\id ACT - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h HECHOS \toc1 Nisamucu Bama Apostolerrü \toc2 Hechos \toc3 Hch \mt2 NISAMUCU BAMA APOSTOLERRÜ \mt1 LOS HECHOS \c 1 \s1 Arrti Espíritu Santo rranrrti ayeti usahu \p \v 1 Süro tanu nirraquionco aemo naqui Teófilo. Au manu cusürübo niyesa librurrü iconomota nanaiña arrüna nisamutenti y ñanunecacarrti Jesucristo auqui maübo, \v 2 hasta que iñatai manu nanenese auche camperoti tato au napese uiti Tuparrü. Numo anatiqui icu na cürrü, manunecanati ui nicusüurrti Espíritu Santo ümo bama nesarrti apostolerrü, bama tacümanauncunu tücañe uiti. Urapoiti isucarüma arrüna yachücoboiboma. \v 3 Numo tüpasao nitaquisürücürrti, süboricoti tato, itusiancanatiyü isucarüma. Cuarenta naneneca nacarrti aübuma. Sane nauquiche tusio nurria ümoma, ta süboricoti tato, y tacane urapoiti isucarüma causane arrtü üriabucati Tuparrü eanama icu na cürrü. \p \v 4 Nauquiche anancatiqui ichepema, nanti ümoma: \p —Tapü amecatü auqui Jerusalén. Aparrüpera cheperrtü cocono arrümanu nurarrti Iyaü, que arrti Espíritu Santo cuati ñana aume. \v 5 Tai ñemanauntu, arrti Juan tücañe maunimianati aume eana turrü —nanti ümoma—, pero ta chübubiuquipü cuantio naneneca arrüna auche ayeti Espíritu Santo au nabausasü. Tone caüma arrüna nabüriqui tato. \p \v 6 Ñanquitioma ito pünanaquiti, namatü: \p —Señor, ¿taqui auquito caüma taesüburu tato obi arrüna sobesa cürrü Israel pünanaqui bama rromanorrü, nauqui yüriaburrücü suiñemo? \p \v 7 Iñumutati Jesús: \p —Chümopü atusi aume arrüna sane. Arrti Tuparrü naqui uiche uraboiti auche. Itopiqui arrti ane nüriacarrti. \v 8 Pero arrtü cuati Espíritu Santo au nabausasü, torrio aume abüriacabo, na amenotü apanitane nisüri, auna Jerusalén, auna cürrü Judea, au cürrü Samaria y au nanaiñantai icu na cürrü. \s1 Arrti Jesús süroti tato au napese \p \v 9 Numo chauqui arrüna nurarrti ümoma, isucarüma nurria iquiamperotiyü, niyücürrti tato au napese. Auqui cuatü taman cüsaüborrü taburriuti uirri. Auqui champürrtü asaramatiqui tato. \v 10 Nauquiche amoncomainqui arrtayomatü isiuti Jesús niyücürrti tato au napese, auqui paecüburuma esama torrü mañoñünca, purusubi naibirrimia. \v 11 Namatü ümoma: \p —Arraño auqui Galilea, ¿causane süsio año amarrtaiquiatü icu napese? Arrti Jesús süroti tato au napese amopünanaqui. Pero ta, cuati tato ñana tacana arrüna amarrtaiquiatü isiuti. \s1 Tacümanauncunuti Matías itoboti Judas \p \v 12 Auqui süroma tato au Jerusalén onüqui manu yiriturrü nürirri Olivos. Tamantai kílometro nichequirri auqui manu. \p \v 13 Nauquiche tiñataimia tato taha, süroma ape au manu quiatarrü piso nesa manu porrü auna cauta nantarrü iyoberabaramacü. Arrüpecuma anancati Pedro, arrti Jacobo, arrti Juan, arrti Andrés, arrti Felipe, arrti Tomás, arrti Bartolomé, arrti Mateo, arrti Jacobo aütorrti Alfeo, arrti Simón naqui auqui manu partidorrü nürirri cananista, y arrti Judas yaruquitorrti Jacobo. \p \v 14 Arrüma iyoberabaramacü nantarrü na eama. Amoncoma ito bama yaruquitorrti Jesús, nipiacütoti y arrüba piquiataa paüca. \p \v 15 Au manio naneneca arrti Pedro atüraiti cümuinata manuma amoncoma acamanu, taqui ciento veinte nubiquirrimia, nanti ümoma: \p \v 16 —Masaruquitaiqui, chauqui tücocono arrümanu turapoiticaü Espíritu Santo turuquiti yüriaburrü David. Ta maconomonoti tücañe sane icu Nicororrü icütüpüti Judas, naqui cusürüboti tücañe aübu manuma uiche aiñenomati Jesús. \v 17 Arrti Judas tücañe tacümanauncunuti ochepe, y tacane torrio ito ümoti arrüna trabacorrü usaca aübu. \v 18 Pero arrti macomporarati cürrü ui manu monirri torrio ümoti itobo na churriampatai yachücoiti. Taha paquioti cusürübo nitanurrti acü. Poboti, cuantio tanene nanterererrti. \v 19 Numo tütusio ümo bama auqui Jerusalén, iñatama üribo manu cürrü Acéldama. Nantü auqui nurarrümantoe: “Cürrü auna cauta arapara notorrü.” \v 20 Itopiqui icu manu Nicororrü niyobesa Salmos nantü sane: \q1 Tari cücheca nicürrti y tapü anati naqui vivibo acamanu. \m Ane ito corobo sane: \q1 Tari ñatoconati quiatarrü aübu nesarrti cargorrü. \p \v 21 Aboma auna uyarrüpecu bama amoncomantai ochepe enterurrü manu tiemporrü nuñame ichepeti Señor Jesús, \v 22 auqui numo ürioti uiti Juan hasta numo camperoti au napese. Sane nauquiche urria arrtü tamanti uturuquimia iñanatiyü ochepe na uraboitito, que süboricoti tato Jesús, itopiqui asaratiti ta süboricoti. \p \v 23 Auqui nombraboma bama torrü uimia: Arrti José Barsabás nürirrtito Justo, y arrti Matías. \v 24 Meaboma sane: \p —Señor, arrücü asuputacai nausasü macrirrtianuca, aitusiancarrti suisucarü quiti naqui uturuqui bama torrü urria au naquionco, \v 25 nauqui asuriuti nesarrti cargorrü Judas tücañe numo apostoltiqui. Pero churriampataito yachücoiti, sane nauquiche tanati taha auna cauta nipenequirrti. \p \v 26 Auqui suerteaboma uimia. Tocabo ümoti Matías. Auqui manu nanenese iñanatiyü ichepe manuma once apostolerrü. \c 2 \s1 Niyequirrti Espíritu Santo \p \v 1 Iñatai manu nanenese Pentecostés. Namanaiña bama icocoromati Jesús iyoberabaramacü taha au Jerusalén. \v 2 Rrepenteatai rabotü süuru auqui napese tacanarrtü arrone maquiütüca fuerte, y cutañarrü au manu porrü auna cauta amoncoma. \v 3 Auqui butusio onü nitanurrüma arrümanio sane tacana nonco pese mochiomancatai. \v 4 Enterurrüma süroti Espíritu Santo au nausasürrüma. Manitanama caüma uiti piquiatacatai manitacaca. \p \v 5 Au manio naneneca amoncoma au Jerusalén bama israelitarrü auqui nanaiñantai nacioneca, bama tarucu ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü. \v 6 Oncoimia manu nisüurrü onü manu porrü. Ipiacünomacü asaborimia, cütüpürrüma macrirrtainuca. Cütomutañama ui na oncoimia ñanitaca bama ñanunecasarrti Jesús au na nurarrümantoe. \v 7 Cütobüsoma, chümarrtacarrüpatai ümoma, namatü ümomantoe: —¿Canapaemo auqui Galilea enterurrüma bama manitana? \v 8 ¿Causane aipiama anitama nusura? \v 9 Auna aboma bama auqui Partia, auqui Media, auqui Elam, auqui Mesopotamia, Judea, Capadocia, Ponto y auqui manu provinciarrü Asia, \v 10 auqui Frigia y Panfilia, auqui Egipto, y arrüba puebluca abe manrrü tahiqui pürücü Cirene. Aboma ito uyarrüpecu bama auqui Roma bama pohosoma auna. Eanama aboma bama propiorrü israelitarrü y arrübama yasutiumantai nesarrüma religión. \v 11 Aboma ito bama auqui Creta y Arabia. Enterurrü oñü oñoncoi nurarrüma auqui na numanitacatoe. Champü causane, iyebo nurria uimia. Urapoimia arrüba nomirria uiti Tuparrü. \v 12 Enterurrü cütobüsoma, chümarrtacarrüpatai ñapensacarrüma. Ñanquitioma pünanaquimiantoe: \p —¿Isane naca arrüna sane? \p \v 13 Aboma ito bama iyapoimia, namatü sane: \p —¡Orisübaboma arrümanuma! \p \v 14 Auqui atüraiti Pedro aübu manuma maquiataca once apostolerrü. Fuerte nurria nurarrti, nanti sane: \p —Arraño bama mañoñünca auqui Judea y arrübama auqui Jerusalén, amonsoi nurria arrüna sucanañü aume. \v 15 Arrüsomü champürrtü soborisübaca, tacana arrüna napapensaca. ¿Causanempü soborisüba? aübapae ane ape surrü. \v 16 Más bien arrüna sane ta tone arrümanu turapoiticaü tücañe profetarrü Joel. Nanti sane: \q1 \v 17 Sane nurarrti Tuparrü: \q1 Au nitacüru cuantio naneneca, iñemecata aruqui niyesa Espíritu onü macrirrtianuca. \q1 Arrübama aütorrüma y arrüba nitaquiumucuturrüma ipianacatema ñana arrüna nisura. \q1 Arrübama mayaüca ausüratai ñana arrtaimia auqui na quiatarrü narrtarrüma, y arrübama maporriquia iñunecacama auqui niposiquirrimia torrio ümoma sobi. \q1 \v 18 Au manio naneneca iñemecata ito aruqui niyesa Espíritu onü bama baserebioma iñemo y arrüba paüca paserebio iñemo. \q1 Arrüma caüma ipianacatema nisura. \q1 \v 19 Itusiancaquion ñana ausüratai señarrü icu napese y icu cürrü ito: \q1 Notorrü, pese y cüsaüboca tacana nausirri. \q1 \v 20 Surrü ñana rruparrio. \q1 Pama isamunü cüturiqui tacana notorrü, arrtü tüsaimia manu nanenese champü tacanache, arrüna ensümunu uiti Tuparrü. \v 21 Enterurrüma bama yabiromati Tuparrü nauqui aicocoromati, tonema bama taesüburu ñana uiti pünanaqui carrticurrü. \p \v 22 Amonsoi te bama mañoñünca auqui Israel arrüna sucanañü aume: Arraño apipiate nürirrti Jesús auqui Nazaret. Amasaquio ito arrüba milagrorrü y señarrü omirriante uiti. Ui arrüna sane tusio que arrti ane nüriacarrti uiti Tuparrü. \v 23 Pero arraño nauquiche tütorrioti aume, apitorrimiacati ümo bama extranjerurrü nauqui aiñanamati apü curusürrü, itopiqui sane ñapensacarrti Tuparrü auquiapae. \v 24 Arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato, itaesümunucunutiti pünanaqui concorrü, itopiqui chüpuerurrüpü süsioti coiñoti. \v 25 Ta arrti yüriaburrü David tücañe manitanati icütüpüti Jesús sane: \q1 Arrti Tuparrü anati siemprerrü ichepeñü. \q1 Anati auna sane ümo nepanauncu niñe tapü ane ñünanache irru. \q1 \v 26 Uirri ipucünunca au niyausasu. \q1 Sane nauquiche iñanauncati aübu nisura. \q1 Champü causane nirraquionco arrtü isonca. \q1 \v 27 Itopoqui arrti Tuparrü chichetatipü asio niyausüpü esa bama macoiñoca. \q1 Chichetatipito apore nisütüpü, itopiqui yaserebiquia ümoti. \q1 \v 28 Uiti isüboriquia tato ñana. \q1 Auqui caüma tarucu nipucünuncu arrtü yasacati. \p \v 29 Arraño bama masaruquitaiqui, apapensasio nurria arrüna sane. Arrti David chapürrtü ümotiatoepü arrüna nurarrti, itopiqui arrti coiñoti. Süroti cütu y arrüna nicürrti aninqui auna uyarrüpecu. \v 30 Arrti David ipianacatenti nurarrti Tuparrü tücañe, itopiqui profetarrti. Sane nauquiche arrti Tuparrü urapoiticaü isucarüti aübu juramentorrü que tamanti uturuqui bama nesarrti familiarrü tonenti Cristo. Tonenti naqui tümonsoti ñana au tronorrü na üriaburuti. \v 31 Sane nauquiche arrti David urapoiticaü tücañe, arrti Cristo tiene que asüboriti tato ñana, y arrüna nausüpurrti chüpuerurrüpü asio eana bama macoiñoca. Chüporeopito nicütüpürrti. \v 32 Arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato Jesús. Enterurrü somü terrticurrü somü ümo arrüna sane. Sumasacati süboricoti tato. \v 33 Iyebo uiti au nepanauncurrti Yaütoti. Arrti bacheboti üriacaboti na acüputi icu na cürrü ümoti Espíritu Santo. Tone caüma arrüna amarrtai y amoncoi one auna. \v 34 Champürrtü arrti David naqui süroti tato au napese aübu cürrü nicütüpürrti. Pero arrti nanti sane: \q1 Arrti Tuparrü nanti sane ümoti iyesa Señor: \q1 “Atümo rrupetacuñü au nepanauncu niñe, na üriaburü saübuñü, \v 35 cheperrtü bachesoiyoma aesacü sobi aesa enemigorrü.” \v 36 Sane nauquiche tapü anati naqui chicocotapü au na cürrü Israel, que arrti Jesús, naqui süroti aboi apü curusürrü, tonenti Señor y Cristo uiti Tuparrü. \p \v 37 Nauquiche toncoimia arrüna sane, iñorronconomacü au nitusirrimia. Ñanquitioma pünanaquiti Pedro y pünanaqui bama maquiataca apostolerrü: \p —¿Causane caüma sobio? \p \v 38 Arrti Pedro nanti sane ümoma: \p —Apiñorroncosaño. Tari abüriquia au nürirrti Jesucristo. Sane rrimiacana tato aume nomünantü aboi. Arrti Tuparrü caüma icüpurutiti Espíritu Santo au nabausasü. \v 39 Aume te arrüna nurarrti Tuparrü sane y ümo bama abaübosi y ümo bama ito aboma iche, bama tasuruiqui uiti Tuparrü. \p \v 40 Ausüratai ñanunecacarrti Pedro ümoma. Ubuturuqui manio ñanunecacarrti, nanti sane ümoma: \p —Tapü abasiquiaiqui eana bama churriampatai nisüboriquirrimia. \v 41 Arrübama yasutiuma ñacuansomococorrti, ürioma. Au manu nanenese iñanamacü arrüpecu bama icocoromati Jesús, taqui tres mil nubiquirrimia. \v 42 Enterurrüma süroma isiu na ñanunecacarrüma bama apostolerrü. Macumanaunrrüma ümomantoe. Iyoberabaramacü nauqui chépe ahama y nauqui eama. \s1 Nisüboriqui bama primero icocoromati Cristo \p \v 43 Tarucu nicütobü macrirrtianuca oboi ba milagrorrü y señarrü omirriante ui bama apostolerrü. \v 44 Enterurrü bama icocoromati Jesús chépe nacarrüma. Macumananama ümomantoe arrüna ane uimia. \v 45 Ipiaventecatama arrüna nenarrirrimia. Nicuarrü caüma rrepartibo uimia ümomantoe isiu naca na nirrantümoma. \v 46 Naneneca oberabarama au niporrti Tuparrü. Au niporrümantoe caüma basoma juntorrü. Pucünuñamantai y tacane ichimiancanamacü au nausasürrüma. \v 47 Iñanaunumati Tuparrü. Tarucu nicuarrüma ümo genterrü. Arrti Tuparrü naneneca bacheboti uüboma. \c 3 \s1 Urriancati tato taman ñoñünrrü \p \v 1 Taman nanenese arrti Pedro ichepeti Juan süromatü au niporrti Tuparrü a las tres isiu nimümürrü, itopiqui arrümanu horarrü nantarrü meaboma macrirrtianuca acamanu. \v 2 Naneneca anati acamanu taman ñoñünrrü naqui chüpuerurrüpü amenti auquiapae numo aübo anati icu cürrü. Iquianamati acamanu, iñanamati abeu manu tururrü nürirri “Coñorrtai”. Acamanu manquioti limosnarrü pünanaqui bama pasaoma, niyücürrümampo. \v 3 Nauquiche pasaoti Pedro ichepeti Juan niyücürrümampo, manquiotito limosnarrü pünanaquimia. \v 4 Tochencoma nauqui asaramatü ümoti, auqui arrti Pedro nanti ümoti: \p —Asasatü suiñemo. \p \v 5 Arrti maniqui ñoñünrrü asaratitü nurria ümoma, ñaquioncorrti macumananama ñana ümoti. \v 6 Arrti Pedro nanti ümoti: \p —Champü monirri sobi ni oropü. Pero arrüna ane sobi puerurrü ichücü. Au nürirrti Jesucristo naqui auqui Nazaret sucanañü aemo: ¡Atüsai, ame! \p \v 7 Auqui arrti Pedro iñatünaiñacanatiti auqui nepanauncu nipiarrti. Au manu rratorrü urrian tato nipoperrti. \v 8 Tobüsoti tape, amencoti bien urria. Abu arrti tücañe chüpuerurrüpü amenti. Sürotipo ichepema au niporrti Tuparrü. Tobüsotiatai tape, nipucünuncurrti. Iñanaunutiti Tuparrü. \v 9 Enterurrü genterrü asaramati, amencoti aübu ñanauncurrti ümoti Tuparrü. \v 10 Tarucu nicütobürrüma ui arrüna arrtaimia sane. Tusio ümoma, ta tonenti maniqui nanenecatai anancati tümonsoti abeu nituru niporrti Tuparrü, arrümanu nürirri “Coñorrtai” nauqui acumanama ümoti. \s1 Nisermonrrti Pedro \p \v 11 Arrti maniqui ñoñünrrü urriancati tato nacarrtiatai tanu isiuti Pedro y arrti Juan. Amoncoma au manu nicorero niporrti Tuparrü nürirri Salomón. Tapü arrübama macrirrtianuca ipiacünomacü esama, nauqui asaborimia. Tarucu nicütobürrüma. \v 12 Ui arrüna sane nanti Pedro ümoma: \p —Arraño bama mañoñünca auqui Israel: ¿Causane tarucu naucütobü? Abasiquia amarrtaiquiatü suiñemo, tacanarrtü soboi urriancati tato naqui ñoñünrrü. Champürrtü urriancati tato soboi ni ui arrünampü tarucu supaquionco iyoti Tuparrü. \v 13 Ta arrti Tuparrü naqui ümoche tarucu tücañe ñacoconauncurrti Abraham y arrti Isaac y arrti Jacob, bama upariente tücañe, tonenti naqui uiche aisamune arrüna sane, na atusi ümo macrirrtianuca arrüna tarucu nicuarrti Jesús ümoti. Arrti Jesús baserebioti ümoti Tuparrü, pero torrioti tücañe aboi ümo bama mayüriabuca na aconti. Arrti yüriaburrü Pilato rranrrtipü tücañe aiñemecanatiti, pero arraño chaurriancapü. \v 14 Abu arrti champü isane nipünatenti, bien urria nisüboriquirrti. Pero arraño apanquitio nauqui ataesübuti maniqui quiatarrü ñoñünrrü yatabayorrü. \v 15 Sane apitabaiquiati naqui bachebo osüboriquibo. Pero arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato. Arrüsomü sumarrtai nanaiña arrüna sane. \v 16 Ui nicusüurrti maniqui Jesús urriancati tato naqui ñoñünrrü itopiqui sopicococati. Arraño apisuputacati nurria naqui ñoñünrrü urriancati tato. Torrio suiñemo uiti Tuparrü nauqui sopicocoroti Jesús; uirri te urriancati tato nurria naqui maunrrocono, tacana arrüna amarrtai. \p \v 17 ‛Bueno, bama masaruquitaiqui, tusio iñemo, arraño ichepe bama mayüriabuca apitabaiquiati Jesús, pero ta ui na champürrtü tusio aume arrtü tonenti Cristo. \v 18 Pero ta sane cocono uiti Tuparrü arrümanu nurarrti tücañe turuqui bama nesarrti profetarrü, que arrti Cristo taquisürüti ñana. \v 19 Sane nauquiche apiñorroncosaño. Auqui caüma morrimiacana tato nomünantü aboi. Bacüpurutito caüma omirriantai naneneca aume, nauqui urria nabaca y aupücünuncatai. \v 20 Sane ito caüma icüpurutiti tato aume naqui Cristo auqui napese. \v 21 Tusio oemo que anati baeta au napese cheperrtü tanaiña coñocono uiti Tuparrü, tacana arrüna nantarrtai nurarrti tücañe turuqui bama profetarrü, bama baserebioma ümoti. \v 22 Sane ito nurarrti Moisés ümo bama upariente israelitarrü tücañe: \q1 —Arrti Tuparrü bacüpuruti ñana taman profetarrü abuturuqui, tacana arrüñü. \q1 Apacoconaun ümoti. \q1 Apicoco ito nurarrti. \q1 \v 23 Namanaiña bama chümacoconaunpüma ümoti, tari penecoma eanaqui bama israelitarrü, chütonemainquipü nesarrti genterrü Tuparrü. \p \v 24 ‛Auquiapae numo süboricotiqui profetarrü Samuel, enterurrüma bama maquiataca profetarrü urapoimia ito arrüna tiemporrü caüma (nitiemporrti Cristo). \v 25 Aume te arrüna nurarrti Tuparrü tücañe turuqui bama profetarrü. Autacu masamunuti Tuparrü tratorrü tücañe aübu bama upariente, nauquiche nanti ümoti Abraham: “Nanaiña genterrü icuqui na cürrü curusüu ñana auqui naca naesa familiarrü”. (Itopiqui arrti Jesús auqui nesarrti familiarrü Abraham.) \v 26 Arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato naqui Aütorrti. Icüpurutiti primero aume nauqui autaesübu eanaqui nomünantü, nauqui apicoñoco arrüna churriampatai nausüboriqui. \c 4 \s1 Arrti Pedro ichepeti Juan aboma esa mayüriabuca \p \v 1 Amoncomainqui manitanama arrti Pedro y arrti Juan, auqui iñataimia esama manuma sacerdoterrü, ichepeti maniqui yüriaburrü ümo niporrti Tuparrü y arrübama saduceorrü. \v 2 Tüboricoma, itopiqui arrti Pedro y arrti Juan manunecanama ümo genterrü y urapoimia que arrti Jesús süboricoti tato eanaqui macoiñoca, na atusi que puerurrü asüborimia tato bama macoiñoca. \v 3 Auqui enoma uimia. Aüroma au preso hasta quiatarrü nanenese, itopiqui chauqui tütümümüca, champü tiemporrü nauqui acurrtama aübuma manu nimümürrü. \v 4 Sürümanama bama amoncoma onsapecoma nurarrti Pedro, icocotama. Sane nauquiche manrrü nubiqui bama icocoromati Jesús. Taboma cinco mil mañoñünca (abe ito paüca y masiomanca). \p \v 5 Au manu quiatarrü nanenese tansürü oberabarama au Jerusalén bama üriatu bama israelitarrü ichepe bama mamayoreca y arrübama manunecana nüriacarrü. \v 6 Anancati Anás, naqui yarusürürrü sacerdoterrü, ichepeti Caifás, arrti Juan, arrti Alejandro y namanaiña bama maquiataca auqui nesarrüma familiarrü bama üriatü sacerdoterrü. \v 7 Bacüpuruma nauqui ayeti Pedro ichepeti Juan acamanu esama. Auqui iñataimia acamanu. Süroma cümuinta uimia. Ñanquitioma pünanaquimia: \p —Uiche ane arrüna nabüriaca, quiti naqui yacüpucuche aume nauqui apacura ümoti maniqui ñoñünrrü. \p \v 8 Auqui manitanati Pedro ui nicusüurrti Espíritu Santo, nanti ümoma: \p —Bueno, arraño bama üriatu pueblurrü y arrübama mamayoreca au Israel, \v 9 arraño apanquitio somopünanaqui arrüna sopisamute urria ümoti naqui maunrrocono. Apanquitito uiche urriancati tato. \v 10 Suburaboira ausucarü, nauqui atusi ümo na genterrü auqui Israel. Arrti naqui ñoñünrrü amasacati auna, urriancati tato au nürirrti Jesucristo naqui auqui Nazaret, naqui süro apü curusürrü aboi. Pero ta uiti Bae Tuparrü süboricoti tato eanaqui macoiñoca. \v 11 Arrti Jesús tonenti tacana canrrü arrüna botabo ui bama masamunu porrü, pero uiti Tuparrü arrti tacana arrone canrrü manrrü urriampae ümo porrü. Tone manrrü yaserebiquirri. Arraño te tacana bama masamunu porrü. \v 12 Champüti quiatarrü naqui uiche puerurrü utaesübu eanaqui nomünantü, uitiatai Jesús. Itopiqui champüti quiatarrü torrio oemo uiti Tuparrü icu na cürrü naqui uiche puerurrü utaesübu eanaqui nomünantü. \p \v 13 Arrümanuma mayüriabuca tütusio ümoma que arrti Pedro y arrti Juan champü nirrucurrüma. Tusiataito ümoma que champürrtü ipiacamampae nicororrü. Auquito caüma tusio ümoma, tonema bama amencoma tücañe ichepeti Jesús. \v 14 Tacane arrti maniqui ñoñünrrü urriancati tato anati acamanu ichepema. Asi que champü isane urapoboiboma. \v 15 Auqui bacüpuruma ümoma ariorrüma baeta türüpo auqui manu, nauqui aparimia. \v 16 Namatü: \p —¿Causane caüma osoi ümo bama mañoñünca? Enterurrümantai bama auqui Jerusalén tusio ümoma arrüna milagorrü urriante uimia. Sane nauquiche chüpuerurrüpü uiñaneca. \v 17 Pero tapü asio genterrü icuata nüri arrüna sane, mejor bachera mapirrumucurrü ümoma nauqui tapü asioma uraboimia nürirrti maniqui Jesús. \p \v 18 Auqui tasuruma tatito uimia. Urapoimia isucarüma tapü asioma anitanema nürirrti Jesús y ñanunecacarrti. \v 19 Pero arrti Pedro ichepeti Juan iñumutama nurarrüma, namatü ümoma: \p —Apapensasio arraño: ¿Taqui urria ümoti Tuparrü arrtü supacoconaunca aume, tapü ümoti champü? \v 20 Causanempü sopiñaneca arrüna sumarrtai ui suisütoatoe y arrüna somoncoi. \p \v 21 Auqui rranrrüpüma achema manrrü mapirrumucurrü ümoma, pero au nitacürurrü emecanama uimia. Chütabücopü uimia causane nauqui carrticaboma uimia, itopiqui enterurrü genterrü iñanaunumati Tuparrü ui arrüna urriante uimia. \v 22 Arrti maniqui ñoñünrrü urriancati tato, ta tütabe cuarenta añorrü ümoti. \s1 Neancarrüma bama icocoromati Jesús \p \v 23 Arrti Pedro ichepeti Juan numo tütaesüburuma uimia, süroma tato esa bama icumpañeruturrüma nauqui uraboimia isucarüma arrüna nura bama üriatu sacerdoterrü y bama mamayoreca. \v 24 Nauquiche toncoimia nurarrüma, chépema meaboma. Namatü sane: \p —Señor, obi aisamune napese, cürrü, turrü y nanaiñantai. \v 25 Arrücü ito ucanü tücañe turuquiti David naqui amoso, numo maconomonoti uiti Espíritu Santo sane: \q1 ¿Causane pahiyaca nacioneca y arrübama macrirrtianuca ñapensaracama ñome arrüba champüatai iyebo auqui ümoma. \q1 \v 26 Arrübama mayüriabuca icuqui na cürrü, tüboricoma y arrübama üriatu puebluca iyoberabaramacü, itopiqui tüboricoma ümoti Tuparrü y ümoti Cristo, naqui tacümanauncunu uiti. \m Sane ñaconomosorrti David. \p \v 27 ‛Ñemanauntu arrti Herodes y arrti Poncio Pilato juntaboma auna pueblurrü ichepe bama extranjerurrü y arrübama israelitarrü, enterurrüma tüboricoma ümoti Jesús naqui Cristo. Tonenti naqui anaunu obi. \v 28 Sane urriante uimia nanaiña arrüna tanancatai au napensaca arrüna pasabobo. \v 29 Sane nauquiche Señor, tusio nurria aemo nurarrüma suiñemo. Ayura suiñemo tapü sopirruca ñünana nurarrüma suiñemo, nauqui suburaboi nura aübu tarucu narucurrü suiñemo. \v 30 Ache suiñemo nauqui puerurrü urrianama tato soboi bama maunrrocono, y nauqui puerurrü sopisamune milagrorrü au nürirrti Jesús naqui Ahü, naqui anaunu obi. \p \v 31 Nauquiche tacürusu neancarrüma, paichoconono manu cauta amoncoma oberabarama. Enterurrüma süroti Espíritu Santo auma. Champü nirrucurrüma uraboimia nurarrti Tuparrü. \s1 Nenarrirrimia nesa namanaiñantai \p \v 32 Enterurrüma manuma icocoromati Jesús chépatai naca ñapensacarrüma y arrüna nirrantümoma au nitusirrimia. Champüti naqui nanti nesarrtiatai arrüna nenarrirrti, ta nesa namanaiñantai arrüna nenarrirrimia. \v 33 Arrübama apostolerrü aübu nanaiña nüriacarrüma urapoimia arrüna süboricoti tato Señor Jesús. Arrti Tuparrü tarucu ñacunusüancacarrti ümoma. \v 34 Champüti eanama naqui taquisürü, itopiqui arrübama abe niyorrüma y arrübama abe niporrüma, mupaventeo uimia. Auqui caüma ane nimonirrimia. \v 35 Torrio uimia caüma ümo bama apostolerrü. Uimia caüma torrio ümo cadati taman isiu naca na nirrantümoma. \v 36 Sane uiti maniqui José nürirrtito ui bama apostolerrü Bernabé, nürirrti auqui besüro “ñoñünrrü naqui ipiaca apucüruti”. Arrti eanaqui nesarrti familiarrü Leví, pero sunaunti au cürrü Chipre. \v 37 Arrti naqui ñoñünrrü ipiaventecatati niyorrti. Auqui itorrimiatati nicuarrü ümo bama apostolerrü. \c 5 \s1 Arrüna nomünantü uiti Ananías y ui Safira \p \v 1 Anatito quiatarrü ñoñünrrü nürirrti Ananías y nicüpostoti nürirri Safira. Paventeo uiti taman niyorrti. \v 2 Cümuinta nicua manu ñanaunrrü ahüburu uiti ümoti. Quiatarrü nicümuintarrü itorrimiatati ümo bama apostolerrü. Tusio ümo nicüpostoti arrüna sane, urria ümo. \v 3 Auqui nanti Pedro ümoti Ananías: \p —¿Causane aüroti choborese a nausasü? Arrücü apanca ümoti Espíritu Santo. Aitorrimiata cümuintatai nicua manu naho, pero arrücü ucanü que tone nanaiña nicuarrü. \v 4 Naesa te manu ñanaunrrü, puerurrü aisamune isiu narrianca aübu. Numo tüpaventeo obi, naesa te manu monirri, puerurrü ito aisamune isiu narrianca. Pero arrüna napanca champürrtü ümo mañoñüncatai, ta ümoti Tuparrü. \p \v 5 Numo oncoiti Ananías arrüna sane nurarrti Pedro, taübücoti acü y coiñoti. Enterurrüma bama ipiatema, birrubuma ui arrüna sane. \v 6 Cuamatü manuma mayaüca aicümurriancanamati, canati uimia nauqui aiñanamati cütu. \p \v 7 Iyau ba trerrü horarrü, iñatai manu nicüpostoti Ananías. Champü tusiobo ümo. \v 8 Ñanquitioti Pedro pünanaqui: \p —Urasoi isucarüñü, ¿taqui enterurrü nicua manu ñanaunrrü pabenteo aboi arrüna sane? \p —Unca enterurrü, nantü. \p \v 9 Aiñumuti tatito Pedro, nanti: \p —¿Causane apiña napapantu ümoti Espíritu Santo, abu chisiupü naucusüu? Ichepatai na napapantu. Caüma cuama tato manuma mayaüca uiche aüroti cütu aiquianü. Arrücü ito caüma aconca. Uimia ito caüma aeca cütu. \p \v 10 Au manu rratorrü taübüco ito esati Pedro, coiño ito. Arrümanuma mayaüca iñataimia tato acamanu, besüro narrtarrüma ümo, coiño. Iquiatama ito, aiñama cütu ipetacuti iquiana. \v 11 Enterurrüma manuma icocoromati Jesús y nanaiña arrübama ipiatema arrümanu sane, tarucu nirrucurrüma uirri. \s1 Omirriante milagrorrü \p \v 12 Sürümanatai milagrorrü omirriante ui bama apostolerrü isucarü macrirrtianuca. Arrübama icocoromati Jesús iyoberabaramacü nantarrü au manu nicorero niporrti Tuparrü nürirri Salomón. \v 13 Arrümanuma maquiataca birrubumantai aiñanamacü ichepema. Pero arrübama icocoromati Jesús tarucu nicuarrüma ümo genterrü. \v 14 Naneneca aboma bama icocoromati Señor, sürümanama mañoñünca y paüca. \v 15 Arrübama macrirrtianuca iquianama bama maunrrocono isiu cayarrü aübu nanaiña nicürurrüma, ümo arrtü pasaoti Pedro esaquimia, nauqui apasa ito nausüpüturrti onüquimia, nauqui urrianama tato. \v 16 Cütüpürrü macrirrtianuca iñataimia acamanu esa bama apostolerrü auqui manio piquiataca puebluca saimia ümo Jerusalén. Cuamatü uimia bama maunrrocono y arrübama taquisürüma itopiqui aboma machoboreca auma. Enterurrüma urriancama tato. \s1 Tüboricoma ümoti Pedro y ümoti Juan \p \v 17 Arrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü ichepe bama icumpañeruturrti, arrübama auqui manu partidorrü nesa bama saduceorrü arrübama amoncoma ichepeti, ünantü ümoma. \v 18 Enoma bama apostolerrü uimia, süroma au preso. \v 19 Pero au tobirri cuati taman ángel iyaüburutiño turuca, carübuma auqui preso uiti. Nanti ümoma: \p \v 20 —Amecosi au niporrti Tuparrü apanitase arrüna manitacarrü isucarü genterrü, uiche coñocono tato nausüboriqui. \p \v 21 Numo tütaneneca tato süromatü au niporrti Tuparrü. Acamanu manunecanama. \p Na arrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü ichepe bama icumpañeruturrti oberabarama uimia enterurrüma bama mayüriabuca y bama mamayoreca auqui Israel. Bacüpuruma iyo bama apostolerrü na ayematü esama auqui preso. \v 22 Süromatü bama policiarrü iyoma, pero numo tiñataimia taha champürrtü abomainqui. Auqui süroma tato, uraboimia. \v 23 Namatü: \p —Champüma. Causanempü, tai ananca bien mamana arrümanu cauta amoncoma y arrübama masortaboca amoncoma bacuirarama yutacu turuca. Pero nauquiche sopiyaübuta, champüti naqui anancapo. \p \v 24 Nauquiche tütusio ümoti maniqui üriatu bama bacuirara itacu niporrti Tuparrü y ümo bama üriatu sacerdoterrü, chümarrtacarrüpatai ümoma. Chütusiopü ümoma causane arrüna sane. \v 25 Auqui iñataiti taman ñoñünrrü acamanu, uraboiti isucarüma arrüna sane: \p —Arrümanuma mañoñünca amoncoma au preso aboi, aboma au niporrti Tuparrü manunecanama ümo genterrü. \p \v 26 Auqui arrti maniqui üriatu bama bacuirara itacu niporrti Tuparrü aübu bama policiarrü yebomatü iyoma. Iñataimia esama. Masamuña niyücürrüma esama ui nirrucurrüma ñünana genterrü tapü yaruruma oboi canca, arrtü ane causane uimia ümo bama apostolerrü. \v 27 Süromatü uimia esa manuma mayüriabuca, bama ane nüriacarrüma, nauqui acurrtama. Iñataimia esama. Arrti maniqui yarusürürrü sacerdoterrü nanti sane ümoma: \p \v 28 —Chauqui tüsuburapoi ausucarü, tapü abasiquiaiqui apanuneca arrümanu sane au nürirrti maniqui Jesús. Pero ta tütusio nürirrti aboi au nanaiñantai Jerusalén. Aurrianca nauqui ane sopipünate itopiqui niconcorrti naqui ñoñünrrü. \p \v 29 Auqui arrti Pedro y arrübama maquiataca apostolerrü iñumutama sane: \p —Arrüsomü supacoconaunca ümoti Tuparrü. Champürrtü ümo mañoñüncatai. Churriampü te ümoti, arrtü supacoconaunca aumeantai. \v 30 Arrti Tuparrü iñanaunumati bama uyaütaiqui tücañe. Arrti te isümoniancanatiti Jesús, naqui coiño aboi apü curusürrü. \v 31 Arrtito Tuparrü aübu nanaiña nicusüurrti isamunutiti Jesús yüriaburrü naqui uiche ataesübu genterrü eanaqui nomünantü, nauqui puerurrüma arrübama auqui Israel aiñorronconomacü, nauqui amorrimiaca nanaiña nomünantü uimia. \v 32 Arrüsomü sumarrtai y suburapoi arrüna sane, y arrtito Espíritu Santo sane urapoiti ausucarü arrüba omirria. Ta torrioti uiti Tuparrü ümo bama macoconaunrrüma ümoti. \p \v 33 Numo toncoimia arrüna sane, arrone nurria nitüborirrimia, rranrrümampü aitabairoma. \v 34 Pero eana manuma mayüriabuca anancati maniqui taman fariseorrü nürirrti Gamaliel, naqui manunecana nüriacarrü. Tarucu ñacoconaucurrüma macrirrtianuca ümoti. Atüraiti, bacüpuruti acaübuma baeta türüpo bama apostolerrü. Süromatü türüpo. \v 35 Auqui nanti Gamaliel ümo bama mayüriabuca: \p —Arraño bama auqui Israel: Amasasai nurria tapü ane causane aboi ümo bama mañoñünca. \p \v 36 Apaquionsaño bama isumpañero auqui Israel, chücoboipapae anati maniqui nürirrti Teudas naqui rranrrtipü champüti manrrü pürücüti, taqui cuatrocientos nubiqui bama süroma isiuti. Pero numo taborioti pünanaquimia, iñarriomantai iyauti. \v 37 Auqui caüma au manio naneneca nesa mapacümuncucurrü ümo genterrü, anati maniqui Judas auqui Galilea. Bahiyoti aübu bama rromanorrü. Aboma bama süromatü isiuti. Pero taboriotito ui bama mayüriabuca, y namanaiña bama aboma ichepeti iñarriomantai. \v 38 Sane nauquiche sucanañü, tapü abasiquia icuata bama mañoñünca, tapü ane causane aboi ümoma, itopiqui arrtü uimiantai nanaiña arrüna sane, contoatai mameso. \v 39 Pero arrtü uiti Tuparrü, chüpuerurrüpü año apiñamesoco. Amasasai nurria. Tapü apahiacaño aübuti Tuparrü. \p \v 40 Auqui namanaiña urria ümoma nurarrti. Bacüpuruma tatito iyo bama apostolerrü. Champürrtü coiñoma uimia, pero cüborioma uimia. Bacüpucurrü ito uimia ümoma tapü asioma uraboimia nürirrti Jesús. Auqui emecanama uimia. \v 41 Auqui arrübama apostolerrü süromatü auqui manu esaqui manuma mayüriabuca. Bien pucünuñama, itopiqui urria ümoti Tuparrü arrüna taquisürüma auqui nacarrti Jesús. \v 42 Champürrtü iñocotama ñanunecacarrüma au nürirrti Jesucristo. Naneneca manunecanama au niporrti Tuparrü y tacane ito au poca. \c 6 \s1 Tacümanauncunuma bama siete na aserebimia \p \v 1 Au manio naneneca tücañe manrrü nubiquirrimia bama icocoromati Jesús. Arrübama manitana griegorrü tüboricoma ümo bama manitana hebreorrü nura bama israelitarrü, itopiqui arrüba biuraca panitana griegorrü chimiantai torrio ñome umutuburibo naneneca. \v 2 Auqui bama doce apostolerrü oberabarama uimia bama icocoromati Jesús. Namatü ümoma: \p —Champürrtü urria arrtü uiñocota numanunecaca nurarrti Tuparrü nauqui basapa ümo bama maquiataca. \v 3 Sane nauquiche bama masaruquitaiqui, apapache sietema mañoñünca abuturuqui arrübama puerrurrü amoncatü ümoma, bama ipiaca aserebimia y anatito Espíritu Santo auma. Tari tonema yasuriurama arrüna trabacorrü, nauqui aserebimia. \v 4 Tapü arrüsomü chüsopiñocotapü sopeanca ümoti Tuparrü y supanunecaca nurarrti. \p \v 5 Namanaiña urria ümoma arrüna sane. Auqui itacümanauncunumati Esteban, naqui bien urria ñacoconauncurrti ümoti Jesús, tusio ito nicusüurrti Espíritu Santo auti. Itacümanauncunumatito Felipe, arrti Prócoro, arrti Nicanor, arrti Timón, arrti Parmenas, arrti Nicolás auqui Antioquia, naqui yasutiuti manu religión nesa bama israelitarrü. \v 6 Arrübama siete caüma süromatü esa bama apostolerrü atüraimia esama. Arrüma caüma manquioma pünanaquiti Tuparrü itacuma, iñatama neherrüma itama, nauqui acurusüma. \p \v 7 Arrüna nurarrti Tuparrü caüma tütusio tanu. Manrrü nubiquirrimia bama icocotama au Jerusalén. Aboma ito sürümanama bama sacerdoterrü yasutiuma. \s1 Iñenomati Esteban \p \v 8 Arrti Esteban bien tusio nicusüurrti Espíritu Santo auti, y arrti Tuparrü yarusürürrü ñacunusüancacarrti ümoti. Masamunuti milagrorrü eana macrirrtianuca. \v 9 Auqui aboma bama auqui manu porrü sinagoga nürirri uimia “bama taesüburu”. Aboma ito ichepema bama auqui manio provinciarrü Cilicia y Asia. Süromatü esati Esteban, na uratoquimia ümoti. \v 10 Pero chümacanamapüma ümoti ui nurarrüma, itopiqui tarucu ñapanauncurrti y anati Espíritu Santo auti. \v 11 Auqui caüma bapacarama ümo maquiataca mañoñünca, nauqui uraboimia arrüna sane, namatü: \p —Somoncoi que arrti Esteban manitanati churriampü ümoti Moisés y ümotito Tuparrü. \p \v 12 Ui arrüna sane tüboricoma macrirrtianuca. Aboma ito mamayoreca y bama manunecana nüriacarrü. Iñenomati Esteban. Sürotitü uimia ümo bacurrtacarrü. \v 13 Acamanu bapacheroma ümo bama terrticurrü mañapanca. Arrüma namatü sane: \p —Arrti naqui ñoñünrrü champürrtü oncono uiti arrüna nurarrti churriampü ümo na niporrti Tuparrü y ümo arrüna nüriacarrü. \v 14 Somoncoi arrüna nurarrti sane: Arrti maniqui Jesús auqui Nazaret tiene que añarri uiti arrüna niporrti Tuparrü, y uitito uiñocota arrüba noesa costumbre, arrüba botorrio oemo uiti Moisés. \p \v 15 Arrümanuma mayüriabuca amoncoma acamanu tümonsoma ichepe namanaiña manuma maquiataca. Asaramatü ümoti Esteban. Arrüna nisurrti caüma tacanapae nisurrti ángel. \c 7 \s1 Nisermonrrti Esteban \p \v 1 Auqui arrti maniqui üriatü bama sacerdoterrü ñanquitioti pünanaquiti Esteban: \p —¿Ñemanauncurratoe arrüna nurarrüma aemo? \p \v 2 Auqui iñumutati Esteban: \p —Masaruquitaiqui y bama uyaütaiqui, amonsoi arrüna nisura: Arrti Tuparrü tarucu nüriacarrti. Itusiancanatiyü tücañe isucarüti uyaü Abraham nauquiche anancati au manu cürrü nürirri Mesopotamia, numo chüsürotitüquipü aviviti au Harán. \v 3 Nanti Tuparrü ümoti: “Aiñoco arrüna nacü, y namanaiña bama apariente. Acosi au manu cürrü arrümanu tiene que itorrimia aemo”. \v 4 Auqui sürotitü Abraham auqui manu cürrü nürirri Caldea, aürotitü aviviti au manu cürrü nürirri Harán. Nauquiche tücoiñoti yaütoti, cuatitü uiti Tuparrü au na cürrü cauta caüma baviviquia. \v 5 Pero champürrtü torrio ümoti manu cürrü, ni peasorrtaipü. Pero ta urapoiti isucarüti sane: “Itorrimiata ñana na cürrü ümo bama aübositaiqui. Au manu tiemporrü tücañe champüti aübosirrti”. \v 6 Arrti Bae Tuparrü nanti: “Arrübama eanaqui nesarrti familiarrü Abraham süromatü avivimia tacana extranjerurrü au manu quiatarrü cürrü. Pero mosorrüma caüma ümo bama pohoso acamanu. Taquisürüma uimia ñome cuatrocientos añoca. \v 7 Arrti Tuparrü nantito: “Yeca tanuiq i yacurrta aübu bama pohoso, arrübama uiche taquisürüma bama aütorrti Abraham. Y auqui caüma iquiaüburumacü auquimanu, nauqui ayematü aserebimia iñemo auna cürrü Canaán”. \v 8 Arrti Bae Tuparrü masamunuti tratorrü aübuti Abraham. Manunecanati ümoti nauqui circuncidaboma uiti bama aütorrti, tacana señarrü ümo manu tratorrü. Sane nauquiche anati icu cürrü maniqui aütorrti Abraham, nürirrti Isaac. Circuncidaboti uiti Abraham numo tabe ocho naneneca nacarrti icu cürrü. Sane ito uiti Isaac ümoti aütorrti, nürirrti Jacob. Y arrti Jacob sane ito uiti ümo bama doce aütorrti. Ui bama doce ane caüma noesa nación, nürirri Israel. \p \v 9 ‛Eanaqui manuma doce anati taman nürirrti José. Arrübama yaruquitorrti José tüboricomantai ümoti. Ipiabentecanamati. Sane iñataiti au manu cürrü Egipto. Pero arrti Tuparrü bayurarati ümoti. \v 10 Taquisürüti José acamanu, pero arrti Tuparrü itaesümunutiti pünanaqui nanaiña nitaquisürücürrti. Bacheboti ñapanauncubuti. Sane nauquiche arrti yüriaburrü au Egipto, yasuriurutiti José. Arrti maniqui yüriaburrü nürirrti Faraón. Itorrimiatati üriacaboti José ümo nanaiña cürrü Egipto. Üriabucatito caüma José au niporrti Faraón. \p \v 11 ‛Auqui ane carerrtiya y taquisürücürrü au manu cürrü Egipto y au cürrü Canaán. Y arrübama uyaütaiqui champü isane utuburiboma. \v 12 Pero nauquiche tütusio ümoti Jacob, ane tubarrirri trigo au Egipto, bacüpuruti ümo bama aütorrti. Süromatü acomporama. Tone arrümanu primer namenrrüma. \v 13 Au manu quiatarrü namenrrüma caüma isuputaramati José, ta tonenti yaruquitorrüma. Auqui caüma arrti Faraón isuputarati bama yaruquitorrti José. \v 14 Auqui arrti José bacüpuruti iyoti yaütoti, y iyo ito namanaiña bama nesarrti familiarrü, setenta y cinco nubiquirrima. \v 15 Sane nauquiche sürotitü Jacob aviviti au manu quiatarrü cürrü Egipto. Acamanu coiñoti, y namanaiña nesarrti familiarrü coiñoma ito acamanu. \v 16 Iquiatama tato nicunturrti Jacob ichepe nicuntu bama aütorrti au Siquem auna cürrü, nauqui aiñanama cütu au manu lote comprabo uiti Abraham tücañe pünanaquiti aütorrti Hamor. \p \v 17 ‛Tüsaimia caüma manu tiemporrü auche cocono arrümanu nurarrti Tuparrü, nauquiche itusiancatati curusürrü isucarüti Abraham, na atorri manu cürrü Canaán ümoma. Arrüna genterrü Israel au Egipto chauqui tüsürümanama. \v 18 Auqui anati quiatarrü yüriaburrü au Egipto. Champürrtü aquionotiyü iyoti José. \v 19 Arrti maniqui yüriaburrü encañaoti ümo noesa genterrü, y taquisürüma uiti. Bacüpuruti nauqui oncoma uimia bma aütorrüma aübo aboma icu cürrü, nauqui acoma. \v 20 Au manio naneneca tücañe anati icu cürrü Moisés, coñorrtiatai manqui ñaüma. Arrti yaütoti y nipiacütoti isunauncunumati trerrü panca au niporrüma. \v 21 Nauquiche tiñoconomati, tabücoti ui manu nitaquiumucuturrti yüriaburrü au Egipto. Iquianati nauqui aisunauncunuti tacana aübosirri. \v 22 Sane nauquiche ununecanati ümo nanaiña arrüna ipiacama, yacheatarrüma bama egipciorrü. Tusio nüriacarrti ui na ñanitacarrti y ui na nisamutenti. \p \v 23 ‛Nauquiche tütabe cuarenta añorrü ümoti Moisés, sürotitü apaseati esa bama israelitarrü, bama ipiarientetorrti. \v 24 Acamanu asaratitü ümoti taman egipciorrü bacübayoti ümoti taman israelitarrü. Auqui aürotitü Moisés ocümati itacuti. Coiñoti maniqui egipciorrü uiti. \v 25 Arrti Moisés ñaquioncorrti tusio ümo bama ipiarientetorrti, que uiti caüma tiene que ataesübuma auqui Egipto, tone caüma yayuracarrti Tuparrü ümoma. Pero arrübama israelitarrü champürrtü tusio ümoma. \v 26 Au quiatarrü nanenese asaratitü Moisés ümo torrüma israelitarrü bahiyoma aübumantoe. Arrti Moisés rranrrti nauqui tapü asioma ahimiainqui, nanti ümoma: “¿Causane abasiquia apahi aumeampatoe? Arraño ta aubaruquiapatoe”. \v 27 Auqui arrti maniqui iñapachenuche ünantü ümoti arrüna nanti Moisés. Nanti ümoti: “¡Ñacutipü naqui uiche aicüpurü, nauquipü yüriaburrücü suiñemo! \v 28 ¿Taqui arrianca ito aitabairoñü, tacanati maniqui egipciorrü aitabaiquiati tümüca?” \v 29 Nauquiche oncoiti Moisés arrüna sane, besüburuti. Sürotitü au manu cürrü nürirri Madián. Acamanu bavivicoti tacana extranjerurrti. Acamanu ito posoti y aboma torrüma aütorrti. \p \v 30 ‛Tübupasao cuarenta añoca, nacarrti Moisés au manu cürrü. Taman nanenese anati au manu rroense pururrü cüosorrü y canca saimia manu yiriturrü nürirri Sinaí. Acamanu itusiancanatiyü taman ángel isucarüti eana nonco pese apü taman suema. \v 31 Arrti Moisés cütobüsoti ui arrümanu sane. Auqui sürotitü saimia ümo, nauqui asarati nurria. Acamanu oncoiti ñanitacarrti Señor, nanti sane: \v 32 “Arrüñü Tuparrüñü ümo bama aubaütaiqui tücañe, ümoti Abraham, ümoti Isaac, ümoti Jacob”. Auqui arrti Moisés paichocononoti ui nirrucurrti, anati mataconoconoti, ni asaratitüpü pario. \v 33 Auqui nanti Señor ümoti: “Aiquiaübusio nasapatu apopequicü, itopiqui arrüna cürrü auna cauta aicümote samamecana iñemoantoe. \v 34 Arrüñü yarrtai nitaquisürücü niyesa genterrü au Egipto y ñoncoi ito nareorrüma. Isecatü auqui napese nauqui itaesümununuma. Sane nauquiche caüma icüpucü au Egipto”. \p \v 35 ‛Arrüma tücañe chücuasürütipü Moisés ümoma y namatü: “¡Ñacutipü naqui uiche aicüpurü nauqui yüriaburrücü suiñemo!” Pero caüma uiti Tuparrü icüpurutiti aübu nüriacarrti, nauqui ataesübuma uiti. Manitanati Tuparrü ümoti turuquiti ángel, naqui itusiancanatiyü eana nonco pese apü suema. \v 36 Y arrti Moisés masamunuti milagrorrü au manu cürrü. Uiti tücañe taesüburuma bama israelitarrü auqui Egipto (aübu yayuracarrti Tuparrü). Masamunutito milagorrü abeu manu narubaitu turrü nürirri “Cüturiqui” y eana rroense ñome cuarenta añoca. \v 37 Urapoiti nurria isucarü bama israelitarrü arrüna sane: “Arrti Tuparrü tiene que acüputi tamanti profetarrü aume, naqui tacümanauncunu ameanaqui tacana arrüna icüpurutiñü. Apacoconaun nurria ümoti, arrtü cuatati”. \v 38 Arrtito Moisés anacati ichepe macrirrtianuca eana rroense, tacane ichepeti ángel naqui manitanati ümoti esa manu yiriturrü Sinaí. Torrio ümoti uiti Tuparrü ñanitacaboti, nauqui uraboiti isucarü genterrü, y usucarü ito, nauqui atorri oemo osüboriquibo. \p \v 39 ‛Pero arrüma tücañe champürrtü macoconaunrrüma ümoti Mosés, chücuasürütipü ümoma. Rranrrümapü asücübüma tato au Egipto. \v 40 Auqui namatü bama israelitarrü ümoti Aarón: “Suirranca nauqui asamu suiñemo matupaca, nauqui acusürüma subaübu. Itopiqui chütusiopü isane pasabo ümoti maniqui Moisés, naqui uiche aiquiaüburuti somü auqui Egipto”. (Namatü sane, itopiqui abaiturrü nacarrti Moisés onü manu yiriturrü, ñanitacarrti aübuti Tuparrü.) \v 41 Auqui masamunuma taman tororrü oro itupaboma. Batabayoma numuquianca nauqui acumanama ümo. Pucünuñama ui arrüna urriante uimia. \v 42 Auqui arrti Bae Tuparrü sürotitü pünanaquimia. Chebatai uiti anauma ñome nostoñeca, surrü y panrrü arrüba abe icu napese. Sane ane corobo icu manu librurrü corobo uiti maniqui pofetarrü Amós: \q1 Arraño bama genterrü auqui Israel, ¿acasopü iñemo apacumanaca numuquianca ubau manio cuarenta añoca nabaca eana rroense? \q1 \v 43 No, champürrtü iñemo. \q1 Ta apiquiata nesarrti imágen maniqui tuparrü nürirrti Moloc, y apanaunca ümo manu nostoñese nürirri Refán. \q1 Apasamuca autupabo, nauqui apanaun ümo. \q1 Sane nauquiche caüma icüpucaño auqui manu naucü cürrü, nauqui amenotü manrrü taha pürücü Babilonia. \p Sane nurarrti Amós tücañe. \p \v 44 ‛Arrübama uyaütaiqui amoncoma eana manu rroense. Acamanu ane uimia tücañe manu porrü nürirri santuario, auna cauta anati Tuparrü. Auqui na porrü manitanati Tuparrü ümoti Moisés. Tari isamunenati isiu nurria tacana arrümanu itusiancatati Tuparrü isucarüti. \v 45 Arrübama uyaütaiqui tücañe yasutiuma manu niporrti Tuparrü. Auqui caüma yüriaburrti Josué. Uiti caüma cuamatü auna cürrü. Macananama ümo cütüpürrü genterrü tücañe auna. Iquiatama ito arrümanu porrü santuario. Süromatü aübu au na cürrü torrio ümoma uiti Tuparrü. Sane ananca auna numo yüriaburrti David. \v 46 Arrti urria nisüboriquirrti au narrtarrti Tuparrü. Rranrrti atünaiñacati porrü auna cauta aviviti Tuparrü, naqui ümoche manaunuti tücañe Jacob, pero chüpuerurrütipü. \v 47 Aüboqui uiti Salomón, naqui aütorrti David urriane manu niporrti Tuparrü. \v 48 Pero arrti yarusürürrü Tuparrü champürrtü bavivicoti au manio poca omirriante ui bama mañoñüncatai. Nanti Señor tücañe turuquiti taman profetarrü: \q1 \v 49 Enterurrü napese tacana niyesa tronorrü, y arrüna cürrü tacana cauta apacansa nipope. \q1 ¿Isanempü naca na porrü arrüna urriante aboi iñemo nauqui ñacansa iquiana. \q1 \v 50 Isamute nanaiña arrüba abe. \q1 Sane nurarrti Tuparrü. \p \v 51 —Pero arraño —nanti Esteban—, siemprerrü chaurriancapü apasuriuruti Tuparrü au nabausasü, ni amoncoipü nurarrti. Chapacoconauncapü ümoti Espíritu Santo. Abaca tacana bama aubaütaiqui tücañe. \v 52 Namanaiña bama profetarrü taquisürüma tücañe ui bama aubaütaiqui. Arrüma batabaiyoma ümo bama urapoimia tücañe niyequirrti Jesucristo, naqui urria nacarrti au ñaquioncorrti Tuparrü. Chauqui tiñataiti. Pero arraño aburacati y apitabaiquiati. (Abu champü causane uiti.) \v 53 Torrio tücañe nüriacarrü ui bama angelerrü, pero arraño champürrtü apacoconaunca ümo. \p Sane nurarrti Esteban ümoma. \s1 Niconcorrti Esteban \p \v 54 Nauquiche oncoimia bama mayüriabuca arrüna nurarrti, tarucu nitüborirrimia ümoti. \v 55 Pero arrti Esteban anati Espíritu Santo auti. Asaratitü ape, besüro narrtarrti ümo nanentacarrti Tuparrü au napese y ümotito Jesús, anati atüraiyoti au nepanauncurrti Tuparrü. \v 56 Auqui nanti Esteban: \p —Ani, besüro niyasata au napese yasacati Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, anati au nepanaucurrti Tuparrü. \p \v 57 Pero arrüma itamurriancatama numasurrüma nauqui tapü oncoimia, tosibicoma fuerte y süromatü yarucurrüma aiñenomati Esteban. \v 58 Penecoti uimia auqui pueblurrü. Acamanu yarurumati oboi canca, na aconti uimia. Arrübama urabomati tücañe, tonema bama cusürüboma aruma canca ümoti. Iñocotama nicüburrirrimia esati taman yaürrü nürirrti Saulo, nauqui acuirati yutacu. \v 59 Nauquiche amoncoma barusuma canca ümoti Esteban, meaboti ümoti Tuparrü nanti sane: \p —Señor Jesús, asusiu niyausüpü. \p \v 60 Auqui bachesoiyoti oboi canca, tosibicoti fuerte, nanti: \p —Señor, tapü ane causane obi ümoma itacu arrüna nünantü uimia. \p Nauquiche tünanti sane, coiñoti. \c 8 \s1 Nitüborirrti Saulo \p \v 1 Maniqui Saulo urria ümoti arrüna itabairomati Esteban. \p Arrümanu nanenese süromatüqui isiu bama icocoromati Jesús au Jerusalén, nauqui aiñenoma. Arrüma besüburuma au manio cüca Judea y Samaria. Tapü arrübama apostolerrü süsioma au Jerusalén. \v 2 Acamanu amoncoma mañoñünca pucürusuma itacuti Esteban. Iñanamati cütu y areoroma itacuti. \v 3 Tapü arrti Saulo bapacheroti iyo bama icocoromati Jesús ui nitüborirrti ümoma. Sürotitü au poca, nauqui acaübuma türüpo uiti y nauqui ehama uiti bama mañoñünca y paüca. Süromatü uiti au preso. \s1 Urapoimia nurarrti Tuparrü au Samaria \p \v 4 Pero arrübama besüburu auqui Jerusalén süromatü uraboimia nurarrti Tuparrü auna cauta niyücürrüma. \v 5 Tamanti eanaquimia, nürirrti Felipe, sürotitü au manu pueblurrü Samaria. Acamanu urapoiti isucarü genterrü nürirrti Jesucristo. \v 6 Iyoberabaramacü macrirrtianuca, nauqui onsaperioma arrüna nurapoiti isucarüma. Urria ümoma. Asarioma ito arrüba milagrorrü omirriante uiti. \v 7 Sürümanama bama amoncoma machoboreca auma, urriancama tato. Arrübama machoboreca tosibicoma nurria niyücürrüma auquimia. Aboma ito sürümanama bama chüpuerurrüpü amema, y bama renco. Arrüma ito urriancama tato. \v 8 Ui arrüna sane pucünuñamantai namanaiña bama pohoso au manu pueblurrü Samaria. \p \v 9 Acamanu anati taman ñoñünrrü nürirrti Simón. Arrti ane nipiacati au manu pueblurrü. Encañaoti ümo macrirrtianuca. Cütobüsoma uiti, ñaquioncorrüma champüti naqui manrrü ipiaca püñanaquiti. \v 10 Namanaiña onsapecoma nurarrti, arrübama masiomanca hasta bama mayarusürüca, namatü: \p —Arrti naqui ñoñünrrü ane arrüna tarucu nicusüurrti uiti Tuparruü. \p \v 11 Icocoromati, itopiqui tücoboi nencañacarrti ümoma ui manu nipiacati. \v 12 Pero caüma ticocotama arrüna nurarrti Tuparrü uiti Felipe, naqui urapoiti isucarüma que arrti Tuparrü ane nüriacarrti. Urapoitito nürirrti Jesucristo. Sürümanama mañoñünca y paüca ürioma uiti. \v 13 Arrti maniqui Simón icocotatito y üriotito. Auqui sürotitü ichepeti Felipe. Cütobüsoti ui arrüba milagrorrü omirriante uiti Felipe. \v 14 Arrübama apostolerrü amoncomainqui au Jerusalén. Ipiatema ta arrübama au Samaria icocotama nurarrti Tuparrü. Sane nauquiche icüpurumati Pedro ichepeti Juan, na aüromatü tanu. \v 15 Nauquiche tiñataimia au Samaria, meaboma itacu bama icocoromati Jesús, nauqui ayeti Espíritu Santo au nausasürrüma. \v 16 Itopiqui champürrtü tiyasuriurumati Espíritu Santo. Üriomantai au nürirrti Señor Jesús. \v 17 Auqui arrti Pedro y arrti Juan iñatama neherrüma itama. Sane nauquiche cuati Espíritu Santo au nausasürrüma. \p \v 18 Nauquiche tarrtaiti Simón arrüna niyequirrti Espíritu Santo auma, arrtü iñatama bama apostolerrü neherrüma itama, rranrrtipü acheti monirri itobo arrüna sane üriacaboti. \v 19 Nanti sane ümo bama apostolerrü: \p —Apache ito iñemo nauqui aüroti Espíritu Santo sobi auti naqui iñata niñe itati. \p \v 20 Auqui nanti Pedro ümoti: \p —Tari aensora aübu nanaiña namoni, itopiqui churriampü arrüna napensaca. Champürrtü nauqui macomporario ñacumanatarti Tuparrü. \v 21 Champü isane nümoche asiquia suichepe, itopiqui arrücü churriampü napensaca. \v 22 Aiñocosio nomünantü obi. Anqui pünanaquiti Tuparrü arrtü puerurrü airrimiacati tato aemo arrüna churriampatai napensaca au natusi. \v 23 Itopiqui yasacatü pesabatai aemo suisüriaca, y tarucapae nomünantü ane obi, tacanarrtü apresoca uirri. \p \v 24 Auqui aiñumuti Simón: \p —Apanqui ichacuñü pünanaquiti Señor, tapü pasabo iñemo arrüna amucanaño iñemo. \p \v 25 Nauquiche tüchauqui ñanitacarrüma y ñanunecacarrüma nurarrti Tuparrü, süroma tato au Jerusalén arrübama apostolerrü. Urapoimia arrüba omirriantai manitacaca isiu cutubiurrü au manio sürümana poca au manu cürrü Samaria. Auqui iñataimia tato au Jerusalén. \s1 Arrti Felipe ichepeti maniqui ñoñünrrü auqui Etiopía \p \v 26 Nauquiche tüpasao arrüna sane, tamanti ángel cuatitü esaquiti Señor, iñataiti esati Felipe, nanti ümoti: \p —Atüsai, acosi isiu manu cutubiurrü sürotü auqui Jerusalén ümo mancarrü niyücürrü au Gaza. Arrüna cutubiurrü pasao auqui manu rroense pururrü cüosorrü y canca. \p \v 27 Auqui arrti Felipe acomoraboti, sürotitü. Aiñanainti isiu manu cutubiurrü. Icuñunutiti taman ñoñünrrü auqui manu cürrü Etiopía. Ministroti acamanu esa manu paürrü nüriaburrü, nürirri Candace. Bacuirarati itacu nanaiña nimonirri. Yebotitü au Jerusalén nauqui anaunti ümoti Tuparrü. \v 28 Basücübücoti tato, niyücürrti tato au nicürrti. Tümonsoti au nesarrti carro. Anati lehoboti manu librurrü corobo tücañe uiti profetarrü Isaías. \fig Fe;ipe y el etíope|src="CN01932B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="ACT 8.28" \fig* \v 29 Auqui nanti Espíritu Santo ümoti Felipe: \p —Acosi esa nanta carro. \p Arrti Felipe sürotitü. \p \v 30 Nauquiche iñataiti esa, oncoiti manu leheboti maniqui ministro Nicororrü uiti Isaías. Ñanquitioti pünanaquiti: \p —¿Iyebo obi arrüna lehebocü? ¿Arrianca iñununecañu? \p \v 31 Auqui nanti maniqui ñoñünrrü ümoti Felipe: \p —Chüpuerurrüpü aye sobi, champüti naqui uiche aiñununecanañü. Mejor ariacu au na carro, atümo rrupetacuñü. \p Auqui sürotitü ape Felipe, atümoti ipetacuti. \p \v 32 Arrümanu Nicorurrü leheboti nantü sane: \q1 Sürotitü uimia nauqui aconti tacana arrone nobirrama. \q1 Chütosibicotipü, ichübotiyüatai ümoma tacana arrone nobirrama, arrtü sürotü atapaqui \p \v 33 Itaquisünüancanamati, y champüti naqui ocümana itacuti. \q1 Pero sürümanama bama icocoromati, chüpuerurrüpü uipiacümuncunuma, itopiqui taborioti icu na cürrü y sürotitü au napese uiti Tuparrü. \p Sane nurapoi manu Nicororrü. \p \v 34 Auqui arrti maniqui ñoñünrrü ñanquitioti pünanaquiti Felipe: \p —Asamu nurria iñemo, urasoi isucarüñü arrüna sane: ¿Arrti profetarrü manitanati ümotiatoe o ümoti quiatarrü? \p \v 35 Auqui arrti Felipe urapoiti isucarüti isane nurapoi manu Nicororrü. Nanti sane: Arrüna Nicororrü urapoi arrüna urriampae manitacarrü icütüpüti Jesús. \p Sane ñanitacarrti Felipe, niyücürrümainqui isiu cutubiurrü. \v 36 Auqui iñataimia esa turrü, nanti maniqui ñoñünrrü ümoti Felipe: \p —Auna ane turrü. ¡Causane chisüriquiapü caüma auna obi! \p \v 37 Auqui nanti Felipe ümoti: \p —Arrtü aicococati Jesús aübu nanaiña nausasü, puerurrü üriquia sobi. \p Auqui aiñumuti maniqui ñoñünrrü: \p —Chauqui te ticococati nurria Jesús, ta tonenti Aütorrti Tuparrü. \p \v 38 Au manu rratorrü itochenacatati manu carro. Süroma acü. Aüromatü eana manu turrü. Acamanu ürioti maniqui ñoñünrrü uiti Felipe. \v 39 Nauquiche cauma tato taiyiritu, arrti Espíritu Santo iquianatiti Felipe. Arrti maniqui ñoñünrrü champürrtü asariquiarütitiqui. Auqui sürotitito, niyücürrti au nicürrti aübu tarucu nipucünuncurrti isiu manu cutubiurrü. \v 40 Na arrti Felipe tanati uiti Espíritu Santo au manu pueblurrü nürirri Azoto. Auqui taha sürotitü auqui puebluca, nauqui uraboiti arrüna urriampae manitacarrü, hasta qui iñataiti au manu pueblurrü nürirri Cesarea. \c 9 \s1 Iñorronconotiyü Saulo \p \v 1 Tapü arrti Saulo tüboricotiatai ümo bama icocoromati Señor, rranrrti nauqui acoma. Sane nauquiche sürotitü esati maniqui yarusürürrü sacerdoterrü au Jerusalén. \v 2 Ñanquitioti quichonimiacarrü pünanaquiti, nauqui puerurrü aürotitü au ba poca sinagoga au manu pueblurrü nürirri Damasco, nauqui apacheti bama aboma aübu arrüna nuevurrü manunecatarrü. Rranrrti nauqui aüroma au preso uiti au Jerusalén, mañoñünca y paüca. Auqui torrio ümoti uiti yarusürürrü sacerdote. Sürotitü. \v 3 Pero nauquiche tanati taha saimia manu pueblurrü nürirri Damasco, rrepenteatai cuara itupecuti auqui napese. \v 4 Auqui paquioti acü chacuqui niyaburrti cabayurrü. Auqui oncoiti manitacarrü, nantü ümoti sane: \p —Saulo, Saulo, ¿causane atüboriquiatai iñemo? \p \v 5 Auqui arrti Saulo ñanquitioti: \p —¿Ñacucü, Señor? \p Aiñumu manu manitacarrü: \p —Arrüñü Jesús, naqui ümoche atüboriquiatai. Churriampü nachücoi aemoantoe. Tacana arrone buyese bapateara icutacu suese mapirrumuturrü. \p \v 6 Auqui arrti Saulo paichocononoti ui nirrucurrti, nanti: \p —Señor, ¿causane caüma sobi? \p Auqui nanti Señor ümoti: \p —Atüsai, acosi au pueblurrü Damasco. Taha torrio aemo achücoboibocü. \p \v 7 Arrübama mañoñünca amoncoma ichepeti Saulo tarucu nicütobürrüma, itopiqui oncoimia manu manitacarrü, pero champürrtü asaramatü ümoti naqui manitana. \v 8 Auqui arrti Saulo atüraiti, rranrrtipü asaratitü, pero chauqui chüpuerurrüquipü. Auqui ipiasurumati, süromatü aübuti au Damasco. \v 9 Trerrü naneneca nacarrti acamanu. Champürrtü puerurrü asaratitü. Chübasotipü, ni achatipito. \p \v 10 Au manu pueblurrü Damasco anancati taman ñoñünrrü icocorotiti Jesús, nürirrti Ananías. Arrti Señor itusiancanatiyü isucarüti, nanti ümoti: \p —¡Ananías! \p Arrti aiñumuti: \p —Auna niyaca, Señor. \p \v 11 Auqui nanti Señor ümoti: \p —Atüsai. Acosi isiu manu cayarrü nürirri “Besüro”. Acosi au niporrti Judas, anquisioti taman ñoñünrrü, nürirrti Saulo, naqui auqui Tarso, anati meaboti. \v 12 Arrti te au quiatarrü narrtarrti asaratitü ümoti taman ñoñünrrü, nürirrti Ananías. Sürotipo esati nauqui aiñaniontiño neherrti itati, nauqui puerurrü asarati tato. \p \v 13 Aiñumuti Ananías: \p —Señor, sürümanama urapoimia isucarüñü sobreti maniqui ñoñünrrü, y nanaiña arrüna nomünantü isamutenti au Jerusalén ümo bama icocoromacü. \v 14 Y tücuati tauna aübu nüriacarrti ui bama üriatu sacerdoterrü, nauqui aüromatü au preso uiti bama manitana au nüri. \p \v 15 Pero arrti Señor nanti ümoti: \p —Acosi, itopiqui titacümanauncucati maniqui ñoñünrrü, nauqui anitati nisüri ümo bama macrirrtianuca chütüpü israelitarrü, y ümo bama mayüriabuca y ümo bama ito israelitarrü. \v 16 Torrio ñana ümoti itaquisürücüboti ichopiquiñü. \p \v 17 Auqui sürotitü Ananías au niporrti Judas auna cauta anati Saulo. Nauquiche tiñataiti acamanu, sürotipo esati. Iñatati neherrti itati. Nanti ümoti: \p —Saruqui Saulo, arrti Señor Jesús, naqui itusiancanatiyü asucarücü isiu cutubiurrü, icüpurutiñü nauqui aerotitü Espíritu Santo au nausasü. \p \v 18 Au manu rratorrü bupaquio auqui nirrtorrti tacana nitaqui nopiocorrü. Auqui caüma puerurrü asarati tato. Atüraiti tato. Ürioti. \v 19 Auqui basoti, cusüuruti tato. Auqui anancati ichepe bama icocoromati Jesús au Damasco. \s1 Manunecanati Saulo au Damasco \p \v 20 Auqui caüma urapoiti nürirrti Jesús au ba poca sinagoga, cauta nantarrü meaboma bama israelitarrü. Nanti que arrti Jesús tonenti Aütorrti Tuparrü. \v 21 Namanaiña bama amoncoma acamanu cütobüsoma ui arrüna nurarrti. Namatü: \p —Abu tonenti maniqui ñoñünrrü anati isiu bama urapoimia nürirrti Jesús au Jerusalén aübu tarucu nitüborirrti ümoma. ¡Acaso chütonentipü naqui cuatü tauna nauqui aüromatü uiti au Jerusalén, nauqui atomoema uiti, y atorrimia ümo bama üriatu sacerdoterrü! \p \v 22 Pero arrti Saulo manitanati aübu tarucu nüriacarrti. Urapoiti isucarüma, que arrti Jesús tonenti Cristo. Hasta que chütusioquipü isane urapoboiboma bama israelitarrü, bama pohoso au Damasco. \s1 Besüburuti Saulo ñünana bama israelitarrü \p \v 23 Tomenotü sürümana naneneca, arrübama israelitarrü chépatai ñapensacarrüma nauqui aitabairomati Saulo. \v 24 Pero arrti ipiatenti. Arrüma naneneca y tobiquia barrüperarama ubabeu turuca au manu narriporrü itupecu pueblurrü, nauqui aitabairomati. \v 25 Pero arrübama icocoromati Jesús iñanamati au taman noconorrü sürümanarrü. Sürotitü acü au tobirri cütüpüqui narripo manu pueblurrü. Sane nauquiche besüburuti. \s1 Anati Saulo au Jerusalén \p \v 26 Nauquiche iñataiti Saulo au Jerusalén, rranrrtipü aürotitü ichepe bama icocoromati Jesús. Pero arrüma birrubuma ñünanati, itopiqui chicocotapümainquipü arrtü titorrimiatati nisüboriquirrti ümoti Jesús. \v 27 Tapü arrti Bernabé bayurarati ümoti. Sürotitü aübuti nauqui aitusiancanatiti isucarü bama apostolerrü. Urapoiti isucarüma nauquiche itusiancanatiyü Señor isucarüti Saulo isiu cutubiurrü. Sane ito urapoiti nauquiche anitati Señor ümoti, y manitanati au nürirrti Jesús aübu nanaiña narucurrü ümoti au Damasco. \v 28 Auqui arrti Saulo anati au Jerusalén ichepe bama apostolerrü. \v 29 Manitanati au nürirrti Señor Jesús aübu tarucu narucurrü ümoti. Baparioti y uratoquioti aübu bama israelitarrü, arrübama manitanama griegorrü. Pero arrüma caüma rranrrüma aitabairomati. \v 30 Nauquiche ipiatema bama icocoromati Jesús, iquianamati Saulo au Cesarea. Auquimanu masamunuma nariorrü ümoti, y arrti sürotitü au nesarrti pueblurrü, nürirri Tarso. \p \v 31 Sane nauquiche caüma arrübama icocoromati Jesús au manio cüca Judea, Galilea, y Samaria, urriampae nacarrüma. Chauqui tüpasao nitaquisürücürrüma. Manrrü iyebo uimia nurarrti Tuparrü. Bavivicoma aübu ñaquioncorrüma iyoti Señor Jesús. Arrti Espíritu Santo bayurarati ümoma. Y manrrü nubiquirrimia. \s1 Urriancati tato Eneas \p \v 32 Arrti Pedro anancati bapasearati au nanaiñantai ümo bama yaruquitorrti au nürirrti Jesús. Sürotitito apaseati ümo bama icocoromati Jesús, bama pohoso au manu pueblurrü nürirri Lida. \v 33 Acamanu icuñunutiti taman ñoñünrrü, nürirrti Eneas. Tütabe ocho añoca ñaunrrococorrti, chüpuerurrüpü amenti, ni atüraitipü. \v 34 Auqui nanti Pedro ümoti: \p —Eneas, arrti Jesucristo bacurarati aemo. ¡Atüsai, aicomora nacüru! Au manu rratorrü atüraiti Eneas. \v 35 Namanaiña bama pohoso au Lida y arrübama ito auqui manu cürrü Sarón asaramati. Acamanu iñoconioma arrüba antiburrü chomirriampü ñacoconauncurrüma y icocoromati caüma Señor. \s1 Süborico tato Dorcas \p \v 36 Aumanu tücañe tiemporrü ananca taman paürrü nürirri Tabita au manu pueblurrü Jope. Auqui griego nürirri “Dorcas”. Arrüna paürrü nisüboriquirri bien urria, bayurara ümo bama champü isane ümoma. \v 37 Au manio naneneca maunrrocono, y auqui coiño. Nauquiche titopiancatama, iñatama au taman cuarto ape au segundo piso. \v 38 Arrümanu pueblurrü Jope ane saimia Lida, auna cauta anancati Pedro. Arrübama icocoromati Jesús tusio ümoma, taha nacarrti. Bacüpuruma ümo torrü mañoñünca nauqui uraboimia isucarüti. Iñataimia esati, namatü ümoti: \p —Ariacu au Jope, apuraurrücü. \p \v 39 Auqui sürotitü Pedro ichepema. Nauquiche iñataiti taha, iquianamati au manu cuarto auna cauta ananca nicunturrü. Y arrüba biuraca abe itupecuti Pedro ubareoro, opitusiancata isucarüti arrüba tepoyaca y camisaca omirriante ñome ui Dorcas, nauquiche süboricoiqui. \v 40 Auqui arrti Pedro bacüpuruti ümo namanaiña ariorrüma türüpo. Arrti caüma bachesoiyoti y meaboti, narrtarrti ümo manu paürrü coiño. Nanti ümo: \p —¡Tabita, atüsai! \p Auqui iyaüburio nirrtorrü, asaratü ümoti Pedro. Auqui tümonso. \v 41 Arrti Pedro iñentati nehese, iñatünaiñacatati. Auqui tasuruma uiti bama icocoromati Jesús y arrümanio biuraca. Itusiancatati isucarüma, süborico tato. \v 42 Arrüna sane isamutenti Pedro, ipiatema au nanaiña pueblurrü Jope. Sane nauquiche caüma sürümanama bama icocoromati Señor. \v 43 Arrti Pedro süsioti au Jope ümo manio naneneca au niporrti Simón, naqui masamunu sueraca. \c 10 \s1 Arrti Pedro ichepeti Cornelio \p \v 1 Au manu pueblurrü nürirri Cesarea anati taman ñoñünrrü nürirrti Cornelio. Arrti capitanti ümo manu batallón nürirri Italiano. Rromanorrti. \v 2 Arrti maniqui ñoñünrrü iñanaunutiti Tuparrü aübu nanaiña nesarrti familiarrü. Nantarrtai aquionotiyü iyoti Tuparrü. Macumananati monirri nauqui ayurati ümo bama israelitarrü. Champü isane ümoma. Naneneca meaboti ümoti Tuparrü. (Abu champürrtü israelitarrti.) \p \v 3 Taman nanenese, taqui a las trerrü isiu nimümürrü, asaratitü au quiatarrü narrtarrti ümoti taman ángel esaquiti Tuparrü. Arrti maniqui ángel sürotipo esati auna cauta anancati. Nanti ümoti: \p —¡Cornelio! \p \v 4 Besüro narrtarrti Cornelio ümoti ángel, tarucu nirrucurrti. Auqui ñanquitioti pünanaquiti: \p —¿Isane, Señor? \p Auqui nanti ángel ümoti: \p —Arrti Tuparrü yasutiuti arrüba neanca, y arrüba nayuraca ümo bama champü isane ümoma. \v 5 Acüpu ümo bama mañoñünca nauqui aüromatü au pueblurrü Jope, nauqui aitasurumati Simón, naqui nürirrtito Pedro. \v 6 Arrti anati alojaboti au niporrti quiatarrü Simón, naqui ipiaca asamu sueraca. Arrüna niporrti ane abeu narubaitu turrü. Uiti caüma urapoiti asucarücü isane arrüna tiene que aisamune. \p \v 7 Auqui sürotitü maniqui ángel. Arrti Cornelio batasuruti ümo torrü mañoñünca imostoti, y ümotito taman sortaborrü, naqui bien aquionotiyü iyoti Tuparrü. \v 8 Urapoiti isucarüma nanaiña arrüna pasabo ümoti. Auqui bacüpuruti ümoma au manu pueblurrü Jope. \p \v 9 Au manu quiatarrü nanenese, nauquiche tütaboma saimia Jope, arrti Pedro sürotitü ape onü porrü, tose, na eanti. (Como taha planurrü nichacu niporrüma.) \v 10 Acamanu ape cürüpüoti, rranrrti aati. Manquioti pemacarrü. Mientras barrüperarati acamanu ape ümo pemacarrü, asaratitü auqui quiatarrü narrtarrti: \v 11 Asaratitü ümo napese aurübo. Cuatü auqui ape acü tacana arrone tusiana. \v 12 Au manu tusiana abe aruqui nanaiña numuquianca, arrüba abe cuatro niyopopese, abe ito noirroboca y nutaumanca. \v 13 Auqui oncoiti taman manitacarrü, nantü ümoti sane: \p —¡Atüsai Pedro. Atabai manio numuquianca, y aha! \p \v 14 Auqui aiñumuti Pedro: \p —No, chirrancapü, Señor. Itopiqui enterurrü nisüboriqui champü tirraca arrümanio omünantatai suiñemo bama israelitarrü. \v 15 Auqui rabotü tatito manu manitacarrü, nantü ümoti: \p —Arrti Tuparrü nanti, arrüba numuquianca omirria, tapü aquirrtoca ñomünana. \p \v 16 Pasao sane trerrü veserrü. Auqui süro tato au napese manu tusiana. \v 17-19 Arrti Pedro anati ñapensatioti: \p —Isanempü ümoche arrüna yarrtai? \p Au manu rratorrü iñataimia au pueblurrü arrümanuma mañoñünca esaquiti Cornelio, ñanquiquirrimia iyo niporrti Simón. Aiñanaimia abeu tururrü. Ñanquitioma acamanu, arrtü anati maniqui nürirrti Simón Pedro. Tapü arrti Pedro mapensaratiqui ümo manu arrtaiti. Auqui nanti Espíritu Santo ümoti: \p —Taha acü aboma trerrüma mañoñünca, yapacheriurumacü. \v 20 Acosi tato acü. Acosi ichepema. Tapü airruca, itopiqui ta sobi icüpuruma. \p \v 21 Auqui süroti tato Pedro acü auna cauta aboma manuma mañoñünca yacüpucurrti Cornelio. Nanti ümoma: \p —Arrüñü Simón Pedro. ¿Apapachequiucañü? \p \v 22 Auqui aiñumuma: \p —Sobecatü ui yacüpucurrti capitán Cornelio. Arrti maniqui ñoñünrrü bien aquionotiyü iyoti Tuparrü. Y arrübama israelitarrü ane ñanauncurrüma ümoti. Tamanti ángel esaquiti Tuparrü nanti ümoti que tiene que acüputi mañoñünca, nauqui aitasurumacü, au niporrti, na onsapeti nura. \p \v 23 Auqui tasurumapo uiti Pedro. Arrümanu tobirri aboma acamanu ichepeti. Nauquiche tütaneneca, sürotitü ichepema. Süromatito ichepema bama mümanama icocoromati Jesús auqui Jope. \p \v 24 Au quiatarrü nanenese iñataimia au manu pueblurrü nürirri Cesarea, auna cauta pohosoti Cornelio. Acamanu anancati barrüperarati icümenuma aübu bama ipiarientetorrti. Aboma ito bama nesarrti amigorrü, bama manrrü cuasürüma ümoti. \v 25 Nauquiche iñataiti Pedro au niporrti Cornelio, sürotitü cümenuti nauqui asuriurutiti. Bachesoiyoti esati, nauqui anaunti ümoti. \v 26 Pero arrti Pedro iñatünaiñacanatiti, nanti ümoti: \p —Atüsai, arrüñü ñoñünrrüñüatai, tacana naca. \p \v 27 Baparioma niyücürrümampo. Acamanupo asaratitü Pedro ümo bama sürümanama macrirrtianuca, iyoberabaramacü. \v 28 Auqui nanti ümoma: \p —Tusio nurria aume churriampü sopiyoberabara somü aübuti taman extranjerurrü, ni puerurrüpü supapasea au niporrti. Pero arrti Bae Tuparrü iñunecanatiñü, tapü ünantü iñemo nacarrüma bama chütüpü israelitarrüma. (Tone ümoche arrümanu quiatarrü narrtarrti.) \v 29 Sane nauquiche isecatatai ümo na napatasucu. Irranca caüma atusi iñemo ümoche apitasuruñü. \p \v 30 Auqui aiñumuti Cornelio: \p —Tütabe cuatro naneneca arrüna horarrü isiu nimümürrü yaca auna nipo, rreanca, tacana arrüna isamute isiu nimümüca. Rrepenteatai anancati yesañü taman ñoñünrrü cuaratai naibirrti. \v 31 Nanti iñemo: “Cornelio, arrti Tuparrü oncoiti arrüba neanca. Aquionotiyü ümo arrüna nayuraca ümo bama champü isane ümoma. \v 32 Acüpu au manu pueblurrü Jope, nauqui ayeti Simón Pedro. Anati alojaboti au niporrti quiatarrü Simón, naqui ipiaca asamu sueraca. Ane niporrti abeu narubaitu turrü. Arrtü tanati Simón Pedro auna achepecü, baparioti aübucü”. \v 33 Auqui caüma rracüpuca ácü au manu rratorrü. Asamuca nurria suiñemo, ayecatü tauna. Caüma subaca auna chépe somü isucarüti Tuparrü, nauqui uraboi suisucarü nanaiña arrüna yacüpucurrti Señor aemo. \s1 Nisermonrrti Pedro au niporrti Cornelio \p \v 34 Auqui caüma manitanati Pedro ümoma, nanti sane: \p —Caüma chauqui tütusio iñemo que chepatai nacarrüma mañoñünca ümoti Tuparrü, bama israelitarrü y bama maquiataca. \v 35 Au cualquierarrü nación yasuriurutiti naqui aquionotiyü iyoti, naqui isamutenti arrüba omirria. \v 36 Arrti Tuparrü manitanati ümo bama auqui Israel. Urapoiti arrüna urriampae manitacarrü, nauqui urria suisüboriqui uiti Jesucristo. Tonenti Señor ümo nanaiña genterrü icu na cürrü. \v 37 Tusio nurria aume arrüna pasabo au nicü bama israelitarrü. Comensabo auqui Galilea, nauquiche anancati Juan Bautista. Urapoiti maunimiacarrü. \v 38 Tusio aume, torrioti Espíritu Santo icusüubuti Jesús naqui auqui Nazaret. Arrti masamunuti arrüba omirria auqui namenrrti au nanaiñantai. Urriancama tato uiti bama taquisürü uiti choborese. Arrüna sane isamutenti, itopiqui arrti Tuparrü anati ichepeti. \v 39 Arrüsomü sumarrtai nanaiña arrüna isamutenti au camporrü y au Jerusalén. Iñotorrimianamati apü curusürrü, y sane coiñoti uimia. \v 40 Pero uiti Tuparrü süboricoti tato pürücü manio trerrü naneneca. Uitito itusiancanatiyü suisucarü. \v 41 Pero sí, champürrtü itusiancanatiyü isucarü namanaiña macirrtianuca, ta suisucarüatai, arrüsomü suichacümanauncuca uiti Tuparrü ümo arrüna sane. Arrüsomü suichaca y subaca ichepeti, nauquiche tüsüboricoti tato eanaqui macoiñoca. \v 42 Bacüpurutito suiñemo nauqui suburaboi isucarü genterrü, ta arrti Jesús naqui tacümanauncunuti uiti Tuparrü, nauqui acurrtati ñana aübu bama süborico y aübu bama tücoiño. \v 43 Tücoboi tücañe urapoimia bama profetarrü niyequirrti Jesús. Namatü que arrti naqui icocorotiti, morrimiacana tato arrüba nomünantü uiti. \s1 Yasuriurumati Espíritu Santo bama chütüpü israelitarrü \p \v 44 Nauquiche anancatiqui manitanati Pedro, rrepenteatai cuati Espíritu Santo au nausasürrüma manuma amoncoma onsapecoma. \v 45 Tapü arrübama icocoromati Jesús, bama israelitarrü, ichepeti Pedro, cütobüsoma, itopiqui arrti Espíritu Santo cuati au bama chütüpü israealitarrü. \v 46 Itopiqui oncoimia arrüna ñanitacarrüma au quiatarrü manitacarrü uiti Espíritu Santo, ñanauncurrüma ümoti Tuparrü. \v 47 Auqui nanti Pedro ümo bama icumpañeruturrti: \p —Champüti puerurrü ocütünaun itacu arrüna nauqui ürimia bama macrirrtianuca. Ta cuati Espíritu Santo auma, tacana arrüna niyequirrti usau tücañe. \p \v 48 Auqui bacüpuruti nauqui ürimia au nürirrti Jesucristo. Arrüma ñanquitioma pünanaquiti, nauqui asioti acamanu ichepema ñome manio naneneca. \c 11 \s1 Arrti Pedro urapoiti ümo bama icocoromati Tuparrü au Jerusalén \p \v 1 Arrübama apostolerrü y arrübama yaruquitorrüma Jesús au Judea ipiatema arrüna icocoromati Jesús bama chütüpü israelitarrü y yasutiuma nurarrti Tuparrü. \v 2 Nauquiche iñataiti tato Pedro au Jerusalén, uratoquioma ümoti manuma israelitarrü bama icocoromati Jesús. \v 3 Ñanquitioma pünanaquiti: \p —¿Causane aürotü apasea ümo bama chütüpü israelitarrü, y toabiarrü aca pemacarrü ichepema? \p \v 4 Auqui arrti Pedro urapoiti isucarüma nanaiña arrüna pasabo auqui maübo. Nanti sane: \p \v 5 —Arrüñü anacañü au pueblurrü Jope, anancañü rreanca. Acamanu yasacatü au quiatarrü niyasata ümo taman tusiana sürümanarrü. Cuatü auqui napese yesañü. \v 6 Auqui yasaboriquia isane ane ahu. Auqui yasaquio aruqui nanaiñantai numuquianca, noirroboca, y nutaumanca. \v 7 Y auqui ñoncoi taman manitacarrü, nantü sane iñemo: “Atüsai Pedro, atabai manio numuquianca, y aha”. \v 8 Auqui sucanañü: “No, chirrancapü Señor, itopiqui champü tirraquio arrüba omünantatai”. \v 9 Auqui nantü tatito iñemo manu manitacarrü auqui napese: “Arrti Tuparrü nanti: Omirria arrümanio numuquianca, tapü aquirrtoca ñomünana”. \v 10 Trerrü veserrü pasabo arrüna sane, auqui süro tato au napese manu tusiana. \v 11 Au manu rratorrü iñataimia trerrü mañoñünca au manu porrü auna cauta anancañü. Cuamatü iyoñü auqui manu pueblurrü nürirri Cesarea. \v 12 Auqui arrti Espíritu Santo icüpurutiñü nauqui yerotü isiuma y tapü ane penarrü sobi. Auqui icocotatai. Süromatü suisiu bama seirrü masaruquitaiqui. Numo sopiñatai au Cesarea, nanaiña somü somecatüpo au niporrti maniqui ñoñünrrü. \v 13 Arrti caüma urapoiti suisucarü arrüna pasabo ümoti au niporrti. Asaratiti taman ángel, atüraiti esati. Nanti ümoti: “Acüpu ümo bama mañoñünca na aüromatü au pueblurrü Jope, aitasurumati Simón Pedro. \v 14 Arrti caüma urapoiti asucarücü causane nauqui ataesübu eanaqui nomünantü, arrücü ichepe nanaiña naesa familiarrü”. Sane nurarrti ángel ümoti. \v 15 Nauquiche anancañü rranitaca ümoma, arrti Espíritu Santo cuati auma, tacana arrone cuatito usahu tücañe. \v 16 Auqui rraquioncañü ümo arrüna nurarrti tücañe Señor suiñemo, nauquiche nanti: “Ñemanauncurratoe arrti Juan Bautista maunimianati aübu turrü. Pero caüma arraño abüriquia uiti Espíritu Santo”. \v 17 Arrti Tuparrü macunusüancanati ümo bama chütüpü israelitarrü, isiatai tacana arrüna ñacunusüancacarrti oemo, bama uicococati Jesucristo. Así que chüpuerurrüpü te suratoqui ümoti Tuparrü. \p \v 18 Nauquiche oncoimia arrüna sane bama masaruquitaiqui au nürirrti Jesús au Jerusalén, urria ümoma. Iñanaunumati Tuparrü, namatü: \p —¡Sane ito arrti Tuparrü torrio uiti ümo bama chütüpü israelitarrü, nauqui puerurrü aiñorronconomacü, y sane ito aye uima isüboriquiboma, arrüna chütacürusupü! \s1 Bama icocoromati Tuparrü au Antioquía \p \v 19 Nauquiche titabairomati Esteban tücañe, tüboricoma ito ümo nanaiña bama icocoromati Jesús. Aboma bama besüburu au manio cüca Fenicia y au Chipre. Aboma ito bama iñataimia au manu pueblurrü Antioquía. Urapoimia arrüna nurarrti Tuparrü ümo bama israealitarrü, bama pohoso acamanu. Pero churapoipüma isucarü bama chütüpü israelitarrü. \v 20 Pero au manu pueblurrü Antioquía aboma bama auqui Chipre y auqui Cirene, bama icocoromati Jesús. Arrüma caüma manitanama ümo bama chütüpü israelitarrü. Urapoimia isucarüma arrüna urriampae manitacarrü icütüpüti Señor Jesús. \v 21 Torrio ümoma üriacaboma uiti Señor. Sane nauquiche iñocotama arrüna churriampü ñacoconauncurrüma tücañe y icocoromati Señor Jesús. \p \v 22 Arrübama icocoromati Jesús au Jerusalén ipiatema arrüna sane. Arrüma caüma icüpurumati Bernabé au Antioquía. \v 23 Nauquiche tiñataiti taha, arrtaiti arrüna ñacunusüancacarrti Tuparrü acamanu ümoma, tarucu nipucünuncurrti. Macuansomoconoti ümoma tapü iñocotama ñacoconauncurrüma ümoti Señor. \v 24 Arrti Bernabé bien buenorrti y tusio nicusüurrti Espíritu Santo auti. Oncotitü ümoti Tuparrü. Sane nauquiche sürümanama icocoromati Señor uiti au Antioquía. \p \v 25 Tomenotü naneneca. Auqui arrti Bernabé sürotitü au manu pueblurrü nürirri Tarso apacheriuruti Saulo. \v 26 Nauquiche tabücoti uiti, sürotitü ichepeti au Antioquía. Acamanu aboma ümo taman añorrü ichepe bama maquiataca icocoromati Jesús. Manunecanama ümo sürümanama macrirrtianuca. Au manu pueblurrü Antioquía arrübama pohoso aübo iñatama üribo “crirrtianurrü” bama icocoromati Cristo. \p \v 27 Au manio naneneca aboma bama cuamatü auqui Jerusalén au Antioquía, arrübama ipiacama anitama au nürirrti Tuparrü. \v 28 Anati taman eanaquimia nürirrti Agabo, atüraiti eanaqui manuma icocoromati Jesús. Uiti Espíritu Santo nanti sane: \p —Cuatü ñana carerrtiya au nanaiñantai icu na cürrü. \p Arrümanu carerrtiya tütanen te tücañe, numo yüriaburrtiqui Claudio. \v 29 Auqui caüma arrübama icocoromati Jesús au Antioquía namatü: \p —Bayurara ümo bama maquiataca usaruquitaiqui au nürirrti Jesús arrübama pohoso au manu cürrü Judea. Macumanana ümoma isiu arrüna ane osoi. \p \v 30 Icüputama manu ñacumanatarrüma aübuti Bernabé y aübuti Saulo. Arrüma süromatü aübu, nauqui aitorrimiama ümo bama bacuirara itacu bama icocoromati Jesús au Jerusalén. \c 12 \s1 Niconcorrti Jacobo, anati Pedro au preso \p \v 1 Au manion naneneca arrti yüriaburrü Herodes bacheboti taquisürücürrü ümo bama icocoromati Jesús. Tarucu nitüborirrti ümoma. \v 2 Bacüpuruti nauqui ataboriti Jacobo ui espadarrü. Arrti yaruquitorrti Juan. \v 3 Numo asaratitü que urria yachücoiti ümo bama israelitarrü bacüpuruti nauqui enti Pedro. Arrüna sane pasao au manu pierrta parrcua auche basoma pan champü levadura eana. \v 4 Numo tenoti Pedro, arrti Herodes bacüpuruti nauqui aüroti au preso, auna cauta abe cuatro gruporrü masortaboca bacuirarama. Au cada gruporrü aboma cuatro masortaboca. Arrti Herodes rranrrti acurrtati aübuti Pedro, arrtü tüpasao manu pierrta parrcua. (Arrümanu pierrta ururau siete naneneca.) \v 5 Arrti Pedro anatiqui au preso. Bien bacuirarama itacuti manuma masortaboca. Pero arrübama icocoromati Jesús chütüsüropü neancarrüma ümoti Tuparrü itacuti. \s1 Arrti Tuparrü itaesümunutiti Pedro auqui preso \p \v 6 Numo tübupasao manio naneneca nesa pierrta, arrti Herodes rranrrtipü acurrtati au manu quiatarrü nanenese. Au manu tobirri, antes que anene, arrti Pedro anancati manumuti cümuinta torrü masortaboca, bien tomoenoti oboi torrü cadenaca apü manuma masortaboca. Arrübama maquiataca masortaboca aboma abeu tururrü, bien bacuirarama. \v 7 Rrepenteatai iñataiti taman ángel esaquiti Tuparrü aumanu cauta anancati presoti. Arrümanu cuarto anentarrüpo uiti maniqui ángel. Auqui ipoconoconotiti Pedro, narrtopünacarrti ümoti y nanti ümoti: \p —¡Atüsai apuraucü! \p Auqui caüma manio cadenaca botopüro, bupaquio cütüpüqui neherrti Pedro. \v 8 Auqui nanti tatito ángel: \p —¡Apoñoe nurria, y aiñasio nasapatu! \p Nauquiche tisamutenti Pedro nanaiña, nanti ángel ümoti: \p —¡Aiña nacüburri acütüpücu! ¡Ariacu isiuñü! \p \v 9 Auqui caüma sürotitü Pedro isiuti ángel. Chütusiopü ümoti arrtü ñemanauntu arrüna pasabo uiti ángel, ñaquioncorrti au niposiquirrti. \v 10 Auqui ipiasarama manuma primer bacuirara y despues pasaoma into uimia manuma maquiataca. Auqui iñataimia esa manu tururrü fierro, ane ümo cayarrü. Aurübo uirratoe. Auqui süromatü türüpo, y amencoma isiu manu taman cayerrü. Auqui onconoti Pedro uiti ángel. \v 11 Auqui caüma tusio ümoti Pedro que arrüna sane ñemanauncurratoe, champürrtü niposiquirrti. Nanti ümotiatoe: \p —Caüma tusio nurria iñemo, que arrti Señor icüpurutiti taman ángel nauqui aitaesümunutiñü ñünanati Herodes, ñünana bama israelitarrü y ñünana arrüna nitüborirrimia iñemo. \p \v 12 Arrti Pedro mapensaratiqui ümo arrüna sane. Auqui sürotitü au nipo Mariarrü, arrüna nipiacütoti Juan Marcos. Acamanu amoncoma sürümanama macristianuca iyoberabaramacü nauqui eama. \v 13 Nauquiche tiñataiti acamanu, iyotobaitati tururrü. Auqui sürotü taman cupiquirri nürirri Rode nauqui asabori quiti maniqui iyotobaita. \v 14 Pero nauquiche tisuputacai manu ñanitacarrti Pedro, ui nipucünuncurrü champürrtü iyaübuta tururrü. Aüro tato yarucurrü uraboi tahapo, que arrti Pedro anati abeu tururrü. \v 15 Auqui namatü ümo manu cupiquirri: \p —¡Arrücü ta aposiquia! \p Pero tone urapoi que ta ñemanauncurratoe. Pero arrüma champürrtü icocotama. Namatü: \p —¡Aensapü tonenti! ¡Uncapü nausüpürrti! \p \v 16 Tapü arrti Pedro anatiqui iyotobaitati tururrü. Nauquiche iyaübutama asaramatü ümoti, cütobüsoma. \v 17 Pero arrti masamunuti señarrü ümoma, nauqui etayoimia. Auqui urapoiti nanaiña arrüna yachücoiti Señor aübuti, nauqui aiquiaüburutiti auqui preso. Nanti: \p —Aburasoi arrüna ümoti Jacobo yaruquitorrti Juan y ümo bama maquiataca masaruquitaiqui. Auqui sürotitü Pedro auqui manu. \p \v 18 Numo tütaneneca, arrübama masortaboca chütusiopü ümoma isane pasabo ümoti Pedro. Tarucu penarrü uimia. \v 19 Auqui bacüpuruti Herodes nauqui ayeti Pedro uimia. Como champütiqui acamanu, bacurrtarati aübu bama masortaboca nauqui ataborimia. Auqui sürotitü Herodes auqui Judea abiviti au Cesarea. \s1 Niconcorrti Herodes \p \v 20 Au manio naneneca arrti Herodes tüboricotiatai ümo bama genterrü auqui Tiro y Sidón. Pero arrüma ichepe ma nauqui aüromatü aparimia aübuti. Itopiqui ane penarrü uimia genterrü auqui tapü chicheboiquipü uiti Herodes, apasa comirarrü uimia aqui nicürrti, utuburiboma. Iñataimia au Cesarea. Acamanu baprioma aübuti maniqui oficial yüriaburrü au niporrti Herodes, nürirrti Blasto. Arrti caüma bayurarati ümoma. Anquiioti pünanaquiti Herodes nauqui tapü tüboricotiqui ümoma. \v 21 Iñatai caüma arrümanu nanenese ensümunu nauqui apariti Herodes aübuma. Au manu nanenese iñatati naibirrti omirria. Sürotitü atümoti au nesarrti tronorrü isucarü genterrü, nauqui anitati ümoma. \v 22 Auqui caüma bama macrirrtianuca tosibicoma, namatü: \p —¡Arrti naqui yüriaburrü manitana tacanarrtü Tuparrti, champürrtü isiu tacana ñoñünrrtiatai! \p \v 23 Au manu rratorrü cuati taman ángel auqui napese, nauqui carrtigaboti Herodes uiti. Itopiqui isamunutiyü tacanati Tuparrü. Maunrroconoti oboi nicümüca, tacürusu oboi nañeturrti y coiñoti oboi. \p \v 24 Tapü arrüna nurarrti Tuparrü tusio au nanaiñantai, y sürümanama bama icocotama. \p \v 25 Nauquiche tacürusu yatrabacacarrüma au Jerusalén, arrti Bernabé y arrti Saulo, süroma tato au Antioquía. Sürotitü isiuma arrti Juan naqui nürirrtito uimia Marcos. \c 13 \s1 Arrti Saulo ichepeti Bernabé \p \v 1 Au Antioquía amoncoma arrti Bernabé, arrti Simón, naqui nürirrtito “Cübüsi”, arrti Lucio auqui Cirene, arrti Manaén, naqui sunaunti ichepeti maniqui quiatarrü Herodes naqui yüriaburrü au Galilea, y arrti Saulo. Arrüma amoncoma eana bama icocoromati Jesús. Manunecanama y manitanama uiti Espíritu Santo. \v 2 Taman nanenese aboma manaunuma ümoti Señor. Champürrtü basoma ui ñanauncurrüma ümoti. Auqui nanti Espíritu Santo ümoma: \p —Apitacümanauncusuma bama torrü mañoñünca, arrti Saulo ichepeti Bernabé, itopiqui tasuruma sobi ümo niyesa trabacorrü. \p \v 3 Nauquiche chauqui neancarrüma ümoti Tuparrü, iñatama neherrüma ita manuma torrü. Auqui masamunuma nariorrü ümoma. \s1 Arrti Saulo ichepeti Bernabé manunecanama au Chipre \p \v 4 Sane nauquiche arrti Saulo ichepeti Bernabé süromatü uiti Espíritu Santo. Iñataimia au manu pueblurrü nürirri Seleucia abeu narubaitu turrü. Auquimanu süromatü isuqui. Iñataimia au manu cürrü cümuinta turrü, nürirri Chipre. \v 5 Süromatü au manu pueblurrü nürirri Salamina. Acamanu urapoimia nurarrti Tuparrü au manu porrü sinagoga, auna cauta nantarrü meaboma bama israelitarrü. Arrti Juan Marcos anancatito ichepema, bayurarati ümoma. \v 6 Amencoma au nanaiña manu cürrü Chipre. Auqui iñataimia au manu pueblurrü nürirri Pafos. Acamanu anancati taman cheserurrü israelitarrü, nürirrti Barjesús, naqui tarucu nipiacarrti. Auqui manitacarrü griego nürirrti Elimas. Arrti nanti que manitanati au nürirrti Tuparrü, abu ñapanturrti. \v 7 Ñantarrtai anati ichepeti yüriaburrü Sergio Paulo. Pero arrti naqui yüriaburrü tarucu ñapanauncurrti. Bacüpuruti iyoti Bernabé y iyoti Saulo, itopiqui rranrrti onsapeti nurarrti Tuparrü. \v 8 Iñataimia esati. Pero caüma arrti maniqui cheserurrü Barjesús, anatito acamanu. Ünantü ümoti arrtü icocotati nurarrti Tuparrü maniqui yüriaburrü. Manitanati churriampü ümoti Bernabé y ümoti Saulo isucarüti yüriaburrü Sergio Paulo. \v 9 Auqui arrti Saulo, naqui nürirrtito Pablo, ui nicusüurrti Espíritu Santo asaratitü nurria ümoti maniqui cheserurrü, \v 10 nanti ümoti: \p —¡Arrücü tarucu naencañaca, churriampü nasüboriqui, arrücü aütorrti choborese, ünantü aemo nanaiña arrüba omirria! ¡Arrücü ucanü que mapancarrü arrüna ñemanauncurratoe nurarrti Tuparrü! \v 11 Caüma carrticabocü uiti Señor. Asupuca caüma auba naneneca, chüpuerurrüpü asaratü ümo nanentarrü. \p Au manu rratorrü chauqui chasaratitüquipü, tacanarrtü anati au tomiquianene. Bapacheroti quiti naqui uiche aipiasurutiti. \v 12 Arrti yüriaburrü Sergio Paulo arrtaiti nurria nanaiña arrüna pasabo. Tarucu nicütobürrti ui arrüna manunecatarrü icütüpüti Señor. Auqui icocorotitito Tuparrü. \s1 Arrti Pablo ichepeti Bernabé au Antioquia au manu cürrü Pisidia \p \v 13 Arrti Pablo y arrübama icumpañeruturrti süromatito isuqui turrü auqui Pafos. Iñataimia au manu pueblurrü Perge, ane au manu cürrü Panfilia. Tapü arrti Juan Marcos auqui manu basücübücoti tato au Jerusalén. \v 14 Auqui arrti Bernabé ichepeti Pablo pasaoma ito auqui Perge, süromatü au manu pueblurrü nürirri Antioquía au manu cürrü Pisidia. Au manu nanenese nesa macansacarrü süromatü au manu porrü sinagoga auna cauta meaboma bama israelitarrü. Iñataimiampo, tümonsoma. \v 15 Acamanu bolehebo manio libruca nesa nüriacarrü y nesa bama profetarrü. Auqui caüma arrümanuma ane nüriacarrüma au manu sinagoga bacüpuruma ümoti taman ariorrti esati Bernabé y arrti Pablo, uraboiti ümoma: \p —Masaruquitaiqui, arrtü ane aburapoboibo isucarü genterrü, puerurrü apanitaca isucarüma. \p \v 16 Auqui atüraiti Pablo, masamunuti señarrü ui neherrti, nauqui etayoimia macrirrtianuca. Auqui nanti ümoma: \p —Amonsoi arraño mañoñünca auqui Israel ichepe bama aquionomacü iyoti Tuparrü. \v 17 Noesa genterrü israelitarrü iñanaunumati Tuparrü. Tacümanauncunuma tücañe uiti bama uyaütaiqui. Uiti caüma chiyaupü nubiquirrimia, nauquiche amoncomainqui pohosoma tacana extranjerurrüma au manu cürrü Egipto. Auqui taesüburuma ui tarucu nicusüurrti Tuparrü. \v 18 Abantaboti ümo arrüba nisüboriquirrimia churriampatai, nacarrüma au manu rroense pururrü cüosorrü y canca, ñome cuarenta añoca. \v 19 Naharrübama auqui manio siete manitacaca, arrübama pohoso tücañe au manu cürrü Canaán, tacürusuma, itopiqui arrti Tuparrü rranrrti aitorrimiati nicürrüma ümo bama antiburrü uyaütaiqui. \v 20 Auqui bacheboti üriacabo bama mañoñünca eanaquimia nauqui acurrtama. Sane niyücürrü ñome cuatrocientos cincuenta añoca, chepe numo anati Samuel, naqui manitanati au nürirrti Tuparrü. \v 21 Auqui caüma manquioma pünanaquiti Tuparrü nauqui anati tamanti yüriaburrü ümoma. Auqui arrti Tuparrü bacheboti üriacaboti Saúl, naqui aütorrti Cis, eanaqui nesarrti familiarrü Benjamín. Yüriaburrti ñome cuarenta añoca. \v 22 Auqui arrti Tuparrü iquiaübutati nüriacarrti pünanaquiti. Iñanatiti David tacana yüriaburrü ümoma. Nanti Tuparrü sane: “Itacümanauncucati David, aütorrti Isaí. Arrti naqui ñoñünrrü urria nacarrti au niyasata. Isamutenti caüma nanaiña isiu nirranca”. \v 23 Sane nauquiche eanaqui nesarrti familiarrü David anati Jesús, naqui icüpurutiti Tuparrü, nauqui ataesübu arrüna genterrü israelitarrü eanaqui nomünantü, tacana nurarrti Tuparrü tücañe. \v 24 Nauquiche chiñataitiquipü, arrti Juan Bautista urapoiti nurarrti Tuparrü ümo nanaiña genterrü auqui Israel. Nanti ümoma, tiene que aiñorronconomacü, nauqui ürimia. \v 25 Nauquiche tüsaimia nitacüru nisüboriquirrti Juan, nanti: “Arraño napaquionco arrüñü Cristo, abu charrüpüñü, cuatiqui isiuñü. Arrüñü champü isane niyaca ni yaserebipü pario nauqui isoquisünapü nehe nisapaturrti. Arrti ane manrrü nüriacarrti rropünanaquiñü. \p \v 26 ‛Masaruquitaiqui, arraño aütorrüma bama auqui nesarrti familiarrü Abraham. Y arraño ito bama aquionomacü iyoti Tuparrü, amonsoi nurria nisura: Aume te arrüna nurarrti Tuparrü nauqui puerurrü autaesübu eanaqui nomünatü. \v 27 Arrübama pohoso au Jerusalén ichepe bama üriaturrüma champürrtü tusio ümoma isane nacarrti Jesús, ni ayepü uimia arrüba manitacaca ui bama profetarrü, panaca nantarrtai leheboma au ba sinagoga au nanenese nesa macansacarrü. Pero uimia te cocono arrüba nurarrüma bama profetarrü tücañe, sane nauquiche aconti Jesús uimia. \v 28 Arrti champü nipünatenti. Pero arrüma ñanquitioma pünanaquiti Pilato nauqui ataboriti uiti. \v 29 Nauquiche tisamutema nanaiña arrüna sane icuqui Nicororrü, iquiaüburumati apüqui curusürrü y iñanamati cütu. \v 30 Pero arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato eanaqui macoiñoca. \v 31 Numo tüsüboricoti tato, itusiancanatiyü isucarü bama auqui Galilea. Arrüma tücañe iñataimia au Jerusalén ichepeti, numo chücoiñotiquipü. Tonema bama caüma urapoimia nürirrti isucarü bama macrirrtianuca. \p \v 32 ‛Caüma arrüsomü suburapoi ausucarü arrüna urriampae manitacarrü. Arrti Tuparrü urapoiti arrüna sane isucarü bama antiburrü tücañe. \v 33 Pero caüma chauqui tücocono, itopiqui chauqui tüsüboricoti tato Jesús eanaqui macoiñoca uiti Tuparrü. Arroñü te eanaqui nesarrüma familiarrü bama antiburrü. Sane ito ane corobo icu librurrü Salmo, capítulo dos. Acamanu nanti Tuparrü sane: “Arrücü isaücü, yacheca asüboriquibocü caüma”. \v 34 Sane nauquiche arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato eanaqui macoiñoca, nauqui tapü coiñotiqui. Sane nantü icu Nicororrü: “Itorrimiana aume niñacunusüancaca tacana ümoti David tücañe”. \v 35 Sane nantito au quiatarrü Salmo: “Arrücü Tuparrücü, obi chüporeopü nañeturrti naqui baserebio aemo, naqui tarucu nicuarrti aemo”. \v 36 Arrti David tücañe baserebioti ümoti Tuparrü numo süboricotiqui. Isamutenti tacana arrüna yacüpucurrti Tuparrü ümoti. Auqui coiñoti, süroti cütu petacu bama yaütoti, y auqui caüma nicunturrti poreo. \v 37 Pero nicunturrti Jesús chüporeopü, itopiqui süboricoti tato uiti Tuparrü. \v 38 Masaruquitaiqui, suraboira ausucarü arrüna sane: Uiti Jesús morrimiacana tato arrüba nomünantü osoi. \v 39 Arrüna sane champürrtü urriante ui nüriacarrti Moisés tücañe. Pero caüma arrtü amoncatü nurria ümoti Jesús, urria nabaca au narrtarrti Tuparrü. \v 40 Amasasai nurria masaruquitaiqui, tapü apisamute tacana bama antiburrü tücañe. Tamanti profetarrü tücañe nanti sane ümoma: \q1 \v 41 Arraño mañentonaunca, aucütobü y amecosi auquina yesaquiñü, tapü yasiquia yarrtaiquiatü aume, itopiqui Arrüñü Tuparrüñü, ñasamuca arrüba omirriantai au ba naneneca, pero arraño chapicocoquionapü, y champü nümochio aboi arrtü anati naqui urapoi ausucarü. \p \v 42 Chauqui ñanitacarrti Pablo ümoma, sürotitü türüpo ichepeti Bernabé auqui manu sinagoga. Arrübama macrirrtianuca ñanquitioma pünanaquiti Pablo nauqui anitati tatito arrüna sane au quiatarrü nanenese nesa macansacarrü. \v 43 Chauqui tütacürusu arrüna nesarrüma reunión au sinagoga. Arrübama israelitarrü y arrübama maquiataca aquionomacü iyoti Tuparrü süromatü ichepeti Pablo y ichepeti Bernabé. Arrüma macuansomoconoma ümoma, tari oncomatüqui nurria ümoti Tuparrü, itopiqui tarucu nicuarrüma ümoti. \p \v 44 Quiatarrü semana au manu nanenese nesa macansacarrü iyoberabaramacü tüsaipü nanaiña macrirrtianuca auqui pueblurrü, nauqui onsaperioma nurarrti Tuparrü. \v 45 Numo tarrtaimia arrüna sane bama israelitarrü, ünantü ümoma. Uratoquioma ümoti Pablo. Unumatito. \v 46 Auqui arrti Bernabé ichepeti Pablo manitanama aübu tarucu nüriacarrüma, namatü: \p —Tiene que suisusürü suburaboi primero ausucarü bama israelitarrü arrüna urriampae manitacarrü. Pero arraño canapae chaurriancapü apasurio arrüna süboriquirri champü nitacürurrü. Caüma suburapoi ümo bama chütüpü israelitarrü, \v 47 itopiqui sane yacüpucurrti Señor suiñemo. Nanti sane: \q1 Iñacü tacana basarurrü ümo bama chütüpü israelitarrü. \q1 Urasoi arrüna mataesümunucuturrü eanaqui omünantü au nanaiñantai icu na cürrü. \p \v 48 Arrübama chütüpü Israelitarrü oncoimia arrüna manitacarrü, y pucünuñama nurria uirri. Namatü que urria arrüna nurarrti Señor. Namanaiña bama tacümanauncunu uiti Tuparrü na acheti isüboriquiboma icocotama. \v 49 Sane nauquiche tusio arrüna nurarrti Tuparrü au nanaiña manu cürrü itupecu manu pueblurrü. \v 50 Pero caüma bama israelitarrü baparioma yupu ba paüca urria ñupapanauncurrü, arrüba pasutio ñacoconauncurrüma bama israelitarrü. Baparioma ito aübu bama mayarusürüca au manu pueblurrü. Rranrrüma nauqui atüborimia ümoti Pablo y ümoti Bernabé, nauqui tapü asioma au manu cürrü. \v 51 Sane nauquiche aüromatito auqui manu pueblurrü. Icütobitama cütorrü apüqui nipoperrüma, na atusi, ta ane nomünantü ui manuma pohoso. \p Auqui süromatü au manu pueblurrü Iconio. \v 52 Arrümanuma pohoso au Antioquía arrübama icocoromati Jesús, tarucu nipucünuncurrüma, itopiqui tanati Espíritu Santo au nausasürrüma. \c 14 \s1 Arrti Pablo ichepeti Bernabé aboma au Iconio \p \v 1 Iñataimia au manu pueblurrü nürirri Iconio. Acamanu süromatü au manu porrü sinagoga uraboimia nurarrti Tuparrü. Sürümanama israelitarrü y sürümanama ito bama chütüpü israelitarrü icocotama. \v 2 Pero aboma ito bama israelitarrü chicocotapüma. Arrüma caüma manitanama aübu bama pohoso au Iconio, nauqui atüborimia ümo bama icocoromati Jesús. \v 3 Pero arrübama apostolerrü süsioma acamanu ümo manio nanenenca. Urapoimia nurarrti Tuparrü aübu tarucu narucurrü ümoma y ñaquioncorrüma ümoti Señor. Arrti Señor caüma bacheboti üriacaboma nauqui asamuma milagrorrü. \v 4 Naharrübama pohoso au manu pueblurrü chichepepü ñapensacarrüma. Aboma bama urria ümoma arrüna namatü bama israelitarrü, y maquiataca urria ümoma arrüna namatü bama apostolerrü. \v 5 Arrübama israelitarrü, y arrübama üriaturrüma ichepe bama chütüpü israelitarrü, tarucu nitüborirrimia ümo bama apostolerrü. Ichepatai ñapensacarrüma nauqui anitama churriampü ümoma y nauquito aruma canca ümoma. \v 6 Pero nauquiche tütusio ümoti Pablo y ümoti Bernabé, besüburuma au manio puebluca nobürirri Listra y Derbe, au manu cürrü Licaonia. Aboma acamanu yutupecu manio puebluca. \v 7 Acamanu urapoimia ito arrüna urria manitacarrü. \s1 Yarurumati Pablo oboi canca au Listra \p \v 8 Au manu pueblurrü Listra anati maniqui taman ñoñünrrü naqui chübucusüurupü itü nipoperrti auqui maübo anati icu cürrü. \v 9 Arrti maniqui ñoñünrrü anancati onsapecoti nurarrti Pablo. Arrti Pablo asaratitü nurria ümoti. Tütusiatai ümoti chauqui ticocotati nurarrti, sane nauqui puerurrü urrianati tato. \v 10 Auqui nanti fuerte Pablo ümoti: \p —¡Atüsai y ame! \p Auqui arrti maniqui ñoñünrrü tobüsoti, amencoti tato nurria. \v 11 Nauquiche arrtaimia bama macrirrtianuca arrüna isamutenti Pablo, namatü sane auqui manitacarrü Licaonia: \p —Iñataimia auna uyarrüpecu arrübama matupaca, isamunumacü mañoñünca. \p \v 12 Nürirrti Bernabé uimia Júpiter, y arrti Pablo nürirrti uimia Mercurio, itopiqui arrti manrrü manitanati. (Arrti maniqui Júpiter y arrti manqui Mercurio tonema nitupa bama pohoso au Listra.) \v 13 Saimia pueblurrü ane arrümanu porrü ümoti maniqui Júpiter. Arrti maniqui sacerdoterrü ümoti Júpiter iquianatiño toroca y püsioca ñocoñopobo. Arrti ichepe bama macrirrtianuca rranrrüma na autabori uimia manio toroca, ñacumanataboma ümo bama apostolerrü, nauqui anauma ümoma. \v 14 Numo tütusio arrüna sane ümo bama apostolerrü iquiompünatama naibirrimia, itopiqui ünantü ümoma niyachücoimia bama pohoso. Süromatü eana bama macrirrtianuca aübu nitosibirrimia, namatü: \p \v 15 —¡Arraño mañoñünca! ¿Causane abasiquia apisamune arrüna sane? Arrüsomü mañoñüncatai tacana arraño. Sobecatü suburaboi ausucarü arrüna urriampae manitacarrü, nauqui apiñoco napanauncu ñome ba piquiataca tupaca, arrüba tacana muñecaca chübosüboricopü. Mejor apasusiusurrti Tuparrü naqui süborico. Uiti urriane cürrü y napese, narubaitu turrü ichepe nanaiña arrüba basaquio icu na cürrü y eana turrü, icu ito napese. \v 16 Chebo uiti Tuparrü tücañe ümo macristianuca nauqui aisamunema isiu nirrancarrüma. \v 17 Pero arrti itusiancanatiyü ausucarü nauqui apisuputarati. Uiti iyebo arrüna süro cütu aboi. Naneneca bacheboti amutuburibo, uitito urria nausüboriqui y uitito aupucünunca. \p \v 18 Sane nurarrti Pablo ümoma. Apenarrü aicocoma. Sane nauquiche champürrtü butaborio uimia manio toroca, y chümanaunupüma ümoma. \p \v 19 Auqui iñataimia manuma israelitarrü auqui Antioquía y auqui Iconio. Manitanama ümo macrirrtianuca. Batacheboma uimia. Barusuma canca ümoti Pablo. Taübücoti acü oboi niyaruturrüma. Arrüma caüma ñaquioncorrüma tücoiñoti uimia. Itononomati pürücü pueblurrü. \v 20 Pero arrübama icocoromati Jesús iyoberabaramacü esati. Auqui atüraiti y süroti tato au pueblurrü. Au quiatarrü nanenese sürotitü au manu quiatarrü pueblurrü nürirri Derbe ichepeti Bernabé. \p \v 21 Acamanu manunecanama nurarrti Tuparrü. Sürümanama macrirrtianuca icocotama nurarrti Tuparrü. Auquimanu süroma tato au Listra, auqui taha au Iconio, y auqui taha süromatito au Antioquía, au manu cürrü Pisidia. \v 22 Au manio puebluca macuansomoconoma ümo bama icocoromati Jesús, nauqui tapü batacheboma ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü. Namatü ümoma: \p —Tiene que utaquisürü nurria, cheperrtü iyebo osoi esati Tuparrü auna cauta üriaburuti. \p \v 23 Acamanu arrübama apostolerrü tacümanauncunuma uimia bama mamayoreca na acuirama itacu bama icocoromati Jesús. Chübasopüma au manio naneneca itopiqui neancarrüma ichepema. Manquioma pünanaquiti Tuparrü, nauqui ayurati ümo bama icocoramati au manio puebluca. \s1 Basücübücoma tato bama apostolerrü \p \v 24 Numo tübasücübücoma tato, pasaoma auqui manu región nürirri Pisidia, iñataimia au manu cürrü nürirri Panfilia. \v 25 Acamanu urapoimia nurarrti Tuparrü au manu pueblurrü nürirri Perge. Auqui süromatito au pueblurrü Atalia. \v 26 Auquimanu süromatü au taman barco, tompücana uimia narubaitu turrü. Iñataimia tato au Antioquía, auna cauta tücañe meaboma bama yaruqitorrüma itacuma na ayurati Tuparrü ümoma ümo arrüna niyatrabacacarrüma. Chauqui tisamutema. \v 27 Batasuruma ümo bama icocoromati Jesús. Iyoberabaramacü. Urapoimia isucarüma nanaiña arrüna isamutenti Tuparrü aübuma, que ta puerurrü ito aicocoromati Jesús bama chütüpü israelitarrü. \v 28 Arrti Pablo y arrti Bernabé süsioma arrüpecu bama icocoromati Jesús ñome sürümana naneneca. \c 15 \s1 Iyoberabaramacü au Jerusalén \p \v 1 Au manio naneneca tücañe, arrti Pablo ichepeti Bernabé amoncoma au Antioquía. Auqui iñataimia manuma mañoñünca auqui Judea. Arrüma manunecanama ümo bama icocoromati Jesús, namatü: \p —Nauqui utaesübu eanaqui nomünantü tiene que basuriu arrümanu nisoni bama israelitarrü nürirri circuncisión arrüna torrio tücañe uiti Moisés. \p \v 2 Arrti Pablo ichepeti Bernabé fuerte nurria nuratoquiquirrimia ümo manuma auqui Judea. Auqui caüma arrübama icocoromati Jesús bacüpuruma ümoti Bernabé y ümoti Pablo y ümo maquiataca na aüromatü au Jerusalén, nauqui aparimia nurria ümo arrüna sane aübu bama apostolerrü y aübu bama mamayoreca acamanu. \p \v 3 Auqui masamunuma nariorrü ümoma. Süromatü. Au manu nesarrüma viajerrü pasaoma auqui manio cüca nobürirri Fenicia y Samaria. Urapoimia isucarü bama icocoromati Jesús arrüna sane: \p —Arrübama chütüpü israelitarrü chauqui tiñocotama arrüba ñacoconauncurrüma tücañe. Caüma ticocoromati Tuparrü. \p Ui arrüna nurapoimia pucünuñama. \p Auqui arrti Pablo ichepeti Bernabé y arrübama icumpañeruturrüma süromatito. \p \v 4 Iñataimia au Jerusalén. Arrübama icocoromati Jesús acamanu y arrübama apostolerrü y bama mamayoreca yasuriurumati Pablo ichepeti Bernabé y bama maquiataca. Acamanu urapoimia arrüna yachücoiti Tuparrü aübuma eana bama chütüpü israelitarrü. \v 5 Acamanu aboma ito bama fariseorrü, arrübama icocoromati Jesús. Atüraimia nauqui anitama. Namatü: \p —Arrübama chütütpü israelitarrü bama icocoromati Jesús, tiene que circuncidaboma. Bacüpura ito ümoma nauqui aicocoma nanaiña nüriacarrti Moisés. \p \v 6 Auqui caüma iyoberabaramacü bama apostolerrü y bama mamayoreca nauqui aicoñocama arrüna sane. \v 7 Nauquiche tücoboi arrüna nuratoquiquirrimia, atüraiti Pedro, nanti: \p —Bueno, bama masaruquitaiqui, bien tusio nurria aume, que tücoboi arrti Tuparrü itacümanauncunutiñü ameanaqui nauqui suraboi arrüna urriampae manitacarrü isucarü bama chütüpü israelitarrü, nauqui ataesübuma eanaqui nomünantü. \v 8 Arrti Tuparrü bien isuputacaiti ñapensacarrüma. Tusio oemo uiti arrüna sane, itopiqui itorrimianatiti Espíritu Santo ümoma, tacana arrüna itorrimianatitito oemo aucutanu. \v 9 Arrti Tuparrü chepatai ümoti nacarrüma tacana nusaca, itopiqui chauqui turria ñapensacarrüma ui na icocoromati. \v 10 ¿Causane caüma arraño chapicocotapü arrüna isamutenti? ¿Causanempü aurrianca caüma nauqui macoconaurrüma ümo nanaiña nüriacarrü? Ni arrübamapü antiburrü puerurrüma aicocoma, ni arroñümpü. Itopiqui chüpuerurrüpü oñü ümo. Arrüna nüriacarrü tacana taman yuburrü umianene oemo. \v 11 Arroñü utaesübuca eanaqui nomünantü ui nucua ümoti Señor Jesús. Isiuma ito cuasürüma ümoti. Sane nurarrti Pedro ümoma. \p \v 12 Auqui namanaiña etayoimia. Tapü arrti Bernabé y arrti Pablo urapoimia arrüba milagrorrü omirriante uimia aübu yayuracarrti Tuparrü eana bama chütüpü israelitarrü. \v 13 Nauquiche tochenco ñanitacarrüma, arrti Jacobo nanti sane: \p —Bueno, bama masaruquitaiqui amonsapesio nisura aume: \v 14 Arrti Simón Pedro turapoiti usucarü arrüna causane uiti Tuparrü eana bama chütüpü israelitarrü. Tasuruma ito nauqui aicocoromati, y nauqui aserebimia ümoti. \v 15 Arrübama profetarrü tücañe iconomotama ito arrüna sane. Tacana arrüna ane corobo tücañe uiti profetarrü Amos. Nantü sane: \q1 \v 16 Arrtü tüpasao arrüna sane, iseca tato, \q1 —nanti Señor—, nauqui urrianen tato sobi arrüna nesarrti tratorrü David tücañe saübuñü. \q1 Tiene que urrianen tato sobi aübu bama abomainqui eanaqui nesarrti familiarrü. \q1 \v 17 Auqui caüma namanaiña bama chütüpü israelitarrü yapacheriurumañü. \q1 Tonema ito caüma niyesa genterrü. \q1 \v 18 Tisurapoicaü arrüna sane auqui ñemonca —nanti Señor. \p Sane ane corobo uiti Amós. \p \v 19 ‛Sane nauquiche sucanañü aume, tapü abasiquia icuata bama chütüpü israelitarrü, bama tiñocotama arrüna antiburrü ñacoconauncurrüma, itopiqui chauqui ticocoromati Tuparrü. \v 20 Maconomona ümoma, tapü basoma nañese arrüba macumanataca ümo matupaca y tapü bavivicomainqui tacana numuquianca y tapü basomainqui numañetu arrüba numuquianca mocoiñatai chübotüsoquiopü y tapü chaboma notorrü. \v 21 Itopiqui auquiapae tücañe anati au cada pueblurrü naqui urapoiti arrüna nüriacarrti Moisés. Nantarrü leheboma au nanenese nesa macansacarrü. \p \v 22 Auqui caüma chepatai ñapensacarrüma bama apostolerrü, bama mamayoreca y namanaiña bama icocoromati Jesús. Matacumanauncunuma mañoñünca eanaquimia nauqui aüromatü ichepeti Bernabé ichepeti Pablo au Antioquía. Icüpurumati Judas Barsabás, y arrti Silas, arrübama ümoche oncomatü. \v 23 Icüputama ito arrümanu quichonimiacarrü, corobo icu sane: \p “Arrüsomü apostolerrü y arrübama mamayoreca, ichepe bama icocoromati Jesús au Jerusalén, apasusiu supaquionco tanu aume bama suisaruquitaiqui, bama chütüpü israelitarrü, arraño pohoso año au Antioquiía y au manio cüca Siria y au Cilicia. \v 24 Sopipiate auna, que auquina süromatü tanu arrübama mañoñünca, pero ta champürrtü supacüpuca ümoma. Asioma aucuata. Arrüchopüratai au nautanu ui nurarrüma. Y namatito aume, tiene que circuncidabo año y nauqui apicoco ito nanaiña arrüna nüriacarrti Moisés. \v 25 Sane nauquiche chepatai supapensaca nauqui supacüpu tanu ümo bama mañoñünca auquina someanaqui, na aüromatü asaborimia aume, ichepe bama usaruquitaiqui, arrti Bernabé ichepeti Pablo tonema bama tarucu nicuarrüma suiñemo. \v 26 Arrüma itorrimiatama nisüboriquirrimia ümoti Señor Jesús. Taquisürüma auqui nacarrti. \v 27 Supacüpuca ito tanu ümoti Judas y ümoti Silas. Arrüma urapoimia ausucarü nanaiña arrüna sane. \v 28 Canapae urria ümoti Espíritu Santo y urria ito suiñemo, arrtü apicocota arrüba mümanantai supacüpucu: \v 29 Tapü aubaca numañetu arrüba numuquianca mucamanana ümo maquiataca tupaca. Tacane ito tapü auchaca notorrü y tapü aubaca numañetu arrüba numuquianca mocoiñatai, chübotüsoquiopü. Arrtü apicocota nanaiña arrüna sane, urria nausüboriqui. Taiquiana urria nabaca. Supaquionco tanu aume”. Sane ñaconomosorrüma bama apostolerrü. \p \v 30 Sane nauquiche caüma masamunuma nariorrü ümoma y arrüma auquimanu besüro uimia au Antioquía. Acamanu oberabarama uimia arrübama icocoromati Jesús. Itorrimiatama ümoma manu quichonimiacarrü. \v 31 Arrüma iyaübutama manu quichonimiacarrü, leheboma. Nauquiche tütusio ümoma, pucünuñama nurria ui arrüna urriampae nurarrüma ümoma. \v 32 Arrti Judas y arrti Silas ipiacama anitama uiti Espíritu Santo. Manitanama nurria ümo bama icocoromati Jesús, tapü iñocotama ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü. Sane nauquiche arucu tato ümo bama masaruquitaiqui au nürirrti Jesús. \v 33 Acamanu amoncoma ichepema ñome manio naneneca. Tücoboi nacarrüma acamanu, arrübama au Antioquía masamunuma nariorrü ümoma na aüroma tato au Jerusalén esa bama uiche tücañe aicüpuruma. \v 34 Pero arrti Silas champürrtü rranrrti aüroti tato, süsioti au Antioquía. \v 35 Arrti Pablo ichepeti Bernabé süsioma ito. Manunecanama nurarrti Señor ichepe bama aboma acamanu. \s1 Segundo viajerrü uiti Pablo \p \v 36 Tomenotü naneneca. Auqui arrti Pablo nanti ümoti Bernabé: \p —Curi tato bapasea ümo bama usaruquitaiqui au nanaiña manio puebluca, auna cauta tücañe usurapoi nurarrti Señor, basabori ümoma causane nacarrüma. \p \v 37 Arrti Bernabé rranrrtipü nauqui aürotitü Juan Marcos isiuma. \v 38 Pero arrti Pablo chirranrrtipü nauqui aürotitü ichepema, itopiqui arrti basücübücoti tato aucutanu au Panfilia, champürrtü sürotitüqui manrrü taha atrabacati ichepema. \v 39 Acamanu süroma peese. Arrti Bernabé itasurutiti Marcos isiuti, süromatü au taman barco au Chipre. \v 40 Tapü arrti Pablo itasurutiti Silas isiuti. Arrübama icocoromati Jesús au Antioquía manquioma pünanaquiti Tuparrü na aicunusüancanatiti Pablo y arrti Silas nauqui urria namenrrüma tanu. Auqui süromatü acü \v 41 auqui manio cüca Siria y Cilicia. Acamanu macuansomoconoma ümo bama yaruquitorrüma tapü iñocotama arrüna ñacoconauncurrüma ümoti Señor. \c 16 \s1 Sürotitito Timoteo isiuti Pablo \p \v 1 Auqui iñataimia au manio puebluca nobürirri Derbe y Listra. Acamanu icuñunumati taman yaürrü, naqui icocorotiti Jesús, nürirrti Timoteo, aüto taman paürrü israelitarrü. Tone ito icocoroti Jesús. Arrti naqui yaütoti griegorrti. \v 2 Arrübama pohosoma au Listra y au Iconio, bama icocoromati Jesús manitanama aübuti Pablo, namatü: \p —Arrti naqui Timoteo bien buenorrti. \p \v 3 Arrti Pablo rranrrti nauqui aürotitü Timoteo isiuti. Auqui circuncidaboti Timoteo uiti Pablo nauqui israelitarrti, itopiqui namanaiña bama pohoso acamanu tusio ümoma que arrti yaütoti Timoteo griegorrti. Y sane ito tapü ünantü ümo bama israelitarrü acamanu. \v 4 Au nanaiña manio puebluca, auquiche pasaoma, urapoimia isucarü bama icocoromati Jesús arrüba yacüpucu bama apostolerrü y arrübama mamayoreca auqui Jerusalén. \v 5 Sane nauquiche arrübama icocoromati Jesús manrrü narucurrü ümoma. Naneneca aboma sürümanama bama icocotama nurarrti Señor. Auqui arrti Pablo ichepe bama icumpañeruturrti süromatito, niyücürrüma auna sane ümo nimümürrü. \s1 Asaratitü Pablo auqui quiatarrü narrtarrti \p \v 6 Pero arrti Espíritu Santo chichebopü uiti nauqui aüromatü au manu cürrü Asia na uraboimia nurarrti Tuparrü. Sane nauquiche pasaoma auqui manio cüca Frigia y Galacia. \v 7 Auqui iñataimia isiu nabeu manu quiatarrü cürrü nürirri Misia. Auquimanu rranrrüma aüromatü au manu cürrü nürirri Bitinia, pero arrti Espíritu Santo chichebopü uiti nauqui aüromatü au na cauta nirrancarrüma. \v 8 Pasaomantai auqui manu cürrü nürirri Misia. Auqui iñataimia au manu pueblurrü nürirri Troas, ane abeu narubaitu turrü. \v 9 Acamanu arrti Pablo asaratitü auqui quiatarrü narrtarrti au tobirri. Asaratitü ümoti taman ñoñünrrü auqui manu cürrü nürirri Macedonia, topü narubaitu turrü. Anancati atüraiti esati Pablo, nanti sane ümoti: \p —Asamu nurria suiñemo, ariacu au na cürrü Macedonia nauqui ayura suiñemo. \p \v 10 (Arrüñü Lucas aüboqui caüma yaca ichepeti Pablo y bama maquiataca.) \p Au quiatarrü nanenese tansürü acomorabo somü nauqui somenotü au Macedonia. Canapae arrti Tuparrü icüpuruti somü taha, itopiqui urapoiti isucarüti Pablo au quiatarrü narrtarrti, nauqui somenotü suburaboi arrüna urriampae manitacarrü. \s1 Arrti Pablo ichepeti Silas aboma au Filipo \p \v 11 Sane nauquiche somenotü au barco isuqui turrü. Sopiñatai au manu currü ane cümuinta türrü nürirri Samotracia. Au quiatarrü nanenese sopiñatai topü narubaitu turrü au manu pueblurrü nürirri Neópolis. \v 12 Auquimanu somenotito au manu pueblurrü Filipos auna cauta tücoboi yaviviquirrimia bama rromanorrü. Arrümanu pueblurrü tane manrrü sürümanarrü au manu cürrü Macedonia. Acamanu subaca ñome manio naneneca. \v 13 Iñatai manu nanenese nesa macansacarrü. Subacatü auqui pueblurrü taha esa manu sapoco auna cauta nantarrü meaboma bama israelitarrü. Acamanu suichümoca nauqui suburaboi arrüna urriampae manitacarrü ñome ba paüca israelitarrü, ba amonqio opiyoberabaraño acamanu. \v 14 Ane ito taman paürrü omeana nürirri Lidia auqui manu pueblurrü nürirri Tiatira. Arrümanu paürrü mapaventecana corteca bocüturiqui, arrüba bien omirria. Iñanaunutito Tuparrü. Tone ananca onsapetio arrüna nurarrti Pablo. Auqui arrti Señor manitanati ümo au nausasürrü, nauqui aicoco arrüna nurarrti Pablo. \v 15 Auqui caüma manu paürrü ürio aübu nanaiña nesarrü familiarrü. Auqui nantü suiñemo: \p —Arrtü urria aume nirracoconauncu ümo Nupu Tuparrü, ausiapata apacansa iquiana nipo. \p Itasuru comü au niporrü, asi que acamanu subasiquia. \p \v 16 Taman nanenese subacatü sopean auna cauta nantarrü meaboma. Isiu cutubiurrü supisuñutui taman cupiquirri arubinurrü. Tone cumanacarrü ümoti patrón. Bien macananati maniqui patrón ui nipiaca manu nicumanacatarrti. \v 17 Arrüna cupiquirri cuatü suisiu, tosibico, y nantü: \p —Arrüba noñünca paserebio ümo yarusürürrü Tuparrü. Uburapoi arrüna causane nauqui puerurrü utaesübu eanaqui nomünantü. \p \v 18 Naneneca nitosibirri sane suisiu. Auqui arrti Pablo tubata ümoti arrüna sane, pebücoti tato, nanti ümoti maniqui choborese anati ahu: \p —Au nürirrti Jesucristo icüpucü nauqui ariorrücü auqui na cupiquirri. Au manu rratorrü sürotitü choborese auqui. \p \v 19 Auqui caüma bama macananama plata uirri chauqui champürrtü macananamainqui, itopiqui tüsürotitü choborese auqui, chauqui tensoro pünanaqui manu nipiacarrü. Iñenomati Pablo y arrti Silas, süromatü aübuma esa bama mayüriabuca au plaza. \v 20 Itusiancanama isucarü bama mayüriabuca nauqui acurrtama aübuma, namatü: \p —Arrübama mañoñünca israelitarrü aboma itümoniancatama na genterrü. \v 21 Manunecanama arrüna nesarrüma costumbrerrü bama israelitarrü, arrüna churriampü uisamune, itopiqui arroñü rromanorroñü. \p \v 22 Auquinanaiña genterrü tüborico ümoti Pablo y ümoti Silas. Y arrübama mayacurrtaca bacüpuruma nauqui acaübu naibirrimia, nauqui acüborimia. \v 23 Nauquiche bien tücüborioma, süroma au preso uimia y bacüpuruma ito ümoti maniqui bacuirara, nauqui acuirati nurria itacuma. \fig Encarcelados en Filipos|src="cn02132b.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="ACT 16.23" \fig* \v 24 Arrti maniqui cuiranterrü, nauquiche yasutiuti arrüna bacüpucurrü, süromatü uiti auna presomanrrü cütu. Tomoeno nurria nipoperrüma uiti au niyosüto torrü tauraca barutabaesa. \p \v 25 Tiñatai cümuinta tobirri. Arrti Pablo ichepeti Silas amoncoma meaboma y macantarama, ñanauncurrüma ümoti Tuparrü. Tapü arrübama maquiataca preso amoncoma onsapecoma. \v 26 Rrepenteatai paichoconono cürrü fuerte nurria, paichoconono ito acamanupo auna cauta amoncoma. Au manu rratorrü nanaiña turuca baurübo y carenaca botopüro, bupaquio cütüpüqui bama preso. \v 27 Auqui arrti maniqui bacuirara sütopücoti, asaratitü ümo nanaiña turuca baurübo, aiquiaübuti nicüserrti nauqui aitabairotiyü, ñaquioncorrti namanaiña bama preso chauqui tübesüburuma. \v 28 Pero arrti Pablo tosibicoti ümoti, nanti: \p —¡Tapü aitabaicü! ¡Nanaiña somü subacaiqui! \p \v 29 Auqui arrti maniqui bacuirara manquioti basarurrü, sürotitüpo yarucurrti. Paichoconoti ui nirrucurrti. Aürotitü esati Pablo y esati Silas, achesoiti. \v 30 Auqui süromatü türüpo uiti, nanti ümoma: \p —Mañoñünca, ¿causane sobi nauqui ichaesübu eanaqui nomünantü? \p \v 31 Auqui iñumutama: \p —Aicocorrti Señor Jesucristo, auqui caüma ataesübuca eanaqui nomünantü, arrücü ichepe nanaiña naesa familiarrü. \p \v 32 Auquito urapoimia nurarrti Tuparrü isucarüti y isucarü ito nanaiña nesarrti familiarrü. \v 33 Arrümanu tobirri arrti maniqui bacuirara iyarrübitati arrüna obürio ümoma. Auquito ürioti aübu nanaiña nesarrti familiarrü. \v 34 Auqui tasuruma uiti au niporrti nauqui aama. Arrti ichepe nanaiña nesarrti familiarrü pucünuñama, itopiqui icocoromati Tuparrü. \p \v 35 Nauquiche tütaneneca bacüpuruma bama mayacurrtaca ümo bama imostorrüma ariorrüma esati maniqui cuiranterrü nauqui aitaesümununutiti Pablo ichepeti Silas. Namatü ümoti: \p —Aitaesümunusuma manuma torrü mañoñünca. \p \v 36 Auqui arrti maniqui cuiranterrü nanti ümoti Pablo: \p —Bacüpuruma iñemo nauqui itaesümununaño. Puerurrü amenotü, taiquiana urria namamen tanu. \p \v 37 Pero arrti Pablo nanti ümo manuma mamosoca: \p —Arrüsomü rromanorrü somü. Nauquiche apiñaca somü au preso tümüca, primero suipoboriquia isucarü namanaiña macrirrtianuca, y champürrtü bacurrtarama primero subaübu, na atusi arrtü ane suipünate o champü. Rranrrüma caüma anecanatai arrüna suichaesübu uimia. Canapae chüsuirrancapü. Tari yebamatü tauna nauquiaiñemecanama somü. \p \v 38 Auquisüroma tato manuma mamosoca uraboimia isucarü bama mayacurrtaca. Arrüma caüma birrubuma nauquiche oncoimia, que arrti Pablo y arrti Silas rromanorrüma. \v 39 Auqui süromatü esama nauqui arrimiaca tato nipünatema aübuma. Auqui caüma taesüburuma uimia. Pero namatü ümoma: \p —Apasamu nurria suiñemo, amecosi auqui na pueblurrü. \p \v 40 Nauquiche tütaesüburuma auqui preso, süromatü au nipo Lidia. Iñataimia acamanu. Iyoberabaramacü tatito ichepe bama yaruquitorrüma au nürirrti Jesús. Manitanama isucarüma, nauqui urria narucurrü ümoma. Auqui süromatito. \c 17 \s1 Arrüchopüratai ui macrirrtianuca au Tesalónica \p \v 1 Nauquiche tüsüromatü auqui Filipo, pasaoma auqui manio puebluca, nobürirri Anfípolis y Apolonia. Auqui iñataimia au manu pueblurrü nürirri Tesalónica. Acamanu ane taman porrü sinagoga sürümanarrü, auna cauta meaboma bama israelitarrü. \v 2 Sürotitü Pablo taha tacana arrüna nantarrtai isamutenti. Anunecati ümo bama israelitarrü ñome ba trerrü semana cada nanenese nesa macansacarrü. \v 3 Itusiancatati isucarüma Nicororrü, auna cauta ane corobo, arrti Cristo tiene que ataquisürüti, y arrtü coiñoti, tiene que asüboriti tato. Nantito Pablo ümoma: \p —Arrti naqui Jesús, naqui surapoi ausucarü, tonentito Cristo, naqui tacümanauncunuti uiti Tuparrü. \p \v 4 Auqui caüma aboma bama israelitarrü icocotama, y süromatü ichepeti Pablo y arrti Silas. Aboma ito bama griegorrü icocotama ito. Y abe ito paüca arrüba tarucu ñupapanauncurrü. \v 5 Pero arrübama maquiataca israelitarrü pesabatai ümoma arrüna icocotama. Tüboricoma y oberabarama uimia bama mañoñünca malorrüma, arrümanuma champü niyachücoimia. Amencomantai yusiu cayaca, itümoniancatama genterrü. Auqui süromatü au niporrti Jasón apacheriurumati Pablo y arrti Silas, nauqui acurrtama aübuma isucarü genterrü. \v 6 Pero champürrtü tabücoma uimia. Sane nauquiche iñenomati Jasón y arrübama mümanamantai icocoromati Jesús. Süromatü uimia esa bama mayüriabuca. Namatü aübu nitosibirrimia: \p —Arrübama mañoñünca itümoniancatama genterrü au nanaiña cürrü y caüma aboma ito auna. \v 7 Arrti Jasón batasuruti ümoma au niporrti. Arrüma isamutema arrüna churriampü, chicocotapüma nüriacarrti yarusürürrü yüriaburrüCésar, itopiqui namatü que anati quiatarrü yüriaburrü, maniqui nürirrti Jesús. \p \v 8 Nauquiche toncoimia arrüna sane manitacarrü arrüna genterrü y arrübama mayüriabuca, tüboricoma nurria. \v 9 Bacobürarama monirri pünanaquiti Jasón y pünanaqui bama icumpañeruturrti, nauqui ataesübuma uimia. Numo tübapacarama, emecanama. \s1 Arrti Pablo ichepeti Silas aboma au Berea \p \v 10 Auqui caüma bama icocoromati Jesús bacüpuruma ümoti Pablo ichepeti Silas nauqui aüromatü auqui manu. Süromatü au tobirri auqui pueblurrü, besüro uimia au manu quiatarrü pueblurrü nürirri Berea. Inataimia taha. Süromatü au porrü sinagoga. \v 11 Arrübama israelitarrü acamanu manrrü buenurrüma pünanaqui bama pohoso au Tesalónica, itopiqui yasutiuma nurria arrüna nurarrti Tuparrü. Naneneca leheboma Nicororrü uiti Tuparrü, na atusi ümoma arrtü ñemanauntu nurria arrüna urapoimia bama apostolerrü isucarüma. \v 12 Sane nauquiche sürümanama bama israelitarrü icocoromati Jesús au manu pueblurrü. Aboma ito bama griegorrü icocotama, paüca ito, arrüba urria ñupapanauncurrü. \v 13 Pero arrübama israelitarrü auqui Tesalónica ipiatema arrüna urapoiti Pablo nurarrti Tuparrü au Berea. Cuamatü isiuma au Berea nauqui aitümoniancanama ito bama pohoso acamanu, nauqui atüborimia ümo bama apostolerrü. \v 14 Pero arrübama icocoromati Jesús icüpurumati Pablo abeu narubaitu turrü. Tapü arrti Silas ichepeti Timoteo süsioma au Berea. \v 15 Arrübama icumpañeruturrti Pablo auqui Berea süromatü ichepeti isuqui turrü au manu pueblurrü nürirri Atenas. Acamanu süsioti Pablo. Tapü arrüma süroma tato au Berea, nauqui uraboimia isucarüti Silas isucarütito Timoteo tari yeracamatü conto esati Pablo au Atenas. \s1 Anati Pablo au Atenas \p \v 16 Tapü arrti Pablo anati barrüperarati icümenuma au Atenas. Acamanu sucheboti nurria, itopiqui arrtaiti au manu pueblurrü sürümanama nituparrüma, nisanturrüma. \v 17 Manitanati aübu bama israelitarrü au na porrü sinagoga. Manitanatito aübu bama griegorrü iñanaunumati Tuparrü. Naneneca manitanati aübu bama aboma au plaza. \v 18 Eanaqui manuma mañoñünca aboma bama estudiaboma ñanunecacarrüma bama epicúreos. Aboma ito bama maquiataca estudianterrüma ümo ñanunecacarrüma bama estoicos. Baparioma aübuti Pablo. Auqui namatü ümomantoe: \p —¡Isanempü arrüna urapoiti usucarü naqui ñoñünrrü! Canapae manitanatiatai. \p Maquiataca namatü: \p —Canapae manitanati ümo bama maquiataca matupaca, arrübama chusuputacapüma. Namatü sane itopiqui arrti Pablo chauqui turapoiti isucarüma arrüna urriampae manitacarrü cütüpüti Jesús, y arrüna nisüboriquirrti tato eanaqui macoiñoca. \v 19 Auqui manu iquianamati Pablo onü taman yiriturrü nürirri Areópago, auna cauta nantarrü iyoberabaramacü. Acamanu ñanquitioma pünanaquiti: \p —Suirranca atusi suiñemo arrüna nuevurrü nanunecaca. \v 20 Urasoi suisucarü arrüna champü tüsomoncoi. Caüma suirranca atusi suiñemo isane arrüna sane. \p \v 21 Itopiqui arrübama pohoso au Atenas y arrübama extranjerurrü pohoso ito acamanu, toneantai yachücoimia, nauqui onsaperioma arrüba nuevurrü manunecataca y tacane ñapanitema ito. \p \v 22 Auqui arrti Pablo atüraiti acamanu eanama onü manu yiriturrü nürirri Areópago. Nanti sane ümoma: \p —Arraño mañoñünca auqui Atenas, yasacatü aume tarucapae napanauncu ümo matupaca, masantuca. \v 23 Itopiqui yacatü auna cauta nantarrü apeanca. Isuñutui taman altar canrrü ane nicororrü cütüpü, nantü sane: “Arrüna altar ümoti maniqui Tuparrü chusuputacatipü”. Arraño apiñanauncati Tuparrü, pero ta chapisuputacatipü. Tonenti te naqui ümoche arrüna nirranitaca ausücarü. \p \v 24 ‛Uiti urriane cürrü y nanaiña arrüba abe icu. Ane nüriacarrti au napese y icu ito cürrü. Sane nauquiche champürrtü bavivicoti ñoquiana ba poca omirriante ui bama mañoñüncatai. \v 25 Champürrtü nesesitaboti nisamucu bama mañoñünca icuqui nantai cürrü, itopiqui arrti te bacheboti osüboriquibo, uiti manasaca y uitito torrio oemo nanaiña arrüna ane icu na cürrü. \p \v 26 Isamunutiti tücañe maniqui taman ñoñünrrü (naqui Adán). Auquiti caüma aboma bama sürümanama macrirrtianuca icu na cürrü. Süboricoma uiti ñome mantucubo añorrü según arrüna nirrancarrti. Bachebotito cürrü ümoma cauta avivimia. \v 27 Rranrrti nauqui bapacheriuruti, averrtü puerurrü usuputarati. Ñemanauncurratoe, bama masaruquitaiqui, arrti Tuparrü anati auna uyarrüpecu, pero chüpuerurrüpü basarati. \v 28 Itopiqui uiti te osüboriquia. Uiti uñamenca, uiti usaca. Tacana arrüna namatü tücañe bama antiburrü aupariente bama ipiacama nicororrü: “Arroñü aütorrti Tuparrü”. \v 29 Ñemanauntu te aütorrti Tuparrü oñü. Sane nauquiche tapü mapensaca que arrti Tuparrü urriancati ui oro, plata, canrrü, ni aisamunumatipü macrirrtianuca ui neherrüma, isiu arrüna ñapensacarrüma. \v 30 Tücañe champürrtü carrtigaboma macrirrtianuca uiti Tuparrü, itopiqui chütusiopü ümoma. Pero caüma bacüpuruti ümo bama apostolerrü, nauqui aüromatü au nanaiñantai auna icu na cürrü, nauqui uraboimia nürirrti Tuparrü, isucarü genterrü na aiñorronconomacü. \v 31 Itopiqui cuatüqui ñana manu nanenese ensümunu uiti Tuparrü auche acüputi ümoti taman ñoñünrrü, naqui tacümanauncunu uiti, nauqui acurrtati ñemanauncurratoe ümo nanaiña genterrü icu na cürrü. Sane nauquiche tusio ümo namanaiña macrirrtianuca arrüna sane, itopiqui arrti naqui ñoñünrrü süboricoti tato uiti Tuparrü eanaqui macoiñoca. \p Sane nurarrti Pablo. \p \v 32 Auqui caüma arrübama amoncoma acamanu oncoimia nurarrti Pablo icütüpü arrüna nisüboriquirrimia tato bama coiño. Aboma eanama bama unumati Pablo, maquiataca namatü: \p —Anitase tatito suisucarü au quiatarrü nanenese arrüna sane. \p \v 33 Auqui sürotitü Pablo auqui manu eanaquimia. \v 34 Pero aboma bama icocotama y süromatü isiuti. Eanama anancati taman ñoñünrrü nürirrti Dionisio, naqui tamanti eanaqui bama mayüriabuca au Atenas. Ane ito taman paürrü nürirri Damaris arrüna icocota, y aboma ito maquiataca acamanu bama icocotama. \c 18 \s1 Anati Pablo au Corinto \p \v 1 Nauquiche tüpasao arrüna sane, arrti Pablo sürotitito auqui Atenas au manu pueblurrü nürirri Corinto. \v 2 Acamanu icuñunutiti taman israelitarrü, nürirrti Aquila auqui manu cürrü nürirri Ponto. Arrti Aquila ichepe nicüpostoti nürirri Priscila aüboqui iñataimia acamanu auqui Italia, itopiqui arrti yarusürürrü yüriaburrü nürirrti Claudio, penecoma uiti namanaiña bama israelitarrü auqui manu capital Roma. Sane nauquiche arrti Pablo sürotitü apaseati ümoma. \v 3 Arrüma batrabacarama tacana arrüna yatrabacarrti Pablo, masamunuma poca taquiquia. Acamanu süsioti nauqui atrabacati ichepema. \v 4 Cada nanenese nesa macansacarrü sürotitü Pablo au na porrü sinagoga. Baparioti aübu bama israelitarrü y aübu bama ito chütüpü israelitarrü, averrtü aboma bama rranrrüma aicocoromati Jesús. \p \v 5 Auqui arrti Silas ichepeti Timoteo iñataimia auqui Macedonia. Arrti Pablo caüma toneantai niyachücoiti, uraboiti nurarrti Tuparrü. Urapoiti nurria isucarü bama israelitarrü, que arrti Jesús tonenti Cristo, naqui ümoche tücoboi yarrüperacarrüma. \v 6 Pero arrübama israelitarrü chirranrrüpüma asuriuma arrüna nurarrti Tuparrü. Manitanama churriampü ümoti. Auqui caüma arrti Pablo icütobitati naibirrti, nanti ümoma: \p —Aboiyapatoe caüma ane napipünate. Arrüñü chauqui tüsurapoi ausucarü arrüna uiche puerurrü autaesübu eanaqui nomünantü. Auquina caüma yecatü suraboi isucarü bama chütüpü israelitarrü. \p \v 7 Sürotitü türüpo Pablo auqui manu sinagoga. Sürotitü au niporrti taman ñoñünrrü nürirrti Tito Justo, naquito iñanaunutiti Tuparrü. Niporrti ane saimia ümo manu sinagoga. \v 8 Anatito maniqui ñoñünrrü nürirrti Crispo, yüriaburrüti au manu porrü sinagoga. Icocorotiti Señor Jesús, ichepe nanaiña nesarrti familiarrü. Aboma ito macrirrtianuca sürümanama au Corinto icocotama nurarrti Tuparrü y ürioma. \v 9 Au manu taman tobirri arrti Pablo asaratitü ümoti Señor auqui quiatarrü narrtarrti. Nanti Señor ümoti: \p —Tapü airruca. Anitase nisüri y tapü etaiquei, \v 10 itopiqui arrüñü yaca achepecü, rracuiraca atacucü, tapü ane causane uimia aemo. Sürümanama bama icocoromañüqui au na pueblurrü. \p \v 11 Auqui caüma süsioti Pablo acamanu ümo taman añorrü y medio, ñanunecacarrti nurarrti Tuparrü. \p \v 12 Pero au manio naneneca nauquiche yüriaburrti Galión ümo Grecia, arrübama israelitarrü iyoberabaramacü ui nitüborirrimia ümoti Pablo. Iquianamati esati maniqui yüriaburrü Galión. \v 13 Auqui namatü ümoti: \p —Arrti naqui ñoñünrrü matachemacanati ümo genterrü, nauqui aiñanaunumati Tuparrü. Pero chirranrrtipü aicocoti arrüna nüriacarrü. \p \v 14 Nauquiche arrti Pablo tirranrrti anitati, arrti yüriaburrü Galión nanti ümo bama israelitarrü: \p —Arrtü ane nipünatenti o arrtü batabayoti, yasutiupü caüma arrüna nautübori ümoti, arraño bama israelitarrü. \v 15 Pero canapae naburatoquiquiatai ümo manu nüriacarrü aboi. Chirrancapü rracurrta aupu. \v 16 Amecosi auquina yesaquiñü. \p \v 17 Auqui namanaiña bama griegorrü iñenomati Sóstenes maniqui quiatarrü yüriaburrü au na porrü sinagoga. Ocüsioma ümoti acamanu isucarüti maniqui Galión. Pero arrti Galión champü nümoche uiti. \s1 Basücübücoti tato Pablo au Antioquía \p \v 18 Arrti Pablo anatiqui acamanu ümo manio naneneca. Auqui masamunuti nariorrü ümo bama yaruquitorrti au nürirrti Jesús, nauqui aürotitü au manu cürrü Siria. Arrti Aquila ichepe Priscila süromatü ichepeti. Acü süromatü au Cencrea. Acamanu tapaquioti Pablo itopiqui turapoiti isucarüti Tuparrü, que rranrrti acumanati ümoti au Jerusalén, tacana nesarrüma costumbrerrü bama israelitarrü. \v 19 Aiñanaimia au manu pueblurrü Efeso. Arrti Aquila ichepe Priscila süsioma acamanu. Arrti Pablo aürotitü au na porrü sinagoga apariti aübuma. \v 20 Arrüma caüma namatü ümoti nauqui asioti baeta acamanu ichepema, pero arrti chirrantipü. \v 21 Nanti: \p —Irranca te iñanai au Jerusalén ümo cuatü pierrta. Pero arrtü rranrrti Tuparrü, iseca tato ñana tauna aubesa, nauqui yasaraño tatito. \p Auqui masamunuti nariorrü ümoma. Sürotitü auqui Efeso au barco isuqui narubaitu turrü. \v 22 Iñataiti au manu pueblurrü Cesarea. Auqui taha sürotitü au Jerusalén apaseati ümo bama icocoromati Jesús. Auquita süroti tato au Antioquía. \v 23 Anancati acamanu ñome manio naneneca. Auqui acomoraboti tatito ümo quiatarrü viajerrü. Sürotitü. Pasaoti auqui manio puebluca auqui manio cüca Galatia y Frigia. Bapasearati ümo bama yaruquitorrti au nürirti Jesús, nanti ümoma: \p —Apiña nurria, tapü apiñocota napacoconauncu ümoti Jesús. \s1 Manunecanati Apolos au Efeso \p \v 24 Au manio naneneca tamanti ñoñünrrü nürirrti Apolo iñataiti au manu pueblurrü Efeso. Arrti cuati auqui manu pueblurrü Alejandría. Israelitarrti. Bien ipiacati anunecati. Tusio nurria ümoti arrüna Nicororrü uiti Tuparrü. \v 25 Chauqui toncoiti nürirrti Señor y arrüna manunecatarrü icütüpüti Jesús. Manunecanati aübu tarucu narucurrü ümoti, pero champürrtü tusio ümoti nanaiña nisüboriquirrti Jesús. Cunauntañatai tusio ümoti arrüna maunimiacarrü uiti Juan Bautista tücañe. \v 26 Manitanati aübu narucurrü ümoti au Efeso au manu sinagoga. Arrti Aquila ichepe Priscila amoncoma acamanu, y oncoimia nurarrti Apolo. Auqui baparioma aübuti, y iñununecanamati arrüna chütusioquipü ümoti, causane tücañe nisüboriquirrti Jesús. \v 27 Auqui arrti Apolo rranrrti aerotitü au manu cürrü Grecia, ane topü narubaitu turrü. Auqui arrübama icocoromati Jesús au Efeso bayurarama ichepeti. Iconomotama taman quichonimiacarrü ümo bama yaruquitorrüma taha au Corinto nauqui asuriurumati. \p Auqui sürotitü. Iñataiti au Corinto. Acamanu urriampae yayuracarrti ümo bama ticocoromati Jesús ui nibuenucurrti Tuparrü ümoma. \v 28 Arrti Apolo bien ipiacati anitati aübu bama israelitarrü bama chirranrrüpüma aicocoromati Jesús. Manunecanati ümoma auqui Nicororrü uiti Tuparrü, na atusi ümoma, ta arrti Jesús tonenti naqui Cristo, naqui ümoche tücoboi yarrüperacarrüma. \c 19 \s1 Anati Pablo au Efeso \p \v 1 Nauquiche anatiqui Apolos au Corintio, arrti Pablo pasaoti auqui manu proviciarrü nürirri Asia. Auqui iñataiti au Efeso. Acamanu tabücoma uiti bama mümanamantai icocoromati Jesús. \v 2 Ñanquitioti pünanaquimia: \p —¿Apasuquiucati Espíritu Santo au nabausasü, nauquiche apicococati Jesús? \p Arrüma iñumutama: \p —No, champü, ni tüsomoncoipü nürirrti Espíritu Santo. \p \v 3 Ñanquitioti Pablo: \p —¿Isane ümoche abüriquia? \p Namatü: \p —Sobüriquia isiu ñanunecacarrti Juan Bautista. \p \v 4 Auqui manunecanati Pablo ümoma, nanti: \p —Arrti Juan Bautista maunimianati ümo macrirrtianuca, nauqui aiñorronconomacü. Nantito ümoma, tiene que acoconauma ümoti naqui cuatiqui. Tonenti naqui Jesús. \p \v 5 Numo toncoimia arrüna sane, auqui ürioma au nürirrti Señor Jesús. \v 6 Arrti Pablo iñatati neherrti itama, meaboti itacuma. Auqui cuati Espíritu Santo au nausasürrüma. Uiti caüma manitanama auqui quiatarrü manitacarrü y chauqui tipiacama anitama uiti Tuparrü. \v 7 Arrüna nubiqui bama mañoñünca taqui docema. \p \v 8 Arrti Pablo nantarrtai sürotitü au na porrü sinagoga au Efeso. Manitanati acamanu aübu narucurrü ümoti. Rranrrti nauqui aicocoma ñanunecacarrti cütüpü arrüna arrtü üriabucati Tuparrü uyarrüpecu. \v 9 Pero aboma bama chirranrrüpüma oncoimia, chümacoconaunrrüpüma. Chauqui tümanitanama churriampü ümo na nuevurrü manitacarrü isucarü nanaiña genterrü. Sane nauquiche arrti Pablo, aübu bama icocoromati Jesús, süroma peese pünanaquimia. Manunecanati caüma au manu taman cuarto sürümanarrü au nirrcuera nesarrti maniqui taman ñoñünrrü nürirrti Tirano. \v 10 Sane isamutenti ñome torrü añorrü. Sane nauquiche namanaiña bama pohoso au manu provinciarrü Asia, bama israelitarrü y bama ito griegorrü, oncoimia nurarrti Tuparrü. \v 11 Arrti Bae Tuparrü bacheboti asamuti arrüba omirriantai milagrorrü. \v 12 Sane nauquiche arrübama macrirrtianuca ñanquitioma nipiañuerarrti Pablo y naibirrti. Omeno uimia onü bama maunrrocono, y arrüma urriancama tato oboi, y arrübama machoboreca besüburuma auquimia. \p \v 13 Pero aboma ito au manu cürrü bama israelitarrü amencoma au nanaiñantai y bacüpuruma ümo bama machoboreca auqui macrirrtianuca. Rranrrüma caüma aicüpuma machoboreca au nürirrti Jesús isiu nipiacarrüma. Namatü: \p —Amecosi auqui macrirrtianuca au nürirrti Jesús, naqui icütüpüche nantarrtai nurarrti Pablo. \p \v 14 Anatitücaü maniqui taman ñoñünrrü israelitarrü, nürirrti Esceva. Arrti auqui nesarrüma familiarrü bama üriatu sacerdoterrü. Abomatücaü sietema aütorrti. Arrüma manitanama ümoti taman choborese, anati auti tamanti ñoñünrrü, na ariorrti auquiti. \v 15 Auqui iñumutati maniqui choborese naqui anati auti maniqui ñoñünrrü: \p —Isuputacati Jesús. Ñoncoi ito nürirrti Pablo. Tapü arraño ¿isane nabaca? \p \v 16 Au manu rratorrü icüsaborotiyü ümoma maniqui ñoñünrrü anati choborese auti. Bahiyoti ümo manuma siete. Bacheboti nurria ümoma, y macananati ümoma. Auqui besüburuma ñünanati auqui manu porrü, obürio nurria ümoma uiti, y cüsuasama. \v 17 Contoatai tusio arrüna sane au nanaiña manu pueblurrü Efeso. Tusio ümo namanaiña bama griegorrü y ümo bama ito israelitarrü. Birrubuma. Uirri caüma urria ñanitacarrüma ümoti Señor Jesús. \p \v 18 Sürümanama eana bama icocoromati Jesús urapoimia isucarü genterrü nanaiña arrüba churriampü nisüboriquirrimia tücañe. Chiñanecatapümainqui. \v 19 Aboma ito bama ane tücañe nipiacarrüma. Mucana uimia nesarrüma libruca nesa echiseriarrü. Amontonabo uimia au plaza, iñonocotama isucarü namanaiña macrirrtianuca. Nauquiche tücalculabo nicua manio libruca, iñatai cincuenta mil monedas. (Taqui tres mil naneneca trabacorrü yobitobo.) \v 20 Sane nauquiche manrrü tusio tanu nurarrti Señor. Tusio ito nurria nicusüurrti. \p \v 21 Nauquiche tüpasao arrüna sane, arrti Pablo mapensarati au nitusirrti, aürotitü au manio cüca Macedonia y Grecia, y auqui taha rranrrti aüroti tato au Jerusalén. Nanti sane: \p —Auqui Jerusalén caüma irranca yerotü au manu pueblurrü Roma. \v 22 Auqui bacüpuruti ümo bama torrü icumpañeruturrti, arrti Timoteo ichepeti Erasto, nauqui acusürüma aeromatü au Macedonia. Pero arrti süsioti baeta au manu provinciarrü Asia. \s1 Arrüchopüratai ui macrirrtianuca au Efeso \p \v 23 Au manio naneneca tarucu nitüborirrimia bama macrirrtianuca au Efeso auqui naca arrüna manunecacarrü icütüpüti Jesús. \v 24 Anati acamanu maniqui nürirrti Demetrio, naqui ipiacati asamuti aruqui nanaiñantai ui plata. (Arrüna plata nacarrü tacana oro, pero purusubi.) Masamunuti arrüba poca mochiomancatai pururrü plata ümo manu nituparrüma, nürirri Diana. Arrti maniqui Demetrio ichepe bama icumpañeruturrti bien macananama itobo na yatrabacacarrüma. \v 25 Bacüpuruti iyo bama icumpañeruturrti, bama batrabacarama ito aübu plata, nauqui aiyoberabaramacü esati. Aiñanaimia esati. Nanti ümoma: \p —Bueno bama cumpañerurrü, tusio aume, que rricurrü oñü ui arrüna nubatrabacaca. \v 26 Pero chauqui tamoncoi nurarrti Pablo. Arrti matachemacanati ui ñanitacarrti ümo nanaiña genterrü au na pueblurrü, y tüsai atusi au nanaiña na provinciarrü Asia. Urapoiti isucarüma que arrübama masantuca urriancama ui mañoñünca champü yaserebiquirrimia, chüvaleopüma. \v 27 Chauqui chüvaleoquipü nurria arrüna nubatrabacaca uiche rricurrü oñü, y toaviarrü tirranrrü chücuasürüquipü nipo arrüna yarusürürrü tuparrü Diana auna uyarrüpecu. Ane penarrü sobi, arrtü tacürusu ñanauncurrüma macrirrtianuca ümo na tuparrü Diana, itopiqui hasta auritarrü iñanauntama nurria nanaiña genterrü auqui na provinciarrü Asia, y toaviarrü auqui nanaiñantai icuqui na cürrü. \p \v 28 Numo oncoimia arrüna sane bama icumpañeruturrti Demetrio, tarucu nitüborirrimia. Tosibocoma, namatü: \p —¡Yarusürürrü te arrüna nutupa Diana auna Efeso! \p \v 29 Uimia caüma namanaiña macrirrtianuca au manu pueblurrü tüboricoma, tosibicomantai. Süromatü yarucurrüma auna cauta ito nantarrü iyoberabaramacü, nürirri “teatro”. (Tacana cancha aübu tümoca itupecu.) Enoma uimia bama torrü icumpañeruturrti Pablo, bama amencoma ichepeti. Arrüma cuamatü auqui Macedonia. Nürirrimia Gayo y Aristarco. Süromatü uimia au teatro. \fig El alboroto en Efeso|src="cn02003B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="ACT 19.29" \fig* \v 30 Arrti Pablo rranrrtito aürotitü isiuma au teatro, nauqui anitati ümo genterrü, pero chichebopü ümoti ui bama icocoromati Jesús. \v 31 Aboma ito bama mayüriabuca ümo manu provinciarrü, amigorrüma ümoti Pablo. Bacüpuruma mensajerrü ümoti, tapü sürotitü au teatro. \v 32 Au manu teatro caüma namanaiña macrirrtianuca tosibicoma, chütusiopatai isane nuraboimia. Aboma sürümana bama ni atusipü ümoma isane ümoche iyoberabaramacü. \v 33 Auqui arrti Alejandro sürotitü auna cümuinta ui bama israelitarrü nauqui anitati au nürirrimia bama israelitarrü. Masamunuti señarrü ui neherrti, nauqui etayoimia macrirrtianuca. \v 34 Pero numo tütusio ümoma, que arrti israelitarrti, tosibicoma fuerte chépe nurria, namatü: \p —¡Yarusürürrü arrüna nutupa Diana auna Efeso! Arrüna nitosibirrimia ururao torrü horarrü. \p \v 35 Au nitacürurrü etayoimia uiti alcalde. Nanti sane ümoma: \p —Mañoñünca auqui Efeso, tusiatai icu nanaiña cürrü, que arroñü auna Efeso bacuiraca itacu nipo Diana, arrüna yarusürürrü tuparrü paürrü oemo. Acamanupo ane te nicütüpürrü canrrü, arrüna cuatü acü tücañe auqui napese. \v 36 Tusiatai aume, bien ñemanauntu arrüna sane. Sane nauquiche ametaiquei. Tapü ane causane aboi, apapensasio nurria primero. \v 37 Apiquiacama tauna bama mañoñünca, pero arrüma champürrtü cusüpüoma auqui nipo bama autupa, ni anitapüma churriampü ümoma. \v 38 Canapae arrti Demetrio ichepe bama batrabacara ümo plata ane nünantü uimia aübuma. Pero abe te manio naneneca nesa bacurrtacarrü ui bama mayüriabuca au na pueblurrü. Tari yeracamatü esama, nauqui arrimiaca tato nomünantü uimia. \v 39 Arrtü ane quiatarrü churriampü aume, tiene que aburaboi au ba reuniónca nantarrü abe au pueblurrü. \v 40 Rrepente caüma anati naqui uraboti oñü isucarüti yarusürürrü yüriaburrü au Roma, itopiqui arrüna nautübori sane. Ñanquitioma rropünanaquiñü caüma, y arrüñü caüma champü surapoboiboñü. \p \v 41 Tacürusu ñanitacarrti, masamunuti nariorrü ümo genterrü. Auqui süroma tato au niporrüma. \c 20 \s1 Niyücürrti Pablo au Macedonia y au Grecia \p \v 1 Nauquiche tüpasao arrüna sane, arrti Pablo batasuruti ümo bama yaruquitorrti au nürirrti Jesús. Manitanati nurria ümoma. Auqui masamunuti nariorrü ümoma. Sürotitü auqui manu. Pasaoti au manu cürrü Macedonia. \v 2 Isiu nipiasacarrti manitanati nurria ümo bama icocoromati Jesús au manu cürrü. Auqui iñataiti au manu cürrü Grecia. \v 3 Anancati acamanu ñome trerrü panca. Auqui rranrrti aüroti tato au Siria au barco isuqui narubaitu turrü. Pero arrübama israelitarrü ane ñapensacarrüma aübuti, rranrrüma aitabairomati. Numo tipiatenti Pablo, basücübücoti tato auqui acü au Macedonia. \v 4 Aboma bama süromatü ichepeti: Arrti Sópater auqui Berea, arrti Aristarco ichepeti Segundo auqui Tesalónica, arrti Gayo auqui Derbe, y arrti Timoteo ichepeti Tíquico, y arrti Trófimo auqui manu provinciarrü Asia. (Arrüñü, Lucas, viajaboñü ito ichepeti Pablo.) \v 5 Arrübama mañoñünca cusürüboma aüromatü au manu pueblurrü Troas. Acamanu barrüperarama suisümenu. \v 6 Nauquiche tüpasao manu pierrta parrcua, arrüsomü somecatito auqui Filipos au barco isuqui turrü. Pürücü manio cinco naneneca sopiñatai au Troas esa manuma maquiataca. Acamanu supaparaca siete naneneca. \s1 Yapaseacarrti Pablo au Troas \p \v 7 Au manu nanenese tominco iyoberabaramacü esati Pablo arrübama icocoromati Jesús, nauqui chépe suba pan. Baparioti Pablo aübuma, itopiqui rranrrti aürotitito au quiatarrü nanenese. Abaiturrü yapariquirrti aübuma, hasta cümuinta tobirri. \v 8 Amonco somü au manu sürümanarrü cuarto, arrüna ane au tercer piso. Acamanu abe sürümana basaruca omomo. \v 9 Tamanti yaürrü, nürirrti Eutico, anancati tümonsoti abeu metanarrü. Como yabaeturrü ñanitacarrti Pablo, cuatü ümoti ñanucurrti maniqui yaürrü. Auqui paquioti acü abeuqui metanarrü türüpo auqui manu tercer piso. Aboma bama süromatü türüpo, rranrrüpüma aiñatünaiñacanamati, pero chauqui tücoiñoti. \v 10 Auqui arrti Pablo sürotitü acü, mataconoconoti onüti maniqui yaürrü, itañumenotiti. Auqui nanti ümo maquiataca: \p —Tapü ane penarrü aboi, chauqui tüsüboricoti tato. \p \v 11 Auqui süroti tato Pablo ape, nauqui aati pan ichepema, aübu ñaquioncorrüma iyo niconcorrti Jesús. Auqui seguiboiqui ñanitacarrti ümoma chepe nanenese. Auqui sürotitito. \v 12 Tapü arrti maniqui yaürrü iquianamati au niporrti, chauqui tüsüboricoti tato. \s1 Niyücürrti Pablo au Mileto \p \v 13 Arrüsomü caüma chauqui tüsupasürüca pünanaquiti Pablo, somenotü au taman barco. Sopiñantai au manu pueblurrü nürirri Asón. Acamanu suparrüperaca cümenuti Pablo. Itopiqui sane nurarrti suiñemo, rranrrti aürotitü auqui acü hasta Asón. \v 14 Numo tiñataiti sobesa au Asón, auquimanu somecatito ichepeti au taman barco. Sopiñatai au Mitilene. \v 15 Auqui taha somecatito isuqui turrü. Au quiatarrü nanenese sopiñatai saimia manu pueblurrü nürirri Quío. Au quiatarrü nanenese supapasaca auqui manu pueblurrü Samos. Au quiatarrü nanenese somecatito, sopiñatai au manu pueblurrü Mileto. \v 16 Sane somequi, itopiqui arrti Pablo chirranrrtipü aürotitü au Efeso, itopiqui chirranrrtipü asioti au manu provinciarrü Asia ñome sürümana naneneca. Apuraurrti, itopiqui rranrrti aiñanainti au Jerusalén ümo pierrta Pentecostés, arrtü puerurrü. \s1 Nurarrti Pablo isucarü bama mamayoreca auqui Efeso \p \v 17 Nauquiche tüsubaca au Mileto bacüpuruti Pablo iyo bama mamayoreca eanaqui bama icocoromati Jesús au Efeso. \v 18 Nauquiche iñataimia esati au Mileto, manitanati ümoma, nanti: \p —Tusio nurria aume causane nisüboriqui auna abarrüpecu au na provinciarrü Asia, nauquiche numo aübo iñatai. \v 19 Yaserebiquia ümoti Tuparrü, champürrtü ñentonaunrrüñü, itaquisünüancacañü ausucarü. Ichaquisürüca ito y isareoca, itopiqui arrübama israelitarrü asioma isuatañü. \v 20 Surapoi ausucarü nanaiña arrüna urria aume. Rranunecaca aume au plaza y au naupo ito. \v 21 Ñacuansomococa ümo bama israelitarrü y ümo bama griegorrü, nauqui aiñorronconomacü, nauqui aicocoromati Señor Jesucristo. \v 22 Arrüñü caüma yecatü uiti Espíritu Santo au Jerusalén. Chütusiopü iñemo isane pasabobo iñemo taha. \v 23 Pero tusio iñemo uiti Espíritu Santo, ta au cada taman pueblurrü, auna cauta yecatü, ichaquisürüca, y iñanamañü au preso. \v 24 Pero champü nümoche sobi arrtü isonca. Tarucu nirranca itacünucu arrüna trabacorrü torrio iñemo uiti Señor Jesús. Icüpurutiñü nauqui suraboi tanu arrüna urriampae manitacarrü, arrüna ñacunusüancacarrti Tuparrü ümo macrirrtianuca. \p \v 25 ‛Suraboira caüma ausucarü arrüna sane: Anancañü tücañe abarrüpecu, surapoi ausucarü arrüna nüriacarrti Tuparrü ane usaübu, pero tusio iñemo que namanaiña arraño chüpuerurrüpü amasarañü tato. \v 26 Sane nauquiche sucanañü aume: Arrtü aboma bama abarrüpecuqui, süromatü au infierno, champürrtü auqui niyaca. \v 27 Itopiqui surapoi ausucarü nanaiña arrüna nirrancarrti Tuparrü aupu, na autaesübu eanaqui nomünantü. \v 28 Sane nauquiche caüma, apacuira nurria autacuapatoe y itacu bama icocoromati Jesús, ta tone arrüna trabacorrü torrio aume uiti Espíritu Santo. Arrüma caüma genterrü nesarrti Tuparrü, itopiqui coiñoti Cristo itopiquimia, arapara notorrti. Arrüma tacana nobirramanca, arraño tacana bama bacuirara yutacu, tiene que apasapario. \v 29 Tusio iñemo, arrtü tiyecatito aubesaqui, cuamatü caüma bama mañoñünca malorrüma aubesa, tacana nuitümüca omeana nobirraca. Obürio ñome oboi. \v 30 Aboma ito ñana bama abarrüpecuqui tarucu ñapanturrüma, manunecanama arrüna churriampü, nauqui aüromatü bama icocoromati Jesús isiu ñanunecacarrüma. \v 31 Sane nauquiche, amasasai nurria. Anancañü abarrüpecu trerrü añoca. Tapü tacürusu napaquionco iyo arrüna surapoi ausucarü, ümo cadati taman. Isareoca nurria nirracuansomococo aume. \p \v 32 ‛Caüma itorrimiacaño ümoti Tuparrü, nauqui acuirati autacu. Ui arrüna amoncoi nurarrti arucu nurria aume, nauqui apicocoroti, y nauquito atusi aume, ta aucuasürüca ümoti, y nauqui atusito aume que ñana iyebo aboi nanaiña manio macumanataca abe au napese ümo bama pertenecebo ümoti Tuparrü. \v 33 Champürrtü rracobraca oro ni monirripü ni rroparrüpü amopünanaqui. \v 34 Tusiatai aume, nantarrtai rratrabacaca itobo rrutuburibo, y itobo na ito utuburibo bama isumpañeru. \v 35 Nantarrtai surapoi ausucarü, urria nubatrabacaca sane, nauqui puerurrü bayura ümo bama champü nane ümoma. Tapü tacürusu numaquionco iyo manu nurarrti Señor Jesús, nauquiche nanti: “Manrrü urria arrtü macumanaca ümo maquiataca, pünanaquirrtü basutiatai ñacumanatarrüma”. \p \v 36 Chauqui arrüna ñanitacarrti Pablo ümoma, bachesoiyoti aübu namanaiña, na eama. \v 37 Auqui areoroma itañumenomati nurria, ñasamucurrüma nariorrü ümoti. \v 38 Manrrü tarucapae nisuchequirrimia ui arrüna nurarrti ümoma, nauquiche nanti: “Chüpuerurrüpü amasarañü tato”. Auqui süromatü ichepeti abeu narubaitu turrü, auna cauta ane manu barco. \c 21 \s1 Niyücürrti Pablo au Jerusalén \p \v 1 Auqui manu supasamuca nariorrü ümo bama suisaruquitaiqui. Somecatü au barco. Besüro soboi isuqui turrü au manu cürrü ane cümuinta turrü, nürirri Cos. Au quiatarrü nanenese sopiñatai au Rodas, y auqui taha sopiñatai au manu pueblurrü nürirri Pátara. \v 2 Acamanu tabüco soboi taman barco niyücürrü aürotü au Fenicia. Somenompo, auqui somenotito auqui manu. \v 3 Supapasaca saimia manu cürrü ane cümuinta turrü nürirri Chipre. Tusio auqui barco au nepaurrü. Somenotito, somequi ümo manu cürrü Siria. Auqui sopiñatai au manu pueblurrü Tiro au manu cürrü Siria, itopiqui taha tiene que onco niquiaca barco. \v 4 Supapachequiucama bama icocoromati Jesús acamanu. Tabücoma soboi. Siete naneneca subaca acamanu esama. Arrüma manitanama ümoti Pablo uiti Espíritu Santo, namatü: \p —Tapü aücatü au Jerusalén. \p \v 5 Numo tübupasao manio naneneca, acomorabo somü, somecatito. Namanaiña bama suisaruquitaiqui au nürirrti Jesús ichepe nanaiña paüca y masiomanca süromatü suichepe auqui pueblurrü abeu narubaitu turrü. Acamanu supachesoiquia y sopeanca. \v 6 Auqui supasamuca nariorrü ümoma. Somenotüpo au barco. Tapü arrüma süroma tato au niporrüma. \p \v 7 Arrüsomü caüma tacürurrü sobesa viajerrü isuqui turrü auqui Tiro au manu pueblurrü nürirri Tolemaida. Sopiñatai taha, supanquiquia nurria ümo bama suisaruquitaiqui au nürirrti Jesús. Tamantai nanenese subaca ichepema. \v 8 Quiatarrü nanenese tansürü somecatito. Sopiñatai au manu pueblurrü nürirri Cesarea. Acamanu somecatü au niporrti Felipe, naqui nantarrü urapoiti arrüna urriampae manitacarrü. Arrti tücañe tamanti eanaqui bama siete mañonünca tacümanauncunuma, nauqui ayurama ümo bama pobrerrü au Jerusalén. Amonco somü esati. \v 9 Arrti Felipe abe cuatro nitaquiumucuturrti chüboposoiquipü. Arrion profetarrüion, opipiaca apanita uiti Espíritu Santo. \v 10 Subaca acamanu ñome manio naneneca. Auqui iñataiti maniqui taman profetarrü auqui Jerusalén, nürirrti Agabo. Arrti ipiacati anitati uiti Espíritu Santo. \v 11 Bapasearati suiñemo. Iñentati nipoñoentorrti Pablo. Itomoenotiyü uirri, motomoeno nipoperrti y neherrti. Auqui nanti: \p —Sane nurarrti Espíritu Santo: Arrti naqui esache na poñoentorrü tomoenoti ñana sane au Jerusalén ui bama israelitarrü, y torrioti uimia mecu bama rromanorrü. \p \v 12 Numo somoncoi arrüna sane, arrüsomü ichepe namanaiña bama maquiataca acamanu sopitochenacacati Pablo, tapü sürotitü au Jerusalén. \v 13 Pero arrti iñumutati, nanti sane: \p —¿Causane tarucapae nabareo? Chauqui tirranrrü ito isuche aboi. Urriantai iñemo arrtü itomoenomañü au Jerusalén, urria ito iñemo arrtü isonca auqui nacarrti Señor Jesús. \p \v 14 Como chichübotiyüpü nauqui asioti, sane nauquiche tacürusu subaca icuatati. Sumucana somü: \p —Tari isamunenati Tuparrü isiu nirrancarrti. \p \v 15 Nauquiche tübupasao manio naneneca, acomorabo somü. Somecatü au Jerusalén. \v 16 Süromatito suichepe bama mümanamantai suisaruquitaiqui auqui Cesarea. Sopiñatai au Jerusalén. Iquianama somü au niporrti maniqui taman ñoñünrrü, nürirrti Mnasón. Arrti tücañe auqui Chipre. Tücoboi icocorotiti Jesús. Amonco somü au niporrti. \s1 Arrti Pablo yapasearatiti Jacobo \p \v 17 Arrübama suisaruquitaiqui au Jerusalén bien yasuriuruma somü aübu nipucünuncurrüma. \v 18 Au quiatarrü nanenese arrti Pablo iquianati somü esati Jacobo. Acamanu iyoberabaramacü ito namanaiña bama ane nüriacarrüma eana bama icocoromati Jesús. \v 19 Arrti Pablo manquioti nurria ümoma. Auqui urapoiti isucarüma nanaiña arrüna urriante uiti Tuparrü aübuti eana bama chütüpü israelitarrü. \v 20 Numo toncoimia nurarrti, iñanaunumati Tuparrü. Auqui namatü ümoti: \p —Tusio aemo, aboma sürümanama bama israelitarrü icocoromati Jesús. Pero namanaiña arrüma icocotama ito nüriacarrü uiti Moisés. \v 21 Pero oncoimia que arrücü anunecaca ümo bama israelitarrü pohosoma au piquiataca cüca, tapü icocotamainqui nüriacarrü uiti Moisés, ni circunsidabopümainqui bama aütorrüma, tacana arrüna nubacheata, y tapü icocotamainqui nanaiña arrüba bacüpucuca antiburrü. \v 22 ¿Causane caüma osoi? Contoatai caüma tütusio ümo macrirrtianuca, ta taiñatai auna Jerusalén. \v 23 Ane arrüna supapensaca sane: Aboma auna bama cuatro mañoñünca urapoimia nirrancarrüma acumanama ümoti Tuparrü. \v 24 Acosi aübuma, nauqui apisamune isiu arrüna nüriacarrü. Tiene que apaca itobo nitapaquiquirrimia. Ui arrüna sane caüma tusiatai ümo namanaiña macrirrtianuca, ta arrücü ito aicocota nüriacarrü uiti Moisés. Y tusio ito caüma, ta chiñemanauntupü arrümanio manitacaca aemo. \v 25 Tapü arrübama icocoromati Jesús, bama chütüpü israelitarrü, chauqui tücoboi supacüpuca quichonimiacarrü ümoma, ane corobo icu arrüna bacüpucurrü soboi ümoma, tapü basoma numañetu ba numuquianca mucumanana ümo maquiataca matupaca, y numañetu ba numuquianca mocoiñatai chübotüsoquiopü. Tapü chaboma ito notorrü, y tapü bavivicoma tacana numuquianca. \p Sane nurarrüma ümoti Pablo. \s1 Enoti Pablo au niporrti Tuparrü \p \v 26 Urria nurarrüma ümoti. Au quiatarrü nanenese sürotitü aübu bama cuatro mañoñünca au niporrti Tuparrü nauqui aisamunema isiu nüriacarrü. Uraboimia que pürücü ba siete naneneca chauqui bien ticocotama isiu arrüna nüriacarrü uiti Moisés, nauqui acumanama ümoti Tuparrü. \p \v 27 Tüsaipü autacüru manio siete naneneca. Aboma ito au niporrti Tuparrü bama israelitarrü auqui manu provinciarrü Asia. Asaramati Pablo acamanu. Auqui matümoniancanama ümo bama macrirrtianuca au niporrti Tuparrü. Iñenomati Pablo. \v 28 Tosibicoma, namatü: \p —Mañoñünca auqui Israel, apayura suiñemo, tonenti naqui ñoñünrrü urapoiti isucarü nanaiña genterrü arrüna churriampü ñanunecacarrti ümo noesa genterrü israelitarrü y ümo ito nüriacarrü y ümo arrüna niporrti Tuparrü. Y toaviarrü cuamatü uiti bama griegorrü auna porrü samamecana ümoti Tuparrü. Sane nauquiche caüma ane nomünantü auna nocü uiti. \p \v 29 Itopiqui arrüma tasaramati Pablo au pueblurrü ichepeti Trófimo auqui Efeso, naqui griegorrü, champürrtü israelitarrti. Ñaquioncorrümapü caüma, arrti Pablo iquianatiti Trófimo au niporrti Tuparrü. \p \v 30 Sane nauquiche namanaiña macrirrtianuca auqui pueblurrü tüboricoma. Iyoberabaramacü. Enoti Pablo uimia. Itononomati türüpo auqui niporrti Tuparrü. Au manu rratorrü mamana uimia nituru niporrti Tuparrü. \v 31 Rranrrüma caüma aitabairomati Pablo. Auqui arrti maniqui comandanterrü ümo bama masortaboca rromanorrü ipiatenti que enterurrü genterrü au Jerusalén tüboricoma. \v 32 Auqui batasuruti ümo bama yacüpusurrti y ümo bama masortaboca. Süromatü yarucurrüma esa na genterrü. Arrübama macrirrtianuca asaramatü ümoti comandanterrü ichepe masortaboca. Auqui tochenco nocüsirrimia ümoti Pablo. \v 33 Aiñanainti comandanterrü esati Pablo. Enoti ui bama masortaboca. Itomoenomati ui torrü carenaca. Auqui arrti comandanterrü ñanquitioti pünanaqui genterrü: \p —¿Ñacuti naqui ñoñünrrü, isane nipünatenti? \p \v 34 Auqui tosibicomantai bama macrirrtianuca. Aboma bama urapoimia sane, tapü bama maquiataca urapoimia quiatarrü. Asi que chüpuerurrüpü atusi ümoti comandanterrü isane pasabo. Sane nauquiche bacüpuruti nauqui aiquianamati Pablo au cuartel. Manu cuartel ane saimiantai ümo niporrti Tuparrü. Süromatü aübuti. \v 35 Numo tiñataimia esa manio gradarrü canrrü ümo cuartel, camperoti Pablo ui masortaboca ompacüma na aürotipo uimia, itopiqui simianatiatai ui bama macrirrtianuca nitüborirrimia ümoti. \v 36 Cuamatü isiuma, nitosibirrimia, namatü sane: \p —¡Apitabaisorrti maniqui ñoñünrrü! \s1 Arrti Pablo manitanati itacutiatoe isucarü genterrü \p \v 37 Tiñataimia masortaboca abeu nituru cuartel aübuti Pablo. Auqui ñanquitioti Pablo pünanaquiti comandanterrü, nanti: \p —Irranca baeta rrapari aübucü. \m (Manitanati Pablo auqui griegorrü.) Aiñumuti comandanterrü: \p —¡Así que aipiaca anita griegorrü! \p \v 38 Tapü arrüna nirraquionco ta arrücü maniqui egipciorrü naqui bahiyoti subaübu aucutanu, maniqui yüriaburrü ümo bama cuatro mil mañoñünca mayatabayoca, bama süromatü iche eana rroense uiti. \p \v 39 Aiñumuti Pablo: \p —No, champürrtü arrüñü. Arrüñü israelitarrüñü. Yaca icu cürrü au manu pueblurrü sürümanarrü nürirri Tarso au manu cürrü Cilicia. Asamu nurria iñemo, irranca rranita ümo na genterrü. \p \v 40 Torrio uiti comandanterrü. Arrti Pablo atüraiti caüma omonü manio gradarrü ape. Masamunuti señarrü ümo genterrü, nauqui etaiyoimia. Nauquiche tetayoimia nurria, manitanati ümoma auqui ñanitacarrüma hebreo, nanti: \c 22 \p \v 1 —Bueno bama masaruquitaiqui y bama iyaütaiqui, amonsoi baeta arrüna nisura ichacuñüantoe. \p \v 2 Numo oncoimia arrüna manitanati auqui hebreo, manrrü etaiyoimia. Nanti Pablo: \p \v 3 —Arrüñü israelitarrüñü. Yaca icu cürrü au manu pueblurrü Tarso au manu cürrü Cilicia, pero isunaunca auna pueblurrü Jerusalén. Arrti maniqui maestro Gamaliel iñunecanatiñü. Icocota nurria arrüna nüriacarrü torrio oemo ui bama antiburrü. Bien arucu iñemo nirracoconauncu ümo nüriacarrü, tacana arraño caüma. \v 4 Sane nauquiche tücañe ichüboriquia nurria ümo bama icocoromati Jesús, irranca itabairoma. Arrübama mañoñünca y paüca tomoenoma sobi, y süroma ito au preso sobi. \v 5 Arrti yarusürürrü sacerdoterrü y namanaiña bama mayüriabuca tusio nurria ümoma arrüna sane. Uimia te torrio iñemo quichonimiacarrü corobo icu, nauqui puerurrü iquianama bama icocoromati Jesús auqui Damasco auna Jerusalén, nauqui carrtigaboma. \s1 Urapoiti Pablo arrüna niquiampiaca nisüboriquirrti \p \v 6 ‛Auqui caüma yacatü au Damasco. Taqui toce iñatai saimia ümo pueblurrü. Rrepenteatai cuara nurria ichupecuñü auqui napese. \v 7 Ipiaquiquia acü chacuqui niyabu cabayurrü. Ñoncoi manu manitacarrü, nantü iñemo sane: “Saulo, Saulo, ¿causane atüboriquiatai iñemo?” \v 8 Auqui iñumuta: “¿Ñacucü, Señor?” Nanti iñemo: “Arrüñü Jesús auqui Nazaret, naqui ümoche atüboriquiatai”. \v 9 Arrübama isumpañeru arrtaimia manu nanentarrü, pero champürrtü oncoimia arrümanu manitacarrü iñemo. \v 10 Rranquitio caüma pünanaquiti: “¿Causane caüma sobi, Señor?” Auqui nanti iñemo: “Atüsai, acosi au pueblurrü. Acamanu urapoimia asucarücü nanaiña arrüna achücoboibocü”. \v 11 Auqui manu caüma chüpuerurrüpü yasaratü ui manu tarucapae nanentacarrü. Así que arrübama isumpañeru ipiasurumañü hasta au pueblurrü Damasco. \p \v 12 ‛Anancañü acamanu. Au manu pueblurrü anancati taman ñoñünrrü, nürirrti Ananías. Icocotati nurria nüriacarrü, cuasürüti ümo namanaiña bama israelitarrü au Damasco. Arrti maniqui ñoñünrrü yapasearatiñü. \v 13 Atüraiti yesañü, nanti iñemo: “Saruqui Saulo, caüma asaca tato”. Au manu rratorrü yasaca tato nurria. \v 14 Auqui nanti iñemo: “Arrti naqui Tuparrü ümo bama uyaütaiqui itacümanauncunutiyü nauqui atusi aemo nirrantümoti aübucü. Uitito asacati Cristo, y oncoi nurarrti. \v 15 Auquina caüma aücatü uraboi isucarü namanaiña macrirrtianuca arrüna nurarrti, y arrüna arrtai y oncoi. \v 16 Caüma, tapü arrüperacaiqui. Acosi nauqui üri eana turrü. Anqui nurria pünanaquiti Jesús nauqui arrimiaca tato arrüba nomünantü obi”. Sane nurarrti Ananías iñemo. \s1 Urapoiti Pablo causane nauquiche aürotitü esa bama chütüpü israelitarrü \p \v 17 Nantito Pablo ümoma: \p —Auqui manu yasücübüca tato au Jerusalén. Taman nanenese anancañü rreanca au niporrti Tuparrü. Auqui yasacati Jesús au quiatarrü niyasata. \v 18 Arrti bacüpuruti iñemo, nanti sane: “Acosi apuraurrücü auqui na pueblurrü Jerusalén, itopiqui auna chiyasutiupüma arrüna nura isütüpüñü”. \v 19 Auqui iñumuta nurarrti: “Pero Señor, tusiatai ümoma causane sobi tücañe ubau ba poca sinagoga, numo yacatü isiu bama icocoromacü, nauquiche cüborioma sobi, y süroma sobi au preso. \v 20 Anancañü ito acamanu cauta itabairomati Esteban, naqui manitanati au nüri. Urriantai iñemo arrüna coiñoti. Anancañü rracuiraca yutacu nicüburrirrimia bama uiche aconti”. \v 21 Pero arrti Señor iñumutati: “Acosi, icüpucü iche esa bama chütüpü israelitarrü”. \s1 Anati Pablo mecuti comandanterrü \p \v 22 Hasta auna oncoi nurria genterrü nurarrti Pablo. Pero numo nanti arrüna sane, tosibicoma tatito nurria, namatü: \p —¡Tari comati naqui ñoñünrrü, churriampü arrtü süboricoti! \p \v 23 Tosibicomantai, yarutaübutama ape nicüburrirrimia, tarucu cütorrü uimia acamanu ui nitüborirrimia. \v 24 Auqui bacüpuruti maniqui comandanterrü nauqui aiquianamati Pablo au cuartel. Nanti ümo masortaboca: \p —Apitomoensorrti, apicübaisorrti, nauqui uraboiti usucarü causane na tarucapae nitüborirrimia ümoti. \p \v 25 Numo tütomoenoti Pablo, nauqui achema chacuti, nanti ümoti maniqui capitán anati atüraiti esati: \p —Arrüñü rromanorrüñü. ¿Taqui puerurrü apicübaiquiañü? Y todaviarrü champürrtü apacurrtaca primero saübuñü, na atusi aume arrtü ane nipünate o champü. \p \v 26 Numo oncoiti maniqui capitán arrüna sane, sürotitü esati comandanterrü, nanti ümoti: \p —Asasai nurria, tapü aisamute arrüna sane aübuti naqui ñoñünrrü, itopiqui rromanorrti. \p \v 27 Auqui arrti comandanterrü sürotitü esati Pablo, ñanquitioti pünanaquiti: \p —¿Ñemanauntu arrücü rromanorrücü? Nanti Pablo: \p —Arrüñü te. \p \v 28 Nanti comandanterrü: \p —Arrüñü rrapacaca chama monirri nauqui isamunuñü rromanorrüñü. \p Nanti Pablo: \p —Tapü arrüñü rromanorrüñü numo yaca icu cürrü, itopiqui arrti iyaü rromanorrti. \p \v 29 (Arrti Pablo israelitarrti y rromanorrtito.) Sane nauquiche isoquisünanamati Pablo au manu rratorrü, champürrtü cüborioti. Arrti maniqui comandanterrü chauqui tübirrubuti, itopiqui churriampü atomoema bama rromanorrü. \s1 Nacarrti Pablo esa bama mayüriabuca \p \v 30 Pero rranrrti atusi ümoti isane na nünantü ümo bama israelitarrü uiti Pablo. Sane nauquiche au manu quiatarrü nanenese bacüpuruti nauqui aiyoberabaramacü bama üriatu bama sacerdoterrü y bama mayüriabuca israelitarrü. Bacüpuruti aucaübu manio carenaca cütüpüquiti Pablo. Auqui maemencoti iyoti. Iñataiti acamanu esa bama mayüriabuca. \c 23 \p \v 1 Arrti Pablo asaratitü urria ümoma nanti: \p —Masaruquitaiqui, enterurrü nisüboriqui bien urria hasta auritarrü, itopiqui ñapensaca urria y yaserebiquia ümoti Tuparrü. \p \v 2 Au manu rratorrü arrti maniqui yarusürürrü sacertoterrü Ananías bacüpuruti ümoti taman mosorrü, na aiturubairotiti Pablo. \v 3 Pero arrti Pablo nanti ümoti: \p —¡Uiti Tuparrü caüma carrtigabocü, arrücü naqui ñapanrrü! Aca auna nauqui acurrta iñemo isiu arrüna nüriacarrü, pero arrücü chaicocotapü nüriacarrü, itopiqui acüpuca nauqui ocüsimia iñemo, abu nantü nüriacarrü, chüpuerurrüpü uisamune sane. \p \v 4 Auqui arrübama maquiataca namatü ümoti Pablo: \p —¿Causanempü anita churriampü ümoti yarusürürrü sacerdoterrü, naqui baserebio ümoti Tuparrü? \p \v 5 Aiñumuti Pablo: \p —Masaruquitaiqui, chütusiopü iñemo arrtü tonenti yarusürürrü sacerdoterrü. Ñemanauntu, ane te corobo sane: “Tapü anitaca churriampü ümo bama ane nüriacarrüma ümo genterrü”. \p \v 6 Tusiatai ümoti Pablo, que arrübama mayüriabuca aboma au torrü partidorrü. Acamanu aboma bama saduceorrü y aboma ito bama fariseorrü. Sane nauquiche manitanati fuerte nurria au manu reunión, nanti sane ümoma: \p —Masaruquitaiqui, arrüñü fariseorrüñü, y arrti iyaü fariseorrtito. Yaca auna nauqui apacurrta saübuñü, itopiqui icocota arrüna manunecatarrü, que süboricoma tato ñana bama coiño, y yarrüperaca ümo manu nanenese. \p \v 7 Ui arrüna sane nurarrti Pablo chichepequipü ñapensacarrüma bama mayüriabuca, itopiqui eanama aboma bama fariseorrü y aboma ito bama saduceorrü. \v 8 Itopiqui bama saduceorrü namatü, arrtü oconca, chosüboriquiapü tato. Namatito champüma bama angelerrü, ni abomapü bama espíritu. Pero arrübama fariseorrü icocotama nanaiña arrüna sane. \v 9 Así que tosibicomantai acamanu. Aboma bama fariseorrü manunecana nüriacarrü, atüraimia y uratoquioma, namatü: \p —Champü nipünatenti naqui ñoñünrrü. ¿Taqui manitanati tücañe taman ángel aübuti, o si no arrti taman espíritu? \p \v 10 Chauqui manrrü tarucapae nuratoquiquirrimia. Arrti comandanterrü birrubuti itacuti Pablo, tapü chepesüroti uimia. Bacüpuruti ümo masortaboca, na aiquiaüburumati Pablo eanaquimia, tari iquianamati tato au cuartel. \p \v 11 Au manu tobirri itusiancanatiyü Señor isucarüti Pablo, nanti ümoti: \p —Tapü airruca, chauqui tanitaca au nisüri auna Jerusalén. Sane ito tiene que anitane ñana nisüri au Roma. \s1 Bapacheroma niquiubuma nauqui aitabairomati Pablo \p \v 12-13 Tansürü quiatarrü nanenese iyoberabaramacü manuma israelitarrü, taqui cuarenta nubiquirrimia. Itusiancatama curusürrü, namatü: \p —Chubacapü pemacarrü ni uchapü turrü cheperrtü coiñoti Pablo osoi. Tari ipiaurramanati oñü Tuparrü, arrtü chücoconopü osoi arrüna nusura. \p \v 14 Auqui süromatü esati yarusürürrü sacerdoterrü y esa bama mamayoreca israelitarrü. Namatü ümoma: \p —Chauqui tüsopipiaurramaca somü soboiyapatoe, y tüsopitusiancata ito curusürrü, tapü subaca pemacarrü ni suichapü turrü, cheperrtü coiñoti soboi Pablo. \v 15 Suirranca caüma nauqui apanquiriuruti pünanaquiti comandanterrü, na aicüpurutiti Pablo aubesa, nauqui puerurrü atusi nurria aume arrtü ane nipünatenti. Apanqui te arraño ichepe namanaiña bama mayüriabuca. Arrüsomü caüma suparrüperaca isiu cutubiurrü, nauqui sopitabairoti antes que aiñanainti aubesa. \p \v 16 Pero tamanti yaürrü, naübosi niquiasitorrti Pablo, ipiatenti nanaiña arrüna sane. Sürotitü au cuartel uraboiti isucarüti Pablo. \v 17 Auqui arrti Pablo maemencoti iyoti taman capitán, nanti ümoti: \p —Asamu nurria iñemo, aiquiarrti naqui yaürrü esati comandanterrü. Ane arrüna rranrrti uraboiti isucarüti. \p \v 18 Arrti maniqui capitán iquianatiti maniqui yaürrü esati comandanterrü. Aiñanaimia esati, nanti capitán ümoti: \p —Arrti maniqui Pablo anati au preso, maemencoti iyoñü. Nanti iñemo nauqui iquianati naqui yaürrü tauna aesacü. Ane arrüna rranrrti uraboiti asucarücü. \p \v 19 Auqui arrti comandanterrü iquianatiti maniqui yaürrü au quiatarrü narücüquirri, ñanquitioti pünanaquiti: \p —¿Isane arrianca uraboi isucarüñü? \p \v 20 Auqui urapoiti isucarüti arrüna sane: \p —Sane ñapensacarrüma bama israelitarrü: Rranrrüma anquiriuma apünanaquicü nauqui aicüpuruti Pablo taha esa bama mayüriabuca israelitarrü, nauqui puerurrü atusi nurria ümoma arrtü ane nipünatenti. Sane namatü caüma aemo, \v 21 abu ñapanturrüma, tapü aicocota nurarrüma. Aboma taqui cuarenta mañoñünca rranrrüma aitabairomati Pablo. Arrüma ipiaurramanamacü uirrimiantoe, y urapoimia que chübasopüma, ni achapüma cheperrtü coiñoti Pablo uimia. Aboma barrüperarama, a verrtü urria aemo. \p \v 22 Auqui nanti comandanterrü ümoti: \p —Tapü urapoi arrüna que chauqui turapoi isucarüñü. \p Auqui sürotitü maniqui yaürrü esaquiti. \s1 Icüpurumati Pablo esati yüriaburrü Félix \p \v 23 Auqui tasuruma uiti comandanterrü bama torrrü macapitaneca, nanti ümoma: \p —Aucobori aübu doscientos masortaboca acü setenta masortaboca yuchacu cabayuca y doscientos masortaboca aübu ransaca. Tiene que amenotü au Cesarea caüma tobita a las nueve. \v 24 Acomorabo ito aboi cabayurrü ümoti Pablo, nauqui apiquianati esati yüriaburrü Félix. Apacuira nurria itacuti, tapü ane causane ümoti. \p \v 25 Arrti comandanterrü bacüpurutito taman quichonimiacarrü corobo icu sane: \p \v 26 “Arrüñü Claudio Lisias nirraquionco tanu aemo ñemanauncurratoe yüriaburrü Félix. \v 27 Arrti naqui ñoñünrrü, nürirrti Pablo enoti ui bama israelitarrü. Tüsaipü ataboriti uimia. Auqui ñoncoi, que arrti rromanorrti. Sane nauquiche yerotü aübu masortaboca, sopiquiaüburuti pünanaquimia. \v 28 Irrancapü atusi nurria iñemo, arrüna nünantü uiti ümoma. Iquiacati esa bama mayüriabuca israelitarrü. \v 29 Acamanu ipiate que urabomati itopiqui manu nüriacarrü uimia, pero champü nipünatenti nauquipü ataboriti, ni aürotipü au preso. \v 30 Ñoncoi one, aboma bama israelitarrü rranrrüma aitabairomati. Sane nauquiche icüpucati caüma aemo auquina yesaquiñü. Sucanañü ito ümo bama urabomati, tari yeracamatü aparimia aübucü. Toneantai arrüna nisura aemo. Taiquiana urria naca”. \p \v 31 Arrübama masortaboca isamutema isiu yacüpucurrti comandanterrü. Süromatü aübuti Pablo au tobirri. Iñataimia au manu pueblurrü Antípatris. \v 32 Au quiatarrü nanenese arrübama masortaboca amenco acü, basücübücoma tato au cuartel au Jerusalén, tapü arrübama chacu cabayuca süromatito aübuti Pablo. \v 33 Iñataimia au Cesaréa. Torrio uimia manu quichonimiacarrü ümoti maniqui yüriaburrü acamanu, nürirrti Félix. Torriotito Pablo uimia ümoti. \v 34 Arrti yüriaburrü caüma leheboti manu quichonimiacarrü. Auqui ñanquitioti pünanaquiti Pablo: \p —Ñacuna provinciarrü auquichecü? \p Nanti Pablo: \p —Arrüñü auqui Cilicia. \p \v 35 Auqui nanti Félix ümoti: \p —Rracurrtaca aübucü arrtü cuamatü auqui Jerusalén bama uiche urabomacü. \p Bacüpuruti ümo bama masortaboca, nauqui acuirama itacuti au manu porrü coñorrtai, urriante tücañe uiti maniqui yüriaburrü Herodes. \c 24 \s1 Manitanati Pablo itacutiatoe esati yüriaburrü Félix \p \v 1 Numo tübupasao cinco naneneca, iñataiti Ananías au Cesaréa, naqui yarusürürrü sacerdoterrü, aübu bama mümanamantai mamayoreca y aübuti maniqui taman ñoñünrrü, nürirrti Tértulo. Arrti tusio nurria ümoti nüriacarrü nesa bama rromanorrü. Süromatü esati Félix nauqui urabomati Pablo. \v 2 Maemencoti Félix iyoti Pablo. Nauquiche tanati esama, manitanati maniqui Tértulo. Urabotiti Pablo, nanti sane: \p —Señor yüriaburrü Félix, obi te urria naca na genterrü au na cürrü. Urria ito obi nanaiña arrüba omirriantai ümo macrirrtianuca, itopiqui urria napensaca auqui maübo. \v 3 Nantarrtai supachampiencaca aemo aübu nanaiña subausasü itobo arrüna nabuenucu. \v 4 Chüsuirrancapü yabaeturrü supanitaca asucarücü, tapü ünantü aemo. Pero asamu nurria suiñemo, onsapesio arrüna supanitaca aübucü, itopiqui nantarrtai bien buenurrücü subaübu. \v 5 Tusio suiñemo que arrti naqui ñoñünrrü nantarrtai otüboriquiatai uiti. Matümoniancanati ümo bama israelitarrü au nanaiña cürrü au na cauta ane nüriacarrüma bama rromanorrü. Tusio ito suiñemo, arrti üriatu bama auqui manu partidorrü nürirri “Nazareno”. (Nanti sane, itopiqui arrti Jesús auqui Nazaret.) \v 6 Rranrrtito nauqui ane nomünantü au niporrti Tuparrü au Jerusalén. Sane nauquiche enoti soboi. \v 7 Suirrancapü supacurrta aübuti isiu na nüriacarrü soboi. Pero arrti comandanterrü Lisias cuati aübu masortaboca, aiquiaüburumati somopünanaqui. \v 8 Arrti Lisias icüpuruti somü nauqui suburaboti auna asucarücü. Arrtü anquitio caüma pünanaquiti Pablo, tusio nurria aemo arrüna nünantü ane uiti suiñemo. \p \v 9 Arrübama maquiataca israelitarrü namatito que ñemanauntu nanaiña arrüna sane. \v 10 Arrti yüriaburrü caüma masamunuti señarrü ümoti Pablo, nauqui anitati. Auqui manitanati Pablo, nanti ümoti yüriaburrü sane: \p —Señor yüriaburrü, tusio iñemo, tücoboi ane nüriaca auna ümo na genterrü. Sane nauquiche chirrucapü rranita aemo ichacuñüantoe. \v 11 Chücoboipü niyaca au Jerusalén, tütabe doceatai naneneca yacatü taha rranaun. Arrücü puerurrü atusi aemo arrüna sane, arrtü anquitio pünanaqui genterrü. \v 12 Champürrtü isuratoquiquia, ni rratümoniancacapü ümo genterrü, ni au niporrtipü Tuparrü, ni aupü sinagoga, ni aupü quiatarrü narücüqui pueblurrü. \v 13 Arrüma champü isane arrüna itusiancatama asucarücü, nauqui atusi arrtü ñemanauntu arrüna nurarrüma iñemo. \v 14 Pero irranca te suraboi asucarücü arrüna sane: Iñanauncati Tuparrü, naqui Itupa bama iyaütaiqui tücañe. Icocota ito arrüna urriampae manunecatarrü, causane nauqui aye osoi esati Tuparrü. Tapü arrüma namatü que churriampü. Icocota ito nanaiña nüriacarrü uiti Moisés y nurarrüma bama profetarrü tücañe, arrüba abe icu Nicororrü. \v 15 Yarrüperaca arrtü süboricoma tato bama coiño, bama urria nisüboriquirrimia tücañe, y bama ito isamutema nomünantü. Arrüma ito bama israelitarrü icocotama arrüna sane. \v 16 Sane nauquiche nantarrtai arucu nurria iñemo, itopiqui urria nirrapanauncu isucarüti Tuparrü y isucarü macrirrtianuca. \p \v 17 ‛Tücoboi chiyacapütü au Jerusalén. Aüboqui yacatü aübu monirri ümo bama pobrerrü acamanu eana bama israelitarrü. Rracumanaca ito ümoti Tuparrü. \v 18 Acamanu isamute isiu nüriacarrü, nauqui puerurrü rracumana ümoti. Icuñunumañü bama israelitarrü au niporrti Tuparrü. Pero champürrtü amoncoma sürümana macrirrtianuca ichepeñü, ni rratümoniancacapito acamanu. \v 19 Pero aboma acamanu bama israelitarrü auqui Asia. Tonema bama itümoniancatama genterrü. Arrüma tüboricomantai iñemo. Arrümampü te tiene que ayematüpü tauna aesacü, nauqui urabomañü, arrtü ñemanauntu ane nipünate. \v 20 O si no, arrübamapü auna, tari urapoimia arrtü ane nipünate, nauquiche anancañü esa bama mayüriabuca au Jerusalén. \v 21 Canapae ane nipünate ui arrümanu nisura ümoma, numo sucanañü: “Aburacañü itopiqui icocota arrüna nosüboriqui tato eanaqui macoiñoca”. \p Sane nurarrti Pablo ümoti yüriaburrü. \p \v 22 Auquimanu arrti Félix masamunuti nariorrü ümoma, itopiqui tusio nurria ümoti arrüna manunecatarrü cütüpüti Jesús. Nanti ümoma: \p —Arrtü cuati comandanterrü Lisias, rrapariquia aübuti. Auqui caüma surapoi ausucarü causane sobi aübuti Pablo. \p \v 23 Bacüpuruti ümoti taman capitán, nauqui acuirati itacuti Pablo. Arrti caüma chebatai uiti, nauqui ayematü bama nesarrti amigorrü Pablo, na acumanama ümoti. \p \v 24 Tübupasao mümanantai naneneca. Auqui iñataiti tato Félix au pueblurrü auqui yapaseacarrti. Iñataiti ichepe nicüpostoti, nürirri Drusila. Tone israelitarrü. Maemencoma iyoti Pablo. Rranrrüma oncoimia arrüna causane numacoconauncu ümoti Jesucristo. \v 25 Manitanati Pablo ümoma. Urapoiti isucarüma arrüna tiene que uisamune arrüna urria, y tapü baviviquia isiu nurrianca. Urapoitito arrüna carrticurrü cuabotiqui ümo bama chicocotapüma nürirrti Jesús. Auqui birrubuti Félix. Masamunuti nariorrü ümoti Pablo, nanti: \p —Rraemenca ácü tatito, arrtü urria iñemo. \p \v 26 Barrüperaratito arrtü bacheboti Pablo monirri ümoti, na aitaesümununutiti auqui preso. Sane nauquiche nantarrtai maemencoti iyoti, nauqui apariti aübuti. \v 27 Sane bupasao manio torrü añoca. Auqui caüma cuati quiatarrü yüriaburrü, nürirrti Porcio Festo, atocoti itoboti Félix. Tapü arrti Félix rranrrti nauqui urria nisüboriquirrti aübu bama israelitarrü. Sane nauquiche onconoti Pablo uiti au preso (nauqui acurrtati Festo caüma aübuti). \c 25 \s1 Arrti Pablo esati Festo \p \v 1 Numo tütabe trerrü naneneca nüriacarrti Festo auqui sürotitü auqui Cesarea au Jerusalén. \v 2 Acamanu cuamatü esati bama üriatu sacerdoterrü ichepe bama israelitarrü ane nüriacarrüma. Cuamatü aparimia aübuti, na acurrtati aübuti Pablo. \v 3 Namatü ümoti: \p —Asamu nurria suiñemo, aiquiarrti tauna Pablo, nauqui acurrta aübuti auna Jerusalén. \p Namatü sane, itopiqui rranrrüma aitabairomati Pablo isiu cutubiurrü. \v 4 Pero arrti Festo iñumutati: \p —Arrti Pablo anati au preso au Cesarea, y arrüñü contoatai yasücübüca tato taha. \v 5 Sane nauquiche apacüpu ümo mañoñünca bama ane nüriacarrüma aboi, nauqui aüromatü saübuñü au Cesarea na urabomati Pablo acamanu isucarüñü, arrtü ñemanauntu ane nipünatenti. \p \v 6 Taqui ocho o diez naneneca nacarrti Festo au Jerusalén. Auqui süroti tato au Cesarea. Iñataiti tato taha. Au quiatarrü nanenese masamunuti reunión, na acurrtati aübuti Pablo. \v 7 Aboma acamanu bama israelitarrü isiuti auqui Jerusalén. Arrti Festo maemencoti iyoti Pablo. Numo tiñataiti esama, atüraimia manuma israelitarrü itupecuti Pablo, urabomati isucarüti Festo. Urapoimia sürümana arrüba nomünantü uiti Pablo. Pero champü arrüna itusiancatama, na atusi nurria arrtü ñemanauntu. \v 8 Auqui arrti Pablo manitanati itacutiatoe, nanti: \p —Champü isane nünantü isamute ümo nüriacarrü nesa bama israelitarrü, ni ümopü niporrti Tuparrü au Jerusalén, ni ümotipü yarusürürrü yüriaburrü César au Roma. \p \v 9 Tapü arrti Festo rranrrti asamuti nurria ümo bama israelitarrü. Sane nauquiche ñanquitioti pünanaquiti Pablo: \p —¿Arrianca aürotü au Jerusalén, nauqui rracurrta aübucü taha, na atusi arrtü ñemanauntu nurarrüma aemo? \p \v 10 Auqui nanti Pablo ümoti Festo: \p —No, chirrancapü, irranca nauqui acurrtati yarusürürrü yüriaburrü César saübuñü. Tusio nurria aemo, champü causane sobi ümo bama israelitarrü. \v 11 Urria iñemo arrtü isonca, itopiqui arrüna arrtü ane isane nipünate. Pero como mapancarrtai arrüna nurarrüma iñemo, chüpuerurrüpü aitorrimianañü mecuma, nauqui ison uimia. Irranca te na acurrtati yarusürürrü yüriaburrü César saübuñü au Roma. \p \v 12 Auqui baparioti Festo baeta aübu bama ayuranterrü ümoti. Chauqui yapariquirrti aübuma, urapoiti isucarüti Pablo arrüna sane: \p —Chauqui turapoi que arrianca na acurrtati yarusürürrü yüriaburrü César aübucü. Sane nauquiche icüpucü caüma esati. \s1 Nacarrti Pablo esati yüriaburrü Agripa \p \v 13 Bupasao manio naneneca. Auqui iñataiti maniqui yüriaburrü Agripa au Cesarea. Iñataiti ichepe niquiastoti, nürirri Bernice. Cuamatü anquimia nurria ümoti Festo. \v 14 Aboma au Cesarea ümo manio naneneca. Arrti Festo manitanati cütüpüti Pablo isucarüti yüriaburrü Agripa, nanti: \p —Anati auna au preso taman ñoñünrrü, onconoti uiti Félix, nauqui rracurrta aübuti. \v 15 Numo anancañü au Jerusalén, cuamatü aparimia saübuñü bama üriatu sacerdoterrü ichepe bama mamayoreca israelitarrü. Rranrrüma nauqui ataboriti sobi. \v 16 Arrüñü caüma iñumuta nurarrüma, sucanañü ümoma: “Arrüsomü rromanorrü nantarrtai primero supacurrtaca nurria aübuti naqui urabomati. Sane puerurrü uraboiti arrtü ñemanauntu o chüñemanauntupü arrüna manitacarrü ümoti. Arrtü tusio nurria arrüna nipünatenti, auqui caüma torrioti ümo bama uiche carrtigaboti. Chüpuerurrüpü sopitorrimianatiatai”. Sane nisura ümoma. \v 17 Auqui ise tato auna Cesarea. Arrübama üriatu sacerdoterrü cuamatü isiuñü. Au quiatarrü nanenese tiñasamuca reunión aübuma. Cuati sobi, itusiancacati maniqui ñoñünrrü isucarüma. \v 18 Urabomati isucarüñü. Arrüñü nirraquioncopü urapoimia caüma arrüna tarucapae nomünantü uiti, pero chüsanempü. \v 19 Pururrtai nuratoquiquirrimia itacu arrüna ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü, y itacuti maniqui taman ñoñünrrü, nürirrti Jesús, naqui tücoiñoti, pero arrti Pablo nanti que süboricotiqui. \v 20 Arrüñü chütusiopü nurria iñemo nanaiña arrüna sane. Sane nauquiche rranquitio pünanaquiti Pablo, arrtü rranrrti aürotitü au Jerusalén, nauqui rracurrta aübuti taha. \v 21 Auqui nanti iñemo, que rranrrti aürotitü esati yarusürürrü yüriaburrü César au Roma, na acurrtati aübuti. Sane nauquiche rracüpuca na asioti au preso auna, cheperrtü icüpucati esati César. \p \v 22 Auqui nanti Agripa ümoti Festo: \p —Irranca ñonsape nurarrti maniqui ñoñünrrü. \p Aiñumuti Festo: \p —Tubaca tiene que anitati usucarü. \p \v 23 Au quiatarrü nanenese iñataiti yüriaburrü Agripa ichepe Bernice aübu tarucu nicoñoporrüma. Süromatü au manu local sürümanarrü. Cuamatito ichepema bama üriatu masortaboca y bama mayüriabuca auqui pueblurrü. Numo taboma namanaiña, maemencoti Festo iyoti Pablo. Iquianamati esama. \v 24 Auqui nanti Festo: \p —Yüriaburrü Agripa, y namanaiña arraño bama abaca aunampo, tonenti naqui ñoñünrrü naqui itopiquiche cuamatü aparimia saübuñü bama israelitarrü auqui Jerusalén y auquina ito. Namatü que tiene que aconti. \v 25 Chauqui tütusio iñemo, champü nipünatenti nauqui ataboriti. Pero rranrrti na acurrtati yarusürürrü yüriaburrü César aübuti. Sane nauquiche irranca icüpuruti esati. \v 26 Pero arrüñü caüma chütusiopü iñemo isane surapoboiboñü ümoti César icütüpüti naqui ñoñünrrü. Sane nauquiche iquiacati tauna aesacü, arrücü yüriaburrü Agripa, y aubesa ito namanaiña bama maquiataca abaca auna. Amonsoi nurria nurarrti, nauqui aburaboi isucarüñü isane arrüna corobobo sobi ümoti César. \v 27 Churriampü te rracüpu ümoti taman preso, arrtü chüsurapoipü arrüna nipünatenti. \c 26 \s1 Arrti Pablo urapoiti isucarüti yüriaburrü Agripa arrüna pasabo ümoti \p \v 1 Auqui nanti Agripa ümoti Pablo: \p —Puerurrü anitaca caüma atacucüatoe. \p Arrti Pablo iquiampetati nipiarrti, na atusi que rranrrti anitati. Nanti sane: \p \v 2 —Ipucünunca nurria, itopiqui puerurrü rranita caüma ichacuñüantoe asucarücü, yüriaburrü Agripa, nauqui iñumu nurarrüma bama israelitarrü iñemo. \v 3 Arrücü tusio nurria aemo nanaiña arrüna yacheatarrüma bama israelitarrü y nanaiña arrüna nuratoquiquirrimia. Asamu nurria iñemo, onsapesio baeta arrüna nisura. \s1 Nisüboriquirrti Pablo nauquiche chicocorotitiquipü Jesús \p \v 4 ‛Tusio ümo namanaiña bama israelitarrü causane nisüboriqui tücañe eanama taha au Jerusalén nauquiche yaürrüñüqui. \v 5 Abomainqui bama isuputaramañü tücañe. Arrüma puerurrü uraboimia asucarücü, arrtü rranrrüma. Arrüñü tücañe arucu nurria iñemo nirranauncu ümoti Tuparrü, itopiqui fariseorrüñü. Arrübama fariseorrü tarucu ñacoconauncurrüma ümo nüriacarrü. \v 6 Pero caüma yaca auna nauqui acurrta saübuñü, itopiqui na urabomañü. Urabomañü itopiqui icocota arrüna nurarrti Tuparrü tücañe ümo bama uyaütaiqui. Yarrüperaca nauqui acoco manu nurarrti Tuparrü, arrtü süboricoma tato uiti bama coiño. \v 7 Arrüna noesa genterrü Israel omeanaqui ba doce familiarrü barrüperarama ito na acoco nurarrti Tuparrü. Arrüma arucu ümoma yaserebiquirrimia ümoti Tuparrü, naneneca y tobiquia. Pero caüma, señor yüriaburrü, namatü que arrüñü ane nipünate itopiqui yarrüperaca na acoco manu nurarrti Tuparrü. \v 8 ¿Aensapü ane nomünantü sobi, itopiqui icocota arrüna süboricoma tato bama coiño? ¿Causanempü aucütobü, arrtü uiti Tuparrü süboricoma tato bama coiño? \s1 Nauquiche mataquisünumacanatiqui Pablo ümo bama icocoromati Jesús \p \v 9 ‛Arrüñü tücañe ichüboriquiatai ümoti Jesús, naqui auqui Nazaret. \v 10 Sane isamute tücañe au Jerusalén. Rranquiquia isüriacabo pünanaqui bama üriatu sacerdoterrü. Sürümanama bama icocoromati Jesús süroma au preso sobi. Urriampae iñemo arrtü taborioma. \v 11 Taquisürüma sobi au ba poca sinagoga, nauqui anitama chomirriampatai ümoti Jesús sobi. Tücañe tarucapae nichübori. Yacatito ubau piquiataca puebluca isiuma. \s1 Urapoiti tatito Pablo niquiampiaca nisüboriquirrti \p \v 12 ‛Sane nauquiche yerotü au Damasco, yacüpucurrti yarusürürrü sacerdoterrü iñemo, itopiqui uiti ane nisüriaca. \v 13 Onsoi nisura, señor yüriaburrü. Anancañü isiu cutubiurrü, toce, yasacatü ümo tarucapae nanentarrü auqui napese, manrrü tarucapae pünanaqui nicua surrü. Cuara ichupecuñü y itupecu bama isumpañeru. \v 14 Enterurrü somü suipiaquiquia yuchacuqui cabayuca. Auqui ñoncoi manitacarrü iñemo auqui hebreo, nantü sane: “Saulo, Saulo, ¿causane atüboriquiatai iñemo? Churriampü arrüna nachücoi aemoantoe, tacana arrone buyese bapateara icutacu mapirrumuturrü”. \v 15 Auqui iñumu: “¿Ñacucü, Señor?” Nanti Señor: “Arrüñü Jesús, naqui ümoche atüboriquiatai. \v 16 Atüsai. Itusiancacañü asucarücü, nauqui aserebi iñemo, y nauqui uraboi ito arrüna asacañü one, y arrüna itusiancata asucarücü ñana. \v 17 Itaesümunucü ñünana bama israelitarrü y ñünana bama ito chütüpü israelitarrü. \v 18 Icüpucü eanama nauqui atusi ümoma, y nauqui aiñocoma nomünantü, y aye uimia eana nanentarrü uiti Tuparrü. Obi ito taesüburuma pünanaqui nüriacarrti Satanás (naqui choborese), nauqui aserebimia ümoti Tuparrü. Rrimiacana tato nomünantü uimia. Torrio ñana ümoma nicuarrüma sobi ichepe namanaiña bama maquiataca icocoromañü, bama samamecanama ümoti Tuparrü”. \s1 Icocotati Pablo nurarrti Señor \p \v 19 ‛Sane nauquiche, señor yüriaburrü Agripa, icocota nurria arrümanu manitacarrü auqui manu quiatarrü niyasata. \v 20 Surapoi nurarrti Tuparrü primero isucarü bama pohoso au manio puebluca Damasco y Jerusalén. Auqui taha surapoi au manu cürrü Judea, y auqui taha yerotü esa bama chütüpü israelitarrü. Sucanañü ümoma: “Apiñorroncosaño, apicoñoco nausüboriqui aübuti Tuparrü. Apisamuse arrüna urria, na atusi, ta chauqui tapiñorroncocaño”. \v 21 Itopiqui arrüna sane nirranitaca iñenomañü bama israelitarrü au niporrti Tuparrü, nirrancarrüma aitabairomañü. \v 22 Pero arrti Tuparrü bayurarati iñemo. Sane nauquiche yaca auna, isüboriquiaiqui. Surapoi arrüna manitacarrü isucarü namanaiña macrirrtianuca, isucarü bama ane nüriacarrüma y isucarü bama ito maquiataca. Isiatai nisura tacana nurarrüma bama profetarrü tücañe, y nurarrti Moisés. \v 23 Urapoimiatücaü arrüna nitaquisürücürrti Cristo y arrüna cusürüboti süboricoti tato eanaqui macoiñoca. Sane na atusi ümo bama israelitarrü y ümo bama ito chütüpü israelitarrü, ta puerurrü ataesübuma eanaqui nomünantü. \s1 Arrti yüriaburrü Agripa mapensarati aicocorotiti Jesús \p \v 24 Numo manitanati Pablo itacutiatoe sane, tosibicoti Festo, nanti: \p —Arrücü Pablo anitacatai. Mameso napensaca ui tarucu estudiorrü obi. \p \v 25 Pero arrti Pablo nanti: \p —Champürrtü rranitacatai, señor Festo. Urria niñapensaca, itopiqui ñemanauntu arrüna nisura. \v 26 Arrti yüriaburrü Agripa tusio nurria ümoti nanaiña arrüna sucanañü. Sane nauquiche ümoti arrüna nirranitaca. Arrti arrtaiti y oncoiti te nanaiña arrüna pasabo, itopiqui champürrtü anecanatai. \v 27 Arrücü yüriaburrü Agripa, ¿aicocota nurarrüma bama profetarrü tücane? Tusio te iñemo, ta aicocota. \p \v 28 Auqui nanti Agripa ümoti Pablo: \p —Tüsaipü yatache obi nauqui icocorotito Jesús. \p \v 29 Aiñumuti Pablo: \p —Rreanca te ümoti Tuparrü atacucü nauqui contoatai aca tacana arrüna niyaca. Champürrtü irrancapü nauqui aca au preso tacanañü, pero irranca te nauqui aicocoroti Jesús tacanañü. Champürrtü arrücüatai, sino namanaiña bama aboma auna achepecü. \p \v 30 Auqui atüraiti Agripa ichepeti Festo y Bernice y bama maquiataca. \v 31 Süromatü auqui manu local. Baparioma aübumantoe, namatü: \p —Arrti naqui ñoñünrrü champü nipünatenti nauqui ataboriti, ni nauqui aürotipü au preso. \p \v 32 Arrti Agripa nanti ümoti Festo: \p —Abu puerurrüpü aitaesümunucati naqui ñoñünrrü, arrtünampü chiñanquitiotipü aürotitü esati yarusürürrü yüriaburrü César. \c 27 \s1 Icüpurumati Pablo au Roma \p \v 1 Tirranrrüma aicüpurumati Pablo au Italia. Sane nauquiche torrioti ümoti maniqui taman capitán, nürirrti Julio. Arrti auqui manu batallón nürirri Augusto. Torrioma ito bama maquiataca preso ümoti. (Arrüñü Lucas yecatito ichepema.) \v 2 Somecatü au taman barco auqui Adramitio, niyücürrü au manio puebluca abe abeu narubaitu turrü au manu cürrü Asia. Somecatü. Sürotitito suichepe Aristarco, naqui auqui Tesalónica au manu cürrü Macedonia. \fig Pablo es enviado a Roma|src="cn01939B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="ACT 27.2" \fig* \v 3 Au quiatarrü nanenese sopiñatai esa manu pueblurrü Sidón. Arrti capitán Julio bien buenurrti aübuti Pablo. Torrio uiti nauqui aüroti acü auqui barco na apaseati ümo bama nesarrti amigorrü au Sidón. Arrüma macumananama ümoti arrüna necesitaboti ümo nesarrti viajerrü. \v 4 Auqui manu somecatito. Supapasaca bien auqui saimia nurria manu cürrü cümuinta turrü nürirri Chipre, tusio auna sane ümo nepaurrü. Au na narücüquirri chümaquiütücapü fuerte. \v 5 Auqui sopitompücata manu narubaitu turrü, somequi ñome manio cüca Cilicia y Pamfilia. Sopiñatai au manu pueblurrü nürirri Mira au manu cürrü Licia. \p \v 6 Acamanu arrti capitán tabüco uiti taman barco auqui Alejandría, niyücürrü ümo Italia. Somecatü uiti au manu barco. Somecatito. \v 7 Masamuñatai somequi. Bupasao sürümana naneneca. Apenarrü sopiñanai saimia manu pueblurrü nürirri Gnido. Maquiütücaiqui suisümenu, sane nauquiche somecatü ümo mancarrü. Sopiñatai abeu manu cürrü cümuinta turrü, nürirri Creta. Suipiasaca auqui manu nürirri Salmón. \v 8 Cuerrtarrü somenotü isiuqui nabeu manu cürrü Creta. Au nitacürurrü sopiñatai au taman puertorrü nürirri “Coñorrtai”, ane saimia manu pueblurrü Lasea. \p \v 9 Tütabe sürümana naneneca sobesa viajerrü. Tüsai aiñanai nitiempo maquiütürrü, auche peligrosorrü viajerrü isuqui turrü. Auqui arrti Pablo macuansomoconoti ümo bama maquiataca au barco, \v 10 nanti ümoma: \p —Mañoñünca, mejor basiquia auna. Arrtü uücatito, rrepente ensoro barco usaübu y aübu niquiacarrü. \p \v 11 Pero arrti capitán Julio chicocotatipü nurarrti Pablo. Manrrü oncotitü ümoti maniqui esache manu barco y ümoti maniqui manejabo. \v 12 Arrümanu puertorrü nürirri Coñorrtai champürrtü urria nurria ümoma na asioma acamanu enterurrü nitiempo maquiütürrü. Tüsaipü namanaiña chepatai ñapensacarrüma nauqui somenotito auqui manu. Rranrrüma aiñanaimia au manu quiatarrü puertorrü au manu cürrü Creta, nürirrti Fenice, itopiqui acamanu chümaquiütücapü fuerte auqui ba torrü nitoripiacü tansürü. \s1 Unantü napese, nacarrüma isu turrü \p \v 13 Auqui iñatai pario mancarrü. Arrüma caüma ñaquioncorrüma puerurrü aiñanaimia au Fenice. Auqui itononioma ape manio cüboca yerurrü, arrüba uiche tochenco barco. Somecatü isiuqui nabeu manu cürrü Creta. \v 14 Pero contoatai maquiütüca fuerte auqui manu cürrü Creta. Arrümanu maquiütürrü nürirri uimia “Nitoripiacü Tansürü”. \v 15 Chüpuerurrüpü manrrü aüromatü aübu barco auna cauta rranrrüma. Peoro barco au narubaitu turrü ui maquiütürrü. \v 16 Supapasaca auqui manu cüma cümuinta turrü, nürirri Clauda, ane ümo maquiütürrü. Acamanu champürrtü tarucapae maquiütürrü. Sane nauquiche puerurrü sopiñe manu canoarrü arrüna tonono isiu barco. Pero corrtabapae suiñemo. \v 17 Sopitonota au barco. Auqui quiñoeno barco uimia oboi tucumaca, tapü iñarrio ui turrü, itopiqui tarucu nipococo turrü ui maquiütürrü. Birrubuma ito tapü iñataimia ui maquiütürrü onü manu cüosorrü quiurubatai ane abeu manu cürrü Libia. Arrümanu cürrü Libia ane topü narubaitu turrü. Iquiaübutama ba belaca uiche amenco barco. Auqui caüma chebatai uimia, nauqui aürotü barco ui maquiütürrü. \v 18 Tarucu suichaquisürücü uirri. Au quiatarrü nanenese yarutaübutama au turrü cümuinta niquiaca barco. \v 19 Au manu tercer nanenese yarutaübutama ito au turrü nanaiña erramientorrü y nanaiña arrüba abe au barco, tapü umianeneiqui. \v 20 Omenotü naneneca. Ünantatai napese, chütusiopü surrü ni norrtoñecapü. Maquiütücaiqui fuerte, y tarucapae ito nipococo turrü. Au nitacürurrü suisucheca, chauqui chüsupapensacaiquipü nauqui suisübori. \p \v 21 Chauqui tüsürümana naneneca chüsubacapü. Auqui atüraiti Pablo eanama, nanti ümoma: \p —Mañoñünca, ¿causanempü chapicocotapü nisura numo sucanañü aume tapü oecatü auqui Creta? Uirri caüma utaquisürüca auna, y chauqui tensoro chama noñenarri oñopünanaqui. \v 22 Pero caüma, tapü ane penarrü aboi, itopiqui champüti coiño au na barco. Tapü arrüna barco tiene que añarri. \v 23 Itopiqui arrüñü rranaunca ümoti Tuparrü, yaserebiquia ümoti. Nütoba cuati yesañü taman ángel esaquiti, \v 24 nanti iñemo: “Tapü airruca, Pablo. Tiene que anitaiqui isucarüti yarusürürrü yüriaburrü César. Arrti Tuparrü bayurarati aume, tapü anati naqui coiño eanaqui bama acumpañeru au barco”. Tone nurarrti iñemo. \v 25 Sane nauquiche, tapü aupirruca, mañoñünca. Tusio nurria iñemo, itopiqui ñoncatü nurria ümoti Tuparrü. Pasao caüma isiu arrüna nurarrti iñemo. \v 26 Contoatai tiene que uiñanai ui maquiütürrü esa taman cürrü ane cümuinta turrü. \p \v 27 Tütabe catorce naneneca subaca isu manu narubaitu turrü nürirri Adria ui manu maquiütürrü. Au manu tobirri ñaquioncorrüma bama batrabacara au barco, que tüsubaca saimia cürrü. \v 28 Auqui iñemecatama au turrü taman canrrü tomoeno icutacu pita, na atusi notücürrü. Ane treinta y seis metros. Manrrü tahiqui merirao tatito, ane veintisiete metros. \v 29 Birrubuma, tapü sürotü barco ubuturu canca ui maquiütürrü y ui nipococo turrü. Sane nauquiche iñemecanioma manio cuatro cüboca yerrurrü motomoeno yucutacu tucumaca, iyoto barco, nauqui atoche. Auqui meaboma nauqui anene conto. \v 30 Tapü arrübama batrabacara au barco rranrrüma aesübuma auqui barco au manu canoarrü. Mapañama rranrrüma aiñamecanioma cüboca icutacuqui barco, abu ñapanturrüma, abu iñatama canoarrü isu turrü. \v 31 Auqui nanti Pablo ümoti capitán y ümo bama masortaboca: \p —Arrtü süromatü auqui barco manuma mañoñünca, auconca nanaiña arraño. \p \v 32 Auqui süromatü bama masortaboca aitüsünanioma manio tucumaca uiche ananca tomoeno canoarrü. Sane caüma sürotü canoarrü pünanaquimia. \v 33 Barrüperaramainqui nauqui anene. Arrti Pablo manitanati nurria ümoma, nanti: \p —Auba caüma, chauqui tabe catorce naneneca chaubacapü, nabaca isu na turrü aübu tarucu naupirrucu. \v 34 Sucanañü aume, auba na ane naucusüu, nauqui puerurrü autaesübu. Nanaiña arraño caüma urria nabaca, champü causane. \p \v 35 Chauqui ñanitacarrti ümoma, iñentati pan. Machampiencanati ümoti Tuparrü isucarüma, chepesünana pan uiti, basoti. \v 36 Auqui arucu pario ümo namanaiña bama maquiataca. Basoma ito. \v 37 Arrüna sububiqui au barco doscientos setenta y seis. \v 38 Numo tabecoma, yarutaübutama au turrü nanaiña manu trigo, niquiaca barco, tapü umianeneiqui. \s1 Ubacara barco \p \v 39 Numo tütaneneca, tusio cürrü. Ane cüosorrü isiu nabeurrü. Chisuputacaipüma manu cürrü. Rranrrümapü caüma aüromatü eana manu cüosorrü aübu barco. \v 40 Botüsüro uimia ba tucumaca apüche abe motomoeno manio cuatro cüboca yerurrü. Omoncono eana turrü. Icoñocotama manio torrü rremorrü uiche manejaboma barco. Iñatama ito ape taman vela, nauqui aürotü barco ui maquiütürrü, somequi caüma ümo manu cüosorrü. \v 41 Rrepenteatai iñatai barco eana cüosorrü, auna cauta chotüsapü. Sürocütu nurria niñau barco, pero auna iyoto masamuña añarri ui na tarucapae nipococo turrü. \v 42 Arrübama masortaboca caüma rranrrümapü aitabairoma namanaiña bama preso, tapü besüburuma auqui barco yatucurrüma hasta isiu nabeurrü. \v 43 Pero arrti capitán Julio chirranrrtipü na aconti Pablo. Sane nauquiche chütorriopü uiti na aisamunema sane bama masortaboca. Más bien bacüpuruti ümo bama ipiacama atuma, nauqui atobüma eana turrü auqui barco, nauqui atuma hasta nabeurrü. \v 44 Arrübama maquiataca süroma omonü tauraca y arrüba nipearrtu barco nauqui aiñanaimia ito hasta nabeurrü. Sane nauquiche namanaiña iñataimia isiu nabeurrü, champüti naqui coiño. \c 28 \s1 Anati Pablo au manu cürrü Malta \p \v 1 Numo turria tato supaquionco, sopipiate nüri manu cürrü cümüinta turrü, nürirri Malta. \v 2 Arrübama pohoso acamanu quiatarrü ñanitacarrüma, pero manquioma nurria suiñemo. Maunrrimianama pese chama suiñemo, itopiqui rrobeoca, tarucu rrimianene suiñemo. \v 3 Auqui arrti Pablo macanati niyupa sueca, nauqui aiñanti oto pese. Au manu rratorrü tobüco noirroborrü omeanaqui ui nipequi pese. Ositoi neherrti. \v 4 Acamanu bama pohoso ane nituparrüma, nürirri “Bacurrtacarrü”. Numo asaramatü ümo manu noirroborrü ane apü neherrti Pablo, namatü ümomantoe: \p —Arrti naqui ñoñünrrü canapae yatabayorrti. Taesüburuti eanaqui turrü, pero caüma arrüna tuparrü Bacurrtacarrü chirranrrüpü na asüboriti naqui ñoñünrrü. \p \v 5 Pero arrti Pablo yarutaübutati oto pese manu noirroborrü. Champü yacheurrü ümoti. \v 6 Arrübama maquiataca barrüperarama caüma arrtü quichusabo neherrti, arrtü coiñoti uirri. Tücoboi yarrüperacarrüma, urriainqui ümoti Pablo. Auqui campiabo ñapensacarrüma, namatü caüma: \p —¡Canapae tuparrti naqui ñoñünrrü! \p \v 7 Acamanu saimia ane taman nerrtancia. Arrti maniqui esache yüriaburrti au manu cürrü Malta, nürirrti Publio. Yasuriuruti somü. Yasaparati somü ñome trerrü naneneca. \v 8 Au manio naneneca arrti yaütoti Publio orro cübobiti, pacütayoti. Auqui arrti Pablo sürotitü esati. Meaboti itacuti. Iñatati neherrti itati. Auqui urriancati tato. \v 9 Ui arrüna sane cuamatito bama maqiataca maunrrocono eanaqui bama pohoso auqui manu. Arrüma ito urriancama tato uiti Pablo. \v 10 Sane nauquiche tarucu suisua ümoma. Numo tüsuirranca somenotito auqui manu, macumananama suichapiquibo. \s1 Iñataiti Pablo au Roma \p \v 11 Trerrü panca subaca au manu cürrü Malta. Ane acamanu taman barco auqui Alejandría, itopiqui chüpuerurrüpü viajabo isuqui turrü arrümanu nitiempo rrimianene y tarucu maquiütürrü. Arrümanu barco nürirri “Bama Matocaca”. Numo tüpasao nitiempo maquiütürrü, somecapo au manu barco. Somenotito auqui manu isuqui turrü. \v 12 Sopiñatai au manu pueblurrü Siracusa. Subaca acamanu ñome trerrü naneneca. \v 13 Auqui manu somenotito isiuqui nabeurrü. Sopiñatai esa manu pueblurrü Regio. Au quiatarrü nanenese bausücüro pario auqui mancarrü. Uirri sopiñatai au manu pueblurrü Puteoli iyau torrü naneneca. \v 14 Acamanu sopicuñucama bama icocoromati Jesús. Namatü suiñemo: \p —Abasiquia auna sobesa ümo taman semana. \p Auqui subasiquia esama ümo taman semana. Auqui manu somecatü acü au manu pueblurrü Roma. \v 15 Arrübama suisaruquitaiqui au nürirrti Jesús au Roma toncoimia, tiene que sopiñanai esama. Cuamatü suisümenu hasta manio poca, nürirri Foro de Apio y Trerrü Taverna. Numo asaratitü Pablo ümoma, machampiencanati ümoti Tuparrü, pucünañati, auqui arucu tato ümoti. \v 16 Sane sopiñatai au Roma. Torrio ümoti Pablo na aviviti au taman porrü aübuti taman sortaborrü, nauqui acuirati itacuti. \s1 Manunecanati Pablo au Roma \p \v 17 Bupasao trerrü naneneca. Auqui tasuruma uiti Pablo bama üriatu bama israelitarrü au Roma. Iñataimia esati. Manitanati Pablo ümoma, nanti: \p —Bueno, bama masaruquitaiqui, arrüñü champü causane sobi ümo noesa genterrü Israel, ni rranitapito churriampü ñome arrüba nesarrüma costumbrerrü bama uyaütaiqui tücañe. Pero ta iñenomañü manuma mayüriabuca au Jerusalén. Itorrimianamañü ümo bama rromanorrü. \v 18 Arrüma bacurrtarama saübuñü. Auqui rranrrümapü aiñemecanamañü, itopiqui champü isane nipünate nauqui aitabairomañü. \v 19 Pero arrübama israelitarrü chichübopümacü. Sane nauquiche sucanañü: “Irranca yerotü esati yarusürürrü yüriaburrü César, na acurrtati saübuñü”. Pero champürrtü irranca suraboma bama niyesa genterrü Israel isucarüti César. \v 20 Sane nauquiche rraemeca abapa, nauqui rrapari abaübu. Itopiqui arrüñü yaca au preso auqui naca arrüna icococati Cristo, naqui ümoche barrüperaca, arroñü bama israelitarrü. \p \v 21 Auqui namatü ümoti: \p —Champürrtü bacüpuruma suiñemo quichonimiacarrü auqui Judea aübu manitacarrü aemo, ni aiñanaimiapü bama suisaruquitaiqui auqui taha, uraboimia arrüna ünantü obi. \v 22 Pero suirranca te atusi suiñemo isane arrüna nanunecaca. Somoncoi que ünantü ümo macrirrtianuca, uratoquioma ümo bama icocotama au nanaiñantai. \p \v 23 Auqui iñocotama ümo quiatarrü nanenese arrümanu sane. Au manu nanenese iñataimia bama israelitarrü sürümanama esati Pablo. Arrti manitanati ümoma. Comensaboti anitati auqui tansürü hasta au tobirri. Urapoiti isucarüma arrüna causane arrtü üriabucati Tuparrü oemo. Leheboti isucarüma arrüna nüriacarrü corobo uiti Moisés y Nicororrü ui bama profetarrü tücañe, nauqui puerurrüma aicocoromati Jesús. \v 24 Aboma eanama bama icocotama nurarrti, tapü arrübama maquiataca chicocotapüma. \v 25 Sane caüma chichepepü ñapensacarrüma. Tirranrrü aüromatü auqui manu. Auqui nanti Pablo ümoma: \p —Ñemanauncurratoe nurarrti Espíritu Santo ümo bama uyaütaiqui turuquiti profetarrü Isaías tücañe. Nanti sane: \p \v 26 Sane nanti Tuparrü: \q1 Acosi esa na genterrü, ucanü ümoma sane: \q1 Amonsapecatai, pero chiyebopü aboi. \q1 Amasacatü, pero chamarrtaipü. \q1 \v 27 Itopiqui arrübama macrirrtianuca chirranrrüpüma acoconauma. \q1 Cuestarrü ümoma onsaperioma nurarrti Tuparrü, tacanarrtü iñamatama nirrtorrüma, tapü asaramatü, y itamurriquiatama ito numasurrüma, tapü oncoimia. \q1 Chiyebopü uimia nisura. \q1 Sane nauquiche champürrtü iñorronconomacü, arrüñü Tuparrü chüpuerurrüpü rracura ümoma. \p \v 28 Nantito Pablo: \p —Suraboira ausucarü arrüna sane: Taesüburuma caüma uiti Tuparrü bama chütüpü israelitarrüma. Arrüma te icocotama nurarrti. \p \v 29 Auqui süromatü esaquiti Pablo bama israelitarrü, nuratoquiquirrimia ümomantoe. \p \v 30 Arrti Pablo bavivicoti au manu porrü ñome torrü añoca. Champüti naqui asioti icuatati. Buenurrti ümo namanaiña bama cuamatü apasearamati. \v 31 Urapoiti isucarüma nanaiña arrüna nüriacarrti Tuparrü aübu narucurrü ümoti. Urapoitito que arrti Jesús Señorti.