\id 2CO - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h 2 CORINTIOS \toc1 Arrüna Segundo Ñaconomosorrti San Pablo Ümo Bama Corintios \toc2 2 Corintios \toc3 2 Co \mt2 ARRÜNA SEGUNDO ÑACONOMOSORRTI SAN PABLO ÜMO BAMA \mt1 CORINTIOS \c 1 \p \v 1 Arrüñü Pablo apóstol ñü isiu nirrancarrti Tuparrü. Arrti Jesucristo itasurutiñü y icüpurutiñü au nanaiñantai nauqui suraboi nurarrti. Auna ichepeñü anatito naqui usaruqui Timoteo. Supaquionco tanu ümo bama icocoromati Tuparrü au manu pueblurrü Corinto, y ümo namanaiña bama samamecana ümoti au manu cürrü Grecia. \p \v 2 Taiquiana urria nabaca uiti Tuparrü y uiti Señor Jesucristo. Tari icunusüancanama año. \s1 Nitaquisürücürrti Pablo \p \v 3 Machampiencana ümoti Bae Tuparrü, naqui Yaütoti Señor Jesucristo, naqui Uyaü ito. Chiyaupü nipucürürrti utacu, y bachebotito upucünuncubu. \v 4 Auna icu na cürrü tarucu nutaquisürücü, pero arrti Tuparrü naqui Uyaü bacheboti upucünuncubu y bayuraratito oemo. Sane nauqui puerurrü bache ipucünuncubu bama taquisürü ito, tacana arrüna yayuracarrti Tuparrü oemo. \p \v 5 Auna icu na cürrü utaquisürüca isiatai tacana nitaquisürücürrti Cristo tücañe. Pero torrio ito upucünuncubu uiti. \v 6 Sane nauquiche suichaquisürüca, nauqui ane aupucünuncubu, y nauquito autaesübu eanaqui nausuchequi. Arrüna torrio suipucünuncubu es nauqui arraño ito ane aupucünuncubu, y nauqui puerurrü año avantabo ñome arrüna nautaquisürücü tacana arrüna suichaquisürücü. \v 7 Somoncatü nurria aume, itopiqui tusio suiñemo que ta autaquisürüca tacana arrüsomü y tacane torrio ito aupucünuncubu tacana arrüna torrio suiñemo. \p \v 8 Irranca nauqui atusi nurria aume, masaruquitaiqui, arrümanu suichaquisürücü au manu provinciarrü Asia. Taha tarucu suichaquisürücü ui macrirrtianuca, tüsaipü chavantabopü somü. Au nitacürurrü supaquionco tiene que suison taha. \v 9 Somonquisio tacanati naqui turabomati isucarü mayüriabuca, tiene que aconti. ¿Causane pasabo suiñemo arrüna sane? Itopiqui arrti Tuparrü manunecanati suiñemo, tapü somoncatü suiñemoantoe, ta ümotiatai. Arrti te naqui uiche puerurrü asüorimia tato bama coiño. \v 10 Ta arrti bayurarati suiñemo nauqui tapü suisonca. Somoncatü nurria ümoti, itopiqui tusio suiñemo que ñana ito bayurarati suiñemo. \v 11 Arraño ito apayuraca suiñemo, itopiqui naneneca napeanca ümoti Tuparrü suichacu. Sane nauquiche caüma aboma sürümanama bama machampiencanama ümoti Tuparrü, itopiqui iñumutati arrüna ñanquiquirrimia pünanaquiti suichacu. \s1 ¿Causane chüsürotitüpü Pablo conto au Corinto? \p \v 12 Arrüñü Pablo bien ipucünunca, itopiqui tusio iñemo que urria nisüboriqui icu na cürrü, y nauquiche ito anancañü abarrüpecu. Champü quiatarrü niñapensaca, chirrapancapü. Iñata sane nisüboriqui, itopiqui arrti Tuparrü bien buenurrti saübuñü, bayurarati iñemo. Arrüna nirrapanauncu champürrtü sauquiñüantoe, ta uiti. Chirranitacapü icuqui nantai cürrü. \v 13 Arrüna nirraconomoso aume, puerurrü lehebo año y sane puerurrü ito aye aboi. Isiatai nisura aume tacana auqui maübo. Ñoncatü aume na atusi aume que ñemanauntu arrüna sane nisura. Aboma te bama abarrüpecu chauqui tütusio ümoma. \v 14 Sane caüma arrtü cuati tato Señor Jesucristo, aupucünunca isuatañü, tacana arrüna nipucünuncu aucuata. \p \v 15 Ñoncatü aume, que ta urria napaquionco saübuñü. Sane nauquiche ñapensacapü yapasearaño torrü veserrü nauqui puerurrü iquia ñacunusüancacarrti Tuparrü aubesa. \v 16 Primero irrancapü yapasearaño, y auqui irrancapü yerotü au Macedonia. Auqui taha irranca yasücübü tato aubesa. Sane nauqui puerurrü apayura iñemo ümo niyesa viajerrü au Judea. Pero chiyebopü iñemo arrüna sane niñapensaca. \v 17 Auqui caüma amucanaño iñemo sane: “¿Causanempü acampiane napensaca?” Bueno, ¿taqui chiñapensatiopü nurria arrüna nirrantümo? Abu tusiatai iñemo. ¿O taqui yaca tacana bama namatü “irranca”, pero au nitusirrima namatü “chirrancapü?” No, arrüñü champürrtü sane niyaca. \v 18 Arrti Tuparrü tusio ümoti que arrüñü ane tamantai niñapensaca aupu. \v 19 Arrti Timoteo, arrti Silvano y arrüñü suburapoi abarrüpecu nürirrti Jesucristo, naqui Aütorrti Tuparrü. Arrti champürrtü tacana bama namatü “irranca”, abu au nitusirrimia namatü “chirrancapü”. Arrti champürrtü sane nacarrti. Más bien nanti oemo: “Irranca te rrayura aume”. \v 20 Itopiqui uitito cocono nanaiña nurarrti Tuparrü tücañe. Sane nauquiche uiñanauncati Tuparrü auqui nacarrti Jesucristo, naqui uiche cocono nanaiña. \v 21 Uiti Tuparrü sopicococati Cristo, y arraño ito apicococati. Uiti usamamecaca ümoti. \v 22 Sane caüma usaca tacanarrtü iñatati sellorrü oemo, na atusi que ta pertenecebo oñü ümoti. Icüpurutiti Espíritu Santo au nuyausasü, tacana macumanatarrü oemo, na atusi que ta rranrrti acumanatiqui manrrü ñana oemo. \p \v 23 Suraboira ausucarü arrüna itopiquiche chiyacapütü tanu aubesa au Corinto, tacana arrümaniompü niñapensaca aucutanu. Arrti Tuparrü anati tacana niyesa terrticurrü. Tari carrticaboñü uiti, arrtü chüñemanauntupü arrüna sucanañü: Arrüna chiyacapü tanu au Corinto, ta autopiqui, tapü ausucheca arrtü ane carrticurrü aume sobi. Mejor urria tato primero numaquionco oemoantoe. \v 24 Chirrancapü suraboi ausucarü arrüna apisamutomoebo tacanati patrón. Arraño chauqui tapacoconaunca nurria ümoti Señor. Pero irranca rrayura aume nauqui ane manrrü aupucünuncubu. \c 2 \p \v 1 Sane nauquiche chiyacapü tanu yapasearaño, nauqui tapü usucheca tatito uirri. \v 2 Arrtü ausucheca sobi, ¿ñacutipü naqui puerurrü aipucünuncunutiñü? Arrañoantai puerurrü. \v 3 Sane nauquiche icüputa aucutanu arrümanu nirraconomoso, nauqui atusi aume, que ta chiyecapü tanu. Itopiqui chirrancapü yero tanu aubesa nauqui isuche aboi abu ñoncapütü aume, nauqui apipucünuncunuñü. Pero tusiatai iñemo que ipucünuncatai aboi, ñana ui napacoconauncu ümo nisura arrtü yaca auchepe, tacane ito arraño aupucünunca ito saübuñü. \v 4 Iconomota icu manu quichonomiacarrü aume aübu tarucu nisuchequi y nirraquionco abapa, hasta isareoca. Pero champürrtü rraconomoca nauqui ausuche, ta nauqui atusi aume arrüna tarucu naucua iñemo. \s1 Arrti maniqui ane nomünantü uiti rrimiacana tato ümoti \p \v 5 Uiti maniqui taman ñoñünrrü ameanaqui ane arrüna suchequirri. Champürrtü iñemoantai, ta iñatai aume ito, o sea ümo bama mümanama ameanaqui. Itopiqui chirrancapü surabotiapae maniqui, ni aumepito. \v 6 Chauqui tücarrticaboti ui bama sürümanama abarrüpecuqui. Chauqui tiñatai. Asioti saneantai. \v 7 Caüma tiene que apirrimiaca tato aübuti arrüna nomünantü uiti. Apipucünuncusurrti, tapü tarucapae ñana nisuchequirrti. Rrepente ubatapae ümoti. \v 8 Aburasoi isucarüti arrüna nicuarrti aume, pero tari ñemanauntu nicuarrti aume. \v 9 Rraconomoca tanu aume aucutanu, itopiqui irranca atusi iñemo, arrtü ñemanauntu apicocota nisura, y arrtü puerurrü rroncatü aume. \v 10 Arrtü apirrimiacata nomünantü aübuti maniqui ñoñünrrü, arrüñü ito tiene que irrimiaca nomünantü uiti. Arrtü ane isane nünantü uiti iñemo, irrimiacata tato auqui nabaca isucarüti Cristo, \v 11 nauqui tapü encañaoti choborese oemo, itopiqui chauqui tütusio oemo arrüna churriampü nisonirrti. \s1 Anati Pablo au Troas \p \v 12 Iñatai aucutanu au Troas, nauqui suraboi arrüna urria manitacarrü. Acamanu chebo iñemo uiti Señor, nauqui suraboi arrüba omirria manitacaca icütüpüti. \v 13 Pero como chütabücotipü sobi Tito acamanu, naqui usaruqui, champürrtü urria niyaca taha. Auqui ñasamu nariorrü ümo manuma pohoso, nauqui yerotito au manu cürrü Macedonia yapacheriuruti. \s1 Numacanaca ichepeti Cristo \p \v 14 ¡Chapie ümoti Tuparrü! Itopiqui uiti macananati Cristo ümoti choborese. Arrüsomü supacanaca ito ichepeti Cristo. Sane nauquiche caüma arrti Cristo icüpuruti somü au nanaiñantai icu na cürrü. Soboi caüma bama macrirrtianuca isuputaramati Cristo. \v 15 Arrüna supanitaca tacana arrone rroriocoma, arrüna urriantai norimia, arrüna ñacumanatarrti Cristo ümoti Tuparrü. Arrüna norimia sürotü esa bama sürobotü au napese y esa bama ito sürobotü au infierno. \v 16 Ümo bama sürobotü au infierno ane supanitaca tacana arrone ünantatai norirri arrüna uiche coiñoma macrirrtianuca. Tapü ümo bama sürobotü au napese ane arrüna supanitaca tacana arrone urriantai norimia, arrüna uiche asüborimia macrirrtianuca. ¿Y ñacutipü naqui puerurrü aisamunenti arrüna trabacorrü ümoti Tuparrü? Abu torrio suiñemo te arrüna trabacorrü. \v 17 Aboma bama urapoimia nurarrti Tuparrü, itopiqui ñaquioncorrüma que macananama monirri itobo. Tapü arrüsomü ane yacüpucurrti Tuparrü suiñemo, nauqui supaserebi ümoti Cristo. Suburapoi nurarrti arrüna ñemanauncurratoe. Champü quiatarrü supapensaca. \c 3 \s1 Arrüna nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü usaübu \p \v 1 Rrepente apanitaca iñemo sane: “Arrti Pablo manitanati tatito urria itacutiatoe”. Abu champürrü sane. Champü nümoche sobi arrüba quichonimiacaca corobo icu que urria nisüboriqui, nauqui apasuriuruñü. Aboma bama ane uimia sane quichonimiacaca, pero arrüñü champü nümoche sobi. \v 2 Arraño abaca tacana manu quichonimiacarrü arrüna uiche atusi arrtü urria nirratrabacaca abarrüpecu. Bien tusio iñemo. Namanaiña macrirrtianuca puerurrü leheboma arrüna nicororrü. Sane caüma puerurrü atusi ümoma arrtü urria nisüboriqui. \v 3 Arraño abaca tacana taman cartarrü corobo sobi ui yacüpucurrti Cristo. Pero champürrtü corobo ui tintarrü, ta uiti Espíritu Santo, naqui cuati esaquiti Tuparrü, naqui süborico. Y arrüna cartarrü champürrtü corobo icu canrrü tacana tücañe uiti Tuparrü corobo nüriacarrü. Ane corobo au nausasü macrirrtianuca. \p \v 4 Sucanañü arrüna sane, itopiqui tusio nurria iñemo, que arrti Cristo bayurarati iñemo, y arrtito Tuparrü, numo rratrabacaca ameana. \v 5 Arrüsomü champü isane subaca nauqui sopisamune arrüna trabacorrü soboiyapatoe. Nanaiña arrüna sopiamute torrio suiñemo uiti Tuparrü. \v 6 Arrti itorrimiatati suisüriacabo, nauqui suburaboi arrüna nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü aübu macrirrtianuca. Au manu primer tratorrü itorrimiatati oemo manu nüriacarrü corobo. Tapü ui arrüna nuevurrü tratorrü basuquiucati Espíritu Santo esaquiti. Tapü ui manu nüriacarrü corobo, ta oconca ñana. Pero uiti Espíritu Santo ta osüboriquia ümo para siemprerrü. \p \v 7 Arrümanu nüriacarrü torrio tücañe ümoti Moisés uiti Tuparrü, corobo icu canrrü. Nauquiche torrio ümoti, tusio nanentacarrti Tuparrü isuti Moisés. Arrümanu nanentacarrü isuti masamuña aenso tatito, nauquiche iñataiti tato esa genterrü onüqui manu yiriturrü. Pero ta cuaraiqui nurria. Sane nauquiche chüpuerurrüpü asaramatü isuti bama israelitarrü. Arrümanu nüriacarrü cuatü aübu tarucu nanentacarrü, abu ui manu nüriacarrü oconca ñana. \v 8 Pero manrrü coñorrtai caüma arrüna nenentacarrti Tuparrü oemo, itopiqui baserebiquia ümoti uiti Espíritu Santo, y champürrtü ui nüriacarrü. \v 9 Ui nüriacarrü tusio nanentacarrti Tuparrü tücañe, pero uirrito cuatü carrticurrü oemo. Arrümanu nüriacarrü champü tacanache nacarrü, bien coñorrtai. Pero manrrü coñorrtai arrüna manunecatarrü caüma oemo, arrüna uiche urria nusaca au narrtarrti Tuparrü. \v 10 Arrümanu nüriacarrü tücañe chiyaupü nanentacarrü, pero caüma champürrtü sanenqui, itopiqui manrrü chiyaupü nanentacarrü ui na nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü usaübu. \v 11 Arrümanu primer nesarrti tratorrü Tuparrü coñorrtai, panaca caüma chüvaleoiquipü. Arrüna nuevurrü nesarrti tratorrü Tuparrü usaübu caüma champü nitacürurrü, champü tacanache nicoñoporrü. \p \v 12 Nanaiña arrüna sane tusio nurria suiñemo. Sane nauquiche supanitaca aübu narucurrü suiñemo. \v 13 Champürrtü sopisamute tacanati Moisés tücañe. Itopiqui arrti irrümurriancanatiyü nisurrti, nauqui tapü arrtaimia macrirrtianuca que tirranrrü aenso manu nanentacarrü isuti. \v 14 Champürrtü nisurrtiatai Moisés arrüna rruburrio. Canapae nausasürrüma bama israelitarrü burruburrio ito o sea chentienderrüpüma nurarrti Tuparrü. Y sane caümainqui chüpuerurrüpü aye uimia, arrtü leheboma arrüna Antiguo Testamento. Canapaepü aninqui rruburrio nausasürrüma. Pero arrübama icocoromati Cristo tonema bama iyebo uimia nurarrti Tuparrü. \v 15 Sane te caümainqui rruburrioiqui ñapensacarrüma bama israelitarrü, chentienderrüpüma, arrtü leheboma manu librurrü nesa nüriacarrü uiti Moisés. \v 16 Pero arrti naqui icocorotiti Señor, carübu manu nicüburri nausasürrti. Auqui caüma entienderrti nurria. \p \v 17 Arrti Señor tonenti naqui uiche icüpurutiti Espíritu Santo au nuyausasü, y uiti utaesübuca ñünana manu nüriacarrü, sane nauqui urria nusaca caüma. \v 18 Así que usaca tacanarrtü chürruburriopü nusu, tacanarrtü cuara nanentacarrti Tuparrü usu. Ui arrüna sane masamuña campiabo nusaca tacana nacarrti, y tusio ito au nosüboriqui arrüna nanentacarrti Tuparrü. Nanaiña arrüna sane pasabo uiti Espíritu Santo, naqui esaquiti Cristo. \c 4 \s1 Champü uiche puerurrü vanurru oñü \p \v 1 Arrti Tuparrü bien buenurrti suisaübu. Torrio suiñemo uiti arrüna trabacorrü. Sane nauquiche arucu suiñemo. \v 2 Champürrtü sopisamute anecanatai arrüna churriampü, champürrtü supatachemacaca ui supanitaca. Suburapoi nurria nurarrti Tuparrü, bien besüro. Champürrtü campiabo soboi. Suburapoi arrüna ñemanauncurratoe. Namanaiña bama isuputarama somü tusio ümoma arrüna sane, y arrtito Tuparrü tusio ito ümoti. \p \v 3 Pero arrübama sürobotü au infierno, tonema bama chiyebopü uimia arrüna urria manitacarrü soboi. \v 4 Arrüma chicocotapüma. Sane nauquiche nacarrüma tacana rrüburrio nausasürrüma, y churriampü ñapensacarrüma uiti choborese, naqui ane nüriacarrti auna icu na cürrü. Uiti nauquiche chentienderrüpüma. Arrüna manitacarrü sobi bien urria, ichepecata tacana basarurrü. Uirri caüma usupUtacati Cristo, y uiti Cristo usuputacati Tuparrü. \v 5 Champürrtü suburapoi suisüriatoe, ta nürirrti Jesucristo, naqui Señor. Arrüsomü subaca supaserebiquia tacana mosorrü somü aume auqui nacarrti Cristo. \v 6 Arrti Tuparrü bacüpuruti tücañe sane: “Tari isamunü basarurrü eana tomiquianene”. Tonenti naqui uiche ane basarurrü au subausasü, uiti tusio suiñemo. Soboi caüma tusio ümo macrirrtianuca que arrti Cristo anati tacanati Tuparrü. Champü tacanache nanentacarrü esati. \p \v 7 Sopichepecaca somü tacana arrone siucurrü. Tapü arrüna urriampae manitacarrü es tacana arrüna tarucu nicuarrü ane ahüburu au siucurrü. Sane nauquiche caüma tusiatai que arrüna tarucu nosüriaca y suisusüu torrio uiti Tuparrü, champürrtü soboiyapatoe. \v 8 Au nanaiñantai suichaquisürüca, pero champürrtü ubata suiñemo. Ane tarucu penarrü soboi, pero champürrtü tarucapae suisuchequi. \v 9 Aboma suisiu bama tüboricatai suiñemo, y itaquisünüancanama somü. Pero arrti Tuparrü chiñoconotipü somü. Iyaruraüburuma somü acü, pero chüsuisoncapü, supatücai tatito. \v 10 Nantarrtai suichaquisürüca tacana nitaquisürücürrti Jesús tücañe, numo coiñoti. Tüsaipü suison. Pero uirri tusio ito nurria nicusüurrti Cristo au suisüboriqui. \v 11 Nantarrtai tüsaipü suison auqui nacarrti Cristo, pero uirri manrrü tusio nicusüurrti aübu arrüna cürrü suisütüpü. \v 12 Sane te tüsaipü suisonca, pero uirri torrio aume ausüboriquibo uiti Tuparrü. \p \v 13 Ane corobo sane nurarrti David tücañe: “Icococati Tuparrü, sane nauquiche rranitaca”. Sane ito arrüsomü sopicococati Tuparrü, y suburapoi ito nurarrti. \v 14 Arrti Tuparrü isümoniancanatito tato Jesús eanaqui macoiñoca. Tusio nurria iñemo que isümoniancanati oñü ito ñana tato. Sane nauqui aye soboi y aboi ito taha au napese esati. \v 15 Nanaiña arrüna suichaquisürücü es autacu. Tiene que atusi au nanaiña que arrti Tuparrü bien buenurrti usaübu. Sane caüma aboma sürümanama bama machampiencanama ümoti y uirri ane manauncurrü ümoti. \s1 Ane opobo au napese \p \v 16 Sane nauquiche chüsuichücapü somü ümo suisuchequi, itopiui tusio suiñemo osüboriquia tato ñana. Arrüna cürrü suisütüpü tirranrrü acon. Pero nuyausüpü arrti Tuparrü bacheboti icusüubu naneneca manrrü. \v 17 Arrüna suichaquisürücü auna icu na cürrü champürrtü tarucapae. Pasao ñana. Pero uirri torrio ñana suiñemo yarusürürrü suipucünuncubu, champü tacanache, chütacürusupü. \v 18 Champürrtü somoncatü ümo arrüna sumarrtai caüma, ta ümo arrüna chüsumarrtaipü. Itopiqui arrüna sumarrtai urria baeta ümo un rratorrtai. Tapü arrüna chüsumarrtaipü, arrüna uiti Tuparrü, ta ururau ümo para siemprerrü. \c 5 \p \v 1 Ichepecata arrüna nocütüpü tacana taman porrü. Arrüna porrü tiene que aiñarri y torrio oemo quiatarrü opobo au napese uiti Tuparrü. O sea auna icu na cürrü tiene que ocon aübu na cürrü nocütüpü. Pero au napese tiene que atorri oemo quiatarrü ocütüpübo. Arrümanu nocütüpü au napese urriante uirrtiatoe Tuparrü. Chüpuerurrüpü acon tato. \v 2 Icu na cürrü usucheca. Tarucu nurrianca oerotü au napese au manu nuevurrü nopo. \v 3 Itopiqui tiene que atorri oemo nuevurrü ocütüpübo au napese, tapü usaca tacanarrtü ocüsuaca esati Tuparrü. \v 4 Auna icu na cürrü usucheca y uirruca ito. Churriancapü ocon aübu na cürrü nocütüpü. Urrianca nauqui atorri oemo manu nuevurrü ocütüpübo mientras osüboriquiaiqui. Sane nurrianca, nauqui taburriatai na cürrü nocütüpü ui na nuevurrü nocütüpü, arrüna urria ümo para siemprerrü. \v 5 Umo isamunuti oñü Tuparrü. Icüpurutiti Espíritu Santo au nuyausasü, nauqui atusi nurria oemo que arrüna sane tiene que acoco ñana. \p \v 6 Sane nauquiche suipucünuncatai. Itopiqui tusio suiñemo, mientras aninqui arrüna cürrü suisütüpü subaca iche auqui nopo au napese, iche pünanaquiti Señor. \v 7 Caüma chüpuerurrüpü sumasarati Señor, solamenterrü puerurrü sopicocoroti. \v 8 Somoncatü nurria ümoti Tuparrü. Chüsuirrucapü ñünana concorrü, itopiqui manrrü urria suiñemo sopiñoco arrüna cürrü suisütüpü, nauqui somenotü taha ichepeti Señor, au manu nuevurrü suipobo. \v 9 Pero manrrü suirranca nauqui puerurrü sopisamune arrüna urria ümoti Tuparrü. Champü nümoche soboi arrtü subacaiqui auna icu na cürrü, o arrtü tüsubaca taha au napese esati. \v 10 Itopiqui nanaiña oñü tiene que uitusiancana oñü isucarüti Cristo, arrtü bacurrtarati. Auqui caüma torrio ümo cadati taman nicuarrti uiti Tuparrü. Torrio isiu arrüna uisamute au nosüboriqui auna icu na cürrü. \s1 Urria nusaca aübuti Tuparrü uiti Cristo \p \v 11 Sane caüma chütacürusupü supaquionco iyo yacurrtacarrti Tuparrü ñana. Sane nauquiche sopiñata nurria nauqui aboma bama icocoromati Jesús soboi. Arrti Tuparrü isuputarati somü nurria. Tusio ümoti que urria supapensaca. Urria arrtü tusio ito aume. \v 12 Ui arrüna sane subura chüsuirrancapü supanita tatito suichacuapatoe. Pero suirranca te suburaboi ausucarü arrüna uiche puerurrü aupucünu suisaübu. Uirri caüma puerurrü apiñumu nura bama tarucu nivianucurrüma aübu ñanitacarrüma y aübu nanaiña arrüna amarrtai apüma, abu champü nümoche uimia arrtü urria nacarrüma au narrtarrti Tuparrü. \v 13 ¿Taqui locorrü somü au napaquionco? Bueno, arrtü sane, pero ta auqui nacarrti Tuparrü. ¿Taqui urria supapensaca? Bueno, arrtü sane, ta nauqui suburaboi ausucarü arrüba omirria. \v 14 Sopisamute nanaiña ui supaserebiqui ümoti Tuparrü ui supaquionco iyo manu tarucu nucua ümoti Cristo. Itopiqui sane supapensaca: “Arrti maniqui taman coiñoti itobo namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü. Sane nauquiche namanaiña oñü usaca tacanarrtü toconca ichepeti Cristo au narrtarrti Tuparrü”. \v 15 Coiñoti Cristo itacu nanaiña oñü. Pero ta süboricoti tato eanaqui macoiñoca. Sane caüma tiene que osübori ümoti, champürrtü oemoantoe. \p \v 16 Sane nauquiche auqui caüma chüsupapensacaiquipü iyo macrirrtianuca isiu nacarrüma icuqui na cürrü. Nauquiche sopisuputacati Cristo auna icu na cürrü tacanati ñoñünrrü nacarrti. Pero caüma campiabo supapensaca icütüpüti. \v 17 Sane caüma arrti naqui icocorotiti, chauqui nuevurrü tato nanaiña nacarrti. Arrümanu nisüboriquirrti tücañe chauqui tütacürusu. Chauqui tanati au nuevurrü nisüboriquirrti. \v 18 Nanaiña arrüna sane es nisamucurrti Tuparrü. Uiti aicüpuruti somü nauqui suburaboi au nanaiñantai arrüna urria manitacarrü. Uiti Cristo urria caüma ñaquioncorrti Tuparrü oemo, abu tücañe usaca tacana nesarrti enemigorrü. \v 19 Tone arrüna urria manitacarrü soboi: Arrti Tuparrü icüpurutiti Cristo nauqui airrimiacati tato nomünantü ui bama macrirrtianuca icu na cürrü. Tacürusu ñaquioncorrti iyo arrüna nuipünate. Sane nauquiche chauqui tamigorrü oñü aübuti. \p \v 20 Sane nauquiche arrti Tuparrü nanti subuturuqui ümo namanaiña macrirrtianuca sane: “Au nürirrti Cristo, apasusiu arrüna marrimiacatarrü. Apichüsaño nauqui campiabo nausüboriqui uiti Tuparrü, nauqui amigorrü año aübuti caüma”. \v 21 Arrti Cristo champü isane nomünantü uiti. Pero arrti carrticaboti itobo nanaiña arrüba nomünantü osoi. Sane nauqui urria nusaca au narrtarrti Tuparrü. \c 6 \p \v 1 Arrüsomü supanitaca aume tacana bama imostorrti Tuparrü au na trabacorrü. Arraño tapasutiu ñacunusüancacarrti Tuparrü. Supanquiquia amopünanaqui nauqui apiña nurria, nauqui urria nausüboriqui, tapü ümonatai arrüna ñacunusüancacarrti aume. \v 2 Arrti nanti sane: \q1 Ñoncoi napeanca au manu nanenese nesa macunusüancacarrü. \q1 Rrayuraca aume au manu nanenese arrüna auche itaesümunucama macrirrtianuca. \m Amasasai nurria, masaruquitaiqui, itopiqui caüma usaca au na nanenese nesa macunusüancacarrü. Tone arrüna nanenese auche ataesübuma macrirrtianuca eanaqui nomünantü uiti Tuparrü. \s1 Taquisürüma bama apostolerrü itopiqui na urria manitacarrü \p \v 3 Champü causane suisüboriqui isucarü genterrü, nauqui tapü ünantü ümoma subaca, sane tapü anati naqui manitana churriampü suiñemo y ümo arrüna trabacorrü torrio suiñemo uiti Tuparrü. \v 4 Ui arrüna sane urria suisüboriqui, tusio que supaserebiquia ümoti. Supasamuca tairri ñome aruqui nanaiñantai suichaquisürücü. \v 5 Bacheboma suichacu. Iñanama somü au reso. Tüborico genterrü suiñemo, arrüchopüratai uimia. Champü supacansaca ui supatrabacaca y champü sumutuburibo. \v 6 Tusio nurria supaserebiqui ümoti Tuparrü ui arrüna urria suisüboriqui y ui arrüna tusio suiñemo arrüna ñemanauntu, y ui arrüna supasamunca aübu genterrü y buenurrü somü aübuma. Tusio supaserebiqui ümoti, itopiqui anati Espíritu Santo au subausasü, y itopiqui cuasürüma ñemanauncurratoe suiñemo macrirrtianuca. \v 7 Subarapoi tanu arrüna ñemanauncurratoe nurarrti Tuparrü. Arrti bacheboti suisusüubu. Subaca tacanati taman sortaborrü, naqui bahiyo y ocümanati itacutiatoe, itopiqui urria suisüboriqui. \v 8 Ane nauche ane manauncurrü suiñemo. Ane ito nauche unuma somü. Aboma bama churriampatai nurarrüma suiñemo. Aboma ito bama urria ñanitacarrüma. Aboma bama namatü ñapanrrü somü, abu arrüna subura ta ñemanauntu. \v 9 Champü isane subaca icu na cürrü, pero namanaiña macrirrtianuca isuputarama somü. Namatü que subaca suisonca, abu suisüboriquiaiqui. Bacheboma carrticurrü suiñemo, pero chüsuisoncapü uirri. \v 10 Iñatama suisuchequibo, pero nantarrtai suipucünunca. Pobrerrü somü, pero soboi rricurrüma bama sürümanama. Champü isane suiñemo icu na cürrü, pero suipucünuncatai tacanarrtü torrio suiñemo nanaiña arrüna ane icu na cürrü. \p \v 11 Bueno bama masaruquitaiqui, chauqui tüsupanitaca besüro nurria ausucarü. Suburapoi nanaiña supapensaca au suichusi ausucarü. \v 12 Champürrtü sopiñococaño. Acuasürüca suiñemo. Pero arraño canpae champü suisuasürücüqui aume. \v 13 Rranitaca aume tanaca ümo bama propiorrü isaütaiqui. Apasusiu aübu urria arrüna sucanañü aume, sane nauqui suisuasürü aume. \s1 Usaca tacana ipoboti Tuparrü \p \v 14 Tapü amecatü isiu bama chicocoromatipü Jesús, itopiqui churriampü arrüna sane. ¿Aensapü puerurrü uiña arrüna urria chepe arrüna churriampü? No, chüpuerurrüpü. Tacana ito chüpuerurrüpü uiña basarurrü ichepe tomiquianene. \v 15 ¿Aensapü puerurrü chepatai ñapensacarrti choborese tacana ñapensacarrti Cristo? No, chüpuerurrüpü. Isiatai arrti naqui icocorotiti Cristo chüpuerurrüpü aiñanti nisüboriquirrti aübuti naqui chicocorotitipü. \v 16 ¿Aensapü urria nubaca santuca au niporrti Tuparrü, arrüba ituparrüma bama chisuputaramatipü Tuparrü? Abu churriampü. Itopiqui enterurroñü usaca tacana niporrti Tuparrü. Arrti nanti sane: \q1 Irranca rravivi eana macrirrtianuca. \q1 Arrüpecuma caüma yasiquia. \q1 Arrüñü caüma Ituparrüma, y arrüma caüma niyesa genterrü. \p \v 17 Sane nauquiche nantito Señor: \q1 Apaquicho, amecosi eanaqui bama chicocoropümañü, apiñasaño peese pünanaquimia. \q1 Tapü abasiquia ichepe bama ane nomünantü uimia. \q1 Auqui caüma puerurrü yasuriuraño. \q1 \v 18 Arrüñü caüma Aubaüñü, y arraño isaütaiqui y nichaquiumucutaiqui. \q1 Sane nanti Señor, naqui tarucu nicusüurrti. \c 7 \p \v 1 Masaruquitaiqui, tone arrüna coñorrtai nurarrti Tuparrü oemo. Sane nauquiche uiñana oñü peese pünanaqui nomünantü, tapü uisamute isiu nirranca arrüna cürrü nocütüpü, ni aübupü nuyausüpü. \s1 Pucünuñati Pablo \p \v 2 Apasamu nurria suiñemo, apasusiu subura. Apasusiu somü au napaquionco. Champüti ameanaqui naqui ane causane soboi ümoti. Champüti naqui taquisürü soboi. Champüti naqui sopencañaca ümoti. \v 3 Champürrtü sucanañü arrüna sane nauqui suraboi napipünate; chauqui tüsurapoi ausucarü arrüna naucua iñemo. Aucuasürüca iñemo, champü nümoche arrtü osüboriquia icu na cürrü, o arrtü toconca. \v 4 Ñoncatü nurria aume. Ipucünuncatai aucuata. Champü nümoche sobi arrüna nichaquisürücü. Arucu nurria iñemo, ipucünunca nurria. \p \v 5 Numo sopiñatai au Macedonia, champü supacansaca. Ane aruqui nanaiñantai suichaquisürücü, y tarucu penarrü soboi. \v 6 Pero arrti Bae Tuparrü bayurarati ümo bama taquisürü y ümo bama suchebo. Sane pasabo suiñemo. Numo iñataiti Tito sobesa, arucu tato suiñemo. \v 7 Manrrü arucu suiñemo ui manu ñanitacarrti. Urapoiti suisucarü que pucünuñati nurria aucuata y que tarucu naurrianca amasara somü tato. Nanti que ausucheca nurria itopiqui arrüna nünantü aucutanu iñemo, y que urrian tato napaquionco iñemo. Uirri caüma manrrü nipucünuncu. \p \v 8 Ui arrümanu nirraconomoso tanu aume aucutanu ausucheca. Pero canapae urriantai icüputa aume. Orronene iñemo, itopiqui uirri ausucheca au manio naneneca. \v 9 Pero caüma ipucünunca, itopiqui ui manu nirraconomoso campiabo napapensaca y nausüboriqui. Arrümanu naca nausuchequi urriantai ümoti Tuparrü. Sane nauquiche amarrtai que champü causane soboi aume. \v 10 Itopiqui arrtü usucheca isiu nirrancarrti Tuparrü y uiñorroncoca oñü, uirri caüma utaesübuca eanaqui nomünantü. Tapü ünantü oemo arrüna sane. Itopiqui arrtü usucheca iyo ba chomirriampü tacana bama icuqui nantai cürrü, ensoro oñopünanaqui nosüboriqui aübuti Tuparrü au napese. \v 11 Pero arraño ausucheca isiu nirrancarrti Tuparrü ui manu nirraconomoso aume aucutanu. Uirri urriampae nausüboriqui caüma. Sane nauquiche caüma aurrianca apisamune arrüna urria. Caüma apitusiancata que champü napipünate. Churriampü aume arrümanu nomünantü. Aupirruca ñünana carrticurrü. Tarucu naurrianca amasarañü tato. Aurrianca ito apache carrticurrü ümoti naqui uiche ane manu nomünantü. Nanaiña arrüna sane bien urria. Uirri caüma tusio que champü napipünate au arrümanu sane. \v 12 Champürrtü rraconomoca aucutanu auqui nacarrti maniqui uiche ane manu nomünantü, ni auqui nacarrümapü bama ümoche manu nomünantü. Rraconomoca nauqui puerurrü apitusianca arrüna tarucu suisua aume. \v 13 Isane pasabo. Uirri arucu tato suiñemo caüma. Pero manrrü tarucu suipucünuncu uiti Tito, itopiqui arrti iñataiti tato auna auqui tanu aubesaqui aübu nipucünuncurrti aucuata, itopiqui aboi tacürusu nisuchequirrti. \v 14 Nantarrtai surapoi isucarüti que bien urria nausüboriqui. Pero caüma chauqui tapitusiancata isucarüti que ñemanauntu arrümanu nisura ümoti, tacana nantarrtai surapoi arrüna ñemanauntu. \v 15 Caüma manrrü naucua ümoti, itopiqui bien aquionotiyü iyo arrümanu napacoconauncu ümoti. Apasuquiucati nurria aübu napanauncu ümoti. \v 16 Ipucünunca ui arrüna sane. Tüpuerurrü ñoncatü nurria aume. \c 8 \s1 Causane nauqui urria numacumanaca \p \v 1 Caüma suraboira ausucarü, bama masaruquitaiqui, arrüna causane ui bama icocoromati Jesús au Macedonia ui ñacunusüancacarrti Tuparrü ümoma: \fig La ofrenda para los santos|src="CN02063B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="2CO 8.1" \fig* \v 2 Ane tarucu macocotorrü ümoma ui manu nitaquisürücürrüma. Pero champü nümoche uimia. Pucünuñamantai y macumananama aübu nanaiña nausasürrüma, panaca pobrerrüma. \v 3 Arrüñü tusio nurria iñemo. Arrüma macumananama chama, manrrü pünanaqui arrüna puerurrüma, y auqui noñemarrümantoe. \v 4 Ñanquitioma nurria somopünanaqui nauqui puerurrüma ito ayurama ümo bama icocoromati Jesús au manu cürrü Judea. \v 5 Isamutema manrrü urria pünanaqui arrüna supacüpuca. Macumananama monirri itopiqui macoconaunrrüma ümoti Tuparrü. Itorrimianamacü ümoti Tuparrü y suiñemo ito ui suisua ümoma. \p \v 6 Sane nauquiche icüpucati Tito tanu, nauqui atrabacati pario abarrüpecu ümo arrüna sane. Anancati tücañe abarrüpecu nauqui comensabo uiti arrüna macumanatarrü. Caüma tiene que atacünucuti aübu manu trabacorrü, sane nauqui urria napaserebiqui ümo bama pobrerrü au Judea, bama cuasürü aume. \v 7 Arraño ane aruqui nanaiñantai abüriacabo: Amoncatü nurria ümoti Tuparrü, apipiaca apanita uiti, tusio nurria aume, urria napaserebiqui ümoti y tarucu suisua aume. Sane nauquiche apiña nurria, nauqui puerurrü apacumana chama ui nicuarrüma aume bama pobrerrü. \p \v 8 Champürrtü rracüpuca aume. Pero irranca suraboi ausucarü arrüna tarucu nirrancarrüma ayurama bama maquiataca auqui manu cürrü Macedonia. Uirri caüma manrrü arucu aume. Puerurrü apitusianca que ñemanauncurratoe isuasürüca aume. \v 9 Arraño tusio aume arrüna tarucu nucua ümoti Cristo. Arrti tarucu nirricucurrti, pero isamunutiyü pobrerrtiatai utacu. Sane nauqui rricurrü oñü au narrtarrti Tuparrü ui manu nipoberequirrti utacu. \p \v 10 Rracuansomocona baeta aume. Canapae urria aume apacumana tacana bama maquiataca, itopiqui aucutanu arraño chaquui tapiñahübuta monirri. Arraño tapasürüca aucutanu apapensa ümo arrüna naurrianca apacumana. \v 11 Sane nauquiche caüma tari süsiotüqui nurria narucurrü aume aboiyapatoe, tacana aucutanu numo aübo apapensaca apacumana. Apacumana caüma isiu naca arrüna puerurrü año. \v 12 Itopiqui arrtü bacheca aübu nanaiña nurrianca, arrti Bae Tuparrü yasutiuti numacumanata, itopiqui arrti tusio ümoti arrüna nisubaiqui na ane oemo. \v 13 Arrüna napacumanata ümoma champürrtü nauqui arraño caüma autaquisürüca. Pero arraño ane manrrü aboi pünanaqui bama pobrerrü au manu cürrü Judea. \v 14 Sane nauquiche urria, arrtü apayuraca ümo bama taquisürü. Rrepente ane nauche ñana arraño autaquisürüca, y arrüma ane ümoma aübuche ayurama tato aume, tacana arrüna napayuraca ümoma caüma. Sane nauqui chepatai nusaca. \v 15 Ane te corobo icütüpü bama israelitarrü numo torrio utuburiboma eana manu rronse: \q1 Arrti naqui basuruti chama, chüsobüraopü ümoti. \q1 Tapü arrti naqui basuru chimiantai, iñatai ümoti. \s1 Arrti Tito ichepe bama icumpeñeruturrti \p \v 16 Chapie ümoti Tuparrü, itopiqui uiti ane manu ñapensacaboti Tito, isiatai tacana arrüñü. \v 17 Sumucana somü ümoti na aeroti tanu aubesa. Urria ümoti subura. Itopiqui arrti tarucapae nirrancarrti ayurati aume, sane nauquiche süroti tanu auqui noñemarrtiatoe. \p \v 18 Ichepeti Tito icüpucati naqui quiatarrü usaruqui, naqui bien urria yaserebiquirrti aübu nurarrti Tuparrü. Arrübama icocoromati Jesús oncomatü ümoti au nanaiñantai. \v 19 Tonenti naqui tacümanauncunu ui bama icocoromati Jesús, nauqui aürotitü suichepe, arrtü somecatü sopitorrimia arrüna macumanatarrü. Ui arrüna sane ane manrrü manauncurrü ümoti Tuparrü, y tusio arrüna nurrianca bayura ümo maquiataca. \v 20 Sane caüma champüti naqui mapensara que supacusüpüca monirri, arrtü sopiquiata. \v 21 Irranca isamune arrüna urria au narrtarrti Señor y au narrta bama ito macrirrtianuca. \p \v 22 Ichepe bama torrü sopicüpucati naqui quiatarrü usaruqui. Tücoboi yatrabacacarrti suichepe, y sumarrtai que bien arucu ümoti yaserebiquirrti ümoti Tuparrü. Y caüma manrrü arucu ümoti, itopiqui bien oncotitü aume. Arrtü iñataimia tanu aubesa, apasusiusuma nurria. \v 23 Arrti Tito baserebioti ümoti Tuparrü autacu ichepeñü. Arrübama maquiataca süromatü au nüri bama icocoromati Jesús auquina. Uimia ito ane manauncurrü ümoti Cristo. \v 24 Apitusianca isucarüma arrüna ñemanauncurratoe nicuarrüma aume, itopiqui chauqui tüsurapoi isucarüma arrüna urria aboi. Arrüna nicuarrüma aume tiene que atusi caüma ümo namanaiña bama icocoromati Jesús. \c 9 \p \v 1 Champü nümoche rraconomonacañü aume icütüpü arrüna macumanatarrü ümo bama icocoromati Jesús au Jerusalén. \v 2 Chauqui tütusiatai iñemo ta aurrianca apayura. Chauqui tirranitaca abapü ümo bama au manu cürrü Macedonia. Sucanañü sane ümoma: “Tütane taman añorrü ñahübucurrüma monirri bama usaruquitaiqui au manu cürrü Grecia”. Arrüma caüma arucu nurria ümoma aboi. \v 3 Umo te icüpuruma conto tanu bama usaruquitaiqui, nauqui anunecama y anibamoma aume, tapü mameso arrüna naurrianca apacumana, y nauqui ñemanauntu ito arrüna tüsurapoi naubuenucu isucarü bama au Macedonia. \v 4 ¡Causanempü caüma arrtü yeca tanu aübu bama auqui Macedonia, y chüsumarrtaipü arrümanu ahüburu monirri aboi ümo manu macumanatarrü! ¿Aensapü chisüsocapü? ¡Y arraño ito aucüsocapü nurria! \v 5 Sane nauquiche ñapensa icüpuruma primeru rropünanaquiñü bama masaruquitaiqui tanu aubesa, nauqui acomorabo nurria uimia manu macumanatarrü. Ui nisubaiqui manu monirri tiene que atusi que arraño champürrtü amocütünaunca aumeampatoe. \s1 Torrio oemo uiti Tuparrü nauqui puerurrü macumana \p \v 6 Apaquionsaño iyo arrüna manitacarrü: “Arrti naqui manati cütu chimiantai, chimiantaito cosechaboti. Tapü arrti naqui manati cütu chama, chama ito cosechaboti”. \v 7 Apacumana taiquianati taman. Pero tari auquitiatoe arrüna nirrancarrti acumanati. Tapü pesabo aume napacumanata. Tapü apacumanaca, arrtü medio chaurriancapü. Itopiqui arrti Tuparrü pucünuñati icuatati naqui macumanana aübu nipucünuncurrti. \v 8 Y arrti puerurrü acumanati aume manrrü chama pünanaqui arrüna tütorrio aboi, nauqui aiñanai aumeampatoe, y tacane puerurrü ito apacumana ümo bama maquitaca. \v 9 Ane corobo icütüpüti naqui macumana sane: \q1 Arrti bacheboti chama ümo bama pobrerrü. \q1 Champü nitacüru nibuenucurrti aübuma. \p \v 10 Arrti Tuparrü bacheboti oemo niyomanca arrüba sürobo cütu, y bachebotito uñububuribo. Arrti macumananati amenarribo. Arrtü apacumanaca, abaca tacanarrtü apancütuca. Tiene que cosechabo año ñana. Arrümanu cosecharrü, tone arrüna urria apisamute. \v 11 Uiti Tuparrü caüma aucurusüca, nauqui puerurrü siusürü apacumana ümoti quiatarrü. Uirri caüma aboma bama sürümanama machampiencanama ümoti Tuparrü itopiqui arrüna macumanatarrü aboi, arrüna tiene que sopitorrimia ümoma. \v 12 Ui arrüna napacumanata ümoma tiene que atacüru pario nitaquisürücürrüma. Urria arrüna sane. Pero urria ito arrüna ñachampiencacarrüma bama sürümanama ümoti Tuparrü. \v 13 Arrtü apiñatai nurria arrüna napacumanaca, arrübama icocoromati Jesús au Jerusalén iñanaunumati Tuparrü, itopiqui arrtaimia que arraño apicocota nurria arrüna urria manitacarrü icütüpüti Cristo. Iñanaunumati itopiqui arrüna apacumanaca chama ümoma aübu naupucünuncu. \v 14 Meaboma caüma autacu ümoti Tuparrü, y aucuasürüca ümoma, itopiqui arrtaimia arrüna tarucu nibuenucurrti Tuparrü aume. \v 15 Machampiencana ümoti Bae Tuparrü itobo arrüna yarusürürrü ñacumanatarrti oemo. \c 10 \s1 Nüriacarrti Pablo, naqui apóstol \p \v 1 Rranitana baeta ausucarü iñemoantoe. Namatü que arrüñü ichimiancacañü arrtü yaca abarrüpecu, pero arrtü yaca iche amopünanaqui itusiancata nurria nisüriaca. Apasamu nurria iñemo au nürirrti Cristo, naqui buenurrti usaübu y ucuasürüca ümoti. Rranquiquia amopünanaqui: Apasusiu nisura. \v 2 Arrtü yeca tanu yasaraño, chirrancapü nauqui ane nümoche itusianca nisüriaca y nibrutucu. Itopiqui chirrucapü ñünana bama namatü: “Arrti Pablo iñatati nisüboriquirrti tacanati cualquierarrü icuqui nantai cürrü”. \v 3 Ñemanauntu arrüñü ñoñünrrüñüantai, pero arrüna nirrahiqui champürrtü tacana yahiquirrimia macrirrtianuca icu na cürrü. \v 4 Champürrtü rrahiquia ui nicomerrüma bama masortaboca icu na cürrü. Arrüna nirrahiqui ui nicusüurrti Tuparrü. Tone tacana nisome. Uirri iñarrimiacata arrüba churriampü manunecataca. \v 5 Tacürusu ito sobi nipucünuncurrüma bama mañentonaunca, bama uiche chichebopü atusi nürirrti Tuparrü. Sobi caüma macoconaunrrüma ümoti Cristo bama macrirrtianuca aübu nanaiña ñapensacarrüma. \v 6 Arrtü tusio nurria suiñemo que arraño apacoconaunca tatito ümo nurarrti Tuparrü, auqui caüma soboi supache carrticurrü ümo bama chümacoconaumpü. \p \v 7 Amasasai arrüna chauqui tütusio nurria. Arrti naqui ñentonaunrrü aübu nürirrti Cristo, tapü tacürusu ñaquioncorrti iyoñü, itopiqui arrüñü ito icococati Cristo, tacanati. \v 8 Arrtü irranca, puerurrü suraboi arrüna tarucu nisüriaca arrüna torrio iñemo uiti Tuparrü. Puerurrü itusianca pario niñentonauncu, arrtü irrancapü, y champü nümoche nisüso. Pero arrüna nisüriaca torrio iñemo nauqui rrayura aume, champürrtü nauqui ane causane sobi aume. \v 9 Itopiqui chirrancapü aupirruca oboi ba nirraconomoso tanu aume. \v 10 Aboma bama namatü sane iñemo: “Maconomonoti Pablo aübu tarucu nüriacarrti, pero arrtü anati uyarrüpecu chüriabucatipü. Chütusiopü ümoti isane urapoboiboti”. \v 11 Suraboira ümo bama sane ñapensacarrüma: Arrtü yeca tanu aubesa isamute bien isiu nirraconomoso. Itusiancata nurria nisüriaca. \p \v 12 Arrüñü irruca ichepecanañü tacana bama omirriantai ñanitacarrüma itacumantoe, itopiqui arrüma au ñaquioncorrüma tarucapae ñapanauncurrüma. Abu sonsorrüma, itopiqui arrüma ichepecatama ñapanauncurrüma aübumantoe. \v 13 Tapü arrüñü champürrtü tarucapae nirranitaca ichacuñüantoe. Pero ñemanauntu arrti Tuparrü chebo uiti iñemo nauqui puerurrü iñanai hasta taha abarrüpecu aübu na urria manitacarrü. Arrüna sane nirratrabacaca tone arrüna uiche rrameriraca arrüna niyaserebiqui ümoti Tuparrü. \v 14 Sane nauquiche champürrtü tarucapae nirranitaca arrüna sane, itopiqui ñemanauncurratoe isusürüca iñanai taha aubesa aübu na urria manitacarrü icütüpüti Cristo. \v 15 Champürrtü vanurrüñü aübu yatrabacaca maquiataca, arrüna isamutema abarrüpecu. Pero yarrüperaca nauqui manrrü apicococati Cristo. Auqui caüma puerurrü rratrabaca manrrü abarrüpecu. Arraño nirratrabacasa año. \v 16 Auqui caüma puerurrü yerotito manrrü tahiqui, nauqui suraboi arrüna urria manitacarrü auna cauta champüti tiyebotü anuneca. Sane tapü anati naqui nanti que arrüñü vanurrüñü aübu yatrabacacarrti quiatarrü. \p \v 17 Nantü sane icu Nicorrorrü: “Arrti naqui rranrrti apucünuti icuata niyachücoiti, mejor tari pucünuñati icuata arrüna isamutenti Señor”. \v 18 Itopiqui arrti naqui manitana urria itacutiatoe chütusiopü arrtü ñemanauncurratoe urrianti. Tapü arrti naqui urria ümoti ñanitacarrti Tuparrü, tonenti ñemanauncurratoe urrianti. \c 11 \s1 Arrti Pablo ichepe bama apostolerrü mañapanca \p \v 1 Rranitana baeta aume tacanati locorrü. Apasamu nurria iñemo, tapü ünantü aume nirranitaca ichacuñüantoe. \v 2 Itopiqui arrüñü tarucu nirracuiraca autacu, tacane ito arrti Tuparrü tarucu yacuiracarrti autacu. Ichepecacaño tacana taman cupiquirri, arrüna prometebo sobi ümoti maniqui taman ñoñünrrü, nauqui apoti aübu. Arrümaniqui ñoñünrrü tonenti Cristo. Irranca te nauqui abaca ichepeti aübu urria nausüboriqui, champüti quiatarrü cuasürü aume manrrü pünanaquiti. \v 3 Apaquionsaño iyo manu paürrü Eva tücañe. Arrti choborese encañaoti ümo. Sane ito irrucatai autacu, tapü itachemacanatito año, nauqui tapü apicocotaiqui arrüna ñemanauntu manitacarrü icütüpüti Cristo. \v 4 Ta arraño chebatai aboi arrtü cuati taman aübu quiatarrü manunecatarrü icütüpüti Jesús, pero ta chisiupü tacana arrüna surapoi ausucarü. ¿Causanempito apasutiu quiatarrü espíritu, arrüna chisiupü nacarrti Espíritu Santo, naqui apasuquiucati primero? Apicocotatai arrtü urapoimia ausucarü quiatarrü manitacarrü, arrüna chisiupü tacana arrüna amoncoi sobi. ¿Causane chapicocotapito nisura? \p \v 5 Acamanu abarrüpecu aboma bama maquiataca apostolerrü, napaquionco ane manrrü ñapanauncurrüma. Abu arrüñü isiatai nirrapanauncu tacana arrüma. \v 6 Panaca medio chipiacapü nurria rranita, pero manrrü tusio iñemo pünanaquimia. Nantarrtai itusiancata ausucarü arrüna sane. \p \v 7 ¿O taqui churriampü arrüna chirracobracañopü aucutanu, nauquiche surapoi ausucarü arrüna urria manitacarrü? Ñemanauntu, itaquisünüancacañü, pero isamute sane autacu, nauqui urria nabaca. \v 8 Nauquiche anancañü tanu abarrüpecu yaserebiquia aume, yasutiu monirri mecuqui bama icocoromati Jesús auqui quiatarrü narücüquirri. Arrüma bapacarama chama iñemo, nauqui puerurrü yaserebi aume. \v 9 Numo champü isane iñemo, chirranquiquiapü amopünanaqui. Pero arrübama masaruquitaiqui auqui Macedonia bacüpuruma iñemo arrüna nirrantümo. Sane isamute aucutanu. Sane ito irranca isamune caümainqui, tapü ane nümoche apayura iñemo. \v 10 Arrüna sane tone ipucünuncubu. Suraboira nurria au nürirrti Cristo y au nüri arrüna ñemanauntu: Arrüna sane nipucünucu chüpuerurrüpü amameso au nanaiña cürrü Grecia. \v 11 ¿Causane sane sobi? Acasopü itopiqui arrüna chaucuasürücapü iñemo? No, arrti Bae Tuparrü tusio nurria ümoti arrüna tarucu naucua iñemo. \p \v 12 Pero chüpuerurrüpito yasuriu naumoni ñana itopiqui bama namatü que apostolerrüma, nauqui tapü namatü caüma que isiatai niyaca tacana arrüma. \v 13 Arrüma champürrtü apostolerrüma. Itopiqui matachemacanama ümo genterrü. Itusiancanamacü tacana apostolerrü ümoti Cristo, abu ñapanturrüma. \v 14 Tapü aucütobüca ui arrüna sane. Arrtiatoe choborese itusiancanatiyü isucarü genterrü tacana nacarrti taman ángel esaquiti Tuparrü, abu ñapanturrti. \v 15 Sane nauquiche chisütobücapü, arrtü isamutema isiatai bama baserebio ümoti. Mapañama aserebimia ümoti Tuparrü. Pero arrüma yasutiuma ñana carrticurrü, itopiqui arrüna churriampü isamutema. \s1 Nitaquisürücürrti apóstol Pablo \p \v 16 Sucanañü tatito aume: Tapü apapensaca que locorrüñü. Pero arrtü sane napapensaca, tapü ane nümoche aboi. Irranca te rrapari baeta tacanati locorrü, nauqui puerurrü ñonquisio pario nivianucu. \v 17 Arrüna sane nirranitaca champürrtü uiti Señor, ta rranitaca ichacuñüantoe aübu nivianucu tacanati locorrü. \v 18 Aboma sürümanama bama manitana aübu nivianucurrüma. Sane nauquiche arrüñü ito rranitana baeta sane. \v 19 Arraño napaquionco que urriampae napapanauncu. ¡Sane nauquiche urriantai aume ñanitacarrti cualquier locorrü! \v 20 Chebatai aboi arrtü bacüpuruma aume, encañaoma aume y itachemacanama ito año; iñanamacü tacana yüriaburrü aume, y bacheboma ausu. \v 21 Pero arrüñü champürrtü isamute sane. ¿Aensapü churriampü arrüna? \p Pero rranitana baeta tacanati locorrü: Arrümanuma mañapanca apostolerrü ane arrüna uiche vanurrüma. Bueno, arrüñü ito ane uiche ivianu. \v 22 ¿Arrüma ipiacama anitama hebreo? Arrüñü isiatai. ¿Arrüma israelitarrüma? Arrüñü isiataito. ¿Arrüma eanaqui nesarrti familiarrü Abraham? Arrüñü isiatai. \v 23 Apaquionsaño que rranitacatai, pero amonsoi nisura. ¿Arrüma namatü que baserebioma ümoti Cristo? Pero arrüñü manrrü niyaserebiqui ümoti. Manrrü tarucu nirratrabacaca ümoti. Manrrü anancañü au preso pünanaquimia, manrrü bacheboma chacuñü. Nantarrtai anancañü au peligrorrü nauqui ison. \v 24 Cinco veserrü carrticaboñü ui bama israelitarrü aübu manu carrticurrü treinta y nueve azoterrü yachequirrimia ichacuñü. \v 25 Trerrü veserrü ipubairomañü bama rromanorrü. Au manu taman nanenese yarurumañü oboi canca. Trerrü veserrü anancañü au taman barco arrüna iñarrio isu turrü y ubacara. Anancañü eana turrü rratuca taman sapese y taman tobirri, na iñanai tato isiu nabeurrü. \v 26 Nantarrtai viajaboñü. Yaca au peligrorrü ui arrüba sapoco ubataso ui turrü, y aboma macusüpüca yusiu cutubiuca. Aboma isiuñü bama israelitarrü y bama ito chütüpü israelitarrü. Ubau puebluca ane ito peligrorrü iñemo y eana narubaitu rroense y isu narubaitu turrü. Ane ito peligrorrü iñemo ui bama namatü que ta isaruquitaiquimia, abu ñapanturrüma. \v 27 Anancañü bien yatacheca, ichaquisürüca y ane nauche chirranucapü. Ichaquisürüca ui nisürüpü y ui nichosü. Ane nauche champü isane rrutuburiboñü. Ane nauche ichaquisürüca ui rrimianene, itopiqui champü nisahibi ni nirrüburripü. \v 28 Y todaviarrü tarucu penarrü sobi iyo bama icocoromati Jesús hasta caümainqui. \v 29 Arrtü anati naqui chipiacatipü nurria aicocorotiti Cristo, arrüñü ñonquisio nurria tacanarrtü arrüñü. Arrtü iñatama macocotorrü ümoti taman, tarucu nichübori, irranca rrayura ümoti. \p \v 30 Arrtü tarucu nivianucu ausucarü, mejor ivianuna aübu arrüba nichaquisürücü. \v 31 Arrti Tuparrü naqui Yaütoti Señor Jesucristo tusio ümoti, ta chirrapancapü, ñemanauntu nurria nisura. Tapü tacürusu numanauncu ümoti. \v 32 Numo anancañü au manu pueblurrü Damasco, anancati maniqui comandanterrü uiti yüriaburrü Aretas. Arrti maniqui comendanterrü bacüpuruti ümo masortaboca ubabeu nituru pueblurrü, nauqui acuirama, nauqui aiñenomañü. \v 33 Pero ane manu metanarrü au narripo pueblurrü. Auqui manu iñemecanamañü acü apüqui tucumarrü au noconorrü. Sane nauquiche yesübuca pünanaquimia auqui manu pueblurrü. \c 12 \s1 Asaratitü Pablo auqui quiatarrü narrtarrti \p \v 1 Arrüna nirranitaca ichacuñüantoe sürotiqui, panaca champürrtü urria nurria arrüna sane. Pero irranca suraboi ausucarü arrümanu numo yasacatü auqui quiatarrü niyasata, y arrümanu itusiancanatiyü Señor isucarüñü. \v 2-3 Tütabe catorce añoca arrti Tuparrü iquianatiñü ape au manu tercer napese au manu tiemporrü, nauquiche ticococati Cristo. Pero chütusiopü iñemo, arrtü anancañü taha aübu nanaiña nisütüpü, o arrtü aübu niyesa espirituatai. Arrtiatai Tuparrü tusio ümoti. Pero tusio nurria iñemo que anancañü taha au manu paraíso. \v 4 Taha ñoncoi arrüna chüpuerurrüpü rranitane auqui ñanitacarrüma mañoñünca, y ane ito bacüpucurrü iñemo, tapü surapoi. \v 5 Ui arrüna sane puerurrüpü ane nivianucu pario. Pero champü isane nivianucu ui arrüna yacatü, más bien ipucünuncatai yucuata arrüba nichaquisürücü. \v 6 Arrtü nampü irranca rranita iñemoantoe, chüpuerurrüpü rranitatai, itopiqui ñemanauntu arrüna surapoipü. Pero chisamutempü sane, tapü anati mapensara que arrüñü ane manrrü nivialequi pünanaqui arrüna arrtaiti au nisüboriqui. \p \v 7 Arrümanu quiatarrü niyasata champü tacanache. Sane nauquiche arrti Tuparrü bacheboti ichaquisürücüboñü, nauqui tapü isamucañü ñentonaunrrüñü. Yaca aübu arrüna norrocorrü uiti taman choborese. Chebo uiti Tuparrü, nauqui acheti ichaquisürücüboñü. \v 8 Chauqui tütabe trerrü nirranquiqui pünanaquiti Señor, nauqui acurati iñemo. \v 9 Pero arrti nanti iñemo sane: “Iñatai aemo nibuenucu. Itopiqui ui arrüna chacusüucapü manrrü tusio nisusüu au nasüboriqui”. Sane nurarrti iñemo. Sane nauquiche caüma urriantai iñemo arrüna chisusüucapü. Ipucünuncatai icuata, itopiqui uirri caüma tusio nicusüurrti Cristo au nisüboriqui. \v 10 Sane nauquiche urriantai iñemo nichaquisürücü auqui nacarrti Cristo. Unumañü. Champü isane iñemo. Tüboricoma iñemo. Cuantio chütamampatai iñemo. Pero nanaiña urria iñemo auqui nacarrti. Itopiqui arrtü chisusüucapü, auqui caüma ñemanauncurratoe isusüuca uiti. \s1 Mapensarati Pablo iyo bama Corintios \p \v 11 Rranitaca one tacanati locorrü, itopiqui iñemoantoe arrüna nirranitaca. Abu aboi isamute sane. Itopiqui arrañopü tiene que apanita nurria ichacuñü. Ñemanauntu te, arrüñü champü isane niyaca. Pero ta isiatai niyaca tacana bama maquiataca apostolerrü, bama ensümunuma aboi. \v 12 Bien ñasamunaunca abaübu. Itusiancata ausucarü ta ñemanauncurratoe apóstol ñü. Ñasamuca milagrorrü y señarrü taha abarrüpecu. \v 13 Arraño isiatai naucua iñemo tacana bama icocoromati Jesús au piquiataca puebluca. Champü nünantü sobi aume. Tamantai arrüna quiatarrü niyachücoi abaübu: Chirranquiquiapü naumoni amopünanaqui. ¡Tapü ünantü aume arrüna sane! \p \v 14 Chauqui nisobori, nauqui yero tanu aubesa yasaraño. Ui na caüma tabe trerrü niñame tanu. Arrtü iñatai, sane tatito sobi: Chirracobracapü amopünanaqui. Chirrancapü ümo naumoni, irranca nauqui isuasürü aume, aübu nanaiña nabausasü. Arrti taman ñoñünrrü bapacarati itoboti aütorrti, y itobo arrüna utuburiboti. Champürrtü bapacarati ñaüma itobo utuburiboti yaütoti. Arrüñü tacanati aubaü. \v 15 Itorrimiata nanaiña arrüna ane sobi autacu, hasta arrüna nisüboriqui, nauqui rrayura aume. ¿Carü arraño, aensapü chisuasürücapü aume, itopiqui arrüna naucua iñemo? \p \v 16 Así que bien tütusio aume, champürrtü apacarrtaca ichopiquiñü. Rrepente anati naqui nanti: “Arrti Pablo ipiacati nurria encañati oemo”. \v 17 Cautapü tirrencañaca aume? Ni arrübamapü icüpucama tanu encañaoma aume. \v 18 Nauquiche icüpucati Tito ichepeti maniqui quiatarrü saruqui, ¿acasopü encañaoma aume? No arrti Tito y arrüñü chepatai supapensaca y supachücoi. \p \v 19 De rrepente arraño apapensaca que rraconomoca nanaiña arrüna sane nauqui rranitaca ichacuñüantoe. No chüsanempü. Rranitaca au nürirrti Cristo isucarüti Tuparrü. Rranitaca sane, nauqui rrayura aume, masaruquitaiqui, bama cuasürü iñemo. \v 20 Arrtü yeca tanu yasaraño, irrucatai, itopiqui rrepente autabüca sobi aübu arrüna churriampü iñemo. Y sane ito arraño arrtü ichabüca aboi aübu arrüna chüsamiamanapü aume. Ane penarrü sobi autabü aübu naburatoquiqui aumeampatoe y abubatio nenarrirrti quiatarrü, autüboriquiatai y cadati taman mapensarati itacutiatoe, y apanitaca churriampü ümoti quiatarrü y vanurrü año y champü nurrianturrü abarrüpecu. \v 21 Sane nauquiche irruca, arrtü yeca tanu tatito yasaraño. Ñonquisio nisüso autopiqui isucarüti Tuparrü. Chirrancapü isuche tatito ui bama sürümanama isamutema nomünantü tücañe, y chiñorronconomapücü, bama bavivico tacana numuquianca tücañe y isamutema arrüna chomirriampü. \c 13 \s1 Ñacuansomococorrti Pablo aübu ñaquioncorrti ümoma \p \v 1 Ui arrüna caüma tütabe trerrü niyücü tanu aubesa. Arrtü ane chürüri tiene que atusi isane pasabo ui torrü o trerrü terrticurrü, bama chepatai nurarrüma. Sane nantü icu Nicororrü. \v 2 Suraboira baeta isucarü bama aboma abarrüpecu, bama isamutema tücañe nomünantü, y isucarü ito bama maquiataca: Arrtü yeca tanu tatito, tiene que yache carrticurrü nurria aume. Chauqui tisurapoi arrüna sane numo anancañü abarrüpecu aucutanu. \v 3 Arraño aurrianca atusi aume arrtü ñemanauncurratoe manitanati Cristo ichuruquiñü. Arrti tiene que aitusiancati nicusüurrti ameana, arrüna champü tacanache. Arrti chübirrubutipü amünana. Auqui caüma atusi aume. \v 4 Numo anancati apü curusürrü chücusüurutipü, coiñoti. Pero süboricoti tato ui nicusüurrti Tuparrü. Isiatai arrüñü, chisusüucapü caüma tacanati, itopiqui yaca ichepeti. Pero arraño tiene que amasarai ito nicusüurrti Tuparrü au nisüboriqui tacana ito au nisüboriquirrti Cristo. \p \v 5 Apapensasio nurria ümo nausüboriqui, na atusi aume, arrtü ñemanauncurratoe apicococati Jesús. Tiene que atusi ta anati Cristo au nabausasü. Si no apapancatai apicocoroti. \v 6 Pero ñoncatü aume, atusi aume que arrüñü bien icococati Cristo, champürrtü rrapanca. \v 7 Rreanca ümoti Bae Tuparrü autacu, nauqui tapü apisamute arrüba chomirriampü. Rreanca sane champürrtü nauqui itusianca isucarü genterrü arrüna urriampae nirratrabacaca, ta nauqui ñemanauncurratoe apisamute arrüna urria. Champü nümoche sobi, arrtü ñapanrrüñü au ñaquionco genterrü. \v 8 Itopiqui chüpuerurrüpü suraboi arrüna chüñemanauntupü. Tiene que suraboi arrüna ñemanauntu manitacarrü. \v 9 Ipucünunca arrtü champü isane niyaca icu na cürrü, y arraño arucu nurria aume. Sane nauquiche rreanca caüma nauqui aucoñoco tato nausüboriqui. \v 10 Rraconomoca tanu aume nanaiña arrüna sane, nauqui tapü tarucapae nirracuansomoco aume, arrtü iñatai tanu abarrüpecu. Itopiqui arrüna nisüriaca torrio iñemo uiti Tuparrü es nauqui rrayura aume, champürrtü nauqui iñamesoconaño. \p \v 11 Taiquiana urria nabaca tanu, masaruquitaiqui. Apiña nurria nauqui apicoñoco nausüboriqui. Apapensasio nurria arrüba nirracuansomococo aume. Tari chepatai napapensaca, y tari urria nausüboriqui abaübuatoe. Tari anati Tuparrü auchepe, itopiqui ucuasürüca ümoti, y uiti urria nusaca. \v 12 Apanqui nurria aumeampatoe aübu napatañumequi aumeampatoe au nürirrti Tuparrü. \v 13 Namanaiña bama masaruquitaiqui auna ñaquioncorrüma tanu aume. \p \v 14 Tari icunusüancanati año Señor Jesucristo. Tapü tacürusu naucua ümoti Bae Tuparrü. Tari nantarrü yayurarati Espíritu Santo aume.