\id JAS - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h SANTIAGO \toc1 Arrüna Ñaconomosorrti Santiago \toc2 Santiago \toc3 Stg \mt2 ARRÜNA ÑACONOMOSORRTI \mt1 SANTIAGO \c 1 \p \v 1 Arrüñü Santiago imostorrti Tuparrü y arrti Jesucristo. Nirraquionco tanu ümo bama israelitarrü icocoromati Jesús, arrübama aboma au nanaiñantai auna icu na cürrü. \s1 Torrio mapanauncubu uiti Tuparrü \p \v 2 Bueno, bama masaruquitaiqui, suraboira ausucarü arrüna sane: Arrtü abe macocotoca aume, aupucünu. \v 3 Itopiqui arrtü apasamuca tairri ñoma macocotoca, uirri tusio que apapanaunca. \v 4 Apisamuse nurria, tapü ensoro arrümanu napapanauncu, nauqui urria nausüboriqui aübuti Tuparrü, tacana bama tücoboi nacarrüma aübu nurarrti. \p \v 5 Arrtü anati naqui abarrüpecu chipiacatipü nurria, tari ñanquirati ñapanauncubuti pünanaquiti Tuparrü. Uiti torriatai oemo. Chicuansomoconotipü oñü, arrtü manquiquia pünanaquiti. \v 6 Pero arrti naqui manquioti, tari ñanquirati nurria, tari oncotitü nurria ümoti Tuparrü, tapü ane quiatarrü ñapensacarrti. Arrti naqui choncotitüpü nurria ümoti Tuparrü, ñapensacarrti tacana arrone turrü au mar. Arrtü maquiütüca, peoro isuqui au nanaiñantai. \v 7 Arrti naqui sane ñapensacarrti, champü torrio ümoti uiti Tuparrü. \v 8 Itopiqui abe torrü naca nisüboriquirrti. Primero icocorotiti Tuparrü, y champü tatito. \p \v 9 Arrtü anati naqui usaruqui champü isane ümoti, tari pucünunati, itopiqui tusio ümoti, ta cuasürüti ümoti Tuparrü. \v 10 Arrti rricurrü, tari chimiancanatiyü esati Tuparrü, itopiqui arrübama rricurrü ta tacana arrone nipüsi borrü, arrüba chübururaupü. \v 11 Arrtü cuatü surrü omonü, bosübo uirri. Bupususara acü nipüsirri. Ensoro arrümanu coñorrtai niyopüsirri tücañe. Sane ito bama rricurrü, contoatai ensoro ñana pünanaquimia nenarrirrimia. \s1 Macocotoca oemo \p \v 12 Arrtü masamuca tairri ñome macocotoca, urria nusaca. Itopiqui arrti Tuparrü macumananati ñana osüboriquibo, arrüna champü nitacürurrü. Itopiqui turapoiti tücañe sane: “Rracumanaca isuboriquiboma bama isuasürüca ümoma”. \v 13 Arrtü cuatü oemo macocotorrü na uisamune ba chomirriampü, tapü mapensaca que ta cuatü uiti Tuparrü manu macocotorrü. Chüpuerurrüpü aiñanai macocotorrü ümoti Tuparrü, ni arrtipü achetipü macocotoca oemo. \v 14 Macocotoca cuantio oemo ui nurrianca uisamune nomünantü. \v 15 Arrtü oecatü isiu numapensaca churriampü, ane nomünantü osoi. Arrtü tütarucapae nomünantü osoi, oconca ñana uirri. \p \v 16 Masaruquitaiqui, amonsoi nurria arrüna nirranunecaca aume. \v 17 Nanaiña arrüba omirria macumanataca cuantio oemo uiti Tuparrü, naqui uiche aisamunenti nostoñeca, surrü y panrrü ümo basarurrü auna icu na cürrü. Arrüba nanentaca puerurrü campiabo nubacarrü, pero arrti Tuparrü champü nitacüru nisüboriquirrti, chücampiabopü nacarrti. \v 18 Chauqui tisamunuti oñü nuevurrü tato nosüboriqui, itopiqui tuicocota arrüna ñemanauncurratoe nurarrti. Rranrrti nauqui aütorrti oñü tacana yarusürürrü oñü pünanaqui nanaiña arrüba omirriante uiti. \s1 Arrüna ñemanauncurratoe nubaserebiqui ümoti Tuparrü \p \v 19 Bueno bama masaruquitaiqui, amonsoi nurria nurarrti quiatarrü. Tapü apanitacatai. Apapensasio nurria, arrtü aurrianca apanita. Tapü contoatai autüboriquia. \v 20 Itopiqui arrti naqui tüboricoti, chisamutentipü arrüna urria ümoti Tuparrü. \v 21 Apiñoco arrüba caümainqui churriampü nausüboriqui. Apichimiancasaño esati Tuparrü. Apasusiu nurarrti Tuparrü au nabausasü arrüna amoncoi. Tone arrüna uiche autaesübu eanaqui nomünantü. \p \v 22 Sane nauquiche bama masaruquitaiqui, apisamuse yacüpucurrti Tuparrü. Arrti naqui oncoitiatai nurarrti, pero chisamutentipü, encañaoti ümotiatoe. \v 23 Arrti naqui ñoñünrrü oncoiti nurarrti Tuparrü, pero chisamutentipü isiu, anati tacana naqui asaratitü ümo nisurrti au nirrpecurü. \v 24 Asaratitü baeta ümo nisurrti, pero contocaü süroti tato, chaquionotiyüpü causane naca nisurrti. \v 25 Pero ane arrüna nüriacarrü uiche utaesübu eanaqui nomünantü. Mapensariura nurria ümo manu nüriacarrü. Tapü oñonsapecatai manu yacüpucu manu nüriacarrü; uicocora ito. Tapü tacürusu numaquionco. Auqui caüma icunusüancanati oñü Tuparrü au nanaiña nubachücoi. \p \v 26 Arrtü anati naqui nanti: “Yaserebiquia ümoti Tuparrü”, pero chomirriampü nurarrti, chipiacatipü aitochenacati nurarrti chomirriampü, tonenti naqui encañaoti ümotiatoe. Chübaserebiotipü ümoti Tuparrü. \v 27 ¿Causane osoi, nauqui baserebi ümoti Tuparrü? Baserebiquia ümoti, arrtü bayuraca ümo bama bacharrüma y ñome ba biuraca, y chuisamutempü arrüba nomünantü, arrüna isamutema bama macrirrtianuca auna icu na cürrü. Sane urria nubaserebiqui ümoti Tuparrü, champü causane. \fig Hacedores de la palabra|src="cn01894B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="JAS 1.27" \fig* \c 2 \s1 Tapü cuasürüti oemo taman pünanaquiti quiatarrü \p \v 1 Bueno bama masaruquitaiqui, arrtü apicococati Señor Jesucristo, tapü cuasürüti aume taman ñoñünrrü pünanaquiti quiatarrü. Itopiqui arrti Jesús naqui yarusürürrü yüriaburrü asaratitü oemo. \v 2 Supiarrtü cuamatü torrü mañoñünca auna cauta apiyoberabacaño. Arrti maniqui taman coñorrtai naibirrti, abe sorotiquiaca oro apü nehesti. Tapü arrti maniqui quiatarrü rrürüpütüsati. \v 3 Auqui arraño amasacatü nurria ümoti maniqui coñorrtai naibirrti. Amucanaño ümoti sane: “Atümo auna coñorrtai siyarrü ümo nisurratoe”. Tapü ümoti maniqui pobrerrü amucanaño sane: “Atüsai taha toripiacüapae, o ariacu atümo acüatai esa niyesa siyarrü”. \v 4 Arrtü arraño apisamute sane, chauqui tapuncati maniqui taman pünanaquiti maniqui quiatarrü, chauqui tapiñata isiu napapensaca churriampü. \p \v 5 Aensa te masaruquitaiqui, amonsoi nurria nisura: Arrübama pobrerrü auna icu na cürrü tonema bama tacümanauncunuma uiti Tuparrü, nauqui acuasürüma ümoti, itopiqui icocoromati. Tonema ñana bama üriabucama ichepeti. Ta sane nurarrti tücañe: Arrübama isuasürücü ümoma, tonema bama yüriaburrüma ñana tacana nisüriaca. \v 6 Tapü arraño apicünsomococati maniqui pobrerrü. Abu tusio aume que arrübama rricurrü tonema bama itachemacanama año. Itononoma año esa bama mayüriabuca, nauqui apapaca uimia. \v 7 Y churriampü nurarrüma icütüpüti Jesús, naqui cuasürüti aume. \p \v 8 Urria arrtü apicocota manu yarusürürrü bacüpucurrü sane: “Tari cuasürüti aemo naqui asüborisapa tacana nacuasürücü aemoantoe”. \v 9 Pero ane nomünantü aboi, arrtü manrrü cuasürüti taman pünanaquiti quiatarrü. Chauqui tane napipünate aübu nüriacarrti Tuparrü. \v 10 Arrti naqui icocotati nanaiña nüriacarrti Tuparrü cunauntaña taman bacüpucurrü chücoconopü uiti, chauqui tane nipünatenti aübu nanaiña nüriacarrti Tuparrü. \v 11 Tamanti Tuparrü nanti: “Tapü aecatü isiu quiatarrü paürrü”. Tonentito naqui nantito: “Tapü atabaiquia”. Sane caüma arrtü chaecapütü isiu quiatarrü paürrü, pero atabaiquia, chauqui tane naipünate aübu nanaiña nüriacarrti. \v 12 Pero ane arrüna quiatarrü nüriacarrü uiche utaesübuca eanaqui nomünantü. Arrti Tuparrü bacurrtarati ñana usaübu isiu arrüna nüriacarrü. Apaquionsaño arrüna nisurapoi ausucarü, arrtü apapariquia y arrtü ane napachücoi. \v 13 Itopiqui ñana au manu nanenese nesa bacurrtacarrü arrti Tuparrü chüpucürusutipü itacuti naqui chirranrrtipü apucüruti itacuti nisüborisapatarrti. Pero arrtü upucüruca itacuti osüborisapa, arrtito Tuparrü pucürusuti utacu. \s1 Uisamunena urria, arrtü uicococati Tuparrü \p \v 14 Bueno bama masaruquitaiqui, champü yaserebiquirri, arrtü usucana oñü: “Icococati Tuparrü”, pero churriampü nosüboriqui. Arrtü sane osoi, chümorrimiacanapü tato uiti Tuparrü nomünantü osoi. \v 15 Supiarrtü apicuñucati taman ñoñünrrü naqui icocorotiti Jesús. Arrti champü naibirrti, champü tuburiboti. \v 16 Arraño caüma amucanaño ümoti: “Taiquiana urria namen tanu, acüburri nurria, aha nurria”, pero chapachecapü ümoti arrüna nirrantümoti. Arrtü sane aboi, champü napaserebiqui. \v 17 Sane ito osoi, arrtü uicococati Tuparrü, pero chuisamutempü arrüna urria uirri, champü niyaserebiquirri manu numacoconauncu ümoti Tuparrü. \p \v 18 Supiarrtü tamanti ñoñünrrü nanti ümoti naqui icocorotiti Tuparrü: “Bueno, arrti taman icocorotiti Tuparrü, y arrti quiatarrü isamutenti nomirria”. Pero iñumuta sane: “¿Causane ucanü que aicococati Tuparrü, arrtü chasamucapü nomirria? Arrüñü isamute nomirria na atusi que ta icococati Tuparrü”. \v 19 Arrücü ucanü que aicocota arrtü anati tamantiatai Tuparrü. Urria arrtü aicocota sane, pero hasta bama machoboreca tusio ito ümoma ta anati tamantiatai Tuparrü y tarucu nirrucurrüma ñünanati. \p \v 20 Sonsorrücü. ¿Taqui chütusiopü aemo que ta champü yaserebiquirri arrtü ucanü aicococati Tuparrü, pero chasamucapü nomirria? \v 21 Arrtito Abraham tücañe urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü ui manu nauquiche itorrimianatiti aütorrti, nürirrti Isaac, na aconti tacana macumanatarrü ümoti Tuparrü. \v 22 Ui arrüna isamutenti sane isiu yacüpucurrti Tuparrü, tütusio nurria ñacoconauncurrti ümoti. \v 23 Itopiqui nantü sane icu Nicororrü: “Arrti Abraham icocorotiti Tuparrü y oncotitü ümoti. Sane nauquiche urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü”. Nantito Tuparrü: “Cuasürüti Abraham iñemo, amigorrti iñemo”. \v 24 Así que barrtai que arrti Tuparrü yasuriuruti oñü, arrtü uisamute nomirria, champürrtü ui arrüna usucana oñü que uicococati. \p \v 25 Isiu pasabo ui manu paürrü tücañe bavivico aübu sürümanama mañoñünca, nürirri Rahab. Arrti Tuparrü yasutiutito manu paürrü, itopiqui arrümanu ñanecacarrü ümo manuma torrü mañoñünca israelitarrü cuamatü arrüpiama ümo manu peblurrü. Auqui bayurara ümoma na aesübuma auqui quiatarrü cutubiurrü, tapü coiñoma ui manuma pohoso au manu pueblurrü. \v 26 Suraboira arrüna machepecatarrü: Arrtü chumanasacapü y arrtü champü nuyausüpü, toconca. Isiu ito arrtü usurapoiatai que uicocoroti Tuparrü, pero chuisamutempü nomirria, usaca tacana oconca au narrtarrti Tuparrü. \c 3 \s1 Numanitaca \p \v 1 Bueno bama masaruquitaiqui, tapü aboma sürümanama abarrüpecuqui bama rranrrüma anunecama. Itopiqui arrti Tuparrü manrrü tarucu yacurrtacarrti aübu bama manunecana. \p \v 2 Contocaü manitate ba chomirriampü. Arrti naqui ipiacati aitochenacati nurarrti chomirriampü, tonenti naqui ipiacatito aitochenacati nanaiña nicütüpürrti, nauqui tapü isamutenti ba nomünantü, urriantai nacarrti. \v 3 Suraboira arrüba torrü machepecataca apü nuñutu: Uiñata prenurrü au naru cavayurrü, nauqui aichübü oemo. Panaca sürümanarrü nicütüpürrü, pero sürotü osoi auna cauta urrianca oerotü aübu ui manu prenurrü chimiamantai. \v 4 Sane ito manio barcoca posürümanaca, arrümanio omenotü isu turrü. Arrtü maquiütüca fuerte cütüpü peoro. Pero arrtü icüonocotati manu peasomantai taurama ane cütüpü manu barco, sürotüatai auna cauta nirrancarrti naqui esache manu barco. \v 5 Sane ito nuñutu, chimiantai, pero chama urriante uirri, itopiqui uirri manitaca. Nusura tacana pese. Uiñonocota chimiatai, pero uirri omo nanaiña nüunrrü. \v 6 Manrrü churriampü nuñutu pünanaqui nanaiña nocütüpü, itopiqui tarucapae nomünantü osoi aübuti osüborisapa uirri, arrtü manitaca churriampü. Tarucu nocüso uirri. Manitaca churriampü uiti choborese, y nanaiña nosüboriqui churriaiquipü uirri aübu bama osüborisapa. \v 7 Uipiaca mamansonoco aruqui nanaiña numuquianca, nutaumanca, noirroboca y nopiococa. Pero champüti naqui puerurrü amansone uiti nuturrti. \v 8 Nuñutu chübatachebopü ñanitacarrü nomünantü. Tacana noirroborrü, tarucu nipene narurrü, oconca uirri. \v 9 ¡Ui nusura machapiencaca ümoti Tuparrü, y uipiaurramacatito naqui osüborisapa, naqui nisamucurrtito Tuparrü isiu nacarrti! \v 10 ¿Causane manita urria y churriampü? Masaruquitaiqui, tapü sane osoi. \v 11 Auqui taman paururrü chücuapütü turrü quicheseña ichepe turrü pichananene, tamantai nacarrü. \v 12 ¿Acasopü puerurrü mata nüta olivo apüqui nihi higo? Chüpuerurrüpito mata nüta higo apüqui nihi uva. Isiatai paururrü chücuapütü turrü urria ichepe turrü pichananene. \p \v 13 Arrti naqui onquisioti ta mapanaunrrti au ñapensacarrti, tari ichimiancanatiyü, tari isamunenati ba omirria, nauqui atusi, ta ñemanauncurratoe mapanaunrrti. \v 14 Pero arrtü autüboriquia aumeampatoe, y arrtü pesabatai aume nenarrirrti quiatarrü, tapü amucanaño: “Arroñü bien mapanaunca”. Arraño apapancatai aumeampatoe, arrtü amucanaño sane. \v 15 Arrtü sane napachücoi, churriampü ümoti Tuparrü napapanauncu, ta icuqui nantai cürrü, y ui bama machoboreca. \v 16 Itopiqui arrtü aurrianca nanaiña arrüna ane icu na cürrü amenarribo, chauqui tapasamuca aruqui nanaiña nomünantü. Taburatoquiquiatai. \v 17 Pero arrtü ane napapanauncu uiti Tuparrü, apisamute caüma arrüba omirria, chapahiquiapü, apacoconauncatai aumeampatoe, apapariquia nurria aübuti quiatarrü. Taquisürüma aume macrirrtianuca. Apayuraca ümo bama ausüborisapa. Urrian tato nausüboriqui, chapapancaiquipü aumeampatoe. \v 18 Arrtü uirrimiacata tato notübori aübuti quiatarrü, auqui caüma urria nosüboriqui usaübumatoe. \c 4 \s1 Tapü urrianca ümo arrüna icuqui nantai cürrü \p \v 1 ¿Tusio aume itopiquiche aburatoquiquiatai aumeampatoe? Itopiqui ane nomünantü au nabausasü ui arrüna churriampü naurriantümo. \v 2 Aurrianca ümo nenarrirrti quiatarrü, pero chüpuerurrüpü aye aboi. Itopiquiatai tautüboriquia, tapahiquia, na aye aboi arrüna naurriantümo, hasta apatabaiquia. Pero chiyebopü aboi, itopiqui chapanquiquiapü pünanaquiti Tuparrü. \v 3 Apanquiquia pünanaquiti, pero chütorriopü aume uiti, itopiqui churriampü napanquiqui. Aurrianca na ayurati Tuparrü aume ümo arrüna churriampü nausüboriqui. \p \v 4 Arraño abaca tacana arrüba paüca abe isiu maquiataca mañoñünca. Itopiqui aurrianca manrrü ümo arrüna ane icu na cürrü pünanaquiti Tuparrü. Arrtü tarucu nurrianca ñome arrüba abe icu na cürrü, champü nümocheti osoi Tuparrü, tacanarrtü otüboriquiatai ümoti. \v 5 Canapae arraño chapaquioncañopü iyo nurarrti Tuparrü, nauquiche nanti: “Icüpucati Espíritu Santo au nabausasü, na acuirati nurria autacu, tapü amecatü yesaquiñü”. \v 6 Ñemanauncurratoe arrti Tuparrü bien buenurrti usaübu, ocuasürüca ümoti. Sane nantü icu Nicororrü: \q1 Arrti chirranrrtipü ümo bama tarucu nivuanucurrüma, pero cuasürüma ümoti bama ichimiancanamacü isucarüti. \p \v 7 Sane nauquiche apiñorroncosaño esati Tuparrü. Apipenesorrti choborese aubesaqui. Auqui caüma besüburuti iche amopünanaqui. \v 8 Amecosi saimia ümoti Tuparrü, arrti cuatati saimia aume. Apicoñoco nausüboriqui churriampü, tapü ane nomünantü aboi. Tari tamanacarrtai napapensaca ümoti Tuparrü. \v 9 Tari ausucheba. ¡Apiñorroncosaño! Tapü apiyabacañoinqui. Tapü aupucünuncaiqui itopiqui napipünate. \v 10 Arrtü apiñorroncocaño isucarüti Tuparrü, auqui caüma arrti bayurarati aume, yarusürürrü año uiti. \s1 Tapü ünantü numanitaca apüti quiatarrü \p \v 11 Masaruquitaiqui, tapü apanitaca churriampü apüti quiatarrü. Arrti naqui manitanati churriampü apüti quiatarrü, manitanatito churriampü ümo nüriacarrti Tuparrü. Arrtü arraño chapiñanauntapü nüriacarrti Tuparrü, chapicocotapito yacüpucurrti. \v 12 Itopiqui tamantiatai Tuparrü naqui bacüpuru. Tonentito naqui bacurrtarati usaübu ñana. Yasuriuruti oñü o carrticabo oñü uiti. Tapü arrücü, ¿causanempü asiquia anita churriampü apüti naqui aposapa? \s1 Chütusiopü oemo nosüboriqui tubaca \p \v 13 Amonsoi arraño, arrtü amucanaño sane: “Caüma o tubaca oecatü au pueblurrü ümo taman añorrü, na macompora y mapaventeca, nauqui ane chama nomoni”. \v 14 Pero arraño tapü apapensaca sane, itopiqui chütusiopü aume isane pasabo tubaca. Chütusiopü aume, arrtü ausüboriquiaiqui tubaca. Nosüboriqui tacana mutusaürrtai; tusio baeta, auqui ensoro. \v 15 Manrrü urria arrtü amucanaño sane: “Arrtü rranrrti Tuparrü osüboriquia tubaca, uisamune arrüna numapensatio”. \v 16 Churriampü arrtü cusürübatai napanitaca aübu nauvanucu. \v 17 Arrtü anati naqui tusio ümoti arrümanu urria uisamune, pero chisamutentipü, chauqui tane nipünatenti. \c 5 \s1 Macuansomococorrü ümo bama rricurrü \p \v 1 Caüma suraboira ausucarü bama rricurrü: Abareo te, y autosibi, itopiqui cuatü aume nautaquisürücü. \v 2 Namenarri chauqui tirranrrü apore. Nurrarisüca chauqui tiñumate nabaibi. \v 3 Naumoni chauqui tümameso ui naharrü. Itopiqui churrianquipü napisamute aübu naumoni. Naumoni ñana tacana pese aume. Ensoro nausüboriqui itopiqui. Arraño apaquiamaca chama monirri, abu tüsaimia ñapacümuncuturrti Tuparrü. \v 4 Arraño chapapacacapü ümo bama batrabacara au naubo. Arrüma aboma ñanquitioma amopünanaqui. Arrti Tuparrü chauqui toncoiti ñanquiquirrimia. Tonenti naqui ane nüriacarrti au nanaiña cürrü y au napese. \v 5 Nausüboriqui auna icu na cürrü pururrü pierrtatai aboi. Chauqui tabaca tacana arrone nobiorrü baüro, pero tüsaimia manu nanenese na aitabaiti Tuparrü manu nobiorrü. \v 6 Apataquisünümacaca ümo bama urria nisüboriquirrimia. Aboma ito bama apitabaiquiama. Abu champü causane uimia aume. Chübahiyopüma. \s1 Tapü ubata oemo nubarrüperaca cümenuti Señor aübu noñeanca \p \v 7 Bueno bama masaruquitaiqui, tapü ubata aume naparrüperaca cheperrtü cuatati tato Señor. Tusio aume causane ui bama masamunuma ñanaunrrü. Barrüperarama cheperrtü cuatü tarrü. Barrüperarama ito na aye naurri niyorrüma. \v 8 Sane ito arraño, tapü ubata aume naparrüperaca, tapü ausucheca, ta apiña nurria, itopiqui tüsaimia niyequirrti tato Señor. \v 9 Tapü autüboriquia ümoti ausüborisapa, nauqui tapü ane napipünate. Itopiqui arrti Tuparrü tüsaimia na ayeti acurrtati. \v 10 Apaquionsaño ümo nurarrüma bama profetarrü, arrübama manitanama tücañe uiti Tuparrü. Arrüma tücañe tarucapae nitaquisürücürrüma, pero avantaboma. \v 11 Tusio aume urriampae nacarrüma caüma bama avantaboma tücañe. Sane ito arroñü, urria nusaca ñana, arrtü masamuca tairrü ümo nutaquisürücü. Arraño amoncoi nürirrti Job tücañe. Tarucapae nitaquisürücürrti, pero chübatachebotipü uirri. Tusio ito aume isane pasabo ümoti au nitacürurrü. Ta bayurarati Tuparrü ümoti. Sane ito oemo uiti Tuparrü. Pucürusuti utacu. \p \v 12 Bueno bama masaruquitaiqui, amonsapesio nurria arrüna nisura aume: Tapü apitusiancata curusürrü arrtü ane aburapoboibo. Mejor aburasoitai isucarüti quiatarrü arrüna ñemanauntu, champü manrrü, nauqui tapü carrticabo año uiti Tuparrü. \p \v 13 Arrtü anati naqui abarrüpecu tarucu nitaquisürücürrti, tari ñeanati ümoti Tuparrü. Arrti naqui pucünuñati, tari ñacantarati ümoti Tuparrü. \v 14 Arrtü anati naqui maunrroconoti, tari ñaemenati iyo bama mamayoreca eanaqui bama icocoromati Jesús. Tari ñeanama ümoti Tuparrü itacuti, tari isematama nasaite itati au nürirrti Tuparrü. \v 15 Arrtü oncomatü nurria ümoti Tuparrü, urriancati tato maniqui maunrrocono uiti. Arrtü ane nipünatenti, rrimiacana tato uiti Tuparrü. \v 16 Sane nauquiche aburasaño isurarüti quiatarrü. Apapean ito ümoti Tuparrü itacuti quiatarrü, nauqui urrianaño tato auqui norrocorrü. Arrtü urria nosüboriqui aübuti Tuparrü, y arrtü manquiquia pünanaquiti aübu nanaiña nuyausasü, auqui caüma urriante oemo nanaiña ui nicusüurrti. \v 17 Arrti profetarrü Elías tücañe anancati tacana nusaca. Tarucu ñanquiquirrti pünanaquiti Tuparrü, tapü paquio tarrü. Auqui chürrobeocapü ñome trerrü añoca y medio. \v 18 Auqui manquioti tatito pünanaquiti Tuparrü na arrobeo. Auqui rrobeoca tato. Ubaüro tatito arrüna utuburiboma. \v 19 Masaruquitaiqui, supiarrtü anati naqui iñocotati ñacoconauncurrti ümoti Tuparrü. Auqui anati naqui quiatarrü manitanati nurria aübuti, nauqui asücübüti tato ümoti Tuparrü. \v 20 Apipiase nurria arrüna sane: Urriampae arrtü anati naqui bayurarati ümoti quiatarrü, nauqui ayeti tato esati Tuparrü. Uirri caüma urria nacarrti maniqui, chensoropü nausüpürrti, y morrimiacana tato nomünantü uiti.