\id MRK - Cavineña NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h MARCOS \toc1 Jidaque Quisarati Marcosra Huenecuareque \toc2 Marcos \toc3 Mr \mt2 JIDAQUE QUISARATI MARCOSRA HUENECUAREQUE \mt1 MARCOS \ip Riyaque quirica ri Marcosra huenecuareque. Bernabéja ebuquetu jucuare. Marcosratu Pablo peya yahua cuanaju Jesúsja quisarati cueja juyaju tajicuare. Turatu tsahuacuaredya Pedro, Jesúsja quisarati cuejaquique. Pedrora cuejayaju bacatsutu Marcosra hueneajecuare Jesús eje buchique. \ip Marcosratu Jesús MERE PUJI YUSUJA ECUADISHAQUE jadya cuejae acuare. Huenecuare tujatu eje bucha bameree Jesúsra Yusuja casa acuareque, Jesúsra eje bucha ae Yusuja casa tsehue acuareque. Riyaque quirica isaratsu ecuana bahue juya Jesúsra acuare cuanaque. Dyaque tujatu huenecuare Jesús eje bucha jucuareque, Jesúsra bahuityacuareque bacue dyaque cuita ama. Turatu ejitaju acuare Jesúsra ecuita cuana tsahuacuareque, tuna tsehue tuja iyuhue anicuareque jadya. \c 1 \s1 Juan Ecuita Cuana Utsaquira Yusuja quisarati cuejatibunecuareque \r (Mt 3.1-12; Lc 3.1-9, 15-17; Jn 1.19-28) \p \v 1 Cuejaya micuana era Jesucristo Yusuja Ebacuaque eje buchique. \v 2 Béru yuequedya Yusu equeque quisarati cuejaquique Isaiasratu huenecuare eje bucha judadiyaque: \q1 “Cuadishabuque tuque mique cuadishama jariju ique merequique. \q1 Turatu ecuita cuana bajejebuque, tunaja mira quisarati cuejabuqueque baca ishu. \q1 \v 3 Quisarati cuejatu jubuque ejeque cuana tsecada eje uma piji anitaya cuana queja. \q1 ‘Nequihuaticue, Ecuana Cuatsashaquique junayaju ishu. \q1 Jidamaque neajacacue. \q1 Jida tuyu nejucue, ediji benubenuque etuyune ejuu bucha’”, \m jadyatu Yusura Isaías eque quisarati acuare. \p \v 4 Tsunuda eje uma mara juatsutu Juan tsecada eje uma piji anitaya cuana queja Yusuja quisarati cueja jucuare. Tuaqueja jutiyaque ecuita cuana tujatu cuejatsabarecuare: \p —Necacuareticue inime, Yusuja micuanaja jucha cuana apupasha ishu. Necutsamereticue yuneridya inime cacuaretihua jadique adebataqui juishu, —jadya tujatu ecana cueja bahue jucuare. \p Tuna inime cacuaretihuaju tujatu ecana utsa bahue jucuare. \v 5 Jetiama Jerusalén epu ebariju aniya cuanaratu quisaratiyaju bacaticuare. Tumebaedya Judea yahuaju dutya queja aniya cuanara quisaratiyaju ijacabacaticuaredya. Tura quisarati cuejayaju bacatsu, \p —Yuneridya ecuana jucha arida cuanaque, —jadya tuna cacuejaticuare. \p Jadya tuna cacuejatihuaju tuna Juanra utsacuare Jordán cueriju. \p \v 6 Juanratu jutucuare camello tsaru etarique etataque ejutuqui eaque, baya ecuita cuanadya jutidya cajututiya bucha. Ebiti patsa quinida ejicui tsehuedya jutidya tu ecaquereti jucuare. Tsei ebari, huaja jadya tujatu araaranicuare. \p \v 7 Ecuita cuana isarayaque tujatu jadya abahue jucuare: \p —Tsunutaya amatu peya junayaque. Tujatu dyaque casa aniya, ecue bucha ama. Tuque baatsu ique ni aishuquedya jutidya; mere puji tuja patrón tsehue beta tupu ama ejuu bucha jutidya ique. \v 8 Era micuana utsaya ena tsehue, inime cacuaretihua jadique adebataqui juishu. Tume junayara micuana Yusuja Espíritu tyanaya, tujaque jadique adebataqui juishu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús cutsamereticuareque \r (Mt 3.13-17; Lc 3.21-22) \p \v 9 Juan ecuita cuana utsa jucuare patyatu Jesús jecuare Nazaret juque. Tumeque eputu Galilea yahuaju jucuare. Tuque jutihuajutu Juanra Jordán cueriju utsacuare. \v 10 Tuque ena juque cuinanayaju cuitatu Jesúsra bacuare barepa pacashatanayaju. Bacuaretu Yusuja Espíritu huei jiuque tuque dyaque buteyaju. \v 11 Tume tujatu barepa juque etsuri bacacuare. Yume tucuetu jucuare tuja Etataque Yusu. \p —Mique mique ecue Ebacua dyaque iyuhuedaque. Ique dyaque pureama juya miatsehue, —jadya tujatu acuare. \s1 Satanásra Jesús cajuchatishacara acuareque \r (Mt 4.1-11; Lc 4.1-13) \p \v 12 Jadya juu jadya juatsutu Yusuja Espiritura Jesús dujucuare japada peya queja amaca anitaya amaju. \v 13 Pushi tunca huecacatu tuhua juticuare. Tuhuatu jetiama cuanubi mureda cuanaque anicuare. Tuhuadyatu Satanásra cajuchatishacara ebari datse acuare. Jadya juhuajutu Yusu tsahuaqui cuanaque butecuare barepa juque Jesús tsahua, casatura jadya aishu. \s1 Jesús Galileaju Yusuja quisarati cueja catibuticuareque \r (Mt 4.12-17; Lc 4.14-15) \p \v 14 Ecuarira Juan etare apudaju ishamerehuajutu Jesús Galileaju cuacuare Yusuja jidaque quisarati cuejara. \v 15 Cuejacuare tujatu ecana: \p —Necacuareticue inime. Yusu queja necatyaticue, tuja quisarati jidaque ejenetsu. Juetihuatu huecaca. Yusujatu adebamerehuie tuja Emepeque, —jadya tujatu ecana cuejacuare. \s1 Jesúsra pushi jae puji cuana tuatsehue juneni ishu ihuaradirucuareque \r (Mt 4.18-22; Lc 5.1-11) \p \v 16 Jesústu Galilea bei jiruru eque dirucuare. Diruyara tujatu badirucuare beta jae puji ecatse. Peadyatu Simon jucuare, peya bacue Simón tsehuequiquedya Andrés. Jae deru ishuque enaju mare tatse jucuare. \v 17 Jesúsra tatse isaradirucuare: \p —Nejecue. Eatsehue nejunenicue. Metse metse jae puji ecatse. Iyacua metse era ecuita cuana Yusu adeba mere ishuque amereya, —jadya tatse Jesúsra adirucuare. \p \v 18 Tumeque ura cuitadya tatse jae deru ishuque shanaquenatsu junenitibunecuare Jesús tsehue. \p \v 19 Cuabacanucatsu tujatu banucacuare beta ecuita ecatse. Jucuaretu Santiago, Santiago tsehuequique Juan jadya, Zebedeoja ebacuaque ecatse. Cuaba aridaju tatse juanicuare, jae deru ishu cuanaque sipiani juyaque. \v 20 Jesúsra tatse ihuaracuare, tuatsehue juneni ishu. Tura ihuarayaju bacatsu tatsejatu shanaquenacuare etataque Zebedeo cuabaju tuja mere puji cuana tsehue. Cuinanacuare tatse cuaba arida juque, etataque isaraquenatsu. Jadya juatsu tatse Jesús tsehue junenitibunecuare. \s1 Jesúsra ecuita ijahua cuanara quijahuatishayaque quijahuatishajacacuareque \r (Lc 4.31-37) \p \v 21 Judirucuare tuna Capernaum epuju. Canajara huecacajutu Jesús nubicuare caradati ishuque etareju. Nubititsutu catibuticuare tuna bahuitya. \v 22 Anajacatacuare tuna tura bahuityayaque bacatsu, huaraji equisaratiu bucha quisaratie juya bacatsu. Bahuityacuare tujatu ecana cacuatsashati bahuityaquira bahuityaya bucha ama. \p \v 23 Anicuaretu tumeque etareju ecuita ijahua cuanara quijahuatishayaque. Tuque quijahuatishaquiquedya jutidyatu ecuita eque quiquecuare: \p \v 24 —¿Ai jitequemi jeya ecuana queja, Jesús Nazaret juque? ¿Ecuana aputasharami jeya? Adebaya mique ecuanara. Miquemi juchama. Yusu quejaquemi jehua, —jadya tujatu acuare. \p \v 25 Jesusratu tumeque ijahua nereda acuare: \p —¡Abacata jucue! ¡Iyacua cuita cuinanacue riyaque ecuita quejaque! —jadyatu Jesúsra acuare ijahua ecuita quijahuatishaquique. \p \v 26 Jadya quisarati aatsutu ijahuara ecuita tadadashatilla, yahua catsaqui amere jadya acuare. Manu amere, jebuda quiqueshatilla, cuinana jadyatu tuaquejaque jucuare. \v 27 Dutya tuque petaqui jucuare cuanaque tuna jecutanacuare. Cabacaduratibarecuare tuna: \p —¿Eje buchique ri riyaque? ¡Eje buchique rejari iyacuaque bahuityaya! Huaraji equisaratiu bucha rejari quisarati. Aniya taa tuja casa ijahua cuana cuatsasha ishu. Tuna bacue tuequedya juya tura amereya equedya, —jadya tuna jucuare. \p \v 28 Masadama cuitatu tumeque jadya juyaque tsapetanacuare dutya Galilea yahuaju. Tumeque yahuaju cuanaque tuna dutya bahue jucuare Jesús jadya juyaque. \s1 Jesúsra Simón Pedroja ehuanequeja ecuaque chachanecuareque \r (Mt 8.14-15; Lc 4.38-39) \p \v 29 Caradati ishuque etare juque cuinanatsutu Jesús cuacuare Santiago, Juan jadya tsehue. Cuacuare tuna Simón, Andrés jadyaja etareju. \v 30 Simónja ehuanequeja ecuaquetu dyaquene cuita, baara juyaque jaracuare. Cuejatsacuare tunajatu Jesús, tumeque epuna ujejeda jarayaque. \v 31 Jadya bacatsutu Jesúsra jipeticuare. Jipetitsu tujatu emetucuju jabanaticuare. Emetucuju jabatsu tujatu iyatsuracuare. Tumeque ura cuitadyatu baara juyaque chacha jucuare. Tumetu netitsuratsu earaqui jucuare Jesús, tura mepehua cuanaque jadya mihua ishu. \s1 Jesúsra umada ujejeda cuanaque chachanecuareque \r (Mt 8.16-17; Lc 4.40-41) \p \v 32 Amena ijeti nubihuaju, apupuyajutu ecuita cuanara becuare Jesús queja ujejeda cuanaque umada ujeje tsehue cuanaque, tumebaedya ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque. \v 33 Dutya epu jujeri tuna casitaticuare etsecueju, Jesúsra eje bucha ayaque petacara aatsu. \v 34 Jesusratu chachanebarecuare umada bape bape ujeje tsehue cuanaque. Tumebaedyatu ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaja ijahua cuana cuinanashacuare. Quisaratishacarama tujatu ijahua cuana acuare, ecuita cuanara tuque Mesiasque eadebauju. \s1 Galileaju Jesús Yusuja quisarati cueja jucuareque \r (Lc 4.42-44) \p \v 35 Huecacama jarijutu Jesús netitsurahuecacacuare. Epu juquetu cuacuare Yusu tsehue quisaratira tuta taca piji. \v 36 Umae peya cuana Simón tsehue mepetapee jucuare cuanaratu Jesús sareticuare. \v 37 Jesús tunajatu Etataque tsehue quisaratiyaju baticuare. Quisaratijacahuaju tunajatu cuejacuare: \p —Dutyara tunarami sareya, —jadya tunajatu acuare. \p \v 38 Jesúsra tuna acuare: \p —Caadebatiyadya ique tunara sareyaque. Jadya ama bucha necuara peya queja amaca epu cuana japadamaju Yusuja quisarati cuejara. Jadya ishudya ique Capernaum juque cuinanahua, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 39 Tumetu Jesús junenicuare dutya Galileaju, caradati ishuque etare cuanaju Yusuja quisarati cueja juyaque, tumebaedya ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque chachane. \s1 Jesúsra ecuita pusesera ririshayaque chachanecuareque \r (Mt 8.1-4; Lc 5.12-16) \p \v 40 Jesús peya queja amaca juneniyajutu ecuita pusese sehuera rami ririshayara jipeticuare. Tume tujatu Jesús tuja yacuaju chichucata juatsu isaratsacuare: \p —Chachanecara aatsu taa mira ecue ujeje aniyaque echachaneu, —jadya tujatu acuare. \p \v 41 Nerecada baatsutu Jesúsra jabacuare. \p —Chachaneyadya mique era, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 42 Jadya aya tsunumeetu pusese aputacuare tuja ecuita juque. Chachadya tu jucuare. \v 43 Ecuita diruma jarijutu Jesúsra nereda bucha cuejae acuare: \p \v 44 —Bacacue era cuejayaju. Cuejacueja camadya aume ni ejequedya jutidya mique eje bucha chachae juhuaque. Riyata cuau cuitadya jucue pae queja, tuja mique pana adeba atsa ishu, “Chachadya rique” jadya tuja aishu. Cadujuticue Moisésra amerehua equedya riyaque ujeje chacha eju cuanaja Yusu tyabahueque. Jadya juatsutu ecuita cuana bahue juya mique amena chachaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 45 Jadya ahuajutu ecuita dirucuare. Arepa Jesúsra cuejamerecarama ahua ama bucha, tujatu ecana cuejaajecuare tuque Jesúsra chachanehuaque. Jetiama ecuitara bape baatsu petacara ayajutu Jesús epu arida cuanaju cuataqui ama cabaticuare. Epu japada tsecada anitaya quejatu junenicuare. Dutya queja aniya cuanaratu Jesús baticuare. \c 2 \s1 Jesúsra ajebaecuaque ajeshacuareque \r (Mt 9.1-8; Lc 5.17-26) \p \v 1 Eje uma huecaca cuana juatsutu Jesús yudijidya judirunuca jucuare Capernaumju. Masadamatu ecuita cuana bahue jucuare tuque tuhua etarejuque judiruhuaque. \v 2 Umadatu ecuita cuana caradatinucacuare tuhua. Aijamatu jucuare emajaca educuju ni etsecueju, umada caradatihua tibu. Tuhua tuna tura Yusuja quisarati cuejacuare. \v 3 Tuque quisarati cueja juya tsunumeetu pushi ecuita junaticuare, ebadequi baeju ajebaecuaque duju juyaque. Jadya iyabutyamaquedya jutidya tunajatu ajebaecua queja Jesús jipemerecara acuare. \v 4 Jipetaqui ama tunajatu Jesús bacuare, ecuita jetiama tibu. Amena eje bucha nubitaqui ama cabatitsu, tuna tsuracuare ebarucue etare dyaque. Tsuratsu tunajatu etare ebarucue jepedaque huetsacuare, Jesús netiya tuyu. Huetsatsu tunajatu ajebaecuaque butyacuare ebadequi baeju misa tsehue tisunetsu. \v 5 Ajebaecuaque dujuqui cuanara Jesúsra ajebaecuaque eajeshauque ejeneyaque adebatsu tujatu jadya ajebaecuaque acuare: \p —Micue jucha cuana tu amena eapupasha, tata, —jadya tujatu acuare. \p \v 6 Cacuatsashati bahuityaqui cuanaque tuna tuhuadya etareju jucuare. Jadya quisaratiyaju bacatsu tunajatu inime tupucuare: \p \v 7 —¿Eje bucha juatsuri riyaque ecuita jadya quisaratiya? Yusu tujatu ijillahuanaya. ¡Ni ejeradya jutidyatu jucha cuana eapupashau, Yusura peadya camadya! —jadya tunajatu inime tupubarecuare. \p \v 8 Jesústu bahuedya jucuare tunara eje bucha inime tupuyaque. \p —¿Eje bucha juatsu tuque micuana jadya inime tupuya: “Yusu tujatu ijillahuanaya” jadya? Jida ama tuque micuana inime tupuya. \v 9 Era ni ajebaecuaque eau: “Micue jucha cuana tu eapupasha” jadya, eadebau ama tuque micuana ecue casa aniyaque, eapupasha, apupashama jadique ejitaju ama tibu. Era ni eau: “Netitsuracue. Piruricue micue jara ishuque. Ajecue”, tumeque ura cuitadya tuque micuana eadebau ecue casa aniyaque, ajebaecuaque juneniyaju baya tibu. \v 10 Tuque juneniya baatsu micuana bahue juya ecue tumebaedya riyaque yahuaju jucha cuana apupasha ishu casa aniyaque, —jadya tujatu ecana acuare. \p Tumetu Jesúsra acuare ajebaecuaque: \p \v 11 —Netitsuracue. Piruricue micue jara ishuque. Dirucue micue etareju, —jadya tujatu acuare. \p \v 12 Jadya ahuaju cuitatu ecuita netitsuracuare. Tuja jara ishuque piruritsu, huesatsutu cuinanaquenacuare tuhuaque dutyara petayaju. Dutya tuna anajacatacuare. Pureama tuna Yusu acuare: \p —¡Dyaque jida, casada taa Yusu! ¡Bama taa rique ecuanaja jadya cuanaque! —jadya tuna jucuare. \s1 Jesúsra Leví tuatsehue juneni ishu ihuaracuareque \r (Mt 9.9-13; Lc 5.27-32) \p \v 13 Jadya junucatsutu Jesús cuanucacuare bei jiruru eque. Jetiama ecuitaratu jipetinucacuare. Tume tujatu ecana bahuityacuare. \v 14 Cuetiyara tujatu bacuare Leví, Roma juque enaruquija ishu chipiru tsuje bacayaque juaniyaju. Levítu Alfeoja ebacuaque jucuare. Isaranati jadya aatsu tujatu acuare: \p —Eatsehue junenicue, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Jadya ahuaju netitsuratsutu Jesús tsehue junenitibunecuare. \p \v 15 Ejetsunue juatsu amatu Jesús Levíja etareju araaraapunacuare, tura mepehua cuana tsehue. Tuhuatu jucuaredya enaruquija ishu chipiru tsuje bacaqui cuanaque, umae bijidamadurataya cuanaque jadya. Tuhuadya tuna jetiama mesaju Jesús tsehue araaracuare. \v 16 Cacuatsashati bahuityaqui cuanara, fariseo cuanara jadyara tunajatu bacuare eje bucha juyaque. Bacuare tuna Jesús tunara ecuita cuana ujeu baya cuana tsehue araarayaju. Jadya baatsu tunajatu acuare Jesúsra mepehua cuanaque: \p —Riyaque ecuita ri bijidamadurataya cuanaque. Micuana Bahuityaquiquetu araarataqui ama enaruquija ishu chipiru tsuje sitaqui cuana tsehue, tumebaedya peya jucha arida cuana tsehue, —jadya tunajatu ecana acuare. \p \v 17 Jesúsra tuna quisaratiyaju bacacuare. \p —Chacha cuanaratu sareya ama casamati puji. Ujejeda cuanara camadyatu sareya. Juchama bucha cabatiya cuanaque sarera ama jehua. Ique jehua jucha arida cabatiya cuanaque jiteque, tuna inime cacuaretisha ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Eje bucha anitaqui amatu beruque inime eque, iyacua eque jadya \r (Mt 9.14-17; Lc 5.33-39) \p \v 18 Juan Ecuita Cuana Utsaqui tsehue junenicuare cuanaque, fariseo cuana tsehue junenicuare cuanaque jadya tuna arama quibeti bahue jucuare, Yusu muiyaque cabamereti ishu. Jadya tuna arama quibetiyajutu, umae ecuita cuana Jesús queja cuacuare. Jutitsu tunajatu bacaduracuare: \p —Juan tsehue juneniya cuanaqueri arama quibetiya Yusu muiyaque cabamereti ishu. Tumebaedya fariseo cuana tsehue juneniya cuanaque jadidya ecana juya. Mira mepehua cuanaque bacue arama quibeti baecua. ¿Eje bucha juatsu? —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 19-20 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Caquemitiyaju cuaishu ecueja cuanaque tuna arama quibetiya ama caquemitihuaque tuna tsehueju. Tuna quejaque dujutanahuaju piisi tuna arama quibetiya. Tumebaedyatu ecue cuanaque; ique cuanucahuaju piisidya tuna arama quibetiya. \p \v 21 “Ni ejeratu camisa siri sipiya eraca iyacua tsehue. Jadya ayaque juatsutu nacatatsu eraca iyacuaque dyurutanatsu camisa siri echajatanau. Chajatanayaque juatsutu camisa beru juhua bucha dyaque jidama ejuu. \v 22 Tumebaedyatu ishataqui ama tupari sasana ishuque sura siri cuitaju. Tupari sasanayaratu epututashau sura siri. Tumetu eaputau sura, tupari jadya. Jadya tibudyatu tupari sasana ishuque sura jida iyacuaju ishataqui, —jadya tujatu ecana acuare. \p (Riyaque cuatsabiji tsehue tuna Jesúsra bahuityacuare. Eje bucha anitaqui amatu beru inime israelita cuanara bahuityacuare eque, iyacuaque tura cuitadya bahuityaya eque jadique.) \s1 Jesúsra mepehua cuanara trigo esa canajara huecacaju sepiajecuareque \r (Mt 12.1-8; Lc 6.1-5) \p \v 23 Tume patyatu Jesús cueticuare euhua cuana eque canajara huecacaju. Aridatu trigo euhuaque jucuare ejahuane, amena racataqui. Jesúsra mepehua cuanaratu cuetiyaradya jutidya trigo esa sepitsu etsucaca mucuajecuare. \v 24 Umae fariseo cuanara baatsu tunajatu Jesús cuejacuare: \p —Mira mepehua cuanaquetu Moisésra cuatsashacuare eque ama juya. Meredya tuna juya etsucaca cuana sepi, mucu jadya juyaque. Meretu jutabaecua canajara huecacaju, —jadya tunajatu acuare Jesús. \p \v 25 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Neadebacue ecuanaja ebaba David emuique jucuareque. Tuque, tuatsehue cuaya cuanaque jadya tuna aracara jucuare. Aijama tunaja ara ishuque jucuare. \v 26 Tume patya, Abiatar pae dyaque muidaque jucuare patyatu David nubicuare Yusuja etareju. Nubitsu tujatu Yusuja ishu eiyaque pan cuana inacuare. Inatsu tujatu aracuare. Tumebaedyatu tyacuare tuatsehue cuaya cuanaque. Arepa tuja, tuatsehue cuaya cuanaja jadya arataquima paju ama bucha tuna aracuare, pae cuanaja cuita camadya arataquique. Jadya ama buchatu Yusu cahuaitishacuare ama, tumeque pan aratsu. \v 27 Icuene cuitatu Yusura ecuita cuana iyahua. Tuequedyatu iyahua semanaju peadya huecaca tuna canajara ishu. Canajara huecaca icuene au, ecuita cuana au jadya amatu Yusura acuare. \v 28 IQUE ECUITAjatu aniya cacuatsashati canajara huecacaju ai juishuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 3 \s1 Jesúsra ecuita emetucu majuque chachanecuareque \r (Mt 12.9-14; Lc 6.6-11) \p \v 1 Jadya juatsutu Jesús caradati ishuque etareju nubinucacuare. Canajara huecacajutu jadya jucuare. Ecuita emetucu majuquetu tuhua jucuare. \v 2 Tumebaedyatu tuhua jucuare Jesús ujeu baqui cuanaque. Tunaratu Jesús jidama inime tupu tsehue petacuare. “Tura ni canajara huecacaju riyaque emetucu majuque chachaneya, tume tuque ecuana huaraji cuana queja cuejatiyadya”, jadya tunajatu inime tupucuare. \p \v 3 Tumetu Jesúsra isaracuare ecuita emetucu majuque: \p —Netitsuracue. Netinacue requeja tuna patya, —jadya tujatu acuare. \p \v 4 Netitsurahuajutu Jesúsra tuhua cuanaque bacaduracuare: \p —Ecuanaja cacuatsashati eque ¿canajara huecacaju tuque ecuanaja jidaque ataqui, jidamaque ni taa? ¿Ejeque majutaqui baatsu echachaneudya tuque ecuanara, “Pamaju” jadya ni taa ecuana eau? ¿Eje bucha micuana inime tupuya? —jadya tujatu ecana acuare. \p Tura jadya ahuaju tuna caquemitsaticuare ama. \v 5 Tumetu Jesús tuna tsehue ecahuaiti jucuare. Jadya ama buchatu peya inime jucuare, tuna inime cacuareticarama juya baatsu. \p —Rirucue micue ebi, —jadya tujatu acuare ecuita. \p Jadya ayajutu ecuitara rirucuare ebi. Tura ebi riruya tsehuedya cuitadya tujatu emetucu chacha jucuare. \v 6 Jadya juya baatsutu fariseo cuana cuinanaquenacuare. Cuinanatsu tuna enaruqui Herodes tsehue juneniya cuana tsehue quisaratira cuacuare. Bajejetibunecuare tuna inime Jesús iye ishu. \s1 Jesús quisaratiyaju bacacara aatsu bei jiruru ecuita jetiama caradaticuareque \p \v 7 Jesústu cuacuare tura mepehua cuana tsehue bei jiruru queja. Umada ecuita Galileaju aniya cuanaratu tajicuare. \v 8 Jecuare tuna Judea yahua juque, Jerusalén juque jadya. Idumea juque ecana junacuaredya, tumebaedya Jordán cueri yueque macare cuanaque. Tiro, Sidón yahua cuana juque tuna junacuaredya. Jadya eque tuna dutya quejaque tuque eje bucha juyaque bahue juatsu jebarecuare. \v 9 Ecuita cuana jetiama baatsutu Jesúsra acuare tura mepehua cuanaque: \p —Nequeticue cuaba requeja, ecuita cuanara ique naiishayaque juatsu tuhua anibute ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 10 Tura icuene ujejeda cuanaque chachanechineque adebatsutu jetiama ujejeda cuanaque tuaqueja cajabamereticara juatsu quitushati quitushati tsehue cuacuare. Cajabameretitsu cuanadya jutidya tuna cachachanemereticara jucuare. \v 11 Ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaquetu tuque baatsu quiqueyaque nuyucuare tuja yacuaju: \p —¡Midyami Yusuja Ebacuaque! \p \v 12 Jadya juhuaju tuna Jesúsra nereda bucha cuejae acuare: \p —Jadya dutyaja ijacaju nequisaratiume, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsra peadya tunca beta earacana tuatsehue juneni ishu mepecuare cuanaque \r (Mt 10.1-4; Lc 6.12-16) \p \v 13 Jadya juu jadya juatsutu Jesús tsuracuare emataju. Tuequeradya tujatu ihuaracuare tuatsehue juneniya cuanaque. Tuhuadya tuna caradaticuare. \v 14 Tuhuadya tujatu ecana mepecuare peadya tunca beta earacana. \p —Eatsehue nejunenicue era eje bucha ayaque cabahuityati ishu. “Jesúsja Ecuadisha cuanaque” jadya bacani eque neadebatacue. Ecue quisarati cuejara micuana cuadishaya. \v 15 Tyaya micuana casa ijahua cuana ijehuecuina ishu, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 16 Peadya tunca beta earacana tura ebacaniju abarecuare cuanaque tuna jucuare: \li1 Simón (Jesúsra tujatu peya ebacani iyacuare “Pedro”.) \li1 \v 17 Santiago \li1 Juan (Santiago tsehuequique; tatse tatse jucuare Zebedeoja ebacuaque ecatse. Tatsedya tatse “Boanerges” bacani jucuare, “Tiriti baeque ecatse” jadique.) \li1 \v 18 Andrés \li1 Felipe \li1 Bartolomé \li1 Mateo \li1 Tomás \li1 Santiago (Alfeoja ebacuaque) \li1 Tadeo \li1 Simón (Tuquetu Roma juque enaruquique bijidamaduraqui juyaque jucuare.) \li1 \v 19 Judas Iscariote (Jesús inamerequi judadicuareque) \m Jadya tuna jucuare tura mepecuare cuanaque. \s1 Jesús tunara “Satanásja casa rejari aniya”, jadya acuareque \r (Mt 12.22-32; Lc 11.14-23; 12.10) \p \v 20 Jadya juatsutu Jesús tura mepehua cuana tsehue nubidirucuare etareju. Jesús judirunucahuaque bahue juatsutu jetiama ecuita cuacuare tuaqueja. Jesúsja, tura mepehua cuanaja jadya tunajatu aijama emajaca jucuare ni araara ishu cuanadya jutidya. \v 21 Jadya bahue juatsutu Jesúsja ata cuana jecuare tuque jiteque, quijahuatiyapa jadya bacatsu datse. \p \v 22 Tuhuatu umae cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jucuare Jerusalén juque junahua cuanaque. \p —Beelzebú, ijahua cuana cuatsashaquique tu tuatsehue. Jadya tibudya tujatu casa aniya ijahua cuana ijehuecuina ishu, —jadya tuna jucuare. \p (Beelzebú taa tu Satanás bacani nucadya.) \p \v 23 Tumidya tuna Jesúsra ihuaracuare. Ihuaratsu tujatu ecana cuejacuare: \p —Beelzebúja casa eque ama tuque aya. Tuja casa eque ni eau, tume taa tu Satanás tuta tacadya jutidya pana cayuamaturati ejuu. \v 24 Ita taa nebacacue. Yahuaju dutya aniya cuanaque ni ecajaquetibareu cuarepe cuarepe tuna cama cati ishu, tuna camadya jutidya tuna ecatillatiu. \v 25 Peadya etareju aniya cuanaque ujeu cabatitsu, ecajaquetibarequetu catillatiya. Tsapetanatereya. Ebacua cuanaquera tuna etata cuanaque muibajacaya. \v 26 Era ni Satanásja casa tsehue ijahua cuana eijehuecuinau, tume taa tu Satanás tuja ijahua cuana ducuque peadya tsehue ecatiu. Tumetu ejeque ijahuadya jutidya tura cuatsashaya eque ejuu ama. \p \v 27 “Ijahua cuana ijehuecuina ishutu icuene cuita tuna cuatsashaquique Satanás dutya tuja casa secataqui, ecuita dyaque casadaque tuja ai seca ishu icueneta risi ataqui bucha. Ejeque casa secamaja etarejutu eje bucha nubitaqui ama tuja ai aniyaque seca ishu. \v 28 Yusuratu jidama quisarati aya cuanaja jucha cuana eapupashau, eje bucha cajuchatie juya cuanaja. \v 29 Jadya ama bucha Yusuja Espirituja ishu jidama quisarati aya cuanaja jucha tujatu apupasha nime ama. Apupashaya ama tibutu Yusura nerecaturajacabuque ama tumeque jucha tibu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 30 Jesúsra tuna jadya acuare, tuna cuejayaque. Yusuja Espíritu tsehue tujatu ijahua cuana ijehuecuinaya jadya eauquetu tunara Ijahuaja casa tsehue bucha bacuare. \s1 Jesúsja ecuaque, tuatsehuequi cuanaque jadya Jesús jiteque cuacuareque \r (Mt 12.46-50; Lc 8.19-21) \p \v 31 Jesús quisarati netiyajutu junaticuare ecuaque, tuatsehuequi cuanque jadya. Ecuita jetiama tibu tuna etsecueju netinaticuare. Tuequeradya tunajatu ihuaramerecuare. \v 32 Jetiama tuna anibarecuare educuju Jesús peque. \p —Micue cuaa, micue miatsehuequi cuanaque jadya rena etsecueju. Miatsehuepa tuna quisaraticara juya, —jadya tunajatu Jesús aticuare. \p \v 33 —Tumeque epuna tuque ecue ecuaa; tume cuanaque tuna ecue eatsehuequi cuanaque. Jadya ama bucha tuque ecue aniya peya ecue iyuhueda cuanaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 34 Jadya quisarati aatsutu Jesúsra educuju anibareya cuanaque petabarecuare. \p —Nebacacue. Riya cuanaque rique ecue iyuhueda cuanaque. Riya cuanaque rena ecue ecuaa buchique, ecue eatsehuequi cuanaque buchique jadya. \v 35 Iyuhueda tuna baya Yusuja inime eque juya cuanaque. Tunadya tuna ecue ecuaa, ecue eatsehuequi cuanaque bucha bae ayaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 4 \s1 Uhuauhua puji cuatsabiji \r (Mt 13.1-9; Lc 8.4-8) \p \v 1 Yudijidya catibutitu junucacuare Jesús ecuita cuana bahuitya bei jiruru. Masadamatu caradatinucacuare jetiama ecuita cuana. Tuna majacama cuita baatsutu Jesús cuabaju nubitsu anibutecuare. Mejiji equera tunajatu bacacuare tuque quisaratiyaju. \v 2 Cuatsabiji eque tujatu ecana bahuityacuare, yunerique adebamere ishu. \p \v 3 —Nebacacue riyaque cuatsabiji. Anicuaretu ecuita. Cuacuaretu tuja teeju uhuauhuara. \v 4 Tura uhuaajeyaquetu umae pacacacuare edijiju yahua pajidaju. Uhuayaque etsucaca yahuaju huiruhuaquetu upati huiri cuanara anibutetsu mucutillacuare. \v 5 Peya etsucaca cuanatu pacacacuare yahua macana dedamaju. Yahua macanamaque dedama tibutu huijatsu danecuare ama, masadama buraracuare ama bucha. \v 6 Ijetija uqueratu iyecuare euhua cuanaque, etiri yahua nacadaju ama tibu. \v 7 Umae bacue pacacacuare acui tiri, acuija jadya jetiama ducu. Acuija cuana danetsu tujatu trigo euhuaque ehuija cuanaque iyetillacuare. Jadya eque tujatu jucuare ama ni peadya etsucaca. \v 8 Umae etsucaca cuanatu pacacacuare yahua jidaju. Cacacaticuare umada. Tee mere pujiratu jetiama huesacuare tuhua euhuaque. Umae esa cuanajatu quimisha tunca tsucaca jucuare. Peya esa cuanajutu shucuta tunca tsucaca jucuare. Peya esa cuanaju jucuare cien tsucaca. Jadyatu jucuare teeju euhua cuanaque. \p \v 9 “Quijacabacati aqui juatsu, nebacacue, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Eje bucha juatsu ecana Jesúsra cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 13.10-17; Lc 8.9-10) \p \v 10 Tuequedyatu dutya jujeri ecuita cuana cuinanaterecuare. Jesúsra mepehua cuanara, peya cuana cuinanahuishacuare ama cuanara jadyatu Jesús bacaduracuare: \p —¿Eje buchique ri riyaque cuatsabiji? ¿Ai mira ecuana bahuityacara aya? —jadya tunajatu acuare. \p \v 11 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Yusura micuana pana adebamere acara aya tura tuja cuanaque naruyaju eje bucha juyaque. Peya cuana jadya cuejae eauque, tuna cuatsabiji cuana eque jutidya cuejaya jari, pana huecasha cuita ayaque ama. \v 12 Tunaratu era ayaque baya. Tume tuna baatsu bama jiu juya. Bacatsu tuna bahuityahua ama jiu juya, arepa bacahua ama bucha. Adebayaque juatsu tuna inime ecacuaretiu. Tuna inime cacuaretiyaque juatsu tunajatu Yusura jucha cuana eapupashau, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsra pana cueja cuatsabiji uhuauhua puji equeque acuareque \r (Mt 13.18-23; Lc 8.11-15) \p \v 13 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Micuanara ni riyaque cuatsabiji uhuahua puji equeque bacaya ama, ¿eje bucha adebae jatsu tuque micuana peya cuatsabiji cuana eau? \v 14 Pana cueja micuana aya era bahuityahuaque. Uhuauhua puji tu Yusuja quisarati cuejaquique. \v 15 Umaetu Yusura naruyaju eje buchique quisarati bacatsu masadama nime aputaya, Satanásra masadama pana nime aputashamere aya tibu. Tuna tuna ediji pajidaque buchique. \v 16-17 Umaeratu ejetsunue ishu ama pureama tsehue Yusuja quisarati bacaya. Nerecada juya cabatitsu tuna ejenejacaya. Quisarati ejenehua baatsu jidama atayaju, masadama tuna ejenejacaya, pana adeba aya ama tibu. Tuna tuna yahua macana dedamaque buchique. Huijahua cuanaquetu macana quini danetsu tsunuda ama juya, etiri dedama tibu. \v 18-19 Umaera Yusuja quisarati bacaya cuanaratu ejenejacaya, riyaque yahuaju cuanaquedya jutidya dyaque inime tsapequi aya tibu. Tunajatu inime juya chipiru dyaque umada anitsu cuita camadya dyaque pureama ejuu bucha. Chipiru dyaque iyuhueda baatsu tuna tunadya jutidya ijahue catiya. Dutya tuna tunaja bijida cuanaque camadya inime tupuqui aya. Jadya juatsu tuna Yusu muijacaya. Tuja quisarati tuna ejenejacaya. Tuna tuna yahua acuija quinique buchique. \v 20 Umae cuana Yusuja quisarati bacaqui juya cuanaratu adebaajeyadya jutidya. Tuna eje bucha anieju tuna ejitaju Yusuja biji eque aniyaque. Umae cuana tunajatu tsahuaya eaqueja catyati ishu. Tunadya tuna esaju jetiama etsucaca juhuaque bucha, quimisha tunca, shucuta tunca, cien jadya cacacatihuaque buchique, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Yusura eje bucha ahuaque catehuatitaquique ama \r (Lc 8.16-18) \p \v 21 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Ude tuchatsu tuque ecuana tehuaya ama caju ducu ni eperere emaque. Etehuauque tuque ecuana iyaya ebarucue dutya queja uda ishu. \v 22 Dutya etehuaquetu ejitaju judadiya. Dutya ibedaquetu adebataqui judadiya. Yusura micuana bahue ameredadiya eje bucha jue tujaque juishuque. \v 23 Micuana quijacabacati aqui juatsu, nebacacue. \p \v 24 “Pana baca neacue era cuejayaque. Era cuejayaque bacatsu micuanara eje bucha adebae aya eque neanicue. Micuana ni micuanara adebaya eque aniajeya, Yusura micuana adebamereajeyadya jutidya. \v 25 Ejeja ai aniyajatu dyaquedya ai aniajeya. Ejeque ai aniya bucha cabatiyaque, aimaquedya jutidya, tuja aniya cabatiyaque tujatu aputatereya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra ecaca uhuatsu eje bucha cabapetie acui huija juya eque bahuityacuareque \p \v 26 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji, Yusura naruyaju eje buchique micuana bahue juishu. Ecuitara tuja tee euhuau. \v 27 Tee uhua, jadya juatsu peya mere ecatinucau. Huecadaju mere, meta bacue tahui jadya. Tuque jadya juyajutu uhuachine cuanaque buraratsu huijatsu daneya. Yusura eje bucha iyahua equetu uhuaya cuanaque buraraya, ecuitara eje bucha ayaju ama. \v 28 Yahua ni jida, icuene cuitatu huijaya uhuahuaque. Tuequedyatu danetsu amena catsatiya. Tuequedyatu etsucaca esaju cacueyatiajeya jahuaneya tupu. \v 29 Ecaca jahuanehuajutu tee mere pujira racaya, raca raca ishuque huecaca juetihua tibu, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \p (Riyaque quisarati tsehuetu Jesúsra bahuityacara aya riyaque: yuneridya ni ecuana ejeneya tura bahuityayaque, ecuanaja bahue cuana, inime tupu cuanatu cuaretanaya, ecaca uhuahuaque huijatsu, ecaca huesaya tupu cuaretanaajeya bucha.) \s1 Mostaza caca cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 13.31-32; Lc 13.18-19) \p \v 30 Jesúsra tuna bahuityanucacuare peya cuatsabiji eque bahuityayaque: \p —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Jadya tibudya micuana cuejaya riyaque cuatsabiji. \v 31 Adebayadya micuana mostaza caca, teeju euhuataque. Achaachaque piji, bataqui nerique ama. \v 32 Jadya ama buchatu buraratsu, huijatsu, danetsu dyaque arida juya, teeju peya euhua cuanaque bucha ama. Yaa cuana tujatu junuda, arida juya. Tumeque yaa cuanajudyatu upati huiri cuana eja catiya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra jadique huecashacuare. Arepa catibutiyaque eje uma piji tuaqueja catyatiajeya ama bucha, tuquedya tuna riya piji, riya piji jetiama catyatiajeya.) \s1 Eje bucha juatsu Jesúsra cuatsabiji eque bahuityayaque cuejacuareque \r (Mt 13.34-35) \p \v 33 Cuatsabiji equetu Jesúsra ecuita cuana Yusuja quisarati bahuityacuare. Tura cuejayaju adebataquima baya cuanaque tujatu cuatsabiji equedya jutidya bahuityacuare. Cuejayaju adebaya cuanaque tujatu ecana dyaquedya pana cueja acuare. \v 34 Ecuita jetiamaque bahuityayaque tujata ecana cuatsabiji eque cama bahuityacuare. Tura mepehua cuana tsehueju tuna Jesúsra pana cueja acuare cuatsabiji eque bahuityayaque eje buchique jadique. \s1 Jesúsra cuejipa, ena pacu jadya nityacuareque \r (Mt 8.23-27; Lc 8.22-25) \p \v 35 Apupuyajutu Jesúsra acuare tura mepehua cuanaque: \p —Bei yueque macare necarequetira. \p \v 36 Tume tunajatu isaraquenacuare ecuita cuana. Jesús patu ecuita cuana tsehue quisaratitibunehuaque yume anidya cuabaju jucuare. Ecuita cuana isara amena aatsu tuna, tuna dyadi anibutecuaredya cuaba ducu. Dujucuare tuna Jesús yueque macare. Umae ecuita cuana tumebaedya peya cuaba cuana eque carequeticuaredya. \v 37 Tuna carequetiyajutu muya jutidya cuejipa casadaque jueticuare. Cuejipa juetitsutu ena pacura cuaba ebariju ena ishacuare. Jadya tibutu ena pacura cuaba nudyajeri nudyajeri acuare. \v 38 Jesústu tahuicuare cuaba tibu queja, iyuca icuquiju. Rumutanaya bucha cabatitsutu tura mepehua cuanara Jesús bushishaticuare. \p —Ecuana Naruquique, ¿miratu jidama ama cuitadya inime baya, ena pacura nudyatsu ecuana ehuiditereuju? \p \v 39 Tunara jadya ayajutu Jesús netitsuracuare. Netitsuratsu tujatu acuare cuejipa, ena pacu jadya: \p —¡Tume tupu camadya! ¡Neticue! —jadya tujatu acuare. \p Tura jadya aya tsehue cuitadyatu cuejipa neticuare. Dutyatu pana abacatana jucuare. \v 40 Jadya juatsutu Jesúsra acuare tura mepehua cuanaque: \p —¿Eje bucha juatsu micuana bajida cuita juhua? ¿Eje bucha juatsu micuana eatsehue nime aputahua? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 41 Tuna bacue dyaque eanajacata jucuare. Bajida ecana jucuare. Tuna taca tuna jadya jutibunecuare: \p —¡Ai ecuita dyadi ri riyaque! ¡Cuejipa, ena pacu jadya taa tuja yana equedya juya! —jadya tuna jucuare. \c 5 \s1 Jesúsra ecuita ijahua cuanara quijahuatishayaque quijahuatishajacacuareque \r (Mt 8.28-34; Lc 8.26-39) \p \v 1 Chamacama tuna jaratsuradirucuare Gerasaju aniya cuana queja, bei yueque macare. \v 2 Amena Jesús cuaba juque cuinanahuajutu ecuita ijahua cuanara quijahuatishayara jipeticuare. Emaju cuanaque eisha cani cuana juquetu jecuare. \v 3 Tucuanajutu anicuare, ijahua cuanara quijahuatishaya tibu. Naru ishutu ecuita cuanara eje uma risi datse abahue jucuare ehuachiju, ebi ecatseju jadya cadena tsehue. \v 4 Ijahua cuanaja casa tsehue tujatu cadena metal eaque riya piji riya piji tibibishajacama acuare. Ni ejera buchiquetu inataqui ama bacuare. \v 5 Huecada tupu, meta tupu jadyatu emaju cuanaque eisha cuana patya queja, emata cuana queja jadya junenicuare. Tuque amacatu quiqueterenicuare. Tumu cuana tsehuetu ujeda ujeda caticatinicuare. \v 6 Tumetu Jesús japada equera batsatsu, tuaqueja tsajajaajecuare. Tsajajaajetsutu chichucata jucuare tuja yacuaju. \v 7-8 Jadya ayajutu Jesús quisaraticuare: \p —Necuinanacue tumeque ecuita quejaque, ijahua cuana, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya ayajutu ecuita quiquecuare: \p —¿Ai jitequemi jeya eaqueja, Jesús Yusu barepajuja Ebacuaque? Nerecabacue ique. Nerecaturaume taa ique, —jadyatu equijahuatira Jesús acuare jebuda quique eque. \p \v 9 Jadya quiqueyajutu Jesúsra bacaduracuare ecuita: \p —¿Ai bacani mique? \p —Ique Umadaque bacani, ecuana dyaque umada tibu. \v 10 Cuinanashaume taa ecuana rehuaque, —jadyatu ijahua cuana caquemitsaticuare ecuitaja quisarati eque. \p \v 11 Tuhuatu jetiama cuchi cuana araaranibarecuare emata jiruru. \v 12 Ijahua cuanaratu Jesús acuare: \p —Panubi ecuana cuchi cuanaju, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 13 —Nenubicue taa, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Tumetu ijahua cuanara quijahuatishajacacuare tumeque ecuita. Tuaquejaque cuinanatsu tuna cuchi cuanaju nubibarecuare. Jetiamatu cuchi cuana jucuare; beta mil cuchi cuana ni tuna jucuare. Dutya cuchi cuana ijahuaqui cuanaque tuna tsajajayaque pacacadirucuare bei tihuesu baruda eque. Beiju pacacatsu tuna huiditerecuare. \p \v 14 Cuchi cuana naru juya cuanaratu bacuare jadya juyaju. Ejecutana tuna tsajajaterecuare epu ebariju. Cuetiyara tunajatu epu cuana juque cuejabarecuare tuhua eje bucha juhuaque. Epu ebariju judirutsu tunajatu tumeque quisarati nucadya tsapedirunucacuare. Tunara cuejayaque bacatsutu ecuita cuana cuabarecuare eje bucha juhuaque petara. \v 15 Junaticuare tuna Jesús queja. Tuhua junatitsu tunajatu banaticuare ecuita equijahuati juhuaque tuhua juaniyaju. Ecajututi, tuja jida inime tsehue, equijahuatijaca jadya tunajatu banaticuare. Jadya banatitsu tuna dyaque cuita eanajacata jucuare. \v 16 Jesúsra equijahuatija ijahua cuana ijehuecuinayaju baqui jucuare cuanaratu peya cuana cuejacuare eje bucha juhuaque. Tunara tuna cuejacuare Jesúsra eje bucha cuinanashae tumeque ecuita juque ijahua cuana tuque quijahuatishaquique ahuaque. Tumebaedya tuna cuejatsacuare cuchi cuana equijahuati cuanaque beiju pacacateretsu huiditerehuaque. \v 17 Jadya bacatsu tunajatu Jesús acuare: \p —Dirucue rehuaque. \p \v 18 Tunara jadya ayajutu Jesús anibutecuare cuabaju. Cuabaju anibuteyajutu ecuita equijahuatijacara Jesús acuare: \p —Ique miatsehue junenicara juya, —jadya tujatu acuare. \p \v 19 —Aijama. Rehuadya anicue. Dirunucacue micue ata cuana queja. Cuejadirucue ecana Mique Cuatsashaquira micue ishu dutya ahua cuanaque. Cuejadirucue ecana era mique jida iyuhue tsehue bahuaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 20 Tura jadya ahuajutu ecuita dirucuare. Dirutsu tujatu ecana dutya cuejaajecuare Decápolis epu cuana juque, tuque Jesúsra eje bucha ahua cuanaque. Dutya tuna anajacatacuare tumeque quisarati bacatsu. \s1 Jairora Jesús jipeticuareque \r (Mt 9.18-19; Lc 8.40-42) \p \v 21 Jesústu tura mepehua cuana tsehue cuaba eque carequetinucacuare bei yueque macare. Judiruhuajutu jetiama ecuita cuana jutinucacuare tuaqueja bei jiruru. \v 22 Tuna tsehue quisaratiyajutu ecuita Jairo bacanira jipeticuare. Tuquetu caradati ishuque etare juque inime metseque jucuare. Jesús banatitsutu nuyunaticuare tuja yacuaju. \v 23 Isaracuare tuja tuque: \p —Nerecabacue ique. Ecue ebacujunatu majuhuie cuita. Mique jiteque ique jehua. Necua ecue etareju. Jabaticue micue emetucu tsehue. Jabatsu chachaneticue, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 24 Tura jadya ahuajutu Jesús cuacuare Jairo tsehue. Umada ecuita cuanaratu tupujudya ayaque naiishacuare. \s1 Jesúsra epuna ujejedaque chachanecuareque \r (Mt 9.20-22; Lc 8.43-48) \p \v 25 Tumeque ecuita cuana ducudyatu jucuare epuna ujejedaque. Peadya tunca beta earacana maratu amena nerecada, ujejeda jucuare. Ebacuatare tujatu jidama jucuare; ami tujatu jucuaredya jutidya. \v 26 Eje uma casamati bahue cuana quejatu casamamereticuare datse. Dutya tuja chipiru aniyaquetu quijehuetillaticuare casamameretiyaque. Jadya ama buchatu ni ejeradya jutidya chachanecuare ama. Dyaquetanaajecuaredya jutidya tuque. \v 27 Jesusrapa ecana chachaneya jadya bacatsu tujatu Jesús etibene eque jipeajecuare ecuita cuana ducu equedya jutidya. \v 28 “Tura jutuyaque jabatsu cuanadya jutidya chacha ejuu”, jadya tujatu inime jucuare. \v 29 Jipetitsu tujatu jabacuare Jesúsja unaju ebebacuaju ehuejitaque. Tura jabaya tsehuedya tujatu neticuare ami. Chacha cabaticuare tuja ecuita ujejedaque. \v 30 Tumetu Jesús caadebaticuare tuja casa tsehue ejeque cuana chachanehuaque. Jadya tibudya tujatu tibene bajiyu acuare ecuita cuana ducu queja. Bajiyutsu tujatu bacaduracuare: \p —¿Aira jabahua ecue unaju? \p \v 31 Jadya juyajutu tura mepehua cuanara jadya acuare: \p —Jeedya bacuemi ecuita cuanara naiishaya. ¿Eje bucha juatsu mira ecuana bacaduraya aira jabahuaque? —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 32 Caquemitsatimaradya jutidyatu Jesúsra petatibarillanucacuare, adeba ishu. \v 33 Epunatu caadebaticuaredya tura chachanehuaque. Tuja etibene quejaquetu juticuare tuja yacuaju. Tadadayaquetu tuja yacuaju chichucata juticuare. \p —Ique micue una jabadaditsu chacha juhua, —jadya tujatu acuare Jesús. \p \v 34 —Mama, chachami juhua, mira era chachaneyaque pana ejene ahua tibu. Cacasaticue. Inime tsapema dirucue. Amena tuque micue ujeje anihuaque chacha juhua, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra Jairoja ebacujunaque emajuque chacha nityatsuranucacuareque \r (Mt 9.23-26; Lc 8.49-56) \p \v 35 Tuque quisaratiya jarijudyatu yana dujuqui cuanaque juticuare Jairoja etare juque. \p —Micue bacujunatu amena majuhua. Ai jiteque ni tu Ebahuityaquique cuama amena, —jadya tunajatu Jairo acuare. \p \v 36 Arepa tunara huaraji jadya cuejayaju bacaya ama buchatu Jesúsra jadya acuare: \p —Jidama inime baume. Cacasaticue. Eaqueja nimee camadya jucue, —jadya tujatu acuare. \p \v 37 Pedro, Santiago, Juan (Santiago tsehuequique) jadya tujatu ecana acuare: \p —Micuana camadya eatsehue nejecue. Tuhuadya umae paneti, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 38 Junaticuare tuna huarajija etareju. Junatitsu tuna Jesúsra emajuque naru ishu bajejeyaju banaticuare. Bacaajecuare tujatu ecana quique, pau pau juyaju. \v 39 Nubinatitsu tujatu ecana jadya anaticuare: \p —¿Aishu tuque micuana emajuque naru ishu bajejeya? ¿Eje bucha juatsu tuque micuana majuhuaque jidama inime ishu baya? Tumeque ebacujuna pijitu majuma. Tahuiya jutidya tuque, —jadya tuna Jesúsra anaticuare. \p \v 40 Jadya bacatsutu ecuita cuanara ijaribacuare, tunara yuneri cuitadya emaju baya tibu. Ecanajetijacatu ebacujuna piji jucuare. Tume tuna Jesúsra dutya cuinanashacuare. Nubiquerecuare tujatu ebacujuna pijija etataque ecatse, quimisha tura mepehua cuanaque jadya camadya. Nubinaticuare ecana ebacujuna piji emajuque jarayaju. \v 41 Tuhua nubinatitsutu Jesúsra emetucuju inanaticuare ebacujuna piji emajuque. Isaranaticuaretu emajuque: \p —Talita, cumi (“Ebacujuna piji, netitsuracue” jadique). \p \v 42 Tura jadya ayaju cuitatu ebacujuna piji canajetietinucatsu, anitsura netitsura jadya juatsu ajecuare. Peadya tunca beta earacana mara tujatu anicuare. Tuque ajenucaya baatsutu tuhua jucuare cuanaque dyaque anajacatacuare. \v 43 Tume tuna Jesúsra nereda bucha cuejae acuare: \p —Cueja cueja neaume ni ejeque riya jadya juhuaque, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya juu jadya juatsu tujatu ecatse acuare: \p —Nemihuacue, —jadya tujatu acuare ebacujuna pijija etataque ecatse. \c 6 \s1 Jesús Nazaretju juetinucacuareque \r (Mt 13.53-58; Lc 4.16-30) \p \v 1 Jesústu dirunucacuare tuhuaque. Cuacuaretu Nazaretju, tuque catemuticuareju. Tura mepehua cuana tsehuetu cuacuare. \v 2 Amena canajara huecaca juetihuajutu cuacuare caradati ishuque etareju. Nubitsu tujatu tuhua cuanaque bahuityatibunenucacuare. Anajacatacuare ecana, tura jidaque quisarati cuejayaju bacatsu. \p —Riyaque ecuita taa dyaque inimequi quisarati ishu. ¿Eju jatsuri riyaque jadya quisarati cabahuityatihua? ¿Eje bucha ae jatsu rejari eau ejeque ecuitara ayaque ama? \v 3 Nanadaju ecuanara bacuareque taa riya. ¿Riyaquedya ama jatsu ri Joséja ebacuaque, mesa, caju cuana pujija ebacuaque? ¿Mariaja ebacuaque di taa riya? ¿Riyaque di taa ri Santiago, José, Simón, Judas jadyaja eujique? Tuja enuu cuanaque tupuju cuanaque taa rena rehua ecuanaja epujudya aniya, —jadya tuna jucuare. \p Tunara nanada equedya bahua tibu, tunajatu ejenecarama acuare tuque Mesiasque, Yusuja Emepeque jadique. Jadya tibudya tunajatu bacacarama acuare tura bahuityayaque. \p \v 4 Jesúsra tuna acuare: \p —Quisarati dyaque jida cuanaque cuejaqui cuanaque tuna dutya queja jida batsataya, tunaja epuju cuanara cuita bacue aijama. Dutyara tuna pana ijacabaca aya; tuja etareju cuanara cuita bacue aijama, —jadyatu Jesúsra acuare Nazaretju cuanaque. \p \v 5 Tuhua tuja epuju tujatu anericuare ama ai ejeque ecuitaja ataquique ama, tuhua cuanaque tuaqueja catyaticarama juya baatsu. Eje uma piji ujejeda cuanaque cuita camadya tujatu chachanecuare, tuja emetucu tsehue jabatsu. \v 6 Turatu bape cuita bacuare, eje uma piji ecana tuaqueja catyaticara juya baatsu. \s1 Jesúsra tura mepehua cuanaque tuja quisarati cuejara cuadishacuareque \r (Mt 10.5-15; Lc 9.1-6) \p Jadya juatsutu Jesús junenicuare epu ashaasha cuana japadamaju ecuita cuana bahuitya. \p \v 7 Sitacuare tujatu peadya tunca beta earacana tura mepehua cuanaque. \p —Necuacue beta beta cama ecue quisarati cuejara. Ijahua cuana ijehuecuina ishu micuana tyaya casa. \v 8 Tuna cuadishahuaque cuahuie tujatu ecana acuare: \p —Micuanara tsahuatiya cuanaradya micuana tsujema tyatsaya micuanara ai sareya cuanaque, micuana Yusuja mere juyaque baatsu. Jadya tibudya sari cuita camadya necadujuticue. Necadujutiume shitara ni chipiru. Cadujutitaqui ama micuana ara ishuque ni jutu ishuque. \v 9 Asicada juatsu catacati ishu jutu ishuque necadujutiume. Zapato jutuyaque cuita camadya necadujuticue. \v 10 Ejeque epuju junatitsu, ejera jida batsayaju, tuhuadya neanicue tuja etareju, peya epuju dirunucaya tupu. \v 11 Eju junatiyaju ecuita cuanara batsacarama ayaju, eju tunara micuanara cuejayaque bacacacarama ayaju, masadama necuinanacue tuhuaque. Cuinanayaque neitataquenacue muru micuanaja ehuachi juque, “Aine yatse micuana tsehue juma”, jadya tuna ayaque. Tunadya tuna inime metse Yusuja quisarati bacacacarama ahua tibu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 12 Epu cuana tupu tuna junenicuare Yusuja quisarati cueja juyaque. \p —Inime necacuareticue. Peya inime nejucue micuanaja jucha cuana aniyaque caadebatitsu, —jadya tunajatu ecana cuejaajecuare. \p \v 13 Ijehuecuinacuare tunajatu jetiama ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaja ijahua cuana. Jetiama tuna ujejeda cuanaque chachanecuare, iyucaju riya piji etseri juratsu. \s1 Eje bucha iyetanae Juan Ecuita Cuana Utsaquique jucuareque \r (Mt 14.1-12; Lc 9.7-9) \p \v 14 Ecuari Herodesratu bacacuare Jesús ai juyaque, eje bucha juyaque jadya. Dutya quejatu ecuita cuanara Jesúsja ishu quisarati acuare. \p —Tumeque Jesústu baya ecuita ama. Juan Ecuita Cuana Utsaquique emajuque cacuitatitsu netitsuranucachineque tume. Jadya tibudyatu Jesúsja casa aniya ejeque ecuitaja ataquique ama aishu, —jadyatu Herodes jucuare. \p \v 15 Peya cuana bacue jucuare: \p —Elías ecacuitatique jutidya tume, Yusu equeque quisarati cuejaquique. \p Peya cuana bacue jucuare: \p —Jesústu beru Yusu equeque quisarati cueja jucuareque jutidya, emajuque enetitsuranucaque. \p Jadya tuna cuji cuita juatsu quisaraticuare. \p \v 16 Dutya ecuita cuanara quisarati ayaque bacatsutu Herodes jadya junucacuare: \p —Tumequetu Juan era iyuca tubumerechineque. Jesús bucha cacuitatitsutu netitsuranucachine, —jadyatu tuque jucuare. \p \v 17-18 Iyacua micuana Juan eje bucha iyetanae jucuareque cuejaya. Herodes patu caquemiticuare Herodías tsehue, arepa tumeque epuna tuatsehuequi Felipeja ehuaneque jucuare ama bucha. Eje uma cuejadya datse patu Juan Ecuita Cuana Utsaquira acuare: “Caquemititaqui amami micue miatsehuequija ehuaneque tsehue”. Jadya cuejayaju patu Herodes cahuaiticuare Juan tsehue. Jadya juatsu tujatu sudaru cuana queja inamerecuare. Inameretsu tujatu cadena tsehue risimeretsu etare apudaju ishamerecuare. Tura Herodías dyaque bijida baya tibu tujatu Juan jadya amerecuare. \v 19 Juanra jadya quisarati ahuajutu Herodiasra dyaque ujeu bacuare. Iyemerecara ebari tujatu acuare. Jadya ama bucha patu Herodesra acuare: “Eje bucha juyaju ni tuque iyema”. \v 20 Herodestu bahuedya jucuare Juan Ecuita Cuana Utsaquique tuyuque, tuque Yusuja inime eque aniyaque jadya. Inime tujatu tupucuare “Yusura taa enerecaturau, era Juan iyemerehuaju”. Jadya tibudya tujatu etare apudaju ishamerecuare jutidya. Eje uma cuautu etare apudaju jucuare Juan tsehue quisaratira, tura cuejayaque bacacara ebari aya tibu. Jadya ama buchatu bape bape inime tupu tsehue jutidya cuinana bahue jucuare, inime cacuareticarama juya tibu. \v 21 Chamacamatu Herodiasra eje bucha iyemeree Juan aishuque emajaca dadicuare. Cuinana huecaca camaratsurutiyajutu Herodes chine caticuare. Cuejamerecuaretu dutya huaraji inime metse cuanaque. Sudaru cuana cuatsashaqui cuanaquetu cuejamerecuaredya. Tumebaedyatu Galilea yahua juque dutya inime metse cuanaque cuejamerebarecuaredya. \v 22 Tuna araarayajutu Herodiasja ebacujunaque dutya ihuarahua cuanaja yacuaju ijahue juishu nubiticuare. Jadya tuque ijahue juyaju baatsutu Herodesra bijisericuare tuja ijahue, tumebaedya tuatsehue araaraya cuanara. Tuja yatuca eque dyaque jida baatsu tujatu epuna ehue ebari acuare: \p —Bacacue ique ai mira bijida bayaque. Etyaudya mique era. \v 23 Yusura ique panerecatura, era mique tyaana ayaque tyayaque ama juatsu. Ique chipiruqui. Jetiamaja ecuari ique. Etyaudya mique ecue ai aniyaque patya jaque, mira bacayaque juatsu, —jadyapa tujatu epuna ehue ebari acuare. \p \v 24 Jadya ahuajutu tumeque epuna ehue ebari cuinanaquenacuare etare juque. Tume tujatu ecuaque bacaduraticuare: \p —¿Ai mira bacamerecara aya? \p —Bacacue Juan Ecuita Cuana Utsaquija iyuca, iyuca camadya, —jadyatu ecuaquera acuare. \p \v 25 Tumetu epuna ehue ebari nubinatinucacuare ecuari Herodes queja. \p —Iyemerecue Juan Ecuita Cuana Utsaquique. Pititubumeretsu tuja iyuca pejaju iyatsu ique inamerecue. Riyaque mique bacaya, —jadya tujatu acuare. \p \v 26 Jadya ahuajutu Herodes dyaque peya inime jucuare. Jadya ama bucha tujatu eje bucha tyataqui ama amadya bacuare, tura quisarati ahuaque tuatsehue chine juya cuanaja ijacaju jadya juhua tibu, “Yusura ique panerecatura, era tyaana ahuaque tyayaque ama juatsu”. \v 27 Jadya tibudya tujatu cuatsashacuare tuja sudaru: \p —Juan Ecuita Cuana Utsaquique pititubuticue. Pititubutitsu tuja iyuca beticue, —jadya tujatu acuare. \p \v 28 Jadya ahuajutu cuacuare etare apudaju. Cuaatsutu pititubuticuare Juan. Tubutsutu Juanja iyuca pejaju iyatsu epuna ehue ebari tyaticuare. Tura tyatihuaju tujatu ecuaque inamereticuare. \p \v 29 Jadya juhuaque bahue juatsutu Juanra mepehua cuanara emajuque queticuare. Dujutsu tuna ishaticuare caniju. \p (Herodesratu dutya tume cuanaque inime tupuqui acuare. Jadya tibudya tujatu Jesús, Juan Ecuita Cuana Utsaquique chacha enetitsuranucaque bucha bacuare.) \s1 Jesúsra pishica pan, beta jae jadya umanashacuareque pishica mil ecuita cuana mihua ishu \r (Mt 14.13-21; Lc 9.10-17; Jn 6.1-14) \p \v 30 Jidaque quisarati cuejara cuadishatanacuare cuanaque juetitsu tunajatu cuejaeticuare Jesús tuna eje bucha jutihua cuanaque, dutya tunara bahuityatihua cuanaque jadya. \v 31 Tunara tuque tuna junenitichine cuanaque cuejayaque tsunumeetu ecuita cuana Jesús queja umae jutiya, diruya jadya jucuare. Tuja, ni tura mepehua cuanaja jadyatu aijama emajaca jucuare ni araara ishu. Jadya tibudya tujatu ecana jadya acuare: \p —Necuara peya queja amaca ecuana taca jari. Ecastere micuana juneniyaque. Necanajaraticue jari tuhua, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 32 Jadya cacuejatitsu tuna cuacuare cuaba eque peya queja amaca ajetaya ama queja. \v 33 Umada ecuita cuanara tuna badadicuare cuayaju. Adebadadicuare tuna eju Jesús cuayaju. Tume tuna Jesús cuayaju badaditsu ecuita cuana dutya epuju cuanaque tsajajabarecuare Jesús tura mepehua cuana tsehue cuaya queja. Baredadicuare tunara. Icueneta junati ecana jucuare. \v 34 Cuaba juque cuinanayaratu Jesúsra bacuare jetiama ecuita tuque ihua juyaju. Jadya baatsu tujatu ecana nerecada banaticuare. Uhuisha cuana aija naruquima juneniyaque bucha tujatu ecana banaticuare. Jadya tibu tujatu ecana jetiama Yusuja quisarati cuejatibunecuare. \p \v 35 Amena ijeti nubihuietu tura mepehua cuanara Jesús jipeticuare. \p —Amena taa ri chinehua. Rehuari aijama ni eju buchique ara ishu cuanaque quemi ishuque. \v 36 Isaracue ecuita cuana. Padiru ecana epu cuanaju, epu ashaasha cuana japadamaju. Pacabacatidiru ecana ara ishu cuanaque, —jadya tunajatu aticuare Jesús. \p \v 37 —Cuadishaya ama tuna era. Micuanaradya ecana nemihuacue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p —Ecuanaja dyadi taa ri aijama ecuita jetiamaja ara ishuque quemi ishuque. Jetiama taa tuque ecuana chipiru esareu, tuna tupu, dutya mihua ishu. Beta ciento ficha taa tuque ecuana esareu, peadya ecuita shucuta badi mere ejuuque etsujequi tupu, —jadya tunajatu acuare. \p \v 38 —¿Eje uma pan jatsu ecana cabetihua? Nebacaduraticue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Bacaduratitsu tunajatu cuejaeticuare: \p —Pishica pan, beta jae jadya piji camadya tunaja aniya. \p \v 39 Tume tujatu ecuita cuana cuarequi cuarequi iyabutyamerecuare tuhua tuna netibareyaju cuitadya. \v 40 Dutya ecuita cuana anibutecuare. Peadya cuareju cien, peya cuareju pishica tunca jadya tuna jetiama cuare anibutebarecuare. \v 41 Jadya juatsutu Jesúsra inaticuare pishica pan, beta jae jadya. Inatsu tujatu barepa Yusu aniya queja petacuare. Petayaquetu jucuare: \p —Yusurupai mique aya, Tata, mira ecuana riyaque ara ishuque tyahua tibu, —jadya tujatu Yusu acuare. \p Yusurupai au jadya aatsu tujatu pan cuana cuesibarecuare. Jadya aatsu tujatu tyabarecuare tura mepehua cuanaque, ecuita cuana tunaja tyabare ishu. Betaque jae umanashatsu tujatu ecana tyabarecuare. \v 42 Dutya tuhua jucuare cuanaque tuna araaracuare, pana jeque juya tupu. \v 43 Jadya juhuajutu Jesúsra mepehua cuanara jequeshabarecuare peadya tunca beta earacana jiti arida cuanaque pan tunara arabishahua cuana tsehue, jae jadya tsehue. \v 44 Jetieque ama tuna araaracuare. Pishica mil deca cuana tuna araaracuare; epuna cuana, ebacua piji cuana jadya piyebamaque. \s1 Jesús ena dyaque eque ajecuareque \r (Mt 14.22-33; Jn 6.16-21) \p \v 45 Tumetu Jesúsra tura mepehua cuanaque jadya acuare: \p —Neanibutecue cuabaju. Necarequeticue bei yueque macare epu Betsaida bacaniju. Tumidya micuana adadiya ecuita cuana isaratsu, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 46 Amena ecuita cuana cuadisha ishu isaratsutu Jesús tsuracuare emata baruda cuita amaju Yusu tsehue quisarati ishu. \v 47 Cuaba tsehue cuahua cuanaque tuna bei patya patya apunacuare. Jesús camadyatu jucuare uhuaju. \v 48 Japada equera tuna Jesúsra bacuare masada nerecada tsehue tarutaruyaju cuejijira acuatsuraya tibu. Amena huecaca japadama tacure quique pidya juhuaju tuna Jesúsra jipedirunucacuare, ena dyaque eque ajeajeyara. Baredirucara datse tujatu ecana acuare. \v 49 Jesús ena dyaque eque ajeajeyaju baatsu tuna quiquecuare: \p —¡Ita nebacue! ¡Yatanana tume! —jadya tuna quique eque jucuare. \p \v 50 Dutyara tunajatu bape inime tillaqui jadya acuare, ena dyaque eque ajeya baatsu. Jadya juyaju tuna Jesúsra isaracuare: \p —¡Bajida nejuume! ¡Idya ique! ¡Casada nejucue! —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 51 Tumetu tsuracuare tuna queja cuabaju. Tuque cuabaju tsurahuaju cuitatu amena cuejiji neticuare. Jadya baatsutu tura mepehua cuanaque anajacatacuare. \v 52 Tunaratu adebacuare ama jari tuja casa aniyaque, arepa tura pan, jae jadya jetiama ecuitaja ishu tupu amerehuaque bahua ama bucha. Adebataqui ama jari tuna bacuare Jesús aique. \s1 Jesúsra ujejeda cuanaque Genesaretju chachanecuareque \r (Mt 14.34-36) \p \v 53 Bei riquetsu tunajatu Genesaret yahuaju jaratsuranatitsu cuaba risinaticuare. \v 54 Muya jutidya, tuna cuaba juque cuinanayajutu tuhua aniya cuanara Jesús adebatsa piisi acuare. \v 55 Masadama tunajatu tsapecuare quisarati tuque junatihuaque. Dutya jujeri tuhua cuanaque tuna bahue jucuare. Jesús, tura mepehua cuanaque jadya tuna epu epu cuanaju junenicuare. Jesús tunaja epuju junatihuaque bahue juatsutu tuhua cuanara dujubarecuare ebadequi cuanaju ujejeda cuanaque tuaqueja. \v 56 Eju tuque junatiyaju epu achaacha cuanaju, epu arida cuanaju, tee cuanaju aniya cuanara jadya tunajatu cuinanashabarecuare edijiju ujejeda cuanaque. Canerecaticuare tuna tuaqueja: \p —Cajabamereticue taa ujejeda cuana queja micue una cuatsa cuana pijidya jutidya, tuna chacha juishu, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p Dutya ejeque tuja una jabaqui jucuare cuanaque tuna pana chacha jubarecuare. \c 7 \s1 Baba cuanaja bahue eque ama ecuana jutaquique, Yusuja inime eque \r (Mt 15.1-20) \p \v 1 Umae fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya tuna juticuare Jerusalén juque. Junatitsu tunajatu Jesús jipeticuare. \v 2 Tuhuadya tunajatu bacuare Jesúsra mepehua cuanaque tunaja bahue ama juyaju emetucu cutsatimaque araarayaju. \v 3 Dutya ecuanaja ata cuana, fariseo cuana neri neri, ecuanaja baba cuanaja bahue eque tuna anijacaya ama. Araaraya ama tuna tunaja bahue emetucu cutsatimaque. \v 4 Mercadoju quemihuaque arama jarique tunajatu utsajacama aya tunaja bahue. Tumebaedya canecu cuana, ena iyaqui arida cuanaque, equiniqui metal cuana tunajatu utsa bahue tunaja bahue. Tumebaedya tuna cutsati bahue etahuiqui cuana. Dutya ecuanaja baba cuanaja bahue tunajatu ajacaya ama. Jadya tuna juya, jadya jujacatsu Yusu cahuaitishaya bucha cabatitsu. \v 5 Jesúsja cuanaque cutsatima araarayaju baatsutu fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya quisaraticuare: \p —Mira mepehua cuanaquetu ecuanaja baba cuanaja bahue eque ama juya. Araara ishutu micue cuanaque emetucu cutsatiya ama ecuanaja bahue eque Yusu cahuaitisha ishu ama. ¿Eje bucha juatsu? —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 6 Tura tuna quemitsacuare: \p —Yusu adebaquipa ejuu, jadya micuana juya, ai yuneri ama. Isaías Yusu equeque quisarati cuejaquiratu micuana jadya ayaque huenecuare jadya: \q1 “Riyaque ecuita cuanara muiya tunaja quisarati tsehue camadya. \q1 Jadya ama bucha tuna eje bucha juya eque ejitaju ecue cuanaque ama. \q1 \v 7 Yana cana cuita tunara tunaja bahue cuana eque muiya. \q1 Tunara bahuityayaquetu ecuita cuanara inime tupuyaquedya jutidya”, jadyatu Yusu jucuare Isaías eque. \p \v 8 “Micuana micuana Yusura cuatsashaya eque anijacahua, ecuita cuanara cuatsashaya eque ani ishu. \p \v 9 “Micuanaratu dyaque ijacabacaya ecuanaja baba cuanara cuejahua cuanaque, Yusura cuejayaque ebacauque. \v 10 Moisés equetu Yusura cuatsashacuare béru: “Muibacue micue tata, micue cuaa jadya”. Tumebaedyatu jucuare: “Paiyetana ejeque etataqueja ishu, ecuaqueja ishu jidama quisarati ayaque”. \v 11-12 Micuanaratu cuarehua riyaque cacuatsashati. Tume micuana, micuanaja tata nerecada cuanara catsahuamereti ishu bacayaju, jubahue: “Tsahuataqui ama mique ecue, amena ecue dutya ai aniyaque Yusu etya tibu”. \v 13 Jadya apupashae tuque micuana Yusura cuatsashahuaque aya, micuana cuejatahua cuana equedya jutidya juishu. Micuana camadya ama micuana jadya juya. Tumebaedya micuana peya cuana casada tsehue amereya micuana juya bae. Umada ecuita cuanaja bahue cuanaque micuana ajacaya ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 14 Tumetu Jesúsra ihuaracuare ecuita cuana tuhua ejeuma netiya cuanaque. Tume tujatu ecana acuare: \p —Nebacacue ique dutyara. Pana ijacabaca neacue. \v 15 Ni ai buchique micuanara arayara micuana cajuchatishaya ama. Micuanaja ducuta inime jidamaque cuinanayaratu Yusu cahuaitishaya. \v 16 Micuana quijacabacati aqui juatsu, nebacacue, —jadya tujatu ecana acuare: \p \v 17 Jadya isara aatsutu Jesúsra ecuita cuana isaraquenacuare. Nubidirucuaretu etare ducu. Amena tuque etareju nubidiruhuajutu tura mepehua cuanara bacaduracuare: \p —¿Eje buchique tu tumeque mira ecuita cuana bahuityahuaque? —jadya tunajatu acuare. \p \v 18 —Arepa micuana eatsehue juneniya ama bucha, tuque micuana adebaya ama jari micuana era eje buchique bahuityacara ayaque. Ni ejeque earaquira micuana cajuchatishaya ama. \v 19 Arayaquetu ecare canijudya judiruya. Tuhuaquedyatu cuinanaya. Ni eje tuputu nubiya ama ecuanaja inime Yusu adebaquiju. Jadya tibudya ecuana, ecuanara arayara cajuchatishaya ama, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya cuejae aatsu tuna Jesúsra huecashacara acuare. Aijamatu ejeque earaqui arataquimaque. \p \v 20 Jesusratu tuja cuanaque isaranucacuare: \p —Educu juquetu ecuitaja juetiya cajuchati ishuque. \v 21 Iyuca juquetu jidamaque aishuque bijiseri juetiya. Tuhuaquedyatu jidamaque aishuque inime tupu juetiya, eje tsehuedya jutidya decadeca, puna puna jadique bijiseri, chiri jucaraque, peya iyecaraque, \v 22 peya tsehue ecaquemitique jaraquerecaraque, tuja ishu cuita camadya ai umada aniajecaraque, dutya ai jidamaquedya jutidya acaraque, peya ijahue acaraque, ai ajaca baecuaque acaraque, peya jaque metsene ishu bijiseri, peyaja ishu jidama quisaraticaraque, dyaque inime metse jucaraque. Tuhuaquedyatu aishuque ama inime cuinanaya. \v 23 Dutya riya cuanaque acaraquetu educu juque cuinanaya. Dutya riya cuanaratu ecuita cajuchatishaya. Yusuratu asicabaya riya cuanaque. \s1 Epuna israelitaque ama Jesús queja catyaticuareque \r (Mt 15.21-28) \p \v 24 Jesústu cuanucacuare tuhuaque. Tumetu cuacuare Tiro queja amaca. Epuju junatitsutu etareju nubicuare. Tumeque etarejutu etehua junati datse jucara jucuare. Eje bucha etehua junatitaqui ama tu jucuare. \v 25 Anicuaretu tumeque epuju peadya epunaja ebacujunaque ijahua cuanara quijahuatishayaque. Bahuetu jucuare epuna Jesús junatihuaque. Bahue juatsutu yume cuau cuitadya Jesús queja jucuare. Junatitsutu Jesúsja yacuaju nuyunaticuare. \v 26 Tumeque epunatu israelita ama jucuare. Sirofenicia yahuaju ecuinanaque patu jucuare. Jesúsja yacuaju nuyutsutu canerecaticuare: \p —Ique Cuatsashaquique, nerecabacue ique. Ijehuecuinacue ijahua cuana ecue ebacujuna juque, —jadyatu epunara aticuare Jesús. \p \v 27 —Icuene tuque ecue israelita cuana tsahuataqui. Aijama jari tuque ecue emajaca ecue ata ama cuanaque tsahua ishu. Adebayami quisarati: “Jidama tu ebacua cuana earaqui secatsu chapa cuana tyau” jadique, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 28 Epunaratu quemitsacuare: \p —Jejee, Ique Cuatsashaquique. Jadya ama buchatu chapa cuanara enimetsequeja ebacua cuanaquera mesa emaque pacacashaya cuanaque arayadya, —jadyatu acuare epunara. \p \v 29 —Jidadya mira quemitsahua. Jadya caquemitsati juatsumi ejitajudya juhua era micue bacujuna juque ijahua cuana eijehuecuinauque, pana ejene ayaque. Jida dirucue. Micue etareju judirutsu tuque mira micue bacujuna ijahua cuanara jacahuaju badiruya. Ijehuecuinatillahua tuja tuque ijahua cuana, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 30 Jadya ahuajutu epuna dirunucacuare tuja etareju. Etareju judirutsu tujatu ebacujunaque badirucuare amena quijahuatijacahuaju. Dyaque jida inime tsapematu tuja etahuiquiju jaracuare, ijahua cuanara amena jacahua tibu. \s1 Jesúsra isahueque, quisarti baecuaque jadique quijacabacatisha, quisaratisha jadya acuareque \p \v 31 Tiro juque cuinanatsutu Jesús Galilea beiju judirunucacuare. Sidón yahua, Peadya Tunca Epu Ebari Cuana equetu cueticuare. \v 32 Tuhuadyatu ecuita cuanara tuaqueja dujucuare ecuita isahueque, quisarati baecuaque jadya. Tuaqueja dujutsu tunajatu isaracuare Jesús: \p —Nerecabacue ecuana. Jabacue riyaque ecuita, tuja ijaca pacashatana ishu, quisarati ishu, —jadya tunajatu acuare. \p \v 33 Jesusratu dujucuare peya queja amaca, ecuita cuana riya piji jacamere ishu. Tuhua dujutsu tujatu emetucu sapara huicuabu ecatse beta eque amaca ijaca caniju ishacuare. Tuequedya tujatu emetucu sapara tuja ijaca cani juque yume quemi acuare. Emetucu sapara huicuabu tujatu ecuedi iyacuare. Jadya aatsu tujatu pepacuare ujejedaja yanaju. \v 34 Jadya aatsu tujatu petacuare barepa. Canajeti ebari juatsutu jadya jucuare: \p —¡Efata! (“Pacashatanacue ijaca cani ecatse” jadique.) \p \v 35 Jadya ayaju cuitadyatu ecuita jida quijacabacati, quisarati jadya jucuare. \v 36 Jesusratu ecuita cuana acuare: \p —Cueja cueja ecana neaume, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Jadya ama bucha tuna quisarati tsapecuare. \v 37 Jesúsra quisarati baecuaque, isahueque jadique quijacabacatisha, quisaratisha jadya ahuaque bacatsaqui jucuare cuanaque tuna anajacatacuare. \p —¡Dutyatu jida aya! Isahue cuanaquetu jida quijacabacatishaya. Quisarati baecua cuanaquetu quisaratishaya, —jadya tuna jucuare. \c 8 \s1 Jesúsra pushi mil ecuita pacarucu pan, eje uma jae piji jadya umanashatsu mihuacuareque \r (Mt 15.32-39) \p \v 1 Eje uma huecaca ama jadya juchineque cuetihuajutu ecuita jetiamaque cuanucacuare Jesúsra cuejayaque bacara. Tuna aracara juyaque adebatsutu Jesúsra tura mepehua cuanaque ihuaracuare. \p \v 2 —Nerecada taa rique ecuita cuana arama baatsu baya, riya barepa tibene equeque taa rena ique ijacabaca juyaque. Amena taa renajari aijama ara ishuque. \v 3 Cuadishacarama taa rena aramaque aya tunaja etare cuanaju. Edijiju taa rena emajudiruu. Umae taa ri japada aniya cuanaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 4 —¿Eje bucha dadie jatsu tuque ecuana eau earaqui ecuita jetiamaja ishu, rehua ni ejeque buchique anitaya amaju? —jadya tunajatu acuare. \p \v 5 Jesúsra tuna bacaduracuare: \p —¿Eje uma pan micuanaja aniya? \p —Pacarucu piji camadya, —jadya tunajatu acuare. \p \v 6 Tuequedya tujatu iyabutyamerecuare ecuita cuana. Yahuaju iyabutyameretsu tujatu inacuare pacarucu pan. Pan inatsutu jucuare: \p —Yusurupai mique aya, Tata, mira ecuana riyaque earaqui tyahua tibu, —jadya tujatu Yusu acuare. \p Yusurupai aatsu tujatu pan cuesibarecuare. Cuesibaretsu umanashatsu tujatu pan tyabarecuare tura mepehua cuanaque. Tyahuaju tunajatu tyabarecuare ecuita cuana. \v 7 Tumebaedya tunaja anicuare eje uma cuana jae. Jesústu quisaratinucacuare Yusu tsehue: \p —Yusurupai mique aya, riyaque jae cuana mira ecuana tyahua tibu, —jadya tujatu Yusu acuare. \p Yusurupai au jadya aatsu tujatu ecana acuare: \p —Netyabarecue ecuita cuana, —jadya tujatu acuare tura mepehua cuanaque. \p Jadya aatsu tujatu jae umanashacuare. \v 8 Dutya tuhua jucuare cuanaque tuna araaracuare jequeya tupu. Araara amena juatsutu tura mepehua cuanara jequeshabarecuare pacarucu jiti arida cuanaque pan cuesi cuana anidadihua tsehue. \v 9 Jetieque ama tuna araaracuare. Pushi mil deca cuana tuna araaracuare. Jadya juatsutu Jesúsra ecuita cuana amena isaracuare. \v 10 Tuna isaratsutu anibutedirucuare cuabaju, tura mepehua cuana tsehue. Anibutetsu tuna cuacuare Dalmanuta bacani yahuaju. \s1 Fariseo cuanara Jesúsra ai ejeque ecuitaja ataquique ama amerecara acuareque \r (Mt 16.1-4; Lc 12.54-56) \p \v 11 Umae fariseo cuanatu Jesús queja juticuare. Catibuticuare ecana Jesús tsehue caquemitsati caquemitsati. Sarecuare tunajatu eje bucha eque jidama aishu. Tume tunajatu Jesús acuare: \p —Acue ecuanaja yatucaju ai bapeque inimeradya jutidya, ecuana mique Yusura cuadishahuaque bahue juishu, —jadya tunajatu acuare, arepa tuna tuque Yusu equeque junahuaque ejenecarama acuare ama bucha. \p \v 12 Jesústu ducuta peya inime jucuare, tuna tuaqueja catyaticarama juya baatsu. \p —“Acue ai inimeradya jutidya, ecuana mique Yusura cuadishahuaque bahue juishu”, jadya micuanara aya. Aya ama tuque era, ni aidya jutidya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 13 Jadya isarae aatsu tujatu ecana shanaquenacuare. Yudijidya anibutedirunucatu jucuare cuabaju. Carequeticuare ecana bei yueque macare. \s1 Fariso cuanara bahuityacuareque tu levadura buchique \r (Mt 16.5-12) \p \v 14 Jesúsra mepehua cuanaque tuna cuayaque pan umada cadujuti ishu nime aputacuare. Peadya pan piji camadya tuna cadujuticuare. \v 15 Jesúsra tuna isaracuare: \p —Neijacabacacue. Necanaruticue bacue fariseo cuanaja, Herodesja jadya levadura tsehue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 16 Tunaratu adebacuare ama tura eje buchique jadya ayaque. Jadya tibu tuna, tuna cama quisaraticuare: \p —Ecuana pan umadama cabetihua baatsu tura ecuana jadya quisarati tsehue aya, —jadya tuna, tuna cama jucuare. \p \v 17 Jesusratu adebacuaredya tuna cabacaduratibareyaque. \p —¿Eje bucha juatsu micuana, pan umadama cabetihuaju cuana era nereda aya bucha cabatiya? ¡Adebaya ama jaridya ni taa tuque micuana era bahuityayaque! ¡Adebaya ama jari tuque micuana era micuanara ai sareyaque etyauque! Micuanara ecue quisarati bijidamadurahua bucha tuque. \v 18 Micuanaja yatuca tsehuedya tuque micuana bahua micuana era casa bamere ishu ahuaque. Micuanaja ijaca tsehuedya tuque micuana bacahua era bahuityahuaque. Neadebacue era jetiamaque mihuachineque. \v 19 Pishica pan era pishica mil ecuitaja ishu tupu amerechine patya, ¿eje uma jiti tuque micuana jequeshachine pan arabishahua cuana tsehue? —jadya tujatu ecana acuare. \p —Peadya tunca beta earacana jiti, —jadya tunajatu quemitsacuare. \p \v 20 —Pacarucu pan umanashatsu era pushi mil ecuita aramerechineque, ¿eje uma jiti tuque micuana jequeshachine anidadichine cuana tsehue? \p —Pacarucu jiti, —jadya tunajatu quemitsacuare. \p \v 21 —Arepa micuana era achineque bahua ama bucha taa micuana adebaya ama jari micuanara ai sareyaque tyaishu ecue casa aniyaque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsra shuhuique Betsaidaju capetatishacuareque \p \v 22 Tuequedya tuna junaticuare Betsaidaju. Junatihuajutu tuhua cuanara dujucuare Jesús queja ecuita shuhuique. Canerecaticuare tuna tuaqueja: \p —Nerecabacue ecuana. Jabacue riyaque shuhuique tuque capetati ishu, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 23 Jadya ayaju tujatu inacuare emetucuju shuhuique. Inatsu tujatu cuinanaquerecuare epu juque. Cuinanaqueretsu tujatu ecuedi tsehue pepacuare yatucaju. Jadya au jadya aatsu tujatu yatucaju emetucu tsehue jabacuare. Jabatsu tujatu bacaduracuare: \p —¿Are capetatiyadya mique? \p \v 24 Ecuitaratu petatsu jadya acuare: \p —Jejee, amena tuque bayadya riya piji. Baya tuque ecuita cuana. Juneniyaju tuna baya. Jadya ama bucha tuna cueyane jida cuita ama aya. Acui cuana bucha jutidya tuna baya, —jadya tujatu acuare. \p \v 25 Tumetu Jesúsra yudijidya jaba anucacuare yatucaju. Jabanucahuajutu ecuita amena jida capetaticuare. Dutyadyatu jida pana cueyane acuare. \v 26 Tumetu Jesúsra jadya acuare: \p —Tuyu diru jucue micue etareju. Epuju yudijidya dirunuca juume, —jadyatu acuare Jesúsra. \s1 Pedrora “Jesús tu Mesías Yusuja Emepeque” cuejacuareque \r (Mt 16.13-20; Lc 9.18-21) \p \v 27 Jadya juatsutu Jesús cuacuare tura mepehua cuana tsehue Cesarea Filipo epu ebari japadama anitaya cuana queja. Edijiju tujatu ecana bacaduranaticuare: \p —¿Eje buchatu ecuita cuanara ecue ishu inime tupuya? ¿Ai jadya tunara aya? —jadya tujatu ecana anaticuare. \p \v 28 Tunaratu quemitsacuare: \p —Umae cuanarami aya Juan Ecuita Cuana Utsaquique emajuque enetitsuranucaque jadya. Peya cuanarami Elías jadya aya. Peya cuanara bacuemi aya beru Yusu equeque quisarati cuejaquique emajuque enetitsuranucaque jadya, —jadya tunajatu acuare. \p \v 29 —¿Micuanara bacue, ique ai jadya aya? —jadya tujatu ecana acuare. \p —Miquemi Mesías, Yusuja Emepeque, —jadyatu Pedrora quemitsacuare. \p \v 30 —Necuejaume jari ni ejeque buchique ique Mesiasque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanadadie juyaque cacuejaticuareque \r (Mt 16.21-28; Lc 9.22-27) \p \v 31 Tumeque huecaca equetu Jesús cacuejatitibunecuare tura mepehua cuanaque tuque eje bucha judadiyaque. \p —IQUE ECUITA dyaque canerecatitaqui. Emuiba cuanara, pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadya dyaque nerecaturadadiya. Iyemeredadiya tunara ique. Quimisha huecaca juatsu netitsuranucaya, —jadya tujatu ecana cuejatibunecuare. \p \v 32 Pana ejitaju tujatu ecana bahue amerecuare tuque iyetanadadiyaque. Pedroratu ejenecuare ama Yusuja Emepeque jadya ejudadiuque. Jadya tibudya tujatu peya queja ihuara acuare. Tuna peya queja jacameretsu piji tujatu Jesús nereda atibunecuare: \p —Jadya quisarati aume. ¡Arequemi jadya ejudadiu ama! —jadya tujatu aticuare. \p \v 33 Jesústu huarerecuare. Huareretsu tujatu bajiyucuare tura mepehua cuanaque. Tume tujatu Pedro nereda acuare: \p —Satanástu mique eque quisaratiya. Maju aqui cuana jaque jutidya tuquemi inime tupuya, Yusu jaque ama. Bacacarama tuque aya mique eque Satanás ama amara cuejayaque, —jadyatu Jesúsra Pedro aticuare. \p \v 34 Tuequedyatu Jesúsra isaranucacuare tura mepehua cuanaque, ecuita cuana jadya: \p —Micuana eatsehue junenicara juyaque juatsu, era cuatsashaya eque neanicue, micuanaja biji eque juneniyaque nime aputatsu, arepa micuana canerecati, maju jadya jutaqui ama bucha, curusuju etata ejuu bucha. \v 35 Micuana ni catehuatiya eaqueja ecatyatique eiyetauju, ejetsunue ama micuana anibuque. Tume micuana majubuque ni eje tupu Yusu queja judiru ishu ama. Micuana ni eaqueja catyatihua baatsu iyetaya, Yusuja quisarati ejenehua baatsu ni micuana iyetaya, Yusu tsehue micuana anisiribuque, arepa micuanaja ecuita ririya ama bucha. \v 36 Ecuita ni ijahuaja etiquiju judirubuque, ni aishu buchique tujatu jida juhua ama riyaque yahuaju tuja dutya ai anihuaque. Ni aishu buchique tu jida ama dyaque chipiruda juishu, majudaditsu dutyadya shanadadiya tibu. \v 37 Aijamatu ni ai buchique micuanara maju ishu ama etsujetyauque. \v 38 Iyacua riyaque yahuajutu aniya ecue ama cuanaja yacuaju ique eje buchique quisarati aishu bisuya cuanaque. Tunajatu bisu aniya ecue quisarati cueja ishu. Ejeque huecaca IQUE ECUITA junanucabuque. Barepaju Yusu tsahuaqui cuanara tajibebuque. Ique junanucayajutu dutyara babuque ecue Etataja casa. Bisunabuquedya ique tume ecue ishu bisuhua cuana tsehue. \c 9 \p \v 1 Pusha amadya micuana cuejaya. Umae micuana rehua majuhuishaya ama, dutya era ecue casa tsehue narutibuneyaque badadiya tupu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús cabapeticuareque \r (Mt 17.1-13; Lc 9.28-36) \p \v 2 Shucuta huecaca juatsutu Jesúsra dujucuare emata barudaju Pedro, Santiago, Juan jadya. (Juan tu Santiago tsehuequique jucuare.) Tuhuadyatu tunara petayaju cabapeticuare. \v 3 Tuja unatu pajada, huecada dyaque tiquida jucuare. Ni ejeradya jutidyatu riyaque yahua juque ai utsatsu jadya pajae eamereu. \v 4 Masadaque amatu Moisés yanume, Elías yanume jadya ejitaju jucuare. Tume tatse Jesús tsehue quisaratinacuare. Tuatsehue cuacuare cuanaratu bacacuare quisaratiyaju. \v 5 Jadya bacatsutu Pedrora Jesús acuare: \p —Ecuana Bahuityaquique, dyaque jida taa ecuana rehua. Eau tuque ecuana quimisha erere, peadya micue ishu, peya Moisésja ishu, peya bacue Eliasja ishu, —jadya tujatu acuare. \p \v 6 Tuque, tuja ecare ecatse jadya tuna dyaque ejecutana jucuare. Jadya tibudyatu tuque ai quisarati ataqui ama jucuare. \v 7 Tumetu barepa juque huanira dunutillacuare. Tume tunajatu bacacuare huani ducuque Yusu jadya quisaratiyaju: \p —Riyaque rique ecue ebacua dyaque iyuhuedaque. Nebacajacaume. Eje bucha tura cuejaya eque nejucue, —jadya tuna Yusura acuare. \p \v 8 Jadya bacatsutu quimisha, Jesús tsehue cuacuare cuanara bajiyucuare. Bajiyunucatsu tunajatu banucacuare ama Moisés, Elías jadya, Jesús camadya. \p \v 9 Emata juque buteajeyara tuna Jesúsra cuatsashacuare: \p —Necuejahuishaume jari ni ejeque buchique micuanara eje bucha bahuaque. IQUE ECUITA majuhuaque, chacha netitsuranucahuaju piisi ecana necuejacue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 10 Tura cuejahua equedya tuna jucuare. Jadya ama bucha tuna tuna cama cabacaduratitibunecuare: \p —¿Eje buchiquetu “Ique majuhuaque, chacha netitsuranucaya” jadique? —jadya tuna cabacaduratiajecuare. \p \v 11 Tume tunajatu bacaduracuare Jesús: \p —¿Eje bucha juatsutu cacuatsashati bahuityaqui cuanara Eliaspa icuene junabuque, Mesías junama jariju, jadya aya? —jadya tunajatu bacaduracuare. \p \v 12 Tura tuna quemitsacuare: \p —Tunara bahuityayaquetu yuneridya. Eliastu icuene junabuque. Turadyatu dutya bajejenabuque. Tumebaedyatu ehuene Yusuja quisarati. ECUITAtu ijahue ijahue atabuque. Pana bijidamadura tunajatu abuque. Yusuja Emepeque eadebau bucha adebae ama tunajatu abuque. \v 13 Pusha amadya micuana cuejaya. Elías buchiquetu amena junahuadya. Eijacabacauque, tunajatu ijahue ijahue acuare, tunara acara aya eque. Judadihuatu Yusuja quisarati icueneta huene ea bae cuitadya, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsra ebacua piji ijahua cuanara quijahuatishayaque quijahuatishajacacuareque \r (Mt 17.14-21; Lc 9.37-43) \p \v 14 Jesúsra, emata tuatsehue juque buteetibeya cuanara tunajatu bacuare ecuita jetiera ama peya cuana dunuyaju. Tuhuadyatu jucuare cacuatsashati bahuityaqui cuanaque Jesúsja cuana tsehue caquemitsati caquemitsati juyaque. \v 15 Riya batsa cuita tunajatu Jesús judiruyaju acuare. Batsatsu tunajatu anajacata ishu acuare, tunara emataju jari bucha baya tibu. Batsatsu tuna tuaqueja tsajajabare jucuare tuque isarara. \v 16 Jesusratu isaratsacuare tura mepehua cuanaque: \p —¿Ai micuana caquemitsati caquemitsati juya tuna tsehue? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 17 Peadya tuhua jucuareratu quemitsacuare: \p —Behua rique ecue ebacua miaqueja. Ijahua cuanarari quijahuatishaya. Jadya tiburi quisarati baecua. \v 18 Ejudya jutidya juneniyajutu ijahuara ecue ebacua yahua catsaqui amereya. Jadya juyaque tujatu cuinanaya uba jasa yatsanaca eque. Etse tari jadya tujatu amereya. Dutya ecuita tujatu temutsuya. Canerecatihua datse ique mira mepehua cuana queja ijahua ijehuecuinamere ishu datse. Arepa ijehuecuinacara aya ama bucha, tuna ijehuecuinataquima bahua, —jadyatu ebacua pijija etataquera Jesús acuare. \p \v 19 Jadya bacatsutu Jesúsra acuare tuhua jucuare cuanaque: \p —¡Micuana micuana quejeneti baecua! Arepa micuana era ayaju bahua ama bucha, adebaya ama jaridya tuque micuana Yusuja casa. ¿Eje tupu cuita micuana eiduu? ¿Micuanara adebaya tupu ni taa? Nebecue requeja tumeque ebacua piji, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 20 Jadya ahuaju tunajatu becuare. Behuajutu ijahuara, Jesús baatsu, manu amerenucacuare ebacua piji. Tume tujatu yahua catsaqui amerenucacuare. Tipiru tipiru, yatsanaca eque ubajasa jadya tujatu amerenucacuare. \v 21 Tumetu Jesúsra bacaduracuare ebacua pijija etataque: \p —¿Eje tupuri jadya catibuticuare? \p —Nanada equeque cuitadya. \v 22 Eje uma ijehue cuanatu ijahuara aya etiquiju, enaju jadya iyecara aatsu. Nerecabacue yatse. Tsahuacue yatse, micue casa aniyaque juatsu, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 23 —¿Eje bucha juatsu jatsu mira “micue casa aniyaque juatsu” jadya aya? Ecue ishutu dutya ai ataqui. Ejera Yusura casa tyahuaque ejeneyaratu eau dutya, —jadyatu Jesúsra acuare ecuita. \p \v 24 Tumetu ebacua pijija etataquera pana ejitaju quisarati acuare: \p —Riya pijidya tuque ejeneya mira ecue ebacua juque ijahua cuana eijehuecuinauque. Tsahuacue ique; pana ejene paa mira jadya ayaque, —jadya tujatu acuare. \p \v 25 Amena Jesúsra umada ecuita cuana caradatiyaju baatsu tujatu nereda acuare tumeque ijahua ebacua piji yuamaturaqui juyaque: \p —Cuinanacue riyaque ebacua piji quejaque, ijahua quisarati baecua, isahue ijacama jadya amerequique. Cuinanatsu dirucue; ni eje tupumi tuaqueja nubinucaya ama, —jadya tujatu acuare ijahua. \p \v 26 Jadya ayajutu ijahua quiqueterequenanucacuare. Manu tujatu ebacua piji amerequenanucacuare. Jadya aatsutu cuinanacuare. Cuinanatsutu shanacuare ebacua piji emaju bucha. \p —¡Majuhua tuque! —jadyatu umae jucuare ebacua piji yahuaju jujaraya baatsu. \p \v 27 Jesusratu emetucuju inatsu nityatsuracuare. Tumetu ebacua piji netitsuracuare. \p \v 28 Jadya aatsutu Jesús nubicuare etareju, tura mepehua cuana tsehue. Jesús tsehue camadya cabatitsu tunajatu bacaduracuare: \p —¿Eje bucha juatsu tuque ecuana ijehuecuinataqui ama bahua tumeque ijahua ebacua piji yuamaturaquique? —jadya tunajatu bacaduracuare. \p \v 29 —Ijehuecuinataqui ama tuque micuana tumeque ijahua bahua, Yusu tuja casa jadya aishu bacahua ama tibu. Aijamatu peya eje bucha eque cuinanasha ishuque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanadadie juyaque cacuejatinucacuareque \r (Mt 17.22-23; Lc 9.43-45) \p \v 30 Tuhuaque cuinanatsu tuna cueticuare Galilea yahua eque. Jesusratu ecuita cuana tuque ejuque bahue amerecarama acuare. \v 31 Emajaca tujatu tura mepehua cuanaque bahuitya ishu anicara jucuare. Ni aija perema tujatu ecana bahuityacara acuare. \p —Ejera cuana tsetatsu inameredadiya IQUE ECUITA. Inameretsu tura ique iyecara juya cuana queja iyemeredadiyadya. Iyedadiya tunara ique. Iyehuaju quimisha huecaca juatsu netitsuranucaya, —jadyatu cacuejaticuare. \p \v 32 Adebacuare ama tunajatu tura cuejayaque. Bacaduracarama tunajatu acuare tura eje buchique jadya ayaque, adebataqui ama baatsu bacadurayaju nereda eau bucha caadebatitsu. \s1 ¿Ejeque tu dyaque inime metseque? \r (Mt 18.1-5; Lc 9.46-48) \p \v 33 Tuequedya tuna junaticuare Capernaum epu ebariju. Etareju junatitsu tuna Jesúsra bacaduranaticuare: \p —¿Ai tuque micuana caquemitsati caquemitsati ishu abeabehua edijiju jeyaque? \p Jadya tujatu ecana bacaduracuare, arepa tuque tunara eje buchique quisarati ahuaque bahue jucuare ama bucha. \v 34 Tuna tuna anama cuitadya jucuare. Bisucuare tuna, tuque quemitsa ishu, tura mepehua cuanaque ecana ejequepa ecana dyaque inime metseque jadya juatsu caquemitsatihua tibu. \v 35 Anibutetsutu Jesúsra acuare tura mepehua cuanaque: \p —Nejecue. Nejipenacue ique. Micuana ni emuita jucara juya, dyaque jetiedyaque bucha necabamereticue. Camereti arida ejuuque, nemerecue jutidya peya cuana, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 36 Jadya juatsu tujatu ihuaracuare ebacua piji tuhua netiya baatsu. Ihuaratsu tujatu tuna patya nityacuare. Ebacua pijija yaracacaju tujatu ebi ecatse huanacuare. \p \v 37 —Micuanara ni ecue cuanaque jida tsehue batsaya, arepa tuna riyaque ebacua piji bucha paju ama bucha, idya datse micuanara jida tsehue batsaya. Micuanara ni ique jida tsehue batsaya, tume tuque micuana ecue Etata Ique Cuadishaquique jidadya batsaya, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Yusuja cuanaque tuque ecuanaja bijidamadurataqui ama, arepa ecuana tsehueque ama paju ama bucha \r (Mt 10.42; Lc 9.49-50) \p \v 38 Juantu quisaraticuare Jesús tsehue: \p —Ecuana Bahuityaquique, ecuana micue quisarati cuejara cuachine patya, tuque ecuana bachine ejeque cuana ijahua cuana micue ebacaniju ijehuecuina juyaju. Jadya baatsu tuque ecuana achine: “‘Jesúsja ebacaniju rique ijahua ijehuecuinaya’ jadya ajacacue, ai mi Jesúsra mepehuaque batu”, —jadyatu Juanra Jesús acuare. \p \v 39 Jadya ahuajutu Jesúsra acuare: \p —Jadya neaume. Ejera yuneridya ecue ebacaniju aya ejeque ecuitaja ataquique ama; tumequetu ecue ishu jidama quisaratinime ama. \v 40 Ecuana iyuhueda baquira ecuana ujeu baya ama. \v 41 Pusha amadya micuana cuejaya. Yusuratu jidaque tyabuque ecue cuanaque tsahuaqui cuanaque. Arepa tuna ena cuana pijidya jutidya iji ishu tyahua ama bucha, tujatu ecana tsujetyabuquedya, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \s1 Peya cuana cajuchatishaquique dyaque canerecatibuqueque \r (Mt 18.6-9; Lc 17.1-2) \p \v 42 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Ejera riyaque ebacua piji bucha cuanaque cajuchatishayaquetu Yusura dyaque nerecaturabuque. Dyaque jidatu majutaqui juhua ejeque cajuchatishamaquedya. Dyaque jidatu peya cajuchatishaquique tumu ebari epitiju risitsu bei dyaque dedaju ijehuetaqui juhua. \v 43 Emetucu tsehue ni micuana cajuchaticara juya, necatubuticue cajuchatimaquedya, jidamaque acara ayaque micuanaja aishu ama. Nejacacue cajuchaticaraque. Dyaque jidatu bipidya Yusu queja judirutaqui, bibeta ijahuaja etiquiju enubidiruuque, etiqui ticu baecuaju. \v 44 Tuhuatu emaju cuanaja ecuita cayuamatijacaya ama, tsuju cuanara araya tibu. Tuhuatu etiqui ticunime ama. \v 45 Cuacara ni micuana juya eju micuana cuataqui amaju, cajuchatimaquedya ehuachi necatubuticue, eju micuana cuacara juyaju cuaishu ama. Nejacacue cajuchaticaraque. Dyaque jidatu ruduruduque Yusu queja judirutaqui, huachi beta ijahuaja etiquiju ejudiruuque. \v 46 Tuhuatu emaju cuanaja ecuita cayuamatijacaya ama, tsuju cuanara araya tibu. Tuhuatu etiqui ticunime ama. \v 47 Micuanaja petataquimaque ni micuana petacara aya, necahuicaticue yatuca, cajuchatimaquedya, jidamaque peta ishu amadya. Nejacacue cajuchaticaraque. Dyaque jidatu Yusu queja judirutaqui atuca pidya camadya, ijahuaja etiquiju atuca beta ejudiruuque. \v 48 Tuhuatu emaju cuanaja ecuita cayuamatijacaya ama, tsuju cuanara araya tibu. Tuhuatu etiqui ticunime ama. \v 49 Etiquira, banura jadya jidamaque cuinanashaya bucha, jadidyatu Yusura ecue cuanaque jidamaque cuinanashaya canerecati eque. \v 50 Banu tu jida earaqui dyaque jida amere ishu. Banuja, ni banu huaja etereu, aijamatu ni eje bucha banuqui amerenuca ishuque. Banura earaqui dyaque jida amerenucaya bucha, tumebaedya micuana dyaque jida peya cuana tsehue ani ishu cabahuenetitaqui, ai aishu jida ama ejuu tibu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 10 \s1 Ecaquemitique cajacatitaquiquemaque Jesúsra bahuityacuareque \r (Mt 19.1-12; Lc 16.18) \p \v 1 Jesústu dirucuare Capernaum juque. Tuhuaque cuinanatsutu cuacuare Judea yahua queja. Jordán cueri yueque macaretu cuacuare. Tuhuadyatu ecuita cuana jetiama yudijidya caradarati junucacuare tuaqueja. Caradatihuaju tujatu ecana bahuityanucacuare tuja bahue. \v 2 Tumetu umae fariseo cuanara jipeticuare. Quisaratishatsu tunajatu pusha pusha tsehue jidama amerecara acuare. Bacaduraticuare tunaja tuque: \p —¿Ecuanaja ehuane amena bijidama baatsu, ijehuetaquidya tuque ecuanaja? —jadya tunajatu aticuare. \p \v 3 Tume tuna Jesúsra quemitsacuare peya cabacadurati eque: \p —¿Eje buchique cacuatsashatitu Moisésra huenecuare? \p \v 4 Tunaratu quemitsacuare: \p —Turatu huenecuare: “Ijehuecara ni micuana aya micuanaja huane, neinamerecue quirica eje bucha juatsu micuanara ijehueyaque cuejayaque. Inameretsu micuanaja huane neijehuecue”, —jadya tunajatu acuare. \p \v 5 Jesúsra tuna acuare: \p —Moisesratu adebacuaredya Yusuja cuanaque ama Yusuja biji eque anicarama juya cuanaque, tunaja biji equedya jutidya. Jadya tibudya tujatu huenecuare ecaquemitique cajacatitaquique. \v 6 Jadya ama buchatu Yusura yuequedya inime iyahua ecaquemitique cajacati ishu ama. Ehuene tu Yusuja quisarati: “Yusuratu yuequedyadya iyacuare deca, epuna jadya carequi juishu”. \v 7 Tumebaedya tu ehuene: “Jadya tibudyatu decaja jacataqui etataque, ecuaque, carequi juatsu. \v 8 Caquemitihuaju tatse Yusura baya peadya camadya bucha”. Jadya tibu tatse amena beta ama, peadya camadya. \v 9 Yusura cuitadya casitatishahua tibu, tujatu ecatse peadya camadya bucha baya. Jadya tibudya tatse ni ejeque ecuitaja buchique cajacatishataqui ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 10 Etareju judirunucatsutu Jesús tura mepehua cuanara acuare: \p —Pana cueja cuita ecuana anucacue ecaquemitique cajacati ishuque ama, —jadya tunajatu acuare. \p \v 11 —Micuana ni micuanaja huane neri tsehue cajacatitsu, peya epuna tsehue caquemitinucaya, tume micuana cajuchatiya. Yusuja yatucaju tuque micuanaja icueneque epuna huane neri jaridya, ai tupujuque ama. \v 12 Tumebae nucadya, epuna ni tuja yahuique jacatsu, peya deca tsehue caquemitinucaya, Yusu tujatu cahuaitishaya. Yusuratu icueneque deca baya epunaja yahuique neri, beta ishuque ama, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsra “Yusura jida panaru ebacua cuana” jadya acuareque \r (Mt 19.13-15; Lc 18.15-17) \p \v 13 Tumetu umae ebacua cuana etata cuanaquera Jesús queja dujubarecuare. \p —Emetucu micue iyacue ebacua cuanaja iyuca dyaque. Bacacue ecana Yusu queja, tuja ecana jida naru ishu, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p Jesúsra mepehua cuanara tuna jadya baatsu, nereda jutidya atsabarecuare ebacua cuana tsehue cuacuare cuanaque: \p —Nepereume Jesús, —jadya tunajatu ecana atsacuare. \p \v 14 Tura mepehua cuanaque jadya quisaratiyaju bacatsutu Jesús cahuaiticuare tuna tsehue. \p —Pajedya ebacua cuana eaqueja. Necuadishaume ecana eaquejaque. Esiri cuanaque camadya ama, tumebaedya tuna dyadi tuna Yusu jaquedya. \v 15 Pusha amadya micuana cuejaya. Yusura dutya naruhuaju tuaqueja judirucara juya cuanaquetu era cuatsashaya eque jutaqui ebacua cuejataquique bucha, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 16 Jadya quisarati aatsutu Jesúsra ebacua cuana tuhua jucuare cuanaque ebiju inatsu macacabarecuare. Peadya peadyaja iyuca dyaquetu emetucu iyabarecuare. \p —Yusura jida narucue, —jadya tujatu ecana peadya peadya abarecuare. \s1 Ecuita chipirudaque Jesús tsehue quisaraticuareque \r (Mt 19.16-30; Lc 18.18-30) \p \v 17 Amena Jesús dirunucayajutu ecuita juticuare tsajaja cama. Jutitsutu nuyunaticuare tuja yacuaju. Bacaduranaticuare tura: \p —Jidaque Ebahuityaquique, ¿ai mere tuque jidaque eau, Yusu queja judiru ishu ni eje tupu tuque jaca ishu ama? —jadya tujatu Jesús aticuare. \p \v 18 Jesusratu quemitsacuare: \p —¿Adebayadyami eje buchique quisarati ahuaque? ¿Eje bucha juatsu mira “Jidaque Ebahuityaquique” jadya aya? Yusu peadya camadya tu jidaque. \v 19 Bahuedyami Yusura cuatsashahuaque. “Quiyeti puji juume. Peyaja ehuaneque micuique bucha aniquere aume. Chiri juume. Ni ejeque buchique pusha pusha aume. Ijahue aume peya. Muibacue mique baquique, mique susuquique jadya”. Jadyatu Yusura cuatsashacuare béru, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 20 —Dutya riya cuanaque cacuatsashati cuana tuque muibacuare nanada equeradya, Ebahuityaquique, —jadyatu ecuitara acuare. \p \v 21 Jadya bacatsutu Jesúsra iyuhue tsehue pana peta acuare. \p —Aniya jari tuque micue eje bucha ataquique. Dutya micue aniya cuanaque catyati aticue. Catyati aatsu tyabarecue chipiru nerecada cuanaque. Dutya micue ai catyati aatsu, juetinucacue eaqueja eatsehue juneni ishu. Eaqueja ni mi ecatyatiu, tume tuque micue eaniu Yusuja cuanaja ishu tuja barepaju aniyaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 22 Jadya ayaju bacatsutu ecuita dyaque peya inime dirucuare, tuja dyaque jetiama aniyaque catyati acarama aya tibu. \p \v 23 Tumeque ecuita yuneridya tuatsehue junenicarama juyaque adebatsutu Jesúsra peta baretsu tura mepehua cuanaque isaracuare. \p —Jetiama ai aniya cuanaratu dyaque ibeda, masada baya eaqueja pana catyati juishu, Yusura dutya naruyaju judirutaqui juishu, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 24 Jadya bacatsu tuna bape bacacuare. Jesúsra tuna yudijidya cuejanuca acuare: \p —Ecue iyuhueda cuanaque, dyaque ibeda, masadatu eaqueja pana catyati juishu, Yusura dutya naruyaju judirutaqui juishu. \v 25 Cahuayutu etsucuija cani eque eje bucha cuetitaqui ama. Tumebaedya tuna tunaja ai aniyara eje bucha judirutaqui ama amereya Yusu queja, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 26 Jadya bacatsu tuna bape pana baca anucacuare. Cabacaduratibarecuare ecana tuna cama: \p —Chipiruqui cuanaque ni Satanás quejaque quinajacameretitaqui ama cabatiya, ¿ejeque jatsutu tuaquejaque equinajacameretiu? —jadya tuna jubarecuare. \p \v 27 Jesúsra tuna petatsu jadya quemitsacuare: \p —Ecuita ni tu tuta taca eje bucha quinajacameretie juma Satanás quejaque. Yusura peadya camadya tuna einajacamereu. Yusuja ishutu aijama ai ataquimaque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 28 Jadya bacatsutu Pedrora acuare: \p —Ecuana ecuana dutya cashanatihua miatsehue juneni ishu, —jadya tujatu acuare. \p \v 29-30 —Pusha amadya micuana cuejaya. Micuana ni cashanatiya dutya micuanaja ai aniyaque eatsehue juneni ishu, Yusuja quisarati cuejara cuaishu, Yusura micuana tyaya dutya micuanara riyaque yahuaju sareyaque. Tura micuana tyaya micuanara sareya tupu dyaquedya, cien etyau bucha dyaque jetiama. Micuana ni etare cashanatiya, tura micuana tyaya eju ani ishuque. Cashanatiya ni micuana micuana tsehuequi cuanaque, micuanaja tata, micuanaja cuaa, micuanaja bacua cuana, tura micuana peya cuana queja iyuhue tsehue narumereya tunaja ata neri bucha. Cashanatiya ni micuana micuanaja tee cuana, tura micuana tyaya dutya micuanara ara ishuque sareya cuanaque. Riyaque yahuaju jari tupu micuana ecue cuanara ama ijahue ijahue abuque. Jadya ama bucha micuana Yusura dujubuque tuja yacuaju ni eje tupu tuque jaca ishu ama. \v 31 Iyacua dyaque inime metse cabatiya cuanaque tuna inime metse ama jubuque. Iyacua jetiedya, inime metse ama cabatiya cuanaque bacue dyaque inime metse cabatibuque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanae juyaque cacuejati quimisha ishu cacuejatinucacuareque \r (Mt 20.17-19; Lc 18.31-34) \p \v 32 Jesús, tura mepehua cuanaque jadya tuna Jerusalén diji eque cuacuare. Jesús tunajatu icuenenitya aajecuare. Tuque ujeu baqui cuanaque tumeque epu ebariju aniya baatsutu tura mepehua cuanara inime tillaqui acuare, tuque tuhua cuaya baatsu. Tuque tupuju cuaya cuanaque tuna tumebaedya bajida jucuare. \p \v 33 —Pana baca neacue. Micuana micuana bahuedya Jerusalénju ique cuayaque. Neadebacue era cuejachineque IQUE ECUITA eje bucha judadiyaque era cuejahuaque. Pae cuanaja huaraji cuana queja, cacuatsashati bahuityaqui cuana queja jadya tunara inamereya. Tunara ique aya “Paiyetanadya” jadya. \v 34 Israelita ama cuana queja tunara inamereya. Ijahue ijahue tunara aya. Ebi tsehue au, catsacatsa, ecuedira jadya tunara aya. Iyemereya tunara ique. Quimisha huecaca majutsu chacha netitsuranucaya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Santiago, Juan jadyara Jesús tsehue huaraji juishu bacacuareque \r (Mt 20.20-28) \p \v 35 Tumetu Santiago, Juan, Zebedeoja ebacuaque ecatsera jipeticuare Jesús. \p —Ecuana Bahuityaquique, nerecabacue yatse. Tyacue yatse, yatsera mique bacayaque, —jadya tatsejatu aticuare. \p \v 36 —¿Ai tuque metse bijida baya? \p \v 37 Mique dutya naruqui jutibuneyaque, yatse bacanishacue miatsehue enaruqui iyuca juishu. Emuita eanicuareju yatse iyabutyacue, peadya micue jida eque amaca, peya jani eque amaca jadya. Miatsehue muitapeedya yatse paju, —jadya tatsejatu acuare. \p \v 38 —Metse metse baecua eje buchique metsera bacayaque. Ique dyaque canerecatiyaque tu patsedaque ebuijiu buchique. ¿Ique canerecatiya bucha canerecatie metse ejuudya? Yusura cuatsashaya eque juishu ecutsameretiu bucha; tumebaedya ique majuya Yusura cuatsashaya eque cuita juishu. ¿Ejuudya metse tura cuatsashaya eque? —jadya tatse Jesúsra acuare. \p \v 39 —Eiduudya tuque yatsera, —jadya tatsejatu quemitsacuare. \p —Pusha amadya metse cuejaya. Canerecatibuquedya metse, ique canerecatiya bucha. Majubuquedya metse ique majuya bucha. \v 40 Jadya ama bucha ecuetu aijama cueja ishu ejeque ecue jida eque amaca, jani eque amaca jadya iyabutya ishu, eatsehue enaruqui juishu. Yusura camadyatu mepebuque tuhua iyabutya ishu, —jadya tujatu ecatse acuare. \p \v 41 Umae tura mepehua cuanaquetu Santiago, Juan ecatsera bacayaque bacatsu cahuaiticuare tatse tsehue. \v 42 Jesúsra tuna dutya tuaqueja ihuaracuare. \p —Yahua juque huaraji cuanara tuna cuatsashaya, emechiquira cuatsashaya bucha. Casada cuanaratu jetiedya cuanaque casada tsehue cuatsashaya equedya amereya. \v 43 Micuana micuana jadya jutaqui ama. Peya queja ni micuana camuimereticara juya, tunadya tuque micuanaja tsahuataqui. \v 44 Ejeque micuana muitacara juyaque juatsu, necacasaticue peya cuana pureamatura ishu, micuana cuita camadya ama. \v 45 Ique juya bae nejucue. Ique junahua riyaque yahuaju peya cuana tsahua ishu, tunaja ique tsahua ishu ama. Tuna jiteque maju ishu, eaqueja catyatihuaju tuna Ijahua quejaque inajacamere ishu ique junahua, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsra shuhuique Bartimeo bacani capetatishacuareque \r (Mt 20.29-34; Lc 18.35-43) \p \v 46 Tuequedya tuna junaticuare Jericóju tura mepehua cuana tsehue. Tuhuaque cuinanayaratu Jesúra badirucuare shuhuique ediji jiruru juaniyaju. Bartimeo bacanitu jucuare, Timeoja ebacuaque. Cuetiya cuanaque chipiru bacaanitu jucuare. \v 47 Ejera cuanatu cuejacuare Jesús Nazaret juque cuetiyaque. Jadya bacatsutu quiquetibunecuare: \p —¡Jesús, miquemi Yusuja Emepeque, David eque ejuracanaque! Nerecabacue taa ique, —jadya tujatu quique eque acuare. \p \v 48 Umadaratu nereda datse acuare, tuque abacasha ishu. Tuque bacue jadya ayaju dyaque jebuda quiquecuare: \p —¡Miquemi Yusuja Emepeque! ¡David eque ejuracanaque mique! ¡Nerecabacue taa ique! —jadyatu jebuda quiquecuare. \p \v 49 Tuque juaniya tuyu junatitsutu Jesús netinaticuare. Cuatsashacuaretu tuhua cuanaque: \p —Requeja nebecue shuhuique. \p Tura jadya ayaju tunajatu ihuaracuare shuhuique: \p —Cacasaticue. Netitsuracue. Ihuaraya tura mique, —jadya tunajatu aticuare. \p \v 50 Tume tujatu caramati ishuque ijehuequenacuare. Nere netitsura juatsutu Jesús jipeticuare. \p \v 51 —¿Eje buchami eaqueja catimerecara juya? —jadyatu Jesúsra bacaduracuare. \p —Ebahuityaquique, capetatishanucacue ique. \p \v 52 —Amenami capetatiya. Erami capetatishahua, mira era mique ecapetatishauque ejenehua tibu. Jida dirucue, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Tura jadya aya tsehuedya cuitatu capetaticuare. Tajiajecuaretu Jesús ediji eque. \c 11 \s1 Jesús Jerusalénju judirucuareque \r (Mt 21.1-11; Lc 19.28-40; Jn 12.12-19) \p \v 1 Junaticuaretu Jesús tura mepehua cuana tsehue Jerusalén piji dyane. Emata baruda cuita ama Olivo Acui Quini bacaniju tuna junaticuare. Beta epu ecatse Betfagé, Betania jadya japadama tuna jucuare. Junatitsutu Jesúsra icueneta cuadisha acuare beta tura mepehuaque ecatse. \p \v 2 —Ecuanaja yacua tuyu epu achaachaju necuacue. Tuhua junatitsu tuque metse banatiya burro erisique netiyaju, ni aija buchique isaanimaque. Nepisuticue. Pisutsu ecue nebecue. \v 3 Ejera ni metse aya: “¿Aishu tuque metse pisuya?”, “Ecuana Cuatsashaquiratu sareya. Masadama tujatu cuadishanucaya”, jadya neacue, —jadya tatse Jesúsra acuare. \p \v 4 Tura jadya ahuaju tatse cuacuare. Banaticuare tatse burro isaanimaque etsecueju erisique netiyaju. Banatitsu tatse pisucuare. \v 5 Burro pisuyaju baatsu tatse tuhua cuanara bacaduracuare: \p —¿Ai metse juya? ¿Aishu tuque metse burro pisuya? —jadya tunajatu ecatse acuare. \p \v 6 Jadya tunara ayaju tatsejatu quemitsacuare Jesúsra cuejadadihua equedya: \p —Ecuana Cuatsashaquira pari sareya. Masadama patujatu cuadishanucaya, —jadya tatsejatu ecana cuejacuare. \p Tatsera jadya ayaju, tunajatu ecatse acuare: \p —Jida. Nedujucue taa, —jadya tunajatu ecatse acuare. \p \v 7 Pisutsu tatsejatu dujucuare burro Jesús queja. Judiruqueretsu tatsejatu tatsera jutuya tsehue titecuare. Tatsera bajeje amena ahuajutu Jesúsra isaanicuare. \v 8 Jesúsra isaanihuaju tunajatu jetiama tuhua cuanara tunaja jutu ishu cuanaque pijabarecuare edijiju, tuque muiyaque. Peya cuanaratu ejaqui cuana huanabarecuare edijiju, tuque muiyaque. \v 9 Jesús icuene, tupuju jadya cuaya cuanaquetu quiquetibunecuare: \p —¡Hosana! ¡Jida paju Yusuja ebacaniju jeyaque! \v 10 ¡Yusurami cuadishahua ecuana naruqui juishu, Davidra ecuanaja baba cuana naruhua bucha narue aishu! ¡Arida, dyaque casada jadyatu Yusu barepajuque! —jadya tuna jubarecuare quique eque. \p \v 11 Tuequedyatu Jesús junaticuare Jerusalénju. Junatitsutu nubinaticuare Yusuja etareju. Nubinatitsutu petanaticuare ai cuana dutya queja amaca. Petanati jadya aatsutu cuinananucacuare. Dirunucacuare Betaniaju tura mepehua cuana tsehue, amena chinehua tibu. \s1 Jesúsra higuera “Cacacatinucanime ama mique”, jadya acuareque \r (Mt 21.18-19) \p \v 12 Huecacape nuca Betania juque Jerusalénju dirunucayaquetu Jesús aracara jucuare. \v 13 Japada equeratu badirucuare acui higuera bacani. Jaquiqui tibutu ecaca sahuaqui cuana datse juquena jucuare. Cacaqui ejuuque peta ishu tujatu petaticuare. Baticuare amatu ni peadya ecaca buchique ecuiju, ejaqui camadya, higo jahuane mara ama tibu. \v 14 Tumetu Jesúsra jadya acuare tumeque acui: \p —¡Cacacatinucanime ama mique! Aranucanime ama tunaja tuque micue ecaca, —jadya tujatu acuare. \p Tura mepehua cuanaratu tura jadya ayaju bacacuare. \s1 Jesúsra catyati puji cuana Yusuja etare juque ijehuecuinatillacuareque \r (Mt 21.12-17; Lc 19.45-48; Jn 2.13-22) \p \v 15 Jadya juu jadya juatsu tuna junaticuare Jerusalénju. Junatitsutu nubinaticuare Jesús Yusuja etareju. Nubitsutu dyaque cahuaitinaticuare, tuhua eje bucha juyaque baatsu. Jadya tibudya tujatu ecana etsecueju pana ijehuecuinatilla acuare catyati puji cuana, bacabaca puji cuana jadya. Tipacatillacuare tujatu chipiru cuarequi juya cuanaja mesa cuana. Huei catyati juya cuanaja ani ishu cuanaquetu tumebaedya tipacabarecuaredya. \p \v 16 —Etsecue cuana eque catyati ishu cuanaque necuetiquereume, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 17 Catyati juya cuanaque ijehuecuinatilla jadya aatsu tujatu cuejatibunecuare ecuita cuana: \p —Yusuja quisarati tu jadya ehuene: “‘Ecue etare tu dutya queja aniya cuanaque eatsehue quisarati ishuque etare bacani’ jadyatu Yusu beru jucuare”. Jadya ama bucha tuque micuana chiri puji cuana catehua ishuque cani bucha jutidya amereya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 18 Pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadyatu tuque quisaratiyaju bacacuare. Cahuaititsu tunajatu inime piretibunecuare eje bucha iyee aishuque. Tunaratu tuque mubacuare, ecuita cuanara Jesús ijacabacaya baatsu, tuna ebacauque. \p \v 19 Amena apunahuajutu Jesús dirunucacuare Jerusalén juque. \s1 Higuera acui raracuareque \r (Mt 21.20-22) \p \v 20 Huecacape nuca Jesús, tura mepehua cuanaque Jerusalénju dirunucaya tsunumee tunajatu petadirucuare acui Jesúsra “Cacacatinucanime ama mique” jadya achineque. Pana maju tirita patu raracuare. \v 21 Petatitsutu Pedro huecatanacuare Jesúsra higueraja ishu quisarati achineque. \p —Petacue higuera, Ecuana Bahuityaquique. Acui mira riya barepa “Cacacatinucanime ama mique” jadya achinequeri pana raradya juchine, —jadyatu Pedrora Jesús acuare. \p \v 22 Jesúsra tuna cuejacuare: \p —Yusu queja micuana pana catyati neri jutaqui. \v 23 Yuneridya ni micuana ejeneya era ecue casa tyahuaque, ejenecara ejenecarama jadya ama ni micuana eau, tumebaedyatu micuanara amereya equedya ejuu, arepa ai ibedaque paju ama bucha. Riyaque uhua cuemusu micuana eau: “Anisicuacue tuhuaque. Cueri cuanaja ecuaqueju pacacacue”. Amereya equedyatu ejuu. \v 24 Jutaquijudya micuana cuejaya. Yusu tsehue quisaratiyaque, ai ni micuana ebacau, tyayadya tura micuana, ejenecara ejenecarama jadya ayaque ama juatsu. \v 25 Yusu tsehue quisaratima jarira nenerecabacue peya cuanara jidama ahuaque. Nenerecabacue ecana, Yusura dyadi micuana cuitadya jidama juhuaque apupasha ishu. \v 26 Micuanara ni peya nerecabaya ama, tume tuque micuanaja Tata barepajura dyadi apupashaya amadya micuanaja jucha cuana, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 ¿Airatu Jesús cuatsashacuare tura aya cuanaque aishu? \r (Mt 21.23-27; Lc 20.1-8) \p \v 27 Jerusalénju tuna yudijidya judirunuca jucuare. Yusuja etare queja juneniyajutu pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara, israelita cuana emuiba cuanara jadya jipeticuare. \v 28 Jipetitsu tunajatu bacaduracuare: \p —¿Airami ejeque ecuitaja ataquique ama aishu cuatsashahua? ¿Aija casa tsehue tuquemi jadya aya? —jadya tunajatu acuare Jesús. \p \v 29 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Era micuana tumebaedya bacaduraya. Quemitsaya ni micuanara ique, tume micuana cuejaya aira cuatsashahuaju era riya cuanaque ayaque. \v 30 ¿Airatu Juan cuatsashacuare ecuita cuana utsa ishu? ¿Yusura, ecuita cuanara ni taa? Nequemitsacue ique, —jadya tuna Jesúsra bacaduracuare. \p \v 31 Tume tuna, tuna cama quisaraticuare: \p —¿Eje bucha tuque ecuana equemitsau? “Yusuradyatu cuatsashacuare”, jadya ni ecuana eau, tume tura ecuana ebacadurau: “¿Eje bucha juatsu jatsu tuque micuana Juanra cuejacuareque ejenecuare ama?” jadya tura ecuana eau. \v 32 “Ecuita cuanaja ecuadishaquedya jutidyatu jucuare”, jadya ni ecuana eau, tumetu dutya jujeri ecuita cuana ecahuaitiu ecuana tsehue”, jadya tuna cacuejatibarecuare. \p Bahuedya tuna jucuare, dutya jujeri ecuita cuanara, Juan Yusu equeque quisarati cuejaqui jucuareque adebacuareque. \v 33 Ecuita cuana mubatsu tunajatu Jesús quemitsacarama acuare. Chamacama tunajatu quemitsacuare: \p —Baecua ecuana aira Juan ecuita cuana utsa ishu cuatsashacuareque, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p —Jutaquiju micuana era cuejaya amadya aira ique ecuitaja ataquique ama aishu ique cuatsashahuaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 12 \s1 Mere puji jidama cuanaque cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 21.33-46; Lc 20.9-19) \p \v 1 Jadya juatsutu Jesús catibutinucacuare ecuita cuana bahuitya. Riyaque cuatsabiji tujatu ecana cuejacuare, tuna bahuityayaque. \p —Peadya ecuitajatu tee aridaque anicuare. Tee aatsutu uva uhuamerecuare. Taracanemerecuare tura. Amerecuaretu uva jahuanehuaju pitutsu nacaca tisi ishuque. Amerecuaretu etare piji barudaque, tueque tsuratsu, dutya queja naru ishu. Umae ecuita cuana queja tujatu tee narumerecuare. Tura tuna acuare: “Micuanara ni ecue tee naruya, tume ecuana uva jahuanehuaju cajaquetiya micuana tsehue”. Tuna tuna endya jucuare. Tume cuanaque bajejetsutu emechiqui cuacuare japada peya yahuaju. \v 2 Uva jahuane mara juetihuaju tujatu tuque merequique cuadishacuare tee naruqui cuana queja. “Cuacue ecue teeju mere juya cuana queja. Cuejaticue ecana; pacuadisha tuna ecue ishuque uva epituque”, jadya tujatu acuare. \v 3 Jadya ahuajutu cuacuare. Jutihuajutu tee naruqui cuanara inatsacuare. Mirimiri tunajatu atsacuare. Mema tuna cuadishacuare, ni peadya uva caca tsehue. \v 4 Jadya juhua baatsutu emechiquira cuadishanucacuare peya tuja mere puji. Tumeque tunajatu ijahue ijahue, ujeda, ujeda jadya atsacuare. Puucuare tuna iyucaju. \v 5 Tuequedyatu emechiquira cuadishanucacuare peya mere puji nuca. Tumeque tunajatu iyetsacuare. Jadya juatsutu umada peya cuana cuadishacuare. Umae tuna miririshatsacuare. Peya cuana bacue tuna iyetsabarecuare. \p \v 6 “Amena aijama jucuare mere puji cuana cuadisha ishu. Peadya cuita camadya tuhua jucuare tuja peadyaque ebacuaque iyuhuedaque. Datse juatsu tujatu ebacuaque neri cuadishacuare. ‘Riyaque renajari eje bucha ama atsaya. Ecue ebacua neri tibu, tunajatu muibatsaya’ jadya datse tujatu inime jucuare. \v 7 Ebacuaquera jipeajeyajutu tee naruqui cuanaque jadya jucuare tuna cama: ‘Riyaquedya ri tee metseja ebacuaque neri. Eje tupu etataque majuhuajuri riyaquedya tee metse judadiya. Neiyetsara. Ecuanadya emechiqui nejura’ jadya tuna jucuare. \v 8 Inatsacuare tunara. Inatsatsu tunajatu iyecuare. Iyetsu tunajatu emajuque ijehueticuare tee tibene. Jadyatu tee naruqui cuanaque jucuare, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \p \v 9 Tume tuna Jesúsra bacaduracuare tuque quisaratiyaju bacaqui cuanaque: \p —¿Eje buchatu anabuque tee naruqui cuanaque emechiquira? Era micuana cuejaya. Juetitsu tujatu iyemerenabuquedya tee naruqui cuanaque. Peyadya tujatu mere puji cuana sarenabuque tee naru ishu. \p \v 10 “Neadebacue riyaque Yusuja quisarati ehueneque. Adebayadya tuque era micuanaja riyaque quisarati eje uma isara eaque: \q1 ‘Tumu ebari etare puji cuanara tsumecarama acuarequetu tumu dyaque saretanayaque judadicuare. \q1 \v 11 Ecuana Cuatsashaquiratu dyaque saretanayaque amerecuare. \q1 Riyaque jadya baatsu, ecuana dyaque pureama juya’ jadya tu ehuene. \p \v 12 Riyaque cuatsabiji bacatsutu israelita cuanaja huaraji cuana dyaque cahuaiticuare, tunara cuitadya Jesús bijidamadurahuaque caadebatitsu, mere puji cuanara tee metseja ebacuaque bijidamadurahua bucha. Eje buchadya iyecara datse tunajatu acuare. Jadya ama bucha “Iyacua ni ecuana einau, ecuita cuanatu ecuana tsehue ecahuaitiu”, jadya tunajatu inime jucuare. Ecuita cuana mubatsu tunajatu Jesús inacuare ama tumeque ura cuitadya. Shanaquenacuare jutidya tunaja tuque. \s1 Yusu tuja ishuquedya tyataquique \r (Mt 22.15-22; Lc 20.20-26) \p \v 13 Israelita cuanaja huaraji cuanaratu cuadishacuare fariseo cuana, Herodes tsehue junenicuare cuanaque jadya Jesús queja. \p —Jidama nequisaratishara, huaraji cuana queja duju ishu, —jadya tuna jucuare. \p \v 14 Tume cuadishahua cuanaratu jadya anaticuare: \p —Ebahuityaquique, ecuana ecuana bahue mique jida, tuyuque. Miratu bahuityaya Yusuja inime eque ani ishuque, ni ejeque buchique mubatsu ama. Micue ishutu ecuita cuana dutya tupu. Jadya tibudya ecuana cuejacue. ¿Ecuanaja cacuatsashati eque, tuque ecuanaja ecuana naruquique Roma juque tsujetyataqui, tsujetyataqui ama ni taa? Tura ecuana tsuje tyamereyaju, ¿tsujetyataquidya tuque ecuanaja, aijama ni taa? —jadya tunajatu Jesús aticuare. \p \v 15 Jesusratu adebacuaredya tunara jidama inime tupuya tsehue jadya bacaduratiyaque. \p —Micuanara ijahue acara aya jadya cabacadurati tsehue, babi pujira armadilla nityatsu ai cuanubi eamereu bucha. Nequeticue ficha enaruquija chipiru tuque tsujetya ishuque. Papeta era, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 16 Jadya ahuaju tunajatu queticuare peadya ficha “denario” bacani, Roma juque enaruquique tsuje tyaishuque chipiru. Petatsu tuna Jesúsra bacaduracuare: \p —¿Aija ebutsequini ri riyaque fichaju eiya? ¿Aija ebacani ri rehua ehuene? \p —Enaruquique muidaque César bacani jaque tume, —jadya tunajatu quemitsacuare. \p \v 17 —Jutaquiju netyacue enaruqui César tuque tyaishuquedya. Yusu netyacue Yusuja ishuquedya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Anajacatacuare tuna tuque jadya caquemitsatiyaju bacatsu. \s1 Emaju cuanaque netitsuradadinucabuqueque \r (Mt 22.23-33; Lc 20.27-40) \p \v 18 Tumeque huecaca nucadyatu saduceo cuanara Jesús baticuare. Tunaradyatu ejenecuare ama emaju cuanaque netitsuranucayaque. Junatitsu tunajatu Jesús isaranaticuare: \p \v 19 —Ebahuityaquique, Moisésra taa tu riyaque cuatsashacuare. “Ejeque ecuita ni majuya cabacuatimaque, tuatsehuequiquetu caquemitinucataqui eahuemaju tsehue, tuatsehue cabacuati ishu, icueneque ebacua emajuja ebacuaque bucha ishu”, jadyatu Moisésra cacuatsashati huenecuare béru. \v 20 Riyaque cuatsabiji mique ecuana aya; ijariba ishuque jutidya tu ecuita emajuque chacha netitsuranucaya jadique. Anicuaretu ecuitaja pacarucu ebacuaque. Icueneque ebacuaquetu caquemiticuare. Huanequi juu jadya juatsutu majucuare bacuamaque. \v 21 Majuhuajutu ejuque beta ishuque caquemitinucacuare eahuemaju tsehue. Beta ishuque tumebaedya majunucacuaredya bacuamaque. Quimisha ishuque ejuquetu caquemitinucacuare eahuemaju tsehue. Tumebaedyatu junucacuare. Bacuamaquedyatu majunucacuare bacuamaque tere. \v 22 Jadya ecana jubarecuare; pacarucudyatu tumeque epuna tsehue cama ecana caquemititsu majuetibecuare. Tumeque nerecadaque epunatu pacarucu ahuee juhuaque majucuaredya, yahue cuanaque majuterehuaju. Jadya tuna jucuare. \p \v 23 “Ecuanarami bacaduraya riyaque. Yuneridya ni majuya cuanaque chacha netitsuranucabuque, ¿ejeja ehuanequetu jubuque chacha netitsuranucatsu, riyaque yahuaju tuque pacarucu ahuee juhua tibu? —jadya tunajatu Jesús bacaduracuare. \p \v 24 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Micuana micuana cuji juya. Micuanaratu adebaya ama Yusuja quisarati ehueneque, ni Yusura eauque. \v 25 Emaju cuanaque netitsuranucatsu tuna caquemitinucabuque ama. Barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque tuna caquemiti baecua. Jadidya tu emaju cuanaque; netitsuratsu tuna caquemitibuque amadya. \v 26 Yuneridyatu emaju cuanaque chacha netitsuranucabuque. Pusha ama cuitadya tuque micuana eje uma isara ahua Moisésra huenecuareque, acui huija jujuyaque murutayaque ama tura huenecuareque. Yusuratu Moisés acuare: “Ique Yusu, Abraham, Isaac, Jacob jadyara iyacua muiyaque”. Chacha cuanara cuita camadya Yusu emuiu tibu, yuneridyatu Abraham, Isaac, Jacob jadya ecana enetitsura. \v 27 Yusu tu chacha cuanara muiyaque, emaju cuanara ama. Micuana micuana pana cuji eju emaju cuanaque chacha netitsuranucaya ama jadique ejeneya tibu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Ejeque cacuatsashatira cuatsashaya eque cuita ecuana jutaquique \r (Mt 22.34-40; Lc 10.27) \p \v 28 Tuhuadyatu cacuatsashati bahuityaquique jucuare. Tura tuna quisaratiyaju bacacuare. Adebacuaredya tura Jesúsra saduceo cuana jida quemitsahuaque. Tumetu tura Jesús isaratsu bacaduracuare: \p —Ebahuityaquique, aniyatu jetiama cacuatsashati cuana ecuanaja cacuatsashatiju ehueneque. ¿Ejeque cacuatsashatira cuatsashaya eque cuita ecuana jutaqui? \p \v 29 Jesusratu quemitsacuare: \p —Ehuene tu Yusuja quisarati: “Nebacacue ique, micuana Israel eque ejuracana cuanara. Ecuana Cuatsashaquique tu Yusu; tuque peadya camadya tu Ecuana Cuatsashaquique. \v 30 Iyuhueda bacue ducuta Yusu Mique Cuatsashaquique. Yusu iyuhueda bacue ducuta; dutya micue cabijiseriti tsehue Yusu pureamaturacue, dutya micue inime tupu tsehue, dutya micue casa tsehue.” Riyaque cacuatsashatira cuatsashaya eque cuita micuana jutaqui. \v 31 Riyaque ri beta ishuque: “Iyuhue tsehue bacue peya cuana; mique cuitadya iyuhueda cabatiya bucha iyuhuee peya bacue”. Jeeque cacuatsashati ecatsera cuatsashaya eque cuita micuana jutaqui. Aijamatu peya cacuatsashati dyaque inime metseque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 32 Jadya cuejayaju bacatsutu cacuatsashati bahuityaquira acuare: \p —Jidadya tuquemi cuejaya, Ebahuityaquique. Yusu tu Ecuana Cuatsashaquique peadyaque. Aijamatu peya Yusu, tuque cuita camadya. Mira quisarati ahuaque tu yuneridya. \v 33 Yusu tuque ecuanaja ducuta iyuhueda bataqui. Dutya ecuanaja inime tupu tsehue tuque ecuanaja iyuhueda bataqui, ecuanaja casa tsehue jadya. Tumebaedya yuneridya tuque ecuanaja peya cuana iyuhueda bataqui; ecuana cuitadya iyuhueda cabatiya bucha iyuhuee tuque ecuanaja peya bataqui. Yusu, peya cuana jadya ni ecuana iyuhueda baya, tuquetu dyaque pureama juya, ecuanara uu cuana, jadya ama juatsu peya ai tuque tyayaju pureama juya bucha ama, —jadya tujatu acuare. \p \v 34 Tumetu Jesúsra tura jida inime tupu tsehue quemitsahuaque adebatsu jadya acuare: \p —Miratu amena adebatibuneya Yusu eje bucha pureamatura aishuque. Masadama ni mi tujaque ejudadiu, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Dutya riya cuanaque bacatsutu ni ejeradya jutidya bacaduranucacuare ama. \s1 Mesías tu ecuita camadya ama, ecuita cuana dyaque inimequique \r (Mt 22.41-46; Lc 20.41-44) \p \v 35 Jesús tuhua Yusuja etareju bahuitya bahuityaya jarira tujatu tuque quisaratiyaju bacaqui cuanaque jadya acuare: \p —Cacuatsashati cuana bahuityaqui cuanaque tuna juya “Mesías, Yusuja Emepequetu ejeque ecuita baedya jutidya judadibuque, David eque ejuracanaque jubuque tibu”. Cuejaya micuana era. \v 36 David cuitadyatu bahue jucuare Mesías ecuita camadya ama jubuqueque, ecuita cuana bucha dyaque inimequique, Yusuja Espirituradya jadya huenemerecuare tibu: \q1 “Yusuratu Ique Cuatsashaquique jadya cuejacuare: \q1 ‘Anibutecue ecue jida eque amaca muita ishu, era mique ujeu baqui cuanaque dutya ijahue atillaya tupu, Ique Cuatsashaquique’” \m jadya. \p \v 37 “Davidradyatu Mesías ‘Ique Cuatsashaquique’ jadya acuare, arepa tueque ejuracanaque ama bucha. Yuneri cuitadyatu Mesías ecuita jutidya ama ejuu; ecuita cuana bucha dyaque inimequiquedya tume, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jesús quisaratiyajutu jetiama ecuitara pureama tsehue bacacuare. \s1 Jesúsra cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jidama juyaque ejitaju acuareque \r (Mt 23.1-36; Lc 11.37-54; 20.45-47) \p \v 38 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Necanaruticue cacuatsashati bahuityaqui cuana tsehue. Tuna aniya bae neaniume. Tunaratu una junudaque jutuya, peya cuana queja Yusu adebaqui jadya cabamereti ishu datse. Epu patya eque cuetiyaju tuna dyaque muida tsehue isaratacara juya. \v 39 Caradati ishuque etareju cuaatsu tuna muida cuanaque anibahueju anibutetiya. Chine cuana ishu araaratayaju cuaatsu tuna emuita cuanaja eaniqui cuanaju cama tuna eaniqui metsene juya. \v 40 Arepa ecana eahuemaju cuanaque tsahuaya bucha cabatiya ama bucha, yuneri cuitadya tunajatu eahuemaju nerecada cuanaque tunaja ai aniya cuanaque secatillaya, tuna tunaja etare juque cuitadya ijehuecuinaya tupu. Yusu tsehue quisaratiyaque tuna tsunuda quisarati bahue dutyaja ijacaju, tuna queja “Yusu adebaqui cuita rena”, jadya catimere ishu datse. Yusura tuna dyaque nerecaturabuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Eahuemaju nerecadara chipiru Yusuja ishu iyacuareque \r (Lc 21.1-4) \p \v 41 Jesústu Yusuja etareju anibutecuare ecuita cuanara Yusuja ishu chipiru iyaya tuyu. Petacuare tujatu umada ecuita cuanara chipiru ishayaju. Jetiama chipiruda cuanaque tuna cueticuare tueque jetiama chipiru isha juyaque. \v 42 Tuequedyatu eahuemaju nerecadaque junaticuare. Tumeque epunaratu ishaticuare cajuju beta ficha piji cobre eaque, tsuje aridaque ama, ai tsujequi cuitaque ama. \v 43 Baatsutu Jesúsra acuare tura mepehua cuanaque: \p —Pusha amadya micuana cuejaya. Yusuratu dyaque tsuje arida baya epuna nerecada eahuemajura ishahuaque, chipiruda cuanara jetiama ishahuaque bucha ama. \v 44 Tunaratu ishahua tunaja anidadiyaque jutidya. Jeeque epuna nerecadara taa tyatillahua tuja dutya aniyaque piji, tuja ai caquemiti ishu ejuuque, —jadya tujatu ecana acuare. \c 13 \s1 Jesús “Yusuja etaretu pana rihuishatana jubuque” jadya jucuareque \r (Mt 24.1-2; Lc 21.5-6) \p \v 1 Jesús Yusuja etare juque cuinanayajutu peadya tura mepehuara jadya acuare: \p —¡Ecuana Bahuityaquique, petacue! Dyaque jida piji taa Yusuja etare, tumebaedya dutya ai ea cuanaque etare tsecue cuanaju, —jadya tujatu acuare. \p \v 2 —Pusha amadya. Jida pijidya tuquemi petaya. Jadya ama buchatu Yusuja etare, etsecueju dutya ai ea cuanaque pana rihuishatanatere jubuque. Anibuque amatu tumu ecadyaqueti. Dutya tumu etare enityatsuraquetu yahuaju tere jubuque, —jadyatu Jesúsra cuejacuare. \s1 Terehuie adeba ishuque jubuqueque \r (Mt 24.3-28; Lc 21.7-24; 17.22-24) \p \v 3 Jadya juatsu tuna cuanucacuare uhua cuemusu Olivo Acui Quini bacaniju. Tumeque uhua cuemusutu Yusuja etare tuyu jucuare. Aninaticuaretu Jesús. Anibutehuajutu Pedro, Santiago, Juan, Andrés ecanara jipeticuare. Jipetsu tunajatu bacaduracuare: \p \v 4 —Cuejacue ecuana. ¿Eje tuputu jadya judadiya? ¿Aiju ecuana caadebatibuque yahua tereyaque huecaca japadamaque? —jadya tunajatu Jesús bacaduracuare. \p \v 5 —Nimequi tsehue nequihuaticue. Ijahue necatimereume. \v 6 Ique junanucahuie tuna jetiama junabuque iquepa ejuu jadya juya cuanaque. “Ique Mesías, Yusuja Emepeque”, jadya tuna jetiama junabuque. Jetiamara tuna ejenebuque. Ijahue tuna atabuque. \v 7 Dutya quejaquedya jutidya tuna catibuque. Japadama tuque micuana ecana catiyaju bacabuque. Tumebaedya tuque micuana ecana japadapa catiya jadya bacabuque. Jadya bacatsu “Masadamatu tere juetiya”, jadya micuanaja inime paju ama. Dutya tume cuanaquetu jadya jubuque icuene. Tere ishuque ama jari tume. \v 8 Riyaque yahuaju cuanaque tuna peya yahuaju cuana tsehue catibuque. Anape cuanaquetu catibuque peya anae cuana tsehue. Bucucubuquetu yahua dutya queja. Eje uma epu cuanaju tuna dyaque mije jubuque. Jadya cuana judadiyaquetu canerecati catibutiyaque jutidya. Ecue cuanaque tuna dyaque canerecatibuque. \p \v 9 “Necanaruticue bacue micuana. Micuana ujeu baqui cuanara micuana ijahue ijahue abuque eaqueja ecatyati baatsu. Inatsu tunara micuana huaraji cuana queja dujubuque. Abuque tunara micuana caradati ishuque etare cuanaju. Dujubuque tunara micuana enaruqui cuanaja yacuaju, ecuari cuanaja yacuaju eaqueja ecatyati baatsu. Tume tuque micuanaja emajaca anibuque ique eje buchique tuna cueja ishu. \v 10 Dutya terema jarijudyatu ecue quisarati jidaque dutya queja cuejatanabuque. \v 11 Huaraji cuanaja yacuaju dujutanayaju jidama inime nebaume quicueneti ishhu quisarati aishu. Quisarati ishuque ura juetihuaju, Yusura huecashaya eque nequisaraticue, Yusuja Espíritu micuana eque quisaratiya tibu. \v 12 Ecue cuanaque tuna tunaja etareju cuanara cuitadya ijahue ijahue abuque. Iyemere ishu tunajatu huaraji cuana queja inamerebuque. Etata cuanaquera tuna ebacua cuanaque cuitadya inamerebuque, ebacua cuanaquera bacue etata cuanaque. \v 13 Dutya jujerira micuuana ujeu babuque, eaqueja ecatyati baatsu. Ejeque tereya tupu eatsehue nime aputayaque ama camadyatu Yusu queja judirubuque ni eje tupu tuque jacanuca ishu ama, —jadya tunaa Jesúsra cuejacuare. \p \v 14 Jesúsra tuna cuejanucacuare: \p —Ejitajutu dyaque jidama cuitaque judadibuque “Ecuita Cuana Bajituraquique” bacani. Eju tuque anitaquiju amatu anibuque. Yusuja etarejutu ejitaju jubuque. Tumequepa amena juetihua jadya bacatsutu Yusuja quisarati ehueneque pana adeba aya cuanara adebabuque masadama eje bucha judadiyaque. Ecuita Cuana Bajituraquique Jerusalénju juetihua jadya baatsutu Judea yahuaju cuanaque huanataqui emata cuanaju catehua juishu. \v 15 Muya jutidyatu Ecuita Cuana Bajituraquique juetibuque. Jadya tibudya tuna etare ebarucue ecamahua jepeda cuana juque ai inaquenama butetaqui huana ishu. \v 16 Teeju mere juya cuanaque tuna judirunucataqui ama tunaja etareju. Tuequedya tuna huanataqui. Nubitinucataqui ama tuna tunaja caramati ishuque jiteque. \v 17 Dyaque nerecadatu jubuque epuna maqui cuanaque, bacua nanaqui cuanaque jadya. Tuna tuna eje bucha huanataqui ama ebajarara cabatibuque. \v 18 Nebacabacacue Yusu queja, micuana huanayaque huecaca cuejipa, nei micuana huanayaque huecaca ejuetiuju. \v 19 Ecuita Cuana Bajituraquique ejitaju juhuajutu dyaque canerecati ishuque anibuque. Ni eje tuputu jadya canerecati anihua ama Yusura yahua iyahua equeque tumeque huecaca judadibuque bucha. Ecuita Cuana Bajituraquique ijehuetanahuajutu aninucabuque ama jadique canerecati ni eje tupu. \v 20 Dyaquetu Yusura iyuhueda baya tuja cuanaque, tura mepehua cuanaque. Jadya tibudyatu Yusura tumeque huecaca canerecati ishuque jununashabuque ama. Tura ni jadya ama eau, ni aira buchiquetu eiduu ama; ni ejequetu chacha ejuu ama. \p \v 21 “Aira cuejatsu ama micuana ique junanucahuaque bahue jubuque. Jadya tibudya ejera ‘Mesiastu junanucahua. Ecuanaja epujudya rique’ jadya ayaju, neejeneume. Ejera ni micuana aya: ‘Mesiastu junanucahua. Peya epuju tuque’ neejeneume. \v 22 Tume cuanaque huecaca juetihuaju tuna jetiama pusha pusha jubuque: ‘Ique Mesías, Yusuja Emepeque’ jadya ama juatsu ‘Ique Yusuja quisarati cueja ishuque cuita camadya’ jadya. Abuque tunajatu inimeradya jutidya ecuitaja ataquique ama. Eje uma tunajatu ecana ijahue abuque. Dutya tunajatu ecana cujishabuque. Yusuja cuanaque neri neri tunajatu ijahue acara ebari abuque. \v 23 Necanaruticue. Icuenetadya micuana cuejahua riyaque, micuana ijahue eatauju, —jaadya tuna Jesúsra acuare. \s1 ECUITA junanucayaju eje bucha jubuqueque \r (Mt 24.29-35, 42-44; Lc 21.25-36) \p \v 24 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Masadama huecaca cuana nerecada ishuque cuetiajeyaju cuitadyatu ijeti apunabuque. Badiu huecadama jubuque. \v 25 Purari cuanatu barepa juque pacacabuque. Barepaju casada aniya cuanaque tuna piririterebuque. \v 26 Tuequedya tunara IQUE ECUITA huani ducu junanucayaju batsabuque. Ecue dyaque casa tsehue junanucabuque. Cabameretibuque ique eje bucha muitaeque. \v 27 Cuadishabuque tuque barepaju ique tsahuaqui cuanaque, ecue cuanaque dutya yahua queja aniya cuanaque sita ishu. \p \v 28 “Anibuquetu ique masadama junanucayaque adeba ishuque, masadama nei mara catibutinucayaque adeba ishuque aniya bucha. Ita taa acui higuera bacani neadebacue. Yaa cuana catapananatiyaju baatsu, micuana bahue amena nei mara catibutiyaque. \v 29 Tumebaedya micuana dutya riya cuanaque era cuejahua cuanaque juajeya baatsu, bahuedya micuana jubuque yahua amena terehuieque. \v 30 Pusha amadya micuana cuejaya. Dutya riya cuanaquetu judadibuque iyacua ecuita cuana aniyaque majuma jarijudya. \v 31 Arepa barepa, yahua jadya pana cuaretana jubuque ama bucha, dutya micuana era cuejahua cuanaquetu cuaretanatsu ama jadya judadibuque. \p \v 32 “Yusu ecue Etata peadya camadyatu bahue ejeque huecaca ique junanucayaque. Tuque peadya camadyatu bahue huecadaju ni, jadya ama juatsu meta eje tupu ique junanucayaque. Ni ejeque ecuitaratu adebaya ama. Ni ejeque barepaju Yusu tsahuaquiratu adebaya ama. Arepa ique Yusuja Ebacuaque ama bucha, eratu adebaya amadya. \p \v 33 “Jadya tibudya nequihuaticue. Neihuajacaume ique junanucayaque, ai micuana bahue batune eje tupu ique junanucayaque. \v 34 Ique ecuita eje queja cuayaque ejeque huecaca juetinucayaque cacuejatima cuau ejuu buchique. Cuama jariratu tumeque ecuitara aya tuja mere puji cuana: ‘Nenarucue ecue aniya cuanaque’. Cuejabareyatu ecana peadya peadya tuque juneniya tupu tura amerecara ayaque. Cuejamereyatu etsecue naruquique: ‘Quihuatijacaume bacue ejeque uradya jutidya ique juetinucayaju etsecue pacasha ishu’. \v 35 Canarutijacataqui ama, mere jadya tuna jutaqui ejeque huecaca etare metseque juetiyaque baecua tibu. Ejuetiutu apupuyaju, jadya ama juatsu barepatya, jadya ama juatsu tacure quiqueyaju, jadya ama juatsu apudajudya. Tumebaedya micuanara ique junanucayaque neihuajacaume. \v 36 Ique muya jutidya junanucabuque. Neajacaume bacue era micuana amerequenayaque. Ecabatique bucha nejucue. \v 37 Micuana amereyaque tumebaedya tuque amereya dutya: ‘Neihuajacaume ique junanucayaque. Ecabatique bucha nejucue’ —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 14 \s1 Jesús ujeu baqui cuanara tuque inamere ishu inime bajejecuareque \r (Mt 26.1-5; Lc 22.1-2; Jn 11.45-53) \p \v 1 Beta huecacatu bataqui ama jucuare Pascua chine, ecuanaja baba cuana Egipto juque cuinanacuareque adeba ishuque, pan levaduramaque ecuanaja ara bahueque. Pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadyatu Jesús iye ishu, tseta inamere aishu sarecuare. \p \v 2 —Neinamerera ama Pascua chine ishu cuita, ecuita cuana ecapuritishau tibu, —jadya tuna jucuare. \s1 Epunara Jesúsja iyucaju etseri ijimedaque juracuareque \r (Mt 26.6-13; Jn 12.1-8) \p \v 3 Jesústu Betaniaju jucuare Simónja etareju. Icuenetu tumeque ecuita erami ririshaqui ujeje tsehue jucuare. Jadya tibudya tunajatu “Leproso” jadya isarae acuare. Chineju araarayajutu Jesús epunara jipeticuare botilla caca alabastro eaque ina jadya. Tumeque botilla cacatu etseri ijimeda tsehue ejequeshaque jucuare, dyaque tsuje aridaque, “nardo” bacani. Pucucuare tujatu botilla cacaja etumuqui. Pucutsu tujatu etseri ijimedaque juraticuare Jesúsja iyucaju. \v 4 Epunara jadya aya baatsutu umae tuhua cuanaque cahuaiticuare: \p —Nepetacue tura etseri dyaque tsuje aridaque ijehueneyaju. Ni aishu buchique tu jida ama jadya ijehuenetsu. \v 5 Catyati ni tu aquena juhua etseri ijimedaque, umada tujatu chipiru inaquena juhua, quimisha ciento ficha dyaque cuitadya, peadya mara mere juatsu etsujequi einau tupu. Jetiamatu nerecada cuanaque etsahuauque chipiru inatsu, —jadya tuna jucuare. \p Sicacada ecana epunaja ishu quisaraticuare. \p \v 6 Tuna quisaratiyaju bacatsu tuna Jesúsra acuare: \p —Jadya neaume. ¿Eje bucha juatsu jatsu tuque micuana tumeque quisarati tsehue aya? Tura ique jadya ahuaquetu dyaque jidaque. \v 7 Micuana ducutu jujacaya amadya nerecada cuanaque. Aijama amadya tuque micuanaja emajaca juya tuna micuanaja ai aniyaque tyaishu, ique bacue aijama. Ique micuana tsehue junenisiriya ama. \v 8 Riyaque epunaratu ahua tuja ecue ishu ataquique. Ique iyetahuaju papata ishuque tura jadya ahua. \v 9 Pusha amadya micuana cuejaya. Riyaque epunara jadya ahuaque tuna dutya yahuaju bahue jubuque, eju ecue quisarati jidaque cuejatanayaju, ecuita cuanaja tuque adeba ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Judasra Jesús inamere ishu inime bajejecuareque \r (Mt 26.14-16; Lc 22.3-6) \p \v 10 Tumetu Judas Iscariote, Jesúsra mepehuaque, cuacuare pae cuanaja huaraji cuana queja. Bajejeticuaretu inime tuna queja eje bucha inamere Jesús aishuque. \v 11 Tura jadya quisarati ayaju bacatsu tuna pureama jucuare. \p —Mira ecuana Jesús menajetyahuaju, mique ecuana chipiru tsehue tsujetyaya, —jadya tunajatu acuare. \p Tumeque huecaca equeratu Judasra Jesús eje bucha inameree aishuque sarecuare. \s1 Jesúsra Pascua earaqui tura mepehua cuana tsehue aracuareque \r (Mt 26.17-25; Lc 22.7-18; Jn 13.21-30) \p \v 12 Jueticuaretu icueneque huecaca Pascua chine ecuanaja pan levaduramaque, uhuisha jidaque iyetsu jadya ara bahueque huecaca. Tumeque huecacatu Jesúsra mepehua cuanara Jesús jipetitsu bacaduracuare: \p —¿Ejumi bajejemerecara aya riyaque chineju Pascua ishu araara ishu? —jadya tunajatu aticuare. \p \v 13 Tunara jadya atihuaju tujatu cuadishacuare beta tura mepehuaque ecatse. Tatse cuama jariju tujatu ecatse acuare: \p —Jerusalénju nebajejeticue. Necuacue. Tuhua junatitsu tuque metse tsuruya ecuita suraju ena duju juyaque. Tudya netupuajecue. \v 14 Tupujudya aajetsu, ejeque etareju tuque nubidiruyaju baatsu, tuhuadya nenubicue. Etare metseque jadya neaticue: “Ecuana Bahuityaquirami bacaduramereya: ‘¿Eje dyanepa micue etareju emajaca, tuque tura mepehua cuana tsehue Pascua ishu araara ishu?’” jadya nebacaduraticue. \v 15 Metsera jadya ayaju tura metse bamereya tuja etareju emajaca aridaque beta ishuque pisoju. Tuhuadyatu aniya dutya ecuanara sareyaque. Tuhuadya nebajejecue ara ishuque, —jadya tatse Jesúsra acuare. \p \v 16 Jadya ahuaju tatse cuacuare. Junaticuare ecatse epu ebariju. Junatihuajutu jucuare dutya tatse Jesúsra cuejadadihua bae cuitadya. Tumeque ecuita tsurutsu, etare cuejahuaju cuaatsu, tatsejatu earaqui bajejeticuare Pascua juyaque chineju ara ishuque. \p \v 17 Amena apunahuajutu Jesús junaticuare tura mepehua cuana tsehue. \v 18 Amena mesaju araarayara tuna Jesúsra jadya acuare: \p —Peadyara micuanara ique ujeu baqui cuana queja inamereya, peadya eatsehue araarayara, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 19 Jadya ayaju tuna peya inime jucuare. Peadya peadyara tunajatu bacadurabarecuare: \p —¿Era ni taa, Ecuana Cuatsashaquique? —jadya tunajatu abarecuare. \p \v 20 —Eatsehue peadya pejaju araarayara, pan mullayara. \v 21 Bérutu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuare ecuita jidama cuanara iyebuqueque. Tunaja quisarati ehuene equedyatu juya. ¡Dyaque nerecadatu jubuque ique ujeu baqui cuana queja inamerequi juyaque! Dyaque jida taa tu tumeque ecuita ecuaquera ejitaju aquena ama juhua, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Ecuana Cuatsashaquique majucuareque adeba ishu araarataquique \r (Mt 26.26-29; Lc 22.19-23; 1 Co 11.23-26) \p \v 22 Araarayaquetu Jesúsra pan inacuare. Pan inatsu tujatu \p —Yusurupai mique aya, Tata, —jadya Yusu acuare. \p Yusurupai, jadya aatsu tujatu pan cuesicuare. Cuesitsu tujatu tuatsehue anibareya cuanaque tyabarecuare. \p —Nearacue. Riyaque rique ecue ecuita, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 23 Tuequedya tujatu canecu juque uva nacaca esasanashaque inanucacuare. Canecu inatsu, \p —Yusurupai mique aya, Tata, —jadyatu Yusu acuare. \p Yusurupai jadya aatsu tujatu ecana sadatsu inamerebarecuare, tunaja ijibare ishu canecu juque. \p \v 24 —Riyaque rique ecue ami, micuana jiteque quijehuetiyaque. Jetiama tuna eaqueja catyatibuque. Ique ecue ami quijehuetitsu majuhuajutu Yusura iyaya iyacuaque inime tuaqueja judiru ishuque. Ique majuhuaju piisitu riyaque inime yunerinetanaya. \v 25 Riyaque micuana cuejaya. Ni eje tupu tuque riyaque yahuaju Pascua chine micuana tsehue anucaya ama; ijinucanime ama tuque ecue uva nacaca esasanashaque. Jadya ama buchatu tumeque huecacaca era dutya naruyaque huecaca juetihuaju piisi tuque ijibuque micuana tsehue iyacuaque eijiqui, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsra Pedro “Adebaya ama tuque era” jadya juyaque cuejacuareque \r (Mt 26.30-35; Lc 22.31-34; Jn 13.36-38) \p \v 26 Chineju araara amena juatsu tunajatu Yusu pureama aishuque jeru acuare. Jeru amena juatsu tuna cuacuare uhua cuemusu Olivo Acui Quini bacaniju. \p \v 27 Tuhua junatitsutu Jesúsra isaracuare tura mepehua cuanaque. \p —Riyaque meta micuanara era ijahue ahua bucha cabatitsu jacatillaya. Yusuja quisarati tu ehuene: “Tuna aquereniquiquetu iyetanabuque. Dutya tura aquerenihua cuanaque tuna tsapetanabuque, uhuisha cuana naruquique iyetanahuaju etsapetanau bucha”. \v 28 Emajuque netitsuranucatsu icuenetadya cuaya Galileaju, tuhua micuana tsehue catsurutinuca ishu, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 29 Jadya juyajutu Pedrora acuare: \p —Arepa dutyara jacatillaya ama bucha, ecuemi jacanime ama, —jadya tujatu acuare. \p \v 30 —Pusha amadya mique aya. Riyaque meta, tacure quique beta juma jarijudyami catehuati quimisha juya. “Adebaya ama tuque era”, jadya aquimisha mira aya, —jadyatu Jesúsra Pedro acuare. \p \v 31 —¡A, aijama! Mique adebaya ama jiu junime ama ique. Miatsehue iyepeedya datse tunara paa. “Tujaque ama ique” jadya junime ama ique, —jadyatu Pedrora Jesús acuare. \p —Mique adebaya ama jiu junime ama ique, —jadya tunajatu abarecuare, Pedrora aya baedya. \s1 Jesús Etataque tsehue Getsemaníju quisaraticuareque \r (Mt 26.36-46; Lc 22.39-46) \p \v 32 Tumetu Jesús tura mepehua cuana tsehue junaticuare Getsemaní bacani emajacaju. Tuhua junatitsu tujatu ecana anaticuare: \p —Rehuadya neanibutecue, ique ecue Etata tsehue quisaratiya tupu. \p \v 33 Jadya juatsu tujatu dujucuare Pedro, Santiago, Juan jadya. Japada cuita ama tunajatu ecana jacacuare. Cuayaquedyatu Jesús dyaque peya inime cabatiajecuare, niju huenanada, eje buchadya jucara jadya. \p \v 34 —Dyaque peya inime taa cabatiya. Idutaqui ama cuita taa rique baya. Rehuadya neanicue. Ecabati nejucue. Netahuiume, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 35 Tuna jadya aatsutu Jesús cuacuare eje japa cuita amadya. Cuaatsutu chichucata junaticuare, yahua queja huipuchitana. Jadya juatsutu Yusu tsehue quisaraticuare: \p —Tata, ique canerecati ishuque ama juatsu taa ecanerecatiu ama. \v 36 Ecue Etata, micuetu dutya ataqui. Riya ique nerecada jutaquique tu ai patseda buchique. Canerecatitaquique ama juatsu taa ecanerecatiu ama. Ebacau datse mique era, ique canerecati ishu ama. Jadya ama bucha ecue biji eque ama paju. Micue biji eque paju, —jadyatu Jesúsra acuare tuja Etataque. \p \v 37 Jadya juatsutu cuanucacuare quimisha tura dujuhua cuana queja. Cuaatsu tujatu ecana tahuijarabareyaju baticuare. Isaranaticuaretu Pedro: \p —¿Tahuiyami, Simón? ¿Eje bucha ecabati jutaqui amami yaratupu cuana cabatihua, ni peadya ura cuana? \p \v 38 Tuequedya tujatu ecana quimishadya isaracuare: \p —Necabaticue. Netahuiume. Nebacabacacue Yusu queja, micuana Satanásra ique jacamerecara ayaju, micuanaja idu ishu. Micuanaja tacajatu aijama casa Ijahuara cajuchatishacara ayaju casada juishu, arepa micuanara jacacarama aya ama bucha, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 39 Cuabeta ishutu Jesús cuanucacuare tuque cuahuaju nucadya, Yusu tsehue quisaratira. \p —Tata, canerecatitaquique ama juatsu taa ique ataya bae eatau ama. Jadya ama bucha ecue biji eque ama paju. Micue biji eque paju, —jadya ati beta tujatu acuare. \p \v 40 Jadya juatsutu cuanucacuare tura quimisha dujuhua cuana queja. Cuanucatsu tujatu ecana tahuijarabareyaju batinucacuare. Busataqui ama cuita tunajatu yatuca bacuare tahuicara juatsu. Tahuiya baatsu tura nereda ayaju tuna eje bucha caquemitsatitaqui ama jucuare. \v 41 Cuaquimisha ishutu cuanucacuare Yusu tsehue quisaratira. Jadya juatsutu cuanucacuare tura dujuhua cuana queja. \p —¿Canajaraya jari cuitadya micuana? ¿Tahuiya jari cuitadya ni taa micuana? Riya tupu camadya. Amenatu ura juetihua IQUE ECUITA tunara jucha arida cuana queja inamereyaque. \v 42 Nenetitsuracue. Nedirura. Amenatu jehua ique ujeu cuana queja inamerequi juyaque, —jadya tuna Jesúra acuare. \s1 Jesús erisique dujutanacuareque \r (Mt 26.47-56; Lc 22.47-53; Jn 18.2-11) \p \v 43 Jesús quisaratiya jarijutu Judas junaticuare, tura mepehuaquedya datse. Ecuita jetiama tsehuetu cuacuare. Cuchiru tsehue, acui tsehue jadya tuna junaticuare. Pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara, emuiba cuanara jadya tuna cuadishacuare. \v 44 Junatima jariradya tuna Judasra cuejanaticuare: “Era dyahuanatiyaque, tudya tume. Neinacue. Risitsu, nedujucue”, jadyapa tujatu ecana junatimaradya anaticuare. \v 45 Junatitsu tujatu Jesús jipeticuare. \p —Banuchi, Ebahuityaquique. \p Jadya aatsu tujatu Jesús dyahuanaticuare. \v 46 Tura jadya ayajutu ecuita cuanara Jesús inaticuare. Inatsu tunajatu jida risicuare. \p \v 47 Jesúsra mepehuaratu cuchiru baeque baina juque juputsu pae dyaque muidaque merequique ijaca pejucuare. \p \v 48 Tumetu Jesúsra isaracuare ecuita cuana jetiamaque: \p —Micuana micuana jehua cuchiru tsehue, acui tsehue jadya ique inara, chiri puji inara ejeu bucha. Anichinedya tuque micuanaja emajaca ejudya jutidya ique ina ishu cuchiruma, acuima. \v 49 Dutya huecaca taa ique Yusuja etareju Yusuja quisarati bahuitya juchine. ¿Tume micuanara eje bucha juatsu inachine ama tuhua? Riya ique atayaqueri juya Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara cuejacuareque, Yusuja quisaratiju ehuene bae cuitadya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 50 Tuque quisaratiya tsunumeedyatu Jesúsra mepehua cuanaque dutya huanaterecuare. Jacacuare tuna Jesús. \p \v 51 Peadya ehue ebariratu Jesús tupujudya acuare, sahuana tsehue capirurititsu. Tumeque datse tunajatu inacara acuare. Sahuana camadya tuna inadaditsu secacuare. \v 52 Tunara inadadihuaju tujatu sahuana shanacuare. Quinajacameretitsutu huanacuare ecatacatique. \s1 Jesús israelita cuanaja huaraji arida cuana ecasitati ducu dujutanacuareque \r (Mt 26.57-68; Lc 22.54-55, 63-71; Jn 18.12-14, 19-24) \p \v 53 Tuequedya tunajatu Jesús dujucuare pae dyaque muidaja etareju. Tuhuatu ecasitati jucuare pae cuanaja huaraji cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, tumebaedya israelita cuana emuiba cuanaque. \v 54 Tumetu Pedrora tunara Jesús dujuyaju japa tupuaje acuare. Cuacuaretu pae dyaque muidaja etare tsecue tupu. Etare tsecue junatitsutu sudaru cuana tsehue aninaticuare. Tuna tsehuetu etiqui bahuinitya jucuare. \v 55 Pae cuanaja huaraji cuanara, dutya huaraji cuana tuhua ecasitati jucuare cuanaratu tyacara acuare Roma juque huaraji, tuque iyemere ishu. Jadya ama bucha tunajatu dadicuare ama eje bucha eque jidama cueja ishu. \v 56 Jetiama tuhua jucuare cuanaratu pusha pusha tsehue jidamapa ejuu jadya acuare. Jadya ama bucha tunajatu daditaqui ama bacuare dutyara tupu tuque jidama ejuque. \v 57 Eje uma quisaratiyaju bacatsutu umae chamacama huaraji cuanaja yacuaju netitsuranucacuare quisarati ishu. Pusha pusha tunajatu cuejacuare: \p \v 58 —Cuejaya micuana ecuanara, icuene tuque quisaratiyaju bacachineque: “Rihuishatillaya tuque Yusuja etare ecuita cuanaja eaque. Rihuishatillatsu, quimisha huecaca juatsu tuque anucaya ecuitaja eaque ama”, jadya tuque ecuana quisaratiyaju bacachine, —jadya tuna pusha pusha jucuare. \p \v 59 Arepa ecana umada “Bacachine tuque ecuana jadya quisaratiyaju”, jadya juya ama buchatu tunara cuitadya eje bucha adebataqui ama bacuare tunara quisaratiyaju bacahua tsehue. \p \v 60 Tuna jadya juyaju bacatsutu pae dyaque muidaque netitsuracuare dutya tuhua cuanaja yacuaju. Turatu Jesús bacaduracuare: \p —Bacahuadyami ecana micue ishu quisaratiyaju. ¿Caquemitsatiya ama cuitadya mique? ¿Jadidyami quisaratichine, jadya ama ni taa? \p \v 61 Jesústu caquemitsaticuare ama. Yudijidyatu pae dyaque muidara bacaduranucacuare: \p —¿Midyami Mesías, Yusuja Emepeque? ¿Midyami Yusu Dyaque Jidaja Ebacuaque, aijama ni taa? \p \v 62 —Jejee, Mesiasdya ique; Yusuja Ebacuaque ique. Ejeque huecaca micuanara ique babuque Yusuja jida eque amaca eaniqui muidaju aniyaju. Tumebaedya micuanara babuque barepa huani ducu eque junanucayaju, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 63 Jadya quisaratiyaju bacatsutu pae dyaque muidaque cahuaiticuare. Cahuaititsutu una cachajaticuare, dyaque cuita ecahuaitique ejitaju juishu. \p —Sareya ama tuque ecuana peyaja riyaque jidama juchineque cueja ishu. \v 64 Jesusratu Yusu cahuaitishaya tuja quisarati tsehue. Micuanaratu bacahuadya tura quisarati jidamaque ayaju. ¿Eje bucha micuana amerecara aya? ¿Iyemerecara, iyemerecarama ni taa? —jadya tujatu acuare peya huaraji cuana. \p —Jucha metse tuque. Pamajudya, —jadya tuna caquemitsaticuare. \p Dutyaja tupu tunajatu inime jucuare. \p \v 65 Jadya aatsutu umae cuanara ebutsequiniju ecuedira acuare, eraca tsehue butsequini risi jadya. Jadya aatsu tunajatu bahuapaja bahuapaja acuare. \p —¿Aira taa mi ahua? —jadya tunajatu acuare, ijaribayaque. \p Tumebaedyatu sudaru cuanara bahuapajacuaredya. \s1 Pedrora “Adebaya ama tuque era” jadya acuareque \r (Mt 26.69-75; Lc 22.56-62; Jn 18.15-18, 25-27) \p \v 66 Pedrotu juanicuare jari pae dyaque muidaja etare tsecue. Tuque tuhua juaniyajutu nubiticuare tumeque etareju mere juyaque. \v 67 Pedro etiqui cunu etiqui bahui ani juyajutu epunara petanityacuare. \p —Miquemi Jesús Nazaretju tsehue junenihuaquedya, —jadyatu Pedro epunara acuare. \p \v 68 Pedrotu catehuaticuare: \p —¡Aijama, mama! ¡Adebaya ama tuque era! ¿Ejeque cuana taa tuquemi jadya aya? —jadyatu Pedro caquemitsaticuare. \p Tuequedyatu etare tsecue enubitaquiju netidirunucacuare. Jadya juyaju cuitatu tacure quiquecuare. \v 69 Epuna etareju mere juyaratu banucacuare tuhua junetiyaju. \p —Riyaque ecuita ri Jesús tsehue junenihuaquedya, —jadya tujatu acuare tuhua cuanaque. \p \v 70 Tuquetu catehuatinucacuare: \p —¡Aijama, mama! ¡Adebaya ama tuque era! —jadyatu pusha pusha junucacuare. \p Yaratupu juatsutu tuhua cuanara jadya anucacuare Pedro: \p —Yuneri cuitadyami mique Jesús tsehue junenihuaquedya. Ecuanarami adebaya mique Galilea juque, —jadya tunajatu Pedro acuare. \p \v 71 Tunara jadya ayajutu Pedro caquemitsaticuare: \p —¡Aijama! ¡Adebaya ama tuque tumeque ecuita micuanara ique jadya ayaque! Yusu bahue ique yuneri quisaratiya. Ique yuneri ama juyaque juatsu, Yusura panerecatura, —jadya tuna Pedrora acuare. \p \v 72 Tuque jadya quisaratiyaju cuitatu tacure quique beta jucuare. Jadya juyajutu Pedro huecatanacuare. Caadebaticuaretu Jesúsra jadya cuejachineque: “Tacure quique beta juma jarijumi catehuati quimisha juya. ‘Adebaya ama tuque era’ jadya aquimisha mira aya”. Jadique adebatsutu Pedro paa ebari jucuare. \c 15 \s1 Jesús Pilato queja dujutanacuareque \r (Mt 27.1-2, 11-14; Lc 23.1-5; Jn 18.28-38) \p \v 1 Apudajudyatu pae cuanaja huaraji cuana caradatinucacuare emuiba cuana tsehue, cacuatsashati bahuityaqui cuana tsehue jadya. Tuhuatu jucuare dutya israelita huaraji cuana. Inime tunajatu bajejecuare Jesús iyemere ishu. Erisi tunajatu Pilato Roma juque enaruqui cuarequi queja dujumerecuare. Pilato tunajatu tyaticuare. \v 2 Tuja yacuaju netitihuajutu Pilatora bacaduracuare: \p —¿Midyami israelita cuanaja ecuari? \p —Jejee, mira aya equedya, —jadya tujatu acuare. \p \v 3 Pae cuanaja huaraji cuanaratu pusha pusha cuita cuejacuare dyaque jidamapa ejuu jadya Pilatoja yacuaju. \v 4 Tumetu Pilatora bacaduranucacuare: \p —¿Bacaya amami ecana micue ishu dutya jidamaque quisarati ayaju? ¿Eje bucha juatsu tuquemi ecana quemitsaya ama? —jadyatu Pilatora Jesús acuare. \p \v 5 Jesusratu quemitsacuare ama ni peadya quisarati tsehue. Jadya baatsutu enaruquique anajacatacuare. \s1 Pilatora “Jesús pamajudya” jadya acuareque \r (Mt 27.15-31; Lc 23.13-25; Jn 18.38–19.16) \p \v 6 Dutya maratu Pilatoja bahue jucuare Pascua chine ishu etare apudaju erisi netiyaque inajaca, ecuita cuanara peadya ejeque inajacamerecara ayaque camadya. \v 7 Tumepatyatu erisi neticuare ecuita etare apudaju Barrabás bacani. Roma juque enaruqui tsehue patu cahuaiticuare. Tuque, tuja ecare cuana jadya patuna enaruqui tsehue cahuaititsu quiyeticuare. Jadya tibudyapa tunajatu etare apudaju ishacuare. \v 8 Jetiamatu ecuita Pilatoja etare tsecue casitaticuare. Bacaticuare tuna: \p —Nerecabacue ecuana. Inajacacue micue bahue ecuanara mepeyaque, —jadya tunajatu aticuare. \p \v 9 Jadya tunara bacayaju bacatsu tuna Pilatora bacaduracuare: \p —¿Jesús tuque micuana eaqueja inajacamerecara aya, israelita cuanaja ecuari jadya juyaque? —jadya tujatu ecana bacaduracuare. \p \v 10 Turatu adebacuaredya ecuita cuanara ama Jesús ujeu bayaque, tunaja huaraji cuanara camadya. Bahuedyatu jucuare jishatsu huaraji cuanara Jesús inamerehuaque. \v 11 Jadya ama buchatu pae cuanaja huaraji cuanara ecuita cuana capuritishacuare. \p —Pilato nebacacue, tuja Barrabás camadya inajacamere ishu, —jadya tunajatu ecana acuare. \p Ecuita jetiera amatu Pilato bacacuare, tuna huaraji cuanara cuejamerehuaque. \p \v 12 Tume tuna Pilatora bacaduranucacuare: \p —¿Tume jatsu micuanara ique ai amerecara aya Jesús micuanaja ecuari tsehue? \p \v 13 —¡Curusuju tatamerecue! ¡Tuhua pamaju! —jadya tuna caquemitsaticuare quique eque. \p \v 14 —¿Eje bucha juatsu? ¿Ai tujatu jidama achine? —jadya tuna Pilatora bacaduracuare. \p Abacatanacuare ama tuna quiqueyaque: \p —¡Curusuju tatamerecue maju ishu! \p \v 15 Pilatoratu ecuita cuana pureamaturacara acuare, tuatsehue ecahuaitiuju. Jutaquijudya tujatu Barrabásdya inajacamerecuare. Tuequedya tujatu Jesús menajetyacuare sudaru Romaju cuanaque, tunaja catsacatsa, curusuju tata jadya aishu. \p \v 16 Icuene tunajatu dujucuare Pilatoja etare tsecue. Sitacuare tuna dutya sudaru cuana tuhua anicuare cuanaque. \v 17 Ijahue ayaquedya jutidya tunajatu ecuari edujuta bucha dujue acuare. Dyaque jutuyaque tacatsu tunajatu jutumerecuare una sehuesahuauque, ecuari arida cuanaja ejutuqui tsehue. Iyucaju tunajatu jutumerecuare cunu sahua cuija epicaque. \p \v 18 —¡Emuita paju israelita cuanaja ecuari muidaque! —jadya tuna jucuare, tuque ijaribayaque. \p \v 19 Acui tsehue tuna iyucaju acuare. Ecuedira tuna acuare. Jadya aatsu tuna tuja yacuaju chichucata jucuare, tuque ijahue ayaque. \v 20 Jadya ijahue ijahue amena aatsu tunajatu tacanucacuare una sehuesahuauque, tujaque cuita una jutumerenuca ishu. Jadya aatsu tunajatu curusuju tata ishu dujucuare. \s1 Jesús curusuju tatatanacuareque \r (Mt 27.32-44; Lc 23.26-43; Jn 19.17-27) \p \v 21 Epu ebari juque cuinanayara tunajatu tsurutsacuare ecuita Cirene juque, Simón bacani. Simóntu Alejandro, Rufo jadyaja etataque jucuare. Eje queja japada juneniyaque juetiyaque tunajatu tsurutsatsu casada tsehue curusu mapamerecuare Jesús tatatana ishu juyaque. \p \v 22 Tudya tuna dujucuare Jesús Gólgota bacani emajacaju. Tumequetu jucuare uhua cuemusu, emaju iyuca baeque. \v 23 Tuhua tunajatu Jesús ijimerecara acuare uva nacaca esasanashaque mirra tsehue eujaque, ecuita uje cuana ujejarasha ishu. Jesusratu ijicarama acuare. \v 24 Jadya aatsu tunajatu curusuju tatacuare. Curusuju amena tatatanahuaju tuna dadu ijahue jucuare, Jesúsra jutuhua cuanaque ejeja ejeja juyaque tuna cama cajaquetibare ishu. \p \v 25 Apudajudya las nueve cuana ni tunajatu curusuju tatacuare. \v 26 Tauraju ehueneque tunajatu shuracuare ebarucue tuja iyuca dyaque. Taurajutu ehuene jucuare eje bucha juatsu Jesús curusuju tatatanahuaque bahue amere ishuque. “Riyaque ri Jesús, israelita cuanaja ecuari” jadyatu ehuene jucuare. \v 27 Tumebaedya tunajatu beta ecuita casada tsehue ai secaquique ecatse curusuju tatacuare, Jesúsja jida eque amaca, peya jani eque amaca jadya. \v 28 Icueneta huenedyatu Yusuja quisarati atanacuare: “Yusuja Emepeque ujeu baqui cuanaratu quiyeti puji bucha abuque”. Tumetu icueneta cueja atanacuare bae cuitadya judadicuare. \p \v 29 Tueque cuetiya cuanaratu ijaribacuare iyuca huinu huinu tsehue tuque asicaba, bijidamadura jadya ayaque: \p —Miquemi dyaque casada cabatichine Yusuja etare rihuisha ishu. Quimisha huecaca juatsupa nityatsuranucaya, jadyami juchine. \v 30 Yuneridya ni micue casa aniya, quinajacamereticue mita taca. Butecue curusu juque, —jadyatu ecuita cuanara acuare, tuque ijaribayaque. \p \v 31 Pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadya tunajatu ijillahuanacuare: \p —Peya cuana inajacamere ishupa tuja casa aniya. Tumetu tuta taca quinajacameretitaqui ama cabatiya. \v 32 Mesías, Yusuja Emepequepa jadyatu juchine. Ecuanaja ecuari dyaque aridaquepa, jadyatu juchine. Curusu juque ni buteya, tume tuque ecuana ejeneya tuque Mesiasque, —jadya tuna tuna cama jubarecuare, tuque ijahue ayaque. \p Chiri aridaque ecatse tuatsehue curusuju tatatanacuareratu ijillahuananucacuaredya. \s1 Jesús curusuju majucuareque \r (Mt 27.45-56; Lc 23.44-49; Jn 19.28-30) \p \v 33 Tumetu tumeque chinequeja, barepatya eque las tres chinequeja dutya yahua apunaterecuare. \v 34 Las tres chinequeja dyanetu Jesús jebuda quiquecuare: \p —Eloí, Eloí, ¿lema sabactani? (“Ecue Etata Yusu, ¿eje bucha juatsu mira jacahua?” jadique) —jadyatu quiquecuare. \p \v 35 Eje uma tuhua neticuare cuanaratu bacacuare. Elías tura ihuaraya bucha jutidya tunajatu bacacuare. \p —Nebacacue. Elías béru Yusu equeque quisarati cuejaquique jucuareque tujatu ihuaraya, tuque tsahuana ishu, —jadya tuna jucuare. \p \v 36 Jadya Jesús quiqueyaju bacatsutu eraca pucaca jiteque tsajajaajecuare. Mullaticuare tujatu uva nacaca esasanashaque patsedaju. Mullatsu tujatu acui barudaju risitsu nityatsuratsu ecuatsaju jipemerecuare tuja susu ishu datse. \p —Nebara, ejepa Elíasra junatsu butyanaya curusu juque, —jadyatu jucuare, tuque ijaribayaque. \p \v 37 Tumetu Jesús quique pidya casada juatsu, amena ishu canajeti pidya juatsu majucuare. \v 38 Tuque majuyajudyatu Yusuja etare juque junuda eshuraque Dyaque Muidaque penequique chajatanacuare ebarucue eque emaque queja. \v 39 Tuhuatu neticuare curusu tuyu cien sudaru cuana cuatsashaquique. Jesús majuya baatsutu jucuare: \p —Pusha ama cuitadya tucueri riyaque ecuita Yusuja Ebacuaque juhua, —jadyatu jucuare. \p \v 40 Tuhuatu jetiama epuna cuana neticuare japada eque capetatiya cuanaque. María Magdalaju aniyaquetu tuhuadya jucuare, tumebaedya peya María, Santiago “Barudama”, José jadya ecatseja ecuaque. Salomé, tumebaedya peya cuana umada tuna tuhua netibarecuare. \v 41 Jesús Galileaju cuaya patya equetu tumeque epuna cuana tuatsehue junenicuare, tuque tsahua juyaque. Dutya riya cuanaque epuna cuanatu tuatsehue jecuare Jerusalénju. \s1 Jesús emajuque tumu cani epuruju ishatanacuareque \r (Mt 27.57-61; Lc 23.50-56; Jn 19.38-42) \p \v 42 Ijetitu amena nubihuie cuita jucuare. Cuetihuietu amena jucuare huecaca ecuanaja canajara huecaca ishu cabajejeti bahueque. \v 43 Tumetu ijeti butema jarijudya, ecuita José Arimateaju cuinanacuareque juticuare Pilato queja. Josétu huaraji dyaque jida, emuique jucuare. Tuquetu peya huaraji cuana tsehue ecadutyatiquedya jucuare. Jadya ama bucha tujatu ejenecuare Jesús Yusuja enaruqui juishu ecuadishaque. Pilato queja junatitsu tujatu bacaticuare: \p —¿Ebutyamereu ama mira Jesús curusuju emaju badeyaque? Paishati caniju, —jadya tujatu Pilato aticuare. \p \v 44 “Jesús amena majuhua” jadya bacatsutu Pilatora ejenecarama acuare. Ihuaracuare tujatu sudaru cuana cuatsashaquique tuhua Golgotaju jucuareque. Tuque jutihuaju tujatu bacaduratsacuare: \p —¿Are majuhuadya Jesús? ¿Ejetsunue cuitatu amena maju jida juhuaque? —jadyatu Pilatora acuare. \p \v 45 Sudaru cuana cuatsashaquiratu quemitsacuare: \p —Jejee, yuneridyatu majuhua. \p Jadya bacatsutu Pilatora acuare José: \p —Butyameretsu emaju papa ishu cani epuruju ishaticue. \p \v 46 Tumetu Joséra quemiticuare sahuana ishuque ejutuqui dyaque jidaque. Tura jadya ayaju tujatu curusu juque butyamerecuare. Butyameretsu tujatu piruricuare sahuana tsehue. Ishaticuare tujatu tumu cani jadya ishu epuruju. Jesús emajuque ishatsu tujatu etsecue tachimerecuare tumu ebari tsehue. \v 47 María Magdalajura, María Jesúsja ecuaquera jadyatu petacuare. Bacuare tatse Jesús emajuque eju ishatanayaju. \c 16 \s1 Jesús chacha netitsuranucacuareque \r (Mt 28.1-10; Lc 24.1-12; Jn 20.1-10) \p \v 1 Amena ijeti nubihuaju, canajara huecaca cuetihuajutu, quimisha epuna cuanara ijimedaque quemiticuare Jesús emaju jarayaque ijimeda tsehue ati ishu. Ijimedaque quemira cuacuare cuanaque tuna jucuare: María Magdala juque; María, Santiago “Barudamaja” ecuaque; Salomé jadya. \p \v 2 Ijeti cuinanaya tsehuedya, apudajudya cuita dumicu huecacatu epuna cuana cuahuecacacuare Jesús emajuque tumu cani epuruju ishatanachineju. \v 3 Tuhua cuayaque tuna juajecuare tuna cama: \p —¿Aira dyadi tuque ecuanaja tumu ebari tecuya emaju cani tsecue penequique? —jadya tuna cabacaduratiajecuare. \p \v 4 Junatiyara tunajatu banaticuare tumu ebari cani tsecue penequique tuhua ama. Etecu tuna banaticuare. \v 5 Nubinaticuare tuna caniju. Nubitsu tunajatu banaticuare ehue ebari jida eque amaca juaniyaju. Ejutuqui paja tsehuetu ecajututi jucuare. Tuque baatsu tuna dyaque jecutanacuare. \v 6 Tura tuna isaratsacuare: \p —Nejecutanaume. Jesús, Nazaret juque, curusuju tatatanachineque sare micuana juya. Rehua ama rique. Chachatu netitsuranucahua. Nepetanacue tunara ishachineju, yuneri tuque rehua aijamaque bahue juishu. \v 7 Petatsu ebajarara nedirunucacue. Tura mepehua cuanaque necuejadirucue. Pedro neri neri necuejaticue. “Jesús patu icuenetadya cuaya Galileaju. Tuhuadyapa tura micuana ihuatiya. Tuhuadyapa tuque micuana batiya, tura micuana icueneta cuejachine baedya”, —jadya tujatu ecana cuejamerecuare. \p \v 8 Jadya ayajutu epuna cuana masadama emaju cani juque dirunucacuare. Tsajaja cama tuna dirucuare. Tadadaya jadya tuna bajida juatsu jucuare. Epu ebariju dirunucayara tunajatu ni ejequedya jutidya cuejacuare, dyaque bajida cuita juya tibu. \s1 María Magdalaju aniya queja Jesús cabamereticuareque \r (Jn 20.11-18) \p \v 9 Jesús chacha junucatsu, netitsuratsu dumicu huecacaju tujatu icuene cuita cabamereti ishu acuare María Magdalaju anicuareque, tura icuene pacarucu ijahua cuana ijehuecuinacuareque. \v 10 Jesúsra cabamereti ishu ahuajutu tumeque epuna cuacuare tura mepehua cuanaque cuejara, Jesús amena enetitsuranucaque. Tuna queja junatitsu tujatu ecana peya inime, paya jadya juyaju banaticuare. \v 11 “Jesús tu amena enetitsurunuca. Era cuitadyatu bahua”, jadya tura cuejayaju, tunajatu ejenecuare ama. \s1 Jesús beta tura mepehuaque ecatse queja cabamereticuareque \r (Lc 24.13-35) \p \v 12 Beta tura mepehuaque ecatse peya epuju cuayaju tatse Jesúsra cabamereti ishu acuare. Adeba piisi ama tatsejatu acuare, tunara babanicuare bucha ama cabamereticuare tibu. \v 13 Pana adeba aatsu tatse yudijidya cuanuca jucuare peya cuana cuejara. Jadya cuejaya bacatsutu umae cuanara ejenecarama acuare. \s1 Jesúsra camadya ishu tura mepehua cuanaque cuatsashacuareque \r (Mt 28.16-20; Lc 24.36-49; Jn 20.19-23) \p \v 14 Peadya tunca peadya earacana tura mepehua cuanaque mesaju araarayaju tuna Jesúsra cabamereti ishu acuare. Jesúsra tuna nereda acuare: \p —Eje umara micuana cuejachine tunara cuitadya ique chacha banucachineque. Ejenechine ama micuana ecana, tunara cuejayaju. ¿Eje bucha juatsu? ¿Eje bucha juatsu micuana niju pajida quejeneti baecua? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 15 Isaranucacuare tujatu ecana: \p —Necuacue ecue quisarati dutya queja cuejara. \v 16 Necuejacue ecana: “Ejeque, Jesús queja catyatitsu cutsameretiyaquetu Yusu queja judirubuque. Ejeque, Jesús queja catyatiyaque amatu ijahuaja etiquiju ijehuetanabuque”, jadya ecana necuejaticue. \v 17 Eratu tyabuque eaqueja catyatiya cuanaque casa, ejeque ecuitaja ataquique ama aishu. Ecue casa tsehue tunajatu ijahua cuana ijehuecuinabuque. Ecue casa tsehue tunajatu yana cuana bape eque cuejabuque ecue quisarati. \v 18 Inaya ni tuna bacua dyaque ujeda cuanaque, ijiya ni tuna ai venenuquique, eje bucha ama tuna jubuque. Ujejeda cuanaque tunajatu jabatsu chachanebuque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús barepaju tsuracuareque \r (Lc 24.50-53; Hch 1.6-11) \p \v 19 Tuna cueja amena aatsutu Ecuana Cuatsashaquique Jesús cuacuare barepaju. Aniticuaretu eaniqui muidaju Etataque Yusuja jida eque amaca. \v 20 Tuequedyatu Jesúsra mepecuare cuanaque cuacuare dutya queja tuja quisarati cuejara. Jesús bacue tuna tsehuedya cuacuare. Casaturacuaretu ecana. Tuna quisarati jidaque cueja juyaju tuna Jesúsra ejeque ecuitaja ataquique ama amerecuare, tunara quisarati cuejayaque Yusu jaque yunerine ishu. \p Riya tupu camadya micuana cuejahua. \cls Marcos