\id LUK - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h SAN LUCAS \toc1 Arrüna Urria Manitacarrü Corobo Uiti San Lucas \toc2 San Lucas \toc3 Lc \mt2 ARRÜNA URRIA MANITACARRÜ COROBO UITI \mt1 SAN LUCAS \c 1 \s1 Maconomonoti Lucas ümoti Teófilo \p \v 1 Aboma sürümanama bama maconomonoma arrüna pasabo tücañe uyarrüpecu. \v 2 Arrüma oncoimia nurarrüma bama amoncoma tücañe ichepeti Jesús auqui maübo, bama manunecana caüma nurarrti. \v 3 Arrüñü ito yacatü rranquirio nurria pünanaquimia, nauqui atusi nurria iñemo arrüna pasabo auqui numo aübapae. Sane nauquiche rraconomoca tanu aemo, naqui Teófilo, \v 4 nauqui atusi nurria aemo que ñemanauncurratoe arrüna manunecacarrü toncoi. \s1 Urapoiticaü ángel nacarrti icu cürrü Juan Bautista \p \v 5 Tücañe numo yüriaburrti Herodes au manu cürrü Judea, anati taman ñoñünrrü sacerdoterrti, nürirrti Zacarías. Arrti anati auqui manu gruporrü sacerdoterrü nürirri Abías. Nüri nicüpostoti Saberarrü. Tone ito auqui nesarrti familiarrü maniqui antiburrü sacerdoterrü Aarón. \v 6 Arrti Zacarías y nicüpostoti bavivicoma isiu nirrancarrti Tuparrü. Icocotama nanaiña arrüba yacüpucurrti Señor. Champü causane nisüboriquirrimia. \v 7 Pero arrüma champürrtü aübosioma, itopiqui Saberarrü chüpuerurrüpü aübosi y todaviarrü tüpoma, y sane ito arrti Zacarías tüpomatito. \p \v 8 Taman nanenese tocabo ümo nesarrti gruporrü Zacarías aserebimia au niporrti Tuparrü. \v 9 Arrümanuma sacerdoterrü ane yacheatarrüma suerteabo uimia, na atusi ñacuti naqui sürobotü au nicümuinta niporrti Tuparrü aiñonocoti rroriocorrü. Au manu nanenese tocabo ümoti Zacarías. \v 10 Así que iñonocotati rroriocorrü au niporrti Tuparrü. Macrirrtianuca meaboma ümoti Tuparrü türüpo. \v 11 Rrepenatatai cuati taman ángel esati auqui napese esaquiti Señor. Atüraiti au nepanauncu altar cauta omo manu rroriocorrü. \v 12 Arrti Zacarías chütusiopü ümoti causane uiti, numo asaratitü ümoti. Cütobüsoti y birrubuti. \v 13 Pero arrti ángel nanti ümoti: \p —Tapü airruca Zacarías, itopiqui arrti Tuparrü oncoiti neanca. Nacüposü Saberarrü anati ñana ipiaümacarrü. Aiña üriboti Juan. \v 14 Tarucu napucünuncu icuatati, arrtü anati icu cürrü, y sürümanama ito macrirrtianuca pucünuñama icuatati. \v 15 Arrti chichabotipü vinorrü, ni cualquierarrüpü arrüna ocoro. Tiene que atorri üriacaboti uiti Tuparrü, y anatito Espíritu Santo au nausasürrti ante que anati icu cürrü. \v 16 Uiti caüma sürümanama bama israelitarrü iñorronconomacü isucarüti Señor naqui Tuparrü. \v 17 Cusürüboti anati icu na cürrü pünanaquiti Cristo. Tarucu nüriacarrti y anati Espíritu Santo auti tacanati profetarrü Elías tücañe. Urapoiti arrüna niyequirrti Cristo. Icoñocotati nisüboriqui genterrü, tapü tüboricoma ümomantoe. Uitito macoconaunrrüma bama chipiacapü acoconauma. Sane caüma puerurrüma asuriurumati Cristo. \p \v 18 Auqui arrti Zacarías ñanquitioti pünanaquiti ángel: \p —Aensapü pasao iñemo arrüna sane. Itopiqui arrüñü tüpomañü, y nisüposü isiatai. \p \v 19 Arrti ángel iñumutati, nanti: \p —Arrüñü nisüri Gabriel, imostorrti Tuparrüñü. Icüpurutiñü nauqui suraboi asucarücü arrüna urriampae manitacarrü. \v 20 Tapü arrücü chaicocotapü. Sane nauquiche auquina caüma chüpuerurrüpü anitacaiqui, cheperrtü anati icu cürrü maniqui ahü. Arrüna nisura aemo tiene que acoco ñana. \p \v 21 Arrümanuma macrirrtianuca aboma türüpo barrüperarama ümoi Zacarías. Chütusiopü ümoma causane chücontopü ayeti tato türüpo. \v 22 Nauquiche iñataiti tato türüpo, chüpuerurrüpü anitati ümoma. Esucutiatai ümoma. Ui arrüna sane tütusiatai ümoma, ta asaratitü auqui quiatarrü narrtarrti au niporrti Tuparrü. \p \v 23 Arrti Zacarías cocono uiti manio naneneca yaserebiquirrti au niporrti Tuparrü. Auqui süroti tato au niporrti. \v 24 Auqui caüma arrümanu Saberarrü nicüpostoti tanati cütüpü ipiaümacarrü. Ane au niporrü ümo cinco panca, chüsalibopü. \v 25 Ane mapensara sane: “Nupu Tuparrü isamute saübuñü arrüna urriampae. Ui arrüna sane caüma chauqui chupunuñünquipü crirrtianuca, itopiqui tütane nisaü”. \s1 Urapoiticaü ángel nacarrti icu cürrü Jesús \p \v 26 Numo tabe seirri panca nacarrti ipiaümacarrü icütüpü Saberarrü, arrti Tuparrü bacüpuruti ümoti maniqui ángel Gabriel au manu pueblurrü nürirri Nazaret. Ane au manu cürrü Galilea. \v 27 Sürotitü esa manu taman cupiquirri nürirri Mariarrü. Arrüna rranrrü apo aübuti taman ñoñünrrü nürirrti José, naqui auqui nesarrti familiarrü yüriaburrü David tücañe. \v 28 Iñataiti ángel esa Mariarrü. Manquioti nurria ümo, nanti: \p —Arrti Tuparrü anati achepecü y icunusüancanatiyü manrrü mopünanaqui nanaiña paüca icuqui na cürrü. \v 29 Nauquiche tasaratü Mariarrü ümoti ángel, cütobüso ui na nurarrti ümo. Nantü ümoantoe: “¿Causane anqui iñemo sane?” \v 30 Auqui arrti ángel nanti ümo: \p —Tapü airruca María, itopiqui arrti Tuparrü urria ñaquioncorrti aemo y acurusüca uiti. \v 31 Auquina caüma anati acütüpü apaümaca. Arrtü tanati icu cürrü, aiña üriboti Jesús. \v 32 Arrti caüma ane nüriacarrti uiti Bae Tuparrü. Tonenti Aütorrti. Yüriaburrti ñana uiti Tuparrü tacanati yüriaburrü David tücañe. \v 33 Ane nüriacarrti ümo manuma israelitarrü. Champü nitacüru nüriacarrti. \p \v 34 Auqui ñanquitio Mariarrü pünanaquiti ángel: \p —¿Causanempü apasa iñemo arrüna sane? Arrüñü chipocaiquipü aübu noñünrrü. \p \v 35 Aiñumuti ángel: \p —Arrti Espíritu Santo cuati aucü y arrüna nicusüurrti Tuparrü cuatito aemo. Sane nauquiche arrti maniqui apaümaca tonenti Aütorrti Tuparrü. \v 36 Suraboira ito asucarücü, arrüna napariente Saberarrü tütane seirri panca tanati ipiaümacarrü cütüpü au nipocorrü. Abu namatü tücañe que chüpuerurrüpü aübosi. \v 37 Pero ümoti Tuparrü champü isane arrüna cuestarrü, nanaiñantai urriante uiti. \p \v 38 Auqui nantü Mariarrü: \p —Arrüñü nicumanacata Señor, tari isamunena isiu nirrancarrü saübuñü, isiu arrüna nura. \p Auqui manu süroti tato ángel. \s1 Bapaseara Mariarrü ümo Saberarrü \p \v 39 Au manio naneneca sürotü Mariarrü apaseane Saberarrü au manu taman pueblurrü ane omeana yirituca au manu cürrü Judea. \v 40 Besüro uirri au niporrti Zacarías. Manquio nurria ümo Saberarrü. \v 41 Nauquiche manquio ümo, onquisio Saberarrü pocoroti maniqui ipiaümacarrü cütüpü. Abu arrti Espíritu Santo süroti au nausasü Saberarrü. \v 42 Au manu rratorrü manitana fuerte, nantü sane: \p —Nupu Tuparrü icunusüancanü pünanaqui nanaiña paüca, y icunusüancata ito napaümaca. \v 43 ¿Isanempü niyaca nauqui apasearañü, arrücü nipiacü Señor? \v 44 Nauquiche tiñoncoi nanquiqui iñemo, arrüna nipiaümaca pocoro sübobiñü. \v 45 Urriampae naca, itopiqui aicocota nura Señor, arrüna nantü tücañe aemo. \p \v 46 Auqui nantü Mariarrü: \q1 Iñanaunta Nupu Tuparrü. \q1 \v 47 Tarucu nipucünuncu uirri, arrüna uiche ichaesübuca eanaqui nomünantü. \q1 \v 48 Itopiqui Nupu Tuparrü chütacürusupü ñaquioncorrü iyoñü. \q1 Arrüñü te nicumanacatarrü y ichaquisürücatai ümo. \q1 Auqui na caüma tusio ñome nanaiña crirrtianuca, ta isurusüca uirri. \q1 \v 49 Itopiqui Nupu Tuparrü chiyaupü ñapanauncurrü. \q1 Isamute iñemo arrüna champü tacanache, itopiqui nürirri anaunu. \q1 \v 50 Pucürusu itacu nanaiña ba opiñanaunta ümo para siemprerrü. \q1 \v 51 Arrüna isamute champü tacanache. \q1 Omiñarrio uirri arrüba vianuhuca aübu nanaiña ñupapensacarrü. \q1 \v 52 Iquiaübuta nobüriaca ba nüriabuca. \q1 Bayurara ñome ba pobrerrü. \q1 \v 53 Basapara ñome ba bocürüpüo. \q1 Tapü rricuca icüpurio aübu niyocürüpürrü. \q1 \v 54 Bayurara ito ñome ba bopohoso au na nación Israel, arrüba paserebio ümo. \q1 Chütacürusupü ñaquioncorrü y pucürusu yutacu. \q1 \v 55 Sane nurarrü ñome ba nurrupu tücañe, ümo Abraham aübu nanaiña nesarrü familiarrü. \q1 Rranrrü ayura ñome ümo para siemprerrü. \p \v 56 Auqui Mariarrü süsio acamanu esa Saberarrü ümo trerrü panca. Auqui süro tato au niporrü. \s1 Anati icu cürrü Juan Bautista \p \v 57 Tiñatai manu tiemporrü auche ane mecu Saberarrü. Anati icu cürrü. Ñaümati. \v 58 Tapü arrübama ipiariente Saberarrü y arrübama iposapatarrü oncoimia arrüna sane. Pucünuñama nurria ichepe, itopiqui arrti Tuparrü pucürusuti itacu. \v 59 Tütabe ocho naneneca nacarrti maniqui ñaüma icu cürrü. Süromatü aübuti nauqui circuncidaboti. Rranrrüma caüma nauqui aüro üriboti Zacarías, inrrataboti yaütoti. \v 60 Pero nipiacütoti chirranrrüpü nauqui sane nürirrti, nantü sane ümoma: \p —Süro üribo Juan. \p \v 61 Iñumutama: \p —Champüti sane nürirrti eana naesa familiarrü. \p \v 62 Ñanquitioma pünanaquiti yaütoti aübu señarrü isane rranrrti aüro üriboti. \v 63 Arrti Zacarías manquioti taman taurama. Torrio ümoti. Aiconomoti icu sane: “Nürirrti Juan”. Namanaiña cütobüsoma uirri. \v 64 Au manu rratorrü puerurrü tato anitati Zacarías. Machampiencanati ümoti Tuparrü. \v 65 Ui arrüna sane namanaiña bama iposapatarrti cütobüsoma. Contoatai tütusio arrüna sane pasabo au nanaiñanatai manu cürrü Judea, auna cauta abe yirituca. \v 66 Namanaiña bama oncoimia arrüna sane mapensarama uirri. Ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü: \p —¿Isanempü rranrrü aisamunutiyü naqui ñaüma? \p Arrti Señor macunusüancanati nurria ümoti. \s1 Nipucünuncurrti Zacarías \p \v 67 Auqui cuati Espíritu Santo au nausasürrti Zacarías. Manitanati uiti caüma, nanti sane: \q1 \v 68 Uiñanaunati Señor, naqui Tuparrü ümo bama auqui Israel. \q1 Cuati oemo nauqui utaesübu uiti eanaqui nomünantü. \q1 \v 69 Chauqui tübacüpuruti ümoti naqui ane nüriacarrti, nauqui utaesübu eanaqui nomünantü. \q1 Cuati eanaqui nesarrti familiarrü yüriaburrü David, naqui baserebioti ümoti Tuparrü tücañe. \q1 \v 70 Sanen te nanti Tuparrü tücañe uturuqui bama profetarrü. \q1 Arrüma samamecanama uiti, nauqui anitama au nürirrti. \q1 \v 71 Urapoimia que rranrrti aitaesümunuti oñü ñünana bama tüboricatai oemo. \q1 \v 72 Pucürusuti itacu bama antiburrü. \q1 Aquionotiyü iyo manu tratorrü masamunuti aübuma. \q1 \v 73 Tone arrüna nurarrti Tuparrü ümoti Abraham tücañe, nauquiche itusiancatati isucarüti curusürrü. \q1 \v 74 Nanti, rranrrti aitaesümunuti oñü ñünana bama tüboricatai oemo y ñünana nuirrucu ñünanama, nauqui baserebi ümoti. \q1 \v 75 Rranrrti urria nosüboriqui y samamecana oñü ümoti nauqui urria numapanauncu enterurrü nosüboriqui. \q1 \v 76 Arrücü isaü profetarrücü ñana uiti yarusürürrü Tuparrü. \q1 Acusürüca uraboi arrüna niyequirrti Señor, nauqui aicoñoco ma nisüboriquirrimia bama macrirrtianuca. \q1 \v 77 Urapoi isucarüma ta chauqui tüpuerurrü aurrimiacana tato nomünantü uimia, y sane urria nacarrüma. \q1 \v 78 Sane ito nirrantümoti Tuparrü. \q1 Ucuasürüca ümoti. \q1 Pucürusuti utacu. \q1 Arrüna niyequirrti Señor tacanarrtü cuatü nanenese, y arrüna tomiquianene sürotü ñünana. \q1 \v 79 Usaca tacana au tomiquianene, itopiqui oconca ñana. \q1 Pero uiti Señor caüma cuatü nanentacarrü oemo, itopiqui bacheboti osüboriquibo. \p \v 80 Arrti maniqui ñaüma sunaunti. Bacheboti Tuparrü manrrü ñapanauncubuti. Sürotitito aviviti eana rroense pururrü canca y cüosorrü. Nacarrti taha cheperrtü sürotitü anunecati ümo bama macrirrtianuca auqui cürrü Israel. \c 2 \s1 Anati icu cürrü Jesús \p \v 1 Au manio naneneca tücañe arrti yarusürürrü yüriaburrü César Augusto rranrrti atusi ümoti, mantucubo bama macrirrtianuca aboma iquiana nüriacarrti. Sane nauquiche bacüpuruti nauqui ane censo. \v 2 Arrümanu primer censo ane numo yüriaburrti Cirenio au manu cürrü Siria. \v 3 Namanaiña süroma tato au nesarrümantoe pueblurrü, nauqui acoroma. \v 4 Arrti José anancati au manu pueblurrü nürirri Nazaret, ane au manu cürrü nürirri Galilea. Sürotitü auqui manu au manu cürrü Judea, au manu pueblurrü nürirri Belén, auna cauta anati icu cürrü David tücañe. Itopiqui arrti José anati auqui nesarrti familiarrü David. \v 5 Süroti tato au Belén nauqui acoroti ichepe Mariarrü. Arrti rranrrti apo aübu. Mariarrü chauqui tanati ipiaümacarrü cütüpü. \v 6 Nauquiche taboma au manu pueblurrü Belén, iñatai manu nanenese auche ane mecu Mariarrü. \v 7 Acamanu anati icu cürrü naqui primer ipiaümacarrü. Cüburriuti uirri. Iñanati au taman babetama, arrüna auquiche auba numuquianca, itopiqui champü porrü tabüco uimia au pueblurrü cauta arücüma. Barücüroma au manu cüpahurrü, niyocora numuquianca. \fig Nacimiento de Jesús|src="CN01617b.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="LUK 2.7" \fig* \s1 Urapoimia bama angelerrü nacarrti Cristo icu cürrü \p \v 8 Au manu tobirri aboma mañoñünca au manu rroense saimia Belén. Bacuirarama yutacu niyaburrüma nobirraca. \v 9 Rrepenteatai iñataiti taman ángel esaquiti Tuparrü. Cuara nurria itupecuma ui nanantacarrti Tuparrü. Au manu rratorrü tarucapae nirrucurrüma manuma mañoñünca. \v 10 Pero arrti ángel nanti ümoma: \p —Tapü aupirruca, itopiqui isecatü suraboi ausucarü arrüna urriampae manitacarrü, arrüna uiche apucünuma macrirrtianuca icu na cürrü: \v 11 One anati icu cürrü au nesarrti pueblurrü David naqui uiche autaesübuca eanaqui nomünantü. Tonenti Cristo, naqui Señor. \v 12 Suraboira ausucarü arrüna señarrü aume, nauqui atabüti aboi maniqui ñaüma. Anati cüburriuti, y anati barücüboti au taman babetama. \p \v 13 Au manu rratorrü iñataimia maquiataca angelerrü sürümanama acamanu esati. Macantarama ümoti Tuparrü sane: \p \v 14 —Gloria ümoti Tuparrü naqui anati au napese. Au na icu na cürrü, tari urria nacarrüma bama macrirrtianuca bama urria au narrtarrti Tuparrü. \p \v 15 Auqui arrümanuma angelerrü süroma tato au napese. Tapü arrümanuma mañoñünca namatü ümomantoe: \p —Curi te au Belén, nauqui basarai arrüna pasabo, arrüna urapoiti Señor usucarü. \p \v 16 Auqui süromatü au Belén, apuraurrü namenrrüma. Iñataimia taha. Asaramati José y Mariarrü. Y arrti maniqui ñaüma anati barücüboti au babetama. \v 17 Nauquiche tasaramati, urapoimia arrüna pasabo ümoma y arrüna nurarrti ángel ümoma icütüpüti maniqui ñaüma. \v 18 Namanaiña cütobüsoma ui nurarrüma \v 19 Pero Mariarrü iñahübuta au nitusirri nanaiña ba manitacaca. \v 20 Arrümanuma bacuirara yutacu nobirraca basücübücoma tato. Machampiencanama ümoti Tuparrü. Iñanaunumati, itopiqui arrtaimia nanaiña isiu nurarrti ángel ümoma. \s1 Iquianamati Jesús au niporrti Tuparrü \p \v 21 Numo tütabe ocho naneneca nacarrti icu cürrü maniqui ñaüma, circuncidaboti. Iñatama üriboti Jesús, isiu yacüpucurrti ángel ümo Mariarrü, nauquiche chütochiquioquipü. \p \v 22 Numo tücumplibo manio cuarenta naneneca nauquiche turrian tato nurria ümo Mariarrü, tacana yacüpucu nüriacarrü, auqui iquianamati maniqui ñaüma au manu pueblurrü Jerusalén, nauqui aitorrimianamati ümoti Señor. \v 23 Isamutema sane, itopiqui sane nantü manu nüriacarrü: “Arrtü ñaümati naqui primer usaübosi, tiene que uitorrimianati ümoti Señor. Samamecanati caüma ümoti”. \v 24 Süromatü au niporrti Tuparrü, nauqui acumanama ümoti isiu na yacüpucurrti ane corobo sane: “Torrü nututaquimianca o torrü nutaecusimianca”. \p \v 25 Au manu tiemporrü anati taman ñoñünrrü bavivicoti au Jersalén, nürirrti Simeón. Anati Espíritu Santo au nausasürrti. Bien buenurrti y manaunuti ümoti Tuparrü. Tücoboi yarrüperacarrti ümoti naqui uiche ataesübu genterrü israelitarrü. \v 26 Arrti Espíritu Santo turapoiticaü tücañe isucarüti, ta chücoiñotipü mientras chasaratitipü Cristo, naqui cuabotü esaquiti Tuparrü. \v 27 Au manu nanenese arrti manqui ñoñünrrü sürotitü au niporrti Tuparrü uiti Espíritu Santo. Arrti José y Mariarrü iñataimia ito acamanu aübuti Jesús, nauqui aisamunema isiu nüriacarrü. \v 28 Auqui arrti Simeón süroti esama, aiquiantiti maniqui ñaüma. Iñanaunutiti Tuparrü, nanti sane: \q1 \v 29 Iyaü, arrüñü amoso puerurrü ison caüma, itopiqui chauqui tücocono arrümanu nura iñemo, \q1 \v 30 itopiqui chauqui tiyasacati naqui uiche suichaesübu eanaqui nomünantü, \q1 \v 31 naqui cuati ümo namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü. \q1 \v 32 Tonenti naqui ane nüriacarrti, nauqui anunecatito ümo manu genterrü chütüpü israelitarrü. \q1 Y arrübama israelitarrü cuasürüma caüma auqui naca icu na cürrü. \p \v 33 Arrti José y Mariarrü cütobüsoma ui na nurarrti Simeón ümoti maniqui ñaüma. \v 34 Auqui arrti Simeón macunusüancanati ümoma, auqui nantito ümo Mariarrü nipiacütoti Jesús: \p —Sürümanama bama israelitarrü chiyasuriurumatipü ñana naqui ñaüma y sürümanama ito bama yasuriurumati. \v 35 Nanaiña arrüna ñapensacarrüma au nausasürrüma tiene que atusi ñana. Tapü aemo Maria, orronene nurria aemo au nausasü tacana arrone oquio ui cüsese. \p \v 36 Acamanu ananca ito taman paürrü profetarrü, nurirri Nanarrü, nitaquiumucuturrti Fanuel, auqui nesarrti familiarrü Aser. Chauqui tüpoma nurria. Poso tücañe numo cupiquirriqui nurria, pero numo tütabe siete añorrü yaviviquirri aübuti iquiana, coiñoti pünanaqui. \v 37 Tütabe ochenta y cuatro añoca nacarrü sane viurarrü. Ane au niporrti Tuparrü naneneca y tobiquia, yaserebiquirri ümoti Señor aübu neancarrü, y ane nauche chübasopü ui ñaquioncorrü iyoti (ayunabo). \v 38 Au manu rratorrü sürotü esama. Machampiencana ümoti Tuparrü. Manitana cütüpüti ñaüma ümo bama barrüperara cümenuti Cristo, naqui uiche ataesübuma eanaqui nomünantü bama auqui Jerusalén. \s1 Basücübücoma tato au Nazaret \p \v 39 Arrti José ichepe Mariarrü numo tisamutema nanaiña isiu yacüpucu nüriacarrü, basücübücoma tato au manu cürrü Galilea, au manu nesarrüma pueblurrü Nazaret. \v 40 Arrti maniqui ñaüma sunaunti acamanu. Arrti Bae Tuparrü bacheboti ñapanauncubuti y icunusüancanatiti. \s1 Anati Jesús au niporrti Tuparrü \p \v 41 Arrti José y Mariarrü añoca süromatü au Jerusalén ümo pierrta parrcua. \v 42 Numo tütabe doce añorrü ümoti Jesús, süroma tatito au Jerusalén ümo pierrta aübuti Jesús, tacana arrüna yacheatarrüma. \v 43 Nauquiche tüpasao manu pierrta, arrti José y Mariarrü süroma tato au niporrüma. Tapü arrti Jesús süsioti au Jerusalén. Pero chütusiopü ümoma, arrtü onconoti, \v 44 ñaquioncorrüma cuati eana manu cütüpürrü genterrü. Nauquiche tütane taman nanenese namenrrüma, yapacheriurumati eana manuma ipiarientetorrüma isiu cutubiurrü. \v 45 Champürrtü tabücoti uimia. Auquimanu basücübücoma tato au Jerusalén nauqui apacheriurumati. \v 46 Pürücü trerrü naneneca tabücoti uimia. Anancati au niporrti Tuparrü. Tümonsoti eana manuma manunecanama nüriacarrü. Onsapecoti nurarrüma, y ñanquitioti pünanaquimia. \v 47 Namanaiña bama oncoimia nurarrti cütobüsoma ui ñapanauncurrti y ui na tusio ümoti, arrtü ane arrüna ñanquitioma pünanaquiti. \v 48 Arrti José ichepe Mariarrü asaramatü ümoti. Cütobüsoma. Nantü nipiacütoti ümoti: \p —¿Causane aisamune suiñemo arrüna sane? ¡Naüma y arrüñü au nanaiñantai subacatü supapacheriurü, y tarucu penarrü soboi acü! \p \v 49 Auqui arrti Jesús nanti ümoma: \p —¿Causane abasiquia apapacheriuruñü? ¿Taqui chütusiopü aume, arrüñü tiene que yaca au na niporrti Iyaü? \p \v 50 Pero arrüma chentienterrüpüma ümo arrüna sane nurarrti. \v 51 Auquimanu süroti tato isiuma au Nazaret. Macoconaunrrti ümoma. Tapü nipiacütoti iñahübuta nanaiña arrüna sane au nitusirri. \v 52 Arrti Jesús sunaunti y manrrü ñapanauncurrti y arrti Tuparrü pucünuñati icuatati y genterrü isiatai. \c 3 \s1 Manunecanati Juan Bautista au rroense \p \v 1 Au manu tiemporrü tücañe tütabe quince añorrü üriabucati yarusürürrü yüriaburrü Tiberio. Arrti Poncio Pilato yüriaburrti au manu cürrü Judea. Tapüti Herodes yüriaburrti au Galilea. Arrti yaruquitorrti, nürirrti Felipe yüriaburrti au Iturea y au Traconite. Y arrti Lisanias yüriaburrti au Abilinia. \v 2 Arrti Anás y arrti Caifás tonema bama mayarusürüca sacerdoterrü. Au manu tiemporrü arrti Tuparrü manitanati ümoti Juan, aütorrti Zacarías. Bacüpuruti ümoti. Arrti Juan anancati au rroense auna cauta abe pururrü canca y cüosorrü. \v 3 Así que sürotitü au nanaiña cüca abeu manu sapoco Jordán. Uraboiti isucarü genterrü nurarrti Tuparrü; nanti sane: \p —Apiñorroncosaño, nauqui puerurrü abüri sobi. Sane caüma arrti Bae Tuparrü irrimiacatati tato nomünantü aboi. \p \v 4 Arrüna sane pasabo nauqui acoco arrümanu corobo tücañe uiti profetarrü Isaías. Sane corobo uiti: \q1 Rabotü manitacarrü eana rroense, nantü sane: \q1 “Apicoñoco nicutubiurrti Señor. \q1 Apiyaübu besüro nurria. \q1 \v 5 Nanaiña arrüba opotüsa, tari umatamacana, y nanaiña yirituca bupauru, nauqui querabo cüsumaña. \q1 Arrüna cauta cüono, tari pesünacana. \q1 Arrüna cauta chichepepü, tari chepecana nurria nanaiña. \q1 \v 6 Sane nauqui namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü asaramatü ümoti naqui uiche utaesübu eanaqui nomünantü”. \p Sane corobo uiti Isaías tücañe. \p \v 7 Nauquiche süromatü macrirrtianuca esati Juan nauqui ürimia uiti, nanti ümoma: \p —¡Arraño niñupariente noirroboca! ¿Quitipü urapoi ausucarü nauqui puerurrü aupesübu ñünana carrticurrü arrüna cuabotü? \v 8 Arrtü aurrianca aupesübu, apisamuse arrüna urria, na atusi ta apiñorroncocaño ñemanauncurratoe. Tapü abasiquia apapensa que arraño ui na abecatü eanaqui nesarrti familiarrü Abraham champü nümoche apiñorronconaño. Itopiqui arrti Tuparrü puerurrti aisamunenti ipiarienteboti Abraham oboi arrüba canca. \v 9 Arraño ichepecacaño tacana sueca. Chauqui totoro nurria hacharrü nauqui atüsü ba sueca. Arrüba chomirriampü nobütarrü botüsüro. Amontonabohio nauqui abü. \v 10 Ñanquitioma pünanaquiti Juan: \p —¿Causanemo caüma soboi? \p \v 11 Aiñumuti Juan: \p —Arrti naqui ane torrü niquiamisarrti, tari itorrimiatati taman ümoti naqui champü uiti. Y arrti naqui ane utuburiboti, tari ñacumanati ümoti naqui champü isane ümoti. \p \v 12 Cuamatito esati Juan bama mayacobraca impuestorrü, nauqui ürimia. Ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Maestro, causanempü caüma soboi? \p \v 13 Aiñumuti Juan: \p —Tapü apacobracapae chama. Apacobüra isiu yacüpucu nüriacarrü. \p \v 14 Aboma ito masortaboca acamanu. Arrüma ñanquitioma ito pünanaquiti, namatü: \p —¿Carü arrüsomü, causane soboi? \p Aiñumuti Juan: \p —Tapü apacaübucaiqui pünanaqui genterrü arrüna naurriantümo. Tapü apitomocati naqui champü causane uiti. Tari conformabo año aübu napacanasa. \p \v 15 Arrüna genterrü ane barrüperara cümenuti Cristo. Sane nauquiche namatü ümomantoe: \p —¿Taqui arrti Juan tonenti Cristo? \p \v 16 Tapü arrti Juan nanti ümo namanaiña: \p —Arrüñü rraunimiaca ui turrtai. Pero anati naqui cuatiqui isiuñü. Arrti maunimianati aume uiti Espíritu Santo y ui pese, arrtü cuati Espíritu Santo au nabausasü. Arrti ane manrrü nüriacarrti rropünanaquiñü. Arrüñü champü isane niyaca, ni puerurrüpü isoquisünapü nehe nisapaturrti. \v 17 Arrti chauqui tacomoraboti, nauqui asucüti nesarrti trigo. Arrümanu trigo iñatati peese pünanaqui niyarrirri. Arrümanu niyarrirri amontonabo uiti y tiene que acheti pese ümo. Arrümanu pese champü nitacüru noncorrü. Tapü trigo ahüburu uiti. \p \v 18 Sane ñacuansomococorrti Juan ümo genterrü. Urapoitito isucarüma arrüna urriampae manitacarrü. \v 19 Icuansomoconotitito yüriaburrü Herodes, itopiqui anati isiu nicüpostoti yaruquitorrti, nürirrti Felipe, y itopiquito arrüba piquiataca nomünantü isamutenti. \v 20 Pero arrti Herodes champürrtü icocotati nurarrti Juan. Más bien masamunuti manrrü nomünantü: Iñanatiti Juan au preso. \s1 Nüriquirrti Jesús \p \v 21 Nauquiche anancatiqui Juan maunimianati ümo genterrü, arrti Jesús üriotito uiti. Numo meaboti Jesús ümoti Tuparrü, aurübo napese. \v 22 Auqui arrti Espíritu Santo cuati auqui napese onüti Jesús tacana naca nututaquimia. Auquimanu rabotü taman manitacarrü auqui napese, nantü sane: \p —Arrücü isaücü. Tarucu nacua iñemo. Ipucünuncatai acuatacü. \s1 Arrübama primero pünanaquiti Jesucristo \p \v 23 Numo tütabe treinta añorrü ümoti Jesús, auqui comenzaboti anunecati. Arrübama macrirrtianuca ñaquioncorrüma aütorrti José, (abu uiti Espíritu Santo). Arrti José aütorrti Elí. \v 24 Arrti Elí aütorrti Matat, arrti Matat aütorrti Leví, arrti Leví aütorrti Melqui, arrti Melqui aütorrti Jana, arrti Jana aütorrti José, \v 25 arrti José aütorrti Matatías, arrti Matatías aütorrti Amós, arrti Amós aütorrti Nahum, arrti Nahum aütorrti Esli, arrti Esli aütorrti Nagai, arrti Nagai aütorrti Maat, \v 26 arrti Maat aütorrti Matatías, arrti Matatías aütorrti Semei, arrti Semei aütorrti José, arrti José aütorrti Judá, \v 27 arrti Judá aütorrti Joana, arrti Joana aütorrti Resa, arrti Resa aütorrti Zorobabel, arrti Zorobabel aütorrti Salatiel, arrti Salatiel aütorrti Neri, \v 28 arrti Neri aütorrti Melqui, arrti Melqui aütorrti Adi, arrti Adi aütorrti Cosam, arrti Cosam aütorrti Elmodam, arrti Elmodam aütorrti Er, \v 29 arrti Er aütorrti Josué, arrti Josué aütorrti Eliezer, arrti Eliezer aütorrti Jorim, arrti Jorim aütorrti Matat, \v 30 arrti Matat aütorrti Leví, arrti Leví aütorrti Simeón, arrti Simeón aütorrti Judá, arrti Judá aütorrti José, arrti José aütorrti Jonán, arrti Jonán aütorrti Eliaquim, \v 31 arrti Eliaquim aütorrti Malea, arrti Malea aütorrti Mainán, arrti Mainán aütorrti Matata, arrti Matata aütorrti Natán, \v 32 arrti Natán aütorrti David, arrti David aütorrti Isaí, arrti Isaí aütorrti Obed, arrti Obed aütorrti Booz, arrti Booz aütorrti Salmón, arrti Salmón aütorrti Naasón, \v 33 arrti Naasón aütorrti Aminadab, arrti Aminadab aütorrti Aram, arrti Aram aütorrti Esrom, arrti Esrom aütorrti Fares, arrti Fares aütorrti Judá, \v 34 arrti Judá aütorrti Jacobo, arrti Jacobo aütorrti Isaac, arrti Isaac aütorrti Abraham, arrti Abraham aütorrti Taré, arrti Taré aütorrti Nacor, \v 35 arrti Nacor aütorrti Serug, arrti Serug aütorrti Ragau, arrti Ragau aütorrti Peleg, arrti Peleg aütorrti Heber, arrti Heber aütorrti Sala, \v 36 arrti Sala aütorrti Cainán, arrti Cainán aütorrti Arfaxad, arrti Arfaxad aütorrti Sem, arrti Sem aütorrti Noé, arrti Noé aütorrti Lamec, \v 37 arrti Lamec aütorrti Matusalén, arrti Matusalén aütorrti Enoc, arrti Enoc aütorrti Jared, arrti Jared aütorrti Mahalaleel, arrti Mahalaleel aütorrti Cainán, \v 38 arrti Cainán aütorrti Enós, arrti Enós aütorrti Set, arrti Set aütorrti Adán, arrti Adán urriancati uiti Tuparrü. \c 4 \s1 Macocotorrü ümoti Jesús \p \v 1 Así que tanati Espíritu Santo au nausasürrti Jesús. Süroti tato auqui manu sapoco Jordán. Uiti Espíritu Santo caüma sürotitü au manu rroense cauta abe pururrü canca y cüosorrü. \v 2 Cuarenta naneneca nacarrti taha. Acamanu arrti choborese iñatati macocotorrü ümoti. Arrti Jesús chübasotipü enterurrü manio naneneca nacarrti acamanu. Sane nauquiche cürüpüoti. \v 3 Auqui arrti choborese nanti ümoti: \p —Arrtü arrücü ñemanauncurratoe Aütorrti Tuparrü, aisamusio pan arrüba canca. \p \v 4 Aiñumuti Jesús: \p —Nantü icu Nicororrü sane: No solamenterrü ui pan osüboriquia. Arrtü uicocota nurarrti Tuparrü, uirri ito osüboriquia. \p \v 5 Auqui arrti choborese iquianatiti Jesús onü taman yiriturrü petaisürü. Au manu rratorrü itusiancatati isucarüti nanaiña cüca y nacioneca abe icu na cürrü aübu nanaiña niñocoñoporrü. \v 6 Nanti ümoti: \p —Itorrimiata aemo nanaiña arrüna ane icu na cürrü, arrtü achesoiquia yesañü y anaunca iñemo. \v 7 Itopiqui nanaiña arrüba arrtai tonehio niyesa, y puerurrü itorrimianio ümoti naqui irranca itorrimia. \p \v 8 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Icu Nicororrü nantü sane: “Anaun y asarebi ümotiatai Tuparrü. \p \v 9 Auqui arrti choborese iquianatiti Jesús au manu pueblurrü Jerusalén onü manu yapetairratoe niporrti Tuparrü. Nanti ümoti: \p —Arrtü ñemanauncurratoe Aütorrtiapae Bae Tuparrü, aiñemecasü auqui na ape acü. \v 10 Itopiqui sane nantü icu Nicororrü: \q1 Arrti Bae Tuparrü bacüpuruti ümo bama nesarrti angelerrü, nauqui acuirama atacucü, nauqui masamuña aiñanai acü uimia, \q1 \v 11 tapü obürio ümo napope oboi canca. \p \v 12 Auqui iñumutati Jesús, nanti: \p —Pero nantito icu Nicororrü sane: “Tapü aiñata macocotorrü ümoti Tuparrü, naqui Señor”. \p \v 13 Auqui sürotitü baeta choborese esaquiti Jesús, itopiqui champü manrrü niquiubuti, naqui aiñanti macocotorrü ümoti. \s1 Comenzabo yatrabacacarrti Jesús au Galilea \p \v 14 Auqui arrti Jesús süroti tato au manu cürrü Galilea aübu tarucu nüriacarrti uiti Espíritu Santo. Ipiatema nürirrti au nanaiña Galilea. \v 15 Sürotitü au nanaiñantai anunecati. Manunecanati au poca sinagoga auna cauta nantarrü meaboma. Namanaiña ane ñanauncurrüma ümoti. \s1 Nacarrti Jesús au Nazaret \p \v 16 Auqui iñataiti tato au manu pueblurrü Nazaret, auna cauta sunaunti tücañe. Sürotitü au porrü sinagoga au nanenese nesa macansacarrü, tacana arrüna yacheatarrti. Acamanu atüraiti nauqui leheboti icuqui Nicororrü. \v 17 Itorrimiatama ümoti arrüna corobo uiti profetarrü Isaías. Iyaübutati. Tabüco uiti arrüna nantü sane: \q1 \v 18 Arrti Espíritu Santo anati au niyausasü uiti Señor. \q1 Itacümanauncunutiñü nauqui suraboi arrüna urriampae manitacarrü ümo bama pobrerrü. \q1 Icüpurutiñü ito ümo bama taquisürü, sane nauqui urriancama tato sobi. \q1 Suraboito ümo bama preso, nauqui puerurrü ataesübuma. \q1 Arrübama supuso sobi caüma asarama tato. \q1 Urria caüma sobi nacarrüma bama taquisürü. \q1 \v 19 Surapoito que arrti Señor macunusüancanati oemo arrüba naneneca. \p Tone arrüna leheboti Jesús isucarüma. \p \v 20 Auqui iñamatati tato manu librurrü, itorrimiatati tato ümoti maniqui ayuranterrü au manu sinagoga. Atümoti. Tapü arrübama aboma acamanu arrtayomatü ümoti. \v 21 Auqui caüma manitanati ümoma, nanti sane: \p —Arrüna nanenese chauqui tücocono ausucarü arrüna Nicororrü aübo leheboñü. \p \v 22 Namanaiña macrirrtianuca acamanu urria ñanitacarrüma ümoti Jesús. Cütobüsoma ui na coñorrtai ñanitacarrti. Auqui caüma mapensarama y namatü ümomantoe: \p —Canapaemo aütorrti José naqui. \p \v 23 Nanti Jesús ümoma: \p —Arraño amucanaño caüma iñemo arrüna sane manitacarrü: “Arrti merecurrü, tari yacurarati ümotiatoe”. Amucanaño ito iñemo sane: “Arrücü te auquina suyarrüpecuqui; asamu ito arrüba milagrorrü auna propiorrü nacü, tacana arrüna somoncoi que asamuca au Capernaum”. \v 24 Suraboira ausucarü ñemanauncurratoe, arrübama macrirrtianuca au taman pueblurrü chüpuerurrüpü asuriurumati nurria naqui profetarrü auquina propiorrü nicürrti. \v 25 Tusio nurria aume, au manu nitiemporrti profetarrü Elías tücañe abe sürümana biuraca au na cürrü Israel, nauquiche chürrobeocapü ñome manio trerrü añoca y merio. Sane nauquiche tarucapae carerrtiya au nanaiña cürrü Israel. \v 26 Pero arrti Tuparrü champürrtü icüpurutiti Elías nauqui ayurati ñome manio biuraca abe au na cürrü Israel, ta icüpurutiti na ayurati ümo manu taman viurarrü au Sarepta au manu quiatarrü cürrü, taha saimia manu pueblurrü nürirri Sidón. \v 27 Aboma ito au na cürrü Israel sürümanama bama maunrrocono, poreatai nañeturrüma ui manu norrocorrü nürirri lepra, numo süboricotiqui profetarrü Eliseo. Pero champürrtü bacurarati Eliseo ümoma, pero si bacurarati ümoti maniqui ñoñünrrü nürirrti Naamán auqui manu quiatarrü cürrü nürirri Siria. \p \v 28 Ui arrüna sane nurarrti Jesús tüboricoma ümoti bama aboma au manu porrü sinagoga. \v 29 Atüraimia, ipenenomati Jesús türüpo. Arrümanu nesarrüma pueblurrü ane onü taman yiriturrü aübu taman nisacürrü. Acamanu iquianamati, nauqui aipenenomati auqui manu nisacürrü petaisürü. \v 30 Pero arrti Jesús pebücoti tato, pasaotiatai eanaquimia. Champü causane uimia ümoti. Sürotitü auqui manu. \s1 Tamanti ñoñünrrü anati choborese auti \p \v 31 Sürotitü au manu pueblurrü nürirri Capernaum au manu cürrü Galilea. Acamanu manunecanati ümo genterrü au nanenese nesa macansacarrü au porrü sinagoga. \v 32 Cütobüsoma ui ñanunecacarrti, itopiqui manitanati aübu nüriacarrti uiti Tuparrü. \p \v 33 Au manu sinagoga anancati taman ñoñünrrü naqui anati choborese auti. Tosibicoti nurria, nanti: \p \v 34 —¿Causane asiquia suisuata, arrücü Jesús auqui Nazaret? ¿Ayecatü nauqui aitabairo somü? Isuputacü; tusio iñemo ta arrücü Aütorrti Tuparrü. \p \v 35 Auqui arrti Jesús icuansomoconotiti maniqui choborese, nanti ümoti: \p —¡Etaiquei, acosi auquiti naqui ñoñünrrü! \p Auqui arrti maniqui ñoñünrrü taübücoti acü acamanu isucarüma uiti choborese. Auqui sürotitü auquiti. Champü causane uiti ümoti maniqui ñoñünrrü. \v 36 Namanaiña cütobüsoma, namatü ümomantoe: \p —¿Causanempü arrüna sane manitacarrü? Arrti naqui ñoñünrrü Jesús ane nüriacarrti y nicusüurrti. Bacüpuruti ümo bama machoboreca, y arrüma icocotama nurarrti. \p \v 37 Unrratorrtai ipiatema nürirrti Jesús au nanaiñantai manu cürrü. \s1 Bacurarati Jesús ümo nipiacürrtoti Simón Pedro \p \v 38 Auqui arrti Jesús sürotitü auqui manu sinagoga au niporrti Simón. Aiñanainti taha. Nipiacürrtoti Simón ananca maunrrocono, fuerte nurria nipiacütaiquirri. Manquioma pünanaquiti Jesús, nauqui ayurati ümo. \v 39 Aürotitü esa. Manitanati ümo manu norrocorrü, nauqui aürotü pünanaqui. Au manu rratorrü urrian tato ümo. Atürayo, y mapemana ümoma. \s1 Bacurarati Jesús ümo sürümanama maunrrocono \p \v 40 Tüsüro cütu surrü. Arrübama macrirrtianuca macanama esati Jesús bama maunrrocono, aruqui nanaiña norrocorrü ümoma. Arrti iñatati neherrti itama, y sane urriancama tato. \fig Muchos sanados al ponerse el sol|src="CN01723B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="LUK 4.40" \fig* \v 41 Eana manuma maunrrocono aboma bama anati choborese auma. Süromatü machoboreca auquimia ui yacüpucurrti Jesús. Tosibicoma y namatü: \p —¡Arrücü Aütorrti Tuparrü! Pero arrti Jesús macuansomoconoti ümoma, sane nauquiche chüpuerurrüpüma anitama uiti, itopiqui tusio ümoma que arrti te tonenti Cristo. \s1 Urapoiti Jesús nurarrti Tuparrü au Galilea \p \v 42 Quiatarrü nanenese nauquiche tüsai anene, arrti Jesús sürotitü auqui pueblurrü. Sürotitü au na cauta champü genterrü. Pero arrübama pohoso auqui pueblurrü yapacheriurumati. Iñataimia isiuti. Rranrrüma nauqui asioti esama, tapü sürotitü auquimanu. \v 43 Tapü arrti Jesús nanti ümoma: \p —Tiene que suraboi arrüna nüriacarrti Tuparrü au piquiataca puebluca, ta ümo icüpurutiñü. \p \v 44 Sane namenrrti Jesús au manu cürrü Galilea, ñanunecacarrti au ba poca sinagoga. \c 5 \s1 Champü tarrtaimia sane bacaübucurrü nopiocorrü \p \v 1 Taman nanenese anancati Jesús abeu manu narubaitu turrü, nürirri Genesaret. Iñatai sürümana genterrü esati, hasta que simianati uimia ui nirrancarrüma oncoimia nurarrti Tuparrü. \v 2 Auqui arrti Jesús asaratitü abeu manu narubaitu turrü amonquio torrü barcoca. Arrümanuma esache batrabacara nauqui acaübuma nopiocorrü. Tone niyachücoimia. Chauqui tüsüromatü ubauqui barcoca, nauqui aiyarrübimia nimomerrüma. \v 3 Auqui arrti Jesús süroti au manu taman barco, nesarrti Simón. Ñanquitioti pünanaquiti nauqui aiquichoniancati pario manu barco pünanaqui nabeurrü. Auqui tümonsoti Jesús au barco, y auquimanu isuqui turrü manunecanati ümo bama sürümana genterrü, aboma abeu. \v 4 Nauquiche tüchauqui ñanunecacarrti, nanti ümoti Simón: \p —Curi taha cümuinta na turrü, auna cauta otüüsa, nauqui apacaübu nopiocorrü, arrücü aübu bama acumpañero. \p \v 5 Aiñumuti Simón: \p —Maestro, enterurrü tobirri sopiñata suimome eana turrü, pero champü isane iyebo soboi. Pero como acüpuca, yecatü iña nimome. \p \v 6 Isamutema sane. Auqui bacaüburuma sürümana nopiococa; tüsaipü aquiopü nimomerrüma ñoquiana. \v 7 Auqui masamunuma señarrü ümo manuma maquiataca icumpañeruturrüma, arrübama aboma au quiatarrü barco, nauqui ayematü ayurama ümoma. Auqui süromatü ayurama. Ubataso uimia manio torrü barcoca ui nopiococa, tüsaipü abubaca ñoquiana. \v 8 Numo arrtaiti Simón Pedro arrüna sane, bachesoiyoti esati Jesús, nanti ümoti: \p —Acosi auquina yesaquiñü, Señor, itopiqui arrüñü ñoñünrrüñü tarucu nomünantü sobi. \p \v 9 Itopiqui arrti Simón y arrübama icumpañeruturrti cütobüsoma nurria y birrubuma ui arrüna yacaübucurrüma nopiocorrü. \v 10 Arrümanuma aütorrti Zebedeo, arrti Jacobo y arri Juan cütobüsoma ito. Tonema bama icumpañeruturrti Simón. Pero arrti Jesús nanti ümoti Simón: \p —Tapü airruca, auquina caüma iñununecanü acaübu genterrü eanaqui nomünantü. \p \v 11 Auquimanu süroma tato abeu turrü yupu manio barco. Aitononioma eana cüosorrü. Auqui iñocotama nanaiña y süromatü isiuti Jesús. \s1 Urriancati tato uiti Jesús taman maunrrocono ane lepra apüti \p \v 12 Anancati Jesús au taman pueblurrü. Auqui iñataiti taman ñoñünrrü esati, naqui maunrrocono ui lepra. (Poreo nañeturrti.) Numo asaratitü ümoti Jesús aürotitü esati, achesoiti. Manquioti pünanaquiti aübu nanaiña nausasürrti, nanti ümoti: \p —Señor, arrtü arrianca, puerurrü acuraca iñemo. \p \v 13 Auqui arrti Jesús iñenotiti, nanti ümoti: \p —Abu irranca, chauqui turriancü tato sobi. \p Nauquiche tünanti sane, arrümanu norrocorrü sürotü pünanaquiti. Urriancati tato. \v 14 Nantito Jesús ümoti: \p —Tapü urapoi arrüna sane isucarüti quiatarrü. Acosi auquina besüro obi esati sacerdoterrü, nauqui atusi ümoti ta chauqui turriancü tato, itopiqui sane yacüpucurrti Moisés tücañe. Auqui caüma acumana ito ümoti Tuparrü itobo na chauqui turrian tato aemo. \p \v 15 Ipiatema nürirrti Jesús au nanaiñantai. Sane nauquiche iyoberabaramacü sürümanama macrirrtianuca esati, nauqui onsaperioma nurarrti, y nauqui urriancama tato uiti. \v 16 Tapü arrti Jesús sürotitü auna cauta champü genterrü nauqui eanti. \s1 Bacurarati Jesús ümoti taman chüpuerurrüpü amenti \p \v 17 Taman nanenese arrti Jesús anancati manunecanati au taman porrü. Aboma bama fariseorrü tümonsoma acamanu ichepe bama manunecana nüriacarrü. Aübo aiñanaimia auqui nanaiñantai Galilea y auqui Judea y auquito Jerusalén. Arrti Jesús anati bacurarati ümo bama maunrrocono ui nicusüurrti, arrüna torrio ümoti uiti Tuparrü. \p \v 18 Auqui iñataimia ito manuma mañoñünca aübuti taman chüpuerurrüpü atüraiti, anati icu nicürurrti. Rranrrümampü aüromatüpo aübuti, nauqui aiñanamati esati Jesús. \v 19 Pero chütabücopü uimia auquiche aüromatüpo, itopiqui cütüpürrü macrirrtianuca. Sane nauquiche bapacheroma niquiubuma. Süromatü chacu porrü. Iponsünatama. Auqui manu nusuturrü iñanamati acü maniqui maunrrocono icu nicürurrti eana manu genterrü esati Jesús. \v 20 Arrti Jesús tütusio ümoti que arrüma icocoromati. Nanti ümoti maniqui maunrrocono: \p —Yobo, arrüba nomünantü obi chauqui tümorrimiacana tato sobi. \p \v 21 Tapü arrübama fariseorrü y arrübama manunecana nüriacarrü mapensarama au nitusirrimia ui na nurarrti sane. Namatü ümomantoe: \p —¿Ñacutipü naqui ñoñünrrü? Ane nipünatenti aübuti Tuparrü ui arrüna sane nurarrti. Champüti puerurrü airrimiacati tato nomünantü. Arrtiatai Bae Tuparrü naqui puerurrü. \p \v 22 Pero arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna ñepensacarrüma, nanti ümoma: \p —¿Causane apapensa arrüna sane? \v 23 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü ane nisüriaca auna icu na cürrü nauqui aurrimiaca tato sobi nomünantü. Pero rrepente amucanaño iñemo que rranitacatai. \v 24 Sane nauquiche caüma itusiancana ausucarü arrüna nisüriaca: rracurara ümoti naqui ñoñünrrü. \p Auqui nanti ümoti maniqui ñoñünrrü chüpuerurrüpü amenti: \p —¡Atüsai, aiquia nacüru, acui tato au napo! \p \v 25 Auquimanu atüraiti maniqui ñoñünrrü icuqui nicürurrti isucarüma. Iquiatati manu nicürurrti. Süroti tato au niporrti, ñanauncurrti ümoti Tuparrü. \v 26 Namanaiña cütobüsoma iñanaunumati Tuparrü y namatü aübu nirrucurrüma: \p —Champü tumarrtai tacana arrüna sane one. \s1 Tasuruti Leví uiti Jesús \p \v 27 Sürotitü Jesús auquimanu. Auqui asaratitü ümoti taman yacobrarrü impuestorrü, nürirrti Leví. Anati tümonsoti auna cauta nantarrü bapacarama. Nanti Jesús ümoti: \p —Ariacu isiuñü. \p \v 28 Auquimanu arrti Leví atüraiti. Iñocotati nanaiña. Sürotitü isiuti Jesús. \p \v 29 Auqui arrti Leví masamunuti pierrta au niporrti aübuti Jesús. Aboma ito bama icumpañeruturrti tücañe, mayacobraca ichepeti, y bama maquiataca. \v 30 Tapü arrübama fariseorrü y arrübama manunecana nüriacarrü ünantü ümoma. Namatü ümo bama ñanunecasarrti Jesús: \p —¿Causane abasiquia auba ichepe bama mayacobraca impuestorrü y ichepe bama ane nomünantü uimia? \p \v 31 Arrti Jesús oncoiti nurarrüma, nanti ümoma: \p —Champü nümocheti mercurrü ümo bama urria ümoma, ta ümo bama maunrrocono. \v 32 Ta arrüñü isecatü ümo bama ane nomünantü uimia, nauqui aiñorronconomacü. Champürrtü isecatü ümo bama urriantai nisüboriquirrimia. \s1 Causane arrtü ayunabo oñü (chubacapü) \p \v 33 Ñanquitioma ito pünanaquiti Jesús: \p —Arrübama ñanunecasarrti Juan nantarrü ayunaboma, chübasopüma ui ñanauncurrüma ümoti Tuparrü, aübu tarucu neancarrüma; y arrübama ito ñanunecasarrüma bama fariseorrü isamutema isiatai. Pero arrübama nanunecasa nantarrtai basoma y chaboma. \p \v 34 Aiñumuti Jesús nurarrüma ui machepecatarrü: \p —Arrüñü ichepecacañü tacanati taman tübübüho. Arrübama tasuru ümo tübübürrü chüpuerurrüpü ayunaboma, arrtü anatiqui naqui itübübüche acamanu ichepema. \v 35 Pero cuatiqui manu nanenese auche carübuti maniqui tübübüche pünanaquimia. Auqui caüma ayunaboma. \p \v 36 Urapoitito arrüna quiatarrü machepecatarrü isucarüma: \p —Champüti naqui matüsünana taman camisarrü nuevurrü, nauqui arrüparriancati uirri nirrürüpütürrti. Arrtü isamutenti sane, ensoratai niquiamisarrti nuevurrü. Y chücoñopütü ümo manu rrürüpütürrü nauqui arruparrianca uirri. \p \v 37 Chuñahübutapü vinorrü iyebo au nitaqui numuquianca namoncoca, na oco, itopiqui arrtü uiñata, bopobo taquiquia uirri, y vinorrü osüro acü. \v 38 Tiene que uiñahübu vinorrü iyebo au taquiquia iyebo. Sane chensoropü vinorrü, ni taquiquiapito. (Au manu tiemporrü ahüburu uimia niyü uva au nitaqui numuquianca, nauqui oco, iyo vinorrü.) \v 39 Arrübama ipiacama achama vinorrü arrüna tücoboi nahübucu, bien urria ümoma. Chirranrrüpüma achama arrüna vinorrü iyebo. \c 6 \s1 Matanama nüta trigo bama ñanunecasarrti Jesús \p \v 1 Taman nanenese nesa macansacarrü arrti Jesús amencoti auqui manio ñanaunca auna cauta ane trigo. Arrübama ñanunecasarrti matanama chimiantai nüta trigo, baurrtaquioma y basoma. \v 2 Auqui arrübama fariseorrü namatü ümoma: \p —¿Causane apisamune arrüna sane? Churriampü batrabaca au na nanenese nesa macansacarrü. \p \v 3 Arrti Jesús iñumutati nurarrrüma: \p —¿Taqui chülehebopü año icu Nicororrü arrüna isamutenti yüriaburrü David tücañe, numo cürüpüoti ichepe bama icumpañeruturrti? \v 4 Ta sürotipo au niporrti Tuparrü aübuma. Besüro uiti ümo manio pan mosamamecana. Iyariotiño, y bachebotito ümo bama icumpañeruturrti. Abu champüti naqui puerurrü arioma, cunauntaiñamantai bama sacerdoterrü. (Abu champü nipünatenti David uirri.) \p \v 5 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü ane nisüriaca ümo na nanenese nesa macansacarrü. \s1 Tamanti ñoñünrrü süübo neherrti \p \v 6 Quiatarrü nanenese nesa macansacarrü arrti Jesús sürotitü au manu taman porrü sinagoga nauqui anunecati. Acamanu anancati taman ñoñünrrü süübo nepanauncu neherrti. \v 7 Tapü arrübama fariseorrü y arrübama manunecana nüriacarrü barrüpiarama ümoti Jesús, nauqui asaraimia, arrtü bacurarati au na nanenese nesa macansacarrü. Bapacheroma niquiubuma nauqui urabomati. \v 8 Pero arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna ñapensacarrüma. Nanti ümoti maniqui ñoñünrrü süübo neherrti: \p —Atüsai, ariacu tauna cümuinta. \p Atüraiti maniqui ñoñünrrü. Aürotitü taha cümuinta. \v 9 Auqui arrti Jesús ñanquitioti pünanaqui manuma maquiataca: \p —¿Ñacusane arrüna urria uisamune au na nanenese nesa macansacarrü, arrüna urria o arrüna churriampü? ¿Taqui urria bacuira itacu nisüboriquirrti osüborisapa, o aensapü urria uitabairoti? \p \v 10 Asaratitü Jesús ümo namanaiña bama aboma acamanu. Auqui nanti ümoti maniqui ñoñünrrü: \p —Aipesünaca nehe. \p Arrti maniqui ñoñünrrü isamutenti sane. Auqui urriante tato manu neherrti. \v 11 Tapü arrübama maquiataca tüboricoma nurria. Ñanquitioma pünanaquimiantoe arrüna niquiubuma nauqui aisamunema arrüna churriampü aübuti Jesús. \s1 Tacümanauncunuma bama doce apostolerrü \p \v 12 Au manio naneneca arrti Jesús sürotitü onü manu yiriturrü nauqui eanti. Enterurrü tobirri neancarrti ümoti Bae Tuparrü. \v 13 Nauquiche tütaneneca, batasuruti ümo bama ñanunecasarrti. Matacümanauncunuti ümo bama doce eanaquimia. Süro ito uiti üriboma “apostolerrü”. Arrüna nürirriama nantü auqui besüro “Bama yacüpusurrti Jesús”. \v 14 Tonehio nürirrimia: Arrti Simón naqui süro ito üriboti Pedro, arrti Andrés yaruquitorrti Simón, arrti Jacobo, arrti Juan, arrti Felipe, arrti Bartolomé, \v 15 arrti Mateo, arrti Tomás, arrti Jacobo naqui aütorrti Alfeo, arrti Simón naqui auqui manu partdorrü cananista, \v 16 arrti Judas aütorrti Jacobo y arrti Judas Iscariote, naqui ipiaventecanatiti Jesús ümo bama israelitarrü. \s1 Manunecanati Jesús \p \v 17 Cuati tato Jesús onüqui manu yiriturrü aübu bama ñanunecasarrti. Sürotitü taha auna cauta champü yirituca Iñataimia esati sürümanama bama maquiataca ñanunecasarrti y sürümanama macrirrtianuica auqui nanaiñantai, auqui cürrü Judea, auqui Jerusalén, y auqui manio puebluca nobürirri Tiro y Sidón abe abeu narubaitu turrü. \v 18 Rranrrüma onsaperioma nurarrti, y arrübama maunrrocono rranrrüma nauqui urrianama tato uiti. Namanaiña bama anati choborese auma urriancama tato. \v 19 Arrübama maunrrocono rranrrüma aiñenomati Jesús, itopiqui namanaiña urriancama tato ui nüriacarrti. \s1 Arrübama urria nacarrüma y bama taquisüratai \p \v 20 Auqui arrti Jesús asaratitü ümo bama ñanunecasarrti, nanti: \p —Urriampae nacarrüma bama pobrerrü, itopiqui iyebo uimia ñana auna cauta üriabucati Tuparrü. \p \v 21 ‛Urriampae ito nacarrüma bama cürüpüoma caüma, itopiqui ñana abecoma. \p ‛Urriampae ito nacarrüma bama suchebo y areoro, itopiqui ñana biyaboma tato ui nipucünuncurrüma. \p \v 22 ‛Urriampae ito nabaca arrtü unuma año bama macrirrtianuca auqui niyaca y arrtü ipenenoma año arrüpecuquimia, o arrtü uratoquioma aume, o churriampü ümoma arrtü oncoimia nabüri. Urriampae nabaca, arrtü isamutema arrüna sane aume auqui niyaca, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. \p \v 23 ‛Aupucünu nurria, itopiqui iñatai manu nanenese auche rracumanaca aume au napese itobo na nautaquisürücü. Sane ito isamutema bama antiburrü aübu bama profetarrü tücañe. \p \v 24 ‛Tapü arraño bama rricurrü, urriampae naba caüma, pero ñana autaquisürüca. \p \v 25 ‛Autaquisürücatai bama champü faltabo aume y ababecatai, itopiqui ñana aucürüpüca. \p ‛Autaquisürücatai ito bama pucünuña caüma, itopiqui ñana ausucheca y abareoca. \p \v 26 ‛Autaquisürücatai arrtü manaunuma aume bama macrirrtianuca, itopiqui sane ito ui bama antiburrü ümo bama mañapanca profetarrü tücañe. \s1 Nicuarrüma oemo bama tüboricatai ucuata \p \v 27 ‛Arraño amoncoi nisura, sucanañü aume sane: Tari cuasürüti aume aubesa enemigorrü. Tari urria napachücoi ümo bama tüboricatai aucuata. \v 28 Tari apicunusüancasa bama ipiaurramanaño. Apean ito itacu bama unuma año. \v 29 Arrti naqui iñompebairoti año, apichüsotito narucüqui nausu. Arrtü anati naqui rranrrti aiquiaübuti naucüburri, tari apichüsotito naucamisa. \v 30 Apacumana ito ümoti naqui manquioti amopünanaqui. Arrti naqui iquiaübutati amopünanaqui, tapü apanquitio tato. \v 31 Apisamuse ümo bama maquiataca arrüna urria aumeantoe. \p \v 32 ‛Arrtü cuasürütiatai aume naqui urria uiti aume, pero bama maquiataca champü, champü naucua uiti Tuparrü itobo, itopiqui arrübama churriampü nisüboriquirrimia isamutema ito sane. \v 33 Arrtü apasamuca nomirria ümo bama masamunuma urria ito aume, champü naucua uiti Tuparrü itobo, itopiqui arrübama churriampü nisüboriquirrimia isamutema ito sane. \v 34 Arrtü apaprerrtaca ümo bamantai puerurrü apacama tato aume, champü naucua uiti Tuparrü itobo, itopiqui sane isamutema ito bama ane nomünantü uimia. Baprerrtarama ümo bama nesarrüma amigorrü, itopiqui bapacarama tato itobo. \v 35 Pero arraño tiene que acuasürüma aume bama aubesa enemigorrü. Apasamu arrüna urria ümoma. Y arrtü apaprerrtaca ümoma, tapü abasiquia aparrüpera arrtü bapacarama tato itobo. Sane caüma yarusürürrü naucua uiti Tuparrü, y tusio ito, ta arraño tacana aütorrti yarusürürrü Tuparrü. Sane nauquiche, apasamu urria ümo bama malorrü, itopiqui arrti Tuparrü buenurrtito aübu bama chipiacapüma achampiencama y aübu bama malorrü. \v 36 Tari aupucüru itacu bama maquiataca, tacanatito Uyaü naqui anati au napese, pucürusuti autacu. \s1 Tapü urapoi tanu nipünatenti quiatarrü \p \v 37 ‛Tapü aipiaurramacati quiatarrü, y arrti Tuparrü chipiaurramanatipü añoito. Tapü apuncati quiatarrü; auqui caüma chücarrticabopü año uiti Tuparrü. Apirrimiaca nomünantü uiti quiatarrü, sane caüma arrti Tuparrü irrimiacatatito arrüna nomünantü aboi. \v 38 Apacumana ümoti quiatarrü, auqui caüma arrti Tuparrü macumananati tato aume. Tantorrü ñacumanacarrti aume, arrüna chüpuerurrüpü apasutio nanaiña. Arrti macumananati aume isiu nartabaiqui arrüna napacumanaca ümoti quiatarrü. \p \v 39 Auqui arrti Jesús urapoitito isucarüma arrüna machepecatarrü apü bama manunecana: \p —Arrti supuso chüpuerurrüpü acusürüti aübuti quiatarrü naqui supuso. Rrepente chépema paquioma au cütubirri bama torrü. \v 40 Champüti naqui ununecana puerurrü aiñununecanatiti nesarrti maestro. Ta tiene que estudiaboti nauqui aye uiti tacanati nesarrti maestro. \p \v 41 ‛¿Causanempü ane nümoche obi arrüna nomünantü pario uiti aruqui, tapü arrüna tarucu nomünantü obi champü nümoche obi? \v 42 ¿Causane arrian anuneca ümoti quiatarrü naqui champüapae nomünantü uiti, tapü arrücü tarucu nomünantü obi? ¡Ñapanrrücü! Primero tiene que aicoñoco nasüboriqui aübuti Tuparrü, arrtü arrianca aiñununecanati aruqui. \s1 Machepecatarrü: Nusaca tacana sueca \p \v 43 ‛Arrüba sueca omirria pachebo nobütarrü omirria ito. Arrüba sueca chomirriampü pachebo nobütarrü chomirriampito. \v 44 Chümacacapü higo cütüpüqui nihi cümüchürürrü, ni macampü uva cütüpüqui parirri. \v 45 Sane ito arrti ñoñünrrü buenurrü manitanati arrüba omirria, itopiqui arrüna urria ane au nausasürrti. Tapüti naqui ñoñünrrü churriampü nisüboriquirrti manitanati arrüba omünantatai, itopiqui arrüba nomünantü abe au nausasürrti. Arrüna ane au nuyausasü, tone arrüna manitate. \s1 Torrü nubaca nitümo porrü \p \v 46 ‛¿Causane amucanaño iñemo Señor, Señor, pero chapisamutempü nirracüpucu aume? \v 47 Arrti naqui cuati yesañü y oncoiti nisura, y isamutenti isiu, \v 48 ichepecacati tacanati taman ñoñünrrü masamunuti ipoboti. Primero bapauruti cürrü bien otüüsa. Iñatati nitümo porrü onü canrrü. Numo tüchauqui manu niporrti, rrobeoca, ataso sapoco uirri. Uüno. Iñatai turrü itupecu manu porrü fuerte nurria, pero chüpocoropü uirri, itopiqui ane nitümorrü onü canrrü. \p \v 49 Tapü arrti naqui oncoiti nisura y chisamutentipü isiu, ichepecacati tacanati taman ñoñünrrü masamunutito ipoboti pero eana cüosorrü, champü nitümorrü. Numo iñatai nitiempo tanaunrrü ubataso nusüruca y umuüno. Iñatai fuerte itupecu manu porrü. Taübüco y iñarrio nurria. Ensoratai. \c 7 \s1 Bacurarati Jesús ümoti imostoti taman capitán rromanorrü \p \v 1 Nauquiche tüchauqui ñanitacarrti Jesús ümo genterrü, sürotitü au Capernaum. \v 2 Acamanu anancati taman capitán rromanorrü. Anati taman imostorrti, naqui tarucapae nicuarrti ümoti. Maunrroconoti maniqui mosorrü, tüsaiyapae aconti. \v 3 Nauquiche oncoiti nürirrti Jesús maniqui capitán, bacüpuruti ümo bama üriatu israelitarrü nauqui aeromatü esati Jesús, anquimia pünanaquiti nauqui ariorrti acurati ümoti maniqui mosorrü. \v 4 Arrüma caüma süromatü esati Jesús. Aiñanaimia esati. Manquioma pünanaquiti, namatü. \p —Asamu nurria ümoti maniqui capitán, nauqui aicurarati maniqui imostorrti. \v 5 Itopiqui arrüna noesa genterrü cuasürü ümoti maniqui capitán. Uitito urriane arrüna porrü sinagoga au na sobesa pueblurrü. \p \v 6 Auqui arrti Jesús sürotitü isiuma. Pero nauquiche tütaboma saimia niporrti capitán, arrti capitán bacüpuruti ümo bama nesarrti amigorrü, nauqui uraboimia isucarüti Jesús arrüna sane: \p —Nanti capitán sane: Señor, arrüñü champü isane niyaca nauqui aerotü au nipo. \v 7 Sane nauquiche champürrtü yaca tanu aesacü. Pero tusio iñemo que ui tamantai nacüpucu urriancati tato naqui imoso. \v 8 Itopiqui bacüpuruma ito iñemo bama isüriatu, y tacane aboma ito bama ümoche rracüpu. Arrtü sucanañü ümoti taman: “Acosi”, sürotitü. Y arrtü itasucati quiatarrü, cuati, y arrtü sucanañü ümoti imoso: “Aisamuse arrüna sane”, isamutenti. \p \v 9 Arrti Jesús cütobüsoti ui arrüna sane nurarrti maniqui capitán. Asaratitü ümo genterrü arrüna ananca isiuti, nanti ümoma: \p —Ñemanauncurratoe, champü tiñoncoi eana bama israelitarrü tacana arrüna sane macoconauncurrü iñemo tacana arrüna oncotitü iñemo naqui ñoñünrrü rromanorrü. \p \v 10 Basücübücoma tato manuma nesarrti amigorrü capitán. Iñataimia tato au niporrti. Asaramati maniqui mosorrü chauqui turriancati tato. \s1 Süboricoti tato naqui aü taman biurarrü \p \v 11 Tomenotü naneneca. Auqui arrti Jesús sürotitü au manu pueblurrü nürirri Naín. Süromatü isiuti bama ñanunecasarrti y arrüna cütüpürrü genterrü. \v 12 Nauquiche tiñataiti saimia manu pueblurrü, asaratitü cümenu manuma mañoñünca cuamatü auqui pueblurrü aübuti taman coiño, nauqui aiñanamati cütu. Arrti maniqui coiño cunauntaiñatiatai aürrü manu paürrü biurarrü. Sürümana genterrü auqui pueblurrü süromatü isiuti maniqui coiño. \v 13 Nauquiche asaratitü Señor ümo nipiacütoti, taquisürü ümoti. Nanti ümo: \p —Tapü areoca. \p \v 14 Auqui aürotitü esa manu cürurrü, aiñenti. Tapü manuma iquiatama tochencoma aübu. Auqui nanti Jesús ümoti maniqui coiño: \p —Sucanañü aemo yaürrü: ¡Atüsai! \p \v 15 Auqui arrti maniqui coiño tümonsoti y manitanati. Arrti Jesús itorrimianatiti tato ümo nipiacütoti. \v 16 Ui arrüna sane arrtaimia, tarucu nirrucurrüma bama macrirrtianuca. Iñanaunumati Tuparrü, namatü: \p —Anati taman profetarrü auna uyarrüpecu, tarucu nüriacarrti. Arrti Tuparrü bayurarati ümo nesarrti genterrü, bama israelitarrü. \p \v 17 Au nanaiña cürrü Judea y auna itupecu ipiatema arrüna isamutenti Jesús. \s1 Arrübama yacüpusurrti Juan Bautista \p \v 18 Arrti Juan Bautista ipiatenti nanaiña arrüna sane, itopiqui urapoimia isucarüti bama ñanunecasarrti. Auqui batasuruti ümo bama torrü. \v 19 Bacüpuruti ümoma, nauqui aüromatü esati Jesús, nauqui anquirioma pünanaquiti sane: “¿Arrücü Cristo, naqui yebobotü, o tiene que suparrüperaiqui cümenutiqui? \p \v 20 Arrübama torrü macoreoca uiti Juan süromatü esati Jesús. Aiñanaimia esati, namatü ümoti: \p —Arrti Juan Bautista icüpuruti somü nauqui supanquirio apünanaquicü, arrtü arrücü Cristo, naqui yebobotü, ¿tiene que suparrüperaiqui cümenuti? \p \v 21 Au manu nauquiche iñataimia, arrti Jesús anancati bacurarati ümo bama sürümanama maunrrocono y arrübama anati choborese auma. Aboma ito bama supuso, uiti asarama tato. \v 22 Auqui iñumutati Jesús nurarrüma, nanti: \p —Amecosi tato aburaboi isucarüti Juan nanaiña arrüna amarrtai y arrüna amoncoi. Aburasoi ito isucarüti que arrübama supuso asarama tato, arrübama chamencopü amencoma tato sobi, arrübama maunrrocono ui lepra urriancama tato, arrübama chonaumpüma onauma tato, arrübama coiño süboricoma tato y surapoi ito isucarü bama pobrerrü arrüna omirriantai manitacarrü. \v 23 Urriampae nacarrti naqui chübatachebotipü ñacoconauncurrti iñemo. \p \v 24 Nauquiche tüsüroma tato bama yacüpusurrti Juan, arrti Jesús manitanati cütüpüti Juan. Nanti ümo genterrü: \p —¿Isanempü ümoche abacatü aucutanu au rroense? ¿Taqui abacatü amasarai taman nihi tutairri ane mapetonono ui maquiütürrü? \v 25 O abacatü amasarati taman ñoñünrrü naqui champü tacanache naibiquirrti? Arraño tusio aume que arrübama champü tacanache naibiquirrimia aboma au nipo bama mayüriabuca. \v 26 ¿Isanemo nümoche abacatü? ¿Taqui abacatü amasarati taman profetarrü? Ñemanauntu nurria, arrti te profetarrti. Manrriqui nüriacarrti pünanaquiti profetarrü. \v 27 Arrti Juan tonenti maniqui coreorrü uiti Tuparrü. Ane te corobo icütüpüti Juan arrüna sane nurarrti Tuparrü ümoti Cristo: “Rracüpuca ümoti taman coreorrü, nauqui acusürüti aicoñocoti cutubiurrü acümenucü”. \p \v 28 —Ñemanauncurratoe sucanañü aume —nanti Jesús—, icu na cürrü champü tanati naqui manrrü ane nüriacarrti pünanaquiti Juan Bautista. Pero au na cauta üriabucati Tuparrü arrti naqui chitonentipatai ane manrrü nüriacarrti pünanaquiti Juan. \p \v 29 ‛Nanaiña genterrü ichepe bama mayacobraca impuestorrü iñorronconomacü y ürioma uiti Juan tücañe. Urria ümoma ñapensacarrti Tuparrü. \v 30 Tapü arrübama fariseorrü y bama maestro ümo nüriacarrü champürrtü ürioma uiti Juan. Chirranrrüpüma asuriuma arrüna urria ñapensacarrti Tuparrü aübuma. \p \v 31 Nantito Señor ümoma: \p —¿Aübuchepü ichepeca bama macrirrtianuca arrüna tiemporrü caüma? \v 32 Arrüma tacana arronema masiomanca aboma tümonsoma au plaza, cupiusuma. Tosibicoma ümo bama icumpañeruturrüma, namatü: “Supapunuca burrirri aume, pero chautococapü. Supasoniquia aume arrüna orronenatai, pero chabareocapü. \v 33 Itopiqui numo cuati Juan Bautista, arraño amucanaño que anati choborese auti, locorrti, itopiqui amarrtai chipiacatipü achati arrüna ocoro, y charucupatai niyacarrti. \v 34 Auqui isecatü arrüñü naqui Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. Arrüñü caüma irraca, ichaca, y arraño amucanaño iñemo que chaborrüñü y tarucu nirraca. Amucanaño ito que arrüñü amigorrüñü ümo bama tarucu nomünantü uimia y ümo bama mayacobraca impuestorrü. \v 35 Pero tusiatai arrüna ñapanauncurri Tuparrü ui arrüna urria isamutenti auna icu na cürrü. \s1 Basoti Jesús au niporrti taman fariseorrü \p \v 36 Tamanti eanaqui manuma fariseorrü itasurutiti Jesús nauqui aati ichepeti. Arrti Jesús sürotitü au niporrti. Aiñanainti taha. Atümoti esa mensarrü. \v 37 Ananca taman paürrü pohoso au manu pueblurrü, churriampatai nisüboriquirri. Oncoi nürirrti Jesús, ta sürotitü aati au niporrti maniqui fariseorrü. Auqui iñatai acamanu esati aübu taman boteyama ataso ui nasaite arrüna urriampae norimia. \v 38 Areoro. Bachesoiyo esati Jesús. Panso nipoperrti ui nisucürrü. Isübuta tato ui niqui nitanurrü. Besabo ito ümo nipoperrti. Isemata manu nasaite nipoperrti. \v 39 Nauquiche tarrtaiti arrüna sane maniqui fariseorrü naqui itasurutiti Jesús, mapensarati: “Arrtü ñemanauntupü profetarrti naqui Jesús, tusiopü ümoti isane naca na paürrü, ta churriampü nisüboriquirri. Y todaviarrü iñenoti”. \v 40 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui fariseorrü: \p —Simón, ane arrüna irranca suraboi asucarücü. \p Aiñumuti maniqui fariseorrü, nanti: \p —Urasoi te isucarüñü, maestro. \p \v 41 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Aboma torrüma mañoñünca ebeoma ümoti taman yaprerrtarrü. Arrti maniqui taman ebeoti quiniento denarios, arrti maniqui quiatarrü ebeoti cincuenta denarios. \v 42 Arrümanuma torrü chüpuerurrüpüma apacanema manu nebequirrimia. Pero arrti maniqui baprerrtarati ümoma itorrimiatatiatai ümoma manu nebequirrimia. ¿Uracü sane, ñacuti eanaqui manuma torrü manrrü machampiencanati ümoti? \p \v 43 Arrti Simón aiñumuti: \p —Canapae arrti maniqui ebeoti manrrü. \p Nanti Jesús: \p —Ñemanauncurratoe arrüna ucanü. \p \v 44 Auqui asaratitü ümo manu paürrü, nanti ümoti Simón: \p —Ani na paürrü. Nauquiche iñatai auna napo, champürrtü acheca iñemo turrü, nauqui iyarrübirio nipope. Tapü arrüna paürrü iyarrübirio nipope ui nisucürrü, y isübuta tato ui niqui nitanurrü. \v 45 Champürrtü acheca besorrü iñemo, pero arrüna paürrü nauquiche iñatai auna napo, ane besabo ümo nipope. \v 46 Champürrtü acheca ito iñemo nasaite arrüna urriantai norimia ümo nichanu, pero arrüna paürrü isemata nasaite nipope. \v 47 Sane nauquiche suraboira asucarücü arrüna sane: Morrimiacana tato arrüba tarucapae nomünantü uirri, sane nauquiche tarucapae nisuasürücü ümo. Pero arrti naqui morrimiacana tato chimiantai nomünantü uiti, chimiantaito arrüna nisuasürücü ümoti. \p \v 48 Auqui nanti Jesús ümo manu paürrü: \p —Arrüba nomünantü obi, chauqui tümorrimiacana tato sobi. \p \v 49 Tapü arrübama amoncoma tümonsoma acamanu ichepeti namatü ümomantoe: \p —¿Ñacutipü naqui ñoñünrrü? Hasta morrimiacana tato uiti nomünantü. \p \v 50 Auqui nantito Jesús ümo manu paürrü: \p —Chauqui tataesübuca eanaqui nomünantü, itopiqui aicococañü. Acosi tato, taiquina urria tanu aemo. \c 8 \s1 Arrüba paüca payurara ümoti Jesús \p \v 1 Nauquiche tüpasao arrüna sane, arrti Jesús amencoti auqui sürümana puebluca y poca. Urapoiti arrüna nüriacarrti Tuparrü. Arrübama doce ñanunecasarrti süromatü isiuti. \v 2 Amonquio ito ichepeti manio paüca, tomirrianquio tato uiti. Abe arrüba anancati choborese ubau. Abe ito arrüba amonquio upaunrrocono. Acamanu omeana ananca Mariarrü, arrüna nürirri ito Matarenarrü, arrüna amoncoma tücañe siete machoboreca ahu. \v 3 Ananca ito Juanarrü, nicüpostoti Chuza naqui administrador ümoti yüriaburrü Herodes. Ananca ito Susana acamanu y amonquio ito piquiataca paüca. Payurara y pachebo arrüna ane oboi ümoti Jesús y ümobama ñanunecasarrti. \s1 Machepecatarrü: Arrti naqui mancüturu \p \v 4 Sürümanama bama auqui puebluca süromatü asaramati Jesús. Nauquiche tütaboma sürümanama macrirrtianuca, manunecanati ümoma ui arrüna machepecatarrü, nanti: \p \v 5 —Tamanti ñoñünrrü sürotitü ancütuti. Basupiutati niyorrü. Auqui abe ba bupaquio isiu cutubiurrü. Icümotema macrirrtianuca, y cuantio nutaumanca yubario. \v 6 Abe ito arrüba bupaquio omeana canca. Ububaüro manio niyoca. Pero unrratorrü bosübo, itopiqui champürrtü panso nurria cürrü. \v 7 Abe ito arrüba bupaquio omeana cümeca. Ububaüro y musunaun manio plantamanca ichepe manio cümeca. Pero manrrü apuraurrü niñusunaun manio narrüchopüro cümeca. Sane nauquiche chiyebopü oboi manio plantamanca. \v 8 Abe ito arrüba bupaquio auna urriampae cürrü. Ububaüro y musunaun. Pachebo nobütarrü chama. Hasta pachebo auquitaman niyoma cien niyorrü. \p Manitanati Jesús fuerte nurria, nanti: \p —Arraño ane naumumasu. ¡Amonsapesio te! \s1 Urapoiti Jesús isane nümoche manu machepecatarrü \p \v 9 Auqui arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Isane nümoche arrüna machepecatarrü? \p \v 10 Nanti Jesús ümoma: \p —Arraño torrio aume uiti Tuparrü nauqui aye aboi arrüba machepecataca, causane nüriacarrti. Pero ümo bama maquiataca rranitaca ui machepecatacatai. Sane caüma chiyebopü uimia. Asaramatü, pero charrtaipüma. Oncoimia, pero chüsüropü au nitanurrüma. \p \v 11 ‛Suraboira ausucarü isane nümoche arrüna machepecatarrü: Arrümanu niyorrü tacana nurarrti Tuparrü. \v 12 Arrümanio bupaquio isiu cutubiurrü tacana arrübama oncoi, pero cuati choborese iquiaübutati nurarrti Tuparrü auqui nausasürrüma, tapü icocotama, y tapü taesüburuma eanaqui nomünantü. \v 13 Tapü arrümanio niyoca bupaquio eana canca tacana arrübama ocoimia y yasutiuma nurarrti Tuparrü aübu nipucünuncurrüma. Pero champürrtü icocotama nurria. Icocotama baeta. Auqui caüma, arrtü cuatü taquisürücürrü ümoma, iñocotama ñacoconauncurrüma. \v 14 Tapü arrümanio niyoca bupaquio eana cümeca, tacana arrübama oncoimia nurarrti Tuparrü, pero champü nümoche uimia, itopiqui tarucu penarrü uimia iyo ausüratai icuqui nantai cürrü, y mapensarama iyo nenarrirrimia y iyo pierrtacatai. Ui arrüna sane chicoñocotapüma nisüboriquirrimia. \v 15 Pero arrümanio niyoca bupaquio au na urriampae cürrü, tonema bama yasutiuma nurarrti Tuparrü aübu nanaiña nausasürrüma. Toneantai ñapensacarrüma. Isamutema isiu nurarrti Tuparrü. Chübatachebopüma arrtü cuantio macocotoca ümoma. \s1 Machepecatarrü: Basarurrü \p \v 16 Nantito Jesús: \p —Arrtü uiñonocota taman basarurrü, chüpuerurrüpü uitamurriquia, ni uiñatapü iquiana cürurrü. Ta uiñotorrimiata ape, nauqui anentarrüpo ümo bama cuamatüpo. \v 17 Sane ito arrüna anecanatai, ta tiene que atusi ñana. Nanaiña arrüna chütusiopü caüma, tusiatai ñana. \p \v 18 Amonsoi nurria arrüna nisura, itopiqui arrti naqui oncoi, tusio ümoti y torrioiqui manrrü uübo ipiacaboti. Pero arrti naqui chütusiopü ümoti, caüburu pünanaquiti arrüna ipiacati au ñapensacarrti. \s1 Arrübama yaruquitorrti Jesús ichepe nipiacütoti \p \v 19 Acamanu ito iñatai nipiacütoti Jesús ichepe bama yaruquitorrti. Pero chüpuerurrüpüma aiñanaimia taha esati nurria, itopiqui sürümanama macrirrtianuca. \v 20 Tamanti urapoiti isucarüti Jesús, nanti: \p —Napacüma y bama aruquitaiqui aboma taha türüpo, rranrrüma asaramacü. \p \v 21 Pero arrti Jesús nanti ümoma: \p —Arrübama oncoimia nurarrti Tuparrü y icocotama y isamutema isiu, tone nipiacü y tonema bama masaruquitaiqui. \s1 Uiti Jesús tochenco maquiütürrü y nipococo turrü \p \v 22 Taman nanenese arrti Jesús süroti au barco aübu bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —Curi taha topü na turrü. \p Auqui süromatü, \v 23 niyücürrüma isuqui turrü. Arrti Jesús manumuti au barco. Nauquiche aboma cümuinta manu turrü, cuatü fuerte maquiütürrü, y pocoro nurria turrü uirri. Süro turrü au barco y rranrrü ubaca. \v 24 Auqui airrtopünanamati Jesús. Namatü ümoti: \p —¡Maestro, Maestro, tüsaiyapae uyubaca! \p Auquimanu arrti Jesús atüraiti. Icuansomocotati maquiütürrü y turrü. Au manu rratorrü nanaiña tochenco uiti. Chümaquiütücaiquipü, ni apocoiquipü turrü. \v 25 Auqui nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p —¿Causane chapicococapüñü nurria? \p Pero arrüma cütobüsoma. Ñanquitioma pünanaquimiantoe: \p —¿Isanempü nacarrti naqui ñoñünrrü? Manitanati ümo maquiütürrü y ümo turrü, y opicocota nurarrti. \s1 Urriancati tato taman ñoñünrrü auqui Gadara \p \v 26 Aüboqui aiñanaimia topü manu narubaitu turrü au manu cürrü nürirri Gadara, niyequirrimia auqui Galilea. \v 27 Tobüsoti acü Jesús auqui barco. Auqui cuati taman ñoñünrrü esati auqui pueblurrü, naqui chaübopü nacarrüma machoboreca auti. Anati cüsuasati y chübavivicotipü au porrü, si no eana bama coiño. \v 28 Nauquiche tasaratitü cümenuti Jesús, sürotitü achesoiti esati aübu nitosibirrti. Nanti maniqui choborese turuquiti: \p —¿Causane ayetü auna yesañü, arrücü Jesús, Aütorrti yarusürürrü Tuparrü? Tapü aitaquisünüancacañü. \p \v 29 Nanti sane maniqui choborese, itopiqui arrti Jesús ticüpurutiti auquiti maniqui ñoñünrrü. Taipü arrübama macrirrtanuca nantarrü itomoenomati maniqui ñoñünrrü. Tomoeno neherrti y nipoperrti ui carenarrü. Pero arrti itopünatati y sürotitü uiti choborese au rroense auna cauta cücheca. \v 30 Auqui arrti Jesús ñanquitioti pünanaquiti: \p —¿Isane nüri? \p Aiñumuti: \p —Arrüñü nisüri “Sürümanama”. \p Nanti sane itopiqui sürümanama bama machoboreca aboma auti. \v 31 Arrübama machoboreca manquioma pünanaquiti Jesús tapü bacüpuruti ümoma au manu nusutu cürrü, arrüna champü nitacürurrü. \v 32 Acamanu saimia amonquio nupaucheca, abe bubaso onü manu yiriturrü. Manquioma machoboreca nauqui puerurrüma aüromatü ubau manio nupaucheca. Torrio uiti Jesús ümoma. \v 33 Auqui süromatü auquiti maniqui ñoñünrrü. Süromatü ubau manio nupaucheca. Uirri caüma locorriantai. Opipiacünaño abeuqui manu nisacürrü, bupaquio au turru y ububacara. Mocoiño. \p \v 34 Tapü arrübama bacuirara yutacu cütobüsoma ui arrüna sane arrtaimia. Süromatü yarucurrüma au pueblurrü y au nanaiñantai uraboimia arrüna sane pasabo. \v 35 Nauquiche toncoimia bama pohoso, süromatü asaborimia. Aiñanaimia taha esati Jesús. Arrti maniqui ñoñünrrü naqui amoncoma machoboreca auti, anati tümonsoti esati Jesús. Ane naibirrti tato. Champü causane nacarrti. Arrübama pohoso birrubuma. \v 36 Arrübama arrtaimia arrüna pasabo urapoimia isucarüma, causane nauquiche urriancati tato maniqui ñoñünrrü. \v 37 Ui arrüna sane enterurrüma bama macrirrtianuca auqui manu cürrü Gadara namatü ümoti Jesús: \p —Asamu nurria suiñemo, acosi auquina subarrüpecuqui. \p Itopiqui tarucu nirrucurrüma. Auqui arrti Jesús süroti tato au barco, nauqui aüroti tato au Galilea. \v 38 Tapü arrti maniqui ñoñünrrü urriancati tato rranrrti aürotitü isiuti Jesús. Pero arrti Jesús chirranrrtipü. Nanti ümoti: \p \v 39 —Acosi tato au napo, urasoi tanu arrüna urria yachücoiti Tuparrü aübucü. \p Auqui süroti tato maniqui ñoñünrrü. Urapoiti au pueblurrü arrüna urria isamutenti Jesús ümoti. \s1 Nitaquiumucuturrti Jaíro y taman paürrü maunrrocono \p \v 40 Nauquiche tiñataiti Jesús taha topü manu narubaitu turrü, yasuriurumati aübu nipucünuncurrüma, itopiqui namanaiña amoncoma barrüperarama cümenuti. \v 41 Auqui iñataitito taman ñoñünrrü nürirrti Jaíro, naqui ane nüriacarrti au porrü sinagoga. Arrti bachesoiyoti esati Jesús. Anquiti pünanaquiti nauqui aüro itü au niporrti, \v 42 itopiqui nitaquiumucuturrti tüsaiyapae aco. Manu nitaquiumucuturrti ane taqui doce añorrü ümo. Sürotitü Jesús isiuti y süromatito isiuma sürümanama macrirrtianuca, hasta que simianati Jesús uimia. \p \v 43 Acamanu eanama ananca taman paürrü maunrrocono. Tütabe doce añorrü nacarrü aübu manu narapaca notorrü. Champü isane ümo, itopiqui nanaiña carrtao uirri nauqui urrianempü tato, pero champüti naqui mercurrü puerurrü acurati ümo. \v 44 Arrümanu paürrü sürotü esati Jesús chacuquiti. Iñenta nabeu naibirrti, y au manu rratorrü tochenco narapaca notorrü. \v 45 Auqui arrti Jesús ñanquitioti: \p —¿Ñacuti iñenoñü? \p Champüti manitana. Arrti Pedro y arrübama icumpañeruturrti namatü ümoti: \p —Maestro, arrtai te arrübama macrirrtianuca isimianamacü y ipenenomacü. ¿Causanempü anquirio ñacuti aiñenü? \p \v 46 Pero arrti Jesús nanti: \p —Tamanti iñenoñü, itopiqui tusio iñemo tamanti urriancati tato ui nisusüu. \p \v 47 Tütusio ümo manu paürrü, ta chüpuerurrüpü aiñanecanü manrrü. Así que sürotü esati Jesús aübu nipiaichoconocorrü ui nirrucurrü, achesoi esati. Urabü isucarü namanaiña macrirrtianuca, itopiquiche aiñenoti Jesús, y causane ito nauqui urrian tato. \v 48 Auqui nanti Jesús ümo: \p —Turriancü tato, itopiqui aicococañü. Acosi tato, taiquiana urria aemo tanu. \p \v 49 Anancatiqui manitanatiqui, auqui iñataiti taman auqui niporrti Jaíro. Nanti ümoti Jaíro: \p —Nataquiumucu chauqui tücoiño, tapü asiquiaiqui icuatati naqui maestro. Champü nümochequi. \p \v 50 Arrti Jesús oncoiti nurarrrti. Nanti ümoti Jaíro: \p —Tapü airruca, aicocosoñüantai. Nataquiumucu urriante tato caüma. \p \v 51 Nauquiche tiñataiti au niporrti Jaíro, champürrtü chebo uiti nauqui aüromatüpo ichepeti cunauntaiñamantai Pedro, arrti Jacobo, arrti Juan y arrti maniqui iyupurrü y nipiapa manu cupiquimia. \v 52 Namanaiña amoncoma areoroma y sucheboma isiu manu cupiquirri. Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Tapü abareoca, arrüna cupiquirri champürrtü coiño, ta ane manumu. \v 53 Pero arrübama amoncoma acamanu iyabomati Jesús, itopiqui tusio ümoma ta coiño. \v 54 Auqui arrti Jesús sürotitü esa. Iñentati nehese, manitanati ümo fuerte nurria, nanti: \p —¡Cupiquirri, atüsai! \p \v 55 Auquimanu süborico tato y au manu rratorrü atürai tato. Arrti Jesús bacüpuruti nauqui asapanema. \v 56 Arrti yupurrü ichepe nipiaparrü cütobüsoma. Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Tapü aburapoi tanu arrüna pasabo one. \c 9 \s1 Bacüpuruti Jesús ümo bama ñanunecasarrti \p \v 1 Auqui arrti Jesús oberabarama uiti bama doce ñanunecasarrti. Bacheboti ümoma üriacaboma, nauqui puerurrüma acüpuma tanene ümo bama machoboreca, y nauqui urriancama tato uimia bama maunrrocono. \v 2 Nanti ümoma: \p —Icüpucaño nauqui aburaboi arrüna causane arrtü üriabucati Tuparrü, y nauqui apacura ümo bama maunrrocono. \p \v 3 Nantito ümoma: \p —Tapü apacaca isaneantai, ni barrton, ni pusanese, ni autapiquibo, ni aumonibopü. Amecosi aübu arrüna ane aucütüpü. Tapü apacaca quiatarrü camisarrü. \v 4 Arrtü anati naqui yasuriuruti año au niporrti, abasiquia acamanu cheperrtü amecatito auquimanu. \v 5 Arrtü apiñatai au taman pueblurrü auna cauta chirranrrüpüma asuriuruma año, amecosito auquimanu. Apipetobisaño ñünana cütorrü, na atusi ümoma que ane nipünatema. \p \v 6 Auqui süromatü manuma doce. Amencoma auqui nanaiña puebluca. Urapoimia arrüna urriampae manitacarrü y urriancama tato uimia bama maunrrocono. \s1 Mapensarati yüriaburrü Herodes \p \v 7 Arrti yüriaburrü Herodes ipiatenti nanaiña arrüna isamutenti Jesús. Chütusiopü ümoti causane uiti ui arrüna oncoiti, itopiqui aboma bama namatü que arrti Juan Bautista süboricoti tato, que tonenti Jesús. \v 8 Maquiataca namatü, arrti Jesús tonenti profetarrü Elías, naqui cuati tato icu cürrü. Aboma ito maquiataca namatü, arrti Jesús tonenti taman profetarrü antiburrü, naqui süboricoti tato. \v 9 Tapü arrti Herodes nanti: \p —Arrüñü rracüpuca tücañe nauqui atüsü nitanurrti Juan Bautista; tusio te iñemo ta coiñoti. ¿Ñacutipü maniqui ipiatempae nürirrti, maniqui Jesús? \p Sane nauquiche arrti Herodes rranrrti asaratiti Jesús. \s1 Basaparati Jesús ümo bama cinco mil \p \v 10 Auqui cuama tato bama apostolerrü esati Jesús. Iñataimia esati. Urapoimia isucarüti nanaiña arrüna isamutema. Auqui arrti Jesús sürotitü aübuma auna cauta champü genterrü, taha saimia manu pueblurrü nürirri Betsaida. \v 11 Nauquiche tütusio ümo bama macrirrtianuca, süromatü isiuti. Arrti yasuriuruti ümoma aübu nurria. Manitanati ümoma causane arrtü üriabucati Tuparrü. Arrübama maunrrocono eanama urriancama tato uiti. \p \v 12 Nauquiche tütümümüca, arrübama ñanunecasarrti süromatü esati, namatü ümoti: \p —Asamu nariorrü ümo na genterrü, nauqui aüro tato acansa y nauqui apache tuburibo taha ubau manio poca saimia. Itopiqui auna cauta nusaca champü isane. \p \v 13 Pero arrti Jesús nanti ümoma: \p —Apache arraño tuburiboma. \p Auqui namatü: \p —Champü isane soboi, cunauntaiñantai cinco panes y torrü nopiococa. ¿Arrianca nauqui somenotü supacompora pemacarrü ümo na cütüpürrü genterrü? \p \v 14 Arrüna nubiquirrimia taqui cinco mil mañoñünca. Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Aburasoi isucarüma tari tümonsoma taiquiana cincuenta. \p \v 15 Sane isamutema. Namanaiña tümonsoma. \v 16 Auquimanu arrti Jesús iquianiotiño mecuti manio cinco panes y arrümanio torrü nopiocomanca. Asaratitü ape. Machampiencanati ümoti Tuparrü yobitobo. Auqui itorrimiatati ümo bama ñanunecasarrti, nauqui aitorrimiama ümo genterrü. \v 17 Namanaiña basoma y abecoma nurria. Auqui ubataso doce noconoca ui na nisobüraturrüma. \s1 Arrüna urapoiti Pedro \p \v 18 Taman nanenese arrti Jesús anancati meaboti. Aboma ichepeti bama ñanunecasarrti. Auqui ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Urama sane macrirrtianuca iñemo? \p \v 19 Arrüma namatü: \p —Aboma bama namatü arrücü Juan Bautista. Aboma bama maquiataca namatü arrücü Elías. Namatito aemo bama maquiataca arrücü tamanti uturuqui bama antiburrü profetarrü, naqui süborico tato. \p \v 20 Auqui ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Carü arraño, aburaño iñemo? \p Auqui arrti Pedro nanti ümoti: \p —Arrücü Cristo naqui tacümanauncunu uiti Tuparrü. \s1 Urapoiti Jesús niconcorrti \p \v 21 Auqui arrti Jesús urapoiti nurria isucarüma, tapü urapoimia arrüna sane. \v 22 Nantito ümoma: \p —Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ichaquisürü nurria y chüpuerurrüpü isuasürü ümo bama mamayoreca israelitarrü y bama üriatu sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü. Tiene que ichabori, pero pürücü trerrü naneneca isüboriquia tato. \p \v 23 Auqui nantito ümo namanaiña: \p —Arrtü anati naqui rranrrü ayetitü isiuñü, tari taquisürübati isiuquiñü. Tari tacürusu ñaquioncorrti iyotiatoe naneneca, tacanarrtü chüvaleopü nisüboriquirrti ümoti. \v 24 Arrti naqui chirranrrüpü aconti auqui niyaca, ensoro ñana nisüboriquirrti. Pero arrti naqui coiño auqui niyaca iyebo uiti ñana nisüboriquirrti au napese. \v 25 Champü niyaserebiquirri ümoti ñoñünrrü acananenti nanaiña arrüba abe icu na cürrü, arrtü au nitacürurrü peneco nausüpürrti au infierno. Itopiqui tarucu nicua nuyausüpü. Champü aye uirri tacana nicuarrü. \v 26 Arrti naqui cüsobo saübuñü y aübu nisura, arrüñü ito chirrancapü yaca aübuti au manu nanenese auche iseca tato aübu tarucu nanentacarrü y aübu tarucu nisüriaca uiti Iyaü, y aübu bama angelerrü samamecana ümoti, ta arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. \v 27 Sucanañü ito aume ñemanauncurratoe: Aboma bama auna auchepe chüpuerurrüpü acoma cheperrtü arrtaimia nüriacarrti Tuparrü auna icu na cürrü. \s1 Isomosoconü nacarrti Jesús \p \v 28 Tübupasao ocho naneneca nipiarirrti Jesús sane. Auqui sürotitü onü taman yiriturrü nauqui eanti. Süromatü isiuti arrti Pedro, arrti Jacobo y arrti Juan. \v 29 Nauquiche tanancati Jesús meaboti, campiabo naca nisurrti y arrüna naibirrti isamunü purusubiapae, cuara. \v 30 Auquimanu paecüburuma torrü mañoñünca aparimia aübuti Jesús. Arrümanuma torrü arrti Moisés y arrti Elías. \v 31 Tarucapae nanentacarrü itupecuma. Manitanama ümo niconcorrti Jesús, y ümo arrüna cuabotü itaquisürücüboti au Jerusalén. \v 32 Arrti Pedro y arrübama icumpañeruturrti tarucapae nirrancarrüma anuma. Pero süsioma arrtayomatü. Sane nauquiche arrtaimia arrümanu nanentacarrti Jesús, aübu manuma torrü mañoñünca auqui napese amoncoma ichepeti. \v 33 Masamuña aquichoma esaquiti Jesús manuma torrü. Auqui arrti Pedro nanti: \p —Maestro, urriampae nusaca auna. Supasamuna trerrü cüpahumanca, taman aemo, taman ümoti Elías quiatarrü ümoti Moisés. \p Pero arrti Pedro manitanatiatai, chütusiopü ümoti isane arrüa nanti. \v 34 Nauquiche anatiqui manitanati Pedro, cuatü taman cüsaüborrü, itamurriquianama. Arrübama ñanunecasarrti Jesús birrubuma, itopiqui taboma eana manu cüsaüborrü. \v 35 Eanaqui manu cüsaüborrü rabotü taman manitacarrü, nantü sane: \p —Arrti naqui tonenti isaü. Tarucu nicuarrti iñemo. ¡Amonsotü ümoti! \p \v 36 Nauquiche tochenco manu manitacarrü, auqui asaramatü tato ümoti Jesús, tamantiatai. Arrüma churapoipüma isucarüti quiatarrü arrüna arrtaimia. \s1 Bacurarati Jesús ümoti taman ñaüma \p \v 37 Au manu quiatarrü nanenese cuama tato onüqui manu yiriturrü. Cuamatü sürümanama macrirrtianuca cümenuti Jesús. \v 38 Eanama anancati taman ñoñünrrü. Arrti manitanati fuerte nurria. Nanti sane ümoti Jesús: \p —Maestro, asamu nurria iñemo, apucüru itacuti cunauntaiñatiatai isaü. \v 39 Anati choborese auti. Arrtü cuatü ataquerrü ümoti tosibicoti uiti, y atüo ahiquiti. Yaruraüburutiti acü y chirranrrtipü aiñemecanatito. \v 40 Chauqui tirranquiquia pünanaqui bama anunecasa, nauqui aicüpurumati choborese auquiti. Pero chüpuerurrüpüma. \p \v 41 Auqui arrti Jesús nanti: \p —Hasta caümainqui chapicococapüñü, y tarucu nomünantü aboi. Abu tücoboi niyaca abarrüpecu. ¿Hasta auchepü ñana tiene que ñasamunaunca abaübu? ¡Apiquiataunarrti maniqui ñaüma! \p \v 42 Nauquiche sürotitü esati Jesús maniqui ñaüma, arrti choborese yaruraüburutiti tatito acü ümo quiatarrü ataquerrü. Pero arrti Jesús icuansomoconotiti maniqui choborese. Y sane caüma urriancati tato maniqui ñaüma uiti Jesús. Aitorrimiatiti tato ümoti yaütoti. \v 43 Namanaiña cütobüsoma ui arrüna sane nüriacarrti Tuparrü. \s1 Urapoiticaü tatito Jesús niconcorrti \p Nauquiche amoncomainqui cütobüsoma ui arrüna sane, nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p \v 44 —Amonsoi nurria arrüna sane, tapü tacürusu napaquionco: Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü ichorriquia ñana mecu bama mañoñünca. \p \v 45 Pero arrübama ñanunecasarrti chiyebopü uimia isane ümoche arrüna nanti. Champürrtü tütorrio ümoma nauqui entienderrüma. Birrubuma anquirioma pünanaquiti. \s1 ¿Ñacuti ane manrrü nüriacarrti? \p \v 46 Auqui arrübama ñanunecasarrti uratoquioma ñacuti eanaquimia ane manrrü nüriacarrti. \v 47 Pero arrti Jesús tusiatai ümoti arrüna ñapensacarrüma. Iquianatiti taman ñaüma esati. \v 48 Nanti ümoma: \p —Arrti naqui yasuriurutiti naqui ñaüma au nisüri, ta tacanarrtü yasuriurutiñü ito. Arrti naqui yasuriurutiñü, yasuriurutitito naqui uiche aicüpuruñü. Itopiqui arrti naqui chütonempatai, tonenti naqui manrrü ane nüriacarrti abarrüpecu. \s1 Arrti naqui chütüboricopü oemo, urria ñaquioncorrti oemo \p \v 49 Auqui arrti Juan nanti ümoti Jesús: \p —Maestro, anati taman ñoñünrrü, sumasacati bacüpuruti tanene ümo bama machoboreca au nüri. Auqui prohibibo soboi ümoti, tapü asioti aisamunenti sane, itopiqui champürrtü amencoti suichepe. \p \v 50 Auqui arrti Jesús nanti ümoti: \p —Asioti saneantai, itopiqui arrti naqui chütüboricopü oemo, bayurarati oemo. \s1 Cuasoti Jacobo y arrti Juan \p \v 51 Nauquiche tüsaimia manu tiemporrü nauqui aüroti tato Jesús au napese, sürotitü au Jerusalén aübu nanaiña nirrancarrti. \v 52 Bacüpuruti ümo bama coreorrü, nauqui ariorrüma acusürüma au manu taman puebluma au manu cürrü Samaria, nauqui apachema cauta arücüma manu tobirri. Süromatü. \v 53 Pero arrübama samaritanorrü chirranrrüpüma asuriuruma, itopiqui ünantü ümoma arrüna niyücürrüma au Jerusalén. \v 54 Arrti Jacobo ichepeti Juan nauquiche oncoimia arrüna sane, namatü ümoti Jesús: \p —¿Señor, arrianca nauqui supanqui pese auqui napese, nauqui üüma bama samaritanorrü, tacana arrüna tücañe uiti profetarrü Elías? \p \v 55 Pero arrti Jesús macuansomoconoti ümoma, nanti: \p —Canapae tacürusu napaquionco, ta apacoconaunca ümoti Espíritu Santo, champürrtü ümoti choborese. \v 56 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü champürrtü isecatü nauqui itabairoma macrirrtianuca, ta isecatü nauqui ataesübuma sobi eanaqui nomünantü. \p \v 57 Auqui süromatü au quiatarrü puebluma arücüma. \s1 Arrübama rranrrüma aüromatü isiuti Jesús \p Nauquiche aboma isiu cutubiurrü, tamanti ñoñünrrü nanti ümoti Jesús: \p —Señor, irranca yerotü asiucü au nanaiña auna cauta naecü. \p \v 58 Arrti Jesús iñumutati: \p —Arrüba numantureca abe niyoporrü cütu, y arrüba nutaumanca abe niñusumenurrü auna cauta apacansa. Pero arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü champü nipo cauta ñacansa. \p \v 59 Nantito Jesús ümoti quiatarrü: \p —¡Ariacu isiuñü! \p Arrti iñumutati: \p —Señor, yeca tanu asiucü, arrtü tücoiñoti taita. \p \v 60 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Arrübama chicocoropümañü tonema bama au narrtarrti Tuparrü tacana coiñoma. Tari tonema bama uiche aüroma cütu bama coiño. Pero arrücü acosi uraboi nüriacarrti Tuparrü. \p \v 61 Auqui nantito quiatarrü ümoti Jesús: \p —Señor, irranca yerotü asiucü, pero yecatü baeta ñasamu nariorrü ümo bama ipiariente au nipo. \p \v 62 Auqui arrti Jesús urapoiti isucarüma arrüna machepecatarrü: \p —Arrti naqui rranrrti atrabacati au ñanaunrrü pero chiñatatipü nurria, chüpuerurrüpü aye uiti naurri ñanaunrrü. Isiatai arrti naqui rranrrti aserebiti auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü, tapü batacheboti ui maquiataca. \c 10 \s1 Bacüpuruti Jesús ümo bama setenta \p \v 1 Nauquiche tübupasao nanaiña arrüna sane, arrti Señor matacümanauncunutito ümo bama setenta, nauqui aüromatü taiquiana torrüma auqui nanaiña poca y puebluca, arrüba auquiche tiene que apasatiqui. \v 2 Urapoiti isucarüma arrüna machepecatarrü: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, chama arrüna iyebo au ñanaunrrü. Tapü bama matana mümanamantai. Sane nauquiche apanqui pünanaquiti naqui iyoche, nauqui acüputi bama trabajadorerrü, nauqui atama. (Arrübama choncoipü nürirrti Jesús tonema tacana ñanaunrrü. Arrübama urapoimia nürirrti Jesús tonema tacana bama matana.) \v 3 Icüpucaño tacana arrone nobirramanca omeana nuitümüca. \v 4 Tapü apacaca pusanese ausübo naumoni, ni sapaturrüpü. Tapü yabaiturrü napapariqui aübu bama apicuñucama isiu cutubiurrü. \v 5 Arrtü apiñatai au taman porrü, apanqui nurria ümo bama pohoso. Amucanaño sane: “Taiquiana urria nabaca uiti Tuparrü”. \v 6 Arrtü yasutiuma napanquiqui, urria nacarrüma. Tapürrtü chiyasutiupüma, chücurusüopüma aboi. \v 7 Arrtü alojabo año au taman porrü, abasiquia acamanu. Auba y aucha arrüna torrio aume uimia. Itopiqui arrti naqui trabajador tiene que apacama ümoti. Tapü amamenca au pocatai. \v 8 Arrtü apiñatai au taman pueblurrü auna cauta yasuriuruma año, auba y aucha arrüna torrio aume uimia. \v 9 Apacura ümo bama maunrrocono arrtü aboma acamanu. Amucanaño ümo bama pohoso: “Arrti Tuparrü üriabucati abarrüpecu caüma”. \v 10 Pero arrtü apiñatai au taman pueblurrü auna cauta chirranrrüpüma asuriuruma año, amecosi isiu cayarrü amucanaño sane: \v 11 “Arrüna cütorrü auqui naubesa pueblurrü sopicütobita cütüpüqui suipope, nauqui atusi ta ane napipünate. Pero chauqui tütusio aume, arrti Tuparrü üriabucati caüma”. \v 12 Au manu nanenese nesa bacurrtacarrü ñana torrio carrticurrü ümo manuma pohoso acamanu, manrrü fuerte nurria pünanaqui manu carrticurrü torrio ümo bama pohoso au manu pueblurrü Sodoma tücañe, bama tarucu nomünantü uimia. \p Auqui süromatü manuma setenta. \s1 Arrüba puebluca auna cauta chicocoromatipü Jesús \p \v 13 ‛Autaquisürücatai bama pohoso auqui Corazín y Betsaida. Arrübama pohoso au manio puebluca Tiro y Sidón tarucu nomünantü uimia tücañe. Pero arrtü nampü omirriante arrüba milagrorrü taha tücañe, coboipü aiñorronconomacü, aibibomampü luto y manrrü tübütürrü itama, na atusi ta orronrrü ümoma. \v 14 Pero arrtü iñatai manu nanenese auche bacurrtarati Tuparrü, arraño apasutiu manrrü carrticurrü pünanaqui na genterrü auqui Tiro y Sidón. \v 15 ¿Carü arraño bama pohoso au Capernaum. Napaquioncopü tarucu manauncurrü aume, abu tiene que aupene au nusutu cürrü auna cauta aboma bama macoiñoca. \p \v 16 ‛Suraboira aume, bama nirranunecasa: Arrtü oncoimia nabura, ta tacanarrtü oncoimia nisura. Y arrtü chiyasuriurumapü año, chiyasuriurupümañü ito. Arrti naqui chiyasuriurupüñü, chiyasuriurutipito naqui uiche aicüpuruñü. \s1 Cuama tato bama setenta \p \v 17 Auqui basücübücoma tato manuma setenta. Iñataimia tato esati Jesús. Tarucu nipucünuncurrüma. Namatü: \p —Señor, hasta machoboreca macoconaunrrüma suiñemo, arrtü supacüpuca ümoma au nüri. \p \v 18 Nanti Jesús ümoma: \p —Ñemanauntu arrüñü yasacatü isiuti choborese paquioti auqui napese tacanarrtü masünaca. \v 19 Torrio sobi aume abüriacabo nauqui puerurrü apicümone onü noirroboca y onü nupataca, y nauqui apacana ümoti choborese. Champü causane uiti aume. \v 20 Pero tapü tarucapae naupucünuncu ui na ñacoconauncurrti choborese aume. Aupucünu manrrü ui arrüna ane corobo nabüri au napese. \s1 Nipucünuncurrti Jesús \p \v 21 Au manu rratorrü tarucu nipucünuncurrti Jesús uiti Espíritu Santo. Nanti sane: \p —Iñanauncü Iyaü, itopiqui ane nüriaca au napese y icu na cürrü. Arrüna nüriaca ananca anecana obi, pero caüma aitusiancata isucarü bama chitonempümantai. Tapü ümo bama tarucu nitusiquirri ümoma y bama ipiacamampae au ñaquioncorrüma aiñanecata. Sane te Iyaü, aiñata isiu narrianca. \p \v 22 ‛Arrti Iyaü itorrimiatati nanaiña iñemo arrüba omirriante uiti. Arrüñü Aütorrti. Champüti manrrü isuputarañü, cunauntaiñati Iyaü. Champütito naqui isuputaratiti Iyaü, cunauntaiñañüantai, arrüñü Aütorrti. Y arrüñü itusiancacati ümo bama irranca, nauqui aisuputaramatito. \p \v 23 Auquimanu asaratitü ümo bama ñanunecasarrti. Nanti ümoma: \p —Urriampae nabaca, itopiqui amarrtai arrüna isamute. \v 24 Itopiqui sucanañü aume, sürümanama bama profetarrü y bama mayüriabuca tücañe rranrrüma asaraimiapü arrüna amarrtai caüma, pero charrtaipüma. Rranrrüma ito oncoimiapü arrüna amoncoi sobi, pero choncoipüma. \s1 Machepecatarrü: Arrti samaritanorrü buenorrti \p \v 25 Tamanti manunecana nüriacarrü sürotitü esati Jesús nauqui aiñanti macocotorrü ümoti. Ñanquitioti pünanaquiti: \p —Maestro, ¿causane sobi nauqui aye sobi taha au napese auna cauta champü nitacüru nisüboriqui? \p \v 26 Arrti Jesús iñumutati: \p —¿Ura sane arrüna corobo nüriacarrü? ¿Isane arrüna lehebocü? \p \v 27 Nanti maniqui ñoñünrrü: \p —Nantü sane: Tari cuasürüti aemo Señor, naqui Tuparrü, aübu nanaiña nausasü, aübu nanaiña nausüpü, aübu nanaiña nacusüu y aübu nanaiña naquionco, y tari cuasürütito aemo asüborisapa tacana arrüna nacua aemoantoe. \p \v 28 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Tusio nurria aemo. Arrtü aisamute arrüna sane, iyebo obi auna cauta champü nitacüru nasüboriqui. \p \v 29 Tapü arrti maniqui maestro rranrrti acanati ui ñanitacarrti. Nanti ümoti Jesús: \p —¿Ñacutipü naqui isüborisapa, naqui tiene que acuasürüti iñemo? \p \v 30 Auqui urapoiti Jesús arrüna sane isucarüti: \p —Tamanti ñoñünrrü sürotitü auqui Jerusalén au Jericó. Isiu cutubiurrü enoti ui bama macusüpüca. Iquiaübutama pünanaquiti nanaiña arrüna ane uiti, hasta naibirrti sürotü uimia. Ipubairomati. Auqui besüburuma. Onconoti uimia simia niconcorrti. \v 31 Rrepenteatai cuati taman sacerdoterrü isiuqui manu cutubiurrü. Asaratitü ümoti maniqui ñoñünrrü acü. Champü nümoche uiti. Pasaotiatai. \v 32 Tücoboi pario niyücürrti, pasaotito auquimanu taman ñoñünrrü levitarrü. (Arrübama levitarrü ayuranterrüma au niporrti Tuparrü.) Asaratitü ümoti maniqui ñoñünrrü acü. Pasaotito. \v 33 Auqui cuati taman ñoñünrrü samaritanorrü isiuqui manu cutubiurrü. (Arrübama samaritanorrü chücuasürüpüma ümo bama israelitarrü.) Nauquiche asaratitü ümoti maniqui ñoñünrrü acü, pucürusuti itacuti. \v 34 Sürotitü esati. Acurati ümo manio nobüriturrü ümoti ui nasaite y vinorrü. Aicümurriancati manio obürio. Auqui aiquiamperotiti chacu niyaburrti bururrü. Aürotitü aübuti auna cauta ane alojamientorrü. Acamanu bacuirarati itacuti. \v 35 Au manu quiatarrü nanenese tirranrrti aürotitü maniqui samaritanorrü. Bapacarati torrü monedarrü ümoti maniqui esache alojamientorrü, y nanti ümoti: “Acuira itacuti naqui ñoñünrrü. Arrtü bacarrtarati manrrü apünanaquicü, rrapacaca aemo, arrtü yapasaca tato auquina”. \p \v 36 Auqui ñanquitioti Jesús pünanaquiti maniqui maestro: \p —¿Ñacuti eanaqui manuma trerrü isamutenti urria ümoti manqui obürio ümoti, tacana ümoti ñemanauncurratoe isüborisapatarrti? \p \v 37 Nanti: \p —Arrti maniqui pucürusu itacuti. \p Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Acosi aisamune isiu. \p \v 38 Sürotitito Jesús. Iñataiti au manio poca. Acamanu ane taman paürrü nürirri Martarrü. Yasuriuruti au niporrü. \v 39 Ane ito naruquirri, nürirri Mariarrü. Arrüna Mariarrü tümonso esati Jesús, nauqui onsaperio ñanunecacarrti. \v 40 Tapü Martarrü ananca aübu tarucapae yachücoi au porrü. Auqui sürotü esati Jesús, nantü ümoti: \p —Señor, ¿champü nümoche obi na tamañü rratrabacaca? Aicüpu na nisaruqui, nauqui ayura iñemo. \p \v 41 Pero arrti Jesús iñumutati nurarrü, nanti ümo: \p —Marta, Marta, arrücü tarucapae penarrü obi iyo arrüna ausüratia nachücoi. \v 42 Pero sucanañü aemo, ane arrüna manrrü urria bachücoboibo: oñonsaperio nurarrti Tuparrü. Arrüna Mariarrü naruqui iyebo uirri arrüna manrrü urria, champüti puerurrü aiquiaübu pünanaqui. \fig Jesús visita a Marta y a María|src="CN01750B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="LUK 10.42" \fig* \c 11 \s1 Meancarrü \p \v 1 Taman nanenese anancati Jesús meaboti. Chauqui neancarrti, tamanti eanaqui bama ñanunecasarrti nanti ümoti: \p —Señor, aiñununecasa somü nauqui sopipia sopean. Arrtito Juan Bautista manunecanati tücañe ümo bama ñanunecasarrti nauqui aipiama eama. \v 2 Arrti Jesús nanti ümoma: \p —Arrtü apeanca, amucanaño sane: \q1 Suiyaü, aca au napese. \q1 Tari anaunrrü nüri. \q1 Üriabusü suiñemo. \q1 Tari urrianena isiu narrianca auna acü, tacana au napese. \p \v 3 Ache sumutuburibo naneneca. \q1 \v 4 Airrimiaca tato nomünantü soboi, tacana arrüsomü sopirrimiacata ümo bama churriampü uimia suiñemo. \q1 Tapü acheca suiñemo macocotorrü. Acuira suichacu ñünana nomüantü. \p \v 5 Auqui nantito Jesús ümoma: \p —Supi arrtü anatipü taman abuturuqui anati nesarrti amigorrü. Cümuinta tobirri sürotitü au niporrti, nanti ümoti: “Saruqui, aprerrta iñemo trerrü cuñapeca, \v 6 itopiqui iñataiti taman yobo taha au nipo auqui nesarrti viajerrü. Champü isane sobi nauqui yasaparati”. \v 7 Y arrti maniqui anatipo iñumutati sane: “Tapü asiquia isuatañü. Charrtaipü tururrü amana y arrübama isaü namanaiña aboma rrupeuñü. Chüpuerurrüpü rratürai yaprerrta aemo. \p \v 8 Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Chirranrrtipü atüraiti nauqui acheti ümoti arrüna manquioti pünanaquiti. Pero au nitacürurrü atüraiti. Isamutenti sane, champürrtü ui na amigorrti ümoti, ta nauqui tapü asioti icuatati. \v 9 Sane nauquiche sucanañü aume: Apanqui pünanaquiti Bae Tuparrü, y arrti bacheboti aume. Apapache, auqui tabüco aboi. Apiyotobai tururrü, auqui aurübo aume. \v 10 Itopiqui arrti naqui manquio, torrio ümoti. Arrti naqui bapachero, tabüco uiti. Arrti naqui iyotobaita tururrü aurübo ümoti. \p \v 11 Arraño mañoñünca ¿aensapü apacheca canrrü ümoti aubaü, arrtü manquioti pan? Arrtü manquioti amopünanaqui nopiocorrü ¿aensapü apacheca ümoti noirroborrü? \v 12 Arrtü manquioti naübosi curasürrü ¿aensapü apacheca ümoti nupatarrü? \v 13 Arraño malorrü te año, abu ta apipiaca apache arrüna urria ümo bama aubaütaiqui. Pero manrrtiatai Aubaü naqui anati au napese ipiacati acheti aume arrüna urria. Icüpurutiti Espíritu Santo au nausasü bama manquioma. \s1 Arrüna auquiche nüriacarrti Jesús \p \v 14 Arrti Jesús anancati bacüpuruti ümoti choborese auquiti taman ñoñünrrü, naqui chüpuerurrüpü anitati uiti. Nauquiche tüsürotitü auquiti, auqui caüma puerurrti tato anitati. Cütobüso genterrü ui arrüna sane isamutenti Jesús. \v 15 Pero aboma ito bama namatü: \p —Arrti naqui Jesús bacüpuruti ümo bama machoboreca au nürirrti Beelzebú (Satanás), naqui üriatu bama machoboreca. \p \v 16 Maquiataca bacheboma macocotorrü ümoti Jesús. Manquioma pünanaquiti taman señarrü auqui napese. \v 17 Pero arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna ñapensacarrüma. Iñatati machepecatarrü ümoma, nanti: \p —Supi arrtü ane taman nación, y arrübama mayüriabuca bahiyoma ümomantoe. Contoatai iñarrio manu nación. Sane ito arrtü tüboricomantai ümomantoe bama pohoso au taman porrü, iñario ito manu familiarrü. \v 18 Sane ito arrti Satanás arrtü bahiyoti ümotiatoe, chüpuerurrüpü urura nüriacarrti. Sucanañü arrüna sane, itopiqui arraño amucanaño iñemo, que rracüpuca ümo bama machoboreca au nürirrti Satanás. \v 19 Arrtü ñemanauntupü rratrabacaca aübuti Satanás, ¿carü arrübama apanuecasa, quitipü naqui üriacache arrüna uiche puerurrüma acüpuma tanene ümo machoboreca? Uramapü sane ümo arrüna sane napanitaca iñemo? \v 20 Pero ñemanauntu, arrüñü rracüpuca ümo machoboreca ui nüriacarrti Tuparrü. Ui arrüna sane chauqui tütusio aume que türiabucati Tuparrü abarrüpecu. \p \v 21 ‛Suraboira ausucarü arrüna quiatarrü machepecatarrü: Supi arrtü anati taman ñoñünrrü bien cusüuruti y ane nanaiña nicomerrti uiche ocümati itacu nenarrirrti, arrüna ane ahüburu uiti. \v 22 Pero arrtü cuati naqui manrrü cusüuruti pünanaquiti, y macananati ümoti, auqui caüma iquiaübutati pünanaquiti nanaiña arrüna nicomerrti, arrüna ümoche oncotitü. \v 23 Itopiqui arrti naqui chocümanapü ichacuñü, tüboricotiatai iñemo. Arrti naqui chübatasurupü ümo macrirrtianuca isiuñü, iñarrimiacatati arrüna omirria. \s1 Basücübücoti choborese tato au niporrti \p \v 24 ‛Arrtü sürotitü choborese auquiti taman ñoñünrrü, sürotitü tanu, amencotiatai. Bapacheroti auna cauta acansati. Arrtü champü tabüco uiti, aquionotiyü auna cauta anancati tücañe. Auqui nanti ümotiatoe: “Yeca tato au nipo, auna cauta anancañü tücañe”. \v 25 Arrtü iñataiti tato, icuñunutiti maniqui ñoñünrrü tacana arrone porrü sunucunu auquipo, bien coñocono. \v 26 Auquimanu sürotitü acanti ümo bama siete maquiataca machoboreca uüboti manrrü. Manrrü ünantatai nacarrüma pünanaquiti. Süromatü avivimia auti maniqui ñoñünrrü. Arrti maniqui ñoñünrrü caüma manrrü ünantatai nisüboriquirrti pünanaqui tücañe. \s1 Arrüna uiche urria nusaca \p \v 27 Arrti Jesús manitanatiqui arrüna sane. Auqui taman paürrü eana manu genterrü tosibico, nantü: \p —¡Urriampae naca manu paürrü arrüna uiche aca icu cürrü, arrüna uiche aisunauncunü! \p \v 28 Pero arrti Jesús nanti ümo: \p —Pero manrrü urriampae naca bama oncoi nurarrti Tuparrü y isamutema isiu. \s1 Manquioma milagrorrü \p \v 29 Iyoberabaramanquicü macrirrtianuca itupecuti Jesús. Auqui manitanati ümoma, nanti sane: \p —Caüma arrüna tiemporrü arrüna genterrü bien malorrü. Manquio taman señarrü auqui napese. Pero chütorriopü ümo, cunauntaiñantai manu señarrü apüti profetarrü Jonás tücañe. \v 30 Ta arrti Jonás señarrti tücañe ümo bama pohoso au manu pueblurrü Nínive. Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü isiatai señarrüñü ümo bama macrirrtianuca arrüna tiemporrü caüma. \v 31 Arrümanu ito paürrü nüriaburrü auqui tauna ümo mancarrü atüraiyo ñana au manu nanenese nesa bacurrtacarrü. Uirri urapoi nipünate genterrü nesa arrüna tiemporrü caüma, itopiqui tone cuatü tücañe auqui iche nauqui onsaperio ñanunecacarrti Salomón, naqui yüriaburrü. Pero arraño caüma chaurriancapü apicocoroñü, abu arrüñü manrrü nisüriaca pünanaquiti Salomón. \v 32 Au manu nanenese nesa bacurrtacarrü ñana arrümanuma mañoñünca auqui manu pueblurrü Nínive atüraiyoma. Uimia urapoimia nipünate genterrü nesa na timporrü caüma. Itopiqui arrüma tücañe iñorronconomacü, numo anancati Jonás manunecanati ümoma, tapü asioma aübu arrüna churriampü nisüboriquirrimia. Arraño caüma chaurriancapü apicocoroñü, abu arrüñü manrrü nisüriaca pünanaquiti Jonás. \s1 Machepecatarrü: Nubasaru \p \v 33 Champürrtü uiñonocota basarurrü nauqui uiñaneca, o nauqui uitamurriquia, ta nauqui uiña ape, nauqui acuapo ümo bama cuamatüpo. \v 34 Arrüna nosüto tacana basarurrü ümo nocütüpü. Arrtü omirriantai nosüto, ta nanaiña nocütüpü ane au nanentarrü. Pero arrtü chomirriampü nosüto, usaca tacana au tomiquianene. \v 35 Arrüna nirranunecaca tacana basarurrü. Apacuira nurria itacu, tapü ensoro amopünanaqui, itopiqui arrtü ensoro, ta abaca au tomiquianene. \v 36 Arrtü iyebo aboi nirranunecaca, abaca tacana au nanentacarrü. Auqui caüma amarrtai nanaiña arrüba omirria, tacanarrtü cuara aume ui basarurrü. \s1 Manitanati Jesús ümo bama fariseorrü y ümo bama manunecana nüriacarrü \p \v 37 Chauqui ñanitacarrti Jesús, tamanti fariseorrü itasurutiti au niporrti, nauqui aati. Sürotitü Jesús. Aiñanainti au niporrti. Besüro uiti esa mensarrü. Atümoti. \v 38 Arrti maniqui fariseorrü cütobüsoti ui arrüna sane arrtaiti, itopiqui champürrtü icocotati Jesús arrüna bacüpucurrü uimia, nauqui entunumiti antes que aati. \v 39 Pero arrti Señor nanti ümoti: \p —Arraño bama fariseorrü apiyarrübita nurria basoca y pratuca, tapü arrüba napapensaca au nautusi omünantatai, naurrianca apacusüpü. \v 40 ¡Sonsorraño! ¿Taqui chütusiopü aume que arrti naqui isamutenti nocütüpü isamutentito nuyausasü? \v 41 Arraño apacumanaca ümo bama pobrerrü. Mejor apiquiaübu arrüba nomünantü auqui nabausasü. Sane nauqui querabo urriantai nausüboriqui. \p \v 42 ‛Autaquisürücatai arraño bama fariseorrü. Apacheca ümoti Tuparrü taman uturuqui diez nasu menta y ruda y nasu nanaiña piquiataca plantamanca, arrüba umate. Pero champü nümoche aboi arrüna ñemanauncurratoe bacurrtacarrü aübu genterrü. Chücuasürütipü Tuparrü aume. Tonempü tiene que apisamute primero. Auqui caüma puerurrü ito apisamune isiu manio piquiataca bacüpucuca. \p \v 43 ‛Autaquisürücatai arraño bama fariseorrü, itopiqui aurrianca autümo icu ba tümoca ümo nisurratoe au ba poca sinagoga. Aurrianca ito nauqui namanaiña rrespetaboma aume, y anquimia nurria aume isiu cayaca. \p \v 44 ‛Autaquisürücatai, itopiqui arraño tacana nicü bama coiño, y arrübama macrirrtianuca pasaoma onüqui y chütusiopü ümoma que tone. \p \v 45 Auqui arrti maniqui taman maestro ümo nüriacarrü nanti ümoti Jesús: \p —Maestro, ui arrüna sane nura canapae anitaca suiñemo ito churriampü. \p \v 46 Auqui arrti Jesús nanti ümoti: \p —Autaquisürücataito arraño bama manunecana nüriacarrü. Itopiqui apacüpuca nauqui aisamunema bama macrirrtianuca isiu napacüpucu fuerte nurria, abu arraño chapicocoquiompü pario. \p \v 47 Autaquisürücatai arraño, itopiqui na apicoñocota nicürrüma bama profetarrü tücañe, itopiqui coiñoma tücañe ui bama antiburrü aubaütaiqui. \v 48 Ui arrüna sane tacanarrtü tütusio que arraño urriantai aume arrüna isamutema bama antiburrü. Arrüma batabaiyoma ümo bama profetarrü, y arraño apicoñocotama nicürrüma. \p \v 49 ‛Sane nauquiche arrti Tuparrü au ñapensacarrti nanti sane: “Rracüpura ümo bama profetarrü y ümo bama apostolerrü aume, pero uturuquimia, arraño apitabaiquiama, y abaca ito isiu bama sobürau ui nautübori ümoma”. \v 50 Sane nauquiche caüma arrti Tuparrü ñanquitioti amopünanaqui noto bama taborioma tücañe auqui numo maübo urriane na cürrü, \v 51 auqui niconcorrti Abel hasta niconcorrti Zacarías, naqui taborioti esa altar au niporrti Tuparrü. Suraboira nurria: Arrti Bae Tuparrü ñanquitioti noto bama taborioma tücañe pünanaqui na genterrü arrüna tiemporrü caüma. \p \v 52 ‛Autaquisürücatai arraño bama manunecana nüriacarrü. Arraño chaurriancapü amoncoi nisura. Arrtü aurriancapü, puerurrü aye aboi esati Tuparrü. Pero chichebopito aboi nauqui aye ui bama maquiataca, tacanarrtü apiquiaübuta niyabe nituru napese. \p \v 53 Nauquiche nanti Jesús arrüna sane, arrübama manunecana nüriacarrü y arrübama fariseorrü tüboricoma nurria ümoti. \v 54 Auqui caüma tarucapae yapariquirrimia aübuti, nirrancarrüma nauqui anitati uimia arrüna churriampü, nauqui puerurrü urabomati. \c 12 \s1 Tapü uirruca usuraboi nürirrti Cristo \p \v 1 Auna cauta anancati Jesús iñataimia sürümanama macrirrtianuca, hasta que isimianamacü uirrimiantoe. Auqui arrti Jesús manitanati primero ümo bama ñanunecasarrti, nanti ümoma sane: \p —Amasasai nurria ñünana ñanunecacarrüma bama fariseorrü y ñünana ñapanturrüma. \v 2 Itopiqui champü arrüna anecana ñana; nanaiña tiene que atusi. \v 3 Arrüna anecanatai amucanaño, nanaiña caüma tusiatai tanu. \p \v 4 ‛Sucanañü ito aume bama amigorrü —nanti Jesús—, tapü aupirruca ñünana bama itabaitama arrüna cürrü nocütüpü, pero champü manrrü causane uimia oemo, chüpuerurrüpü aitabaimia nuyausüpü. \v 5 Pero suraboira ausucarü ñünanache tiene que aupirru: Ta ñünanati Tuparrü, naqui puerurrü aiquiaübuti nosüboriqui, y ane ito nüriacarrti nauqui aipenenoti oñü au infierno. Ñünanati te tiene que uirru. \p \v 6 ‛Mapaventecaca cinco nutaumanca itobo torratai monedarrü, pero ta chütacürusupü ñaquioncorrti Bae Tuparrü yubapa. \v 7 Sane ito arraño, hasta niqui nautanu mupacümuncunu uiti Bae Tuparrü taiquiana taman. Sane nauquiche tapü aupirruca. Arraño manrrü aucuasürüca ümoti pünanaqui sürümana nutaumanca. \p \v 8 ‛Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrüñü. Arrübama urapoi isucarü genterrü que icocoromañü, arrüñü ito surapoi isucarü bama angelerrü esati Tuparrü que tonema nirranunecasa. \v 9 Tapü arrti naqui mapaña isucarü genterrü que chisuputaratipüñü, arrüñü ito surapoi ñana isucarü bama angelerrü esati Tuparrü que chütonentipü nirranunecasa. \p \v 10 ‛Arrti naqui manitana churriampü iñemo, puerurrü arrimiaca tato nomünantü uiti, arrtü iñorronconotiyü. Tapü arrti naqui manitanati churriampü ümoti Espíritu Santo chüpuerurrüpü ane marrimiacatarrü ümoti. \p \v 11 ‛Arrtü iquianama año au ba poca sinagoga, o esa bama mayüriabuca, nauqui acurrtama abaübu, tapü apapensaca iyo arrüna causane nauqui apanita autacuatoe. \v 12 Itopiqui arrti Espíritu Santo bacheboti aume apanitacabo isucarüma au manu horarrü. \s1 Tapü oñoncatü ümo noñenarri \p \v 13 Tamanti eanaqui manu genterrü nanti ümoti Jesús: \p —Maestro, ucanü ümoti saruqui, tari itorrimianati iñemo arrüna tocabo iñemo eanaqui nenarrirrti suiyaü, naqui coiño. \p \v 14 Auqui aiñumuti Jesús, nanti: \p —Arraño aurrianca apiñanañü tacanati yüriaburrü, nauqui chepesüro sobi namenarri, abu chümopü isetü icu na cürrü. \p \v 15 Nantito ümoma: \p —Amasasai nurria ñünana arrüna naurrianca iyo nenarriquia. Arrüna urria nosüboriqui champürrtü ane oboi ba ausüratai noñenarri. \p \v 16 Auqui urapoiti isucarüma arrüna sane: \p —Anati taman ñoñünrrü rricurrti. Ane chama niyorrti y iyebo nurria ümoti arrüna süro cütu uiti. \v 17 Auqui mapensarati: “¿Causane sobi caüma? Champü cauta iñahübu arrüna niyesa cosecharrü”. \v 18 Auqui mapensarati nurria: “Chauqui tütusio iñemo causane sobi —nanti—. Iñarrimiacana nanaiña arrrüba nisüru y poca cauta ahübu. Isamunena manrrü sürümanarrü. Acamanu caüma iñahübuta nanaiña niyesa cosecharrü. \v 19 Auqui caüma sucanañü iñemoantoe: “Ane nanaiña iñemo. Ane ahüburu ñome sürümana añoca. Ñacansara, irrara, ichara y ñasamune ito pierrta”. \v 20 Auqui arrti Tuparrü nanti ümoti: “Tarucu nasonsoco, ñoñünrrü, itopiqui caüma na tobirri aconca, y arrüna ane ahüburu obi, ¿quitipü ümoche caüma?” \v 21 Sane pasabo ümoti naqui amontonabo uiti enarriboti, pero au narrtarrti Tuparrü pobrerrtiatai. \s1 Tapü ane penarrü osoi \p \v 22 Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Sucanañü aume, tapü ane nümocheapae aboi arrüna amutuburibo y abaibibo. \v 23 Arrüna nosüboriqui manrrü valeo pünanaqui arrüna uñutuburibo. Arrüna nocütüpü manrrü valeo pünanaqui nusahibi. \v 24 Amasasai arrüba norrürüca nirri turrü. Champürrtü pancüturu, ni cosechabohiompü, ni anempü cauta apahübu. Pero arrti Tuparrü bacheboti ñome umutuburibo. Arraño manrrü te aucuasürüca pünanaqui nutaumanca. \v 25 ¿Taqui puerurrü ausunaun pario ui arrüna tarucapae penarrü aboi iyo nausüboriqui? No, chüpuerurrüpü, ni medio metro ausunaunca uirri. \v 26 Así que tütusio aume que chüpuerurrüpü apisamune arrüna chimiantai. Sane nauquiche tapü ane penarrü aboi iyo piquiataca manrrü chama. \p \v 27 ‛Amasasai causane niñusunaun püsioca. Champürrtü patrabacara, ni apaiñapü. Sucanañü aume: Arrti yüriaburrü Salomón tücañe chama nenarrirrti, pero ni anempü naibirrti tacana nubaibiqui manio püsioca coñorrtai. \v 28 Arrti Tuparrü bacheboti iyusubu ba narrüchopüro coñorrtai, arrüba abe eana rroense caüma, y tubaca botüsüro, sürobo au horno nauqui amoho. Pero manrrü te bacheboti abaibibo, arraño bama chamoncapütü nurria ümoti. \v 29 Sane nauquiche tapü tarucapae napapensaca iyo arrüna amutuburibo y arrüna nauqui aucha. \v 30 Itopiqui arrüna genterrü icu na cürrü toneantai ñapensacarrü. Pero arraño chauqui tanati taman naqui Aubaü au napese. Tütusiatai ümoti arrüna naurriantümo. \v 31 Apiña nurria, nauqui apicoco nüriacarrti Tuparrü. Auqui caüma torrio aume nanaiña arrüna naurriantümo. \s1 Arrüna noñenarri au napese \p \v 32 ‛Tapü aupirruca bama mümanamantai nirranunecasa. Arrti Tuparrü rranrrtiatai nauqui ane nabüriaca ñana ichepeti. \v 33 Apipiaventeca arrüna ane aboi. Apacumana ümo bama champü isane ümoma. Auqui caüma ane quiatarrü naca namenarri au napese auna cauta chiñataitipü cusüpürrü, ni aiñanaipü nirrirri, nauqui aiñamesoco. \v 34 Itopiqui arrüna cauta ane namenarri, tone arrüna ümoche napapensaca. \s1 Chauqui nocobori cümenuti Señor \p \v 35 Urapoitito Jesús arrüna machepecatarrü: \p —Aucobori ümo trabacorrü aübu naubasaru omo. \v 36 Apisamuse tacana bama mamosoca barrüperarama cümenuti Señor, arrtü cuati tato, nauqui aiyaübuma tururrü cümenuti, arrtü tiñataiti tato auqui pierrta tübübürrü, y iyotobaitati tururrü. \v 37 Urriampae naca bama mosorrü tabüro tüchauqui nicoborirrimia, arrtü tiñataiti tato naqui Señor. Ñemanauncurratoe, uiti Señor caüma tümonsoma esa mensarrü, y arrti campiabo naibirrti nauqui aserebiti ümoma. \v 38 Rrepente iñataiti cümuinta tobirri, o cuatü nanenese. Urriampae nacarrüma bama mosorrü, itopiqui tüchauqui nicoborirrimia. \p \v 39 ‛Amonsoi arrüna quiatarrü machepecatarrü: Arrtü tusiopü ümoti naqui ipoche isane horarrü iñataiti cusüpürrü, chüpuerurrüpü anuti, nauqui tapü cusüpüoti auqui niporrti. \v 40 Sane ito arraño tiene que aparrüpera isumenuñü, itopiqui arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü cualquier horarrü iseca tato ñana, y arraño chütusiopü aume. Autabücatai. \p \v 41 Auqui arrti Pedro ñanquitioti pünanaquiti Jesús: \p —¿Señor, aiñata suiñemoatai arrüna machepecatarrü, o ümo namanaiña? \p \v 42 Aiñumuti Señor ui quiatarrü machepecatarrü: \p —Arrti taman patrón sürotitü auqui niporrti. Onconoti taman mosorrü uiti, naqui oncotitü nurria ümoti, nauqui acheti tuburibo bama maquiataca mamosoca naneneca. \v 43 Urriampae nacarrti naqui mosorrü, arrtü nanaiña icocotati arrüna yacüpucurrti patrón ümoti. \v 44 Sucanañü aume: Arrti maniqui patrón iñanatiti nauqui asaratitü itacu nanaiña nenarrirrti. \v 45 Pero supi arrtü mapensarati maniqui mosorrü que chücontopü aiñanainti tato patrón, auqui caüma bacheboti chacu bama maquiataca mamosoca y ümo ba cumanacaca. Y arrti caüma basoti bien, chaboti y osisübaboti. \v 46 Auqui arrti patrón iñataiti tato au manu nanenese, y arrti maniqui mosorrü tabücotiatai uiti. Auqui caüma bacheboti patrón tarucapae carrticurrü ümoti, iñanatiti ichepe bama chümacoconaunrrüpü. \p \v 47 ‛Arrti naqui mosorrü tusio nurria ümoti yacüpucurrti Señor, pero ta champürrtü icocotati ni aisamunentipü, tonenti naqui carrticaboti nurria uiti Señor. \v 48 Tapü arrti naqui mosorrü chütusiopü ümoti arrüna yacüpucurrti Señor, y isamutenti arrüna churriampü, tonenti carrticaboti pariatai. Ta arrti naqui torrio ümoti chama ipiacaboti uiti Tuparrü, chama ito manquioti pünanaquiti. \s1 Itopiquiti Jesús ane bahiquirri icu cürrü \p \v 49 Nantito Jesús: \p —Isecatü auqui napese nauqui iñaunrrimia pese. Tirrancatai yasarai nonco manu pese. (Arrüna pese tone arrtü coiñoti Jesús, y arrtü aboma bama icocoromati au nanaiñantai.) \v 50 Pero antes que urriane sobi nanaiña, tiene que ayetü iñemo tarucapae taquisürücürrü, cheperrtü cocono sobi nanaiña. \v 51 Arraño napaquionco isetü nauqui urria nacarrüma bama macrirrtianuca aübumantoe, abu chüsanempü. Ta isecatü nauqui sobi ane bahiquirri icu na cürrü. \v 52 Itopiqui auqui caüma uratoquioma eana familiarrü auqui niyaca. Arrtü aboma cinco au taman porrü, trerrüma aboma tüboricoma ümo bama torrüma y bama torrüma ümo bama trerrü. \v 53 Arrti yaürrü tüboricoti ümoti yaütoti. Arrti ñoñünrrü toboricoti ümoti aütorrti. Taman paürrü tüborico ümo nichechese, y cupiquirri tüborico ümo nipiaparrü. Ane paürrü tüborico ümo nicupiquiturrü, y ane cupiquirri tüborico ümo nipiaparrtorrü. \s1 Señarrü nesa na tiemporrü \p \v 54 Nantito Jesús ümo genterrü: \p —Au na cürrü arrtü amasaquio cuantio cüsaüboca tape auqui nimümürrü, amucanaño: “Rrobeoca caüma”, y sane cocono. \v 55 Y arrtü bausücüro auqui mancarrü amucanaño: “Peco caüma”, y sane cocono. \v 56 Arraño mañapanca. Amarrtai napese sane, tusio aume uirri arrtü rranrrü arrobeo o arrtü peco. ¿Causane chamarrtaipito isane ümoche arrüna pasabo arrüna tiemporrü caüma ausucarü? \s1 Tiene que uirrimiaca tato aübuti quiatarrü \p \v 57 ‛¿Causane chütusiopü aume aboiyapatoe isane arrüna urria, nauqui apisamune? \v 58 Suraboira quiatarrü machepecatarrü ausucarü: Supi arrtü anati naqui masamunuti chürüri aemo. Rranrrti aiquianatiyü esati Yüriaburrü na urabotiyü. Aiña nurria, aiñarrimiaca tato aübuti isiu cutubiurrü antes que aiñanai esati Yüriaburrü. Itopiqui arrtü aiñatai uiti esati, arrti caüma itorrimianatiyü mecuti policiarü, y uiti caüma aecatü au preso. \v 59 Sucanañü aemo, chüpuerurrüpü ataesübu auqui preso, cheperrtü apacaca nanaiña nebequi. \c 13 \s1 Tiene que uiñorroncono oñü \p \v 1 Au manio nananeca iñataimia esati Jesús mañoñünca. Uraboimia isucarüti causane uiti yüriaburrü Pilato ümo manuma mañoñünca auqui manu cürrü Galilea. Ta taborioma uiti, numo macumananama numuquianca ümoti Tuparrü au niporrti Tuparrü. Arapara notorrüma ichepe nomoto manio numuquianca. \v 2 Arrti Jesús nanti ümoma: \p —Arraño napaquionco que pasao sane ümo bama auqui Galilea, itopiqui arrüma ane manrrü nomünantü uimia pünanaqui bama maquiataca pohoso taha. \v 3 Pero sucanañü aume, arraño arrtü chapiñorroncocañopü, pasao aume isiatai tacana ümoma. \v 4 Amoncoi ito nüri manuma dieciocho mañoñünca, coiñoma nauquiche taübüco onüma manu torerrü au Siloé saimia Jerusalén. Napaquionco caüma pasao ümoma sane, itopiqui ane manrrü nomünantü uimia pünanaqui bama maquiataca pohoso au Jerusalén. \v 5 Pero sucanañü aume, arraño arrtü chapiñorroncocañopü, pasao aume isiatai. \s1 Carrtigabo oñü uiti Tuparrü arrtü chücoñoconopü nosüboriqui \p \v 6 Urapoitito Jesús isucarüma arrüna machepecatarrü: \p —Tamanti ñoñünrrü mancüturuti taman suese higuera au niyorrti. Numo tüsunaun, sürotitü asaraiti, arrtü ütau. Pero champü nütarrü. \v 7 Auqui nanti ümoti maniqui bacuirara itacu niyorrti: “Tabe trerrü añoca nisequi yapache nüta na suese, pero ta champü. Aitüsüna, itopiqui champü nümoche ane auna”. \v 8 Auqui nanti maniqui bacuirara itacu ñanaunrrü: “Señor, asio sane na suese arrünainqui añorrü. Icüncana cürrü y yachera naha bacarrü itupecu. \v 9 Auqui caüma rrepente ütao. Perorrtü champü, auqui caüma tüsüro”. \s1 Bacurarati Jesús au nanenese nesa macansacarrü \p \v 10 Taman nanenese nesa macansacarrü anancati Jesús manunecanati au taman porrü sinagoga. \v 11 Acamanu ananca manu paürrü tütabe dieciocho añorrü ñaunrrococorrü uiti choborese. Poboro, chüpuerurrüpü aipesünacanü. \v 12 Nauquiche asaratitü Jesús ümo manu paürrü, itasutati y nanti ümo: \p —Rracurara aemo, paürrü. \p \v 13 Auqui iñatati neherrti onü. Auquimanu urriante tato manu paürrü, y puerurrü abesü tato. Auqui iñanaunuti Tuparrü, machampiencana ümoti. \v 14 Pero arrti maniqui yüriaburrü au manu sinagoga tüboricoti, itopiqui bacurarati Jesús au manu nanenese nesa macansacarrü. Nanti ümo genterrü: \p —Abe seirri naneneca nauqui batrabaca. Au manio naneneca puerurrü abetü nauqui curabo año. Pero au na nanenese nesa macansacarrü churriampü. \p \v 15 Auqui nanti Señor ümoti: \p —¡Ñapanrrücü! ¿Aensapü chapisoquisünatapü naupabu buyese y naupabu bururrü au na nanenese nesa macansacarrü, nauqui amenotü apichamanio turrü? \v 16 Tapü arrüna paürrü auqui nesarrti familiarrü Abraham tütabe dieciocho añorrü nacarrü tacana tomoeno uiti choborese ui norrocorrü. Urriantai te isoquisüna au na nanenese nesa macansacarrü. \p \v 17 Ui arrüna nurarrti Jesús sane, namanaiña cüsoboma, bama tüborico ümoti. Pero arrüna genterrü pucünuña ui arrüna arrtaimia y ui arrüna isamutenti Jesús. \s1 Machepecataca: Niyo mortasa y levadura \p \v 18 Manunecanati Jesús ümoma, nanti: \p —¿Tacanachepü naca arrünarrtü üriabucati Tuparrü oemo? ¿Aübuchepü ichepeca? \v 19 Ta tacana arrone niyo mortasa. Tamanti ñoñünrrü iñatati cütu au niyorrti. Auqui ubaüro, sunaun cheperrtü sürümanarrü suese. Cuantio nutaumanca pasumenunu apü nipiarrü. \p \v 20 Nantito Jesús: \p —¿Aübuchepü ichepeca arrünarrtü üriabucati Tuparrü oemo? \v 21 Ta tacana arrone levadura, arrüna süro eana tubarrirri ui taman paürrü, cheperrtü nanaiña manu masa tusabo uirri. \s1 Tururrü tunumusiñatai \p \v 22 Arrti Jesús niyücürrtiqui au Jerusalén. Pasaoti auqui manio puebluca y poca, ñanunecacarrti ümo bama pohoso, niyücürrti au Jerusalén. \v 23 Tamanti ñanquitioti pünanaquiti: \p —¿Señor, taqui mümanamantai bama taesüburuma eanaqui nomünantü? \p Iñumutati Jesús ui machepecatarrü apü tururrü: \p \v 24 —Tari apapasa auqui manu tururrü tunumusiña. Sürümanama bama rranrrüma aüromatü auqui, pero chüpuerurrüpü. \p \v 25 ‛Arrti naqui ipoche atüraiti nauqui aiñamati ñana. Tapü arraño caüma abaca türüpo. Apiyotobaita tururrü, amucanaño: “Señor, aiyaübu naturu suiñemo”. Auqui iñumutati: “Chütusiopü iñemo auquiche año”. \v 26 Auquimanu caüma amucanaño: “Amonco somü subaca aübucü y suichaca ito. Anunecaca suiñemo isiu cayaca au sobesa pueblurrü”. \v 27 Auqui iñumutati tatito: “Chauqui tüsucanañü aume, chütusiopü iñemo auquiche año. Amecosi auquina yesaquiñü namanaiña bama apisamute nomünantü”. \v 28 Abareoca caüma. Botoquio namo ui arrüna amasacatü ümoti Abraham, ümoti Isaac, ümoti Jacob y ümo namanaiña bama profetarrü, aboma auna cauta üriabucati Tuparrü, tapü arraño taupeneca türüpo. \v 29 Itopiqui cuamatü macrirrtianuca auqui maquiütürrü, y auqui mancarrü, auqui tansürü y auqui nimümürrü, nauqui atümoma aama auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. \v 30 Sane arrübama chütonempatai au napaquionco, caüma cusürüboma ñana aye uimia esati Tuparrü. Tapü arrübama sürobotü au napese au napaquionco chiyebopü uimia. \s1 Sucheboti Jesús itacu Jerusalén \p \v 31 Arrümanu nanenese iñataimia manuma fariseorrü esati Jesús, namatü ümoti: \p —Acosi auquina, itopiqui arrti Herodes rranrrti aitabairotiyü. \p \v 32 Arrti Jesús iñumutati nurarrüma: \p —Amecosi aburaboi isucarüti maniqui picarurrü arrüna sane nisura: Caüma y tubaca rracüpuca tanene ümo bama machoboreca y rracuraca ümo bama maunrrocono. Pürücü tubaca tacürusu nirracuraca. \v 33 Pero yücatüqui, caüma y tubaca y pürücü tubaca, niyücü au Jerusalén. Itopiqui arrtü itabairomañü tiene que ison au Jerusalén, tacana ito bama maquiataca profetarrü tücañe. \p \v 34 ‛¡Causanempito ui bama pohoso auqui Jerusalén! Ta uimia taborioma bama profetarrü tücañe y yaruruma oboi canca bama yacüpusurrti Tuparrü. Chaübopü nirranca oberabama sobi, tacana arrone curubasürrü oberabara uirri naübosirri iquiana nipiarrü, pero arrüma chirranrrüpüma. \v 35 Arrüna niporrti Tuparrü au nesarrüma pueblurrü oncono caüma uiti Tuparrü. Auqui caüma chüpuerurrüpü asaramañünqui tato, cheperrtü tiñata manu nanenese auche ñana namatü iñemo: “Tari anaunuti naqui cuati au nürirrti Tuparrü”. \c 14 \s1 Bacurarati Jesús au nanenese nesa macansacarrü \p \v 1 Au manu tücañe nanenese nesa macansacarrü arrti Jesús sürotitü aati au niporrti maniqui yüriaburrü fariseorrü. Arrübama maquiataca fariseorrü amoncoma barrüpiarama ümoti Jesús. \v 2 Anancatito taman ñoñünrrü acamanu, naqui taquisürüti ui quichusarrü. \v 3 Auqui arrti Jesús ñanquitioti pünanaqui bama manunecana nüriacarrü y pünanaqui bama fariseorrü, nanti: \p —¿Taqui urria bacura au na nanenese nesa macansacarrü, o champü? \p \v 4 Arrüma etayoimia. Chiñumutapüma. Auquimanu arrti Jesús bacurarati ümoti maniqui maunrrocono. Urriancati tato. Masamunuti Jesús nariorrü ümoti. \v 5 Auqui nanti ümo bama fariseorrü: \p —¿Causane aboi, arrtü paquio au cütubirri naupabu bururrü o naupabu buyese au na nenenese nesa macansacarrü? ¿Aensapü omoncono cütu? No, apiquiaübuquio tanene. \p \v 6 Tapü arrüma chütusiopü ümoma isane urapoboiboma. \s1 Arrüna urria aisamunema bama tasuru ümo tübübürrü \p \v 7 Arrtaitito Jesús arrüna niyachücoimia bama tasuru. Bapacheroma arrüba tümoca manrrü omirria esa mensarrü. Auqui arrti Jesús bacheboti consejorrü ümoma: \p \v 8 —Arrtü itasurumacü ümo pierrta, tapü apacheca arrüba tümoca manrrü omirria, itopiqui rrepente iñataiti naqui manrrü cuasürüti apünanaquicü. \v 9 Auqui caüma arrti maniqui batasuru aürotitü aesacü, nauqui nanti aemo sane: “Atüsai, aitorrimia ümoti na tümorrü”. Arrücü caüma aübu nacüso aecatü atümo arrüna chüvaleopü tümorrü. \v 10 Arrtü itasurumacü, acosi atümo au na nitacüru tümorrü. Auqui caüma cuati maniqui itasurü, nanti aemo: “Amigo, apasai atümo auna manrrü urria tümorrü”. Sane caüma manrrü ane nacua isucarü bama maquiataca aboma achepecü tümonsoma esa mensarrü. \v 11 Itopiqui arrti naqui rranrrü yarusürürrü pünanaquiti quiatarrü, taquisürütiatai uiti Tuparrü. Tapü arrti naqui ichimiancanatiyü, tonenti ñana tarucu nüriacarrti uiti Tuparrü. \p \v 12 Nantito Jesús ümoti maniqui itasurutiti: \p —Arrtü arrianca asapa pemacarrü, tapü atasuca ümo bama naesa amigorrü ni ümo bama aruquitaiqui, ni ümopü bama apariante, ni ümopü bama aposapa bama rricurrü, itopiqui arrüma bapacarama tato ñana aemo itobo. \v 13 Arrtü asamuca pierrta, atasu ümo bama pobrerrü, ümo bama renco, ümo bama chüpuerurrüpü amema y ümo bama supusu. \v 14 Urriampae naca, arrtü aisamute sane. Tonema bama chüpuerurrüpü apaca tato aemo itobo, pero si ane nacua au napese itobo ñana, arrtü asüboriquia tato ichepe bama urria nisüboriquirrimia au narrtarrti Tuparrü. \s1 Machepecatarrü: Tübübürrü \p \v 15 Ui arrüna sane oncoimia, tamanti eanaqui manuma tümonso acamanu nanti ümoti Jesús: \p —Urriampae nacarrüma bama tasuru, nauqui aama auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. \p \v 16 Auqui urapoiti Jesús arrüna machepecatarrü: \p —Tamanti ñoñünrrü batasuruti ümo sürümanama macrirrtianuca nauqui aama nipemacarrti. \v 17 Nauquiche tiñatai manu horarrü, icüpurutiti imostorrti nauqui atasuti. Nanti maniqui mosorrü ümoma: “Ausiapata auba, itopiqui tüchauqui pemacarrü”. \v 18 Namanaiña chirranrrüpümainqui aüromatü. Tamanti nanti: “Aübatai rracompraca taman ñanaunrrü. Irranca yerotü yasarai. Tapü ünantü ümoti apatron”. \v 19 Arrti maniqui quiatarrü nantito: “Rracompraca cinco buyeca. Irranca rracone yupu. Rranquiquia apünanaquicü, tapü ünantü aemo”. \v 20 Nantito quiatarrü: “Aübatai ipoca, sane nauquiche chüpuerurrüpü yero tanu”. \v 21 Nauquiche iñataiti tato maniqui mosorrü au porrü, urapoiti nanaiña arrüna sane isucarüti patrón. Auqui arrti maniqui patrón tüboricoti. Nanti tatito ümoti imostorrti: “Acosi isiu cayaca au pueblurrü, aiquiasama tauna bama pobrerrü, bama chamencopü, bama supuso”. \v 22 Nauquiche tisamuteti arrüna sane maniqui mosorrü, nanti ümoti patrón: “Señor, chauqui tisamute nanaiña arrüna nacüpucu iñemo. Pero canapae aninqui camporrü”. \v 23 Auqui nanti tatito patrón ümoti aniqui imostorrti: “Acosi tatito isiu cutubiuca atasu ümoti cualquierarrü. Tari ñasamunuma nurria, tari yebamatü, nauqui ata nipo. \v 24 Tapü arrübama primero tasuru sobi ümo nipemaca chüpuerurrüpü aama”. \s1 Causane nauqui oecatü isiuti Cristo \p \v 25 Sürümanama macrirrtianuca süromatü isiuti Jesús. Arrti pebücoti tato, nanti ümoma: \p \v 26 —Arrti naqui rranrrti ayeti isiuñü, tiene que isuasürü manrrü ümoti pünanaquiti yaütoti, nipiacütoti, nicüpostoti, aütorrti, yaruquitorrti y niquiasitorrti. Si no, chüpuerurrüpü nirranunecasati. Hasta nisüboriquirrtiatoe chüpuerurrüpito acuasürü ümoti. \v 27 Arrti naqui chirranrrtipü ataquisürüti isiuquiñü, chüpuerurrüpü nirranunecasati. \p \v 28 Sane nauquiche urapoitito Jesús isucarüma arrüna machepecatarrü: \p —Supi arrtü anatipü taman abuturuqui rranrrti asamuti porrü. Primero mapensarati manucubu nicuarrü, na atusi ümoti arrtü iñatai nimonirrti. \v 29 Arrtü chiñapensatiotipü nurria, isamutenti primero nitümorrü. Chauqui turriante uiti. Auqui tacürusu nimonirrti, chütacürusupü urriane uiti niporrti. Auqui caüma unumati bama macrirrtianuca, \v 30 namatü ümoti: “Arrti naqui ñoñünrrü rranrrtipü asamuti ipoboti, pero chüpuerurrüpü atacüru uiti”. \v 31 Sane ito ui taman yüriaburrü. ¿Aensapü chümapensaratipü primero, arrtü rranrrü ane bahiquirri aübuti quiatarrü yüriaburrü? Mapensarati te, arrtü rranrrti ahiti aübu bama diez mil nesarrti masortaboca ümoti maniqui quiatarrü, naqui cuati aübu bama veinte mil. \v 32 Arrtü onquisioti que chüpuerurrtipü, tiene que acüputi manitacarrü ümoti maniqui quiatarrü yüriaburrü, nauqui airrimiacati tato aübuti, tapü ane bahiquirri aübuti. \v 33 Sane te arrübama chirranrrüpü aiñocoma nanaiña arrüna ane ümoma, chüpuerurrüpü nirranunecasama. \s1 Nusaca tacana siürrü icu na cürrü \p \v 34 ‛Arrüna siürrü bien baserebio oemo. Pero arrtü chüsüroiquipü, chüpuerurrüpü asarebi tato oemo. \v 35 Chübaserebioiquipü ni ümopü ñanaunrrü. Mejor botabatai. Amonsoi te nisura, ümo ane namumasu. \c 15 \s1 Machepecatarrü: Nobirrama ensoro \p \v 1 Namanaiña bama mayacobraca impuestorrü y bama ane nomünantü uimia süromatü esati Jesús, nauqui onsaperioma nurarrti. \v 2 Tapü arrübama fariseorrü y bama manunecana nüriacarrü ünantü ümoma, namatü: \p —Arrti naqui ñoñünrrü anati ichepe bama malorrü, y basoti aübuma. \p \v 3 Auqui arrti Jesús urapoiti arrüna machepecatarrü isucarüma: \p \v 4 —Supiarrtü anati naqui abuturuqui abe cien niyaburrti nobirraca, y ensoro taman omeanaqui. Auqui iñoconiontiño manio noventa y nueve eana rroense, nauqui aürotitü apacheriuti manu taman ensoro, chepe nitabücürrü uiti. \v 5 Arrtü tabüco uiti, pucünuñati, iñatati ompacüti y süroti tato aübu. \v 6 Arrtü tiñataiti tato au niporrti esa bama nesarrti amigorrü y esa bama iposapatarrti, nanti ümoma: “Aupucünu ichepeñü, itopiqui tabüco sobi arrüna niyabu nobirrama ananca ensoro”. \v 7 Sucanañü aume —nanti Jesús—. Ane manrrü pucünuncurrü au napese arrtü iñorronconotiyü taman ñoñünrrü tarucu nomünantü uiti, pünanaqui itacu bama noventa y nueve macrirrtianuca urriantai nisüboriquirrimia au ñaquioncorrüma, y champü nümoche aiñorronconomacü. \s1 Machepecatarrü: Ensoro monirri \p \v 8 ‛Suraboira quiatarrü machepecatarrü: Ane ito taman paürrü, ane nimonirri diez monedarrü. Ensoro taman pünanaqui. ¿Causane uirri caüma? Tiene que aiñonoco basarurrü y asunucu auquipo aübu niyapachequirri iyo, cheperrtü tabüco uirri. \v 9 Arrtü tütabüco uirri, itasuriu arrüba nesarrü amigorrü y arrüba niposapatarrü, nantü ñome: “Aupucünu ichepeñü, itopiqui tabüco sobi nimoni, arrüna ananca ensoro rropünanaquiñü. \v 10 Sucanañü ito aume —nanti Jesús—, sane ito nipucünuncurrüma bama angelerrü aboma esati Tuparrü, arrtü iñorronconotiyü tamanti naqui ane nomünantü uiti. \s1 Machepecatarrü: Arrti maniqui yaürrü ensoroti \p \v 11 Urapoitito Jesús arrüna machepecatarrü isucarüma: \p —Anati taman ñoñünrrü. Aboma torrüma aütorrti. \v 12 Arrti maniqui sunahüburrü nanti sane ümoti yaütoti: “Iyaü, aichüsoñü manu naenarri, arrüna tocabo iñemo, arrtü aconca”. Auqui arrti yaütoti chepesüro uiti arrüna nenarrirrti ümo manuma torrü aütorrti. \v 13 Au manio nananeca arrti maniqui sunahüburrü acomoraboti nanaiña nenarrirrti y auqui sürotitü iche au quiatarrü cürrü. Taha tacürusu nimonirrti ui arrüna churriampü nisüboriquirrti. \v 14 Nauquiche tütacürusu nanaiña, auqui ane carerrtiya au manu cürrü. Tapü arrti caüma cuatü nicürüpürrti. \v 15 Auquimanu sürotitü apacheti trabacorrü esati taman ñoñünrrü au manu cürrü. Arrti maniqui ñoñünrrü icüpurutiti nauqui acuirati yutacu niyaburrti nupaucheca. \v 16 Tarucapae nicürüpürrti maniqui yaürrü. Rranrrti aati niyubarata manio nupaucheca, pero chütorriopü ümoti. \v 17 Auquimanu mapensarati. Nanti ümotiatoe: “Au niporrti taita aboma sürümanama nesarrti trabajadorerrü, y ane chama utuburiboma, sobüratai. Tapü arrüñü yaca auna tüsai ison nisürüpü. \v 18 Yeca tato esati taita, sucanañü ümoti: Iyaü, ane nipünate aübucü y aübutito Tuparrü. Isamute nomünantü. \v 19 Tapü aiñacañü tacana ahüñünqui, si no tacanati taman naesa trabajador. \p \v 20 Auqui manu atüraiti, süroti tato esati yaütoti. Nauquiche tanati taha saimia niporrti, arrti yaütoti asaratitü cümenuti. Pucürusuti itacuti. Aürotitü yarucurrti cümenuti aitañumenutiti. Bacheboti besorrü ümoti. \v 21 Auqui nanti maniqui yaürrü ümoti yaütoti: “Iyaü, ane nipünate aübucü y aübutito Tuparrü, isamute arrüna nomünantü. Tapü aiñacañü tacana ahüñünqui”. \fig Parábola del hijo pródigo|src="CN01761B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="LUK 15.21" \fig* \v 22 Tapü arrti yaütoti nanti ümo bama imostoti: “Apaca tauna arrüna mejor rroparrü aibiboti, apiña apüti. ¡Apuraurrü año! Apiña ito sorotiquiarrü apü neherrti y sapaturrü ipopeti. \v 23 Apatabai ito manu taman bacarrü baüro, nauqui uba aübuti. Masamuna pierrta aübuti. \v 24 Itopiqi arrti naqui isaü anancati tacanarrtü coiñoti, pero caüma tacanarrtü süboricoti tato. Anancati ensoroti, pero caüma anati tato”. Auqui masamunuma pierrta. \p \v 25 ‛Tapü arrti maniqui quiatarrü aütorrti anancati au ñanaunrrü. Auqui cuati tato. Nauquiche tanati tato saimia porrü oncoiti manu pierrta, nitococorrüma. \v 26 Auqui batasuruti ümoti taman mosorrü, ñanquitioti pünanaquiti isane arrüna pasabo. \v 27 Auqui urapoiti maniqui mosorrü isucarüti, nanti: “Arrti aruqui iñataiti tato, y arrti aüma bacüpuruti nauqui atabori manu taman bacarrü bien baüro, itopiqui iñataiti bien sanurrti”. \v 28 Auqui arrti maniqui yaruquitorrti tüboricoti y chirranrrtipü aürotitüpo. Pero arrti yaütoti sürotitü türüpo. Anitati nurria ümoti, nauqui aürotitüpo. \v 29 Arrti maniqui aütorrti nanti ümoti: “Tusio nurria aemo taita, mantucubu añoca nirratrabacaca achepecü, y nantarrtai isamute isiu nacüpucu. Pero champürrtü acheca iñemo ni tamampü chivuma, nauqui ñasamu pierrta aübu bama niyesa amigorrü. \v 30 Pero arrti maniqui ahü aübo aiñanainti tato, naqui tacürusu uiti namoni aübu paüca, y arrücü atabaiquia manu taman bacarrü bien baüro ümoti”. \v 31 Auqui nanti yaütoti ümoti: “Isaü, arrücü aca siemprerrü ichepeñü, nanaiña arrüna ane sobi tone ito naesa. \v 32 Caüma supasamuca pierrta y suipucünunca, itopiqui arrti aruqui anancati tacanarrtü coiñoti, pero caüma tacanarrtü süboricoti tato. Anancati ensoroti, pero caüma anati tato. \c 16 \s1 Causane osoi aübu nomoni \p \v 1 Arrti Jesús urapoitito ümo bama ñanunecasarrti arrüna machepecatarrü: \p —Anati taman ñoñünrrü rricurrü. Anatito taman capatarrü ümoti. Auqui süromatü urabomati isucarüti patrón bama maquiataca imostorrti. Urapoimia que churriampü yachücoiti capatarrü aübu nenarrirrti patrón. \v 2 Auqui arrti maniqui patrón itasurutiti maniqui capatarrü, nauqui anitati aübuti. Nanti ümoti: “¿Isane arrüna nachücoi? Ñoncoi que acusüpüca niñenarri. Mejor bacurrtara, itopiqui auquina caüma chauqui chüpuerurrüquipü capatarrücü iñemo”. \v 3 Auqui arrti maniqui capatarrü mapensarati sane: “¿Causane caüma sobi? Itopiqui chirranrrtiquipü nauqui rratrabacaiqui ümoti. Chiñuñetempü rratrabaca au ñanaunrrü. Isüsoca ito rranqui limosnarrü pünanaqui genterrü. \v 4 Pero chauqui tütusio iñemo causane sobi —nanti ümotiatoe—, nauqui aboma bama yasuriurumañü au niporrüma, arrtü chirratrabacacaiquipü esati patrón”. \v 5 Auqui batasuruti ümo bama ebeoma ümoti patrón, taiquianati taman. Nanti ümoti maniqui primero: “¿Mantucubu nebequi ümoti patrón?” \v 6 Arrti maniqui yebeorrü iñumutati: “Rrebeca cien turrilemanca nasaite”. Nanti capatarrü: “Nani quichonimiacarrü nesa nebequi. Aiconomo icu arrüna nebequi cinuentatai turrilemanca”. \v 7 Iñataiti quiatarü esati. Ñanquitiotito pünanaquiti: “¿Carücü, mantucutu nebequi?” Nanti: “Arrüñü rrebeca cien pusaneca trigo”. Nanti capatarrü ümoti: “Carü nani quichonimiacarrü ane corobo icu arrüna tücañe nebequi. Pero caüma aiconomo ochentatai pusaneca trigo”. \v 8 Arrti maniqui patrón ipiatenti arrüna sane yachücoiti maniqui capatarrü. Nanti: “Arrti naqui niyesa capatarrü bien ipiacati itacutiatoe”. Nantito Jesús: \p —Ñemanauncurratoe, arrübama chicocoromatipü Tuparrü tamünauncatai uimia niquiubuma pünanaqui bama icocoromati. \v 9 Chama nomünantü ane icu na cürrü ui monirri. Sane nauquiche sucanañü aume: Apisamuse arrüna urria ui na monirri. Arrtü tacürusu naumoni icu na cürrü, torrio aume aupobo au napese itobo. \p \v 10 Arrti naqui ane ñanauncurrti aübu na chimiantai monirri, ane ito ñanauncurrti aübu na chama monirri. Tapü arrti naqui champü ñanauncurrti aübu na chimiantai, chüpuerurrüpito oñoncatü ümoti aübu chama monirri. \v 11 Arrtü arraño champü napanauncu aübu ba nenarriquia icuqui na cürrü, chüpuerurrüpü oncotitü Tuparrü aume aübu na ñemanauncurratoe nenarrirri auqui napese. \v 12 Arrtü champü napanauncu aübu nenarrirrti quiatarrü, chüpuerurrüpü atorri propiorrü amenarribo, arrüna rranrrti Tuparrü acumanati aume. \v 13 Champüti naqui puerurrü aserebi ümo torrü mapatroneca. Itopiqui arrti taman cuasürüti ümoti, tapü arrti quiatarrü chücuasürütipü ümoti. Baserebioti nurria ümoti taman, tapü ümoti quiatarrü champü. Chüpuerurrüpü apaserebi ümoti Tuparrü mientras manrrü aurrianca ümo monirri. \s1 Arrüna nirrancarrti Tuparrü \p \v 14 Arrübama fariseorrü tarucapae nirrancarrüma iyo monirri. Oncoimia arrüna sane. Unumati Jesús. \v 15 Auqui arrti Jesús nanti ümoma: \p —Arraño apisamute arrüna tacanarrtü urria ümo macrirrtianuca. Pero arrti Tuparrü isuputacaiti arrüna napapensaca au nautusi. Arrüna napachücoi urria ümo macrirrtianuca, pero ümoti Tuparrü ünantatai. \p \v 16 Arrüna nüriacarrü uiti Moisés y ñanunecacarrüma bama profetarrü tücañe buvaleo chepe numo iñataiti Juan Bautista. Arrti caüma urapoiti arrüna urriampae manitacarrü que arrti Tuparrü üriabucati oemo. Chauqui taboma sürümana macrirrtianuca rranrrüma aicocoma nüriacarrti Tuparrü. \p \v 17 Arrüna cürrü y napese omiñarrio ñana, pero arrüna corobo nüriacarrü, nanaiña tiene que acoco. \p \v 18 Arrtü anati taman ñoñünrrü iñocotati nicüpostoti y posoti aübu quiatarrü paürrü, chauqui tane nipünatenti. Arrtü posoti aübu na oncono uiti iquiana, churriampü. Ane ito nipünatenti uirri. \s1 Arrti maniqui rricurrü y arrti Lázaro \p \v 19 Nantito Jesús: \p —Anati taman ñoñünrrü rricurrü. Abe naibirrti omirria, champü tacanache. Naneneca ñasamucurrti pierrta. Champü tacanache nurriancarrü uiti. \v 20 Anatito quiatarrü ñoñünrrü pobrerrti, nürirrti Lázaro. Maunrroconoti oboi yaca. Cuati atümoti abeu nitururrti maniqui rricurrü, \v 21 nirrancarrti aati manio bupaquio icuqui nimensarrti maniqui rricurrü. Hasta tamococa apicusebata manio yaca cütüpüti. \v 22 Taman nanenese coiñoti maniqui pobrerrü. Cuamatü bama angelerrü iyoti, nauqui aiquianamati esati Abraham au napese. Auqui coiñotito maniqui rricurrü. Iñanamati cütu. \v 23 Arrti maniqui rricurrü caüma tarucapae nitaquisürücürrti au infierno. Nauquiche asaratitü ape auquimanu, besüro narrtarrti auqui iche ümoti Abraham y ümoti Lázaro esati. \v 24 Auqui tosibicoti maniqui rricurrü, nanti sane: “Iyaü Abraham, apucüru ichacuñü. Aicüpurrti Lázaro tauna, nauqui ayeti aübu tuma iñemo, nauqui rrimianaiña pario ümo niñutu, itopiqui tarucapae nichaquisürücü eana pese auna”. \v 25 Auqui arrti Abraham iñumutati, nanti: “Isaü, aquionsü tücañe numo asüboriquiaiqui urriampae aemo. Tapü arrti Lázaro tücañe taquisürüti. Caüma urriampae nacarrti. Tapü arrücü asutiu nataquisürücü. \v 26 Ane ito taman cütubirri otüüsa auna cümuinta. Chüpuerurrüpü supapasa topü, ni auqui tahapü puerurrü apapasa tauna”. \v 27 Auqui nanti tatito maniqui rricurrü: “Rranquiquia nurria apünanaquicü, Iyaü Abraham, aicüpurrti Lázaro au niporrti taita. \v 28 Acamanu aboma cincomainqui masaruquitaiqui. Aicüpurrti nauqui uraboiti isucarüma, tapü cumatüquito tauna, itopiqui tarucapae taquisürücürrü auna”. \v 29 Auqui nanti Abraham: “Ane uimia Nicororrü uiti Moisés y ui bama profetarrü. Tari icocotama”. \v 30 Iñumutati tatito maniqui rricürrü: “Sane te, Iyaü Abraham. Pero arrtü anati naqui süborico tato eanaqui macoiñoca y urapoiti isucarüma, auqui caüma icocotama y iñorronconomacü”. \v 31 Nanti tatito Abraham: “Arrüma chirranrrüpüma aicocoma arrüna yacüpucurrti Moisés, ni ñanunecacarrüma bama profetarrüpü. ¿Quiubupito aicocoma nurarrti naqui süborico tato eanaqui macoiñoca? \c 17 \s1 Macocotoca \p \v 1 Nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Ane nantarrü macocotorrü oemo, nauquipü uisamune nomünantü. Pero taquisürütiatai naqui uiche aiñanti macocotorrü. \v 2 Manrrüpü urria arrtü tomoeno canrrü sürümanarrü itüti, nauqui aruraüburumati au narubaitu turrü, tapü asioti achetiqui macocotorrü ümo bama icocoromañü. \v 3 Amasasai nurria autacuapatoe. Arrtü arrti aruqui masamunuti nomünantü aemo, aicuansomocosorrti. Arrtü iñorronconotiyü ui nura, airrimiaca manu nomünantü aübuti. \v 4 Arrtü siete veserrü masamunuti nomünantü aemo au taman sapese, y siete veserrü cuati airrimiacati tato aübucü, arrücü tiene que airrimiaca tato aübuti. \s1 Tiene que oñoncatü nurria ümoti Tuparrü \p \v 5 Arrübama apostolerrü namatü ümoti Señor: \p —Ayura suiñemo, nauqui manrrü sopipia somoncatü ümoti Tuparrü. \p \v 6 Auqui nanti Señor ümoma: \p —Arrtü amoncatüpü pario ümoti Tuparrü, puerurrüpü amucanaño ümo na suese sicomoro sane: “Aiquiaübusü auquina, suese. Acosi cümuinta narubaitu turrü”. Icocotapü manu suese arrüna napacüpucu. \s1 Arrüna yachücoiti naqui mosorrü \p \v 7 Supi arrtü anati taman patrón. Anati imostorrti. Aübapae aiñanainti tato maniqui imostorrti auqui ñanaunrrü, o auqui yacuiracarrti yutacu nobirraca. ¿Aensapü nanti patrón caüma ümoti sane: “Apasai, atümo nauqui aha primero rropünanaquiñü?” \v 8 No, chüpuerurrüpü sane nurarrti. Ta nanti ümoti sane: “Apema iñemo nauqui irra. Arrtü tüchauqui nirraca, atococa caüma aha y acha”. \v 9 Champü nümoche achampiencati patrón ümoti itacu arrüna isamutenti isiu yacüpucurrti, itopiqui mosorrti te. \v 10 Sane ito arraño amucanaño ümoti Tuparrü sane: “Arrüsomü mosorrü somü. Champüapae supaserebiqui, itopiqui solamenterrü sopicocota arrüna nacüpucu”. \s1 Urriancama tato bama diez uiti Jesús \p \v 11 Arrti Jesús amencotiqui, niyücürrti au Jerusalén. Pasaoti auqui manio cüca Samaria y Galilea. \v 12 Nauquiche tiñataiti au manio poca cuamatü cümenuti bama diez mañoñünca maunrrocono ui leprarrü. Rranrrü apore nañeturrüma. Tochencoma iche pünanaquiti. \v 13 Tosibocoma ümoti, namatü: \p —¡Jesús, maestro, apucüru suichacu! \p \v 14 Asaratitü Jesús ümoma, nanti ümoma: \p —Amecosi apitusiancanaño isucarü bama sacerdoterrü, nauqui uraboimia, que turrian tato aume. \p Nauquiche süromatü, urriancama tato auqui namenrrüma. \v 15 Auqui tamanti eanaquimia basücübücoti tato esati Jesús, ñanauncurrti ümoti Tuparrü aübu ñanitacarrti fuerte. \v 16 Bachesoiyoti esati Jesús, machampiencanati ümoti. Arrti naqui ñoñünrrü samaritanurrti. \v 17 Auqui nanti Jesús: \p —Canapae diezma bama urriancama tato sobi. ¿Cautamo nacarrüma bama maquiataca nueve? \v 18 Arrti naqui ñoñünrrü extranjerurrti. Tonentiatai naqui basücübücoti tato, nauqui achampiencati ümoti Tuparrü. \p \v 19 Auqui nanti ümoti maniqui ñoñünrrü: \p —Atüsai, acosito. Chauqui turriancü tato, itopiqui aicococañü. \s1 Causane ñana arrtü üriabucati Tuparrü \p \v 20 Arrübama fariseorrü ñanquitioma pünanaquiti Jesús auche ñana üriabucati Tuparrü. \p Aiñumuti Jesús, nanti ümoma: \p —Arrüna nüriacarrti Tuparrü chüpuerurrüpü basarai. \v 21 Chüpuerurrüpü usucana oñü: “Auna nacarrü”, ni “Tahapü nacarrü”. Itopiqui chauqui tütane abarrüpecu. \p \v 22 Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Iñatai ñana manu tiemporrü aurriancapae amasarañü, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, pero chüpuerurrüpü. \v 23 Namatü ñana: “Chauqui tiñataiti tato Cristo, anati auna, o anati taha”. Tapü amecatü isiuma, tapü apicocota nurarrüma. \v 24 Itopiqui arrtü iseca tato, isecatü tacana arrone masünaca icu napese. Tütusio tone manu nanenese nisequi tato. \v 25 Pero primero tiene que ichaquisürü y chiyasuriurupümañü bama macrirrtianuca arrüna tiemporrü caüma. \v 26 Arrtü iseca tato ñana pasabo tacana arrüna pasabo tücañe nauquiche süboricotiqui Noé. \v 27 Namanaiña basoma y chaboma y pohosoma ito. Pero nauquiche tüsürotitü Noé au arca, auqui cuatü manu turrü onüma, y namanaiña coiñoma. \v 28 Sane ito pasabo tücañe au nitiemporrti Lot. Basoma, chaboma, macomporarama y mapaventecanama, mancüturuma y masamunuma poca. \v 29 Pero nauquiche sürotitü Lot auqui manu pueblurrü, auqui paquio pese y asufre auqui napese. Coiñoma namanaiña uirri. \v 30 Sane ito pasabo ñana au manu nanenese arrtü iseca tato, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. Tabücomantai macrirrtianuca ui carrticurrü. \v 31 Arrti naqui tabüco chacu niporrti au manu nanenese, tapü süroti tatopo iyo nenarrirrti. Arrti naqui tabüco au ñanaunrrü, tapü süroti tato au porrü. \v 32 Apaquionsaño ümo manu pasabo ümo nicüpostoti Lot. \v 33 Arrti naqui chirranrrüpü aenso nisüboriquirrti auqui niyaca, coiñoti ñana. Tapü arrti naqui coiño ichopiquiñü, süboricoti au napese ñana. \p \v 34 Arrümanu tobirri ñana aboma torrüma barücüroma icu taman cürurrü. Tamanti uturuquimia camperoti au napese, pero arrti quiatarrü onconoti. \v 35 Abe ito torrü paüca patubarrio chépe. Taman campero, quiatarrü oncono. \v 36 Aboma ito torrüma mañoñünca au ñanaunrrü batrabacarama. Tamanti camperoti au napese, arrti quiatarrü onconoti. \p \v 37 Ui arrüna sane oncoimia, ñanquitioma pünanaquiti Jesús: \p —¿Señor, cauta pasabo ñana arrüna sane? \p Iñamutati Jesús ui machepecatarrü: \p —Auna cauta abe niñucuntu ba coiño, acamanu ito apiyoberabaraño parrupaquiquia. (Auna cauta aboma bama malorrü, acamanu ito cuatü carrticurrü uiti Tuparrü.) \c 18 \s1 Machepecatarrü: Arrti yacurrtacarrü y manu biurarrü \p \v 1 Urapoiti Jesús arrüna machepecatarrü isucarü bama ñanunecasarrti, tapü ubata ümoma arrtü meaboma, nauqui asioma eama. Nanti: \p \v 2 —Anati tücañe taman bacurrtara au manu pueblurrü. Champü ñanauncurrti ümoti Tuparrü. Champü ito ñanauncurrti ümoti quiatarrü. \v 3 Au manuinqui pueblurrü ane ito taman paürrü biurarrü. Sürotü esati maniqui yacurrtarrü, nauqui uraboi arrüna chürüri isucarüti, nauquipü acurrtati aübuti maniqui nesarrü enemigorrü. \v 4 Tübupasao naneneca champü nümoche manu paürrü uiti maniqui yacurrtarrü. Chatendebotipü ümo. Pero tone naneneca ane icuatati. Auqui mapensarati sane: Arrüñü champürrtü ane nirranauncu ümoti Tuparrü, y champü nümoche sobi genterrü. \v 5 Pero tapü asio isuatañü na paürrü, mejor rrocümana itacu, nauqui tapü cuatüqui yesañü. ¡Si no cuatü caüma ahi saübuñü! \p \v 6 Auqui nanti Señor: \p —Sane uiti maniqui yacurrtarrü malorrü. \v 7 Manrrü te arrti Tuparrü ocümanati itacu bama icocoromati. Aensapü chücontopü aiñumuti neancarrüma bama manquio pünanaquiti tobiquia y naneneca? \v 8 Abu contoatai bayurarati ümoma. Pero arrüñü Nemanauncurratoe Ñoñünrrü arrtü iseca tato acü ñana, ¿aensa oncomatüqui iñemo bama mañoñünca icu na cürrü? \s1 Arrti fariseorrü y arrti yacobrarrü impuestorrü \p \v 9 Urapoitito Jesús arrüna quiatarrü machepecatarrü ümo bama ñaquioncorrüma manrrü buenurrüma pünanaqui maquiataca: \p \v 10 —Aboma torrüma mañoñünca. Süromatü au niporrti Tuparrü eama. Arrti maniqui taman fariseorrti, y arrti maniqui quiatarü yacobrarrü impuestorrü. \v 11 Arrti maniqui fariseorrü atüraiti nauqui eanti itacutiatoe. Nanti sane: “Arrücü Tuparrü ñachampiencaca aemo, itopiqui champürrtü yaca tacana bama maquiataca. Arrüma rranrrüma ümo nanaiña ümomantoe, ñencañarrüma, rranrrüma ümo nicüpostoti quiatarrü. Tapü arrüñü chisamutempü sane. Champürrtü yaca tacana nacarrti naqui yacobrarrü impuestorrü auna. \v 12 Arrüñü chirracapü torrü nananeca au semana ui nirraquionco ácü. Yacheca ito aemo arrüna decima parterrü nanaiña nirracanasa”. \v 13 Tapü arrti maniqui yacobrarrü impuestorrü anati taha icheatai. Birrubuti asaratitü pario ape. Orronene ümoti. Meaboti sane: “Iyaü, apucüru ichacuñü, itopiqui arrüñü ane nomünantü sobi”. \p \v 14 Auqui nantito Jesús: \p —Arrti maniqui yacobrarrü impuestorrü süroti tato au niporrti, chauqui tümorrimiacana arrüba nomünantü uiti. Tapü arrti fariseorrü champüatai. Itopiqui arrübama mañentonaunca cüsoboma ñana uiti Tuparrü, tapü arrübama itaquisünüancanamacü torrio ümoma üriacaboma uiti. \s1 Arrti Jesús ichepe bama masiomanca \p \v 15 Macanama manuma masiomanca esati Jesús, nauqui acurusüma uiti. Pero arrübama ñanunecasarrti macuansomoconoma ümo manuma macanama. \v 16 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Asioma sane manuma masiomanca, tari yebamatü yesañü. Tapü abasiquia icuatama. Itopiqui arrti Tuparrü yasuriuruti ümo bama oncomatü ümoti tacana nacarrüma bama masiomanca, auna cauta üriabucati. \v 17 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrti naqui chirranrrüpü oncotitü ümoti Tuparrü tacana taman ñaüma, chüpuerurrüpü aye uiti auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. \s1 Tamanti rricurrü manitanati aübuti Jesús \p \v 18 Tamanti eanaqui manuma mayüriabuca israelitarrü ñanquitioti pünanaquiti Jesús: \p —Buen maestro, ¿causane sobi nauqui aye sobi isüboriquiboñü arrüna champü nitacürurrü? \p \v 19 Nanti Jesús ümoti: \p —¿Causane ucanü iñemo buenurrüñü? Arrti Tuparrü tonentiatai naqui buenurrü. \v 20 Tusio nurria aemo arrüba yacüpucurrti Tuparrü: “Tapü aecatü isiu quiatarrü paürrü. Tapü atabaiquia. Tapü acusüpüca. Tapü apanca apüti quiatarrü. Tari ane nanauncu ümoti aüma y ümo napacüma”. \p \v 21 Auqui iñumutati maniqui ñoñünrrü: \p —Nanaiña arrüna sane icocota auqui numo chimiañünqui. \p \v 22 Nanti Jesús ümoti: \p —Pero aninqui arrüna faltaboiqui aemo. Aipiaventecasio naniña arrüba naenarri y acumana nicuarrü ümo bama pobrerrü. Auqui caüma ane nacua uiti Tuparrü au napese. Auqui caüma ariacu isiuñü. \p \v 23 Nauquiche toncoiti arrüna sane maniqui ñoñünrrü, sucheboti, itopiqui bien rricurrti. \v 24 Arrti Jesús arrtaiti nisuchequirrti, nanti: \p —Cuestarrü ümo bama rricurrü aye uimia esati Tuparrü auna cauta üriabucati. \v 25 Arrümanu numuquianrrü camello manrrü chücuestarrüpü ümo, nauqui apasa auqui nirrto cümese, pünanaquiti rricurrü, nauqui aye uiti auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü. (Arrümanu camello nisunaunrrü tacana cabayurrü.) \p \v 26 Arrübama oncoi arrüna sane namatü: \p —¿Ñacutimo naqui puerurrü aye uiti esati Tuparrü? \p \v 27 Nanti Jesús ümoma: \p —Arrübama macrirrtianuca chüpuerurrüpü aye uimia, pero arrti Tuparrü nanaiña puerurrü urriane uiti. \p \v 28 Auqui nanti Pedro ümoti Señor: \p —Señor, tusio aemo sopiñocota nanaiña arrüna somenarri, nauqui somenotü asiucü. \p \v 29 Nanti Jesús: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrti naqui iñocotati niporrti, o yaütoti, o yaruquitorrti, o nicüpostoti, o aütorrti itopiqui arrüna rranrrti aserebiti ümoti Tuparrü, \v 30 torrio tato ümoti manrrü itobo icu na cürrü, y torrio ito isüboriquiboti arrüna champü nitacürurrü au manu nuevurrü cürrü cuabotiqui. \s1 Urapoiticaü tatito Jesús niconcorrti \p \v 31 Arrti Jesús batasuruti ümo bama doce ñanunecasarrti, nanti ümoma: \p —Caüma oecatü au Jerusalén, nauqui acoco sobi arrüna corobo tücañe iñemo ui bama profetarrü, ta arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. \v 32 Taha itorrimianamañü mecu bama extranjerurrü. Arrüma unumañü, uratoquioma iñemo, utureuruma iñemo. \v 33 Tiene que ocüsimia iñemo, y auqui itabairomañü. Pero pürücü ba trerrü naneneca isüboriquia tato eanaqui macoiñoca. \p \v 34 Arrübama ñanunecasarrti champürrtü iyebo uimia ñanitacarrti, ni atusipü ümoma isane ümoche. \s1 Bacurarati Jesús ümoti taman supuso \p \v 35 Tanati Jesús saimia manu pueblurrü nürirri Jericó. Acamanu anati taman ñoñünrrü naqui supuso. Tümonsoti isiu cutubiurrü, ñanquiquirrti limosnarrü. \v 36 Auqui oncoiti nipiasacarrüma manuma macrirrtianuca, ñanquitioti isane arrüna pasabo. \v 37 Namatü ümoti: \p —Arrti Jesús auqui Nazaret pasaoti auquina. \p \v 38 Auqui tosibicoti fuerte, nanti: \p —¡Jesús, aütorrti yüriaburrü David, apucüru ichacuñü! \p \v 39 Tapü arrübama cusürübo icuansomoconomati, nauqui etayoiti. Tapü arrti manrrü nitosibirrti, nanti: \p —¡Aütorrti yüriaburrü David, apucüru ichacuñü! \p \v 40 Auqui arrti Jesús tochencoti. Bacüpuruti iyoti. Nauquiche tanati esati, arrti Jesús ñanquitioti pünanaquiti: \p \v 41 —¿Isane arrüna arranca isamune aemo? \p Iñumutati maniqui supuso: \p —Señor, irranca nauqui acura iñemo, nauqui puerurrü yasara tato obi. \p \v 42 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Rracurara aemo, nauqui urrianü tato, itopiqui aicococañü. \p \v 43 Au manu rratorrü asarati tato maniqui supuso. Auqui sürotitü isiuti Jesús, ñachampiencacarrti ümoti Tuparrü. Namanaiña bama macrirrtianuca arrtaimia arrüna sane y iñanaunumatito Tuparrü. \c 19 \s1 Arrti Zaqueo icuñunutiti Jesús \p \v 1 Auqui iñataiti Jesús au manu pueblurrü nürirri Jericó. Pasaoti auqui manu. \v 2 Acamanu pohosoti taman ñoñünrrü rricurrü, nürirrti Zaqueo, naqui üriatu bama mayacobraca impuestorrü. \v 3 Rranrrtipü asaratiti Jesús, pero chüpuerurrtipü, itopiqui tarucapae macrirrtianuca, y arrti chimiantiatai. \v 4 Auqui sürotitü acusürüti yarucurrti isiu cutubiurrü arrüna auquiche tiene que apasati Jesús. Aüroti ape apü taman suese sicomoro. \v 5 Nauquiche tiñataiti Jesús acamanu, besüro narrtarrti ape ümoti, nanti ümoti: \p —Zaqueo, ariacu tato acü apuraurrücü, itopiqui caüma ñacansaca au napo. \p \v 6 Auqui arrti Zaqueo cuati acü apuraurrti. Yasuriurutiti Jesús au niporrti aübu tarucu nipucünuncurrti. \v 7 Ui arrüna sane arrtaimia arrübama macrirrtianuca, manitanama churriampü ümoti Jesús. Namatü: \p —¡Causane aürotitü acansati au niporrti maniqui tarucu nomünantü uiti! \p \v 8 Tapü arrti Zaqueo atüraiti esati Señor, nanti ümoti: \p —Señor, yacheca ümo bama pobrerrü cümuinta arrüna ane sobi, y arrüna isusüpütio pünanaquiti taman o rrencañaca, itorrimiata tato ümoti cuatro veserrü manrrü. \p \v 9 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —One ataesübuca eanaqui nomünantü, Zaqueo, arrücü ichepe nanaiña naesa familiarrü. Ta arrücü ito aca eanaqui nesarrti familiarrü Abraham. \v 10 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü isecatü nauqui yapache y ñataesümunucu eanaqui nomünantü ümo bama aboma iche pünanaquiti Tuparrü. \s1 Machepecatarrü: Nimonirrti patrón \p \v 11 Arrübama macrirrtianuca arrtaimia arrüna pasabo uiti Jesús. Auqui urapoiti isucarüma arrüna machepecatarrü, itopiqui tanati saimia Jerusalén. Au ñaquioncorrüma que au manu rratorrü üriabucati Tuparrü icu na cürrü uiti Jesús. \v 12 Nanti ümoma: \p —Anati taman ñoñünrrü rricurrü. Sürotitü au quiatarrü cürrü iche, nauqui aisamunutiyü yüriaburrti taha, y auquimanu rranrrti ayeti tato nauqui üriaburuti ümo bama pohoso au nicürrtiatoe. \v 13 Nauquiche chüsürotitüquipü, batasuruti ümo bama diezma imostorrti. Itorrimiatati ümo cadati taman taman monedarrü oro tarucapae nicuarrü. Nanti ümoma: “Apasamu negociorrü aübu na monirri cheperrtü iseca tato”. \v 14 Pero arrübama pohoso auqui nicürrti champürrtü rranrrüma nauqui yüriaburrti ümoma. Bacüpuruma isiuti comisión, nauqui uraboimia isucarüti sane: “Chüsuirrancapü nauqui üriaburü suiñemo”. \v 15 Pero arrti chauqui tüyüriaburrti taha au manu quiatarrü cürrü. Auqui süroti tato au niporrti. Nauquiche tiñataiti tato, batasuruti ümo manuma diezma imostorrti bama ümoche tücañe torrio monirri. Rranrrti atusi ümoti mantucubu ñacanasarrti cadati taman. \v 16 Arrti maniqui cusürübo itusiancanatiyü isucarüti, nanti: “Señor, nani namoni. Macanana sobi diez veserrü manrrü”. \v 17 Auqui arrti maniqui esache nanti ümoti: “Urriampae nachücoi. Arrücü buen mosorrücü. Acoconaunca aübu chimiantai monirri. Iñacü yüriaburrücü ñome diez puebluca”. \v 18 Cuati maniqui quiatarrü, itusiancanatiyü, nanti: “Señor, nani namoni, ane ñacanasarrü sobi cinco veserrü manrrü”. \v 19 Nanti yüriaburrü ümoti: “Arrücü ito yüriaburrücü sobi ñome cinco puebluca”. \v 20 Auqui cuatito maniqui quiatarrü, nanti: “Señor, carü nani namoni. Itomoenta icu nipiañuera, nauqui iñahübu. \v 21 Irruca aünanacü. Itopiqui tarucu nabrutucu. Acaca auquina cauta champü isane oncono obi. Arrianca ata auna cauta chancapü cütu obi”. \v 22 Auqui caüma nanti Señor ümoti: “¡Mosorrü marriquiatarrü! Ui arrüna uratoe yacheca aemo carrticurrü caüma. Tusio aemo que arrüñü tarucu nibrutucu. Rracaca auquina cauta champü isane oncono sobi, y rrataca auquina cauta champürrtü rrancütuca. \v 23 Causane chaiñatapü nimoni esa bama ipiaca atrabacama aübu, ümo arrtü tiseca tato au nipo, aitorrimiatapü tato iñemo aübu ñacanasarrü”. \v 24 Auqui nanti ümo manuma amoncoma acamanu: “Apiquiaübu pünanaquiti manu monirri. Apitorrimia ümoti maniqui ane uiti diez monedarrü”. \v 25 Auqui namatü ümoti: “Arrti te tütane uiti chama monirri”. \v 26 Auqui nanti Señor: “Sucanañü aume, arrti naqui ane uiti, torrio manrrü ümoti uübo. Tapü arrti naqui champü isane ümoti carübu pünanaquiti arrüna chimiantai ane uiti. \v 27 Tapü arrübama tüboricomantai isuatañü, bama chirranrrüpüma nauqui yüriaburrüñü, apiquiasama tauna, nauqui ataborimia isucarüñü. \s1 Iñataiti Jesús au Jerusalén \p \v 28 Nauquiche tütacürusu arrüna nipiarirrti Jesús, pasaotito, niyücürrti au Jerusalén. \v 29 Tanati saimia manio pueblumanca nobürirri Betfagé y Betania, abe cutaquiquibo manu yiriturrü Olivo. Auquimanu bacüpuruti ümo bama torrüma ñanunecasarrti, \v 30 nanti ümoma: \p —Amecosi au manio poca abe taha saimia. Arrtü apiñatai taha, tabüco aboi bururrü arrüna champüti tüsüro chacu, ane tomoeno. Apisoquisüna y apiquia tauna. \v 31 Arrtü anati naqui nanti aume, ¿causane apisoquisüna manu bururrü? Amucanaño ümot sane: “Arrti Señor ane nümoche uiti”. \p \v 32 Auqui süromatü manuma torrü. Aiñanaimia taha. Tabüro uimia manu bururrü tacana nurarrti Jesús ümoma. \v 33 Nauquiche tüsoquisüro uimia, cuamatü manuma iyabuche, namatü: \p —¿Causane apisoquisüna manu bururrü? \p \v 34 Aiñumuma: \p —Arrti Señor ane nümoche uiti. \p \v 35 Auqui chebatai uimia. Sürotü uimia manu bururrü esati Jesús. Aiñanaimia. Iñatama naibirrimia chacu. Atobüti Jesús chacu. \v 36 Sürotitü. Isiu arrüna namenrrti arrübama macrirrtinuca ipiacumainquiatama naibirrimia isiu cutubiurrü cümenuti. \v 37 Nauquiche tütaboma saimia nicümama manu yiriturrü Olivos, namanaiña bama icocoromati ui nipucünuncurrüma iñanaunumati Tuparrü, itopiqui tarrtaimia nanaiña arrüba milagrorrü uiti Jesús. \v 38 Namatü sane: \p —Tari anaunuti naqui yüriaburrü, naqui cuati au nürirrti Tuparrü. Tari pucünuñama bama aboma au napese. ¡Gloria ümoti Bae Tuparrü! \p \v 39 Eana manu genterrü aboma bama fariseorrü, namatü: \p —Maestro, aicuansomocosoma bama cuamatü asiucü. \p \v 40 Tapü arrti Jesús iñumutati, nanti: \p —Sucanañü aume, arrtü etayoimia bama, seguramente botosibico arrüba canca, opiñanaunuñü. \p \v 41 Aiñanainti manrrü taha arrüna auquiche atusi Jerusalén. Nauquiche asaratitü ümo pueblurrü areoroti itacu bama pohoso, \v 42 nanti: \p —Chentienderrüpü año bama macrirrtianuca au na pueblurrü Jerusalén au na nanenese arrüna uiche urriampü caüma nabaca. Pero caüma chauqui chüpuerurrüquipü atusi aume arrüna torriobopü aume. \v 43 Cuantionqui naneneca chomirriampü aume. Arrübama aubesa enemigorrü süromatü itupecu naubesa pueblurrü, nauqui ahimia aume. \v 44 Nanaiña pueblurrü tiene que añarri. Namanaiña auconca bama pohoso. Ni tamampü canrrü oncono onü quiatarrü, itopiqui chütusiopü aume que arrti Tuparrü rranrrti ayurati aume. \s1 Anaunu niporrti Tuparrü uiti Jesús \p \v 45 Auqui sürotitü Jesús au niporrti Tuparrü. Penecoma uiti bama mapaventecana y bama macomporara acamanu. \v 46 Nanti ümoma: \p —Icu Nicororrü nantü sane: “Sane nanti Tuparrü: Nipo ane ümo meancarrü”. Pero aboi caüma apiñata tacana nipo bama macusüpüca. \p \v 47 Naneneca ñanunecacarrti Jesús au niporrti Tuparrü. Pero arrübama üriatu bama sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü y bama mayüriabuca bapacheroma niquiubuma, causane nauqui aitabairomati Jesús. \v 48 Pero champürrtü tabüco uimia, itopiqui namanaiña macrirrtianuca aboma onsapetioma nurria nurarrti Jesús. \c 20 \s1 Nüriacarrti Jesús \p \v 1 Au manu taman nanenese anancati Jesús au niporrti Tuparrü, ñanunecacarrti ümo macrirrtianuca. Urapoiti arrüna urriampae manitacarrü. Acamanu iñataimia esati bama üriatu bama sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü, ichepe bama mamayoreca. \v 2 Namatü ümoti: \p —Urasoi suisucarü quiti yacüpucuche aemo, nauqui puerurrü aisamune arrüna sane. ¿Quiti uiche aitorrimia aemo üriacabocü? \p \v 3 Nanti Jesús ümoma: \p —Arrüñü ito irranca rranquirio amopünanaqui. Aburasoi isucarüñü ito. \v 4 ¿Quiti uiche aicüpurutiti Juan Bautista nauqui aunimiati, arrti Bae Tuparrü o mañoñüncatai? \p \v 5 Auqui baparioma aübumantoe, namatü: \p —¿Isane arrüna usurapoboibo? Arrtü usucana oñü que uiti Tuparrü ayeti tücañe Juan Bautista, auqui caüma arrti Jesús iñumutati: “¿Causane chapicocotapü nurarrti?” \v 6 Tapürrtü usucana oñü que ui mañoñüncatai, namanaiña macrirrtianuca itabairoma oñü oboi canca, itopiqui arrüma ñaquioncorrüma ta arrti Juan manitanati au nürirrti Tuparrü. \p \v 7 Auqui namatü ümoti Jesús: \p —Chütusiopü suiñemo quiti uiche aicüpurutiti Juan, nauqui aunimiati. \p \v 8 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Arrüñü ito chüpuerurrüpü suraboi ausucarü quiti uiche aitorrimia iñemo isüriacabo, nauqui puerurrü isamune arrüna sane. \s1 Arrübama trabajadorerrü malorrü \p \v 9 Auqui manitanati ümo genterrü ui arrüna machepecatarrü: \p —Anati taman ñoñünrrü mancüturuti uva au niyorrti. Auqui torrio uiti mecu bama trabajadorerrü. Auqui sürotitü iche auquimanu ümo sürümana naneneca. \v 10 Nauquiche tiñatai mani nitiempo nupucu uva, bacüpuruti ümoti taman mosorrü nauqui anquirioti pünanaqui manuma trabajadorerrü nüta uva, arrüna tocabo ümoti. Pero arrüma ipubairomati. Icüpurumati tato saneantai, champü torrio ümoti uimia. \v 11 Arrti maniqui iyoche bacüpuruti ümoti quiatarrü mosorrü. Isiatai uimia ümoti. Ipubairomati, unumati, icüpurumati tato saneantai. \v 12 Auqui arrti maniqui iyoche bacüpuruti tatito ümoti quiatarrü mosorrü. Pero arrümanuma trabajadorerrü bahiyoma ümoti, obürio ümoti uimia. Penecoti uimia tato. \v 13 Aüboqui nanti maniqui iyoche: “¿Causane caüma sobi? Mejor icüpuruti naqui isaü, naqui tarucu nicuarrti iñemo. Arrtü tasaramati, canapae ane ñanauncurrüma ümoti”. \v 14 Pero nauquiche asaramatü manuma trabajadorerrü ümoti, namatü ümomantoe: “Tonenti naqui tiene que asuriuruti nanaiña nenarrirrti naqui iyoche. Mejor uitabairoti, nauqui asio oemo nanaiña”. \v 15 Auqui aiquianamati auqui manu ñanaunrrü. Taborioti uimia. ¿Causane caüma uiti maniqui iyoche ümo manuma trabajadorerrü? \v 16 Sürotitü te taha esama nauqui ataborimia uiti, y nauqui aitorrimiati manu ñanaunrrü ümo maquiataca. Nauquiche oncoimia arrüna sane manuma macrirrtianuca namatü: \p —Tapü pasabo arrüna sane. \p \v 17 Arrti Jesús asaratitü nurria ümoma, nanti: \p —Taqui chütusiopü aume isane ümoche ane corobo icu Nicororrü sane: \q1 Arrübama masamunuma porrü canca yarutaübutama manu taman canrrü, \q1 ñaquioncorrüma churriampü, abu manrrü urria. \q1 Tone baserebio tacana taman nompacüorrü principal ümo porrü. \p \v 18 ‛Arrti naqui taübüco onü manu canrrü, iñarrioti. Tapürrtü paquio manu canrrü onüti, cütocati nurria iquiana. (Arrti Jesús tacana manu canrrü. Arrübama üriatu israelitarrü tacana bama masamunu porrü.) \s1 ¿Urria bapaca impuestorrü? \p \v 19 Arrübama üriatu bama sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü rranrrüpüma aiñenomati Jesús au manu rratorrü, itopiqui tusiatai ümoma, ta ümoma aüro manu machepecatarrü. Pero birrubuma ñünana genterrü. \v 20 Auqui caüma bacüpuruma ümo bama mañoñünca nauqui arrüpiama ümoti. Mapañama ane ñanauncurrüma ümoti Tuparrü, abu rranrrüma nauqui atabüti Jesús uimia arrtü manitanati arrüna churriampü, nauqui puerurrüma aitorrimianamati ümoti yüriaburrü rromanorrü. \v 21 Sane nauquiche ñanquitioma pünanaquiti: \p —Maestro, tusio suiñemo arrücü anunecaca arrüna urria, champü nümoche obi ñapensacarrüma bama macrirrtianuca. Anunecaca causane nauqui aye osoi nosüboriqui urria ümoti Tuparrü. \v 22 Ucanü suiñemo, ¿taqui urria bapaca impuestorrü ümoti yarusürürrü yüriaburrü César, o churriampü? \p \v 23 Pero arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna ñacocotorrüma ümoti. Nanti ümoma: \p —¿Causane aurrianca apencaña iñemo? \v 24 Apitusianca isucarüñü taman monedarrü. \p Nauquiche titusiancatama nanti: \p —¿Quiti ausüpütuche arrüna ane icu, y quiti üriche arrüna corobo? \p Arrüma iñumutama: \p —Nausüpüturrti yarusürürrü yüriaburrü César, y nürirrtito. \p \v 25 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Sanen te, apacoconaun ümoti yarusürürrü yüriaburrü. Apacoconaun ito ümoti Tuparrü. \p \v 26 Sane nauquiche chüpuerurrüpü ane causane uimia ümoti ui arrüna nanti isucarü genterrü. Cütobüsoma y etayoimia. \s1 ¿Ñemanauntu süboricoma tato bama coiño? \p \v 27 Aboma ito manuma saduceorrü süromatü asaramati Jesús. Arrüma chicocotapüma arrtü süboricoma tato ñana bama coiño. Namatü ümoti Jesús: \p \v 28 —Maestro, ane nicororrü uiti Moisés, nantü sane: “Arrtü anati taman ñoñünrrü coiñoti y oncono nicüpostoti, pero champü naübosirri uiti, auqui arrti yaruquitorrti tari posoti aübu manu paürrü biurarrü, nauqui ane naübosirri uiti au nürirrti maniqui coiño”. \v 29 Bueno, aboma auna suyarrüpecu bama siete mañoñünca yaruquitorrümantoe. Arrti maniqui cusürübo apoti aübu manu paürrü. Coiñoti y chaübosiopü uiti. \v 30 Arrti maniqui segundo posoti aübu manu biurarrü y coiñotito, isiatai champü naübosirri uiti. \v 31 Auqui arrti maniqui tercero posoti aübu manu paürrü biurarrü. Coiñotito y campü naübosirri uiti. Sane pasabo ümo manuma maquiataca. Posoma aübu, y coiñoma. Champürrtü aübosio uimia. \v 32 Auqui coiño ito manu paürrü. \v 33 Carü arrtü süboricomampü tato bama coiño, ¿quiti naqui icüposüche manu paürrü? Itopiqui namanaiña posoma aübu. \p \v 34 Arrti Jesús iñumutati nurarrüma, nanti: \p —Auna icu na cürrü arrübama mañoñünca y ba paüca posoma. \v 35 Pero ñana arrtü süboricoma tato eanaqui macoiñoca, chauqui chüposopümainqui taha au napese. \v 36 Taha chauqui champüqui concorrü. Nacarrüma caüma tacana naca bama angelerrü. Arrüma caüma aütorrti Tuparrü, itopiqui süboricoma tato. \v 37 Arrti Moisés asaratiti Tuparrü tücañe apü manu suese omo. Acamanu tusio que arrübama coiño süboricoma tato, itopiqui acamanu nanti Tuparrü que arrti Tuparrti ümoti Abraham, ümoti Isaac y ümoti Jacob. \v 38 Arrti Tuparrü champürrtü Nitupa bama coiño, ta Nitupa bama süborico. Uirri tusio oemo que arrübama trerrü antiburrü süboricoma tato esati Tuparrü. \p \v 39 Eanaqui manuma manunecana nüriacarrü namatü sane: \p —Ñemanauncurratoe, Maestro, bien aiñumuta arrüna nura bama saduceorrü. \p \v 40 Auquimanu champürrtü asiomainqui anquirioma pünanaquiti. \s1 ¿Aütocheti Cristo? \p \v 41 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¿Causane amucanaño que arrti Cristo aütorrti David, o sea eanaqui nesarrti familiarrü David tücañe? \v 42 Abu arrti David nanti Señor ümoti Cristo. Ane manu Salmo corobo uiti, nantü sane: \q1 Arrti Bae Tuparrü nanti ümoti Señor: \q1 “Atümo auna rrupetacuñü au nepanauncu niñe, \q1 \v 43 cheperrtü bachesoiyoma sobi aesacü arrübama tüboricatai aemo”. \p \v 44 Arrtü nampü ñoñünrrtiatai Cristo eanaqui nesarrti familiarrü David, quiubupü nanti David “Señor” ümoti. \s1 Nipünate bama manunecana nüriacarrü \p \v 45 Namanaiña macrirrtianuca oncoimia arrüna nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti. Nanti sane ümoma: \p \v 46 —Amasasai nurria ñünana bama manunecana nüriacarrü. Arrüma urriantai ümoma amema aübu naibirrimia abaesa. Rranrrüma nauqui apanqui nurria ümoma au plaza, y nauqui apanaun ümoma. Tümonsoma auna bien ümo nisurratoe au ba poca sinagoga. Tacane ito itacümanauncutama omirria tümoca au pierrtaca. \v 47 Pero arrüma encañaoma ñome ba viuraca iyo nomenarrirri, itopiqui arrio chüpuerurrüpü amocüma yutacuapatoe. Auqui meaboma yabaiturrü, nauqui tapü tusio arrüna churriampatai isamutema. Tonema bama carrticabo nurria ñana. \c 21 \s1 Taman paürrü viurarrü macumana ümoti Tuparrü \p \v 1 Anancati Jesús au niporrti Tuparrü. Asaratitü ümo bama rricurrü bacheboma nimonirrimia au manu baurimia, ñacumanatarrüma ümoti Tuparrü. \v 2 Asaratitito ümo taman paürrü biurarrü, bachebo torrtai monedarrü, chimiantai niyucuarrü. \v 3 Auqui nanti: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü, arrüna paürrü biurarrü pobrmrrü bachebo manrrü pünanaqui namanaiña au narrtarrti Tuparrü. \v 4 Itopiqui arrüma bacheboma arrüna nisobüratu nimonirrimia. Tapü arrüna paürrü bachebo nanaiña arrüna nimonirri. \s1 Urapoiticaü Jesús niñarriqui niporrti Tuparrü \p \v 5 Eanaqui bama ñanunecasarrti Jesús urapoimia arrüna coñorrtai niporrti Tuparrü, y arrüba canca omirria y posürümanaca, y arrüba macumanataca. Auqui nanti Jesús ümoma: \p \v 6 —Cuatü manu nanenese ñana auche nanaiña iñarrio arrüna amarrtai. Ni tamampü canrrü oncono onü quiatarrü, nanaiña tiene que añarri. \s1 Causane na atusi oemo arrtü tüsai ayeti tato Jesús \p \v 7 Auqui ñanquitioma pünanaquiti: \p —Maestro, ¿auche apasa arrüna sane, isane arrüna señarrü, arrtü tüsaimia? \p \v 8 Nanti Jesús ümoma: \p —Amasasai nurria, tapü anati naqui encañao aume, itopiqui sürümanama cuamatü ñana au nisüri, namatü: “Arrüñü Cristo, chauqui tiñatai”. Tapü amecatü isiuma. \v 9 Arrtü apipiate nüri guerra y bahiquirri aübu mayüriabuca, tapü aupirruca uirri. Tone cusürübo apasa. Pero chütonenquipü ñapacümuncuturrti Tuparrü. \p \v 10 Nantito ümoma: \p —Taman nación bahiyo aübu quiatarrü. Tamanti yüriaburrü masamunuti guerra aübuti quiatarrü. \v 11 Tarucu nipiaichoconoco cürrü. Ane ito carerrtiya y norrocorrü au nanaiñantai cürrü. Tapü icu napese tusio ñana arrüba señarrü uirrucatai ñomünana. \p \v 12 ‛Pero primero autaquisürüca uimia. Iquianama año au ba sinagoga nauqui acurrtama aupu. Iñanama año au preso auqui niyaca. Amecatü uimia esa bama mayüriabuca. \v 13 Auqui caüma puerurrü aburaboi isucarüma nisüri. \v 14 Tapü apapensaca iyo na apanitacabo autacuapatoe. \v 15 Itopiqui arrüñü yache aume apanitacabo au manu horarrü ñana. Champüti naqui puerurrü aiñumu tato nabura sobi. \p \v 16 ‛Arraño caüma tiene que autaquisürü uimia. Hasta bama aubaütaiqui y naupacütaiqui aboma ausiu. Bama aubaruqui y bama aupariente y bama aubesa amigorrü tüboricoma aume, itorrimianama año. Aboma bama abuturuqui coiñoma uimia. \v 17 Namanaiña icu na cürrü tüboricomantai aume auqui niyaca. \v 18 Pero chüpuerurrüpü aenso ni tamampü niqui nautanu. Arrti Tuparrü bacuirarati autacu. \v 19 Arrtü chapatachecapü uimia, ane ñana nausüboriqui arrüna champü nitacürurrü. \p \v 20 ‛Arrtü amarrtai tütaboma bama sürümanama masortaboca itupecu na pueblurrü Jerusalén, auqui caüma tütusio aume, ta conto iñarrio. \v 21 Arrübama aboma au na cürrü Judea, tari yesüburama omeana yirituca. Arrübama aboma au Jerusalén, tari yeracamatü auqui. Arrübama aboma au camporrü, tapü süroma tato au Jerusalén. \v 22 Itopiqui tonehio manio naneneca nesa carrticurrü, auche ñana acoco nanaiña arrümanu nantü icu Nicororrü. \v 23 Butaquisüratai arrüba paüca abe botochiquio, y arrüba papaümana, itopiqui au manu nanenese tarucu taquisürücürrü ümo na genterrü. Tone carrticurrü uiti Tuarrü ümoma. \v 24 Aboma bama coiño ui bahiquirri. Aboma maquiataca enoma y canama au piquiataca cüca. Tapü arrübama extranjerurrü, iñarrio uimia arrüna pueblurrü Jerusalén y iñonocotama. Querabo mecuma cheperrtü tacürusu nüriacarrüma. \s1 Niyequirrti tato Cristo \p \v 25 ‛Auqui ane señarrü isu surrü, isu pama y omeana norrtoñeca. Tapü icu na cürrü arrübama macrirrtianuca chütusiopü ümoma causane uimia. Cütobüsoma y birrubuma ui na buyarrü ui tarucapae nipococo narubaitu turrü. \v 26 Chauqui chücusüurupümainqui ui nirrucurrüma, ñapensacarrüma cümenu na cuabotiqui icu na cürrü, itopiqui hasta arrüba abe icu napese bupaichoconono ito. \v 27 Auqui caüma asaramañü, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, isecatü eana cüsaüboca aübu tarucu nisüriaca y tarucu nanentacarrü sobi. \v 28 Arrtü tirranrrü apasa nanaiña arrüna sane, aupucünu, tari arucu tato aume, itopiqui tüsaimia nauqui autaesübu icuqui na cürrü. \p \v 29 Auqui urapoiti Jesús arrüna machepecatarrü isucarüma: \p —Amasasai arrüna suese higuera, o piquiataca sueca ito. \v 30 Arrtü tamarrtai aübapae ubasu tato sueca, tütusio aume, ta tüsaimia nitiempo tanaunrrü. \v 31 Sane ito arrtü amarrtai arrüba sane, tütusio aume que contoatai üriabucati Tuparrü. \p \v 32 ‛Ñemanauncurratoe sucanañü aume, pasabo nanaiña arrüna sane antes que acoma bama macrirrtianuca arrüna tiemporrü caüma. \v 33 Arrüna napese y na cürrü omiñarrio ñana, pero nisura ñemanauncurratoe tiene que acoco. \p \v 34 ‛Amasasai nurria. Tapü apichücaño ümo arrüna naurriantümo y nauborisüba. Tapü tarucapae napapensaca iyo arrüna ausüratai icuqui cürrü. Apacuira nurria autacu, tapü autabücatai ui manu nanenese, arrtü iñatai. \v 35 Itopiqui arrümanu nanenese cuatü tacana metorrü, rrepenteatai iñatai ümo bama süborico icu na cürrü. \v 36 Tari abaca amarrtaiquiatü, y apanqui nantarrü pünanaquiti Tuparrü, nauqui urria nabaca au ba taquisürücüca cuabotü, y nauqui puerurrü apitusiancanaño isucarüñü au nitacürurrü, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. \p \v 37 Manunecanati Jesús au sapese nantarrü au niporrti Tuparü. Tapü au tobirri sürotitü onü manu yiriturrü nürirri Olivos. \v 38 Namanaiña macrirrtianuca cuamatü esati au niporrti Tuparrü tansürapae, nauqui onsaperioma nurarrti. \c 22 \s1 Bapacheroma causane nauqui aiñenomati Jesús \p \v 1 Tüsaimia manu pierrta parrcua, auna cauta basoma pan champü levadura eana. \v 2 Arrübama üriatu bama sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü bapacheroma niquiubuma, causane nauqui aitabairomati Jesús. Pero birrubuma ñünana macrirrtianuca. \p \v 3 Auqui süroti choborese auti Judas, nürirrtito Iscariote, naqui eanaqui manuma doce apostolerrü. \v 4 Arrti naqui Judas sürotitü esa bama üriatu bama sacerdoterrü y bama mayüriabuca auqui niporrti Tuparrü. Baparioti aübuma, causane nauqui aitorrimianatiti Jesús ümoma. \v 5 Arrüma bien pucünuñama. Namatü ümoti: \p —Supacheca aemo monirri itobo. \p \v 6 Urria ümoti. Auqui caüma bapacheroti niquiubuti, nauqui aitorrimianatiti Jesús ümoma anecanatai, tapü tusio ümo macrirrtianuca. \s1 Nesarrti Cena Señor \p \v 7 Iñatai manu pierrta parrcua. Au manu pierrta batabaiyoma ito nobirrama, nauqui aama, ñaquioncorrüma iyoti Tuparrü. \v 8 Arrti Jesús bacüpuruti ümo bama torrü, arrti Pedro y arrti Juan. Nanti ümoma: \p —Amecosi apapema oemo ümo na pierrta parrcua. \p \v 9 Arrüma ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Cauta arrianca nauqui supapema? \p \v 10 Arrti nanti: \p —Arrtü apiñatai au pueblurrü apicuñucati taman ñoñünrrü, ane bausürrü ompacüti ataso ui turrü. Amecosi isiuti au na porrü cauta sürotitü. \v 11 Amucanaño sane ümoti maniqui ipoche acamanu: “Nanti Señor: ¿Cauta naca manu curato auna cauta irra ichepe bama nirranunecasa ümo na pierrta parrcua”? \v 12 Auquimanu itusiancatati ausucarü manu cuarto sürümanarrü ane ape au primer piso, chauqui tücoñocono. Acamanu apapema. \p \v 13 Süromatü manuma torrü. Tabüco uimia nanaiña tacana arrüna nanti Jesús ümoma. Auqui mapemanama, nauqui aama ümo manu pierrta parrcua. \v 14 Nauquiche tütobiquia, iñataiti Jesús aübu bama maquiataca ñanunecasarrti. Atümoti esa mensarü. \v 15 Auqui nanti ümoma: \p —Chaübopü nirranca irra aupu ümo na parrcua antes que ichaquisürü. \v 16 Itopiqui sucanañü aume nurria, chüpuerurrüpü irra tatito ümo na pierrta cheperrtü cocono sobi arrüna ümoche na pierrta, arrtü üriabucati Tuparrü. \p \v 17 Auqui iquiampetati manu coparrü, machampiencanati ümoti Tuparri, nanti: \p —Aucha nanaiña año arrüna itorrimiata aume. \v 18 Itopiqui sucanañü aume, auquina caüma chichacaiquipü arrüna niyü uva, cheperrtü üriabucati Tuparrü. \p \v 19 Auqui iñentatito pan. Machampiencanati ümoti Tuparrü. Ichepesünatati. Itorrimiatati ümoma, nanti: \p —Arrünani tone nisütüpü. Tone torrio nauqui aco autacu. Aumase pan sane, nauqui nantarrtai apaquioncañü. \p \v 20 Sane ito isamutenti aübu manu coparrü iyau niyacarrüma, nanti ümoma: \p —Tone niñoto, arapara caüma itacu sürümanama macrirrtianuca, na atusi que arrti Bae Tuparrü isamutenti nuevurrü tratorrü aübuma. \p \v 21 ‛Pero arrti naqui ñoñünrrü uiche aitorrimianañü anati auna ichepeñü esa na mensarrü. \v 22 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ison, ta sane ñapensacarrti Tuparrü iñemo. Pero taquisürütiatai naqui uiche aitorrimianañü. \p \v 23 Auqui caüma bama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquimiantoe quiti naqui uiche aitorrimiatiti Jesús ñana. \s1 Uratoquioma bama ñanunecasarrti Jesús \p \v 24 Auqui caüma bama ñanunecasarrti Jesús uratoquioma ümomantoe, ñacuti naqui manrrü ane nüriacarrti. \v 25 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Arrübama ane nüriacarrüma ümo macrirrtianuca icu na cürrü, isamutema isiu nirrancarrüma aübuma. Y arrübama mayüriabuca namatü que urria yachücoimia ümo genterrü. \v 26 Tapü arraño tapü apisamute sane. Arrti naqui ane manrrü nüriacarrti, tari ichimiancanatiyü isucarü maquiataca. Arrti naqui bacüpuru, tari tonenti naqui baserebio aume. \v 27 ¿Ñacuti naqui ane manrrü nüriacarrti, arrti naqui tümonsoti esa mensarrü nauqui aati, o arrti naqui baserebio pemacarrü? Ñemanauntu te, arrti naqui tümonso esa mensarrü. Tapü arrüñü isecatü nauqui yaserebi aume. \p \v 28 ‛Arraño nantarrtai amoncaño ichepeñü numo chütamampatai iñemo. \v 29 Sane nauquiche yacheca aume abüriacabo, tacanati Iyaü bacheboti isüriacaboñü, \v 30 sane nauqui auba y aucha ichepeñü ñana esa nimensa auna cauta ane nisüriaca, y nauquito autümo au tronorrü y apacurrta ümo bama auqui ba doce familiarrü Israel. \s1 Yapariquirrti Jesús aübuti Pedro \p \v 31 Nantito Señor ümoti Simón Pedro: \p —Simón, Simón, arrti choborese ñanquiriorotiyü pünanaquiti Tuparrü, nauqui ane nüriacarrti aemo. Rranrrti acheti macocotorrü aemo. \v 32 Pero arrüñü rranquiquia atacucü tapü tacürusu nacoconauncu iñemo. Arrtü turrian tato naquionco iñemo, ayura ümo bama aruquitaiqui au nisüri, nauqui tapü oncono uimia ñacoconauncurrüma iñemo. \p \v 33 Auqui nanti Simón Pedro ümoti Jesús: \p —Señor, yecatü asiucü au preso, cheperrtü isonca achepecü. \p \v 34 Nanti Jesús ümoti: \p —Pedro, suraboira nurria asucarücü: Caüma na tobirri antes que apu pohorrü, apanca trerrü veserrü, ucanü que chasuputacapüñü. \s1 Tüsaimia taquisürücürrü \p \v 35 Auqui ñanquitioti Jesús pünanaquimia: \p —Nauquiche icüpucaño tanu, champürrtü apacaca pusanese, ni aumonibopü ni ausapatubupü. ¿Taqui ane faltabo aume? \p —Champü te —namatü. \p \v 36 Nanti ümoma: \p —Tapü caüma apiquia naupusane y apaca ito aumonibo. Arrti naqui champü nicüserrti, tari ipiaventecanati nicüburrirrti, nauqui aye uiti icüseboti. \v 37 Itopiqui sucanañü nurria aume, tiene que acoco sobi arrüna nantü icu Nicororrü. Ta ane corobo sane: “Urabomati tacanati yatabayorrü”. Nanaiña arrüna corobo iñemo tücañe, tiene que acoco sobi caüma. \p \v 38 Auqui namatü ümoti: \p —Señor, auna abe torrü cüseca posürümanaca. \p Nanti: \p —Iñatai, abasio sane. \s1 Neancarrti Jesús au Getsemaní \p \v 39 Auqui arrti Jesús sürotitü auquimanu. Sürotitü onü manu yiriturrü nürirri Olivos, tacana arrüna nantarrtai yachücoiti. Arrübama ñanunecasarrti süromatü isiuti. \v 40 Nauquiche tiñataiti taha, nanti ümoma: \p —Apean auna, tapü apatacheca arrtü cuatü aume macocotorrü. \p \v 41 Auqui sürotitü manrrü tahiqui pario pünanaquimia. Nichequirri tacana arrtü baruca canrrü. Acamanu bachesoiyoti, nauqui eanti. \v 42 Nanti: \p —Iyaü, arrtü arrianca, aitaesümunusuñü pünanaqui nichaquisürücü arrüna cuabotü iñemo. Pero aiña isiu narrianca, tapü aiñata isiu nirranca. \p \v 43 Au manu rratorrü iñataiti taman ángel esaquiti Tuparrü, nauqui acheti icusüubuti Jesús. \v 44 Onquisioti tarucapae nisuchequirrti y nirrucurrti. Manrrü meaboti ümoti Tuparrü. Au na neancarrti umüunca ümoti notorrü, rrüquio acü. \v 45 Nauquiche tütacürusu neancarrti, süroti tato esa bama ñanunecasarrti. Tabücoma uiti manumuma ui nisuchequirrimia. \v 46 Auqui nanti ümoma: \p —¿Causane abasiquia aumpanu? Apatüsai, nauqui apean, tapü apatacheca ui macocotorrü, arrtü cuatü aume. \s1 Enoti Jesús \p \v 47 Anancatiqui manitanati, rrepenteatai iñataimia sürümanama mañoñünca. Arrti Judas cusürüboti aübuma, abu tonenti naqui tücañe eanaqui bama doce ñanunecasarrti. Sürotitü esati Jesús, nauqui anquiti nurria ümoti aübu besorrü ümoti. \v 48 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —¡Judas, así que ui arrüna besorrü aitorrimiacañü mecuma, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü! \p \v 49 Arrübama amoncoma ichepeti Jesús arrtaimia arrüna pasabobo, namatü: \p —Señor, bahira ümoma aübu cüsese. \p \v 50 Tamanti eanaquimia obürio uiti ümoti maniqui imostorrti yarusürürrü sacerdoterrü. Oquio nepanauncu numasurrti. \v 51 Tapü arrti Jesús nanti: \p —¡Asio sane, tapü ahiquia! Auqui caüma bacurarati ümoti maniqui obürio ümoti. Au manu rratorrü urriancati tato. \v 52 Auqui nanti Jesús ümo manuma üriatu bama sacerdoterrü y ümo manuma masortaboca auqui niporrti Tuparrü y ümo manuma mayüriabuca, bama cuamatü iyoti: \p —Arraño abecatü iyoñü aübu cüseca y aübu sueca tacanapaepürrtü cusüpürrüñü. \v 53 Nauquiche anancañü abarrüpecu naneneca au niporrti Tuparrü chapiñencopüñü. Pero chauqui tiñatai arrüna horarrü aume, itopiqui arrti choborese üriabucati caüma. \s1 Mapañati Pedro chisuputaratitipü Jesús \p \v 54 Auqui iñenomati Jesús. Sürotitü uimia au niporrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü. Tapü arrti Pedro süroti isiuti auqui icheatai. \v 55 Acamanu arrübama masortaboca maunrrimianama pese türüpo au nusuara. Acamanu tümonsoma itupecu, nauqui apema, itopiqui rrimianene manu tobirri. Arrti Pedro tümonsotito eanama. \v 56 Auquimanu cuatü taman cumanacarrü, besüro narrtarrü ümoti Pedro. Anati tümonsoti esa manu pese. Ane caüma narrtarrü ümoti, auqui nantü: \p —Arrüna noñünrrü ananca ito ichepe Jesús. \p \v 57 Pero arrti Pedro mapañati ümo, nanti: \p —Champürrtü isuputacati maniqui ñoñünrrü. \p \v 58 Coboi pario tamantito asaratitü ümoti Pedro, nantito ümoti: \p —Arrücü ito anancü ichepeti Jesús. \p Nanti Pedro: \p —No, champürrtü anancañü. \p \v 59 Tupasao taman horarrü cuati quiatarrü, nanti: \p —Ñemanauncurratoe arrti naqui ñoñünrrü anancatito ichepeti Jesús, itopiqui chanecanapatai galileorrtito. \p \v 60 Pero arrti Pedro mapañati tatito, nanti: \p —Chütusiopü iñemo isane arrüna anitaca. \p Au manu rratorrü puuru pohorrü. \v 61 Auqui arrti Señor pebücoti, asaratitü ümoti Pedro. Tapü arrti Pedro aquionotiyü iyo nipiarirrti tücañe Señor ümoti sane: “Antes que apu pohorrü apanca trerrü veserrü que chasuputacapüñü”. \v 62 Auqui sürotitü türüpo. Orronene nurria ümoti, y tarucu nareorrti. \s1 Unumati Jesús \p \v 63 Arrümanuma mañoñünca bacuirara itacuti Jesús unumati, bacheboma ümoti. \v 64 Itamurriancatama nisurrti. Bacheboma isuti. Ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Tusio aemo quiti bachebo aemo? Urasoi, arrtü arrücü profetarrücü. \p \v 65 Aruqui nanaiñantai ñanitacarrüma churriampü ümoti. \s1 Anati Jesús esa bama mayüriabuca \p \v 66 Nauquiche tütaneneca arrübama mamayoreca israelitarrü y bama üriatu bama sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü iyoberabaramacü. Itasurumati Jesús. Iñanamati esama. Acamanu ñanquitioma pünanaquiti: \p \v 67 —Urasoi nurria suisucarü, ¿arrücü Cristo? \p Auqui iñumutati nurarrüma: \p —Arrtü sucanañü aume que arrüñü, chapicocotapü. \v 68 Arrtü rranquitio amopünanaqui, chüpuerurrüpü apiñumu, y chaurriancapü apiñemecanañü. \v 69 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü ichümoca ñana au nepanauncu neherrti Tuparrü, naqui tarucu nüriacarrti. \p \v 70 Auqui ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Así que arrücü Aütorrti Tuparrü? \p Iñumutati: \p —Arrüñü te. \p \v 71 Auqui namatü: \p —Champü nümochetiqui terrticurrü. Chauqui toñoncoi nurarrti ui propoirrü nuñumasu. \c 23 \s1 Arrti Jesús esati Pilato \p \v 1 Auqui namanaiña atüraimia. Aüromatü aübuti Jesús esati Pilato, naqui yüriaburrü rromanorrü. \v 2 Aiñanaimia esa niporrti. Acamanu urabomati Jesús isucarüti Pilato. Namatü: \p —Tabücoti soboi naqui ñoñünrrü ausüratai uiti ümo macrirrtianuca. Nanti qu churriampü bapaca impuestorrü ümoti yarusürürrü yüriaburrü César. Nantito que tonenti Cristo, tacana yüriaburrti. \p \v 3 Auqui arrti Pilato ñanquitioti pünanaquiti Jesús: \p —¿Arrücü yüriaburrücü ümo bama israelitarrü? \p Iñumutati Jesús: \p —Arrüñü te. \p \v 4 Auqui nanti Pilato ümo bama üriatu bama sacerdoterrü y ümo bama macrirrtianuca: \p —Champü nipünatenti naqui ñoñünrrü. \p \v 5 Pero arrübama macrirrtianuca manrrü nitosibirrimia fuerte nurria, namatü: \p —Itümoniancatati genterrü ui arrüna ñanunecacarrti. Cusürübo uiti au Galilea, y caüma iñataiti auna Judea, nauqui aisamunenti isiu. \s1 Arrti Jesús esati Herodes \p \v 6 Nauquiche oncoiti Pilato arrüna sane, ñanquitioti pünanaquimia, arrtü ñemanauntu auqui Galileati. \v 7 Namatü ümoti que auqui tahati. Auqui icüpurutiti Jesús esati Herodes naqui yüriaburrü au Galilea, itopiqui au manio naneneca anancatito Herodes au Jerusalén. \v 8 Nauquiche tasaratitü Herodes ümoti Jesús, bien pucünuñati, itopiqui chaübopü nirrancarrti asaratiti. Oncoitiatai nürirrti. Rranrrti nauqui asamuti milagrorrü isucarüti. \v 9 Ausüratai ñanquitioti pünanaquiti Jesús. Pero arrti Jesús champürrti iñumutati nurarrti. \v 10 Acamanu amoncoma ito bama üriatu bama sacerdoterrü ichepe bama manunecana nüriacarrü, urabomati Jesús. \v 11 Auqui arrti Herodes ichepe bama nesarrti masortaboca unumati Jesús. Nauqui atusi nurria nuncurrüma ümoti, süro aibiboti uimia coñorrtai tacana naibirrti yüriaburrü. Auqui arrti Herodes icüpurutiti tato esati Pilato. \v 12 Arrümanu nanenese arrti Pilato ichepeti Herodes isamunumacü amigorrü aübumantoe. Abu tücañe enemigorrüma. \s1 Tiene que aconti Jesús \p \v 13 Auqui arrti Pilato oberabarama uiti bama üriatu bama sacerdoterrü, bama mayüriabuca y bama macrirrtianuca. \v 14 Auqui nanti ümoma: \p —Arraño apiquiacati tauna yesañü naqui ñoñünrrü. Amucanaño que ausüratai uiti ümo macrirrtianuca. Türranquitio pünanaquiti ausucarü, pero chütusiopü arrtü ñemanauntu arrüna amucanaño ümoti. Canapae champü nipünatenti. \v 15 Ni arrtipü Herodes tabücopü nipünatenti. Sane nauquiche icüpurutiti tato iñemo, chauqui tamarrtai. Champü arrüna nipünatenti nauqui aconti sobi. \v 16 Rracüpura nauqui acüboriti, y auqui iñemecacati. \p \v 17 Ümo manu pierrta nantarrtai anati naqui emecana auqui preso. Tone arrüna yacheatarrti Pilato. \v 18 Namanaiña tosibicoma manu genterrü, namatü: \p —¡Tari comati maniqui Jesús, aitaesümunurrti Barrabás! \p \v 19 Taipü arrti maniqui Barrabás anancati au preso, itopiqui yatabayorrti au manu pueblurrü. Bahiyoti aübu bama masortaboca rromanorrü. \v 20 Tapü arrti Pilato rranrrti aiñemecanatiti Jesús. Manitanatiqui ümoma. \v 21 Pero arrüma tosibicoma manrrü fuerte nurria, namatü: \p —¡Aiñarrti apü curusürrü! \p \v 22 Tütabe trerrü ñanquiquirrti Pilato pünanaquimia sane: \p —¿Isane arrüna nomünantü uiti naqui ñoñünrrü? Champürrtü tabüco sobi nipünatenti nauqui acontipü. Rracüpura na acüboriti, auqui caüma iñemecacati. \p \v 23 Pero arrüma manrrü nitosibirrimia, nauqui aiñanatiti apü curusürrü. \v 24 Ui na tarucapae nitosibirrimia chebatai uiti Pilato aisamunentiatai arrüna ñanquitioma pünanaquiti. \v 25 Sane nauquiche emecanati maniqui ñoñünrrü, naqui ñanquirioromati, naqui anancati au preso itopiqui yahiquirrti y itopiquito arrüna yatabaiquirrti. Tapüti Jesús torrioti mecuma, tari isamutema aübuti isiu nirrancarrüma. \s1 Iñanamati Jesús apü curusürrü \p \v 26 Nauquiche tanancati Jesús mecu masortaboca, süromatü aübuti, nauqui aiñanamati apü curusürrü. Isiu cutubiurrü icuñunumati maniqui ñoñünrrü auqui Cirene, nürirrti Simón. Aübo cuati tato auqui camporrü. Iñenomati nauqui aiquianti ompacüti curusürrü isiuti Jesús. \p \v 27 Süromatito isiuti Jesús sürümanama macrirrtianuca y sürümana paüca. Bareoro y botosiboco ui niyusuchequirri itacuti. \v 28 Pero arrti asaratitü ñome, nanti: \p —Arraño paüca auqui Jerusalén, tapü abareoca ichacuñü. Abareo autacuapateo y itacu bama abaübositaiqui. \v 29 Itopiqui cuantionqui naneneca auna auche amucanaño: “Urriampae nubaca ba paüca champürrtü ubaübosio”. \v 30 Auquimanu caüma namatü bama macrirrtianuca ñome ba yirituca: “Aupaqui somonü”, y ñome ba yiritumanca namatü: “Apiñanecasa somü”. \v 31 Isamutema arrüna tarucu nomünantü iñemo. Pero abaübü isamutema arrüna manrrü tarucu nomünantü ñana. \p \v 32 Süromatito uimia torrü mañoñünca macusüpüca, nauqui ataborimia ichepeti Jesús. \v 33 Aiñanaimia au manu nürirri “Nipiai nitanu macoiñoca”. Acamanu crabuti Jesús uimia apü curusürrü. Arrübama torrüma macusüpüca crabuma ito apü nicurusürrüma, tamanti au nepanauncurrti Jesús, arrti quiatarrü au nepaurrü. \v 34 Arrti Jesús nanti: \p —Iyaü, tari airrimiaca nomünantü ui bama macrirrtianuca, itopiqui chütusiopü ümoma arrüna isamutema. Tapü bama masortaboca suerteabo uimia naibirrti Jesús. \v 35 Arrübama macrirrtianuca amoncoma acamanu arrtayomatü. Arrübama ito mayüriabuca aboma acamanu aübu nuncurüma ümoti Jesús. Namatü: \p —Mataesümunucunuti ümoti quiatarrü. Caüma tari itaesümunutiyü uirrtiatoe, arrtü ñemanauncurratoe Cristo ti, naqui Aütorrti Tuparrü. \p \v 36 Arrübama masortaboca unumatito Jesús. Süromatü esati, aichamanamati vinorrü ocoro. \v 37 Namatü ümoti: \p —Arrtü yüriaburrücü ümo bama israelitarrü, aitaesümunusü obiatoe. \fig Crucifixión y muerte de Jesús|src="CN01836B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="LUK 23.37" \fig* \p \v 38 Iñatama ito taurarrü apü curusürrü onü nitanurrti ape pario. Ane corobo icu auqui manio trerrü manitacaca griego, latín y hebreo, nantü sane: “Tonenti Jesús, naqui üriatu bama israelitarrü”. \v 39 Tamanti uturuqui manuma torrü macusüpüca otorrio ichepeti Jesús nanti: \p —Arrtü arrücü Cristo, aitaesümunusü obiatoe, y aitaesümunusü somü ito. \p \v 40 Tapüti maniqui quiatarrü icumpañeruturrti icuansomoconotiti, nanti ümoti: \p —Champü nanauncu ümoti Tuparrü. Arrücü aca ito aübu na carrticurrü. \v 41 Arroñü te ane nomünantü osoi. Utaquisürüca itopiqui na churriampü uisamute. Tapüti naqui ñoñünrrü champü nipünatenti. \p \v 42 Auqui nanti ümoti Jesús: \p —Arrtü taca auna cauta ane nüriaca, aquionsü iyoñü. \p \v 43 Auqui arrti Jesús iñumutati nurarrti, nanti: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aemo, caüma aiñatai ichepeñü au paraiso. \s1 Niconcorrti Jesús \p \v 44 Tiñatai tose. Auqui tomiquianene au nanaiña cürrü. Nururacarrü manu nitomiquianenequirri hasta las trerrü isiu nimümürrü. \v 45 Arrüna surrü otochebo. Arrümanu cortinarrü au niporrti Tuparrü quiopüro cümuintaqui. \v 46 Auqui arrti Jesús tosibicoti, nanti: \p —Iyaü, amecucü itorrimiata niyausüpü. \p Iyau manu nurarrti coiñoti. \p \v 47 Nauquiche tarrtaiti maniqui capitán rromanorrü arrüna pasabo, iñanaunutiti Tuparrü. Nanti sane: \p —Ñemanauncurratoe, arrti naqui ñoñünrrü champü nipünatenti. \p \v 48 Namanaiña manuma macrirrtianuca arrtaimia arrüna pasabo. Süromatü auquimanu, mapensarama, orronene ümoma. \v 49 Arrübama isuputaramati Jesús y arrüba paüca cuantio auqui Galilea isiuti Jesús abe umarrtayotü ümo arrüna sane pasabo auqui icheatai. \s1 Iñanamati cütu Jesús \p \v 50 Anati taman ñoñünrrü bien buenurrti, y urria nisüboriquirrti, nürirrti José. Arrti auqui manu pueblurrü nürirri Arimatea, ane au manu cürrü Judea. Tonenti tamanti eana manuma mamayoreca israelitarrü. \v 51 Arrti naqui José barrüperarati na üriaburati Tuparrü. Champürrtü urria ümoti arrüna isamutema aübuti Jesús. \v 52 Arrti sürotitü esati Pilato, nauqui anquirioti nicunturrti Jesús pünanaquiti. Torrio uiti Pilato ümoti. \v 53 Nauquiche tücaüburuti Jesús apüqui curusürrü uiti José, cüburrioti uiti. Süroti cütu au manu nusutu canrrü, auna cauta champüti tüsüro cütu. \v 54 Arrümnu nanenese tüniyücürrü ümo manu nanenese nesa macansacarrü. \p \v 55 Arrümanio paüca cuantio tücañe ichepeti Jesús auqui Galilea omenotü apasabori auna cauta aiñama nicunturrti Jesús. \v 56 Auqui omeno tato au niyopürrü. Nauquiche topiñatai taha, acomorabo oboi perfume, arrüba omirriantai norimia. Au manu nanenese nesa macansacarü pacansara tacana arrüna nantü nüriacarrü. \c 24 \s1 Süboricoti tato Jesús \p \v 1 Arrümanu tominco tansürapae omenotü manio paüca esa manu nusuturrü. Opiquiata manu perfume. \v 2 Nauquiche topiñatai esa nusuturrü, umarrtai manu canrrü uiche ataburri tücañe, carübo. \v 3 Omenotüpo, pero champürrtü tabüco oboi nicunturrti Señor Jesús. \v 4 Bocütobüso acamanupo, chütusiopü ñome causane oboi. Rrepenteatai amasaratü ümo torrüma mañoñünca aboma atürayoma yobesa. Cuara nurria naibirrimia. \v 5 Arrümanuma mañoñünca namatü ñome: \p —¿Causane abasiquia apapacheriuruti eanaqui bama macoiñoco naqui süborico tato? \v 6 Champüti auna. Chauqui tüsüboricoti tato. Apaquionsaño ümo arrümanu nurarrti tücañe aume au Galilea. \v 7 Nantipütoche aume: “Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ichorri ümo bama ane nomünantü uimia, y itabairomañü apü curusürrü. Y pürücü ba trerrü naneneca isüboriquia tato”. \p \v 8 Auqui upaquionaño manio paüca iyo nurarrti Jesús tücañe. \v 9 Auqui manu omeno tato au pueblurrü, aburaboi isucarü manuma once ñanunecasarrti Jesús y isucarü bama maquiataca. \v 10 Tonehio manio paüca: María Magdalena, Juanarrü, Mariarrü nipiacütoti Jacobo, y arrüba piquiataca paüca. Oboi aburaboi isucarü bama apostolerrü arrüna pasabo ñome. \v 11 Pero nauquiche toncoimia bama apostolerrü tacanarrtü piaracarrtai ümoma. Chicocotapüma. \p \v 12 Tapü arrti Pedro sürotitü türüpo, yarucurrti esa nusuturrü. Nauquiche iñataiti taha, sürotitüpo. Arrtaiti manio cüburriquia, abe au taman narücüquirri. Auquimanu süroti tato au porrü, cütobüsoti. \s1 Arrüna pasabo isiu cutubiurrü au Emaús \p \v 13 Arrümanuinqui nanenese tücañe torrüma bama ñanunecasarrti Jesús süromatü au manu pueblurrü nürirri Emaús. Nichequirri taqui once kilómetros auqui Jerusalén. \v 14 Amoncoma baparioma ümo arrüna pasabo au Jerusalén, niyücürrüma. \v 15 Numo baparioma sane y mapensarama, arrti Jesús sürotitü esama, amencoti ichepema. \v 16 Arrüma asaramati, pero tacana taburrio narrtarrüma, chisuputaramatipü. \v 17 Auqui arrti Jesús ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Isane arrüna abasiquia apapari isiu cutubiurrü? ¿Causane ausuchecatai? \p \v 18 Tamanti eanaquimia nürirrti Cleofás iñumutati nurarrti Jesús: \p —Au nanaiñantai tusio arrüna pasabo au Jerusalén arrüba naneneca tübupasao. Arrücü anancü taha, ¿causane chütusiopü aemo? \p \v 19 Nanti: \p —Isane arrüna pasabo? \p Namatü ümoti: \p —Arrüna pasabo ümoti Jesús auqui Nazaret. Tonenti profetarrti tücañe, tarucu nüriacarrti. Tusio ui arrüna isamutenti y ui arrüna nurarrti isucarüti Tuparrü y isucarü bama macrirrtianuca. \v 20 Arrübama üriatu sacerdoterrü y bama mayüriabuca itorrimianamati, nauqui aconti apü curusürrü. \v 21 Tapü arrüsomü supapensaca que uiti taesüburu tato arrüna genterrü Israel. Chauqui tübupasao trerrü naneneca arrüna sane. \v 22 Abe ito manio paüca amonquio suichepe. Opicütomünana somü, itopiqui obebotü cuatü nanenese au nicürrti. \v 23 Champürrtü tabüco oboi nicunturrti. Auqui manu cuantio tato aburaboi suisucarü arrüna umarrtai manuma angelerrü. Namatü ñome, süboricoti tato. \v 24 Auqui arrübama suisumpañeru süromatü asaborimia au manu nusutu canrrü. Tabüco uimia tacana arrüna munantü manio paüca, tapü arrti Jesús champürrtü asaramati. \p \v 25 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¿Causanempü chüpuerurrüpü apicoco arrüna turapoimiacaü bama profetarrü. Canapae tairri nautanu. \v 26 Arrti Cristo tiene que ataquisürüti primero, y auqui caüma atorri üriacaboti y nanentacaboti au napese. \p \v 27 Auqui urapoiti nurria arrüna nantü icu Nicororrü, arrüna manitanama ümoti tücañe. Cusürübo uraboiti arrüna ane corobo uiti Moisés, y auqui nicororrü ui bama profetarrü. \p \v 28 Iñataimia au manu pueblurrü Emaús. Arrti Jesús isamutenti tacanarrtü pasaotiatai. \v 29 Arrüma rranrrüma nauqui asioti ichepema, namatü: \p —Asiquia suichepe, itopiqui chauqui tütümümüca. \p Así que sürotipo ichepema. \v 30 Nauquiche tanancati tümonsoti ichepema esa mensarrü, iñentati manu pan. Icunusüancatati y chepesüro uiti. Itorrimiatati ümoma. \v 31 Au manu rratorrü tacanarrtü rrütopücoma. Aüboqui isuputaramati. Pero arrti Jesús ensoroti tatito esaquimia au manu rratorrü. \v 32 Auqui namatü ümomantoe: \p —Taitacu oñonquisio tacana uürara utusi ui nupucünuncu, nosequi ichepeti, numo manitanati oemo isiu cutubiurrü, urapoiti usucarü icuqui Nicororrü. \p \v 33 Auqui champürrtü barrüperaramainqui. Basücübücoma tato au Jerusalén au manu tobirri. Nauquiche tiñataimia tato, tabücoma uimia bama once apostolerrü oberabarama aübu bama icumpañeruturrüma. \v 34 Arrüma namatü ümo manuma torrü: \p —Ñemanauncurratoe süboricoti tato Señor. Arrti Simón Pedro asaratiti. \p \v 35 Auqui arrümanuma torrü urapoimia arrüna pasabo ümoma isiu cutubiurrü, y causane nauquiche aisuputaramati Jesús, nauquiche ichepesünatati pan. \s1 Itusiancanatiyü Jesús isucarü bama ñanunecasarrti \p \v 36 Nauquiche amoncomainqui baparioma arrüna sane, arrti Jesús paecüburuti eanama. Manquitioti nurria ümoma, nanti: \p —Taiquiana urria nabaca. \p \v 37 Auqui cütobüsoma bama ñanunecasarrti, y birrubuma, ñaquioncorrüma asaramati taman yausüpürrü. \v 38 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¿Causane tarucu naucütobü? ¿Causane apapensaca ui naupirrucu? \v 39 Amasasai niñe y nipope, ta arrüñü. Ausiapata tauna nauqui apiñenoñü. Arrti yausüpürrü champü nañeturrti ni anempito nipiairrti. Tapü arrüñü ane nirrañetu y nipiai. \p \v 40 Auqui itusiancatati neherrti y nipoperrti isucarüma, nauqui asaraimia. \v 41 Pero arrüma champürrtü icocotamainqui nurria ui na nipucünuncurrüma y ui na nicütobürrüma. Auqui nanti Jesús ümoma: \p —¿Ane auna aboi nauqui irra? \p \v 42 Torrio ümoti peasorrü nopiocorrü cünucunu. \v 43 Yasutioti y basoti isucarüma. \v 44 Auqui nanti ümoma: \p —Arrüna pasabo iñemo, tone arrümanu tüsurapoi tücañe ausucarü, nauquiche anancañünqui auchepe. Nanaiña tiene que acoco arrüna ane corobo isütüpüñü uiti Moisés y ui bama profetarrü y au manu librurrü salmo. \p \v 45 Auqui caüma manunecanati ümoma, nauqui aye uimia Nicororrü. \v 46 Nanti tatito ümoma: \p —Sane ane corobo. Arrti Cristo tiene que ataquisürüti y aconti y pürücü ba trerrü naneneca süboricoti tato eanaqui macoiñoca. Sane pasao iñemo. \v 47 Arrüna nisüri tiene que aburaboi isucarü namanaiña macrirrtianuca auna Jerusalén y au nanaiña icu na cürrü, nauqui atusi ümoma, y nauqui amorrimiaca tato nomünantü uimia, arrtü iñorronconomacü. \v 48 Arraño terrticurrü año ümo arrüna sane, itopiqui amarrtai. \v 49 Icüpucati Espíritu Santo aume, ta sane turapoiticaü Tuparrü, rranrrti aicüpurutiti aume. Pero abasiquiaiqui auna pueblurrü Jerusalén cheperrtü apasuquiucati auqui napese. Arrtü cuati, torrio aume abüriacabo auqui ape. \s1 Niyücürrti tato Jesús au napese \p \v 50 Auqui arrti Jesús sürotitü aübuma auqui pueblurrü. Iñataimia au manu nürirri Betania. Acamanu iquiamperotiño ape nipiarrti. Macunusüancanati ümoma. \v 51 Isiu manu ñacunusüancacarrti ümoma, sürotitü ape pünanaquimia au napese. \v 52 Arrüma asaramatü isiuti aübu ñanauncurrüma ümoti. Auqui süroma tato au Jerusalén aübu tarucu nipucünuncurrüma. \v 53 Nantarrtai aboma au niporrti Tuparrü, ñanauncurrüma ümoti Tuparrü. Amén. \fig La ascensión|src="CN01883B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="LUK 24.53" \fig*