\id MAT - Cavineña NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h MATEO \toc1 Jidaque Quisarati Mateora Huenecuareque \toc2 Mateo \toc3 Mt \mt2 JIDAQUE QUISARATI MATEORA HUENECUAREQUE \mt1 MATEO \ip Riyaque quirica ri Mateora huenecuareque. Jesúsja empequetu jucuare. Jesúsja mepema jarijutu Roma juque enaruquija ishu chipiru baca puji jucuare. \ip Riyaque quirica ri israelita cuanaja ishu huenetanacuareque. Mateora tuna bahue amerecara acuare Jesús MESIAS, YUSUJA EMEPEQUE. Berutu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara icueneta cueja acuare eje tupu Mesías junabuqueque. Tura tuna bahue amerecara acuare Jesús jadya ayaque tuna jadya huenecuareque. \ip Ejitaju tujatu acuare Jesús israelita cuanaja ECUARI DYAQUE ARIDAQUE. Tura tuna ejitaju acuare dutyara jujeri israelita cuanara Jesús bijidamaduracuareque. Mateoratu cuejacuare Jesús curusuju majucuareque, majutsu, chacha netitsuranucatsu, barepaju Yusuja yacuaju tsuracuareque. \ip Riyaque quiricajuri ehuene aniya: \ili Jesús cuinanacuareque (capítulo 1, 2) \ili Jesús utsatanacuareque (cap. 3) \ili Satanásra Jesús cajuchatishacara acuareque (cap. 4) \ili Jesúsra ecuita cuana emataju bahuityacuareque (cap. 5-7) \ili Yahua terehuie eje bucha judadibuqueque (cap. 24-25) \ili Jesús majucuareque (cap. 26-27) \ili Jesús emajuque chacha netitsuranucacuareque (cap. 28) \c 1 \s1 Jesucristoja baba cuana \r (Lc 3.23-38) \p \v 1 Jesucristo jucuareque micuana cuejaya. \p David eque ejuracanaque tu jucuare. David bacue Abraham equeque. Riya cuanaque ri Jesucristoja baba cuana jucuare cuanaque. \q1 \v 2 Abraham tu Isaacja etataque jucuare. \q1 Isaac bacue Jacobja etataque. \q1 Jacob tu Judája, tuatsehuequi cuanaja jadya etataque jucuare. \q1 \v 3 Judá tu Fares, Zara jadyaja etataque jucuare. (Tatseja ecuaquedya tu Tamar jucuare). \q1 Fares tu Esromja etataque jucuare. \q1 Esrom bacue Aramja etataque. \q1 \v 4 Aram tu Aminadabja etataque jucuare. \q1 Aminadab bacue Naasónja etataque. \q1 Naasón tu Salmónja etataque jucuare. \q1 \v 5 Salmón bacue Boozja etataque. (Boozja ecuaquetu Rahab jucuare). \q1 Booz tu Obedja etataque jucuare. (Obedja ecuaque tu Rut jucuare). \q1 Obed tu Isaíja etataque jucuare. \q1 \v 6 Isaí tu ecuari Davidja etataque jucuare. \q1 David tu Salomónja etataque jucuare. (Salomónja ecuaque tu Betsabé jucuare, \q1 Urías yanumeja ehuaneque jucuareque). \q1 \v 7 Salomón tu Roboamja etataque jucuare. \q1 Roboam bacue Abiasja etataque. \q1 Abiás tu Asaja etataque jucuare. \q1 \v 8 Asa bacue Josafatja etataque. \q1 Josafat tu Joramja etataque jucuare. \q1 Joram bacue Uziasja etataque. \q1 \v 9 Uzías tu Jotamja etataque jucuare. \q1 Jotam bacue Acazja etataque. \q1 Acaz tu Ezequiasja etataque jucuare. \q1 \v 10 Ezequías bacue Manasésja etataque jucuare. \q1 Manasés bacue Amónja etataque. \q1 Amón tu Josiasja etataque jucuare. \q1 \v 11 Josías bacue Jeconiasja, tuatsehuequi cuanaja etataque jucuare. \q2 (Babiloniaju tuna erisi dujutanacuare, jetiama umae tunaja ata cuana tsehue). \q1 \v 12 Jeconías tu Salatielja etataque jucuare. \q1 Salatiel bacue Zorobabelja etataque. \q1 \v 13 Zorobabel tu Abiudja etataque jucuare. \q1 Abiud bacue Eliaquimja etataque jucuare. \q1 Eliaquim tu Azorja etataque jucuare. \q1 \v 14 Azor bacue Sadocja etataque. \q1 Sadoc tu Aquimja etataque jucuare. \q1 Aquim bacue Eliudja etataque. \q1 \v 15 Eliud tu Eleazarja etataque jucuare. \q1 Eleazar bacue Matánja etataque jucuare. \q1 Matán tu Jacobja etataque jucuare. \q1 \v 16 Jacob bacue Joséja etataque. \q1 José tu María tsehue caquemiticuare. \q1 Riyaque epunadya tu Jesúsja ecuaque jucuare. \q1 Riyaque Jesúsdya tuque ecuana “Mesías” bacani \m jadya aya, “Yusuja Emepeque” jadique. \p \v 17 Riya cuanaqueri Mesiásja ebaba cuanaque jucuare. Abraham equeque David tu anicuare peadya tunca pushi earacana ebaba cuanaque. David equeque ecuanaja baba cuana Babiloniaju dujutanacuare patya tujatu anicuare peadya tunca pushi earacana nucadya. Tuna dujutanacuare patya equeque tuque cuinanacuare eque tuna anicuare peadya tunca pushi earacana nucadya. \s1 Jesús cuinanacuareque \r (Lc 2.1-7) \p \v 18 Cuatsabiji micuana aya Jesucristo eje bucha cuinanae cuita jucuareque. Tuja ecuaque Mariatu José tsehue caquemiti ishuque jucuare. Tatse caquemitima jariju, Joséja jipema jariju cuitadyatu carecani isaqui jucuare Yusuja Espirituja casa eque. \v 19 Josétu Yusuja cacuatsashati eque anicara juhua. Jadya tibudya tujatu carecani isaqui baatsu, jacacara acuare. Jadya ama bucha tuja tuatsehue canerecabati aniya tibu, tujatu etehua tyau acara acuare quirica tatse cajacati ishuque, dutyaja yacuaju bahue ameretsu tuque ebisuturau tibu. \v 20 Tumeque inime tupuqui ayaque tahuitsutu barepa juque Yusu tsahuaquira isaracuare tahuiju: \p —José, miquemi David eque ejuracanaque. Arepa María carecani isaqui ama bucha, jabama tu ni ejeque ecuitaja buchique. Tuja ebacua ecarecaniju badeyaque tu Yusuja Espíritu equeque. Bisuume tuque micue etareju duju ishu. \v 21 Deca nana piji tujatu cuinanaya. JESUS tuja ebacani paju. (Riyaque ebacani tu “INAJACAMEREQUIQUE” jadique). Jadya bacanietu juya, tuque tuja cuanaque inajacamerequi jubuque tibu, tunaja jucha cuana apupashaqui jubuque tibu, —jadyatu barepa juque Yusu tsahuaquira José acuare tahuiju. \p \v 22-23 Berutu quisarati cuejaqui eque Yusura cuejacuare eje bucha judadiyaque: \q1 “Epuna deca jipemaquetu carecani isaqui jubuque. \q1 Cuinanabuque tujatu ebacua. \q1 EMANUEL bacanitu jubuque” (‘YUSU ECUANA TSEHUE’ jadique), \m jadyatu Yusura quisarati acuare beru. \p Jesucristo cuinanahuajutu tura quisarati iyahua eque jucuare. \p \v 24 Tahuiyaque cabatietitsutu José barepa juque Yusu tsahuaquira cuejahua equedya jucuare. Caquemiticuaredya ecatse María tsehue. \v 25 Tumetu arepa caquemitihua ama bucha Joséra jabahuishacuare ama tuja ebacua cuinanaya tupu. Ebacua nana cuinanahuajutu Joséra JESUS bacanidya acuare. \c 2 \s1 Purari cuana eje bucha riyaque yahuaju judadiyaque bahue ishu cabahuityatiya cuanaque Jesús queja juticuareque \p \v 1 Herodes ecuanaja yahua naruqui jucuare patyatu Jesús cuinanacuare Belén bacani epu eje ariju ama. Riyaque eputu Judea yahuaju jucuare. \p Tuequedyatu junacuare Jerusalénju ecuita cuana dyaque bahue cuanaque ijeti cuinanaya queja amaca aniya cuanaque. Tuna tuna purari cuana riyaque yahuaju eje bucha judadiyaque bahue juishu cabahuityatiyaque jucuare. \v 2 Tuhua junatitsu tunajatu bacaduranaticuare: \p —¿Are, eje queja ri israelita cuanaja ecuari judadiyaque cuinanachineque? Ijeti cuinanaya queja amaca tuque ecuana bachine purari, amena cuinanachine jadique adeba ishuque. Rehua ecuana jehua tuque pureama ara, —jadya tunajatu anaticuare. \p \v 3 Herodes enaruquique tunara eje buchique bacadurayaque bahue juatsu tujatu bape inime tupucuare, tuque cuaredadiqui juyaque bucha baatsu. Tumebaedya Jerusalénju cuanara enaruquique iyacuaquepa cuinanachine jadya bacatsu, eje bucha adebataqui ama bape bape jutidya tunajatu inime tupucuare. \v 4 Herodesratu ihuaramerecuare pae cuanaja huaraji cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya. Tuna junatihuaju tuna Herodesra bacaduracuare: \p —¿Eju Yusuja Emepeque cuinanadadiya? jadyatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara cuejacuare, —jadya tujatu ecana bacaduracuare. \p \v 5 Tunaratu quemitsacuare: \p —Belénju patu cuinanabuque. Belénju Judea yahuaju patu cuinanabuque. Miqueas Yusu equeque quisarati cuejaquiratu beru huenecuare: \q1 \v 6 “Belén tu epu eje arique ama yahua ecuanaja ebaba Judá tyatanacuareque. \q1 Aniyatu peya epu dyaque arida cuanaque. \q1 Jadya ama buchatu tumeque epu piji dyaque emuique judadiya, tuhua enaruquique dyaque inime metseque cuinanabuque tibu. \q1 Israel eque ejuracana cuanaque ecue cuanaque tujatu ecana narudadibuque”, \m jadyatu ehuene Yusuja quisarati, —jadyatu jucuare israelita cuanaja huaraji cuana. \p \v 7 Jadique bahue juatsutu Herodesra dyaque bahue cuanaque tuna cuita camadya ihuaramerecuare. Junatihuaju tujatu ecana bacaduratsacuare: \p —¿Ejeque huecacatu purari ejitaju jumetse juchine micuanara ique bacadurahuaque? \p \v 8 Tunara cuejahuaju tujatu ecana cuadishacuare. \p —Necuacue Belénju. Ita nebaticue. Pana bau neaticue tumeque ebacua nana. Dadititsu reequedya nejuetinucacue. Necuejaeticue ique. Era dyadi pureamadya paati, —jadyatu Herodes jucuare, ai muicara aatsu ama. \p \v 9 Herodesra jadya ahuajutu ecuita cuana cuanucacuare. Purari, ijeti cuinanaya queja amaca ejitaju juhuaquetu tunaja yacua queja ajequenanucacuare tuna eju cuita juti ishu bahue juishu. Ebacua nana aniya dyaque junatitsutu purari netinaticuare. \v 10 Purari tuhua netihua baatsutu ecuita cuana dyaque pureama jucuare. \v 11 Etareju tuna nubicuare. Etareju nubinatitsu tunajatu ebacua nana banaticuare ecuaque María tsehue. Ebacua nanaja yacuaju tuna chichucata junaticuare tuque muiyaque. Jadya juatsu tunajatu caju caca cuana pacashacuare. Pacashatsu tunajatu ebacua nana tyacuare tuja ishu bechine cuanaque. Tyacuare tunajatu oro, tumebaedya beta acuimadi bapebapeque ijimedaque tsuje aridaque, “incienso”, “mirra” jadya bacani. \v 12 Ebacua nana amena muihuaju tuna Yusura tahuiju cuejacuare dirunucayaque Herodes aniya eque ama dirunuca ishu. Jadya tibudya tuna Jerusalén eque ama cuetidirunucacuare tunaja yahuaju dirunucayaque. \s1 José tuja familia tsehue Egiptoju huanacuareque \p \v 13 Purari cuana eje buchique bahue cuanaque dirunucahuajutu barepa juque Yusu tsahuaquira tahuiju José cabamereti ishu acuare Yusuja quisarati cueja ishu. \p —Isaranaya mique era. Netitsuracue. Cabajejeticue. Huanaquerecue ebacua nana Egiptoju tuja ecuaque tsehue. Tuhuadya anidirucue jari, era mique micue yahuaju dirunuca ishu cuejaya tupu. Herodesratu sareya ebacua nana iye ishu, —jadyatu José barepa juque quisarati cuejaquira cuejacuare. \p \v 14 Jadya cuejahuajutu José netitsuracuare. Tumeque meta cuitadyatu José, ebacua nana, ecuaque jadya tsehue huanacuare Egiptoju. \v 15 Tuhua tuna anidirucuare Herodes majuya tupu. “Egipto juque tuque ecue Ebacua ihuarahua”, jadya patu jucuare Yusu tuja quisarati cuejaqui eque. Tumetu ebacua nana Egipto juque juetinucahuaju, Yusura quisarati acuare bae cuitadya jucuare. \s1 Herodesra ebacua piji cuana iyemerecuareque \p \v 16 Dyaque bahue cuanaque Jerusalén eque ama judirunucahuajutu Herodes dyaque ecahuaiti cuita jucuare, tunara ijahue ahua bucha cabatitsu. Cuadishacuaretu tuja sudaru cuana Belénju. \p —Neiyetillaticue dutya ebacua deca nana cuana tsuneedya cuinana cuana eque, beta mara tupu cuanaque. Neiyecue Belénju aniya cuanaque camadya ama, tumebaedya epu japadama aniya cuanaque, —jadya tuna Herodesra acuare. \p Jadya tujatu ecana amerecuare, dyaque bahue cuanara beta maratu butseeju tumeque purari amena ejitaju jucuareque, jadya acuare tibu. \v 17 Jeremías Yusu equeque quisarati cuejaquira patu icuenetadya cuejacuare tumebae cuitadya judadibuqueque: \q1 \v 18 “Ramáju taa peya inime, paa tsuri jadya bacataqui jubuque. \q1 Raquel tu tuja ebacua cuanaque jiteque pabuque. \q1 Ni aija isaratsu casaturataquimatu paya tuja ebacua cuanaque jiteque, dutya iyetillatahua tibu”, \m jadyatu Jeremiasra beru yuequedya huenecuare. \s1 Jesús Egipto juque dirunucacuareque \p \v 19 Herodes majuhuajutu Yusura cuadishacuare barepa juque etsahuaquique Egiptoju. Tahuijutu José queja cabameretinucacuare. Isaracuare tuja tuque: \p \v 20 —Netitsuracue. Yudijidya dirunucacue micue yahuaju nucadya ebacua piji, ecuaque tsehue Israelju. Herodes, peya cuana, ebacua nana iyecara jucuare cuanaque tuna amena majuchine, —jadyatu quisarati bepujira acuare José. \p \v 21 Jadya ahuajutu José netitsuracuare. Dirunucacuare Israelju ebacua piji tsehue, ecuaque jadya. \v 22 Dirunucatsu tujatu bacacuare quisarati. Arepa Herodes majucuare ama bucha, tuja ebacuaque Arquelao etataque cuarequi enaruquique. Jadya bacatsutu José bajida jucuare Judeaju dirunuca ishu, Arquelaora dyadi ebacua piji iyecara anucaya bucha baatsu. Tahuijutu Yusura cuejacuare tuna eju diru ishu. Jadya tibudyatu dirucuare ebacua piji, ecuaque jadya tsehue Belénju ama. Galilea yahuaju tuna dirucuare. \v 23 Tuhua judirutsu tuna anidirucuare epu Nazaret bacaniju. Icuene Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara patu cuejacuare: “Yusuja Emepequetu nazareno bacani jubuque” jadya. Jadya eque tuna Nazaretju anidiruhuaju, tunara icueneta cueja acuare bae cuitadya jucuare. \c 3 \s1 Juan Ecuita Cuana Utsaquira Yusuja quisarati cuejatibunecuareque \r (Mr 1.1-8; Lc 3.1-9, 15-17; Jn 1.19-28) \p \v 1 Tsunuda juatsutu Yusuja quisarati cueja puji ejitaju jucuare Judea yahuaju epu japadama anitaya cuanaju. Tumeque ecuitatu Juan Ecuita Cuana Utsaquique bacani jucuare, ecuita cuana utsayaque junenicuare tibu. \v 2 Tura tuna cuejacuejanicuare: \p —Necacuareticue inime, Yusuja micuanaja jucha cuana apupasha ishu. Tsunutaya amatu Yusuja Emepeque ejitaju juishu. Ejetsunue amadyatu tumeque enaruqui jutibune ishuque, —jadya tuna Juanra cuejacuejanicuare. \p \v 3 Beru yuequedya Yusu equeque quisarati cuejaquique Isaiasratu huenecuare: \q1 “Quisarati cuejatu jubuque ejeque cuana tsecada eje uma piji anitaya cuana queja. \q1 ‘Nequihuaticue, Ecuana Cuatsashaquique junayaju ishu. \q1 Jidamaque neajacacue. \q1 Jida tuyu nejucue, ediji benubenuque etuyune ejuu bucha’”. \m Juan tu Isaiasra jadya acuare, tsecada anitaya cuanaju quisarati cueja judadiya jadya. \p \v 4 Juanratu jutucuare camello tsaru etarique etataque ejutuqui eaque, baya ecuita cuanadya jutidya cajututiya bucha. Ebiti patsa quinida ejicui tsehuedya jutidyatu ecaquereti jucuare. Tsei ebari, huaja jadya tujatu araaranicuare. \v 5 Jetiama epu cuanajuratu quisaratiyaju ijacabacati bahue jucuare. Jerusalénju cuanaque tuna tuhua cuacuare. Judea yahuaju peya epu cuana juque, Jordán cueri japadama anicuare cuanaque, jadya tuna cuabahue jucuare Juan quisarati cueja juyaju. \v 6 Tura quisarati cuejayaju bacatsu, \p —Yuneridya ecuana jucha arida, —jadya tuna cacuejaticuare. \p Jadya tuna cacuejatihuaju tuna Juanra utsacuare Jordán cueriju. \p \v 7-8 Juanratu jetiama fariseo cuana, saduceo cuana jadya batsacuare tuaqueja cutsameretira cuayaju. Batsatsu tujatu ecana atsacuare: \p —Cutsameretimaquedya necabamereticue inime cacuaretihuaque, cajuchaticarama juyaque jadya. Bacua cuana yachi tiruyaju eje buchadya huanacara ejuu bucha micuana juya. Cutsameretitsu Yusura enerecaturauque ehuanau bucha tuque micuanaja inime juya. Jadya ama tuque. \v 9 “Abraham eque ejuracanaque tibu, ecuana Yusura nerecaturabuque ama”, jadya micuanaja inime paju ama. Dyaque inime metseque juishuque ama tu Abraham eque ejuracanaque. Cuejaya micuana era. Yusujatu aniya casa riyaque tumu cuana Abraham eque ejuracanaque amere ishu. \v 10 Micuana micuana acui cacacati baecuaque bucha. Acui cacacati baecuaque tu jacha tsehue cuere, pahua jadya aishuque. Jadya micuana Yusura abuque, micuana inime cacuaretiyaque ama juatsu. Acui cuere bahuera eau bucha tura micuana abuque. \v 11 Era tuna utsaya ena tsehue, jucha cuana aniyaque caadebatitsu inime cacuaretihua cuanaque. Tsunutaya amatu peya junayaque. Tujatu dyaque casa aniya, ecue bucha ama. Tuque baatsu ique ni aishuquedya jutidya; mere puji tuja patrón tsehue beta tupu ama ejuu bucha jutidya ique. Tume junayara micuana Yusuja Espíritu tyanaya, tujaque jadique adebataqui juishu. Tuaqueja catyaticarama juya cuanaque tujatu nerecaturabuque ijahuaja etiquiju. \v 12 Ecuita trigo iruru, tsaje jadya aishuque buchique tu Junayaque. Turatu tuja cuanaque nityasicuanabuque tunaja ishu cuita emajacaju, ecuita trigo etareju equiyatiu bucha. Tuja ama cuanaque bacuetu ijehuebuque nerecatura ishu etiqui ticu baecuaju, trigo tsaque epahuata bucha, —jadya tuna Juanra acuare. \s1 Jesús cutsamereticuareque \r (Mr 1.9-11; Lc 3.21-22) \p \v 13 Tumetu Jesús jecuare Galilea juque, Jordán cueri japadama Juan quisarati cueja juyaju, Juan queja cutsameretira. \v 14 Tuque jutihuajutu Juanra utsacarama acuare, Jesús tuque buchique ama baya tibu. \p —Micue di taa ique utsataqui. Mique equeque di taa tu Yusuja Espíritu eaqueja jutaqui. ¿Eje bucha juatsu jatsumi jeya eaqueja enaju cutsameretira? —jadyatu Juanra Jesús atsacuare. \p \v 15 Jesusratu quemitsacuare: \p —Iyacua jadidya jutidya paju. Yusura amereyaque tuque yatseja ataqui, —jadya tujatu acuare. \p Jadya tura ahuaju, en aatsutu Juanra utsacuare. \v 16 Utsahuajutu Jesús ena juque cuinanacuare. Ena juque cuinanayajutu barepa pacashatanacuare. Bacuaretu Yusuja Espíritu huei jiuque tuque dyaque buteyaju. \v 17 Tume tujatu barepa juque etsuri bacacuare. Yume tucuetu jucuare tuja Etataque Yusu. \p —Riyaque rique ecue Ebacua dyaque iyuhuedaque. Ique dyaque pureama juya tuatsehue, —jadyatu Yusu jucuare. \c 4 \s1 Satanásra Jesús cajuchatishacara acuareque \r (Mr 1.12-13; Lc 4.1-13) \p \v 1 Tuequedyatu Yusuja Espiritura Jesús dujucuare japada peya queja amaca anitaya amaju, Satanásja nime adeba ishu. \v 2 Pushi tunca huecaca, pushi tunca meta jadyatu arama jucuare. Jadya juatsutu amena aracara jucuare. \v 3 Satanasratu Jesús jipecuare, cajuchatishacara aatsu. \p —Yusuja Ebacuaquepa mique, jadyami juya. Jutaquiju riyaque tumu pan cacueyatishacue, —jadyatu Satanásra acuare. \p \v 4 Jesusratu quemitsacuare: \p —¡Aama! ¡Aya ama tuque era! Ehuene tu Yusuja quisarati: “Earaqui tsehue jipidya amatu Yusura ecuita cuana anishaya. Tumebaedyatu Yusuja dutya cacuatsashati eque anitaqui”, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 5 Jadya juatsutu Satanásra Jesús, Jerusalén bacani epu aridaju dujucuare. Dujutsu tujatu tsuraquerecuare Yusuja etare camahua barudaju. \p \v 6 —Putitanacue reeque. Yuneridya ni mi Yusuja Ebacuaque, tumemi ujeda ecatiu ama, Yusuja quisarati jadya ehuene tibu: \q1 “Yusuratu cuadishaya barepa juque tuque tsahuaqui cuanaque mique naru ishu, mique pacacayaju inatsa ishu, mique ni riya piji buchique ujeda cati ishu ama, tumura ehuachiju ujeda eauju” \m jadya. \p \v 7 Jesusratu acuare: \p —¡Aama! ¡Aya ama tuque era! Tumebaedya tu Yusuja quisarati ehuene: “Nime adebaume Yusu” jadya, —jadyatu Jesúsra Satanás acuare. \p \v 8 Tumetu Satanásra Jesús dujunucacuare emata dyaque barudaque matina. Tuequeradya tujatu bamerecuare dutya epu cuana riyaque yahua juque. Tumeque epu cuanaju dutya ai jida pijique aniya cuanaque tujatu bamerecuare. \p \v 9 —Mira ique chichucata juatsu muiyaju, tume mique etyau dutya riya cuanaque, —jadyatu Satanásra Jesús acuare. \p \v 10 —¡Aijama, Ijahua! ¡Micue yacuaju ique chichucata junime ama! Ehuene tu Yusuja quisarati: “Mique Cuatsashaquique Yusu camadya muicue. Tura cuatsashaya eque peadya camadya jucue” jadya. Dirucue rehuaque, Satanás, —jadya tujatu acuare. \p \v 11 Tura jadya ahuajutu Satanásra jacacuare. Tumetu Yusu tsahuaqui cuanaque butecuare barepa juque Jesús tsahua, casatura jadya aishu. \s1 Jesús Galileaju Yusuja quisarati cueja catibuticuareque \r (Mr 1.14-15; Lc 4.14-15) \p \v 12 Juan Ecuita Cuana Utsaquique patu etare apudaju eishatana jucuare. Jadya bahue juatsutu Jesús Galileaju cuacuare. \v 13 Anidirucuaretu Capernaumju, Nazaretju ama. Capernaum tu bei jiruru jucuare, ecuanaja ebaba ecatse Zabulón, Naftalí jadyaja yahua jucuareju. \v 14 Jadyatu jucuare, Isaías Yusu equeque quisarati cuejaquira icuenetadya quisarati acuare eque juya tibu: \q1 \v 15-16 “Pureamatu jubuque Zabulón, Naftalí ecatseja yahua jucuareju aniya cuanaque. \q1 Galileaju tuna aniya, Jordán cueriju ijeti nubiya queja amaca. \q1 Israelita ama cuanaque aniya japadama tuna aniya. \q1 Icuene tunajatu adebahua ama Yusuja quisarati. \q1 Eje buchadya jucara, huenanaya jadya tuna juhua, maju tsehue bajida juatsu. \q1 Tunaratu adebabuque Yusu. \q1 Enime casatura tuna jubuque”. \p \v 17 Tuequedyatu Jesús Yusuja quisarati cueja catibuticuare. \p —Necacuareticue inime. Yusu queja necatyaticue. Yusujatu adebamerehuie tuja Emepeque. Ejetsunue ama tu tuque enaruqui jutibune ishuque, —jadya tuna Jesúsra cuejacuejanicuare. \s1 Jesúsra pushi jae puji cuana tuatsehue juneni ishu ihuaradirucuareque \r (Mr 1.16-20; Lc 5.1-11) \p \v 18 Jesústu Galilea bei jiruru eque dirucuare. Diruyara tujatu badirucuare beta jae puji ecatse. Peadyatu jucuare Simón. (Peya ebacani tujatu jucuare Pedro.) Peyatu jucuare Andrés, Simón tsehuequique. Jae deru ishuque enaju mare tatse jucuare. \v 19 Jesúsra tatse isaradirucuare: \p —Nejecue. Eatsehue nejunenicue. Metse metse jae puji ecatse. Iyacua metse era ecuita cuana Yusu adeba mere ishuque amereya, —jadya tatse Jesúsra adirucuare. \p \v 20 Tumeque ura cuitadya tatse jae deru ishuque shanaquenatsu junenitibunecuare Jesús tsehue. \p \v 21 Cuabacanucatsu tujatu banucacuare beta ecuita ecatse. Jucuaretu Santiago, Santiago tsehuequique Juan jadya, Zebedeoja ebacuaque ecatse. Cuaba aridaju tatse juanicuare etataque tsehue, jae deru ishu cuanaque sipiani juyaque. Jesúsra tatse ihuaracuare tuatsehue juneni ishu. \v 22 Tura ihuarayaju bacatsu tatsejatu shanaquenacuare tatsera ai ayaque. Cuinanacuare tatse cuaba arida juque, etataque isaraquenatsu. Jadya juatsu tatse Jesús tsehue junenitibunecuare. \s1 Jesúsra jetiama ecuita cuana bahuityacuareque \r (Lc 6.17-19) \p \v 23 Jesústu junenicuare Galileaju dutya epu cuanaju. Nubi bahuetu jucuare caradati ishuque etare cuanaju, tuna bahuitya ishu. Nubitsu tujatu ecana cueja bahue jucuare quisarati jidaque. \p —Tata ecana, Yusura micuana tujaque amerecara aya; tura micuana narucara aya, —jadya tujatu ecana abahue jucuare. \p Chachanecuaretu ujejeda cuanaque, ejeque ujejedya jutidya. \v 24 Jesús eje bucha juyaque tuna bahue juterecuare dutya Siria yahuaju aniya cuanaque. Tuque epuju judiruhuajutu ecuita cuanara dujubarecuare ujejeda cuanaque, tuja ecana chachane ishu. Dujubarecuare tunajatu ai ujera juya cuanaque, ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque, manu arida cuanaque, bucucutaquima cuanaque jadya. Jadya chachaneetu Jesúsra acuare bape bape ujeje tsehue cuanaque. \p \v 25 Jetie ecuitara amatu tupujudya anenicuare. Jecuare tuna Galilea juque, Peadya Tunca Epu Cuana juque, Jerusalén juque, Judea yahua cuana juque, Jordán cueri yueque macare aniya cuanaque jadya. \c 5 \s1 Jesús emataju tsuratsu Yusuja quisarati cueja jucuareque \p \v 1 Ecuita jetieque ama tuaqueja jutiya baatsutu Jesús tsuracuare emataju tura mepehua cuana tsehue. Tuque anibutehuajutu tura mepehua cuanaque caradaticuare tuque peque, tuja ecana bahuitya ishu. \s1 Dyaque jida juya cuanaque \r (Lc 6.20-23) \p \v 2 Jadya bahuityae tujatu ecana atibunecuare. \p \v 3 —Dyaque jida taa tuna taca caadebati Yusu pureamaturayaque ama juya cuanaque, tuja tsahua ishu tunaja tuque saretaquique. Pusha ama cuitadya tuna Yusura naruya, baya jadya aya. \p \v 4 “Dyaque jida taa cajuchatitsu peya inime juya cuanaque. Arepa ecana peya inime, paya jadya juya ama bucha tuna Yusura nime casaturaya. \p \v 5 “Dyaque jida taa eje bucha cabatitsu abacata juya cuanaque. Tuna tuna Yusu jaque. Tura tuna tyaya dutya jidaque tura tyaana ahua cuanaque, Yusu dutya naruqui juatsu. \p \v 6 “Dyaque jida taa Yusura amereya eque jucara ebari juya cuanaque, ecuana aracara, ijicara ejuu bucha Yusura cuatsashaya eque jucara ebari juya cuanaque. Yusura tuna tsahuaya tura amereya eque juishu. \p \v 7 “Dyaque jida taa peya cuana tsehue canerecabati aniya cuanaque. Yusujatu tuna tsehue canerecabati aniya. \p \v 8 “Dyaque jida taa Yusu pureamatura cuita camadya inime tupu juya cuanaque, ai riyaque yahua juque ama. Tunaratu badirubuque tuaqueja judirutsu. \p \v 9 “Dyaque jida taa ecahuaiti cuanaque jida inime bajeje, tsahua jadya juya cuanaque. Yusura tuna ‘Ecue ebacua rena’ jadya aya. \p \v 10 “Dyaque jida taa Yusuja biji eque juyaju jidama ataya cuanaque. Arepa ecana iyacua nerecada ataya ama bucha, pusha ama cuitadya tuna Yusura naruya, baya jadya aya. \p \v 11 “Dyaque jida taa micuana peya cuanara ijillahuanaya cuanaque, peya cuanara jidama aya cuanaque, yuneriju ama jadya micuana jadya ataya cuanaque. Arepa micuana jadya nerecada juya ama bucha, Yusura micuana narujacaya ama. \v 12 Pureama nejujacaume. Necanimehuallatiume, barepaju Yusura dyaque jidaque tyatsabuqueque adebatsu. Micuana camadya ama micuana jadya canerecatie juya. Jadya nerecaturaedya tunajatu acuare beru yuequedya Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque, Yusuja biji eque tuna aniya baatsu, —jadya tujatu ecana bahuityacuare. \s1 Banu, hueca jadya buchique micuana \r (Mr 9.50; Lc 14.34-35) \p \v 13 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Banu ecuanaja ara ishuque cayuamatimaque etsumeu bucha, jadidya micuana Yusura tsumebuque ecue quisarati cueja ishu, dutya ecayuamatitereu tibu. Banuja ni, banu huaja etereu, aijamatu ni eje bucha banuqui amerenuca ishuque. Jidamatu ni aishu buchique. Ecuita cuanaja tapapasha ishutu ijehuetaqui etsecueju. Tumebaedya micuana micuana ni era cuatsashaya eque jujacaya, tume micuana ni aishu ejuu, Yusuja yacua juque ijehue ishuque jutidya. \p \v 14 “Micuana equetu peya cuanara Yusu adebabuque. Udera apudaju eudau buchadyatu micuanara ecuita cuanaja inime huecashaya Yusu adeba ishu. Era micuana mepehua dutyara bayaju ique mere ishu, ai etehua ama, epu ebarucueque dutyara epetau bucha. \v 15 Udetu tuchatanaya caju ducu tehua ishu ama, apuda ducu hueca ishu, etareju dutya pana peta aishu. \v 16 Tumebaedya tuque micuanaja Yusu meretaqui, etehua mere ama. Micuana dutyara petayaju micuana era cuatsashaya eque jutaqui, peya cuanaja micuana jida juyaque baatsu, micuanaja Tata Yusu barepa juque pureama aishu, —jadya tuna Jesúsra bahuityacuare. \s1 Yusura cuatsashaya eque jujacataquique ama \p \v 17 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Paju ama micuanaja inime: “Jesús amena junahua tibutu Moisésra cuatsashahuaque amena iyataqui, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara cuejahuaque tumebaedya”, jadya micuanaja inime paju ama. Ique jehua tume cuanaque aputashara ama; eje buchique cuita pana adebamerera jehua. \v 18 Yuneri cuitadya micuana cuejaya. Barepa, yahua jadya aniya jari tuputu ni ejeque cacuatsashati cuaretanaya ama ni apupashatanaya. Cacuatsashati cuana Yusura iyahua eque micuana anitaqui dutya tura eje bucha judadi ishuque inime iyahuaque judaditereya tupu. \v 19 Inime ni micuanaja juya: “Arepa Yusura amerehuaque ama bucha, aishuque cuita ama rique. Aniya ama riyaque cacuatsashati eque”, tume micuana dyaque jetiedyaque jubuque Yusu enaruqui juhuaju. Dyaque jidamadyatu judadibuque cuatsashaya eque ama ani ishuque bahuityaqui cuanaque. Jadya ama bucha Yusura cuatsashaya eque ni micuana aniya, peya cuana ni micuana cuatsashaya eque ani ishuque bahuityaya, tume micuana Yusu enaruqui juhuaju dyaque inime metseque jubuque. \v 20 Fariseo cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadyatu jidaque ayadya, ecuita cuanaja sumi ishu cuita camadya. Yusu queja ni micuana judirucara juya, ataqui tuque micuanaja jidaque Yusu pureamatura ishu, ecuita cuana pureamatura ishuque camadya ama. \s1 Jesúsra cahuaititaquique ama bahuityacuareque \r (Lc 12.57-59) \p \v 21 “Micuanajatu ebacadya ecuanaja baba cuana bahuityatanacuareque: ‘Nequiyetiume. Ejeque quiyetiyaquetu dujutaya huarajija yacuaju, nerecatura, iye jadya ata ishu’. \v 22 Era micuana cacuatsashati iyacuaque bahuityaya. Yurameta ujeu peya cuana tsehue necabatiume. Ejeque cahuaitiyaquetu Yusura quiyeti puji bucha nerecaturae eau. Ejeque cahuaitiyaquetu huarajija yacuaju edujutanau nerecatura ishu. Ejeque quijillahuanatiyaquetu edujutanau huaraji cuana ecasitatiju, nerecaturamereta ishu. Ejera ni peya aya, ‘Inimema, miquemi dyaque jidama’, tudya jutidyatu ijahuaja etiquiju ejudiruu. \p \v 23 “Netsunutaume peya tsehue inime bajeje ishu. Peya micuanara cahuaitishahuaque ura, jadya ama juatsu eje bucha ahuaque adebayaque ura inime nebajejeticue, arepa micuanara Yusuja etareju tuque pureama aya ama bucha, arepa micuanara behuaque Yusu tyahuie ama bucha. \v 24 Tuhuadya micuanara tyaishu dujuyaque neiyacue jari. Icuene necuacue jari micuanaja ai inime aniya queja. Jida nebajejeticue jari inime tuatsehue. Amena jida inime bajejetitsu, necuanucacue Yusuja etareju, micuanara tyacara ahuaque amena netyaticue. \p \v 25 “Ejera ni micuana huaraji queja cuejaya, dujucara ni tunara micuana aya, huaraji queja junatimaradya icuene jida inime nebajejecue. Icuenedya ni micuana inime ebajejeu ama, tume tunara micuana edujuu huaraji dyaque aridaja eaniquiju. Dujuhuaju micuana huarajira policía cuana queja edujumereu. Tume tunara micuana etare apudaju eishau. \v 26 Tuhua tunara micuana enityamereu, huarajira tsujebacayaque tsujetyatillaya tupu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Epuna caquemitiqueremaque jabataquimaque Jesúsra bahuityacuareque \p \v 27 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Ebacadya tuque micuanaja beruque cacuatsashati: “Nejabaume epuna micuana tsehue caquemitimaque”. \v 28 Era micuana cacuatsashati iyacuaque bahuityaya. Micuanaja caquemitiqueremaque jaba ishuque inime tupuqui neaume. Ejera tuja caquemitiqueremaque jabacaraque inime tupuqui ayaquetu jabahua bucha nerecaturae cuitadya Yusura aya. Arepa jabama ama bucha, Yusuratu ecajuchati baya, tumeque epuna jabacaraque inime tupuqui ahua tibu. \p \v 29 “Nejacacue cajuchaticaraque. Petaya ni micuana micuanaja petataquique ama, nehuicacue micuanaja yatuca cajuchatimaradya. Huicatsu neijehuecue, jidamaque petatsu ebijiseriu tibu. Cajuchatiajeyadya jutidya ni micuana, tume micuana ijahuaja etiquiju ijehuetanabuque. Dyaque jidatu Yusu queja atuca pidya camadya judirutaqui, ijahuaja etiquiju atuca beta enubidiruuque. \v 30 Emetucu tsehue ni micuana ai jabataquimaque jabacara aya, necatubuticue cajuchatimaquedya. Catubutitsu neijehuecue, emetucu tsehue ecajuchatiu tibu. Cajuchatiajeyadya jutidya ni micuana, tume micuana ijahuaja etiquiju ijehuetanabuque. Dyaque jidatu metucu pidya camadya Yusu queja judirutaqui, metucu betaque ijahuaja etiquiju enubidiruuque. \s1 Ecaquemitique cajacatitaquimaque Jesúsra bahuityacuareque \r (Mt 19.9; Mr 10.11-12; Lc 16.18) \p \v 31 “Ebacadya tuque micuanaja beruque cacuatsashati: ‘Epuna ecaquemitiquerequetu ijehuetaquidya. Jacacara ni micuana aya, neinamerecue quirica eje bucha juatsu micuanara jacayaque cuejayque’. \v 32 Era micuana cacuatsashati iyacuaque bahuityaya. Nequijehuetiume micuanaja huane tsehue. Eje bucha baatsu cuita camadya micuanaja huane jacataquique, micuanaja huane peya tsehue jarayaju daditsu cuita camadya. Epuna ni micuanara jacahuaju peya tsehue caquemitiya, tumetu epunara, deca iyacuara jadya Yusu cahuaitishaya, peyaja tsehue cajipetihua tibu, —jadya tujatu ecana bahuityacuare. \s1 Quejenemereticara juatsu “Yusu bahue” jadya jutaquique ama \p \v 33 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Ebacadya tuque micuanaja beruque cacuatsashati: “Quejenemereticara ni micuana juya quisarati ahuaque, ‘Yusu bahue’ jadya nejucue. Micuanara aana ahua equedya nejucue”. \v 34 Era micuana cacuatsashati iyacuaque bahuityaya. “Yusu bahue” jadya quisarati neaume. Micuanara ni yunerique quisarati ajacaya ama, tumetu aijamadya quejenemereti ishu, Yusu bacani huesa ishu. “Barepaju aniyaquetu bahue que yuneri quisaratiyaque”, jadya quisarati neaume. Yusu tuque micuana bacani huesaya. \v 35 “Riyaque yahua iyaquiquetu bahue ique yuneri quisaratiyaque”, jadya nejuume. Yusu tuque micuana bacani huesaya. “Jerusalénju aniyaquetu bahue ique pusha pusha ama juyaque”, jadya nejuume. Yusu tuque micuana bacani huesaya. \v 36 “Ique yuneri ama quisaratiyaque juatsu ique papajata”, jadya neaume quisarati. Ecuanara ni tu eje bucha cacuaretishae ama etsaru pajada, sehueda jadya ni peadya etsaru buchique. \v 37 Ai ni micuana aana aya, neacue quisarati barema. Aana ama ni micuana ai aya, neaume. Micuanara quisarati aya equedya neacue, “Yusu bahue” jadya tsehue ama. Quisarati ejenemerecara ebarique tu Satanás jaque jutidya. \s1 Jesúsra ecana etsuje juishuque ama bahuityacuareque \r (Lc 6.29-30) \p \v 38 “Ebacadya tuque micuanaja beruque cacuatsashati: ‘Ejera jidama ayaju etsuje nejucue. Ejera ni peya yatucaju ujeda aya, yatucajudyatu peya paanuca. Ejera ni peyaja etse jupuya, tuja etse dyaditu pajupunucadya’. \v 39 Era micuana cacuatsashati iyacuaque bahuityaya. Ejera jidama ayaju, etsuje jucara nejuume. Jida tsehue jutidya nebacue. Ejera bahuapajayaque juatsu, peya ebahua eque necatimerenucacue. \v 40 Ejera ni micuana huaraji queja cueja ishu dujuya, huarajira ni micuana aya, ‘Mique jidamapa ejuu jadya cuejaquique micue camisa tyacue’, camisa camadya ama tyacue. Micue chompa tyanucacuedya. \v 41 Ejera ni micuana tura abuyaque casada tsehue japadama dujumereya, japada tuque tsahuayaque nedujucue. \v 42 Ejera ai bacayaquedya netyacue. Ejera ni micuana ai masadama tyanuca ishu bacaya, netyacue, —jadya tujatu ecana bahuityacuare. \s1 Eje bucha iyuhuebatsae ecuana ujeu baqui cuanaque aishuque \r (Lc 6.27-28, 32-36) \p \v 43 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Ebacadya tuque micuanaja cacuatsashati beruque: “Iyuhueda nebacue micuana iyuhueda baqui cuanaque camadya. Micuana ujeu baqui cuanaque ujeu nebacue”. \v 44 Era micuana cacuatsashati iyacuaque bahuityaya. Iyuhueda nebacue micuana ujeu baqui cuanaque. Micuana jidama quisarati tsehue apuji cuanaque jida nebacue. Yusu queja nebacabacacue micuana ijillahuana, jidama aqui cuanaja ishu. “Jida jucue ique ujeu, jidama jadya aqui cuana tsehue”, jadya Yusu neacue. \v 45 Yusu tu jida dutya tsehue. Micuanara peya cuana jida tsehue bayaju, micuana ejitaju juya yuneri cuitadya micuana Etata Yusu barepaju aniya jaque. Turatu ijeti hueca cuinanashahuecacaya jidama cuanaja ishu, jida cuanaja ishu jadya. Nei bacue jida, jidama jadya cuanaja jida ishu. \v 46 Inime micuanaja paju ama: “Yusura ecuana tyabuque jidaque, ecuana iyuhueda baqui cuanaque camadya ecuanara iyuhueda bayaju”. Butsee jidama juya cuanaratu iyuhueda baya tuna iyuhueda baqui cuanaque. Butsee huarajija ishu chipiru sitaqui cuanaque tuna jadya juya. \v 47 Micuanara ni jida batsaya micuana iyuhueda baqui cuanaque cuita camadya, “Ecuana ecuana peya cuana bucha dyaque jida”, jadya micuanaja inime paju ama. Butsee Yusu adeba baecua cuanajatu tuna iyuhueda baqui cuanaque jida batsa bahue. \v 48 Dutya tsehue jida anicara nejucue. Micuanaja Tata barepa juque bae nejucue. Jida tsehue nebacue peadya peadya ecuita cuana, —jadya tuna Jesúsra bahuityacuare. \c 6 \s1 Peya tsahuatsu casumititaquique ama \p \v 1 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Tsahuaya ni micuana peya cuana, netsahuacuedya peya cuana queja capetamereti ishu ama. Dutyara bayaju ni micuana aya, peya cuanara micuana sumiya. Jadya ama bucha micuanaja Tata barepajura micuana tyabuque ama ni ai jidaque peya tsahuahua tsuje. \p \v 2 “Jadya tibudya nerecada cuanaque tsahuatsu, necasumitiume ai tyaatsu; Yusu adebaquipa ejuu jadya juya cuanaque bucha nejuume. Nerecada cuanaque tsahuatsu tuna cacuejatiya dutya queja tunara jidaque mere ahuaque, caradati ishuque etare cuanaju, edijiju juneniyaque jadya. Ecuita cuanaja jida baishu jutidya tuna jadya juya. Ecuita cuana ni tu tunaja ishu jida quisaratiya, Yusu bacue aijama. Riyaque yahuaju camadya tunajatu jidaque inime baya. Yusura tuna jidaque tyadadibuque ama ni riya piji buchique. \v 3 Nerecada cuanaque tsahuatsu necacuejatiume ni eje quejadya jutidya. Ni ejeque micuanaja iyuhueda queja necacuejatiume. \v 4 Ejeque cuejamaque neacue. Micuanaja Tata dutya petaquiratu baya eje bucha micuana juyaque. Tura micuana jida juya baatsu dyaque jidaque tyabuque, —jadya tujatu ecana bahuityacuare. \s1 Jesúsra eje bucha quisaratie Yusu tsehue jutaquique bahuityacuareque \r (Lc 11.2-4) \p \v 5 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Micuana Yusu tsehue quisaratiyaque, ecuita cuanaja sumi ishu jutidya nequisaratiume; Yusu adebaquipa ejuu jadya juya cuanaque bucha nejuume. Tunaratu dutya bahue amerecara aya tuna Yusu tsehue quisaratiyaque. Jadya tibudya tuna Yusu tsehue quisarati neti bahue caradati ishuque etare cuanaju, ejudya jutidya ecuita cuanaja peta ishu. Ecuita cuana camadyatu tunaja ishu jida quisaratiya, Yusu bacue aijama. Riyaque yahuaju camadya tuna tyatanaya tuna jida pureama juishuque. \v 6 Era micuana bahuityaya. Arepa Yusu tsehue quisarati ishu casitatitaqui ama bucha, jida nucadyatu yatse taca Yusu tsehue quisarati ishu. Jadya juyaque nenubicue eju aira buchique sicacaturaya amaju. Nubitsu etsecue necateriticue. Micuanaja Tata Yusu tu tuhuadya micuana tsehue. Nequisaraticue tuatsehue. Turatu adebayadya micuanara inime tupuyaque. Turatu bacayadya micuana tacara tuque cuejayaque. Tura micuana jida juya baatsu, dyaque jidaque tyadadiya. \p \v 7 “Yusu tsehue quisaratiyaque, tumeque quisaratidya jutidya atinuca atinuca neaume; Yusu adebaquipa ejuu jadya juya cuanaque bucha nejuume. Tunajatu inime juya, quisarati ahuaquedya atinuca atinuca ayaju Yusura bacaya bucha. \v 8 Tuna bae nejuume. Yusu tuque micuanaja Tata. Turatu berudya adebahua micuanara ai sareyaque, micuanaja bacamajudya. Jadya tibudya tuque micuanaja tumeque quisarati atinuca atinuca ataqui ama. \v 9 Jadya Yusu tsehue quisaratiyaque nequisaraticue: \q1 ‘Ecuanaja Etata barepaju aniyaque, muiba ishuque mique. \q1 Adebaya mique ecuana juchama nerique. \q1 \v 10 Pajuetihuisha huecaca micue ecuana naru ishuque. \q1 Barepaju micue inime dutya juya bucha, tumebaedya paju dutya rehua riyaque yahuaju. \q1 \v 11 Tyacue ecuana riyaque huecaca ara ishuque ecuanara sareyaque. \q1 \v 12 Apupashacue ecuanaja jucha cuana. \q1 Ecuana peya cuanara jidama ayaque nime aputaya bucha, jadidya ecuanaja ecuana jidama juya cuanaque apupashacue. \q1 \v 13 Satanásra cajuchatishacara ayaju, ecuana tsahuacue, ecuana ecajuchatiuju. \q1 Miquemi enaruqui. \q1 Miquemi dutya casa tsehueque. \q1 Miquemi eje tupu mui, pureama jadya ajaca ishuque ama. \m Jadidya paju’, jadya neacue Yusu tsehue quisaratiyaque. \p \v 14 “Micuanaja Tata barepajura tuque micuanaja apupashaya micuanara jidama ahuaque, micuanara, micuana jidama aquique nerecabayaque juatsu. \v 15 Micuanara ni peya nerecabaya ama, tume tuque micuanaja Tatara dyadi apupashaya amadya micuanaja jucha cuana, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Yusu mui ishu arama quibetiyaque peya inime jutaquique ama \p \v 16 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Yusu mui ishu arama quibetiyaque, micuana jadya juyaque ni eje quejadya jutidya necaadebameretiume. Yusu adebaquipa ejuu jadya juya cuanaque juya bae nejuume. Tunaratu dutya bahue amerecara aya tuna arama quibetiyaque. Peya inime tuna jubahue. Ramusu pahua muru tsehue ecana ebutsequiniju capepati bahue. Ecuita cuana camadyatu tunaja ishu jida quisaratiya, Yusu bacue aijama. Riyaque yahuaju camadya tuna tyatanaya tuna jida pureama juishuque. \v 17 Micuana Yusu mui ishu arama quibetiyaque, pureama nejucue. Necajibururuticue. Cajibururutitsu necalluticue jida, micuana arama quibetiyaque peya cuanara eadebauju. \v 18 Micuanaja Tata tu micuana tsehue. Tuquetu bahue dutya eje bucha micuana juyaque. Tura micuana jida pureama juishuque tyabuque. \s1 Tere baecuaque etsujequi jida quiyatiaje ishuque \r (Lc 12.33-34) \p \v 19 “Nequiyatiajeume chipiru, riyaque yahuaju ai tsuje arida cuanaque. Micuana rehuaque quiyatiyaquetu muju cuanara eyuamaturau. Eaputatereu jutidya tuque micuanaja. Chiri puji cuanaratu echiriu. Tume tuque micuanaja aijama ejuu ni ai buchique. \v 20 Nequiyaticue Yusuja yacuaju micuana pureama juishuque. Micuana yuqueja quiyatiajeyaquetu cayuamati baecua. Mujuratu araya ama. Jitsu baecua tuque. Chiritanaya ama tuque; ni tu yuamaturaya rapara. \v 21 Tupujacaya ama tuque ecuana inime ecuanaja iyuhueda cuanaque quiyatihuaju. \s1 Ecuitaja educujuque inime udaquique \r (Lc 11.34-36) \p \v 22 “Yatuca tsehue ademe ecuana capetatiya. Capetatitsu ecuana canarutiya ai muda cuanaju. Yatuca ecatse jidaju ecuana jidadya anitaqui. \v 23 Yatuca ecatse jidamaju, ecuana ecanarutiu amadya muda cuanaju. Era micuana cuejayaque tu hueca buchique. Ecue yana equedya ama ni micuana aniya, tume micuana apudaju juneniyaque cuji juhuaque bucha. \s1 Yusu mereya ama bucha cachipiruticara ebari jadya jutaquique ama \r (Lc 16.13) \p \v 24 “Ni ejera buchiquetu emereu ama beta patrón ecatse. Jadya jucara juyaque juatsu, tuque micuana, peya ujeu, peya bacue iyuhueda jadya jutidya ebau. Peyatu nijuta ducuta jadya tsehue emereu, peya bacue merecarama tsehue. Eje bucha anie ni micuana juma Yusuja biji eque, micuanaja ishu cuita camadya chipiru radanitya jadya juatsu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Yusura tuja cuanaque narujacayaque ama \r (Lc 12.22-31) \p \v 25 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Cuejaya micuana era. Netsapeume inime: “¿Ai dyadi rique araya, ijiya? ¿Ai dyadi rique jutuya?” jadya. Yusura micuana iyahua tibu, yuneri cuitadya micuana tura tyadadiya micuanaja aijamaque ara ishuque, jutu ishuque jadya. \v 26 Neadebacue upati huiri cuana. Tunaratu inime tsapeya ama tunara sareya tsehue. Tuna tuna cuhuatiya ama ni cahuesatiya ama ara ishuque. Aijama tunajatu ni eju tunaja earaqui iya ishuque. Jadya ama bucha tuna micuanaja Tata barepajura tyaya ara ishuque. Tujaque micuana. Micuana tura micuana dyaque iyuhueda baya, upati huiri cuana bucha ama. Yuneri cuitadya tura micuana tyaya micuanara ara ishuque sareyaque. \v 27 Ni ejeradya jutidyatu tuja maju ishuque ura juetihuaju tuja ani erirunucau ama. \p \v 28 “Micuanajatu tsapetaqui ama inime jutu ishu cuana tsehue. Nebacuedya yachiju shasha cuana eje bucha danee juyaque. Tunaratu jidama ama inime baya jutu ishu cuana tsehue. Mere ecana juya ama chipiru jiteque, ni ecana taritariya. Jadya ama bucha tuna Yusura jida piji amereya. \v 29 Salomón tu jucuare ecuari dyaque jida tsehue cajututitsu jida piji. Jadya ama bucha shasha cuana yachi juquetu dyaque jida piji, Salomónra ejutuqui dyaque jidaque jutucuare bucha ama. \v 30 Shasha yachi juquetu tsunuda ama juya. Tumeque huecaca camadya tu jida piji; peya huecaca bacue eijehue ejuu etiquiju. Yusura yachi juque shasha cuana dyaque jida piji amereya tibu, yuneridya tura micuana tyayadya micuanara jutu ishu sareyaque. Micuanaratu tura naruyaque ejeneya ama, arepa tuque micuana upati jeta aqui cuanaque, shasha cuana jadya naruyaju baya ama bucha. \v 31 Yusura tura iyahuaque naruya tibu, inime netsapeume: ‘¿Ai dyadi tuque ecuana araya? ¿Ai tuque ecuana ijiya?’ jadya ama juatsu ‘¿Ai dyadi tuque ecuana jutuya?’ \v 32 Yusu adeba baecua cuanaque tuna tumeque inime tupu tsehue jutidya juneniya. Micuana jadya inime tupu tsehue nejuneniume. Micuanaja taa tu aniya Etata Yusu barepa juque, micuanara ai ara ishuque, jutu ishuque jadya sareyaque tyaquique. \v 33 Pana catyati nejucue Yusu queja, tuja micuana naru ishu. Eje buchadya tuque pureamaturacara ayaque anicara nejucue. Jadya anie ni micuana juya, tume tura micuana tyaya dutya micuanara sareya cuanaque. \v 34 Netsapeume inime huecacape eje bucha juya tsehue. Dutya huecacatu aniya eje buchique inime, masada, inime tupu jadya. Inime tsapequi neaume eje buchique inime cuetimaque jari. Baecua micuana eje bucha judadiyaque. Tume cuanaque inime tupuqui aatsu, eje bucha inime tsapema anie ni micuana juma, —jadya tujatu ecana acuare. \c 7 \s1 Peya cuana jidama juyaque cuatsabiji jutaquique ama \r (Lc 6.37-38, 41-42) \p \v 1 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Peya jidama juyaque cueja nejuume, Yusura micuana dyadi jidama juyaju ebau tibu. \v 2 Micuanara peya cuana baya bucha baedya micuana Yusura eau. Micuana ni peya cuana ai tyaishu inijeda juya, tumetu Yusu dyadi inijedadya juya micuana jidaque tyaishu. Micuanara ni tyacara tsehue tupuya ai tyayaque, tume micuana Yusura dyaque jidaque tyaajeyadya jutidya, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 3 Jesusratu cuatsabiji cuejacuare tuna bahuityayaque: \p —Micuanaja cuitadya yatucaju acui tibu ebari aniyaque juatsu, ¿eje bucha juatsu jatsu tuque micuana peyaja yatuca juque aijara piji quemicara aya? \v 4 Micuanaja cuitadya yatucaju acui tibu aniyaque caadebatiyaque ama, ¿tume tuque micuana peya eje bucha juatsu jadya eau: “Aijara tuque micue yatucaju aniya. Paquemi micue era”, jadya eau? \v 5 ¡Ebaupa, ai jadique micuana shuhui buchique! Icuene micuana cuitadya yatuca juque acui tibu necaquemiticue. Caquemititsu tuque micuana ebau jida peyaja aijara yatuca juque quemi ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p (Riya tsehue tujatu ecana bahuityacuare: Neadebacue micuanaja jucha. Adebatsu neajacacue, peyaja ishu jidama quisaratimaque.) \p \v 6 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Aniyatu Yusuja quisarati tsehue tsaya cuanaque. Chapa mureda buchique tuna jipeyaju cacaruticaraque. Cuchi cuana buchique jutidya tuna. Tapapasha, asicatura jadya jutidya tunajatu aya peya cuanara tyayaque. Casada tsehue ecana quisarati bacamerecara neaume tunara bacacarama ayaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Yusura ai tyaya tupu bacajacataquique ama \r (Lc 11.9-13; 6.31) \p \v 7 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Nebacabacajacaume Yusu queja. Tyayadya tura micuana. Nebacajacaume ai sareyaque. Yusura micuana dadimereya. Canimehuallatima neihuacue, micuanara ai Yusu bacahuaque tura tyaya tupu. Tyayadya tura micuana. Etareju nubicara juatsu etare metsera pacashaya tupu eihuau bucha ihuae neacue. \v 8 Ejera bacajacayaque ama tujatu tyayadya. Ejera sareyaratu dadiyadya. Ejera canimehuallatima ihuayaratu bayadya tura bacahuaque. \v 9-10 ¿Micue bacuara pan bacayaju ni taa mi tumu jutidya etyau ara ishu? ¿Micue bacuara jae bacayaju ni taa mi bacua jutidya etyau ara ishu? ¡Ni ejeque etataqueratu tura bayaque jadya eau ama! \v 11 Butsee micuana jidamaradya tuque micuana micuanara baya cuana jidaque tyaya. Yutsumadya Yusu barepa juque micuana dutya tyaquique, dyaque jidaque micuanara bacayaju tura micuana tyayadya. \v 12 Peya cuana queja necabamereticue tunara eje bucha bacara aya eque. Jadya tibudya tuna dyadi jida tsehuedya nebacue. Riyaquedyatu Moisésra, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara jadya bahuityacuare, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Eje uma ama Yusu queja judirubuqueque \r (Lc 13.24) \p \v 13 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Eaqueja necatyaticue Yusu queja judiru ishu. Eje uma tuna jadya jucarama juya. Tunaja biji eque ecana anijacacarama juya. Tunadya tuna etsecue quinida eque nubiya buchique; ediji quinida eque ajeyaque buchique tuna. Ijahuaja etiquiju tuna judirubuque. \v 14 Masabaya micuana Yusu pureamatura ishu, micuana cuita camadya capureamaturatijacacarama juya tibu. Eje uma ama tuna Yusu camadya pureamatura juya cuanaque. Tunadya tuna etsecue quinidama eque nubiya buchique; ediji ibeda eque ajeya buchique tuna. Tunadya tuna Yusu queja judirubuque. \s1 Ecacaju acui adebataquique \r (Mt 12.33-35; Lc 6.43-45) \p \v 15 “Necanaruticue pusha pusha arida cuana tsehue, Yusuja quisaratipa ecuejau jadya juya cuana tsehue. Quisaratiyaju bacatsu tuque micuana ecana micuana tsahuara jehuaque buchadya ebau. Pana yuamatura cuitadya tunara micuana eau, micuanara bacayaque juatsu. Uhuisha bucha cuita jida datse tuna jucara juya, iba bucha jidamaque jutidya. \v 16 Micuanaratu eadebaudya ejeque pusha pusha arida cuanaque tuna eje bucha juyaju baatsu. Ecacaju petatsudyatu adebataqui acui. Abarijutu uva caca ecuinanau ama. Higotu acuija ducu edaneu ama. \v 17 Jadidyatu dutya acui jidaque jida cacacatiya. Acui amena rarayaquetu jida amadya cacacatiya. \v 18 Acui jidajatu juya amadya ecaca jidama arataquimaque. Acui arataquimajatu juya amadya ecaca arataquique. \v 19-20 Tumebae adebaedya tuque micuana eau ejeque jidama bahuitya bahuitya pujique tuna eje bucha juya baatsu. Tuna tuna judiruya ama eju Yusu adebaqui cuanaque judiruyaju. Ijahuaja etiquiju tuna ishatanabuque, acui ecaca arataquimaque eata bucha cuere, pahua jadya. \s1 Dutya ama Yusu aniyaju judirubuqueque \r (Lc 13.25-27) \p \v 21 “Aniyatu umae ecuiquepa jadya juya cuanaque. ‘Miquemi Ecuana Cuatsashaquique’, jadya datse tunara aya. Jadya ama bucha tuna Yusu queja judirubuque ama, ecue Etata barepaju aniyaja biji eque ama anihua tibu. Tuja biji eque aniyaque cuita camadyatu tuaqueja judirubuque. \v 22 Tere ishuque huecaca juetihuaju camadyatu Yusu adebaquipa ejuu jadya juya cuanara abuque: ‘Ecuana Cuatsashaquique, ecuanaratu Yusuja quisarati cuejahua micue ebacaniju. Micue ebacaniju tuque ecuana ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque ijahua cuana ijehuecuinahua. Micue ebacaniju tuque ecuana ahua ni ejeque ecuitaja ataquique ama’, jadya tunara abuque. \v 23 Era tuna quemitsabuque: ‘A, aijama. Ecuique ama micuana. Adebaya ama micuana era. Nenetisicuacue ique pequeque, micuana micuana jidama juhua cuanaque’, jadya tuna abuque, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \s1 Jesús queja nimee cuanaque, tuaqueja nimee ama cuanaque jadya \r (Mr 1.22; Lc 6.47-49) \p \v 24-27 Jesúsra tuna cuejanucacuare: \p —Anicuaretu beta ecuita etare caticuareque ecatse. Icuenequetu inime adebabada, bahue jadya jucuare. Purucuaretu deda. Tumu ebari dyaque yahua pajidaju tujatu dudu cuana puchacuare ni eje tupu bucucunuca ishu ama. Peya bacue inimema jucuare. Mejijiju jutidya etare caticuare. Nei ebari juatsu cueri cuana pesitanaterecuare. Cuejipa casadara etare ecatse aeticuare. Icueneque etare pujija eaque casada neticuare. Rihuicuare ama, dudu cuana yahua pajidaju casada epucha tibu. Peyara etare acuareque bacue rihuicuare. Pana aputatere jucuare. \p “Era bahuityayaque bacatsu era amereya eque juya cuanaque tuna yahua pajidaju etare caticuare buchique. Tuna tuna ni eje tupu yuamaturatana ishuque ama. Era amereya eque ama juya cuanaque bacue mejijiju etare caticuare buchique. Tuna tuna pana aputatere jubuque, —jadyatu Jesúsra ecuita cuana cuejacuare. \p \v 28 Jesús quisaratiyaque abacatanahuajutu ecuita jetieque ama anajacatacuare tura bahuityayaque bacatsu. \v 29 Jadya tuna jucuare: \p —Pana adeba taa tu aya eje buchique quisarati ayaque. Cacuatsashati cuejanuca cuejanuca jadya amatu juya, ecuana bahuityaqui cuanaque bucha ama taa, —jadya tuna jubarecuare. \c 8 \s1 Jesúsra ecuita pusesera ririshayaque chachanecuareque \r (Mr 1.40-45; Lc 5.12-16) \p \v 1 Jesús bahuitya bahuityayaque emata juque butehuajutu ecuita jetiera ama tupujudya acuare. \v 2 Tumetu ecuita pusese sehuera rami ririshayara jipeticuare. Jipetitsu tujatu Jesús tuja yacuaju chichucata juatsu isaratsacuare: \p —Ique Cuatsashaquique, chachanecara aatsu taa mira ecue ujeje aniyaque echachaneu, —jadya tujatu acuare. \p \v 3 Tura jadya ayajutu Jesúsra jabacuare. \p —Chachaneyadya mique era, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Jadya aya tsunumeetu pusese aputacuare tuja ecuita juque. Chachadya tu jucuare. \p \v 4 —Cuejacueja camadya aume ni ejequedya jutidya mique eje bucha chachae juhuaque. Aticue Moisésra amerehua equedya. Riyata cuau cuitadya jucue pae queja, tuja mique pana adeba atsa ishu, “Chachadya rique,” jadya tuja aishu. Cadujuticue Moisésra amerehua equedya riyaque ujeje chacha eju cuanaja Yusu tyabahueque. Jadya juatsutu ecuita cuana bahue juya mique amena chachaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra 100 sudaru cuana cuatsashaquija mere puji chachanecuareque \r (Lc 7.1-10) \p \v 5 Jesústu Capernaumju junaticuare. Junatihuajutu huaraji cien sudaru cuana cuatsashaquique Roma juque ecuadishara jipeticuare Jesús. Tume tujatu Jesús jipeticuare tuaqueja canerecati ishu. \p \v 6 —Ique Cuatsashaquique, ique merequique tuque ecue ujejeda ecue etareju. Jarayadya tuque. Bucucutaqui amatu juya. Dyaque nerecadatu juya, —jadyatu sudaru cuana cuatsashaquira acuare Jesús. \p \v 7 Jesusratu quemitsacuare: \p —Cuayadya ique. Chachanetiyadya tuque era, —jadya tujatu acuare. \p \v 8 —Eratu adebayadya mira ecue etareju cuamara echachaneuque, Ique Cuatsashaquique. Cuatsashacue. Tuquetu chachadya juya. Ique israelita ama. Bahuedya ique micue cacuatsashati eque mique ecue etareju nubitaquique ama. \v 9 Ique ecue huaraji cuanara cuatsashayaju yana equedya jubahue. Era dyaditu sudaru cuana cuatsashayadya. Era ecue sudaru cuadishayaju, masadamadyatu cuaya. Peya ni era ihuaraya, masadamadyatu jeya. Era ni ecue mere puji, “Acue jeeque” jadya aya, masadamadya tujatu aya. Ique bahuedya micue casa aniyaque ique merequique chachane ishu, —jadyatu huarajira acuare Jesús. \p \v 10 Jadya bacatsutu Jesúsra ecuita bape bacuare tuja quejeneti baatsu. Jadya baatsu tujatu tuque tupuju cuaya cuanaque cuejacuare: \p —Riyaque Romajura taa dyaque ejene neri aya era tuja tuque merequique echachaneuque. Pusha amadya aijamatu ni ejeque ecue ata israelita ique dyaque ejenequique. \v 11 Nebacacue taa era cuejayaque. Eje uma israelita ama cuanaque tuna Yusu huaraji dyaque aridaque aniyaju judirubuque. Dutya quejaque tuna tuhua jubuque. Ijeti cuinanaya queja amacaque, ijeti nubiya queja amacaque jadya tuna caradatibuque. Caradatitsu tuna Abraham, Isaac, Jacob jadya tsehue araarapeedya jubuque. \v 12 Ecue ata israelita cuanajatu anihua emajaca Yusuja quisarati baca ishu. Jadya ama bucha tuna dutya jujeri Yusu queja judirubuque ama, eaqueja catyatiya ama tibu. Apudaju tuna ijehuetanabuque. Ijahuaja etiquiju tuna judirubuque. Tuhua tuna dyaque payaque, etse tari jubuque, dyaque canerecatiya cabatitsu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 13 Tuequedyatu Jesúsra isaranucacuare sudaru cuanaja huaraji: \p —Dirucue micue etareju. Miratu ejenehua era ujejedaque japada equera chachaneyaque. Mique merequiquetu amena chacha, —jadyatu Jesúsra acuare sudaru cuanaja huaraji. \p Tumetu mere puji tumeque ura cuitadya yuqueja chacha jucuare. \s1 Jesúsra Pedroja ehuanequeja ecuaque chachanecuareque \r (Mr 1.29-31; Lc 4.38-39) \p \v 14 Jesústu Pedroja etareju cuacuare. Tuhua junatitsu tujatu banaticuare Pedroja ehuanequeja ecuaque dyaquene cuita baara juyaque jarayaju. \v 15 Junatitsutu Jesúsra emetucuju jabanaticuare. Jabanatihuajutu baarara ajacacuare. Tumetu netitsuratsu earaqui jucuare Jesús, tura mepehua cuanaque jadya mihua ishu. \s1 Jesúsra umada ujejeda cuanaque chachanecuareque \r (Mr 1.32-34; Lc 4.40-41) \p \v 16 Amena ijeti nubihuaju tunajatu becuare Jesús queja ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque, peya ujeje tsehue cuanaque jadya. Tura tuna quisarati tsehuedya jutidya ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque quijahuatishajacacuare, tumebaedya peya ujejequi cuanaque. \v 17 Tura jadya ahuajutu jucuare. Isaías Yusu equeque quisarati cuejaquira beru cuejacuare bae cuitadyatu judadicuare: “Tura cuitadya ecuana chachanecuare ujejedaque. Secacuare tura ecuanaja uje cuana”. \s1 Jesús tsehue junenicara jucuare cuanaque datse \r (Lc 9.57-62) \p \v 18 Ecuita cuana jetiama caradatiya baatsutu Jesúsra tura mepehua cuanaque jadya acuare: \p —Necarequetira bei yueque macare, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 19 Cacuatsashati bahuityaquiratu Jesús jipeticuare. \p —Ebahuityaquique, ique junenicara juya miatsehue eju mique cuayaju, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 20 —Dyaque masada tuque. Equique chapa cuanajatu aniya cani; upati cuanaja bacue eja. IQUE ECUITAja bacue aijama etare tahui ishuque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 21 Peya tuque ijacabacaquiratu acuare: \p —Ecuatsashaquique, icuene tuque ecue etata narutaqui tuque majuya tupu. Tuque majuhuaju, papatsu piisi miatsehue juneniya. Ihuacue jari ique, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 22 —A, aijama. Iyacuadya eatsehue junenicue. Ique adebaya ama cuanaque tuna emaju cuanaque bucha. Tunara inime tsapequi paa ai riyaque yahuaju cuanaque, emaju cuanaque papaya tupu, —jadya tujatu acuare. \s1 Jesúsra cuejipa, ena pacu jadya nityacuareque \r (Mr 4.35-41; Lc 8.22-25) \p \v 23 Jadya juatsutu Jesús cuaba ebariju anibutecuare tura mepehua cuana tsehue. Anibutetsu tuna carequeticuare. \v 24 Bei riqueyaquetu Jesús tahuicuare. Tuna eje tupu ajehuaju amatu muya jutidya cuejipa casadaque jueticuare. Cuejipa juetitsutu ena pacura cuaba ebari nudyajeri nudyajeri acuare. \v 25 Jadya baatsutu tura mepehua cuanara Jesús bushishaticuare. \p —¡Ecuana Cuatsashaquique, chachanecue ecuana! ¡Rumutanaya ecuana! ¡Ena pacura ecuana nudyaya! —jadya tunajatu acuare quique eque. \p \v 26 —¿Eje bucha juatsu jatsu micuana bajida juya? Ejeneya ama jaridya tuque micuana ecue micuana naru ishu casa aniyaque. \p Jadya juatsutu Jesús netitsuracuare. Netitsuratsu tujatu acuare cuejipa enapacu jadya: \p —¡Tume tupu camadya! ¡Neticue! —jadya tujatu acuare. \p Tura jadya aya tsehuedyatu cuejipa neticuare. Dutyatu pana abacatana jucuare. \v 27 Jadya baatsu tuna eanajacata jucuare. Cabacaduratibarecuare ecana: \p —¡Ai ecuita dyadi ri riyaque! Cuejipa, enapacu jadya taa tuja yana equedya juya, —jadya tuna jubarecuare. \s1 Jesúsra ijahua cuanara quijahuatishayaque ecatse quijahuatishajacacuareque \r (Mr 5.1-20; Lc 8.26-39) \p \v 28 Chamacama tuna jaratsuradirucuare Gadaraju aniya cuana queja bei yueque macare. Jaratsuradiruhuajutu beta ecuita ecatsera Jesús jipeticuare. Ijahua cuanara quijahuatishayaque tatse jucuare. Emaju cuanaque eisha cani cuana juque tatse jecuare. Dyaque emuba tatse jucuare. Ni ejequedya jutidyatu tumeque ediji eque juneni bahue jucuare. \v 29 Jesús baatsu tatsejatu quiquetsacuare: \p —¿Ai jitequemi jeya yatse queja, Jesús Yusuja Ebacuaque? Bacuedya jutidya yatse. Huecaca juetima jariju cuitami jeya yatse nerecaturara, —jadya tatsejatu acuare. \p \v 30 Tueque eje japa amatu cuchi cuana jetiama araaranibarecuare. \p \v 31 —Riyaque ecuita ecatse quijahuatishajaca ishu, mira ecuana cuinanashayaque juatsu, ecuana panubi cuchi cuanaju, —jadyatu ijahua cuanara acuare Jesús. \p \v 32 —Nenubicue taa, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Tumetu ijahua cuanara quijahuatishajacacuare tumeque ecuita ecatse. Tatse quejaque cuinanatsu tuna cuchi cuanaju nubibarecuare. Dutya cuchi cuana ijahuaqui cuanaque tuna tsajajayaque pacacadirucuare bei tihuesu baruda eque. Beiju pacacatsu tuna huiditerecuare. \v 33 Cuchi cuana naru juya cuanaratu bacuare jadya juyaju. Ejecutana tuna tsajajaterecuare epu ebariju. Tuhua judirutsu tuna cuatsabiji adirucuare dutya eje bucha juhuaque, ijahua cuanara quijahuatishayaque ecatse eje bucha quijahuatijacae juhuaque. \v 34 Jadya bahue juatsutu dutya jujeri ecuita cuana tumeque epu juque cuacuare Jesús queja. Batitsu tunajatu aticuare: \p —Dirucue rehuaque, —jadya tunajatu Jesús aticuare. \c 9 \s1 Jesúsra ajebaecuaque ajeshacuareque \r (Mr 2.1-12; Lc 5.17-26) \p \v 1 Jadya juatsutu Jesús nubicuare cuaba ebariju, bei yueque macare carequeti ishu, tuja epuju judiru ishu. Judirucuaretu Capernaumju, tuque aniqui epuju. \v 2 Tsunuda juatsu ama cuitadyatu ecuita cuanara dujucuare ecuita ajebaecuaque tuaqueja. Tumeque ecuitatu jaracuare ujejeda cuanaque huesa ishuju. Ujejedaque dujuqui cuanara Jesúsra ajebaecuaque eajeshauque ejeneyaque adebatsu tujatu jadya ajebaecuaque acuare: \p —Cacasaticue, tata. Micue jucha cuana tu amena eapupasha, —jadyatu Jesúsra acuare ajebaecuaque. \p \v 3 Jadya juyajutu cacuatsashati bahuityaqui tuhua jucuare cuanara jadya inime tupucuare: \p —Riyaqueri Yusu tsehue beta tupu cabatiya. Yusu tujatu ijillahuanaya. Ni ejeradya jutidyatu jucha cuana eapupashau, Yusura peadya camadya, —jadya tunajatu inime tupubarecuare. \p \v 4 Jesústu bahuedya jucuare tunara eje bucha inime tupuyaque. \p —¿Eje bucha juatsu tuque micuana jadya inime tupuya: “Yusu tujatu ijillahuanaya” jadya? Jida ama tuque micuana inime tupuya. \v 5 Era ni aje baecuaque eau: “Micue jucha cuana tu eapupasha” jadya, eadebau ama tuque micuana ecue casa aniyaque, eapupasha, apupashama jadique ejitaju ama tibu. Era ni eau: “Netitsuracue. Ajecue”, tumeque ura cuitadya tuque micuana eadebau ecue casa aniyaque, ajebaecuaque juneniyaju baya tibu. \v 6 Tuque juneniya baatsu micuana bahue juya ecue tumebaedya riyaque yahuaju jucha cuana apupasha ishu casa aniyaque, —jadya tujatu ecana acuare. \p Tumetu Jesúsra acuare ajebaecuaque: \p —Netitsuracue. Piruricue micue jara ishuque. Dirucue micue etareju, —jadya tujatu acuare. \p \v 7 Jadya ahuaju cuitatu ecuita netitsuratsu tuja etareju dirucuare. \v 8 Ecuita jetiama capetatiya cuanaquetu jadya baatsu anajacatacuare. Pureama tuna Yusu acuare. \p —¡Dyaque jida, casada taa Yusu! Riyaque ecuita Jesús tujatu tyahua casa ujejeda cuanaque chachane ishu, tumebaedya jucha cuana apupasha ishu, —jadya tunajatu acuare. \s1 Jesúsra Mateo tuatsehue juneni ishu ihuaracuareque \r (Mr 2.13-17; Lc 5.27-32) \p \v 9 Ecuita ajebaecuaque ajeshatsutu Jesús dirucuare tuhuaque. Diruyara tura ique badirucuare Roma juque enaruquija ishu chipiru tsuje bacayaque juaniyaju. Ique Mateo bacani. Ique enaruquija ishu chipiru tsuje baca puji jucuare. Tuhuadya tura isaracuare: \p —Eatsehue junenicue, —jadya Jesúsra acuare. \p Jadya ahuaju netitsuratsu Jesús tsehue junenitibunecuare. \p \v 10 Ejetsunue juatsu amatu Jesús ecue etareju araaraapunacuare tura mepehua cuana tsehue. Tuhuatu jucuaredya enaruquija ishu chipiru tsuje bacaqui cuanaque, umae bijidamadurataya cuanaque jadya. Dutya ecuana mesaju Jesús tsehue araaracuare. \v 11 Tume ecuana fariseo cuanara bacuare. Baatsu tunajatu acuare tura icuene mepehua cuanaque: \p —Riyaque ecuita cuana ri bijidamadurataya cuanaque. Micuana Bahuityaquiquetu araarataqui ama enaruquija ishu chipiru tsuje sitaqui cuana tsehue, tumebaedya peya jucha arida cuana tsehue, —jadya tunajatu ecana acuare. \p \v 12 Jesúsra tuna quisaratiyaju bacacuare. \p —Chacha cuanaratu sareya ama casamati puji. Ujejeda cuanara camadyatu sareya. \v 13 Jadya tu ehuene Yusuja quisarati: “Dyaque jida micuana quiyuhue batsati aqui amerecara aya, ique uu cuana iyetsu tyaishuque bucha ama”. Jida inime netupudirucue tume ehueneju, pana adeba aishu. Juchama bucha cabatiya cuanaque sarera ama jehua. Ique jehua jucha arida cabatiya cuanaque jiteque, tuna inime cacuaretisha ishu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Eje bucha anitaqui amatu beruque inime eque, iyacua eque jadya \r (Mr 2.18-22; Lc 5.33-39) \p \v 14 Jadya juatsutu Juan Ecuita Cuana Utsaqui tsehue junenicuare cuanara Jesús jipeticuare. Jipetsu tunajatu bacaduracuare: \p —Ecuana ecuana arama quibeti bahue, Yusu muiyaque cabamereti ishu. Tumebaedyatu fariseo cuana jadidya juya. Mira mepehua cuanaque bacue arama quibeti baecua. ¿Eje bucha juatsu? —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 15 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Caquemitiyaju cuaishu ecueja cuanaque tuna peya inime juya ama caquemitihuaque tuna tsehueju. Tuna quejaque dujutanahuaju piisi tuna arama quibetiya. Tumebaedyatu ecue cuanaque; ique cuanucahuaju piisidya tuna arama quibetiya. \p \v 16 “Ni ejeratu camisa siri sipiya eraca iyacua tsehue. Jadya ayaque juatsutu nacatatsu eraca iyacuaque dyurutanatsu camisa siri echajatanau. Chajatanayaque juatsutu camisa beru juhua bucha dyaque jidama ejuu. \v 17 Tumebaedyatu ishataqui ama tupari sasana ishuque sura siri cuitaju. Tupari sasanayaratu epututashau sura siri. Tumetu eaputau sura, tupari jadya. Jadya tibudyatu tupari sasana ishuque sura jida iyacuaju ishataqui. Tumetu jidadya juya. Aputaya ama tupari ni sura, —jadya tujatu ecana acuare. \p (Riyaque cuatsabiji tsehue tuna Jesúsra bahuityacuare. Eje bucha anitaqui amatu beru inime israelita cuanara bahuityacuare eque, iyacuaque tura cuitadya bahuityaya eque jadique.) \s1 Jairora Jesús jipeticuareque \r (Mr 5.21-24; Lc 8.40-42) \p \v 18 Jesús jadya quisaratiyajutu peadya ecuanaja huarajira jipeticuare. Jipetitsutu Jesúsja yacuaju nuyucuare. Isaracuare tuja tuque: \p —Nerecabacue ique. Ecue ebacujunatu iyacua cuitadya majuhua. Mira camadyatu enityatsuranucau. Mique ecue etareju cuaatsu mira jabatsu camadyatu chacha enetitsuranucau, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 19 Jadya ahuajutu Jesús cuacuare tuatsehue. Ecuana dyadi Jesúsra mepehua cuanaque ecuana cuacuaredya tatse tsehue. \s1 Jesúsra epuna ujejedaque chachanecuareque \r (Mr 5.25-34; Lc 8.43-48) \p \v 20 Ecuana huarajija etareju cuaya tsunumeetu epunara Jesús etibene eque jipeticuare. Ujejedaquetu epuna jucuare. Peadya tunca beta earacana maratu amena nerecada, ujejeda jucuare. Ebacuatare tujatu jidama jucuare; ami tujatu jucuaredya jutidya. Jipetitsu tujatu jabacuare Jesúsja unaju ebebacuaju ehuejitaque. \v 21 Tujatu inime jucuare: “Tura jutuyaque jabatsu chacha juya” jadya. \v 22 Tibene bajiyu aatsutu Jesúsra bacuare epuna. Isaracuare tuja tuque: \p —Cacasaticue, mama. Chachami juhua, mira era chachaneyaque pana ejene ahua tibu, —jadya tujatu acuare. \p Tura jadya aya tsehuedyatu chacha jucuare. \s1 Jesúsra Jairoja ebacujunaque emajuque chacha nityatsuranucacuareque \r (Mr 5.35-43; Lc 8.49-56) \p \v 23 Junaticuare ecuana huarajija etareju. Junatitsu tuque ecuana tuhua cuanaque sicacada juyaju bacanaticuare. Dudududu puji cuanara emajuque papati ishuque duduyaju ecuana bacanaticuare. \v 24 Jesusratu tuhua cuanaque acuare: \p —Necuinanacue rehuaque. Dyaque peya inimetu jutaqui ama. Tumeque ebacujuna piji tu majuma. Tahuiya jutidya tuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Jadya bacatsutu ecuita cuanara ijaribacuare, tunara yuneri cuitadya emaju bahua tibu. Ecanajetijacatu ebacujuna piji jucuare. \v 25 Jesúsra tuna cuinanashacuare. Tuna cuinanashatsutu nubiticuare ebacujuna piji emajuque jarayaju. Emetucuju tujatu ebacujuna piji emajuque inanaticuare. Inayajutu ebacujuna piji chacha netitsuracuare. \v 26 Dutya tuque amaca aniya cuanaque tuna bahue jubarecuare Jesúsra emajuque chacha nityatsuranucahuaque. \s1 Jesúsra beta shuhuique ecatse capetatishacuareque \p \v 27 Jesús tuhuaque cuinanayajutu beta shuhuique ecatse tupujudya quiqueajecuare. \p —¡Jesús, miquemi Yusuja Emepeque, David eque ejuracanaque! ¡Nerecabacue taa yatse! —jadya tatsejatu quique eque acuare. \p \v 28 Etareju nubinatihuajutu shuhui ecatsera jipeticuare. Tatsera jipetihuaju tujatu ecatse bacaduracuare: \p —¿Ejeneyadya metse era ecapetishauque? \p —Jejee, Yatse Cuatsashaquique. Ejeneyadya tuque yatse mira jadya eauque, —jadya tatsejatu acuare. \p \v 29 Jadya aatsu tatse Jesúsra yatucaju jabacuare. \p —Metsera era capetatishayaque ejeneya tibu, capetatiyadya metse, —jadya tatse Jesúsra acuare. \p \v 30 Tura jadya aya tsehue cuitadya tatse jida capetaticuare. Jadya aatsu tatse Jesúsra cuatsashacuare tatse cacuejati ishu ama: \p —Necuejaume ni ejequedya jutidya metse eje bucha capetatie juhuaque, —jadya tujatu ecatse acuare. \p \v 31 Tuhuaque cuinanatsu piji cuitadya tatsejatu cuatsabiji acuare dutya tumeque emajacaju Jesúsra tatse eje bucha ahuaque. \s1 Jesúsra quisarati baecuaque quisaratishacuareque \p \v 32 Tatse cuinanaquenayajutu ecuita cuanara becuare ujejedaque. Tumeque ecuitatu quisarati baecuaque jucuare; ijahuara jadya amereyaquetu jucuare. \v 33 Tumetu Jesusra quisarati baecuaque ijahua queja jacamerecuare. Jacamerehuajutu ecuita quisaratitibunecuare. Quisaratiya bacatsutu tuhua jucuare cuanaque anajacatacuare. \p —¡Bama rique ecuanaja riyaque yahua Israelju riyaque ecuita buchique! —jadya tuna jucuare. \p \v 34 Jadya baatsutu fariseo cuanaja juticuare ama inimeju Jesúsra Yusuja casa tsehue jadya ayaque. \p —Satanás ijahua cuana cuatsashaquique tu tuatsehue. Jadya tibudya tujatu casa aniya ijahua cuana ijehuecuina ishu, —jadya tuna jucuare tuna camadya jutidya. \s1 Jesúsra ecuita cuana nerecada bacuareque \p \v 35 Jesústu junenicuare dutya epu cuanaju, tumebaedya japada epu achaacha cuanaju. Bahuityajacacuare ama tujatu ecana caradati ishuque etare cuanaju, epu tura cuajiya cuanaju jadya. Jidaque quisarati tujatu cuejacuare, Yusura eje bucha narue adadiyaque. Dutya ujeje tsehue ujejeda juya cuanaque tujatu chachane bahue jucuare. \v 36 Bacuaretu ecuita jetiamaque. Nerecada, ecapeya inimeti jadya tujatu ecana bacuare. Uhuisha cuana aija naruquima juneniyaque bucha tujatu ecana bacuare. \v 37-38 Jesúsra ecuana acuare: \p —Riyaque ecuita cuana ri trigo amena ejahuane buchique. Aniya jari tuna jetiama Yusuja quisarati bacama cuanaque. Eje uma ama tu quisarati tsapequi cuanaque. Nebacacue Yusu. Pacuadishatu jetiama ecue quisarati cueja ishu cuanaque. Tee metsera mere puji cuana trigo racara ecuadishau bucha, jadidyatu Yusura tuja cuanaque cuadishaya tuna tuaqueja catyatishamere ishu, —jadya ecuana Jesúsra cuejacuare. \c 10 \s1 Jesúsra tura mepehua cuanaque tuja casa tyacuareque \r (Mr 3.13-19; Lc 6.12-16) \p \v 1 Jesúsra ecuana sitacuare ecuana peadya tunca beta earacana tura mepehua cuanaque. \p —Ijahua cuana ijehuecuina ishu micuana tyaya casa. Tumebaedya micuana cuatsashaya ejeque ujeje, eje bucha ujeje tsehue cuanaque chachane ishu, —jadya tura ecuana acuare. \p \v 2 Ecuana ecuadisha cuanaque ecuana peadya tunca beta earacana jucuare. \li1 Simón (Icuene ebacaniju atanahuaque; peya ebacani tujatu “Pedro” jucuare.) \li1 Andrés (Simón tsehuequique) \li1 Santiago \li1 Juan (Santiago tsehuequique; tatse tatse jucuare Zebedeoja ebacuaque ecatse.) \li1 \v 3 Felipe \li1 Bartolomé \li1 Tomás \li1 Mateo (Ique icuene jucuare enaruquija chipiru sitaquique.) \li1 Santiago (Alfeoja ebacuaque) \li1 Tadeo \li1 \v 4 Simón (Tuquetu Roma juque enaruquique bijidamaduraqui juyaque jucuare.) \li1 Judas Iscariote (Jesús inamerequi judadicuareque) \s1 Jesúsra tura mepehua cuanaque tuja quisarati cuejara cuadishacuareque \r (Mr 6.7-13; Lc 9.1-6) \p \v 5 Ecuana tura mere amerehuaju cuama jariju ecuana Jesúsra cuejacuare: \p —Necuaume israelita ama cuana aniya queja amaca ni samaritano cuana aniya epu cuanaju. \v 6 Necuejaticue Yusuja quisarati ecuanaja ata israelita cuana camadya. Tuna tuna uhuisha cuana eaputa buchique. \v 7 Necuejacue ecana, amena tu japadama huecaca Yusura dutya narudadiyaque. \v 8 Nechachaneticue ujejeda cuanaque. Nenityatsuraticue emaju cuanaque. Nechachaneticue ujeje dyaque jidamara biti ririshaya cuanaque. Ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaja ijahua cuana necuinanashaticue. Era micuana tsujema tyaya riyaque casa cachachaneti ishuque. Jadya tibudya micuanara netsujebacaume ujejeda cuanaque chachanetsu. \p \v 9-10 “Micuanara tsahuatiya cuanaradya micuana tsujema tyatsaya micuanara ai sareya cuanaque, micuana Yusuja mere juyaque baatsu. Jadya tibudya necadujutiume chipiru ni peya ai etsujequi tsehue cacuaretiquere ishuque. Asicada juatsu catacati ishu jutu ishuque necadujutiume. Zapato jutuyaque cuita camadya necadujuticue. Necadujutiume shitara ni sari. Dutya micuanara sareyaquedya micuana tyataya. \p \v 11 “Ejeque epuju junatitsu banatimetseque etareju nenubinaticue etare metsera jida batsayaju camadya. Tuhuadya neanicue tuja etareju peya epuju dirunucaya tupu. \v 12 Nubinatitsu tumeque etareju aniya cuanaque neisaranaticue. ‘Yusura inime tsapema neamerecue’, jadya ecana neanaticue. \v 13 Tumeque etareju cuanara ni micuana jida batsaya, micuanara cuejayaque ni tuna jida tsehue bacaya, tume tuna jida inime tsapema juya micuanara isaranatihua baedya. Jidama ni tunara micuana batsaya, micuanara cuejayaque ni tuna bacacarama aya, tume ecana pureama ni inime tsapema jadya paju ama. \v 14 Tunara micuana batsacarama ayaju, micuanara cuejayaque bacacarama ayaju, masadama necuinanacue tuhuaque. Cuinanayaque neitataquenacue muru micuanaja ehuachi juque, ‘Aine yatse micuana tsehue juma’, jadya tuna ayaque. Tunadya tuna inime metse, Yusuja quisarati bacacarama ahua tibu. \v 15 Tere huecaca juetihuaju tuna Yusura dyaque nerecaturabuque tuja quisarati bacacarama juya cuanaque. Sodomaju, Gomorraju anicuare cuanaque tuna dyaque jidama jucuare. Jadya ama bucha tuna tumeque huecaca juetihuaju dyaque ama canerecatibuque, micuanara quisarati cuejayaque bacacarama ahua cuanaque bucha ama, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 Jesucristo ujeu baqui cuanara tuja cuanaque nerecaturabuqueque \p \v 16 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Pana ijacabaca neacue. Cuadishaya micuana ecue quisarati cuejara. Cacuarehuanaticara nejuume, arepa tunara micuana jidama aya ama bucha. Micuana micuana uhuisha iba cuana ducu buchique. Jida inime netupucue micuana ai jutiyaju. Cuejayaque ecana necuejacue jida inime tsehue, yana ujeda ujeda tsehue ama. \v 17 Necanaruticue. Ecuita jidama cuanara micuana huaraji cuana queja inamerebuque. Catsacatsa tunara micuana amerebuque caradati ishuque etare cuanaju. \v 18 Dujubuque tunara micuana enaruqui cuanaja yacuaju, ecuari cuanaja yacuaju eaqueja ecatyati baatsu. Tume tuque micuanaja emajaca anibuque ique eje buchique tuna cueja ishu, israelita cuana tumebaedya israelita ama cuanaque jadya. \v 19 Huaraji cuanaja yacuaju dujutayaju jidama inime nebaume quicueneti ishu quisarati aishu, ni eje bucha cuejae aishu. Quisarati ishuque ura juetihuaju, Yusura micuana huecashabuque micuana eje bucha quisaratie juishu. \v 20 Micuanara inime tupuya eque ama micuana quisaratibuque; micuanaja Tataja Espiritura inime tupumereya eque micuana quisaratibuque. \p \v 21 “Ecue cuanaque tuna tunaja etareju cuanara cuitadya ijahue ijahue abuque. Iyemere ishu tunajatu huaraji cuana queja inamerebuque. Tuna tsehuequi cuanara cuitadya tuna huaraji cuana queja inamerebuque. Etata cuanaqueratu ebacua cuanaque cuitadya inamerebuque, ebacua cuanaquera bacue etata cuanaque. \v 22 Dutya jujerira micuana ujeu babuque, eaqueja ecatyati baatsu. Tereya tupu ejeque eaqueja nimee jujacayaque ama camadyatu Yusu queja judirubuque ni eje tupu tuque jacanuca ishu ama. \v 23 Tunara ecue cuanaque baatsu nerecaturaya cabatitsu, nehuanacue peya epuju ecue quisarati cuejara. IQUE ECUITA junanucabuque, micuanara dutya ecuanaja ata israelita cuana ecue quisarati cuejatillama jarijudya. \p \v 24 “Ique tunara baya bae, baedya tunara micuana abuque. Ejeque cabahuityatiyaquetu tuque bahuityaquique bucha emui ama jubuque. Mere puji bacue tuja patrón bucha mui bae ama atabuque. \v 25 Cabahuityatiyaque tunajatu tuque bahuityaquique bucha baedya abuque. Mere puji tunajatu tuja patrón bucha baedya abuque. Iquepa Satanás, jadya tunara ijillahuanahua. Ecue inime tunara micuana micuana dyadi ijillahuanayadya, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 Yusu camadya mubataquique \r (Lc 12.2-7) \p \v 26-27 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Bajida nejuume ecuita cuanara eje bucha eauju. Dutya era etehua cueja ahuaque micuanara dutyaja ijacaju necuejacue. Dutya era bahuityahuaque micuanara peya cuana pana adebamere neacue. Dutya etehuaquetu ejitaju judadiya. Dutya ibedaquetu adebataqui judadiya. \v 28 Nemubaume micuana iyecara juya cuanaque. Arepa tunara micuana eiyeu ama bucha, aijama tunajatu casa ni ejeque ijahuaja etiquiju nudya ishu. Nemubacue Yusu camadya. Tuja peadya camadyatu casa aniya quiyeti ishu, tumebaedya ijahuaja etiquiju ejeque nudya ishu. Tura cuatsashaya eque nejucue, arepa micuana ecuita cuanara jidama aya ama bucha. \p \v 29 “Yusuratu naruya dutya ai aniyaque. Upati huiri cuanatu tsujequi cuitaque ama. Beta chaitu catyati atanaya ficha patya cuesi tsuje piji. Jadya ama bucha tuna ecuanaja Etatara naruya, tunaja maju ishuque huecaca iyahuaque juetiya tupu, tuna emaju yahuaju pacacaya tupu. \v 30 Yusuratu adebaya dutya eje bucha micuana judadiyaque. Turatu adebaya dutya, eje uma micuanaja iyucaju etsaru aniyaque. \v 31 Jutaquijudya bajida nejuume. Pusha ama cuitadya micuana Yusura naruya. Upati huiri cuana naruya bucha, dyaque jida tura micuana narujacaya ama. \s1 Ecuita cuanaja yacuaju “Jesús jaque ique” jadya juya cuanaque \r (Lc 12.8-9) \p \v 32 “Ejeque ni ecuita cuanaja yacuaju ‘Jesús jaque ique’ jadya cacuejatiya, eratu ecue Etata barepajuja yacuaju ‘Ecuique tume’ jadidya abuque. \v 33 Ejeque ni ecuita cuanaja yacuaju ‘Ique Jesús jaque ama’ jadya cacuejatiya, era dyaditu ecue Etata barepajuja yacuaju ‘Ecuique ama tume’ jadidya abuque. \s1 Jesúsja inime riyaque yahuaju cuanaque catibuqueque \r (Lc 12.51-53; 14.26-27) \p \v 34 “¿Micuanaja ni tu inime juya, ique junahua baatsu dutya inime jidama cuanaque, cati jadya amena terehua bucha? Jadya ama tuque. Ique adeba baecua cuanaque tuna ecue cuana tsehue cahuaititsu catibuque. \v 35-36 Micuana eaqueja catyatihua tibu, micuana micuanaja etareju cuanara cuitadya ujeu babuque. Ebacua cuanaqueratu etata cuanaque ujeu babuque. Ebacujuna cuanaqueratu ecua cuanaque ujeu babuque. Ebacuaque jahuane cuanaratu yahuiqueja ecua cuanaque ujeu babuque. \p \v 37 “Arepa micuanaja etareju cuanaquedya iyuhueda ebau ama bucha, ique dyaque iyuhueda nebacue, tuna iyuhueda baya bucha iyuhuee ama; paanidya datse micuanaja tata, cuaa, bacua, bacujuna, ejeque micuanaja iyuhuedaque. Ejeque ecuita jutidya ni micuanaja dyaque iyuhueda, ique iyuhueda ebauque, tume micuana ecue jutaqui ama. \v 38 Ecue yana equedya nejucue, arepa micuana canerecati, maju jadya jutaqui ama bucha, curusuju etata ejuu bucha. Ique jiteque iyetacara juyaju, iyetacarama juyaquetu ecue jutaqui ama. \v 39 Micuana ni catehuatiya eaqueja ecatyatique eiyetauju, ejetsunue ama micuana anibuque. Tume micuana majutsu ni eje tupu Yusu queja judirubuque ama. Micuana ni ique jiteque ejenetsu jadya iyetaya, tume micuana Yusu quejadya anisiribuque, arepa micuanaja ecuita ririya ama bucha. \s1 Pureama juishuque tyatabuqueque \r (Mr 9.41) \p \v 40 “Ejera ni micuana jida batsaya, tumebaedya tunara ique jida batsaya. Ejera ni ique jida batsaya, tumebaedya tunajatu ecue Etata Ique Cuadishaquique jida batsaya. \v 41 Yusuja quisarati cueja juya cuanaque tuna jidaque tyatanabuque. Yusuja quisarati cueja juya cuanaque jida batsaqui cuanaque tuna tyatanabuquedya jidaque, tuna tyatanabuqueque nucadya. Ecuita jida cuanaque tuna jidaque tyatanabuque. Tuna jida batsaqui cuanaque tuna tumeque jidaque nucadya tyatanabuque. \v 42 Micuanara ni ecue cuanaque tsahuaya, babuquedya tuque micuana dyaque jidaque, arepa micuanara dyaque jetiedya cuanaque tsahuaya ama bucha. Arepa tuna ena cuana pijidya jutidya iji ishu tyaya ama bucha micuana Yusura tsujetyabuquedya, —jadya ecuana Jesúsra cuejacuare. \c 11 \s1 Juan Ecuita Cuana Utsaquira Jesús bacaduramerecuareque \r (Lc 7.18-35) \p \v 1 Jesúsra ecuana peadya tunca beta earacana tume cuanaque cueja ishuque bahuitya amena ahuaju ecuana dutyadya Jesús tsehue cuacuare tuhuaque, tuja quisarati cueja, bahuitya jadyara tumeque yahua epu cuanaju. \p \v 2 Juan Ecuita Cuana Utsaquiquetu amena etare apudaju erisi neticuare. Tuhuaquedyatu bahue jucuare Jesús ai juyaque. Jadya bacatsu tujatu tura mepehua cuanaque cuadishacuare Jesús queja. \v 3 Tuhua junatitsu tunajatu bacaduracuare Jesús, Juanra bacaduramerehuaque: \p —¿Midyami Mesías, Yusuja Emepeque rehua junataquique? ¿Ihuaya jari ni taa ecuana peya? —jadyatu Juanra cuadishahua cuanara Jesús bacaduraticuare. \p \v 4 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Micuanaratu bacahuadya era ai cuejayaque. Bahuadya micuanara ique ujejeda cuanaque chachane juyaju. Dirunucatsu Juan necuejadirucue micuanara bahuaque, bacahuaque jadya. \v 5 Necuejacue era shuhui cuanaque capetatishayaque; rudurudu cuanaque rena jida ajeshaya; pusesera ririshaya cuanaque rena chachaneya; isahue cuanaque rena quijacabacatishaya; emaju cuanaque rena nityatsuranucaya; nerecada cuanaque rena Yusu queja judiru ishuque quisarati cuejaya. \v 6 Dyaque jida paju ique dyaque adebaquique, eaqueja nimee jujacayaque ama jadya, —jadyatu Jesúsra Juan cuejamerecuare. \p \v 7 Jadya cuejahuaju tuna dirunucacuare. Tuna diruhuajutu Jesúsra cuejatibunecuare Juan eje buchique: \p —Jetiama micuana cuachine yachiju Juanra cuejayaque ijacabacara. ¿Ai tuque micuana batichine tuhua? Micuanaratu adebahuadya Juanra ejenecara, ejenecarama jadya ama Yusuja quisarati ahuaque. Shita cuejijira peya queja huanati, peya queja huanati eau bucha ama tuque. \v 8 Bacaduranucaya micuana era. ¿Eje buchique ecuita batiya bucha tuque micuanaja inime juchine? Bahuedya micuana, tuque ejutuqui jida piji tsehue ama ecajututique. Ejutuqui jida piji tsehue ecajututi cuanaque tuna chipiruda cuanaja, ecuari cuanaja etareju aniya. \v 9 Bacaduranucaya micuana era. ¿Ai bucha adebatsu tuque micuana batichine? ¿Yusu equeque cuitadya quisarati cuejaquique ni taa tuque micuana batichine? Pusha amadya Juan tu Yusu equeque cuitadya quisarati cuejaquique. Yusuratu tuque mepecuare israelita cuana quisarati cueja ishu. \v 10 Jadya tu Yusuja quisarati ehuene: \q1 “Cuadishabuque tuque mique cuadishama jariju ique merequique. \q1 Turatu ecuita cuana bajejebuque, tunaja mira quisarati cuejadadibuqueque bacatibune ishu”. \m Juan tu Yusuja quisarati cuejaquique. \v 11 Riyaque micuana cuejaya. Juan Ecuita Cuana Utsaquiratu quisarati cuejahua dyaque saretanayaque, beru yuequedya quisarati cueja puji cuanara cuejahua buchique ama. Jadya ama bucha iyacua ecue cuanara cuejayaque tu dyaque jidaque, Juanra cuejacuare buchique ama. Jadidya tuque, arepa micuanara ecue cuanaque jetiedya, aishuque ama jadya baya ama bucha. \p \v 12 “Juanja cuejama jarijutu ni ejera buchique cuejahua ama, inime cacuaretiya cuanaque iyacua eque Yusu queja eje bucha judirue juishuque. Iyacuatu era cuejaajenucaya tura quisarati cuejahuaque nucadya. Cuejayaju bacatsutu eje umadya pureama tsehue Yusu queja catyatiya. Casada dyaidama cuanaque pureama tsehue ijahue aya tupu ecatiu bucha, jadidya tuna pureama tsehue eaqueja catyatiya. \v 13-14 Moisésra, Yusu equeque quisarati cuejaquique cuanara jadyatu cuejacuare ejeque huecaca Yusura iyacua inime eque narutibuneyaque. Ejeque cuanapa Elías Yusu equeque quisarati cuejaquique junabuque, Yusuja Emepeque junama jarijudya. Juan tu tumeque Elías buchique, arepa micuanara ejenecarama ahua ama bucha. \v 15 Micuana quijacabati aqui juatsu, nebacacue. \p \v 16 “¿Ai baetu iyacua aniya cuanaque? ¿Ai tsehue beta tupu jadya tuna eau? Tuna tuna peya cuanara cuejaya eque jucarama juya. Ebacua cuana ijahue juya bucha jutidya tuna, peya ebacua cuanara ijahue aquerecara ayaju ijahue jucarama juya bucha. \v 17 ‘Yusura tuaqueja judiru ishuque quisarati cuejamereyaju bacatsu, pureama nejucue’, jadya ayaju bacatsu, tuna pureama jucarama juya. ‘Peya inime micuanaja jucha cuana aniyaque caadebatitsu nejucue’, jadya ayaju bacatsu, tuna peya inime jucarama juya. Ebacua cuana tuna tsehue tupu cuanara rauta duduyaju ijahue jucarama ejuu bucha tuna. Ebacua cuana tuna tsehue tupu cuanara peya inimeque jeru ayaju pacarama ejuu bucha tuna. \v 18 Iyacua tunara yatse bijidamadurahua Juan, ique jadya. Juantu anicuare quibeti neri juyaque, ecuita cuana tsehue araara, ijiiji jadya juyaque ama. Tuque jadya juya baatsutu ecuita cuanara ahua, tuquepa equijahuati, jadya. \v 19 Tuequedya IQUE ECUITA junahua. Ique bacue earaqui ara, uva nacaca esasanashaque iji jadya juya ecuita cuana tsehue. Ique jadya juya baatsu tunara dajicada, nijuqui arida jadya aya. Iquepa ecuita cuanara bijidamaduraya cuanaja ecare; tumebaedya iquepa enaruquija ishu chipiru sitaqui cuana tsehue casitatiya, jadya tunara aya. Era, Juanra jadya ayaque baatsutu ejitaju yatse betadya Yusura bahue amereya eque juyaque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Inime cacuareticarama jucuare cuanaque \r (Lc 10.13-15) \p \v 20 Corazín, Betsaida, Capernaum epu cuanajutu Jesúsra acuare jetiama ni ejeque ecuitaja ataquique ama Yusuja casa bamereyaque. Arepa tuhua aniya cuanara tura ayaque bacuare ama bucha, cacuareticarama tuna inime jucuare. Jadya tibu tuna Jesúsra nereda atibunecuare: \p \v 21 —¡Dyaque nerecada micuana jubuque, micuana Corazínju, Betsaidaju jadya aniya cuanaque! Tiro, Sidón jadyaju anicuare cuanaque tuna dyaque jidama jucuare. Jadya ama bucha, baquena ni tuna juquena juhua Yusuja casa era micuana iyacua bamereyaque, cacuaretiquena tuna inime juquena jucuare. Jutuquena tunajatu jucuare ejutuqui sehuedaque, ai tiru, muru tsehue iyucaju casehueti jadya, inime cacuaretihua jadya ata ishu. Micuana micuana cacuaretihua ama inime, arepa era Yusuja casa tsehuedya ayaju bahua ama bucha. \v 22 Riyaque micuana cuejaya. Ejeque huecaca Yusura jidama cuanaque nerecaturadadiyaju; tura micuana dyaque nerecaturabuque; Tiroju, Sidónju cuanaque jucuare dyaque tura micuana nerecaturabuque. Micuanajatu anicuare emajaca ecue casa baishu. Tunaja baishuque aijama jucuare tibu micuana tuna bucha dyaque micuana nerecada jubuque. \v 23 Micuana Capernaumju aniya cuanaque, jida bucha datse micuana cabatiya. Dyaque inime metseque bucha datse micuana cabatiya. Barepaju etsurashatau bucha datse micuana cabatiya. Ijahuaja etiquiju jutidya micuana nudyatabuque. Sodomaju anicuare cuanaque tuna dyaque jidama jucuare. Jadya ama bucha baquena ni tuna Yusuja casa juquena juhua iyacua micuana era bamereyaque, cacuaretiquena tuna inime juquena jucuare. Pana aputashatana ama tunajatu epu juquena jucuare. \v 24 Riyaque micuana cuejaya. Tere huecaca juetihuaju micuana Yusura dyaque nerecaturabuque. Sodomaju anicuare cuanaque tuna dyaque jidama jucuare. Jadya ama bucha tuna tumeque huecaca juetihuaju, dyaque ama canerecatibuque, micuanara quisarati cuejayaque bacacarama ahua cuanaque bucha ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús tu ecuana jucha cuana secaquique \r (Lc 10.21-22) \p \v 25 Jesús tuja Etataque barepaju tsehue quisaraticuare: \p —Tata, miquemi barepa, yahua jadya aniyaque metseque. Bahue, inimequi bucha cabatiya cuana queja ecabameretiuquemi, mique eje buchique adebacara, bahue jucara ebari juya cuana queja cabameretihua. Yusurupai mique aya, mique jadya juhua tibu. \v 26 Jadidya tu juya, mira jadya amerehua tibu, Tata, —jadyatu Jesúsra acuare Etataque. \p \v 27 Jadya juatsu tujatu isaranucacuare tuhua cuanaque: \p —Ecue Etatara ique mepehua tuque cuarequi rehua ecuita cuana ejitaju amere ishu. Ecue Etatara peadya camadya ique pana adeba aya. Ique tuja Ebacuaque. Era cuita camadya tuque ecue Etata pana adeba aya. Tumebaedyatu adebaya era adebamerehua cuanara. \v 28 Yanacana cuita micuana cacasatiya ecuita cuanaja cacuatsashati eque anitsu Yusu queja judiru ishu. Ai bicueda cuitaque abutsu ereme ejuu bucha micuana. Eaqueja necatyaticue. Era micuana secaya micuana inime tsapemere, bajitura jadya ayaque. \v 29 Catsahuamereti ishu ique neacue micuana remeshaquique buchique dujuquere ishu. Ique eque necabahuityaticue Yusu queja judiru, tuja biji eque ani jadya juishuque. Ique jida, casumiti baecuaque. Eaqueja catyatitsu micuana ecabutique quiyabutyatitsu canajaraya bucha ecabatiu. \v 30 Casaturaya micuana era, era amereyaque micuanaja aishu. Dyaque jida inime tsapema micuana amereya. Era micuanara bicuedaque abuyaque jatada tsehue ecuareu bucha tuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 12 \s1 Jesúsra mepehua cuanara trigo esa canajara huecacaju sepiajecuareque \r (Mr 2.23-28; Lc 6.1-5) \p \v 1 Tume patyatu Jesús cueticuare euhua cuana eque canajara huecacaju. Aridatu trigo euhuaque jucuare ejahuane, amena racataqui. Ecuana tura mepehua cuanaque ecuana tuhuadya jucuare tuatsehue. Aracara ecuana jucuare. Aracara juatsu tuque ecuana trigo esa sepitsu etsucaca mucuajecuare. \v 2 Umae fariseo cuanara baatsu tunajatu Jesús cuejacuare: \p —Mira mepehua cuanaquetu Moisésra cuatsashacuare eque ama juya. Meredya tuna juya etsucaca cuana sepi, mucu jadya juyaque. Meretu jutabaecua canajara huecacaju, —jadya tunajatu cuejacuare Jesús. \p \v 3 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Neadebacue ecuanaja ebaba David emuique jucuareque. Tuque, tuatsehue cuaya cuanaque jadya tuna aracara jucuare. \v 4 Davidtu Yusuja etareju nubicuare. Nubitsu tujatu Yusuja ishu eiyaque pan cuana inacuare. Inatsu tujatu aracuare. Arepa tuja, tuatsehue cuaya cuanaja jadya arataquima paju ama bucha tuna aracuare, pae cuanaja cuita camadya arataquique. Jadya ama buchatu Yusu cahuaitishacuare ama, tumeque pan aratsu. \v 5 Ni dyaditu pae cuanara Yusu cahuaitishaya canajara huecacaju Yusuja etareju mere juyara, arepa Moisésja cacuatsashati eque mere huecaca ama paju ama bucha. \v 6 Era cuejayaque pana ijacabaca neacue. Yusuja etareju mere juya cuanajatu canajara aijama canajara huecacaju, dyaque di taa tu ecue cuanaque canajaraya amadya. \v 7 Ehuene tu Yusura quisarati acuareque: “Dyaque jida micuana quiyuhue batsati aqui amerecara aya, ique uu cuana iyetsu tyaishuque bucha ama” jadya. Micuanaratu adebataqui ama baya eje buchique jadique quisarati. Adebaquena ni micuana juquena juhua, tume tuque micuana eje bucha jumaque ecajuchati mique jadya aquena ama juhua. \v 8 IQUE ECUITAjatu aniya cacuatsashati canajara huecacaju ai juishuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra ecuita emetucu majuque chachanecuareque \r (Mr 3.1-6; Lc 6.6-11) \p \v 9 Jadya juatsutu Jesús tuhua caradati ishuque etareju nubinucacuare. Canajara huecacajutu jadya jucuare. \v 10 Ecuita emetucu majuquetu tuhua jucuare, tumebaedya Jesús ujeu baqui cuanaque. Tunaratu dadicara acuare Jesús eje bucha ejuuque tuque jidama aishu. Jadya tibu tunajatu bacaduracuare jadya: \p —¿Chachanetaquidyatu ujejeda cuanaque canajara huecacaju? \p \v 11 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Meredya tu uu caniju pacacahuaque cuinanasha. Jadya ama bucha ejeja ni micuanaja cani dedaju uhuisha epacacau canajara huecacaju, ecuinanashaudya tuque micuanara, arepa ecuanaja cacuatsashati eque tumeque huecaca mere jutabaecua ama bucha. \v 12 ¡Ecuita tu dyaque inime metseque uhuisha bucha ama! Jadya tibutu ecuitaja ishu jidaque ataquidya canajara huecacaju, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 13 Tumetu Jesúsra ecuita emetucu majuque isaracuare: \p —Rirucue micue ebi, —jadya tujatu acuare. \p Ebi riruya tsehuedya cuitadya tujatu emetucu chacha jucuare peya emetucu bucha. \v 14 Jadya baatsutu fariseo cuana cuinanaquenacuare. Tuequedya tunajatu inime bajejetibunecuare Jesús iye ishu. \s1 Isaiasra icueneta cueja Jesús eje bucha judadiyaque acuareque \p \v 15 Tunara iyecara ayaque caadebatitsutu Jesús tuhuaque dirucuare. Jetiama ecuitaratu tupujudya acuare. Jesusratu chachanecuare dutya ujejeda cuanaque ecuita jetiama ducuque. \v 16 Cuatsashacuare tujatu ecana: \p —Necuejaume ni ejeque buchique era eje bucha ahuaque. \p \v 17 Berutu Isaías Yusu equeque quisarati cuejaquira icueneta cueja acuare Yusuja Emepeque junatsu eje bucha judadiyaque. Jesús jadya juhuajutu, tura cuejacuare bae cuitadya jucuare. \q1 \v 18 “Riyaque ri ique merequique, ecue Emepeque. \q1 Iyuhueda tuque ecue. \q1 Ique dyaque pureama tuatsehue juya. \q1 Ecue Espiritutu tuatsehue jubuque. \q1 Ique Merequiratu dutya queja aniya cuanaque cuejabuque ecue yatucaju jida, tuyu juishuque. \q1 \v 19 Quicueneticaramatu jubuque. \q1 Quiquebuque ama tujatu peyaja icuenena ishu. \q1 Junenibuque amatu epu quini eque quicueneti tsahua ishuque sare juyaque. \q1 \v 20 Ecapeya inimetique, casadamaque jadyatu shita penuque buchique aishu ama buchique. \q1 Jadya ama buchatu ecue Emepera casaturadadiya ecasatereque. \q1 Eaqueja pana catyati juma cuanaque tuna tsahuabuque, eaqueja nimeedya jutidya juaje ishu. \q1 Arepa ecana shita penuque bucha paju ama bucha, arepa ecana ude ticuhuieque hueca bucha paju ama bucha, era tuna casaturabuque dutya tere huecaca juetishayaju tuyu aya tupu. \q1 \v 21 Dutya queja aniya cuanaque tuna tuaqueja catyatibuque”, jadyatu Yusu jucuare beru \m tuja quisarati puji Isaías eque. \s1 Jesús tunara “Satanásja casa rejari aniya” jadya acuareque \r (Mr 3.20-30; Lc 11.14-23; 12.10) \p \v 22 Jesús queja tunajatu dujucuare ecuita ijahua cuanara quijahuatishayaque, shuhuique quisarati baecuaque jadya ijahua cuanara amereyaque. Jesusratu capetatisha, quisaratisha jadya acuare. \v 23 Jadya baatsutu dutya ecuita cuana anajacatacuare. Cabacaduratitibunecuare ecana: \p —¿Jesús ni tu David eque ejuracanaque, Yusura cuadisha ana acuareque ecuana jida inimeju cuinana ishu junabuque jadique? —jadya tuna jucuare. \p \v 24 Fariseo cuanatu tuna jadya bacatsu jadya jucuare: \p —¡Aama! Beelzebú ijahua cuana cuatsashaquique tu tuatsehue. Jadya tibudya tujatu casa aniya ijahua cuana ijehuecuina ishu, —jadya tuna jucuare. \p (Beelzebú taa tu Satanás bacani nucadya). \p \v 25 Jesusratu adebacuare tunara eje bucha inime tupuyaque. \p —Jadique juatsu taa tu Satanás tuta tacadya jutidya pana cayuamaturati ejuu. Yahuaju dutya aniya cuanaque ni ecajaquetibareu cuarepe cuarepe tuna cama cati ishu, tuna camadya jutidya tuna ecatillatiu. Epuju cuanaque ni ecajaquetibareu cati ishu, tumebaedya tuna ecayuamatiu; tumebaedyatu ejuu etareju cuanaque tuna cama catiyaque juatsu. \v 26 Era ni Satanásja casa tsehue ijahua cuana eijehuecuinau, tume taa tu Satanás tuja cuana tsehuedya jutidya ecatiu. Tumetu ni ejeque ijahuadya jutidya tura cuatsashaya eque ejuu ama. Satanásja casa tsehue ama tuque ijahua cuana ijehuecuinaya. \v 27 Micuanara ique aya, Beelzebúja casa tsehuepa ijahua cuana ijehuecuinaya jadya. Micuanara ni ejeneya era Beelzebúja casa tsehue ijahua cuana ijehuecuinaya, jutaquiju ¿aija casa tsehue jatsutu ijehuecuinaya micuana tsehue juneniya cuanara? Micuanara Yusuja casa tsehue tunara ijehuecuinayaque ejeneya tibu, neejenecue era dyadi Yusuja casa tsehuedya ayaque. \v 28 Yusuja Espiritura ique casa tyaya ijahua cuana ijehuecuina ishu. Jadya tibudya tuque micuanaja inime jutaqui “Riyaquedya ri Yusuja Emepeque”, idya micuanara ihuacuareque. \p \v 29 “Ijahua cuana ijehuecuina ishutu icuene cuita tuna cuatsashaquique Satanás dutya tuja casa secataqui, ecuita dyaque casadaque tuja ai seca ishu icueneta risi ataqui bucha. Ejeque casa secamaja etarejutu eje bucha nubitaqui ama tuja ai aniyaque seca ishu. \p \v 30 “Ejeque ecue ishu jidama quisaratiyaquetu ique ujeuque. Ique tsahua baecuara ique jidama aya. Tumequetu era mepeyaque dacashaajeya buchique. \p \v 31 “Jadya tibudya micuana riyaque cuejaya. Yusuratu jidama quisarati aya cuanaja jucha cuana eapupashau, eje bucha cajuchatie juya cuanaja. Jadya ama bucha Yusuja Espirituja ishu jidama quisarati aya cuanaja jucha tujatu apupasha nime ama. \v 32 Yusuratu IQUE ECUITAja ishu quisarati jidama ayaja jucha cuana eapupashau. Jadya ama bucha tujatu jucha cuana apupashabuque ama tuja Espirituja ishu cuita jidama quisarati aya cuanaja. Ejeque jadya quisaratiyaquetu dyaque nerecada jubuque riyaque yahuaju, tumebaedya majutsu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Ecacaju acui adebataquique \r (Mt 7.16-20; Lc 6.43-45) \p \v 33 Jesusratu isaranucacuare fariseo cuana: \p —Acui ni jidaque, jidadya tujatu ecaca. Acui ni jidamaque, jidamadya tujatu ecaca. Dutya acuitu adebataqui ecacaju. \p (Riyaque quisarati tsehue tuna Jesúsra huecashacara acuare. Ejeque eje bucha juya equetu adebataqui eje buchique ecuita jadique). \p \v 34 “Micuana micuana jii jii ama bacua bucha. Micuanadya micuana jidama; jadya tibu micuana jida quisaratitaqui ama cabatiya. Educuju ecuanaja inime tupu aniyaquedya tuque ecuanaja quisarati abahue. \v 35 Ecuita jidaquetu jidadya quisaratiya, jidaque inime tuja educuju aniya tibu. Ecuita jidamaque bacue jidama quisaratiya, jidamaque inime tuja educuju aniya tibu. \v 36 Era micuana riyaque cuejaya. Yusuja yacuaju inime bajeje ishu netititsu tuhua, micuana eje bucha juhuaque dutya cacuejatibuque eje bucha juatsu micuanara quisarati jidamaque ahua cuanaque. \v 37 Micuanara cuitadya quisarati ahua eque micuana Yusura jidama jadya abuque. Micuanaja quisaratijudya micuana eje buchique cabameretiya. Jida ni micuana quisarati ahua, ‘Jida mique baya’, jadya micuana Yusura abuque. Jidama micuana quisarati ahuaju bacue, ‘Ecajuchati mique baya’, jadya micuana Yusura abuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Yusu adeba baecua cuanara Jesús Yusuja casa ejitaju juishuque amerecara acuareque \r (Mr 8.12; Lc 11.29-32) \p \v 38 Tumetu umae fariseo cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadya jipeticuare Jesús. Jipetsu tunajatu isaracuare: \p —Ebahuityaquique, acue ai bapeque inimeradya jutidya, ecuana mique Yusura cuadishahuaque bahue juishu, —jadya tunajatu acuare Jesús. \p \v 39 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Micuana micuana jidama inime cadujutiya cuanaque. Yusu micuana iyuhueda bajacahua ni micuana tuja yana equedya juya. ‘Acue ai inimeradya jutidya, ecuana mique Yusura cuadishahuaque bahue juishu’, jadya micuana juya. Aya ama tuque era. Jonás jucuareque cuita camadya micuana huecashaya. \v 40 Tuquetu jae ebarija ecarecani ducu jucuare quimisha huecaca, quimisha meta jadya, Yusura jae queja mejijiju pushamereya tupu. IQUE ECUITA tumebaedya quimisha huecaca, quimisha meta jadya emaju jubuque. \v 41 Jadya juatsu Jonás cuacuare Niniveju Yusuja quisarati cuejara. Cuejayaju bacatsutu tuhua cuanaque inime cacuareticuare. Ique Jonás bucha dyaque inime metseque. Jadya ama bucha micuana bacacarama aya era bahuityayaque. Tumetu tumeque huecaca Yusura dutya eje bucha judadibuqueque cuejabareyaju, Niniveju anicuare cuanara micuana pana cueja abuque Yusuja yacuaju: “Dyaque ecana pacanerecati Jesús yahuaju anicuare patya tura cuejayaque bacacarama jucuare cuanaque”. \v 42 Beru yuquejanetu ecuari epuna Sabá juque beni diji queja anicuareque jecuare dyaque japadaque Salomón dyaque inimequija quisarati bacara. Ique Salomón bucha dyaque inime metseque. Jadya ama bucha micuana era cuejayaque bacacarama aya. Jadya tibudyatu tere ishuque huecaca juetihuaju, Yusura ecuita cuana tuna eje bucha jubuqueque cuejabareyaju tumeque ecuari epunaradya micuana pana cueja abuque Yusuja yacuaju: “Dyaque ecana pacanerecati Jesús yahuaju aniya patya tura cuejayaque bacacarama jucuare cuanaque”, jadya tuna tumeque epunara Yusuja yacuaju cuejabuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Ijahua yudijidya judirunuca jucuareque \r (Lc 11.24-26) \p \v 43 Tuhua cuanaque tuna Jesúsra cuejanucacuare: \p —Anicuaretu ijahua tura quijahuatishaya quejaque ecuinanaque. Tumeque ijahuatu junenicuare anitaya ama cuanaju ani ishuque sare juyaque. Dadicuare amatu eju ani ishuque. Dadima aatsu tujatu jadya inime tupucuare: \v 44 “Padirunuca ique eju ique cuinanashatahuaju. Tuatsehue camadya ique eaninucau” jadya. Tumeque ecuita queja judirunucatsu tujatu badirucuare ni ejeque ijahua tsehue ama, etare ejabu jida, ebajeje bucha. \v 45 Jida baatsutu tumeque ijahuara peya ijahua cuana sareticuare. Pacarucu ijahua cuana, tuque bucha dyaque jidama cuanaque tujatu daditicuare. Daditsu tujatu ecana beticuare. Juetinucatsu tunajatu dutyara quijahuatishanuc acuare tumeque nerecadaque ecuita. Jadya juetu ecuita juya tuque icuene juhua bucha dyaque jidama. Tumebaedya micuana iyacua nerecada juya bucha dyaque nerecada jubuque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsja ecuaque, tuatsehuequi cuanaque jadya Jesús jiteque cuacuareque \r (Mr 3.31-35; Lc 8.19-21) \p \v 46 Jesús quisarati netiyajutu juticuare ecuaque, tuatsehuequi cuanaque jadya. Ecuita jetiama tibu tuna etsecueju netinaticuare. Quisaraticara datse tuna jucuare tuatsehue. \v 47 Tumetu ejera cuana Jesús cuejaticuare: \p —Micue cuaa, micue miatsehuequi cuanaque jadya rena etsecueju. Miatsehuepa tuna quisaraticara juya, —jadya tujatu Jesús aticuare. \p \v 48 —Tumeque epuna tuque ecue ecuaa; tume cuanaque tuna ecue eatsehuequi cuanaque. Jadya ama bucha tuque ecue aniya peya ecue iyuhueda cuanaque, —jadyatu Jesúsra acuare tuhua cuanaque. \p \v 49 Tume tura ecuana imetacuare tura mepehua cuanaque. \p —Riya cuanaque rique ecue iyuhueda cuanaque. Riya cuanaque rena ecue ecuaa buchique, ecue eatsehuequi cuana buchique jadya. \v 50 Iyuhueda tuna baya ecue Etata barepaju aniyaja inime eque juya cuanaque. Tunadya tuna ecue ecuaa, ecue eatsehuequi cuanaque bucha bae ayaque, —jadya tujatu ecana acuare. \c 13 \s1 Uhuauhua puji cuatsabiji \r (Mr 4.1-9; Lc 8.4-8) \p \v 1 Tumeque huecacatu Jesús cuinanacuare etare juque. Cuinanatsutu aninaticuare bei jiruru tuhua cuanaque bahuitya. \v 2 Masadamatu caradatinucacuare jetiama ecuita cuana. Tuna majacama cuita baatsutu Jesús cuabaju nubitsu anibutecuare. Mejiji equera tunajatu bacacuare tuque quisaratiyaju. \v 3 Cuatsabiji eque tujatu ecana bahuityacuare, yunerique adebamere ishu. \p —Anicuaretu ecuita. Cuacuaretu tuja teeju uhuauhuara. \v 4 Tura uhuaajeyaquetu umae pacacacuare edijiju, yahua pajidaju. Uhuayaque etsucaca yahuaju huiruhuaquetu upati huiri cuanara anibutetsu mucutillacuare. \v 5 Peya etsucaca cuanatu pacacacuare yahua macana dedamaju. Yahua macanamaque dedama tibutu huijatsu danecuare ama, masadama buraracuare ama bucha. \v 6 Ijetija uqueratu iyecuare euhua cuanaque, etiri yahua nacadaju ama tibu. \v 7 Umae bacue pacacacuare acui tiri, acuija jadya jetiama ducu. Acuija cuana danetsu tujatu trigo euhuaque ehuija cuanaque iyetillacuare. \v 8 Umae etsucaca cuanatu pacacacuare yahua jidaju. Cacacaticuare umada. Tee mere pujiratu jetiama huesacuare tuhua euhuaque. Umae esa cuanajutu cien tsucaca jucuare. Peya esa cuanajutu shucuta tunca tsucaca jucuare. Peya esa cuanaju jucuare quimisha tunca tsucaca. Jadyatu jucuare teeju euhua cuanaque. \p \v 9 “Quijacabacati aqui juatsu, nebacacue, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Eje bucha juatsu ecana Jesúsra cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mr 4.10-12; Lc 8.9-10) \p \v 10 Tume tuque ecuana tura mepehua cuanara jipeticuare. Jipetitsu tuque ecuana acuare: \p —Ecuita cuana bahuityayaque tuquemi ecana cuatsabiji cuana eque bahuityaya. ¿Eje bucha juatsu tuquemi ecana jadya bahuityaya? —jadya tuque ecuana acuare. \p \v 11 Jesúsra ecuana quemitsacuare: \p —Yusura micuana pana adebamere acara aya tura tuja cuanaque naruyaju eje bucha juyaque. Peya cuana jadya cuejae eauque, tuna cuatsabiji cuana eque jutidya cuejaya jari, pana huecasha cuita ayaque ama. \v 12 Ejeja ai aniyajatu dyaquedya ai aniajeya. Ejeque aiqui bucha cabatiyaquetu, aimaquedya jutidya. Tuja aniyaque piji tujatu aputatereya. \v 13 Jadya tibudya tuna cuejaya cuatsabiji cuana eque, tunara era bahuityayaque pana adeba eauju. Tunaratu era ayaque baya. Tume tuna baatsu bama jiu juya. Bacatsu tuna bahuityahua ama jiu juya, arepa bacahua ama bucha. \v 14 Berutu Isaías, Yusu equeque quisarati cuejaquique, jadyatu judadiya jadya jucuare. Tumetu iyacua tuequedya juya. \q1 “Micuanaratu bacabuquedya. \q1 Adebataqui ama tuque micuana babuque. \q1 Tume tuque micuana adebataqui ama babuque micuara petayaque. \q1 \v 15 Micuanaja Yusu adeba ishuque tuque micuanaja aishu ama cuita jubuque caadebati ishu. \q1 Bacabuque datse micuana Yusuja quisarati. \q1 Ijaca cani ecatse ehuijitutana bucha jutidya micuana jubuque. \q1 Yatuca ecatse etumu bucha jutidya micuana jubuque. \q1 Jadya tibudya tuque micuana adebabuque ama micuanaja yatuca tsehue bayaque, ni micuanara micuanaja ijaca tsehue bacayaque. \q1 Micuanaratu adebabuque ama, ni micuana inime cacuareticara jubuque, eaqueja catyatitsu eaqueja judiru ishu”. \p \v 16 Isaiasra béru huenecuareque quisarati aatsu ecuana Jesúsra cuejanucacuare: \p —Micuana micuana dyaque jida, pureama, micuanaja yatuca tsehue bayaque micuana pana adeba aya tibu, micuanaja ijaca tsehue bacayaque micuana pana ejene aya tibu. \v 17 Neadebacue riyaque. Beru yuequedyatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara, tumebaedya ecuita tuyu cuanara jadya bacara ebari acuare ecue casa micuanara iyacua bayaque. Bacacara ebari tuna acuare ecue quisarati iyacua micuanara bacayaque. Jadya ama bucha tunaja anihua ama emajaca baishu ni baca ishu. \s1 Jesúsra pana cueja cuatsabiji uhuauhua puji equeque acuareque \r (Mr 4.13-20; Lc 8.11-15) \p \v 18 “Pana ijacabaca neacue. Pana cueja micuana aya uhuauhua puji cuatsabiji equeque eje buchique. \v 19 Umaetu Yusura naruyaju eje buchique quisarati bacatsu masadama nime aputaya, Satanásra masadama pana nime aputashamere aya tibu. Tuna tuna ediji pajidaque buchique. \v 20-21 Umaeratu ejetsunue ishu ama pureama tsehue Yusuja quisarati bacaya. Nerecada juya cabatitsu tuna ejenejacaya. Quisarati ejenehua baatsu jidama atayaju, masadama tuna ejenejacaya, pana adeba aya ama tibu. Tuna tuna yahua macana dedamaque buchique. Huijahua cuanaquetu macana quini danetsu tsunuda ama juya, etiri dedama tibu. \v 22 Umaera Yusuja quisarati bacaya cuanaratu ejenejacaya, riyaque yahuaju cuanaquedya jutidya dyaque inime tsapequi aya tibu. Tunajatu inime juya chipiru dyaque umada anitsu camadya pureama ejuu bucha. Chipiru dyaque iyuhueda baatsu tuna tunadya jutidya ijahue catiya. Jadya juatsu tuna Yusu muijacaya. Tuna tuna yahua acuija quinique buchique. \v 23 Umae cuana Yusuja quisarati bacaqui juya cuanaratu adebaajeyadya jutidya. Tuna eje bucha anieju tuna ejitaju Yusuja biji eque aniyaque. Umae cuana tunajatu tsahuaya eaqueja catyati ishu. Tunadya tuna esaju jetiama etsucaca juhuaque bucha, cien, shucuta tunca, quimisha tunca jadya catyatihuaque buchique, —jadya tuna Jesúsra acuare tuhua cuanaque. \s1 Trigo ducu trigo jiuque uhuatanacuareque \p \v 24 Jadya juatsu tuna Jesúsra bahuityanucacuare: \p —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Nebacacue riyaque cuatsabiji. Jucuare tu ecuita. Cuacuaretu tuja teeju trigo uhuara. Uhuatsutu dirunucacuare tuja etareju. \v 25 Tumetu meta tuque, dutya tuja etareju aniya cuana tsehue tahuiyaju, nubicuare tuja teeju tee metseque ujeu baquique. Uhuacuaretu tumeque teeju nucadya peya etsucaca. Etsucaca euhua cuanaque huijatsutu trigo bae cuitadya jucuare. Ecaca bacue tuja arataqui ama jucuare. Trigo jiuque tsucaca uhuatsutu dirucuare. \v 26 Uhuahuajutu dutya euhua cuanaque huijacuare trigo neri, trigo jiuque jadya. Cacacatihuaju piisi amena esaju baatsutu teeju mere juya cuanara chamacama adebacuare dutya tumeque teeju huijahuaque trigoque ama. \v 27 Jadya baatsu tuna emechiqui queja cuacuare. “Tata, miratu uhuachine teeju trigo neri. Jetiama cuitatu huijachine trigo ducu trigo jiuque. ¿Airatu uhuachine tume jidamaque huijachineque?” jadya tunajatu aticuare. \v 28 Tee metsequetu jucuare: “Ecue inimetu ejeque ique ujeu baquira uhuachine”, jadya tuna emechiquira acuare. “¿Mutsumerecara mira ecuana aya trigo jiuque?” jadya tunajatu bacaduracuare. \v 29 “Paju ani. Mutsuyaque tuque micuana emutsuu trigo neri. \v 30 Panetidya jutidya ecuanara racaya tupu. Trigo raca ishuque huecaca juetihuaju piisi tuque mere puji cuana jadya abuque: ‘Icuene nemutsucue trigo jiuque. Mutsutsu nequerebarecue. Jadya aatsu nepahuacue. Jadya bajejee dutya aatsu piisi neracacue trigo. Racatsu neiyacue ecue trigo iyaquiju’”, jadyatu acuare emechiquira mere puji cuana, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \p (Jadiquetu Jesúsra cuatsabiji eque huecashacuare, arepa ecuana riyaque yahuaju yuhua cama aniya ama bucha, ejeque huecaca Yusuja cuanaque Yusuja ama cuanaque jadya cajaquetibuqueque.) \s1 Mostaza caca cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mr 4.30-32; Lc 13.18-19) \p \v 31 Jesúsra tuna bahuityanucacuare peya cuatsabiji eque bahuityayaque. \p —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Adebayadya micuana mostaza caca, teeju euhuataque. \v 32 Achaachaque piji, bataqui nerique ama. Jadya ama buchatu buraratsu, huijatsu danetsu dyaque arida juya, teeju peya euhua cuanaque bucha ama. Tuja yaa cuanajudyatu upati huiri cuana eja catiya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra jadique huecashacuare. Arepa catibutiyaque eje uma piji tuaqueja catyatiya ama bucha, tuequedya tuna riya piji, riya piji jetiama catyatiajeya.) \s1 Levadura cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Lc 13.20-21) \p \v 33 Tumebaedya tujatu ecana riyaque cuatsabiji eque bahuityanucacuare: \p —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Epunatu pan ejuu. Eiyautu riya piji levadura. Quimisha equiniqui medidaju tujatu harina ehuauu. Tumeque riya piji levaduraradyatu dutya esaca huauhuaju emujashau, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tujatu ecana jadique huecashacara acuare. Levadurara dutya esaca mujashaya bucha, jadidyatu tuja quisarati dutya queja cuejatanabuque jadique.) \s1 Eje bucha juatsu Jesúsra cuatsabiji eque bahuityayaque cuejacuareque \r (Mr 4.33-34) \p \v 34 Jesusratu ecuita jetiamaque cuatsabiji eque cama bahuityacuare. Cuatsabijima tujatu ecana bahuityacuare ama. Pana adebamere ama tujatu ecana cuatsabiji eque acuare. \v 35 Jadya juetu jucuare Yusu equeque quisarati cuejaquira acuareque: \q1 “Cuatsabiji eque tuna bahuityabuque. \q1 Yusura yahua iyahua equeque etehuaque tuque quisarati abuque”, \m jadya patu Yusu equeque quisarati quejaquira huenecuare. \s1 Trigo ducu trigo jiuque eje buchique jadique \p \v 36 Jadya juatsutu Jesúsra camadya ishu isaracuare tuhua aniya cuanaque. Tuna isaratsutu ecuana tsehue etareju dirucuare. Tume tuque ecuana jipetinucacuare. \p —Ecuana peya cuana tsehueju mira ecuana cuatsabiji cuejahua trigo ducu trigo jiuque uhuacuareque. ¿Ai mira ecuana bahuityacara aya tumeque cuatsabiji eque? —jadya tuque ecuana acuare. \p \v 37 Jesúsra ecuana quemitsacuare: \p —IDYA ECUITA tee metse buchique, trigo neri uhuaquique. \v 38 Yahua tu tee buchique. Dutya ecue neri cuanaque tuna trigo neri cuana buchique. Satanásja cuanaque tuna trigo jiuque ehuijaque buchique. \v 39 Satanás tu trigo jiuque uhuaquique buchique. Mere puji cuanara teeju euhuaque jahuanehuaju huesahuaju jucuareque tu yahua tereyaju judadibuqueque buchique. Tume teeju euhuaque huesa puji cuana tu barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque jadique. \v 40 Trigo huesaqui cuanara trigo jiuque trigo ducuque cuitubutsu pahuacuareque jadiquetu yahua tereyaju judadibuqueque. \v 41 Tumeque huecaca ique enaruqui juatsu tuque ique barepaju tsahuaqui cuanaque cuadishabuque, dutya jidama juhua cuanaque sita ishu, dutya peya cuana jidama amerequi juhua cuanaque. \v 42 Tume cuanaque tuna ijahuaja etiquiju ijehuetanabuque. Tuhua tuna payaque dutya etse tari jubuque. \v 43 Tumetu adebataqui jubuque eje cuanaque Yusura amereya eque cuita juhuaque. Jidama cuana ducuque tuna cuinanabuque, barepa asicadaque cuetiyaju ijeti epujetanau bucha. Tuna tuna tuhua Etataque Yusu huaraji arida queja judirubuque. \p “Micuana quijabacati aqui juatsu, nebacacue, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Cuatsabiji chipiru etehua equeque \p \v 44 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana Yusura naruyaque. Riyaque cuatsabiji micuana cuejaya. Jucuare patu ecuita. Yahua puru juyaque tujatu dadicuare dyaque tsuje aridaque etehuaque. Daditsutu dyaque pureama jucuare. Tuja yahua juque ama tujatu dadicuare. Jadya tibudya tujatu tuhua nucadya papanucacuare. Tehuanucatsu patu dirucuare, tuja dutya ai aniyaque catyati ara, dyaque umada chipiru anitsu tumeque yahua quemi ishu. Quemicuaredya tura, —jadya ecuana Jesúsra cuejacuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra huecashacara acuare. Tuja juishuque patu dyaque saretanayaque. Eje buchadya tujaque jucara ebari tsehue ecuana tuja ishu jutaqui.) \s1 Tumu dyaque tiquidaque tsuje aridaque cuatsabiji equeque \p \v 45 Bahuityanucacuare ecuana Jesúsra: \p —Bahue micuana amerecara anucaya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Anicuaretu catyati puji tumu dyaque tiquidaque tsuje aridaque perla bacani sare juyaque. \v 46 Jadya juyajutu ejera cuana bamerecuare tumu dyaque tiquidaque tsuje aridaque. Dutya tuja ai aniyaque catyati caticuare tumu quemi ishu. Quemicuaredya tura, —jadya tura ecuana cuejacuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra huecashacara acuare tuja juishuque patu dutya ai dyaque tsuje arida cuanaque buchique.) \s1 Jae deruqui equeque cuatsabiji \p \v 47 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Riyaque cuatsabiji micuana cuejaya. Ecuita cuanaratu marecuare jae deruquique enaju. Derucuare tuna jae bape bape cuanaque earataque, arata baecuaque jadya cuanaque. \v 48 Jae deruquique jequehuajutu jae puji cuanara repecuare mejijiju. Tuhuadya tuna jae earataque, arata baecuaque jadya mepe juanibarecuare. Jae earata cuanaque tunajatu jitiju ishacuare. Arata baecua cuanaque tunajatu ijehuebarecuare. \v 49 Jadidyatu jubuque tere ishuque huecaca juetihuaju. Barepa juque Yusu tsahuaqui cuanaque tuna jebuque ecuita Yusuja ama cuanaque, ecuita Yusuja cuanaque ducuque mepera. \v 50 Jidama cuanaque tunajatu ijehuebuque ijahuaja etiquiju. Tuhua tuna pajacabuque ama. Dyaque nerecada tuna jubuque. Ujera tuna etse tari amerebuque, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Yusuja inime beruque, iyacuaque jadya \p \v 51 Tume ecuana Jesúsra bacaduracuare: \p —¿Jutiyadya micuanaja inimeju era cuejahuaque? \p —Jejee, Ecuana Cuatsashaquique. Jutiyadya tuque ecuanaja inimeju, —jadya tuque ecuana acuare. \p \v 52 Tura ecuana acuare: \p —Dyaque jida tu cacuatsashati bahuityaqui cuanaque eaqueja catyati ishu. Jadya juatsu tunajatu chamacama pana cueja eau beruque inime equeque, iyacua equeque jadique. Ecuita dutya tuja aniyaque tsumequi buchique tuna, iyacuaque, beruque jadya tsumeya bucha tuja etareju cuanaja jida ishu, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 Jesús Nazaretju juetinucacuareque \r (Mr 6.1-6; Lc 4.16-30) \p \v 53 Tume cuanaque cuatsabiji atillatsutu Jesús dirunucacuare tuhuaque. \v 54 Cuacuaretu Nazaretju, tuque catemuticuareju. Caradati ishuque etareju tujatu ecana bahuityacuare. Anajacatacuaretu tuhua casitaticuare cuanaque. Bacuare tuna tura Yusuja casa tsehue aya cuanaque. \p —Riyaque ecuita taa dyaque inimequi quisarati ishu. ¿Eju jatsuri riyaque jadya quisarati cabahuityatihua? ¿Eje bucha ae jatsu rejari eau ejeque ecuitara ayaque ama? \v 55 Nanadaju ecuanara bacuareque taa riya. ¿Riyaquedya ama jatsu ri Joséja ebacuaque, mesa, caju cuana pujija ebacuaque? ¿Mariaja ebacuaque di taa riya? ¿Riyaque di taa ri Santiago, José, Simón, Judas jadyaja eujique? \v 56 Tuja enuu cuanaque tupuju cuanaque taa rena ecuanaja epujudya aniya. ¿Tume jatsuri eje bucha juatsu dyaque quisarati bahue? —jadya tuna jucuare. \p \v 57 Tunara nanada equedya bahua tibu, tunajatu ejenecarama acuare tuque Mesías, Yusuja Emepeque jadique. Jadya tibudya tunajatu bacacarama acuare tura bahuityayaque. \p Jesúsra tuna acuare: \p —Quisarati dyaque jida cuanaque cuejaqui cuanaque tuna dutya queja jida batsataya, tunaja epuju cuanara cuita bacue aijama. Dutyara tuna pana ijacabaca aya, tunaja ata cuanara bacue aijama, —jadyatu Jesúsra acuare Nazaretju cuanaque. \p \v 58 Tuhua tuja epuju cuita tujatu anericuare ama ai ejeque ecuitaja ataquique ama, tuhua cuanaque tuaqueja catyaticarama jucuare baatsu. \c 14 \s1 Eje bucha iyetanae Juan Ecuita Cuana Utsaquique jucuareque \r (Mr 6.14-29; Lc 9.7-9) \p \v 1 Tume patyatu Herodes Galilea naruquique jucuare. Bacacuaretu Jesús ai juyaque, eje bucha juyaque jadya. \p \v 2 —Tumeque Jesústu baya ecuita ama. Juan Ecuita Cuana Utsaquique emajuque cacuitatitsu netitsuranucachineque tume. Jadya tibudyatu Jesúsja casa aniya ejeque ecuitaja ataquique ama aishu, —jadyatu Herodesra acuare tuque merequi cuanaque. \p \v 3 Herodestu pana bahuedya jucuare Juan emajuque, tura cuitadya iyemerechine tibu. Iyacua micuana Juan eje bucha iyetanae jucuareque cuejaya. Herodesratu Juan inamerecuare. Inameretsu tujatu etare apudaju ishamerecuare. Etare apudaju tujatu ishamerecuare Herodías pureamatura ishu. Tumeque epuna tujatu ejuque jahuane jucuare, tuatsehuequique Felipeja ehuaneque. Tumeque epunaratu Felipe jacacuare, Herodes tsehue anicara juatsu. \v 4 Eje uma cuejadyatu Juanra acuare Herodes: “Caquemititaqui amami micue miatsehuequija ehuaneque tsehue”, jadyapa tujatu acuare. \p \v 5 Jadya tibudya tujatu Juan iyecara acuare. Jadya ama bucha tujatu inime tupucuare: “Juan eiyemereu; tume taa tu ecuita cuana eatsehue ecahuaitiu. Tunaratu ejeneya Juan Yusuja quisarati cuejaquique”. Ecuita cuana mubatsu tujatu Juan risimeretsu ishamerecuare jutidya. \v 6 Herodesja cuinana huecaca camaratsurutiyaque chine ishutu Herodiasja ebacujunaque ihuarahua cuanaja yacuaju ijahue jucuare. Jadya tuque ijahue juyaju baatsutu Herodesra bijisericuare tuja ijahue. \v 7 Tuque tuja biji ijahue juya baatsu tujatu epuna ehue ebari acuare: \p —Bacacue ique ai mira bijida bayaque. Etyaudya mique era. Yusura ique panerecatura, era mique tyaana ayaque tyayaque ama juatsu, —jadyatu Herodesra epuna ehue ebari acuare. \p \v 8 Ecuaquera ana cuejahuajutu epuna ehue ebarira Herodes bacacuare: \p —Iyemerecue Juan Ecuita Cuana Utsaquique. Piti tubumeretsu, tuja iyuca pejaju iyatsu, ique inamerecue. Riyaque mique bacaya, —jadyapa tujatu acuare. \p \v 9 Jadya ahuajutu Herodes dyaque peya inime jucuare. Jadya ama bucha tujatu ataquidya jucuare, tura quisarati ahuaque tuatsehue chine juya cuanaja ijacaju jadya juhua tibu, “Yusura ique panerecatura, era tyaana ahuaque tyayaque ama juatsu”. Jadya tibu tujatu cuatsashacuare tuja sudaru cuana: \p \v 10 —Necuacue etare apudaju. Juan Ecuita Cuana Utsaquique nepititubuticue, —jadyapa tujatu ecana acuare. \p \v 11 Tume tuna cuatsashatahua equedya jucuare. Jadya aatsu tunajatu Juanja iyuca pejaju iyatsu epuna ehue ebari tyaeticuare. Tunara tyaetihuaju tujatu ecuaque inamereticuare. \p \v 12 Jadya juhuaque bahue juatsutu Juanra mepehua cuanara emajuque queticuare. Dujutsu tuna ishaticuare caniju. Jadya aatsu tunajatu cuejaticuare Jesús, Juan eje bucha juhuaque. \p (Herodesratu dutya tume cuanaque inime tupuqui acuare. Jadya tibudya tujatu Jesús, Juan Ecuita Cuana Utsaquique chacha enetitsuranucaque bucha bacuare.) \s1 Jesúsra pishica pan, beta jae jadya umanashacuareque pishica mil ecuita cuana mihua ishu \r (Mr 6.30-44; Lc 9.10-17; Jn 6.1-14) \p \v 13 Juan Ecuita Cuana Utsaquique majuchineque bahue juatsutu Jesús tuhuaque cuacuare cuaba eque peya queja amaca ecuana tsehue cuita camadya. Ecuita cuanaratu badadicuare eje queja amaca cuayaque. Badaditsu tuna cuacuare tunaja epu cuana juque yahua eque tuaqueja juti ishu. \v 14 Cuaba juque cuinanayaratu Jesúsra bacuare jetiama ecuita tuque ihua juyaju. Jadya baatsu tujatu ecana nerecada banaticuare. Chachanecuaretu ujejeda cuanaque tunara dujuya cuanaque. \v 15 Amena ijeti nubihuie ecuana tura mepehua cuanara jipeticuare. \p —Amena taa ri chinehua. Rehuari aijama ni eju buchique ara ishu cuanaque quemi ishuque. Isaracue ecuita cuana. Padiru ecana epu cuanaju, eje queja tuna japadama aniyaju. Pacabacatidiru ecana ara ishu cuanaque, —jadya tuque ecuana aticuare. \p \v 16 —Cuadishaya ama tuna era. Micuanaradya ecana nemihuacue, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 17 —Rehua rique ecuanaja aniya pishica pan, beta jae jadya piji camadya, —jadya tuque ecuana acuare. \p \v 18 —Nebecue requeja, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 19 Tume tujatu ecuita cuana iyabutyamerecuare tuhua tuna netibareyaju cuitadya. Jadya juatsu tujatu inaticuare pishica pan, beta jae jadya. Inatsu tujatu barepa Yusu aniya queja petacuare. Petayaquetu jucuare: \p —Yusurupai mique aya, Tata, mira ecuana riyaque ara ishuque tyahua tibu, —jadya tujatu Yusu acuare. \p Yusurupai au jadya aatsu tujatu pan cuana cuesibarecuare. Jadya aatsu tura ecuana tyabarecuare, ecuita cuana ecuanaja tyabare ishu. Tura ecuana tyabareya tupu tujatu jetiama umanashacuare. \v 20 Dutya tuna araaracuare, pana jeque juya tupu. Amena jadya juhuaju tuque ecuana jequeshabarecuare peadya tunca beta earacana jiti arida cuanaque pan tunara arabishahua cuana tsehue, jae jadya tsehue. \v 21 Jetieque ama tuna araaracuare. Pishica mil deca cuana tuna araaracuare; epuna cuana, ebacua piji cuana jadya piyebamaque. \s1 Jesús ena dyaque eque ajecuareque \r (Mr 6.45-52; Jn 6.16-21) \p \v 22 Tume ecuana Jesúsra jadya acuare: \p —Neanibutecue cuabaju. Necarequeticue bei yueque macare. Tumidya micuana adadiya ecuita cuana isaratsu, —jadya tura ecuana acuare. \p Tura jadya ahuaju ecuana cuabaju anibutecuare. Anibute jadya juatsu ecuana carequeticuare, Jesús ecuita jetiamaque isara juya tupu. \v 23 Amena ecuita cuana cuadisha ishu isaratsutu Jesús tsuracuare emata baruda cuita amaju Yusu tsehue quisarati ishu. Apunaya tupudyatu tuhua jucuare. \v 24 Ecuana ecuana bei patya patya juajecuare. Ena pacutu cuaba queja catsatana catsatana jucuare, cuejijira ecuana acuatsuruya tibu. \v 25 Amena huecaca japadara tacure quique pidya juhuaju ecuana Jesúsra jipedirunucacuare ena dyaque eque ajeajeyara. \v 26 Jesús ena dyaque eque ajeajeyaju batsatsu ecuana dyaque bajida jucuare. Bajida juatsu ecuana jadya jucuare: \p —¡Ita nebacue! ¡Yatanana tume! —jadya ecuana quique eque jucuare. \p \v 27 Jesúsra ecuana yume quiquedya acuare: \p —¡Bajida nejuume! ¡Idya ique! ¡Casada nejucue! \p \v 28 Pedroratu acuare: \p —Ecuana Cuatsashaquique, midya ni taa mique, ique dyadi ajeshacuedya ena dyaque eque mique netiya tupu, —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 29 —Jecue taa, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Jadya ayajutu Pedro butecuare cuaba juque. Butetsutu ena dyaque eque ajequenacuare Jesús netiya queja. \v 30 Cuejijira bucucushaya cabatitsutu bajida jucuare. Tumetu ajeyaque nubiajecuare. \p —¡Ecuana Cuatsashaquique, chachanecue ique! —jadyatu Pedro quiquecuare. \p \v 31 Tumeque ura cuitadyatu Jesúsra ebi rirutsu inaticuare. \p —Ejenehua ama tuquemi era cuejipa casada juque echachaneuque, ena pacu juque jadya. ¿Eje bucha juatsu tuquemi ejenehua ama era echachaneuque? —jadya tujatu acuare. \p \v 32 Tatse cuabaju tsurahuajutu cuejiji neticuare. \v 33 Tume ecuana cuaba ducu anicuare cuanaque chichucata jucuare Jesúsja yacuaju tuque muiyaque. \p —¡Pusha ama cuitadya mi Yusuja Ebacuaque! —jadya tuque ecuana acuare. \s1 Jesúsra ujejeda cuanaque Genesaretju chachanecuareque \r (Mr 6.53-56) \p \v 34 Bei riquetsu ecuana Genesaret yahuaju jaratsuranaticuare. \v 35 Tuhua aniya cuanaratu Jesús adebatsacuare. Masadama tunajatu tsapecuare quisarati tuque junatiyaque tumeque epuju. Jetiama ecuitatu peya cuejati peya cuejati jadya jucuare tunaja ujejeda cuanaque Jesús queja duju ishu, tuja ecana chachane ishu. \v 36 Canerecaticuare tuna tuaqueja: \p —Cajabamereticue taa ujejeda cuana queja micue una cuatsa cuana pijidya jutidya, tuna chacha juishu, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p Dutya ejeque tuja una jabaqui jucuare cuanaque tuna pana chacha jubarecuare. \c 15 \s1 Baba cuanaja bahue eque ama ecuana jutaquique, Yusuja inime eque \r (Mr 7.1-23) \p \v 1 Umae fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya tuna juticuare Jerusalén juque. Junatitsu tunajatu Jesús jipeticuare. Jipetitsu tunajatu bacaduracuare: \p \v 2 —Mira mepehua cuanaquetu ecuanaja baba cuanaja bahue eque ama juya. Araara ishutu micue cuanaque emetucu cutsatiya ama ecuanaja bahue eque. ¿Eje bucha juatsu? —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 3 Tura tuna quemitsacuare: \p —Arepa micuana peya cuanapa jidama juya jadya aya ama bucha, dutya amadya tuque micuana aya Yusura amerehuaque. Micuanaja bahue cuana eque cuitadya jutidya juyaque tuque micuana Yusura amereyaque aya ama. \v 4 Moisés equetu Yusura cuatsashacuare béru: “Muibacue micue tata, micue cuaa jadya”. Tumebaedyatu jucuare: “Paiyetana ejeque etataqueja ishu, ecuaqueja ishu jidama quisarati ayaque”. \v 5 Micuanaratu cuarehua riyaque cacuatsashati. Tume micuana, micuanaja tata nerecada cuanara catsahuamereti ishu bacayaju, jubahue: “Tsahuataqui ama mique ecue, amena ecue dutya ai aniyaque amena Yusu etya tibu”. \v 6 Ejera jadya quisarati ayaquetu tuja etataque, tuja ecuaque tsahuataqui ama, jadya tuque micuanaja cuatsasha bahue. Jadya apupashae tuque micuana Yusura cuatsashahuaque aya, micuana cuejatahua cuana equedya jutidya juishu. \v 7 Yusu adebaquipa ejuu, jadya micuana juya, ai yuneri ama. Isaías Yusu equeque quisarati cuejaquiratu micuana jadya ayaque huenecuare jadya: \q1 \v 8 “Riyaque ecuita cuanara muiya tunaja quisarati tsehue camadya. \q1 Jadya ama bucha tuna eje bucha juya eque ejitaju ecue cuanaque ama. \q1 \v 9 Yanacana cuita tunara tunaja bahue cuana eque muiya. \q1 Tunara bahuityayaquetu ecuita cuanara inime tupuyaquedya jutidya”, \m jadyatu Yusu jucuare Isaías eque, —jadyatu Jesúsra acuare fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya. \p \v 10 Tumetu Jesúsra ihuaracuare ecuita cuana tuhua eje uma netiya cuanaque. \p —Pana baca neacue. \v 11 Ecuitara ai arayaratu ecuita cajuchatishaya ama. Micuanaja ducuta inime jidamaque cuinanayaratu cajuchatishaya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 12 Tume tuque ecuana tura mepehua cuanara jipeticuare. \p —¿Bahuedyami fariseo cuana mira quisarati jadya ayaju cahuaitiyaque? —jadya tuque ecuana bacaduracuare. \p \v 13 —Ecue Etata barepajuja ama cuanaque tuna pana aputashatana jubuque, acui tirita mutsu eau bucha. \v 14 Nebacaume tunaja quisarati. Arepa tuna Yusuja quisarati pana adeba ama aya ama bucha tunajatu peya cuana bahuityacara aya. Shuhuique ecatsedya jutidya ecaaquerenitiu buchique tuna. Shuhuira ni peya shuhuique eaquereniu, betadya tatse caniju epacacadiruu. Tumebae cuitadya tuna; yanacana cuita tuna peya cuana Yusu adebamerecara juya. Tunara, ni peyara jadyatu Yusu adebabuque ama, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 15 Jadya ayajutu Pedrora Jesús jipetitsu isaraticuare. \p —Arepa ecuanaja cacuatsashati eque ai arata baecuaque aniya ama bucha, mira bacue ecuana cuejahua ai araya tsehuepa ecuana cajuchatiya ama jadya. Pana cueja ecuana acue, —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 16 —Arepa micuana eatsehue juneniya ama bucha, tuque micuana adebaya ama jari micuana era eje buchique bahuityacara ayaque. Ni ejeque earaquira micuana cajuchatishaya ama. \v 17 Earaqui tu ecuanaja ecuita casatura ishuquedya jutidya. Dutya earaqui ecuatsa eque nubiyaquetu ecare canijudya jutidya judiruya. Tuhuaquedyatu cuinanaya. \v 18 Educu juquetu ecuitaja juetiya cajuchati ishuque. \v 19 Tuhuaquedyatu riya cuanaque jidama cuanaque, bijiseri, au jadya cuanaque juetiya: jidama inime tupucara cuanaque, quiyeticaraque, peya tsehue ecaquemitique jaraquerecaraque, chiri jucaraque, pusha pusha jucaraque, quijillahuanaticaraque jadya. \v 20 Dutya riya cuanaratu ecuita cajuchatishaya. Yusuratu asicabaya riya cuanaque. Araaraya ni micuana emetucu cuana cutsatimaque fariseo cuana cutsatiya bucha, jadya cuana tsehue micuana cajuchatiya ama ni riya piji buchique, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Epuna israelitaque ama Jesús queja catyaticuareque \r (Mr 7.24-30) \p \v 21 Jesústu cuanucacuare tuhuaque. Tumetu cuacuare Tiro, Sidón jadya queja amaca. \v 22 Epuna israelitara amatu jipeticuare. Tumeque epunatu jucuare israelita ama cuana eque ejuracanaque ecuanaja baba cuana Canaánju anidiruma jariju anicuareque. Jipetsu tujatu quiquecuare: \p —Ique Cuatsashaquique, midyami David eque ejuracanaque. Nerecabacue ique. Ijehuecuinacue ijahua cuana ecue ebacujuna juque, —jadyatu epunara aticuare Jesús. \p \v 23 Isaraya ama buchatu Jesús diruajecuaredya jutidya. Epuna bacue quiqueajecuaredya jutidya. Bacacarama ecuana acuare. \p —Cuejacue tumeque epuna. Padiru. Ecuana tupujutu quiquebeya. Bacahuillahua tuque ecuana amena, —jadya tuque ecuana Jesús acuare. \p \v 24 —Ecuanaja ata israelita cuana tuna uhuisha cuji eju buchique. Yusura ique cuadishahua tuna tsahua ishu, israelita ama cuanaque tsahua ishu ama, —jadyatu Jesús jucuare. \p \v 25 Epuna bacue Jesúsja yacuaju junatitsu nuyunaticuare. \p —Tsahuacue ique, Ique Cuatsashaquique, —jadya tujatu anaticuare. \p \v 26 —Adebayami quisarati: “Jidama tu ebacua cuana earaqui secatsu chapa cuana tyau” jadique, —jadyatu Jesús jucuare. \p \v 27 —Jejee, Ique Cuatsashaquique. Jadya ama buchatu chapa cuanara arayadya enimetsequera araarayaque mesa juque pacacashayaque, —jadyatu epunara acuare. \p (Jadya quisarati tsehue tujatu acuare. Tumebaedyatu israelita ama cuanaque Jesús queja ecatyatiudya.) \p \v 28 —Yuneri cuitadya tuquemi pana ejene aya era micue bacujuna juque ijahua cuana eijehuecuinauque. Ayadya tuque era mira bacahua eque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Tumeque ura cuitadyatu ebacujunaque quijahuatijacacuare. \s1 Jesúsra jetiama ujejeda cuanaque chachanecuareque \p \v 29 Jesústu tuhuaque dirunucatsu cueticuare Galilea bei jiruru eque. Tuequedyatu tsuracuare emataju. Tsuratsutu tuhuadya anibutecuare. \v 30 Jetiamatu ecuita cuana tuaqueja juticuare. Dujucuare tuna aje jidama cuanaque, shuhui cuanaque, ebi jidama cuanaque, quisarati baecua cuanaque, umada peya ujeje tsehue cuanaque jadya. Jesús anibutehua peque tunajatu iyabareticuare. Chachanecuaredya tujatu ecana. \v 31 Quisarati baecua cuanaque tuna quisaraticuare. Ebi jidama cuanaquetu chacha jucuare. Ajebaecua cuanaque tuna ajecuare. Shuhui cuanaque tuna capetaticuare. Dutya riya cuanaque baatsutu ecuita cuana anajacatacuare. Pureama tuna Yusu atibunecuare: \p —Dyaque casada, jida jadya taa Yusu, Yusu israelita cuanara muiyaque, —jadya tunajatu acuare. \s1 Jesúsra pushi mil ecuita pacarucu pan eje uma jae piji jadya umanashatsu mihuacuareque \r (Mr 8.1-10) \p \v 32 Tume ecuana Jesúsra ihuaracuare isara ishu: \p —Nerecada taa rique ecuita cuana arama baatsu baya, riya barepa tibene equeque taa rena ique ijacabaca juyaque. Amena taa renajari aijama ara ishuque. Cuadishacarama taa rena aramaque aya tunaja etare cuanaju. Edijiju taa rena emajudiruu, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 33 —¿Eje bucha dadie jatsu tuque ecuana eau earaqui ecuita jetiamaja ishu, rehua ni ejeque buchique anitayaju ama? —jadya tuque ecuana acuare. \p \v 34 Jesúsra ecuana bacaduracuare: \p —¿Eje uma pan micuanaja aniya? \p —Pacarucu piji camadya, eje uma cuana piji jae, —jadya tuque ecuana acuare. \p \v 35 Tuequedya tujatu iyabutyamerecuare ecuita cuana. \v 36 Yahuaju iyabutyameretsu tujatu inacuare pacarucu pan, jae piji jadya. \p —Yusurupai mique aya, Tata, mira ecuana riyaque earaqui tyahua tibu, —jadya tujatu Yusu acuare. \p Yusurupai aatsu, tujatu pan cuesibarecuare. Cuesibaretsu umanashatsu tura ecuana tyabarecuare. Tudya tuque ecuana tyabarecuare ecuita cuana. \v 37 Dutya tuna araaracuare jequeya tupu. Araara amena juatsu tuque ecuana jequeshabarecuare pacarucu jiti arida cuanaque pan cuesi cuana anidadihua tsehue. \v 38 Jetieque ama tuna araaracuare. Pushi mil deca cuana tuna araaracuare, epuna cuana, ebacua cuana jadya piyebamaque. \p \v 39 Jadya juatsu tujatu ecuita cuana amena isaracuare. Tuna isaratsutu anibutedirucuare cuabaju, Magadán queja amaca diru ishu. \c 16 \s1 Fariseo cuanara, saduceo cuanara, Jesúsra ai ejeque ecuitaja ataquique ama amerecara acuareque \r (Mr 8.11-13; Lc 12.54-56) \p \v 1 Fariseo cuanara, saduceo cuanara jadyaratu baticuare Jesús. Sarecuare tunajatu eje bucha eque jidama aishu. Tume tunajatu Jesús acuare: \p —Acue ecuanaja yatucaju ai bapeque inimeradya jutidya, ecuana mique Yusura cuadishahuaque bahue juishu, —jadya tunajatu acuare, arepa tuna tuque Yusu equeque junahuaque ejenecarama acuare ama bucha. \p \v 2 Jesusratu adebacuaredya tunara inime tupuyaque. Jadya tibu tujatu ecana acuare: \p —Barepa asicada cuanaque baatsu tuque micuana pana adeba abahue eje bucha huecaca juyaque, nei juya, juyaque ama jadique. Chinequeja piji ni jacua pude juya, tume micuana jubahue “Metajudyatu jida juya huecaca”. Micuanara quisarati ahua bae cuitadyatu juya. \v 3 Apudajudya barepa jidama nei jucara juyaju, huani ducu ijeti riya piji baatsu micuana jubahue: “Iyacuari nei juya” jadya. Tumetu micuanara quisarati ahua equedya juya. Yusuratu jetiama ahua ique tuaquejaque junahuaque adebamere ishuque. Micuanaradya jutidyatu adebahua ama, arepa micuana huecaca cuana eje buchique adeba bahue ama bucha. \v 4 Micuana micuana jidama inime cadujutiya cuanaque. Yusu micuana iyuhueda bajacahua, ni micuana tuja yana equedya juya. “Acue ai inimeradya jutidya, ecuana mique Yusura cuadishahuaque bahue juishu”, jadya micuanara aya. Aya ama tuque era, ni aidya jutidya. Jonás jucuareque cuita camadya micuana huecashaya, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya isarae aatsu tujatu ecana shanaquenacuare. \s1 Fariseo cuanara bahuityacuareque tu levadura buchique \r (Mr 8.14-21) \p \v 5 Nime aputacuare ecuana bei yueque macare cuayaque pan cadujuti ishu. \v 6 Tuhua ecuana Jesúsra acuare: \p —Necanaruticue bacue fariseo cuanaja, saduceo cuanaja jadya levadura tsehue, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 7 Ecuanaratu adebacuare ama eje buchique tura ecuana jadya ayaque. Jadya ecuana ecuana cama quisaraticuare: \p —Ecuana pan nime aputahua baatsu tura ecuana jadya quisarati tsehue aya, —jadya ecuana jucuare. \p \v 8 Jesusratu adebacuaredya ecuanara inime tupuyaque. \p —¿Eje bucha juatsu micuana pan beishu nime aputahuaju era nereda aya bucha cabatiya? ¡Ejeneya ama tuque micuana era micuanaja ai aijama juyaque etyauque! \v 9 ¡Adebaya ama jari cuitadya tuque micuana era micuanara ai sareyaque etyauque! Pishica pan era pishica mil ecuitaja ishu tupu amerechine patya ¿eje uma jiti tuque micuana jequeshachine pan arabishahua cuana tsehue? ¿Adebaya ama jatsu micuanara? \v 10 Pacarucu pan umanashatsu era pushi mil ecuita aramerechineque, ¿eje uma jiti tuque micuana jequeshachine anidadichine cuana tsehue? ¿Nime aputachine cuitadya ni taa micuana era jadya achineque? \v 11 Era adebaya ama eje bucha juatsu micuanara levadura jadya ayaque bape cueyane jutidya ayaque. Yudijidya tuque quisarati anucaya. Necanaruticue bacue fariseo cuanaja, saduceo cuanaja levadura tsehue, —jadya ecuana Jesúsra anucacuare. \p \v 12 Chamacama ecuana adebacuare fariseo cuanara, saduceo cuanara jadya bahuityayaque jadya tura ayaque. “Levadura tsehue canarutitaquique ama”, tujatu jadya acuare. \s1 Pedrora “Jesús tu Mesías Yusuja Emepeque” cuejacuareque \r (Mr 8.27-30; Lc 9.18-21) \p \v 13 Jesústu cuacuare Cesarea Filipo epu ebari japadama anitaya cuana queja. Cuayara tura ecuana bacaduranaticuare: \p —¿Eje buchatu ecuita cuanara ecue ishu inime tupuya? \p \v 14 Ecuanaratu quemitsacuare: \p —Umae cuanarami aya Juan Ecuita Cuana Utsaquique emajuque enetitsuranucaque jadya. Peya cuanarami Elías jadya aya. Peya cuanarami Jeremías jadya aya. Peya cuanarami ejeque cuana Yusu equeque quisarati cuejaquique baba cuana anicuare patyaque jadya aya, —jadya tuque ecuana acuare. \p \v 15 —¿Micuanara bacue, ique ai jadya aya? —jadya ecuana Jesúsra bacaduracuare. \p \v 16 —Miquemi Mesías, Yusuja Emepeque. Miquemi Yusu Chachaja Ebacuaque, —jadyatu Simón Pedrora Jesús acuare. \p \v 17 —Jadidya ique. Yusura jida amerecue, Simón Jonásja ebacuaque. Ni ejeque maju aquira amami adebamerehua riyaque. Ecue Etata barepajurami adebamerehua. \v 18 Miquemi Pedro. (Micue ebacani tu “Tumu aija bucucushataquimaque” jadique). Mira quisarati ahuarami ejitaju amerehua mique eaqueja catyatihuaque. Cuadishaya mique ecue quisarati cueja ishu, ecue cuanaque ique dyaque jida adebamere ishu. Aija aputashataqui ama, ni yuamaturataqui amatu eaqueja catyatiya cuanaque. Ni ejeque Satanásja ecuadishara tuna eyuamaturau ama. \v 19 Erami casa tyaya Yusura naruyaju judiru ishuque cueja ishu. Era etsecue pacasha ishu yahue etyau bucha tuque. Mira riyaque yahuaju “Jucha metse” jadya ayaquetu Yusura barepaju “Jucha metse” jadidya abuque. Mira riyaque yahuaju “Jucha metse ama” jadya ayaquetu Yusura barepaju “Jucha metse” jadya amadya abuque —jadyatu Jesúsra Pedro acuare. \p \v 20 Tume ecuana Jesúsra acuare: \p —Necuejaume jari ni ejeque buchique ique Mesiasque, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanadadie juyaque cacuejaticuareque \r (Mr 8.31–9.1; Lc 9.22-27) \p \v 21 Tumeque huecaca equetu Jesús cacuejatitibunecuare ecuana tura mepehua cuana queja tuque eje bucha judadiyaque. \p —Eje tupu cuaya Jerusalénju. Emuiba cuanara, pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadya dyaque nerecaturadadiya. Iyemeredadiya tunara ique. Quimisha huecaca juatsu netitsuranucaya, —jadya tura ecuana cuejatibunecuare. \p \v 22 Pedroratu ejenecuare ama Yusuja Emepeque jadya ejudadiuque. Jadya tibudya tujatu peya queja ihuara acuare. Ecuana peya queja jacameretsu piji tujatu Jesús nereda atibunecuare: \p —Jadya quisarati aume. Yusura iyuhue batsacue mique, mira cuejahua bae judadi ishu ama, Ecuana Cuatsashaquique. ¡Arequemi jadya ejudadiu ama! —jadyatu Pedrora Jesús aticuare. \p \v 23 Jesusratu huareretsu Pedro jadya acuare: \p —Satanástu mique eque quisaratiya. Maju aqui cuana jaque jutidya tuquemi inime tupuya, Yusu jaque ama. Bacacarama tuque aya mique eque Satanás ama amara cuejayaque, —jadyatu Jesúsra Pedro acuare. \p \v 24 Tume tura ecuana tura mepehua cuanaque isaracuare: \p —Micuana eatsehue junenicara juyaque juatsu, era cuatsashaya eque neanicue, micuanaja biji eque juneniyaque nime aputatsu, arepa micuana canerecati, maju jadya jutaqui ama bucha, curusuju etata ejuu bucha. \v 25 Micuana ni catehuatiya eaqueja ecatyatique eiyetauju, ejetsunue ama micuana anibuque. Tume micuana majubuque ni eje tupu Yusu queja judiru ishu ama. Micuana ni eaqueja catyatihua baatsu iyetaya, Yusu tsehue micuana anisiribuque, arepa micuanaja ecuita ririya ama bucha. \v 26 Ecuita ni ijahuaja etiquiju judirubuque, ni aishu buchique tujatu jida juhua ama riyaque yahuaju tuja dutya ai anihuaque. Ni aishu buchiquetu jida ama dyaque chipiruda juishu, majudaditsu dutyadya shanadadiya tibu. Aijamatu ni ai buchique micuanara maju ishu ama etsujetyauque. \v 27 Ejeque huecaca IQUE ECUITA junanucabuque. Barepaju Yusu tsahuaqui cuanara tajibebuque. Ique junanucayajutu dutyara babuque ecue Etataja casa. Tsujetyanabuque tuna peadya peadya eje bucha anie tuna juhua eque. Era amereya eque juya cuanaque tuna jida tsehue babuque. Era amereya eque juya ama cuanaque tuna jidama abuque. \v 28 Umae micuana rehuaque majuhuishaya ama, dutya era ecue casa tsehue narutibuneyaque badadiya tupu, —jadya tura ecuana acuare. \c 17 \s1 Jesús cabapeticuareque \r (Mr 9.2-13; Lc 9.28-36) \p \v 1 Shucuta huecaca juatsutu Jesúsra dujucuare emata barudaju Pedro, Santiago, Juan jadya. (Juan tu Santiago tsehuequique jucuare). \v 2 Tuhuadyatu tunara petayaju cabapeticuare. Tuja ebutsequinitu tiquida jucuare, ijeti bucha. Tuja unatu pajada, huecada dyaque tiquida jucuare. \v 3 Masadaque amatu Moisés yanume, Elías yanume jadya ejitaju jucuare. Tume tatse Jesús tsehue quisaratinacuare. Tuatsehue cuacuare cuanaratu bacacuare quisaratiyaju. \v 4 Jadya baatsutu Pedrora Jesús acuare: \p —Ecuana Cuatsashaquique, dyaque jida taa ecuana rehua. Micue jadya inimeque juatsu taa ecuana eau quimisha erere, peadya micue ishu, peya Moisésja ishu, peya bacue Eliasja ishu, —jadya tujatu acuare. \p \v 5 Pedro quisaratiya jarijudya tuna huani tiquidara dunutillacuare. Tume tunajatu bacacuare huani ducuque Yusu jadya quisaratiyaju: \p —Riyaque rique ecue Ebacua dyaque iyuhuedaque. Dyaque pureama ishu rique aya. Nebacajacaume. Eje bucha tura cuejaya eque nejucue, —jadya tuna Yusura acuare. \p \v 6 Jesús tsehue cuahua cuanaque tuna jadya bacatsu dyaque bajida jucuare. Jadya tibu tunajatu chichucata juatsu remetsu ebutsequini tsehue yahua tseracuare. \v 7 Tume tuna Jesúsra jipetitsu isaraticuare: \p —Nenetitsuracue. Bajida nejuume. \p \v 8 Bajiyunucatsu tunajatu banucacuare ama Moisés, Elías jadya, Jesús camadya. \p \v 9 Emata juque buteajeyara tuna Jesúsra cuatsashacuare: \p —Necuejahuishaume jari ni ejeque buchique micuanara eje bucha bahuaque. IQUE ECUITA majuhuaque, chacha netitsuranucahuaju piisi ecana necuejacue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 10 Tuatsehue cuahua cuanaratu Jesús bacaduracuare: \p —¿Eje bucha juatsutu cacuatsashati bahuityaqui cuanara Eliaspa icuene junabuque, Mesías junama jariju, jadya aya? —jadya tunajatu bacaduracuare. \p \v 11 Tura tuna quemitsacuare: \p —Tunara bahuityayaque tu yuneridya. Eliastu icuene junabuque. Turadyatu dutya bajejenabuque. \v 12 Pusha amadya micuana cuejaya. Elías buchiquetu amena junahuadya. Dutya jujerira tunajatu adebacuare ama. Eijacabacauque tunajatu ijahue ijahue acuare, tunara acara aya eque. Ique tunara tumebaedya abuque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 13 Tura jadya quisarati ayajutu tuatsehue cuahua cuanaja inime juticuare Juan Ecuita Cuana Utsaquiquedya Mesías junamaju junataqui jucuareque. \s1 Jesúsra ebacua piji ijahua cuanara quijahuatishayaque quijahuatishajacacuareque \r (Mr 9.14-29; Lc 9.37-43) \p \v 14 Emata juque tuna butecuare. Jetiama ecuitara ihuayajutu Jesús judirucuare. Jesús, quimisha tuatsehue cuahua cuanaque jadya tuna ecuita cuanara ihuayaju judirucuare. Tumetu peadya ecuitara Jesús jipeticuare. Tumetu chichucata jucuare tuja yacuaju tuaqueja canerecatiyaque. \p \v 15 —Ique Cuatsashaquique, nerecabacue ecue ebacua. Manu tuque ecue juya. Dyaque nerecadatu juya. Eje uma rihuitu eju etiquiju, jadya ama juatsu ena dedaju. \v 16 Riya behua mira mepehua cuana queja ijahua cuana ijehuecuinamere ishu datse. Ijehuecuinataqui ama tunajatu bahua, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 17 Jadya bacatsutu Jesúsra acuare tuhua jucuare cuanaque: \p —¡Micuana micuana quejeneti baecua, cuejataqui ama jadya! Arepa micuana era ayaju bahua ama bucha, adebaya ama jaridya tuque micuana Yusuja casa. ¿Eje tupu cuita micuana eiduu? Nebecue requeja ebacua piji —jadya tuna Jesúsra acuare tuhua jucuare cuanaque. \p \v 18 Behuajutu Jesúsra nereda acuare ijahua ebacua piji quijahuatishaquique: \p —Cuinanacue riyaque ebacua piji quejaque, —jadya tujatu acuare ijahua. \p Nereda aatsu tujatu cuinanashacuare. Tumeque ura cuitadyatu ebacua piji quijahuatijacacuare, ni eje tupu jadya quijahuatinuca ishu ama. \p \v 19 Jadya juatsu tuque ecuana Jesús tsehue camadya cabatitsu bacaduracuare: \p —¿Eje bucha juatsu tuque ecuana ijehuecuinataqui ama bahua tumeque ijahua ebacua piji yuamaturaquique? —jadya tuque ecuana acuare Jesús. \p \v 20 —Ijehuecuinataqui ama tuque micuana tumeque ijahua bahua, era ijahua cuana ijehuecuina ishuque casa tyahuaque ejeneneriya ama tibu. Micuanara ni ejenequena juhua, paju riya piji cuana; ni aidya jutidya tuque micuana ataquima ama ebau. Emata ni micuana eau: “Netisicuacue”, enetisicuaudya tuque, era casa tyahuaque ejenehuaque juatsu. Mostaza caca achaacha piji; jadya ama buchatu baruda mostaza acui daneya. Tumebaedya riya piji cuana ni micuanaja eaniu quejeneti, eaudya tuque micuana ai ataquima buchique. \v 21 Micuanara ni Yusu bacaya tuja riyaque casa tyaishu, arama ni micuana equibetiu, eaudya tuque micuana riyaque. Aijamatu peya eje bucha eque aishuque, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanadadie juyaque cacuejatinucacuareque \r (Mr 9.30-32; Lc 9.43-45) \p \v 22 Galilea yahua queja dutya juneni juyaque jari ecuana Jesúsra cueja beta acuare tuque eje bucha judadiyaque. \p —Ejera cuana tsetatsu inameredadiya IQUE ECUITA. Inameretsu tura ique iyecara juya cuana queja iyemeredadiyadya. \v 23 Iyedadiya tunara ique. Iyehuaju quimisha huecaca juatsu netitsuranucaya, —jadyatu cacuejaticuare. \p Jesús iyetanadadiyaque cacuejatiyaju bacatsu ecuana dyaque capeya inimeticuare. \s1 Jesúsra tuque tsujebacayaju Yusuja etare juque mere tsahua ishu tsujetyacuareque \p \v 24 Jesús ecuana tsehue Capernaumju juetihuajutu Yusuja etareju mere juya cuanaque jecuare. Tuna tuna chipiru ecuanaja tyabahueque Yusuja etareju ai quemi, tsujetya jadya aishuque sitaqui cuanaque jucuare. Pedro jipetsu tunajatu bacaduracuare: \p —¿Tsujetyayadyatu chipiru tsehue Micuana Bahuityaquira Yusuja etareju tsujetya ishuque? \p \v 25 Pedrora tuna quemitsacuare: \p —Jejee, tsujetyayadya tuja tuque, —jadyatu Pedro jucuare. \p Pedrotu Jesús etareju netiyaju nubiticuare. Nubitihuajutu Pedroja isarama jariju cuitadya Jesúsra isaratsacuare: \p —Riyaque yahuaju ecuatsashaqui cuanara peya yahuaju cuanaque ijahue aatsu ¿eje cuanaque tunajatu chipiru bacaya tuna naruquija ishu? ¿Tunaja yahuajuquedya jutidya tuna bacaya, tunara catiju ijahue ahuaque ni taa? ¿Eje buchami adebaya, Pedro? \p \v 26 —Catiju ijahue ahuaquedya, —jadyatu Pedrora acuare. \p Jesústu quisaratinucacuare: \p —Tuyudyami juya. Tunaja yahuaju cuanajatu tsujetyataqui ama ni riya piji buchique. Jutaquiju, ique Yusuja Ebacuaque juya tibu, ecuetu tsujetyataqui amadya tunara Yusuja etareju ishuque ique tsujebacayaque. \v 27 Jadya ama bucha tuque tsujetyayadya, tuna ecahuaitiu tibu. Cuacue beiju. Huica mutya juticue. Tinutinu metse juyaquedya acue. Jaeja ecuatsajudya tuquemi chipiru dadiya. Tumeque chipiru tu tupu tunara ique tsujebacayaque tsujetya ishu, tumebaedya micue. Jae juque quemitsu, dujucue Yusuja etareju. Tsujetyaticue yatseja tunara tsujebacayaque, —jadyatu Jesúsra Pedro acuare. \c 18 \s1 ¿Ejeque tu dyaque inime metseque? \r (Mr 9.33-37; Lc 9.46-48) \p \v 1 Tume patya tuque ecuana Jesúsra mepehua cuanara jipetitsu bacaduracuare: \p —¿Ejeque ecuana dyaque inime metseque jubuque, mique enaruqui judadihuaju ecuana dyadi mique tsahuaqui juatsu? —jadya tuque ecuana bacaduracuare. \p \v 2 Tume tujatu ihuaracuare ebacua piji tuhua netiya baatsu. Ihuaratsu tujatu nityacuare ecuana patya. \p \v 3 —Riyaque micuana era cuejayaque ri yunerique. Peadya peadya micuana micuana taca casumiti jutaqui ama. Inime metseque ama bucha micuana jutaqui, riyaque ebacua piji bucha. Jadya juyaque juatsu camadya micuana judirubuque eju Yusura naruyaju. \v 4 Ejeque dutyaja jetiedyaque cabatiyaque, riyaque ebacua piji bucha dyaque jetiedyaque, tumequetu dyaque emui jubuque Yusura dutya naruyaju. \v 5 Micuanarani ecue cuanaque jida tsehue baya, arepa riyaque ebacua piji bucha paju ama bucha, idya datse micuanara jida tsehue baya, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Peya cuana cajuchatishaquique dyaque canerecatibuqueque \r (Mr 9.42-48; Lc 17.1-2) \p \v 6 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Ejera riyaque ebacua piji bucha cuanaque cajuchatishayaquetu Yusura dyaque nerecaturabuque. Dyaque jidatu majutaqui juhua ejeque cajuchatishamaquedya. Dyaque jidatu peya cajuchatishaquique tumu ebari epitiju risitsu bei dyaque dedaju ijehuetaqui juhua. \v 7 Dutyatu riyaque yahuaju cuanaque nerecada juya, peya eje buchadya cajuchatishacara jadya juya cuanaque aniya tibu. Majuma jari tuputu ecuita cajuchaticara jujacaya ama. ¡Dyaquetu nerecada jubuque peya eje buchadya cajuchatishacara juya cuanaque! \p \v 8 “Emetucu tsehue ni micuana cajuchaticara juya, necatubuticue cajuchatimaquedya, jidamaque acara ayaque micuanaja aishu ama. Cuacara ni micuana juya eju micuana cuataqui amaju, cajuchatimaquedya ehuachi necatubuticue eju micuana cuacara juyaju cuaishu ama. Nejacacue cajuchaticaraque. Dyaque jidadyatu bipidya, rudurudu Yusu queja judirutaqui, bibeta, huachi beta jadya ijahuaja etiquiju enubidiruuque, etiqui ticu baecuaju. \v 9 Micuanaja petataquimaque ni micuana petacara aya, necahuicaticue yatuca cajuchatimaquedya, jidamaque peta ishu ama. Nejacacue cajuchaticaraque. Dyaque jidatu Yusu queja judirutaqui atuca pidya camadya, ijahuaja etiquiju atuca beta enubidiruuque, etiqui ticu baecuaju. \s1 Cristo queja nimee juyaque ama tu uhuisha cuji eju buchique \r (Lc 15.3-7) \p \v 10 “Nebijidamaduraume eaqueja ecatyatique ai ama jipenee juya cuanaque. Etata barepajuquetu bahue tuna ai juyaque. Barepa juque quisarati bepuji cuanaquetu tuna tsahuaqui cuanaque Yusuja yacua juque netisicuayaque ama. \v 11 Ique riyaque yahuaju junahua Yusu adeba baecua cuanaque, uhuisha cuji eju bucha cuanaque inajacamerera. \v 12 Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji piji micuana pana huecasha aishu. Peadya ecuitaja cien uhuisha eaniu. Peadya tuja cuji ejuu. ¿Eje buchatu tumeque ecuita ejuu? Eshanau jari di taa tujatu puscurucu tunca puscurucu earacana taracaju. Eishautu eju aija eje bucha ataqui amaju. Jadya shanatsutu pereu amadya ecuau uhuisha cuji ejuque sarera. \v 13 Esareudya tujatu dadiya tupu. Daditsutu pureama eau dadihuaque, aputama cuanaque pureama eau bucha ama. \v 14 Uhuisha naruquira ni peadya uhuisha aputashacarama eau bucha, tumebaedya micuanaja Tata barepajura micuana ijahuaja etiquiju nudyacarama aya, ni ejeque eaqueja ecatyatique ai ama jipenee juya cuanaque, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 Peyara jidama ayaju ecuanaja nerecabataquique \r (Lc 17.3) \p \v 15 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Ejera ni micuana jidama aya, tuta tacaju neisaraticue. Nehuecashacue tuque jidama juhuaque. Bacaya ni tura micuana micuanara cuejayaju, cacuejatiyadyatu micuana jidama ahuaque, tume tura micuana jidadya carenenucaya. \v 16 Tura ni micuana bacacarama aya, adebacarama ni tu aya tuque cajuchatihuaque, necuejacue peadya, jadya ama juatsu beta eaqueja ecatyatique, cajuchatihuaque isarara micuana tsehue cuaishu. Micuana tsehue inime bajejera cuaya ecatsera neredadya paati. Tatseradya paba micuana tumeque inime bajeje ishu cacasatihuaque. \v 17 Tumeque ecuitara ni bacacarama aya micuana tsehue cuayaque ecatse, tume necuejacue ecue cuanaque casitatihuaju. Dutya ecana necuejacue. Tunara cajuchatihuaque paihuara, peya cuana tsehue casitatishatsu dutyaja yacuaju nereda aishu. Tura ni bacacarama cuitadya cuejayaque aya, tume amena bijidamadurayaque ebau bucha bae neacue. Yusu adeba baecua cuanaque, jadya ama juatsu enaruquija ishu chipiru sitaqui cuana bucha bae neacue ecajuchatique inime cacuareticarama juya tibu. \p \v 18 “Micuanara riyaque yahuaju ‘Jucha metse’ jadya ayaquetu Yusura barepaju ‘Jucha metse’ jadidya aya. Micuanara riyaque yahuaju ‘Jucha metse ama’ jadya ayaquetu Yusura barepaju ‘Jucha metse’ jadya amadya aya. \p \v 19 “Micuana riyaque yahuaju aniya cuanaque ni micuana casitatiya inime jidamaque bajeje ishu paju beta piji, betaja tupu ni metseja inime Yusu bacayaque, tyadadiyadya tura metse. \v 20 Ejudya jutidya micuana ecasitatiu beta, jadya ama juatsu quimisha eatsehue quisarati ishu, ique tuhuadya micuana tsehue, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 21 Jadya bacatsutu Pedrora jipetitsu bacaduracuare: \p —Ejera ique jidama ajacaya amaju, ¿eje uma nerecaba tuque eau tume ique jidama aquique? ¿Pacarucu nerecaba ni taa tu tupudya? —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 22 Jesusratu quemitsacuare: \p —¡Aijama! ¡Tupu ama tuque! Tura jidama ayaju nerecabajacaumedya; pushi cientos puscurucu tunca nerecabadya acue, —jadya tujatu acuare. \s1 Mere pujira tuja ecare nerecabacarama acuareque cuatsabiji \p \v 23 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji Yusura dutya naruyaju eje buchique micuana bahue juishu. Jucuaretu ecuari. Tumeque ecuaritu tuque merequi cuanaja manu bajeje jucara jucuare. \v 24 Tuque jadya juyaju tunajatu ecana becuare tuaqueja peadya beu, peadya beu. Becuare tuna tuaqueja manuqui nerique. Eje bucha piyebatilla tupu ama jujeri tujatu manu tuatsehue anicuare. Eje uma millones tujatu manu jucuare. \v 25 Tumeque mere pujijatu aijama chipiru jucuare tuja manu tsujetyatilla ishu. Tura ai tsehue tsujetyataqui ama bayajutu ecuarira acuare: “Catyati mique aya, micue huane, micue bacua cuana jadya tsehue. Casada micuana mere jutaqui. Dutya chipiru micuanara inayaque micuanara tyaajeya dutya micuanara manu tsujetyatillaya tupu”, jadyatu ecuarira acuare ecuita manu metseque. \v 26 Jadya ayajutu ecuita manuquique tuja yacuaju chichucata juatsu canerecaticuare: “Nerecabacue ique, Ique Cuatsashaquique. Cahuaitiume. Ihuacue jari. Tsujetyatillayadya mique era”, jadya tujatu acuare. \v 27 Ecuariratu nerecabatsu tuja manu apupashacuare. Apupashatsu tujatu tuaqueja manuqui juhua bucha nime ama bacuare. Pana inajaca tujatu acuare. \p \v 28 “Tumeque ecuita ecuarija yacua juque cuinanatsu tujatu tsurutsacuare peya tuja ecare, tuaqueja eje uma piji manu aniyaque. Erumuju inatsatsu tujatu rumupuditsu iyecara acuare. ‘Iyacua cuita tsujetyacue micue manu eaqueja aniyaque’ jadyatu ecuita ecuarira manu apupashahuara tuja ecare atsacuare. \v 29 Tuja ecaretu tuja yacuaju chichucata juatsu canerecaticuare tuaqueja: ‘Ihuabacanucacue jari taa ique. Tsujetyayadya taa mique era’ jadyatu manuquira acuare. \v 30 Tura bacue ihuacarama acuare. Inameretsu tujatu etare apudaju ishamerecuare, tura manu piji tsujetyaya tupu. \v 31 Etare apudaju nubihuaja ata cuanatu peya inime cuita jucuare. Jadya tibu tunajatu ecuari cuejaticuare, tura peya jadya ahua baatsu. \v 32 Tumetu ecuarira tumeque ura cuitadya ihuaramerecuare tura manu apupashahuaque. Ihuaratsutu ecuarira acuare: ‘¡Miquemi dyaque jidama! ¡Cuejataquima mique! Era tuque micue manu jetieque ama apupashahua mique eaqueja canerecatiyaju. \v 33 Jida tsehue tuquemi micue ecare nerecabataqui ahua, era mique nerecabahua bucha’ jadyatu ecuarira acuare. \v 34 Dyaque cuita cahuaititsutu ecuarira etare apudaju ishamerecuare. Eterinetiya cuanaque naruqui cuanaque tujatu acuare: ‘Ijahue ijahuemeree neacue tura dutya tsujetyaya tupu’. Jadyatu jucuare tuja ecare manu apupashacarama acuareque. \p \v 35 “Jadidya micuana ecue Etata barepajura abuque micuanara yuneri cuitadya micuana jidama aquique nerecabayaque ama juatsu, —jadya tura ecuana acuare. \c 19 \s1 Ecaquemitique cajacatitaquiquemaque \s1 Jesúsra bahuityacuareque \r (Mr 10.1-12; Lc 16.18) \p \v 1 Jadique cueja amena aatsutu Jesús dirucuare \p Galilea yahua juque. Judea yahuajutu cuacuare Jordán cueri yueque macare. \v 2 Jetiama ecuitaratu tupujudya acuare. Jesusratu chachanecuare ujejeda cuanaque. \p \v 3 Tumetu umae fariseo cuanara jipeticuare. Quisaratishatsu tunajatu pusha pusha tsehue jidama amerecara datse acuare. Bacaduraticuare tunaja tuque: \p —¿Ecuanaja ehuane amena bijidama baatsu, ijehuetaquidya tuque ecuanaja? —jadya tunajatu aticuare. \p \v 4 —Eisara micuanaja Yusuja quisarati. Adebayadya tuque micuanara tuhua eje bucha ehueneque. Jadya tu ehuene: “Yusuratu yuequedyadya iyacuare deca, epuna jadya carequi juishu”. \v 5 Tumebaedya tu ehuene: “Jadya tibudyatu decaja jacataqui etataque, ecuaque, carequi juatsu. Caquemitihuaju tatse Yusura baya peadya camadya bucha”. \v 6 Jadya tibu tatse amena beta ama, peadya camadya. Yusura cuitadya casitatishahua tibu, tujatu ecatse peadya camadya bucha baya. Jadya tibudya tatse ni ejeque ecuitaja buchique cajacatishataqui ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 7 Tumetu fariseo cuanara bacaduranucacuare: \p —Miquemi bahuedya Moisésra cuatsashahuaque. “Ijehuecara ni micuana aya micuanaja huane, neinamerecue quirica eje bucha juatsu micuanara ijehueyaque cuejayaque. Inameretsu micuanaja huane neijehuecue”, jadya tujatu huenecuare béru. ¿Eje bucha juatsu jatsutu Moisésra huenecuare ehuaneque tsehue cajacatitaquique, cajacatitaquique ama inime aniya ama bucha? —jadya tunajatu bacaduracuare Jesús. \p \v 8 —Moisesratu adebacuaredya Yusuja cuanaque ama Yusuja biji eque ama anicara juyaque, tunaja biji equedya jutidya. Jadya tibudya tujatu huenecuare ecaquemitique cajacatitaquique. Jadya ama buchatu Yusura yuequedyadya inime iyahua ecaquemitique cajacati ishu ama. \v 9 Era micuana cuejaya. Eje bucha juatsu cuita camadya micuanaja huane ijehuetaquique, micuanaja huane peya tsehue jarayaju daditsu cuta camadya. Micuanarar ani micuanaja huane ijehueya eje bucha juatsu pijidya jutidya, jadya juatsu micuana peya tsehue caquemitiya, Yusu tuque micuana cahuaitishaya. Tuja yatucaju tuque micuaanaja icueneque epuna huane neri jaridya, ai tupujuque ama, —jadyatu Jesúsra fariseo cuana acuare. \p \v 10 Ecuana tura mepehua cuanara tuque ecuana acuare: \p —Caquemititsu eje bucha cajacatitaquima juya tibu, jutaquiju taa ecuana caquemitima siri didya jutaqui, —jadya tuque ecuana acuare Jesús. \p \v 11 Jesúsra ecuana quemitsacuare: \p —Dutya ama micuana caquemitima siri eaniu. Yusura jadya ani ishu casa tyahuaque cuita camadyatu jadya anie ejuu. \v 12 Bape bape inime equetu peadya peadya deca cuana huanema. Umaetu ai jidamaquedya cuinanaya. Jadya juatsudya tuna cabacuati baecua. Jadya tibu tuna caquemitiya ama. Peya cuana bacue cabacuatiya ama, peyara ujeda eje bucha ahuaju. Peya cuana bacue carequi jucarama juya, Yusu mere juyaju aija buchique pere ishu ama. Caquemitima paani Yusura jadya ani ishu casa tyahua cuanaque, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Jesúsra “Yusura jida panaru ebacua cuana” jadya acuareque \r (Mr 10.13-16; Lc 18.15-17) \p \v 13 Tumetu umae ebacua cuana etata cuanaquera Jesús queja dujubarecuare. \p —Emetucu micue iyacue ebacua cuanaja iyuca dyaque. Bacacue ecana Yusu queja, tuja ecana jida naru ishu, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p Ecuanara tuna jadya baatsu, nereda jutidya atsabarecuare ebacua cuana tsehue cuacuare cuanaque: \p —Nepereume Jesús, —jadya tuque ecuana ecana atsacuare. \p \v 14 Ecuana jadya quisaratiyaju ecuana Jesúsra acuare: \p —Pajedya ebacua cuana eaqueja. Necuadishaume ecana eaquejaque. Esiri cuanaque camadya ama, tumebaedya tuna dyadi tuna Yusu jaquedya, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 15 Tuna dyaque ebi rirutsu tujatu peadya peadyaja iyuca dyaque emetucu iyabarecuare, Yusu tuna tsehue jadique adeba ishu. Jadya amena au jadya juatsutu tuhuaque dirucuare. \s1 Ecuita chipirudaque Jesús tsehue quisaraticuareque \r (Mr 10.17-31; Lc 18.18-30) \p \v 16 Peya huecacatu Jesús ecuitara batitsu bacaduraticuare: \p —Jidaque Ebahuityaquique, ¿ai mere tuque jidaque eau, Yusu queja judiru ishu ni eje tupu tuque jaca ishu ama? —jadya tujatu Jesús aticuare. \p \v 17 Jesusratu quemitsacuare: \p —¿Adebayadyami eje buchique quisarati ahuaque? ¿Eje bucha juatsu mira “Jidaque Ebahuityaquique” jadya aya? Yusu peadya camadya tu jidaque. Jutaquiju, Yusu queja judirucara juatsu, Yusura cuatsashaya eque jucue, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 18 —¿Ejeque cacuatsashati cuana eque jutaqui? —jadyatu ecuitara bacaduracuare. \p —Quiyeti puji juume. Peyaja ehuaneque micuique bucha aniquere aume. Chiri juume. Ni ejeque buchique pusha pusha aume. \v 19 Muibacue mique baquique, mique susuquique jadya. Iyuhue tsehue bacue peya cuana. Mique cuitadya iyuhueda cabatiya bucha, iyuhuee peya bacue, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 20 —Dutya riya cuanaque cacuatsashati cuana tuque muibacuare nanada equeradya. ¿Ai tuque ecue peya bataqui ama Yusu queja judiru ishu? —jadyatu ecuitara acuare. \p \v 21 Jadya bacatsutu Jesúsra jadya acuare: \p —Yusura amerecara aya eque jucara juyaque juatsu, dutya micue aniya cuanaque catyati aticue. Catyati aatsu tyabarecue chipiru nerecada cuanaque. Dutya micue ai catyati aatsu, juetinucacue eaqueja, eatsehue juneni ishu. Eaqueja ni mi ecatyatiu, tume tuque micue eaniu Yusuja cuanaja ishu tuja barepaju aniyaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 22 Jadya ayaju bacatsutu ecuita dyaque peya inime dirucuare, tuja dyaque jetiama aniyaque catyati acarama aya tibu. \p \v 23 Tumeque ecuita yuneridya tuatsehue junenicarama juyaque adebatsu ecuana Jesúsra acuare: \p —Yuneri cuitadya micuana riyaque cuejaya. Jetiama ai aniya cuanaratu dyaque ibeda, masada baya eaqueja pana catyati juishu, Yusura dutya naruyaju judirutaqui juishu. \v 24 Yudijidya cuejanuca micuana aya. Cahuayutu etsucuija cani eque eje bucha cuetitaqui ama. Tumebaedya tuna tunaja ai aniyara eje bucha judirutaqui ama amereya Yusu queja, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 25 Jadya bacatsu tuque ecuana bape bacacuare. \p —Chipiruqui cuanaque ni Satanás quejaque quinajacameretitaqui ama cabatiya, ¿ejeque jatsutu tuaquejaque equinajacameretiu? —jadya ecuana cabacaduratibarecuare. \p \v 26 Jesúsra ecuana petacuare. Petatsu tura ecuana quemitsacuare: \p —Ecuita ni tu tuta taca eje bucha quinajacameretie juma Satanás quejaque. Yusura peadya camadya tuna einjacamereu. Yusuja ishutu aijama ai ataquimaque, —jadya tura ecuana acuare. \p \v 27 Jadya bacatsutu Pedrora acuare: \p —Ecuana ecuana dutya cashanatihua miatsehue juneni ishu. ¿Ai tuque ecuana inabuque? —jadyatu Pedrora Jesús acuare. \p \v 28 —Pusha amadya micuana cuejaya. Juetibuquetu huecaca dutya era iyacuaneyaque. Ique huaraji dyaque aridaque jubuque. Ique ecue eaniqui muidaju anibutebuque dutya ecuita peadya peadya eje bucha judadiyaque cueja ishu. Micuana micuana ique muitaya bucha muitaedya jubuque, peadya tunca beta earacana eaniqui cuanaju anibutehuaju. Micuanaratu narubuque peadya tunca beta earacana cuare cuanaque Israel eque ejuracana cuanaque. Peadya peadya micuanaja eaniquijuradya tuque micuana ecana narubuque. \v 29 Micuana ni cashanatiya dutya micuanaja ai aniyaque eatsehue juneni ishu, Yusura micuana tyaya dutya micuanara riyaque yahuaju sareyaque. Tura micuana tyaya micuanara sareya tupu dyaquedya jetiama, cien tyau bucha dyaque jetiama. Micuana ni etare cashanatiya, tura micuana tyaya eju ani ishuque. Cashanatiya ni micuana micuana tsehuequique epuna, deca cuana, micuanaja tata, micuanaja cuaa, micuanaja bacua cuana, tura micuana peya cuana queja iyuhue tsehue narumereya tunaja ata neri bucha. Cashanatiya ni micuana micuanaja tee cuana, tura micuana tyaya dutya micuanara ara ishu sareya cuanaque. Micuana majuhuaju tura micuana barepaju tuatsehue anishasiribuque ni eje tupu tuque jaca ishu ama. \v 30 Iyacua dyaque inime metse cabatiya cuanaque tuna inime metse ama jubuque. Iyacua jetiedya inime metse ama cabatiya cuanaque bacue dyaque inime metse cabatibuque, —jadya tura ecuana acuare. \c 20 \s1 Teeju mere puji cuana cuatsabiji equeque \p \v 1 Bahuityanucacuare ecuana Jesúsra: \p —Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji Yusura dutya naruyaju eje buchique micuana bahue juishu. Anicuaretu ecuita uva tee ebari metseque. Apudajudya cuitatu mere puji cuana sarera cuacuare, tuja uva ejahuaneque pitu ishu. \v 2 Mere puji cuana daditsu tujatu ecana acuare: “Jida micuana tsujetyaya, peadya huecacaque mereja etsujequidya micuana tsujetyaya”. Tunaratu jidadya bacuare peadya huecacaja etsujequidya tsujetyayaju. Jadya etsujequi bajejetsu tujatu ecana cuadishacuare teeju merera. \v 3 Quimisha ura juatsu, las nueve ura tupu dyanetu cuanucacuare mere puji cuana sarera. Plaza eque cuetiyaratu eje uma ecuita tsurucuare mere sare juneniya cuanaque. \v 4 Isaracuaretu ecana: “Micuana dyadi necuacuedya ecue teeju uva ejahuaneque pitura. Jida micuana tsujetyaya”, jadya tuna tee metsera acuare. Jadya ahuaju tuna merera cuacuare. \v 5 Barepatyatu cuanucacuare mere puji cuana sarera. Las tres chinequeja dyanetu cuanucacuare mere puji cuana sarera. Tsurutsu tujatu ecana cuadishacuare tuja teeju merera. “Jida micuana tsujetyaya”, jadya tujatu ecana acuare. Jadya ahuaju tuna merera cuacuare. \v 6 Las cinco chinequeja pijitu cuanucacuare. Plaza eque cuetinucayara tujatu ecana tsurunucacuare ecuita merema juneniya cuanaque. Banucatsu tujatu ecana jadya acuare: “¿Ai micuana juya rehua dutya huecaca merema?” \v 7 “Ni aira buchique ecuana mere ishu isaraya ama tibu”, jadya tunajatu quemitsacuare. “Jutaquiju ecue teeju mere nejuticue. Era micuana tsujetyaya jida”, jadya tuna tee metsera acuare. Jadya ahuaju tuna teeju cuacuare merera. \p \v 8 “Amena ijeti nubihuie, las seis chinequeja cuana tujatu acuare tuja mayuruma: ‘Ihuaracue mere puji cuana tsujetya ishu. Tsujetyatibunecue ecana tupuju mere catibutihua cuana eque. Icuene cuita mere catibutihua cuanaque tupuju tsujetyacue’ jadya tujatu mayuruma acuare. \v 9 Tumetu las cinco chinequeja mere catibuticuare cuanaque casitaticuare mere juhuaque tsujetyata ishu. Inacuare tuna peadya huecacaque mere etsujequidya. \v 10 Jadya tujatu ecana tsujetyaajecuare mere juhua cuanaque peadya huecacaque mere tsujedya. Amena chamacama judirunucacuare icuene las seis apudajudya mere catibutihua cuanaque tsujetya. Tunaja datsetu inime jucuare: ‘Peadya huecacaque mere dyaquedya tura ecuana tsujetyaya’. Jadya ama bucha tunajatu peadya huecacaque mere etsujequi piji cuita camadya inacuare. \v 11 Etsujequi baatsu tuna tee metse tsehue cahuaiticuare jipenee. \v 12 ‘Jidama mira ecuana tsujetyahua. Tupuju mere catibutihua cuanaque tuna peadya ura pijidya mere juhua. Ecuana bacue peadya huecaca yuta mere juhua ijeti uquedaju. Jadya ama bucha mira ecuana tuna tsehue dutya tupu tsujetyae ahua’ jadya tunajatu acuare. \v 13 Tee metseratu bacacuare tuna quisaratiyaju. Tume tujatu acuare peadya, etsujequi baatsu quisaratihuaque: ‘Tata, jidadya mique tsujetyaya. ¿Adebaya ama jatsumi peadya huecacaque mere etsujequi tsujetya ishu yatseja quisarati juhuaque? \v 14-15 Ique bahue ecue chipiru tsehue ai juyaque. Era ni tsujetyacara aya dutya tupu las cinco chinequeja mere catibutihua cuanaque, las seis apudajudya mere catibutihua cuana tsehue, ni riya piji buchique micuana jidama ama tsujetyaya. ¿Mique ni mi cahuaitiya ique jida juya baatsu? Jeedya micue etsujequi. Dirucue’ jadyatu tee metsera acuare tumeque ecuita. Jadyatu jucuare teeju mere jucuare cuanaque. \p \v 16 “Jadya equedyatu tupuju cuanaque icuene; icuene cuanaque bacue tupuju, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanae juyaque cacuejati quimisha ishu cacuejatinucacuareque \r (Mr 10.32-34; Lc 18.31-34) \p \v 17 Jesúsra ecuana Jerusalén diji eque cuayaque tura mepehua cuanaque peya queja amaca duju acuare, tuque eje bucha juyaque cueja ishu. \p \v 18 —Micuana micuana bahuedya Jerusalénju ique cuayaque. Neadebacue bacue ique eje bucha judadiyaque era cuejahuaque. Pae cuanaja huaraji cuana queja, cacuatsashati bahuityaqui cuana queja tunara inamereya. Tunara ique aya “Paiyetanadya” jadya. \v 19 Israelita ama cuana queja tunara inamereya. Ijahue ijahue tunara aya. Ebi tsehue au, catsacatsa jadya tunara aya. Tataya tunara curusuju ique maju ishu. Quimisha huecaca majutsu chacha netitsuranucaya, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 Santiago, Juan jadyaja ecuaquera ebacuaque ecatse Jesús tsehue huaraji juishu bacacuareque \r (Mr 10.35-45) \p \v 20 Tumetu Zebedeoja ehuanequera jipeticuare ebacuaque ecatse tsehue, Santiago, Juan jadya tsehue. Tuja yacuajutu chichucata jucuare, tuaqueja canerecatiyaque. \v 21 Jesusratu epuna bacaduracuare: \p —¿Ai micue? \p —Mique dutya naruqui jutibuneyaque, ecue ebacua ecatse bacanishacue miatsehue enaruqui iyuca juishu. Emuita eanicuareju ecatse iyabutyacue, peadya micue jida eque amaca, peya bacue jani eque amaca jadya. Miatsehue muitapeedya ecatse paju, —jadyatu epunara acuare. \p \v 22 Santiago, Juan jadya ecatse jipetinucatsu tujatu ecatse isaratinucacuare: \p —Metse metse baecua eje buchique metseja cuaara bacayaque. Ique dyaque canerecatiyaque tu patsedaque ebuijiu buchique. ¿Ique canerecatiya bucha canerecatie metse ejuudya? \p —Eiduudya tuque yatsera, —jadya tatsejatu quemitsacuare. \p \v 23 —Pusha amadya metse cuejaya. Canerecatibuquedya metse, ique canerecatiya bucha. Jadya ama bucha ecuetu aijama cueja ishu ejeque ecue jida eque amaca, jani eque amaca jadya iyabutya ishu, eatsehue enaruqui juishu. Ecue Etatara camadyatu mepebuque tuhua iyabutya ishu, —jadyatu Jesúsra acuare Santiago, Juan ecatse. \p \v 24 Tume ecuana, Santiago, Juan ecatsera bacayaque bacatsu, cahuaiticuare tatse tsehue. \v 25 Jesúsra ecuana dutya tuaqueja ihuaracuare. \p —Yahua juque huaraji cuanara tuna cuatsashaya, emechiquira cuatsashaya bucha. Casada cuanaratu jetiedya cuanaque casada tsehue cuatsashaya equedya amereya. \v 26 Micuana micuana jadya jutaqui ama. Peya queja ni micuana camuimereticara juya, tunadya tuque micuanaja tsahuataqui. \v 27 Ejeque muitacara juyaque juatsu, necacasaticue peya cuana pureamatura ishu, micuana cuita camadya ama. \v 28 Ique juya bae nejucue. Ique junahua riyaque yahuaju peya cuana tsahua ishu, tunaja ique tsahua ishu ama. Tuna jiteque maju ishu, eaqueja catyatihuaju tuna Ijahua quejaque inajacamere ishu ique junahua, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra beta shuhuique ecatse capetatishacuareque \r (Mr 10.46-52; Lc 18.35-43) \p \v 29 Ecuana Jericó juque cuinanayajutu Jesús jetiama ecuitara tupujudya acuare. \v 30 Tuhuatu beta ecuita shuhuique ecatse juanicuare ediji jiruru. Jesús cuetiyaque bacatsu tatse quiquecuare: \p —¡Ecuana Cuatsashaquique, miquemi Yusuja Emepeque, David eque ejuracanaque! ¡Nerecabacue taa yatse! —jadya tatsejatu quique eque acuare. \p \v 31 Ecuita cuanara tatse nereda acuare tatse abacasha ishu. Tatse bacue jadya ayaju dyaque jebuda quiquecuare: \p —¡Ecuana Cuatsashaquique, miquemi Yusuja Emepeque! ¡David eque ejuracanaque mique! ¡Nerecabacue taa yatse! —jadya tatse quiquecuare. \p \v 32 Tatse juaniya tuyu junatitsutu Jesús netinaticuare. Ihuaratsu tujatu ecatse bacaduracuare: \p —¿Eje bucha metse eaqueja catimerecara juya? —jadya tujatu ecatse bacaduracuare. \p \v 33 —Ecuana Cuatsashaquique, capetatishanucacue yatse, —jadya tatsejatu acuare. \p \v 34 Jadya juyaju tatse Jesúsra nerecada bacuare. Jabacuare tujatu ecatse yatucaju. Tura jadya aya tsehuedya cuita tatse capetaticuare. Capetatitsu tatse Jesús tsehue junenicuare. \c 21 \s1 Jesús Jerusalénju judirucuareque \r (Mr 11.1-11; Lc 19.28-40; Jn 12.12-19) \p \v 1 Junaticuare ecuana Betfagé epuju, Jerusalén piji dyane. Emata baruda cuita ama Olivo Acui Quini bacaniju ecuana junaticuare. Junatitsutu Jesúsra icueneta cuadisha acuare beta tura mepehuaque ecatse. \p \v 2 —Ecuanaja yacua tuyu epu achaachaju necuacue. Tuhua junatitsu tuque metse banatiya burra erisique netiyaju. Tuatsehuedya tujatu ebacua ehue ebarique. Nepisuticue. Pisutsu ecue nebecue. \v 3 Ejera ni metse aya: “¿Aishu tuque metse pisuya”?, “Ecuana Cuatsashaquiratu sareya. Masadama tujatu cuadishanucaya”, jadya neacue, —jadya tatse Jesúsra acuare. \p \v 4 Yuequedyadyatu Yusu equeque quisarati cuejaquira icueneta cueja acuare, jadyatu judadiya jadique. Jesús burro dyaque eque Jerusalénju (Sión bacanidya tume) judiruhuajutu beru cuejatanacuare baedya jucuare: \q1 \v 5 “Necuejacue Sionju aniya cuanaque: \q1 ‘Micuanaja ecuaritu micuana queja junaya. \q1 Micuana catiju ijahue ara amatu junaya. \q1 Burro dyaque equetu junaya. \q1 Uu cabuti ishuque jabacua dyaque equetu junaya’”, \m jadyatu Yusu equeque quisarati cuejaquique béru jucuare. \p \v 6 Jesúsra cuadishahuaju, tura amerehua equedya tatsejatu aticuare. \v 7 Yaratupu juatsu tatsejatu burra, burra jabacua jadya dujucuare Jesús queja. Judiruqueretsu tatsejatu tatsera jutuya tsehue titecuare. Tatsera bajeje amena ahuajutu Jesúsra isaanicuare. \v 8 Jesúsra isaanihuaju tunajatu jetiama tuhua cuanara tunaja jutu ishu cuanaque pijabarecuare edijiju, tuque muiyaque. Peya cuanaratu ejaqui cuana huanabarecuare edijiju, tuque muiyaque. \v 9 Jesús icuene, tupuju jadya cuaya cuanaquetu quiquetibunecuare: \p —¡Hosana! ¡Miquemi dyaque emuique ecuanaja Ecuari! ¡David eque ejuracanaque mique! ¡Jida paju Yusuja ebacaniju jeyaque! ¡Arida, dyaque casada jadyatu Yusu barepajuque! —jadya tuna jubarecuare. \p \v 10 Tuequedyatu Jesús junaticuare Jerusalénju. Tuque junatihuaju tuna dutya tumeque epuju cuanaque capuriticuare. \p —¿Ai ri riyaque? —jadya tuna cabacaduratibarecuare. \p \v 11 Ecuita jetieque ama tuatsehue junatihuara tuna quemitsacuare: \p —¡Jesús riya! ¡Yusu equeque quisarati cuejaquique riya! ¡Galilea yahua juque epu Nazaret juque riya! —jadya tuna jubarecuare. \s1 Jesúsra catyati puji cuana Yusuja etare juque ijehuecuinatillacuareque \r (Mr 11.15-19; Lc 19.45-48; Jn 2.13-22) \p \v 12 Jadya juu jadya juatsutu Jesús Yusuja etareju nubidirucuare. Nubitsutu dyaque cahuaiticuare, tuhua eje bucha juyaque baatsu. Jadya tibudya tujatu ecana etsecueju pana ijehuecuinatilla acuare catyati puji cuana, bacabaca puji cuana jadya. Tipacatillacuare tujatu chipiru cuarequi juya cuanaja mesa cuana. Huei catyati juya cuanaja ani ishu cuanaquetu tumebaedya tipacabarecuaredya. \v 13 Cuinanashayaque tujatu ecana jadya acuare: \p —Yusuja quisarati tu jadya ehuene: “‘Ecue etare tu eatsehue quisarati ishuque etare bacani’ jadyatu Yusu beru jucuare”. Jadya ama bucha tuque micuana chiri puji cuana catehua ishuque cani bucha jutidya amereya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 14 Tuhua Yusuja etarejutu shuhui cuanara, rudurudu cuanara jadya Jesús jipeticuare. Jipetihuaju tujatu ecana chachanecuare. \v 15 Pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadyatu bacuare Jesúsra shuhui cuanaque, rudurudu cuanaque jadya chachaneyaju. Bacacuare tunajatu ebacua cuana quiqueyaju: \p —Jesús, miquemi dyaque emuique! ¡David eque ejuracanaque mique! \p Jadya bacatsu tuna cahuaiticuare dyáque. \p \v 16 —¿Bacayami ecana quiqueyaju? ¿Eje bucha juatsu tuquemi ecana jadya quiqueyaju bacayadya jutidya? —jadya tunajatu Jesús bacaduracuare. \p —Jejee, bacaya tuque era. Yuneridya tuque micuanaja eisara Yusuja quisarati ehueneque: \q1 “Miquemi emui jubuque ebacua achaacha cuanaja, ebacua atsuju cuanaja. \q1 Jeru eque tunarami pureama abuque”, \m jadya tu ehuene Yusuja quisarati. \p \v 17 Jadya aatsu tujatu ecana shanaquenacuare. Yudijidya dirunucatu jucuare Betaniaju, tahuiti ishu. \s1 Jesúsra higuera “Cacacatinucanime ama mique”, jadya acuareque \r (Mr 11.12-14, 20-26) \p \v 18 Apudajudya Jerusalén epu queja diruyaquetu Jesús aracara jucuare. \v 19 Bacuaretu acui higuera ediji jiruru. Baatsu tujatu jipeticuare, cacaqui bucha baatsu, ecaca tuja ejaqui cuana tsehue cuinanae jipenee juya tibu. Bacuare amatu ni peadya ecaca buchique ecuiju, ejaqui camadya. Jadya baatsutu Jesúsra quisarati tyacuare higuera: \p —¡Cacacatinucanime ama mique! —jadya tujatu acuare. \p Tura jadya aya tsehuedya cuitadyatu higuera masadama raracuare. \v 20 Acui rarahua baatsu ecuana tura mepehua cuanaque anajacatacuare. \p —¡Masadama cuitari higuera rarahua! —jadya ecuana jucuare. \p \v 21 —¿Eje bucha juatsu micuana anajacataya? Yuneridya ni micuana ejeneya era ecue casa tyahuaque, ejenecara ejenecarama jadya ama ni micuana eau, era higuera ahua baeque cuita camadya ama tuque micuana eau. Aidya jutidya tuque micuana eau, arepa ai ibedaque paju ama bucha. Riyaque uhua cuemusu micuana eau: “Anisicuacue tuhuaque. Cueri cuanaja ecuaqueju pacacacue”. Amereya equedyatu ejuu. \v 22 Yusu tsehue quisaratiyaque, ai ni micuana ebacau, tyayadya tura micuana, ejenecara ejenecarama jadya ayaque ama juatsu, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 ¿Airatu Jesús cuatsashacuare tura aya cuanaque aishu? \r (Mr 11.27-33; Lc 20.1-8) \p \v 23 Tumetu Jesús dirunucatsu Yusuja etareju nubidirucuare. Tuhua tuque bahuitya bahuityayajutu pae cuanaja huaraji cuanara, israelita cuanaja emuiba cuanara jadya jipeticuare. Jipetitsu tunajatu bacaduracuare: \p —¿Airami ejeque ecuitaja ataquique ama aishu cuatsashahua? ¿Aija casa tsehue tuquemi jadya aya? —jadya tunajatu acuare Jesús. \p \v 24 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Era micuana tumebaedya bacaduraya. Quemitsaya ni micuanara ique, tume micuana cuejaya aira cuatsashahuaju era riya cuanaque ayaque. \v 25 ¿Airatu Juan cuatsashacuare ecuita cuana utsa ishu? ¿Yusura, ecuita cuanara ni taa? Nequemitsacue ique, —jadya tuna Jesúsra bacaduracuare. \p Tume tuna, tuna cama quisaraticuare: \p —¿Eje bucha tuque ecuana equemitsau? “Yusuradyatu cuatsashacuare”, jadya ni ecuana eau, tume tura ecuana ebacadurau: “¿Eje bucha juatsu jatsu tuque micuana Juanra cuejacuareque ejenecuare ama?” jadya tura ecuana eau. \v 26 “Ecuita cuanaja ecuadishaquedya jutidyatu jucuare”, jadya ni ecuana eau, tumetu dutya jujeri ecuita cuana ecahuaitiu ecuana tsehue. Juan tunajatu Yusu equeque quisarati cuejaquique bucha adebaya, —jadya tuna cacuejaticuare. \p Ecuita cuana mubatsu tunajatu Jesús quemitsacarama acuare. \v 27 Chamacama tunajatu quemitsacuare: \p —Baecua ecuana aira Juan ecuita cuana utsa ishu cuatsashacuareque, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p —Jutaquiju micuana era cuejaya amadya aira ique ecuitaja ataquique ama aishu cuatsashahuaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Beta ehue ebari ecatse equeque cuatsabiji \p \v 28 Bahuityanucacuaretu Jesúsra pae cuanaja huaraji cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya: \p —Cuejaya micuana cuatsabiji piji. ¿Ai era bahuityacara aya bucha tuque micuanaja inime juya? Peadya ecuitajatu anicuare beta ebacuaque. Peadya tujatu ebacuaque acuare: “Cuacue teeju merera, deca. Uva ejahuaneque pituticue”, jadya tujatu acuare. \v 29 “Aijama, tata. Cuacarama juya merera”, jadya tujatu etataque quemitsacuare. Yara tupu junenitsu eje bucha inime tuputsutu merera cuacuare. \v 30 Peadya icuene jadya isarae aatsutu etataquera peya isaratinucacuare: “Cuacue teeju merera, deca. Uva ejahuaneque pituticue”, jadya tujatu acuare. Turatu quemitsacuare: “A, pacua taa, tata. Mere pajuti”, jadya tujatu etataque acuare. Jadya ama buchatu cuacuare ama merera. Jadyatu ehue ebari ecatse jucuare, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 31 Jadya cuejatsu tuna Jesúsra bacaduracuare: \p —¿Ejera tatsejatu etataqueja yana acuare? \p —Inime cacuaretitsu merera cuacuarera, —jadya tunajatu quemitsacuare. \p —Micuanara bijidamaduraya cuanaque tuna Yusu jaque judadibareya; micuana jida bucha cabatiya cuanaque micuana Yusu jaque ama. \v 32 Juan Ecuita Cuana Utsaquiquetu junahua micuana Yusuja biji eque ani bahuitya ishu. Bacacarama micuana tura cuejayaque ahua. Micuanara bijidamaduraya cuanara bacue tuja quisarati bacacuare. Tume Roma juque enaruquija ishu chipiru sitaqui cuanaque, tumebaedya epuna decadeca arida cuanaque jadya tuna inime cacuareticuare. Arepa micuana tuna inime cacuaretihuaque baya ama bucha micuana inime cacuareticarama juya, Yusura cuejahua eque ani ishu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Mere puji jidama cuanaque cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mr 12.1-12; Lc 20.9-19) \p \v 33 Bahuityanucacuare tuna Jesúsra: \p —Nebacacue riyaque peya cuatsabiji micuana bahue ishu. Peadya ecuitajatu tee aridaque anicuare. Tee aatsutu uva uhuamerecuare. Taracanemerecuare tura. Amerecuaretu uva jahuanehuaju pitutsu nacaca tisi ishuque. Amerecuaretu etare piji barudaque, tueque tsuratsu, dutya queja naru ishu. Umae ecuita cuana queja tujatu tee narumerecuare. Tura tuna acuare: “Micuanara ni ecue tee naruya, tume ecuana uva jahuanehuaju cajaquetiya micuana tsehue”. Tuna tuna endya jucuare. Tume cuanaque bajejetsutu emechiqui cuacuare japada peya yahuaju. \v 34 Uva jahuane mara juetihuaju tujatu tuque merequi cuanaque cuadishacuare tee naruqui cuana queja. “Necuacue ecue teeju mere juya cuana queja. Necuejaticue ecana; pacuadisha tuna ecue ishuque uva epituque”, jadya tujatu ecana acuare. \v 35 Jadya ahuaju tuna cuacuare. Jutihuaju tuna tee naruqui cuanara inatsacuare. Peadya tuna catsacatsa acuare. Peya tuna iyecuare. Peya tuna tumu tsehue acuare. \v 36 Jadya juhua bacatsutu emechiquira umae tuque merequi cuanaque cuadishanucacuare. Tee naruqui cuanara icueneque atsahua baedya jutidya tuna atsanucacuare dutyadya jutidya. \p \v 37 “Datse juatsu tujatu ebacuaque neri cuadishacuare. ‘Riyaque renajari eje bucha ama atsaya. Ecue ebacua neri tibu, tunajatu muibatsaya’ jadya datse tujatu inime jucuare. \v 38 Ebacuaquera jipeajeyajutu tee naruqui cuanaque jadya jucuare tuna cama: ‘Riyaquedyari tee metseja ebacuaque neri. Eje tupu etataque majuhuajuri riyaquedya tee metse judadiya. Neiyetsara. Ecuanadya emechiqui nejura’ jadya tuna jucuare. \v 39 Inatsacuare tunara. Inatsatsu tuna tee juque cuinanashacuare. Cuinanashatsu tuna iyecuare. Jadyatu tee naruqui cuanaque jucuare, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \p \v 40 Tumetu Jesúsra bacaduracuare tuque quisaratiyaju bacaqui cuanaque: \p —¿Eje buchatu anabuque tee naruqui cuanaque emechiquira? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 41 Tuhua cuanaratu quemitsacuare: \p —Iyemerenabuquedya tujatu nerecabatsu ama tumeque ecuita jidama cuanaque. Peyadya tujatu mere puji cuana sarenabuque tee naru ishu. Tume iyacua cuanaratu tyabuque dutya uva cuana tee metseque jaquetsu, —jadya tunajatu quemitsacuare. \p \v 42 Jesúsra tuna anucacuare: \p —Neadebacue riyaque Yusuja quisarati ehueneque. Adebayadya tuque era micuanaja riyaque quisarati eje uma isara eaque: \q1 “Tumu etare puji cuanara tsumecarama acuarequetu tumu dyaque saretanayaque judadicuare. \q1 Ecuana Cuatsashaquiratu dyaque saretanayaque amerecuare. \q1 Riyaque jadya baatsu, ecuana dyaque pureama juya”, \m jadya tu ehuene. \p \v 43 “Jadya tibudya micuana cuejaya riyaque. Micuanara ique bijidamadurahua tibutu Yusuja quisarati israelita ama cuanaque quisarati cuejatanabuque. Tuna tuna eaqueja catyatibuque. \v 44 Idya tumeque tumu etare puji cuanaja ebijidamaduraque buchique. Ique bijidamaduraquiquetu yuamaturatanabuque. Ejeque era nerecaturayaquetu pana yuamaturatana jubuque, ejeque tumu ebarira tyanatsu pana jemi muru eamereu bucha, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 45 Riyaque quisarati bacatsutu pae cuanaja huaraji cuana, tumebaedya fariseo cuana jadya cahuaiticuare, tunara cuitadya Jesús bijidamadurahuaque caadebatitsu, mere puji cuanara tee metseja ebacuaque bijidamadurahua bucha. \v 46 Eje buchadya iyecara datse tunajatu acuare. Jadya ama bucha “Iyacua ni ecuana einau, tumetu ecuita cuana ecuana tsehue ecahuaitiu, tunara Jesúsra Yusuja quisarati cuejayaque ejeneya tibu”, jadya tunajatu inime jucuare. Ecuita cuana mubatsu tunajatu Jesús inacuare ama tumeque ura cuitadya. \c 22 \s1 Chine ishu eihuara cuana equeque cuatsabiji \r (Lc 14.15-24) \p \v 1 Jesúsra tuna bahuityatibunenucacuare. Cuejacuare tujatu ecana cuatsabiji tuna bahuitya ishu: \p \v 2 —Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji Yusura dutya naruyaju eje buchique micuana bahue juishu. Anicuare tu ecuari. Dyaque arida chinetu jucuare tuja ebacuaque caquemitiyaju. \v 3 Ihuaramerecuare tujatu ecana jetiama chine ishu. Earaqui amena juhuaju tujatu cuadishacuare tuque merequi cuanaque tuja ecueja cuanaque ihuarara. Cuejatahua ama bucha ecana cuacarama jucuare. \v 4 Yaratupu juatsutu peya tuque merequi cuanaque cuadishanucacuare. “Necuejatinucacue eihuara cuanaque; ebajarara ecana paje. Patsunuta ama ecana. ‘Iyetanahuari huaca, uu etseri cuinasha cuanaque. Eramiri jinahua amena. Dutyari amena ebajeje’ jadya necuejaticue eihuara cuanaque”. \v 5 Tura jadya ayaju tuna cuanucacuare ecueja cuanaque ihuarara. Eihuara cuanaque tuna jubarecuare: “Aijama, cuaya ama ique chinera”. Peadyatu cuahua teeju. Peya bacue cuahua tuja ai catyatira. \v 6 Peya cuanara bacue ecuari merequi cuanaque inatsacuare. Inatsatsu tunajatu iyeya tupu miririshacuare. \v 7 Jadya juhuajutu ecuari dyáque cahuaiticuare. Tuja sudaru cuana cuadishatsu tujatu iyemerecuare quiyeti puji cuana. Epu pahua jadya tujatu amerecuare. \p \v 8 “Tumetu ecuarira tuque merequi cuanaque jadya acuare: ‘Dutyatu amena ebajeje carisitihuaju chine juishu. Era cuejamerehua cuanaque tuna jecarama juhua. Paje ama taa ecana. \v 9 Necuacue ediji arida cuana eque. Ejeque tsuruyaquedya jutidya ecana necuejacue; chine juyaju tunara pabana’ jadyatu ecuarira acuare tuque merequi cuanaque. \v 10 Tura jadya ayaju tuna yana equedya cuacuare. Cuacuare ecana ediji cuana eque. Dutya jecara juyaque tunajatu becuare chine juishu, jidama cuanaque, tumebaedya jida cuanaque jadya. Tume tujatu ecana tyamerecuare caquemitiyaque chine juishu jutu ishuque cuita camadya. Jadya jequeetu etare jucuare. \p \v 11 “Yaratupu juatsutu ecuari nubiticuare junahua cuanaque isarara. Nubitsu tujatu bacuare peadya ecuita caquemititayaju tarepe ishuque ejutuqui tsehue ama. \v 12 Tume tujatu isaraticuare: ‘Miquemi caquemititayaju tarepe ishuque ejutuqui tsehue ama ecajututi. ¿Eje bucha juatsu?’ jadya tujatu bacaduracuare tumeque. Ecuitaratu quemitsacuare ama. \v 13 Tumetu ecuarira acuare eihuara cuanaque bau juya cuanaque: ‘Nerisicue ehuachiju, emetucuju jadya. Etsecue apuda ducu neijehueticue. Tuhua dyaque canerecatiyaque etse tari paju’ jadya tuna ecuarira acuare. \v 14 Jadyatu caquemitiyaju chine ishu jucuare. Chine ishu juchine bucha, jadidyatu Yusu enaruqui juhuaju jubuque. Arepa jetiama tuja eihuaraque ama bucha, eje uma ama tuna tuaqueja judirubuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Yusu tuja ishuquedya tyataquique \r (Mr 12.13-17; Lc 20.20-26) \p \v 15 Jadya cuejayaque bacatsutu fariseo cuana dirucuare. Jesús jidama aishuque inime bajeje tuna jucuare. “Jidama nequisaratishara, huaraji cuana queja duju ishu”, jadya tuna jucuare. \v 16 Jadya eque tunajatu tuna tsehue juneni puji cuana cuadishacuare, tumebaedya Herodes tsehue juneni puji cuana Jesús tsehue quisarati ishu. Cuadishahua cuanaque jutitsu tunajatu Jesús aticuare fariseo cuanara bacaduramerehuaque: \p —Ebahuityaquique, ecuana ecuana bahue mique jida, tuyuque. Miratu bahuityaya Yusuja inime eque ani ishuque, ni ejeque buchique mubatsu ama. Micue ishutu ecuita cuana dutya tupu. \v 17 Cuejacue dyadi ecuana mira inime tupuyaque. ¿Ecuanaja cacuatsashati eque tuque ecuanaja ecuana naruquique Roma juque tsujetyataqui, tsujetyataqui ama ni taa? —jadya tunajatu Jesús aticuare. \p \v 18 Jesusratu adebacuaredya tunara jidama inime tupuya tsehue jadya bacaduratiyaque. \p —Jidadya batacara datse micuana juya, ai jidaque ama. Micuanara ijahue acara aya, jadya cabacadurati tsehue, babi pujira armadilla nityatsu ai cuanubi eamereu bucha. \v 19 Nebamerecue ique ficha enaruquija chipiru tuque tsujetya ishuque. Papeta era, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya ahuaju tunajatu queticuare peadya ficha “denario” bacani Roma juque enaruquique tsujetya ishuque chipiru. \v 20 Petatsu tuna Jesúsra bacaduracuare: \p —¿Aija ebutsequini ri riyaque fichaju eiya? ¿Aija ebacani ri rehua ehuene? \p \v 21 —Enaruqui muidaque César bacani jaque tume, —jadya tunajatu quemitsacuare. \p —Jutaquiju netyacue enaruquique César tuque tyaishuquedya. Yusu netyacue Yusuja ishuquedya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 22 Anajacatacuare tuna tuque jadya caquemitsatiyaju bacatsu. Jadya juatsu tuna cuinanatsu dirubarecuare. \s1 Emaju cuanaque netitsuradadinucabuqueque \r (Mr 12.18-27; Lc 20.27-40) \p \v 23 Tumeque huecaca nucadyatu saduceo cuanara Jesús baticuare. Tunaradyatu ejenecuare ama emaju cuanaque netitsuranucayaque. Junatitsu tunajatu Jesús isaranaticuare: \p \v 24 —Ebahuityaquique, Moisésra taa tu riyaque cuatsashacuare: “Ejeque ecuita ni majuya cabacuatimaque, tuatsehuequiquetu caquemitinucataqui eahuemaju tsehue, tuatsehue cabacuati ishu, icueneque ebacua emajuja ebacuaque bucha ishu”, jadyatu Moisésra cacuatsashati huenecuare béru. \v 25 Riyaque cuatsabiji mique ecuana aya; ijariba ishuque jutidya tu ecuita emajuque chacha netitsuranucaya jadique. Anicuaretu ecuitaja pacarucu ebacua cuanaque. Icueneque ebacuaquetu caquemiticuare. Huanequi juu jadya juatsutu majucuare bacuamaque. Majuhuajutu ejuque beta ishuque caquemitinucacuare eahuemaju tsehue. \v 26 Beta ishuque tumebaedya majunucacuaredya bacuamaque. Quimisha ishuque ejuquetu caquemitinucacuare eahuemaju tsehue. Tumebaedyatu junucacuare. Bacuamaquedyatu majunucacuare. Jadya ecana jubarecuare; pacarucudyatu tumeque epuna tsehue cama ecana caquemititsu majuetibecuare bacuamaque tere. \v 27 Tumeque nerecadaque epunatu pacarucu ahuee juhuaque majucuaredya, yahue cuanaque majuterehuaju. Jadya tuna jucuare. \p \v 28 “Ecuanarami bacaduraya riyaque. Yuneridya ni majuya cuanaque chacha netitsuranucabuque, ¿ejeja ehuanequetu jubuque chacha netitsuranucatsu, riyaque yahuaju tuque pacarucu ahuee juhua tibu? —jadya tunajatu Jesús bacaduracuare. \p \v 29 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Micuana micuana cuji juya. Micuanaratu adebaya ama Yusuja quisarati ehueneque, ni Yusura eauque. \v 30 Emaju cuanaque netitsuranucatsu tuna caquemitinucabuque ama. Barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque tuna caquemiti baecua. Jadidya tu emaju cuanaque; netitsuratsu tuna caquemitinucabuque amadya. \v 31-32 Yuneridyatu emaju cuanaque chacha netitsuranucabuque. Pusha ama cuitadya tuque micuana eje uma isara ahua Yusuja quisarati ehueneque adebayaque ama: “Ique Yusu Abraham, Isaac, Jacob jadyara iyacua muiyaque”. Chacha cuanara cuita camadya Yusu emuiu tibu, yuneridyatu Abraham, Isaac, Jacob jadya ecana enetitsura. Yusu tu chacha cuanara muiyaque, emaju cuanara ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 33 Ecuita cuanatu anajacatacuare jadya caquemitsatiya bacatsu. \s1 Ejeque cacuatsashatira cuatsashaya eque cuita ecuana jutaquique \r (Mr 12.28-34; Lc 10.27) \p \v 34 Fariseo cuanatu, Jesúsra saduceo cuana abacashahua jadya bahue juatsu casitaticuare, Jesús eje bucha jidama acara aatsu. \v 35 Peadya fariseo cacuatsashati bahuityaquiquetu tuna tsehuedya jucuare. Turatu Jesús bacaduracuare, cabacadurati eque ijahue acara aatsu datse: \p \v 36 —Ebahuityaquique, aniyatu jetiama cacuatsashati cuana ecuanaja cacuatsashatiju ehueneque. ¿Ejeque cacuatsashatira cuatsashaya eque cuita ecuana jutaqui? —jadya tujatu Jesús bacaduracuare. \p \v 37 Jesusratu quemitsacuare: \p —“Iyuhueda bacue ducuta Yusu Mique Cuatsashaquique. Yusu iyuhueda bacue ducuta, dutya micue cabijiseriti tsehue Yusu pureamaturacue, dutya micue inime tupu tsehue, dutya micue casa tsehue”. \v 38 Riyaque cacuatsashatiratu dutya cacuatsashati cuana sabutillaya. Riyaque cacuatsashatira cuatsashaya eque cuita micuana jutaqui. \v 39 Beta ishuquetu tumebae cuita nucadya: “Iyuhue tsehue bacue peya cuana; mique cuitadya iyuhueda cabatiya bucha iyuhuee peya bacue”. \v 40 Riya beta cacuatsashati ecatsera cuatsashaya eque ni micuana aniya, tumemi Moisésra, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara jadya bahuityacuare equedya juya, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Mesías tu ecuita camadya ama, ecuita cuana dyaque inimequique \r (Mr 12.35-37; Lc 20.41-44) \p \v 41 Fariseo cuanatu tuhuadya ecasitati jucuare jari. \v 42 Jesúsra tuna bacaduracuare: \p —¿Eje bucha micuana adebaya Mesías? ¿Ejeque ecuita eque ejuracanaquedya jutidya ni taa tume? —jadya tujatu ecana acuare. \p Tunaratu quemitsacuare: \p —Ecuanaja ebaba David emui eque ejuracanaquedya jutidya tume, —jadya tunajatu acuare. \p \v 43 —David cuitadyatu bahue jucuare Mesías ecuita camadya ama jubuqueque, ecuita cuana bucha dyaque inimequique, Yusuja Espiritura huecashayaju, “Ique Cuatsashaquique” jadya isarae acuare tibu, Micuana micuana bahuedya Davidra quisarati jadya acuareque: \q1 \v 44 “Yusuratu Ique Cuatsashaquique jadya cuejacuare: \q1 ‘Anibutecue ecue jida eque amaca muita ishu, \q1 era mique ujeu baqui cuanaque dutya ijahue atillaya tupu, Ique Cuatsashaquique’” jadya. \p \v 45 “Davidradyatu Mesías ‘Ique Cuatsashaquique’ jadya acuare, arepa tueque ejuracanaque ama bucha. Yuneri cuitadyatu Mesías ecuita jutidya ama ejuu; ecuita cuana bucha dyaque inimequiquedya tume, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 46 Jadya bacatsutu ni ejera buchique quemitsataqui ama bacuare, dutya ecana tuque yuneri quisaratihuaque bahue tibu. Tumeque huecaca equetu ni ejera bacaduranucacuare ama tuque jidama acara aatsu. \c 23 \s1 Jesúsra fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya jidama juyaque ejitaju acuareque \r (Mr 12.38-40; Lc 11.37-54; 20.45-47) \p \v 1 Tuequedya ecuana tura mepehua cuanaque ecuana Jesúsra isaracuare, tumebaedya ecuita cuana tuhua jucuare cuanaque. \p \v 2 —Fariseo cuanaja, cacuatsashati bahuityaqui cuanaja mere tu Moisesra cuatsashahuaque cueja. \v 3 Jadya tibudya nebacacue tunara amereyaju. Dutya tunara cuatsashaya equedya nejucue. Jadya ama bucha tuna aniya bae neaniume. Arepa jida bahuityaya ama bucha tuna jidama aniya. \v 4 Tunajatu peya cuana cuatsasha bahue eje bucha anie juishuque; ai tuna cuitadya tunara bahuityaya eque aniyaque ama. Tsahuaya ama tuna peya jida Yusuja biji eque ani ishu. Cacuatsashatiya camadya ecana. Abu ishuque dyaque bicueda eje bucha abutaquimaque peya abumere ishuque bajejequi buchique tuna. Tunara cuitadyatu ni ai buchique abucarama aya, ni tuna peya abuquerecara aya. \v 5 Dutya tunara ayaquetu peya cuanaja peta ishuque jutidya, peya cuanaja sumi ishu. Ecuanaja bahue eque tunajatu Yusuja quisarati huene bahue ebiti eje junuju ama equetiju carisiti ishu, ebiju jadya. Quiniquinisi tunaja ebiju, equetiju jadya erisi cuanaque. Dyaque junudaque tuna unaju huesiruyaque jutuya, peya cuana queja Yusu adebaqui jadya cabamereti ishu datse. \v 6 Chine cuana ishu araaratayaju cuaatsu tuna emuita cuanaja eaniqui cuanaju cama tuna eaniqui metsene juya. Caradati ishuque etareju cuaatsu tuna muida cuanaque anibahueju anibutetiya. \v 7 Ediji cuanaju juneniyaju tuna dyaque muida tsehue isaratacara juya. “Ebahuityaquique” jadya tuna isaratacara juya. \p \v 8 “Micuana jadya nejuume. Peya cuana dyaque inimeju bucha necabatiume. Peya cuana queja ‘Ebahuityaquique’ jadya catimerecara ebari nejuume. Ique camadya Micuana Bahuityaquique, ni ejeque buchique micuana dyaque inimeju ama; micuana tsehuequi cuanaque buchique micuana dutya. \v 9 Nemuiume muita ishu ama cuanaque. “Ecuanaja Etata Emuique” jadya ebacani eque neisaraume micuanaja tata ama cuanaque. Peadya camadya tuque micuanaja Tata aniya, barepaju aniyaque. \v 10 Micuana cuita camadya ecuatsashaquique bucha necabatiume. Ique Ecuatsashaquique. Ique Yusuja Emepeque. \v 11 Ejeque ni micuana dyaque inime metseque cabatiya, tumejadyatu peya cuana tsahuataqui iyuhue tsehue. \v 12 Yusuratu dyaque inime metse cabatiyaque aishu ama amereya. Aishuque ama cabatiyaquetu dyaque inime metse Yusura amereya, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 13 Tuequedya tujatu fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya isaratibunecuare: \p —¡Nerecapane micuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya! ¡Jidadya batacara datse micuana juya ai jidaque ama! Dyaque nerecada micuana jubuque, micuanara peya cuana Yusu queja ecatyati cuanaque eaqueja nimee amerejacaya tibu. Micuanaratu era iyacua bahuityaya cuanaque bijidamaduraneri ahua. Tumebaedya micuanara peya cuana queja ijacabacamerecarama aya. Micuana micuana etsecue yahue tsehue teriqui buchique, micuana cuitadya nubi ishu ama ni peya cuana nubi ishu. \p \v 14 “¡Nerecapane micuana cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya! ¡Jidadya batacara datse micuana juya ai jidaque ama! Arepa micuana eahuemaju cuanaque tsahuaya bucha cabatiya ama bucha, yuneri cuitadya micuana eahuemaju nerecada cuanaque tunaja ai aniya cuanaque secatillaya, tuna tunaja etare juque cuitadya ijehuecuinaya tupu. Yusu tsehue quisaratiyaque micuana tsunuda quisarati bahue dutyaja ijacaju, tuna queja ‘Yusu adebaqui cuita rena’ jadya catimere ishu datse. Jadya tibudya micuana Yusura dyaque nerecaturabuque. \p \v 15 “¡Nerecapane micuana cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya! ¡Jidadya batacara datse micuana juya, ai jidaque ama! Japada micuana cuabahue, muda cuana eque micuana cueti bahue, peya cuana micuanara ejeneya bucha ejenemerera. Amena tunara, tunaja beruque quejeneti cuana iyatsu, micuanara ejeneya bae ejenetsu, tuna icuene juhua bucha dyaque jidama, micuana bucha dyaque jidama. Micuana tsehue judirupeedya tuna ijahuaja etiquiju jubuque. \p \v 16 “¡Nerecapane micuana shuhuique bucha cuanaque! Arepa micuana Yusuja quisarati bahuityacara aya ama bucha, micuanara cuitadyatu pana adeba ama aya. Jadya tibudya tuque micuanaja bahuitya bahue: ‘Baretaqui amatu micuanara quisarati ayaque, Yusuja etareju ai oro ea cuanaque bacani huesayaque juatsu. Baretaquidyatu quisarati Yusuja etare bacani huesayaque juatsu. Micuanaja ishu tu oro Yusuja etare ducuque dyaque emuique, Yusuja etare bucha ama. \v 17 ¡Micuana micuana inimema! Shuhuique bucha cuanaque micuana. Yusuja etaretu dyaque saretanayaque, tumeque etareju aniya buchique ama. Tuhua oro ea cuanaque tu Yusuja cuanaque, tuja etare ducu tibu. \v 18 Tumebaedya tuque micuanaja bahuitya bahue: ‘Baretaqui amatu micuanara quisarati ayaque, Yusu tyayaque bacani huesayaque juatsu. Baretaquidyatu quisarati tyayaque iyaquique mesa bacani huesayaque juatsu’. \v 19 ¡Micuana micuana inimema, shuhuique bucha cuanaque! Mesa Yusu jaque juya tibu, tumeque mesa tu dyaque emuique, uu, upati cuana jadya micuanara Yusu tyayaque mesaju iyaya cuanaque bucha ama. \v 20 Bijidamaduraya ni micuana mesa, tumebaedya tuque micuana bijidamadurayadya mesa dyaque aniyaque. \v 21 Bijidamaduraya ni micuana Yusuja etare, tumebaedya tuque micuana bijidamadurayadya Yusu tuhua cabameretiyaque. \v 22 Bijidamaduraya ni micuana barepa, jutaquiju taa tuque micuana bijidamadurayadya Yusuja eaniqui, Yusu cuitadya jadya, tuque tuhuadya aniya tibu. \p \v 23 “¡Nerecapane micuana cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya! ¡Jidadya batacara datse micuana juya, ai jidaque ama! Arepa micuana cacuatsashati cuana aishuque ama jipenee eque juya ama bucha, cacuatsashati dyaque inime metse eque micuana aniya ama. Micuanajatu Yusu tyabahue cacuatsashatira casada tsehue tyamereyaque camadya. Acuihuija ijimeda cuanaque “anis”, “comino” jadya bacani micuanaja etare taracaju euhua cuanaque tuque micuanaja tyabahue. Jadya ama bucha tuque micuana jida, tuyu tsehue ama baya peya cuana. Nereca baya ama micuanara ecana. Micuanara aana ayaque tuque micuana aya ama. Pusha amadya tuque micuanaja Yusu tyataqui cacuatsashati eque casada tsehue tyataquique. Jadya ama buchatu dyaque saretanaya jida, tuyu peya cuana tsehue ani ishu, tuna canerecabati tsehue baishu, micuanara aana ayaque aishu jadya. \v 24 Shuhuique cama micuana caaquerenitiya. Micuanaratu quibeti tsehue aya aishuque ama, dyaque ataquique micuana peya queja iya aya. Canecu juque ena ijiyaque dii ebuijiuju equemiu bucha, tumeque piji buijicaramaque, cahuayu ebari ebuijiu bucha tuque. \p \v 25 “¡Nerecapane micuana cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya! ¡Jidadya batacara datse micuana juya, ai jidaque ama! Arepa micuana ecuitaju asicadaque jida catillaticara juya ama buchatu Yusura micuanaja inime ducuta asicada baya. Bijiserijacaya ama micuana chipiru, micuana cuita camadya capureamaturati ishu. Chiri micuana juajeyadya jutidya ai bijiseriyaque cadaditi ishu. Yusuratu tume cuanaque dyaque asicada baya. Micuana micuana canecu, peja jadya dyaque camadya eutsaque bucha, educuju asicadaque utsama. \v 26 Fariseo cuana, micuana micuana shuhui cuana buchique. Icuene cuita necajuchatijacacue, Yusuja biji eque ani ishu. Jadya anie juyaju micuana Yusura jida asicadama baya, canucu dyaque, educuju jadya pana utsa eaque bucha. \p \v 27 “¡Nerecapane micuana cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya! ¡Jidadya batacara datse micuana juya, ai jidaque ama! Micuana micuana emajuja uhuacuare pajada tsehue dyaque epepaque bucha. Petatsutu emaju cuanaja uhuacuare cuana jida piji. Educuju bacue emajuja etsau cuana erami jadya eririque jirutaquimaque. \v 28 Jadya micuana juya. Quisaratiyaju bacatsu micuana ecuita cuanara ecuita jida cuanaque bucha baya. Educuju micuanaja inime tupu bacue micuanaja jidama. Micuana cabameretiya bucha ama micuana. \p \v 29 “¡Nerecapane micuana cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya! ¡Jida bucha datse micuana cabamereticara juya, ai jidaque ama! Bérutu micuanaja baba cuanara iyecuare Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque, peya jida cuanaque jadya. Iyacua tuque micuana micuanaja baba cuanara iyecuare cuanaja uhuacuare cuana, tunaja cueya cueya cuana mui ishu jida piji bajejeya. \v 30 ‘Ecuana beru yuequedya anicuareque juatsu, ecuanaja baba cuana juhua eque ama ecuana juquena juhua. Iyequena ama ecuana juquena juhua Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque’ jadya micuana jubahue. \v 31 Jadya quisarati eque micuana amena ejitaju juya micuanaja baba cuanaja inime cadujutiyaque. Micuana cuitadya micuana Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque iyequi cuanaque jucuare bae juya. \v 32 Micuanaratu aajeya jaridya micuanaja baba cuanara jidamaque tibunecuareque. \p \v 33 “¡Micuana micuana jii jii ama, bacua ujedaque bucha! ¡Micuanaja baba cuana baedya micuana juya! Tunaja inime jari cuitadya micuana cadujutiya jari. Yuneri cuitadya micuana ijahuaja etiquiju canerecatibuque; eje bucha huanataqui ama micuana jadya canerecati ishu ama. \v 34 Era tuque micuanaja cuadishabuque ique equeque quisarati cuejaqui cuanaque. Cuadishabuque tuque micuanaja ecue quisarati pana adeba aya cuanaque. Cuadishabuque tuque micuanaja ecue quisarati pana bahuitya abahue cuanaque. Ijacabacacarama tuque micuana abuque. Eje uma tuque micuana ecana iyebuque, curusuju tatatsu. Peya cuana tuque micuana miririshabuque etare caradati ishu cuanaju. Peya cuana tuque micuana nerecada abuque, peya epu cuana juque huanashayaque. \v 35 Nerecaturatabuque micuana ecue cuanaque jidama ahuaju camadya ama, tumebaedya micuanaja baba cuanara béru yuequedya ecuita jida cuanaque iyecuare tibu. Dutya iyetacuare tibu Abel equeque, Zacarías tupu micuana jucha metse. Zacarías, Berequíasja ebacuaquetu Yusuja etareju iyetanacuare, Muida Cuitaque Ama, mesa tumu eaque Yusu tyaya cuanaque iya ishuque patya majaca. \v 36 Pusha amadya micuana cuejaya. Micuana iyacua aniya cuanaque micuana nerecada atabuque Yusu dutya merequi cuanaque iyetacuareja inime, —jadyatu Jesúsra acuare fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya. \s1 Jesús Jerusalénju cuanara bijidamadurayaque caadebatitsu pacuareque \r (Lc 13.34-35) \p \v 37 Jadya quisarati amena aatsutu Jesúsra quisarati acuare Jerusalénju aniya cuanaja ishu. Tuna cuitadya baatsu quisarati aya buchatu jucuare, arepa tuna tuhua ama jucuare ama bucha. \p —Micuana Jerusalénju aniya cuanaque, micuanaja epu ebarijutu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque tumu tsehue iyetajacama jucuare. Eje uma narucara ebari datse micuana ahua. Tacure jabacua cuana ecuaquera yajapara emaque ishatsu enaruu bucha, narue datse micuana acara ahua. Micuanajatu ecue jadya narue aishu bijidama juhua. Dutya jujeri micuana eaqueja catyaticarama juhua. \v 38 Nebacacue. Yusuratu tuja epu ebari narujacabuque, tumebaedya tuhua anibuque cuanaque. \v 39 Banucabuque ama micuanara ique, “Jida paju Yusuja ebacaniju junayaque”, dutya israelita cuana jadya judadiya tupu, —jadyatu Jesús jucuare. \c 24 \s1 Jesús “Yusuja etaretu pana rihuishatana jubuque” jadya jucuareque \r (Mr 13.1-2; Lc 21.5-6) \p \v 1 Yusuja etare juque cuinanayara, ecuana Jesúsra mepehua cuanara tuque ecuana isaracuare: \p —¡Ecuana Bahuityaquique, petacue! Dyaque jida piji taa Yusuja etare, tumebaedya dutya ai ea cuanaque etare tsecue cuanaju, —jadya tuque ecuana acuare. \p \v 2 —Pusha amadya. Jida pijidya tuque ecuana petaya. Jadya ama buchatu Yusuja etare, etsecueju dutya ai ea cuanaque pana rihuishatanatere jubuque. Anibuque amatu tumu ecadyaqueti. Dutya tumu etare enityatsuraquetu yahuaju tere jubuque, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Terehuie adeba ishuque jubuqueque \r (Mr 13.3-23; Lc 21.7-24; 17.22-24) \p \v 3 Jadya juatsu ecuana cuanucacuare uhua cuemusu Olivo Acui Quini bacaniju. Cuayaquetu Jesús anibutenaticuare. Anibutehuaju tuque ecuana isaracuare: \p —Cuejacue ecuana. ¿Eje tuputu jadya judadiya? ¿Aiju ecuana caadebatibuque mique junanucayaque, yahua tereyaque huecaca japadamaque jadya? —jadya tuque ecuana bacaduracuare. \p \v 4 —Nimequi tsehue nequihuaticue. Ijahue necatimereume. \v 5 Ique junanucahuie tuna jetiama junabuque iquepa ejuu jadya juya cuanaque. “Idya Mesías, Yusuja “Emepeque”, jadya tuna jetiama junabuque. Jetiamara tuna ejenebuque. Ijahue tuna atabuque. \v 6 Dutya quejaquedya jutidya tuna catibuque. Japadama tuque micuana ecana catiyaju bacabuque. Tumebaedya tuque micuana ecana japadapa catiya jadya bacabuque. Jadya bacatsu “Masadamatu tere juetiya”, jadya micuanaja inime paju ama. Dutya tume cuanaquetu jadya jubuque icuene. Tere ishuque ama jari tume. \v 7 Riyaque yahuaju cuanaque tuna peya yahuaju cuana tsehue catibuque. Anape cuanaquetu catibuque peya anae cuana tsehue. Eje uma epu cuanaju tuna dyaque mije jubuque. Bucucubuquetu yahua dutya queja. \v 8 Jadya cuana judadiyaquetu canerecati catibutiyaque jutidya. Ecue cuanaque tuna dyaque canerecatibuque. \p \v 9 “Tume tunara micuana tunaja biji ijahue ijahue abuque. Dutya jujerira micuana ujeu babuque, eaqueja ecatyati baatsu. Iyebuque tunara micuana. \v 10 Eje uma tuna eaqueja nimee jujacabuque, ecue ama cuanaque aniya bucha anie junuca ishu. Ujeu tuna cabatibuque. Yurameta ijahue quinatibare juatsu tuna ujeu cabatitsu huaraji cuana queja quinameretibuque. \v 11 Jetiamatu cuinanabuque pusha pusha arida cuanaque, Yusuja quisaratipa ecuejau jadya juya cuanaque. Dyaque ijahue tunajatu ecuita cuana abuque. \v 12 Dyaque cuita canerecati juetihuaju tuna dutya jujeri yurameta iyuhueda cabatijacabuque. Etiqui riya piji ticuajeya bucha tunajatu iyuhue tereajebuque. \v 13 Ejeque tereya tupu eatsehue nime aputayaque ama camadyatu Yusu queja judirubuque, ni eje tupu tuque jacanuca ishu ama. \v 14 Dutya quejatu riyaque yahuaju quisarati tsapetanabuque Yusura dutya naruyaque, dutyaja ecue quisarati adeba ishu. Dutya queja Yusuja quisarati cuejatanahuaju ique chamacama junanucabuque, —jadya tura ecuana acuare. \p \v 15 Jesúsra ecuana cuejanucacuare: \p —Ejitajutu dyaque jidama cuitaque judadibuque, “Ecuita Cuana Bajituraquique” bacani. Tumequedyatu Yusu equeque quisarati cuejaqui Danielra béru huenecuareque. Tuquetu ejitaju jubuque Yusuja etareju. Tumequepa amena juetihua jadya bacatsutu Yusuja quisarati ehueneque pana adeba aya cuanara adebabuque masadama eje bucha judadiyaque. \v 16 Ecuita Cuana Bajituraquique Jerusalénju juetihua jadya bacatsutu Judea yahuaju cuanaque huanataqui emata cuanaju catehua juishu. \v 17 Muya jutidyatu Ecuita Cuana Bajituraquique juetibuque. Jadya tibudya tuna etare ebarucue ecamahua jepeda cuana juque ai inaquenama butetaqui huana ishu. \v 18 Teeju mere juya cuanaque tuna judirunucataqui ama tunaja etareju. Tuequedya tuna huanataqui. Nubitinucataqui ama tuna tunaja caramati ishuque jiteque. \v 19 Dyaque nerecadatu jubuque epuna maqui cuanaque, bacua nanaqui cuanaque jadya. Tuna tuna eje bucha huanataqui ama ebajarara cabatibuque. \v 20 Nebacabacacue Yusu queja, micuana huanayaque huecaca cuejipa, nei, jadya ama juatsu canajara huecacaju micuana huanayaque huecaca ejuetiuju. \v 21 Ecuita Cuana Bajituraquique ejitaju juhuajutu dyaque canerecati ishuque anibuque. Ni eje tuputu jadya canerecati anihua ama Yusura yahua iyahua equeque tumeque huecaca judadibuque bucha. Ecuita Cuana Bajituraquique ijehuetanahuajutu aninucabuque ama jadique canerecati ni eje tupu. \v 22 Dyaquetu Yusura iyuhueda baya tuja cuanaque, tura mepehua cuanaque. Jadya tibudyatu Yusura tumeque huecaca canerecati ishuque jununushabuque ama. Tura ni jadya ama eau, ni aira buchiquetu eiduu ama; ni ejequetu chacha ejuu ama. \p \v 23 “Aira cuejatsu ama micuana ique junanucahuaque bahue jubuque. Jadya tibudya ejera ‘Mesiastu junanucahua. Ecuanaja epujudya rique’ jadya ayaju, neejeneume. Ejera ni micuana aya: ‘Mesiastu junanucahua. Peya epuju tuque’ neejeneume. \v 24 Tume cuanaque huecaca juetihuaju tuna jetiama pusha pusha jubuque: ‘Ique Mesías, Yusuja Emepeque’ jadya ama juatsu ‘Ique Yusuja quisarati cueja ishuque cuita camadya’ jadya. Abuque tunajatu inimeradya jutidya ecuitaja ataquique ama. Eje uma tunajatu ecana ijahue abuque. Dutya tunajatu ecana cujishabuque. Yusuja cuanaque neri neri tunajatu ecana ijahue acara ebari abuque. \v 25 Jida nebacacue. Icuenetadya micuana cuejahua riyaque, micuana ijahue eatauju. \v 26 Jadya tibudya, ejera jadya cuejayaju: ‘Mesiastu junanucahua. Yuqueja tuque’ neejeneume. Necuaume ique sarera tuhua. Cuejaya ni tunara micuana; ‘Mesiastu junanucahua. Rehuadyari catehua juya’ neejeneume. \v 27 IQUE ECUITA eje tupu junanucayaju, dutyaradya babuque. Dutyajadyatu babahue pupipupiyaque ijeti cuinanaya queja, ijeti nubiya queja; jadidya ique dutyara babuque junanucayaju. \v 28 Eju ai emajuque ririyajutu jamani cuana caradatiya aija cuejatsu ama. Tumebaedyatu jubuque ique junanucayaju. Dutya tuna bahue jubuque, aija cuejatsu ama, —jadya tura ecuana acuare. \s1 ECUITA junanucayaju eje bucha jubuqueque \r (Mr 13.24-37; Lc 21.25-33; 17.26-30, 34-36) \p \v 29 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Masadama huecaca cuana nerecada juishuque cuetiajeyaju cuitadyatu ijeti apunabuque. Baditu huecadama jubuque. Purari cuanatu barepa juque pacacabuque. Barepaju casada aniya cuanaque tuna piririterebuque. \v 30 Ique masadama junanucayaque adeba ishuquetu barepaju ejitaju jubuque. Dutya yahuaju cuanaratu babuque. Baatsu tuna dyaque bajida juatsu pabuque. Tuequedya tunara IQUE ECUITA junanucayaju batsabuque. Ecue dyaque casa tsehue junanucabuque. Cabameretibuque ique eje bucha muitaeque. \v 31 Meyamerebuque tuque jebuda barepa juque meya ishuque. Cuadishabuque tuque barepaju ique tsahuaqui cuanaque, ecue cuanaque dutya yahua queja aniya cuanaque sita ishu. \p \v 32 “Anibuquetu ique masadama junanucayaque adeba ishuque, masadama nei mara catibutinucayaque adeba ishuque aniya bucha. Ita taa acui higuera bacani neadebacue. Yaa cuana catapananatiyaju baatsu, micuana bahue amena nei mara catibutiyaque. \v 33 Tumebaedya micuana dutya riya cuanaque era cuejahua cuanaque juajeya baatsu, bahuedya micuana jubuque yahua amena terehuieque. \v 34 Pusha amadya micuana cuejaya. Dutya riya cuanaquetu judadibuque iyacua ecuita cuana aniyaque majuma jarijudya. \v 35 Arepa barepa, yahua jadya pana cuaretana jubuque ama bucha, dutya micuana era cuejahua cuanaquetu cuaretanatsu ama jadya judadibuque. \p \v 36 “Yusu ecue Etata peadya camadyatu bahue ejeque huecaca ique junanucayaque. Tuque peadya camadyatu bahue huecadajuni, jadya ama juatsu meta eje tupu ique junanucayaque. Ni ejeque ecuitaratu adebaya ama. Ni ejeque barepaju Yusu tsahuaquiratu adebaya ama. Arepa ique Yusuja Ebacuaque ama bucha, eratu adebaya amadya. \p \v 37 “Noé anicuare patya, tuque cuaba ebariju nubima jarijutu ecuita jidama cuanaque anicuare; ni ecana Yusura nerecaturayaju canerecati ishu equihuati jucuare. Jadidyatu jubuque ique junanucahuie. Ecuita cuanatu jidamadya jutidya anibuque, Yusura eje bucha ayaque quihuatima. \v 38 Beru tume patya, ena eque teretama jarijutu ecuita cuana anicuare tuna anietibehua buchadya jutidya. Araaraya; ijiijiya; huanequi juya; ebacujuna cuanaque, ebacua cuanaque caquemiti ishuque inime bajeje jadya anie tuna jucuare Noé cuaba ebariju nubicuare tupu. \v 39 Muya jutidyatu ena shumaumaque ama jueticuare, tunara ihuayaju ama. Dutya tuna huiditerecuare. Jadidyatu jubuque ique junanucahuie. Ecuita cuanaratu adebabuque ama eje tupu ique junanucayaque. \v 40 Tumeque huecaca ique junanucayajutu ecue cuanaque enityasicua jubuque ecue ama cuana ducuque. Beta ecuita teeju cuinetse mere ejuu. Ecuiquetu Yusu queja dujutanabuque. Peya bacue shanatanabuque. \v 41 Beta epuna tuhua cuinetse eerieriu. Ecuiquetu dujutanabuque Yusu queja. Peya bacue shanatanabuque. \p \v 42 “Jadya tibudya nequihuaticue. Neihuajacaume ique junanucayaque, ai micuana bahue batune eje tupu Micuana Cuatsashaquique junanucayaque. \v 43 Ni ejeque etare metsequetu bahue ama ejeque ura chiri puji ejutiuque. Junayaque bahueque juatsutu ecabati ejuu, chiri puji etareju chiri ejutiuque naru. \v 44 Micuana dyadi equihuatidya nejucue ique batsa ishu. Muya jutidya micuana eanau, ejeque huecaca ique junanucayaque baecua juya tibu, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Mere puji cuejataquique, cuejataquimaque jadya \r (Lc 12.41-48) \p \v 45 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Neihuacue ique, mayuruma jidara tuja patrón iyuhuedaque juetiyaque eihuau bucha. Mere puji yana equedya juyaquetu jida, inimequique. Micuanaja pana adeba aishu micuana cuejaya riyaque. Anicuaretu mayuruma. Tuja patronratu shanacuare tuque juneniya tupu tuja etareju cuanaque naru ishu. “Dutya huecaca ecana ara ishu cuanaque tyacue”, jadya patu tuja patrónra aquenacuare. \v 46 Tumeque mayuruma ni amerehua eque juya, peya cuana ni tu narujacaya ama, dyaque pureamatu jubuque tuja patrón juetihuaju. \v 47 Pusha amadya micuana cuejaya. Tura tuja patrónja mere puji cuana jida naruhua tibu tujatu dutya tuja ai aniya cuanaque narumereya. \p \v 48 “Mayuruma ni cuejataquima, amerehua eque amadyatu juya. Turani jadya inime tupuya: ‘Ecue patróntu juetihuishaya ama’ jadya. \v 49 Amena jadya juatsu tujatu peya mere puji cuana nerecaturaya; ijahue ijahue jutidyatu ecana aya. Chine mere, araara, nijuqui arida cuana tsehue ijiijiya jadya tsehue jutidyatu ecana aniquereya, tuja mere ataqui ama bucha. \v 50 Tumetu tuja patrón juetiya ni tuque quihuatiyaju, ni tuque juetinucayaque ura bahueju. \v 51 Jadya baetitsutu tuja patrónra catsacatsa, ijehue jadya aetiya tuja etare juque. Riyaque mayuruma baetu Yusuja cuanaquepa ejuu jadya juya cuanaque tuja yacua juque ijehuetanabuque. Tuhua ijahuaja etiquiju tuna dyaque canerecatiyaque, payaque etse tari jubuque, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra bahue amerecara acuare tuque iyuhueda baqui cuanara ihuayaque; tuque iyuhuedama baqui cuanara bacue ihuaya ama jadique.) \c 25 \s1 Peadya tunca epuna ehue ebari cuana equeque cuatsabiji \p \v 1 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji Yusura naruyaju eje buchique micuana bahue juishu. Caquemitiyaque chinetu anicuare. Caquemitiyaja iyuhueda cuanaque tuna etsecueju neticuare tuque junayaque ihua juyaque. Peadya tunca epuna ehue ebari tuna jucuare. Peadya peadyajadya tunajatu lamparina anicuare etseri tsehue ejequeshaque. \v 2-4 Pishica tuna inime adebabadaque jucuare. Icuenetadya tunajatu lamparina etseri tsehue jequeshacuare. Tumebaedya ecana botillaju etseri cadujuticuare, terehuaju lamparina jequeshanuca ishu, caquemitiyaque etsunutauque adebatsu. Pishicadya tuna inimema jucuare. Cadujuticuare ama ecana etseri lamparina urahuaju jequeshanuca ishu. \v 5 Peadya tunca epuna ehue ebari cuana tuna tahuira jetiedya ahuaju tahuicuare. \v 6 Tume tuna metapatya quique eque aira cuana bushishacuare. “¡Jehuatu amena caquemitiyaque! ¡Netsurutsacue!” jadyatu ejeque cuana quiquecuare. \v 7 Dutyatu epuna ehue ebari cuana netitsuracuare. Tume tuna lamparina cabajejetitibunecuare. \v 8 Yara tupu juatsutu pishica inimema cuanara adebacuare tunaja lamparina jequesha ishu etseri aijamaque. “Riya piji ecuana etseri netyacue. Ticuya tuque ecuanaja lamparina”, jadya tunajatu inime adebabada cuanaque acuare. \v 9 Tunaratu quemitsacuare: “Aama. Aijama tuque ecuanaja etseri micuana tyaishu. Necuacue tunara catyati ayaju. Nequemiticue micuanaja”, jadya tunajatu ecana acuare. \v 10 Jadya ahuaju tuna cuacuare etseri quemira. Tuna etseri bacara cuaya tsunumeedyatu huanequi juyaque junaticuare. Epuna ehue ebari equihuati jucuare cuanaque tuna tuatsehue nubipee jucuare, carisitihuaque chine juyaju. Nubitsu tunajatu etsecue tericuare. \v 11 Yara tupu juatsutu peya pishica epuna ehue ebari cuana juetinucacuare. “Nudyacue ecuana”, jadya tuna quiquecuare. \v 12 Tura tuna pana teri ea eque quemitsacuare: “Aijama. Adebaya ama micuana era. Nedirucue”, jadya tuna caquemitiyara acuare. Jadyatu jucuare peadya tunca epuna ehue ebari cuana, —jadya ecuana Jesúsra cuejacuare. \p \v 13 —Nequihuaticue, ai micuana ique ejeque huecaca junanucayaque bahue batu. Baecua micuana huecadaju, jadya ama juatsu meta jadya ique junanucayaque, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \s1 Chipiru umanashaqui cuanaque cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Lc 19.11-27) \p \v 14 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji Yusura dutya naruyaju eje buchique micuana bahue juishu. Anicuaretu ecuita chipirudaque. Peya yahuaju cuacaraquetu jucuare. Ihuaracuare tujatu tuque merequi cuanaque. Ihuaratsu tujatu ecana acuare: “Ique juneniya jari tupu jida nenarucue tumeque chipiru peadya peadyaja ishu era micuana tyabareyaque. Neumanashacue”, jadya tujatu peadya peadya cama mere puji cuana abarecuare. \v 15 Dutya tupu ama tujatu ecana chipiru tyabarecuare. Peadya tujatu tyacuare pishica mil chipiru, peya bacue beta mil, peya bacue peadya mil. Tyabarecuaretu ecana tunaja umanashataqui tupu adebatsu. Tuna chipiru tyabaretsutu cuacuare japada. \v 16 Pishica mil tyatanahuaquetu meredya jucuare chipiru tsehue. Chipiru tsehue jida mere juatsu tujatu tuja patrónra chipiru tyahuaque beta tupu amerecuare. \v 17 Beta mil tyatanahuaquetu meredya jucuare chipiru tsehue. Chipiru tsehue jida mere juatsu tujatu tuja patrónra tyahuaque beta tupu amerecuare. \v 18 Mil tyatanahuaquetu tuja patrónra amereya eque ama jucuare. Dirutsu tujatu tuja patrónja chipiru yahua puru jadya aatsu papacuare. \p \v 19 “Eje uma badi juatsutu juetinucacuare tunaja patrón tuna queja. Ihuarabarecuare tujatu chipiru tyaquenacuare cuanaque. Bahuetu jucara jucuare tunara chipiru eje bucha acuareque. \v 20 Icuenetu juticuare pishica mil chipiru tyatanacuareque. Tyatsacuaretu tuja patrón pishica mil chipiru tuja cuare tyanuca aishuque, tura pishica mil mere aatsu umanashacuare tsehuedya. ‘Ique mira tyacuare pishica mil chipiru. Jeedya micue, peya pishica mil tsehue, era mere juatsu umanashacuareque’ jadya tujatu tuja patrón acuare. \v 21 ‘Jida. Jidaque ecuita yana equedya juhuaque mique. Miratu pana tsume ahua era riya piji tyacuareque. Tume mique tyaya mere dyaque muidaque. Eatsehue pureama jupeedyami juya ecue jidaque aniya tsehue’ jadyatu tuja patrónra acuare. \v 22 Tuequedyatu jutinucacuare beta mil chipiru tyatanacuareque. ‘Ique mira tyacuare beta mil. Jeedya micue, peya beta mil tsehue, era mere juatsu umanashacuareque’ jadya tujatu tuja patrón acuare. \v 23 “Jida. Jidaque ecuita yana equedya juhuaque mique. Miratu pana tsume ahua era riya piji tyacuareque. Tume mique tyaya mere dyaque muidaque. Eatsehue pureama jupeedyami juya ecue jidaque aniya tsehue”, jadyatu tuja patrónra acuare. \p \v 24 “Tupujutu jutinucacuare mil chipiru tyatanacuareque. Junatitsutu anaticuare tuja patrón: ‘Ique bahue micue peya cuana tsehue canerecabati aijamaque. Ique taa bahuedya jucuare mira ecue riya piji aniyaque secanucabuqueque. Arepa ecuanaradya tee cuana uhuahua ama bucha, miratu huesamereya micue ishu cuita camadya. Arepa ecuanara iruruya ama bucha, dutyadya tu micue etsucaca cuana quiniquique jequesha ishuque. \v 25 Jadya tibu bajida jucuare, mira era aputashahuaju cuana jidama eauju. Bajida juatsu tuque micue chipiru yahua purutsu papatsu tehuacuare. Jeedya micue ique mira tyacuareque’ jadya tujatu tuja patrón acuare. \v 26 ‘¡Cuejahuanataquima! ¡Dyaini! Iyacuami bahue juya. Era camadyapa tsumehua dutya ecue ishu camadya micuanara uhuahuaque. Erapa ecue etsucaca iya ishuju iyahua dutya micuanara iruruhua cuanaque jadya. \v 27 Jadya mira ejeneya tibu taa tuquemi dujuquena cuana dyadi juquena jucuare chipiru umanashaqui cuana queja. Tume taa tuque junanucatsu equeminau mil chipiru tumeque umanashaqui cuana queja tyacuareque juatsu. Tume tuque ecue chipiru eumana tsehue inapee aquena juhua’ jadyatu tuja patrónra acuare. \v 28 Isaracuare tujatu tuhua jucuare cuanaque: ‘Nesecacue chipiru tumeque mere puji cuejataquimaque. Netyacue peadya tunca mil umanashaqui juhuaque. \v 29 Ejeja aniyaquetu dyaque tyatanabuque. Tuja aniyaque dyaquedyatu tyatanabuque. Ejera ni jidama tsumeya tuque tyatahuaque, secatabuquedya tuque, arepa riya piji tuja aniya ama bucha. \v 30 Riyaque mere pujiratu tuque tyatahuaque jida ama tsumehua. Apuda ducu neijehuecue. Tuhua dyaque canerecatiyaque payaque etse tari paju’ jadyatu tuja patrónra acuare tuhua jucuare cuanaque. Jadyatu jucuare mere puji cuana chipiru tyatacuare cuanaque, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra huecashacuare, Yusu ecuanaja dutya casa tsehue meretaquique tura ecuana casa tyaya tsehue.) \s1 Ecuana rehua eje bucha juhua eque ecuana Yusura adadibuqueque \p \v 31 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: \p —IQUE ECUITA junanucatsu, huaraji dyaque aridaque bucha junanucabuque. Barepaju ique tsahuaqui cuana tsehue junanucabuque. Junanucatsu anibutebuque dyaque emui judadiyaju, ique Yusura tuque cuarequi enaruquique jadya ishu cuatsashahua tibu. \v 32 Cuadishabuque tuque barepaju ique tsahuaqui cuanaque dutya ecuita dutya yahua juque, epu cuana juque sitabare ishu. Uhuisha naruquira uhuisha cuana, cabra cuana ducuque ejaquebareu buchatu era ecue cuanaque jaquebuquedya ecuique ama ducu cuanaque. \v 33 Iyabuque tuque ecue cuanaque jida eque amaca, eaniqui muidaju tunaja tuna muitaqui juishu. Ecue ama cuanaque tuque iyabuque jani eque amaca, ecue cuanaque pana jacamere aishu. \v 34 Ecue jida eque amaca cuanaque tuna abuque: “Nejecue eatsehue. Ecue Etata Yusura micuana dyaque jidaque tyabuque cuanaque micuana tyaya, yahua iyatanahua eque era ecue cuanaque tyaana ahuaque. Nebaeticue era micuanaja ishu bajejeeticuareque. \v 35 Aracara juyaju micuanara tyahua ara ishuque. Ijicara juyaju, micuanara tyahua iji ishuque. Ique tarema juneniyaju, micuanara nudyahua micuanaja etareju. \v 36 Jutuquima juneniyaju micuanara tyahua jutu ishuque. Ujejeda juyaju micuanara cuajitihua chachanecara aatsu. Etare apudaju netiyaju baatsu micuanara batihua ique nime casatura ishu”, jadya tuna era abuque ecue cuanaque. \v 37 Tume era jadya ayaju tuyu jucuare cuanara quemitsabuque: “Ecuana Cuatsashaquique, caadebatiya ama taa ecuana eje tupu mique ecuana arama, ijima jadya baatsu mira ai sareyaque tyahuaque. \v 38 Caadebatiya ama ecuana eje tupu mique tarema bucha juneniyaju etareju nudyahuaque, ni eje tupu mique jutuquima baatsu tyahuaque. \v 39 Caadebatiya ama ecuana eje tupu mique ujejeda baatsu ni etare apudaju baatsu mique ecuana tsahuacara aatsu batihuaque”, jadya tunara abuque. \v 40 Era tuna quemitsabuque: “Pusha amadya cuejayadya micuana era. Micuanaratu ecue cuanaque tyahua tunaja ai aijama cuanaque. Micuanaratu tsahuahua ecue eatsehuequi cuanaque buchique. Ejera dyaque jetiedya buchique tsahuahuaque, idya cuitadya tura tsahuahua”, jadya tuna abuque. \p \v 41 “Tuequedya tuque ecue cuanaque ama abuque: ‘¡Japada nejucue cuejahuanataquima cuana! Nenubidirucue ijahuaja, tuque tsahuaqui cuanaja jadya ishu etiqui eiyaju. Tuhua micuana canerecatijacanime ama. \v 42 Ique aracaraque juneniyaju micuanara tyahua ama ara ishuque. Ijicaraque juneniyaju micuanara tyahua ama iji ishuque. \v 43 Ique tarema bucha juneniyaju micuanara nudyahua ama micuanaja etareju. Jutuquima baatsu micuanara tyahua ama jutu ishuque. Ique ujejedaju etare apudaju netiya baatsu micuanara batihua ama ique nime casatura ishu’ jadya tuna era abuque. \v 44 Era jadya ayaju tunara jadya abuque: ‘Ecuana Cuatsashaquique, ¿eje tupu jatsu mique ecuana tsahuacarama acuare? ¿Eje tupu jatsu mique ecuana arama ijima, tarema, jutuquima, ujejeda, etare apudaju jadya baatsu tsahuacuare ama?’ jadya tunara abuque. \v 45 Era tuna quemitsabuque: ‘Pusha amadya cuejaya micuana era. Micuanaratu ecue cuanaque, ecue eatsehuequi cuanaque buchique tsahuahua ama ni dyaque jetiedya bucha cuanaque. Tuna tsahuahua ama tibu, idya micuanara tsahuahua ama’ jadya tuna abuque. \v 46 Jadya cuanaque tuna canerecati ishuju nubidirubuque ni eje tupu cuinana ishu ama. Yusuja biji eque juya cuanaque tuna Yusuja yacuaju judirubuque ni eje tupu tuque jaca ishu ama —jadya tura ecuana cuejacuare. \c 26 \s1 Jesús ujeu baqui cuanara tuque inamere ishu inime bajejecuareque \r (Mr 14.1-2; Lc 22.1-2; Jn 11.45-53) \p \v 1 Jadya cueja amena aatsu tura ecuana tura mepehua cuanaque cuejanucacuare: \p \v 2 —Micuana micuana bahuedya metajudya tibene Pascua chine juyaque. Riyaque chine ishudya ique ujeu baqui juya cuanara inamereya curusuju tatamere ishu, —jadya tura ecuana acuare. \p \v 3 Jesúsra ecuana isaraya jarijutu pae cuanaja huaraji cuanara, israelita cuana emuiba cuanara jadya inime tupucuare eje bucha iyemere Jesús aishuque. Casitaticuare tuna Caifás pae dyaque muidaja etareju. \v 4 Tuhua tunajatu Jesús iye ishu, tseta inamere aishu inime bajejecuare. \v 5 —Neinamerera ama Pascua chine ishu cuita, ecuita cuana ecapuritishau tibu, —jadya tuna jucuare. \s1 Epunara Jesúsja iyucaju etseri ijimedaque juracuareque \r (Mr 14.3-9; Jn 12.1-8) \p \v 6 Jesústu Betaniaju jucuare Simónja etareju. Icuenetu tumeque ecuita erami ririshaqui ujeje tsehue jucuare. Jadya tibudya tunajatu “Leproso” jadya isarae acuare. \v 7 Chineju araarayajutu Jesús epunara jipeticuare botilla caca alabastro eaque ina jadya. Tumeque botilla cacatu etseri ijimeda tsehue ejequeshaque jucuare, dyaque tsuje aridaque. Jesús mesaju juaniyajutu epunara etseri ijimedaque tuja iyucaju juraticuare. \v 8 Epunara jadya aya baatsu ecuana Jesúsra mepehua cuanaque cahuaiticuare. \p —Nepetacue tura etseri dyaque tsuje aridaque ijehueneyaju. Ni aishu buchiquetu jida ama jadya ijehuenetsu. \v 9 Catyati ni tu aquena juhua etseri ijimedaque, umada tujatu chipiru inaquena juhua. Jetiamatu nerecada cuanaque etsahuauque chipiru inatsu, —jadya ecuana jucuare ecuana cama. \p \v 10 Ecuana quisaratiyaju bacatsu ecuana Jesúsra ecuana acuare: \p —¿Eje bucha juatsu jatsu tuque micuana tumeque quisarati tsehue aya? Tura ique jadya ahuaquetu dyaque jidaque. \v 11 Micuana ducutu jujacaya amadya nerecada cuanaque, ique bacue aijama. Ique micuana tsehue junenisiriya ama. \v 12 Tura ecue ecuitaju etseri ijimedaque jurahuaquetu ique iyetahuaju papata ishuque, tura jadya ahua. \v 13 Pusha amadya micuana cuejaya. Riyaque epunara jadya ahuaque tuna dutya yahuaju bahue jubuque, eju ecue quisarati jidaque cuejatanayaju, ecuita cuanaja tuque adeba ishu, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Judasra Jesús inamere ishu inime bajejecuareque \r (Mr 14.10-11; Lc 22.3-6) \p \v 14 Tumetu Judas Iscariote, Jesúsra mepehuaque, cuacuare pae cuanaja huaraji cuana queja. Junatitsu tujatu ecana isaranaticuare: \p \v 15 —¿Eje uma micuanara tsujetyaya, era micuana Jesús inamereyaju? —jadya tujatu ecana bacaduraticuare. \p —Quimisha tunca chipiru. \p —Eratu aya tumeque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 16 Tumeque huecaca equeratu Judasra Jesús eje bucha inamere aishuque sarecuare. \s1 Jesúsra Pascua earaqui tura mepehua cuana tsehue aracuareque \r (Mr 14.12-21; Lc 22.7-18; Jn 13.21-30) \p \v 17 Jueticuaretu icueneque huecaca Pascua chine ecuanaja pan levaduramaque ara bahueque huecaca. Tumeque huecaca tuque ecuana Jesús jipetitsu bacaduracuare: \p —¿Ejumi bajejemerecara aya riyaque chineju Pascua ishu araara ishu? —jadya tuque ecuana aticuare. \p \v 18 Tura ecuana quemitsacuare: \p —Jerusalénju nebajejeticue. Eisaradya tuque ecue ecuita tuja etareju araara ishu. Necuacue. Necuejaticuedya tumeque ecuita: “Ecuana Bahuityaquiquetu jeya. Amena patu ura japadama tuque iyetayaque. Junaya patu micue etareju Pascua juyaque chineju araarara tura mepehua cuana tsehue”. Jadya necuejaticue, —jadya tura ecuana amerecuare. \p \v 19 Jesúsra cuatsashahua equedya ecuana jucuare. Tuhuadya tuque ecuana bajejecuare Pascua juyaque chineju ara ishuque. \p \v 20 Amena apunahuajutu Jesús ecuana tura mepehua cuana tsehue mesaju anibutecuare. \v 21 Araarayara ecuana Jesúsra isaracuare: \p —Peadyara micuanara ique ujeu baqui cuana queja inamereya, —jadya tura ecuana acuare. \p \v 22 Jadya ayaju ecuana peya inime jucuare. Peadya peadyara tuque ecuana bacadurabarecuare: \p —¿Era ni taa, Ecuana Cuatsashaquique? —jadya tuque ecuana abarecuare dutyara. \p \v 23 —Eatsehue peadya pejaju araarayara pan mullayara inamereya. \v 24 Bérutu Yusu equeque quisarati cueja puji cuanara huenecuare ecuita jidama cuanara ique iyebuqueque. Tunaja quisarati ehuene equedyatu juya. ¡Dyaque nerecadatu jubuque ique ujeu baqui cuana queja inamerequi juyaque! Dyaque jida taa tu tumeque ecuita ecuaquera ejitaju aquena ama juhua, —jadya tura ecuana acuare. \p \v 25 Jadya bacatsutu Judas tuque inamerequi juyara acuare: \p —Ique Cuatsashaquique, ¿era ni taa mi jadya amereya? \p —Jejee, mira quisarati aya equedya, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Ecuana Cuatsashaquique majucuareque adeba ishu araarataquique \r (Mr 14.22-25; Lc 22.19-23; 1 Co 11.23-26) \p \v 26 Araarayaquetu Jesúsra pan inacuare. Pan inatsu tujatu \p —Yusurupai mique aya, Tata, —jadya Yusu acuare. \p Yusurupai jadya aatsu tujatu pan cuesicuare. Cuesitsu tura ecuana tuatsehue anibareya cuanaque tyabarecuare. \p —Nearacue. Riyaque pan rique ecue ecuita, —jadya tura ecuana acuare. \p \v 27 Tuequedya tujatu canecu juque uva nacaca esasanashaque inanucacuare. Canecu inatsu, \p —Yusurupai mique aya, Tata, —jadyatu Yusu acuare. \p Yusurupai aatsu tura ecuana sadatsu inamerebarecuare. \p —Neijicue jeeque canecu juque uva nacaca esasanashaque. \v 28 Riyaque rique ecue ami, micuana jiteque quijehuetiyaque. Jetiama tuna eaqueja catyatibuque, tunaja jucha cuana tillatana ishu. Ique ecue ami quijehuetitsu majuhuajutu Yusura iyaya iyacuaque inime tuaqueja judiru ishuque. Ique majuhuaju piisitu riyaque inime yunerinetanaya. \v 29 Riyaque micuana cuejaya. Ni eje tupu tuque riyaque yahuaju Pascua chine micuana tsehue anucaya ama; ijinucanime ama tuque ecue uva nacaca esasanashaque. Jadya ama buchatu tumeque huecaca, era dutya naruyaque huecaca juetihuaju piisi tuque ijibuque micuana tsehue iyacuaque eijiqui, —jadya tura ecuana acuare. \s1 Jesúsra Pedro “Adebaya ama tuque era” jadya juyaque cuejacuareque \r (Mr 14.26-31; Lc 22.31-34; Jn 13.36-38) \p \v 30 Chineju araara amena juatsu tuque ecuana Yusu pureama aishuque jeru acuare. Jeru amena juatsu ecuana cuacuare uhua cuemusu “Olivo Acui Quini” bacaniju. \v 31 Tuhua ecuana Jesúsra isaranucacuare: \p —Riyaque meta micuanara era ijahue ahua bucha cabatitsu jacatillaya. Yusuja quisarati tu ehuene: “Tuna aquereniquiquetu iyetanabuque. Dutya tura aquerenihua cuanaque tuna tsapetanabuque, uhuisha cuana naruquique iyetanahuaju etsapetanau bucha”. \v 32 Emajuque netitsuranucatsu icuenetadya cuaya Galileaju, tuhua micuana tsehue catsurutinuca ishu, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p \v 33 Jadya juyajutu Pedrora acuare: \p —Arepa dutyara jacatillaya ama bucha, ecuemi jacanime ama, —jadya tujatu acuare. \p \v 34 —Pusha amadya mique aya. Riyaque meta, tacure quiquehuiemi catehuati quimisha juya. “Adebaya ama tuque era”, jadya aquimisha mira aya, —jadyatu Jesúsra Pedro acuare. \p \v 35 —¡A, aijama! Mique adebaya ama jiu junime ama ique. Miatsehue iyepeedya datse tunara paa. “Tujaque ama ique” jadya junime ama ique, —jadyatu Pedrora Jesús acuare. \p —Mique adebaya ama jiu junime ama ique, —jadya tuque ecuana abarecuare, Pedrora aya baedya. \s1 Jesús Etataque tsehue Getsemaníju quisaraticuareque \r (Mr 14.32-42; Lc 22.39-46) \p \v 36 Tumetu Jesús junaticuare ecuana tura mepehua cuana tsehue Getsemaní bacani emajacaju. Tuhua junatitsu tura ecuana anaticuare: \p —Rehuadya neanibutecue, ique ecue Etata tsehue quisaratiya tupu. \p \v 37 Jadya juatsu tujatu dujucuare Pedro, Zebedeoja ebacuaque ecatse jadya. Cuacuare tuna ecuana japada cuita ama. Dyaque peya inime, niju huenanada, eje buchadya jucara jadyatu cabatiajecuare. \p \v 38 —Dyaque peya inime taa cabatiya. Idutaqui ama jipenee cuita taa rique baya. Rehuadya neanicue. Ecabati nejucue. Netahuiume, —jadyatu Jesúsra acuare Pedro, Santiago, Juan jadya. \p \v 39 Jadya tuna aatsutu Jesús cuacuare eje japa cuita amadya. Cuaatsutu chichucata junaticuare, yahua queja huipuchitana. Jadya juatsutu Yusu tsehue quisaraticuare: \p —Tata, riya ique nerecada jutaquique tu ai patseda buchique. Canerecatitaquique ama juatsu taa ecanerecatiu ama. Ebacau datse mique era, ique canerecati ishu ama. Jadya ama bucha ecue biji eque ama paju. Micue biji eque paju, —jadyatu Jesúsra acuare tuja Etataque. \p \v 40 Jadya juatsutu cuanucacuare quimisha tura dujuhua cuana queja. Cuaatsu tujatu ecana tahuijarabareyaju baticuare. Isaranaticuaretu Pedro: \p —¿Eje bucha eatsehue ecabati jupee jutaqui ama micuana yaratupu cuana cabatihua, ni peadya ura cuana? \v 41 Necabaticue. Netahuiume. Nebacabacacue Yusu queja, micuana Satanásra ique jacamerecara ayaju, micuanaja idu ishu. Micuanaja tacatu aijama casa Ijahuara cajuchatishacara ayaju casada juishu, arepa micuanara jacacarama aya ama bucha, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 42 Cuabeta ishutu Jesús cuacuare tuque cuahuaju nucadya, Yusu tsehue quisaratira: \p —Tata, canerecatitaquique ama juatsu taa ique ataya bae eatau ama. Jadya ama bucha ecue biji eque ama paju. Micue biji eque paju, —jadya ati beta tujatu acuare. \p \v 43 Jadya juatsutu cuanucacuare tura quimisha dujuhua cuana queja. Cuanucatsu tujatu ecana tahuijarabareyaju batinucacuare. Busataqui ama cuita tunajatu yatuca bacuare tahuicara juatsu. \v 44 Tuna shanatsutu cuaquimisha ishu cuanucacuare Yusu tsehue quisaratira. Tuque quisaratihua baedyatu quisaratitinucacuare. \v 45 Jadya juatsutu cuanucacuare tura dujuhua cuana queja. \p —¿Canajaraya jari cuitadya micuana? ¿Tahuiya jari cuitadya ni taa micuana? Amenatu ura juetihua IQUE ECUITA tunara jucha arida cuana queja inamereyaque. \v 46 Nenetitsuracue. Nedirura. Amenatu jehua ique ujeu cuana queja inamerequi juyaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús erisique dujutanacuareque \r (Mr 14.43-50; Lc 22.47-53; Jn 18.2-11) \p \v 47 Jesús quisaratiya jarijutu Judas junaticuare, tura mepehuaquedya datse. Ecuita jetiama tsehuetu cuacuare. Cuchiru tsehue, acui tsehue jadya tuna junaticuare. Pae cuanaja huaraji cuanara, israelita cuana emuiba cuanara jadya tuna cuadishacuare. \v 48 Junatima jariradya tuna Judasra cuejanaticuare: “Era dyahuanatiyaque, tudya tume. Risitsu, nedujucue”, jadyapa tujatu ecana junatimaradya anaticuare. \v 49 Junatitsu tujatu Jesús jipeticuare: \p —Banuchi, Ebahuityaquique. \p Jadya aatsu tujatu Jesús dyahuanaticuare. \v 50 Tura jadya ayajutu Jesúsra isaracuare jadya: \p —Acuedya mira ai acara aya eque, era mepehuaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Jesús dyahuahua baatsutu Judas tsehue cuahua cuanara jipetitsu inaticuare. \p \v 51 Jesúsra mepehuaratu cuchiru baeque baina juque juputsu pae dyaque muidaque merequique ijaca pejucuare. \p \v 52 —Cuchiru tsehue icuenecara aume. Ishacue micue cuchiru bainaju. Miratu adebayadya quisarati: “Cuchiru tsehue quiyetiyaquetu cuchiru tsehuedya iyetabuque” jadique. \v 53 Sareya ama tuque era micue ique icuene ishu. Eratu Etata ebacaudya peadya tunca beta earacana cuare barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque ique icuenena ishu. Masadamadya tujatu ecana ecuadishau. Jadya ama bucha bacaya ama tuque era. \v 54 Ehuenedya tu Yusuja quisarati ique nerecada judadiyaque. ¿Eje bucha judadie jatsutu ejuu, jadya judadi ishuque era barepa juque etsahuaqui cuana ique tsahuana ishu bacahuaju? —jadyatu Jesúsra acuare ecuita ijaca pejuquique. \p \v 55 Tuequedya tujatu isaracuare ecuita cuana jetiamaque: \p —Micuana micuana jehua cuchiru tsehue, acui tsehue jadya ique inara, chiri puji inara ejeu bucha. Anichinedya tuque micuanaja emajaca ejudya jutidya ique ina ishu cuchiruma, acuima. Dutya huecaca taa ique Yusuja etareju Yusuja quisarati bahuitya juchine. ¿Tume micuanara eje bucha juatsu inachine ama tuhua? \v 56 Riya ique atayaqueri juya Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara cuejacuareque, Yusuja quisaratiju ehuene bae cuitadya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Tuque quisaratiya tsunumeedya ecuana Jesúsra mepehua cuanaque huanaterecuare. Jacacuare ecuana Jesús. \s1 Jesús israelita cuanaja huaraji arida cuana ecasitati ducu dujutanacuareque \r (Mr 14.53-65; Lc 22.54-55, 63-71; Jn 18.12-14, 19-24) \p \v 57 Jesús inaqui cuanaratu Jesús dujucuare Caifás, pae dyaque muidaja etareju. Tuhuatu ecasitati jucuare cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, tumebaedya israelita cuana emuiba cuanaque. \v 58 Tumetu Pedrora tunara Jesús dujuyaju japa tupuaje acuare. Cuacuaretu pae dyaque muidaja etare tsecue tupu. Etare tsecue junatitsutu sudaru cuana tsehue aninaticuare, eje bucha tuna Jesús ayaque petacara aatsu. \p \v 59 Huaraji cuana tuhua ecasitati jucuare cuanaratu tyacara acuare Roma juque huaraji, tuque iyemere ishu. \v 60 Jadya ama bucha tunajatu dadicuare ama eje bucha eque jidama cueja ishu. Jetiama tuhua jucuare cuanaratu pusha pusha tsehue jidamapa ejuu jadya acuare. Daditaqui ama tunajatu bacuare dutyara tupu tuque jidama ejuque. Eje uma quisaratiyaju baca jadya aatsu tatse beta netitsuranucacuare quisarati ishu. \p \v 61 —Yatseratu Jesús jadya quisaratiyaju bacachine: “Eratu Yusuja etare rihuishatsu puririsha jadya aatsu, quimisha huecacaju enityatsuranucau”, jadyari juchine, —jadyatu ecuita ecatse jucuare. \p \v 62 Tatse jadya juyaju bacatsutu pae dyaque muidaque netitsuracuare. Turatu Jesús bacaduracuare: \p —Bacahuadyami ecatse micue ishu quisaratiyaju. ¿Caquemitsatiya ama cuitadya mique? ¿Jadidyami quisaratichine, jadya ama ni taa? \p \v 63 Jesústu caquemitsaticuare ama. Yudijidyatu pae dyaque muidara bacaduranucacuare: \p —Yusu aniyara mique quisaratiyaque bacayaque adebatsu, tuyudya cacuejaticue. ¿Midyami Mesías, Yusuja Ebacuaque, aijama ni taa? \p \v 64 —Jejee, Mesiasdya ique; Yusuja Ebacuaque ique. Tumebaedya mique cuejaya. Ejeque huecaca micuanara ique babuque Yusuja jida eque amaca eaniqui muidaju aniyaju. Tumebaedya micuanara babuque barepa huani ducu eque junanucayaju, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 65 Jadya quisaratiyaju bacatsutu pae dyaque muidaque cahuaiticuare. Cahuaititsutu una cachajaticuare, dyaque cuita ecahuaitique ejitaju juishu. \p —Riyaque ecuitarari Yusu cahuaitishaya tuja quisarati tsehue. Sareya ama tuque ecuana peyaja riyaque jidama juchineque cueja ishu. Micuanaratu bacahuadya tura quisarati jidamaque ayaju. \v 66 ¿Eje bucha micuana amerecara aya? ¿Iyemerecara, iyemerecarama ni taa? —jadya tujatu acuare peya huaraji cuana. \p —Jucha metse tuque. Pamajudya, —jadya tuna caquemitsaticuare. \p \v 67 Jadya aatsu tunajatu ebutsequiniju ecuedira acuare. Miricuare tunara. Peya cuanaratu bahuapajacuare. \p \v 68 —Yuneridya ni mi Mesías, Yusuja Emepeque, caadebaticue. ¿Aira taa mi bahuapajahua? —jadya tunajatu ijahue ayaquedya jutidya acuare. \s1 Pedrora “Adebaya ama tuque era” jadya acuareque \r (Mr 14.66-72; Lc 22.56-62; Jn 18.15-18, 25-27) \p \v 69 Jadya juya tsunumeetu Pedro etare tsecue juanicuare. Juaniyajutu epuna mere pujira jipeticuare. \p —Miquemi Jesús Galileaju tsehue junenihuaquedya, —jadyatu Pedro epunara acuare. \p \v 70 Pedrotu dutya tuhua cuanaja ijacaju catehuaticuare. \p —¡Aijama, mama! ¡Adebaya ama tuque era! ¿Ejeque cuana taa tuquemi jadya aya? —jadyatu Pedro caquemitsaticuare. \p \v 71 Tuequedyatu etare tsecue enubitaquiju netidirunucacuare. Tuhua junetiyajutu peya epuna mere pujira banucacuare. Baatsu tujatu anucacuare: \p —Riyaque ecuita ri Jesús Nazaretju tsehue junenihuaquedya, —jadya tujatu acuare tuhua cuanaque. \p \v 72 —¡Aijama, mama! ¡Adebaya ama tuque era! Yusu bahue ique yuneri quisaratiya, —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 73 Yaratupu juatsutu tuhua cuanara jipeticuare. \p —Yuneri cuitadyami mique Jesús tsehue junenihuaquedya. Micue quisarati tu Galileaju aniya cuanaja quisarati cuitadya, —jadya tunajatu Pedro acuare. \p \v 74 Tunara jadya ayajutu Pedro caquemitsaticuare: \p —¡Aijama! ¡Adebaya ama tuque tumeque ecuita! Yusu bahue ique yuneri quisaratiya. Ique yuneri ama juyaque juatsu, Yusura panerecatura, —jadya tuna Pedrora acuare. \p Tuque jadya quisaratiyaju cuitatu tacure quiquecuare. \v 75 Jadya juyajutu Pedro huecatanacuare. Caadebaticuaretu Jesúsra jadya cuejachineque: “Tacure quiquehuie mira tehua quimisha aya. ‘Adebaya ama tuque era’ jadya mira aquimisha aya”. Jadique adebatsutu Pedro tsajaja cuinana juatsu paa ebari jucuare. \c 27 \s1 Jesús Pilato queja dujutanacuareque \r (Mr 15.1; Lc 23.1-2; Jn 18.28-32) \p \v 1 Apudajudya tunajatu dutya pae cuanaja huaraji cuanara, israelita emuiba cuanara jadya inime bajejecuare Jesús iyemere ishu. \v 2 Erisi tunajatu Pilato Roma juque enaruqui cuarequi queja dujumerecuare. \s1 Judas capitirisititsu quiyeticuareque \p \v 3 Judas tuque inamerequique juhuaratu bacuare tunara Pilato queja iye ishu dujumereyaju. Jadya baatsu tujatu jidama inime jucuare tura inime ahuaque caadebatitsu. Dyaque peya inime tsehuetu cuacuare israelita emuiba cuana queja, pae cuanaja huaraji cuana queja jadya, quimisha tunca chipiru tunara tsujetyahuaque yudijidya tyanucara. \p \v 4 —Cajuchatihua ique, era ecuita jidaque eje buchique ama iye ishu inamerehua tibu, —jadya tuna Judasra aticuare. \p —Tyanucaume ecuana riyaque chipiru. Ecuana ama ecuana inime metse. Miaquejadyatu tumeque inime, —jadya tunajatu atsacuare Judas. \p \v 5 Jadya atsayajutu Judasra tuhuadya Yusuja etareju chipiru marecuare. Tuhuaque cuinanatsutu capitirisititsu quiyeticuare. \p \v 6 Pae cuanaja huaraji cuanaratu chipiru huesacuare yahuaju mare ijehue ahuaque. \p —Riyaque chipiru tsehue tuque ecuana iyemere ishuque tsujetyahua. Jadya tibu tuque ecuanaja iyataqui ama Yusu tyayaque cajaju. Ecuanaja cacuatsashati equetu en ataqui ama, —jadya tuna jucuare. \p \v 7 Yaratupu juatsu tunajatu inime bajejecuare israelita ama cuanaque majuyaju papa ishuque yahua quemi ishu. Tumeque chipiru tsehue tunajatu quemicuare mechi jaba puji cuanara sura ishu mechi quemiyaque yahua. \v 8 Riya cama jaridyatu tumeque emajaca emaju cuanaque papa ishuque “Quiyeti pujija chipiru tsehue equemique emajaca” bacani. \v 9 Jadya equetu Jeremías Yusu equeque quisarati cuejaquira icueneta cueja acuare bae cuitadya judadicuare. Tura patu huenecuare: \q1 “Inacuare tunajatu quimisha tunca chipiru metal eaque. \q1 Riyaque etsujequi tu Israel eque ejuracana cuanara iyacuareque. \q1 \v 10 Tumeque chipiru tsehue tunajatu yahua quemicuare mechi jaba puji queja, \q1 Ecuana Cuatsashaquira cuatsashahua eque”, \m jadya patu Jeremiasra huenecuare béru. \s1 Jesús Pilatoja yacuaju netiticuareque \r (Mr 15.2-5; Lc 23.3-5; Jn 18.33-38) \p \v 11 Jesústu Pilato Roma juque enaruquique cuarequija yacuaju netiticuare. \p —¿Midyami israelita cuanaja ecuari? —jadyatu bacaduracuare Pilatora. \p —Jejee, mira aya equedya, —jadya tujatu acuare. \p \v 12 Pae cuanaja huaraji cuanara, tumebaedya israelita emuiba cuanara jadyatu Pilato cuejacuare eje bucha juatsu tuna Jesús tuaqueja dujuyaque. Jesústu tunara pusha pusha cuejayaju caquemitsaticuare ama. \p \v 13 —¿Bacaya amami ecana micue ishu dutya jidamaque quisarati ayaju? ¿Eje bucha juatsu tuquemi ecana quemitsaya ama? —jadyatu Pilatora Jesús acuare. \p \v 14 Jesusratu quemitsacuare ama ni peadya quisarati tsehue. Jadya baatsutu enaruquique anajacatacuare. \s1 Pilatora “Jesús pamajudya” jadya acuareque \r (Mr 15.6-20; Lc 23.13-25; Jn 18.38–19.16) \p \v 15 Dutya maratu Pilatoja bahue jucuare Pascua chine ishu etare apudaju erisi netiyaque inajaca, ecuita cuanara peadya ejeque inajacamerecara ayaque camadya. \v 16 Tume patyatu erisi neticuare ecuita etare apudaju dutyara adebayaque Jesús Barrabás bacani. \v 17 Jetiamatu ecuita cuana apudajudya Pilatoja etare tsecue casitaticuare. Pilatora tuna bacaduracuare: \p —¿Ejeque micuanara inajacamerecara aya? ¿Barrabás, Jesús “Mesías” jadya catiyaque ni taa? —jadya tujatu ecana bacaduracuare. \p \v 18 Turatu adebacuaredya ecuita cuanara ama Jesús ujeu bayaque, tunaja huaraji cuanara camadya. Bahuedyatu jucuare jishatsu huaraji cuanara Jesús inamerehuaque. \p \v 19 Pilato ecuita cuanara quemitsayaque ihua juyajutu ehuanequera cuejamerecuare: \p —Iyemereume bacue mira Jesús tuyuque. Eratu dyaque jidama inime ishu baya. Tahui ique juchine tuatsehue dyaque jidama, —jadya tujatu yahuique cuejamerecuare. \p \v 20 Jadya ama buchatu pae cuanaja huaraji cuanara, israelita emuiba cuanara jadya ecuita cuana acuare: \p —Dyaque jidatu Barrabás inajacataqui, Jesús bacue iye. Jadya necuejacue Pilato tura bacaduranucayaju, —jadya tunajatu ecuita jetieque ama acuare. \p \v 21 Yara tupu juatsu tuna Pilatora bacaduranucacuare: \p —¿Ejeque micuanara inajacamerecara aya? \p —¡Barrabás! —jadya tuna caquemitsaticuare. \p \v 22 —¿Tume ique ai juya Jesús tsehue? ¿Ai ique juya tunara Mesías bacani jadya aya tsehue? —jadya tujatu ecana bacaduracuare. \p —¡Curusuju tatamerecue! ¡Tuhua pamaju! \p \v 23 —¿Eje bucha juatsu? ¿Ai tujatu jidama achine? —jadya tuna Pilatora acuare. \p Abacatanacuare ama tuna quiqueyaque: \p —¡Curusuju tatamerecue maju ishu! \p \v 24 Pilatoratu adebacuaredya inime eje bucha cuarenucataquique ama. “Ique ni tunaja biji eque ama ejuu, tume tuna dyaque sicacadadya jutidya ecahuaitiu eatsehue”, jadya tujatu inime jucuare. Tume tujatu jadya bahue juatsu bañadoraju ena quetimerecuare. Emetucutu cutsaticuare ecuita jetiamara bayaju, tuque amapa inime metse jadya cabamereti ishu. \p —Ique ama inime metse riyaque ecuita iyetanayaju. Micuanadya micuana inime metse, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 25 Dutya tuna caquemitsaticuare: \p —Ecuana inime metse paju. Tumebaedya ecuana eque juracanaya cuanaque inime metsedya paju, —jadya tuna quique eque jubarecuare. \p \v 26 Jadya bacatsutu Pilatora inajacamerecuare Barrabás. Tuequedya tujatu Jesús menajetyacuare sudaru Romaju cuanaque, tunaja catsacatsa, curusuju tata jadya aishu. \p \v 27 Icuene tunajatu dujucuare Pilatoja etareju, tuja sudaru cuana tahui ishuque etareju. Dutya sudaru cuana capiretishatsu tunajatu tuna patya nityacuare. \v 28 Ijahue ayaquedya jutidya tunajatu ecuari edujuta bucha dujue acuare. Dyaque jutuyaque tacatsu tunajatu jutumerecuare una sehuesahuauque, ecuari arida cuanaja ejutuqui tsehue. \v 29 Iyucaju tunajatu jutumerecuare cunu sahua cuija epicaque, acui sari jida eque amaca inamere jadya. Tuque jadya aatsu tuna tuja yacuaju chichucata jucuare, tuque ijahue ayaque. \p —¡Emuita paju israelita cuanaja ecuari muidaque! —jadya tuna jucuare tuque ijaribayaque. \p \v 30 Ecuedira tuna acuare. Acui secatsu tuna tuatsehuedya iyucaju acuare. \v 31 Jadya ijahue ijahue amena aatsu tunajatu tacanucacuare una sehuesahuauque, tujaque cuita una jutumerenuca ishu. Jadya aatsu tunajatu curusuju tata ishu dujucuare. \s1 Jesús curusuju tatatanacuareque \r (Mr 15.21-32; Lc 23.26-43; Jn 19.17-27) \p \v 32 Epu ebari juque cuinanayara tunajatu tsurutsacuare ecuita Cirene juque, Simón bacani. Casada tsehue tunajatu curusu mapemerecuare Jesús tatatana ishu juyaque. \p \v 33 Jadya junatie tuna jucuare Gólgota bacani emajacaju. Tumequetu jucuare uhua cuemusu, emaju iyuca baeque. \v 34 Tuhua tunajatu Jesús ijimerecara acuare uva nacaca esasanashaque patseda tsehue eujaque, ecuita uje cuana ujejarasha ishu. Riya piji chibatsutu Jesúsra ijicarama acuare. \p \v 35 Jadya aatsu tunajatu curusuju tatacuare. Curusuju amena tatatanahuaju tuna dadu ijahue jucuare, Jesúsra jutuhua cuanaque ejeja ejeja juyaque tuna cama cajaquetibare ishu. \p \v 36 Jadya juatsu tunajatu petaanibarecuare. \v 37 Anibutema jarira tunajatu tauraju ehueneque shuracuare ebarucue tuja iyuca dyaque. Taurajutu ehuene jucuare eje bucha juatsu Jesús curusuju tatatanahuaque bahue amere ishuque. “Riyaque ri Jesús, israelita cuanaja ecuari”, jadyatu ehuene jucuare. \p \v 38 Tumebaedya tunajatu beta ecuita casada tsehue ai secaquique ecatse curusuju tatacuare, Jesúsja jida eque amaca, peya jani eque amaca jadya. \v 39 Tueque cuetiya cuanaratu ijaribacuare iyuca huinu huinu tsehue tuque asicaba, bijidamadura jadya ayaque. \p \v 40 —Miquemi dyaque casada cabatichine Yusuja etare rihuisha ishu. Quimisha huecaca juatsupa nityatsuranucaya, jadyami juchine. Yuneridya ni micue casa aniya, quinajacamereticue mita taca. Yuneri ni mi Yusu jabacua, butecue curusu juque, —jadyatu ecuita cuanara acuare, tuque ijaribayaque. \p \v 41 Pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadya tunajatu ijillahuanacuare. Tumebaedyatu israelita emuiba cuanara ijaribacuare. \p \v 42 —Peya cuana inajacamere ishupa tuja casa aniya. Tumetu tuta taca quinajacameretitaqui ama cabatiya. Tuque patu ecuanaja ecuari, jadyatu juchine. Yuneridya ni jadya, pabute curusu juque. Curusu juque ni buteya, tume tuque ecuana ejeneya tuque Mesiasque. \v 43 Tura ecuana cuejachine, tuquepa Yusu Jabacua, tuquepa Yusu queja nimee camadya Yusuja naru ishu. Yuneridya ni jadya, Yusura curusu juque pabutya. Painajacamere tura, —jadyatu israelita cuanaja huaraji cuana jucuare tuna cama. \p \v 44 Chiri aridaque ecatse tuatsehue curusuju tatatanacuareratu ijillahuananucacuaredya. \s1 Jesús curusuju majucuareque \r (Mr 15.33-41; Lc 23.44-49; Jn 19.28-30) \p \v 45 Tumetu tumeque chinequeja, barepatya eque las tres chinequeja dutya yahua apunaterecuare. \v 46 Las tres chinequeja dyanetu Jesús jebuda quiquecuare: \p —Elí, Elí, ¿lema sabactani? (“Ecue Etata Yusu, ¿eje bucha juatsu mira jacahua?” jadique) —jadyatu quiquecuare. \p \v 47 Eje uma tuhua neticuare cuanaratu bacacuare. Elías tura ihuaraya bucha jutidya tunajatu bacacuare. \p —Elías béru Yusu equeque quisarati cuejaquique jucuareque tujatu ihuaraya, tuque tsahuana ishu, —jadya tuna jucuare. \p \v 48 Jadya Jesús quiqueyaju bacatsutu eraca pucaca jiteque tsajajaajecuare. Mullaticuare tujatu uva nacaca esasanashaque patsedaju. Mullatsu tujatu acui barudaju risitsu nityatsuratsu ecuatsaju jipemerecuare tuja susu ishu datse. \p \v 49 —Jadya aume. Nebara, ejepa Eliasra junatsu butyanaya curusu juque, —jadyatu peya cuana jucuare, tuque ijaribayaque. \p \v 50 Tumetu Jesús quique pidya casada juatsu, amena ishu canajeti pidya juatsu majucuare. \v 51 Tuque majuyajudyatu Yusuja etare juque junuda eshuraque Dyaque Muidaque penequique chajatanacuare ebarucue eque emaque queja. Yahuatu bucucucuare. Tumu ebari cuanatu buribarecuare. \v 52 Emaju cani cuanatu pacashatanacuare. Yusu queja ecatyati cuanaque emaju cuanaque tuna jetiama chacha netitsuranucacuare. \v 53 Emaju cani ducuque tuna cuinanacuare. Jesús emajuque netitsurahuaju tuna cuacuare Jerusalénju. Tuhua tunajatu jetiamara bacuare. \v 54 Cien sudaru cuana cuatsashaquique Jesús naru juyaratu bacuare yahua bucucuyaju, dutya eje bucha juyaju. Tumebaedya umae cuana tuhua neticuare cuanara bacuaredya. Jadya juya baatsu tuna dyaque bajida jucuare. \p —Pusha ama cuitadya tucueri riyaque ecuita Yusuja Ebacuaque juhua, —jadya tuna jucuare. \p \v 55 Tuhuatu jetiama epuna cuana neticuare japada eque capetatiya cuanaque. Jesús Galileaju cuaya patya equetu tumeque epuna cuana tuatsehue junenicuare, tuque tsahua juyaque. \v 56 Jucuare tuna María Magdalaju aniyaque; María, Santiago, José jadya ecatseja ecuaque; Zebedeoja ebacuaque ecatseja ecuaque; tumebaedya peya epuna cuana. \s1 Jesús emajuque tumu cani epuruju ishatanacuareque \r (Mr 15.42-47; Lc 23.50-56; Jn 19.38-42) \p \v 57 Apunayajutu jecuare ecuita chipirudaque José bacani, Arimatea bacani epuju aniyaque. Arepa israelita cuanaja huaraji juya ama bucha tuquetu Jesús queja ecatyatique jucuare. \v 58 Pilato queja cuaatsu tujatu bacaticuare: \p —¿Ebutyamereu ama mira Jesús curusuju emaju badeyaque? Paishati caniju, —jadya tujatu Pilato aticuare. \p Bacatihuajutu Pilatora acuare: \p —Butyameretsu emaju papa ishu cani epuruju ishaticue. \p \v 59 Tura jadya ayaju tujatu butyamereticuare. Butyameretsu tujatu piruricuare sahuana iyacua tsehue. \v 60 Ishaticuare tujatu tumu cani jadya ishu eaju, tsumemaju. Tumeque canitu jucuare Joséja cuita yahuajudya. Jesús emajuque ishatsu tujatu etsecue tachimerecuare tumu ebari tsehue. Tachimere jadya aatsu tujatu shanacuare. \v 61 María Magdala juque, peya María jadya tatse cani queja acua juanicuare. \s1 Sudaru cuana Jesús emajuque ishatanahuaque cani narumeretacuareque \p \v 62 Canajara huecaca cabajejeti ishuque huecaca cuetihuaju, amena ijeti nubihuaju apunahuajutu pae cuanaja huaraji cuana, fariseo cuana jadya cuacuare Pilato tsehue quisaratira. \p \v 63 —Ecuana Naruquique, tume pusha pusha aridaque tuque ecuana adebaya tuque chacha jarira tura quisarati achineque, quimisha huecaca emajuquepa netitsuranucaya jadya juchineque. \v 64 Jadya tibu narumerecue cani tsecue quimisha huecaca tupu, Jesúsra mepehua cuanara emajuque meta echiritiuju, emajuque tuna etehua queti eauju. “Majuchinequetu chacha netitsuranucachine”, jadya tuna pusha pusha ejuu. Jadya juhuajutu ecuita cuanara eejeneu Jesús chachaque nuca. Tunaratu eejeneu tuque Mesiasque. Tumetu dyaquedya ejuu, majuchinequepa chacha netitsuranucachine jadique ejenetsu, —jadya tunajatu Pilato aticuare. \p \v 65 —Jida, jadidya paju. Tumidya peadya cuare sudaru cuana. Jutaquiju pana narumere neaticue emaju cani, jadya micuanara adebaya bae ejuu tibu, —jadya tuna Pilatora acuare. \p \v 66 Jadya ahuaju tuna dirucuare. Pana narumereti tuna emaju cani acuare. Tumu tsecue tunajatu pana tachi acuare, ejera epacashauque adeba ishu. Jadya juatsu tunajatu sudaru cuana enaruqui nityacuare. \c 28 \s1 Jesús chacha netitsuranucacuareque \r (Mr 16.1-8; Lc 24.1-12; Jn 20.1-10) \p \v 1 Canajara huecaca cuetihuaju, semana catibutiyaque dumicu huecacayajutu María Magdala juque, peya María jadya tatse cuahuecacacuare Jesús emajuque tumu cani epuruju tunara ishachineque cuajira. \v 2 Casadatu yahua bucucucuare. Barepaju Yusu tsahuaquique buteyajutu jadya jucuare. Junacuaretu emaju caniju. Tuhua junatsu tujatu tumu ebari bucucushanacuare. Cani tsecue tumu penequique tujatu nityasicuacuare. Tumu nityasicuatsutu tumeque tumu dyaquedya juanicuare. \v 3 Pupipupiya bucha huecaetu jucuare. Tuja unatu dyáque pajada jucuare, ai pajada cuanaque dyaque pajada, huapeje bucha pajae. \v 4 Jadya baatsutu sudaru cuana tadadacuare, bajida juatsu. Emaju bucha tuna rihuitsu yahuaju jarabarecuare. \v 5 Tumetu barepa juque Yusu tsahuaquira epuna cuana bajida juya cuanaque isaracuare: \p —Nejecutanaume. Jesús, Nazaret juque, curusuju tatatanachineque sare micuana juya. \v 6 Rehua ama rique. Chachatu netitsuranucahua, tuque cacuejatinichine baedya. Nepetanacue tunara ishachineju, yuneri tuque rehua aijamaque bahue juishu. \v 7 Petatsu ebajarara nedirunucacue. Tura mepehua cuanaque necuejadirucue: “Majuchineque patu chacha nuca. Tuque patu icuenetadya cuaya Galileaju. Tuhuadyapa tura micuana ihuatiya. Tuhuadyapa tuque micuana batiya”, jadya ecana necuejadiruhuisacue, —jadya tatse barepaju Yusu tsahuaquira cuejamerecuare. \p \v 8 Jadya ayajutu epuna ecatse masadama emaju cani juque dirunucacuare. Bajida, peya inime tuputsu bacue pureama jadya tatse jucuare. Tsajaja cama tatse ecuana Jesúsra mepehua cuanaque cuejara dirunucacuare. \v 9 Tatse diruyaju tatse Jesúsra cabamereti ishu atsacuare. Isaratsacuare tujatu ecatse: \p —Ban día, mama ecatse, —jadya tujatu ecatse isaratsacuare. \p Tueque cuitadya tatse rihuitsu chichucata jucuare. Chichucata juatsu tatsejatu pureama acuare ehuasiju macacatsu. \p \v 10 —Bajida nejuume. Necuejaticue ecue cuanaque; pacua ecana Galileaju. Tuhua ecuana pacatsuruti, —jadyatu Jesúsra acuare epuna ecatse. \s1 Sudaru cuanara pusha pusha cuatsabiji acuareque \p \v 11 Epuna ecatse ecuana cuejara cuaya tsunumeetu emaju cani naru juya cuanaque dirucuare epuju. Pae cuanaja huaraji cuana dutya eje bucha juhuaque cuejara tuna cuacuare. \v 12 Riyaque pae cuanatu cuacuare peya israelita cuanaja huaraji cuana tsehue quisaratira. Inime tunajatu bajejecuare narunaruya cuanaque chipiru tsehue tsujetya ishu, tuna pusha pusha juishu. Tsujetyatsu tunajatu ecana acuare: \p \v 13 —Ejera ni micuana bacaduraya emaju caniju eje bucha juhuaque, “Meta ecuana tahuiyajutu Jesúsra mepehua cuanaque emaju caniju junahua. Junatsu tunajatu Jesús emajuque chirinahua”, jadya necacuejaticue. \v 14 Roma juque ecuari cuarequique ni bahue juya micuanara quisarati ayaque, bajida nejuume. Tura ni micuana cahuaititsu iyecara aya, micuana tahuihua baatsu, ecuanara micuana tachiya, tura enerecaturauju, —jadyatu pae cuanaja huaraji cuanara cuejacuare sudaru cuana emaju cani naruqui juhua cuanaque. \p \v 15 Tumetu sudaru cuanara inatsacuaredya etsujequi. Chipiru inatsu tuna cuejatahua equedya jucuare. Cuejatibunecuare tuna ecuanaja ata cuana ducu tumeque pusha pusha. Riya camatu ecuanaja ata cuanara riyaque pusha pusha ejeneya jaridya. \s1 Jesúsra camadya ishu tura mepehua cuanaque cuatsashacuareque \r (Mr 16.14-18; Lc 24.36-49; Jn 20.19-23) \p \v 16 Jadya juatsu ecuana Jesúsra mepehua cuanaque cuacuare Galilea emataju Jesúsra catsurutiquere ana ahuajudya. \v 17 Jesús baatsu tuque ecuana pureama acuare, arepa ecuana umaera ejenecarama acuare ama bucha tuque Jesúsque. \v 18 Tume ecuana Jesúsra jipeticuare. \p —Yusura ique dutya naru ishu cuatsashahua, barepa juque, yahua juque jadya naru ishu. \v 19 Necuacue dutya yahuaju aniya cuana queja. Necuejaticue ecana jidaque quisarati, eaqueja ecana pacatyati, ecue juishu. Neutsaticue ecana, tuna Etata jaque, Ebacuaque jaque, Espíritu jaque jadya ejitaju juishu. \v 20 Era micuana cuejahua eje bucha era cuatsashaya eque juishuque. Nebahuityaticue ecana tuna era amereya eque juishu. Jida bahue nejucue riyaque. Ecue micuana jaca nime ama. Narujacaya amadya micuana era, ique junanucaya tupu, —jadya ecuana Jesúsra acuare. \p Riya tupu camadya micuana cuejahua. \cls Mateo