\id HEB - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h HEBREOS \toc1 Arrüna Ñaconomosorrti Ümoti Hebreos \toc2 Hebreos \toc3 Heb \mt2 ARRÜNA ÑACONOMOSORRTI ÜMOTI \mt1 HEBREOS \c 1 \s1 Manitanati Tuparrü oemo turuquiti Aütorrti \p \v 1 Tücañe arrti Bae Tuparrü manitanati nantarrtai ümo bama primero uyaütaiqui. Aruqui nanaiñantai ñanitacarrti ümoma uturuqui bama profetarrü. \v 2 Tapü arroñü tusaca au ba tacürurrü naneneca. Au ba naneneca manitanati Tuparrü oemo turuquiti Aütorrti. Ui yacüpucurrti Tuparrü isamutenti Cristo na cürrü y napese y nanaiña arrüba abe. Itacümanauncunutiti Aütorrti, itopiqui rranrrti aitorrimiati ümoti üriacaboti ümo nanaiña. \v 3 Arrti aütorrti Tuparrü ane nanentacarrti isiatai tacana nanentacarrti Tuparrü. Nacarrti isiatai tacana nacarrti Tuparrü. Uiti te Cristo abe nanaiña arrüba abe, y ui nurarrtiatai urria nubacarrü hasta caümainqui. Nuno chauqui tirrimiacatati nomünantü osoi ui niconcorrti, süroti tato au napese. Atümoti au nepanauncurrti Bae Tuparrü, naqui ane yarusürürrü nüriacarrti. \s1 Manrrü nüriacarrti Cristo pünanaqui bama angelerrü \p \v 4 Arrti Jesucristo, naqui Aütorrti Tuparrü iyebo uiti nauqui ane manrrü nüriacarrti pünanaqui bama angelerrü, itopiqui torrio ümoti arrüna manrrü yarusürürrü cargorrü. \v 5 Itopiqui arrti Tuparrü nanti ümoti Cristo sane: \q1 Arrücü isaücü, arrüna nanenese itorrimiata asüboriquibocü. \m Pero ümo bama angelerrü chüsanempü nurarrti Tuparrü. Nantito Tuparrü ümoti Cristo naqui Aütorrti sane: \q1 Arrüñü Yaütoti Cristo, y arrti tonenti Isaü. \m Pero ümo bama angelerrü chüsanempü nurarrti Tuparrü. \v 6 Numo tüsaiyapae aicüpurutiti Tuparrü naqui tamantiatai Aütorrti icu na cürrü, nanti sane: \q1 Namanaiña bama angelerrü tari ñanaunnama ümoti Isaü. \p \v 7 Tapü ümo bama angelerrü nantü sane icu Nicororrü: \q1 Arrti Tuparrü bacüpuruti ümo bama angelerrü, bama baserebio ümoti, nauqui aüromatü tacana maquiütürrü y tacana pese. \p \v 8 Tapü ümoti Cristo naqui Aütorrti Tuparrü ane quiatarrü manitacarrü corobo. Natü sane: \q1 Arrücü Tuparrücü. \q1 Chüpuerurrüpü atacüru nüriaca. \q1 Arrüna nüriaca ümo macrirrtianuca urria nurria. \q1 \v 9 Apucünunca icuata arrüna urria, tapü nomünantü churriampü aemo. \q1 Sane nauquiche arrti Bae Tuparrü, naqui ümoche aserebiquia, itorrimiatati manrrü apucünuncubucü pünanaqui namanaiña bama acumpañeru. \p \v 10 Nantito sane icu Nicororrü: \q1 Arrücü Señor, auqui maübo omirriante obi cürrü y napese. \q1 \v 11 Tonehio butacürusuiqui, tapü arrücü champü nitacüru naca. \q1 Nanaiña tiene que amameso tacana rroparrü pooma. \q1 \v 12 Acomorabo obi na cürrü y napese tacana cüburrirri, y mocampiabo. \q1 Tapü arrücü chücampiabopü naca, y chüpuerurrüpü poomacü. \p \v 13 Arrti Bae Tuparrü nantito ümoti Cristo: \q1 Atümo auna nepanauncu niñe, cheperrtü cuamatü sobi aesacü bama tüboricatai aemo. \q1 Sobi caüma bachesoiyoma aesacü, nauqui aiñanaunumacü. \m Tapü ümo bama angelerrü chüsanempü nurarrti. \v 14 Suraboira baeta isane nacarrüma bama angelerrü: Tonema bama espíritu baserebioma ümoti Tuparrü. Arrti bacüpuruti ümoma, nauqui ayurama oemo, bama taesüburu eanaqui nomüantü. \c 2 \s1 Utaesübuca eanaqui nomünantü uiti Cristo \p \v 1 Sane nauquiche basaraira nurria, tapü tacürusu numaquionco iyo arrüna manitacarrü, arrüna oñoncoi. Tapü oñensoca tatito pünanaquiti Tuparrü. \v 2 Tusio te oemo, arrümanu nurarrti Tuparrü tücañe turuqui bama angelerrü, ñemanauntu nurria. Namanaiña bama chümacoconaunrrüpü y chisamutempüma isiu, carrticaboma nurria. \v 3 ¡Causanempü caüma oemo! Manrrü tarucu carrticurrü oemo, arrtü chübasutiupü arrüna yarusürürrü ñataesümunucucurrti Tuparrü oemo. Arrtiatoe Señor Jesús cusürüboti uraboiti arrüna yayuracarrti Tuparrü oemo, uiche utaesübuca eanaqui nomünantü. Aboma bama oncoimia nurarrti tücañe. Auqui caüma arrüma matoconoma uraboimia usucarü. \v 4 Y arrtito Bae Tuparrü itusiancatati que ñemanauntu arrüna manitacarrü. Ta arrti masamunuti señarrü y milagrorrü ui na tarucu nicusüurrti. Icüpurutitito Espíritu Santo au nuyausasü, naqui uiche torrio oemo aruqui nanaiñantai osüriacabo. \s1 Arrti Jesús isamunutiyü usaruqui \p \v 5 Suraboira ausucarü manu ümoche nubarrüperaca: Barrüperaca ümo manu nuevurrü cürrü ñana. Au manu cürrü ñana champü nüriacarrüma bama angelerrü. \v 6 Pero nantü sane icu Nicororrü: \q1 Champü isane nacarrti ñoñünrrü icu na cürrü, nauqui aquionü iyoti, arrücü Tuparrü. \q1 Champüatai isane nacarrti, nauqui ane nümocheti obi. \q1 \v 7 Aiñacati baeta iquiana nüriacarrüma bama angelerrü. \q1 Pero auqui caüma aiñacati tacana yüriaburrü aübu nanentacarrti y ane manauncurrü ümoti. \q1 \v 8 Obi caüma üriabucati ümo nanaiña arrüba omirriante. \m Nantü que üriabucati ümo nanaiña, o sea ümo nanaiña arrüba abe. Pero auna icu na cürrü chübarrtaiquipü arrüna sane. \v 9 Pero chauqui tübasacati Jesús. Tonenti naqui anancati baeta iquiana nüriacarrüma bama angelerrü, nauqui aconti itopiqui namanaiña macrirrtianuca. Sane uiti Tuparrü, itopiqui pucürusuti utacu. Tusio ito oemo que chauqui tiyasutiuti Jesús yarusürürrü ñanauncurrti Tuparrü y anentacaboti au napese itobo manu nitaquisürücürrti. \p \v 10 Nanaiña arrüba abe, omirriante uiti Tuparrü y uiti urria nubacarrü. Pero arrti rranrrti nauqui aboma sürümanama bama iyebo uimia esa nanentacarrti au napese. Sane nauquiche icüpurutiti Jesús icu na cürrü, nauqui ataquisürüti baeta y nauqui uirri acusürüti au nanentacarrti Tuparrü au napese pünanaqui bama sürümanama aütoboti Tuparrü. Uiti Jesús tiene que aye uimia ito au napese. \v 11 Itopiqui anati tamantiatai Uyaü. Tonenti naqui Yaütoti Jesús, naqui uiche usamamecaca ümoti Tuparrü. Arroñü ito caüma aütorrti Tuparrü oñü. Sane nauquiche arrti Jesús chücüsobotipü usaübu. Nanti oemo: Masaruquitaiqui. \v 12 Ane corobo sane nurarrti: \q1 Arrücü Tuparrü surapoi nüri isucarü bama masaruquitaiqui. \q1 Tiene que rranaun aemo ichepe namanaiña bama iyoberabaramacü au nüri. \p \v 13 Nantito sane: \q1 Arrüñü irranca ñoncatü ümoti Tuparrü. \m Y ane ito corobo nurarrti Cristo sane: \q1 Yaca auna aübu bama saruquitaiqui, bama torrioma iñemo uiti Tuparrü. \p \v 14 Arrübama yaruquitorrti ane cürrü nicütüpürrüma aübu nañeturrüma y notorrüma. Sane nauquiche arrtito isamunutiyü ñoñünrrü aübu cürrü nicütüpürrti, y coiñoti. Así que uiti tacürusu nüriacarrti choborese, naqui uiche coiñoma macrirrtianuca. \v 15 Sane nauquiche champürrtü birrubumainqui macrirrtianuca. Arrüma enterurrü nisüboriquirrimia amoncoma tacana mosorrüma ümo nirrucurrüma ñünana niconcorrüma. \v 16 Arrti Jesús chücuatipü ayurati ümo bama angelerrü, ta ümo bama eanaqui nesarrti familiarrü Abraham. \v 17 Ümo nauquiche aisamunutiyü tacana nacarrüma bama yaruquitorrti icu na cürrü. Sane puerurrti aisamunutiyü sacerdoterrti ümoti Tuparrü itacuma. Ipiacati apucüruti itacuma, y arrüma puerurrü oncomatü ümoti. Uiti caüma morrimiacana tato nomünantü uimia. \v 18 Auquina caüma ipiacati ayurati ümo bama ane macocotorrü ümoma, itopiqui arrtito taquisürüti, y ananca macocotorrü ümoti tacana ümoma. \c 3 \s1 Arrti Jesús manrrü nüriacarrti pünanaquiti Moisés \p \v 1 Masaruquitaiqui, bama samamecana ümoti Tuparrü, arraño tautasuca uiti, nauqui amenotü au napese. Sane nauquiche apaquionsaño iyoti Jesús, itopiqui arrti Tuparrü icüpurutiti, nauqui sacerdoterrti utacu, y apostoltito isiuqui arrüna manunecatarrü arrüna uicocota. \v 2 Arrti Tuparrü bacheboti yachücoboiboti Jesús, y arrti macoconaunrrti nurria ümo yacüpucurrti, isiatai tacanati Moisés tücañe. Itopiqui arrti Moisés tücañe urriampae yaserebiquirrti au niporrti Tuparrü. \v 3 Suraboira arrüna machepecatama: Supiarrtü anati naqui masamunu porrü. Arrti naqui ñoñünrrü ane manrrü nicuarrti pünanaqui nicua manu niporrti, saon. Sane ito arrti Jesús ane manrrü nüriacarrti pünanaquiti Moisés. \v 4 Arrtü barrtai taman porrü, tusio ito oemo que anati naqui uiche urriante. Pero anati tamantiatai naqui uiche omirriante nanaiña, ta arrti Tuparrü. \v 5 Ñemanauntu te, arrti Moisés tücañe urriampae yaserebiquirrti au niporrti Tuparrü, nacarrti tacana mosorrti ümoti Tuparrü. Urapoiticaü arrüna coconoboiqui ñana. \v 6 Pero arrti Cristo urria yaserebiquirrti ümoti Tuparrü tacana Aütorrti. Arrti ane nüriacarrti au niporrti Tuparrü. Itopiqui ichepecaca oñü tacana niporrti Tuparrü. Bavivicoti uyarrüpecu, arrtü oñoncatü ümoti aübu narucurrü oemo chepe nitacürurrü, aübu nubarrüperaca ñome arrüba omirria uiti. \s1 Ñacansacarrüma bama nesarrti genterrü Tuparrü \p \v 7 Ane corobo sane nurarrti Espíritu Santo: \q1 Caüma arrüna nanenese, arrtü amoncoi nurarrti Tuparrü, \q1 \v 8 tapü tairri nabausasü, tacana bama antiburrü abaütaiqui tücañe, bama chirranrrüpüma acoconauma ümoti Tuparrü au manu nanenese tücañe numo iñatama macocotorrü ümoti Tuparrü, taha au manu rroense. \p \v 9 Nanti Tuparrü: \q1 Acamanu tüboricoma iñemo, asioma aiñama macocotorrü iñemo, abu cuarenta añoca arrtaimia arrümanu urria isamute ümoma. \q1 \v 10 Sane nauquiche ichüboriquiatai ümoma. \q1 Sucanañü: \q1 Arrüma chipiacapüma acoconauma. \q1 Chirranrrüpüma atusi ümoma arrüna urria iñemo. \p \v 11 Así que ichüboriquia ümoma. \q1 Uirri sucanañü sane aübu nitusiancaca curusürrü sobi: \q1 Arrüma chüpuerurrüpü aye uimia yesañü nauqui acansama. \p \v 12 Aensa te masaruquitaiqui, amasasai nurria, tapü anati abarrüpecu naqui chichübotipü y chirranrrtipü acoconaunti, y iñoconotiti Tuparrü, naqui bacheboti osüboriquibo. \v 13 Caüma arrüba naneneca urria ñaquioncorrti Tuparrü oemo. Sane nauquiche apanita nurria aupuapatoe naneneca. Sane nauqui tapü anati naqui chirranrrpü oncoiti, itopiqui arrüna nomünantü ane auti. \v 14 Itopiqui arroñü usaca ichepeti Cristo, arrtü chuiñocotapü noñonco ümoti chepe noconco, tacana numo aübo uicococati. \p \v 15 Suraboira tatito arrümanu ane corobo sane: \q1 Caüma arrüna nanenese, arrtü amoncoi nurarrti Tuparrü, tapü tairri nabausasü, tacana bama maquiataca, numo chümacoconaunrrüpüma y tüboricoma ümoti Tuparrü. \p \v 16 ¿Ñacubama oncoimia ñanitacarrti Tuparrü ümoma, pero tüboricomantai ümoti? Ta arrübama taesüburu uiti Moisés auqui manu cürrü Egipto eanaqui nitaquisürücürrüma. \v 17 Y ñacubama ümoche nitüborirrti Tuparrü ñome manio cuarenta añoca, bama coiñoma acamanu eana manu rroense? Tonema ito bama israelitarrü, bama isamutema nomünantü. \v 18 ¿Y ñacubama ümoche nanti Tuparrü, que ta chüpuerurrüquipü aye uimia esati, nauqui acansama? Ta arrübama chirranrrüpüma acoconauma y tüboricomantai ümoti. \v 19 Sane nauquiche caüma arroñü barrtai nurria que arrüma chiyebopü uimia esati Tuparrü, itopiqui chümacoconaunrrüpüma ümoti. \c 4 \p \v 1 Pero arrti Tuparrü rranrrtiqui asuriuti ümo macrirrtianuca, nauqui acansama esati. Sane nauquiche amasasai nurria, tapü anati naqui abarrüpecu chiyebopü uiti. \v 2 Arroñü oñoncoi arrüna manitacarrü que puerurrü uiñanai esati Tuparrü y macansa. Isiatai arrübama macrirrtianuca eana rroense tücañe oncoimia ito, pero arrüma champü nümoche uimia. Oncoimia, pero chicocotapüma. \v 3 Pero arroñü bama uicocota, uiñatai esati Tuparrü, y macansaca, tacanati Tuparrü chauqui tümacansarati auqui numo aübo urriante uiti na cürrü. Pero tiene que acoco isiu nurarrti Tuparrü ümo bama israelitarrü, numo nanti: \q1 Ichüboriquia ümoma. \q1 Uirri surapoi nurria arrüna sane: \q1 Arrüma chüpuerurrüpü aye uimia yesañü nauqui acansama. \p \v 4 Nantü sane icu Nicororrü icütüpü manu séptimo nanenese: “Au manu séptimo nanenese arrti Bae Tuparrü macansarati”. \v 5 Pero au manu quiatarrü narücüquirri icu Nicororrü nantü sane icütüpü manuma israelitarrü: “Chüpuerurrüpü aye uimia yesañü nauqui acansama”. \v 6 Sane nauquiche tarucu yarrüperacarrti Tuparrü cümenu bama rranrrüma acansama ichepeti. Tapü arrübama cusürüboma atasuma uiti Tuparrü, chüpuerurrüpü acansamainqui ichepeti, itopiqui chümacoconaunrrüpüma ümoti. \v 7 Sane nauquiche ane arrüna quiatarrü tiemporrü ensümunu uiti Tuparrü, nürirri “caüma”. Numo tübupasao sürümana añoca auqui nitiemporrti Moisés, manitanati David icütüpü arrüna tiemporrü ensümunu uiti Tuparrü. Nanti: \q1 Caüma arrüna nanenese, arrtü amoncoi nurarrti Tuparrü, tapü tairri nabausasü. \p \v 8 Tapü apapensaca que arrübama israelitarrü macansarama tücañe, numo iñataimia au manu cürrü Canaán. Arrtü ñemanauncurratoe macansarapüma tücañe, numo süromatü uiti Josué au manu cürrü Canaán, ¿quiubupü uraboiti Tuparrü tatito quiatarrü tiemporrü arrüna ensümunubu ümo macansacarrü? \v 9 Uirri tusio oemo que ta cuatiqui nauqui acansama bama icocoromati Tuparrü. \v 10 Arrti naqui iyebo uiti manu macansacarrü, macansarati ñünana nanaiña yatrabacacarrti, tacanatito Tuparrü macansarati au manu séptimo nanenese, numo urriante uiti na cürrü. \v 11 Sane nauquiche uiñana nurria, nauqui puerurrü aye osoi esati Tuparrü, nauqui macansa ichepeti. Tapü uisamute tacana bama eana narubaitu rroense tücañe, bama chümacoconaunrrüpüma y chiyebopü uimia esati Tuparrü. \p \v 12 Itopiqui arrüna nurarrti Tuparrü chiyaupü nicusüurrü, y süborico. Ichepecata tacana taman cüsese, arrüna otoro nurria. Tacanarrtü oponsüca uirri, tompücana ito nuyausüpü uirri. Sane naca nurarrti Tuparrü. Uirri tiene que atusi nurria nanaiña numapensaca, y arrüba nurrianca au nutusi, arrüba amonquio umanecanatai. \v 13 Champü isane arrüna anecana pünanaquiti Tuparrü. Namanaiña bama urriancama uiti asartitü ümoma naneneca, champü isane arrüna ensoro auqui narrtarrti naqui bacurrtarabo usaübu. \s1 Arrti Jesús manitanati utacu isucarüti Tuparrü \p \v 14 Arroñü caüma uicocora nurria arrüna ñemanauntu manunecatarrü, arrüna tübasutiu, itopiqui anati naqui yarusürürrü sacerdoterrü oemo, nauqui tiñataiti taha esati Tuparrü. Tonenti Jesús, naqui Aütorrti Tuparrü. \v 15 Arrti onquisioti isiatai tacana arroñü oñonquisio. Tusiatai ümoti arrüna chücusüucapü, y arrüba macocotoca cuantio oemo, itopiqui arrti yasutiutito macocotoca tücañe, abu arrti chisamutentipü nomünantü. \v 16 Sane nauquiche puerurrü oñoncatü ümoti Tuparrü, auqui noñeanca. Arrüna noñeanca tacanarrtü oecatü esa nesarrti tronorrü Tuparrü. Acamanu pucürusuti utacu y bayurarati oemo conto, arrtü ane nurriantümo. \c 5 \p \v 1 Arrübama yarusürürrü sacerdoterrü icu na cürrü ane yachücoboiboma: Arrüma manitanama ümoti Tuparrü itacu macrirrtianuca y itorrimiatama macumanataca ümoti Tuparrü y numuquianca, arrüba tiene que aucon itobo nomünantü ui macrirrtianuca. \v 2 Arrti yarusürürrü sacerdoterrü ñoñünrrtiatai. Tusio ümoti que ane ito nauche isamutenti arrüna churriampü. Sane nauquiche masamuñati aübu bama isamutema nomünantü itopiqui chütusiopü ümoma. \v 3 Batabaiyoti taman numuquiama ümoti Tuparrü itobo nomünantü ui macrirrtianuca, pero itobo nomünantü uiti tiene que aitorrimiatito taman numuqiama, itopiqui arrtito ane nomünantü uiti. \p \v 4 Champüti naqui puerurrü aiñanatiyü uirrtiatoe tacana yarusürürrü sacerdoterrü. Uitiatai Tuparrü süro manu cargorrü ümoti taman ñoñünrrü, tacanati Aarón tücañe, maniqui primer yarusürürrü sacerdoterrü. \v 5 Sane ito arrti Cristo champürrtü auqui noñemarrtiatoe iñanatiyü tacana yarusürürrü sacerdoterrü, sino arrti Bae Tuparrü nanti ümoti sane: \q1 Arrücü Isaücü. \q1 Arrüna nanenese itorrimiata asüboriquibo. \fig Jesús el gran sumo sacerdote|src="CO00843B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="HEB 5.5" \fig* \p \v 6 Y au quiatarrü narücüqui Nicororrü nantü sane: \q1 Arrücü sacerdoterrücü iñemo ümo para siemprerrü, tacana nacarrti Melquisedec tücañe. \p \v 7 Nauquiche ananacatiqui Cristo auna icu na cürrü, tosibicoti nurria neancarrti ümoti Tuparrü, y areorotito, ñanquiquirrti pünanaquiti, nauqui puerurrü aitaesümununutiti pünanaqui niconcorrti. Y arrti Tuparrü oncoiti neancarrti y iñumutati, itopiqui arrti ichimiancanatiyü y macoconaunrrti. \v 8 Así que arrti Cristo bien macoconaunrrti ümoti Tuparrü ui manu nitaquisürücürrti, panaca arrti te Aütorrti Tuparrü. \v 9 Pero iyebo nurria uiti. Auquimanu caüma taesüburuma uiti eanaqui nomünantü ümo para siemprerrü namanaiña bama macoconaunrrüma ümoti. \v 10 Itopiqui arrti Tuparrü iñanatiti tacana yarusürürrü sacerdoterrü ümo para siemprerrü, tacana nacarrti Melquisedec tücañe. \s1 Tapü tacürusu napaquionco iyoti Tuparrü \p \v 11 Chamainqui arrüna surapoboiboñü icütüpü arrüna sane. Pero arraño chüpuerurrüpü aye aboi, itopiqui tairrapae nautanu. \v 12 Tücoboi amoncoi arrüna manunecatarrü, puerurrüpü apanuneca ümo maquiataca. Pero ta ane nümochetiqui naqui manunecana aume arrüna urria manunecatarrü tatito auqui maübo. Arraño tacana masiomanca arrübama paübomainqui, bama chüpuerurrüpü aama pemacarrü. \v 13-14 Itopiqui arrübama masiomanca paübomainqui chütusioquipü ümoma isane arrüna urria y isane arrüna churriampü. (v 15) Tapü arrübama mayarusürüca basoma pemacarrü, itopiqui arrüma chauqui tütusio ümoma arrüna uniña y arrüna chuniñampü. Machepecatarrü arrüna sane. Isiatai arroñü arrtü tiyebo nurria osoi nurarrti Tuparrü, tusio oemo arrüna urria y arrüna churriampü. \c 6 \p \v 1 Sane nauquiche caüma tapü basiquiaiqui manuneca tatito arrümanu primer manunecatarrü icütüpüti Cristo, arrüna manunecatarrü auqui maübo. Caüma tiene que manuneca arrüba manunecatarrü ümo bama chauqui tütusio pario ümoma, bama tipiacama aicocoromati Cristo. Champü nümoche manuneca tatito manio primer manunecataca, arrüna causane nauqui uiñorroncono oñü isucarüti Tuparrü, y nauqui uiñoco arrüna churriampü nubachücoi, \v 2 y causane nauqui maunimia, y causane nauqui uiña noñe itati quiatarrü nauqui oñean itacuti, y causane ñana arrtü süboricoma tato bama coiño, y arrtü bacurrtarati Tuparrü au nitacürurrü, y bacheboti carrticurrü arrüna chütacürusupü. \v 3 Uiñana nurria, auquina caüma manunecana manrrü pario pürücü arrüba sane, isiu nacarrü uiti Tuparrü usaübu. \p \v 4 Itopiqui aboma bama iñoconomati Tuparrü tatito. Arrüma chüpuerurrüpü nauqui aiñorronconomacü tatito. Tonema bama tiyebo uimia nurarrti Tuparrü tücañe, tütusio ümoma. Chauqui tiyasutiuma pario ñacunusüancacarrti. Chauqui tanati Espíritu Santo au nausasürrüma. \v 5 Tusiatai ümoma que puerurrü oñoncatü ümo nurarrti Tuparrü. Chauqui tütusio pario nicusüurrti Tuparrü au nisüboriquirrimia tacana ñana arrtü üriabucati Tuparrü. \v 6 Pero auqui arrüma iñoconomati tato Tuparrü. ¿Causanempü nauqui aye tato uimia nigraciarrti Tuparrü? Chüpuerurrüpü aye tato uimia. Itopiqui arrüna sane niyachücoimia, tacanarrtü itabairomati Aütorrti Tuparrü tatito apü curusürrü, y icünsonoconomati tatito isucarü genterrü. \v 7 Ichepecaca oñü tacana taman ñanaunrrü. Itopiqui arrtü paquio nurria tarrü ümo ñanaunrrü, iyebo naurrirri tuburiboma bama isamutema. Arrüna ñanaunrrü curusüu uiti Tuparrü, itopiqui iyebo naurrirri. \v 8 Tapürrtü ane taman ñanaunrrü iyebo ahu pururrü cümeca y narrüchopüro, chübaserebiopü. Paurramana ñana uiti Tuparrü, y au nitacürurrü omo eana pese. (Sane nacarrüma bama iñoconomati Tuparrü, abu tisuputaramati.) \s1 Puerurrü oñoncatü ümo nurarrti Tuparrü \p \v 9 Aensa te bama masaruquitaiqui, chauqui tamoncoi arrüna sane nisura aume. Tapü ünantü aume. Itopiqui ñoncatü aume, y tusio nurria iñemo que arraño iyebo ñana aboi esati Tuparrü au napese. \v 10 Arrti bien buenurrti. Chütacürusupü ñaquioncorrti iyo arrüna urria apisamute, y iyo napayuraca ümo bama maquiataca icocoromati tücañe y caümainqui. Ui arrüna sane napachücoi tusio nicuarrti Tuparrü aume. \v 11 Arrüsomü tarucu suirranca nauqui amenotü isiuti Cristo aübu narucurrü aume, chepe nitacüru nausüboriqui. Sane caüma iyebo aboi ñana arrüna urria, arrüna ümoche aparrüperaca. \v 12 Chüsuirrancapü nauqui amemarriquiaca icuata nurarrti Tuparrü. Apisamuse tacana bama icocoromati Tuparrü nurria, y chübatachebopüma yarrüperacarrüma. Ui arrüna sane iyebo nanaiña uimia arrüba ñacumanatarrti Tuparrü ümoma. \p \v 13 Tücañe, numo cuatü nurarrti Tuparrü ümoti Abraham, itusiancatati Tuparrü curusürrü au nürirrtiatoe, itopiqui champüti quiatarrü manrrü yarusürürrü pünanaquiti au nüriche puerurrü aitusiancati curusürrü. \fig Advertencia contra la apostasía|src="cn01921b.tif" size="col" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="HEB 6.13" \fig* \v 14 Nanti sane ümoti Abraham: “Suraboira asucarücü au nisüri, icunusüancacü caüma y aboma ñana sürümanama bama aübositaiqui”. \v 15 Arrti Abraham ipiacati arrüperati. Auqui caüma iyebo uiti arrüna nanti Tuparrü. \p \v 16 Arrübama macrirrtianuca icu na cürrü itusiancatama curusürrü au nürirrti naqui manrrü nüriacarrti pünanaquimia, na atusi que ñemanauntu nurria nurarrüma, tapü anati naqui uratoquio. \v 17 Sane ito uiti Tuparrü. Itusiancatati curusürrü, nauqui atusi que ñemanauntu nurria nurarrti, chücampiabopü ñapensacarrti. Sane caüma tusio nurria ümo bama ümoche manitanati. \v 18 Así que itorrimiatati oemo nurarrti, y itusiancatatito curusürrü. Ui arrüba torrü bien segurorrü arrüna nanti. Arrti te chümapañatipü. Sane nauquiche upucünunca y uicocota nurria nurarrti. \v 19 Arrüna sane nupucünuncu cümenu arrüna urria ñana, tone tacana taman cüborrü apü tucumarrü uiche ane tomoeno barco, tapü pocoro ui nipoco turrü. Ane segururrü. Isiatai arroñü ane segururrü noecü ñana esati Tuparrü pürücü manu cortina au niporrti au napese. Tiene que uiñanai esati nurria, hasta auna cauta nacarrti. \v 20 Arrti Jesús chauqui tücusürüboti aeroti taha esati Tuparrü, acoñocoti ocümenu. Itopiqui arrti yarusürürrü sacerdoterrü oemo ümo para siemprerrü, tacana nacarrti Melquisedec tücañe. \c 7 \s1 Arrti Jesús sacerdoterrti tacana nacarrti Melquisedec tücañe \p \v 1 Arrti tücañe maniqui Melquisedec yüriaburrti au manu pueblurrü Salem, y sacerdoterrtito ümoti yarusürürrü Tuparrü. Au manu tiemporrü tücañe arrti Abraham bahiyoti aübu bama maquiataca mayüriabuca, y macananati ümoma. Nauquiche cuati tato auqui manu bahiquirri, sürotitü Melquisedec cümenuti, y acamanu curusüuti Abraham uiti. \v 2 Auqui arrti Abraham itorrimiatati ümoti arrüna décima parterrü arrümanu ñacanasarrti auqui bahiquirri. Arrüna nürirrti Melquisedec nantü auqui besüro “yüriaburrü naqui ipiaca aisamune arrüna urria”. Pero arrümanu nesarrti pueblurrü nürirri Salem, nantü auqui besüro “urria nusaca”. Sane nauquiche nürirrtito Melquisedec “yüriaburrü naqui uiche urria nusaca”. \v 3 Chütusiopü ñacuti tücañe yaütoti, ni ñacunapü nipiacütoti. Champüma bama auquiche anati icu cürrü. Chütusiopito causane tücañe ayeti icu na cürrü, ni nauquichepü aconti. Ta nacarrti tacana nacarrti Aütorrti Tuparrü. Sacerdoterrti ümoti Tuparrü ümo para siemprerrü. \p \v 4 Tusio te oemo, que arrti maniqui Melquisedec tarucu nüriacarrti, itopiqui arrti Abraham naqui Uyaü, itorrimiatati décima parterrü ñacanasarrti ümoti. \v 5 Caüma arrübama auqui nesarrti familiarrü Leví sacerdoterrüma ito. Arrüma torrio tücañe üriacaboma uiti Moisés, nauqui puerurrü acobürama arrüna décima parterrü nenarrirrimia y nimonirrimia bama maquiataca israelitarrü. Ñanquitioma pünanaqui genterrü, panaca arrüma ipiarientetorrüma, ta namanaiña aboma eanaqui nesarrti familiarrü Abraham tücañe. \v 6 Tapü arrti Melquisedec chütüpü nesarrti familiarrü Abraham. Pero ta arrti Abraham itorrimiatati ümoti manu décima parterrü ñacanasarrti. Y uiti Melquisedec curusüuti Abraham, naqui chauqui tiyasutiuti nurarrti Tuparrü. \v 7 Tusio te oemo que arrti naqui macunusüancanati manrrü nüriacarrti pünanaquiti naqui curusüu. \v 8 Arrübama sacerdoterrü caüma eanaqui nesarrti familiarrü Leví bacobürarama arrüna décima parterrü nenarri genterrü (diezmo), pero ta coiñomainqui ñana tacana bama maquiataca. Arrti Melquisedec bacobüraratito diezmo pero arrti chücoiñotipü. Sane nantü icu Nicororrü. \v 9 Suraboira sane: Numo bapacarati Abraham diezmo ümoti Melquisedec, tacanarrtü bapacaratito Leví aübu namanaiña bama aütorrti, bama sacerdoterrü, itopiqui arrti Leví eanaqui nesarrti familiarrü Abraham manrrü ñana. \v 10 Itopiqui au manu tiemporrü numo bapacarati Abraham, champütiqui Leví icu na cürrü. Pero como arrti Abraham niñumantarrti Leví, tanancati Leví pario au nicütüpürrti Abraham, y sane tacanarrtü bapacaratito ümoti Melquisedec. \p \v 11 Numo torrio tücañe üriacaboma bama sacerdoterrü, torrio ito manu corobo nüriacarrü. Arrtü nampü urria naca genterrü ui yaserebiquirrimia bama sacerdoterrü, auquipü caüma champüti nümochequi quiatarrü sacerdoterrü naqui tacanati Melquisedec. Iñataipü yaserebiquirrimia bama sacerdoterrü tacana nacarrti Aarón tücañe. (Pero ñemanauntu, champürrtü urria naca genterrü uimia. Sane nauquiche arrti Tuparrü aicüpurutiti Jesús.) \v 12 Pero arrtü campiabo uiti Tuparrü yatrabacacarrüma bama sacerdoterrü, tiene que acampia ito arrüna nüriacarrü. \v 13 Y sane te pasabo uiti Tuparrü. Arrti iñanatiti Señor Jesús tacana yarusürürrü sacerdoterrü, panaca arrti champürrtü eanaqui nesarrti familiarrü Leví, ta eanaqui quiatarrü familiarrü. Champüti eana manu nesarrti familiarrü tübaserebioti tacana sacerdoterrü. \v 14 Tusio te oemo que arrti Señor Jesús anati icu cürrü eana nesarrti familiarrü Judá, y arrübama eanaqui na familiarrü Judá chütasurupüma tücañe uiti Moisés, nauqui aserebimia tacana sacerdoterrü. \s1 Tücuati quiatarrü sacerdoterrü isiu nacarrti Melquisedec \p \v 15 Sane nauquiche barrtai que arrti Tuparrü campiabo uiti naca yaserebiquirrimia bama sacerdoterrü, itopiqui lehebo oñü que iñanatiti quiatarrü sacerdoterrü isiu nacarrti Melquisedec, ta arrti Cristo. \v 16 Arrti sacerdoterrti, itopiqui ane nicusüurrti y chüpuerurrüpü atacüru nisüboriquirrti. Champü nümoche arrtü cheanaquipü nesarrti familiarrü Leví, tacana arrüna bacüpucurrü ui nüriacarrü. \v 17 Itopiqui nantü sane icu Nicororrü: \q1 Arrücü sacerdoterrücü caüma ümo para siemprerrü isiu tacana nacarrti Melquisedec tücañe. \p \v 18 Así que chüvaleoquipü manu primer bacüpucurrü, itopiqui champü yaserebiquirri, champü bayuracarrü ümo genterrü uirri. \v 19 Itopiqui ui manu nüriacarrü torrio uiti Moisés, chüpuerurrüpü nauqui urria nusaca au narrtarrti Tuparrü. Sane nauquiche caüma ane quiatarrü cutubiurrü manrrü urria oemo, uiche puerurrü uiñanai esati Tuparrü. \p \v 20 Y arrti Tuparrü itusiancatati curusürrü, nauquiche iñanatiti Jesús tacana sacerdoterrü. Tapü arrübama maquiataca nauquiche süroma tacana sacerdoterrü uiti Tuparrü, champürrtü itusiancatati curusürrü itacuma. \v 21 Pero arrti Jesús sacerdoterrti ui manu ñatusiancacarrti Tuparrü curusürrü, numo nanti ümoti sane: \q1 Arrüñü Tuparrü chauqui titusiancata curusürrü. \q1 Chüpuerurrüpü acampia niñapensaca. \q1 Sucanañü: Arrücü sacerdoterrü ümo para siemprerrü. \p \v 22 Ui arrüna sane tusio nurria oemo que arrüna nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü usaübu manrrü urria, itopiquiti Jesús. Uiti tiene que acoco nurria. \v 23 Pero suraboira manrrü arrüna uiche atusi que arrüna nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü ta quiatarrü nurria: Arrübama maquiataca sacerdoterrü sürümanama, itopiqui arrtü coiñoti taman, matoconoti quiatarrü. Chüpuerurrüpü seguiboma yaserebiquirrimia, itopiqui coiñoma. \v 24 Tapü arrti Jesús champü nitacüru nisüboriquirrti, sacerdoterrti ümo para siemprerrü. Champüti naqui matoconoti itoboti. \v 25 Sane nauquiche arrti ipiacati caüma y ñana ito ayurati nurria ümo namanaiña bama oncomatü ümoti Tuparrü auqui nacarrti. Champü nitacüru nisüboriquirrimia, itopiqui arrti chütacürusupü nisüboriquirrti. Naneneca manitanati ümoti Tuparrü itacuma. \p \v 26 Sane te, arrti Jesús ipiacati ayurati oemo, ñemanauncurratoe sacerdoterrti oemo. Samamecanati ümoti Tuparrü. Champü isane nomünantü uiti. Arrübama macrirrtianuca icu na cürrü ane nomünantü uimia, pero arrti Tuparrü iñanatiti peese pünanaquimia. Enterurrü nisüboriquirrti urria. Caüma ane yarusürürrü nüriacarrti au napese. \v 27 Champürrtü anati tacana bama maquiataca sacerdoterrü, bama mañoñüncatai. Itopiqui arrüma naneneca macumananama numuquianca ümoti Tuparrü, arrüba butaborio itobo nomünantü uimia, y auquito itobo nomünantü ui genterrü, nauqui amorrimiaca tato. Pero arrti Jesús itorrimianatiyü uirrtiatoe, nauqui aconti itobo nomünantü osoi. Arrümanu ñacumanatarrti ümoti Tuparrü chütüpü numuquianrrü, ta tonentiatoe. Ui arrüna sane uiti iñatai, champü nümochequi quiatarrü macumanatarrü ümoti Tuparrü. \v 28 Ui arrüna nüriacarrü uiti Moisés aboma bama sacerdoterrü ane nomünantü uimia. Pero ui arrüna quiatarrü nurarrti Tuparrü chüvaleoquipü manu primer nüriacarrü, itopiqui arrti Tuparrü itusiancatati curusürrü, numo iñanatiti Aütorrti tacana sacerdoterrü. Arrti urriantai enterurrü nacarrti ümo para siemprerrü. \c 8 \s1 Arrti Jesús yarusürürrü sacerdoterrti oemo \p \v 1 Suraboira baeta arrüna manrrü valeo: Sane nacarrti naqui yarusürürrü sacerdoterrti oemo. Chauqui tütümonsoti au napese au nepanauncurrti Tuparrü, naqui chücupiusupü nüriacarrti. \v 2 Arrti Jesús baserebioti tacana sacerdoterrü au manu ñemanauncurratoe niporrti Tuparrü au napese. Arrümanu niporrti Tuparrü champürrtü urriante ui mañoñüncatai, ta uiti Tuparrü. \v 3 Tusio oemo que cadati taman sacerdoterrü tiene que aitorrimiati ümoti Tuparrü macumanataca y numuquianca, arrüba butaborio. Sane nauquiche arrti naqui sacerdoterrü oemo tiene que aitorrimiatito macumanatarrü ümoti Tuparrü. \v 4 Arrtü nampü anatiqui icu na cürrü, chüpuerurrüpü sacerdoterrti, itopiqui chauqui tütaboma sacerdoterrü auna, bama itorrimianioma macumanataca tacana arrüna bacüpucurrü ui nüriacarrü. \p \v 5 Arrüma baserebioma au niporrti Tuparrü auna icu na cürrü. Pero arrüna niporrti Tuparrü au Jerusalén es tacana nausüpütüatai manu ñemanauncurratoe niporrti Tuparrü au napese. Tusio oemo que sane, itopiqui nauquiche tirranrrti Moisés aisamunenti manu primer niporrti Tuparrü ui taquiquia eana rroense, nanti Tuparrü ümoti: “Asasatü nurria, aisamuse nanaiña isiuqui naca arrone arrüna itusiancata asucarücü numo anancü onü yiriturrü”. \p \v 6 Tapü arrti Jesús manrrü yarusürürrü yaserebiquirrti tacana sacerdoterrü pünanaqui bama maquiataca auna icu na cürrü. Arrtito masamunuti tratorrü manrrü urria aübuti Tuparrü y usaübu, itopiqui rranrrti Tuparrü acumanati oemo arrüna manrrü urria pünanaqui arrüna macumanati tücañe. \v 7 Itopiqui arrtü nampü urria arrümanu primer tratorrü uiti Tuparrü aübu bama israelitarrü, champü nümochequi quiatarrü. \v 8 Arrübama israelitarrü champürrtü urria nurria nacarrüma au narrtarrti Tuparrü. Ta ane corobo sane nurarrti: \q1 Nanti Señor: \q1 Au cuantio naneneca tiene que isamune nuevurrü tratorrü aübu bama genterrü auqui Israel, y aübu bama eanaqui nesarrti familiarrü Judá. \q1 \v 9 Arrüna nuevurrü tratorrü chisiupü tacana manu primer tratorrü sobi aübu bama antiburrü yaütorrüma tücañe, nauquiche itaesümunucama auqui manu cürrü Egipto. \q1 Arrüma chicocotapüma yacüpucu manu tratorrü, sane nauquiche iñococama. \q1 \v 10 Pero suraboira causane naca manu nuevurrü tratorrü, arrüna irranca isamune ñana aübu bama genterrü auqui Israel, nanti Señor: \q1 Tiene que iña nirracüpucu au ñapensacarrüma, nauqui atusi ümoma. \q1 Tiene que iconomo au nausasürrüma, nauqui aquionomacü. \q1 Auqui caüma arrüñü Nituparrüma, y arrüma niyesa genterrüma. \q1 \v 11 Champü nümochetiqui naqui manunecanabo ümoti isüborisapatarrti. \q1 Champütiqui nanti ümoti yaruquitorrti: \q1 Aiña nurria, nauqui asuputarati Señor. \q1 Itopiqui namanaiña tiene que aisuputaramañü au manio naneneca, auqui masiomanca hasta bama mayarusürüca. \q1 \v 12 Tiene que ipucüru itacuma, y morrimiacana tato nomünantü uimia. \q1 Chanantopü tato rraquionoñü yubapa. \p \v 13 Manitanati Tuparrü icütüpü arrüna nuevurrü tratorrü, nauqui atusi que arrümanu nanancarrü chauqui tüpoma y chüvaleoiquipü. Y nanaiña arrüna tüpoma y mameso, tiene que aenso contoatai. \c 9 \s1 Arrüna niporrti Tuparrü icu na cürrü, y arrüna au napese \p \v 1 Arrümanu primer tratorrü uiti Tuparrü aübu bama israelitarrü ane yacüpucurrü, arrüna causane anauma ümoti Tuparrü bama macrirrtianuca. Ane ito arrümanu porrü au Jerusalén urriante ui mañoñünca, arrüna cauta eama. \v 2 Arrümanu porrü ane torrü cuarto: Arrümanu primero nürirri “samamecana”. Au manu cuarto ane manu cantrerurrü y arrümanu mensarrü aübu pan arrüna samamecana ümo nurria. \v 3 Pürücü manu cortina ane manu quiatarrü cuarto, nürirri “samamecanapae”. \v 4 Acamanu ananca taman altar oro arrüna icuche oho rroriocoma. Ananca ito manu baurirri nesa na tratorrü uiti Tuparrü, cüburrio ui oro. Au manu baurirri ananca manu taman jarra oro aübu maná ahu. (Arrümanu maná, tone manu tubarrirri torrio uiti Tuparrü ümo bama israelitarrü, tuburiboma eana narubaitu rroense). Au manu baurirri ananca ito nibiarrtonrrti Aarón, arrüna tacübaüro. Amonquio ito arrümanio torrü canca abe bocorobo yucu arrüba diez bacüpucuca. \fig El mediador de un nuevo pacto|src="co00992b.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="HEB 9.4" \fig* \v 5 Onü manu baurirri amoncoma bama torrü angelerrü urriancama ui oro, na atusi que taha nacarrti Tuparrü. Ane nipiarrüma onü manu baurirri, itopiqui acamanu morrimiacana tato nomünantü ui macrirrtianuca. Pero chüpuerurrüpü suraboi nanaiña ümo arrüna sane caüma. \p \v 6 Así que arrümanu niporrti Tuparrü abe torrü cuartoca. Arrübama sacerdoterrü süromampo au manu primer cuarto naneneca. \v 7 Tapü au manu quiatarrü cuarto cunauntañati naqui yarusürürrü sacerdoterrü puerurrti aürotipo, y tamantai namenrrti acamanupo au añorrü. Sürotipo cunauntaña aübu noto numuquianca. Itusiancatati manu notorrü isucarüti Tuparrü, nauqui amorrimiaca tato nomünantü uiti y ui bama macrirrtianuca, arrüba isamutema churriampü, abu chütusiopü ümoma que churriampü. \v 8 Ui nanaiña arrüna sane, arrti Espíritu Santo manunecanati oemo. Uiti tusio oemo que chüpuerurrüpü uiñanai au manu segundo cuarto auna cauta nacarrti Tuparrü, mientras aninqui manu primer cuarto. \v 9 Arrümanu primer cuarto ta machepecatarrü ümo arrüna tiemporrü caüma. Itopiqui au manu primer cuarto botorrio ümoti Tuparrü macumanataca y numuquianca arrüba butaborio, pero arrübama macrirrtianuca mapensarama que chiñataipü manio macumanataca, nauquipü amorrimiaca tato nomünantü uimia. \v 10 Arrübama manaunuma sane ümoti Tuparrü pururrü bacüpucuca ümoma y icütüpü arrüba puerurrü aama y achama, y arrüba chüpuerurrüpü, y causane nauqui atopimia naneneca. Omirriantai arrüba bacüpucuca tücañe, pero caüma ane quiatarrü niyücürrü uiti Tuparrü. Caüma chauqui chüvaleoiquipü arrümanu nanancarrü. \p \v 11 Chauqui tiñataiti Cristo. Tonenti naqui yarusürürrü sacerdoterrü oemo. Auqui nacarrti iyebo osoi arrüna ñemanauncurratoe ñacunusüancacarrti Tuparrü. Arrümanu niporrti Tuparrü auna cauta baserebioti Cristo tacana sacerdoterrti, manrrü urria y coñorrtai, itopiqui champürrtü urriante ui mañoñünca, champürrtü ane auna icu na cürrü, ta ane au napese. \v 12 Arrti Cristo sürotipo au manu samamecanapae ümoti Tuparrü, tamantai niyücürrtipo. Arrümanu taman niyücürrti iñatai. Valeo ümo para siemprerrü. Champürrtü macanati noboto chivuca ni vacacapü, ta sürotipo aübu notorrtiatoe. Uirri caüma morrimiacana tato nomünantü osoi ümo para siemprerrü. \v 13 Tücañe supiuru pario noboto toroca y nobirraca y nitübütü bacaca icütüpü macrirrtianuca. Arrüma ñaquioncorrüma que uirri turria nicütüpürrüma au narrtarrti Tuparrü, nauqui puerurrü aeromampo au niporrti Tuparrü. \v 14 Pero ui notorrti Cristo caüma ñemanauncurratoe tusio oemo que carübu auqui nuyausasü nanaiña nomünantü. Uirri puerurrü uiñoco nanaiña arrüna churriampü. Itopiqui arrti itorrimianatiyü ui nicusüurrti Espíritu Santo, nauqui aconti otopiqui. Urria ümoti Tuparrü arrüna yachücoiti. Sane nauquiche puerurrü caüma baserebi ümoti Tuparrü, naqui süborico. \p \v 15 Sane caüma ane arrüna nuevurrü tratorrü aübu macrirrtianuca uiti Cristo. Uirri namanaiña bama tasuru uiti Tuparrü aye uimia esati au napese ümo para siemprerrü, tacana arrüna turapoiticaü usucarü. Itopiqui arrti Cristo coiñoti otopiqui, nauqui amorrimiaca tato arrümanio nomünantü osoi arrüba uisamute numo amonco oñü au manu primer tratorrü. \v 16-17 Arrübama macrirrtianuca iconomotama icu quichonimiacarrü quiti uiche aürotü nenarrirrimia arrtü coiñoma. Arrümanu quichonimiacarrü nürirri testamento. Pero arrümanu quichonimiacarrü chüvaleopü, arrtü süboricotiqui naqui uiche acoro. Aüboqui valeo, arrtü tücoiñoti. Aüboqui puerurrü aüro nenarrirrti. Pero tiene que atusi nurria, arrtü tücoiñoti. \v 18 Machepecatarrü arrüna sane ümo arrüba tratorrü uiti Tuparrü aübu macrirrtianuca. Isiu ito arrümanu primer tratorrü uiti Tuparrü aübu bama israelitarrü valeo solamenterrü ui noto numuquianca. \v 19 Itopiqui arrti Moisés primero urapoiti nanaiña arrüba bacüpucuca icuqui nüriacarrü isucarü genterrü. Auqui iquiatati mecuti niqui nobirrarrü cüturiqui, y taman rriese. Pancana uiti ui noboto chivuca y vacaca aübu turrü eana. Auqui supiuru pario uiti icu manu librurrü nesa nüriacarrü y ümo nanaiña ito genterrü. \v 20 Auqui nanti ümoma: “Ui arrüna notorrü caüma valeo arrüna tratorrü uiti Tuparrü abaübu”. \v 21 Isupiutatito Moisés arrümanu niporrti Tuparrü ui notorrü, y nanaiña arrüba ausüratai amonquio ahu ümo manauncurrü. \v 22 Sane bacüpucurrü ui manu corobo nüriacarrü. Tüsaipü nanaiña supiuru ui notorrü, nauqui urria au narrtarrti Tuparrü. Y chüpuerurrüpü amorrimiaca tato nomünantü, arrtü charaparapü notorrü. \s1 Morrimiacana tato nomünantü ui niconcorrti Cristo \p \v 23 Así que arrüna barrtai au niporrti Tuparrü nausüpüturrtai manu ane au napese, y supiuru sane ui noto numuquianca, nauqui urria ümoti Tuparrü. Tapü arrümanu ñemanauncurratoe niporrti Tuparrü au napese rranrrü ümo arrüna manrrü urria notorrü, nauqui urria ümoti Tuparrü. \v 24 Itopiqui arrti Cristo champürrtü sürotitüpo au manu niporrti Tuparrü auna icu cürrü, arrüna urriante ui mañoñünca, itopiqui tone nausüpütuatai manu ñemanauncurratoe niporrti Tuparrü au napese. Taha te sürotitü Cristo, nauqui anitati ümoti Tuparrü utacu. \v 25 Auna icu na cürrü arrti yarusürürrü sacerdoterrü sürotipo añoca au manu segundo cuarto au niporrti Tuparrü arrüna nürirri “samamecanapae”. Sürotipo aübu noto taman numuquianrrü. Tapü arrti Cristo champürrtü sürümana niconcorrti, tamanacarrtai, champürrtü añoca. \v 26 Arrtü chüsanenpü, tüsürümanapü niconcorrti auqui maübo urriane arrüna cürrü. Pero chüsanempü. Más bien au ba naneneca chauqui tücocono arrüna ensümunu uiti Tuparrü, arrüna niyequirrti Cristo auna icu na cürrü, nauqui amorrimiaca uiti arrüna nomünantü osoi ui arrümanu tamantai niconcorrti otopiqui. \v 27 Tacane ito arrübama macrirrtianuca tamantai niconcorrüma y auqui caüma bacurrtarati Tuparrü aübuma. \v 28 Sane ito ane tamantai niconcorrti Cristo, nauqui amorrimiaca tato nomünantü ui sürümanama macrirrtianuca. Cuati tato ñana, pero champürrtü nauqui apacati itobo nomünantü, ta nauqui ataesübuma uiti bama barrüperara cümenuti. \c 10 \p \v 1 Arrüna nüriacarrü torrio tücañe uiti Moisés, nausüpütuatai arrüna yarusürürrü omirrantamoebo ñana uiti Cristo oemo. Itopiqui añoca icumananioma tatito arrüba numuquianca ümoti Tuparrü, pero champürrtü urria nacarrüma macrirrtianuca au narrtarrti Tuparrü ui arrüna sane ñacoconauncurrüma ümo nüriacarrü. \v 2 Itopiqui arrtü nampü morrimiacana tato nomünantü ui macrirrtianuca ui arrüba macumanataca ümoti Tuparrü, chonquisiopümainqui nipünatema, y champü nümochequi acumanama manrrü. \v 3 No, chümorrimiacanapü tato oboi. Más bien oboi aquionomacü macrirrtianuca añoca iyo arrüba nomünantü uimia. \v 4 Noboto ba toroca y chivumanca chüpuerurrüpü apiquiaübu arrüba nomünantü ui macrirrtianuca. \v 5 Sane nauquiche nanti Cristo sane ümoti Tuparrü, numo tüsaima niyequirrti tanua icu na cürrü: \q1 Arrücü Tuparrü charriancapü ñome ba numuquianca, ni ñomepü macumanataca. \q1 Pero chauqui tacheca iñemo isütüpüboñü. \q1 \v 6 Champürrtü apucünunca yucuata numuquianca, arrüba omomo icu altar, nauqui amorrimiaca tato nomünantü ui genterrü. \p \v 7 Sane nauquiche sucanañü aemo: \q1 Auna niyaca, Tuparrü, irranca isamune narrianca, tacana arrüna nantü isütüpüñü icu Nicororrü. \p \v 8 Primero nanti Cristo, que arrti Bae Tuparrü chirranrrtiquipü ñome ba numuquianca omomo icu altar, ni arrübapü macumanataca uiche morrimiacana tato nomünantü. Abu nantü au manu corobo nüriacarrü que tiene que macumana sane ümoti Tuparrü. \v 9 Auqui nanti sane: “Auna yaca, Tuparrü, irranca isamune isiu narrianca”. Ui arrüna sane barrtai que uiti Cristo chübuvaleoiquipü arrümanio macumanataca. Caüma valeo arrüna tamantai ñacumanatarrti Cristo ümoti Tuparrü, ta arrtiatoe. \v 10 Sane caüma isamunenti isiu nirrancarrti Tuparrü. Itorrimiatati arrüna nicütüpürrtiatoe tacana macumanatarrü, sane nauqui amorrimiaca tato nomünantü osoi. Champü nümochequi quiatarrü. \p \v 11 Arrübama sacerdoterrü israelitarrü naneneca süromatü aitorrimianioma arrüba numuquianca ümoti Tuparrü. Pero chüpuerurrüpü atacüru uirri nomünantü. \v 12 Pero arrti Cristo tamantai ñacumanatarrti ümoti Tuparrü, ta arrtiatoe. Uirri morrimiacana tato nurria nomünantü osoi. Auqui tümonsoti au nepanauncurrti Bae Tuparrü. \v 13 Acamanu barrüperarati, chaperrtü torrio uiti Tuparrü üriacaboti ümo namanaiña bama tüboricatai ümoti. \v 14 Así que ui tamantai ñacumanatarrti morrimiacana tato nomünantü uimia ümo para siemprerrü. \v 15 Arrtito Espíritu Santo urapoiti arrüna sane icu Nicororrü. Primero nanti sane: \q1 \v 16 Iyau cuantio naneneca isamute nuevurrü tratorrü aübuma sane: \q1 Tiene que iña nirracüpucu au ñapensacarrüma, nauqui atusi ümoma. \q1 Tiene que iconomo au nausasürrüma, nauqui aiquionomacü. \p \v 17 Auqui nanti sane: \q1 Chüpuerurrüpü rraquionoñü iyo ba nomünantü uimia, ni iyopü ba chomirriampü isamutema. \m \v 18 Como chauqui tümorrimiacana tato manio nomünantü osoi, champü nümochequi quiatarrü macumanatarrü ümoti Tuparrü. \s1 Curi te esati Tuparrü \p \v 19 Sane nauquiche, masaruquitaiqui, arroñü puerurrü oerotü esati Tuparrü ui noñeanca, itopiqui arrüna notorrti Jesús. \v 20 Uiti puerurrü osübori esati Tuparrü, tacanarrtü bapasaca pürücü manu cortina au niporrti Tuparrü au manu samamecanapae, auna cauta nacarrti. Arrüna nicütüpürrti Jesús, tone tacana manu cortina. \v 21 Arrti Señor Jesús tonenti naqui yarusürürrü sacerdoterrü oemo. Ane nüriacarrti au nanaiña niporrti Tuparrü. \v 22 Sane nauquiche curi te esati Tuparrü aübu nanaiña nuyausasü. Oñonsotü nurria ümoti. Tapü ane quiatarrü numapensaca, itopiqui chauqui tütacürusu nuipünate auqui numaquionco, y arrüna nocütüpü ane tacanarrtü tarrübio ui turrü cücheseña nurria. \v 23 Tapü uiñocota arrüna urria manunecatarrü, arrüna tuicocota. Tapü campiabo numapensaca, itopiqui arrti Tuparrü cumpliboti nurria aübu nurarrti oemo. \p \v 24 Mapensara iyoti osüborisapa. Bayurara oemoantoe uisamune arrüna urria y ocuasürüra oemoantoe. \v 25 Aboma bama icocoromati Jesús, pero chücuamapütü ümo reunión. Sane yachücoimia, abu churriampü. Apayura ümoma, nauqui arucu tato ümoma. Mapucünuna oemoantoe, itopiqui barrtai, chauqui tüsaimia niyequirrti tato Señor Jesucristo. \p \v 26 Chauqui tusuputacai arrüna ñemanauntu manunecatarrü. Arrtü uisamute nomünantü tatito, y tusiatai oemo ta churriampü, auqui caüma champü quiatarrü macumanatarrü itobo, nauqui amorrimiaca tato. \v 27 Arrtü uisamute sane, tiene que barrüpera cümenu manu tarucu carrticurrü uiti Tuparrü oemo. Arrümanu carrticurrü cuatü eana nonco pese ümo namanaiña bama chümacoconaunrrüpü ümoti. \v 28 Sane ito tücañe. Arrtü anati naqui chicocotapü nüriacarrü uiti Moisés, tiene que aconti, arrtü aboma bama torrü o trerrü terrticurrü, bama arrtaimia nünantü uiti. Y champüti naqui puerurrü anitati itacuti maniqui. \v 29 Aensamo cuatü yarusürürrü ñana carrticurrü ümoti naqui unutiti Aütorrti Tuparrü, y chüvaleopü ümoti notorrti, arrüna uiche anancati samamecanati ümoti Tuparrü, y unutitito Espíritu Santo, naqui uiche anancati au nigraciarrti Tuparrü. \v 30 Tusio te oemo, arrti Tuparrü nanti sane: \q1 Sobi te carrticaboma macrirrtianuca. \q1 Sobi yacheca tato ümoma itobo arrüna churriampü uimia. \m Ane ito corobo sane: \q1 Arrti Tuparrü bacurrtarati ñana aübu bama nesarrti genterrü. \p \v 31 Tarucu nirrucurrüma bama cuatü ümoma carrticurrü uiti Bae Tuparrü, naqui süborico. \p \v 32 Apaquionsaño arrümanu tiemporrü tücañe, nauquiche aübo apasutiu nurarrti Tuparrü, arrüna ñemanauntu. Apasamuca tairri ñome manio nautaquisürücü ui na chütamampatai cuantio aume. \v 33 Aboma bama taquisürüma ui nuncu macrirrtianuca ümoma, y poborioma isucarü genterrü. Y ane nauche abaca ichepe bama taquisürü sane; urriantai aume autquisürü ito ichepema. \v 34 Taquisürüma aume arrübama aboma au preso. Ane nauche iquiaübutama amopünanaqui namenarri, pero arraño aupucünuncatai, itopiqui tusio aume, ane quiatarrü amenarribo au napese, arrüna champüti puerurrü aiquiaübuti, y chütacürusupü. \v 35 Tapü tacürusu caüma napaquionco iyoti Tuparrü. Itopiqui tusio te aume, tiene que atorri aume arrüna naucua uiti itobo arrüna narucurrü aume. \v 36 Abasiquia apisamune isiu nirrancarrti Tuparrü, tapü apatacheca. Auqui caüma torrio aume arrüna nanti. \v 37 Itopiqui ane corobo sane nurarrti Tuparrü: \q1 Contoatai cuatati naqui yebobotü. \q1 Tüsaimia arrüna niyequirrti. \q1 \v 38 Arrti naqui icocorotiñü y oncotitü iñemo, urria nacarrti au niyasata. \q1 Itorrimiata isüboriquiboti. \q1 Tapü arrti naqui ubata ümoti, y chicocorotipüñünqui, chipucünuncapü icuatati. \p \v 39 Tapü arroñü chuisamutempü tacana bama ubata ümoma, bama oncono uimia ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü. Arrüma süromatü au infierno, itopiqui arrüna sane uimia. Tapü arroñü oecatü au napese, itopiqui oñoncatü ümoti Tuparrü. \c 11 \s1 Causane arrtü oñoncatü ümoti Tuparrü \p \v 1 Suraboira causane arrtü oñoncatü ümoti Tuparrü: Arrtü oñoncatü ümoti, uicocota aübu nanaiña nuyausasü, que cuatü oemo ñana arrüna nurriantümo, arrüna cümenuche barrüperaca. Arrtü oñoncatü ümoti Tuparrü tusio nurria oemo au nutusi que abe arrüba chüpuerurrüpü basario. \v 2 Arrübama antiburrü urria nacarrüma au narrtarrti Tuparrü, itopiqui arrüma oncomatü sane ümoti. \p \v 3 Arrtü oñoncatü ümoti Tuparrü tusio oemo que arrüna cürrü urriante uiti, ui nurarrtiatai. Nanaiña arrüba basaquio caüma omirriante uiti auqui arrüba chüpuerurrüpü basarai. \p \v 4 Arrti Abel tücañe oncotitü ümoti Tuparrü. Sane nauquiche itorrimiatati ümoti Tuparrü manu ñacumanatarrti manrrü urria pünanaqui ñacumanatarrti Caín, naqui yaruquitorrti. Urria nacarrti Abel au narrtarrti Tuparrü, itopiqui oncotitü ümoti, y yasutiuti ñacumanatarrti. Chauqui tücoboi niconcorrti Abel, pero arroñü aprendebo oñünqui ui manu ñacoconauncurrti ümoti Tuparrü. \p \v 5 Arrti Henoc tücañe canati besüratai au napese uiti Tuparrü, itopiqui oncotitü ümoti. Chücoiñotipü. Chasaramatiquipü bama macrirrtianuca icu na cürrü, itopiqui arrti Tuparrü chauqui tiquianatiti ape. Nantü sane icu Nicororrü: “Arrti Tuparrü pucünuñati icuatati Enoc, numo anancatiqui icu na cürrü”. \v 6 Tapü arrti naqui choncotitüpü ümoti Tuparrü chüpuerurrüpü nauqui apucünuti Tuparrü icuatati. Arrti naqui rranrrti ayeti esati Tuparrü, tiene que aicocoti arrüna nacarrti Tuparrü, y que itorrimiatati nicuarrüma uiti ümo bama yapacheriurumati. \p \v 7 Arrti Noé tücañe oncotitü ümoti Tuparrü. Sane nauquiche icocotati arrümanu nurapoiti Tuparrü isucarüti, cuantionqui chütamampatai, arrüba champü tarrtaiti y chübutusioquipü. Pero icocotati. Isamutenti arrümanu barco auche taesüburuti pünanaqui manu turrü aübu nanaiña nesarrti familiarü. Ui arrüna sane isamutenti, urria nacarrti au narrtarrti Tuparrü, itopiqui oncotitü ümoti. Tapü arrübama maquiataca macrirrtianuca icu cürrü au manu tiemporrü cuatü ümoma carrticurrü. \p \v 8 Arrti Abraham tücañe oncotitü ümoti Tuparrü. Sane nauquiche icocotati nurarrti Tuparrü numo icüpurutiti, nauqui ariorrti au manu quiatarrü cürrü, arrüna rranrrti aitorrimiati ümoti. Iñocotati nicürrtiatoe, abu chütusiopü ümoti cauta niyücürrti. \v 9 Ui manu oncotitü ümoti Tuparrü bavivicoti au manu cürrü tacana extranjerurrti, abu tone manu cürrü torriobo ümoti ñana. Amencotiatai au manu cürrü. Y sane ito uiti Isaac y uiti Jacob, bama ümoche ito manu nurarrti Tuparrü. Bavivicoma au poca taquiquiatai. \v 10 Itopiqui arrti Abraham barrüperarati nauqui aisamunenti Tuparrü arrümanu taman pueblurrü ümoti arrüna ururau. \p \v 11 Ui arrüna oncotitü ümoti Tuparrü yasutiuti icusüubuti, nauqui puerurrü aübositi, panaca chauqui tüpomati. Y arrüna nicüpostoti nürirri Sara isiatai tüpoma, chüpuerurrüpü aübosi. Pero arrti Abraham oncotitü ümoti Tuparrü, nauqui acoco nurarrti uiti. \v 12 Tüsaipü aconti Abraham ui nipocorrti, abu aübosiotiqui, y caüma aboma sürümanama eanaqui nesarrti familiarrü, chüpuerurrüpü uipiacümuncunuma, tacana nubiqui norrtoñeca icu napese, y tacana cüosorrü abeu narubaitu turrü. \p \v 13 Namanaiña arrübama mañoñünca coiñoma, y champürrtü arrtaimia arrüna urapoiti Tuparrü isucarüma. Pero oncomatü ümoti chepe niconcorrüma. Pero tusiatai ümoma que tiene que aye uimia arrümanu tünanti Tuparrü ümoma, tacanarrtü arrtaimia auqui icheatai, y chauqui tüpucünuñama icuata. Tusio ito ümoma, ta aboma auna icu na cürrü tacana extranjerurrtai, y tacana bama amencatai. Chütüpü nicürrüma arrüna cürrü. \v 14 Arrübama manitanama sane itusiancatama isucarü genterrü, que arrüma yapachetiumainqui icüboma. \v 15 Champürrtü sucheboma iyo manu cürrü auquichema tücañe. Arrtü sanempü, puerurrüpü asücübüma tato taha. \v 16 Arrüma tarucu nirrancarrüma ümo quiatarrü icüboma, arrüna manrrü urria, taha au napese. Sane nauquiche arrti Bae Tuparrü chücüsobotipü aübu nürirrimia. Chauqui tütane taman pueblurrü urriante uiti ümoma. \p \v 17 Ui arrüna oncotitü Abraham ümoti Tuparrü aiquianatiti Isaac, naqui aütorrti, nauqui ataboriti icu altar tacana macumanatarrü ümoti Tuparrü. Arrüna sane pasabo, es macocotorrü uiti Tuparrü ümoti, arrtü ñemanauncurratoe icocorotiti. Pero urria ümoti Abraham aitorrimianatiti naqui tamantai aütorrti ümoti Tuparrü, panaca arrümanu nurarrti Tuparrü, numo nanticaü ümoti Abraham sane: \v 18 “Auquiti Isaac naqui ahü aboma ñana sürümanama naesa familiarrü”. \v 19 Itopiqui arrti Abraham oncotitü ümoti Tuparrü, sane nauqui puerurrti aisümoniancatiti tato Isaac. Sane nauquiche torrioti tato Isaac ümoti Abraham. Abu ümoti Abraham arrti Isaac tacanarrtü tücoiñoti. Pero chücoiñotipü, torrioti tato ümoti, tacanarrtü süboricoti tato. \p \v 20 Arrti Isaac macunusüancanati ümo bama torrü aütorrti, arrti Jacob y arrti Esaú. Oncotitü ümoti Tuparrü, nauqui urriane ñana isiu manu nurarrti ümoma au ñacunusüancacarrti ümoma. \p \v 21 Arrtito Jacob oncotitü nurria ümoti Tuparrü. Sane nauquiche macunusüancanati ümo bama torrü aütorrti José, numo tüsaimia niconcorrti. Auqui atüraiti ui nibiarrtonrrti y manaunuti ümoti Tuparrü. \p \v 22 Arrti José isiatai oncotitü nurria ümoti Tuparrü. Uirri tusio nurria ümoti que arrübama israelitarrü tiene que aeromatü ñana auqui manu cürrü Egipto. Numo tüsai aconti, bacüpuruti ümo bama ipiarientetorrti, nauqui aiquianioma nipiairrti auqui manu, arrtü süromatü. \p \v 23 Arrti yaütoti Moisés y nipiacütoti oncomatito ümoti Tuparrü. Nauquiche tanati icu cürrü Moisés, anecanati uimia ümo trerrü panca, itopiqui arrtaimia ta coñorrtai ñaüma. Chübirrubupüma ñünanati yüriaburrü egipciorrü, naqui tübacüpuruti, nauqui ataborimia bama mañaümanca. Arrüma chicocotapüma manu ünantatai yacüpucurrti. \p \v 24 Arrti Moisés, numo tüsunaunti, oncotitü ümoti Tuparrü. Uirri chirranrrtipü aiñanti nisüboriquirrti tacana aüto nitaquiumucuturrti yüriaburrü egipciorrü. \v 25 Manrrü urria ümoti ataquisürüti ichepe bama nesarrti genterrü Tuparrü, bama ipiarientetorrti. Churriampü ümoti apucünuti baeta eana nomünantü ichepe bama egipciorrü. \v 26 Mapensarati sane: “Manrrü urria nisüboriqui, arrtü ichaquisürüca y arrtü unumañü itopiquiti Cristo, pünanaquirrtü torrio iñemo nanaiña nenarri na cürrü Egipto”. Mapensaratito iyo nicuarrti uiti Tuparrü, arrüna torriobo ümoti. \p \v 27 Ui arrüna oncotitü Moisés ümoti Tuparrü sürotitü auqui manu cürrü Egipto aübu bama israelitarrü. Chübirrubutipü ñünanati yüriaburrü. Arucu nurria ümoti, itopiqui aquionotiyü iyoti Tuparrü, panaca chasaratitipü. \p \v 28 Ui arrüna oncotitü Moisés ümoti Tuparrü mapierrtanacanati parrcua. Bacüpuruti ümo bama israelitarrü atabaimia novirrama, y aisemama notorrü abeu nituru niporrüma, tapü sürotipo maniqui ángel atabaiti ümo bama primer aütorrüma. \v 29 Arrübama isaelitarrü oncomatü ümoti Tuparrü. Sane nauquiche iyaüburü manu narubaitu turrü nürirri “Cüturiqui”. Pasaoma cümuintaqui manu turrü, acü, chüpansopüma. Nauquiche arrübama egipciorrü rranrrüma aisamunema isiu, iñamanü turrü tatito, y namanaiña coiñoma. \p \v 30 Arrübama israelitarrü amencoma itupecu manu pueblurrü Jericó ñome siete naneneca, nirrancarrüma acanama ümo. Auqui taübüco manu narripo pueblurrü, itopiqui arrüma oncomatü ümoti Tuparrü, y sane macananama. \v 31 Au manu pueblurrü Jericó ananca manu paürrü nürirri Rahab, bavivico aübu mañoñünca. Pero oncotü ümoti Tuparrü. Sane nauquiche yasuriuruma bama torrü israelitarrü, bama yebotü asaborimia manu pueblurrü antes que aiñarrio ui bama israelitarrü. Bayurara ümoma. Sane nauquiche chücoiñopü manu paürrü ichepe bama maquiataca pohoso auqui Jericó, bama chümacoconaunrrüpüma ümoti Tuparrü. \p \v 32 ¿Isane manrrü surapoboibo? Chiñataipü tiemporrü, nauqui suraboi nisüboriquirrimia bama maquiataca, tacanati Gedeón, arrti Barac, arrti Sansón, arrti Jefté, arrti David, arrti Samuel, y arrübama profetarrü tücañe. \v 33 Namanaiña arrüma oncomatü ümoti Tuparrü. Eanama aboma bama macananama ümo piquiataca nacioneca. Isamutema arrüna urria. Yasutiuma arrüna turapoiticaü Tuparrü isucarüma. Iñamatama nubaru nuitümüca. \v 34 Otochebo uimia tarucu nonco pese. Aboma bama eanama errcapaboma ñünana bama rranrrüma aitabairoma ümoma ui cüsese. Chücusüurupüma, pero torrio icusüubuma. Ipiacama ahimia, macananama ümo bama masortaboca auqui piquiataca cüca. \v 35 Abe ito arrüba paüca omoncotü ümoti Tuparrü. Uirri ane nauche ubarrtai süboricoma tato arrübama tücoiño niyuparientese. Pero aboma ito bama coiñoma ui arrüna nitaquisürücürrüma ui macrirrtianuca. Chirranrrüpüma ataesübuma, itopiqui rranrrüma asüborimia tato ñana, nauqui manrrü urria nacarrüma. \v 36 Aboma bama taquisürüma ui nuncurrüma macrirrtianuca ümoma, y cüborioma. Tomoenoma y süroma au preso. \v 37 Taborioma oboi canca ui genterrü. Tüsüroma cümuinta. Coiñoma ui cüsese uimia. Amencomantai, naibirrimia nitaqui nobirraca y chibuca. Champü isane ümoma. Arrübama macrirrtianuca aboma icuatama. Taquisürüma uimia. \v 38 Tarucu nomünantü icu na cürrü. Tapü arrüma urriampae nisüboriquirrimia icu. Amencomantai y besüburuma eana narubaitu rroense y eana yirituca. Bavivicoma au nusutu canca y au cütubiquia. \v 39 Namanaiña arrübama oncomatü nurria ümoti Tuparrü. Maquionca oñü iyoma. Pero arrüma champürrtü iyebo uimia arrüna ñacumanatarrti Tuparrü, arrüna turapoiticaü tücaÑe. \v 40 Itiopiqui arrti Tuparrü ane ito ñapensacarrti usapa. Rranrrti te nauqui arrüperamainqui, sane nauqui aye uimia esati Tuparrü ochepe. \c 12 \s1 Arrti Tuparrü nauqui Uyaü manunecanati oemo \p \v 1 Así que basacama te sürümanama bama oncomatü tücañe ümoti Tuparrü. Uisamunena isiuma. Sane nauquiche uiñoconiona nanaiña arrüba uiche chichebopü nauqui uicocoroti Tuparrü nurria. Uiñocona ito nanaiña nomünantü, itopiqui arrüna nosüboriqui tacana barucurrü, y arrüna nomünantü chichebopü uirri, nauqui uipiacüno oñü nurria. Uiñana nurria, tapü batacheca. \v 2 Tapü tacürusu numaquionco iyoti Jesús, itopiqui arrti manunecanati auqui maübo nauqui uipia oñoncatü ümoti. Y arrti bayuraratito oemo chepe nitacürurrü. Arrti taquisürüti apü curusürrü. Ümo cüsocürrü manu niconcorrti sane, pero tusio ümoti arrtü tüpasao arrümanu nitaquisürücürrti, ane ipucünuncubuti. Tümonsoti au nepanauncurrti Tuparrü au napese. \p \v 3 Apapensasio nurria arrüna nitaquisürücürrti ui bama tarucu nitüborirrimia ümoti. Sane nauquiche tapü ubata aume, tapü apatacheca. \v 4 Arraño apahiquia aübu nomünantü, pero champürrtü tapiñatai chepe nauconco ui na bahiquirri. \v 5 ¿Taqui tacürusu napaquionco iyo manu ñacuansomococorrti Tuparrü aume tacanati taman ñoñünrrü ümo bama aübosirrti? Nantü sane icu Nicororrü: \q1 Arrücü isaü, asusiu arrüna carrticurrü uiti Señor uiche urria nasüboriqui. \q1 Tapü ünantü aemo ñacuansomococorrti aemo, \q1 \v 6 itopiqui arrti Señor icoñocotati nisüboriquirrimia bama cuasürüma ümoti. \q1 Macuansomoconoti ümo namanaiña bama yasutiuti tacana aütorrti. \p \v 7 Avantabo año ümo na carrticurrü uiti, itopiqui arrti iñanati año tacanarrtü propiorrü aütorrti. ¿Acasopü anati naqui yaürrü chücuasotipü uiti yaütoti? \v 8 Namanaiña bama aütorrti Tuparrü yasutiuma pario carrticurrü uiti. Arrtü nampü chütorriopü pario aume carrticurrü, canapae chütüpü propiorrü aütorrti año. \v 9 Arroñü numo chimiainqui oñü, arrübama uyaütaiqui icu na cürrü icuansomoconoma oñü, y arroñü ane numanauncu ümoma. Manrrü te tiene que macoconaun ümoti naqui Uyaü au napese, naqui bacheboti osüboriquibo. \v 10 Arrübama uyaütaiqui iñununecanama oñü baeta isiu arrüna tusio ümoma. Tapü arrti Bae Tuparrü icuansomoconoti oñü, nauqui ñemanauncurratoe urria nusaca, y nauqui urria nosüboriqui tacana arrüna urria nisüboriquirrti. \v 11 Ñemanauntu te, champürrtü urria oemo carrticurrü, arrtü cuatü oemo. Orronene y usucheca uirri. Pero manrrü ñana barrtai, ta urria manu carrticurrü ümo bama ichübomacüatai, itopiqui aprendeboma manrrü aisamunema arrüna urria, y urria nacarrüma, y uimia ito urria nacarrüma bama isüborisapatarrüma. \s1 Macoconauna ümoti Tuparrü \p \v 12 Apiña nuria nausüboriqui isiuquiti Cristo aübu narucurrü tatito aume. Arrüna nausüboriqui es tacana namenquirri isiu cutubiurrü. Arraño caüma abaca tacanati naqui tarucu yatachequirrti, chücusüuruquipü neherrti y nihirrti. \v 13 Apapachesiu cutubiurrü besüro, nauqui puerurrü aüromatü isiu bama chücusüurupü y bama renco, tapü popetabarrioma. Sane nauqui urriancama tato. (Machepecatarrü arrüna, ümo bama ubata ümoma isiuti Cristo.) \p \v 14 Apapache niquiubu año nauqui urria napaquionco aübu namanaiña macrirrtianuca. Apiña nurria, nauqui urriampae nausüboriqui, y nauqui samamecana año ümoti Tuparrü. Itopiqui arrtü chüsanempü aboi, chüpuerurrüpü amasarati Señor ñana. \v 15 Amasasai nurria, tapü anati naqui abarrüpecu naqui chiyebopü uiti nigraciarrti Tuparrü. Tapü anati naqui ahüburu uiti au nitusirrti nitüborirrti ümoti quiatarrü, y uiti caüma aiñamesocotito ñapensaca bama maquiataca. \v 16 Amasasai, tapü anati naqui bavivicoti tacana numuquianrrü, y tapü anati naqui chaquionotiyüpü iyoti Tuparrü tacanati Esaú tücañe. Itopiqui arrti ipiaventecatati arrümanu ñacunusüancacarrti yaütoti ümoti itobo tamantai praturrü pemacarrü. \v 17 Manrrü ñana rranrrtipü tatito ümo ñacunusüancacarrti yaütoti, pero chütorrioquipü ümoti. Chauqui chüpuerurrütipü acampiati arrümanu mapaventecacarrü uiti. Tarucu nirrancarrti aicampianenti, hasta areoroti iyo, pero chüpuerurrüpü. \p \v 18 Arrübama israelitarrü tücañe iñataimia esa manu yiriturrü nürirri Sinaí. Arrümanu yiriturrü puerurrü uiñe, ane icu na cürrü. Pero arraño champürrtü apiñatai esa taman yiriturrü, numo apicococati Jesús. Arrümanu yiriturrü Sinaí tusio tücañe eana nonco pese, y eana tomiquianene y tobiquia, y ünantü napese. \v 19 Rabotito tarucu nipucu tapacürrü, y manitacarrü tacanarrtü süuru. Nauquiche oncoimia bama israelitarrü manu manitacarrü, birrubuma, rranrrüma nauqui atochen manu manitacarrü. \v 20 Itopiqui chüpuerurrüpüma avantaboma ümo manu bacüpucurrü ümoma, nantü sane: “Tapü anati icümote manu yiriturrü. Arrtü anati icümote, tari comati oboi canca, champü nümoche arrtü arrti ñoñünrrü o numuquianrrü. \v 21 Tarucu nicütobürrüma ui arrüna arrtaimia. Hasta arrti Moisés nanti: “Ipiaichoconoca ui tarucu nirrucu”. \p \v 22 Pero arraño tapiñatai aübu nabausasü esa quiatarrü yiriturrü, nürirri Sión, auna cauta ane nipueblurrti Tuparrü, naqui süborico. Arrümanu pueblurrü tone manu quiatarrü Jerusalén au napese. Acamanu aboma bama angelerrü, sürümana mil nubiquirrimia, nauqui apucünuma. \v 23 Apiñacaño ito ichepe bama aütorrti Tuparrü, bama aboma ito iyoberabaramacü au napese aübu nipucünuncurrüma. Arrüba nürirrimia abe bocorobo au napese. Apiñatai esati Tuparrü, naqui ane nüriacarrti nauqui acurrtati. Apiñataito esa bama nausüpürrüma bama chauqui tütaesüburu icuqui na cürrü. Tütaboma au napese, urriampae nacarrüma. \v 24 Apiñataito esati Jesús, naqui uiche urriante arrüna nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü usaübu. Apiñataito esa notorrti, arrüna uiche morrimiacana tato nomünantü osoi. Manrrü valeo niconcorrti Cristo pünanaqui niconcorrti Abel tücañe. \p \v 25 Amasasai nurria. Amonsapesio nurarrti Tuparrü, naqui manitanati aume caüma. Arrübama israelitarrü numo amoncoma esa manu yiriturrü Sinaí chirranrrüpüma onsaperioma nurarrti naqui manitana ümoma au nürirrti Tuparrü. Auqui cautü carrticurrü ümoma. Manrrtai arroñü, arrtü chuicocotapü nurarrti naqui cuati oesa besüratai auqui napese, chüpuerurrüpü utaesübu ñünana carrticurrü. \v 26 Au manu tiemporrü tücañe paichoconono cürrü ui ñanitacarrti. Pero caüma urapoiti tatito arrüna sane: “Sobi paichoconono tatito caüma cürrü y napese ito”. \v 27 Ui arrüna sane nurarrti tusio oemo, ta nanaiña arrüba puerurrü aupaichocono tiene que acampia uiti, o sea nanaiña arrüba omirriante uiti. Pero abe ito arrüba chüpuerurrüpü aupaichocono. Toneiño ba ubururau. \v 28 Machampiencana ümoti Tuparrü, itopiqui tiene que aye osoi esati, auna cauta üriabucati. Y arrümanu nüriacarrti chüpuerurrüpü apaichocono ni atacürupü. Machampiencana ümoti, y uiñanaunati isiu nirrancarrti y aübu numaquionco iyoti. \v 29 Itopiqui arrti naqui Bae Tuparrü tacana peseti, arrüna uiche üro nanaiña. \c 13 \s1 Causane nauqui apucünuti Tuparrü ucuata \p \v 1 Tapü apiñocota naucua aumeampatoe tacana aubaruquiapatoe. \v 2 Apasusiusuma aübu napacumanauncu ümo bama iñataimia au naupo. Tücañe aboma bama isamutema sane, y yasuriuruma ümo bama angelerrü, pero ni atusipü ümoma arrtü tonema. \v 3 Apaquionsama bama aboma au preso, tacanarrtü abaca au preso ichepema. Apaquionsama bama taquisürü ui genterrü, tacanarrtü autaquisürüca ichepema. \p \v 4 Arrübama poso tari yavivirama ichepe nicüpostorrüma aübu nurria. Tapü barücüroti noñünrrü aübu quiatarrü paürrü, y tacane ito paürrü. Itopiqui arrti Tuparrü bacheboti carrticurrü ümo namanaiña bama bavivicoma tacana numuquianca, y ümo bama süromatü isiu quiatarrü paürrü, y ñome ba omenotü isiuti quiatarrü ñoñünrrü. \p \v 5 Tapü tarucu naurrianca ümo monirri. Aupucünu aübu arrüna ane aboi. Itopiqui arrti Tuparrü nanti sane: “Chüpuerurrüpü atacüru nirraquionco acü. Chiñococüpü”. \v 6 Sane nauquiche oñoncatü ümoti, usucana oñü sane: \q1 Arrti Señor bayurarati iñemo. \q1 Chirrucapü. \q1 Champü yacheurrü iñemo arrüna nünantü puerurrü acheti quiatarrü iñemo. \p \v 7 Apaquionsama bama urapoimia nurarrti Tuparrü tücañe ausucarü. Apapensasiu arrüna nisüboriquirrimia, y urria nacarrüma numo coiñoma. Arraño ito amonsotü ümoti Tuparrü tacana arrüma tücañe. \v 8 Naneneca bupasao, pero arrti Jesucristo tonentiqui tacana tücañe, y chücampiabopito nacarrti ñana. \v 9 Tapü apatacheca ui piquiataca manunecataca, arrüba chapisuputacaipü. Manrrü urria arrtü basutiu nurria ñacumananauncurrti Tuparrü au nuyausasü. Tone arrüna urria ümo nosüboriqui. Tapü apicocoquio arrüba bacüpucuca icütüpü arrüna puerurrü umate y arrüba chüpuerurrüpü. Arrübama icocorioma champürrtü urria nisüboriquirrimia uirri. \p \v 10 Arrübama sacerdoterrü israelitarrü bama baserebio ümoti Tuparrü au niporrti, basoma nañetu ba numuquianca botorrio ümoti Tuparrü icu altar. Pero arroñü ane quiatarrü altar, ta nicurusürrti Cristo. Arrüma chüpuerurrüpü asuriuma ñacunusüancacarrti Cristo, itopiqui oncomatüqui ümo quiatarrü religión. \v 11 Arrti yarusürürrü sacerdoterrü añoca sürotipo au niporrti Tuparrü aübu noto numuquianrrü. Aitusiancati isucarüti Tuparrü, nauqui amorrimiaca tato nomünantü ui genterrü. Pero manu nañetu manu numuquianrrü iñonocotama pürücü pueblurrü. \v 12 Sane ito nauquiche coiñoti Jesús pürücü pueblurrü, nauqui ataesübuma macrirrtianuca eanaqui nomünantü ui notorrtiatoe. \v 13 Sane nauqiche arroñü ito basuriura utaquisürücübo itopiquiti Cristo, tacana nitaquisürücürrti y nicüsorrti tücañe taha pürücü pueblurrü, numo coiñoti apü curusürrü. \v 14 Itopiqui auna icu na cürrü champü pueblurrü cauta puerurrü bavivi ümo para siemprerrü. Bapachetiu manu taman pueblurrü arrüna tiene que urriane ñana uiti Tuparrü oemo. \p \v 15 Uiñanauncati Tuparrü siemprerrü au nürirrti Jesús. Itopiqui arrüna noñeanca y numacantaca ümoti tone tacana numacumanata ümoti. \v 16 Tapü apiñocota arrüna napasamucu nurria, y napayuraca aumeampatoe, itopiqui tone ito numacumanata ümoti Tuparrü, arrüna uiche pucünuñati. \p \v 17 Apacoconaun ümo bama ane nüriacarrüma abarrüpecu. Apisamuse isiu ñanunecacarrüma aume. Itopiqui arrüma bacuirarama itacu nabausüpü, y arrti Tuparrü bacurrtarati ñana aübuma. Arrtü apacoconaunca nurria ümoma, baserebioma aume aübu nipucünuncurrüma. Tapü arrtü chapacoconauncapü, batrabacarama aübu nisuchequirrimia; champürrtü urria aume arrüna sane. \p \v 18 Masaruquitaiqui, apean suichacu. Champü suipünate au supaquionco, itopiqui nantarrtai suirrancatai sopisamune arrüna urria. \v 19 Irranca ito nauqui apean ichacuñü, nauqui ayurati Tuparrü iñemo, nauqui contoatai puerurrü yero tanu tatito aubese. \s1 Meancarrü y nitacüru na maconomosorrü \p \v 20 Reanca ümoti Tuparrü, naqui uiche urria nusaca. Arrti isümoniancanatiti tato Señor Jesús eanaqui macoiñoca. Tonenti naqui coiñoti otopiqui. Ui notorrti isamutenti arrüna nuevurrü tratorrü usaübu. Tonenti tacana naqui yarusürürrü eanaqui bama bacuirara yutacu nobirramanca, o sea itacu bama icocoromati. \v 21 Rranquiquia pünanaquiti Tuparrü, nauqui ayurati aume, nauqui apisamune arrüna urria isiu nirrancarrti. Arrtiatoe anati au nuyausasü, sane nauqui puerurrü uisamune arrüna urria ümoti. Puerurrü sane, itopiquiti Jesucristo. Tonenti naqui ümoche numanauncu ümo para siemprerrü. Amén. \p \v 22 Masaruquitaiqui, rranquiquia amopünanaqui, nauqui amonsaperio nurria arrüna nirracuansomoco aume, arrüna ticonomota. Ta arrüna nirraconomoso aume chabaeturrüpü. \v 23 Suraboira ausucarü, arrti Timoteo naqui usaruqui chauqui tütaesüburuti auqui preso. Arrtü cuati tauna yesañü conto, sürotitü ichepeñü, arrtü yeca tanu yapasearaño. \p \v 24 Nirraquionco tanu ümo namanaiña bama iñunuecanama año, y ümo namanaiña bama usaruquitaiqui. Süro tanu aume ñaquioncorrüma bama masaruquitaiqui auquina Italia. \p \v 25 Tari icunusüancanati año Tuparrü.