\id 1CO - Chiquitano NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h 1 CORINTIOS \toc1 Arrüna Primer Ñaconomosorrti San Pablo Ümo Bama Corintios \toc2 1 Corintios \toc3 1 Co \mt2 ARRÜNA PRIMER ÑACONOMOSORRTI SAN PABLO ÜMO BAMA \mt1 CORINTIOS \c 1 \p \v 1 Arrüñü Pablo urriampae ñaquioncorrti Tuparrü iñemo. Itasurutiñü nauqui apóstol ñü ümoti Jesucristo. Auna ichepeñü anati usaruqui Sóstenes. \v 2 Supaconomoca ümo bama icocoromati Tuparrü au manu pueblurrü Corinto. Nirraquionco tanu aume, bama ausamamecaca ümoti Tuparrü, itopiqui apicococati Jesucristo. Arrti Tuparrü rranrrti nauqui urria nausüboriqui ichepe namanaiña bama urapoimia nürirrti Señor Jesucristo, naqui Señor ümoma y oemo ito. \v 3 Apasusiu ñacunusünancacarrti Tuparrü naqui Uyaü, y taiquiana urria nabaca uiti y uitito Señor Jesucristo. \s1 Macunusüancacarrü \p \v 4 Nantarrtai ñachampiencaca ümoti Tuparrü autacu, itopiqui arrüna ñacunusüancacarrti aume, arrüna torrio aume uiti Jesucristo. \v 5 Ui arrüna napacoconauncu ümoti Cristo torrio aume uiti Tuparrü aruqui nanaiñantai apapanauncubu, nauqui apipia apanita nurria, y nauqui atusi nurria aume. \v 6 Chauqui tiyebo te nurria aboi arrüna suburapoi ausucarü icütüpüti Jesucristo. \v 7 Sane nauquiche torrio ito aume aruqui nanaiñantai abüriacabo uiti Espíritu Santo, nauqui apisamune isiu nirrancarrti Tuparrü, mientras aparrüperaca cümenuti Señor, arrtü cuati tato. \v 8 Arrti te bacheboti aucusüubu, tapü apatacheca napacoconauncu ümoti. Sane nauqui tapü ane nomünantü aboi au nausüboriqui au manu nanenese ñana, arrtü cuati tato Señor Jesucristo. \v 9 Arrti Tuparrü bien buenurrti. Chüpuerurrüpü aiñoconoti año. Itasuruti año, nauqui apisuputarati naqui Aütorrti, nauqui abaca ichepeti. Tonenti naqui Señor Jesucristo. \s1 Chichepepü ñapensacarrüma bama au Corinto \p \v 10 Rracuansomocona baeta aume, bama masaruquitaiqui au nürirrti Señor Jesucristo. Tapü aburatoquiacaño. Tapü apiñacaño peese amopünanaquiapatoe. Tari chepatai napapensaca y napaquionco. \v 11 Sucanañü sane, itopiqui urapoimia isucarüñü bama eanaqui nesarrti familiarrü Cloé, que arraño aburatoquiquiatai aumeampatoe. \v 12 Canapae aboma abarrüpecu bama iñanamacü peese amopünanaqui. Au ñapensacarrüma namatü: “Arrüsomü sopicococati Pablo”. Aboma bama maquiataca namatü: “Arrüsomü sopicococati Apolos”. Y aboma bama namatü: “Arrüsomü sopicococati Pedro”. Y maquiataca namatü: “Arrüsomü sopicococati Cristo”. \v 13 ¿Taqui arrüna napaquionco chepesüroti Jesucristo? ¡No, chüpuerurrüpü achepesüti! ¿Ñacuti coiñoti autacu apü curusürrü? Napaquionco ta arrüñü isonca autacu. ¿Taqui abüriquia au nisüri? Champü te. \v 14 Ñachampiencaca ümoti Tuparrü, itopiqui champüti naqui ürio sobi abarrüpecuqui, cunauntaiñatiatai Crispo ichepeti Gayo. \v 15 Sane nauquiche caüma champüti naqui puerurrü uraboiti que ürioti au nisüri. \v 16 Aüboqui caüma rraquionoñü, ürioma ito sobi tücañe bama eanaqui nesarrti familiarrü Estéfanos; canapae tonemantai ürioma sobi, champü manrrü. \v 17 Arrti Cristo champürrtü icüpurutiñü nauqui rraunimia, sino nauqui suraboi arrüna urriampae manitacarrü. Suraboi nautaesübucu eanaqui nomünantü. Arrüñü besüratai nirranitaca, sane nauqui atusi nurria nicusüurrti y nüriacarrti Cristo, naqui coiñoti apü curusürrü. \s1 Uiti Cristo tusio nüriacarrti Tuparrü y ñapanauncurrti \p \v 18 Itopiqui arrüna manitacarrü icütüpü niconcorrti Cristo apü curusürrü churriampü ümo bama sürobotü au infierno. Pero arroñü bama sürobotü au napese tusio oemo ta tone nicusüurrti Tuparrü. \v 19 Sucanañü sane, itopiqui nantü sane icu Nicororrü: \q1 Nanti Tuparrü: Champü yaserebiquirri iñemo ñapensacarrüma bama tarucapae ñapanauncurrüma, bama tarucu ñapensacarrüma auna icu na cürrü, chüvaleopü iñemo. \q1 Sane nauquiche chiyasutiupü. \q1 Más bien iquiaübuta pünanaquimia. \p \v 20 Aboma te bama tusio nurria ümoma, bama manunecana nüriacarrü, y bama ipiacama nurria anitama. Pero arrti Tuparrü nanti ümoma: “Arraño chapipiacapü, chauqui tapanitacatai”. \v 21 Arrti te ane ñemanauncurratoe ñapanauncurrti. Tapü arrübama macrirrtianuca ñaquioncorrüma tarucu ñapanauncurrüma, pero uirri chisuputaramatipü Tuparrü. Sane nauquiche rranrrti Tuparrü nauqui ataesübuma eanaqui nomünantü namanaiña bama oncoimia y icocotama nurarrti, arrüna urriampae supanunecaca aume. Abu chüsamianapü ümo maquiataca. \v 22 Arrübama israelitarrü rranrrüma nauqui sopitusianca milagrorrü isucarüma. Tapü arrübama griegorrü rranrrüma onsaperioma manunecataca icuqui nantai cürrü. \v 23 Pero arrüsomü suburapoi isucarüma nürirrti Cristo, naqui coiñoti apü curusürrü. Tone arrüna ünantü ümo bama israelitarrü, y arrübama chütüpü israelitarrü namatü suiñemo: Arraño chauqui tapanitacatai. \v 24 Pero aboma bama tasuru uiti Tuparrü eanaqui bama israelitarrü y eanaquito bama chütüpü israelitarrü. Suburapoi isucarüma que uiti Cristo itusiancatati nicusüurrti Tuparrü y ñapanauncurrtito. \v 25 Namatü macrirrtianuca que chüvaleopü arrüna nicusüurrti Tuparrü y ñapanauncurrti, abu ta manrrü valeo itopiqui manrrü ipiacati, y manrrü puerurrti pünanaqui namanaiña. \p \v 26 Amasasai masaruquitaiqui, taha abarrüpecu champüma nurria bama tarucapae ñapanauncurrüma y arrübama ane nüriacarrüma icuqui na cürrü, ni arrübamapü auqui familiarrü tarucu nane ümoma. \v 27 Itopiqui arrti Tuparrü matacümanauncunuti ümo bama pobrerrü y bama chipiacapü, nauqui acüsoma bama ipiacama nurria. Tacümanauncunuma bama champü nüriacarrüma, nauqui acüsoma bama tarucu nüriacarrüma icu na cürrü. \v 28 Tacümanauncunuma bama chücuasürüpüma icu na cürrü. Sane nauqui atacüru uiti nüriacarrüma bama cuasürü. \v 29 Sane nauquiche champüti naqui puerurrü ane nivianucurrti isucarüti Tuparrü. \v 30 Uiti apicococati Jesucristo, y uiti caüma tusio nurria oemo arrüna urriampae ñapanauncurrti Tuparrü. Torrio ito oemo mapanauncubu uiti. Uitito Jesucristo urria nusaca au narrtarrti Tuparrü. Uiti pertenecebo oñü ümoti y uitito morrimiacana tato arrüba nomünantü osoi. \v 31 Torriatai oemo nanaiña arrüna sane uiti Tuparrü, nauqui apasa tacana arrüna nantü sane icu Nicororrü: “Tapü aupucünuncatai ui arrüna amarrtai icu na cürrü. Ta manrrü urria arrtü aupucünunca ui arrüna isamutenti Tuparrü oemo”. \c 2 \s1 Arrüna manitacarrü icütüpüti Jesús naqui coiñoti apü curusürrü \p \v 1 Masaruquitaiqui, numo anancañü abarrüpecu aucutanu, surapoi ausucarü nurarrti Tuparrü. Pero chirranitacapü aume tacana bama coñorrtai ñanitacarrüma aübu tarucu nipiacarrüma y ñapanauncurrüma. \v 2 Sane niñapensaca aucutanu: Irranca suraboi ausucarü solamenterrü nürirrti Jesús, naqui coiñoti apü curusürrü, champü manrrü. \v 3 Anancañü abarrüpecu chücusüurupü niyausüpü ui nirrucu y ipiaichoconoca ito. \v 4 Arrüna nirranitaca aume besüratai, champürrtü tacana bama ipiacama nurria anitama icu na cürrü. Pero ta uiti Espíritu Santo, itopiqui tusio nurria arrüna nicusüurrti au nirranitaca. \v 5 Sane nauquiche caüma arraño amoncatü ümo nicusüurrti Tuparrü, champürrtü amoncatü ümo ñapanauncurrüma bama mañoñüncatai y ñanitacarrümanti. \s1 Ñapanauncurrti Tuparrü \p \v 6 Pero supanitate arrüna ñemanauncurratoe ñapanauncurrti Tuparrü. Supanitate ümo bama chauqui tiyebo uimia nurarrti Tuparrü y icocoromati. Pero arrüna mapanauncurrü champürrtü tacana ñapanauncurrüma bama mayüriabuca icu na cürrü, itopiqui contoatai ñana carübo pünanaquimia nüriacarrüma. \v 7 Suburapoi arrüna omirria ñapanauncurrti Tuparrü, arrüna ananca anecanatai auqui maübo. Tücañe chütusiopü, pero caüma suburapoi arrüna ñapensacarrti, nauqui aye osoi esati au nanentacarrti, uiti Jesucristo. \v 8 Arrübama mayüriabuca icuqui na cürrü chütusiopü ümoma arrüna ñapensacarrti Tuparrü. Arrtü tusiopü ümoma, chiñanamatipü Jesús apü curusürrü, abu arrti cuati esaquiti Tuparrü, auqui nanentacarrti. \v 9 Ane ito corobo sane: \q1 Champüti ñoñünrrü arrtaiti, ni oncoitipü ni apensatipü ümo arrüna nomirria rranrrti Tuparrü aitorrimiati ümo bama cuasürüti ümoma. \p \v 10 Pero usucarü te itusiancatati Tuparrü arrüna ñapensacarrti. Tusio oemo uiti Espíritu Santo, naqui anati au nuyausasü, naqui nanaiña tusio ümoti. Hasta ñapensacarrti Tuparrü tusio ümoti. \p \v 11 Chüpuerurrüpü atusi oemo ñapensacarrti quiatarrü ñoñünrrü; cunauntaiñatiatai puerurrü atusi ümoti. Sane ito arrti Tuparrü. Champüti naqui puerurrü atusi ümoti ñapensacarrti, cunauntaiñatiatai, o sea, nesarrti Espíritu. Tonenti naqui Espíritu Santo, nausüpürrti Tuparrü. \v 12 Arroñü champürrtü basutiu taman espíritu icuqui nantai cürrü. Ta basuquiucati Espíritu Santo auqui napese esaquiti Tuparrü. Uiti te tusio oemo nanaiña arrüna omirria ñacumanatarrti Tuparrü oemo. \v 13 Tone arrüna surapoi ausucarü. Rranitaca uiti Espíritu Santo, champürrtü arrüna ñapanauncurrüma bama mañoñünca icuqui nantai cürrü. Sane caüma iyebo osoi arrüba ñapensacarrti Tuparrü ui yayuracarrti Espíritu Santo. \p \v 14 Tapü arrübama champüti Espíritu Santo auma chiyasutiupüma arrüna ñanunecacarrti, itopiqui pururrü sonsocorrü ümoma. Sane nauquiche chüpuerurrüpü aye uimia nurarrti Tuparrü, itopiqui uitiatai Espíritu Santo puerurrü aye osoi. \v 15 Pero arrübama anati Espíritu Santo au nausasürrüma uiti Tuparrü, iyebo nurria uimia nanaiña ñapanauncurrti Tuparrü. Tapü arrübama chicocoromatipü, chentienderrüpüma. \v 16 Sane nantü icu Nicororrü: \q1 Champüti ñoñünrrü puerurrü aye uiti ñapensacarrti Tuparrü. \q1 ¿Ñacutipü naqui puerurrü aiñununecanatiti? \m Pero arroñü torrio oemo na aye osoi ñapensacarrti Cristo. \c 3 \s1 Nubaserebiqui ümoti tamantai Tuparrü \p \v 1 Arraño bama masaruquitaiqui tücañe champüti Espíritu Santo au nabausasü. Sane nauquiche rranitaca aucutanu aume tacana ümo bama icuqui nantai cürrü. Nausüboriqui ichepeti Cristo tacana masiomanca. \v 2 Ñasamunaunca abaübu. Arrümanu nirranunecaca aume tacana nipiaürrü ümoti ñaüma, naqui chipiacaiquipü aati pemacarrü. Canapae caümainqui abaca sane tacana masiomanca. \v 3 Itopiqui arrüna nausüboriqui tacana bama icuqui nantai cürrü, ta pesabatai aume nüriacarrti quiatarrü y aburatoquiquiatai aumeampatoe. Uirri te tusio que abaca tacana bama macrirrtianuca icuqui cürrtai. Apisamute tacana niyachücoimia. \v 4 Ta aboma bama abarrüpecu namatü: “Arrüñü icococati Pablo”. Pero maquiataca namatü: “Arrüsomü sopicococati Apolos”. Icuqui cürrtai arrüna napapanauncu, champürrtü uiti Espíritu Santo. \p \v 5 ¿Isanempito nacarrti aume Apolos? ¿Isanempito niyaca aume? Tiene que atusi aume isane nacarrti Apolo y isane niyaca. Arrüsomü mosorrü somü ümoti Tuparrü. Soboi apicococati Jesús. Supaserebiquia ümoti Tuparrü isiu yacüpucurrti. Cadati taman ane niyatrabacacarrti ümoti Señor. \v 6 Arraño tacana ñanaunrrü. Arrüñü rrancütuca. Tapü arrti Apolos basupiuruti turrü nauqui abubaü plantamanca. Pero uiti Tuparrü ububaüro y musunaun. \v 7 Tapü amasacatü ümoti naqui mancüturu, ni ümotipü naqui basupiuru. Amasatü ümoti Tuparrü, itopiqui uiti ububaüro y iyebo nanaiña arrüna süro cütu. \v 8 Arrti naqui uiche süro cütu y arrti naqui uiche basupiuru turrü chepatai yaserebiquirrimia ümoti Tuparrü. Pero torrio ñana nicuarrüma uiti Tuparrü ümo cadati taman isiu arrüna yatrabacacarrti. \v 9 Arrüsomü tacanati ayuranterrü ümoti Tuparrü. Arraño tacana ñanaunrrü. Iñana quiatarrü machepecatarrü: Arraño tacana taman porrü, arrüna rranrrti Tuparrü nauqui urriane. \v 10 Arrüñü tacanati naqui isamutenti manu porrü. Arrti Tuparrü ui nibuenucurrti saübuñü, bacheboti ipiacaboñü ümo na trabacorrü. Omeno cütu sobi posürümanaca canca itümobo porrü. Maquiataca isamutema narriporrü onü manio canca omeno cütu sobi. Tapü arrübama maquiataca tari arrtaimia nurria causane natücaiqui manu narriporrü uimia. \v 11 Chauqui tütane nitümorrü, ta tonenti Cristo, naqui Señor. \v 12 Arrüba ñanunecacarrüma bama maquiataca tone tacana manu porrü urriante uimia onü nitümorrü. Aboma caüma bama masamunuma porrü oro o plata o arrüba canca omirriantai. Pero aboma ito bama masamunuma porrü ui arrüba chururaupü tacana sueca, borrü y baparrü. \v 13 Tusio ñana arrtü urria yatrabacacarrti cadati taman au manu nanenese auche bacurrtarati Tuparrü aübu pese. Ui manu pese caüma tusio arrtü ururau nubatrabacaca o champü. \v 14 Arrtü chomopü ui pese manu porrü urriante osoi, auqui caüma torrio oemo nucua uiti Tuparrü itobo. \v 15 Pero arrtü omo, ümonatai nubatrabacaca. Iyebo osoi esati Tuparrü, pero chütorriopü nucua uiti oemo. \p \v 16 ¿Aensapü tusio aume, masaruquitaiqui, que arraño tacana niporrti Tuparrü, auna cauta pohosoti? Anati te Espíritu Santo au nabausasü. \v 17 Arrti naqui uiche iñarrio niporrti Tuparrü carrticaboti nurria uiti Tuparrü. Itopiqui niporrti Tuparrü samamecana ümoti. Arraño te tacana niporrti caüma, itopiqui anati au nabausasü. \p \v 18 Tapü apatachemacaca aumeampatoe. Aboma bama abarrüpecu ñaquioncorrüma ipiacama nurria, abu ta tacana mañoñüncatai icuqui nantai cürrü. Arrüma tiene que aiñocoma manu nipiacarrüma, nauqui aiñanamacü sonsorrüma au narrta genterrü icu na cürrü. Sane nauqui aye uimia arrüna ñapanauncurrti Tuparrü. \v 19 Arrüba manunecataca icuqui na cürrü manrrü omirria ümo genterrü. Pero au narrtarrti Tuparrü pururrü sonsocorrü. Ane te corobo sane: “Arrti Tuparrü bapacheroti niquiubuti causane nauqui mameso ñapanauncurrüma bama ipiaca icu na cürrü”. \v 20 Nantito icu Nicororrü sane: “Tusiatai ümoti Tuparrü que champü yupaserebiquirri arrüba ñapensacarrüma bama ipiaca icu na cürrü”. \v 21 Sane nauquiche tapü vanurraño aübu nürirrimia bama mañoñüncatai. Ta torrio aume nanaiña uiti Tuparrü. \v 22 Arrüñü ichorriquia aume. Arrti Apolos y arrti Pedro torrioma aume. Hasta enterurrü cürrü torrio aume. Urria ñaquioncorrti Tuparrü aume, caüma y ñana ito, arrtü ausüboriquia y arrtü auconca ito. \v 23 Pero arraño ito autorriquia ümoti Cristo, y arrti Cristo torrioti ümoti Tuparrü. \c 4 \s1 Yatrabacacarrüma bama apostolerrü \p \v 1 Masaruquitaiqui, tiene que atusi aume, arrüsomü bama apostolerrü supaserebiquia ümoti Cristo. Icüpuruti somü nauqui suburaboi isucarü genterrü arrüba ñapensacarrti Tuparrü, arrüba amonquio umanecatai uiti tücañe. \v 2 Arrti taman mosorrü tiene que aisamunenti nurria isiu nurarrti ipiatronetorrti, nauqui puerurrü oncotitü ümoti. \v 3 ¿Carü arrüñü, urria niyaserebiqui ümoti Tuparrü? Bueno, champü nümoche sobi arrtü apacurrtaca saübuñü, ni arrtü bacurrtarama maquiataca saübuñü. Ni arrüpüñü suraboi arrtü urria o churriampü niyaserebiqui. \v 4 Au nirraquionco champü nünantü sobi. Pero champürrtü uirri tusio arrtü urria niyachücoi. Arrtiatai Señor tusio ümoti. Arrti te bacurrtarati saübuñü. \v 5 Sane nauquiche tapü apacurrtaca aübuti quiatarrü, arrtü urria o churriampü yachücoiti. Aparrüpera cheperrtü cuati tato Señor. Uiti caüma tiene que atusi nanaiña arrüba ñapensacarrüma macrirrtianuca au nitusirrimia, arrüba amonquio umanecana. Auqui caüma ane ñanauncurrti Señor ümo cadati taman isiu arrüna niyachücoiti. \p \v 6 Masaruquitaiqui, surapoi arrüna sane icütüpüti Apolos y isütüpüñü. Irranca nauqui aye aboi arrüna manunecatarrü: Tapü anati naqui vanurrti aübuti naqui taman, tapü ümoti quiatarrü tüboricotiatai. \v 7 ¿Causanempü tarucu nauvanucu? ¿Napaquionco aucuasürüca manrrü pünanaquiti quiatarrü? Abu nanaiña arrüba abe aboi torrio aume uiti Tuparrü. ¿Causane tarucu nauvanucu, tacanarrtü iyebo aboi nanaiña aboiyapatoe? \p \v 8 Pero arraño napaquionco chauqui tiyebo aboi nanaiña naurriantümo, chauqui tiyebo nurria aboi napapanauncu ümoti Tuparrü. Napaquionco champü isane faltabo aume, y chauqui tapacanaca suiñemo. Abaca tacana mayüriabuca au tronorrü. Urriampaepü arrtü ñemanauntu tütane nabüriaca. ¡Auqui caüma somecatü tanu nauqui ane ito sobüriaca auchepe! \v 9 Canapae arrüsomü apostolerrü iñanati somü Tuparrü au nitacürurrü, champü suisua icu na cürrü. Subaca tacana bama mañoñünca süromatü ui mayüriabuca ümo niconcorrüma y namanaiña bama macrirrtianuca asaramatü ümoma aübu nuncurrüma ümoma. Sane ito arrüsomü subaca auna icu na cürrü aübu suichaquisürücü. Asaramatü suiñemo genterrü y bama ito angelerrü. \v 10 Arrüsomü tacana sonsorrü somü au narrta genterrü auqui nacarrti Cristo. Tapü arraño abaca tacanarrtü tarucapae napapanauncu uiti Cristo. Arrüsomü chüsuisusüucapü, tapü arraño tarucu naucusüu. Unuma somü, tapü aume ane ñanauncurrüma. \v 11 Hasta caümainqui suichaquisürüca ui suisürüpü, ui suichosü y todaviarrü rrürüpütüsa somü. Ocüsioma suiñemo macrirrtianuca, y champü suipobo cauta supacansa pario. \v 12 Supatacheca ui arrüna supatrabacaca iyo sumutuburibo. Arrtü ipiaurramanama somü, sopicunusüancacama tato. Arrtü tüboricoma suiñemo, champü nümoche soboi. \v 13 Manitanama churriampü suiñemo, pero arrüsomü sopiñumuta tato aübu urria supanitaca ümoma. Subaca ümoma tacana arrone sumenurrü icu na cürrü. Champü isane supaserebiqui ümoma hasta caümainqui. \p \v 14 Arrüñü Pablo sucanañü arrüna sane aume, champürrtü nauqui aucüso, ta nauqui rracuansomoco aume tacanati taman ñoñünrrü ümoti aütorrti, naqui cuasürüti nurria ümoti. \v 15 Arrtü abomapü diez mil bama iñununecanama año, pero anati tamantiatai naqui aubaü au nürirrti Jesús, ta arrüñü. Arrüñü aubaü itopiqui sobi suraboi ausucarü arrüna urria manitacarrü, y sobi apicococati Cristo. \v 16 Sane caüma rranquiquia amopünanaqui, nauqui apisamune isiu arrüna nirranunecaca. \v 17 Sane nauquiche icüpucati Timoteo tanu aubesa. Arrti tacanati taman isaü au nürirrti Cristo. Cuasürüti iñemo. Puerurrü rroncatü nurria ümoti. Arrti caüma urapoiti tatito ausucarü causane nisüboriqui y causane nirranunecaca, tacana arrüna rranunecaca au nanaiñantai eana bama icocoromati Jesús. \p \v 18 Acamanu ameana aboma bama ñentonaunrrüma, ñaquioncorrüma chiyecapütüqui tanu yapasearaño. \v 19 Pero irranca yero tanu conto, arrtü rranrrti Señor. Arrtü tiñatai abarrüpecu irranca yasarama manuma mañentonaunca na atusi iñemo, arrtü ñemanauncurratoe tusio nicusüurrti Tuparrü au nisüboriquirrimia, o arrtü manitanamantai. \v 20 Itopiqui arrüna nüriacarrti Tuparrü oemo tusio ui arrüna urriante uiti uyarrüpecu ui nicusüurrti, champürrtü tusio ui numanitacatai. \v 21 ¿Isane arrüna aurrianca arrtü tiñatai aubesa? ¿Aurrianca na besüro sobi carrticabo año? ¿O aurrianca iñanai aübu naucua iñemo y bien buenurrüñü abaübu? \c 5 \s1 Carrticurrü ümoti naqui bavivicoti tacana numuquianrrü \p \v 1 Ñoncoi que anati taman abuturuqui ane tacana nicüpostoti manu ipiacütoboti. Ni arrübamapü chisuputaramatipü Tuparrü aisamunema sane arrümanu nomünantü. \v 2 ¿Causane tarucu naupucünuncu? ¿Causanempü chapipenecatipü maniqui ñoñünrrü ameanaqui? Mejor ausuche nanaiña arraño itacu arrüna sane pasabo abarrüpecu. \v 3 Chiyacapü acamanu abarrüpecu aübu cürrü nisütüpü, pero yaca aübu niyausüpü. Chauqui tiyacurrtaca aübuti maniqui ñoñünrrü, tacanarrtü yacapü acamanu abarrüpecu. \v 4 Apiyoberabasaño au nürirrti Jesucristo, y arrüñü yaca ito acamanu auchepe aübu niyausüpü, y arrtito Señor Jesucristo anati acamanu aübu nanaiña nüriacarrti. \v 5 Apitorrimiarrti maniqui ñoñünrrü ümoti choborese, nauqui uiti carrticabo cürrü nicütüpürrti. Rrepente au cuantionqui naneneca taesüburu nausüpürrti eanaqui nomünantü, y sane aye uiti esati Tuparrü au manu nanenese auche cuati tato Señor Jesús. \p \v 6 Churriampü arrüna arrtü ñentonaunrrü año. Suraboira baeta ausucarü arrüna machepecatarrü, arrüna tusio nurria aume: Arrtü masamuca pan, uiñata chimiantai levadurarrü eana tubarrirri. Ui na chimiantai levadurarrü ocoro nanaiña masarrü. Bueno, arraño tacana manu masarrü, tapü arrüna nomünantü tacana levadurarrü. \v 7 Sane nauquiche apicoñoco nausüboriqui. Apiñoco nanaiña arrüna nomünantü. Sane caüma abaca tacana masarrü arrüna champü levadurarrü eana, bien usiña. Tusio te iñemo, chauqui tümorrimiacana tato arrüba nomünantü aboi, itopiqui arrti Cristo chauqui tücoiñoti autacu. Tonenti naqui tacana arrone nobirrama taborio ümo pierrta parrcua. \v 8 Sane nauquiche osüborira nurria aübu urria numapensaca ñemanauncurratoe. Tapü osüboriquia eana nomünantü tacana arrüna churriampü nubachücoi tücañe. \p \v 9 Rracüpuca aume aucutanu quiatarrü nirraconomoso. Sucanañü aume, tapü amamenca ichepe bama bavivicoma tacana numuquianca. \v 10 Pero champürrtü rranitaca ümo bama chicocoromatipü Tuparrü, ni ümopü bama tarucu nirrancarrüma iyo monirri, ni ümopü bama macusüpüca, ni ümopü bama manaunu ümo masantuca. Itopiqui arrtü aurriancapü apaquicho ñünanama, amecatüpü icuqui na cürrü. Pero chüpuerurrüpü te sane. \v 11 Sane nauquiche suraboira caüma nurria ausucarü: Tapü abasiquia eana bama namatü sane: “Arrüñü aubaruqui au nürirrti Jesucristo”, pero bavivicoma tacana numuquianca, tarucu nirrancarrüma iyo monirri y manaunuma ümo bama masantuca, y manitanama churriampü apüti quiatarrü y cusüpürrüma. Tapü aubaca ichepe bama sane nisüboriquirrimia au nürirrti Jesucristo. \v 12-13 Arrüñü champürrtü torrio iñemo nauqui rracurrta aübu bama chicocoromatipü Jesús. Arrti te Tuparrü bacurrtarati aübuma ñana. Pero arraño tiene que apacurrta aübu bama icocoromati Jesús. Sane nauquiche tapü asioti abarrüpecu maniqui churriampatai nisüboriquirrti. Apipenesorrti auquimanu ameanaqui. \c 6 \s1 Tapü aburacati usaruqui isucarü mayüriabuca \p \v 1 ¿Causane amenotü esa bama mayüriabuca, bama chicocoromatipü Jesús, nauqui rrimiacana tato uimia aume arrüna chürüri aübuti quiatarrü? Mejor apiñarrimiaca acamanu aboiyapatoe, itopiqui arraño apicococati Jesús. \v 2 ¿Aensapü chütusiopü aume, que arrübama icocoromati Jesús tiene que acurrtama aübu genterrü icu na cürrü ñana? Arrtü apacurrtaca ñana sane, ¿causane chapacurrtacapü caüma ito arrüba chürüri mochiomancatai? \v 3 ¿Taqui chütusiopü aume, masaruquitaiqui, bacurrtaca ñana hasta ümo bama angelerrü? ¿Causanempü nauqui chübacurrtacapü aübu nomünantü icuqui na cürrü? \v 4 ¡Pero arraño apiñacati naqui chücuasürüpü aume, nauqui acurrtati abaübu! \v 5 Sucanañü arrüna sane aume nauqui aucüso. ¿Acasopü champüti acamanu abarrüpecu naqui ipiaca aiñarrimiacati tato arrüba chürüri? \v 6 Churriampü arrüna arrtü tamanti abuturuqui sürotitü asamuti chürüri ümoti yaruquitorrti au nürirrti Jesús y todaviarrü sürotitü esati yacurrtacarrü naqui chicocorotitipü Cristo. \p \v 7 Churriampü apasamu chürüri ümoti quiatarrü. Manrrü urria arrtü chebatai aboi na asamuti quiatarrü arrüna churriampü aume. Mejor tapü amocümaca autacuapatoe, arrtü anati encañao aume. \v 8 Pero aboiyapatoe apisamute arrüna churriampü ümoti quiatarrü, y apencañaca ümoti. ¡Causanempü, abu tonema aubaruquitaiqui au nürirrti Jesús! \p \v 9 Apaquionsaño iyo arrüna sane: Arrübama isamutema arrüna nomünantü, chüpuerurrüpü aye uimia esati Tuparrü, auna cauta ane nüriacarrti. Tapü amencañaca aumeampatoe. Chüpuerurrüpü aye uimia esati Tuparrü bama bavivicoma tacana numuquianca, y bama manaunuma ümo bama masantuca, y bama süromatü isiu quiatarrü paürrü, y bama ichübomacü ümomantoe, \v 10 y bama macusüpüca y bama tarucu nirrancarrüma iyo monirri, y bama mayorisübaboca, y bama churriampü ñanitacarrüma apüti quiatarrü, y bama encañaoma. \v 11 Abarrüpecu aboma bama sane tücañe nisüboriquirrimia. Pero caüma arrti Tuparrü iquiaübutati amopünanaqui nanaiña arrüna sane nomünantü. Abaca caüma ausamamecaca ümoti. Urria nabaca au narrtarrti. Sane pasabo, itopiqui apicococati Señor Jesucristo y itopiquito cuati Espíritu Santo au nabausasü. \s1 Uitorrimiana nocütüpü ümoti Tuparrü \p \v 12 Amucanaño caüma: “Pero arrüsomü puerurrü sopisamune isiu suirranca”. Bien ñemanauncurratoe, pero champürrtü urria nanaiña arrüna apisamute. Puerurrü te uisamune isiu nurrianca, pero tapü tarucapae nurriaca iyo aruqui nanaiñanatai, na tapü usaca tacana mosorrü ümo na nurrianca. \v 13 Ñemanauntu te nura genterrü sane: “Arrüna pemacarrü ane ümo noquiporo, tapü arrüna noquiporo ane ümo pemacarrü”. Pero ñana arrtü toconca champü nümoche pemacarrü ni noquiporopü. Pero arrüna nocütüpü champürrtü nauqui bavivi tacana numuquianca, ta nauqui baserebi uirri ümoti Tuparrü, itopiqui arrti Señor ane nüriacarrti ümo nocütüpü y ümo nuyausüpü. \v 14 Arrti Bae Tuparrü isümoniancanatiti Señor Jesús. Sane ito isümoniancanati oñü ñana ui arrüna tarucu nicusüurrti. \p \v 15 Tusio te aume, que arrüba naucütüpü abe tacana taman parterrü nicütüpürrti Cristo, o sea pertenecebo ümoti. ¿Aensapü urria caüma arrtü carübu taman parte nicütüpürrti Cristo y aüro ichepe nicütüpü taman paürrü, arrüna ane ichepe sürümana mañoñünca? ¡Abu churriampü te! Tapü pasabo arrüna sane. \v 16 Tusio aume que arrti naqui ñoñünrrü süroti ichepe taman paürrü churriampü nisüboriquirri chauqui tacana tütaman nacarrtai nacarrüma au narrtarrti Tuparrü. Sane ito nantü icu Nicororrü: “Tamanti ñoñünrrü ichepe taman paürrü taman nacarrtai nacarrüma”. \v 17 Sane ito arrtü uitorrimiaca oñü ümoti Señor, taman nacarrtai nusaca ichepeti. \p \v 18 Sane nauquiche tapü apaviviquia tacana numuquianca. Arrüba piquiataca nomünantü champü causane oboi ümo nocütüpü. Pero arrti nauqui bavivicoti yupu paüca isamutenti nomünantü ümo na propiorrü nücütüpürrti. \v 19 ¿Chütusiopü aume que arrüna naucütüpü ane tacana niporrti Espíritu Santo? Itopiqui torrioti aume uiti Tuparrü, nauqui anati au nabausasü. Sane nauquiche caüma chüpuerurrüpü apisamune isiu naurrianca aübu naucütüpü. \v 20 Itopiqui chauqui tüpertenecebo año ümoti Tuparrü. Arrti tübapacarati chama abitobo. Sane nauquiche caüma apiñanaunsurrti aübu naucütüpü. \c 7 \s1 Macuansomococorrü ümo maponacacarrü \p \v 1 Au manu taman cartarrü aboi iñemo apanquitio rropünanaquiñü. Rranunecana baeta arrüna aurrianca atusi aume icütüpü maponacacarrü. Urria ümoti taman ñoñünrrü chüposotipü. \v 2 Pero arrübama macrirrtianuca icu na cürrü tarucu nomünantü uimia. Bavivicoma tacana numuquianca. Sane nauquiche urria arrtü posoma, cadati ñoñünrrü tari ane propiorrü nicüpostoti y cada taman paürrü tari anati naqui propiorrü iquiana. Sane nauqui tapü apaviviquia tacana numuquianca. \v 3 Arrti ñoñünrrü tiene que aisamunenti arrüna yachücoboiboti aübu nicüpostoti. Isiu ito paürrü tiene que aisamune arrüna yachücoboibo aübuti iquiana. \v 4 Arrti ñoñünrrü ane nüriacarrti ümo nicütüpü nicüpostoti. Isiatai paürrü ane nüriacarrü ümo nitütüpürrti iquiana. Champürrtü ümotiatoe nicütüpürrti, y paürrü isiatai champürrtü ümoantoe nicütüpürrü. \v 5 Apavivi aübu naucüposü tacana bama poso. Churriampü apiñanecacaño amopünanaquiatoe, cunauntaña ñome mantucubatai naneneca, nauqui puerurrü apean nurria, arrtü sane naurrianca. Pero iyau manio naneneca tiene que apavivi tatito aübu naucüposü, tapü cuatü macocotorrü aume uiti choborese, itopiqui naurrianca ñome nomünantü aneantai. \p \v 6 Arrüna sane nisura chütüpü yacüpucurrti Tuparrü, solamenterrü nirracuansomoco aume. \v 7 Manrrü urriampü iñemo arrtü namanaiña arraño chaupocapü tacanañü. Pero arrti Tuparrü bacheboti ümo cadati taman ñapensacabotiatoe. Sane nauquiche ane nauche chichepepü numapensaca ümo arrüna sane. \p \v 8 Suraboira caüma arrüna nirracuansomoco ümo bama surterurrü y ñome ba biuraca: Canapae urria arrtü apisamute tacana arrüñü: Tapü aupoca. \v 9 Perorrtü chavantabopü año na chaupocapü, mejor aupoca, antes que ane nomünantü aboi. \p \v 10 Suraboira caüma isucarü bama tüposo arrüna bacüpucurrü: Taman paürrü tapü iñoconoti iquiana. Arrüna bacüpucurrü champürrtü sobiatai, ta uiti naqui Señor. \v 11 Pero arrüna paürrü tiñoconoti iquiana, tapü poso aübuti quiatarrü, tari yeraca tato aiñarrimiaca aübuti iquiana, nauqui avivi tato ichepeti. Isiatai naqui ñoñünrrü, tapü iñcotati nicüpostoti. \p \v 12 Suraboira ito ausucarü arrüna chitonempü yacüpucurrti Señor, ta niñapensacatoe. Arrtü anati taman usaruqui au nürirrti Jesús, y nicüpostoti chicocorotipü Jesús, pero rranrrü avivi aübuti, tapü iñocotati. \v 13 Sane ito nirracuansomoco ñome ba paüca arrtü anati iquiana chicocorotitipü Jesús. Arrtü urria ümoti aviviti aübu, tapü iñoconoti. \v 14 Arrti naqui ñoñünrrü chicocorotitipü Jesús, pero nicüpostoti icocoroti, tonenti naqui tüsamamecana pario ümoti Tuparrü isiuqui nicüpostoti, itopiqui tone icocoroti Jesús. Isiatai pasabo ümo paürrü chicocorotipü Jesús. Samamecana pario ümoti Tuparrü, itopiqui arrti iquiana icocorotiti Jesús. Arrtü nampü chüsanempü, chüsamamecanapüma ito ümoti Tuparrü bama abaübosi, aboma tacana naübosirrti naqui chicocorotitipü Jesús. Abu chüsanempü, aboma te samamecanama ito ümoti Tuparrü. \v 15 Pero arrtü rranrrti ariorrti ñoñünrrü pünanaqui nicüpostoti, naqui chicocorotitipü Jesús, tari yeracatitü. Isiatai arrüna paürrü chicocorotipü Jesús, tari yeracatü pünanaquiti iquiana naqui icocoroti Jesús, arrtü sane nirrancarrü. Champü nüriacarrü nauqui asioma ichépemantai arrtü sane. Itopiqui arrti Tuparrü utasuca uiti, nauqui urria nusaca icu cürrü uiti. \v 16 Itopiqui arrücü paürrü chütusiopü aemo arrtü puerurrü aitaesümunuti aiquianü eanaqui nomünantü ñana. Y arrücü ñoñünrrü chütusiopito aemo arrtü puerurrü aitaesümunu nacüposü eanaqui nomünantü ñana. \s1 Apaserebi ümoti Tuparrü \p \v 17 Nanaiña arraño tiene que apavivi icu na cürrü tacana arrüna nabaca tücañe, nauquiche itasuruti año. Sane nirracüpucu ümo namanaiña bama icocoromati Jesús au nanaiñantai. \v 18 Arrti naqui circuncidaboti tücañe numo aübo aicocorotiti Jesús, tari asioti sane aübu circuncisión. Arrti naqui chücircuncidabotipü numo aübo aicocoroti Jesús, tapü circuncidaboti. \v 19 Champü nümoche uiti Tuparrü arrtü circuncidabo oñü, o champü. Arrüna nirrantümoti es uicoco yacüpucurrti. \v 20 Cadati taman, tari süsioti tacana nacarrti tücañe numo maübo tasuruti uiti Tuparrü, nauqui aicocorotiti Jesús. \v 21 Arrtü mosorrücü tücañe numo aübo aitasurutiyü Tuparrü, tapü ane penarrü obi. Pero arrtü ane mataesmunucurrü aemo, tari aprobechabocü. \v 22 Arrti naqui mosorrü numo tasuruti uiti Tuparrü, tusio ümoti caüma tütaesüburuti eanaqui nomünantü, itopiqui icocorotiti Jesús. Tapü arrti naqui ñoñünrrü chümosorrtipü tücañe numo aübo tasuruti uiti Tuparrü, tonenti caüma imostorrti Cristo. \v 23 Arrti Tuparrü chauqui tübapacarati abitobo. Sane nauquiche tapü apaserebiquia ümo mañoñüncatai. \p \v 24 Sane te masaruquitaiqui, abasiquia aübo arrüna napatrabacaca arrüna torrio aume uiti Tuparrü, arrüna numo aübu aitasuruti año. \s1 Arrübama sorterurrü y arrüba biuraca \p \v 25 Caüma tocabo rranita baeta ümo bama chüposopü. Champü yacüpucurrti Señor aume, nauqui suraboipü ausucarü. Pero suraboira arrüna niñapensacatoe. Arraño tusio te aume, ta puerurrü amoncatü iñemo, itopiqui arrti Tuparrü bacheboti rrapanauncubu ui nibuenucurrti iñemo. \v 26 Sane nirraquionco: Urria arrtü chaupocapü itopiqui cuantionqui taquisürücüca icu na cürrü au ba naneneca. \v 27 Arrti naqui tüposo, tapü iñocotati nicüpostoti. Tapü arraño bama surterurrü, tapü apapacheca aucüposübo. \v 28 Perorrtü aupoca, champü nomünantü aboi, ta urria. Isiatai cupiquirri champü nomünantü uirri arrtü poso. Pero arrübama tüposo taquisürüma nantarrü icu na cürrü y arrüñü chirrancapü na autaquisürü, irranca te nauqui urriantai nabaca. \p \v 29 Suraboira ausucarü arrüna sane, masaruquitaiqui: Chabaeturriquipü arrüna tiemporrü y arrüna nosüboriqui icu na cürrü. Sane nauquiche tapü ane tarucu penarrü aboi ümo arrüba ausüratai icuqui nantai cürrü. Arrübama poso tiene que aiñama nisüboriquirrimia tacanarrtü chüposopüma. \v 30 Arrübama suchebo tapü toneantai ñapensacarrüma. Isiatai bama pucünunñama. Tapü tarucapae napapensaca iyo amenarribo y arrüna apacompratio. Apiña tacanarrtü chaboipü. \v 31 Arrtü urria nabaca icu na cürr, apiña tacanarrtü champü isane aume ui napaquionco iyoti Tuparrü. Itopiqui arrüna cürrü aübu nanaiña arrüba abe icu tien que aiñarri contoatai. \p \v 32 Irranca te nauqui urria nabaca, tapü tarucapae penarrü aboi. Arrti naqui sorterurrü bapacheroti niquiubuti causane, nauqui urria niyaserebiquirrti ümoti Tuparrü. Rranrrti aisamunenti arrüna urria ümoti Tuparrü. \v 33 Pero arrti naqui tüposo mapensarati ñome arrüba ausüratai icuqui nantai cürrü. Rranrrti aisamunenti arrüna urria ümo nicüpostoti. \v 34 Sane nauquichea abe torrü nirrancarrti. Isiatai arrüba paüca chüboposopü papachero niyuquiubu, causane nauqui urria niyupaserebiquirri ümoti Tuparrü aübu nanaiña niyucütüpürrü y aübu nanaiña niñupapensacarrü. Tapü arrüba tüboposo chauqui papensara iyo arrüna ausüratai icuqui nantai cürrü, itopiqui murrianrrü apisamune arrüna urria ümo bama ñopiquiana. \p \v 35 Sucanañü aume arrüna sane, nauqui manrrü urria napapensaca, y nauqui manrrü urria nausüboriqui y manrrü urria napaserebiqui ümoti Señor. Champürrtü rracüpucatai aume. \p \v 36 Supiarrtü anati naqui tücomprometeboti aübu taman cupiqurri icüpostoboti, y ñaquioncorrti churriampü uiti ümo, arrtü chüposotipü aübu, y ane ito tarucu nirrancarrti ümo. Auqui caüma urria apoti aübu. Champü nomünantü uiti. \v 37 Pero arrti naqui chauqui tümapensarati nurria, y ipiacati frenaboti arrüna tarucu nirrancarrti ümo manu cupiquirri, arrti caüma chüposotipü aübu. Queraboti saneantai surterurrti. Arrti urria ito niyachücoiti. \v 38 Así que sucanañü ame sane: Arrti naqui posoti, urria yachücoiti. Arrti naqui chüposotipü, manrrü urria yachücoiti. \p \v 39 Arrüna paürrü tüposo ane iquiana nüriacarrti iquiana ümo arrtü süboricotiqui. Pero arrtü tücoiñoti, puerurrü apo tatito, pero tari aübuti naqui icocorotiti Señor. \v 40 Pero canapae manrrü urria nacarrü arrtü chüposopü tato. Tone arrüna niñapensaca. Pero apaquionsaño que arrüñü ito anati Espíritu Santo au niyausasü, uiti rranunecaca. \c 8 \s1 ¿Urria umane nañese arrüna torrio ümo masantuca? \p \v 1 Caüma rranunecaca ito ümo arrüna nañese tücumanana ümo bama masantuca. Ñemanauntu arroñü tusio nurria oemo ümo arrüna sane, pero aboma bama vanurrü ui arrüna tusio pario ümoma. Tapü arrüna nucua oemoantoe, tone arrüna uiche puerurrü urria nosüboriqui. \v 2 Arrti naqui tacanarrtü tusio ümoti, tonenti naqui chütusiopü nurria ümoti. \v 3 Pero arrtü cuasürüti Tuparrü oemo, arrti caüma isuputarati oñü nurria. \p \v 4 Suraboira caüma causane osoi aübu nañese arrüna samamecana ümo masantuca. Tusio te oemo anati tamantiatai Tuparrü. Arrümanuma masantuca chütonempüma tuparrüma. \v 5 Arrübama macrirrtianuca namatü que aboma sürümana matupaca taha au napese y auna ito icu na cürrü. \v 6 Pero arraño tusio nurria aume, ta anati tamantiatai Tuparrü, naqui Uyaü. Uiti urriante nanaiña arrüba abe, basaquio icu na cürrü. Osüboriquia ümoti. Anatito tamantiatai Señor, naqui Jesucristo. Uitito urriante nanaiña arrüba abe. Tonentito naqui bacheboti osüboriquibo. \p \v 7 Pero aboma bama uyarrüpecu chütusiopü ümoma arrüna sane. Arrüma iñuñetema tücañe ñanauncurrüma ümo bama masantuca. Arrtü basoma arrüna nañese tümucumanana ümo masantuca, ñaquioncorrüma chauqui tümanaunuma ümoma uirri. Sane nauquiche basoma aübu ñapensacarrüma chümarrtacarrüpatai. \p \v 8 Champü nümoche uiti Tuparrü arrüna umate. Yasuriuruti oñü arrtü umate manu nañese. Yasuriuruti oñü arrtü chumatepü. \v 9 Amasai nurria aübu arrüna urria nabaca, tapü batacheboti aboi naqui aübapae arrianti nurria aicocorotiti Tuparrü. \v 10 Supiarrtü arrücü tusio nurria aemo, champü nairrucu. Aecatü au taman porrü nesa taman santurrü. Atümoca y aca pemacarrü. Auqui cuati tamanti naqui aübo aicocorotiti Jesús, naqui birrubutiatai. Asaratitü aemo taha. Auqui rranrrtito aati achepecü, abu au ñaquioncorrti ta churriampü. \v 11 Arrücü te tusio aemo, pero caüma asiuquicü arrti naqui quiatarrü aruqui mameso ñacoconauncurrti ümoti Tuparrü, abu itacutito coiñoti Cristo. \v 12 Arrtü apisamute sane, ane napipünate aübuti Cristo y aübuti aubaruqui, itopiqui mameso aboi ñacoconauncurrti ümoti Tuparrü. \v 13 Arrtü sane ane macocotorrü ümoti saruqui ui arrüna irraca nañese isucarüti, mejor tapü irraca, tapü penecoti au nomünantü auqui niyaca. \c 9 \s1 Nüriacarrti naqui apóstol \p \v 1 Chiyaserebiquiapü ümo mañoñüncatai. Yaserebiquia ümoti Tuparrü tacana nesarrti coreorrü. Yasacati tücañe Jesús, naqui Señor. Arraño nirracanasa año ui arrüna niyaserebiqui ümoti Señor. \v 2 Aboma bama namatü que arrüñü chütüpü apóstol ümoma. Pero aume ñemanauncurratoe apóstol ñü, itopiqui sobi apicococati Jesús. Aboi te tusio que apóstol ñü. \p \v 3 Rranitana baeta ichacuñüantoe isucarü bama unumañü y churriampü nurarrüma iñemo. \v 4 Ane nisüriaca nauquipü yasuriupü arrüna itorrimiatama iñemo, nauqui irra y icha. \v 5 Puerurrütaipü ipo aübu taman paürrü arrüna icocoroti Jesús, nauqui iquiapü isiuñü au viajerrü, tacana arrüna isamutema bama maquiataca apostolerrü y bama yaruquitorrti Señor, y arrti Pedro. \v 6 Tapü arrti Bernabé y arrüñü supatrabacaca iyo arrüna sumutuburibo. Arrübama maquiataca torriatai ümoma. ¿Causanempü sane? \v 7 Ñacutipü sortaborrü bahiyoti y chütorriopü ümoti monirri itobo? ¿Ñacutipü naqui ñoñünrrü mancüturuti uva au niyorrti, y chübasotipü uva, arrtü tubupubo? ¿Ñacutipü ñoñünrrü bacuirarati yutacu nobirraca, y chüchabotipü nipiaürrü? \v 8 Arrüna nisura sane champürrtü ñapensacarrüma mañoñüncatai, ta nantito sane nüriacarrü, arrüna torrio uiti Tuparrü. \v 9 Ane te corobo sane: “Tapü aiñata bosal ümo buyese na tapü baso arrtü batrabacara aemo”. ¿Aensapü ane tarucu penarrü uiti Tuparrü yutacu buyeca? No, champü. \v 10 Arrüna sane nurarrti Tuparrü ta tone machepecatarrü oemo. Arrti naqui masamunuti ñanaunrrü barrüperarati nauqui aye ñana ümoti arrüna naurri manu ñanaunrrü. Isiatai arrti naqui batubarrioti au tacurrü tiene que aye uiti tubarrirri. \v 11 Sane ito arrüsomü suburapoi ausucarü nurarrti Tuparrü. Tone arrüna sane supachücoi abarrüpecu, tacanarrtü supanca cütu. ¿Causanempü caüma nauqui chütorriopü suiñemo pario sumutuburibo? \v 12 Aboma bama maquiataca manquiomantai amopünanaqui naumoni y namenarri. Abu arrüsomü manrrü ane suisüriaca nauqui supanqui amopünanaqui, nauqui apayura suiñemo. Pero arrüsomü chüsupanquiquiapü. Supapacaca itobo nanaiña arrüna sumate, nauqui tapü aboma bama churriampü ñanitacarrüma suiñemo itopiqui arrüna urria manitacarrü icütüpüti Jesucristo, arrüna suburapoi. \p \v 13 Tusio te aume, arrümanuma batrabacara au niporrti Tuparrü torrio ümoma nauqui aama arrümanu nañese mucumanana ümoti Tuparrü. \v 14 Sane ito arrüsomü. Bacüpuruti Señor nauqui atorri bapacatarrü ümo bama urapoimia arrüna urria manitacarrü icütüpüti Jesús, uiche puerurrü asüborimia. \v 15 Pero arrüñü nuncapü rranquiquia amopünanaqui, abu ane nisüriaca. Chirraconomocapü arrüna sane nauqui apache iñemo ñana. No, manrrü urria iñemo, arrtüpü isonca ui nisürüpü. Itopiqui arrüna sane nirratrabaca tone ipucünuncubu. \p \v 16 Sane nauquiche surapoi arrüna nurarrti Tuparrü, champürrtü aübu tarucapae vanucurrü. Surapoi itopiqui tone nirratrabacaca. Itopiqui pobrerrüñüantai uiti Tuparrü arrtü chüsurapoipü. \v 17 Arrtü nampü surapoi arrüna manitacarrü ui niñoñemantai, puerurrüpü apacama iñemo itobo nirratrabacaca. \v 18 ¿Causanempü caüma nauqui ane ñana nisua uiti Tuparrü? Ane nisua ñana itopiqui chirracobracapü itobo arrüna surapoi nurarrti Tuparrü, arrüna urria manitacarrü, abu puerurrüpatai rracobüra, arrtü irrancapü. \p \v 19 Arrüñü champürrtü mosorrüñü ümoti quiatarrü ñoñünrrü. Pero ta mosorrüñü uiti Tuparrü ümo namanaiña macirrtianuca nauqui aicocoromati Cristo. \v 20 Arrtü yaca eana bama israelitarrü iñata nisüboriqui tacana israelitarrü, nauqui aicocoromati Jesús sobi. Arrüñü champürrtü ñoncatü ümo manu nüriacarrü uiti Moisés, pero arrtü yaca eana bama icocotama manu nüriacarrü, icocota ito, nauqui aicocoromati Cristo sobi. \v 21 Arrtü yaca eana bama chisuputacaipü nüriacarrü, isamucañü tacana arrüma. Sane nauqui arrüma ito icocoromati Cristo. Abu arrüñü icocotatai nüriacarrü, arrüna torrio uiti Tuparrü, itopiqui icocota nüriacarrti Cristo. \v 22 Arrtü yaca ichepe bama birrubatai aicocoromati Jesús, arrüñü isamucañü tacana arrüma, ñasamunaunca aübuma, sane nauqui aicocoromati nurria Jesús sobi. Sane sobi, isamucañü tacana aruqui namanaiña macrirrtianuca, nauqui ataesübuma sobi eanaqui nomünantü. \v 23 Isamute sane nauqui atusi tanu arrüna urria manitacarrü, y nauqui aye ito sobi ñacunusüancacarrti Tuparrü. \p \v 24 Suraboira ausucarü arrüna machepecatarrü, tusio nurria aume. Arrtü bapurrtarama ümo barucurrü, ichépe süromatü yarucurüma, pero tamantiatai uturuquimia macananati y torrio ümoti ñacanasarrti. Sane nauquiche apiña nurria nausüboriqui, nauqui apacana uiti Tuparrü. \v 25 Arrübama cupiusu aboma bapurrtarama, pero itacumantoe, manunecanama ümomantoe, na aipiama nurria, y nauqui acusüuma nurria. Sane isamutema, nauqui aye uimia itarusüboma nasusüca, pero arrüna chururaupü, contoatai mameso. Pero arroñü macanate ñana utarusübo arrüna chümamesopü. \v 26 Arrüñü yaca tacana bama bapurrtara, pero yarrtai nurria nauqui ipiacünoñü nurria. Champürrtü rrahiquiatai ümonatai. \v 27 Champürrtü yacatai. Nisütüpü iñununecata ümo arrüna urria, nauqui aisamune isiu nirranca. Itopiqui churriampü iñununecanama maquiataca na aisamunema isiu nirrancarrti Tuparrü, tapü arrüñüpü chipiacapü isamunempü. \c 10 \s1 Tapü uisamute tacana bama israelitarrü tücañe \p \v 1 Irranca nauqui atusi nurria aume, bama masaruquitaiqui, isane pasabo ümo bama antiburrü uyaütaiqui israelitarrü tücañe. Namanaiña aboma iquiana manu cüsaüborrü, arrüna cusürübo aübuma uiti Tuparrü. Y namanaiña tompücana uimia manu narubaitu turrü nürirri “Cüturiqui”. Acü amencoma, nauqui aitompücama, pero chüpansopüma. \v 2 Ui arrüna sane aboma tacanarrtü ürioma au nürirrti Moisés. \v 3 Namanaiña ito basoma pan arrümanu cuatü auqui napese uiti Tuparrü. \v 4 Chaboma ito arrümanu turrü torrio ümoma uiti Tuparrü. Arrümanu turrü cuatü auqui manu canrrü. Machepecatarrü arrüna sane, itopiqui arrümanu canrrü, tonenti Cristo. Tonenti naqui anati ichepema eana manu narubaitu rroense pururrü canca y cüosorrü. \v 5 Sane te, pero tüsaipü namanaiña chümacoconaunrrüpü ümoti Tuparrü. Sane nauquiche coiñoma au manu rroense. \p \v 6 Nanaiña arrüna sane pasabo ümoma tacana macuansomococorrü oemo, tapü uisamute isiu nisüboriquirrimia tücañe. Itopiqui arrüma tarucu nirrancarrüma ñoma ba chomirriampü. \v 7 Sane nauquiche tapü apiñanauncama manuma masantuca. Itopiqui eana bama isaelitarrü aboma bama isamutema sane tücañe. Ane te corobo sane icütüpüma: “Arrübama macrirrtianuca tümonsoma nauqui aama y nauqui achama. Auqui atüraimia nauqui asamuma pierrta aübu tococorrü”. \v 8 Tapü apaviviquia tacana numuquianca, tacana arrüna isamutema tücañe. Uirri cuatü carrticurrü ümoma. Taqui veintitres mil nubiqui bama coiñoma au manu taman nanenese ui carrticurrü. \v 9 Tapü apiñata macocotorrü ümoti Tuparrü, tacana isamutema bama israelitarrü tücañe. Arrüma coiñoma ui noirroboca. \v 10 Tapü apanitaca churriampü ümoti Tuparrü tacana arrübama tüboricoma ümoti tücañe. Itopiqui cuati taman ángel yacüpucurrti Tuparrü, nauqui atabaiti ümoma. \p \v 11 Nanaiña arrüna sane pasobo ümoma tacana manunecatarrü oemo. Corobo nanaiña tacana macuansomococorrü oemo bama osüoboriquia arrüna tiemporrü caüma, auche cocono nanaiña nurarrti Tuparrü. \v 12 Sane nauquiche amasasai nurria. Arrti naqui onquisioti que chauqui turria ñacoconauncurrti ümoti Tuparrü, tari yacuirarati nurria itacutiatoe, tapü iñoconotiti Tuparrü. \v 13 Arrüba macocotoca cuantio aume, isiatai tacana arrüba cuantio ümo bama maquiataca macrirrtianuca icu na cürrü, champürrtü tarucapae. Puerurrü te amoncatü ümoti Tuparrü, itopiqui chichebopü uiti nauqui ayetü tarucapae macocotorrü aume, arrüna chüpuerurrüpü avantabo año. Arrtü ane macocotorrü aume, bayurarati aume, nauqui puerurrü apasamu tairri ümo. \p \v 14 Sane masaruquitaiqui, bama cuasürü iñemo, tapü amecatü ümo manio pierrtaca arrüba auche manaunuma ümo masantuca. \v 15 Arraño apipiaca amonsape. Apapensa baeta ümo arrüna sucanañü aume. \v 16 Nantarrtai ubaca ichépe oñü aübu numachampiencaca ümoti Tuparrü. Uchaca vinorrü auqui manu taman coparrü. Machampiencaca ümoti Tuparrü itobo. Ui arrüna sane cuatü oemo nigraciarrti Tuparrü, itopiqui tone notorrti Jesucristo. Ubaca manu pan. Tone nicütüpürrti Cristo. \v 17 Sürümanaoñü ubaca manu tamantai pan. Uirri caüma tusio tacana tamantai nocütüpü, taman nacarrü nusaca. \p \v 18 Apaquionsaño iyo arrüna niyachücoimia bama israelitarrü. Macumananama numuquianca icu altar ümoti Tuparrü. Auqui basoma numañeturrü. Ui arrüna sane aboma nurria ichepeti Tuparrü. \v 19 Ui arrüna sane nisura champürrtü sucanañü que arrübama masantuca manrrü valeoma o süboricoma ni sucanañüpü que abe yupaserebiquirri arrüba macumanataca ümoma. \v 20 Tone arrüna sucanañü: Arrübama macumananama ümoma, macumananama ñemanauncurratoe ümo bama machoboreca, champürrtü ümoti Tuparrü. Pero chirrancapü nauqui abaca ichepe bama machoboreca. \v 21 Itopiqui chüpuerurrüpü aucha y auba au nimensarrti choborese y auquimanu amenotito aucha y auba au nimensarrti Señor. \v 22 Tapü aurrianca apapurrta aübuti Tuparrü. ¿Aensapü ane manrrü naucusüu pünanaquiti? \s1 Masamunauna aübuti usaruqui \p \v 23 Suraboira tatito ausucarü: Puerurrü uisamune isiu nurrianca. Pero champürrtü nanaiña urria arrüna urrianca. Puerurrü te uisamune isiu nurrianca, pero ane ito nurrianca ümo arrüna churriampü. \v 24 Tapü apapensaca aumeampatoe. Apapesa itacu arrüna urria ümoti quiatarrü. \p \v 25 Puerurrü aumane nanaiña nañese arrüna ane paventeobo. Tapü ane penarrü aboi, tapü abasiquia apanquiriu arrtü tücumanana manu numuquianrrü ümo taman santurrü. \v 26 Ane te corobo sane: “Arrüna cürrü aübu nanaiña arrüba abe icu ta ane mecuti Señor”. \p \v 27 Supiarrtü anati naqui chicocorotitipü Señor, y itasuruti año au niporrti nauqui auba uiti. Amecatü au niporrti. Auba caüma nanaiña arrüna nipemacarrti. Tapü ane penarrü aboi, tapü apanquitio pünanaquiti isane naca manu pemacarrü, arrtü tücumanana, o champü. \v 28 Tapürrtü anati naqui macuansomoconoti aume, nanti sane: “Arrüna nañese chauqui tücumanana ümoti taman santurrü”, auqui caüma tapü aubaca, itopiquiti naqui turapoiti ausucarü. Arrti caüma mapensarati que apisamute nomünantü, arrtü aumate. \v 29 Arrümanu nomünantü champürrtü ñemanauncurratoe. Ane au ñapensacarrtiatai. Pero arroñü ane te nosüriaca nauqui uisamune isiu numapensaca; champü nümoche uisamune isiu ñapensacarrti quiatarrü. \v 30 Arrüñü irraca aruqui nanaiña pemacarrü aübu niñachampiencaca ümoti Tuparrü. Sane nauquiche champüti naqui puerurrü uraboiti que ane nipünate uirri, itopiqui ñachampiencaca ümoti Tuparrü itacu. \p \v 31 Sucanañü caüma sane: Arrtü aubaca y arrtü auchaca, o arrtü ane quiatarrü napachücoi, apisamuse sane nauqui ane manauncurrü ümoti Tuparrü. \v 32 Tapü apisamute arrüna ünantü ümo bama israelitarrü, ni ümopü bama griegorrü, ni ümopü bama ito pertenecebo ümoti Tuparrü. \v 33 Sane ito sobi. Yapacheca niquiubuñü causane nauqui urria niyachücoi ümo namanaiña. Champürrtü ñapensaca ichacuñüantoe, ta itacu bama ito maquiataca, sane nauqui ataesübuma eanaqui nomünantü. \c 11 \p \v 1 Apisamuse tacana arrüna niyachücoi. Itopiqui arrüñü ito isamute tacana niyachücoiti Cristo tücañe. \s1 Arrüba paüca au reunión \p \v 2 Ipucünuncatai aucuata, masaruquitaiqui, itopiqui nantarrtai apaquioncaño iyoñü y apisamute isiu arrüba nirranunecaca aume. \v 3 Pero caüma ane quiatarrü surapoboiboñü ausucarü: Arrti Cristo ane nüriacarrti ümo bama mañoñünca. Arrübama mañoñünca ane nüriacarrüma ñome ba nicüpostorrüma. Y arrti Tuparrü ane nüriacarrti ümoti Cristo. \v 4 Sane nauquiche surapoi ausucarü arrüna sane: Arrti naqui meaboti ümoti Tuparrü, o manitanati uiti Espíritu Santo, y ane taburrio nitanurrti, champü ñanauncurrti ümoti Tuparrü. \v 5 Tapü arrüba paüca tiene que autaburri, arrtü mupeabo o arrtü panitana uiti Espíritu Santo. Arrtü chütaburriopü niñutanurrü, champü ñupanauncurrü ümo bama ñopiquianio. Abe tacanarrtü butapaquio. \v 6 Arrüna paürrü chirranrrüpü aitamurriquia nitanurrü, tari tapaquia. Itopiqui arrüba paüca bocüsobo, arrtü botüsüro niqui niñutanurrü, o arrtü butapaquio. Sane nauquiche tari butaburrio niñutanurrü. \p \v 7 Tapü arrti ñoñünrrü tapü itamurriancatati nitanurrti, itopiqui arrti urriancati isiu tacana nacarrti Tuparrü. Uiti ñoñünrrü tusio nüriacarrti Tuparrü. Pero ui paürrü tusio nüriacarrti ñoñünrrü. \v 8 Ta arrti Tuparrü chisamunutitipü ñoñünrrü apüqui paürrü. Más bien isamutenti paürrü apüqui nañeturrti ñoñünrrü. \v 9 Arrüna paürrü urriante itopiquiti ñoñünrrü, churriancatipü ñoñünrrü itopiqui paürrü. \v 10 Sane nauquiche arrüba paüca tiene que apitamurriquia niñutanurrü, na atusi que abe iquiana nüriacarrü y itopiquito asaraimia arrübama angelerrü. \v 11 Arrti Señor isamunuti oñü sane. Sane nauquiche arrti ñoñünrrü necesitaboti iyo paürrü. Isiatai paürrü necesitabo iyoti ñoñünrrü. \v 12 Ñemanauncurratoe arrüna paürrü urriante apüqui nicütüpürrti ñoñünrrü tücañe. Tapü caüma arrti ñoñünrrü anati icu cürrü auqui paürrü. Nanaiña arrüna sane cuatü uiti Tuparrü, itopiqui uiti urriante nanaiña. \p \v 13 Apapensa baeta ümo arrüna sane: ¿Aensapü urria arrtü meabo paürrü, y chütaburriopü nitanurrü? \v 14 Tusiatai te icu na cürrü onquisioti nurria nicüsorrti naqui ñoñünrrü abaesa niqui nitanurrti. \v 15 Tapü ümo paürrü urria ümo abaesa niqui nitanurrü y pucünuñantai uirri. Torrio te ümo abaesa niqui nitanurrü, nauqui ataburri nitanurrü uirri. \v 16 Arrtü aboma bama rranrrüma uratoquimia ümo arrüna sane, tiene que atusi ümoma que arrüsomü ichepe namanaiña bama maquiataca icocoromati Jesús chüsopisuputacaipü quiatarrü manunecatarrü. \s1 Causane nauqui urria nubaca pan aübu numaquionco iyoti Señor \p \v 17 Caüma rranitaca aume icütüpü arrüna napachücoi, arrüna champürrtü urria. Canapae arrtü apiyoberabacaño chütüpü ümo urria nausüboriqui, ta ümo arrüna churriampü naburatoquiquiatai aumeampatoe. \v 18 Ñoncoi te que chichepepü napanensaca, apiñacaño peese amopünanaquiatoe. Canapae ñemanauntu pario arrüna ñoncoi. \v 19 Ñemanauntu te, ui arrüna chichepepü napapensaca tusio nurria ñacusanema bama ñemanauncurratoe icocoromati Tuparrü taha abarrüpecu. \p \v 20 Arraño apiyoberabacaño nauqui auba ichépe año. Pero champürrtü tonenqui arrüna aubaca aübu napaquionco iyo niconcorrti Señor. \v 21 Ñoncoi te que cadati taman basotiatai nipemacarrti. Chaparrüperacapü ümoti quiatarrü, nauqui ichépe auba. Sane nauquiche aboma bama cürüpüo, y bama maquiataca ane chama ümoma, y aboma bama orisübaboma. \v 22 Arraño anete naupo iquianache auba y aucha. Pero ui arrüna sane napachücoi apuncama bama icocoromati Jesús. Apicünsomococama bama champü isane ümoma. ¿Isanempü arrüna surapoboiboñü ausucarü ui arrüna sane? ¿Aensapü urria iñemo arrüna sane napachücoi? No, champürrtü urria iñemo. \p \v 23 Torrio iñemo arrüna manunecatarrü uiti Señor. Chauqui tüsurapoi ausucarü. Suraboira tatito: Arrümanu tücañe tobirri, numo paventeoti Jesús, tümonsoti esa mensarrü. Iñentati pan. \v 24 Machampiencanati ümoti Tuparrü itobo. Ichepesünatati y nanti ümo bama ñanunecasarrti: “Tone arrüna nisütüpü, aumase, itopiqui tiene que ison autacu. Apisamuse arrüna sane nauqui apaquionaño iyoñü”. \v 25 Chauqui niyacarrüma isamutenti isiatai aübu manu taman coparrü ataso ui vinorrü. Iñentati, nanti ümoma: “Arrüna au na coparrü, tone niñoto uiche atusi caüma arrüna nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü abaübu. Aucha nantarrü aübu napaquionco iyoñü”. \p \v 26 Apisamuse sane cheperrtü cuati tato Jesús icu na cürrü, auba y aucha sane. Itopiqui uirri apitusiancata isucarü namanaiña que arrti Cristo tücañe coiñoti apü curusürrü. \fig Institución de la Cena del Señor|src="CN01803B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="1CO 11.26" \fig* \v 27 Sane nauquiche arrti naqui basotiatai manu pan y chabotiatai manu vinorrü y champü ñanauncurrti ümoti Jesús, tonenti naqui ane nipünatenti aübu nicütüpürrti Señor y aübu notorrti. \v 28 Sane nauquiche amasasai nurria, arrtü ñemanauncurratoe apiñanauncati Señor Jesús. Auqui caüma puerurrü auba y aucha. \v 29 Itopiqui arrti naqui champü ñanauncurrti ümoti Jesús, arrtü basotiatai manu pan y chabotiatai manu vinorrü, tonenti naqui cuatü ümoti carrticurrü uiti Tuparrü, itopiqui chütusiopü ümoti, ta tone nicütüpürrti Cristo. \v 30 Sane nauquiche aboma abarrüpecu bama sürümanama maunrrocono y bama chücusüurupü, y sürümanama tücoiñoma. \v 31 Tapürrtü barrtai nurria utacumatoe, chübacurrtaratipü Señor usaübu tacana arrüna sane. \v 32 Perorrtü bacheboti Tuparrü carrticurrü oemo, isamutenti sane tacana ñacuansomococorrti oemo, tapü carrticabo oñü ñana au infierno ichepe bama maquiataca icuqui na cürrü bama chicocoromatipü. \p \v 33 Sane nauquiche caüma masaruquitaiqui, arrtü tocabo auba, tari aparrüpera ümo bama maquiataca, nauqui ichépe aubaca. \v 34 Arrtü anati naqui cürüpüo, tari yarati au niporrti primero. Sane caüma champü carrticurrü uiti Tuparrü aume, arrtü apiyoberabacaño. Abe piquiataca nirracüpucu aume, surapoi ausucarü arrtü yeca tanu. \c 12 \s1 Arrti Espíritu Santo bacheboti osüriacabo \p \v 1 Caüma irranca rranuneca aume, masaruquitaiqui arrüba nosüriaca botorrio uiti Espíritu Santo. Irranca nauqui atusi nurria aume arrüna sane. \p \v 2 Apaquionsaño iyo arrüna nausüboriqui tücañe, numo chapicococatiquipü Tuparrü. Tarucu naurrianca apanaun ümo masantuca, arrüba chüpuerurrüpü apanita. \v 3 Suraboira nurria caüma ausucarü arrüna sane: Arrtü anati Espíritu Santo auti taman ñoñünrrü chüpuerurrüpü nanti arrüna sane: “Tari paurramanati Jesús”. Y sane ito arrti naqui chiyasuriurutitipü Espíritu Santo au nausasürrti chüpuerurrtipü nantito sane: “Arrti Jesús tonenti Señor”. \p \v 4 Abe aruqui nanaiña nosüriaca botorrio oemo, pero anati tamantiatai naqui uiche aitorrimia oemo, ta arrti Espíritu Santo. \v 5 Ane ito aruqui nanaiña nubaserebiqui, pero anati tamantiatai Señor, naqui ümoche baserebiquia. \v 6 Abe aruqui nanaiña arrüna isamutenti Tuparrü au nosüboriqui, pero nanaiña urriante uiti naqui tamantiatai Tuparrü. \v 7 Torrio üriacaboti cadati taman uiti Espíritu Santo, nauqui bayura ümo namanaiña. \v 8 Ümoti taman torrio uiti Espíritu Santo nauqui aipiati anitati aübu ñapanauncurrti. Ümoti quiatarrü torrio na aipiati anitati aübu nitusiquirrü ümoti. Manunecanati y bacheboti consejorrü uitiquito Espíritu Santo. \v 9 Tamanti torrio ümoti nauqui aipiati oncotitü nurria ümoti Tuparrü. Arrti quiatarrü torrio ümoti üriacaboti na acurati ümo bama maunrrocono, uitiquito naqui Espíritu Santo. \v 10 Uiti Espíritu Santo puerurrti taman aisamunenti milagrorrü. Arrti quiatarrü ipiacati anitati uiti Espíritu Santo y uraboiti ñapensacarrti Tuparrü. Arrti quiatarrü tusio ümoti arrtü tamanti ñoñünrrü manitanati uiti Espíritu Santo o uirrtiatoe, o uiti choborese. Tamanti ipiacati uiti Espíritu Santo anitati auqui piquiataca manitacaca, arrüba champü toncoiti. Arrti quiatarrü torrio ümoti uiti Espíritu Santo nauqui puerurrti uraboiti auqui besüro manu manitacarrü uiti quiatarrü. \v 11 Nanaiña arrüna sane nosüriaca botorrio uiti Espíritu Santo isiu nirrancarrti ümo namanaiña. \s1 Usaca tacana nicütüpürrti Cristo \p \v 12 Arrübama icocoromati Jesús ichepecacama tacana nicütüpürrti taman ñoñünrrü. Arrüna nocütüpü abe sürümana parterrü, abu tamantai nacarrü nocütüpü. \v 13 Sane ito arroñü ichépe nurria nusaca. Champü nümoche arrtü israelitarrü oñü o arrtü chütüpü israelitarrü. Uyarrüpecu aboma bama mamosoca y bama abomantai. Numo osüriquia, arrti Espíritu Santo iñanati oñü au manu tamantai cütüpürrü ichepe namanaiña bama maquiataca icocoromati Jesús; nanaiña oñü caüma tacana nicütüpürrti Cristo. Y nanaiña oñü cuati Espíritu Santo au nuyausasü. \p \v 14 Arrüna nocütüpü abe sürümana parterrü, champürrtü tamanti. \v 15 Supiarrtü manitanapü nopope, nantü sane: “Arrüñü champürrtü perteneceboñü ümo arrüna cütüpürrü cauta yaca, itopiqui chütüpü neheseñü”. \v 16 Carürrtü nantü nuñumasu sane: “Arrüñü chiyacapü apü na cütüpürrü, itopiqui chütüpü sütorrüñü”. Abu aneantai apü nocütüpü, chüpuerurrüpü aiñanü peese. \v 17 Arrtü nanaiñampü nocütüpü sütorrü, ¿causanempü nauqui oñoncoi? Arrtü nanaiñampü nocütüpü masurrü, ¿causanempü nauqui puerurrü manasa? \v 18 Pero arrti Tuparrü iñaniontiño nanaiña arrüba parterrü apü nocütüpü isiu nirrancarrti, nauqui ane taman nocütüpü urria. \v 19 Chüpuerurrüpü ane nocütüpü, arrtü tamantai parterrü. \v 20 Arrüna nocütüpü abe sürümana peasomanca. Sane urriante taman nocütüpü oboi. \p \v 21 Arrüna nosüto chüpuerurrüpü uraboi isucarü nuñe sane: “Champü nümochecü sobi”. Ni arrüna nutanu nantüpü ümo nopope sane: “Champü nümoche año sobi”. \v 22 Abe arrüba parterrü ocütüpü chübucusüurupü nurria, abu tonehio arrüba manrrü yupaserebiquirri oemo. \v 23 Abe ito arrüba parterrü ocütüpü champürrtü coñorrtai oemo, pero upucünuncatai yucuata. Abe ito arrüba parterrü uiche ocüsoca pario. Sane nauquiche manrrü bacuiraca yutacu. Butaburrio nurria osoi. \v 24 Arrüba piquiataca parterrü champü nümoche autaburri. Sane te uiti Tuparrü. Iñaniontiño arrüba parterrü apü nocütüpü, sane nauqui ane tamantai nocütüpü. Uiti te bucuasürü oemo manrrü arrüba parterrü champürrtü coñorrtai nurria. \v 25 Arrti Tuparrü chirranrrtipü nauqui abe ba omeno peese omeanaqui ba parte nocütüpü. Rranrrti nauqui apayura ñomeampatoe. \v 26 Arrtü ane taman parterrü nocütüpü taquisürü, auqui caüma enterurrü nocütüpü taquisürü ito. Arrtü taman parterrü yasutiu arrüna urria, nanaiña nocütüpü pucünuña. \p \v 27 Namanaiña arraño abaca tacana arrüna taman nicütüpürrti Cristo. Cadati taman anati tacana taman parterrü. \v 28 Arrti Tuparrü bacheboti oemo ubaserebiquibo, bama icocoromati Jesús. Primero aboma bama apostolerrü, auqui aboma bama manitana uiti Espíritu Santo. Auqui aboma bama manunecana. Auqui aboma bama masamunu milagrorrü y bama bacurara ümo bama maunrrocono. Aboma ito bama bayurara ümo maquiataca y bama ipiacama üriaburuma. Aboma ito bama ipiacama anitama aruqui nanaiñantai manitacaca uiti Espíritu Santo. \v 29 Champürrtü torrio ümo cadati taman isiatai. Champürrtü namanaiña apostolerrüma, o manitanama uiti Espíritu Santo, o manunecanama. Champürrtü namanaiña ipiacama asamuma milagrorrü \v 30 y acurama ümo bama maunrrocono. Champürrtü namanaiña ipiacama anitama auqui quiatarrü manitacarrü, ni namanaiñampü ipiacama uraboimia auqui besüro arrüna namatü auqui manio piquiataca manitacaca. \v 31 Apapache niquiubu año causane nauqui aye aboi esaquiti Tuparrü arrüba nüriacaca manrrü urria. \p Pero caüma surapoi ausucarü quiatarrü, arrüna yarusürürrü yaserebiquirri. \c 13 \s1 Nucua oemoantoe \p \v 1 Supiarrtü anati naqui ipiacati anitati aruqui nanaiñantai manitacaca, hasta ñanitacarrüma bama angelerrü, pero champürrtü cuasürüma ümoti bama maquiataca. Arrti anati tacana arrone tampora süuru, o tacana arrone praturrü tañeno ümo bullarrtai. \v 2 Supiarrtü anati naqui ipiacati anitati uiti Espíritu Santo, y isuputacati arrüna anecana y tusio ümoti nanaiña. Ipiacati oncotitü nurria ümoti Tuparrü, hasta nauqui aucaübupü yirituca uiti. Perorrtü chücuasürüpüma ümoti bama maquiataca, champü niyaserebiquirri arrümanu iyebo uiti. \v 3 Supiarrtü anati naqui quiatarrü itorrimiatati nanaiña nenarrirrti ümo bama pobrerrü, y hasta itorrimianatiyü nauqui aiñonoconomati. Perorrtü chücuasürüpüma ümoti bama maquiataca, ümonatai nanaiña arrüna niyachücoiti. \p \v 4 Arrtü cuasürüma oemo bama maquiataca, masamunaunca aübuma. Buenurrü oñü aübuma. Chüpesabopü oemo nenarrirrimia. Champürrtü ñentonaunrrü oñü, ni vanurrü oñüpü. \v 5 Arrtü cuasürüti oemo naqui quiatarrü, chuisamutempü arrüna chüsamianapü, o arrüna churriampü ümoti. Champürrtü ñocütünaunrroñü. Chotüboriquiapatai. Chümaquioncapü oñü iyo arrüna nomünantü uiti quiatarrü. \v 6 Chüpucünuncapü ui nomünantü, ta upucünunca ui arrüna urria yachücoiti quiatarrü. \v 7 Arrtü cusürüti quiatarrü oemo, avantabo oñü y oñoncatito ümoti. Uipiaca ito barrüpera. Masamunaunca aübuti. \p \v 8 Arrüna nucua oemoampatoe chüpuerurrüpü atacüru. Arrüna numanitaca uiti Espíritu Santo tiene que atacüru ñana. Arrüna numanitaca auqui piquiataca manitacaca tacürusu ñana. Caüma manitaca aübu numapanauncu uiti Tuparrü, pero arrüna sane ane nitacürurrü. \v 9 Itopiqui caüma chütusiopü oemo nanaiña, y arrüna numanitaca champürrtü urria nurria. \v 10 Pero barrüperaca ümo manu nanenese auqui ñana urriampae nusaca. Auqui caüma tacürusu arrüna churriampü nosüboriqui. \p \v 11 Arrüñü, numo yaürrüñünqui rranitaca y ñapensaca y ñonquisio tacanati taman ñaüma. Pero caüma ñoñünrrüñü. Chauqui tiñocoquio manio niñapensaca tacanati ñaüma. Ñapensaca caüma tacanati ñoñünrrü. \v 12 Caüma chütusiopü nurria oemo. Tacanarrtü basacatü auqui nirrpecurrü, arrüna champürrtü urria nurria. Pero ñana besüratai nubasata ümoti Tuparrü, tacana arrüna nacarrtiatoe. Caüma chusuputacatipü nurria Tuparrü. Pero ñana usuputacati nurria, tacana ito arrti isuputarati oñü nurria. \p \v 13 Nanaiña nubachücoi icu na cürrü tiene que atacüru ñana. Pero abe arrüba trerrü chübutacürusupü. Tonehio arrüba sane: Arrüna uicococati Tuparrü. Arrüna nubarrüperaca ümo arrüna urria uiti oemo. Y arrüna nucua ümoti Tuparrü y oemoampatoe. Arrüba trerrü chübutacürusupü. Arrüna nucua oemoampatoe, tone arrüna manrrü yarusürürrü omeanaqui ba trerrü. \c 14 \s1 Causane nauqui urria nubatrabacaca aübu nüriacaca botorrio oemo uiti Tuparrü \p \v 1 Apiña nurria, nauqui acuasürüti quiatarrü aume. Apanquito pünanaquiti Tuparrü nauqui acheti aume arrüna abüriacabo. Apanqui pünanaquiti nauqui apipia apanita uiti Espíritu Santo, itopiqui tone manrrü baserebio aume. \v 2 Arrti naqui manitana auqui quiatarrü manitacarrü manitanati ümoti Tuparrü, champürrtü ümo macrirrtianuca. Champüti naqui puerurrü aye uiti manu ñanitacarrti. Itopiqui manitanati uiti Espíritu Santo arrüna chütusiopü ümo macrirrtianuca. \v 3 Pero arrti naqui manitana auqui besüro uiti Espíritu Santo, ta ümo macrirrtianuca. Ui ñanitacarrti bayurarati ümoma, arucu tato ümoma y macuansomoconoti ümoma. \v 4 Arrti naqui manitana auqui quiatarrü manitacarrü manitanati ümotiatoe y bayurarati ümotiatoe. Tapü arrti naqui manitanati auqui besüro bayurarati ümo namanaiña bama icocoromati Jesús. \p \v 5 Irrancatai nauqui nanaiña arraño apipiaca apanita auqui piquiataca manitacaca uiti Espíritu Santo. Pero arrüna manitacarrü auqui besüro manrrü ane yaserebiquirrü ümo bama icocoromati Jesús pünanaqui ba piquiataca manitacaca. Arrüba piquiataca manitacaca solamenterrü paserebio ümo namanaiña, arrtü anati naqui ipiaca urapoi nurarrüma auqui besüro. \p \v 6 Supia masaruquitaiqui, arrtü yeca tanu aubesa y rranitaca aume auqui quiatarrü manitacarrü uiti Espíritu Santo. ¿Aensapü ane yaserebiquirri aume? No, champü. Tapürrtü rranitaca aume auqui besüro y surapoi ausucarü arrüna tusio iñemo uiti Tuparrü, o rranunecaca aume, auqui caüma ane niyaserebiquirri aume. \v 7 Numanitaca ane tacana taman burrirri o tacana violín. Arrti naqui masümununu tiene que aipiati nurria. Si no, chütusiopü isane sonirri arrüna masümununuti. \v 8 Isiatai pasabo arrtü ane guerra, bahiquirri. Arrtü puuru cornetarrü acomoraboma masortaboca ümo bahiquirri. Perorrtü chüpuurupü nurria, champüti naqui acomorabo. \v 9 Isiatai napanitaca. Arrtü chübesüropü nurria, champüti iyebo uiti, ümonatai napanitaca. \v 10 Icu na cürrü abe mantucubupatai manitacaca y cada taman ane yaserebiquirri ümo bama ipiaca anitanema y ümo bama oncoimia. \v 11 Tapürrtü chiyebopü sobi ñanitacarrti quiatarrü, yaca caüma ümoti tacanati extranjerurrü y arrti iñemo isiatai. \v 12 Arraño tarucu naurrianca na atorri aume uiti Espíritu Santo abüriacabo. Pero apiña nurria, nauqui atorri aume arrüba nüriacaca uiche manrrü puerurrü apaserebi ümo bama icocoromati Jesús. \p \v 13 Sane nauquiche arrti naqui manitanati auqui quiatarrü manitacarrü tari ñanquirati pünanaquiti Tuparrü ipiacaboti nauqui puerurrtito uraboiti auqui besüro arrüna nanti auqui manu quiatarrü manitacarrü. \v 14 Arrti naqui manitanati auqui quiatarrü manitacarrü meaboti ümoti Tuparrü uiti Espíritu Santo, pero champürrtü meaboti ui ñapensacarrtiatoe, ta uiti Espíritu Santo. \v 15 ¿Causane caüma osoi? Oñeana te uiti Espíritu Santo auqui quiatarrü manitacarrü, arrüna chentienderrüpü oñü. Pero oñeana ito auqui besüro, nauqui entienderrü oñü ümo. Puerurrü macanta uiti Espíritu Santo, pero puerurrü ito macanta aübu nanaiña numapensaca. \v 16 Tapürrtü anati naqui iñanaunuti Tuparrü auqui quiatarrü manitacarrü uiti Espíritu Santo, arrübama maquiataca chentienderrüpüma neancarrti, y chüperurrüpü achampiencama ichepeti, itopiqui chütusiopü ümoma isane urapoiti. \v 17 Arrümanu neancarrti urriampae ümoti Tuparrü, machampiencanati ümoti. Pero arrübama maquiataca champü yaserebiquirri ümoma. \p \v 18 Arrüñü rranitaca manrrü amopünanaqui auqui quiatarrü manitacarrü uiti Espíritu Santo. Ñachampiencaca ümoti Tuparrü itacu arrüna sane torrio iñemo uiti. \v 19 Pero eana bama icocoromati Jesús manrrü urria iñemo rranita chimiantai auqui nurarrümantoe, nauqui puerurrü aye uimia. Arrtü rranitaca auqui quiatarrü manitacarrü, panaca abaiturrü, pero arrüma chüpuerurrüpü aye uimia, chentienderrüpüma. \p \v 20 Masaruquitaiqui, tapü apapensaca tacana mañaümanca. Apaensa tacana mayarusürüca mañoñünca. Au quiatarrü piaracarrü, abu urriantai nabaca tacana masiomanca, itopiqui arrüma chabaeturrüpü nitüborirrimia. Apisamuse ito sane. \v 21 Ane te corobo nurarrti Tuparrü sane: \q1 Rranitaca ümo na genterrü Israel auqui quiatarrü manitacaca turuqui bama extranjerurrü. \q1 Itopiqui arrüma chirranrrüpüma acoconauma iñemo, nanti Tuparrü. \q1 Chirranrrüpüma onsaperioma nisura. \p \v 22 Sane nauquiche arrüna nuipiaca manita auqui quiatarrü manitacarrü baserebio tacana señarrü ümo bama chicocoromatipü Tuparrü, champürrtü ümo bama icocoromati. Tapü arrüna nuipiaca manita auqui besüro uiti Espíritu Santo, baserebio tacana señarrü ümo bama icocoromati Tuparrü, champürrtü ümo bama chicocoromatipü. \v 23 Supiarrtü apiyoberabacaño nauqui apanaun ümoti Tuparrü. Nanaiña arraño apanitaca auqui piquiataca manitacaca. Auqui iñataimia aubesa bama chicocoromatipü Tuparrü, y bama chütusiopü ümoma. Oncoimia arrüna sane napanitaca. Arrüma caüma namatü que locorraño, itopiqui chentienderrüpüma. \v 24 Tapürrtü apanitaca auqui besüro uiti Espíritu Santo, auqui caüma arrübama chicocoromatipü o bama chütusiopü ümoma oncoimia nabura y iyebo uimia, y tusio ümoma aboi que ane nipünatema, y tusio ito ta bacurrtarati ñana Tuparrü aübuma. \v 25 Auqui butusio arrüba anecanatai ñapensacarrüma au nitusirrimia. Bachesioyoma nauqui anauma ümoti Tuparrü y namatü: “Ñemanauntu, arrti Tuparrü anati abarrüpecu”. \s1 Nüriacarrü ümo bama icocoromati Tuparrü \p \v 26 ¿Causane aboi caüma, masaruquitaiqui, arrtü apiyoberabacaño? Bueno, tamanti macantarati ümoti Tuparrü. Arrti quiatarrü manunecanati nurarrti. Arrti quiatarrü urapoiti arrüna tusio ümoti uiti Tuparrü. Arrti quiatarrü manitanati baeta auqui quiatarrü manitacarrü, y arrti quiatarrü urapoiti auqui besüro arrüna nanti maniqui. Nanaiña arrüna sane napachücoi apisamuse nauqui apayura ümoti quiatarrü. \v 27 Arrtü aboma bama manitana auqui piquiataca manitacaca, tari ñanitanama torrüma o trerrüma. Tamanti urapoiti auqui besüro arrüna manitanama. \v 28 Tapürrtü champüti naqui ipiaca uraboi auqui besüro, tapü manitanama bama auqui quiatarrü manitacarrü. Mejor tari ñanitanama ümoti Tuparrü y ümomantoe auqui manu quiatarrü manitacarrü. \v 29 Tari sane ito ui bama manitanama auqui besüro uiti Espíritu Santo. Tari ñanitanama torrüma o trerrüma. Arrübama maquiataca tari onsapeoma y tari urapoimia arrtü urria ümoma, y arrtü ñemanauncurratoe uiti Espíritu Santo. \v 30 Rrepente anati naqui tümonso, y arrti Tuparrü bacheboti ñapensacaboti au nitusirrti au manu rratorrü. Auqui caüma tari etayoiti naqui manitana y arrti naqui quiatarrü caüma tari ñatoconati anitati. \v 31 Namanaiña arraño puerurrü apanita uiti Espíritu Santo, pero taiquianati taman. Sane nauquiche ane manunecatarrü y macuansomococorrü ümo namanaiña. \v 32 Arrübama ipiacama anitama uiti Espíritu Santo puerurrüpü anitama y etaiyoimia isiu nirrancarrüma. \v 33 Arrti Bae Tuparrü rranrrti te nauqui urria nusaca y chirranrrtipü ümo ausüratai. Tari tamantiatai naqui manitanabo. \p \v 34 Arrtü apiyoberabacaño, tari ometayoi ba paüca, tapü panitana. Sane bacüpucurrü ümo namanaiña bama icocoromati Jesús au nanaiñantai. Tari pacoconaun ümo bama ane nüriacarrüma ñome. Sane ito nantü icu manu corobo nüriacarrü. \v 35 Arrtü murrianrrü atusi ñome, tari panquiriora pünanaqui bama ñopiquianio tato au nioyoporrü. Itopiqui champürrtü coñotü ümo paürrü anita fuerte au reunión. \v 36 ¿Taqui churriampü aume arrüba bacüpucuca? Apaquionsaño, arrüna nurarrti Tuparrü champürrtü cusürübo acamanu ameana, y champürrtü arrañoantai apasutiu. \p \v 37 Arraño napaquionco que manitanati Tuparrü abuturuqui, y que anati Espíritu Santo au nabausasü. Urria arrüna sane, pero apaquionsaño que arrüna sucanañü, tone yacüpucurrti Tuparrü. \v 38 Arrti naqui chicocotatipü arrüna sane, tapü apicocota ito nurarrti. \p \v 39 Bueno bama masaruquitaiqui, tone nirranunecaca aume: Apiña nurria nauqui apipia apanita uiti Espíritu Santo. Tari chebatai aboi anitama auqui piquiataca manitacaca. Pero tari anati quiatarrü naqui uiche uraboiti auqui besüro. \v 40 Tari apisamuse nanaiña aübu nacomoracarrü y coñorrtai. \c 15 \s1 Süboricoti tato Cristo \p \v 1 Masaruquitaiqui, caüma irranca nauqui apaquioncaño iyo arrüna urriampae manitacarrü, arrüna surapoi aucutanu ausucarü. Apasutiu y apicococati nurria Jesús. \v 2 Ui arrüna urria manitacarrü autaesübuca eanaqui nomünantü. Arrtü apicocota enterurrü nausüboriqui, urria nabaca. Tapürrtü apiñocota, ümonatai napacoconauncu ümoti Jesús. \p \v 3 Sucanañü aume aucutanu arrüna ñoncoi y torrio iñemo uiti Tuparrü. Primero surapoi ausucarü arrüna sane: Arrti Cristo coiñoti nauqui aurrimiaca tato nomünantü osoi. Sane ito nantü icu Nicororrü, arrüna tücorobocaü tücañe. \v 4 Auqui iñanamati cütu y pürücü trerrü naneneca süboricoti tato, tacana arrüna nantü icu Nicororrü. \v 5 Itusiancanatiyü isucarüti Pedro y auqui isucarü namanaiña bama maquiataca ñanunecasarrti, bama apostolerrü. \v 6 Auqui itusiancanatiyü isucarü bama quiniento o manrrü nubiqui macrirrtianuca, bama icocoromati. Arrüma caümainqui aboma süboricomainqui. Pero uturuquimia aboma bama tücoiño. \v 7 Auqui itusiancanatiyü isucarüti Jacobo y auqui isucarü namanaiña bama apostolerrü tatito. \v 8 Au nitacürurrü itusiancanatiyü isucarüñü ito, abu chauqui tübupasao sürümana añoca. \v 9 Arrüñü champü isane niyaca eana bama apostolerrü, itopiqui tücañe anancañü yacheca itaquisürücüboma bama icocoromati Tuparrü. Sane nauquiche chücoñopütü nauqui namatü iñemo “apóstol”. \v 10 Pero arrti Tuparrü pucürusuti ichacuñü. Itasurutiñü, nauqui apóstol ñü ümoti Cristo. Champürrtü ümonatai manu yatasucurrti iñemo. Ta arrüñü manrrü urriante sobi pünanaqui namanaiña bama maquiataca. Abu champürrtü sobiatoe rratrabaca, ta arrti Tuparrü naqui batrabacarati saübuñü, itopiqui isuasürüca ümoti. \v 11 Champü nümoche sobi arrtü arrüñü surapoi manrrü nurarrti Tuparrü, o arrtü urapoimia bama maquiataca. Pero arrüna suburapoi ausucarü, tone arrüna apicocota. \s1 Nosüboriqui tato ñana \p \v 12 Así que tone arrüna supanunecaca aume: Arrti Cristo süboricoti tato eanaqui bama macoiñoca. ¿Causanempü aboma bama taha abarrüpecu, namatü que arrübama tücoiño chüpuerurrüpü asüobrimia tato? \v 13 Arrtü champü süboriquirripü tato, entonces chüpuerurrüpü asüboriti tato Cristo tücañe. \v 14 Tapürrtü ñemanauntupü chisüboricotipü tato Cristo, auqui cüma ümonataipü arrüna supanunecaca, y ümonataito arrüna napacoconauncu. \v 15 Arrtü ñemanauntupü arrüna sane, arrüsomü mañapancapü somü ümoti Tuparrü, itopiqui suburapoi que arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato Cristo. \v 16 Itopiqui arrtü ñemanauntupü arrüna chüpuerurrüpü asüborimia tato bama coiño, arrtitopü Cristo chüsüboricotipü tato tücañe. \v 17 Arrtü sanempü, arrüna napacoconauncu ümonataipito, y chümorrimiacanapü tato nomünantü aboi. \v 18 Y arrübama icocoromati Jesús, bama tücoiñoma, ensoropü nausüpürrüma, arrtü chüñemanauntupü arrüna supanunecaca. \v 19 Arrtü sane, oñocatü ümoti Cristo aunantai icu na cürrü, pero champü nosüboriqui tato ñana. Manrrü ümonataipü nosüboriqui pünanaqui namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü. \p \v 20 Abu ñemanauncurratoe, arrti Cristo süboricoti tato eanaqui macoiñoca. Uirri tusio oemo que arrübama ito maquiataca coiño tiene que asüborimia tato ñana. \v 21 Arrüna concorrü ane icu na cürrü itopiquiti maniqui tamantiatai ñoñünrrü tücañe, naqui Adán. Isiatai uiti naqui quiatarrü tamantiatai ñoñünrrü süboricoma tato bama coiño, ta uiti Cristo. \v 22 Namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü aboma auqui nesarrti familiarrü Adán. Sane nauquiche namanaiña coiñoma. Pero namanaiña bama icocoromati Cristo süboricoma tato eanaqui bama macoiñoca. \p \v 23 Sane niyücürrü: Arrti Cristo cusürüboti asüboriti tato. Arrtü cuati tato ñana auqui napese, tocabo ümo bama icocoromati asüborimia tato. \v 24 Auqui caüma cuatü ñapacümuncuturrti Tuparrü. Uiti Cristo caüma omiñarrio nanaiña piquiataca nüriacaca icu na cürrü, y tacürusuma namanaiña bama tüborico ümoti. Auqui itorrimiatati nüriacarrti ümoti Bae Tuparrü. Auqui caüma üriabucati Tuparrü üno namanaiña. \v 25 Itopiqui arrti Cristo tiene que üriaburuti cheperrtü macananati ümo namanaiña bama nesarrti enemigorrü. \v 26 Arrüna tacürurrü enemigorrü ümoti, tone concorrü. Uiti Cristo caüma tacürusu concorrü. \v 27 Ane te corobo que arrti Tuparrü iñatati nanaiña iquiana nüriacarrti Cristo. Abu arrtiatoe Bae Tuparrü champürrtü anati iquiana nüriacarrti Cristo, itopiqui uiti te torrio üriacaboti Cristo. \v 28 Sane arrtü torrio nanaiña mecuti Cristo uiti Tuparrü, arrti iñanatiyü ito iquiana nüriacarrti Tuparrü. Auqui caüma ane yarusürürrü nüriacarrti Tuparrü ümo nanaiña. \p \v 29 Apapensa baeta ümo bama ürioma itacu bama tücoiño. ¿Causane aisamunema arrüna sane? Arrtü ñemanauntupü chüsüboricopüma tato bama coiño, ümonatai arrüna nüriquirrimia itacuma. \p \v 30 Apapensa baeta iyo nisüboriqui, masaruquitaiqui. Naneneca ichaquisürüca, y tüsaipü isonca. ¿Acasopü ümonatai? \v 31 Surapoi arrüna sane ausucarü, masaruquitaiqui, au nürirrti Señor Jesucristo, itopiqui tarucu nipucünuncu aucuata. Ñemanauntu te, naneneca rranrrüma aitabairomañü. \v 32 Au Efeso tarucapae nitübori genterrü iñemo. Aboma tacana nuitümüca botüborico. ¿Pero isanempito yaserebiqui nanaiña arrüna nichaquisürücü, arrtü ñemanauntupü chüsüboricopüma tato bama coiño? Arrtü sanempü, mejor usuraboira tacana bama maquiataca sane: “Ubara, uchara, itopiqui tubaca oconca”. \v 33 No, tapü sane numapensaca. Amasasai nurria, tapü apatachemacaca aumeampatoe, masaruquitaiqui. Apaquionsaño iyo arrümanu manitacarrü sane: “Mameso numapanauncu uiti ucumpañeru malorrü”. \p \v 34 Apapensa nurria tatito y tapü apisamute nomünantü. Canapae taha abarrüpecu aboma bama chisuputaramatipü Tuparrü. Sucanañü aume arrüna sane, nauqui ane naucüso sobi, nauqui apicoñoco nausüboriqui. \s1 Arrüna nocütüpü, arrtü osüboriquia tato \p \v 35 Rrepente aboma bama ñanquitio sane: “¿Causane ñana arrtü süboricoma tato bama coiño? ¿Isanempü naca nicütüpürrüma?” \v 36 Bueno, ¿causanempü anquirioma sane? ¿Taqui chütusiopü ümoma? Supiarrtü mancütuca taman niyoma. Arrümanu niyorrü tiene que aüro cütu, nauqui puerurrü ubaü plantama. \v 37 Arrüna süro cütu chitonempü manu plantama, ta niyomantai. Supiarrtü süro cütu niyo trigo o quiatarrü nacarrü. \v 38 Auqui arrti Bae Tuparrü isamutenti isiu nirrancarrti. Nanaiña niyoca bacheboti yocütüpübo isiu nacarratoe. \v 39 Abe te aruqui nanaiñantai bosüborico. Arrüna nocütüpü champürrtü isiu tacana niyocütüpü numuquianca. Arrüna niyocütüpü nutaumanca quiatarrü. Niyocütüpü nopiococa quiatarrü. \v 40 Abe ito arrüba cütüpüca au napese, chisiupü tacana ba cütüpüca icu na cürrü. Arrüba auqui napese ane niñocoñoporrü, pero chisiupü niñocoñopo ba icu na cürrü. \v 41 Arrüba cütüpüca icuqui napese champürrtü isiatai niyocütüpü nanaiña. Arrüna surrü chisiupü tacana nanentaca pama. Y arrüna nanentaca pama chisiupü tacana nanentaca ba norrtoñeca. Y nanaiña ba nostoñeca ane numanentacarratoe. \p \v 42 ¿Carü caüma nocütüpü, arrtü osüboriquia tato? Arrüna cürrü nocütüpü süro cütu. Chüruraupü, poreo. Pero arrtü osüboriquia tato, ane nocütüpü arrüna chüporeopü y chüpuerurrüpü acon tato. \v 43 Arrüna nicuntu bama coiño chücusüurupü, ünantatai. Pero arrtü süboricoma tato, ane nicütüpürrüma cusüuru y coñorrtai nacarrüma. \v 44 Süro cütu arrüna cürrü cocütüpü. Pero arrtü osüboriquia tato campiabo naca nocütüpü, tacana nicütüpürrüma bama au napese. Abe te arrüba cütüpüca ümo na cürrü y abe ito arrüba cütüpüca ümo napese. \v 45 Ane te corobo que arrti maniqui primer ñoñünrrü torrio isüboriquiboti auna icu na cürrü aübu cürrü nicütüpürrti. Pero arrti Cristo tonenti naqui anati caüma au napese, uiti torrio oemo osüboriquibo. \v 46 Pero primero osüboriquia icu na cürrü aübu cürrü nocütüpü. Ñana tiene que atorri oemo manu quiatarrü ocütüpübo, arrüna urria y uiche puerurrü ariorrü oñü au napese. \v 47 Arrti naqui primer ñoñünrrü Adán urriancati tücañe ui cürrü. Anatito naqui quiatarrü ñoñünrrü chisiupü nacarrti, itopiqui cuati auqui napese. Tonenti Cristo. \v 48 Arrüba nicütüpü bama macrirrtianuca icu na cürrü tacana nicütüpürrti Adán. Pero nananaiña bama icocoromati Cristo, naqui auqui napese, torrio ñana icütüpüboma isiatai tacana nicütüpürrti Cristo, arrüba urria ümo napese. \v 49 Caüma usaca tacanati naqui ñoñünrrü urriancati ui cürrü. Pero ñana iyebo osoi tacanati naqui quiatarrü ñoñünrrü auqui napese. \s1 Niyequirrti tato Cristo \p \v 50 Suraboira nurria arrüna sane ausucarü, masaruquitaiqui: Arroñü aübu na cürrü nocütüpü chüpuerurrüpü aye osoi au napese auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü, itopiqui chüruraupü nocütüpü, chüpuerurrüpü asübori ümo para siemprerrü. \v 51-52 Suraboira ausucarü arrüna chütusiopü tücañe. Champürrtü namanaiña oñü oconca ñana. Arrtü rabotü manu tacürurrü nipucu cornetarrü uiti ángel, campiabo naca nocütüpü. Arrüna niquiampiaca urriante apuraurrü, au nubasacuacatai. Arrtü puuru manu cornetarrü, süboricoma tato bama coiño. Chanantopü acoma tato. Y arroñü bama osüboriquiaiqui icu na cürrü campiabo nusaca. \v 53 Itopiqui caüma ane cürrü nocütüpü, arrüna puerurrü acon. Arrüna nocütüpü tiene que acampia, sane nauqui ane nuevurrü nocütüpü arrüna chüpuerurrüpü acon y chüpuerurrüpü apore; süborico ümo para siemprerrü. \v 54 Arrtü pasao arrüna sane, auqui caüma cocono arrüna nantü icu Nicororrü sane: \q1 Tacürusu concorrü. \q1 Chauqui tümacanate osüboriquibo. \q1 \v 55 Chanantopü tato ocon. \q1 Tacürusu nüriaca concorrü oemo. \p \v 56 Arroñü oconca itopiqui na nomünantü osoi. Y arrüna nomünantü osoi tusio, itopiqui ane corobo nüriacarrü. \v 57 Machampiencana ümoti Tuparrü, itopiqui bacheboti osüboriquibo auqui nacarrti Señor Jesucristo. \p \v 58 Sane nauquiche, masaruquitaiqui, apiña nurria, tapü apatacheca napacoconauncu ümoti Tuparrü. Apiña nurria napatrabacaca ümoti Señor, itopiqui tusio te aume, que champürrtü ümonatai napaserebiqui ümoti. \c 16 \s1 Macumanatarrü ümo bama icocoromati Jesús au Jerusalén \p \v 1 Suraboira ito ausucarü arrüna numacumanata monirri ümo bama icocoromati Jesús au Jerusalén. Apisamuse tacana arrüna nirranunecaca ümo bama icocoromati Jesús au manu provinciarrü Galacia. \v 2 Cadati taman ameanaqui tari aiñahübuti nimonirrti taiquiana chimiantai tomincoca isiu arrüna puerurrü, o isiu nisubaiqui arrüna macananati. Sane nauqui ane aboi ümorrtü iñatai tanu aubesa. \v 3 Arrtü iñatai tanu aubesa tiene que rracüpu au Jerusalén ümo bama mañoñünca ameanaqui, bama amoncatü nurria ümoma. Aübuma icüputa quichonimiacarrü y arrümanu macumanatarrü monirri. Uimia caüma torrio ümo bama au Jerusalén. \v 4 Perorrtü urria iñemo, yecatito y arrüma caüma süromati ichepeñü. \s1 Mapensarati Pablo ümo nesarrti viajerrü \p \v 5-6 Auqui na irranca yapasa auqui manu cürrü Macedonia, nauqui yapasea baeta ümo bama icocoromati Jesús taha. Auqui taha yero tanu aubesa au Corinto. Irranca yasiquia taha abarrüpecu, arrtü puerurrü enterurrü manio panca rrimianene. Auqui caüma puerurrü apayura iñemo ümo niyesa viajerrü, arrtü yecatito abarrüpecuqui. \v 7 Chirrancapü unrratorrtai niyapasea abarrüpecu. Ta irranca yasiquia abarrüpecu ñoma sürümana naneneca, arrtü sane nirrancarrti Señor. \p \v 8 Irranca yasiquia auna pueblurrü Efeso cheperrtü tiñatai pierrta Pentecostés. \v 9 Itopiqui auna Efeso ane chama rratrabacacabo, nauqui puerurrü suraboi nurarrti Tuparrü y rranuneca. Pero aboma ito sürümanama bama churriampü ümoma. Manitanama churriampü iñemo itopiqui nirratrabacaca. \p \v 10 Arrtü iñataiti Timoteo taha abarrüpecu, apasusiusurrti nurria, tapü birrubuti amünana, itopiqui arrtito baserebioti ümoti Señor, tacanañü. \v 11 Tapü apuncati. Apayura ito ichepeti, arrtü pasaoti auquimanu aubesaqui au nesarrti viajerrü tauna tato yesañü. Arrüñü ichepe bama maquiataca masaruquitaiqui suparrüperaca te cümenuti. \v 12 Anatito auna naqui usaruqui Apolos. Nantarrtai irrancapü icüpuruti tanu aubesa, nauqui aerotitü ichepe bama maquiataca usaruquitaiqui. Pero chirranrrtipü aeroti tanu caüma. Arrtü ane tiemporrü ümoti, auqui süroti tanu. \s1 Ñaquioncorrti Pablo ümoma \p \v 13 Amasasai nurria, tapü apiñocota napacoconauncu ümoti Tuparrü. Apiña nurria tacanati ñoñünrrü, tapü apatacheca isiuquiti Cristo. \v 14 Nanaiña napachücoi apisamuse aübu naucua aumeampatoe. \p \v 15 Apisuputacati naqui Estéfanas y nanaiña nesarrti familiarrü. Arrüma cusürüboma aicocoromati Jesús au manu cürrü Grecia. Urriampae yaserebiquirrimia ümo nanaiña bama maquiataca icocoromati Jesús. \v 16 Rranquiquia amopünanaqui, masaruquitaiqui, nauqui apacoconaun ümo bama sane yaserebiquirrimia y ümo bama batrabacara sane ümoti Tuparrü. \v 17 Ipucünunca nurria uiti Estéfanas y uiti Fortunato y uiti Acaico, bama aboma auna ichepeñü. Arrüma matoconoma auna yesañü abitobo, bayurarama iñemo. Isamutema arrüna chüpuerurrüpü apisanune, itopiqui abaca iche rropünanaquiñü. \v 18 Uimia arucu tato iñemo, tacana ito arraño. Apaquionsaño nurria ümo bama mañoñünca. \p \v 19 Arrübama icocoromati Jesús au na provinciarrü Asia ñaquioncorrüma tanu aume. Ñaquioncorrti Aquila y Priscila tanu aume y ñaquioncorrüma namanaiña bama iyoberabaramacü au niporrüma au nürirrti Jesús. \v 20 Apasusiu ñaquioncorrüma namanaiña bama usaruquitaiqui auna. Apanqui nurria aübu napatañumequi aumeampatoe au nürirrti Señor Jesús. \p \v 21 Arrüñü Pablo rracüpuca tanu aume nirraquionco. Iconomota icu na quichonimiacarrü nisüri ui niñeantoe. \v 22 Arrti naqui chücuasürütipü Señor Jesucristo ümoti, tari paurramanati. ¡Ariacu te, Señor! \p \v 23 Tari icunusüancanati año Señor Jesús. \v 24 Namanaiña arraño aucuasürüca iñemo au nürirrti Cristo Jesús. Amén.