\id JHN - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h SAN JUAN \toc1 Arrüna Urria Manitacarrü Corobo Uiti San Juan \toc2 San Juan \toc3 Jn \mt2 ARRÜNA URRIA MANITACARRÜ COROBO UITI \mt1 SAN JUAN \c 1 \s1 Arrti Cristo tonenti “Nurarrti Tuparrü” \p \v 1 Tücañe numo champüqui isane, anancatiatai Cristo, naqui nürirrtito “Nurarrti Tuparrü”. Anancati ichepeti Tuparrü, ta arrtito Tuparrti. \v 2 Auqui ñemonco anancati ichepeti Tuparrü. \v 3 Arrti Cristo nisamucurrti nanaiña arrüba abe, champü arrüna anancatai, champü arrüna ubaüro uirratoe, nanaiña nisamucurrti. \v 4 Uiti naca nanaiña süboriquirri icu na cürrü. Arrti tacana basarurrü ümo macrirrtianuca. \v 5 Sanen te, arrti tacana basarurrü, arrüna cuara au tomiquianene, y arrümanu tomiquianene chüpuerurrüpü aiñotochema. \p \v 6 Arrti Tuparrü icüpurutiti maniqui taman ñoñünrrü, nürirrti Juan Bautista. \v 7 Arrti Juan cuati uraboiti nürirrti Cristo, naqui ñemanauncurratoe basarurrü ümo macrirrtianuca, nauqui aicocoromati namanaiña. \v 8 Arrti Juan chütonentipü manu basarurrü. Pero cuati uraboiti manu basarurrü, o sea urapoiti nürirrti Cristo. \v 9 Arrti Cristo, naqui ñemanauncurratoe basarurrü, iñataiti icu na cürrü, nauqui anentarrü ümo bama aboma icu. \p \v 10 Sane nauquiche cuati icu na cürrü, abu nisamucurrti na cürrü. Tapü arrübama pohoso icu na cürrü chisuputaramatipü, abu uiti urriancama. \v 11 Iñataiti au na propiorrü nisamucurrti, pero arrübama ipiarientetorrti chiyasuriurumatipü. \v 12 Pero aboma bama yasuriurumati. Oncomatü ümoti. Torrio üriacaboma uiti, nauqui aisamunumacü aütorrti Tuparrü. \v 13 Iyebo uimia sane itopiqui torrio ümoma uiti Tuparrü, champürrtü ui arrüna aboma icu na cürrü ni ui nirrancarrti taman ñoñünrrü, ta uiti Tuparrü. \p \v 14 Así que arrti Cristo, naqui nürirrtito “Nurarrti Tuparrü” isamunutiyü ñoñünrrü. Anancati uyarrüpecu. Arrüsomü sumarrtai nüriacarrti y nicusüurrti, arrüna torrio ümoti uiti Tuparrü, itopiqui tonenti Aütorrti Tuparrti. Somoncoito ñanitacarrti ñemanauncurratoe, y uitito tusio nibuenucurrti Tuparrü oemo. Tusio ito uiti arrüna nucua ümoti. \v 15 Arrti Juan urapoiti nürirrti Cristo, nanti: \p —Tonenti naqui üriche arrüna sucanañü: Cuatiqui isiuñü naqui ane manrrü nüriacarrti rropünanaquiñü, itopiqui numo chiyacapüqui icu na cürrü, arrti tanancatiatai. \p \v 16 Namanaiña oñü basutio arrüba omirria macumanataca mecuquiti ui nucua ümoti. \p \v 17 Arrüna nüriacarrü torrio oemo uiti Tuparrü mecuquiti Moisés tücañe, pero caüma uiti Jesucristo tusio oemo nucua ümoti Tuparrü y arrüna ñemanauncurratoe manunecatarrü. \v 18 Champüti naqui tasaratiti Tuparrü, cunauntañatiatai naqui Aütorrti, itopiqui anati ichepeti. Uitito usuputacati Tuparrü. \s1 Urapoiti Juan Bautista niyequirrti Cristo \p \v 19 Arrümanuma israelitarrü au Jerusalén bacüpuruma ümo manuma sacerdoterrü y ümo manuma levitarrü, anquirioma pünanaquiti Juan isane nacarrti, arrtü Cristoti. \v 20 Pero arrti urapoiti nurria isucarüma, nanti: \p —Arrüñü champürrtü Cristoñü. \p \v 21 Auqui ñanquitioma tatito pünanaquiti: \p —¿Ñacucümo? ¿Arrücü profetarrü Elías? \p Aiñumuti Juan: \p —Champürrtü arrüñü. \p Así que ñanquitioma tatito pünanaquiti: \p —¿Taqui arrücü maniqui profetarrü, arrti maniqui sopipiate que tiene que ayetitü? \p Aiñumuti tatito Juan, nanti: \p —Champürrtü arrüñü. \p \v 22 Auqui namatü ümoti: \p —¿Ñacucümo? Itopiqui tiene que someno tato suburaboi isucarü bama uiche aicüpuruma somü. ¿Isane arrüna puerurrücü uraboi suisucarü acütüpücüatoe? \p \v 23 Auqui iñumutati Juan, nanti: \p —Arrüñü naqui ümoche manitanati tücañe profetarrü Isaías, nauquiche maconomonoti sane: “Anati naqui tosibicoti eana rroense, nanti: Apiyaübu besüro cutubiurrü cümenuti Señor”. \p \v 24 Arrümanuma yebomatü anitama aübuti Juan bacüpucurrü ümoma ui manuma fariseorrü. \v 25 Sane nauquiche manrrü ñanquiquirrimia pünanaquiti Juan, namatü: \p —Arrtü chütüpü Cristocü, ni Elías pücü, ni arrtipü maniqui profetarrü, ¿causane aunimia ümo genterrü? \p \v 26 Nanti Juan: \p —Arrüñü rraunimiaca ui turrtai, pero auna abarrüpecu anati maniqui taman chapisuputacatiquipü. \v 27 Contoatai matoconoti ichoboñü. Arrüñü champü isane niyaca ni yaserebipü pario nauqui isoquisüna nehe nisapaturrti, itopiqui tarucu nüriacarrti. \p \v 28 Nanaiña arrüna pasabo au manu cürrü nürirri Betábara topü manu sapoco Jordán, auna cauta anancati Juan maunimianati tücañe. \s1 Arrti Cristo tacana nobirrama torrio uiti Tuparrü \p \v 29 Au quiatarrü nanenese arrti Juan asaratitü cümenuti Jesús, cuatati esati. Auqui nanti Juan: \p —Tonenti naqui torrioti uiti Tuparrü oemo, tacana arrone nobirrama arrüna uiche morrimiacana tato nomünantü ui macrirrtianuca icu na cürrü. \v 30 Tonenti te naqui üriche arrüna sucanañü: “Cuatiqui isiuñü naqui ane manrrü nüriacarrti rropünanaquiñü, itopiqui arrti anancatiatai rropünanaquiñü”. \v 31 Numo sucanañü arrüna sane, chisuputacatiquipü. Pero isecatü rraunimia ui turrü, nauqui asuputaramati bama israelitarrü. \p \v 32 Nantito Juan: \p —Arrüñü yasacati Espíritu Santo cuati auqui napese tacana naca nututaquimia, üro onüti. \v 33 Tücañe chütusiopü iñemo arrtü tonenti, pero arrti Tuparrü naqui uiche aicüpuruñü nauqui rraunimia ui turrü, turapoiticaü tücañe isucarüñü: “Arrtü asacatü ümoti Espíritu Santo üroti onüti taman ñoñünrrü, ta tonenti maniqui maunimianabo uiti Espíritu Santo”. \v 34 Chauqui tiyarrtai —nanti Juan— y suraboira ito ausucarü, ta tonenti naqui Aütorrti Tuparrü. \s1 Arrübama primero ñanunecasarrti Cristo \p \v 35 Au quiatarrü nanenese arrti Juan anancati tatito acamanu ichepe manuma torrü ñanunecasarrti. \v 36 Arrti Jesús pasaoti auqui manu. Auqui arrti Juan nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p —Amasasatü, tonenti naqui torrioti oemo uiti Tuparrü tacana arrone nobirrama, arrüna coiñobo uitobo. \p \v 37 Arrümanuma torrü ñanunecasarrti Juan oncoimia arrümanu nurarrti, auqui süromatü isiuti Jesús. \v 38 Arrti Jesús asarati tato chacuti. Asaratitü ümo manuma torrü, nanti ümoma: \p —¿Isane naurriantümo? \p Arrüma namatü: \p —Maestro, ¿cauta napo? \p \v 39 Aiñumuti Jesús: \p —Ausiapata amasarai. \p Auqui süromatü isiuti asaraimia arrüna cauta bavivicoti. Aboma ichepeti auqui las cuatro isiu nimümürrü hasta chepe suma. \p \v 40 Tamanti uturuqui manuma torrü, Andrés nürirrti, tonenti yaruquitorrti Simón. \v 41 Sürotitü esati. Nanti ümoti: \p —Tütabücoti soboi maniqui Mesías, arrti maniqui Cristo. \p \v 42 Auqui iquianatitito esati Jesús. Numo tasaratitü Jesús ümoti Simón, nanti ümoti: \p —Arrücü Simóncü, aütorrti Jonás. Pero caüma süro üribocü sobi Pedro. Arrüna nuevurrü nürirrti nantü auqui besüro “Canrrü”. \s1 Arrti Felipe ichepeti Natanael \p \v 43 Au quiatarrü nanenese arrti Jesús rranrrti ariorrti tato au manu cürrü Galilea. Auqui icuñunutiti Felipe, nanti ümoti: \p —Ariacu isiuñü. \p \v 44 Arrti Felipe auqui manu pueblurrü nürirri Betsaida. Tone nipueblurrtito Andrés y arrti Pedro. \v 45 Arrti Felipe caüma sürotitü apacheriurutiti Natanael. Nauquiche tütabücoti uiti, nanti ümoti: \p —Tütabücoti soboi maniqui Cristo, naqui icütüpüche maconomonoti Moisés yucu libruca nesa nüriacarrü, y arrübama ito profetarrü tücañe. Arrti Jesús, tonenti aütorrti José auqui manu pueblurrü Nazaret. \p \v 46 Aiñumuti Natanael, nanti: \p —¿Aensapü puerurrü ane na salibo urria auqui Nazaret? \p Aiñumuti Felipe: \p —Ane. Supian, ariacu asabori. \p \v 47 Nauquiche asaratitü Jesús cümenuti Natanael, nanti: \p —Auna nacarrti naqui taman ñemanauncurratoe israelitarrü, naqui chipiacapü encaña. \p \v 48 Tiñataiti Natanael esati Jesús. Auqui ñanquitioti pünanaquiti: \p —¿Causane asuputarañü? \p Aiñumuti Jesús: \p —One nauquiche chatasucaiquipü uiti Felipe, tiyasacü iquiana manu suese higuera. \p \v 49 Auqui nanti Natanael ümoti: \p —Maestro, arrücü Aütorrti Tuparrü. Arrücü te yüriaburrücü ümo bama israelitarrü. \p \v 50 Aiñumuti Jesús: \p —Taicococañü itopiqui sucanañü aemo, que yasacü iquiana manu suese higuera. Pero arrtaiqui ñana arrüba manrrü yarusürürrü milagrorrü sobi. \p \v 51 Auqui nanti tatito Jesús: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arraño amarrtaiqui ñana napese aurübo, y arrübama angelerrü cuamatü esaquiti Tuparrü auqui napese acü yesañü, y yesaquiñü süroma tato au napese, ta arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. \c 2 \s1 Taman tübübürrü au Caná \p \v 1 Numo tübupasao trerrü naneneca, auqui ane tübübürrü au manu pueblurrü Caná au manu cürrü Galilea. \v 2 Arrti Jesús ichepe bama ñanunecasarrti tasuruma ito ümo manu tübübürrü. Acamanu ananca ito nipiacütoti. \v 3 Cümuinta manu pierrta cüpüro vinorrü. Auqui nantü nipiacütoti Jesús ümoti: \p —Chauqui tücüpüro vinorrü. \v 4 Arrti Jesús iñumutati nurarrü, nanti: \p —Arrücü paürrü, ¿causane asiquia isuatañü aübu arrüna nura sane? Chiñataiquipü niyesa horarrü, nauqui rrayura. \v 5 Auqui nantü nipiacütoti ümo bama mamosoca acamanu: \p —¡Apicoco caüma arrtü bacüpuru aume! \v 6 Amonquio acamanu seirri parropeca posürümanaca, arrüba ubataso nantarrü oboi cien litro turrü cada taman. Abe acamanu nauqui arrübimia bama israelitarrü tacana arrüna bacüpucurrü ui nüriacarrü uiti Moisés. \v 7 Auqui nanti Jesús ümo bama mamosoca: \p —¡Apiñatamacasio ba seirri parropeca ui turrü! \p Arrüma iñatamacanioma nurria. \v 8 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Aparrüquia onüqui, simiantai. Amecosi apichamanati maniqui encargabo ümo na pierrta. \p Sane isamutema. \v 9 Arrti maniqui encargabo ümo manu pierrta ñacontenti manu tuma, chauqui tisamunü vinorrü. Chütusiopü ümoti auquiche manu vinorrü, tapü bama mamosoca tusio ümoma. Sane nauquiche arrti maniqui encargabo yabirotiti maniqui aübo apoti, \v 10 nanti ümoti: \p —Nantarrü machamaca primero arrüna mejor vinorrü. Arrtü tüchaboma chama bama bapaseara, auqui caüma machamaca ito arrüna vinorrü nurichurrtai. Tapü arrücü hasta auritarrü anancaiqui ahüburu obi arrüna mejor vinorrü. \v 11 Tone arrüna primer milagrorrü isamutenti Jesús au Caná, au manu cürrü Galilea. Ui arrüna sane itusiancatati nüriacarrti isucarü bama ñanunecasarrti, y arrüma masamuña aicocoromati nurria. \v 12 Auquimanu sürotitü Jesús au manu pueblurrü Capernaum aübu nipiacütoti y aübu bama yaruquitorrti y aübu bama ñanunecasarrti. Acamanu amoncoma ñome manio naneneca. \s1 Penecoma uiti Jesús bama mapaventecana auqui niporrti Tuparrü \p \v 13 Numo tüsaimia manu pierrta parrcua, arrti Jesús sürotitü au Jerusalén. \v 14 Iñataiti au pueblurrü. Sürotitü au niporrti Tuparrü. Acamanu tabücoma uiti manuma mapabentecana buyeca, nobirraca y nututaquiquia. Aboma ito bama macampiara monirri ümo genterrü ñacumanataboma ümoti Tuparrü. Aboma tümonsoma esa nimensarrüma. \v 15 Numo tarrtaiti Jesús arrüna sane, masamunuti taman chücotirri sogarrü. Ipirrumuniontiño manio numuquianca buyeca, nobirraca auqui niporrti Tuparrü. Ipemünacaniontiño nimensarrüma manuma ñacampiaraca monirri, yaruriompurutiño ito manio ficharrü uimia. \v 16 Nanti ümo bama mañapabentecaca nututaquiquia: \p —Apiquiaübusio auquina arrüba. Tapü apiñata niporrti Iyaü tacana mercadorrü. \v 17 Auqui manu arrübama ñanunecasarrti aquionomacü iyo manu nurarrti Tuparrü icu Nicororrü: “Arrübama macrirrtianuca tüboricoma iñemo, itopiqui tarucapae nirranca rrocüma itacu niporrti Tuparrü”. \v 18 Auqui arrübama israelitarrü ñanquitioma pünanaquiti Jesús, namatü: \p —¿Uiche puerurrü atusi suiñemo arrtü ane nüriaca nauqui aisamune arrüna sane? Aitusianca suisucarü señarrü. \v 19 Aiñumuti Jesús: \p —Apiñarrimiaca arrüna niporrti Tuparrü, arrüñü iñatünaiñacata tato au trerrü naneneca. \v 20 Tapü arrüma iñumutama, namatü: \p —Cuarenta y seirri añoca yatrabacacarrüma nauqui urriane uimia arrüna niporrti Tuparrü. ¿Taqui puerurrü atürai tato obi au trerratai naneneca? \v 21 Pero arrüna nurarrti champürrtü ümo manu niporrti Tuparrü au Jerusalén, ta ümo nicütüpürrtiatoe. Ichepecatati aübu niporrti Tuparrü. \v 22 Sane nauquiche numo tüsüboricoti tato Jesús eanaqui macoiñoca yubau manio trerrü naneneca, arrübama ñanunecasarrti aquionomacü iyo arrümanu nurarrti tücañe au niporrti Tuparrü. Auqui caüma icocotama nurria arrüna nantü icu Nicororrü icütüpüti Jesús. \s1 Isuputacaiti Jesús nanaiña \p \v 23 Nauquiche anancati Jesús au Jerusalén ümo manu pierrta parrcua, sürümanama icocoromati, itopiqui arrtaimia arrüba milagorrü omirriante uiti. \v 24 Pero arrti Jesús siemprerrü ane ñaquioncorrti ñünanama, itopiqui isuputacaiti nisüboriquirrimia. \v 25 Champü nümocheti naqui uiche uraboi isucarüti causane nisüboriqui macrirrtianuca, itopiqui arrti tusiatai ümoti arrüna ñapensacarrüma au nitusirrimia. \c 3 \s1 Arrti Nicodemo ichepeti Jesús \p \v 1 Anati au Jerusalén maniqui taman ñoñünrrü fariseorrü, nürirrti Nicodemo. Arrti tamanti eanaqui bama üriatu bama israelitarrü. \v 2 Arrti naqui Nicodemo taman tobirri yebotitü apasearatiti Jesús. Nanti ümoti: \p —Maestro, tusio suiñemo que ta uiti Bae Tuparrü aicüpurutiyü nauqui aiñununecana somü. Itopiqui champüti puerurrü asamuti arrüba milagrorrü uirrtiatoe tacana arrüba obi, arrtü champüti Tuparrü ichepeti. \v 3 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Ñemanauncurratoe suraboira asucarücü: Tiene que anantito usaca icu cürrü, tacana arrüna numo aübo usaca, arrtü urrianca aye osoi esati Tuparrü, auna cauta üriabucati. \v 4 Aiñumuti Nicodemo, nanti: \p —¿Aensapü puerurrü nauqui anantito usaca icu cürrü, arrtü tusunaunca? ¿Taqui puerurrti ñoñünrrü aüroti tatito icübobi nipiacütoti, nauqui anantito anati icu cürrü? \v 5 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aemo: Ui nusaca icu cürrü chüpuerurrüpü uiñanai esati Tuparrü, auna cauta üriabucati. Tiene que basurio osüboriquibo uiti Espíritu Santo. Tone arrüna tacana aübo usaca tatito icu cürrü. \v 6 Usaca icu cürrü aübu cürrü nocütüpü. Tapü arrüna ñemanauncurratoe nosüboriqui torrio oemo uiti Espíritu Santo. \v 7 Tapü acütobüca ui arrüna nisura sane aemo: “Tiene que usaca tatito icu cürrü”. \v 8 Arrüna sane isiu tacana maquiütürrü, chütusiopü oemo auquiche ayetü, ni cautapü niyücürrü. Sürotü isiu nirrancarrü. Solamenterratai oñoncoi nisüurrü. Sane into pasao uiti Espíritu Santo, arrtü torrio uiti arrüna ñemanauncurratoe osüboriquibo. \v 9 —¿Causane arrüna sane? —nanti Nicodemo. \v 10 Arrti Jesús iñumutati: \p —Arrücü chaübopü nanunecaca ümo bama israelitarrü. ¿Causane chütusiopü aemo arrüna sane? \v 11 Ñemanauncurratoe sucanañü aemo: Arrüsomü supanitate arrüna tusio suiñemo. Suburapoi arrüna sumarrtai. Pero arraño chapicocotapü. \v 12 Arrtü chapiococotapü nirranitaca yocütüpü arrüba abe icu na cürrü, ¿causanempü nauqui apicoco arrüna arrtü surapoi ausucarü arrüna ane au napese? \v 13 ‛Champüti ñoñünrrü naqui yebotitü au napese icuqui na cürrü nauqui atusi ümoti. Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, anancañü au napese. Auqui ta isetü icu na cürrü. \v 14 Arrti Moisés tücañe, anancati au manu rroense, iñatati manu noirroborrü yerurrü apü taman suese, nauqui urrianama tato macrirrtianuca bama maunrrocono. Sane ito arrüñü tiene que aiñanamañü apü suese ñana. \v 15 Auqui caüma namanaiña bama icocoromañü torrio ümoma isüboriquiboma, arrüna chütacürusupü. \s1 Nibuenucurrti Tuparrü ümo genterrü \p \v 16 ‛Tarucu nucua ümoti Tuparrü. Sane nauquiche icüpurutiti naqui tamantai Aütorrti. Namanaiña bama icocoromati chensoropü nausüpürrüma, y chütacürusupü nisüboriquirrimia. \v 17 Itopiqui arrti Tuparrü champürrtü icüpurutiñü nauqui yache carrticurrü ümo macrirrtianuca icu cürrü, ta nauqui ataesübuma sobi eanaqui nomünantü. \v 18 ‛Sane nauquiche arrti naqui oncotitü iñemo, chücarrtigabotipü. Tapü arrti naqui choncotitüpü iñemo, chauqui tütusio que cuatü ümoti carrticurrü, itopiqui chirranrrtipü aicocorotiti naqui tamantai Aütorrti Tuparrü. \v 19 Arrübama chicocoropümañü ane carrticurrü ümoma. Itopiqui cuatü manu basarurrü icu na cürrü, pero arrüma manrrü urria ümoma tomiquianene pünanaqui nanentarrü, itopiqui isamutema arrüba nomünantü. (Arrümanu basarurrü, tonenti Cristo; tapü arrümanu tomiquianene, tone arrüba nomünantü icu na cürru.) \v 20 Namanaiña bama isamutema arrüna churriampü, tüboricomantai icuata manu basarurrü, y chüsüropümatü esa ui nirrancarrüma tapü tusio arrüna churriampatai nisüboriquirrimia. \v 21 Tapü arrübama isamutema arrüna ñemanauncurratoe urria, süromatü esa manu basarurrü (esati Cristo), nauqui atusi que urria nisamutema ui yayuracarrti Tuparrü ümoma. \s1 Manitanati tatito Juan Bautista icütüpüti Jesús \p \v 22 Auqui manu arrti Jesús bapasearati au manu cürrü Judea ichepe bama ñanunecasarrti. Anancati acamanu ñome manio naneneca, maunimianati ichepema. \v 23 Arrti Juan anancati maunimianatito au manu nürirri Enón, saimia Salim, itopiqui acamanu ane chama turrü. Arrümanuma macrirrtianuca süromatü acamanu esati nauqui ürimia uiti. \v 24 Arrüna pasabo sane numo champürrtü tiñanamati Juan au preso. \v 25 Auqui aboma bama uturuqui manuma ñanunecasarrti Juan, uratoquioma ümoti maniqui taman israelitarrü yotopiqui arrümanio bacüpucuca ümoma ui nüriacarrü nauqui atopimia y arrübimia. \v 26 Sane nauquiche süromatü esati Juan uraboimia isucarüti, namatü ümoti: \p —Maestro, aquioncü iyoti maniqui ñoñünrrü anancati aesacü taha topü sapoco Jordán. Urapoi aucutanu nürirrti suisucarü. Arrti maniqui ñoñünrrü maunimianatito caüma, y namanaiña macrirrtianuca süromatü taha esati. \v 27 Auqui iñumutati Juan, nanti: \p —Nanaiña arrüna ane osoi torrio oemo uiti Tuparrü. \v 28 Arraño amoncoi nurria nisura que arrüñü chütüpü Cristoñü. Arrüñü isecatü isusürü suraboi nürirrti. \v 29 Arrti Cristo tacanati naqui rranrrü apo, tapü genterrü ta tacana arrüna cupiquirri aübuche rranrrti apoti. Arrüñü tacanati naqui nesarrti amigorrü. Arrti naqui anati aübu manu cupiquirri arrtü ane tübübürrü, tonenti naqui iquiana. Arrti naqui esarrti amigorrü anati acamanu, pucünuñati ui nurarrti naqui itübübüche. Sane into arrüñü caüma tarucu nipucünuncu. \v 30 Urria arrtü ane manrrü nüriacarrti rropünanaquiñü. Tapü arrüñü tari champü. \s1 Arrti naqui cuabotü auqui napese \p \v 31 Nantito Juan: \p —Arrti naqui cuabotü auqui napese ane manrrü nüriacarrti ümo nanaiña. Tapü arrüñü yaca icuqui nantai cürrü; ñapensaca y rranitaca ito tacana arrübama icuqui nantai cürrü. \v 32 Tapü arrti Cristo cuati auqui napese. Urapoiti ausucarü arrüna arrtaiti y oncoiti taha. Pero arraño chapicocotapü nurarrti. \v 33 Pero arrübama icocotama tonema bama tusio ümoma ta ñemanauncurratoe nanaiña arrüna urapoiti Jesús ta tone nurarrti Tuparrü. \v 34 Arrti cuati ui yacüpucurrti Tuparrü. Urapoiti ausucarü nurarrti, itopiqui arrti Tuparrü chauqui ticüpurutiti Espíritu Santo auti aübu nanaiña nicusüurrti. \v 35 Cuasürüti ümoti Yaütoti. Torrio üriacaboti ümo nanaiña arrüna ane. \v 36 Namanaiña bama icocoromati naqui Aütorrti Tuparrü tütusio ümoma ta chütacürüsüpü nisüboriquirrimia. Tapü arrübama chirranrrüpüma aicocoromati, chüpuerurrüpü aye uimia au napese. Más bien arrüna nitüborirrti Tuparrü ümoma chüpuerurrüpü atacüru. \c 4 \s1 Arrti Jesús ichepe taman paürrü auqui Samaria \p \v 1-2 Arrti Jesús champürrtü tonenti naqui maunimiana, ta arrübama ñanunecasarrti. Pero arrübama fariseorrü oncoimia que manrrü nubiquirrimia bama süromatü esati Jesús pünanaqui bama süromatü esati Juan. \v 3 Numo ipiatenti Jesús que tütusio ümoma, sürotitito auqui Judea, niyücürrti tato au Galilea. \p \v 4 Au manu viajerrü pasaoti auqui manu cürrü nürirri Samaria. \v 5 Au manu cürrü iñataiti saimia manu taman pueblurrü nürirri Sicar, esa manu ñanaunrrü torrio tücañe uiti Jacob ümoti José naqui aütorrti. \v 6 Acamanu ane manu taman noria, nürirri “Jacob”. Arrti Jesús iñataiti acamanu esa. Batacheboti ui namenrrti, sane nauquiche tümonsoti acamanu. Chauqui tütoce. \v 7-8 Tapü arrübama ñanunecasarrti süromatü au pueblurrü acomporama utuburiboma. Auqui iñatai taman paürru auqui Samaria esa manu noria, nauqui arrüquian turrü. Arrti Jesús nanti ümo: \p —Ache iñemo tuma. \fig Jesús y la mujer samaritana|src="CN01674B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="JHN 4.7-8" \fig* \p \v 9 Aiñumu manu paürrü: \p —¿Causane anqui turrü rropünanaquiñü, abu arrücü israelitarrücü, tapü arrüñü samaritanarrüñü? \p Itopiqui arrübama israelitarrü champürrtü urria uimia ümo bama samaritanorrü, chümanitanapüma aübuma. \v 10 Auqui arrti Jesús iñumutati: \p —Chütusiopü aemo isane arrüna ñacumanatarrti Tuparrü aemo, ni atusipü aemo ñacuti naqui manquio tuma apünanaquicü. Arrtü nampü tusio aemo, anquiquiapü tuma rropünanaquiñü, arrüna bachebo osüboriquibo, auquipü caüma yacheca aemo. \p \v 11 Auqui nantü manu paürrü ümoti Jesús: \p —Señor, champü obi arrüna uiche acaübu turrü tanene y arrüna noria otüsa. ¿Causanempü obi nauqui aichamanañü arrüna turrü bachebo osüboriquibo? \v 12 Suipiariente Jacob tücañe oncono uirri suiñemo arrüna noria. Auqui tücañe chabo tuma yupu nanaiña ba naütaiqui y nanaiña niyaburrü numuquianca. ¿Aensapü ane manrrü nüriaca pünanaqui? \p \v 13 Arrti Jesús nanti: \p —Namanaiña bama chabo na turrü auqui na noria tosüoma tatito. \v 14 Pero arrti naqui chabo na turrü torrio sobi, chanantopü atosüti tato. Arrüna turrü torrio sobi isamunü tacana arrone nantaiturrü auti naqui chabo, chücüpüropü. Arrüna turrü bachebo isüboriquiboti, arrüna chütacürusupü. \p \v 15 —Señor, ache iñemo manu turrü —nantü manu paürrü—, tapü ananto ichosü tato, nauqui tapü yasiquia isetato ñarrüquia auqui na noria. \p \v 16 Nanti Jesús: \p —Acosi apacheriuruti aiquianü y aiquiarrti tauna. \p \v 17 —Champü niquianañü —nantü manu paürrü. \p Nanti tatito Jesús ümo: \p —Ñemanauntu te arrüna ucanü, que champüti aiquianü. \v 18 Itopiqui amoncoma cincoma aiquianü, pero ta chapocapü ni aübutipü maniqui anati caüma aesacü. \p \v 19 Nauquiche toncoi arrüna sane, arrümanu paurrü nantü: \p —Señor, canapae profetarrücü, nanaiña tusio aemo. \v 20 Arrüba nirruputaiqui tücañe opiñanaunta Nupu Tuparrü auna onü na yiriturrü, tapü arraño ba israelitarrü amucanaño que tiene que uiñanaun au Jerusalén. \p \v 21 Aiñumuti Jesús, nanti: \p —Aicocosoñü paürrü, cuatiqui manu auche ñana iñanaunumati Tuparrü ni aunampüatai onü na yiriturrü, ni aupüatai Jerusalén, sino au nanaiñantai. \v 22 Arraño samaritanorrü chapisuputacatipü Tuparrü, naqui ümoche apanaun, tapü arrüsomü israelitarrü sopisuputacati, itopiqui arrti naqui uiche taesüburuma macrirrtianuca eanaqui nomünantü cuati eanaqui bama israelitarrü. \v 23 Tirranrrü aiñanai manu tiemporrü auche iñanaunumati Tuparrü bien ñemanauncurratoe aübu nanaiña nausasürrüma ui yayuracarrti Espíritu Santo, champü nümoche arrüna cauta. \v 24 Arrti Tuparrü pururrü Espíritu nacarrti. Sane nauquiche tiene que uiñanaunuti aübu nanaiña noesa espíritu y ui yayuracarrti Espíritu Santo. Tone caüma ñemanauncurratoe numanauncu ümoti. Sanen te nirrancarrti Tuparrü. \p \v 25 Auqui nantü manu paürrü: \p —Tusio te iñemo que cuatü manu uiche utaesübu eanaqui nomünantü, arrümanu Mesías arrüna nürirrto Cristo. Arrtü cuatü, uirri uraboi nanaiña suisucarü. \p \v 26 Aiñumuti Jesús: \p —Unca arrüñümo Cristo. \p \v 27 Au manu rratorrü iñataimia tato bama ñanunecasarrti. Cütobüsoma ui na arrtaimia baparioti Jesús aübu paürrü. Pero champüti naqui ñanquitio pünanaquiti isane nirrantümo, o isane arrüna nipiarirrti aübu. \v 28 Auqui arrümanu paürrü iñocota niyahusürrü y süro tato au pueblurrü uraboi isucarü macrirrtianuca, nantü sane: \p \v 29 —Ausiapata amasarai nanta taman noñünrrü, urapoi isucarüñü nanaiña arrüna nisamute. ¿Taqui chitonempü Cristo? \p \v 30 Auqui süromatü manuma macrirrtianuca auqui pueblurrü, auna cauta anancati Jesús. \v 31 Arrübama ñanunecasarrti namatü ümoti: \p —Maestro, ariacu aha. \p \v 32 Pero arrti nanti ümoma: \p —Arrüñü ane rrutuburibo arrüna chapisuputacaipü. \p \v 33 Arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü: \p —¿Taqui anati naqui uiche acanti tauna utuburiboti? \p \v 34 Pero arrti nanti ümoma: \p —Tone rrutuburiboñü, arrüna arrtü isamute yacüpucurrti Tuparrü, naqui icüpurutiñü, nauqui itacünucu arrüna trabacorrü torrio iñemo. \v 35 Caüma namatü macrirrtianuca: “Sürotiqui cuatro panca, nauqui mata trigo”. Pero arrüñü sucanañü aume: “Amasasio ñanaunca, chauqui tupubo trigo, turria nauqui mata. (Machepecatarrü arrüna sane. Arrüna trigo upubo tacana bama sürümana macrirrtianuca, rranrrüma onsaperioma nurarrti Tuparrü.) \v 36 Arrti naqui batrabacara ümo cosecharrü, torrio ümoti bapacatarrü itobo. Tapü arrüna cosecharrü arrüna matanati, tone tacana bama sürümanama macrirrtianuca torrio ümoma isüboriquiboma arrüna chütacürusupü. Sane nauquiche arrti naqui mancüturu tücañe y arrti naqui matana, juntorrü pucünuñama. \v 37 Pero ñemanauntu te arrüna manitacarrü nantü sane: “Tamanti mancüturuti, tapüti quiatarrü matanati”. \v 38 Icüpucaño apata au ba ñanaunca cauta mancüturuma bama maquiataca. (O sea, icüpucaño aburaboi nisüri isucarü bama macrirrtianuca chauqui toncoimia nürirrti Tuparrü ui bama manitana tücañe au nürirrti.) \p \v 39 Sürümanama bama pohoso au manu pueblurrü icocoromati Jesús, ui nura manu paürrü, numo urapoi isucarüma: “Arrüna noñünrrü urapoi isucarüñü nanaiña arrüna pasabo sobi”. \v 40 Nauquiche iñataimia esati, ñanquitioma pünanaquiti nauqui asioti acamanu ichepema. Así que anati ichepema torrü naneneca. \v 41 Manrrü nubiquirrimia caüma bama icocoromati, numo oncoimia nurria turuquitiatoe arrüna nurarrti. \v 42 Namatü ümo manu paürrü: \p —Caümampae sopicococati champürrtü ui arrüna urapoi suisucarü, si no ui arrüna somoncoi nurarrtiatoe. Caüma tusio nurria suiñemo ta tonenti Cristo, naqui uiche taesüburuma macrirtianuca icuqui na cürrü eanaqui nomünantü. \s1 Urriancati tato taman yaürrü uiti Jesús \p \v 43 Iyau manio torrü naneneca sürotitito Jesús auqui manu pueblurrü, niyücürrti au manu cürrü Galilea. \v 44 Chauqui turapoiti Jesús, que arrti taman profetarrü chücuasürütipü au na nicürrtiatoe. \v 45 Pero nauquiche iñataiti au Galilea, arrübama pohoso acamanu yasuriurumati nurria, itopiqui yebomatito ümo manu pierrta parrcua au Jerusalén. Taha arrtaimia nanaiña arrüna isamutenti au manu pierrta. \p \v 46 Iñataiti tato au manu pueblurrü Caná au manu cürrü Galilea, auna cautatücaü isamunü vinorrü turrü uiti. Ane manu quiatarrü pueblurrü saimia Caná, nürirri Capernaum. Taha anati maniqui taman ñoñünrrü batrabacarati ümoti yüriaburrü. Anatito aütorrti naqui maunrrocono. \v 47 Nauquiche tütusio ümoti maniqui ñoñünrrü, que arrti Jesús tiñataiti tato auqui Judea, sürotitü asaratiti au Caná. Acamanu nanti ümoti: \p —Ariacu au nipo nauqui aicurarati isaü, itopiqui tüsayapae aconti. \p \v 48 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Arraño chapicococapüñü, arrtü chamarrtaipü arrüba milagrorrü. \p \v 49 Auqui nanti maniqui ñoñünrru ümoti: \p —¡Señor, ariacu conto, antes que aconti isaü! \p \v 50 —Acosi tato au napo —nanti Jesús ümoti—, arrti ahü turrian tato ümoti. \p Arrti maniqui ñoñünrrü icocotati manu nurarrti Jesús ümoti, süroti tato. \v 51 Nauquiche tanati tato saimia niporrti, cuamatü bama imostorrti cümenuti, namatü ümoti: \p —Arrti ahü chauqui turriancati tato. \p \v 52 Auqui ñanquitioti pünanaquimia isane horarrü urrian tato ümoti. Namatü: \p —Tümüca a la una isiü nimümürrü apasa nipiacütaiquirrti. \p \v 53 Au manu rratorrü tusiatai ümoti maniqui ñoñünrrü uiche apasa nipiacütaiquirrti aütorrti, itopiqui au manu horarrü tücañe nanti Jesús ümoti: “Arrti ahü chauqui turrian tato ümoti”. Auqui manu caüma icocorotiti Jesús aübu nanaiña bama nesarrti familiarrü. \p \v 54 Tone arrüna segundo milagrorrü uiti Jesús, nauquiche iñataiti tato au Galilea auqui Judea. \c 5 \s1 Urriancati tato taman ñoñünrrü auqui Betesda \p \v 1 Omenotü naneneca. Auqui arrti Jesús süroti tatito au Jerusalén, itopiqui ane quiatarrü pierrta taha. \v 2 Au manu pueblurrü, saimia manu tururrü nürirri “nituru nobirraca” ane manu turrü nürirri Betesda. Sane nürirri auqui nura bama israelitarrü. Esa manu turrü abe cinco poca posürümanaca chümutauncunupü. \v 3 Au manio poca aboma barücüroma sürümanama bama maunrrocono, bama supusuma, bama chüpuerurrüpü amema, bama bosübo nitaparrüma y nipiarrüma. \v 4 Barrüperarama ümo nipococo turrü, itopiqui ane nauche cuati taman ángel auqui napese, y pocoro turrü uiti. Auqui caüma arrti naqui sürotü acusürüti eana manu turrü, urriancati tato, champü nümoche isane naca norrocorrü ümoti. \v 5 Eana manuma maunrrocono anancati maniqui taman ñoñünrrü, tütabe treinta y ocho añoca ñaunrrococorrti. \v 6 Arrti Jesús pasaoti auquimanu. Asaratitü ümoti maniqui maunrrocono, anati barücüroti. Ipiatenti Jesús que tücoboi manu norrocorrü ümoti. Auqui ñanquitioti pünanaquiti, nanti: \p —¿Arrianca urrianü tato? \p \v 7 Aiñumuti maniqui maunrrocono, nanti: \p —Señor, champüti naqui uiche aiñanatiñü eana turrü, arrtü pocoro. Arrtü yecatü ñana, tanati quiatarrü acusürüti rropünanaquiñü. \p \v 8 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —¡Atüsai, asusiu nacüru, acosi tato au napo! \p \v 9 Au manu rratorrü arrti maniqui maunrrocono urriancati tato. Yasutiuti nicürurrti, amencoti. Arrüna sane pasao au taman nanenese nesa macansacarrü. \v 10 Sane nauquiche arrübama israelitarrü namatü ümoti maniqui urriancati tato: \p —Caüma na nanenese nesa macansacarrü, churriampü aiquia nacüru. \p \v 11 Aiñumuti, nanti ümoma: \p —Arrti naqui uiche urrianañü tato nanti iñemo: “Aiquia nacüru, acosi tato au napo”. \p \v 12 Ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Ñacuti maniqui nanti sane aemo? \p \v 13 Arrti maniqui ñoñünrrü chütusiopü ümoti ñacuti naqui uiche urrianati tato, itopiqui arrti Jesús iñensonoconotiyü arrüpecuqui manu cütüpürrü genterrü acamanu. \v 14 Auquimanu arrti Jesús icuñunutiti au niporrti Tuparrü maniqui urriancati tato uiti, nanti ümoti: \p —Onsoi nurria, chauqui turriancü tato. Tapü asiquia aisamune arrüba nomünantü, nauqui tapü aunrrococa tatito manrrü tarucapae. \p \v 15 Auqui sürotitü maniqui ñoñünrrü uraboiti isucarü bama israelitarrü, que uiti Jesús urrianati tato. \v 16 Auqui manu caüma arrübama israelitarrü aboma isiuti Jesús nirrancarrüma aitabairomati, itopiqui bacurarati au na nanenese nesa macansacarrü. \v 17 Pero arrti nanti ümoma: \p —Arrti Iyaü siemprerrü anati batrabacarati, arrüñü isamute isiatai. \p \v 18 Ui arrüna sane nurarrti, manrrü nirrancarrüma aitabairomati. Ünantü ümoma arrüna chicocotatipü arrümanu nanenese nesa macansacarrü. Pero manrrtai nitüborirrimia ümoti ui arrüna urapoiti que arrti Tuparrü tonenti Yaütoti. Itopiqui ui arrüna nurarrti sane urapoiti que Tuparrtito. \s1 Nüriacarrti Jesús naqui Aütorrti Tuarrü \p \v 19 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Arrüñü Aütorrti Tuparrü, champürrtü rratrabacaca ui niñuñemantoe, ta rratrabacaca ui nuñemarrti Iyaü. Itopiqui nanaiña arrüna yarrtai isamutenti Iyaü, arrüñü isamute ito isiuquiti. \v 20 Arrti Iyaü itusiancatati isucarüñü nanaiña arrüna isamutenti, itopiqui isuasürüca ümoti. Uiti isamute ñana arrüba manrrü yarusürürrü milagrorrü, uiche aucütobüca nurria. \v 21 Arrti Iyaü masümoniancanati tato ümo bama coiño, bacheboti isüboriquiboma. Isiatai arrüñü ñasümoniancaca ito ümo bama urria au niyasata. \v 22 Iñocotati nanaiña nüriacarrü iñemo. Arrüñü caüma rracurrtaca aübu bama macrirrtianuca, champürrtü arrti. \v 23 Sane nauquiche iñanaunumañü macrirrtianuca isiatai tacana ñanauncurrüma ümoti Iyaü. Arrübama chiñanaunumapüñü, chiñanaunumatipito Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü. \p \v 24 ‛Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrti naqui onsapetioti nisura y icocorotiti naqui uiche aicüpuruñü, torrio ümoti isüboriquiboti arrüna chütacürusupü. Chücarrtigabotipito, itopiqui chauqui tüpasaoti auqui concorrü ümo süboriquirri. \v 25 Sucanañü aume, tirranrrü aiñanai manu tiemporrü auche oncoimia nisura bama coiño, y arrübama icocoromañü süboricoma tato. \v 26 Arrti Iyaü ane nüriacarrti nauqui acheti osüboriquibo. Sane ito torrio iñemo isüriacaboñü uiti, nauqui sobi süboricoma macrirrtianuca. \v 27 Torrio ito iñemo isüriacaboñü nauqui rracurrta aübu macrirrtianuca, itopiqui arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrüñü. \v 28 Tapü aucütobüca ui arrüna sane nisura, itopiqui contoatai iñatai manu horarrü arrüna auche namanaiña bama coiño oncoimia nirrabiqui. \v 29 Atüraimia tato auqui na cauta süroma cütu tücañe. Arrübama isamutema arrüna urria numo süboricomainqui, atüraimia tato nauqui asüborimia ichepeñü. Tapü arrübama isamutema arrüna nomünantü, atüraimia tato nauqui asuriuma carrticurrü. \s1 Arrüna uiche atusi nüriacarrti Jesús \p \v 30 ‛Arrüñü champü isane puerurrü isamune ui niñuñemantoe. Rracurrtaca isiu yacüpucurrti Iyaü iñemo. Ñemanauncurratoe nirracurrtaca, itopiqui champürrtü iñata isiu naca nirranca, ta isiu nirrancarrti naqui uiche aicüpuruñü. \v 31 Arrtü rranitaca ichacuñüantoe, chüvaleopü nisura. \v 32 Pero anati quiatarrü naqui manitanati ichacuñü, arrti Iyaü. Tusio te iñemo, que valeo arrümanu nurarrti iñemo, itopiqui bien ñemanauncurratoe. \v 33 Arraño apacüpuca tücañe coreorrü esati Juan Bautista. Arrüna nurarrti isütüpüñü ta bien ñemanauntu. \v 34 Pero arrüñü champürrtü ñoncatü ümoti ñoñünrrü nauqui anitati ichacuñü. Surapoi ausucarü arrüna sane nauqui apicocoroñü y nauqui autaesübu eanaqui nomünantü. \v 35 Ñemanauntu, arrti Juan anancati tacana arrone basarurrü icu na cürrü, y arraño aupucünunca baeta ui nanentacarrti. \v 36 Pero arrüñü ane quiatarrü terrticurrü iñemo, arrüna manrrü urria pünanaqui ñanitacarrti Juan: Ta arrüba milagrorrü omirriante sobi au nürirrti Iyaü, toneion tacana terrticurrü iñemo. Oboi te tusio aume ta ñemanauntu nisura, y ta isecatü ui yacüpucurrti Iyaü. \v 37 Arrti Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü, tonenti terrticurrtito iñemo. Arraño champürrtü amasacati, ni amoncoipü ñanitacarrti. \v 38 Chüpuerurrüpü apicoco nurarrti, itopiqui chapicococapüñü, abu uiti aicüpurutiñü. \v 39 Arraño tarucu lehebo año icuqui Nicororrü uiti Tuparrü. Napaquioncopü que uirri iyebo aboi nausüboriqui au napese, arrüna chütacürusupü. Tai iñemo arrüna corobo icu Nicororrü. \v 40 Pero arraño chaurriancapü abetü yesañü, nauqui yache ausüboriquibo. \p \v 41 ‛Champürrtü yapacheca niquiubuñü nauqui urriantai nura macirrtianuca iñemo, ta irranca nauqui urria ñaquioncorrti Tuparrü saübuñü. \v 42 Pero isuputacaño nurria, tusio iñemo, ta chücuasürütipü Tuparrü aume. \v 43 Isecatü aume au nürirrti Iyaü, pero arraño chapasuquiucapüñü. Pero arrtü cuatati quiatarrü naqui ui nuñemarrtiatoe, ta apasuquiucati. \v 44 Arraño aurrianca nauqui urriantai ñanitacarrüma macrirrtianuca aume. Pero champü nümoche aboi arrüna ñapensacarrti Tuparrü. Uirri arrüna chüpuerurrüpü apicoco nurarrti Tuparrü. \v 45 Napaquionco que suracaño isucarüti naqui Iyaü, abu chüsanempü. Anati quiatarrü naqui uiche urabaño, tonenti Moisés, naqui ümoche amoncatü. \v 46 Arrtü nampü apicocota nurarrti Moisés, apicococapüñü ito, itopiqui arrti maconomonoti tücañe isütüpüñü. \v 47 Pero chapicocotapü nurarrti, sane nauquiche chüpuerurrüpito apicoco nisura. \c 6 \s1 Basaparati Jesús ümo bama cinco mil macrirrtianuca \p \v 1 Auqui arrti Jesús sürotitü topü manu narubaitu turrü au manu currü Galilea. Arrümanu turrü nürirrito “Turrü nesa Tiberias”. \v 2 Cütüpürrü macrirrtianuca süromatü isiuti, itopiqui arrtaimia manio milagrorrü omirriante uiti y nurriancarrüma tato bama maunrrocono. \v 3 Auqui sürotitü onü manu yiriturrü. Acamanu tümonsoti ichepe bama ñanunecasarrti. \v 4 Chauqui tüsaimia manu pierrta parrcua. \v 5 Nauquiche asaratitü cümenu manuma sürümana macrirrtianuca, bama cuamatü isiuti, nanti ümoti Felipe: \p —¿Auquiche caüma aye osoi utuburibo nanaiña na genterrü? \p \v 6 Nanti sane Jesús, itopiqui rranrrti asaraiti causane uiti Felipe. Abu tusiatai ümoti arrüna urriantamoebo uiti. \v 7 Auqui iñumutati Felipe: \p —Arrtü anempü osoi doscientos denarios puerurrüpü pario macompora pan, nauqui bachepü taiquiana peasomantai ümo cadati taman. \p \v 8 Auqui nanti Andrés, yaruquitorrti Simón Pedro, naqui tamantito eanaqui bama ñanunecasarrti Jesús: \p \v 9 —Auna anati taman ñaüma, abe uiti cinco pan y torrü nopiocomanca, pero quiubupito aiñanai ümo na cütüpürrü genterrü. \p \v 10 Auqui nanti Jesús: \p —Aburasoi isucarüma nauqui atümoma acü. \p Auqui tümonsoma manuma macrirrtianuca onü borrü. Nubiquirrimia taqui cinco mil mañoñüncatai (abe ito paüca y masiomanca). \v 11 Auqui arrti Jesús yasuriurutiño manio cinco pan, machampiencanati ümoti Tuparrü. Itorrimianatiño ümo bama ñanunecasarrti, nauqui atocoma aitorrimianioma ümo bama aboma tümonso acamanu. Sane ito isamutenti yupu manio nopiocomanca. Iñatai ümo namanaiña. \v 12 Numo tabecoma, nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: \p —Apitacümanauncusiu arrüba peasomanca bosobürao, tapü ane arrüna ensoro. \p \v 13 Arrüma isamutema sane. Ubataso uimia doce noconoca ui yopeastu manio cinco pan. \v 14 Numo tarrtai genterrü arrüna milagrorrü urriante uiti Jesús, namatü: \p —Tonenti naqui profetarrü, naqui cümenuche nubarrüperaca, naqui cuabotü icu na cürrü. \p \v 15 Auqui arrti Jesús tusiatai ümoti, que arrüma rranrrüma au nacarrtai ümoma aiñanamati ümo yüriaburrti. Sane nauquiche iquiaüburutiyü auqui manu, süroti tatito tamanti onü manu yiriturrü. \s1 Amencoti Jesús isu turrü \p \v 16 Numo tirranrrü ütobi arrümanuma ñanunecasarrti süromatü abeu narubaitu turrü. \v 17 Süromatü au taman barco isuqui turrü, niyücürrüma au Capernaum. Chauqui tütomiquianene y arrti Jesús champürrtü tiñataiti tato. \v 18 Auqui caüma maquiütüca fuerte, tarucapae nipococo turrü, basupiuru tape. \v 19 Chauqui taboma taqui cinco o seirri kilómetros pünanaqui nabeurrü. Rrepenteatai asaramatü cümenuti Jesús cuati sane ümo na cauta ane barco aübuma. Amencoti isuqui turrü. ¡Arrone nurria nirrucurrüma! \v 20 Pero arrti Jesús nanti ümoma: \p —Tapü aupirruca, ta arrüñü. \p \v 21 Auqui arrüma pucünuñama nurria. Yasuriurumati au barco, y au anu orratorrü tiñataimia au na cauta niyücürrüma. \s1 Yapacheriurumati Jesús \p \v 22 Au quiatarrü nanenese arrümanuma macrirrtianuca manuma oncono topü manu turrü, tusio ümoma que arrübama ñanunecasarrti Jesús süromatü isuqui turrü au manu tamantai barco arrüna ananca acamanu. Tusio ito ümoma, que arrti Jesús champürrtü sürotitü ichepema. \v 23 Auqui caüma opiñatai piquiataca barcoca auqui Tiberias. Opiñatai saimia manu cauta tücañe machampiencanatito Jesús yobitobo pan y basoma ito. \v 24 Nauquiche chütabücotipü Jesús uimia acamanu, ni arrübamapü ñanunecasarrti, süromatü ubau manio barco. Tompücana uimia manu turrü, iñataimia au Capernaum. Acamanu yapacheriurumati. \s1 Arrti Jesús tonenti tacana manu pan bachebo süboriquirri \p \v 25 Acamanu tabücoti uimia. Ñanquitioma pünanaquiti, namatü: \p —¿Maestro, auche aiñanai auna? \p \v 26 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arraño apapachequiucañü itopiqui aubaca sobi ichepe nababe, champürrtü itopiqui arrüna tusio aume isane nümochio arrüba milagrorrü omirriante sobi. \v 27 Tapü apapacheca amutuburibo arrüna contoatai tacürusu, apapache amutuburibo arrüna ururau, arrüna bachebo süboriquirri arrüna champü nitacürurrü. Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, tone arrüna yacheca aume, itopiqui torrio isüriacabo uiti Tuparrü nauqui isamune sane. \p \v 28 Auqui ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Causane soboi, nauqui sopisamune arrüna urria ümoti Tuparrü? \p \v 29 Aiñumuti Jesús: \p —Cunauntañatai arrüna nirrantümoti Tuparrü: Apicocosoñü itopiqui uiti te aicüpurutiñü. \p \v 30 Arrüma caüma namatü: \p —¿Isane señarrü puerurrü aitusianca suisucarü nauqui sumasarai y nauqui sopicocorü? ¿Isane arrüna puerurrücü aisamune suisucarü? \v 31 Arrübama uyaütaiqui tücañe basoma manu pan nürirri maná numo amoncoma eana manu rroense pururrü cüosorrü y canca. Sanen te nantü icu Nicororrü: “Arrti Moisés bacheboti ümoma manu pan auqui napese utuburiboma”. \p \v 32 Aiñumuti Jesús: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, champürrtü arrti Moisés naqui bacheboti pan utuburiboma auqui napese, ta arrti Tuparrü, naqui Iyaü. Arrtito caüma rranrrti acheti aume arrüna ñemanauncurratoe pan auqui napese. \v 33 Itopiqui arrüna pan bacheboti Tuparrü, tonenti naqui cuati auqui napese auna acü, nauqui acheti isüboriquibo bama macrirrtianuca icu na cürrü. \p \v 34 Auqui namatü ümoti: \p —Señor, ache nantarrü suiñemo manu pan, suirranca ümo. \p \v 35 Arrti Jesús iñumutati nurarrüma, nanti: \p —Ichepecacañü tacana manu pan bachebo ausüboriquibo. Arrti naqui cuati yesañü chüpuerurrüpü acürüpüti, y arrti naqui icocoroñü chüperurrüpü atosüti. \v 36 Pero chauqui tüsucanañü aume, arraño amasacañü, pero chapicococapüñü. \v 37 Namanaiña bama cuamatü yesañü ui yacüpucurrti naqui Iyaü, yasuquiucama. Chipenecapüma. \v 38 Chisecapütü auqui napese, nauqui isamune arrüna isiu nirranca, sino nauqui isamune arrüna isiu nirrancarrti naqui uiche aicüpuruñü. \v 39 Tone arrüna nirrancarrti Iyaü iñemo, tapü anati naqui ensoro rropünanaquiñü uturuqui bama torrioma iñemo uiti. Más bien süboricoma tato sobi au manu tacürurrü nanenese. \v 40 Arrti Iyaü rranrrti nauqui asüborimia ümo para siemprerrü namanaiña bama asaramañü y icocoromañü. Au manu tacürurrü nanenese isümoniancacama ito tato eanaqui macoiñoca. \p \v 41 Auqui arrübama israelitarrü tüboricoma ümoti Jesús ui manu nurarrti, itopiqui nanti: “Arrüñü arrümanu pan cuatü auqui napese”. \v 42 Namatü: \p —¿Acaso chitonentipü Jesús naqui aütorrti José? Usuputacati te yaütoti y nipiacütoti. ¿Causane uraboiti, que cuati auqui napese? \p \v 43 Auqui nanti Jesús: \p —¿Causane ünantü aume arrüna nisura? \v 44 Champüti naqui puerurrü aicocorotinü, arrtü chübacüpucurrüpü uiti Iyaü ümoti, naqui uiche aicüpuruñü. Sobi isümoniancanama tato ñana au manu tacürurrü nanenese. \v 45 Arrübama profetarrü tücañe maconomonoma sane: “Arrti Tuparrü manunecanati ümo namanaiña”. Sane nauquiche namanaiña bama onsapetio nurarrti Tuparrü y icocotama, cuamatü yesañü. \p \v 46 ‛Pero champüti naqui tasaratiti naqui Iyaü, cunauntañañüantai arrüñü yasacati, itopiqui isecatü esaquiti. \v 47 Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrti naqui icocoroñü champü nitacüru nisüboriquirrti. \v 48 Arrüñü manu pan bachebo ausüboriquibo. \v 49 Arrübama antiburrü uyaütaiqui tücañe basoma arrümanu pan maná au manu narubaitu rroense, pero coiñoma ito. \v 50 Pero arrüñü rranitaca ümo manu pan cuatü auqui napese. Arrti naqui iñatenti, chütacürusupü nisüboriquirrti. \v 51 Arrüñü te manu pan cuatü auqui napese, arrüna bachebo süboriquirri. Arrti naqui baso manu pan, torrio ümoti isüboriquiboti arrüna chütacürusupü. Arrüna pan yacheca, tone arrüna propiorrü nirrañetu. Itorrimiata isüboriquibo bama icuqui na cürrü. \p \v 52 Ui arrüna nurarrti Jesús uratoquioma ümomantoe bama israelitarrü. Namatü: \p —¿Causane acheti uñutuburibo arrüna nañeturrti? \p \v 53 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrüñu, Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü: Arrtü chaubacapü nirrañetu y chapichapautapü niñoto, chüpuerurrüpü atorri aume ausüboriquibo au napese. \v 54 Arrti naqui basoti nirrañetu y chaboti niñoto, ane nisüboriquirrti ümo para siemprerrü y isümoniancacati tato au manu tacürurrü nanenese. \v 55 Itopiqui arrüna nirrañetu es ñemanauncurratoe comirarrü, y arrüna niñoto ñemanauncurratoe tüporrü. \v 56 Arrti naqui iñatenti nirrañetu y ichapautati niñoto, süboricoti ichepeñü, y arrüñü ichepeti. \v 57 Arrüñü isüboriquia uiti Iyaü naqui uiche ane süboriquirri. Uiti aicüpurutiñü. Sane ito arrübama iñatema nirrañetu süboricoma sobi. \v 58 Así que tone arrüna pan cuatü auqui napese, ta arrüñü. Chisiupü tacana manu maná tücañe arrüna basoma bama uyaütaiqui eana narubaitu rroense. Itopiqui arrüma coiñoma namanaiña. Pero arrti naqui baso arrüna pan torrio sobi, süboricoti ümo para siemprerrü. \p \v 59 Nanaiña arrüna sane manunecanati Jesús au manu porrü sinagoga au Capernaum. \s1 Champü nitacüru süboriquirri \p \v 60 Sürümanama uturuqui manuma amenco ichepeti Jesús oncoimia arrüna sane, auqui namatü: \p —Cuerrtarrapae arrüna manunecatarrü, chüpuerurrüpü basuriu. \p \v 61 Arrti Jesús tütusiatai ümoti que champürrtü urria ümoma ñanunecacarrti. Auqui ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Arraño ünantü aume arrüna nisura, saon? \v 62 Aburañopü sane arrtü amasacatü isiuñü niyücü tato esati Tuparrü, arrüna auquiche isetü? \v 63 Solamenterrü uiti Espíritu Santo ane nosüboriqui esati Tuparrü. Arrüna cürrü nocütüpü chüpuerurrüpü aye uirri. Rranitaca aume uiti Espíritu Santo, nauqui ane ausüboriquibo arrüna ñemanauncurratoe. \v 64 Pero aboma bama abarrüpecu chicocotapüma nisura. Itopiqui arrti Jesús tusio nurria ümoti ñacu bama eanaquimia chicocotapüma, y ñacuti naqui uiche aipiabentecanati ñana. \v 65 Auqui nanti tatito ümoma: \p —Sane nauquiche surapoi one ausucarü, champüti naqui puerurrü aicocoroñü, arrtü chübacüpucurrüpü uiti Iyaü ümoti. \p \v 66 Auquimanu sürümanama bama amenco ichepeti Jesús iñoconomati, champürrtü amencomainqui ichepeti. \v 67 Auqui ñanquitioti Jesús pünanaqui manuma doce ñanunecasarrti: \p —¿Carü año, causane aboi? Aurrianca ito apiñoconoñü? \p \v 68 Auqui arrti Simón Pedro iñumutati, nanti: \p —Señor, ¿quitipü naqui esache somenotü? Tamancüatai. Arrüna nura tone uiche ñemanauncurratoe suisüboriquia. \v 69 Arrüsomü chauqui tisopicococü, tusio suiñemo ta arrücü Cristo, naqui Aütorrti Tuparrü naqui süborico. \p \v 70 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Sobi te itacümanauncunaño, arraño bama doce. Pero tamanti abarrüpecuqui anati choborese auti. \p \v 71 Arrümanu sane nurarrti Jesús ta ümoti maniqui Judas Iscariote, naqui aütorrti Simón, itopiqui arrti tümapensarati aipiabentecanatiti Jesús, abu arrtito tamanti eanaqui manuma doce ñanunecasarrti. \c 7 \s1 Chicocoromatipü Jesús bama yaruquitorrti \p \v 1 Numo tüpasao arrüna sane, arrti Jesús amencoti au manu cürrü Galilea. Chirranrrtipü asioti au Judea, itopiqui acamanu arrümanuma israelitarrü rranrrüma aitabairomati. \v 2 Pero tüsaimia manu pierrta nürirri “cüpahumanca”. Tone taman omeanaqui ba pierrtaca urriante ui bama israelitarrü. \v 3 Sane nauquiche arrübama yaruquitorrti Jesús namatü ümoti: \p —Tapü asiquia auna, acosi au Judea nauqui asaraimia bama anunecasa taha arrüna urrantamoebo obi. \v 4 Itopiqui arrti naqui rranrrü nauqui asuputaramati macrirrtianuca, chüpuerurrüpü nauqui anecanatai yatrabacacarrti. Arrtü arrianca aisamune arrüna trabacorrü y arrüba milagrorrü, aisamuse isucarü nanaiña genterrü. \p \v 5 Taipü ni arrübamapü yaruquitorrti aicocoma que Cristoti. \v 6 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Chiñataiquipü niyesa horarrü. Tapü arraño, cualquierarrü horarrü urria aume. \v 7 Arrübama macrirrtianuca icu na cürrü chüpuerurrüpü atüborimiantai aucuata, pero isuatañü tüboricomantai, itopiqui nantarrtai surapoi isucarüma, arrüna churriampü nisüboriquirrimia. \v 8 Amecosi arraño ümo na pierrta; arrüñü chiyecapütü auchepe, itopiqui chiñataiquipü niyesa horarrü. \p \v 9 Sane nurarrti ümoma y süsioti au Galilea. \s1 Anati Jesús ümo taman pierrta \p \v 10 Pero nauquiche tüsüromatü manuma yaruquitorrti, arrti Jesús sürotitito au Jerusalén ümo pierrta. Pero anecanatai arrüna niyücürrti, chütusiopü ümo genterrü arrtü arrti. \v 11 Auqui arrümanuma israelitarrü yapacheriurumati au manu pierrta au Jerusalén, namatü: \p —¿Cautapü nacarrti maniqui ñoñünrrü? \p \v 12 Arrüpecu manuma macrirrtianuca sürümanama bama bapario iyoti. Aboma bama namatü: “Arrti maniqui ñoñünrrü bien buenurrti”. Pero maquiataca namatü: “Champürrtü buenurrti, itopiqui encañaoti ümo macrirrtianuca”. \v 13 Pero anecanatai arrümanu nurarrüma iyoti, itopiqui birrubuma ñünana bama maquiataca israelitarrü. \p \v 14 Taboma cümuinta manu pierrta. Auqui sürotitü Jesús au niporrti Tuparrü anunecati. \v 15 Cütobüsoma manuma israelitarrü, namatü: \p —¿Causane tarucu ñapanauncurrti naqui ñoñünrrü, abu champürrtü estudiaboti? \p \v 16 Auqui aiñumuti Jesús, nanti: \p —Arrüna nirranunecaca champürrtü nirranunecacatoe, ta ñanunecacarrti naqui uiche aicüpurutiñü. \v 17 Arrti naqui rranrrti aisamunenti isiu nirrancarrti Tuparrü, tonenti naqui tusio ümoti arrtü sobiatoe arrüna nirranunecaca, o arrtü uiti Tuparrü. \v 18 Arrti naqui manitana auqui nuñemarrtiatoe, bapacherotiatai nauqui acuasürüti ümo genterrü. Tapü arrti naqui bapacheroti nauqui acuasürüti ümoti naqui uiche aicüpurutiti, tonenti naqui ümoche puerurrü oñoncatü. Chipiacatipü apanti y champü isane aübuti. \p \v 19 ‛Ñemanauntu te uiti Moisés tücañe torrio arrüna nüriacarrü. Pero champüti abarrüpecu naqui icocota arrüna nüriacarrü. ¿Causane aurrianca apitabairoñü? \p \v 20 —Locorrücü —namatü bama macrirrtianuca ümoti—, canapae anati choborese aucü. ¿Quitipü naqui rranrrü aitabairü? \p \v 21 Aiñumuti Jesús: \p —Tamantai milagrorrü urriante sobi au nanenese nesa macansacarrü, y nanaiña año aucütobüca uirri. \v 22 Pero arraño ito apatrabacaca au nanenese nesa macansacarrü, arrtü tocabo circuncidaboti taman ñaüma aboi. Arrti Moisés bacüpuruti nauqui circuncidaboma mañaümanca arrtü tütabe ocho naneneca nacarrüma icu cürrü. Abu champürrtü uiti Moisés manu bacüpucurrü ümo circuncición, ta uiti Tuparrü ümoti Abraham manrrü tücañeampae. \v 23 Sane nauquiche circuncidaboma bama mañaümanca tütabe ocho naneneca nacarrüma icu cürrü au na nanenese nesa macansacarrü, nauqui acoco nurria yacüpucurrti Moisés. ¿Causane autübori iñemo itopiqui arrüna urriantato sobi enterurrü nicütüpürrti taman ñoñünrrü au nanenese nesa macansacarrü? \v 24 Tapü amonsapequio arrüba mapancaca, más bien apicoco arrüna ñemanauntu, nauqui urria napapensaca. \s1 Arrti Jesús urapoiti arrüna auquiche ayetitü \p \v 25 Eanaqui manuma pohoso au Jerusalén aboma bama namatü: \p —Amasasai, tonenti naqui iyoche yapachequirrimia nauqui aitabairomati. \v 26 Auna anati, manunecanati isucarü nanaiña genterrü, y champü causane uimia ümoti. ¿Aensapü ticocotama bama mayüriabuca, que tonenti Cristo, naqui ümoche nubarrüperaca? \v 27 Pero arroñü te tusio oemo arrüna auquicheti. Tapürrtü cuati maniqui ñemanauncurratoe Cristo, ta champüti naqui tusio ümoti auquiche ayeti. \p \v 28 Arrti Jesús anancati manunecanati au niporrti Tuparrü. Auqui manitanati fuerte nurria, nanti sane: \p —¡Así que apisuputacañü, y tusio aume arrüna auquiche isetü! Pero chisecapütü ui niñuñemantoe, ta isecatü ui yacüpucurrti Tuparrü. Ümoti puerurrü oñoncatü. Pero arraño chapisuputacatipü. \v 29 Arrüñü isuputacati nurria, itopiqui isecatü esaquiti, uiti aicüpurutiñü. \p \v 30 Auqui rranrrüpüma aiquianamati au preso. Pero champüti naqui iñenotiti, itopiqui chiñataiquipü manu horarrü ensümunu uiti Tuparrü. \v 31 Pero sürümanama eana manu genterrü icocoromati, namatü: \p —Arrtü cuati Cristo, ¿taqui masamunuti manrrü arrüba milagrorrü pünanaquiti naqui ñoñünrrü? \s1 Bacüpuruma aiñanamati Jesús au preso \p \v 32 Arrümanuma fariseorrü oncoimia nipiarirrimia manuma macrirrtianuca iyoti Jesús. Auqui arrüma ichepe bama üriatu bama sacerdoterrü bacüpuruma ümo bama policiarrü auqui niporrti Tuparrü, nauqui aiquianamati Jesús au preso. \v 33 Arrti Jesús nanti ümo genterrü: \p —Yaca auna auchepe ñome ba mümanantai naneneca. Auqui yeca tato esati naqui uiche aicüpuruñü. \v 34 Arraño tiene que apapacheriuruñü, pero chüpuerurrüpü ichabü aboi, itopiqui chüpuerurrüpü amenotü isiuñü auna cauta niyücü. \p \v 35 Auqui arrümanuma israelitarrü ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü: \p —¿Cautapü niyücürrti naqui, nauqui chüpuerurrüpü atabüti osoi? ¿Taqui rranrrti ariorrti esa bama israelitarrü bama iñarriomantai eana bama griegorrü, nauqui anunecati ümoma, y ümo bama griegorrü? \v 36 ¿Isanempü ümoche arrüna nanti sane oemo: “Apapachequiucañü, pero chüpuerurrüpü ichabü aboi, itopiqui chüpuerurrüpü amenotü auna cauta niyücü?” \s1 Arrti Jesús bacheboti turrü uiche osübori \p \v 37 Arrümanu tacürurrü nanenese nesa pierrta manrrü yarusürürrü pierrta. Au manu nanenese atüraiti Jesús isucarü macrirrtianuca, anitati fuerte, nanti: \p —Arrti naqui tosüo, tari yebati yesañü y chaboti. \v 38 Ausiapata aucha yesañü, namanaiña bama apicococañü. Ta sane nantü icu Nicororrü: “Osüro auqui nausasürrüma tacana turrü arrüna bachebo süboriquirri”. \p \v 39 Manitanati Jesús icütüpüti Espíritu Santo naqui cuabotü au nausasürrüma bama icocoromati Jesús. Arrti Espíritu Santo tonenti tacana manu turrü bachebo osüboriquibo. Itopiqui au manu tiemporrü champürrtü tiyasuriurumati Espíritu Santo, ni tiyebotitüpü tato Jesús esa nanentacarrti Tuparrü au napese. \s1 Iñanamacü macrirrtianuca peese pünanaquimiantoe \p \v 40 Sürümanama eana manu genterrü oncoimia arrüna sane nurarrti, namatü: \p —Ñemanauntu te, arrti naqui ñoñünrrü tonenti maniqui profetarrü, naqui coboi oñoncoi tiene que ayeti. \p \v 41 Maquiataca namatü: \p —Tonenti Cristo, naqui ensümunu ayeti uiti Tuparrü. \p Maquiataca namatü: \p —No, arrti Cristo chüpuerurrüpü ayeti auqui Galilea. \v 42 Nantü te icu Nicororrü que arrti Cristo cuati eanaqui nesarrti familiarrü David, y tiene que anati icu cürrü au Belén, auna cauta pohosoti tücañe David. \p \v 43 Sane nauquiche chichepepü ñapensacarrüma manuma macrirrtianuca. \v 44 Aboma bama rranrrüma aiquianamati au preso, pero champüti naqui puerurrü aiñenotiti. \s1 Chicocoromatipü Jesús mayüriabuca \p \v 45 Arrümanuma policiarrü auqui niporrti Tuparrü basücübücoma tato esa manuma fariseorrü y arrümanuma üriatu bama sacerdoterrü. Arrüma ñanquitioma pünanaquimia: \p —¿Causane chücuatatipü aboi? \p \v 46 Aiñumuma manuma policiarrü: \p —Champü tütanati naqui manitana tacana nurarrti maniqui ñoñünrrü. \p \v 47 Auqui namatü manuma fariseorrü ümoma: \p —Así que arraño ito apichücaño, nauqui encañati aume. \v 48 ¿Acaso aboma bama icocoromati uturuqui bama mayüriabuca y arrübama fariseorrü? ¡No, ni tamantipü! \v 49 ¡Pero arrübama macrirrtianuca icocoromati itopiqui chisuputacaipüma nüriacarrü, tari paunrramanama! \p \v 50 Acamanu anancatito Nicodemo, naqui yebotü tücañe apasearatiti Jesús au tobirri. Arrti fariseorrti. Arrti nanti ümo bama maquiataca fariseorrü: \p \v 51 —Nantü sane nüriacarrü: Chüpuerurrüpü bache carrticurrü ümoti taman, arrtü chübacurrtacapü nurria primero aübuti, nauqui atusi arrüna arrtü ane nipünatenti. \p \v 52 Arrüma iñumutama: \p —¡Canapae arrücü ito auqui Galilea, saon! Lehebocü te pario Nicororrü, na atusi aemo chüpuerurrüpü anati profetarrü auqui Galilea. \p \v 53 Auqui süromatü auquimanu, cadati taman süroti tato au niporrti. \c 8 \s1 Urapoimia taman paürrü isucarüti Jesús \p \v 1 Tapü arrti Jesús sürotitü onü manu yiriturrü nürirri Olivos. \v 2 Tansürü quiatarrü nanenese basücübücoti tato au niporrti Tuparrü. Nanaiña manu genterrü cuatü esati. Tümonsoti acamanu, na anunecati ümoma. \v 3 Auqui iñataimia acamanu bama maestro ümo nüriacarrü ichepe manuma fariseorrü. Cuatü uimia taman paürrü, arrüna tabüco uimia aübuti quiatarrü ñoñünrrü. Süro uimia cümuinta manu genterrü esati Jesús. \v 4 Auqui namatü ümoti Jesús: \p —Maestro, arrüna paürrü tabüco soboi, ananca aübuti quiatarrü ñoñünrrü. \v 5 Nantü nüriacarrü uiti Moisés, arrüna paürrü sane nisüboriquirri tiene que barurui oboi canca nauqui aco osoi. ¿O uracü sane? \p \v 6 Ui arrüna ñanquitioma sane pünanaquiti, ñacocotorrüma ümoti, nauqui puerurrü urabomati. Tapü arrti Jesús mataconoconoti, y maconomonoti acü ui neherrti. \v 7 Arrüma ñanquitioma tatito pünanaquiti. Auqui atüraiti, nanti ümoma: \p —Arrti naqui champü nomünantü uiti abuturuqui, tari cusürüboti aruruiti na paürrü. \p \v 8 Auqui mataconoconoti tatito, seguibo ñaconomocorrti acü ui neherrti. \v 9 Numo toncoimia arrüna nurarrti ümoma, masamuña aüroma tato auqui manu taiquianati taman, cusürüboma bama manrrü tüyarusürürrüma. Onconoti Jesús acamanu aübu manu paürrü. \v 10 Auqui atüraiti tato, nanti ümo manu paürrü: \p —¿Cauta nacarrüma? ¿Champüti naqui uiche carrtigabocü? \p \v 11 —Champü, Señor —nantü manu paürrü. \p —Bueno —nanti Jesús ümo—, ni sobipito carrtigabocü. Acosi tato au napo, tapü ananto sane obi aisamune arrüna churriampü. \s1 Arrti Jesús tacana basarurrti \p \v 12 Auqui manitanati tatito ümo manuma macrirrtianuca, nanti ümoma: \p —Arrüñü tacana basarurrü ümo macrirrtianuca icu na cürrü. Arrti naqui icocorotiñü ane basarurrü ümoti, arrüna bachebo isüboriquiboti. Chauqui chamencotiquipü au tomiquianene. \p \v 13 Arrübama fariseorrü namatü ümoti: \p —Arrücü ta anitaca atacucüatoe, sane nauquiche chüvaleopü arrüna nura. \p \v 14 Aiñumuti Jesús: \p —Ñemanauntu arrüna nisura. Valeo arrtü rranitaca ichacuñüantoe. Itopiqui tusio iñemo auquiche isetü y cauta niyücü. Tapü arraño chütusiopü aume auquiche isetü, ni cautapü niyücü. \v 15 Arraño apacurrtaca aübuti quiatarrü isiu napapensaca icuqui nantai cürrü. Arrüñü chiyacurrtacapü aübuti quiatarrü. \v 16 Arrtü yacurrtaca aübuti quiatarrü ta ñemanauntu ito niyacurrtaca, itopiqui arrti Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü anati ichepeñü. \v 17 Ane arrüna nüriacarrü aboi, nantü sane: Na atusi arrtü ñemanauntu nurarrti taman ñoñünrrü, tiene que aboma bama torrüma o trerrüma bama terrticurrü, bama chepatai nurarrüma. \v 18 Arrüñü terrticurrüñü iñemoantoe, y arrti Iyaü terrticurrtito iñemo, itopiqui uiti aicüpurutiñü. \p \v 19 —¿Cautamo nacarrti aüma? —ñanquitioma pünanaquiti. \p Nanti Jesús: \p —Arraño chapisuputacapüñü, ni apisuputaratipito Iyaü. Arrtünampü apisuputacañü, apisuputacatipito naqui Iyaü. \p \v 20 Nanaiña arrüna sane nanti Jesús numo anancati manunecanati au niporrti Tuparrü au manu cauta naca manu baurirri auche aüro monirri macumanatarrü ümoti Tuparrü. Y champüti naqui puerurrü aiquianatiti Jesús au preso, itopiqui chiñataiquipü manu nesarrti horarrü ensümunu uiti Tuparrü ümoti. \s1 Arrüna cauta niyücürrti Jésus \p \v 21 Nanti tatito Jesús ümoma: \p —Arrüñü yecatü auquina. Arraño caüma apapachequiucañü, pero chüpuerurrüpü ichabü aboi. Sane nauquiche caüma auconca aübu nanaiña nomünantü aboi. Chüpuerurrüpü aye aboi au na cauta niyücü. \p \v 22 Arrübama israelitarrü namatü: \p —¿Causane nanti chüpuerurrüpü aye osoi auna cauta niyücürrti? ¿Taqui rranrrti aitabairotiyü? \p \v 23 Aiñumuti Jesús: \p —Arraño te icuqui nantai cürrü. Tapü arrüñü champürrtü icuqui na cürrü. Arrüñü isecatü auqui napese. \v 24 Sane nauquiche tüsurapoi ausucarü, que auconca ñana aübu nanaiña nomünantü aboi, itopiqui chaurriancapü apicoco ta arrüñü arrti maniqui üriotü ayetitü. \p \v 25 Auqui ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Ñacucümo? \p Aiñumuti Jesús, nanti: \p —Chauqui tüsurapoi ausucarü auqui maübo. \v 26 Ane cütüpürrü surapoboiboñü ümo arrüna churriampü napisamute. Pero chüsurapoipü caüma. Solamenterratai surapoi icu na cürrü arrüna nanti iñemo naqui uiche icüpuruñü. Arrüna nurarrti ñemanauncurratoe. \p \v 27 Pero arrüma chentienderrüpüma que manitanati icütüpüti Tuparrü, naqui Yaütoti. \v 28 Sane nauquiche nanti ümoma: \p —Arrtü tapiñacañü apü curusürrü, auqui caüma tusio aume ta arrüñü naqui Cristo, itopiqui champü isane isamute ui niñoñemantoe. Solamenterrtai surapoi ausucarü arrüna ñanunecacarrti Iyaü iñemo. \v 29 Arrti icüpurutiñü auna icu na cürrü, y anati ichepeñü. Champürrtü iñoconotiñü tamanñü, itopiqui isamute arrüna urria ümoti. \p \v 30 Numo nanti Jesús arrüna sane, sürümanama macrirrtianuca icocoromati. \s1 Manunecacarrü uiti Jesús ümo arrüna urria y arrüna churriampü \p \v 31 Auqui nanti ümo bama israelitarrü, bama ticocoromati: \p —Arrtü apiñata nausüboriqui isiuqui arrüna nirranunecaca aume, ñemanauncurratoe nirranunecasa año caüma. \v 32 Auqui ito caüma apisuputacai arrüna ñemanauntu. Ui arrüna ñemanauntu librerrü año, chümosorrüquipü año. \p \v 33 Aiñumuma: \p —Arrüsomü eanaqui nesarrti familiarrü Abraham tücane, y champü tümosorrü somü. ¿Causane ucanü librerrü somü ñana? Uncamo librerrü somü. \p \v 34 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrti naqui isamutenti nomünantü, mosorrti ümo nomünantü. \v 35 Arrübama mosorrü champü isane nüriacarrüma. Tapü arrti naqui aütorrti patrón torrio ümoti nanaiña üriacaboti. \v 36 Arrüñü Aütorrti Tuparrüñü. Arrtü autaesübuca sobi eanaqui nomünantü auqui caüma ñemanauncurratoe nautaesübucu. \v 37 Tusio te iñemo que arraño eanaqui nesarrti familiarrü Abraham. Pero ta aurrianca apitabairoñü, itopiqui chaurriancapü apasurio nisura. \v 38 Arrüñü surapoi arrüna itusiancatati naqui Iyaü isucarüñü. Sane ito arraño apisamute arrüna amoncoi uiti aubaü. \p \v 39 Arrüma iñumutama, namatü: \p —Arrti naqui suiyaü tücañe, tonenti te Abraham. \p Nanti Jesús ümoma: \p —Arrtü nampü ñemanauntu que aubaüti Abraham, apisamutempü isiu arrüna urriante uiti tücañe. \v 40 Isecatü suraboi ausucarü arrüna ñemanauntu manunecatarrü, arrüna ñoncoi uiti Tuparrü. Pero arraño aurrianca apitabairoñü. Arrti Abraham nuncapü aisamunenti arrüna sane. \v 41 Arraño apisamute isiu tacana arrüna isamutenti naqui ñemanauncurratoe aubaü. Auqui namatü ümoti Jesús: \p —Arrüsomü champürrtü aütorrti naqui chüposopü. Anati tamantiatai suiyaü, naqui Bae Tuparrü. \p \v 42 Auqui nanti Jesús ümoma sane: \p —Arrtüpü ñemanauntu aütorrti Tuparrü año, isuasürücapü aume, itopiqui isecatü esaquiti. Champürrtü isecatü ui niñoñemantoe. Uiti aicüpurutiñü. \v 43 ¿Causane chüpuerurrüpü aüro au nautanu arrüna sucanañü aume? Ta ui na te chaurriancapü amoncoi arrüna nisura. \v 44 Arrti aubaü tonenti naqui choborese. Aurrianca apisamune isiu arrüna nirrancarrti. Arrti auqui maübo yatabayorrti. Churriampü ümoti arrüna ñemanauntu nurarrti Tuparrü. Arrtü manitanati, mapañati auqui nuñemarrti, itopiqui ñemanauncurratoe ñapanrrti. Nanaiña arrüba mapancaca icu na cürrü cuantio uiti. \v 45 Arrüñü rranitate arrüna ñemanauntu. Sane nauquiche chüpuerurrüpü apicoco. \v 46 Arraño chüpuerurrüpito apitusianca arrtü ane nomünantü sobi. Pero arrüñü surapoi arrüna ñemanauntu. ¿Causane chapicocotapü? \v 47 Arrübama icocoromati Tuparrü pucünuñama arrtü oncoimia nurarrti. Pero arraño champürrtü apicococati. Sane nauquiche chaurriancapü amoncoi nurarrti. \s1 Tanancatiatai Cristo pünanaquiti Abraham \p \v 48 Auqui namatü manuma israelitarrü ümoti: \p —Taiquiana sumucana somü nurria aemo, arrücü tacana samaritanorrücü y anati choborese aucü. \p \v 49 —Arrüñü champüti choborese sauñü —nanti Jesús—. Más bien arrüñü tarucu nirranauncu ümoti Iyaü, pero arraño apuncañü. \v 50 Champürrtü yapacheca niquiubuñü nauqui tarucu ñanauncurrüma macrirrtianuca iñemo. Pero anati quiatarrü naqui bapachero causane nauqui aiñanaunumañü. Arrti te ñemanauncurratoe yacurrtacarrti. \v 51 Ñemanauntu te arrüna sucanañü aume: Arrti naqui macoconaunrrü ümo nisura, chüpuerurrüpü aconti. \p \v 52 Aiñumuma manuma israelitarrü: \p —Chauqui tütusio nurria suiñemo, que anati choborese aucü. Itopiqui arrti Abraham coiñoti, y arrübama profetarrü tücañü coiñoma ito. Pero arrücü ucanü: “Arrti naqui macoconaunrrü ümo nisura, chücoiñotipü”. \v 53 Taqui ane manrrü nüriaca pünanaquiti Abraham, naqui suiyaü? Arrti coiñoti, y bama profetarrü coiñoma ito. ¿Isanempatai arrüna naca auna naquionco? \p \v 54 Auqui iñumutati Jesús: \p —Arrtü nampü niñuñemantoepü arrüna nisüriaca, chüvaleopü. Pero anati naqui uiche atorri iñemo isüriacabo, ta uiti Iyaü. Arraño amucanaño que tonenti naqui Autupa. \v 55 Pero chapisuputacatipü. Arrüñü te isuputacati. Arrtüpü sucanañü que chisuputacatipü, ñapanrrüpüñü ito tacana arraño. Pero ñemanauntu te, isuputacati nurria, icocota nurarrti. \v 56 Arrti Abraham, naqui aubaü tücañe pucünuñati ui yarrüperacarrti isumenuñü. Auqui asaratiñü, pucünuñati. \p \v 57 Auqui namatü manuma israelitarrü: \p —Ni tütanempü cincuenta añorrü aemo, ¿causane ucanü que asacati Abraham? \p \v 58 Aiñumuti Jesús: \p —Ñemanauntu sucanañü aume: Tücañe numo champütiqui Abraham icu na cürrü, arrüñü chauqui tanancañüantai. \p \v 59 Auqui macanama canca uiche arurumati, nauqui aitabairomati. Pero arrti Jesús iñanecanatiyü ñünanama, pasaoti eanaquimia. Auqui sürotitü türüpo auqui niporrti Tuparrü. \c 9 \s1 Urriancati tato naqui supuso \p \v 1 Nauquiche tüpasaoti Jesús auqui manu, asaratitü ümoti maniqui taman ñoñünrrü naqui supuso auquiapae numo aübo anati icu cürrü. \v 2 Arrübama ñanunecasarrti Jesús ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Maestro, causane anati icu cürrü supusoti naqui ñoñünrrü? ¿Taqui ui nomünantü uiti yaütoti y nipiacütoti, o ui nomünantü uirrtiatoe? \p \v 3 Aiñumuti Jesús: \p —Champürrtü itopiqui nomünantü uiti, ni itopiquipü nomünantü uiti yaütoti y nipiacütoti. Pasao arrüna ümoti sane, nauqui atusi auquiti arrüna nüriacarrti Tuparrü. \v 4 Tiene que batrabaca nurria au sapese. Arrtü tütobiquia, chüpuerurrüpüqui batrabaca, saon. Sane ito arrüñü tiene que isamune isiu yacüpucurrti Tuparrü arrtü cheboiqui iñemo isamune yacüpucurrti. Itopiqui cuantioqui manio naneneca auche ñana chüpuerurrüquipü uisamune sane. \v 5 Pero mientras yacaiqui icu na cürrü, yaca tacana basarurrü ümo macrirrtianuca, ununecanama sobi. \p \v 6 Isiu manu nurarrti utureuruti acü, masamunuti chimiantai tauma ui manu nutureurrti. Auqui isematati omonü nirrtorrti maniqui supuso. \v 7 Nanti ümoti: \p —¡Atüsai, acosi atasubi au manu turrü nürirri Siloé! \p Arrümanu Siloé nantü auqui besüro “arrti coreorrü”. Arrti maniqui supuso sürotitü atasubiti au manu turrü. Nauquiche tücuati tato, turria narrtarrti. \v 8 Arrübama iposapatarrti y arrübama isuputaramati tücañe numo supusotiqui, ñanquitioma pünanaquimiatoe, namatü: \p —Canapaemo arrti anaqui ñoñünrrü nantarrtai tümonsoti isiu cutubiurrü ñanquiquirrti limosnarrü. \p \v 9 Aboma bama namatü: \p —¡Uncamo tonenti! \p Maquiataca namatü: \p —No, chitonentipü, pero ta isiapae nacarrti. \p Pero arrti maniqui ñoñünrrü nanti: \p —Unca arrüñü. \p \v 10 Auqui ñanquitioma nurria pünanaquiti: \p —¿Causane nauqui puerurrü asaratü? \p \v 11 Auqui iñumutati: \p —Arrti maniqui ñoñünrrü nürirrti Jesús masamunuti tauma. Isematati omonü nisüto. Nanti iñemo: “Acosi atasubi au manu turrü nürirri Siloé”. Auqui yacatü. Numo tiyatasubiqia, auqui yasacatü. \p \v 12 —¿Cauta nacarrti maniqui ñoñünrrü? —ñanquitioma pünanaquiti. \p —Chütusiopü iñemo —nanti ümoma. \s1 Ñanquitioma pünanaquiti bama fariseorrü \p \v 13 Auqui iquianamati maniqui supuso esa bama fariseorrü. \v 14 Itopiqui arrümanu nanenese auche asamuti Jesús tauma, ta au manu nanenese nesa macansacarrü. \v 15 Arrübama fariseorrü ñanquitioma tatito pünanaquiti, causane nauquiche puerurrü asaratitü. Arrti nanti ümoma: \p —Bueno, arrti te isematati tauma omonü nisüto. Auqui yatasubiquia, y au manu rratorrü yasacatü. \p \v 16 Uturuqui manuma fariseorrü aboma bama namatü: \p —Arrti maniqui ñoñünrrü Jesús chüpuerurrüpü uiti Tuparrü aicüpurutiti, itopiqui batrabacarati au na nanenese nesa macansacarrü. \p Pero maquiataca namatü: \p —¿Causane puerurrti asamuti arrüba milagrorrü, arrtü ane nomünantü uiti? Sane nauquiche chichepepü ñapensacarrüma. \v 17 Auqui ñanquitioma tatito pünanaquiti maniqui supuso tücañe, namatü: \p —Así que urrian tato nasata uiti. ¿Carücü uracü sane, isane nacarrti maniqui ñoñünrrü? \p —¡Au nirraquionco sucanañü ta tonenti te profetarrti! —nanti maniqui supuso tücaü. \p \v 18 Tapü arrümanuma israelitarrü chirranrrüpüma aicocoma arrtü supusoti tücañe maniqui ñoñünrrü, y caüma asaratitü. Sane nauquiche maemencoma iyoti yaütoti y nipiacütoti. \v 19 Namatü sane ümoma: \p —¿Ñemanauntu tonenti naqui ahü? ¿Ñemanauntu anati icu cürrü supusoti? ¿Causanemo caüma urria narrtarrti? \p \v 20 Arrüma iñumutama sane: \p —Tusio suiñemo que tonenti suisaüti. Anati icu cürrü supusoti. \v 21 Pero caüma chütusiopü suiñemo causane nauquiche urria narrtarrti, ni atusipü suiñemo quiti naqui uiche. Apanquisio te pünanaquiti. Arrti te chauqui tüyarusürürrti, y puerurrti uraboiti ausucarü. \p \v 22 Namatü sane ui nirrucurrüma ñünana bama üriatu isaraelitarrü. Itopiqui arrübama israelitarrü chauqui turapoimia, tiene que apenema auqui ba sinagoga, namanaiña bama icocotama que arrti Jesús tonenti Cristo. \v 23 Sane nauquiche nanti maniqui yaütoti ichepe nipiacütoti: “Apanquisio te pünanaquiti, chauqui tüyarusürürrti”. \p \v 24 Auqui arrümanuma mayüriabuca itasurumati tatito maniqui ñoñünrrü anancati tücañe supusoti. Namatü ümoti: \p —Arrti Bae Tuparrü oncoiti nura. Urasoi arrüna ñemanauntu suisucarü. Arrüsomü tusio suiñemo que arrti maniqui ñoñünrrü ane nomünantü uiti. \p \v 25 Auqui aiñumuti maniqui ñoñünrrü: \p —Chütusiopü iñemo arrtü ane nomünantü uiti, o champü. Pero ta tusio iñemo que anancañü tücañe isupuca, y caüma yasacatü. \p \v 26 Ñanquitioma tatito pünanaquiti: \p —¿Causane uiti aemo? ¿Causane nauquiche asacatü? \p \v 27 Aiñumuti tatito, nanti: \p —Chauqui tüsurapoi ausucarü, pero chapicocotapü. ¿Causane nauqui aurrianca suraboi tatio? ¿Taqui aurrianca ito caüma apisamunaño ñanunecasarrti? \p \v 28 Auqui unumati, namatü: \p —Arrücü te ñanunecasarrti maniqui ñoñünrrü, pero arrüsomü ñanunecasarrti Moisés. \v 29 Tusio suiñemo que arrti Tuparrü manitanati ümoti Moisés tücañe. Pero arrti naqui ñoñünrrü ni atusipü suiñemo auquicheti. \p \v 30 Arrti iñumutati nurarrüma, nanti: \p —¡Causanemo arrüna sane! Chütusiopü aume auquicheti, abu uiti yasacatü. \v 31 Bien tusio oemo que arrti Bae Tuparrü choncoitipü neancarrüma bama ane nomünantü uimia. Cunauntaiña oncoiti neanca bama iñanaunumati y macoconaunrrüma ümo yacüpucurrti. \v 32 ¡Champü toñoncoi ni auqui ñemoncopü arrüna sane piaracarrü, que asaratitü naqui supuso auqui maübo anati icu currü! \v 33 Arrtü chiniyacüpusurrtipü Tuparrü naqui ñoñünrrü, quiubupü aisamunenti arrüna sane. \p \v 34 Auqui namatü ümoti: \p —Arrücu ane nomünantü obi auqui numo aübo aca icu currü. ¿Causane arria aiñununecana somü? \p Auqui penecoti uimia auqui sinagoga. Chüpuerurrtiquipü aiñanaunutiti Tuparrü au ba poca sinagoga. \s1 Supusoma au narrtarrti Tuparrü \p \v 35 Arrti Jesús ipiatenti arrüna tüpenecoti uimia auqui sinagoga. Yapacheriurutiti. Numo ticuñunutiti, nanti ümoti: \p —¿Aicococati naqui Aütorrti Tuparrü? \p \v 36 —Señor —nanti—, urasoi isucarüñü ñacuti maniqui, nauqui icocoroti. \p \v 37 Aiñumuti Jesús: \p —Chauqui tasacati, unca arrüñü, naqui aübuche anitaca. \p \v 38 Auqui arrti maniqui ñoñünrrü bachesoiyoti esati Jesús, manaunuti ümoti. Nanti: \p —Icococü, Señor. \p \v 39 Nantito Jesús: \p —Isecatü icu na cürrü nauqui rracurrta. Sobi asarama tato bama supuso y arrübama urria narrtarrüma sobi süsioma tacana supusoma. \p \v 40 Amoncoma acamanu bama fariseorrü, oncoimia nurarrti. Chauqui tütusio ümoma ta ümoma arrümanu machepecatarrü. Ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Taqui supurrü somü ito au naquionco? ¿Taqui chütusiopü oemo? \p \v 41 Aiñumuti Jesús: \p —Arrtü nampü supurrü año, champü napipünatempü. Pero arraño amucanaño ta urria nabasata, tusio aume arrüna ñemanauntu. Sane nauquiche caüma querabo año aübu nomüntü aboi. \c 10 \s1 Machepecatarrü ümo corarrü \p \v 1 Urapoitito Jesús arrüna machepecatarrü apü niyocora nobirraca. Nanti: \p —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrübama macusüpüca y arrübama mayatabayoca chüsüropümampo au corarrü auqui tururrü, ta auqui quiatarrü narücüquirri, apüqui siercu. \v 2 Tapü arrti naqui iyabuche sürotipo auqui tururrü. \v 3 Arrti naqui bacuirara abeu tururrü iyaübutati nauqui aürotipo naqui yabuche. Y arrüba nobirraca yusuputacai nurarrti arrtü yabiriotiño nobürirri taiquiana taman. Y omeno türüpo uiti auqui corarrü. \v 4 Arrtü tanaiña omeno türüpo uiti, sürotitü acusürüti yupu. Y arrümanio nobirramanca omenotü isiuti, itopiqui yusuputacai nurarrti. \v 5 Pero arrtü cuati quiatarrü, chomenopütü isiuti, más bien opesüburu ñünanati, itopiqui chiyusuputaratipü. \p \v 6 Tone arrüna machepecatarrü urapoiti Jesús isucarü macrirrtianuca, pero arrüma chentienderrüpüma isane arrüna nümoche. \s1 Tarucu yacuiracarrti Jesús utacu \p \v 7 Auqui manitanati tatito ümoma, nanti: \p —Arrüñü te tacana manu nituru manu corarrü ñome nobirramanca. Arrübama icocoromañü tonema tacana niyabu nobirramanca. \v 8 Namanaiña bama cusürüboma rropünanaquiñü, tonema bama pururrü macusüpüca y mayatabayoca. Pero arrübama icocoromañü, chonsapetiopüma nurarrüma. \v 9 Arrüñü tacana tururrü. Arrübama süromampo auqui na tururrü, morrimiacana tato nomünantü uimia, tacana ba nobirramanca. Omenompo au corarrü y cuantio tatito türüpo. Tabüco oboi urria pasto. \p \v 10 ‛Arrti cusüpürrü cuati nauqui acusüpüti, atabaiti y nauqui aiñamesocoti. Pero arrüñü isecatü nauqui yache yosüborquibo niyabu nobirramanca, arrüna chütacürusupü. \v 11 Arrüñü tacanatito naqui iyabuche, naqui buenurrti, naqui mejor cuiranterrü yutacu nobirramanca. Itopiqui itorrimiata nisüboriqui yutacu niyabu nobirramanca. \v 12 Arrti naqui bacuirarati yutacu nobirraca itobo monirratai chübucuasürüpü nurria ümoti. Arrtü asaratitü cümenu nuitümürrü, besüburuti. Omoncono nobirraca uiti, itopiqui champürrtü niyaburrti. Auqui nuitümürrü maiñeno manio nobirraca, y omiñarrio ñünana. \v 13 Arrti maniqui bacuirara yutacu nobirraca besüburuti, itopiqui champü nümochio uiti manio nobirraca. Batrabacarati iyo monirratai. \p \v 14 ‛Arrüñü naqui iyabuche manio nobirraca. Rracuiraca nurria yutacu. Isuputaquio nurria niyabu nobirramanca, y arrio yusuputarañü ito. \fig Jesús el buen pastor|src="CO00616b.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="JHN 10.14" \fig* \v 15 Tacane ito isuputacati naqui Iyaü y arrti isuputaratiñü. Arrüñü itorrimiata nisüboriqui yutacu nobirramanca. \v 16 Abe ito piquiataca niyabu nobirraca, pero champürrtü auqui na corarrü ion. Tiene que iquianio ito tauna. Arrion opicocota nisura. Tiene que abetü yochepe tacana ba amoncatai, nauqui ichepe nubacarrü, y tamantiatai naqui bacuirarabo yutacu, ta arrüñü. \p \v 17 ‛Isuasürüca ümoti Iyaü, itopiqui ichücañantai ison. Pero ñana tiene que isübori tato. \v 18 Champüti naqui puerurrü aitabairotiñü. Sobiatoe itorrimia nisüboriqui auqui niñoñemantoe. Puerurrüñü itorrimia y puerurrüñü ito yasuriu tato, itopiqui torrio isüriacabo uiti Tuparrü, nauqui isamune sane. \p \v 19 Ui arrüna sane nurarrti Jesús, chichepepü tatito ñapensacarrüma bama üriatu bama israelitarrü. \v 20 Aboma bama uturuquimia namatü: \p —Anati choborese auti, locorrti. ¿Causane amonsaperio nurarrti? \p \v 21 Pero aboma bama maquiataca namatü: \p —¿Aensapü manitanati sane naqui locorrü? ¿Aensapü puerurrü acheti choborese arrtaboti naqui supuso? \s1 Chiyasuriurumatipü Jesús \p \v 22 Auqui iñatai manu nipierrta niporrti Tuparrü. Arrümanu tiemporrü tarucu rrimianene. \v 23 Arrti Jesús amencoti isiu manu nicorerorrü nürirri “Salomón”, au niporrti Tuparrü. \v 24 Auqui iñataimia esati bama üriatu bama israelitarrü. Atüraimia itupecuti, ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Auchepü ñana uraboi suisucarü arrtü ñemanauntu arrücü Cristocü? Urasoi nurria suisucarü. \p \v 25 Aiñumuti Jesús: \p —Chauqui tüsurapoi ausucarü, pero chapicocotapü. Puerurrü te atusi aume ui arrüba milagrorrü isamuquio au nürirrti Iyaü. \v 26 Arraño chapicocotapü, itopiqui champürrtü arrüpecuqui niyabu nobirramanca año. \v 27 Niyabu nobirramanca yusuputacai nisura y isuputaquio ito. Arrio cuantio isiuñü. \v 28 Sane nacarrüma bama tacana niyabu nobirramanca. Yacheca isüboriquiboma arrüna chütacürusupü. Chüpuerurrüpü aenso nausüpürrüma. Champüti naqui puerurrü aiñensonoconoma rropünanaquiñü. \v 29 Itopiqui torrioma iñemo uiti Iyaü, y arrti ane manrrü nüriacarrti pünanaqui namanaiña. Sane nauquiche champüti naqui puerurrü aiñensonoconoma pünanaquiti. \v 30 Arrüñü ichepeti Iyaü taman nacarrtai subaca. \p \v 31 Auqui arrümanuma israelitarrü macanama tatito canca uiche arurumati. \v 32 Pero arrti Jesús nanti ümoma: \p —Sürümana milagrorrü omirriante sobi au nürirrti Iyaü. ¿Ñacusane arrüna milagrorrü itacuche aurrianca aparuruñü? \p \v 33 Aiñumuma manuma israelitarrü: \p —Champürrtü suirranca suparurü oboi canca itacu na urria aisamute, si no itacu arrüna churriampü nanitaca ümoti Tuparrü. Aisamucü tacana Tuparrücü, abu ñoñünrrücüatai. \p \v 34 Aiñumuti Jesús nurarrüma, nanti: \p —Icu naubesa librurrü nesa nüriacarrü ane corobo sane: “Nanti Tuparrü: Nabaca tacana Tuparrü año”. \v 35 Tusio nurria oemo que valeo arrüna nantü icu Nicororrü. Manitanati Tuparrü tücañe ümo manuma macrirrtianuca, nanti arrüma tacana Tuparrüma. \v 36 Arrüñü samamecanañü uiti Iyaü, nauqui aicüpurutiñü icu na cürrü. ¿Causane aburaboi que churriampü nirranitaca ümoti itopiqui na sucanañü que arrüñü Aütorrti? \v 37 Arrtü chuipü nüriacarrti Tuparrü omirriane sobi arrüba milagrorrü, tapü apicococañü. \v 38 Pero ñemanauntu te omirrante sobi ba milagrorrü ui yacüpucurrti Tuparrü. Sane nauquiche apicocosoñü yusiuqui ba milagrorrü omirrante sobi, arrtü chüpuerurrüpü apicoco nisura. Sane nauqui atusi aume que arrti Iyaü anati ichepeñü, y arrüñü yaca ichepeti. \p \v 39 Auqui rranrrümampü tatito aiquianamati au preso, pero arrti iquiaüburutiyü pünanaquimia. \p \v 40 Auqui basücübücoti tato Jesús auna sane ümo tansürü topü manu sapoco Jordán, au manu cauta anancati tücañe Juan Bautista maunimianati. Acamanu süsioti. \v 41 Cütüpürrü macrirrtianuca yebomatü asaramati acamanu. Namatü: \p —Arrti Juan tücañe chümasamunutipü milagrorrü, pero bien ñemanauntu nanaiña arrüna urapoiti usucarü icütüpüti naqui Jesús. \p \v 42 Sürümanama uturuquimia icocoromati Jesús acamanu. \c 11 \s1 Niconcorrti Lázaro \p \v 1 Anati tücañe maniqui taman ñoñünrrü nürirrti Lázaro. Pohosoti au manu puebluma nürirri Betania. Acamanu abe ito manio torrü niquiastoti, nobürirri Mariarrü y Martarrü. \v 2 Arrümanu Mariarrü tone manu isemata nipoperrti Jesús ui manu perfume urriantai norimia, y sühüburu ito tato uirri ui niqui nitanurrü. Au manio naneneca maunrroconoti Lázaro. \v 3 Así que arrüba torrü niquiastoti pacüpuru coreorrü iyoti Jesús, nauqui uraboiti isucarüti arrüna sane nuburarrü: \p —Señor, maunrroconoti aesa amigorrü, naqui cuasürü aemo. \p \v 4 Numo toncoiti Jesús arrüna sane, nanti: \p —Arrümanu norrocorrü ümoti Lázaro champürrtü nauqui aconti, ta nauqui iñanaunumati Tuparrü bama macrirrtianuca, y nauqui aiñanaunumañü ito, itopiqui ta arrüñü Aütorrti Tuparrü. \p \v 5 Tarucu nicua Martarrü ümoti Jesús, tacane ito Mariarrü y arrti yotübaurrirri Lázaro. \v 6 Numo turapoimia isucarüti Jesús, que ta anati Lázaro maunrroconoti, querabotiqui ñome torrü naneneca au manu cauta anancati. \v 7 Auqui aüboqui nanti ümo bama ñanunecasarrti: \p —Curi tato au Judea. \p \v 8 Arrüma namatü: \p —Maestro, aübopütoche rranrrüma aitabairomacü bama israelitarrü. ¿Causane arrianca aüro tatito taha esama? \p \v 9 Auqui urapoiti arrüna machepecatarrü isucarüma: \p —Abe te doce horarrü au sapese. Arrtü uñamenca au sapese, choñopopetabarriquiapü, itopiqui basacatü nurria ui nanentacarrü. \v 10 Pero arrtü uñamenca au tobirri oñopopetabarriquia, itopiqui tomiquianene. \p \v 11 Auqui nantito: \p —Arrti oesa amigorrü Lázaro chauqui tümanumuti. Pero caüma yecatü istopünanati tato. \p \v 12 —Señor —namatü bama ñanunecasarrti—, arrtü manumuti, taqui urriancati tato ñana. \p \v 13 Arrti Jesús rranrrtipü uraboiti isucarüma que chauqui tücoiñoti, pero arrüma ñaquioncorrüma manumutiatai. \v 14 Sane nauquiche urapoiti nurria isucarüma, nanti: \p —Arrti Lázaro chauqui tücoiñoti. \v 15 Pero urria arrüna chanancapüñü taha, itopiqui ui arrüna sane apicococañü nurria caüma. Pero curi te basarati. \p \v 16 Arrti Tomás naqui nürirrtito uimia tocarrü, nanti ümo bama maquiataca: \p —Curito te arroñü nauqui oco ito ichepeti. \s1 Arrti Jesús bacheboti süboriquirri \p \v 17 Iñataimia au Betania. Tabe cuatro naneneca nacarrti Lázaro cütu au manu nusutu canrrü, taburrio ui canrrü. \v 18 Arrümanu pueblurrü Betania ane saimia Jerusalén, ane trerrü kilómetros y media nichequirri pünanaqui. \v 19 Sürümanama bama israelitarrü aboma acamanu apaseama ümo Mariarrü y Martarrü, nauqui achema ñupucünuncubu, tapü tarucapae niyusuchequirri isiuti yotubaurrirri, naqui coiño. \v 20 Nauquiche tütusio ümo Martarrü que arrti Jesús tanati saimia pueblurrü, atürai, sürotü aicuñunuti. Mariarrü oncono au porrü. \v 21 Nauquiche tiñatai Martarrü esati Jesús, nantü ümoti: \p —Señor, arrtü nampü anancüpü auna, quiubupü aco nichübaurri. \v 22 Pero tusio iñemo que nanaiña torrio aemo caüma ui Nupu Tuparrü, arrtü anquiquia pünanaqui. \p \v 23 Aiñumuti Jesús: \p —Arrti atübaurri tiene que asüboriti tato. \p \v 24 Auqui nantü ümoti: \p —Tusio te iñemo que au manu tacürurrü nanenese bosüborico tato nanaiña arrüba tümocoiño. Auqui caüma arrüna nichübaurri süborico ito tato yochepe. \p \v 25 Auqui nanti Jesús ümo: \p —Sobi te süboricoma tato, sobito torrio ümoma isüboriquiboma. Arrti naqui icocorotiñü ane isüboriquiboti, champü nümoche arrtü coiñoti. \v 26 Torrio ümoti isüboriquiboti arrüna chütacürusupü, chensoropü nausüpürrti, itopiqui oncotitü iñemo. ¿Aicocota arrüna sane Marta? \p \v 27 —Icocota Señor —nantü—, ta arrücü Cristocü, arrüna ensümunu ayetü icu na cürrü, Naüto Nupu Tuparrü. \s1 Onquisioti Jesús nisuchequirrti \p \v 28 Auqui süro tato Martarrü esa Mariarrü, arrüna naruquirri. Nantü ümo masamuñantai: \p —Tiñatai Jesús, rranrrü asarü. \p \v 29 Auqui atürai Mariarrü, aürotü yarucurrü esati Jesús. \v 30 Arrti champürrtü tüsürotitü au pueblurrü, anancatiqui au manu cauta aicuñunuiti Martarrü. \v 31 Tapü au porrü amoncoma manuma israelitarrü cuamatü achema pario ñupucünuncubu. Arrtaimia arrüna apuraurrü atürai nauqui aürotü türüpo. Aüromatito isiu, ñaquioncorrüma rranrrü aürotü areo esa nicürrti itübaurrirri. \p \v 32 Aiñanai Mariarrü esati Jesús, besüro achesoi esati, nantü ümoti: \p —Arrtü nampü anancüpü auna, quiubupü aco nichübaurri. \p \v 33 Arrti Jesús asaratitü ümo, ane areoro, y arrübama aboma isiu aboma ito areoroma. Au manu rratorrü onquisioti tarucu nisuchequirrti, anasacoti fuerte, nanti: \p \v 34 —¿Cauta apiñanati cütu? \p —Ariacu Señor —namatü—, curi basarai nicürrti. \p \v 35 Auqui arrti Jesús areoroti. \v 36 Namatü manuma macrirrtianuca: \p —Amasasatü, tarucu nicuarrti tücañe ümoti. \p \v 37 Pero aboma ito bama namatü: \p —Tonenti naqui ñoñünrrü uiche asarati tato arronequi supusu. ¿Causane chübacuraratipito ümoti Lázaro, tapü coiñoti? \s1 Nisüboriquirrti tato Lázaro \p \v 38 Onquisioti Jesús tatito tarucu nisuchequirrti. Sürotitü esa manu nicürrti Lázaro. Anati cütu au manu nusutu canrrü, taburrio ui canrrü ito. \v 39 Auqui acüputi Jesús ümoma, nanti: \p —¡Apiquiaübu manu canrrü! \p —Pero Señor —nantü Martarrü—, chauqui tütabe cuatro naneneca niconcorrü, chauqui toriotü. \p \v 40 Nanti Jesús ümo: \p —Chauqui tüsurapoi asucarücü, arrtü oncatü nurria iñemo, arrtai nicusüurrti Tuparrü y nüriacarrti. \p \v 41 Auqui iquiaübutama manu canrrü. Arrti Jesús asaratitü ape au napese, meaboti, nanti sane: \p —Iyaü, chapie aemo, arrücü aitorrimiata iñemo arrüna rranquiquia apünanaquicü. \v 42 Tusio iñemo, nantarrtai oncoi nirranquiqui apünanaquicü. Pero rreanca sane auna isucarü bama macrirrtianuca, nauqui aicocoma que ta obi aicüpuruñü. \p \v 43 Chauqui neancarrti, yabirotiti Lázaro, fuerte nurria nurarrti: \p —¡Lázaro, ariacu türüpü! \p \v 44 Auqui arrti maniqui coiño atüraiti tato auqui manu nusuturrü, motomoenoinqui neherrti y nipoperrti, suburriotito, bien quiñoenotiqui ui nicüburrirrti. Auqui nanti Jesús ümo manuma amoncoma acamanu: \p —Apitaquisünarrti, nauqui puerurrü amenti. \s1 Rranrrüma aiñenomati Jesús \p \v 45 Sürümanama bama israelitarrü bapaseara ümo Mariarrü, arrtaimia arrüna milagrorrü urriante ui Jesús, y icocoromati. \v 46 Pero aboma ito uturuquimia bama süromatü esa bama fariseorrü uraboimia arrüna urriante uiti Jesús. \v 47 Auqui arrübama üriatu sacerdoterrü ichepe bama fariseorrü iyoberabaramacü nauqui aparimia, namatü: \p —¿Causane osoi caüma? Arrti naqui ñoñünrrü tarucu ñasamucurrti milagrorrü. \v 48 Arrtü uicheta ümoti, namanaiña ñana süromatü isiuti y icocoromati. Auqui caüma arrübama rromanorrü cuamatü aitabairoma oñü, y nauqui aiñarrimiacama niporrti Tuparrü y nanaiña arrüna noesa nación. \p \v 49 Tamanti uturuquimia nürirrti Caifás. Tonenti naqui yarusürürrü sacerdoterrü au manu añorrü. Arrti nanti ümo bama maquiataca: \p —Arraño champürrtü tusio aume. \v 50 Taqui chentienderrüpü año que manrrü urria arrtü coiñoti naqui taman ñoñünrrü, pünanaquirrtü coiñoma namanaiña macrirrtianuca auna noesa nación. \p \v 51 Arrti Caifás champürrtü manitanati ui ñapanauncurrtiatoe, ta torrio ümoti arrüna urapoboiboti uiti Tuparrü, itopiqui yarusürürrü sacerdoterrti au manu añorrü. Sane nauquiche urapoiticaü que arrti Jesús coiñoti ñana itacu bama israelitarrü, \v 52 y champürrtü itacumantai, ta itacu ito namanaiña bama icocoromati Tuparrü, nauquito oberabama uiti bama iñarriomantai au nanaiñantai icu na cürrü, nauqui ichepe nacarrüma. \v 53 Auqui manu nanenese caüma arrübama mayüriabuca baparioma causane nauqui aitabairomati Jesús. \p \v 54 Sane nauquiche arrti Jesús chamencotiquipü arrüpecu bama israelitarrü. Sürotitü au manu taman pueblurrü nürirri Efraín, ane abeu manu narubaitu rroense pururrü cüosorrü y canca. Acamanu süsioti ichepe bama ñanunecasarrti. \p \v 55 Tüsaimia manu pierrta parrcua. Cütüpürrü genterrü auqui nanaiñantai puebluca iñataimia au Jerusalén apierrtanacama. Isamutema nanaiña isiuqui arrüna yacüpucu nüriacarrü nauqui limpiorrü nisüboriquirrimia ümorrtü tiñatai manu pierrta parrcua. \v 56 Amoncoma aübu yapachequirrimia iyoti Jesús. Ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü: \p —¿Aburaño sane, aensapü cuatati caüma ümo na pierrta? \p \v 57 Arrübama üriatu bama sacerdoterrü y bama fariseorrü bacüpuruma ümo genterrü, nauqui uraboimia arrtü anati naqui tusio ümoti cauta nacarrti Jesús, nauqui aiñenomati y aiñanamati au preso. \c 12 \s1 Arrti Jesús semanati ui perfume ui taman paürrü \p \v 1 Faltaboiqui seirri naneneca ümo manu pierrta parrcua. Süroti tato Jesús au Betania, auna cauta pohosoti Lázaro, naqui süboricoti tato uiti Jesús auqui niconcorrti. \v 2 Numo tiñataiti Jesús au niporrti Lázaro, masamunuma pemacarrü ümoti, nauqui ahati ichepe bama ñanunecasarrti. Martarrü ane basuru pemacarrü icu mensarrü, y arrti Lázaro anati basoti ichepeti Jesús. \v 3 Auqui Mariarrü sürotü esati Jesús aübu taman boteyama ataso ui perfume, arrüna tarucapae nicuarrü. Auqui isemata nipoperrti uirri, isübuta ito tato ui nubabaitu nitanurrü. Enterurrü manu porrü ataso ui norimia manu perfume. \v 4 Anatito acamanu Judas Iscariote, naqui tamanti eanaqui manuma doce ñanunecasarrti Jesús naqui uiche aipiaventecanatiti ñana. Arrti nanti: \p \v 5 —¿Causane chüpaventeopü manu perfume? Ane te nicuarrü itobo trescientos denarios, puerurrüpü bayura ümo bama pobrerrü uirri. \p \v 6 Arrti Judas nanti arrüna sane, champürrtü ui na cuasürüma ümoti bama pobrerrü ta ui na cusüpürrti. Taipü arrti naqui uiche nacarrü manu pusanese auche ahüburu monirri arrüna torrio nantarrü ümoma, y nantarrtai cusüpüoti aruqui. \v 7 Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Asio sane, tone isamute iñemo arrüna sane ümorrtü isonca y nauqui aiñanamañü cütu. \v 8 Arrübama pobrerrü siemprerrü aboma auchepe, pero arrüñü chiyasiquiapü auchepe. \s1 Rranrrüma aiñenomati Lázaro \p \v 9 Sürümanama bama israelitarrü oncoimia que arrti Jesús anati au Betania. Auqui süromatü taha asaramati. Rranrrüma ito asaramati Lázaro, naqui süboricoti tato uiti Jesús. \v 10 Ui arrüna sane arrübama üriatu bama sacerdoterrü rranrrüma aitabairomatito Lázaro, \v 11 itopiqui auqui nacarrti sürümanama bama israelitarrü saliboma auqui nesarrüma partidorrü y icocoromati Jesús. \s1 Sürotitü Jesús au Jerusalén \p \v 12 Sürümanama macrirrtianuca iñataimia au Jerusalén ümo manu pierrta parrcua. Au manu quiatarrü nanese ipiatema que arrti Jesús cuatai au Jerusalén. \v 13 Auqui matüsünanama nasu mutacürrü, y süromatü aicuñunumati aübu tarucu nipucünuncurrüma. Tosibicoma, namatü: \p —Uiñanaunati Tuparrü. Tari curusüuti naqui cuatü au nürirrti Tuparrü, naqui yüriaburrü ümo na cürrü Israel. \p \v 14 Arrti Jesús tabüco uiti buruma. Süroti chacu, nauqui aürotitü. Arrüna sane tanancatai corobo tücañe, nantü sane: \q1 \v 15 Tapü aupirruca bama pohoso au Jerusalén. \q1 Caüma cuati naqui yüriaburrü aume. \q1 Cuati chacu buruma. \p \v 16 Au manu nanenese arrübama ñanunecasarrti Jesús chütusiopü ümoma que ta tücocono arrümanu nantü icu Nicorrü. Pero nauquiche tüsüroti tato esati Tuparrü au napese, aquionomacü iyo arrüna anancatai corobo, y isucarüma nurria cocono nanaiña ui manu yasuriurumati Jesús sane au Jerusalén. \p \v 17 Aboma ito au Jerusalén bama amoncoma au Betania, numo tasuruti Lázaro auqui manu nusuturrü, süboricoti tato uiti Jesús, bama arrtaimia manu milagrorrü. Arrüma chauqui turapoimia tanu arrümanu isamutenti Jesús. \v 18 Sane nauquiche aboma sürümanama macrirrtianuca süromatü aicuñunumati, itopiqui toncoimia nüri manu milagrorrü. \v 19 Tapü arrübama fariseorrü namatü ümomantoe: \p —Chauqui tamarrtai, ümonatai nanaiña arrüna nubapariqui. Enterurrü genterrü sürotü isiuti naqui. \s1 Arrübama griegorrü yapacheriurumati Jesús \p \v 20 Eana manu genterrü iñatai au Jerusalén ümo pierrta, aboma ito mümanamantai griegorrü. \v 21 Arrüma süromatü esati Felipe naqui auqui Betsaida, au manu cürrü Galilea, namatü ümoti: \p —Señor, suirranca sopisuputarati Jesús. \p \v 22 Arrti Felipe urapoiti isucarüti Andrés. Auqui süromatü uraboimia isucarüti Jesús. \v 23 Auqui nanti Jesús ümoma: \p —Chauqui tiñatai arrüna nanenese. Caüma tiene que atusi ümo genterrü arrüna tarucu manauncurrü iñemo. \p \v 24 Auqui urapoitito arrüna machepecatarrü isucarüma ümo niconcorrti: \p —Amonsoi nurria. Taman niyo trigo tiene que aüro cütu, y taha cütu coiño. Pero auqui niconcorrü ubaüro tato y bachebo caüma cosecharrü. Arrtü chüsüropü cütu querabo tamantai, champü nütarrü. \v 25 Arrti naqui tarucu nicua nisüboriquirrti ümoti, ensoro ñana nausüpürrti. Pero arrti naqui itorrimiatatatai nisüboriquirrti auna icu na cürrü, tonenti naqui torrio isüboriquiboti au napese, arrüna chütacürusupü. \v 26 Arrübama rranrrüma aserebimia iñemo, tari yebamatü isiuñü. Auna cauta yecatü, acamanu ito tiene que aboma bama nirranunecasa. Y anaunuma uiti Iyaü namanaiña bama baserebio iñemo. \s1 Urapoiti Jesús niconcorrti \p \v 27 ‛Caüma tarucapae nirrucu. ¿Causane caüma sobi? ¿Taqui rranquitio caüma pünanaquiti Iyaü nauqui apasa rropünanaquiñü arrücuatü nichaquisürücü? No, chüpuerurrüpü rranquirio arrüna sane, itopiqui ümo te isetü icu na cürrü, nauqui ichaquisürü. \v 28 Mejor rranquira pünanaquiti sane: “Iyaü, aiña isiu narrianca, sane nauqui atusi nüriaca”. \p Au manu rratorrü rabotü manitacarrü auqui napese, nantü sane: \p —Chauqui titusiancata nisüriaca y caümainqui itusiancata. \p \v 29 Arrümanuma macrirrtianuca oncoimia manu manitacarrü, ñaquioncorrümapü ta süuru. Aboma maquiataca namatü: \p —Canapae tamanti ángel manitanati ümoti. \p \v 30 Pero arrti Jesús nanti ümo manu genterrü: \p —Champürrtü iñemoantai arrüna manitacarrü, ta aume ito y autacu. \v 31 Chauqui tiñatai nanenese nesa bacurrtacarrü aübu bama macrirrtianuca icu na cürrü. Caüma carübu pünanaquiti choborese nanaiña nüriacarrti. \v 32 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, arrtü yaca ape apü curusürrü, rraemenca yesañü ümo namanaiña macrirrtianuca. \p \v 33 Ui arrüna sane nurarrti, urapoiti isucarüma causane ñana niconcorrti. \v 34 Auqui namatü ümoti manuma macrirrtianuca: \p —Lehebo somü icu librurrü nesa nüriacarrü, nantü que arrti Cristo chüpuerurrüpü aconti, champü nitacüru nisüboriquirrti. ¿Causane ucanü que arrti Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que aconti apü curusürrü? ¿Causane ucanü que ta arrücü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrücü? \p \v 35 Aiñumuti Jesús: \p —Arrüñü yaca auna abarrüpecu tacana basarurrü aume. Yacaiqui ñome ba mümanantai naneneca. Amame te au nanentaca basarurrü, tapü autabüca au tomiquianene. Itopiqui arrti naqui amencoti au tomiquianene chütusiopü ümoti cauta niyücürrti. \v 36 Amonsotü ümo basarurrü arrüna nabaca au tomiquianene. Sane ito amonsotü iñemo mientras yacaiqui abarrüpecu. Sane nauqui urria nausüboriqui, tacanarrtü ane nanentarrü aume au tomiquianene. \p Numo tüchauqui arrüna ñanitacarrti Jesús ümoma, sürotitü aiñanecanatiyü pünanaquimia. \s1 Causane chicocoromatipü Jesús bama israelitarrü \p \v 37 Sürümana milagrorrü omirriante uiti, pero ni sanempü aicocoromati. \v 38 Sane cocono arrüna turapoiticaü profetarrü Isaías tücañe sane: \q1 Señor, champüti naqui icocota arrüna numanunecaca. \q1 Champüma bama tusio ümoma ta chauqui itusiancatati Tuparrü nicusüurrti. \p \v 39 Arrti Isaías urapoiticaü ito causane arrüna nauquiche chicocotapüma. Ta ane te corobo ito tücañe uiti sane: \q1 \v 40 Arrübama macrirrtianuca aboma tacana supusoma uiti Tuparrü. \q1 Tairri nausasürrüma uiti. \q1 Sane nauquiche tacanarrtü chasarapümatü. \q1 Chüsüropü au nitanurrüma nurarrti Tuparrü. \q1 Chücuamapütü yesañü nauqui rracura ümoma, nanti Tuparrü. \p \v 41 Arrüna ñanitacarrti profetarrü Isaías tücañe, abu ta ümoti Jesús, itopiqui auqui quiatarrü narrtarrti asaratitü ümoti Cristo aübu nanaiña nanentacarrti y nüriacarrti. \p \v 42 Taipü sürümanama uturuqui bama üriatu bama israelitarrü icocoromati Jesús, pero anecanatai, champürrtü isucarü macrirrtianuca, ui nirrucurrüma ñünana bama fariseorrü, tapü penocoma uimia auqui sinagoga. \v 43 Manrrü urriantai ümoma arrüna nicuarrüma ümo genterrü. Tapü arrüna nicuarrüma ümoti Tuparrü champü nümoche uimia. \s1 Ui nurarrti Jesús tusio nomünantü ui macrirrtianuca \p \v 44 Auqui manitanati Jesús fuerte, nanti ümo genterrü: \p —Arrti naqui icocorotiñü, icocorotitito naqui Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü. \v 45 Arrtü amasacañü, amasacatito naqui uiche aicüpuruñü. \v 46 Arrüñü isecatü icu na cürrü tacana basarurrü ümo bama icocoromañü, nauqui tapü asioma au tomiquianene. \v 47 Aboma bama oncoimia nisura, pero chicocotapüma. Champürrtü sobi carrtigaboma. Itopiqui arrüñü chisecapütü icu na cürrü, nauqui yache carrticurrü, sino nauqui sobi ataesübuma macrirrtianuca eanaqui nomünantü. \v 48 Arrti naqui chiyasuriurutipüñü y chicocotatipü nisura, chauqui tütane arrüna uiche atusi que ta ane nipünatenti au manu tacürurrü nanenese. Tone nisura arrüna uiche uraboi ta ane nipünatenti, tone arrüna uiche carrtigaboti. \v 49 Itopiqui chirranitacapü ui niñuñemantoe. Rranunecaca arrüna yacüpucurrti Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü. \v 50 Arrüñü icocota arrüna yacüpucurrti Iyaü. Ui arrüna yacüpucurrti torrio aume ausüboriquibo, arrüna chütacürusupü. Sane te, rranitate cunauntaiña arrüna yacüpucurrti Iyaü iñemo. \c 13 \s1 Bapürübioma uiti Jesús bama ñanunecasarrti \p \v 1 Sürotiqui taman nanenese ümo pierrta parrcua. Arrti Jesús chauqui tütusio ümoti, contoatai tiene que aiñocoti na cürrü, nauqui ariorrti tato esati Yaütoti au napese. Nantarrtai cuasürüma ümoti bama icocoromati auna icu na cürrü. Cuasürüma ümoti chepe nitacüru nisüboriquirrti. \v 2-3 Arrti choborese chauqui tübacheboti ñapensacaboti Judas Iscariote, nauqui aipiabentecanatiti Jesús. Arrti Jesús aquionotiyü, que cuatati esaquiti Tuparrü auqui napese, y tiene que ariorrti tato taha. Tusio ito ümoti que torrio ümoti nanaiña üriacaboti uiti Yaütoti. Au manu tobirri amoncoma basoma. \v 4 Auqui atüraiti Jesús esaqui mensarrü. Iquiaübutati naibirrti onüqui niquiamisarrti. Itomoentati taman toallarrü itupecuti. \v 5 Auqui baraparati turrü au taman currabirri, uiche aiyarrübiti nipoperrüma manuma ñanunecasarrti y aisühübuti tato apüqui nipoperrüma ui manu toallarrü tomoeno itupecuti. \p \v 6 Aiñanainti esati Pedro. Arrti nanti ümoti: \p —Señor, ¿causane arria aipünümiancanañü? \fig Jesús lava los pies de sus discípulos|src="cn01800B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="JHN 13.6" \fig* \p \v 7 Aiñumuti Jesús: \p —Chüpuerurrüpü atusi aemo caüma isane ümoche arrüna isamute, pero manrrü ñana tusio aemo. \p \v 8 Nanti Pedro: \p —¡Chüsamianapü iñemo nauqui aipünümiancanañü! \p Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Arrtü chaichetapü nauqui ipünümiancanü, chüpuerurrüpü nirranunecasacü. \p \v 9 Auqui nanti Pedro: \p —Arrtü sane, aiyarrübisio ito niñe y nichanu, tapü cunauntaiña nipope. \p \v 10 Aiñumuti Jesús: \p —Arrti naqui aübo atopiti, champü nümoche atopiti tatito. Cunauntañantai arrtü bapürübioti, itopiqui enterurrü nicütüpürrti chauqui taseabo. Arraño chauqui turria napapensaca, cunauntañatiatai taman abuturuqui, champürrtü urria nacarrti. \p \v 11 Tusiatai ümoti Jesús ñacuti naqui uiche ñana aipiabentecanatiti. Sane nauquiche nanti: “Chenterurrüpü año urria nabaca”. \p \v 12 Numo tüchauqui ñapünümiancacarrti ümoma, iñatati tato naibirrti apüti, tümonsoti tatito esa mensarrü. Auqui nanti ümoma: \p —¿Tusio aume isane nümoche arrüna isamute sane? \v 13 Arraño amucanaño iñemo Maestro y Señor. Urria arrüna sane nabura iñemo, itopiqui ñemanuntu arrüñü te. \v 14 Arrüñü te Maestroñü y Señorñü, abu one ipünümiancacaño. Sane ito arraño, auquina caüma tiene que apipünümiancanati ausüborisapa. (O sea, tiene que apaserebi ümoti quiatarrü.) \v 15 Arrüñü yaserebiquia aume sane nauqui apisamune isiuquiñü. \v 16 Suraboira ñemanauncurratoe ausucarü: Arrti taman mosorrü champürrtü ane manrrü nüriacarrti pünanaquiti ipiatronetorrti. Arrti taman coreorrü champürrtü ane manrrü nüriacarrti pünanaquiti naqui uiche aicüpurutiti. \v 17 Sane nauquiche caüma arrtü entienderrü año nirranunecaca aume y apisamute isiuqui, urria nabaca. \p \v 18 ‛Champürrtü rranitaca ümo nanaiña año. Itacümanauncucaño aucutanu, y bien isuputacaño. Contoatai tiene que acoco arrüna nantü sane Nicororrü: “Arrti naqui baso ichepeñü tüboricoti iñemo”. \v 19 Surapoicaü ausucarü nanaiña arrüna pasabobo, ümorrtü cocono ñana, arraño tütusio aume caüma que arrüñü Cristoñü naqui Aütorrti Tuparrü. \v 20 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrti naqui yasuriurutiti naqui ümoche rracüpuca, es tacanarrtü yasuriurutiñü ito. Arrti naqui yasuriurutiñü ta tacanarrtü yasuriurutitito naqui uiche aicüpuruñü. \s1 Urapoiti Jesús nipiaventequirrti uiti Judas \p \v 21 Numo turapoiti arrüna sane isucarüma, onquisioti orronene au nausasürrti ui tarucu nisuchequirrti. Auqui caüma urapoiti besüro nurria isucarüma: \p —Tusio nurria iñemo, tamanti abarrüpecuqui tiene que aipiaventecanatiñü. \p \v 22 Auqui arrümanuma ñanunecasarrti asaramatü ümomantoe. Chütusiopü ümoma ñacuti ümoche manu ñanitacarrti. \v 23 Tamanti eanaquimia, naqui manrrü cuasürüti ümoti Jesús anancati tümonsoti petacuti. \v 24 Auqui arrti Pedro masamunuti señarrü ümoti, nauqui anquirioti pünanaquiti Jesús, ñacuti maniqui ümoche manu nurarrti. \v 25 Auqui arrti maniqui sürotitü manrrü saimia esati Jesús, anquirioti pünanaquiti: \p —Señor, ¿ñacuti maniqui? \p \v 26 Aiñumuti Jesús, nanti: \p —Ipiancana taman peasorrü pan, y arrti naqui ümoche itorrimia, ta tonenti. \p Auqui aipiancati manu peasorrü pan. Aitorrimiati ümoti Judas Iscariote, naqui aütorrti Simón. \v 27 Arrti Judas yasutiuti manu pan. Auqui süroti choborese auti. Auqui nanti Jesús ümoti: \p —Aisamuse contocaü arrüna arrianca aisamune. \p \v 28 Pero arrübama maquiataca acamanu chütusiopü ümoma isane ümoche arrüna nurarrti Jesús ümoti Judas. \v 29 Ñaquioncorrüma bacüpuruti Jesús ümoti Judas na acomporati utuburibomainqui ümo pierrta, o nauqui acheti monirri ümo bama pobrerrü, itopiqui arrti Judas tonenti naqui ane uiti manu pusanese auche ahübu nimonirrimia. \v 30 Numo tiyasutiuti Judas manu pan mecuquiti Jesús, atüraiti, sürotitü türüpo. Chauqui tütobiquia. \s1 Arrüna nuevurrü bacüpucarrü \p \v 31 Nauquiche tüsürotitü Judas auqui manu, nanti Jesús: \p —Caüma tusio arrüna tarucu nanentacarrti Tuparrü ichupecuñü. Caüma ito tarucu ñanauncurrüma macrirrtianuca ümoti Tuparrü, ui nanaiña arrüna pasabobo iñemo. \v 32 Sobi tusio icu na cürrü arrüna tarucu nicusüurrti Tuparrü y nanentacarrti. Sane ito arrti Tuparrü itusiancatati isucarü macrirrtianuca ñanauncurrti iñemo. \v 33 ¡Amonsoi masaütaiqui! Chübubiuquipü naneneca niyaca auna icu na cürrü auchepe. Tiene que apapacheriuruñü. Pero chüpuerurrüpü amenotü isiuñü auna cauta niyücü. Chauqui tüsurapoi arrüna sane isucarü bama maquiataca israelitarrü. \v 34 Pero itorrimiana aume arrüna nuevurrü nirracüpucu nauqui aucua aumeampatoe. Arraño aucuasürüca iñemo. Sane ito tiene que aucuasürü aumeampatoe. \v 35 Arrtü aucuasürüca aumeampatoe, tusio ümo namanaiña macrirrtianuca ta nirranunecasa año. \s1 Urapoiti Jesús causane uiti Pedro ñana \p \v 36 Auqui nanti Pedro ümoti Jesús: \p —Señor, ¿cauta naücü? \p Aiñumuti Jesús: \p —Chüpuerurrüpü aürotü isiuñü caüma auna cauta niyücü, pero manrrü ñana amecatüqui isiuñü. \p \v 37 —¿Causane chüpuerurrüpü yero tanu asiucü caüma? —nanti Pedro—, irranca hasta ison aitobocü. \p \v 38 —¿Acon ichoboñü? —nanti Jesús ümoti—, ¿aensapü sane? Suraboira asucarücü, caüma arrüna tobirri, antes que apu pohorrü curasürrü, apanca trerrü veserrü que chasuputacapüñü. \c 14 \s1 Arrti Jesús tacana cutubiurrü ümoti Tuparrü \p \v 1 Auqui nantito Jesús ümo namanaiña: \p —¡Tapü aupirruca! Amonsotü nurria ümoti Tuparrü. Amonsotito iñemo. \v 2 Au napese auna cauta nacarrti Tuparrü abe sürümana aupobo. Sane nauquiche yecatü isusürü icoñoco aucümenu. Arrtü nampü chüsanempü, coboipü suraboi ausucarü que champü isanempü aume ta au napese. \v 3 Arrtü tücoño sobi, iseca tato abapa, itopiqui irranca nauqui abaca ichepeñü au napese. \v 4 Caüma tusio te aume cauta niyücü, y tusio ito aume cutubiurrü. \p \v 5 Auqui nanti Tomás ümoti: \p —Chütusiopü suiñemo cauta naücü, Señor. ¿Causanempü atusi suiñemo manu cutubiurrü? \p \v 6 Aiñumuti Jesús: \p —Arrüñü te tacana manu cutubiurrü. Arrüñü ñemanauncurratoe, chirrapancapü. Sobito ane nanaiña süboriquirri. Ta cunauntaña isiuquiñü puerurrü apiñanai esati Uyaü, naqui Tuparrü. \v 7 Arrtü ausuputacañü, ausuputacatito naqui Iyaü. Pero sucanañü aume que ta chauqui tapisuputacati y tamasacatito. \p \v 8 Auqui nanti Felipe ümoti: \p —Señor, aitusiancarrti Uyaü suisucarü, toneantai suirranca supanquirio apünanaquicü. \p \v 9 Aiñumuti Jesús, nanti ümoti: \p —Onsoi Felipe: Tücoboi niyaca auchepe. ¿Causane chapisuputacapüñünqui? Itopiqui arrti naqui asaratiñü, asaratitito naqui Iyaü. ¿Causane anquirio rropünanaquiñü nauqui itusiancanati naqui Iyaü ausucarü? \v 10 ¿Taqui chaicocotapü que anati Iyaü sauñü, y arrüñü yaca auti? Champürrtü rranunecaca aume auqui niñoñemantoe. Arrti Iyaü anati ichepeñü. Arrti te isamutenti nanaiña arrüna propiorrü yatrabacacarrti ñemecuquiñü. \v 11 Apicoco te nurria que arrüñü y arrti Iyaü taman nacarrtai subaca. Arrtü cuestarrapae aume apicoco arrüna surapoi ausucarü, apicocosoñü isiuquiatai itopiqui chauqui tamarrtai arrüba milagrorrü omirrante sobi. \v 12 Suraboira ñemanauncurratoe ausucarü: Arrti naqui icocoroñü, isamutentito milagrorrü tacana arrüba isamuquio, hasta masamunutito manrrü yarusürürrü milagrorrü, itopiqui arrüñü yeca tato esati Iyaü. \v 13 Auqui caüma yacheca aume nanaiña arrüna apanquiquia pünanaquiti Iyaü au nisüri. Sane nauquiche caüma tusio nüriacarrti naqui Iyaü sobi, ta arrüñü Aütorrti. \v 14 Sanen te, apanqui pünanaquiti Iyaü au nisüri arrüna naurriantümo. Auqui itorrimiata aume. \s1 Urapoiti Jesús niyequirrti Espíritu Santo \p \v 15 ‛Arrtü ñemanauncurratoe isuasürüca aume, apicocosio arrüba nirracüpucu aume. \v 16 Rranquiquia caüma pünanaquiti Iyaü, nauqui aicüpurutiti quiatarrü aubesa, naqui matoconobo ichoboñü. Arrti cuati nauqui ayurati y apucünuncuti aume. Tonenti Espíritu Santo, naqui uiche atusi aume nanaiña arrüna ñemanauncurratoe manunecatarrü. Arrti süsioti auchepe ümo enterurrü nausüboriqui. \v 17 Arrübama maquiataca macrirrtianuca icu na cürrü chüpuerurrüpü asuriurumati, itopiqui chiyapacheriurumatipü, ni asuputaramatipü. Pero arraño apisuputacati, itopiqui anati auchepe y anatito au nabausasü ñana. \v 18 Chiñococañopü tacanati bacharrü. Isecatatito auchepe ichepeti Espíritu Santo. \v 19 Chauqui chubiuquipü naneneca nauqui ariorrüñü auquina abarrüpecuqui. Auqui caüma arrübama macrirrtianuca icu na cürrü chüpuerurrüpü asaramañünqui. Pero arraño amasacañü ñana. Auqui torrio sobi aume ausüboriquibo, itopiqui arrüñü isüboriquia ito. \v 20 Au manu nanenese ñana tusio aume que arrti Iyaü anati ichepeñü y arrüñü ichepeti, tamana nacarrtai subaca. Sane ito caüma arraño abaca ichepeñü y arrüñü auchepe taman nacarrtai ito nusaca. \v 21 Apasusio arrüba nirracüpucu aume, apicocosio. Arrtü apicococañü, auqui caüma tusio iñemo que ta ñemanauncurratoe isuasürüca aume. Arrti naqui isuasürüca ümoti, cuasürütito ümoti Iyaü. Cuasürütito iñemo, auqui caüma itusiancacañü isucarüti. \p \v 22 Arrti Judas (chitonentipü Judas Iscariote), nanti ümoti Jesús: \p —Señor, ¿causane arrianca aitusiancañü suisucarü, tapü isucarü na genterrü chicocoromapücü ta chaitusiancapücü? \p \v 23 Aiñumuti Jesús, nanti: \p —Itusiancacañü isucarü bama ümoche isuasürüca, bama isamutema isiu nirracüpucu. Tonema bama cuasürüma ümoti Iyaü. Arrti Iyaü ichepeñü sobecatü esama, nauqui supavivi ichepema. \v 24 Tapü arrübama chisuasürücapü ümoma, tonema bama chisamutempüma isiu nirracüpucu. Arrüna nirranunecaca chirranitatepü auqui niñoñemantoe, ta ui yacüpucurrti Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü. \p \v 25 ‛Surapoi ausucarü nanaiña arrüna sane, mientras yacaiqui auchepe. \v 26 Arrti Iyaü icüpurutiti ñana Espíritu Santo, nauqui atocoti ichoboñü. Arrti bayurarati y mapucünunuti aume. Uiti caüma apaquioncaño iyo nanaiña arrüna tüsurapoi ausucarü y uitito caüma entienderrü año. \p \v 27 ‛Ñasamuna nariorrü aume, taiquiana urria nabaca. Pero arrübama macrirrtianuca icu na cürrü, sürümanama chicocoromapüñü, uimia chüpuerurrüpü urria nabaca. Pero arrüñü rrayuraca aume ñemanauncurratoe. Tapü ane penarrü aboi, y tapü aupirruca. \v 28 Chauqui tamoncoi nisura: Yecatü auquina aubesaqui, pero tiene que ise tato nauqui yaca tatito auchepe. Arrtü nampü isuasürüca aume, aupucünuncapü ui na tusio aume que ta yeca tato esati Iyaü, itopiqui arrti ane manrrü nüriacarrti rropünanaquiñü. \v 29 Surapoicaü ausucarü arrüna sane, ümorrtü cocono ñana. Auqui apaquioncaño y apicococañü nurria. \p \v 30 ‛Chauqui chüpuerurrüpü rranita yabaiturrü aume, itopiqui tüsai ayeti naqui üriabucati icu na cürrü, naqui choborese. Pero champü nüriacarrti iñemo. \v 31 Pero tiene que atusi ümo bama icu na cürrü, que cuasürüti Iyaü iñemo. Sane nauquiche isamute isiu yacüpucurrti iñemo. Chauqui, apatüsai, curi te auquina. \c 15 \s1 Taman nihi uva y nipiarrü \p \v 1 Nantito Jesús ümoma: \p —Arrüñü tacana arrone ñemanauncurratoe nihi uva, arrti naqui Iyaü tacanati naqui ñoñünrrü bacuirara itacu. \v 2 Arrtü abe uturuqui ba nipiarrü arrüba chütaupü, botüsüro uiti. Y nanaiña arrüba obütau mocoñocono uiti nauqui abüta manrrü. \v 3 Arraño chauqui turria nausüboriqui ui na nirranunecaca aume. \v 4 Sane nauquiche sucanañü aume, urria arrtü ichepeñüantai nabaca y arrüñü auchepe. Taman nipia uva chüpuerurrüpü üta arrtü tüsüro apüqui. Sane ito arraño chüpuerurrüpü apisamune arrüna urria arrtü chabasiquiapü ichepeñü. \p \v 5 ‛Arrüñü tacana taman nihi uva. Arraño tacana niyupaca. Arrtü abasiquia ichepeñü, apisamute aruqui nanaiñantai arrüna urria. Tapürrtü apiñococañü, champü isane puerurrü apisamune. \v 6 Arrti naqui chasiotipü ichepeñü, pasabo ümoti tacana nubaca manio niyupaca, botüsüro nauqui ausü y botabo apüqui nihi uva, y montonabo na amoho. \p \v 7 ‛Arrtü abaca ichepeñü y chütacürusupü napaquionco iyo nisura, auqui caüma arrtü apanquiquia pünanaquiti Tuparrü isiu naurrianca, torrio aume uiti. \v 8 Arrtü apisamute aruqui nanaiña arrüba omirria, tusio ümo namanaiña, ta ñemanauncurratoe nirranunecasa año. Ui arrüna sane caüma ane ñanauncurrüma macrirrtianuca ümoti Tuparrü. \v 9 Arraño aucuasürüca iñemo, tacana nisuacürücü ümoti Iyaü. Tapü tacürusu naucuasürücü aumeampatoe, itopiqui aucuasürüca iñemo. Urria arrtü seguibo año isiuqui nirracumananauncu aume. \v 10 Arrtü apacoconaunca iñemo, chütacürusupü naucua iñemo, tacana arrüñü rracoconaunca ümoti Iyaü, y sane chütacürusupü nisuasürücü ümoti. \p \v 11 ‛Rranitaca aume sane, nauqui aupucünu ichepeñü. Sane nauqui champü nitacüru naupucünuncu. \v 12 Suraboira arrüna nirracüpucu aume: Aucuasürü aumeampatoe, tacana naucuasürücü iñemo. \v 13 Tusio arrüna yarusürürrü nicuasürücürrti osüborisapa oemo, arrtü oconca itoboti. \v 14 Arrtü apisamute arrüna nirracüpucu aume, amigorrü año iñemo. \v 15 Chiñacañoinquipü tacana nacarrti mosorrü, itopiqui arrti mosorrü chütusiopü ümoti isane ñapensacarrti ipiatronetorrti. Iñacaño caüma amigorrü año iñemo, itopiqui tüsurapoi ausucarü nanaiña arrüna urapoiti Iyaü isucarüñü. \v 16 Arrüñü chichacümanauncucapü aboi, arraño autacümanauncuca sobi. Torrio sobi aume nauqui apisamune aruqui nanaiña nomirria. Arrüna urriante aboi tiene que urura. Sane nauquiche caüma torrio aume uiti Tuparrü nanaiña arrüna apanquiquia pünanaquiti au nisüri. \v 17 Tone arrüna nirracüpucu aume: Nauqui aucuasürü aumeampatoe. \s1 Unumati Jesús ichepe bama ñanunecasarrti \p \v 18 ‛Arrtü tüboricomantai aume arrübama chicocoropümañü, apaquionsaño, ta primero tüboricomantaito iñemo. \v 19 Arrtü nampü chapicococapüñü aucuasürücapü ümo bama chicocoropümañü auna icu na cürrü. Pero arraño ta autacümanauncuca sobi eanaqui bama chicocoropümañü. Uirri arrüna sane chauqui tüquiatarrü nabaca. Sane nauquiche tüboricomantai aume. \v 20 Apaquionsaño iyo arrüna surapoi auscarü: “Champüti mosorrü valeoti manrrü pünanaquiti ipiatronetorrti”. Arrtü itaquisünümacanamañü, itaquisünümacanama año ito. Arrtü aboma bama icocotama arrüna nirranunecaca, aboma ito bama icocotama arrüna napanunecaca. \v 21 Nanaiña arrüna isamutema aume, es auqui niyaca, itopiqui chisuputaramatipü naqui uiche aicüpuruñü. \p \v 22 ‛Champü nipünatempüma arrtü nampü chisecapütü rranita ümoma. Pero como ta chauqui tisecatü rranita ümoma, sane nauquiche caüma ane nipünatema y champü urapoboiboma. \v 23 Arrti naqui tüborico iñemo, tüboricotito ümoti Iyaü. \v 24 Champü nipünatema arrtü nampü chisamutempü arrüba milagrorrü arrüpecuma, arrüba champüti quiatarrü ñoñünrrü puerurrü aisamunenti. Pero chauqui tarrtaimia nanaiña arrüna isamute, pero tüboricomainqui iñemo y ümotito Iyaü. \v 25 Pero tiene que apasa sane, nauqui acoco arrüna nüriacarrü, itopiqui nantü Nicororrü sane: “Tüboricoma iñemo champü isane itopiquiche”. \p \v 26 ‛Pero cuati ñana naqui ñemanauncurratoe Espíritu Santo esaquiti Tuparrü, aupucünuncubu. Arrti manitanati au nisüri. Arrtü iñatai tato esati Iyaü, icüpucati nauqui ayeti tauna auchepe. \v 27 Arraño ito tiene que apanita au nisüri, itopiqui amoncaño ichepeñü auqui maübo. \c 16 \p \v 1 Nantito Jesús ümoma: \p —Tüsucanañü aume arrüna sane, nauqui puerurrü apasamu tairri ñome ba macocotoca arrüba cuabotiqui aume. \v 2 Ipenenoma año ñana auqui sinagoga. Y cuantionqui manio naneneca auche aitabairoma año, ñaquioncorrüma arrüna manrrü yaserebiquirrimia ümoti Tuparrü. \v 3 Nanaiña arrüna sane tiene que aisamunema aume, itopiqui chisuputaramatipü naqui Iyaü, chisuputarapümañü ito. \v 4 Pero chauqui tüsurapoicaü ausucarü. Arrtü pasabo aume sane, apaquiocaño iyo nisuratücaü aume. \s1 Niyachücoti Espíritu Santo \p ‛Champürrtü tüsurapoi ausucarü arrüna sane auqui maübo, itopiqui anancañünqui auchepe. \v 5 Pero caüma yecatü esati naqui uiche aicüpuruñü. Pero champüti naqui abuturuqui ñanquitioti rropünanaquiñü cauta niyücü. \v 6 Ausuchecatai ui arrüna sane nisura aume. \v 7 Suraboira ausucarü arrüna ñemanauncurratoe: Ümo nurria aume arrtü yecatü amopünanaqui. Itopiqui arrtü chüyecapütü, chüpuerurrüpü ayeti Espíritu Santo auna auchepe, naqui mapucünucunubu aume. Pero arrtü yecatü icüpucati aume. \v 8 Itopiqui arrtü cuati, macuansomoconoti ümo bama macrirrtianuca icu na cürrü na atusi ümoma que ane nomünantü uimia, y causane nauqui urria nacarrüma au narrtarrti Tuparrü, y cuatü ñana carrticurrü ümoma. \v 9 Ta tone arrüna ünantü uimia: Chirranrrüpüma aicocoromañü y nauqui oncomatü iñemo. \v 10 Tiene que atusi ümoma ta urria niyaca aübuti Tuparrü, itopiqui arrüñü yecatü esati Tuparrü chüpuerurrüpü asaramañünqui. \v 11 Y arrti choborese naqui yüriaburrü icu na cürrü, chauqui tüpaurramanati uiti Tuparrü, carrtigaboti ñana. \p \v 12 ‛Aninqui cütüpürrü surapoboibo ausucarü, pero chüpuerurrüpü aüro au nautanu caüma. \v 13 Pero arrtü cuati naqui ñemanauncurratoe Espíritu Santo, tonenti caüma naqui uiche aiñunecanati año. Urapoiti ausucarü nanaiña arrüna pasaboboiqui ñana. Arrti chümanitanatipü auqui noñemarrti, ta urapoiti ausucarü arrüna oncoiti sobi. \v 14 Arrti ane ñanauncurrti iñemo. Oncoiti nisura, auqui urapoiti ausucarü. \v 15 Nanaiña arrüna ane uiti naqui Iyaü tone niñenarrito. Sane nauquiche sucanañü que arrti Espíritu Santo tiene que asuriuti nisura y uraboiti ausucarü. \s1 Campiabo nusuchequi ümo pucünuncurrü \p \v 16 ‛Chauqui chububiuquipü naneneca niyaca auna abarrüpecu. Auqui caüma chamasacapüñünqui. Pero iyau ba mümanantai naneneca amasacañü tatito. \p \v 17 Auqui arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü: \p —¿Isanempü ümoche arrüna sane nurarrti? ¿Causane nanti one: “Yecatü esati Iyaü”? \v 18 ¿Isane ümoche arrüna nanti “iyau ba mümanantai naneneca”? Chentienderrüpü oñü ümo nurarrti. \p \v 19 Tusiatai ümoti Jesús que rranrrüma anquirioma pünanaquiti. Nanti ümoma: \p —Sucanañü te aume one, chububiuquipü naneneca nauqui chamasacapüñünqui. Pero iyau ba mümanantai naneneca amasacañü tato. Canapae abasiquiaiqui apapensario, ui arrüna sucanañü aume. \v 20 Ñemanauncurratoe: Arraño tiene que abareo ui nausuchequi isiuñü, pero arrübama macrirrtianuca icu na cürrü pucünüñama. Pero arrüna tarucapae nausuchequi campiabo tato ñana au naupucünuncu. \v 21 Pasabo aume tacana ümo taman paürrü, arrüna rranrrü ane mecu. Auqui maübo suchebo y orronene ümo. Pero arrtü tane mecu, chauqui chaquionüquipü ümo norrocorrü ümo, itopiqui nipucünuncurrü icuatati maniqui ipiaümacarrü. \v 22 Sane ito arraño caüma ausucheca. Pero iseca tato yasaraño. Auqui caüma tarucu naupucünuncu. Champüti naqui puerurrü aiquiaübu amopünanaqui arrümanu naupucünuncu. \p \v 23 ‛Au manu nanenese champü isane apanquitioqui rropünanaquiñü. Suraboira ausucarü ñemanauncurratoe: Arrti Iyaü bacheboti aume nanaiña arrüna apanquiquia pünanaquiti au nisüri. \v 24 Hasta caümainqui chapanquiquiapü pünanaquiti au nisüri. Apanqui te, nauqui atorri aume uiti, auqui caüma champü nitacürü naupucünuncu. \s1 Arrti Jesucristo macananati ümo nomünantü \p \v 25 ‛Surapoi ausucarü nanaiña arrüna sane ui pururrü machepecataca. Au cuantio naneneca chauqui chisurapoiquipü ausucarü aübu machepecataca, ta rranitaca caüma aume bien besüro icütüpüti naqui Iyaü. \v 26 Au manio naneneca apanquiquia pünanaquiti Iyaü au nisüri. Champü nümoche rranquirio pünanaquiti Tuparrü nauqui aitorrimiati aume, \v 27 itopiqui tarucu naucua ümoti. Aucuasürüca ümoti itopiqui isuasürüca aume, itopiquito apicocota que arrüñü isecatü esaquiti. \v 28 Arrüñü te isecatü esaquiti Iyaü auqui napese, auna acü. Pero caüma iñocota na cürrü, yasücübüca tato esati. \p \v 29 Auqui namatü ümoti bama ñanunecasarrti: \p —Caüma anitaca bien besüro suiñemo, champürrtü urapoi aübu machepecataca. \v 30 Sumarrtai que tusio aemo nanaiña, tusiatai aemo arrüna suirranca; champü nümoche supanquirio apünanaquicü. Ui arrüna sane sopicocota que arrücü ayecatü esaquiti Tuparrü. \p \v 31 Auqui aiñumuti Jesús, nanti ümoma: \p —¿Así que apicococañü? \v 32 Pero tirranrrü aiñanai manu horarrü auche apiñarrimiacacaño. Cadati taman sürotitü au quiatarrü narücüquirri. Apiñococañü. Pero chiñoncocapü tamañü, itopiqui anati Iyaü ichepeñü. \v 33 Surapoi arrüna sane ausucarü, nauqui urria nabaca sobi. Auna icu na cürrü autaquisürüca. Pero tapü aupirruca, arrüñü torrio iñemo nanaiña isüriacaboñü ümo na cürrü. \c 17 \s1 Meaboti Jesús itacu bama ñanunecasarrti \p \v 1 Numo tüchauqui arrüna ñanitacarrti Jesús, asaratitü ape au napese, meaboti, nanti: \p —Iyaü, chauqui tiñatai arrüna horarrü. Aitusianca nisuasürücü aemo nauqui itusianca ito nacua iñemo. \v 2 Acheca iñemo isüriacaboñü ümo namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü, nauqui yache isüboriquiboma bama torrioma iñemo obi. \v 3 Tone arrüna uiche chütacürusupü nisüboriquirrimia: Arrtü isuputaramacü naqui tamancüatai ñemanauncurratoe Tuparrü, y isuputaramañü ito, ta arrüñü Jesús, naqui Cristo, obi aicüpuruñü. \p \v 4 ‛Iñanauncü auna icu cürrü, ui arrüna isamute ito nanaiña arrüna nacüpucu iñemo. \v 5 Iyaü, aitorrimia iñemo arrümanu champü tacanache nanentacarrü aesacü au napese, tacana tücañe, numo anancañünqui achepecü, numo churriantequipü na cürrü. \p \v 6 ‛Chauqui tüsurapoi nüri isucarü bama torrioma iñemo tücañe obi. Tacümanauncunuma obi y torrioma iñemo y arrüma chauqui ticocotama nura. \v 7 Chauqui tütusio ümoma que nanaiña arrüna ane sobi, ta nacumanata iñemo. \v 8 Chauqui tüsurapoi nurria isucarüma nanaiña arrüna ucanu iñemo, y yasutiuma nurria nisura. Tütusio nurria ümoma, ta isecatü aesaquicü, arrücü aicüpucañü. \p \v 9 ‛Rreanca itacuma. Champürrtü rreanca itacu bama maquiataca icuna cürrü. Rreanca itacu bama torrioma obi iñemo, itopiqui arrücü yaütorrümacü. \v 10 Nanaiña arrüna ane sobi, ta naesa, y nanaiña arrüna ane obi, ta niyesa ito. Namanaiña bama perteneceboma aemo, perteneceboma ito iñemo. Sane nauquiche caüma tarucu ñanauncurrüma iñemo. \p \v 11 ‛Arrüñü chiyasiquiapü auna icu na cürrü, ta yeca tanu caüma aesacü. Tapü arrüma onconoma sobi. Iyaü, arrücü tarucu nüriaca y nacusüu. Acuira itacu bama torrioma iñemo obi nauqui aboma ichepeñü, tari aboma aübu tamantai ñapensacarrüma, tacana arroñü. \v 12 Nauquiche anancañü ichepema icu na cürrü, rracuiraca itacuma au nüri, y rrocümaca itacuma. Champüti eanaquimia naqui ensoro, cunauntaiñati maniqui taman, naqui tiene que aensoti, nauqui acoco arrüna nantü icu Nicororrü. \p \v 13 ‛Caüma yeca tato aesacü. Chauqui tüsurapoi isucarüma auna icu na cürrü nanaiña arrüna sane, nauqui apucünuma, tacana arrüna nipucünuncu. \v 14 Chauqui tisurapoi isucarüma arrüna nacüpucu. Arrübama macrirrtianuca icu na cürrü tüboricatai ümo bama nirranunecasa, itopiqui arrüma chüpertenecebopümainqui ichepe bama icuqui na cürrü, tacana ito arrüñü chüpertenecebopüñünqui ümoma. \v 15 Chirranquiquia apünanaquicü, nauqui aiquiaüburuma eanaqui bama macrirrtianuca icuqui na cürrü, ta nauqui ocüma itacuma ñünanati choborese. \v 16 Arrüma chüpertenecebopüma ümo bama icuqui na cürrü, tacana arrüñü. \v 17 Anuneca ümoma nura nauqui asamamecanama aemo, tapü aboma eana nomünantü. Itopiqui nura ñemanauncurratoe. \v 18 Icüpucama arrüpecu bama icuqui na cürrü, tacana arrücü aicüpucañü ito icu na cürrü eanama. \v 19 Y samamecanañü aemo itopiqui bama nirranunecasa, nauqui isamune isiu narrianca, sane nauqui asamamecanama ito aemo ñemanauncurratoe. \p \v 20 ‛Champürrtü rreanca cunauntaiña itacu bama ticocoromañü, sino itacu bama ito icocoromañünqui ñana ui bama nirranunecasa. \v 21 Rranquiquia apünanaquicü, Iyaü, ayura ümoma nauqui urria ñaquioncorrüma aübumantoe aübu taman nacarrtai ñanensacarrüma. Tacana arroñü, urria numaquionco oemomantoe. Arrüñü yaca achepecü y arrücü aca ichepeñü, taman nacarrtai nusaca. Ui arrüna chépe nacarrüma, arrübama macrirrtianuca icuqui na cürrü icocotama ito que ta obi aicüpuruñü. \v 22 Chauqui titorrimiata ümoma üriacaboma obi. Sane nauqui aye uimia tacana nusaca, taman nacarrtai nacarrüma. \v 23 Arrüñü yaca au nausasürrüma. Arrücü aca au niyausasü. Sane nauquiche taman nacarrtai nusaca. Ui arrüna sane caüma tusio ümo bama icuqui na cürrü, que ta obi aicüpuruñü, y arrübama nirranunecasa cuasürüma aemo tacana nisua aemo. \p \v 24 ‛Iyaü, obi te aitorrimianama iñemo. Irranca nauqui aboma ichepeñü ñana auna cauta niyaca achepecü, nauqui asaraimia nanentacarrü yesañü, arrüna torrio iñemo obi, itopiqui isuasürüca aemo auqui maübo, numo churriantequipü na cürrü. \v 25 Iyaü, arrücü urria nachücoi. Arrübama macrirrtianuca icuqui na cürrü chisuputaramapücü. Pero arrüñü isuputacü, y arrübama auna tusio ümoma ta obi aicüpuruñü. \v 26 Chauqui tisurapoi nüri isucarüma, y surapoiqui ñana. Sane caüma tusio arrüna tarucapae nisua aemo. Sane ito nauqui ucuasürü ümoma, y arrüñü yaca au nausasürrüma. \c 18 \s1 Iñenomati Jesús \p \v 1 Nauquiche chauqui neancarrti Jesús, atüraiti y sürotitü au manu bertarrü ichepe bama ñanunecasarrti topü manu nusürurrü nürirri Cedrón. \v 2 Arrti Judas, naqui ñapabentecarrü ümoti Jesús, bien isuputacaiti arrümanu bertarrü, itopiqui nantarrtai sürotitü Jesús taha aübu bama ñanunecasarrti. \v 3 Sane nauquiche iñataitito Judas acamanu. Cuati aübu masortaboca y aübu bama policiarrü auqui niporrti Tuparrü, yacüpucurrüma bama üriatu bama sacerdoterrü y bama fariseorrü. Macanama basaruca, sueca, cüseca y ransaca. \v 4 Arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna pasabobo ümoti. Sürotitü cümenuma. Ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Quiti naqui iyoche napapachequi? \p \v 5 Auqui namatü: \p —Iyoti Jesús, naqui auqui Nazaret. \p —Abu ta arrüñü —nanti Jesús ümoma. \p Arrti Judas, naqui ñapabentecarrü anancati acamanu ichepema. \v 6 Nauquiche nanti Jesús “abu ta arrüñü”, tobüsoma tato chacuma y taübücoma acü. \v 7 Auqui ñanquitioti tatito Jesús: \p —¿Quiti iyoche apapacheca? \p Iñumutama: \p —Iyoti Jesús naqui auqui Nazaret. \p \v 8 Nanti tatito Jesús ümoma: \p —Uncamo arrüñü te naqui iyoche napapachequi. Apiñocosama bama maquiataca. \p \v 9 Sane nauquiche cocono arrümanu neancarrti Jesús, numo nanti: “Champüti ni tamantipü ensoro eanaqui bama torrioma iñemo obi, Iyaü”. \v 10 Arrti Simón Pedro ane nicüserrti sürümanarrü. Aiquiaübuti auqui nibiainarrti, acheti ümoti maniqui imostorrti yarusürürrü sacerdoterrü. Tüsüro uiti nepanauncu numasurrti. Arrti maniqui mosorrü nürirrti Malco. \v 11 Tapü arrti Jesús nanti ümoti Pedro: \p —Aiña tato au nabaina arrümanu nacüse. Arrüna taquisürücürrü cuatü iñemo, ta uiti Iyaü. ¿Aensapü chiyasutiupü? \s1 Arrti Jesús esati yarusürürrü sacerdoterrü \p \v 12 Auqui arrümanuma masortaboca ichepe bama üriaturrüma y bama policiarrü israelitarrü iñenomati Jesús, itomoenomati. \v 13 Auqui iquianamati au niporrti Anás. Ta arrti Anás yaüstoti Caifás, naqui yarusürürrü sacerdoterrü au manu añorrü. \v 14 Arrti Caifás tonenti naqui nanti tücañe ümo bama üriatu bama israelitarrü: “Manrrü urria arrtü coiñoti naqui taman ñoñünrrü, pünanaquirrtü coiñoma namanaiña macrirrtianuca au na noesa nación”. \s1 Mapañati Pedro que chisuputaratitipü Jesús \p \v 15 Arrti Pedro ichepeti maniqui quiatarrü ñanunecasarrti Jesús süromatü isiuti. Arrti maniqui quiatarrü isuputaratiti nurria maniqui yarusürürrü sacerdoterrü. Sane nauquiche puerurrü aürotipo au manu nusuara au niporrti Anás, auna cauta tiquianamati Jesús. \v 16 Tapü arrti Pedro anancatiatai türüpo abeu tururrü. Auqui cuati tato abeu tururrü maniqui quiatarrü ñanunecasarrti Jesús, naqui isuputaratiti yarusürürrü sacerdoterrü, na anitati aübu manu cupiquirri bacuirara abeu tururrü, nauqui ache permisorrü ümoti Pedro na aürotipo ito. \v 17 Auqui nantü manu cupiquirri ümoti Pedro: \p —Canapae arrücü ito ñanunecasa manu noñünrrü Jesús. \p —Champürrtü arrüñü —nanti Pedro ümo. \p \v 18 Rrimianene manu tobirri. Arrümanuma mamosoca y bama bacuirara maunrrimianama pese acamanu. Aboma atüraimia baperoma. Auqui arrti Pedro aürotitito esama, atüraitito ichepema, baperotito. \s1 Ñanquitioti yüriaburrü pünanaquiti Jesús \p \v 19 Arrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü Anás ñanaquitioti pünanaquiti Jesús, nanti: \p —¿Ñacubama anunecasa? ¿Isane arrüna anunecaca? \p \v 20 Aiñumuti Jesús: \p —Rranitaca isucarü namanaiña macrirrtianuca au niporrti Tuparrü y au ba poca sinagoga, auna cauta nantarrü iyoberabaramacü bama israelitarrü. Champürrtü iñanecatatai nirranunecaca. \v 21 ¿Causane abasiquia apanquirio rropünanaquiñü? Apanquisio pünanaqui bama oncoimia nisura, arrüma tusio nurria ümoma. \p \v 22 Nauquiche nanti arrüna sane, tamanti maniqui policiarrü bacheboti isuti Jesús, nanti ümoti: \p —¿Causane anita sane ümoti naqui yarusürürrü sacerdoterrü? \p \v 23 Aiñumuti Jesús, nanti ümoti: \p —Urasoi te isucarüñü arrtü churriampü nirranitaca ümoti. Tapürrtü urria nirranitaca, ¿causane ocüsi iñemo? \p \v 24 Auqui arrti Anás bacüpuruti nauqui aitomoenomati Jesús y aiquianamati esati Caifás, naqui quiatarrü yarusürürrü sacerdoterrü. \s1 Mapañati tatito Pedro \p \v 25 Tapü arrti Pedro anatiqui atüraiti baperoti manu pese. Auqui namatü ümoti: \p —Arrücü ito saon ñanunecasarrti naqui ñoñünrrü. \p Aiñumuti Pedro: \p —No, champürrtü arrüñü. \p \v 26 Anancati acamanu maniqui taman imostorrti yarusürürrü sacerdoterrü, ipiarientetorrti Malco, naqui tüsüro numasurrti uiti Pedro. Arrti maniqui ñoñünrrü nanti ümoti Pedro: \p —Abu arrücü te, ta yasacü ichepeti Jesús one taha au manu bertarrü. \p \v 27 Auqui mapañati tatito Pedro, y au manu rratorrü puru pohorrü curasürrü. \s1 Arrti Jesús esati Pilato \p \v 28 Tanati Jesús au niporrti Caifás. Tücuatü nanenese iquianamati auqui taha au niporrti maniqui yüriaburrü rromanorrü. Arrübama israelitarrü champürrtü süromampo isiuti Jesús, ui nirrucurrüma tapü ane nomünantü uimia, itopiqui arrti yüriaburrü rromanorrti. Itopiqui arrtü anempü nomünantü uimia, chüpuerurrüpü aama au manu pierrta parrcua. Sane ñaquioncorrüma. \v 29 Sane nauquiche arrti Pilato, naqui yüriaburrü, sürotitü türüpo esama, anquirioti pünanaquimia: \p —¿Isane nomünantü amarrtai isamutenti naqui ñoñünrrü? \p \v 30 Arrüma aiñumuma sane: \p —Arrtü nampü champü nipünatenti maniqui, chüsopitorrimiacatipü aemo. \p \v 31 —Apiquiarrti arraño —nanti Pilato ümoma—, apacurrta aübuti, apiña isiu manu nüriacarrü aboi. \p Aiñumuma tatito, namatü: \p —Pero arrüsomü champü sobüriaca nauqui sopitabairoti taman ñoñünrrü. \p \v 32 Sane caüma cocono arrümanu urapoiti Jesús tücañe, arrüna causane niyücü niconcorrti uimia. \v 33 Auqui arrti Pilato süroti tatopo. Itasurutiti Jesús. Ñanquitioti pünanaquiti: \p —Urasoi isucarüñü, ¿arrücü üriatu bama israelitarrü? \p \v 34 Aiñumuti Jesús: \p —¿Arrüna anquitio rropünanaquiñü, sane, noñemantoe, o arrüna oncoi nisüri ui maquiataca? \p \v 35 Aiñumuti Pilato: \p —¿Naquionco arrüñü israelitarrüñü? No, arrüñü te rromanorrüñü. Ui bama te apariente y ui bama üriatu sacerdoterrü aiquianamacü tauna yesañü. ¿Causane obi? \p \v 36 Auqui nanti Jesús: \p —Arrüna nisüriaca champürrtü icuqui na cürrü. Arrtü nampü icuqui na cürrü, arrübamampü aboma iquiana nisüriaca ocümanamapüma ichacuñü, tapü iñenca ui bama israelitarrü. Tapü arrüna nisüriaca champürrtü icuqui na cürrü. \p \v 37 Auqui ñanquitioti tatito Pilato pünanaquiti: \p —¿Así que arrücü yüriaburrücü? \p Aiñumuti Jesús: \p —Arrüñü yüriaburrüñü. Ümo te yaca icu na cürrü, ümo te isetü. Isecatü nauqui suraboi arrüna ñemanauntu nurarrti Iyaü. Arrübama urria ümoma arrüna ñemanauntu nisura, oncoimia y icocotama. \p \v 38 Aiñumuti Pilato, nanti: \p —¿Isanempito naca arrüna ñemanauntu? \s1 Titorrimianamati Jesús ümo niconcorrti \p Auqui süroti tatito türüpo esa bama israelitarrü, nanti ümoma: \p —Canapae champü nipünatenti naqui ñoñünrrü. \v 39 Pero arrüñü cada añorrü ümo na pierrta iñemecacati taman auqui preso. ¿Aurrianca caüma iñemecanati naqui üriatu bama israelitarrü, naqui Jesús? \p \v 40 Auqui namanaiña tosibicoma, namatü: \p —¡Tapü aiñemecacati maniqui! ¡Aiñemecasarrti Barrabás! \p Arrti maniqui Barrabás cusüpürrti. Anancati au preso. \c 19 \p \v 1 Auqui arrti Pilato bacüpuruti nauqui acüboriti Jesús. \v 2 Arrümanuma masortaboca maumenoma cümeca itarusüboti Jesús. Iñatama itati. Iñatama ito aibiboti cüturiqui. \v 3 Atüraimia esati, tosibicoma y namatü: \p —¡Viva ümoti naqui üriatu bama israelitarrü! \p Ñompebairomati. \p \v 4 Arrti Pilato süroti tatito türüpo esa bama israelitarrü, nanti ümoma: \p —Amasasatü, iquiacati tauna aubesa, nauqui atusi aume, que ta champü nipünatenti tabüco sobi. \p \v 5 Auqui cuati Jesús uimia türüpo aübu manio cümeca itati, y ane ito manu naibirri cüturiqui apüti. Nanti Pilato ümoma: \p —Carüti naqui ñoñünrrü auna. \p \v 6 Nauquiche asaramatü ümoti bama üriatu bama sacerdoterrü y bama policiarrü ichépe nurria nitosibirrimia, namatü: \p —¡Aiñarrti apü curusürrü! ¡Aiñarrti apü curusürrü! \p Nanti Pilato ümoma: \p —Apiquiarrti y apiñarrti arraño apü curusürrü. Arrüñü chirrancapü, chütabücopü sobi arrtü ane nipünatenti naqui ñoñünrrü. \p \v 7 Aiñumuma bama israelitarrü, namatü: \p —Arrüsomü ane nüriacarrü soboi. Arrti naqui ñoñünrrü tiene que aconti isiu arrüna ane corobo au nüriacarrü, itopiqui arrti isamunutiyü tacana Tuparrti. \p \v 8 Numo oncoiti Pilato arrüna sane, manrrü nirrucurrti. \v 9 Iquianatiti Jesús tatopo au niporrti. Acamanu anquirioti pünanaquiti. \p —¿Auquichecü? \p Pero arrti Jesús chiñumutatipü. \p \v 10 Nanti Pilato tatito ümoti Jesús: \p —¿Causane chaiñumutapü? ¿Taqui chütusiopü aemo que arrüñü ane nisüriaca? Arrtü irrianca puerurrüñü iñemecanü, puerurrü ito iñanü curusürrü. \p \v 11 Aiñumuti Jesús: \p —Arrücü ane nüriaca iñemo, itopiqui torrio aemo uiti Tuparrü. Sane nauquiche arrübama uiche aitorrimianamañü aemo ane manrrü nomünantü uimia apünanaquicü. \p \v 12 Ui arrüna sane nurarrti Jesús, arrti Pilato bapacheroti tatito niquiubuti, causane nauqui emecati Jesús. Pero arrübama israelitarrü tosibicoma, namatü: \p —¡Arrtü aiñemecacati, champürrtü amigorrücü ümoti yarusürürrü yüriaburrü César, itopiqui arrti naqui isamunutiyü yüriaburrü chauqui enemigorrti ümoti yarusürürrü yüriaburrü César! \p \v 13 Numo oncoiti Pilato arrüna nurarrüma, bacüpuruti na aiquianamati Jesús türüpo. Auqui atümoti Pilato manu siyarrü nesa bacurrtacarrü au na cauta nürirri ito uimia “Canca”, auqui hebreo namatü “Gabata”. \v 14 Chauqui toce au manu nanenese virrpera parrcua. Auqui nanti Pilato ümo bama israelitarrü: \p —Carüti naqui yüriaburrü aume auna. \p \v 15 Arrüma tosibicoma, namatü: \p —¡Tari comati, aiquiarrti auqui na! ¡Aiñarrti apü cursürrü! \p Nanti Pilato: \p —¿Aensapü puerurrü iñanati apü curusürrü naqui abüriatu? Aiñumuma manuma üriatu bama sacerdoterrü: \p —Arrüsomü champüti quiatarrü yüriaburrü suiñemo, cunauntaiñatiatai naqui yarusürürrü yüriaburrü César au Roma. \p \v 16 Auqui arrti Pilato itorrimianatiti Jesús mecu bama masortaboca, nauqui aiñanamati apü curusürrü. \fig Jesús ante Pilato|src="cn01828B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="JHN 19.16" \fig* \s1 Crabuti Jesús apü curusürrü \p Sürotitü Jesús uimia. \v 17 Iñatama ito nicurusürrti ompacüti, niyücürrti uimia au manu nürirri Golgota, auqui besüro nantü “nipiai nitanu macoiñoca”. \v 18 Acamanu crabuti uimia apü nicurusürrti. Crabuma ito acamanu ichepeti bama torrü maquiataca mañoñünca apü nicurusürrüma, tamanti au nepanauncurrti Jesús, arrti quiatarrü au nepaurrü. \v 19 Arrti Pilato bacüpurutito nauqui aiñama nicororrü apü nicurusürrti Jesús, nantü sane: “Tonenti Jesús auqui Nazaret, naqui üriatu bama israelitarrü”. \v 20 Sürümanama bama israelitarrü leheboma manu nicororrü, itopiqui arrümanu cauta crabuti Jesús uimia apü curusürrü ane saimiantai ümo pueblurrü. Ananca corobo auqui trerrü manitacaca, auqui hebreo, auqui griego y auqui latín. \v 21 Tapü arrübama üriatu bama sacerdoterrü namatü ümoti Pilato: \p —¡Tapü aiconomota sane que ta tonenti naqui yüriaburrü ümo bama israelitarrü! Mejor aiconomo sane: “Arrti naqui ñoñünrrü nanti que yüriaburrti ümo bama israelitarrü”. \p \v 22 Tapü arrti Pilato nanti: \p —Arrüna ane corobo sobi, sane süsio corobo. \p \v 23 Numo tütanati Jesús apü curusürrü ui bama masortaboca, arrüma ichepesünatama naibirrti, cuatro peasoca uimia, omenotü taiquiana taman peasorrü ui cadati taman. Ane ito nicüburrirrti, arrüna urriante tamantai peasorrü, champürrtü quipieno. \v 24 Namatü bama masortaboca: \p —Ensoratai arrtü uiquiompünata. Mejor suerteabo osoi, na atusi quiti naqui uiche aürotü. \p Sane caüma cocono uimia arrüna urapoicaü icu Nicororrü: “Rrepartibo uimia arrüba nisaibi. Suerteaboma iyo nirrüburri”. Tone arrüna isamutema bama masortaboca. \p \v 25 Nipiacütoti Jesús ananca atürai esa nicurusürrti ichepe naruquirri. Ane ito Mariarrü nicüpostoti Cleofas y Mariarrü Matarenarrü. \v 26 Arrti Jesús asaratitü ümo nipiacütoti y ümotito naqui ñanunecasarrti, naqui cuasürütiapae ümoti. Anancati atüraiti esa nipiacütoti. Auqui nanti Jesús ümo: \p —Arrti naqui anati aesacü, tonenti caüma ahü. \p \v 27 Nantito ümoti maniqui ñanunecasarrti: \p —Carü manu aesacü, asusio tacana napacüma. \p Au manu nanenese arrti maniqui ñanunecasarrti yasutiuti au niporrti, tonenti caüma asaratitü itacu. \s1 Niconcorrti Jesús \p \v 28 Arrti Jesús tütusio ümoti, que ta tüsai aconti y atacüru yatrabacacarrti. Manitanati tatito, nauqui acoco nurria Nicororrü. Nanti: \p —Ichosüca. \p \v 29 Ananca acamanu taman bausürrü ataso ui niyü uva pichananene. Auqui aüromatü masortaboca aiñunuma rriese eana, aiñama cutacu suema abaesa aüromatü aiñama ahiti Jesús. \v 30 Auqui arrti chaboti chimiantai, auqui nanti: \p —Chauqui tanaiña urriante. \p Auqui mataconoconañati, coiñoti. \s1 Ponsüroti Jesús uiti taman sortaborrü \p \v 31 Arrübama israelitarrü ñanquitioma pünanaquiti Pilato, na acüputi masortaboca nauqui aiñaneoma nitaparrüma manuma aboma apü curusüca, nauqui conto acoma. Sane nauqui puerurrü acaübuma ubapüqui curusüca. Ñanquitioma sane itopiqui viernerrü au manu nanenese, niyücürrü ümo sabaro, manu nanenese nesa macansacarrü. Arrümanu sabaro samamecana ümoma, ta nesa pierrta parrcua. Chirranrrüpüma na abe nicunturrüma bama coiño apü curusüca au manu nanenese. \v 32 Así que arrübama masortaboca iñataimia yobesa manio curusüca. Iñaneontama nitaparrüma manuma torrü aboma apü curusürrü petacuti Jesús. \v 33 Numo iñataimia esati Jesús, asaramati, ta chauqui tücoiñoti. Sane nauquiche champürrtü iñaneontama nitaparrti. \p \v 34 Arrti maniqui taman sortaborrü ane mecuti nesarrti ransarrü. Uirri iquiusutati nipetacurrti Jesús. Auqui osüro notorrti y turrü auqui manu nobüriturrü. \v 35 Arrüñü Juan yarrtai nurria nanaiña arrüna pasabo sane. Tusio te iñemo, que ta ñemanauntu arrüna surapoi. Sane nauquiche arraño ito puerurrü apicoco. \v 36 Sane pasabo nauqui acoco nanaiña arrüna anancatai corobo sane: “Chüpuerurrüpü aneon ni tamampü nipiairrti”. \v 37 Nantito sane au quiatarrü narücüquirri icu Nicororrü: “Asaramati ñana maniqui ponsüro uimia”. \s1 Iñanamati cütu Jesús \p \v 38 Anancati au manu tiemporrü maniqui ñoñünrrü nürirrti José, naqui auqui manu pueblurrü nürirri Arimatea. Arrti icocorotiti Jesús, pero anecanati ñacoconauncurrti ui nirrucurrti ñünana bama üriatu israelitarrü. Arrti naqui José yebotitü esati Pilato anquirioti pünanaquiti, arrtü puerurrü aiquiaübuti nicunturrti Jesús apüqui curusürrü. Nauquiche tütorrio ümoti uiti Pilato, auqui sürotitü aiquiaübuti nicunturrti apüqui curusürrü. \v 39 Arrtito Nicodemo cuati ayurati ümoti José. Arrti maniqui Nicodemo tonenti naqui yapasearatiti tücañe ümoti au tobirri. Macanati treinta kilo perfume aübu mirra, arrüna urriantai norimia, nauqui aisemati nicunturrti Jesús uirri. \v 40 Arrti José ichepeti Nicodemo isematama nicunturrti Jesús ui manu perfume y mirra. Auqui icümurriquiatama. Sane nesarrüma costumbrerrü bama israelitarrü ümo bama tücoiño, nauqui aüroma cütu. \v 41 Au manu cauta anancati Jesús apü curusürrü ane taman bertarrü. Acamanu ane taman nusutu canrrü, icübo bama tücoiño. Pero champüti naqui tüsüro cütu ahu, itopiqui nuevurrüqui. \v 42 Au manu nusuturrü iñanamati cütu Jesús, itopiqui saimiantai y tirranrrü aiñanai manu nanenese nesa macansacarrü. \c 20 \s1 Nisüboriquirrti tato Jesús \p \v 1 Pasao manu nanenese sabaro nesa macansacarrü. Tominco tansürü tomiquianeneiqui nurria sürotü Mariarrü Matarenarrü esa manu nusutu canrrü. Numo iñatai acamanu saimia arrtai tururrü aurübo, carübo manu canrrü sürümanarrü uiche ananca taburrio. \v 2 Auqui sürotato yarucurrü esati Simón Pedro y esati maniqui quiatarrü, naqui cuasürütiapae ümoti Jesús. Nantü ümoma: \p —Opiquiata nicuntu Señor auqui nicürrü, y chütusiopü iñemo cauta apiña. \p \v 3 Auqui arrti Pedro ichepeti maniqui quiatarrü süromatü esa nicürrti Jesús, yarucurrüma. \v 4 Arrti maniqui quiatarrü manrrü fuerte yarucurrti pünanaquiti Pedro. Cusürüboti aiñanainti esa manu nusutu canrrü. \v 5 Basaboricoti ahu auqui türüpo, champürrtü sürotipo. Besüro narrtati ñome cüburriquia, uiche ananca cüburrio nicunturrti Jesús. Abiqui tahapo acü. \v 6 Auqui iñataitito Simón Pedro, besürotipo, asaboriti. Asariotiño manio cüburriquia. \v 7 Arrtaitito manu nicüburri nitanurrti Jesús. Champürrtü ane ichepe manio piquiataca nicüburrirrti, ta ananca au quiatarrü narücüquirri acomorabo. \v 8 Auqui arrti maniqui quiatarrü, naqui cusürüboti aiñanainti acamanu, sürotipo ito. Arrtaiti nanaiña, y aüboqui aicocoti que arrti Jesús chauqui tüsüboricoti tato. \v 9 Itopiqui hasta au manu nanenese chiyeboiquipü uimia arrüna Nicororrü. Ane te corobo, que arrti Jesús tiene que asüboriti tato iyau niconcorrti. \v 10 Auqui süroma tato au niporrüma. \s1 Itusiancanatiyü Jesús isucarü Mariarrü Matarenarrü \p \v 11 Tapü arrümanu Mariarrü ane tatito esa manu nusuturrü, nicürrti Jesús, areoro. Basaboricopo ahu. \v 12 Auqui asaratü ümo bama torrüma angelerrü, champü tacanache nipurusubiqui naibirrimia. Aboma tümonsoma auna cauta ananca nicunturrti Jesús, tamanti auna cauta amonquio nipoperrti, arrti quiatarrü auna cauta ananca nitanurrti. \v 13 Arrüma ñanquitioma pünanaqui: \p —Paürrü, ¿causane areoracacü? \p —Itacu Señor —nantü—, opiquiata auqui na, y chütusiopü iñemo cauta nacarrü. \p \v 14 Au manu rratorrü apebü, asaratato chacu, auqui asaratü ümoti Jesús, atüraiti esa. Abu chütusiopü nurria ümo arrtü tonenti. \fig Jesús se aparece a María Magdalena|src="cn01857B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="JHN 20.14" \fig* \v 15 Ñanquitioti Jesús pünanaqui: \p —Paürrü, ¿causane areoracacü? ¿Quiti iyoche napachequi? \p Tone ñaquioncorrü que arrti maniqui bacuirara itacu manu bertarrü. Sane nauquiche nantü ümoti: \p —Señor, arrtü obi aiquia auqui na, urasoi isucarüñü cauta aiñata, nauqui yerotü iquia. \p \v 16 —¡María! —nanti Jesús ümo. \p Auqui asaratü nurria ümoti, isuputarati. Nantü ümoti sane auqui hebreo, arrüna ñanitacarrü: \p —¡Raboni! —nantü auqui besüro “Maestro”. \p Auqui sürotü esati. \p \v 17 Nanti Jesús ümo: \p —Tapü aiñencañü, itopiqui sürotiqui niyücü tato esati Iyaü. Pero acosi tato uraboi isucarü bama masaruquitaiqui nirranunecasa, yeca tato esati Iyaü, naqui Abaü ito, ta esati Tuparrü naqui ümoche nirranauncu y napanauncu ito. \p \v 18 Auqui sürotü Mariarrü Matarenarrü esa bama ñanunecasarrti Jesús, nantü ümoma: \p —¡Yasatai Señor! \p Urapoi isucarüma nanaiña arrüna nanti Jesús ümo. \s1 Itusiancanatiyü Jesús isucarü bama ñanunecasarrti \p \v 19 Chauqui tütobiquia au manu nanenese tominco. Arrübama ñanunecasarrti Jesús iyoberabaramacü au manu taman porrü. Mamana bien nurria uimia turuca, ui nirrucurrüma ñünana bama üriatu bama israelitarrü. Rrepenteatai tanati Jesús arrüpecumampo, manitanati nurria ümoma, nanti: \p —Taiquiana urria nabaca. \p \v 20 Auqui itusiancatati isucarüma arrümanio nobüriturrü ümoti apü neherrti y nipetacurrti. Arrüma pucünuñama ui arrüna asaramati. \v 21 Nanti tatito ümoma: \p —Taiquiana urria nabaca. Icüpucaño caüma isiatai tacana yacüpucurrti Iyaü tücañe iñemo. \p \v 22 Auqui bausucüroti ümoma y nanti: \p —Apasusiusurrti Espíritu Santo. \v 23 Yachera aume abüriacabo nauqui puerurrü apiñarrimiaca tato nomünantü ui macrirrtianuca. Y arrti naqui chapirrimiacatapü nomünantü uiti, süsioti aübu nipünatenti. \s1 Arrti Tomás asaratiti Jesús süboricoti tato \p \v 24 Tamanti uturuqui manuma doce apostolerrü nürirrti Tomás, nürirrtito uimia “Tocarrü”. Arrti chanancatipü ichepema nauquiche iñataiti Jesús. \v 25 Numo tüsürotitito Jesús, iñataiti tato Tomás. Auqui urapoimia isucarüti que arrüma asaramati Jesús. Tapü arrti iñumutati: \p —Arrüñü icocota arrtü yarrtai neherrti obürio oboi crabuca. Irranca te iñe arrümanu nobüriturrü ümo neherrti y ümo nipetacurrti. Aüboqui puerurrü icoco que süboricoti tato. \p \v 26 Pasao taman semana. Aboma tatito au manu porrü y arrti Tomás anati ichepema. Bien mamana turuca. Rrepenteatai tanati tatito Jesús arrüpecumampo. Manquioti nurria ümoma, nanti: \p —Taiquiana urria nabaca. \p \v 27 Auqui nanti ümoti Tomás: \p —Asasai niñe, aiñe na nobüriturrü, aiñe ito nobüritu nipetacu. Tapü asiquia aübu torrü napensaca, tari aicocosoñü nurria. \p \v 28 Aiñumuti Tomás: \p —¡Arrücü Tuparrücü y arrücü Señorcü iñemo! \p \v 29 Nanti Jesús ümoti: \p —Caüma aicococañü, itopiqui tasacañü. Urria nacarrüma bama chasarapümañü, pero icocoromañü. \s1 Arrti Jesús tonenti Aütorrti Tuparrü \p \v 30 Arrti Jesús isamutenti sürümana piquiataca milagrorrü, arrüba chübocorobopü au na librurrü. Isamuniontiño isucarü bama ñanunecasarrti. \v 31 Pero tonehion arrüba bocorobo sobi au na librurrü, nauqui atusi aume que arrti Jesús tonenti naqui Aütorrti Tuparrü. Arrtü amoncatü ümoti auqui caüma torrio aume ausüboriquibo uiti. \c 21 \s1 Itusiancanatiyü Jesús ümo bama siete ñanunecasarrti \p \v 1 Auqui arrti Jesús itusiancanatiyü tatito isucarü bama ñanunecasarrti abeu manu narubaitu turrü nürirri Tiberias. Pasabo sane: \v 2 Amoncoma chépema arrti Simón Pedro, arrti Tomás naqui tocarrü, arrti Natanael naqui auqui Caná auqui manu cürrü Galilea, arrübama torrü aütorrti Zebedeo y arrübama torrü maquiataca eanaqui manuma doce ñanunecasarrti Jesús. \v 3 Auqui nanti Simón Pedro ümo bama maquiataca: \p —Yecatü yasu nopiocorrü ui momese. \p Arrübama maquiataca namatü: \p —Somecatü asiucü, curi te. \p Auqui süromatü au taman barco au tobirri. Pero enterurrü manu tobirri champürrtü bacharama nopiocorrü. \v 4 Tücuatü nanenese arrti Jesús anancati abeu manu narubaitu turrü. Tusioti auqui barco. Tapü arrübama ñanunecasarrti chütusiopü ümoma arrtü tonenti. \v 5 Auqui tosibicoti ümoma, nanti: \p —Masaütaiqui, ¿apachaca pario nopiocorrü? \p Arrüma iñumutama, namatü: \p —Champü, ni tamampü. \p \v 6 Auqui nanti ümoma: \p —Apiña tatito naumome eana turrü au nepanauncu naubesa barco. Sane caüma apachaca nopiocorrü. \p Isamutema isiu nurarrti. Auqui bacharama sürümana nopiocorrü ui nimomesüma. Umianene oboi. Chüpuerurrüpü aitonoma au barco. \fig Jesús se aparece a siete de sus discípulos|src="CN01877B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="JHN 21.6" \fig* \v 7 Arrti maniqui cuasürütiapae ümoti Jesús nanti ümoti Pedro: \p —¡Tonenti Señor Jesús! \p Numo oncoiti Pedro arrüna sane, iñatati niquiamisarrti cütüpüti, itopiqui sipoñoenotiatai. Auqui tobüsoti eana turrü, batusuti hasta nabeu turrü. \v 8 Amoncoma saimia nabeurrü, taqui cien metros. Tapü arrübama maquiataca rremaboma barco hasta nabeurrü isiuti Pedro, aübu ñatonocorrüma isiuma ümo manu momese ataso ui nopiococa. \v 9 Nauquiche iñataimia abeu, acamanu arrtaimia pese, aübu sücüborrü. Abe nopiococa oto sücüborrü macünucunu y abe ito pan. \v 10 Nanti Jesús ümoma: \p —Apaca tauna mümana nopiococa, omeanaqui manio aübo apacaübuca. \p \v 11 Auqui arrti Simón Pedro sürotitü esa barco aitonoti momese taiyiritu. Ane ataso ui ciento cincuenta y trerrü nopiococa arrüba posürümanaca. Pero chüquiopüropü momese yupu. \v 12 Nanti Jesús ümoma: \p —Ausiapata auba. \p Pero champüti eanaqui bama ñanunecasarrti ñanquitio pünanaquiti nürirrti, cüsobomantai. Pero ta tusio te ümoma que tonenti Jesús. \v 13 Auqui atüraiti Jesús esama, iquiatati manu pan, itorrimiatati ümoma. Sane ito isamutenti aübu manu nopiocorrü obiquio. \p \v 14 Sane caüma tabe trerrü vecerrü itusiancanatiyü Jesús isucarüma, nauquiche tüsüboricoti tato auqui niconcorrti. \s1 Manitanati Jesús aübuti Simón Pedro \p \v 15 Chauqui niyacarrüma, ñanquitioti Jesús pünanaquiti Simón Pedro: \p —Simón, aütorrti Jonás, ¿isuasürüca manrrü aemo pünanaqui bama maquiataca auna? \p Iñumutati Pedro: \p —Señor, tusio aemo ta acuasürüca nurria iñemo. \p Nanti Jesús ümoti: \p —Acuira nurria itacu bama icocoromañü tacana yutacu nobirramanca. \p \v 16 Auqui ñanquitioti tatito Jesús pünanaquiti: \p —Simón, aütorrti Jonás, ¿isuasürüca aemo? \p —Tusio te aemo Señor, acuasürüca iñemo —nanti. \p Nanti Jesús ümoti: \p —Acuira y anuneca nurria ümo bama icocoromañü. \p \v 17 Coboi pario ñanquitioti tatito pünanaquiti Pedro: \p —Simón, aütorrti Jonás, ¿isuasürüca aemo? \p Auqui arrti Pedro sucheboti ui na ñanquiquirrti trerrü vecerrü pünanaquiti arrtü cuasürüti ümoti. Auqui nanti ümoti: \p —Señor, tusio aemo nanaiña. Tusio ito aemo que ta acuasürüca iñemo. \p Nanti Jesús: \p —Acuira nurria itacu bama icocoromañü, aiñununecasama nurarrti Tuparrü. \v 18 Suraboira asucarücü ñemanauncurratoe: Tücañe numo yaürrücüqui aipoñoencü obiatoe, aücatü auna cauta narrianca. Pero arrtü tüpomacü, aipesünacaquio caüma napa y cuati quiatarrü itomoenotiyü y iquianatiyü auna cauta charriancapü aürotü. \p \v 19 Ui arrüna sane nurarrti Jesús urapoiti pario isucarüti Pedro causane ñana niconcorrti y ñanauncurrti ümoti Tuparrü ui niconcorrti. Auqui nantito ümoti: \p —Ariacu isiuñü. \s1 Cuasürüti Juan ümoti Jesús \p \v 20 Arrti Pedro basücübücoti tato, asaratitü ümoti maniqui cuasürütiapae ümoti Jesús. Tonenti naqui anancati petacuti Jesús nauquiche basoma au manu virrpera pierrta parrcua, y ñanquitioti pünanaquiti: “Quiti naqui uiche aitorrimianatiyü”? Tonenti naqui anati acamanu pürücüti Pedro. \v 21 Numo asaratitü Pedro ümoti, ñanquitioti pünanaquiti Jesús: \p —¿Señor, carüti naqui? ¿Isane pasabo ñana ümoti? \p \v 22 Aiñumuti Jesús: \p —Arrtü irranca na asüboriti icu na cürrü cheperrtü iseca tato, tapü ane nümoche obi. ¡Arrücü ariacu isiuñü, aisamuse isiu arrüna nirracüpucu! \p \v 23 Sane nauquiche iñarrio nürirrti maniqui taman au nanaiñantai eana bama icocoromati Jesús, arrti chüpuerurrüpü aconti. Abu ta chüsanempü nurarrti Jesús. Ta solamenterrü nanti: “Arrtü irranca na asüboriti icu na cürrü cheperrtü isecatato, ¡tapü ane nümoche obi!” \p \v 24 Arrüñü Juan maniqui ñanunecasarrti Jesús, naqui cuasürütiapae ümoti Jesús. Yarrtai nanaiña arrüna pasabo y surapoi ausucarü y iconomota ito. Tusio nurria oemo, ta ñemanauntu nurria arrüna corobo sobi. \p \v 25 Abe sürümana arrüba omirriante uiti Jesús, arrüna chübocorobopü. Arrtü suirrancapü supaconomo nanaiña arrüna urriante uiti, nirraquionco caümainquipü chütacürusupü supaconomoco.