\id EPH - Cofan Bible (NT with OT portions) [con] (Ecuador) -2012 bd \h Efeso'su \toc1 Efeso'su a'inga Pablo tevaen'cho \toc2 Efeso'su \toc3 Ef \mt1 Efeso'su \mt2 a'inga Pablo tevaen'cho \c 1 \s1 Chigambian'cho \p \v 1 Chigaja ñama in'jamba ttu'sesi ña Pablo gi Jesucristone afa'su. Efeso canqqueni'su Chigave in'jan'chondeccunga gi tevaen'jen. Que'ija anttembe'yi Cristo Jesúsve in'jan'fa. \p \v 2 Chiga ingi Quitsa, ingi Na'su Jesucristo'qque que'inga osha'cho ñotssiama afesi qui opatsse canse'faya. \s1 Cristo inginga ñotsse afe'cho \p \v 3 Ñoa'me'qque ti'tsse'tssia tsu Chiga ingi Na'su, tsa Jesucristo Quitsa. Ingija Cristoi'ccu fae'ngae jincho'fasi Chigaja sefacconi osha'cho tsangae ñotssiave ingimbe tayo ñoña. \v 4 Tayopi andema toya agattoembi'te Chigaja Tise a'ive ingima in'jamba Cristo ingima ccushaeña qquen in'jamba ingima ttu'se. Tsa'caen in'jamba tsu ingima ttu'se cuintsu ño'ame dapa egae tsincon'cho mechoa've Tisenga attian'faye. \v 5 Nane me'ttia'ye Chigaja osha'chone ñotsse in'jamba manda. Ingi toya meinte Tiseja ingima ñoa'me ñotsse in'jamba Tise dushundeccuve da'faye ttu'se. Tsa'cansi Jesucristo ingima ccushaensi gi tsa'caen da'fa. \v 6 Ingija Tise in'jan'cho Dutssi'yei'ccu fae'ngae jincho'fasi Chigaja anttembe'yi ingima ñoa'me ñotsse tson'jen. Tsa'caen ñotsse tson'jensi gi Tisema ñotsse afa'fa. \v 7 Chigaja ñoa'me ingima in'jamba ccushaen. Nane Jesucristo anjampa tssansi Chigaja ingima ccushaemba ingi egae tsincon'choma'qque joqquitssian. \v 8 Anttembe'yi inginga osha'cho ñotssiave tson'jen cuintsu ingi osha'chone atesupa in'jan'faye. \v 9 Toya'caen Tise tayoe condambi'choama ja'ño inginga conda. Nane Tise in'jamba tsoña'choma'qque tayoe condambipa ja'ño inginga conda. \v 10 Chiga in'jamba antte'cho tsu qquen: Cristoi'ccu tsu pa'tssi osha'choma fae'ngae ñoña'faya'cho. Osha'cho sefacconi jincho'choma, osha'cho va andeni jincho'choma'qque tsa'caen fae'ngae ñoñasi Cristoja mandaya. Tsequi a'ta, Chiga in'jamba mandasi tsu tsa'caeñi tson'faya. \p \v 11 Chigaja Tisu in'janqquia'caen in'jamba tsa'caen tsu tsoña. Tiseja in'jamba tayoe mandasi gi fae'ngae Jesucristoi'ccu ñoñamba Cristonga afe'choma fae'ngae isu'faya. \v 12 Nane Chigaja tsa'caen inginga afe cuintsu ingija tseyi o'tie Jesucristove in'jamba Tisene ñotsse afa'faye. Tsa'cansi gi: “Tiseja ti'tsse'tssiapa inginga ñotsse tson” qquen afapa canse'fa. \v 13 Toya'caen que'i'qque tansintsse su'choma pañamba Cristoi'ccu fae'ngae jincho'fa. Va ccushaya'chone ñotsse condase'choma pañamba qui Tise've in'jan'fa. Tsa'caen in'janfasi Chigaja Tise Qquendya'pama que'inga afeye su. Tsa Qquendya'pa tsu que'i injama'chonga ca'nimba que'ija Chigambe a'i qquen conda. \v 14 Chiga Qquendya'pa condasi pañamba gi dutssi'yenga afe'choma jai'ngae isuya'chove atesu'fa. Tsave isuya'ngae tsu Chiga Qquendya'paja ingi'ccu can'jemba tsa'caen conda'jeya. Tsa'cansi gi ingi Ti'tsse'tssia Chigama ti'tsse ñotsse afa'je'fa. \s1 Pabloja anttembe'yi Chigama iñajan \p \v 15 Que'ija Jesucristove in'jamba qui poiyi'cco fae'ngae Chigave in'jan'chondeccuma ñotsse in'jan'fa. Tsa'caen pañamba gi \v 16 anttembe'yi que'ine Chigama iñajan'jen. Injan'jemba gi que'ine avujatsse Tisema iñajan'jen. \v 17 Iñajan gi cuintsu ingi Na'su Jesucristombe Chiga, ñoa'me Ti'tsse'tssia Chiga Quitsa, que'ima in'jaeñe. Iñajan gi Tise que'ima in'jaensi ti'tsse injama'pave dapa Tise Jesucristone canjaen'choma atesupa Jesucristove bove ñotsse in'jan'faye. \v 18 In'jan gi Chigaja que'i tso'fema bittaenqquia'caen que'i injama'choma fettasi que'i jai'ngae daya'chove atesu'faye. Ñoa'me'qque osha'cho ñotssiama qui jai'ngae isu'faya. Poiyi'cco Chiga in'jan'cho a'inde'ccui'ccu fae'ngae qui isu'faya. \v 19 In'jan gi que'i atesu'faye ma'caen Chiga Jesucristove in'jan'chondeccui'ccu osha'choma oshacho'choma. Nane pa'cco Chiga tsa'caen tson'jen'choma gi toya in'jañe osha'fambi. Ñoa'me tsu osha'choma oshacho. Tsa'caen oshapa Tiseja tsama canjaen \v 20 Jesucristoma pa'cho'ye ccase qquendyaemba. Tsa'caen qquendyaemba na'suve tson cuintsu sefacconi can'jemba Chigambe tansinfanga dyaipa fae'ngae Tisei'ccu mandaye. \v 21 Osha'cho faesu manda'suma ti'tsse'tssia tsu. Nane poi na'suma, poi quini'cco'pama ti'tsse'tssia tsu. Faesu iniseta jimbi tsu Tisema ti'tsse'tssia've. Ja'ño Tiseja tsa'caen ti'tsse'tssipa jai'ngae'qque Tiseja tsangae tsa'caen ti'tsse'tssia. \v 22 Chigaja ñoa'me pa'tssima Jesúsnga tayo afe cuintsu tsama mandaye. Toya'caen Jesúsma na'suve tson cuintsu Jesúsja tise've in'jamba bo'je'chondeccuma mandaye. Tsove ai'voma mandaqquia'caen tsu Jesúsja tise've in'jan'chondeccuma manda. \v 23 Tise've in'jan'chondeccuja tise ai'vo tsu. Tise'pa ai'voni tsu Jesúsja can'jemba nanitsse injaen'jen. Nane Jesúsja osha'choma in'jaemba tsu Tise've in'jan'chondeccuma ño'ame ti'tsse nanitsse in'jaen. \c 2 \s1 Chiga ingima in'jansi gi ccusha'fa \p \v 1 Tayopi que'ija Chiga manda'choma catipa egae tsincomba canse'fa. Tsa'caen cansepa ñoa'me Chiganejan tayo paqquia'caen qui canse'fa. \v 2 Tsa'caen va ande'su na'su, Satanama, pañamba qui va ande'su a'i in'janqquia'caen canse'fa. Satanajan toya tisema shondosundeccuma mandapa poiyi'cco Chigama pañambindeqquiama'qque manda'je. \v 3 Ingi'qque tayoeja egae tsinconsundeqquia'caen egae in'jamba fae'ngae tsendeccui'ccu canse'fa. Ingi ai'vo in'jan'cho, ingi injama'cho in'jan'choma'qque in'jamba gi tsa'caen tsincomba canse'fa. Tsa'caen cansesi Chigaja ingima'qque cca'ima'caen chi'gapa joqquitssiansi gi catiyepa canse'fa. \v 4 Tsa'ma Chiga Quitsaja va'chandeccuma mende'yeye tsu in'jan. Tise injama'cho tsosipie tsu ingima ñoa'me in'jan. \v 5 Ingija tayo paqquia'caen egae tsincomba cansesi Tiseja Cristoma moen cuintsu ingima ccushaensi ñoa'me ccushapa canse'faye. Nane aqquia in'jamba tsu Chigaja que'ima'qque tsa'caen ccushaen. \v 6 Chigaja Cristoma pa'cho'ye qquendyaemba ingima'qque fae'ngae ccase qquendyaen cuintsu ingija fae'ngae Cristo Jesúsi'ccu jinchopa tisei'ccu sefacconi dyai'faye. \v 7 Tsa'caen tsu tson Tise ingima ñoa'me in'jan'choma jai'ngae canjaeñe. Nane tise ingima ñoa'me in'jan'choja agatto'masia tsu. Ingi Jesucristoi'ccu fae'ngae jincho'fasi tsu Chigaja ingima ñotsse tsoña tsama canjaeñe. \v 8 Tisuyi qui ccushaye osha'fambi. Tsa'ma Chigave in'jansi Tiseja que'ima in'jamba ccushaen tsangae canse'faya'chove. Nane Chiga aqquia afe'cho tsu. \v 9 Tsa'cansi semamba qui ccushaye osha'fambi patsuye afasa'ne. \v 10 Chiga tsu ingima ñoña. Nane Tiseja tsa'caen tayoe in'jamba ja'ño ingima cuname agattoenqquia'caen Cristoi'ccu fae'ngae ñoña cuintsu ingi ñotsse tson'faye. \s1 Cristove in'jamba gi opatsse canse'fa \p \v 11 Ñotsse in'jan'faja que'i tayopi ma'caen canse'fa'choma. Que'ija israembindeqquiasi israendeccuja que'ima chi'gapa su'fa: “Que'ija chhiyitevaembi'choapa qui Chigama atesu'fambi.” Nane israendeccuja tise'pa ttonoma chhiyitevaemba tisupama su: “Ingija chhiyitevaen'chopa gi Chigama atesu'fa.” \v 12 Toya'caen ñotsse in'jan'faja. Tseiteta qui toya Cristove in'jambipa ni israendeccui'ccu fae'ngae jincho'fambi. Chiga Tise aindeccui'ccu jai'ngae ñotsse tsoña'chove su'choma'qque qui atesu'fambi. Tsane in'jambipa qui Chigama atesumbipa catiyeqquia'caen injanga va andeni canse'fa. \v 13 Tsa'ma ja'ño Cristo Jesús a'ive dapa qui biani can'jen'fambi. Cristoja tise anjampa tssansi que'ima Chiganga catsian. \v 14 Cristove in'jamba gi opatsse canse'fa. \p Tayoe israendeccuja israembindeqquiai'ccu chi'gacco'fa. Tsa'ma Cristo ingima ñoquiansi gi ja'ñojan chi'gacco'fambi. Tayo gi fae a'ive da'fa. \v 15 Cristoja tisu ai'voma afepa osha'cho manda'cho, osha'cho se'pi'choma joqquitssiamba ingima ñoquian. Tsa'cansi israendeccu, israembindeqquia'qque fae'ngae Cristove in'jamba fae cuna a'ive tsu da'fa. Tsa'caen dapa gi opatsse canse'fa. \v 16 Cristoja avuja'cconga papa iyicco'fa'choma joqquitssian. Nane tisu ai'voi'ccu tsu poiyi'ccoma Chiganga ñoquian. \p \v 17 Cristo jipa tsu ñotsse condase'choma poi aindeccunga candusian cuintsu opatsse canse'faye. Que'ija biani can'jenqquia'caen Chigama atesu'fambisi que'inga candusian. Toya'caen ingija pporotsse can'jenqquia'caen Chigave in'jansi inginga'qque candusian. \v 18 Nane tisei'ccu gi poiyi'cco fae'ngae Chiganga catseye osha'fa. Chiga Qquendya'paja israende'ccuma, israembindeqquiama'qque in'jaemba ingima Chiga Quitsanga catsian. \p \v 19 Tsa'caen tsonsi que'ija cca'ttisundeccumbi. Ni biane jipa can'jensundeccumbi qui. Nane Chiga in'jan'cho aindeccuve qui da'fa. Chigaja que'i yaya tsu. Tise tsa'o'su a'i'fa qui. \v 20 Chigaja tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccuma, toya'caen Jesúsne afasundeccuma'qque in'jamba dyaiña'cho patunga tsao'ñaqquia'caen tsendeccunga Tise aindeccuve ti'tsse atapoen. Tsomba tsa'ove tsao'ñañe chan'jime dyaiña'cho patu ti'tsse joccapiqquia'caen Jesucristoja Chiga aindeccuma ti'tsse joccapitssia tsu. \v 21 Tisei'ccu tsu osha'choma fae'ngae ñotsse ñoñamba ti'tsse atapa'fa. Tsa'caen ti'tsse atapapa tsu Na'su Chigama iñajan'jen'ttive da'fa. \v 22 Tsa'caen atapapa qui cca'indeccui'ccu fae'ngae Cristoi'ccu jincho'fa cuintsu Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi Chiga Quitsaja ñoa'me que'ini can'jeñe. \c 3 \s1 Israembindeqquianga candusian'su \p \v 1 Ña Pablo gi que'i israembindeqquiama in'jamba Jesucristone que'inga candusian cuintsu que'i Chiga aindeccuve da'faye. Tsa'caen candusiamba gi piccoyepa can'jen. \v 2 Chigaja antte ñajan Tisema shondo'suve dapa Tise ñotsse tsoña'chone que'inga condaseye. Tayo qui tsama paña'fa qquen gi in'jan. \v 3 Chigaja tayoe a'inga condambipa tseyi o'tie ñanga attiamba conda. Tayo gi tsane que'inga re'riccoe tevaen. \v 4 Tsa tevaen'jema camba qui ñane ñotsse atesu'faya. Ñajan Cristone tayoe condambi'choama pañamba ñotsse in'jan qquen qui atesu'faya. \v 5 Chigaja tayopi'su a'inga condambi. Tsa'ma ja'ño Tise Qquendya'pai'ccu a'ima in'jaemba conda. Tise'be ño'a Jesúsne afasundeccuma, Tisema afasundeccuma'qque in'jaensi tsu atesu'fa. \v 6 Chiga voeyi condase'cho tsu qquen: Israembindeqquia'qque ingi'ccu fae'ngae Chiga jai'ngae ñotsse afeya'choma isu'faya. Tise'paja ingi'ccu fae aindeccu tsu. Ingi Cristo Jesúsve in'jan'fasi Chigaja osha'cho ñotssiave inginga tsoña qquen tsu su. Tise'panga'qque tsa'caen ñotssiave tsoña. \p \v 7 Aqquia afeqquia'caen Chigaja ñama in'jamba ttu'se va ñotsse condase'choma condaseye. Tise ñama in'jaensi gi condaseye osha. \v 8 Ñajan poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccuma utu'ccoa. Cristo an'biamba inginga afeya'choja ñoa'me ti'tsse'tssiasi gi in'jañe osha'fambi injama'cho shacasi. Tsa'ma ñajan utu'ccoasi Chigaja ñama in'jamba antte cuintsu ñajan israembindeqquianga va joccapitssia Jesucristone condase'choma candusiañe. \v 9 Ñama tsu manda ña candusiañe tsonsi cuintsu poiyi'cco a'i Chiga tayoe condambi'choave in'jan'faye. Tseyi Chiga andema agattointe Chigaja osha'choma in'jamba Tise in'jan'choma ni fae a'ingayi'qque condambi. \v 10 Tayoe condambipa ja'ño Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu Tise in'jan'choma tansintsse canjaen. Nane Chigaja osha'choma in'jamba tsa'caen canjaen cuintsu poiyi'cco sefacconi'su nasundeccu'qque ja'ño Tise in'jan'choma atesu'faye. \v 11 Tayoyi Chigaja tsa'caen a'ima ccushaeñe in'jamba tsu ja'ño ingi Na'su Jesucristo pasi tsa'caen tson. \v 12 Cristove in'jamba gi ja'ño Chiganga catseye osha'fa. Dyombi'tsse gi Tisenga catse'fa Tiseja paña qquen in'jamba. \v 13 Tsa'camba gi que'ima iñajan: Chigáne ñoquimbi'fajama ñane. Ñajan que'ima in'jamba vana'jen. Que'ine vana'jen qquen in'jamba avujatsse canse'faja. \s1 Cristoja ingima ñotsse in'jan \p \v 14 Chiga Quitsaja tsa'caen que'i israembindeqquiama in'jamba ñotsse tsonsi ñajan Tisenga ccarupa iñajan. \v 15 Poiyi'cco gi Chigambe'fa. Majanjan sefacconi can'jen'fa; majanjan va andeni can'jen'fa. Tsa'ma poiyi'cco gi Chigambe'fa. \v 16 Chigama gi iñajan cuintsu Tiseja joccapitssia osha'chone ti'tsse a'tatssiapa que'inga Tise Qquendya'pama antteye. Tsa'caen anttesi que'i injama'choma quiñaensi qui quinsetsse canse'faya. \v 17 Iñajan gi cuintsu que'i Cristove in'jansi Tiseja que'i injama'choni can'jeñe. Iñajan gi cuintsu que'i Chiganga ca'niqquia'caen ta'etssia've dapa Tise que'ima in'jan'choma in'jan'faye. \v 18-19 Tsa'caen gi iñajan que'i'qque poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu Jesucristo ingima in'jan'choma in'jan'faye. \p Cristo ingima in'jan'choja ñoa'me injantssia tsu. Nane attajatssia tsu. Bia'a tsu. Se'fa'tssia tsu. Tso'sitssia tsu. Ñoa'me tsu Tiseja ingima in'jan. Ingija pa'tssi Tise ingima in'jan'choma atesuye osha'fambi. Atesu'masia tsu. Tsa'ma ma'caen osha'ta gi Tise ingima in'jan'choma atesu'faya'cho. Tsa'caen tsu Chigaja Tisuma inginga canjaemba tsangae ingima injaen'jen. \p \v 20 Chigaja ñotssia tsu. Tiseja osha'choma oshacho qquen in'jamba gi Tisema iñajan'fa. Tsa'ma Tiseja ingima quiñaemba ingi in'jamba iñajan'choma ñoa'me ti'tsse pan'sha'en tsu tsoña. \v 21 Poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccu tsangae tsu Chiga Ñotssiama canjaen'jen'fa. Cristo Jesús'qque tsangae tsu Chiga Ñotssiama canjaen'jen. \p Tsangaeyi. \c 4 \s1 Fae Qquendya'pa in'jaen'cho \p \v 1 Tsa'caen gi ña'qque Jesucristone candusiamba piccoyepa can'jemba que'ima iñajan: Chiga que'ima tsa'caen in'jamba ttu'sesi Tise in'janqquia'caen canse'faja. \v 2 Cca'ima patsumbe'yi iyicca'yembe'yi paña'faja. Opatsse ron'da'je'faja. Cca'indeccu noñangiansi ccane'qque tsa'caen tsombe'yi tise'pama ñotsse in'jan'faja. \v 3 Antte'faja cuintsu Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi fae'ccoeyi dapa tsa'caen fae'ngae in'jamba opatsse canse'faye. \v 4 Nane ingija fae nañi gi. Fae Qquendya'pa tsu ingima in'jaen. Chigaja poiyi'cco ingima fae'ngae ttu'sesi gi fae'ngae Tise ñotssiave in'jamba ronda'je'fa. \v 5 Fae Na'su ingima manda. Fae'ngae gi Jesucristove in'jamba ccusha'fa. Fae fetive gi fetiye'fa. \v 6 Fae Chigayi tsu jin. Poimbe Yaya tsu. Tiseja poima ti'tsse'tssipa, poini jincho'chopa, poi'ye attian'je'cho. \p \v 7 Tsa'ma Cristoja poiyi'ccoma ccaningae in'jaemba fuite'je. Ma'caen in'jamba Tiseja tsa'caen ingima in'jaemba fuite'je. \v 8 Tsa'cansi tsu Chiga Tevaen'jenjan su: \q1 Tsain'bio piccoye'chondeccuma ccushaemba \q1 Sefacconi ansundepa tsendeccuma'qque ansundian. \q1 A'inga Tiseja osha'choma afe. \p \v 9 “Sefacconi ansunde” qquen su'chota tsu o'tie ande'chone conda. Nane Jesucristo bove'ccoe dapa ande tsosini tayo ande qquen tsu suye in'jan. \v 10 Tiseja o'tie andeni andepa papa omboe Chiga can'jeni'su sefacconi ccase ansunde. Tsa'caen ansundepa tsu poiyi'ccoma ñoñamba in'jaemba an'bian. \v 11 Tise a'inga in'jaen'cho tsu qquen: Majan a'ima tsu in'jaen Jesúsne afasundeccuve da'faye. Cca'indeccuma in'jaen Chiga Aya'fama afasundeccuve da'faye. Toya'caen majanjan ñotsse condase'choma candusiansundeccuve tsu da'fa. Majan a'i Cristove in'jan'chondeccuma coira'suve tsu da'fa. Majan a'i atesiansundeccuve tsu da'fa. \v 12 Qquen tsu Cristoja poiyi'cco tise aindeccuma in'jaemba fa'enga ñoña. Fa'enga ñoñasi bove ñotsse Chiga sema'bama tsu sema'jen'fa. Tsa'caen sema'jen'fasi tsu ti'tsse'o a'i Jesúsve in'jamba tise aindeccuve da'faya. \v 13 Tsa'caen in'jaemba tsu fuite'je cuintsu ingija fae a'ia'caen fae'ngae in'jamba Chiga Dutssi'yene pa'tssima atesu'faye. Tsa'caen atesupa gi a'i tayo coenqquia'caen, injama'pae dapa Cristoa'caen ñotssiave napi'faya. \p \v 14 Ja'ñonda gi toya du'shua'caen canse'faya'bi. Nane fingian shave'pama vafanga ccafanga angaqquia'caen dushunaccuja osha'cho atesian'choma pañamba in'jan'fa. Egae atesiansundeccuja ñotssia aya'fai'ccu afopoemba du'shuma qqueñañe in'jan'fa. \v 15 Tsa'ma du'shua'caen cansembipa gi tisupapora ñotsse in'jamba tansintsse afa'je'fa. Coenqquia'caen gi Jesucristonga ma'depa tisia'caen ti'tsse da'faya'cho. Ingi tsove'can tsu Cristoja. \v 16 Tsove ai'voma mandaqquia'caen tsu Cristoja tise a'ima manda. Ai'voja ñotsse ñoñagepa mandayeqquia'caen tsu oya'je. Osha'cho ñotssiama an'biamba tsu ñotsse coen. Tsa'caen Cristoja ingima mandasi gi tisupapora ñotsse injanccopa tansintsse coen'fa. \s1 Cristove in'jamba cuna a'ive gi da'fa \p \v 17 Tsa'cansi Na'su Chiga in'janqquia'caen ña'qque pañamba que'inga su: Israembindeqquiaja in'jambipa injanga canse'fa. Tsa'ma que'i tsa'caen injanga canse'choma antte'faja. \v 18 Tsendeccuja injama'choni in'jambipa ñoa'me atesumbe canse'fa. Atesumbe cansepa Chiga'ye tisupa joqquitssipa Chiga in'janqquia'caen canse'fambi. Tsangae sinttia'ni can'jenqquia'caen egae tsincoñe in'jan'fa. \v 19 Nane egae in'jan'da ansangembe'yi ti'tsse egae tsincomba in'jangae canse'fa. Ñoa'me osha'cho egae tsincon'chove tta'ttapa tsa'caen egae tsincomba ti'tsse tsave in'jan'fa. \p \v 20 Tsa'ma Cristoja tsa'caen tsincoñe que'ima atesiambi. \v 21 Nane tise que'ima atesiansi que'ija ñoa'me tisema paña'da qui tsa'caen tsincon'faya'bi. \v 22 Ondiccu'jema oshichhaqquia'caen que'i tayo'su egae in'jan'choma cati'faja. Tayoe qui egae in'jamba canse'fa. Que'i injama'cho tisuma afopoensi qui egae tsincomba tisuma daño'fa. \v 23 Nane tayo'su in'jan'choma catipa injama'choma cuname cambianqquia'caen ñotsse in'jan'faja. \v 24 Cuna ondiccu'jema ondiccuqquia'caen cuna a'ive qui da'faya'cho. Va cuna injama'choja Chiga in'janqquia'can tsu cuintsu que'i Tisia'caen ñotsse tson'faye. Tsa injama'choja ñoa'me egave mechosi qui tansintsse ñotssiaveyi in'jamba canse'faya'cho. \p \v 25 Tsa'camba afopoembe'yi tisupaporai'ccu tansintsse condasecco'faja. Nane poiyi'cco gi Cristoi'ccu fae'ngae jinchopa fae a'iyi'fa. \p \v 26 In'jan'faja injama'choni iyicca'yepa egae tsinconsa'ne. Cca'ima iyicca'ye'ta toya cosembi'te tsu ñoquiaña'cho. \v 27 Cocoya na'su tsa'caen que'ima qqueñañe in'jansi tisema fuitejama. \p \v 28 Tayoe ccana'su cca'nambe'yi canse'faya'cho. Tisu tivei'ccu semamba osha'cho ñotssiave ñoñamba canse'faya'cho. Tsa'caen semamba ganamba va'chandeccuma fuite'faya'cho. \p \v 29 Osha'cho egama afa'fajama. Tsa'ma a'ima fuiteye in'jamba ñotssiama tsu afaya'cho. Tsa'caen tsu afaya'cho pañasundeccu pañamba nafattu'faye. \v 30 Egae canse'fajama Chiga Qquendya'pa ingine ñombi'yesa'ne. Nane ingija Cristove in'jansi Chiga Qquendya'pa ingima angacan'su tsu. Ingima qqueñambe'yi angacañe tsu in'jan ccushaeña'cho a'ta napiya'ngae. \p \v 31 ¿Jongoesie qui injama'choni fi'ttipa iyicca'ye'fa? ¿Jongoesie qui iyiccopa qquejian'fa? Egae qui afase'fa. Faesuma dañoñe in'jamba qui canse'fa. Tsama antte'faja. \v 32 Anttepa tisupapora ñotsse tson'faja. Que'ija Cristombe'fasi Chigaja que'i egae tsincon'choma tayo aqquepoen. Tsa'caen que'i'qque tisupapora mende'yepa tise'pa que'inga egae tsincon'choma aqquepoen'faja. \c 5 \s1 Chiga dushundeccuve da'cho \p \v 1 In'jan'cho du'shu tise yayanga ma'deqquia'caen Chiga Quitsanga ma'de'faja. \v 2 Tayopi Chiganga afe'je'choma ñome'bai'ccu afeqquia'caen Cristoja ingima ñotsse in'jamba tisu ai'voma afe ingima ccushaeñe. Chigaja tsama in'jamba avujatssi. Cristo tsa'caen que'ima in'jansi que'i'qque cca'indeccuma ñotsse in'jan'faya'cho. \p \v 3 Tsandie, pushesui'ccu casarambe'yi in'jangae fae'ngae canse'fajama. Osha'cho egae in'jan'choma in'jan'fajama. Cca'indeccu an'bian'choma in'jan'fajama. Nane que'ija tayo Chiga a'ive dapa tsa'caen tson'fajama cuintsu ni majañi'qque tsesune afambecañe. \v 4 Toya'caen cca'ima ansangiañe in'jamba da'ñomba afa'fajama. Injamambie daqquia'caen injanga afa'fajama. Ni in'jangae da'ño co'fepa afa'fajama. Tsaja ega tsu. Tsa'ma bove ñotssi tsu avujatsse Chigama ñotsse afa'faye. \v 5 Ñoa'me vama ñotsse paña'faja: Maqui a'ta Chiga Quitsa, Jesucristo'qque pa'tssima ñoñamba Tise'pa aindeccunga ñotsse afesi majan a'ija isu'faya'bi. Majan tsandie, pushesui'ccu casarambe'yi in'jangae fae'ngae cansesundeccu'ta tsequi a'ta isu'faya'bi. In'jangae tsinconsundeccu'qque isu'faya'bi. Majan cca'indeccu an'bian'choma in'jansundeccu'qque isu'faya'bi. Tsendeccuja ñoña'cho chiga'ca'me iñajansundeqquia'can'fa tsu. \v 6 Injama'tse, cca'i afaccopa que'ima qqueña'fasa'ne. Poiyi'cco majan tsa'caen egae tsincon'da ñoa'me Chigama pañambindeqquia tsu. Tsa'caen tso'ninda Chiga Quitsaja ñoa'me tsendeccuma iyicca'yeya. \v 7 Tsa'cansi tsendeccunga pi'fajama. \p \v 8 Que'ija tayoe sinttiani can'jenqquia'caen Na'suma atesumbipa egae canse'fa. Tsa'ma ja'ño Na'su Jesúsve in'jamba qui a'tatssiani can'jenqquia'caen Na'suma atesu'fa. Tsa'caen atesu'ta a'tatssiani can'jenqquia'caen ñotsse canse'faja. \v 9 Tsa'caen a'tatssiani can'jemba qui cca'indeccuma ñotsse tson'faya. Tansintsse qui afa'faya. Tansintsse qui canse'faya. \v 10 Na'su Chiga in'jan'chove atesupa tson'faja cuintsu avujaye. \v 11 Majan a'ija sinttia'ni can'jemba osha'cho egae tsu tsincon'fa. Tise'pa'caen tsincombe'yi tise'pa tsincon'choma a'tatssianga canjaen'faja. Ñoa'me egae tsincon'cho tsu qquen canjaen'faja. \v 12 Nane tise'pa a'tutsse tsincon'chone ingija ansangembe'yi afaye osha'fambi. \v 13 Tsa'ma Chiga a'tatssianga osha'cho egae tsincon'choja ñoa'me egae tsu attian. Tsa'caen a'tatssisi osha'cho egama ñotsse atte'fa. \v 14 Tsa'cansi tsu su'fa: \q1 ¡Qquendyaja ana'su! \q1 Pa'cho'ye qquendyapa canseja. \q1 Cristo tsu quenga attiaña. \p \v 15 Tsa'cansi ñotsse in'jamba canse'faja. Injamambia'caen canse'fajama. Tsa'ma injama'pa'caen canse'faja. \v 16 Nane ja'ño'su a'i egae tsincon'fa'ni'qque que'ija ma'caen osha'ta ñotssiave tson'faja. \v 17 Toya'caen injamambie dambe'yi Na'su Chiga in'jan'chove tta'ttapa ñotsse atesu'faja. \v 18 In'dutssiai'ccu ccusipa'fajama. Tsa'caen tsomba tsu qque'faya'cho. Tsa'ma Chiga Qquendya'panga injaenge'faja. \v 19 Tsa'caen injaengepa tisupaporai'ccu Na'su Cristone condasecco'faja. Chiganga settapoen'choi'ccu fae'ngae Chiganga avujatsse settapoemba Chigama ñotsse afa'faja. \v 20 Tise osha'choma ñotsse afesi Tisema ñotsse afa'faja. Ingi Na'su Jesucristove in'jamba poi a'ta tsu Chiga Quitsama ñotsse afa'faya'cho. \s1 Casara'chondeccu cansecco'fa'cho \p \v 21 Que'i Cristoma in'jan'da tisupapora ñotsse pañamba canse'faya'cho. \p \v 22 Pushendeccu, Na'su Jesúsma pañaqquia'caen tisu tsa'nduma ñotsse pañamba canse'faya'cho. \v 23 Nane tsove ai'voma mandaqquia'caen tsa'ndu tsu tise pushema in'jamba manda. Tsa'caeñi Cristo'qque tsove'caen tsu tise a'ima in'jamba manda. Nane tisu ai'voma in'janqquia'caen tise a'ima in'jamba ccushaen. \v 24 Tsa'cansi Cristo a'i tisema pañaqquia'caen pushesundeccu tsu tisupa tsa'nduma osha'chone ñotsse pañaña'cho. \p \v 25 Tsandundeccu, Cristo tise a'ima in'jamba tise'pama ccushaeñe paqquia'caen tisu pushema ñotsse in'jan'faya'cho. \v 26 Cristoja tsa'caen tsu pa tise a'ima ño'ame tsoñe. Tsa'ccui'ccu fetiqquia'caen tise'pama giyaemba Tise Aya'fai'ccu tise'pama in'jaemba ño'ame tson. \v 27 Tsa'caen tsu tise a'ima tson cuintsu pushe tsa'ndunga jiqquia'caen tise a'i ño'ame dapa tisenga ji'faye. Ñoa'me ño'amba giya'tssi, osha'chone ñotsse fae'ngae ñoñamba ji'faya. Nane majan egave mechopa tise'beveyi tsangae ño'ame dapa ji'faya. \v 28 Tsandundeccu tsa'caen tisu ai'voma in'janqquia'caen tisu pushema ñotsse in'jan'faya'cho. Majan a'ija tsa'caen tisu pushema in'jamba tisuma'qque tsa'caen tsu in'jan. \v 29 A'ija tisu ai'voma tsu chi'gambi. Tsa'ma tisu ai'voma ñotsse in'jamba coiraqquia'caen Cristoja tise a'ima an'biamba coira'je. Tise ai'vo tsu. \v 30 Nane poiyi'cco gi Jesucristove in'jamba tise ai'vo'yi'fa. Fae na, fae tsu'tta'caeñi gi tisei'ccu fae'ngae jincho'fa. \v 31 Tsa'cansi tsu Chiga Tevaen'jenjan qquen su: “Tsandie tisu yayama tisu mamama'qque catipa tise pusheve pushe. Pushepa dos a'i tsu fae name da'fa.” \v 32 Vanamba gi va su'choma in'jan'fa. Tsa'ma tsandie pushesu fae name daqquia'caen poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu tsa'caen Cristoi'ccu fae'ccoe tsu da'fa. Tsane gi afa'je. \v 33 Tsa'ma ccase suye gi in'jan poiyi'cco que'i tsandundeccu tisuma in'janqquia'caen tisu pushema ñotsse in'jan'faya'cho. Pushendeccu'qque tisu tsa'nduma ñotsse paña'faya'cho. \c 6 \s1 Antiandeccui'ccu cansecco'fa'cho \p \v 1 Dushundeccu, tisu mama, tisu yayama ñotsse in'jamba paña'faya'cho. Na'su Chigaja tsendeccuma ccutsian que'ima mandapa coeñañe. Chiga tsa'caen anttési ñotssiya tsu que'i paña'faye. \v 2 Nane Chiga manda'cho tsu qquen: “Que'i mama que'i yayama ñotsse in'jan'faja.” Tsa'caen mandapa tsu me'ttia'ye ñotsse tsoña'chove'qque afa qquen supa: \v 3 “Tsa'caen tise'pama in'jamba qui avujatsse can'jemba bo'tsse va andeni canse'faya.” \p \v 4 Yayandeccu, que'i dushundeccuma panshaen iyu'ujama iyicca'ye'fasa'ne. Tsa'ma tansintsse atesiamba coeñaña'cho. Na'su Chiga nafattianqquia'caen tise'pama nafattiamba atesiaña'cho. \s1 Ma'caen sema'faya'cho \p \v 5 Semasundeccu, que'i toya va andeni can'jeinte que'i na'suma ñotsse paña'faja. Nane Cristoma pañaqquia'caen tise'pama ñotsse in'jamba dyoe'sui'ccu paña'faja. Injama'choni ccaningae in'jambe'yi ñotsse paña'faja. \p \v 6 Aqquia injanga na'su caña'jensiyi sema'fajama na'su “ñotsse sema'jen” qquen in'jañe in'jamba. Tsa'ma Cristo mandasi semaqquia'caen Chiga in'jan'chove in'jamba avujatsse sema'faja. \v 7 A'i mandambima'caen in'jamba Na'su Cristo manda qquen in'jamba ñotsse sema'faya'cho. \v 8 Nane in'jan'fa qui que'i tsa'caen ñotsse tson'ninda Na'su Cristo'qque que'inga ñotsse tsoña. Na'su Cristo poiyi'cco a'i fae'ngatssi qquen in'jansi poiyi'cco majan sema'su majan na'su'qque tise'pa tsonqquia'caen tsu Na'su Cristone isu'faya. \p \v 9 Que'i nasundeccu'qque, tsa'caen que'imbe semasundeccunga ñotsse tson'faya'cho. Afase'be'yi que'imbe semasundeccuma manda'faja. Ñotsse in'jan'faja: Fae Na'suyi tsu sefacconi can'jen. Que'ija Tisema paña'faya'cho. Que'imbe semasundeccu'qque Tisema paña'faya'cho. Tisenejan poiyi'cco a'i tsu fae'ngatssi'fa. \s1 Cristombe sundarondeccu \p \v 10 Ja'ño faengasundeccu, Na'su Cristoi'ccu fae'ngae jinchosi tise que'ima quiñaensi tise quin'sui'ccu canse'faja. \v 11 Sundaro tisuma ccushaeñe yoshavama ejianqquia'caen Chiga que'inga afe'choma isu'faja. Tsa'caen isupa qui cocoya na'su que'ima afopoen'nijan dyombi'tsse tisema patsu'faya. \v 12 Ñoa'me a'i'ccu gi iyicco'fambi. Tsa'ma ega quin'an cocoya nasundeccui'ccu gi iyicco'fa. Cocoya nasundeccu ja'ño va andema manda'fasi egae tsincon'choi'ccu tsu sinttio. Nane cocoya sundarondeccu tise'pa can'jene jipa egae in'jaen'fa. \v 13 Tsa'caen in'jaensi cocoyandeccui'ccu iyicco'je'ta sundaro tisuma ccushaeñe yoshavama ejianqquia'caen pa'cco Chiga que'inga afe'choma isu'faja. Isupa maqui a'ta que'ima egae noñangiansi qui se'pipa patsu'faya. Tsa'caen patsupa qui dyombi'tsseyi ccutsu'faya. \p \v 14 Dyombi'tsse ccutsu'faja cocoya ccase jipa ccase noñangiansa'ne. Sundaro tisuma coiraye utuqui'fai'ccu utuquiqquia'caen tansintsse condase'choi'ccu afa'faja. Sundaro utu'chonga yoshava contoma ejianqquia'caen ño'ame dapa canse'faja. \v 15 Sundaro sapatoma ejianqquia'caen va ñotsse condase'choma in'jamba condasé jacan'faja cuintsu poiyi'cco a'i pañamba opatsse canse'faye. \v 16 Toya'caen pa'cco tisuma piccoye sundaro rande panshaen'jen'choma angaqquia'caen Jesúsve in'jamba canse'faja. Tsa'caen canse'fasi egae tsincon'cho na'suja que'ima egae in'jaeñe oshambi. Nane ju'rutssia si'nge seje'ccoi'ccu battianqquia'caen que'ima dañoñe in'jan. Tsa'ma Jesúsve in'jamba qui tise si'ngema fi'ttiqquia'caen tise in'jaen'choma patsu'faya. \v 17 Sundaro yoshava ontsianccuma ontsianqquia'caen que'i tayo ccushapa tsangae canseya'choma in'jan'faja. Sundaro tise matichi'ccu atuiccoqquia'caen Chiga Aya'fama isupa tsai'ccu candusian'faja. Ñoa'me tsu Chiga Qquendya'paja tsa Chiga Aya'fama que'inga afe. \p \v 18 Tsa'caen Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaen'nijan ánttembe'yi Chigama iñajan'faja. Ñotsse in'jamba quia'me iñajan'faja. Ñoquimbimbe'yi ñotsse injan'jemba poi Cristove in'jan'chondeccune Chigama iñajan'faja. \v 19 Toya'caen ñane'qque Chigama iñajan'faja cuintsu Tise ñama afaensi dyombi'tsse va tayoe condambi'choa Jesucristone ñotsse condase'choma condaseye. \v 20 Ñoa'me tsama condaseye gi Jesúsma shondo'su. Tisene condasepa gi yoshavai'ccu tandañemba can'jen. Chiga mandaqquia'caen tsu dyombi'tsse condaseya'cho. Tsa'cansi ñane Chigama iñajan'faja cuintsu Tise fuitesi ñajan Cristone tsa'caen dyombi'tsse condaseye. \s1 Chigambian'cho \p \v 21 Ña in'jan'cho faenga'su Tíquicoma gi moen cuintsu que'ini japa condasi que'i ña mingae can'jen'choma, ña jongoesuve tson'jen'choma'qque atesu'faye. Tiseja Na'su sema'bama semamba ñama ñotsse fuite'su tsu. \v 22 Ña gi tisema moen cuintsu que'inga condaye ingi mi'gae can'jen'choma que'i paña'faye. Tiseja que'ima candusiamba que'i injama'choma quiñaensi qui ti'tsse in'jan'faya. \p \v 23 Chiga Quitsa, Na'su Jesucristo'qque poiyi'cco Cristove fae'ngae in'jan'chondeccuma in'jaensi tsu ñotsse opatsse canse'faya. Tsa'caen in'jaensi Cristove in'jamba ñotsse injancco'faya. \v 24 Nane ingi poiyi'cco Na'su Jesucristoma anttembe'yi ñotsse in'jansi tsu Chigaja ingima ñotsse tsoña. \p Tsangaeyi.