\id GAL - Cofan Bible (NT with OT portions) [con] (Ecuador) -2012 bd \h Galacia'su \toc1 Galacia'su a'inga Pablo tevaen'cho \toc2 Galacia'su \toc3 Ga \mt1 Galacia'su \mt2 a'inga Pablo tevaen'cho \c 1 \s1 Chigambia'cho \p \v 1 Ña Pablo gi Jesúsne afa'su. Jesúsne afa'suve a'ija ñama ttu'se'fambi ni ñama tsa'caen moen'fambi. Tsa'ma Jesucristo ñama ttu'sepa moen. Chiga Quitsa Jesúsma pa'cho'ye ccase qquendyaemba ñama ttu'sepa moen. \v 2 Ñajan poiyi'cco ñai'ccu can'jensundeccui'ccu que'i Galacia'su Jesúsve in'jamba bo'fa'chodeccunga tevaemba gi chigambian'fa. \p \v 3 In'jan gi cuintsu Chiga Quitsa Na'su Jesucristo'qque osha'cho ñotssiama que'inga afesi ñotsse opatsse canse'faye. \v 4 Na'su Jesucristoja tisuma afepa ingi egae tsincon'choma joqquitssiañe tsu pa. Nane ja'ño'su aindeccu egae tsincon'cho'ye Tiseja tsa'caen ingima ccushaen. Chiga ingi Quitsa tsu tsa'caen in'jan. \v 5 Chigaja ñoa'me'qque ti'tsse'tssia. Tsangae tsu Tiseja ti'tsse'tssia. \p Tsangaeyi. \s1 Me'i'on tsu faesu condase'chove \p \v 6 Que'i tayo faesu condase'choma in'jansi pañamba gi ñoa'me dyojo'cco. Nane Chigaja Cristo in'jan'choi'ccu que'ima ttu'sesi qui ja'ño Tisema cati'je. Tsa faesu condase'choja aqquia'a tsu. \v 7 Tansi fae ñoa'me Chigane condase'choyi tsu jin. Tsa'ma majan a'i que'ima noñangiamba va Jesucristone Ñotsse Condase'choma cambiañe in'jan'fa. \v 8 Ñama ñotsse paña'faja. Majan a'i ingi tayo ñotsse condase'choma ccaningae candusia'ninda, cuintsu Chigaja tsa a'ima tsangae vanaenjan. Nane ingi, toya'caen sefani'su shondo'su'qque, tsa'caen ccaningae candusia'ninda, cuintsu ingima'qque tsangae vanaenjan. \v 9 Tayo gi tsa'caen que'inga condasepa ja'ño'qque ccase que'inga condaya: Majan a'i ingi tayo ñotsse condase'choma ccaningae candusia'ninda cuintsu Chigaja tsa a'ima tsangae vanaenjan. \p \v 10 ¿Ñanda ti gi a'i ñotsse su'chove tta'tta? Me'i. Aqquia Chiga ñotsse su'chove gi tta'tta. ¿A'i in'janqquia'caen ti gi tson'jen? Me'i. A'i in'janqquia'caen tson'choecan'da ñajan Cristove afa'sumbiye'can. \s1 Pablo Jesúsne afa'suve da'cho \p \v 11 Faengasundeccu, ñotsse paña'faja. Va ña que'inga condase'chota tsu a'i tisu injama'choi'ccu somboembi'choa. \v 12 A'inga vama atesumbipa Cristo ñanga attiamba atesian'choi'ccu gi atesu. \p \v 13 Tayoe ñajan israendeccu in'janqquia'caen gi in'jan. Tayo qui paña'fa ña tsa'caen in'jamba ma'caen tsincon'choma. Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccuma gi panshaen quia'me noñangian, osha'ta tsa in'jan'choma tsangaeyi pasaeñe. \v 14 Israendeccu in'jan'chove gi tsain'bio ña faengasundeccuma ti'tsse pan'shantsse in'jan. Tsa'caen gi ñajan quinsetsse ingi tayopi'su coenzandeccu nafattian'fa'choma in'jan. \v 15 Tsa'ma toya ñame meinte Chigaja ñama in'jamba ttu'se. Ñama ttu'sepa ja'ño Tiseja in'jamba \v 16 Tise Dutssi'yema ñanga attian, cuintsu ñajan israembindeqquianga japa Tisene candusiañe. Tsa'caen ñanga attiansi gi faesu a'ima iñajampañambi. \v 17 Ni Jerusaléni jambi gi tayo'su Jesúsne afasundeccui'ccu condaseye. Tsa'ma junde Arabia andeni'su a'i menia japa can'jembayi omboe toequi Damasco canqqueni ji. \p \v 18 Tsomba tres canqque'fa pasasi gi Jerusaléni japa Pedroni can'su ja. Tisei'ccu gi dos avujaqui pa'cco can'jen'ma \v 19 cca'i Jesúsne afasundeccuma attembi. Nane Na'su Jesús quinshin Santiagoma gi atte. Tsa'ma faesumajan me'i. \v 20 (Chiga pa'tssima atesusi gi tansintsse que'inga tevaen'jen.) \p \v 21 Omboe gi Siria andeni japa Cilicia andeni'qque ja. \v 22 Judea'su Cristove in'jamba bo'fa'chondeccuja toya ñama cachuimbe'yi \v 23 aqquia tsosinai'ccuyi qquen paña'jen'fa: “Tsa tayoe ingi in'jan'choma tsangaeyi pasaeñe in'jamba noñangian'su tsu ja'ño Jesúsve in'jamba tisene candusian'jen.” \v 24 Tsa'caen pañamba avujapa ñane Chigama ñotsse afa'fa. \c 2 \s1 Pablo'qque Jesúsne afa'su \p \v 1 Tsonsi catorce canqque'fa pasasi ñajan Bernavéi'ccu ccase Jerusaléni ja. Titoma'qque gi ttu'sepa anga. \v 2 Chiga ñama in'jaemba mandasi gi ja tisu israembindeqquianga Cristone candusian'jen'choma condaseye. Tsa'caen japa gi ti'tsse joccapitssiandeccui'ccuyi bopa condase. Aqquia injanga candusiamba ti'tsse tsa'caen candusiansa'ne gi dyopa tise'pai'ccu condase. \v 3 Ñai'ccu jacan'su Titoja griego tsu. Chhiyitevaembi'choa tsu. Tsa'ma joccapitssiandeqquiaja tisema chhiyitevaeñe manda'fambi. \v 4 Nane majan afopa'cho Jesúsve in'jan'chondeccu afopoemba ingi'ccu fae'ngae ca'nimba tsa'caen mandaye in'jan'fa. Ingija Cristove in'jamba gi tayo'su manda'cho'ye ccusha'fa. Tsa'ma tsendeccuja ccusha'choma se'pipa toesu manda'choma ccase ingi in'jañe tsu in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba Titoma chhiyitevaeñe su'fa. \v 5 Tsa'ma ni re'riccoeyi qquen gi tise'pa su'choma paña'fambi. Nane In'jan'fa gi que'ija Chiga ñotsse condase'choma pañamba tansintssia've an'bian'faye. \p \v 6 Toya'caen joccapitssiandeqquiaja ñama ti'tsse manda'fambi. (Nane tise'paja joccapitssia qquen su'fasi in'jambi gi. Tsa'ma Chiga poiyi'ccoma attesi fae'ngatssi'fa tsu.) \v 7 Tsendeccuja ti'tsse mandambipa qquen tsu in'jan'fa: Chiga Pedroma in'jaemba mandasi tsu Pedroja va ñotsse condase'choma israendeccunga condase. Tsa'caeñi Chigaja Pabloma'qque in'jaemba mandasi tsu israembindeqquianga condase, qquen tsu in'jan'fa. \v 8 Nane Chigayi tsu Jesúsne afa'suve in'jaen'su. Pedromajan israendeccunga condaye in'jaemba ñamajan israembindeqquianga condaye in'jaen. \p \v 9 Tsa'cansi Santiago, Pedro, Juan'qque Cristove in'jan'cho a'i nasundeccu qquen su'chondeccu, ingija tise'pa'caen Chiganga injaeñemba fae sema'baveyi semasundeccu qquen in'jamba tivei'ccu ingima chigambian'fa qquen canjaeñe. Tsa'caen chigambiamba tise'paja israendeccuma candusian'jemba ingimajan moen'fa israembindeqquianga candusian'faye. \v 10 Toya'caen tsu in'jan'fa ingija aqque'pambe'yi mendeqquiama fuite'faye. Nane tsa'caen fuiteye tayo in'jamba gi toya tsa'caen fuite'je. \s1 Pabloja Antioquíani Pedroma iyu'u \p \v 11 Tsa'ma Pedro Antioquíani jisi gi tisema cambajunaccu iyu'u. Nane tiseja egae tsomba shacaensi gi tisema iyu'u. \v 12 Majan a'i Santiagone toya jimbi'te Pedroja israembindeqquiai'ccu fae'ngae an'jen. Tsa'ma tsendeccu jisi Pedroja chhiyitevaeñe in'jan'chondeccu tisema afase'fasa'ne dyojopa israembindeqquiai'ccu fae'ngae an'jen'cho antte. \v 13 Tsa'caen tsonsi cca'i ingi'su Jesúsve in'jan'cho israendeccu'qque Pedroa'caeñi dyopa antte'fa. Nane Bernavé'qque tsa'caen dyopa antte. \v 14 Tsendeccuja tsa'caen tsomba Chiga tansintsse condase'choma tansintsse tson'fambi. Tsama attepa gi poiyi'ccoma canjaeñe in'jamba Pedroma su: “Queja israe'su, tsa'ma israe'su in'jan'choma qui cati. Tsa'caen catipa israembindeqquia'caen canse'ta ¿ma'caen qui queja israembindeqquiama manda cuintsu israendeqquia'caen canse'faye?” \s1 Cristoveyi in'jamba ccusha'faya'cho \p \v 15 Ingija israendeccu. Ingi yayandeccu'qque israendeccu tsu. Nane israembindeqquia'caen egae tsinconsundeccumbi gi. \v 16 Tsa'ma in'jan'fa gi, a'ija Moisés manda'choma tson'fambi ño'ame daya'choe. Nane Jesucristove in'jamba tsu ño'ame daya'cho. Tsa'cansi gi Cristo Jesúsve in'jan'fa ño'ame daye. Nane manda'choma nani qquen tson'an'qque ño'ame da'faya'bi qquen in'jamba gi Cristove in'jan'fa. Me'i'on tsu a'i manda'choma pañamba tsomba ccushaya'chove. \p \v 17 Ño'ame daye in'jamba Cristove in'jansi, ¿osha'cho ingi egae tsincon'cho atteye'ninda ti “Cristo tsa'caen tsincoñe ingima manda” qquen in'jaña'cho? ¡Me'i! \v 18 Tsa'ma toe manda'chove ccase in'jamba canse qquen tson'da gi ccase egae tsincon'suve da. \v 19 Ñoa'me gi manda'choma pañamba paqquia'caen oshambi. Tsa'cansi tsu manda'choja ja'ño ñama mandaye oshambi. Tsa'ma ja'ñonda gi Chigama pañamba canse. \v 20 Cristoi'ccu gi fae'ngae avuja'cconga otiyepa paqquia'caen pa. Tsa'camba ñajan ja'ño cansembisi, Cristo tsu ñani canse. Tsa'ma ñajan toya ai'vopa can'jen'ma Chiga Dutssi'yeve in'jamba gi ñoa'me canse. Tiseja ñama in'jamba tisuma afe ñama ccushaeñe. \v 21 Chiga tsa'caen ñanga ñotsse tsonsi in'jambi gi tise ñotsse tson'choma chi'gaye. Nane manda'choma pañamba ccushaya'cho jinchoecan'da ñoa'me tsu Cristoja aqquia paye'can. Tsa'ma tsa'cambi tsu. \c 3 \s1 ¿Ma'caen tsu ccushaya'cho? \p \v 1 Galaciasundeccu, ñoa'me injamambi'fa qui. ¿Majan tsu que'ima afopoemba in'jaen que'i in'jan'choma catiye? Jesucristo avuja'cconga pasi tsane gi tansintsse condase'fa cuintsu que'i tansintsse paña'faye. \v 2 Ña que'ima qquen iñajampaña: ¿Moisés manda'choma pañamba tsomba ti qui Chiga Qquendya'pama isu'fa? Me'i. Tsa'ma ñotsse condase'choma pañamba qui Chiga Qquendya'pama isu'fa. \v 3 ¿Ñoa'me ti qui que'ija sumbi'fa? Chiga Qquendya'pa que'ima ccushaensi ¿ja'ñonda ti qui manda'choma tson'faya'cho ño'ame daye? \v 4 Cristove in'jamba osha'chone vanamba ¿aqquia injanga ti qui ja'ño tsama cati'fa? Me'i. Ñajan que'i tsa'caen tson'faye in'jambi. \v 5 Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu que'ima in'jaemba Tise osha'choma que'inga canjaen'jen. ¿Que'i manda'choma pañasi ti Chigaja tsa'caen que'ima in'jaen? Me'i. Tsa'ma que'i ñotsse condase'choma in'jansi tsu tsa'caen tson'jen. \p \v 6 Tsa'caen tayopi'su Abrahamjan Chigave in'jansi Chigaja su: “Que qui ño'a.” \v 7 Tsa'cansi poiyi'cco majan Chigave in'jan'chota Abraham dutssiyendeccu tsu. \v 8 Tayopi Chigaja israembindeqquia jai'ngae ccusha'faya'chone in'jamba tsa ñotsse condase'choma Tise Tevaen'jenga conda. Nane israembindeqquia Tise've in'jamba ño'ame da'faya qquen in'jamba Chigaja Abrahamnga tayopi qquen conda: “Que'ye tsu poi ande'su aindeccu ti'tsse avujatssi canse'faya.” \v 9 Abrahamjan Chigave in'jamba avujatssi tsu. Tsa'cansi tsu Chigave in'jan'chondeccu fae'ngae tsa Chigave in'jan'cho Abrahami'ccu avujatssi'fa. \p \v 10 Nane poiyi'cco majan manda'choma pañamba ccushaye qquen in'jan'chondeccu tsu ñoa'me tsangae qque'faya. Tayo tsu tevaen qquen su'choma: “Majan va manda'choma pañamba pa'ccoma tsombi'ta ñoa'me tsu tsangae qque'faya.” \v 11 Tsa'cansi gi in'jan'fa me'i'on tsu majan a'i pa'cco manda'choma tsonsi Chigaja tisene: “Queja ño'a” qquen suya'chove. Tsa'ma Chiga Tevaen'jen tsu su: “Majan Chigave in'jamba ño'ame da'choja ñoa'me tsu canse'faya.” \v 12 Nane manda'choma nanimba ccushaye, qquen in'jan'chota tsu Cristove in'jamba ccusha'cho'cambi. Chiga Tevaen'jen tsu tsane su: “Majan manda'choma pañamba pa'ccoma metsse nani'da tsu ccushaya.” \p \v 13 Majañi'qque naniñe oshaya'bipa poiyi'cco tsu Chigane shacapapa catiye'faya'cho. Tsa'ma Cristoja tsa shacama tisunga isu, Chiga Tevaen'jen suqquia'caen, “Quini'cconga dusiamba fi'tti'cho a'ita tsu catiya'cho.” \v 14 Cristo tsu ingine catiye'chove da, cuintsu tise've in'jamba ccusha'faye. Tise ccushaen'choi'ccu tsu israembindeqquia'qque fae'ngae ingi'ccu Abraham isuya'cho Chiga Qquendya'pama isu'faya. \s1 Chiga manda'cho tsu omboe afe'cho \p \v 15 Faengasundeccu, a'i tson'jenqquia'caen gi que'inga condase. Fae a'i tise in'jan'choma tevaen'jenga tevaemba firmasi cca'ija tsama cambiañe ni fi'ttiye osha'fambi. \v 16 Tsa'caen Chigaja Abrahamnga, tise dutssi'yenga'qque jai'ngae tsoña'chone condase. Nane dutssiyendeccu qquen condambi tsu tsain'bio a'i qquen suye. Tsa'ma Dutssi'ye qquen tsu conda. Nane fae'ccoeyi tsu conda. Tsaja Cristo tsu. \v 17 Tsa'cansi gi ñajan su: Tayopi Chigaja Abrahamnga jai'ngae tsoña'chone tansintsse conda. Omboe cuatrociento treinta canqque'fa Tise manda'choma'qque afa. Tsa omboe afa'cho o'tie afa'choma fi'ttiye oshambi. Toya tsu Chiga o'tie afaqquia'caen tsoña'cho. \v 18 Nane a'i Chiga su'choma isuye in'jamba manda'choma pañamba tsomba isu'choecan'da ñoa'me tsu Chiga aqquia afe'biye'can. Tsa'ma Chigaja Abrahamnga aqquia afeye qquen supa tsa'caen tsu tson. \p \v 19 Tsa'ca'nijan ¿micoñe tsu Chigaja manda'choma afa? Nane Tise tayoe su'cho Dutssi'ye jiya'ngae Chigaja manda'choma'qque afa'je cuintsu a'i atesu'faye tise'pa egae tsincon'choma. Chiga sefacconi'su shondosundeccuja manda'choma Moisésnga afa'fasi Moisésja aindeccunga condase. \v 20 Tsa'ma Chigaja Abrahamnga jai'ngae tsoña'chone condasepa cca'ima mandambi cuintsu tisenga condaseye. Nane Chigaja fae'ccoyi tsu. Tansintsse cambajunaccu Abrahamnga condase. \s1 Chiga manda'choja maestro'can tsu \p \v 21 Qquen susi ¿manda'chota ti Chiga ñoa'me su'choi'ccu poini ccofettacco'je? Me'i. Manda'choi'ccuyi a'ima ccushaeña'choecan'da tsa'caen tsu Chigaja mandaye'can cuintsu a'i ño'ame da'faye. \v 22 Tsa'ma Chigaja su majan Jesucristove in'jamba tsu ño'ame da'faya. Tsa'cansi Chiga Tevaen'jen tsu tansintsse conda egae tsincon'choja poiyi'cco a'ima indiqquia'caen tsu an'bian. Tsa'ma majan Jesucristove in'jamba tsu ño'ame da'faya. Tsendeccuyi tsu Chiga tayoe su'choma isu'faya. \p \v 23 Toya Jesucristo jimbi'te Chiga manda'cho tsu ingima coirapa an'bian cuintsu jai'ngae bove ñotsse in'jamba ccusha'faye. \v 24 Nane du'shuma an'biamba atesianqquia'caen manda'choja ingima atesian Cristo toya jimbi'te. Tise jisi gi Tise've in'jamba ño'ame dapa ccusha'fa. \v 25 Nane ja'ño Cristo tayo jisi manda'choja ingima atesiambi. Ingima coira'je'cho tayo pasa. \p \v 26 Ja'ño Cristove in'jamba qui Jesucristoi'ccu fae'ngae jincho'fa. Poiyi'cco qui Chiga dushundeccu'fa. \v 27 Nane poiyi'cco que'i majan Cristove in'jamba fetiye'ta ondiccu'jema ondiccuqquia'caen qui Cristoma ondiccupa tisia'caen da'fa. \v 28 Ja'ño ni israendeccu, ni israembindeqquia jimbi. Ni patrónpa ni patrónme mendeqquia jimbi. Ni tsandie ni pushesuve qui attu'faen'fambi. Tsa'ma que'i poiyi'cco qui fae'ccoyi'fa Cristo Jesús a'ive dapa. \v 29 Toya'caen que'ija Cristombe a'i'ta ñoa'me qui Abraham dutssiyendeccu. Osha'cho Chiga tise'panga afeya'choma que'i'qque isu'faya. \c 4 \p \v 1 Toya'caen gi su: Tise yaya afeye supa pasi du'shuja osha'cho tise yaya an'bian'choma tsu jai'ngae isuya. Tsa'ma tise toya chuite osha'choma an'bia'ma toya isumbipa ñoa'me sema'suma bove ñotssimbi tsu. \v 2 Nane coirasundeccu, angacansundeccu'qque tise yaya manda'cho a'tangae tisema manda'je. Tsequi a'ta napisi osha'choma tsu isuya. \v 3 Tsa'cañi tsu ingi'qque. Ingija toya du'shua'caen Chigave in'jambipa gi va ande'su a'i in'jamba manda'choma paña'fa. Tsama pañamba osha'chove tson'jen'fa osha'ta tisu ccushaye. \v 4 Tsa'ma tseyi Tise in'jan'cho a'ta napijisi Chigaja Tise Dutssi'yema va andenga moen. Israe'su pushesu isusi tsu israe'suve da. Cca'i israendeqquia'caen tise'qque manda'choma pañamba canseye ji. \v 5 Nane ingi manda'choma pañamba canseya'cho qquen in'jan'chondeccuma ccushaeñe tsu tsa'caen dapa ji. Ingima tsa'caen ccushaensi gi ñoa'me Chiga dutssiyendeccuve da'fa. \p \v 6 Tsa'caen da'fasi Chigaja Tise Dutssi'yembe Qquendya'pama'qque que'i injama'chonga moen. Tsa'caen moensi que'ini can'jemba que'ima in'jaen cuintsu Chigave in'jamba, “Ingi Yaya” qquen su'faye. \v 7 Chiga tsa'caen tsonsi que'ija ja'ño semasundeqquia'cambi qui. Ñoa'me Tise dutssiyendeccuve qui da'fa. Tsa'caen dapa qui dutssi'yenga afe'choma isu'faya. \s1 Pablo ñombi'ye'cho \p \v 8 Tayopi, que'i toya Chigave in'jambi'te, faesu chiga'ca'ma qui in'jamba paña'fa. Tsa que'i in'jan'choja ñoa'me chigambi tsu. \v 9 Tsa'ma ja'ño qui ñoa'me Chigama in'jan'fa. Nane bove ñotsse su'cho tsu, Chigaja ja'ño que'ima in'jan. Tise tsa'caen que'ima in'jansi ¿micomba qui ccase va ande'su a'i in'jamba manda'choma paña'fa? Barembi tsu a'i manda'choja. Ñoa'me tsu que'ima fuiteye oshambi. ¿Ccase ti qui toe manda'choma na'siamba vaná canseye in'jan'fa? \v 10 Chigama ñoquiañe qquen in'jamba qui majan a'ta, majan ccovu, majan fiesta, majan canqque'fave'qque injan'jen'fa. \v 11 Ñama qui dyoña'jen. ¿Aqquia ti ñajan que'ima candusiamba atesian? \p \v 12 Faengasundeccu, ñajan que'ia'caen dasi chigáne ñanga ma'de'faja. Ña que'i'ccu can'jensi qui ñama chi'ga'fambi. \v 13 Tayo qui atesu'fa ñajan me'ttia'ye que'ini jipa paji'a'qque Cristone ñotsse condase'choma candusian. \v 14 Ñajan ñoa'me dyo'oe pajisi qui ñama mende'yepa chi'ga'fambi ni cati'fambi. Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondo'suma cachuiqquia'caen qui ñama in'jamba ansundian'fa. Nane Cristo Jesúsma in'janqquia'caen qui ñama in'jan'fa. \v 15 Que'i tsa'caen avujatssipa ¿micomba qui ja'ñojan ñai'ccu fae'ngae avujatssi'fambi? Ñoa'me gi in'jan ña que'i'ccu can'jensi qui ñama tsa'caen fuiteye osha'choecan'da que'i tso'fema'qque somboemba ñanga afe'faye'can. \v 16 Tsa'caen in'jansi ¿ja'ñojan ña que'inga tansintsse condasepa ñoa'me que'ima chi'ga, qquen ti qui in'jan'fa? \p \v 17 Va faesu atesiansundeccu que'inga ñotsse afa'je'fa. Tsa'ma injanga tsu tsa'caen afa'fa. Que'ima se'piye in'jan'fa ña atesian'jen'choma pañambe can'faye. Tsa'caen tsu in'jan'fa cuintsu que'i tise'pa atesian'jen'choveyi paña'faye. \v 18 Cca'indeccu tise'pa in'jan'cho ñotssisi que'ima ñotsse in'jamba ñotsse afaye tsu ñotssi. Tsa'ma poi a'ta –ña que'i'ccu can'jensi tsambi'ta can'jembisi– tsu tsa'caen ñotsse afaya'cho. \v 19 Ña in'jan'cho dushundeccu, chan aiye'jeqquia'caen gi ccase vana'jen que'ine. Vana'jemba gi vana'jeña que'i Cristoa'caen da'faya'ngae. \v 20 Ña que'i'ccu ja'ño can'jeñe osha'ninda bove ñotssiya tsu. Tsomba gi tevaembe'yi tansintsse cambajunaccu condaseccoye osha'faya. Ñoa'me ja'ño que'ine jongoesu qquen asi'ttaeñe gi atesumbi. \s1 Abraham dos pushene condase'cho \p \v 21 Que'i manda'choma pañañe in'jan'chondeccu, ñanga conda'faja. ¿Paña'fambi ti qui manda'cho su'choma? \v 22 Tseni tsu tevaen: Abrahamjan dos dutssi'yeve an'bian. Fa'eja tise'be sema'su pushesu Agar isu'cho. Faesuja tise pushe Sara isu'cho. \v 23 Sema'su pushesumbe du'shuja a'i in'jamba tsonsi isu'cho du'shu tsu. Tsa'ma tise pushembe du'shuja Chiga supa afesi tsa'caen isu'cho tsu. \v 24 Nane vaja condase'cho tsu, ingima atesiañe. Va dos pushesuja Chiga dos se a'i'ccu injancco'fa'chove tsu canjaen. Fae injancco'fa'chota tsu Sinaí Ccotta'cconga afapa manda'cho. Tsaja sema'su pushesu Agarcan tsu. Tiseja sema'su pushesusi tise dushundeccu'qque manda'choma pañamba sema'suve tsu da'fa. \v 25 Nane Agarja Arabia ande'su Sinaí Ccotta'ccoa'can tsu. Toya'caen tiseja ja'ño'su Jerusalén canqquea'caen tsu poiyi'cco israendeccu ma'caen tson'faya'choma canjaen. Agárja patrón mandasi sema'susi tise dushundeccu'qque patrón mandasi sema'jen'fa. Israendeccuma'qque tsa'caen manda'cho mandasi sema'jen'fa ccushaye qquen in'jamba. \v 26 Tsa'ma ingi sefacconi'su Jerusalén canqqueja ccaninga tsu. Tsenijan patrón mechoandeqquia tsu can'jen'fa. Sara'qque tsa'can tsu. Tiseja ingi chan'cansi gi ingi'qque patrónme mechoa canse'fa. \v 27 Nane qquen tsu Chiga tevaen'jenjan su: \q1 Avujatsse fundo'jeja, dusumbi pushesu. \q1 Queja, du'shuve me'cho cansepa, avujatsse settapoenjan. \q1 Tisuyi canjen'su pushesu tsu tsandu'pama ti'tsse'o dushundeccuve an'bian. \p \v 28 Tsa'cansi faengasundeccu, ingija Sara du'shu Isaac'can'fa gi. Patrón mechoa pushesumbe dushundeccu gi. Chiga susi isu'cho'fa gi. \v 29 Tsa'ma tayopija a'i in'jamba isu'cho du'shuja Chiga susi qquendya'pa isu'cho du'shuma se'pipa noñangian. Ja'ño'qque tsu tsa'cañi. \v 30 Tsa'ma ¿jongoe qquen tsu Chiga Tevaen'jenjan su? “Sema'su pushesuma joqquitssianjan tise du'shui'ccu. Tsambe du'shuja dutssi'yenga afe'choma isuya'bi. Patrón mechoa pushesumbe du'shuja tisuyi tsu dutssi'yenga afe'choma isuya.” \v 31 Tsa'caen tsonsi faengasundeccu, ingija sema'su pushesumbe dushundeccumbipa patrón mechoa pushesumbe dushundeccu gi. \c 5 \s1 Patrón mechoja avujatsse canse'faja \p \v 1 Cristoja manda'cho patrón'ñe ingima ccushaen cuintsu ccushapa tsa'caen canse'faye. Ccushaensi tsa'caen canse'faja. Tisuma ccase afejama manda'cho que'ima ccase indiqquia'caen mandasa'ne. \p \v 2 Ña Pablo gi que'inga su: Ja'ño que'i tisu ttonoma chhiyitevaemba ccushaye qquen in'janinda Cristoja que'ima ccushaeñe oshambi. \v 3 Nane ccase gi su: poiyi'cco tsandie majan ttonoma chhiyitevaen'da, pa'cco manda'choma tsu naniña'cho, ccushaye in'jan'da. \v 4 Manda'choma pañamba ño'ame daye qquen in'jamba qui tayo Cristo'ye tisupa joqquitssipa can'jen'fa. Chiga que'inga ñotsse afe'choma qui chi'gapa cati'fa. \v 5 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi Jesucristove in'jamba ronda'je'fa. Ronda'jesi Chiga ingima ño'ame tsonsi gi tsa'caen da'faya. \v 6 Chhiyitevaemba canjaen'cho, ni chhiyitevaembe can'cho'qque, tsu ingima ccushaeñe oshambi. Tansi Jesucristove in'jamba gi ccusha'fa. Nane Jesucristove in'jamba fuengasuma'qque ñotsse in'jan'choyi tsu ccushaeñe bare. \p \v 7 Que'i tsa'caen ñotssiama in'jañe ashaensi ¿majan tsu que'ima in'jaensi qui ja'ño ñotssia su'choma paña'fambi? \v 8 Nane Chigaja tsa'caen que'ima in'jaembi. Tiseja toya que'ima ttuse'je. \v 9 Nane cupana'cco re'riccoa pa'ccoma atapoenqquia'caen fae atesian'su poiyi'cco a'ima dañoñe osha. \v 10 Tsa'ma Na'su Jesucristo ñanga condasi gi atesu que'ija ña atesianqquia'caen qui in'jan'faya. Majan que'ima noñangia'ninda Chigaja tsambe injama'choma somboeña. Nane joccapitssia tsambi'ta utu'ccoama'qque tsu Chigaja tise injama'choma somboeña. \p \v 11 Faengasundeccu, majan afopa'cho tsu su'fa ñajan toya manda'cho mandaqquia'caen chhiyitevaemba ccushaya'chone candusian. Tsa'caen toya candusian'jen'ninda ¿ma'caen tsu ñama noñangian'fa? Ña tsa'caen candusian'choecan'da tsendeccuja iyicca'ye'fambiye'can tsu. Ni Jesús avuja'cconga ingi egae tsincon'choma joqquitssian'chone'qque tsu zucco'fambiye'can. \v 12 Ñoa'me gi in'jan que'ima noñangiansundeccuja cuintsu tisupama chhiyicatiqquia'caen que'i'ye tsangae joqquitssi'faye. \p \v 13 Tsa'cansi tsu, faengasundeccu, Chigaja que'ima ttu'se cuintsu manda'cho'ye ccushapa canse'faye. Tsa'ma tsa'caen patrón mechoe dapa injanga egae tsincon'fajama. Tisupapora ñotsse injanccopa fae'ngae fuitecco'faja. \v 14 Ñoa'me pa'cco Chiga manda'cho tsu fae afa'choyi jin: “Tisuma in'janqquia'caen tisupapora'qque injancco'faja.” \v 15 Tsa'ma que'ija tisupaporai'ccu iyicca'yepa iyicco'ta, injama'tse, tisuma nepiansa'ne. \s1 Chiga in'jaensi canseya'cho \p \v 16 Qquen gi ñajan su: Chiga Qquendya'pai'ccu in'jamba canse'faja. Tsa'caen canse'ta qui a'i injama'cho in'jan'choma tsincon'faya'bi. \v 17 A'i injama'cho in'jan'chota tsu Chiga Qquendya'pa'cambi. Chiga Qquendya'pa in'jan'cho'qque tsu a'i in'jan'choa'cambi. Qquen cofettaccoqquia'cansi qui que'ija tisu in'jan'choma tsoñe osha'fambi. \v 18 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ingima angaca'nijan tayo'su manda'choja tayo pasa. \p \v 19 Poiyi'cco gi atesu'fa a'i injama'cho in'jamba tson'jen'choma. Qquen tsu tson'jen'fa: Tsandie, pushesu casarambe'yi fae'ngae canse'fa; injanga injama'cho tsosine egae in'jan'fa; tsa'caen in'jamba in'jangae tsincon'fa; \v 20 agattoen'su Chigama in'jambipa faesu chiga'ca'me ñoñamba in'jan'fa; faenga'suma dañoñe coragave da'fa; chi'ga'fa; iyicco'fa; injama'choni faesuma se'pi'fa; iyicca'yeyeyi jincho'fa; faesuma patsuye in'jan'fa; tisupanaccuyi in'jamba faesundeccumajan chi'ga'fa; ccaningae atesian'choma pañamba in'jan'fa; \v 21 faesuma injama'choni se'pi'fa; faesu a'ima fi'tti'fa; ccusipa'fa; panshaen fiestaemba ccusipa'fa; osha'cho tsa'caen tsu tsincon'fa. Tayo que'inga condaqquia'caen gi ccase su: Majan tsa'caen tsincomba canse'ta Chiga aindeccuve daya osha'faya'bi. \p \v 22 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa in'jaensi ñotsse canse'faya'cho tsu qquen: Poiyi'cco a'ima ñotsse in'jan'fa; avujatsse canse'fa; opatsse canse'fa; iyicca'yembe'yi ron'daye atesu'fa; faesuma ñotsse tson'fa; faesuma mende'yepa afe'fa; tisu su'choma tsa'caen tson'fa; \v 23 patsumbe'yi opatssi'fa; tisu injama'cho, tisu ai'voma tansintsse in'jamba canse'fa. Nane manda'choja se'pimbi tsa'caen canse'faye. \v 24 Majan Cristombe'ta tsu tsa'caen a'i injama'cho in'jan'choma cati'fa. Tsangae, Cristoi'ccu fae'ngae avuja'cconga otiyepa paqquia'caen tsu tayo'su in'jan'choma antte'fa. \v 25 Tsa'camba Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi canse'ta gi Tisema pañamba canse'faya'cho. \p \v 26 Tisuja ñotssi qquen panshaen in'jan'fajama. Tisupapora noñangiancco'fajama iyicca'yesa'ne. Ni tisupapora injama'choni se'picco'fajama. \c 6 \s1 Tisupapora fuitecco'faya'cho \p \v 1 Faengasundeccu, Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi cca'i egae tsinconsi atte'ta tisema fuiteya'cho. Quinsepoembe'yi tsu tisema tansiaña'cho. Tsa'ma injama'tse, tisu'qque tsa'caen egae tsinconsa'ne. \v 2 Poiyi'cco fuitecco'faya'cho. Qquen tsu Na'su Cristoja manda. \p \v 3 Majan tisu panshaen joccapitssi qquen in'jamba cca'ima fuiteye oshambi'ta ñoa'me bove'ccoa tsu. Tisuma tsu afopoen. \v 4 Tsa'ma poiyi'cco tsu tisu tson'choma asi'ttaeña'cho. Tsa'caen asi'ttaemba ñotssiave atte'ta faesuma patsumbe'yi tsu avujatssiya'cho. \v 5 Nane poiyi'cco tsu tisupa egae tsincon'choma anduqquia'caen angacaña'cho. \p \v 6 Majan Chiga Aya'fama paña'da osha'cho tise ñotssiama tsu tisuma atesian'sunga attufaeña'cho. \p \v 7 Tisuma afopoen'fajama. ¿Ma'caen tsu a'tutsse injanga canse'choma Chiganga afopoen'faya? Jon'choma fae'ngatsse tsu taiya'cho. Tsa'caen que'i tsonqquia'caen, ccane'qque que'inga tsoña. \v 8 Nane majan tisu injama'cho in'janqquia'caen a'i tson'jen'chove tson'da tsu me'detsse paya'chove isuya. Tsa'ma majan Chiga in'janqquia'caen Chiga Qquendya'pa tson'jen'chove tson'da tsu tsa Qquendya'pane tsangae canseya'chove isuya. \v 9 Quimbi'fajama ñotsse tsoña'choma. Ni ñoquimbi'fajama. Nane jai'ngae gi taiqquia'caen ñotsse isu'faya. \v 10 Tsa'camba ma'caen osha'ta tsu poiyi'cconga ñotsse tson'faya'cho. Fae'ngae Jesucristove in'jan'chondeccunga ti'tsse tsu ñotsse tson'faya'cho. \s1 Tsangaeyi anttepa chigambian'cho \p \v 11 Nane ja'ño qui atte'fa ma'caen ñajan tisu tivei'ccu rande tevaen'ttive que'inga tevaen'jen. \p \v 12 Majan atesiansundeccuja que'i tisuma chhiyitevaeñe manda. Aqquia tsu tsa'caen manda cuintsu cca'indeccu tisema ñotsse afaye. Toya'caen tsa'caen atesiamba Jesús avuja'cconga papa ccushaen'chone candusian'fambi cca'indeccu tise'pama noñangian'fasa'ne. \v 13 Nane chhiyitevaenge'chondeccu'qque pa'tssi manda'choma paña'fambi. Tsa'ma que'ima patsuye in'jan'fa cuintsu que'i tisuma chhiyitevaemba tise'pa shondosundeccuve da'faye. Tsa'caen dasi tsu ti'tsse patsuye afa'faya. \v 14 Tsa'ma tsa'caen ñajan patsuye in'jambi. Na'su Jesucristo ñane avuja'cconga pasi gi avujatssi. Tsa'cansi osha'cho va andeni jincho tsu ñane pa. Ñajan tsama in'jambi. Toya'caen ñajan pa va ande'su a'i in'jan'cho'ye. Tsendeccuja ñama in'jambi. \v 15 Nane chhiyitevaen'cho ni chhiyitevaembe'yi can'jen'cho tsu bare'fambi ccushaeñe. Tsa'ma cuna a'ive tsu da'faya'cho tisu ccushaye. \v 16 Tsa'caen cuna a'ive dapa cansepa qui Chiga in'jan'cho aindeccu. Chiga que'ima mende'yesi qui opatsse canse'faya. \p \v 17 Osefaen'chove que'ima afaye: majañi'qque ñama noñangia'fajama. Nane Jesucristone vanamba iñacca'cho gi. Ña ai'vo tsu ña Jesucristove in'jan'choma canjen'jen. \p \v 18 Faengasundeccu, Na'su Jesucristo tsu ñoa'me que'ima in'jamba que'i injama'choma in'jaeña. \p Tsangaeyi.