\id 1CO - Cofan Bible (NT with OT portions) [con] (Ecuador) -2012 bd \h 1 Corinto'su \toc1 Corinto'su a'inga Pablo primerve tevaen'cho \toc2 1 Corinto'su \toc3 1 Co \mt1 Corinto'su \mt2 a'inga Pablo primerve tevaen'cho \c 1 \s1 Chigambian'cho \p \v 1 Chiga Quitsa ñama in'jamba ttu'se Jesucristone afa'suve. Tsa'cansi ña Pablo gi faenga'su Sóstenesi'ccu tevaen'jen \v 2 Corinto canqque'su Chigave in'jamba bo'fa'chondeccunga. Nane que'i Cristo Jesúsi'ccu fae'ngae ñoñamba Chigambe'fa qui. Tsa'cansi Chigaja que'ima ttu'se Tise ño'a a'ive dapa canse'faye. Chigambe a'i cca'tti cca'tti can'jemba ingi Na'su Jesucristoma iñajamba tise inisema ñotsse afa'fa. Que'i'qque fae'ngae tise'pai'ccu Chiga a'i'fa qui. Jesúsja tsendeccumbe na'su tsu. Ingi na'su tsu. \p \v 3 Chiga ingi Quitsa, Na'su Jesucristo'qque que'ima mende'yepa osha'cho ñotssiama que'inga afesi qui opatsse canse'faya. \s1 Jesucristoi'ccu ñotsse gi isu'fa \p \v 4 Anttembe'yi gi que'ine Chiganga ñotsse afa'je. Que'i Cristo Jesúsi'ccu fae'ngae jinchopa qui Chigane osha'cho ñotssiama isu'fa. Tsane gi Chiganga ñotsse afa'je. \v 5 Nane Cristoi'ccu fae'ngae jinchopa qui Chigane osha'choma isupa injama'choni rico'fa. Chiga tsa'caen afesi qui osha'chove in'jamba tsane tansintsse afa'fa. \v 6 Nane Cristone condase'choma pañamba qui tise've in'jamba ja'ño tsama tansintsse canjaen'fa. \v 7 Cristove in'jamba qui shaca'fambi osha'cho Chiga ñotssiama an'biañe. Tsa'caen an'biamba qui Na'su Jesucristo jipa attiaña'choma ronda'je'fa. \v 8 Chigaja tsequi a'tangae que'ima tsangae ñotsse coira'jeya. Tsa'cansi Na'su Jesucristo jisi qui shaca mechoe canjaen'faye. \v 9 Chigaja ño'amba Tise suqquia'caen tsu tsoña. Tise've gi in'jan'faya'cho. Tiseja que'ima ttu'se Tise Dutssi'yei'ccu fae'ngae jincho'faye. Tise Dutssi'yeja ingi Na'su Jesucristo tsu. \s1 Bo'fa'chondeccu iyicco'fa'cho \p \v 10 Ja'ño faengasundeccu, que'i poiyi'cco Jesús a'ive da'fasi gi que'ima candusian fae'ngae in'jamba canse'faja. Ni ccaningae in'jamba iyicco'fajama. Tsa'ma ñoa'me fae'ngae avujatsse in'jamba canse'faja fae'ngatsse in'jamba atesuye. \v 11 Ña in'jan'chondeccu, Cloé aindeccu que'i iyicco'fa'choma ñanga condasesi gi pañamba que'ima qquen candusian. \v 12 Tise'pa condasesi gi qquen paña: Majan que'i'suja “Ñajan Pablo a'i” qquen tsu su'fa. Toya'caen majanjan: “Ñajan Apolos a'i.” Majanjan: “Ñajan Pedro a'i.” Toya'caen majanjan: “Ñajan Cristo a'i” qquen su'fa, qquen gi paña. \v 13 ¿Ñoa'me ti tsain'bio Cristo can'jen'fa? Me'i. ¿Pablota ti avuja'cconga pa que'ima ccushaeñe? Me'i. ¿Pablove in'jamba ti qui fetiye'fa? Me'i. \v 14 Ñajan que'ima fetimbipa jo'su Crispo, Gayoveyi gi feti. Tsa'ma ti'tsse fetimbipa gi avujatssi. \v 15 Tsa'cansi majangayi'qque Pablo a'ive dapa fetiyeye qquen afaye osha'fambi. \v 16 Unjun, in'jan gi Estéfanas a'ima'qque gi feti. Tsa'ma cca'indeccuma fetimbi, qquen gi in'jan. \v 17 Nane Cristoja ñama moembi a'ima fetiye. Tsa'ma ñotsse condase'choma candusiañe tsu ñama moen. Ñama mandambi injama'pa'caen bia've afaye osha'cho afa'choi'ccu candusiamba. Tsa'ma tansintsse candusiañe manda cuintsu a'i ai'yembe paña'faye. Tsa'caen gi candusian cuintsu candusian'suma a'i panshaen injan'jembe'yi Jesús avuja'cconga pa'choma ñotsse injan'jen'faye. \s1 Chigaja Cristoi'ccu Tisuma canjaen \p \v 18 Qqueya'chondeccuja Jesús avuja'cconga pa'chone condase'choma chi'gapa “injiengembitssia afa'cho” qquen tsu in'jan'fa. Tsa'ma ingi, ccushaya'chondeccuja, pañamba Chiga ingima ñoa'me in'jaen'cho tsu, qquen gi in'jan'fa. \v 19 Qquen tsu Chiga Tevaen'jen su: \q1 Injama'pandeqquia in'jan'choma gi catiya. \q1 Atesusundeccu asi'ttaen'choma gi joqquitssiaña. \p \v 20 Ja'ño, ¿jongoesune tsu bare injama'pa su'cho, toya'caen tevaen'jen atesu'su tevaen'cho, toya'caen va andeni'su tson'chone afacco'su afa'cho'qque? Nane tsaja ñoa'me barembi. Tayo tsu Chigaja canjaen va ande'su in'jan'cho ñoa'me injiengembi'choave. \v 21 Va ande'su a'ija tise'pa in'jan'choi'ccu Chigama ttatta'ma atesu'fambi Chiga osha'choma ñotsse in'jamba tsa'caen anttesi. Nane ñotsse in'jamba Chigaja Tise su'choi'ccu a'ima ccushaen. Poiyi'cco majan va ingi candusiamba condase'choma pañamba in'jan'da tsu ccusha'faya. Tsa'ma cca'indeccuja “injiengembitssia afa'cho tsu” qquen in'jamba ccusha'faya'bi. \p \v 22 Israendeccuja sefa'su canjaen'choma atteye iñajan'fa. Griegondeccuja osha'cho injama'pave ttatta'fa. \v 23 Tsa'ma ingi Cristo avuja'cconga pa'chone candusiansi israendeccu pañamba ansange'fa. Israembindeqquia'qque “injiengembitssia” qquen su'fa. \v 24 Tsa'ma Chiga in'jamba ttu'se'chondeccuja, majan israendeccu, majan griegondeccu, pañamba Chigaja osha'choma oshachopa Cristoi'ccu tsama canjaen qquen tsu in'jan'fa. Toya'caen Chigaja Tise in'jan'choma'qque Cristoi'ccu a'inga conda qquen tsu in'jan'fa. \v 25 A'ija “Chiga injiengembitsse tsincon'cho tsu” qquen tsu su'fa. Tsa'ma Chiga “injiengembitsse tsincon'cho” a'i in'jamba tson'choma ñoa'me ti'tsse injama'pa tsu. Toya'caen Chigaja quin'su mechoqquia'cama toya tsu a'ima ti'tsse quiña. \v 26 Faengasundeccu, Chiga que'ima ttu'sesi ñotsse in'jan'faja. Va ande'su a'i in'janqquia'caen majan a'i injama'pa qquen tsu su'fa. Tsa'ma que'i'ccu tsain'bio injama'pandeqquiaja can'jen'fambi. Ni tsain'bio mandasundeccu, ni tsain'bio joccapindeqquiaja que'i'ccu can'jen'fambi. \v 27 Tsa'ma Chigaja va ande'su “injiengembindeqquiama” tsu ttu'se cuintsu injama'pandeqquiama qqueña'faye. Va ande'su “quin'su mechondeqquiama” ttu'se cuintsu mandasundeccuma qqueña'faye. \v 28 Va ande'su a'i tise'pama chi'gasi Chigaja utu'ccoandeqquiama ttu'se bove'ccoai'ccu joccapindeqquiama patsuye. \v 29 Tsa'caen tsomba Chiga pa'tssima atesusi ni fae a'iyi'qque tisune patsuye afaye osha'fambi. \v 30 Chigaja que'ima qquendyaensi qui Cristo Jesúsi'ccu fae'ngae jincho'fa. Chiga mandasi Cristoja ingima injaen'jen. Tiseja ño'amba tsu ingija ño'a'fa qquen su. Tiseja tisumbe ingima ttu'sepa ccushaen. \v 31 Tsa'caen tsu Chiga Tevaen'jen su: “Majan ñoa'me quinsepoeñe in'jan'da tisu Na'suve in'jan'choi'ccu tsu quinsepoeña'cho.” \c 2 \s1 Cristo avuja'cconga pa'cho \p \v 1 Faengasundeccu, ña que'ini can'jeinte gi Chiga a'ima ccushaeña'chone ñotsse condase'choma tansintsse conda. Nane injama'pa a'ia'caen itoyetsse afambi gi. \v 2 Tayo asi'ttaemba gi Jesucristo tise avuja'cconga pa'choma condaye in'jamba que'ini ja'a. Faesuve condaye in'jambipa tsaveyi gi conda'a. \v 3 Que'i'ccu can'jemba gi oshambiqquia'caen dyoe'sui'ccu can'je'an. \v 4 Ña afa'je'cho, ña candusian'jen'cho'qque injama'pa afa'chombi tsu a'ima in'jaeñe. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi gi Tise quin'suma canjaemba afa'a. \v 5 Tsa'caen gi afa'a cuintsu que'i Chiga ñoa'me osha'choma oshachopa a'ima ccushaeña qquen in'jamba Tise've in'jan'faye. Tsa'caen tsu in'jan'faya'cho a'i in'jamba su'choma pañamba ccushaye qquen in'jansa'ne. \s1 Chiga Qquendya'pa ingima fuite \p \v 6 Toya'caen Cristove in'jamba ti'tsse atesupa in'jan'chondeccunga gi ti'tsse aiye'pa condase'choma conda'fa. Tsa'ma va ande'su a'i injama'pa afaqquiacambi tsu. Ni ja'ño'su nasundeccu afaqquiacambi tsu. Tsendeccuja junde tsu tsangae pasa'faya. \v 7 Tsa'ma ingija Chiga tayoe condambeyi in'jan'choma in'jamba conda'fa. Toya andema agattoembi'te Chigaja in'jan tise ingima ccushaensi tsangae canse'faye. Tsama gi conda'fa. \v 8 Ja'ño'su ande nasundeccu va Chiga in'jan'choma atesu'fambi. Nane in'jan'choecan'da ñoa'me tsu Joccapitssia Na'su Cristoma avuja'cconga fi'tti'fambiye'can. \v 9 Nane Chiga Tevaen'jen qquen suqquia'caen tsu: \q1 Tso'feja atte'fambi ni tsosinajan paña'fambi Chiga ñotsse ñoña'choma. \q1 Nane a'ija tise'pa injama'choi'ccu atesu'fambi Chiga Tise've in'jan'chondeccunga ñoñamba afe'choma. \m \v 10 Tsa'ma Tise Qquendya'pa fuitesi Chigaja tsane inginga conda. Nane Chiga Qquendya'pa osha'choma atesupa Chiga in'jan'chove'qque atesupa conda. \p \v 11 ¿Majan tsu cca'i injama'cho in'jan'choma atesucho? Nane tsa a'iyi tsu tisu in'jan'choma atesucho. Tsa'caen tsu Chiga Qquendya'pa'yi Chiga Quitsa in'jan'chove atesucho. \v 12 Tsa'camba ingini jincho qquendya'paja va ande'ye ji'chombipa Chiga Qquendya'pa tsu. Chigane tsu ji cuintsu ingija Chiga osha'choma inginga afe'choma in'jan'faye. \v 13 Toya'caen a'i in'jamba atesian'jen'choi'ccu va condase'choma conda'fambi gi. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa atesian'jensi gi conda'fa. Chiga Qquendya'pa afaensi gi Chiga su'choma Chiga Qquendya'pa can'jen'cho a'inga atesian'jen. \p \v 14 Chigave in'jambindeqquiaja Chiga Qquendya'pa a'ima in'jan'choma pañaña'bipa “injiengembitssia tsu” qquen tsu in'jan'fa. Chiga in'jan'choma Chiga Qquendya'pai'ccu injanchosi tise'paja tsama pañañe osha'fambi. \v 15 Tsa'ma Chigave in'jan'chondeccuja Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaensi pa'ccoma tsu atesu'fa. Tsa'caen atesusi cca'indeccu tise'pama atesuye osha'fambi. \v 16 Nane Chiga Tevaen'jen tsu su: “¿Majan tsu Na'su Chiga in'jan'choma atesupa Tisema atesiañe osha?” Me'i'on, tsa'ma Cristo ingima in'jaensi gi tisia'caen atesupa in'jan'fa. \c 3 \s1 Chigane fae'ngae sema'faya'cho \p \v 1 Faengasundeccu, Chiga Qquendya'pa can'jen'chondeccunga condaqquia'caen ñajan que'inga condaye oshambi. Tsa'ma toya Chigave in'jambi'chondeqquianga condaqquia'caen gi que'inga conda. Nane Jesúsve in'jamba qui toya du'shua'can'fa osha'choma toya atesu'fambi. Tsa'can'fasi gi du'shunga condaqquia'can que'inga conda. \v 2 Du'shunga aña'choma o'fiambipa chochoveyi chochoenqquia'caen gi que'inga vasuitsse atesian'jen. Nane toya qui osha'fambi ña quia'me que'inga atesiañe. \v 3 Toya qui va ande'su a'ia'caen canse'fa. Toya injama'choni faesuma se'pipa, toya tisupaporai'ccu iyiccopa qui ñoa'me in'jambindeqquia'caen canse'fa. Aqquia a'i tsinconqquia'caen qui tsincon'fa. \v 4 Nane fae a'i: “Ña gi Pablo a'i” qquen susi cca'ija: “Ña gi Apolos a'i” qquen tsu su'fa. Tsa'caen afaccopa qui ñoa'me toya in'jambindeqquia'caen canse'fa. \p \v 5 ¿Majan tsu Apolos? ¿Majan tsu Pablo? Semasundeccu gi. Ma'caen in'jamba Chiga ingima mandasi afasi qui pañamba Jesúsve in'jan'fa. \v 6 Ñajan jonqquia'caen aisheve que'inga conda Jesúsne. Apolosja a'ttaenqquia'caen que'inga ti'tsse atesian. Tsa'ma Chigaja osha'choma coeñaqquia'caen que'i injama'choma in'jaen cuintsu in'jan'faye. \v 7 Tsa'cansi ni jon'su, ni a'ttaen'su bare'fambi. Tsa'ma Chigaja ingima coeña'su ñoa'me joccapitssia tsu. \v 8 Jon'su tsu a'ttaen'sui'ccu fae'ngatssi. Tsa'ma tise'pa sema'jen'chone tsu Chigaja tise'panga afeya. \v 9 Chiga mandasi ingija fae'ngae sema'jen'fa. Que'ija Chiga nasipa'can'fa qui. Tseni gi sema'jen'fa. \p Toya'caen que'ija Chiga tsa'oacan'fa qui. \v 10 Chiga ñama atesiansi gi na'su tsao'ñasia'caen ñotsse atesupa dyaiña'choma dyaiña. Cca'ija ombanga tsu tsaoña'jen'fa. Tsa'ma majan tsaoña'jen'da ñotsse semamba tsu tsao'ñaña'cho. \v 11 Tayo dyaiña'choja Jesucristo tsu. Majañi'qque tsama cambiañe oshambi. \v 12 Tsa'ma tise've in'jamba majan a'i cori, totoa cori, bare'cho patuma dyaiña'cho ombanga tsao'ña'choa'caen Chiga ñotssiama ttatta'fa. Toya'caen majan a'i congonqque'su quini'cco, shoshovi, ccaquejema tsao'ña'choa'caen ñotssiave ttatta'fambi. \v 13 Jongoesuma tsao'ña'da jai'ngae tsu poiyi'cco atesu'faya tise'pa sema'chone. Osefaeña'cho a'ta napisi poi sema'choma si'nge ju'rupa canjaeña majambe ñotssia, majambe qque'ccoa. \v 14 Majan a'i Cristove in'jamba ñotsse semasi tise'pa sema'cho ju'ru'ma toengatssimanda Chigaja tise'panga ñotsse afepoeña. \v 15 Tsa'ma a'i semasi tise'pa sema'cho ju'ru catiye'ninda tsa a'ija osha'choma tsu qqueñaña. Tsa'ma tise'pa sema'choma qqueñamba tise'paja si'ngema panshanqquia'caen tsu ccusha'faya. \p \v 16 ¿Atesu'fambi ti qui que'ija Chiga ettia'can'fa qui? Chiga Qquendya'paja que'ini canse. \v 17 A'ija Chiga ettima dañoqquia'caen ccaningae que'ima atesian'jen'ninda tsu Chigaja tsa a'ima tsangae dañoña. Chiga ettija ñotssia tsu, egave mechoa. Que'ija tsa Chiga etti'fa qui. \p \v 18 Tisuma afopoen'fajama. Majan que'i'su osha'cho va andeni'su jincho'choma atesupa tisuja injama'pa qquen tsu in'jan'fa. Tsa'caen in'jan'da osha'cho tsa'caen in'jan'choma tsu cati'faya'cho. Catipa ccase atesumbi'choa've dapa Jesucristone atesuye ashaeña'cho cuintsu ñoa'me injama'pave daye. \v 19 Va ande'su a'i osha'choma atesupa in'jan'choja ñoa'me sumbi tsu. Qquen tsu Chigaja va ande'su in'jan'choma su. Chiga Tevaen'jen qquen tsu su: “Na'su Chigaja injama'pandeqquiama tise'pa in'jan'choi'ccu tsu qqueñaña.” \v 20 Toya'caen tsu su: “Chigaja injama'pandeqquia in'jan'choma tsu atesu. Tsaja barembi tsu.” \v 21 Tsa'cansi panshaen afa'fajama majan que'ima atesian'suma. Poiyi'cco tsu que'imbe. \v 22 Nane Pablo, Apolos, Pedro'qque que'imbe tsu que'inga atesiañe. Pa'cco agattoen'choja que'imbe tsu. Que'imbe tsu tsangae canseya'cho. Que'imbe tsu papa vana'jen'choma pasaya'cho. Ja'ño osha'choma an'biamba qui jai'ngae'qque ti'tsse an'bian'faya. Nane osha'cho tsu que'imbe. \v 23 Toya'caen que'ija Cristombe qui. Cristo'qque Chigambe tsu. \c 4 \s1 Jesúsne afasundeccu sema'ba \p \v 1 Tsa'cansi tsu a'ija ingine qquen in'jaña'cho: Ingija Cristombe semasundeccu gi. Chiga tayoe condambi'choama pañamba condasesundeccu gi. \v 2 Nane a'i pañamba condase'suve da'ta na'su in'janqquia'caen tsu condaseya'cho. \v 3 Tsa'cansi barembi tsu que'i ñane asi'ttaemba afa'fa'cho. Toya'caen cca'i nasundeccu ñane asi'ttaemba afa'fa'cho'qque barembi. Nane ña injama'cho tisune in'jan'cho'qque tsu barembi. \v 4 Shacapa'bi gi qquen gi in'jan. Tsa'ma tisu in'jan'choma'qque gi pañañe oshambi tisuma afopoensa'ne. Ñoa'me tsu Na'su Jesucristoyi ñama ñotsse in'jamba ñane afa'su. \v 5 Tsa'cansi toya injama'choma somboeña'cho a'ta napimbi'te tisu injama'choni cca'i in'jan'choma asi'ttaen'fajama. Tsa'ma Na'su Jesús jiya'ngae ronda'je'faja. Tise jipa tsu osha'cho sinttiani jincho'choma attiaña. Ñoa'me a'i injama'cho tsosipie in'jan'choma'qque tsu a'tatsse canjaeña. Tsequi a'ta tsu poiyi'cco a'i ma'caen injama'chone in'jan'da tsa'caen Chigane pañamba isu'faya. \p \v 6 Faengasundeccu, ñajan ñane, Apolosne'qque condase cuintsu que'i in'jamba paña'faye. Tsa'caen gi condase que'i ccaninga'ma pañambe'yi Chiga Tevaen'jema atesupa pañamba canse'faye. Toya'caen fae atesian'su faesuma ti'tsse'o qquen in'jan'fajama. \v 7 ¿Queta ti qui poima ti'tsse ñotsse tson? ¿Jongoesuma qui an'bian'fa Chiga afembi'choama? Nane Chigane isu'ta ¿micomba qui tisuyi isuqquia'caen panshaen afa'je? \p \v 8 In'jan gi tayo qui rico'fa. Jongoesuma que'i in'jan'choma tayo qui an'bian'fa. Ingima catipa na'suve da'fa qquen qui in'jan'fa. Nane que'ija ñoa'me na'suve da'choecan'da ñoa'me ñotssiye'can tsu cuintsu ingi'qque fae'ngae que'i'ccu manda'faye. \v 9 Ingija Jesúsne afasundeccu gi. Tsa'ma qquen gi in'jan: Chigaja ingima bove'ccoe tson cuintsu ingija ñoa'me omboe ji'faye. Ande na'su cca'indeccuma patsupa fi'ttiya'chondeccuma sepaccoe iqquia'caen Chigaja ingima canjaen cuintsu poiyi'cco ingima atte'faya; nane sefacconi'su shondosundeccu, vani'su aindeccu'qque ingima atte'faye. \v 10 Sumbi a'ive da'fa qquen tsu cca'indeccuja ingine in'jan'fa. Tsa'ma Cristoja ñotssi qquen canjaeñe gi tsa'caen tsincon'fa. Nane que'ija Cristove in'jamba osha'choma qui atesu'fa. Ingija quin'su mechoqquia'caen can'jensi que'ija quinsupa'fa. Osha'choma oshacho qquen qui in'jan'fa. Cca'indeccu que'ima ñotsse in'jamba ingimajan feña'fa. \v 11 Nane ja'ñoñi gi aña'cho, cui'ccuve mecco can'jen'fa. Sarupa tssoruma ondiccu'chosi a'i ingima chi'gapa tssai'fa. Tsa'ove'qque mecco gi canse'fa. \v 12 Ingi tivei'ccu gi quinsetsse sema'fa tisu ganamba canseye. A'i ingima afase'fa'ni'qque tise'pama ñotsse gi afa'fa. Ingima noñangian'fa'ni'qque opatsse gi vana'jen'fa. \v 13 Ingine egae afopoen'fa'ni'qque ñoquiañe gi afa'fa. Va ande'su nopa'sima cati'choma'caen ingima chi'ga'fa. Ñoa'me ja'ño a'tangae va ande'su amundetssima'caen ingima chi'gapa in'jan'fambi. \p \v 14 Ñajan vama tevaembi que'ima ansangiañe. Tsa'ma yaya tise in'jan'cho du'shuma nafattiañe in'janqquia'caen que'ima nafattiañe gi tevaen. \v 15 Nane tsain'bio a'i Cristove in'jan'cho can'jen'fa que'ima fendepa angacanqquia'caen ti'tsse Cristone atesiañe. Tsa'ma Cristone aisheve conda'suja fae'ccoyi tsu jin. Ñajan va ñotsse condase'chone aisheve que'inga condasesi que'i Cristo a'ive da'fasi gi que'i yayave da. \v 16 Tsa'camba gi que'ima iñajan: Ñanga ma'de'faja. \p \v 17 Tsa'caen iñajamba gi Timoteoma que'inga moen. Ñajan tisenga Jesucristone condasesi tiseja paña. Tsa'caen ña du'shuve daqquia'caen tiseja ñotsse pañamba que'ini ja. Japa ñane condaya cuintsu que'i injan'jen'faye ña ma'caen Cristove in'jamba canse'choma. Nane poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccuni japa gi candusian'jen. Ña candusian'qquia'caen gi ña'qque canse. \v 18 Majan que'i'su “Pabloja jiya'bisi” qquen in'jamba, “Ingija ñoa'me ti'tsse joccapitssia'fa” qquen tsu in'jan'fa. \v 19 Tsa'ma Na'su Cristo in'jan'ninda gi junde que'ini jiya. Ña jipa can'jemba gi va joccapitssia qquen su'cho aindeccuma atesuya. Aqquia tise'pa afa'choveyi paña'ma gi tise'pa tson'choma'qque atteya. \v 20 Na'su Chiga aindeccuve da'ta aqquia injanga tsa'caen afa'fambi tsu. Tsa'ma Chiga manda'choma pañamba tson'fa'cho tsu. \v 21 ¿Mingae qui in'jan'fa? ¿In'jan ti qui ña jipa que'ima iyu'uye? Tsambi'ta ¿...ña jipa que'ima ñotsse in'jamba vasuitsse atesiañe? \c 5 \s1 Egae tsincon'chone iyu'u'cho \p \v 1 Que'i'su majan egae tsincomba canse'choma pañamba gi ja'ño tsane condasecco'fa. Fa'e que'i'su tisuma coeña'su chain'ccu fae'ngae canse. Nane Chigave in'jambindeqquia'qque tsa'caen egae tsincon'fambi. \v 2 Que'i'su a'i tsa'caen tson'jensi ¿micomba qui toya “Ingija ñotssi'fa” qquenjan su'fa? Bove ñotssi tsu ina'jen'faye. Tsa'caen tsincon'cho a'imanda tsu joqquitssian'faya'cho. \v 3 Ña ai'voja que'i'ccu ñoa'me can'jembi. Tsa'ma ña injama'choja toya que'i'ccu can'jenqquia'caen ñajan tsa a'i egae tsincon'chone asi'ttaemba in'jan. Que'i'ccu can'jenqquia'caen tsa a'ine gi qquen in'jan: \v 4 Fae'ngae bo'faya'cho Na'su Jesucristoma iñajañe. Que'i bosi ña injama'choja que'i'ccu tsu can'jeña. Toya'caen Na'su Jesús osha'choma oshacho'qque tsu can'jeña. \v 5 Tsa'cansi tsa a'ima cocoya na'su Satananga cati'faya'cho. Tsa'caen catipa Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu fae'ngae bo'jeye se'pisi tsa a'ija in'jangae cansepa tsu tisu ai'voma dañoña. Tsa'ma tise injama'chota tsu ccushaya Na'su Jesús jiya'cho a'ta napisi. \p \v 6 Que'i tsa'caen egae tsincoñe can antte'ta ¿jongoesie qui “Ingija ño'a” qquen su'fa? A'i su'cho tsu qquen: “Cupana'cco re'riccoi'ccu tsu pa'ccoma cupoeña'cho.” \v 7 Tsa'cansi tssoru cupana'ccoma catiqquia'caen pa'cco egae tsincon'choma cati'faja cuintsu que'i pa'cco ñotssi'faye. Nane Cristoja Chigama ñoquiañe ingine pa. Papa ingi Chiganga afe'cho ovejave dasi gi ñoa'me tayo ñotssi'fa, pan cupana'cco mechoa'caen. \v 8 Tsa'cansi jinge Chiga manda'cho an'jen'choma añe, tssoru cupana'ccoma catiqquia'caen pa'cco tisu egae in'jan'choma catiye. Pa'cco egae tson'choma'qque cati'faya'cho. Pan cupana'cco mechoama anqquia'caen jinge ñotsse in'jamba tsa'caen ñotsse tson'faye. \p \v 9 Tayo'su tevaen'jenga tevaemba qquen gi que'ima candusian: Egae tsonsundeccui'ccu fae'ngae jacan'fajama ni tise'panga pi'fajama. \v 10 Tsa'ma tsa'caen candusiamba se'pimbi gi poiyi'cco va ande'su Cristove in'jambipa egae tsinconsundeccui'ccu can'jeñe. Nane tsendeccuja injanga pushesui'ccu canse'fa. Panshaen osha'choma in'jan'fa. Cca'na'fa. Ñoña'cho chiga'ca'me tsu in'jan'fa. Tsa'ma tsendeccui'ccu can'jeñe se'pi'choecan'da qui va ande'ye sombopa ccani japa can'jen'faye'can. \v 11 Nane ñajan que'ima su'cho tsu: Majan a'i, Cristo a'i qquen supa, ñotsse cansembi'ninda tise'pai'ccu fae'ngae jacan'fajama. Tsendeccu pushesui'ccu in'jangae canse'fa'ni'qque, panshaen osha'choma in'jan'fa'ni'qque, ñoña'cho chiga'ca'me in'jan'fa'ni'qque, afase'fa'ni'qque, ccusipa'fa'ni'qque, cca'na'fa'ni'qque, ñoa'me tise'pai'ccu fae'ngae an'fajama. \v 12 ¿Ma'caen gi toya Jesúsve in'jambi'chondeqquiama iyu'uya? Ingija Cristove in'jan'chondeccuma iyu'u'faya'cho. \v 13 Jesúsve in'jambi'chondeqquiama tsu Chiga Quitsaja iyu'uya tise'pa injama'choma somboeñe. Tsa'ma que'ija Cristove in'jamba egae tsincon'suma tisupa joqquitssian'faja. \c 6 \s1 In'jambindeqquianga jaja'fajama \p \v 1 Que'ija que'i faenga'su Cristove in'jan'choi'ccu iyicco'ta ¿jongoesie qui Chigave in'jambindeqquianga ja'fa tise'pa tansiañe? ¿Micomba qui ja'fambi Cristove in'jan'chondeccunga cuintsu tise'pa tansiañe? \v 2 ¿Atesu'fambi ti qui Chigave in'jan'chondeccu jai'ngae poi ande'su aindeccu injama'choma somboen'faya'choma? Tsa'cansi ¿micomba qui osha'fambi va faenga'sui'ccu iyicco'fa'choma tansiañe? \v 3 ¿Atesu'fambi ti qui ingija jai'ngae sefacconi'su shondosundeccu injama'choma'qque somboen'faya? Tsa'cansi ti'tsse gi va andeni jincho'choma'qque atesupa tansian'faya'cho. \v 4 Tsa'caen tsonsi majan que'i'su iyicco'ta ¿micomba qui Jesúsve in'jambindeqquianga ja'fa tansiaña'chove? \v 5 Qquen gi su que'ima ansangiañe. ¿Jimbi ti que'i'su fae a'i injama'pa majan, faengasundeccu iyiccosi, ñotsse tansiañe afa'suja? \v 6 Tsa'ma que'ija “Jimbi” qquen in'jamba faenga'sui'ccu iyicco'ta tenienteni qui ja'fa cuintsu Chigave in'jambi'choa que'ima tansiañe afaye. \p \v 7 Nane faenga'sui'ccu iyiccopa patsuye in'jan'da ñoa'me qui tayo qque'fa. ¿Bove ñotssimbi ti que faenga'su quema iyicca'ye'ninda tisema antteye cuintsu quema patsuye? ¿Bove ñotssimbi ti se'pimbe'yi tise itsaye in'jan'choma afeye cuintsu iyicca'yembe'yi pasaye? \v 8 Tsa'ma que'ija que'i faenga'sumbema'qque patsupa cca'na'fa. \p \v 9 Toya'caen atesu'fambi ti qui Chigaja poimbe Na'suve dapa mandasi egae tsinconsundeccuja Tise osha'cho ñotssiama isu'faya'bi. Qquesa'ne ñotsse in'jan'faja. Chiga Na'suve attiansi tsandie, pushesu casarambe'yi fae'ngae can'jensundeccuja Chigani jaye osha'fambi. Ni ñoña'cho chiga'ca'me in'jan'chondeccu, ni tsa'ndu, pushe, tise'pa antte'choma catipa cca'i'ccu can'jensundeccu, ni tsandiendeccu majan cca'i tsandiei'ccu fae'ngae egae cansesundeccu Chigani jaye osha'fambi. \v 10 Ni ccanambandeccu, ni osha'choma isuye panshaen in'jan'chondeccu, ni ccusipasundeccu, ni afasesundeccu, ni itsapasundeccu'qque Chigai'ccu fae'ngae can'jen'faya'bi. \v 11 Majan que'i'su tayoe tsa'caen canse'fa. Tsa'ma Na'su Jesucristove in'jamba Tise a'ive dapa qui fetiye'fa. Tiseja que'ima ttu'sepa que'ima ñotssiave tson. Ingi Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu tsa'caen tson. \s1 Chigambe tsu ingi ai'voja \p \v 12 “Jongoesuma'qque tsu Chigaja ñama sepi'jembi,” qquen tsu su'fa. Tsa'ma mapán jongoesuma Chiga sepi'jembi'ni'qque osha'cho ñane ñotssimbi'choa tsu jin. Nane “jongoesuma'qque tsu Chigaja ñama sepi'jembi,” qquen su'a'qque, jongoesu ñama patsupa na'siañe gi antteya'mbi. \v 13 Toya'caen tsu su'fa: “Anqque'suma añe ñotssi. Tsane gi ttopama an'bian'fa.” Ju, ñotssi su'cho tsu. Nane ja'ño tsa'caen cansesi jai'ngae Chigaja ingi ttopa, anqque'suma'qque pasaeña. Tsa'ma Chigaja ingi ai'voma agattoembi cuintsu tsandie pushesui'ccu in'jangae canse'faye. Chigaja ingi ai'voma agattoen Na'su Cristoi'ccu jincho'faye. Na'su Cristoja ingima quiñaen'su tsu. \v 14 Toya'caen Chigaja osha'choma oshapa Na'su Cristoma ccase qquendyaemba ingima'qque tsu ccase qquendyaeña. \p \v 15 ¿Atesu'fambi ti qui que'i Cristoi'ccu jincho'ninda que'i ai'voja Cristo ai'voni tsu jincho? Tsa'cansi ¿ma'caen gi Cristo ai'voni jincho'choma afe'faye cuintsu tisu ai'voi'ccu gana'su pushesui'ccu in'jangae canse'faye? Me'i. ¡Tsa'caen tsinconjama! \v 16 ¿Atesu'fambi ti qui majan tsandie tisu ai'voi'ccu gana'su pushesui'ccu in'jangae canse'ta tisei'ccu fae name tsu da'fa? Tsa'caen tsu Chiga Aya'fa su: “Tsa dos fae name tsu da'fa.” \v 17 Tsa'ma majan Na'su Cristoi'ccu fae'ngae jincho'ta Cristoi'ccu fae qquendya'pa tsu. \p \v 18 Toya casarambindeqquia egae tsincon'fa'choma chi'gapa tsa'caen tson'fajama. Nane osha'cho faesu egae tsincon'cho tisu ai'voma dañombe'yi cca'indeccuma tsu daño. Tsa'ma majan toya casarambindeqquia egae tsincon'choja tisu ai'vo, tisu injama'choma'qque tsu da'ño'fa. \v 19 ¿Atesu'fambi ti qui ma'caen que'i Cristo a'ive dasi Chigaja que'inga afe Tise Qquendya'pama? Chiga tsa'caen afesi que'i ai'voja Chiga Qquendya'pa can'jen'tti tsu. Chiga Qquendya'pa que'inga ca'nimba que'i ai'voni can'jen. Tsa'cansi que'i ai'voja que'imbembi tsu. \v 20 Nane Jesús anjampai'ccu que'ima chavaqquia'caen Chigaja que'i na'suve tsu da. Tsa'cansi que'i ai'vo, que'i qquendya'pa'qque Chigambesi Chiga in'janqquia'caen Tisema ñotsse in'jamba canse'faja. \c 7 \s1 Antteya'chone candusian'cho \p \v 1 Ja'ño que'i tevaemba iñajampaña'chone gi condaseye tson'jen. Tsandie pushembe'yi can'jensi ñotssi tsu. \v 2 Tsa'ma pushembe'yi pushesui'ccu egae tsinconsa'ne bove ñotssi tsu poiyi'cco tsandie pushepa tisu pushei'ccu canseye; poiyi'cco pushesu'qque tsa'ndupa tisu tsa'ndui'ccu canseye. \v 3 Tsa'ndu tsu tise pushenga se'pimbe'yi tisu ai'voma afeya'cho. Pushe'qque tisu ai'voma tise tsa'ndunga se'pimbe'yi afeya'cho. \v 4 Nane pushe tsu tisu ai'voma mandambi. Tsa'ma tise tsa'nduja tise na'su tsu. Toya'caen tsa'ndu tisu ai'voma mandambisi tise pushe tsu tise na'su. \v 5 Tisunga antte'choma se'picco'fajama. Nane fae'ngae in'jamba Chigama iñajañeñi re'riccone fae'ngae cansembe'yi cañe tsu ñotssi. Tsa'ma tsa'caen can'jenccapa ccase tsu fae'ngae canseya'cho. In'jamba'qque cocoya na'su, Satana, que'ima qqueñasi tsa'caen can'jeñe oshambipa egae tsinconsa'ne. \p \v 6 Ñajan tsa'caen mandambipa aqquia antte'choma su: \v 7 Bove ñotssi tsu poiyi'cco ña'caen tisuyi can'jeñe. Tsa'ma in'jan gi poiyi'cco a'i tsu ccaninga'fa. Chigaja fae a'inga afeqquia'caen cca'indeccunga afembisi ccaningae tsu canse'fa. \p \v 8 Toya anttembi'chondeccunga, tsandupajen'chondeccunga'qque gi conda bove ñotssi tsu tise'panejan ja'ño tisuyi canse'faye. Tsa'caen gi ñajan canse. \v 9 Tsa'ma tsa'caen cansepa tisuma coiraye oshambi'ta casaraya'cho. Nane casaraye tsu bove ñotssi egae tsincoñe panshaen in'jansa'ne. \p \v 10 Tayo casara'chondeccuma gi qquen manda: (Nane ñajan mandambisi Na'su Cristo tsu qquen manda.) Pushesu tsu tise tsa'nduma catimbe'yi canseya'cho. \v 11 Tsa'ma cati'ta tsu tisuyi canseya'cho. Tsambi'ta ccase tsu tisu tsa'ndungayi jiya'cho. Toya'caen tsandie'qque tisu pushema catimbe'yi tsu canseya'cho. \p \v 12 Cca'indeccunga gi su: (Na'su Cristo vama mandambisi ña injama'chone gi conda.) Majan pushesu Cristove in'jambi'choa Cristove in'jan'cho tsandiema tsa'ndupa chi'gambi'ninda tsa tsandie tise pushema catimbe'yi canseya'cho. \v 13 Toya'caen tsandie Cristove in'jambi'choa Cristove in'jan'cho pushesuma pushepa chi'gambi'ninda tsa pushesu tsu tsa'nduma catimbe'yi tisei'ccu canseya'cho. \v 14 Tsa'ndu toya Cristove in'jambi'a'qque tise pushe Cristove in'jansi tsa'ndu'qque tsu Chiga ñotssiama fae'ngae isuya. Toya'caen pushe toya Cristove in'jambi'a'qque tise tsa'ndu Cristove in'jansi Chiga ñotssiama tsu tisei'ccu fae'ngae isuya. Toya'caen caticco'fa'choecan'da tise'pa dushundeccu'qque tsu qque'faye'can. Tsa'ma fae'ngae canse'fasi tsu dushundeccu'qque Chiga ñotssiama isu'faya. \v 15 Can'jeñe se'pimbisi tsu tsa'can. Tsa'ma tsa Cristove in'jambi'choa tsangae tise casara'choma catiye in'jan'ninda tisema se'pijama. Tsa'caen catipa jasi Cristove in'jan'cho tsu tise'ye somboqquia'caen ccusha. Nane Chigaja ingima ttu'se opatsse canse'faye. \v 16 Tsa'cansi Cristove in'jan'cho pushesu, ¿ma'caen qui Chiga tsoña'choma atesuya? Que tsa'nduma catimbisi Chiga in'jan'da que tsa'nduma'qque tsu ccushaeña. Toya'caen Cristove in'jan'cho tsandie, que'qque atesumbi qui Chiga ma'caen tsoña'choma. Que pushema catimbisi Chiga in'jan'da que pushema'qque tsu ccushaeña. \p \v 17 Toya'caen ñotsse in'jan'faja: Poiyi'cco tsu Na'su Chiga antteqquia'caen canse'faya'cho. Chiga tsa'caen que'ima antte'ninda qui Chiganga ttuseyeqquia'caen canse'faya'cho. Tsa'caen gi poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccunga candusian'jen. \v 18 ¿Majan que'i'su Chiga que'ima ttu'sesi chhiyitevaen'choja? Ñoña'fajama ttonoma chhiyi'choma a'tuye. Toya'caen majan Chiga que'ima ttu'sesi chhiyitevaembi'choaja que ttonoma chhiyitevaenjama. \v 19 Nane chhiyitevaen'choja barembi. Toya'caen chhiyitevaembi'choa'qque barembi. Tsa'ma Chigaja in'jan tise aindeccuja Tise manda'choma pañamba tsa'caen canse'faye. \v 20 Poiyi'cco tsu Chiganga ttuseyeqquia'caen can'jen'faya'cho. \v 21 Chiga que'ima ttu'sesi patrónpa'ta somboye panshaen in'jan'fajama. Tsa'ma patrón quema somboeñe qquen su'ninda cuintsu sombo'faja. \v 22 Nane majanjan Chiganga ttu'seyepa patrónpa'ta Na'su Chigambe patrón mechoa a'ive tsu da. Toya'caen majanjan Chiganga ttu'seyepa patrón mechosi ñoa'me Chiga tsu tise patrónme da. \v 23 Tsain'bitsse afepoenqquia'caen Chigaja Jesús anjampai'ccu que'ima chava. Tsa'cansi antte'fajama a'i que'i patrónme dapa mandaqquia'caen va ande'su in'jan'cho que'ima mandasa'ne. \v 24 Tsa'cansi faengasundeccu, poiyi'cco tsu Chiganga ttuseyepa can'jenqquia'caen can'jen'faya'cho. Ja'ño Chigaja que'i'ccu can'jemba fuite'je. \p \v 25 Toya casarambindeqquia'ne Na'su Chiga mandambisi gi asi'ttaemba ña in'jan'choma condaye tson'jen. Chiga ñama ttu'sepa fuitesi qui dyombi'tsse ña su'choma pañañe osha'fa. \v 26 Cristove in'jan'chondeccu ja'ño vana'jensi gi asi'ttaen bove ñotssi tsu a'ija casarambe'yi tisuyi canse'faye. \v 27 Tsa'ma ¿queta ti qui pushepa? Que pushema catijama tisuyi can'jeñe. ¿Toya ti qui pushembi? Pushesuve tta'ttajama. \v 28 Tsa'ma pusheve pushe'ta qui egae tsincon'fambi. Toya'caen pushesu'qque tsa'ndu'ta egae tsincombi. Tsa'ma poiyi'cco majan tsa'caen casara'ta vani canseite vanaqque'suma ti'tsse tsu vana'faya. Tsama gi osha'ta que'i'ye joqquitssiaña. \p \v 29 Faengasundeccu, ñoa'me gi su, re'ricco tsu shaca ingima vanaeña'cho. Ja'ño tsu pushe'pandeqquia pushe mechoa'caen canse'faya'cho. \v 30 Ina'jen'chondeccu tsu ñombi'yembiqquia'caen canse'faya'cho. Avuja'chondeccu avujatssimbiqquia'caen canse'faya'cho. Chavasundeccuja jongoesuma chavapa tisumbembima'caen an'bian'faya'cho. \v 31 Majan a'i va andeni'su jincho'choi'ccu jinchopa panshaen tsa'caen jinchombiqquia'caen canse'faya'cho. Ñoa'me tsu va andeni jincho'choja pasaya. \p \v 32 In'jan gi ñajan cuintsu que'ija osha'chove panshaen in'jambe'yi opatsse canse'faye. Majan tsandie pusheve mechoaja Na'su Cristo jincho'chone tsu in'jamba asi'ttaen: “¿Ma'caen gi tsoña Na'su Cristo avujatssiye?” \v 33 Tsa'ma majan tsandie pushepa'ta tsu va andeni'su jincho'choma in'jamba asi'ttaen: “¿Ma'caen gi tsoña tisu pushe avujatssiye?” \v 34 Poiningae tsu in'jan. Toya'caen pushesu tsa'ndu mechoa, toya tsandiema atesumbi'choa'qque Na'su Cristo in'jan'chove tsu in'jan'fa ma'caen tisupa ai'voi'ccu ñotsse cansepa tisupa injama'choi'ccu Chigaveyi in'jaña'chove canseye. Tsa'ma majan pushesu tsa'ndupa va ande'su in'jan'chove in'jamba asi'ttaen: “¿Ma'caen gi tsoña tisu tsa'ndu avujatssiye?” \p \v 35 Vama gi conda que'i ti'tsse atesu'faye. Nane se'pimbi gi. Tsa'ma fuiteye gi in'jan cuintsu que'i ñotsse atesupa canse'faye. Tsa'caen atesupa poi a'ta Na'su Cristoveyi in'jamba tisema pañamba canse'faye. \p \v 36 Majan pushesumbe yaya qquen tsu in'jan: “Ña onque'nge tayo coemba bo'tssingae tsa'ndumbeyi cansesi egae tsinconsa'ne bove ñotssi tsu tsandienga antteye.” Qquen in'jan'da tsu antteya'cho. Tsa'caen antte'ta egae tsincombi tsu. \v 37 Tsa'ma faesu pushesumbe yaya tisu injama'cho ta'etssipa tisu onque'ngema antteye se'pi'ta tsa'qque ñotssi tsu. Nane tsa'caen in'jamba ni ccaningae asi'ttaembi'ta tisu onque'ngema anttembe'yi coiraye ñotssi tsu. \v 38 Tsa'cansi majan tisu onque'ngema antte'ta ñotsse tsu tson. Toya'caen majan tisema anttembi'a'qque bove ñotsse tsu tson. \p \v 39 Majan pushesu tsandu'pa tisu tsa'ndu canseite tisei'ccu canseya'cho. Tsa'caen tsu manda'choja manda. Tsa'ma tsa'ndu pasi pushesuja majame in'jan'da faesuma tsa'nduye ñotssi Na'su Cristove in'jan'choma. \v 40 Tsa'ma ccase tsa'caen tsa'ndumbe canse'ta ti'tsse avujatssiya tsu qquen gi in'jan. Chiga Qquendya'pa ñama'qque in'jaen qquen in'jamba gi tsa'caen conda. \c 8 \s1 Chiga'ca'me ñoña'chonga afe'cho \p \v 1 Ja'ño condaseye gi in'jan chiga'ca'me ñoña'chonga afe'cho aña'chone. Ñoa'me poiyi'cco gi vane ñotsse atesu'fa. Tsa'ma tsa'caen atesu'ma gi panshaen patsupa afa'je'fa. Bove ñotssi tsu cca'ima ñotsse in'jañe. Nane Ñotsse in'jan'da gi fae'ngae fuitecco'faya. \v 2 Majan a'i ñotsse injancho qquen in'jamba ñoa'me tsu toya in'jaña'cho shaca. Tsa'cansi ti'tsse tsu atesuya'cho. \v 3 Tsa'ma majan a'i Chigama in'jansi ccane'qque Chigaja tisema atesupa in'jan. \p \v 4 Tsa'caen tsonsi ¿aña ti gi chiga'ca'me ñoña'chonga afe'cho aña'choma? Atesu'fa gi tsa ñoña'cho chigaja ñoa'me chigambi tsu. Qquendya'pa mechopa ñoa'me jimbi'tssi tsu va andeni. Toya'caen gi in'jan “Fae Chigayi tsu jin. Faesuja jimbi.” \v 5 Nane majan a'ija: “Sefacconi, va andeni'qque osha'cho chigandeccu tsu jin” qquen in'jamba “chigandeccu”, “nasundeccu” qquen tsu afa'fa tise'pama. \v 6 Tsa'ma ingija in'jan'fa fae Chigayi tsu jin. Tsaja Chiga Quitsa tsu. Tiseja osha'choma agattoensi ingija Tise in'jan'choma tsoñe canse'fa. Toya'caen fae Na'suyi tsu jin. Tsaja Na'su Jesucristo tsu. Tisei'ccu Chigaja osha'chove agattoemba ingive'qque agattoen. \p \v 7 Tsa'ma poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu vama atesu'fambi. Majan a'i tayoe ñoña'cho chiga'ca'me in'jamba ja'ño ñoña'cho chiganga afe'cho aña'choma an'jemba tisupa injama'cho tsu qque'fa. Toya tsa ñoña'cho chiga ñoa'me canse qquen in'jamba tsu amba qque'fa. Tsa'caen tise'pa injama'cho toya shacasi amba egae tsincon qquen tsu in'jan'fa. \v 8 Nane Chigaja ingi an'jen'choma cambi “Queja ño'a” qquen suye. Ambi'ta gi qque'fambi. Ni an'jen'a'qque gi patsu'fambi. \v 9 Tsa'ma que'i majan osha'choma añe osha'ta injama'tse tsa injama'cho shaca'choma qqueñasa'ne. \v 10 Ñotsse in'jan'faja qquen aqquia su'choma: Queja ñoña'cho chiga tsaoni japa dyaipa an'jensi faesu quema atte'ta “tsaja ñoa'me in'jan'cho” qquen tsu in'jaña. Tsa'caen in'jamba tise'qque ashaeña ñoña'cho chiganga afe'cho aña'choma añe. Tsa'ma tsa'caen an'jemba injama'choni toya egae tsincon'cho tsu qquen in'jamba tisuyi tsu qque. \v 11 Que canjan: Cristoja que faenga'sune'qque tsu pa. Tsa'ma queja atesupa in'jamba tsa injama'cho shaca'choma qui qqueña. \v 12 Queja tisenga egae tsincon. Tise injama'cho shaca'chosi qui tise injama'choma daño. Tsa'caen tisema dañomba qui Cristonga'qque egae tsincon. \v 13 Tsa'cansi ña jongoesuma an'jemba ña faenga'suma daño'da ñoa'me bove ñotssi tsu ñajan tsa aña'choma ambe cañe. In'jambi gi ña faenga'suma qqueñañe. \c 9 \s1 Cristo moensi ma'caen canse'cho \p \v 1 ¿Cristo moensi conda'sumbi ti gi? ¿Oshambi ti gi cca'i Cristo moensi condasia'caen canseye? Ñajan tso'fei'ccu ingi Na'su Jesucristoma atte. Nane Na'su mandasi ña condasesi que'ija Na'su Jesús a'ive qui da'fa. \v 2 Cca'indeccu ñama chi'gapa “Pabloja Cristo moensi conda'sumbi” qquen suye osha'fa. Tsa'ma que'ija ñoa'me in'jan'fa ñajan Cristo moensi conda'su. Que'ija ñama pañamba Jesús a'ive dapa qui poiyi'cconga canjaen'fa ña gi ñoa'me Jesús moensi conda'su. \p \v 3 A'i ñama afase'fa'ninda qquen gi tise'panga conda: \v 4 Cristone condase'ta ¿osha'fambi ti gi ingi anqque'su, ingi cui'ccuma'qque isuye? \v 5 ¿Osha'fambi ti gi Cristove in'jan'cho pushesuma pushepa tisei'ccu jacañe? Cca'i Jesús moensi condasundeccu tsa'caen pushepa jacan'fa. Nane Na'su Jesús quinshingendeccu, Pedro'qque tise'pa pushendeccui'ccu jacan'fa Jesúsne condaseye. \v 6 Tsambi'ta ¿ña, Bernabéyi ti gi tsa'caen pañasundeccune anqque'suma isuye oshambipa tisupa tivei'ccu semamba canseya'cho? Me'i. Ingi'qque isuye osha'fa. \v 7 ¿Majan sundaro geraen'jemba tsu tisu corifin'di'ccu tisu añe chava? ¿Majan a'i nasipama sema'ma tsane an'jembi? ¿Majan a'i ovejama coirá'ma oveja chochoma isupa cui'jembi? \v 8 Nane aqquia a'i supa manda'choma gi afa'bi. Tsa'ma Chiga manda'cho'qque tsa'caen tsu manda. \v 9 Tayopi Moisésja Chiga manda'choma tevaen: “Trigoma qque'shoye vaurai'ccu sema'jen'da vaura aya'fama tandanjama cuintsu vaura'qque añe.” ¿Vaurama ti Chigaja ti'tsse in'jan? Me'i. \v 10 Que'ine tsu Tiseja tsa'caen manda. Que'ima in'jamba tsa'caen tevaen. Nane andema dyandya'suja tisu sema'chone enttingeve isuye qquen in'jamba tsu semaña'cho. Toya'caen taipa qque'sho'su'qque tisu sema'chone enttingeve isuye qquen in'jamba tsu semaña'cho. \v 11 Ingija que'i injama'chonga jonqquia'caen Chiga ñotsse condase'choma gi conda'fa. Tsa'caen jomba ¿ñotssimbi ti ingi'qque que'i ñotssiama isuye va andeni'su jincho'choma? \v 12 Cca'indeccu tsa'caen que'i'suma isu'fasi ñoa'me ti'tsse ñotssi tsu ingi tsa'caen isu'faye. \p Tsa'ma ingija tsa'caen isuye iñajan'fambi. Ingija jipa semamba que'ima jongoesuveyi'qque iñajan'fambi. Iñajambipa gi in'jan'fa cuintsu que'ija va Cristone ñotsse condase'choma ñotsse paña'faye. In'jambi gi que'i ingima coira'je'chone panshaen asi'ttaen'faye. \v 13 ¿Atesu'fambi ti qui Chiga etti'su semasundeccuja Chiga ettine tise'pa anqque'suma isupa canse'fa? Nane majan tseni Chiganga afe'cho aña'choma angapa oque oraen'jen'nijan tsa aña'choma enttingeve tsu isuye osha'fa tisupa añe. \v 14 Tsa'caeñi tsu Na'su Cristoja manda: Majan a'i va ñotsse condase'choma condase'ta tisu condase'chone tsu tise'pa ofian'jen'cho, sarupama'qque isu'faya'cho. \v 15 Tsa'ma minguite'qque ñajan tsa'caen tsesuma iñajambi. Toya'caen ja'ño tevaemba tsa'caen iñajambi gi. ¡Bove ñotssi tsu ña iñajambe'yi qquipoe'supa paye! Nane in'jambi gi majan va ña que'inga aqquia afepa fuite'cho patsupa afa'choma se'pi'faye. \p \v 16 Ñajan Jesucristone ñotsse condase'choma candusiamba tsa'caen patsuye gi oshambi. Tsa'ma Chiga mandasi gi candusiaña'cho. Nane candusiambi'ta gi ñoa'me vanaña. \v 17 Candusiañe in'jan'ninda tsu ñanga ñotsse afepoeña'cho. Tsa'ma ña candusiañe in'jambi'ni'qque toya tsu Chigaja tsa'caen manda'jesi gi candusiaña'cho. \v 18 Tsa'cansi va ñotsse condase'choma candusiamba aqquia afeqquia'caen que'imbema jongoesuma isumbe'yi condapa gi avujatssi. Tsa'caen avujatssisi Chigaja ñanga tsai'ccu afepoen. Nane ñajan pañasundeccumbe osha'choma isuye osha'ma gi isumbe'yi ñotsse condase'choma condasepa injama'choni avujatssisi ñanga afepoen'cho tsu. \p \v 19 Ñajan patrónme mechosi a'i ñama manda'fambi. Tsa'ma ña gi poiyi'cco a'inga tisuma afe ña osha'ta candusiansi tsendeccu ti'tsse pañamba Jesucristove in'jan'faye. \v 20 Israendeccui'ccu gi israe'su a'ia'caen canse cuintsu israendeccu pañamba Jesucristove in'jan'faye. Nane tsendeccu Chiga manda'choma pañasundeccui'ccu can'jemba gi ña'qque manda'cho mandaqquia'caen tson'jen cuintsu tsendeccu ñama pañamba Jesucristove in'jan'faye. Nane ñoa'me tsa manda'cho ñama mandambisi tisu in'jamba gi tsa'caen tson'jen. \v 21 Manda'choma atesumbindeqquiai'ccu can'jemba gi manda'choma atesumbiqquia'caen tise'panga condase. Nane ñoa'me Cristo ñama mandasi gi toya Chiga mandaqquia'caen in'jamba tson'jen. Tsa'ma manda'choma afambe'yi gi Cristone candusian cuintsu tsendeccu'qque pañamba Cristove in'jan'faye. \v 22 Injama'cho toya shacandeccui'ccu condasepa gi tise'pai'ccu fae injama'choa'caen condase cuintsu fuitesi bove ñotsse pañamba ta'etsse Cristove in'jan'faye. Ñoa'me poiyi'cco a'i'ccu fae'ngae in'jamba gi tson'jen cuintsu ma'caen osha'ta Cristone candusiansi tise'paja pañamba in'jan'faye. \v 23 Tsa'caen gi tson'jen Cristone ñotsse condase'choma candusiañe. Tsa'caen gi tson'jen cca'indeccu Cristove in'jamba avujatssisi ña'qque avujatssiye. \p \v 24 Tayo qui atesu'fa a'i buttopa ganañe ashaemba poiyi'cco butto'a'qque aqquia fae'ccoyi tsu ganaña. Tsa'caen ganañe in'jamba buttoqquia'caen canse'faja. \v 25 Poiyi'cco butto ganasundeccu tisu ai'voma osha'chone ñotsse coiraya'cho cuintsu osha'ta butto ganañe. Gana'sunga afe'cho ccaqueje ugaccuma ganañe in'jamba tsa'caen vana'jen'fa. Tsa ugaccuja pandipa congonqque'su tsu. Tsa'ma ingija congo'masia Chiga afe'choma ganañe gi vana'jen'fa. \v 26 Tsa'caen tsonsi ña'qque tansintsse quia'me buttoqquia'caen gi Chiga in'janqquia'caen tansintsse canse. Toya'caen tssetssecco'su faenga'suma ganañe in'jamba injanga qquendya'pama tssaimbe'yi tansintsse tssaiqquia'caen gi tansintsse canse. \v 27 Tsa'ma ñajan tisuma se'pipa ña ai'vo in'jan'choma patsu. In'jambi gi tayo cca'indeccuma candusiamba tisuja shacapa qqueye. \c 10 \s1 Na'su Chigama qqueñacanjama \p \v 1 Faengasundeccu, aqque'pa'fajama ingi tayopi'su coenzandeccuja poiyi'cco tsu Chiga can'jen'cho unjimba'cco tsosiqquie a'i menia jacan'fa. Poiyi'cco tsu Chiga tsaiquiansi mar na'ema sa'ngae ise'fa. \v 2 Nane Moisésma shondocamba na'en, unjimbanga fetiyeqquia'caen tsama canjaen'fa. \v 3 Poiyi'cco tsu fae'ngae Chiga afe'cho anqque'suma an'fa. \v 4 Poiyi'cco tsu fae'ngae Chiga afe'cho tsa'ccuma'qque cu'i'fa. Chiga agattoen'cho patu tise'pa sepaccofae jiñasi tsa'ye tsa'ccu sombosi tsu cu'i'fa. Tsa patuja Cristo tsu. \v 5 Tsa'ma tsa'caen Cristone isu'a'qque vui'o a'imbipa Chiga in'janqquia'caen tson'fambisi Chigaja tise'pama cati. Catisi tsu a'i menia pa'fa. \p \v 6 Chigaja tsa'caen tson ingima candusiamba canjaeñe tayopi'su coenzandeqquia'caen egae in'jamba qque'fasa'ne. \v 7 Ñoña'cho chigama in'jan'fajama. Majan tsendeccu'su tayoe tsa'caen in'jamba egae tsincon'fa. Tayo tsu tise'pane tevaen: “A'ija dyaipa an'jemba cui'jettie jangi boiraye.” Boirapa tsu ñoña'cho chiganga iñajan'fa. \v 8 Toya'caen majan ingi tayopi'su ccasheyendeccu cca'i'su pushesundeccui'ccu cansepa egae tsincon'fa. Tsa'caen egae tsincomba veinte y tres mil tsu fae a'ta pa'fa. Tsa'cansi ingija tsendeqquia'caen egae tsincombe'yi canse'faya'cho. \v 9 Na'su Chigama iyicca'yian qquen tsonjama. Majan ingi tayopi'su coenzandeccu tsa'caen tsonsi Chigaja iyoi'ccu tise'pama fi'tti. \v 10 Ni Chigama afase'fajama. Majan tayopi'su israendeccu tsa'caen Chigama iyicca'yepa afasesi Chigaja manda Tisema sefacconi'su shondo'suma cuintsu tise'pama fi'ttiye. \p \v 11 Chigaja ingi tayopi'su israe'su coenzandeccuma tsa'caen tson ingima candusiamba canjaeñe. Nane Chiga Tevaen'jenga tsane tevaen'fa cuintsu ingija osefaeña'cho a'ta napijisi can'jemba atesuye. \v 12 Tsa'cansi majan a'i injama'pa qquen in'jan'da tisuma tsu bove ñotsse coiraya'cho tisuma qqueñasa'ne. \v 13 Que'ija egae tsoñe in'jan'da qui poiyi'cco a'i'ccu fae'ngatssi'fa. Ccaninga'fambi qui. Tsa'ma Chigaja ño'a. Tiseja antteya'bi cuintsu que'i panshaen egae tsoñe in'jamba egae tsincoñe'da. Nane egae tsincoñe in'jan'ninda que'ima tsu fuiteya que'i in'jan'cho'ye somboemba ccushaeñe. \p \v 14 Tsa'cansi faengasundeccu, ñoña'cho chiga'ca'ma iñajan'fajama. \v 15 Que'i qui injama'pa'fa. Ñama ñotsse pañamba ñotsse in'jan'faja. \v 16 Na'su Jesús fae tasaveyi mandapa afesi tsane Chigama ñotsse afapa gi fae'ngae cu'i'fa. Cu'ipa gi Jesucristo anjampa tssansi ccusha'chone fae'ngae in'jan'fa. \v 17 Tsa'caeñi fae pancho'ccoe afesi tsain'bio a'i amba gi fae a'ive da'fa. \p \v 18 Israendeccu tson'choma ñotsse in'jan'faja. Aña'choma Chiganga afepa tsa'suveyi fae'ngae amba fae'ngae Chigai'ccu tsu jincho'fa. \v 19 Tsa'caen fae'ngae jincho'fasi ¿jongoesu qquen gi suya? ¿Ñoña'cho chigata ti ñoa'me canse? ¿Bare ti aña'choma tsanga afeye? Me'i. \v 20 Tsa'ma Chigave in'jambi'chondeqquia tsa'caen ñoña'cho chiganga afe'ta ñoa'me cocoyanga tsu afe'fa. Chiganga afe'fambi. Tsa'cansi in'jambi gi que'ija ñoña'cho chiganga afe'cho aña'choma amba cocoyai'ccu fae'ngae jincho'faye. \v 21 Osha'fambi qui Na'su Jesús mandapa afe'cho cui'ccuma cu'ipa tse'faei'ccuyi cocoya cui'ccuma'qque cu'i'ye. Na'su Jesús an'jen'choma amba tse'faei'ccuyi cocoya an'jen'choma'qque añe osha'fambi qui. \v 22 ¿Ma'caen gi Chigama iyicca'yiaña? ¿Ingita ti gi Chigama ti'tsse'tssia, Tisema patsuye? \s1 Cca'ima qqueñambe canseya'cho \p \v 23 A'i tsu su'fa: “A'i osha'cho jongoesuve tsoñe in'jan'ninda Chigaja se'pimbi.” Tsa'ma majan tson'choja cca'ima fuitembi. “A'ija osha'cho jongoesuve tsoñe in'jan'ninda Chigaja se'pimbi.” Tsa'ma majan tson'choja cca'ima fuitembi cuintsu Chigama ti'tsse in'jan'faye. \v 24 Nane tisune ñotssiave in'jambe faenga'sune tsu ñotssiave in'jaña'cho. \p \v 25 Aña'choma chavaen'jen'ttinga ja'a'qque chavapa an'faja. Tsa'ma mani'su aña'chove iñajampañambe'yi anjan conda'fasi pañamba qquesa'ne. \v 26 Ñoa'me pa'cco ande, osha'cho andeni jincho'qque Na'su Chigambe tsu. \p \v 27 Nane Cristove in'jambi'chondeqquia que'ima ttu'sesi tise tsaoni añe jaye in'jamba ja'ta, jongoesuma afesi dyombi'tsse an'faja. Tsa'ma manima chava'cho aña'chove iñajampañambe'yi anjan, conda'fasi pañamba qquesa'ne. \v 28 Tsambi'ta majan que'inga: “Vata tsu ñoña'cho chiganga afe'cho aña'cho,” qquen su'ninda, tisema pañamba tsa aña'choma anjama. \v 29 Nane tiseja “ega tsu” qquen asi'ttaemba susi, que injanga an'da qui tise injama'choma qqueña'jen. \p Tsa'ma majan a'i tsu suya: “¿Ma'caen gi cca'i asi'ttaemba vanaje'choi'ccu ña poine se'piyeya? \v 30 Nane ñajan ‘Chiga ñotsse afe’ qquen in'jamba tsa aña'choma an'ninda ¿ma'caen tsu cca'ija ñama afasepa se'pi'faya?” \p \v 31 Bove ñotssi tsu osha'cho jongoesuma an'jen'da, jongoesuma cui'je'ta, nane osha'cho jongoesuve qui tson'jen'da, tsa'caen tson'faja Chigaja ñotssia qquen canjaeñe. \v 32 Que'i asi'ttaembe tson'choi'ccu israendeccuma qqueña'fajama. Ni Chigave in'jambi'chondeqquiama'qque qqueña'fajama. Ni Cristove in'jan'cho faengasundeccuma'qque qqueña'fajama. \v 33 Tsa'caen ñajan poiyi'cco a'i in'jan'choma ñotsse in'jamba tise'pama qqueñambe canse. Ñajan cca'ima patsumbe'yi gi tise'pane ñotssiave tta'tta cuintsu tise'pa ccusha'faye. \c 11 \p \v 1 Que'i'qque tsa'caen tson'faja. Ñajan Cristonga ma'desi que'i'qque ñanga ma'de'faja. \s1 Bopa pushesundeccu tson'cho \p \v 2 Faengasundeccu, que'ine avujatssipa gi que'ima ñotsse afa'je. Osha'chone ña su'choma aqque'pambe'yi ña nafattianqquia'caen qui can'jen'fa. \v 3 Tsa'ma vama gi ti'tsse condaya que'i ñotsse atesu'faye: Chiga Quitsaja Cristoma manda'su tsu. Tsa'caen Cristoja poi tsandiema manda'su tsu. Toya'caen tsandie tsu tise pushema manda'su. \v 4 Majan tsandie ontsianccupayi Chigama iñajan'da tisema manda'su Cristoma ñotsse tsombi. Ontsianccupayi Chiga in'jaensi condase'choma condase'ta tisema manda'su Cristoma ñotsse tsombi. \v 5 Toya'caen majan pushesu tise tsovema fanangombe'yi Chigama iñajan'da, Chiga in'jaensi condase'choma fanangombe'yi condase'ta tisema manda'su tsa'nduma ñotsse tsombi. Nane tise tosema cha'ttupa tsove chu'ccoyi jacanqquia'can tsu. \v 6 Pushesuja tise tsovema fanangoye in'jambi'ta pa'cco tise tosema tsu cha'ttuya'cho. Tsa'ma tsa'caen tosema cha'ttupa tsove chu'ccoyi jacañe ansangae'ta bove ñotssi tsu tise tsovema fanangoye. \v 7 Chigaja Tisuma'caen tsandieve agattoen cuintsu Chiga ñotssiama canjaeñe. Tsa'cansi tsandieja tsovenga ontsiambe'yi Chiga ñotssiama canjaeña'cho. Tsa'ma Chigaja pushesuve agattoen tsandie ñotssiama canjaeñe. \v 8 Pushesuma Chigaja tsandieve agattoembipa tsandiema tsu Tiseja pushesuve agattoen. \v 9 Nane Chigaja tsandieve agattoembi pushesuma fuiteye. Tsa'ma pushesuve agattoen tsandiema fuiteye. \v 10 Tsa'cansi tsandie pushesuma mandasi pushesuja fanangopa pañaña'chove tsu canjaen. Nane Chigaja Tisema sefacconi'su shondosundeccuma'qque mandasi tise'paja tsa'caen paña'fa. \v 11 Tsa'ma ingija Na'su Cristove in'jan'da tsandiendeccu ni pushesundeccu tisupayi osha'fambi. Nane poini fuiteccopa gi osha'faya. \v 12 Nane me'ttia'ye tsandiema pushesuve agattoensi ja'ñojan pushesu'ye tsu tsandieve sombo. Ñoa'me tsandie, pushesu'qque Agattoen'su Chigane ji'fa'cho tsu. \p \v 13 ¿Jongoe qquen qui asi'ttaemba su'fa? ¿Ñotssi ti pushesu tise tsovema fanangombe'yi Chigama iñajañe? \v 14 Nane poiyi'cco a'i injama'cho tsosipie tsu in'jan'fa majan tsandie tise tose bia'asi ansange'fa. \v 15 Tsa'ma majan pushesu tsa'caen tise tose bia'asi avujatssi'fa. Chigaja bia'a tosema pushesunga afe tisema fanangoeñe. \v 16 Nane majan ingi'ccu afaccoye in'jan'da ñotsse in'jan'faja: Qquen gi in'jamba atesian'fa. Poi Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu'qque tsa'caen in'jamba atesian'fa. \s1 Na'su Jesús an'jen'choma tsu daño'fa \p \v 17 Toya'caen ja'ño ti'tsse tevaemba gi que'ine ñotsse afaye oshambi. Que'ija Na'su Jesús an'jen'choma añe bopa fuiteccombipa qui ñoa'me dañoge'fa. \v 18 Nane poiyi'cco a'i que'ine ñanga conda'fa. Que'ija Cristove in'jamba bopa qui fae'ngae ñotsse in'jambipa afacco'fa. Ña paña'choma enttingeccoeyi gi in'jan. \v 19 Nane majan a'i ccaningae in'jambipa afacco'ninda tsaveqque'su tsu. Tise'paja tsa'caen afacco'fapa tsu tansintsse in'jan'chondeccuma canjaen'fa cuintsu poiyi'cco tsendeccuma atesuye. \v 20 Tsa'ma qquen fae'ngae in'jambi'ma añe bopa qui ñoa'me Na'su an'jen'choma an'fambi. \v 21 Na'su Jesúsmbembisi ñoa'me que'imbe an'jen'cho tsu. Poiyi'cco tisu'bema isupa an'jemba majanjan toya qquipoe'su'je'fa'ni cca'ija ccusi'je'fa. \v 22 ¿Micoñe'qui tsa'caen tson'fa? ¿An'bian'fambi ti qui tsa'ove tisu tseni amba cu'i'faye? Tsambi'ta ¿chi'ga'fa ti qui Cristove in'jamba bo'fa'cho va'chandeccuma tsa'caen ansangiañe? ¿Jongoesu qquen gi que'inga suya? ¿Que'ima ñotsse afaya ti gi? Me'i. Tsa'caen ñotsse afaye gi oshambi. \s1 Na'su Jesús an'jen'cho \r (Mt 26.26-29; Mr 14.22-25; Lc 22.14-20) \p \v 23 Na'su Jesús ñama atesiansi gi tsa'caen que'inga tayo condase. Tsequi cose toya Judas tisema afembi'te Na'su Jesús tivei'ccu panma isupa \v 24 Chigama ñotsse afa. Afapa panma doñamba attufaemba su: “Isupa an'faja. Va panjan ña ai'vo tsu. Que'ima ccushaeñe afe'cho tsu. Nane an'jen'da ñama injan'jen'faja.” \v 25 Tsa'caeñi tsu an nanimba tasama'qque isupa su: “Ña anjampa que'ine tssansi tsu va tasaja Chiga quei'ccu cuname fae'ngae injancco'fa'chone canjaeña. Minga'ni va tasama cui'je'ta ñama injan'jen'faja.” \v 26 Nane va panma amba, va cui'ccuma cui'je'ta Na'su anjampa tssansi pa'chone qui canjaen'fa. Tise ccase jiya'ngae tsu tsa'caen canjaen'faya'cho. \s1 Ma'caen Na'su an'jen'choma añe \p \v 27 Na'su tsa'caen mandasi majan a'i Chiga in'janqquia'caen Na'su panma ambi'ta, Na'su cui'ccuma cu'imbi'ta shacapa'fa tsu. Tsa'caen tson'da Na'su Jesús ai'voma, tise anjampama'qque tsu chi'ga'fa. \v 28 Tsa'cansi poiyi'cco a'i tsu toya panma ambi'te, toya cui'ccuma cu'imbi'te tisu injama'choma ñotsse asi'ttaeña'cho jongoesu egae tson'choma atesuye. \v 29 Nane majan a'i Na'su Jesús ai'vo ma'caen da'chone ñotsse in'jambe'yi tsa'caen injanga amba cu'i'ta tisuma tsu daño'fa. \v 30 Tsa'caen injanga amba tsu majan que'i'suja quin'su mechopa pajipa can'jen'fa. Majandeccuja tayo pa'fa'a. \v 31 Tsa'ma ingija ñoa'me tisu injama'cho asi'ttaemba ega'ma cati'ninda Na'suja ingi injama'choma tsane somboeña'bi. \v 32 Tsambi'ta tisuma ñoñambisi Na'su Jesús ingi injama'choma somboen'da ingima tsu iyu'upa vanaeña. Tsa'caen vanaemba tsu ccushaeña Chigave in'jambi'chondeqquiai'ccu fae'ngae tsangae catiye'fasa'ne. \p \v 33 Tsa'cansi, faengasundeccu, Na'su an'jen'choma añe bo'ta tisupaporave ronda'je'faya'cho. \v 34 Majan ñoa'me qquipoe'suta tisu tsaoni tsu an tteppu'faya'cho –fae'ngae bopa panshaen ansi Chiga tisema iyu'usa'ne. Que'i faesuve iñajampaña'chone'da gi jipa que'inga condapa mandaya. \c 12 \s1 Chiga Qquendya'pa in'jaen'cho \p \v 1 Ja'ño, faengasundeccu, in'jambi gi que'ija Chiga Qquendya'pa a'inga in'jaemba afe'choma atesumbe canse'faye. \p \v 2 Atesu'fa qui que'i toya Jesúsve in'jambi'te ma'caen in'jamba osha'cho ayafambive ñoña'cho chiga'ca'me iñajan'fa'choma. \v 3 Tsa'cansi vama ñotsse in'jan'faja: Chiga Qquendya'pa a'ima in'jaen'ninda tsa a'ija Jesúsma afaseye oshambi. Ni Chiga Qquendya'pa tisema in'jaembi'ninda a'ija “Jesúsja Na'su tsu” qquen suye oshambi. \p \v 4 Ccaningae in'jaensi a'ija ccaningae tsoñe osha'fa. Tsa'ma fae Chiga Qquendya'payi tsu poiyi'ccoma injaen'su. \v 5 Ccaningae in'jaensi ccaningae tson'jemba fuite'fa. Tsa'ma poiyi'cco tsu fae Na'suveyi fuite'fa. \v 6 Toya'caen ccaningae sema'jen'fa. Tsa'ma fae Chigayi tsu poiyi'ccoma tsa'caen ccaningae semañe in'jaen. \v 7 Poiyi'cho'cconga Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu in'jaemba tsama canjaeñe tsu afe cuintsu poiyi'ccoma fuitecco'faye. \v 8 Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu majama in'jaen cuintsu ñotsse in'jamba afa'faye. Cca'ima'qque toe Chiga Qquendya'pai'ccu in'jaensi osha'choma atesupa atesian'jen'fa. \v 9 Cca'ima toe Chiga Qquendya'pa in'jaensi ti'tsse Jesúsve in'jamba can'jen'fa. Cca'indeccuma toe Chiga Qquendya'pa in'jaensi a'ima se'jeye osha'fa. \v 10 Cca'indeccuja Chiga agattoen'choma tsu canjanjen'fa. Cca'indeccuja Chiga in'jaensi condase'choma condase'fa. Faesundeccu qquendya'pa su'choma pañamba atesu'fa mani'su qquendya'pa tsu. Nane majan qquendya'pa afopa'cho, majan tansintsse Chiga Qquendya'pa qquen tsu atesu'fa. Faesundeccuja cca'i tisema atesiambisi ccaninga aya'fangae tsu afa'fa. Toya'caen cca'indeccuja tsendeccuma pañamba tise'pa su'choma in'jamba tansintsse conda'fa cuintsu poiyi'cco paña'faye. \v 11 Fae Chiga Qquendya'payi tsu poiyi'ccoma in'jaen. Ma'caen in'jamba fae'ccoma tsa'caen in'jaemba cca'ima tsu ma'caen in'jamba tsa'caen ccaningae in'jaen. \s1 Poiyi'cco gi fae ai'voni jincho'fa \p \v 12 A'i ai'voja osha'cho oya'je'choi'ccu ñoñasi fa'eni jincho'cho tsu. Oya'je'choja tsain'biosi ai'vonga ñoñasi fae ai'vo tsu. Tsa'caen gi Cristoi'ccu jincho'fa. \v 13 Nane fae Chiga Qquendya'pa tsu ingima feti fae ai'vove da'faye. Majan israendeccu, majan israembindeqquia, majan patrónpa, majan patrónme mendeqquia, fae ai'vove gi da'fa. Nane fae Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi poiyi'cco Tisema tteppuqquia'caen isu'fa. \p \v 14 Ai'voja fae oya'je'chombi tsu. Tsa'ma tsain'bio oya'je'choi'ccu ñoña'cho tsu. \v 15 Nane tsu'tte, afaye oshapa “Ñajan tivembipa ai'voni jincho'chombi gi,” qquen su'a'qque ñoa'me jinchoma cambiambi. Toya tsu ai'voni jincho. \v 16 Tsosina'qque, afaye oshapa “Ñajan tso'fembipa ai'voni jincho'chombi gi” qquen su'a'qque ñoa'me jinchoma cambiambi. Toya tsu ai'voni jincho. \v 17 Nane pa'cco ai'vo tso'feveyi da'ta ¿ma'caen tsu pañaña'cho? \v 18 Tsa'ma tayo Chigaja ma'caen in'jamba osha'cho oya'je'choma fae ai'vongayi tsu ñoña. \v 19 Nane jo'su oya'je'choveyi ñoña'choecan'da ai'voja jinchoya'bi. \v 20 Tsa'ma tayo jinqquia'caen osha'cho ccaninga oya'je'choi'ccu ai'voja fae jincho'cho tsu. \p \v 21 Tso'fe tivema “Ñajan quema in'jambipa tisuyi osha'choma oshacho” qquen suye oshambi. Ni tsove tsu'ttema suye oshambi “Ñajan quema in'jambipa tisuyi osha'choma oshacho.” \v 22 Tsa'ma ccaninga tsu. Majan ai'voni jincho'choja quin'ambi tsu. Tsa'ma tsave me'i'onsi pa'faya gi. \v 23 Majan ai'voni jincho'choja bove ñotssimbi qquen in'jan'da gi tsama ti'tsse coira'fa. Majan ai'voni jincho'choja canjaen'masia qquen in'jamba gi bove ñotsse tsama ondiccu'fa. \v 24 Tsa'ma majan ti'tsse canjaenqque'sumanda gi tsa'caen ñoña'fambi. Nane Chigaja a'i ai'voma agattoemba ñoña cuintsu majan ai'voni jincho'cho bove ñotssimbi'nijan ti'tsse'tsse tsama in'jamba an'biañe. \v 25 Tsa'caen tsu agattoen cuintsu ai'voma fae'ngae ñoñasi iyiccombe'yi poiyi'cco tisupapora tisia'caen in'jamba fuitecco'faye. \v 26 Tsa'cansi fae jincho'cho vana'jen'ninda poiyi'cco tsu tisei'ccu fae'ngae vana'jen'fa. Toya'caen fae'cco ti'tsse'tssia've da'ninda poiyi'cco tsu tisei'ccu fae'ngae avujatssi'fa. \p \v 27 Nane que'ija Cristo ai'vo'fa qui. Poiyi'cco qui fae'ngae ñoñasi fae ai'vove da'fa. \v 28 Toya'caen Cristo ai'vove da'fasi Chigaja que'i'su majama ccaningae semañe ttu'se. Jesucristone afasundeccuve ttu'sepa manda. Omboe Chiga Aya'fama afasundeccuve ttu'sepa manda. Tsomba omboe atesiansundeccuve manda atesiañe. Toya'caen Chiga agattoen'choma canjaensundeccu, paji'suma ccushaensundeccu, fuitesundeccu, mandasundeccu, ccaninga aya'fama afasundeccuma'qque ttu'sepa Chigaja manda. \v 29 ¿Poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccuta ti Jesucristone afasundeccu? ¿Poiyi'cco ti Chiga Aya'fama afasundeccu? ¿Poiyi'cco ti atesiansundeccu? ¿Poiyi'cco ti Chiga agattoen'choma canjaensundeccu? \v 30 ¿Poiyi'cco ti paji'suma ccushaeñe osha'fa? ¿Poiyi'cco ti ccaninga aya'fangae afa'je'fa? ¿Poiyi'cco ti tsesu aya'fama pañamba tansintsse condaye osha'fa cca'indeccu pañañe? Me'i. Poiyi'ccoja pa'tssima osha'fambi. \v 31 Tsa'cansi ñotsse in'jan'faja cuintsu osha'ta bove ñotsse Chiga Qquendya'pa in'jaen'choma isupa tsa'caen tson'faye. Tsa'ma ja'ño gi Chiga Qquendya'pa in'jaensi bove ñotsse canseya'chone que'inga condaya. \c 13 \s1 Ñotsse in'jan'cho \p \v 1 Ñajan a'i aya'fangae, Chiga sefacconi'su shondosundeccu aya'fangae'qque afapa toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta ñoa'me gi aqquia rata jenqquia'caen injanga afa'je. \v 2 Ñajan Chiga su'choma pañamba condasepa, osha'cho Chiga condambe'yi tsoña'chove atesupa, Tise ma'caen tsoña'choma'qque atesupa, toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta gi barembi. Nane Chigave in'jamba ccotta'cco randema joqquitssiye mandaye oshapa, toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta gi barembi. \v 3 Osha'cho ña an'bianqque'suma va'chandeccunga o'fiañe aqquia afepa, toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta Chigane ñotsse isuya'bi gi. Toya'caen Cristone condasesi cca'indeccu iyicca'yepa ñama ju'rian fi'ttiye tson'jensi se'pimbe'yi tisuma afepa, toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta Chigane ñotsse isuya'bi gi. \p \v 4 Majan ñotsse in'jan'choja iyicca'yembe'yi ron'daye atesu'fa. Cca'ima ñotsse tsu tson'fa. Majan ñotsse in'jan'choja tisu injama'choni cca'ima se'pi'fambi. Ni cca'ima quinsepoen'fambi. Tisuma panshaen ñotsse qquen in'jan'fambi. \v 5 Ni injanga canse'fambi. Majan ñotsse in'jan'choja tisu in'jamba tsoña'choma catipa cca'ima tsu paña'fa. Majan ñotsse in'jan'choja junde iyicca'ye'fambi. Faesu tise'pama egae tsonsi junde tsu aqque'paye atesu'fa. \v 6 Cca'i egae tsinconsi ñotsse in'jan'choja avuja'fambi. Tsa'ma cca'i tansintsse ñotsse tsonsi tsu avuja'fa. \v 7 Ñotsse in'jan'choja ñombi'yembe'yi osha'chone vana'jen'fa. Ñotsse in'jan'choja osha'cho ñotssiave in'jamba tsave ronda'je'fa. Vana'je'an'qque dyombe'yi opatsse canse'fa. \p \v 8 Ñotsse in'jan'choja pasaya'bi. Nane Chiga in'jaensi afa'je'choja pasaya. Ccaninga aya'fangae afa'je'cho'qque tsu pasaya. A'i atesupa in'jan'cho'qque tsu pasaya. \v 9 Nane ingi atesupa in'jan'choja shacapa toya ñotssimbi tsu. Chiga ingima in'jaensi afa'je'cho'qque shacapa toya ñotssimbi tsu. \v 10 Tsa'ma ñotssia jisi tsa toya ñotssimbi'choa tsu pasaya. \p \v 11 Toya chuite gi du'shua'caen afapa injama'choni du'shu in'janqquia'caen asi'ttaemba in'jan. Tsa'ma tayo coemba gi osha'cho du'shu in'jan'choma cati. \v 12 Ja'ño gi sara'cho'a cancconga canqquia'caen ñotsse a'tatsse atte'fambi. Tsa'ma tsequi a'ta gi camba'juve atteqquia'caen ñotsse in'jan'faya. Ja'ño gi enttingeveyi atesu'fa. Tsa'ma tsequi a'ta gi pa'tssima atesupa in'jan'faya. Chiga ñama atesuqquia'caen gi pa'tssima atesu'faya. \p \v 13 Nane osha'cho tsu pasaya. Tsa'ma Chigave in'jan'choja pasaya'bi. Tise tsangae ñotsse tsonsi in'jan'choja pasaya'bi. Injancco'fa'choja pasaya'bi. Nane tsa tres in'jan'choja pasaya'bi. Tsa'ma injancco'fa'choja osha'chone bove ñotssi tsu. \s1 Ccaninga aya'fangae afa'je'cho \c 14 \p \v 1 Tsa'cansi ñotsse injanccopa canse'faja. Toya'caen in'jan'faja Chiga Tise Qquendya'pai'ccu que'ima in'jaensi Tise in'janqquia'caen tsoñe. Ti'tsse in'jan'faja cuintsu osha'ta Chiga in'jaensi afa'je'choma pañamba cca'indeccunga condaye. \v 2 Chiga Qquendya'pa in'jaensi majan a'i ccaninga aya'fangae afa'fa. Tsa'caen afa'ta a'inga afambipa ñoa'me Chiganga tsu afa'fa. Nane Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaensi a'i atesumbi'choa aya'fangae afasi cca'indeccu tise'pama ñotsse paña'fambi. \v 3 Tsa'ma cca'indeccu Chiga Qquendya'pa in'jaensi a'i aya'fangae Chiga condase'choma condasesi poiyi'cco a'i pañamba ti'tsse Cristove in'jamba canse'fa. Tsa'caen tansintsse candusiamba a'ima tsu fuite'fa. \v 4 Majan a'i ccaninga aya'fangae afa'ta tisuma tsu fuite'fa. Tsa'ma majan a'i Chiga condase'choma pañamba a'i aya'fangae conda'ta poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccuma tsu fuite'fa. \p \v 5 In'jan gi que'i poiyi'cco Chiga in'jaensi ccaninga aya'fangae afa'faye. Tsa'ma ti'tsse gi in'jan Chiga in'jaensi Chigane condase'choma pañamba a'i aya'fanga conda'faye. Chigane condase'choma pañamba tansintsse afa'su tsu ccaninga aya'fai'ccu afa'suma ti'tsse. Tsa'ma ccaninga aya'fai'ccu afa'su tise su'choma a'i aya'fangae tansintsse condaye osha'ta ñotssiya tsu cuintsu poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu paña'faye. \v 6 Tsa'cansi, faengasundeccu, ñajan que'ini jipa ccaninga aya'fangae condase'ta ¿ma'caen gi que'ima fuiteya? Tsa'ma Chiga ñama in'jaensi Tise condase'choma pañamba a'i aya'fangae conda'ta gi que'ima in'jaemba fuiteya. Toya'caen jongoesuma atesupa que'ima atesian'da gi que'ima in'jaemba fuiteya. \p \v 7 Nane fororo'cco, guitara'qque canse'fambi. Tsa'ma fororo'cco ñotsse itoyembi'ninda, guitara'qque ñotsse jembi'ninda, ¿ma'caen tsu a'ija pañamba jen'choma atesuya? \v 8 Toya'caen sundaro na'su tise jeña'jen'choma jeñasi ñotsse itoyembi'ninda ¿ma'caen tsu sundarondeccuja ñoñañe atesu'faya cuintsu gerani japa iyiccoya'choe? \v 9 Tsa'caen tsu que'i su'choja. Ccaninga aya'fangae afasi cca'indeccu que'ima pañañe oshambi'ta ¿ma'caen tsu que'i su'choma atesu'faya? Ñoa'me qui injanga quini'cconga afaqquia'caen afa'fa. \v 10 Nane ñoa'me tsu poi andeni osha'cho aya'faja jin. Poiyi'cco a'i tsu tisu aya'fangae su'choma paña'fa. \v 11 Tsa'ma ñajan tsa aya'fama atesumbi'ta paña'sune teteteya gi. Tise'qque ñane teteteya tsu. \v 12 Tsa'can tsu que'i in'jan'choja. Tayo qui in'jan'fa Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi tsa'caen canjaeñe. Tsa'ma ti'tsse in'jan'faja osha'ta tsa Chiga Qquendya'pa in'jaen'choma isuye majan Cristove in'jamba bo'fa'chondeccuma ti'tsse fuiteye. \p \v 13 Tsa'cansi majan a'i ccaninga aya'fangae condasepa Chigama tsu iñajaña'cho a'i aya'fangae'qque tansintssia've aindeccunga condaseye. \v 14 Nane ñajan ccaninga aya'fangae atesumbe'yi Chigama iñajansi ñoa'me ña qquendya'pa tsu Chigama iñajan. Tsa'ma ña qquendya'payi iñajansi ña injama'choja toya injiengembi tsu. \v 15 ¿Mingae gi tsoña? Ñoa'me gi ña qquendya'pai'ccu Chigama iñajamba ña injama'choi'ccu'qque Chigama iñajaña'cho. Toya'caen ña qquendya'pai'ccu settapoemba ña injama'choi'ccu'qque settapoeña'cho. \v 16 Tsa'cambi'ta queja ccaninga aya'fangae Chigama ñotsse afa'ninda ¿ma'caen tsu cca'indeccuja pañamba quei'ccu fae'ngae Chigama ñotsse afa'faya? Nane que su'cho aya'fama atesumbipa fae'ngae afaye osha'fambi. \v 17 Queja tsa'caen Chigama ñoa'me ñotsse afaye osha. Tsa'ma cca'indeccuja paña'ma atesu'fambisi que su'choja tise'pama fuitembi Chigama ti'tsse atesu'faye. \v 18 Nane que'i poiyi'ccoma ti'tsse gi ccaninga aya'fangae condase'je. Tsa'camba gi avujatsse Chigama ñotsse afa'je. \v 19 Tsa'ma Cristove in'jan'chondeccui'ccu bopa gi ti'tsse in'jan tise'pama atesiañe. Tsa'cansi a'i aya'fangae aqquia re'riccoe afa'je'a'qque ñoa'me tsu bare atesiañe. Tsa'ma pañambi'choa aya'fangae bia'ave afa'choja barembi tsu. \p \v 20 Faengasundeccu, chu'a'caen asi'ttaen'fajama. Nane aipano egae tsincoñe atesumbiqquia'caen canse'faja. Tsa'ma coenzave dapa tsu ñotsse asi'ttaemba in'jan'faya'cho. \v 21 Manda'cho tsu qquen: “Na'su Chigaja faesu ande'su a'ima in'jaensi tise'pa ccaninga aya'fangae vandeccuma atesian'faya. Tsa'ma vandeccuja tayo Chigama paña'ma toya in'jan'faya'bi.” \v 22 Tsa'cansi ccaninga aya'fangae afa'je'cho Chiga canjaen'cho tsu toya in'jambindeqquiama canjaeñe. Chigaja tayo in'jan'chondeccuma tsa'caen canjaembi. Tsa'ma Chiga condase'choma pañamba a'i aya'fangae condasesi tayo in'jan'chondeccuma tsu canjaen. Chigaja toya in'jambindeqquiama tsa'caen canjaembi. Qquen qui in'jan'fa. \v 23 Tsa'ma tsa'cansi poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu bopa ccaninga aya'fangae afa'je'fa'ni cca'i Cristove in'jambindeqquia ca'nimba paña'da ¿jongoa qquen tsu asi'ttaemba su'faya? Nane poiyi'cco sumbie dapa afa'je'fa qquen tsu in'jan'faya. \v 24 Tsa'ma Chiga in'jaensi poiyi'cco a'i Chiga condase'choma a'i aya'fangae afa'je'fa'ni cca'indeccu toya in'jambindeqquia ca'ni'da a'tatsse pañamba tsu in'jan'faya. Nane poiyi'cco a'i tsa'caen tansintsse a'i aya'fangae condase'fasi Chiga Aya'fama a'tatsse pañamba tisu injama'cho in'jan'choma atesupa ñoa'me egae tsincoñe in'jan'cho qquen tsu in'jan'faya. \v 25 Nane Chiga Aya'faja pa'cco tise'pa injama'cho ma'caen asi'ttaemba in'jan'choma tsu canjaeña. Tsa'caen canjaensi in'jamba tsu ccarupa Chigama iñajan'faya. Chiga ñoa'me que'i'ccu can'jen'chove tsu atesupa conda'faya. \s1 Tansintssia've in'jamba tsoña'cho \p \v 26 Tsomba tse'i, faengasundeccu, que'i bopa majan que'i'su settapoen'choma tsu settapoen'fa. Majanda tsu atesian'choma atesian'fa. Majanda Chiga in'jaensi condase'choma tsu a'i aya'fangae conda'fa. Majanda ccaninga aya'fangae afa'choma tsu afa'fa. Majanda tsa afa'choma pañamba a'i aya'fangae tsu conda'fa cuintsu poiyi'cco paña'faye. Ñotssi tsu. Tsa'caen tsu tsoña'cho poiyi'ccoma fuiteccoye. \v 27 Majan ccaninga aya'fangae afa'ta tsu fae'cco, fae'ccove afaya'cho. Dos, tsambi'ta tresyi tsu tsa'caen afapa antteya'cho. Toya'caen tsa'caen afasi majanda tsu ccaninga aya'fa afa'choma tansiamba a'i aya'fangae condaya'cho. \v 28 Tsambipa tansian'suve me'i'anda ccaninga aya'fangae afasundeccuja ziyaya'cho. Nane a'i aya'fangae condaye oshambi'ta ziyapa Cristove in'jamba bo'fa'chondeccunga condambe'yi tisu injama'choyi Chiganga conda'faya'cho. \v 29 Toya'caen Chiga in'jaensi condase'choma condasesundeccu'qque dos, tresyi tsu afa'faya'cho. Pañasundeccuja ñotsse pañamba tsu asi'ttaen'faya'cho ñotssiama atesuye. \v 30 Chiga in'jaensi toya dyai'su afaye in'jan'ninda o'tie afa'su antteya'cho cuintsu tise'qque afaye. \v 31 Tsa'camba poiyi'cco majan Chiga in'jaensi fae'cco, fae'ccoveyi tise'pa condase'choma afaye osha'fa. Tsa'caen afapa candusiansi poiyi'cco tsu pañamba ti'tsse in'jan'faya. \v 32 Nane Chigaja a'ima in'jaemba antte cuintsu tsa a'ija injanga afambe'yi ñotsse tansintsse in'jamba condaye. \v 33 Nane Chigaja osha'cho ñotssi qquen in'jamba qque'faya'chove in'jambi. \p Mani'su Cristove in'jan'chondeccu bo'ta poiyi'cco tsu qquen in'jan'fa: \v 34 Pushesundeccu tsu bo'fa'chonga afa'be'yi can'faya'cho. Anttembi tsu tise'pa condaseye. Manda'cho mandaqquia'caen tsu opatsse paña'faya'cho. \v 35 Majan jongoesuma iñajampañañe in'jan'da tsu tisu tsaoni japa tisu tsa'nduma iñajampañaña'cho atesuye. Ega tsu pushesu tsa'caen bo'fa'chonga afaye. \p \v 36 ¿Jongoe qquen qui su? ¿Que'ita ti qui o'tie Chiga Aya'fama afasundeccu? ¿Chigata ti faesundeccunga condambipa que'ingayi conda? \v 37 Ña voe que'inga tevaen'choja Na'su Cristo manda'cho tsu. Tsa'cansi majan a'i tisu injama'choni: “Chiga ñama in'jaensi gi afa'je” qquen in'jan'da Cristo manda'choma tsu in'jaña'cho. Chiga Qquendya'pa tiseni can'jen qquen in'jan'da Cristo manda'choma tsu in'jaña'cho. \v 38 Tsa'ma majan tsa'caen in'jambian'da ccane'qque gi tisema in'jan'fambi. \p \v 39 Tsa'cansi, faengasundeccu, ñotsse in'jan'faja cuintsu Chiga que'ima in'jaensi que'i tansintsse Tise condase'choma afa'fasi poiyi'cco paña'faye. Se'pi'fajama a'i ccaninga aya'fangae afa'faye. \v 40 Tsa'ma osha'cho ñotsse tansintssia've in'jamba tansintsse tson'faya'cho. \s1 Cristo ccase qquendya'cho \c 15 \p \v 1 Ja'ño, faengasundeccu, ccase gi ccushaya'chone condase'choma que'inga condaya cuintsu que'i injan'jen'faye. Ñajan toe Cristone ñotsse condase'choma candusiansi qui pañamba in'jan'fa. Ja'ño qui tsama toya in'jamba canse'fa. \v 2 Va ñotsse condase'choma in'jamba qui ccusha'fa. Tsa'ma ti'tsse in'jamba canse'faya'cho injama'cho shacasi injanga in'jansa'ne. \p \v 3 Pañamba atesupa gi ti'tsse'tssia condase'choma que'inga conda ma'caen Jesucristoja Chiga Tevaen'jen suqquia'caen ingi egae jincho'choma joqquitssiañe tsu pa. \v 4 Toya'caen gi conda ma'caen tisema a'tu'fasi Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tres a'tangae Chigaja tisema ccase qquendyaensi ja'ño canse. \v 5 Ccase qquendyapa o'tie Pedronga attiamba poiyi'cco doce shondosundeccunga attian. \v 6 Omboe quinientoma ti'tsse'o tise've in'jan'chondeccu bosi Jesús tise'panga attian. Tsain'bio tsendeccu'su toya canse'fa. Tsa'ma majan tise'pa'su tayo tsu pa'fa. \v 7 Omboe Santiagonga attiamba poiyi'cco tisene afasundeccunga'qque attian. \p \v 8 Jai'ngae poiyi'cconga attiamba ñanga'qque attian. Nane ñajan du'shu toya chu'ave attianqquia'caen tseyi Tisema atte. \v 9 Ñoa'me gi poiyi'cco Jesúsne afasundeccune utu'ccoa. Ñajan tayoe Cristove in'jan'chondeccuma noñangiamba fitti'ttipa ñotssimbi gi cuintsu Chiga ñama ttu'seye Jesúsne afa'suve. \v 10 Tsa'ma Chiga ñama mende'yepa in'jamba ttu'sesi Jesúsne afa'su gi. Tise tsa'caen ñama ñotsse tsonsi pa'cco tsu ñotsse da. Nane ñajan poiyi'cco cca'i Jesúsne afasundeccuma ti'tsse quia'me sema'jensi pa'cco ñoa'me ñotsse tsu da. Tsa'ma ñoa'me ñajan ñotsse tsombisi tsu Chiga Qquendya'pa ñani can'jemba tsa'caen ñotsse sema'jen. \v 11 Tsa'cansi cca'i Jesúsne afasundeccu que'inga condasesi, tsambipa ñajan condase'ta cuintsu tsa'caen. Nane majan candusiansi que'i qui ingi candusian'choma pañamba Jesucristove in'jan'fa. \s1 Pa'chondeccu qquendya'faya'cho \p \v 12 Nane ingija Cristo papa tayo qquendya'chone condasesi ¿ma'caen tsu majan que'i'suja su'fa: “Pa'chondeccuja ccase qquendya'faya'bi.”? \v 13 Nane tise'pa suqquia'caen pa'chondeccu qquendya'faya'bie'can'da ñoa'me tsu Cristo'qque toya ccase qquendyambiye'can. \v 14 Cristo toya ccase qquendyambie'can'da ingi candusian'choja barembiye'can tsu. Que'i Cristove in'jan'cho'qque barembiye'can tsu. \v 15 Nane tsendeccu suqquia'caen Chigaja Cristoma ccase qquendyaembie'can'da ingi tiseja ccase qquendya qquen supa gi ñoa'me afopa'chondeccuye'can. ¡Nane Chigane gi afopoen'faye'can! \v 16 Pa'chondeccu ccase qquendya'fambie'can'da ñoa'me tsu Cristo'qque ccase qquendyambiye'can. \v 17 Tsa'caen Cristo ccase qquendyambie'can'da que'i tise've in'jan'cho'qque barembiye'can tsu. Toya qui egae tsincon'chone shacapa'faye'can. \v 18 Tsa'canchoecan'da majan Cristove in'jamba tayo pasi a'tu'chondeccu'qque tsangae tsu qque'faye'can. \v 19 Cristo ñoa'me ingima ccase qquendyaeña'bi'choecan'da gi injanga va andeni canseite Cristove in'jamba vana'jenda poi a'ine ti'tsse va'chandeccuye'can. \p \v 20 Tsa'ma tsa'cambi tsu. Ñoa'me tsu Chigaja pa'cho'ye Cristoma ccase qquendyaen. Ccase qquendyaensi Cristoja canse. Aisheve na'cho ti'tsse naña'chove canjaenqquia'caen Cristoja pa'chondeccuma ccase qquendyaeña'chove tsu canjaen. \v 21 Nane fae tsandie egae tsincomba me'ttia'ye pasi poiyi'cco tsu pa'fa. Tsa'ma tsa'caeñi faesu tsandie'qque me'ttia'ye ccase qquendyasi cca'indeccu'qque tsa'caen ccase qquendya'faya. \v 22 Poiyi'cco gi Adán a'ipa tise paqquia'caen pa'faya. Tsa'ma tsa'caeñi Cristo a'ive da'ta Cristo ccase qquendyaqquia'caen gi ccase qquendya'faya. \v 23 Nane ingi'qque ccase qquendya'faya. Tsa'ma tansintsse tsu tsoña'cho. Cristo tsu aisheve naqquia'caen o'tie qquendyapa canse. Tise ccase va andenga jisi poiyi'cco tise a'ive da'chondeccu tsu qquendyapa canse'faya. \p \v 24 Tsonsi tsu osefaeña'cho. Osefaensi Cristoja poiyi'cco cca'i'su nasundeccuma, cca'i'su goviernoma'qque joqquitssian catipa na'suve dapa osha'choma tsu Chiga Quitsanga afeya. \v 25 Cristoja na'suve dapa poiyi'cco tisei'ccu iyiccosundeccuma patsuya'ngae mandaya'cho. Nane ande na'su tisei'ccu iyiccosundeccuma patsupa tsuipa dyaiqquia'caen Cristoja tise'pama tsangae patsuya. \v 26 Cca'ima patsupa jai'ngae paya'choma'qque tsu patsupa catiya. \v 27 Chiga Tevaen'jen tsu su: “Chiga Quitsa tsangae osha'choma Cristonga afe cuintsu mandaye.” Tsa'ma “osha'choma tsu mandaya” qquen susi gi in'jan'fa Cristoja tisema manda'su Chiga Quitsama mandaya'bi. \v 28 Tsa'caen Chiga Quitsa anttesi Tise Dutssi'ye pa'cco osha'choma mandasi Chiga Quitsa tsu Tise Dutssi'yema'qque mandaya. Tsa'caen tsomba Chiga Quitsaja osha'choma ti'tsse'tssia've tsu jinchoya. \p \v 29 Tsa'cambi'ta ¿jongoesune tsu bare a'i pa'chondeccune fetiye'faye? Tayo pa'chondeccuja ñoa'me ccase qquendyambi'ninda ¿ma'caen tsu a'ija tise'pane fetiye'fa? \p \v 30 ¿Ma'caen gi ingija poi a'ta pa'ma ccusha'je'fa? \v 31 Que can'faja. Que'ija ingi Na'su Jesucristove in'jansi ña gi ñoa'me avujatssi. Ñoa'me avujatssiqquia'caen gi ñoa'me dyombi'tsse poi a'ta pa'ma ccusha'je. \v 32 ¿Aqquia injanga ti gi ñajan Efeso canqqueni putsa'su a'i'ccu iyicco? ¿Aqquia a'i in'janqquia'caen ti gi patsu? Nane pa'chondeccu ñoa'me ccase qquendya'biecan'da qquen suqquia'caen injanga gi canse'faye'can: “Jinge amba cui'je'faye. Tu'i gi pa'faya.” \p \v 33 Tsa'ma afopoeñembe'yi can'faja. “Egandeccui'ccu can'jensi ñotsse in'jan'choma tsu da'ñoña.” \v 34 Ccusiqquia'caen tsincombe'yi ñotsse in'jan'faja. Ti'tsse egae tsincon'fajama. Nane majan que'i'suja toya Chigama atesu'fambi. Ñajan que'ima ansangiañe gi iyu'u. \s1 Ccase qquendyapa ma'caen daya'cho \p \v 35 Tsa'ma majan a'ita tsu qquen iñajampañaña: “Pa'chondeccuma ccase qquendyaeñe'da ¿ma'caen tsu qquendyaeña'cho? ¿Jongoesuma tsu ñoñaña tise'pa ai'vove?” \v 36 ¡Ñoa'me ñotsse in'jambipa iñajampaña'cho tsu! Choma jonsi chota tsu nepiya cuintsu te'ta sho'yopa canseye. \v 37 Nane te'tama qui jon'fambi. Tsa'ma choma qui jon'fa. Majan cho trigo tsu. Faesu cho faesu teta'cho tsu. \v 38 Tsama jonsi Chiga Quitsaja Tise in'janqquia'caen tsa chonga faesu ai'voma afe. Nane poi chonga tsu tise'pa ai'vo ccaninga'ma afe. \v 39 Poi ai'voja fae'ngatssimbi tsu. Nane a'i ai'voja fae'cco tsu. Tsa'ma tsu'tte tivei'ccu jacanqque'su ai'voja ccaninga'o tsu. Chhiriria'qque ccaninga'o. Avu ai'vo'qque ccaninga'o. \v 40 Tsa'caeñi tsu Chiga sefacconi can'jensundeccu'qque ai'vopa can'jen'fa. Va andenisundeccu'qque ai'vopa can'jen'fa. Tsa'ma sefacconi can'jensundeccu ai'vo tsu va andenisundeccu ai'voma ccaninga'o. \v 41 Coejechiga chanjunsi cose'suchiga'qque chanjumba ccaningae tsu chanjun. O'fe'qque ccaningae chanjun'fa. Nane fae o'fe tsu faesu o'fema ccaningae chanjun. \p Tsa'caeñi tsu jincho \v 42 a'i papa ccase qquendyaya'cho. Choma andenga jonqquia'caen a'i ai'voja papa congoña. Tsa'ma cho sho'yoqquia'caen ai'vo'qque ccase qquendya'pa congo'masia've tsu da. \v 43 Jonqquia'caen a'tu cati'fa. Tsa'ma sho'yoqquia'caen ccase ñotsse cuname dapa canse. A'tu'choja quin'su mechopa oshambi. Tsa'ma ccase qquendya'choja sho'yoqquia'caen quinsetsse tsu qquendya. \v 44 A'i qquendya'pa ai'voja pasi jonqquia'caen a'tusi Chiga Qquendya'pa ai'voja sho'yoqquia'caen ccase qquendyapa canse. Nane a'i qquendya'pa ai'voja jin. Tsa ai'vo ji'ninda ñoa'me tsu Chiga Qquendya'pa ai'vo'qque jin. \p \v 45 Nane tsa'caen tsu Chiga Tevaen'jen su: “Chigaja me'ttia'ye a'ive agattoemba Tise agattoen'cho a'i Adáma qquendyaensi Adánjan canse.” Tsa'ma osefapa'su Adán –tsaja Jesucristo tsu– cansepa cca'ima qquendyaen'su tsu. \v 46 Nane Chiga Qquendya'pa ai'voja o'tien'sumbi tsu. A'i qquendya'pa ai'voja o'tien'susi Chiga Qquendya'pa ai'voja omba'su tsu. \v 47 Tseyi agattoen'cho a'ija va ande'su tsu. Va andema ñoña'cho tsu. Tsa'ma omba'su a'ija sefacconi'su –ingi Na'su tsu. \v 48 Poiyi'cco va ande'su a'i'qque Adán'can'fa tsu andema ñoña'cho. Tsa'ma majan tisuma Cristonga afe'ta Cristo'can'faya tsu. Cuna ai'vove tsu an'bian'faya. \v 49 Nane ingija tayo va andema ñoña'cho a'i canseqquia'caen cansepa gi sefacconi'su a'i canseqquia'caen canse'faya. \p \v 50 Faengasundeccu, ñoa'me gi su, a'i ai'voja na, anjampa tsu jincho. Tsa'cansi tisupa ai'voi'ccu ca'niñe oshambi Chiga a'i'ccu can'jeñe. Ni tisupa ai'voi'ccu Chiga ñotssiama isuye osha'fambi. Nane congonqque'suja congon'masiai'ccu fae'ngae can'jeñe oshambi. \v 51 Que canjan. A'i toya pañambi'choama gi que'inga condaya. Poiyi'cco gi pa'faya'bi. Tsa'ma poiyi'cco gi ccaningae da'faya'cho. \v 52 Tse'faei'ccuyi, pasa'pave sefacconi'su jen'choma jeñasi gi ccaningae da'faya'cho. Ñoa'me sefacconi'su jen'choma tsu jeñaña. Jensi pa'chondeccuja congo'masiave dapa tsu qquendyapa canse'faya. Ingi'qque ccaningae dapa canse'faya. \v 53 Ingi papa congonqque'su ai'vo congo'masiave dapa tsangae canseya'cho. \v 54 Tsa'caen dapa tsangae cansesi ñoa'me Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsu daya: “Paya'cho tsu tsangae ganañe.” \q1 \v 55 ¿Ma'caen tsu paya'cho ingima ja'ño patsuye? \q1 ¿Ma'caen tsu paya'chota ingima ja'ño dyoñañe? \m \v 56 Nane egae tsincon'cho ingima dyoñasi gi pa'fa. Toya'caen tayopi'su manda'cho'qque se'pipa egae tsincon'choma fuite ti'tsse ingima dañoñe. \v 57 Tsa'ma Chigaja ñoa'me ñotssisi gi avujatssi'fa. Tiseja Na'su Jesucristoma moensi ingima ccushaensi gi papa tsangae paya'choma patsu'fa. \p \v 58 Tsa'cansi, in'jan'cho faengasundeccu, dyombe'yi ta'etsse in'jan'faja. Na'su sema'bama quinsetsse sema'faja. Nane que'ija atesu'fa qui Na'su Cristone semasi Tise que'ima fuitesi qui injanga sema'fambi. \c 16 \s1 Corifin'dima boñaña'cho \p \v 1 Corifin'dima boñamba cca'i Jesúsve in'jan'chondeccuma fuiteya'chone gi Galacia ande'su Cristove in'jamba bo'fa'chondeccunga conda. Tsendeccunga condaqquia'caen gi que'inga'qque conda'je tsa'caen tson'faye. \v 2 Domingo a'ta qui que'i corifin'dima agattopa ma'caen tisu gana'choma enttingeve isupa coirapa an'biaña'cho afeya'chove. Tsa'caen an'biamba ña jisi tsequi a'ta boñambe'yi tayo boña'choma an'biañe. \v 3 Ña jipa gi que'i majama in'jamba mandaye tson'jen'choma Jerusaléni moeña cuintsu boña'cho corifin'dima angaye. Tevaen'jema'qque gi tevaemba tise'panga afeya que'i Cristove in'jan'chondeccuma fuite'chove condaye. \v 4 Ña jipa ña'qque jaye in'jan'da gi fae'ngae jaja'faya. \s1 Pablo jaya'chove asi'ttaen'cho \p \v 5 Ñajan Macedoniani pasia'su jayipa gi que'ini'qque can'su jiya. Nane in'jan gi Macedoniangae jipa \v 6 osha'ta que'i'ccu bo'tsse can'jeñe. Osha'ta gi pa'cco sanfan pasa'tsse que'i'ccu can'jeña. Can'jemba ña mani jaye tson'jen'ninda qui ñama can moen'fasi gi ñotsse jaya. \v 7 In'jambi gi ja'ño cunshoa'me injanga que'ima atteye. Tsa'ma Na'su antte'ninda gi bo'tsse que'i'ccu can'jeñe in'jan. \v 8 Ja'ño gi vani Efesoni can'jeña'cho Pentecostés fiesta napiya'ngae. \v 9 Ñoa'me vani ña candusiansi a'ija pañamba in'jan'fa. Toya'caen cca'indeccu ccaningae atesian'jensi gi vani toya can'jemba ti'tsse tansintsse atesian'jen. \p \v 10 Timoteo que'ini ja'ninda tisema ñotsse in'jan'faja cuintsu dyombe'yi avujatsse que'i'ccu can'jeñe. Tise'qque ña'caen Na'su Jesucristombema tsu sema'jen. \v 11 Tiseja toya chu'a tsu. Tsa'ma ñotsse in'jamba tisema paña'faya'cho. Tisema chi'gambe'yi ñotsse fuitepa can moen'faja cuintsu ñani jiye. Ñajan, cca'i Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu tise've ro'ndá can'jen'fa. \p \v 12 Faenga'su Jesúsve in'jan'cho Apolosma gi quia'me iñajamba su cuintsu Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu que'ini can'gaye. Tsa'ma tiseja asi'ttaemba ja'ño jaye in'jambipa osha'ta jai'ngae tsu jaya. \s1 Chigambian'cho \p \v 13 Ñotsse camba in'jan'faja. Antte'fajama Cristove in'jan'choma. Nane coenza a'i in'janqquia'caen dyombi'tsse Na'suve in'jamba canse'faja. Injama'choni quinsetsse canse'faja. \v 14 Nane osha'cho jongoesuve qui tson'da cca'ima ñotsse in'jamba tson'faja. \p \v 15 Ja'ño, faengasundeccu, in'jan'fa qui ñajan Acaya andeni japa Chiga Aya'fama candusiansi ma'caen Estéfanas, tise antiandeccu'qque tseyi o'tie Cristo aindeccuve tsu da'fa. Tsa'caen in'jamba tisuma afeqquia'caen anttembe'yi tsu faenga'su Cristove in'jan'chondeccuma fuite'fa. \v 16 Tsa'cansi gi que'ima iñajan tsendeccuma pañamba shondo'faja. Nane poiyi'cco majan tsendeqquia'caen quinsetsse semamba fuite'ninda ñotsse pañamba ccane'qque fuite'faja. \p \v 17 Toya'caen Estéfanas, Fortunato, Acaico'qque jisi gi avujatssi. Que'i vani can'jembipa ñama fuiteye oshambisi tise'paja jipa fuitesi gi avujatssi. \v 18 Nane tise'paja que'i injama'choma quiñaemba ñambema'qque quiñaen'fa. Tsa'caen tsonsi tsendeccuma ñotsse in'jamba ñotsse afa'faja. \p \v 19 Asia andeni'su Cristove in'jan'chondeccu cca'tti, cca'tti bopa que'ima chigambian'fa. Aquila, Priscila'qque que'ima chigambian'fa. Toya'caen tise'pa tsaoni bo'su Cristove in'jan'chondeccu Na'suve in'jamba que'ima'qque in'jamba chigambian'fa. \v 20 Nane poiyi'cco vani'su faengasundeccu chigambiañe su'fa. Que'i'qque Chiga in'janqquia'caen tisupapora munsinccopa chigambiancco'faja. \p \v 21 Nane ña Pablo gi ja'ño tisu tivei'ccu tevaemba que'ima chigambian. \p \v 22 Majan a'i Na'su Jesúsma ñotsse in'jambi'ta cuintsu tise'paja tsangae catiyepa pa'faja. ¡Na'su Jesús tsu jiya! \p \v 23 Na'su Jesús tsu que'ima osha'cho ñotssiave tsoña. \v 24 Ñajan que'i'ccu fae'ngae Jesucristoni jinchopa gi poiyi'cco que'ima ñotsse in'jan. \p Tsangaeyi.