\id COL - Cofan Bible (NT with OT portions) [con] (Ecuador) -2012 bd \h Colosa'su \toc1 Colosa'su a'inga Pablo tevaen'cho \toc2 Colosa'su \toc3 Col \mt1 Colosa'su \mt2 a'inga Pablo tevaen'cho \c 1 \s1 Chigambian'cho \p \v 1 Chiga ñama ttu'sesi gi ña Pablo Cristo Jesúsne afa'su. Ñajan faenga'su Timoteoi'ccu \v 2 que'i Colosa canqque'su Chiganga ttuseye'chondeccunga gi tevaen'jen'fa. Que'ija Cristove in'jamba qui ingi faengasundeccu'fa. \p In'jan'fa gi cuintsu Chiga, ingi Quitsa, que'inga osha'cho ñotssiave tsonsi ñotsse opatsse canse'faye. \s1 Pablo Chigama iñajan'jen'cho \p \v 3-4 Que'i Jesucristove in'jamba poiyi'cco Chiganga ttuseye'chondeccuma in'jan'fa qquen pañamba gi Na'su Jesucristo Yaya Chiga Quitsama que'ine iñajan'da ingi aya'fai'ccu Tisema “Chigatsuafepoenján” qquen afa'je'fa. \v 5 Que'i tayoe Chiga tansintssia aya'fa su'choma, tsa ñotsse condase'choma, pañamba qui que'i sefacconi osha'choma an'biaña'chone'qque paña'fa. Pañamba qui tsa'caen cca'ima ñotsse in'jamba avujatsse canse'fa. \v 6 Nane ñotsse condase'choma me'ttia'ye pañamba qui tsa'caen canseye ashaen'fa. Ashaemba ti'tsse coenqquia'caen tisupa injama'choma ñoñamba qui ja'ño ñotsse canse'fa. Toya'caen poi ande'su aindeccu'qque ja'ño tsama pañamba tsa'caen ñotsse canse'fa. \v 7 Ingi in'jan'cho fae'ngae sema'su Epafras que'inga condasesi qui paña'fa. Tiseja ingima ñotsse fuitepa anttembe'yi Cristone ñotsse candusian'jen. \v 8 Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi ñotsse injancco'fa'choma Epafras inginga condase. \p \v 9 Tsa'caen pañamba gi poi a'ta que'ine Chigama iñajan'fa. Iñajan'fa gi cuintsu que'ija Chiga que'ine ñotsse in'jan'choma in'jan'faye. Iñajan'fa gi cuintsu Chiga que'i injama'choma in'jaensi Tise in'jan'choma atesupa in'jan'faye. \v 10 Tsa'caen in'jamba qui ñotsse Chiga in'janqquia'caen canseye osha'faya. Chiga'qque que'i'ccu avujatssiya. Ñotssia jomba'cho te'tapa naqquia'caen qui osha'cho ñotssiave tsomba ti'tsse Chigane atesu'faya. \v 11 Chigaja osha'choma oshachopa a'tatssia've tson'jen. In'jan'fa gi Chiga Tise quin'sui'ccu que'ima oshaensi qui vana'je'an'qque quiñamba dyombe avujatsse canse'faya. \v 12 Tsomba qui que'ija tisu aya'fai'ccu Chiga Quitsama “Chigatsuafepoenján” qquen afa'faya. Chiga Quitsa tsu ingima ñoña cca'i Tisenga ttuseye'chondeccui'ccu Tise a'tatssia can'jeni japa Tise osha'cho ñotsse afe'choma fae'ngae isu'faye. \v 13 Chigaja sinttia'su na'su Satana'ñe ingima ccushaemba Tise in'jan'cho Dutssi'ye Na'su Jesúsnga ingima ca'nian. \v 14 Nane Jesúsja papa tise anjampai'ccu ingi egae tsincon'choma joqquitssiamba ingima ccushaensi gi tisenga ca'ni'fa. \s1 Jesucristoja joccapitssia \p \v 15 Chiga Quitsaja atte'masia. Tsa'ma Jesúsja tsa'suyi tsu. Toya andeve aga'ttoembi'te Jesúsja canse. \v 16 Tisei'ccu Chigaja osha'choma agattoen. Sefacconi, andeni can'jenqque'suve'qque agattoen. Osha'cho ingi atteqque'su, ingi atte'masia've'que Jesúsi'ccu agattoen. Sefacconi'su nasundeccuve agattoemba tise'panga antte cuintsu manda'faye. Jesúsi'ccu osha'chove agattoensi osha'choja Jesúsmbe tsu Tise in'janqquia'caen tsoñe. \v 17 Jesúsja osha'chove toya meinte can'jemba osha'choma ja'ño angacan injanga dañonge'fasa'ne. \v 18 Toya'caen poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccu fae ai'voacañi'fa tsu. Jesucristoja tsendeccumbe tsove tsu. Tiseja otien'su. Toya'caen tiseja o'tie papa ccase qquendya'su tsu. Tsa'caen tsomba tiseja osha'chone ti'tsse joccapitssia've da. \v 19 Chigaja in'jamba osha'cho Tisu jincho Jesúsnga ca'nimba canse. \v 20 Toya'caen Chigaja in'jamba Jesúsi'ccu osha'choma ccushaemba Tisunga ñoquian. Nane osha'cho va andeni jincho'choma toya'caen osha'cho Chiga Sefacconi jincho'choma'qque Tiseja Jesús anjampai'ccu ccushaen. Nane Jesús avuja'cconga pasi osha'cho tsu ccushapa Chiganga ñoqui. \p \v 21-22 Que'ija tayoe injama'choni Chigama chi'gapa Tisema iyiccayesundeccu qui, egae tsincomba cansepa. Tsa'ma Cristo a'ive dapa pasi Chigaja que'ima ñoquian cuintsu que'ija Tise'beve dapa ño'a, shaca mechoe, Tisenga ccutsu'faye. \v 23 Tsa'ma que'ija anttembe'yi Cristove in'jaña'cho. Ta'etssia injama'choi'ccu ccaningae in'jambe'yi que'i Cristove in'jan'choma catimbe'yi in'jan'faya'cho. Nane Chiga ñotsse condase'choma gi poiyi'cco a'inga candusiansi que'i'qque pañamba in'jan'fa. Chiga ñama ttu'sesi ña Pablo gi va ñotsse condase'choma candusian'su. \s1 Pabloja in'jan'chondeccuma fuite'su \p \v 24 Ñajan ja'ño vana'je'an'qque avujatssi gi que'ima fuiteye. Cristove in'jan'chondeccuja Cristo ai'vo tsu. Cristoja tisu ai'vone vana. Tise aindeccui'ccu can'jemba toya vana'jensi gi ña'qque ña ai'voi'ccu Cristo ai'vone vana'jen'choma fuitepa fae'ngae vana'jen. \v 25 Chiga ñama ttu'sepa afe cuintsu ñajan Cristove in'jan'chondeccuma fuite'suve dapa Chiga Aya'fama condasesi que'ija pa'tssima tansintsse paña'faye. \v 26 Nane mi'ge'o canqque'fa Chigaja tisu a'tutsse in'jan'choma tayopi'su a'inga condambi. Tsa'ma Chigaja tayoe tsama condambipa ja'ño Tisenga ttuseye'chondeccunga conda. \v 27 Chigaja tsendeccunga condaye in'jan cuintsu Tise tayoe condambi'choama atesu'faye, ma'caen israembindeqquia'qque osha'choma ti'tsse a'tatssianga ca'ni'faya'choma. Tayoe condambi'choa tsu qquen: Cristoja que'i injama'choni can'jemba tsu ingi jai'ngae a'tatssiave dapa canseya'chove inginga canjaen. \p \v 28 Ingija Cristone condase'fa. Poiyi'cco a'ima candusiamba gi atesian'jen'fa cuintsu osha'choma atesupa Jesucristoi'ccu jincho'faye. Tsa'caen jinchopa ño'ame da'fasi gi poiyi'ccoma Chiganga canjaen'faya. \v 29 Chiga ñama ñoa'me in'jaensi gi pa'cco ña quin'sui'ccu tsane sema'jen. \c 2 \p \v 1 In'jan gi que'i vama atesu'faye: Ñoa'me gi que'ima in'jamba injama'choni vana'jen. Laodiceasundeccuma nane poiyi'cco ñama toya attembindeqquiama'qque gi ñajan tsain'bitsse in'jamba tsa'caen vana'jen. \v 2 Tsa'caen in'jamba gi injama'choni vana'jen cuintsu tsendeccu tisupapora fuiteccopa fae'ngae jinchopa injama'choni avujatssi'faye. Toya'caen gi in'jan cuintsu tsendeccu osha'choma atesupa “Tsa'caen tsu tsoña” qquen in'jamba Chiga tayopi condambi'choama'qque in'jan'faye. Tsata tsu Cristo. \v 3 Cristove in'jamba qui osha'cho ñotssia in'jan'choma, osha'cho Chiga in'janqque'suma'qque atesu'faya. \v 4 Qquen gi que'inga conda'je cca'indeccu ñotsse condaseqquia'caen afapa que'ima afopoensa'ne. \v 5 Ja'ño ñajan que'i'ccu can'jembi. Tsa'ma ña injama'cho que'i'ccu fae'ngae can'jenqquia'caen in'jamba gi avujatssi. Que'i Cristove ñoa'me in'jamba fae'ngatsse jacan'fa qquen pañamba gi avujatssi. \s1 Cristove in'jamba gi cuna a'ive da'fa \p \v 6 Que'ija injama'choi'ccu Cristo Jesúsve in'jamba qui ccusha'fa. Tsa'caen ccushapa tisei'ccu fae'ngae jincho'ta poi a'ta tisei'ccu jacan'faja. \v 7 Quini'cco setsa'fa andenga ca'nimba quini'ccoma quiñaenqquia'caen que'i Jesúsni fae'ngae jincho'fasi tiseja que'ima quiñaen. Tsa'caen quiñaensi quini'cco canseqquia'caen qui Jesúsve in'jamba canse'faya'cho. Nane que'inga ña atesianqquia'caen Jesúsve in'jamba canse'faya'cho. Toya'caen poi a'ta que'i aya'fai'ccu Chiganga “Chigatsuafepoenján” qquen afa'faya'cho. \p \v 8 Injama'tse cca'i atesiansundeccu osha'cho a'i in'jan'cho osha'cho aqquia afopoen'choi'ccu que'ima qqueñasa'ne. Tsaja aqquia a'i in'jamba nafattu'cho tsu. Chigave in'jambi'choa in'jamba in'jaen'cho tsu. Tsaja Cristone in'jaen'chombi tsu. \p \v 9 Pa'cco osha'cho Chiga jincho tsu Jesús ai'voni ca'nimba canse. Toya'caen \v 10 que'i'qque Jesúsi'ccu fae'ngae jinchopa qui pa'cco Chiga in'jan'choma injantsse an'bian'fa. Nane Jesúsja ñoa'me osha'choma manda'sundeccuma ti'tsse na'su tsu. \v 11 Toya'caen que'ija tisei'ccu jinchopa chhiyitevaen'cho a'ive qui da'fa. Nane a'i tivei'ccu ai'voma chhiyitevaen'chombi tsu. Tsa'ma que'i Cristo a'ive dasi Cristoja que'i tayo'su a'i in'jamba tsincon'choma chhiyicatiqquia'caen pa'ccoma joqquitssian. \v 12 Que'i fetiyepa qui fae'ngae Cristoi'ccu papa atuye'fa. Tsa'ma fetiyepa sombojipa fae'ngae Cristoi'ccu qui ccase qquendya'fa. Nane Chigaja Cristoma pa'cho'ye ccase qquendyaensi qui Chiga tsa'caen ccushaen'chove in'jamba tsa'caen qquendya'fa. \p \v 13 Tayoe que'ija chhiyitevaembi'choapa egae tsincomba tayo paqquia'caen qui canse'fa. Tsa'ma Chigaja ingi egae tsincon'choma joqquitssiamba aqquepoemba Jesúsi'ccu ingima ccase qquendyaen. \v 14 Chiga manda'choja osha'choma mandasi shacapa gi osha'fambi. Tsa'ma Jesúsma avuja'cconga otipa fi'ttiqquia'caen Chigaja ingi shacama'qque avuja'cconga fi'tti. \v 15 Nane Jesús avuja'cconga pasi Chigaja poi joccapitssia nasundeccuma patsupa ansangian. Tise'pama patsupa poiyi'cco a'inga tsama canjaen. \s1 Ttatta'faja sefacconi'su jincho'chove \p \v 16 Chiga tsa'caen que'ima ccushaensi cca'indeccu jongoesuma añe cu'iye que'ima osha'chone se'pi'fa'ni'qque tisema paña'fajama. Toya'caen osha'cho fiesta, poi canqque'fa'su, chiga ancan'cho'su, sema'ma'qquia a'ta'su fiestave'qque que'ija mecho'fa, qquen afase'fa'ni'qque tise'pama paña'fajama. \v 17 Tayo tsu tsa'caen manda'fa a'ima canjaeñe jai'ngae tsoña'chove. Tsa'ma Cristo jipa pa'ccoma tsu nanitsse tson. \v 18 Antte'fajama cca'indeccu que'inga afopoemba que'ima dañosi que'i jai'ngae isuya'choma pasasa'ne. Nane tsendeccuja Chiga attian'choma atte qquen afopoemba tsu qquen manda'fa: “Tisuma se'pipa Chigama sefacconi'su shondosundeccuma iñajaña'cho tisu ccushaye.” Tsa'ma tsa'caen manda'fa'ni'qque paña'fajama ni tise'panga dyo'fajama. Tise'pa injama'cho egasi injanga asi'ttaemba tsu tsa'caen tisuja ñotssi qquen in'jan'fa. \v 19 Tsa'caen in'jamba tisu tsovema catiqquia'caen tsu Cristo'ye joqquitssipa tisei'ccu jincho'fambi. Nane tsove tsu tsu'tta, tsain'fai'ccu ai'voma quiñaemba ñoña'su cuintsu fae'ngae jinchopa Chiga in'janqquia'caen ti'tsse'tssiave coen'faye. \p \v 20 Que'i Cristoi'ccu pasi va ande'su in'jamba nafattian'choja ja'ño que'ima mandambi. Tsa'can'ma ¿ma'caen qui toya va ande'su a'ia'caen canse'fa? Nane toya qui tise'pa manda'choma paña'jen'fa. \v 21 “Vama pporaenjama; tsama anjama; jovama vasejama” qquen qui in'jamba se'pi'fa. \v 22 Osha'cho tise'pa se'pi'cho tsu aqquia congomba sefaqque'suve se'pi. Aqquia a'i tsa'caen nafattiamba atesian'cho tsu. \v 23 Osha'chone tsa'caen nafattiamba tsu injama'pa'caen attian'fa. Nane majan a'i tsa'caen attiamba aqquia injanga Chigama iñajanqquia'caen tsincon'fa; tisuma se'pi'fa; tisu ai'voma vanaen'fa. Tsa'ma tsa'caen tsincon'choja barembi tsu ingi ai'vo in'jan'choma pasaeñe. \c 3 \p \v 1 Cristoja sefacconi can'jemba Chiga tansinfani fae'ngae manda'je. Tsa'cansi que'ija fae'ngae Cristoi'ccu ccase qquendya'ta sefacconi'su jincho'chove ttatta'faja. \v 2 Va andeni jincho'choma catipa sefacconi'su jincho'chove in'jan'faja. \v 3 Nane que'ija Cristoi'ccu tayo papa qui ja'ñojan tisei'ccu fae'ngae Chigani a'tupa canse'fa. \v 4 Ingija Cristoi'ccu fae'ngae jinchopa tise ccase jisi ingi'qque tisei'ccu fae'ngae jipa joccapitssia've attian'faya. \s1 Tayo'su canse'cho tayo pasa \p \v 5 Tsa'cansi pa'cco que'i ai'voni va ande'su in'jan'cho jincho'choma fi'tti'faja. Tsandie, pushesu casarambe'yi fae'ngae canseye in'jan'choma, in'jangae tsincon'choma, in'jangae in'jan'choma'qque, nane egae in'jan'choma, cca'i an'bian'chove in'jaña'choma'qque fi'tti'faja. Nane cca'i an'bian'chove in'jan'cho tsu ñoa'me ñoña'cho chiga'ca'ma iñajanqquia'cañi. \v 6 Tsa'caen egae tsincon'chone Chigaja iyicca'yepa tsu Tisema pañambindeqquiama vanaeña. \v 7 Que'i'qque tsendeccui'ccu tayoe cansepa qui tsa'caen tsincon'fa. \v 8 Tsa'ma ja'ñojan qquen tsincon'choma antte'faja: Iyicca'ye'choma, ñoqui'masia've iyicca'ye'choma, injama'chone iyicca'ye'choma, afase'choma'qque. Toya'caen que'i aya'fai'ccu egae afa'choma'qque antte'faja. \v 9 Afopoencco'fajama tisupapora. Tsaja tayo pasa. Tayoe tsa'caen egae tsincomba qui canse'fa. Tsa'ma ja'ñojan tayo'su in'jan'choma catipa qui tsa'caen tsincon'fambi. \v 10 Cuna ondiccu'jema ondiccuqquia'caen qui cuna a'ive da'fa. Cuna a'ive dapa qui que'ima agattoen'su Chigave ti'tsse in'jamba ti'tsse Tisia'caen da'ña'cca'fa. \v 11 Tsa'caen dapa ni israendeccu ni griegondeccu qui jincho'fambi. Ni chhiyitevaen'chondeccu ni tevaembindeqquia, ni a'i, ni ai'pa, ni patrónpa ni patrónme mendeqquia'qque jincho'fambi. Tsa'ma poiyi'cco gi Cristombe'fa. Tiseja osha'chone ti'tsse'tssiapa poiyi'cconi can'jen. \p \v 12 Chigaja que'ima ñotsse in'jamba que'ima ttu'se Tise'beve da'faye. Tsa'camba cca'indeccuma mende'yepa ñotsse tson'faja. Cca'indeccuma patsumbe'yi tise'pa asi'ttaemba in'jan'choma ñotsse paña'faja. Poiyi'ccoi'ccu ñotsse opatsse canse'faja. \v 13 Tisupaporai'ccu iyicca'yembe'yi canse'faja. Tsa'ma faesu que'ima egae tsincon'ninda tise'pa egae tsincon'choma aqquepoemba ñoquicco'faya'cho. Nane Na'su Jesúsja tsa'caen ingi egae tsincon'choma aqquepoe'ninda ingi'qque cca'i ingima egae tsincon'choma aqquepoemba ñoquiya'cho. \v 14 Osha'choma ti'tsse'tssi tsu ñotsse injanccopa canse'faya'cho. Tsa'caen injanccopa poiyi'cco fae'ngae jincho'ta ñotsse fae'ngae tsu canse'faya'cho. \v 15 Cristoja que'ima ttu'se fae a'ive dapa fae in'jan'choveyi in'jamba canse'faye. Tsa'cansi Cristo que'ima ñotsse opatsse canse'faye manda'ninda tsa'caen canse'faja. Tsa'caen can'jemba Chigama ñotsse afa'faya'cho. \p \v 16 Cristo su'cho que'i injama'choni can'jen'ninda ñotsse in'jan'faja. Tsa que'ima manda'ninda osha'choma in'jamba tisupapora ñotsse atesiamba candusiancco'faja. Fae'ngae settapoen'faja. Chigane settapoen'choma settapoen'da qui que'i injama'chone Chiganga ñotsse afa'fa. \v 17 Que'ija Na'su Jesús a'i'fa qui. Jesúsve in'jamba que'i su'choma su'faya'cho. Jesúsve in'jamba que'i tson'choma tson'faya'cho. Tsa'caen tson'da qui Na'su Jesúsi'ccu fae'ngae Chiga Quitsanga ñotsse afa'faya. \s1 Cca'indeccui'ccu canse'faya'cho \p \v 18 Tsandupandeqquia, poiyi'cco tisu tsa'nduma ñotsse pañamba canse'faja. Qquen tsu na'su que'ima in'jan'cho. \p \v 19 Pushe'pandeqquia poiyi'cco tisu pushema iyicca'yembe'yi ñotsse in'jan'faja. \p \v 20 Dushundeccu, tisupa yaya, tisupa mamama osha'chone ñotsse pañamba tsa'caen tson'faja. Tsa'caen tsonsi tsu Na'su Chigaja que'i'ccu avujatssiya. \p \v 21 Quitsandeccu, que'i dushundeccuma panshaen iyu'ujama tise'pa panshaen ñombi'yepa ñoquimbi'fasa'ne. \p \v 22 Semasundeccu, que'i va ande'su nasundeccu osha'chove manda'choma ñotsse pañamba tson'faja. Aqquia injanga na'su caña'jensiyi sema'fajama na'su “ñotsse sema'jen” qquen in'jañe in'jamba. Tsa'ma sefacconi'su Na'suma in'jamba dyoe'sui'ccuyi ñotsse sema'faja. \v 23 Jongoesu sema'bama mandasi sema'jen'da quia'me tson'faja. A'i mandambima'caen in'jamba Na'su Cristo manda qquen in'jamba ñotsse sema'faja. \v 24 Tsa'caen sema'faja Na'su Tise dutssi'yenga afeya'choma que'inga'qque afeya qquen in'jamba. Nane Na'su Cristoja ñoa'me que'i na'susi qui tise sema'bama sema'jen'fa. \v 25 Tsa'ma majan ñotsse tsombian'da Chigaja tsanga egai'ccu afepoeña. Nane Tisenejan poiyi'cco a'i tsu fae'ngatssi'fa. \c 4 \p \v 1 Nasundeccu, vama ñotsse in'jan'faja: Chiga que'i na'su sefacconi can'jemba que'ima caña'jen. Tsa'cansi que'imbe semasundeccuma panshaen mandambe'yi tise'pama ñotsse tson'faja. \p \v 2 Anttembe'yi Chigama iñajamba canse'faja. Anambiqquia'caen injama'chone Chigama ñotsse afapa iñajan'faja. \v 3 Toya'caen ingine'qque Chigama iñajan'faja cuintsu Tise osha'chove ñoñasi, ingija ñotsse condase'choma candusiamba, va tayoe condambi'choa Cristone condase'choma'qque condaseye. Nane tsama condasepa gi piccoyepa can'jen. \v 4 Chigama iñajan'faja ña a'tatsse candusiañe. Nane tsa'caen candusiañe tsu Chigaja in'jan. \p \v 5 Jesúsve in'jambindeqquiai'ccu can'je'an'qque ñotsse in'jamba canse'faja. Injanga can'jembe'yi poi a'ta ma'caen tsoñe osha'ta tson'faja. \v 6 Tise'pai'ccu ñotsse condasecco'faya'cho. Nane que'ija Cristove in'jamba condase'faya'cho. Tsa'camba majan que'ima Cristone iñajampañasi qui tise'panga ñotsse condaye osha'faya. \s1 Chigambian'cho \p \v 7 Faenga'su Jesucristove in'jan'cho Tíquico tsu ña mingae can'jen'choma que'inga condaseya. Tiseja fae'ngae ñai'ccu Na'su Jesúsne sema'supa ñama fuitesi gi tisema ñotsse in'jan. \v 8 Tsa'cansi gi tisema que'ini moen cuintsu tise condasesi que'ija ingi ma'caen can'jen'choma atesu'faye. Toya'caen tsu que'i injama'choma tsa'caen quiñaeña. \v 9 Tisei'ccu gi Onésimoma'qque moen. Tiseja que'ini'supa Cristove in'jamba ingi in'jan'cho faenga'su tsu. Tsendeccuja que'inga japa pa'cco vani tson'jen'choma tsu condase'faya. \p \v 10 Ñai'ccu fae'ngae piccoye'cho Aristarco'qque que'ima chigambiañe in'jan. Bernabé antian Marcos'qque que'ima chigambiañe in'jan. Nane Marcosneja tayo gi que'inga condase. Tise tseni que'inga ja'ninda tisema ñotsse ca'nian'faja. \v 11 Toya'caen Jesús Justo'qque que'ima chigambian. Nane Cristove in'jan'cho israendeccu'suja va tresyi tsu ñai'ccu fae'ngae sema'jen'fa, Na'su Chigambe a'ive daya'chone condaseye. Tsendeccu ñama fuitesi gi injama'choni avujatssi. \v 12 Epafrasja, que'ini'supa que'ima chigambiañe in'jan. Tise'qque Jesúsne sema'su tsu. Chigama iñajamba ñoa'me aqque'pambe que'ine iñajan'jen cuintsu que'i Chiga in'jan'choma ñoa'me in'jamba tsa'caen tson'faye. \v 13 Epafrasja que'ine, Laodicea canqquesundeccune, Hierápolis canqquesundeccune'qque tsain'bitsse in'jamba sema'jen. Nane tise'pa sema'jen'choma atesupa gi que'inga conda. \v 14 Lucas, ingi in'jan'cho seje'su, Demas'qque que'ima chigambian'fa. \p \v 15 Ña'qque gi Laodicia'su Cristove in'jan'chondeccuma chigambiañe in'jan. Toya'caen gi Ninfasma, tise tsaoni bo'fa'chondeccuma'qque chigambian. \v 16 Que'ija va tevaen'jenma camba afapa poiyi'cco pañamba Laodicia'su Cristove in'jamba bo'fa'chonga moen'faja. Que'i'qque ña Laodiceandeccunga tevaen'choma isupa camba afa'faja. \v 17 Arquiponga'qque qquen condase'faja: “Que'i Na'su a'ipa tise que'ima mandasi sema'jen'choma ñotsse nanijan.” \p \v 18 Ña, Pablo gi ña tivei'ccu va chigambian'choma tevaen. Ña piccoyepa can'jen'choma injan'jen'faja. In'jan gi Chiga que'ima ñotsse tsoñe. \p Tsangaeyi.