ja. Ni minga'vieyi'qque tisu isuya'choma afe'chone asi'ttaembe ja. \c 26 \s1 Isaac Gerarni ja'cho \p \v 1 Tsa'caen tson'jen'ni qquipoesuiteve da pa'cco tsa ande, Abraham can'jeinte daqquia'caen. Tsa'caen dasi Isaacja filisteo ande'su Gerar canqqueni ja. \v 2 Tsa filisteo'su na'suja Abimelec. Tseni tsu Na'su Chigaja attiamba su: “Egiptoni jajama. Ma'ttinga ña su'ninda tse'ttini can'jenjan. \v 3 Ja'ñojan va andeni can'jenjan. Ñajan quei'ccu can'jemba gi quenga ñotsse tsoña. Nane pa'cco va andema gi quenga toya'caen que dushundeccunga'qque afeya. Tsa'caen gi tsoña que yaya Abrahamnga su'choma naniñe. \v 4 Que omba'su dushundeccuma gi atapoeña sefacconi'su o'feacan'tsse. Tsomba gi pa'cco va andema afeya. Toya'caen gi que omba'su dushundeccui'ccu poi ande'su aindeccuma ñotsse tsoña. \v 5 Nane Abrahamjan ñama pañamba pa'cco ña mandapa antte'choma nanitsse tson. Tsa'caen ña atesian'choma pañamba tsonsi gi tise dushundeccui'ccu poi ande'su aindeccuma ñotsse tsoña.” \p \v 6 Tsa'caen susi Isaacja Gerarni can'jen. \v 7 Tsa'caen can'jensi tseni can'jensundeccu Rebecane iñajampaña'fasi Isaacja “Ña pushe” qquen suye dyojopa “Ña que'tte” qquen su. Nane Rebecaja me'detssisi tsu tsa'caen su tseni'su tsandiendeccu tisema fi'ttipa Rebecama itsa'fasa'ne. \p \v 8 Bo'tsse tsu tseni canse'fa. Tsa'ma fae a'ta Abimelec ventana'ñe caña'jen'ni Isaac tise pushe Rebecai'ccu cofe'je'choma atte. \v 9 Tsa'caen attepa Isaacma ttu'seye mandapa tise jisi su: \p —Tiseja ñoa'me que pushe tsu. Tsa'camanda, ¿jongoesie qui ‘tisu que'tte’ qquen afopoen? \p Tsa'caen susi Isaacja su: \p —Tisene ñama fi'tti'fasa'ne dyopa gi tsa'caen su. \p \v 10 Tsa'ma Abimelecja tisema su: \p —¿Ma'caen qui inginga tsa'caen tson'jen? Ti'tssecan'da tsu va canqque'su majan tsandie que pushei'ccu ccuiye'can. Tsa'caen tson'choecan'da queyi qui ingima egae tsincoeñe'can. \p \v 11 Tsa'caen supa Abimelecja manda antte tise canqque'suma: \p —Majan tsa tsandiema noñangiamba, tise pushema noñangian'ninda junde fi'ttiya'cho. \p \v 12 Tsa canqque'fa Isaacja tseni jomba ñotsse tai Na'su Chiga tisema ñotsse tsonsi. \v 13 Nane ricove dapa pa'cco osha'choma an'bian. \v 14 Tsain'bi oveja, vaura, semasundeccuma'qque an'biansi filisteondeccuja tise'pa injama'choni se'pi'fa. \v 15 Tsa'caen ganasi injamáchoni se'pipa filisteondeccuja Abraham cansuite Abrahambe semasundeccu dyan'dya'cho posoma andei'ccu ovi'fa. \v 16 Tsa'caen tson'fasi Abimelecja Isaacma su: \p —Va'ttie joqquitssipa jaja. Ingima ti'tsse joccapitssia ricove qui da. \p \v 17 Tsa'caen susi Isaacja tsa canqque'ye sombopa Gerar'su sinjunccuni japa canse. \v 18 Tsa'caen japa toe tise yaya'ye cansuite dyan'dya'fa'cho tsa'ccu posoma ccase dyan'dya. Nane tsa posoma tsu filisteondeccu Abraham pasi andei'ccu ovi'fa. Tsaveyi tsu ccase dyan'dyapa tise yaya'ye inisianqquia'caeñi inisian. \v 19 Fae a'ta Isaacmbe semasundeccuja tsa sinjunccuni tsa'ccu posove dyandya'jepa tsa'ccu sombo'je'ttima atte'fa. \v 20 Tsa'ma cca'i tsa sinjunccuni ovejama coirasundeccu Isaacmbe coirasundeccui'ccu tssetssecco'fa, tsa tsa'ccuja tise'pambe qquen supa. Tsa'caen tssetssecco'fasi Isaacja “Tssetssecco'cho” qquen tsa posoma inisian. \v 21 Tsa'caen tsomba omboe tise'be semasundeccuja faesu posove dyan'dya'fa. Tsane'qque ccase iyicco'fasi Isaacja tsa posoma inisian “Iyicco'cho.” \p \v 22 Tsa'caen tsincon'fasi Isaacja tse'ttie sombopa biani japa faesu posove dyan'dya. Tsa posonejan iyicco'fambisi “Se'piccombi'choa” qquen inisian. Tsa'caen inisiamba su: “Ja'ño tsu Na'su Chigaja antte ingi se'piccombe va andeni cansepa ti'tsse'tssia've daye.” \p \v 23 Tse'tti can'jemba Isaacja Beersebani ja. \v 24 Tsequi cose Na'su Chigaja tisenga attiamba su: \q1 “Ña gi que yaya Abrahambe Chiga. \q1 Dyombe can'jenjan. Ña gi quei'ccu can'jen. \q1 Nane ñama shondo'su Abrahamma in'jamba gi quema'qque in'jamba ñotsse tsoña. \q1 Toya'caen gi que omba'su dushundeccuve ti'tsse atapoeña.” \p \v 25 Tsa'caen susi pañamba Isaacja Chiganga afeye oque'je'chove ñoñamba tsanga Na'su Chigama iñajan'jen. Tse'tti cansesi tisema shondosundeccuja faesu tsa'ccu posove dyan'dya'fa. \s1 Isaac, Abimelec'qque injancco'fa \p \v 26 Fae a'ta Abimelecja Gerarne ji Isaacma afaye. Tisei'ccu tsu ji'fa tise amigo Ahuzat, toya'caen Ficol, tise'be sundarondeccumbe capitán. \v 27 Tsa'caen ji'fasi Isaacja su: \p —Tisupa ñama chi'gapa que'i ande'ye joqquitssian'da, ¿jongoese qui ñama can'su ji'fa? \p \v 28 Tsendeccuja su'fa: \p —Atte'fa gi quei'ccu Na'su Chiga can'jen'choma. Tsa'cansi gi in'jan'fa quei'ccu fae'ngae injanccoye. Nane injanccoye in'jamba su'choja qquen tsu: \v 29 Ingi quema noñangian'ma'caen queja ingima egae tsonjama. Nane ingija quema noñangian'ma ñotsse tsomba quema ñotsse afapa moe'fa. Tsa'ma ja'ñojan Na'su Chiga tsu quema ñotsse tson'jen. \p \v 30 Tsa'caen su'fasi Isaacja rande fiestave tson. Nane amba cu'ipa \v 31 ccaqui a'ta sinte jangipa ñoa'me su'choi'ccu ñotsse tsoña'chove injanccoye su'fa. Tsa'caen supa Isaacja “Chigái'ccu” qquen susi tsendeccu'qque tisu amigoma'caen chigambiamba ja'fa. \p \v 32 Tsequi a'tayi Isaacmbe semasundeccu'qque jipa conda'fa tise'pa dyandya'je'cho'ye tsa'ccu sombo'choma. \v 33 Isaacja tsama pañamba tsu posoma “Seba” qquen inisian. Tsa'cansi tsu tsa canqqueja ja'ño pán Beerseba qquen inisecho'cho. \p \v 34 Esaúja cuarenta canqque'fave an'biamba Juditma pushe. Tsaja hitita a'i'su Beeri onque'nge. Toya'caen tsu faesu pushesu, Basematma pushe. Tsaja faesu hitita'su onque'nge, Elón qquen inisecho'cho. \v 35 Tsa dos pushesundeccu tsu Isaac Rebecama'qque panshaen vanae'jen'fa. \c 27 \s1 Isaac dutssi'yema ñotsse afa'cho \p \v 1 Isaacja coenza ccashe'yeve dapa atte'jeye oshambi. Fae a'ta tise dutssi'ye coenza Esaúma ttu'sepa su: \p —¡Jaricho! \p Qquen susi Esaúja su: \p —Afaja, yaya. \p \v 2 Tsonsi Isaacja su: \p —Tayo qui atte ña coenza ccashe'yeve da'choma. Maqui a'ta pa'ngae gi paya. \v 3 Tsa'camba gi in'jan tsampini que battittianccui'ccu japa jongoesuveyi'qque fi'ttipa iye. \v 4 Ipa ña añe in'janqquia'caen ya'yatssia aña'chove sho'ccoemba ija ña añe. Tsonsi gi toya pambi'te quenga ñotsse tsoña'chove afaya. \p \v 5 Tsa'ma Rebecaja Isaac Esaúnga tsa'caen su'je'choma paña. Tsa'camba Esaú tsampini tise yayambe panza'su jasi \v 6 Jacob, tise dutssi'ye chu'ama ttu'sepa su: \p —Paña gi que quindya Esaúnga que yaya qquen su'je'choma: \v 7 ‘Tsampini japa jongoesuveyi'qque fi'ttipa ña añe in'janqquia'caen ya'yatssia aña'chove sho'ccoemba ija ña añe. Amba gi toya pambi'te quenga ñotsse tsoña'chove afaya Na'su Chiga caña'jen'ni.’ \v 8 Tsa'cansi, jaricho, ña quenga su'choma ñotsse pañajan. \v 9 Chivo ttuccuni japa dos chivo du'shu ñotssiama ñani ija. Ña gi que yaya in'janqquia'caen ya'yatssia aña'chove sho'ccoeña. \v 10 Que qui ña sho'ccoen'choma angaya cuintsu amba quenga ñotsse tsoña'chove afaye toya tise pambi'te. \p \v 11 Tsa'ma Jacob tise mamanga su: \p —Ña quindyaja tosecco'oyi pa'cco ai'vo. Tsa'ma ñajan me'cho. \v 12 Nane ña yaya ñama pporaemba atte'ta tsu in'jaña ñajan tisei'ccu cofe'je'chove. Tsomba tsu ñama ñotsse afambipa egave afaya. \p \v 13 Tsa'ma tise mamajan su: \p —Jaricho, tsa egae afa'choja ñanga tsu antteyeya. Queja asi'ttaembe'yi ña suqquia'caen chivo du'shuma i'ngapa ija. \p \v 14 Tsa'caen susi Jacobja chivo dushundeccuma i'ngapa afe tise mamanga. Tise mamajan isupa Isaac añe in'janqquia'caen ya'yatssia aña'chove sho'ccoen. \v 15 Tsomba dutssi'ye coenza Esaú carpani an'bian'cho ñotssia ondiccu'jema somboemba dutssi'ye chu'a Jacobnga ondiqquian. \v 16 Toya'caen chivo ttonoi'ccu Jacob tivenga tise catai'chonga'qque oppoen ma'tti tose me'ttianga. \v 17 Tsa'caen ñoñamba tise sho'ccoen'cho, panma'qque tisenga afe cuintsu tise yayanga angapa afeye. \p \v 18 Tsonsi Jacobja tise yaya can'jeni ca'nimba su: \p —¡Yaya! \p Tsonsi Isaacja su: \p —Va'tti gi can'jen. ¿Ma'can ña du'shu qui ji? \p \v 19 Tsonsi Jacobja su: \p —Ña gi que dutssi'ye coenza Esaú. Tayo gi que suqquia'caen ñoñamba i. Chigáne jangi dyaipa ña panza'choma anjan. An nanimba Chiga ñanga ñotsse tsoña'chove afaja. \p \v 20 Tsonsi Isaacja iñajampaña: \p —¿Ma'caen qui jundeyi cachuipa panzapa ji, jaricho? \p Jacobja su: \p —Na'su que Chiga ñama fuitesi gi junde panza. \p \v 21 Tsa'ma Isaacja su: \p —Ñanga catsepa antteja ña pporaencañe ñoa'me ña dutssi'ye Esaúve'se qui. \p \v 22 Tsa'caen susi Jacobja catse cuintsu tise yaya pporaencañe. Pporaencamba Isaacja su: “Aya'faja Jacob aya'fa. Tsa'ma tiveja Esaú tive'can.” \v 23 Nane Jacob tive tise quindya Esaú tive'caen tosa'vupasi Isaacja tisema atesuye oshambi. Tsa'ma tisenga ñotsse tsoña'chove afaye tson'jemba \v 24 ccase iñajampaña: \p —¿Ñoa'metsse ti qui ña dutssi'ye Esaú? \p Jacobja su: \p —Ju, ñanda gi Esaú. \p \v 25 Tsonsi tise yayaja su: \p —Afeja, jaricho, ña añe que panza'choma. An nanimba gi quenga ñotsse tsoña'chove afaya. \p Tsa'caen susi Jacobja aña'choma afe cuintsu añe. Toya'caen vinoma'qque afe cuintsu cui'ye. Isaacja amba cu'i nanimba \v 26 su: \p —Jaricho, ñanga catsepa mochaja. \p \v 27 Jacob mochaye catsesi Isaacja tise ondiccu'jema shonchhan. Tsa'caen shonchhamba tisenga ñotsse tsoña'chove qquen afa: \q1 “Ju, ña dutssi'yema shonchhansi \q2 Na'su Chiga nasipa'su andema ñotsse tsonsi \q2 ñoa'metsse tssu'jianqquia'can tsu. \q1 \v 28 Chiga tsu quenga sefani'su unjima afeya, \q1 Toya'caen ñotsse sho'yoya'cho andema. \q1 Tsonsi qui tsain'bio trigo, tsain'bio vinoma'qque an'biaña. \q1 \v 29 Tsain'bio a'i tsu quema paña'faya. \q1 Nane faesu ande'su aindeccu'qque quenga ccaru dyai'faya. \q1 Que antiandeccuma'qque qui mandaya. \q1 Nane que mamambe dushundeccu'qque quenga ccaru'faya. \q1 Majan quenga egae tsoña'chove afa'ninda \q2 Chiga tsu tisenga egae tsoña. \q1 Tsa'ma majan quenga ñotsse tsoña'chove afa'ninda \q2 Chiga tsu tisenga ñotsse tsoña.” \p \v 30 Isaac Jacobnga ñotsse tsoña'chove afa nanisi Jacob tise yayane somboin jasi tse'faei'ccuyi tsu Esaúja tsampine ji. \v 31 Jipa tsa'qque ya'yatssia aña'chove sho'ccoemba tise yayani anga. Angapa su: \p —Yaya, jangipa anjan que dutssi'ye panzapa i'choma. Tsomba ñanga afaja ñanga ñotsse tsoña'chove. \p \v 32 Tsa'caen susi Isaacja iñajampaña: \p —¿Majan qui queja? \p Tsonsi Esaúja su: \p —Ña gi que dutssi'ye coenza, Esaú. \p \v 33 Tsa'caen susi pañamba Isaacja dyopa ttun'dundu'je afa: \p —Tsa'caenda, ¿majan tsu panzapa sho'ccoemba ya'yatssia aña'choma i? Que toya jimbi'te gi pa'cco tsa i'choma amba tsa i'suma ñotsse tsoña'chove afa. Tsa'caen ña susi tsu tisenga ñotsse tsoña. \p \v 34 Esaúja tise yaya su'choma pañamba quian'me i'namba fundopa afa: \p —Ñanga'qque ñotsse tsoña'chove afaja, yaya. \p \v 35 Tsa'ma Isaacja su: \p —Tayo tsu que antian jipa afopoemba quenga ñotsse tsoña'chove afaya'choma anga. \p \v 36 Tsonsi Esaúja su: \p —¡Ñoa'me tsa'cañasi ti qui Jacobve inisian'fa! Nane ja'ñojan dos se tsu ñambema qqueñamba itsa. Otie tsu dutssi'ye coenza isuya'choma itsa. Tsomba ja'ñojan ñanga ñotsse tsoña'chove afaya'choma'qque itsa. ¿An'biambi ti qui faesu afa'choveyi'qque ñanga ñotsse tsoña'chove afaye? \p \v 37 Tsa'caen susi Isaacja su: \p —Que canjan. Tayo gi Jacobnga afe que na'suve daya'chove. Nane poiyi'cco tise antiandeccu'qque tisema paña'faya. Toya'caen gi in'jan cuintsu tsain'bio trigo, tsain'bio vinoma'qque an'biañe. Tsa'camba, ¿jongoesuma gi quenga tsoña, jaricho? \p \v 38 Tsa'ma Esaúja quian'me iñajamba su: \p —¿Aqquia fae afa'choveyi ti qui an'bian, yaya? Chigáne ñanga'qque ñotsse tsoña'chove afaja. \p Tsa'caen supa ccase i'na fundo. \p \v 39 Tsa'caen i'nasi Isaacja su: \q1 “Nane queja ñotssia ande'ye joqquitssipa \q2 biani can'jeña, ni unjin'qque tui'jembinia. \q1 \v 40 Sundaroa'caen tisu matichi'ccu iyicco'jepa \q2 qui tisu andema an'biaña. \q1 Nane que antianma shondo'suve qui daya. \q1 Tsa'ma maqui a'ta quin'ame tson'da qui tise'ye ccushaya.” \s1 Jacob Esaúma dyopa ccuyin ja'cho \p \v 41 Isaac Jacobma ñotsse tsoña'chove afasi Esaúja Jacobma chi'gapa qquen asi'ttaeñe ashaen: “Junde tsu ña yaya pasi i'naña'cho. I'na pasapa gi ña quinshin Jacobma fi'ttiya.” \p \v 42 Esaú tsa'caen in'jan'choma pañamba Rebecaja Jacobma ttu'seye manda. Ttu'sesi jisi tisema su: \p —Que canjan. Que quindya Esaú tsu que tson'chone quema fi'ttiye in'jan. \v 43 Tsa'cansi, jaricho, ñama pañajan: Jundeyi ccuyapa jaja Harán canqqueni, ña quindya Labán can'jeni. \v 44 Tseni canseccaja que quindya tise iyicca'ye'choma pasaya'ngae; \v 45 que tisenga tson'choma aqque'paya'ngae. Pasasi gi conda'suma moeña que ccase vani jiye. In'jambi gi fae a'tayi dos ña dushundeccu nepi'faye. \p \v 46 Omboe Rebecaja Isaacnga su: \p —Esaú pushe hititandeccu panshaen noñangiansi gi ñoa'me quimbipa paye in'jan. Jacob'qque va Canaán ande'su hititama pushe'ninda ñoa'me gi paya. \c 28 \p \v 1 Tsa'caen Rebeca su'choma pañamba Isaacja Jacobma ttu'sepa ti'tsse tisenga ñotsse tsoña'chove afapa qquen conda: “Va Canaán ande'su pushesuma pushejama. \v 2 Tsa'ma Padan-aram andeni jaja que yaya ccashe'ye Betuel tsaoni. Tseni japa que ton'ton Labán onque'nge'suma pusheja. \v 3 Chiga Osha'choma Oshacho'cho quenga ñotsse tsonsi qui tsain'bio omba'su dushundeccuve atapoeña. Nane que'ye tsu tsain'bio aindeccu atapapa fae naccuve da'faya. \v 4 Chigaja Abrahamnga ñotsse tsoñe su'chopa tsu quenga ñotsse tsomba que omba'su dushundeccunga'qque ñotsse tsoña. Nane ja'ñoñi gi ccane ji'choa'caen va andeni canse'fa. Tsa'ma Chiga Abrahamnga suqquia'caen tsonsi qui va ande'su nasundeccuve dapa canse'faya.” \p \v 5 Tsa'caen tsu Isaacja Jacobma manda maña Padan-aram andeni. Tsa'caen japa Jacobja nepi tise ton'ton Labán tsaoni. Nane Labán tsu arameo'su a'i Betuel dutssi'ye. Toya'caen tsu Jacob, Esaú mama Rebeca quindya. \s1 Esaú ccase pushe'cho \p \v 6 Isaac tsa'caen Jacobma Chiga tisenga ñotsse tsoña'chove afapa Padan-aram andeni japa pusheye moe'choma Esaúja atte. Toya'caen tsu atte ñotsse afa'cho nanimba Canaán ande'su pushesuma pusheye se'pi'choma. \v 7 Tise yaya tise mama manda'fasi Jacob ñotsse pañamba tsa'caen Padan-aram andeni ja. \v 8 Tsama'qque attepa tsu Esaúja in'jan tise yayaja in'jambi Canaán'su pushesundeccuma. \v 9 Tsa'caen in'jamba Esaúja tayo dos Canaán'su pushesuma pushepa Ismael, tsa Abraham dutssi'ye, can'jeni japa tsambe onque'nga, Mahalatma'qque pushe. Tsaja Mebaiot antian tsu. \s1 Chiga Betelni Jacobnga attian'cho \p \v 10 Jacobja Beersebane sombopa Haráni ja'je'cho tsaiqui'ye ja. \v 11 Tsa'caen jayisi tayo chiga amppisi tse'ttinga ana. Patu tse'tti sheque'cho'suma isupa asusu'chove ccuiñamba tsanga anañe ccui. \v 12 Anamba qquen ayo'o: Canchanama tsu atte andene sefacconi ppo'rotsse ccutsu'choma. Tsa'ye tsu Chigama sefacconi'su shondosundeccuja ansundepa ande'je'fa. \v 13 Toya'caen tsu atte Na'su Chiga tsai'ccu pporotsse ccutsupa qquen afa'je'choma: “Ña gi Na'su que yaya ccashe'ye Abrahambe Chiga. Toya'caen que yaya Isaacmbe Chiga. Quenga toya'caen que omba'su dushundeccunga gi que ja'ño ccui'cho andema afeya. \v 14 Nane tsendeccu tsu atapa'faya tsain'bitssi sisipa andeni jinqquia'cantsse. Tsa'caen atapapa tsu attufacco'faya majandeccuja cambajufanga, majandeccuja sepaccofanga, majandeccuja tansinfanga, toya'caen majandeccuja pavefanga. Nane tsa'caen attufapa tsu que, tisu omba'su dushundeccu'qque poi ande'su aindeccuma ñotsse tson'faya. \v 15 Ñanda gi quei'ccu can'jen. Coiraya gi que mani jacan'ni'qque. Toya'caen gi tsoña que ccase vani jiya'chove. Quenga su'choma nanimbiteja quema catiya'bi gi.” \p \v 16 Tsa'caen ayo'opa bittapa Jacobja qquen asi'ttaen: “Ñoa'me tsu Na'suja va'tti can'jen'ma gi ñajan atesumbi.” \v 17 Tsa'caen in'jamba dyopa asi'ttaen: “¡Ñoa'me dyo'tssi ti va'ttija! ¡Va'tti tsu Chiga Tsa'o! ¡Sefacconi Cani'jen'tti tsu!” \p \v 18 Ccaqui a'ta sinte'yi Jacobja jangipa tise asusupa ana'cho patuma jangian dyaiñamba asetei'ccu tsanga fiñamba feti Chigambe qquen canjeñe. \v 19 Tse'ttija tayopi'su canqque jin, Luz qquen inisecho'cho. Tsa'ma Jacobja tsa inisema cambiamba Betel qquen inisian. \p \v 20 Tse'ttinga tsu Jacobja ñoa'me su'chove afa: “Chiga ñai'ccu jacamba ña qquen jacan'choma coirapa angacamba jongoesu anqque'su toya'caen ondiccuqque'suma afesi \v 21 ccushapa quinsetssi toequi ña yaya tsaoni nepi'ta gi in'jaña Na'suja ñoa'me ña Chiga tsu. \v 22 Va patuma ña jangian dyaiña'cho tsu Chiga tsa'oya. Toya'caen, Chiga, osha'cho que ñanga afe'cho'suma enttingeve fae chongayi'ccoveyi gi quenga afe'jeya.” \c 29 \s1 Jacob Haráni can'jen'cho \p \v 1 Jacobja tise jayi'cho tsaiqui'ye japa chiga sombo'jeni'su andeni nepi. \p \v 2 Tseni'su potreronga nepipa posoma atte. Tsa poso jin'tti tsu tres naccu oveja bojin ccui'fa. Nane tsa poso'su tsa'ccuma tsu tsendeccuja cu'iye atesu'fa. Poso chango'ttimajan rande patui'ccu picco'cho tsu. \v 3 Nane poi naccu'su oveja tse'ttinga bosi tsu coirasundeccuja tsa patuma joqquitssiañe atesu'fa tise'pa ovejanga tsa'ccuma cui'ñañe. Oveja cu'i nanisi ccase tsu piccoya'cho. \v 4 Jacobja catsepa oveja coirasundeccuma iñajampaña: \p —Antiandeccu, ¿que'ija manisundeccu qui? \p Tise'paja su'fa: \p —Ingija Harán'su'fa. \p \v 5 Tsonsi Jacob ccase iñajampaña: \p —¿Que'ita ti qui atesu'fa Labán, tsa Nacor dutssi'yema? \p —Ju, atesu'fa gi —qquen tsu su'fa. \p \v 6 Jacobja su: \p —¿Quinse'tssi ti can'jen? \p Coirasundeccuja su'fa: \p —Ju, Labánjan quinsetssi tsu. Que canjan, jovoe tsu tise onque'nge, Raquel, tise ovejandeccui'ccu vani jiña. \p \v 7 Tsonsi Jacobja su: \p —Toya a'ta tsu. Nane toya tsu nepimbi ovejama piccoya'cho. ¿Mingapa qui tsa'ccuma cui'ñamba anga'fambi cuintsu shoshovima an'faye? \p \v 8 Tsa'ma tsendeccuja su'fa: \p —Tsa'caen tsoñe osha'fambi gi. Nane ronda'jeya'cho tsu poi naccu'su oveja bosi coirasundeccuja va patuma joqquitssiamba ovejanga tsa'ccuma cui'ñañe. \p \v 9 Tsa'caen Jacob tsendeccui'ccu afa'je'ni Raquelja nepi tise yaya ovejandeccui'ccu. Nane tise tsu ovejama coira'su. \v 10 Tsa'caen tise ton'ton Labán ovejai'ccu jisi attepa tse'faei'ccuyi Jacobja posoma picco'cho patuma joqquitssiamba tise ton'ton Labán ovejandeccunga tsa'ccuma cui'ña. \v 11 Cui'ña nanimba Raquelma chigambiamba mochapa i'na. \v 12 Tsomba Jacob tiseja Rebeca dutssi'ye, Labán quinshin qquen condasi pañamba Raquelja buttopa ja tise yayanga condaye. \p \v 13 Labánjan tise que'ttembe du'shu Jacob ji'choma pañamba sombopa buttoin ja tisema cachuiye. Nepipa munsimba chigambiamba mocha. Tsomba tise tsaoni anga. Can'jemba Jacobja condase pa'cco tisu can'jeni tsomba ji'choma. \v 14 Condase nanisi Labánjan su: “Ñoa'me qui queja ña anjampa'suyi.” \s1 Raquel, Leama pusheye Jacob sema'cho \p Jacobja fae ccovu pa'cco Labáni'ccu can'jen. \v 15 Tsa'caen can'jensi Labánjan su: \p —Queja ña antian jipa aqquia ganambe'yi ñambe semaña'bi qui. Mi'nge'tsse in'jan'da ñanga condaja. Afepoeña gi. \p \v 16 Labánjan dos onque'ngeme an'bian. Coenza tsu Lea; chu'aja Raquel. \v 17 Leaja tise tso'fe ñotssimbi. Tsa'ma Raquelja tsu'ttene tsovepi me'detssi. \v 18 Jacobja Raquelma injanchopa qquen su: \p —Que onque'nge chu'a Raquelne gi siete canqque'fa pa'cco quembe semaña. \p \v 19 Tsa'caen susi Labánjan su: \p —Quenga afeye tsu ñotssi, faesu atesumbi'choanga afesa'ne. Ñai'ccu can'jemba semajan. \p \v 20 Tsa'caen susi Jacobja siete canqque'fa pa'cco Raquelne sema. Tsa'ma Raquelma ñotsse in'jamba tsa siete canqque'fama aqquia siete a'ta'canccoeyi in'jan. \v 21 Siete canqque'fa pasasi Jacobja Labánma su: \p —Afeja ña pushema ña tisema pusheye. Tayo gi nani ña tisene semañe su'cho a'tama. \p \v 22 Tsa'caen susi Labánjan poiyi'cco tisei'ccu pporotsse canjensundeccuma ttu'se pushe'je'cho fiestave tsoñe. \v 23 Tsa'ma tsequi cose Labánjan Leama Jacobni anga. Angasi Jacobja tsai'ccu ana. \v 24 (Toya'caen Labánjan tise'be sema'su pushesu Zilpama afe, Leama coira'suve.) \v 25 Ccaqui a'ta sinte Jacobja tise Leai'ccu ana'choma in'jamba iyicca'yepa Labánma afa: \p —¿Ma'caen qui ñanga qquen tson? Ñajan Raquelne quembe sema. Tsa'camanda, ¿jongoesie qui ñanga afopoen? \p \v 26 Tsa'caen susi Labánjan su: \p —Vanisundeccuja coenzama otie chu'a tsa'nduye atesu'fambi. \v 27 Tsa'cansi va avuja'qui pushe'je'choma nanijan Leane. Tsomba faesu siete canqque'fave ñambe semañe in'jan'ninda gi Raquelma'qque quenga afeya. \p \v 28 Jacob pañamba in'jansi tsa Leane fiestaen'cho avuja'qui pasasi Raquelma'qque pusheye afe. \v 29 (Toya'caen Labánjan tise'be sema'su pushesu Bilhama afe, Raquelma coira'suve.) \v 30 Jacobja Raquelma'qque pushepa tise've Leama ti'tsse in'jamba faesu siete canqque'fave Labánmbe sema. \s1 Jacob dushundeccu \p \v 31 Na'su Chigaja Jacob Leama chi'ga'choma attepa tisenga tson cuintsu du'shuma isuya'chove. Tsa'ma Raquelmajan dusumbive tson. \v 32 Leaja surive dapa fae tsandie du'shuve isu. Isupa su: “Na'su Chigaja ña ñombi'ye'choma atte. Tsa'cansi ja'ño tsu ña tsa'nduja ñama in'jaña.” Tsa'caen supa tsu tsa du'shuma inisian Rubén. \p \v 33 Can'jemba Leaja faesu tsandie du'shuve isu. Tsamajan inisian Simeón qquen supa: “Na'suja ñama chi'ga'choma pañamba faesu du'shuve ñanga afe.” \p \v 34 Toya'caen ccase tsandie du'shuve isupa su: “Ja'ño tsu ña tsa'nduja ñama in'jaña tres du'shuve an'biansi.” Tsa'caen supa tsu tsa du'shuma inisian Leví. \p \v 35 Lea ccase faesu tsandie du'shuve isupa su: “Ja'ño gi Na'su Chigama ñotsse afaya.” Tsa'caen supa tsu tsa du'shuma inisian Judá. Tse'ccoeyi isupa ti'tsse isumbe antte. \c 30 \p \v 1 Raquelja tisu Jacob du'shuve isuye oshambipa tise she'she Leama iyicca'yepa injamáchoni se'pi. Tsa'caen se'pipa tisu tsa'nduma su: \p —Ñanga'qque du'sianjan. Tsambi'ta gi paya. \p \v 2 Tsa'caen susi Jacobja tisema iyicca'yepa su: \p —¿Ñanda ti gi Chiga? Tsa tsu quemajan tsa'caen du'shu me'cco canseye antte. \p \v 3 Tsa'caen susi Raquelja su: \p —Que canjan. Ñambe sema'su Bilhai'ccu canseja. Tise du'shuve isu'ninda ña quei'ccu cansepa isuqquiacaña tsu. Tsa'caen tson'da gi du'shuve an'biaña. \p \v 4 Tsomba Raquelja tisu suqquia'caen tise'be sema'su pushesu Bilhama Jacobnga afe tise pushe'can'me. Tsonsi Jacob tsa Bilhai'ccu cansesi \v 5 fae tsandie du'shuve Jacobmbe isu. \v 6 Isusi Raquelja su: “Iñajansi Chiga ñama pañamba tansintsse tsoñe tsandie du'shuve ñanga afe. Tsa'cansi gi va du'shuma inisiaña Dan.” \p \v 7 Omboe ccase Bilha Jacobmbe faesu tsandie du'shuve isu. \v 8 Isusi Raquelja su: “Ña she'shei'ccu iyicco'jepa gi patsu. Tsa'camba gi va du'shuma inisiaña Neftalí.” \p \v 9 Leaja tisu du'shuma isu'je'choma antte qquen in'jamba tise'be sema'su pushesu Zilpama Jacobnga pushe'can'me afe. \v 10 Tsa'caen tsonsi Zilpaja tsandie du'shuve Jacobmbe isusi \v 11 Leaja su: “¡Ñajan gana! Tsa'camba gi va du'shuma inisiaña Gad.” \p \v 12 Can'jemba Zilpaja ccase tsandie du'shuve Jacobmbe isu. \v 13 Isusi Leaja su: “¡Ñoa'me avuja'cho tsu! Ja'ño tsu pushesundeccuja su'faya ñajan avujatssi. Tsa'cansi gi va du'shuma inisiaña Aser.” \p \v 14 Fae a'ta Rubénjan nasipani ja trigoma tai'su. Tsa'caen japa tsenima du'shuve isuqque'su teta'choma atte, mandrágoras qquen su'choma. Tsa'suma isupa tise mama Leani anga. Tsa'caen isi Raquelja tsa teta'choma attepa Leama su: \p —Chigáne va que dutssi'ye i'cho mandrágoras enttingeve ñanga afeja. \p \v 15 Tsa'ma Leaja se'pipa su: \p —Tayo qui ña tsa'nduma itsa. ¿Tsomba ja'ñojan ña du'shu i'cho mandrágorasma'qque ti qui itsaye in'jan? \p Tsa'caen susi Raquelja asi'ttaemba su: \p —Que dutssi'ye i'cho mandrágorasma afe'ta qui ja'ño cose Jacobi'ccu anañe oshaya. \p \v 16 Cose jisi Jacob nasipane jisi Leaja cachuiye sombopa su: \p —Ña dutssi'ye i'cho mandrágorasma Raquelnga afe'chone qui ja'ñojan ñai'ccu anaña. \p Tsequi cose Jacobja Leai'ccu ana. \v 17 Tsa'caen fae'ngae anasi surie dapa Leaja faesu tsandie du'shuve isu, Chiga ñoa'me tise iñajan'choma pañasi. Nane tsai'ccu tsu Leaja cinco du'shuve an'bian. \v 18 Tsa'caen isupa Leaja su: “Ñambe sema'su pushesuma ña tsa'ndunga afe'chone tsu Chigaja ñanga ccase ñotsse afe. Tsa'cansi gi va du'shuma inisiaña Isacar.” \p \v 19 Omboe Leaja ccase Jacobmbe du'shuve isu. Tsai'ccu tsu Leaja seis du'shuve an'bian. \v 20 Tsa'caen isupa su: “Chiga tsu ñanga ñocca'tssiama afe. Ja'ño gi seis tsandie du'shuve ña tsa'ndumbe isu. Tsa'cansi tsu ña tsa'nduja ja'ño ñama ti'tsse in'jaña. Tsa'cansi gi va du'shuma inisiaña Zabulón.” \p \v 21 Osefa'poe Leaja fae pushesu du'shuve isupa Diname inisian. \v 22 Tsa'ma Chigaja Raquelma injan'jemba tise iñajan'choma paña. Tsa'caen pañamba antte cuintsu du'shuve isuye. \v 23 Tsa'cansi aisheve isupa su: “Chiga tsu ña du'shu me'cco cansepa ansange'choma joqquitssian. \v 24 Isha tsu antteya ña faesuve'qque isuye.” Tsa'caen supa Joséve inisian. \s1 Jacob Labáni'ccu afopoencco'cho \p \v 25 Raquel tsa'caen Joséve isusi Jacobja Labánma su: \p —Antteja ña tisu andeni jaye. \v 26 Toya'caen ña dushundeccu ña pushendeccuma'qque ñanga afeja cuintsu ñai'ccu ja'faye. Nane tise'pane gi ñajan quembe sema. Queja ñoa'me qui atesu ña quembe sema'choma. \p \v 27 Tsa'ma Labánjan su: \p —Chigáne ti'tsse ñai'ccu can'jenjan. Nane asi'ttaemba gi in'jan que ñai'ccu can'jensi tsu Na'su Chigaja ñama ñotsse tson. \v 28 Mi'nge'tsse in'jan'da iñajanjan. Afepoeña gi. \p \v 29 Tsonsi Jacobja su: \p —Tayo qui atesu ña ma'caen quembe semamba que aiña'choma coira'choma. \v 30 Ña jimbi'teja re'riccoe an'bian'choma gi tsain'bitsse atapoen. Nane ña jisi tsu Na'su Chigaja ja'ño pan quema ñotsse tson'jen. Tsa'ma, ¿minga'ni gi tisumbetsseja semaña? \p \v 31 Labánjan ccase su: \p —¿Mi'nge'tsse ña afepoeñe qui in'jan? \p Tsa'ma Jacobja su: \p —Me'in, afepoeña'bi qui. Que ña in'janqquia'caen tsoñe in'jan'ninda gi ccase que ovejama coiraya. \v 32 Ja'ño antteja ña que oveja naccu'suma attufaeñe. Nane pa'cco si'an oveja du'shuma gi attufaeña. Toya'caen pa'cco chivo du'shu ze'nzia, chhifama'qque gi attufaeña. Tsendeccu tsu que ñanga afepoen'choya. \v 33 Tsa'caen tsonsi jai'ngae jipa ña gana'choma atte'ta qui in'jaña ñajan cca'nambi'ma ñotsse tsonsi tsa'caen da'chove. Nane ña oveja naccuni si'ambi, majan chivo naccu ze'nziambi, chhifambi'choa'qque can'jen'da ccana'choya tsu. \p \v 34 —Que tsa'caen tsoñe su'choja ñotssi tsu–qquen Labánjan su. \p \v 35 Tsequi a'tayi tiseja poiyi'cco chivo quitsa'ye ze'nzia, chhifama'qque attufaen. Tsa'caeñi poiyi'cco chivo pushema'qque majan ze'nzia, chhifa, toya'caen majan re'ricco totoave an'bian'choma'qque attufaen. Toya'caen poiyi'cco oveja si'andeccuma'qque attufaemba tise dushundeccunga afe cuintsu coira'je'faye. \v 36 Tsa'caen tsonsi dushundeccuja tsa oveja naccuma isupa Jacob can'jen'ttie tres a'ta pa'cco japa can'jen'fa. \p Tsa'ma Jacobja Labán faesu ovejandeccuma coirá canse. \v 37 Tsa'caen cansepa álomo quini'jin'su ttemba, almendro quini'jin'su ttemba, toya'caen castaño quini'jin'su ttembama cha'ttupa re'riqui'ccoe qque'sho cuintsu totoa si'an, totoa si'ame attiañe. \v 38-39 Tsa'caen qque'shopa oveja naccu tsa'ccuma cui'je'ttinga ccutsutsian. Tse'ttinga tsa'ccuma cui'ye bopa tsu quitsayeja pushema tandange'je'cho. Tsa'caen tson'jemba tsa quini'cco ccutsian'choma attesi tsu tise du'shuja ze'nzia, chhifa, toya'caen pi'piave somboya qquen tsu in'jan'fa. \v 40 Toya'caen tsu Labánbe oveja quitsayema cca'ttinga attufaen cuintsu Labán oveja pushendeccu Jacob quitsaye ze'nzia, tsambi'ta si'ani'ccuyi tandangeye. Tsa'caen tsu Jacobja Labán oveja naccu'suma tisu oveja naccuve attufaemba atapoen. \v 41 Toya'caen oveja ppu'chotssianaccu tandange'je'fa'ninda Jacobja tsa qque'sho'cho quini'ccoma tsa'ccuma cui'je'ttinga dyaiña cuintsu tsa quini'ccoma atte'faye. \v 42 Tsa'ma cuñosinaccu tandange'je'fa'ninda tsa quini'ccoma dyaiñambi. Tsa'cansi tsu du'shu cuñosija Labánmbe tsa'ma du'shu ppu'chotssiaja Jacobmbe. \v 43 Tsa'caen tsomba tsu Jacobja ñoa'me ricove dapa tsain'bio oveja, tsain'bio sema'su tsandiendeccu, pushesundeccuma'qque, tsain'bio cameyo, toya'caen tsain'bio boroma'qque an'bian. \c 31 \s1 Jacob Labánma catipa ja'cho \p \v 1 Tsa'ma Jacobja tayo atesucho Labán dushundeccu tisene qquen su'choma: “Jacobja pa'cco ingi yayambema isupa tsai'ccu ricove da.” \v 2 Toya'caen tsu Jacobja atesu Labán tayoe tisema in'janqquia'caen in'jambipa chi'ga'chove. \v 3 Tsa'cansi Na'su Chigaja Jacobnga su: “Que yayandeccu andeni ccase jaja, que antiandeccu can'jeni. Ña gi fuitepa angaya.” \p \v 4 Tsama pañamba Jacobja manda cuintsu Raquel, Leama'qque ttu'sesi ji'faye tise ovejandeccui'ccu can'jen'cho potreroni. \p \v 5 Ji'fasi su: \p —Tayo gi atesu que'i yaya tayoe ñama in'janqquia'caen in'jambipa chi'ga'chove. Tsa'ma ña yayambe Chiga tsu anttembe'yi ñama fuite'je. \v 6 Que'i'qque qui atesu'fa ñajan tisu osha'fanga que yayambe ñotsse sema'jen'chove. \v 7 Tsa'caen semasi tiseja ñama afopoemba tsu anttembe'yi ña afepoen'choma cambi'bian. Tsa'ma Chiga Quitsaja se'pi cuintsu tise ñama egae tsoñe. \v 8 Nane que'i yaya ‘Ze'nzetssiai'ccu gi ñajan quenga afepoeña’ qquen susi poiyi'cco oveja tsu ze'nzetssia du'shuve isu'fa. Toya'caen ‘Chhifai'ccu gi ñajan quenga afepoeña’ qquen susi poiyi'cco tsu chhifave isu'fa. \v 9 Tsa'caen tsu Chiga Quitsa tise'be'suma ñanga afe. \p \v 10 “Toya'caen fae a'ta ovejandeccu foña'jen'ni anamba gi qquen ayo'o: atte gi oveja quitsaye ze'nzia, chhifa, pi'piayi pushei'ccu tandange'je'choma. \v 11 Tsa'caen ayo'o'je'ni tsu Chigama sefacconi'su shondo'su ña inisei'ccu ñama ttu'se. Ttu'sesi gi su: ‘Va'tti gi can'jen.’ \v 12 Tsa'caen susi tsu Chigama shondo'suja su: ‘Ñotsse camba qui atteya poiyi'cco oveja quitsaye pushei'ccu tandange'je'cho tsu ze'nzia, chhifa, toya'caen pi'piayi. Nane tayo gi atte pa'cco Labán quenga tson'choma. \v 13 Ña gi quenga Betelni attian'cho Chiga. Nane tseni qui que asusupa ana'cho patuma ccutsiamba ñoa'me su'chove ñanga afa. Jangija, jinge jaye, quema isu'cho andeni.’–qquen tsu Chigama shondo'suja Chiga su'choma conda.” \p \v 14 Tsa'caen susi pañamba Raquel, toya'caen Lea'qque su'fa: \p —Ingija jongoesu isuya'chove an'bian'fambi gi ingi yaya tsaoni. \v 15 Nane tiseja faesu ande'suma'caen ingima tsincon. Toya'caen ingima chavaemba que ingima pusheye afepoen'choma tise'yi isupa sefaen. \v 16 Tsa'cansi pa'cco ingi yaya an'bian'choma itsapa Chiga quenga afe'cho tsu ingimbe toya'caen ingi dushundeccumbe. Nane Chiga quenga tsa'caen su'choma pa'ccoma tsonjan. \s1 Padan-aramne Jacob sombo'cho \p \v 17-18 Tsa'caen susi tse'i Jacobja ñoñañe ashaen tise yaya Isaac can'jen'cho ande Canaánni jaye. Nane tise dushundeccu, tise pushendeccuma'qque cameyondeccunga otsian pa'cco tise an'bian'choma'qque. Tsa'caen tsomba tise aiña'chondeccu, Padan-aramni semamba gana'choma angaye ashaen. \v 19 Jacob tsa'caen jaye ashaenqui Labánjan biani can'jen tise oveja tosema chattu'su japa. Tsa'caen biani jacansi Raquelja tise yaya an'bian'cho ñoña'cho chigama cca'namba anga. \v 20 Tsa'caen tsu Jacobja arameo ande'su Labánga tisu jaya'choma condambe'yi ja. \v 21 Nane pa'cco tisu an'bian'choma a'tutsseyi anga. Junde tsu Eufrates Na'ema cca'ya isepa tansintsse Galaad ccotta'cconga jaye ashaen'fa. \s1 Labán Jacobma mandian'cho \p \v 22 Tres a'ta pasasi Labánjan in'jan Jacob ccuyapa ja'chove. \v 23 Tsomba tise antiandeccui'ccu sombopa mandiañe ashaemba siete a'ta pa'cco japa Galaad ccotta'cconga nepi. \v 24 Tsa'ma tsequi cose Chigaja ayo'oni, Labán, tsa arameo'su a'inga attiamba su: “¡Injama'tse! Jacobma iyicca'yeye'tsse afajama.” \p \v 25 Jacob Galaad Ccotta'cconi toya can'jen'choma Labán nepipa cachui. Cachuipa Labán'qque tise antiandeccui'ccu tse'ttini can'jen'fa. Tsa'caen can'jemba \v 26 Jacobma su: \p —¿Jongoesie qui qquen tson? ¿Ma'caen qui ñama afopoemba ña onquengendeccuma an'bian geraemba indi'chondeccuma'caen? \v 27 ¿Jongoesie qui ñama afopoenqquia'caen condambe'yi a'tutsse vani ccuyin ji? Nane que qquen jiya'chove atesu'choecan'da gi avujatsse ccosha, gitarai'ccu jeñamba can moeñe'can. \v 28 Toya'caen ña onquengendeccu ña jarichondeccuma'qque mochapa chigambiañe qui anttembi. Ñoa'me sumbia'caen qui tsincon. \v 29 Nane ñoa'me gi ñajan que'ima egae tsoñe osha. Tsa'ma ja'ño cose tsu que yayambe Chiga ñama afapa qquen su: ‘¡Injama'tse! Jacobma iyicca'yeye'tsse afajama.’ \v 30 Tsa'ma pashaen tisu yayani jaye in'jamba jayi'a'qque, ¿jongoesie qui ña chigandeccuma cca'namba i? \p \v 31 Tsa'caen susi Jacobja Labánma su: \p —Dyojopa gi a'tutsse sombo, que ñama fi'ttipa tisu onquengendeccuma itsasa'ne. \v 32 Tsa'ma majan va'tti canjen'su que chigandeccuma an'bian'da, ¡cuintsu paja! Nane ingi antiandeccu tsu paña'jen'fa. ¡Tta'ttapa atteja jongoesu quembema ña an'bian'chove! \p Tsa'ma Jacobja Raquel tsa chigandeccuma cca'na'chove atesumbipa tsa'caen su. \p \v 33 Tsonsi Labán Jacob carpa tsa'onga ca'nimba tse'ttieja Leambenga'qque, toya'caen tsa dos sema'su pushesundeccumbenga'qque ca'nimba tta'tta'ma attembi. Lea carpa'ye sombopa Raquelmbenga ca'ni. \v 34 Toya ca'nimbi'ta Raquelja tsa chigandeccuma cameyonga ottaemba dyai'je'chombe tsosiccufa'su bosanga ppiñamba tsambe ombanga dyai. Labánjan tsa'caen ca'nimba pa'cco tsa'oma tta'tta'ma attembi. \v 35 Tsonsi Raquelja su: \p —Yaya, ñama iyicca'yejama que caña'jen'ni jangiye oshambi gi tisu ñotssimbipa. \p Labán tsa'caen pa'cco ettima tta'tta nani'ma tisu chigandeccuve attembisi \v 36 Jacobja iyicca'yepa su: \p —¿Jongoesie gi egae tson'an? ¿Jongoesuma egae tsinconsi qui ñama mandiamba ji? \v 37 Pa'cco ña an'bian'choma asitta'a'qque, ¿jongoesu quembema qui atte? ¡Va'ttinga tsama ccuiñajan! Tsonsi que antiandeccu, ña antiandeccu'qque tsu su'faya majan ingi ñotsse injienge'chove. \v 38 Nane veinte canqque'fa pa'cco quembe semamba ñotsse coirasi tsu majan ovejayi'qque ni chivo pusheyi'qque toya chu'ama cati'fambi. Ni fae oveja quitsayeveyi'qque gi que oveja naccu'suma ambi. \v 39 Ttesi ovejama fi'tti'ni'qque queni imbi gi tsa pa'choma. Nane ñañi gi tsa qque'chone afepoen. Toya'caen maqui cose maqui a'ta que oveja naccu'suma cca'na'fa'ni'qque ñama qui tsane iñajan. \v 40 A'taja coe'jenga gi pa'ma ccusha. Coseja chandi'supa gi pa'ma ccusha. Toya'caen anae'sui'ccu gi ata'je. \v 41 Nane veinte canqque'fa pa'cco que tsaoni can'jensi qui tsa'caen ñanga tson. Catorce canqque'fa pa'cco gi que onquengendeccune sema. Toya'caen seis canqque'fa pa'cco que aiña'chondeccuma coiraye semasi qui anttembe'yi ña afepoen'choma cambi'bian. \v 42 Nane Abraham Chiga, tsa ña yaya Isaac iñajan'jen'cho Chiga ñai'ccu can'jembiecan'da qui ñama itsapa me'ccoe moeñe'can. Tsa'ma Chiga tsu ña ñombi'ye'cho, ña ñotsse sema'choma'qque attepa ja'ño cose quema tsa'caen iyu'u. \s1 Jacob, Labáni'ccu injancco'fa'cho \p \v 43 Tsa'caen susi Labánjan Jacobnga su: \p —Pushesundeccuja ña onquengendeccu tsu. Dushundeccuja ña jarichondeccu tsu. Oveja'qque ña ovejandeccu tsu. Nane pa'cco va'ttima atte'choja ñambeyi tsu. Tsa'ma, ¿ma'caen gi va ña onquengendeccu, tise'pa an'bian'cho dushundeccuma'qque tsoña? \v 44 Tsa'cansi jinge que ñai'ccu fae'ngae injanccoye tisupanaccui'ccu ingi'su ma'caen canseya'chove atesuye. \p \v 45 Tsa'caen susi Jacobja patuma isupa tansintsse ccutsiamba \v 46 tise antiandeccuma su: \p —¡Patuma boña'faja! \p Poiyi'cco tsu patuma fae'ttinga boñamba, tsa boña'cho pporotsse dyaipa an'fa. \v 47 Labánjan tse'ttima inisian, tise aya'fangae, Jegar Sahaduta. Jacob'qque, tisu aya'fangae, tse'ttima inisian Galaad. \p \v 48 Tsa'caen tsomba Labánjan su: \p —Ja'ñojan va patu boña'cho tsu ingi fae'ngae injancco'choma canjaeña. \p Tsa'camba tsu Galaad qquen va'ttija inisecho. \v 49 Toya'caen tsu inisecho Mizpa, Labán qquen su'ttipa: \p —Nane Na'su Chiga tsu ingima caña'jeña ingi fae'ngae can'jembi'ni'qque. \v 50 Ña onquengendeccuma que egae tsincon'ninda, tsambi'ta faesu pushesundeccuma pushe'ñacca'ninda ingi'suja me'i'oña tsu tsane afaye. Tsa'ma Chigayi tsu tsane afaya. \p \v 51 Labán tsa'caen supa ti'tsse qquen afa'je: \p —Que canjan, va patu boña'cho, toya'caen patuma ingi ccutsian'cho \v 52 tsu poiyi'cco canjaen'faya ingi va'ttima panshansa'ne. Nane que qui ñani panshamba ni ña gi queni panshamba iyiccoye osha'fambi. \v 53 Chiga Quitsa, tsa que yaya ccashe'ye Abraham, ña yaya ccashe'ye Nacormbe Chiga tsu ingima camba ingi ma'caen tson'chone afaya. \p Tsa'caen pañamba Jacobja, tise yaya Isaac iñajan'jen'cho Chiga paña'jen'ni tansintsse supa “Ñotssi tsu” qquen afa. \v 54 Tsa'caen tsomba Jacobja ccotta'cconga ansundepa Chiganga afeya'choma oque o'raemba tise antiandeccuma ttu'se cuintsu tseni an'faye. Ansundepa tseni amba cosesi tseniñi poiyi'cco ana'fa. \v 55 Ccaqui a'ta sinte'yi Labánjan jangipa tise jarichondeccu, tise onquengendeccuma'qque mochapa chigambiamba Chiga tise'panga ñotsse tsoña'chove afapa toequi tisu andeni ja. \c 32 \s1 Jacob Esaúi'ccu cachuicco'cho \p \v 1 Jacob ti'tsse tisu jayi'ningae jayi'ni Chigama sefacconi'su shondosundeccu tisema cachuiye sombo'fa. \v 2 Jacobja tsendeccuma attepa su: “Vandeccu tsu Chiga sefacconi'su sundarondeccu.” Tsa'caen supa tse'ttima inisian Mahanaim. \p \v 3 Jacobja condasundeccuma moe Edom ande'su Seir ccotta'cconi cuintsu Esaúma cachuipa conda'faye tise jiña'choma. \v 4 Esaúnga qquen su'faya'chove condapa moe: “Que antian Jacobja quema shondo'su tsu. Ingima tsu quenga manda qquen suye: Ñajan bo'tsse gi Labán tsaoni can'jemba \v 5 atapoemba an'bian tsain'bio vaura, boro, oveja, sema'su tsandiendeccu, toya'caen sema'su pushesundeccuma'qque. Ña na'sunga gi tsa'caen su'faya'chove mandapa moe. Ronda'jeya gi que jisi mingae tsombe'yi avujatsse cachuiccoye.” \p \v 6 Tsa'caen susi ja'chondeccu toequi jipa Jacobnga su'fa: \p —Que quindya Esaúni ingi ja'fasi tsu ja'ño tiseja jiña cuatro ciento a'i tisema fuitesundeccui'ccu. \p \v 7 Tsama pañamba Jacobja ñoa'me dyopa asi'ttaeñe ashaen. Asi'ttaemba dos naccuve a'i tse'tti sheque'choma attufaen. Toya'caen oveja, vaura, cameyoma'qque tsa'caen attufaen. \v 8 Nane qquen tsu in'jan: “Esaú jipa fae naccui'ccu iyiccopa patsu'ninda cuintsu faesu naccuja ccushaye.” \v 9 Tsa'caen tsomba Chigama iñajañe ashaemba qquen su: “Na'su Chiga, ña yaya ccashe'ye Abraham, ña yaya Isaacmbe Chiga qui. Que qui ñama su ña toequi tisu andeni, tisu antiandeccuni ja'ni'qque queja ñama ñotsse tson'jeña. \v 10 Ñajan ñotssimbi'ma qui anttembe'yi ñama tsa'caen in'jamba ñotsse tson. Ñajan vane jayipa Jordán na'ema fae accuicco'choi'ccuyi gi ise'a. Tsa'ma ja'ñojan tsain'bio a'i dos naccuve gi an'bian. \v 11 Chigáne ña antian Esaú fi'ttisa'ne ñama ccushaenjan. Ñoa'me gi dyojo tise jipa ingima patsupa pushesundeccu, dushundeccuma'qque fittittisa'ne. \v 12 Que qui ñoa'me a'tatsse ñanga conda ñama ñotsse tsomba ña omba'su dushundeccune'qque tsain'bitsse atapa'faya marni'su sisipa sheque'choma agattoye oshambiqquia'cantsse.” \p \v 13 Tsequi cose Jacobja tse'ttingayi ana. Ana a'tapa tise tse'tti an'bian'cho'suma tise quindya Esaúnga afeya'chove qquen isu: \v 14 dosciento chivo pushe, veinte chivo quitsaye, dosciento oveja pushe, veinte oveja quitsaye, \v 15 treinta cameyo pushe chochopa tise'pa dushundeccui'ccu, cuarenta vaura pushe, diez vaura quitsaye, veinte boro pushe, toya'caen diez boro quitsaye. \v 16 Tsa'caen isupa tise'be semasundeccunga attufaemba fa'enga fae naccu, faesunga tsa'caen afe'jepa su: \p —Fae naccu faesu naccuma biaccaccatsse ñoñamba tsa'caen ña otufanga ja'faja. \p \v 17 Otufani ccutsuya'choma qquen manda: \p —Ña quindya Esaú quenga nepipa qquen iñajampaña'ninda: ‘¿Majan tsu que na'su?’ ‘¿Mani qui jayi?’ toya'caen, ‘¿Majambe aiña'chondeccu tsu vaja?’ —qquen iñajampaña'ninda \v 18 queja qquen suja: ‘Vaja quema shondo'su Jacob quenga afeya'cho tsu, ña na'su Esaú. Tiseja ñoa'me tsu ingi sepaccofae jiña.’ \p \v 19 Toya'caen sepaccofani ccutsuya'cho, vacca'tti ccutsuya'cho, nane poiyi'cco afeye angasundeccunga qquen su: \p —Que'i'qque Esaúma cachui'ta tsa'caeñi supa \v 20 toya'caen: ‘Quema shondo'su Jacob ingi sepaccofae jiña’ —qquen su'faja. \p Nane Jacobja qquen asi'ttaemba tsa'caen tson: “Afe'choma otie moemba tise ñoquisi gi cambajunaccu tisei'ccu cachuiccoya. Isha tsu ña tsa'caen tsonsi ñama ñotsse tsona.” \v 21 Tsa'caen asi'ttaemba afe'choma angasundeccuma o'tie moe. Tsomba tiseja tse'ttingayi ana. \p \v 22 Tsequi cose'yi Jacobja jangipa tise dos pushe, tise dos sema'su pushesundeccu, tise once dushundeccui'ccu japa Jacob na'en'su sinjunccuma ise. \v 23 Pa'cco tise an'bian'choma'qque fae'ngae isian. \v 24 Tsa'caen pa'ccoma isiamba tisuyi can'jen'ni fae tsandie, a'iacan'choa tisei'ccu iyiccoye ashaen a'tatsse. \v 25 Tsa'ma tsa a'i Jacobma patsuye oshambi qquen in'jamba Jacob tsimbochoccuma tssai. Tsa'caen tssaisi tsimbochoccu'su tsu'ttaja batti. \v 26 Tsa'caen tsomba tsa a'ija su: \p —Antteja tayo tsu a'taye tson'jen. \p —Que ñama ñotsse tsoña'chove afambi'ninda antteya'bi gi –qquen tsu su Jacobja. \p \v 27 Tsonsi a'ija iñajampaña: \p —¿Jongoesu inise qui? \p —Ña gi Jacob–qquen tsu su. \p \v 28 Tsa'caen susi a'ija su: \p —Ti'tsse quema Jacob qquen afambipa Israel qquen tsu afa'faya. Nane queja Chigai'ccu, aindeccui'ccu iyiccopa patsusi tsu tsa'caen quema afa'faya. \p \v 29 Tsonsi Jacobja ccane'qque iñajampaña: \p —Ja'ño condaja jongoesu inise qui queja. \p Tsa'ma tsa a'ija su: \p —¿Jongoesie qui ña iniseve iñajampaña? \p Tsa'caen supa tsa a'ija tse'ttingayi Chiga tisema ñotsse tsoña'chove afa. \v 30 Afasi Jacobja: “Tayo Chigama cambajunaccu atte'ma gi toya canse”–qquen supa tse'ttima inisian Penuel. \p \v 31 Chiga sombo ji'ni Jacobja Penuelma panshamba tise tsimbochoccu iñesi ccaré jaye. \v 32 Tsa'cansi tsu ja'ño'su israendeccu'qque aña'cho'su tsimbochoccu'su tsain'fama añe osha'fambi, Chiga Jacobma tsesu'tte tssai'chosi. \c 33 \s1 Jacob, Esaúi'ccu ñoquicco'fa'cho \p \v 1 Jacobja Esaú cuatrociento a'i'ccu jiña'choma attepa tise du'shuma attufaen tise'pa mamandeccui'ccu, nane Lea, Raquel, toya'caen tsa dos sema'su pushesundeccui'ccu. \v 2 O'tie tsu dos sema'su pushesundeccuma tise'pa dushundeccui'ccu ccutsian. Tsendeccumbe sepaccofanga Leama tise dushundeccui'ccu ccutsian. Tsutopani Raquelmajan tise du'shu Joséi'ccu ccutsian. \v 3 Tsa'caen tsomba tsendeccumbe otufanga japa siete se andenga puntssa'ñacca tise antianga catseye jayi. \v 4 Tsa'ma Esaúja Jacobma attepa buttoin jipa munsin ancamba mocha. Tsa'caen tsomba poiyi'cco fae'ngae i'na'fa. \v 5 I'na pasapa Esaúja pushesundeccu, dushundeccuma'qque attepa iñajampaña: \p —Vandeccuja, ¿ma'candeqquia tsu? \p Tsonsi Jacobja su: \p —Chiga quema shondo'suma ñotsse in'jamba afe'cho dushundeccu tsu. \p \v 6 Tsonsi dos sema'su pushesundeccuja tise'pa dushundeccui'ccu catsepa andenga puntssan'fa. \v 7 Omboe Leaja tise dushundeccui'ccu catsepa tsa'caeñi puntssan'fa. Tsambe omboe José, tise mama Raqueli'ccu catsepa tsa'caeñi tson'fa. \v 8 Tse'faei'ccuyi Esaúja iñajampaña: \p —¿Ma'caen tsoñe qui in'jan tsa tsain'bitssi naccuve ña jiñamba atte'choma? \p Tsa'caen iñajampañasi Jacobja su: \p —Tsata tsu que ñama ñotsse tsoñe afe'je'cho. \p \v 9 Tsa'ma Esaúja su: \p —Me'in, ña antian, nanitsse gi ña'qque an'bian. Quembema queyi an'bianjan. \p \v 10 Tsa'ma Jacobja ccase su: \p —Me'in, que ñama ñotsse in'jan'da, chigáne tsa afe'choma isuja. Nane que tayo ñama ñotsse chigambiamba in'jansi gi avujatsse Chigama atteqquia'caen quema atte. \v 11 Tsa'cansi gi iñajan quenga afeye i'choma isuja. Nane Chiga tsu ñama ricove tsonsi gi osha'choma shacambitsse an'bian. \p Tsain'bitsse tsa'caen iñajansi Esaúja tsa afe'choma in'jamba isu. \v 12 Isupa su: \p —Ñotssi tsu. Jinge va'ttie jaye. Ñajan quema o'tie gi jaya. \p \v 13 Tsa'ma Jacobja su: \p —In'jan'cho antian, que'qque qui atesu du'shuja oshaya'bi. Toya'caen oveja suri, vaura surimanda tsu in'jaña'cho. Nane quian'me anga'nijan junde tsu quimbipa fae a'tayi poiyi'cco oveja paya. \v 14 Bove ñotssi tsu queja injanga quema shondo'suma o'tie jaye. Tsonsi ñajan vasia've ma'caen ñama o'tie jayi'cho aiña'cho, toya'caen dushundeccu oshaqquia'caen jipa quema Seirni cachuiya. \p \v 15 Tsonsi Esaúja su: \p —Ñotssi tsu. Tsa'ma antteja ñai'ccu ji'cho aindeccu'suma quenga catiye cuintsu quema fuite'faye. \p Tsa'ma Jacobja su: \p —Me'in, quema noñangiañe in'jambi gi. \p \v 16 Tsequi a'tayi Esaúja toequi Seirni ja. \v 17 Tsa'ma Jacobja Sucotni ja. Tse'ttinga tisumbe tsao'ñamba aiña'cho ttuccuve'qque ñoña. Tsa'cansi tsu tse'ttima inisian Sucot. \p \v 18 Jacobja Padan-aramne sombopa quinsetssi mingae dambe'yi Canaán andeni nepipa Siquem canqque pporotsse tise carpama ccutsian. \v 19 Nane cien corifin'di'ccu Hamor dutssiyendeccuma andeve chava tseni tise carpama ccutsiañe. Siquem'qque tsu Hamor dutssi'ye. \v 20 Can'jemba tsu Chiganga afe'jeya'chove ñoñamba inisian El-Elohe-Israel. \c 34 \s1 Dinane Siquemdeccuma fi'tti'cho \p \v 1 Tsa'caen can'jemba, Dina, tsa Lea Jacobmbe isu'cho onque'ngeja tsa ande'su chu'a pushesundeccuni pasia'su ja. \v 2 Tsa'caen jasi Hamor dutssi'ye, Siquem, tisema atte. Tsa Hamorja, heveo'su a'i tsu tsa canqque na'su. Siquemjan Dinama attepa cunshangopa indipa tisei'ccu ccuipa egae tson. \v 3 Tsa'ma tsa'caen tsomba Siquem ñoa'me Dinama ñotsse in'jamba osha'choma tson cuintsu ccane'qque tise've in'jañe. \v 4 Toya'caen tise yaya Hamorma Siquemjan su: \p —Tise yayanga japa iñajanjan. Va pushesuma gi pusheye in'jan. \p \v 5 Jacobja tayo tise onque'nge Dinama Siquem egae tson'chove atesu'ma afambi tise dutssiyendeccu ccani oveja coira'su japa can'jene jiya'ngae. \v 6 Tsa'caen can'jeni Siquem yaya Hamorja Jacobni ja tisei'ccu afaye. \p \v 7 Tsa'ma Jacob dutssiyendeccu tise'pa coiraye japa can'jene jipa tise antianma tson'choma atesupa ñombi'yepa ñoa'me iyicca'ye'fa. Nane Siquem tsa'caen Jacob onque'ngei'ccu ccuipa ñoa'me tsu Israel a'ima egae tson. Israendeccu'sumajan tsa'caen tson'masia tsu. \v 8 Tsa'ma Hamorja tsendeccui'ccu afapa su: \p —Ña dutssi'ye Siquem tsu ñoa'me in'jan que'i antianma. Chigáne antte'faja cuintsu tisema tsa'nduye. \v 9 Tsa'caen tsomba ingi antiandeccuve da'faja. Tsonsi ingi'suja que'i onquengendeccuma pushe'je'faye. Toya'caen que'i'qque ingi'su onquengendeccuma pushe'je'faya. \v 10 Ingi'ccu tsangae canse'faja. Pa'cco va ande tsu que'imbe. Vani can'jemba, chavaemba ganamba andema chava'faja. \p \v 11 Toya'caen Siquem'qque Dina yayanga, pushesu antiandeccunga'qque su: \p —Chigáne ñama in'jamba que'i antianma ñanga afe'faja. Jongoesuve in'jamba iñajan'ninda gi afeya. \v 12 Nane que'i ma'caen atesucho'choma ti'tsse iñajamba faesu afe'chove iñajan'ni'qque gi tsa'caen afeya. Tsa'ma antte'faja cuintsu que'i antian ñama tsa'nduye. \p \v 13 Tsa'ma Siquem Dinama egae tson'chosi in'jamba Jacob dutssiyendeccuja Siquem, tise yaya Hamornga'qque aqquia afopoemba \v 14 qquen su'fa: \p —Ñoa'me osha'fambi gi ingi antianma chhiyitevaembi'choa tsandienga antteye. Nane tsa'caen tsoñe tsu ingine'ja egae tsincon'cho. \v 15 Qquen tsoña'ccoyi tsu que ingi in'janqquia'caen tsoña'cho poiyi'cco que'i ingia'caeñi daye. Nane poiyi'cco que'i'su tsandiendeccu tsu ingia'caen chhiyitevaenge'faya'cho. \v 16 Tsa'caen tson'da qui que'i'qque ingi dushundeccuma pushe'faya. Toya'caen ingi'qque que'i dushundeccuma pushe'faya. Tsomba gi que'i'ccu cansepa fae naccuve da'faya. \v 17 Tsa'ma ingi mandaqquia'caen chhiyitevaembian'da va'ttie sombopa gi ingi antianma'qque ccani anga'faya. \p \v 18 Tsama pañamba Hamor, tise dutssi'ye Siquem tsa'caen tsoñe ñotssi qquen in'jan'fa. \v 19 Nane ti'tsse canjenccambe'yi Siquemjan tsa'caen tsoñe ashaen Jacob onque'ngeme in'jamba. Siquemjan tise yaya dutssiyendeccu'su ti'tsse'tssiapa \v 20 tise yaya Hamori'ccu canqqueni cani'jen'ttinga ja faengasundeccui'ccu condaseye. Japa qquen su: \p \v 21 —Va aindeccu ingi amigondeccupa tsu vani cansepa chavapa chavaen'jen'faya. Tsain'bio ande tsu jin cuintsu tsendeccu can'jensi ingija tise'pa dushundeccuma pusheye; toya'caen tise'pa'qque ingi dushundeccuma pushe'faye. \v 22 Tsa'ma tsendeccu ingi'ccu cansepa fae naccuve daye in'jan'ninda ingi tise'pa suqquia'caen tsu tsoña'cho. Poiyi'cco ingi'su tsandiendeccu tsu tise'pa atesuqquia'caen chhiyitevaenge'faya'cho. \v 23 Tsa'caen tson'ninda tsu pa'cco tise'pa an'bian'cho tise'pa aiña'cho'qque ingimbeve'qque daya. Tsa'cansi jinge tise'pa in'janqquia'caen tson'faye cuintsu ingi'ccu canse'faye. \p \v 24 Hamor, tise dutssi'ye Siquem tsa'caen susi poiyi'cco tsa canqque'su tsandiendeccu tsa'caen in'jamba tsendeccu suqquia'caen chhiyitevaenge'fa. \v 25 Tsa'ma tres a'ta pasasi Jacob dutssiyendeccu, Simeón, toya'caen Leví, tsa Dina quindyandeccu tsu canqqueni ja'fa. Toya tsandiendeccu tise'pama chhiyitevaen'cho iñesi jangiye osha'fambisi matichi'ccu poiyi'cco tsendeccuma fittitti'fa. \v 26 Nane matichi'ccu Hamor, tise dutssi'ye Siquema'qque fi'ttipa Dinama Siquem tsa'o'ye somboemba anga'fa. \p \v 27 Tsonsi Jacob faesu dutssiyendeccu'qque tseni nepipa pa'chondeccu ai'voma panshamba pa'cco tsa canqqueni jincho'choma cca'namba somboen'fa. Tise'pa antianma egae tson'chone tsu ccane'qque tsa'caen tson'fa. \v 28 Toya'caen oveja, vaura, boro, pa'cco tsa canqqueni jincho, potreroni can'jen'chondeccuma'qque anga'fa. \v 29 Nane pa'cco tsaoni bare'cho jinchoma somboemba pa'cco dushundeccu, pushesundeccuma'qque indipa anga'fa. \v 30 Tsa'caen tson'fasi Jacobja Simeón, Levíma su: \p —Que'ija tsa'caen tsomba qui tayo ñama daño'fa. Ja'ño tsu va andeni canjensundeccu, tsa cananeondeccu, ferezeondeccu'qque ñama chi'ga'faya. Tsa'caen chi'gapa tisupanaccu bopa ñai'ccu iyiccoye ashaen'faya. Ñajan tsain'bitssi a'ive an'biambisi tsu ñama fi'ttipa poiyi'cco ñai'ccu canjensundeccuma fi'tti'faya. \p \v 31 Tsa'ma dutssiyendeccuja su'fa: \p —¿Ñotssi ti tiseja ingi antianma tsa'caen tisu ai'voi'ccu gana'su pushesuma'caen tsoñe? \c 35 \s1 Chiga Betelni afa'cho \p \v 1 Chiga Jacobma su: “Jangipa Betelni japa tseni canseja. Tseni japa Chiganga afe'je'chove ñoñajan. Nane que antian Esaúma dyopa ccuyapa jayisi quenga attian'cho Chiganga afe'je'chove ñoñajan.” \v 2 Tsa'caen susi pañamba Jacobja tisu antiandeccu toya'caen poiyi'cco tisema fuitesundeccuma'qque qquen afa: \p —Pa'cco que'i an'bian'cho faesu chigama somboemba catipa tisupa'qque onjomba faesu giya'tssiama ondiccu'faja. \v 3 Junde tsu Betelni jaya'cho. Tseni japa gi Chiganga afe'je'chove ñoñamba ña vana'jensi fuite'su Chigama iñajaña. Nane tise tsu ña mani jacan'ni'qque ñama fuitepa angacan. \p \v 4 Tsonsi poiyi'cco tise'pa an'bian'cho faesu chigama Jacobnga afe'fa. Toya'caen tise'pa sasiyoma'qque Jacobnga afesi tiseja pa'ccoma isupa pa'cco tsama a'tu Siquem canqque pporotssi'su roble quini'jin tsosiccunga. \v 5 Tsa'caen a'tupa tsa canqque'ye sombo'fasi Chigaja poiyi'cco tse'tti pporotsse canjensundeccuma dyo'faya'chove in'jaen cuintsu Jacob dushundeccuma mandiambe can'faye. \p \v 6 Jacob toya'caen poiyi'cco tisei'ccu jasundeccu Luz canqqueni nepi'fa. Tsa canqqueyi tsu Betel qquen inisecho'cho, Canaán ande'su. \v 7 Tseni nepipa Chiganga afe'je'chove ñoñamba tse'ttima inisian El-betel. Nane tise antianma dyopa jayisi Chiga tse'ttinga attian'chosi tsu tsa'caen inisian. \v 8 Toya'caen tse'ttinga tsu Rebecama coira'su pushesu, Débora'qque pa. Pasi Betel pporotssi'su roble quini'jin tsosiccunga a'tu'fa'cho. Jacobja tse'ttima inisian “Roble quini'jin inamba'tti.” \p \v 9 Tsa'caen Jacob Padan-aramne sombopa tseni jisi Chigaja ccase tisenga attiamba tisenga ñotsse tsoña'chove \v 10 qquen afa: \q1 “Queta qui Jacob ‘A'tutsse afopoen'su’ qquen su'cho. \q1 Tsa'ma ja'ñojan ti'tsse tsesuya'bi qui. \q1 Ja'ño a'ta ashaemba tsangae qui Israelve daya \q2 ‘Chigai'ccu iyicco'su’ qquen su'chove.” \p Tsa'caen tise inisema cambiamba Chigaja \v 11 ti'tsse qquen su: \q1 “Ña gi Osha'choma Oshacho'cho Chiga. \q1 Tsain'bitssi du'shuve an'biamba qui \q2 omba'su dushundeccuve'qque tsain'bitsse atapaja. \q1 Nane que'ye tsu tsain'bio aindeccuve sombopa fae naccuve da'faya. \q1 Tsa que omba'su dutssiyendeccu'su tsu nasundeccuve da'faya. \q1 \v 12 Va ande tayo Abraham Isaacnga afe'cho andeveyi \q2 gi quenga'qque afeya. \q1 Toya'caen gi que omba'su dutssiyendeccunga'qque afeya.” \p \v 13 Jacobi'ccu afa nanimba Chiga tsse'ttie jasi, \v 14 Jacobja patuma isupa tansintsse ccutsian tsa Chiga tisei'ccu afapa ja'ttinga. Tsomba aseite, vinoi'ccu patunga fiñamba fetipa \v 15 tse'ttima inisian Betel. \s1 Raquel pa'cho \p \v 16 Can'jemba Betelne sombo'fa Efratani jaye. Tsa'ma toya Efratani nepimbi'te Raquel du'shuma isuya'cho nepi. Nane ñoa'me vanamba isu. \v 17 Nane ñoa'me vana'jensi tisema fuite'suja su: “Dyombe canjan. Faesu tsandie du'shuve qui isu.” \v 18 Tsama pañamba Raquelja ñoa'me paye tson'jemba du'shuma inisian Benoni “Ña vana'cho du'shu” qquen suye. Tsa'ma tise yaya Jacobja tisema inisian Benjamín “Ña tansinfa'su du'shu” qquen suye. \p \v 19 Tsa'caen Raquel pasi Efrata'su tsaiquinga a'tu'fa. Tsa tsu ja'ñojan Belén. \v 20 Tsa'caen a'tupa Jacobja pa'choma injan'jeña'cho patuve tsa atu'ttinga ñoña. Tsa ñoña'cho tsu ja'ño pán Raquelma atu'ttive canjaen'jen. \p \v 21 Israelja tisu jayi'ningae japa Edar'su ccotta'ccoma pashamba tse'ttinga canqquian. \v 22 Tsa'caen Israel tse'ttini canqquiamba can'jensi Rubénjan tise yaya ambian'cho pushesu Bilhai'ccu ccuipa egae tson. Tsa'caen tson'choma pañamba Israelja ñoa'me iyicca'ye. \s1 Jacob dutssiyendeccu \p Jacob dutssiyendeccu tsu doce tsandie du'shu. \v 23 Leanga du'sian'cho tsu aisheja Rubén, tse'ttija Simeón, Leví, Judá, Isacar toya'caen Zabulón. \v 24 Raquelnga du'sian'cho tsu José toya'caen Benjamín. \v 25 Raquelmbe sema'su pushesu Bilhanga du'sian'cho tsu Dan toya'caen Neftalí. \v 26 Toya'caen Leambe sema'su pushesu Zilpanga du'sian'cho tsu Gad toya'caen Aser. Vandeccu tsu Jacob dutssiyendeccu Padan-aram andeni isu'cho. \s1 Isaac pa'cho \p \v 27 Jacobja tise yaya Isaacma can'su ja Mamre canqqueni. Tsayi tsu inisecho'cho Arba, toya'caen Hebrón. Tse'tti tsu Abraham'ye Isaac'qque can'jemba'tti. \v 28 Isaacja ciento ochenta canqque'fave an'biamba coenza ccashe'yeve dapa pa. \v 29 Papa tise tayopi'su coenzandeccu Chiga sefacco can'jeni ja. Tsa'caen pasi tise dushundeccu Esaú toya'caen Jacob tisema a'tu'fa. \c 36 \s1 Esaú omba'su dushundeccu \p \v 1 Vandeccu tsu Esaú omba'su dushundeccu. Nane Esaú faesu inise tsu Edom. \v 2 Esaúja Canaán ande'su pushesundeccuma pushe. Fae'cco tsu hitita'su a'i Elón onque'nge Ada. Faesu tsu Aholibama. Tsa tsu heveo'su a'i Zibeon dutssi'ye Aná onque'nge. \v 3 Toya'caen faesu tsu Ismael onque'nge Basemat. Tsaja Nebaiot antian. \v 4 Adanga Esaú du'sian'cho tsu Elifaz. Basematnga du'sian'cho tsu Reuel. \v 5 Toya'caen Aholibamanga du'sian'cho tsu Jeús, Jaalam toya'caen Coré. Vandeccu tsu Esaú toya Canaán andeni can'jeinte du'sian'chondeccu. \p \v 6 Esaúja tise antian Jacob'ye joqquitssiye in'jamba poiyi'cco tise pushendeccu, tise dutssiyendeccu, onquengendeccu toya'caen poiyi'cco tisei'ccu canjensundeccuma'qque ccani anga. Pa'cco tise Canaán andeni can'jemba gana'cho toya'caen tise atapoen'cho aiña'choma'qque anga. \v 7 Nane dos tsa'caen tsain'bitsse an'biamba osha'fambi fae'tti can'jeñe. Toya'caen tise'pa can'jen'cho ande'qque poimbe aiña'chondeccu an'jeña'chove nepimbi. \v 8 Tsa'cansi Esaú, tsa Edomjan, ccotta'cco'su Seir andeni canseye ja. \p \v 9 Vandeccu tsu Esaú omba'su dushundeccu ccotta'cco'su Seir andeni cansesundeccu. Esaú omba'su dushundeccuma tsu inisian'fa edomitandeccuve. \v 10 Va tsu Esaú dutssiyendeccu inise: Tise pushe Ada du'shu, Elifaz; tise pushe Basemat du'shu, Reuel. \v 11 Elifaz dushundeccu tsu Temán, Omar, Zefo, Gatam toya'caen Cenaz. \v 12 Toya'caen Elifaz tise ambian'cho Timnanga du'sian'cho tsu Amalec. Vandeccu tsu Esaú pushe Adambe omba'su dushundeccu. \v 13 Reuel dushundeccu tsu Nahat, Zera, Sama toya'caen Miza. Vandeccu tsu Esaú faesu pushe Basemat omba'su dushundeccu. \v 14 Toya'caen Esaú faesu pushe Aholibama dushundeccu inise tsu Jeús, Jaalam toya'caen Coré. Aholibama tsu Zibeón dutssi'ye Aná onque'nge. \p \v 15 Esaú omba'su dutssiyendeccumbe nasundeccu tsu qquen: Esaú dutssi'ye coenza Elifaz dutssiyendeccumbe nasundeccu tsu Temán, Omar, Zefo, Cenaz, \v 16 Coré, Gatam toya'caen Amalec. Tsendeccu tsu Elifaz dutssiyendeccu, Edom andeni'su nasundeccu. Poiyi'cco tsu Esaú pushe Ada omba'su dushundeccu. \v 17 Esaú dutssi'ye Reuel dutssiyendeccumbe nasundeccu tsu Nahat, Zera, Sama toya'caen Miza. Tsendeccu tsu Reuel dutssiyendeccu, Edom andeni'su nasundeccu. Poiyi'cco tsa Esaú pushe Basemat omba'su dushundeccu. \v 18 Toya'caen Esaú pushe Aholibama, tsa Aná onque'nge dushundeccumbe nasundeccu tsu Jeús, Jaalam toya'caen Coré. \v 19 Poiyi'cco tsendeccu tsu Esaú, tsa Edom, aindeccu'su nasundeccu. \p \v 20 Horeo'su Seir aindeccu tseni canjensundeccu tsu Lotán, Sobal, Zibeón, Aná, \v 21 Disón, Ezer toya'caen Disán. Vandeccu tsu horeo'su nasundeccu, tsa Edom ande'su Seir omba'su dushundeccu. \v 22 Lotán dushundeccu tsu Hori toya'caen Hemam. Lotán que'tte tsu Timna. \v 23 Sobal dushundeccu tsu Alván, Nanahat, Ebal, Sefo toya'caen Onam. \v 24 Zibeón dutssiyendeccu tsu Aja toya'caen Aná. Tsa Aná tsu tise yaya Zibeón borondeccuma a'i menia coira'jepa tsa'ccu sombo'ttima atte'su. \v 25 Aná dutssi'ye tsu Disón, tise onque'ngeja Aholibama. \v 26 Disón dutssiyendeccu tsu Hemdán, Esbán, Itrán toya'caen Querán. \v 27 Ezer dutssiyendeccu tsu Bilhán, Zaaván toya'caen Acán. \v 28 Disán dutssiyendeccu tsu Uz toya'caen Arán. \p \v 29 Horeondeccu'su nasundeccu tsu Lotar, Sabal, Zibeón, Aná, \v 30 Disón, Ezer toya'caen Disán. Tsendeccu tsu Seir andeni canjen'su Horeo antiandeccu'su nasundeccu. \p \v 31 Israendeccu toya na'suve ccutsiambi'te tsu vandeccuja Edom ande'su nasundeccuve dapa manda'fa. \v 32 O'tie tsu Beor dutssi'ye Belaja Edom na'su. Tise canqque tsu Dinaba qquen inisecho'cho. \v 33 Bela pasi tsu Bosra canqque'su Zera dutssi'ye Jobabja na'suve da. \v 34 Jobab pasi Temán ande'su Husam na'suve da. \v 35 Husam pasi Bedad dutssi'ye Hadad na'suve da. Tiseja Moabni japa Madián aindeccuma patsu'su. Tise canqque tsu Avit qquen inisecho'cho. \v 36 Hadad pasi Masreca canqque'su Samla na'suve da. \v 37 Samla pasi Rehobot canqque'su Saúl na'suve da. Tsa Rehobot canqque tsu na'en otafani. \v 38 Saúl pasi Acbor dutssi'ye Baal-hanán tsu na'suve da. \v 39 Baal-hanán pasi Pau canqque'su Hadadja na'suve da. Tise pushe tsu Mehetabel, tsa Mezaab dutssi'ye Matred onque'nge. \p \v 40 Vandeccu tsu Esaú dutssiyendeccu'su antiandeccumbe inise. Nane tise'pa inise tsu tise'pa canqque inise toya'caen tise'pa aindeccumbe inise: Timna, Alva, Jetet, \v 41 Aholibama, Ela, Pinón, \v 42 Cenaz, Temán, Mibzar, \v 43 Magdiel toya'caen Iram. Esaú faesu inise tsu Edom. Tsendeccu tsu Edom'su nasundeccu. Tise'pa can'jen'cho ande tsu tise'pa iniseningae inisian'cho. \c 37 \p \v 1 Jacobja tise yaya canse'pani'su Canaán andeni canse. \v 2 Jacob dutssiyendeccune condase'cho tsu qquen: \s1 José quindyandeccui'ccu canse'cho \p Joséja diez y siete canqque'fave an'biamba tise yaya ambian'chondeccu isu'cho dushundeccui'ccu fae'ngae ovejama coira'je. Nane Bilha dutssiyendeccu, Zilpa dutssiyendeccui'ccu coira'jepa tsendeccu egae tsincon'choma Joséja tise yayanga conda'je. \p \v 3 Israelja poiyi'cco faesu tise dushundeccuma ti'tsse tsu Joséma in'jan nane tise coenza ccashe'yeve dasi isu'chosi. Tsa'camba ñotssia ondiccu'jeve tise'be anchon. \v 4 Tsa'ma tise quindyandeccuja tise'pama ti'tsse tise yaya Joséma in'jansi attepa tisupa antianma chi'gaye ashaemba ni chigambian'boeyi'qque chigambian'jen'fambi. \p \v 5 Fae cose Joséja ayo'opa tise quindyandeccunga condase. Tsa'ma tsendeccuja ti'tsse tisema chi'ga'fa \v 6 qquen condasesi pañamba: \p —Paña'faja ña tisu ayo'o'choma que'inga condasesi. \v 7 Poiyi'cco gi nasipani sema'jemba trigoma taipa tandan'jen'fa. Tse'faei'ccuyi tsu ña tandan'choja jangipa na'sia'caen tansintsse ccutsu. Tsa'ma que'i tandan'choja ñambenga shoquendi'e ccutsupa utu'ccoandeqquia'caen ñambenga puntssan'fa. \p \v 8 Tsa'caen susi tise quindyandeccuja su'fa: \p —¿Ingi na'suve dapa ingima mandaya qquen ti qui in'jan? \p Tsa'caen supa ti'tsse tisema chi'ga'fa. Nane tise tsa'caen ayo'opa toya'caen patsuqquia'caen dyombe tsama condasesi tsu ti'tsse tisema chi'ga'fa. \p \v 9 Can'jemba Joséja ccase ayo'opa tsama'qque tise antiandeccunga qquen condase: \p —¿Atesu'fa ti qui ccase gi ayo'o? Nane coejechiga, cose'suchiga, toya'caen once o'fe'qque ñanga puntssan'fa. \p \v 10 José tsa'caen tise quindyandeccunga, tise yayanga'qque condasesi pañamba tise yayaja iyu'upa qquen su: \p —¿Jongoesune qui tsa'caen ayo'o? ¿Tsui'da ti gi que mama, que antiandeccu, ña'qque quenga puntssan'faya? \p \v 11 Tise quindyandeccuja tisupa injamáchoni tisema ti'tsse se'pi'fa. Tsa'ma tise yayaja tsa ayo'o'chone tsain'bitsse asi'ttaen. \s1 Joséma chavaen'cho \p \v 12 José quindyandeccuja Siquemni ja'fa tise yaya ovejandeccumbe shoshovive ttatta'su. \v 13 Tsa'caen japa canjen'fasi Israelja Joséma su: \p —Que canjan, que quindyandeccuta tsu Siquemni oveja coira'su japa can'jen'fa. In'jan gi que japa can'gaye. \p Joséja su: \p —Ju, avujatsse gi jaya. \p \v 14 Tsonsi Israelja su: \p —Ñotssi tsu. Japa que quindyandeccuma attepa ovejandeccuma'qque attepa ñani jipa condaja. \p Israel Hebron'su sinjunccuni can'jemba mandasi Joséja japa Siquemni nepipa \v 15 quindyandeccuma attembipa injanga tta'ttá jacan. Tsa'caen injanga jacan'ni fae a'i tisema cachuipa iñajampaña: \p —¿Jongoesuve qui ttattacan? \p \v 16 Joséja su: \p —Ña quindyandeccuve gi ttattacan. ¿Queta ti qui condaye osha mani tise'pa ovejama coira'je'chove? \p \v 17 Tsonsi a'ija su: \p —Tayo tsu va'ttie ja'fa. Paña gi “Dotánni jayi” qquen su'fa'choma. \p Tsa'caen susi Joséja tta'tta japa Dotánni tise quindyandeccuma cachui. \v 18 Tsendeccuja toya biane jiña'choma attepa toya tise catsembi'te tisema fi'ttiya'chove in'jamba ñoña'fa. \v 19 Nane tisupanaccu qquen afacco'fa: \p —Que can'faja, ¡jovoe tsu ayo'suja jiña! \v 20 Tise jisi jinge fi'ttiye. Fi'ttipa tise ai'voma posonga ttova catipa ‘Ttesi an’ qquen jinge su'faye. Tsa'caen tsomba jinge atesuye tise ayo'opa ma'caen da've'se. \p \v 21 Tsa'caen su'fasi pañamba Rubénjan tise quinshinma ccushaeñe in'jamba qquen su: \p —Jinge fi'ttimbe can'faye. \v 22 Ni tise anjampama tssañambe can'faye. Va a'i menia jincho posonga amppian moe'faja. Tsa'ma tisema mingae tsombe'yi can'faja. \p Rubénjan tise quinshin Joséma ccushaemba toequi tise yayani moeñe in'jamba tsa'caen su. \v 23 Tsa'ma José tise quindyandeccunga nepisi tsendeccuja tise ñotssia ondiccu'jema oshichhaemba \v 24 indipa tsa'ccu me'choa posonga tisema amppian moe'fa. \v 25 Omboe (Rubén ccani jasi) tsa poso jin'ttinga añe dyai'fa. \p Tsa'caen an dyaipa cameyondeccu jiña'choma atte'fa. Nane tsa ismaelitandeccu tsu tise'pa cameyonga ñome'ba, balsa'mo seje'pa toya'caen mirra seje'pama'qque Galaad andene iña'fa Egipto andeni angaye. \v 26 Tsama attepa Judája tise antiandeccunga su: \p —¿Jongoesuma gi gana'faya ingi antianma fi'ttipa tise pa'chone a'tie'an'qque? \v 27 Nane bove ñotssi tsu fi'ttimbe'yi jova ismaelitandeccunga chavaeñe. Nane ñoa'me ingi antian tsu. \p Tsa'caen susi tise antiandeccu'qque Judá in'janqquia'caen fae'ngae in'jan'fa. \v 28 Tsa'caen in'jamba tsangae madianita'su chavaensundeccu jiña'fasi José quindyandeccuja Joséma poso'ye somboemba chavaen'fa tsa ismaelitandeccunga veinte totoacori corifin'dive. Tsa'caen chavaen'fasi Joséma Egiptoni anga'fa. \p \v 29 Tsa'caen tson'fa'chove atesumbipa Rubénjan toequi posoni jipa Joséve attembipa tise ondiccu'jema chitta tisu ñombi'ye'choma canjaeñe. \v 30 Tsa'caen tsomba tise antiandeccuni jipa qquen su: \p —Tsa du'shuveja me'i'on tsu. Ja'ñojan, ¿ma'caen gi tsoña? \p \v 31 Tsa'caen susi tisenga condapa José ondiccu'jema isupa tisupa fi'tti'cho chivo anjampai'ccu ondiccu'jema onjoen'fa. \v 32 Onjoemba tise yayani moe'fa qquen su'choi'ccu: “Vaveyi gi atte'fa. Ñotsse camba in'janjan, ¿vata ti que du'shu José ondiccu'jembi?” \p \v 33 Jacobni nepisi tsama attepa su: “Ju, ña du'shu ondiccu'je tsu. Nane ttesi tsu tisema fi'ttipa an.” \v 34 Tsa'caen supa Jacobja tisu ondiccu'jema chittapa pasi ñombi'ye'choma canjaenqque'su ondiccu'jema ondiccu. Tsa'caen ondiccupa tsain'bio a'ta tise dutssi'ye pa'chone inambani canse. \v 35 Inambani cansesi tise dutssiyendeccu onquengendeccu'qque tisema ziyaemba vuiquiañe in'jan'fa. Tsa'ma tiseja tsa'caen vuiquian'faya'chove in'jambipa tise dutssi'yene ina'jemba qquen su: “Papa pa'chondeccu can'jeni japa tisei'ccu cachuiccoya'ngae gi qquen ñombi'yepa inambani canseya.” \p \v 36 Egiptoni japa madianitandeccuja Potifarnga Joséma chavaen'fa. Nane Potifarja Egipto'su na'su faraónma shondo'su tsu. Na'su faraóni'ccu pporotsse ccutsu'su sundarondeccumbe capitán tsu. \c 38 \s1 Judá Tamari'ccu tson'cho \p \v 1 Tseite Judája tise antiandeccu'ye joqquitssipa Adulam canqque'su a'i Hira tsaoni can'jen. \v 2 Tseni can'jemba cananeo'su a'i Súa onque'ngema attepa tsama pushe. Tisei'ccu can'jensi \v 3 surie dapa tsandie du'shuve isusi tsa du'shuma inisian Er. \v 4 Can'jemba ccase surie dapa faesu tsandie du'shuve isusi tsa du'shuma inisian Onán. \v 5 Toya'caen ccase faesu tsandie du'shuve isusi tisema inisian Sela. Nane Judá Quezibni can'jen'ni tsu Selama isu. \p \v 6 Dutssi'ye coenza Er coensi Judája fae pushesu Tamarnga tisema antte. \v 7 Tsa'ma Na'su Chigaja Er egae tsincomba cansesi chi'gapa tisema fi'tti. \v 8 Er pasi tise yaya Judája Onánma su: \p —Que quindya'ye pa'nijan tsa panjen'choma pushepa du'sianjan cuintsu que quindya'ye'qque omba'su dushundeccuve an'biañe. \p \v 9 Tsa'ma Onánjan du'siansi tsa du'shuja tise'beya'bi qquen in'jan. Tsa'caen in'jamba ñoa'me du'siañe in'jambipa aqquia tsincon tise du'siansi tise quindya'yembe omba'su dushundeccuve sombosa'ne. \v 10 Tsa'caen tsinconsi Na'su Chigaja tise tsincon'choma chi'gapa Onánma'qque fi'tti. \v 11 Tsonsi Judája tise china Tamarma su: \p —Panjen'choyi canseja que yaya tsaoni ña dutssi'ye Sela coenzave dasi tisema afeya'ngae. \p Nane Judája Sela'qque tise quindyandeqquia'caen paya qquen in'jamba tsa'caen su. Tsa'caen susi Tamarja tise yaya tsaoni can'jeñe ja. \p \v 12 Tsa'caen jasi can'jemba Judá pushe, tsa Súa onque'ngeja pa. Tise pushe pasi ñombi'ye'choma pasapa Judája Timnat canqqueni ja tise ovejandeccu tosema chattujeni. Adulamita'su a'i Hira'qque tise amigopa tisei'ccu fae'ngae ja. \v 13 Tamarja tise quitsa ccashe'ye Timnatni tise ovejandeccu tosema chattu'su jayi qquen pañamba \v 14 panjen'chove canjaeñe ondiccucho'choma oshichhapa tisu camba'juma oppoen cuintsu majañi'qque tise've attembe can'faye. Tsa'caen oppoemba japa Enaim canqqueni cani'jen'tti dyai, Timnatni ja'je'cho tsaiquini. Nane tayo Sela coenzave dasi tise yaya tisenga afembisi tsu tsa'caen tson. \p \v 15 Judája tsangaé panshaenjimba tsa pushesuma attepa in'jan tisu ai'voi'ccu gana'su pushesu qquen. Nane tsa pushesuja tisu camba'juma picco'chosi tsu tsa'caen in'jan. \v 16 Tsa'caen in'jamba tsaiqui utufa'ye tsa pushesunga catseye ja, tsa pushesuja tise china qquen atesumbipa. Catsepa su: \p —¿Antte ti qui ña quei'ccu ccuiye? \p Pushesuja su: \p —Ñai'ccu ccui'ta, ¿jongoesuma qui ñanga afeya? \p \v 17 Tsonsi Judája su: \p —Ña chivo naccu'suma gi fae'ccoe afeya. \p Tsonsi pushesuja su: \p —Ñotssi tsu. Tsa'ma, jongoesu quembema ñanga afeja que chivoma moeña'ngae ña an'biañe. \p \v 18-19 Tsonsi Judá iñajampaña: \p —¿Jongoesu ñambema quenga catiye qui in'jan? \p Pushesuja su: \p —Que pisa tevaen'jen'choma tise andu'fai'ccu, toya'caen que accuicco'choma'qque ñanga afeja. \p Tsa'caen susi Judája tsesuma afepa tisei'ccu ccuipa jasi Tamarja toequi tise yaya tsaoni japa tisu oppoen'choma fettapa panjen'cho ondiccucho'choma ccase ondiccu. Can'jemba surie da. \p \v 20 Omboe Judája tise amigo adulamitanga chivoma moe cuintsu pushesunga angapa afesi ccane'qque tise afe'choma toequi moeñe. Tsa'ma tise amigoja japa tsa pushesuve attembi. \v 21 Attembipa tseni'su tsandiendeccuma qquen iñajampaña: \p —¿Mani tsu tsa Enaini'su pushesu, tisu ai'voi'ccu gana'suja can'jen, tsa tsaiqui utufani dyai'su? \p Tsa'ma tsendeccuja su'fa: \p —Va canqquenija ni fae tisu ai'voi'ccu gana'su pushesuyi'qque can'jen'fambi. \p \v 22 Tsa'caen su'fasi toequi Judá can'jeni jipa su: \p —Attembi gi tsa pushesuve. Toya'caen tseni'su tsandiendeccuja su'fa tsenijan tsesu pushesu can'jen'fambi. \p \v 23 Tsonsi Judája su: \p —Cuintsu tsa osha'cho ñambeja tsangae nepija aindeccu pañamba ingi'ccu feña'fasa'ne. Ñoa'metsse tisenga afeya gi ñajan chivoma moe'ma qui tisema attembi. \p \v 24 Tres ccovu pasasi Judánga jipa conda'fa: \p —Tamar, tsa que china, tsu faesu tsandiei'ccu ccuipa ja'ñojan surie dapa can'jen. \p Pañamba Judája fundopa su: \p —¡Tsa'o'ye somboemba tisema oque cati'faja! \p \v 25 Tsa'ma tisema oqueye somboenjin'fasi Tamarja tise quitsa ccashe'yeve aya'fae moe: “Va osha'chombe na'su tsu ñamajan surive tson. Ñotsse camba atesuja majambe tsu va pisa tevaen'jen'cho tise andu'fai'ccu toya'caen va accuicco'choja.” \v 26 Judája tsama attepa tise'be qquen atesupa su: “Va pushesuja ñotsse tsu tson. Tsa'ma ña gi egae tson. Nane ña dutssi'ye Selama tisenga afembisi tsu tsa'caen tson.” Tsa'caen supa ni minga'ni'qque ccase tisei'ccu tsa'caen cansembi. \p \v 27 Isuya'cho a'ta nepisi Tamarja dos du'shuve isu. \v 28 Ñoa'me isu'jequi fae du'shuja tiveyi sombo. Sombosi isian'suja iro cu'ai'ccu du'shu tivema tandamba su: “Va tsu o'tie sombo'cho.” \v 29 Tsa'ma tse'faei'ccuyi tsa du'shuja tise tivema toequi zuña. Tsa'caen zuñasi faesu du'shuja ñoa'me sombo. Tsa'cansi tsu fuite'suja “¿Ma'caen qui pashamba ji?” qquen supa Faresve inisian. \v 30 Omboe faesu du'shuja sombo, tsa cu'a iroi'ccu tivema tandan'cho. Tsama inisian Zara. \c 39 \s1 Potifar pushe Joséma tson'cho \p \v 1 Ismaelitandeccu Joséma Egiptoni anga'fasi Egipto'su na'su faraónma shondo'su, Potifarja tisema chava. Tsa Potifar tsu na'su faraóni'ccu pporotsse ccutsu'su sundarondeccumbe capitán. \v 2 Tsa'ma Na'su Chiga Joséi'ccu can'jensi tisema chava'su Egipto'sumbe tsaoni can'jen'an'qque ñotsse'yi can'jen. \v 3 Nane tise na'suja Na'su Chiga Joséni can'jensi pa'cco José tson'cho ñotsse sombosi atte. \v 4 Tsa'caen attepa Joséma ñotsse in'jamba tisema fuite'suve tsomba tise tsa'o na'suve'qque tson. Tsa'o na'suve tsomba pa'cco tisu an'bian'choma tisenga antte cuintsu mandaye. \v 5 Tsa'caen Joséma tsa'o na'suve tsomba pa'cco tisu an'bian'choma tisenga anttesi tsequi a'ta Na'su Chiga'qque Potifarma ñotsse tsoñe ashaen. Nane tise tsa'o'su, tise nasipa'suma'qque ñotsse tsoñe ashaen. \v 6 José tsa'caen pa'cco tise'bema ñotsse manda'jesi Potifarja jo'su añeñi jipa an'jen. \p Joséja quinsetssipa me'detssia a'i. \v 7 Tsa'caen bo'tsse can'jensi tise na'su pushe tisema camba in'jan. In'jamba fae a'ta tisema su: \p —Ñai'ccu ccuija. \p \v 8 Tsa'ma Joséja in'jambipa qquen su: \p —Que canjan, ña na'su tsu pa'cco tise an'bian'choma ñanga antte tsama ña coiraye. Ña vani can'jensi tiseja jongoesuve asi'ttaemba manda'jembi. \v 9 Va tsaonijan majañi'qque me'i'on tsu ña'can'me. Ña na'suja jongoesuveyi'qque ñama se'pimbi. Aqquia queveyi tsu ñanga afembi queja tise pushesi. Tsa'cansi, ¿ma'caen gi oshaya quema egae tsomba Chiganga'qque egae tsoñe? \p \v 10 Tsa'caen su'ni'qque toya tsu tsa pushesuja poi a'ta tisema ti'tsse noñangian cuintsu tisei'ccu ccuiye. Tsa'ma Joséja tise su'choma pañambi ni tisei'ccu pporotsse can'jembi. \v 11 Tsa'ma fae a'ta, a'i me'i'ani, Joséja cuartonga ca'ni tseccuni semañe. \v 12 Ca'nisi Potifar pusheja tise omba'su ondiccu'jeye qquitssa indipa su: \p —Ñai'ccu ccuija. \p Tsa'ma Joséja dyopa tise omba'su ondiccu'jema pushesunga oshichha catipa butto somboin ja. \v 13 Tsa'caen tise tivenga tsa ondiccu'jema cati jasi attepa \v 14 pushesuja tisu etti'su semasundeccuma ttu'sepa su: \p —Que can'faja, ña tsa'ndu va hebreo'su a'ima isi ja'ño ingima tsu noñangiañe ashaen. Nane ñaccuni ca'nimba ñai'ccu ccuiye in'jansi gi quian'me fundo. \v 15 Quian'me pa'cco tsain'fai'ccu ña fundosi pañamba tsu tise sarupama cati somboin ja. \p \v 16 Tsomba José ondiccu'jema ñoñamba an'bian tisu tsa'ndu tsaoni jiya'ngae. \v 17 Tise jisi o'tie condaqquia'caeñi condapa su: \p —Tsa hebreo'su a'ima sema'suve que i'cho tsu ñaccuni ca'nimba ñai'ccu ccuipa egae tsoñe in'jan. \v 18 Tsa'ma pa'cco tsain'fai'ccu ña fundosi tsu tise sarupama cati butto somboin ja. Tsa'caen tsu que i'cho sema'suja ñama tsincon. \p \v 19 Tise pushe tsa'caen condase'jesi pañamba Joséma ambian'su na'suja ñoa'me iyicca'ye. \v 20 Iyicca'yepa Joséma qquitssa indipa cca'ima manda cuintsu picco'je'cho ettinga picco'faye, na'su faraónga indiyepa dyai'jeccuni. Tsa'ma picco'jeccuni can'jen'ni'qque \v 21 Na'su Chigaja Joséi'ccu can'jemba tisu ñotsse tsoña'chove canjaen'jen. Nane cuintsu picco'jeccuni'su na'su Joséma ñotsse in'jaña'chove Chigaja antte. \v 22 Tsa'caen anttesi picco'jeccuni'su na'suja pa'cco indiye'chondeccuma Josénga antte cuintsu camba coira'jeye. Nane José tsu pa'cco tseccuni'suma manda'suve da. \v 23 José ñotsse mandasi indiyeccuni'su na'suja jongoesuve iñajampañambi Na'su Chiga Joséi'ccu can'jensi ñotsse tsu somboya qquen in'jamba. \c 40 \s1 José ayo'o'choma conda'cho \p \v 1 Can'jensi omboen tsu Egipto'su na'su faraónga tasama afe'su toya'caen panma matssan'su'qque tise'pa na'su in'jambi'choa've tson'fa. \v 2 Tsa'caen tson'fasi na'su faraón tsa dos tisema shondosundeccuma, tasama afe'su na'su toya'caen panma matssan'su na'suma'qque iyicca'yepa \v 3 piccoye manda. Piccoye mandasi tsu na'sui'ccu pporotsse ccutsu'su sundarondeccumbe capitán tsaoni'su picco'je'ttinga picco'fa. Tse'tti tsu José'qque piccoyepa can'jen. \v 4 Tsonsi faraón sundarondeccumbe capitánjan tsa dos na'suma shondosundeccuma Josénga antte cuintsu coiraye. Tsa'caen indiyepa tsain'bitssi a'ta piccoyepa can'jen'fa. \p \v 5 Fae cose tsa dos indiye'cho, na'sunga tasama afe'su toya'caen panma matssan'su'qque, ayo'o'fa. Poimbe ayo'ocho tsu jongoesu qquen condaya'chove an'bian. \v 6 Sinte Joséja tise'pama can'su jipa atte asi'ttaen dyai'fa'choma. \v 7 Attepa iñajampaña: \p —¿Micomba qui ja'ño a'taja jova'caen ñombi'ye dyai'fa? \p \v 8 Tsonsi tsu su'fa: \p —Ayo'o'fa gi tsa'ma me'i'on tsu majan ingi ayo'opa in'jan'choma condaye. \p Tsonsi Joséja iñajampaña: \p —¿Isha tsu Chiga Quitsaja condaye oshaya? Tsa'ma ñanga condasecan'faja que'i ayo'o'choma. \p \v 9 Tsa'caen susi tasama afe'su na'suja Josénga tise ayo'o'choma qquen condase: \p —Ayo'opa gi atte o'fa tsaja o'fama, \v 10 tres ttembave an'bian'choma. Toya'caen tsa ttemba chu'papa te'tave sombo. Te'ta pasapa ñoa'me tsaja sin'chove sombo. \v 11 Ñajan na'su faraón tasama an'biamba tsanga tsaja tsa'ccuma mandyipa on'boen. On'boemba ñañi gi tsa tasama angapa afe na'su faraón tivenga. \p \v 12 Joséja pañamba su: \p —Qquen tsu que ayo'ochoja condaye in'jan: Tres ttembata tsu canjaen tres a'tave. \v 13 Nane tres a'ta pasasi faraónjan quene injanjangipa ccase que semaqque'sungayi quema ca'niaña. Tsonsi qui tayoa'caeñi na'su faraónga que tivei'ccu angapa cuiña'jeña. \v 14 Tsa'caen da'ta ñama in'jamba mende'yeja. Chigáne ñane afaja na'su faraónga cuintsu ñama va'ttie somboeñe. \v 15 Nane ñajan hebreo ande'suma cca'namba vani ipa ña mingae egae tsincoma'caen piccopa an'bian'fa. \p \v 16 Panma matssan'su na'suja faesu ayo'o'chone José condase'choja ñotsse daya'chosi pañamba tise'qque su: \p —Ña'qque gi ayo'o. Nane tres saparoni totoa pan jinchoma gi ña tsoveni ontsembipa angacan. \v 17 Ombani otta'cho saparoja osha'cho ya'yatssia pan tsu jin faraónmbeve. Tsa'ma chhiriria tsu jipa ña ontsembicho saparo'su panma an'fa. \p \v 18 Tsama pañamba Joséja su: \p —Qquen tsu que ayo'ochoja condaye in'jan: Tres saparo tsu tres a'tave canjaen. \v 19 Tres a'ta pasasi quene injanjangipa na'su faraónjan mandasi quema quini'cconga fi'ttiya. Fi'ttisi chhiriria que ai'voma an'faya. \p \v 20 Tres a'ta pasasi tsu na'su faraón canqque'fa nepi. Nepisi rande fiestave tisema shondosundeccui'ccu tson. Tise ttu'sesi ji'chondeccu caña'jen'ni faraónjan manda cuintsu picco'je'tti'ye tasama afe'su na'su toya'caen panma matssan'su na'suma'qque somboemba tiseni i'faye. \v 21 Isi tasama afe'su na'suma ccase tise semaqque'sungayi ca'niansi ccase faraónga tayoa'caeñi angapa cuiña'suve da. \v 22 Tsa'ma panma matssan'suma isi manda cuintsu quini'cconga tisema fi'tti'faye. Nane José ayo'ochone suqquia'caen tsu tson. \v 23 Tsa'caen ccusha'ma tasama afe'su na'suja Joséne in'jambitssi. \c 41 \s1 José faraón ayo'ochoma conda'cho \p \v 1 Dos canqque'fa pasasi faraónjan anamba qquen ayo'o: Nilo na'en otafani tiseja ccutsu. \v 2 Tsa'caen ccutsu'ni na'eñe tsu siete vaura me'detssipa ppu'chotssia sombo. Sombopa naifa'su shoshovima an'jen'fa. \v 3 Tsendeccumbe sepaccoe tsu siete vaura egapa ñoa'me cuñosi na'eñe sombo'fa. Sombopa naifani ccutsu'fa faesu vaurandeccu pporotsse. \v 4 Tsomba tsu egapa cuñosi vaurandeccuja tsa siete vaura me'detssipa ppu'chotssia'ma an'fa. \p Tsa'caen ayo'opa faraónjan qquendya. \v 5 Ccase anamba faesuve ayo'o: Nane fae trigo na'jiñe siete na'si me'detssipa zutssia sombo. \v 6 Tsama omboe tsu siete na'si sambapa chiga sombo'jene ju'rutssia fingiain'ccu oque'cho sombo. \v 7 Tsa'caen oque'cho na'si sombopa tsu tsa siete na'si zutssipa me'detssiama an'fa. \p Faraónjan qquendyapa in'jan tisu ñoa'me ayo'ochove. \v 8 Tsa'ma ccaqui a'ta sinte'ye ñoa'me asi'ttaén dyaipa manda cuintsu poiyi'cco Egipto'su jai'ngae ma'caen daya'chove condasundeccu, injama'pandeqquiama'qque ttu'se'faye. Ttu'sesi ji'fasi faraónjan tise ayo'o'choma condase. Tsa'ma majan tsendeccu'suyi'qque ayo'opa in'jan'choma condaye osha'fambi. \v 9 Tsa'caen osha'fambisi tasama afe'su na'suja faraónga su: \p —Ja'ño gi injanjangi ña aqque'papa egae tson'jen'choma. \v 10 Na'su faraón ingima iyicca'yepa panma matssan'su na'su toya'caen ña, quema shondo'suma'qque piccopa an'bian tise sundarondeccumbe capitán tsaoni'su picco'je'chonga. \v 11 Fae cose tsa panma matssan'suja ayo'o. Toya'caen gi ña'qque ayo'o. Poi ayo'o'cho tsu jongoesu qquen condaya'chove an'bian. \v 12 Nane tseccuniñi tsu ingi'ccu fae hebreo'su dusunga piccoyepa can'jen. Tsaja capitánmbe sema'su. Tisenga gi ingi ayo'o'choma condase'fasi tise tsu ma'caen daya'chove tansintsse conda. \v 13 Tise ma'caen su'choja, ¡tsa'caen tsu pasa! Ñajan ccase tisu sema'banga ca'nisi faesuja quini'cconga pa. \p \v 14 Tsama pañamba faraónjan manda cuintsu Joséma ttusengaye. Tsa'caen mandasi japa jundeyi Joséma somboen'fa. Joséja tsojin'bama fuchhapa faesu ondiccu'jema ondiccupa na'su faraónga japa ccutsu. \v 15 Ccutsusi faraónjan tisema su: \p —Ayo'o'choma gi ayo'o tsa'ma majañi'qque tsu tsa ayo'opa in'jan'choma condaye osha'fambi. Tayo gi paña queja ayo'o'choma pañamba condaye osha. \p \v 16 Tsonsi Joséja su: \p —Tisutsseyi ñajan oshambi. Tsa'ma Chiga tsu na'su faraónga ñotssiave condaye. \p \v 17 Tsonsi faraón Josénga qquen condase: \p —Nane ñajan Nilo na'en otafani ccutsu qquen gi ayo'o: \v 18 Tsa na'eñe tsu sombo'fa siete vaura ppu'chotssipa me'detssia. Sombopa naifa'su shoshovima an'jen'fa. \v 19 Tsendeccumbe sepaccoe tsu siete vaura egapa ñoa'me cuñosi na'eñe sombo'fa. ¡Minguite'qque gi vaura tsa'caen egama va Egiptonima attepa cansembi! \v 20 Tsa vaura cuñosipa ega tsu o'tie sombo'cho siete vaura ppu'chotssia'ma an'fa. \v 21 Tsa'ma tsa'caen an'ma tise'pa ai'voja toenga cuñosi'fa tsu. Nane tsa'caen an'ni'qque tise'pa an'chove atesu'faya'bi. \p “Tsa'caen ayo'opa gi qquendya. \v 22 Tsomba ccase anamba gi faesuve ayo'o. Nane fae trigo na'jiñe siete na'si zutssipa me'detssia sombo. \v 23 Tsama omboe tsu siete na'si sambapa, vuvutssia, chiga sombo'jene ji'cho fingian oque'cho sombo. \v 24 Tsa na'si samba tsu siete na'si me'detssiama an'fa. Pa'cco va ña ayo'o'choma gi jai'ngae ma'caen daya'chove condasundeccunga condase. Tsa'ma majañi'qque tsu tsa ayo'opa in'jan'choma condaye osha'fambi.” \p \v 25 Joséja pa'ccoma pañamba faraónga su: \p —Tsa faraón dos ayo'opata tsu fae tsoña'choneñi ayo'o'cho. Chiga tsu quenga conda tisu ma'caen tsoña'choma. \v 26 Tsa siete vaura me'detssiata tsu siete canqque'fave canjaen. Tsa'caeñi tsu siete me'detssia na'si'qque canjaen. Nane fa'eveyi ayo'o'cho tsu. \v 27 Toya'caen tsa tsendeccuma omboe sombo'cho siete vaura cuñosipa ega'qque tsu siete canqque'fave canjaen'cho. Tsa'caeñi tsu tsa siete na'si samba chiga sombo'jene ji'cho fingian oque'cho'qque canjaen. Va siete canqque'fa pa'cco tsu ñoa'me qquipoesuiteve daya. \v 28 Nane ña suqquia'caen tsu Chigaja faraónga conda tisu ma'caen tsoña'choma. \v 29 Nepiya tsu siete canqque'fa pa'cco anqque'su shacambitssia've pa'cco Egiptoni. \v 30 Tsama omboe tsu siete canqque'fa pa'cco ñoa'me qquipoesuiteve daya. Nane qquipoesuiteve dapa ñoa'me pa'cco andema dañosi tsu aindeccuja tsa ñotssia shacambitssia canqque'fama aqque'pa'faya. \v 31 Ñoa'me qquipoesuiteve dasi shacambitssia canqque'fani boña'choma metsse sefaen'faya. \v 32 Nane Chigaja tsa'caen tsoñe qquen in'jamba toya'caen junde tsa'caen tsoñasi tsu dos se faraónjan tsane ayo'o. \p \v 33 “Nane tsa'caen daya'si tsu ja'ño faraónjan tta'ttaya'cho fae tsandie injama'papa atesu'choma cuintsu Egipto'suma mandaye. \v 34 Toya'caen tsu faraónjan qquen tsoña'cho: governarorondeccuve ccutsiaña'cho cuintsu pa'cco andenga japa pa'cco Egipto ande'su tai'fa'choma fae quinta'su enttingeccoeyi isu'faye. Nane siete canqque'fa tsa'caen shacambitsse jincho'niñi tsu tsa'caen isu'faya'cho. \v 35 Isupa tsu pa'cco ñotssia canqque'fa jincho'su trigoma boñaña'cho majan canqqueni an'biaña'chove na'su faraón su'nijan. Tseni an'biaña'cho cuintsu aindeccu an'jeña'chove. \v 36 Tsa'caen boñamba an'biansi tsu trigoja jiña aindeccu siete canqque'fa pa'cco qquipoesuiteve Egiptoni dasi qquipoe'supa pa'fasa'ne.” \s1 José Egipto'su governarorve da'cho \p \v 37 José in'jamba su'choja faraóne toya'caen tisema shondosundeccune'qque ñotsse injienge. \v 38 Tsa'camba faraónjan su: \p —¿Osha'fa ti gi faesu tsandie qquen Chiga Qquendya'pama an'bian'chove atteye? \p \v 39 Tsomba Josénga su: \p —Me'i'on tsu quia'caen injama'papa ñotsse atesu'chove. Nane Chiga tsu quenga tson que pa'cco tsesuma atesuchoye. \v 40 Que qui va na'su tsa'o'suma manda'jeya. Toya'caen pa'cco ña aindeccu tsu que manda'choma paña'faya. Tsa'ma ñajan ñoa'me na'su faraónmba jo'su ñañi gi quema ti'tsse'tssiya. \v 41 Que canjan, quema gi ccutsian pa'cco va Egipto ande'sumbe na'su governarorve. \p Tsa'caen afa nanimba \v 42 na'su faraónjan tisu tiveni ejian'cho sotija, na'su pisa tevaen'jen'cho sotijama shichhapa José tivenga ejian. Tsa'caen tsomba manda cuintsu ñotssia totoa lino sarupama ondiqquiamba cori andu'fama tsifonga andian'faye. \v 43 Tsa'caen ondiqquian nanimba na'su faraón omboe ja'je'cho caronga otsiamba aindeccuma manda cuintsu tisema o'tie jayipa qquen fundo'faye: “¡Joqquitssi'faja cuintsu panshañe!” Tsa'cansi tsu poiyi'cco a'i José Egipto'su na'suve da'choma atte'fa. \p \v 44 Omboe faraónjan Josénga su: \p —Ñajan quema ti'tsse'tssia faraón. Tsa'ma que mandambiya'da ni fae a'iyi'qque fae tsimian'ccove oyaeñe osha'fambi. \p \v 45 Tsomba faraónjan Joséma Zafnat-paneame inisiamba On canqque'su chigama afa'su Potifera onque'nge Asenatnga antte. Tsa'caen tsonsi poiyi'cco a'i tsu in'jan'fa José ti'tsse'tssia've da'chove. \v 46 Joséja treinta canqque'fave an'bian'ni tsu tsa'caen tisema Egipto'su na'su faraónga anga'fa. \p Tsonsi Joséja faraónma chigambiamba pa'cco Egipto'su andenga jacañe ashaen. \v 47 Tsa siete canqque'fa pa'cco shacambitssia've dasi tsain'bitssi taiya'cho nepi. \v 48 Siete canqque'fa pa'cco, Joséja ñoa'me injan'tsse tsa ande'su trigoma taipa canqquenga boña. Nane poi canqquenga tsu tsa canqque jini'su nasipa'su trigoma taipa boña. \v 49 Joséja mar'su sisipa'can'tsse trigoma tai. Nane panshaen tsain'bio trigosi agattopa injan'jeñe oshambipa agattombe'yi antte. \p \v 50 Qquipoesuiteve daya'cho canqque'fa toya nepimbi'te José pushe Asenatja dos tsandie du'shuve isu Josémbe. \v 51 Aisheve isusi “Chiga ñama ñotsse tsonsi gi ña antiandeccu, ña vana'jen'choma'qque aqque'pa” qquen supa tisema inisian Manasésve. \v 52 Faesuve isusi “Chiga anttesi gi ña vana'jen'cho andeni du'shuve an'bian” qquen supa tisema inisian Efraínme. \p \v 53 Siete canqque'fa shacambitsse Egiptoni jincho pasasi \v 54 siete canqque'fa pa'cco qquipoesuiteve daye ashaen ma'caen José suqquia'caen. Tsa'caen dasi Egiptoniñi anqque'su jinsi a'i an'fa. Tsa'ma poi faesu andeni tsu qquipoe'su'fa. \v 55 Jai'ngae Egipto'su'qque qquipoe'supa faraóni ja'fa trigove iñajañe. Tsa'caen ji'fasi faraónjan poiyi'cco egiptondeccunga su: “Joséni japa tise suqquia'caen tson'faja.” \p \v 56 Pa'cco ande tsa'caen qquipoesuiteve dasi Joséja trigoma boña'cho tsa'o sheque'choma fettapa Egiptondeccunga chavaen'jeñe ashaen. Nane poi canqque'fa tsu ti'tsse ega qquipoesuiteve da'ñacca. \v 57 Poi andenga tsa'caen dasi tsenisundeccu'qque Egiptoni ji'je'fa José an'bian'cho trigoma chavaye. \c 42 \s1 José antiandeccu Egiptoni ja'cho \p \v 1 Jacobja Egiptoni trigo jinchoma pañamba tise dutssiyendeccuma su: \p —¿Micon'jemba qui aqquia tisupanaccu camboencco dyai'fa? \v 2 Ñanda gi paña Egiptoni trigo jinchoma. Tseni japa trigoma chava'faja ingi qquipoe'supa pa'fasa'ne. \p \v 3 Tise yaya tsa'caen mandasi diez José antiandeccu tisupanaccu Egiptoni trigove chava'su ja'fa. \v 4 Tsa'ma Benjamín, tsa José quinshin jaye Jacobja anttembi, tisema angapa mingae tson'fasa'ne asi'ttaemba. \v 5 Nane pa'cco Canaán ande'ye qquipoesuiteve dasi Israel dutssiyendeccuja faesu aindeccui'ccu fae'ngae chava'su ja'fa. \p \v 6 Joséja ande na'suve dapa poiyi'cco ccane ji'chondeccunga trigoma chavaen'su tsu. Tsa'cansi tise antiandeccuja tisenga jipa andenga camba'jui'ccu puntssan'fa. \v 7 Tsa'caen tisenga puntssan'fasi attepa Joséja junde tise quindyandeccu qquen in'jan. Tsa'caen atte'ma tise'pama atesumbiqquia'caen tsomba iyicca'yepa afaqquia'caen tise'pama iñajampaña: \p —¡Que'ija! ¿mane qui ji'fa? \p Tise'paja su'fa: \p —Canaán andene gi ji'fa trigo chava'su. \p \v 8 José tise quindyandeccuma attepa atesu'ni'qque tsendeccuja tisema atte'ma atesu'fambi. \v 9 Tsa'caen atesu'fambisi Joséja tayoe tise'pane ayo'o'choma injanjangi in'jamba su: \p —Que'i qui a'tutsse jacamba attesundeccu. Nane aqquia qui ji'fa ma'caen ingi andema patsuya'chove atteye. \p \v 10 Tsa'ma tsendeccuja su'fa: \p —Me'in na'su. Ingi quema shondosundeccuja trigoma chava'su gi ji'fa. \v 11 Ingi poiyi'cco gi fae yaya'su'fa. Ñotssia a'i'fa gi. Minga'ni'qque gi a'tutsse atteye jacan'fambi. \p \v 12 Tsonsi Joséja su: \p —Me'in, que'ita qui ma'caen ingi andema patsuya'chove atteye ji'chondeccu. \p \v 13 Tsa'ma tsendeccuja su'fa: \p —Quema shondosundeccuta gi doce antiandeccu. Fae yaya'su'fa gi. Toya'caen Canaánni gi canse'fa. Ingi quinshin chu'aja ingi yayai'ccu toeni catiye. Tsa'ma faesu quinshinjan ingi'ccu can'jembi. \p \v 14 Tsa'ma José ccase afapa su: \p —Nane ña suqquia'caen qui que'ija a'tutsse ttattasundeccu. \v 15 Qquen tsomba gi que'i ñoa'me su'chove atesuya. Nane faraón canse'choma poiyi'cco atesuqquia'caen ña qquen su'choma atesu'faya: Va'ttie sombo'faya'bi qui que'i antian chu'a jiya'ngae. \v 16 Cuintsu fae'cco que'i'su japa i'ngaja. Faesundeccuja piccoyepa can'jen'faya'cho. Tsa'caen tsomba gi que'i ñoa'me su'chove atesuya. Que'i su'cho tansintssimbian'da qui a'tutsse ttattasundeccu. Nane faraón canse'choma atesupa gi tansintsse su. \p \v 17 Tsa'caen supa Joséja tres a'ta pa'cco tsendeccuma piccopa an'bian. \v 18 Tres a'ta pasasi tise'pama su: \p —Ñajan Chiga Quitsave in'jamba gi tisema dyojo. Qquen tson'faja ña que'ima ccushaeñe: \v 19 Ñoa'me ñotssia aindeccu'ta fae'cco que'i antianme picco'je'ttinga catipa poiyi'cco cca'ija trigoma isupa anga'faja cuintsu que'i tsaonisundeccu an'faye. \v 20 Tsa'caen japa que'i antian chu'ama i'faja ña tisema cachuipa que'i ñoa'me su'chove atesuye. Imbi'ta qui pa'faya. \p Tsendeccuja tise suqquia'caen tsoñe in'jan'fa. \v 21 Tsa'ma tisupanaccu afaccopa su'je'fa: \p —Ñoa'me gi ingi quinshin Joséma egae tson'fa. Nane tise injamáchoni vana'jemba mendeye'faya'ma'caen iñajan'ni'qque gi tisema paña'fambi. Tsane gi ja'ño vanañe tson'jen'fa. \p \v 22 Tsonsi Rubénjan su: \p —Tayo gi ñajan su tsa du'shuma dañombe can'faye. Tsa'ma que'ija ña su'choma paña'fambi. Tsa'cansi ja'ño tsu tise pa'chone ingi'qque vana'faya'cho. \p \v 23 Tsendeccuja atesu'fambi José tise'pa hebreo aya'fangae su'je'choma paña'jen'chove. Nane Joséja egipto'su aya'fangae afasi tsu faesu a'i poi aya'fama pañamba afa'su tise'panga conda'je. \v 24 Tsa'ma Joséja tise'pa su'choma pañamba tse'ttie sombopa ccani japa i'na. Nane afaye oshambi'tsse da'cho pasapa ccase tise'pani jipa Simeónma joqquitssiamba tise'pa caña'jen'ttinga tandan'faye manda. \v 25 Tsa'caen tsomba manda cuintsu tsendeccumbe saquiyonga trigoma on'boen'faye. Toya'caen tsu manda cuintsu nasundeccuma a'tutsseyi tise'pa corifin'dima toyaquiañe tise'pa saquiyo tsosini ppiñamba. Toya'caen tise'pa jayipa an jaya'chove'qque cuintsu afeye. Tsa'caen mandasi tsa'caen tsu tson. \v 26 Tsa'caen afesi tsendeccuja tise'pa borondeccunga otta'ttaemba tse'ttie sombopa ja'fa. \p \v 27 Tisupa anaña'ttinga nepipa fae'cco tsendeccu'su tise saquiyoma fetta boronga o'fiañe. Fettapa atte tise corifin'di toeningatssi saquiyoni ppi'choma. \v 28 Attepa tise antiandeccunga su: \p —¡Que can'faja! ¡Ña corifin'dima toyaquiansi va'tti ña saquiyoni ppi'choma! \p Tsama attepa poiyi'cco tsendeccu dyopa tisupa injamáchoni chapepa tisupanaccu afacco'fa: \p —¿Jongoesie tsu Chigaja ingima qquen tson? \p \v 29 Canaánni nepipa tise'pa yaya Jacobnga pa'cco tisupa ma'caen da'choma condasepa su'fa: \p \v 30 —Tsa andema manda'su tsandie tsu ingima iyicca'yeqquia'caen afa ingija tise andema patsuye a'tutsse ttattasundeccu qquen supa. \v 31 Tsa'ma ingija tisenga su'fa ingija ñotssia a'ipa minga'ni'qque gi a'tutsse ttatta'suve dapa jacan'fambi; \v 32 toya'caen doce antiandeccu'fa gi fae yaya'su'fa; fae antian toya ingi'ccu can'jembisi faesuja quei'ccu Canaánni can'jen, qquen gi su'fa. \v 33 Tsa'caen su'fasi tsu tiseja su: ‘Qquen tsomba gi atesuya que'i ñoa'me ñotssia a'ive: fae'cco que'i antianme ñanga catipa trigoma isupa anga'faja cuintsu que'i tsaonisundeccu qquipoe'supa an'jen'faye. \v 34 Tsa'ma que'i antian chu'ama ñani i'faja ña atteye. Attepa gi in'jaña que'ija ñoa'me ñotssia a'ipa ingi andema patsuye a'tutsse jacan'fambi. Tsomba gi faesu que'i antianma somboensi qui se'piyembitsse va andeni jacañe osha'faya.’ \p \v 35 Tsa'caen condase nanimba José antiandeccuja tise'pa saquiyo'su trigoma somboeñe tson'jemba atte'fa tise'pa corifin'di bosa poimbe saquiyoni toengatssi ppi'fa'choma. Tsa corifin'di bosama attepa tsendeccu tise'pa yaya'qque ñoa'me dyo'fa. \v 36 Tsa'caen dyopa Jacobja su: \p —Du'shu me'ccoe qui ñama tsonjin'fa. Joséja ingi'ccu can'jembi. Simeón'qque tsa'cañi. ¡Ja'ñonda qui Benjamínma'qque itsaye in'jan'fa! ¡Pa'cco tsa nepi'cho tsu ña vanaña'chove da! \p \v 37 Tsa'caen susi Rubénjan tise yayanga su: \p —Ñanga antteja Benjamínma ña coirapa angapa ccase queni iye. Ña ccase imbian'da qui ña dos dutssiyendeccuma fi'ttiye osha. \p \v 38 Tsa'ma Jacobja su: \p —Ña dutssi'yeja que'i'ccu jaye oshambi tsu. Tise quindya José pasi tise'yi tsu ñai'ccu can'jen. Nane tisema angasi mingae da'nijan que'i qui shacapave da'faya va coenza ccashe'ye ñombi'yepa pa'chone. \c 43 \s1 Benjamínma Egiptoni anga'cho \p \v 1 Tsa qquipoesuite ti'tsse egave da'ñaccasi \v 2 Jacob tise dutssiyendeccu'qque Egiptone anga'cho trigoma sefaen'fa. Sefasi Jacobja su: \p —Ccase japa re'ricco trigove chavanga'faja poiyi'cco ingimbe. \p \v 3 Tsa'ma Judája su: \p —Tsa tsandieja a'tatsse inginga qquen su: ‘Que'i antian chu'ama imbi'ta ¡ccase vani ji'fajama!’ \v 4 Tsa'cansi cuintsu Benjamín ingi'ccu jaye que antte'ninda gi japa trigoma chavanga'faya. \v 5 Tsa'ma que tisema moembian'da gi ja'faya'bi. Nane tsa a'ita tsu su: ‘¡Que'i antian chu'ama imbi'ta ccase vani ji'fajama!’ \p \v 6 Tsonsi Israelja su: \p —¿Micoñe qui ñama tsa'caen egae tson'fa? ¿Jongoesie qui tsa a'inga faesu antianme'qque an'bian qquenjan su'fa? \p \v 7 Tsendeccuja su'fa: \p —Nane tise'yi panshaen ingine, ingi antiandeccune'qque iñajanse'poensi gi conda'fa. Nane tiseja qquen iñajampaña: ‘¿Toya ti canse que yayaja? ¿Faesu antianmenda ti qui an'bian'fa?’ Qquen susi aqquia injanga gi tise iñajampaña'choma conda'fa. ¿Ma'caen gi atesu'faya ‘Que antianma i'faja’ qquen suya'chove? \p \v 8 Tsonsi Judája tise yaya Israelnga su: \p —Poiyi'cco ingi canseccaye in'jan'da antteja cuintsu quinshin ña coirasi jacañe. Tsayita gi junde ja'faya. Tsa'caen tson'da gi ni que, ni ingi, ni ingi dushundeccu'qque pa'faya'bi. \v 9 Ñajan tise've toyaquian'su. Ñama qui tise mingae da'ninda itsaya. Nane tisema vani toequi imbi'ta tsangae tisene quei'ccu shacapae dapa gi canseya. \v 10 Que se'pisi ronda'jembiecan'da, ¡tayo gi dos se japa ji'faye'can! \p \v 11 Tsa'caen susi tise yayaja su: \p —Ccaningae tsoñe oshambi'ta qquen tson'faja: Tsa a'inga afeya'chove que'i saquiyonga anga'faja. Nane va ande'su bove ñotsse jincho'cho'suma anga'faja, re'ricco balsa'mo seje'pa, re'ricco tuño cuñajun'cho, ñome'ba, mirra seje'pa, ccasepa'cho toya'caen almendra. \v 12 Toya'caen dos se afepoeña'cho corifin'dive angapa cambajunaccu tise que'i corifin'dima toyaquian'choma afe'faja, in'jamba'qque ñotsse agattombipa ppiña'chosa'ne. \v 13 Dasu' qui que quinshinma angapa ccase japa can'ga'faja tsa a'ima. \v 14 Tsa Chiga Osha'choma Oshacho'cho tsu tisema in'jaeña cuintsu que'ima mendeyepa faesu que'i antian Simeónma fettapa Benjamínma'qque mingae tsombe'yi antteye. Ñajan, mapán du'shu me'ccoe da'a'qque cuin'qque gi tsa'caen me'ccoe daya. \p \v 15 Tsonsi Jacob dutssiyendeccuja afeya'cho, dos se afepoeña'cho corifin'di toya'caen Benjamínma'qque angapa Egiptoni ja'fa. José can'jeni nepi'fasi \v 16 Joséja Benjamín tsendeccui'ccu ji'chove attepa tise tsa'o coira'suma su: \p —Va aindeccuma ña tsaoni angapa fae vaurave fi'ttipa sho'ccoenjan. Nane ja'ño enttinge a'taja ñai'ccu tsu an'faya. \p \v 17 José tsa'oma coira'suja José suqquia'caen tsendeccuma fae'ngae anga tise tsaoni. \v 18 Tsa'ma tsendeccuja José tsaoni anga jisi ñoa'me dyopa tisupapora qquen su'fa: \p —¿Aqquiata ti afopoen'fambi? ¿Isha tsu ingi tayoe jisi corifin'dima toyaquian'chone'ja vani iya? Nane ingima indipa tsu tsangae semoen'jen'faya ingi borondeccui'ccu fae'ngae. \p \v 19 Tsa'caen supa José tsa'o'su sombo'ttinga nepipa tsa'oma coira'sunga catse'fa tisenga \v 20 qquen afaye: \p —Chigáne na'su, tayoe'qque gi ñoa'metsse trigoma chava'su ji'fa. \v 21 Tsa'ma chavapa japa ingi anañani nepipa gi poiyi'cco tisu saquiyoma fettapa atte'fa tsani poi ingi corifin'di ppi'choma. Tsa corifin'dimajan toengatsse gi i'fa ja'ño tsama toyaquiañe. \v 22 Toya'caen ti'tsse'tssi corifin'dive gi i'fa trigoma chavaye. Tsa'ma atesu'fambi gi majan ingi tayoe jipa chava'cho corifin'dima saquiyonga ppiña'chove. \p \v 23 Tsa'ma tsa'oma coira'suja tise'pama su: \p —Vuiquipa dyombe can'faja. ¿Isha tsu que'i Chiga, tsa que yaya Chigaja, tsa'caen que'i corifin'dima saquiyonga ppiña'ña? Nane tayo gi tsa que'i afepoen'cho corifin'dima isu. \p Tsomba tsa'oma coira'suja Simeónma somboemba tise'pani anga. \v 24 Tse'i José tsa'onga ca'niamba tsa'ccuma afe cuintsu tise'pa tsu'ttema cashi'faye. Toya'caen tise'pa borondeccunga'qque o'fian. \v 25 José antiandeccu tise'pa Josénga afeya'choma ñoñamba ronda'je'fa José enttinge a'ta tseni añe su'chosi pañamba. \p \v 26 Tsa'caen ronda'je'fani José tisu tsaoni jisi tsendeccuja tisenga afeya'choma afepa andenga camba'jui'ccu puntssan'fa. \v 27 Joséja tise'pa ma'caen canse'chove iñajampañamba ti'tsse iñajampaña: \p —¿Mingae tsu can'jen que'i yaya, tsa coenza ccashe'ye qquen que'i su'choja? ¿Toya ti canse? \p \v 28 Tsendeccuja ccase puntssamba su'fa: \p —Ingi yaya, quema shondo'suja ñotssi tsu. Toya tsu canse. \p \v 29 Joséja poiyi'cco tsendeccuma camba atte tise antian Benjamínma. Nane tsaja tise yaya'supa tise mama'suyi. Tisema attepa su: \p —¿Va ti que'i antian chu'a'qque can'jen qquen que'i ñanga su'cho? \p Ju, qquen su'fasi Joséja Benjamínma qquen su: \p —Jaricho, Chiga tsu quema ñotsse tsoña. \p Tsa'caen supa \v 30 Joséja tise quinshinma camba injamáchoni chapepa i'nañe tson'jemba junde tisu ttuccuni ca'nimba tseccuni i'na. \v 31 I'na'choma vuiquipa tisu camba'juma ovashipa sombopa manda: “¡Anqque'suma ccutsian'faja añe!” \p \v 32 Josémbeja fae mesanga ccutsian'fa. Jacob dutssiyendeccumbeja faesu mesanga, toya'caen Joséi'ccu ji'cho egiptondeccumbeja faesu mesanga ccutsian'fa. Nane egiptondeccuja hebreondeccui'ccu fae'ngae dyaipa añe chi'ga'fa. \v 33 José antiandeccuja ma'caen José su'nijan tsa'caen dyai'fa. Nane atesuqquia'caen coenzama otuni dyaiñamba du'shumajan tsutopani dyaiña. Tsa'caen dyaiñasi asi'ttaemba tisupanaccu camboencco'fa. \v 34 Tsa'caen dyaiñamba Joséja tisu mesani sheque'cho aña'choma afeye ashaemba Benjamíngaja cca'inga afe'choma ñoa'me ti'tsse nama afe. Tsa'caen tsu Joséja tisu antiandeccui'ccu cu'ipa avujatsse pasa. \c 44 \s1 José tasa \p \v 1 Tsomba tse'i Joséja tise tsa'oma coira'suma manda: \p —Va tsandiendeccumbe saquiyonga trigoma on'boenjan mangae tise'pa angaye o'shatsse. Toya'caen poi tsandiembe corifin'dima ppiñajan tise'pa angaya'cho saquiyonga. \v 2 Tsa tise'pa quinshin chu'ambengaja trigone afepoen'cho corifin'di toya'caen ña totoacori tasama'qque ppiñajan. \p Tsa'caen mandasi coira'suja José suqquia'caen tson. \v 3 Caqui a'tasi sinte Joséja antte cuintsu tise'pa boroi'ccu ja'faye. \v 4 Toya canqquema biani ja'fambi'te Joséja tise tsa'oma coira'sunga su: \p —Va tsandiendeccuma omboemba cachuiccopa qquen suja: “¿Jongoesie qui ñotssiama egai'ccu afepoenqquia'caen tson'fa? ¿Jongoesie qui totoacori tasama cca'na'fa? \v 5 Tsa tasanga tsu ña na'suja cu'ipa camba ma'caen daya'chove atesu'je'cho. ¡Ñoa'me egave qui tson'fa!” \p \v 6 Tsa'caen susi japa tsa'oma coira'suja José antiandeccuma José mandaqquia'caen su. \v 7 Tsa'caen susi tsandiendeccuja su'fa: \p —¿Jongoesie qui ingima ya'caen afase? ¿Minguite'qque gi ingija tsa'caen tsomba canse'fambi? \v 8 Nane tsa ingi saquiyoni pi'cho corifin'dima Canaánne toyaquiañe ji'je'chondeccu'ta, ¿ma'caen gi que na'su tsa'o'su cori ni totoacorima cca'na'faya? \v 9 Ingi'su majan quema shondosundeccu tsa tasama an'biamba atteye'ta cuintsu paja. Nane ingi'qque gi quembe sema'suve dapa tsangae canse'faya. \p \v 10 Tsa'caen su'fasi José tsa'oma coira'suja su: \p —Que'i suqquia'caen tsu tsoña'cho. Tsa'ma majan tsa tasama an'bian'choyi tsu ñambe tsangae sema'suve daya. Poiyi'cco cca'indeccuja shacave me'cho'faya tsu. \p \v 11 Tsa'caen susi junde poiyi'cco tise'pa saquiyoma andenga andiamba fetta'fa. \v 12 Fetta'fasi José tsa'oma coira'suja poimbe saquiyoma tta'ttaye ashaen. Nane coenzane ashaemba tta'ttá chu'ani nepi. Tsa'caen nepipa Benjamín saquiyoni tsa tasa ppi'choma atte. \v 13 Tsa'caen attesi tsendeccuja tisupa ondiccu'jema chitta'fa ñombi'ye'choma canjaeñe. Tsa'caen tsomba poiyi'cco tisumbema boronga andiamba toequi canqqueni ji'fa. \p \v 14 Judá, tise antiandeccui'ccu jipa José tsaoni nepisi Joséja toya can'jen. Tsa'caen can'jensi poiyi'cco tisenga ccaru'fa. Nane camba'ju andenga ppo'rotsse puntssan'fa. \v 15 Tsa'caen ccarupa puntssan'fasi Joséja tise'pama su: \p —¿Jongoesuma qui tson'fa? ¿Atesu'fambi ti qui majan a'i ña'caen osha'chove atesucho'choma? \p \v 16 Tsa'caen susi Judája su: \p —¿Ma'caen gi quenga conda'faya? ¿Ma'caen gi ingija shaca me'choave canjaen'faya? Chiga tsu ingi egae tsincon'choma tayo atte. Va'tti qui ingima an'bian tsangae quembe semasundeccuve, tsa tasama an'bian'choi'ccu fae'ngae. \p \v 17 Tsa'ma Joséja su: \p —Tsa'caenjan tson'masia tsu. Jo'su tsa tasama an'bian'choyi tsu ñambe tsangae sema'suve daya'cho. Que'ija opatsse qui que yaya tsaoni ja'faya'cho. Ni majañi'qque tsu que'ima noñangiaña'bi. \s1 Judá Benjamíne iñajan'cho \p \v 18 Tsonsi Judája Josénga catsepa su: \p —Na'su, quema gi iñajan, chigáne antteja ña re'riccoe quenga a'tutsse afaye. Nane ñama iyicca'yembe'yi ñotsse pañajan. Queja ñoa'me qui na'su faraóni'ccu fae'ngatssi. \v 19 Que qui ingima tayoe iñajampaña: ‘¿Yaya'pa'fa ti qui? ¿Faesu antianmenda ti qui an'bian'fa?’ \v 20 Tsonsi gi conda'fa ingi yaya coenza ccashe'ye, toya'caen ingi antian chu'a'qque can'jen'chove. Nane tsaja ingi yaya coenza ccashe'yeve dapa du'sian'cho. Toya'caen gi conda'fa ingi yaya tsa du'shuve ñotsse in'jan'choma. Nane fae chan'su ccoangi'ccoa, fae'cco pasi tsayi tisei'ccu can'jensi tsu tsama ñotsse in'jan. \v 21 Tsama pañamba qui ingima iñajan tsa du'shuma isi atteye in'jamba. \v 22 Tsonsi gi su'fa tsa du'shumajan tise yaya antteya'bi cuintsu jiye. Nane tisema moeñe antte'ta tsu tise yayaja paya. \v 23 Tsa'ma queja ingima su: ‘Tsa du'shu que'i'ccu jimbian'da ccase qui ñama atte'faya'bi.’ \p \v 24 “Tsa'caen que su'choma gi pa'ccoma yayani japa conda'fa. \v 25 Can'jemba yayaja ingima ccase su: ‘Ccase japa trigoma chavanga'faja.’ \v 26 Tsa'ma ingija su'fa: ‘Ingi antian chu'a ingi'ccu jayimbian'da jaye osha'fambi gi. Nane tise ingi'ccu jambian'da tsa na'suma atte'faya'bi gi.’ \v 27 Tsonsi ingi yayaja su: ‘Que'ija atesu'fa ña pushe dos du'shuve an'bian'choma. \v 28 Tsa'su fae'cco tsu ña'ñe tayo joqquitssi. Tsa'cansi gi tisema atte'jembi. Tsampi'su ttesi tisema ansi tsa'caen nepi qquen gi in'jan. \v 29 Tsa'caeñi faesu ña du'shuma'qque ña'ñe joqquitssiamba angasi mingae egae da'ninda que'i qui va ccashe'ye ñombi'yepa pa'chone shacapa'faya.’ \p \v 30 “Tsa'caen tsu ña yayaja pa'cco tise canse'pai'ccu va du'shuma in'jamba canse. Nane va du'shu ingi'ccu toequi jambian'da \v 31 ingi yaya tsu tisema attembipa paya. Tsa'caen ñombi'yepa ingi yaya coenza ccashe'ye pa'ninda ingi gi tise pa'chone shacapa'faya. \v 32 Nane tsa'caen ña yaya se'pisi ña gi tisenga su: ‘Ña gi tsa du'shuve toyaquian'su.’ Toya'caen gi su: ‘Nane tisema vani toequi imbi'ta tsangae tisene quei'ccu shacapae dapa gi canseya.’ \v 33 Tsa'camba gi quema iñajan antteja cuintsu tsa du'shu tise antiandeccui'ccu jasi ñajan tsa du'shuve daqquia'caen can'jemba tsangae quembe sema'suve daye. \v 34 ¿Ma'caen gi tsa du'shuve me'cco toequi ña yayani jaya? Nane in'jambi gi ña yaya ñombi'ye'choma atteye.” \c 45 \s1 José attian'cho tise antiandeccunga \p \v 1 Majan tisema shondosundeccu tseni can'jen'fasi Joséja ti'tsse injama'choni osha'chove a'tuye oshambipa quian'me fundo: “¡Poiyi'cco va'ttie sombo'faja!” Tsa'caen tteya moesi poiyi'cco tisema shondosundeccu me'i'en ja'fasi Joséja tise antiandeccunga tisuma attian. \p \v 2 Nane i'nañe ashaemba quian'me i'nasi poiyi'cco tseni can'jen'cho egiptondeccu paña'fa. Pañamba conda'fasi na'su faraón'qque paña. \v 3 Tsa'caen i'namba Joséja tise antiandeccunga tisungae su: \p —Ña gi José. ¿Ña yayata ti toya canse? \p Tsa'caen susi tsendeccuja tise caña'jen'tti ccutsupa ñoa'me dyopa afaye'qque osha'fambi. \v 4 Tsa'ma Joséja su: \p —Chigáne, ¡ñanga catse'faja! \p Tise'pa catse'fasi Joséja su: \p —Ña gi que'i antian, José, que'i egiptondeccunga chavaen'cho. \v 5 Tsa'ma chigáne ñoquimbi'fajama ni tisupama iyicca'ye'fajama ñama chavaen'chone. Nane Chiga Quitsa tsu ñama manda que'ima o'tie vani jipa que'ima ccushaeñe. \v 6 Tayo tsu dos canqque'fa va andeni qquipoesuiteve da'cho. Toya tsu cinco canqque'fa tsa'caen da'jeya. Nane jon'an'qque qui tai'faya'bi. \v 7 Tsa'ma Chigaja que'ima o'tie ñama vani moe cuintsu ña tsonsi ingi dushundeccu ccushapa canse'faye; toya'caen tsain'bio que'i'suma ccushaeñe. \v 8 Tsa'camba Chiga tsu ñama vani moe'su. Que'ija me'in. Tise tsu ñama tson faraónga conda'suve; toya'caen faraón tsa'o na'suve; toya'caen pa'cco Egipto andema manda'suve. \v 9 Junde ña yaya can'jeni ja'faja. Japa tisenga su'faja: ‘Qquen tsu que dutssi'ye Joséja su: Chiga mandasi gi pa'cco Egipto ande'su na'suve da. Jundeyi ñani jija. \v 10 Jipa qui Gosén andeni canseya. Nane que dutssiyendeccu, que du'tssiyembe dushundeccu, pa'cco que aiña'cho, toya'caen pa'cco que an'bian'choi'ccu fae'ngae qui tseni canseya. Tsa'caen jipa qui ñai'ccu pporotsse canse'faya. \v 11 Vani gi quenga, que etti'sunga, poiyi'cco que'i'ccu canjensundeccunga anqque'suma afeya cuintsu que'i jongoesuve shacambitsse canse'faye. Nane toya tsu cinco canqque'fa pa'cco qquipoesuite jinchoya.’ \v 12 Tsa'caen condaye japa ña quinshin Benjamin, toya'caen que'i'qque qui ñoa'me ñotsse su'choma pañamba condasundeccu. \v 13 Ña yayanga condase'faja ma'caen ña egipto'suma manda'je'choma, toya'caen pa'cco que'i vani atte'choma. ¡Junde japa ña yayama i'nga'faja! \p \v 14 Tsa'caen supa Joséja tise quinshin Benjamínma munsimba i'nañe ashaen. Benjamín'qque Joséma munsimba i'na. \v 15 Omboe poiyi'cco tisu antiandeccuma munsimba mochapa i'na. Tsa'caen tson nanisi poiyi'cco tise antiandeccu Joséi'ccu condasecco'fa. \p \v 16 Tsa'caen tsonsi faraón tsaone'qque José antiandeccu ji'chove paña'fa. Tsama pañamba faraón toya'caen poiyi'cco tisema shondosundeccu'qque avuja'fa. \v 17 Tsa'caen avujapa faraónjan Joséma su: \p —Que antiandeccuma suja cuintsu tise'pa borondeccunga andu'choma andiamba toequi Canaánni japa \v 18 que yayama i'nga'faye; toya'caen tisei'ccu canjensundeccuma'qque. Ña gi va Egipto ande'su bove ñotssia andema afeya. Tsonsi tsu va ande'su bove ñotssia anqque'suma amba canse'faya. \v 19-20 Tise'panga condaja cuintsu va Egipto andeni'su qquitssa'je'cho caroma anga'faye tsanga tise'pa pushendeccu, tise'pa dushundeccuma'qque vani iye; toya'caen que yayama'qque cuintsu i'faye. Condaja cuintsu tise'pa tseni an'bian'chone asi'ttaembe'yi catipa vani ji'faye. Nane pa'cco va Egipto ande'su bove ñotssia tsu tise'pambe. \p \v 21 Faraón suqquia'caen tsu Israel dutssiyendeccuja tson'fa. Joséja faraón mandaqquia'caen qquitssa'je'cho caroma afepa anqque'suma'qque afe tise'pa jayipa aña'chove. \v 22 Toya'caen cuna ondiccu'je ñotssiama poiyi'cconga afe cuintsu ondiccu'faye. Tsa'ma Benjamíngaja tresciento corifin'dima afepa cinco ondiccu'je ñotssiama afe. \v 23 Tise yayangaja moe diez boro Egipto ande'su bove ñotssiama andu'suve. Toya'caen faesu diez boro trigo, pan, anqque'suma'qque andu'suve moe tise yaya jiñamba tsaiquiningae aña'chove. \v 24 Joséja tise antiandeccuma chigambiamba moe'jemba qquen su: \p —¡Tsaiqui'ye jayipa tisupanaccu iyicco'fajama! \p Tsonsi japa \v 25 Egipto ande'ye sombopa Canaán andeni nepi'fa tise'pa yaya Jacob can'jeni. \v 26 Tseni nepipa tise'pa yaya Jacobnga conda'fa José toya canse'choma. Toya'caen tsu condase'fa José pa'cco Egipto ande'su na'suve da'choma. Condasesi paña'ma ñoa'me su'chove in'jambi. Nane ma'caen tsomba suya'chove atesumbi. \v 27 Tsa'ma pa'cco José su'choma condase'fasi toya'caen José moe'cho tise'pama angaya'cho qquitssa'je'cho caroma attepa vuiquipa ñoa'me avuja. \v 28 Avujapa su: “¡Nanitssi tsu ña dutssi'ye José toya canse'choma ña pañasi! Toya pambi'te gi japa tisema atteya.” \c 46 \s1 Jacob Egiptoni ja'cho \p \v 1 Tsomba Israelja pa'cco tise an'bian'choi'ccu tsaiqui'ye sombopa japa Beersebani nepipa tise yaya'ye, Isaacmbe Chiganga oque oraemba afe. \v 2 Tsa'caen afepa ana'jensi Chigaja tisenga attiamba condase. Nane Jacob inisema afasi Jacobja su: \p —Va'tti gi. \p \v 3 Tsa'caen susi Chigaja su: \p —Ña gi Chiga Quitsa, que yaya'yembe Chiga. Dyombe'yi Egiptoni jaja. Nane tseni gi que omba'su dushundeccuve tsain'bitsse atapoeña. \v 4 Quei'ccu fae'ngae gi Egiptoni jaya. Toya'caen ñañi gi que omba'su dushundeccuma tsa ande'ye somboeña. Nane que pa'ni'qque tsu Joséja quei'ccu jinchoya. \p \v 5 Tsa'caen Chiga afasi pañamba Jacobja Beerseba'ye sombo. Nane Israel dutssiyendeccuja tise'pa yaya, tise'pa dushundeccu, toya'caen tise'pa pushendeccuma'qque otsiamba anga'fa faraón moe'cho tise'pama angaya'cho caronga. \v 6 Tsa'caen tsu Jacobja pa'cco tise aindeccui'ccu Egiptoni ja. Toya'caen vaura, oveja, pa'cco tise'pa Canaán andeni atapoemba an'bian'choma'qque anga'fa. \v 7 Nane poiyi'cco tise dutssiyendeccu, onquengendeccu, tsambe dushundeccu'qque fae'ngae tisei'ccu ja'fa. \p \v 8 Va tsu poiyi'cco Israendeccu Egipto andeni ja'chondeccumbe inise, nane Jacob, tise dutssiyendeccumbe inise: \p Rubén tsu Jacob dutssi'ye coenza. \v 9 Rubén dutssiyendeccu tsu Hanoc, Falú, Hezrón toya'caen Carmi. \p \v 10 Simeón dutssiyendeccu tsu Jemuel, Jamín, Ohad, Jaquín, Zohar toya'caen Saúl. Saúl tsu cananeo'su pushesumbe du'shu. \p \v 11 Leví dutssiyendeccu tsu Gersón, Coat toya'caen Merari. \p \v 12 Judá dutssiyendeccu tsu Er, Onán, Sela, Fares toya'caen Zara. (Er, toya'caen Onán tsu Canaán andeni pa'fa'cho.) Fares dutssiyendeccu tsu Hezrón toya'caen Hamul. \p \v 13 Isacar dutssiyendeccu tsu Tola, Fúa, Job toya'caen Simrón. \p \v 14 Zabulón dutssiyendeccu tsu Sered, Elón toya'caen Jahleel. \p \v 15 Tsendeccu tsu Leanga Jacob du'sian'chondeccu toya Padan-aram andeni can'jemba isu'chondeccu, toya'caen fae pushesu Dina'qque. Pa'cco Lea omba'su dushundeccu tsu treinta y tres a'i, tsandie, pushesuma'qque agattosi. \p \v 16 Gad dutssiyendeccu tsu Zifión, Hagui, Ezbón, Suni, Eri, Arodi toya'caen Areli. \v 17 Aser dutssiyendeccu tsu Imna, Isúa, Isúi, Bería toya'caen tise'pa que'tte Sera. Bería dutssiyendeccu tsu Heber toya'caen Malquiel. \v 18 Tsendeccu tsu Zilpanga Jacob du'sian'chondeccu. Zilpa tsu Labán tise onque'nge Leama coira'suve afe'cho pushesu. Pa'cco Zilpa omba'su dushundeccu tsu diez y seis a'i. \p \v 19 Jacob pushe Raquel dutssiyendeccu tsu José toya'caen Benjamín. \v 20 José dutssiyendeccu tsu Manasés toya'caen Efraín, Egipto isu'chondeccu. Tise'pa mama tsu Asenat, On canqque'su chigama afa'su Potifera onque'nge. \v 21 Benjamín dutssiyendeccu tsu Bela, Bequer, Asbel, Gera, Naamán, Ehi, Ros, Mupim, Hupim toya'caen Ard. \v 22 Tsendeccu tsu Jacob pushe Raquel omba'su dushundeccu. Pa'cco tsu catorce a'i. \p \v 23 Dan dutssi'ye tsu Husim. \v 24 Neftalí dutssiyendeccu tsu Jahzeel, Guni, Jezer toya'caen Silem. \v 25 Tsendeccu tsu Bilhanga Jacob du'sian'chondeccu. Bilha tsu Labán tise onque'nge Raquelma coira'suve afe'cho pushesu. Pa'cco Bilha omba'su dushundeccu tsu siete a'i. \p \v 26 Poiyi'cco Jacobi'ccu Egiptoni ji'chondeccuta tsu sesenta y seis a'i. Nane tise dutssiyendeccumbe pushendeccuma agattombe'yi jo'su tise atapoen'choveyi tsu agatto. \v 27 Toya'caen José dos dutssi'ye Egipto andeni isuye'chondeccu. Tsendeccui'ccu tsu setenta a'ive nepi Jacob atapoen'cho Egiptoni nepi'cho aindeccu. \p \v 28 Jacobja o'tie Judáma moe Joséma can'su cuintsu José jipa Goséni tise'pama cachuiye. Tsendeccu Goséni nepipa \v 29 José manda tise caroma ñoña'fasi tise yayama cachui'ngaye. Tise yayanga nepipa opipa'chonga munsin ccutsupa tsain'bitsse i'na. \v 30 Tsonsi Israelja Joséma su: \p —Ja'ñonda gi asi'ttaembe'yi paya. Tayo gi que camba'juma attepa, toya qui canse qquen atesupa. \p \v 31 Tsonsi Joséja tise antiandeccunga toya'caen tise yaya'su aindeccunga qquen su: \p —Faraóni gi jaya que'i ji'chone qquen condaseye: ‘Nane ña antiandeccu toya'caen poiyi'cco ña yaya aindeccu Canaán andeni cansesundeccu tsu vani ji'fa ñai'ccu canseye. \v 32 Toya'caen tsu i'fa tise'pa oveja, vaura, pa'cco tise'pa an'bian'choma. Nane tsendeccu semambata tsu ovejama coiraye, toya'caen vaurama atapoeña'cho.’ \v 33 Tsa'caen condasesi Faraón que'ima ttu'sepa jongoesuma semañe qui atesu'fa qquen iñajampaña'ninda \v 34 que'ija su'faja: ‘Ingija ovejama atapoeñe gi atesu'fa ingi tayopi'su coenzandeqquia'caeñi.’ Tsa'caen su'yita qui Gosén andene can'jeñe osha'faya. Nane Egiptondeccuja se'pi'fa tsu oveja coirasundeccu fae'ngae tise'pai'ccu can'jeñe. \c 47 \p \v 1 Joséja faraónga condaye ja. Japa tise yaya, tise antiandeccu Canaánne jipa Gosén andeni nepi'choma condase. Nane tise'pa oveja, tise'pa vaura, pa'cco tise'pa an'bian'choma i'fa'chone condase. \v 2 Tise antiandeccu'suma cincoveyi ttu'sepa faraónga canjaeñe anga cuintsu tise'pama atesuye. \v 3 Tsonsi faraónjan José antiandeccuma iñajampaña: \p —¿Jongoesuma qui semamba canse'fa? \p Tsendeccuja condase'fa: \p —Ingi quema shondosundeccuta gi ovejama coirasundeccu ingi tayopi'su coenzandeqquia'caeñi. \v 4 Ingita gi ji'fa va andeni canseye. Nane Canaán andenijan tsain'bitssi qquipoesuite tsu ni ingi oveja an'jeña'cho shoshovive'qque me'i'on. Tsa'cansi chigáne ingi quema shondosundeccuma antteja Gosén andeni canse'faye. \p \v 5 Tsonsi faraónjan Joséma su: \p —Que yaya, que antiandeccu tsu quei'ccu canseye ji'fa. \v 6 Va Egipto ande tsu pa'cco que ande. Tsendeccunga afeja Gosén andema cuintsu tseni canse'faye. Tsa tsu ti'tsse ñotssia ande. Toya'caen majama que ñotsse atesupa in'jan'da tsama mandaja cuintsu ña vaurama'qque coira'jeye. \p \v 7 Joséja tise yaya Jacobma'qque faraónga anga cuintsu tisema'qque atteye. Jacobja faraónma ñotsse afapa chigambian. \v 8 Chigambiansi faraónjan iñajampaña: \p —¿Mañi canqque'fave qui an'bian? \p \v 9 Jacobja su: \p —Tayo gi ciento treinta canqque'fa va andeni jacamba canse. Nane re'riccoe vana'jen'ma canse. Tsa'ma toya gi ña tayopi'su coenzandeqquia'caen nepiaña'cho shaca. \p \v 10 Tsa'caen afapa Jacobja faraónma chigambiamba tse'ttie sombo. \v 11 Tsonsi Joséja faraón mandaqquia'caen tise'panga afe Egipto ande'su bove ñotssia andema cuintsu tseni canse'faye. Tsa'caen tsu tise yaya tise antiandeccu'qque Ramsés canqque jin'tti'su andema isupa canse'fa. \v 12 Toya'caen Joséja anqque'suma'qque poiyi'cco tise antiandeccunga afe'je. Nane mañi'cco a'i fae ettini can'jen'chonga tsa'caen tsu afe'je. \s1 José Egipto andema manda'cho \p \v 13 Nane pa'cco andeni trigove metsse da. Qquipoesuiteja ti'tsse atapa'ñacca. Nane Egipto ande'su a'i toya'caen Canaán ande'su aindeccu'qque qquipoe'supa pa'je'fa. \v 14 Joséja pa'cco a'i corifin'dima, egipto'su toya'caen canaán'su aindeccu trigoma chava'cho corifin'dima, boñamba faraón tsa'onga ñoñamba an'bian. \v 15 Tsa'caen tsu egipto'su aindeccu, canaán'su aindeccu'qque corifin'dima metsse sefaen'fa. Sefaemba egiptosundeccuja Josénga japa su'fa: \p —Chigáne inginga anqque'suma afeja. Ñotssimbi tsu que can anttesi ingi corifin'di me'chopa qquipoe'supa paye. \p \v 16 Joséja pañamba su: \p —Tsa'caen corifin'di me'chota que'i aiña'choma i'faja trigoi'ccu cambiañe. \p \v 17 Tsa'caen susi egiptondeccuja tise'pa cavayo, oveja, vaura toya'caen boroma'qque Joséni anga'fa. Tsa'caen tsu Joséja trigoma cambian'jen pa'cco tsa canqque'fani. \v 18 Tsa'ma tsa canqque'fa pasapa faesu canqque'fani ccase japa Josénga su'fa: \p —Ñoa'me corifin'di metsse dapa gi quenga a'tieñe osha'fambi. Toya'caen ingi aiña'chondeccu'qque pa'cco tsu quembe'yi. Ja'ñojan me'cho'fa gi jongoesuma quenga afeya'chove. Jo'su ingi ande ingi ai'voveyi gi an'bian'fa. \v 19 Ingi ai'vo, ingi andema'qque chavaja. Nane que trigoma afesi gi faraónmbe tsangae semasundeccuve dapa ingi andema'qque tise'beyi sema'faya. Toya'caen que qui inginga choma afe'jeya'cho ingi tsama jomba cansesi cuintsu tsa ande catiyembe cañe. ¿Ma'caen qui can antteya ingi tisu andei'ccu fae'ngae pa'faye? \p \v 20 Tsa'caen su'fasi Joséja pa'cco Egipto andema faraónmbe chava. Nane tsa'caen tsu poiyi'cco egipto'su aindeccuja qquipoe'supa tise'pa andema chavaen'fa. Chavaensi pa'cco ande tsu faraónmbeve da. \v 21 Tsa'caen tsomba tsu poiyi'cco egiptondeccu tsangae semasundeccuve da'fa. Nane poi Egipto canqqueni'su tsu tsa'caen da'fa. \v 22 Jo'su egipto'su chigama afasundeccumbeveyi tsu Joséja chavambe pasa. Nane tsendeccungaja faraón tsu nanitsse trigoma afe'je. Tsa'caen faraón afe'jesi nanitsse an'jemba tsendeccuja tise'pa andema chavaen'fambi. \p \v 23 Omboe Joséja aindeccunga su: \p —Ja'ñojan que'i toya'caen que'i ande tsu faraónmbe. Tise'be gi ñajan chava. Voe gi afe'je choma que'i semamba andenga joñe. \v 24 Tsa'ma tsama taipa cinco boñame boña'da tsu fae boñama faraónga afeya'cho. Faesu cuatro boña tsu que'i andenga jomba toya'caen que'i, que'i dushundeccu, poiyi'cco que'i'ccu canjensundeccu'qque an'jeña'cho. \p \v 25 Tsama pañamba tsendeccuja su'fa: \p —¡Queja ño'amba ingima ccushaensi gi avujatssi'fa faraónmbe tsangae semasundeccuve daye! \p \v 26 Tsa'caen tsu Joséja manda antte cuintsu poi egiptondeccu tise'pa tai'cho'suma fae cincoccoeyi faraónga afe'je'faye. Tsa manda'choja toya tsu jincho. Tsa'ma egipto'su chigama afasundeccuja afepoen'jen'faya'bi, nane tise'pa andeja faraón isumbi'choa ande. \s1 Pasa'pave Jacob in'jan'cho \p \v 27 Israendeccuja Egipto ande'su Gosén andeni can'jemba tsao'ñamba canse'fa. Tsa'caen cansepa tsain'bitssi a'ive atapa'fa. \v 28 Jacobja diez y siete canqque'fa pa'cco Egiptoni cansepa ciento cuarenta y siete canqque'fave nepian. \p \v 29 Fae a'ta Israelja tise junde paya'choma atesupa tise dutssi'ye Joséma ttusengaye manda. Tise jisi su: \p —Queja ñoa'metsse ñama ñotsse tsoñe in'jan'da que tivei'ccu ña ttena'go tsosiccufama pporaemba tansintsse su'chove afaja ñoa'me ña iñajan'choma tsoña'chove ña atesuye. Chigáne ña pasi ñama Egiptoni a'tujama. \v 30 Ña tayopi'su coenzandeqquia'caen ña pa'ninda va Egipto ande'ye somboemba angapa tsendeccumbe atu'ttingayi ñama a'tuja. \p Tsonsi Joséja su: \p —Tsa'caen gi tsoña. \p \v 31 Tsa'ma tise yayaja ccase quian'me su: \p —¡Ñoa'metsse suja! \p Tsonsi José ñoa'metsse susi Israelja tise ana'jen'cho'su asusu'chonga ccui. \c 48 \s1 Efraín, Manasésma ñotsse afa'cho \p \v 1 Tsa'caen tsonsi can'jencca'ta Joséja paña tise yaya paji'choma. Pañamba can'su jayipa tise dos du'shuma, Manasés toya'caen Efraínma anga. \v 2 Tise dutssi'ye José ji'choma conda'fasi pañamba Jacobja vanamba tise ana'jen'cho'ye jangi dyai. \v 3 Jangi dyaipa Josénga su: \p —Tsa Chiga Osha'choma Oshacho'cho tsu Canaán ande'su Luz canqqueni ñanga attiamba ñotsse afapa \v 4 qquen su: ‘Que canjan, ña gi tsoña cuintsu queja tsain'bio du'shuve atapasi que omba'su dushundeccu'qque tsain'bio ande'suve dapa fae naccufaya'chove. Toya'caen gi que omba'su dushundeccunga va andema afeya. Afesi tsangae tsu tise'pambeve daya.’ \v 5 Ja'ñojan ñotssi tsu. Mapán ña toya va Egiptoni quei'ccu canseye toya jimbi'te Efraín toya'caen Manasésve isu'cho'qque, ñambe'fa tsu. Tsendeccu tsu ñoa'me ñambe'fa ña Rubén toya'caen Simeóncan'fa. \v 6 Que vandeccuma omboe isu'cho tsu quembe'faya. Tsa'ma tsendeccu Efraín, Manasés antiandeccupa tsu tise'pa quindyandeccu aindeccui'ccu fae'ngae isu'faya. \v 7 Nane ñajan Padan-aramni japa shandapa jiñasi que mama Raquelja pa. Nane Canaán andeni nepipa toya Efratani nepimbe'yi tsu pa. Tsa'caen pasi gi Efrata'su tsaiquinga a'tu. Tse'tti tsu ja'ñojan Belén. \p \v 8 Tse'faei'ccuyi Israelja José dushundeccuma attepa iñajampaña: \p —Vandeccuja, ¿ma'candeqquia tsu? \p \v 9 Joséja su: \p —Vandeccu tsu Chiga va Egiptoni ñanga afe'cho dushundeccu. \p Tsa'caen susi tise yayaja su: \p —Chigáne tise'pama ñanga catsianjan ña pporaemba tise'panga ñotsse tsoña'chove afaye. \p \v 10 Israelja coenza ccashe'yeve dapa tso'fe dañongepa ñotsse atteye oshambi. Tsa'cansi Joséja tise dushundeccuma tise yayanga catsian. Catsiansi Israelja tise'pama mochapa munsin. \v 11 Tsomba Joséma su: \p —Minga'ni'qque quema atteya'bi qquen in'jan'cho gi Chiga anttesi quema attepa toya'caen que dushundeccuma'qque atte. \p \v 12 Tsa'caen susi Joséja tise dushundeccuma tise yáya'ye joqquitssiamba camba'jui'ccu andenga puntssan ccui. \v 13 Omboe Joséja tansinfa'su tivei'ccu Efraínma indipa ccutsian tise yayambe pavefanga. Tsomba pavefa'su tivei'ccu Manasésma indipa ccutsian tise yayambe tansinfanga. \v 14 Tsa'ma Israelja tise tivema avujaccove yasapa tansinfai'ccu Efraín, tsa chu'ambe tsovema pporaen. Toya'caen pavefai'ccuja Manasés, tsa aisheve isu'chombe tsovema pporaen. \v 15 Tsa'caen pporaen'chopa Josénga ñotsse tsoña'chove qquen afa: \q1 “Chiga Quitsa, ña yayandeccu Abraham'ye \q2 toya'caen Isaac'ye quema ñotsse pañamba canse'fa. \q1 Que qui ñama isu'cho a'ta ashaemba \q2 ja'ñoa'ngae ñama ñotsse coira'je. \q1 \v 16 Toya'caen quema sefacconi'su shondo'suja \q2 osha'cho ega'ye ñama ccushaen. \q1 Chigáne va ña dushundeccuma ñotsse tsonjan \q2 cuintsu tsendeccu'ye ña inisema aqque'pambitsse canse'faye; \q1 toya'caen ña yayandeccu, Abraham'ye \q2 toya'caen Isaac'ye inisema'qque injan'jen'faye. \q1 Va dushundeccuma ñotsse tsonjan \q2 cuintsu tsain'bie atapapa poi ande on'batsse canse'faye.” \p \v 17 Tsa'ma Josénejan tsa'caen tise yaya tansinfa'su tivei'ccu Efraín tsovema pporaen'choja ega qquen in'jan. Tsa'caen in'jamba tise yaya tivema indi, Efraín tsove'ye itsapa Manasés tsovenga indiañe in'jamba. \v 18 Indipa su: \p —¡Me'in, qquen tsonjama, yaya! Va tsu coenza. Vambe tsovenga tansinfa'su tivei'ccu pporaenjan. \p \v 19 Tsa'ma tise yayaja tsa'caen tsoñe in'jambipa su: \p —¡Tayo gi in'jan, jaricho, tayo gi in'jan! Toya'caen tsa'qque tsu joccapitssia aindeccuve atapaya. Tsa'ma tise quinshin tsu tisema ti'tsse joccapitssiya. Nane tsambe omba'su dushundeccu tsu ti'tsse tsain'bitsse atapa'faya. \p \v 20 Tsequi a'tayi Jacobja ñotsse tsoña'chone afapa qquen su: \p —Poi israendeccu ñotsse tsoña'chone su'choma afaye in'jan'da tsu que'i inisema afapa qquen su'faya: ‘Cuintsu Chiga Quitsaja Efraín toya'caen Manasésnga tsonqquia'caen quenga'qque tsoñe.’ \p Tsa'caen tsu Israelja Manasésma ti'tsse'tssia've Efraínma afa antte. \v 21 Omboe Joséma su: \p —Que canjan, paye gi tson'jen. Tsa'ma Chiga tsu quei'ccu can'jemba toequi que tayopi'su coenzandeccu'ye canse'cho andeni angaya. \v 22 Toya'caen quenga gi que antiandeccuma ti'tsse'tsse afe. Nane Siquem canqquema gi quenga afe, tsa amorreo aindeccui'ccu ña iyiccopa itsa'cho andema. \c 49 \s1 Pasa'pave Jacob afa'cho \p \v 1 Jacobja poiyi'cco tise dutssiyendeccuma ttu'sepa su: “Ñanga catse'faja ña que'inga condaye jai'ngae ma'caen daya'choma: \q1 \v 2 Ñanga catse'faja Jacob dutssiyendeccu. \q1 Catsepa paña'faja que yaya Israel su'choma. \q1 \v 3 \bd Rubén\bd*, que qui ña dutssi'ye coenza. \q1 Que qui ña quin'sui'ccu me'ttia'ye tetacho naqquia'caen ña quin'sui'ccu aisheve isu'cho. \q1 Que qui o'tie joccapitssipa osha'choma oshacho. \q1 \v 4 Tsa'ma ja'ñota qui tsa'cambi. \q1 Jongoesu shave'pa'caen qui injansembe injangae tsincon. \q1 Nane tsa'camba qui ña ambian'choi'ccu ña ana'jen'chonga ccuipa egae tsincon. \q1 \v 5 \bd Simeón\bd* toya'caen \bd Levíta\bd* tsu antianaccu. \q1 Tise'pa matichija faesuma dañoñe'ñi tson'jen'cho. \q1 \v 6 Minga'ni'qque gi tise'pa tsa'onga fae'ngae boye in'jambi. \q1 Nane iyicca'yepa qui aindeccuma fi'tti'fa. \q1 Aqquia injanga iyicca'yepa qui vaura tsu'ttema uccasho'fa. \q1 \v 7 Ega tsu. Ñoa'me ega tsu que'i ttesia'caen iyicca'ye'fa'choja. \q1 Ña gi que'ima metsse attufaeña poi Israel andeni canse'faya'chove. \q1 \v 8 \bd Judá\bd*, que antiandeccu tsu quema ñotsse in'jamba afa'faya. \q1 Tsifoye indipa patsuqquia'caen qui quema iyiccayesundeccuma patsuya. \q1 Ñoa'me que antiandeccu'qque tsu quenga ccarupa dyai'faya. \q1 \v 9 Queta qui ttesi du'shua'can. \q1 Que indipa an'choma catipa ansundepa ccuipa ronda'je. \q1 Nane rande ttesia'caen qui andenga ccui. \q1 Tsa'caen ccui'ninda, ¿majan tsu quema noñangiaña? \q1 \v 10 Ni majañi'qque tsu Judá manda'je'choma itsaya'bi. \q1 Ni tise tiveni an'bian'cho coen quini'ccoma'qque itsa'faya'bi tsa quini'cco na'su jiya'ngae. \q1 Tsama tsu poi canqquesundeccu paña'faya. \q1 \v 11 Tsa tsu tise boro du'shuma ofatsajanga tandaña. \q1 Tise ondiccu'jema tsu vinoi'ccu ma'ppaña. \q1 Nane bochoatsaja tsa'ccui'ccu tsu cashiya. \q1 \v 12 Tise tso'feta tsu vinoma ti'tsse si'an. \q1 Tise tte'ttoja vaura chochoma ti'tsse tototssi. \q1 \v 13 \bd Zabulón\bd*da tsu mar otafani canseya. \q1 Tse'tti tsu barco ccattufa'je'ttiya. \q1 Nane tise ande utufaja Sidón andepi nepiya. \q1 \v 14 \bd Isacar\bd*ta tsu andu'choma andu'su boro'can. \q1 Tise ñofaje'cho tsu oveja ttuccu enttinge. \q1 \v 15 Nane ande ñotssiama attepa tseni ño'faye ñotssimanda tise sepaccoma canjaen andupa angaye. \q1 Ni poini afambe'yi tsangae sema'suve da. \q1 \v 16 \bd Dan\bd*da tsu tise aindeccuma mandaya fae'ngae faesu Israe'su aindeqquia'caen. \q1 \v 17 Toya'caen Danda tsu iyoa'caen tsoña. \q1 Nane iyo tsaiquini tsu ccui cavayo tsu'ttema sinttuye cuintsu tsani dyai'suja amppiye. \q1 Tsa'caen tsu Danjan patsuya. \q1 \v 18 Ña Na'su, ¡ronda'je qui que ñama ccushaeñe! \q1 \v 19 \bd Gad\bd*manda tsu sundarondeccu iyiccoye ji'faya. \q1 Tsa'ma omboe tsu tiseja patsupa mandiaña. \q1 \v 20 \bd Aser\bd*ta tsain'bitsse panme an'biamba nasundeccunga'qque anqque'suma afe'jeya. \q1 \v 21 \bd Neftalí\bd*ta tsu shan'ccoa'caen opatsse jacan. Tise dushundeccu'qque me'detssi'fa tsu. \q1 \v 22 \bd José\bd*ta tsu quini'cco na'en otafani ccutsupa ñotsse namba ttuccu ccafanga'qque furiqquia'can. \q1 \v 23 Battittiansundeccu tsu tisema chi'gapa noñangiamba pa'cco a'ta battittian'jen'fa. \q1 \v 24 Tsa'ma Joséja tise tive quin'amba oyambitsse tise battittianccuma indipa poini battittian'jen. \q1 ¡Ñotssi tsu Jacobmbe Chiga Osha'choma Oshacho'cho! \q1 ¡Ñotssi tsu coira'sumbe inise. Tise tsu israendeccuma angacan! \q1 \v 25 José, ¡ñotssi tsu que yaya'yembe Chiga! Tsa tsu quema fuiteya. \q1 Tsa Chiga Osha'choma Oshacho'cho tsu quema ñotsse tsoña'chone afaya. \q1 ¡Nane sefaccone tsu quema ñotsse tsoña! \q1 ¡Mar tsosine'qque tsu quema ñotsse tsoña! \q1 Toya'caen quema ñotsse tsonsi tsu que'su pushesundeccuja tsain'bio du'shuve isupa chochoemba coeña'faya. \q1 \v 26 Ña que yayata gi ña yaya'ye ñama ñotsse tsoña'chove su'choma ti'tsse quema ñotsse tsoña'chove afa'je. \q1 Nane Chiga Joséma tise antiandeccu'ye ttu'sesi tsu ccotta'cco sefaya'ngae va ñotsse tsoña'cho su'choja José aindeccunga tsoña. \q1 \v 27 \bd Benjamín\bd*da tsu putsa'su ain'can. \q1 Nane sinte tise indi'choma amba sime tise an antteye'choma attufaen.” \p \v 28 Vandeccu tsu Israel aindeccu'su doce naccu. Toya'caen tsa'caen tsu tise'pa yayaja poiyi'cco tise dutssiyendeccunga tise'pa jai'ngae ma'caen daya'chove afa. \s1 Jacob pa'cho \p \v 29 Fae a'ta Jacobja tise dutssiyendeccunga qquen manda: \p —Ca'tsa tsu ña paya'cho nepiji. Ña pa'ninda ña tayopi'su coenzandeccuyi'ccu pporotsse ñama'qque a'tu'faja. Nane hitita'su a'i Efrón ande'su fattocco changonga ñama a'tu'faja. \v 30 Tsa tsu Macpela fattocco chango Mamre canqque isevetsse Canaán andeni. Abraham'ye tsu tsa fattocco chango, toya'caen tse'tti'su andema'qque Efrómbema chava tise aindeccuma tsanga atu'jeye. \v 31 Tse'ttinga tsu a'tu'fa Abraham, tise pushe Sarama'qque, toya'caen Isaac, tise pushe Rebecama'qque. Toya'caen gi ña'qque tse'ttinga Leama a'tu. \v 32 Tsa ande toya'caen tsa changota tsu hititandeccuma chava'cho. \p \v 33 Jacobja tsa'caen tise dutssiyendeccunga condase nanimba ccase ana'jen'chonga ccuipa pa. \c 50 \p \v 1 Tsa'caen pasi Joséja tise yaya ai'voma munsimba i'namba mocha. \v 2 Omboe tise mandasi sejesundeccuma manda cuintsu tise yaya Israel ai'voma tseni'su balsa'mo ñome'bai'ccu onjoen'faye junde congonsa'ne. Tsa'caen mandasi tsa'caen tsu tson'fa. \v 3 Nane tsa'caen pa'chombe ai'voma onjoeñe cuarenta a'ta tsa balsa'mo ñome'bai'ccu onjoen'jeña'cho. Nane tsa'caen tsu injienge. \p Tsonsi egiptondeccuja setenta a'ta pa'cco Israelne i'na'fa. \v 4 Ina'jen'cho pasapa Joséja faraón tsa'o'su joccapindeqquiama qquen su: \p —Que'ija ñama ñotsse in'jan'da chigáne faraónga qquen conda'faja: \v 5 ‘Ña yayaja tise paya'cho nepiji tsu ñama su cuintsu ñajan ñoa'metsse su'choma afaye tise in'jan'chove tsoñe. Nane tiseja atu'ttima Canaán andeni tayo ñoñamba tseni a'tuyeye in'jansi gi ñoa'metsse su'choi'ccu tsa'caen tsoñe su. Tsa'camba gi iñajan chigáne ñama antteja ña yayama atu'ngaye. Japa mangae a'tu nani'da gi ccase vani jiya.’ \p \v 6 Pañamba faraónjan su: \p —Jujú, japa que yayama atungaja tise iñajanqquia'caen. \p \v 7 Faraón anttesi José tise yayama a'tu'su jayisi poiyi'cco faraónma shondosundeccu, Egipto ande'su coenzandeccu'qque Joséma fuiteye ja'fa. \v 8 Toya'caen Jacob dutssiyendeccu, nane José tsa'o'su aindeccu, José antiandeccumbe aindeccu'qque jaja'fa. Gosén andenijan jo'su dushundeccu toya'caen tise'pa aiña'chondeccuveyi cati'fa. \v 9 Toya'caen faesu aindeccu'qque qquitssa'je'cho carongae majanda cavayongae japa tsain'bio a'i tsu Joséma fuite'fa. \v 10 Jordán na'ema chiga sombo'jefanga Atad trigo ttonoma qquesho'je'ttinga nepipa ñoa'me ñombi'yepa i'nañe ashaen'fa. Nane tse'ttinga tsu Joséja tise yaya pa'chone asi'ttaemba siete a'ta pa'cco ñombi'ye. \p \v 11 Tsa'caen i'na'fa'choma attepa tse'tti'su canjaen'su cananeondeccuja su'fa: “Nane egiptondeccuja tise'pa'su joccapitssia pasi tsa'caen i'namba a'tu'fa.” Tsa'caen supa tse'ttima inisian'fa Abed-mizraim, “Egiptondeccu ñombi'ye'tti” qquen suye. Tse'tti tsu Jordán na'ema chiga sombo'jefa. \p \v 12 Tsa'caen tsu Jacob dutssiyendeccuja pa'cco tise'pa yaya iñajan'choma tson'fa. \v 13 Nane Canaánni angapa Macpela ande'su fattocco changonga a'tu'fa. Abraham tayoe tise aindeccuma atu'jeya'chove tsa fattocco changoma hitita'su a'i Efrómbema chava'chonga tsu Jacobma'qque a'tu'fa. Tsa ande toya'caen changota tsu Mamre canqquema chiga sombo'jefani. \v 14 Tise yayama a'tu nanimba Joséja tise antiandeccui'ccu toya'caen poiyi'cco tisei'ccu jacansundeccu'qque toequi Egiptoni ji'fa. \s1 José condase tise antiandeccui'ccu \p \v 15 Tsa'caen Jacob pasi José antiandeccuja qquen in'jan'fa: “Isha tsu ja'ñonda Joséja ingima chi'gapa ccane'qque ingi tisema egae tsonqquia'caenjan tsoña.” \v 16 Tsa'caen asi'ttaemba faesuma manda'fa cuintsu Josénga japa qquen condaye: “Toya pambi'te tsu que yayaja ingima manda \v 17 quenga qquen suye: ‘Quema gi iñajan chigáne que antiandeccu egae tsincon'choma aqque'papa ñoquija. Nane ñoa'me tsu tsendeccu quema egae tson.’ Tsa'caen su'chosi gi quema iñajan'fa ingi egae tsincon'choma aqque'paja. Nane ingita gi que yayambe Chigama shondosundeccu.” \p Tsa'caen su'fa'choma conda'fasi pañamba Joséja i'na. \v 18 José ina'jen'ni ñoa'me tise antiandeccu'qque jipa andenga camba'jui'ccu puntssan ccuipa qquen su'fa: \p —Que canjan, va'tti qui ingima an'bian tsangae quembe semasundeccuve. \p \v 19 Tsa'ma Joséja tise'panga su: \p —¡Dyombe can'faja! Ñajan Chigambi gi injama'choma somboeñe. \v 20 Que'ita qui ñama egae tsoñe in'jan'fa. Tsa'ma Chiga tsu tsa ega'ye cambiamba ñotssiave canjaemba tsain'bio a'ima ccushaen, ingi ja'ño a'ta atteqquia'caen. \v 21 Tsa'cansi dyombe can'faja. Ña gi anqque'suma afe'jeya que'inga toya'caen que'i dushundeccunga'qque. \s1 José pa'cho \p \v 22 José toya'caen tise yaya Jacob dutssiyendeccu'qque bo'tsse Egipto andeni canse'fa. Joséja ciento diez canqque'fave cansepa \v 23 tise dutssi'ye Efraíne tercer omba'su dutssi'yema'qque atte. Toya'caen Manasés dutssi'ye Maquirmbe dushundeccuma'qque tsu attepa mende'je. \p \v 24 Fae a'ta Joséja tise antiandeccunga su: “Re'ricco tsu shaca ña paya'cho. Tsa'ma Chiga Quitsa tsu jipa que'ima fuite'jeya. Toya'caen tise tsu va ande'ye que'ima somboemba Abrahamnga, Isaacnga, toya'caen Jacobnga afeye su'cho andenga que'ima angaya.” \v 25 Tsa'caen supa Israel dutssiyendeccuma su cuintsu ñoa'metsse su'choi'ccu tise in'janqquia'caen tsoñe qquen su'faye: “Ñoa'me gi su Chiga Quitsa jipa tsu fuiteya. Tsa'caen ashaensi jayi'ta ña tsu'ttama'qque somboemba anga'faya'cho.” \p \v 26 Joséja ciento diez canqque'fave an'biamba Egiptoni pa. Tsa'caen pasi tise ai'voma tseni'su balsa'mo ñome'bai'ccu onjoemba cafonga ppiña'fa.