\id LUK - Cavineña NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h LUCAS \toc1 Jidaque Quisarati Lucasra Huenecuareque \toc2 Lucas \toc3 Lc \mt2 JIDAQUE QUISARATI LUCASRA HUENECUAREQUE \mt1 LUCAS \ip Riyaque quiricari Lucasra huenecuare. Casamati pujitu jucuare. Turatu Pablo tajicuare Jesúsja jidaque quisarati cueja juyaju. \ip Turatu Jesús ECUITA jadya cuejae acuare. Huenecuare tujatu Jesúsja ujejeda cuana tsehue canerecabati anicuareque, ujejeda cuanaque chachanecuareque, ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaja ijahua cuana ijehuecuinacuareque jadya. \ip Tumebaedyatu Lucasra ejitaju acuare Jesús YUSUJA EBACUAQUEque. Huenecuare tujatu Jesús Yusuja casa eque eje bucha jucuareque. Tumebaedya tujatu huenecuare Jesúsra bahuityacuareque. Riyaque quiricajuri umada huenetanacuare Jesús eje bucha jucuareque, tura bahuityacuareque peya quirica cuana Mateora, Marcosra, Juanra jadya huenecuare cuanaju aijamaque. \ip Riyaque quiricajuri ehuene aniya: \ili Juan Ecuita Cuana Utsaquique cuinanacuareque (capítulo 1) \ili Samaria juque ecuita jidara israelita ujeda eaque tsahuacuareque cuatsabiji (cap. 10) \ili Ebacuaquera etataque jacacuareque cuatsabiji (cap. 15) \ili Chipirudaque, Lázaro jadya eje bucha jucuareque cuatsabiji (cap. 16) \ili Peadya tunca ecuita pusesera ririshayaque Jesúsra chachanecuareque (cap. 17) \ili Fariseo, enaruquija ishu chipiru sitaquique jadya Yusu tsehue quisaraticuareque (cap. 18) \ili Zaqueo Jesús queja catyatitsu inime cacuareticuareque (cap. 19) \c 1 \s1 Catibuti ishuque quisarati \p \v 1 Riya micue quirica cuadishaya, Teófilo. Hueneya rique quirica mique Jesucristo eje buchique bahue amere ishu. \v 2 Umaeratu amena huenecuaredya Jesús eje bucha riyaque yahuaju junahuaque. Jadique quisarati huenema jarique tuna tura mepehua cuana tsehue, tuque eje bucha juyaju petaqui jucuare cuana tsehue, jadya tuna quisaraticuare. Eje bucha juhuaque pana bahue juatsu piisi tunajatu huenecuare tuque jucuare cuanaque. \v 3 Eratu adebacuare dutya inime eque, inime tsapema tsehue catibutihua eque terediruya tupu. Jidadya tuque adebaya riya cuanaque huene ishu, mique ecue dyaque iyuhuedaque Teófilo. \v 4 Hueneya tuque micue era riyaque cueja, mique tunara bahuityacuareque, pusha ama cuitadya yunerique mique bahue juishu. \s1 Barepaju Yusu tsahuaquira Juan Ecuita Cuana Utsaquique cuinanayaque cuejanacuareque \p \v 5 Teófilo, icuene mique cuejaya Zacarías ehuaneque Elisabet tsehue eje bucha jucuareque. Herodes Judeaju enaruqui jucuare patyatu jadya jucuare. Israel eque ejuracanaquetu Zacarías bacani jucuare. Paetu jucuare. Abías cuare juquetu jucuare. Tuja ehuanequetu Elisabet bacani jucuare. Tumeque epunatu jucuare pae israelita Aarón bacani eque ejuracanaque. \v 6 Betadya tatse tuyu jucuare Yusuja yacuaju. Tatse tatse anicuare Yusura cuatsashahua eque. Jadya tibu tatse ni ejeradya jutidya ni aiju jucha metse jadya acuare ama. \v 7 Bacuama tatse jucuare, Elisabet cabacuati baecua juya tibu. Betadya tatse amena esiri jucuare. \p \v 8 Jadyatu jucuare Zacarías queja inime, tuque Yusuja etareju mere juyaju. Quimisacarucu huecaca cama tunajatu mere ishuque jucuare. \v 9 Pae cuanaja bahue tunajatu peadya tuhuaque mepe bahue junenicuare muru ijimedaque pahua ishu Yusuja etareju Muida Cuitaque Amaju. Tume tunajatu Zacarías mepecuare muru ijimedaque pahua ishu. \v 10 Tura muru ijimedaque pahuayajutu jetiama ecuita caradatihua cuanaque etare tsecue Yusu tsehue quisarati bahue jucuare. \v 11 Tumetu Zacarías queja cabamereticuare barepa juque Yusu tsahuaquique Yusura cuadishayaque. Tumu mesa tunara muru ijimedaque pahuati bahuejutu jida eque amaca netinacuare. \v 12 Tuque baatsutu Zacarías ana ajacatacuare. Dyaque bajidatu jucuare. \v 13 Yusu tsahuaquiratu isaracuare: \p —Zacarías, bajida juume. Yusura tuque micue quisarati bacahua. Ayadya tujatu mira bacahua equedya. Micue huane Elisabet tu cabacuatiya. Peadya ebacua tujatu adadiya. “Juan” tuja ebacani paju. \v 14-15 Mique, tumebaedya peya cuana jadya micuana pureama jubuque ebacua nana cuinanahuaju. Dyaque jida micuana jubuque, Yusura ecuita dyaque inime metseque bucha baya tibu. Turatu ijibuque ama uva nacaca esasanashaque ni peya nijuqui ishuque. Tuque cuinanama jarijudyatu Yusuja Espíritu tuatsehue jubuque. \v 16 Turatu jetiama israelita cuana inime cacuaretishabuque, Yusu iyuhueda bamere ishu. \v 17 Ecuana Cuatsashaquira Yusuja quisarati cuejatibunema jarijutu micue bacuara jadya cuejabuque: “Nequihuaticue, Ecuana Cuatsashaquique junayaju ishu”. Tujatu tumeque casadya anibuque Yusu equeque quisarati cuejaquique beru Elías jucuare bae. Yusuja Espíritu tu micue bacua tsehue jubuque, béru Elías tsehue jucuare bae. Micue bacuaratu etata cuanaque queja ebacua cuanaque iyuhueda bamerebuque. Turatu Yusu adeba baecua cuanaque Yusu iyuhueda amerebuque. Jadya bajejee tujatu abuque ecuita cuana, Ecuana Cuatsashaquique jida tsehue batsa ishu, —jadyatu Yusu tsahuaquira acuare Zacarías. \p \v 18 Zacariasratu bacaduracuare Yusu tsahuaquique: \p —¿Eje bucha adebae jatsu tuque eau yuneridya jadya juyaque? Esiri cuita dyadi taa ique, ecue ehuane bacue tumebaedya, —jadya tujatu acuare. \p \v 19 Yusu tsahuaquiratu quemitsacuare: \p —Ique Gabriel bacani; dutya huecaca Yusuja yacuaju tuque mere juyaque ique. Turadya cuadishahua mique isara ishu, riyaque jidaque quisarati cueja ishu. \v 20 Era cuejahuaque mira ejenehua ama tibumi iyacua quisarati baecua juya. Quisaratijacaya mique, micue bacua cuinanaya tupu. Yuneridya, jadidyatu judadiya, —jadya tujatu acuare Zacarías. \p \v 21 Tuque jadya juya tsunumeetu jetiama ecuita etsecueju caradaticuare, Zacarías cuinanayaque ihua. Tume tuna cabacaduratibarecuare: \p —¿Eje bucha juatsutu Zacarías tsunutaya? \p \v 22 Amena tuque cuinanaetitsu tujatu ecana isaracara datse acuare. Zacariastu quisaratitaqui ama cabaticuare. Anamatu jucuare. Adebacuaredya tunajatu Muida Cuita Amaju barepa juque ai cuana bahuaque. Emetucu tsehuedya jutidya tujatu ecana piyecuejacuare tura bahuaque. \p \v 23 Amena Yusuja etareju mere ishuque huecaca tuja terehuajutu Zacarías dirucuare tuja etareju. \v 24 Jadya juatsu tujatu ehuaneque Elisabet maqui jucuare. Pishica baditu cuinana baecua jucuare tuja etare juque. Inime tujatu jucuare: \p \v 25 —¡Yusutu dyaque jida eatsehue! Nerecabahua tura ique bacuamaque ebisuuju, —jadyatu jucuare. \s1 Barepa juque Yusu tsahuaquira Jesús cuinanayaque cuejacuareque \p \v 26 Shucuta badi juhuajutu Yusura cuadishacuare tuque tsahuaquique Gabriel bacani Nazaret epu ebariju Galilea yahuaju. \v 27 Epuna ehue ebari María bacani deca baecua queja tujatu cuadishacuare. Tumeque epuna ehue ebarijatu anicuare caquemiti ishuque quisarati ecuita José bacani tsehue. Josétu jucuare ecuari David eque ejuracanaque. \v 28 Yusu tsahuaquiquetu nubiticuare María aniyaju. Nubitsu tujatu isaraticuare: \p —Bandía, mama. Isaraya mique era. Yusu tu miatsehue dyaque jida. Tuquetu miatsehuedya. Turami mepehua dutya epuna cuana ducuque, —jadya tujatu aticuare. \p \v 29 Amena barepa juque Yusu tsahuaquique baatsu, tuja etsuri bacatsu tujatu eje bucha adebataquima, ni daditaqui inime bacuare. Tume tujatu inime jucuare: \p —¿Eje bucha juatsu tura jadya isaranae aya? —jadyatu jucuare. \p \v 30 Tumetu Yusu tsahuaquira acuare: \p —Bajida juume, María. Yusutu miatsehue dyaque jida. \v 31 Ejetsunue juatsu amami carecani isaqui juya. Peadya ebacua tuque micue cuinanaya. JESUS bacani acue. \v 32 Tuquetu dyaque inime metseque judadiya. YUSU DYAQUE CASADAJA EBACUAQUE bacanitu judadiya. Micue bacuatu Yusura ameredadiya ecuari, tuja ebabaque David amerehua bucha. \v 33 Cuatsashajacabuque ama tujatu israelita cuana. Terebuque ama tujatu ecuari juque inime, —jadya tujatu María acuare. \p \v 34 Tumetu Mariara acuare: \p —Ique deca baecua. ¿Eje bucha cabacuatie ejuu? —jadya tujatu acuare. \p \v 35 Yusu tsahuaquiratu quemitsacuare: \p —Yusuja Espíritu tu miaqueja junaya. Yusu dutya casa aniyarami jadya amereya. Jadya tibudyatu ebacua nana cuinanayaque YUSUJA EBACUAQUE bacani juya. \v 36 Tumebaedyatu micue ata Elisabetja cuinanayadya ebacua, arepa tuque esiri juya ama bucha. Tunara “cabacuati baecua” jadya ayaquetu amena shucuta badi maquique. \v 37 Aijamatu Yusuja ai ataqui amaque, —jadyatu Yusu tsahuaquira acuare. \p \v 38 Tumetu Mariara acuare: \p —Yusu Ecuana Cuatsashaquira cuatsashaya eque juishuque ique. Paju taa mira ique cuejahua eque, —jadyatu Mariara acuare. \p Tuque jadya cuejatsutu Yusu tsahuaquique dirunucacuare. \s1 María Elisabet queja tarepera cuacuareque \p \v 39 Eje uma huecaca ama jadya juhuaque cuetihuajutu María cabajejetitsu cuacuare Judea emata epuju, Elisabet, Zacarías ecatse aniyaju. \v 40 Tuhua junatitsutu nubinaticuare tatseja etareju. Etareju nubinatitsu tujatu isaranaticuare tuja ata Elisabet. \v 41 Mariara jadya isaranatie ayajutu Elisabetja ebacua ecare cani juque bucucucuare. Jadya juyajutu Elisabet caadebaticuare Yusuja Espíritu tuatsehueque. \v 42 Tume tujatu María jadya acuare: \p —Yusurami mepehua dutya epuna cuana ducuque mique peadya. Tuquetu miatsehue dyaque jida. Tumebaedya tujatu mepehua micue bacua cuinanadadiyaque, dyaque jida tuatsehue juishu. \v 43 ¿Ai jatsu ique, Ique Cuatsashaquija ecuaque eaqueja tarepera jeishu? \v 44 Mira isarayaju micue etsuri bacaya tsehuedya cuitadya tuque ecue ebacua nana ecarecani juque bucucuhua, pureama juatsu. \v 45 Miquemi dyaque jida, mique tyatana ana atahuaque tyatahua tibu. Yuneri cuitadyatu Yusura yana ahua equedya judadiya, —jadyatu Elisabetra atsacuare. \p \v 46 Tumetu María jerucuare Yusu pureama ayaque: \q1 “Dutya ecue inime tsehue mique pureama aya, Yusu Ique Cuatsashaquique dyaque casadaque. \q1 \v 47 Mique Ique Inajacamerequiradya ducuta pureama amereya. \q1 \v 48 Mira jida tsehue mepehua. \q1 Mique merequique jetiedyaque ique. \q1 Riyaque huecaca eque amena dutyara: \q1 ‘María peadyatu aniya epuna Yusura mepehuaque, tuatsehue dyaque jida juishu’ jadya abuque. \q1 \v 49 Mique dutya casa aniyaquemi dyaque jida juhua eatsehue. \q1 Miquemi juchama neri. \q1 \v 50 Micuetu nerecabajacanime ama mique muibaqui cuanaque. \q1 \v 51 Miquemi dyaque casada. \q1 Casumitiya cuanara inime pireya cuanaquemi pana yuamatura aya. \q1 \v 52 Casada cabatiya cuanaque tuquemi casadama amereya. \q1 Casadama cabatiya cuanaque tuquemi casada amereya. \q1 \v 53 Nerecada cuanaque tuquemi dutya tunara ai sareya cuanaque tyaya. \q1 Chipiruda cuanaque bacuemi ecana ni ai buchique tyaya ama. \q1 \v 54 Micuetu tsahua bahue Israel eque ejuracana cuanaque, mique merequi cuanaque. \q1 Ni eje tupu mira ecuana iyuhue tsehue bajacaya ama. \q1 \v 55 Jadidya tuquemi quisarati tyahua ecuanaja ebaba Abraham, dutya tuque eque ejuracana cuanaque jadya. \q1 Tereya ama tuque micue ecuana tsehue ecuana nerecaba ishuque”, \m jadyatu Mariara Yusu jeru eque acuare. \p \v 56 Quimisha baditu Maria Elisabet queja aniticuare. Jadya juatsutu dirunucacuare tuja etareju. \s1 Juan Ecuita Cuana Utsaquique cuinanacuareque \p \v 57 Tumetu Elisabetja cuina ishuque huecaca jueticuare. Ejitajutu acuare peadya deca ebacua. \v 58 Yusu Elisabet tsehue dyaque jidaque bahue juatsutu tuja ata cuana tuaqueja cuacuare, “Dyaque jidatu Yusu miatsehue” jadya cuejara. \p \v 59 Ebacua nanaja cuinana huecaca catsurutiyajutu tuja ata cuana, tuque japadama aniya cuanaque jadya chine ishu cuejatanacuare. Tumeque huecacatu ebacua nana ecuita huitu biti tubutanacuare tunaja bahue Israel eque ejuracanaque jadya adebatae juishuque. Etataque “Zacarías” bacani datse tunajatu acara acuare. \v 60 Tume tuna ecuaque Elisabetra jadya acuare: \p —“Juan” bacani paju, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 61 —¿Eje bucha juatsu? Aijama taa tu Juan bacani micue ata ni peadya, —jadya tunajatu acuare Elisabet. \p \v 62 Elisabetra “Zacarías” bacani acarama aya bacatsu, “‘Juan’ bacani paju”, jadya ayajutu ecuita cuanara emetucu tsehuedya jutidya ebacua nanaja etataque bacaduracuare: \p —¿Ai bacani tuquemi amerecara aya? —jadya. \p \v 63 Tuja emetucu tsehue piye cuejatsu tujatu bacacuare aiju huene ishuque. Inatsatsu tujatu huenecuare, “‘Juan’ bacani paju”. Dutyara tunajatu bape ebari bacuare. \v 64 Jadya huenetsutu Zacarías quisaratitibunenucacuare. Quisaratinucatsu tujatu Yusu pureama atibunecuare. \p \v 65 Dutya tuque japadama aniya cuanaque tuna anajacatacuare. Tsapecuare tunajatu quisarati dutya Judea yahuaju emata cuanaju anitaya cuana queja Zacarías eje bucha juhuaque. Cuatsabiji tunajatu acuare, ebacuaqueja ebacani cuejatsupa amena quisaratinucaya jadya. \v 66 Dutya tumeque cuatsabiji jadya juhuaque bahue juya cuanara tunajatu bape bacacuare. Cabacaduratibarecuare tuna: \p —¿Aitu judadibuque tumeque ebacua nana? —jadya tuna jubarecuare tuna cama. \p Yuneridya tucuetu Yusu Ecuana Cuatsashaquira naruya, tsahuaya jadya aya eje tupu tuque aniya jari tupu. \s1 Zacariasra jeru acuareque \p \v 67 Tumetu Yusuja Espiritura ebacua nanaja etataque Zacarías jerushacuare: \q1 \v 68 “Yusu Ecuana Cuatsashaquique, pureama ea jucue. \q1 Miquemi Yusu ecuana Israel eque ejuracana cuanara muiyaque. \q1 Emuita mique, ecuana Ijahua quejaque inajacamerera jehua tibu. \q1 \v 69 Mira tuque ecuanaja Ecuana Inajacamerequique casadaque cuadishahua. \q1 David eque ejuracanaque tume. \q1 \v 70 Jadya tuquemi quisarati iyacuare mique eque quisarati cuejaqui cuana eque béru yuequedya. \q1 \v 71 ‘Inajacamerebuque micuana era dutya micuana bijidamaduraqui cuana quejaque, tumebaedya micuana ujeu baqui cuana quejaque. \q1 \v 72 Anibuque tuque ecue canerecabati micuana tsehue, micuana eque ejuracana cuana tsehue jadya. \q1 Judadima ama amatu judadibuque era micuana eje bucha aana ahuaque’ jadya mira ecuana ahua. \q1 \v 73 Riyaque tuquemi quisarati tyacuare ecuanaja ebaba Abraham: \q1 \v 74 ‘Eratu mique eque ejuracana cuanaque cuinanashabuque tuna ujeu baqui cuana quejaque, tunaja ique bajida tsehue ama mere ishu. \q1 \v 75 Ecue cuanaque tuna amerebuque. \q1 Tuyu tuna anishabuque ecue yacuaju’ jadya tuquemi Abraham tyaana acuare”, \m jadyatu Zacariasra acuare tuque pureama ayaque. \p Jadya quisarati au jadya juatsu tujatu anucacuare quisarati ebacuaque Juanja ishu. \q1 \v 76 “Miquemi ecue ebacua. \q1 Miquemi Yusu ebarucue aniya equeque quisarati cuejaqui judadiya. \q1 Ecuana Cuashatsaquique junama jarijumi tuque junayaju ishu ecuita cuana bajeje ishu jubuque. \q1 \v 77 Miratu cuejabuque micue ata cuana Yusura tuna inajacamerebuqueque, tunaja jucha cuana tillabuqueque jadya. \q1 \v 78 Yusura ecuana inajacamerebuque ecuana huecaquique junatsu, ijetira huecacayaju yahua udaya bucha huecaera. \q1 \v 79 Tura ecuana huecanaya ecuana apuda ducu aniya cuanaque, ecuana maju mubajacaya ama cuanaque. \q1 Tura ecuana Yusu tsehue jida amerenucaya, tuatsehue ecuana eje bucha tsehue ama ani ishu”, jadyatu Zacarías jucuare jeru eque. \p \v 80 Ebacua nana bacue ariari juajecuare. Quinimetiajecuare. Amena ecuita juatsutu anicuare epu ebari japada anitaya cuanaju. Tuhuatu anicuare, tuja ata israelita cuana Yusuja quisarati cuejatibuneya tupu. \c 2 \s1 Jesús cuinanacuareque \r (Mt 1.18-25) \p \v 1 Tume patyatu Roma juque enaruqui Augusto bacanira cuatsashacuare dutya tuque muibaqui cuanaque tunaja dutyaja ebacani cuana quiricaju quiyatiti ishu. \v 2 Riyaque inime, ebacani quiricaju quiyatitu jumetse jucuare Cirenio, Siriaju aniya cuanaja huaraji jucuare patya. \v 3 Dutya tuna cuataqui jucuare tunaja ebaba cuanaqueja epuju, tuhua ebacani cuana quiyamereti ishu. \p \v 4 José, David eque ejuracanaque juya tibutu cuataqui jucuare Belén bacani epuju, tuque cuinanacuareju. Tumetu José cuacuare tuja epu Nazaret bacani juque, Galilea yahua juque; tuhuaquetu cuacuare Belénju Judea yahuaju. \v 5 Tudya tatse María cuinahuaraque Belénju cuacuare tatseja ebacani quiyameretira. Mariajatu quisarati anicuare caquemiti ishuque José tsehue. \p \v 6 Tatse Belénju junatiyaque huecaca tujatu cuina ishuque huecaca jucuare. \v 7 Cuinanacuare tujatu bametseque ebacuaque. Cuinanahuajutu piruricuare eja tsehue. Piruritsutu huanacuare huaca cuana araara ishuju, etare anitaya cuanaju aijama emajaca jucuare tibu. \s1 Yusu tsahuaqui cuanara uhuisha naruqui cuanaque cuejacuareque \p \v 8 Tumepatyatu anicuare Belén emajacaju uhuisha cuana narusisa juya cuanaque. \v 9 Muya jutidyatu ejitaju jucuare barepaju Yusu tsahuaquique. Yusuratu uhuisha naruqui cuanaque dutya huecatillamerecuare. Jadya baatsu tuna bajida jucuare. \v 10 Tume tuna Yusu tsahuaquira aticuare: \p —Bajida nejuume. Era micuana jidaque quisarati cuejanaya dutya ecuita cuana pureama amere ishuque. \v 11 Riyaque huecacatu David beru anicuare epuju cuinanahua Micuana Inajacamerequique. Tuquetu Ecuatsashaquique, Mesías “Yusuja Emepeque” jadique. \v 12 Riyaque micuana cuejanaya, micuana era cuejayaque yunerique bahue juishu. Ebacua nana petara cuaatsu tuque micuana eja tsehue epiruri jarayaju batiya, huaca cuana araara ishuju, —jadya tujatu ecana aticuare. \p \v 13 Tuque quisaratiya tsunumeetu ejitaju jucuare jetiama barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque. Tume tuna jerucuare Yusu pureama ayaque: \q1 \v 14 “¡Hosana! \q1 ¡Arida, dyaque casada jadyatu Yusu barepaju aniyaque! \q1 ¡Inime tsapema paju Yusu pureamaturaqui cuanaque!”, jadya tuna jucuare jeru eque. \p \v 15 Jadya juatsutu Yusu tsahuaqui cuanaque dirunucacuare yudijidya barepaju. Amena tuna dirunucahuajutu uhuisha naruqui cuanaque tuna cama quisaratitibunecuare: \p —Necuara Belénju. Nebatira tumeque inime eje bucha juhuaque, Yusura ecuana cuejamerehuaque, —jadya tuna jucuare tuna cama. \p \v 16 Jadya juatsu tuna ebajarara cuita cuacuare. Junatitsu tunajatu banaticuare María, José, ebacua nana jadya. Ebacua nanatu jaracuare huaca cuana araara ishuju. \v 17 Ebacua nana banatitsu tunajatu María ecatse cuejanaticuare tuna cuejatahuaque ebacua nana eje buchique. \v 18 Dutya tuhua jucuare cuanaque tuna uhuisha naruqui cuanara cuejayaque bacatsu anajacatacuare. \v 19 Mariatu nime aputacuare ama uhuisha naruqui cuanara cuejahuaque. Tumequedya jutidya tujatu inime tupuqui acuare. \v 20 Uhuisha naruqui cuanaque tuna dirunucacuare. Barepa juque tsahuaquira cuejahua bae cuitadya batitsu, tunajatu Yusu pureama, mui jadya jeru eque aajecuare. \s1 José, María ecatsera Jesús Yusuja etareju dujucuareque \p \v 21 Ebacua nanaja cuinana huecaca catsurutiyajutu etataque ecatsera tunaja bahue amerecuare. Ecuita huitu biti tatsejatu tubumereticuare, israelita riya jadya adebatae juishu. Jadya aatsu tunajatu JESUS bacani iyacuare. Riyaque ebacanidyatu barepa juque Yusu tsahuaquira María iyamerecuareque tuque maqui juma jariju. \p \v 22 Pushi tunca huecaca cuetihuaju, tatsejatu dujucuare ebacua nana Jerusalén epu ebariju Yusu bamereti ishu. Moisésja cacuatsashatitu jadya jucuare. Pushi tunca huecaca ebacua cuinana ishu aniyajutu etata cuanaque quibeti bahue junenicuare Yusuja yacuaju jida, asicadama cabamereti ishu. Jadya tibu tatsejatu ebacua nana dujucuare Yusuja etareju, Yusu bamereti ishu. \v 23 Jadya tatsejatu acuare, Yusura cuatsashahuaque jadya ehuene tibu: “Dutya icueneque deca ebacua cuinanayaquetu Yusuja ishu cuita camadya jutaqui”. \v 24 Yusura jadya amereya tibu tatsejatu Yusu tyataqui jucuare beta huei. Tume tatse cuacuaredya huei tyara. \p \v 25 Tumepatyatu ecuita Simeón bacani Jerusalénju anicuare. Tumeque ecuitatu jida tuyuque jucuare. Turatu ihuacuare eje tupu Yusura Israel eque ejuracana cuanaque jida inimeju cuinanashadadiyaque. Yusuja Espíritu tu anicuare tuatsehue. Simeonratu iyuhueda bacuare Yusu. \v 26 Berutu Espiritura tuque cuejacuare: “Miratu babuque Yusura riyaque yahuaju cuadishabuqueque. Tuque bamaquemi majubuque ama”. \v 27 Mariara, Joséra jadya ebacua nana Jesús Yusuja etareju cacuatsashati eque aishu beya tsunumeetu Yusuja Espiritura Simeón inime tyacuare tuque tuhua nucadya cuaishu. \v 28 Nubitsu tujatu María ecana jipeticuare. Jipetitsutu ebacua nana mapaticuare. Mapatsu tujatu Yusu pureama acuare. \q1 \v 29 “Yusu Ecuana Cuatsashaquique, amena tuquemi ahuadya mira quisarati mique merequique tyaana acuareque. \q1 Amena ique pureama juya. \q1 Majutaqui ique, era ihuayaque ejitaju juhua tibu. \q1 \v 30 Bahuadya tuque era, mira Ecuana Inajacamerequique cuadishahuaque. \q1 \v 31 Cuadishahua tuque mira dutya queja aniya cuanaque eje bucha inajacameree ayaque adeba ishuque. \q1 \v 32 Tudyatu israelita ama cuana Yusu eje buchique adebamerequique. \q1 Tunaja hueca buchique tume. \q1 Tuque equedya ecuana israelita cuanaque muitabuque. \q1 Tuque equedya ecuana micue cuanaque muitabuque,” jadyatu Simeón jucuare. \p \v 33 Joséra, Jesúsja ecuaquera jadya tatsejatu anajacata ishu acuare, Simeónra ebacua nana eje bucha judadiyaque quisarati ayaju bacatsu. \v 34 Simeónra tatse cuejacuare: \p —Yusura jida nenarucue. Metse tsehue pajuneni, —jadya tujatu ecatse acuare. \p Tuequedya tujatu María isaracuare: \p —Jetiama Israel eque ejuracana cuanaque tuna micue bacua queja catyatibuque. Tuna tuna dyaque jida jubuque. Peya israelita cuana bacue tuaqueja catyatibuque ama. Tuna tuna dyaque canerecatibuque. Dutyara jujerira tunajatu micue bacua bijidamadurabuque. \v 35 Jadya adebataetu jubuque peadya peadyara inime tupuyaque. Miquemi nerecada jubuque, micue bacua eje bucha judadiyaque baatsu. Cuchiru ebari micue enijuju tutsuhua buchami cabatibuque, —jadyatu Simeónra María acuare. \p \v 36 Tumebaedyatu tuhuadya jucuare epuna Ana bacani. Tuquetu Yusu equeque quisarati cuejaquique jucuare. Tuquetu jucuare Fanuelja ebacujunaque, Aser cuare juque. Anatu jucuare esiri. Ehue ebariquetu ahuequi jucuare. Tuja yahuique tsehuetu anicuare pacarucu mara piji camadya. \v 37 Tumepatyatu jucuare eahuemajuque quimisacarucu tunca pushi earacana mara. Cuinana baecuatu jucuare Yusuja etare juque. Huecada tupu, meta tupu jadya tujatu Yusu merecuare, Yusu tsehue quisarati, arama quibeti jadya juyaque. \v 38 Simeón María tsehue quisaratiya tsunumeetu Anara jipeticuare. Yusurupaitu acuare Yusu. Yusu yusurupai aatsutu quisaratitibunecuare tuhua cuana tsehue: \p —Riyaque ebacua nana ri Yusura Jerusalénju aniya cuanaque jida inimeju cuinanasha ishu cuadishahuaque. Riyaquedya ri micuanara ihuahuaque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Nazaretju dirunucacuareque \p \v 39 Yusura Moisés eque dutya cuatsashahuaque atillatsu tuna dirunucacuare Galileaju, tunaja epu Nazaretju. \p \v 40 Ebacua nana bacue ariari juajecuare. Casada, quinimeti, bahue jadyatu juajecuare. Yusuratu jacacuare ama. Iyuhue tsehue tujatu narucuare. \s1 Ebacua piji Jesús Yusuja etareju cabameretiyaque \p \v 41 Josétu María tsehue cuau cuau jucuare Jerusalénju dutya mara Pascua chine ishu. \v 42 Jesús amena peadya tunca beta earacana mara juhuaju tatsejatu dujucuare Jerusalénju, Pascua chine ishu, tatseja tumepatya jadya bahue jucuare tibu. \p \v 43 Amena chine terehuajutu María, José ecatse dirunucacuare tatseja epuju. Tumetu Jesús anicuare Jerusalénju, ecuaque, José jadya baecuaque. \v 44 Tatseratu Jesús ecuita cuana ducu diruya cuana bucha datse bacuare. Ajecuare tuna peadya huecaca. Amena ijeti nubihuaju tatsejatu sarecuare tatseja ata cuana ducu, tatseja eadeba cuana tsehue jadya ediruuque. \v 45 Dadicuare ama tatsera. Yudijidya tatse cuanucacuare Jerusalénju, tuque sarera. \p \v 46 Quimisha huecaca juatsu tatse chamacama dadicuare Yusuja etareju, cacuatsashati bahuityaqui cuana tsehue juaniyaju, tura ecana bacadurabaretsu ijaca bacaaniyaju. \v 47 Tuque quisaratiyaju bacaqui cuanaratu bape bacuare tuque dyaque bahue baatsu, tura ecana dutya jida quemitsaya bacatsu. \v 48 Amena anajacatacuare María, José jadya ecatse Jesús tuhua dadidirutsu. Tuja ecuaqueratu jadya acuare: \p —¿Eje bucha juatsu mira yatse jadya jutidya ahua, deca? Tata tsehue mira yatse jidama cuita inime bamerehua mique datse saretsu, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 49 Jesúsra tatse jadya quemitsacuare: \p —¿Aishu jatsu metsera sareya? ¿Adebaya ama jatsu metsera ique ecue Etataja etareju ai jutaquique? —jadya tujatu ecatse acuare. \p \v 50 Tatseratu adebacuare ama eje buchique tura jadya ayaque. \v 51 Tumetu dirucuare tatse tsehue Nazaretju. Yana equedyatu jucuare. Tuja ecuaquetu eje bucha nime aputataquima jucuare dutya eje bucha juhua cuanaque. \v 52 Jesústu daneajecuare. Dyaquedya jutidyatu cabahuityatiajecuare. Yusu pureamaturayaque, ecuita cuana pureamaturayaque jadyatu anicuare. \c 3 \s1 Juan Ecuita Cuana Utsaquira Yusuja quisarati cuejatibunecuareque \r (Mt 3.1-12; Mr 1.1-8; Jn 1.19-28) \p \v 1-2 Tumetu Yusura Juan, Zacaríasja ebacuaque cuadishacuare, tuja quisarati cuejara. Juantu anicuare tsecada eje uma piji anitaya cuana queja, Tiberio Roma juque enaruquique peadya tunca pishica earacana mara jucuare patya. Tumebaedyatu Poncio Pilato, Judea juque huaraji jucuare tume patya. Herodes tu huaraji jucuare Galileaju. Felipe, Herodes tsehuequiquetu Iturea, Traconite jadyaju huaraji jucuare. Lisanias tu Abilinia juque huaraji jucuare. Anás, Caifás jadya tatse pae dyaque muidaque jucuare. \v 3 Tumetu Juan quisarati cuejacuejanira cuacuare dutya queja cueri Jordán bacani jiruru queja. Juanja tuna cueja bahue jucuare tuhua cuanaque: \p —Necacuareticue inime, Yusuja micuanaja jucha cuana apupasha ishu. Necutsamereticue, yuneridya inime cacuaretihua jadique adebataqui juishu, —jadya tujatu ecana cueja bahue jucuare. \p \v 4 Jadyatu jucuare, beru yuequedya Yusu equeque quisarati cuejaquique Isaiasra huenecuare equedya: \q1 “Quisarati cuejatu jubuque ejeque cuana tsecada eje uma piji anitaya cuana queja. \q1 ‘Nequihuaticue, Ecuana Cuatsashaquique junayaju ishu. \q1 Jidamaque neajacacue. \q1 Jida tuyu nejucue, ediji benubenuque etuyune ejuu bucha. \q1 \v 5 Dutyatu ebajeje jubuque. \q1 Dutya jidama cuanaquetu etuyune jubuque. \q1 Ediji ebajejeque buchatu jubuque, ehuedeta cuana ejequeshabare bucha, emata, uhua cuemusu cuana ecuepubare bucha, ediji benu benu cuanaque etuyunebare bucha, ediji dutya tupu ama cuanaque epapabare bucha. \q1 \v 6 Dutya queja cuanaquetu bahue jubuque eje bucha inajacameree Yusura abuqueque’”, \m jadyatu Isaiasra huenecuare béru. \p \v 7-8 Umada ecuita cuanatu cuacuare Juanra Yusuja quisarati cuejayaque ijacabacara, tuaqueja cutsameretira. Tuaqueja cuaya cuanaque tujatu ecana atsacuare: \p —Cutsameretimaquedya necabamereticue inime cacuaretihuaque, cajuchaticarama juyaque jadya. Bacua cuana yachi tiruyaju eje buchadya huanacara ejuu bucha micuana juya. Cutsameretitsu Yusura enerecaturauque ehuanau bucha tuque micuanaja inime juya. Jadya ama tuque. “Abraham eque ejuracanaque tibu, ecuana Yusura nerecaturabuque ama”, jadya micuanaja inime paju ama. Dyaque inime metseque juishuque ama tu Abraham eque ejuracanaque. Cuejaya micuana era. Yusujatu aniya casa riyaque tumu cuana Abraham eque ejuracanaque amere ishu. \v 9 Micuana micuana acui cacacati baecuaque bucha. Acui cacacati baecuaque tu jacha tsehue cuere, pahua jadya aishuque. Jadya micuana Yusura abuque, micuana inime cacuaretiyaque ama juatsu. Acui cuere bahuera eau bucha tura micuana abuque, —jadya tuna Juanra cuejacuare. \p \v 10 Jadyatu tuque bacaqui cuanara bacaduracuare: \p —Jutaquiju ¿ai ecuana Yusura amerecara aya? —jadya tunajatu acuare. \p \v 11 Tura tuna quemitsacuare: \p —Jadya nejucue yuneridya micuana inime cacuaretihuaque ejitaju juishu. Ejeja beta camisa aniyajatu tyataqui peadya ejeja aijama cuitaque. Ejeja ara ishuque aniyajatu jaquetsu tyataqui ejeja aijamaque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 12 Tumetu juticuare Roma juque enaruquija chipiru bacaqui cuanaque cutsameretira. \p —Ebahuityaquique, ¿eje bucha ecuana ejuu inime cacuaretihuaque ejitaju cabamereti ishu? —jadya tunajatu Juan acuare. \p \v 13 —Dyaque cuita ecana netsujebacaume. Cacuatsashatira tsuje bacaya tupu camadya netsuje bacacue, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 14 Tumebaedyatu sudaru cuanara bacaduraticuare: \p —¿Ecuana bacue eje bucha jutaqui inime cacuaretihuaque ejitaju adebataqui juishu? —jadya tunajatu acuare. \p —Nesecaume ai ni ejeque casada tsehue. Misida neaume ni ejeque eje bucha jumaquedya jutidya. Pureamadya jutidya nejucue micuana tsujetyataya tsehue, —jadya tuna Juanra acuare. \p \v 15 Ecuita cuanatu quihuaticuare ai cuana dyaque jidaque etyatauque ihua. Tume tuna cabacaduratibarecuare tuna cama: \p —¿Juan ni taa ri Mesiasdya ejuu Yusuja Emepeque, aijama ni taa? —jadya tuna jubarecuare. \p \v 16 Tume tuna Juanra dutya jadya acuare: \p —Era micuana utsaya ena tsehue, inime cacuaretihua jadique adebataqui juishu. Tsunutaya amatu peya junayaque. Tujatu dyaque casa aniya, ecue bucha ama. Tuque baatsu ique ni aishuquedya jutidya; mere puji tuja patrón tsehue beta tupu ama ejuu bucha jutidya ique. Tume junayara micuana Yusuja Espíritu tyanaya, tujaque jadique adebataqui juishu. Tuaqueja catyaticarama juya cuanaque tujatu nerecaturadadiya ijahuaja etiquiju. \v 17 Ecuita trigo iruru, tsaje jadya aishuque buchique tu Junayaque. Turatu tuja cuanaque nityasicuanabuque tunaja ishu cuita emajacaju, ecuita trigo etareju equiyatiu bucha. Tuja ama cuanaque bacuetu ijehuebuque nerecatura ishu etiqui ticu baecuaju, trigo tsaque epahuata bucha, —jadya tuna Juanra cuejacuare. \p \v 18 Jadya eque, peya umada cacuejati eque jadyatu Juanra cuejacuejanicuare ecuita cuana jida iyacuaque quisarati. \p \v 19 Tumebaedya tujatu huaraji Herodes nereda bucha cuejae acuare, Herodías tuatsehuequi Felipeja ehuaneque tsehue baatsu. \v 20 Herodesratu cuejayaju bacacarama acuare. Tura cuejayaque bacataquiquetu dyaque jidama jutidya inime tupucuare. Etare apudaju jutidyatu Juan ishamerecuare. \s1 Jesús cutsamereticuareque \r (Mt 3.13-17; Mr 1.9-11) \p \v 21 Etare apudaju ishatanama jariratu Juanra utsacuare jaridya umada tuaqueja jutiya cuanaque. Jesústu cuacuare tuaqueja cutsameretira. Tumetu Juanra Jesús utsacuaredya. Amena Jesús cutsameretitsu, Yusu tsehue quisaratiyajutu barepa pacashatanacuare. \v 22 Bacuaretu Yusuja Espíritu huei jiuque tuque dyaque buteyaju. Tume tujatu barepa juque etsuri bacacuare. Yume tucuetu jucuare tuja Etataque Yusu. \p —Mique mique ecue Ebacua dyaque iyuhuedaque. Ique dyaque pureama juya miatsehue, —jadya tujatu acuare. \s1 Jesucristoja ecuaque eque ebaba cuanaque jucuare cuanaque \r (Mt 1.1-17) \p \v 23 Quimisha tunca maraquetu Jesús Yusuja quisarati bahuitya catibuticuare. Ecuita cuanaratu Joséja ebacuaque buchadya jutidya bacuare. \q1 José tu Elíja ebacuaque jucuare. \q1 \v 24 Elí tu Matatja ebacuaque jucuare. \q1 Matat tu Levíja ebacuaque jucuare. \q1 Leví tu Melquija ebacuaque jucuare. \q1 Melqui tu Janaja ebacuaque jucuare. \q1 Jana tu Joséja ebacuaque jucuare. \q1 \v 25 José tu Matatiasja ebacuaque jucuare. \q1 Matatías tu Amósja ebacuaque jucuare. \q1 Amós tu Nahúmja ebacuaque jucuare. \q1 Nahúm tu Eslija ebacuaque jucuare. \q1 Esli tu Nagaija ebacuaque jucuare. \q1 \v 26 Nagai tu Maatja ebacuaque jucuare. \q1 Maat tu Matatiasja ebacuaque jucuare. \q1 Matatías tu Semeija ebacuaque jucuare. \q1 Semei tu Josécja ebacuaque jucuare. \q1 Joséc tu Judája ebacuaque jucuare. \q1 \v 27 Judá tu Joanánja ebacuaque jucuare. \q1 Joanán tu Resaja ebacuaque jucuare. \q1 Resa tu Zorobabelja ebacuaque jucuare. \q1 Zorobabel tu Salatielja ebacuaque jucuare. \q1 Salatiel tu Nerija ebacuaque jucuare. \q1 \v 28 Neri tu Melquija ebacuaque jucuare. \q1 Melqui tu Adija ebacuaque jucuare. \q1 Adi tu Cosamja ebacuaque jucuare. \q1 Cosam tu Elmadamja ebacuaque jucuare. \q1 Elmadam tu Erja ebacuaque jucuare. \q1 \v 29 Er tu Jesúsja ebacuaque jucuare. \q1 Jesús tu Eliezerja ebacuaque jucuare. \q1 Eliezer tu Jorimja ebacuaque jucuare. \q1 Jorim tu Matatja ebacuaque jucuare. \q1 \v 30 Matat tu Levíja ebacuaque jucuare. \q1 Leví tu Simeónja ebacuaque jucuare. \q1 Simeón tu Judája ebacuaque jucuare. \q1 Judá tu Joséja ebacuaque jucuare. \q1 José tu Jonamja ebacuaque jucuare. \q1 Jonam tu Eliaquimja ebacuaque jucuare. \q1 \v 31 Eliaquim tu Meleaja ebacuaque jucuare. \q1 Melea tu Menaja ebacuaque jucuare. \q1 Mena tu Matataja ebacuaque jucuare. \q1 Matata tu Natánja ebacuaque jucuare. \q1 \v 32 Natán tu Davidja ebacuaque jucuare. \q1 David tu Isaíja ebacuaque jucuare. \q1 Isaí tu Obedja ebacuaque jucuare. \q1 Obed tu Boozja ebacuaque jucuare. \q1 Booz tu Salaja ebacuaque jucuare. \q1 Sala tu Naasónja ebacuaque jucuare. \q1 \v 33 Naasón tu Aminadabja ebacuaque jucuare. \q1 Aminadab tu Adminja ebacuaque jucuare. \q1 Admin tu Arnija ebacuaque jucuare. \q1 Arni tu Esromja ebacuaque jucuare. \q1 Esrom tu Faresja ebacuaque jucuare. \q1 Fares tu Judája ebacuaque jucuare. \q1 \v 34 Judá tu Jacobja ebacuaque jucuare. \q1 Jacob tu Isaacja ebacuaque jucuare. \q1 Isaac tu Abrahamja ebacuaque jucuare. \q1 Abraham tu Taréja ebacuaque jucuare. \q1 Taré tu Nacorja ebacuaque jucuare. \q1 \v 35 Nacor tu Serugja ebacuaque jucuare. \q1 Serug tu Ragauja ebacuaque jucuare. \q1 Ragau tu Pelegja ebacuaque jucuare. \q1 Peleg tu Heberja ebacuaque jucuare. \q1 Heber tu Salaja ebacuaque jucuare. \q1 \v 36 Sala tu Cainánja ebacuaque jucuare. \q1 Cainán tu Arfaxadja ebacuaque jucuare. \q1 Arfaxad tu Semja ebacuaque jucuare. \q1 Sem tu Noéja ebacuaque jucuare. \q1 Noé tu Lamecja ebacuaque jucuare. \q1 \v 37 Lamec tu Matusalénja ebacuaque jucuare. \q1 Matusalén tu Enocja ebacuaque jucuare. \q1 Enoc tu Jaredja ebacuaque jucuare. \q1 Jared tu Mahalaleelja ebacuaque jucuare. \q1 Mahalaleel tu Cainánja ebacuaque jucuare. \q1 \v 38 Cainán tu Enósja ebacuaque jucuare. \q1 Enós tu Setja ebacuaque jucuare. \q1 Set tu Adánja ebacuaque jucuare. \q1 Adán tu Yusuja ebacuaque jucuare. \c 4 \s1 Satanásra Jesús cajuchatishacara acuareque \r (Mt 4.1-11; Mr 1.12-13) \p \v 1 Tumetu Jesús, Yusuja Espiritura cuitadya aquereniyaque, cuacuare cueri Jordán emajaca queja amaca. Tuequedyatu Yusuja Espiritura dujucuare japada peya queja amaca anitaya amaju. \v 2 Tuhuadyatu jucuare pushi tunca huecaca. Aramatu jucuare. Pushi tunca huecaca cuetihuajutu amena aracara jucuare. Satanasratu cajuchatishacara acuare. \v 3 Jipetitsu tujatu Jesús acuare: \p —Yusuja Ebacuaquepa mique, jadyami juya. Jutaquiju riyaque tumu pan cacueyatishacue, —jadyatu Satanásra acuare. \p \v 4 Jesusratu acuare: \p —¡Aama! ¡Aya ama tuque era! Ehuene tu Yusuja quisarati: “Earaqui tsehue jipidya amatu Yusura ecuita cuana anishaya. Tumebaedyatu Yusuja dutya cacuatsashati eque anitaqui”, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 5 Tumetu Satanásra Jesús dujucuare emata dyaque barudaque matina. Tuequeradya tujatu yaratupu piji cuita bamerecuare dutya epu cuana riyaque yahua juque. \p \v 6 —Erami huaraji amereya dutya riyaque epu cuanaju. Tumeque epu cuana, dutya tuhua jidaque aniyaquetu ecuique. Era ejeque tyacara ayaque tuque tyaya. Etyau mique era dutya ai jidaque aniyaque. \v 7 Mira ique chichucata juatsu muiyaju, dutya riya cuanaque tuque micue ejuu, —jadyatu Satanásra acuare. \p \v 8 Jesusratu acuare: \p —¡Aijama, Ijahua! ¡Micue yacuaju ique chichucata junime ama! Ehuene tu Yusuja quisarati: “Mique Cuatsashaquique Yusu camadya muicue. Tura cuatsashaya eque peadya camadya jucue”, —jadya tujatu acuare. \p \v 9 Jadya juatsutu Satanásra Jesús Jerusalénju dujunucacuare. Dujutsu tujatu tsuraquerecuare Yusuja etare camahua barudaju. \p —Putitanacue reeque. Yuneridya ni mi Yusuja Ebacuaque, tumemi ujeda ecatiu ama, \v 10 Yusuja quisarati jadya ehuene tibu: \q1 “Yusuratu cuadishaya barepa juque tuque tsahuaqui cuanaque mique naru ishu, \q1 \v 11 mique pacacayaju inatsa ishu, mique ni riya piji buchique ujeda cati ishu ama, \q1 tumura ehuachiju ujeda eauju” jadya. \p \v 12 Jesusratu acuare: \p —¡Aama! ¡Aya ama tuque era! Tumebaedya tu Yusuja quisarati ehuene: “Nime adebaume Yusu” jadya, —jadyatu Jesúsra Satanás acuare. \p \v 13 Jesús datse cajuchatishacara aatsutu Satanásja inime terecuare. Tume tujatu jacacuare eje uma huecaca cuana. \s1 Jesús Galileaju Yusuja quisarati cueja catibuticuareque \r (Mt 4.12-17; Mr 1.14-15) \p \v 14 Jesústu dirunucacuare Galileaju. Yusuja Espirituratu jacacuare ama. Dutya tumeque emajacajutu ecuita cuanara Jesús cuatsabiji acuare. \v 15 Dutya huecaca tujatu ecana bahuityacuare Yusuja quisarati caradati ishuque etare cuanaju. Cuejayaque bacatsu tunajatu pureama acuare: \p —¡Aijamatu peya ecuana jida bahuityaquique Jesús buchique! —jadya tuna jubarecuare tuna cama. \s1 Jesús Nazaretju juetinucacuareque \r (Mt 13.53-58; Mr 6.1-6) \p \v 16 Jesústu cuacuare Nazaretju tuque catemuticuareju. Tuhua jari tuputu canajara huecaca cuanaju cuacuanicuare caradati ishuque etareju, tuja bahue. Tuhua nubitsutu netitsuracuare, Yusuja quisarati jebuda isara ishu. \v 17 Inamerecuare tunajatu quirica epirurique isara ishu Isaiasra quisarati cuejacuareque, Yusu equeque cuitadya beru huenetanacuareque. Quirica inatsa, pacasha jadya aatsutu Jesúsra dadicuare jadya ehueneque. Tume tujatu isaracuare etsuri jebuda tsehue: \q1 \v 18 “Yusuratu tuja Espíritu eaqueja cuadishahua. \q1 Mepehua tura ique, tuja quisarati nerecada cuanaque cueja ishu. \q1 Cuadishahua tura ique, etare apudaju erisi netiya cuanaque inajacatanabuqueque cueja ishu, shuhui cuanaque capetatisha ishu, jidama ujeda ujeda ataya cuanaque tsahua ishu jadya. \q1 \v 19 Tura ique cuadishahua, Yusura amena ecuita cuana tuja jidaque bamereyaque huecaca amena juetihuaque cuejara”, \m jadya tu ehuene Yusuja quisarati. \p \v 20 Yusuja quisarati isarajacatsutu Jesúsra piruricuare quirica. Piruritsu tujatu tyacuare caradati ishuque etareju mere juyaque. Tumetu anibutecuare tuna cueja ishu. Dutya caradatihua cuanaratu pana peta acuare. \v 21 Tura tuna cuejacuare: \p —Iyacua cuitadyari juhua riyaque ehueneque jadya judadiya jadya béru huenetanacuareque. Bacahuadya tuque micuanara, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 22 Dutya tuhua cuanaratu jida quisarati acuare Jesúsja ishu. Anajacatacuare tuna, tura jidaque quisarati cuejayaju. Cabacaduratibarecuare tuna: \p —Riyaque ri Joséja ebacuaque. ¿Eje bucha juatsu jatsutu dyaque jida quisaratiya? —jadya tuna jucuare tuna cama. \p \v 23 Quisaraticuare jaritu Jesús: \p —Eratu adebaya micuanara inime tupuyaque. “Casamati puji, casamaticue mita taca. Ecuanaratu mira Capernaumju ai ni ejeque ecuitaja ataquique ama achineque bacatsachine. Rehua dyadi acuedya”, jadya tuque micuana inime tupuya. \p \v 24 “Era micuana jadya ayaqueri yunerique. Ni ejeque quisarati dyaque jida cuanaque cuejaquitu jida batsataya ama tuque catemuticuareju. \v 25 Adebaya micuana ecuanaja yahua Israelju béru jucuareque, Elías Yusu equeque quisarati cuejaquique anicuare patyaque. Quimisha mara peya patya patya tuputu nei jucuare ama. Dyaque mije tuna jucuare dutya epu cuanaju. Anicuaretu umada Israelju eahuemaju cuanaque nerecada cuanaque. \v 26 Jadya ama buchatu Yusura Elías cuadishacuare ama ni ejeque buchique tuna tsahua ishu. Cuadishacuare tujatu peya yahua queja Sarepta epu bacaniju aniya queja. Tumeque eputu epu ebari Sidón japadama jucuare. Epuna eahuemajuque tuhua aniyaque tsahua ishu tujatu cuadishacuare. \p \v 27 “Micuanaratu adebayadya ecuanaja yahua Israelju junucacuareque, Eliseo Yusu equeque quisarati cuejaquique anicuare patyaque. Anicuaretu jetiama ujejeda cuanaque pusesera ririshaya cuanaque ecuanaja yahuaju. Jadya ama bucha ni ejeque buchique tujatu tuhuaque chachanecuare ama. Naamán camadyatu chachanecuare, peya yahua Siria bacaniju aniyaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 28 Jadya bacatsu tuna caradati ishuque etareju aniya cuanaque dyaque cahuaiticuare. \v 29 Cahuaititsu ecana netitsuracuare. Cuinanashacuare tuna Jesús epu juque. Emata dyaquetu tumeque epu jucuare. Dujucuare tuna emata matina, tueque pacacashacara aatsu. Iyecara datse tuna acuare. \v 30 Jadya ama buchatu Jesús quinajacamereticuare. Quinajacameretitsutu tuna patya eque cuinanacuare. \s1 Jesúsra ecuita ijahua cuanara quijahuatishayaque quijahuatishajacacuareque \r (Mr 1.21-28) \p \v 31 Judirunucacuaretu Jesús Capernaumju Galilea yahuaju. Canajara huecacajutu ecuita cuana bahuitya jucuare. \v 32 Pureama tsehue tuna anajacatacuare tura bahuityayaque bacatsu, huaraji equisaratiu bucha quisaratie juya bacatsu. \p \v 33 Anicuaretu tumeque etareju ecuita ijahua cuanara quijahuatishayaque. Tuque quijahuatishaquiquedya jutidyatu ecuita eque quiquecuare: \p \v 34 —¿Ai jitequemi jeya ecuana queja, Jesús Nazaret juque? ¿Ecuana aputasharami jeya? Adebaya mique ecuanara. Miquemi juchama. Yusu quejaquemi jehua, —jadya tujatu acuare. \p \v 35 Jesusratu tumeque ijahua nereda acuare: \p —¡Abacata jucue! ¡Iyacua cuita cuinanacue riyaque ecuita quejaque! —jadyatu Jesúsra acuare ijahua ecuita quijahuatishaquique. \p Jadya quisarati aatsutu ijahuara ecuita yahua catsaqui amerecuare dutya tuhua aniya cuanaja yacuaju. Tuque rihuishatsutu cuinanacuare tuaquejaque eje bucha ameretsu ama. \v 36 Dutya tuque petaqui jucuare cuanaque tuna jecutanacuare. Cabacaduratibarecuare tuna: \p —¿Eje bucha quisaratietu Jesús jadya ejuu? Huaraji equisaratiu bucha rejari quisarati. Cacuatsashati casada tsehuetu tura cuatsashaya ijahua cuana. Tuna bacue tuequedya juya tura amereya equedya, —jadya tuna jucuare. \p \v 37 Tumeque jadya jucuarequetu tsapetanacuare dutya tumeque yahuaju. Dutya tuna bahue jucuare Jesús jadya juyaque. \s1 Jesúsra Simón Pedroja ehuanequeja ecuaque chachanecuareque \r (Mt 8.14-15; Mr 1.29-31) \p \v 38 Tumetu Jesús israelita cuanaja caradati ishuque etare juque cuinanatsu nubidirucuare Simónja etareju. Simónja ehuanequeja ecuaquetu dyaquene cuita, baara juyaque jaracuare. Tumetu tuhua cuanaque Jesús queja canerecaticuare tuja chachane ishu. \v 39 Jadya bacatsutu Jesúsra jipeticuare. Jipetitsu tujatu peque netititsu petaticuare. Nereda tujatu baara acuare. Baara nereda aya tsehuedya cuitadyatu baara juyaque chacha jucuare. Tumetu netitsuratsu earaqui jucuare Jesús, tura mepehua cuanaque jadya mihua ishu. \s1 Jesúsra umada ujejeda cuanaque chachanecuareque \r (Mt 8.16-17; Mr 1.32-34) \p \v 40 Amena ijeti nubihuajutu ecuita cuanara becuare Jesús queja ujejeda cuanaque umada ujeje tsehue cuanaque. Tume tujatu ecana iyucaju emetucu tsehue jababarecuare. Jadya chachanee tujatu ecana abarecuare. \v 41 Umae cuanatu ijahua cuanara quijahuatishayaque jucuare. Jesusratu ijahua cuana ijehuecuinacuare. Diruyaque tuna quiquecuare: \p —¡Miquemi Yusuja Ebacuaque! —jadya tuna jubarecuare quique eque. \p Jesusratu ijahua cuana nereda acuare. Quisaratishacarama tujatu ijahua cuana acuare, ecuita cuanara tuque Mesiasque eadebauju. \s1 Galileaju Jesús Yusuja quisarati cueja jucuareque \r (Mr 1.35-39) \p \v 42 Huecacanucatsutu Jesús cuinanacuare epu juque, peya queja amaca anitaya amaju. Ecuita cuanaratu sareticuare. Junaticuare tuna tuaqueja. Banatitsu tunajatu acuare: \p —Jesús, diruume. Ecuana tsehuedya rehua anicue, —jadya tunajatu aticuare. \p \v 43 Jesúsra tuna acuare: \p —A, aijama eje bucha anitaqui ama rehua cabatiya. Cuataqui peya epu cuanaju jidaque quisarati cuejara. Cuejataqui tuque ecue tuhua cuanaque eje bucha narue ecana Yusura ayaque, jadya ishu ique cuadishatanacuare tibu, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 44 Tumetu Jesús junenicuare Yusuja quisarati cueja juyaque caradati ishuque etare cuanaju dutya queja israelita cuana anitaya cuanaju. \c 5 \s1 Jae deru ishu cuanaque jae bicuera chajacuareque \r (Mt 4.18-22; Mr 1.16-20) \p \v 1 Juneniyaquedya jutidyatu Jesús netidirucuare Genesaret bacani bei jiruru. Ecuita cuanatu catiiticuare tuque peque, Yusuja quisarati baca juyaque. \v 2 Bacuare tujatu beta cuaba memaque bei jiruru, jae puji cuana tunaja jae deru ishuque utsara cuinanahuaju. \v 3 Tumetu Jesús anibutecuare Simónja cuabaju. Anibutetsu tujatu Simón acuare: \p —Japajapa piji nejaca bei cuatsa. \p Tuequera tujatu ecana cuejatibunecuare mejijiju cuanaque. \v 4 Amena quisaratijacatsu tujatu Simón cuejacuare: \p —Dujucue cuaba bei deda queja, —jadya tujatu Simón acuare. \p —Nemarecue micuanaja jae deru ishu cuanaque, —jadya tujatu ecana acuare tuhua cuabaju cuanaque. \p \v 5 Simonratu acuare: \p —Ecuana Bahuityaquique, dutya meta datse ecuana jae deru jusisahua. Ahua ama tuque ecuana ni peadya jae. Jadya ama bucha mira cuatsashaya tibu, pamaretinuca ecuana jae deru ishu cuanaque, —jadya tujatu acuare. \p \v 6 Jadya ayaju maretsu tunajatu acuare umada jae, amena tunaja jae deru ishu cuanaque jae bicuera chaja ishu. \v 7 Tume tunajatu peya cuabaju cuanaque eme ihuara acuare, tuna tsahuana ishu. Cuaatsu tunajatu jequeshacuare beta cuaba jae tsehue. Nudyajericuaretu cuaba ecatse jae bicuera. \v 8 Jadya baatsutu Simón Pedro nuyucuare Jesúsja yacuaju. \p —Japada jucue eaquejaque, Ecuana Cuatsashaquique. Ique ecuita juchaquique jutidya, —jadya tujatu acuare. \p \v 9-10 Simón, tuatsehue juneniyaque ecatse Santiago, Juan, Zebedeoja ebacuaque ecatse, ejecutana tuna jucuare, jae jetiama baatsu. Tumebaedya peya cuana ejecutana jucuare. Tumetu Jesúsra cuejacuare Simón: \p —Cacasaticue. Miquemi jae puji. Iyacua mique ecuita cuana Yusu adeba mere ishuque amereya, —jadya tujatu Simón acuare. \p \v 11 Jaratsuratsu tunajatu shanaquenacuare tunaja cuaba ecatse. Dutya shanaquenatsu tuna Jesús tsehue junenitibunecuare. \s1 Jesúsra ecuita pusesera ririshayaque chachanecuareque \r (Mt 8.1-4; Mr 1.40-45) \p \v 12 Jesús tumeque epuju junatihuajutu ecuita pusese sehuera rami ririshayaque juticuare. Jesús baatsutu tuja yacuaju chichucata jucuare ebutse quini tsehue yahua tseraya tupu, tuque muiyaque. Chichucata juatsu tujatu Jesús isaratsacuare: \p —Ique Cuatsashaquique, chachanecara aatsu taa mira ecue ujeje aniyaque echachaneu, —jadya tujatu acuare. \p \v 13 Tura jadya ayajutu Jesúsra jabacuare. \p —Chachaneyadya mique era, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Jadya aya tsunumeetu pusese aputacuare tuja ecuita juque. Chachadya tu jucuare. \p \v 14 —Cuejacueja camadya aume ni ejequedya jutidya mique eje bucha chachae juhuaque. Aticue Moisésra amereya equedya. Riyata cuau cuitadya jucue pae queja, tuja mique pana adeba atsa ishu, “Chachadya rique” jadya tuja aishu. Cadujuticue Moisésra amerehua equedya riyaque ujeje chacha eju cuanaja Yusu tyabahueque. Jadya juatsutu ecuita cuana bahue juya mique amena chachaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 15 Arepa Jesúsra cuejamerecarama ahua ama buchatu dutya queja tuque jadya juyaque quisarati tsapetanacuare. Jetiama ecuitatu caradaticuare Jesús quisaratiyaju baca ishu, tuja ujejeda cuanaque chachane ishu jadya. \v 16 Jesústu eje uma cuau jubahue jucuare emajaca ecuita anitaya amaju, tuhua Yusu tsehue quisarati ishu. \s1 Jesúsra ajebaecuaque ajeshacuareque \r (Mt 9.1-8; Mr 2.1-12) \p \v 17 Peya huecaca Jesús tuhua bahuitya bahuityayajutu fariseo cuana anibarecuare, tumebaedya cacuatsashati bahuityaqui cuanaque. Tuna tuna jecuare dutya Galilea jiruruque, Judea juque, Jerusalén juque jadya. Yusuja casa tsehuetu Jesúsra chachanenicuare tuhua ujejeda cuanaque. \v 18 Tumetu junaticuare tuhua ecuita cuana ebadequi baeju ajebaecuaque duju juyaque. Datse tuna emajaca sarecuare ecuita jetiama ducu etareju nubicara juatsu, ajebaecuaque Jesúsja yacuaju huanacara aatsu datse. \v 19 Amena eje bucha nubitaqui ama cabatitsu, ecuita jetiama cuita baatsu, tuna tsuracuare ebarucue etare dyaque. Tsuratsu tunajatu eje uma teja bucha cuanaque huetsacuare etare camahua jepedaque. Huetsatsu tunajatu ajebaecuaque butyacuare ecuita jetiama ducu, Jesús netiya tuyu. \v 20 Ujejedaque dujuqui cuanara Jesúsra ajebaecuaque eajeshauque ejeneyaque adebatsu tujatu jadya ajebaecuaque acuare: \p —Micue jucha cuana tu amena eapupasha, tata —jadya tujatu acuare. \p \v 21 Jadya quisaratiyaju bacatsutu cacuatsashati bahuityaqui cuanara, fariseo cuanara jadya inime tupucuare: \p —¿Eje bucha juatsuri riyaque ecuita jadya quisaratiya? Yusu tujatu ijillahuanaya. ¡Ni ejeradya jutidyatu jucha cuana eapupashau, Yusura peadya camadya! —jadya tunajatu inime tupubarecuare. \p \v 22 Jesústu bahuedya jucuare tunara eje bucha inime tupuyaque. \p —¿Eje bucha juatsu tuque micuana jadya inime tupuya: “Yusu tujatu ijillahuanaya” jadya? Jida ama tuque micuana inime tupuya. \v 23 Era ni ajebaecuaque eau: “Micue jucha cuana tu eapupasha” jadya, eadebau ama tuque micuana ecue casa aniyaque, eapupasha, apupashama jadique ejitaju ama tibu. Era ni eau: “Netitsuracue. Piruricue micue jara ishuque. Ajecue”, tumeque ura cuitadya tuque micuana eadebau ecue casa aniyaque, ajebaecuaque juneniyaju baya tibu. \v 24 Tuque juneniya baatsu micuana bahue juya ecue tumebaedya riyaque yahuaju jucha cuana apupasha ishu casa aniyaque, —jadya tujatu ecana acuare. \p Tumetu Jesúsra acuare ajebaecuaque: \p —Netitsuracue. Piruricue micue jara ishuque. Dirucue micue etareju, —jadya tujatu acuare. \p \v 25 Jadya ayaju cuitatu ecuita netitsuracuare. Tuja jara ishuque piruritsu, huesatsutu cuinanaquenacuare tuhuaque dutyara petayaju. Tumetu dirucuare tuja etareju Yusu pureama ayaque. \v 26 Dutya tuna anajacatacuare. Pureama tuna Yusu acuare: \p —¡Dyaque jida, casada taa Yusu! Iyacua ecuana bahua dyaque bape ebarique, —jadya tuna jucuare. \s1 Jesúsra Leví tuatsehue juneni ishu ihuaracuareque \r (Mt 9.9-13; Mr 2.13-17) \p \v 27 Jadya juu jadya juatsutu Jesús cuinanacuare epu juque. Tume tujatu ecuita bacuare Roma juque enaruquija ishu chipiru tsuje bacayaque juaniyaju. Tuquetu Leví bacani jucuare. Tunaja etsujequi sita ishu pequetu juanicuare. \p —Eatsehue junenicue, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 28 Jadya ahuajutu Leví netitsuraquenacuare. Dutya tujatu shanaquenacuare Jesús tsehue juneni ishu. \p \v 29 Jadya juatsutu Leví chine arida caticuare tuja etareju Jesús pureama aatsu. Tuhuatu jucuaredya enaruquija ishu chipiru tsuje bacaqui cuanaque, umae bijidamadurataya cuanaque jadya. Tudya tuna jetiama mesaju Jesús tsehue araaracuare. \v 30 Fariseo cuanara, tumebaedya cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadyara tunajatu bacuare eje bucha juyaque. Jadya baatsu tuna quisaratitibunecuare Jesúsja ishu. Acuare tunajatu Jesúsra mepehua cuanaque: \p —Riyaque ecuita cuana ri bijidamadurataya cuanaque. Micuana micuana araarataqui ama, ijiijitaqui ama jadya enaruquija ishu chipiru tsuje sitaqui cuana tsehue, tumebaedya peya jucha arida cuana tsehue, —jadya tunajatu ecana acuare. \p \v 31 Jesúsra tuna quisaratiyaju bacacuare. \p —Chacha cuanaratu sareya ama casamati puji. Ujejeda cuanara camadyatu sareya. \v 32 Juchama bucha cabatiya cuanaque sarera ama jehua. Ique jehua jucha arida cabatiya cuanaque jiteque, tuna inime cacuaretisha ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Eje bucha anitaqui amatu beruque inime eque, iyacua eque jadya \r (Mt 9.14-17; Mr 2.18-22) \p \v 33 Umae ecuita cuanaratu Jesús bacaduracuare: \p —Juan tsehue juneniya cuanaqueri arama quibetiya Yusu muiyaque cabamereti ishu. Tumebaedya fariseo cuana tsehue juneniya cuanaque jadidya ecana juya. Yusamimi ecana tsunuda juya; arama quibetijacama ecana juya. Mira mepehua cuanaque bacue ecana araaraya, ijiijiya jadya juya. Arama ecana quibeti baecua. ¿Eje bucha juatsu? —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 34-35 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Caquemitiyaju cuaishu ecueja cuanaque tuna arama quibetiya ama caquemitihuaque tuna tsehueju. Tuna quejaque dujutanahuaju piisi tuna arama quibetiya. Tumebaedyatu ecue cuanaque ique cuanucahuaju piisidya tuna arama quibetiya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 36 Jesúsra tuna bahuityayaque cuatsabiji eque cuejacuare: \p —Ni ejeratu camisa iyacuaque racaya, camisa siri eraca iyacua tsehue sipi ishu. Jadya ayaque juatsutu yuamaturatanaya camisa iyacuaque. Tumetu esipiquique iyacuaque beru tsehue beta tupu ama juya. \v 37 Tumebaedyatu ishataqui ama tupari sasana ishuque sura siri cuitaju. Tupari sasanayaratu epututashau sura siri. Tumetu eaputau sura, tupari jadya. \v 38 Jadya tibudyatu tupari sasana ishuque sura jida iyacuaju ishataqui. \v 39 Ni ejeratu tupari uqueuqueque ijicara aya, tupari sasadaque ijitsu, tupari sasadaquepa dyaque jida jadya juatsu, —jadya tujatu ecana acuare. \p (Riyaque cueja tsehue tuna Jesúsra bahuityacuare. Eje bucha anitaqui amatu beru inime israelita cuanara bahuityacuare eque, iyacuaque tura cuitadya bahuityaya eque jadique.) \c 6 \s1 Jesúsra mepehua cuanara trigo esa canajara huecacaju sepiajecuareque \r (Mt 12.1-8; Mr 2.23-28) \p \v 1 Tume patyatu Jesús cueticuare euhua cuana eque canajara huecacaju. Aridatu trigo euhuaque jucuare ejahuane, amena racataqui. Jesúsra mepehua cuanaratu cuetiyaradya jutidya trigo esa sepitsu, irurutsu mucuajecuare. \v 2 Umae fariseo cuanara baatsu tunajatu ecana cuejacuare: \p —Moisésra cuatsashacuare eque ama micuana juya. Meredya micuana juya etsucaca cuana sepi, iruru, mucu jadya juyaque. Meretu jutabaecua canajara huecacaju, —jadya tunajatu ecana quemitsacuare. \p \v 3 Tuna jadya quisaratiyaju bacatsu tuna Jesúsra quemitsacuare: \p —Neadebacue ecuanaja ebaba David emuique jucuareque. Tuque, tuatsehue cuaya cuanaque jadya tuna aracara jucuare. \v 4 Davidtu Yusuja etareju nubicuare. Nubitsu tujatu Yusuja ishu eiyaque pan cuana inacuare. Inatsu tujatu aracuare. Tumebaedyatu tyacuare tuatsehue cuaya cuanaque. Arepa tuja, tuatsehue cuaya cuanaja jadya arataquima paju ama bucha tuna aracuare, pae cuanaja cuita camadya arataquique. Jadya ama buchatu Yusu cahuaitishacuare ama, tumeque pan aratsu. \p \v 5 “IQUE ECUITAjatu aniya cacuatsashati canajara huecacaju ai juishuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra ecuita emetucu majuque chachanecuareque \r (Mt 12.9-14; Mr 3.1-6) \p \v 6 Canajara huecacajutu Jesús caradati ishuque etareju nubinucacuare. Catibuticuaretu bahuitya bahuitya. Tuhuatu jucuare ecuita jida equeque emetucu majuque. \v 7 Cacuatsashati bahuityaqui cuanara, fariseo cuanara jadyatu Jesús jidama inime tupu tsehue petacuare. “Tura ni canajara huecacaju riyaque emetucu majuque chachaneya, tume tuque ecuana huaraji cuana queja cuejatiyadya”, jadya tunajatu inime tupucuare. \p \v 8 Jesústu bahue jucuare eje bucha tunara inime tupuyaque. Tume tujatu isaracuare ecuita emetucu majuque: \p —Netitsuracue. Netinacue requeja tuna patya, —jadya tujatu acuare. \p Jadya ahuajutu netitsuracuare tumeque ecuita. Netitsuratsutu tuna patya netiticuare. \v 9 Tumetu Jesúsra tuhua cuanaque bacaduracuare: \p —Bacaduraya micuana era. ¿Ecuanaja cacuatsashati eque canajara huecacaju tuque ecuanaja jidaque ataqui, jidamaque ni taa? ¿Ejeque majutaqui baatsu echachaneudya tuque ecuanara, “Pamaju” jadya ni taa ecuana eau? ¿Eje bucha micuana inime tupuya? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 10 Tumetu Jesúsra petacuare dutya tuque tabuqui cuanaque. Tuna petatsutu anucacuare ecuita emetucu majuque: \p —Rirucue micue ebi, —jadya tujatu acuare. \p Jadya ayajutu ecuitara rirucuare ebi. Tura ebi riruya tsehuedya cuitadya tujatu emetucu chacha jucuare. \v 11 Jadya juya baatsutu Jesús ujeu baqui cuanaque dyaque cahuaiticuare. Tuna cama tuna cacuejaticuare: \p —¿Eje bucha tuque ecuana eau Jesús iyemere ishu? —jadya tuna tuna cama jucuare. \s1 Jesúsra peadya tunca beta earacana tuatsehue juneni ishu mepecuare cuanaque \r (Mt 10.1-4; Mr 3.13-19) \p \v 12 Jadya juu jadya juatsutu Jesús tsuracuare emataju Yusu tsehue quisaratira. Peadya meta yutatu Yusu tsehue quisaratisisacuare. \v 13 Huecacatsu tujatu tuaqueja ihuaracuare tuatsehue juneni ishu. Tume tujatu mepecuare peadya tunca beta earacana. \p —“Jesúsja Ecuadisha cuanaque” jadya bacani eque neadebatacue, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 14 Ebacaniju tujatu abarecuare: \li1 Simón (Jesúsra tujatu peya ebacani iyacuare “Pedro”.) \li1 Andrés (Simón tsehuequique) \li1 Santiago \li1 Juan \li1 Felipe \li1 Bartolomé \li1 \v 15 Mateo \li1 Tomás \li1 Santiago (Alfeoja ebacuaque) \li1 Simón (Tuque patu Roma juque enaruquique bijidamaduraqui juyaque jucuare.) \li1 \v 16 Judas (Santiago tsehuequique) \li1 Judas Iscariote (Jesús inamerequi judadicuareque) \m Jadya tuna jucuare tura mepecuare cuanaque. \s1 Jesúsra jetiama ecuita cuana bahuityacuareque \r (Mt 4.23-25) \p \v 17 Jesústu butecuare emata juque tuna tsehue. Tumetu netidirucuare uhua jepedaju tura mepehua cuana tsehue. Tumebaedya anicuare umada ecuita dutya quejaque Judeaju aniya cuanaque jecuareque, Jerusalén juque, dyaque japada cuanaque Tiro, Sidón jadya quejaque. Tume cuanaque tuna junacuare Jesús quisaratiyaque bacacara aatsu, tuja chachane ishu jadya. \v 18 Jesúsra tuna chachanecuare. Tumebaedya tujatu ijehuecuinacuare ijahua cuana umae ecuita cuana quijahuatishaqui juya cuanaque. \v 19 Dutya ecuitaratu Jesús jabacara acuare tuja unaju. Tuja una jabatsudya jutidya tuna chacha jubarecuare. \s1 Jida, jidama jadya aniya cuanaque \r (Mt 5.1-12) \p \v 20 Jadya juatsutu Jesúsra tura mepehua cuanaque petatsu acuare: \p —Dyaque jida micuana aniya. Arepa micuana nerecada juya ama bucha, Yusura micuana naruya, baya jadya aya. \p \v 21 “Dyaque jida micuana aniya. Arepa micuana iyacua aracara juya ama bucha, tupuju micuana tyatanabuque dutya micuanara ai sareya cuanaque, pana jeque juya tupu. \p “Dyaque jida micuana aniya. Arepa micuana iyacua peya inime juya ama bucha, tupuju micuana casaturatanabuque. \p \v 22 “Dyaque jida micuana aniya, arepa iyacua micuana Yusu jaque ama cuanara ujeu baya ama bucha, arepa tunara micuana caradati ishuque etare juque ijehueya ama bucha, arepa tunara micuana ijillahuanaya ama bucha, arepa tunara micuana bijidamaduraya ama bucha. Tunara micuana nerecaturaya, IQUE ECUITA queja catyatihua baatsu. Jadya ama bucha dyaque jida micuana aniya. \v 23 Jadya atayaju, dyaque pureama nejucue. Necanimehuallatiume, barepaju Yusura dyaque jidaque tyatsabuqueque adebatsu. Micuana camadya ama micuana jadya canerecatie juya. Jadya nerecaturaedyatu tunaja ebaba cuanaquera acuare béru Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque. \p \v 24 “¡Nerecapane micuana, ecue ama cuanaque, chipiruda cuanaque! Riyaque yahuaju camadya micuana pureama juya; tupuju bacue aijama. \p \v 25 “¡Nerecapane micuana iyacua jetiama ai dyaque umada aniya cuanaque! Tupuju tuque micuanaja aijama jubuque. \p “¡Nerecapane micuana iyacua pureama juatsu tsaya cuanaque! Quique, pau pau micuana jubuque. \p \v 26 “¡Nerecapane micuana! Dyaque jidama micuana nerecada jubuque, arepa iyacua dutyara jida micuanaja ishu quisarati aya ama bucha, tupuju bacue aijama. Micuanaja ishu camadya ama jadya jida quisaratie juya. Jadya jida quisaratiedyatu jucuare micuanaja baba cuana pusha pusha bahuityaqui cuanaja ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Eje bucha iyuhuebatsae ecuana ujeu baqui cuanaque aishuque \r (Mt 5.38-48; 7.12) \p \v 27 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Micuana ique bacaqui cuanaque micuana cuejaya. Iyuhueda nebacue micuana ujeu baqui cuanaque. Jida ecana nebacue. \v 28 Micuana jidama quisarati tsehue aqui cuanaque jida nebacue. Yusu queja nebacabacacue micuana ijillahuana, jidama aqui cuanaja ishu. “Jida jucue ique ujeu, jidama jadya aqui cuana tsehue”, jadya Yusu neacue. \v 29 Ejera bahuapajayaque juatsu, peya ebahua eque necatimerenucacue. Ejera micuana chompa secayaque juatsu, netyacuedya micuanaja camisa. \v 30 Ejera ai bacayaquedya netyacue. Ejera micuana jaque ai secayaque juatsu, “Cuaretyau anucacue” jadya neaume. \v 31 Peya cuana queja necabamereticue tunara eje bucha bacara aya eque. Jadya tibudya tuna dyadi jida tsehuedya nebacue. \p \v 32 “Micuanara ni micuana iyuhueda baqui cuanaque camadya iyuhueda baya, “Ecuana ecuana peya cuana bucha dyaque jida”, jadya micuanaja inime paju ama. Butsee jucha arida cuanaratu iyuhueda baya tuna iyuhueda baqui cuanaque. \v 33 Micuana jida aqui cuanaque camadya ni micuana jida baya, “Ecuana ecuana peya cuana bucha dyaque jida”, jadya micuanaja inime paju ama. Butsee jucha arida cuanaratu tuna jida aqui cuanaque jida baya. \v 34 Micuanara ni chipiru tyaya ejeque micuanara cuaretyau anucayaque adebayaque camadya, “Ecuana ecuana peya cuana dyaque jidaque”, jadya micuanaja inime paju ama. Butsee jucha arida cuanaquetu jadidya juya. Tunaratu jucha arida cuanaque tyayadya, tunara ecuarequi tyanucayaque adebatsu. \v 35 Iyuhueda nebacue micuana ujeu baqui cuanaque. Jida ecana nebacue. Netsahuacue ecana. Netyacue ecana ai tunara bacayaque, “Cuaretyau tura anucaya”, jadya juatsu ama. Jadya juatsu micuana Yusura dyaque jidaque tyadadibuque. Yusu tu dyaque jida, tuque yusurupai abaecua cuana tsehue, jidama cuana tsehue jadya. Micuanara ni ecana jida tsehue baya, tume micuana Yusu ebarucueja ebacua cuanaqueque ejitaju cabameretiya. \v 36 Jida tsehue nebacue ejequedya jutidya, micuanaja Tatara micuana jida tsehue baya bucha, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Peya cuana jidama juyaque cuatsabiji jutaquique ama \r (Mt 7.1-5) \p \v 37 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Micuanara ni peya jidama juyaque cuejaya, tume micuana Yusura eje bucha juyaque cuejayadya. Micuanara ni “Peya cuanatu inime metse” jadya aya ama, tume micuana Yusura “Inime metse” jadya ama aya. Micuana ni pana nime aputa juya peya cuanara jidama ayaque, tumetu Yusu micuana jidama juyaque pana nime aputadya juya. \v 38 Netyacue peya cuana; Yusura dyadi micuana tyayadya. Inijeda nejuume tuna tsehue. Ijahue ecana neaume equiniqui pana jequesha ama tsehue. Nejequeshacue tunaja equiniqui. Pana jequesha neacue. Cuacha cuacha jequesha tii jadya tunaja shitara neacue. Pana jequesha tii ai nudyanucataquima neamerecue. Micuana ni peya cuana ai tyaishu inijeda juya, tumetu Yusu dyadi inijedadya juya micuana jidaque tyaishu. Micuanara ni tyacara tsehue tupuya ai tyayaque, tume micuana Yusura dyaque jidaque tyaajeyadya jutidya, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 39 Jesúsra tuna cuatsabiji cuejacuare tuna bahuityayaque: \p —¡Eje bucha jida caaquerenitie jatsutu ejuu beta tupu shuhuique ecatse! Tume taa tatse betadya caniju epacacadiruu. \v 40 Ejeque cabahuityatiyaque tu tuque bahuityaquique bucha dyaque bahuee ama. Tuque bahuityatayaque bahue juteretsu piisitu tuque bahuityaquique bahuee bucha ejudadiu. \p \v 41 “Micuanaja cuitadya yatucaju acui tibu ebari aniyaque juatsu, ¿eje bucha juatsu jatsu tuque micuana peyaja yatuca juque aijara piji quemicara aya? \v 42 Micuanaja cuitadya yatucaju acui tibu aniyaque caadebatiyaque ama, ¿tume tuque micuana peya eje bucha juatsu jadya eau: “Aijara tuque micue yatucaju aniya. Paquemi micue era”, jadya eau? ¡Ebaupa, ai jadique micuana shuhuique buchique! Icuene micuana cuitadya yatuca juque acui tibu necaquemiticue. Caquemititsu tuque micuana ebau jida peyaja aijara yatuca juque quemi ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p (Riya tsehue tujatu ecana bahuityacuare: Neadebacue micuanaja jucha. Adebatsu neajacacue, peyaja ishu jidama quisaratimaque.) \s1 Ecacaju acui adebataquique \r (Mt 7.16-20; 12.33-35) \p \v 43 Acui jidajatu juya amadya ecaca jidama arataquimaque. Acui arataquimajatu juya amadya ecaca arataquique. \v 44 Dutya acuitu adebataqui ecacaju. Acui cuijaquijutu higo ni uvaja ecaca juya ama. \v 45 Ecuita jidaquetu jidadya quisaratiya, jidaque inime tuja educuju aniya tibu. Ecuita jidamaque bacue jidama quisaratiya, jidamaque inime tuja educuju aniya tibu. Educuju ecuanaja inime tupu aniyaquedya tuque ecuanaja quisarati abahue —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús queja nimee cuanaque, tuaqueja nimee ama cuanaque jadya \r (Mt 7.24-27) \p \v 46 Jesúsra tuna cuejanucacuare: \p —Ni eje bucha “Ecuana Cuatsashaquique” jadya ataqui ama micuanaja ique, ai micuana era amereya eque juya batu. \v 47 Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji micuana huecasha ishu, ai bae eaqueja catyatitsu ecue quisarati bacaqui cuanaque jadique. \v 48-49 Anicuaretu beta ecuita etare caticuareque ecatse. Icueneratu deda purucuare. Puru jadya aatsu tujatu tumu ebari dyaque yahua pajidaju dudu cuana puchacuare. Jida deda tujatu puchacuare ni eje tupu bucucunuca ishu ama. Peya bacue mejijiju jutidya etare caticuare. Cueri pesitanatsutu ejuri casada tsehue etare ecatse catsaqui jucuare. Icueneque etare pujija eaque casada neticuare. Rihuicuare ama, dudu cuana yahua pajidaju casada epucha tibu. Peyara etare acuareque bacue rihuicuare, mejijiju jutidya dudu cuana epucha tibu. Pana aputatere jucuare. \p “Era bahuityayaque bacatsu era amereya eque juya cuanaque tuna yahua pajidaju etare caticuare buchique. Tuna tuna ni eje tupu yuamaturatana ishuque ama. Era amereya eque ama juya cuanaque bacue mejijiju etare caticuare buchique. Tuna tuna pana aputatere jubuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 7 \s1 Jesúsra 100 sudaru cuana cuatsashaquija mere puji chachanecuareque \r (Mt 8.5-13) \p \v 1 Jesústu ecuita cuana isaratilla amena aatsu, cuacuare peya epu Capernaum bacaniju. \v 2 Tuhuatu jucuare huaraji cien sudaru cuana cuatsashaquique Roma juque ecuadishaque. Anicuare tujatu mere puji dyaque iyuhuedaque. Tumeque tuque merequiquetu dyaque ujejeda majuhuie jucuare. \v 3 Jesúspa ujejeda cuanaque chachane juya jadya bacatsutu cien sudaru cuana cuatsashaquira ihuaracuare umae israelita cuana emuiba cuanaque. \p —Necuacue Jesús queja. Necuejaticue paje rehua. Pachachanenatu ique merequique, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 4 Tura jadya ahuaju tuna cuacuare Jesús queja. Tuque jipetitsu tuna tuaqueja canerecaticuare: \p —Nerecabacue taa ecuana. Chachaneticue cien sudaru cuana cuatsashaquija mere puji. Dyaquene cuita, majuhuie tuque. Nerecabacue taa sudaru cuanaja huaraji. Tuquetu dyaque jidaque. \v 5 Arepa Roma juque ama ama bucha, dyaque iyuhueda tujatu baya ecuanaja ata israelita cuana. Turadya tuque ecuanaja amerecuare etare ecuana caradati ishuque rehua Capernaumju, —jadya tunajatu acuare Jesús. \p \v 6 Tunara jadya ayajutu cuacuare Jesús tuna tsehue. Jesús etare japadama juajeyaju tuna huarajira cuadishacuare tuja eadeba cuanaque Jesús cuejatsa ishu: \p —Jetaqui ama taa mi ecue etareju, Ique Cuatsashaquique. Ique israelita ama. Bahuedya ique micue cacuatsashati eque mique ecue etareju nubitaquique ama. \v 7 Jadya tibudya mique tsurutsahua ama, ique mique buchique ama juya tibu. Nerecabacue ique. Mique eju netiya eque camadya cuatsashacue ique merequique ecue chacha juishu. \v 8 Ique ecue huaraji cuanara cuatsashayaju yana equedya jubahue. Era dyaditu sudaru cuana cuatsashayadya. Era ecue sudaru cuadishayaju, masadamadyatu cuaya. Peya ni era ihuaraya, masadamatu jeya. Era ni ecue mere puji “Acue jeeque” jadya aya, masadamadya tujatu aya. Ique bahuedya micue casa aniyaque ique merequique chachane ishu, —jadyatu huarajira cuejamerecuare Jesús. \p \v 9 Jadya bacatsutu Jesúsra ecuita bape bacuare tuja quejeneti baatsu. Tibene huarere juatsu tujatu tuque tupuju cuaya cuanaque petacuare. \p —Riyaque Romajura taa dyaque ejene neri aya era tuja tuque merequique echachaneuque. Pusha amadya aijamatu ni ejeque ecue ata israelita ique dyaque ejenequique, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Tumetu Jesúsra tuequeradya jutidya chachanecuare. \v 10 Amena etareju judirunucatsutu cuadishahua cuanara badirucuare huaraji merequique chacha juhuaju. \s1 Jesúsra eahuemajuja ebacuaque majuhuaque chacha nityatsuranucacuareque \p \v 11 Jadya juatsutu Jesús cuacuare Naín bacani epuju. Tura mepehua cuanara, peya umada ecuita cuanara jadyatu tajiajecuare. \v 12 Amena epu piji dyanetu Jesusra tsurutsacuare ecuita cuana ehue ebari emajuque tumu caniju ishati ishu duju juyaju. Tumeque emajuquetu epuna eahuemajuja peadyaque piji ebacuaque jucuare. Umada ecuita epu ebariju cuanaratu epuna tajiajecuare. \v 13 Jesusratu eahuemajuque baatsu, nerecada bacuare. \p —Paume, mama, —jadya tujatu acuare. \p \v 14 Jipetsu tujatu emajura jara ishu ayaque jabatsacuare, emajuque dujuqui juya cuanaque nityatsa ishu. Jabatsayajutu emajuque duju juya cuanaque netinaticuare. \p —Anitsuracue, ehue ebari emajuque, —jadya tujatu acuare emajuque. \p \v 15 Jesúsra jadya ayajutu ehue ebari emajuque chacha junucacuare. Chacha juatsutu anitsuracuare. Quisaratitibunecuare. Chachanetsutu Jesúsra ehue ebarija ecuaque cuejacuare: \p —Jee micue bacua chacha juhua, mama, —jadya tujatu acuare. \p \v 16 Jadya baatsutu tuhua cuanaque anajacatacuare. Yusuja ishu tunajatu jida quisarati acuare: \p —¡Yusu equeque quisarati cuejaquiquetu ecuana tsehuedya aniya! —jadya tuna jucuare. \p \v 17 Dutya Judea yahuaju, peya epu japadama cuanaju aniya cuanaque jadya tuna bahue jucuare Jesúsra emajuque chacha nityatsuranucahuaque. \s1 Juan Ecuita Cuana Utsaquira Jesús bacaduramerecuareque \r (Mt 11.2-19) \p \v 18 Juan Ecuita Cuana Utsaquiratu bacatsacuare quisarati Jesús ai juyaque, emajuque tura chacha nityatsuranucahuaque. Juan tsehue juneniya cuanaratu cuejacuare. \v 19 Jadya bacatsutu Juanra ihuaracuare beta tura mepehuaque ecatse, Jesús queja cuadisha ishu, tuque bacadurati ishu: \p —¿Midyami Mesías, Yusuja Emepeque rehua junataquique? ¿Ihuaya jari ni taa ecuana peya? —jadya tatse Juanra Jesús bacaduramerecuare. \p \v 20 Juanra cuadishahuaque ecatsetu junaticuare Jesús queja. Junatitsu tatsejatu anaticuare: \p —Juan Ecuita Cuana Utsaquira yatse cuadishahua rehua mique bacadurara. ¿Midyami Mesías, Yusuja Emepeque rehua junataquique? ¿Ihuaya jari ni taa ecuana peya? —jadya tatsejatu aticuare. \p \v 21 Tatse junatihuajutu Jesúsra chachanecuare umada ujejeda cuanaque, dyaque jidama ujeje cuana tsehue nerecada jucuare cuanaque. Chachanecuaretu ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque; tuna quejaque tujatu ijahua cuana ijehuecuinacuare. Umada shuhui cuanaquetu capetatishacuare. \v 22 Tume tatse Jesúsra quemitsacuare: \p —Metseratu bacahuadya era ai cuejayaque. Bahuadya metsera ique ujejeda cuanaque chachane juyaju. Dirunucatsu Juan necuejadirucue metsera bahuaque, bacahuaque jadya. Necuejacue era shuhui cuanaque capetatishayaque; rudurudu cuanaque rena jida ajeshaya; pusesera ririshaya cuanaque rena chachaneya, isahue cuanaque rena quijacabacatishaya; emaju cuanaque rena nityatsuranucaya; nerecada cuanaque rena Yusu queja judiru ishuque quisarati cuejaya. \v 23 Dyaque jida paju ique dyaque adebaquique, eaqueja nimee jujacayaque ama jadya, —jadyatu Jesúsra Juan cuejamerecuare. \p \v 24 Juanra cuadishahuaque ecatse diruhuajutu Jesúsra cuejatibunecuare Juan eje buchique: \p —Jetiama micuana cuachine yachiju Juanra cuejayaque ijacabacara. ¿Ai tuque micuana batichine tuhua? Micuanaratu adebahuadya Juanra ejenecara, ejenecarama jadya ama Yusuja quisarati ahuaque. Shita cuejijira peya queja huanati, peya queja huanati eau bucha ama tuque. \v 25 Bacaduranucaya micuana era. ¿Eje buchique ecuita batiya bucha tuque micuanaja inime juchine? Bahuedya micuana, tuque ejutuqui jida piji tsehue ama ecajututique. Ejutuqui jida piji tsehue ecajututi cuanaque tuna chipiruda cuanaja, ecuari cuanaja etareju aniya. \v 26 Bacaduranucaya micuana era. ¿Ai bucha adebatsu tuque micuana batichine? ¿Yusu equeque cuitadya quisarati cuejaquique ni taa tuque micuana batichine? Pusha amadya, Juan tu Yusu equeque cuitadya quisarati cuejaquique. Yusuratu tuque mepecuare israelita cuana quisarati cueja ishu. \v 27 Jadya tu Yusuja quisarati ehuene: \q1 “Cuadishabuque tuque mique cuadishama jariju ique merequique. \q1 Turatu ecuita cuana bajejebuque, tunaja mira quisarati cuejadadibuqueque bacatibune ishu”. \m Juan tu Yusuja quisarati cuejaquique. \v 28 Riyaque micuana cuejaya. Juan Ecuita Cuana Utsaquiratu quisarati cuejahua dyaque saretanayaque, beru yuequedya quisarati cuejaqui cuanara cuejahua buchique ama. Jadya ama bucha iyacua ecue cuanara cuejayaque tu dyaque jidaque, Juanra cuejacuare buchique ama. Jadidya tuque, arepa micuanara ecue cuanaque jetiedya, aishuque ama jadya baya ama bucha. \p \v 29 “Dutya jujeri ebijidamadura cuanaque Juanra quisarati cuejayaque bacatsu, tunajatu inime juticuare, Yusu yuneridya tuyuque. Butsee Roma juque enaruquija ishu chipiru tsuje bacaqui cuanaque tuna inime cacuareticuare. Tuna jadya juhuaju tuna Juanra utsacuare. \v 30 Fariseo cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadyara tunajatu bijidamaduracuare Yusura tunaja ishu eje bucha acara ayaque. Tuna tuna inime cacuareticuare ama; ni ecana Juanra utsacuare, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 31 Tume tuna Jesúsra bahuityanucacuare: \p —¿Ai baetu iyacua aniya cuanaque? ¿Ai tsehue beta tupu jadya tuna eau? \v 32 Tuna tuna peya cuanara cuejaya eque jucarama juya. Ebacua cuana ijahue juya bucha jutidya tuna, peya ebacua cuanara ijahue aquerecara ayaju ijahue jucarama juya bucha. “Yusura tuaqueja judiru ishuque quisarati cuejamereyaju bacatsu, pureama nejucue”, jadya ayaju bacatsu, tuna pureama jucarama juya. “Peya inime micuanaja jucha cuana aniyaque caadebatitsu nejucue”, jadya ayaju bacatsu, tuna peya inime jucarama juya. Ebacua cuana tuna tsehue tupu cuanara rauta duduyaju ijahue jucarama ejuu bucha tuna. Ebacua cuana tuna tsehue tupu cuanara peya inimeque jeru ayaju pacarama ejuu bucha tuna. \v 33 Iyacua tunara yatse bijidamadurahua Juan, ique jadya. Juantu anicuare quibeti neri juyaque, ecuita cuana tsehue araara, ijiiji jadya juyaque ama. Tuque jadya juya baatsu tuque micuana ahua, tuquepa equijahuati jadya. \v 34 Tuequedya IQUE ECUITA junahua. Ique bacue earaqui ara, uva nacaca esasanashaque iji jadya juya ecuita cuana tsehue. Ique jadya baatsu micuanara “Dajicada, nijuqui arida” jadya aya. Iquepa ecuita cuanara bijidamaduraya cuanaja ecare; tumebaedya iquepa enaruquija ishu chipiru sitaqui cuana tsehue casitatiya, jadya micuanara aya. \v 35 Era, Juanra jadya ayaque baatsutu ejitaju yatse betadya Yusura bahue amereya eque juyaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Fariseo Simón bacanija etareju Jesús cuacuareque \p \v 36 Fariseo Simón bacaniratu Jesús ihuaramerecuare araaraquere ishu. Jadya ahuajutu Jesús cuacuare tuja etareju. Junati jadya juatsutu anibutecuare araara ishu. \v 37 Tumetu epuna decadeca aridara tumeque epuju aniyara bacacuare Jesús fariseoja etareju araarara cuahua jadique. Jadya bahue juatsutu epuna cuacuare tumeque etareju. Dujucuare tujatu ijimedaque dyaque tsuje aridaque botilla alabastro eaju equinineque. \p \v 38 Nubinatitsutu Jesúsja ehuachi peque anibutetsu pacuare, Jesús muibayaque caadebamereti ishu. Payara tujatu paanacaca tsehue Jesúsja ehuachi nacatashacuare. Ehuachi paanacaca tsehue nacatashatsu, tujatu etsaru tsehue tillatsu rarashacuare. Huachi dyahua jadya tujatu acuare. Jadya aatsu tujatu etseri ijimedaque juracuare tuja ehuachiju. \v 39 Jadya juyajutu fariseora Jesús ihuaraqui juhuara bacuare. Jadya baatsu tujatu inime tupucuare: \p —Jesús ni tu Yusuja Ecuadishaque ama. Jadique juatsu taa tujatu eadebau tumeque epuna jidamaque. Tumebaedyatu eadebau tumeque epuna jida anieque ama, —jadya tujatu inime tupucuare. \p \v 40 Jesusratu adebacuare Simónra eje bucha inime tupuyaque. \p —Simón, bacacue. Cuejacara mique aya, —jadyatu Jesúsra acuare. \p —Cuejacue taa ique, Ebahuityaquique, —jadyatu Simónra quemitsacuare. \p \v 41 —Anicuaretu ecuita chipirudaque. Beta ecuitajatu manu anicuare tuaqueja. Peadyajatu manu dyaque umada anicuare —500 ficha cuana, peadya ecuitara beta mara mere juatsu etsujequi einau tupu. Peyaja bacue peya tsehue beta tupu ama jetiedya —50 ficha cuana camadya, peadya ecuitara beta badi mere juatsu etsujequi einau tupu. \v 42 Betara tatsejatu tsujetyataqui ama bacuare tatseja manu. Jutaquijudyatu tatse manu inamerequira nerecabacuare tatseja manu. Jadya apupashaetu chipirudara acuare manu tatseja beta jadya. \p “Iyacua era mique bacadurayaque quemitsacue, Simón. ¿Ejera tatsejatu dyaque yusurupai, iyuhueda jadya baya manu apupashaquique? —jadyatu Jesúsra acuare Simón. \p \v 43 —Eratu manu dyaque jetiamaque apupashatanahuaque adebaya. \p —Tuyudya, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 44 Tumetu Jesúsra huareretsu epuna petayara Simón cuejacuare: \p —Bahuadyami riyaque nerecadaque epuna. Ique micue etareju nubihuaju mira huachi utsamerehua ama mique merequi cuana queja, ecuanaja bahue eque. Jadya ama bucha riyaque epunara tuque ecue utsahua tuja paanacaca tsehue. Etsaru tsehue tuja tuque ecue tillahua. \v 45 Ni mira ique junayaju dyahuatsahua, ecuanaja bahue eque. Riyaque epunara taa junaya tajira dyahuahuaque dyahuajacaya ama ecue ehuachiju. \v 46 Ni mira etseri tsehue iyucaju pepahua eihuara cuanaque eata bucha. Tura taa ecue ehuachi nacatashahua etseri ijimeda tsehue. \v 47 Jadya mique cuejaya, Simón. Tura ique jadya ayaquetu cabameretihua tura ique dyaque iyuhueda bayaque, tuja jucha cuana jetiamaque apupashatanahuaque jadya. Ejeque riya piji jucha apupashatayaque bacue dyaque ama iyuhue cabameretiya, —jadya tujatu Simón acuare. \p \v 48 Simón jadya aatsutu Jesúsra epuna isaracuare: \p —Era tuque micue apupashaya jucha cuana, mama. \p \v 49 Peya cuana tuatsehue anibareya cuanaque tuna quisaraticuare tuna cama: \p —¿Eje bucha anie rejari ejuu inime jucha apupasha ishu? \p \v 50 Jesusratu epuna acuare: \p —Yusurami amena inajacamerehua, mique eaqueja catyatihua tibu. Jida dirucue, mama, —jadya tujatu acuare. \c 8 \s1 Jesús tsahuaqui jucuareque epuna cuana \p \v 1 Jesústu junenicuare jetiama epu cuanaju, epu achaacha cuanaju, Yusura tuaqueja catyatiya cuanaque eje bucha narue ayaque jadya cuanaque cueja juyaque. Peadya tunca beta earacana tura mepehua cuanaratu tajitajinicuare. \v 2 Icuenetu Jesúsja echachanedya jucuare umae epuna ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque, ujejeda cuanaque jadya. Quimisha epuna jadya chachae jucuare cuanaratu tajicuaredya. Jucuare tuna: María, Magdalaju anicuareque (Tujadyatu pacarucu ijahua Jesúsra ijehuecuinacuare.); \v 3 Juana, Chuzaja ehuaneque, (Chuzatu Herodesja etareju mayuruma jucuare.); tumebaedya Susana. Jetiama umae epuna cuanaratu tajicuaredya. Tunaja ai aniya cuana tsehue piji tsahua jadya tunajatu acuare. \s1 Uhuauhua puji cuatsabiji \r (Mt 13.1-9; Mr 4.1-9) \p \v 4 Tuhuapa Jesús jadya bacatsu tuna jetiama epu cuana juque cuinanabarecuare Jesús queja cuaishu. Casitatihuaju tuna Jesúsra bahuityacuare cuatsabiji eque. \p \v 5 —Anicuaretu ecuita. Cuacuaretu tuja teeju uhuauhuara. Tura uhuaajeyaquetu umae pacacacuare edijiju, yahua pajidaju. Uhuayaque tujatu etsucaca huirucuare yahuaju. Tueque ajeya cuanaratu tapapashacuare. Upati huiri cuanaratu anibutetsu mucutillacuare. \v 6 Peya etsucaca cuanatu pacacacuare yahua macana dedamaju. Huijatsutu danecuare ama. Raracuare jutidyatu euhuaque ehuija cuanaque, tuja etiri yahua nacadaju ama tibu. \v 7 Umae bacue pacacacuare acui tiri, acuija jadya jetiama ducu. Acuija cuana danetsu tujatu trigo euhuaque ehuija cuanaque iyetillacuare. \v 8 Umae etsucaca cuanatu pacacacuare yahua jidaju. Cacacaticuare umada. Tee mere pujiratu jetiama huesacuare tuhua euhuaque. Peadya peadya esajutu jucuare cien tsucaca. Jadyatu jucuare teeju euhua cuanaque, —jadyatu Jesús jucuare. \p Tumeque quisarati cueja amena aatsu tuna Jesúsra acuare: \p —Quijacabacati aqui juatsu, nebacacue, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Eje bucha juatsu ecana Jesúsra cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 13.10-17; Mr 4.10-12) \p \v 9 Tumetu Jesús tura mepehua cuanara bacaduracuare: \p —¿Eje buchique ri riyaque cuatsabiji? ¿Ai mira ecuana bahuityacara aya? —jadya tunajatu acuare. \p \v 10 —Yusura micuana pana adebamere acara aya tura tuja cuanaque naruyaju eje bucha juyaque. Peya cuana jadya cuejae eauque, tuna cuatsabiji cuana eque jutidya cuejaya jari, tunara era bahuityayaque pana adeba eauju. Tunaratu era ayaque baya. Tume tuna baatsu bama jiu juya. Bacatsu tuna bahuityahua ama jiu juya, arepa bacahua ama bucha, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra pana cueja cuatsabiji uhuauhua puji equeque acuareque \r (Mt 13.18-23; Mr 4.13-20) \p \v 11 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Pana cueja micuana aya uhuauhua puji cuatsabiji equeque eje buchique. Etsucaca euhua cuanaquetu Yusuja quisarati jadique. \v 12 Umaetu Yusuja quisarati bacatsu masadama nime aputaya, Satanásra masadama pana nime aputashamere aya tibu. Jadya tibudya tuna Yusu queja catyatiya ama; Yusura tuna Ijahua quejaque inajacamereya ama. Tuna tuna yahua pajidaque buchique. \v 13 Umaeratu ejetsunue ishu ama pureama tsehue Yusuja quisarati bacaya. Quisarati ejenehua baatsu jidama atayaju, masadama tuna ejenejacaya, pana adeba aya ama tibu. Tuna tuna yahua macana dedamaque buchique. Huijahua cuanaquetu macana quini danetsu tsunuda ama juya, etiri dedama tibu. \v 14 Umaera Yusuja quisarati bacaya cuanaratu ejenejacaya, riyaque yahuaju cuanaquedya jutidya dyaque inime tsapequi aya tibu. Tunajatu inime juya, chipiru anitsu cuita camadya dyaque pureama ejuu bucha. Dutya tuna tunaja bijida cuanaque camadya inime tupuqui aya. Jadya juatsu tuna Yusu muijacaya. Tuna tuna yahua acuija quinique buchique. \v 15 Umae cuana Yusuja quisarati bacaqui juya cuanaratu adebaajeyadya jutidya. Nime aputaya ama ecana. Tuna eje bucha anieju tuna ejitaju Yusuja biji eque aniyaque. Umae cuana tunajatu tsahuaya eaqueja catyati ishu. Tunadya tuna yahua jidaque buchique, esaju jetiama etsucaca cacacatihuaque buchique, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Yusura eje bucha ahuaque catehuatitaquique ama \r (Mr 4.21-25) \p \v 16 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Ude tuchatsu tuque ecuana tehuaya ama eperere emaque ni ishaya ama sura ducu. Etehuauque tuque ecuana iyaya ebarucue, nubitiya cuanaja jida capetati ishu. \v 17 Dutya etehuaquetu ejitaju judadiya. Dutya ibedaquetu adebataqui judadiya. Yusura micuana bahue ameredadiya eje bucha jue tujaque juishuque. \p \v 18 “Pana baca neacue era cuejayaque. Ejeja ai aniyajatu dyaquedya ai aniajeya. Ejeque ai aniya bucha cabatiyaque, aimaquedya jutidya, tuja aniya cabatiyaque tujatu aputatereya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsja ecuaque, tuatsehuequi cuanaque jadya Jesús jiteque cuacuareque \r (Mt 12.46-50; Mr 3.31-35) \p \v 19 Jesúsja ecuaque, tuatsehuequi cuanaque jadya tuna junaticuare tuaqueja. Jipetaqui ama tunajatu bacuare, tuhua jetiama ecuita jucuare tibu. \v 20 Tumetu ejera cuana Jesús cuejaticuare: \p —Micue cuaa, micue miatsehuequi cuanaque jadya rena etsecueju. Miatsehuepa tuna quisaraticara juya, —jadya tujatu Jesús aticuare. \p \v 21 Jadya bacatsutu Jesúsra acuare: \p —Tumeque epuna tuque ecue ecuaa; tume cuanaque tuna ecue eatsehuequi cuanaque. Jadya ama bucha tuque ecue aniya peya ecue iyuhueda cuanaque. Yusuja quisarati bacatsu tueque juya cuanaque tuna tuque ecue iyuhueda cuanaque. Tunadya tuna ecue ecuaa, ecue eatsehuequi cuanaque bucha bae ayaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra cuejipa, ena pacu jadya nityacuareque \r (Mt 8.23-27; Mr 4.35-41) \p \v 22 Peya huecacatu Jesúsra acuare tura mepehua cuanaque cuabaju anibutetsu: \p —Bei yueque macare necarequetira, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya juatsu tuna carequeticuare. \v 23 Carequetiyaquetu Jesús tahuicuare. Tuque tahuijarayajutu muya jutidya cuejipa casadaque jueticuare. Cuejipa juetitsutu ena pacura cuaba ebariju ena ishacuare. Jadya tibutu ena pacura cuaba nudyajeri nudyajeri acuare. Rumutanaya bucha tuna cabaticuare. \v 24 Jadya cabatitsutu tura mepehua cuanara Jesús bushishaticuare. \p —¡Ecuana Naruquique, rumutanaya ecuana! ¡Ena pacura ecuana nudyaya! —jadya tunajatu acuare quique eque. \p Tunara jadya ayajutu Jesús cabaticuare. Netitsuratsu tujatu acuare cuejipa, ena pacu jadya: \p —¡Tume tupu camadya! ¡Neticue! —jadya tujatu acuare. \p Tura jadya aya tsehuedyatu cuejipa neticuare. Dutyatu pana abacatana jucuare. \v 25 Jadya juatsutu Jesúsra acuare tura mepehua cuanaque: \p —¿Eje bucha juatsu micuana bajida cuita juhua? ¿Eje bucha juatsu micuana eatsehue nime aputahua? \p Tuna bacue dyaque eanajacata jucuare. Bajida ecana jucuare. Tuna taca tuna jadya jutibunecuare: \p —¡Ai ecuita dyadi ri riyaque! ¡Cuejipa, ena pacu jadya taa tuja yana equedya juya! —jadya tuna jucuare. \s1 Jesúsra ecuita ijahua cuanara quijahuatishayaque quijahuatishajacacuareque \r (Mt 8.28-34; Mr 5.1-20) \p \v 26 Chamacama tuna jaratsuradirucuare Gerasaju aniya cuana queja, bei yueque macare, Galilea tuyu. \v 27 Amena Jesús cuaba juque cuinanayajutu ecuitara jipeticuare, epu japadama dyane eanisirira. Tuquetu equijahuatique jucuare. Junenicuaretu tarema, ecatacati jadya. Anianinicuaretu tumu cani cuanaju emaju cuanaque eishaju. \v 28-29 Tumetu Jesús baatsu, tuque jipetitsu chichucata jucuare tuja yacuaju. Jadya ayajutu Jesúsra ijahua cuana ecuita yuamaturaqui juya cuanaque acuare: \p —Necuinanacue tumeque ecuita quejaque, ijahua cuana, —jadya tujatu ecana acuare. \p Tsunudatu ijahua cuanara tumeque ecuita quijahuatishajacama acuare. Naru ishutu ecuita cuanara eje uma risi datse abahue jucuare ehuachiju, ebi ecatseju jadya cadena tsehue. Ijahua cuanaja casa tsehue tujatu cadena metal eaque tibibishajacama acuare. Ijahua cuanaratu aquerenicuare eje queja anitaya ama cuana queja japada. \p Jesúsra ijahua cuana tuaquejaque cuinana ishu cuatsashahuajutu ecuita quiquecuare: \p —¿Ai jitequemi jeya eaqueja, Jesús Yusu barepajuja Ebacuaque? Nerecabacue ique. Nerecaturaume taa ique, —jadyatu equijahuatira Jesús acuare jebuda quique eque. \p \v 30 Jadya quiqueyajutu Jesúsra bacaduracuare ecuita: \p —¿Ai bacani mique? \p —Ique Umadaque bacani, —jadyatu ijahua cuana caquemitsaticuare ecuitaja quisarati eque. \p Jadya tuna jucuare, tuna dyaque umada tuque quijahuatishaqui cuanaque juhua tibu. \p \v 31 —Cuadishaume ecuana emajaca ebariju ijahua cuana nerecaturatanayaju, —jadyatu ijahua cuanara acuare Jesús. \p \v 32 Jetiamatu cuchi cuana araaranibarecuare emata jiruru. Ijahua cuanaratu Jesús acuare: \p —Panubi ecuana cuchi cuanaju, —jadya tunajatu acuare Jesús. \p —Nenubicue taa. \p \v 33 Tumetu ijahua cuanara quijahuatishajacacuare tumeque ecuita. Tuaquejaque cuinanatsu tuna cuchi cuanaju nubibarecuare. Dutya cuchi cuana ijahuaqui cuanaque tuna tsajajayaque pacacadirucuare bei tihuesu baruda eque. Beiju pacacatsu tuna huiditerecuare. \p \v 34 Cuchi cuana naru juya cuanaratu bacuare jadya juyaju. Jadya baatsu tuna tsajajaterecuare epu ebariju. Cuetiyara tunajatu epu cuana juque cuejabarecuare tuhua eje bucha juhuaque. Epu ebariju judirutsu tunajatu tumeque quisarati nucadya tsapedirunucacuare. \v 35 Tunara cuejayaque bacatsutu ecuita cuana cuabarecuare eje bucha juhuaque petara. Junaticuare tuna Jesús queja. Tuhua junatitsu tunajatu banaticuare ecuita equijahuati juhuaque, Jesús peque juaniyaju. Ecajututi, tuja jida inime tsehue, equijahuatijaca jadya tunajatu banaticuare. Jadya banatitsu tuna dyaque cuita eanajacata jucuare. \v 36 Jesúsra equijahuatija ijahua cuana ijehuecuinayaju baqui jucuare cuanaratu peya cuana cuejacuare eje bucha juhuaque. \v 37 Jadya bacatsutu dutya jujeri Gerasa yahuaju aniya cuanara Jesús muda bacuare. Jadya tibudya tunajatu acuare: \p —Dirucue rehuaque. \p Tunara jadya ayajutu Jesús anibutecuare cuabaju, dirunucacara juatsu. \v 38 Cuabaju anibuteyajutu equijahuatijacara Jesús acuare: \p —Ique miatsehue junenicara juya, —jadya tujatu acuare. \p —Aijama. Rehuadya anicue. \v 39 Dirunucacue micue ata cuana queja. Cuejadirucue ecana Yusura micue ishu dutya ahua cuanaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p Tura jadya ahuajutu ecuita dirucuare. Dirutsu tujatu ecana cuejaajecuare dutya tuja epuju cuanaque, tuque Jesúsra eje bucha ahua cuanaque. \s1 Jairora Jesús jipeticuareque \r (Mt 9.18-19; Mr 5.21-24) \p \v 40 Jesús bei yueque macare judiruhuajutu ecuita cuanara jida pureama tsehue batsacuare. Dutyara tunajatu ihuacuare. \v 41 Jesús tuna tsehue quisaratiyajutu ecuita Jairo bacanira jipeticuare. Tuquetu caradati ishuque etare juque inime metseque jucuare. Jipetitsutu nuyunaticuare Jesúja yacuaju. Nuyutsutu canerecaticuare Jesús queja tuja etareju cuaishu: \p \v 42 —Nerecabacue ique. Ecue ebacujuna peadya tunca beta earacana maraquetu majuhuie cuita. Tuque peadya piji cuita camadya tuque ecue ebacujuna. Chachaneticue ecue, —jadya tujatu Jesús acuare. \p Jesús cuayaju baatsutu umada ecuitara tupujudya acuare. Naiishacuare tunaja tuque. \s1 Jesúsra epuna ujejedaque chachanecuareque \r (Mt 9.20-22; Mr 5.25-34) \p \v 43 Tumeque ecuita cuana ducudyatu jucuare epuna ujejedaque. Peadya tunca beta earacana maratu amena nerecada, ujejeda jucuare. Ebacuatare tujatu jidama jucuare; ami tujatu jucuaredya jutidya. Eje uma casamati bahue cuana quejatu casamamereticuare datse. Dutya tuja chipiru aniyaquetu quijehuetillaticuare casamameretiyaque. Jadya ama buchatu ni ejeradya jutidya chachanecuare ama. \v 44 Etibene eque jipeaje tujatu Jesús acuare. Jipetitsu tujatu jabacuare tuja unaju ebebacuaju ehuejitaque. Tura jabaya tsehuedya tujatu neticuare ami. \v 45 Jabahuajutu Jesúsra bacaduracuare: \p —¿Aira jabahua? \p Dutya tuque peque cuanaquetu \p —Juhua aba, —jadya jucuare. \p Jadya juyajutu Pedrora acuare: \p —Ecuana Bahuityaquique, jeedya bacuemi ecuita cuanara naiishaya. ¿Eje bucha juatsu mira ecuana bacaduraya aira jabahuaque?, —jadya tujatu acuare. \p \v 46 —Ejera cuana jabahua chacha juishu. Ecue casa chachane ishuque cuinanayaju caadebatihua. Ejeque cuana tuque chachanehua, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 47 Amena epunatu tuque jadya juhuaque tehuataqui ama baatsu, tadadayaque Jesúsja yacuaju chichucata juticuare. Dutya tuhua ecuita cuanaja ijacaju tujatu Jesús isaracuare: \p —Erami jabahua. Micue una jabatsu chacha ejuuque tuque ecue inime juhua. Tume taa jadiquedya. Micue una jabaya tsehuedya cuitadya chacha juhua, —jadyatu epunara Jesús acuare. \p \v 48 —Mama, chachami juhua, mira era chachaneyaque pana ejene ahua tibu. Cacasaticue. Inime tsapema dirucue, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra Jairoja ebacujunaque emajuque chacha nityatsuranucacuareque \r (Mt 9.23-26; Mr 5.35-43) \p \v 49 Tuque quisaratiya jarijudyatu yana dujuquique juticuare Jairoja etare juque. \p —Micue bacujunatu amena majuhua. Ai jiteque ni tu Ebahuityaquique cuama amena, —jadya tujatu Jairo acuare. \p \v 50 Jadya juya bacatsutu Jesúsra jadya acuare Jairo: \p —Jidama inime baume. Cacasaticue. Eaqueja nimee camadya jucue. Micue bacujuna emajuquetu chacha netitsuranucaya, —jadya tujatu acuare. \p \v 51 Etareju junatitsutu Jesúsra acuare Pedro, Santiago, Juan jadya; \p —Micuana camadya eatsehue nenubicue. Tuhuadya umae paneti, —jadya tujatu ecana acuare. \p Nubiquerecuare tujatu ebacujuna pijija etataque ecatse, quimisha tura mepehua cuanaque jadya camadya. \v 52 Dutya ecuita cuana bacue quique, pau pau jucuare ebacujuna piji majuhuaja etareju. \p —Nepajacacue. Tumeque ebacujuna piji tu majuma. Tahuiya jutidya tuque, —jadya tuna Jesúsra anaticuare. \p \v 53 Jadya bacatsutu ecuita cuanara ijaribacuare, tunara yuneri cuitadya emaju baya tibu. Ecanajetijacatu ebacujuna piji jucuare. \v 54 Tuque emaju jarayaju nubitsutu Jesúsra emetucuju inanaticuare. Isaranaticuaretu emajuque: \p —Ebacujuna piji, netitsuracue, —jadya tujatu acuare. \p \v 55 Tura jadya ayaju cuitatu ebacujuna piji canajetietinucatsu, anitsuratsu netitsuracuare. Jesusratu ecuaque ecatse jadya acuare: \p —Nemihuacue. \p \v 56 Tuja etataque ecatsetu tahuiju bucha cabaticuare. \p —Cueja cueja neaume ni ejeque riya jadya juhuaque, —jadya tatse Jesúsra acuare. \c 9 \s1 Jesúsra tura mepehua cuanaque tuja quisarati cuejara cuadishacuareque \r (Mt 10.5-15; Mr 6.7-13) \p \v 1 Jesúsra tuna sitacuare peadya tunca beta earacana tura mepehua cuanaque. \p —Ijahua cuana ijehuecuina ishu micuana tyaya casa. Tumebaedya micuana cuatsashaya ejeque ujeje, eje bucha ujeje tsehue cuanaque chachane ishu. \v 2 Cuadishaya micuana, Yusura naruyaju eje buchique quisarati tsape ishu, ujejeda cuanaque chachane ishu jadya. \p \v 3 “Yusuja quisarati cuejara cuayaque necadujutiume ni ai buchique. Necadujutiume sari, ni shitara ni ara ishu cuanaque ni chipiru. Asicada juatsu catacati ishu jutu ishuque necadujutiume. \v 4 Ejeque epuju junatitsu ejera jida batsayaju tuhuadya neanicue, tuja etareju peya epuju dirunucaya tupu. \v 5 Eju junatiyaju tunara micuana batsacarama ayaju, masadama necuinanacue tuhuaque. Cuinanayaque neitataquenacue muru micuanaja ehuachi juque ‘Aine yatse micuana tsehue juma’ jadya tuna ayaque. Tunadya tuna inime metse, Yusuja quisarati bacacarama ahua tibu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 6 Jadya ahuaju tuna cuacuare. Cuacuare tuna dutya epu achacha cuanaju. Yusuja quisarati cueja juyaque, ujejeda cuanaque chachane jadya tuna epu cuanaju juajecuare. \s1 Eje bucha iyetanae Juan Ecuita Cuana Utsaquique jucuareque \r (Mt 14.1-12; Mr 6.14-29) \p \v 7 Ecuari Herodesratu bacacuare Jesús ai juyaqe, eje bucha juyaque jadya. Turatu bape bape jutidya inime tupucuare Jesús tsehue. Umaetu jucuare: “Jesústu baya ecuita ama. Juan Ecuita Cuana Utsaquique emajuque cacuitatitsu netitsuranucachineque tume” jadya. \v 8 Peya cuana bacue jucuare: “Elías ecacuitatique jutidya tume”. Peya cuana bacue jucuare: “Jesústu beru Yusu equeque quisarati cuejaquique jutidya, emajuque enetitsuranucaque”. Jadya bacatsatsutu Herodesra eje bucha adebataqui ama bacuare. \p \v 9 —Ique taa dyaque bahue Juan emajuque. Eradyatu pititubumerechine. ¿Ejeque ecuita jatsu dyadi tu Jesús? Bacaya taa quisarati ejenetaquique ama, —jadyatu Herodes jucuare. \p Bacara ebari tujatu acuare Jesús. \s1 Jesúsra pishica pan, beta jae jadya umanashacuareque pishica mil ecuita cuana mihua ishu \r (Mt 14.13-21; Mr 6.30-44; Jn 6.1-14) \p \v 10 Jidaque quisarati cuejara cuadishatanacuare cuanaque juetitsu tunajatu cuejaeticuare Jesús tuna eje bucha jutihua cuanaque. Jadya juatsu tujatu ecana dujucuare peya queja amaca Betsaida epu japadama, tuna canajarasha ishu. \v 11 Tuna cuahuaque bahue juatsutu ecuita cuana cuacuare tuna sarera. Jesusratu batsacuare ecuita cuana tuaqueja jutihuaju. Cuejacuare tujatu ecana Yusura eje bucha narue ecuana adadiyaque. Chachanecuaretu ujejeda cuanaque. \p \v 12 Amena ijeti nubihuietu peadya tunca beta earacana tura mepehua cuanara Jesús jipeticuare. \p —Isaracue ecuita cuana. Padiru ecana epu cuanaju, epu ashaasha japadama cuanaju. Pacabacatidiru ecana ara ishu cuanaque, eju tahui ishuque jadya. Rehuari aijama earaqui ni ai buchique tunaja ishu, —jadya tunajatu Jesús aticuare. \p \v 13 —Cuadishaya ama tuna era. Micuanaradya ecana nemihuacue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p —Rehua rique ecuanaja aniya pishica pan, beta jae jadya piji camadya. ¿Ai tsehue ni rique ecuana mihuama ecuita jetieque ama? Dutya ecuitaja ishu tupu ejuuque juatsu, camadya ecuana ecuau earaqui bacara, —jadya tunajatu acuare. \p \v 14 Deca cuana cuita camadya epiyebaque tuna jucuare pishica mil ecuita. \p —Jaquetsu jaquetsu ecana neiyabutyabarecue; peadya cuare pishica tunca, peya cuareju pishica tunca nucadya jadya ecana neiyabutyacue, —jadyatu Jesúsra acuare tura mepehua cuanaque. \p \v 15 Cuejaya equedya tuna jucuare. Dutya tunajatu ecuita cuana iyabutyacuare. \v 16 Jadya juatsutu Jesúsra inacuare pishica pan, beta jae jadya. Inatsu tujatu barepaju Yusu aniya queja petacuare. Petayaquetu jucuare: \p —Yusurupai mique aya, Tata, mira ecuana riyaque ara ishuque tyahua tibu, —jadya tujatu Yusu acuare. \p Yusurupai au jadya aatsu tujatu pan cuana cuesibarecuare. Jadya aatsu tujatu tyabarecuare tura mepehua cuanaque, tunaja ecuita cuana tyabare ishu. Tura ecana pan tyabareya tupu tujatu pan umanashacuare. Dutyaja ishutu tupu jucuare. \v 17 Dutya tuna araaracuare, pana jeque juya tupu. Amena jadya juhuajutu Jesúsra mepehua cuanara jequeshacuare peadya tunca beta earacana jiti arida cuanaque pan tunara arabishahua cuana tsehue, jae jadya tsehue. \s1 Pedrora “Jesús tu Mesías Yusuja Emepeque” cuejacuareque \r (Mt 16.13-19; Mr 8.27-29) \p \v 18 Peya huecacatu Jesús cuacuare peya queja amaca Yusu tsehue quisaratira. Tura mepehua cuanaque bacue tuatsehuedya jucuare. Etataque tsehue quisarati amena juatsutu Jesúsra tura mepehua cuanaque bacaduracuare: \p —¿Eje buchatu ecuita cuanara ecue ishu inime tupuya? ¿Ai jadya tunara aya? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 19 Tunaratu quemitsacuare: \p —Umae cuanarami aya Juan Ecuita Cuana Utsaquique emajuque enetitsuranucaque jadya. Peya cuanarami Elías jadya aya. Peya cuanara bacuemi aya beru Yusu equeque quisarati cuejaqui emajuque enetitsuranucaque jadya, —jadya tunajatu acuare. \p \v 20 —¿Micuanara bacue, ique ai jadya aya? \p —Miquemi Mesías, Yusuja Emepeque, —jadyatu Pedrora quemitsacuare. \p \v 21 —Necuejaume jari ni ejeque buchique ique Mesiasque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanadadie juyaque cacuejaticuareque \r (Mt 16.20-28; Mr 8.30–9.1) \p \v 22 Jesúsra tuna cuejanucacuare: \p —IQUE ECUITA dyaque canerecatitaqui. Emuiba cuanara, pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadya dyaque nerecaturadadiya. Iyemeredadiya tunara ique. Quimisha huecaca juatsu chacha netitsuranucaya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 23 Jadya juatsu tuna dutya tuhua jucuare cuanaque Jesúsra isaracuare: \p —Micuana eatsehue junenicara juyaque juatsu, era cuatsashaya eque neanicue, micuanaja biji eque juneniyaque nime aputatsu, arepa micuana canerecati, maju jadya jutaqui ama bucha, curusuju etata ejuu bucha. \v 24 Micuana ni catehuatiya eaqueja ecatyatique eiyetauju, ejetsunue ama micuana anibuque. Tume micuana majubuque ni eje tupu Yusu queja judiru ishu ama. Micuana ni eaqueja catyatihua baatsu iyetaya, Yusu tsehue micuana anisiribuque, arepa micuanaja ecuita ririya ama bucha. \v 25 Ecuita ni Yusu jipema, ijahuaja etiquiju ni judiruya, ni aishu buchique tujatu jida juhua riyaque yahuaju tuja dutya ai anihuaque, arepa dyaque chipiruda paju ama bucha. \p \v 26 “Iyacua riyaque yahuajutu aniya ique eje buchique quisarati aishu bisuya cuanaque. Tunajatu bisu aniya ecue quisarati cueja ishu. Ejeque huecaca IQUE ECUITA junanucabuque. Barepaju Yusu tsahuaqui cuanara tajibebuque. Ique junanucayajutu dutyara babuque ecue Etataja casa. Bisunabuquedya ique ecue ishu bisuhua cuana tsehue. \v 27 Pusha amadya micuana cuejaya. Umae micuana rehuaque majuhuishaya ama, dutya era ecue casa tsehue narutibuneyaque badadiya tupu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús cabapeticuareque \r (Mt 17.1-8; Mr 9.2-8) \p \v 28 Jadya juu jadya juatsutu peadya semana junucatsu Jesús tsuracuare emataju Yusu tsehue quisaratira. Dujucuare tujatu Pedro, Santiago, Juan jadya. \v 29 Yusu tsehue quisaratiyaque tujatu ebutsequini cabapeticuare. Tuja unatu pajada, huecada, dyaque tiquida jucuare. \v 30-31 Masadaque amatu Moisés yanume, Elías yanume jadya ejitaju jucuare hueca dyaque tiquida ducu. Tume tatse Jesús tsehue quisaratinacuare. Jesús eje bucha iyetanae Jerusalénju judadiyaque tunajatu quisarati acuare. \v 32 Pedro ecanatu tahui idutaquima baatsu tahuicuaredya. Cabatietitsu tunajatu bacuare Jesús hueca tiquidaja edunu, beta ecuita ecatse tuatsehue netiyaju. \v 33 Amena Moisés, Elías jadya Jesús quejaque japacuinaajeyajutu Pedro quisaraticuare: \p —Ecuana Bahuityaquique, dyaque jida taa ecuana rehua. Eau tuque ecuana quimisha erere, peadya micue ishu, peya Moisésja ishu, peya bacue Eliasja ishu, —jadya tujatu acuare. \p Tuque dyaque jecutanahua tibutu ai quisarati ataqui ama jucuare. \v 34 Pedro quisaratiyajutu barepa juque huanira dunutillacuare. Huanira dunutillaya baatsutu Pedro ecana eanajacata jucuare. \v 35 Tume tunajatu bacacuare huani ducuque Yusu jadya quisaratiyaju: \p —Riyaque rique ecue ebacua dyaque iyuhuedaque. Nebacajacaume. Eje bucha tura cuejaya eque nejucue, —jadya tuna Yusura acuare. \p \v 36 Jadya quisaratijacahuaju tunajatu banucacuare ama Moisés, Elías jadya, Jesús camadya. Tunaratu ni ejeque buchique cuejacuare ama tunara eje bucha bahuaque. Jesús barepaju diruhuaju piisi tunajatu cuejacuare. \s1 Jesúsra ebacua piji ijahua cuanara quijahuatishayaque quijahuatishajacacuareque \r (Mt 17.14-21; Mr 9.14-29) \p \v 37 Huecacanucatsutu Jesús, tuatsehue cuahua cuanaque jadya butecuare emata juque. Butehuajutu ecuita jetiera ama tsurutsacuare. \v 38 Tuna ducuratu Jesús jipeticuare. Jesús jipetitsu tujatu acuare: \p —Nerecabacue ique. Riya ecue ebacua behua. Peadyaque piji ri rique ecue. Ijehuecuinacue ecue ebacua juque ijahua cuana. \v 39 Mididatu amena ijahuara quijahuatishayaque. Quiqueshatilla bahue reja rique. Piririshatilla bahue tuja tuque. Manutu jubahue. Ubajasa tujatu jubahue ecuatsa eque. Ijahuara tuque ecue ebacua dyaque yuamaturaya. Casatilla, nerecatura quijahuatisha jadya aatsutu chamacama cuinana bahue ijahua ebacua piji quejaque. \v 40 Canerecatihua datse ique mira mepehua cuana queja, ijahua ijehuecuinamere ishu datse. Arepa ijehuecuinacara aya ama bucha, tuna ijehuecuinataquima bahua, —jadyatu ebacua pijija etataquera Jesús acuare. \p \v 41 Jadya bacatsutu Jesúsra tuhua cuanaque acuare: \p —¡Micuana micuana quejeneti baecua, cuejataqui ama jadya! Arepa micuana era ayaju bahua ama bucha, adebaya ama jaridya tuque micuana Yusuja casa. ¿Eje tupu cuita micuana eiduu? —jadya tujatu ecana acuare. \p —Becue requeja micue bacua, —jadyatu Jesúsra acuare ebacua pijija etataque. \p \v 42 Ebacua pijira Jesús jipeajeyajutu ijahuara manu amerenucacuare. Tume tujatu yahua catsaqui amerenucacuare. Jesusratu nereda acuare ijahua ebacua piji yuamaturaqui juyaque: \p —Cuinanacue riyaque ebacua piji quejaque, —jadya tujatu acuare ijahua. \p Jadya quisarati aya tsehuedya cuitadyatu ebacua piji quijahuatijacacuare. Quijahuatishajacatsutu Jesúsra ebacua pijija etataque cuejacuare: \p —Jee micue bacua equijahuatijaca juhua, tata, —jadya tujatu acuare. \p \v 43 Anajacatacuare tuna tuhua jucuare cuanaque. \p —¡Dyaque jida, casada jadya taa Yusu! —jadya tuna jucuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanadadie juyaque cacuejatinucacuareque \r (Mt 17.22-23; Mr 9.30-32) \p Dutya tuhua cuanaque Jesúsra aya cuanaque baatsu eanajacata jarijudyatu Jesúsra anucacuare tura mepehua cuanaque: \p \v 44 —Nebacacue jida era cuejayaju. Nenime aputaume bacue. Ejera cuana tsetatsu inameredadiya IQUE ECUITA, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 45 Tura mepehua cuanaratu adebacuare ama eje buchique tura jadya ayaque. Arepa quisarati bacaya ama bucha, tunajatu eje bucha adebataqui ama bacuare, Yusuja adebamerema jari tibu. Tuna tuna bajida jucuare, “Pana cueja ecuana acue mira quisarati ahuaque”, jadya aishu. \s1 ¿Ejeque tu dyaque inime metseque? \r (Mt 18.1-5; Mr 9.33-37) \p \v 46 Tumetu Jesúsra mepehua cuanaque caquemitsati caquemitsati jutibunecuare: \p —¿Ejeque ecuana dyaque inime metseque?, —jadya tuna cabacaduratibarecuare. \p \v 47 Jesusratu adebacuaredya tunara eje bucha inime tupuyaque. Tume tujatu ihuaracuare ebacua piji tuhua netiya baatsu. Ihuaratsu tujatu tuque peque nityacuare. \p \v 48 Jadya aatsu tujatu tura mepehua cuanaque cuejacuare: \p —Dyaque inime metsequetu dyaque jetiedyaque bucha cabatiyaque. Micuanara ni ecue cuanaque jida tsehue batsaya, arepa tuna riyaque ebacua piji bucha paju ama bucha, idya datse micuanara jida tsehue batsaya. Micuanara ni ique jida tsehue batsaya, tume tuque micuana ecue Etata Ique Cuadishaquique jidadya batsaya, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Nebijidamadurara ama Yusuja cuanaque ecuana tsehue beta tupu ama cuanaque \r (Mr 9.38-40) \p \v 49 Juantu quisaraticuare Jesús tsehue: \p —Ecuana Bahuityaquique, ecuana micue quisarati cuejara cuachine patya, tuque ecuana bachine ejeque cuana ijahua cuana micue ebacaniju ijehuecuina juyaju. Jadya baatsu tuque ecuana achine: “‘Jesúsja ebacaniju rique ijahua ijehuecuinaya’ jadya ajacacue, ai mi Jesúsra mepehuaque batu”, —jadyatu Juanra Jesús acuare. \p \v 50 Jadya ahuajutu Jesúsra acuare: \p —Jadya neaume. Ecuana iyuhueda baquira ecuana ujeu baya ama, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra Santiago, Juan jadya nereda acuareque \p \v 51 Eje uma huecaca ama Yusu queja dirunuca ishuque aniyajutu Jesús tuja casada inime tsehue cuacara ebari jucuare Jerusalénju, arepa tuhua tuque canerecatiyaque bahue juya ama bucha. \v 52 Amena cuita cuahuiera tujatu cuadishacuare icueneta umae ecuita cuana eju junatiyaque etare banati ishu. Tuna tuna cuaatsu, junaticuare Samaria yahua epuju. Cuacuare tuna Jesús, tuatsehue cuaya cuanaque jadya eju junati ishuque sarera. \v 53 Tumeque epuju cuanaratu icuene cuahua cuanaque jadya atsacuare: \p —Nudyatsaya ama tuque ecuana Jesús, ni tuatsehue cuaya cuanaque, micuana Jerusalénju cuaya tibu, —jadya tunajatu ecana atsacuare, Samariaju cuanara israelita cuana ujeu baya tibu. \p \v 54 Icuene cuahua cuanaque tuna yudijidya dirunuca jucuare Jesús tsurutsa ishu. Tsurutsatsu tunajatu cuejatsacuare tumeque epuju cuanara nudyatsacarama ayaque. Juan, Santiago ecatseratu bacacuare tunara cuejaetiyaju. Jadya bacatsu tatse jadya jucuare: \p —¿Miratu bijida baya ecuana Yusu queja bacabaca ishu, tuja barepa juque etiqui butya ishu, tumeque epuju cuanaque iyetillamere ishu, beru Elías etiqui barepa juque butyamere ishu, Yusu queja bacabacacuare bucha? —jadya tatsejatu acuare. \p \v 55 Jadya juyaju tatse Jesúsra nereda acuare: \p \v 56 —Jadya nequisaratiume. Micuana micuana baecua jari eje bucha juatsu ique riyaque yahuaju jehuaque. IQUE ECUITA jehua aniya cuanaque anishara, tuna iyetillara ama, —jadya tujatu ecatse acuare. \p Jadya juatsu tuna dirucuare peya epuju. \s1 Jesús tsehue junenicara jucuare cuanaque datse \r (Mt 8.19-22) \p \v 57 Tuna ediji eque cuayajutu peadya ecuita quisaraticuare: \p —Ebahuityaquique, ique junenicara juya miatsehue eju mique cuayaju, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 58 —Dyaque masada tuque. Equique chapa cuanajatu aniya cani; upati cuanaja bacue eja. IQUE ECUITAja bacue aijama etare tahui ishuque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 59 Peya tujatu jadya acuare: \p —Eatsehue junenicue, eje queja ique cuayaju. \p —Ecuatsashaquique, icuene tuque ecue etata narutaqui tuque majuya tupu. Tuque majuhuaju, papatsu piisi miatsehue juneniya. Ihuacue jari ique, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 60 —A, aijama. Iyacuadya eatsehue junenicue. Cuejaticue ecana dutya queja aniya cuanaque Yusura eje bucha narue adadiyaque. Ique adebaya ama cuanaque tuna emaju cuanaque bucha. Tunara inime tsapequi paa ai riyaque yahuaju cuanaque, emaju cuanaque papaya tupu. Peyatu mere aniya micue ishu, —jadya tujatu acuare. \p \v 61 Peyaratu Jesús acuare: \p —Ecuatsashaquique, ique miatsehue pajuneni. Icuene ecue etareju cuanaque paisarati jari, —jadya tujatu acuare. \p \v 62 —A, aijama. Cashanaticue micue ai beru anicuareque. Ejeque paruparuyaque catibene bajiyuyijsvsysjs ama mere tu jidama. Tumebaedya ni mi Yusu mereya micue ai aniya cuanaque cashanaticarama tsehue, ni mi aishudya jutidya jida. —jadyatu Jesúsra acuare. \c 10 \s1 Jesúsra pacarucu tunca beta earacana ecuita Yusuja quisarati cueja ishu cuadishacuareque \p \v 1 Jadya juatsutu Ecuana Cuatsashaquira mepenucacuare peya cuana pacarucu tunca beta earacana ecuita. Cuadishacuare tujatu ecana beta beta cama icuene dutya epu arida cuanaju, epu achaacha cuanaju, eju tuque cuataqui epu cuanaju. Cuadishacuare tujatu ecana tuna quihuatiyaju tuque juti ishu. \p \v 2 —Yusuja quisarati bacama cuanaque tuna trigo amena ejahuaneque buchique. Arepa ecana jetiama aniya jari ama bucha, eje uma ama tu quisarati tsapequi cuanaque, tee metsera mere puji cuana trigo racara ecuadishau bucha. Jadya tibudya nebacacue Yusu; pacuadishatu jetiama ecue quisarati cuejaqui cuanaque. \v 3 Necuacue ecue quisarati cuejara. Micuana micuana muda majutaqui inime cuanaju nubi ishuque. Cuadishaya micuana era, uhuisha cuana iba cuana ducu ecuadishau bucha. \p \v 4 “Necadujutiume chipiru ni shurumai. Zapato jutuyaque cuita camadya necadujuticue. Dutya micuanara sareyaquedya micuana tyataya. Tsunuda cuita nenetiume ejeque edijiju isaratsayaque. \v 5 Ejeque etareju ni micuana nubiya, jadya ecana neisaranaticue: “Yusura inime tsapema neamerecue. \v 6 Tuhua ni aniya jida jucara juya cuanaque, tume ecana jida inime tsapema paju, micuanara isaranatihua baedya. Jadya ama ni, tume ecana tuna eje bucha anicara juya equedya paani. \v 7 Icueneque etareju tunara jida batsayaque neaninaticue. Nearacue, neijicue tunara tyayaquedya. Nebisuume earaqui tunara tyayaque ara ishu, mere puji tsujetyataqui juya tibu. Nenubinubiniume etare cuana tupu, ani ishuque sare juyaque. \v 8 Ejeque epuju junatitsu, ecuita cuanara ni micuana jida batsaya, nearacue tunara tyayaque. \v 9 Nechachanecue tuhuaque ujejeda cuanaque. ‘Iyacua Yusura nenarucue’ jadya ecana necuejacue tumeque epuju aniya cuanaque. \v 10 Ejeque epuju junatitsu, tuhuaque ecuita cuanara ni micuana jidama batsaya, necuinanacue tumeque epu juque. Tumeque epu patya eque cuetiyaque ecana jadya neacue tuhua aniya cuanaque: \v 11 ‘Jeeque epu juque muru ecuanaja ehuachiju badehuaque tuque ecuana itataya, “Aine yatse micuana tsehue juma” jadique. Nenime aputaume riyaque. Ecuanara micuana cuejahua micuana Yusu queja catyatitsu eje bucha judirue Yusu queja juishuque. Micuanadya micuana inime metse, Yusuja quisarati bacacarama ahua tibu’ jadya ecana neacue tumeque epu juque cuinanayaque. \v 12 Tere huecaca juetihuaju tuna Yusura dyaque nerecaturabuque tuja quisarati bacacarama juya cuanaque. Sodomaju anicuare cuanaque tuna dyaque jidama jucuare. Jadya ama bucha tuna tumeque huecaca juetihuaju dyaque ama canerecatibuque, micuanara quisarati cuejayaque bacacarama ahua cuanaque bucha ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Inime cacuareticarama jucuare cuanaque \r (Mt 11.20-24) \p \v 13 Jadya quisarati amena aatsutu Jesúsra quisarati acuare tuja quisarati bijidamadurahua cuanaja ishu. Tuna cuitadya baatsu quisarati aya buchatu jucuare, arepa tuna tuhua aijama jucuare ama bucha: \p —¡Dyaque nerecada micuana jubuque, micuana Corazínju, Betsaidaju jadya aniya cuanaque! Tiro, Sidón jadyaju anicuare cuanaque tuna dyaque jidama jucuare. Jadya ama bucha, baquena ni tuna juquena juhua Yusuja casa era micuana iyacua bamereyaque, cacuaretiquena tuna inime juquena jucuare. Jutuquena tunajatu jucuare ejutuqui sehuedaque, ai tiru, muru tsehue iyucaju casehueti jadya, inime cacuaretihua jadya ata ishu. Micuana micuana cacuaretihua ama inime, arepa era Yusuja casa tsehuedya ayaju bahua ama bucha. \v 14 Riyaque micuana cuejaya. Ejeque huecaca Yusura jidama cuanaque nerecaturadadiyaju, tura micuana dyaque nerecaturabuque; Tiroju, Sidónju cuanaque jucuare dyaque tura micuana nerecaturabuque. Micuanajatu aniya emajaca ecue casa baishu. Tunaja baishuque aijama jucuare tibu, micuana tuna bucha dyaque micuana nerecada jubuque. \v 15 Micuana Capernaumju aniya cuanaque, jida bucha datse micuana cabatiya. Dyaque inime metseque bucha datse micuana cabatiya. Barepaju etsurashatau bucha datse micuana cabatiya. Ijahuaja etiquiju jutidya micuana nudyatabuque, —jadyatu Jesús jucuare. \p \v 16 Jesusratu isaranucacuare tuja cuanaque ecuadisha cuanaque: \p —Micuanara cuejayaju bacaqui juya cuanaratu era cuejayaque bacayadya. Micuana bijidamaduraqui juya cuanara idya bijidamaduraya. Ique bijidamaduraqui juya cuanara Ique Cuadishaquique dyadi tunajatu bijidamadurayadya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Pacarucu tunca beta earacana ecuadisha cuanaque juetinucacuareque \p \v 17 Yusuja quisarati cuejatitsutu juetinucacuare pacarucu tunca beta earacana cuadishatacuare cuanaque pureama tsehue. \p —Atichine ecuana mira amerechineque, Ecuana Cuatsashaquique. Ijahua cuanara ecuana muibachine, ecuanara tuna micue ebacaniju ijehuecuinayaju, —jadya tunajatu acuare Jesús. \p \v 18 Jesúsra tuna acuare: \p —Jejee, bahuedya ique ecue dyaque casa aniyaque, Satanásja casa bacue ecue bucha ama. Bacuaredya tuque Yusuja yacua juque pupipupiya bucha pacacae juyaju. \v 19 Era micuana casa tyachine ni ejeque eju nerecada juishu ama, ni micuana bacuaja ni ajipaja ujeda aishu ama, tumebaedya micuanaja Satanás dyaque ijahue aishu. \v 20 Pureama nejucue, ijahua cuana ijehuecuina ishuque casa aniya cabatitsu jipidya ama. Dyaque pureama nejucue, micuana Yusu queja judiruya cabatitsu, micuanaja ebacani Yusuja quiricaju ehuene cabatitsu. \s1 Jesúsra Yusu pureamaturacuareque \r (Mt 11.25-27; 13.16-17) \p \v 21 Tumeque quisarati ayaju cuitatu Jesús Yusuja Espiritura pureama amerecuare. Jadya tibutu Jesús Yusu tsehue quisaraticuare: \p —Tata, miquemi barepa, yahua jadya metseque. Bahue, inimequi bucha cabatiya cuana queja ecabameretiuquemi, mique eje buchique adebacara, bahue jucara ebari juya cuana queja cabameretihua. Yusurupai mique aya, mique jadya juhua tibu. Jadidyatu juya, mira jadya amerehua tibu, Tata, —jadya tujatu Yusu acuare. \p \v 22 Jadya juatsu tujatu isaranucacuare tuhua cuanaque: \p —Ecue Etatara ique mepehua tuque cuarequi rehua ecuita cuana ejitaju amere ishu. Ecue Etatara peadya camadya ique pana adeba aya. Ique tuja Ebacuaque. Era cuita camadya tuque ecue Etata pana adeba aya. Tumebaedyatu adebaya era adebamerehua cuanara, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 23 Tume tujatu tura mepehua cuanaque quisarati cuejacuare: \p —Dyaque jida paju micuanara era ecue casa tsehue ayaju tunaja yatuca tsehue petaqui cuanaque. \v 24 Neadebacue riyaque. Beru yuequedya tu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara, tumebaedya ecuari cuanara jadya bacara ebari acuare ecue casa micuanara iyacua bayaque. Bacacara ebari tuna acuare ecue quisarati iyacua micuanara bacayaque. Jadya ama bucha tunaja anihua ama emajaca baishu ni baca ishu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Samaria juque ecuita jida jucuare cuatsabiji eque Jesúsra bahuityacuareque \r (Mt 22.37-39; Mr 12.30-31) \p \v 25 Jadyatu cacuatsashati bahuityaquira jipetitsu acuare Jesús, tuque nime adeba ishu. \p —Ebahuityaquique, ¿eje bucha ique ejuu, Yusu queja judiru ishu ni eje tupu tuque jaca ishu ama? —jadya tujatu acuare. \p \v 26 Jesusratu quemitsacuare: \p —Micuetu eisaradya Yusuja quisarati. ¿Eje buchatu cacuatsashati ehuene tuhua? \p \v 27 —Yusujatu cacuatsashati jadya: “Iyuhueda bacue ducuta Yusu Mique Cuatsashaquique. Yusu iyuhueda bacue ducuta; dutya micue cabijiseriti tsehue Yusu pureamaturacue, dutya micue casa tsehue, dutya micue inime tupu tsehue”. Tumebaedya tu ehuene: “Iyuhue tsehue bacue peya cuana. Mique cuitadya iyuhueda cabatiya bucha iyuhuee peya bacue”, —jadya tujatu acuare. \p \v 28 —Jidadyami caquemitsatihua. Mique caquemitsatihua eque ni mi eaniu, Yusu quejami judirubuque ni eje tupu jaca ishu ama, —jadyatu Jesusra acuare. \p \v 29 Cacuatsashati bahuityaquiratu peya cuana queja jida cabamereti ishu, Jesús bacaduracuare: \p —¿Ejeque rique ecue peya cuana iyuhueda baishuque? —jadya tujatu acuare, tuja ata cuana camadya inime tupuqui ayaque. \p \v 30 Jesusratu riyaque cuatsabiji cuejacuare tuque quemitsayaque: \p —Peadya ecuitatu ehuachi eque cuacuare Jerusalén juque Jericóju. Israelita tu jucuare. Tuque cuayajutu chiri puji cuanara inatsacuare. Miririshacuare tunaja tuque. Secacuare tunajatu chipiru tuque cadujutiyaque. Iyejeri jadya aatsu tunajatu ediji jiruru huanatsu shanacuare. \v 31 Tuequedya pae cuacuare tumeque ediji eque nucadya. Turatu bacuare ecuita ediji jiruru jujarayaju. Ujeda eaque baya ama buchatu barenaticuare jutidya tumeque israelita ujeda eaque. \v 32 Tumebaedyatu junatinucacuare pae cuana tsahuaquique. Turatu tumebaedya banatinucacuare ecuita ujeda eaque. Baya ama buchatu barenucacuaredya jutidya. \p \v 33 “Jadya juatsutu junatinucacuare ecuita Samaria juque, tumeque ediji eque nucadya. Bacuare tujatu ujeda eaque ediji jiruru jarayaju. Arepa israelita cuanara Samariaju aniya cuanaque bijidamaduraya ama buchatu Samariajura nerecabacuare ujeda eaque. \v 34 Jipeticuaretu ujeda eaque. Jipetitsu tujatu ujeda eaque etseri tsehue tedi, sama jadya acuare. Tuque jadya samatsu tujatu querecuare tuja ujeda eaque. Masadama tujatu tura mula isaanibeyaju iyatsuracuare. Tuque iyatsuratsutu cuanucacuare. Tura cuitadya mula icuene nitya aajecuare ecuita dujuyaque. Nudyadirucuaretu etare tarepe puji cuana tahui ishuju. Tuhuatu ecuita Samariajura narusisacuare ujeda eaque. \v 35 Huecacatsu diruyaratu ecuita Samariajura quemicuare beta chipiru tsuje aridaque tuja shurumai juque. Tumeque chipiru quemitsu, tujatu tsujetyacuare etare metseque. ‘Narucue jida jeeque ecuita. Riyaque chipiru ni ri tupu ama, juetinucatsu mique tsujetya tillaetiya’ jadya tujatu acuare. Jadya tsahuaetu Samariajura israelita ujeda eaque acuare. \p \v 36 Cuatsabiji cuejatilla amena aatsutu Jesúsra bacaduracuare cacuatsashati bahuityaquique: \p —¿Ejeratu ecuita ujeda eaque iyuhue queticuare? —jadya tujatu bacaduracuare. \p \v 37 —Tuque nerecabaquira, —jadyatu quemitsacuare ecuitara. \p Tumetu Jesúsra jadya acuare: \p —Jutaquiju mique tumebaedya jucue. Canerecabati tsehue peya cuana bacue, arepa micue ata ama paju ama bucha, —jadyatu Jesusra acuare. \s1 Jesúsra Marta, María jadya cuajiticuareque \p \v 38 Jesús, tura mepehua cuanaque jadya tuna cuaquenanucacuare Jerusalénju. Ediji eque cuayaque tuna junaticuare epu achaachaju Jerusalén japadama. Junatihuajutu epuna Marta bacanira jida batsacuare, tuja etareju nudyatsatsu. \v 39 Tumeque epunajatu anicuare tuatsehuequique tupujuque María bacani. Marta ai juyaque etsahuauquetu ejanaque Jesús peque jutidya anibutecuare tuque quisaratiyaju ijacabaca. \v 40 Martaratu jidama inime bacuare, mere jetiama ataquique aniya baatsu. Tumetu Martara Jesús jipetitsu jadya aticuare: \p —Ecuana Cuatsashaquique, ¿miratu jidama ama inime baya ecue ejana tuhua mique quisaratiyaque ijacabacaani, ique bacue casada mere jadya juyaju? Tueque cuejacue; paje, patsahuana tura ique, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 41 Tudyatu Jesúsra quemitsacuare: \p —Miquemi cuji cuita juya, Marta. Miratu dyaque inime tupuqui cuita aya micue mere, Yusuja quisarati ama. \v 42 Yusu jaque peadya camadya micue inime tupuqui ataquique, Mariara inime tupuqui aya bucha. Tuquetu nime aputaya ama tura ijacabacayaque. \c 11 \s1 Jesúsra eje bucha quisaratie Yusu tsehue jutaquique bahuityacuareque \r (Mt 6.9-15; 7.7-11) \p \v 1 Jesústu Yusu tsehue quisaraticuare peya queja amaca. Quisaratijacahuajutu peadya tura mepehuara isaracuare: \p —Bahuityacue ecuana Yusu tsehue eje bucha quisaratie juishuque. Juanra tura mepehua cuanaque bahuityahua bucha bahuityae ecuana acue, Ecuana Cuatsashaquique, —jadya tujatu acuare. \p \v 2 —Yusu tsehue quisaratiyaque, jadya neacue: \q1 “Ecuanaja Etata barepaju aniyaque, muiba ishuque mique. \q1 Adebaya mique ecuana juchama nerique. \q1 Pajuetihuisha huecaca micue ecuana naru ishuque. \q1 \v 3 Tyacue ecuana riyaque huecaca ara ishuque ecuanara sareyaque. \q1 \v 4 Apupashacue ecuanaja jucha cuana. \q1 Ecuana peya cuanara jidama ayaque nime aputaya bucha, jadidya ecuanaja ecuana jidama juya cuanaque apupashacue. \q1 Satanásra cajuchatishacara ayaju, ecuana tsahuacue, ecuana ecajuchatiuju”, jadya neacue Yusu tsehue quisaratiyaque. \p \v 5 Tumebaedya tujatu ecana cuatsabiji cuejacuare, Yusu ai bacatsu bacajaca ishuque ama. \p —Ita taa mi micue ataja etareju meta patya ejutiu. Etsecue equemi etare metseque eisaratiu: “Nerecabacue ique. ¿Etyau ama mira quimisha pan? \v 6 Ecue eadebaquetu junahua ecue etareju. Aijama ecue ai tsehue batsa ishuque. Tuque mihua ishu mique bacaya”, jadya tuquemi eatiu. \v 7 Jadya mira bacayajumi micue atara equemitsau educu equera: “Aijama. ¿Eje bucha juatsu jatsumi meta patya jeya? Amena taa tuque etare yahuehua. Amena ecuana ecue ebacua cuana tsehue jarahua; canajaraya ecuana. Amena eje bucha netitsurataqui ama”, jadya turami eau. \v 8 Cuejaya mique riyaque. Bacajacaya ama ni mira, netitsurayadya tuque, mira ai bacayaque tyaishu. Mira ai sareyaque turami tyayadya, mira bacajacahua ama tibu, ai mique tuja ata baatsu ama. \p \v 9 “Cuejaya micuana era. Nebacabacajacaume Yusu queja. Tyayadya tura micuana. Nebacajacaume ai sareyaque. Yusura micuana dadimereya. Canimehuallatima neihuacue micuanara ai Yusu bacahuaque tura tyaya tupu. Etareju nubicara juatsu etare metsera pacashaya tupu eihuau bucha ihuae neacue. \v 10 Ejera bacajacayaque ama tujatu tyayadya. Ejera sareyaratu dadiyadya. Ejera canimehuallatima ihuayaratu bayadya tura bacahuaque. \p \v 11 “¿Mira bayara pan bacayaju ni taa mi tumu jutidya etyau ara ishu? ¿Mira bayara jae bacayaju ni taa mi bacua jutidya etyau ara ishu? \v 12 ¿Eca bacayaju ni taa mi etyau ajipa jutidya ara ishu?. ¡Ni ejeque etataqueratu tura bayaque jadya eau ama! \v 13 Butsee micuana jidamaradya tuque micuana micuanara baya cuanaque jidaque tyaya. Yutsumadya Yusu barepajura tuja Espíritu micuanara bacayaju cuadishayadya, —jadyatu Jesúsra tura mepehua cuanaque acuare. \s1 Jesús tunara “Satanásja casa rejari aniya” jadya acuareque \r (Mt 12.22-30; Mr 3.20-27) \p \v 14 Jesusratu ijehuecuinacuare ijahua ecuita quisarati baecua amerequique. Ijahua cuinanahuajutu ecuita quisaraticuare. Tuhua cuanaquetu anajacatacuare quisaratiya bacatsu. \v 15 Umae cuanatu jucuare: \p —Beelzebú, ijahua cuana cuatsashaquique tu tuatsehue. Jadya tibudya tujatu casa aniya ijahua cuana ijehuecuina ishu, —jadya tuna jucuare. \p (Beelzebú taa tu Satanás bacani nucadya.) \p \v 16 Peya cuanaratu sarecuare eje bucha eque Jesús jidama aishu. Tume tunajatu acuare: \p —Acue ecuanaja yacuaju ai bapeque inimeradya jutidya Yusuja peadya camadya ataquique, micue casa Yusu barepajuja aniyaque ecuana bahue juishu, —jadya tunajatu acuare. \p \v 17 Jesusratu adebacuare tunara eje bucha inime tupuyaque. \p —Jadique juatsu taa tu Satanás tuta tacadya jutidya pana cayuamaturati ejuu. Ita taa nebacacue. Yahuaju dutya aniya cuanaque ni ecajaquetibareu cuarepe cuarepe tuna cama cati ishu, tuna camadya jutidya tuna ecatillatiu. Peadya etaretu pana rihuishatanatere ejuu. Dutya tumu etare enityatsuraquetu yahuaju tere ejuu. \v 18 Era ni Satanásja casa tsehue ijahua cuana eijehuecuinau, tume taa tu Satanás tuja cuana tsehuedya jutidya ecatiu. Tumetu ni ejeque ijahuadya jutidya tura cuatsashaya eque ejuu ama. Micuanara ique aya, Beelzebúja casa tsehuepa ijahua cuana ijehuecuinaya jadya. \v 19 Jetiama micuana tsehue juneniya cuanara dyaditu ijahua cuana ijehuecuinaya. ¿Aira tuna tyaya tumeque casa? Tuna tuna bahuedya, Beelzebúra ni ejeque casa tyayaque ama ijahua cuana ijehuecuina ishu, ijahua cuana tujaque juya tibu. Micuanara ni ejeneya Yusuja casa tsehue tunara ayaque, tume tuque micuanaja ejenetaquidya era dyadi Yusuja casa tsehuedya ayaque. \v 20 Yusuja Espiritura casa tyaya ijahua cuana ijehuecuina ishu. Jadya tibudya tuque micuanaja inime jutaqui “Riyaque ri Yusuja Emepeque”, idya micuanara ihuacuareque. \p \v 21 “Ecuita casadara quiyeti ishu tsehue tuja ai cuana naruyajutu dutya tuja etareju eje bucha ama juya. \v 22 Jadya ama buchatu peya dyaque casadaque tuaqueja ejunau tuatsehue cati ishu. Dyaque casadara ijahue aatsu, tujatu secaya dutya tuja quicueneti ishuque, dutya tuja ai anihua cuanaque jadya. Ique Satanás bucha dyaque casadaque. Aputashatillacuare tuque era tuja casa anicuareque. \p \v 23 “Ejeque ecue ishu jidama quisaratiyaquetu ique ujeuque. Ique tsahua baecuara ique jidama aya. Tumequetu era mepeyaque dacashaajeya buchique, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Ijahua yudijidya judirunuca jucuareque \r (Mt 12.43-45) \p \v 24 Tuhua cuanaque tuna Jesúsra cuejanucacuare: \p —Anicuaretu ijahua tura quijahuatishaya quejaque ecuinanaque. Tumeque ijahuatu junenicuare anitaya ama cuanaju ani ishuque sare juyaque. Dadicuare amatu eju ani ishuque. Dadima aatsu tujatu jadya inime tupucuare: “Padirunuca ique eju ique cuinanashatahuaju. Tuatsehue camadya ique eaninucau” jadya. \v 25 Tumeque ecuita queja judirunucatsu tujatu badirucuare ni ejeque ijahua tsehue ama, etare ejabu, jida, ebajeje bucha. \v 26 Jadya baatsutu tumeque ijahuara peya ijahua cuana sareticuare. Pacarucu ijahua cuana, tuque bucha dyaque jidama cuanaque tujatu daditicuare. Daditsu tujatu ecana beticuare. Juetinucatsu tunajatu dutyara quijahuatishanuca acuare tumeque nerecadaque ecuita. Jadya juetu ecuita juya tuque icuene juhua bucha dyaque jidama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Dyaque jida paju Yusuja quisarati bacatsu yana equedya juya cuanaque \p \v 27 Jesús jadya quisaratiyajutu epuna jetiama ecuita ducuque quiquecuare: \p —¡Dyaque jida paju epuna mique ijehuecuinatsu susuqui juhuaque! —jadyatu epunara acuare. \p \v 28 —Jejee, tumeque epunatu jida, pureama cabatiya. Dyaque jidatu Yusura cuatsayaque bacatsu cuatsashaya equedya juya cuanaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Yusu adeba baecua cuanara Jesús Yusuja casa ejitaju juishuque amerecara acuareque \r (Mt 12.38-42; Mr 8.12) \p \v 29 Ecuita cuana Jesús queja casitatiyaju tujatu ecana isaratibunecuare: \p —Dutya jujeritu ecuita iyacua aniya cuanaque jidamaque inime cadujutiya. “Acue ai inimeradya jutidya, ecuana mique Yusura cuadishahuaque bahue juishu” jadya ajacama taa micuanara aya. Aya ama tuque era. Jonás jucuareque cuita camadya micuana huecashaya. \v 30 Niniveju anicuare cuanaque Jonás eje bucha jucuareque bahue juatsu, tunajatu adebacuare tuque Yusura tuna Yusuja quisarati cueja ishu cuadishahuaque. Tumebaedya micuanara IQUE ECUITA eje bucha judadiyaque baatsu, tuque micuana adebadadiya ique Yusuja ecuadishaque. \p \v 31 “Beru yuquejanetu ecuari epuna Sabá juque beni diji queja anicuareque jecuare dyaque japadaque Salomón dyaque inimequija quisarati bacara. Ique Salomón bucha dyaque inime metseque. Jadya ama bucha micuana era cuejayaque bacacarama aya. Jadya tibudyatu tere ishuque huecaca juetihuaju, Yusura ecuita cuana tuna eje bucha jubuqueque cuejabareyaju, tumeque ecuari epunaradya micuana pana cueja abuque Yusuja yacuaju: ‘Dyaque ecana pacanerecati Jesús yahuaju aniya patya tura cuejayaque bacacarama jucuare cuanaque’. \v 32 Jonásra Yusuja quisarati cuejayajutu Niniveju cuanaque inime cacuareticuare. Ique Jonás bucha dyaque inime metseque. Jadya ama bucha micuana bacacarama aya era bahuityayaque. Tumetu tumeque huecaca Yusura dutya eje bucha judadibuqueque cuejabareyaju, Niniveju anicuare cuanara micuana pana cueja abuque Yusuja yacuaju: ‘Dyaque ecana pacanerecati Jesús yahuaju aniya patya tura cuejayaque bacacarama jucuare cuanaque’ jadya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Ecuitaja educujuque inime udaquique \r (Mt 5.15; 6.22-23) \p \v 33 Jesúsra tuna cuejanucacuare: \p —Ude tuchatsu tuque ecuana tehuaya ama caju ducu. Etehuauque tuque ecuana iyaya ebarucue, nubitiya cuanaque jida capetati ishu. \v 34 Yatuca tsehue ademe ecuana capetatiya. Capetatitsu ecuana canarutiya ai muda cuanaju. Yatuca ecatse jidaju ecuana jidadya anitaqui. Yatuca ecatse jidamaju, ecuana ecanarutiu amadya muda cuanaju. \v 35 Era micuana cuejahuaque tu hueca buchique. Necanaruticue bacue ecue quisarati enime aputauju. Ecue yana equedya ama ni micuana aniya, tume micuana apudaju juneniyaque cuji juhuaque bucha. \v 36 Yuneridya ni micuanara adebaya, tume micuanara pana adeba aya ique aique, aira cuadishahuaque jadya. Tume tuque micuanaja saretaqui ama ecue ai inimeradya jutidya aishuque yunerique adeba ishu. Ude tsehue jida edijiju juneniyaque bucha micuana ejuu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya jidama juyaque ejitaju acuareque \r (Mt 23.1-36; Mr 12.38-40; Lc 20.45-47) \p \v 37 Jesús quisaratijacahuajutu fariseora tuja etareju araarati ishu cuejacuare. Jesústu nubitsu aninaticuare mesaju, emetucu cutsatimaque israelita cuanaja bahue eque ama. \v 38 Jadya baatsutu fariseora jidama bacuare, Jesús cacuatsashati eque ama juya baatsu. \p \v 39 Ecuana Cuatsashaquiratu tura inime tupuyaque adebaya tibu jadya acuare fariseo: \p —Arepa micuana fariseo cuana ecuitaju asicadaque jida catillaticara juya ama buchatu Yusura micuanaja inime ducuta asicada baya. Jidama micuana juajeya. Chiri micuana juajeyadya jutidya. Micuana micuana canecu, peja jadya dyaque camadya eutsaque bucha, educuju asicadaque utsama. \v 40 ¡Ecuita inime tupu baecua cuanaque! Pusha amadya tuque ecuanaja Yusura ecuita iyahua, tumebaedya ecuanaja educu juque inime. Ecuita camadya ama inime tupuqui neacue, educu juque inime tumebaedya. \v 41 Micuana micuana jida bucha cabatiya, micuanara nerecada cuanaque ai tyaya tibu. Micuanara ni Yusu mereya educuju inime eiyacuane tsehue, tume micuana Yusura jida asicadama baya, peja dyaque educuju jadya pana utsa eaque bucha. \p \v 42 “¡Nerecapane micuana fariseo cuana! Arepa micuana cacuatsashati cuana aishuque ama jipenee eque juya ama bucha, cacuatsashati dyaque inime metse eque micuana aniya ama. Micuanajatu Yusu tyabahue cacuatsashatira casada tsehue tyamereyaque camadya. Acuihuija ijimeda cuanaque “menta”, “ruda” jadya bacani micuanaja etare taracaju cuhuatiya cuanaque, teeju cuhuatiya cuanaque jadya tuque micuanaja tyabahue. Jadya ama bucha tuque micuana jida, tuyu tsehue ama baya peya cuana. Micuanaratu Yusu iyuhuedama baya. Pusha amadya tuque micuanaja Yusu tyataqui cacuatsashati eque casada tsehue tyataquique. Jadya ama buchatu dyaque saretanaya jida, tuyu peya cuana tsehue ani ishu, Yusu iyuhueda baishu jadya. \p \v 43 “¡Nerecapane micuana fariseo cuana! Caradati ishuque etareju cuaatsu micuana muida cuanaque anibahueju anibutecara juya. Ediji cuanaju juneniyaju micuana dyaque muida tsehue isaratacara juya. \p \v 44 “¡Nerecapane micuana! Micuana micuana uhuacuare emaju cuanaque eishaque ejitajuque ama buchique. Ecuita cuanatu cuetiya, emajuque jarayaque dyaque eque adebayaque ama. Tumebaedya micuana jidadya batacara datse micuana juya; ai jidaque ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 45 Jadya juyaju bacatsutu cacuatsashati bahuityaquira acuare: \p —Jadya quisarati tsehue, fariseo cuana jipidya ama tuquemi ijillahuanaya. Ecuana cacuatsashati bahuityaqui cuanaque mira ecuana ijillahuanayadya, —jadya tujatu acuare. \p \v 46 Jadya juatsutu Jesúsra acuare: \p —¡Nerecapane micuana dyadi cacuatsashati bahuityaqui cuanaque! Casada tsehue micuana peya cuana jetiama cacuatsashati cuana eque amereya, tuna tsahuayaque ama. Abu ishuque dyaque bicueda eje bucha abutaquimaque peya abumere ishuque bajejequi buchique micuana. Micuanara cuitadyatu ni ai buchique abucarama aya, ni micuana peya abuquerecara aya. \p \v 47-48 “¡Nerecapane micuana! Micuana micuana jidama, micuanaja baba cuana bucha. Berutu micuanaja baba cuanara iyecuare Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque. Iyacua tuque micuana micuanaja baba cuanara iyecuare cuanaja uhuacuare cuana jida piji bajejeya. Jadya juyaque micuana amena ejitaju juya micuanaja baba cuanaja inime cadujutiyaque. \p \v 49 “Yusutu icueneta bahue eje bucha judadibuqueque. Jadya tibudyatu jucuare béru: ‘Cuadishabuque tuque tuna queja ique equeque quisarati cuejaqui cuanaque, anaqui cuanaque jadya. Umae tunajatu iyebuque. Peya cuana tunajatu ijahue ijahue abuque’ jadyatu Yusu jucuare. \v 50-51 Nerecaturatabuque micuana ecue cuanaque jidama ahuaju camadya ama, tumebaedya micuanaja baba cuanara béru yuequedya Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque iyecuare tibu. Dutya iyetacuare tibu Abel equeque, Zacarías tupu micuana jucha metse. Zacariastu Yusuja etareju iyetanacuare, Muida Cuitaque Ama, mesa tumu eaque Yusu tyaya cuanaque iya ishuque petya majaca. Pusha amadya micuana cuejaya. Micuana iyacua aniya cuanaque micuana nerecada atabuque Yusu dutya merequi cuanaque iyetacuareja inime. \p \v 52 “¡Nerecapane micuana cacuatsashati bahuityaqui cuanaque! Micuana cuitadya micuana baecua eje bucha judirue Yusu queja juishuque, ni micuana peya cuana bahue amerecara aya. Micuana micuana etsecue yahue tsehue teriqui buchique, micuana cuitadya nubi ishu ama ni ejeque nubicara juyaque nubi ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 53 Jadya quisarati ayaju bacatsutu cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya ecahuaiti dyaque jucuare. Jesúsja ishu tunajatu jidama quisarati acuare. Cacuatsashati eje bucha adeba aishuque tunajatu bacaduracuare. \v 54 Yara tupu yara tupu tunajatu bacaduraajecuaredya jutidya. Eje buchadya Yusuja ishu jidama quisaratisha, jadya ama juatsu cacuatsashati bape cuejamere, huaraji cuana queja cueja jadya tunajatu acara ebari acuare. \c 12 \s1 Ejitaju ecuana jubuque eje buchique \p \v 1 Tume juyajutu casitaticuare eje uma mil ecuita cuana. Quitushatiya, ecatiiti jadya ecana jucuare. Jesusratu tura mepehua cuanaque isaracuare, ecuita jetiera ama bacayaju. \p —Necanaruticue fariseo cuana tsehue. Levadura buchiquetu tunara bahuityaya cuanaque. Jidadya batacara datse tuna juya, ai jidaque ama. \v 2 Dutya ibedaquetu adebataqui judadiya. Dutya etehuaquetu ejitaju judadiya. \v 3 Meta quisaratiyaquetu bacataquidya juya huecadaju. Micuanara etare teritsu cuejayaquetu dutya queja cuejatanabuque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Yusu camadya mubataquique \r (Mt 10.26-31) \p \v 4 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Nemubaume micuana iyecara juya cuanaque. Arepa tunara micuana eiyeu ama bucha, jadya aatsu tunajatu aijama casa micuana nerecatura ishu ni riya piji buchique. \v 5 Cuejaya micuana era, ejeque micuanaja mubataquique. Nemubacue Yusu camadya. Tuja peadya camadyatu casa aniya micuana majuhuaju ijahuaja etiquiju nudya ishu. Tuque camadya nemubacue. \p \v 6 “Yusuratu naruya dutya ai aniyaque. Upati huiri cuanatu tsujequi cuitaque ama. Pishicaque tu beta peadya chipiru tsuje piji. Jadya ama buchatu Yusura naruya; bahuedya tuna eje bucha juyaque. \v 7 Yusuratu adebaya dutya eje bucha micuana judadiyaque. Turatu adebaya dutya, eje uma micuanaja iyucaju etsaru aniyaque. Jutaquiju bajida nejuume. Pusha ama cuitadya micuana Yusura naruya. Upati huiri cuana naruya bucha, dyaque jida tura micuana narujacaya ama. \s1 Ecuita cuanaja yacuaju “Jesús jaque ique” jadya juya cuanaque \r (Mt 10.32-33; 12.32; 10.19-20) \p \v 8 “Cuejaya micuana era. Ejeque ni ecuita cuanaja yacuaju ‘Jesús jaque ique’ jadya cacuejatiya, era ecue Etata barepajuja yacuaju, tuque tsahuaqui cuanaja yacuaju jadya ‘Ecuique tume’ jadidya abuque. \v 9 Ejeque ni ecuita cuanaja yacuaju ‘Ique Jesús jaque ama’ jadya cacuejatiya, era dyaditu ecue Etata barepajuja yacuaju, tuque tsahuaqui cuanaja yacuaju jadya ‘Ecuique ama tume’ jadidya abuque. \p \v 10 “Yusuratu IQUE ECUITAja ishu quisarati jidama ayaja jucha cuana eapupashau. Jadya ama bucha tujatu jucha cuana apupashabuque ama tuja Espirituja ishu cuita jidama quisarati aya cuanaja. \p \v 11 “Dujubuque tunara micuana caradati ishuque etareju huaraji cuana ecasitatiju. Epu naruqui cuanaque, inime bajejequi cuana jadyaja yacuaju micuana dujutanabuque. Huaraji cuanaja yacuaju dujutatsu jidama inime nebaume quicueneti ishu quisarati ishu ni eje bucha cuejae aya tsehue. \v 12 Quisarati ishuque ura juetihuaju Yusuja Espiritura micuana huecashaya micuana eje bucha quisaratie juishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Eje bucha jidama chipirura eamereuque \p \v 13 Umada ecuita cuanatu jucuare Jesús tsehue. Peadyaratu jadya acuare Jesús: \p —Ebahuityaquique, ecue etatara tuque yatseja majutsu shanacuare dutya tuja ai anicuare cuanaque. Cuejacue ecue eusi; patya tura ique ecue ishu aniyaque, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 14 Jesusratu acuare: \p —Ique micue tataja ai jucuare cuanaque cajaqueti ishuque cueja ishuque ama, —jadya tujatu acuare. \p \v 15 Tumebaedyatu Jesus jucuare: \p —Nebijiseriume dutya ai aniya cuanaque ni petaya cuanaque. Arepa ecuita dyaque umada chipiru tsehue ama buchatu dyaque jidama inimeju. Ejeque huecaca tujatu majutsu, shanabuquedya dutya tuja ai cuana, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 16 Jadya aatsu tuna Jesúsra bahuityacuare jeeque cuatsabiji eque. \p —Anicuaretu chipirudaque. Dutya tuja tee cuanaju uhuamerecuare cuanaquetu jida huijacuare. Jetiama tujatu huesamerecuare tuhua euhuaque. \v 17 Chipirudaratu inime tupucuare: “¿Eje bucha ejuu? ¿Eju iyameretaqui ama taa baya ecue teeju era huesamereya cuanaque?” \v 18 Tume tujatu adebacuare eje bucha iyameree aishuque. “Parihuishamere tucue ecue beruque huesamereya cuanaque quiniqui cuanaque. Paamerenuca peya etare dyaque arida cuanaque. Tuhuadya tucue etare iyacua cuanaju paiyamere dutya ecue aniyaque, dutya era huesamereya cuanaque. \v 19 Tume tuque ecue inime juya. Amena ecue aniya umada earaqui eiyaque eje uma mara tupu. Pacanajara ique. Paaraara. Paijiiji. Iyacua pureama paju”, jadyatu chipirudaque jucuare datse. \v 20 Arepa ecuitaja eje uma mara chacha ani ishu cabaticuare ama buchatu jadya ama jucuare. Yusuratu jadya acuare: “Inimema mique. Riyaque apuna cuitadyami majuya. ¿Aija ishu cuana taa tuquemi tume cuanaque iyamerehua?” jadyatu Yusura acuare chipirudaque. Jadya majuetu tumeque ecuita jucuare. \p \v 21 “Cuejaya micuana era. Jadyatu jubuque tunaja ishu cuita camadya jetiama chipiru, ai jadya caradatiya cuanaque. Arepa tuna dyaque chipiruqui cabatiya ama bucha, tuna Yusura nerecada, aima bucha baya, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Yusura tuja cuanaque narujacayaque ama \r (Mt 6.25-34) \p \v 22 Jadya junuca jadya juatsutu Jesúsra tura mepehua cuanaque bahuityanucacuare: \p —Cuejaya micuana era. Netsapeume inime: “¿Ai dyadi rique araya, ijiya? ¿Ai dyadi rique jutuya?” jadya. \v 23 Yusura micuana iyahua tibu, yuneri cuitadya tura micuana tyadadiya micuanaja aijamaque ara ishuque, jutu ishuque jadya. \v 24 Neadebacue upati huiri cuana. Tunaratu inime tsapeya ama tunara sareya tsehue. Tuna tuna cuhuatiya ama ni cahuesatiya ama ara ishuque. Aijama tunaja ni eju tunaja earaqui iya ishuque. Jadya ama bucha tuna Yusura tyaya ara ishuque. Tujaque micuana. Micuana tura micuana dyaque iyuhueda baya, upati huiri cuana bucha ama. Yuneri cuitadya tura micuana tyaya micuanara ara ishuque sareyaque. \v 25 Ni ejeradya jutidyatu tuja maju ishuque ura juetihuaju tuja ani erirunucau ama. \v 26 Ni micuana ataqui baya batu di taa riya pijique, ¿tume tuque micuana eje bucha juatsu inime tsapequi aya peya ai cuana? \p \v 27 “Micuanajatu tsapetaqui ama inime jutu ishu cuana tsehue. Nebacuedya yachiju shasha cuana eje bucha danee juyaque. Tunaratu jidama ama inime baya jutu ishu cuana tsehue. Mere ecana juya ama chipiru jiteque, ni ecana taritariya. Jadya ama bucha tuna Yusura jida piji amereya. Salomón tu jucuare ecuari dyaque jida tsehue cajututitsu jida piji. Jadya ama bucha shasha cuana yachi juquetu dyaque jida piji, Salomónra ejutuqui dyaque jidaque jutucuare bucha ama. \v 28 Shasha yachi juqueri tsunuda ama juya. Tumeque huecaca camadya tu jida piji; peya huecaca bacue eijehue ejuu etiquiju. Yusura yachi juque shasha cuana dyaque jida piji amereya tibu, yuneridya tura micuana tyayadya micuanara jutu ishu sareyaque. Micuanaratu tura naruyaque ejeneya ama, arepa tuque micuana upati jeta aqui cuanaque, shasha cuana jadya naruyaju baya ama bucha. \v 29 Yusura tura iyahuaque naruya tibu, inime netsapeume: ‘¿Ai dyadi tuque ecuana araya? ¿Ai dyadi tuque ecuana ijiya?’ jadya tsehue. \v 30 Yusu adeba baecua cuanaque tuna tumeque inime tupu tsehuedya jutidya juneniya. Micuana jadya inime tupu tsehue nejuneniume. Micuanaja taa tu aniya Etata Yusu barepa juque, micuanara ai ara ishuque, jutu ishuque jadya sareyaque tyaquique. \v 31 Pana catyati nejucue Yusu queja, tuja micuana naru ishu. Jadya anie ni micuana juya, tume tura micuana tyaya dutya micuanara sareya cuanaque. \s1 Tere baecuaque etsujequi jida quiyatiaje ishuque \r (Mt 6.19-21) \p \v 32 “Arepa micuana eje uma ama, casadama jadya juya ama bucha, bajida nejuume, ecue cuanaque. Micuanaja Tata Yusura micuana mepehua micuana eatsehue jupee huaraji aridaque juishu. \v 33 Catyati neacue micuanaja aniyaque. Tumeque chipiru inayaque nerecada cuanaque netyabarecue. Nequiyatiajecue etsujequi tere baecuaque barepaju. Yusu queja micuana quiyatiajeyaquetu cayuamati baecua. Chiritanaya ama tuque, ni tu yuamaturaya rapara. \v 34 Tupujacaya ama tuque ecuana inime ecuanaja iyuhueda cuanaque quiyatihuaju. \s1 Jesús junanucayaju quihuati ishuque \p \v 35-38 “Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji. Pana adeba neacue. Anicuaretu peadya ecuita chine ishu caquemititayaju cuacuareque. Tuja mere puji cuanatu baecua jucuare ai ura tuque juetinucayaque. ‘Meta patya ni tu juetiya, jadya ama juatsu ni huecacayaju’ jadya tunajatu inime jucuare. Ai ura tuque juetinucayaque baecua tibu tuna ecajututi anicuare. Ude ecana catuchaticuare. Tahuicuare ama ecana. Ecabati tuna anisisacuare. Equihuati tuna anicuare eje tupu tura juetitsu isaraetiyaju masadama etsecue pacasha ishu. Tumetu patrónra tuja mere puji jida cuanaque juetitsu sumietiya ecabati tuque ihua juya cuanaque. Ejeque uradya jutidya tuque juetitsu meta patya, huecacayaju, juetitsu tujatu ecana cuejaetiya mesaju anibute ishu. Ejutuqui jidaque bacue catacati, mere ishuque jutu jadya juatsu tujatu earaqui quinineya. \p “Jutaquiju micuana dyadi nequihuaticuedya ecabajejeti ique junanucayaju ishu, mere puji jida cuanaque jucuare bucha, tunaja patrón ihuayaque jucuare bucha. \v 39 Bahue nejucue riyaque. Ni ejeque etare metsequetu bahue ama ejeque ura chiri puji ejutiuque. Junayaque bahueque juatsutu ecabati ejuu, chiri puji etareju chiri ejutiuque naru. \v 40 Micuana dyadi equihuatidya nejucue ique batsa ishu. Muya jutidya micuana eanau, ejeque huecaca ique junanucayaque baecua tibu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Mere puji cuejataquique, cuejataquimaque jadya \r (Mt 24.45-51) \p \v 41 Tumetu Pedrora bacaduracuare: \p —Ecuana Cuatsashaquique, ¿jadya cuejae mira ecuana aya, ecuana camadya, dutyadya ni taa? \p \v 42 Jesusratu quemitsacuare: \p —Neihuacue ique, mayuruma jidara tuja patrón iyuhuedaque juetiyaque eihuau bucha. Mere puji yana equedya juyaquetu jida, inimequique. Micuanaja pana adeba aishu micuana cuejaya riyaque. Anicuaretu mayuruma. Tuja patronratu shanacuare tuque juneniya tupu tuja etareju cuanaque naru ishu. “Dutya huecaca ecana ara ishu cuanaque tyacue”, jadya patu tuja patrónra aquenacuare. \v 43 Tumeque mayuruma ni amerehua eque juya, peya cuana ni tu narujacaya ama, dutya pureamatu jubuque tuja patrón juetihuaju. \v 44 Pusha amadya micuana cuejaya. Tura tuja patrónja mere puji cuana jida naruhua tibu, tujatu dutya tuja ai aniya cuanaque narumereya. \p \v 45 “Mayuruma ni cuejataquima, amerehua eque amadyatu juya. Tura ni jadya inime tupuya: ‘Ecue patróntu juetihuishaya ama. Ecue biji eque paju jari’ jadya. Amena jadya juatsu tujatu peya mere puji cuana nerecaturaya; ijahue ijahue jutidyatu ecana aya. Chine mere, araara, nijuqui arida cuana tsehue, ijiijiya jadya tsehue jutidyatu ecana aniquereya, tuja mere ataqui ama bucha. \v 46 Tumetu tuja patrón juetiya ni tuque quihuatiyaju, ni tuque juetinucayaque ura bahueju. Jadya baetitsutu tuja patrónra catsa catsa, ijehue jadya aetiya tuja etare juque. Riyaque mayurumatu canerecatibuque. Yusu adeba baecua cuanaque canerecatiya bucha canerecatietu jubuque. \p \v 47 “Mere puji ni yana equedya ama juya, arepa tuque tuja patrónra amereyaque bahue ama bucha, tumetu dyaque nerecada atanabuque. \v 48 Ejeque mere puji ni yana equedya ama juya, tuja patrónra amereyaque baecua juatsu, tumetu dyaque ama nerecaturatanabuque. Jetiama aniya cuanajatu jetiamadya tyataqui peya cuana. Tumebaedya ejera ni pana adeba aya Yusuja biji equeque bahuityataquidya tunajatu peya cuana tunara adebayaque, —jadya tujatu ecana acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra bahue amerecara acuare tuque iyuhueda baqui cuanara ihuayaque; tuque iyuhuedama baqui cuanara bacue ihuaya ama jadique.) \s1 Jesúsja inime riyaque yahuaju cuanaque catibuqueque \r (Mt 10.34-36) \p \v 49 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Etiqui jujuajeyara dutya jiji asicada cuanaque jadya tirushatsu bajejeajeya buchique ique. Ique jehua riyaque yahuaju jidamaque aputasha, eaqueja catyatiya cuanaque tunaja educuju asicadaque aniyaque tilla jadya aishu. ¡Eatilla jipe ecue Yusura mere amerehuaque ejuu! \v 50 Ique dyaque canerecatitaqui, majutaqui judadiya ique nerecada juyaque atillaya tupu. \v 51 ¿Micuanaja ni tu inime juya, ique junahua baatsu dutya inime jidama cuanaque, cati jadya amena terehua bucha? Jadya ama tuque. Ique adeba baecua cuanaque tuna ecue cuana tsehue cahuaititsu catibuque. \v 52 Iyacua equeque tu micuana dyaque ujeu baqui cuanaque micuanaja etareju cuanaquedya. Ita taa nebacue. Peadya etarejutu eaniu ecuita, tuja ehuaneque, ebacujunaque, ebacuaque, ebacuaqueja ehuaneque. Ique adeba baecua cuanaratu ique adebaqui cuanaque ujeu babuque. \v 53 Etataqueratu ebacuaque ujeu babuque; ebacuaquera bacue etataque. Ecuaqueratu ebacujunaque ujeu babuque; ebacujunaquera bacue ecuaque. Yahuiqueja ecuaqueratu ujeu babuque ebacuaque jahuane; ebacuaque jahuanera bacue yahuiqueja ecuaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Huecaca cuana eje buchiquepa eadebau jadique \r (Mt 16.1-4; Mr 8.11-13) \p \v 54 Jesúsra tuna cuejanucacuare: \p —Nei diji equeque huani sehueda netitsuraya baatsu, micuana juya: “Nei tu netihua; iyacuari nei juya”. Tumetu micuanara quisarati ahua equedya juya. \v 55 Beni mara juetihuajutu “Amena nei jujacaya” jadya micuana jubahue. Micuana micuana bahue jida amena beni maraju nei jujacayaque. \v 56 Micuana aniya patyatu Yusura jetiama aya ique tuaquejaque junahuaque adebamere ishuque. Micuanaradya jutidyatu adebaya ama, arepa micuana huecaca cuana eje buchique adeba bahue ama bucha, arepa micuana riyaque yahua juque adeba bahue ama bucha. Micuana micuana jidamaque inime cadujutiya, arepa micuana dyaque inime adebabada cabatiya ama bucha. \s1 Ecuana ujeu baqui cuana tsehue jida jutaquique \r (Mt 5.25-26) \p \v 57 “Micuanara cuitadya neadebacue dyaque jida tuyuque. \v 58 Ejera ni micuana huaraji queja cuejaya, dujucara ni tunara micuana aya, huaraji queja junatimaradya icuene jida inime nebajejecue. Icuenedya ni micuana inime ebajejeu ama, tume tunara micuana edujuu inime bajejequi queja. Dujuhuaju micuana inime bajejequira policía cuana queja edujumereu. Tume tunara micuana etare apudaju eishau. \v 59 Pusha amadya micuana cuejaya. Tuhua tunara micuana enityamereu, huarajira tsujebacayaque tsujetyatillaya tupu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 13 \s1 Inime cacuaretiyaque ama juatsu Yusuja queja judirubuqueque ama \p \v 1 Tumeque huecaca nucadyatu umae ecuita cuana jecuare Jesús queja. Cuejanaticuare tuna Jesús: \p —Pilatoratu eje uma israelita cuana Galilea juque iyemerecuare, tuna Yusuja etareju uu cuana iyetsu Yusu tyau juyaju. ¿Eje bucha juatsu tuna iyetanacuare, tuna jucha arida baatsu ni taa?, —jadya tunajatu bacaduraticuare. \p \v 2 —Micuanaratu adebaya tume cuanaque ecuita cuana Galileaju cuanaque peya cuana Galileaju cuanaque bucha jucha arida juatsu majucuare bucha. \v 3 ¡Aijama! Tuna tuna peya ecuita cuana bucha dyaque jidamaque ama jucuare. Dutya tuna jucha arida cuanaque, micuana dyadi tumebaedya. Micuana ni cacuaretiya ama micuanaja inime, Yusu queja micuana judirubuque ama. \v 4 Adebaya micuana peadya tunca quimisacarucu earacana ecuita cuana Siloéju aruhue etare rihuitsu tyanatanacuareque. ¿Eje bucha tuque micuana ecana adebaya? ¿Jerusalenju anicuare cuanaque bucha dyaque jucha aridaque ni taa? \v 5 ¡Aijama! Tuna tuna peya cuana bucha dyaque jidamaque ama jucuare. Tuna tuna jucha arida jucuare; micuana bacue tuna baedya. Micuana ni inime cacuaretiya ama, ni ejeque micuana Yusu queja judirubuque ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Higo acui cacama cuatsabiji eque bahuityacuareque \p \v 6 Jadya juatsu tuna Jesúsra jadya cuejanucacuare bahuityayaque. \p —Anicuaretu teeju acui higuera bacani euhuaque. Tuque uhuaquiratu sarenacuare ecaca. Dadinacuare amatu ni peadya ecaca. \v 7 Jadya juatsu tujatu ecuita tee naruquique cuejacuare: “Quimisha mara ique amena jeujeu juyaque riyaque acui caca sarera. Ni cacacati pidya ecue riyaque jucuare. Cuerehuanacue. Yanacana cuitari riyaque acui euhua”, jadyatu emechiquira acuare tee naruquique. \v 8 Tee naruquiratu acuare: “Riyaque mara camadya panetinuca jari. Eratu jida naruya. Huaca taraca juque mechi tsehue mechi pahuau euhuaque jida juishu. \v 9 Peadya mara junucatsu cuanatu cacaqui ejuu. Cacacatinucaya ama ni, tumetu amena cueremeretaqui tumeque acui”, jadya tujatu acuare. Jadyatu jucuare acui cacamaque, —jadyatu Jesús jucuare. \p (Riyaque cuatsabiji tsehue tuna Jesúsra bahuityacara acuare. Inime cacuaretiya ama cuanaque tuna ijehuetanabuque jadique.) \s1 Canajara huecacaju Jesúsra epuna ereme ecatununatique tuyunecuareque \p \v 10 Canajara huecacajutu Jesús Yusuja quisarati bahuitya jucuare caradati ishuque etareju. \v 11 Tuhuadyatu jucuare epuna peadya tunca quimisacarucu earacana mara ujejedaque, yume tucue ijahuara jadya amereyaque. Ebebacua tujatu ecatununati jucuare. Jida netitaqui amatu jucuare. \v 12 Baatsutu Jesúsra ihuaracuare: \p —Jecue requeja, mama. \p Tuaqueja ihuaratsu tujatu acuare: \p —Mama, erami eremeque tuyuneya. \p \v 13 Jadya aatsu tujatu emetucu tuque dyaque huanacuare tuque chachane ishu. Jadya aya tsehuedya cuitadyatu epuna ereme juneniyaque jida neticuare. Tume tujatu amena Yusu pureama acuare: \p —¡Dyaque jida taa Yusu! —jadyatu jucuare. \p \v 14 Caradati ishuque etare naruquique huarajitu yaque cahuaiticuare, Jesúsra canajara huecacaju chachanehua baatsu. Turatu tuhua ecaradati cuanaque jadya acuare: \p —Aniyatu shucuta huecaca mere juishuque. Mere huecacaju nejecue casamameretira, canajara huecacaju ama. ¡Canajara huecaca tu casamati huecaca ama! —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 15 Jadya juyaju bacatsu tuna Ecuana Cuatsashaquira isaracuare dutya tuhua cuanaque: \p —Jidadya batacara datse micuana juya, ai jidaque ama. Micuana micuana mere juyadya canajara huecacaju. Inajacaya micuana canajara huecacaju huaca cuana, burro cuana jadya taraca juque cuinanasha ishu, ena ijimereti ishu. \v 16 Riyaque epuna ri israelita, Abraham eque ejuracanaque. Amena ri peadya tunca quimisacarucu earacana mara ijahuara ujejeda amereyaque. ¿Eje bucha chachanetaquima rejari ejuu ujeje canajara huecacaju? —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 17 Jesúsra jadya ayaju cabacatitsutu tuque jadya juyaju jidama baqui cuanaque cabisuticuare. Peya cuanatu pureamadya jucuare Jesúsra ayaque baatsu. \s1 Mostaza caca cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 13.31-32; Mr 4.30-32) \p \v 18 Bahuityanucacuare tuna Jesúsra: \p —Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji, micuana Yusura eje bucha micuana amena naruyaque bahue amere ishu. \v 19 Adebayadya micuana mostaza caca, teeju euhuataque. Achaachaque piji, bataqui nerique ama. Jadya ama buchatu buraratsu, huijatsu, danetsu dyaque arida juya. Tuja yaa cuanajudyatu upati huiri cuana eja catiya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra jadique huecashacuare. Arepa catibutiyaque eje uma piji tuaqueja catyatiajeya ama bucha, tuequedya tuna riya piji, riya piji jetiama catyatiajeya.) \s1 Levadura cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 13.33) \p \v 20 Tumebaedya tujatu ecana riyaque cuatsabiji eque bahuityanucacuare: \p —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. \v 21 Epunatu pan ejuu. Eiyautu riya piji levadura. Quimisha equiniqui medidaju tujatu harina ehuauu. Tumeque riya piji levaduraradyatu dutya esaca huauhuaju emujashau, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tujatu ecana jadique huecashacara acuare. Levadurara dutya esaca mujashaya bucha, jadidyatu tuja quisarati dutya queja cuejatanabuque jadique.) \s1 Eje uma ama Yusu queja judirubuqueque \r (Mt 7.13-14, 21-23) \p \v 22 Jesústu cuanucacuare Jerusalénju. Cuetiajecuaretu epu ebari cuana eque, epu achaacha cuana eque. Tumeque epu cuanaju aniya cuanaque tujatu bahuityaajecuare. \v 23 Ejera cuanatu bacaduracuare: \p —¿Eje uma ama tuna Yusu queja judirubuque ni eje tupu jaca ishu ama, Ecuatsashaquique? —jadya tujatu acuare. \p Jesúsratu quemitsacuare. \p \v 24 —Yusu queja judiru ishu tu masada, ibeda jadya; etsecue quinidama eque careta careta nubie ejuu bucha tuque. Ducuta inime tsehue eje buchadya dutya acara nejucue tuaqueja judiru ishu. Cuejaya micuana era. Dutya jujeri datse tuna Yusu queja judirucara juya. Jadya ama bucha tuna judirubuque ama, ai tuna eje bucha judiru ishuque aya batudya. \p \v 25 “Anicuaretu etare metseque. Nubi ishu emajaca tyau jadya aatsutu etare cateriticuare. Yusu tu etare metsesque buchique. Tere huecaca juetihuaju micuana Yusuja eaniqui etsecue netinatibuque. Ihuarabuque micuana Yusu. ‘Ecuana Cuatsashaquique, pacashacue ecuana’ jadya tuque micuana abuque. ‘Aijama. Adebaya ama micuana era. ¿Ejuque cuana taa micuana?’ jadya tura micuana abuque. \v 26 Tume tuque micuana abuque: ‘Mira taa ecuana adebayadya. Araaracuaredya taa ecuana miatsehue. Mique taa mi ecuanaja epu cuanaju bahuitya bahuityacuare’ jadya tuque micuana abuque. \v 27 Jadya bacatsu micuana Yusura abuque: ‘A, aijama. Micuana micuana ecue ama cuanaque. Cuejahuadya micuana era. Adebaya ama micuana era. Nenetisicuacue ique pequeque, micuana micuana jidama juhua cuanaque’ jadya tura micuana abuque. \v 28 Abraham, Isaac, Jacob, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque jadya yuqueja Yusuja yacuaju aniya baatsu, micuana dyaque peya inime jubuque, tuna queja nubitaqui ama juya cabatitsu. Etse tari tsehue micuana pabuque tuhua nubitaqui ama cabatitsu. \v 29 Eje uma israelita ama cuanaque tuna Yusu huaraji dyaque aridaque aniyaju judirubuque. Dutya quejaque tuna tuhua judirubuque. Junabuque tuna nei diji eque amacaque, beni diji eque amacaque, ijeti cuinanaya eque amacaque, ijeti nubiya eque amacaque jadya tuna caradatibuque Yusuja yacuaju pureama juishu. Caradatitsu tuna eatsehue araarapee jubuque. \v 30 Iyacua dyaque inime metse cabatiya cuanaque tuna inime metse ama jubuque. Iyacua jetiedya, inime metse ama cabatiya cuanaque bacue dyaque inime metse cabatibuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús Jerusalénju cuanara bijidamadurayaque caadebatitsu pacuareque \r (Mt 23.37-39) \p \v 31 Amena tuque quisaratijacahuajutu junacuare umae fariseo cuana. \p —Dirucue rehuaque. Herodesrami iyemerecara aya, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 32 Tura tuna acuare: \p —Herodes tu inime adebabadaque. Necuejadirucue jadya: “Eje uma huecaca ama mere juya jari. Cuinanashaya jaridya tuque ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaja ijahua cuana. Ujejeda cuanaque tuque chachaneya. Jadya juatsu tuque ecue mere tereya”. \v 33 Juneniya jari ique Jerusalén queja amaca iyacua, metajudya, tibene jadya. Jerusalén tu Yusu equeque cuitadya quisarati cuejaqui cuanaque iyetana ishuque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 34 Jadya quisarati amena aatsutu Jesúsra quisarati acuare Jerusalénju aniya cuanja ishu. Tuna cuitadya baatsu quisarati aya buchatu jucuare, arepa tuna tuhua ama jucuare ama bucha. \p —Micuana Jerusalénju aniya cuanaque, micuanaja epu ebarijutu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque tumu tsehue iyetajacama jucuare. Eje uma narucara ebari datse micuana ahua. Tacure jabacua cuana ecuaquera yajapara emaque ishatsu enaruu bucha, narue datse micuana acara ahua. Micuanajatu ecue jadya narue aishu bijidama juhua. Dutya jujeri micuana eaqueja catyaticarama juhua. \v 35 Nebacacue. Yusuratu tuja epu ebari narujacabuque, tumebaedya tuhua anibuque cuanaque. Banucabuque ama micuanara ique, “Jida paju Yusuja ebacaniju junayaque”, dutya israelita cuana jadya judadiya tupu, —jadyatu Jesús jucuare. \c 14 \s1 Jesúsra ecuita emujatereque chachanecuareque \p \v 1 Canajara huecacajutu Jesús cuacuare fariseo huarajija etareju araara ishu. Tuhua jucuare cuanara tunajatu Jesús narucuare tura eje bucha canajara huecacaju ai ayaque. \v 2 Tumebaedyatu tuhuadya jucuare ecuita ujejedaque emujatereque. \v 3 Jesusratu bacaduracuare cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, fariseo cuana jadya: \p —¿Ecuanaja cacuatsashatijutu ehuene, ecuita ujejedaque canajara huecacaju, chachanetaquique, aijama ni taa? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 4 Tuna bacue abacatadya jutidya jucuare. Caquemitsaticuare ama tuna. Jadya juatsutu Jesúsra ecuita emujatereque jabatsu chachanecuare. Chachanetsu tujatu \p —Jida dirucue micue etareju, —jadya acuare. \p \v 5 Jadya juatsutu Jesúsra fariseo cuana anucacuare: \p —Micuana micuana mere juyadya canajara huecacaju. Micuanaja bacua, jadya ama juatsu juye canajara huecacaju epacacau cani dedaju. Tumeque uradya tuque micuana ecuinanashatiu, arepa canajara huecaca paju ama bucha. ¿Yuneridya? —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 6 Eje bucha quemitsataqui ama tunajatu bacuare. \s1 Ecuana taca camuibati jutaquique ama \p \v 7 Jesusratu bacuare eihuara cuanaque eaniqui dyaque jida muida cuanaque iyabutya ishuque eaniqui sare juyaju mesaju. Jadya juya baatsu tujatu ecana cuejacuare: \p \v 8 —Eju tunara chine ishu araara ishu cuejahuaju, neanibuteume eaniqui muida cuanaque iyabutya ishuju. Muidaque iyabutya ishuque eaniqui ni mi metseneya, ¿eje buchami ejuu, peya eihuaraque mique bucha dyaque muidaque jutihuaju? \v 9 Metse cuejaqui juhuarami jadya eau: “Netitsuracue tumeque eaniqui juque. Riyaque ecuita tuhua paanibute”. Tumemi bisu majaca nerecada cuana ducu anidirutaqui. Jadyatu juya tuna taca camuibati juya cuanaque. \v 10 Tume amena tunara araara ishu ihuarayaju, neanibutecue nerecada cuana tsehue. Jadya juyajumi mique ihuaramerequira jadya eau: “Netitsuracue. Anibuteticue tuhua dyaque muida cuanaja eaniquiju”, jadya turami eau. Tume tuna dutya peya cuana ecueja cuanaque bahue ejuu mique muibataquique. Jadyatu juya tuna taca camuibati juya ama cuanaque. \v 11 Yusuratu dyaque inime metse cabatiyaque aishu ama amereya. Aishuque ama cabatiyaquetu dyaque inime metse Yusura amereya, —jadyatu Jesúsra eihuara cuanaque acuare. \p \v 12 Tumebaedya tujatu tuque ihuaramerequique acuare: \p —Chine catiyaque, micue ata cuana cuita camadya ihuaraume ni micue miatsehuequi cuanaque, micue eadeba cuanaque, micue epuju chipiruda inime metse cuanaque. Ihuaraya ni mi eadeba cuanaque, chipiruda cuanaque camadya, tume tunarami tuna chine catiyaque cuare ihuara jutidya eau. Jadya mique juhuajumi tume tsujema tyatana juya. \v 13 Jadya ama juatsu, chine catinucayaque, ihuaracue nerecada cuanaque, ebi tubu cuanaque, rudurudu cuanaque, shuhui cuanaque jadya. \v 14 Arepa micue nerecada cuanara, ujejeda cuanara jadya chine ishu ihuaranucataquima baya ama bucha, miquemi dyaque pureama micue canerecabatimi ecana bamerehua tibu. Amena ishuque huecacaju Yusura emaju cuanaque nityatsuranucatsu turami dyaque jida abuque, mira tume cuanaque nereca bahua tibu. \s1 Chine ishu eihuara cuanaque equeque cuatsabiji \r (Mt 22.1-10) \p \v 15 Jadya juya bacatsutu tuhua mesaju juaniyara Jesús jadya acuare: \p —Dyaque jida taa Yusu huaraji dyaque arida aniyaju judiruya cuanaque, tuatsehue araara ishu ecueja cuanaque. \p \v 16 Tura jadya ayajutu Jesúsra cuejacuare riyaque cuatsabiji tuna bahuityayaque, dutya ecuejaque ama Yusu queja judiruyaque. \p —Anicuaretu ecuita chipirudaque. Tuquetu cabajejeticuare chine arida juishu. Ihuaramerecuare tujatu ecana jetiama chine ishu. \v 17 Earaqui amena juhuaju tujatu cuadishacuare tuque merequi tuja ecueja cuanaque ihuarara. “Nejecue. Amenatu iyatanahua”, jadya tujatu cuejamerecuare. \v 18 Cuejatahua ama bucha ecana cuacarama jucuare. Tudya tunajatu cuejacuare tuna cuejaqui juhuaque eje bucha juatsu tuna cuataqui ama juyaque. Icueneratu jadya acuare: “Cuaya ama ique chinera. Iyacua cuitadya ique yahua caquemitihua tee ishuque. Cuataqui ique tumeque petara. Cuejadirucue chine metseque; panerecaba tura ique”. \v 19 Peyaratu jadya acuare: “Cuaya ama ique chinera. Quemihua tuque pishica yunta juye cuana. Tume cuanaque adebara cuaya. Cuejadirucue chine metseque; panerecaba tura ique”, jadya tujatu acuare. \v 20 Quimisha ishuratu jadya acuare: “Cuaya ama ique chinera. Iyacuadya taa huanequi juhua. Jadya tibu taa eje bucha cuataqui ama juya. Cuejadirucue chine metseque: panerecaba tura ique”, jadyatu peyara acuare. \p \v 21 “Ecuejaquiquetu dirunucacuare. Judirunucatsu tujatu tuja patrón cuejadirucuare: ‘Dutya mira ihuaramerehua cuanaque tuna jecarama juya’. Tura jadya cuejadiruyajutu chine metseque cahuaiticuare dyaque. ‘Ebajarara cuacue epu quini cuana, epu tipare aniya cuana queja. Queticue requeja nerecada cuanaque, bima cuanaque, rudurudu cuanaque, shuhui cuanaque jadya eatsehue tuna araara ishu’ jadya tujatu acuare. \v 22 Tura jadya cuatsashahuajutu ecuejaquique cuacuare tuja yana equedya. Jadya cuejatitsutu judirunucacuare. ‘Mira cuatsashahua eque tuque ahua. Jetiama rena quetihua nerecada cuanaque, ujejeda cuanaque. Aniya jaridya emajaca jetiama ecuitaja ishu’ jadya tujatu acuare tuque merequique. \v 23 Jadya juyajutu patrónra jadya acuare: ‘Cuanucacue peya epu cuanaju, tee cuanaju. Tuqueja cuanaque ihuaraticue. Paje ecana ique chine catiyaju. Eje uma ecue etareju nubiya tupu ecana panubi. \v 24 Jeeque micuana cuejaya. Paaraarana ama ni ejeque era icuene ihuarahua cuanaque’ jadyatu chine metseque jucuare, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \s1 Masadama amatu Jesúsja cuanaque aniya bae anie juishuque \r (Mt 10.37-38) \p \v 25 Jerusalénju diruyaquetu Jesús tuhuaque cuanucacuare. Ecuita cuana jetiamaratu Jesús tupujudya acuare. Tuna queja huarere juatsu tujatu ecana isaracuare: \p \v 26 —Eaqueja catyaticara juya cuanaque, ecue jucara juya cuanaja ique dyaque iyuhueda bataqui, tuja etataque, ecuaque, ehuaneque, ebacua cuanaque, tuatsehuequi cuanaque bucha iyuhuee ama. Ique tunaja pureama ameretaqui, tuna pureama ejuuque. Jadya ama ni juya, tumetu ecue jutaqui ama. \v 27 Micuana eatsehue junenicara juyaque juatsu, ecue yana equedya nejucue, arepa micuana canerecati, maju jadya jutaqui ama bucha, curusuju etata ejuu bucha. Ique jiteque iyetacara juyaju, iyetacarama juyaquetu ecuique jutaqui ama. \v 28 Eaqueja catyatimaquedya yuneri nejucue eatsehue junenisiriyaque, canimehuallaticarama tsehue. Cuejaya micuana riyaque cuatsabiji micuana huecasha ishu. Anicuaretu ecuita etare iyacuaque caticara juyaque. Etare tibunema jarira tujatu inime tupucuare ama dutya tura etare ishu sareyaque tuja aniyaque, aijama jadique. \v 29 Tumetu etare catibuticuare, dutyadya tuja etare atilla ishu aniya jadique baecuaquedya jutidya. Dudu cuana puchabaretsu tuja aijama jucuare ejaqui espiqui jadya tsuje tyaishu. Tuja dudu cuana camadya epucha eque tuna jetiama cueti cueti jucuare. Petatsu tunajatu ijaribacuare. \v 30 “Nepetacue riyaque dudu cuana camadya. ¡Inimema shana ri ecuita! Etareri caticara juchine, atilla ishu tupu aniyaque baecuaquedya jutidya”. \p \v 31 “Cuejanucaya micuana era. Anicuaretu ecuari peya yahua juque ecuari tsehue catira cuahuaque. Tuquetu peadya tunca mil sudaru cuana cuatsashaquique jucuare. Peya yahuajuja bacue beta tunca mil sudaru cuana anicuare. Catira cuamaradyatu icueneque ecuarira jida inime etupuu: ‘¿Ijahuedya tuque eau peya cuana, aijama ni taa?’ jadya. \v 32 Juya ni tuja inime: ‘Eje bucha ijahuee ni tuque ama sudaru jetiamaque’ peya japada jarijudya tujatu cuadishaya icueneta ecuejaqui cuanaque: ‘Necahuaiti ama. ¿Eje bucha yatse ejuu jida, catima ani ishu?’ jadya aishu. \p \v 33 “Jutaquijudya, eaqueja catyatimaradya jida inime netupucue, yuneridya micuana dutya ai aniya cuanaque cashanaticara tsehueque, aijama jadique. Eatsehue junenicara juyaquetu ecue yana equedya jutaqui, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Banu huaja tereyaque \r (Mt 5.13; Mr 9.50) \p \v 34 Jesúsra tuna cuejanucacuare: \p —Banu tu jida. Banuja, ni banu huaja etereu, aijamatu ni eje bucha banuqui amerenuca ishuque. \v 35 Jida amatu ni mechi jida amere ishu, ni aishu buchique. Ijehuetaquidya tuque jidama tibu. Tumebaedya micuana, micuana ni ecue yana eque jujacaya, tume micuana ni aishu buchique. Micuana quijacabacati aqui juatsu, nebacacue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 15 \s1 Uhuisha cuji ejuque cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 18.10-14) \p \v 1 Jetiama enaruquija ishu chipiru tsuje bacaqui cuanaque, peya ebijidamadura cuanaque jadya tuna cajipeticuare Jesús queja, tura cuejayaque ijacaba ishu. \v 2 Fariseo cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya tuna quisaratitibunecuare Jesúsja ishu: \p —Jeeque ecuitaja taa bijida jucha arida cuana tsehue juneni ishu. Tuna tsehuedya araaraya jadyatu juya, —jadya tuna jucuare. \p \v 3 Jadya juatsu tuna Jesúsra riyaque cuatsabiji cuejacuare: \p \v 4 —Peadya ecuitaja cien uhuisha eaniu. Peadya tuja cuji ejuu. ¿Eje buchatu tumeque ecuita ejuu? Eshanau jari di taa tujatu puscurucu tunca puscurucu earacana taracaju. Eishautu eju aija eje bucha ataqui amaju. Jadya shanatsutu pereu amadya ecuau uhuisha cuji ejuque sarera. Esareudya tujatu dadiya tupu. \v 5 Daditsu, pureama aatsu tujatu yaracacaju hueishatsu edujuu. \v 6 Etareju judirutsutu eihuarau tuja ata cuana, tuja eadeba cuanaque jadya. Jadya tujatu ecana eau: “Pureama nejura, era ecue uhuisha cuji ejuque dadihua tibu”. \p \v 7 “Pusha amadya micuana cuejaya. Barepaju cuanaquetu pureama juya, Yusuja cuanaque jetiama tuja yana equedya juya baatsu. Jadya ama bucha tuna dyáque pureama juya, peadya jucha aridaque inime cacuaretiya baatsu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Chipiru eaputa cuatsabiji eque bahuityacuareque \p \v 8 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Peya micuana cuejaya. Anicuaretu epuna. Peadya tunca ficha chipiru tuja anicuareque, peadya ni ecaaputashatiu, ¿ai tu ejuu? Etuchau tu ude. Tucha jadya aatsu tujatu tsucuta etare ejabuu inime eque chipiru pana sare ayaque. Chamacama tujatu edadiu. \v 9 Daditsu tujatu eihuarau tuja ata cuana, tuja eadeba cuanaque jadya. “Pureama nejura. Dadihua tuque ecue chipiru aputahuaque”, jadya tujatu ecana eau. Jadyatu epuna chipiru caaputashatiyaque ejuu. \p \v 10 Pusha amadya micuana cuejaya. Ejeque ecuita jucha aridaque inime cacuaretiyajutu dyaque pureama juya barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Inime cacuaretitsu, etataque queja ebacuaque judirunucacuareque cuatsabiji \p \v 11 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Peya micuana cuejaya. Anicuaretu ecuitaja beta ebacuaque ecatse. \v 12 Ebacuaque tupujuratu jadya etataque acuare: “Tyacue ique, mique majuhuaju ecue jubuqueque”. Jadya tura ahuajutu etataquera tyacuare chipiru, ai cuana jadya tuja ishuque. \v 13 Eje uma huecaca piji juatsutu ebacuaque tupujuque casitaticuare tuja ai aniya cuanaque. Catyati caticuare tuja ai cuana. Chipiru inatsutu dirucuare japada anape cuana queja. Tuhua judirutsu tujatu baya ijehuene chipiru acuare tuja biji eque. \v 14 Amena tuja chipiru pana tere juhuaju tuna dyaque mije jucuare tumeque yahuaju. Tumetu ehue ebari arara majuya bucha cabaticuare. \v 15 Jadya juatsutu cuacuare mere sarera. Ecuita chipirudaque tumeque yahuaju aniya queja canerecatiticuare: “Micue mere aniyaque juatsu, micue mere paa. Aijama rique ecue ara ishuque”, jadya tujatu aticuare chipirudaque. Ecuitaratu cuadishacuare cuchi cuana naru ishu. \v 16 Dyaque cuita aracara juatsu tujatu cuchi cuanara arayaque bijisericuare. Ni ejeradya jutidyatu ara ishuque tyacuare. \p \v 17 “Jadya tibudya tujatu inime tupucuare tuque juneniyaque. ‘Ecue etataja mere puji cuanaja taa tu aniya ara ishuque jetiama. Ique taa rehua arara majuya. \v 18 Ecue etata queja tucue padirunuca. Jadya paadiru: “Ecue etata, cajuchatihua taa ique Yusu tsehue, miatsehue jadya. \v 19 Mere taa amerecue. Micue bacua bucha bae aume. Micue mere puji bucha bae jutidya acue”, jadya era ecue etata paadiru’ jadya tujatu inime tupucuare. \v 20 Jadya inime tuputsutu judirunucacuare tuja etataqueja etareju. \p “Tuque japada jariju cuitadyatu etataque esirira batsacuare diruyaju. Batsatsu tujatu nerecabacuare. Tsajaja tsurutsa, macacatsa, dyahua jadya tujatu atsacuare. \v 21 ‘Tata, cajuchatichine taa ique Yusu tsehue, miatsehue jadya. Micue bacua bucha batsae aume. Eje bucha micue bacua ique jadya ataqui ama mique baya’ jadya tujatu acuare tuja etataque. \v 22 Etataqueratu ebacuaque quisaratiyaju bacaya ama bucha jadya acuare tuque merequi cuanaque: ‘Ebajarara ejutuqui jida pijique nequeticue. Nejutumerecue ecue ebacua. Nejutumerecue metara, zapatu jadya. \v 23 Neiyeticue huaca ecuanara tsericuinashayaque. Nearaarara. Chine nejura. \v 24 Riyaque ecue ebacua era emaju bucha bayaqueri chacha juetinucahua. Era eaputa bucha dutya huecaca adebayaqueri juetinucahua’ jadya tujatu ecana acuare. Jadya juatsu tuna catibuticuare chine. \p \v 25 “Tuna jadya juyajutu ebacuaque icueneque teeju mere juyaque judirucuare. Etare jipeajeyaque tujatu bacaajecuare tuna dudududuyaju, ijahue jadya juyaju. \v 26 Judirutsu tujatu dudududuyaju bacatsu tuna merequique tueque cuetiya baatsu ihuaracuare. Ihuaratsu tujatu bacaduracuare: ‘¿Ai tuna juya? ¿Eje bucha juatsu tuna dudududuya, ijahue jadya juya?’. \v 27 ‘Micue jautu juetihua. Micue tataratu iyemerehua huaca tseridaque, tuja ebacuaque jida chacha juetinucahua baatsu’ jadyatu tuna merequira acuare. \v 28 Jadya bahue juatsutu eujique dyaque cahuaiticuare, yanacana chipiru ijehue pujija ebacaniju chine juya baatsu. Cahuaititsutu nubicarama jucuare. Tuja ebacuaque icueneque cahuaititsu nubicarama juya baatsutu esirique cuinanaticuare. ‘Nubicue, ebacua. Baeticue ecue jau. Juetinucahua rique’ jadya tujatu aticuare. \v 29 Turatu etataque jadya atsacuare: ‘Aijama. Miquemi bahuedya eje uma mara era merehuaque eje bucha tsehue ama, ni micue yana acarama tsehue ama. Jadya ama bucha micue ique ni eje tupu etya uhuisha jabacua ecue iyuhueda cuana tsehue chine juyaque ara ishu. \v 30 Jeeque micue bacuaratu yanacana ijehuene ahua micue chipiru epuna jidama cuana tsehue. Iyacua tuque juetihuaju tuquemi tuja ishu iyemerehua huaca tseridaque chine juyaque ara ishu’ jadya tujatu etataque atsacuare. \p \v 31 “‘Ecue ebacua, mique taa mi eatsehuedya. Dutya ecue aniyaque tu micuiquedya. \v 32 Iyacua taa chine dyaque jida, pureama jadya nejura. Micue jau, era emaju bucha bayaquetu chacha juetinucahua. Era eaputa bucha ecue inime juyaqueri juetinucahua’ jadya tujatu ebacuaque acuare, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare riyaque cuatsabiji. \p (Riyaque cuatsabiji tsehue ecuana Jesúsra bahuityacara aya ecuana ejeque jucha aridaque inime cacuaretiyaju Yusu queja catyatiyaju ecuana pureama juishu.) \c 16 \s1 Mayuruma jidamaque cuatsabiji eque bahuityacuareque \p \v 1 Jesusratu tura mepehua cuanaque bahuityanucacuare: \p —Peya micuana cuatsabiji cuejaya micuana bahuitya ishu. Anicuaretu chipirudaque, tuja mayuruma jadya. Umae cuanaratu cuejacuare tuja patrón: “Micue mayurumaratu yanacana quemidya jutidya aya micue chipiru, ai jida tsume aishu ama”. \v 2 Jadya bacatsutu tuja patrónra ihuaracuare mayuruma. “¿Eje buchique tunara jadya cuejahua? Bamerecue ique mira ecue mere puji cuanaja manu cuana huenechine cuanaque. Amenami ecue mayuruma jujacaya”, jadyatu chipiru metsera acuare. \v 3 Jadya bacatsutu mayurumara inime tupucuare: “Amena taa ecue mere aijama. ¿Eje bucha anie juya? Casadama taa ique tee mere juishu. Bisuya taa ique tsujema bacabaca juneni ishu. \v 4 A, adebahua tuque era. Adebahua tuque ique rehuaque cuinanahuaju aira batsayaque”. \p \v 5 “Jadya juatsu tujatu ihuaramerecuare peadya peadya mere puji cuana manuqui cuanaque. Icuene junahuaque tujatu bacaduracuare: ‘¿Eje uma tuque micue manu aniya ecuana merequi juchine queja?’ \v 6 Turatu quemitsacuare: ‘Umada tuque ecue manu aniya, pushi mil litro jujeri olivo tseri’ jadya tujatu acuare. ‘Jeedya micue manu quirica. Era tuque micue manu aniyaque jaquechine. Amena tuque micue aniya patya jaque camadya, beta mil litro jujeri olivo tseri camadya. Anibutecue. Ebajarara iyacuaque manu quiricaju micue ebacani huenecue’. \p \v 7 “Jadya juatsu tujatu bacaduracuare peya: ‘¿Eje umatu micue manu aniya?’ jadya tujatu acuare. ‘Umada tuque ecue manu aniya. Cien arrobas trigo tupu tuque ecue manu’ jadya tujatu acuare. ‘Jeedya micue manu quirica. Era tuque micue cuarechine micue manu. Micue icuene juchine tupu ama tuque micue manu, quimisacarucu tunca arrobas trigo tupu camadya’ jadyatu mayurumara acuare. \p \v 8 “Chipiru metsequetu bahue jucuare mayuruma ai juhuaque. ‘Arepa tura ique ijahue ahua ama bucha, tuquetu dyaque inime adebabada. Aniyatu umada tuque rehuaque cuinanahuaju tuque batsaqui cuanaque’ jadyatu tuja patrón jucuare, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \p (Jesusratu jadya quisarati acuare. Yusu adeba baecua cuanaquetu dyaque bahue tunaja chipiru tsume; Yusuja cuanaque bacue jadya ama jadique.) \p \v 9 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Pusha amadya micuana cuejaya. Peya cuana tsehue jida juishu cabamereti ishu jadya micuanaja chipiru netsumecue. Micuana jadya juyaque juatsu, micuanaja chipiru terehuaju micuana jida batsatabuque micuana maju baecua anidiruyaju. \p \v 10 “Ejera ni peya tuja riya piji aniya tsehue ijahue aya ama, tumebaedya tujatu jetiama tsehue ijahue aya ama ni ejeque. Ejera ni riya piji tuja aniya tsehue ejeque ijahue aya, tumebaedya tujatu jetiama anitsu ijahue eau. \v 11 Micuana ni baecua riyaque yahuaju chipiru tsume, tume taa micuana ni aira buchique Yusu jaque ai narumereya ama. \v 12 Micuana ni baecua peyaja ai naru, tume micuana yuneri cuitadya baecua micuana jaque cuita ai canaruti. \p \v 13 “Ni ejera buchiquetu emereu ama beta patrón. Jadya jucara juyaque juatsu, tuque micuana, peya ujeu, peya bacue iyuhueda jadya jutidya ebau. Peyatu nijuta ducuta jadya tsehue emereu, peya bacue merecarama tsehue. Eje bucha anie ni micuana juma Yusuja biji eque, micuanaja ishu cuita camadya chipiru radanitya jadya juatsu, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 14 Fariseo cuanatu chipiru dyaque iyuhueda baqui jucuare. Jadya bacatsu tunajatu Jesús ijaribacuare. \v 15 Jadya juatsu tuna Jesúsra acuare: \p —Micuanajatu inime juya micuana jida, inime cujisha baecua bucha. Yusura micuana yuneri eje buchique adebaya. Yusu adeba baecua cuanara iyuhueda bayaquetu Yusuja ujeu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Cacuatsashati, iyacuaque jidaque quisarati jadya \p \v 16 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Yuequedya yahua nanada equedyatu ecuita cuanaja inime juhua, Moisésja cacuatsashati equedya anitsu, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara cuejaya eque anitsu, Yusu queja judiruya jadya datse. Juan Ecuita Cuana Utsaquira micuana cuejacuaredya micuana inime cacuareti ishuque. Tuequequedyatu cuejatanahua Yusura eje bucha narue dutya ecuita cuana ayaque. Jadya bacatsu datse tuna dutya jujeri eje buchadya judirucara juya Yusu queja. \p \v 17 “Yusura cuatsashahuaquetu ni eje tupu apupashatanaya ama. Peadya quisarati tujatu bareya ama. Barepa, yahua jadya aniya jari tuputu cacuatsashati cuana tere nime ama. \s1 Ecaquemitique cajacatitaquiquemaque Jesúsra bahuityacuareque \r (Mt 19.1-12; Mr 10.1-12) \p \v 18 “Micuana ni micuanaja huane neri tsehue cajacatitsu, peya epuna tsehue caquemitinucaya, tume micuana cajuchatiya. Yusuja yatucaju tuque micuanaja icueneque epuna huane neri jaridya, ai tupujuque ama. Micuana ni epuna peyaja eijehue tsehue caquemitiya, tumebaedya micuana cajuchatiya, peya jaque micuana micuana jaque eata aya tibu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Ecuita chipirudaque, Lázaro jadya jucuareque \p \v 19 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Anicuaretu ecuita chipirudaque. Ejutuqui jidaquetu dutya huecaca jutucuare. Dutya huecacatu chine mere jetiama earaqui bajeje, araara jadya jucuare. \v 20 Anicuaretu nerecadaque Lázaro bacani. Dyaque ujejedaquetu jucuare, tuja ecuita pusese camaque. Chipirudaja etare tsecuetu yahuaju anianini bahue jucuare. \v 21 Eje buchadya jequecara jadyatu jucuare chipirudaja ara cuesusu tsehue, arabishatsu ijehueya tsehue jadya. Casadama cuita tibutu chapa cuanara tuja pusese cuana tecueyaju eje bucha camuyatitaqui ama jucuare. \p \v 22 “Chamacamatu ecuita nerecadaque majucuare. Barepa juque Yusu tsahuaqui cuanaratu dujucuare Yusu queja ecatyati cuanaque majutsu judiruyaju, ecuanaja ebaba emuibaque Abraham peque. Chipirudaquetu tumebaedya majunucacuaredya. Papatanacuaredya tuque. \v 23 Chipirudaquetu majutsu tuyu judirudya ijahuaja etiquiju jucuare, Yusu adeba baecua cuanaque judiruyaju. Dyaquetu canerecaticuare. Dyaque nerecada juyara tujatu japada equera bacuare Abraham, Lázaro jadya. \v 24 Tumetu chipirudaque quiquecuare: ‘Nerecabacue ique, tata Abraham. Cuadishacue Lázaro; paje, pabana tura ique. Tuja emetucu sapara huitu enaju mutyatsu tura ecue yana riya piji cuita pabaneshana. Dyaque cuita taa etiquiju canerecatiya’ jadya tujatu Abraham acuare. \v 25 Abrahamratu acuare: ‘Tata, adebacue. Chacha jariju tuque micue anihua dutya ai mira bijida bahuaque. Lázaro bacue dyaque nerecada jucuare. Iyacuatu Yusura casaturaya. Mique bacue nerecada juya. \v 26 Jadya juatsu jipidya ama tuque Lázaro cuadishaya ama miaqueja. Aniyatu ecuana patya emajaca dyaque dedaque. Ni ejequedya jutidyatu ecarequetiu rehuaque tuqueja ni tuhuaque requeja’ jadyatu Abrahamra acuare chipirudaque. \p \v 27 “‘Jutaquiju nerecabacue ique. Cuadishacue Lázaro ecue etataja etareju aniya cuana queja, tata. \v 28 Tuhua tuque ecue aniya pishica ecue eatsehuequi cuanaque. Cuadishacue. Pacuejatitu ecana. Chacha jarijudya ecana inime pacacuareti. Tuna inime cacuaretiyaque ama juatsu, tuna tuna dyadi rehua canerecati ishuju juetibuque’ jadya tujatu Abraham acuare. \v 29 Abrahamratu acuare: ‘Tunajatu aniyadya eje bucha bacae aishuque Moisésra, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara jadya huenecuareque. Cuejayaju bacatsu tuna paejene tumeque ehuene cuanaque’. \p \v 30 Jadya ajaju bacatsutu chipirudara acuare: ‘Tata, bacaya ama tunaja tuque. Ejeneya ama tunajatu ehuene cuanaque. Ejeque emajuque chacha netitsuranucahuaque batsatsu camadya tuna inime ecacuaretiu’ jadyatu chipirudara acuare. \v 31 ‘Bacacarama ni tuna aya Moisésra, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara jadya huenecuare cuanaque, bacaya amadya tunajatu ni ejeque emajuque batsatsu’ jadyatu Abrahamra acuare. Jadyatu jucuare beta ecuita ecatse, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \c 17 \s1 Peya cajuchatishaquique dyaque canerecatibuqueque \r (Mt 18.6-7, 21-22; Mr 9.42) \p \v 1 Jesusratu acuare tura mepehua cuanaque: \p —Majuma jari tuputu ecuita cuana cajuchaticara jujacaya ama. Dyaque nerecadatu jubuque ejeque cajuchatishayaque. \v 2 Dyaque jidatu majutaqui juhua ebacua cuana bucha cuanaque cajuchatishaquique. Dyaque jidatu tumu erieri ishuque epituju risitsu bei dyaque dedaju ijehuetaqui juhua, ejeque cajuchatishamaque maju ishu. \v 3 Necanaruticue eje bucha juyaque. \p “Micuana tsehuequi buchique ni cajuchatiya, nereda neacue. Tuque ni inime cacuaretiya, nenerecabacue; nenime aputacue tura eje bucha ahuaque. \v 4 Ita taa nebacue. Ejera micuana jidama ajacama eau, jadya apidya jadya ama, tura micuana jidama juatsu eau, ‘Inime cacuaretihua. Cahuaitishanucacarama mique anucaya’ jadya anajacama eau. Jadya tura ayaju, nenerecabacue; nenime aputacue tura eje bucha jidama ahuaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús queja catyatitsu, ecuanaja casa aniyaque \p \v 5 Jesúsra mepehua cuanaratu Jesús isaracuare. (“Ecuadishata cuanaque” bacani tuna jucuare.) \p —Tsahuacue ecuana miaqueja dyaque nimee juaje ishu, —jadya tunajatu acuare. \p \v 6 —Micuanara ni ejenequena juhua, paju era micuanaja ataquimaque aishu casa tyayaque, ni aidya jutidya tuque micuana ataquima ama ebau. Jeeque acui morera bacani ni micuana eau: “Mutsautanacue rehuaque. Netisicuacue ena cuanaja ecuaque patya”, micuanaja yana equedyatu ejuu acui, era casa tyahuaque ejenehuaque juatsu. \s1 Mere pujique eje bucha jutaquique \p \v 7 “Jadya micuana cuejaya. Ecuitaja eaniu tuja mere puji tuja tee cuanaju, jadya ama juatsu, huaca cuana naruquique. Tuja mere puji chinequeja piji tuja mere juque juetiyaju, ¿tuja patronratu canajara ishu emajaca yume tyatsadya eau? ‘Anibutecue. Canajarabaca, araara jadya juatsu canajaracue’ jadya tujatu eau? \v 8 ¡Aijama! Jadya eauque, ‘Nahui caticati jadya juatsu ique araarayaju merenacue. Ique amena juhuaju piisi mique araaracue’ jadya tujatu eau. \v 9 Patronratu yusurupai aya ama tuja mere puji, tura cuatsashahuaque camadya ahua tibu. \v 10 Tumebaedya micuana, Yusura amereyaque atillatsu muita ishuque bucha necabacatiume. ‘Ecuanaratu ecuanaja ai ataquique camadya ahua’ jadya necuejacue Yusu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra pusesera ririshayaque peadya tunca ecuita cuana chachanecuareque \p \v 11 Jesústu Jerusalénju cuayaque cueticuare Samaria, Galilea jadya eque. \v 12 Peadya epu achaacha equetu cueticuare. Cuetiyajutu peadya tunca ecuita pusesera ririshaya cuanaque tuque tsurutsa ishu cuinanacuare. Japajapa piji tuna netinaticuare. \v 13 Netinatitsu tuna quiquecuare: \p —Nerecabacue taa ecuana, Jesús. Chachanecue ecuana, Ebahuityaquique, —jadya tunajatu acuare quique eque. \p \v 14 Jesúsra tuna baatsu isaracuare: \p —Pae queja necabameretiticue, micuana chacha juhuaque tuna bahue juishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p Tume cuayaquedya jutidya tuna chacha jucuare Jesúsja casa eque. \v 15 Peadya camadyatu yudijidya cuanuca jucuare Jesús queja, chacha juhua cabatitsu. Cuanucayaquetu juajecuare: \p —¡Dyaque jida taa Yusu! —jadyatu quique eque juajecuare. \p \v 16 Jesúsja yacuajutu nuyunaticuare. Ebutsequini tsehue yahua tseraya tuputu huipuchitanacuare. \p —Yusurupai mique aya, mira chachanehua tibu, —jadya tujatu Jesús aticuare. \p Jadya yusurupai atietu ecuitara cuanucatsu acuare, arepa tuque samaritano juya ama bucha. Puscurucu israelita cuana bacue yudijidya cuanuca jucuare ama Jesús yusurupai ara. \p \v 17 —Peadya tunca ecuita taa tuque chachanehua. ¿Are peya cuana? ¿Puscurucu taa tu bataqui ama? \v 18 Arepa peya yahua juque ama bucha taa ri riyaque jenucahua Yusu pureama ara. ¿Eje bucha juatsutu umae puscurucu jenucahua ama? Tuna taa tuna ecuanaja ata cuana, —jadyatu Jesús jucuare. \p \v 19 Jadya juatsu tujatu Samaria juque isaracuare: \p —Netitsuracue. Dirucue. Miquemi chacha juhua, mira era eje bucha eauque pana ejene ahua tibu, —jadyatu Jesúsra ecuita acuare. \s1 Eje bucha Yusura naruyaju jubuqueque \r (Mt 24.23-28, 36-41) \p \v 20 Peya huecacatu fariseo cuanara Jesús bacaduracuare: \p —¿Eje bucha juyaju ecuana caadebatibuque Yusura dutya ecuita cuana riyaque yahuaju aniya cuanaque narutibuneyaque? \p Tura tuna quemitsacuare: \p —Yusura narutibunehuajutu ejitajuque ama jubuque, ni eje bucha adebataqui. \v 21 Arepa umae cuana jadya ejuu ama bucha, “Amenari riyaque epu Yusura narutibunehua”, jadya ama juatsu “Yuqueja anape cuana queja tuque”, pusha pusha jutidya tume. Yusura narutibuneyaquetu ejitaju ama, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 22 Jadya juatsu tujatu isaracuare tura mepehua cuanaque: \p —Ecue cuanaquetu canerecatidadibuque. Eje tupu ecue cuanaque nerecaturatayaju micuana jubuque: “Areque Jesús ECUITA rehua ecuana tsehuedya ejuu ecuana casatura ishu” jadya. Ique ejitajuque ama tuhua jubuque. \v 23 “Rehuadya ri Mesías”, jadya ama juatsu “Tuhua tu Mesías”, jadya ni tu umae jubuque. Neejeneume. Necuinanaume ique sarera, ique rehua ama juya. \v 24 Aira cuejatsu ama micuana IQUE ECUITA junanucahuaque bahue jubuque. Dutyajadyatu babahue pupipupiyaque dutya queja; jadidya ique dutyara babuque junanucayaju. \p \v 25 “Icuene ique dyaque nerecada jutaqui jari. Iyacua ecuita aniya cuanara bijidamadurabuque. \v 26 Noé aniya patya, tuque cuaba ebariju nubima jarijutu ecuita jidama cuanaque anicuare; ni ecana Yusura nerecaturayaju canerecati ishu equihuati jucuare. Jadidyatu jubuque ique junanucahuie. \v 27 Tume patya beru ena eque teretama jarijutu ecuita cuana anicuare tuna anietibehua buchadya jutidya. Araaraya, ijiijiya, huanequi, ahuequi jadya anie tuna jucuare Noé cuaba ebariju nubicuare tupu. Muya jutidyatu ena shumaumaque ama jueticuare, tunara ihuayaju ama. Dutya tuna huiditerecuare. \v 28 Lot aniya patya jucuare buchadyatu junucabuque. Ecuita cuanatu anicuare tuna anietibehua buchadya jutidya. Araaraya, quemiquemiya, catyati, uhuauhuaya, etare catiya jadya anie tuna jucuare. \v 29 Lot, Sodoma juque cuinanayaque huecacatu Yusura pacacashacuare barepa juque etiqui, macana huiri cuana epacacau bucha. Dutya tuna majuterecuare. \v 30 Jadidyatu jubuque IQUE ECUITA ejitaju junayaque huecaca. Ique junabuque ni aira ihuayaju ama. \p \v 31 “Muya jutidya ique junanucabuque. Tumeque huecaca tuna etare ebarucue ecamahua jepeda cuana juque ai etare ducu inaquenama butetaqui huana ishu. Teeju mere juya cuanaque ecana judirunucataqui ama etareju tunaja ai jiteque. Tuhuaquedya tuna huanataqui. \v 32 Neadebacue Lotja ehuaneque jucuareque. Tuque yudijidya cuanuca jucara juyajutu Yusura iyecuare. \v 33 Micuana ni catehuatiya eaqueja ecatyatique eiyetauju, ejetsunue ama micuana anibuque. Tume micuana majutsu ni eje tupu Yusu queja judirubuque. Micuana ni ique jiteque, ejenetsu jadya iyetaya, tume micuana Yusu quejadya anisiribuque, arepa micuanaja ecuita ririya ama bucha. \p \v 34 “Ique junanucayajutu ecue cuanaque enityasicua jubuque ecue ama cuana ducuque. Beta ecatse tuhua cuinetse cuartoju etahuiu. Ecuiquetu Yusu queja dujutanabuque. Peya bacue shanatanabuque. \v 35 Beta epuna tuhua cuinetse eerieriu. Ecuiquetu dujutanabuque Yusu queja. Peya bacue shanatanabuque. \v 36 Beta ecuitatu teeju cuinetse mere ejuu. Ecuiquetu Yusu queja dujutanabuque. Peya bacue shanatanabuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 37 Jadya juya bacatsu tunajatu bacaduracuare: \p —¿Eje tsunutu jadya jubuque, Ecuana Cuatsashaquique? \p Tura tuna quemitsacuare quisarati jida eadeba tsehue: \p —Eju ai emajuque ririyajutu jamani cuana caradatiya aija cuejatsu ama. Tumebaedyatu jubuque ique junanucayaju. Dutya tuna bahue jubuque, aija cuejatsu ama, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \c 18 \s1 Eahuemajuque, huaraji inime bajejequique jadya cuatsabiji eque bahuityacuareque \p \v 1 Jesúsra tuna bahuityacuare cuatsabiji Yusu queja tunara bacayaque tyaya tupu bacabaca ishu. \p \v 2 —Anicuaretu epuju huaraji inime bajejequique. Jadique inime tujatu ijehuecuare ama: “Eratu aya ai acara ayaque. Eratu inime baya ama Yusura, ecuita cuanara jadya ecue ishu inime tupuyaque” jadya. \v 3 Tumeque epuju nucadyatu anicuare eahuemajuque. Castere baecuatu jucuare huaraji queja cuau cuau juyaque. “Tsahuacue ique. Bajejecue riyaque inime ique jidama aqui juhua tsehue”, jadya tujatu ajacama acuare. \v 4 Tsunudatu huarajira tsahuacarama acuare. Epunaratu bacajacacuare ama. Amena chamacama huarajira inime tupucuare: “Mui baecua tuque ecue Yusu, ni ejequedya jutidya. \v 5 Jadya ama bucha, patsahua tucue era, tuque eaqueja jejaca ishu. Jeujeudya jutidyari ejuu. Amena tuque bacacarama aya”, jadyatu huaraji jucuare. Jadya bajejetu huaraji jidama cuitara acuare inime, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 6 Tuequedyatu Ecuana Cuatsashaquique Jesús jucuare: \p —Bacahua micuana huaraji jidamaque jucuareque cuatsabiji. \v 7 Butsee tumeque huaraji jidamaratu tsahuacuare eahuemajuque tuaqueja cuau cuau jucuareque. Yusuratu tsahuayadya tuja cuanaque, huecada tupu meta tupu jadya tuaqueja bacabacaya cuanaque. ¿Quemitsa ishu tsunutaya bucha tuque micuana baya? ¡Aijama! \v 8 Pusha amadya micuana cuejaya. Tuquetu tsunutaya ama tuja cuanaque tsahua ishu. ¿IQUE ECUITA junanucahuajutu riyaque yahuaju anibuque tunara bacayaque yuneri cuitadya Yusura tyayaque ejenequi cuanaque? —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Fariseo, enaruquija ishu chipiru tsuje bacaquique jadya cuatsabiji eque bahuityacuareque \p \v 9 Tuhuatu jucuare umae peya cuana bijidamaduraqui cuanaque, tuna dyaque jida bucha cabatiya cuanaque. Jesusratu cuejanucacuare riyaque cuatsabiji, tuna adebamere, huecasha jadya aishu. \p \v 10 —Anicuaretu beta ecuita ecatse. Peadyatu fariseo jucuare. Peya bacue enaruquija ishu chipiru tsuje bacaquique jucuare. Fariseojatu inime jucuare, peya cuana bucha ama tuque cuita camadya dyaque jidaque bucha. Cuacuare tatse Yusuja etareju Yusu tsehue quisaratira. \v 11 Fariseotu netinaticuare ejitaju dutyaja peta ishu. Netinatitsutu Yusu tsehue quisaraticuare. “Yusu, yusurupai mique aya; mira ique peya cuana bucha dyaque jida tuyu iyahua. Ique chiri baecua ni ique jidama ni epuna metsequi tsehue eani. Yusurupai mique aya, yumeque enaruiquija ishu chipiru tsuje bacaquique jidamaque buchique ama ique. \v 12 Dutya badiju quimisacarucu huecaca arama quibeti bahue mique era muiyaque cabamereti ishu. Jetiama mique tyabahue ecue chipiru, ai ecue aniya cuanaque. Peadya tunca ecue aniyaque, mique peadya tyabahue micue ishu, —jadyatu fariseora Yusu acuare. \p \v 13 “Ecasumitiuque, enaruquija ishu chipiru tsuje bacaquique bacue juchaquidya jutidya cabaticuare. Ecuita cuanaja ijacaju amatu Yusu tsehue quisaraticuare. Bisutsu tujatu petacarama acuare ebarucue queja. Yacuatu camiriticuare tuja jucha aniyaque caadebatitsu. Jucuaretu: ‘Nerecabacue taa ique, Yusu. Ique jucha aridaque. Apupashacue ecue jucha cuana’ jadya tujatu Yusu acuare. Yusu tsehue quisarati jadya juatsu tatse dirucuare tatseja etareju. Jadya tatse jucuare. \p \v 14 “Yusuratu apupashacuare enaruquija ishu chipiru tsuje bacaquija jucha cuana, fariseo jaque bacue aijama. Jeeque micuana cuejaya. Yusuratu dyaque inime metse cabatiyaque aishu ama amereya. Aishuque ama cabatiyaquetu dyaque inime metse Yusura amereya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesúsra “Yusura jida panaru ebacua cuana” jadya acuareque \r (Mt 19.13-15; Mr 10.13-16) \p \v 15 Tumetu umae ebacua cuana etata cuanaquera Jesús queja dujubarecuare. \p —Emetucu micue iyacue ebacua cuanaja iyuca dyaque. Bacacue ecana Yusu queja, tuja ecana jida naru ishu, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p Jesúsra mepehua cuanara tuna jadya baatsu, nereda jutidya atsabarecuare ebacua cuana tsehue cuacuare cuanaque: \p —Nepereume Jesús, —jadya tunajatu ecana acuare. \p \v 16 Jesusratu ihuaracuaredya tuaqueja ebacua cuana. \p —Pajedya ebacua cuana eaqueja. Necuadishaume ecana eaquejaque. Esiri cuanaque camadya ama, tumebaedya tuna dyadi tuna Yusu jaquedya. \v 17 Pusha amadya micuana cuejaya. Yusura dutya naruhuaju tuaqueja judirucara juya cuanaquetu era cuatsashaya eque jutaqui ebacua cuejataquique bucha, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Ecuita chipirudaque Jesús tsehue quisaraticuareque \r (Mt 19.16-30; Mr 10.17-31) \p \v 18 Peya huecacatu ecuita inime metsera Jesús bacaduraticuare: \p —Jidaque Ebahuityaquique, ¿ai mere tuque jidaque eau, Yusu queja judiru ishu ni eje tupu tuque jaca ishu ama? —jadya tujatu Jesús aticuare. \p \v 19 Jesusratu quemitsacuare: \p —¿Adebayadyami eje buchique quisarati ahuaque? ¿Eje bucha juatsu mira “Jidaque Ebahuityaquique” jadya aya? Yusu peadya camadya tu jidaque. \v 20 Bahuedyami Yusura cuatsashahuaque. “Peyaja ehuaneque micuique bucha aniquere aume. Quiyeti puji juume. Chiri puji juume. Ni ejeque buchique pusha pusha aume. Muibacue mique baquique, mique susuquique jadya”. Jadyatu Yusura cuatsashacuare béru, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 21 —Dutya riya cuanaque cacuatsashati cuana tuque muibacuare nanada equeradya, —jadyatu ecuitara acuare. \p \v 22 Jadya bacatsutu Jesúsra jadya acuare: \p —Aniya jari tuque micue eje bucha ataquique. Dutya micue aniya cuanaque catyati aticue. Catyati aatsu tyabarecue chipiru nerecada cuanaque. Dutya micue ai catyati aatsu, juetinucacue eaqueja eatsehue juneni ishu. Eaquejami ecatyatiu; tume tuque micue eaniu Yusuja cuanaja ishu tuja barepaju aniyaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 23 Jadya ayaju bacatsutu dyaque peya inime jucuare, tuja dyaque jetiama aniyaque catyati acarama acuare tibu. \p \v 24 Tuja ai aniya cuanaque cashanaticarama juyaque baatsutu Jesúsra acuare: \p —Jetiama ai aniya cuanaratu dyaque ibeda, masada baya eaqueja pana catyati juishu, Yusura dutya naruyaju judirutaqui juishu. \v 25 Cahuayutu etsucuija cani eque eje bucha cuetitaqui ama. Tumebaedya tuna tunaja ai aniyara eje bucha judirutaqui ama amereya Yusu queja, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 26 Jadya juya bacatsutu tuque bacaqui cuanaque jucuare: \p —Chipiruda cuanaque ni Satanás quejaque quinajacameretitaqui ama cabatiya, ¿ejeque jatsutu tuaquejaque equinajacameretiu? —jadya tuna jucuare. \p \v 27 —Ecuita ni tu tuta taca eje bucha quinajacameretie juma Satanás quejaque. Yusura peadya camadya tuna einajacamereu, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 28 Jadya bacatsutu Pedrora acuare: \p —Ecuana Cuatsashaquique, ecuana ecuana dutya cashanatihua miatsehue juneni ishu, —jadya tujatu acuare. \p \v 29-30 —Pusha amadya micuana cuejaya. Micuana ni cashanatiya dutya micuanaja ai aniyaque Yusura eje bucha narue ayaque quisarati cueja ishu, Yusura micuana tyaya dutya micuanara riyaque yahuaju sareyaque. Tura micuana tyaya micuanara sareya tupu. Micuana ni etare cashanatiya, tura micuana tyaya eju ani ishuque. Cashanatiya ni micuana micuanaja huane, micuana tsehuequi cuanaque, micuanaja tata, micuanaja cuaa, micuanaja bacua cuana, tura micuana peya cuana queja iyuhue tsehue narumereya tunaja ata neri bucha. Micuana majuhuaju tura micuana barepaju tuatsehue anishasiribuque ni eje tupu tuque jaca ishu ama, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Jesús eje bucha iyetanae juyaque cacuejati quimisha ishu cacuejatinucacuareque \r (Mt 20.17-19; Mr 10.32-34) \p \v 31 Jesúsra tuna peya queja amaca duju acuare peadya tunca beta earacana tura mepehua cuanaque, tuque eje bucha juyaque cueja ishu: \p —Micuana micuana bahuedya Jerusalénju ique cuayaque. Tuhuadya ique eje bucha juya, beru Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara ique eje bucha judadiyaque cuejahua equedya. \v 32 Israelita ama cuana queja tunara inamereya. Ijahue ijahue tunara aya. Ijillahuana, ecuedira jadya tunara aya. \v 33 Ebi tsehue au, catsacatsa jadya tunara aya. Jadya aatsu tunara iyeya. Quimisha huecaca majutsu chacha netitsuranucaya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 34 Tura mepehua cuanaratu adebataqui ama bacuare eje buchique tura cuejahuaque. Yusura tunajatu inime tachicuare, tunara Jesús quisaratiyaque eadebauju. Jadya tibu tunajatu adebacuare ama. \s1 Jesúsra Jericó juque shuihuique capetatishacuareque \r (Mt 20.29-34; Mr 10.46-52) \p \v 35 Jesús, tura mepehua cuanaque jadya tuna Jericó epuju cajipetiajecuare. Tuhuadyatu shuhuique ediji jiruru anianinicuare cuetiya cuanaque chipiru baca juyaque. \v 36 Ecuita umadaque cuetiyaju bacatsu tujatu ecana bacaduracuare: \p —¿Eje buchatu juya? ¿Ejequetu cuetiya? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 37 —Jesús Nazaret juquetu cuetiya, —jadya tunajatu acuare. \p \v 38 Jadya ayaju bacatsutu quiquecuare: \p —¡Jesús, miquemi Yusuja Emepeque, David eque ejuracanaque! Nerecabacue taa ique, —jadya tujatu quique eque acuare. \p \v 39 Jesúsra icuenenitya aajeya cuanaratu nereda acuare, tuque abacasha ishu. Tuque bacue jadya ayaju dyaque jebuda quiquecuare: \p —¡Miquemi Yusuja Emepeque! ¡David eque ejuracanaque mique! ¡Nerecabacue taa ique!, —jadyatu jebuda quiquecuare. \p \v 40 Tuque juaniya tuyu junatitsutu Jesús netinaticuare. Cuatsashacuaretu tuhua cuanaque: \p —Requeja nebecue shuhuique. \p Shuhuique tuaqueja cajipetihuaju tujatu bacaduracuare: \p \v 41 —¿Eje buchami eaqueja catimerecara juya? \p —Ecuatsashaquique, capetatishanucacue ique. \p \v 42 —Amenami capetatiya. Erami capetatishahua, mira era mique ecapetatishauque ejenehua tibu, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 43 Tura jadya aya tsehuedya cuitatu capetaticuare. Tajiajecuaretu Jesús ediji eque, Yusu pureama ayaque. \p —¡Dyaque jida, casada taa Yusu! —jadyatu juajecuare. \p Tuhua jucuare cuanaratu jadya baatsu Yusu pureama acuare, \p —¡Jejee, casadadya tu Yusu! ¡Jidadya tuque! —jadya tuna, tuna dyadi jucuare. \c 19 \s1 Zaqueora Jesús bacara ebari acuareque \p \v 1 Tudyatu Jesús judirucuare Jericóju. Tuhua judiruhuaquetu cueticuare tumeque epu eque. \v 2 Tuhuatu anicuare ecuita chipirudaque Zaqueo bacani. Tuquetu jucuare enaruquija ishu chipiru tsuje bacaqui cuanaja huaraji. \v 3 Jesúspa cuetiya jadya bacatsu tujatu bacara ebari acuare. Tuque ecuita barudama juya tibu, tujatu eje bucha petataqui ama bacuare ecuita cuana ducu netiyara. \v 4 Tsajajaajetsutu icueneta tsuranati jucuare acui sicómoro bacaniju, japadama cuetiyaju Jesús batsacara aatsu. \v 5 Jesusratu tueque cuetiyara bajiyudirucuare ebarucue. Bajiyutsu tujatu bacuare acuiju tsuratsu yaaju juaniyaju. Baatsu tujatu isaracuare: \p —Bandía, Zaqueo. Butecue ebajarara. Ique micue etareju riyaque huecaca nubidiruya, —jadya tujatu Zaqueo acuare. \p \v 6 Jadya ayajutu Zaqueo ebajarara butecuare. Jida inime tsehuetu Jesús batsacuare, tuja etareju nudyatsatsu. \v 7 Zaqueoja etareju nubiya baatsutu tuhua jucuare cuanaque Jesúsja ishu quisaratitibunecuare, tuque enaruquija ishu chipiru bacaquija etareju nubiya baatsu. \p —Ita nepetacue. Jesústu nubitihua ecuita jucha aridaja etareju, —jadya tuna jubarecuare. \p \v 8 Zaqueotu juneticuare Jesúsja yacuaju. \p —Tyaya tuque nerecada cuanaque patya jaque dutya ecue aniyaque, Ecuana Cuatsashaquique. Era tuna eje uma ijahue acuare. Ecue tsuje bacataquique dyaquedya tuna tsuje bacabacanicuare, enaruquija ishu chipiru sitayaque. Era peadya peso chirihuaque tuna pushi peso cuaretyau abareya, —jadyatu Zaquerora acuare Jesús. \p Jadya cacuejatietu jucuare tuque jidama juhuaque, tumebaedya inime cacuaretihuaque. \p \v 9 Tudyatu Jesúsra acuare: \p —Berutu Abraham Yusu queja nimee anicuare. Jadidyari riyaque ecuita tuque eque ejuracanaque Ijahua quejaque quinajameretihua tuque eaqueja catyatihua tibu. \v 10 Ique riyaque yahuaju junahua Yusu adeba baecua cuanaque sarera tuna Ijahua quejaque inajacamerera jadya, uhuisha cuji eju bucha cuanaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Chipiru umanashaqui cuanaque cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 25.14-30) \p \v 11 Jerusalén japadama juajeya cabatitsu tunajatu peadya peadyaja inime jucuare. \p —Masadama ni tu Jesús huaraji dyaque casadaque ejuu riyaque yahuaju, —jadya tuna jucuare. \p Jadya tibudya tuna Jesusra cuejacuare riyaque cuatsabiji inime yunerique ama bajeje ishu. \p \v 12 —Anicuaretu ecuita dyaque inime metse eque ejuracanaque. Peya yahuaju japada cuacaraquetu jucuare, ecuari bacanisha ishu, jadya aatsu tuja yahuaju dirunuca ishu. \v 13 Cuinanama jarira tujatu ihuaracuare peadya tunca tuque merequi cuanaque. Tyabarecuare tujatu ecana peadya peadya ficha cuana chipiru tsuje aridaque. “Ique juneniya jari tupu jeeque chipiru tsehue quemi quemi, catyati jadya nejucue. Neumanashacue ecue chipiru,” jadya tujatu peadya peadya cama mere puji cuana abarecuare. \p \v 14 “Tuja epuju cuanaratu ujeu bacuare. Cuadishacuare tunajatu icuene ecuejaquique tuque cuayaque epuju. ‘Bijidama tuque ecuana baya jeeque ecuita ecuanaja ecuari juishu’ jadya tunajatu cuejamerecuare. \v 15 Japada cuaatsutu ecuari bacanishatanacuare. Jadya juatsutu juetinucacuare tuja epuju. Juetinucatsu tujatu ihuaramerecuare tuja mayuruma. ‘Ihuaramerecue era cuayara chipiru tyaquenacuare cuanaque. Bahue jucara juya tunara chipiru eje bucha acuareque, eje uma tuna umanashacuareque’ jadya tujatu acuare. \p \v 16 “Icuenequetu juticuare tuja yacuaju. ‘Tsumechine tuque micue chipiru mira tyacuareque. Tuatsehue tuque umanashamerechine peadya tunca ficha dyaque tsuje aridaque’ jadya tujatu aticuare. \p \v 17 “Jadya ayaju bacatsutu ecuarira acuare: ‘Jida. Miquemi jidaque mere puji. Miratu pana tsume ahua era riya piji tyacuareque. Tume mique tyaya mere dyaque muidaque. Bacanishaya mique era peadya tunca epu cuanaju aniya cuanaque naru ishu’ jadya tujatu acuare tuja mere puji. \v 18 Tuequedyatu peya ecuarija yacuaju jutinucacuare. ‘Tsumechine tuque micue chipiru mira tyacuareque. Tuatsehue tuque umanashamerechine pishica ficha dyaque tsuje aridaque’ jadya tujatu aticuare. \v 19 Jadya ayaju bacatsutu ecuarira acuare: ‘Bacanishaya mique era pishica epu cuanaju aniya cuanaque naru ishu’ jadyatu tuja patrónra acuare. \p \v 20 “Jadya juatsutu peya jutinucacuare ecuarija yacuaju. ‘Jeedya micue chipiru mira ique tyacuareque. Eracaju dunutsu tuque iyacuare. \v 21 Bajida juchine mira era aputashahuaju cuana jidama eauju. Ique bahue micue peya cuana tsehue canerecabati aijamaque. Ique taa bahuedya jucuare mira ecue riya piji aniyaque secanucabuqueque. Arepa ecuanara iruruya ama bucha, dutyadya tu micue ishuque. Arepa ecuanaradya tee cuana uhuahua ama bucha, miratu huesamereya micue ishu cuita camadya’ jadya tujatu aticuare. \v 22 ‘Miquemi mere puji cuejataquimaque. Iyacuami bahue juya. Nerecaturaya mique era, mira quisarati ahua equedya. Adebachinemi ecue canerecabati aijamaque. Ecue ishupa dutya micuanara iruruchineque. Era camadyapa tsumehua dutya ecue ishu camadya micuanara uhuahuaque. \v 23 Jadya mira ejeneya tibu taa tuquemi dujuquena cuana dyadi juquena jucuare chipiru umanashaqui cuana queja. Tume taa tuque junanucatsu ecue chipiru era mique tyacuareque, tumeque chipiru eumanaque tsehue inapee aquena juhua’ jadyatu tuja patrónra acuare. \v 24 Jadya tujatu ecana acuare tuhua cuanaque: ‘Nesecacue chipiru tumeque mere puji cuejataquimaque. Netyacue peadya tunca chipiru umanashaqui juhuaque’ jadya tujatu ecana acuare. \v 25 ‘Aniya tujatu peadya tunca chipiru, jadya tunajatu patrón acuare. \v 26 ‘Pusha amadya micuana cuejaya. Ejeja aniyaquetu dyaque tyatanabuque. Tuja aniyaque dyaquedyatu tyatanabuque. Ejera ni jidama tsumeya tuque tyatahuaque, secatabuquedya tuque, arepa riya piji tuja aniya ama bucha. \v 27 Peya micuana cuejaya. Jadyatu juya ique ujeu baqui cuanaque, ecue naru ishu bijidama baqui juhua cuanaque. Nerisicue. Nebecue requeja. Neiyecue ecana ecue yacuaju’ jadya tuna ecuarira acuare. Jadyatu jucuare chipiru umanashaqui cuanaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra huecashacuare, Yusu ecuanaja dutya casa tsehue meretaquique tura ecuana casa tyaya tsehue.) \s1 Jesús Jerusalénju judirucuareque \r (Mt 21.1-11; Mr 11.1-11; Jn 12.12-19) \p \v 28 Tumeque quisarati cuejatillatsutu Jesús cueticuare tuhuaque tura mepehua cuana tsehue Jerusalénju judiru ishu. \v 29 Emata baruda cuita ama Olivo Acui Quini bacaniju tuna junaticuare. Beta epu ecatse Betfagé, Betania jadya japadama tuna jucuare. Junatitsutu Jesúsra icueneta cuadisha acuare beta tura mepehuaque ecatse. \p \v 30 —Ecuanaja yacua tuyu epu achaachaju necuacue. Tuhua junatitsu tuque metse banatiya burro erisique netiyaju, ni aija bucha isaanimaque. Nepisuticue. Pisutsu ecue nebecue. \v 31 Ejera ni metse bacaduraya: “¿Aishu tuque metse pisuya?” “Ecuana Cuatsashaquiratu sareya”, jadya neacue, —jadya tatse Jesúsra acuare. \p \v 32 Tudyatu cuadishahuaque ecatse cuacuare. Banaticuare tatse burro isaanimaque Jesúsra cuejahua equedya. Banatitsu tatse pisucuare. \v 33 Burro pisuyaju baatsu tatse emetse cuanaquera bacaduracuare: \p —¿Aishu tuque metse ecuanaja burro pisuya? —jadya tunajatu ecatse acuare. \p \v 34 —Ecuana Cuatsashaquira pari sareya, —jadya tatsejatu ecana acuare. \p \v 35 Pisutsu tatsejatu dujucuare burro Jesús queja. Judiruqueretsu tatsejatu tatsera jutuya tsehue titecuare. Tume tatsejatu bajeje amena aatsu Jesús isaanimerecuare. \v 36 Jesúsra isaanihuaju tunajatu jetiama tuhua cuanara tunaja jutu ishu cuanaque pijabarecuare edijiju, tuque muiyaque. \v 37 Judirucuare tuna emata Olivo Acui Quini jiruru. Dutya umada ecuita cuana tuatsehue ajeya cuanaque jerutibunecuare ecana pureama tsehue. Yusu tunajatu pureama acuare, Jesúsra Yusuja casa bamere ishu dutya ahuaque baatsu. \p \v 38 —¡Jida paju ecuari Yusuja ebacaniju jeyaque! ¡Amenatu Yusuja cahuaiti terehua ecuita cuana tsehue! ¡Arida, dyaque casada jadyatu Yusu barepajuque! —jadya tuna jubarecuare quique eque. \p \v 39 Ecuita cuana ducutu fariseo cuana jucuare. Jadya quisarati bacatsu tunajatu Jesús acuare: \p —Ebahuityaquique, nereda acue miatsehue cuaya cuanaque; jadya ecana paquisarati ama, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 40 Tume tuna Jesúsra acuare: \p —Ique pureama ataqui tibu tunara jadidya aya. Ecuita cuana ique pureama aqui cuanaque ni eabacashau, tume taa Yusura tumu cuana queja pureama eamereu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 41 Amena epu aridaque japadama juetiyara tujatu petacuare epu. Petatsu tuna Jesúsra enapacuare tumeque epu ebariju aniya cuanaque nerecada judadiyaque adebatsu. \p \v 42 —Arepa micuanara ique iyacua pureama aya ama bucha, micuanaratu adebaya ama eaqueja catyatihuaju micuana Yusura jida ebajiyunucauque. Areque micuana pana adeba eau. Aijama, eje bucha adebaene tuque micuana ama. Ibecuinahuatu micuanaja ishu. \v 43 Juetibuquetu huecaca jidamaque micuana canerecati ishuque. Micuana ujeu baqui cuanaratu tibarillabuque micuanaja epu ebari. Nityatsurabuque tunajatu mechi uyuuyu esipique micuanaja epu pana teritilla aishu. Dutya eque tunara micuana iye ishu tabutillabuque. \v 44 Dutya tunara micuana iyetillabuque. Micuanaja etare cuanatu terebuque, ni peadya tumutu anibuque ama cadyaquetitsu. Arepa micuana Yusura Ijahua quejaque eje bucha quinajacameretie juishuque bahue amerehua ama bucha, tuque micuana bijidamadurahua. Jadya tibu micuana canerecatibuque, —jadyatu Jesús jucuare ai ecuita cuana Jerusalén juque eisarau bucha. \s1 Jesúsra catyati puji cuana Yusuja etare juque ijehuecuinatillacuareque \r (Mt 21.12-17; Mr 11.15-19; Jn 2.13-22) \p \v 45 Jadya juu jadya juatsutu Jesús Yusuja etareju nubidirucuare. Nubitsutu dyaque cahuaiticuare, tuhua eje bucha juyaque baatsu. Jadya tibu tujatu ecana etsecueju pana ijehuecuinatilla acuare catyati puji cuana, bacabaca puji cuana jadya. \v 46 Cuinanashayaque tujatu ecana jadya acuare: \p —Yusuja quisarati tu jadya ehuene: “‘Ecue etare tu eatsehue quisarati ishuque etare bacani’ jadyatu Yusu beru jucuare”. Jadya ama bucha tuque micuana chiri puji cuana catehua ishuque cani bucha jutidya amereya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 47 Jerusalénju judirutsutu Jesús dutya huecaca Yusuja etareju cuau cuau jucuare, Yusuja quisarati bahuitya juyaque. Pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara, epu juque huaraji cuanara jadyatu Jesús iyecara ebari acuare. \v 48 Terecuare ama tunaja inime eje bucha iyemeree tuque eauque. Eje bucha eque eje bucha ataqui amatu jucuare, ecuita cuanara quisaratiyaju jida bacacuare tibu. \c 20 \s1 ¿Airatu Jesús cuatsashacuare tura aya cuanaque aishu? \r (Mt 21.23-27; Mr 11.27-33) \p \v 1 Peya huecacatu Jesúsra Yusuja etareju ecuita cuana Yusuja quisarati bahuityanucacuare, Yusu queja judiru ishuque quisarati cueja. Tuque jadya quisaratiyajutu junacuare pae cuanaja huaraji cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque, israelita cuanaja emuiba cuanaque jadya. \v 2 Jipetitsu tunajatu bacaduracuare: \p —¿Airami ejeque ecuitaja ataquique ama aishu cuatsashahua? ¿Aija casa tsehue tuquemi jadya aya? —jadya tunajatu acuare Jesús. \p \v 3 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Era micuana tumebaedya bacaduraya. Nequemitsacue ique. \v 4 ¿Airatu Juan cuatsashacuare ecuita cuana utsa ishu? ¿Yusura, ecuita cuanara ni taa? —jadya tuna Jesúsra bacaduracuare. \p \v 5 Tume tuna, tuna cama quisaraticuare: \p —“Yusuradyatu cuadishahua”, jadya ni ecuana eau, tume tura ecuana ebacadurau: “¿Eje bucha juatsu jatsu tuque micuana Juanra cuejacuareque ejenecuare ama?” jadya tura ecuana eau. \v 6 “Ecuita cuanaja ecuadishaquedya jutidyatu jucuare”, jadya ni ecuana eau, tumetu dutya jujeri ecuita cuana ecahuaitiu ecuana tsehue. Tume tunara ecuana eiyeu tumu tsehue. Juan tunajatu Yusu equeque quisarati cuejaquique bucha adebaya, —jadya tuna cacuejaticuare. \p \v 7 Chamacama tunajatu quemitsacuare: \p —Baecua ecuana aira Juan ecuita cuana utsa ishu cuatsashacuareque, —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 8 —Jutaquiju micuana era cuejaya amadya aira ique ecuitaja ataquique ama aishu cuatsashahuaque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Mere puji jidama cuanaque cuatsabiji eque bahuityacuareque \r (Mt 21.33-44; Mr 12.1-11) \p \v 9 Jadya juatsutu Jesús catibutinucacuare ecuita cuana bahuitya. Riyaque cuatsabiji tujatu ecana cuejacuare, tuna bahuitya ishu. \p —Peadya ecuitajatu tee aridaque anicuare. Tee ameretsu tujatu uva uhuamerecuare. Umae ecuita cuana queja tujatu tee narumerecuare. Tura tuna acuare: “Micuanara ni ecue tee naruya, tume ecuana uva jahuanehuaju cajaquetiya micuana tsehue”. Tuna tuna endya jucuare. Tume cuanaque bajejetsutu emechiqui cuacuare japada peya yahuaju. \v 10 Uva jahuane mara juetihuaju tujatu tuque merequique cuadishacuare tee naruqui cuana queja. “Cuacue ecue teeju mere juya cuana queja. Cuejaticue ecana; pacuadisha tuna ecue ishuque uva epituque”, jadya tujatu ecana cuejamerecuare. Jadya ahuajutu cuacuare. Jutihuajutu tee naruqui cuanara inatsacuare. Mirimiri tunajatu atsacuare. Mema tuna cuadishacuare, ni peadya uva caca tsehue. \v 11 Jadya juhua bacatsutu emechiquira cuadishanucacuare peya tuja mere puji. Tumeque tunajatu ijahue ijahue, miririsha jadya atsacuare. Memadya tuna cuadishanucacuare, ni peadya uva caca tsehue. \v 12 Tuequedyatu emechiquira cuadishanucacuare peya mere puji nuca. Tumeque tunajatu ujeda atsacuare. Ujeda aatsu tunajatu tee tibene ijehueticuare. \p \v 13 “‘¿Eje bucha juya?’ jadyatu inime tupucuare tee metsera. ‘A, adebahua tuque era. Pacuadisha era ecue ebacua neri, dyaque iyuhuedaque. Jida tunajatu emuibatsau’ jadya datse tujatu inime jucuare. Jadya inime tuputsu tujatu ebacuaque neri cuadishacuare. \v 14 Ebacuaquera jipeajeyajutu tee naruqui cuanaque jadya jucuare tuna cama: ‘Riyaquedya ri tee metseja ebacuaque neri. Eje tupu etataque majuhuajuri riyaquedya tee metse judadiya. Neiyetsara. Ecuanadya emechiqui nejura’ jadya tuna jucuare. \v 15 Inatsacuare tunara. Inatsatsu tuna tee juque cuinanashacuare. Cuinanashatsu tuna iyecuare. Jadyatu tee naruqui cuanaque jucuare, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. \p Tume tuna Jesúsra bacaduracuare tuque quisaratiyaju bacaqui cuanaque: \p —¿Eje buchatu anabuque tee naruqui cuanaque emechiquira? \v 16 Era micuana cuejaya. Juetitsu tujatu iyemerenabuquedya tee naruqui cuanaque. Peyadya tujatu mere puji cuana sarenabuque tee naru ishu, —jadya tujatu ecana cuejacuare. \p Jadya bacatsu tuna jucuare: \p —¡Jadya paju ama! \p \v 17 Jesúsra tuna petacuare. \p —Ehuenedya tu Yusuja quisarati jadya. ¿Eje buchique tume? \q1 “Tumu etare puji cuanara tsumecarama acuarequetu tumu dyaque saretanayaque judadicuare. \q1 Ecuana Cuatsashaquiratu dyaque saretanayaque amerecuare”, jadya tu ehuene. \p \v 18 Ejeque chicatsu tumeque tumu dyaque rihuiyaquetu dyaque ujeda catibuque. Tumu ni ejeque dyaque rihuiya muru tujatu tyanatsu amerebuque. \p (Riyaque quisarati eque tuna Jesúsra bahuityacuare. Tuque bijidamaduraqui cuanaquetu dyaque nerecaturatanabuque.) \s1 Yusu tuja ishuquedya tyataquique \r (Mt 22.15-22; Mr 12.13-17) \p \v 19 Riyaque cuatsabiji bacatsutu pae cuanaja huaraji cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya dyaque cahuaiticuare, tunara cuitadya Jesús bijidamadurahuaque caadebatitsu, mere puji cuanara tee metseja ebacuaque bijidamadurahua bucha. Eje buchadya inacara datse tunajatu acuare Jesús. Eje bucha jadya ataqui ama tunajatu bacuare, ecuita cuana ecahuaitiuque adebatsu. Jutaquiju tunajatu inacuare ama tumeque ura cuitadya, ecuita cuana mubatsu. \p \v 20 Jadya juatsu tuna quinimeticuare Jesús ina ishu. Inime bajejetsu tunajatu eje uma ecuita cuana Jesús queja cuadishacuare. \p —Necuacue Jesús isarara. Jida tuyu cuita bucha necabameretiticue. Jadya juya ama bucha enaruquija ishu jidama nequisaratishacue. Tume inatsu nedujura huaraji cuana queja, —jadya tunajatu ecana cuejamerecuare. \p \v 21 Jadya juatsutu tumeque ecuadisha cuanaque cuacuare Jesús isarara. \p —Ebahuityaquique, ecuana ecuana bahue mique jida, tuyuque. Miratu bahuityaya Yusuja inime eque ani ishuque, ni ejeque buchique mubatsu ama. Micue ishutu ecuita dutya tupu. \v 22 Jutaquijudya ecuana cuejacue. ¿Ecuanaja cacuatsashati eque, tuque ecuanaja ecuana naruquique Roma juque tsujetyataqui, tsujetyataqui ama ni taa? —jadya tunajatu Jesús aticuare. \p \v 23 Jesusratu adebacuaredya tunara jidama inime tupuya tsehue jadya bacaduratiyaque. \p \v 24 —Nebamerecue ique ficha enaruquija chipiru tuque tsujetya ishuque. Papeta era. —jadya tujatu ecana acuare. \p Petatsu tuna Jesúsra bacaduracuare: \p —¿Aija ebutsequini ri riyaque fichaju eiya? ¿Aija ebacani ri rehua ehuene? \p —Enaruquique muidaque César bacani jaque tume, —jadya tunajatu quemitsacuare. \p \v 25 —Jutaquiju netyacue enaruqui César tuque tyaishuquedya. Yusu netyacue Yusuja ishuquedya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 26 Yuhua dutyaja yacuaju tunajatu eje bucha jidama quisaratishataquima bacuare. Anajacatacuare jutidya tuna tuque jadya caquemitsatihuaju bacatsu. Abacatanacuaredya jutidya tuna. \s1 Emaju cuanaque netitsuradadinucabuqueque \r (Mt 22.23-33; Mr 12.18-27) \p \v 27 Tumeque huecaca nucadyatu saduceo cuanara Jesús baticuare. Tunaradyatu ejenecuare ama emaju cuanaque netitsuranucayaque. Junatitsu tunajatu Jesús isaranaticuare: \p \v 28 —Ebahuityaquique, Moisésra taa tu riyaque cuatsashacuare. “Ejeque ecuita ni majuya cabacuatimaque, tuatsehuequiquetu caquemitinucataqui eahuemaju tsehue, tuatsehue cabacuati ishu, icueneque ebacua emajuja ebacuaque bucha ishu”, jadyatu Moisésra cacuatsashati huenecuare béru. \v 29 Riyaque cuatsabiji mique ecuana aya; ijariba ishuque jutidya tu ecuita emajuque chacha netitsuranucaya jadique. Anicuaretu ecuitaja pacarucu ebacua cuanaque. Icueneque ebacuaquetu caquemiticuare. Huanequi juu jadya juatsutu majucuare bacuamaque. \v 30 Majuhuajutu ejuque beta ishuque caquemitinucacuare eahuemaju tsehue. Beta ishuquetu tumebaedya majunucacuaredya bacuamaque. \v 31 Quimisha ishuque ejuquetu caquemitinucacuare eahuemaju tsehue. Tumebaedyatu junucacuare. Bacuamaquedyatu majunucacuare. Jadya ecana jubarecuare; pacarucudyatu tumeque epuna tsehue cama ecana caquemititsu majuetibecuare bacuamaque tere. \v 32 Tumeque nerecadaque epunatu pacarucu ahuee juhuaque majucuaredya, yahue cuanaque majuterehuaju. Jadya tuna jucuare. \p \v 33 “Ecuanarami bacaduraya riyaque. Yuneridya ni majuya cuanaque chacha netitsuranucabuque, ¿ejeja ehuanequetu jubuque chacha netitsuranucatsu, riyaque yahuaju tuque pacarucu ahuee juhua tibu? —jadya tunajatu Jesús bacaduracuare. \p \v 34 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Micuana micuana cuji juya. Riyaque yahuaju camadyatu ecuita cuana caquemitiya. \v 35 Yusuja yacuaju judirubuque cuanaque netitsuranucatsu tuna caquemitinucabuque ama barepaju. \v 36 Maju, netitsuranuca jadya juatsu tuna majunucanime ama. Barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque tuna caquemiti baecua. Jadidyatu emaju cuanaque; netitsuratsu tuna caquemitinucabuque amadya. Yusu jaque tuna jubuque; tuja ebacua cuanaque tuna jubuque. \v 37 Yuneridyatu emaju cuanaque chacha netitsuranucabuque. Neadebacue Moisésra cuitadya huenecuareque, acui huija jujuyaque murutayaque ama tura huenecuareque. Yusutu jucuare: “Ique Ecuatsashaquique. Ique Yusu, Abraham, Isaac, Jacob jadyara iyacua muiyaque”. \v 38 Yusutu chacha cuanara muiyaque, emaju cuanara ama. Jadya tibudya yuneridyatu Abraham, Isaac, Jacob jadya ecana enetitsura. Yusuratu dutya enetitsura baya, arepa majuhua ama bucha, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 39 —Dyaque jidami caquemitsatihua, Ebahuityaquique, —jadyatu acuare umae cacuatsashati bahuityaqui cuanara. \p \v 40 Tumetu saduceo cuanaja inime terecuare bacaduranuca ishu. \s1 Mesías tu ecuita camadya ama, ecuita cuana dyaque inimequique \r (Mt 22.41-46; Mr 12.35-37) \p \v 41 Jesúsra tuna jadya cuejacuare: \p —Micuanajatu inime juya: “Mesías Yusuja Emepequetu ejeque ecuita baedya jutidya judadibuque, David eque ejuracanaque jubuque tibu”. Micuana micuana cuji juya, jadya inime tuputsu. \v 42 David cuitadyatu bahue jucuare Mesías ecuita camadya ama jubuqueque, ecuita cuana bucha dyaque inimequique. Salmos quiricaju tuque ecuanaja Davidra cuitadya huenecuareque eisara: \q1 “Yusuratu Ique Cuatsashaquique jadya cuejacuare: \q1 ‘Anibutecue ecue jida eque amaca muitaj ishu, \v 43 era mique ujeu baqui cuanaque dutya ijahue atillaya tupu, Ique Cuatsashaquique’” \m jadya. \p \v 44 “Davidradyatu Mesías ‘Ique Cuatsashaquique’ jadya acuare, arepa tueque ejuracanaque ama bucha. Yuneri cuitadyatu Mesías ecuita jutidya ama ejuu; ecuita cuana bucha dyaque inimequiquedya tume, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesúsra cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jidama juyaque ejitaju acuareque \r (Mt 23.1-36; Mr 12.38-40; Lc 11.37-54) \p \v 45 Jesúsratu isaracuare tura mepehua cuanaque, jetie ecuitara bacayaju ama. \p \v 46 —Necanaruticue cacuatsashati bahuityaqui cuana tsehue. Tuna aniya bae neaniume. Tunaratu una junudaque jutuya, peya cuana queja Yusu adebaqui jadya cabamereti ishu datse. Epu patya eque cuetiyaju tuna dyaque muida tsehue isaratacara juya. Caradati ishuque etareju cuaatsu tuna muida cuanaque anibahueju anibutetiya. Chine cuana ishu araaratayaju cuaatsu tuna emuita cuanaja eaniqui cuanaju cama tuna eaniqui metsene juya. \v 47 Arepa ecana eahuemaju cuanaque tsahuaya bucha cabatiya ama bucha, yuneri cuitadya tunajatu eahuemaju nerecada cuanaque tunaja ai aniya cuanaque secatillaya, tuna tunaja etare juque cuitadya ijehuecuinaya tupu. Yusu tsehue quisaratiyaque tuna tsunuda quisarati bahue dutyaja ijacaju, tuna queja “Yusu adebaqui cuita rena”, jadya catimere ishu datse. Yusura tuna dyaque nerecaturabuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \c 21 \s1 Eahuemaju nerecadara chipiru Yusuja ishu iyacuareque \r (Mr 12.41-44) \p \v 1 Jesústu juanicuare Yusuja etareju. Petacuare tujatu chipiruda cuanara Yusuja ishu chipiru cajuju ishayaju. \v 2 Tumebaedyatu banucacuare eahuemaju dyaque nerecadara beta ficha piji cobre ishatiyaju, tsuje aridaque ama, ai tsujequi cuitaque ama. \v 3 Baatsutu Jesús jucuare: \p —Pusha amadya micuana cuejaya. Yusuratu dyaque tsuje arida baya epuna nerecada eahuemajura ishahuaque, chipiruda cuanara jetiama ishahuaque bucha ama. \v 4 Tunaratu ishahua tunaja anidadiyaque jutidya. Jeeque epuna nerecadara taa tyatillahua tuja dutya aniyaque piji, tuja ai caquemiti ishu ejuuque, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús “Yusuja etaretu pana rihuishatana jubuque” jadya jucuareque \r (Mt 24.1-2; Mr 13.1-2) \p \v 5 Umae cuanatu quisaraticuare: \p —¡Dyaque jida piji taa Yusuja etare! ¡Tumu jida piji cuana tsehue taa ea! Ai jida piji cuana tsehue taa ebajeje ecuita cuanara Yusu tyahua tsehue, —jadya tuna jucuare Yusuja etare petatsu. \p \v 6 Tuna jadya juyaju bacatsutu Jesús jucuare: \p —Juetibuquetu huecaca Yusuja etare, etsecueju dutya ai ea cuanaque pana rihuishatanatere jubuqueque. Anibuque amatu tumu ecadyaqueti. Dutya tumu etare enityatsuraquetu yahuaju tere jubuque, —jadyatu Jesús jucuare. \s1 Terehuie adeba ishuque jubuqueque \r (Mt 24.3-28; Mr 13.3-23) \p \v 7 Jesúsra mepehua cuanaratu bacaduracuare: \p —Ecuana Bahuityaquique, cuejacue ecuana. ¿Eje tuputu jadya judadiya? ¿Aiju ecuana caadebatibuque yahua tereyaque huecaca japadamaque? —jadya tunajatu bacaduracuare. \p \v 8 —Nimequi tsehue nequihuaticue. Ijahue necatimereume. Ique junanucahuie tuna jetiama junabuque iquepa ejuu jadya juya cuanaque. “Idya Mesías, Yusuja Emepeque”, jadya tuna jetiama jubuque. Peya cuanara bacue anabuque: “Amena tu piji dyane Cristo junanucayaque”. ¡Neejeneume! Tuna tsehue nejuneniume tunaja pusha pusha cabahuityati ishu. \v 9 Dutya quejadya jutidya tuna catibuque. Japadama tuque micuana ecana catiyaju bacabuque. “Peya yahuaju aniya cuanaque patuna cahuaitiya tunaja huaraji cuana tsehue”, jadya tuque micuana bacabuque. Jadya bacatsu “Masadamatu tere juetiya”, jadya micuanaja inime paju ama. Dutya tume cuanaquetu jadya jubuque icuene. Tere ishuque ama jari tume. \p \v 10 “Riyaque yahuaju cuanaque tuna peya yahuaju cuana tsehue catibuque. Anape cuanaquetu catibuque peya anae cuana tsehue. \v 11 Bucucubuquetu yahua dutya queja muda. Eje uma epu cuanaju tuna dyaque mije jubuque. Ujeje cuanatu tsapetanabuque dutya queja. Barepajutu ejitaju jubuque ai muda cuanaque. Babuque tuque micuana jetiama micuana tere japadamaque adebamere ishuque. \p \v 12 “Dutya riya cuanaque ejitaju juma jariju micuana ujeu baqui cuanara micuana nerecada abuque eaqueja ecatyati baatsu. Inabuque tunara micuana caradati ishuque etareju huaraji cuana queja duju ishu. Etare apuda cuanaju micuana ishatanabuque. Dujubuque tunara micuana ecuari cuanaja yacuaju, enaruqui cuanaja yacuaju, eaqueja ecatyati baatsu. \v 13 Tume tuque micuanaja emajaca anibuque ique eje buchique tuna cueja ishu. \v 14 Huaraji cuanaja yacuaju dujutanayaju jidama inime nebaume quicueneti ishu quisarati aishu. \v 15 Eradya micuana dyaque inimequi amerebuque quisarati ishu. Ni ejequetu micuana eje bucha aquique casada jubuque ama micuana ana tsurutsa ishu. \v 16 Micuanaja ata cuanara cuitadya Yusu adeba baecua cuanara micuana menajetyabuque micuana ujeu baqui cuana queja. Micuanaja tata cuanara, micuana tsehuequi cuanara, micuana japadama aniya cuanara, eadeba cuanara jadya micuana tsautyabuque micuana ujeu baqui cuana queja. Umae micuana iyetanabuque. \v 17 Dutya jujerira micuana ujeu babuque, eaqueja ecatyati baatsu. \v 18 Jadya ama bucha Yusura micuana narujacaya ama. Aputashabuque ama tujatu ni peadya etsaru micuanaja iyuca juque. \v 19 Eaqueja nimee ni micuana jujacaya ama, Yusura micuana tuaqueja dujubuque tuatsehue anisiri ishu, ni eje tupu tuque jaca ishu ama. \p \v 20 “Sudaru jetiama cuanara Jerusalén epu ebari amena tabuhua baatsu, micuana caadebatibuque amena tillatanayaque. \v 21 Tumetu Judeaju cuanaque huanataqui emata cuanaju catehua juishu. Jerusalénju cuanaque tuna cuinanataqui tuhuaque. Teeju mere juya cuanaque tuna judirunucataqui ama epuju. Tuequedya tuna huanataqui. \v 22 Yusu adeba baecua cuanaque nerecatura ishuque huecacatu juetibuque; Yusura yana iyacuare eque cuitadyatu judadibuque. \v 23 Dyaque nerecadatu jubuque epuna maqui cuanaque, bacua nanaqui cuanaque jadya. Tuna tuna eje bucha huanataqui ama ebajarara cabatibuque. Riyaque yahuaju aniyaquetu dyaque nerecada jubuque. Dyaque jidama, ni eje tupu jadya canerecatie juhua bucha ama, ni yahua ejitaju juhua equeque. Yusuratu dyaque canerecatishabuque tuque adeba baecua cuanaque. \v 24 Eje uma tuna catiyaque majubuque. Peya cuana tunajatu dujubuque risitsu japada peya yahuaju. Israelita ama cuanaratu pana tilla abuque Jerusalén epu ebari. Tunaratu israelita cuana nerecaturabuque Yusura huecaca iyahua tupu, israelita ama cuanara jidama adadiyaque tereya tupu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 ECUITA junanucayaju eje bucha jubuqueque \r (Mt 24.29-35, 42-44; Mr 13.24-37) \p \v 25 Jesúsra tuna bahuityanucacuare: \p —Anibuquetu ique masadama junanucayaque adeba ishuque. Cabapetibuquetu ijeti, badi, purari cuana jadya. Dutya ecuita cuanatu enime aputa, tadadaya jadya jubuque, bajida cuita juatsu. Enaja ecuaquetu sicacada jubuque. Ena pacu cuanatu netitsurabuque dyaque muda. \v 26 Ecuita cuanatu manu, emaju bucha jadya jubuque bajida juatsu, yahua eje bucha juyaque adebatsu. Barepaju casada aniya cuanaque tuna piririterebuque. \v 27 Tuequedya tunara IQUE ECUITA huani ducu junanucayaju batsabuque. Ecue dyaque casa tsehue junanucabuque. Cabameretibuque ique eje bucha muitaeque. \v 28 Jadya juyaque catibutiya baatsu necacasaticue jutidya. Pureama tsehue, quihuati jadya jutidya nejucue. Bahuedya micuana jubuque masadama ique junanucayaque micuana inajacamere ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 29 Turadya tuna jeeque cuejacuare bahuityayaque: \p —Ita taa acui higuera bacani neadebacue, peya acui cuana jadya. \v 30 Yaa cuana catapananatiyaju baatsu, micuana bahue amena nei mara catibutiyaque. \v 31 Tumebaedya micuana dutya riya cuanaque era cuejahua cuanaque juajeya baatsu, bahuedya micuana jubuque Yusura amena masadama dutya ecuita cuana narudadiyaque. \p \v 32 “Pusha amadya micuana cuejaya. Dutya riya cuanaquetu judadibuque iyacua ecuita cuana aniyaque majuma jarijudya. \v 33 Arepa barepa, yahua jadya pana cuaretana jubuque ama bucha, dutya micuana era cuejahua cuanaquetu cuaretanatsu ama jadya judadibuque. \p \v 34 “Necanaruticue. Daja iji iji, nijuqui jadya nejucue. Riyaque yahua juquedya jutidya inime tupuqui neaume. Tume cuanaquedya jutidya ni micuana inime tupuqui aya, tume micuana junanucayara muya jutidya aya, cuanubi trampara muya jutidya einau bucha. \v 35 Dutya jujeri yahuaju aniya cuanaque muya jutidya tuna atanabuque ique junanucayaju, tunara ique ihuaya ama tibu. \v 36 Nimequi tsehue neihuacue. Jadya bacabacae Yusu queja nejucue: ‘Ecuanaja Etata, tsahuacue ecuana, ecuanaja dutya idu ishu miaqueja nimee jujacama, bisuma ECUITAja yacuaju cabamereti ishu’ jadya Yusu nebacacue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 37 Huecadaju tuna Jesúsra bahuityacuare Yusuja etareju epu ebariju. Chineju bacue cuinanacuare epu juque Olivo Acui Quiniju tahuidiru ishu. \v 38 Dutya jujeri ecuitatu juti bahue jucuare apudajudya cuita Yusuja etareju tuque quisaratiyaju ijacabacara. \c 22 \s1 Jesús ujeu baqui cuanara tuque inamere ishu inime bajejecuareque \r (Mt 26.1-5, 14-16; Mr 14.1-2, 10-11; Jn 11.45-53) \p \v 1 Japadama israelita cuanaja chine Pascua bacani jucuare, tunaja ebaba cuanaque Egipto juque cuinanacuareque adeba ishuque chine. Tumeque chine ishu tunajatu araaranicuare pan levaduramaque. \v 2 Pae cuanaja huaraji cuanara, cacuatsashati bahuityaqui cuanara jadyatu inime tupucuare Jesús eje bucha iyemeree aishuque. Etehua inamere tunajatu acara acuare. “Ecuita cuanatu ecuanara Jesús inamerecara ayaque bahue juatsu, ecahuaitiu ecuana tsehue”, jadya tunajatu inime jucuare. \p \v 3 Tumetu Judas Iscariote Satanásra netiquerecuare, Jesúsra mepehuaquedya datse. Inimetu tupumerecuare Jesús eje bucha inameree aishuque tuque ujeu baqui cuana queja. \v 4 Tumetu Judas cuacuare pae cuanaja huaraji cuana tsehue, Yusuja etareju mere juya cuanaja huaraji cuana tsehue jadya quisaratira. Cuejaticuare tujatu ecana eje bucha inameree Jesús aishuque. \v 5 Tura jadya quisarati ayaju bacatsu tuna pureama jucuare. \p —Mira ecuana Jesús menajetyahuaju, mique ecuana chipiru tsehue tsujetyaya, —jadya tunajatu acuare. \p \v 6 Tuque bacue endya jucuare. Tumeque huecaca equequetu Judasra Jesús eje bucha inameree aishuque sarecuare. Etehua inamere tujatu acara acuare. \s1 Jesúsra Pascua earaqui tura mepehua cuana tsehue aracuareque \r (Mt 26.17-25; Mr 14.12-21; Jn 13.21-30) \p \v 7 Jueticuaretu icueneque huecaca Pascua chine ishu, pan levaduramaque tunaja ara bahueque huecaca. Tumeque huecaca nucadya tunajatu iye bahue jucuare uhuisha jidaque Yusuja ishuque. \v 8 Jesusratu cuadishacuare Pedro, Juan jadya. Cuejacuare tujatu ecatse: \p —Nebajejeticue ecuanaja riyaque chineju Pascua ishu ara ishuque, —jadya tujatu ecatse acuare. \p \v 9 Tatseratu bacaduracuare: \p —¿Ejumi bajejemerecara aya? \p \v 10 —Jerusalénju nebajejeticue. Tuhua junatitsu tuque metse tsuruya ecuita suraju ena duju juyaque. Tudya netupuajecue. Tupujudya aajetsu, ejeque etareju tuque nubidiruyaju baatsu tuhuadya nenubicue. \v 11 Etare metseque jadya neaticue: “Ecuana Bahuityaquirami bacaduramereya: ‘¿Eje dyanepa micue etareju emajaca tuque tura mepehua cuana tsehue Pascua ishu araara ishu?’” jadya nebacaduraticue. \v 12 Metsera jadya ayaju tura metse bamereya tuja etareju emajaca aridaque beta ishuque pisoju. Tuhuadyatu aniya dutya ecuanara sareyaque. Tuhuadya nebajejecue ara ishuque, —jadya tatse Jesúsra acuare. \p \v 13 Jadya ahuaju tatse cuacuare. Junaticuare ecatse epu ebariju. Junatihuajutu jucuare dutya tatse Jesúsra cuejadadihua bae cuitadya. Bajejenaticuaredya tatse chineju ara ishu cuanaque. \p \v 14 Amena araara ishuque ura juetihuajutu Jesús, tura mepehua cuana tsehue anibutecuare mesaju. \p \v 15 —Camadya ishu rique aya riyaque chine riyaque yahuaju. Jadya tibudya, eje buchadya araaracara ebari juya micuana tsehue, ique majuma jariquedya. \v 16 Yusu tsehue enaruqui jupee juyaque huecaca piisi tuque riyaque chine anucabuque, jucha cuana tillataqui juishu iyetanatsu, uhuisha beru iyetana bahue junenicuare bucha iyetanae juatsu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 17 Jadya juatsu tujatu canecu juque uva nacaca esasanashaque inacuare. Canecu inatsutu \p —Yusurupai mique aya, Tata, —jadya Yusu acuare. \p Yusurupai jadya aatsu tujatu ecana acuare: \p —Neijicue jeeque. Riya piji riya piji necajaqueticue. \v 18 Riyaque micuana cuejaya. Riyaque yahuaju Pascua chine micuana tsehue anucaya ama; ijinucanime ama tuque ecue uva nacaca esasanashaque. Jadya ama buchatu tumeque huecaca era Yusu tsehue narupee ayaque huecaca juetihuaju piisi tuque ijibuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \s1 Ecuana Cuatsashaquique majucuareque adeba ishu araarataquique \r (Mt 26.26-29; Mr 14.22-25; 1 Co 11.23-26) \p \v 19 Jadya juatsu tujatu inanucacuare pan. Pan inatsu tujatu \p —Yusurupai mique aya, Tata, —jadya Yusu acuare. \p Yusurupai jadya aatsu tujatu pan cuesicuare. Cuesitsu tujatu tuatsehue anibareya cuanaque tyabarecuare. \p —Riyaque rique ecue ecuita, micuana jiteque maju ishu catyatiyaque. Micuana jadya araarae juyaque, neadebacue ique micuana jiteque majuyaque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 20 Araara amena juatsutu Jesúsra canecu juque uva nacaca esasanashaque inanucacuare. Canecu inatsu tujatu acuare: \p —Riyaque rique ecue ami, micuana jiteque quijehuetiyaque. Ique ecue ami quijehuetitsu majuhuajutu Yusura iyaya iyacuaque inime micuana tuaqueja judiru ishuque. \p \v 21 “Peya micuana cuejaya. Ique inamerequi juyaqueri rehuadya eatsehuedya mesaju. \v 22 IQUE ECUITA majuyadya. Iyeyadya tunara ique, Yusuja inime jadya juya tibu. ¡Dyaque nerecadatu jubuque ique ujeu baqui cuana queja inamerequi juyaque! —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 23 Jadya ahuaju tuna cabacaduratibarecuare tuna cama: \p —¿Ejeque ecuana jadya ejuu? ¿Aija ishu tujatu quisarati aya? —jadya tuna tuna cama jucuare. \s1 Dyaque inime metseque bucha cabatitaquique ama \p \v 24 Tuequedya tuna caquemitsati caquemitsati jucuare ejeque ecana dyaque inime metse juyaque. \v 25 Tume tuna Jesúsra isaracuare: \p —Yusu adeba baecua cuanajatu inime juya dyaque inime metse cuanaque camadya cacuatsashati ishuque bucha. Ecuari cuanajatu casada tsehue cuatsasha bahue tunaja epu cuanaju aniya cuanaque. Huaraji cuana tuna casada tsehue camuimereti bahue tunaja jetiedya cuana queja. \v 26 Micuana micuana jadya jutaqui ama. Inime metse cuanaque tuna jetiedya cuanaque bucha cabatitaqui. Ecuatsashaqui cuanara tuna peya cuana mere, tsahuataqui. \v 27 Riyaque yahuajutu dyaque inimequi cuanaque anibuteya araara ishu mesaju, tunaja jetiedya cuanara mereyaju. Amena ique micuana queja jecuare ejeque jetiedyaque inimemaque bucha, micuana tsahua ishu, micuana queja ique cameremereti ishu ama. \p \v 28 Micuana micuana eatsehue jujacahua ama ique dyaque canerecatiyaque huecaca. \v 29 Jadya tibu micuana tyaya casa enaruqui juishu. Ecue Etatara ique enaruqui juishu casa tyahua bucha, tyaedyaa micuana era casa tyaya. \v 30 Ecuari tuja eadeba cuana tsehue ejuu bucha araara, ijiiji jadya, jadidya micuana eatsehue jubuque Yusuja yacuaju. Micuana micuana ique muitaya bucha muitaedya jubuque, enaruqui cuanaja eaniquiju anibutehuaju. Micuanaratu narubuque peadya tunca beta earacana cuare cuanaque Israel eque ejuracana cuanaque. \s1 Jesúsra Pedro “Adebaya ama tuque era” jadya juyaque cuejacuareque \r (Mt 26.31-35; Mr 14.27-31; Jn 13.36-38) \p \v 31 Jadya quisarati amena aatsutu Ecuana Cuatsashaquira Simón Pedro isaracuare peya cuanaja ijacaju. \p —Satanasratu Yusu queja bacacuare, mique eaqueja nimee amerejacacara aatsu, Simón. Trigo tsaque etsajeu bucha tuque. Trigo asicadaque cuinanasha, jida arataquique camadya ani jadya ishu etsajeu bucha. Jadidya tuque, mira canerecati idutsu, tume tuquemi dyaque jida Yusu emereu. \v 32 Ique mique jiteque bacabacahua, mique eaqueja nimee jujaca ishu ama. Yara tupu mira jacaya; tumemi eaquejadya juetinucaya. Eaqueja nimee junucatsu micue ecare cuana casaturacue eaqueja nimee juishu, —jadyatu Jesúsra acuare Simón. \p \v 33 —Ecuemi jacanime ama, Ecuana Cuatsashaquique. Ique bajidama miatsehue apuda etareju nubi ishu, ni miatsehue majupee juishu jadya, —jadyatu Simónra acuare. \p \v 34 —Cuejaya mique, Pedro. Riyaque meta, tacure quiquehuiemi catehuati quimisha juya. “Adebaya ama tuque era”, jadya aquimisha mira aya, —jadyatu Jesúsra Pedro acuare. \s1 Nimequi tsehue nequihuaticue \p \v 35 Jadya juatsu tuna Jesúsra bacaduracuare: \p —Era micuana shurumaima, chipiruma, zapatuma jadya ecue quisarati cuejara cuadishaya patya ¿ai tuque micuanaja aijama jucuare? \p —Aijama. Anicuaredya tuque ecuanaja ecuanara ai sareya cuanaque, —jadya tuna caquemitsaticuare. \p \v 36 —Iyacua bacue shurumai, chipiru jadya aniyaque juatsu, necadujuticue. Ejeja ni aijama quicueneti ishuque, catyati micuanaja neacue camisa, quicueneti ishuque quemi ishu. \v 37 Dutya Yusuja quisaratiju ehueneque ique eje bucha judadiyaque jadidya pajudadi. Ehuenedya tuque: “Yusuja Emepeque ujeu baqui cuanaratu quiyeti puji bucha abuque”. Amena tu ejetsunue ama tunaja ique jadya aishuque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 38 —Jeedya rehua beta cuchiru ebari, Ecuana Cuatsashaquique, —jadya tuna jucuare. \p —¡Tume tupu camadya! —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús Etataque tsehue Getsemaníju quisaraticuareque \r (Mt 26.36-46; Mr 14.32-42) \p \v 39 Jadya juatsutu Jesús cuinanacuare epu ebari juque. Tuja bahuedyatu cuacuare uhua cuemusu Olivo Acui Quini bacaniju. Tura mepehua cuanaratu cuayaju tajiticuare. \v 40 Tuhua junatitsu tujatu ecana acuare: \p —Nebacabacacue Yusu queja, micuana Satanásra ique jacamerecara ayaju micuanaja idu ishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 41 Tume tuna Jesúsra jacacuare, tumu casa tupu dyane emareu tupu japae. Tuna jacatsutu chichucata junaticuare. Chichucata juatsutu Yusu tsehue quisaraticuare: \p \v 42 —Tata, nerecada ique amerecarama ayaque juatsu, ebacau datse mique era, ique canerecati ishu ama. Riya ique nerecada jutaquique tu ai patseda buchique. Jadya ama bucha ecue biji eque ama paju. Micue biji eque paju, —jadyatu Jesúsra acuare tuja Etataque. \p \v 43 Tuque jadya juyajutu cabamereticuare barepa juque Yusu tsahuaquique, tuque casatura ishu. \v 44 Tuja dyaque canerecati tsehuetu bacabacacuare. Tuja ducuta dyaque canerecati tsehuetu jucuare. Hueruru tujatu ami patataya bucha jucuare yahuaju, tuque Yusu queja bacabacayaju. \p \v 45 Yusu tsehue quisaratiyaque netitsuratsutu cuanucacuare tura mepehua cuana queja. Dyaque cuita peya inimeratu huenanashacuare. Baticuaretu ecana tahuijarabareyaju. \p \v 46 —¿Eje bucha juatsu micuana tahuiya? Necabaticue. Netahuiume. Nebacabacacue Yusu queja, micuana Satanásra ique jacamerecara ayaju, micuanaja idu ishu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús erisique dujutanacuareque \r (Mt 26.47-56; Mr 14.43-50; Jn 18.2-11) \p \v 47 Jesús quisaratiya jarijutu Judas junaticuare, tura mepehuaquedya datse. Tuque tupujudyatu junaticuare jetiama ecuita cuana. Junatitsutu Judasra Jesús jipenatitsu dyahuacuare. \v 48 Jadya tura ayaju Jesúsra jadya acuare: \p —Judas, ¿dyahuatsu mira menajetyaya, IQUE ECUITA ique ujeu baqui cuana queja? —jadya tujatu acuare. \p \v 49 Jesúsra mepehua cuanaratu jadya juya bacatsu, bacaduracuare: \p —¿Quicuenetiya ecuana ecuanaja cuchiru ebari tsehue, Ecuana Cuatsashaquique? \p \v 50 Peadyaratu pae dyaque muidaque merequique ujeda acuare; jida equeque amaca eque ijaca tujatu pejucuare. \v 51 Jadya ayajutu Jesúsra acuare: \p —Jadya neaume. ¡Tume tupu camadya! —jadya tujatu acuare. \p Jadya ahuajutu Jesúsra jabacuare ijaca pejutanahuaque. Jabatsu tujatu ijaca chachanecuare. \v 52 Jadya juatsu tujatu isaracuare pae cuanaja huaraji cuana, Yusuja etareju mere juya cuana naruqui cuanaque, israelita cuanaja emuiba cuanaque jadya: \p —Micuana micuana jehua cuchiru tsehue, acui tsehue jadya ique inara, chiri puji inara ejeu bucha. \v 53 Anichinedya tuque micuanaja emajaca ejudya jutidya ique ina ishu cuchiruma, acuima. Dutya huecaca taa ique Yusuja etareju Yusuja quisarati bahuitya juchine. ¿Tume micuanara eje bucha juatsu inachine ama tuhua? Amena micuana Yusura emajaca tyahua ique ina ishu. Amenatu dyaque casadaque Ijahua, Yusu tsehue ecahuaitique, tuja biji eque juya, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Pedrora “Adebaya ama tuque era” jadya acuareque \r (Mt 26.57-58, 69-75; Mr 14.53-54, 66-72; Jn 18.12-18, 25-27) \p \v 54 Jadya juatsu tunajatu inamerecuare Jesús. Inameretsu tunajatu Jesús dujucuare pae dyaque muidaja etareju. Tumetu Pedrora tunara Jesús dujuyaju japa tupuaje acuare. \v 55 Etareju judirutsu tunajatu etsecueju etiqui ruquedirucuare. Ruquetsu tuna etiqui bahui jucuare. Pedro bacue tuhuadya tuna tsehuedya jucuare. \v 56 Etiqui jujuyara udayaju baatsutu tuhua mere juya epunara Pedro junetiya baatsu petatsu acuare: \p —Riyaque ecuita ri Jesús tsehue junenihuaquedya, —jadyatu epunara acuare. \p \v 57 —¡Aijama, mama! ¡Adebaya ama tuque era! —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 58 Yara tupu juatsutu peyara banucacuare. \p —Mique taa mi Jesús tsehue junenihuaquedya, —jadya tujatu acuare. \p —¡A, aijama! ¡Tuatsehue juneninime ama ique! ¡Adebaya ama tuque era! —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 59 Peadya ura tupu junucatsutu peyara jadya anucacuare: \p —Yuneri cuitadya ri riyaque ecuita Jesús tsehue junenihuaquedya, Galilea juque nucadya tibu. \p \v 60 —¡Aijama, tata! Eje buchique cuana taa mira jadya aya; ique taa baecua. ¡Adebaya ama tuque era! —jadyatu Pedrora acuare. \p Tuque jadya quisaratiyaju cuitatu tacure quiquecuare. \v 61 Tumetu Ecuana Cuatsashaquira huareretsu Pedro petacuare. Jadya baatsutu Pedro huecatanacuare. Adebacuaretu Jesúsra cuejachineque: “Riyaque meta tacure quiquehuiemi catehuati quimisha juya. ‘Adebaya ama tuque era’ jadya aquimisha mira aya”. \v 62 Jadique adebatsutu Pedro cuinanatsu paa ebari jucuare. \s1 Jesús tuna ijillahuanacuareque \r (Mt 26.67-68; Mr 14.65) \p \v 63 Jesús naruqui cuanaratu Jesús ijillahuanacuare. Atuca penetsu tunajatu bahuapajacuare. \p \v 64 —Caadebaticue. ¿Aira taa mi bahuapajahua? —jadya tunajatu acuare. \p \v 65 Ijillahuanajacacuare ama tunaja tuque. \s1 Jesús israelita cuanaja huaraji arida cuana ecasitati ducu dujutanacuareque \r (Mt 26.59-66; Mr 14.55-64; Jn 18.19-24) \p \v 66 Amena huecacahuajutu casitaticuare israelita cuanaja emuiba cuanaque, pae cuanaja huaraji cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya. Dujumerecuare tunajatu Jesús huaraji inime cuana bajejequi cuanaja yacuaju. \p \v 67 —¿Midyami Mesías, Yusuja Emepeque? Pusha pusha ecuana aume, —jadya tunajatu acuare. \p Tura tuna quemitsacuare: \p —Era ni micuana “Jejee” jadya aya, ejeneya ama micuanara ique. \v 68 Era ni micuana ebacadurau: “¿Ejeneya micuana ique Yusuja Emepeque?”, equemitsau ama micuanara ique. \v 69 Iyacua eque micuanara IQUE ECUITA baya Yusu Dutya Casa Tsehueja yacuaju, ecue casa ique cabameretiyaju, —jadya tuna tura acuare. \p \v 70 Jadya juyaju tunajatu dutyara bacaduracuare: \p —¿Jutaquiju ni taa mi midya Yusuja Ebacuaque? \p —Jejee, Yusuja Ebacuaquedya ique, micuanara ahua equedya, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 71 —Sareya ama tuque ecuana peyaja riyaque jidama juchineque cueja ishu. Ecuanara cuitadyatu bacahua tura quisarati jidamaque ayaju, —jadya tuna jucuare. \c 23 \s1 Jesús Pilato queja dujutanacuareque \r (Mt 27.1-2, 11-14; Mr 15.1-5; Jn 18.28-38) \p \v 1 Jadya juatsu tuna dutya huaraji cuana netitsuracuare, “Amena tuque ecuana dutya quisarati atillahua” jadya ishu. Dujumerecuare tunajatu Jesús Pilato queja. \v 2 Tuhua junatitsu tuna cuejatibunecuare Pilato, Jesús eje bucha ejuuque. \p —Riyaque ecuitarari ecuanaja yahuaju aniya cuana queja muimerecarama aya Roma juque enaruqui. Tsujetyataqui amapa tuque ecuanaja ecuana naruquique. Tumebaedyatu Mesías, ecuanaja ecuari jadya catiya, —jadya tunajatu acuare Pilato. \p \v 3 Jadya juyajutu Pilatora bacaduracuare: \p —¿Midyami israelita cuanaja ecuari? \p —Jejee, mira aya equedya, —jadya tujatu acuare. \p \v 4 Jadya juatsutu Pilatora acuare pae cuanaja huaraji cuana, ecuita jetiamaque tuhua aniya cuanaque: \p —Dadiya ama taa era ni eje buchique inime jidamaque riyaque ecuitaja. \p \v 5 Jadya bacatsutu Jesús ujeu baqui cuanara dyaque jebuda quique eque acuare: \p —Dutya queja tujatu ecuita cuana sicacaturaya. Junenichinetu dutya Judea yahuaju, Galilea eque Jerusalén tupu jadya juyaque, —jadya tunajatu acuare. \s1 Jesús Herodesja yacuaju dujutanacuareque \p \v 6 Jesúspa dutya Galileaju junenichine jadya bacatsutu Pilatora bacaduracuare: \p —¿Galilea juque ri riyaque ecuita? \p \v 7 Tunara bacue “Jejee, tuhuaquedya tume”, jadya ahuaju, tujatu dujumerecuare Herodes queja, Herodesradya Galileaju cuanaque narucuare tibu. Tuquetu bahuedya jucuare Herodes Jerusalénju jehuaque. \p \v 8 Jesús baatsutu Herodes dyaque pureama jucuare, beru tura bacara ebari acuareque baya tibu. Ecuita cuanara tuque eje bucha juyaque cuejayaju bacatsu, Herodesra tuja yatuca tsehue bacara acuare Yusuja casa bamereyaque ayaque. Jadya tibutu Herodes tuja yacuaju Jesús dujutanahuaju pureama jucuare. \v 9 Dutya aidya jutidya tujatu bacaduracuare. Jesusratu quemitsacuare ama ni riya piji buchique. \v 10 Pae cuanaja huaraji cuana, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya tuna tuhua jucuare. Tunaratu Herodes eje buchapa Jesús equisaratiu, jadique pusha pusha cuejajacacuare ama. \v 11 Tumetu Herodesra, sudaru cuana tuhua jucuare cuanara jadya ijillahuanacuare. Jutumerecuare tuna ejutuqui jidaque ecuarira jutuyaque, tuque ijariba ishu ijahue ayaquedya jutidya. Jadya aatsutu Herodesra cuadishanucacuare Pilato queja. \v 12 Berutu Pilato, Herodes tsehue ujeu cabaticuare. Herodesra Jesús Pilato queja cuadishahuaju tatse jida junucacuare. \s1 Pilatora “Jesús pamajudya” jadya acuareque \r (Mt 27.15-26; Mr 15.6-15; Jn 18.39–19.16) \p \v 13 Jadya juatsutu Pilatora sitacuare pae cuanaja huaraji cuana, israelita cuanaja huaraji cuana, ecuita cuana jadya. \p \v 14 —Micuanarari bemerenucahua riyaque ecuita eaqueja. Ecuita cuanapa rejari sicacaturaya. Micuanaja yacuajudya tuque bacadurahua. Arepa micuanara turapa cacuatsashati muibachine ama jadya aya ama bucha, era taa ri dadiya ama ni riya piji buchique ecajuchatique. \v 15 Herodesra tumebaedya dadihua ama tuque jidama ejuuque. Herodesra tuque ecajuchatique adebahuaque juatsu, eje bucha cuadishanucae jatsu tujatu aquena juhua rehua. Eje bucha iyemeree jatsu rique eau. \v 16 Catsacatsa camadya tuque amereya. Catsacatsa ameretsu tuque inajacaya, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 17 Tunaja bahuetu jucuare Pascua ishu peadya ecuita etare apudaju erisi netiyaque inajaca. Ecuita cuanara ejeque inajacamereyaque camadyatu Pilatora inajacamerenicuare. \v 18 Pilatora Jesús tuque inajacamereya jadya ayaju tuna dutya quiquetibunenucacuare: \p —¡Pajuani! ¡Iyemerecue Jesús! ¡Barrabás inajacacue! ¡Jesús inajacamereume! \p \v 19 Barrabástu quiyeti puji, ecuita cuana queja huaraji cuana muimerecarama amerequique jadya jucuare. Jadya tibu tunajatu etare apudaju nityacuare. \v 20 Pilatoratu inajacacara acuare Jesús. Jadidya tujatu ecuita cuana anucacuare datse: \p —Inajacaya rique era, catsacatsa ameretsu. \p \v 21 Jadya bacatsu tuna quiqueterecuare jutidya: \p —¡Curusuju tatamerecue! ¡Tuhua pamaju! ¡Curusuju tatamerecue! \p \v 22 Cueja quimisha ishu tuna Pilatora acuare: \p —¿Eje bucha juatsu? ¿Ai tujatu jidama achine? Era taa dadiya ama eje bucha juatsu iyemere ishuque. Catsa catsa ameretsu painajacamere, —jadya tuna Pilatora acuare. \p \v 23 Ecuita cuanatu dyaque jebuda quiquenucacuare Jesús iyemere ishu: \p —¡Curusuju tatamerecue! ¡Curusuju tatamerecue! \p Quiquejacacuare ama ecana. Dyaque quique quique juatsu tunajatu Pilato ejetanashacuare. \v 24 Pilatoratu amena tunaja biji equedya acuare. \p —Micuanara acara aya equedya paju, —jadyatu jucuare. \p \v 25 Tumetu Pilatora sudaru cuana jadya acuare: \p —Neinajacacue Barrabás quiyeti puji, ecuita cuana queja huaraji cuana muimerecarama amerequique. Jesús neiyecue, israelita cuanara amerecara aya equedya, —jadya tuna Pilatora acuare. \s1 Jesús curusuju tatatanacuareque \r (Mt 27.32-44; Mr 15.21-32; Jn 19.17-27) \p \v 26 Sudaru cuanaratu Jesús dujucuare tuhuaque iye ishu. Epu ebari juque cuinanayara tunajatu tsurutsacuare ecuita Cirene juque, Simón bacani. Eje queja japada juneniyaque tunajatu tsurutsatsu casada tsehue curusu mapamerecuare. Curusu mapa jadya aatsutu Simónra Jesús icuenenitya acuare. \p \v 27 Jetiama ecuita cuanaratu tupujudya acuare. Tuna tupujutu jetiama epuna cuana cuacuare Jesús jiteque peya inime, paya jadya juajeyaque. \v 28 Tibene bajiyu aatsu tuna Jesúsra jadya acuare: \p —Mama ecana Jerusalénju aniya cuanaque, ique riya nerecada juya baatsu camadya ama nepacue. Nepacue, micuana, micuanaja bacua cuana jadya canerecatidadiyaque adebatsu. \v 29 Micuanaja epuju aniya cuanaque tuna dyaque nerecada judadibuque. Dyaque jidama nerecada juya cabatitsu tunajatu epuna bacuama cuanaque jadya abuque: “Micuana micuana dyaque inime tsapema, epuna cuana bacuaqui cuanaque bucha ama. Tuna tuna huenanaya tunaja ebacua cuanaque canerecatiya baatsu. Micuana micuana huenanataqui ama” jadya. \v 30 Jerusalénju cuanaratu dyaque canerecatiya cabatitsu quiquebuque tumu ebari cuana emata cuana juque: “Ecuana dyaque nepacacacue ecuana iye ishu. Rihuitsu ecuana netyanacue”. \v 31 Cuati raramaque ni ecuana ruqueya, tume taa tuque ecuana yuneri cuitadya cuati eraraque ruqueya. Tumebaedya ique, jucha metseque ama dyaque canerecatiya; yutsumadya micuana jucha metse cuanaque dyaquedya micuana canerecatibuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 32 Jesús tsehue dujupeedya tunajatu acuare beta quiyeti puji ecatse curusuju tata ishu. \v 33 Jadya junatie tuna jucuare uhua cuemusu “Emaju iyuca baeque” bacaniju. Tuhua junatitsu tunajatu Jesús curusuju tatacuare. Tumebaedya tunajatu quiyeti puji ecatse tatacuaredya, Jesúsja jida eque amaca, peya jani eque amaca jadya. \v 34 Tunara curusuju tatayajutu Jesúsra: \p —Tata, nerecabacue ecana. Apupashacue tunaja jucha. Baecua tuna eje bucha juyaque, —jadya acuare. \p Curusuju amena tatatsutu sudaru cuana dadu ijahue jucuare, Jesúsra jutuhua cuanaque ejeja ejeja juyaque tuna cama cajaquetibare ishu. \v 35 Jetiamatu ecuita tuhua jucuare capetatiyaque. Israelita cuanaja huaraji cuanaratu Jesús ijahue ijahuedya acuare: \p —Peya cuana inajacamere ishupa tuja casa aniya. Iyacua tuque tuta taca paquinajamereti, yuneridya tuque Mesías, Yusuja Emepeque juatsu, —jadya tuna jucuare. \p \v 36 Sudaru cuanaratu ijahue ijahuedya acuare Jesús. Ijillahuanacuare tunaja tuque. Jipetitsu tunajatu iji ishu tyacara acuare uva nacaca patsedaque. \p \v 37 —Yuneridya ni mi israelita cuanaja ecuari, quicueneticue. Butecue curusu juque, —jadya tunajatu ijahue ayaque acuare. \p \v 38 Shuracuare tunajatu curusuju Jesúsja iyuca dyaque ehueneque. Huenecuare tunajatu quisarati griego cuanaja yana eque, Roma juque huaraji cuanaja yana eque, israelita cuanaja yana eque jadya. “Riyaque ri israelita cuanaja ecuari” jadyatu ehuene jucuare. \p \v 39 Peadya quiyeti puji tuhua curusuju etata badeyaratu ijillahuanacuare Jesús. \p —Mique ni Mesías, Yusuja Emepeque, quinajacamereticue. Yatse dyadi inajacamerecuedya. Butyacue yatse curusu juque, —jadya tujatu acuare. \p \v 40 Tura jadya ayaju bacatsutu peya quiyeti pujira nereda acuare: \p —¿Miratu Yusu mubaya ama? Yatse yatse tuque bae nerecada atahuaquedya. Yatse yatse tumebae majue juyaquedya. \v 41 Yatse yatse yunerijudya nerecada ataya, yatsedya jucha metse tibu. Riyaque ecuita ri juchama, —jadya tujatu peya acuare. \p \v 42 Jadya peya aatsu tujatu Jesús jadya acuare: \p —Mique enaruqui juatsu, micue canerecabati tsehue ique bacue, —jadya tujatu acuare. \p \v 43 —Pusha amadya mique cuejaya. Iyacuadya yatse majuya. Eatsehuedyami Yusuja yacuaju judiruya, —jadyatu Jesúsra acuare. \s1 Jesús curusuju majucuareque \r (Mt 27.45-56; Mr 15.33-41; Jn 19.28-30) \p \v 44-45 Barepatyatu ijeti apunaterecuare. Tumetu dutya yahuaju apuda jucuare quimisha ura dyane, las tres chinequeja tupu. Yusuja etare juque junuda eshuraque Dyaque Muidaque penequiquetu patya chajatana jucuare. \v 46 Jesústu majuyaque quiquecuare: \p —Tata, amena taa majuya. Ecue yatananatu miaqueja judiruya, —jadya tujatu acuare tuja Etataque Yusu. \p Jadya quisarati aatsutu Jesús amena ishu canajeti pidya juatsu majucuare. \p \v 47 Tuhuadyatu jucuare cien sudaru cuana cuatsashaquique. Jesús eje bucha majue juhua baatsutu jadya jucuare: \p —¡Pusha ama cuitadya tucueri riyaque ecuita jucha metse ama juhua! —jadyatu Yusu pureama ayaque jucuare. \p \v 48 Jetiamatu ecuita cuana casitaticuare tuhua, jadya juyaque peta ishu. Jadya baatsu tuna dirunucacuare tunaja etare cuanaju. Tume diruyaquedya tuna yacua camiritiajecuare, tuna peya inime juyaque cabamereti ishu. \v 49 Jesúsja umada eadeba cuanaque, epuna cuana Galilea eque tuque tajibe juchine cuanaque jadya tuna neticuare japada, dutya eje bucha juyaque peta juyaque. \s1 Jesús emajuque tumu cani epuruju ishatanacuareque \r (Mt 27.57-61; Mr 15.42-47; Jn 19.38-42) \p \v 50-51 Anicuaretu ecuita José bacani epu Arimatea Judea yahuaju anicuareque. Huaraji dyaque jida, emuiquetu jucuare. Tuquetu peya huaraji cuana tsehue ecadutyatiquedya jucuare. Arepa israelita cuanaja huaraji juya ama buchatu tuja jadya ama inime jucuare Jesús iyemerecara juhua cuana tsehue. Ejenecuare tujatu Jesús Yusuja enaruqui juishu ecuadishaque. \v 52 Tudyatu cuacuare Pilato queja. Junatitsu tujatu Pilato bacaticuare: \p —¿Ebutyamereu ama mira Jesús curusuju emaju badeyaque? Paishati caniju, —jadya tujatu Pilato aticuare. \p Pilatoratu acuare: \p —Butyameretsu emajuque cani epuruju ishaticue. \p \v 53 Tura jadya ayaju tujatu curusu juque butyamereticuare. Butyameretsu tujatu piruricuare sahuana tsehue. Ishaticuare tujatu tumu cani jadya ishu epuruju, tsumemaju. \v 54 Jesús majucuareque huecacatu jucuare israelita cuana canajara huecaca ishu cabajejeti huecacaju. Ejetsunue amatu canajara huecaca ishuque jucuare ni ejeque mere juishuque ama. Jadya tibu tujatu aijama jucuare emajaca emajuque pana bajeje aishu. \p \v 55 Epuna cuana Jesús tajiaje jucuare cuanaque Galilea equeque cuanaratu Jesús emajuque ishatanayaju bacuare. Baticuare tuna eje bucha ishae tuna emajuque ayaque. Petacuare tunajatu Jesús emajuque ishatanayaju. \v 56 Jadya juatsu tuna dirunucacuare tuna junachineque etareju. Etareju judirunucatsu tunajatu bajejedirucuare ijimeda cuanaque, esamaqui teditedi ishu cuanaque israelita cuanaja emaju cuanaque ishama jariju tsume bahue jucuare cuanaque. Tume cuanaque bajeje amena aatsutu epuna cuana canajaratibunecuare canajara huecacaju, tumeque huecaca ni ejeque buchique mere juishuque ama jucuare tibu. \c 24 \s1 Jesús chacha netitsuranucacuareque \r (Mt 28.1-10; Mr 16.1-8; Jn 20.1-10) \p \v 1 Amena dumicu huecacaju, semanaju icueneque huecaca, apudajudya cuitatu epuna cuana cuahuecanucacuare Jesús emajuque tumu cani epuruju ishatanachineju, ijimedaque tunara bajejechineque duju juyaque. \v 2 Junatiyara tunajatu banaticuare tumu ebari cani tsecue penequique peya queja amaca etecu. \v 3 Nubinaticuare ecana caniju. Nubitsu tuna banaticuare ama Jesús emajuque jarayaque. \v 4 Baecua tuna jucuare eje bucha juhuaque. Ejecutana tuna jucuare. Tume tunajatu bacuare beta ecuita jiuque ecatse tuna peque netiyaju. Ejutuqui tiquida tsehue tatse ecajututi jucuare. \v 5 Tuna bacue dyaque bajida cuita jucuare. Yahua queja huipuchitana ecana jucuare bajida juatsu. Tumeque ecuita ecatsera tuna acuare: \p —¿Eje bucha juatsu tuque micuana emajuque cani ducu sareya chacha juneniyaque? \v 6 Rehua ama rique. Chachatu netitsuranucahua. Neadebacuedya eje bucha tura micuana Galileaju jariju cuejahuaque: \v 7 “IQUE ECUITApa ecuita jucha arida cuana queja catyati atanaya. Curusuju tatatsu tunara iyeya. Netitsuranucaya quimisha huecaca juatsu”, jadya tura micuana cuejachine, —jadya tuna ecuita ecatsera acuare. \p \v 8 Jadya ayaju tunajatu adebacuare Jesúsra quisarati achineque. \v 9 Jadique adebatsu tuna Jerusalénju dirunucacuare tumu cani juque cuinanatsu. Judirutsu tunajatu cuejadirucuare dutya tunara eje bucha batihua cuanaque Jesúsra mepehua cuanaque, peya ecuita cuana jadya. \v 10 Riyaque cuatsabiji ecuadisha cuanaque cuejaquique epuna cuanatu jucuare: María, Magdala epu juque; Juana; María, Santiagoja ecuaque; peya epuna cuana Jesús tajiqui juchine cuanaque jadya. \v 11 Ecuadisha cuanaratu ejenetaqui ama bacuare epuna cuanara cuejayaju. “Riyaque epuna cuana rena ejecutana jutidya. ¡Eje bucha jue ni tu tunara cuejaya bae juma!”, jadya tunajatu inime jucuare. \p \v 12 Jadya ama buchatu Pedro netitsuratsu tsajaja ajecuare caniju, yuneri, yuneri ama jadique bahue jucara juatsu. Tuhua junatitsutu remenaticuare educuju peta ishu. Bacuare ama tujatu emajuque, sahuana cuana camadya. Eanajacataquetu dirucuare etareju, eje bucha tumeque juhuaque baatsu. \s1 Emaús dijiju Jesús cabamereticuareque \r (Mr 16.12-13) \p \v 13 Tumeque huecaca nucadyatu Jesúsja emepeque ecatse cuacuare Emaús bacani epuju. Tumeque eputu jucuare peadya tunca peadya earacana kilómetro dyane Jerusalén eque. \v 14 Cuayaquedya jutidya tatse cuatsabiji juajecuare eje bucha juhua cuanaque. \v 15 Tuque eje bucha juchineque adebatsu cabacaduratiajeyaju tatse, Jesúsra cuitadya jipeajecuare. Adaditsutu tatse tsehuedya cuacuare. \v 16 Adeba piisi ama tatsejatu acuare, tunara babanicuare bucha ama cabamereticuare tibu. \p \v 17 Tume tatse Jesúsra bacaduracuare: \p —¿Ai metse cabacaduratiajeya? ¿Eje bucha juatsu metse peya inime cuita baya? —jadya tujatu ecatse acuare. \p \v 18 Cleofas bacaniratu quemitsacuare: \p —¿Baecua jatsumi Jerusalénju eje bucha inime juchineque? Dutya taa tuna riya cuita juchineque bahue. ¿Mique peadya camadya ni mi baecua riyaque quisarati? \p \v 19 —¿Aitu eje bucha juchine? —jadya tatse Jesúsra acuare. \p —Jesús Nazaretju anichineque juchineque mique jadya aya. Tuquetu Yusu equeque quisarati cuejaquique juchine. Turatu anenichine jetiama ai ni ejeque ecuitaja ataquique ama, Yusuja peadya ataquique. Yusuja quisarati tujatu cuejacuejanichine. Tura ayaque baatsu, bacatsu jadya tuna dutya jujerira adebachine jida tuyuque ecuita. Anenichine tujatu Yusuja biji eque camadya. \v 20 Pae cuanaja huaraji cuanara, ecuana naruqui cuanara jadyatu tuque ujeu bacuare. Inamerechine tunaja tuque. Inameretsu tunajatu iyemerechine. Sudaru cuana queja tuna curusuju tatamerechine. \v 21 Ecuanajatu inime juchine tuque Mesiasra cuana ecuana israelita cuana ijahue ijahue atayaque cuinanasha ishuque bucha datse. Amenatu quimisha huecaca tuque iyetanachineque. Ecuana bacue aninucachine jucuare baedya jutidya. \p \v 22 “Eje bucha tuputillataqui ama ecuana inime baya. Riyaque apudajudya huecacama jarijutu cuahua umae epuna cuana caniju Jesús emajuque bajejera. \v 23 Aijama tuna emajuque batihua. Aijama baatsu tuna ecuana queja judiruhua. Cuejahua tunara ecuana eje bucha batihuaque. Cuejatihua tunara ecuana: ‘Ecuita jiuque patu bahua, Yusu tsahuaquique ecatse. Cuejahua tatsera ecuana: “Jesúspa chacha” jadya’. \v 24 Ecuanaja eadebaque ecatse cuahua emajuque ishatanachineque petara. Jesús emajuque tatsejatu bahua ama, —jadya tatsejatu Jesús cuejaajecuare. \p \v 25 Tatsera cuatsabiji ayaque bacatsu tatse Jesúsra acuare: \p —¡Metsejatu cuejayaju jaraya ama cuitadya! Metsera Yusu equeque cuitadya quisarati cuejaqui cuanara cuejahuaque pana adeba ahuaque juatsu taa metse bahue ejuu jadya judaditaquique. \v 26 ¿Canerecati, maju jadya ishuque ama jatsutu Mesías juchine, Yusuja yacuaju muitama jarijudya? —jadya tujatu ecatse acuare. \p \v 27 Cuejatibunecuare tujatu ecatse dutya tuque eque huenetanacuareque Yusuja quisaratiju. Moisésra huenecuare eque tujatu ecatse cuejatibunecuare. Cuejaajecuaretu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuare cuanaque. Jadya tsehue tujatu ecatse adebamerecuare yuneri cuitadya Yusura eje bucha judadiya jadya acuare eque cuitadya judadichineque. \p \v 28 Tuna cuayaque epuju junatitsutu Jesús cuaya jiudya jutidya jucuare. \v 29 Tatse tatse canerecaticuare tuhuadya tuque tatse tsehuedya junatishacara aatsu. \p —Rehuadya anicue yatse tsehue. Amenari chinehua. Apunayari amena, —jadya tatsejatu acuare. \p Jadya juatsutu Jesús nubidirucuare tatse tsehue. \v 30 Mesaju tuna anibutecuare araara ishu. Ara ishu tujatu pan inacuare. Pan inatsutu Jesúsra Yusu acuare: \p —Yusurupai mique aya, Tata, mira ecuana jeeque earaqui tyahua tibu. \p Yusurupai jadya aatsu tujatu ecatse tyacuare cuesitsu, cuesitsu. \v 31 Jesúsra pan cuesitsu tyayaju tatse chamacama Yusura adebamerecuare tuque Jesúsque. Jadya juatsutu aputacuare tatse tsehueque. \p \v 32 Cacuejaticuare tatse: \p —Pusha ama cuitadya yatse jida cabatihua. Anajacata ishu tuque yatse ahua, tura Yusuja quisarati pana cueja abeabeyaju, —jadya tatse cacuejaticuare. \p \v 33 Jadya juatsu tatse mesa juque yume netitsura juatsu dirunucacuare Jerusalénju. Judirunucatsu tatse yume barediru cuitadya jucuare peya cuana peadya tunca peadya earacana Jesúsra mepehua cuana queja, tumebaedya peya cuana Jesús queja catyatihua cuana queja. \v 34 Tatse tuhua nubidiruhuaju tatse tuhua jucuare cuanara jadya atsacuare: \p —Pusha amadyatu Ecuana Cuatsashaquique netitsuranucahua. Chacha tuque. Pedro quejatu cabameretihua, —jadya tunajatu ecatse atsacuare. \p \v 35 Jadya atsayajudya tatsejatu cuejacuare tatse Emaúsju cuayaque eje bucha juhuaque. Jadya tatse cacuejaticuare: \p —Jesúsra pan cuesiya baatsu tuque yatse chamacama adebahua. \s1 Jesús tura mepehua cuana queja cabamereticuareque \r (Mt 28.16-20; Mr 16.14-18; Jn 20.19-23) \p \v 36 Tuna quisaratiya jarijutu Jesús cuitadya cabamereticuare tuhua tuna queja. \p —Netsapeume inime, —jadya tujatu ecana acuare isarayaque. \p \v 37 Tuna bacue dyaque ejecutana cuita, bajida jadya jucuare. Yatanana cuana baya bucha tunajatu inime tupucuare. \p \v 38 —¿Eje bucha juatsu micuana dyaque cuita ejecutana? ¿Eje bucha juatsu micuanara ique ama bucha baya? ¿Eje bucha juatsu micuana cabacaduratiya “¿Airi riyaque?”, ique ejuuque adebaya ama bucha. \v 39 Nepetacue ecue emetucu, ecue ehuachi jadya. Idya cuitadya ique. Nejabacue. Nepetacue ique. Yatananajatu aijama erami ni etsau micuanara ecue baya bucha, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 40 Jadya cuejatsu tujatu ecana bamerecuare emetucu, ehuachi jadya. \v 41 Jadya bacatsu tuna anajacatacuare. Pureama ecana jucuare. Pana cueyane ama jari tunajatu acuare tuque Jesúsque. Pana caadebamereti juishu tujatu ecana jadya acuare: \p —¿Aniya micuanaja rehua ai ara ishuque? —jadya tujatu ecana bacaduracuare. \p \v 42 Jadya juyaju tunajatu tyacuare peadya cuesi jae ecuahuique, huaja jadya. \v 43 Tyayaju tujatu inatsacuare. Inatsu tujatu aracuare. \v 44 Jadya juatsu tujatu ecana acuare: \p —Ique iyetama jariju, ique micuana tsehue jariju, micuana cuejachine: “Yusura tuja quisaratiju cuejacuare bae cuitadya ique judadiya, Moisés eque, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuana eque, Salmos cuana huenequi jucuare cuana eque jadya”. Riya cuita eje bucha juchine cuanaquetu dutya era micuana jadyatu judadiya jadya achine equedya juchine, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 45 Jadya juatsu tujatu ecana huecashacuare Yusuja quisarati ehueneque. \p \v 46 —Riyaquedya tu Yusura jadyatu judadiya jadya acuareque. Riyaquedya tu jadya ehueneque: “Mesías tu canerecati, maju jadya ishuque. Quimisha huecaca emajuquetu chacha netitsuranucabuque. \v 47 Mesiasja ebacaniju tuna cuabuque dutya queja quisarati cuejara. ‘Mesías queja catyatitsu necacuareticue inime, Yusura micuanaja jucha cuana tilla ishu’ jadya tuna cuejamerebuque. Cuejatibunebuque tunajatu Jerusalén eque. Tuequedya tuna dutya queja cuadishabuque”. Riyaquedya tu Yusura jadyatu judadiya jadya acuareque. \p \v 48 “Micuanaratu bahuadya ique eje bucha juhuaque. Jutaquiju peya cuana necuejacue dutya micuanara bachineque, bacachineque jadya. \v 49 Eratu cuadishaya micuana queja Ecue Etatara micuanaja cuadisha ana ahuaque. Neanicue jari rehuadya Jerusalénju ebarucueque Micuana Casaturaquique juetiya tupu, —jadya tujatu ecana acuare. \s1 Jesús barepaju tsuracuareque \r (Mr 16.19-20; Hch 1.6-11) \p \v 50 Jadya juatsu tuna Jesúsra dujucuare epu ebari juque, peya queja amaca Betania piji dyane. Emetucu tujatu tuna dyaque huesacuare. Jadya aatsu tujatu ecana acuare: \p —Yusuja casa micuana tsehue paju. Yusura necasaturacue. \p \v 51 Jadya quisarati aatsutu dirucuare tuna quejaque. Barepajutu dujutanacuare. \v 52 Barepaju cuaya baatsu tunajatu pureama acuare: \p —¡Dyaque jida taa Jesús! ¡Dyaque casada, emui jadya taa tuque! \p Tuque pureama au amena aatsu tuna dirunucacuare Jerusalénju tunaja pureama tsehue. \v 53 Dutya huecaca ecana Yusuja etareju tuque pureama ajacama jucuare. Jadyatu jucuare. \p Riya tupu camadya. \cls Lucas