\id GAL - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h GÁLATAS \toc1 Arrüna Ñaconomosorrti San Pablo Ümo Bama Galatas \toc2 Gálatas \toc3 Gá \mt2 ARRÜNA ÑACONOMOSORRTI SAN PABLO ÜMO BAMA \mt1 GALATAS \c 1 \p \v 1 Arrüñü Pablo apóstol ñü. Pero champürrtü yacüpucu mañoñüncatai, ta ui noñemarrti Jesucristo, naqui süboricoti tato eanaqui macoiñoca uiti Tuparrü. \v 2 Arrüñü ichepe namanaiña bama masaruquitaiqui aboma auna supaquionco tanu aume bama icocoromati Jesús au manu cürrü Galacia. \v 3 Tari icunusüancanati año Bae Tuparrü y arrti Señor Jesucristo. Taiquiana urria nabaca. \v 4 Arrti Jesús itorrimianatiyü tücañe, nauqui aconti otopiqui, nauqui puerurrü arrimiaca nomünantü osoi. Arrüna tiemporrü caüma tarucu nomünantü ui macrirrtianuca. Pero uiti Jesús utaesübuca eanaqui nomünantü, itopiqui sane nirrancarrti Tuparrü naqui Uyaü. \v 5 Tapü tacürusu numaquionco aübu numanauncu ümoti. Amén. \s1 Champü quiatarrü manunecatarrü uiche utaesübu eanaqui nomünantü \p \v 6 Isütobüca nurria aboi, masaruquitaiqui, itopiqui chauqui tapiñocota arrüna manunecatarrü icütüpüti Tuparrü, naqui itasuruti año aübu nanaiña nibuenucurrti. Macumananati aume ausüboriquibo auquiti Jesucristo. Pero arraño chauqui tapasutio quiatarrü manunecatarrü churriampü, arrüna uiche chüpuerurrüpü aye aboi esati Tuparrü. \v 7 Ta champü quiatarrü manunecatarrü icu na cürrü uiche utaesübu eanaqui nomünantü. Pero aboma bama itachemacanama año, nauqui apiñoco. Uimia campiabo arrüna omirriantai manunecatarrü icütüpüti Jesucristo. \v 8 Arrtü anati naqui campiabo uiti arrüna manunecatarrü icütüpüti Jesucristo, arrüna tüsuburapoi ausucarü, tari paurramanati uiti Tuparrü. Champü nümoche arrtü arrüñü o arrtü arrti taman ángel auqui napese, tiene que suipiaurrama uiti Tuparrü. \v 9 Chauqui tüsuburapoi tücañe ausucarü arrüna sane y caüma surapoi tatito: Arrti naqui urapoiti ausucarü quiatarrü manitacarrü cütüpüti Jesucristo, arrüna chisiuquipü tacana arrüna surapoi ausucarü tücañe, tari paurramanati uiti Tuparrü. \p \v 10 Arrüna sucanañü sane champürrtü nauqui apucünuma macrirrtianuca isuatañü, ta nauqui apucünuti Tuparrü isuatañü. Arrtü irrancapü isamune nauqui apucünuma macrirrtianuca isuatañü, chüpuerurrüpü yaserebi ümoti Cristo. \s1 Arrüna nauquiche aisamunutiyü Pablo apóstol \p \v 11 Irranca nauqui atusi nurria aume, masaruquitaiqui, arrüna urria manitacarrü, arrüna tüsurapoi ausucarü. Chütonempü ñanitacarrüma mañoñüncatai. \v 12 Champürrtü yasutiu pünanaquiti ñoñünrrü, ni iñununecacapü uiti cualquierarrü. Ta yasutiu nurria uiti Jesucristo. \p \v 13 Arraño tamoncoi causane nisüboriqui tücañe, nauquiche yaca isiu ñanunecacarrüma bama israelitarrü. Tarucu nichübori ümo bama icocoromati Jesús, taquisürüma sobi, nirranca nauqui atacüruma. \v 14 Arrümanu ñanunecacarrüma bama israelitarrü manrrü iyebo sobi pünanaqui bama isumpañeru, numo yacaiqui taha eana niyesa genterrü. Icocota y rranunecaca ito arrüba yacüpucurrüma bama mañantibuca aübu tarucu narucurrü iñemo. \p \v 15 Pero numo chiyacaiquipü icu cürrü, arrti Tuparrü titacümanauncunutiñü ui tarucu nisua ümoti. \v 16 Iñatai manu nanenese tücañe ensümunu uiti Tuparrü, auche aitusiancanatiti Aütorrti isucarüñü, ui nirrancarrti nauqui suraboi arrüna ñemanauncurratoe nurarrti isucarü bama chicocoromatipü. Nauquiche pasabo arrüna sane, champürrtü yacatü rranquiriu pünanaqui macrirrtianuca. \v 17 Ni yacatüpito au Jerusalén rranquiriu pünanaqui bama primero apostolerrü rropünanaquiñü. Ta yacatü taha au manu cürrü nürirri Arabia, y auqui taha ise tato besüro sobi au manu pueblurrü Damasco. \v 18 Aüboqui pürücü trerrü añoca yacatü au Jerusalén yapasearati Pedro, aüboqui isuputarati. Anancañü ichepeti quince naneneca. \v 19 Arrübama maquiataca apostolerrü chisuñucapüma au manu tiemporrü, cunauntañatiatai Jacobo, naqui yaruquitorrti Señor. \v 20 Isucarüti nurria Tuparrü surapoi ausucarü que arrüna nirraconomoso aume bien ñemanauncurratoe. \v 21 Auqui manu yerotü au manio cüca Siria y Cilicia. \v 22 Arrümanuma masaruquitaiqui au nürirrti Jesús au manu cürrü Judea chisuputarapümañünqui nurria. \v 23 Oncoimiantai arrüba manitacaca sane: “Arrti naqui tücañe tüboriorrü oemo, naqui uiche utaquisürücatai, pero caüma manunecanati ümo macrirrtianuca nauqui aicocoromati Jesucristo, abu tücañe rranrrtipü nauqui uiñoco numacoconauncu ümoti Cristo”. \v 24 Sane nauquiche machampiencanama ümoti Tuparrü ichopiquiñü. \c 2 \s1 Yasuriurumati Pablo bama maquiataca apostolerrü \p \v 1 Nauquiche tübupasao catorce añoca, yacatü tatito au Jerusalén ichepeti Bernabé. Iquiacatito Tito isiuñü. \v 2 Yacatü taha itopiqui arrti Tuparrü icüpurutiñü. Anancañü au manu reunión ichepe bama üriatu bama icocoromati Jesús taha. Surapoi isucarüma arrüna omirria manitacarrü ümo bama chütüpü israelitarrü, arrüna uiche utaesübu eanaqui nomünantü. Irranca atusi iñemo arrtü urria ümoma, tapü ümonatai nirratrabacaca. \v 3 Pero champürrtü asioma icuatati Tito nauqui asuriutipü nesarrüma señarrü bama israelitarrü, nürirri circuncisión, abu arrti chütüpü israelitarrti. \v 4 Rrapariquia aübu bama üriatu bama icocoromati Jesús, itopiqui aboma bama namatü suiñemo “saruqui”, abu ñapanrrüma. Iñanamacü eana bama icocoromati Jesús anecanatai, nauqui arrüpiama arrtü cocono uimia nanaiña arrüba yacüpucurrüma bama israelitarrü, o champü. Rranrrüma nauqui uicoco nanaiña yacüpucurrüma. Pero arrti Jesús chauqui titaesümunuti oñü ñünana manio bacüpucuca, arrüba botorrio tücañe uiti Moisés. \v 5 Sane nauquiche chüsupasutiupü nüriacarrüma bama mañoñünca, tapü mameso arrüna ñemanauncurratoe manitacarrü icütüpüti Jesucristo. \p \v 6 Arrübama üriatu bama icocoromati Jesús au Jerusalén champü piquiataca bacüpucuca uimia iñemo. Champü nümoche sobi nüriacarrüma, itopiqui ümoti Tuparrü ichepatai nusaca. \v 7 Así que chauqui tütusio ümoma que arrti Tuparrü icüpurutiñü rranuneca ümo bama chütüpü israelitarrü tacana yacüpucurrti ümoti Pedro tücañe nauqui anunecati ümo bama israelitarrü. \v 8 Tusiatai yayuracarrti Tuparrü ümoti Pedro, nauqui ane icusüubuti, nauqui anunecati ümo bama israelitarrü tacana apóstol ti ümoma. Isiatai tusio yayuracarrti Tuparrü iñemo, bacheboti isusüubu nauqui rranuneca ümo bama chütüpü israelitarrü. \p \v 9 Tonema arrübama üriatu bama icocoromati Jesús au Jerusalén: Arrti Jacobo, arrti Pedro y arrti Juan. Numo tütusio ümoma arrüna yacüpucurrti Tuparrü iñemo, itorrimiatama iñemo nehesüma y ümotito Bernabé, na atusi que tüyasuriuruma somü icumpañerutubuma. Namatü suiñemo: “Amecosi aburaboi nurarrti Tuparrü au ba piquiataca nacioneca. Tapü arrüsomü suburaboira auna isucarü bama israelitarrü”. \v 10 Pero ñanquitioma somopünanaqui tapü tacürusu supaquionco iyo bama pobrerrü au Jerusalén. Sane nauquiche nantarrü yapacheca niquiubuñü nauqui rrayura ümoma. \s1 Arrti Pablo icuansomoconotiti Pedro \p \v 11 Auquimanu isuñucati tatito Pedro, numo cuati au manu pueblurrü Antioquía. Acamanu icuansomococati, itopiqui tusiatai iñemo arrüna nipünatenti. \v 12 Ta basoti aübu bama chütüpü israelitarrü, bama icocoromati Jesús. Auqui aiñanaimia bama maquiataca israelitarrü auqui Jerusalén esaquiti Jacobo. Arrti Pedro caüma chübasotiquipü aübu bama chütüpü israelitarrü. Iñanatiyü peese pünanaquimia. Birrubuti ñünana bama maquiataca, itopiqui churriampü ümoma arrüna basoti ichepe bama chütüpü israelitarrü. \v 13 Arrübama maquiataca israelitarrü aboma acamanu isamutema isiatai, hasta arrti Bernabé isamutenti isiuquimia, mapañatito. \v 14 Arrüñü yarrtai arrüna churriampü isamutema. Chisamutempüma isiu arrüna ñemanauncurratoe manitacarrü uiti Tuparrü. Auqui sucanañü ümoti Pedro isucarü namanaiña: “Arrücü Pedro israelitarrücü, pero ta chaviviquiapü tacana yaviviqui bama israelitarrü, abu arrücü israelitarrücü. ¿Causanempü acüpu caüma ümo bama chütüpü israelitarrü nauqui avivimia tacana bama israelitarrü? \v 15 Ñemanauntu te israelitarrü oñü auqui maübo usaca icu na cürrü. Champürrtü tacana piquiataca nacioneca, ane nomünantü oboi. \v 16 Pero tusio nurria oemo que arrti Tuparrü yasuriuruti oñü, arrtü uicococati Jesucristo, champürrtü ui na uicocota nanaiña nüriacarrü uiti Moisés. Sane nauquiche arroñü ito sopicococati Jesucristo, nauqui asuriuruti oñü Tuparrü. Itopiqui chupuerurrüpü asuriuruti oñü ui arrüna numacoconauncu ümo nüriacarrü”. \p \v 17 Urrianca te nauqui asuriuruti oñü Tuparrü auqui nacarrti Cristo. Uirri tusio que ane nomünantü osoi ito. ¿Pero acasopü basuquiucati Cristo, nauqui manrrü anempü nomünantü osoi? No, champü. \v 18 Uiñocota manu nüriacarrü uiti Moisés, choñoncapütüqui ümo, itopiqui oñoncatü caüma ümoti Cristo. Sane nauquiche ane nuipünate, arrtü oñoncatü tatito caüma ümo nüriacarrü. \v 19 Arrüñü leheboñü nurria nüriacarrü. Tusio iñemo, ta chüpuerurrüpü icoco. Sane nauquiche iñocota. Yaca tacanarrtü isonca pünanaqui. Ñoncatü caüma ümoti Cristo. Isüboriquia ümoti Tuparrü. \v 20 Yaca tacanarrtü isonca apü curusürrü ichepeti Cristo. Sane nauquiche caüma isüboriquia aübuti Cristo, anati au niyausasü. Chisüboriquiaiquipü cunauntañañü, y enterurrü nisüboriqui icu na cürrü icococati naqui Aütorrti Tuparrü. Ñoncatü ümoti, itopiqui isuasürüca ümoti, y arrti coiñoti ichopiquiñü. Uiti urria nisüboriqui. \v 21 Yasutiu arrümanu ñacumanatarrti Tuparrü iñemo. Arrüna niconcorrti Cristo otopiqui, ta nauqui utaesübu eanaqui nomünantü. Itopiqui arrtü arrti Tuparrü yasuriuruti oñü ui arrüna arrtü uicocota nüriacarrü uiti Moisés, entonces champü nümochepü aconti Jesús apü curusürrü. \c 3 \s1 Osüboriquia ichepeti Tuparrü itopiqui oñoncatü ümoti \p \v 1 Tapü tarucapae nausonsoco, masaruquitaiqui au Gálata. ¡Ñacutipü naqui matachemacana aume, nauqui tapü apicocotaiqui arrüna nirranitaca aume icütüpüti Jesús, naqui coiñoti apü curusürrü! \v 2 Apaquionsaño, arrti Espíritu Santo cuati tücañe au nabausasü itopiqui amoncatü ümoti Jesús, champürrtü itopiqui arrüna apicocota nüriacarrü. \v 3 Tarucapae nausonsoco. ¿Causanempü caüma apapensa que puerurrü urria nausüboriqui aboiyapatoe, abu tücañe ui yayuracarrti Espíritu Santo. \v 4 ¿Taqui ümonatai manu tarucu nautaquisürücü auqui nacarrti Jesús? No, chüpuerurrüpü ümonatai. \v 5 Arrti Tuparrü icüpurutiti Espíritu Santo aume, y masamunutito milagrorrü abarrüpecu. Acasopü isamutenti arrüna sane ui arrüna apicocota nanaiña nüriacarrü? No, champü. Ta ui arrüna amoncoi nürirrti Jesús, y apasuquiucati. \p \v 6 Amoncoi nürirrti Abraham, naqui bavivicoti tücañe icu na cürrü. Arrti oncotitü ümoti Tuparrü. Ui arrüna sane arrti Tuparrü pucünuñati. \v 7 Sane nauquiche tütusio oemo que namanaiña bama oncomatü ümoti Tuparrü, tonema bama tacana nesarrti familiarrü Abraham. \v 8 Auqui ñemonco tusio icuqui Nicororrü que arrti Tuparrü yasutiuti ümo bama oncomatü ümoti auqui nanaiña nacioneca. Sane nauquiche tücañe urapoiti Tuparrü isucarüti Abraham arrüna urria manitacarrü sane: “Auqui naca caüma bocurusüo nanaiña nacioneca icu na cürrü, y nanaiña bama oncomatü iñemo tacanacü”. \v 9 Sane nauquiche curusüoma caüma namanaiña bama icocoromati Tuparrü, bama oncomatü ümoti, tacanatito Abraham curusüoti ui ñacoconauncurrti ümoti. \p \v 10 Tapü arrübama oncomatü ümo nüriacarrü uiti Moisés paurramanama uiti Tuparrü, itopiqui ane corobo sane: “Tiene que paurramanati naqui chicocotatipü y chisamutentipü nanaiña arrüba bacüpucuca, arrüba abe bocorobo icu na librurrü nesa nüriacarrü”. \v 11 Ui arrüna sane tusio nurria que champüti puerurrü icu na cürrü aye uiti esati Tuparrü ui arrünampü ñacoconauncurrti ümo na nüriacarrü. Nantü sane icu Nicororrü: “Arrübama oncomatü ümoti Tuparrü aübu nanaiña nausasürrüma, tonema bama urria nacarrüma au narrtarrti Tuparrü. Tonema bama süboricoma ümo para siemprerrü ichepeti. \v 12 Tapü nüriacarrü champürrtü nantü nauqui oñoncatü ümoti Tuparrü, ta nantü nauqui uicocorio nanaiña arrüba bacüpucuca, nauqui aye osoi nosobiriqui ichepeti Tuparrü, (abu champüti naqui puerurrü). \p \v 13 Tiene que upaurrama uiti Tuparrü, itopiqui chuicocoquiopü nanaiña bacüpucuca. Pero arrti Cristo chauqui titaesümununuti oñü pünanaqui manu mapaurramacarrü, itopiqui arrti anancati paurramanati uitobo, nauquiche anancati tücañe apü curusürrü. Nantü te sane icu Nicororrü: “Paurramanati naqui crabu apü curusürrü”. \v 14 Sane nauquiche caüma cuatü ñacunusüancacarrti Tuparrü auqui nacarrti Cristo Jesús ümo bama chütüpü israelitarrü. Tone arrüna nurarrti Tuparrü tücañe ümoti Abraham. Namanaiña bama oncomatü ümoti Cristo yasuriurumati Espíritu Santo au nausasürrüma. \s1 Nüriacarrü y nurarrti Tuparrü oemo \p \v 15 Masaruquitaiqui, apaquionsaño ümo arrüna nubacheatai icu na cürrü. Supiarrtü anati taman ñoñünrrü masamunuti tratorrü aübuti quiatarrü. Arrtü ticonomotati nürirrti, chauqui tüvaleo manu tratorrü. Champüti puerurrü campiabo uiti, ni aiñonrriquiatipü. \v 16 Arrti Tuparrü urapoiti tücañe isucarüti Abraham, rranrrti aicunusüancanatiti y ümotito maniqui taman eanaqui nesarrti familiarrü ñana. Tone nesarrti tratorrü Tuparrü aübuti Abraham. Ane corobo que arrüna ñacunusüancacarrti Tuparrü cuatü ñana ümoti maniqui tamantiatai, champürrtü ümo bama sürümanama eanaqui nesarrti familiarrü Abraham. Arrti maniqui taman, tonenti Cristo. \p \v 17 Irranca te suraboi ausucarü arrüna sane: Arrti Tuparrü masamunuti tücañe tratorrü aübuti Abraham. Arrümanu tratorrü valeo nurria, itopiqui tone nurarrti Tuparrü. Pürücü ba cuatrocientos treinta añoca itorrimianatiño manio bacüpucuca, manu nüriacarrü uiti Moisés. Chüpuerurrüpü acampia manu tratorrü aübuti Abraham ui nüriacarrü. Valeatai arrüna nurarrti Tuparrü ümoti Abraham. \v 18 Arrtü ñemanauntu ucurusüca uiti Tuparrü ui numacoconauncu ümo na corobo nüriacarrü, entonces chauqui chüvaleoquipü nurarrti Tuparrü ümoti Abraham, ni oemopito. Pero arrti Tuparrü nanti ümoti Abraham sane: “Arrüna niñacunusüancaca aemo ta tone nirracumanata aemo, champü nümoche atrabaca itobo”. \p \v 19 De rrepente aboma bama ñanquitio sane: “¿Isanempito ümoche acheti Tuparrü arrüna nüriacarrü?” Bueno, itorrimiatati nauqui atusi ümo macrirrtianuca que ane nomünantü uimia. Arrüna nüriacarrü valeo cheperrtü iñataiti maniqui taman eanaqui nesarrti familiarrü Abraham, naqui Cristo, naqui ümoche manu nurarrti Tuparrü tücañe. Arrti Tuparrü itorrimianatiño arüba bacüpucuca ümo bama nesarrti angelerrü y uimia pasao ümoti Moisés, y arrti caüma urapoiti isucarü genterrü. \v 20 Pero arrti Tuparrü urapoiti tücañe arrüna ñacunucüancacarrti ümoti Abraham, besüratai ñanitacarrti ümoti, champürrtü anati quiatarrü naqui uiche anitane isucarüti Abraham. \s1 Arrüna nüriacarrü aneantai \p \v 21 De rrepente anati naqui ñanquitioti sane: “¿Aensapü chüvaleoiquipü nurarrti Tuparrü auqui naca na nüriacarrü?” Iñumuta: No, valeo te. Arrtü anempü nüriacarrü arrüna uiche aicoñoco nosüboriqui, auqui ñemanauntupü que arrti Tuparrü yasuriuruti oñü ui numacoconauncu ñome bacüpucuca. Pero ta champü nüriacarrü arrüna uiche uicoñoco nosüboriqui. \v 22 Nantü sane icu Nicororrü: “Namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü ane nomünantü uimia”. Pero arrti Tuparrü yasuriuruti oñü arrtü oñoncatü ümoti Jesucristo. Itopiqui tone nirrantümoti auquiapae, tone ñacumanatarrti oemo. \p \v 23 Tücañe champürrtü tusio oemo arrüna manunecatarrü icütüpüti Jesucristo. Amonco oñü iquiana nüriacarrü uiti Moisés, tapü ane tarucapae nomünantü osoi. Pero caüma tütusio oemo quiti ümoche oñoncatü aübu numacoconauncu. \v 24 Arrüna nüriacarrü oemo tücañe uiti Moisés es tacana arrone alsadorarrü, bacuirara itacuti chimia. Pero caüma chauqui tiñataiti Cristo. Auqui nacarrti urria nusaca au narrtarrti Tuparrü, arrtü uicococati. \v 25 Sane nauquiche caüma chusacaiquipü mecu manu alsadorarrü, o sea iquiana nüriacarrü, itopiqui chauqui toñoncatü ümoti Cristo. \p \v 26 Sane nauquiche caüma arrti Tuparrü yasuriuruti año tacana aütorrti, itopiqui apicococati Jesucristo. \v 27 Nanaiña año abüriquia au nürirrti Cristo, arrti anati au nabausasü. Nabaca caüma tacana nacarrti. \v 28 Ui arrüna sane caüma arraño chepatai nabaca. Champü nümoche arrtü israelitarrü año o arrtü griegorrü, arrtü mosorrü año o champü. Chepatai naca mañoñünca y paüca. Tacana tamantai caüma nabaca, itopiqui anati Cristo au nabausasü. \v 29 Ui arrüna sane caüma arraño ito tacana nesarrti familiarrü Abraham. Arrti Tuparrü icunusüancanati año tacana arrüna nurarrti tücañe ümoti Abraham. \c 4 \p \v 1 Iñata quiatarrü machepecatarrü aume: Supiarrtü anatipü taman patrón ichepe bama imostorrti, y anatito taman aütorrti, naqui chiñataiquipü niyarusürücürrti. Arrti maniqui aütorrti tacanati imostorrti, itopiqui chiñataiquipü niyarusürücürrti. Pero ta, nenarrirrti maniqui patrón tone ito nenarrirrti maniqui aütorrti; torrio ñana ümoti nanaiña üriacaboti. \v 2 Pero mientras chimiantiqui aboma bama bacuirara itacuti y itacu manu enarriboti, hasta que iñatai manu nanenese ensümunu uiti yaütoti ümoti, nauqui atorri uiti nanaiña manu nenarrirrti ümoti. \v 3 Sane ito arroñü tücañe numo chiñataiquipü nuyarusürücü, macoconauncatai ümo yacüpucurrüma y ñapensacarrüma macrirrtianuca icu na cürrü. \v 4 Pero numo tiñatai manu nanenese ensümunu uiti Tuparrü, icüpurutiti aütorrti icu na cürrü. Anati icu cürrü auqui taman paürrü. Icocotatito nanaiña nüriacarrü. \v 5 Pero cuati nauqui aitaesümunuti oñü eanaqui manu nüriacarrü, nauqui asamunuti oñü propoirrü tacana aütorrti Tuparrü. \p \v 6 Arraño caüma chauqui taütorrti Tuparrü. Sane nauquiche arrti Tuparrü icüpurutiti Espíritu Santo au nabausasü. Arrti Espíritu Santo anatito au nausasürrti Cristo. Uiti naqui Espíritu Santo caüma usucana oñü sane ümoti Tuparrü: “Arrücü Suiyaü”. \v 7 Arrüna nabaca caüma champürrtüqui tacana mosorrü, ta aütorrti Tuparrü año caüma. Torrio ito uiti aume nanaiña nenarrirrti auqui nacarrti Cristo. \s1 Ane penarrü uiti Pablo itacu bama icocoromati Jesús \p \v 8 Ñemanauntu, arraño tücañe chapisuputacatipü Tuparrü. Apaserebiquia ümo bama chütüpü tuparrüma. \v 9 Pero caüma chauqui tapisuputacati Tuparrü, y arrti tisuputarati nurria año. ¿Causanempü caüma nauqui apicoco tatito nanaiña arrüba ñanunecacarrüma macrirrtianuca icuqui nantai cürrü? ¡Ümonatai napacoconauncu ñome! \v 10 Ta arraño apicocota nurria nanaiña arrüba yacüpucurrüma bama israelitarrü. Apiñanaunta arrüba naneneca ensümunu uimia, y arrüba panca, pierrtaca y añoca. \v 11 Ane penarrü sobi, tapü ümonatai arrüna nirratrabacaca autacu. \p \v 12 Apisamuse tacana arrüna niyachücoi. Arrüñü chauqui tiñocoquio nanaiña arrüba yacüpucu bama israelitarrü, niyaca caüma tacana arraño tücañe. Pero tapü apapensaca que ane napipünate saübuñü. \v 13 Apaquionsaño nurria ümo arrone primer niyapaseaca tanu aume. Anancañü ñaunrrococa aubesa, nauquiche surapoi ausucarü acamanu arrüna omirria manitacarrü icütüpüti Jesucristo. \v 14 Nauquiche tarucu nichaquisürücü ui manu norrocorrü, pero arraño champürrtü apuncañü, chapiñococapüñü, ni apipenecapüñü. Sino apasuquiucañü tacana ümoti taman ángel esaquiti Tuparrü, o tacana ümoti Jesucristo. \v 15 ¿Cauta naca arrone naupucünuncu saübuñü aucutanu? ¿Causanempü atacüru naupucünuncu? Abu rraquioncañü nurria que arraño tücañe tarucu naurrianca apayura iñemo, hasta aurrianca apitorrimia iñemo nausüto, arrtü puerurrüpü. \v 16 ¡Tapü caüma autüboriquia iñemo, itopiqui na surapoi ausucarü arrüna ñemanauntu! \p \v 17 Arrübama churriampü ñanunecacarrüma tarucu nirrancarrüma nauqui acuasürüma aume, abu churriampü ñapensacarüma abaübu. Rranrrüma nauqui apiñoconoti Cristo, nauqui amenotü isiuma. \v 18 Bien urria arrtü aboma bama rranrrüma nauqui acuama aume. Pero tari bien urria ñapensacarrüma abaübu, y tari isamunenama ito arrüba nomirria, arrtü yaca iche amopünanaqui. \v 19 Masaruquitaiqui, orronene iñemo autacu. ¿Auchepü ñana apitusiancata que anati Cristo au nabausasü? \v 20 Urriampaepü arrtü yacaiqui acamanu auchepe, nauqui rrapari nurria abaübu. Chütusiopü iñemo causane sobi autacu. \s1 Machepecatarrü apü Agar y Sara \p \v 21 Arraño canapae aurrianca apicoco nanaiña nüriacarrü uiti Moisés, nauqui asuriuruti año Tuparrü. ¿Causanempü chamoncoipü nurria, nauqui atusi bien aume arrüna nantü manu nüriacarrü? \v 22 Ta ane corobo sane: Aboma torrüma aütorrti Abraham. Arrti maniqui taman auqui nicumanacatarrti, arrti maniqui quiatarrü auqui nicüpostotiatoe. \v 23 Arrti maniqui auqui nicumanacatarrti anati icu cürrü tacanati cualquierarrtai. Pero arrti maniqui quiatarrü anati icu cürrü auqui propiorrü nicüpostoti Abraham, tonenti naqui samamecana uiti Tuparrü, tacana arrüna turapoiticaü tücañe. \v 24 Arrüba torrü paüca tacana machepecatarrü. Ui cada taman paürrü tusio oemo taman tratorrü uiti Tuparrü. Ui manu taman paürrü cumanacarrü, nürirri Agar, tusio oemo caüma que masamunuti Tuparrü tratorrü esa manu yiriturrü nürirri Sinaí, auna cauta torrio nüriacarrü ümoti Moisés y ümo bama israelitarrü. Arrüma caüma tacana mosorrüma ümo manu nüriacarrü. \v 25 Arrüna nüri manu paürrü Agar nantü auqui besüro “yiriturrü canrrü”. Ui arrüna sane nürirri maquionca oñü ümo manu yiriturü Sinaí au manu cürrü Arabia, arrüna cauta torrio tücañe nüriacarrü. Arrübama israelitarrü pohoso au Jerusalén tonema bama abomainqui isiu manu tratorrü, nauqui aicocoma. \v 26 Pero ane ito manu quiatarrü tratorrü uiti Tuparrü. Arrübama süromatü isiu, taesüburuma eanaqui manu nüriacarrü. Arroñü te uicocota manu quiatarrü tratorrü. \v 27 Itopiqui nantü sane icu Nicororrü: \q1 Tari mupucünuña ba paüca champü niñupaümacarrü, itopiqui arrti Tuparrü bacheboti ñana iñupaümacabo sürümana pünanaqui ba papaümana. \q1 Tari botosibico ui niñupucünuncurrü, itopiqui chomonquisiopü norroco niñupaümacarrü. \p \v 28 Sane nauquiche arraño masaruquitaiqui, chauqui tabaca au nesarrti familiarrü Abraham, tacanati maniqui quiatarrü aütorrti, naqui auqui propiorrü nicüpostoti, nürirrti Isaac. Arrti anati icu cürrü, itopiqui arrti Tuparrü turapoiti tücañe que tiene que acurusüti, arrtü tanati icu cürrü. \v 29 Arrti maniqui aüto Agar tüboricoti tücañe ümoti Isaac, itopiqui curusüoti uiti Tuparrü. Sane ito caüma arrübama israelitarrü tüboricoma ümo bama icocoromati Jesús, itopiqui yasuriurumati Espíritu Santo. \v 30 Icu nicororrü nantü sane yacüpucurrti Tuparrü ümoti Abraham: Aipene manu cumanacarrü aesaquicü, aipenerrtito maniqui aürrü, tapü chepesüro ñana naenarri ümotito. Aitorrimia nanaiña naenarri ümoti Isaac, nauqui propiorrü ahü auqui nacüposü”. \v 31 Sane nauquiche, masaruquitaiqui, arroñü champürrtü tacana naübosi cumanacarrü, ta tacana naübosi manu propoirrü nicüpostoti Abraham. \c 5 \s1 Tapü apiñocota arrüna urria nausüboriqui \p \v 1 Arrti Cristo itaesümununuti oñü pünanaqui nüriacarrü uiti Moisés, nauqui bien urria nusaca. Sane nauquiche apiña nurria, tapü mosorrü año tatito ümo manio bacüpucuca. \p \v 2 Arrüñü Pablo surapoi ausucarü arrüna sane: Arrtü apasutiu nesarrüma señarrü bama israelitarrü, arrüna nürirri circuncisión, chüpuerurrüpü ayuratiqui Cristo aume. \v 3 Sucanañü tatito ümo namanaiña bama yasutiuma manu circuncisión: Arraño caüma tiene que apicoco nanaiña arrüna nüriacarrü uiti Moisés. \v 4 Chauqui tapiñococati Cristo. Itopiqui arraño aurriancatai aye aboi esati Tuparrü ui arrüna apicocota nüriacarrü. Ui arrüna sane ensoro amopünanaqui ñacunusüancacarrti Cristo aume. \v 5 Pero tusiatai oemo que arrti Tuparrü yasuriuruti oñü ui arrüna oñoncatü ümoti Jesús. Arrti Espíritu Santo bayuraratito oemo, nauqui oñoncatü nurria ümoti. \v 6 Uicococati Jesucristo. Champü nümoche arrtü ane osoi manu circuncisión, o arrtü champü. Arrüna manrrü cuasürü ümoti Cristo es, arrtü oñoncatü ümoti aübu nanaiña nuyausasü, y arrtü ocuasürüca oemoantoe. \p \v 7 Aucutanu coñorrtai napapanauncu, numo amoncatü ümoti Jesús. ¿Quitipü naqui uiche apiñoco arrüna ñemanauncurratoe manunecatarrü? \v 8 Abu champürrtü uiti Tuparrü, sino que arrti itasuruti año nauqui apasuriuruti Cristo. \v 9 Apaquionsaño que ui chimiantai levadurarrü contoatai ocoro masarrü uirri. Sane ito pasabo arrtü anati taman masamunuti nomünantü eana macrirrtianuca. Rratorrtai mameso ñapensacarrüma uiti. Tone ito arrüna abaca aübu: Rratorrtai mameso napapanauncu, arrtü amoncoi arrüba chomirriampü manunecataca. \v 10 Pero ñoncatü nurria aume, nauqui ane tamantai napapensaca, itopiqui arrti Señor anati auchepe. Arrtü aboma bama asioma aucuata, tiene que carrticaboma uiti Tuparrü, cualquierarrti naqui isamutenti sane. \p \v 11 Aboma bama namatü iñemo que rranunecacaiqui arrümanu nürirri circuncisión, abu ñapanturrüma. Namatü sane, itopiqui arrüñü chirranunecacaiquipü. Sane nauquiche tüboricomantai iñemo. Ichaquisürücatai uimia. Pero ta rranunecaca nürirrti Cristo, naqui coiñoti apü curusürrü otopiqui. Itopiquiti tüboricoma iñemo. \v 12 Urria iñemo arrtü iyoquiromacü uirrimiantoe, tapü asioma aucuata. \p \v 13 Masaruquitaiqui, arrti Cristo itaesümunuti año pünanaqui manu nüriacarrü, champürrtü nauqui apisamune arrüba chomirriampü, ta nauqui apaserebi aumeampatoe y nauqui acuati quiatarrü aume. \v 14 Ane arrüna taman bacüpucurrü eana nüriacarrü, nantü sane: “Tari cuasürüti aemo aposapa tacana nacua aemoantoe”. Arrtü apisamute sane, arrti Tuparrü pucünuñati aucuata. \v 15 Pero arrtü apahiquia aumeampatoe y aburatoquiquia aumeampatoe, ¡amasasai nurria, tapü autacüruca aboiyapatoe! \s1 Arrüna nirrantümo na cürrü nocütüpü y arrüna uiche urria nosüboriqui \p \v 16 Sucanañü aume sane: Amonsapesio nurria nurarrti Espíritu Santo, auqui caüma chapisamutepü isiu naurrianca iyo arrüba chomirriampü. \v 17 Arrüna cürrü nocütüpü rranrrü aisamune arrüba chomirriampü. Pero uiti Espíritu Santo caüma urrianca uisamune arrüba nomirria. Así que abe torrü nurrianca, y tonehio arrüba pahiyo ñomemapatoe. Arrüna nomirria churriampü ümo arrüna nomünantü, y arrüna nomünantü churriampü ümo arrüna nomirria. Chichebopü uisamune arrüna urria ui nurrianca ñoma ba chomirriampü. \v 18 Pero arrtü apacoconaunca ümoti Espíritu Santo, champüqui nümoche apacoconaun ümo nüriacarrü, itopiqui tapisamute arrüba omirria uiti. \p \v 19 Pero chanecanapatai arrüna nusaca arrtü uisamute isiu nurrainca ñoma ba chomirriampatai: Baviviquia tacana numuquianca Oecatü yusiu paüca y uisamute arrüna chomirriampü isiu nurrianca. \v 20 Manaunca ümo bama masantuca. Batrabaca aübu nuipiaca uiti choborese. Chüsamianapü oemo niyachücoiti quiatarrü. Usuratoquiquiatai oemoantoe. Pesabatai oemo arrüna urria ñapanauncurrti quiatarrü. Otüboriquiatai. Urrianca ane aruqui nanaiñantai oemo. Chichepepü numapensaca. \v 21 Urriancatai ümo nenarrirrti quiatarrü. Batabaiquia. Tarucu nurrianca ümo pierrta, nauqui uba y oyorisüba. Tacana arrüna ito tüsurapoi ausucarü tücañe. Arrti naqui isamutenti arrüba nomünantü, chüpuerurrüpü aye uiti esati Tuparrü, auna cauta ane nüriacarrti. \p \v 22 Pero uiti Espíritu Santo caüma uisamute arrüna sane: Ucuasürüca oemoantoe. Tarucu nupucünuncu uiti Tuparrü. Urriantai nusaca aübuti y aübu bama osüborisapa. Masamunaunca aübuti quiatarrü. Manitaca urria aübuti. Tarucu numacumanauncu oemoantao. Uicocota isiu arrüna nusura. \v 23 Chotümoninauncapü. Ucusüuca nurria, nauqui tapü uisamute arrüba chomirriampü. Arrtü sane numapanauncu, chütompücanapü osoi manu nüriacarrü. \v 24 Arrübama icocoromati Cristo chauqui tiñocotama nanaiña arrüba chomirriampü nirrantümoma tacanarrtü tümocoiño apü curusürrü. \p \v 25 Chauqui tütorrio oemo uiti Espíritu Santo osüboriquibo nuevurrü tato. Tari uisamunena ito caüma isiu nirrancarrti, enterurrü nosüboriqui. \v 26 Sane nauquiche tapü vanorrü oñüantai, tapü matümoniancaca ümoti quiatarrü, tapü pesabatai oemo nenarrirrti o ñapanauncurrti. \c 6 \s1 Apayura aumeampatoe \p \v 1 Masaruquitaiqui, arrtü anati abarrüpecu naqui anati au nomünantü, apayura ümoti, nauqui acoñoco tato nisüboriquirrti. Apapari nurria ümoti aübu nanaiña naubuenucu, itopiqui arraño anati Espíritu Santo au nabausasü. Pero amasasai nurria, tapü cuatito macocotorrü aume. \v 2 Arrtü apayuraca aumeampatoe, tütone arrüna napacoconauncu ümo yacüpucurrti Cristo. \v 3 Arrtü anati naqui rranrrü ane manrrü ñapanauncurrti amopünanaqui, abu champü, encañaoti ümotiatoe. \v 4 Cadati taman abarrüpecu, tari arrtaiti nurria arrüna yachücoboiboti, arrtü urria o churriampü. Arrtü urria, tari pucünuñati nurria. Pero tapü ichepecatati yachücoiti quiatarrü. \v 5 Itopiqui nanaiña oñü naneneca cuantio utaquisürücübo, cuantio iñemo, cuantio ito ümoti quiatarrü. \p \v 6 Tari arrübama ununecanama ümo nurarrti Tuparrü tari yayurarama ümo bama maestro aübu arrüna ane uimia. \p \v 7 Tapü mameso napapensaca, masaruquitaiqui, itopiqui arrti Tuparrü chucupiuratabotipü. Torrio oemo uiti isiu arrüna uisamute. Tacanarrtü manca cütu noseorrü, nosoerrü tatito ubaüro. \v 8 Arrti naqui isamutenti isiu arrüba chomirriampü ñapensacarrti, cuatü ñana carrticurrü ümoti. Pero arrti naqui isamute isiu nirrancarrti Espíritu Santo, tonenti naqui chütacürusupü ñana nisüboriquirrti au napese. \v 9 Tapü tacürusu arrüna urria nupachücoi, itopiqui tüsaimia nitiempo arrüna auche ñana torrio oemo uiti Tuparrü arrüna nucua uiti, arrtü uiñata nurria. \v 10 Sane nauquiche tari uisamunena arrüna nurria ümo namanaiña macrirrtianuca, tacana arrüna numacumananauncucu ümo bama usaruquitaiqui au nürirrti Jesús. \s1 Nitacüru ñaconomosorrti Pablo \p \v 11 Amasasai nurria niñusunaun ba letrarrü, arrüba bocorobo sobiatoe ui niñe. \p \v 12 Aboma bama rranrrü nauqui apasuriu nesarrüma señarrü circuncisión, itopiqui rranrrüma nauqui urria nisüboriquirrimia aübu genterrü icu na cürrü. Chirranrrüpüma ataquisürüma itopiqui na manitacarrü icütüpüti Jesucristo, naqui coiñoti apü curusürrü. \v 13 Arrüma ane uimia manu señarrü circuncisión, pero ta chicocotapüma nanaiña nüriacarrü. Pero asioma aucuata nauqui circuncidabo año, nauqui apisamunaño tacana israelitarrü. Tone arrüna uiche pucünuñama. \v 14 Pero arrüñü ipucünuncatai uiti Jesucristo, naqui coiñoti apü curusürrü. Ui arrüna niconcorrti coiño ito nanaiña arrüna nirranca ümo arrüna ane icu na cürrü. Champüqui niyucuarriqui iñemo. \v 15 Champü nümoche arrtü ane manu circuncisión sobi, o champü. Pero arrüna manrrü valeo, arrtü coñocono tato nisüboriqui uiti Cristo. \v 16 Arrübama yasutiuma arrüna nirranunecaca y isamutema isiu, tonema bama ñemanauncurratoe nesarrti genterrü Tuparrü. Taiquiana urria nacarrüma, tari pucürusuti Tuparrü itacuma. \p \v 17 Auquina caüma tapü aboma bama asioma isuatañü, itopiqui tusio nurria isütüpüñü ñopiconosüo arrüba nobüriturrü iñemo itopiqui arrüna niyaserebiqui ümoti Cristo. \p \v 18 Masaruquitaiqui, tari icunusüancanati año Señor Jesucristo. Amén.