\id MAT - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h SAN MATEO \toc1 Arrüna Urria Manitacarrü Corobo Uiti San Mateo \toc2 San Mateo \toc3 Mt \mt2 ARRÜNA URRIA MANITACARRÜ COROBO UITI \mt1 SAN MATEO \c 1 \s1 Arrübama primero pünanaquiti Jesucristo \p \v 1 Tone nüri bama pünanaquiti Jesucristo tücañe, bama ipiarientetorrti David y arrti Abraham. \p \v 2 Arrti Abraham tonenti yaütoti Isaac. Arrti Isaac tonenti yaütoti Jacob. Arrti Jacob tonenti yaütoti Judá, y arrübama yaruquitorrti. \v 3 Arrti Judá tonenti yaütoti Fares ichepeti Zara. Nipiacütorrüma nürirri Tamar. Arrti Fares tonenti yaütoti Esrom, naqui yaütoti Aram. \v 4 Arrti Aram tonenti yaütoti Aminadab, naqui yaütoti Naasón. Arrti Naasón tonenti yaütoti Salmón. \v 5 Arrti Salmón tonenti yaütoti Booz. Nipiacütoti nürirri Rahab. Arrti Booz tonenti yaütoti Obed. Nipiacütoti Obed nürirri Rut. Arrti Obed tonenti yaütoti Isaí. \v 6 Arrti Isaí tonenti yaütoti yüriaburrü David. Arrti yüriaburrü David posoti aübu nicüpostoti Urías y anati aütorrüma nürirrti Salomón. \p \v 7 Arrti Salomón tonenti yaütoti Roboam. Arrti Roboam tonenti yaütoti Abías naqui yaütoti Asa. \v 8 Arrti Asa tonenti yaütoti Josafat. Arrti Josafat tonenti yaütoti Joram naqui yaütoti Uzías. \v 9 Arrti Uzías tonenti yaütoti Jotam. Arrti Jotam tonenti yaütoti Acaz. Arrti Acaz tonenti yaütoti Esequías. \v 10 Arrti Esequías tonenti yaütoti Manasés. Arrti Manasés tonenti yaütoti Amón. Arrti Amón tonenti yaütoti Josías. \v 11 Arrti Josías tonenti yaütoti Jeconías ichepe bama yaruquitorrti au manu tiemporrü nauquiche süromatü bama israelitarrü au Babilonia presoma ui masortaboca babiloniorrü. \p \v 12 Auqui arrti Jeconías tonenti yaütoti Salatiel, naqui yaütoti Zorobabel. \v 13 Arrti Zorobabel tonenti yaütoti Abiud. Arrti Abiud tonenti yaütoti Eliaquim, naqui yaütoti Azor. \v 14 Arrti Azor tonenti yaütoti Sadoc. Arrti Sadoc tonenti yaütoti Aquim. Arrti Aquim tonenti yaütoti Eliud. \v 15 Arrti Eliud tonenti yaütoti Eleazar. Arrti Eleazar tonenti yaütoti Matán. Arrti Matán tonenti yaütoti Jacob. \v 16 Arrti Jacob tonenti yaütoti José iquiana Mariarrü, nipiacütoti Jesús, naqui Cristo. \p \v 17 Abe catorce familiarrü auquiti Abraham hasta arrti yüriaburrü David. Auquiti David hasta numo süromatü au Babilonia abe ito catorce familiarrü. Auqui manu tiemporrü hasta numo anati icu cürrü Cristo abe ito catorce familiarrü. \s1 Anati icu cürrü Jesucristo \p \v 18 Sane numo aübo anati icu cürrü Jesucristo: Arrüna nipiacütoti nürirri Mariarrü. Comprometebo apo aübuti taman ñoñünrrü nürirrti José. Chüposopümainqui, pero tanancati ipiaümacarrü icütüpü ui noñemarrti Espíritu Santo. \v 19 Arrti José champü causane au nisüboriquirrti. Chirranrrtipü uraboiti isucarü genterrü arrüna nipünate au ñaquioncorrti. Sane nauquiche rrantipü aiñocoti Mariarrü anecanatai, tapü cuaso ui macrirrtianuca. \v 20 Numo anancati ñapensatioti arrüna sane, tamanti ángel auqui napese itusiancanatiyü isucarüti au niposiquirrti, nanti ümoti: \p —José, arrücü auqui nesarrti familiarrü David, tapü airruca asuriu Mariarrü acüposübocü, itopiqui arrti maniqui aürrü anati icütüpü, ta ui noñemarrti Espíritu Santo. \v 21 Arrtü tanati icu cürrü aiña üriboti Jesús. Itopiqui uiti ñana taesüburuma macrirrtianuca eanaqui nomünantü. \p \v 22 Nanaiña arrüna pasao sane, nauqui acoco arrümanu nurarrti Tuparrü tücañe turuquiti profetarrü: \q1 \v 23 Arrümanu cupiquirri chisuputaratiquipü ñoñünrrü, anati ñana ipiaümacarrü icütüpü, nürirrti Emanuel. \p Auqui besüro arrüna nürirrti nantü: Anati Tuparrü uyarrüpecu. \p \v 24 Nauquiche sütopücoti José, isamutenti sane tacana arrüna yacüpucurrti maniqui ángel ümoti. Yasutiuti Mariarrü icüpostoboti. \v 25 Pero anatiatai ichepe champü causane uiti ümo, cheperrtü tanati icu cürrü maniqui ipiaümacarrü. Numo tanati icu cürrü süro üriboti Jesús. \c 2 \s1 Yapaseaca bama estudiaboma ñome nostoñeca \p \v 1 Arrti Jesús anati icu cürrü au manu pueblurrü nürirri Belén, au manu cürrü nürirri Judea, au na cauta nacarrti yüriaburrü Herodes. \p Au manu tiemporrü iñataimia au Jerusalén manuma mañoñünca cuamatü auqui tauna ümo tansürü. Arrüma estudiaboma ñome arrüba nostoñeca abe icu napese. \v 2 Ñanquitioma pünanaqui macrirrtianuca cauta nacarrti maniqui üriatu bama israelitarrü maniqui aübo anati icu cürrü. Namatü: \p —Sumarrtai taha arrüna auquiche sobetü arrümanu nocoborese nibiasarurrti. Uirri nauquiche sobetü supanaun ümoti. \p \v 3 Nauquiche ipiatenti yüriaburrü Herodes arrüna sane, chümarrtacarrüpatai ümoti. Namanaiña macrirrtianuca au Jerusalén, chümarrtacarrüpataito ümoma. \v 4 Auqui oberabarama uiti Herodes arrübama üriatu bama sacerdoterrü y arrübama manunecana nüriacarrü nauqui anquirioti pünanaquimia. Cauta ñana anati icu cürrü maniqui Cristo. \v 5 Arrüma namatü: \p —Anati ñana icu cürrü au pueblurrü Belén, auna cürrü Judea, itopiqui ane corobo tücañe uiti maniqui taman profetarrü sane: \p \v 6 Nanti Tuparrü: \q1 Arraño bama pohoso au Belén yarusürürrü año eanaqui bama auqui piquiataca puebluca au na cürrü Judea, \q1 itopiqui auqui naubesa pueblurrü anati ñana taman yüriaburrü naqui bacuirarabo itacu niyesa genterrü Isarel. \p \v 7 Auqui arrti Herodes anecanatai yatasucurrti ümo manuma mañoñünca cuamatü auqui tauna ümo tansürü nauqui anquirioti pünanaquimia, isane nanenese tücañe arrtaimia manu nocoborese. \v 8 Nanti ümoma: \p —¡Amecosi au Belén apanquisio nurria arrtü tanati icu cürrü maniqui ñaüma! Arrtü tütabücoti aboi, aburasoi isucarüñü nauqui yerotito rranaun ümoti. \p \v 9 Arrümanu nocoborese arrtaimia auqui niporrüma, cusürübo aübuma, tochenco onü taman porrü arrümanu cauta anati maniqui ñaüma. \v 10 Arrümanuma mañoñünca pucünuñama nurria, nauquiche tarrtaimia manu nocoborese ane onü manu taman porrü. \v 11 Numo süromampo besüro narrtarrüma ümoti maniqui ñaüma, anati ichepe nipiacütoti. Auqui bachesoiyoma esati y manaunuma ümoti. Yaübutama nibiaurirrimia, auqui macumananama ümoti, oro, rroriocorrü y mirra. \fig La visita de los magos|src="CN01632b.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MAT 2.11" \fig* \v 12 Au manu tobirri arrti Tuparrü nanti ümoma au niposiquirrimia: \p —Champürrtü urria arrtü apasücübüca tato au niporrti yüriaburrü Herodes. Sane nauquiche basücübücoma tato besüro uimia au niporrüma auqui quiatarrü cutubiurrü. \s1 Niyesüburrti Jesús au Egipto \p \v 13 Nauquiche tüsüroma tato manuma mañoñünca, tamanti ángel itusiancanatiyü isucarüti José auqui niposiquirrti, nanti sane: \p —¡Atüsai aiquiarrti maniqui ñaüma aübu nipiacütoti. Acosi au Egipto. Acamanu asiquia cheperrtü surapoi tatito asucarücü! Itopiqui arrti yüriaburrü Herodes rranrrti apacheriuruti naqui ñaüma, nauqui aitabairotiti. \p \v 14 Auqui arrti José atüraiti, iquianatiti maniqui ñaüma aübu nipiacütoti au manu tobirri. Besüburuti aübuma au manu cürrü nürirri Egipto. \v 15 Taha süsioma chepe numo coiñoti maniqui yüriaburrü Herodes. Arrüna sane pasao nauqui acoco arrümanu turapoiticaü Tuparrü tücañe turuquiti taman profetarrü. Nanti sane: “Rraemenca iyoti isaü na ayeti tato auqui Egipto”. \s1 Bacüpuruti yüriaburrü Herodes nauqui ataborimia masiomanca \p \v 16 Nauquiche tütusio ümoti yüriaburrü que arrümanuma mañoñünca encañaoma ümoti, chümarrtacarrüpatai ümoti ui nitüborirrti. Sane nauquiche bacüpuruti nauqui ataborimia namanaiña bama mañaümanca au manu pueblurrü Belén y au manu cürrü saimia. Taborioma uimia arrübama aübo aboma icu cürrü, hasta bama tütabe torrü añorrü ümoma. Itopiqui ta tütabe torrü añorrü nipiasaca manu nanenese auche tücañe arrtaimia nocoborese manuma mañoñünca cuamatü auqui tauna ümo tansürü. \v 17 Sane cocono caüma arrüna corobo uiti profetarrü Jeremías tücañe. Nanti sane: \q1 \v 18 Rabotü taman tosibirri au manu pueblurrü Ramá y fuerte nareocorrü y suchequirri. \q1 Arrümanu areoro ta Raquel, areoro ui nisuchequirri isiu bama aürrü itopiqui chauqui tücoiñoma, chirranrrüpü nauqui anati naqui ipucünumucuta. \p \v 19 Nauquiche tücoiñoti yüriaburrü Herodes, tamanti ángel esaquiti Tuparrü itusiancanatiyü isucarüti José au niposiquirrti nauquiche anancatiqui au Egipto, nanti sane ümoti: \p \v 20 —Atüsai, aiquiarrti maniqui ñaüma aübu nipiacütoti y acosi tato au cürrü Israel, itopiqui chauqui tücoiñoma manuma rranrrüma aitabairomati naqui ñaüma. \p \v 21 Auqui arrti José atüraiti, iquianatiti maniqui ñaüma aübu nipiacütoti. Basücübücoma tato au manu cürrü Israel. \v 22 Nauquiche tipiatenti José que arrti Arquelao matoconoti itoboti Herodes naqui yaütoti, birrubuti José aüroti tato au Judea. Arrti ángel manitanati ümoti au niposiquirrti, nauqui aürotitü au manu cürrü nürirri Galilea. \v 23 Nauquiche tiñataimia au Galilea, süromatü avivimia au manu pueblurrü nürirri Nazaret. Arrüna sane pasao nauqui acoco arrüna turapoimia bama profetarrü tücañe, que arrti Jesús tiene que nürirrtito uimia Nazareno. \c 3 \s1 Arrti Juan Bautista urapoiti nurarrti Tuparrü eana rroense \p \v 1 Au manio naneneca tücañe, arrti Juan Bautista cuati au manu rroense Judea, nauqui anunecati. \v 2 Nanti sane: \p —Apiñorroncosaño nauqui urria nausüboriqui, itopiqui tüsaimia tiemporrü nauqui üriaburuti Tuparrü. \p \v 3 Arrti profetarrü Isaías turapoiti tücañe. Nanti sane: \q1 Rabotü taman tosibirri eana rroense. \q1 Nantü sane: \q1 “¡Apicoñoco cutubiurrü cümenuti Señor, y apipesünaca nurria!” \p \v 4 Naibirrti Juan tücañe niqui manu numuquianrrü camello, nipoñoentorrti taquirrtai. Niyaratarrti pururrü nubasoroca y nuhurrü eanaqui nüunrrü. \v 5 Cuamatü esati arrübama auqui Jerusalén y auqui manu cürrü Judea y auqui taha saimia manu sapoco nürirri Jordán. Cuamatü onsaperioma arrüna nurarrti. \v 6 Urapoimia isucarüti Juan nanaiña arrüba nomünantü uimia, ürioma uiti eana turrü au manu sapoco nürirri Jordán. \p \v 7 Süromatito esati Juan sürümanama bama fariseorrü y saduceorrü, nauqui ürimia uiti. Auqui nanti ümoma: \p —¡Niñupariente noirroboca! ¿Quitipü urapoiche ausucarü nauqui puerurrü aupesübu ñünana cuabotü carrticurrü tütane saimia? \v 8 Arrtü aurrianca aupesübu, apisamune arrüna urria, na atusi ta apiñorroncosaño ñemanauncurratoe. \v 9 Tapü abasiquia apapensa que arraño ui na abecatü eanaqui nesarrti familiarrü Abraham champü nümoche apiñorronconaño. Itopiqui arrti Tuparrü puerurrti aisamunenti ipiarienteboti Abraham oboi arrüba canca. \v 10 Chauqui totoro nurria hacharrü nauqui atüsü ba sueca. Arrüba sueca churriampü nobütarrü botüsüro. Amontonabohio nauqui abü. \p \v 11 Arrti Juan nantito sane: \p —Ñemanauncurratoe arrüñü rraunimiaca ui turrtai, nauqui atusi que chauqui tapiñorroncocaño. Pero sucanañü ito aume: Anati naqui cuatiqui isiuñü. Arrti maunimianati uiti Espíritu Santo y ui pese. Ane manrrü nüriacarrti rropünanaquiñü, arrüñü chiyaserebiquiapü ni iñeniompü nisapaturrti. \v 12 Arrti chauqui tacomoraboti nauqui asucüti nesarrti trigo. Arrümanu trigo iñatati peese pünanaqui niyarrirri. Arrümanu niyarrirri amontonabo uiti y tiene que acheti pese ümo. Arrümanu pese champü nitacüru noncorrü. Tapü trigo ahüburu uiti. \s1 Nüriquirrti Jesús \p \v 13 Auqui iñataiti Jesús auqui Galilea au manu sapoco nürirri Jordán, auna cauta anancati Juan Bautista. Rranrrti nauqui üriti uiti Juan. \v 14 Chirranrrtipü baeta Juan aiñaunimianatiti, nanti ümoti Jesús: \p —Arrüñü tiene que isüri obi, ¿causane ayetü yesañü nauqui üri sobi? \p \v 15 Aiñumuti Jesús, nanti: \p —Aiñaunimiasañüantai, itopiqui tiene que uicoco nanaiña arrüna yacüpucurrti Tuparrü. Sane nauquiche arrti Jesús ürioti uiti Juan. \p \v 16 Nauquiche tüchauqui nüriquirrti Jesús, süroti tato taiyiritu eanaqui turrü. Au manu rratorrü aurübo napese, auqui asaratitü ümoti Espíritu Santo, cuati onüti tacana naca nututaquimia. \v 17 Auqui rabotito taman manitacarrü auqui napese, nantü sane: \p —Tonenti naqui Isaü, naqui chiyaupü nicuarrti iñemo, tarucu nipucünuncu icuatati. \c 4 \s1 Macocotorrü ümoti Jesús \p \v 1 Auqui manu sürotitü Jesús uiti Espíritu Santo eana manu rroense auna cauta pururrü canca y cüosorrü, nauqui aüro macocotorrü ümoti uiti choborese. \p \v 2 Cuarenta naneneca y cuarenta tobiquia nacarrti chübasotipü. Auqui onquisioti nicürüpürrti. \p \v 3 Auqui caüma sürotitü choborese esati, nauqui aiñanti ñacocotorrti ümoti. Nanti sane: \p —Arrtü ñemanauncurratoe arrücü Aütorrti Tuparrü aisamusio pan arrüba canca. \p \v 4 Auqui aiñumuti Jesús, nanti: \p —Nantü au Nicororrü: “No solamenterrü ui pan osüboriquia. Arrtü uicocota nurarrti Tuparrü, uirri ito osüboriquia”. \p \v 5 Auqui manu arrti choborese iquianatiti Jesús au manu pueblurrü nürirri Jerusalén. Iquianatiti onü manu yapetairratoe niporrti Tuparrü. \v 6 Nanti ümoti: \p —Arrtü ñemanauntuapae arrücü Aütorrti Tuparrü, aiñemecasü auqui na ape, itopiqui nantü sane Nicororrü: \q1 Arrti Bae Tuparrü tiene que acüputi ümo bama nesarrti angelerrü, nauqui acuirama atacucü, tapü obürio aemo oboi canca. \p \v 7 Auqui aiñumuti Jesús: \p —Pero nantito icu Nicororrü: “Tapü aiñata macocotorrü ümoti Tuparrü”. \p \v 8 Auquimanu arrti choborese iquianatitito Jesús onü taman yiriturrü apetaisürü. Acamanu itusiancatati isucarüti nanaiña arrüba nacioneca abe icu na cürrü, aübu nanaiña niñocoñoporrü. \v 9 Nanti ümoti: \p —Itorrimiata aemo nanaiña arrüna ane icu na cürrü, arrtü achesoiquia yesañü y anaunca iñemo. \p \v 10 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —¡Aquicho auquina yesaquiñü naqui choborese, itopiqui icu Nicororrü nantü sane: “Anaun y aserebi ümotiatai Tuparrü!” \p \v 11 Auqui arrti choborese sürotitü esaquiti Jesús; au manu rratorrü cuamatü bama angelerrü aserebimia ümoti. \s1 Comensabo yatrabacacarrti Jesús au Galilea \p \v 12 Au manio naneneca arrti Jesús ipiatenti que arrti Juan Bautista anati au preso. Auqui süroti tato au Nazaret au manu cürrü Galilea. \v 13 Pero champürrtü asioti acamanu. Sürotito aviviti au manu pueblurrü nürirri Capernaum, abeu manu narubaitu turrü saimia ñome ba cüca nobürirri Zabulón y Neftalí. \v 14 Sane cocono arrümanu corobo tücañe uiti profetarrü Isaías: \q1 \v 15 Arrüba cüca Zabulón y Neftalí abe saimia narubaitu turrü, topü manu sapoco Jordán, nobürirri ito Galilea, auna cauta aboma bama chütüpü israelitarrü. \q1 \v 16 Arrümanuma macrirrtianuca auqui manio puebluca churriampü nisüboriquirrimia, amoncoma eana tomiquianene, pero caüma cuatü taman basarurrü nauqui anentarrü ümoma. \q1 Arrübama amoncoma eana nomünantü tacana coiñoma, caüma cuatito taman basarurrü nauqui anentarrü ümoma. (Uirri caüburuma eanaqui nomünantü.) \p \v 17 Auquimanu comensaboti Jesús anunecati ümo macrirrtianuca, nanti ümoma: \p —Apiñorroncosaño, itopiqui contoatai üriabucati Tuparrü. \s1 Batasuruti Jesús ümo bama cuatro \p \v 18 Arrti Jesús amencoti abeuqui manu narubaitu turrü au Galilea. Acamanu asaratitü ümo torrü mañoñünca, yaruquitorrümantoe. Arrti maniqui taman nürirrti Simón y nürirrtito Pedro. Arrti maniqui quiatarrü nürirrti Andrés. Arrüma batrabacarama acaübuma nopiocorrü eanaqui turrü ui momese. \v 19 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¡Ausiapata isiuñü, irranca iñununecanaño apacaübu mañoñünca eanaqui nomünantü! \p \v 20 Au manu rratorrü arrümanuma torrü iñocotama nimomerrüma. Süromatü isiuti Jesús. \p \v 21 Manrrü taha asaratitito ümo bama maquiataca torrü, arrti Jacobo ichepeti yaruquitorrti nürirrti Juan, tonema aütorrti Zebedeo. Amoncoma au taman barco ichepeti yaütorrüma, icoñocotama nimomerrüma. Auqui tasuruma ito uiti Jesús. \v 22 Au manu rratorrü iñocotama manu barco. Onconotito yaütorrüma uimia, süromatü isiuti Jesús. \s1 Manunecanati Jesús ümo sürümana genterrü \p \v 23 Arrti Jesús amencoti au nanaiña manu cürrü Galilea, manunecanati ümo macrirrtianuca au manio poca sinagoga. Urapoiti isucarüma arrüba omirria manitacaca icütüpüti Tuparrü. Bacurarati ümo bama maunrrocono oboi arrüba aruqui nanaiña norrococa. Urriancama tato uiti. \v 24 Ipiatema nürirrti au nanaiña manu cürrü Siria. Canama esati arrübama tarucu nitaquisürücürrüma oboi arrüba aruqui nanaiña norrococa, arrübama aboma machoboreca auma, arrübama chüpuerurrüpüma amema y arrübama consa. Enterurrüma urriancama tato uiti Jesús. \v 25 Sürümana genterrü sürotü isiuti auqui Galilea, auqui manu cürrü nürirri Diez Puebluca, auqui Jerusalén, auqui manu cürrü Judea y auqui manu topüqui manu sapoco nürirri Jordán. \fig Jesús principia su ministerio|src="CN01700B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MAT 4.25" \fig* \c 5 \s1 Nisermonrrti Jesús onü yiriturrü \p \v 1 Taman nanenese asaratitü Jesús cümenu sürümana macrirrtianuca. Auqui süroti onü taman yiriturrü. Acamanu tümonsoti y arrübama ñanunecasarrti tümonsoma ito itupecuti. \s1 Arrübama urria nacarrüma \p \v 2 Auqui manunecanati, nanti sane: \p \v 3 —Urriampae naca bama ichimiancanamacü, itopiqui arrti Tuparrü bayurarati ümoma, nauqui aye uimia esati, arrtü türiabucati. \p \v 4 ‛Urriampae naca bama suchebo, itopiqui arrti Tuparrü bacheboti ipucünuncubuma ñana. \p \v 5 ‛Urriampae naca bama itaquisünacanamacü, itopiqui torrio ñana nanaiña cürrü uiti Tuparrü ümoma. \p \v 6 ‛Urriampae naca bama cürüpüo y tosüo iyo nomirria nurarrti Tuparrü, itopiqui bayurarati caüma ümoma. \p \v 7 ‛Urriampae naca bama ipiaca apucüru, itopiqui arrti Bae Tuparrü pucürusutito itacuma. \p \v 8 ‛Urriampae naca bama urria ñapensacarrüma, itopiqui asaramati Tuparrü ñana. \p \v 9 ‛Urriampae naca bama bapachero causane nauqui urria naca maquiataca, itopiqui tonema ñana aütorrti Tuparrü. \p \v 10 ‛Urriampae naca bama taquisürü itopiqui arrüna urria nisüboriquirrimia, itopiqui tonema bama üriabucama ñana ichepeti Tuparrü. \p \v 11 ‛Urriampae nabaca arrtü unuma año y ocüsioma aume bama macrirrtianuca auqui niyaca, o arrtü mapañama aucütüpü. \v 12 Aupucünu, tapü ausuchecatai, itopiqui ane naucua au napese. Apaquionsaño: Arrübama profetarrü cusürübo amopünanaqui taquisürüma ito tücañe. \s1 Arraño tacana siürrü icu na cürrü \p \v 13 Nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Arraño tacana siürrü icu na cürrü. Arrtü arrümanu siürrü ensoro nisücürrü, chüpuerurrüpü aserebiqui. Botabatai acü na aicümonema macrirrtianuca. \p \v 14 ‛Arraño tacana basarurrü ümo macrirrtianuca icu na cürrü. Arrtü taman pueblurrü ane onü taman yiriturrü, chüpuerurrüpü chütusiopü. \v 15 Chüpuerurrüpü uiñonoco basarurrü nauqui uitamurriquia. Tiene que uiñotorrimia ape, nauqui anentarrü ümo bama abomampo. \v 16 Sane ito arraño tiene que anentarrü aboi ümo macrirrtianuca. Tapü apiñanecata isucarüma arrüna urria napisamute, sane nauqui aiñanaunumati Aubaü, naqui anati au napese, itopiqui uiti arrüna urria napisamute. \s1 Manunecanati Jesús ümo nüriacarrü \p \v 17 Nantito Jesús: \p —Tapü apapensaca que isecatü nauqui apiñoco sobi napacoconauncu ümo nüriacarrü uiti Moisés, ichepe ñanunecacarrüma bama profetarrü, ta isecatü nauqui acoco sobi. \v 18 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Mientras que aninqui cürrü y napese, chüpuerurrüpü acaübu ni tamanpü letrarrü eanaqui nüriacarrü, cheperrtü cocono nanaiña arrüna corobo. \v 19 Arrti naqui chicocotapü arrüna yacüpucu nüriacarrü panaca chitonempatai, y manunecanati ümo genterrü tapü icocotama, tonenti naqui manrrü chücuasürüpatai arrtü türiabucati Tuparrü. Tapü arrti naqui icocota y manunecanatito ümo macrirrtianuca sane, tonenti naqui cuasürüti arrtü türiabucati Tuparrü uyarrüpecu. \v 20 Tiene que apisamune isiu nirrancarrti Tuparrü nauqui manrrü urria nausüboriqui pünanaqui nisüboriqui bama manunecana nüriacarrü y bama fariseorrü si no, chüpuerurrüpü aye aboi esati Tuparrü, au na cauta üriabucati. \s1 Tapü otüboriquia \p \v 21 Nantito Jesús: \p —Arraño chauqui tamoncoi manu bacüpucurrü ümo bama antiburrü tücañe: “Tapü apatabaiquia, itopiqui arrtü apatabaiquia tiene que ayetü carrticurrü aume”. \v 22 Tapü arrüñü caüma sucanañü aume: Arrti naqui tüborico ümoti quiatarrü tiene que acurrtati Tuparrü aübuti. Arrti naqui unutiti quiatarrü, tiene que carrticaboti ui mayüriabuca. Arrti naqui mapaurramacanati ümoti quiatarrü, tonenti naqui sürobotü au infierno. \p \v 23 ‛Sane nauquiche arrtü aecatü au niporrti Tuparrü aübu nacumanata ümoti y aquioncü taha iyoti aruqui ane isane churriampü uiti aübucü, \v 24 auqui caüma aiñoco nacumanata acamanu esa altar y acosi esati aruqui nauqui airrimiaca tato aübuti. Auqui caüma puerurrü asücübü tato nauqui aitorrimia nacumanata ümoti Bae Tuparrü. \p \v 25 ‛Arrtü ebeca ümoti quiatarrü y aecatü uiti esa nüriacarrü, arrtü tabaca isiu cutubiurrü, anqui püanaquiti marrimiacatarrü, tapü aiñatai uiti esati yüriaburrü. Itopiqui arrti caüma itorrimianatiyü mecu masortaboca y arrüma caüma iñanamacü au preso. \v 26 Ñemanauncurratoe sucanañü aemo chataesübucapü uimia cheperrtü apacaca nanaiña nebequi. \s1 Tapü aecatü isiu quiatarrü paürrü \p \v 27 Nantito Jesús: \p —Tamoncoi arrüna corobo tücañe sane: “Tapü aecatü isiu quiatarrü paürrü”. \v 28 Tapü arrüñü sucanañü aume: Arrti naqui asaratü ümo taman paürrü y tirranrrti ümo, chauqui tütane nomünantü uiti au nausasürrti. \p \v 29 ‛Arrtü atacheca asaratü ümo arrüna churriampatai ui taman nasüto, mejor aiquiaübu, arusaübu. Itopiqui manrrü urria arrtü ensoro arrümanu taman nasüto, pünanaquirrtü enterurrü nacütüpü sürotü au infierno. \v 30 Arrtü aisamute nomünantü ui nepanauncu nehe, mejor aitüsüna y arusaübu. Itopiqui manrrü urria arrtü ensoro tamantai nehe pünanaquirrtü enterurrü nacütüpü sürotü au infierno. \s1 Tapü uiñocota nocüposü \p \v 31 ‛Tücañe ane ito corobo sane: “Arrti naqui rranrrti aiñocoti nicüpostoti, tiene que aitorrimiati ümo taman quichonimiacarrü corobo icu arrüna uiche atusi que chitonenquipü nicüpostoti. \v 32 Tapü arrüñü sucanañü aume: Arrtü anati naqui iñocota nicüpostoti, arrüna champü causane nisüboriquirri aübuti, chauqui tütane nomünantü uiti. Itopiqui auqui nacarrti caüma puerurrü aürotü avivi aübuti quiatarrü. Y arrti naqui poso aübu, chauqui tütane ito nomünantü uiti. \s1 Tapü uitusiancata curusürrü \p \v 33 ‛Tamoncoi ito tücañe arrüna manitacarrü ümo bama antiburrü, arrüna nantü sane: “Tapü chücoconopü aboi arrüna arrtü ane isane aburapoi aübu curusürru au nürirrti Tuparrü”. \v 34 Arrüñü sucanañü aume, tapü apitusiancata curusürrü. Arrti Tuparrü anati au napese. Sane nauquiche tapü apitusiancata curusürrü au nüri napese. \v 35 Tapü apitusiancata ito curusürrü au nüri cürrü, itopiqui tone arrüna cauta ito üriabucati. Ni au nüripü Jerusalén, itopiqui tone nesarrti pueblurrü naqui yarusürürrü yüriaburrü, naqui Tuparrü. \v 36 Tapü apitusiancata ito curusürrü au nüri nautanu, itopiqui chüpuerurrüpü año apiquiampia nisu taman niqui nautanu. Uitiatai Tuparrü puerurrü. \v 37 Aburasoi solamenterrü arrüna arrtü sane o chüsanempü. Itopiqui arrtü tapipiasatapae, chauqui tuiti choborese. \s1 Tapü matococa tato itobo nomüunantü oemo \p \v 38 ‛Arrümanu nüriacarrti Moisés tücañe nantü sane: “Arrtü anati naqui ane causane uiti aemo, atoco tato atüborito ümoti”. \v 39 Tapü arrüñü caüma sucanañü aume: Arrtü anati naqui tüborico aume, tapü apasutiu nitüborirrti. Arrtü anati naqui iñompebairotiyü au taman nasu, aitorrimia ito quitarrü narücüqui nasu ümoti. \v 40 Arrtü anati naqui iquianü au nüriacarrü nirrancarrti aiquiaübuti apünanaquicü nacamisa, aitorrimia ito nasaco ümoti. \v 41 Arrtü icüpurumacü aübu cacarrü nauqui aiquia ümoma taman kilómetro, acosi aübu torrü kilómetros. \v 42 Arrtü anati naqui manquio isane apünanaquicü, aitorrimia ümoti. Tapü chaprerrtacapü ümoti naqui rranrrü aprerrta apünanaquicü. \s1 Nicuarrüma oemo bama tüborico oemo \p \v 43 Nantito Jesús: \p —Tamoncoi ito arrüna manitacarrü, nantü sane: “Tari cuasürüti aemo naqui buenorrti aübücü, y atübori ümoti naqui tüboricatai aemo”. \v 44 Tapü arrüñü sucanañü aume: Tari cuasürüma aume bama tüboricatai aume. Apicunusüancarrüma bama churriampü ñanitacarrüma aume. Apisamuse arrüna urria aübu bama ipiaurramanaño. Apean itacu bama tüboricatai aucuata y arrübama autaquisürüca uimia. \v 45 Sane caüma tusio ta arraño aütorrti naqui Aubaü anati au napese. Itopiqui uiti cuara surrü ümo bama malorrü y ümo bama ito buenurrü. Uitito rrobeoca ümo bama champü nipünatema y ümo bama ito tarucu nipünatema. \v 46 Arrtü cuasürüma aume solamenterrü arrübama Hasta arrübama mayacobraca impuesto isamutema ito sane panaca picarurrüma. \v 47 Arrtü apanquiquia nurria solamenterrü ümo bama aubaruqui o ümo bama apisuputacama, ¿napaquionco urria arrüna apisamute sane? Arrübama ito chisuputaramatipü Tuparrü isamutema ito sane. \v 48 Apiña nausüboriqui tacana nisüboriquirrti naqui Aubaü anati au napese. Arrti champü isane nipünatenti. \c 6 \s1 Manunecanati Jesús ümo arrüna nauqui urria uisamune \p \v 1 Nantito Jesús: \p —Aensarrtü abasiquia apitusianca napanauncu ümoti Tuparrü isucarü macrirrtianuca, solamenterrü ui naurrianca asaramatü aume. Arrtü apisamute sane, chüpuerurrüpü ane naucua au napese uiti Tuparrü naqui Auyaü. \v 2 Arrtü ane isane acumanaca nauqui ayura ümoti naqui pobrerrü, tapü asiquia uraboi isucarü macrirrtianuca, tacana arrüna nisoni bama mañapanca ubau ba poca sinagoga y yusiu cayaca. Arrüma isamutema arrüna sane ui nirranacarrüma urria ñanitaca genterrü ümoma. Pero surapoi nurria ausucarü, que arrüma chüpuerurrüpü ane nicuarrüma uiti Tuparrü. \v 3 Arrtü ane isane acheca ümoti naqui pobrerrü, tapü tusio ümoti quiatarrü. \v 4 Tari anecanatai nacumanaca, itopiqui arrti Tuparrü asaratitü aemo, sane nauquiche caüma ane nacua uiti. \s1 Manunecanati Jesús nauqui uipia oñean \p \v 5 ‛Arrtü apeanca, tapü apeanca tacana arrübama mañapanca. Arrüma urriantai ümoma eama auqui natücaiquirrimia ubau ba poca sinagoga y au ba nerrquina cayaca. Ui arrüna sane ensoro arrümanu nicuarrüma uiti Tuparrü. \v 6 Arrtü arrianca ehan, acosi au naesa cuarto tamancü y aiñamasio turuca, auqui caüma puerurrü eanca ümoti Uyaü, naqui anati acamanupo achepecü. Arrti asaratitü aemo tamancü au naesa cuarto, auqui caüma ane nacua uiti. \p \v 7 ‛Arrtü eanca, tapü yabaiturrü nanitaca tacana arrübama chisuputaramatipü Tuparrü, ñaquioncorrüma oncoiti ui arrüna yabaiturrü neancarrüma. \v 8 Tapü apisamute sane arraño. Arrti Bae Tuparrü tütusiatai ümoti arrüna naurriantümo. \v 9 Sane nauquiche arrtü apeanca, amucanaño sane: \q1 Suiyaü, aca au napese. Tari anaunrrü nüri. Üriabusü suiñemo. \q1 \v 10 Tari urranena isiu narrianca auna acü, tacana au napese. \q1 \v 11 Ache sumutuburibo naneneca. \q1 \v 12 Airrimiaca tato nomünantü soboi, tacana arrüsomü sopirrimiacata tato ümo bama churriampü uimia suiñemo. \q1 \v 13 Tapü acheca macocotorrü suiñemo. \q1 Aitaesümunusu somü eanaqui nomünantü. \q1 Itopiqui champü nitacüru nüriaca, champü ito nitacüru nacusüu y nanentacarrü aesacü. \q1 Amén. \p \v 14 ‛Itopiqui arrtü apirrimiacata tato ümoti quiatarrü, arrti Uyaü naqui anati au napese, rrimiacana tato uiti aume. \v 15 Pero arrtü chapirrimiacatapü tato ümoti quiatarrü, arrti Uyaü naqui anati au napese, chüpuerurrüpito airrimiacati tato nomünantü aboi. \s1 Arrtü chubacapü ui numaquionco iyoti Tuparrü (ayunabo oñü) \p \v 16 Nantito Jesús ümoma: \p —Tapü apapanca ausuche arrtü ayunabo año (arrtü chaubacapü). Tapü apiñata tacana bama mañapanca. Arrüma arrtü ayunaboma mapañama asuchema ui nirrancarrüma atusi ümo macrirrtianuca que ayunaboma. Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Ui arrümanu sane nisonirrimia chüpuerurrüpü ane nicuarrüma uiti Tuparrü. \v 17 Arrtü ayunabocü, atasubi y atacünauncu bien, tacanarrtü aca au pierrta, \v 18 tapü tusio ümo macrirrtianuca arrüna ayunabocü o sea arrtü chacapü pemacarrü naquionco iyoti Tuparrü. Tamantiatai naqui Uyaü tusio ümoti arrüna anecanatai nachücoi. Uirri caüma ane nacua uiti. \s1 Arrüna noñenarri au napese \p \v 19 ‛Tapü tarucapae namenarri icu na cürrü, itopiqui puerurrtai rriho y mameso amopünanaqui. Puerurrtaito aicusüpürioma bama macusüpüca. \v 20 Manrrü urria arrtü urria nausüboriqui. Tone te tacana namenarri au napese. Tari amontonabo aboi taha au napese, auna cauta chüpuerurrüpü irri y chüpuerurrüpito amameso y chiñataipüma bama macusüpüca iyo. \v 21 Itopiqui arrüna cauta ane namenarri, tone arrüna ümoche napapensaca. \s1 Nibiasaru nocütüpü \p \v 22 Nantito Jesús sane: \p —Arrüba nasüto tacana basarurrü ümo nacütüpü. Sane nauquiche arrtü omirria nasüto anentarrü ito nurria ümo enterurrü nacütüpü. \v 23 Arrümanio omirria nasüto toneño tacana arrüba omirria napensaca. Tapürrtü chomirriampü napensaca, tacanarrtü chomirriampü nasüto. Ane nausüpü au tomiquianene. \s1 Nomoni \p \v 24 ‛Champüti naqui puerurrü aserebiti ümo bama torrüma ipiatronetorrti. Itopiqui chüpuerurrüpü ichépe nicuarrüma ümoti. Rrepente ane nauche cuasürüti nurria maniqui taman ümoti y tüboricoti ümoti quiatarrü. O ane nauche baserebiotito nurria ümoti maniqui quiatarrü, tapü arrti naqui chücuasürütipü ümoti. Chüpuerurrüpü baserebi ümoti Tuparrü arrtü tarucu nurrianca ümo monirri. \s1 Yacuiracarrti Tuparrü itacu bama aütorrti \p \v 25 ‛Sane nauquiche sucanañü aume: Tapü tarucapae napapensaca iyo arrüna amutuburibo, autüpobocü, abaibibocü, itopiqui arraño ausüboriquia. Manrrü te cuasürü nosüboriqui pünanaqui comirarrü, y manrrü cuasürü nocütüpü pünanaqui nusaibi. \v 26 Amasasio nutaumanca, arrüba abe bupasoro, ¿cautapü tupancüturu nauqui cosechabohio umutuburibo? Chopiñahübutapito. Pero arrti Tuparrü bacheboti umutuburibo. Arraño manrrü te naucua ümoti ñopünanaqui nutaumanca. \v 27 ¿Isanempataipito iyebo oemo auqui arrüna tarucu numapensaca? \p \v 28 ‛¿Causane tarucapae napapensaca iyo arrüna abaibibo? Cabitopü apapensa iyo ubaibibo arrüba püsioca eanaqui rroense. Champürrtü patrabacara, ni apaiñapü. \v 29 Pero sucanañü aume: Ni arrtipü Salomón tücañe aye uiti tacana nubaibiqui manio püsioca, panaca rricurrti. \v 30 Arrti Tuparrü bacheboti iyusubu püsioca eana rroense. Abu arrtü bosübo botüsüro nauqui amoho. Arraño te manrrü asaratitü Tuparrü autacu. ¿Sane nauquiche, causane chamoncapütü ümoti? \v 31 Sane nauquiche tapü ane penarrü aboi, rrepente amucanaño: ¿Isanempü uñutuburibo caüma? ¿Isanempü arrüna otüpobo caüma? ¿Isanempü arrüna usaibibo? \v 32 Arrübama macrirrtianuca icu na cürrü mapensarama iyo arrüna sane. Pero arroñü anati Uyaü au napese. Arrti tütusiatai ümoti arrüna naurriantümo. \v 33 Sane nauquiche apapensa iyo arrüna, arrtü türiabucati Tuparrü abarrüpecu y nauqui urria nabaca au narrtarrti. Auqui caüma torrio aume nanaiña arrüba piquiataca naurriantümo. \v 34 Tapü tarucapae penarrü aboi iyo arrüna uiche ausüboriquia au quiatarrü nanenese. Tari ane penarrü aboi ümo tamantai nanenese iyo arrüna amutuburibo. Itopiqui au quiatarrü nanenese, cuantio piquiataca nomünantü. \c 7 \s1 Tapü carrticaboti ausüborisapa \p \v 1 Nantito Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Tapü apuncati quiatarrü, arrtü chaurriancapü carrticabo año uiti Tuparrü. \v 2 Arrüna carrticurrü apacheca ümoti quiatarrü, tone ito torrio aume uiti. Arrti Tuparrü iñatati aume isiu arrüna napisamute ümo maquiataca. \v 3 Causanempü ane nümoche obi arrüna chimiantai nünantü uiti aruqui, tapü arrüna tarucu nomünantü obi charrtaipü. \v 4 ¿Causane arrian anuneca ümoti quiatarrü, naqui champüapae nomünantü uiti, tapü arrücü tarucu nomünantü obi? \v 5 ¡Ñapanrrücü! Primero tiene que aicoñoco nasüboriqui aübuti Tuparrü, arrtü arrianca aiñununecanati naqui ane chimiantai nomünantü uiti. \p \v 6 ‛Tapü apanitaquio nomirria isucarü bama tarucapae nomünantü uimia, itopiqui champü nümoche uimia. Tapü apitusiancata ito nabüriaca isucarüma, itopiqui tiene que arriama aitabairoma año. \s1 Apache niquiubu año nauqui urria nausüboriqui \p \v 7 ‛Arrtü ane isane naurriantümo apanqui pünanaquiti Tuparrü, arrti caüma bayurarati aume. Apapache y tabüco aboi. Apiyotobaita tururrü, aurübo aume. \v 8 Itopiqui arrti naqui manquio, torrio ümoti, y arrti naqui bapachero, tabüco uiti. Arrti naqui iyotobaitati tururrü, aurübo ümoti. \p \v 9 ‛¿Aensapü apitorrimiata canrrü ümoti abaübosi, arrtü manquioti pan amopünanaqui? ¡No, champü! \v 10 Arrtü manquiotito nopiocorrü amopünanaqui, ¿aensapü apitorrimiata noirroborrü ümoti? \v 11 Arraño panaca malorraño, pero apipiaca apache arrüna urria ümo bama abaübosi. Arrti Bae Tuparrü naqui anati au napese, manrrü botorrio arrüba omirriantai uiti ümo bama manquio pünanaquiti. \v 12 Sane nauquiche tapü apisamute ümo maquiataca arrüna churriampü aume. Ümo te arrüna sane torrio tücañe nüriacarrü uiti Moisés y ñanunecacarrüma bama profetarrü. \s1 Tururrü tunumusiñatai \p \v 13 ‛Arrtü urrianca oerotü au napese, tiene que bapacherio arrümanu tunumusiña tururrü. Amasasai nurria, tapü amecatü auqui manu tururrü arubaesa, ni isiuquipü manu pacubaesa cutubiurrü, itopiqui isiuqui oecatü au infierno. Sürümanama bama süromatü isiuqui manu cutubiurrü itopiqui pacubaesa. \v 14 Tapü arrümanu nituru napese ta tunumusiñatai. Cümpaiñamatai ito cutubiuma ümo. Mümanamantai bama süromatü isiuqui. \s1 Tusio isane naca suese ui nütarrü \p \v 15 Nantito Jesús: \p —Amasasai nurria ñünana bama cuamatü aübu ñapanturrüma anunecama au nürirrti Tuparrü. Cuamatü tacana nobirramanca, abu ta nuitümürrüma. \v 16 Arraño puerurrü apisuputarama ui arrüna nisamutema. ¿Acasopü puerurrü mata nüta uva icütüpüqui parirri? Champü ito tubarrtai üta cümüchürürrü tacana nütaca higo. \v 17 Arrüba omirria sueca, omirria ito nobütarrü. Arrüba chomirriampü sueca, chomirriampito nobütarrü. Chüpuerurrüpü basarai churriampü nüta na urria suese. \v 18 Champü ito tubarrtai urria nobütaca ba chomirriampü sueca. \v 19 Sane nauquiche arrüba chomirriampü sueca, botüsüro nauqui amoho. \v 20 Sane ito arraño, tiene que apisuputarama bama mañapanca ui arrüna isamutema. \s1 Causane nauqui uiñanai esati Tuparrü \p \v 21 ‛Chüpuerurrüpü ichépe aye ui macrirrtianuca auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü, arrtü namatatai iñemo: “Señor, Señor”. Ümonatai arrümanu nurarrüma. Solamenterrü arrübama isamutema yacüpucurrti Iyaü naqui anati au napese iyebo uimia. \v 22 Arrtü iñatai manu nanenese nesa bacurrtacarrü, sürümanama bama namatü iñemo: “Señor, Señor, arrüsomü amonco somü supanitate nüri. Au nüri sopicüpucama bama machoboreca auqui macrirrtianuca. Supasamuca sürümana milagrorrü au nüri”. \v 23 Pero arrüñü caüma sucanañü ümoma: “Champürrtü isuputacaño, apaquicho auquina yesaquiñü, bama mañasamuca nomünantü”. \s1 Torrü nubaca nitümo porrü \p \v 24 ‛Arrti naqui oncoi nisura, y isamutenti nanaiña arrüna nirracüpucu, iyebo uiti tacana nacarrti maniqui ñoñünrrü bien ipiacati. Isamutenti niporrti onü canrrü, nauqui segurorrü nacarrü. \v 25 Numo iñatai nitiempo tanaunrrü, ubataso nusüruca, umuünasio. Iñatai turrü itupecu manu porrü. Y bausucüro fuerte maquiütürrü, pero chütaübücopü, itopiqui atünaiñacana uiti onü manu canrrü. \v 26 Tapü arrti naqui oncoi nisura y chisamutentipü arrüna nirracüpucu, iyebo uiti tacana nacarrti maniqui taman ñoñünrrü sonsorrü naqui isamutenti niporrti eana cüosorrü. \v 27 Numo iñatai nitiempo tanaunrrü ubataso nusüruca, umuünasio y bausucüro ito fuerte maquiütürrü ümo manu porrü. Auqui taümünaña, iñarrio y champü isane yerubutü. \p \v 28 Nauquiche tüchauqui ñanitacarrti Jesús, enterurrü manuma macrirrtianuca cütobüsoma ui arrüna ñanunecacarrti. \v 29 Itopiqui arrti manunecanati aübu nanaiña nüriacarrti y champürrtü tacana bama manunecana nüriacarrü. \c 8 \s1 Urriancati tato uiti Jesús naqui upusara nañeturrti \p \v 1 Nauquiche tücuati tato Jesús onüqui manu yiriturrü, sürümanama macrirrtianuca cuamatito isiuti. \v 2 Auqui tamanti ñoñünrrü maunrrocono ui arrümanu norrocorrü nürirri lepra, cuati esati. Bachesoiyoti esati y nanti ümoti: \p —Señor, arrücü puerurrü aicurarañü, arrtü arrianca. \p \v 3 Auqui arrti Jesús iñenotiti maniqui maunrrocono y nanti ümoti: \p —Irranca icurarü. Caüma urriancü tato. Ui arrümanu nurarrti sane, arrti maniqui maunrrocono urriancati tato. \v 4 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui ñoñünrrü: \p —Tapü urapoi ümoti quiatarrü arrüna sane. Auquina acosi besüro aitusiancasü isucarü bama sacerdoterrü. Acumana ito itobo ümoti Tuparrü, tacana arrüna yacüpucurrti Moisés tücañe, nauqui asaraimia macrirrtianuca, arrücü chauqui turriancü tato. \s1 Urriancati tato uiti Jesús yacüpusurrti capitán rromanurrü \p \v 5 Nauquiche iñataiti Jesús au manu pueblurrü nürirri Capernaum, tamanti capitán rromanorrü cuati esati: \p \v 6 —Asamu nurria iñemo, Señor. Arrti imoso anati icu nicürurrti maunrroconoti, y chüpuerurrtipü aepocoti, tarucu nitaquisürücürrti ui manu norrocorrü. \p \v 7 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Auritarrü yecatanu rracura ümoti. \p \v 8 Auqui iñumutati maniqui capitán: \p —Señor, arrüñü champü isane niyaca nauqui aerotü au nipo. Acüpuatai ümo norrocorrü nauqui aürotü pünanaquiti, nauqui urrianati tato. \v 9 Itopiqui arrüñü ito yaca ümo yacüpucu bama manrrü ane nüriacarrüma rropünanaqui, tacana arrüna nisüriaca ümo bama niyesa soldadorrü. Arrtü rracüpuca ümoti taman uturuquimia, sürotitü. Arrtü itasucati quiatarrü, cuati. Arrtü rracüpuca ümoti imoso na aisamunenti arrümanu isane nirrantümo, isamutentito. \p \v 10 Nauquiche oncoiti Jesús arrümanu nurarrti sane, cütobüsoti. Auqui nanti ümo bama macrirrtianuca amoncoma isiuti: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, champüti naqui isuputacai au nanaiña Israel tacana nacarrti naqui ñoñünrrü tarucu noncorrti iñemo. \v 11 Nantito Jesús ümoma: \p —Sürümanama bama macrirrtianuca cuamatü ñana auqui iche, auqui tansürü y auqui nimümürrü, nauqui atümoma ichepeti Abraham, ichepeti Isaac y ichepeti Jacob, nauqui aama auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. \v 12 Tapü arrübama ümocheapae atorri, nauqui aye uimia esati Tuparrü, arrübama israelitarrü, tiene que apenema au tomiquianene. Taha tarucu nareorrüma y acamanu ito botoquio nohorrüma ui nitaquisürücürrüma. \p \v 13 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui capitán: \p —Acosi tato au napo, ui arrüna oncatü nurria iñemo, chauqui turriancati tato maniqui amoso. Sane pasao au manu horarrü, urriancati tato maniqui mosorrü. \s1 Urria tato ümo nipiacürrtoti Pedro uiti Jesús \p \v 14 Auqui manu iñataiti Jesús au niporrti Pedro. Acamanu ananca maunrrocono nipiacürrtoti Pedro. Ananca aübu fuerte pacütaiquirri. \v 15 Auqui arrti Jesús iñentati nehese. Au manu atorrü pasao nipiacütaiquirri. Sane nauquiche atürai nauqui ariorrü apema ümoti Jesús y ümo bama maquitaca, itopiqui turrian tato ümo. \s1 Urriancama tato sürümanama maunrrocono uiti Jesús \p \v 16 Nauquiche tütobiquia, canama esati Jesús sürümanama bama aboma machoboreca auma. Ui tamantai nurarrti Jesús süromatü machoboreca auquimia, y namanaiña bama maunrrocono urriancama tato uiti. \v 17 Enterurrü arrüna pasabo sane ta nauqui acoco arrümanu urpaoiti tücañe profetarrü Isaías. Nanti sane: “Uiti Cristo urrianca oñü tato. Iquiaübutati norrocorrü oñopünanaqui”. \s1 Arrübama rranrrüma aüromatü isiuti Jesús \p \v 18 Nauquiche arrtaiti Jesús sürümanama macrirrtianuca itupecuti, nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p —Curi topü narubaitu na turrü. \p \v 19 Tamanti maestro nesa nüriacarrü cuati esati Jesús, nanti ümoti: \p —Maestro, irranca yerotü asiucü au nanaiñantai auna cauta naecü. \p \v 20 Aiñumuti Jesús: \p —Apensasio nurria. Arrüba numantureca ane niyoporrü cütu. Arrüba nutaumanca ane niñusumenurrü auna cauta apacansa. Tapü arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü champü nipo auna cauta ñacansa. \p \v 21 Tamanti uturuqui bama ñanunecasarrti Jesús nanti ümoti: \p —Señor, yasiquia baeta esati taita cheperrtü tücoiñoti, nauqui iñanati cütu, auqui caüma yecatü asiucü. \p \v 22 Auqui aiñumuti Jesús: \p —No, ariacu isiuñü caüma. Arrübama chicocoromatipü Tuparrü, tari uimia aiñanama cütu bama coiño. \s1 Uiti Jesús tochenco nimiaquiütücürrü y nipococo turru \p \v 23 Auqui arrti Jesús sürotitü au manu taman barco ichepe bama ñanunecasarrti. Süromatü auqui manu isuqui turrü. \v 24 Au manu rratorrü nauquiche amoncoma isu turrü, maquiütüca fuerte. Pocoro turrü uirri y supiuru au barco ui manu maquiütürrü. Arrti Jesús anancati manumuti au manu barco. \v 25 Auqui arrübama ñanunecasarrti süromatü esati nauqui airrtopünanamati, namatü ümoti: \p —¡Señor, ayura suiñemo, tirranrrü uyubaca! \p \v 26 Auqui arrti Jesús sütopücoti, nanti ümoma: \p —¿Causane tarucapae naupirrucu? ¿Causane chamoncapütü nurria iñemo? Auqui atüraiti y icuansomocotati maquiütürrü, y nipococo turrü. Y au manu rratorrü tochenco nanaiña. \v 27 Arrübama ñanunecasarrti cütobüsoma nurria. Namatü ümomantoe: \p —¿Ñacutipü naqui ñoñünrrü? ¡Hasta maquiütürrü y turrü omoncoi nurarrti! \s1 Sürotitü choborese auqui mañoñünca auqui Gadara \p \v 28 Tiñataiti Jesús topü manu turrü au manu cürrü nürirri Gadara. Acamanu cuamatü torrüma mañoñünca auqui panteón, aboma machoboreca auma. Cuamatü esati Jesús yarucurrüma. Arrüma bien malorrüma, birrubuma macrirrtianuca apasama auqui manu cutubiurrü. \v 29 Auqui arrümanuma torrü tosibicoma: \p —¿Causane ayetü tauna suichepe? ¡Arrücü Aütorrti Tuparrü! ¡Apuraurrücüapae ache suichaquisürücübo! (Abu chiñataiquipü manu nanenese nesa bacurrtacarrü.) \p \v 30 Acamanu saimia amonquio nupaucheca, bubaso. \v 31 Arrümanuma machoboreca namatü ümoti Jesús sane: \p —Asamu nurria suiñemo arrtü aicüpuca somü auqui bama mañoñünca, aicüpusu somü ubau manio nupaucheca. \p \v 32 Auqui iñumutati Jesús: \p —Bueno, ¡amecosi ubahu! Auqui arrümanuma machoboreca süroma ubau manio nupaucheca. Ui arrüna sane rrepenteatai locorriantai. Opiñemecanaño abeuqui manu taman nisacürrü. Bupaquio au turrü y ububacara cütu. Auqui mocoiño. \p \v 33 Tapü arrümanuma bacuirara yutacu manio nupaucheca, süroma tato yarucurrüma au pueblurrü ui nirrucurrüma, besüro uraboimia arrüna pasabo sane. Urapoimia ito que urriancama tato manuma torrü mañoñünca amoncoma machoboreca auma. \v 34 Sane nauquiche enterurrü manuma macrirrtianuca auqui manu pueblurrü, süromatü auna cauta anancati Jesús. Ñanquitioma pünanaquiti nauqui aürotitü auqui manu nicürrüma. \c 9 \s1 Urriancati tato uiti Jesús tamanti maunrrocono \p \v 1 Auqui arrti Jesús süroti tato au taman barco topü manu narubaitu turrü. Iñataiti tato au manu pueblurrü arrüna cauta bavivicoti, nürirri Capernaum. \v 2 Acamanu anancati taman maunrrocono, canati esati Jesús ui bama icumpañeruturrti, icu nicürurrti. Chüpuerurrüpü amenti. Asaratitü Jesús ümo manuma uiche ayeti maniqui maunrrocono. Tütusiatai ümoti que arrüma bien icocoromati. Sane nauquiche nanti ümoti maniqui maunrrocono: \p —Tapü airruca, saruqui, itopiqui arrüba nomünantü obi morrimiacana tato sobi aemo. \p \v 3 Auqui arrümanuma maestro ümo nüriacarrü, mapensarama au nitusirrimia sane: “Arrti naqui ñoñünrrü ane nipünatenti aübuti Tuparrü ui arrüna nurarrti sane”. \v 4 Arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna ñapensacarrüma, nanti ümoma: \p —¿Causane churriampatai napapensaca iñemo? \v 5 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü ane nisüriaca auna icu na cürrü nauqui aurrimiaca tato sobi nomünantü. Pero rrepente amucanaño iñemo que rranitacatai. \v 6 Caüma itusiancata ausucarü nisüriaca, rracurara ümoti naqui maunrrocono. Auqui nanti ümoti maniqui maunrrocono: \p —¡Atüsai, aiquia nacüru, y acosi tato au napo! \p \v 7 Auqui arrti maniqui maunrrocono atüraiti, iquiatati nicürurrti y süroti tato au niporrti. \p \v 8 Arrübama macrirrtianuca aboma acamanu arrtaimia arrüna sane, cütobüsoma. Iñanaunumati Tuparrü itopiqui torrio uiti arrüna sane nüriacarrü ümo mañoñünca icu cürrü. \p \v 9 Auqui arrti Jesús sürotitito auqui manu. \s1 Tasuruti Mateo uiti Jesús \p Auqui arrti Jesús asaratitü ümoti taman ñoñünrrü nürirrti Mateo. Anancati tümonsoti auna cauta bacobürarati impuestorrü. Arrti Jesús nanti ümoti: \p —¡Ariacu isiuñü! \p Auqui arrti Mateo atüraiti y sürotitü isiuti Jesús. \p \v 10 Au manu nanenese, arrti Jesús anancati basoti au niporrti Mateo. Sürümanama bama bacobürara impuestorrü y arrübama maquiataca ane nomünantü uimia, amoncoma basoma ichepeti Jesús acamanu, y arrübama ito ñanunecasarrti. \v 11 Pero arrümanuma fariseorrü nauquiche arrtaimia arrüna sane, ñanquitioma pünanaqui bama ñanunecasarrti Jesús sane: \p —¿Causane aati maniqui aubesa maestro ichepe bama mayacobraca impuestorrü y arrübama tarucu nomünantü uimia? \p \v 12 Arrti Jesús oncoiti arrüna nurarrüma, auqui nanti ümoma: \p —Champü nümocheti mercurrü ümo bama urria ümoma, ta ümo bama maunrrocono. \v 13 Amecosi apapensario nurria isane nümoche arrüna nurarrti Tuparrü sane icu Nicororrü: “Chirrancapü apacumana iñemo numuquianca. Arrüna nirrantümo es nauqui ane naupucüru itacuti quiatarrü”. Arrüñü chisecapütü nauqui itasuruma bama urria nisüboriquirrimia, ta isecatü itasuruma bama tarucapae nomünantü uimia, nauqui puerurrü aiñorronconomacü. \s1 Arrüna arrtü chubacapü aübu numaquionco ümoti Tuparrü (ayunabo oñü) \p \v 14 Auqui arrümanuma ñanunecasarrti Juan Bautista cuamatü esati Jesús, ñanquitioma pünanaquiti sane: \p —¿Causane chayunabopüma bama anunecasa tacana arrübama fariseorrü y arrüsomü? \p \v 15 Aiñumuti Jesús nurarrüma: \p —Chüpuerurrüpü ayunaboma y asuchema, arrübama tasuru ümo tübübürrü, mientras que arrti naqui itübübüche anati acamanu ichepema. Pero iñatai ñana manu nanenese auche carübuti pünanaquimia maniqui itübübüche. Auqui caüma chübasopüma ui nisuchequirrimia isiuti. \s1 Machepecatarrü: Rrürüpütürrü y vinorrü tacana manunecataca \p \v 16 ‛Champüti naqui marruparriancana ui arrüna iyebo. Itopiqui iñünanü y uirri manrrü niquiopücü manu poma rrürüpütürrü. \v 17 Sane ito chüpuerurrüpü uiñahübu nuevurrü vinorrü nauqui oco ubau arrüba nitaqui numuquianca namoncoca, itopiqui bopobo taquiquia uirri. Ui arrüna sane caüma ensoratai manu vinorrü y omensoro ito manio taquiquia. Asi que mejor uiñahübu nuevurrü vinorrü ubau arrüba obebo taquiquia, tapü arapara vinorrü y tapü bopobo taquiquia. (Arrüna nirranunecaca tone tacana manu nuevurrü vinorrü.) \s1 Nitaquiumucuturrti Jairo y arrümanu paürrü iñenta naibirrti Jesús \p \v 18 Nauquiche aübapae chauqui nurarrti Jesús, tamanti üriatu manuma israelitarrü iñataiti acamanu esati Jesús. Bachesoiyoti esati y nanti ümoti: \p —Aübapae aco nichaquiumucu, pero süborico tato arrtü ayecatü aiña nehe onü. \p \v 19 Auqui arrti Jesús atüraiti ichepe bama ñanunecasarrti y süromatü isiuti maniqui ñoñünrrü. \v 20 Acamanu ananca manu paürrü tütabe doce añorrü nacarrü aübu manu norrocorrü, tarucu nitaquisürücürrü ui narapaca notorrü cübobiqui. Auqui sürotü esati Jesús chacuquitiatai nauqui aiñe nabeu naibirrti. \v 21 Sane arrüna ñapensacarrü: “Arrtü iñenta caüma nabeu naibi Jesús, entonces urriancañü tato”. \v 22 Arrti Jesús asarati tato chacuti, y nanti ümo manu paürrü: \p —¡Tapü airruca, paürrü, urriancü tato, itopiqui aicococañü! \p Au manu rratorrü urriante tato. \p \v 23 Nauquiche tiñataiti Jesús au niporrti maniqui yüriaburrü, arrtaiti chauqui tacomoraboma, ariorrüma aiñama cütu manu nitaquiumucuturrti maniqui yüriaburrü. Aboma bama mapununu burrirri. Rabotü nareorrüma, y nitosibirrimia ui nisuchequirrimia. \v 24 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¡Apaquicho auquina esaqui na cupiquirri! Champürrtü coiño, ane manumu. \p Pero arrüma iyabomati. \v 25 Auqui baquichoroma uiti auquimanu. Arrti sürotipo au manu porrü. Aiñenti nehe manu cupiquirri. Auqui süborico tato, atüraiyo tato uiti. \v 26 Contoatai tusio au nanaiña manu cürrü arrüna nisamutenti Jesús. \s1 Torrüma urriancama tato uiti Jesús bama supuso \p \v 27 Nauquiche tüsürotitito Jesús auqui niporrti maniqui yüriaburrü, torrü mañoñünca supuso süromatü isiuti aübu nitosibirrimia, namatü sane: \p —¡Apucüru suichacu arrücü Cristo enaqui nesarrti familiarrü David! \p \v 28 Nauquiche tüsürotitüpo Jesús, arrümanuma torrü cuamatü esati. Arrti Jesús ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Apicocota arrüna arrtü puerurrü rracura aume? \p Arrüma iñumutama: \p —¡Sopicocota, Señor! \p \v 29 Auqui arrti Jesús iñentati nisütorrüma y nanti ümoma: \p —Rracurara aume, isiuqui arrüna amoncatü iñemo. \v 30 Au manu rratorrü urrian tato narrtarrüma. Auqui arrti Jesús encargaboti nurria ümoma, tapü asioma uraboimia. \v 31 Taipü sane uimia. Aübapae saliboma auqui manu esaquiti, turapoimia isucarü macrirrtianuca au nanaiña manu cürrü, arrüna nisamutenti Jesús. \s1 Urriancati uiti Jesús naqui chüpuerurrüpü anita \p \v 32 Nauquiche aübapae süromati bama torrü esaquiti Jesús, canati taman ñoñünrrü acamanu esati, naqui chüpuerurrüpü anita, itopiqui anati taman choborese auti. \v 33 Auqui arrti Jesús icüpurutiti maniqui choborese auquiti. Sane nauquiche puerurrü anitati tato maniqui ñoñünrrü. Enterurrüma manuma macrirrtianuca cütobüsoma ui arrüna sane, namatü: \p —Champü tubarrtai au na cürrü Israel arrüna sane. \p \v 34 Tapü arrümanuma fariseorrü namatü sane: \p —Arrti naqui ñoñünrrü, bacüpuruti ümo machoboreca auqui macrirrtianuca itopiqui torrio üriacaboti uiti naqui üriatu bama machoboreca. \s1 Pucürusuti Jesús itacu genterrü \p \v 35 Arrti Jesús amencoti auqui nanaiña puebluca y poca, aübu bama ñanunecasarrti. Sürotitito ubau manio poca sinagoga auna cauta nantarrü iyoberabaramacü macrirrtianuca nauqui eama. Urapoiti nomirria icütüpü na arrtü türiabucati Tuparrü. Urriancama ito tato uiti arrübama maunrrocono oboi arrüba aruqui nanaiñantai norrococa. \v 36 Nauquiche asaratitü ümo cütüpürrü macrirrtianuca, taquisürümantai ümoti. Itopiqui cuamatü esati tacana arrobe omiñarriatai nobirraca patachebo, champüti bacuirara yutacu. \v 37 Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Cütüpürrü bama macrirrtianuca choncoipüma arrüna urria manitacarrü. Ichepecacama tacana taman ñanaunrrü aübu tupubo trigo. Pero arrübama batrabacara ümoti Tuparrü ta mümanamantai. \v 38 Sane nauquiche apanqui pünanaquiti naqui esache manu cosecharrü, nauqui acüputi ümo bama nesarrti trabajadorerrü nauqui atama. \c 10 \s1 Arrübama doce apostolerrü \p \v 1 Arrti Jesús batasuruti ümo bama doce ñanunecasarrti. Torrio uiti üriacaboma, nauqui puerurrü acüpuma ümo machoboreca auqui macrirrtianuca, y nauqui puerurrüma ito acurama aruqui nanaiñantai norrococa. \p \v 2 Tonehio arrüba nürirrimia bama doce apostolerrü: Arrti Simón naqui nürirrtito Pedro, ichepeti yaruquitotiatoe nürirrti Andrés; arrti Jacobo ichepeti yaruquitotiatoe nürirrti Juan, tonema arrübama aütorrti Zebedeo; \v 3 arrti Felipe, arrti Bartolomé, arrti Tomás y arrti Mateo naqui yacobrarrü impuestorrü; arrti Jacobo naqui aütorrti Alfeo; arrti Lebeo nürirrtito Tadeo; \v 4 arrti Simón naqui auqui manu partidorrü cananista; arrti Judas Iscariote naqui uiche aipiaventecanatiti Jesús. \s1 Bacüpuruti Jesús ümo bama ñanunecasarrti \p \v 5 Bacüpuruti Jesús ümo bama doce ñanunecasarrti aübu arrüna ñanunecacarrti ümoma sane: \p —Tapü amecatü au puebluca auna cauta champüma bama israelitarrü. Tapü amecatü au manio puebluca au manu cürrü Samaria. \v 6 Amecosi apapacheroma manuma macrirrtianuca auqui na cürrü Israel, arrübama chaquionopümainqui iyoti Tuparrü, ta aboma tacana arrobe nobirraca omensoro. \v 7 Amecosi aburaboi que tüsaiyapae üriaburuti Tuparrü. \v 8 Apacura ümo bama maunrrocono. Apitümoniancasama tato bama coiño. Apacura ito ümo bama upusara ñañeturrüma (lepra). Apicüpusuma bama machoboreca auqui macrirrtianuca. Arrüna nabüriaca torrio aume champürrtü apacompratio. Sane ito tapü apacobracama bama urriancama tato aboi. \p \v 9 ‛Tapü apacaca oro ni monirripü. \v 10 Tapü apacaca tapiquirri. Tapü apacaca ito rroparrü. Amecosi saneantai aübu arrüna ane aucütüpü. Tapü apacaca zapaturrü y tapü apacaca bastón. Arraño tusio te aume que arrti naqui batrabacara tiene que atorri utuburiboti. \p \v 11 ‛Arrtü apiñatai au taman pueblurrü o au taman rranchurrü, apapacheti naqui ñoñünrrü macumananaunrrtai. Abasiquia au niporrti, cheperrtü amecatito auqui manu pueblurrü. \v 12 Arrtü apiñatai au taman porrü, apanqui nurria ümo bama pohoso. Amucanaño sane: “Taiquiana urria nabaca uiti Tuparrü”. \v 13 Arrtü yasutiuma arrümanu napanquiqui, urria nacarrüma. Tapürrtü chiyasutiupüma chücurusüopüma aboi. \v 14 Arrtü chiyasuriurupüma año y chirranrrüpüma oncoimia napanunecaca, amecosi ito auqui manu porrü o auqui manu pueblurrü. Apipetobisaño nurria arrtü tünamequito nauqui, atusi ümoma que ane nipünatema. \v 15 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrtü iñatai manu nanenese nesa bacurrtacarrü torrio carrticurrü ümo manu pueblurrü. Arrümanu carrticurrü manrrü fuerte pünanaqui manu torrio ümo bama pohoso auqui Sodoma y Gomorra. \s1 Mataquisünümacacarrü \p \v 16 Nantito Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —¡Icüpucaño tacana arrobe nobirraca omeana nuitümüca! Arraño tiene que amasarai nurria autacuapatoe, tacana noirroborrü. Pero sí tapü ane causane aboi ümo maquiataca. Apiña tacana nututaquiquia. Champü causane oboi. \v 17 Amasai nurria, itopiqui arrübama macrirrtianuca tiene que autorriquia uimia ümo bama mayüriabuca, nauqui acurrtama abaübu. Aucüboriquia uimia au ba poca sinagoga cauta nantarrü meaboma bama israelitarrü. \v 18 Hasta iquianama año ito ñana esa bama tarucu nüriacarrüma y esa bama mayarusürüca mayüriabuca auqui niyaca. Así que arraño caüma puerurrü apanitane nisüri isucarüma y isucarü nanaiña genterrü icu na cürrü. \v 19 Arrtü itorrimianama año mecu bama mayüriabuca, tapü ane nümoche aboi iyo arrüna apanitacabo o arrüna aburapoboibo isucarüma. Au manu nanenese ñana torrio aume uiti Bae Tuparrü arrüna apanitacabo. \v 20 Itopiqui champürrtü aboiyapatoe arrüna apanitaca, ta uiti Espíritu Santo naqui anati au nabausasü uiti Uyaü. \p \v 21 ‛Arrübama mañoñünca itorrimianama bama yaruquitorrümantoe nauqui ataborimia. Aboma bama mayaüca torrioma ito ui bama yaütorrüma. Y arrübama mayaüca tüboricoma ümo bama yaütorrüma. Sane nauquiche coiñoma uimia. \v 22 Namanaiñantai tüboricoma aume auqui niyaca. Pero arrti naqui chübatachebopü ñacoconauncurrti iñemo, tonenti naqui iyebo uiti ñana esati Tuparrü au napese. \v 23 Arrtü itaquisünümacanama año au taman pueblurrü, aupesübu auqui manu. Amecosi au quiatarrü pueblurrü. Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ise tato abarrüpecu antes que apiñanai au nanaiña puebluca auna cürrü Israel. \p \v 24 ‛Arrti taman alumnorrü chüpuerurrüpü ane manrrü nüriacarrti pünanaquiti maestro. Arrti taman mosorrü chüpuerurrüpito ane manrrü nüriacarrti pünanaquiti ipiatronetorrti. \v 25 Arrti alumnorrü tiene que ataquisürüti isiatai tacanati maestro. Arrti mosorrü isiatai. Arrüñü tacanati aupatron. Arraño tacana bama imoso. ¿Uramapü sane aume, arrtü namatü iñemo choborese? \s1 Quiti ñünanache uirru \p \v 26 ‛Tapü aupirruca ñünana bama aboma ausiu, bama tüboricatai aume. Itopiqui chüpuerurrüpü ane arrümanu chütusiopü. Nanaiña arrüna anecanatai tiene que atusi. \v 27 Arrüna aumeantai surapoi anecanatai, arraño tiene que aburaboi nurria isucarü macrirrtianuca. Tapü apiñanecata isucarüma. Arrüna surapoi ituru namumasuatai, arraño tiene que autosibine isucarü macrirrtianuca, nauqui atusi ümoma. \v 28 Tapü aupirruca ñünana bama itabaitama arrüna cürrü nocütüpü. Pero nuyausüpü chüpuerurrüpüma aitabaimia. Aupirru tone ñünanati Tuparrü naqui puerurrü aipenenoti año au infierno aübu nanaiña naücütüpü y nabausüpü. \p \v 29 ‛Bacobraca tamantai monimia itobo torrü nutaumanca. Pero arrti Tuparrü chüpuerurrüpü atacüru ñaquioncorrti ni iyo nampü taman nutauma arrtü paquio acü. \v 30 Sane ito niqui nautanu abe mupacümuncunu uiti Tuparrü taiquiana taman. \v 31 Sane nauquiche tapü aupirruca. Arraño manrrü naucua ümoti Tuparrü mopünanaqui nutaumanca. \s1 Arrübama urapoimia nürirrti Jesucristo isucarü genterrü \p \v 32 Nantito Jesús ümoma: \p —Arrübama urapoimia isucarü macrirrtianuca que icocoromañü, arrüñü ito surapoi isucarüti Iyaü naqui anati au napese que arrüma nirranunecasama. \v 33 Tapü arrübama mapaña isucarü macrirrtianuca que chisuputarapümañü, arrüñü ito tiene que suraboi isucarüti Iyaü naqui anati au napese que arrüma chitonempüma airranunecasa. \s1 Uiti Jesús cuatü bahiquirri icu cürrü \p \v 34 Nantito Jesús ümoma: \p —Arraño apapensaca que arrüñü isecatü nauqui manrrü urria nacarrüma bama macrirrtianuca icu na cürrü. Abu chüsanempü. Auqui niyaca caüma ane bahiquirri. \v 35 Isecatü nauqui atüborimia bama mayaüca ümo bama yaütorrüma y arrüba cupiquiquia ñome niyupaparrü, arrüba tüboposo ñome niyupaparrtorrü. \v 36 Sane caüma enemigorrüma ümomantoe abu, familiarrüma. \p \v 37 ‛Arrti naqui manrrü nicuarrti yaütoti y nipiacütoti ümoti rropünanaquiñü, chüpuerurrüpü yasuriurutito. Isiatai arrti naqui manrrü nicuarrüma bama aübosirrti ümoti rropünanaquiñü, chüpuerurrüpü yasuriuruti. \v 38 Arrti naqui chirranrrüpü ataquisürü tacana arrüñü, chüpuerurrüpü yasuriuruti. \v 39 Arrti naqui chirranrrüpü aco auqui niyaca, ensoro pünanaquiti nisüboriquirrti au napese. Tapü arrti naqui coiño auqui niyaca, tonenti naqui iyebo uiti au napese ichepeñü. \s1 Nucua uiti Tuparrü \p \v 40 Nantito Jesús ümoma: \p —Arrti naqui yasuriuruti año, yasuriurutiñü ito. Arrtü yasuriurutiñü, arrti Tuparrü yasuriurutitito ta uiti aicüpuruñü. \v 41 Arrti naqui yasuriurutiti taman profetarrü itobo arrüna ñanitacarrti au nürirrti Tuparrü, ane nicuarrti uiti Tuparrü isiu tacana arrüna nicua bama profetarrü. Arrti naqui yasuriurutiti taman ñoñünrrü naqui buenorrü au nisüboriquirrti, ane ito nicuarrti uiti Tuparrü isiu tacana arrümanu nicuarrti maniqui ñoñünrrü buenorrü. \v 42 Arrtü anati naqui macumanana taman basorrü turrü ümoti naqui manrrü taquisüratai uturuqui bama nirranunecasa, ane ito nicuarrti au napese itobo. \c 11 \s1 Arrübama yacüpusurrti Juan Bautista \p \v 1 Nauquiche tüchauqui ñanunecacarrti Jesús ümo bama doce ñanunecasarrti, sürotitü auqui manu anunecati ubau ba piquiataca puebluca y poca. \p \v 2 Arrti Juan Bautista anancati au preso. Ipiatenti nanaiña arrüna isamutenti Cristo. Auqui bacüpuruti ümo bama torrü ñanunecasarrti, nauqui ariorrüma esati Jesús \v 3 anquirioma anquirioma pünanaquiti: \p —¿Arrücü Cristo, naqui yebobotü, o tiene que suparrüpera cümenutiqui? \p \v 4 Aiñumuti Jesús: \p —Amecosi aburaboi isucarüti Juan enterurrü arrüna amarrtai y arrüna amoncoi. \v 5 Aburasoi isucarüti que arrübama supuso asarama tato. Arrübama chamencopü amencoma tato. Arrübama maunrrocono ui lepra urriancama tato. Arrübama chonaunpüma onauma tato. Arrübama tücoiño süboricoma tato. Arrübama taquisürü, abe omirria manitacaca isucarüma, arrüba uiche ataesübuma eanaqui nomünantü. \v 6 Aburasoi ito isucarüti arrüna sane: Urriampae nacarrüma bama oncomatü nurria iñemo. \p \v 7 Nauquiche tüsüroma tato manuma ñanunecasarrti Juan, arrti Jesús manitanati icütüpüti Juan isucarü manuma macrirrtianuca, nanti: \p —¿Isane nümoche abacatü aucutanu au rroense numo apapaseacati Juan? ¿Taqui abacatü amasaraiti ñoñünrrü naqui tacana taman nihi tutairri arrüna ane mapetonono ui maquiütürrü? No, champürrtü sane nacarrti Juan. \v 8 ¿O abacatü amasarati taman ñoñünrrü, naqui champü tacanache naibiquirrti? Arraño tusio aume que arrübama champü tacanache naibiquirrimia aboma au nipo bama mayüriabuca. \v 9 ¡Isanempü nümoche abacatü! ¿Taqui abacatü amasarati taman profetarrü? Bien ñemanauntu, arrti te profetarrti. Manrrüqui nüriacarrti pünanaquiti profetarrü. \v 10 Arrti Juan tonenti maniqui coreorrü uiti Tuparrü. Ane te corobo icütüpüti Juan arrüna sane nurarrti Tuparrü ümoti Cristo: \q1 Rracüpuca ümoti taman coreorrü nauqui acusürüti, aicoñocoti cutubiurrü acümenucu. \p \v 11 Ñemanauncurratoe sucanañü aume —nanti Jesús ümo genterrü—, icu na cürrü champü tanati naqui manrrü nüriacarrti pünanaquiti Juan Bautista. Pero auna cauta üriabucati Tuparrü, arrti naqui chitonempatai ane manrrü nüriacarrti pünanaquiti Juan. \p \v 12 ‛Auqui numo aübo ayeti Juan Bautista anunecati, tanancatai nüriacarrti Tuparrü hasta caümainqui. Pero aboma bama churriampatai ümoma, sane nauquiche rranrrümampae aitochenacama. \v 13 Itopiqui arrti Moisés y namanaiña bama profetarrü urapoimiacaü arrünarrtü üriabucati Tuparrü. Numo cuati Juan, chauqui tirranrrü acoco nurarrüma tücañe. \v 14 Arrtü aurrianca apicoco arrüna sane, entonces apicoco. Arrti Juan tonenti profetarrü Elías, naqui yebobotü. \v 15 Arraño ane namumasu, amonsapesio. \p \v 16 Nantito Jesús: \p —¿Aübuchepü ichepecanama bama macrirrtianuca arrüna tiemporrü? Arrübama macrirrtianuca caüma tacana masiomanca. Cupiusuma au plaza y tosibicoma ümo bama icumpañeruturrüma: \v 17 “Supapunuca burrirri aume, pero chautococapü. Supasoniquia aume arrüna orronenatai, pero chabareocapü”. \v 18 Itopiqui numo cuati Juan, amucanaño que anati choborese auti ui arrüna amarrtai charucupatai niyacarrti y chichabotipü vinorrü. \v 19 Auqui isecatito arrüñü naqui Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. Irraca, ichaca y aburapoi iñemo que arrüñü chaborrüñü y tarucu nirraca. Amucanaño ito que arrüñü amigorrüñü ümo bama tarucu nomünantü uimia y arrübama mayacobraca impuestorrü. Pero tusiatai arrüna ñapanauncurrti Tuparrü ui arrüna urria isamutenti auna icu na cürrü. \p Sane ñanunecacarrti Jesús. \s1 Arrüba puebluca auna cauta chicocoromatipü Jesús \p \v 20 Auqui arrti Jesús macuansomoconoti ümo bama pohoso ubau manio puebluca auna cauta manrrtai ñasamucurrti milagrorrü tücañe. Itopiqui arrüma champürrtü iñorronconomacü. \v 21 Nanti sane ümoma: \p —Autaquisürücatai bama auqui manio puebluca Corazín y Betsaida. Arrübama pohoso au manio puebluca Tiro y Sidón tarucu nomünantü uimia tucañe. Pero arrtü nampü omirriante arrüba milagrorrü taha tücañe, coboipü aiñorronconomacü, aibioma luto y manrrü tübütürrü itama, na atusi orronene ümoma. \v 22 Bien sucanañü aume. Arrtü iñatai manu nanenese nesa bacurrtacarrü, tiene que atorri aume manrrü fuerte carrticurrü pünanaqui arrüna torriobo ümo bama auqui Tiro y Sidón. \v 23 Y arraño bama auqui Capernaum, napaquioncopü tarucu manauncurrü aume. Pero arraño tiene que autapeneca au nusutu cürrü. Arrtü nampü omirriante arrüba milagrorrü au manu pueblurrü malorrü Sodoma tücañe, aninquipü caüma, itopiqui iñorronconomacüpü, y chiñarriopü. \v 24 Ñemanauncurratoe sucanañü aume —nanti Jesús, —au manu nanenese ñana nesa bacurrtacarrü, arraño tiene que atorri aume carrticurrü manrrü fuerte pünanaqui arrüna carrticurrü torriobo ümo bama pohoso auqui Sodoma. \s1 Ausiapata yesañü apacansa \p \v 25 Au manu tiemporrü arrti Jesús meaboti sane: \p —Arrücü Iyaü ane nüriaca ümo napese y ümo cürrü ito. Ñachampiencaca aemo, itopiqui aiñanecaquio arrüba sane pünanaqui bama namatü que tarucu ñapanauncurrüma y aitusiancaquio isucarü bama masiomanca. \v 26 Sane te Iyaü. Itopiqui sane arrüna narrianca. \p \v 27 Auqui nanti Jesús ümo manuma amoncoma acamanu: \p —Arrti Iyaü itorrimiatati isüriacabo ümo nanaiñantai icu na cürrü. Arrüñü Aütorrti Tuparrü. Champüti naqui isuputaratiñü nurria, arrtiatai Iyaü. Y champüti naqui isuputaratiti nurria Iyaü, arrüñüantai ichepe bama itusiancacati isucarüma. \v 28 Ausiapata tauna yesañü namanaiña bama batachebo ui tarucu penarrü aboi, y ui napacoconauncu ümo bacüpucuca. Apacansa. \v 29 Apacoconaun iñemo, amonsoi nisura, apiña isiuquiñü, arrüñü champü causane sobi au nisüboriqui. Tarucu nibuenucu, sobi macansara nabausüpü. \v 30 Arrüna nirracüpucu aume champürrtü cuerrtarrü naqui apicoco. Puerurrtai año apisamune. \c 12 \s1 Nubatrabacaca au nanenese nesa macansacarrü \p \v 1 Au manu tiemporrü tücañe, taman nanenese nesa macansacarrü, arrti Jesús sürotitü ichepe bama ñanunecasarrti auqui manio ñanaunca, arrüba cauta ane trigo. Arrümanuma ñanunecasarrti cürüpüoma. Auqui baurrtaquioma chimiantai nüta trigo y basoma. \v 2 Arrübama fariseorrü nauquiche arrtaimia arrüna sane, namatü ümoti Jesús: \p —¡Asasatü. Arrübama anunecasa baurrtaquioma nüta trigo, abu churriampü batrabaca au nanenese nesa macansacarrü! \p \v 3 Aiñumuti Jesús: \p —¿Taqui champürrtü lehebo año icu Nicororrü arrüna isamutenti David tücañe ichepe bama icumpañeruturrti, nauquiche cürüpüoma? \v 4 Sürotipo au niporrti Tuparrü aübuma, iyarioma manio pan mosamamecana ümo bamantai sacerdoterrü. \v 5 ¿Taqui champürrtü lehebo año ito arrüna nantü au nüriacarrü uiti Moisés sane? Arrübama sacerdoterrü chümacansarapüma au nanenese nesa macansacarrü. Batrabacarama au niporrti Tuparrü. Pero ta champü nipünatema uirri. \v 6 Arrüñü ane manrrü nisüriaca pünanaqui bama batrabacara au niporrti Tuparrü. \v 7 Arraño champürrtü iyebo aboi arrüna nantü au Nicororrü: “Manrrü irranca nauqui ane naupucüru itacuti quiatarrü, pünanaquirrtü apacumanaca numuquianca iñemo”. Arrtü nampü iyebo aboi, quiubupü abasiquia apanita arrüna churriampü ümoti naqui champü nipünantenti. \v 8 Itopiqui arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, ane ito nisüriaca ümo arrüna nanenese nesa macansacarrü. \s1 Arrti maniqui ñoñünrrü süübatai neherrti \p \v 9 Auqui arrti Jesús sürotitü auquimanu. Sürotipo au manu porrü sinagoga. \v 10 Acamanupo anancati taman ñoñünrrü naqui süübatai neherrti. Arrümanuma fariseorrü bapacheroma niquiubuma causane nauqui urabomati Jesús. Ñanquitioma pünanaquiti, namatü: \p —¿Urria bacura ümo bama maunrrocono au nanenese nesa macansacarrü? \p \v 11 Aiñumuti Jesús: \p —Supiarrtü anati taman abuturuqui naqui paquio niyaburrti nobirrama au cütubirri au nanenese nesa macansacarrü. ¿Aensapü chüsürotitüpü aiquiaübuti tanene au nanenese nesa macansacarrü? \v 12 Arraño tusio nurria aume que manrrtai nicuarrti ñoñünrrü pünanaqui taman nobirrarrü. Sane nauquiche urria uisamune arrüna urria au nanenese nesa macansacarrü. \p \v 13 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui ñoñünrrü: \p —¡Aipesünaca nehe! \p Ipesünacatati maniqui ñoñünrrü. Au manu rratorrü urriante tato tacana arrümanu quiatarrü. \v 14 Arrümanuma fariseorrü caüma süromatü türüpo auqui manu esaquiti Jesús. Auqui baparioma causane uimia nauqui aitabairomati Jesús. \s1 Piaracarrü icütüpüti Jesús \p \v 15 Pero arrti tusiatai ümoti. Sane nauquiche sürotitito auquimanu. Cütüpürrü genterrü sürotü isiuti. Isiu na namenrrti bacurarati ümo namanaiña bama maunrrocono. \v 16 Macuansomoconoti ümoma, tapü urapoimia isucarü bama macrirrtianuca. \v 17 Arrüna nisamutenti Jesús, ta nauqui acoco arrüna urapoiti tücañe profetarrü Isaías, nauquiche nanti: \p \v 18 Sane nurarrti Tuparrü: \q1 Tonenti naqui baserebioti iñemo y tacümanauncunuti sobi. \q1 Bien cuasürüti iñemo. \q1 Tonenti naqui ipucünuncatai icuatati. \q1 Tiene que rracüpu niyesa Espíritu au nausasürrti. \q1 Tiene que ito uraboiti isucarü macrirrtianuca causane niyücü nirracurrtaca aübuma. \q1 \v 19 Chüpuerurrüpü nauqui ahiti, ni atosibitipü, ni uratoquitipü yusiu cayaca. \q1 \v 20 Chübachebotipito chacu bama champüqui nicusüurrüma, ni uratoquitipü ümoti naqui tarucapae nisuchequirriti. \q1 Chübatachebotipü cheperrtü urriante uiti nanaiña arrüna urria au narrtarrti Tuparrü. \q1 \v 21 Y nanaiña genterrü icuqui na cürrü tiene que oncotü ümoti. \s1 Namatü ümoti Jesús ane nüriacarrti uiti choborese \p \v 22 Auqui iquianamati esati Jesús maniqui taman ñoñünrrü naqui chasarapütü, y chüpuerurrüpü anitati, itopiqui anati taman choborese auti. Arrti Jesús bacurarati ümoti. Sürotitü choborese auquiti uiti. Sane nauquiche arrti maniqui ñoñünrrü asarati tato y puerurrü ito anitati tato. \v 23 Enterurrü manuma macrirrtianuca amoncoma acamanu cütobüsoma ui arrüna nisamutenti Jesús, namatü: \p —¿Taqui tonenti Cristo naqui cuabotü eanaqui nesarrti familiarrü David? \p \v 24 Nauquiche oncoimia bama fariseorrü arrüna sane, namatü: \p —Arrti naqui ñoñünrrü bacüpuruti ümo bama machoboreca auqui macrirrtianuca, solamenterrü itopiqui torrio üriacaboti uiti Beelzebú naqui üriatu bama machoboreca. \p \v 25 Pero arrti Jesús chauqui tütusiatai ümoti arrümanu ñapensacarrüma, nanti ümoma: \p —Supiarrtü ane taman nación. Arrübama mayüriabuca bahiyoma ümomantoe. Arrümanu nación chüpuerurrüpü urura, mameso nüriacarrü. Isiatai arrtü ane taman familiarrü o taman pueblurrü auna cauta tüboricomantai ümomantoe, chüpuerurrüpü urura, tiene que aiñarri. \v 26 Sane ito pasabo ümoti choborese, arrtü bacüpurutipü tanene auqui macrirrtianuca ümo bama machoboreca. Uirrtiatoepü mameso nüriacarrti, chüpuerurrüpü urura nicusüurrti. \v 27 Arraño amucanaño que arrüñü rracüpuca ümo machoboreca auqui macrirrtianuca ui nüriacarrti naqui yarusürürrü choborese. ¿Carü arrübama napanunecasa quitipü naqui üriacache arrüna uiche puerurrüma acüpuma tanene ümo machoboreca? ¿Aensapü ui nüriacarrti choborese ito? A ver te urama sane ümo arrüna napanitaca iñemo. \v 28 Pero arrtü ñemanauntu —nanti Jesús—, rracüpuca ümo machoboreca auqui macrirrtianuca ui nüriacarrti Espíritu Santo, naqui cuati esaquiti Tuparrü, auqui caüma tusiatai que chauqui türiabucati Tuparrü abarrüpecu. \v 29 Chüpuerurrüpü uiquiaübu nenarrirrti naqui tarucu nicusüurrti arrtü chütomoenotipü primero osoi. \p \v 30 Nantito Jesús: \p —Arrti naqui chocümanapü ichacuñü, tüboricotiatai iñemo. Arrti naqui chübatasurutipü ichepeñü ümo macrirrtianuca isiuñü, iñarrimiacata arrüba omirria. \v 31 Sane nauquiche sucanañü aume, que puerurrü arrimiaca tato aruqui nanaiñantai nomünantü aboi. Pero arrti naqui churriampatai nurarrti ümoti Espíritu Santo, chüpuerurrüpü ane marrimiacatarrü ümoti. \v 32 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, arrtü anati naqui churriampatai nurarrti iñemo, ane marrimiacatarrü tato ümoti. Pero arrtü anati naqui churriampatai nurarrti ümoti Espíritu Santo, chüpuerurrüpü ane marrimiacatarrü tato ümoti, ni aunampü icu na cürrü, ni au napesepü ñana. \s1 Puerurrü atusi isane naca plantarrü isiuqui nütarrü \p \v 33 Nantito Jesús ümoma: \p —Arrtü ane taman suese urria, üta ito omirria. Tapürrtü ane taman suese churriampü, chomirriampito nütarrü. Sane nauquiche usuputacai suese ui nütarrü, arrtü urria o churriampü. \v 34 Sane ito arraño bama niñupariente noirroboca, chüpuerurrüpü urria arrüna napanitaca, itopiqui malorrü año. Arrüna ane au nuyausasü tone arrüna manitate. \v 35 Arrti ñoñünrrü buenurrü, manitanati arrüba omirria, itopiqui arrüba omirria abe au nausasürrti. Tapü arrti naqui ñoñünrrü malorrü, manitanati arrüba chomirriampü, itopiqui arrüba chomirriampü abe au nausasürrti. \v 36 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Ñana au manu nanenese nesa bacurrtacarrü, tiene que apacurrtario nanaiña arrüba chomirriampatai napanitaca tücañe. \v 37 Itopiqui tiene que apacurrta isiuqui arrüna napanitaca. Arrti naqui manitanatai ane nipünatenti. Pero arrti naqui besüro nurarrti, champü isane aübuti. \s1 Manquioma milagrorrü \p \v 38 Auqui namatü ümoti Jesús manuma fariseorrü y arrümanuma maestro ümo nüriacarrü: \p —Maestro, suirranca nauqui asamu taman milagrorrü suisucarü, nauqui atusi suiñemo que arrücü ayecatü esaquiti Tuparrü. \p \v 39 Iñumutati Jesús manu nurarrüma: \p —Arrüna genterrü auna y arraño bien malorrü, chapaquioncañopü iyoti Tuparrü. Aurrianca amasarai señarrü y milagrorrü. Chüpuerurrüpü atorri quiatarrü señarrü y milagrorrü aume, cunauntañantai manu señarrü uiti profetarrü Jonás, arrüna pasabo tücañe ümoti. \v 40 Itopiqui arrti Jonás anancati cübobi manu yarusürürrü nopiocorrü, trerrü naneneca y trerrü tobiquia nacarrti ahu. Sane ito pasao iñemo arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, tiene que yaca cütu eana cürrü trerrü naneneca y trerrü tobiquia. \v 41 Arrtü iñatai manu nanenese nesa bacurrtacarrü, arrümanuma mañoñünca auqui manu pueblurrü Nínive tücañe, atüraiyoma y uimia caüma uraboimia carrticurrü ümo na genterrü nesa arrüna tiemporrü. Itopiqui arrüma tücañe iñorronconomacü, numo anancati Jonás manunecanati ümoma, tapü asioma aübu arrüna churriampatai nisüboriquirrimia. Arraño caüma chaurriancapü apicocoroti naqui manrrü pünanaquiti Jonás, ta arrüñü. \v 42 Arrümanu ito paürrü nüriaburrü auqui tauna ümo mancarrü, atüraiyo ito ñana arrtü iñatai manu nanenese nesa bacurrtacarrü y uirri caüma urapoi carrticurrü ümo na genterrü nesa arrüna tiemporrü, itopiqui tone cuatü tücañe auqui iche nauqui onsaperio ñanunecacarrti Salomón. Arraño caüma chaurriancapü apicocoroti naqui manrrü pünanaquiti Salomón, ta arrüñü. \s1 Basücübücoti tato choborese auna cauta anancati \p \v 43 ‛Arrtü anati taman choborese aübo aiquiaüburutiyü auquiti taman ñoñünrrü, amencotiatai eana rroense auna cauta champü turrü, yapachequirrti arrüna cauta acansati. Arrtü chümatamünanatipü, \v 44 auqui caüma mapensarati: “Yeca tato au nipo, arrüna auquiche saliboñü”. Arrtü basücübücoti tato, icuñunutiti maniqui ñoñünrrü tacana arrone porrü bien sunucunu, bien coñocono y cücheca. \v 45 Auqui caüma sürotitü atasuti ümo bama siete maquiataca machoboreca manrrü malorrüma pünanquiti, nauqui aüroma ichepeti avivimia auti maniqui ñoñünrrü. Sane nauquiche manrrü churriampatai nisüboriquirrti. Sane tiene que apasa ümo na genterrü malorrü arrüna tiemporrü. \s1 Nipiacütoti Jesús y arrübama yaruquitorrti \p \v 46 Nauquiche anancatiqui Jesús manitanati ümo genterrü, auqui iñatai nipiacütoti ichepe bama yaruquitorrti. Arrüma süsioma türüpo, rranrrüpüma aparimia aübuti. \v 47 Tamanti urapoiti isucarüti Jesús, nanti ümoti: \p —Napacüma y bama aruquitaiqui aboma auna türüpo, rranrrüma aparimia aübucü. \p \v 48 Pero arrti Jesús nanti ümoti maniqui urapoiti isucarüti: \p —¿Ñacusanempito nipiacü, y ñacubamapito bama masaruquitaiqui? \p \v 49 Auqui masamunuti señarrü ümo bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —Arrübama nirranunecasa tonema tacana nipiacü, y tonema bama masaruquitaiqui. \v 50 Itopiqui cualquierarrtiatai naqui icocota arrüna yacüpucurrti Iyaü, naqui anati au napese, tonenti saruqui y tone niquiasi y nipiacü. Sane nanti Jesús ümo genterrü. \c 13 \s1 Machepecatarrü: Arrti naqui mancüturu \p \v 1 Au manuinqui nanenese arrti Jesús sürotitü auqui manu porrü arrüna cauta anancati. Sürotitü atümoti abeu manu narubaitu turrü. \v 2 Sürümanama macrirrtianuca iñataimia acamanu esati. Süroti au taman barco, arrüna ananca esa nabeurrü, tümonsoti ahu. Enterurrü genterrü ane abeu narubaitu turrü. \v 3 Auqui manunecanati ümoma aruqui nanaiñantai. Urapoitito isucarüma arrüna machepecatarrü sane: \p —Tamanti ñoñünrrü sürotitü ancütuti au niyorrti. \v 4 Isiu na yasupiucurrti niyorrü, abe arrüba bupaquio isiu cutubiurrü. Auqui cuantio nutaumanca y yubario. \v 5 Piquiataca bupaquio omonü canca, auna cauta chimiantai cürrü. Orratorrtai ububaüro, itopiqui chotüsapü nubacarrü. \v 6 Nauquiche tütane ape surrü bosübo uirri. Champü te nurria niyurranacarrü. \v 7 Piquiataca bupaquio omeana cümeca. Musunaun arrümanio cümeca y chiyebopü ito oboi manio plantamanca. \v 8 Pero piquiataca niyoca bupaquio eana arrüna urria cürrü. Sane nauquiche ububaüro y musunaun. Urriampae nobütacarrü. Abe ba pachebo cien granurrü. Piquiataca pachebo sesenta y abe ito ba pachebo treinta granurrü. \v 9 Arraño ane namumasu, amonsapesio te. \s1 Itopiquiche arrüba machepecataca \p \v 10 Auqui arrümanuma ñanunecasarrti Jesús süromatü esati, nauqui namatü ümoti: \p —¿Causane asiquia anitanio machepecataca isucarü macrirrtianuca? Cuestarrü aye uimia. \p \v 11 Auqui iñumutati Jesús: \p —Aumeantai tusio uiti Tuparrü causane arrüna niyücürrü taha auna cauta ane nüriacarrti. Pero arrübama macrirrtianuca chüpuerurrüpü atusi ümoma. Chütorriopü ümoma uiti Tuparrü. \v 12 Itopiqui arrti naqui tusio ümoti torrioqui manrrü ipiacaboti, pero arrti naqui chütusiopü nurria ümoti, hasta arrümanu chimiantai ipiacati carübu pünanaquiti. \v 13 Sane nauquiche rranunecaca oboi machepecataca, itopiqui arrüma arrtanaunrrüma y onaunrrüma ito, pero chentienderrüpüma. \v 14 Sane cocono arrümanu urapoiti profetarrü Isaías tücañe: \q1 Arraño tiene que amoncoi, pero chüpuerurrüpü aüro au nautanu. \q1 Tiene que amasacatito, pero chüpuerurrüpü aye au namasata arrüna amarrtai. \q1 \v 15 Itopiqui tarucu nitai nabausasü. \q1 Uirri arrüna chautanunauncapü ümo arrüna arrtü ane isane amoncoi. \q1 Abaca ito tacanarrtü umamana nausüto, chamasacapütü nurria. \q1 Sane nauquiche chüpuerurrüpü aye aboi, chüpuerurrüpü ito apiñorronconaño y chüpuerurrüpito autaesübu sobi eanaqui nomünantü. \p \v 16 Nantito Jesús ümo bama ñanunecasarri: \p —Pero arraño urriampae nabaca itopiqui amasacatü ui nausüto y süro au nautanu arrüna amoncoi. \v 17 Ñemanauncurratoe sucanañü aume, sürümanama bama profetarrü y arrübama urria nisüboriquirrimia tücañe, rranrrrüpüma asaraimia arrüna amarrtai caüma. Rranrrüpüma ito onsaperioma, arrüna amoncoi caüma, pero chiyebopü ümoma, itopiqui coiñoma. \s1 Arrti Jesús urapoiti isane ümoche arrümanu machepecatarrü apüti naqui mancüturu \p \v 18 Nantito Jesús: \p —Suraboira ito caüma ausucarü isane nümoche arrümanu machepecatarrü ümoti maniqui ñoñünrrü sürotitü ancütuti. \v 19 Aboma bama oncoimia arrüna manitacarrü icütüpü nüriacarrti Tuparrü, pero chentienderrüpüma ümo. Iyebo uimia tacana nubaca arrümanio niyoca bupaquio isiu cutubiurrü. Cuati choborese iquiaübutati arrümanio omirria manitacaca auqui nausasürrüma, tacana manio nutaumanca. \v 20 Arrümanio niyoca bupaquio omonü canca isiu tacana arrübama oncoimia nurarrti Tuparrü y yasutiuma aübu nipucünuncurrüma. \v 21 Pero chipiacapüma asamuma tairri. Ui arrüna ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü, taquisürüma y aboma bama tüboricomantai ümoma. Sane caüma orratorrtai iñocotama arrüna ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü. \v 22 Arrümanio niyoca omeno cütu omeana cümeca, isiu tacana bama oncoimia arrüna nurarrti Tuparrü, pero ñana manrrü aboma yusiu arrüba nenarri nantai cürrü. Itopiqui tarucapae penarrü uimia iyo nisüboriquirrimia. Ui arrüna sane ñapensacarrüma, tacürusu ñaquioncorrüma iyoti Tuparrü. \v 23 Pero arrümanio niyorrü omeno cütu au manu cürrü urria, ta tacana bama oncoimia nurarrti Tuparrü, iyebo uimia. Y urria nisüboriquirrimia. Aboma tacana manu niyorrü bachebo cien granurrü, piquiataca tacana ba pachebo sesenta granurrü, o tacana manu ütao treinta granurrü auqui taman niyorrü. \s1 Machepecatarrü: Narrüchopüro churriampü eana trigo \p \v 24 Auqui arrti Jesús urapoiti arrüna quiatarrü machepecatarrü: —Arrüna arrtü üriabucati Tuparrü oemo, isiu tacanati maniqui taman ñoñünrrü mancüturu urria niyo trigo au niyorrti. \v 25 Au tobirri nauquiche tümanumuma macrirrtianuca, cuati maniqui nesarrti enemigorrü ancütuti narrüchopüro eana nesarrti trigo, arrümanu isiu nacarrü tacana trigo, abu churriampü. \v 26 Ubaüro arrümanu trigo, abe nütarrü. Ubaüro ito manu narrüchopüro. \v 27 Sane nauquiche süromatü manuma mamosoca uraboimia isucarüti naqui iyoche: “Señor, arrücü ancütuca aucutanu arrüna urria au naho. ¿Causanempü nauqui ataso ito caüma ui narrüchopüro?” \v 28 Auqui arrti maniqui iyoche nanti ümoma: “Arrüna sane es uiti naqui tüboricatai isuatañü”. Auqui arrümanuma mamosoca ñanquitioma pünanaquiti maniqui iyoche: “Arrianca nauqui sopiquiyaurio manio narrüchopüro?” \v 29 Aiñumuti maniqui iyoche: “No, tapü apiquiyauquio, itopiqui arrtü apiquiyauquio rrepente boquiyauru ito manio trigo abe acamanu omeana. \v 30 Mejor apiñoco, tari ñusunauna juntorrü cheperrtü tupubu trigo. Auqui caüma rracüpuca ümo bama niyesa trabajadorerrü aiquiyaübuma primero arrümanio narrüchopüro nauqui aiñonocoma. Auqui ito caüma tana manu trigo nauqui ahübu iquiana nipo. \s1 Machepecatarrü: Niyo mostaza \p \v 31 Iñatatito quiatarrü machepecatarrü, nanti sane: \p —Arrüna nüriacarrti Tuparrü oemo, es tacana arrone niyo mostaza sürocütu uiti taman ñoñünrrü au niyorrti. \v 32 Ñemanauncurratoe chitonempatai arrümanu niyo mostaza. Tapü arrtü ubaüro, isamunü sürümanarrü tacana suese. Arrüba nutaumanca caüma pasumenunu yocütüpü nipiarrü. \s1 Machepecatarrü: Levadura \p \v 33 Iñatatito Jesús arrüna quiatarrü machepecatarrü isucarü macrirrtianuca, nanti sane: \p —Arrüna nüriacarrti Tuparrü oemo ta tacana arrümanu nürirri levadura arrüna uiche atusa tubarrirri arrtü masamuca pan. Taman paürrü iñata eana tubarrirri, auqui bien icorauta, nauqui aiñarri nurria eana manu tubarrirri. \s1 Umoche arrüba machepecataca \p \v 34 Arrti Jesús nanaiña urapoiti isucarü genterrü oboi machepecataca. Chümanitanatipü ümoma mientras que chiñatatipü machepecatarrü. \v 35 Pasao arrüna sane, nauqui acoco arrümanu turapoiticaü tücañe taman profetarrü, nauquiche maconomonoti sane: \q1 Rranitaca yupu machepecataca. \q1 Surapoi arrüna ananca anecana, auqui numo maübo urriane na cürrü sobi, nanti Tuparrü. \s1 Urapoiti Jesús isane nümoche arrüna machepecatarrü apü narrüchüpüro eana trigo \p \v 36 Auqui arrti Jesús masamunuti nariorrü ümo macrirrtianuca. Sürotipo au taman porrü. Acamanu arrübama ñanunecasarrti cuamatü esati y namatü ümoti: \p —Urasoi suisucarü, isane nümoche arrümanu machepecatarrü, narrüchopüro au ñanaunrrü. \p \v 37 Auqui urapoiti isucarüma, nanti sane: \p —Arrti maniqui mancüturu, ta arrüñü, naqui Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. \v 38 Y arrümanu ñanaunrrü tone arrüna cürrü. Arrümanu niyo trigo, tacana arrübama macoconaunrrüma ümoti Tuparrü. Tapü arrümanu narrüchopüro tonema bama macoconaunrrüma ümoti choborese. \v 39 Tapüti maniqui enemigorrü uiche aiñaniontiño cütu manio narrüchopüro, tonenti naqui choborese. Arrümanu nitaca trigo tone arrüna arrtü tiñatai ñapacümuncuturrti Tuparrü. Arrümanuma trabajadorerrü ta tonema bama angelerrü esaquiti Tuparrü. \v 40 Arrümanu narrüchopüro amontonabo nauqui oho ui pese. Sane ito ñana pasabo, arrtü tiñatai ñapacümuncuturrti Tuparrü. \v 41 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que rracüpu ümo bama niyesa angelerrü nauqui aipenenoma auqui manu cauta ane nisüriaca arrübama bachebo macocotorrü y arrübama isamutema nomünantü. \v 42 Tiene que apenema au horno ui bama angelerrü auna cauta ane pese. Acamanu tarucu nareorrüma y botoquio nohorrüma ui nitaquisürücürrüma. \v 43 Tapü arrübama isamutema arrüna yacüpucurrti Tuparrü, tiene que anentarrü uimia tacana ui surrü auna cauta ane nüriacarrti naqui Yaütorrüma. Arraño ane namumasu, amonsapesio te. \s1 Machepecatarrü: Arrüna monirri anecana \p \v 44 Arrtü üriabucati Tuparrü oemo pasabo tacana uiti taman ñoñünrrü naqui matamünana monirri cütu. Arrti caüma iñanecatati tatito auna cauta ananca. Ui arrüna sane tarucu nipucünuncurrti, süroti tato au niporrti aipiaventecanatiño nanaiña arrüba nenarrirrti, nauqui acomprarioti arrümanu cürrü, cauta ane manu chama monirri. \s1 Machepecatarrü: Perla tarucu nicuarrü \p \v 45 Nantito Jesús ümoma: \p —Arrtü üriabucati Tuparrü oemo, pasabo tacana uiti taman ñoñünrrü comercianterrü, bapacheroti perlaca arrüba omirriantai y tarucu niyucuarrü. \v 46 Arrtü tabüco uiti taman perlarrü arrüna champü tacanache nicuarrü, süroti tato au niporrti, aipiaventecanati nanaiña nenarrirrti, nauqui acomprarioti manu perlarrü. \s1 Machepecatarrü: Momese \p \v 47 Nantito Jesús: \p —Arrüna ito nüriacarrti Tuparrü oemo, ta tacana arrone taman momese süro eana narubaitu turrü y basuru aruqui nanaiñantai nopiococa. \v 48 Arrtü tataso manu momese ui nopiocorrü, arrübama imomeche iquiaübutama taiyiritu na aitacümanauncunioma manio nopiococa, arrüba omirria omeno peese au noconorrü. Tapü arrüba chomirriampü bobotabo uimia. \v 49 Sane tiene que apasa ñana arrtü tiñatai ñapacümuncuturrti Tuparrü. Cuamatü ñana bama angelerrü nauqui aitacümanauncunuma bama urria nisüboriquirrimia eananqui bama malorrü. \v 50 Arrübama malorrü tiene que apenema eana pese au manu horno. Acamanu tarucu nareorrüma y botoquio nohorrüma ui nitaquisürücürrüma. \s1 Arrübama manunecana nurarrti Tuparrü \p \v 51 Auqui arrti Jesús ñanquitioti pünanaqui bama ñanunecasarrti nanti sane: \p —¿Tusio aume arrüna sucanañü? \p Auqui aiñunuma, namatü: \p —Iyebo soboi, Señor. \p \v 52 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Aboma bama tiyebo uimia causane nüriacarrti Tuparrü. Manunecanama caüma arrüba tücoboi autusi ümoma, y arrüba ito aübo autusi ümoma. Ichepecacama tacanati taman naqui ane niporrti. Arrti itusiancatati arrüba omirria abe umahüburu uiti y itusiancaniontiño ito arrüba pomanca abe umahüburu uiti. \s1 Anati Jesús au Nazaret \p \v 53 Nauquiche tanaiña uraboiti Jesús arrüba machepecataca, sürotitü auqui manu. \v 54 Auqui iñataiti tato au Nazaret au manu cürrü Galilea auna cauta asunaunti tücañe. Acamanu manunecanati au manu porrü sinagoga auna cauta nantarrü iyoberabaramacü. Enterurrü genterrü cütobüso. Namatü sane: \p —¿Auquichepü aipiati naqui ñoñünrrü arrüna sane, tarucapae ñapanauncurrti? ¿Causanempü nauqui puerurrti aisamunenti arrüba milagrorrü? \v 55 Abu arrti auqui nantai. Tonenti naqui aütorrti carpinterurrü José. Nipiacütoti nürirri Mariarrü. Arrübama yaruquitorrti aboma ito auna: Arrti Jacobo, arrti José, arrti Simón y arrti Judas. \v 56 Arrüba niquiastoti bopohoso ito auna uyarrüpecu. ¿Auquichepatai uiti arrüna ñapanauncurrti y nüriacarrti? \v 57 Sane nauquiche ünantü ümoma nacarrti. Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Arrübama profetarrü cuamatü auqui quiatarrü narücüquirri bien cuasürüma aume. Tapü arrti naqui auquina abarrüpecuqui, ta chapacoconauncapü ümoti. \p \v 58 Sane nauquiche champürrtü masamunuti nurria milagrorrü acamanu, itopiqui champürrtü icocoromati nurria. \c 14 \s1 Niconcorrti Juan Bautista \p \v 1 Au manu tiemporrü tücañe, arrti Herodes yüraburrti au manu cürrü nürirri Galilea. Arrti ipiatenti nürirrti Jesús. \v 2 Auqui nanti ümo manuma imostorrti: \p —Arrti maniqui ñoñünrrü tonenti Juan Bautista. Süboricoti tato eanaqui macoiñoca. Sane nauquiche ane nüriacarrti, nauqui asamuti milagrorrü. \p \v 3 Taipü arrti maniqui yüriaburrü Herodes, bacüpuruti tücañe nauqui aiñenomati Juan Bautista. Tomoenoti ui cadenarrü y süroti au preso uimia auqui naca Herodías. Arrümanu paürrü Herodías tone nicüpostoti Felipe tücañe naqui yaruquitorrti Herodes, y arrti Herodes pohosoti aübu. \v 4 Arrti Juan icuansomoconotiti Herodes tücañe, nanti ümoti: \p —Churriampü apoca aübu Herodías itopiqui tone nicüpostoti aruqui. \p \v 5 Sane nauquiche rranrrtipü Herodes aitabairotiti Juan. Pero birrubuti ñünana genterrü, itopiqui enterurrümantai namatü que arrti Juan profetarrti. \v 6 Auqui iñatai manu nesarrti cumpleañorrü Herodes. Arrümanu nicheche manu Herodías cuatü atoco isucarü namanaiña manuma amoncoma acamanu, bama tasuruma uiti. Arrti Herodes bien urriampae ümoti arrümanu nitococo manu nicheche Herodías. \v 7 Sane nauquiche itusiancatati nurria curusürrü isucarü manu cupiquirri, nanti ümo: \p —Anqui rropünanaquiñü isiu naca narrianca ichücü. \p \v 8 Arrümanu Herodías bien iñununecata manu nichechese. Tone caüma urapoi isucarüti Herodes arrüna sane: \p —¡Aitorrimia iñemo nitanu Juan Bautista au taman praturrü! \p \v 9 Ui arrümanu sane nurarrü sucheboti yüriaburrü Herodes. Pero titusiancatati curusürrü isucarü y arrtaimia manuma amoncoma acamanu. Sane nauquiche tiene que aitorrimiati ümo. \v 10 Bacüpuruti nauqui aüromatü aitüsünama nitanurrti Juan au cárcel auna cauta anancati. \v 11 Auqui cuatü uimia taman praturrü, ane ahu nitanurrti Juan. Itorrimiatama ümo manu cupiquirri. Atoco tone aitorrimia ümo nipiaparrü. \p \v 12 Auqui iñataimia manuma ñanunecasarrti Juan aiquiama nicunturrti y süromatü aiñanamati cütu. Auqui süromatito uraboimia isucarüti Jesús. \s1 Basaparati Jesús ümo cinco mil mañoñünca \p \v 13 Nauquiche tütusio ümoti Jesús, sürotitü iche auquimanu tamanti au taman barco auna cauta champü macrirrtianuca. Numo tipiatema manuma macrirrtianuca auqui manio puebluca, süromatü isiuti abeuqui manu turrü, acü süromatü. \v 14 Iñataiti Jesús taha au manu quiatarrü nabeurrü, tobüsoti auqui barco acü. Asaratitü ümo sürümana genterrü. Auqui pucürusuti itacuma. Sane nauquiche bacurarati ümo manuma maunrrocono cuamatü uimia. \v 15 Nauquiche aübapae ütobi, arrübama ñanunecasarrti süromatü esati, namatü ümoti: \p —Chauqui tütümümücapae, auna champü poca. Asamu nariorrü ümo bama macrirrtianuca, naqui aüroma tato au ba rranchuca, nauqui acomporama utuburiboma. \v 16 Auqui nanti Jesús: \p —Champü nümoche aüroma tato. Arraño tiene que apapache utuburiboma. \p \v 17 Auqui namatü ümoti: \p —Ane auna soboi cincoatai pan y torratai nopiocomanca. \p \v 18 Nanti ümoma: \p —¡Apiquiataunasio iñemo! \p \v 19 Auqui bacüpuruti ümo genterrü nauqui atümoma onü borrü. Auqui iquianiontiño mecuti manio cinco pan yochepe manio torrü nopiococa. Asaratitü ape, machampiencanati ümoti Tuparrü. Auqui bochepesüro uiti manio pan. Itorrimaniontiño ümo bama ñanunecasarrti y uimia rrepartibo ümo genterrü. \v 20 Enterurrü manu genterrü baso y abeco nurria. Auqui arrübama ñanunecasarrti Jesús matacümanauncunuma arrüba niyupearrtuca, arrüba bosobürau uimia. Ubataso uimia doce noconoca. \v 21 Arrümanu nubiqui manuma basoma, taqui cinco mil mañoñüncatai. Champürrtü mupacümuncunu paüca ni arrübamapü masiomanca. \s1 Amencoti Jesús isu turrü \p \v 22 Auqui bacüpuruti Jesús ümo bama ñanunecasarrti, ariorrüma acusürüma taha nauqui aüromatü topü manu narubaitu turrü au taman barco. Tapü arrti caüma masamunuti baeta nariorrü ümo macrirrtianuca. \v 23 Auqui sürotitü onü yiriturrü tamanti nauqui eanti. Tomite ümoti acamanu tamanti. \v 24 Tapü arrümanu barco tütane cümuinta manu narubaitu turrü. Maquiütüca fuerte cümenu, pocoro turrü, supiuru cütüpü barco. \v 25 Cuatü nanenese, arrti Jesús iñataiti isiu manu barco, amencoti isuqui turrü. \v 26 Arrümanuma ñanunecasarrti asaramatü cümenuti cuati isuqui turrü. Auqui tosibicoma ui nirrucurrüma, namatü sane: \p —¡Anite yausüpürrü! \p \v 27 Au manu rratorrü arrti Jesús manitanati ümoma, nanti: \p —¡Tapü aupirruca, ta arrüñü, tapü ane penarrü aboi! \p \v 28 Auqui arrti Pedro manitanati, nanti ümoti: \p —Señor, arrtü ñemanauntu ta arrücü, aitasusuñü tanu aesacü, tari ñamena isuqui turrü. \p \v 29 Nanti Jesús: \p —¡Ariacu te tauna yesañü! \p Auqui arrti Pedro tobüsoti auqui barco y amenti isuqui turrü, niyücürrti cümenuti Jesús. \v 30 Nauquiche onquisioti nicusüu manu maquiütürrü, birrubuti. Auqui numo tüniyücürrüpü ubacati cütu, tosibicoti sane: \p —¡Ayurasañü Señor, tapü yubacaca cütu! \p \v 31 Au manu rratorrü arrti Jesús iñentati neherrti Pedro y nanti ümoti: \p —¡Champürrtü aicococañü nurria! ¿Causane choncapütü iñemo? \p \v 32 Nauquiche süromampo au manu barco, arrümanu maquiütürrü tochenco. \v 33 Arrümanuma amoncoma au manu barco, bachesoiyoma esati Jesús, namatü ümoti: \p —¡Ñemanauncurratoe arrücü Aütorrti Tuparrü! \s1 Urriancama tato uiti Jesús bama maunrrocono au Genesaret \p \v 34 Sane tompücana uimia manu narubaitu turrü. Auqui aiñanaimia au manu cürrü nürirri Genesaret. \v 35 Tisuputaramati acamanu. Urapoimia au nanaiñantai manu cürrü ta iñataiti. Auqui macanama bama maunrrocono esati. \v 36 Ñanquitioma pünanaquiti Jesús nauqui aiñemantai nabeu naibirrti. Arrtü tiñentama, urriancama tato. \c 15 \s1 Arrüna uiche ane nuipünate \p \v 1 Auqui süromatü esati Jesús manuma fariseorrü y manuma maestro ümo nüriacarrü. Arrüma cuamatü auqui manu pueblurrü nürirri Jerusalén, nauqui anquirioma pünanaquiti, namatü sane: \p \v 2 —¿Causane arrübama anunecasa chicocotapüma arrüna ñanunecacarrüma bama antiburrü tücañe? Arrüma champürrtü entunumioma primero nauqui aama. \p \v 3 Auqui ñanquitioti pünanaquimia nanti sane: \p —Arraño ito, ¿causane chapicocotapü arrüna yacüpucurrti Tuparrü, itopiqui arrüna napacüpucuatai? \v 4 Arrti Tuparrü nanti: “Tari ane nanauncu ümoti aüma y ümo ito napacüma. Arrti naqui manitana churriampü ümoti yaütoti o ümo nipiacütoti, tari comati”. \v 5 Tapü arraño amucanaño, que puerurrü amucanaño ümoti aubaü y ümo naupacü arrüna sane: “No, arrüñü chüpuerurrüpü rrayura aume, itopiqui enterurrü arrüba niñenarri chauqui titorrimiaquio ümoti Tuparrü”. \v 6 Arrtü ananti naqui nanti sane, chauqui champü nümochequi ayurati ümoti yaütoti y ümo nipiacütoti. Ui arrüna sane aboi apiñocota yacüpucurrti Tuparrü yucuata arrüba napacüpucuatoe. \v 7 ¡Mañapanca año! Ñemanauncurratoe nurarrti profetarrü Isaías tücañe nauquiche maconomonoti sane aucütüpü: \q1 \v 8 Arrübama macrirrtianuca ui narurrümantai iñanaunumañü —nanti Tuparrü—, pero au nitusirrimia ta champürrtü icocoromañü. \q1 \v 9 Umonatai arrtü cuamatü aiñanaunumañü y achesoimia yesañü, itopiqui arrümanu ñanunecacarrüma, ta yacüpucu bama mañoñüncatai. \p \v 10 Auqui tasuruma macrirrtianuca uiti Jesús y nanti ümoma: \p —¡Amonsapesio y tari entienderrü año ümo arrüna nisura! \v 11 Champüti naqui ane nomünantü uiti au narrtarrti Tuparrü auqui naca arrüna iñatenti, ta ui arrüna churriampü ñanitatenti. \p \v 12 Auqui arrümanuma ñanunecasarrti Jesús süromatü esati y namatü ümoti: \p —¿Tusio aemo que arrübama fariseorrü ünantü ümoma arrüna ucanü? \p \v 13 Aiñumuti Jesús nurarrüma ui machepecatarrü, nanti sane: \p —Cualquierarrü arrüna plantarrü chüsürocütupü uiti Iyaü naqui anati au napese, tiene que aquiyaü aübu nanaiña nirranacarrü. \v 14 Asioma sane bama fariseorrü. Arrüma tacana bama supuso, pero ta ipiasurumati naqui quiatarrü supuso. Arrtü anati taman supuso naqui ipiasurutiti quiatarrü supuso, arrümanuma torrü tiene que apaquimia au taman cütubirri. (Machepecatarrü arrüna sane.) \p \v 15 Auqui arrti Pedro nanti ümoti Jesús: \p —Urasoi suisucarü isane nümoche arrüna machepecatarrrü apü nusura. \p \v 16 Aiñumuti Jesús, nanti sane: \p —¿Arraño ito chütusiopü aume arrüna sane? \v 17 Unca amarrtaimo que arrüna umate sürotü ocübobi au nuñaunso. Auqui pasao pürücü, barutaübu tatito tanene. \v 18 Pero auqui nuyausasü cuantio arrüba chomirriampü numapensaca. \v 19 Mapensaca batabai, urrianca ümo quiatarrü paürrü, baviviquia tacana numuquianca, bacusüpüca, mapanca y macuentuca icütüpüti quiatarrü. \v 20 Enterurrü arrüba numapensaca sane pururrü nomünantü. Tapü arrüna arrtü chuicocotapü oñentunumi primero arrtü oecatü uba, ta champü nomünantü uirri. \s1 Taman paürrü extranjerurrü icocoroti Jesús \p \v 21 Auqui sürotitü Jesús auquimanu. Sürotitü au manu cürrü saimia manio puebluca nürirri Tiro y Sidón. \v 22 Taman paürrü cananearrü ananca pohoso acamanu. Cuatü esati Jesús nitosibirri, nantü ümoti sane: \p —¡Señor, naü nüriaburrü David, apucüru ichacuñü! Nicheche ane choborese ahu. Tarucapae nitaquisürücürrü uirri. \p \v 23 Arrti Jesús champürrtü iñumutati manu nurarrü. Auqui arrübama ñanunecasarrti namatü ümoti: \p —¡Aicüpu tato manu paürrü, tübatatai suiñemo nitosibirri! \p \v 24 Auqui arrti Jesús nanti ümo: \p —Arrti Tuparrü icüpurutiñü esa bamantai israelitarrü, nauqui rrayura ümoma. Arrüma aboma tacana arrobe nobirraca omensoro. Tapü arrücü chütüpü israelitarrücü. \p \v 25 Arrümanu paürrü bachesoiyo esati Jesús y nantü ümoti: \p —¡Señor, ayurasañü! \p \v 26 Auqui iñumutati Jesús ui machepecatarrü, nanti ümo: \p —Champürrtü urria arrtü uiquiaübuta niyarata bama masiomanca, nauqui uitorrimia ñome tamococa. (Ta arrübama isralitarrü tonema bama tacana aübosirrti Tuparrü.) \p \v 27 Arrümanu paürrü iñumuta, nantü sane: \p —Ñemanauntu Señor, arrüba tamocomanca bubaso ito arrüba niyupaquituca icuqui mensarrü. \p \v 28 Auqui nanti Jesús ümo: \p —¡Paürrü, aicococañü nurria! Isamunena isiu arrüna narrianca. \p Au manu rratorrü urriante tato manu nichechese. \s1 Sürümanama maunrrocono urriancama tato \p \v 29 Auqui arrti Jesús sürotitü auquimanu. Pasaoti abeuqui manu narubaitu turrü ane au Galilea. Auqui sürotitü onü taman yiriturrü, atümoti. \v 30 Cütüpürrü macrirrtianuca iñataimia acamanu esati. Cuamatü uimia arrübama rrenco, arrübama supuso, arrübama chüpuerurrüpü anitama. Cuamatü ito uimia sürümanama bama maquiataca maunrrocono. Iñanama esati Jesús y arrti bacurarati ümoma. Urriancama tato uiti. \v 31 Arrümanuma macrirrtianuca cütobüsoma ui arrüna arrtaimia: Arrübama chüpuerurrüpü anitama, manitanama tato. Arrübama rrenco urrian tato namensüma. Arrübama supuso, asarama tato uiti. Sane nauquiche iñanaunumati Tuparrü, naqui Tuparrü ümo bama israelitarrü. \s1 Basaparati Jesús ümo cuatro mil mañoñünca \p \v 32 Auqui arrti Jesús batasuruti ümo bama ñanunecasarrti y nanti ümoma: \p —Taquisürümantai iñemo bama macrirrtianuca, itopiqui chauqui tütabe trerrü naneneca nacarrüma auna ichepeñü y champü isane utuburiboma. Chirrancapü icüpuruma tato au niporrüma aübu nicürüpürrüma. Rrepente chücusüurupüma isiu cutubiurrü ui nicürüpürrüma. \p \v 33 Auqui namatü ümoti bama ñanunecasarrti: \p —¿Causanempü nauqui atabü osoi tuburibo na cütüpürrü genterrü? Champü poca auna saimia. \p \v 34 Ñanquitioti Jesús pünanaquimia: \p —¿Mantucubo pan abe aboi? \p Arrüma namatü: \p —Abe siete pan y mümanantai nopiocomanca. \p \v 35 Auqui bacüpuruti Jesús ümo macrirrtianuca nauqui atümoma acü. \v 36 Auqui iquianiontiño mecuti manio siete pan y arrümanio nopiocomanca. Machampiencanati ümoti Tuparrü, bochepesüro uiti, itorrimianiontiño ümo manuma ñanunecasarrti, nauqui rrepartibo uimia ümo namanaiña macrirrtianuca. \v 37 Enterurrü macrirrtianuca basoma, bien abecoma. Ubataso tato siete noconoca ui bama ñanunecasarrti, pururrü nisobüraturrüma. \v 38 Nubiqui manuma basoma cuatro mil mañoñüncatai, chümupacünuncunupü paüca ni masiomancapü. \v 39 Auqui arrti Jesús masamunuti nariorrü ümo macrirrtianuca. Süroti au taman barco ichepe bama ñanunecasarrti y süromatü au manu cürrü nürirri Magdala. \c 16 \s1 Arrübama fariseorrü y saduceorrü manquioma señarrü \p \v 1 Arrümanuma fariseorrü ichepe manuma saduceorrü yebomatü esati Jesús nauqui aiñama macocotorrü ümoti. Ñanquitioma pünanaquiti nauqui aitusiancati taman señarrü isucarüma nauqui atusi ümoma ta uiti Tuparrü atorri üriacaboti. \v 2 Aiñumuti Jesús nurarrüma: \p —Arrtü amarrtai cüturiqui napese isiu nimümürrü, amucanaño: “Canapae urria napese tubaca”. \v 3 Arrtü tansürü amarrtai napese cüsaüboca, amucanaño: “Rrobeoca caüma”. ¡Mañapanca! Arraño bien tusio aume arrüna ümoche cütüriqui napese, ta tone señarrü arrtü rrobeoca o arrtü urria napese. ¿Causane chütusiopü aume ümoche nanaiña arrüba milagrorrü omirriante sobi? \v 4 Arraño macrirrtianuca caüma apanquiquia nauqui itusianca señarrü ausucarü. Abu tarucu naumaloco. Apiñococati Tuparrü. Chüpuerurrüpü itusianca señarrü ausucarü. Cunauntaiñatai arrüna sane surapoi ausucarü: Apaquionsaño iyoti profetarrü Jonás y arrüna pasabo ümoti. Tone caüma señarrü aume. \p Sane nurarrti Jesús isucarüma. Auqui süroti tato auquimanu. \s1 Ñanunecacarrüma bama fariseorrü \p \v 5 Süromatü topü manu narubaitu turrü. Arrübama ñanunecasarrti Jesús tacürusu ñaquioncorrüma acama pan itapiquiboma. \v 6 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¡Amasasai nurria ñünana nesarrüma levadura bama fariseorrü ichepe bama saduceorrü! \p \v 7 Arrüma namatü ümomantoe: \p —Canapae nanti sane, itopiqui na chumacacapü one pan. \p \v 8 Arrti Jesús tütusiatai ümoti arrümanu nurarrüma, nanti ümoma: \p —¿Causane ane penarrü aboi itopiqui champü pan aboi? Arraño chapicococapüñü nurria. \v 9 ¿Champürrtü entienderrü año pario ümo arrüna sane? ¿Causane chapaquioncañopü arrone yasapacama bama cinco mil mañoñünca oboi cincoatai pan? Tantorrü noconoca ubataso tato aboi ui pururrü nisobüraturrüma. \v 10 Chapaquioncañopito arrone yasapacama cuatro mil macrirrtianuca oboi sieteatai pan. Mantucubatai noconoca ubataso tato oboi nisobüraturrüma? \v 11 ¿Chütusiopü aume ümoche arrüna nirranitaca? Champürrtü rranitaca iyo levadura ümo pan. \p \v 12 Sane nauquiche caüma entienderrüma bama ñanunecasarrti arrüna nurarrti ümoma. Abu ta champürrtü manitanati ümo levadura ümo pan. Ta urapoiti isucarüma, tapü icocotama ñanunecacarrüma bama fariseorrü y bama saduceorrü. \s1 Urapoiti Pedro que arrti Jesús tonenti Cristo \p \v 13 Isiu namenrrüma iñataimia saimia manu pueblurrü nürirri Cesarea de Filipo. Acamanu arrti Jesús ñanquitioti pünanaqui bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —¿Uramapü sane iñemo macrirrtianuca arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü? \p \v 14 Auqui aiñumuma bama ñanunecasarrti, namatü sane: \p —Aboma bama namatü que arrücü Juan Bautista. Maquiataca namatü que arrücü Elías. Maquiataca namatü ito que arrücü Jeremías o arrti quiatarrü profetarrü auqui tücañe, naqui süborico tato. \p \v 15 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Y carü arraño, ¿aburaño sane iñemo? \p \v 16 Auqui aiñumuti Simón Pedro, nanti: \p —Arrücü Cristocü naqui Aütorrti Tuparrü, naqui süborico. \p \v 17 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Arrücü Simón Pedro, aütorrti Jonás. Urriampae naca itopiqui champüti ñoñünrrü naqui uiche atusi aemo arrüna sane, ta uiti Tuparrü naqui Iyaü naqui anati au napese. \v 18 Arrüna nüri Pedro, nantü auqui besüro “Canrrü”. Arrübama icocoromañü ñana tacana arrone porrü urriante onü canrrü, arrüna chüpuerurrüpü apoco. Ni arrünampü concorrü puerurrü acana ümoma. \v 19 Tiene que itorrimianio aemo niyabe arrüna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. Arrüna urria aemo icu na cürrü, urria ito au napese. Arrüna churriampü aemo icu na cürrü, churriampito au napese. \p \v 20 Auqui arrti Jesús nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p —Tapü aburapoi isucarüti quiatarrü arrüna tusio aume, ta arrüñü Cristoñü. \s1 Urapoiticaü Jesús niconcorrti \p \v 21 Sane nauquiche arrti Jesús comensaboti uraboiti nurria isucarü bama ñanunecasarrti, arrüna pasabobo ümoti. Nanti: \p —Tiene que yerotü au Jerusalén. Taha tiene que ichaquisürü ui bama mamayoreca, mayüriabuca ichepe bama üriatu bama sacerdoterrü y ui bama manunecana nüriacarrü. Itabairomañü, pero pürücü ba trerrü naneneca tiene que isübori tato. \p \v 22 Auqui arrti Pedro iquianatiti Jesús peese, aicuansomoconotiti: \p —Tapü apensaca sane, Señor, tapü pasao aemo arrüna sane. \p \v 23 Auqui arrti Jesús apebüti tato nurria ui manu nurarrti Pedro ümoti, nanti ümoti: \p —Aquicho auquina yasaquiñü, arrücü choborese. Arrücü aiñata macocotorrü iñemo. Napensaca champürrtü tacana ñapensacarrti Tuparrü, ta tacana ñapensaca macrirrtianuca. \p \v 24 Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Arrtü anati naqui rranrrü ayetitü isiuñü, tari taquisürübati isiuquiñü, tari tacürusu ñaquioncorrti iyotiatoe, tacanarrtü chüvaleopü nisüboriquirrti ümoti. \v 25 Arrti naqui rranrrü ataesübu ñünana concorrü auna icu na cürrü, pero ta chüpuerurrüpü aye uiti au napese ümo para siemprerrü. Arrti naqui coiñoti auqui niyaca, süboricoti au napese ümo para siemprerrü. \v 26 Champü niyaserebiquirri ümoti ñoñünrrü acananenti nanaiña arrüba abe icu na cürrü, arrtü au nitacürurrü peneco nausüpürrti, itopiqui tarucu nicua nuyausüpü. Champü aye uirri tacana nicuarrü. \v 27 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. Iseca tato ñana auqui napese aübu nanaiña nanentacarrü esaquiti Tuparrü naqui Iyaü. Isecatü ichepe bama angelerrü bama baserebio iñemo. Auqui caüma rrapacaca ümo namanaiña macrirrtianuca itobo arrüba isamutema icu na cürrü. \v 28 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Aboma auna uyarrüpecu bama chüpuerurrüpü acoma cheperrtü arrtaimia nisequi tato aübu nanaiña nisüriaca. \c 17 \s1 Campiabo nacarrti Jesús \p \v 1 Bupasao manio seirri naneneca. Auqui sürotitü Jesús onü manu yiriturrü bien apetaisürü. Süromatü uiti arrti Pedro, arrti Jacobo y arrti Juan yaruquitorrti Jacobo. \v 2 Nauquiche taboma onü manu yiriturrü, arrti Jesús campiabo nacarrti isucarüma. Nisurrti bien cuaratai tacana nicua surrü y naibirrti champü tacanache nipurusubiquirri y bucuara ito. \v 3 Au manu rratorrü itusiancanamacü arrti Moisés ichepeti Elías. Aboma baparioma aübuti Jesús. \v 4 Auqui nanti Pedro ümoti Jesús: \p —Señor, bien urria nusaca auna. Arrtü arrianca supasamuna trerrü cüpahumanca: Taman aemo, quiatarrü ümoti Moisés y quiatarrü ümoti Elías. \p \v 5 Nauquiche anancatiqui Pedro manitanati ümoti Jesús, au manu rratorrü cuatü cüsaüborrü arrone cuara nurria oñüma. Auqui rabotü manitacarrü eanaqui, nantü sane: \p —Tonenti naqui Isaü naqui tarucu nicuarrti iñemo, ipucünuncatai icuatati. ¡Amonsoi nurria nurarrti! \p \v 6 Arrübama ñanunecasarrti Jesús, numo oncoimia arrüna manitacarrü, bachesoiyoma y mataconoconoma, iñatai nisurrüma acü ui nirrucurrüma. \v 7 Au manu rratorrü cuati Jesús esama aiñenti neherrüma, nanti ümoma: \p —¡Apatüsai, tapü aupirruca! \p \v 8 Nauquiche asarama tato nurria manuma ñanunecasarrti, champümainqui manuma torrü y champüquito manu cüsaüborrü, arrtiatai Jesús anancatiqui acamanu. \p \v 9 Auqui süroma tato onüqui manu yiriturrü, niyücürrüma cümama. Nanti Jesús ümoma: \p —¡Tapü aburapoi isucarü maquiataca arrüna amarrtai, cheperrtü isüboriquia tato eanaqui macoiñoca! \p \v 10 Auqui ñanquitioma pünanaquiti, namatü: \p —¿Causane arrübama manunecana ümo nüriacarrü namatü que tiene que ayeti acusürüti Elías apünanaquicü? \p \v 11 Aiñumuti Jesús, nanti: \p —Bien ñemanauntu te arrti Elías cuati acusürüti nauqui aicoñocoti tato arrüba churriampü nisüboriquirrimia bama macrirrtianuca icu na cürrü. \v 12 Sucanañü aume, ta arrti Elías chauqui tanancati auna icu na cürrü. Pero arrübama macrirrtianuca champürrtü isuputaramati. Isamutema aübuti isiu arrüna nirrancarrüma. Sane ito isamutema ñana saübuñü, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ichaquisürü ui bama macrirrtianuca. \p \v 13 Tütusiatai ümoma que arrti Jesús manitananti apüti Juan Bautista. \s1 Urriancati tato uiti Jesús taman ñaüma naqui consa \p \v 14 Nauquiche iñataimia tato auna cauta aboma macrirrtianuca, tamanti ñoñünrrü cuati esati Jesús. Bachesoiyoti esati y nanti ümoti: \p \v 15 —¡Señor, apucüru itacuti isaü! Chaübopü ñaunrrococorrti. Tarucapae nitaquisürücürrti uirri. Ane nauche tasurerecoti y taübücoti oto pese y eana turrü. \v 16 Chauqui tiquiacati taha esa bama anunecasa, pero arrüma chüpuerurrüpü acurama ümoti. \p \v 17 Auqui arrti Jesús nanti ümoma: \p —Arraño caümainqui chapicococapüñü y tarucu nomünantü aboi. Abu tücoboi niyaca abarrüpecu. ¿Hasta auche ñana tiene que ñasamunca abaübu? ¡Apiquiataunarrti maniqui ñaüma! \p Auqui cuati maniqui ñaüma uimia esati Jesús. \v 18 Arrti icuansomoconotiti maniqui choborese anati auti, icüpurutiti tanene auquiti. Arrti maniqui choborese sürotitü auquiti maniqui ñaüma. Sane nauquiche urriancati tato au manu rratorrü. \p \v 19 Auqui arrübama ñanunecasarrti süromatü peese aübuti Jesús anquirioma pünanaquiti arrüna sane, namatü: \p —¿Causanempü chüpuerurrüpü somü sopicüpüruti maniqui choborese auquiti maniqui ñaüma? \p \v 20 Nanti Jesús ümoma: \p —Itopiqui champürrtü apicococañü nurria. Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrtü apicococañü pario, entonces puerurrü amucanaño ümo na yiriturrü: “Acosi auquina au quiatarrü narücüquirri”. Auqui arrüna yiriturrü sürotü auquina. Champü cuestarabo aume arrtü apicococañü nurria. \v 21 Pero arrti naqui choborese sane chüpuerurrüpü uicüpuruti tanene auqui macrirrtianuca arrtü choñeancapü, y arrtü chayunabopü oñü, chubacapü ui numaquionco iyoti Tuparrü. \s1 Urapoiticaü tatito Jesús niconcorrti \p \v 22 Nauquiche anancatiqui Jesús ichepe bama ñanunecasarrti au manu cürrü Galilea, nanti ümoma: \p —Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, tiene que aitorrimianamañü mecu bama mayüriabuca. \v 23 Itabairomañü. Pero ta yopürücü manio trerrü naneneca isüboriquia tato. \p Ui arrüna sane nurarrti Jesús tarucu nisuchequirrimia. \s1 Bapacatarrü ümo niporrti Tuparrü (impuestorrü) \p \v 24 Iñataimia au manu pueblurrü nürirri Capernaum. Aboma ito acamanu bama bacobürara impuestorrü ümo niporrti Tuparrü. Cuamatü esati Pedro, anquirioma pünanaquiti, namatü: \p —¿Carüti maniqui aubesa maestro, aensapü bapacarati impuestorrü ümo niporrti Tuparrü? \p \v 25 Aiñumuti Pedro: \p —Bapacarati. \p Auqui aürotitüpo Pedro au manu porrü cauta anancati Jesús. Arrti Jesús cusürüboti anitati ümoti Pedro, nanti: \p —¿Uracü sane Simón? ¿Pünanaquiche acobürama impuestorrü bama mayüriabuca? ¿Taqui pünanaqui bama pohoso, o pünanaqui bama extranjerurrü? \p \v 26 Auqui aiñumuti Pedro, nanti: \p —Pünanaqui bama extranjerurrü. \p Nanti Jesús: \p —Entonces arrübama pohoso chübapacarapüma. \v 27 Pero tapü anati naqui tüborico oemo, mejor acosi aha. Arrtü ane na nopiocorrü itononü, aiquiaübu y aiyaübu narurrü. Acamanu ahi tabüco obi taman monedarrü. Aiquiaübu ahiqui y uirri apacase noesa impuestorrü ümo niporrti Tuparrü. \c 18 \s1 Ñacuti naqui ane manrrü nüriacarrti \p \v 1 Au manu tiemporrü tücañe arrümanuma ñanunecasarrti Jesús süromatü esati nauqui anquirioma pünanaquiti, namatü: \p —¿Ñacuti subarrüpecuqui naqui ane manrrü nüriacarrti arrtü üriabucati Tuparrü? \p \v 2 Auqui arrti Jesús itasurutiti taman ñaüma isucarüma, iñanatiti cümuinta auna cauta amoncoma. \v 3 Auqui nanti ümoma: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrtü chücampiabopü napapensaca tacana ñapensacarrti naqui ñaüma, chüpuerurrüpü aye aboi auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. \v 4 Sane nauquiche arrti naqui ichimiancanatiyü tacana bama masiomanca, tonenti ane manrrü nüriacarrti auna cauta üriabucati Tuparrü. \v 5 Arrti naqui yasuriurutiti taman ñaüma au nisüri, yasurirurutiñü ito. \s1 Macocotoca \p \v 6 ‛Arrtü anati naqui iñata macocotorrü ümo bama icocoromañü nauqui tapü icocoromañünqui, manrrüpü urria arrtü tomoeno sürümanarrü canrrü itüti, nauqui botaboti aübu au narubaitu turrü. \v 7 Pobrerrümantai bama icu na cürrü oboi ba macocotoca uiche aisamunema nomünantü. Pobrerrtiatai naqui ñoñünrrü uiche aiñanti ba macocotoca. \v 8 Sane nauquiche arrtü nehe o napope arrüna uiche aisamute nomünantü, mejor aitüsünasio y arusiompü. Manrrü urria arrtü asüboriquia esati Tuparrü aübu tamantai nehe o tamantai napope. Tapü aichücü aürotü au infierno oto pese oboi manio nehe o napope. \v 9 Tapürrtü atapeneca au nomünantü ui nasüto mejor aiquiaübu y arusaübu. Itopiqui manrrü urria arrtü aücatü esati Tuparrü aübu tamantai nasüto, pünanaquirrtü aecatü au infierno oto pese yupu manio torrücaü nasüto. \s1 Machepecatarrü: Nobirrama ensoro \p \v 10 Nantito Jesús: \p —Tapü chücuasürüpüma aume bama masiomanca icocoromañü. Arrübama angelerrü bacuirara itacuma, nantarrtai aboma esati Tuparrü au napese. \v 11 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü isecatü icu na cürrü, nauqui ñataisümunucu eanaqui nomünantü ümo bama iñoconomati Tuparrü. \p \v 12 Amonsoi arrüna machepecatarrü: Supiarrtü anati naqui taman ñoñünrrü abe cien niyaburrti nobirraca. Taman omeanaqui ensoro. ¿Acaso chomonconopü uiti manio noventa y nueve eana rroense na ariorrti apacherioti manu taman ensoro omeana yirituca? \v 13 Arrtü tabüco uiti, manrrü nipucünuncurrti pünanaqui yucuata manio amonquiatai. \v 14 Sane ito arrti Iyaü naqui anati au napese, chirranrrtipü nauqui anati naqui sürotü au infierno eanaqui bama masiomanca icocoromañü. \s1 Numarrimiacaca nomünantü uiti usaruqui oemo \p \v 15 Nantito Jesús: \p —Arrtü arrti taman aruqui ane causane uiti aemo, aitasurrti peese. Apari nurria aübuti y urasoi isucarüti arrüna churriampü uiti aemo. Arrtü oncoiti arrüna nura, urrian tato naca aübuti. \v 16 Tapürrtü chirranrrtipü oncoiti nura, apari tatito aübuti aübu bama maquiataca bama asaramatü causane uiti aemo, na atusi nurria nipünatenti. Rrepente auquiapae yasutiuti nura maniqui aruqui. \v 17 Arrtü chirranrrtipü oncoiti, urasoi isucarü namanaiña bama icocoromati Tuparrü. Arrtü chirranrrtipü oncoiti nurarrüma, auqui caüma aiñasü peese pünanaquiti tacana pünanaqui bama chicocoromatipü Tuparrü y bama mayacobraca impuestorrü. \p \v 18 ‛Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrüna napacüpücu auna icu na cürrü, valeo ito au napese. Arrüna chichebopü aboi auna icu na cürrü, au napese isiatai chichebopito. \p \v 19 ‛Sucanañü ito aume: Arrtü aboma torrüma mañoñünca icu na cürrü chepatai ñapensacarrüma nauqui anquimia arrüna nirrantümoma pünanaquiti Iyaü au napese, arrti caüma macumananati ümoma. \v 20 Itopiqui auna cauta aboma torrü o trerrüma iyoberabaramacü au nisüri, arrüñü yaca acamanu eanama. \p \v 21 Auqui arrti Pedro sürotitü esati Jesús, ñanquirioti pünanaquiti: \p —Señor, ¿mantucubu veserrü tiene que irrimiaca tato nomünantü ümoti saruqui? ¿Taqui siete veserrü? \p \v 22 Aiñumuti Jesús, nanti sane: \p —Champürrtü sieteatai veserrü. Ta sucanañü aemo: Hasta setenta veserrü siete narrimiacaca tato ümoti aruqui. \s1 Machepecatarrü: Arrti naqui chipiacapü arrimiacati nomünantü ümoti quiatarrü \p \v 23 ‛Arrünarrtü üriabucati Tuparrü pasao uiti tacana uiti taman yüriaburrü naqui rranrrü acurrta aübu bama imostoti. \v 24 Tanati bacurrtarati. Cuati acamanu esati arrti maniqui taman mosorrü, naqui tarucapae nebequirrti ümoti, sürümana millonerrü. \v 25 Arrti maniqui mosorrü champü uiche apacanenti manu nebequirrti. Sane nauquiche arrti maniqui yüriaburrü bacüpuruti nauqui apaventeti aübu nanaiña nicüpostoti, nenarrirrti y namanaiña bama aütorrti nauqui puerurrü apacanenti manu nebequirrti. \v 26 Auqui arrti maniqui mosorrü bachesoiyoti nurria esati manqui yüriaburrü, nanti ümoti sane: “Señor, apucüru ichacuñü. Tapü apuraurrücüapae acobrarañü. Tiene que rrapacane nanaiña manu nirrebequi aemo”. \v 27 Sane nauquiche arrti maniqui yüriaburrü pucürusuti itacuti, perdonabo uiti manu nebequirrti. Champürrtü ananto acobraratiti. Emecanantito uiti. \v 28 Pero arrti maniqui mosorrü nauquiche tanati tato türüpo, icuñunutiti maniqui quiatarrü mosorrü icumpañeruturrti, naqui ebeoti chimiantai ümoti. Iñenotiti auqui nitapeurrti, itumenotiti, tüsaipü aconti uiti. Auqui nanti ümoti: “¡Apaca iñemo arrone nebequi!” \v 29 Auqui arrti maniqui icumpañeruturrti bachesoiyoti esati. Nanti ümoti: “¡Apucürü ichacuñü, tapü apuraurrücüapae acobrarañü, tiene que te rrapacane nanaiña nirrebequi aemo!” \v 30 Pero arrti champürrtü pucürusuti itacuti. Más bien sürotitü aiñanatiti au preso, cheperrtü bapacarati ümoti arrümanu nebequirriti. \v 31 Nauquiche arrtaimia manuma maquiataca mamosoca, orronene nurria ümoma. Aüromatü uraboimia isucarüti maniqui yüriaburrü nanaiña arrüna pasabo uiti. \v 32 Nauquiche tütusio ümoti, maemencoti iyoti maniqui mosorrü. Nauquiche tanati acamanu esati, nanti ümoti: “Arrücü mosorrü malorrü. Aucutanu ataquisürücatai iñemo. Sane nauquiche chirracobracapü arrümanu tarucu nebequi iñemo, itopiqui achesoiquia nurria yesañü. \v 33 Isiupücü tiene que ataquisürüti aemo maniqui acumpañeru tacana arrüna nataquisürücü iñemo”. \v 34 Sane nauquiche bien tüboricoti maniqui yüriaburrü ümoti. Bacüpuruti nauqui carrtigaboti nurria cheperrtü bapacarati nanaiña arrümanu tarucapae nebequirrti. \p \v 35 Auqui nantito Jesús: \p —Sane ito isamutenti Iyaü au napese abaübu, arrtü chirrimiacanapü aboi nomünantü ümoti quiatarrü aübu nanaiña nabausasü. \c 19 \s1 Manunecanati Jesús tapü uiñocota nocüposü \p \v 1 Nauquiche tüchauqui nurarrti Jesús arrüna sane, sürotito auqui Galilea, niyücürrti au manu cürrü nürirri Judea, topü manu sapoco nürirri Jordán. \v 2 Cütüpürrü macrirrtianuca süromatü isiuti. Taha urriancama tato uiti sürümanama bama maunrrocono. \p \v 3 Acamanu aboma bama fariseorrü. Uturuquimia süromatü esati Jesús nauqui aiñama metorrü ümoti. Ñanquitioma pünanaquiti, namatü: \p —¿Aensapü puerurrü sopiñoconio suisüposütaiqui, arrtü ane pario na itopiquiche? \p \v 4 Aiñumuti Jesús, nanti ümoma: \p —Tusiatai aume ane corobo sane: “Auqui maübo arrti Tuparrü isamunutiti taman ñoñünrrü ichepe taman paürrü”. \v 5 Auqui nanti Tuparrü: “Sane nauquiche arrti yaürrü iñoconotiti yaütoti y nipiacütoti nauqui aürotitü ichepe nicüpostoti. Sane nauquiche caüma tacanarrtü tamantai nacarrüma”. \v 6 Champürrtü torrümainqui, tamantai au narrtarrti Tuparrü. Sane nauquiche churriampü aiñoconomacü arrübama tüposo. \p \v 7 Auqui arrümanuma fariseorrü ñanquitioma tatito pünanaquiti Jesús: \p —¿Causanempü acüputi Moisés tücañe nauqui atorri ñome paüca taman nicororrü arrüna uiche atusi ta champürrtü abiqui isiuti naqui nopiquianio? \p \v 8 Aiñumuti Jesús, nanti: \p —Torrio te uiti Moisés nauqui apiñoconio naucüposütaiqui itopiqui tarucu nomünantü aboi. Pero arrüna nirrancarrti Tuparrü auqui maübo ta champürrtü sane. \v 9 Sucanañü aume que arrti naqui iñococotati nicüpostoti, arrüna champü causane nisüborirquirri aübuti quiatarrü, y posoti aübu quiatarrü paürrü, chauqui tisamutenti nomünantü. Arrti naqui poso aübu taman paürrü arrüna oncono uiti iquiana, chauqui ito tisamutenti nomünantü. \p \v 10 Auqui arrübama ñanunecasarrti Jesús namatü ümoti: \p —Arrtü sane, manrrü urria chopocapü. \p \v 11 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Chüpuerurrüpü namanaiña atusi ümoma arrüna ñapanauncurrti Tuparrü. Cunauntaña bama torrio ümoma na atusi ümoma. \v 12 Sürümanatai arrüna itopiquiche chüposotipü ñoñünrrü: Aboma bama chüposopüma itopiqui auquiapae mamesoma. Aboma chüposopüma itopiqui tübioma. Aboma ito bama chüposopüma itopiqui rranrrüma aserebimia ümoti Tuparrü. Arrti naqui puerurrü asuriuti arrüna sane, tari yasuriurati. \s1 Macunusüancanati Jesús ümo masiomanca \p \v 13 Acamanu ito macanama masiomanca esati Jesús, nauqui aiñanti neherrti onüma, y nauqui eanti itacuma. Tapü arrübama ñanunecasarrti icuansomoconoma manuma uiche ayematü manuma masiomanca. \fig Jesús bendice a los niños|src="cn01772B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MAT 19.13" \fig* \v 14 Arrti Jesús nanti ümo manuma ñanunecasarrti: \p —Asioma sane, tari yebamatü tauna yesañü manuma masiomanca, tapü abasiquia icuatama. Auna cauta üriabucati Tuparrü cuasürüma bama tacana naca bama masiomanca. \p \v 15 Auqui iñatati neherrti ita manuma masiomanca, ñacunusüancacarrti ümoma. Auqui caüma sürotitito auqui manu. \s1 Manitanati taman yaürrü rricurrü aübuti Jesús \p \v 16 Taman nanenese, arrti maniqui taman yaürrü sürotitü esati Jesús nauqui anquirioti pünanaquiti, nanti sane: \p —Buen Maestro, irranca rranquirio apünanaquicü: ¿Isane arrüna urria isamune nauqui aye sobi nisüboriqui esati Bae Tuparrü? \p \v 17 Aiñumuti Jesús, nanti sane ümoti: \p —¿Causane ucanü iñemo buenurrüñü? Tamantiatai Tuparrü naqui anati au napese naqui buenurrü. Arrtü arrianca aye obi au napese esati Tuparrü, aicocosio arrüba yacüpucurrti Tuparrü. \p \v 18 Auqui nanti maniqui yaürrü ümoti: \p —¿Ñacusabe arrüba yacüpucurrti Tuparrü? \p Aiñumuti Jesús: \p —Tapü atabaiquia, tapü arrianca ümo quiatarrü paürrü, tapü acusüpüca, tapü apanca apüti quiatarrü. \v 19 Anaun ümoti aüma y ümo napacüma. Tari cuasürüti aemo asüborisapa tacana nacua aemoantoe. \p \v 20 Aiñumuti maniqui yaürrü, nanti: \p —Enterurrü arrüba bacüpucuca icocoquio auqui maübo nisunaun. ¿Isane manrrü arrüna faltabo iñemo? \p \v 21 Nanti Jesús ümoti: \p Arrtü arrianca bien urriampae nasüboriqui, acosi tato au napo y aipiaventecasio enterurrü arrüba abe obi. Aitorrimia nicuarrü ümo bama pobrerrü y ariacu isiuñü. Auqui caüma ane nacua au napese uiti Tuparrü. \p \v 22 Arrti maniqui yaürrü oncoiti arrümanu nurarrti Jesús sane, süroti tato aübu tarucu nisuchequirrti, itopiqui arrti bien rricurrti. \p \v 23 Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Cuestarrü ümoti taman rricurrü nauqui aye uiti auna cauta üriabucati Tuparrü. \v 24 Manrrü chücuestarrüpü ümo taman camello apasa auqui nirrto cümese. (Arrümanu numuquianrrü camello isiu nisunaun cabayurrü.) Arrti rricurrü cuestarrü aye uiti auna cauta ane nüriacarrti Bae Tuparrü. \p \v 25 Nauquiche oncoimia arrüna sane bama ñanunecasarrti Jesús, tarucu nicütobürrüma, namatü ümomantoe: \p —¿Quitimo naqui puerurrü aye uiti esati Tuparrü? \p \v 26 Tapü arrti Jesús asaratitü ümoma, nanti: \p —Arrübama mañoñünca icuqui nantai cürrü chüpuerurrüpü aisamunema arrüna sane uirrimiantoe, pero arrti Bae Tuparrü puerurrti aisamunenti nanaiñantai. \p \v 27 Auqui nanti Pedro ümoti Jesús: \p —Señor, arrüsomü sopiñocota nanaiña arrüna ane soboi, nauqui sobetü asiucü. ¿Isane arrüna iyebo ñana soboi auqui na subaca asiucü? \p \v 28 Aiñumuti Jesús: \p —Ñemanauncurrratoe sucanañü aume: Au manu tiemporrü ñana coñocono tato nanaiña arrüba omirriante uiti Tuparrü. Auqui caüma arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü ichümoca au niyesa tronorrü taha auna cauta üriabucati Iyaü. Tapü arraño bama nirranunecasa tiene que autümo ito ichepeñü esati Tuparrü au manio doce tronorrü, nauqui apacurrta ñome manio doce familiarrü auqui Israel. \v 29 Arrübama iñocotama niporrüma, yaruquitorrüma, niquiasitorrüma, yaütorrüma, nipiacütorrüma, aütorrüma, nicüpostorrüma niyorrüma auqui niyaca, tiene que asuriuma cien veserrü manrrü. Tiene que ito aye uimia esati Tuparrü au napese auna cauta champü nitacüru nisüboriquirrimia. \v 30 Sürümanama bama arucapae ümoma caüma, pero ñana tonema bama champü yaserebiquirrimia. Sürümanama ito bama champütiatai asaratü ümoma caüma, pero ñana tonema bama cusürübo aüromatü esati Tuparrü. \c 20 \s1 Machepecatarrü: Bama trabajadorerrü \p \v 1 Nanti Jesús ümoma: —Arrtü üriabucati Tuparrü oemo, pasao tacana uiti taman patrón. Ane niyorrti bien arubaesa, ane uva cütu uiti. Taman nanenese tansürapae sürotitü apacheti bama trabajadorerrü ümoti nauqui atama nüta uva. \v 2 Nauquiche tütabücoma uiti, nanti ümoma: Rrapacaca aume taman denario au sapese. Auqui bacüpuruti ümoma au niyorrti nauqui atrabacama. Süromatü. \v 3 Taqui a las nueve tansürü sürotitü au plaza, besüro narrtarrti ümo bama mañoñünca aboma acamanu champü yachücoimia. \v 4 Nanti ümoma: “Amecosi apatrabaca au niyo, apata nüta uva. Rrapacaca bien aume”. Auqui arrümanuma mañoñnca süromatito atrabacama ümoti. \v 5 Tiñatai toce. Süroti tatito au plaza. Isamutenti tatito isiatai. Isiu nimümürrü taqui a las tres, isiatai tatito uiti. \v 6 Tütümümüca a las cinco, süroti tatito au plaza. Tabücoma uiti manuma mañoñünca aboma acamanu tümonsoma, champü yachücoimia. Nanti ümoma: “¿Causane chapatrabacacapü arrüna nanenese?” \v 7 Auqui namatü ümoti: “Itopiqui champüti naqui iquianati somü supatrabaca”. Auqui nanti ümoma: “Amecosi au niyo apatrabaca. Rrapacaca bien aume”. \v 8 Nauquiche tütobiquia, nanti maniqui iyoche ümoti maniqui capatarrü: “Aiyoberabasama manuma trabajadorerrü y apaca ümoma. Cusürübo apaca ümo manuma aübapae aiñanaimia. Au nitacürurrü apaca ito ümo manuma amoncomantai auqui tansürü”. \v 9 Auqui cuamatü manuma aüboqui aiñanaimia a las cinco isiu nimümürrü. Pagabo ümoma taman denario. \v 10 Au nitacürurrü pucünuñama ito manuma tücoboi yatrabacacarrüma auqui tansürü, ñaquioncorrümampü pagabo ñana manrrü ümoma. Pero tamantai ito denario pagabo ümoma. \v 11 Nauquiche tiyasutiuma manu pagorrü, uratoquioma ümoti maniqui iyoche. \v 12 Namatü: “Arrübama aübapae aiñanaimia tamantai horarrü batrabacarama. Pero arrücü apacaca ümoma isiu nisubaiqui arrüna apacaca suiñemo. Abu arrüsomü enterurrü sapese supatrabacaca ümo nipequi surrü”. \v 13 Auqui arrti maniqui iyoche nanti ümoti manqui taman: “Saruqui, champürrtü rrencañaca aemo. Ta tüsurapoi asucarücü que rrapacaca taman denario au sapese. \v 14 Nani arrüna nacanasa, acosi. Taiquiana urria aemo tanu. Arrüñü irranca rrapaca ümo bama aübatai atrabacama isiu tacana arrüna nirrapacaca aemo. \v 15 Arrüñü isamute aübu nimoni isiu arrüna nirranca. ¿Taqui ünantü aemo arrüna tarucu nibeunucu?” \v 16 Sane te pasabo ñana: Arrübama champütiatai asaratü ümoma caüma, tonema bama cusürübo aüromatü ñana esati Tuparrü. Tapü arrübama arucapae ümoma caüma, tonema bama champü yaserebiquirrimia ñana. \s1 Anati urapoiti tatito Jesús niconcorrti \p \v 17 Tanati Jesús isiu cutubiurrü, niyücürrti au Jerusalén. Auqui tasuruma peese uiti bama ñanunecasarrti. Nanti ümoma: \p \v 18 —Tusio aume que usaca noecü au Jerusalén. Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ichorri ümo bama üriatu sacerdoterrü y ümo bama manunecana nüriacarrü. Arrüma caüma namatü tiene que ison. \v 19 Tiene que ito aitorrimianamañü ümo bama extranjerurrü. Arrüma caüma emeonomañü, icübairomañü y icüramucunumañü apü curusürrü. Pero yopürücü trerrü naneneca tiene que isübori tato eanaqui macoiñoca. \s1 Arrüna ñanquitio nipiacütoti Jacobo y Juan \p \v 20 Au manu nanenese arrümanu nicüpostoti Zebedeo sürotü esati Jesús aübu bama torrü aürrü: Arrti Jacobo y arrti Juan. Bachesoiyo esati. \v 21 Arrti Jesús ñanquitioti pünanaqui: \p —¿Isane narriantümo? \p Aiñumu manu paürrü: \p —Irranca nauqui aitümocoquio arrüba torrücaü nisaütaiqui apetacucü au napese arrtü üriabucü. Taman au nepanauncu nehe, quiatarrü au nepau nehe. \p \v 22 Aiñumuti Jesús: \p —Chütusiopü aemo isane arrüna anquitio. \p Auqui nanti ümoti Jacobo y ümoti Juan: \p —¿Aensapü puerurrü avantabo año ümo nautaquisürücü tacana arrücuatü taquisürücürrü cuabotiqui iñemo? \p Auqui iñumutama: \p —Puerurrü somü. \p \v 23 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Ñemanauntu te autaquisürüca ñana tacana arrüna nichaquisürücü. Pero arrümanu naurriantümo nauqui autümo au nepanauncu y nepau niñe, canapae champü nisüriaca nauqui itorrimia aume. Arrtiatai Iyaü naqui puerurrü aitorrimiati ümo bama urria au ñaquioncorrti. \p \v 24 Arrümanuma diez maquiataca ñanunecasarrti Jesús oncoimia arrüna sane. Tüboricoma ümoti Juan y ümoti Jacobo. \v 25 Auqui tasuruma uiti Jesús namanaiña manuma ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —Arraño bien tusio aume arrüna sane. Arrübama ane nüriacarrüma icu na cürrü isamutema isiu nirrancarrüma, fuerte nurria yacüpucurrüma. \v 26 Pero arraño tapü sane aboi aumeampatoe. Arrti naqui rranrrü ane manrrü nüriacarrti, tari yaserebirati ümo bama maquiataca, \v 27 tiene que aisamunutiyü tacana mosorrü ümo bama maquiataca. \v 28 Sane ito arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü champürrtü isecatü nauqui aserebimia iñemo. Ta isecatü nauqui yaserebi ümo bama macrirrtianuca y nauqui itorrimia nisüboriqui tacana bapacatarrü itobo nomünantü uimia. \p Sane nurarrti Jesús. \s1 Torrüma bama supuso urriancama tato uiti Jesús \p \v 29 Pasaoma auqui manu pueblurrü Jericó, niyücürrüma au Jeruslén. Cütüpürrü macrirrtianuca süromatü isiuti Jesús. \v 30 Acamanu isiu cutubiurrü aboma torrü mañoñünca tümonsoma, supusuma. Oncoimia que pasaoti Jesús auquimanu esaquimia. Tosibicoma, namatü: \p —¡Señor, arrücü eanaqui nesarrti familiarrü yüriaburrü David, apucüru suichacu! \p \v 31 Auqui cuasoma ui manuma macrirrtianuca, na etayoimia. Pero arrüma manrrü nitosibirrimia: \p —¡Señor, arrücü eanaqui nesarrti familiarrü yüriaburrü David, apucürü suichacu! \p \v 32 Auqui arrti Jesús tochencoti. Tasuruma uiti. Cuamatü esati. Nanti ümoma: \p —¿Isane naurriantümo? \p \v 33 Arrüma iñumutama: \p —¡Señor, suirranca sumasara tato! \p \v 34 Arrti Jesús pucürusuti itacuma. Iñentati nistorrüma. Au manu rratorrü asarama tato nurria. \p Auqui süromatü isiuti Jesús. \c 21 \s1 Iñataiti Jesús au Jerusalén \p \v 1 Tütaboma saimia Jerusalén, iñataimia au manu pueblurrü nürirri Betfagé, cutaquiquibo manu yiriturrü nürirri Olivos. Auquimanu bacüpuruti Jesús ümo bama torrüma ñanunecasarrti. \v 2 Nanti ümoma: \p —Amecosi au ba ta poca abe taha ocümenu. Acamanu ane taman bururrü paüma, tomoeno aübu naübosimia esa. Apitaquisüna y apiquiasio tauna iñemo. \v 3 Arrtü anati naqui manitana aume, amucanaño ümoti sane: “Arrti Señor rranrrti ocupabo uiti”. Auqui caüma autorri aume. \p \v 4 Pasabo nanaiña arrüna sane, nauqui acoco arrümanu corobo tücañe uiti taman profetarrü. Nantü sane: \p \v 5 Amucanaño ümo manuma pohoso au Sión: \q1 Amasasatü, arrti naqui yüriaburrü aume cuati aubesa tacanarrtü taquisürütiatai. \q1 Cuati chacu taman naübosi bururrü. \p \v 6 Auqui arrümanuma torrü ñanunecasarrti, isamutema isiu arrüna yacüpucurrti Jesús ümoma. \v 7 Cuatü uimia manu bururrü aübu naübosirri. Iñatama naibirrimia chacu manu naübosirri nauqui aüroti Jesús chacu. \v 8 Tarucapae nubiqui macrirrtianuca. Ipiacumainquiatama nicüburrirrimia isiu cutubiurrü cümenuti Jesús. Maquiataca maneonoma nasusüca, matüsünanama nasu mutacürrü, iñatama ito isiu cutubiurrü. \v 9 Arrübama cusürübo y arrübama cuamatü isiuti Jesús, tosibicoma sane, namatü: \p —¡Gloria ümoti naqui yüriaburrü eanaqui nesarrti familiarrü David tücañe! ¡Curusüoti uiti Tuparrü naqui cuatü au nürirrti Señor! ¡Uiñanaunati Tuparrü au napese! \p \v 10 Nauquiche iñataiti Jesús au Jerusalén, enterurrü macrirrtianuca cütobüsoma. Aboma bama ñanquitioma: \p —¿Ñacutipü naqui ñoñünrrü? \p \v 11 Na arrümanuma macrirrtianuca cuamatü aübuti, namatü: \p —Tonenti naqui profetarrü Jesús auqui pueblurrü Nazaret, auqui manu cürrü Galilea. \fig La entrada triunfal en Jerusalen|src="CN01784B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MAT 21.11" \fig* \s1 Anaunu niporrti Tuparrü uiti Jesús \p \v 12 Auqui arrti Jesús sürotipo au niporrti Tuparrü. Penecoma türüpo uiti manuma amoncoma acamanu mapaventecanama y macomporarama ausüratai. Ipemünacaniontiño nimesa bama macampiara monirri aübu macrirrtianuca y arrümanio nisiya bama mapaventecana nututaquiquia. \v 13 Nanti ümoma: \p —Nantü au Nicororrü sane: “Arrüna nipo urriante ümo meancarrü”. Pero arraño apiñata tacanarrtü nipo bama macusüpüca. \p \v 14 Au manu niporrti Tuparrü cuamatü esati Jesús bama supusu y arrübama chüpuerurrüpü amema. Urriancama tato uiti. \v 15 Arrümanuma üriatu sacerdoterrü ichepe manuma manunecana nüriacarrü arrtaimia arrümanio milagrorrü omirriante uiti Jesús. Oncoimia ito nitosibi masiomanca au niporrti Tuparrü, bama namatü sane: “¡Gloria ümoti aütorrti yüriaburrü David!” Sane nauquiche tüboricoma uirri. \v 16 Namatü ümoti Jesús: \p —Onsoi arrürabotü ñanitacarrüma. \p Aiñumuti Jesús: \p —Ñoncoi. ¿Champümo tülehebo año arrüna nantü icu Nicororrü? Nantü sane: \q1 Obi te Tuparrü iñanaunumacü bama masiomanca, hasta arrübama aübo aboma icu cürrü. \p \v 17 Auqui onconoma macrirrtianuca uiti Jesús. Sürotitü au Betania. Acamanu barücüboti. \s1 Higuera chütaupü paurramana uiti Jesús \p \v 18 Tansürapae basücübücoti tato Jesús au Jerusalén. Isiu cutubiurrü cürüpüoti. \v 19 Auqui asaratitü ümo taman suese higuera ane abeu cutubiurrü. Sürotitü esa, nirrancarrtipü atamünati nütarrü. Pero champüatai. Pururrtai nasurrü. Sane nauquiche nanti ümo: \p —¡Tari chanantopü ütaca tato! \p \v 20 Au manu rratorrü süübu manu suese. Arrübama ñanunecasarrti nauquiche arrtaimia arrüna sane, cütobüsoma. Ñanquitioma pünanaquiti, namatü: \p —¿Causanemo contoapae tüsüübo manu suese higuera? \p \v 21 Aiñumuti Jesús: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrtü bien amoncatü Tuparrü, arraño ito puerurrü apisamune arrüna sane, hasta manrrü. Puerurrü ito amucanaño ümo taman yiriturrü: “¡Aiquiaübusü auquina, acosi au narubaitu turrü!” Arrümanu yiriturrü sürotü. \v 22 Enterurrü apanquiquia au napeanca y arrtü bien amoncatü ümoti Tuparrü, torrio aume. \s1 Nüriacarrti Jesús \p \v 23 Auqui iñataimia au Jerusalén. Sürotipo Jesús au niporrti Tuparrü. Acamanupo manunecanati ümo macrirrtianuca. Auqui cuamatü esati bama üriatu sacerdoterrü y arrübama mamayoreca israelitarrü, ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Quiti uiche aitorrimia aemo üriacabocü nauqui aisamune arrüna sane? \p \v 24 Aiñumuti Jesús: \p —Surapoi ausucarü, arrtü apiñumuta arrüna irranca rranquirio amopünanaqui. \v 25 ¿Quiti uiche aicüpurutiti Juan nauqui aunimiati? ¿Taqui uiti Bae Tuparrü o ui bamantai mañoñünca? \p Auqui caüma ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü: \p —Arrtü usucana oñü que uiti Bae Tuparrü, entonces arrti Jesús caüma nanti oemo: “Bueno, ¿causane chapicococatipü?” \v 26 Arrtü usucana oñü que ui bamantai mañoñünca, tüboricoma macrirrtianuca oemo. Itopiqui tüsaipü enterurrümantai icocotama que arrti Juan profetarrti tücañe. \p \v 27 Sane nauquiche namatü ümoti Jesús: \p —Champürrtü tusio suiñemo. \p Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Arrüñü ito chüpuerurrüpü suraboi ausucarü quiti uiche atorri iñemo isüriacabo, nauqui puerurrü isamune arrüna sane. \s1 Machepecatarrü: Tamanti ñoñünrrü aübu torrüma aütorrti \p \v 28 Nantito Jesús ümoma: \p —¿Aburaño ümo arrüna sane? Anati taman ñoñünrrü, aboma torrüma aütorrti. Nanti ümoti maniqui taman: “Isaü, acosi caüma atrabaca au niyo, ata uva”. \v 29 Arrti maniqui aütorrti nanti: “No, chirrancapü”. Pero auqui campiabo ñapensacarrti, sürotitü atrabacati. \v 30 Arrti maniqui yaütoti sürotitito esati maniqui quiatarrü aütorrti, icüpurutitito ariorrti atanti uva au niyorrti. Arrti maniqui aütorrti aiñumuti: “Urria taita, yecatü rratrabaca”. Pero champürrtü sürotitü. \p \v 31 ‛¿Ñacuti uturuqui manuma torrü icocota arrüna yacüpucurrti maniqui yaütorrüma? \p Aiñumuma: \p —Arrti maniqui yeboti atrabacati. \p Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrübama mayacobraca impuestorrü y arrüba paüca opichübañantai ümo mañonünca tiene que aye uimia primero amopünanaqui auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. \v 32 Itopiqui arrti Juan Bautista cuati tücañe anunecati causane nauqui urria nausüboriqui aübuti Tuparrü. Pero arraño chapicocotapü nurarrti. Arrübama mayacobraca impuestorrü y arrüba paüca opichübañantai ümo mañoñünca icocotama ñanunecacarrti Juan. Arraño amarrtai arrüna sane, pero ta chapiñorroncocañopü y chapicocotapü. \s1 Machepecatarrü: Arrübama trabajadorerrü churriampü nisüboriquirrimia \p \v 33 ‛Amonsoi nurria arrüna quiatarrü machepecatarrü: Anati taman ñoñünrrü naqui mana cütu uva au niyorrti. Masamunuti siercu itacu. Urrinate ito taman babetarrü canrrü uiti, arrüna cauta ataichome uva iyo niyürrü. Masamunutito arrüna cauta puerurrü ariorrti ape acuirati itacu niyorrti. ‛Auqui torrio uiti manu niyorrti ümo bama trabajadorerrü nauqui atocoma acuirama itacu. Arrti cübüsoti au quiatarrrü narücüquirri. \v 34 Nauquiche tiñatai nitiempo nupucu uva, bacüpuruti ümo bama imostoti ariorrüma anquirioma uva arrüna tocabo ümoti pünanaqui manuma trabajadorerrü. \v 35 Nauquiche tiñataimia manuma mamosoca taha, enoma ui bama trabajadorerrü. Tamanti ocüsioma ümoti, arrti quiatarrü taborioti y arrti quiatarrü obürio ümoti oboi canca. \v 36 Arrti maniqui iyoche bacüpuruti tatito ümo sürümanama mamosoca. Pero arrümanuma trabajadorerrü isiatai tatito uimia tacana arrüna yachücoimia ümo manuma primero. \p \v 37 ‛Au nitacürurrü icüpurutiti naqui propiorrü aütorrti, itopiqui mapensarati sane: “Tiene que ane ñanauncurrüma manuma trabajadorerrü ümoti naqui isaü”. \v 38 Nauquiche tiñataiti taha, arrümanuma trabajadorerrü asaramatü cümenuti, namatü ümomantoe: “Tonenti aütorrti naqui iyoche. Tonenti ñana naqui ümoche atorri nanaiña. Uitabairoti nauqui noesa caüma na ñanaunrrü”. \v 39 Sane nauquiche iñenomati, iquianamati auqui manu ñanaunrrü, y itabairomati. \p \v 40 Auqui arrti Jesús ñanquitioti pünanaqui bama sacerdoterrü y pünanaqui bama mamayoreca: \p —Arrtü cuati tato caüma maniqui iyoche, ¿causanempü uiti ümo manuma trabajadorerrü? \p \v 41 Auqui aiñumuma: \p —Ui nitüborirrti ümoma, taborioma uiti. Itorrimiatati manu ñanaunrrü ümo maquiataca trabajadorerrü arrübama urria yachücoimia. Arrüma caüma itorrimiatama arrüna tocabo ümoti, arrtü tütane cosecharrü. \p \v 42 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¿Champürrtü lehebo año arrüna nantü icu Nicororrü? Nantü sane: \q1 Arrübama masamunu porrü oboi canca, yarutaübutama manu taman canrrü ñaquioncorrüma churriampü, abu manrrü urria. \q1 Tone baserebio tacana taman nompacüorrü principal ümo porrü. \q1 Arrüna isamutenti Señor usucarü ucütobüca uirri. \p \v 43 ‛Sane nauquiche sucanañü aume —nanti Jesús—, tiene que acaübu amopünanaqui arrüna nüriacarrti Tuparrü, nauqui atorri ümo bama ipiaca aiñama nisüboriquirrimia tacana arrüna urria ümoti Tuparrü. \v 44 Tapü arrümanu canrrü, arrtü anati naqui taübüco onü, coiñoti. Y arrti naqui paquio manu canrrü onüti, cütocati nurria iquiana. (Arrti Jesús tacana manu canrrü. Arrübama üriatu israelitarrü tacana bama masamunu porrü.) \p \v 45 Nauquiche oncoimia manuma üriatu bama sacerdoterrü ichepe manuma fariseorrü arrümanio machepecataca uiti Jesús, tütusiatai ümoma arrümanu nurarrti ta ümoma. \v 46 Sane nauquiche rranrrümampü aiñenomati. Pero birrubuma ñünana macrirrtianuca, itopiqui arrüma icocotama que arrti Jesús profetarrti, y manitanati au nürirrti Tuparrü. \c 22 \s1 Machepecatarrü: Taman tübübürrü \p \v 1 Auqui arrti Jesús manitanati tatito yupu machepecataca, nanti ümoma: \p \v 2 —Arrüna arrtü üriabucati Tuparrü oemo, pasao uiti tacana uiti maniqui yüriaburrü naqui masamunuti tübübürrü ümo nipocorrti aütorrti. \v 3 Bacüpuruti ümo bama imostoti ariorrüma atasuma ümo bama tütasuruma. Pero arrüma bama champürrtü rranrrüma aüromatü ümo manu tübübürrü. \v 4 Auqui bacüpuruti tatito ümo maquiataca imostoti, nanti ümoma: “Amucanaño ümo bama tasuru que tüchauqui pemacarrü. Chauqui tanaiña apobiqui sümucuca, tari yebomatü ümo tübübürrü”. \v 5 Pero arrümanuma tasuru champü nümoche uimia. Anati naqui sürotitü au niyorrti y maquiataca süromatü ümo nesarrüma negociorrü. \v 6 Maquiataca iñenoma manuma imostoti maniqui yüriaburrü. Ocüsioma ümoma y taborioma uimia. \v 7 Sane nauquiche arrti maniqui yüriaburrü tüboricoti nurria. Bacüpuruti ümo sürümanama masortaboca nauqui, ariorrüma aitabairoma manuma mayatabayoca y nauqui aiñonocoma ito manu nesarrüma pueblurrü. \v 8 Auqui nanti ümo manuma imostoti: “Chauqui tütane nanaiña ümo tübübürrü, pero arrümanuma tasuru tarucu nimialocorrüma. Sane nauquiche champürrtü cuamatü. \v 9 Amecosi caüma auba nerrüquinaca tanu yusiu ba cayaca, apatasu ümo bama cualquierarrtai bama apicuñucama, nauqui ayematü ümo tübübürrü”. \v 10 Auqui arrümanuma mamosoca süromatü yusiu cayaca. Oberabarama uimia enterurrüma bama icuñunuma. Aboma bama malorrü y aboma ito bama buenurrrü. Sane nauquiche ataso niporrti maniqui yüriaburrü ui arrümanuma tasuru. \p \v 11 ‛Auqui arrti maniqui yüriaburrü sürotipo asaboriti ümoma. Besüro narrtarrti ümoti maniqui taman ñoñünrrü anan cati acamanu eanama. Champürrtü aibioti tacanarrtü ümo tübübürrü. \v 12 Nanti ümoti: “¿Causane ayetüpo aübu arrüna nahibi sane? ¿Causane chacampiacapü nauqui ayetü ümo na tübübürrü?” Arrti maniqui ñoñünrrü chümanitanatipü ui nicüsorrti. \v 13 Auqui arrti maniqui yüriaburrü nanti ümo manuma mamosoca baserebioma icu mensarrü: “¡Apipüniñoencasarrti y apitomoensio ito neherrti! ¡Apipenesorrti türüpo ümo tomiquianene! Taha au infierno, aboma bama areoroma y botoquio nohorrüma”. \p \v 14 ‛Sürümanama bama tasuru, pero mümanamantai bama tacümanauncunu uiti Tuparrü. \s1 Causanempü arrtü bapacaca impuestorrü \p \v 15 Arrümanuma fariseorrü caüma süromatü türüpo, apachema causane niquiubuma nauqui anitati Jesús uimia arrüna uiche puerurrü urabomati. \v 16 Sane nauquiche bacüpuruma ümo bama ñanunecasarrüma ichepe manuma auqui nesarrti partidorrü Herodes nauqui aüromatü esati. Arrüma namatü ümoti Jesús: \p —Maestro, tusio suiñemo que ñemanauntu arrüna nura isucarü macrirrtianuca y aiñununecacama ito causane nauqui urria nisüboriquirrimia ümoti Tuparrü, y champü nümoche obi ñapensaca macrirrtianuca. \v 17 Urasoi suisucarü arrüna sane: ¿Taqui urria bapaca impuestorrü ümoti yarusürürrü yüriaburrü Cesar o champü? \p \v 18 Pero arrti Jesús tütusiatai ümoti arrümanu churriampü ñapensacarrüma, auqui nanti ümoma: \p —Arraño mañapanca. ¿Causane apache macocotorrü iñemo? \v 19 Apitusianca isucarüñü taman monedarrü arrüna uiche apapaca impuestorrü. \p Itusiancatama isucarüti taman monedarrü. \p \v 20 Nauquiche tarrtaiti Jesús manu monedarrü, ñanquitioti pünanaquimia, nanti: \p —¿Nausüpütuche arrüna ane icu na monedarrü y quiti üriche arrüna ane corobo icu? \p \v 21 Aiñumuma manuma fariseorrü, namatü: \p —Nürirrti yarusürürrü yüriaburrü Cesar y nausüpüturrti. \p Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Apitorrimia te ümoti Cesar arrüna tocabo ümoti y apitorrimia ito ümoti Tuparrü arrüna tocabo ümoti. \p \v 22 Nauquiche oncoimia arrüna sane nurarrti Jesús ümoma, cütobüsoma uiti. Auqui süroma tato. Onconoti Jesús uimia. \s1 Osüboriquia tato eanaqui macoiñoca \p \v 23 Au manu nanenese iñataimia esati bama saduceorrü nauqui aparimia aübuti. Arrüma chicocotapüma nisüboriquirrimia tato bama coiño. Sane nauquiche caüma ñanquitioma pünanaquiti Jesús, namatü: \p \v 24 —Maestro, arrti Moisés bacüpuruti sane: Arrtü anati taman ñoñünrrü naqui coiñatai pünanaqui nicüpostoti, chaübosiopü uiti, tari ñatoconati quiatarrü yaruquitorrti apoti aübu, nauqui ane naübosirri uiti au nürirrti maniqui coiño. \v 25 Bueno, auna subarrüpecu aboma tücañe sietema mañoñünca yaruquitorrümantoe. Arrti maniqui yarusürürrü posoti, pero coiñotiatai pünanaqui nicüpostoti. Champürrtü aübosio uiti. \v 26 Arrti maniqui segundo posoti aübu manu biurarrü, isiatai, coiñotiatai ito pünanaqui, chaübosiopü uiti. Isiatai pasabo ümoti maniqui tercero y sane niyücürrü hasta arrti maniqui séptimo. \v 27 Au nitacürurrü coiño ito manu paürrü. \v 28 Carü ñana arrtü süboricomapü tato eanaqui macoiñoca, quiti uturiqui manuma siete, naqui propiorratoe iquiana manu paürrü? Itopiqui chépe posoma aübu. \p \v 29 Aiñumuti Jesús, nanti ümoma: \p —Arraño champürrtü apipiaca apapensa, itopiqui champürrtü apisuputacai Nicororrü ni arrünampü nicusüurrti Tuparrü. \v 30 Arrtü süboricoma tato bama macoiñoca, champüqui nümoche apoma. Arrüna nacarrüma caüma chauqui tacana naca bama angelerrü esati Tuparrü au napese. \v 31 Arraño chapicocotapü arrüna nisüboriquirrimia tato bama coiño, ¿canapae champürrtü lehebo año arrüna nurarrti Tuparrü icu Nicororrü? Nanti sane: \v 32 “Arrüñü Tuparrüñü ümoti Abraham, ümoti Isaac y ümoti Jacob”. Arrti Bae Tuparrü champürrtü Itupa bama macoiñoca, ta Itupa bama süborico. (Itopiqui arrti rranrrti nauqui uiñanaunuti. Abu arrübama coiño chüpuerurrüpümainqui aiñanaunumati. Uirri tusio que arrübama trerrü antiburrü süboricoma tato esati Tuparrü.) \p \v 33 Nauquiche oncoimia arrüna sane, arrümanuma macrirrtianuca cütobüsoma ui arrüna ñanunecacarrti. \s1 Arrüna yarusürürrü yacüpucurrti Tuparrü \p \v 34 Arrübama fariseorrü iyoberabaramacü nauquiche tipiatema que uiti Jesús etayoimia arrübama saduceorrü. \v 35 Tamanti uturuqui bama fariseorrü, naqui manunecana nüriacarrü, rranrrtipü aiñanti macocotorrü ümoti Jesús. Ñanquitioti pünanaquiti: \p \v 36 —Maestro, ¿ñacuna manrrü yarusürürrü bacüpucurrü omeanaqui nanaiña arrüba bacüpucuca au nüriacarrü? \p \v 37 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Tari cuasürüti aemo Señor naqui Tuparrü aübu nanaiña nausasü, aübu nanaiña nausüpü y aübu nanaiña napensaca. \v 38 Tone arrüna manrrü yarusürürrü bacüpucurrü. \v 39 Aninqui quiatarrü bacüpucurrü isiatai yarusürürrü tacana arrümanu primero: “Tari cuasürüti aemo asüborisapa tacana arrüna nacua aemoantoe”. \v 40 Ubau arrüba torrü bacüpucuca abe nanaiña arrüba piquiataca bacüpucuca uiti Moisés y arrüba manunecataca ui bama profetarrü tücañe. \s1 ¿Naübosicheti Cristo? \p \v 41 Nauquiche amoncomainqui oberabarama manuma fariseorrü, \v 42 arrti Jesús ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Isane nacarrti Cristo aume, naqui tiene que ayetü? ¿Quitipü aütocheti au napaquionco? \p Namatü: \p —Arrti cuati eanaqui nesarrti familiarrü yüriaburrü David tücañe. \p \v 43 Aiñumuti Jesús: \p —Arrti yüriaburrü David tücañe nanti “Señor” ümoti Cristo, numo manitanati uiti Espíritu Santo. Ane arrümanu corobo sane uiti David: \p \v 44 Arrti Bae Tuparrü nanti ümoti Señor: \q1 “Atümo auna rrupetacuñü au nepanauncu niñe, cheperrtü bachesoiyoma sobi aesacü arrübama tüboricomantai aemo”. \p \v 45 Arrtü nampü ñoñünrrtiatai Cristo eanaqui nesarrti familiarrü David, quiubupü nanti David “Señor” ümoti. \p \v 46 Arrümanuma fariseorrü champürrtü iñumutama arrümanu nurarrti Jesús. Auquito birrubuma. Champürrtü ananto ayematü anquirioma arrüna ausüratai pünanaquiti. \c 23 \s1 Manitanati Jesús icütüpü bama fariseorrü y ümo bama manunecana nüriacarrü \p \v 1 Auqui nanti Jesús ümo macrirrtianuca y ümo bama ñanunecasarrti: \p \v 2 —Arrübama manunecana nüriacarrü y arrübama fariseorrü ñaquioncorrüma ipiacama nurria anunecama nüriacarrü tacanati Moisés tücañe. \v 3 Sane nauquiche apicocoatai arrüna yacüpucurrüma y apisamute arrüna urapoimia ausucarü, pero tapü apisamute tacana arrüna isamutema, itopiqui arrüma chisamutempüma isiu arrüna ñanunecacarrüma. \v 4 Bacheboma bacüpucuca ümo genterrü, arrüba tacana cargarrü ümoma, champüti naqui avantabo iquiana. Tapü arrüma ni arriampüma aipoconocoma pario. \v 5 Nanaiña arrüna urriante uimia, es ui nirrancarrüma nauqui asaramatü macrirrtianuca ümoma. Urriantai ümoma aiñanioma icutama y apü nipiarrüma arrümanio bupacubaesa cintaca ane corobo yucu arrüna nurarrti Tuparrü. Urriantai ümoma aiñama nabesaqui naibirrimia manrrü abaesa. \v 6 Arrtü ane yacarrü o ubau arrüba sinagoga urriantai ümoma atümoma ubau arrüba tümoca abe bien ümo nisurratoe. \v 7 Urriantai ümoma arrtü manquioma nurria macrirrtianuca ümoma yusiu cayaca aübu rrespetorrü. Rranrrüma ito nauqui namatü ümoma “maestro”. \p \v 8 ‛Pero arraño, tapü apisamute sane, tapü aurrianca nauqui namatü aume maestro, itopiqui ichepatai nabaca, tacanarrtü aubaruquiapatoe año. Tamantiatai naqui maestro aume: Arrti Cristo. \v 9 Tapü amucanaño ito “iyaü” ümoti cualquierarrü icu na cürrü, itopiqui tamantiatai Aubaü naqui anati au napese. \v 10 Tapü apisamucaño tacana yüriaburrü año, itopiqui tamantiatai naqui yüriaburrü: Arrti Cristo. \v 11 Sane nauquiche arrti naqui baserebio tacana mosorrü ümo maquiataca, tonenti naqui manrrü cuasürüti, ane ito manrrü nüriacarrti abarrüpecu. \v 12 Itopiqui arrti naqui rranrrtiatai champüti manrrü pürücüti, tonenti naqui champü isane nacarrti ñana. Arrti naqui ichimiancanatiyü tonenti, naqui yarusürürrü ñana uiti Tuparrü. \p \v 13 ‛¡Autaquisürücatai arraño bama manunecana nüriacarrü y bama fariseorrü, mañapanca! ¿Causane apiñama nituru napese pünanaqui bama rranrrüma aüromampo? Arraño chamencapütüpo, ni chebopito aboi ariorrümampo bama ranrrü aüromampo auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. \p \v 14 ‛¡Autaquisürücatai arraño bama manunecana nüriacarrü y arrübama fariseorrü, mañapanca! ¿Causane apiquiaübu niyopo arrüba biuraca? Tapü tusio arrüna naupicarucu, apeanca yabaiturrü. Tiene que ayetü yarusürürrü carrticurrü aume. \p \v 15 ‛¡Autaquisürücatai arraño bama manunecana nüriacarrü y arrübama fariseorrü, mañapanca! Amecatü au nanaiña cürrü topü ba narubaitu tuca, nauqui asuriuma bama macrirrtianuca arrüna naubesa religión. Arrüma caüma torrü vecerrü manrrü churrimapatai nisüboriquirrimia amopünanaqui, manrrü niyücürrüma au infierno tacana arraño. \p \v 16 ‛¡Autaquisürücatai arraño itopiqui aurriancatai apipiasuruti quiatarrü, abu abaca tacana supurrü año! Aurriancatai apanuneca ümo maquiataca, pero ta chütusiopü aume. Arraño amucanaño arrtü anati naqui masamunu promesarrü y itusiancatati nurria curusürrü au nüri niporrti Tuparrü, chüvaleopü arrümanu sane. Tapürrtü itusiancatati curusürrü au nüri oro auqui niporrti Tuparrü, tone valeo. \v 17 ¡Masonsoca! Arraño abaca tacanarrtü supurrü año. Manrrü te Tuparrü cuasürü niporrti Tuparrü pünanaqui manu oro. Arrümanu oro ane samamecana solamenterrü itopiqui ane au niporrti Tuparrü. \v 18 Arraño amucanaño ito: “Arrtü anati naqui masamunuti promesarrü y itusiancatati nurria curusürrü au nüri altar, auqui caüma chüvaleopü. Tapürrtü itusiancatati curusürrü au nüri manu macumanatarrü icu altar, auqui caüma valeo nurarrti. \v 19 Tarucu nausonsoco, pariquipapae, chamasacapütü nurria, abaca tacana supurrü año. Manrrü te valeo altar pünanaqui numacumanata. Arrüna macumanatarrü ane samamecana solamenterrü itopiqui ane icu altar. \v 20 Ñemanauncurratoe: Arrti naqui itusiancatati curusürrü au nüri altar, itusiancatati au nüri arrüna ito ane icu. \v 21 Arrti naqui itusiancatati curusürrü au nüri niporrti Tuparrü, itusiancatati au nürirrtito Tuparrü naqui pohoso acamanu. \v 22 Arrti naqui itusiancatati curusürrü au nüri napese, itusiancatati au nürirrtito Tuparrü, itopiqui tone arrüna cauta anati. \p \v 23 ‛¡Autaquisürücatai arraño bama manunecana nüriacarrü y arraño bama fariseorrü, mañapanca! Arraño apitorrimiata ümoti Tuparrü taman ubuturuqui diez nasu menta, aníz y comino. Pero champü nümochehio aboi arrüba manunecataca manrrü yarusürürrü icu nüriacarrü. Tai ñemanauntu urria arrümanu napachücoi sane. Pero si tapü apitompücaquio arrüba manrrü yarusürürrü, arrüna uipia bacurrta nurria, uipia upucüru itacuti quiatarrü y nauqui puerurrü oncomatü oemo, tonehion arrüba manunecataca manrrü yarusürürrü. \v 24 Arraño aurriancatai apipiasuruti quiatarrü abu abaca tacana ausupuca. Apicocoquio arrüba bacüpucuca mochiomancatai. Pero chapicocoquiompü arrüba yarusürüca bacüpucuca. Arrüna napachücoi sane es tacanarrtü apiquiaübuta taman nocüpüma eanaqui narrirri arrtü auchaca, tapürrtü ane taman camello eana ta apipiuncutatai. \p \v 25 ‛¡Autaquisürücatai arraño bama manunecana nüriacarrü y arraño bama fariseorrü, mañapanca! Apiyarrübita basorrü y praturrü icütüpüquiatai. Pero auna ubahu ta ubataso ui arrüna napacusüpüsu y arrüna napacaübusu pünanaquiti quiatarrü ui tarucu naurrianca iyo nenarrirri. \v 26 Arraño bama fariseorrü bien supurrü año. Primero tiene que apicoñoco arrüba chomirriampü napapensaca au nabausasü, auqui caüma urria ito enterurrü nausüboriqui. \p \v 27 ‛¡Autaquisürücatai arraño bama manunecana nüriacarrü y arraño bama fariseorrü, mañapanca! Itopiqui arraño tacana arrone cajón ümo macoiñoca, icütüpüatai ta bien purusubi y coñorrtai. Pero tapo pururrü yapaiquia y nicümüca. \v 28 Sane nabaca arraño. Urria nabura ümo macrirrtianuca. Tapü au nabausasü ta ataso ui mapancarrü y nanaiña arrüba chomirriampü. \p \v 29 ‛¡Autaquisürücatai arraño bama manunecana nüriacarrü y bama fariseorrü, mañapanca! Arraño apisamute niquiajon bama profetarrü bama coiño tücañe y apicoñoco ito arrüba nicürrüma bama buenurrüma tücañe. \v 30 Amucanaño ito: “Arrtü amoncosomüpü ichepe bama antiburrü tücañe, quiubupü ataborimia soboi bama profetarrü”. \v 31 Ui arrüna aburapoi sane, chauqui tütusio que arraño te eanaqui nesarrüma familiarrü bama uiche ataborimia bama profetarrü tücañe. \v 32 Arraño caüma isiatai napachücoi churriampü tacana bama antiburrü. \p \v 33 ‛Arraño niñupariente noirroboca. ¿Causanempü naqui puerurrü aberrücapa ñünana carrticurrü au infierno? \v 34 ¡Amonsoi! Tiene que icüpuruma aume bama profetarrü ichepe bama ane ñapanauncurrüma y arrübama maestro. Pero arraño caüma apitabaiquiama, apiñacama apü curusürrü, maquiataca poborioma aboi ubau sinagoga y apitaquisünacama ubau puebluca. \v 35 Sane nauquiche caüma süro carrticurrü aume itobo nanaiña arrüna niconcorrüma bama mañoñünca buenorrü, arrübama taborioma tücañe, auqui numo taborioti Abel naqui buenurrü, hasta arrti Zacarías naqui aütorrti Berequías, naqui itabairomati bama aupariente tücañe au nusuara niporrti Tuparrü esa altar. \v 36 Arrübama macrirrtianuca caüma tiene que carrticaboma ichepe manuma tarucu nomünantü uimia tücañe. \s1 Arrti Jesús urapoiti niñarriqui Jerusalén \p \v 37 Nantito Jesús ümoma: \p —¡Autaquisürücatai bama pohoso au Jerusalén! Arraño apitabaiquiama bama profetarrü y aparucama oboi canca. Irriancapü iyoberabaraño, tacana arrone curubasürrü iyoberabario naübosirri iquiana nipiarrü. ¡Pero arraño chaurriancapü! \v 38 Amasasatü te nurria, arrüba naupo tiene que acüche ñoquiana y omiñarri. \v 39 Itopiqui sucanañü nurria aume, chüpuerurrüpü nauqui amasarañü tato, cheperrtü iñatai manu nanenese auche amucanaño: “Curusüoti uiti Tuparrü naqui cuatü au nürirrti”. \c 24 \s1 Urapoiticaü Jesús niñarriqui Niporrti Tuparrü \p \v 1 Auqui sürotitü Jesús türüpo auqui niporrti Tuparrü. Numo tüniyücürrti türüpo, arrübama ñanunecasarrti cuamatü esati, uraboimia arrüna pucürusumantai icuata arrüna nicoñoco manu niporrti Tuparrü. \v 2 Pero arrti Jesús nanti: \p —¿Amarrtai nanaiña arrüna sane? Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrüna porrü iñarrio ñana, chüpuerurrüpü na querabo ni tamanpü canrrü onü quiatarrü, nanaiña tiene que aiñarri. \s1 Señarrü nauqui atusi arrtü tüsaimia niyequirrti tato Jesús icu na cürrü \p \v 3 Auqui süromatü onü manu yiriturrü nürirri Olivos. Nauquiche tanancati tümonsoti Jesús acamanu, arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquiti masamuñantai: \p —Suirranca nauqui uraboi suisucarü, auche ñana cocono arrüna sane. ¿Isanempü arrüna señarrü nauqui atusi arrüna nayequi tato y arrüna arrtü tiñatai mapacümuncuturrü uiti Tuparrü? \p \v 4 Nanti Jesús ümoma: \p —¡Amasasai nurria, tapü anati naqui encañao aume! \v 5 Itopiqui chiyaupüma bama cuabotü au nisüri aübu arrüna nurarrüma sane: “Arrüñü Cristo” y ui arrüna sane nurarrüma sürümanama bama icocotama ñapanturrüma. \v 6 Amoncoi nüri guerra, itopiqui tiene que sane te, pero ta chütoneinquipü ñapacümuncuturrti Tuparrü. \v 7 Taman nación tiene que ahi aübu quiatarrü. Tamanti yüriaburrü tiene que ahiti aübuti quiatarrü. Tiene que ane carerrtiya, norrocorrü y tiene que apaichocono cürrü au nanaiñantai. \v 8 Enterurrü arrüna sane, arrtü aübo ane taquisürücürrü. \v 9 Auqui tiene que autorriquia mecu macrirrtianuca nauqui emeonoma año chépe nauconco uimia y namanaiñantai tüboricoma aume auqui niyaca. \v 10 Au manu tiemporrü ñana mapaventecanama ümoti quiatarrü. Sürümanama bama ensoro pünanaquimia arrüna ñacoconauncurrüma iñemo. Tüboricomantai ümomantoe. \v 11 Tiene que ayematü sürümanama mañapanca arrübama namatü que manitanama au nürirrti Tuparrü. Ui arrüna sane sürümanama bama icocotama ñapanturrüma. \v 12 Tiene que ane tarucu nomünantü ui macrirrtianuca icu cürrü. Ui arrüna sane chauqui chücuasürüpümainqui ümomantoe. \v 13 Pero arrti naqui chübatachebopü isiuñü cheperrtü iñatai manu nanenese, tonenti naqui chiyebopü ui manu carrticurrü uiti Tuparrü. \v 14 Pero cusürübo tiene que atusi nurarrti Tuparrü au nanaiñantai icu na cürrü ui bama ipiacama anitanema, auqui caüma iñatai ñapacümuncuturrti Tuparrü. \p \v 15 ‛Arrti naqui lehebo arrüna Nicororrü uiti profetarrü Daniel tari yeraca au nitanurrti. Arrti maconomonoti tücañe icütüpü arrümanu ünantapae. Arrtü amarrtai arrüna sane au niporrti Tuparrü, \v 16 arrübama aboma au cürrü Judea tiene que aesübuma omeana yirituca. \v 17 Arrti naqui batrabacara chacu niporrti, tapü sürotipo aiquianti nenarrirrti, mejor tari yesüburati saneantai. \v 18 Arrti naqui anati au niyorrti tapü süroti tato au porrü aiquianti naibirrti, mejor tari yesüburati saneantai. \v 19 Butaquisüratai arrüba paüca anatiqui ñupaümacarrü y arrüba ito aübo ane omemecu y yocütüpü. \v 20 Apanqui pünanaquiti Tuparrü tapü tocabo aume aupesübu au nitiempo rrimianene ni aupü nanenese nesa macansacarrü. \v 21 Itopiqui au manio naneneca ñana ane taquisürücürrü tacana arrüna champü tubarrtai auqui numo aübo urriane cürrü, ni anempito ñana. \v 22 Arrtü nampü chichimiancatatipü Tuparrü arrümanu tiemporrü auche ane taquisürücürrü, champütipü naqui süboricoiqui. Pero como tarucu nicuarrüma bama tacümanauncunu uiti sane nauquiche ichimiancatati manu tiemporrü ñana. \p \v 23 ‛Arrtü anati naqui nanti aume: “Amasatü, tonenti Cristo naqui” y arrtü namatito: “Amasatü tonenti naqui taha”, tapü apicocota. \v 24 Cuamatito mañapanca y namatü: “Arrüñü Cristo, arrüñü rranitaca au nürirrti Tuparrü”. Urriante ito yarusürürrü señarrü uimia y milagrorrü arrüna uiche encañama ümo macrirrtianuca. Hasta rranrrüma encañama ümo bama tacümanauncunu uiti Tuparrü, arrtü puerurrüpü. \v 25 Pero chauqui tütusio aume sobi. \v 26 Sane nauquiche tapü apicocota arrtü namatü aume: “Isuñucati Cristo taha eana rroense, o anati taha au manu taman porrü”. \v 27 Arrtü iseca tato, es tacana ñasünarrü arrüna quara auqui tauna ümo tansürü hasta auna ümo nimümürrü, chanecataipü nisequi tato. \v 28 Auna cauta ane nicunturrü acamanu opiyoberabaraño parrüpaquiquia. \s1 Niyequirrti tato Jesús \p \v 29 ‛Arrtü tübupasao manio naneneca nesa taquisürücürrü, surrü y pama obotochebo. Norrtoñeca bupaquio auqui napese icu na cürrü. Nanaiña arrüba abe icu napese bupaichoconono. \v 30 Auqui caüma amarrtai señarrü icu napese sobi naqui Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. Namanaiña macrirrtianuca icuqui na cürrü areoroma y tiene que asaramañü, nisequi tato auqui napese omeanaqui cüsaüboca aübu tarucu nisüriaca y aübu tarucu nanentarrü sobi. \v 31 Rracüpuca ito ümo bama niyesa angelerrü isiu nipucu taman cornetarrü, nauqui aiyoberabarama bama tacümanauncunu sobi auqui nanaiñantai icuqui na cürrü. \v 32 Tari süro nurria au nautanu arrüna machepecatarrü apü manu suese higuera: Arrtü aübapae nasurrü tato, arraño tusio aume ta tüsaimia nitiempo tarrü. \v 33 Isiu arrtü amarrtai tücomensabo taquisürücürrü, auqui caüma tusio aume que tüsaimia ñapacümuncuturrti Tuparrü. \v 34 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrübama macrirrtianuca auna caüma chüpuerurrüpü acoma mientras que chüpasabopü nanaiña arrüna. \v 35 Arrüna cürrü y napese tiene que amiñarri, pero nisura tiene que acoco. \p \v 36 ‛Champüti manrrü atusi ümoti isane arrüna nanenese o isane horarrü auche ise tato, ni arrübama angelerrü au napese, ni arrüpüñü naqui Aütorrti Tuparrü atusi iñemo. Solamenterrü arrti Tuparrü naqui Uyaü tusio ümoti. \p \v 37 ‛Arrtü iseca tato, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, pasao auna icu cürrü isiu tacana tücañe numo süboricotiqui Noé. \v 38 Au manu tiemporrü tücañe nauquiche chiñataiquipü manu turrü, arrümanuma macrirrtianuca chaboma, basoma, posoma y maponacanama ito ñome nitaquiumucuturrüma y ümo bama aütorrüma, hasta que iñatai manu nanenese nauquiche süroti Noé au arca. \v 39 Chütusiopü ümoma isane pasabobo, rrepenteatai cuatü manu turrü y coiñoma uirri. Sane ito ñana chütusiopatai isane horarrü iñatai tato icu na cürrü, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. \v 40 Au manu tiemporrü ñana aboma torrü mañoñünca au ñanaunrrü, tamanti uturuquimia carüboti, tapü arrti quiatarrü onconoti. \v 41 Abe ito paüca tonrrio patubarrio, taman carübo, quiatarrü oncono. \p \v 42 ‛Sane nauquiche amasasai nurria itacu nausüboriqui, itopiqui chütusiopü aume isane horarrü ise tato auna icu na cürrü. \v 43 Supiarrtü anati taman ñoñünrrü naqui ane niporrti. Arrtü nampü tusio ümoti isane horarrü tobirri aiñanainti cusüpürrü, taipü anutipü, yacuiracarrti, tapü macanati nenarrirrti. \v 44 Sane ito arraño tiene que aparrüpera aübu urria nausüboriqui tapü autabücatai. Itopiqui chütusiopü aume auche ise tato. \s1 Arrti mosorrü buenorrü y arrti mosorrü malorrü \p \v 45 Nantito Jesús ümoma: \p —Arraño abaca tacanati taman mosorrü naqui oncono uiti ipiatronetorrti, nauqui acuirati itacu nanaiña nenarrirrti au niporrti, y nauqui asaparati ümo bama maquiataca mamosoca naneneca, cheperrtü iñataiti tato. \v 46 Urriampae nacarrti maniqui mosorrü arrtü tabücoti isamutenti arrüna yacüpucurrti maniqui ipiatronetorrti. \v 47 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrti maniqui mosorrü tiene que aüroti tacana capatarrü uiti maniqui patrón ümo nanaiña nenarrirrti. \v 48 Pero supiarrtü malorrti maniqui mosorrü y arrtü mapensarati que chücontopü ayeti tato maniqui ipiatronetorrti, \v 49 y bacheboti chacu bama maquiataca mamosoca y chaiyatai ñasamucurrti pierrta aübu bama mayarisüboca. \v 50 Auqui caüma arrti maniqui patrón rrepenteatai iñataiti tato y arrti maniqui mosorrü tabücotiatai, itopiqui chütusiopü ümoti isane nanenese y horarrü auche aiñananiti tato ipiatronetorrti. \v 51 Itacu arrüna sane arrti maniqui patrón bacheboti yarusürürrü carrticurrü ümoti maniqui mosorrü. Penecoti uiti ichepe bama mañapanca, nauqui ataquisürüti tacana nitaquisürücürrüma. Uirri caüma areoroti, botoquio nohorrti ui tarucu nitaquisürücürrti. \c 25 \s1 Machepecatarrü: Arrümanio diez cupiquiquia \p \v 1 Arrtü üriabucati Tuparrü, pasao uiti tacana oboi arrümanio diez cupiquiquia, omenotü ümo taman tübübürrü nauqui amasarati maniqui aübo apo. Apacana niyubasarurrü arrüba omomo ui nacaite. \v 2 Arrümanio cinco ubuturuqui champü ñupanauncurrü, tapü arrümanio piquiataca cinco bien urria ñupapanauncurrü. \v 3 Arrümanio cinco sonsorrü champürrtü pacana chama nacaite ümorrtü cüpüro auqui niyubasarurrü. \v 4 Tapü arrümanio piquiataca cinco pacana chama nacaite. \v 5 Arrti maniqui nitübübüche chücontopü aiñanainti esa manu nitübübürrti. Sane nauquiche arrümanio cupiquiquia cuatü ñome ñumpanucurrü y mumpanumu. \v 6 Taqui cümuinta tobirri, rabotü tosibirri: “¡Tücuati naqui nitübübüche! ¡Amecosi apicuñunuti!” \v 7 Auqui arrümanio cupiquiquia patürai apicoñoco niyubasarurrü. \v 8 Arrümanio cinco chupacanapü chama nacaite, panquio mopünanaqui manio piquiataca cinco, itopiqui tirranrrü acüpu nacaite auqui niyubasarurrü. \v 9 Auqui arrümanio cinco opiñumuta: “No chisuirrancapü, itopiqui rrepenteatai chiñataipito suiñemo arrüna nacaite. Mejor amecosi auna cauta ane paventeobo apacompora aume”. \v 10 Pero nauquiche tomenotü manio cinco cupiquiquia apacompora nacaite, arrti maniqui nitübübüche iñataiti. Arrümanio piquiataca cinco chauqui niyocoborirri, omenotüpo ichepeti maniqui nitübübüche. Auqui mamana tururrü. \v 11 Auqui opiñatai tato manio cinco, opiyotobaita tururrü, munantü: “¡Señor, Señor, aiyaübu suiñemo tururrü!” \v 12 Auqui arrti maniqui itübübüche iñumutati: “Ñemanauntu sucanañü aume: Champürrtü isuputacaño”. \p \v 13 Nantito Jesús: \p —Sane ito arraño amasasai nurria, itopiqui chütusiopü aume isane nanenese o isane horarrü auche iñatai tato, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñonünrrü. \s1 Machepecatarrü: Nimonirrti patrón \p \v 14 Nantito Jesús: \p —Suraboira quiatarrü machepecatarrü ausucarü: Arrtü üriabucati Tuparrü, pasao tacana uiti maniqui taman ñoñünrrü naqui rranrrü aürotü au quiatarrü nación. Tasuruma uiti bama imostoti nauqui acuirama itacu niporrti. \p \v 15 ‛Itorrimiatati cinco mil monedarrü ümoti maniqui taman, ümoti quiatarrü torrio dos mil monedarrü y ümoti quiatarrü torrio mil monedarrü. Torrio sane uiti isiu naca arrüna narucurrü ümoma. Auqui sürotitü. \v 16 Arrti maniqui taman mosorrü naqui torrio ümoti cinco mil, batrabacarati aübu y macananati piquiataca cinco mil monedarrü auqui. \v 17 Sane ito isamutenti maniqui torrio ümoti dos mil, macananatito piquiataca dos mil auqui. \v 18 Tapü arrti maniqui torrio ümoti mil, iñanecatati cütu. \p \v 19 ‛Tücoboi niyücürrti maniqui patrón taman nanenese iñataiti tato esama. Auqui bacurrtarati aübuma. \v 20 Primero iñataiti maniqui torrio tücañe ümoti cinco mil monedarrü, nanti ümoti: “Señor, aitorrimiata tücañe iñemo cinco mil. Pero auna abe piquiataca cinco mil monedarrü nirracanasa ubauqui”. \v 21 Auqui nanti patrón ümoti: “Arrücü imoso bien urria nachücoi y bien buenorrücü. Ui na cumplibocü aübu na chimiantai monimia torrio sobi, puerurrü itorrimia manrrü chama aemo. ¡Ariacupo y apucünu ichepeñü!” \v 22 Auqui iñataitito maniqui mosorrü naqui torrio ümoti dos mil y nanti ümoti ipiatronetorrti: “Señor, aitorrimiata tücañe iñemo dos mil, auna ane quiatarrü dos mil, arrüna nirracanasa”. \v 23 Nanti patrón ümoti: “Arrücü imoso bien urria nachücoi y buenorrücü. Ui na cumplibocü aübu arrüna chimiantai monirri torrio sobi aemo, puerurrü itorrimia manrrü chama aemo. ¡Ariacupo y apucünu ichepeñü!” \v 24 Au nitacürurrü iñataiti maniqui botorrio mil monedarrü ümoti. Nanti ümoti ipiatronetorrti: “Señor, arrüñü tusio iñemo que arrücü tarucu nabrutucu. Arrücü cosechabocü auquina cauta chancapü cütu y acaca auqui na cauta champü isane oncono obi. \v 25 Sane nauquiche irruca aünanacü. Ananca anecana sobi namoni eana cürrü, tapü ensoro. Pero nani itorrimiana tato aemo”. \v 26 Aiñumuti maniqui patrón: “Arrücü mosorrü nicumaturrü y miarriquiatarrü, tusio te aemo que arrüñü cosechaboñü auqui na cauta champü isane iñata cütu y rracaca au quina cauta champü isane oncono sobi. \v 27 Sane nauquiche manrrüpü urria arrtü aiñocotapü manu nimoni esa bama ipiacama atrabacama aübu, ümo arrtü iseca tato yasutiupü, torrio tato iñemo aübu ñacanasarrü pario”. \v 28 Auqui nanti patrón ümo manuma amoncoma acamanu: “¡Apiquiaübu manu mil monedarrü pünanaquiti y apitorrimia ümoti maniqui abe diez mil uiti! \v 29 Itopiqui arrti naqui ane uiti, torrioqui manrrü uübo ümoti y sane caüma ane chama ümoti. Tapü arrti naqui chüpuerurrüpü oñoncatü ümoti, carübu pünanaquiti arrüna chimiantai ane uiti. \v 30 Arrti naqui mosorrü champü yaserebiquirrti aparusaüburrti türüpo ümo tomiquianene, auna cauta tiene que areoti y botoquio nohorrti ui nitaquisürücürrti”. \s1 Bacurrtacarrü yupu nacioneca \p \v 31 Nantito Jesús ümoma: \p —Arrtü isecatato icu na cürrü, isecatü tacanati yarusürürrü yüriaburrü. Cuamatü isiuñü bama angelerrü y tiene que ichümo au niyesa tronorrü arrüna champü tacanache nanentacarrü. \v 32 Arrübama macrirrtianuca auqui nanaiña nacioneca icuqui na cürrü iyoberabaramacü yesañü. Süroma peese sobi, tacana uiti taman naqui bacuirara yutacu nobirraca. Omeno peese nobirraca uiti omeanaqui chibuca. \v 33 Iñaniontiño nobirraca au nepanauncurrti, tapü chibuca iñaniontiño au nepaurrti. \v 34 Sane ito ñana sobi ümo bama macrirrtianuca. Sucanañü ñana ümo bama aboma au nepanauncu niñe: “Ausiapata tauna arraño bama aucurusüca uiti Iyaü, apasusiu abüriacabo, ta sane ñapensacarrti aume auqui maübo nauquiche urriane na cürrü uiti. \v 35 Itopiqui nauquiche anancañü isürüpüca, arraño apasapacañü. Nauquiche anancañü ichosüca apichamacañü. Nauquiche anancañü ñamenca arraño, apasuquiucañü au naupo. \v 36 Nauquiche champü nisahibi, arraño apacheca isaibiboñü. Nauquiche anancañü ñaunrrococa, apapaseacañü. Nauquiche anacañü au preso, apatasuacañü”. \v 37 Auqui caüma arrümanuma urria tücañe nisüboriquirrimia, namatü: “Señor, champü tüsumasacü tücañe acürüpüca y supachecapü utuburibocü. Champü ito tüsumasacü atosüca y supachecapito atüpobocü. \v 38 ¿Auchepü tücañe sumasacü amenca nauqui supasuriurü au suipo, o auchepü sumasacü champü nahibi y supachecapü aibibocü? \v 39 ¿Auchepito tücañe sumasacü aunrrococa o anancü au preso y subacapütü sumasarü?” \v 40 Auqui caüma sucanañü sane ümoma: “Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Enterurrü arrüna urria apisamute tücañe ümo arrübama isaruquitaiqui, bama champü causane uimia, ta tacanarrtü apisamute iñemo”. \p \v 41 ‛Auquito caüma sucanañü ümo bama aboma au nepau niñe: “Apaquicho auquina yesaquiñü, arraño bama tarucu nomünantü aboi. Amecosi au infierno eana pese arrüna champü nitacürurrü. Chauqui tacomorabo icümenuti choborese y arrübama ito nesarrti angelerrü. \v 42 Nauquiche anancañü abarrüpecu isürüpüca, arraño champürrtü apasapacañü. Ichosüca, champürrtü apacheca ichüpoboñü. \v 43 Anancañü ñamenca, champürrtü apasuquiucañü au naupo. Anancañü ñaunrrococa y anancañü ito au preso, champürrtü apapaseacañü”. \v 44 Auqui caüma namatü iñemo: “Señor, ¿cautapü tümasacü acürüpüca, atosüca, amenca, o arrtü champü nahibi, aunrrococa, apresoca, nauquipü supayura aemo? Champü tüsumasacü”. \v 45 Auqui caüma sucanañü ümoma: “Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Enterurrü arrüna champürrtü apisamute ümoti taman uturuqui bama isaruquitaiqui, ta iñemo arrüna napachücoi sane”. \v 46 Sane nauquiche caüma süromatü ümo carrticurrü arrüna champü nitacürurrü. Tapü arrübama isamutema isiu nirrancarrti Tuparrü tücañe, tonema bama süromatü au napese auna cauta champü nitacüru süboriquirri. \c 26 \s1 Mapensarama aiñenomati Jesús \p \v 1 Nauquiche tanaiña urapoiti Jesús arrüna sane, nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p \v 2 —Arraño tusio aume que pürücü ba torrü naneneca iñatai pierrta parrcua. Au na pierrta tiene que aitorrimianamañü mecu bama rromanorrü nauqui aiñanamañü apü curusürrü. \p \v 3 Au manu tiemporrü ito tücañe, arrübama üriatu sacerdoterrü y arrübama mamayoreca israelitarrü iyoberabaramacü au manu nusuara niporrti Caifás, maniqui yarusürürrü sacerdoterrü. \v 4 Acamanu bapacheroma niquiubuma causane nauqui puerurrü aiñenomati Jesús aübu nencañacarrüma, nauqui aitabairomati. \v 5 Namatü: \p —Tapü uisamute ümo arrüna pierrta. Itopiqui arrtü sane osoi, uirrtopünatatai nitübori bama macrirrtianuca. \s1 Taman paürrü isemanati Jesús ui perfume \p \v 6 Arrti Jesús anancati au Betania au niporrti Simón naqui maunrrocono tücañe, ui manu nürirri lepra. Basoma icu mensarrü. \v 7 Auqui iñatai manu taman paürrü acamanu esati aübu taman boteyama canrrü alabastro, ataso ui perfume arrüna chiyaupü nicuarrü. Auqui iyarapata itati Jesús. \v 8 Nauquiche arrtaimia arrüna sane arrübama ñanunecasarrti, ünantü ümoma, namatü: \p —¡Ensoratai ui manu paürrü arrüna tarucu nicuarrü! \v 9 Abu puerurrüpü aye chama monirri itobo, nauqui atorri ümo bama pobrerrü. \p \v 10 Arrti Jesús oncoiti nurarrüma, nanti ümoma: \p —¡Tapü abasiquia icuata! Arrüna isamute, urria. \v 11 Itopiqui arrübama pobrerrü nantarü au nantai abarrüpecu nacarrüma, pero arrüñü chüpuerurrüpü nauqui yasiquia auna abarrüpecu. \v 12 Arrüna paürrü iyarapata arrüna perfume ichañü ümo ñana arrtü iñanamañü cütu. \v 13 Ñemanuncurratoe sucanañü aume: Ñana arrübama manitana nomirria isucarü macrirrtianuca icu na cürrü, tiene que uraboimia ito arrüna isamute iñemo arrüna paürrü nauqui aquionomacü iyo. \s1 Paventeoti Jesús uiti Judas \p \v 14 Auqui tamanti uturuqui manuma ñanunecasarrti nürirrti Judas Iscariote, yebotitü apariti aübu bama üriatu sacerdoterrü. \v 15 Nanti ümoma: \p —¿Mantucubo monirri apapacaca iñemo, arrtü itorrimiacati Jesús amemecu? \p Arrüma bapacarama ümoti treinta moniquia. \p \v 16 Auquimanu arrti Judas bapacheroti causane niquiubuti, nauqui atorriti Jesús uiti ümoma. \s1 Nesarrti cena Señor \p \v 17 Arrübama israelitarrü tücañe basoma pan champü levadura eana ñome siete naneneca ümo manu pierrta. Au manu primer nanenese arrübama ñanunecasarrti Jesús süromatü esati anquirioma pünanaquiti: \p —¿Cauta arrianca supapema nauqui uba ümo na pierrta parrcua? \p \v 18 Nanti Jesús ümoma: \p —Amecosi au pueblurrü, au niporrti maniqui taman ñoñünrrü y amucanaño ümoti: “Arrti Maestro nanti: Tüsaimia nisonco. Au na napo irranca irra arrüna cena pascual aübu bama nirranunecasa”. \p \v 19 Arrümanuma ñanunecasarrti isamutema isiu arrüna yacüpucurrti. Süromatü apemama. \p \v 20 Nauquiche tütobiquia arrti Jesús tümonsoti esa mensarrü aübu bama ñanunecasarrti. \v 21 Nauquiche amoncoma basoma, nanti Jesús ümoma: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Tamanti abuturuqui tiene que aitorrimianatiñü mecu bama tüboricomantai iñemo. \p \v 22 Auqui caüma tarucu nisuchequirrimia, taiquianati taman ñanquitioma pünanaquiti Jesús: \p —¿Taqui arrüñü, Señor? \p \v 23 Aiñumuti: \p —Arrti naqui baso ichepeñü auqui na taman praturrü, tonenti naqui uiche aipiaventecanatiñü. \v 24 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que acoco sobi arrüna nantü icu Nicororrü. ¡Pero taquisürütiatai naqui uiche aipiaventecanatiñü! Manrrüpü uirria arrtü chanatipü icu cürrü tücañe. \p \v 25 Auqui manitanati Judas, naqui uiche aipiaventecanatiti Jesús, nanti ümoti: \p —Maestro, ¿taqui arrüñü? Aiñumuti Jesús: \p —Arrücü te. \p \v 26 Nauquiche amoncoma basoma, arrti Jesús iquiatati mecuti manu pan, machampiencanati ümoti Tuparrü. Auqui chepesüro uiti y itorrimiatati ümo bama ñanunecasarrti, nanti sane: \p —Auba, tone nisütüpü. \p \v 27 Auqui iquiatatito mecuti taman coparrü aübu vinorrü niyü uva. Machampiencanati ümoti Tuparrü, auqui itorrimiatatito ümo bama ñanunecasarrti, nanti sane: \p —Aucha namanaiña año auqui na coparrü, \v 28 itopiqui tone niñoto arapara autopiqui icu na cürrü, nauqui amorrimiaca tato nanaiña nomünantü ui macrirrtianuca. Ui arrüna niñoto urriante nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü aupu. \v 29 Sucanañü aume, chanantopü icha arrüna niyü uva, cheperrtü yaca auchepe esati Uyaü auna cauta ane nüriacarrti. Auqui caüma ichaca tatito. \s1 Urapoiticaü Jesús ñapanturrti Pedro ñana \p \v 30 Iyaü ñacantacarrüma süromatü auqui pueblurrü onü manu yiriturrü nürirri Olivos. \v 31 Acamanu nanti Jesús ümoma: \p —Arraño caüma arrüna tobirri apiñococañü ui tarucu naupirrucu, itopiqui nantü sane icu Nicororrü: “Omiñarrio nobirraca arrtü coiñoti naqui bacuirara yutacu”. \v 32 Pero arrtü isüboriquia tato, isusürüca yerotü au Galilea amopünanaqui. \p \v 33 Auqui nanti Pedro: \p —Arrtü maquiataca iñoconomacü ui nirrucurrüma, pero arrüñü chiñococüpü. \p \v 34 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aemo: Caüma arrüna tobirri, arrtü chüpuruiquipü pohorrü, ucanu trerrü veserrü, que chasuputacapüñü. \p \v 35 Nanti Pedro ümoti: \p —Chüpuerurrüpü. Arrtü rranrrüma aitabairomañü achepecü, pero arrüñü chüpuerurrüpü sucanañü sane. \p Sane ito nura bama maquiataca ñanunecasarrti. \s1 Anati Jesús au Getsemaní \p \v 36 Iñataimia au manu nürirri Getsemaní. Arrti Jesús nanti ümoma: \p —Autümo auna, yecatü baeta manrrü taha rrapari aübuti Iyaü. \p \v 37 Auqui tasuruti Pedro uiti Jesús ichepe manuma torrü, arrti Jacobo y arrti Juan. Sürotitü aübuma. Nauquiche tücunauntaiñamantai manuma cuatro, arrti Jesús onquisioti yarusürürrü nisuchequirrti y nirrucurrti. \v 38 Auqui nanti ümoma: \p —Ñonquisio nurria caüma yarusürürrü nisuchequi niyausüpü. Abasiquia auna, tapü aumpanuca. Tari amarrtaiquiatü ichepeñü arrüna tobirri. \p \v 39 Auqui sürotitü manrrü tahiqui pario. Bachesoiyoti, mataconoconoti, iñatai nurria nisurrti acü, meaboti ümoti Bae Tuparrü, nanti sane: \p —Iyaü, arrtü puerurrü, tapü cuatü iñemo manu yarusürürrü taquisürücürrü, pero tapü aiñata isiu nirranca, aiña isiu narrianca. \p \v 40 Nauquiche tüchauqui neancarrti ümoti Tuparrü süroti tato esa manuma ñanunecasarrti, tabücoma uiti manumuma. Nanti ümoti Pedro: \p —¿Chüpuerurrüpü pario amarrtaiquiatü ichepeñü ümo taman horarrü? \v 41 Tari amarrtaiquiatü aübu napeanca ümoti Tuparrü, tapü apatacheca, arrtü cuatü macocotorrü aume. Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Nabausüpü rranrrtaipü aüro au nomirria, pero arrüna cürrü naucütüpü ta chütonempü nirrantümo, chücusüurupatai. \p \v 42 Auqui süroti tatito eanti ümoti Tuparrü, nanti sane: \p —Iyaü, arrtü chüpuerurrüpü aiquiaübu rropünanaquiñü arrücuatü nichaquisürücü itacu macrirrtianuca, aiña te isiu narrianca. \p \v 43 Numo tiñataiti tatito esa bama ñanunecasarrti, tabücoma tatito uiti manumuma, itopiqui tarucapae nirrancarrüma anuma. \v 44 Auqui onconoma tatito uiti, süroti tato eanti ümoti Tuparrü. Isiatai tatito nurarrti tacana arrüna primero. \v 45 Auqui süroti tato esa bama ñanunecasarrti y nanti ümoma: \p —¡Causane apacansacaiqui y aumpanucaiqui! Chauqui tiñatai horarrü nauqui aitorrimianamañü mecu bama tarucu nomünantü uimia. \v 46 ¡Apatüsai, curi, itopiqui tücuati naqui uiche aipiaventecanatiñü! \s1 Iñenomati Jesús \p \v 47 Nauquiche anancatiqui baparioti aübuma, asaratitü cümenuti Judas naqui eanaqui manuma doce ñanunecasarrti. Cuamatü isiuti sürümanama mañoñünca aübu sueca y cüseca, yacüpucu bama üriatu bama sacerdoterrü y arrübama mamayoreca. \v 48 Arrti Judas turapoiti tücañe nesarrti señarrü isucarü manuma icumpañeruturrti, nanti sane: \p —Arrti naqui yacheca caüma besorrü ümoti, tonenti Jesús, apiñensorrti. \p \v 49 Auqui arrti Judas besüro uiti esati Jesús. Bacheboti besorrü ümoti. Manquiotito nurria ümoti, nanti: ¡Chamurraume, maestro! \p \v 50 Arrti Jesús nanti ümoti: \p —¿Ümo ayetü, saruqui? Auqui arrümanuma maquiataca cuamatü nauqui aiñenomati Jesús. \p \v 51 Auqui arrti maniqui taman ñanunecasarrti Jesús iquiaübutati nicüserrti. Bacheboti uirri ümoti maniqui taman imostoti yarusürürrü sacerdoterrü. Tüsüro numasurrti uiti. \v 52 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui ñanunecasarrti: \p —Aiñahübu tato manu nacüse, itopiqui arrübama bahiyoma ui cüsese, ui cüsese ito tiene que acoma. \v 53 ¿Chütusiopü aemo que arrüñü puerurrüpüñü rranqui pünanaquiti Iyaü nauqui acüputi sürümana mil angelerrü y auritarrüpatai tütaboma auna nauqui ocümama ichacuñü? \v 54 Pero arrtü isamute arrüna sane, quiubupü acoco arrüna nantü au Nicororrü tiene que apasa arrüna sane. \p \v 55 Auqui nanti Jesús ümo bama cuamatü iyoti: \p —Abecatü yupu cüseca y sueca, na apiñenoñü, tacanarrtü cusüpürrüñü, abu naneneca nantarrü amasacañü au niporrti Tuparrü ichümoca aübu nirranunecaca. ¿Causanempü chapiñencapüñü acamanu? \v 56 Pero nanaiña arrüna sane pasabo iñemo, nauqui acoco nura bama profetarrü ane icu Nicororrü. \p Auqui namanaiña bama ñanunecasarrti Jesús besüburuma. Onconoti uimia. \s1 Anati Jesús esa bama mayüriabuca \p \v 57 Arrübama uiche aiñenomati Jesús iquianamati esati yarusürürrü sacerdoterrü, nürirrti Caifás. Acamanu chauqui toberabarama bama mamayoreca ichepe bama manunecana nüriacarrü. \v 58 Arrti Pedro sürotitü isiuti Jesús auqui icheatai. Iñataiti au manu nusuara esa niporrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü. Acamanu tümonsoti esa bama policiarrü na atusi ümoti isane pasabobo ümoti Jesús. \p \v 59 Arrümanuma üriatu sacerdoterrü ichepe manuma mamayoreca y namanaiña manuma mayüriabuca israelitarrü, bapacheroma niquiubuma causane nauqui urabomati Jesús aübu ñapanturrüma, nauqui aitabairomati. \v 60 Pero chütabücopü uimia, panacapü sürümanama amoncoma acamanu aübu ñapanturrüma icütüpüti. Au nitacürurrü torrüma mañoñünca, \v 61 namatü: \p —Arrti naqui ñoñünrrü nanti tücañe sane: “Arrüñü puerurrüñü iñarrimiaca niporrti Tuparrü y au trerrü naneneca atürai tato sobi”. \p \v 62 Auqui arrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü atüraiti, nanti ümoti Jesús: \p —¿Causane chaiñumutapü nurarrüma? ¿Ñemanauntu nurarrüma aemo? \p \v 63 Arrti Jesús chiñumutatipü. Auqui arrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü nanti tatito ümoti: \p —Au nürirrti Tuparrü naqui süborico, sucanañü aemo, urasoi suisucarü: ¿Ñemanauntu arrücü Cristo, naqui Aütorrti Tuparrü? \p \v 64 Auqui arrti Jesús iñumutati: \p —Ñemanauntu te arrüñü Cristoñü, tacana arrüna ucanü. Suraboira ito ausucarü, tiene que amasarañü ñana ichümoca au nepanauncurrti Tuparrü naqui chiyaupü nüriacarrti. Amasacañü ito ñana nisequi tato auqui napese omeanaqui cüsaüboca. \p \v 65 Auqui arrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü iquiopünatati naibirrtiatoe, na atusi que ünantü ümoti, nanti sane: \p —Arrti naqui ñoñünrrü ane nipünatenti ui arrüna isamunutiyü tacana Tuparrü. Champü ümochetiqui terrticurrü osoi. Arraño bien tamoncoi arrüna isamunutiyü tacana Tuparrü. \v 66 ¿Causane napapensaca? Arrüma iñumutama: \p —Ane nipünatenti, sane nauquiche tiene que aconti. \p \v 67 Auqui arrümanuma aboma esati utureuruma isuti, ipubairomati. Maquiataca iñompebairomati. \v 68 Namatü ümoti: \p —Arrtü ñemanauntu arrücü Cristo, ¡adivinabocü ñacuti naqui ocüsio aemo! \s1 Arrti Pedro urapoiti que chisuputaratitipü Jesús \p \v 69 Tapü arrti Pedro anancati türüpo tümonsoti au nusuara. Auqui cuatü taman cumanacarrü esati, nantü ümoti: \p —Arrücü ito saon anancü ichepe manu Jesús auqui Galilea. \p \v 70 Arrti Pedro iñumutati nurarrü isucarü namanaiña manuma amoncoma acamanu: \p —Chütusiopü iñemo isane arrüna nurapoi. Chisuputacatipü. \p \v 71 Auqui sürotitü abeu tururrü. Acamanu ito taman paürrü asaratü ümoti, nantü ümo manuma amoncoma acamanu: \p —Arrüna noñünrrü ananca ito amenco aucutanu ichepe manu Jesús auqui Nazaret. \p \v 72 Acamanu mapañati tatito Pedro, itusiancatati nurria curusürrü, nanti sane: \p —¡Chisupatacatipü maniqui ñoñünrrü! \p \v 73 Tücoboi pario cuamatü esati Pedro manuma amoncoma acamanu, namatü ümoti: \p —Ñemanauntu te, arrücü ito anancü aucutanu ichepeti maniqui ñoñünrrü, itopiqui chanecanapatai arrüna nanitaca. \p \v 74 Auqui ipiaurramanatiyü Pedro y nanti sane: \p —¡Chisuputacatipü maniqui ñoñünrrü! \p Au manu rratorrü puru pohorrü. \v 75 Auqui aquionotiyü iyo arrümanu nurarrti Jesús tücañe ümoti sane: “Ñemanauncurratoe sucanañü aemo, caüma arrüna tobirri chüpuruiquipü pohorrü ucanü trerrü vecerrü que chasuputacapüñü”. Auqui arrti Pedro sürotitü türüpo, orronene nurria ümoti y areoroti. \c 27 \s1 Torrioti Jesús ümoti Pilato \p \v 1 Nauquiche tütaneneca tato, namanaiña manuma üriatu sacerdoterrü ichepe manuma mamayoreca israelitarrü iyoberabaramacü tatito, nauqui chépe apachema niquiubuma causane nauqui aitabairomati Jesús. \v 2 Tomoenoti uimia y süromatü aübuti naqui aitorrimianamati ümoti yüriaburrü rromanorrü, nürirrti Poncio Pilato. \s1 Niconcorrti Judas \p \v 3 Auqui arrti Judas, naqui uiche aipiaventecanatiti Jesús, tütusio ümoti tiene que aconti Jesús. Cuatü ümoti orronene au nitusirrti ui arrüna isamutenti sane. Auqui süroti tato aitorrimianiontiño manio treinta moniquia ümo manuma üriatu sacerdoterrü y arrümanuma mamayoreca. \v 4 Nanti ümoma: \p —Arrüñü tarucu nomünantü sobi, itopiqui ipiaventecacati naqui champü isane nipünatenti. Arrüma iñumutama: \p —¡Ümochepito soboi, coiñoti te auqui naca! \p \v 5 Auqui arrti Judas yarutaübutati manu monirri au niporrti Tuparrü. Sürotitü aiñotorrimianatiyü ape y coiñoti. \p \v 6 Auqui arrümanuma üriatu sacerdoterrü itacümanauncutama manu monirri, namatü: \p —Chüpuerurrüpü uiña na monirri eana arrüna macumanatarrü ümoti Tuparrü, itopiqui tone te bapacatarrü itobo narapaca notorrü. \p \v 7 Auqui mapensarama acomporama taman lote ui arrümanu monirri, auna cauta aiñanama cütu bama extrajerurrü. Comprabo uimia arrümanu lote auquiche nantarrü taurrü ui bama masamunuma parropeca. \v 8 Sane nauquiche hasta caümainqui nüri arrümanu lote “cürrü itobo notorrü”. \v 9 Sane cocono arrümanu nurarrti profetarrü Jeremías tücañe, nauquiche nanti: “Itapeonotama manio treinta moniquia, yapacata bama israelitarrü itoboti. \v 10 Ui arrümanu monirri macomporarama manu cürrü nesarrti maniqui masamunu parropeca. Sane yacüpucurrti Señor”. \s1 Anati Jesús esati Pilato \p \v 11 Auqui iquianamati Jesús esati maniqui yüriaburrü Poncio Pilato. Arrti ñanquitioti pünanaquiti Jesús: \p —¿Ñemanauntu arrücü üratu bama israelitarrü? \p Iñumutati Jesús: \p —Arrüñü te. \p \v 12 Auqui arrümanuma mayüriabuca urabomati Jesús. Pero arrti chümanitanatipü. \v 13 Auqui nanti Pilato ümoti: \p —¿Choncoipü arrüna churriampü nurarrüma aemo? \p \v 14 Chiñumutatipü. Sane nauquiche arrti yüriaburrü Pilato cütobüsoti ui arrüna chiñumutatipü, chümarrtacanapüatai ñapensacarrti. \s1 Urapoimia que tiene que aconti Jesús \p \v 15 Au manu pierrta parrcua nantarrü arrti yüriaburrü ane nesarrti costumbrerrü ataesümunucuti auqui preso ümoti taman isiu arrüna nirranca macrirrtianuca. \v 16 Au manu tiemporrü anancati au preso maniqui namanaiñamantai isuputaramati, nürirrti Barrabás naqui chiyaupü nipünatenti. \v 17 Nauquiche tiyoberabaramacü macrirrtianuca, arrti Pilato ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Quiti naqui aurrianca nauqui ataesübuti auqui preso, arrti Barrabás o arrti Jesús naqui ümoche namatü Cristo? \p \v 18 Ñanquitioti sane, itopiqui tusiatai ümoti que arrüma itorrimianamati Jesús ui arrüna ubatioma bama mayüriabuca. \p \v 19 Nauquiche anancati Pilato tümonsoti nauqui acurrtati, iñatai taman mensaje ümoti ui nicüpostoti, nantü sane: “Tapü asiquia icuata manu noñünrrü champü nipünate, itopiqui nütoba iposiquia icütüpü, uirri tarucapae nirrucu”. \p \v 20 Arrümanuma üriatu sacerdoterrü ichepe manuma mamayoreca, uimia batacheboma bama macrirrtianuca, na anquirioma nauqui ataesübuti Barrabás auqui preso, tapü arrti Jesús tari comati apü curusürrü. \v 21 Auqui arrti yüriaburrü Pilato ñanquitioti tatito pünanaqui genterrü: \p —¿Ñacuti naqui aurrianca na ataesübuti auqui preso sobi, arrti Barrabás o arrti Jesús? \p Iñumutama macrirrtianuca: \p —Arrti Barrabás. \p \v 22 Ñanquitioti Pilato: \p —¿Isane niyachücoi aübuti Jesús naqui nürirrti Cristo? \p Auqui iñumutama aübu nitosibirrimia: \p —¡Aiñarrti apü curusürrü! \p \v 23 Auqui iñumutati Pilato: \p —¿Isanemo arrüna nipünatenti? \p Auqui namatü tatito aübu nitosibirrimia: \p —¡Aicünamunucusurrti apü curusürrü! \p \v 24 Auqui arrti Poncio Pilato chütusiopü ümoti causane ocümati itacuti Jesús. Nauquiche tarrtaiti tarrüchopüratai ui macrirrtianuca, bacüpuruti iyo turrü nauqui entunumiti isucarü macrirrtianuca aübu nurarrti sane: \p —Chisaübupüñü niconcorrti naqui ñoñünrrü, itopiqui champü isane nipünatenti. Amasasai aboiyapatoe. \p \v 25 Auqui namatü aübu nitosibirrimia: \p —¡Arrüsomü ichepe bama suisaütaiqui rresponsablerrü somü caüma ümo niconcorrti! \p \v 26 Auqui taesüburuti Barrabás auqui preso uiti Pilato. Bacüpuruti ümo masortaboca na aicübairomati Jesús. Auqui bacüpuruti nauqui aicünamunucunumati apü curusürrü. \p \v 27 Auqui sürotitü Jesús ui masortaboca au palacio niporrti yüriaburrü Pilato. Acamanu oberabarama sürümanama masortaboca itupecuti. \v 28 Iquiaübutama naibirrti, nauqui aiñama rroparrü cüturiqui cütüpüti. \v 29 Auqui iñatama taman tarusürrü cümeca itati. Iñatama ito taman barrton mecuti y bachesoiyoma esati aübu nuncurrüma ümoti, namatü: \p —¡Taiquiana urria nisüboriquirrti naqui üriatu bama israelitarrü! \p \v 30 Utureuruma isuti, iquiaübutama nibiarrtonrrti, bacheboma itati uirri. \v 31 Nauquiche temeonomati nurria, iquiaübutama manu rroparrü cüturiqui icütüpüquiti. Iñatama tato naibirrti nauqui ariorrüma aübuti aicünamunucunumati apü curusürrü. \s1 Icünamunucunumati Jesús apü curusürrü \p \v 32 Nauquiche tüsüromatü aübuti, icuñunumati taman ñoñünrrü auqui Cirene, nürirrti Simón; icüpurumati aiquianti nicurusürrti Jesús isiuti. \p \v 33 Sane nauquiche iñataimia au manu nürirri Gólgota, nantü auqui besüro “nipiai nitanu macoiñoca”. \v 34 Acamanu ichamanamati Jesús vinorrü aübu nansibirri eana. Nauquiche tututenti Jesús arrümanu ñachamatarrüma, champürrtü arriantiqui aichabaoti. \p \v 35 Numo tücrabuti uimia apü curusürrü, arrümanuma masortaboca suerteabo uimia arrüba naibirrti. Sane cocono arrümanu nurarrti profetarrü Jeremías tücañe, nauquiche nanti sane: “Suerteabo uimia arrüba nisahibi”. \v 36 Auqui tümonsoma manuma masortaboca, yacuiracarrüma itacuti. \fig Crucifixión y muerte de Jesús|src="cn01844B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MAT 27.36" \fig* \v 37 Ane ito taurarrü, corobo icu arrüna itopiquiche aitabairomati. Nantü sane manu nicororrü: “Tonenti Jesús, naqui üriatu bama israelitarrü”. Icünamunucutama ito apü curusürrü ape pario onü nitanurrti. \p \v 38 Süroma ito torrüma macusüpüca apü nicurusürrüma, tamanti au nepanauncurrti Jesús, arrti quiatarrü au nepaurrti. \v 39 Arrübama pasaoma esaquiti itatobiromacü aübu nuncurrüma ümoti, \v 40 namatü: \p —Arrücü ucanü que puerurrü aiñarrimia niporrti Tuparrü y aiñatünaca tato au trerrü naneneca. Aitaesümunusü obiatoe, arrtü ñemanauntu Aütorrti Tuparrücü, ariacu acü apüqui manu curusürrü. \p \v 41 Sane ito nura manuma üriatu sacerdoterrü ichepe manuma manunecana nüriacarrü y bama mamayoreca, namatü ümomantoe: \p \v 42 —Bayurarati ümo maquiataca, pero ümotiatoe chüpuerurrütipü ayurati. Arrtü üriatu bama israelitarrti, tari yebati acü apüqui manu curusürrü, nauqui uicocoroti. \v 43 Oncotitü ümoti Tuparrü. Tari yayurati Tuparrü caüma ümoti, arrtü ñemanauntu arrüna nanti oemo que arrti Aütorrti Tuparrü. \p \v 44 Sane ito nuncurrüma ümoti manuma macusüpüca aboma apü nicurusürrüma esati. \s1 Niconcorrti Jesús \p \v 45 Auqui iñatai toce. Auquimanu caüma hasta las trerrü isiu nimümürrü enterurrü tomiquianene icu cürrü. \v 46 Auqui tosibicoti Jesús fuerte, nanti: \p —¿Eli, Eli, lama sabactani? —nantü auqui besüro: ¿Iyaü, Iyaü, causane aiñoconoñü? \p \v 47 Arrübama amoncoma acamanu oncoimia y namatü: \p —Amonsoi, babicoti iyoti profetarrü Elías. \p \v 48 Au manu rratorrü ipiacünotiyü taman uturuquimia aipiancati taman rriese ui vinorrü pichananene, süro uiti icutacu suema. Auqui iñatati ituruti Jesús, nauqui aichabaotipü. \v 49 Pero maquiataca namatü: \p —Asioti sane; basaborira arrtü cuati Elías ocümati itacuti. \p \v 50 Auqui tosibicoti tatito Jesús fuerte y coiñoti. \v 51 Au manu rratorrü quiopüro cortina au niporrti Tuparrü cümuintaqui, y paichoconono cürrü y butarubu canca. \v 52 Ubaurübo sürümana nicü bama macoiñoca. Nauquiche tüsüboricoti tato Jesús sürümanama süboricoma tato, bama icocoromati Tuparrü tücañe. \v 53 Arrüma süromatü au Jerusalén. Acamanu sürümanama macrirrtianuca asaramatü ümoma. \p \v 54 Auqui arrti capitán ichepe masortaboca bama bacuirarama itacuti Jesús, birrubuma ui na arrtaimia paichoconono cürrü y ausüratai pasabo. Namatü ümomantoe: \p —Ñemanauntu arrti naqui ñoñünrrü tonenti Aütorrti Tuparrü. \p \v 55 Acamanu amonquio sürümana paüca arrüba cuantio tücañe auqui Galilea isiuti Jesús arrüba payurara ümoti. Arrio amonquio pasabori nanaiña arrüba pasabo auqui icheheñatai. \v 56 Omeana ananca Mariarrü Magdalena, ananca ito Mariarrü nipiacütoti Jacobo y arrti José y arrümanu nipiacüto bama aütorrti Zebedeo. \s1 Iñanamati cütu Jesús \p \v 57 Nauquiche tütobiquia, cuati maniqui taman ñoñünrrü rricurrü nürirrti José. Arrti auqui manu pueblurrü nürirri Arimatea. Icocorotitito Jesús. \v 58 Arrti yebotitü esati yüriaburrü Pilato anquirioti pünanaquiti nicunturrti Jesús. Auqui arrti Pilato bacüpuruti na atorri ümoti. \v 59 Arrti maniqui José icümurriancatati nurria nicunturrti Jesús ui taman cüburrirri bien aseabo. \v 60 Auqui iñatati au manu nusutu canrrü, arrüna pauru uiti ümoti, ümorrtü coiñoti, icüboti. Nauquiche tütaburrio uiti manu nusuturrü ui canrrü sürümanarrü, süroti tato. \fig Jesús es sepultado|src="cn01848B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="MAT 27.60" \fig* \v 61 Acamanu ananca ito María Magdalena, ichepe quiatarrü Mariarrü, motümonso esa manu nusuturrü. \s1 Bacuirarama masortaboca itacu nicunturrti Jesús \p \v 62 Au manu quiatarrü nanenese nesa macansacarrü (sabaro), arrümanuma üriatu sacerdoterrü ichepe manuma fariseorrü yebomatü esati Pilato, \v 63 namatü ümoti: \p —Arrücü yüriaburrücü, suburaboira asucarücü que arrüsomü supaquionca somünqui ümo arrone nanti tücañe maniqui ñapanrrü Jesús, nauquiche süboricotiqui, arrtü tübupasao trerrü naneneca niconcorrti tiene que asüboriti tato. \v 64 Sane nauquiche acüpu ümo masortaboca nauqui asegurabo nurria uimia nituru manu nusuturrü cauta ane nicunturrti, y nauqui acuirama itacu cheperrtü bupasao manio trerrü naneneca. Tapü cuamatü bama ñanunecasarrti au tobirri aicusüpüriuma nicunturrti. Sane caüma puerurrüpü uraboimia isucarü macrirrtianuca que süboricoti tato. Auqui caüma manrrü tarucu arrüna mapancarrü pünanaqui arrümanu primero. \p \v 65 Auqui arrti Pilato nanti ümoma: \p —Rracüpura ümo masortaboca nauqui aüromatü acuirama itacu manu nusuturrü auchepe. Amecosi te asegurabo nurria aboi isiu naca arrüna puerurrü año. \p \v 66 Auqui arrümanuma üriatu sacerdoterrü süromatü aübu masortaboca na acuirama itacu manu nusuturrü nauqui asegurabo uimia. Iñama ito arrüna uiche emana manu canrrü nitaburri manu nusuturrü, na atusi arrtü pocoro tato. Auqui süroma tato manuma mayüriabuca, tapü masortaboca onconoma acamanu acuirama itacu. \c 28 \s1 Nisüboriquirrti tato Jesús \p \v 1 Iñatai manu nanenese tominco. Aübapae anene sürotü María Magdalena ichepe quiatarrü Mariarrü amasabori ümo nicürrti Jesús. \v 2 Au manu rratorrü paichoconono cürrü, abu ta niyequirrti taman ángel auqui napese uiti Señor, nauqui aiquiaübuti manu canrrü ituruqui nusuturrü. Nauquiche tücarübu uiti manu canrrü, tümonsoti onü. \v 3 Anentarrtai nacarrti y naibirriti champü tacanache nipurusubiquirri. \v 4 Nauquiche tarrtaimia masortaboca arrüna sane, paichocononoma ui nirrucurrüma y süsioma tacana coiñoma. \v 5 Opiñatai acamanu manio paüca. Auqui nanti ángel ñome: \p —¡Tapü aupirruca! Tusio iñemo que apapachequiucati Jesús naqui süroti apü curusürrü uimia. \v 6 Champütiqui auna, tüsüboricoti tato. Supia ausiapata apasabori auna cauta aiñanamati. \v 7 Amecosi tato apuraurraño aburaboi isucarü bama ñanunecasarrti sane: “Tüsüboricoti tato eanaqui macoiñoca y tiene que acusürüti ariorrti au Galilea amopünanaqui. Taha tiene que amasarati”. Ümo isetü suraboi ausucarü. \p Sane nanti ángel ñome manio paüca. \p \v 8 Auqui omenotü esaqui nusuturrü apuraurrio nurria tanu aübu yupirrucurrü y tacane tarucu niñupucünuncurrü aburaboi isucarü bama ñanunecasarrti. \v 9 Au manu rratorrü itusiancanatiyü Jesús yusucarü. Manquioti nurria ñome. Auqui arrio panaunu ümoti, opitañumenio nurria nipoperrti. \v 10 Arrti nanti ñome: \p —Tapü aupirruca. Amecosi aburaboi isucarü bama masaruquitaiqui, tari yeracamatü au Galilea arrüperama isümenuñü, nauqui asaramañü. \s1 Arrüna nurapoimia manuma masortaboca \p \v 11 Nauquiche tomenotü manio paüca, aboma bama eanaqui manuma masortaboca süroma tato au pueblurrü uraboimia isucarü bama üriatu sacerdoterrü nanaiña arrüna pasabo. \v 12 Auqui arrüma süromatü esa bama mamayoreca na aparimia aübuma. Bacheboma chama monirri ümo manuma masortaboca. \v 13 Namatü ümoma: \p —Arraño aburasoi isucarü genterrü que arrübama ñanunecasarrti Jesús icusüpütiuma nicunturrti, nauquiche amoncaño aumpanuca. \v 14 Arrtü ipiatenti yüriaburrü arrüna sane, supapariquia nurria aübuti, tapü tüboricoti aume. \v 15 Auqui arrümanuma masortaboca isamutema isiu arrümanu nurarrüma ümoma. Yasutiuma manu chama monirri. Sane nauquiche arrübama israelitarrü icocotama hasta caümainqui. \s1 Arrti Jesús bacüpuruti ümo bama apostolerrü \p \v 16 Sane nauquiche arrümanuma once ñanunecasarrti, süromatü au Galilea onü manu yiriturrü, auna cauta tiene que asaramati Jesús. \v 17 Nauquiche tasaramati, manaunuma ümoti. Pero aboma bama chicocotapü nurria arrtü tonenti. \v 18 Arrti Jesús sürotitü esama, nanti ümoma: \p —Ane nisüriaca caüma au napese y auna ito icu na cürrü. \v 19 Sane nauquiche amecosi au nanaiñantai icu na cürrü. Apiñununecasama macrirrtianuca nauqui aicocoromañü. Apaunimia ümoma au nürirrti naqui Uyaü, au nisüri, y au nürirri naqui Espíritu Santo. \v 20 Apiñununecasama ito na acoconauma ümo arrüna nirracüpucu aume. Tapü tacürusu ito napaquionco iyo arrüna sane: Arrüñüü yaca auchepe cheperrtü tiñatai ñapacümuncuturrti Tuparrü. Amén.