\id MRK - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h SAN MARCOS \toc1 Arrüna Urria Manitacarrü Corobo Uiti San Marcos \toc2 San Marcos \toc3 Mr \mt2 ARRÜNA URRIA MANITACARRÜ COROBO UITI \mt1 SAN MARCOS \c 1 \s1 Manunecanati Juan Bautista eana rroense \p \v 1 Sane numo aübo ane arrüna champü tacanache manitacarrü icütüpüti Jesucristo, naqui Aütorrti Tuparrü. \p \v 2 Uiti profeterrü Isaías tücañe ane corobo sane: \q1 Sane nurarrti Tuparrü ümoti Cristo: \q1 Rracüpuca ümoti taman niyesa coreorrü acusürüti apünanaquicü, nauqui aicoñocoti cutubiurrü acümenucü. \q1 \v 3 Rabotü taman tosibirri eana rroense, nantü sane: \q1 “Apicoñoco cutubiurrü cümenuti Señor, apipesünaca nurria”. \m (Tone arrüna corobo uiti profetarrü Isaías tücañe.) \p \v 4 Arrüna sane nurarrti cocono nauquiche cuati Juan Bautista. Uiti maniqui Juan Bautista ürioma macrirrtianuca eana turrü au manu rroense. Manunecanati ümoma sane: \p —Apiñorroncosaño. Apicoñoco nausübori aübuti Tuparrü, nauqui puerurrü abüriquia sobi, y sane caüma rrimiacana tato uiti Tuparrü arrüba nomünantü aboi. \p \v 5 Sane nauquiche cuamatü namanaiña macrirrtianuca esati Juan auqui manu cürrü nürirri Judea y auqui manu pueblurrü Jerusalén. Urabomacü, y sane ürioma uiti au manu sapoco nürirri Jordán. \p \v 6 Naibirrti Juan tücañe niqui manu numuquianrrü nürirri camello. Nipoñoentorrti taquirri. Niyaratarrti nubasoroca y nuhurrü eanaqui nüunrrü. \v 7 Aübu arrüna ñanunecacarrti ümo macrirrtianuca nanti sane: \p —Cuatiqui isiuñü naqui ane manrrü nüriacarrti rropünanaquiñü. Arrüñü champü isane niyaca, ni puerurrüpü isoquisünapü nehe nisapaturrti. \v 8 Arrüñü rraunimiaca aume ui turrtai. Tapü arrti tiene que aunimiati aume uiti Espíritu Santo. \fig Predicación de Juan el Bautista|src="CN01653b.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MRK 1.8" \fig* \s1 Urioti Jesús \p \v 9 Au manio naneneca arrti Jesús cuatati auqui manu pueblurrü nürirri Nazaret, ane au manu cürrü Galilea. Arrti ürioti uiti Juan au manu sapoco nürirri Jordán. \v 10 Nauquiche tücuati tato Jesús taiyiritu eanaqui turrü, arrtaiti napese aurübo. Auqui asaratitü ümoti Espíritu Santo, cuati onüti auqui napese tacana naca nututaquimia. \v 11 Rabotito manitacarrü auqui napese, nantü sane: \p —Arrücü isaücü. Tarucu nacua iñemo. Ipucünuncatai acuatacü. \s1 Macocotorrü ümoti Jesús \p \v 12 Auqui arrti Espíritu Santo iquianatiti Jesús eana rroense, auna cauta abe numuquianca naurri rroense. \v 13 Taha anancati ñome cuarenta naneneca. Auqui cuatitü choborese esati aübu ñacocotorrti ümoti. (Pero arrti Jesús champürrtü batacheboti uiti.) Auqui cuamatü bama angelerrü esati nauqui aserebimia ümoti. \s1 Manunecanati Jesús \p \v 14 Nauquiche tiñanamati Juan Bautista au preso, arrti Jesús sürotitü au Galilea. Manunecanati arrüba omirria manitacaca icütüpü nüriacarrti Tuparrü ümo macrirrtianuca. \v 15 Manunecanati sane: \p —Chauqui tiñatai arrüna tiemporrü nauqui üriabucati Tuparrü. Apicoñoco nausüboriqui aübuti. Apicoco arrüna urria manitacarrü, nauqui puerurrü autaesübu eanaqui nomünantü. \s1 Batasuruti Jesús ümo bama cuatro \p \v 16 Taman nanenese anancati Jesús amencoti abeu manu narubaitu turrü au manu cürrü Galilea. Auqui asaratitü ümoti Simón ichepeti yaruquitorrti, nürirrti Andrés. Arrüma batrabacarama, yasucurrüma nopiocorrü ui nimomesüma. Tone niyachücoimia. \fig Jesús llama a cuatro pescadores|src="CN01681B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MRK 1.16" \fig* \v 17 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¡Ausiapata isiuñü! Irranca iñunecanaño apacaübu mañoñünca eanaqui nomünantü. \p \v 18 Au manu rratorrü arrümanuma torrü iñocotama nimomesüma. Süromatü isiuti Jesús. \p \v 19 Auqui sürotitito manrrü tahaiqui pario. Asaratitito ümoti Jacobo ichepeti yaruquitorrti, nürirrti Juan. Tonema aütorrti Zebedeo. Amoncoma au nesarrüma canoarrü, icoñocotama nimomesüma. \v 20 Tasuruma ito uiti. Auqui süromatito isiuti. Onconoti yaütorrüma uimia. Onconoti ichepe bama ayuranterrü au nesarrüma canoarrü. \s1 Tamanti ñoñünrrü anati choborese auti \p \v 21 Iñataimia au manu pueblurrü nürirri Capernaum. Au manu nanenese nesa macansacarrü sürotitü au manu porrü sinagoga auna cauta nantarrü meaboma. Acamanu manunecanati ümo genterrü. \v 22 Arrümanu genterrü cütobüso ui arrüna nurarrti ümoma, itopiqui manitanati tacanati naqui chiyaupü nüriacarrti. Arrümanio nurarrti champürrtü tacana nurarrüma bama maestro ümo nüriacarrü. \v 23 Au manu porrü sinagoga anancatito taman ñoñünrrü naqui anati choborese auti. Au manu rratorrü tosibicoti, nanti sane: \p —¿Causane ayetü tauna suichepe, arrücü Jesús auqui Nazaret? \v 24 ¿Ayecatü nauqui aitabairosomü? Tusio iñemo, arrücü aütorrti Tuparrü. \p \v 25 Arrti Jesús icuansomoconotiti choborese, nanti ümoti: \p —¡Etaiquei, acosi auquiti naqui ñoñünrrü! \p \v 26 Auqui arrti maniqui ñoñünrrü simia niconcorrti uiti choborese, tosibicoti arrone nurria. Auqui sürotitü choborese auquiti. \v 27 Namanaiña cütobüsoma y namatü ümomantoe: \p —¿Isane arrüna sane? ¿Isanempü naca arrüna nuevurrü manunecatarrü? Arrti naqui ñoñünrrü ane nüriacarrti, nauqui acüputi ümo bama machoboreca, y arrüma icocotama nurarrti. \p \v 28 Contoatai ipiatema nürirrti Jesús au nanaiña cürrü Galilea. \s1 Bacurarati Jesús ümo nipiacüstoti Pedro \p \v 29 Nauquiche tücuati tato türüpo Jesús auqui sinagoga, sürotitü ichepeti Jacobo y arrti Juan au niporrti Simón y arrti Andrés. \v 30 Arrümanu nipiacüstoti Simón ananca barücüro, pacütayo. Auqui urapoimia isucarüti Jesús. \v 31 Arrti sürotitü esa. Iñentati nehese y iñatünaiñacatati. Au manu rratorrü pasao nipiacütaiquirri pünanaqui. Auqui mapemana ümoma. \s1 Bacurarati Jesús ümo bama sürümanama maunrrocono \p \v 32 Nauquiche aübapae ütobi, bacarrearama esati Jesús bama maunrrocono y arrübama anati choborese auma. \v 33 Namanaiña bama macrirrtianuca auqui manu pueblurrü cuamatü abeu tururrü. \v 34 Arrti Jesús bacurarati ümo manuma sürümana maunrrocono, aruqui nanaiña norrocorrü ane ümoma. Bacüpurutito ümo bama machoboreca auqui macrirrtianuca. Chichebopü na anitama machoboreca uiti, itopiqui arrüma tisuputaramati. \s1 Urapoiti Jesús nurarrti Tuparrü au Galilea \p \v 35 Tansürapae quiatarrü nanenese arrti Jesús sürotitito auqui manu pueblurrü. Sürotitü tamanti auna cauta champü macrirrtianuca. Taha meaboti ümoti Bae Tuparrü. \v 36 Auqui arrti Simón sürotitü ichepe bama icumpañeruturrti apacheriurumati Jesús. \v 37 Nauquiche tütabücoti uimia, namatü ümoti: \p —Namanaiña yapacheriurumacü. \p \v 38 Aiñumuti Jesús: \p —Curi au ba piquiataca puebluca saimiantai, nauqui suraboi ito nurarrti Tuparrü taha. Ümo te isetü. \p \v 39 Sane nauquiche amencoti au nanaiña manu cürrü Galilea. Urapoiti nurarrti Tuparrü isucarüma au ba poca sinagoga. Bacüpurutito ümo machoboreca auqui macrirrtianuca. \s1 Urriancati tato taman maunrrocono ane lepra apüti \p \v 40 Taman nanenese sürotitü esati Jesús maniqui ñoñünrrü maunrroconoti ui lepra. Aiñanainti esati. Achesoiti esati. Nanti ümoti: \p —Arrtü arrianca puerurrü aicurarañü. \p \v 41 Arrti Jesús pucürusuti itacuti. Iñenotiti, nanti ümoti: \p —Abu irranca. Chauqui turriancü tato sobi. \p \v 42 Isiu manu nurarrti arrti maniqui maunrrocono urriancati tato. \v 43 Auqui arrti Jesús masamunuti nariorrü ümoti. Pero bacüpuruti nurria ümoti, nanti: \p \v 44 —Tapü urapoi isucarüti quiatarrü. Auquina acosi besüro obi aitusiancasü isucarü bama sacerdoterrü, na atusi ümoma turriancü tato. Acumana ito ümoti Tuparrü, tacana arrüna yacüpucurrti Moisés tücañe, nauqui asaraimia macrirrtianuca, arrücü chauqui turriancü tato. \p \v 45 Pero arrti maniqui ñoñünrrü nauquiche tüsürotitü, urapoiti isucarü namanaiñantai arrüna pasabo ümoti. Sane nauquiche arrti Jesús chüpuerurrüquipü aitusiancati nurria niyücürrti au ba puebluca. Anatiatai tanu auna cauta champü genterrü. Pero cuatü genterrü auqui nanaiñantai asaramati acamanu ito. \c 2 \s1 Bacurarati Jesús ümoti taman chüpuerurrüpü amenti \p \v 1 Omenotü naneneca. Auqui arrti Jesús süroti tato au pueblurrü Capernaum. Chauqui tütusio ümo bama pohoso que arrti anati au porrü. \v 2 Oberabarama sürümanama macrirrtianuca acamanu esati. Ataso uimiapo, y hasta champü camporrü abeu tururrü. Arrti Jesús anati urapoiti nurarrti Tuparrü. \v 3 Auqui iñataimia cuatro mañoñünca aübuti taman maunrrocono, naqui chüpuerurrüpü amenti. \v 4 Ui na tarucapae genterrü chüpuerurrüpü aiñanaimia nurria esati Jesús. Sane nauquiche aüromatü ichacu manu porrü. Iponsünatama arrüna cauta anati Jesús. Auqui manu nusuturrü caüma iñanamati acü maniqui maunrrocono esati Jesús aübu nanaiña nicürurrti. \v 5 Arrti Jesús tütusiatai ümoti, que arrümanuma mañoñünca oncomatü ümoti. Sane nauquiche nanti ümoti maniqui maunrrocono: \p —Arrüba nomünantü obi chauqui tümorrimiacana tato sobi. \fig Jesús sana a un paralítico|src="cn02056b.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MRK 2.5" \fig* \p \v 6 Acamanu amoncoma tümonsoma bama maestro ümo nüriacarrü. Arrüma mapensarama au nitusirrimiantai ui arrüna sane; namatü ümomantoe: \p \v 7 —¿Causane anitati sane naqui ñoñünrrü? Arrti ane nipünatenti aübuti Bae Tuparrü ui arrüna sane, itopiqui champüti puerurrü airrimiacati tato nomünantü; ta cunauntañati Bae Tuparrü naqui puerurrü. \p \v 8 Pero arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna ñepensatioma. Nanti ümoma: \p —¿Causane apapensa sane? \v 9 Arrüñü ñemanauncurratoe ñoñünrrü ane nisüriaca auna icu na cürrü nauqui aurrimiaca tato sobi nomünantü. Pero rrepente amucanaño iñemo que rranitacatai. \v 10 Sane nauquiche caüma itusiancana ausucarü arrüna nisüriaca; rracurara ümoti naqui ñoñünrrü. \p Auqui nanti ümoti maniqui maunrrocono: \p \v 11 —¡Atüsai, aiquia nacüru, acosi tato au napo! \p \v 12 Au manu rratorrü atüraiti maniqui maunrrocono. Iquiatati nicürurrti, y süroti tato isucarü namanaiña. Sane nauquiche namanaiña cütobüsoma ui arrüna arrtaimia, y iñanaunumati Tuparrü. Namatü: \p —Champü tübarrtai tacana arrüna sane. \s1 Tasuruti Leví uiti Jesús \p \v 13 Auqui arrti Jesús süroti tatito abeu narubaitu turrü. Namanaiña macrirrtianuca cuamatü esati, y arrti manunecanati ümoma. \v 14 Auqui sürotitito auqui manu. Auqui namenrrti asaratitü ümoti Leví, aütorrti Alfeo. Anancati tümonsoti au na cauta nantarrü bacobürarama impuestorrü. Nanti Jesús ümoti: \p —Ariacu isiuñü. \p Auqui arrti Leví atüraiti y sürotitü isiuti. \p \v 15 Auqui caüma anancati Jesús basoti ichepe bama ñanunecasarrti au niporrti Leví. Acamanu ito amoncoma basoma ichepeti bama mayacobraca impuestorrü, y bama maquiataca ane nomünantü uimia. \v 16 Tapü arrübama maestro ümo nüriacarrü y bama fariseorrü asaramatü ümoti Jesús, basoti ichepe bama mayacobraca impuestorrü y arrübama tarucu nomünantü uimia. Namatü ümo bama ñanunecasarrti: \p —¿Causane aati ichepe bama mayacobraca impuestorrü y arrübama tarucu nomünantü uimia? \p \v 17 Nauquiche oncoiti Jesús arrüna nurarrüma, nanti ümoma: \p —Champü nümocheti mercurrü ümo bama urria ümoma, ta ümo bama maunrrocono. Chisecapütü nauqui itasuruma bama urria nisüboriquirrimia, ta ümo bama tarucu nomünantü uimia. \s1 Causane arrtü ayunabo oñü (chubacapü pemacarrü) \p \v 18 Au manu nanenese arrübama ñanunecasarrti Juan y arrübama ñanunecasarrüma bama fariseorrü amoncoma ayunaboma. (Chübasopüma ui ñanauncurrüma ümoti Tuparrü.) Auqui süromatü esati Jesús, ñanquitioma pünanaquiti, namatü: \p —¿Causane arrübama ñanunecasarrti Juan ichepe bama ñanunecasarrüma bama farisoerrü ayunaboma, tapü bama anunecasa basomantai pemacarrü? \p \v 19 Aiñumuti Jesús aübu machepecatarrü ümoma: \p —Arrüñü ichepecacañü tacanati taman tübübüho. ¿Taqui puerurrüpito ayunabo bama tasuru ümo tübübürrü, arrtü anati naqui itübübüche acamanu ichepema? Arrtü anati acamanu maniqui itübübüche, tiene que aama ichepeti. \v 20 Pero iñatai ñana manu nanenese auche carübuti pünanaquimia maniqui aübo apo. Auqui caüma ayunaboma. \p \v 21 Urapoitito quiatarrü machepecatarrü isucarüma: \p —Champüti naqui marruparriancana nirrürüpütürrti ui arrüna iyebo. Itopiqui iñünanü, y uirri manrrü quiopüro manu pooma rürüpütürrü. \v 22 Chüpuerurrüpito uiñahübu nuevurrü vinorrü nauqui oco au ba nitaqui numuquianca namoncoca, itopiqui bopobo taquiquia uirri. Ui arrüna sane ensoro vinorrü, y omensoro ito manio taquiquia. Sane nauquiche uiñahübuta nuevurrü vinorrü ubau arrüba abebo taquiquia, tapü bopobo, y tapü arapara vinorrü. (Ichepecatati Jesús manu vinorrü tacana arrüna ñanunecacarrti.) \s1 Nubatrabacaca au manu nanenese nesa macansacarrü \p \v 23 Taman nanenese nesa macansacarrü arrti Jesús pasaoti auqui manio ñanaunca. Arrübama ñanunecasarrti baurrtaquioma chimiantai nüta trigo auqui nipiasacarrüma, nauqui aama pario. \v 24 Auqui namatü bama fariseorrü ümoti Jesús: \p —Asasatü. ¿Causane aisamunema arrüna churriampü au na nanenese nesa macansacarrü? Arrüna sane es trabacorrü. \p \v 25 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¿Taqui chülehebopüañoinqui icu Nicororrü arrüna isamutenti David tücañe, nauquiche cürüpüoti ichepe bama icumpañeruturrti. \v 26 Arrti sürotipo au niporrti Tuparrü iyariontiño manio pan mosamamecana, ichepe bama icumpañeruturrti. Abu cunauntaiñamantai bama sacerdoterrü puerurrü arioma. Arrümanu sane pasabo nauquiche yüriaburrti Abiatar ümo bama sacerdoterrü. \p \v 27 Nantito Jesús ümoma: \p —Arrti Bae Tuparrü icunusüancatati nanenese nesa macansacarrü, nauqui aserebi manu nanenese ümo macrirrtianuca, champürrtü nauqui ataquisürüma uirri. \v 28 Arrüñü Ñemanauncurratoe ñoñünrrü ane nisüriaca ito ümo na nanenese nesa macansacarrü. \c 3 \s1 Tamanti ñoñünrrü süübo nehesti \p \v 1 Auqui arrti Jesús süroti tatito au manu porrü sinagoga auna cauta nantarrtai meaboma. Acamanu anancati taman ñoñünrrü naqui süübatai nehesti. \v 2 Tapü arrübama tüboricatai ümoti yarrüpiaramati nurria, averrtü bacurarati au na nanenese nesa macansacarrü, nauqui urabomati. \v 3 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui ñoñünrrü süübatai nehesti: \p —Atüsai, ariacu auna cümuinta. \p \v 4 Auqui atüraiti maniqui ñoñünrrü, iñanatiyü cümuinta. Auqui ñanquitioti Jesús pünanaqui manuma maquiataca: \p —¿Isane arrüna urria uisamune au nanenese nesa macansacarrü, arrüna urria o arrüna churriampü? ¿Urria bacuira itacu nisüboriquirrti osüborisapa, o uitabairoti? \p Pero arrüma champürrtü iñumutama. \v 5 Asaratitü Jesús ümoma, ünantü ümoti. Suchebotito itopiqui champürrtü rranrrüma aicocoma. Auqui nanti ümoti maniqui ñoñünrrü: \p —¡Aipesünaca nehe! \p Arrti maniqui ñoñünrrü ipesünacatati nehesti, y au manu rratorrü urrian tato. \v 6 Auqui arrümanuma fariseorrü süromatü türüpo esaquiti Jesús. Mapensarama ichepe bama auqui manu nesarrti partidorrü Herodes, causane nauqui puerurrü aitabairomai Jesús. \s1 Tarucu genterrü abeu narubaitu turrü \p \v 7 Auqui arrti Jesús sürotitü ichepe bama ñanunecasarrti abeu manu narubaitu turrü. Süromatito isiuti sürümanama macrirrtianuca auqui manu cürrü Galilea. \v 8 Sürümanama ito bama cuamatü esati auqui manu cürrü Judea, y auqui Jerusalén, auqui manu cürrü Idumea, y auqui topüqui manu sapoco nürirri Jordán, y auqui manio puebluca Sidón y Tiro. Rranrrüma asaramati, itopiqui ipiatema arrüna isamutenti. \v 9 Auqui bacüpuruti ümo bama ñanunecasarrti, nauqui ariorrüma acomorabo uimia taman barco isu turrü ümoti, saimiantai nabeurrü, nauqui atümoti ahu, tapü simianati ui cütüpürrü genterrü. \v 10 Itopiqui tusio arrüna sürümanama urriancama tato uiti, y eterurrüma bama maunrrocono rranrrüma aiñenomati, nauqui urrianama tato. \v 11 Arrübama aboma machoboreca auma, arrtü asaramatü ümoti Jesús, bachesoyoma esati y tosibicoma, namatü: \p —¡Arrücü Aütorrti Tuparrü! \p \v 12 Pero arrti Jesús arrone nurria yacüpucurrti ümoma, tapü urapoimia quiti naqui. \s1 Tacümanauncunuma doce apostolerrü uiti Jesús \p \v 13 Auqui arrti Jesús sürotitü onü taman yiriturrü. Tasuruma uiti arrübama urria au narrtarrti. Aüromatü esati. \v 14 Eanaquimia tacümanauncunuma uiti doce nubuquirrimia, nauqui aboma ichepeti, y nauquito aüromatü uraboimia nurarrti Tuparrü. \v 15 Torrio ito uiti üriacaboma, nauqui acurama ümo bama maunrrocono y nauqui acüpuma ümo bama machoboreca auqui macrirrtianuca. \v 16 Tonema arrübama doce: Arrti Simón naqui süro üriboti uiti Jesús Pedro. \v 17 Arrti Jacobo ichepeti yaruquitorrtiatoe, nürirrti Juan. Arrüma tonema bama aütorrti Zebedeo. Nürirrimia ito uiti Jesús “Boanerges”, auqui besüro nantü: “aüto nisüurrü”. \v 18 Arrti Andrés, arrti Jacobo naqui aütorrti Alfeo, arrti Tadeo, arrti Simón naqui auqui manu partidorrü nürirri cananista, \v 19 y arrti Judas Iscariote, naqui uiche aipiaventecanatiti Jesús ñana. \p Auqui arrti Jesús sürotitü ichepe bama ñanunecasarrti au taman porrü. \s1 Manitanama churriampü ümoti Jesús \p \v 20 Acamanu iyoberabaramacü tatito sürümanama macrirrtianuca. Así que arrti Jesús ichepe bama ñanunecasarrti chichebopü ni aapüma ui manu cütüpürrü genterrü. \v 21 Nauquiche ipiatema bama nesarrti familiarrü Jesús, cuamatü nauqui aiquianamati tato, itopiqui aboma bama namatü, arrti chauqui tülocorrtiatai. \p \v 22 Arrümanuma ito maestro ümo nüriacarrü cuamatü auqui Jerusalén, namatü: \p —Arrti naqui ñoñünrrü anati Beelzebú auti, naqui üriatu bama machoboreca. \p \v 23 Auqui arrti Jesús tasuruma uiti, nauqui uraboiti isucarüma arrüna machepecatarrü, nanti sane ümoma: \p —¿Causane puerurrti choborese acüputi türüpo ümotiatoe? \v 24 Arrtü taman nación bahiyo aübuatoe, arrümanu nación chüpuerurrüpü urura. \v 25 Isiatai pasao aübu taman familiarrü, arrtü tüboricoma ümomantoe. Chüpuerurrüpü urura manu familiarrü. \v 26 Sane ito arrti choborese, arrtü tüboricoti ümotiatoe, chüpuerurrüpü nauqui ururati, tiene que atacüru nüriacarrti. \p \v 27 Nantito ümoma arrüna sane: \p —Chüpuerurrüpito oeropo au niporrti taman ñoñünrrü naqui chiyaupü nicusüurrti, nauqui uiquiaüburio nenarrirrti, arrtü chütomoenotipü osoi. Ta arrtü tomoenoti, auqui caüma puerurrü oeropo uiquiaüburio nenearrirrti. \p \v 28 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrüba nomünantü ui mañoñünca puerurrü morrimiacana tato uiti Tuparrü, y nanaiña ito arrüba churriampü ñanitacarrüma. \v 29 Tapü arrti naqui manitanati churriampü ümoti Espíritu Santo, champü marrimiacatarrü tato ümoti. \p \v 30 Sane nurarrti Jesús ümoma, itopiqui namatü que anati choborese auti. \s1 Arrübama yaruquitorrti Jesús ichepe nipiacütoti \p \v 31 Auqui iñataimia esati Jesús bama yaruquitorrti y nipiacütoti, pero süsioma türüpo. Auqui itasurumati türüpo. \v 32 Arrümanuma tümonsoma itupecuti Jesús namatü ümoti: \p —Ane taha türüpo napacüma ichepe bama aruquitaiqui. Yapacheriurumacü. \p \v 33 Aiñumuti Jesús, nanti: \p —¿Ñacusane arrüna nipiacü y arrübama masaruquitaiqui? \p \v 34 Auqui asaratitü nurria ümo manuma tümonsoma acamanu itupecuti, nanti sane: \p —Arrübama aboma auna, tonema masaruquitaiqui y nipiacü. \v 35 Itopiqui arrti naqui isamute isiu nirrancarrti Tuparrü, tonenti saruqui, niquiasi y nipiacü. \c 4 \s1 Machepecatarrü: Arrti naqui mancüturu \p \v 1 Arrti Jesús manunecanati tatito abeu manu narubaitu turrü, y oberabara tatito cütüpürrü genterrü acamanu esati. Sane nauquiche arrti Jesús sürotitü au taman barco nauqui atümoti ahu isu turrü saimiantai nabeurrü. Namanaiña macrirrtianuca aboma eana cüosorrü abeu manu turrü. \v 2 Auqui manunecanati ümoma aruqui nanaiñantai. Urapoitito isucarüma arrüna machepecatarrü sane: \p \v 3 —Amonsoi arrüna sane: Tamanti ñoñünrrü sürotitü ancütuti au niyorrti. \v 4 Isiu arrüna ñancütucurrti abe arrüba niyoma bupaquio isiu cutubiurrü. Auqui cuantio nutaumanca, yubario. \v 5 Piquiataca bupaquio omeana canca, auna cauta champü nurria cürrü. Ububaüro unrratorrtai, pero charutabaesapü cürrü. \v 6 Sane nauquiche bosübo ui surrü, itopiqui champü niñurranacarrü. \v 7 Piquiataca bupaquio omeana cümeca. Arrümanio cümeca musunaun y arrümanio plantamanca bosübo ito oboi, y sane chüpuerurrüpü aye oboi. \v 8 Pero abe arrüba bupaquio au na urria cürrü. Tonehio arrüba musunaun, coñorrtai plantamanca, y auqui iyebo chama. Abe arrüba pachebo treinta niyomanca, y abe ito arrüba pachebo sesenta y piquiataca pachebo cien. \fig Parábola del sembrador|src="cn02064b.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MRK 4.8" \fig* \p \v 9 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Arraño ane namumasu. ¡Amonsapesio te! \p ¿Causane anunecati Jesús oboi machepecataca? \p \v 10 Nauquiche tütamanti Jesús ichepe bama ñanunecasarrti y bama maquiataca, ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Isane ümoche arrüna machepecatarrü? \p \v 11 Auqui urapoiti isucarüma, nanti: \p —Aume tiene que atusi uiti Tuparrü isane ümoche arrüba machepecataca apü nüriacarrti. Tapü ümo bama maquiataca tiene que iñununecanama aübu machepecatacatai. \v 12 Itopiqui arrüma asaramatü, pero tacanarrtü supusoma. Onaunrrüma, pero chüsüropü au nitanurraüma. Ui arrüna sane chüpuerurrüpü aiñorronconomacü, nauqui urria tato nisüboriquirrimia aübuti Tuparrü, y ui arrüna sane chüpuerurrüpü amorrimiaca tato nomünantü uimia. \s1 Urapoiti Jesús isane ümoche arrümanu machepecatarrü \p \v 13 Auqui nantito ümoma: \p —Canapae chüsüropü au nautanu arrüna machepecatarrü. ¿Causanempü nauqui aye ito aboi arrüba piquiataca machepecataca? \v 14 Arrti maniqui mancüturu niyo trigo, tacanati naqui manunecana nurarrti Tuparrü. \v 15 Aboma bama tacana manio niyo trigo bupaquio isiu cutubiurrü. Cuati choborese iquiaübutati auqui nausasürrüma nurarrti Tuparrü. \v 16 Aboma ito bama tacana manio niyo trigo bupaquio omeana canca, auna cauta ane chimiantai cürrü. Oncoimia nurarrti Tuparrü y yasutioma aübu nipucünuncurrüma. \v 17 Pero chipiacapüma asamuma tairri. Iñocotama nurarrti Tuparrü, arrtü aboma bama tüboricoma ümoma ui arrüna ñacoconauncurrüma ümo arrüna urria. \v 18 Aboma ito bama maquiataca tacana arrümanio niyo trigo bupaquio omeana cümeca. Arrüma oncoimia nurarrti Tuparrü, \v 19 pero tarucapae nirrancarrüma nauqui ane nenarrirrimia icu na cürrü. Tarucu penarrü uimia iyo aruqui nanaiñantai. Ui arrüna sane oncono uimia ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü, y sane chüpuerurrüpü nauqui ane arrüna nurria uimia. \v 20 Pero aboma ito bama oncoimia nurarrti Tuparrü, icocotama y isamutema arrüna urria. Arrüma tacan arrümanio niyoca bupaquio au na urria cürrü, arrüba pachebo treinta granorrü, y sesenta y cien. \s1 Machepecatarrü: Basarurrü \p \v 21 Auqui nantito Jesús ümoma: \p —¿Aensapü uiñonocota basarurrü nauqui uitamurriquia ui siucurrü o uiña iquiana cürurrü? No, ta uiñata ape nauqui anentarrü uirri ümo bama abomampo. \v 22 Sane ito champü arrüna anecanatai, tiene que atusi ñana. Nanaiña arrüna chütusiopü caüma, pero ta tusiatai ñana. \v 23 Arraño ane namumasu; tari amonsapesio nurria. \p \v 24 Nantito Jesús ümoma: \p —Amasasai nurria isiu arrüna amoncoi. Arrtü apisamute isiu nisura, torrio manrrü apapanauncubu uiti Tuparrü, sane nauqui atusi nurria aume. \v 25 Itopiqui arrti naqui oncoi, tusio ümoti, y tiene que atorriqui manrrü ipiacaboti. Tapü arrti naqui chütusiopü ümoti, tiene que acaübu pünanaquiti hasta tusio pario ümoti. \s1 Machepecatarrü: Niyoma ubaüro \p \v 26 Nantito Jesús ümoma: \p —Arrüna nüriacarrti Tuparrü oemo tacanati taman ñoñünrrü mancüturuti au niyorrti. \v 27 Nauquiche tüsüro cütu uiti, süroti tato au niporrti. Tobiquia manumuti, tansürüca atüraiti. Tapü arrümanu süro cütu ubaüro, y sunaun, pero chütusiopü ümoti causane nauquiche ubaü. \v 28 Primero ubaüro eanaqui cürrü, cuantio nasuma y nihirri. Auqui püsio, y auqui caüma ütau. Sane nauquiche caüma ane tuburiboti. \v 29 Arrtü tüchauqui, auqui caüma sürotitü aitati, itopiqui chauqui tupubo. \s1 Machepeacatarrü: Niyo mostaza \p \v 30 Nantito Jesús ümoma: \p —Causanempü arrtü üriabucati Tuparrü oemo? ¿Aübuche uichepeca? \v 31 Bueno ta tacana taman niyo mostaza, arrüna manrrü chiomancatai niyoma. \v 32 Pero arrtü süro cütu, sunaun, isamunü manrrü sürümanarrü omeana nanaiña plantaca, aübu sürümana nipiarrü. Ui arrüna sane cuantio nutaumanca apasamu iñusumenubu eana nipiarrü. \p \v 33 Sane ñanunecacarrti Jesús ümo macrirrtianuca yupu sürümana machepecataca, isiu naca arrüna iyebo uimia. \v 34 Chümanitanatipü ümoma mientras chiñatatipü machepecatarrü ümoma. Pero arrtü tamanti ichepe bama ñanunecasarrti, urapoiti isucarüma isane ümoche arrümanio machepecataca. \s1 Omoncoi nurarrti Jesús maquiütürrü y turrü \p \v 35 Au manu nanenese nauquiche tütobiquia, nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Curi topü na narubaitu turrü. \p \v 36 Auqui iquianamati au taman barco. Macrirrtianuca onconoma uimia, pero aboma bama süromatü ichepeti ubau piquiataca barcoca. \v 37 Nauquiche taboma isu turrü, cuatü maquiütürrü fuerte. Pocoro turrü uirri, y supiuru au barco. Tüsaipü ata uirri. \v 38 Tapü arrti Jesús anancati manumuti onü taman cabezerarrü au niyoto barco. Auqui airrtopünanamati, namatü ümoti: \p —¡Maestro! ¿Champü nümoche obi arrüna tirranrrü uyubaca? \p \v 39 Auqui atüraiti Jesús. Icuansomocotati maquiütürrü y ümo turrü. Nanti ümo: \p —¡Etaiquei! \p Au manu rratorrü tochenco maquiütücürrü y chüpocoroiquipü turrü. \v 40 Auqui nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p —¿Causane tarucu naupirrucu? ¿Chapicococapüñünqui? \p \v 41 Arrüma cütobüsoma. Namatü ümomantoe: \p —¿Isanempü nacarrti naqui ñoñünrrü? ¡Itopiqui hasta maquiütürrü y turrü omoncoi nurarrti! \c 5 \s1 Urriancati taman ñoñünrrü auqui Gadara \p \v 1 Tiñataimia topü narubaitu manu turrü au manu cürrü nürirri Gadara. \v 2 Numo tübajaboti Jesús auqui manu barco, cuati taman ñoñünrrü auqui panteón naqui anati choborese auti. \v 3 Arrti maniqui ñoñünrrü bavivicoti eana nicü bama macoiñoca. Champüti puerurrü aitomoenotiti, ni uipü carenarrü. \v 4 Itopiqui ane nauche motomoeno nurria ui bama pohoso neherrti y nipoperrti ui carenarrü, pero champü nacarrü ümoti. Botopüro uiti. Champüti naqui puerurrü ümoti. \v 5 Tobiquia y naneneca nitosibirrti uturu nicü bama macoiñoca. Amencotiatai ubuturu yirituca. Obürio ümoti uirrtiatoe oboi canca. \v 6 Nauquiche asaratitü cümenuti Jesús auqui iche, ipiacünotiyü cümenuti. Bachesoiyoti esati. \v 7 Tosibicoti nurria, nanti ümoti: \p —¿Isane ümocheñü obi? Arrücü Aütorrti yarusürürrü Tuparrü. Rranquiquia apünanaquicü au nürirrti Tuparrü, tapü ane causane obi iñemo. \p \v 8 Manitanati sane, itopiqui arrti Jesús chauqui tünanti ümoti sane: \p —¡Arrücü choborese acosi auquiti naqui ñoñünrrü! \p \v 9 Auqui ñanquitioti Jesús pünanaquiti maniqui choborese: \p —¿Isane nüri? \p Aiñumuti: \p —Arrüñü nisüri Diez Mil, itopiqui sürümana somü subaca auti naqui ñoñünrrü. \p \v 10 Auqui ñanquitioma machoboreca pünanaquiti Jesús tapü bacüpuruti ümoma auqui manu cürrü. \v 11 Acamanu saimia manu yiriturrü amonquio sürümana nupaucheca, bubaso. \v 12 Auqui arrümanuma machoboreca ñanquitioma pünanaquiti Jesús, namatü sane: \p —Aicüpusu somü ubau manio nupaucheca. Suirranca somenotü ubau. \p \v 13 Torrio uiti ümoma. Süromatü manuma machoboreca ubau manio nupaucheca. Uirri caüma arrümanio nupaucheca rrepenteatai opipiacünaño esaqui manu yiriturrü. Bupaquio eana turrü y ububacara. Enterurrü mocoiño, nububiquirri taqui dos mil. \p \v 14 Auqui arrümanuma bacuirara yutacu besüburuma ui nirrucurüma. Süromatü uraboimia arrüna pasabo au pueblurrü y au camporrü. Sane nauquiche namanaiña macrirrtianuca süromatü asaborimia ümo arrüna pasabo. \v 15 Nauquiche iñataimia esati Jesús, besüro narrtarrüma ümoti maniqui ñoñünrrü, maniqui amoncoma tücañe machoboreca auti. Anati tümonsoti y ane naibirrti. Urriampae nisüboriquirrti, champü causane. Arrümanuma macrirrtianuca chauqui tübirrubuma. \v 16 Acamanu amoncoma bama arrtaimia arrüna pasabo ümoti maniqui ñoñünrrü y ñome manio nupaucheca. Arrüma urapoimia isucarü genterrü. \v 17 Auqui namatü macrirrtianuca ümoti Jesús: \p —Asamu nurria suiñemo, acosi auquina subarrüpecuqui. \p \v 18 Nauquiche tüsüroti tato Jesús au manu barco, nanti maniqui ñoñünrrü, naqui amoncomatücaü machoboreca auti: \p —Irranca yero tanu asiucü. \p \v 19 Pero arrti Jesús chirranrrtipü. Nanti ümoti: \p —Acosi tato au napo esa bama apariente. Urasoi isucarüma arrüna isamutenti Bae Tuparrü aemo. Itopiqui uiti urrian tato nasüboriqui, itopiqui ataquisürüca ümoti. \p \v 20 Auqui arrti maniqui ñoñünrrü sürotitü uraboiti arrüna isamutenti Jesús ümoti au nanaiña puebluca au manu cürrü nürirri Diez Puebluca. Sane nauquiche namanaiña macrirrtianuca cütobüsoma uiti. \s1 Nitaquiumucuturrti Jairo y taman paürrü maunrrocono \p \v 21 Nauquiche tütompücatama tatito manu narubaitu turrü, cuamatü tatito sürümanama macrirrtianuca esati Jesús abeu manu turrü. \v 22 Auqui iñataiti taman ñoñünrrü, nüriatu manu porrü sinagoga acamanu, nürirrti Jairo. Nauquiche asaratitü ümoti Jesús, sürotitü esati, bachesoiyoti, \v 23 itaquisününancanatiyü nurria esati, nanti ümoti: \p —Tüsaiyapae acon nichaquiumucu. Ariacu aiña nehe onü, nauqui urriane tato. \p \v 24 Auqui arrti Jesús sürotitü ichepeti. Sürümanama ito macrirrtianuca süromatü. Sane nauquiche simianati ui tarucapae nubiquirrimia. \v 25 Acamanu eanama ananca taman paürrü maunrrocono. Tütabe doce añorrü narapaca notarrü. Tananca mecu sürümana mamercuca, pero churriantempü tato uimia. Tarucapae nitaquisürücürrü. \v 26 Chauqui tücarrtao uirri nanaiña nenarrirri y ümonatai yapacacarrü. Más bien manrrü tarucu ümo. \v 27 Arrümanu paürrü nauquiche oncoi nürirrti Jesús, sürotü esati ichacuquitiatai eana manu genterrü, nauqui aiñe pario naibirrti. \v 28 Nantü ümoantoe: \p —Arrtü iñenta pario naibirri, urriancañü tato. \p \v 29 Nauquiche tiñenta naibirrti, au manu rratorrü tochenco narapaca notorrü. Onquisio chauqui turrian tato ümo. \v 30 Pero arrti Jesús tusiatai ümoti que ane taman urriante tato ui nicusüurrti. Asarati tato chacuti, ñanquitioti: \p —¿Ñacuti iñentati nisahibi? \p \v 31 Auqui namatü ümoti bama ñanunecasarrti: \p —Chauqui tarrtai arrüna isimianamacüatai macrirrtianuca. ¿Causane anquirio quiti iñenta nahibi? \p \v 32 Auqui arrti Jesús asaratitü itupecuti, nirrancarrti atusi ümoti quiti iñentati naibirrti. \v 33 Arrümanu paürrü paichoconono ui nirrucurrü ui arrüna pasabo ümo. Sane nauquiche sürotü esati, bachesoiyo, y urapoi nanaiña arrüna pasabo ümo. \v 34 Auqui nanti ümo: \p —Arrücü ataquisürüca iñemo. Chauqui turriancü tato, itopiqui aicococañü. \p \v 35 Nauquiche anancatiqui manitanati Jesús ümo manu paürrü, iñataimia auqui niporrti maniqui yüriaburrü Jairo, niyupu manu cupiquirri. Uraboimia isucarüti Jairo arrüna sane: \p —Chauqui tücoiño nataquiumucu. Tapü asiquiaiqui anqui pünanaquiti naqui maestro. \p \v 36 Arrti Jesús oncoiti nurarrüma, pero champü nümoche uiti. Nanti ümoti maniqui yüriaburrü: \p —Tapü airruca, aicocosoñüantai. \p \v 37 Arrti Jesús chirranrrtipü nauqui aüromatü arrübama maquiataca isiuti, ta cunauntaiñatiatai Pedro, arrti Jacobo y arrti Juan yaruquitorrti Jacobo. \v 38 Nauquiche iñataimia au niporrti Jairo, arrüchopüratai ui macrirrtianuca. Tosibicoma y areoroma. \v 39 Arrti Jesús sürotipo y nanti ümoma: \p —¿Causane autosibiquiatai y abareocatai? Arrüna cupiquirri champürrtü coiño, ta ane manumu. \p \v 40 Arrüma iyapoimiantai ui arrümanu nurarrti sane. Pero arrti bacüpuruti ümoma, nauqui ariorrüma türüpo namanaiña. Auqui iquianatiti Jairo naqui niyupurrü manu cupiquirri y nipiaparrü y arrümanuma trerrü ñanunecasarrti. Süromampo auna cauta ananca nicuntu manu cupiquirri. \v 41 Iñentati nehese, y nanti ümo: \p —Talita cumi —nantü auqui besüro: Cupiquirri, atüsai. \p \v 42 Au manu rratorrü manu cupiquirri atürai y amenco. Ane doce añorrü ümo. Ui manu sane cütobüso nurria genterrü. \v 43 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Tapü aburapoi arrüna pasabo one. \p Auqui bacüpuruti ümoma, nauqui asapanema manu cupiquirri. \c 6 \s1 Nacarrti Jesús au Nazaret \p \v 1 Auqui taha süroti tato Jesús au nesarrti pueblurrü, nürirri Nazaret. Süromatü ichepeti bama ñanunecasarrti. \v 2 Nauquiche tiñatai manu nanenese nesa macansacarrü, sürotitü anunecati au manu porrü sinagoga. Arrübama oncoi nurarrti, cütobüsoma. Namatü: \p —¿Causanempü aipiati naqui ñoñünrrü nanaiña arrüba urapoboiboti? ¿Causanempü torrinauncu uiti Bae Tuparrü arrüna ipiacaboti y arrüba milagrorrü omirriante uiti? \v 3 Abu auquinantiatai, carpinterurrti, aüto Mariarrü, naqui yaruquitorrti Jacobo, José, Judas y arrti Simón. Y arrüba niquiastoti bopohoso ito auna uyarrüpecu. \p Sane nurarrüma. Chirranrrüpüma aicocoromati. \v 4 Nanti Jesús ümoma: \p —Namanaiña bama profeterrü cuamatü auqui iche uraboimia nurarrti Tuparrü, bien cuasürüma aume. Tapü arrti naqui auposapa auquina abarrüpecuqui, ta chapicococatipü. \p \v 5 Sane nauquiche chümasamunutiquipü milagrorrü acamanu. Solamenterrü iñatati neherrti onü bama mümanamantai maunrrocono. Urriancama tato uiti. \v 6 Cütobüsoti itopiqui chicocotapüma nurarrti. Auqui amencoti au manio poca samiantai. Manunecanati. \s1 Bacüpuruti Jesús ümo bama ñanunecasarrti, nauqui anunecama tanu \p \v 7 Auquimanu batasuruti ümo manuma doce ñanunecasarrti. Bacüpuruti ümoma taiquiana torrüma, y bacheboti üriacaboma nauqui acüpuma ümo machoboreca auqui macrirrtianuca. \v 8 Bacüpuruti ümoma tapü ane isane macanama itapiquiboma isiu cutubiurrü, ni monirripito, y tapü macanama ito torrü naibirrimia. \v 9 Bacüpurutito acama ibiarrtoboma y sapaturrü. \v 10 Nanti ümoma: \p —Arrtü alojabo año au taman porrü, abasiquia acamanu cheperrtü amencatito auqui manu pueblurrü. \v 11 Arrtü ane taman pueblurrü cauta chirranrrüpüma macrirrtianuca asuriuruma año, y arrtü chirranrrüpüma oncoimia arrüna napanunecaca, amecosi auqui manu y apicütobi naupope ñünana cütorrü, na atusi ümoma que ane nipünatema. \p \v 12 Chauqui nurarrti Jesús ümoma, süromatü uraboimia ümo namanaiña macrirrtianuca nauqui aiñorronconomacü isucarüti Tuparrü. \v 13 Bacüpuruma ito ümo machoboreca, nauqui ariorrüma auqui macrirrtianuca. Isematama nasaite icuta bama maunrrocono, y urriancama tato. \s1 Niconcorrti Juan Bautista \p \v 14 Arrti yüriaburrü Herodes ipiatenti nanaiña arrüna sane, itopiqui namanaiña macrirrtianuca toncoimia nürirrti Jesús. Arrti Herodes nanti: \p —Arrti Jesús, tonenti Juan Bautista, süboricoti tato eanaqui macoiñoca. Sane nauquiche ane nüriacarrti. \p \v 15 Maquiataca namatü: \p —Arrti maniqui ñoñünrrü Jesús tonenti profetarrü Elías. \p Maquiataca namatü: \p —Arrti naqui profetarrti isiu naca bama profetarrü tücañe, bama manitanama ito au nürirrti Tuparrü. \p \v 16 Tapü arrti Herodes, nauquiche toncoiti arrüna piaracarrü, nanti: \p —Arrti naqui ñoñünrrü Jesús tonenti Juan Bautista, naqui rracüpuca atüsoquiti iyo nitanurrti tücañe. Tonenti naqui süborico tato. \p \v 17 Taipü arrüna sane pasaotücaü auqui naca manu paürrü Herodía. Bacüpuruti Herodes nauqui enti Juan Bautista, nauqui atomoenti oboi carenaca au preso. Itopiqui arrümanu Herodías nicüpostoti tücañe Felipe, yaruquitorrti Herodes. Auqui arrti Herodes posoti aübu. \v 18 Auqui arrti Juan nanti ümoti Herodes: \p —Churriampü aiquia acüposübocü nicüpostoti aruqui. \p \v 19 Sane nauquiche tüborico Herodías ümoti Juan. Rranrrü aitabairoti. Pero chüpuerurrüpü, itopiqui tusio ümoti Herodes que arrti Juan urria nisüboriquirrti, y birrubuti ñünanati, itopiqui arrti yacüpusurrti Tuparrü. \v 20 Bacuirarati nurria itacuti Juan au preso ñünana Herodías. Arrchopüratai au nitanurrti Herodes ui nurarrti Juan, pero ta rranrrti oncoiti. \v 21 Auqui iñatai arrümanu nanenese auche puerurrü aisamune Herodías isiu nirrancarrü. Arrti Herodes masamunuti pierrta ümo nesarrti cumpleañorrü. Batasuruti ümo arrübama mayüriabuca ichepe arrübama üriatu masortaboca y arrübama rricurü auqui Galilea. \v 22 Auqui arrümanu nicheche Herodías cuatü esama. Tocoso isucarüma. Arrümanu nitococorrü urriampae ümoti yüraburrü Herodes y ümo arrübama tasuru uiti. Nanti Herodes ümo manu cupiquirri: \p —Anqui rropünanaqui isiu narrianca, ichücü. \p \v 23 Itusiancatati curusürrü isucarü na aicoco. Puerurrti aitorrimiati ümo isiu arrüna ñanquitio, champü nacarrü ümoti arrtü ñanquitio cümuinta arrümanu cürrü cauta anati üriabucati. \v 24 Au manu rratorrü manu cupiquirri sürotü anquirio pünanaqui nipiaparrü. Nantü ümo: \p —¿Isanempü arrüna rranquitomoebo pünanaqui nüriaburrü? \p Nantü nipiaparrü ümo: \p —¡Anquisio pünanaqui nitanu Juan Bautista! \p \v 25 Auqui süro tato esati yüriaburrü, nantü ümoti: \p —Irranca nauqui aitorrimia iñemo nitanu Juan Bautista au taman praturrü. \p \v 26 Auqui sucheboti yüriaburrü ui manu ñanquiquirri pünanaquiti, pero chauqui titusiancatati curusürrü isucarü y isucarü bama tarusu uiti. Sane nauquiche icocotatiatai. \v 27 Au manu rratorrü bacüpuruti ümoti taman sortaborrü nauqui aitüsoquirotiti Juan iyo nitanurrti. \v 28 Sürotitü maniqui sortaborrü auna cauta anancati presoti Juan. Itüsoquirotiti iyo nitanurrti. Iquiatati tato au taman praturrü. Itorrimiatati ümo manu cupiquirri. Tone itorrimiata ümo nipiaparrü. \p \v 29 Nauquiche tütusio ümo bama ñanunecasarrti Juan, süromatü aiquiama nicunturrti, nauqui aiñanamati cütu. \s1 Basaparati Jesús ümo bama cinco mil \p \v 30 Arrübama doce ñanunecasarrti Jesús cuama tato esati. Acamanu urapoimia isucarüti nanaiña arrüna nisamutema y arrüna ñanunecacarrüma. \v 31 Nanti Jesús ümoma: \p —Ausiapata, curi macansa baeta auna cauta champü genterrü. Itopiqui sürümanama macrirrtianuca süromatü esaquiti y maquiataca iñataimia; sane enterurrü sapese. Ni anempü tiemporrü nauqui aama. \v 32 Auqui sürotitü ichepema auna cauta champü genterrü au taman barco isuqui turrü. \v 33 Sürümanama bama asaramatü isiuma. Sane nauquiche tusio ümo macrirrtianuca arrüna cauta niyücürrti Jesús ichepe bama ñanunecasarrti au barco. Auqui süromatü macrirrtianuca auna cauta niyücürrti, yarucurrümantai isiuqui nabeu turrü. Cuamatito auqui manio puebluca saimia, y cusürüboma aiñanaimia auna cauta niyücürrti Jesús. \v 34 Nauquiche saliboti Jesús auqui barco, asaratitü ümo sürümanama macrirrtianuca. Taquisürümantai ümoti, itopiqui arrüma tacana nobirraca champüti bacuirara yutacu. Auqui manunecanati ümoma aruqui nanaiñantai. \v 35 Nauquiche tütümümüca, cuamatü esati Jesús bama ñanunecasarrti. Namatü ümoti: \p —Chauqui tütümümüca, champü poca auna. \v 36 Aicüpusuma macrirrtianuca, nauqui ariorrüma acomporama utuburiboma au ba poca manrrü saimia pario. \p \v 37 Aiñumuti Jesús: \p —¡Apapache arraño utuburiboma! \p Auqui namatü: \p —¿Aensapü puerurrü somü somenotü supacompora pan ümoma nauqui supasaparama? Urriampü pario arrtü anempü soboi docientos denarios. Iñataipü ümoma, pero champü soboi. \p \v 38 Auqui nanti ümoma: \p —¿Mantucubo pan abe aboi? Amecosi amasario. \p Nauquiche tipiacümuncutama, namatü ümoti: \p —Abe cinco pan y torrü nopiococa. \p \v 39 Auqui bacüpuruti ümo macrirrtianuca atümoma onü borrü taiquiana urria nubiquirrimia. \v 40 Auqui tümonsoma taiquiana cien y taiquiana cincuenta. \v 41 Auqui arrti Jesús iquianiontiño mecuti manio cinco pan ichepe manio torrü nopiocomanca. Asaratitü ape. Machampiencanati ümoti Tuparrü. Ichepesünatati pan y arrümanio nopiocomanca. Itorrimiatati ümo bama ñanunecasarrti, nauqui rrepartibo uimia ümo nanaiña genterrü. \v 42 Sane namanaiña basoma y abecoma. \v 43 Auqui amontonabo uimia arrüna nisobüraturrüma. Ubataso doce noconoca. \v 44 Arrümanu genterrü ananca baso nubiquirri cinco mil mañoñünca, y amonquio ito paüca y masiomanca. \s1 Amencoti Jesús isuqui turrü \p \v 45 Auqui arrti Jesús bacüpuruti ümo bama ñanunecasarrti nauqui aüromatü au barco, nauqui aitompücama manu narubaitu turrü, nauqui aiñanaimia primero pünanaquiti au manu pueblurrü nürirri Betsaida, topü manu turrü. Süromatü. Auqui masamunuti nariorrü ümo macrirrtianuca, y arrüma süromatito. Onconoti tamanti. \v 46 Auqui sürotitü tamanti onü manu yiriturrü, nauqui anitati aübuti Tuparrü. \v 47 Arrübama ñanunecasarrti tobiquiama cümuinta turrü au nesarrüma barco, niyücürrüma topü. Tapü arrti Jesús iñataiti tato abeu turrü onüqui yiriturrü. \v 48 Asaratitü isiu bama ñanunecasarrti au nesarrüma barco. Cuestarrü ümoma aeromatü, itopiqui maquiütüca fuerte icümenuma. Tücuatü nanenese iñataiti Jesús isiuma. Amencoti isuqui turrtai. Rranrrtipü apasati besüratai uiti. \v 49 Auqui asaramati amencoti isuqui turrü. Namanaiña tosibicoma ui nirrucurrüma, ñaquioncorrüma arrti yausüpürrü. \v 50 Auqui manitanati ümoma, nanti sane: \p —Tapü aupirruca, ta arrüñü. \p \v 51 Auqui sürotipo au barco esama. Tochenco maquiütürrü. Tapü arrüma tarucu nicütobürrüma. \v 52 Chütusioiquipü ümoma isane nacarrti, ni uipü manu milagrorrü arrümanio cinco pan. Chiyebopü uimia au na ñaquioncorrüma. \s1 Bacurarati Jesús ümo bama maunrrocono au Genezaret \p \v 53 Nauquiche tütompücana uimia manu turrü, iñataimia au manu cürrü nürirri Genezaret. Itomoentama nesarrüma barco. \v 54 Acamanu bajaboti Jesús ichepe bama ñanunecasarrti. Arrübama macrirrtianuca auqui manu cürrü tisuputaramati. \v 55 Süromatü yarucurrüma au nanaiña manio poca saimia iyo bama maunrrocono. Auqui iquianama bama maunrrocono icu nicürurrüma esati Jesús. \v 56 Au nanaiña arrüna cauta yebotitü, au rranchuca y au puebluca arrübama pohoso iñanama bama maunrrocono au plaza. Arrübama maunrrocono manquioma pünanaquiti nauqui chebo uiti aiñema nabeu naibirrti. Arrübama iñentama urriancama tato. \c 7 \s1 Causane na ane nuipünate \p \v 1 Auqui süromatü esati Jesús arrübama fariseorrü ichepe bama manunecana nüriacarrü; aübo aiñanaimia auqui Jerusalén. \v 2 Arrüma asaramatü ümo bama ñanunecasarrti Jesús basoma aübu nentuquirrimia, champürrtü entunumiuma. \v 3 Itopiqui arrübama fariseorrü ichepe bama israelitarrü chüpuerurrüpü aama aübu nentuquirrimia, itopiqui macoconaurrüma ümo yacüpucurrüma bama antiburrü. \v 4 Arrtü iñataimia tato au niporrüma auqui na cauta macomporarama utuburiboma, chübasopüma mientras chentunumiupüma. Macoconaunrrüma aruqui nanaiña bacüpucuca. Ipiaubitama ito basoca, pratuca, siucuca. \v 5 Arrübama fariseorrü ichepe bama manunecana nüriacarrü ñanquitioma pünanaquiti Jesús: \p —¿Causane arrübama anunecasa chicocotapüma yacüpucu bama antiburrü tücañe? Basoma aübu nentuquirrimia. \p \v 6 Aiñumuti Jesús, nanti ümoma: \p —Bien ñemanauntu nurarrti tücañe profetarrü Isaías. Manitanati abapa bama mañapanca. Sane corobo uiti tücañe: \q1 Arrübama macrirrianuca isuasürüca ümoma ui nurarrümantai. Pero au nausasürrüma champürrtü sane. \q1 \v 7 Champü yaserebiquirri iñemo, arrtü bachesoyoma yesañü, itopiqui arrümanio ñanunecacarrüma yacüpucu bama mañoñüncatai icuqui na cürrü. \p \v 8 Arraño apiñocota niyacüpucurrti Bae Tuparrü, itopiqui aurrianca apicoco yacüpucu bama macrirrtianuca icuqui na cürrü. \p \v 9 Nantito ümoma: \p —Arraño apipiaca nurria apiñoco niyacüpucurrti Bae Tuparrü, nauqui apisamune isiu naca naurrianca. \v 10 Bacüpuruti Moisés tücañe sane: “Tari cuasürüti aemo aüma y napacüma”. Nantito Moisés: “Arrti naqui manitanati churriampü ümoti yaütoti y ümo nipiacütoti, ane bacüpucurrü nauqui aconti ui mayüriabuca”. \v 11 Pero arraño amucanaño, que puerurrü aburaboi isuracüti aubaü y isucarü naupacü arrüna sane: “Chüpuerurrüpü rrayurarü, itopiqui nanaiña niñenarri chauqui titorrimiata ümoti Tuparrü”. (Auqui ñanitacarrüma namatü “corbán” ümo arrüna sane.) \v 12 Arrtü anati naqui nanti sane, chauqui chicheboiquipü aboi na ayurati ümoti yaütoti y ümo nipiacütoti. \v 13 Ui arrüna sane aboi, apiñocota yacüpucurrti Tuparrü yucuata arrüba napacüpucuatoe. \p \v 14 Auqui manitanati ümo manu cütüpürrü genterrü, nanti: \p —¡Amonsapesio nurria y apipiase arrüna sucanañe aume: \v 15 Arrtü ubaca aübu nuñentuqui, chütonempü nomünantü. Ta arrüna arrtü mapensaca auqui nuyausasü churriampü, tone nomünantü. \v 16 Arraño abe naumumasu. ¡Amonsapesio te nurria! \p \v 17 Auqui onconoma macrirrtianuca uiti Jesús. Sürotipo au taman porrü. Auqui arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Isane ümoche arrüna sane nura? \p \v 18 Nanti ümoma: \p —¿Así que arraño chütusiopito aume? Arrtü ubaca aübu nuñentuqui, chütonempü nomünantü au narrtarrti Tuparrü. \v 19 Itopiqui umate; chüsüropütü au nuyausasü, ta süro au nuñaunso, y auqui barutaübu tato tanene. \p Tone ñanunecacarrti Jesús: Nanaiña arrüba umate, ta omirria. \v 20 Nantito: \p —Arrtü mapensaca churriampü auqui nuyausasü, uirri ane nuipünate. \v 21 Auqui nausasü macrirrtianuca cuatü nomünantü. Mapensarama ñome ba chomirriampü. Nacarrümantai yusiu paüca. Cusüpüoma. Aboma aübu nicüpostoti quiatarrü. \v 22 Rranrrüma ümo nenarrirrti quiatarrü. Isamutema nomünantü. Matachemacanama. Churriampü nisüboriquirrimia. Ubatioma nenarrirrti quiatarrü. Macuenturuma apüti quiatarrü. Ñentonaunrrüma. Chümapensarapüma urria. \v 23 Enterurrü arrüba nomünantü cuantio auqui nuyausasü. Oboi te ane nuipünate. \s1 Taman paürrü extranjera icocoroti Jesús \p \v 24 Auquimanu sürotitü Jesús au manu cürrü saimia manio puebluca Tiro y Sidón. Sürotitü au manu taman porrü. Chirranrrtipü nauqui atusi ümo macrirrtianuca que iñataiti acamanu, pero chüpuerurrüpü atanecati ñünanama. \v 25 Taman paürrü ipiate nürirrti Jesús. Ane nichechese arrüna anati choborese ahu. Cuatü achesoi esati Jesús. \v 26 Arrümanu paürrü auqui quiatarrü nacíon, nürirri Sirofenecia. Nurarrü griegorrü. Ñanquitio pünanaquiti Jesús nauqui aiquiaüburutiti choborese auqui nichechese. \v 27 Nanti ümo ui machepecatarrü: \p —Mejor basaparama masiomanca primero. Itopiqui churriampü uiquiaübu niyaratarrüma y uitorrimia ñoma tamocomanca. \p \v 28 Auqui iñumuta manu paürrü, nantü ümoti: \p —Sane te Señor, pero arrüba tamocomanca bubaso ito iquianaqui mensarrü nupusatu niyubarata siomanca. \p \v 29 Auqui nanti ümo: \p —Ñemanauntu oncatü nurria iñemo. Acosi tato au napo. Chauqui tüsürotitü choborese auqui nacheche. \p \v 30 Auqui süro tato manu paürrü au niporrü. Iñatai tato esa nichechese. Ananca barücüro, chauqui tüsürotitü choborese auqui. \s1 Bacurarati Jesús ümoti taman ñoñünrrü \p \v 31 Basücübücoti tato Jesús auqui manu cürrü saimia Tiro. Pasaoti auqui Sidón. Auqui taha süroti tato abeu manu turrü au Galilea au manu cürrü nürirri Diez Puebluca. \v 32 Acamanu iquianamati taman ñoñünrrü esati, naqui chonautipü y chüpuerurrüpü anitati. Manquioma pünanaquiti nauqui aiñanti nehesti onüti. \v 33 Auqui arrti Jesús iquianatiti au narücüquirri pünanaqui macrirrtianuca. Acamanu iñatati nehesti ubau numasurrti. Auqui utureuruti icutacu nehesti, y iñatati cutacu nuturrti. \v 34 Auqui asaratitü ape, anasacoti fuerte, y nanti: \p —Efata —nantü auqui besüro “tari onaurrti tato”. \p \v 35 Au manu rratorrü onaurrti y puerurrü anitati maniqui ñoñünrrü. \v 36 Nanti Jesús ümo bama amoncoma acamanu: \p —¡Tapü aburapoi isucarü maquiataca! \p Pero arrüma urapoimiantai tanu. \v 37 Tarucu nicütobürrüma, namatü: \p —Enterurrü arrüba isamutenti omirria. Arrübama chonaunpü onaurrüma tato uiti, y arrübama chüpuerurrüpü anitama manitanama uiti. \c 8 \s1 Basaparati Jesús ümo bama cuatro mil \p \v 1 Au manio naneneca oberabarama sürümanama macrirrtianuca esati Jesús. Champü utuburiboma. Auqui tasuruma uiti Jesús bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p \v 2 Taquisürümantai iñemo bama macrirrtianuca. Chauqui tütabe trerrü naneneca nacarrüma auna ichepeñü, y champü utuburiboma. \v 3 Arrtü icüpucama tato au niporrüma, rrepente tasurerecoma isiu cutubiurrü ui nicürüpürrüma, itopiqui aboma bama cuamatü auqui iche. \v 4 Auqui iñumutama bama ñanunecasarrti: ¿Causanempito puerurrü basaparama au na rroense, auna cauta champüti bavivico? \p \v 5 Nanti ümoma: \p —¿Mantucubu pan abe aboi? \p Namatü: \p —Abe siete. \p \v 6 Auqui bacüpuruti Jesús ümo macrirrtianuca nauqui atümoma. Auqui iquianiontiño mecuti manio siete pan. Machampiencanati ümoti Tuparrü. Ichepesünaniotiño nauqui rrepartibo ui bama ñanunecasarrti ümo macrirrtianuca. \v 7 Abe ito uimia mümanantai nopiocomanca. Icunusüancaniontiño ito y rrepartibo ito ümo macrirrtianuca. \v 8 Sane nauquiche basoma bien namanaiña. Iyau niyacarrüma arrübama ñanunecasarrti süromatü aitapeonoma niyosobüratuca. Ubataso siete noconoca uimia. \v 9 Nubiquirrimia bama basoma taqui cuatro mil mañoñünca. Auqui masamunuti Jesús nariorrü pünanaqui manu genterrü. \v 10 Sürotitü au barco aübu bama ñanunecasarrti. Süromatü topü manu turrü. Iñataimia au manu cürrü nürirri Dalmanuta. \s1 Manquioma señarrü auqui napese \p \v 11 Acamanu cuamatü bama fariseorrü esati Jesús, nauqui uratoquimia aübuti. Manquioma señarrü pünanaquiti icu napese, abu ñacocotorrüma ümoti. \v 12 Tapü arrti Jesús anasacoti fuerte au nitusirrti. Nanti: \p —¿Causane anqui señarrü arrüna genterrü? Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Chitusiancatapü señarrü ausucaü. \p \v 13 Auqui onconoma uiti. Süroti tato au barco. Süroma tato topü manu turrü au quiatarrü narücüquirri. \s1 Manunecatarrü tacana levadura \p \v 14 Arrübama ñanunecasarrti tacürusu ñaquioncorrüma acama itapiquiboma. Macanama tamantai pan au barco. \v 15 Nanti Jesús ümoma: \p —Amasasai nurria ñünana nesarrüma levadura bama fariseorrü, y ñünana nesarrti levadura Herodes. \p \v 16 Auqui bama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü sane: \p —Nanti Jesús sane, itopiqui champü pan osoi. \p \v 17 Tusiatai ümoti Jesús arrüna nurarrüma. Nanti ümoma: \p —¿Causane tarucu napapensaca iyo arrüna champü pan aboi? ¿Chütusioiquipü aume? ¿Chapicococapüñünqui? ¿Tairriqui nabausasü? \v 18 ¡Ümoche abe nausüto y naumumasu! \v 19 ¿Chapaquioncapü nauquiche ichepesünaquio cinco pan ümo cinco mil macrirrtianuca? ¿Mantucubu noconoca ubataso ui nisobüratuca? \p Namatü: \p —Ubataso doce. \p \v 20 Nantito ümoma: \p —Nauquiche ito ichepesünaquio siete pan ümo manuma cuatro mil, ¿mantucubu noconoca ubataso ui nisobüratuca? \p Namatü: \p —Ubataso siete. \p \v 21 Auqui nanti ümoma: \p —¿Chentienderrüquipü año? (Ta ichepecatati Jesús manu levadura tacana ñanunecacarrüma bama fariseorrü.) \s1 Bacurarati Jesús ümoti taman supuso \p \v 22 Iñataimia au manu pueblurrü Betsaida. Arrübama pohoso acamanu iquianamati taman ñoñünrrü supuso esati Jesús. Manquioma pünanaquiti, nauqui aiñenotiti pario maniqui supuso. \v 23 Auqui arrti Jesús iñentati neherrti, sürotitü pürücü manu pueblurrü aübuti. Acamanu iñatati neherrti omonü nirrtorrti. Auqui ñanquitioti pünanaquiti, arrtü tüpuerurrü asaratitü pario. \v 24 Arrti maniqui ñoñünrrü nanti: \p —Tiyasacatü pario ümo macrirrtianuca, pero au niyasata tacana sueca, arrüba mamenco. \p \v 25 Iñatati tatito Jesús neherrti omonü nirrtorrti. Auqui asaratitü nurria maniqui ñoñünrrü. Urriancati tato. \v 26 Auqui arrti Jesús nanti ümoti: \p —¡Acui tato besüro obi au napo, tapü aübüca auqui pueblurrü! \s1 Arrüna urapoiti Pedro \p \v 27 Auqui arrti Jesús sürotitü aübu bama ñanunecasarrti au manu cürrü saimia manu pueblurrü nürirri Cesarea de Filipo. Isiu cutubiurrü ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Uramapü sane iñemo macrirrtianuca? \p \v 28 Auqui namatü: \p —Aboma bama namatü arrücü Juan Bautista. Maquiataca namatü, arrücü Elías. Aboma ito bama namatü, arrücü tamanti eanaqui bama profetarrü tücañe, naqui süborico tato. \p \v 29 Auqui ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Carü arraño, causane napapensaca iñemo? Aiñumuti Pedro: \p —Arrücü Cristo, naqui tacümanauncunu uiti Tuparrü. \p \v 30 Nanti Jesús ümoma: \p —¡Tapü aburapoi arrüna sane! \s1 Urapoiti Jesús niconcorrti \p \v 31 Auqui manunecanati Jesús ümo bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —Arrüñü ñemanauncurratoe ñoñünrrü tiene que yasuriu au cuantio naneneca yarusürürrü taquisürücürrü ui bama mamayoreca ichepe bama üriatu sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü. Tiene que atüborimia iñemo chepe nisonco uimia, pero pürücü trerrü naneneca isüboriquia tato. \v 32 Bien ñemanuncurratoe arrüna surapoi ausucarü. Auqui arrti Pedro iquianatiti Jesús peese, y nanti ümoti: \p —¡Tapü pasao aemo arrüna sane, Señor! \p \v 33 Tapü arrti Jesús pebücoti y asaratitü nurria ümo bama ñanunecasarrti. Auqui icuansomoconotiti Pedro, nanti ümoti: \p —¡Aquicho auquina yesaquiñü, choborese! Arrüna napensaca champürrtü uiti Tuparrü, ta icuqui nantai cürrü. \p \v 34 Auqui batasuruti ümo macrirrtianuca ichepe bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —Arrtü anati naqui rranrrü ayetitü isiuñü, tari taquisürübati isiuquiñü. Tari tacürusu ñaquioncorrti iyotiatoe, tacanarrtü chüvaleopü nisüboriquirrti ümoti. \v 35 Arrti naqui rranrrü ataesübu ñünana concorrü auna icu na cürrü, chüpuerurrüpü aye uiti au napese. Pero arrti naqui coiño auqui niyaca y auqui naca na urria manitacarrü, tiene que aye uiti au napese ichepeñü. \v 36 Champü yaserebiquirri oemo, arrtü macanate nanaiña nenarri na cürrü, arrtü au nitacürurrü peneco nuyausüpü au infierno. \v 37 Itopiqui tarucu nicua nuyausüpü, champü aye uirri tacana nicuarrü. \v 38 Arrtü anati naqui cüsobo uraboiti nisüri y nisura isucarü na genterrü malorrü y tarucu nomünantü uirri, sane ito arrüñü chirrancapü yaca aübuti, arrtü iseca tato ñana ichepe bama angelerrü aübu tarucu nanentacarrü uiti Iyaü. \c 9 \p \v 1 Auqui nantito ümoma: \p —Sucanaño aume ñemanauncurratoe: Aboma uturuqui bama auna chüpuerurrüpü acoma cheperrtü arrtaimia nüriacarrti Tuparrü oemo icu na cürrü. \s1 Isomosoconü nacarrti Jesús \p \v 2 Pürücü seirri naneneca arrti Jesús sürotitü onü taman yiriturrü apetaisürü aübu bama trerrü ñanunecasarrti, arrti Pedro, arrti Jacobo y arrti Juan. Acamanu isomosoconotiyü isucarüma. \v 3 Arrümanu naibirrti cuara, champü tacanache nipurusubiquirri. \v 4 Auqui arrümanuma trerrü ñanunecasarrti asaramatü ümoti Elías ichepeti Moisés, cuamatü auqui napese esati Jesús nauqui aparimia aübuti. \v 5 Auqui nanti Pedro ümoti Jesús: \p —Urriampae nusaca auna. Masamuna trerrü cüpahuca, taman aemo, quiatarrü ümoti Moisés y quiatarrü ümoti Elías. \p \v 6 Taipü arrti Pedro manitanatiatai ui tarucu nicütobürrti. \v 7 Au manu rratorrü itamurriquianama taman cüsaüborrü. Eana manu cüsaüborrü rabotü manitacarrü, nantü sane: \p —Tonenti naqui isaü. Tarucu nicuarrti iñemo. ¡Amonsoi nurarrti! \p \v 8 Auqui arrümanuma trerrü asarama tato nurria. Champütiqui Elías y arrti Moisés, arrtiatai Jesús. \v 9 Numo tücuama tato itaqui manu yiriturrü, nanti Jesús ümoma: \p —Tapü aburapoi arrüna amarrtai one, cheperrtü isüboriquia tato uturuqui macoiñoca, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. \p \v 10 Sane nauquiche etayoimiantai, churapoipüma. Chütusiopü ümoma causane arrümanu urapoiti isucarüma, arrüna tiene que asüboriti tato eanaqui macoiñoca. \v 11 Auqui ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Causane namatü bama manunecana nüriacarrü que ta arrti Elías tiene que eyeti acusürüti apünanaquicü, naqui Cristo? \p \v 12 Aiñumuti: \p —Ñemanauntu te tiene que acusürüti ayeti Elías, nauqui aicoñocoti nanaiña cümenuti Cristo. Pero tusio aume, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ichaquisürü y chüpuerurrüpü isuasürü ümo macrirrtianuca. \v 13 Sucanañü aume: Arrti Elías chauqui tanancati uyarrüpecu, pero arrübama macrirrtianuca emeonomati isiu nirrancarrüma tacana arrüna nantü icu Nicororrü, sane pasabo ümoti. (Ta arrti Juan Bautista.) \s1 Bacurarati Jesús ümoti taman ñaüma \p \v 14 Nauquiche cuama tato esa bama maquiataca ñanunecasarrti, besüro narrtarrüma ümo cütüpürrü genterrü itupecuma. Amoncoma ito arrübama manunecana nüpiacarrü, uratoquioma aübuma. \v 15 Numo tasaramatü cümenuti Jesús, cütobüsoma. Ipiacünomacü cümenuti nauqui anquimia nurria ümoti. \v 16 Auqui ñanquitioti pünanaqui bama ñanunecasarrti: \p —¿Isane arrüna naburatoquitio aübuma? \p \v 17 Tamanti uturuqui manuma amoncoma acamanu iñumutati: \p —Maestro, iquiacati isaü tauna aesacü, anati choborese auti. Uiti chüpuerurrüpü anitati. \v 18 Isamutenti isiu nirrancarrti aübuti. Yaruraüburutiti acü. Botoquio nohorrti y atüo ahiquiti. Uirri arrüna chücusüurutipü. Titusiancacati isucarü bama anunecasa, nauqui aiquiaüburumati choborese auquiti, pero chüpuerurrüpüma. \p \v 19 Aiumuti Jesús: \p —¡Causanempü chapicococapüñü! Tantorrü naneneca niyaca abarrüpecu aübu nisura. Apiquiataunarrti maniqui ñaüma. \p \v 20 Numo asaratitü choborese ümoti Jesús, yaruraüburutiti maniqui ñaüma tatito acü, atüo ahiquiti. \v 21 Auqui ñanquitioti Jesús pünanaquiti yaütoti: \p —¿Mantucubo naneneca ñaunrrococorrti? \p \v 22 Nanti yaütoti: \p —Auqui numo chimiantiqui. Ane nauche taübücoti oto pese uiti choborese, y eana turrü; sane nauquiche taquisürütiatai. \v 23 Arrtü puerurrü acura ümoti, apucüru te suichacu, ayurasa somü. \p —Auqui nanti Jesús: \p —Tapü anquitio rropünanaqui arrtü puerurrü rracura ümoti. Arrti naqui icocorotiñü nanaiña urriante ümoti. \p \v 24 Auqui atosibiti yaütoti maniqui ñaüma, nanti: \p —¡Icococü! Ayurasañü na icocorü nurria. \p \v 25 Numo asaratitü Jesús tütarucapae genterrü esati, icuansomoconotiti choborese, nanti ümoti: \p —Arrücü choborese, obi chonauntipü y chümanitanatipü naqui ñaüma. ¡Acosi auquiti, y tapü ananto aye tato auti! \p \v 26 Auqui tosibocoti choborese niyücürrti auquiti. Arrti ñaüma paichocononoti tatito uiti, y auqui simia niconcorrti. \p Namatü macrirrtianuca, tücoiñoti. \v 27 Pero arrti Jesús iñentati neherrti, aiñatünacanatiti. Auqui arrti maniqui ñaüma atüraiti y turrian tato ümoti. \p \v 28 Auqui sürotipo Jesús au taman porrü. Acamanupo arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquiti anecanatai: \p —¿Causane chüpuerurrüpü sopicüpuruti choborese auquiti maniqui ñaüma? \p \v 29 Aiñumuti Jesús, nanti sane: \p —Tusio aume, nauqui saliboti naqui choborese, tiene que oñean nurria ümoti Tuparrü. \s1 Urapoiti tatito Jesús niconcorrti \p \v 30 Nauquiche tüsüromatü auquimanu, pasaoma auqui manu cürrü nürirri Galilea. Arrti Jesús chirranrrtipü na atusi nipiasacarrti auquimanu, itopiqui manunecanati ümo bama ñanunecasarrti. \v 31 Urapoti isucarüma sane: \p —Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que aitorrimianamañü mecu mañoñünca nauqui aitabairomañü, pero pürücü trerrü naneneca isüboriquia tato. \p \v 32 Arrübama ñanunecasarrti chütusiopü ümoma ümoche arrümanu nurarrti. Birrubuma anquirioma pünanaquiti. \s1 ¿Ñacuti ane manrrü nüriacarrti? \p \v 33 Iñataimia au manu pueblurrü nürirri Capernaum. Numo anancati au taman porrü ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Isane ümoche arrüna abasiquia aburatoqui one isiu cutubiurrü? \p \v 34 Chiñumutapüma, itopiqui amoncoma ñanquitioma pünanaquimiantoe quiti naqui ane manrrü nüriacarrti uturuquimia. \v 35 Auqui tümonsoti Jesús. Batasuruti ümo bama doce ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —Arrtü anati naqui rranrrü ane manrrü nüriacarrti, tiene que aiñanti nurria yaserebiquirrti ümo maquiataca. \p \v 36 Auqui itusiancanatiti taman ñaüma isucarüma, iñanatiti cümuinta auna cauta amoncoma, y nanti ümoma aübu yapasucurrti ümoti maniqui ñaüma: \p \v 37 —Arrti naqui yasuriurutiti taman ñaüma tacanati naqui au nisüri, ta yasuriurutiñü ito. Arrti naqui yasuriurutiñü, yasuriurutitito naqui uiche aicüpuruñü. \s1 Arrti naqui chütüborico oemo, urria ñaquioncorrti oemo \p \v 38 Auqui nanti Juan ümoti: \p —Maestro, sumasacati taman ñoñünrrü bacüpuruti tanene ümo machoboreca au nüri. Como arrti maniqui ñoñünrrü chamencotipü ochepe, sane nauquiche prohibibo somü ümoti tapü asioti aisamunentiqui sane. \p \v 39 Aiñumuti Jesús, nanti: \p —Asioti saneantai. Itopiqui arrti naqui masamunu milagrorrü au nisürü, chüpuerurrüpü anitati churriampü iñemo. \v 40 Arrti naqui chütüboricopü oemo, ocümanati utacu. \v 41 Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrti naqui macumana aume au nisüri aunque sea tumantai au taman vasorrü itopiqui arraño apicococañü, tiene que atorri ümoti nicuarrti uiti Tuparrü. \s1 Macocotoca \p \v 42 Arrtü anati naqui iñatati macocotorrü ümo bama icocoromañü, nauqui tapü icocoromañünqui, manrrüpü urria arrtü tomoeno sürümanarrü canrrü itüti, nauqui botaboti aübu au narubaitu turrü. \v 43 Arrtü aisamute nomünantü ui taman nehe, mejor aitüsüna, itopiqui manrrü urria arrtü aecatü esati Tuparrü aübu tamantai nehe, pünanaquiapae arrtü aecatü au infierno yupu manio torrücaü nehe, auna cauta champü nitacüru nonco pese. \v 44 Taha ito abe nicümüca arrüba chümocoiñopü y pese chotochebopü. \v 45 Arrtü atapeneca ui taman napope au nomünantü, mejor aitüsüna. Manrrü urria arrtü aecatü esati Tuparrü aübu tamantai napope, pünanaquiapae arrtü apeneca au infierno yupu manio torrücaü napope, auna cauta champü nitacüru nonco pese. \v 46 Taha ito abe nicümüca arrüba chümocoiñopü, y pese chotochebopü. \v 47 Arrtü ui nasüto atapeneca au nomünantü, mejor aiquiaübu, itopiqui manrrü urria arrtü aecatü esati Tuparrü aübu tamantai nasüto, pünanaquiapae arrtü aecatü au infierno yupu manio torrücaü nasüto, \v 48 auna cauta abe nicümüca arrüba chümocoiñopü y pese champü nitacüru noncorrü. \p \v 49 Taha namanaiña aboma oto pese, tacanarrtü süro siürrü osoi cütüpü nañese, tapü apore. \v 50 Ñemanauncurratoe urria oemo siürrü. Pero arrtü tacürusu nisücürrü, ¿causanempü nauqui asü tato, y causane nauqui puerurrü aserebi tato? Sane ito arraño, tapü ensoro amopünanaqui arrüna urria nausüboriqui, y apacumananaun aume ampatoe. \c 10 \s1 ¿Aensapü puerurrü uiñoco nocüposü? \p \v 1 Auqui arrti Jesús sürotitü auqui Capernaum au manu cürrü nürirri Judea. Auqui taha sürotitito topü manu sapoco nürirri Jordán. Acamanu oberabarama tatito macrirrtianuca esati. Manunecanati ümoma, arrüna nantarrü isamutenti. \v 2 Acamanu aboma bama fariseorrü. Süromatü esati Jesús aübu ñacocotorrüma ümoti, namatü: \p —¿Aensapü puerurrü sopiñoco suisüposü? \p \v 3 Aiñumuti Jesús: \p —¿Isane arrüna yacüpucurrti Moisés tücañe? \p \v 4 Iñumutama, namatü: \p —Arrti Moisés nanti sane: Puerurrü sopiñoco suisüposü, arrtü torrio ñome nicororrü, arrüna uiche atusi que chütonenquipü suisüposü. \p \v 5 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Arrti Moisés bacüpuruti sane, itopiqui arraño chaurriancapü apicoco nurarrti Tuparrü. \v 6 Pero tücañe, nauquiche omirriante nanaiña uiti Tuparrü, urriancati uiti taman ñoñünrrü y taman paürrü. \v 7 Sane nauquiche arrti ñoñünrrü iñocotati nipiacütoti y arrti yaütoti, nauqui aviviti aübu nicüpostoti ümo enterurrü nisüboriquirrimia. \v 8 Arrtü tüposoma, es tacanarrtü tamantai nacarrüma. Champürrtü torrümainqui, taman nacarrü nacarrüma au narrtarrti Tuparrü. \v 9 Sane nauquiche chüpuerurrüpü aiñoconomacü, itopiqui arrüna sane es uiti Tuparrü. \p \v 10 Nauquiche amoncoma au taman porrü, arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquiti, isane ümoche arrümanu ñanunecacarrti. \v 11 Aiñumuti, nanti: \p —Arrti naqui iñocotati nicüpüstoti y posoti aübu quiatarrü, chauqui tütane nipünatenti. \v 12 Arrtü paürrü iñoconoti iquiana y poso aübuti quiatarrü, tane ito nipünate. \s1 Curusüoma masiomanca uiti Jesús \p \v 13 Acamanu ito macanama masiomanca esati Jesús, nauqui aiñanti neherrti itama. Pero cuasoma ui bama ñanunecasarrti Jesús. \v 14 Ümoti Jesús churriampü arrüna sane, nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p —Tari yebamatü yesañü manuma masiomanca. Tapü ane causane aboi ümoma. Arrübama ichimiancanamacü tacana masiomanca, tonema bama iyebo uimia auna cauta üriabucati Tuparrü. \v 15 Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrti naqui chirranrrüpü oncotitü ümoti Tuparrü tacanati taman ñaüma, chüpuerrrüpü aye uiti auna cauta üriabucati. \p \v 16 Auqui canama uiti masiomanca itocüti, y curusüoma uiti aübu neherrti itama. \s1 Tamanti rricurrü manitanati aübuti Jesús \p \v 17 Nauquiche tüsürotitito Jesús, au manu rratorrü cuati taman ñoñünrrü yarucurrti isiuti. Bachesoiyoti esati, ñanquitioti pünanaquiti: \p —Buen Maestro, ¿causane nauqui aye sobi esati Tuparrü au napese? \p \v 18 Aiñumuti Jesús, nanti sane ümoti: \p —¿Causane ucanü iñemo ta buenorrüñü? Tamantiatai Tuparrü naqui anati au napese, naqui buenorrü. \v 19 Arrücü tusio aemo arrüba yacüpucurrti Tuparrü: “Tapü atabaiquia. Tapü aecatü isiu quiatarrü paürrü. Tapü acusüpüca. Tapü apanca apüti quiatarrü. Tapü encañaca. Tari cuasürüti aemo aüma y napacüma”. \p \v 20 Aiñumuti maniqui ñoñünrrü: \p —Maestro, enterurrü arrüba icocoquio auqui numo naümañünqui. \p \v 21 Arrti Jesús asaratitü ümoti, chauqui tücuasürüti ümoti. Auqui nanti ümoti: \p —Aninqui arrüna faltabo aemo. Aipiaventecasio nanaiña naenarri y aitorrimia nicuarrü ümo bama pobrerrü. Arrtü aisamute sane, ane nacua uiti Tuparrü au napese. Auqui caüma ariacu isiuñü. \p \v 22 Nauquiche oncoiti arrüna sane, mapensarati. Auqui süroti tato au niporrti, sucheboti nurria, itopiqui bien rricurrti. \p \v 23 Auqui arrti Jesús asaratitü itupecuti, y nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p —Arrübama rricurrü cuestarrü ümoma nauqui aye uimia auna cauta üriabucati Tuparrü. \p \v 24 Arrübama ñanunecasarrti cütobüsoma ui nurarrti, pero arrti Jesús nanti tatito ümoma: \p —Isaütaiqui, cuestarrü ümo bama oncomatü ümo nenarrirrimia aye uimia auna cauta üriabucati Tuparrü. \v 25 ¿Aensapü pasao manu numuquianrrü camello auqui nirrto cümese? (Abu nisunaunrrü tacana cabayurrü.) Tapü arrti rricurrü manrrüqui cuestarrü ümoti aye uiti auna cauta üriabucati Tuparrü. \p \v 26 Nauquiche oncoimia arrüna sane, tarucu nicütobürrüma. Ñanquitioma pünanaquimiantoe: \p —¿Quitipito puerurrü aye uiti esati Tuparrü? \p \v 27 Auqui asaratitü Jesús ümoma, nanti: \p —Arraño mañoñünca chüpuerurrüpü aye aboi esati Tuparrü auqui namuñemantoe. Pero arrti Bae Tuparrü bayurarati aume, itopiqui arrti nanaiña puerurrti. \p \v 28 Auqui nanti Pedro ümoti: \p —Señor, arrüsomü sopiñocota nanaiña somenarri, nauqui sobetü asiucü. \p \v 29 Nanti Jesús: \p —Sucanañü aume ñemanauncurratoe, arrti naqui iñocotati niporrti, yaruquitorrti, niquiastoti, yaütoti, nipiacütoti, nicüpostoti, aütorrti y niyorrti ichopiquiñü y itopiqui arrüna urria manitacarrü, \v 30 tiene que atorri tato ümoti auna icu na cürrü manrrü chama pünanaqui arrüna oncono uiti. Torrio ümoti poca, yaruquitoboti, iquiasitoboti, ipiacütoboti, aübosiboti, iyoboti. Pero torrio ito itaquisürücüboti. Y tiene que aye uiti ñana au napese esati Bae Tuparrü, auna cauta chütacürusupü süboriquirri. \v 31 Itopiqui sürümanama bama arucapae ümoma caüma, pero ñana tonema bama champü yaserebiquirrimia. Sürümanama ito bama champütiatai asaratü ümoma caüma, pero ñana tonema bama cusürübo aüromatü esati Tuparrü. \s1 Urapoiti tatito Jesús niconcorrti \p \v 32 Nauquiche aboma isiu cutubiurrü niyücürrüma au Jerusalén, arrti Jesús cusürüboti aübu macrirrtianuca, y arrübama ñanunecasarrti cütobüsoma. Süromatü isiuti aübu nirrucurrüma. Auqui tasuruma tatito uiti manuma doce apostolerrü, nauqui uraboiti isucarüma arrüna pasabobo ümoti. Nanti ümoma: \p \v 33 Tusio aume, ta noecü au Jerusalén. Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ichorri mecu bama üriatu sacerdoterrü, y ümo bama manunecana nüriacarrü. Arrüma namatü tiene que aitabairomañü. Itorrimianamañü ümo bama extranjerurrü auqui Roma. \v 34 Arrüma caüma emeonomañü y ocüsioma iñemo. Utureuruma isuñü. Auqui itabairomañü. Pero pürücü trerrü naneneca tiene que isübori tato eanaqui macoiñoca. \s1 Arrti Jacobo ichepeti Juan manquioma pünanaquiti Jesús \p \v 35 Auqui arrübama aütorrti Zebedeo, arrti Jacobo ichepeti Juan süromatü esati Jesús, namatü ümoti: \p —Maestro, suirranca nauqui aichübo somü arrüna suirranca supanquirio. \p \v 36 Aiñumuti Jesús: \p —¿Isane naurriantümo? \p \v 37 Namatü: \p —Arrtü türiabucü, suirranca suichümo apetacucü, tamanti au nepanauncu, arrti quiatarrü au nepau. \p \v 38 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Chütusiopü aume isane arrüna apanquitio. ¿Aensapü puerurrü avantabo año ümo nautaquisürücü tacana arrücuatü taquisürücürrü cuabotiqui iñemo? \p \v 39 Aiñumuma: \p —Puerurrü somü. \p —Ñemanauntu te —nanti Jesús ümoma —arraño autaquisürüca ñana tacana arrüna cuabotü ichaquisürücüboñü. \v 40 Pero arrüñü champü nisüriaca nauqui itorrimia aume nauqui autümo rrupetacuñü au niñepanauncu y au niñepau. Arrtiatai Bae Tuparrü puerurrti aitorrimiati ümo bama urria au ñaquioncorrti. \p \v 41 Nauquiche tütusio ümo bama maquitaca arrüna ñanquitioma bama torrü, tüboricoma ümoma. \v 42 Auqui tarusuma namanaiña uiti Jesús, nanti ümoma: \p —Arraño tusio aume que arrübama mayüriabuca auna icu na cürrü ane nüriacarrüma ümo bama macrirrtianuca. Arrübama manrrü yarusürürrü nüriacarrüma isamutema isiu naca nirrancarrüma aübuma. \v 43 Pero arraño tapü apisamute sane aumeampatoe. Arrtü anati abarrüpecuqui, rranrrti ane manrrü nüriacarrti, tari yaserebiati nurria ümo maquiataca. \v 44 Arrti naqui rranrrti aisamunutiyü yüriaburrti, tari isamunutiyü tacana mosorrti ümo maquiataca. \v 45 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü chisecapütü nauqui aserebimia iñemo, ta isecatü yaserebi ümoma. Isecatü itorrimia nisüboriqui tacana bapacatarrü itobo nomünantü uimia. \s1 Bacurarati Jesús ümoti Bartimeo \p \v 46 Iñataimia au manu pueblurrü nürirri Jericó. Pasaoti Jesús auqui manu aübu bama ñanunecasarrti y aübu maquiataca macrirrtianuca sürümanama. Anati acamanu taman ñoñünrrü supuso, nürirrti Bartimeo, aütorrti Timeo. Anancati tümonsoti isiu cutubiurrü, ñanquiquirrti pünanqui macrirrtianuca nauqui acumanama ümoti. \v 47 Nauquiche oncoiti que pasaoti Jesús naqui auqui Nazaret, tosibicoti isiuti, nanti: \p —Jesús, aütorrti yüriaburrü David, apucüru ichacuñü. \p \v 48 Arrübama macrirrtianuca icuansomoconomati, namatü ümoti: \p —¡Etaiquei! \p Pero arrti manrrü nitosibirrti, nanti tatito: \p —Aütorrti yüriaburrü David, apucürü ichacuñü. \p \v 49 Auqui arrti Jesús tochencoti, nanti: \p —Apiquiataunarrti. \p Auqui süromatü aiquianamati. Namatü ümoti: \p —Aiña nurria, atüsai, maemencoti Jesús acü. \p \v 50 Auqui yarutaübutati nicüburrirrti ui taman nitobücürrti. Aiñanainti esati Jesús. \v 51 Arrti ñanquitioti pünanquiti: \p —¿Isane narriantümo? \p Arrti maniqui supurrü nanti: \p —Maestro, irranca nauqui yasaratü. \p \v 52 Aiñumuti Jesús: \p —Acui tato, chauqui turriancü tato, itopiqui aicococañü. Au manu rratorrü urrian tato narrtarrti. Sürotitü isiuti Jesús. \c 11 \s1 Iñataiti Jesús au Jerusalén \p \v 1 Iñataimia saimia Jerusalén, yobesa manio poca nobürirri Betfage y Betania, cutaquiquibo manu yiriturrü nürirri Olivo. Arrti Jesús bacüpuruti ümo manuma torrü ñanunecasarrti. \v 2 Nanti ümoma: \p —Amecosi au ba taha poca. Arrtü apiñatai taha, ane taman bururrü tomoeno, arrüna champüti tiyebo ichacu. Apisoquisüna, apiquia tauna. \v 3 Arrtü anati ñanquitio amopünanaqui, causane apisamune arrüna sane, amucanaño: “Arrti Señor rranrrti ocupabo uiti”. \p \v 4 Süromatü manuma torrü. Tabüco uimia manu bururrü, ane tomoeno abeu nusuara saimia taman porrü. \v 5 Nauquiche tisoquisünatama, arrümanuma amoncoma au manu porrü namatü ümoma: \p —¿Isane napachücoi? ¿Causane apisoquisüna manu bururrü? \p \v 6 Auqui iñumutama isiu arrümanu yacüpucurrti Jesús ümoma. \v 7 Sane nauquiche champü causane uimia ümoma. Auqui aiquiama manu bururrü. Aiñanaimia tato esati Jesús aübu. Iñatama naibirrimia chacu, nauqui aüroti Jesús ichacu. \v 8 Sürümanama ito bama iñatama naibirrimia isiu cutubiurrü cümenuti Jesús. Maquiataca maneonoma nasusüca, iñatama ito isiu cutubiurrü cümenuti. \p \v 9 Arrübama cusürübo y arrübama cosotiqui tosibicoma, namatü: \p —¡Gloria ümoti naqui cuati au nürirrti Tuparrü! \v 10 ¡Chapie ümoti Tuparrü, iñataiti naqui ñemanauncurratoe yüriaburrü oemo, tacanati uyaü David tücañe, naqui yüriaburrü! ¡Gloria ümoti Tuparrü! \p \v 11 Sane nauquiche iñataiti Jesús au Jerusalén. Auqui aürotitü au niporrti Tuparrü. Nauquiche tasaratitü ümo nanaiña arrüba abe acamanupo, sürotitü au Betania aübu bama doce ñanunecasarrti, itopiqui chauqui tütümümüca. \s1 Paurramana uiti Jesús taman suese \p \v 12 Au quiatarrü nanenese basücübücoti tato auqui Betania. Cürüpüoti. \v 13 Asaratitü auqui iche ümo taman suese higuera. Aürotitü esa nauqui apacheti nütarrü. Abu chütüpü nitiemporrü na üta manu suese. Sane nauquiche pururrü nasurrtai arrtaiti. \v 14 Auqui manitanati Jesús ümo manu suese, nanti ümo: \p —Chanantopü anati baso nüta. \p Arrümanuma ñanunecasarrti oncoimia arrüna ñanitacarrti ümo. \s1 Penecoma uiti Jesús bama mapaventecana au niporrti Tuparrü \p \v 15 Iñataimia au Jerusalén. Aürotipo Jesús au niporrti Tuparrü. Penecoma türüpo uiti arrübama mapaventecana ausüratai y arrübama macomporara acamanupo. Bopebüco uiti nimensarrüma bama macampiara monirri. Bopebüco ito uiti nisiyarrüma bama mapaventecana nututaquiquia. \v 16 Chichebopü ümoma uiti nauqui acama ausüratai au niporrti Tuparrü. \v 17 Manunecanati ümoma, nanti: \p —Icu Nicororrü nantü sane: “Arrüna nipo urriante ümo meancarrü ümo macrirrtianuca auqui nanaiña nasioneca”. Pero aboi caüma tacana nipo bama macusüpüca. \p \v 18 Arrübama üriatu bama sacerdoterrü ichepe bama manunecana nüriacarrü oncoimia nurarrti. Sane nauquiche bapacheroma niquiubuma causane nauquiche aitabairomati. Pero birrubuma ñünanati, itopiqui macrirrtianuca urria ümoma arrüna ñanunecacarrti. \v 19 Nauquiche aübapae ütobi, arrti Jesús süroti tato auqui pueblurrü. \s1 Tiene que oñoncatü ümoti Bae Tuparrü \p \v 20 Au manu quiatarrü nanenese tansürü pasaoma tatito esaqui manu suese higuere. Arrtaimia chauqui tüsüübo auqui nirranacarrü. \v 21 Aquionotiyü Pedro, nanti ümoti Jesús: \p —¡Maestro, asasatü ümo manu suese arrone aipiaurramata tümüca, chauqui tüsüübo! \p \v 22 Aiñumuti Jesús: \p —Apicocosorrti Bae Tuparrü. \v 23 Ñemanauntu arrüna sucanañü aume: Arrti naqui nanti ümo taman yiriturrü: “Acosi auquina, aiñasü au narubaitu turrü”, arrtü champü isane quiatarrü ñapensacarrti au nausasürrti, y arrtü icocotati arrüna nurarrti, ta cocono. \v 24 Sane nauquiche sucanañü aume: Arrtü apanquiquia pünanaquiti Tuparrü, apicoco nurria, y amonsotü ümoti. Auqui caüma itorrimiatati aume. \v 25 Arrtü aurrianca apapari aübuti Tuparrü au napeanca, pero ane nünantü aume uiti quiatarrü, apiñarrimiaca. Sane caüma arrti naqui Aubaü naqui anati au napese iñarrimiacatatito tato nomünantü aboi. \v 26 Tapü arrtü arraño chapiñarrimiacatapü nomünantü aumeampatoe, ta sane ito uiti naqui Aubaü naqui anati au napese, chiñarrimiacatatipito tato nomünantü aboi. \s1 Nüriacarrti Jesús \p \v 27 Auqui süromatito au Jerusalén. Nauquiche iñataimia taha, arrti Jesús amencoti au niporrti Tuparrü. Auqui süromatü esati bama üriatu bama sacerdoterrü ichepe bama manunecana nüriacarrü, y arrümanuma maquiataca mamayoreca. \v 28 Anquirioma pünanaquiti: \p —¿Isane nüriaca, nauqui aisamune arrüna sane? ¿Quiti naqui bacüpuru aemo? \p \v 29 Aiñumuti Jesús: \p —Arrüñü irranca rranquirio ito amopünanaqui. Arrtü aburapoi isucarüñü arrüna rranquitio, auqui caüma surapoi ausucarü quiti uiche aicüpuruñü, nauqui isamune arrüna sane. \v 30 ¿Quiti uiche aicüpurutiti Juan Bautista tücañe? ¿Arrti Bae Tuparrü o mañoñüncatai? ¡Aburasoi! \p \v 31 Auqui ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü: \p —Arrtü usucana oñü, ta uiti Bae Tuparrü aicüpurutiti, auqui nanti Jesús caüma oemo: “¿Causane chapicocotapü nurarrti?” \v 32 Tapürrtü usucana oñü, ta ui arrübamantai mañoñünca aicüpurumati, ¿isanempü pasabobo oemo ui macrirrtianuca, itopiqui arrüma icocotama que arrti Juan Bautista profetarrti tücañe uiti Tuparrü. \p Birrubuma ñünana macrirrtianuca. \v 33 Auqui namatü ümoti Jesús: \p —Chütusiopü suiñemo. \p Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Arrüñü chüpuerurrüpito suraboi ausucarü quiti uiche aitorrimia iñemo isüriacabo, nauqui isamune arr üna sane. \c 12 \s1 Machepecatarrü: Arrübama trabajadorerrü \p \v 1 Auqui manunecanati Jesús ümoma aübu arrüna machepecatarrü. Nanti: \p —Anati taman ñoñünrrü mancüturuti uva au niyorrti. Nauquiche tanaiña süro cütu uiti, masamunuti sierco itacu. Auqui masamunutito babetarrü canrrü cauta atubarri uva iyo niyürrü. Auqui masamunuti cürurrü petaisürü abeu niyorrti auna cauta ariorrti ape acuirati itacu uva. Auqui prestabo uiti manu niyorrti ümo bama trabajadorerrü. Auqui sürotitü au quiatarrü cürrü. \v 2 Nauquiche tiñatai nitiempo nupucu uva, bacüpuruti ümoti taman imostorrti, nauqui ariorrti anquiti uva pünanaquimia, arrüna tocabo ümoti. \v 3 Arrümanuma trabajadorerrü chüsamianapü ümoma. Iñenomati maniqui mosorrü cuati iyo uva. Ocüsioma ümoti y icüpurumati tato saneantai. \v 4 Auqui arrti maniqui iyoche bacüpuruti ümoti quiatarrü mosorrü. Isiatai yachücoimia ümoti. Süroti tato bien cuasoti uimia. \v 5 Bacüpuruti ümoti quiatarrü mosorrü. Arrti caüma coiñoti uimia. Auqui bacüpuruti ümo sürümanama imostorrti, pero sane ito pasao ümoma uimia. Aboma bama obürio ümoma, y maquiataca coiñoma. \p \v 6 Au nitacürurrü sobürauti tamantiatai, naqui aütorrti. Arrti chiyaupü nicuarrti ümoti. Icüpurutitito. Tacürurrü yacüpucurrti, ñaquioncorrti que macoconaunrrüma ümoti, itopiqui aütorrti. \v 7 Pero arrümanuma trabajadorerrü namatü ümomantoe: \p —Arrti naqui torrio ñana ümoti nanaiña arrüna nenarrirrti naqui yaütoti. Mejor uitabairati, nauqui nanaiña oncono oemo. \p \v 8 Auqui itabairomati. Yarutaübutama nicunturrti pürücü manu ñanaunrrü. \p \v 9 Auqui nanti Jesús: \p —¿Causanempü caüma uiti maniqui iyoche? Suraboira: Cuati tato caüma y coiñoma uiti manuma trabajadorerrü, nauqui aitorrimiati manu niyorrti ümo maquiataca. \v 10 ¿Champü tüleheboañoinqui icu Nicororrü uiti Tuparrü arrüna nantü sane? \q1 Arrübama masamunu poca oboi canca yarutaübutama manu taman canrrü, ñaquiocorrüma churriampü, abu mejor manu canrrü. \q1 Pero uiti Bae Tuparrü caüma manu canrrü süro cütu tacana nompacüorrü principal ümo porrü. \q1 \v 11 Sane isamutenti Tuparrü usucarü. \q1 Ocütobüca uirri. \m (Arrübama fariseorrü tacana bama masamunuma porrü oboi canca. Yarutaübutama arrümanu taman canrrü abu manrrü mejor. Arrti Jesús tacana arrümanu canrrü mejor.) \p \v 12 Itopiqui arrüna nurarrti Jesús sane, rranrrüma aiprensonoconomati, itopiqui tusio nurria ümoma, ta ümoma manu machepecatarrü. (Arrübama fariseorrü tacana bama trabajadorerrü. Arrti Jesús tacana aütorrti maniqui iyoche. Arrti Bae Tuparrü tacana maniqui iyoche.) Pero birrubuma ñünana genterrü. Sane nauquiche iñoconomati. \s1 ¿Urria bapaca impuestorrü? \p \v 13 Auqui bacüpuruma ümo bama fariseorrü ichepe bama auqui nesarrti partidorrü Herodes esati Jesús aübu macocotorrü ümoti. Rranrrüma nauqui anitati uimia arrüna uiche puerurrü urabomati. \v 14 Aiñanaimia esati. Namatü ümoti: \p —Maestro, tusio suiñemo, arrücü anunecaca nomirria. Champü nümoche obi arrüna ñapensacarrüma macrirrtianuca. Chairrucapü ñünanama, y ñemanauncurratoe anunecaca nurarrti Tuparrü. Urasoi suisucarü, ¿taqui urria bapaca impuestorrü ümoti yarusürürrü yüriaburrü Cesar, o champü? \p \v 15 Pero arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna churriampü ñapensacarrüma aübuti. Nanti ümoma: \p —¿Causane apiña macocotorrü iñemo? Apitusianca isucarüñü taman monedarrü nauqui yasarai. \p \v 16 Itusiancatama isucarüti. Auqui ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Quiti ausüpütuche arrüna icu na monedarrü, y quiti üriche arrüna corobo auna icu? \p Aiñumuma: \p —Nausüpüturrti yüriaburrü Cesar y nürirrti. \p \v 17 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Apicoco yacüpucurrti Cesar, y apicoco ito yacüpucurrti Tuparrü. \p Cütobüsoma ui arrüna sane nurarrti. \s1 ¿Ñemanauntu süboricoma tato bama coiño? \p \v 18 Auqui arrübama mümanamantai auqui manu partidorrü saduceorrü süromatü esati Jesús. Taipü arrübama saduceorrü chicocotapüma arrtü osüboriquia tato, arrtü oconca. Sane nauquiche urapoimia arrüna ñapensacarrüma isucarüti Jesús: \p \v 19 —Maestro, arrti Moisés tücañe bacüpuruti sane: “Arrtü anati coiño, y nicüpostoti chaübosioquipü uiti, tiene que apo aübuti yaruquitorrti maniqui coiño, nauqui ane nipiaümacarrü uiti ümoti yaruquitoti. \v 20 Bueno, aboma siete yaruquitorrümantoe. Arrti maniqui yarusürürrü pohosoti, y coiñoti pünanaqui nicüpostoti. Pero champü naübosirri uiti. \v 21 Auqui arrti maniqui segundo yaruquitorrti pohosotito aübu. Auqui coiñotito. Chaübosiopito uiti. Sane pasabo ito ümoti maniqui tercero. \v 22 Namanaiña arrümanuma siete pohosoma aübu, y namanaiña coiñoma, pero champü nipiaümacarrü uimia. Au nitacürurrü coiño ito manu paürrü. \v 23 Arrtü süboricomapü tato, ¿quitipü naqui icüposüche uturuqui manuma siete? \p \v 24 Aiñumuti Jesús: \p —Arraño chütusiopü aume, itopiqui chapisuputacaipü Nicororrü uiti Tuparrü, y chütusiopü aume arrüna nüriacarrti. \v 25 Arrtü süboricoma tato bama tücoiño, chüposopümainqui, itopiqui nacarrüma caüma tacana bama angelerrü, bama aboma au napese. \v 26 Pero arraño aurrianca atusi aume cütüpü arrüna nosüboriqui tato arrtü oconca. Canapae chülehebopü año au manu librurrü corobo uiti Moisés tücañe, nauquiche manitanati Tuparrü aübuti eanaqui nonco pese apüqui manu suema. Acamanu nanti sane: “Arrüñü Nituparrti Abraham y Nituparrtito Isaac y Nituparrti Jacob”. \v 27 Arrti Tuparrü champürrtü Nitupa bama macoiñoca, ta Nitupa bama süborico. Arraño bien chütusiopü aume. (Itopiqui arrti Tuparrü rranrrti nauqui uiñanaunuti. Abu arrübama coiño chüpuerurrüpümainqui aiñanaunumati. Uirri tusio que arrübama trerrü antiburrü süboricoma tato esati Tuparrü.) \s1 Arrüna yarusürürrü yacüpucurrti Tuparrü \p \v 28 Auqui tamanti uturuqui manuma manunecana nüriacarrü iñataiti esati Jesús, itopiqui ipiatenti que arrti Jesús iñumutati tato nurria nurarrüma bama saduceorrü. Ñanquitioti pünanaquiti Jesús: \p —¿Ñacusane arrüna yarusürürrü yacüpucurrti Tuparrü? \p \v 29 Aiñumuti Jesús: \p —Tone arrüna yarusürürrü yacüpucurrti Tuparrü pünanaqui nanaiña: “Amonsoi nurria macrirrtianuca auqui Israel. Anati tamantiatai Tuparrü oemo, naqui Señor. Champüti manrrü pürücüti. \v 30 Tari cuasürüti aume Bae Tuparrü aübu nanaiña nabausasü, aübu nanaiña nabausüpü, aübu nanaiña napapensaca y aübu nanaiña naucusüu”. Tone arrüna manrrü yarusürürrü yacüpucurrti Tuparrü. \v 31 Ane quiatarrü yacüpucurrti isiatai nicuarrü: “Tari cuasürüti aume ausüborisapa tacana naucua aumeampatoe”. Champü quiatarrü bacüpucurrü arrüna manrrü yarusürürrü pünanaqui arrüba torrü. \p \v 32 Auqui nanti maniqui ñoñünrrü ümoti Jesús: \p —Maestro, bien ñemanauntu arrüna nura. Ta anati tamantiatai Tuparrü, champüti manrrü quiatarrü. \v 33 Bien urria arrtü cuasürüti oemo aübu nanaiña nuyausasü, aübu nanaiña numapensaca y aübu nanaiña nuyausüpü y aübu nanaiña nucusüu. Urria ito arrtü cuasürüti oemo osüborisapa. Tone arrüna manrrü valeo ümoti Tuparrü pünanaqui arrüna arrtü macumanaca ausüratai ümoti. \p \v 34 Arrti Jesús tusio ümoti, ta manitanati aübu nanaiña nausasürrti. Nanti ümoti: \p —Champürrtü ichequi naca pünanaquiti Tuparrü. \p Auqui champütiqui manrrü naqui ñanquitio pünanaquiti. \s1 ¿Aütocheti Cristo? \p \v 35 Eana ñanunecacarrti au niporrti Tuparrü ñanquitioti Jesús pünanaquimia: \p —¿Causane namatü bama manunecana nüriacarrü, que arrti Cristo ta aütorrti David, naqui yüriaburrü tücañe? \v 36 Itopiqui arrti David nanti tücañe uiti Espíritu Santo sane: \q1 Arrti Bae Tuparrü nanti ümoti Cristo: \q1 “Atümo rrupetacuñü au nepanauncu niñe, cheperrtü bachesoiyoma sobi bama aesa enemigorrü aesacü”. \p \v 37 ¿Causane nauqui arrti Cristo ta aütorrti David? Itopiqui arrtiatoe David nanti: Arrti Cristo isüriatu. \p Sürümanama macrirrtianuca onsapetioma nurarrti Jesús, y urria ümoma. \s1 Nipünatema bama manunecana nüriacarrü \p \v 38 Arrti Jesús nantito eana ñanunecacarrti: \p —Amasasai nurria ñünana bama manunecana nüriacarrü. Tapü apisamute tacana arrüna yachücoimia. Urriantai ümoma amema aübu naibirrimia coñorrtai y abaesa. Urriantai ümoma acuasürüma ümo macrirrtianuca. Rranrrüma nauqui anquimia nurria macrirrtianuca ümoma yusiu cayaca. \v 39 Urria ito ümoma atümoma icu ba tümoca abe bien ümo nisurratoe au ba poca sinagoga y arrtü ane pierrta. Sane ito isamutema. \v 40 Arrüma ito iquiaübutama niyopo biuraca. Auqui caüma meaboma yabaiturrü, abu ñapanturrüma. Tonema bama ñana yasutiuma yarusürürrü carrticurrü itopiqui arrüna sane yachücoimia. \s1 Taman paürrü viurarrü macumanana ümoti Tuparrü \p \v 41 Taman nanenese anancati Jesús tümonsoti au niporrti Tuparrü saimia ümo manu baurimia auna cauta bacheboma macrirrtianuca monirri ümoti Tuparrü. Arrtayotitü ümo arrüna niyachequirrimia monirri. Aboma sürümanama bama rricurrü bacheboma chama nimonirrimia. \v 42 Au manu rratorrü iñatai taman paürrü biurarrü, pobrerrü. Aiñanio manio torratai monedarrü au manu baurirri, arrüba chimiantai niyucuarrü. \v 43 Auqui tasuruma uiti Jesús bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrümanu biurarrü bachebo manrrü chama pünanaqui bama maquiataca. \v 44 Itopiqui arrüma itorrimiatama nisobüratu nimonirrimia. Tapü arrüna pobrerrü biurarrü itorrimiata nanaiña ar rüna ane uirri. \c 13 \s1 Urapoiticaü Jesús niñarriqui Niporrti Tuparrü \p \v 1 Nauquiche tüniyücürrtito Jesús auqui niporrti Tuparrü, nanti taman ñanunecasarrti ümoti: \p —Maestro, asatü ñome ba canca posürümanaca arrüba uiche omirriane ba poca omirriantai. \p \v 2 Aiñumuti Jesús: \p —Caüma acütobüca ui arrüba poca coñorrtai, y ba canca. Pero ñana chüpuerurrüpü abasio omonüampatoe, ni tamampü canrrü. Nanaiña tiene que amiñarri. \s1 Causane na atusi arrtü tüsai ayeti tato Jesús \p \v 3 Auqui süromatito. Aiñanaimia onü manu yiriturrü nürirri Olivos. Arrümanu yiriturrü ane cutaquibo manu niporrti Tuparrü. Acamanu tümonsoti ichepe bama ñanunecasarrti, arrti Pedro, arrti Jacobo, arrti Juan y arrti Andrés. Arrüma ñanquitioma pünanaquiti anecanatai, namatü sane: \p \v 4 —Urasoi suisucarü, ¿auche ñana pasabo arrüna ucanü one, que omiñarrio arrümanio poca omirriantai? ¿Isane señarrü arrüna uiche atusi? \p \v 5 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Apacuira nurria autacuapatoe, tapü anati naqui encañao aume. \v 6 Itopiqui tiene que ayematü sürümanama bama namatü que manunecanama au nisüri, y namatü sane: “Arrüñü Cristo”. Sürümanama macrirrtianuca batacheboma uimia ui arrüna ñapanturrüma. \p \v 7 Arrtü amoncoi nüri guerra, tapü aupirruca. Itopiqui tiene que acoco arrümanu sane, pero champürrtü tone nitacürurrü. \v 8 Nacioneca pahiyo ñomeampatoe. Mayüriabuca bahiyoma aübumantoe. Paichoconono cürrü au nanaiñantai. Ane ito carestiya. Sane aübapae ane nitaquisürücü macrirrtianuca icu na cürrü. Pero champürrtü tünitacürurrü. \p \v 9 Apacuira nurria autacuapatoe, itopiqui tiene que aitorrimianama año mecu bama mayüriabuca. Icübairoma año au ba poca sinagoga. Iquianama año esa bama mayarusürüca mayüriabuca auqui niyaca, nauqui puerurrü aburaboi nisüri isucarüma. \v 10 Pero primero tiene que atusi au nanaiñantai icu na cürrü arrüna urria manitacarrü isütüpüñü. Auqui caüma iñatai ñapacümuncuturrti Tuparrü. \v 11 Arrtü iquianama año esa bama mayüriabuca, tapü apapensaca isane arrüna aburapoboibo isucarüma, ta aburasoi arrüna torrio aume aburapoboibo uiti Tuparrü au manu rratorrü, itopiqui champürrtü arraño na apanitaca, ta arrti Espíritu Santo naqui manitana abauqui. \v 12 Aboma ito bama ñana paventeoma uimia ümo bama mayüriabuca arrübama propiorratoe yaruquitorrüma, y sane coiñoma auqui nacarrüma. Aboma ito bama paventeoma uimia bama aütorrümantoe. Y arrübama mayaüca tiene que atüborimia ümo bama yaütorrüma, sane nauqui ataborimia itopiquimia. \v 13 Namanaiña macrirrtianuca tüboricomantai aume auqui niyaca. Pero arrti naqui chiñocotatipü nisura chepe nitacürurrü, tonenti naqui tiene que aye uiti au napese. \p \v 14 Arrti profetarrü Daniel maconomonoti tücañe cütüpü manu ünantapae. Arrtü amarrtai arrümanu churriampatai auna cauta chücoñopütü ane, au niporrti Tuparrü, auqui caüma arrübama abomainqui au Judea tari yesüburama ubuturu yirituca. \v 15 Arrti naqui anati batrabacarati chacu niporrti, tapü sürotipo aiquianti nenarrirrti. \v 16 Arrti naqui anati au niyorrti, tapü süroti tato au niporrti aiquianti naibirrti. Mejor tari yesüburati saneantai. \v 17 Butaquisüratai arrüba paüca aübo ane omemecu y arrüba ane niñupaümacarrü yocütüpü. \v 18 Apanqui pünanaquiti Tuparrü tapü pasao arrüna sane, arrtü tarucapae rrimianene. \v 19 Itopiqui au manio naneneca ñana chiyaupü nitaquisürücü bama macrirrtianuca. Champü tüpasao sane auqui numo maübo tücañe urriane na cürrü, ni anempito ñana. \v 20 Arrtü nampü chichimiancatatipü Tuparrü manu tiemporrü nesa taquisürücürrü, champütipü naqui süboricoiqui. Pero como tarucu nicuarrüma bama tacümanauncunu ümoti Tuparrü, sane nauquiche ichimiancatati manu tiemporrü. \p \v 21 Namatito ñana aume sane: “Amasasai, auna nacarrti Cristo. Amasasatü, taha nacarrti”. Pero arraño tapü apicocota. \v 22 Itopiqui sürümanama ito bama cuamatü aübu ñapanturrüma y namatü: “Arrüñü Cristo”. Namatito: “Arrüñü rranunecaca au nürirrti Tuparrü”. Masamunuma ito milagrorrü, nauqui sane manrrü puerurrü encañama ümo macrirrtianuca. Rranrrüma encañama ito ümo bama tacümanauncunu uiti Tuparrü, arrtü puerurrüpü. \v 23 Amasasai nurria, chauqui tüsurapoi ausucarü, ta sane pasabobo ñana. \s1 Niyequirrti tato Cristo \p \v 24 Au manio naneneca arrtü tüpasao manu taquisürücürrü, surrü y pama chüpuerurrüpü nauqui aucua. \v 25 Norrtoñeca bupaquio icu cürrü. Nanaiña arrüba icu napese mupaichoconono. \v 26 Auqui caüma asaramatü macrirrtianuca iñemo Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. Isecatü auqui napese eana cüsaüboca aübu nanentacarrü sobi y aübu tarucu nisusüu. \v 27 Au manu rratorrü rracüpuca ümo bama niyesa angelerrü nauqui aiyoberabarama bama icocoromañü auqui nanaiñantai icuqui na cürrü. \p \v 28 Apipia arrüna machepecatarrü apü manu suese higuera. Arrtü aübapae nasurrü tato, arraño tütusio aume que ta tüsaimia nitiempo tanaunrrü. \v 29 Isiu ito arrtü amarrtai tirranrrü acoco nanaiña arrüna pasabobo, chauqui tütusio aume, ta tüsaimia ñapacümuncuturrti Tuparrü, nauqui ise tato icu na cürrü. \v 30 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Enterurrü arrüna sucanañü aume tiene que acoco isucarü bama macrirrtianuca caüma, antes que acoma. \v 31 Arrüna cürrü y napese omiñarrio ñana, pero nisura chüpuerurrüpü nauqui amenso, cheperrtü tücocono nanaiña. \p \v 32 Pero champüti atusi ümoti arrümanu nanenese ni horarrüpü arrüna auche ñana isetü. Ni arrübamapü angelerrü auqui napese, ni arrüpüñü naqui Aütorrti Tuparrü atusi iñemo. Ta cunauntaiñatiatai Bae Tuparrü tusio ümoti. \p \v 33 Sane nauquiche amasasai nurria itacu nausüboriqui, itopiqui chütusiopü aume auche ñana ise tato. \v 34 Arrüna nisequi tato toneantoe tacanarrtü tamanti ñoñünrrü sürotitü iche. Oncono uiti niporrti mecu bama imostorrti. Torrio uiti ümoma taiquiana taman arrüna yachücoboiboma. Bacüpurutito ümoti taman acuirati nurria itacu tururrü. \v 35 Sane isamutenti maniqui ipoche. Pero chütusiopü ümoma auche aiñanainti tato. Rrepente iñataiti arrtü aübo ütobi, o arrtü cümuinta tobiri, o arrtü cuatü nanenese, o arrti tansürapae. Sane ito arraño, amasasai nurria. \v 36 Rrepenteatai isecatü. Tapü autabücatai sobi chaparrüperacapü isumenuñü. \v 37 Arrüna sucanañü aume, sucanañü ito ümo bama m aquiataca: Aparrüpera. \c 14 \s1 Bapacheroma niquiubuma nauqui aiñenomati Jesús \p \v 1 Faltabo torrü nanenecaiqui ümo manu pierrta parrcua. Au manu pierrta basoma pan champü levadura eana. Arrübama üriatu bama sacerdoterrü y arrübama manunecana nüriacarrü bapacheroma niquiubuma nauqui aiñenomati Jesús anecanatai, nauqui aitabairomati. Namatü: \p \v 2 Chüpuerurrüpü uiñenoti au na pierrta, itopiqui sürümanama macrirrtianuca; rrepente ñana tüboricoma oemo. \s1 Taman paürrü isemata nasaite itati Jesús \p \v 3 Arrti Jesús anancati au Betania au niporrti Simón, naqui tücañe maunrrocono ui lepra. Acamanu amoncoma tümonsoma esa mensarrü basoma. Auqui iñatai esama taman paürrü aübu taman boteyarrü canrrü alabastro, ataso ui nasaite nürirri narde, urriantai norimia. Arrümanu nasaite chiyaupü nicuarrü. Acamanu itanumata manu boteyama. Aiyarapa itati Jesús arrümanu narde. \v 4 Uturuqui manuma amoncoma acamanu ünantü ümoma. Namatü ümomantoe: \p —¿Causanempü nauqui aiñensonoco manu nasaite? \v 5 Abu puerurrüpü aipiaventeca itobo trescientos denarios (trescientos jornalerrü) o hasta manrrüqui, nauqui aruquipü atorri ümo bama pobrerrü. \p Sane nauquiche tüboricoma ümo manu paürrü. \v 6 Tapü arrti Jesús nanti ümoma: \p —Asio sane, tapü abasiquia icuata. Arrüna isamute iñemo, ta urria. \v 7 Arrübama pobrerrü siemprerrü aboma abarrüpecu, puerurrü apisamune arrüba nomirria aübuma, arrtü aurrianca. Pero arrüñü chüpuerurrüpü yasiquia abarrüpecu ñana. \v 8 Arrüna paürrü isamute iñemo isiu arrüna puerurrü. Isemanañü arrümanu perfume urriantai norimia ümo ñana, arrtü iñanamañü cütu. \v 9 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrtü aboma bama süromatü uraboimia arrüna urria manitacarrü au nanaiña icu na cürrü, urapoimia ito arrüna nisamute na paürrü iñemo, nauqui aquionomacü iyo. \s1 Arrti Judas ipiaventecanatiti Jesús \p \v 10 Tamanti uturuqui manuma doce apostolerrü nürirrti Judas Iscariote, sürotitü anitati aübu bama üriatu bama sacerdoterrü. Uraboiti isucarüma ta puerurrti aitorrimianatiti Jesús emecuma. \v 11 Nauquiche oncoimia arrüna sane, pucünuñama nurria, y namatü ümoti tiene que achema monirri ümoti. Auqui arrti Judas bapacheroti niquiubuti, nauqui aitorrimianatiti Jesús ümoma. \s1 Nesarrti cena Señor \p \v 12 Iñatai manu primer nanenese nesa manu pierrta parrcua, arrüna auche basoma pan champü levadura eana. Batabaiyoma ito nobirrarrü au manu nanenese, arrüna niyacheatarrüma. Sane nauquiche arrübama ñanunecasarrti Jesús ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Cauta arrianca nauqui ariorroñü mapema nauqui uba ümo na parrcua? \p \v 13 Auqui bacüpuruti ümo torrüma ñanunecasarrti: \p —Amecosi au pueblurrü. Taha tiene que apicuñunuti taman ñoñünrrü aübu bausürrü ompacüti aübu turrü. \v 14 Amecosi isiuti auna cauta niyücürrti. Arrtü sürotipo au taman porrü, amucanaño ümoti maniqui ipoche: “Arrti maestro nanti sane: ¿Cauta naca manu cuarto arrüna cauta puerurrü irra aübu bama nirranunecasa ümo na pierrta parrcua?” \v 15 Auqui caüma itusiancatati ausucarü arrümanu taman cuarto sürümanarrü, ane ape onü quiatarrü cuarto, tüchauqui oemo. Acamanu apapema oemo. \p \v 16 Auqui süromatü manuma torrü. Nauquiche iñataimia au pueblurrü, isamutema isiu arrüna nurarrti Jesús ümoma. Acamanu mapemanama ümo manu pierrta parrcua. \p \v 17 Nauquiche aübapae ütobi, arrti Jesús iñataiti ichepe bama maquiataca apostolerrü. \v 18 Atümoma. Basoma. Isiu niyacarrüma nanti Jesús ümoma: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Anati taman abuturuqui aipiaventecanatiñü caüma. \p \v 19 Sane nauquiche sucheboma. Taiquianati taman ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Taqui arrüñü? \p \v 20 Aiñumuti Jesús: \p —Tamanti naqui ameanaqui naqui basoti ichepeñü auqui nipratu. \v 21 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que acoco saübuñü nanaiña arrüna ane corobo. Pero pobrerrtiatai naqui uiche aipiaventecanatiñü. Manrrüpü urria arrtü champüti icu cürrü. \p \v 22 Auqui niyacarrüma iquiatati Jesús pan mecuti y machampiencanati ümoti Tuparrü. Ichepesünatati y itorrimiatati ümo bama apostolerrü. Nanti: \p —Aumase, itopiqui arrüna tone nisütüpü. \p \v 23 Auquito iquiatati coparrü mecuti aübu vinorrü. Machampiencanatito ümoti Tuparrü. Auquito itorrimiatati ümoma, y namanaiña chaboma auqui. \v 24 Nanti: \p —Tone niñoto, arrüna araparabo caüma nauqui urria tato nisüboriquirrimia bama sürümanama macrirrtianuca. Ui niñoto tusio arrüna nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü aübu genterrü icu na cürrü. \v 25 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrüñü chüpuerurrüpü ichaiqui arrüna vinorrü, niyü uva, cheperrtü türiabucati Tuparrü, naqui Iyaü. Auqui ichaca tatito. \s1 Urapoiticaü Jesús arrüna pasabobo uiti Pedro \p \v 26 Nauquiche tüchauqui ñacantacarrüma ümoti Tuparrü, süromatü onü manu yiriturrü nürirri Olivos. Acamanu nanti Jesús ümoma: \p \v 27 Nanaiña arraño tiene que apiñoconoñü arrüna tobirri. Itopiqui sane nantü icu Nicororrü uiti Tuparrü: “Itabairoti naqui bacuirara yutacu nobirraca. Sane nauquiche caüma nobirraca omiñarrio”. \v 28 Pero arrtü isüboriquia tato, isusürüca yerotü amopünanaqui au Galilea. \p \v 29 Auqui nanti Pedro ümoti: \p —Arrtü iñoconomacü maquiataca, pero arrüñü chüpuerurrüpü iñoconü. \p \v 30 Nanti Jesús ümoti: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aemo: Caüma na tobirri antes que rabotü torrü nipucu curasürrü pohorrü, arrücü ucanü trerrü veserrü chasuputacapüñü. \p \v 31 Pero arrti Pedro chunatipü, nanti: \p —Arrtü isonca achepecü, chüpuerurrüpü sucanañü ta chisuputacapücü. \p Sane ito nurarrüma bama maquiataca. \s1 Neancarrti Jesús au Getsemaní \p \v 32 Aiñanaimia au manu nürirri Getsemaní. Acamanu nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Autümo auna. Arrüñü yecatü manrrü tahiqui, nauqui rrehan ümoti Tuparrü. \p \v 33 Tasuruma uiti isiuti arrti Pedro, arrti Jacobo y arrti Juan. Au manu rratorrü onquisioti yarusürürrü nisuchequirrti y tarucu nirrucurrti. \v 34 Auqui nanti ümo manuma trerrü: \p —Ñonquisio tarucapae nisuchequi ñünana concorrü. Abasiquia auna, tapü aumpanuca. \p \v 35 Auqui sürotitü manrrü tahiqui pario. Bachesoiyoti. Ñanquitioti pünanaquati Tuparrü arrtü puerurrü apasa pünanaquiti arrümanu taquisürücürrü cuabotiqui ümoti. \v 36 Au manu neancarrti nanti sane: \p —Iyaü, champü arrüna cuestarrü aemo. Aitaesümusuñü ñünana arrüna taquisürücürrü cuabotü iñemo. Pero tapü aisamute isiu nirranca, ta isiu narrianca, arrücü Iyaü. \p \v 37 Auqui süroti tato esa manuma trerrü. Aboma manumuma. Auqui nanti ümoti Pedro: \p —Simón, ¿anuca? ¿Champürrtü puerurrücü asiquia arrtaiquiatü ichepeñü ni ümopü taman horarrü? \v 38 Tapü aumpanuca. Apanqui pünanaquiti Tuparrü, nauqui urria nabaca, arrtü cuatü macocotorrü aume. Nabausüpü rranrrü ümo nomirria, pero naucütüpü chücusüurupü. \p \v 39 Auqui süroti tatito apariti aübuti Tuparrü. Sane tatito nurarrti. \v 40 Cuati tatito esama. Aboma manumuma tatito, itopiqui tarucu nirrancarrüma anuma. Chütusiopü ümoma isane urapoboiboma isucarüti. \v 41 Nauquiche tütabe trerrü niyücürrti esama, nanti ümoma: \p —¿Caüma puerurrü aumpanu y apacansa? Ta chauqui tiñatai manu horarrü, arrüna auche caüma itorrimianamañü mecu bama chiyaupü nomünantü uimia. \v 42 Apatüsai, curi tato. Chauqui tücuati naqui uiche aipiaventecanatiñü. \s1 Aiñenomati Jesús \p \v 43 Nauquiche anancatiqui manitanati aübuma, iñataiti Judas, naqui uturuqui manuma doce apostolerrü. Cuati ichepe sürümanama mañoñünca yupu sueca y cüseca. Arrüma cuamatü yacüpucurrüma bama üriatu bama sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü y bama mamayoreca. \v 44 Arrti Judas tünanti ümoma manuma mañoñünca sane: \p —Rranquiquia nurria ümoti caüma aübu besorrü ümoti, ta tonenti. Apiñensorrti. Apiquiarrti. Amasasatü nurria itacuti. \p \v 45 Nauquiche iñataiti esati Jesús, nanti ümoti: \p —Chamurraume maestro. \p Auqui bacheboti besorrü ümoti. \p \v 46 Sane caüma iñemomati Jesús. \p \v 47 Pero tamanti uturuqui manuma ñanunecasarrti iquiaübutati nicüserrti y bacheboti ümoti maniqui imostorrti yarusürürrü sacerdoterrü. Tüsüro uiti taman numasurrti. \v 48 Auqui nanti Jesús ümo manuma mañoñünca: \p —Arraño abecatü yupu sueca y cüseca, nauqui puerurrü apiquianañü au preso, tacanapaepü cusüpürrüñü. \v 49 Naneneca anancañü abarrüpecu. Rranunecaca au niporrti Tuparrü. Pero arraño champü causane aboi iñemo. Arrüna sane es nauqui acoco arrüna nantü icu Nicororrü. \p \v 50 Auqui arrübama ñanunecasarrti iñoconomati, besüburuma. \p \v 51 Pero tamanti yaürrü sürotitü isiuti. Naibirrti nicüburrirrtiatai. Auqui rranrrümampü aiñenomatito. \v 52 Tapü arrti iñocotati manu nicüburrirrti mecuma y besüburuti cüsuasati. \s1 Urabomati Jesús \p \v 53 Auqui iquianamati Jesús au niporrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü. Acamanu iyoberabaramacü namanaiña arrübama üriatu sacerdoterrü y arrübama mamayoreca israelitarrü y arrübama manunecana nüriacarrü. \v 54 Tapü arrti Pedro anancati sürotitü isiuti Jesús auqui icheatai. Iñataiti au manu nusuara esa niporrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü. Acamanu atümoti arrüpecu manuma masortaboca, baperoti pese. \p \v 55 Arrti yarusürürrü sacerdoterrü ichepe manuma amoncoma acamanu bapacheroma niquiubuma, causane nauqui ane nipünatenti Jesús, nauqui puerurrü aitabairomati. Pero champü isane nipünatenti. \v 56 Sürümanama bama manitanama ünantatai icütüpüti, ñapanturrüma, pero chichepepatai nurarrüma. \v 57 Aboma ito bama atüraimia nauqui urabomati; sane nurarrüma aübu ñapanturrüma: \p \v 58 Arrüsomü somoncoi nurarrti sane: “Tiene que iñarrimiaca niporrti Tuparrü, arrüna nisamucurrüma bama mañoñüncatai. Iyau trerrü naneneca tiene que iñatünaiñaca tato quiatarrü, arrüna chisiupü tacana nisamucurrümantai bama mañoñünca”. \p \v 59 Pero chichepepito nurarrüma, sane nauquiche chüvaleopü. \p \v 60 Au nitacürurrü atüraiti yarusürürrü sacerdoterrü y ñanquitioti pünanaquiti Jesús: \p —¿Causane chaiñumutapü arrüna nurarrüma aemo? \p \v 61 Pero arrti Jesús süsioti etaiyoitiatai, chiñumutatipü. Auqui arrti yarusürürrü sacerdoterrü ñanquitioti tatito pünanaquiti: \p —¿Arrücü Cristo, Aütorrti Tuparrü? \p \v 62 Auqui nanti Jesús: \p —Arrüñü. Arraño tiene que amasarañü naqui Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü yaca ñana ichümoca au nepanauncurrti Tuparrü, naqui champü tacanache nüriacarrti. Tiene que amasarai nisequi tato auqui napese omeana cüsaüboca. \p \v 63 Ui arrüna sane nurarrti Jesús arrti yarusürürrü sacerdoterrü iquiompünatati naibirrti ui nitüborirrti, nanti sane: \p —Champü nümoche basiquiaiqui bapacheti terrticurrü, itopiqui chauqui tünanti uirrtiatoe. \v 64 Arraño chauqui tamoncoi arrüna churriampü nurarrti ümoti Tuparrü. Ane nipünatenti. ¿Aburaño sane? \p Auqui namanaiña namatü: \p —¡Tari comati! \p \v 65 Sane nauquiche aboma bama uturriquiyoma isuti. Itamurriquiatama nisurrti, ocüsioma ümoti y namatü ümoti: \p —¿Tusio aemo quiti ocüsio aemo? \p Arrübama masortaboca bacheboma ito isuti. \s1 Mapañati Pedro chisuputaratitipü Jesús \p \v 66 Tapü arrti Pedro anancati türüpoatai. Au manu rratorrü iñatai manu nicumanacatarrti yarusürürrü sacerdoterrü. \v 67 Besüro narrtarrü ümoti Pedro, anancati baperoti pese. Auqui arrtayotü nurria ümoti, nantü ümoti: \p —Arrücü ito anancü ichepe Jesús, arrümanu auqui Nazaret. \p \v 68 Aiñumuti Pedro aübu ñapanturrti ümo, nanti sane: \p —Chisuputacatipü, ni atusipü iñemo isane arrüna asiquia anquirio rropünanaquiñü. \p Auqui sürotitü türüpo. Au manu rratorrü puru taman pohorrü. \v 69 Coboi pario arrümanu cumanacarrü asaratü tatito ümoti y nantü ümo manuma amoncoma acamanu: \p —Arrüna noñünrrü tone arrüna uturuqui arrümanio amonquio isiu Jesús. \p \v 70 Pero arrti Pedro mapañati tatito. Auqui arrümanuma amoncoma acamanu namatü tatito ümoti: \p —Ñemanauntu, saon, arrücü anancü ichepema ito. Itopiqui arrücü auqui Galilea ito, chanecanapatai ui nura, toneantoe tacana nurarrüma. \p \v 71 Auqui arrti Pedro itusiancatati curusürrü y ipiaurramacanatiyü. Nanti sane: \p —Chisuputacatipü maniqui ñoñünrrü naqui iyoche nabura. \p \v 72 Au manu rratorrü puru tatito pohorrü. Auqui aquionotiyü Pedro ümo arrümanu nurarrti Jesús ümoti tücañe sane: “Antes que abe torrü nipucu pohorrü ucanü trerrü vecerrü ta chasuputacapüñü”. Auqui or ronene nurria ümoti. Areoroti. \c 15 \s1 Torrioti Jesús mecuti Pilato \p \v 1 Nauquiche tücuatü nanenese, iyoberabaramacü tatito namanaia bama üriatu sacerdoterrü ichepe bama mamayoreca y bama manunecana nüriacarrü. Iquianamati Jesús esati yüriaburrü rromano, nürirrti Pilato. Itorrimianamati Jesús mecuti. \v 2 Auqui arrti Pilato ñanquitioti pünanaquiti Jesús: \p —¿Así que arrücü üriatu bama israelitarrü? \p Aiñumuti Jesús: \p —Arrüñü. \p \v 3 Arrübama üriatu bama sacerdoterrü urabomati isucarüti Pilato. \v 4 Auqui arrti Pilato ñanquitioti tatito pünanaquiti Jesús, nanti: \p —¿Causane chaiñumutapü? Arrüma asioma urabomacü. \p \v 5 Pero arrti Jesús chiñumutatipü. Sane nauquiche arrti Pilato cütobüsoti, chütusiopü ümoti causane uiti. \s1 Arrti Jesús tiene que aconti \p \v 6 Arrti Pilato yacheatarrti aitaesümunutiti taman ñoñünrrü auqui preso ümo manu pierrta parrcua isiuqui arrüna ñanquitioma bama macrirrtianuca. \v 7 Au manu tiemporrü anancati au preso taman ñoñünrrü nürirrti Barrabás, y amoncoma ito maquiataca ichepeti au preso. Arrüma batabayoma macrirrtianuca tücañe y bahiyoma aübu mayüriabuca y masortaboca. Sane nauquiche aboma au preso. \v 8 Auqui iyoberabaramacü sürümanama macrirrtianuca esa niporrti Pilato, nauqui anquirioma pünanaquiti naqui aisamunenti arrüna niyacheatarrti. \v 9 Arrti Pilato nanti: \p —¿Aurrianca nauqui iñemecanati üriatu bama israelitarrü? \p \v 10 Itopiqui tusiatai ümoti Pilato que arrübama üriatu sacerdoterrü ubatioma arrüna coñorrtai ñanunecacarrti Jesús, y uirri aitorrimianamati ümoti. \v 11 Pero arrübama üriatu bama sacerdoterrü manitanama fuerte ümo macrirrtianuca, nauqui anquiriomati Barrabás, nauqui ataesübuti. \v 12 Aiñumuti Pilato sane: \p —¿Isane aurrianca nauqui isamune aübuti naqui amucanaño ümoti üriatu bama israelitarrü? \p \v 13 Tosibicoma sane: \p —¡Aiñarrti apü curusürrü! \p \v 14 Auqui nanti Pilato: \p —Isanemo arrüna nipünatenti? \p Manrrü nitosibirrimia: \p —¡Aiñarrti apü curusürrü! \p \v 15 Arrti Pilato rranrrti nauqui urria nisüboriquirrti aübu macrirrtianuca. Sane nauquiche iñemecanatiti Barrabás. Auqui bacüpuruti nauqui aicübairomati Jesús. Auqui itorrimianatiti mecu bama masortaboca, nauqui aicünamunucunumati apü curusürrü. \p \v 16 Auqui arrümanuma masortaboca iquianamati Jesús türüpo au manu nusuara. Acamanu iyoberabaramacü namanaiña masortaboca. \v 17 Iñatama aibiboti cüturiqui. Masamunuma itarusüboti cümeca y iñatama itati. \v 18 Auqui tosibocoma ümoti sane: \p —¡Viva ümoti naqui üriatu bama israelitarrü! \p \v 19 Bacheboma itati ui boquirri. Utureuruma cütüpüti. Bachesoiyoma esati anauma ümoti aübu nuncurrüma ümoti. \v 20 Nauquiche chauqui nuncurrüma ümoti, iquiaübutama icütüpüquiti manu naibirri cüturiqui. Iñatama tato icütüpüti naibirrtiatoe. Auqui iquianamati türüpo, nauqui aiñanamati apü curusürrü. \fig Jesús ante Pilato|src="cn01827B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MRK 15.20" \fig* \s1 Cürabuti Jesús apü curusürrü uimia \p \v 21 Acamanu anancati taman ñoñünrrü nürirrti Simón auqui manu pueblurrü nürirri Cirene, yaütoti Alejandro y Rufo. Aübo aiñanainti tato auqui ñanaunrrü. Pasaoti auqui manu. Sane nauquiche arrübama masortaboca icüpurumati nauqui aiquianti nicurusürrti Jesús. \p \v 22 Iquianamati Jesús au manu nürirri Gólgota. Arrüna nürirri nantü auqui besüro: “Nipiai nitanu macoiñoca”. \v 23 Acamanu bacheboma ümoti vinorrü aübu nansibirri eana. Pero arrti champürrtü ichapautati. \v 24 Auqui icünamunucunumati apü curusürrü. Auqui caüma manuma masortaboca sorteabo uimia naibirrti, na atusi ümoma quiti ümoche tocabo. \p \v 25 Las nueve tansürü tücañe, nauquiche iñanamati apü curusürrü. \v 26 Iñatama ito nicororrü icuta nicurusürrti, nauqui atusi arrüna nipünatenti. Arrümanu nicororrü nantü sane: “Tonenti naqui üriatu bama israelitarrü”. \v 27 Torrü mañoñünca ito cürabuma uimia apü nicurusürrüma, macusüpüca, tamanti au ñepanauncurrti Jesús, arrti quiatarrü au nepaurrti. \v 28 Sane nauquiche cocono nanaiña arrüna nantü icu Nicororrü sane: “Iñanamati tacana arrübama tarucu nipünatema”. \p \v 29 Arrübama pasaoma auqui manu esaquiti, unumati. Itatobiromacü nurria, namatü: \p —Arrücü ucanü tücañe tiene que aiñarrimiaca niporrti Tuparrü y au trerrü naneneca aiñatünaiñaca tato. \v 30 Caüma puerurrü aitusianca, arrtü puerurrücü aiquiaüburü obiatoe apüqui nacurusü. \p \v 31 Sane ito ui bama üriatu sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü. Unumatito, namatü ümomantoe: \p —Arrti ocümati itacu maquiataca, pero itacutiatoe ta chüpuerurrtipü. \v 32 Arrtü ñemanauntu ta tonenti Cristo, üriatu bama israelitarrü, tari iquiaüburutiyü uirrtiatoe apüqui manu curusürrü, nauqui basarai. Auqui caüma tiene que uicoco. Arrümanuma torrü macusüpüca amoncoma ichepeti apü curusürrü unumatito. \s1 Niconcorrti Jesús \p \v 33 Nauquiche tütoce, rrepenteatai tomiquianene icu cürrü chepe las tres isiu nimümürrü. \v 34 Au manu rratorrü arrti Jesús tosibicoti fuerte, nanti sane: \p —Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? —Auqui besüro nantü sane: “Iyaü, Iyaü, ¿causane aiñoconoñü?” \v 35 Uturuqui manuma amoncoma acamanu oncoimia manu nitosibirrti, namatü: \p —Amonsoi, canapae yabirotiti profetarrü Elías. \p \v 36 Auqui sürotitü maniqui taman uturuquimia yarucurrti aipiancati taman rriese ui vinorrü ocoro. Aiñanti icutacu suema. Aürotitü esati Jesús nauqui aitorrimiati ümoti, nanti: \p —Basaraira arrtü cuati caüma Elías aiquiaüburutiti apüqui na curusürrü. \p \v 37 Auqui arrti Jesús tosibicoti tatito fuerte, auqui coiñoti. \v 38 Au manu rratorrü quiopüro manu cortinarrü au niporrti Tuparrü auqui ape chepe acü. \v 39 Nauquiche tarrtaiti niconcorrti Jesús maniqui üriatu masortaboca, nanti: \p —Ñemanauncurratoe arrti naqui ñoñünrrü ta toenti Aütorrti Tuparrü. \p \v 40 Acamanu amonquio ito paüca pasaborico auqui ichiatai. Ananca María Magdalena ichepe Mariarrü arrüna nipiacütoti José y Jacobo naqui tapaurrirri, y ananca ito Salomé. \v 41 Tonehio arrümanio paüca amonquio isiuti Jesús, numo anancatiqui au manu cürrü Galilea, payurara ümoti. Acamanu amonquio ito piquiataca paüca arrüba cuantio ichepeti au Jerusalén. \s1 Iñanamati cütu Jesús \p \v 42 Chauqui tütobiquia, niyücürrü ümo manu nanenese nesa macansacarrü. Auqui cuati maniqui taman ñoñünrrü nürirrti José auqui manu pueblurrü nürirri Arimatea. \p \v 43 Arrti tamanti uturuqui manuma mayüriabuca au Jerusalén. Anancatito barrüperarati arrtü türiabucati Tuparrü. Arrti sürotitü esati Pilato aübu nanaiña nirrancarrti anquirioti nicunturrti Jesús pünanaquiti. \v 44 Arrti Pilato cütobüsoti, nauquiche oncoiti que arrti Jesús chauqui tücoiñoti. Sane nauquiche itasurutiti maniqui üriatu bama masortaboca, nauqui anquirioti nurria pünanaquiti arrtü ñemanauntu coiñoti. \v 45 Nanti maniqui üriatu masortaboca ta ñemanauntu. Sane nauquiche chebo uiti ümoti José nauqui aürotü nicunturrti Jesús uiti. \v 46 Arrti José acomorabo uiti cüburriquia bien omirria. Auqui sürotitü yupu, nauqui aiquiaübuti nicunturrti Jesús apüqui curusürrü. Icümurriancatati nurria oboi manio cüburriquia. Auqui iñatati au manu nusutu canrrü. \v 47 Acamanu amonquio María Magdalena ichepe Mariarrü nipiacütoti José. Arrio umarrtai nurria arrüna ca uta aiñanti José nicunturrti Jesús. \c 16 \s1 Süboricoti tato Jesús \p \v 1 Pasao manu nanenese nesa macansacarrü (sabaro). Nauquiche tüsüro cütu surrü, María Magdalena ichepe nipiacütoti Jacobo y Salomé pacomporara perfume, arrüna uiche apisema nicunturrti Jesús. \v 2 Tansürapae tominco omenotü esa manu nusuturrü, aübapae ayetü tanene surrü. \v 3 Munantü ñomeampatoe: \p —¿Uichepü caüma aiquiaübu oemo arrümanu canrrü sürümanarrü ituruqui manu nusuturrü? \p \v 4 Nauquiche opiñatai esa nusuturrü umarrtai champürrtü anancaiqui manu canrrü ituru. \v 5 Omenompo apasabori. Besüro numarrtarrü ümoti taman yaürrü. Anancati tümonsoti au nepanauncu manu nusuturrü. Purusubi naibirrti y abaesa. Bocütobüso. \fig La resurrección|src="cn01851B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MRK 16.5" \fig* \v 6 Tapü arrti nanti ñome: \p —Tapü aupirruca. Arraño apapachequiucati Jesús, nauqui aqui Nazaret. Chauqui tüsüboricoti tato, champütiqui auna. \v 7 Amasasai arrüna cauta anancati, champütiqui. Amecosi aburaboi isucarü bama ñanunecasarrti y isucarüti Pedro. Amucanaño sane ümoma: Arrti Jesús cusürüboti aürotitü amopünanaqui au Galilea. Taha amasacati isiu arrüna nurarrti aume tücañe. \p \v 8 Auqui arrümanio paüca cuantio tato türüpü auqui manu nusuturrü yuparucurrü, tarucu niyopirrucurrü. Champürrtü uburapoi ui niyopirrucurrü. \s1 Itusiancanatiyü Jesús \p \v 9 Arrti Jesús süboricoti tato au manu cuatü nanenese ümo tominco. Itusiancanatiyü primero isucarü María Magdalena arrüna bacüpuruti tücañe ümo bama siete machoboreca auqui, numo anancatiqui amencoti. \v 10 Tone sürotü uraboi isucarü bama amoncoma tücañe ichepeti Jesús. Arrüma aboma sucheboma y areoroma. \v 11 Nauquiche turapoi isucarüma ta tüsüboricoti tato Jesús, arrüma chicocotapüma. \p \v 12 Auqui itusiancanatiyü Jesús isucarü manuma torrü isiu cutubiurrü au quiatarrü nacarrti. \v 13 Arrüma süromatü uraboimia isucarü maquiataca, pero chicocotapüma. \s1 Yacüpucurrti Jesús \p \v 14 Manrrü isiu nimümürrü itusiancanatiyü isucarü manuma once apostolerrü, nauquiche amoncoma basoma. Acamanu cuasoma uiti, itopiqui chicocotapüma nurarrüma bama itusiancanatiyü isucarüma, nauquiche urapoimia isucarüma ta chauqui tüsüboricoti tato. \v 15 Auqui nanti ümoma: \p —Amecosi au nanaiñantai icu na cürrü aburaboi arrüna nomirria isucarü namanaiña macrirrtianuca. \v 16 Arrti naqui icocorotiñü y ürioti, taesüburuti pünanaqui carrticurrü, tiene que aye uiti au napese. Tapü arrti naqui chicocorotipüñü, cuatü ümoti carrticurrü. \v 17 Arrübama icocoromañü tiene que aisamunema isiu arrüna nisüriaca. Bacüpuruma ümo machoboreca auqui macrirrtianuca au nisüri. Sobi Manitanama auqui piquiataca manitacaca. Iñentama noirroborrü pero chüpuerurrüpü ane nipenese ümoma. \v 18 Arrtü chaboma pichararrü chüpuerurrüpü ane causane uirri ümoma. Iñatama nehesüma ita bama maunrrocono, y urriancama tato uimia. \s1 Süroti tato Jesús au napese \p \v 19 Chauqui nipiarirrti Señor Jesús aübuma, sürotitü au napese. Tümonsoti au nepanauncurrti Bae Tuparrü. \v 20 Tapü arrübama ñanunecasarrti süromatü au nanaiñantai, nauqui uraboimia arrüna urria manitacarrü. Arrti Señor Jesús bayurarati ümoma, sane nauqui puerurrüma asamuma milagrorrü. Amén.