\id ROM - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h ROMANOS \toc1 Arrüna Ñaconomosorrti San Pablo Ümo Bama Romanos \toc2 Romanos \toc3 Ro \mt2 ARRÜNA ÑACONOMOSORRTI SAN PABLO ÜMO BAMA \mt1 ROMANOS \c 1 \s1 Ñaquioncorrti Pablo ümo bama au Roma \p \v 1 Arrüñü Pablo rraconomoca tanu aume bama icocoromati Tuparrü au Roma. Arrüñü yaserebiquia ümoti Jesucristo. Arrti Bae Tuparrü itasurutiñü, nauqui apóstol ñü ümoti. Icüpurutiñü nauqui suraboi arrüna urriampae manitacarrü, arrüna uiche utaesübu eanaqui nomünantü. Isamomecaca uiti ümo arrüna trabacorrü. \fig Salutación|src="CN02078B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="ROM 1.1" \fig* \p \v 2 Arrüna urriampae manitacarrü tücoboi ensümunu tücañe uiti Tuparrü icu Nicororrü turuqui bama nesarrti profetarrü. \v 3 Arrümanu manitacarrü ta icütüpüti Jesucristo. Nantü que tonenti naqui Aütorrti Tuparrü y Señorti oemo. Anati icu cürrü eanaqui nesarrti familiarrü David. \v 4 Arrtiatoe Bae Tuparrü itusiancatati usucarü que tonenti Aütorrti, naqui chücupiusupü nüriacarrti, numo isümoniancanatiti tato eanaqui macoiñoca. Sane nauquiche caüma tonenti Señor oemo. \v 5 Ui nipucürurrti ichacuñü itasurutiñü nauqui apóstol ñü ümoti (coreorrü), nauqui suraboi arrüna urriampae manitacarrü isucarü namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü, nauqui oncomatü ümoti y aicocoromati. \v 6 Arraño ito abaca eana bama tacümanauncunu uiti Tuparrü, nauqui pertenecebo año ümoti Jesucristo. \p \v 7 Sane nauquiche rraconomoca tanu aume, bama abaca au manu pueblurrü Roma. Aucuasürüca ümoti Tuparrü. Autacümanauncuca uiti nauqui pertenecebo año ümoti. Tari icunusüancanati año y taiquiana urria nabaca uiti Bae Tuparrü y uiti Jesucristo, naqui Señor. \s1 Rranrrti Pablo apaseati au Roma \p \v 8 Suraboira primero niñachampiencaca ümoti Tuparrü au nürirrti Señor Jesucristo autacu, itopiqui au nanaiñantai icu na cürrü tusio arrüna apicococati nurria Tuparrü. \v 9 Nantarrtai arrtü rreanca rraquioncañü abapa. Arrti Tuparrü tusio nurria ümoti que ñemanauntu arrüna sane. Yaserebiquia ümoti aübu nanaiña nisüboriqui, y surapoi arrüna manitacarrü icütüpüti naqui Aütorrti. \v 10 Rranquiquia ito pünanaquiti, nauqui puerurrü yero tanu yapasearaño, y nauqui urria niyapaseaca. \v 11 Irranca te yasaraño, nauqui suraboi ausucarü arrüna torrio iñemo uiti Espíritu Santo. Sane nauqui ane manrrü narucurrü aume. \v 12 Abu irranca ito nauqui apayura iñemo, tacana arrüñü aume. Sane nauqui ane nubayuraca oemomantoe, nauqui manrrü oñoncatü ümoti Cristo. \p \v 13 Suraboira ausucarü bama masaruquitaiqui au nürirrti Jesús: Tücoboi nirranca yasaraño, pero hasta caümainqui chüpuerurrüpü yero tanu. Irranca suraboi nurarrti Tuparrü tanu au Roma, nauqui aboma bama icocota, tacana arrüna pasabo sobi au piquiataca narücüquiquia ümo bama maquiataca chütüpü israelitarrü. \v 14 Ta sane yacüpucurrti Tuparrü iñemo, nauqui suraboi isucarü namanaiña, isucarü bama marraraca, isucarü bama ito masauca. Tiene que suraboi isucarü bama amoncoma au nirrcuera, y isucarü ito bama champü manunecatarrü ümoma. \v 15 Sane nauquiche irrancatai suraboi arrüna urriampae manitacarrü ausucarü bama pohoso au Roma. \s1 Nüriaca nurarrti Tuparrü \p \v 16 Chisüsocapü aübu na manitacarrü icütüpüti Jesucristo, itopiqui tusio nicusüurrti Tuparrü uirri, y uirri taesüburuma eanaqui nomünantü namanaiña macrirrtianuca, primero arrübama israelitarrü, y auqui ito bama chütüpü israelitarrü, arrtü icocotama. \v 17 Ui arrüna urriampae manitacarrü tusio oemo causane nauqui urria nusaca au narrtarrti Tuparrü. Nauqui urria, tiene que oñoncatü nurria ümoti, itopiqui sane nantü icu Nicororrü: “Arrti naqui urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü, es ui arrüna oncotitü ümoti. Uiti te Tuparrü torrio isüboriquiboti”. \s1 Nipünate bama macrirrtianuca \p \v 18 Tusio oemo que arrti Bae Tuparrü auqui napese bacüpuruti carrticurrü fuerte ümo namanaiña bama chiñanaunumatipü y isamutema aruqui nanaiñantai nomünantü, bama chirranrrüpü oncoimia arrüna ñemanauncurratoe manitacarrü. \v 19 Abu arrüma tusio ümoma nacarrti Tuparrü, itopiqui arrtiatoe itusiancatati isucarüma. \v 20 Chüpuerurrüpüma asaramati, pero puerurrüma aisuputaramati isiuqui nanaiña arrüba omirriante uiti. Nanaiña arrtaimia. Uirri tusio arrüna champü tacanache nicusüurrti, y tusio ito ümoma que arrti Tuparrti. Sane nauquiche champü isane urapoboiboma; ane nipünatema. \v 21 Así que arrübama macrirrtianuca icu na cürrü isuputaramati Tuparrü, pero chiñanaunumatipü, ni achampiencapüma ümoti. Churriampü ñapensacarrüma. Sane nauquiche tacanarrtü aboma au tomiquianene. \v 22 Arrüma caüma ñaquioncorrüma tarucu ñapanauncurrüma, abu champü. Tomema bama manrrü sonsorrüma. \v 23 Oncono uimia ñanauncurrüma ümoti Tuparrü, naqui champü nitacüru nisüboriquirrti. Manaunuma ümo bama masantuca, bama urriancamantai aruqui nanaiñantai nacarrüma, tacana mañoñünca, nutaumanca, numuquianca, noirroboca. \p \v 24 Sane nauquiche onconoma uiti Tuparrü, nauqui aisamunema isiu nirrancarrüma. Uirri caüma isamutema arrüna churriampü aübumantoe arrüna uiche acüsoma. \v 25 Champürrtü icocoromati naqui ñemanauncurratoe Tuparrü, sino que ta icocotama arrüna mapancarrü. Manaunuma ñoma ba omirriante uiti Tuparrü, tapü ümoti chümanaunupüma. Abu tonenti naqui ñemanauncurratoe Tuparrü. Tapü tacürusu numanauncu ümoti. Amén. \p \v 26 Sane nauquiche chebatai uiti Tuparrü nauqui aisamunema isiu nirrancarrüma arrüna nomünantü aübumantoe, arrüna uiche ane cüsocorrü. Paüca murrianrrü ñomeampatoe, chümurrianrrüquipü ümo mañoñünca. \v 27 Isiu ito isamutema mañoñünca. Oncono uimia nirrancarrüma ümo paürrü. Rranrrüma ümoti quiatarrü, arrüna uiche acüsoma. Sane nauquiche arrti Tuparrü bacheboti carrticurrü ümoma itopiqui arrüna churriampatai yachücoimia aübumantoe. \p \v 28 Arrüma chaquionopümacü iyoti Tuparrü. Uirri caüma chebatai uiti nauqui aisamunema isiu arrüna churriampatai ñapensacarrüma. Sane isamutema caüma. \v 29 Ane aruqui nanaiñantai nomünantü uimia. Rranrrüma ümo nanaiñantai. Ubatioma arrüna nane ümoti quiatarrü. Malorrüma. Batabayoma. Bahiyoma. Matachemacanama. Iñatama metorrü ümoti quiatarrü. Encañaoma ümoti quiatarrü. Manitanama churriampü apüti quiatarrü. \v 30 Tüboricomantai ümoti Tuparrü. Vanurrüma, ñaquioncorrüma champüti quiatarrü pürücüma. Tabüco uimia nomünantü yachücoboiboma. Chümacoconaunrrüpüma ümo bama yaütorrüma y nipiacütorrüma. \v 31 Chütusiopü ümoma isane urria, isane churriampü. Chücoconopü uimia nurarrüma. Chücuasürütipü quiatarrü ümoma. Chipiacapüma apucüruma itacuti quiatarrü. \v 32 Arrüma tusio nurria ümoma arrüna urria au narrtarrti Tuparrü. Tusio ümoma que arrübama sane nisüboriqirrimia tiene que acoma ui carrticurrü. Pero nisanempü aicoñocoma nisüboriquirrimia. Más bien urriantai ümoma arrtü aboma bama isamutema isiu arrüna churriampatai yachücoimia. \c 2 \s1 Arrüna ñimanauncurratoe yacurrtacarrti Tuparrü \p \v 1 Supi arrtü arrücü uracati quiatarrü. Pero ta champü marrimiacatarrü aemo, itopiqui isiatai arrüna nomünantü obi tacana uiti. \v 2 Ñemanauntu te, arrti Tuparrü bacheboti carrticurrü ümo bama churriampü yachücoimia, y arrümanu carrticurrü ta ñemanauncurratoe. \v 3 ¿Causanempü arria acurrta aübu bama maquiataca, abu isiatai arrüna aisamyte? ¿Causane apensa que puerurrü ataesübu ñünana carrticurrü? \v 4 ¿Taqui champü nümoche obi nibuenucurrti Tuparrü aübucü, naqui tarucu nacua ümoti? Uirri te chücontopü acheti carrticurrü aemo. Rranrrti nauqui puerurrü aiñoco arrüba nomünantü obi, y nauqui aiñorronconü. \v 5 Pero arrücü charriancapü acampia nasüboriqui, ni aiñorronconüpito. Sane nauquichi aumentabo manrrü arrüna nomünantü obi, hasta manu nanenese auche ñana acurrtati Tuparrü aübu manu ñemanauncurratoe carrticurrü. \p \v 6 Au manu nanenesi bacheboti ümo bama macrirrtianuca isiu arrüna yachücoimia auna icu na cürrü. \v 7 Arrübama chübatachebopüma ñasamucurrüma arrüna urria ui nirrancarrüma aye uimia au napese au nanentacarrti Tuparrü, tonema bama yasutiuma isüboriquiboma arrüna champü nitacürurrü. \v 8 Tapü arrübama mapensarama ümomantai, chirranrrüpüma ümo arrüna urria, chebo uimia ümo nomünantü, tonema bama yasutiu yarusürürrü carrticurrü uiti Tuparrü. \v 9 Arrti bacheboti itaquisürücüboma y irrucubuma bama isamytema nomünantü. Bacheboti ümo bama israelitarrü, y ümo bama ito maquiataca. \p \v 10 Tapü arrübama isamutema arrüna urria, arrti Tuparrü bacheboti isüboriquiboma au napese au nanentacarrti. Acamanu urria nacarrüma, cuasürüma. Champü nümoche arrtü israelitarrüma o chütüpü israelitarrü. \p \v 11 Itopiqui ümoti Tuparrü chepatai naca macrirrtianuca. \v 12 Aboma te arrübama chisuputacaipüma nüriacarrü uiti Tuparrü. Pero arrtü isamutema nomünantü cuatü carrticurrü ümoma, abu champürrtü ui nüriacarrü. Tapü arrübama isuputacaimia nüriacarrü, arrtü ane nomünantü uimia, carrticaboma ito, itopiqui sane nantü nüriacarrü. \v 13 Itopiqui chücunauntañampatai tiene que oñonsaperio nüriacarrü, sino tiene que uicoco ito nanaiña, nauqui urria nusaca au narrtarrti Tuparrü. \v 14 Arrübama chütüpü israelitarrü chisuputacaipüma nüriacarrü, arrüna torrio uiti Tuparrü. Pero aboma bama eanama isamutema tacana yacüpucu nüriacarrü. Ui arrüna sane tusio, que arrüma tusio ümoma arrüna urria, abu champürrtü tüleheboma Nicororrü nesa nüriacarrü. \v 15 Arrüna nüriacarrü ane tacanarrtü corobo au nausasürrüma uiti Tuparrü. Sane nauquiche tusiatai ümoma arrüna yacüpucurrti. Arrtü chücoconopü uimia onquisioma arrüna nipünatema. Arrtü cocono uimia tusiatai ümoma. \v 16 Cuatü ñana manu nanenese auche bacüpuruti Tuparrü ümoti Jesús na acurrtati usaübu ümo nanaiña numapensaca auqui nutusi, arrüba abe umanecanatai. Auqui caüma tusio nanaiña. Tone arrüna isurapoi isucarü macrirrtianuca. \s1 Arrübama israelitarrü ichepe nüriacarrü \p \v 17 Arraño bama israelitarrü aupucünuncatai, itopiqui israelitarrü año, y apisuputacai nüriacarrü uiti Tuparrü. Napaquionco urria nabaca, itopiqui pertenecebo año ümoti. \v 18 Tusio aume nirrancarrti. Uiqui nüriacarrü tusio aumi arrüna urria uisamune y arrüna churriampü. \v 19 Napaquionco puerurrü apiñununecanama bama chisuputaramatipü Tuparrü tacana basarurrü año ümo bama aboma au tomiquianene, bama chütüpü israelitarrü. \v 20 Apiñununecacama ito bama chütusiopü ümoma. Aburapoi isucarü bama champüatai ñapanauncurrüma arrüna yachücoboiboma. Itopiqui napaquionco apisuputacai nanaiña arrüba ñimanauncurratoe nomirria icuqui manu nüriacarrü ane corobo. \v 21 Mañapanca año. Apanunecaca ümo maquiataca. ¿Causanempü chapanunecacapü aumeampatoe? Arraño apanunecaca ümoti quiatarrü, tapü cusüpüoti. Pero sane ito arraño, tapü apacusüpüca. \v 22 Amucanaño ümoti quiatarrü tapü bavivicoti tacana numuquianca. Pero arraño ito tapü apaviviquia tacana numyqianca. Apuncama bama sürümana nituparrüma y nisanturrüma, pero arraño aucusüpüca auqui nipo manuma ituparrüma. \v 23 Arraño bama israelitarrü tarucu nauvanucu, itopiqui torrio aume nüriacarrü uiti Tuparrü. Pero chücumplibopü año aübu. Ui arrüna sane apacünsomococa ümotio Tuparrü. \v 24 Nantito icu Nicororrü: “Arrübama chütüpü israelitarrü manitanama churriampü ümoti Tuparrü auqui nabaca, bama israelitarrü”. Itopiqui churriampü napachücoi isucarüma. \p \v 25 Arraño circuncidabo año na atusi que ta israelitarrü año. Urria manu circuncisión, arrtü apicocota nurria nüriacarrü. Tapürrtü chapicocotapü, champü yaserebiquirri aume manu circuncisión. Abaca au narrtarrti Tuparrü tacanati naqui chütüpü israelitarrü. \v 26 Tapü arrti naqui chücircuncidabopü pero arrtü isamutenti isiu arrüna yacüpucu nüriacarrü, anati caüma au narrtarrti Tuparrü tacanti naqui circuncidabo. \v 27 Sane nauquiche arrübama champürrtü circuncidaboma pero icocotama nüriacarrü, uraboma año ñana isucarüti Tuparrü, itopiqui arraño circuncidabo año y tusio aume nüriacarrü, pero chapisamutempü isiu. \v 28 ¿Causane caüma osoi nauqui ñimanauncurratoe israelitarrü oñü o sea nauqui asyriuruti oñü Tuparrü? ¿Taqui ui arrüna usaca icu cürrü ayqui familiarrü israelitarrü o ui arrüna arrtü circuncidabo oñü? No, champü. \v 29 Arrtü urrianca ñemanauncurratoe israelitarrü oñü, tiene que uicoñoco numapensaca churriampü ane au nuyausasü. Tone caüma arrüna ñemanauncurratoe circuncisión oemo. Auqui caüma urria ñaquioncorrti Tuparrü oemo, champürrtü ñaquionco macrirrtianucatai. \c 3 \p \v 1 Sane nauquiche sucanañü: ¿Isane niyaserebiquirri oemo, arrtü israelitarrü oñü, o arrtü circuncidabo oñü? \v 2 Ñemanauncurratoe anen te niyaserebiquirri, itopiqui ümo bama israelitarrü tücañe torrio nurarrti Tuparrü. \v 3 Aboma bama eanama chicocotapüma tücañe, pero arrti Tuparrü chüpuerurrüpü atacüru nibuenucurrti uirri. \v 4 Arrti nantarrtai cumpliboti nurria aübu nurarrti, champü nümoche arrtü namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü mañapancama. Nantü icu Nicororrü sane: \q1 Arrücü Tuparrü arrtü anitaca tusiatai que ñemanauncurratoe. \q1 Arrtü rranrrüma urabomacü, tütusio, ta champürrtü ñapanrrücü. \p \v 5 Sane nauquiche aboma caüma bama namatü: “Canapae manrrü tusio nibuenucurrti Tuparrü, arrtü uisamute nomünantü. Arrtü sane, ¿causane acheti carrticurrü oemo?” Sane nura genterrü. \v 6 Suraboira arrüna sane: Tapü apapensaca sane. Itopiqui arrtü nampü churriampü uiti Tuparrü, quiubupito puerurrtipü acurrtatai ñana aübu bama macrirrtianuca icu na cürrü. \p \v 7 Chauqui tisurapoi que aboma bama namatü sane: “Canapae urriantai arrüna nirrapantu, itopiqui uirri manrrü tusio que i ñemanauntu nurarrti Tuparrü y ane manrrü manauncurrü ümoti uirri. Sane nauquiche chüpuerurrüpü acheti carrticurrü iñemo itopiqui arrüna nomünantü sobi”. \v 8 Aboma ito bama namatü: “Masamuna arrüna churriampü, nauqui basarai arrüna urria”. Hasta namatü que sane ito nirranunecaca, abu chüsanempü. Urriantai acheti Tuparrü carrticurrü ümo bama sane nurarrüma. \s1 Nanaiña oñü ane nuipünate \p \v 9 ¿Isane caüma surapoboibo? ¿Aensapü manrrü buenurrüma bama israelitarrü pünanaqui bama maquiataca? No, chüsanempü. Chauqui tüsucanañü que arrübama israelitarrü ane nomünantü uimia isiatai tacana bama maquiataca. \v 10 Ta nantü sane icu Niororrü: \q1 Champüti naqui urria nisüboriquirrti icu na cürrü. \q1 \v 11 Champüti naqui iyebo uiti nurarrti Tuparrü, y champüti naqui ñemanauncurratoe yapacheriurutiti. \q1 \v 12 Namanaiña iñoconomati. \q1 Champü isane niyaserebiquirrimia. \q1 Champüti naqui isamute arrüna urria, namanaiña isamutema arrüna churriampü. \q1 \v 13 Churriampü ñanitacarrüma, tacana arrone cajón aurübo arrüna cauta anati coiño. \q1 Tacana pichananene ñanitacarrüma ui arrüna tarucapae ñapanturrüma. \q1 \v 14 Pururrü mapaurramacarrü arrüna nurarrüma. \q1 \v 15 Contoatai itabairomati quiatarrü. \q1 \v 16 Au nanaiñantai arrüna cauta süromatü taquisürüma bama maquiataca uimia, y nanaiña iñarrio uimia arrüna urria. \q1 \v 17 Chipiacapüma arrüna nomirria aübuti quiatarrü. \p \v 18 Chaquionomacü iyoti Tuparrü. \p \v 19 Tusio te oemo que arrüna nüriacarrü antiburrü uiti Tuparrü valeo ümo nanaiña bama ümoche atorri, bama israelitarrü. Sane nauquiche arrüma ito champü isane urapoboiboma isucarüti Tuparrü. Namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü ane nipünatema. \v 20 Sane nauquiche suraboira sane: Chüpuerurrüpü nauqui urria nusaca au narrtarrti Tuparrü ui numacoconauncu ümo manu nüriacarrü. Ui nüriacarrü cunauntaña tusio oemo que ane nomünantü osoi. \s1 Urria nusaca arrtü oñoncatü ümoti Cristo \p \v 21 Pero caüma arrti Bae Tuparrü itusiancatati usucarü causane nauqui urria nusaca au narrtarrti. Champürrtü ui numacoconauncu ümo nüriacarrü. Pero tücoboi ane corobo auqui nüriacarrü arrüna nuevurrü cutubiurrü ümoti Tuparrü, y arrübama ito profetarrü turapoimiatücaü. \v 22 Nauqui urria nusaca au narrtarrti Tuparrü tiene que oñoncatü ümoti Jesucristo. Arrüna manunecatarrü valeo ümo namanaiña macrirrtianuca, itopiqui chepatai nacarrüma ümoti Tuparrü. \v 23 Namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü ane nipünatema. Sane nauquiche champüti naqui urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü tacana numo maübo asamuti genterrü isiu tacana nacarrti. \v 24 Pero arrti pucürusuti utacu, y yasuriuruti oñü tato. Uiti Jesucristo utaesübuca tato eanaqui nomünantü. Tone ñacumanatarrti Tuparrü oemo. Chüpuerurrüpü bapaca itobo. \p \v 25 Arrti Jesucristo ensümunuti tücañe uiti Tuparrü, nauqui aconti itopiqui arrüna nomünantü osoi. Ui notorrti caüma puerurrü aurrimiaca tato nomünantü osoi aübuti Tuparrü, arrtü oñoncatü nurria ümoti. Sane caüma tusio oemo que ta urriantai ñapensacarrti Tuparrü usaübu auqui maübo. Tücane champürrtü carrticabo genterrü uiti, itopiqui barrüperaratiqui ñome ba naneneca auche morrimiacana tato uiti Jesucristo nomünantü uimia. \v 26 Sane te, au ba naneneca tusio oemo que urriantai nanaiña arrüna ñapensacarrti usaübu. Urria ito caüma au narrtarrti naca bama oncomatü ümoti Jesús. \p \v 27 Sane nauquiche champü isane itopiquiche uvanu, itopiqui arrti Tuparrü yasuriuruti oñü champürrtü ui arrüna urria uisamute, ta ui arrüna arrtü oñoncatü ümoti Jesucristo. \v 28 Sane nauquiche tütusio nurria oemo, chüpuerurrüpü urrian tato nusaca au narrtarrti Tuparrü ui arrüna uisamute isiu nüriacarrü. Yasuriuruti oñü saneantai ui arrüna arrtü oñoncatü ümoti Jesucristo. \v 29 Arrti Tuparrü tonenti te Tuparrü ümo namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü, champürrtü ümo bamantai israelitarrü. \v 30 Anati tamantiatai Tuparrü ümo bama israelitarrü bama circuncidabo, y ümo bama ito chütüpü israelitarrü. Yasuriuruti oñü namanaiña, arrtü oñoncatü nurria ümoti Jesucristo. Chepatai nucua ümoti. \p \v 31 ¿Acasopü ui arrüna uicococati Jesús chüvaleoquipü arrüna nüriacarrü? Chüsanempü, valeatai. Más bien ui arrüna numacoconauncu ümoti Jesús tusio arrüna ñemanauncurratoe nicua nüriacarrü. \c 4 \s1 Arrüna yachücoiti tücañe Abraham \p \v 1 Mapensariora iyo nisüboriquirrti Abraham tücañe. \v 2 ¿Causane arrüna nauquiche urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü? ¿Aensapü ui arrüna urria isamutenti? Arrtü sanempü, anempü itopiquiche nauqui vanurrti isucarüti Tuparrü. Abu champü. \v 3 Ta nantü icu Nicororrü sane: “Arrti Abraham icocotati nurarrti Tuparrü y oncotitü ümoti. Sane nauquiche urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü. \v 4 Tacanarrtü ümoti naqui batrabacara torrio ümoti monirri itobo yatrabacacarrti. Arrümanu monirri chütüpü macumanatarrü ümoti, ta bapacatarrü ümoti itobo yatrabacacarrti. \v 5 Pero uiti Tuparrü chüsanempü. Oecatü uiti esati champürrtü itopiqui arrüna urria uisamute, ta itopiqui arrüna tusio oemo que arrti yasuriurutiti naqui ane nipünatenti, pero arrtü oncotitü ümoti, morrimiacana tato nomünantü uiti. \v 6 Arrtito David tücañe urapoiti nipucünuncurrüma bama urria nacarrüma au narrtarrti Tuparrü, champü nümoche uiti arrüna yachücoimia tücañe. Ane corobo uiti sane: \q1 \v 7 Urriampae naca bama morrimiacana tato nomünantü uimia, tacürusu nipünatema. \q1 \v 8 Tarucapae nipucünuncurrüma, itopiqui morrimiacana tato nomünantü uimia, y arrti Tuparrü chanantopü aquionotiyü tato yubapa. \p \v 9 ¿Taqui ane arrüna macunusüancacarrü ümo bamantai circuncidabo, o ane ito ümo bama maquiataca? Bueno, chauqui tüsucanañü que arrti Abraham urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü itopiqui icocotati nurarrti y oncotitü ümoti. \v 10 Au manu tiemporrü tücañe nauquiche yasuriurutiti Tuparrü, arrti Abraham chücircuncidabotiquipü. \v 11 Primero icocotati nurarrti Tuparrü y oncotitü ümoti. Sane nauquiche urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü. Auqui caüma circuncidaboti tacana señarrü apüti, na atusi, ta tonenti naqui oncotitü ümoti Tuparrü, y chauqui turria nacarrti. Sane nauquiche cusürüboti Abraham aübu namanaiña bama champürrtü circuncidaboma, abu icocotama nurarrti Tuparrü. Itopiqui arrüma ito caüma urria nacarrüma au narrtarrti Tuparrü. \v 12 Ñemanauntu te arrübama israelitarrü circuncidabo, aboma auqui nesarrti familiarrü Abraham. Pero champürrtü namanaiña israelitarrü urria nacarrüma au narrtarrti Tuparrü. Ta arrübamantai icocota nurarrti y oncomatü ümoti tacanati Abraham tücañe, numo chücircuncidabotiquipü. \s1 Oñoncatü ümoti Tuparrü \p \v 13 Arrti Tuparrü urapoiti isucarüti Abraham que rranrrti aitorrimiati nanaiña cüca ümo bama eanaqui nesarrti familiarrü ñana, nauqui üriaburuma ñome. Sane nurarrti ümoti, champürrtü itopiqui arrüna isamutenti isiu nüriacarrü, ta itopiqui arrüna oncotitü ümoti. \v 14 Arrtü nampü ui nüriacarrü urria nusaca ümoti Tuparrü, entonces champü nümochequi oñoncatü ümoti. Ümonataipü arrümanu nurarrti tücañe ümoti Abraham. \v 15 Itopiqui auqui naca nüriacarrü cuatü carrticurrü oemo, itopiqui nantarrtai uisamute arrüna churriampü. Arrtü champü nüriacarrü, chüpuerurrüpito atusi arrtü ane nuipünate. \p \v 16 Sane nauquiche arrümanu nurarrti Tuparrü ümoti Abraham tücañe valeo caüma ümo bama oncomatü ümoti. Arrüna rranrrti aitorrimiati oemo, ta macumanatarrü ui nibuenucurrti. Sane caüma cocono manu nurarrti ümo namanaiña bama aütorrti Abraham. ¿Ñacubama ñemanauncurratoe aütorrti Abraham? ¿Aensapü arrübamantai israelitarrü, bama isuputacaimia nüriacarrü? No, champürrtü arrümantai, ta namanaiña bama ito oncomatü ümoti Tuparrü tacanati Abraham tücañe. Tonema bama ñemanauncurratoe aütorrti Tuparrü. \v 17 Sane ito ane corobo nurarrti Tuparrü ümoti Abraham: “Ui bama aütaiqui abe ñana sürümana nacioneca”. Sane caüma arrti Abraham tonenti uyaü au narrtarrti Tuparrü, itopiqui icocotati nurarrti Tuparrü, naqui bacheboti isüboriquibo bama tücoiño, naquito ipiaca aisamunenti arrüna champü tütane. \p \v 18 Arrti Tuparrü nanti ümoti Abraham: “Tiene que anati tamanti ahü, y uiti caüma tarucapae nubiqui bama naesa familiarrü ñana, sane nauqui omirriane uimia sürümana nacioneca”. Auqui arrti Abraham icocotati nurarrti Tuparrü. Barrüperarati nauqui acoco, abu arrti chauqui tüpomati. Chüpuerurrüpü aübositiqui. \v 19 Tüsai ane cien añoca ümoti, y tusio ito ümoti ta tüpoma nicüpostoti. Isiatai chüpuerurrüpü aübosi. Pero arrti icocotatiatai manu nurarrti Tuparrü. Champü penarrü uiti. \v 20 Champü quiatarrü ñapensacarrti. Manrrü oncotitü ümoti Tuparrü. Uirri cusüuruti tato y iñanaunutiti Tuparrü. \v 21 Tusio te ümoti que arrti Tuparrü ane nüriacarrti nauqui aisamunenti isiu nurarrti. \v 22 Sane nauquiche urria nacarrti Abraham au narrtarrti Tuparrü tacana arrüna ane corobo. \p \v 23 Arrümanu nantü sane icu Nicororrü champürrtü ümotiatai Abraham, ta oemo ito. \v 24 Urria ito nusaca au narrtarrti Tuparrü, arrtü oñoncatü nurria ümoti naqui uiche isümoniancanatiti Señor Jesucristo eanaqui macoiñoca. \v 25 Chebatai uiti na aconti Jesús, nauqui puerurrü aurrimiaca tato nomünantü osoi. Pero auqui isümoniancanatiti tato, sane nauqui urria nusaca au narrtarrti. \c 5 \s1 Urria nusaca aübuti Tuparrü \p \v 1 Sane caüma urriantai nusaca au narrtarrti Tuparrü, itopiqui uicocota nurarrti. Caüma urria ñaquioncorrti oemo, chapie ümoti Señor Jesucristo. \v 2 Ta uiti Jesucristo usaca caüma au nigraciarrti Tuparrü, itopiqui oñoncatü ümoti. Tarucu nupucünuncu, itopiqui tusio oemo, iyebo ñana osoi au napese au nanentacarrti Tuparrü. \v 3 Upucünunca ito icuata nutaquisürücü auna icu na cürrü, itopiqui uirri uipiaca masamu tairri. \v 4 Uirri caüma enterurrü nosüboriqui manrrü urria, y manrrü nubarrüperaca ñome ba omirria ñana. \v 5 Sane ito tusio nurria oemo que champü isane pasabo oemo, arrtü bacurrtarati Tuparrü ñana. Itopiqui arrti chauqui titorrimianatiti Espíritu Santo oemo. Uiti Espíritu Santo oñonquisio nurria au nuyausasü arrüna tarucu nucua ümoti Tuparrü. \p \v 6 Tücañe chuipiacapü uisamune arrüna urria. Sane nauquiche arrti Cristo coiñoti yotopiqui ba tarucu nomünantü osoi au manu tiemporrü ensümunu uiti Tuparrü. \v 7 ¿Taqui anati naqui rranrrü aconti itoboti quiatarrü naqui champü nipünatenti? Rrepente tabücoti taman naqui rranrrü aconti itoboti quiatarrü, naqui tarucu nibuenucurrti. \v 8 Pero arrti Cristo coiñoti otopiqui numo aninqui tarucapae nomünantü osoi. Uirri tusio arrüna tarucu nucua ümoti Tuparrü. \v 9 Chauqui turria nusaca au narrtarrti Tuparrü ui niconcorrti Jesús. Sane nauquiche tusio nurria oemo que itaesümunuti oñü nünana carrticurrü, arrüna cuabotiqui ümo bama icu na cürrü. \v 10 Tücañe enemigorrü oñü ümoti Tuparrü. Pero arrti irrimiacatati tato usaübu ui niconcorrti Aütorrti. Pero süboricoti tato. Uirri caüma segururrü urria nusaca ñana. \v 11 Caüma ito ane upucünuncubu, itopiqui chauqui tiyebo oemo nauqui amigorrü oñü ümoti Tuparrü. Arrüna sane pasabo uiti Jesucristo, naqui Señor. Uiti ane marrimiacatarrü aübuti Tuparrü. \s1 Arrti Adán y arrti Cristo \p \v 12 Ane nomünantü auna icu na cürrü itopiquiti maniqui taman ñoñünrrü tücañe, naqui Adán. Sane nauquiche caüma namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü coiñoma. Y namanaiña ito isamutema nomünantü. \v 13 Antes que atorri arrüna nüriacarrü corobo tücañe, tanancatai nomünantü icu na cürrü. Pero chütusiopü nurria nipünatema macrirrtianuca, itopiqui champü nüriacarrü. \v 14 Pero ta namanaiña coiñoma auquiti Adán hasta nitiemporrti Moisés. Arrüma isamutema nomünantü panaca chütusiopü ümoma yacüpucurrti Tuparrü. Tapü arrti Adán tusio ümoti manu taman yacüpucurrti Tuparrü, y chümacoconaunrrtipü. Ane arrüna machepecatarrü ümoti Adán y arrti Cristo, \v 15 abu chisiupü arrüna isamutema. \p Uiti Adán tücañe cuatü nomünantü oemo. Pero arrüna ñacunusüancacarrti Tuparrü cuatü oemo uiti Cristo. Ui manu nomünantü uiti maniqui taman coiñoma namanaiña. Pero manrrü segurorrü caüma que uiti naqui quiatarrü, naqui Cristo torrio oemo ñacunusüancacarrti Tuparrü. \v 16 Chichepepito yachücoiti Adán y yachücoiti Jesucristo. Ta ui manu tamantai nünantü uiti Adán coiñoma sürümanama. Tapü uiti Cristo morrimiacana tato arrüba sürümana nomünantü ui macrirrtianuca, y urria tato nacarrüma au narrtarrti Tuparrü. \v 17 Uiti Adán cuatü concorrü oemo. Pero tusio nurria oemo, uiti Jesucristo urria nusaca au narrtarrti Tuparrü, tacana ñacumanatarrti oemo. Osüboriquia ñana ichepeti y hasta bacheboti osüriacabo. \p \v 18 Ui manu nomünantü uiti Adán cuatü carrticurrü ümo namanaiña macrirrtianuca. Pero caüma utaesübuca ñünana carrticrrü, itopiqui arrti Cristo macoconaunrrti nurria ümoti Tuparrü. \v 19 Arrti Adán chümacoconaunrrtipü. Sane nauquiche namanaiña isamutema nomünantü isiuti. Pero caüma ui ñacoconaunurrti Jesucristo urria nusaca au narrtarrti Tuparrü. \p \v 20 Arrüna nüriacarrü corobo, torrio uiti Tuparrü, nauqui atusi nurria arrüna nipünatema macrirrtianuca. Pero auna cauta tusio chama nomünantü, manrrü tusio ito nibuenucurrti Tuparrü. \v 21 Ui noconco tusio que tarucu nomünantü osoi. Pero arrüna tarucu nucua ümoti Tuparrü tusio ito, itopiqui torrio oemo uiti osüboriquibo arrüna chütacürusupü. Torrio oemo auqui nacarrti Jesucristo, naqui uiche utaesübuca eanaqui nomünantü. \c 6 \s1 Oconca ichepeti Cristo, osüboriquia ito ichepeti \p \v 1 ¿Isane caüma usurapoboibo? ¿Taqui urria uisamuneinqui arrüba nomünantü, nauqui atusipü manrrü nigraciarrti Tuparrü y nibuenucurrti? \v 2 ¡Tapü mapensaca sane! Arroñü caüma tacanarrtü toconca pünanaqui nomünantü. Sane nauquiche caüma chüpuerurrüpü osübori manrrü eana. \v 3 Auqui nosüriqui usaca ichepeti Jesús, y sane usaca ito ichepe niconcorrti, tacanarrtü oconca ichepeti. \v 4 Ui nosüriqui usaca tacanarrtü oeca cütu ichepeti Cristo. Pero arrti süboricoti tato ui nicusüurrti naqui Yaütoti. Sane ito arroñü caüma bacheboti nuevurrü osüboriquibo, nauqui auqui caüma urria nosüboriqui. \p \v 5 Itopiqui arrtü oconca sane ichepeti Jesús, isiatai osüboriquia tato ichepeti. \v 6 Itopiqui arrüna nurrianca ñome ba chomirriampü tone coiño ichepeti Jesús apü curusürrü. Sane nauquiche champü nümochequi uisamune isiu nurrianca ñome ba chomirriampü, tacanarrtü mosorrü oñüpü ñome nurriancatoe. \v 7 Tusio te oemo, arrti naqui coiño chüpuerurrüpü aisamunentiqui arrüna nomünantü. \v 8 Ñemanauntu te, usaca tacanarrtü oconca ichepeti Jesús. Sane nauquiche tiene que osübori ito ichepeti. \v 9 Chauqui tütusio oemo que arrti Jesús süboricoti tato eanaqui macoiñoca ümo chanantopü tato aconti. Ensoro nanaiña nüriaca concorrü ümoti. \v 10 Tamantai niconcorrti itopiqui nomünantü osoi. Caüma süboricoti ümoti Tuparrü. \v 11 Arraño ito tiene que apapensa sane: Chauqui tautaesübuca eanaqui nomünantü tacanarrtü auconca pünanaqui. Abaca caüma ichepeti Jesús, sane nauquiche ausüboriquia ito ümoti Tuparrü. \p \v 12 Itopiqui arrüna sane, tapü apichücaño ñome ba nomünantü, mientras ausüboriquia icu na cürrü aübu cürrü naucütüpü. Tapü apichücaño arrtü cuatü aume naurrianca apisamune nomünantü. \v 13 Tapü chebo aboi apisamune arrüba chomirriampü aübu naucütüpü. Apitorrimia naucütüpü y nanaiña nausüboriqui ümoti Tuparrü, nauqui ayurati aume apisamune arrüna urria. Itopiqui tücañe amoncaño tacana auconca eana nomünantü, pero caüma ausüboriquia ümoti Tuparrü. Sane nauquiche caüma puerurrü apisamune arrüna urria aübu naucütüpü. \v 14 Tacürusu nurria nüriaca nomünantü aume, itopiqui champürrtü ausüboriquiaiqui ui napacoconauncu ümo nüriacarrü, ta ui nigraciarrti Tuparrü aume. \s1 Machepecatarrü: Bama mosorrüma ümo nomünantü \p \v 15 Aensapü puerurrü uisamune arrüba chomirriampü, arrtü osüboriquia ui nigraciarrti Tuparrü, y chuipü nüriacarrü urria nusaca? ¡Champü te! \v 16 Suraboira arrüna sane ausucarü: Arraño puerurrü apatacümanauncu ñacuti ümoche aurrianca apaserebi tacana mosorrü. Aboma torrü: Arrüba nomünantü, y arrti Tuparrü. Arrtü apisamute nomünantü, tone caüma naupatron, y auconca uirri. Tapürrtü apacoconaunca ümoti Tuparrü, urria nabaca au narrtarrti. \v 17 Tücañe apaserebiquia ümo nomünantü. Pero chapie ümoti Tuparrü, caüma apacoconaunca aübu nanaiña nabasasü ümo arrüna ñemanauncurratoe manunecatarrü, arrüna amoncoi. \v 18 Tautaesübuca eanaqui nomünantü. Caüma apaserebiquia ümoti Tuparrü, y urria nausüboriqui. \p \v 19 Surapoi arrüna machepecatarrü ümo bama mosorrü y ümo bama mapatroneca, nauqui manrrü aüro au nautanu arrüna manunecatarrü. Tücañe abaca tacana mosorrü, y nomünantü tacana naupatron. Uirri churriampü nausüboriqui au narrtarrti Tuparrü. Caüma tiene que apaserebi ümo arrüna urria, nauqui ausamomeca ümoti Tuparrü. \v 20 Tücañe nauquiche apisamute nomünantü, champü nümoche aboi arrüna urria. \v 21 ¿Causane nausüboriqui tücañe uirri? Ta churriampü. Sane nauquiche caüma tarucu naucüso itacu, itopiqui au nitacürurrü auconcapü ui manu sane nausüboriqui, cuapütü carrticurrü aume. \v 22 Pero caüma tautaesübuca eanaqui nomünantü, apaserebiquia caüma ümoti Tuparrü. Apisamute arrüna urria ümoti. Au nitacürurrü iyebo aboi au napese, auna cauta champü nitacüru nausüboriqui. \v 23 Arrtü uisamute nomünantü, cuatü bapacatarrü oemo, ta concorrü y carrticurrü. Pero arrüna ñacumanatarrti Tuparrü oemo, ta nosüboriqui ümo para siemprerrü au napese itopiquiti Jesucristo naqui Señor. \c 7 \s1 Machepecatarrü: Arrtü opoca \p \v 1 Suraboira quiatarrü machepecatarrü ausucarü, masaruquitaiqui. Arraño apisuputacai nurria nüriacarrü. Tusio te aume que usaca iquiana nüriacarrü solamenterrü arrtü osüboriquiaiqui; arrtü toconca champü. \v 2 Tone arrüna machepecatarrü: Taman paürrü poso ane bacüpucurrü ümo, tapü iñoconoti iquiana, mientras süboricotiqui. Pero arrtü tücoiñoti, chüvaleoquipü manu bacüpucurrü ümo. \v 3 Arrtü süboricotiqui iquiana y sürotü isiuti quiatarrü, ane nipünate. Tapürrtü coiñoti, arrümanu nüriacarrü caüma chüvaleoquipü ümo. Puerurrü caüma apo tatito aübuti quiatarrü. \p \v 4 Sane ito arraño, masaruquitaiqui. Auconca ichepeti Cristo. Sane nauquiche chabacaiquipü iquiana nüriacarrü. Caüma apicococati quiatarrü, naqui Jesucristo, naqui süborico tato eanaqui macoiñoca. Uiti caüma puerurrü apisamune arrüna urria ümoti Tuparrü. \v 5 Tarucapae nurrianca ñome ba chomirriampü. Manrrü tarucapae itopiqui tusio oemo icuqui nüriacarrü isane arrüna urria y arrüna churriampü. Pero urriancatai ñoma ba chomirriampü, y uisamute aübu na cürrü nocütüpü aruqui nanaiña nomünantü. Uirri oconca y cuatü carrticurrü oemo. \v 6 Pero caüma chusacaiquipü iquiana nüriacarrü, usaca tacanarrtü oconca pünanaqui. Champürrtü baserebiquia ümoti Tuparrü ui numacoconauncu ümo. Caüma baserebiquia ümoti uiti Espíritu Santo. \s1 Nomünantü y nüriacarrü \p \v 7 ¿Causanempü caüma? ¿Taqui ane nomünantü osoi ui nüriacarrü? ¡No, champü! Pero chüpuerurrüpü atusi oemo nomünantü, arrtü nampü champü nüriacarrü arrüna corobo. Supiarrtü tarucu nurrianca ümo nenarrirrti quiatarrü. Chütusiopü oemo arrtü nomünantü arrüna sane. Tapü ui nüriacarrü tusio, ta ane corobo sane: “Tapü arrianca ümo nenarrirrti quiatarrü”. \v 8 Sane nauquiche ui arrüna bacüpucurrü ane nurrianca ñome aruqui nanaiña nenarrirrti quiatarrü. Tapürrtü champü bacüpucurrü, champü ito nomünantü. \v 9 Tücañe chisuputacaipü nüriacarrü, anancañü saneantai icu na cürrü. Pero numo tisuputacai, auqui tusio iñemo arrüna tarucu nomünantü sobi. \v 10 Ui nomünantü caüma isonca. Arrti Tuparrü rranrrtipü nauqui isübori ui nüriacarrü. Pero uirri caüma isonca, y cuatü carrticurrü iñemo. \v 11 Arrüna nomünantü tacanarrtü encañao iñemo aübu na urria nüriacarrü, itopiqui ui arrüna isamute nomünantü cuatü nisonco, champü nümochequi iñemo nüriacarrü, nauquipü isübori uirri. \p \v 12 Pero tusio iñemo que arrüna nüriacarrü torrio uiti Tuparrü, ta urria, champü causane. \v 13 ¿Causanempü caüma? ¿Aensapü isonca ui arrüna urria? No champü. Arrüna nomünantü tone uiche aitabairoñü. Tapü nüriacarrü urria, uirri tusio iñemo que bien churriampü arrüna nomünantü. Tusio nanaiña nomünantü ui nüriacarrü. \p \v 14 Torrio te uiti Tuparrü nüriacarrü. Pero arrüñü ñoñünrrü. Chipiacapü icoco, tacanarrtü mosorrüñü ümo nomünantü. \v 15 ¡Causanempü arrüna niyachücoi! Itopiqui chisamutempü arrüna urria iñemo, tapü arrüna ünantü iñemo, tone isamute. \v 16 Ui arrüna sane tusio iñemo que nüriacarrü urria, tapü nomünantü churriampü uisamune. \v 17 Sane te, champürrtü arrüñü isamute arrüna churriampü, ta arrüna nomünantü ane sauñü, o sea yaca mecu. \v 18 Tusiatai iñemo champü isane urria puerurrü isamune sobiatoe. Irrancatai isamune arrüna urria, pero chüpuerurrüpü. \v 19 Chisamutempü arrüna urria isiu nirranca isamune, ta isamute arrüna churriampü, arrüna chirrancapü. Chüsamianapü iñemo. \v 20 Uirri te tusio nurria que champürrtü sobiatoe isamune arrüna churriampü, ta ui naca nomünantü sauñü, tacanarrtü yaca mecu. \p \v 21 Así que saneantai nisüboriqui: Irranca isamune arrüna urria, pero ta nantarrtai yarrtai arrüna nomünantü sobi. \v 22 Urriantai iñemo icocorio arrüba yacüpucurrti Tuparrü. Irranca icocorio aübu nanaiña niñapensaca. \v 23 Pero arrüna cürrü nisütüpü ane quiatarrü nüriacarrü ümo, uiche isamune arrüna nomünantü. Arrümanu nüriacarrü bahiyo aübu niñapensaca urria. Uirri yaca tacana au preso ui nomünantü. \v 24 Suraboira sane: Irranca isamune isiu nirrancarrti Tuparrü aübu nanaiña niñapensaca, pero aübu arrüna cürrü nisütüpü icocota quiatarrü nüriacarrü nesa nomünantü. \p \v 25 ¡Tarucu nichaquisürücü y nisuchequi ui arrüna sane nisüboriqui! Isonca te ñana uirri. ¿Causane sobi? ¿Quitipü nauqui puerurrü aitaesümunutiñü pünanaqui arrüna sane nisüboriqui? ¡Chapie ümoti Bae Tuparrü! Arrti icüpurutiti Señor Jesucristo, naqui Señor. Uiti ichaesübuca. \c 8 \s1 Osüboriquia uiti Espíritu Santo \p \v 1 Sane nauquiche caüma champüqui arrüna itopiquiche ayetü carrticurrü ümo bama aboma ichepeti Jesucristo, bama icocoromati. \v 2 Arrüma caüma aboma iquiana quiatarrü nüriacarrü, arrümanu nüriacarrü uiti Espíritu Santo. Abu tücañe amonco oñü iquiana manu nüriacarrü uiche uisamune nomünantü y uiche oconca. Pero ui nüriacarrti Espíritu Santo utaesübuca eanaqui nomünantü, y torrio osüboriquibo uiti Jesucristo. \v 3 Arrüna corobo nüriacarrü chübaserebiopü oemo, itopiqui chucusüucapü, y chüpuerurrüpü uicoco. Pero arrti Bae Tuparrü bapacheroti niquiubuti, causane nauqui puerurrü aiquiaübuti nomünantü. Icüpurutiti naqui tamantiatai Aütorrti, nauqui aisamunutiyü ñoñünrrü aübu currü nicütüpürrti. Aübu manu cürrü nicütüpürrti coiñoti, nauqui aurrimiacana tato nomünantü osoi. \v 4 Sane nauquiche puerurrü uiña nosüboriqui isiu arrüna nüriacarrü ane corobo, itopiqui osüboriquia ui nicusüurrti Espíritu Santo, champürrtü ui nuñuñemantoe. \p \v 5 Arrti naqui bavivico au nuñemarrtiatoe, isamutenti isiu nirrancarrtiatai. Tapü arrti naqui bavivico uiti Espíritu Santo isamutenti isiu nirrancarrti Tuparrü. \v 6 Arrtü uisamute isiu nurriancatai, oconca uirri ñana, cuatü carrticurrü oemo. Tapü arrti Espíritu Santo bacheboti osüboriquibo ichepeti Tuparrü. Uiti urria nusaca. \v 7 Arrübama bavivicoma saneantai isiu ñapensacarrümantoe aboma tacana nesarrti enemigorrü Tuparrü. Chümacoconaunrrüpüma ümo nüriacarrti. Chüpuerurrüpüma acoconauma. \v 8 Itopiqui arrübama rranrrü aisamunema isiu nirrancarrümantoe chüpuerurrüpüma aisamunema isiu nirrancarrti Tuparrü. \p \v 9 Pero arraño champürrtü apaviviquia isiu naurriancatoe, ta isiu nirrancarrti Espíritu Santo. Ui arrüna sane tusio que tapasuquiucati Espíritu Santo au nabausasü. Itopiqui arrti naqui chüyasuriurutitipü Espíritu Santo esaquiti Cristo, chüpertenecebotipü ümoti Cristo. \v 10 Arrüna naucütüpü tiene que acon ñana itopiqui nomünantü, panaca arrti Cristo anati au nabausasü. Pero nabausüpü tiene que asübori uiti Espíritu Santo, itopiqui urria nabaca au narrtarrti Tuparrü. \v 11 Pero como arrti Tuparrü ticüpurutiti Espíritu Santo au nabausasü, uitito bosüborico tato naucütüpü ñana. \p \v 12 Sane nauquiche, masaruquitaiqui, chauqui tamarrtai, tutaesübuca eanaqui arrüba nurriancatoe. Champü nümochequi uisamune yusiu. \v 13 Arrtü apiñata nausüboriqui isiu naurriancatoe, auconca uirri, cuatü carrticurrü aume. Pero ui nicusüurrti Espíritu Santo puerurrü apitacünucuta arrüna naurrianca ñome ba chomirriampü. Arrtü apisamute sane, ausüboriquia nurria ichepeti Tuparrü. \p \v 14 Itopiqui namanaiña bama oncoimia nurarrti Espíritu Santo y icocotama, tonema bama aütorrti Tuparrü. \v 15 Tapü aupirrucaiqui ñünanati Tuparrü tacanati mosorrü ñünanati patrón. Itopiqui arrti itorrimianatiti Espíritu Santo aume. Uiti tusio aume que champürrtü mosorrü año ümoti Tuparrü, ta aütorrti año. Uiti Espíritu Santo caüma puerurrü amucanaño ümoti Tuparrü: “Suyaü”. \v 16 Uitito Espíritu Santo tusio nurria au nutusi que ñemanauncurratoe aütorrti Tuparrü oñü. \v 17 Arrtü sane, arrti Tuparrü macumananati oemo nanaiña nenarrirrti. Itorrimiatati oemo isiatai tacana arrüna torrio uiti ümoti Cristo. Arrtü ñemanauncurratoe utaquisürüca icu na cürrü tacana nitaquisürücürrti Cristo tücañe, tiene que aye ito osoi ñana au napese esa nanentacarrti. \s1 Urriampae nusaca ñana esati Tuparrü \p \v 18 Caüma ane nutaquisürücü icu na cürrü. Pero tusio nurria iñemo, contoatai tacürusu numaquionco iyo, arrtü uiñatai au manu nanentacarrti Tuparrü champü tacanache. \v 19 Nanaiña arrüba omirriante uiti Tuparrü parrüperara ümo manu nanenese auche ñana tusioma bama aütorrti Tuparrü eana nanentacarrti. \v 20 Itopiqui nanaiña arrüba omirriante uiti abe mupaurramana. Sane nauquiche nantarrtai omiñarrio tato (mocoiño, boporeo, mumameso chübururaupü). Sane nubacarrü, pero champürrtü oboirrapatoe, ta itopiqui sane nirrancarrti Tuparrü. \v 21 Pero turapoiticaü Tuparrü que ñana tiene que autaesübu ñünana manu mapaurramacarrü, nanaiña arrüba omirriante. Sane caüma abe ito bosüborico eana nanentacarrti tacana bama aütorrti. \v 22 Tusio oemo que nanaiña arrüba omirriante uiti Tuparrü butaquisürü icu na cürrü, tacana arrone taman paürrü tirranrrü anati ipiaümacarrü icu cürrü. \v 23 Sane ito arroñü. Chauqui tütorrioti Espíritu Santo oemo, nauqui atusi pario oemo arrümanu urrimapae nosüboriqui ñana. Pero usacaiqui icu na cürrü. Tarucu nubarrüperaca ümo manu nanese auche ñana yasuriuruti oñü Tuparrü taha esati tacana ñemanauncurrtoe aütorrti, y sane utaesübuca caüma auqui norrococa y concorrü. \p \v 24 Chauqui tutaesübuca. Pero barrüperacaiqui nauqui basuriu nurria arrüna nutaesübucu, itopiqui ane arrüna chütorrioquipü oemo. Arrtü nampü tütorrio oemo nanaiña y chauqui tiyebopü osoi au nanentacarrti Tuparrü, champüqui nümochepü barrüpera, itopiqui champüti naqui barrüperara ümo arrüna tütane uiti. \v 25 Pero arroñü barrüperaca masamuña nurria cümenu arrüna urria cuabotiqui, arrüna chübarrtaiquipü. \p \v 26 Arrtito Espíritu Santo bayurarati oemo, itopiqui chucusüucapü y chütusiopüqui nurria oemo. Chuipiacapü nurria oñean. Pero arrti Espíritu Santo naqui anati au nuyausasü meaboti utacu ümoti Tuparrü. Arrti tarucapae penarrü uiti utacu, y ane nauche chümanitacapü uiti, oñonquisiatai tarucapae. \v 27 Pero arrti Tuparrü tusiatai ümoti numapensaca au nutusi. Tusio ito ümoti arrüna urapoiti Espíritu Santo utacu, itopiqui arrti meaboti utacu isiu nirrancarrti Tuparrü. \p \v 28 Tarucu nicuarrti Tuparrü oemo. Sane nauquiche batrabacarati usaübu, nauqui urria nusaca ui nanaiña arrüna pasabo oemo isiu ñapensacarrti oemo. \v 29 Utacümanauncuca uiti auqui ñemonco, y usamamecaca uiti, nauqui campiabo nusaca tacana nacarrti Aütorrti, naqui Jesucristo. Sane caüma aboma sürümanama aütorrti Tuparrü, pero arrti Cristo, tonenti yarusürürrü eanama. \v 30 Itacümanauncunuti oñü. Auqui itasuruti oñü. Auqui morrimiacana tato nomünantü osoi, nauqui urria nusaca au narrtarrti, y tiene que aye osoi esati au nanentacarrti. \s1 Chüpuerurrüpü atacüru nucua ümoti Tuparrü \p \v 31 ¿Isane manrrü usurapoboibo ümo arrüna sane? Ucuasürüca ümoti Tuparrü. ¿Ñacutipü puerurrü aisamunenti churriampü oemo? \v 32 Arrti Tuparrü itorrimianatitiatai naqui tamantai Aütorrti, nauqui aconti otopiqui. Segururrü itorrimiatatito oemo nanaiña arrüna nurriantümo. \v 33 Champüti naqui puerurrü uraboti oñü isucarüti Tuparrü, itopiqui utacümanauncuca uiti y uitito utaesübuca eanaqui nomünantü. \v 34 Ñacutipü puerurrü acheti oemo carrticurrü? ¿Taqui arrti Cristo? No champü, itopiqui arrtiatoe coiñoti otopiqui y süboricoti tato. Sane nauquiche caüma anati tümonsoti au nepanauncurrti Bae Tuparrü au napese. Acamanu manitanati utacu. \v 35 ¿Uichepü puerurrü atacüru nucua ümoti Cristo? ¿Taqui ui nutaquisürücü ui nitüborirrimia macrirrtianuca oemo? No, champü. ¿Taqui ui nocürüpü, o ui arrüna champü isane osoi, o ui peligrorrü, o ui arrünarrtü utaboriquia? No, champü isane uiche puerurrü atacüru nucua ümoti. \v 36 Pero sane te nantü icu Nicororrü: \q1 Tüsaipü suisonca naneneca auqui naca, Tuparrü. \q1 Iquianama somü tacana arrone nobirrama iquiatama nauqui aitabaimia. \p \v 37 Tonehio arrüba nutaquisürücü, pero upucünuncatai, itopiqui arrti Cristo bayurarati oemo. Ocuasürüca ümoti. \v 38 Tusio nurria iñemo, chüpuerurrüpü atacüru nucua ümoti Tuparrü, ni aunampü nosüboriqui icu na cürrü, nipü arrtü oconca, ni ui bamapü angelerrü, ni ui bamapü machoboreca, ni caümampü, ni ñanapü, \v 39 ni ui bamapü au napese ni ui bamapü au infierno. Itopiqui tusio nucua ümoti Tuparrü ui niyequirrti Jesucristo icu na cürrü. Sane nauquiche champü isane uiche puerurrü atacüru nucua ümoti. \c 9 \s1 Arrübama israelitarrü tacümanauncunuma uiti Tuparrü \p \v 1 Caüma irranca suraboi ausucarü arrüna bien ñemanauntu. Surapoito isucarüti Cristo, itopiqui tusio nurria au nichusi uiti Espíritu Santo, ta ñemanauntu arrüna sucanañü caüma. \v 2 Orronene nurria au niyausasü naneneca y tobiquia, y tarucu nisuchequi itacu bama israelitarrü, bama isaruquitaiqui, itopiqui arrüma chicocoromatipü Jesús. \v 3 Urriampü iñemo ipiaurramanañü y yerotüpü peese pünanaquiti Cristo, arrtü uirripü puerurrü itaesümununuma eanaqui nomünantü. \v 4 Itopiqui arrüma tacümanauncunuma uiti Tuparrü. Aboma tacana bama aütorrti. Itusiancatati isucarüma arrüna nanentacarrti champü tacanache. Masamunuti tratorrü aübuma, y itorrimiatati nüriacarrü ümoma, arrüna corobo. Ane niporrti Tuparrü esama, cauta anauma ümoti. Y arrti urapoiticaü isucarüma, tiene que acurusüma uiti. \v 5 Arrüma auqui nesarrüma familiarrü bama antiburrü uyaütaiqui, arrti Abraham, arrti Isaac y arrti Jacob y bama maquiataca. Y arrti Cristo israelitarrtito, itopiqui nipiacütoti israelitarrü. Tonenti naqui Tuparrü, naqui ane nüriacarrti ümo nanaiña. Tapü tacürusu numanauncu ümoti. Amén. \p \v 6 ¿Aensapü chücumplibotipü Tuparrü aübu nurarrti ümo bama israelitarrü? No, chüsanempü. Pero nurarrti valeo solamenterrü ümo bama ñemanauncurratoe israelitarrü, itopiqui champürrtü namanaiña bama israelitarrü tonema bama nesarrti genterrü Tuparrü. \v 7 Arrüma aboma eanaqui nesarrti familiarrü Abraham, pero champürrtü uirri aboma curusüoma tacanati Abraham. Ta arrümanu nurarrti Tuparrü ümoti Abraham tücañe nantü sane: “Uiti Isaac aboma bama ñemanauncurratoe aütaiqui”. (Itopiqui aboma ito bama maquiataca aütorrti Abraham.) \v 8 Arrübama maquiataca aütorrti Abraham chitonempüma bama curusüoma uiti Tuparrü, ta arrti Isaac y bama aütorrti, itopiqui arrti anati icu cürrü ui nurarri Tuparrü ümoti Abraham. \v 9 Tone arrümanu nurarrti Tuparü ümoti tücañe: “Cuatü añorrü tacana na caüma nanenese iseca tato. Auqui caüma ane nipiaümaca Sara”. Sane nauquiche anati icu cürrü Isaac. \p \v 10 Isiatai pasao ümo nicüpostoti Isaac, nürirri Rebeca. Aboma torrü aütorrti Isaac auqui Rebeca, tocaca. \v 11-12 Pero arrti Tuparrü itacümanauncunutiti maniqui taman eanaqui bama torrü isiu nirrancarrtiatoe. Sane nauquiche nanti ümo Rebeca: “Arrti yarusürürrü baserebioti ñana ümoti tapaurrirri”. Nanti sane antes que aboma icu cürrü, y champü isane niyachücoimiainqui, ni arrüna urriampü, ni arrüna churriampü. Tacümanauncunuti maniqui taman isiu nirrancarrtiatoe Tuparrü, champürrtü ui arrüna urria niyachücoiti. \v 13 Sane ito nantü icu Nicororrü: “Arrti Jacob cuasürüti iñemo, pero arrti Esaú champü”. \p \v 14 ¿Causanempü caüma? ¿Taqui churriampü arrüna niyachücoiti Tuparrü? No, urria. \v 15 Ta arrti Tuparrü nanti tücañe ümoti Moisés sane: “Ipucüruca itacuti naqui irranca, y aboma bama taquisürüma iñemo isiu nirrancatoe. \v 16 Sane nauquiche arrti Tuparrü champürrtü yasuriuruti oñü ui na tarucapae nurrianca ümoti, o ui na arucu nurria oemo nubatrabacaca ümoti, ta ui na nipucürurrtiatai utacu. \v 17 Sane ito nanti Tuparrü tücañe turuquiti Moisés ümoti maniqui yüriaburrü Faraón au Egipto: “Iñacü yüriaburrücü, nauqui itusianca au nasüboriqui arrüna nisusüu, sane nauqui uirri atusi nisüri au nanaiñantai icu na cürrü”. \v 18 Así que arrti Tuparrü isamutenti isiu nirrancarrti. Taquisürüma ümoti bama urria au ñaquioncorrti, y maquiataca chirranrrüpüma oncoimia nurarrti, abu uitito. \s1 Tacümanauncunuma uiti Tuparrü bama urria au ñaquioncorrti \p \v 19 Amucanaño caüma iñemo: “Arrtü sane, ¿causane ane nuipünate aübuti Tuparrü? Champüti te ane manrrü nüriacarrti pünanaquiti. Namanaiña te tiene que aisamunema isiuqui nirrancarrti”. \v 20 Pero apapensa te. ¿Isanempito nusaca nauqui puerurrü usuratoqui aübuti Tuparrü? Arroñü mañoñüncatai. Apapensa baeta ümo noyarrü. Chüpuerurrüpü anquiriu pünanaqui na uiche urriane: “¿Causane aisamunuñü sane?” \v 21 Arrüna paürrü ane te nüriacarrü na asamu aübu taurrü isiu nirrancarrü. Puerurrü asamu ui cümuinta taurrü taman siucurrü coñorrtai y ui quiatarrü nicümuintarrü puerurrü asamu quiatarrü arrüna auna ausübu sumenurrü. \v 22 Aboma bama icu na cürrü ümo cuabotiqui carrticurrü, y arrti Tuparrü itusiancatati nicusüurrti aübuma. Porque chauqui tütarucapae nimialocorrüma. Urria arrtü iñatai carrticurrü ümoma. Abu arrti Bae Tuparrü tücoboi ñasamunauncurrti aübuma. \v 23 Aboma ito bama icu na cürrü pucürusuti itacuma. Rranrrti aitusiancati nüriacarrti aübuma, arrüna champü tacanache. Tonema bama sürobotü au napese. Tacümanauncunuma ümo arrüna uiti. \v 24 Ta arroñü utacümanauncuca uiti ümo arrüna sane. Oñeana aboma bama israelitarrü, pero aboma ito bama chütüpü israelitarrü. \v 25 Sane ito ñaconomosorrti maniqui profetarrü Osea: \q1 Caüma yasuquiucama tacana niyesa genterrü bama chisuputarapümañü tücañe, nanti Tuparrü, y arrübama chücuasürüpüma iñemo tücañe, caüma tiene que acuasürüma iñemo. \q1 \v 26 Tücañe sucanañü ümoma: \q1 “Arraño chütüpü isaütaiqui”. \q1 Pero caüma sucanañü ümoma: \q1 “Yasuquiucaño tacana bama isaütaiqui. \q1 Arraño caüma aütorrti Tuparrü, naqui süborico. \p \v 27 Ane ito quiatarrü nicororrü cütüpü bama israelitarrü. Arrümanu nicororrü uiti profetarrü Isaías. Nanti sane: \q1 Panaca arrübama israelitarrü sürümanamapü, tacana cüosorrü abeu turrü nubiquirrimia, pero mümanamantai eanaquimia tiene que ataesübuma ñünanai carrticurrü. \q1 \v 28 Y arrti Señor bacheboti tarucu carrticurrü ümo na cürrü unrratorrtai. \q1 \v 29 Arrti Isaías nantito sane: \q1 Arrtü chutaesübucapü bama mümanamantai israelitarrü uiti Tuparrü, pasaopü oemo tacana ümo bama pohoso au manio puebluca tücañe, nobürirri Sodomo y Gomorra. \s1 Arrübama israelitarrü chicocoromatipü Jesucristo \p \v 30 ¿Isane caüma usurapoboibo? Suraboira arrüna sane: Arrübama chütüpü israelitarrü chübapacheropüma tücañe niquiubuma causane nauqui urria nacarrüma aübuti Tuparrü. Pero caüma chauqui tiyebo uimia arrüna sane, ui arrüna icocoromati Jesús. \v 31 Pero arrübama israelitarrü rranrrüma aicocoma nanaiña nüriacarrü, nauqui urria nacarrüma aübuti Tuparrü, pero chiyebopü uimia. \v 32 ¿Causanempü chiyebopü uimia? Itopiqui arrüma rranrrüma nauqui urria ñaquioncorrti Tuparrü ümoma ui arrüna arucu nurria ümoma y arrüba ausüratai isamutema ümoti. Pero chirranrrüpüma oncomatü ümoti, nauqui urria ñaquioncorrti ümoma. O sea arrüma popetabarrioma ui “manu canrrü uiche utaübüca”. Arrümanu sane es machepecatarrü icuqui Nicororrü. \v 33 Ta ane corobo nurarrti Tuparrü sane: \q1 Amasasai nurria. \q1 Iñata taman canrrü onü manu yiriturrü nürirri Sión au Jerusalén. \q1 Ui manu canrrü popetabarrioma macrirrtianuca y uirri taübücoma. \q1 Pero arrti naqui oncotitü ümo manu canrrü, tonenti naqui chücüsobotipü ñana. \q1 Urria nacarrti. \p (Machepecatarrü arrüna sane. Arrümanu canrrü tonenti Jesucristo.) \c 10 \p \v 1 Masaruquitaiqui, irranca aübu nanaiña niyausasü, nauqui puerurrü ataesübuma eanaqui nomünantü bama israelitarrü. Rreanca ümoti Tuparrü itacuma. \v 2 Yarrtai te arrüna tarucu narucurrü ümoma ui nirrancarrüma aisamunema isiu nirrancarrti Tuparrü. Pero arrüma chütusiopü ümoma causane nauqui urria nacarrüma au narrtarrti. \v 3 Chütusiopü ümoma causane uiti Tuparrü nauqui urria nusaca aübuti. Rranrrüma aicoñocoma nisüboriquirrimia aübuti urrimiantoe. Sane nauquiche caüma chüpuerurrüpüma asuriuma arrüna ñapensacarrti oemo, nauqui urria nusaca aübuti. \v 4 Tücañe rranrrüma macrirrtianuca aye uimia esati Tuparrü ui ñacoconauncurrüma ümo nüriacarrü. Pero chauqui tiñataiti Cristo. Uiti tacürusu arrüna sane. Namanaiña bama icocoromati caüma, iyebo uimia esati Tuparrü. \p \v 5 Ane te corobo uiti Moisés tücañe causane nauqui urria nusaca au narrtarrti Tuparrü. Nanti sane: “Arrti naqui icocoriontiño nanaiña arrüba bacüpucuca, y chümasamunutipü nomünantü, tonenti naqui süboricobo aübuti Tuparrü”. \v 6 Pero ane quiatarrü manunecatarrü ümo bama urria nacarrüma aübuti ui na icocoromati Jesús. Nantü sane icu Nicororrü: “Champü nümoche aürotü au napese, nauqui aiquianati Cristo tauna icu na cürrü. \v 7 Champü nümoche aürotü au nicü bama coiño, nauqui asüboriti tato Cristo obi”. \v 8 Itopiqui ane ito corobo sane: “Tusiatai aemo nurarrti Tuparrü au nausasü, y urapoi ito”. Abu tone arrüna supanunecaca nauqui apicocoroti Jesucristo, nauqui urria nabaca aübuti Tuparrü. \v 9 Nauqui autaesübu eanaqui nomünantü, tiene que aburaboi sane: “Arrti Jesús tonenti Señor”. Y tiene que aicoco aübu nanaiña nausasü que arrti süboricoti tato eanaqui macoiñoca. \v 10 Sane nauquiche arrtü oñoncatü ümoti Tuparrü aübu nanaiña nuyausasü, yasuriuruti oñü, y arrtü usurapoito isucarü macrirrtianuca nürirrti Cristo, utaesübuca eanaqui nomünantü. \p \v 11 Sane ito ane corobo: “Arrti naqui oncotitü ümoti Tuparrü chücüsobotipü ñana, arrtü bacurrtarati Tuparrü”. \v 12 Arrüna manunecatarrü valeo ümo bama israelitarrü y ümo ito bama chütüpü israelitarrü, itopiqui anati tamantiatai Señor. Taesüburuma nurria uiti namanaiña bama manquioma pünanaquiti. \v 13 Itopiqui ane ito corobo sane: “Namanaiña bama yabiromati Tuparü na ayurati ümoma, tonema bama taesüburu eanaqui nomünantü. \v 14 Pero arrübama macrirrtianuca tiene que aicocoromati Cristo primero, nauqui puerurrü abiromati Tuparrü. Porque arrtü chütusiopü ümoma arrüna urriampae manitacarrü, chüpuerurrüpü aicocoromati. Sane nauquiche tiene que anati naqui urapoi isucarüma arrüna sane. \v 15 Tiene que anatito naqui bacüpuru ümo bama sürobotü aübu nurarrti Tuparrü. Sane te nantito icu Nicororrü: “Urriampae oemo niyequirrimia bama urapoimia arrüna urriampae manitacarrü”. \v 16 Pero champürrtü namanaiña rranrrüma oncoimia arrüna urriampae manitacarrü. Arrti profetarrü Isaías nanti sane tücañe: “Señor, ¿quitipü rranrrü aicoco arrüna suburapoi?” \v 17 Sane te, uicococati Jesucristo, itopiqui oñonsapetio nurria arrüna manitacarrü icütüpüti. \p \v 18 ¿Carü caüma bama israelitarrü? ¿Taqui choncoipüma arrüna manitacarrü? Abu oncoimia. Ane corobo sane: \q1 Oncoimia nura bama urapoimia nurarrti Tuparrü au nanaiñantai icu na cürrü. \p \v 19 Rranquiriura tatito: ¿Taqui chiyebopü nurarrti Tuparrü ui bama israelitarrü? No, iyebo te uimia, itopiqui tücoboi ane corobo uiti Moisés sane: \q1 Sane nurarrti Tuparrü ümo bama israelitarrü: \q1 Sobi caüma abubatio ümo bama chütüpü israelitarrü. \q1 Sobi autüboriquia ümo bama champü ñapanauncurrüma au napaquionco, arraño bama israelitarrü. \p \v 20 Sane ito ane corobo uiti Isaías: \q1 Ichabüca ui bama chiyapacheriurumapüñü, nanti Tuparrü. \q1 Itusiancacañü isucarü bama champü nümoche uimia nisüri tücañe, bama chütüpü israelitarrü. \p \v 21 Pero icütüpü bama israelitarrü maconomonotito Isaías sane: \q1 Nanti Tuparrü: \q1 Naneneca niyatasucu ümo bama israelitarrü, pero arrüma chirranrrüpüma acoconauma y uratoquiomantai iñemo. \c 11 \s1 Arrübama mümanamantai israelitarrü taesüburuma \p \v 1 Sane nauquiche rranquiriura arrüna sane: ¿Aensapü onconoma bama israelitarrü uiti Tuparrü? ¿Champü nümochemainqui uiti? Abu chüsanempü. Ta arrüñü ito israelitarrüñü. Yaca eanaqui nesarrti familiarrü Benjamín y nesarrti familiarrü Abraham. \v 2 Arrübama israelitarrü tacümanauncunuma uiti Tuparrü tücañe. Chüpuerurrüpü oncoma uiti. Apaquioncaño iyo arrüna ane corobo icütüpüti maniqui profetarrü Elías, numo manitanati ümoti Tuparrü apü na genterrü Israel. \v 3 “Señor, nanti, chauqui tütaborioma bama maquiataca profetarrü ui na genterrü, y arrüba altar aemo omiñarrio uimia. Tamañünqui yacaiqui icococü, pero rranrrüma ito caüma aitabairomañü”. \v 4 Apaquionsaño nurria ümo arrüna iñumutati Tuparrü sane: “Champürrtü tamancüatai oncoca. Abomainqui siete mil mañoñünca baserebio iñemo y isuasürücaiqui ümoma. Arrüma champürrtü manaunuma ümo manu quiatarrü tuparrü nürirri Baal”. \v 5 Sane ito pasabo caüma. Aboma bama mümanamantai israelitarrü tacümanauncunuma uiti Tuparrü, itopiqui pucürusuti itacuma. \v 6 Tacümanauncunuma uiti champürrtü ui arrüna urria niyachücoimia, ta ui arrüna ñemanauncurratoe nipucürurrti itacuma. \p \v 7 ¿Isane caüma surapoboibo? Arrüna genterrü Israel champürrtü iyebo uimia arrüna urria nacarrüma aübuti Tuparrü. Arrübama mümanamantai eanaquimia iyebo uimia, bama tacümanauncunu uiti Tuparrü. Arrübama maquiataca caüma tarucapae nitai nausasürrüma uiti Tuparrü, chüpuerurrüpü onsaperioma. \v 8 Nantü sane icu Nicorrü icütüpüma: \q1 Uiti Tuparrü aboma tacanarrtü manumuma. \q1 Abe nirrtorrüma, pero chasarapümatü. \q1 Ane numasurrüma, pero chonaunrrüpüma. \q1 Sane nacarrüma caümainqui. \p \v 9 Nantito yüriaburrü David tücañe: \q1 Mientras masamunuma pierrta iñatai carrticurrü ümoma, tacanarrtü tabücomantai ui metorrü. \q1 \v 10 Tari supusuma, tapü arrtanauma. \q1 Tari yaserebirama tacana mosorrüma enterurrü nisüboriquirrimia. \s1 Taesüburuma eanaqui nomünantü bama chütüpü israelitarrü \p \v 11 Rranquiriura tatito: Aensapü penecoma bama israelitarrü iche pünanaquiti Tuparrü ümo chanantopü asarati tato ümoma? No, champürrtü sane. Pero uirri arrti Tuparrü rranrrti caüma ataesümunucuti ümo bama chütüpü israelitarrü, itopiqui arrübama israelitarrü chirranrrüpüma oncoimia. Tiene que ubatioma bama israelitarrü arrüna ñacunusüancacarrti Tuparrü ümo bama maquiataca. Rrepente rranrrüma ito ümo. \v 12 Así que ui arrüna chümacoconaunrrüpüma bama israelitarrü cuatü arrüna omirria ümo bama chütüpü israelitarrü. Arrüma caüma curusüoma, itopiqui arrübama israelitarrü chiyebopü uimia esati Tuparrü. Pero ñana, arrtü icocoromatito Jesús, manrrü yarusürürrü ñacunusüancacarrti Tuparrü ümo nanaiña genterrü icu na cürrü. \p \v 13 Rraparira baeta aume, bama chütüpü israelitarrü. Ipucünunca aucuata, itopiqui arrti Tuparrü icüpurutiñü tacana apóstol ñü aume. \v 14 Icüpurutiñü tanu aume, nauqui pesabatai ümo bama israelitarrü arrüna iyebo aboi. Sane nauqui aboma bama mümanama eanaquimia taesüburu eanaqui nomünantü. \v 15 Champü nümochema uiti Tuparrü bama israelitarrü, sane nauquiche ane caüma marrimiacatarrü ümo bama maquiataca icu na cürrü. Pero ane ito niyücürrü ümo bama israelitarrü, arrtü urrian tato nacarrüma aübuti Tuparrü. Auqui caüma hasta bama coiño süboricoma tato. \p \v 16 Ichepecacama bama israelitarrü tacana taman pan. Arrtü taman peasorrü pan samamecana ümoti Tuparrü, samamecana ito enterurrü manu pan. Ichepecacama ito tacana taman suese. Arrübama antiburrü yaütorrüma bama israelitarrü tücañe, tonema tacana nirranaca na suese. Arrüma perteneceboma ümoti Tuparrü. Sane ito caüma bama aütorrüma, bama israelitarrü perteneceboma ito ümoti. Arrtü samamecana ümoti nirranaca suese, samamecana ito enterurrü nipiarrü ümoti. \v 17 Arrübama israelitarrü tacana taman suese olivo urria. Abe nipiarrü bucarübo y ingertabo piquiataca obitobo apüqui quiatarrü suese olivo, arrüna champürrtü urria nurria. O sea, aboma bama israelitarrü penecoma pünanaquiti Tuparrü itopiqui chicocoromatipü Jesús. Tapü arraño tücañe chapisuputacatipü Tüparrü, pero caüma torrio aume ñacunucüancacarrti tacana ümo bama israelitarrü. \p \v 18 Pero tapü ñentonaunrrü año caüma y tapü amucanaño: “Arrüsomü manrrü urria somü pünanaqui bama israelitarrü”. Apaquionsaño, urria nabaca auqui nacarrüma bama israelitarrü, champürrtü aboi urria nacarrüma. Suraboira tatito arrüna machepecatarrü: Arrüba nipia manu suese olivo bosüborico ui nirranacarrü, champürrtü bosüborico oboirrapatoe. \v 19 Rrepente amucanaño caüma sane: “Abu bucarübo arrüba nipiarrü, nauqui ane camporrü suiñemo. Canapae manrrü buenorrü somü”. \v 20 Sanen te, arrüma penecoma pünanaquiti Tuparrü itopiqui chicocoromatipü Jesús. Tapü arraño iyebo aboi esati, itopiqui apicococati. Tapü vanurrü año. Mejor apitaquisünüancasaño aübu naupirrucu. \v 21 Ta arrti Tuparrü bacheboti carrticurrü ümo bama israelitarrü, abu arrüma propiorrü nipia manu suese olivo. Arrti puerurrtito acheti carrticurrü aume, bama chütüpü israelitarrü, ta arraño tacana manio niyupaca apüqui quiatarrü suese. \p \v 22 Ui arrüna sane amarrtai nibuenucurrti Tuparrü. Amarrtaito que arrti ipiacati acheti carrtiurü. Bacheboti carrticurrü ümo bama chümacoconaunrrüpü. Buenurrti abaübu, arrtü seguibo año amoncatü ümo nibuenucurrti. Arrtü champü, rrepente aupeneca ito pünanaquiti Tuparrü, tacana manio propiorrü nipia manu suese olivo. \v 23 Tapü arrübama israelitarrü, arrtü macoconaunrrüma ñana, tiene que aye uimia tatito esati Tuparrü, o sea ingertaboma tatito apü manu suese uiti Tuparrü. Arrti te ane nüriacarrti na aisamunenti sane. \v 24 Arraño tacana nipia taman suese olivo champürrtü urria nurria; omeno apü manu taman suese urria, abu chümopü. Manrrü caüma puerurrti Tuparrü aiñanti tato arrüba propiorrü nipiarrü apü suese, arrüna auquiche tücañe bucarübo. \s1 Taesüburuma ñana namanaiña bama israelitarrü \p \v 25 Bueno bama masaruquitaiqui, irranca na atusi aume arrüna ñapensacarrti Tuparrü icütüpü arrüna, sane nauqui tapü ñentonaunrrü año. Aboma bama israelitarrü caüma chirranrrüpüma aye uimia arrüna nurarrti Tuparrü. Sane nacarrüma uiti Tuparrü, cheperrtü tiñatai nubiqui bama chütüpü israelitarrü, bama icocoromati Jesús. \v 26 Auqui caüma namanaiña bama israelitarrü tiene que ataesübuma eanaqui nomünantü. Itopiqui ane corobo sane: \q1 Auqui Sión (Jerusalén) cuati ñana naqui uiche utaesübuca. \q1 Uiti caüma carübo nanaiña nomünantü eanaqui bama israelitarrü. \q1 \v 27 Tone arrüna niyesa tratorrü aübuma, nanti Tuparrü, irrimiacata tato arrüba nomünantü uimia. \p \v 28 Arrübama israelitarrü enemigorrüma ümoti Tuparrü caüma, itopiqui chicocotapüma arrüna manitacarrü icütüpüti Jesús. Pero uirri iñatai aume arrüna manitacarrü. Arrübama israelitarrü cuasürümainqui ümoti Tuparrü, itopiqui tacümanauncunuma uiti bama antiburrü yaütorrüma. \v 29 Arrüba ñacumanatarrti ümoma chücarübopü tato uiti. Tasuruma uiti, chüpuerurrüpü nauqui chüvaleoquipü nurarrti. \v 30 Arraño tücañe chapacoconauncapü ümoti. Pero caüma autaquisürücatai ümoti, itopiqui arrübama israelitarrü chümacoconaunrrüpüma ümoti. \v 31 Sane niyücürrü caüma. Pero ñana taquisürüma ito ümoti isiatai tacana arraño caüma. \v 32 Sane itusiancatati, que namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü chümacoconaunrrüpüma ümoti, sane nauqui atusi ito nipucürurrti itacu namanaiña. \s1 Uiñanaunnati Tuparrü \p \v 33 ¡Coñorrtaiti naqui Bae Tuparrü! Champü tacanache ñapanauncurrti. Nanaiña tusio ümoti. Chüpuerurrüpü aye osoi ñapensacarrti y arrüna yachücoiti. \v 34 Tacana arrüna nantü icu Nicororrü: \q1 ¿Quitipü nauqi puerurrü atusi ümoti ñapensacarrti Tuparrü? \q1 ¿Quitipü naqui ipiaca aicuansomoconotiti? \q1 \v 35 ¿Isanempü arrüna puerurrü uitorrimia ümoti, nauquipü apacati oemo itobo? \p \v 36 Itopiqui nanaiña arrüba abe icu na cürrü omirriante uiti. Uiti te nubacarrü, y ümoti yupaserebiquirri. Uiñanaunati ümo para siemprerrü. \c 12 \s1 Nubaserebiqui ümoti Tuparrü \p \v 1 Masaruquitaiqui, tarucu nipucürurrti Tuparrü utacu. Sane nauquiche sucanañü aume arrüna sane: Apitorrimiasaño ümoti aübu nanaiña naucütüpü. Tone caüma napacumanata ümoti, arrüna urria ümoti. Yasutiuti. Sane caüma urria napeaserebiqui ümoti. \v 2 Tapü apaviviquia isiu nesarrüma costumbrerrü bama macrirrtianuca icu na cürrü. Tari chebo aboi nauqui campiabo nausüboriqui uiti Tuparrü ui arrüna niquiampiaca napapensaca. Auqui caüma tusio aume nirrancarrti Tuparrü. Sane ito tusio aume arrüna urria ümoti, y arrüna coñorrtai, y arrüna uiche pucünuñati. \p \v 3 Arrti Tuparrü, ui nibuenucurrti iñemo, itasurutiñü, nauqui apóstol ñü. Sane nauquiche suraboira nurria ausucarü arrüna sane: Tapü anati abarrüpecu naqui mapensara que tarucapae nüriacarrti y ñapanauncurrti. Apapensa nurria autacuapatoe, cadati taman, isiu arrüna arrtü torrio aume uiti Tuparrü nauqui apicocoroti nurria Jesús. \v 4 Apapensa baeta ümo nocütüpü. Abe sürümana parterrü nocütüpü. Cada taman parterrü ane yaserebiquirri. Pero enterurrü nocütüpü ane tacana tamantai nacarrü. \v 5 Sane ito arroñü. Sürümana oñü, pero uiti Cristo usaca tacana tamantai. Cadati taman baserebioti ümoti quiatarrü, y bayurarati ümoti. \p \v 6 Torrio uiti Tuparrü ipiacaboti cadati taman ui nibuenucurrti oemo. Pero chichepepü naca nuipiaca. Torrio uiti oemo isiu nirrancarrti. Sane nauquiche tiene que batrabaca nurria ui arrüna nuipiaca torrio oemo. Supiarrtü anati naqui ipiacati uraboiti arrüna nomirria uiti Espíritu Santo. Tari uraboirati nurria. Tapü urapoiti ñapensacarrtiatoe, sino arrüna torrio ümoti. \v 7 Arrti naqui ipiaca aserebiti ümo bama maquiataca, tari yaserebirati nurria. Arrti naqui ipiaca anunecati, tari ñanunecanati nurria. \v 8 Arrti naqui ipiaca acunsomocoti, tari ñacuansomoconati. Arrti naqui macumanati nenarrirrti ümo maquiataca, tari ñacumananati aübu nanaiña nausasürrti. Arrti naqui ane nüriacarrti abarrüpecu, tari üriaburati nurria, tapü marriquiatarrti. Arrti naqui bayurarati ümo bama taquisürü, tari yayurarati ümoma aübu nipucünuncurrti. \p \v 9 Tari ñemanauncurratoe aucuasürüca aumeampatoe. Tari ünantü aume nanaiña arrüna churriampü. Apasusiu nantarrtai arrüna urria. \v 10 Tari ane napapanauncu aumeampatoe, tacanarrtü ñemanauncurratoe aubaruquiapatoe, aübu naucua aumeampatoe. \v 11 Tapü apatrabacaca aübu namemarriquiata. Apaserebi ümoti Señor aübu narucürrü aume. \v 12 Aupucünu itacu na tusio aume que iyebo ñana aboi esati Tuparrü. Tapü apatacheca ui nautaquisürücü. Tapü apiñocota napeanca. \v 13 Arrtü amasacati naqui icocorotitito Jesús, naqui champü isane ümoti, apayura ümoti, apasapasarrti, apasusiusurrti au naupo. \p \v 14 Apicunusüancasama bama uiche autaquisürüca, tapü apipiaurramacama. \v 15 Aupucünu ichepe bama pucünuña. Ausuche ichepe bama suchebo. \v 16 Apatrabaca chépe año, aübu tamantai napapensaca. Tapü ane nauvanucu. Aucrirrtianu aübu bama champü nüriacarrüma, y arrübama champü nane ümoma, tapü ñentonaunrrü año. \p \v 17 Tapü apatococa apache tato itobo arrüna churriampü isamutema aume. Apisamuse arrüna urria ümo namanaiña macrirrtianuca. \v 18 Apiña nurria, nauqui urria napaquionco aübu namanaiña, nauqui urria nausüboriqui aübu nanaiña bama ausüborisapa. \v 19 Tapü apatococa tato ümoti quiatarrü, arrtü ane nipünatenti aupu. Mejor apiñoco mecuti Tuparrü, tari uiti asaraiti, itopiqui sane nantü icu Nicororrü: “Sobi yache carrticurrü, nanti Señor”. \v 20 Apisamuse isiu arrüna ane corobo sane: “Arrtü cürüpüoti aesa enemigorrü, asapasarrti. Arrtü tosüoti, aichamasarrti”. Sane caüma cüsoboti ui arrüna churriampü isamutenti aemo. \v 21 Tapü apichücaño ñome ba chomirriampü, ta apisamuse arrüna urria, nauqui atacüru arrüna churriampü. \c 13 \s1 Numacoconauncu ümo bama mayüriabuca \p \v 1 Namanaiña arraño, masaruquitaiqui, tiene que apacoconaun ümo bama mayüriabuca, itopiqui nanaiña nüriacarrü icu na cürrü torrio uiti Tuparrü. \v 2 Sane nauquiche arrti naqui chümacoconaunrrüpü ümoti yüriaburrü cuatü ümoti carrticurrü, itopiqui chümacoconaunrrtipü ümoti naqui urüabucati ui yacüpucurrti Tuparrü. \v 3 Arrti naqui isamute arrüna urria, champü itopiquiche airruti ñüñana bama mayüriabuca. Pero arrübama malorrü, tonema bama ane itopiquiche airruma. Arrtü aurrianca na urria nausüboriqui y champü naupirrucu, apisamuse arrüna urria. Auqui caüma urria ñaquioncorrüma bama mayüriabuca aume. \v 4 Itopiqui arrüma ane nüriacarrüma uiti Tuparrü, nauqui urria nabaca. Bayurarama aume apisamune arrüna urria. Pero arrtü apisamute arrüna nomünantü, auqui caüma ane itopiquiche aupirru, itopiqui arrüma ane ñemanauncurratoe nüriacarrüma uiti Tuparrü, nauqui achema carrticurrü. \v 5 Sane nauquiche apacoconaun ümo bama mayüriabuca, tapü carrticabo año, y itopiquito tusiatai aume au nautusi, que urria napacoconauncu sane. \v 6 Ui arrüna ito apapaca impuestorrü. Tusio que ta arrübama mayüriabuca aboma baserebioma ümoti Tuparrü, itopiqui tone nesarrüma trabacorrü. \v 7 Sane nauquiche apitorrimia ümoma nanaiña arrüna tocabo ümoma. Apapaca impuestorrü. Tari ane napanauncu ümoti naqui ane nüriacarrti. \s1 Nosüboriqui urria \p \v 8 Apapaca nabebequi. Aucuasürü aumeampatoe. Arrtü cuasürüma aume bama maquiataca, apisamute isiu yacüpucurrti Tuparrü, chauqui tücocono aboi nanaiña nüriacarrü. \v 9 Apisuputaquio arrüba bacüpucuca: Tapü aecatü isiu quiatarrü paürrü. Tapü atabaiquia. Tapü acusüpüca. Tapü arrianca ümo nenarrirrti quiatarrü, y nanaiña ba piquiataca bacüpucuca. Nanaiña arrüba apicocoquio, arrtü cuasürüti aume naqui ausüborisapa tacana naucua aumeantoe. \v 10 Arrtü cuasürüti oemo osüborisapa, tiene que urria nubachücoi aübuti. Arrtü uisamute arrüna sane, uicocota nanaiña arrüna corobo nüriacarrü, itopiqui arrüna nicuarrti quiatarrü oemo. \p \v 11 Apisamuse te sane, itopiqui tusio aume causane arrüna tiemporrü caüma. Tücañe numo baviviquia eana nomünantü usaca tacana manuca. Pero caüma tiene que orrtopü, itopiqui chauqui tüsaimia niyequirrti tato Jesús, auche aye osoi au napese, ta tücoboi uicococati. \v 12 Chauqui tücoboi arrüna tomiquianene nesa nomünantü, y tirranrrü ito anene. Sane nauquiche tiene que uiñoco arrüba nomünantü, y tiene que basuriu ucusüubu uiti Tüparrü, nauqui atacüru osoi nomünantü. \v 13 Uicoñocona nurria nosüboriqui, nauqui puerurrü namanaiña asarama oñü, tacana au sapese, champürrtü tacana au tobirri nesa nomünantü. Tapü apasamuca pierrtaca aübu norisübacarrü y nomünantü, y aübu napaviviqui tacana numuquianca. Tapü aburatoquiquia. Tapü pesabatai aume nanaiña arrüna amarrtai. \v 14 Apanqui pünanaquiti Señor Jesucristo na ayurati aume, nauqui urria nausüboriqui. Tapü apapensaca apisamune isiu arrüna naurrianca ñoma ba chomirriampü. \c 14 \s1 Nosüboriqui ichepeti osüborisapa \p \v 1 Apasusiusurrti naqui chipiacapü nurria aicocorotiti Jesús. Tapü aburatoquiquia ümoti, arrtü ane quiatarrü ñapensacarrti. \v 2 Aboma bama urriantai ümoma aama aruqui nanaiñantai pemacarrü. Pero aboma ito maquiataca birrubuma aama nañese, ñaquioncorrüma ane nomünantü uimia arrtü basoma. Chipiacapüma nurria. \v 3 Arrübama basoma nanaiña, tapü unumati naqui chübasopü nañese. Y arrübama chübasopüma nañese, tapü quirrtoboma ñünana bama maquiataca, itopiqui arrti Tuparrü urria narrtarrti ümoma. \v 4 ¿Causanempü aurrian apacurrta aübuti naqui chütüpü amoso? Arrüma baserebioma ümoti Tuparrü, champürrtü aume. Arrtiatai puerurrü uraboiti arrtü urria yachücoiti imostorrti, o champü. Pero tusio oemo que urria yachücoimia, itopiqui arrti Señor bayurarati ümoma. \p \v 5 Aboma bama namatü que abe arrüba naneneca musamamecana ümoti Tuparrü. Aboma ito bama maquiataca namatü chepatai ümoti nanaiña naneneca. Tari ane ñapensacarrtiatoe cadati taman ümo arrüna sane. \v 6 Arrti naqui iñanauniontiño manio naneneca musamamecana, isamutenti sane ui ñanauncurrti ümoti Tuparrü. Arrti naqui baso nañese isamutentito sane ui ñanauncurrti ümoti Tuparrü, ta machampiencanati ümoti itobo pemacarrü. Sane ito arrti naqui chübasopü nañese, isamutenti sane aübu ñanauncurrti y aübu ñachampiencacarrti ümoti Tuparrü. \p \v 7 Champüti naqui oñeanaqui süboricoti ümotiatoe. Chüpuerurrüpito nauqui ocon isiu nurriancatoe. \v 8 Itopiqui arrtü usaca icu na cürrü, osüboriquia ümoti Señor. Arrtü oconca usacaiqui mecuti. Así que tusio oemo caüma osüboriquia uiti Cristo auna icu na cürrü y au noconco ito ñana pertenecebo oñü ümoti. \v 9 Itopiqui arrti Cristo coiñoti y süboricoti tato. Sane nauquiche ane nüriacarrti ümo bama süborico y ümo bama ito coiño. \p \v 10 ¿Causanempü nauqui puerurrü apuncati aubaruqui? ¿Acaso chütusiopü aume, tiene que batürai ñana esati Tuparrü na acurrtati usaübu? \v 11 Ta sane ane corobo: \q1 Arrüñü isüboriquia, nanti Señor, y namanaiña bachesoiyoma yesañü ñana y namanaiña tiene que aiñanaunumati Tuparrü. \p \v 12 Cadati taman tiene que urabotiyü esati Bae Tuparrü nanaiña arrüba isamutenti icu na cürrü. \s1 Tapü uiñacati usaruqui au nomünantü \p \v 13 Sane nauquiche tapü apuncatiqui quiatarrü. Tapü apanitaca churriampü ümoti. Amasasai nurria, tapü apisamute arrüna uiche ane macocotorrü ümoti aubaruqui; rrepente iñocotati ñacoconauncurrti ümoti Jesús. \v 14 Arrüñü tusio nurria iñemo uiti Señor Jesús, que nanaiña urria umane. Pero aboma bama ñaquioncorrüma ane comirarrü arrüna uiche ane nomünantü uimia. Arrüma mejor tapü basoma manu comirarrü. \p \v 15 Supiarrtü arrücü aaca pemacarrü isucarüti naqui ünantü ümoti manu pemacarrü. Ui arrüna sane nachücoi sucheboti, canapae chücuasürütipü aemo. Ta itopiquitito coiñoti Cristo. Sane nauquiche asai nurria, tapü auqui naca tacürusu ñaquioncorrti ümoti Tuparrü. \v 16 Sane nauqui tapü manitanama churriampü ümo arrüna nachücoi, abu aemo urriantai. \v 17 Usaca iquiana nüriacarrti Tuparrü. Tapü tarucapae numapensaca iyo arrüna uñutuburibo y iyo arrüna uchabatabo. Manrrü urria ümoti Tuparrü arrtü chebatai osoi na ayurati Espíritu Santo oemo, nauqui uisamune arrüna urria y nauqui urria nusaca, y nauqui upucünu uiti. Sane nosüboriqui ui nüriacarrti Tuparrü oemo. \v 18 Arrtü sane napaserebiqui ümoti Cristo, pucünuñati Tuparrü aucuata, y pucünuñama ito aucuata bama macrirrtianuca. \p \v 19 Sane nauquiche tiene que bapache nuquiubu oñü aübu narucurrü oemo, causane nauqui urria nosüboriqui aübuti osüborisapa, y causane nauquito ane manrrü numapanauncu y numacoconauncu ümoti Cristo. \v 20 Tapü apiñamesocota yatrabacacarrti Tuparrü, itopiqui arrüna aumate. Ñemanauntu champü causane ui comirarrü. Pero churriampü arrtü ubaca y uirri isamutenti quiatarrü nomünantü. \v 21 Sane nauquiche manrrü urria arrtü chumatempü nañese y chuchacapü vinorrü isucarüma, nauqui tapü ane isane osoi arrüna uiche uiña macocotorrü ümoti usaruqui. \p \v 22 Urriantai arrtü cadati taman ane ñapensacarrti ñome arrüba sane, pero champü nümoche aburaboi tanu. Arrti te Tuparrü tusiatai ümoti. Urria nabaca, arrtü puerurrü apisamune isiu napapensaca, y tusio aume champü nomünantü uirri. \v 23 Pero arrti naqui basoti y au nitusirrti mapensarati que uirri ane nomünantü uiti, tonenti naqui ñemanauncurratoe ane nipünatenti. Itopiqui nanaiña arrüna uisamute aübu chomirriampü numapensaca, tone nomünantü. \c 15 \p \v 1 Arrübama abarrüpecuqui ipiacama nurria aicocoromati Jesús tiene que apasamunca aübu bama chipiacapü nurria. Tapü apapensaca aumeantai. \v 2 Uisamunena arrüna urria ümoti osüborisapa, ipucünuncubuti, sane nauqui manrrü urria ñapanauncurrti. \p \v 3 Sane ito tücañe uiti Cristo. Champürrtü süboricoti ümotiatoe. Ta sane ane corobo nurarrti: “Arrübama macrirrtianuca unumati Tuparrü, abu iñemo ito manu nuncurrüma”. \v 4 Nanaiña arrüna ane corobo tücañe, corobo te oemo, nauqui atusi oemo. Uirri masamuca tairri ñome ba taquisürücüca, y manrrü arucu oemo nubarrüperaca ümo manu nanenese auche aye osoi au napese. \v 5 Uiti te Tuparrü chübatachecapü, uitito arucu nurria oemo. Rranquiquia pünanaquiti autacu, nauqui ayurati aume, nauqui chepatai napapensaca, sane caüma aye aboi tacana nisüboriquirrti Jesucristo tücañe. \v 6 Auqui caüma puerurrü nanaiña año juntorrü apiñanaunti Bae Tuparrü, naqui Yaütoti Señor Jesucristo. \s1 Namanaiña iñanaunumati Tuparrü \p \v 7 Apasusiususaño aumeampatoe tacanatito Cristo yasuriuruti año, bama israelitarrü y bama chütüpüma. Uirri caüma iñanaunumati Tuparrü macrirrtianuca. \v 8 Apaquionsaño iyo arrüna sane: Arrti Cristo cuatati tücañe na aserebiti ümo bama israelitarrü. Uirri tusio oemo nibuenucurrti Tuparrü, itopiqui uirri tücocono arrümanu nurarrti tücañe ümo bama antiburrü yaütorrüma. \v 9 Caüma arrübama ito chütüpü israelitarrü machampiencanama ümoti Tuparrü itobo arrüna nipucürurrti itacuma. Sane nantü icu Nicororrü: \q1 Itopiqui arrüna sane iñanauncü ichepe bama chütüpü israelitarrü. \q1 Irranca rracanta ito aemo, Tuparrü, ichepema. \q1 \v 10 Nantito icu Nicororrü sane: \q1 Arraño bama auqui ba piquiataca nacioneca, aupucünu aübu bama nesarrti genterrü Tuparrü, bama israelitarrü. \q1 \v 11 Nantiti icu Nicororrü sane: \q1 Arrübama auqui piquiataca nacioneca iñanaunumati Tuparrü ñana, namanaiña machampiencanama ümoti. \p \v 12 Y arrti profetarrü Isaías maconomonoti sane: \q1 Arrti maniqui tamanti eanaqui nesarrti familiarrü Isaí, naqui Cristo, tiene que asuriuruti üriacaboti ümo nanaiña nacioneca. \q1 Arrübama macrirrtianuca oncomatü nurria ümoti. \p \v 13 Uiti Tuparrü urria numaquionco ümo arrüna urria cuabotiqui oemo. Tari yacherati aume aupucünuncubu, y nauquito urria nabaca uiti, itopiqui na apicococati. Sane caüma ui nicusüurrti Espíritu Santo manrrü urria napaquionco ümo arrüna urria cuabotiqui aume, aübu naupucünuncu. \s1 Yatrabacacarrti Pablo \p \v 14 Masaruquitaiqui, arrüñü tusio nurria iñemo ta arraño bien buenurraño. Ane napapanauncu. Apipiaca apanuneca aumeampatoe. \v 15 Rraconomoca arrüna quichonimiacarrü aume aübu narucurrü iñemo y fuerte nisura aume. Isamute sane nauqui tapü tacürusu napaquionco iyo arrüna chauqui tütusio aume. Ane nisüriaca, itopiqui torrio iñemo arrüna trabacorrü uiti Tuparrü. \v 16 Arrti itasurutiñü, nauqui suraboi nürirrti Jesucristo isucarü bama chütüpü israelitarrü. Yaserebiquia ümoti Tuparrü tacanati taman sacerdoterrü, naqui itorrimiatati macumanataca ümoti Tuparrü. Surapoi arrüna urria manitacarrü isucarü bama chütüpü israelitarrü, nauqui aboma tacana macumanatarrü ümoti Tuparrü. Urria nisüboriquirrimia uiti Espíritu Santo, sane nauquiche urriama au narrtarrti Tuparrü. \p \v 17 Ipucünuncatai icuata arrüna niyaserebiqui ümoti Tuparrü, itopiqui icococati Jesucristo. \v 18 Chirrancapü suraboi arrüna urriante sobiatoe, cunauntaña arrüna isamutenti Cristo saübuñü. Aboma macrirrtianuca auqui nanaiña nacioneca chauqui tümacoconaunrrüma ümoti Tuparrü ui arrüna nisura y ui arrüna isamute, \v 19 y ui arrüba yarusürürrü señarrü y milagrorrü omirriante, y ui nicusüurrti Espíritu Santo. Sane nauquiche surapoi arrüna urriampae manitacarrü au nanaiñantai, auqui Jerusalén hasta manu cürrü Ilírico, taha saimia naucü. \v 20 Isiu nirratrabacaca ane nirranca nantarrtai yerotü auna cauta chütusiopü nürirrti Cristo, itopiqui chirrancapü seguiboñü aübu yatrabacacarrti quiatarrü. \v 21 Rratrabacaca isiu manu nurarrti profetarrü tücañe, nantü sane icu Nicororrü: \q1 Arrübama champürrtü toncoimia arrüna manitacarrü, tiene que onsaperioma, y tiene que aye uimia. \s1 Arrti Pablo rranrrti aürotitü au Roma \p \v 22 Itopiqui arrüna nirratrabacaca chüpuerurrüpü yero tanu yapasearaño au Roma. \v 23-24 Pero caüma tacürusu niyesa trabacorrü au ba cüca auna. Irranca caüma yerotü au España. Au arrüna niyesa viajerrü taha irranca yapasearaño au Roma, itopiqui tücoboi nirranca yasaraño. Irranca te yaca auchepe ñome mantucubatai naneneca, nauqui upucünu usaübumantoe. Auqui caüma puerurrü apayura iñemo ümo niyesa viajerrü manrrü tahiqui au España. \p \v 25 Pero primero caüma yecatü au Jerusalén itorrimia macumanatarrü ümo bama icocoromati Jesús taha, \v 26 ui bama masaruquitaiqui au manio cüca Macedonia y Grecia. Arrüma ichépatai ñapensacarrüma acumanama ümo bama usaruquitaiqui au Jerusalén, bama pobrerrü. \v 27 Isamutema arrüna sane aübu nipucünuncurrüma. Urriantai te sane, itopiqui arrüma ebeoma ümo bama au Jerusalén. ¿Causane nauquiche ebema ümoma? Itopiqui ui bama au Jerusalén iñatai arrüna macunusüancacarrü hasta Macedonia y Grecia. Sane nauquiche urriantai ümoma ayurama tato ümoma itobo aübu nenarrirrimia. \v 28 Arrtü tütacürusu sobi arrüna trabacorrü, y nanaiña torrio nurria ümoma au Jerusalén, auqui caüma yecatü au España, y yapaseacaño ito tanu auqui nipiasaca. \v 29 Tusio te iñemo, arrtü iñatai aubesa, cuatito sobi tarucu ñacunusüancacarrti Cristo aume. \p \v 30 Masaruquitaiqui, tusio iñemo isuasürüca aume uiti Espíritu Santo. Sane nauquiche rranquiquia amopünanaqui au nürirrti Señor Jesucristo sane: Apean ichacuñü, y itacu arrüna nirratrabacaca. \v 31 Apanqui pünanaquiti Tuparrü, na aitaesümunutiñü ñünana bama israelitarrü, bama chicocoromatipü Jesús. Apanquisio pünanaquiti, nauqui urria ñaquioncorrüma taha iñemo bama icocoromati, nauqui asuriuma arrüna macumanatarrü. \v 32 Auqui caüma iñatai tanu aübu nipucünuncu, yasaraño, y ñacansa ito aubesa, arrtü sane nirrancarrti Tuparrü. \p \v 33 Taiquiana urria nabaca uiti Bae Tuparrü. Amén. \c 16 \s1 Ñaquioncorrti Pablo ümoma \p \v 1 Arrüna noquiasi Febe conto süro tanu apasearaño. Tone ananca baserebio ümo bama icocoromati Jesús au manu pueblurrü Cencrea. \v 2 Apasusiu nurria au nürirrti Señor, tacana nantarrtai uisamute uyarrüpecu bama uicococati Jesús. Apayurase aübu nanaiña nirrantümo, itopiqui tone bayurara ümo bama sürümanama. Bayurara ito iñemo. \p \v 3 Nirraquionco tano ümoti Aquila y ümo Priscila, nicüpostoti. Tonema bama nisumpañero tücañe au niyaserebiqui ümoti Jesucristo. \v 4 Arrüma tüsaipü acoma auqui niyaca. Sane caüma ñachampiencaca ümoma, y namanaiña bama icocoromati Jesús, bama chütüpü israelitarrü machampiencanama ito ümoma. \v 5 Aburasoi ito nirraquionco ümo bama iñanaunumati Tuparrü au niporrti Aquila. Nirraquionco ümoti Epeneto, naqui primero aicocorotiti Jesús au manu provinciarrü Asia. \v 6 Nirraquionco ümo Mariarrü, arrüna tarucapae yatrabacacarrü aume tücañe. \v 7 Nirraquionco ümoti Andrónico y ümoti Junias. Arrüma israelitarrüma tacanañü. Amoncoma au preso ichepeñü. Arrüma urriampae yaserebiquirrimia tacana apostolerrü. Icocoromati Cristo primero rropünanaquiñü. \p \v 8 Nirraquionco ümoti Amplias, naqui cuasürüti iñemo, itopiqiu icocorotiti Señor. \v 9 Nirraquionco ümoti Urbano naqui isumpañero au trabacorrü ümoti Jesucristo. Nirraquionco ito ümoti Estaquis, naqui cuasürüti iñemo. \v 10 Nirraquionco ümoti Apeles. Tusio nurria que arrti oncotitü nurria ümoti Cristo. Nirraquinco ito ümo bama au nesarrti familiarrü Aristóbulo. \v 11 Nirraquionco ümoti Herodión, naqui israelitarrü, y ümo bama masaruquitaiqui au niporrti Narciso, bama icocoromati Señor. \v 12 Nirraquionco ümo Trifena y ümo Trifosa. Arrio paserebio ümoti Señor. Nirraquionco ito ümo Pérsida, arrüna cuasürü iñemo. Tarucu yatrabacacarrü ümoti Señor. \v 13 Nirraquionco ümoti Rufo, naqui urriampae ñacoconauncurrti ümoti Señor. Nirraquionco ito ümo nipiacütoti. Tone ananca tacana arrüna propoirrü nipiacü. \v 14 Nirraquionco ümoti Asíncrito, ümoti Flegonte, ümoti Hermas, ümoti Patrobas, ümoti Hermes, y ümo namanaiña masaruquitaiqui, bama aboma ichepema. \v 15 Nirraquionco ümoti Filólogo y ümo Julia, y ümoti Nereo y ümo niquiastoti, y ümoti Olimpas, y ümo namanaiña bama masaruquitaiqui aboma ichepema, bama icocoromati Tuparrü. \p \v 16 Apanqui nurria aumeampatoe aübu napatañumequi. Namanaiña bama icocoromati Jesús ñaquioncorrüma tanu aume. \s1 Ñacuansomococorrti Pablo \p \v 17 Amasasai nurria ñünana bama uiche chichepequipü napapensaca, bama uiche mamenso napacoconauncu ümoti Cristo. Arrüma chümanunecanapüma isiu arrüna amoncoi auqui maübo. Apaquicho esaquimia, tapü abasiquia ichepema. \v 18 Arrüma chübaserebiopüma ümoti Señor Jesucristo, ta ümomantoe. Isamutema isiu nirrancarrümantoe. Ui na coñorrtai ñanitacarrüma matachemacanama ümo bama chütusiopü ümoma. \p \v 19 Pero arrüna napacoconauncu ümoti Tuparrü tusio ümo namanaiña macrirrtianuca. Ipucünuncatai aucuata. Caüma irranca nauqui apipia apisamune arrüna urria, y tapü apipiacaiqui apisamune arrüna nomünantü. \v 20 Uiti Tuparrü urria nabaca. Uitito contoatai aitaiñacanatiti acü naqui choborese iquiana naupope. Tari icunusüancanati año naqui Señor Jesucristo. \p \v 21 Ñaquioncorrti Timoteo tanu aume. Tonenti naqui isumpañero au trabacorrü. Ñaquioncorrtito tanu aume Lucio y arrtito Jasón y arrtito Sosípater, bama israelitarrü tacanañü. \p \v 22 Arrüñü Tercio iaconomota arrüna nesarrti carta Pablo. Nirraquionco tanu aume au nürirrti Señor. \p \v 23 Ñaquioncorrti Gayo aume. Arrüñü Pablo yaca alojaboñü au niporrti. Auna niporrti iyoberabaramacü nantarrtai bama icocoromati Jesús. Ñaquioncorrüma tanu aume. Anatito auna Erasto, naqui tesorerorrü au na pueblurrü, y arrti Cuarto. Ñaquioncorrüma tanu aume. \p \v 24 Tari icunusüancanati año naqui Señor Jesucristo. Amén. \s1 Manauncurrü ümoti Tuparrü \p \v 25 Machampiencana ümoti Tuparrü. Arrti te puerurrü ayurati aume, nauqui urria napacoconauncu ümoti, ui arrüna apicocota na urriampae manitacarrü icütüpüti Jesucristo, arrüna surapoi. Ñemanauntu nurria arrüna manitacarrü. Tücañe chütusiopü, ananca anecanatai. \v 26 Pero caüma tusio. Arrübama profetarrü turapoimiacaü pario tücañe. Arrti Tuparrü, naqui chüpuerurrüpü aconti, bacüpuruti nauqui usuraboi na manitacarrü isucarü nanaiña nacioneca, sane nauqui namanaiña aicocoma. \p \v 27 Arrti Tuparrü tonentiatai ane ñemanauncurratoe ñapanauncurrti. Usuputacati uiti Jesucristo. Tapü tacürusu numanauncu ümoti. Amén.