\id 2CO - Cofan Bible (NT with OT portions) [con] (Ecuador) -2012 bd \h 2 Corinto'su \toc1 Corinto'su a'inga Pablo segundove tevaen'cho \toc2 2 Corinto'su \toc3 2 Co \mt1 Corinto'su \mt2 a'inga Pablo segundove tevaen'cho \c 1 \s1 Chigambian'cho \p \v 1 Ña Pablo gi Cristo Jesúsne afa'su. Chiga Quitsa tsa'caen in'jamba ñama ttu'se'cho. Ñajan, ña faenga'su Timoteoi'ccu gi Corinto canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'chondeccunga tevaen'jen'fa. Nane poiyi'cco Acaya ande'su Chigave in'jan'chondeccunga gi tevaen'jen'fa. \p \v 2 Chiga ingi Quitsa, Na'su Jesucristo'qque que'ima mende'yepa osha'cho ñotssiama que'inga afesi qui opatsse canse'faya. \s1 Pablo vana'jen'cho \p \v 3 Ñoa'me'qque ñotssia tsu Chiga Quitsaja. Tiseja ingi Na'su Jesucristo Quitsa tsu. Yaya du'shuma mendeyeqquia'caen Chigaja ingima mendeye'su tsu. Chigaja ingima fuite'su tsu. \v 4 Vana'jen'fasi Tiseja ingima mende'yepa fuite'je. Ingima tsu fuite'je cuintsu ingi'qque cca'i vanasundeccuma fuite'faye. Nane Chiga ingima fuiteqquia'caen gi tsendeccuma'qque fuite'faya. \v 5 Nane Jesucristo vana'jenqquia'caen gi tsain'bitsse vana'jen'fa. Tsa'ma tsa'caen vana'jensi Jesucristo tsu ingima ti'tsse'tsse mende'yepa fuite'je cuintsu ingi'qque cca'indeccuma ti'tsse fuite'faye. \v 6 Nane ingija vana'jen'fa que'ima fuitepa ccushaeña'chove. Chigaja ingima tsu fuite que'ima fuitepa ccushaeña'chove. Que'i'qque ingia'caen vana'jen'da ingi que'ima fuite'je'choma qui in'jan'fa. Que'ima tsu quiñaeña cuintsu dyombe'yi vana'faye. \v 7 Que'ine asi'ttaemba gi dyombi'tsse in'jan'fa. In'jan'fa gi que'i'qque ingia'caen vana'jen'ninda tsu Chigaja ingima fuiteqquia'caen que'ima'qque fuiteya. \p \v 8 Faengasundeccu, in'jan gi que'i'qque ingi Asia andeni can'jemba vana'choma pañamba in'jan'fa. Nane ñoa'me gi tsain'bitsse vana'fa. Tsain'bitsse vanamba ti'tssecan'da gi pa'faye'can. Nane quin'su mechopa gi tisu ccushaya'chove asi'ttaeñe osha'fambi. \v 9 Nane paye tson'jen qquen gi injama'choni in'jan'fa. Tsa'ma tsa'caen tsu inginga antte ingi ti'tsse Chigave in'jan'faye. Tisuma ccushaeñe oshambi qquen in'jamba gi pa'choma qquendyaen'su Chigave ti'tsse in'jan'fa. \v 10 Ñoa'me paye tson'jen'choma tsu Chigaja ingima ccushaen. Toya tsu Tiseja ingima ccushaen'jen. Tsangae tsu Tiseja ingima ccushaeña. Qquen in'jamba gi canse'fa. \v 11 Toya'caen que'i'qque Chigama iñajamba ingima fuiteya'cho. Poiyi'cco tsa'caen fae'ngae Chigama iñajamba fuite'ninda Chiga ingima ñotsse tsonsi gi poiyi'cco fae'ngae Chigama ñotsse afa'faya. \s1 Micomba Pablo Corintoni jambi \p \v 12 Qquen in'jamba gi dyombi'tsse su: Injama'cho tsosipie gi in'jan'fa ñotsse gi tson'jen'fa va andeni can'jemba. Nane Chiga caña'jensi gi Tise in'janqquia'caen in'jamba tansintsse canse'fa. Va ande'su a'i ñotsse in'jan'cho angacambisi tsu Chiga ingima fuitepa angacansi gi ñotsse tson'fa. Nane ñoa'me que'i'ccu can'jensi Chiga ingima angacansi gi tsa'caen canse'fa. \v 13 Ingi que'inga tevaen'cho'qque tansintsse su'cho tsu. Nane ccaningae in'jambe'yi gi ingi in'jan'choma tansintsse tevaen'fa. \v 14 Tsa'caen tevaemba gi in'jan que'i enttingeve tayo ñotsse pañaqquia'caen pa'tssima ñotsse paña'faye. Nane Na'su Jesús jiya'cho a'ta napisi tsa'caen ñotsse pañamba qui ingine avujatssi'faya. Toya'caen ingi'qque tsequi a'ta que'ine avujatssi'faya. \p \v 15 Tsa'caen tansintsse in'jamba o'tie que'ini jiye in'ja'an ña que'ini dos se pasiasi avujatssi'faye. \v 16 Nane Macedoniani jayipa que'ini pasi'a'qque toequi jiñamba ccase que'ini pasiaya, qquen gi in'ja'an. Tsa'cansi qui ñama camoeñe osha'faya Judea andeni jayisi, qquen gi in'ja'an. \v 17 Tsa'ma tsa'caen jiye in'jan'ma ña oshambisi ¿“Injanga tsu jiye su” qquen ti qui in'jan'fa? ¿Ñanda ti gi afopoen? ¿Va ande'su a'ia'caen “Ju” qquen supa ñoa'me “Me'i” qquen in'jamba ti gi afopoen? \v 18 Me'i. Nane Chigaja tansintsse afasi ingi'qque tansintsse que'inga afa'fa. “Me'i” qquen ñoa'me in'jamba “Ju” qquen su'fambi gi. \v 19 Ñajan, Silvano, Timoteo'qque que'i'ccu can'jemba Cristo Jesúsne candusian'fa. Cristo Jesúsja Chiga Dutssi'ye tsu. Tiseja injanga afambi. “Me'i” qquen in'jamba “Ju” qquen tsu sumbi. Nane tise suqquia'caen tsu tson. \v 20 Chigaja osha'cho a'inga tsoña'choma condasepa Jesucristoi'ccu tsa'caen tson. Tsa'cansi ingi'qque Cristove in'jamba Chigane ñotsse afa'ta “Tsangaeyi” qquen gi su'fa. \v 21 Nane Chigaja que'ima in'jaemba ingima'qque in'jaen fae'ngae que'i'ccu Cristo a'ive da'faye. Toya'caen tsu ingima ttu'sepa \v 22 poiyi'ccoma “Tisumbe” qquen supa Tise Qquendya'pama ingi injama'chonga ca'nian cuintsu atesupa in'jan'faye. Qquendya'pama afesi tsa Qquendya'pa tsu jai'ngae afeya'chone'qque inginga canjaen. \p \v 23 Chiga Quitsa ña injama'choma ñoa'me in'jamba ña tansintsse su'choma'qque tsu in'jan. Jiye in'jan'ma gi oshambi. Tsa'ma que'i ansange'fasa'ne gi Corinto canqqueni jimbi. \v 24 Que'i na'sumbi gi que'i ma'caen in'jan'chove mandaye. Nane tayo qui tansintsse Jesúsve in'jamba canse'fa. Tsa'cansi fae'ngae que'i'ccu semamba fuiteye gi in'jan'fa que'i ti'tsse avujatssi'faye. \c 2 \p \v 1 Tsa'caen in'jamba asi'ttaemba ccase jiya'bi qquen gi in'jan ña jipa iyu'usi que'i panshaen ansangae'fasa'ne. \v 2 Ña iyu'usi ñombi'ye'ta ¿majan tsu ñama fuitesi gi avujatssiya? Nane que'i ñombi'yesundeccuyi qui ñama avujaensundeccu. \v 3 Tsa'cansi ñajan qquen voeyiyitsse tevaen cuintsu jai'ngae ña jisi que'i ñama avujaensundeccu ñombi'yembe'yi ñama avujaeñe. Nane ña avujatssisi que'i'qque avujatssi'faya qquen gi in'jan. \v 4 Ña injama'cho tsosipie que'ine ñombi'yepa gi i'namba que'inga tsa'caen tevaen. Nane tevaembi gi que'i ña tevaen'jema camba ñombi'ye'faye. Tsa'ma in'jan gi que'i tsama camba ña que'ima ñotsse in'jan'chove atesu'faye. \s1 Egae tsincon'suma mende'yeya'cho \p \v 5 Nane fae a'i egae tsincomba ñameñi ñombi'yambipa tsu ñoa'me poiyi'cco que'ima'qque re'riccoe ñombi'yan. “Re'riccoe” gi su tsa a'ima panshaen vanaensa'ne. \v 6 Tsa'cansi que'i poiyi'cco bopa tsa a'ima joqquitssian cati'fasi ja'ño tsu naningeya. \v 7 Ja'ño tsu tisema ccase ttu'seya'cho. Ttu'sepa tise egae tsincon'choma aqquepoemba tisema mende'yepa ñoquiaña'cho panshaen ñombi'yepa qquesa'ne. \v 8 Tsa'cansa'ne gi que'ima su, chigáne tisema toya ñotsse in'jamba tsa'caen canjaen'faja. \v 9 Atesuye in'jamba gi voeyiyitsse que'inga tevaen. Nane ña gi tevaen que'i osha'cho ña su'choma pañamba tsa'caen tsoña'chove atesuye. \v 10 Que'i tsa egae tsincon'suma ñoquiansi ña'qque gi tsambe egae tsincon'choma aqquepoemba tisema ñoquiaña. Nane Jesucristo caña'jensi gi ñajan majama ñoquiaña'cho jin'ninda tayo ñoquian cuintsu que'i ti'tsse ñotsse dapa avujatssi'faye. \v 11 Ti'tsse tsu Chigama in'jaña'cho Satana ingima patsusa'ne. Tise ingima da'ñoñe in'jan'choma gi atesu'fa. \s1 Troasni can'jemba ñombi'ye \p \v 12 Chiga Aya'fama candusiañe Troas canqqueni napisi tsenisundeccu ñoa'me pañañe in'jan'fa. Na'su Jesús tsa'caen tise'pama in'jaensi gi avujatsse candusian. \v 13 Tsa'ma faenga'su Tito can'jembisi attembipa gi toya injama'choni ñombi'ye. Tsa'cansi gi tsenisundeccuma chigambiamba Macedonia andeni ja. \s1 Cristove in'jamba gi tsangae patsu'fa \p \v 14 Chiganga gi avujatsse afa. Nane Cristoi'ccu Tiseja ingima tansintsse angacansi gi tsangae patsu'fa. Te'ta ño'metssia'ma shonchhaenqquia'caen Chigaja ingi'ccu poi ande'su aindeccuma Cristone condase. Condasesi poiyi'cco tsu paña'fa. \v 15 Cristo Chiganga ño'miañe afe'cho'fa gi. Majan pañamba ccushaya'chondeccunga gi ño'mian'fa. Tsa'ma majan pañambipa qqueya'chondeccune'da gi tssu'jutssi'fa. \v 16 Pañambipa qqueya'chondeccunga gi tssu'jutssi'fa tise'pa tsangae paya'chone canjaemba. Tsa'ma pañamba ccushaya'chondeccunga gi ño'metssi'fa tise'pa tsangae canseya'chone canjaemba. ¿Osha'fa ti gi tsa'caen Cristone canjaeñe? Ju, osha'fa gi. \v 17 Nane cca'iacambi gi. Cca'indeccuja chavaemba ganaqquia'caen Chiga Aya'fama injanga condase'fa. Tsa'ma ingija ñoa'me injama'chone in'jamba gi condase'fa. Nane Chiga ingima ttu'sepa paña'jensi Cristo ingima in'jaensi gi Tise Aya'fama condase'fa. \c 3 \s1 Chiga a'i'ccu cuname injancco'fa'cho \p \v 1 ¿Ccase ti gi ashaen'fa tisune ñotsse afaye? Me'i. Tsambi'ta ¿shaca'fa ti gi cca'indeccu ingine tevaemba ingija ñotssia qquen condaye? Me'i. Nane majan a'ija tsa'caen an'biamba canjaen'fa. Tsama in'jan'fambi gi. Ni in'jan'fambi gi que'i tsa'caen ingine tevaen'faye. \v 2 Nane que'ija ingi ñotssia tevaen'jen'can'fa qui. Ingi injama'choni gi que'ima an'bian'fa. Poiyi'cco a'i que'i ñotsse tson'choma attepa tsu ingi ñotsse atesian'choma atesu'fa. \v 3 Nane que'ija Cristo tevaen'jen'fa qui. Tsa'cansi Cristo in'jaensi ingija tise tevaen'jenga tevaenqquia'caen que'inga atesian'jen'fa. Atesiansi que'i tsa'caen Cristo in'jan'choma qui canjaen'fa. Cristoja tevaen'ccoi'ccu tevaen'jenga tevaembi. Ni patunga fuchhapa tevaembi. Tsa'ma cansetssia Chiga Qquendya'pa que'i injama'choma in'jaensi tsu Cristo su'cho que'i injama'choni can'jen. \p \v 4 Cristove in'jamba tsa'caen Chiga in'jan'chove atesupa gi dyombi'tsse conda'fa. \v 5 Tisuyi gi jongoesuve tsoñe osha'fambi. Tsa'ma Chiga ingima in'jaensi gi Tise tson'choma tson'fa. \v 6 Tise ingima fuitesi gi Tise a'i'ccu cuname injancco'fa'chone candusiansundeccu. Va injancco'fa'choja tevaemba manda'chombi tsu. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa in'jaen'cho tsu. Nane tevaemba manda'cho a'ima ccushaeñe oshambisi a'ija tsama in'jan'da tsu pa'faya. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa a'ima qquendyaensi tsu canse'faya. \p \v 7 Tayopi Chigaja Tise a'i'ccu injancco'fa'cho manda'choma patunga fuchha tevaemba afe. Afesi Moisés Chiga Quitsanga catsepa tsama isusi tise camba'ju'qque chanjun Chiga a'tatssiai'ccu. Nane tsa'caen chanjunsi cca'i israendeccuja Moisés cambajuma cañe osha'fambi. Tsa'ma tsa'caen ñotssiai'ccu jisi jai'ngae tsu a'tatssiaja pasa. Tsa'cansi tsa manda'cho'qque a'ima ccushaeñe oshambipa pasaya. Tsa'ma pasaqque'su tsa'caen a'tatssiai'ccu jipa ñotssisi \v 8 Chiga Qquendya'pa a'i'ccu cuname injancco'fa'chone in'jaen'choja pasa'masiapa ti'tsse ñotssi tsu. \v 9 Nane tseyi Chiga a'i'ccu injancco'fa'choja a'tatssiasi a'i tsama pañamba egae tsincomba pa'fa. Tsa'ma omboe Chiga a'i'ccu injancco'fa'choja a'ima ño'ame tsomba tsaja ñoa'me ti'tsse a'tatssia. \v 10 Nane tayo'su a'tatssia manda'choja ja'ñojan a'tatssimbi tsu. Tsa'ma ti'tsse a'tatssia tsu tsama patsu. \v 11 Pasaqque'suja me'ttia'ye a'tatsse chanjumba pasa. Tsonsi pasa'masiaja tsangae chanjunqquia'caen ti'tsse'tssia tsu. \p \v 12-13 Moisésja tise camba'ju chanjun'cho pasaya qquen in'jamba fanangopa jacan. Tsa'caen tsu jacan israendeccu a'tatssia pasa'choma attesa'ne. Tsa'ma ingija va ñotssia pasa'masia injancco'fa'chone atesupa gi dyombi'tsse candusian'fa. \v 14 Moisés can'jeinte'su a'ija injama'cho injienge'fambi. Pañañe in'jan'fambi. Toya'caen ja'ño a'tangae israendeccuja tayo'su injancco'fa'cho manda'choma paña'ma in'jan'fambi. Nane toya tise injama'cho'qque fanangopa Chiga a'tatssia'ma in'jañe osha'fambi. Nane Cristove in'jamba tsayita tsu fanango'choma catipa ñotsse in'jaña'cho. \v 15 Ju. Ja'ño a'tangae Moisés tevaen'choma afasi injama'choma fanangoqquia'caen pañambitsse dyai'fa. \v 16 Tsa'ma a'i Na'su Cristove in'jansi tsa fanango'choja joqquitssi. \v 17 Nane Na'su Chigaja qquendya'pa tsu. Mani Chiga Qquendya'pa in'jaen'nijan a'i tsu ccusha'fa. \v 18 Tsa'cansi gi poiyi'cco cambajuma fanangombe'yi canccoa'caen Na'su a'tatssia'ma attepa canjaen'fa. Ingi'qque Tisia'caen a'tatssia've gi da'fa. Ja'ño re'ricco a'tatssia've dapa jai'ngae gi ti'tsse tisia'caen a'tatssia've da'faya. Nane Na'suve in'jansi Tise Qquendya'paja tsa'caen in'jaemba ingima ñotsse tson'jen. \c 4 \p \v 1 Chigaja ingima mende'yepa ñotsse tson. Ñotsse tsomba ingima ttu'se cca'indeccunga condaseye. Tsa'caen ttu'sesi gi dyombi'tsse anttembe'yi condase'fa. \v 2 Majan atesiansundeccu ansangembe'yi egae tson'fa. Itoyetsse afa'fa a'ima ttu'sepa tisuni boñañe. Ingija tsa'caen tson'fambi. Ni afopoen'fambi a'ima in'jaeñe injanga Jesúsve in'jan qquen su'faye. Nane Chiga Aya'fama injanga cambian'fambi. Tsa'ma tansintsse a'tatsse gi condase'fa. Tsa'caen tansintsse condasesi Chiga Quitsa'qque pañamba in'jansi gi poiyi'cco a'ima iñajan'jen'fa tise'pa injama'choi'ccu ingima paña'faye. \v 3 “Tise su'choja fanangoqquia'caen a'tatssimbi” qquen tsu majan a'ija su'fa. Tsendeccu, tsangae paya'chondeccungayi tsu ingi su'choja fanangoqquia'caen a'tatssimbi. \v 4 Nane va ande'su na'su Satana tise'pa injama'choma fanangoen tansintsse paña'fasa'ne. Binie daqquia'caen a'tatssia Cristone ñotsse condase'choma in'jan'fambi. Cristoja Chigai'ccu fae'ngatssipa Chigama inginga a'tatsse canjaensi tsendeccuja atteye oshambipa in'jan'fambi. \v 5 Ingija tisune condase'fambi gi. Tsa'ma Jesucristo ingi Na'sune gi condase'fa. Ingija que'ima fuitesundeccu gi. Nane Jesús ingima ccushaensi avujatsse gi que'ima fuite'fa. \v 6 Chiga Quitsaja coejechigave agattoemba su: “Cuintsu sintssia'ye a'tatssia've chanjuñe.” Tsa Chigayi tsu ingi injama'choma'qque chanjienqquia'caen a'tatsse in'jaen cuintsu ingija Jesucristo cambajuma attepa Chiga a'tatssia've atesu'faye. \s1 Cristove in'jamba canseya'cho \p \v 7 Ñoa'me ñotssiama doqque'su apini an'bianqquia'caen paqque'su ai'voni gi va ñotsse in'jan'choma an'bian'fa. Tsa'caen an'biamba osha'choma oshachosi tsu cca'indeccuja in'jan'fa ñoa'me Chiga Quitsa ingima quiñaensi gi tsa'caen canjaen'jen'fa. Ingi tisuyi oshambisi Chigaja ingi'ccu osha'choma oshacho. \v 8 Osha'chone vana'jemba toya gi patsuye'fambi. Jongoesuve tsoñe atesumbipa toya gi ñoquimbi'fambi. \v 9 Cca'indeccu ingima noñangian'jen'ni'qque toya tsu Chigaja ingima an'bian. Tssai amppiansi gi nepi'fambi. Ccase gi jangi'fa. \v 10 Nane mani jaca'an'qque Na'su Jesús vanamba paqquia'caen ingi'qque paye dyombi'tsse gi vana'jen'fa. Tsa'caen dyombi'tsse vana'jen'fa Jesús canseqquia'caen ingi ai'vo'qque tsama canjaeñe. \v 11 Nane vani canse'ta gi poi a'ta vana'jen'fa. Ingi Jesúsve in'jansi cca'indeccu ingima fi'ttiye in'jan'fa. Tsa'ma Jesús ingi ai'voni cansesi gi Jesús canseqquia'caen canse'fa. Tsa'caen canse'fasi ingima noñangiansundeccu'qque ingima attepa Jesúsma'qque atte'faya. \v 12 Nane ingija paqquia'caen vana'jen'fasi que'i pañamba canse'fa. \p \v 13 Chigave in'jamba tayopi'su tevaen'su qquen tevaen: “In'jamba gi qquen afa'je.” Toe Qquendya'payi tsu ingima'qque in'jaensi gi tevaen'sia'caen in'jamba afa'je'fa. \v 14 In'jan'fa gi Chiga Quitsaja Na'su Jesúsma pa'cho'ye ccase qquendyaemba ingima'qque Jesúsi'ccu qquendyaeña. Tiseja que'i'ccu fae'ngae ingima angaya Tisei'ccu can'jen'faye. \v 15 Nane que'ine gi vana'jen'fa cuintsu ti'tsse'o a'i Chiga Aya'fama pañamba Chiga ccushaen'choma isu'faye. Tsa'caen pañamba Cristove in'jamba tsu ti'tsse'o a'i Chigama ñotsse afa'faya Tise ñotssiama tsa'caen canjaeñe. \p \v 16 Tsa'cansi gi ñoquimbi'fambi. Nane ingi ai'vo pa'ni'qque ingi injama'cho tsu poi a'ta cuname dapa ingima quiñaen. \v 17 Nane ingi ja'ño vana'jen'cho ñoa'me re'ricco tsu. Junde tsu pasaya. Tsa'ma tsa vana'jen'cho tsu ingima ñoña'jen cuintsu jai'ngae ñoa'me'qque ti'tsse ñotssiama isu'faye. Jai'ngae isuya'choja agatto'masia. Tsangae tsu jinchoya. \v 18 In'jan'fambi gi va ande'su ingi caña'jen'choma. Tsa'ma sefani'su ingi toya attembi'choave gi in'jan'fa. Nane va ande'su ingi caña'jen'choja pasaqque'su tsu. Tsa'ma sefani'su ingi toya attembi'choaja tsangae tsu jinchoya. \c 5 \p \v 1 In'jan'fa gi tsaoni canseqquia'caen va andeni can'jemba ai'voi'ccu gi canse'fa. Tsa'ma va ai'vo pasi sefani japa cuna bove ñotssia tsa'oma an'bianqquia'caen gi cuna ai'voma an'bian'faya. Tsaja a'i ñoñambi'choa tsu. Tsa'ma Chigaja tsama ñoña ingi tsangae an'biaña'chove. \v 2 Vani can'jemba injama'choni attuse'je'fa. Injama'choni in'jan'fa va ai'voma catimbe'yi ingi sefani'su ai'vonga ca'niñe. \v 3 Junde ca'niñe in'jan'fa ai'vo shacasi qquendya'pa chu'ccoqquia'caen dasa'ne. \v 4 Nane toya va ai'voi'ccu can'jemba vana'jemba injama'cho tsosipie ñombi'ye. Nane papa va ai'voma qqueñañe dyojo. Bove ñotssi tsu ingi cuna ai'vonga'qque ca'niñe. Tssoruma cunanga ejianqquia'caen pasaqque'su tsangae pasa'masiave daye gi in'jan'fa. \v 5 Tsa'caeñi tsu Chiga Quitsaja ingine in'jamba ñoña. Qquen ñoñamba Tise Qquendya'pama'qque inginga tayo afe tsangae canseya'cho ai'voma an'bian'chove atesu'faye. \p \v 6 Tsa'caen in'jamba gi dyombi'tsse canse'fa. Va ai'voi'ccu can'jemba gi in'jan'fa Na'su Jesúsi'ccu toya fae'ngae can'jembi. \v 7 Nane Jesúsma attembi'ma gi injama'choi'ccu tise've in'jamba canse'fa. \v 8 Tsa'ma ña suqquia'caen dyombi'tsse gi canse'fa. Bove ñotssi tsu va ai'voma catipa Na'su Jesúsi'ccu fae'ngae can'jeñe qquen gi in'jan'fa. \v 9 Nane va ai'voi'ccu canse'ta gi Na'su in'jan'chove tson'faya'cho tisema avujaeñe. Tsambi'ta va ai'voma cati'ta Na'sui'ccu can'jemba gi toya Tise in'jan'chove tson'faya'cho Tisema avujaeñe. \v 10 Poiyi'cco gi Cristo na'su dyaipa'chonga ccutsu'faya'cho tise ingi tson'chone inginga afaye. Tise afasi gi ingi va ai'voi'ccu can'jemba ma'caen tson'chone isu'faya. Ma'caen tsomba canse'ta gi isu'faya; majan ñotssi, majan egama. \s1 Cristo pasi Chigaja ingima ñoqui \p \v 11 Na'su tsa'caen afeye qquen in'jamba iyu'usa'ne gi dyopa cca'indeccuma candusian'jen. Chigaja ingi injama'cho in'jan'choma tsu atesu. In'jan'fa gi que'i'qque ingi ñotsse in'jan'choma atesu'faye. \v 12 ¿“Ccase tsu tisune ñotssiave condase'je” qquen ti qui su'fa? Me'i. Tsa'caen condasembi gi. Tsa'ma tisu in'jan'choma gi condaseye in'jan cuintsu que'i atesupa ingima ñotsse in'jan'faye. Nane majandeccuja a'i injama'cho in'jan'choma in'jambe'yi aqquia tise'pa attian'choma in'jamba tsane condase'fa. Tsa'cansi tsendeccu ingine ccaningae condase'ninda qui ingima ñotsse in'jamba tansintsse condaseye osha'faya. \v 13 Ingija sumbi'ta Chigane gi tsa'can'fa. Tsa'ma ñotsse injienge'ta que'ine gi tsa'can'fa. \v 14 Nane Cristo a'ima ñotsse in'jan'choma atesupa gi ti'tsse a'ima candusian'jen. Fae'cco poiyi'ccone pasi ñoa'me poiyi'cco tisei'ccu fae'ngae pa'fa qquen gi in'jan'fa. \v 15 Nane Cristoja poiyi'ccone tsu pa cuintsu majan tise've in'jamba canse'ta tisu tayopi in'jan'choma catipa Cristoi'ccu canse'faye. Tsa'caen tson'da tsu tise'pane papa qquendyaen'su in'jan'chove tson'fa. \v 16 Tsa'cansi gi ja'ñojan va ande'su a'i in'janqquia'caen a'ima can'fambi. Tayoe Cristoma'qque tsa'caen in'jamba camba aqquia a'i tsu qquen gi in'jan'fa. Tsa'ma ja'ño gi tisema tsa'caen can'fambi. \v 17 Toya'caen majan a'i Cristo a'ive da'ta ñoa'me Chiga cuname aga'ttoen'cho tsu. Tise tayo'su canse'cho tayo pasa. Nane osha'cho tsu cuname da. \p \v 18 Osha'cho va cuna tsu Chigane ji'cho. Cristo pasi Chigaja ingima ñoqui. Toya'caen tsu inginga antte va ñoquian'sune condase'choma condase'faye. \v 19 Nane Chigaja Cristoi'ccu fae'ngae jinchopa Cristoja pa poiyi'cco a'ima tisunga ñoquiañe. Toya'caen aindeccu egae tsincon'cho shacama'qque fi'tti. Va ñoquian'sune condase'choma'qque Chigaja inginga condase cca'indeccunga condase'faye. \v 20 Tsa'cansi ingija Cristone afasundeccu gi. Nane Chigaja tansintsse que'inga condaseqquia'caen Tiseja ingi'ccu tsu que'ima iñajan: Cristo que'ine pasi Chigai'ccu ñoquija. \v 21 Nane Jesucristoja egae tsincombi. Tsa'ma Chigaja ingi egae tsincon'choma Jesúsnga antte. Tsa'caen anttesi Jesúsja tisu ñotssiama inginga antte. Chiga tsa'caen in'jansi gi Chigambe ño'andeccuve da'fa. \c 6 \p \v 1 Chigai'ccu fae'ngae sema'jemba gi que'ima iñajan'fa: Chiga que'inga ñotsse tsonsi Tise Aya'fama chi'ga'fajama. \v 2 Nane Chigaja su: \q1 Paña'jen'cho a'ta gi que'ima paña. \q1 Ccushaeña'cho a'ta gi que'ima fuite. \m ¡Que canjan! Ja'ño tsu paña'jen'cho a'ta. Ja'ño tsu ccushaeña'cho a'ta. \p \v 3 Ega tson'fambi gi cca'indeccu pañañe se'pisa'ne. In'jambi gi a'i ingi ma'caen cansepa condase'choma afasepa Na'suma chi'ga'faye. \v 4 Nane osha'chone gi ñotssiave tsoñe in'jan'fa, ingija Chigambe ñotssia semasundeccu qquen canjaen'faye. Cca'indeccu ingima vanae'ninda, canseqque'su shaca'ninda, pa'ma ccusha'a'qque gi dyombi'tsse i'nambe'yi canse'fa. \v 5 Nane a'ija ingima ma'ppi'fa. Ingima indipa picco'fa. Afa'je'ni'qque cca'indeccu qquejiansi ingima iñaccaen'fa. Panshaen vana'jen'ma gi sema'jen'fa. Tsa'caen vana'jen'ba anambe'yi ata'je'fa. Aña'cho me'i'onsi qquipoe'su'fa. \v 6 Tsa'ma ñotsse cansepa gi ingija Chigambe semasundeccu qquen canjaen'fa. Nane Tisene atesupa gi cca'indeccuma vasuitsse ñotsse tson'fa. Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi cca'indeccuma ñoa'me ñotsse in'jan'fa. \v 7 Chiga ingima fuitesi gi tise tansintsse condase'choma condase'fa. Jesús ñotssiama inginga anttesi gi ño'ame da'fa. Tsa'caen ño'amba Chigambe sundaroa'caen dyombi'tsse gi iyiccoye jayi'fa. Tsa'caen ño'ame dasi ingi'ccu iyiccosundeccuja ñoa'me osha'fambi. \v 8 Majan a'ija ingima pañamba in'jan'fa. Tsa'ma cca'indeccuja ingima chi'ga'fa. Majan a'ija ingima ñotsse afa'fa. Tsa'ma faesundeccuja ingima afase'fa. Afopoensundeccu qquen su'fa'ni'qque ñoa'me tansintsse gi afa'je'fa. \v 9 Va ande'su a'ija ingima atesu'fambi. Tsa'ma Chigaja ingima ñotsse atesu. Fi'tti qquen tson'fa'ni'qque gi toya canse'fa. Tsain'bitsse ingima iñaccaen'fa'ni'qque gi toya pa'fambi. \v 10 Ñombi'ye'a'qque gi toya injama'cho tsosipie avujatssi'fa. Va'cha'fa gi. Tsa'ma tsain'bio a'ima gi fuite'fa tise'pa ñoa'me ricove da'faye. Osha'chove mechoma gi ñoa'me osha'chone na'su'fa. \p \v 11 Ña faenga'su Corintosundeccu, tayo gi pa'cco ña in'jan'choma que'inga conda. Ñoa'me gi que'ima ñotsse in'jan'fa. \v 12 Ingija que'ima se'pimbi. Tsa'ma que'ija injama'choni ingima se'pi'fa. \v 13 Tsa'cansi yaya tise du'shuma mandaqquia'caen gi que'ima iñajamba manda: Ñajan pa'cco injama'choi'ccu que'ima in'jansi ccane'qque que'i injama'choni ñama ñotsse in'jan'faja. \s1 Ingija Chiga etti'fa gi \p \v 14 Fae'ngae Jesúsve in'jambindeqquianga pi'fajama ni tise'pai'ccu fae'ngae jincho'fajama. ¿Ma'caen tsu ño'ame da'choja egae tsincon'sui'ccu fae'ngae semamba canseya? ¿A'tatssiata ti fae'ngae sinttiai'ccu can'jeña? Me'i. \v 15 ¿Cristota ti cocoya na'sui'ccu fae'ngae in'jan? Me'i. Toya'caen ¿Cristove in'jan'chota ti Cristove in'jambi'choi'ccu fae'ngae in'jan'faya? Me'i. \v 16 ¿Tivei'ccu ñoña'cho chigata ti Chiga ettini jincho? Me'i. Nane Chiga que'i ai'voni can'jensi qui que'ija ñoa'me Chiga etti'fa. (Tsa'cansi ñoña'cho chigaja fae'ngae jinchoye oshambi.) Nane Chigaja que'ine su: \q1 Ña gi tise'pai'ccu can'jemba jacaña. \q1 Tise'pa Chigave gi daya. \q1 Tise'paja ña a'ive tsu da'faya. \m \v 17 Toya'caen cca'ttinga Na'su Chigaja su: \q1 Tise'pa'ye sombopa attufaccopa canse'faja. \q1 Tise'pa egae tsincon'chonga'qque catse'fajama. \q1 Ñani jisi gi que'ima in'jamba \q1 \v 18 que'i yayave daya. \q1 Que'i'qque ña jarichondeccuve, ña shi'mppindeccuve qui da'faya. \q1 Qquen tsu Ti'tsse'tssia Agattoen'su Na'su Chigaja su. \c 7 \p \v 1 In'jan'chondeccu, va Chiga ñoa'me su'choma pañamba jinge'su giya'tsse onjonqquia'caen tisupama ñoña'faye. Osha'cho ai'vo egae tsincon'cho, injama'cho egae in'jan'choma'qque cati'faya'cho. Tsa'caen ñoñamba tisuma Chiganga afeqquia'caen Tise'veyi pañaña'cho. \s1 Corintondeccu ñombi'ye'cho \p \v 2 Que'i injama'choni ingima ñotsse in'jan'faja. Nane ingija que'ima egae tsincon'fambi. Ni que'ima egae tsincoñe in'jaen'fambi. Ni afopoen'fambi que'i jongoesuma cca'nañe. \v 3 Qquen afambi gi que'i injama'choma somboeñe. Nane tayo gi su, ña injama'choni que'ima ñotsse in'jamba an'bian. Tsa'camba toya cansepa gi que'ima in'jamba canse. Pa'a'qque gi toya que'ima ñotsse in'jaña. \v 4 Que'i Chigave in'jamba osha'choma oshacho'fa qquen gi in'jan. Que'i tsa'caen tsonsi gi avujatssi. Nane vana'je'an'qque gi que'ine tsa'caen injama'choni opatsse in'jamba toya ñoa'me avujatssi. \p \v 5 Nane Macedoniani napipa ñoa'me osha'chone vana'jemba gi ni ño'faye'qque osha'fambi. Osha'cho jongoesuve ingi tso'ninda cca'indeccu ingima noñangian'fa. Injama'choni'qque dyoe'sui'ccu gi can'jen'fa. \v 6 Tsa'ma Chiga ñoquimbi'choma fuite'suja ingini Titoma moemba ingima vuiquian. \v 7 Nane Tito jisi gi vuiqui'fa. Toya'caen Tito que'ine condasesi gi ti'tsse avujatssi'fa. Nane que'ija tisema fuitesi vuiquipa condasesi gi ti'tsse avujatssi'fa. Que'i ingima atteye in'jamba ingi jiya'chove ronda'je'fa qquen tiseja condase. Toya'caen tseni'su a'i egae tsincon'chone mi'ge'e'qque ñombi'ye'ma ti'tsse ñama in'jan'fa qquen condasesi gi ñoa'me ti'tsse avujatssi. \p \v 8 Otien'su tevaen'jema que'inga moensi qui ñombi'ye'fa. Tsama tevaemba iyu'upa gi ña'qque ñombi'ye. Tsa'ma ja'ño gi ti'tsse asi'ttaemba tsa tevaen'jen su'chone ñombi'yembi. Tayo gi in'jan tsa tevaen'jema moensi qui camba re'riccone ñombi'ye'fa. \v 9 Tsa'cansi ja'ño gi ñoa'me avujatssi. Nane que'i ñombi'yesi gi avujatssimbi. Tsa'ma que'i ñombi'yepa asi'ttaemba egae tsincon'choma chi'ga'fasi gi avujatssi. Nane Chiga in'janqquia'caen qui tsa'caen egae tsincon'choma chi'gapa ñombi'ye'fa. Tsa'caen ñombi'ye'fasi ingi tevaen'choja que'ima tsangae dañombi. \v 10 Nane Chiga in'janqquia'caen ñombi'yesi ñotsse tsu naniñeña. Ñombi'yepa egae tsincon'choma chi'gapa ñotssiave in'jamba tsu ccushaya'cho. Tsa'caen da'ta ccase ñombi'yeya'bi. Tsa'ma va ande'su in'jan'choma in'jamba ñombi'ye'ta tsangae tsu paya. \v 11 ¡Que canjan! Que'ija Cristo in'janqquia'caen in'jamba ñombi'yepa qui ñoa'me pa'cco injama'choi'ccu osha'choma ñotssiave ñoñañe in'jan'fa. Iyicca'yepa qui egae tsincon'choma joqquitssiañe in'jan'fa. A'i tsa'caen egae tsinconsi qui ansangepa dyo'fa. Ñama atteye qui in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba qui ña tevaenqquia'caen tsomba tsa egae tsincon'sumbe injama'choma somboen'fa. Nane osha'choma ñoñamba que'ija shaca mechoa qquen qui canjaen'fa. \v 12 Nane ingi tevaen'jema que'inga tevaemba jo'su tsa egae tsincon'suveyi iyu'uye tevaen'fambi gi. Ni egae tsincon'fasi dañonge'choveyi fuiteye tevaembi. Tsa'ma que'ima canjaeñe in'jamba gi tevaen'fa. Nane que'ija Chigave in'jamba ingima'qque ñotsse in'jan'fa. Que'i tsa'caen injan'jeñe gi tevaen'fa. \v 13 Que'i tsama in'jansi gi injama'choni opatssi'fa. \p Ingija tsa'caen opatssipa Titoma attepa ti'tsse avujatssi'fa. Nane que'i osha'choma ñoñasi Titoja injama'choni ñoa'me avujatssi. Tise tsa'caen avujatssisi ingi'qque ti'tsse avujatssi'fa. \v 14 Que'i osha'chone ñotsse ñoña'faya qquen in'jamba gi toya Tito jambite tsa'caen tisenga condase. Nane ña suqquia'caen que'i ñotsse ñoñasi gi ansangembe'yi avuja'fa. Pa'cco ingi que'inga condase'cho tansintsse condase'cho tsu. Toya'caen ña Titonga que'ine condase'cho'qque tansintsse su'cho tsu ña suqquia'caen que'i tson'fasi. \v 15 Tsa'cansi tise injama'choi'ccu ti'tsse tsu Titoja que'ima in'jan. Nane que'i ñotsse pañamba tson'choma injan'jemba tsu que'ima ti'tsse in'jan. Tise que'ini jasi qui tisema in'jamba opatsse chigambian'fa. Que'i tsa'caen chigambiamba paña'fasi Titoja ti'tsse que'ima in'jan. \v 16 Ña'qque que'ine avujatssi. Nane que'i ña suqquia'caen tsoña qquen in'jamba gi avujatssi. \c 8 \s1 Se'pimbe'yi afeya'cho \p \v 1 Faengasundeccu, in'jan'fa gi que'i Chiga tson'choma atesu'faye. Nane Chigaja Macedonia'su Cristove in'jan'chondeccuma in'jamba tise'pama ñotsse tson. \v 2 Ñoa'me tsu tsendeccuja vana'jen'fa. Tsa'caen vana'jen'ma tsu avujatssi'fa. Osha'chove mecco'a'qque tsu se'pimbe'yi cca'indeccunga afe'fa. \v 3 Ñoa'me gi in'jamba su: Ma'caen osha'ta afepa toya ñoa'me ti'tsse'tsse tsu afe'fa. Cca'i tise'pama mandambi'ma ñoa'me tisu injama'choni in'jamba tsu tsa'caen afe'fa. \v 4 Ñoa'me Cristove in'jan'chondeccuma fuiteye in'jamba tsu ingima quia'me iñajan'fa tise'pama antteye tsa'caen afe'jeye. \v 5 Toya'caen tsa'caen in'jamba tsu ingi asi'ttaen'choma ti'tsse tsomba Chiga in'janqquia'caen tisuma'qque Na'su Jesúsnga afe'fa. Nane tsa'caen Na'sunga afepa tisuma inginga'qque afe'fa ingi mandasi tsoñe. \v 6 Macedoniasundeccu tsa'caen afesi gi Titoma iñajan cuintsu que'ini japa ti'tsse fuiteye que'i afeya'chone. Tiseja tayo que'i'ccu can'jemba que'i afe'je'choma isuye ashaen. Que'i afeye ashaemba ja'ño tsu nani'faya'cho. \v 7 Nane que'ija poi ande'suma ti'tsse'tsse Chigave in'jan'fa. Ti'tsse'tsse qui condase'fa Jesucristone. Ti'tsse'tsse qui atesu'fa. Que'ija cca'indeccuma ti'tsse semañe in'jan'fa. Ti'tsse qui ingima in'jan'fa. Tsa'caen osha'choma ti'tsse'tsse tson'jen'da chigáne va afeya'chone'qque ti'tsse'tsse in'jamba afe'faja. \p \v 8 Nane ñoa'me que'ima mandambi gi. Tsa'ma cca'indeccu in'jamba afe'choma condasepa gi que'ima candusiañe in'jan. Que'i ñoa'me Jesúsve in'jan'da qui que'i afe'choi'ccu tsama canjaeñe osha'fa. \v 9 Atesu'fa qui ingi Na'su Jesucristo ñoa'me osha'choma an'biamba tsama catipa mechoave da que'ima fuiteye. Tsa'caen tsu tson cuintsu tiseja me'ccoe dasi que'ija osha'choma an'bian'faye. \p \v 10 Tsa'cansi gi in'jamba que'inga qquen condase: Tayo fae canqque'fa tsu que'i cca'indeccunga afeye ashaen'fa'cho tise'pama fuiteye. Nane faesu Cristove in'jamba bo'fa'cho toya tsa'caen in'jambisi qui tsa'caen in'jamba afeya'chone boñañe ashaen'fa. \v 11 Ja'ño tsu tsa afe'choma naniña'cho. Avujatsse ashaenqquia'caen tsu avujatsse naniña'cho. Nane tisu mi'getsse an'bian'choma mi'ge'ccoe afeye osha'ta tsa'caen tsu afe'faya'cho. \v 12 Nane ñoa'me afeye in'jamba mi'ge'ccoe afeye osha'ta tsu afe'faya'cho. Chigaja tsama tsu in'jan. Tsa'ma que'i tisu mechoma cca'naqquia'caen pan'shantsse afeye Chigaja in'jambi. \p \v 13 Nane in'jambi gi cca'indeccu ñotsse canseye afepa que'i me'ccoe da'faye. \v 14 Tsa'ma in'jan gi poiyi'cco fae'ngatsse an'bian'faye. Que'i ja'ño pan'sha'en an'bian'da tise'pa shacama fuiteya'cho. Ccane'qque jai'ngae tsendeccu pan'sha'en an'bian'da que'i shacama'qque fuiteya'cho. Tsa'caen tsomba qui poiyi'cco fae'ngatssi'faya. \v 15 Nane Chiga Tevaen'jenga qquen tsu su: “Majan tsain'bitsse taipa antteye'choma an'biambi. Ni majan re'riccoe taipa shacambi.” \s1 Tito, tisei'ccu fae'ngae jacansundeccu \p \v 16 Ña que'ima in'janqquia'caen Tito'qque fae'ngae que'ima in'jan. Chiga tisema tsa'caen in'jaensi gi avujatsse Chiganga ñotsse afa. \v 17 Toya Titoma iñajambi'te tiseja que'ima fuiteye in'jan. Tsa'camba ña candusian'choma pañamba avujatsse que'ini jaye tson'jen. \p \v 18 Fae'ngae tisei'ccu gi faesu faenga'su Cristove in'jan'choma moen'faya. Tsaja poi Cristove in'jamba bo'fa'chonga japa candusiansi poiyi'cco tisema ñotsse in'jan'fa. \v 19 Toya'caen Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu tisema ttu'se'fa cuintsu ingi'ccu fae'ngae jacamba fuiteye tise'pa afe'choma angaye. Nane ingija fuiteye in'jamba gi va afe'choma anga'je'fa. Tsa'caen fae'ngae semamba gi Na'sunga ñotsse tson'fa. \v 20 In'jambi gi a'i ingima afasepa “Cca'na'fa” qquen su'faye ingi va tise'pa afe'choma angasi. \v 21 Nane in'jan gi Chiga caña'jensi ñotsse tson'faye. Tsa'ma a'i'qque caña'jensi ñotsse tson'fa'choma tise'panga canjaeñe gi va faesu a'i'ccu fae'ngae jacan'fa. \p \v 22 Toya'caen Titoi'ccu gi faesu faenga'su Jesúsve in'jan'choma que'inga moen'faya. Tiseja osha'chone ingima fuitepa que'ima'qque fuiteye in'jan. Nane que'ine pañamba Chiga que'ima fuitesi osha'chone ñotsse tson'faya qquen in'jamba tsu que'ima fuiteye in'jan. \v 23 Titone gi su: Tiseja ñai'ccu fae'ngae jacan'su. Fae'ngae ñai'ccu sema'jen que'ima fuiteye. Va faesu dos faengasundeccu'qque Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu ttu'sepa moensi afasundeccu tsu, Cristone ñotsse afa'faye. \v 24 Tsa'cansi tsendeccu jisi tise'pama ñotsse in'jan'faja. Nane poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu caña'jen'ni que'i ñotsse in'jan'choma canjaen'faja cuintsu attepa in'jan'faye. Tsa'caen in'jamba tsu ingi que'ine ñotsse su'choma'qque tansintsse su'cho qquen in'jan'fa. \c 9 \s1 Faengasundeccuma fuiteye afe'cho \p \v 1 Que'i tayo in'jansi ¿ma'caen gi ccase faengasundeccuma fuiteye afaya'chone que'inga tevaen'jen? \v 2 Que'i afeye in'jan'fasi gi tayo in'jamba avujatsse macedoniasundeccunga tsama conda. “Acayasundeccuja tayo fae canqque'fa afeye in'jamba ñoña'fa” qquen condasesi injantssia macedonia'su a'i'qque que'ia'caen afeye in'jan'fa. \v 3 Tsa'ma que'ima in'jamba tsa'caen ñotsse condasepa gi ingi faengasundeccuma moen'jen. Que'i ña suqquia'caen tson'fambi'choave atesuye gi in'jan aqquia afopoensa'ne. Nane va faengasundeccu napisi qui ingi condaseqquia'caen afe'choma ñoñañe osha'fa. \v 4 Nane majan macedoniandeccu ñai'ccu ji'fasa'ne tsu junde ñoñaña'cho. Jisi toya ñoñambi'choecan'da gi ñoa'me ansange'faye'can que'ine panshaen ñotsse afapa. Nane que'i'qque ñoa'me ti'tsse qui ansange'faye'can. \v 5 Tsa'caen asi'ttaemba gi faengasundeccuma que'inga o'tie moen que'i afe'je'choma toya ñoñambipa ansange'fasa'ne. Tsendeccu jipa fuite'fasi qui que'i afeye su'choma ñoñaña'cho. Tsonsi ña omboe jisi qui avujatsse an'bian'faya. Nane tsa'caen ñoñamba tayo in'jan'da afeya'cho tsu. Itsaya'bi'choa tsu. \p \v 6 ¡Vama ñotsse in'jan'faja! Majan re'riccoe jon'da re'riccoe tsu taiya. Majan injantsse jon'da injantsse tsu taiya. \v 7 Poiyi'cco tise'pa injama'cho in'janqquia'caen tsu afe'faya'cho. Nane in'jambi gi se'pi'ma afeye ni faesu que'ima mandasi afeye. Nane avujatsse afesi Chigaja que'ima ñotsse in'jaña. \v 8 Chigaja osha'cho ñotssiama que'inga injantsse afeye osha cuintsu que'ija shaca mechoe dapa tsangae osha'choma an'biamba osha'cho ñotsse tsoña'chove osha'faye. \v 9 Chiga Tevaen'jenga qquen tsu su: \q1 Se'pimbe'yi tise ñotssiama attufaemba va'chandeccunga afe. \q1 Tsangae tsu tise ñotsse afe'choja jinchoya. \m \v 10 Chigaja choma a'inga afe cuintsu joñe. Osha'choma a'inga afe cuintsu panma an'biamba añe. Tsa'caen afepa que'inga'qque osha'choma afeya cuintsu injantsse an'biamba cca'indeccunga ñotsse attufaen'faye. Tsa'caen attufaensi Chigaja atapoeña cuintsu que'i injantsse taiqquia'caen ti'tsse an'biamba ti'tsse ñotsse tsoñe osha'faye. \v 11 Chiga tsa'caen que'inga afesi osha'choma qui ti'tsse an'biamba se'pimbe'yi cca'indeccunga afe'faya. Ingija que'i afe'choma angapa afesi tsain'bio a'i tsu Chigama ñotsse afa'faya. \p \v 12 Que'i afe'choma isupa tsu Chiga aindeccuja ñotsse an'biamba canse'faya. Toya'caen tsa'caen isupa tsu tsendeccuja ti'tsse Chigama ñotsse afa'faya. \v 13 Nane que'ija tise'panga, cca'indeccunga'qque tsa'caen se'pimbe'yi afepa fuitesi tsu avujatsse isu'faya. Avujatsse isupa tsu Chiganga ñotsse afa'faya. Toya'caen que'i Cristone ñotsse condase'choma ñotsse pañamba tsa'caen tson'fa'choma tsu in'jan'faya. In'jamba tsu tsane'qque Chiganga ñotsse afa'faya. \v 14 Nane Chiga osha'cho ñotsse afe'cho que'i'ccu tise'panga jisi que'ima ñotsse in'jamba tsu que'ine Chigama iñajan'faya. \v 15 Chigaja Tise Dutssi'yema afe moemba ñoa'me ñotssi tsu. Ti'tsse Tise afe'chone afaye in'jan'ma aya'fa tsu shaca Tise ñotsse afe'chone ñoa'me condaseye. \c 10 \s1 Pabloja Cristone afa'su \p \v 1 Cristoja panshaen mandambi. Tsa'ma ñotsse vasuitsse a'ima iñajan. Ña'qque tsa'caen que'ima iñajan. “Pablo ingi'ccu can'jemba quia'me candusiambipa ja'ño biani japa dyombi'tsse quia'me candusiamba tevaen'jen” qquen qui in'jan'fa. \v 2 Tsa'ma ña que'ima iñajan, ñama paña'faja ña jipa quia'me iyu'usa'ne. Iyu'uye in'jambi gi. Tsa'ma majan a'ija “Pablo aqquia va ande'su a'ia'caen afapa tson” qquen tsu in'jan'fa. Ña jipa gi tsendeccu toya tsa'caen in'jan'ninda ñoa'me tise'pama iyu'uya. \v 3 Nane va andeni can'jemba aqquia a'i'fa gi. Tsa'ma ingi iyicco'je'choja va ande'sumbi tsu. \v 4 Sundaroa'caen matichima angacan'fambi gi. Tsa'ma Chiga ingima quiñaemba ñoñasi gi cocoya na'su jincho'choma patsu'fa. Ta'etssia tsa'oma asi'ttaqquia'caen gi tise manda'je'choma patsu'faya. \v 5 Chiga ingima quiñaensi gi cca'indeccu afacco'fa'choma patsu'fa. Nane tsendeccuja, tisu injama'pa, qquen in'jamba “Chigave tsu me'i'on” qquen supa se'pi'fa Chigave in'jan'faye. Tise'pa afacco'fa'choma gi patsu'fa. Toya'caen Chiga ingima in'jaensi tise'pa injama'cho in'jan'choma'qque gi cambian'faya cuintsu tsendeccu'qque Cristove in'jamba paña'faye. \v 6 Nane maqui a'ta que'i poiyi'cco pa'cco Chiga in'jan'choma in'jamba atesu'fasi gi tsequi a'ta egae tsinconsundeccuma iyu'uye ashaen'faya. \p \v 7 ¿Aqquia ti qui tso'fei'ccu can'boen'fa? Que can'faja: Majan a'i Cristove in'jamba “Ñajan Cristo a'i” qquen su'ta tsu ti'tsse in'jaña'cho ingima. Nane ingi'qque tise'pa'caen Cristo a'i'fa gi. \v 8 Na'su Cristo tsu ñama mandapa in'jaen que'ima fuiteye. Que'ima dañoñe Tiseja ñama in'jaembi. Tsa'cansi Tise ñama mandapa in'jaen'chone panshaen afa'a'qque gi toya ansan'gembi. \v 9 Toya'caen in'jambi gi ña tevaen'jei'ccu que'ima dyoñañe. \v 10 Nane majan que'i'su tsu su'fa: “Tise tevaen'jen su'choja quia'me candusiamba su'cho tsu. Na'sia'caen mandapa tevaen'jen. Tsa'ma jipa camba condase'ta ñoa'me utu'ccoa a'i tsu. Quia'me candusiambi.” \v 11 Qquen su'ta cuintsu tsendeccuja vama in'jan'faja: Biani can'jemba jongoesu qquen tevaen'jen'nga tevaen'da gi jipa que'i'ccu can'jemba tsa'caen tson'faya. \p \v 12 Nane in'jambi gi cca'indeccu tisuja ño'a qquen su'fa'chondeqquia'caen ña'qque tisuja ñotssi qquen afaye. Ni in'jambi gi tise'pa'caen tisu in'jan'choma agattoye. Majan a'i faesu a'i'ccu tisu in'jan'choma agattopa tsu tisupapora patsuye in'jan'fa. Tisu in'janqquia'caen tsu tisuja ñotssi qquen su'fa. Tsendeccuja ñoa'me injamambi'fa. \v 13 Tsa'cansi gi panshaen ñotssi qquen tisuma afa'faya'bi. Tsa'ma Chiga ingima manda antteqquia'caen gi tisu ñotsse tson'choma agatto'faya. Nane Tiseja ingima manda que'ini japa candusiañe. \v 14 Tsa'cansi que'ima candusiañe in'jamba gi Chiga ingima manda antteqquia'caen tson'jen'fa. Nane ingi o'tie que'ini jipa me'ttia'ye Cristone ñotsse condase'choma gi que'inga condase'fa. Tsa'camba gi que'ima candusiañe osha'fa. \v 15 Cca'indeccu japa que'ima candusiansi gi tise'pa sema'choma tisumbema'caen afa'fambi. Tsa'ma in'jan'fa gi cuintsu que'ija ti'tsse Jesúsve in'jansi Chiga'qque ingima manda anttesi ti'tsse que'ima candusiamba fuite'faye. \v 16 Tse'i omboe faesu andeni que'ima ti'tsse joccani japa tseni'qque Cristone ñotsse condase'choma condaseye gi in'jan'fa. Tsa'ma in'jambi gi cca'i sema'jeni ejeca'niñe tise'bema itsa qquen su'fasa'ne. Nane ejeca'nimbe'yi gi toya pañambindeqquianga condaseye in'jan. \p \v 17 Nane “Majan ñoa'me quinsepoeñe in'jan'da tisu Na'suve in'jan'choi'ccu tsu quinsepoeña'cho.” \v 18 Nane tisune ñotsse afaye ñotssimbi tsu. Tsa'ma Na'su Chiga a'ine ñotssi afa'ninda ñoa'me ñotssi tsu. \c 11 \s1 Afopoensundeccuma pañajama \p \v 1 Sumbia'caen afaye tson'jemba gi in'jan que'i ñama paña'faye. Chigáne ñama pañamba in'jan'faja. \v 2 Nane Chiga ñama in'jaensi gi que'ima ñoa'me in'jan. Ñoa'me in'jamba gi cca'indeccu que'ima ccaningae atesiañe se'pi. Yaya tise onque'nge ño'ama tsa'ndunga afeqquia'caen gi ñajan que'ima Cristonga afeye in'jan cuintsu que'ija Tise'beveyi da'faye. Nane ño'a pushesu tisu tsa'ndui'ccuyi canseqquia'caen gi in'jan que'ija Cristombeveyi da'faye. \v 3 Tsa'ma cocoya na'su, Satana, iyove attiamba tayopi'su Evama qqueñaqquia'caen tiseja que'ima'qque ccaningae atesiamba qqueñaña qquen in'jamba gi dyo. Nane Satana que'i injama'choma in'jaensi qui Cristove'yi pa'cco injama'choi'ccu in'jan'faya'bi qquen in'jamba gi dyo. \v 4 Ingija tansintsse Jesúsne condasesi qui paña'fa. Tsa'ma a'i voeyi jipa ccaninga “Jesúsne” afa'ni'qque qui junde paña'fa. Que'i Jesúsve in'jansi Chiga Qquendya'pa que'inga ca'ni. Tsa'ma faesu qquendya'pane paña'da tsama'qque qui isu'fa. Nane tansintsse Cristone ñotsse condase'choma pañamba qui in'jan'fa. Tsa'ma ja'ño ccaningae condase'choma'qque paña'da qui tsama'qque pañamba in'jan'fa. \v 5 Tisuma “Cristone ñotsse afa'su” qquen inisiansundeccu voeyi jisi qui paña'fa. Tsa'ma ñajan tise'pama bove'ccombi gi. \v 6 Nane ñajan quia'me afaye oshambi. Tsa'ma osha'choma ñotsse atesupa gi afa'je. Que'i'ccu can'jemba gi osha'cho tisu in'jan'choma tansintsse que'inga canjaen'fa. \p \v 7 Que'ini jipa gi tisuja bove'ccoe da que'ima ti'tsse'tssia've tsoñe. ¿Tsa'caen tson'da ti gi egae tsincon? ¿Ñajan corifin'dima iñajambe'yi Chigambe ñotsse condase'choma que'inga condase'ta ti gi egae tsincon? \v 8 Nane cca'i'su Chigave in'jamba bo'fa'chondeccu afe'cho corifin'dima gi isu tisu que'i'ccu can'jemba chavapa aña'choe. Tsendeccuma cca'naqquia'caen isu'cho tsu que'ima fuiteya'cho. \v 9 Toya'caen que'i'ccu can'jemba jongoesu shacasi gi que'ima iñajambi. Tsa'ma Macedoniane ji'chondeccuja tisupa in'jamba ñanga afepa fuite'fa. Tsa'caen ña que'ima noñangiambi. Ni ja'ño jongoesuveyi'qque que'ima noñangiaña'bi gi. \v 10 Ñoa'me gi va su'choma pa'cco Acaya andeni'qque condaya. Nane Cristo ñama tansintsse in'jaenqquia'caen gi tsa'caen tansintsse condaya. \v 11 ¿Micomba gi tsa'caen condaya? ¿Que'ima chi'gapa ti gi tsa'caen condaya? Me'i. Que'ima ñoa'me in'jamba gi condaya. Chiga'qque ña que'ima in'jan'choma tsu atesu. \p \v 12 Ña tayo tsonqquia'caen gi toya tson'jeña. Tsa'caen tsomba gi ñajan cca'i atesiansundeccu afopoen'choma canjaeña. Tsendeccuja ingia'caen atesian'jen'fa qquen tsu su'fa. Chiga tise'pama moen qquen tsu su'fa. \v 13 Tsa'ma Chiga tsendeccuma moembisi Chiga Aya'fama afambipa afopoensundeccu tsu. A'ima qqueñañe tsu sema'jen'fa. Injanga tsu Cristone afasundeqquia'caen attiamba atesian'jen'fa. \v 14 Tsaveqque'su tsu. Nane cocoya na'su Satana'qque Chiga sefacconi'su ño'a shondo'sia'caen tsu attiamba jacan. \v 15 Cocoya na'su tsa'caen jacansi tsu tise semasundeccu'qque Chigambe ño'a semasundeqquia'caen jacan'fa. Tsa'camba ti'tsse egae tsincomba tsu jai'ngae ti'tsse vana'faya. \s1 Pablo Cristone afapa vana'jen'cho \p \v 16 Ccase gi su: Majañi'qque ñane “Tiseja sumbi” qquen in'jan'fajama. Tsa'ma tsa'caen in'jan'da antte'faja ña sumbia'caen afaye. Nane sumbia'caen gi re'riccoe injanga patsupa afaye tson'jen. \v 17 (Na'su Chiga ñama mandambi vama condaye. Tsa'ma sumbie dapa injanga panshaen afaqquia'caen gi tisuma condaya. \v 18 Tsain'bio a'i tsu tisupa tson'choma condasesi gi ña'qque patsuye afapa tisu tson'choma condaye tson'jen.) \v 19 Que'ija injama'pa. Majan injama'pa sumbima mende'yepa pañañe osha'fa. \v 20 Nane faesundeccu que'ima manda'fa. Que'i an'bian'choma itsapa'fa. Que'ima injanga patsu'fa. Tise'paja bove ñotssi qquen canjaemba que'i tsovema tssai'fa. Tsa'caen tsincon'fa'ni'qque toya qui tise'pama in'jan'fa. \v 21 Ña gi ja'ño ánsange. Ñajan que'ima tsa'caen tsoñe oshambipa gi ánsange. \p Tsa'ma cca'indeccu tisuma panshaen afa'je'ninda –ja'ño gi sumbia'caen afa'je– ña'qque dyombi'tsse tisuma afaye tson'jen. \v 22 ¿Tsendeccuta ti hebreo a'i? Ña'qque tsa'can gi. ¿Tsendeccuta ti israendeccu? Ña'qque tsa'can gi. ¿Tsendeccuta ti Abraham dushundeccu? Ña'qque tsa'can gi. \v 23 ¿Tsendeccuta ti Cristone semasundeccu? Ñoa'me sumbia'caen gi afa'je –tsa'ma ñajan tise'pama ti'tsse Cristone sema'su gi. Ti'tsse quia'me gi Cristone sema'jen'an. Cristone afapa gi ti'tsse piccoyepa can'je'an. Tsain'bitsse ma'ppiyepa gi vana'je'an. Tsain'bitsse gi vanamba ti'tsse can'jan paye'can. \v 24 Nane cinco se tsu israendeccuja ñama indipa treinta y nueve ma'ppi'fave ñama ma'ppi'fa. \v 25 Tres se tsu Romanondeccu ñama indipa quini'ccoi'ccu ochhachha'fa. Fae se tsu ñama fi'ttiye in'jamba a'ija patui'ccu ñama ttovaccoen'fa. Tres se rande shavongae marni jacansi ña jacan'cho shavo cu'nomba nepi. Nane fae se cu'nosi pa'cco a'ta, pa'cco cose'qque gi mar tsa'ccuni sufottopa ronda'je'a ccushaya'chove. \v 26 Tsain'bitsse gi cca'tti cca'tti jacamba ccanamba ronda'je'cho andengae panshan'fa. Na'ema cca'yá ise jisi na'enjan jipa picco. Israendeccuja, israembindeqquia'qque ñama noñangian'fa. Nane canqqueni, a'i menia, marni'qque osha'chone gi vana'je'an. Majan a'i faenga'su Cristove in'jan'cho qquen afopoemba ñama daño'fa. \v 27 Tsain'bitsse semamba quimbipa anambe gi a'ta. Nane aña'cho, cui'ccuve'qque me'i'onsi qquipoe'sui'ccu gi can'je'an. Sarupa shacasi cha'ndive gi can'je'an. \p \v 28 Tsama ti'tsse afambe'yi toya'caen poi a'ta gi injama'choni vana'jen. Nane poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccuma ñotsse in'jamba gi tise'pane asi'ttaemba injama'choni vana'jen. \v 29 Fae a'i oshambisi ña'qque tisema in'jamba fae'ngae gi oshambi. Majan fae a'ima in'jaensi egae tsincon'ninda ñajan tsa egae tsincon'suma in'jamba fae'ngae ansangepa tisema injaen'suma iyicca'ye. \v 30 Nane qquen panshaen tisuma afaya'cho qquen manda'ninda gi ña oshambi'choama afaya tisuyi oshambi qquen canjaeñe. \v 31 Chiga Quitsa, Na'su Jesucristo Yaya, tsu osha'choma oshacho. Tsangae tsu Tisema ñotsse afa'faya'cho. Tiseja ña afopoembe'yi tansintsse su'choma tsu atesu. \v 32 Nane ñoa'me gi tisuyi oshambi. Damasco canqqueni can'jensi Na'su Aretasmbe governarorja sundarondeccuma manda ccutsian cuintsu ñama indi'faye. Canqque ttuccu sombo'ttini ccutsusi gi tse'ttie somboye oshambi. \v 33 Tsa'ma oshambipa rande saparonga otsesi cca'indeccu ñama andian'fa ttuccu ventana'ñe. Tsa'caen andian'fasi gi indiyembe'yi ccuyin ja. \c 12 \s1 Na'su Pablonga attian'cho \p \v 1 Tisuma ñotssiave panshaen afapa ñoa'me patsuye oshambi qquen gi in'jan. Tsa'ma ti'tsse gi condaseya'cho. Ja'ño gi Na'su ñanga attian'choma condaya. Na'su ñama in'jaen'choma'qque gi condaya. \v 2 Ñajan fae Cristove in'jan'cho a'ima ñotsse injan'jen. Tayo catorce canqque'fa tsu tise Chiga can'jen'cho sefacconi angayepa atte'cho. Nane ma'caen tisu ja'chove ñajan atesumbi. Tisu ai'voi'ccu ti gi tsambi'ta aqquia tisu qquendya'payi ti ja nane ñajan atesumbi. Chigayi tsu tsama atesu. \v 3-4 Tsa'ma ña tayo suqquia'caen ccase gi su, tiseja tisu ai'voi'ccu, tsambi'ta aqquia tisu qquendya'payi Chiga ñotssia can'jen'cho sefacconga angayepa osha'choma atte. Chigayi tsu ñoa'me atesu. Tseni japa ñotsse a'tatsse afambi'choama paña. Toya'caen se'pisi tsu tise paña'choma condaye oshambi. \v 5 A'i tsa'caen attepa pañasi gi tisene afaye osha. Tsa'ma tisune gi afaye in'jambi. Nane tisu oshambi'choaneñi gi afaya. \v 6 Ñoa'me tisune ñotsse afaye in'jan'ninda egambi tsu. Tsa'caen afapa sumbie dambi gi. Nane tisune tansintsse su'cho tsu. Tsa'ma tisune ñotsse afaye in'jambi. Nane in'jambi gi a'i ñama panshaen ñotssi qquen in'jan'faye. Tsa'ma a'ija ña tson'choma attepa ña su'choma pañamba tsu tsaneñi in'jamba ñama in'jan'faya'cho. \p \v 7 Tsa'caen osha'cho ñotssia attian'choma attesi ñoa'me iñetssia ai'vo jincho'choma ñanga afesi gi vana'jen panshaen tisuma ñotsse afasa'ne. Tsaja Satana moensi ji'choaca'on tsu cuintsu ñama noñangiañe. \v 8 Tres se gi Na'suma quia'me iñajan cuintsu vama joqquitssiañe. \v 9 Tsa'ma Na'suja ñama su: “Naniña tsu Ña quei'ccu can'jensi. A'i vana'jensi gi ñoa'me tisema fuiteye osha.” Na'su qquen susi gi vana'je'an'qque avujatsse afa'je. Nane vana'jemba gi avujatsse afa'je cuintsu Cristo ñai'ccu can'jemba ti'tsse ñama fuiteye. \v 10 Qquen Cristove in'jamba vana'jemba gi ti'tsse avujatssi. Faesu ñama afasesi me'detsse canse'a'qque gi toya avujatssi. Nane ña Cristove in'jansi faesuja ñama noñangiamba iyicca'yepa mandiancan'fa'ni'qque gi toya avujatssi. Ti'tsse vana'jen'da gi ti'tsse oshaya. \s1 Pablo Corintondeccuma in'jan'cho \p \v 11 Nane sumbie daqquia'caen gi conda'a. Tsa'ma que'i ñama noñangiansi gi tsa'caen conda. Nane que'ija ñama ñoa'me in'jamba tsama canjaen'choecan'da gi ñajan tsa'caen sumbia'caen afambiye'can. Joccapitssiambi gi. Tsa'ma joccapitssiambipa toya'caen ñajan que'i su'cho “bove ñotssia Jesúsne afasundeccuma” bove'ccombi gi. \v 12 Que'i'ccu can'jemba ñajan ñoa'me Jesúsne afa'su qquen gi canjaen que'i in'jan'faye. Nane anttembe'yi gi osha'cho canjaen'choma canjaen. Agattoen'cho, ccushaen'choma'qque gi canjaen que'i attepa in'jan'faye. \v 13 ¿Micomba qui que'ija faesu Cristove in'jamba bo'fa'choma bove'cco qquenjan in'jan'fa? ¿Ña que'ima noñangiambipa ni corifin'dima iñajambisi ti qui iyicca'ye'fa? Ña tsa'caen que'ima noñangiambisi ¡chigáne ña ñotsse tson'choma aqque'pa'faja! \p \v 14 Tayo dos se que'ini jipa gi ja'ño ccase pasia'su jiya. Ñajan que'ima noñangiaña'bi gi jongoesuma iñajañe. Nane que'i corifin'dima in'jambipa gi que'ima ñoa'me in'jan. Que'ija ñoa'me ña dushundeqquia'can qui. Que'i atesuqquia'caen dushundeccuja tise'pa corifin'dima boña'fambi tise'pa yayandeccuma coiraye. Tsa'ma yayandeccu tsu boña'fa tise'pa dushundeccuma coiraye. \v 15 Nane que'ima fuiteye avujatssiya gi pa'cco ña an'bian'choma afepa, nane tisuma'qque afeye. ¿Ña tsa'caen que'ima ti'tsse in'jan'ninda ti qui ñama ti'tsse chi'ga'fa? \p \v 16 Ñajan que'ima jongoesuve iñajambisi tsu qquen in'jamba majan que'i'suja su'fa: “Pabloja itoyetsse afapa ingima qqueñamba patsu.” \v 17 ¿Ma'caen gi ñajan que'ima qqueña? ¿Ñajan cca'indeccuma que'inga moensi tsendeccuta ti que'ima afopoemba cca'na'fa? \v 18 Ñajan Titoma mandapa que'ini moen. Tsa faesu faenga'su Cristove in'jan'choma'qque gi tisei'ccu moen. ¿Jongoa qquen qui su'fa? ¿Titota ti que'ima afopoemba cca'na? Tayo qui in'jan'fa fae Qquendya'pa ñama in'jaemba Titoma'qque in'jaen. Poiyi'cco gi fae'ngatsse tson'fa. \p \v 19 ¿Jongoa qquen qui asi'ttaen'fa? ¿Ñanda ti gi injanga tisune condase que'ima ñoquiañe? Me'i. Tsa'ma Chiga ingima paña'jensi Cristo ingima mandaqquia'caen gi que'ima fuiteye afa'je'fa. Ña in'jan'chondeccu, que'i ti'tsse Cristove in'jan'faye gi afa'je'fa. \v 20 Dyoe'sui'ccu gi que'ini jiya ña in'jambiqquia'caen que'ima attesa'ne. Toya'caen que'i in'jambiqquia'caen ñama attesa'ne gi dyojo. Asi'ttaemba gi dyo ña jipa iyicco'fa'cho, injama'choni tisupapora se'picco'fa'choma attesa'ne. Nane iyicca'ye'cho, se'pi'cho, afase'cho, dañomba afa'je'cho, patsupa afa'je'cho, qquejian'choma'qque attesa'ne gi dyojo. \v 21 Ju, ccase jipa que'ima attesi Chiga ñama ansangiansa'ne gi dyo. Nane majandeccu tayoe egae tsincomba toya tsama catimbe'yi in'jangae canse'fasi atte'ta ñombi'yepa gi i'naña. Tsendeccu, tsandie, pushesu'qque toya injanga fae'ngae egae tsincomba toya ccusipa in'jangae canse'ninda gi ñombi'yepa i'naña. \c 13 \s1 Candusiamba chigambian'cho \p \v 1 Dos se que'ini jipa ja'ño ccase gi pasia'su jiya. Chiga Tevaen'jen tsu su: “Egae tsinconsi tres camba afasundeccu tsu afa'faya'cho. Tres jimbi'ta dos tsu afa'faya'cho tise egae tsincon'choma canjaeñe.” \v 2 Tayoe que'i'ccu can'jemba gi egae tsinconsundeccuma candusian ña ccase jipa tise'pama mende'yembipa iyu'uya qquen supa. Ja'ño biani can'jemba gi tsendeccuma ccase candusiañe ashaemba poiyi'cco que'ima'qque tsa'caen candusiañe in'jan. Ñoa'me gi su: Egae tsinconsundeccumajan mende'yembe'yi gi iyu'uya. \v 3 Tsonsi qui in'jan'faya Cristoja ñai'ccu afa'je. Tiseja que'ima aqquia injanga candusian'jembi. Tsa'ma que'i enttingeni can'jemba tsu osha'choma oshacho. \v 4 Ñoa'me tsu Cristoja oshambiqquia'caen avuja'cconga otiyepa pa. Tsa'ma Chiga tisema oshaensi tsu ja'ñojan canse. Ingi'qque Cristoa'caen osha'fambi. Tsa'ma ingi oshambisi Chiga ingima oshaensi gi Cristoi'ccu jinchopa canse'fa que'ima fuiteye. \p \v 5 Tisu in'jan'choma ñotsse can'faja. ¿Ñoa'me ti qui Cristove in'jamba canse'fa? Nane tisuma ñotsse atesu'faja. ¿Ñoa'me ti Jesucristoja que'i'ccu can'jen? Can'jembian'da que'ija ñoa'me Cristombe a'imbi qui. \v 6 Tsa'ma ingima tsa'caen camba atesupa qui in'jan'faya ingija ñoa'me Cristo a'i'fa gi. \v 7 Que'ine gi Chigama iñajan'jen que'i egae tsincombe canse'faye. Nane injanga tsa'caen iñajan'fambi gi ingija ñotssia atesiansundeccu qquen canjaeñe. Tsa'ma que'ima in'jamba que'i ñotsse tson'faye gi iñajan'fa. Nane ingija ñotssimbiqquia'caen attia'ninda ñotssiya tsu cuintsu que'i ñotsse tson'faye. \v 8 Ñoa'me gi Chiga tansintsse su'choma cambiañe oshambi. Tsa'ma tsama pañamba gi tansintsse ñotsse tson'jen'fa. \v 9 Nane ingi oshambisi que'i osha'fa'ninda gi avujatssi'fa. Tsa'camba gi que'ine Chigama iñajan'fa que'i Tise in'janqquia'caen napi'faye. \v 10 Tsa'caen in'jamba gi toya jimbi'te que'inga qquen tevaen'jen. Nane ji'ta gi iyu'upa afaye in'jambi. Na'su Cristo tsu ñama oshaen ña que'inga candusiañe. Tsa'cansi iyu'upa catiye in'jambipa gi que'ima quiñaeñe candusiañe in'jan. \p \v 11 Tsangaeyi gi que'ima chigambiamba antte. Avujatssi'faja. Cristove ti'tsse in'jamba tise in'janqquia'caen canse'faja. Ña tevaen'jema ñotsse camba ñoqui'faja. Tisupaporai'ccu fae'ngae injanccopa opatsse canse'faja. Chigaja ñotsse tsu injancho. Poiyi'cco opatsse canse'faye tsu in'jan. Tsa'caen in'jansi que'i tsa'caen canse'fa'ninda tsu Tise'qque que'i'ccu can'jeña. \v 12 Faenga'su Cristove in'jan'chondeccui'ccu bopa Chiga in'janqquia'caen tisupapora munsinccopa chigambiancco'faja. \v 13 Vani'su Cristove in'jan'chondeccu'qque que'ima chigambian'fa. \p \v 14 In'jan gi cuintsu Na'su Jesucristo que'ima ñotsse tsoñe. Toya'caen gi in'jan cuintsu Chiga Quitsa que'ima ñotsse in'jañe. Toya'caen cuintsu Chiga Qquendya'pa que'ini canseye. \p Tsangaeyi.