\id ACT - Cavineña NT -Bolivia 2011 (DBL -2013) \h HECHOS \toc1 Jesusja Ecuadisha Cuana Eque Yusura Acuareque \toc2 Hechos \toc3 Hch \mt2 JESUSJA ECUADISHA CUANA EQUE YUSURA ACUAREQUE \mt1 HECHOS \ip Riyaque quirica: ri Lucasra huenecuareque. JIDAQUE QUISARATI LUCASRA HUENECUAREQUE huenequi jucuarera nucadyari huenecuare. Huenecuare rejari Jesús majutsu netitsuranucatsu jucuare cuanaque. Catibutiyaratu Lucasra huenecuare Jesús Etataque queja tsuracuareque. Cuejacuare tujatu Jesús junanucabuqueque. \ip Jesusratu cuadishacuare tuja cuanaque, tunara cuitadya bacahuaque, bahuaque jadya cuejara cuaishu. Cuejamerecuare tujatu ecana tuja quisarati dutya ecuita riyaque yahuaju aniya cuanaque. Jerusalén eque tujatu ecana catibutishacuare israelita cuana eque, tuequedya peya queja israelita ama cuanaque. \ip Riyaque quiricaju ri tuna Jesúsra cuatsashaya equedya jucuareque, dutya queja tuja quisarati cueja juyaque. Pedrora, peya cuanara jadyatu Jesúsja quisarati cuejacuare israelita cuana (capítulos 1-9). Pedrora, Pablora jadyara tatsejatu Jesúsja quisarati cuejacuare israelita ama cuanaque (capítulos 10-28). \ip Riyaque quiricajuri aniya Yusuja Espíritu riyaque yahuaju junacuareque. Tuque Jesús queja catyatihua cuana queja junahuaju tunajatu bajida tsehue ama Jesúsja quisarati cuejacuare. Acuare tuna Yusuja casa bamere ishu cuanaque jadya. \ip Tumebaedyari riyaque quiricaju aniya Jesús queja catyatimetse jucuare cuanaque tuna eje bucha anie jucuare cuanaque, tuna nerecada atacuare cuanaque jadya. Arepa canerecatiya ama bucha tuna canimehuallaticuare ama. Jesús queja nimee cuita camadya tuna jucuare. Jadya tuna baatsutu peya cuana tumebaedya tuaqueja catyaticuare. \c 1 \s1 Jesúsra Yusuja Espíritu cuadisha ana acuareque \p \v 1 Era rique micue quirica cuadishaya, ecue eadebaque Teófilo. Riyaque ri beta ishuque quirica micue ishu cuadishayaque. Icueneque quiricaju mique cuejachine Jesús riyaque yahuaju jari tupu ai jucuareque. Huenechine tuque era tuque ai jucuareque, bahuityacuareque, tuque rehua mere catibuticuare equeque, \v 2-3 tuque barepaju tsurachineque huecaca eque tupu. Diruma jarira tujatu mepecuare peadya tunca beta earacana tuja quisarati cuejara cuadisha ishu. Curusujutu majucuare. Majutsutu chacha nityatsuranucacuare. Nityatsuranucatsutu riyaque yahuaju juneninucacuare jari pushi tunca huecaca tsuramaque jari. Tumeque pushi tunca huecaca juneniyaque jaritu eje uma cabamereti jucuare tuja ecuadisha cuana queja. Jetiamadya tujatu ai acuare yuneridya tuque chachaque caadebamereti ishu. Eje uma cuejadya tujatu ecana ahua Yusura eje bucha narue dutya adadiyaque. Yusuja Espíritu eque tujatu ecana cuejahua eje bucha cuejae tuja quisarati aishuque. \p \v 4 Tuja ecuadisha cuana tsehue jarira tujatu ecana jadya acuare: \p —Necuinanaume jari Jerusalén juque. Rehuadya neanicue jari Yusuja Espíritu micuana queja junaya tupu. Ecue Etataratu cuadishaya micuana queja tura cuadisha ana ahuaque. Icueneta cuejadya micuana ahua tumeque Espiritura micuana tsahuayaque. \v 5 Icuene tuna Juanra ena tsehue utsacuare inime cacuaretihua jadique ejitaju juishu. Eje uma huecaca juatsu ama tuque micuanaja Yusura tuja Espíritu cuitadya cuadishaya micuana tuque mere ishu casa tyaishu, —jadyatu Jesúsra acuare tuja ecuadisha cuanaque. \s1 Jesús barepaju tsuracuareque \r (Mr 16.19-20; Lc 24.50-53) \p \v 6 Jesústu tuja ecuadisha cuana tsehue ecasitati jucuare. Casitatitsu tunajatu Jesús acuare: \p —Ecuana Cuatsashaquique, ¿riyaque huecaca eque mi mira ecuana israelita cuana tyaya casa ecuana yahua canaruti ishu, romano cuanara ecuana enaruuju? —jadya tunajatu Jesús acuare. \p \v 7 Jesúsra tuna quemitsacuare: \p —Ecue Etatara huecaca iyahuaque juetihuajutu tura adadiya tura eje bucha inime pirehua eque. Micuana bahue ishuque ama tu eje tupu, jadya ama juatsu ejeque huecaca jadya judadiyaque. Yusuja peadya camadyatu casa aniya tumeque bahue juishuque. \v 8 Yusuja Espíritu micuana queja junatsu, tura micuana tyanaya casa micuanaja ecue quisarati cueja ishu. Icuene cuita necuejacue ecue quisarati rehua Jerusalénju, tuequedya Judea epu cuanaju, Samariaju jadya. Dutya yahuaju epu cuana dyaque japada cuanaju ecue quisarati necuejaticue, —jadya tuna Jesúsra acuare. \p \v 9 Jadya Jesúsra cueja amena ahuaju tuna capetatinetibareyajutu Jesús huesatanatsu dirucuare. Tsurayaquetu huani ducu aputacuare. Banuca ishu ama tuna bajacacuare. \v 10 Jesús tsurahuaque tunara ebarucue queja petanityabareyajutu beta Yusu tsahuaquique ecatse cabamereticuare. Pajada tatsejatu una jucuare. Jesúsja ecuadisha cuana queja tatse junacuare. \p \v 11 —Tata ecana Galileaju cuanaque, ¿ai tuque micuana ebarucue queja petanityabareya? Jesústu diruhua micuana quejaque. Tuque micuana barepaju tsurayaju bahua bucha, jadya junanucaedyatu ejeque huecaca jubuque Yusu quejaque, —jadya tatsejatu ecana acuare. \s1 Jesúsra mepecuare cuanaque casitaticuareque \p \v 12 Tumetu Jesúsra mepecuare cuanaque Jerusalénju judirunucacuare, uhua cuemusu Olivo Acui Quini bacani juque butenucatsu. Tumeque uhua cuemusutu Jerusalén japadama jucuare, peadya kilómetro dyane. Eje japa amatu jucuare. Canajara huecacaju tunajatu cacuatsashati eque tume tupu eajeshataquetu jucuare. \v 13 Epu aridaju tuna judirucuare. Tuhua junatitsu tuna cuacuare tuna aninaticuare etareju. Tuna anidiruqui juyaju etareju tuna nubidirucuare. Tsuracuare tuna beta ishuque pisoju. Jucuare tuna: Pedro, Juan, Santiago, Andrés, Felipe, Tomás, Bartolomé, Mateo, peya Santiago, Simón, Judas jadya. Santiagotu Alfeoja ebacuaque jucuare. Simóntu jucuare Roma juque enaruquique bijidamaduraqui juyaque. Judastu Santiagoja ebacuaque jucuare, Jesús inamerequi jucuareque ama. \v 14 Casitatijacama tuna jucuare Yusu tsehue quisarati ishu. Jesús tsehuequi cuanaque tuna tuhuadya jucuare. María, Jesúsja ecuaquetu tuhuadya jucuare. Peya epuna cuana tuhuadya jucuare. Tunadya tuna dutya casitati bahue junenicuare Yusu tsehue quisarati ishu. \s1 Jesús queja ecatyati cuanara Judas cuarequi Matías mepecuareque \p \v 15 Eje uma huecaca juatsu amatu Jesús queja ecatyati cuanaque ecasitati jucuare. Jetiama, peadya ciento beta tunca earacana tuna ecasitati jucuare. Pedrora tuna isaratibunecuare: \p \v 16 —Ecue eatsehuequi cuanaque, nebacacue ique. Béru eje uma maratu Davidra icueneta huene acuare Judas Iscariote judadiyaque. Yusuja Espirituratu huenemerecuare. Davidra Yusuja quisarati icueneta huene acuare bae cuitadyatu judadichine. Riyaque Judasradyatu Jesús inamerechine tuque ujeu baqui cuana queja. \v 17 Judastu ecuanaja ecare datse juchine. Ecuana tsehue mere jupee juishuque tucue patu emepe jucuare. \v 18 Jesús ujeu baqui cuana queja inamereya tsuje tunajatu chipiru tyachine. Tuequedya tujatu ecana yudijidya tyanuca achine chipiru tura jidama tsehue inahuaque. Tumeque chipiru tsehue tunajatu uhua quemichine. Judastu tuta taca quiyeti juchine. Pacacatsu tujatu pututachine edumijiti. Dutya tujatu esere cuana cuinanaterechine. Jadya majuetu juchine. \v 19 Jerusalénju aniya cuanaratu bacatsachine quisarati Judas juchineque. Bahue tuna judadichine tuque tuhua ami quijehuetitsu majuchineque. Jadya tibudya tunajatu tumeque yahua Acéldama jadya bacanishachine, “Quiyeti pujija chipiru tsehue equemique emajaca” jadique. \v 20 Quirica Salmos bacaniju tu jadya ehuene: \q1 “Etaretu cashanatibuque. \q1 Ni ejeratu isaanibuque ama”. \m Tumebaedya tu ehuene Salmosju: \q1 “Peya tuque cuarequi paju”. \m Jadyatu icueneta huenetanadya jucuare Yusuja quisarati. \p \v 21 “Aniyari rehua ecuana Ecuana Cuatsashaqui tsehue junenitibunecuare patya eque junenicuare cuanaque. \v 22 Junenicuare tuna Jesús tsehue tuque Juanra utsacuare patya equeque, tuque Etataque queja barepaju tsurachine tupu. Tunadya tuque ecuanaja peadya mepetaqui, ‘Jesús enetitsuranucaque’ quisarati cuejamere juishu, —jadya tuna Pedrora acuare: \p \v 23 Dutya tupu tunajatu inime jucuare. Jadya tibu tunajatu beta mepecuare. Peadyatu José Barsabás jucuare. (Peya tujatu ebacani jucuare Justo.) Peya tunajatu mepecuare Matías. \v 24-25 Jadya juatsu tuna Yusu tsehue quisaraticuare: \p —Ecuana Cuatsashaquique, miratu adebaya peadya peadya eje buchique dutyaja inime tupu cuana. Bamerecue ecuana; ejeque riquemi ecatse mepehua Judas cuarequi mique merequi juishuque. Judasrami amena merejacahua. Judiruhuatu eju tuque judiru ishuju, —jadya tunajatu acuare Yusu. \p \v 26 Tunaja bahue tunajatu quemicuare dadoju ejeque ecatse Yusura mepehua jadique bahue juishu. Jadya adebae tunajatu acuare Matías, Judas cuarequi emepeque. Tumeque huecaca equetu Matiasra Yusu merecuare peadya tunca peadya earacana Jesúsja ecuadisha cuana tsehue. \c 2 \s1 Yusuja Espíritu junacuareque \p \v 1 Pentecostés chine juetihuajutu Jesús queja dutya ecatyati cuanaque ecasitati jucuare ecasitaticuareju cama. Pentecostés chinetu jucuare israelita cuanara euhua cuanaque huesayaque chine. \v 2 Muya jutidyatu Yusuja Espíritu tuna queja butecuare. Sicacada tunajatu barepa equeque buteyaju bacacuare, cuejipa casadaque tuuuetibeya bucha. Dutya etareju cuanaratu bacacuare tumeque sicacadaque. \v 3 Tume tunajatu bacuare ai cuana achaacha piji etiqui juju bucha. Etiqui buchiquetu tunaja iyuca cuana dyaque peadya peadyaju netibarecuare. \v 4 Jadya junaetu Yusuja Espíritu jucuare tuna peadya peadya queja. Tuna queja butetsu tujatu ecana bape bape yana eque quisaratishacuare. Tunaja yana eque ama tuna quisaratitibunecuare, peya yahuaju cuanaja yana cuana eque. \p \v 5 Tume patyatu jetiama israelita cuana jucuare Jerusalénju Yusu muijaca baecua jucuare cuanaque, Moisésja cacuatsashati eque aniya cuanaque. Dutya yahua juque jujeri tuna juticuare. \v 6 Eje bucha juyaque bacatsu tuna cuacuare Jesús queja ecatyati cuana queja. Tuhua junatitsu tunajatu Jesús queja nimee cuanaque quisaratibareyaju bacacuare. Bape bape yana eque tunajatu ecana quisaratiyaju bacacuare. Tuna quisarati cueja juyaju bacaqui cuanaja yana eque quisaratiyaju tunajatu bacacuare. Jadya bacatsu tuna eje buchadya jucara jucuare. \v 7 Dyaque ejecutana tuna jucuare. Bape tunajatu bacacuare. Cacuejatibarecuare tuna tuna cama: \p —¡Nebacacue! Dutya riya quisaratiya cuanaque taa rena Galileaju cuanaque. \v 8 Jadya ama bucha taa rena Galileaju cuanaja yana eque ama quisaratiya, ecuanaja yana eque jutidya. ¿Eje buchique jatsu rique ecuana ecana ecuanaja yana eque quisaratiyaju bacaya ecuana nanada equedya quisaratihua eque? Ecuana taa ecuana eje uma peya yahua cuana juque. \v 9 Umae ecuana Partia juque, peya cuana bacue Mediaju, Elamju cuanaque. Umae bacue ecuana Mesopotamiaju, Judeaju cuanaque. Umae ecuana Capadocia juque, Pontoju, Asiaju cuanaque jadya. \v 10 Umae ecuana Frigiaju cuanaque, Panfiliaju, Egiptoju cuanaque jadya. Peya cuana bacue ecuana Africa juque, Libia yahua juque Cirene japadamaque. Umae bacue ecuana Romaju cuanaque. \v 11 Umae ecuana jechine Creta juque, Arabiaju cuanaque jadya. Umae ecuana Israel eque neri ejuracana cuanaque. Dutyaradya tuque ecuana Yusu Neri muiya israelita cuanara, israelita cuanara ama jadya. Dutyadya ecuana Moisésja cacuatsashati eque aniya. Arepa ecuana umada peya yahua cuana juque ama bucha tuque ecuana ecana bacaya ecuanaja yana eque quisaratiyaju. Bacayadya ecuana ecana jida quisaratiyaju, —jadya tuna jubarecuare. \p \v 12 Dutyara tunajatu bape bacuare eje bucha adebataqui ama jadya. Jadya tibudya tuna cabacaduratibarecuare: \p —¿Eje buchique ri riya jadya juyaque? —jadya ecana jubarecuare. \p \v 13 Umaera bacue ijaribacuare jutidya Jesús queja ecatyati cuanaque. \p —Nijuqui tibu tuna jadya quisaratiniya, —jadyatu jucuare umae cuana. \s1 Pedrora ecuita cuana isaracuareque \p \v 14 Pedrotu netitsuracuare ecuita cuana isara ishu. Peadya tunca peadya earacana Jesúsja ecuadisha cuanaque tuna tumebaedya tuhuadya jucuare. Etsuri jebuda tsehue tujatu isaratibunecuare israelita cuana, Jerusalénju aniya cuanaque tuhua jucuare cuanaque jadya: \p —Tata ecana, nebacacue ique. Nebacacue jida era cuejayaque. \v 15 Nijuqui ama ecuana, micuanara inime tupuya bucha. Barepatya ama jari taa rique; las nueve pijidya taa rique. Ecuana israelita cuanaja tuque ecuanaja uva nacaca sasadaque iji baecua apudajudya cuita. Cuejaya micuana era, ecuana eje bucha juatsu jadya quisaratihuaque. \v 16 Riyaqueri jadya juya, Yusura icueneta cueja acuareque Joel tuja quisarati cuejaqui eque: \q1 \v 17 “Amena ishuque huecaca cuanaju tuque ecue Espíritu cuadishabuque yahuaju. \q1 Israelita cuanaja ishu camadya ama, israelita ama cuanaja ishu tumebaedya tuque cuadishabuque. \q1 Micuana eque juracanaya cuanaratu ecue quisarati tsapebuque. \q1 Ecuita cuanara, epuna cuanara jadyatu quisarati tsapebuque. \q1 Tahuijutu ecue Espiritura bahue amerebuque quisarati yunerique ehue ebari cuana, tumebaedya esiri cuanaque. \q1 \v 18 Tumeque huecaca cuanaju tuque ecue Espíritu cuadishabuque ique merequi cuana queja, \q1 ecuita cuana queja, tumebaedya epuna cuana queja. \q1 Tunaratu cuejabuque ecue quisarati, era ecana jadya quisaratishabuque tibu. \q1 \v 19 Barepaju tsehue tuna ecue dyaque casa aniyaque bamerebuque. \q1 Tumebaedya tuque ecue casa bamerebuque yahuaju cuana tsehue. \q1 Amitu juribuque. \q1 Etiquitu jujubuque. \q1 Huani misidaquetu netitsurabuque. \q1 \v 20 Ijetitu huecadama jubuque. \q1 Baditu ami bucha pudee jubuque. \q1 Jadyatu jubuque Ecuana Cuatsashaquique junanucama jariju, emuique, casadaque jadya cabameretima jariju. \q1 \v 21 Dutya tuaqueja catsahuamereti ishu tuque bacaqui cuanaquetu einajaca jubuque,” \m jadyatu Yusura quisarati acuare tuja quisarati cuejaqui Joel eque. \p \v 22 Pedroratu tuhua jucuare cuanaque quisarati cuejanucacuare: \p —Micuana Israel eque ejuracana cuanaque, nebacacue era cuejanucayaque. Cuejaya micuana Jesús Nazaret juque eje buchique. Tuque riyaque yahuaju jarira tujatu jetiama acuare ejeque ecuitaja ataquique ama micuanaja yacuaju. Jetiama tujatu acuare micuanara bape bacuare cuanaque. Dutya riya cuanaquetu Yusura amerecuare tura tuque cuadishahuaque yunerinemere ishu. \v 23 Jadya ama buchatu micuanaradya inamerehua. Micuanaratu ecuita jidama cuana queja curusuju tatamerehua tuque iye ishu. Dutya riya cuanaquetu jadya judadihua Yusura inime pirehua equedya. Tuquetu icuenetadya bahue juhua micuanara jadya adadiyaque. \v 24 Jesús majuhuaju emajuquetu Yusura chacha nityatsuranucahua. Emajuque tujatu nityatsuranucahua, Jesús emaju eje bucha jarasiritaquima tibu. \v 25 Berutu ecuari Davidra huenecuare Jesús jadya ayaque: \q1 “Ique bahue Ique Cuatsashaquique dutya huecaca eatsehueque. \q1 Jacanime ama tuja ique. \q1 Tuque eatsehue tibu, bajida ama juya. \q1 \v 26 Jutaquijudya ique dyaque pureama juya. \q1 Pureama tsehue tuque ajacaya ama quisarati Yusu jidaque. \q1 Arepa ique majuya ama bucha, pana ejenedya tuque aya, dutya eje bucha judadiyaquetu ecue jida ishuque. \q1 \v 27 Pana ejenedya tuque aya, Ique Cuatsashaquira ique emajusiri ama huanabuqueque. \q1 Tuhuadya jutidya tura riri ishu huanasiribuque ama, ique tujaque, tuque merequique jadya juya tibu. \q1 \v 28 Eratu Yusu aya: \q1 ‘Mira ique bahue amerehua maju baecua ani ishu. \q1 Mira ique dyaque jida pureama amerehua, miatsehue ique anidirubuque tibu, Yusu’”, \m jadyatu Davidra béru huenecuare. \p \v 29 “Ecue ata cuana, pana cueja micuana aya Davidra huenecuareque. Tuta taca jadya catiyaque amatu jadya jucuare, ‘Huanasiribuque ama tura ique ecue ecuita riri ishu’ jadya huenetsu. Béru amena mara maratu ecuanaja ebaba David majucuareque. Majuhuajutu tuja ecuita ishatanacuare tumu caniju. Tuhuadya tujatu ecuita riricuare. Riya camatu narutanaya jaridya tuja uhuacuare tuque ishatanacuareque. \v 30 Chacha aniya jari tuputu Yusuja quisarati cueja juhua. ‘Peadya mique eque ejuracanaquetu Mesías jubuque, Ecue Emepeque. Mira israelita cuana naruya bucha, jadya naruedya tujatu ecue cuanaque abuque. Yuneridya mique jadya aya, era jadya adadiyaque’ jadya patu Yusura acuare. \v 31 Jadya equetu David icueneta bahue jucuare Yusura Mesías cuadishadadiyaque. Tuquetu bahuedya jucuare Yusura Mesías emajuque nityatsuranucabuqueque. Jadya tibudyatu jucuare: ‘Emajuque caniju eishaquetu jarasiribuque ama, ni tuja ecuita riribuque ama’ jadya. \v 32 Yusuradyatu Jesús majuhuaque chacha nityatsuranucachine. Ecuanaratu bachine Jesús tuque netitsuranucahuaju. Iyacua micuana ecuanara yuneridya cuejaya tuque chachaque. \v 33 Yusuratu barepaju dujunucahua tuja yacuaju. Iyacuatu tuque muita ishuju Etataqueja jida eque amaca. Yusu patu jucuare: ‘Jesusratu ecue Espíritu cuadishaya tuaqueja catyatihua cuana queja’ jadya. Riyaque Yusuja Espíritu equedya ecuana iyacua quisaratiya. Micuanara petayaque, bacayaque jadyatu tura jadya amereyaque. \v 34 Davidja ecuita barepaju tsurama jarijudya. Jadya ama buchatu Davidra quisarati anucacuare béru: \q1 “Yusuratu Ique Cuatsashaquique jadya cuejacuare: \q1 ‘Anibutecue ecue jida eque amaca muita ishu, \q1 \v 35 era mique ujeu baqui cuanaque dutya ijahue \q1 atillaya tupu, Ique Cuatsashaquique’”. \m Jesús jadya ayaque tujatu jadya quisarati acuare. \p \v 36 “Nebacacue jari ique, dutya micuana Israel eque ejuracana cuanara. Jesús, micuanara curusuju tatamerechinequetu Yusura Mesías amerecuare. Tumebaedyatu Ecuana Cuatsashaquique amerehua, —jadyatu Pedrora cuejacuare tuhua jucuare cuanaque. \p \v 37 Jadya juya bacatsu tuna dyaque peya inime jucuare, jidama juhuaque caadebatitsu. \p —Ecuanaja ata cuana, ¿eje bucha ecuana jutaqui? —jadya tunajatu bacaduracuare Pedro, Jesúsja ecuadisha cuanaque peya cuana jadya. \p \v 38 Tume tuna Pedrora quemitsacuare: \p —Jesús queja catyatitsu necacuareticue inime, Yusuja biji eque ani ishu. Necutsamereticue Jesucristoja ebacaniju. Jadya nejucue Yusura micuanaja jucha cuana apupasha ishu. Turatu cuadishaya tuja Espíritu micuana tsehue anisiri ishu, micuana tsahua ishu. \v 39 Yusuratu tuja Espíritu cuadisha ana ahua micuana queja, micuana eque ejuracana cuana queja, riyaque yahuaju dutya queja aniya cuana queja jadya. Jadya eque tujatu cuadishahua dutya tura tuaqueja ihuaraya cuanaja ishu, —jadya tuna Pedrora acuare. \p \v 40 Nereda bucha cuejae tujatu ecana acuare yana muida tsehue: \p —Dutya jujeri iyacua aniya cuanaque tuna jidamaque inime cadujutiya. Tuna tuna Yusu queja judirunime ama. Necacuareticue inime tuna nerecaturatadadiya bucha nerecaturatae ejudadiu tibu, —jadya tuna Pedrora acuare. \p \v 41 Pedrora cuejayaque bacatsu tuna jetiama inime cacuareticuare. Quimisha mil tuna inime cacuaretitsu Jesús queja catyaticuare. Cutsamereticuare ecana Jesúsja cuanaque jadya cabamereti ishu. \v 42 Jesúsja ecuadisha cuanara bahuityayaque pana baca aatsu tunajatu ejenejacacuare ama. Tunaja aniya cuanaque ecana dutya tupu catyatie jubarecuare. Casitatinicuare ecana Yusu tsehue quisarati ishu. Ecuana Cuatsashaquique adeba ishu araara ishu tuna yuhua cama casitati bahue jucuare. \s1 Jesús queja ecatyati cuanaque eje bucha anie jucuareque \p \v 43 Yusuja casa tsehuetu Jesúsja ecuadisha cuanara ejeque ecuitaja ataquique ama acuare. Jadya baatsutu Jesús queja catyatima cuanaque dyaque anajacatacuare. \v 44 Jesús queja ecatyati cuanaque tuna yuhua cama nimee ecadutyati jucuare. Caradatijacama tuna junenicuare. Aiqui cuanaratu tyacuare tunaja ai aniyaque aima cuanaque. \v 45 Catyati ecana caticuare tunaja aniya cuanaque. Tunaja ai cuana catyati aatsu tunajatu chipiru tsumecuare peya cuanara ai sareya cuanaque quemi ishu. \v 46 Dutya huecaca ecana caradatinicuare Yusuja etareju. Tunaja etare cuanaju tuna caradatijacama junenicuare araara ishu, Jesús majuhuaque adeba ishu. Pureama epuri jadya tsehue tuna araaranicuare. Jida tuna cabatibarecuare peya cuana tsehue. \v 47 Yusu tunajatu pureamaturajacacuare ama. “Dyaque jida taa mique ecuana tsehue”, jadya tunajatu ajacacuare ama. Dutya jujeri Jerusalénju cuanara tuna jida, iyuhueda jadya bacuare. Huecacaju huecacajutu Yusura peya cuana Jesús queja catyatishamereajecuare. Tume cuanaque Jesús queja catyatihuaju tuna Yusura Ijahua quejaque inajacamerecuare. Jadya eque tuna Jesús queja nimeedya jutidya juajecuare. Tuque pureama aishu ecana casitatijacacuare ama. \c 3 \s1 Ecuita yuequedya ruduruduque chacha jucuareque \p \v 1 Pedro, Juan jadya tatse cuacuare Yusuja etareju las tres chinequeja, israelita cuana Yusu tsehue quisarati bahue uraju. \v 2 Tuhuatu ecuita yuequedya rudurudu ecuinanaque juanicuare. Dutya huecaca tunajatu iyati bahue jucuare Yusuja etare tsecue. Tumeque etsecuetu “Etsecue Jida Pijique” bacani jucuare. Iya bahue tunajatu etsecuetsau junenicuare, chipiru cuana piji ecuita cuana etareju nubiya cuanaque bacatsa bacatsa aishu. \v 3 Tumeque huecaca tujatu batsacuare Pedro, Juan jadya Yusuja etareju nubinatiyaju. Batsatsu tujatu ecatse chipiru bacatsacuare. \v 4 Pedro, Juan ecatseratu petacuare. \p —Petacue yatse, —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 5 Rudurudura tatse petahuaquedya peta acuare, tatsera chipiru tyaya bucha cabatitsu. \v 6 Pedroratu isaranucacuare: \p —Aijama tuque ecue chipiru. Aijama tuque ecue oro ni plata. Jadya ama bucha mique tsahuaya. Jesucristo Nazaretjuja ebacaniju mique cuatsashaya: “Netitsuracue. Ajecue”, —jadya tujatu ruduruduque acuare. \p \v 7 Jadya aatsutu Pedrora emetucu jida eque amaca inaticuare nityatsura ishu. Muya jutidya tujatu cacasaticuare ehuachi, ehuachi tsuru ecatse jadya. \v 8 Tudyatu ecuita netitsurayaque putitanaquenacuare pureama tsehue. Amena ajetibunetsutu nubidirucuare Yusuja etareju Pedro, Juan ecatse tsehue. Tudyatu putitana putitana jadya junenicuare pureama juatsu. \p —¡Dyaque casada, jida jadya taa mi eatsehue, Yusu! —jadyatu jucuare. \p \v 9 Dutya tuhua jucuare cuanaratu bacuare juneniyaju. Bacacuare tunajatu Yusu pureama au juyaju. \v 10 Tuna camadya jutidya tuna quisaratibarecuare, bape baatsu. \p —Adebaya tuque ecuana tumeque rududuruque “Etsecue Jida Pijique” bacaniju anibijida juchineque, cuetiya cuanaque chipiru bacaqui juchineque. ¿Eje bucha ajee jatsutu ejuu? —jadya tuna jucuare. \p Juneniya baatsu tunajatu eje bucha adebataqui ama bacuare. \s1 Pedrora ecuita jetiama ecasitatique isaracuareque \p \v 11 Chacha juhuaratu jacacarama acuare Pedro, Juan jadya. Quimishadya tuna Yusuja etare ehueji quinida emaque jucuare, “Salomón Adeba Ishuque” bacaniju. Pana anajacata ejuquetu dutya tuhua jucuare cuanaque tuna queja tsajaja jucuare. \v 12 Tuna jadya umada cuita caradatiya baatsutu Pedro tuna tsehue quisaraticuare: \p —Pana baca neacue, ecue ata cuana Israel eque ejuracana cuanaque. ¿Eje bucha juatsu jatsu micuana dyaque anajacataya riyaque baatsu? ¿Eje bucha juatsu jatsu micuanara yatse petaya? ¿Tupuya tuque micuana inime yatsera yatseja casa tsehue cuana chachanehua bucha? A, aijama. Yatseja casa eque ama tuque yatse riyaque chachanehua. Tuquetu chachanetanahua, yatse jida juatsu ama. \v 13 Jesusja casa tsehuetu chacha juhua. Ecuanaja Etata Yusuratu Ebacuaque Jesusja casa tsehue chacha amerehua, Jesus emui juishu. Riyaque Yusudya tu ecuanaja baba cuana Abraham, Isaac, Jacob ecanara muicuareque. Arepa Jesus Yusu Merequique juhua ama bucha tuque micuana huaraji cuana queja inamerechine, tuque iyemere ishu. Pilatoratu Jesus inamerejacacara achine. Jadya ama buchatu micuanara “Curusuju pamaju” jadya achine. \v 14 Jesústu dyaque jidaque jucuare, cajuchatima nerique, tuyu nerique. Jadya ama bucha tuque micuana Pilato queja inajacamerecarama achine. Micuanaratu quiyeti puji inajacamerechine, Jesús einajacamereuque. \v 15 Micuanaratu iyemerechine Ecuana Inajacamerequique. Jadya ama buchatu Yusura emajuque nityatsuranucachine. Ecuanaratu pana ejenedya aya Jesús chachaque, emajuque enetitsuraque, ecuanaradya bachine tibu. \v 16 Jesúsja casa tsehuetu riyaque rudurudu juhuaque chachanetanahua. Bayadya tuque micuana jida juneniyaju. Micuanaratu adebayadya. Yatseratu pana ejenedya ahua tura echachaneuque. Micuanaja yatucajudyatu Jesusra pana chacha amerehua, yatsera tura eauque pana ejene aya baatsu. \p \v 17 “Ecue ata cuana, micuanara micuanaja huaraji cuana tsehue Jesús iyeya patya tuque micuana adebachine ama micuana eje bucha juyaque. Eratu adebayadya micuanara tuque Mesiasque adebayaque ama. \v 18 Icuene tuque equeque quisarati cueja puji cuana eque patu Yusura cuejacuare Mesías canerecatidadiyaque, majudadiyaque jadya. Achinedya tujatu tura amerecara ahua bae cuitadya, tura inime pirehua bae. \v 19 Iyacua necacuareticue micuanaja inime cuana. Necajuchatijacacue. Nejuetinucacue Yusu queja, tura micuanaja jucha cuana apupasha ishu. \v 20 Micuana ni jadya juya, tume micuana Yusura inime tsapema amereya. Pureama tura micuana amereya, ijicaraque ena ijitsu ejuu bucha. Ejeque huecaca tujatu cuadishanucabuque Jesus riyaque yahuaju. Yuequedyadyatu tuque mepetanahua micuana inajacamere ishu. \v 21 Iyacuatu Jesus barepaju Etataque Yusuja yacuaju netiya. Berutu Yusu tuque equeque quisarati cuejaqui cuana eque jucuare: ‘Ejeque huecaca tuque dutya iyacuanebuque’. Tura jadya aishuque huecaca juetihuaju tujatu Jesús cuadishanucabuque. \v 22 Moisésra quisarati acuare baetu judadibuque: \q1 “Ecuana Cuatsashaquiquetu Yusura micuana queja cuadishabuque, micuanaja atadya. \q1 Tura micuana Yusuja quisarati cuejadadibuque. \q1 Ique tuja quisarati cueja ishu cuadishahua bucha, jadidya tujatu cuadishabuque tumeque. \q1 Dutya tura cuatsashaya eque jajudadidya nejucue. \q1 \v 23 Yusuratu bijidamadurabuque dutya tumera cuatsashaya eque jucarama juya cuanaque. \q1 Yusu jaque ama tuna judadibuque”, \m jadyatu Moisés jucuare beru Jesús junama jariju. \p \v 24 “Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaratu cuejacuare Mesías junahuaju eje bucha judadibuqueque. Jadyatu Samuel jucuare, tumebaedya dutya peya cuana. \v 25 Micuana micuana tume Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque eque ejuracana cuanaque. Yusuratu quisarati iyacuare ecuanaja baba cuana tsehue tura ecana jidaque tyadadibuqueque. Tuna camadya ama tujatu ecana jidaque tyaana acuare, ecuana tumebaedya. Neadebacue Abraham béru tyatana ana atacuareque. ‘Peadya mique eque juracanadadiya eque dyaque jida jubuque yahuaju dutya queja aniya cuana tsehue’ jadyatu Yusura Abraham acuare béru. \v 26 Jadya juatsutu Yusura tuja Ebacuaque Jesús cuadishacuare riyaque yahuaju. Cuadishacuare tujatu ecuana israelita cuana jida amere ishu. Cuadishacuare tujatu ecuana inime cacuaretisha ishu, ecuana jidamaque amerejaca ishu, —jadyatu Pedrora tuhua jucuare cuanaque acuare. \c 4 \s1 Pedro, Juan jadya huaraji cuana queja dujutanacuareque \p \v 1 Pedro, Juan jadyara ecuita cuana isaraya jarijutu juticuare pae cuana. Tumebaedyatu juticuare Yusuja etare naruqui cuanaja huaraji, tumebaedya saduceo cuana. \v 2 Tuna tuna dyaque ecahuaiti jucuare Pedro, Juan ecatse tsehue, tatsera jadya quisarati ahua tibu: “Yuneridyatu Yusura emaju cuanaque chacha nityatsuranucabuque, tura Jesús emajuque chacha nityatsuranucachine tibu”. Jadya bacatsu tuna dyaque cahuaiticuare tatse tsehue. \v 3 Inameretsu tunajatu ecatse risimerecuare. Risimeretsu tunajatu ishamereticuare etare apudaju peadya meta tupu, amena chinehua tibu. \v 4 Arepa Pedro, Juan ecatse etare apudaju eishatana ama bucha, umada tatse quisaratiyaju bacaqui cuanaque tuna Jesús queja catyaticuare. Pishica mil ecuita tuna tuaqueja catyaticuare, epuna, ebacua jadya piyabamaque. \p \v 5 Huecacapetu huaraji cuana Jerusalénju cuanaque casitaticuare etare inime cuana bajeje ishuju. Casitaticuare tuna israelita cuanaja huaraji cuana, emuiba cuanaque, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya. \v 6 Anástu tuhua jucuare. Tumequetu pae dyaque muidaque jucuare. Caifás, Juan, Alejandro jadya tuna tuhua jucuare, tumebaedya pae dyaque muidaja ata cuana. \v 7 Cuadishacuare tunajatu sudaru cuana: \p —Nequeticue Pedro, Juan ecatse etare apuda juque. \p Tunaja yacuaju nityatsu, \p —¿Aira metse tyachine casa rudurudu juhuaque chachane ishu? ¿Aija casa tsehue tuque metse aya tume cuanaque? —jadya tunajatu ecatse bacaduracuare. \p \v 8 Tumetu Pedro huaraji cuana tsehue quisaraticuare. Bajida tsehue ama tujatu ecana quemitsacuare, Yusuja Espiritura casa tyaya tibu: \p —Isaraya micuana era, micuana epu juque huaraji cuana, tumebaedya emuiba cuanaque. \v 9 Micuanara yatse bacaduraya eje bucha tsahuae yatsera yuequedya rudurudu cuinanahuaque achineque. Eje bucha chachanee yatsera achineque micuanara yatse bacaduraya. \v 10 Yuneridya ni micuana bahue jucara juya, era micuana cuejaya, dutya israelita cuana bahue ishu. Riyaque ecuita iyacua cuita micuanaja yacua juqueri Jesúsja casa tsehue chacha juchine, Nazaretju anicuareja casa eque. Tumeque Jesúsdya tuque micuana curusuju tatameretsu iyechine. Jadya ama buchatu Yusura emajuque chacha nityatsuranucachine. \v 11 Micuanaratu bijidamadurachine. Etare puji cuanaja tumu eijehueque, dyaque saretanayaque judadihua bucha, jadidyatu micuanara bijidamadurahuaque dyaque inime metseque judadihua. \v 12 Jesús peadya tu Einajacamerequique. Aijamatu peya jucha cuana tillaquique. Yusuratu iyahua tuque peadya camadya ecuana Ijahua quejaque inajacamere ishu. Eje bucha inajacameree ni ecuana peyara ama, —jadya tuna Pedrora acuare. \p \v 13 Bajida tsehue amatu Pedro, Juan ecatsera israelita cuanaja huaraji cuana jadya isaracuare. Tatsera cuejayaju tuna anajacatacuare. \p —¿Eje bucha juatsu tatsera ecuana bajida tsehue ama isaraya? Tatse taa tatse dyaque jida ebahuityaque ama. Inime metseque ama taa tatse. Jadya ama bucha ecatse dyaque iyuca jararadaque equisaratiu bucha quisaratie juya. ¿Jadidya tatse ejuu, Jesús tsehue tsunuda junenihua tibu? —jadya tuna tuna cama jucuare. \p \v 14 Ecuita chachanetanahuaquetu tuhuadya juneticuare. Eje bucha, “Tumeque ecuita tu chacha ama”, jadya ataqui ama tuna jucuare, tuque Pedro, Juan ecatse tsehuedya neticuare tibu. \v 15 Tume tunajatu cuinanashacuare tunaja yacua juque Pedro, Juan, echachaneque jadya. Tuna cuinanahuaju tuna cacuejaticuare: \p \v 16 —¿Eje bucha rique ecuana riyaque ecuita ecatse eau? “Tumeque ecuitatu chacha ama” jadya ni ecuana ejuu, ecuita cuanatu etsau ecuana tsehue. Dutya jujeri Jerusalénju cuanaque tuna bahue tatsera ejeque ecuitaja ataquique ama achineque, yuneridya tumeque ecuita chacha juchineque. Tehuataqui ama tuque ecuanaja. \v 17 Dyaquedya jutidya tatsejatu Jesusja casa cuejaajeya. ¿Eje bucha cuejamerejacae jatsu tuque ecuana ecatse eau? Neihuaramerenucara ecatse; rehua ecatse pajenuca. Jidama aana ecatse neara. “Necuejajacacue Jesusja quisarati. Ecuanara metse dyaque nerecaturaya, metsera Jesusja quisarati cuejajacayaque ama juatsu”, jadya ecatse neara, —jadya tuna cacuejaticuare. \p \v 18 Tume tunajatu ihuaratsu ecatse jadya acuare: \p —Necuejanucaume ni ejeque buchique Jesusja quisarati. Nebahuityanucaume ni ejeque buchique, —jadya tunajatu acuare Pedro, Juan jadya. \p \v 19 Tatsera tuna acuare: \p —Yusura cuitadya yatse cuadishahua Jesusja quisarati cueja ishu. Icuenetu Yusura cuatsashaya eque jutaqui, micuanara cuatsashaya eque ama. \v 20 Yatsera cuitadyatu bahua tuque eje bucha juyaque. Yatsera cuitadyatu yatseja ijaca tsehue bacahua tura bahuityayaque. Jadya tibu tuque yatse cuejajacanime ama tuja quisarati, —jadya tuna Pedrora acuare. \p \v 21 Tume tatse huaraji cuanara jidama aana acuare. Nereda tunajatu ecatse acuare. Jadya aana aatsu tunajatu ecatse inajacamerecuare. Ecuita cuanatu jucuare: \p —¡Dyaque jida, casada jadya taa Yusu, ruduruduque chachanehua tibu! \p Tumetu huaraji cuanara nerecaturacuare ama Pedro, Juan jadya. “Ecuanara ni ecatse enerecaturau, ecuita cuanatu dyaque ecahuaitiu ecuana tsehue”, jadya tunajatu inime jucuare. \p \v 22 Ecuita Yusuja casa tsehue chachanetanahuajatu anicuare pushi tunca mara bare. \s1 “Casaturacue ecuana mique mere ishu”, jadya Jesús queja ecatyati cuanara Yusu bacacuareque \p \v 23 Tunara inajacahuajutu Pedro, Juan jadya cuacuare Jesús queja ecatyati cuana queja. Tuhua junatitsu tatsejatu ecana cuejanaticuare dutya tatse eje bucha atanachineque. Cacuejaticuare ecatse pae cuanaja huaraji cuanara, emuiba cuanara jadya ahuaque. \v 24 Jadya bacatsu tuna dutya quisaraticuare Yusu tsehue: \p —Ecuana Cuatsashaquique, miquemi Yusu. Miquemi Dutya Iyaquique. Miratu iyacuare barepa, yahua, cueri cuana jadya. Dutya aniyaque tu mira iyahuaque. \v 25 Micue Espíritu eque tuquemi micue mere puji David queja huenemerecuare: \q1 “¿Eje bucha juatsutu israelita ama cuanaque dyaque ecahuaiti? \q1 ¿Eje bucha juatsutu ecuita cuanara inime tupuqui aya aishu jidaque ama? \q1 \v 26 Ecuari cuana tuna casitatiya epu juque huaraji cuana tsehue. \q1 Dutyara tupu inime tuputsu Ecuana Cuatsashaquique jidama aishu. \q1 Bajejeya tuna inime Mesías Yusuja Emepeque ijahue ijahue aishu”, \m jadyatu Davidra huenecuare beru. \p \v 27 “Tumebae cuitadyatu judadichine, Tata. Huaraji cuanatu casitatichine riyaque epu ebari juque. Herodes, Poncio Pilato jadya tatse israelita cuana tsehue, israelita ama cuana tsehue jadya casitatichine, micue Bacua Jesús jidama ijahue ijahue aishu. Arepa tuque juchama neri juhua ama bucha, arepa tuque mique merequi juhua ama bucha, taa ecana casitatichine micue Emepeque Mesías ujeu baatsu. \v 28 Dutya tuna eje bucha juchinequetu mira icueneta iya inime achine equedya judadichine. \v 29 Tata, miquemi bahuedya huaraji cuana ecuana tsehue dyaque cahuaitiyaque. Nerecaturacara tunara ecuana aya. Ecuana ecuana mique merequi cuanaque. Tsahuacue ecuana micue quisarati bajida tsehue ama cuejajaca ishu ama. \v 30 Casaturacue ecuana micue casa tsehue ujejeda cuanaque chachane ishu. Tyacue ecuana micue casa ejeque ecuitaja ataquimaque aishu, ecuita cuanaja mique ecuana tsehueque adeba ishu. Amerecue ecuana Mique Merequi juchama nerija casa eque, —jadya tunajatu Yusu acuare. \p \v 31 Tuna Yusu tsehue quisaratijacahuaju tuna ecaradati jarijutu Yusuja casara etare bucucushacuare, Yusuja Espíritu tuna queja buteyaju. Tuna peadya peadya quejatu junacuare. Tura tuna casaturacuare Jesusja quisarati bajida tsehue ama cuejajaca ishu ama. \s1 Jesús queja ecatyati cuanaque peya cuana tsehue jida yurameta cabati, catsahuati jadya jucuareque \p \v 32 Jesús queja ecatyati cuanaque tuna dutya jida dutya tupu cabatie jucuare. Arepa jetima jucuare ama bucha peadya camadya inime tupu bucha ai acaraque jadya tuna jucuare. Inijeda ama tuna jucuare. Yurameta catyatie tuna jucuare tunaja ai aniyaque peya cuana tsehue. \v 33 “Ecuana Cuatsashaquiquetu chacha netitsuranucachine. Ecuanaradyatu bachine Jesús emajuque chacha enetitsuranucaque”. Riyaque quisaratitu Jesúsja ecuadisha cuanara cuejajacacuare ama. Yusura tuna dyaque casa tyacuare tuque mere ishu. Tuquetu dyaque jida jujacacuare ama Jesús queja dutya ecatyati cuana tsehue. \v 34 Ni ejejadya jutidya tunajatu ai aijama jucuare ama. Yahua, jadya ama juatsu etare tuna catyati caticuare. Tume cuanaque catyati aatsu chipiru inatsu tunajatu Jesusja ecuadisha cuana queja duju bahue jucuare. \v 35 Jesusja ecuadisha cuanajatu tumeque chipiru nerecada cuanaque tyabahue jucuare. Tunara sareya tupu tunajatu jaquetsu tyabahue jucuare. \v 36 José bacani ecuitatu nerecada cuanaque tsahuaquique jucuare. Chipreju ecuinanaquetu jucuare. Leví eque ejuracanaquetu jucuare. Jesúsja ecuadisha cuanaratu bape bacaniedya acuare “Bernabé” bacani, “Ecasaturaquique” jadique. \v 37 Tujatu anicuare yahua. Catyati tujatu acuare. Catyati aatsu tujatu dujucuare chipiru, ecuadisha cuanaja peya cuana tyabare ishu. \c 5 \s1 Ananías, Safira jadyara Yusu ijahue acara datse acuareque \p \v 1 Anicuaretu Jesús queja ecatyatique, Ananías bacani. Yusu tujatu ijahue acara datse acuare. Tuja ehuanequetu Safira bacani jucuare. Uhua tatse catyati caticuare. \v 2 Chipiru inatsu tujatu ehuaneque acuare: \p —Uhua catyati aatsu chipiru inahuaque umae yatseja ishu nejaque. Ecuadisha cuanaque chipiru tyatiyaque, “Dutya etsujequi inachineque rique beya” jadya paati, —jadyapa tujatu ehuaneque acuare. \p Safiratu en cuita jucuare. \p Tume tujatu chipiru tyatiyaque acuare Pedro: \p —Dutya etsujequi inachineque rique beya, —jadya tujatu acuare pusha pusha. \p \v 3 Tumetu Pedrora yana casada tsehue atsacuare: \p —¿Eje bucha juatsumi Satanásja biji eque juya, Ananías? ¿Eje bucha juatsu tuquemi Yusuja Espíritu ijahue acara aya? “Dutya etsujequi inachineque rique beya”, jadyami junaya, arepa metseja ishu ejaque iyasicuahua ama bucha. \v 4 Ni aira buchiquemi casada tsehue micue chipiru bemereya ama. Icuenetu micuiquedya juhua yahua mira eje bucha amerecara aya eque aishu. Tuequedya etsujequi micuequedya juhua. Mique pusha pusha juhuaque tu amena jidama. ¿Eje bucha juatsu mira ecuana ijahue acara aya? Ecuana camadya ama mira ecuana pusha pusha aya, Yusu tumebaedya, —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 5 Jadya yana ayaju bacatsutu Ananías rihuicuare. Rihuitsutu majucuare. Dutya tuna Ananías eje bucha majue juhuaque bahue juatsu dyaque bajida jucuare. \v 6 Masadamatu juticuare umae ehue ebari cuana. Junatitsu tunajatu pirurinaticuare emajuque. Piruri amena jadya aatsu tunajatu dujucuare caniju ishati ishu. \p \v 7 Quimisha ura juatsutu juticuare emajuja ehuaneque juhuaque. Tuquetu baecua jari jucuare yahuique majuhuaque. \v 8 Pedroratu bacaduratsacuare: \p —Beru beru pijitu Ananías junahua metse uhua catyati catitsu chipiru inachineque tyara. ¿Tura chipiru behuaquetu dutya metsera inachinequedya? \p —Jejee. Tura mique tyanahuaquetu dutya yatsera chipiru inachinequedya juhua, —jadya tujatu pusha pusha quemitsacuare. \p \v 9 —¿Eje bucha juatsu tuque metseja jadya inime juchine? ¿Eje bucha juatsu tuque metse Yusuja Espíritu ijahue acara aya? Petacue, micue ahue majuhuaque papara cuahua cuanaque juetibareyaju. Mique tunarami papatinucayadya, —jadya tujatu acuare. \p \v 10 Muya jutidyatu rihuicuare epuna majunuca ishu Pedroja yacuaju. Tudyatu nubidirucuare ehue ebari cuana. Nubidirutsu tuna badirucuare epuna emajuque. Tume tunajatu epuna emajuque dujunucacuare caniju ishati ishu, yahuique eisha jiruru cuita nucadya. \v 11 Jesús queja dutya ecatyati cuanaque, tumebaedya peya cuana peya queja epu ebariju cuanaque jadya tuna bahue jucuare Ananías, Safira eje bucha juhuaque. Bahue juatsu tuna dyaque bajida jucuare, tuna dyadi Yusura tumebaedya eauju. \s1 Jesúsja ecuadisha cuanara Yusuja casa bamerecuareque \p \v 12 Ecuadisha cuanaratu Yusuja casa tsehue Jerusalénju acuare jetiama ni ejeque ecuitaja ataquique ama. Inime tillaqui tunajatu acuare tunara tunaja yacuaju ayaque baatsu. Dutya tuna Jesús queja ecatyati cuanaque casitati bahue jucuare Yusuja etare ehueji quinida emaque “Salomón Adeba Ishuque” bacaniju. \v 13-14 Umanaajecuaredya jutidyatu Jesús queja ecatyati cuanaque. Ecuita, epuna jadya tuna tuaqueja catyaticuare. Jadya juyaque tuna peya cuana tsehue casitatinicuare. Dutya jujeri Jerusalénju cuanaratu jida quisarati acuare Jesús queja ecatyati cuanaja ishu, arepa tuna tuaqueja nimee ama cuana tsehue casitati ishu bajida jucuare ama bucha. \v 15 Jesúsja ecuadisha cuanaratu chachanecuare ujejeda cuanaque Yusuja casa tsehue. Pedro cuetiyaque bahue juatsutu ecuita cuanara tunaja ata ujejeda cuanaque epu patya ediji cuanaju cuinanshabarecuare. Tuhua tuna ujejeda cuanaque huesa ishu cuanaju jarabarecuare. Tuque cuetiyaju tuja aputa tuna dyaque eque cuetitsutu ujejeda cuanaque chacha jubarecuare. \v 16 Jerusalenjutu ecuita cuana juna bahue jucuare japadama epu cuana juque. Bebarecuare tuna ujejeda cuanaque Pedro queja. Tumebaedya tuna becuare ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque. Dutya tujatu ecana chacha amerecuare Yusuja casa tsehue. \s1 Jesúsja ecuadisha cuanaque jidama ujeda ujeda atacuareque \p \v 17 Pae dyaque muidaque, saduceo cuana jadya tuna dyaque cahuaiticuare, ecuita cuanara tunara cuejayaque ebacauque, Ecuadisha cuanaque jutidya tunara ijacabacaya baatsu. \v 18 Jesúsja ecuadisha cuanaque tuna inamerecuare. Etare apudaju tuna ishamerecuare, yuneri jidama ecajuchati cuana tsehue. \v 19 Metatu junacuare Yusu tsahuaquique barepa juque etare apudaju. Junatsu tujatu pacashacuare etsecue ebari. Etare apudaju etsecue pacashatsu tujatu ecana cuinanashacuare. \p \v 20 —Nedirucue. Apudajudya necuacue Yusuja etareju. Tuhua necuejacue quisarati ecuita cuana Yusu queja eje bucha judirue juishuque, —jadya tujatu Pedro ecana acuare. \p \v 21 Jadya bacatsu, peya huecaca apudajudya cuita tuna cuacuare Yusuja etareju. Junatitsu tuna nubicuare. Nubitsu tuna catibuticuare Yusu queja judiru ishuque quisarati cueja. Pae dyaque muidara, tuatsehue cuanara jadya tunajatu dutya israelita emuiba cuanaque ihuaramerecuare. Dutya inime bajejequi cuanaque tunajatu ihuaramerecuare. Tume cuanaratu acuare sudaru cuana: \p —Nequeticue ecana. Paje ecuanaja yacuaju Jesúsja quisarati cuejaqui cuanaque etare apudaju eisha cuanaque. \p \v 22 Jadya ahuajutu sudaru cuana etare apudaju cuacuare. Tuhua junatitsu tunajatu ecana banaticuare ama. Datse batitsu tuna pae dyaque muida queja dirunucacuare. \p \v 23 —Jesúsja quisarati cuejaqui cuanaquetu aijama etare apudaju. Junatitsu tuque ecuana eteriqui eyahue banatihua. Sudaru cuana tumidya eteriqui peque netiya narunaruya cuanaque. Pacashatsu ecuana nubihua. Datse ecuana ecana pana sare ahua. Dadihua ama ecuana ecana ni ejudya jutidya, —jadya tunajatu huaraji cuana cuejadirucuare. \p \v 24 Jadya bacatsutu dutya huaraji cuanara dyaque cuita inime tsapecuare. Pae dyaque muidaque, Yusuja etare naruqui cuanaja huaraji, pae cuanaja huaraji cuana dutya tuna eje bucha jutaqui ama cabaticuare. Cabacaduratibarecuare tuna: \p —¿Eje buchatu Jesúsja quisarati cuejaqui cuanaque juhua? ¿Eju tuna? —jadya tuna jubarecuare. \p \v 25 Tuna jadya juyaju cuitatu peadya ecuita junaticuare. \p —Nebacacue. Ecuita cuana micuanara etare apudaju riabarepa ishamerechine cuanaque tuna Yusuja etareju. Jesúsja quisarati bahuitya tuna juya, —jadya tujatu huaraji cuana acuare. \p \v 26 Jadya bacatsutu Yusuja etare naruqui cuanaja huaraji cuacuare enaruqui cuana tsehue Jesúsja ecuadisha cuanaque jiteque. Inamerenucacuaretu ecana. Jadya ama bucha tunajatu ecana ujeda acuare ama, ecuita cuanara tumu tsehue eiyeuque bajida juatsu. Tume tunajatu eje bucha tsehue ama dujucuare huaraji cuana ecasitatiju. \v 27 Jesúsja ecuadisha cuanaque tunaja yacuaju junatihuaju tuna pae dyaque muidara isaracuare: \p \v 28 —Ecuanara micuana “Nebahuityajacacue ecana Jesúsja quisarati” jadya achine. Jadya ama bucha micuanara ecuana bacaya ama. Ecuejajacauque, micuana cuejaajeyadya jutidya. Dutya jujeri Jerusalénju cuanara amena bacachine riyaque quisarati. Ecuanarapa Jesús iyemerechine jadya aatsu micuanara ecuana jucha metse amerecara aya, —jadya tuna pae dyaque muidara acuare. \p \v 29 Tumetu Pedrora, peya cuana Jesúsja ecuadisha cuanara jadya acuare: \p —Ecuita cuanara cuatsashayaque, Yusura cuatsashayaque bucha ama tibu, jutaquiju ecuana Yusura cuatsashaya eque jutaqui, ecuita cuanara cuatsashaya eque ama. \v 30 Micuanaratu Jesús curusuju tatamerechine. Jadya iyemeree tuque micuana amerechine. Yusura bacue nityatsuranucachine emajuque. Ecuanaja baba cuanara muicuareque Yusuratu chacha nityatsuranucachine. \v 31 Tumequetu Yusura iyacua iyahua huaraji dyaque inime metseque. Iyacua tu tuque emuitaju Yusuja jida eque amaca. Jesús tu Ecuana Cuatsashaquique. Tuque tu Ecuana Inajacamerequique. Jadyatu Yusura ahua, tura Israel eque ejuracana cuanaque inime cacuaretishacara aya tibu. Turatu israelita cuana Jesús queja catyatishamerecara aya, tunaja jucha cuana apupasha ishu. \v 32 Ecuanaradyatu dutya riya cuanaque pana adeba aya. Jadya tibudya micuana ecuanara jadya cuejaya. Yusuradyatu tuja Espíritu cuita tura cuatsashaya eque juya cuana queja amereya. Tumeque Espirituradya ecuana dutya riya ai cuana cuejamereya, —jadya tuna Pedrora acuare. \p \v 33 Huaraji cuanatu jadya bacatsu cahuaiticuare dyaque. Ecuadisha cuanaque tuna eje buchadya iyecara acuare. \v 34 Tumetu peadya tuna ducuque netitsuracuare. Tuquetu Gamaliel bacani jucuare; inime cuana bajejequique tu jucuare. Tumequetu fariseo jucuare, israelita cuanaja cacuatsashati bahuityaquique. Dutyaja emuitu jucuare. Tuquetu tuatsehue huaraji cuana tsehue quisaraticuare: \p —Ecue ata cuana, pacuinana yaratupu ecuanaja yacua juque riya Jesúsja quisarati cuejaqui cuanaque. Ecuana cama nequisaratira jari, —jadya tujatu ecana acuare. \p Tume tunajatu quisarati cuejaqui cuanaque tuhuaque cuinanashacuare. \v 35 Tuna cuinanahuajutu Gamaliel quisaratinucacuare: \p —Israel juque huaraji cuana, nebacacue ique. Pana tupu inime neara inime tsapema riyaque ecuita cuana ecuanara eje bucha acara ayaque. \v 36 Neadebara ecuita Teudas bacani eje bucha jucuareque. Quisaraticuaretu “Ique dyaque inime metseque. Nebacacue era cuejayaque camadya”. Jetiama tuna tuatsehue junenicuare, tura quisarati cuana ayaque baca juyaque. Pushi ciento tuna tuatsehue casitaticuare. Jadya ama buchatu masadama iyetacuare. Tuque majuhuajutu dutya tuatsehue junenihua cuanaque tsapetanaterecuare. Judiruterecuare ecana tunaja etare cuanaju. Tura dutya acara ayaque aputaterecuare. \v 37 Tuequedya peya aninucacuare Judas bacani. Tuquetu Galilea juque jucuare. Roma juque enaruquira ecuita cuana piyebamereyaju turatu jetiama ecuita cuana tuatsehue junenishacuare tuja quisarati bacamereyaque. Tuequedya tumeque tumebaedya iyetananucacuare. Tuque majuhuajutu dutya tuatsehue juneniya cuanaque tsapetanaterecuare. \v 38 Jutaquijudya micuana jadya aya. Eje bucha neara ama tume cuanaque Jesúsja quisarati cuejaqui cuanaque. Neinajacaradya ecana. Nenerecaturara ama ecana. Tunara eje bucha ayaque ni tunaja casa tsehuequedya jutidya, tumetu dutya tunara acara ayaque teredadiya. \v 39 Yusuja casa tsehue ni tuna aya, eje bucha aputashae ni tuque ecuana ama. Yusu tsehue cuita di taa ecuana ecatiu ecuanara yuamaturacara ayaque juatsu. Muda tu Yusu tsehue catuputi ishu, —jadya tuna Gamalielra cuejacuare. \p Dutyaja tupu tunajatu inime jucuare Gamalielra quisarati ahua eque. \v 40 Ihuaramerenucacuare tunajatu ecuadisha cuanaque. Eiyemereuque, tunajatu ecana catsamerecuare jutidya. Catsacatsa amena aatsu tunajatu ecana acuare: \p —Necuejanucaume ni ejeque buchique Jesúsja quisarati. \p Jadya aatsu tunajatu ecana inajacamerecuare. \v 41 Cuinanatsu tuna dyaque pureama jucuare. \p —Yusutu ecuana tsehue dyaque jida juhua. Canerecatihua ecuana, ecuana Jesús queja nimee juya tibu. Turatu adebahuadya ecuana canimehuallati nimeque ama, arepa ecuana canerecatiya ama bucha, —jadya tuna jucuare. \p \v 42 Ecuadisha cuanaratu Jesúsja quisarati cuejajacacuare ama. Bahuitya bahuityanicuare ecana Yusuja etareju, etare cuanaju jadya. Cuejajacacuare ama tuna Jesús Mesiasque. \c 6 \s1 Jesús queja ecatyati cuanaque tsahua ishu mepetanacuareque \p \v 1 Tume patya tuna Jesús queja umada catyatiajecuaredya jutidya. Griego eque quisaratiya cuanaquetu hebreo eque quisaratiya cuanaja ishu quisaratitibunecuare ai tyatayaju: \p —Eahuemaju cuanaque dutya huecaca earaqui tyatanayajutu hebrea cuana dyaque umada tyatanaya, griega cuana bucha ama, —jadyatu griego eque quisaratiya cuanaque jucuare. \p \v 2 Tumetu peadya tunca beta earacana Jesúsja ecuadisha cuanara ihuaracuare Jesús queja dutya ecatyati cuanaque. Tuna caradatihuaju tuna quisaraticuare: \p —Ecuanaja mere tu Yusuja quisarati cueja. Tuyu ama tu ecuanaja riyaque mere ajaca ishu, earaqui ecuanaja cuita eahuemaju cuanaque jaquetsu tyabare ishu. \v 3 Jutaquiju micuana ducuque pacarucu ecuita nemepecue earaqui jaquebare ishu. Nemepecue micuanara ejeque ijahue cati baecua baya cuanaque. Nemepecue Yusuja Espiritura cuatsashaya eque juya cuanaque, dyaque bahue cuanaque. Jadya cuanaque nemepecue. Tumeque ecuita cuana netyara mere eahuemaju nerecada cuanaque earaqui tyabare ishu. \v 4 Ecuanara tumeque mere eauque, Yusu tsehue nequisaratijacara ama, tuja quisarati necuejajacara ama. Riyaque mere camadya ecuanara neara, —jadya tuna acuare peadya tunca beta earacana ecuadisha cuanara. \p \v 5 Dutyaja tupudya tunajatu jadya inime jucuare. Icuene cuita tunajatu mepecuare Esteban. Tuquetu dyaque Jesús queja nimeeque jucuare. Yusuja Espirituja inime equetu anicuare. Tuequedya tuna mepecuare Felipe, Prócoro, Nicanor, Timón, Parmenas, Nicolás jadya. Nicolástu Antioquía juque jucuare. Israelita amatu jucuare. Jadya ama bucha tujatu Jesús queja catyatima jarira ejenecuare israelita cuanara ejeneya bucha. \v 6 Riya cuanaque pacarucu mepetsu tunajatu dujucuare Jesúsja ecuadisha cuana queja. Quisaraticuare tuna Yusu tsehue mepehua cuanaja ishu. Ebi rirutsu tuna mepehua cuanaja iyuca dyaque emetucu iyabarecuare, Jesús queja ecatyati cuanaque tsahua ishu mepetanahuaque jadique. \p \v 7 Jesúsja quisarati bacatsu tuna tuaqueja nimeedya jutidya jetiama juajecuare. Jetiama tuna Jerusalénju cuanaque tuaqueja catyaticuare, tumebaedya israelita cuanaja pae cuana. Jesús queja catyatitsu tuna casitatinicuare tuja cuana tsehue. \s1 Esteban risitanacuareque \p \v 8 Yusutu dyaque jida jucuare Esteban tsehue. Tyacuaretu tuja casa ni ejeque ecuitaja ataquique ama aishu. Tumeque Yusuja casa tsehue tujatu acuare pusha amadya Yusu tuatsehueque bamere ishuque. \v 9 Umae israelita cuanaratu ujeu bacuare. Tume cuanaquetu casitati bahue jucuare “Tsujema Mere Ijehuene Ishuque Einajaca Cuanaja Caradati Ishuque Etare” bacaniju. Caquemitsati caquemitsati tuna Esteban tsehue jucuare. Cirene cuana tsehue jupee Alejandría, Cilicia, Asia yahuaju cuana tsehue tuna tuatsehue cati cati jucuare. \v 10 Anatsurutsataqui ama tunajatu bacuare Esteban dyaque bahue tibu. Jadyatu jucuare, Yusuja Espiritura huecashaya eque quisaratiya tibu. \v 11 Esteban jucha metse acara aya tibu, tunajatu peya cuana acuare: \p —“Bacahua tuque ecuana Esteban Moisésja ishu, Yusuja ishu jadya jidama quisaratiyaju”, jadya ni micuana juya, tsujetyaya micuana ecuanara, —jadya tunajatu ecana acuare. \p \v 12 Jadyatu pusha pusha jucuare tumeque ecuita cuana Estebanja ishu. Jadya quisarati bacatsu tuna Esteban tsehue dyaque cahuaiticuare. Emuiba cuanaque, cacuatsashati bahuityaqui cuanaque jadya tuna dyaque cahuaiticuare tuatsehue. Tume tunajatu dutyara tabucuare. Tabutsu tunajatu inacuare. Inatsu tuna dujucuare israelita cuanaja huaraji cuana queja. \v 13 Tuhuadya tunajatu pusha pusha arida cuanaque dujucuare. \p —Ecuanarari bacachine riyaque ecuita Yusuja ishu jidama quisarati ayaju. Yusuja etareja ishu tujatu jidama quisarati anucachine. Moisésja cacuatsashatija ishu tujatu jidama quisarati achine. \v 14 Achine tujatu quisarati: “Jesús Nazaretju anicuarera patu Yusuja etare pana rihuishatilla eau” jadya. Tumebaedyapa “Jesúsra dutya cacuatsashati cuana Moisésra ecuana amerehuaque cuareya”. Jadyatu ecuanara cuitadya bacachine, —jadya tuna pusha pusha jucuare. \p \v 15 Jadya cuejayaju bacatsutu dutya huaraji cuana inime cuana bajejequi cuanara Esteban petacuare. Ebutsequini tujatu jucuare Yusuja yacuaju netiyaja ebutsequini bucha, Yusu tsahuaquija bucha. Jadyatu bacuare dutya tuhua jucuare cuanara. \c 7 \s1 Esteban huaraji cuanaja yacuaju catachiticuareque \p \v 1 Tumetu pae dyaque muidara bacaduracuare Esteban: \p —¿Yuneridya rena quisaratiya micue ishu? \p \v 2 Estebanratu isaracuare dutya tuhua cuanaque: \p —Tata ecana, nebacacue ique. Ecue ata cuana, nebacacue ique. Yusu Ecuanaja Etata tu dyaque casada. Tuquetu cabamereticuare ecuanaja ebaba Abraham queja, tuque Mesopotamiaju jucuare patya, Haránju anidiruma jariju. \v 3 “Cuinanacue micue yahua juque. Shanacue micue ata cuana. Dirucue era yahua bamereyaju”, jadya patu Yusura Abraham acuare béru. \v 4 Tumetu Abraham dirucuare Caldea yahua juque. Anidirucuaretu Haránju. Eje uma mara juatsu tujatu etataque majucuare tuhuadya. Tuque majuhuatu Yusura Abraham ihuaracuare riyaque yahuaju ecuana iyacua aniyaju. \v 5 Arepa tuque rehua Canaánju anicuare ama bucha, metsenemerehua ama tujatu yahua ni riya piji buchique. Jadya ama bucha patu Yusura Abraham acuare: “Mique majuhuajutu dutya riyaque yahua jubuque mique eque juracanaya cuanaja ishu. Metsenebuque tunaja tuque”, jadyapa tujatu acuare, Abrahamja ni peadya ebacua aijama jariju. \v 6 Tumebaedyatu Yusura Abraham acuare: “Mique eque juracanaya cuanaque tuna Canaánju cuinanabuque peyaja yahuaju anidiru ishu. Tsunuda eje uma mara tuna anibuque tumeque yahuaju, pushi ciento mara. Tumeque yahua metse cuanaratu mique eque juracanaya cuanaque nerecada, ijahue ijahue jadya abuque. Tsujema tunajatu ecana mere amerebuque. \v 7 Jadya ama bucha tuque dyaque nerecaturabuque mique eque juranacaya cuanaque nerecaturaqui cuanaque. Tuequedyatu mique eque ejuracana cuanaque cuinanabuque tuhuaque. Junabuque tuna riyaque yahuaju; rehua tunara muinabuque”, jadya patu Yusura Abraham acuare béru. \v 8 Yusuratu Abraham tsehue inime bajejecuare: “Mique, dutya mique eque juracanaya cuanaque jadya micuana ecuita huitu biti catubumeretitaqui Yusuja cuanaque jadya adebataqui juishu”, jadyatu Abraham Yusura cuatsashacuare. Tuequedya tujatu ebacuaque Isaac cuinanacuare. Cuinana huecaca catsurutiyajutu Abrahamra ecuita huitu biti tubucuare Yusura amerehua equedya. Tuequedya Isaac esiri juhuaju, tuja ebacuaque Jacob cuinanahuaju, tubunucacuaredya tura inime iyahua equedya. Jacob amena esiri juhuaju, anicuare tujatu peadya tunca beta earacana ebacua cuanaque. Dutyadya tujatu ebacua cuanaque ecuita huitu biti tububarecuare. Riya peadya tunca beta earacana ecuita cuana ri peadya tunca beta earacana cuare israelita cuana eque ejuracana cuanaque. \p \v 9 “Peadyatu Jacobja ebacuaque José bacani jucuare. Tuja tuatsehuequi cuanaratu José dyaque jishacuare, etataquera tunaja ejuque tuna iyuhueda baya bucha iyuhuee ama baya bucha cabatitsu. Catyati tunajatu José acuare Egiptoju cuaya cuana queja. Tunaratu dujucuare tuhua japada. Josétu Yusu tsehue junenicuare. Egiptojutu Yusura José narucuare. \v 10 Nime casaturacuaretu peya inime juyaju. Yusuratu dyaque bahue amerecuare. Jidatu anishacuare. Faraón Egipto juque ecuari quejatu José iyuhueda bamerecuare. Egipto naruquitu Faraónra amerecuare, tuque iyuhueda baatsu. Dutya tuja etareju aniya cuanaque tujatu narumerecuare, —jadya tuna Estebanra cuejacuare. \p \v 11 Cuejanucacuare tujatu ecana: \p —Adebayadya micuana, José Egipto naruqui jucuare patya dyaque mije jucuareque. Tumebaedya Canaánju ecana mije jucuare. Daditaqui ama ecuanaja baba cuanara ara ishu cuanaque bacuare. \v 12 Jacobtu bahue jucuare Egiptoju trigo aniyaque. Jadya bahue juatsu tujatu cuadishacuare tuhua tuja ebacua cuanaque, ecuanaja baba cuana jucuareque. Cuadishacuare tujatu ecana trigo bacara. Cuametse juatsu tuna caadebaticuare ama tuna tuatsehuequira trigo tyayaque. \v 13 Tuna cuabeta ishu cuahuajutu José caadebamereticuare euji cuanaque queja. “Idya ique, José, micuana tsehuequique”, jadya tujatu ecana acuare. Faraón tujatu cuejacuare, tuja euji cuanaque adeba ishu. \v 14 Tuatsehuequi cuanaque Canaánju dirunucahuie tuna Joséra acuare: “Nejeticue etata tsehue rehua, dutya ecuanaja ata cuana tsehue”. Tume tuna dutya Egiptoju anieticuare. Pacarucu tunca pishica earacana tuna anisicuacuare. \v 15 Tuhuadyatu Jacob majuya tupu anidirucuare. Tuhua nucadya tujatu majucuare dutya tuja ebacua cuanaque, ecuanaja baba cuana. \v 16 Tsunuda eje uma mara cuetihuajutu ecuanaja ebaba ecanaja etsau cuana dujutanacuare Siquemju Canaán yahuaju. Eje uma mara aniya jariradya patu Abrahamra yahua icueneta quemi acuare tuhua tuja ata cuana majuya cuanaque papa ishu. Hamorja ebacua cuanaquera patu catyati acuare chipiru tsuje. Tuhuatu papatanacuare ecuanaja ebaba ecanaja etsau cuana, —jadya tuna Estebanra acuare. \p \v 17 Huecashaajecuaredya jutidya tujatu tunaja ebaba cuanaque jucuare cuanaque. \p —Egiptoju aniya jariquetu ecuanaja baba cuana umanaajecuaredya jutidya dyaque umada. Ejetsunue ama tuna Egipto juque cuinana ishuque bataqui amajutu Yusura icuenetadya Abraham jadya tuque adadiya jadya acuareque. \v 18 Tuequedyatu peya ecuari catibuticuare Egipto naru. Iyacuaque ecuariratu jidama acuare israelita cuana, arepa tuna José eque ejuracana cuanaque ama bucha. Bama tujatu José jucuare, tuque amena tsunuda majuhuaju ecuari jucuare tibu. \v 19 Tumeque ecuariratu dyaque nerecaturacuare ecuanaja baba cuana. Ijahue ijahue tujatu ecana acuare. “Ebacua cuana cuinanayaju, deca baatsu, etsecueju neijehuecue maju ishu”, jadya tujatu ecana casada tsehue ijehuemerecuare ebacua cuanaque butseeju cuinana cuanaque. Jadya tujatu ecana amerecara acuare ecuanaja baba cuana umanajaca ishu. \v 20 Tume patyatu cuinanacuare Moisés. Tumeque ebacua nanatu Yusuja dyaque iyuhuedaque jucuare. Etataque ecatseratu etehua temusha acuare etareju quimisha badi tupu. \v 21 Tatseja etareju tatsejatu amena etehua naru ataqui ama bacuare. Jadya juatsu tatsejatu jitiju ishatsu enaju iyaticuare. Majucuare ama tuque. Tumetu ecuarija ebacujunaquera dadicuare. Daditsu tujatu tuja ebacuaque neri etemushau bucha temushae acuare. \v 22 Ecuarija yutsecuaque bucha juya tibutu Moisés Egipto juque dyaque bahue cuanara bahuityacuare. Jetiera amatu sumicuare. Dyaque jidatu quisarati bahue jucuare. Casa tsehuetu mere jucuare, —jadyatu Estebanra quisarati acuare. \p \v 23 Cuejanucacuare tujatu ecana: \p —Peya huecacatu Moisés cuacuare tuja ata israelita cuana cuajira. Ecuitatu amena jucuare. Pushi tunca mara tujatu anicuare. \v 24 Tuque tuna tsehuera tujatu bacuare peadya egiptojura israelita ujeda nerecada ayaju, arepa tumeque jidama juma ama bucha. Jadya baatsu tujatu icueneticuare. Tsahuaticuare tuja tuque. Iyecuaretu egicio, tuja ata israelita icueneyaque. \v 25 “Ecue ata cuanaratu adebayadya Yusura ique tuna inajacamere ishu iyahuaque”, jadya tujatu inime tupucuare. Tunaratu adebacuare ama. \v 26 Huecacanucatsu piji cuitadyatu Moisés cuanucacuare israelita cuana aniyaju. Bacuare tujatu beta israelita ecatse catiyaju. Catishajacacara tujatu ecatse acuare catiyaque. “Metse taa metse ata. ¿Eje bucha juatsu jatsu metse catiya?” jadya tujatu ecatse acuare. \v 27 Tuja ecare ujeda aquiquetu cahuaiticuare Moisés tsehue, tura catishajacacara ayajudya jutidya. Itushacuare tuja tuque. “¿Aira jatsumi ecuanaja huaraji juishu bacanishachine? ¿Aira jatsumi iyachine ecuanaja inime jidama cuanaque bajejequi juishu? \v 28 ¿Ique ni taa mira iyecaradya anucaya, riyabarepa egipcio achine bucha?” jadyapa tujatu acuare Moisés. \v 29 Jadya bacatsutu Moisés bajida juatsu huanacuare. Dirucuaretu Madián bacani yahuaju. Tuhuadyatu caquemiticuare madianita tsehue. Ejitaju tatse acuare beta ebacua. \p \v 30 “Pushi tunca mara juatsutu peya huecaca Moisés jecuare epu cuana tsecada anitayaju, emata Sinaí bacani japadamaju. Peadya Yusu tsahuaquiratu cabamereti ishu acuare. Moisesratu bacuare acuihuija, acuihuija jujuyaju ai tiruyaque murutayaque ama. \v 31 Jadya tumeque baatsutu Moisés dyaque anajacatacuare. Tume tujatu jipeticuare pana peta acara aatsu. Jipetitsu tujatu Yusura isarayaju cabacaticuare. \v 32 ‘Ique Yusu micue baba ecanara muiyaque. Ique Yusu, Abraham, Isaac, Jacob jadyara muiyaque’ jadya tujatu Yusu quisaratiyaju bacacuare. Jadya bacatsutu Moisés dyaque bajida jucuare. Bajida juatsutu tadadatibunecuare. Petataqui ama tujatu bacuare. \v 33 Isaranucacuaretu Yusura: ‘Mique ecue yacuaju tibu, catacaticue zapato, mira ique muiyaque cabamereti ishu. \v 34 Ique taa bahue ecue cuanaque Egiptoju dyaque nerecaturatayaque. Ijahue ijahue tuna ataya. Bacajacaya ama tuque tuna payaju. Amena ique jehua tuna jida inimeju cuinanasha ishu, Egipto juque cuinanasha ishu. Iyacua mique cuadishaya tuna inajacamerera’ jadya patu Yusura acuare Moisés béru. \p \v 35 “Yusuratu Moisés cuadishanucacuare Egiptoju, israelita cuana tsahua, inajacamere jadya aishu. Barepaju Yusu tsahuaquique acui huija jujuyaque tirucuare ama eque tujatu cuadishacuare. Arepa israelita cuanara bijidamaduracuare ama bucha, arepa tuna ‘¿Aira jatsumi ecuanaja huaraji juishu bacanishachine? ¿Aira jatsumi ecuanaja inime jidama cuanaque bajejequi juishu iyachine?’ jadya acuare ama bucha, Yusuratu cuadishacuare tuna tsahua ishu. \v 36 Moisesdyatu ecuanaja baba cuana Egipto juque cuinanashaquique jucuare. Tunaja yacuaju tujatu acuare Yusuja casa tsehue ni ejeque ecuitaja ataquique ama. Inime tillaqui tujatu ecana amerecuare. Egipto eque diruyaque, Bei Pudedaque riquequereyaque, pushi tunca mara tsecada anitaya cuana eque juneniyaquetu Moisésra tunaja yacuaju acuare ejeque ecuitara ayaque ama. \v 37 Tumeque Moisesradyatu israelita cuana cuejacuare: ‘Micuana eque ejuracana cuana quejatu Yusura cuadishabuque tunaja ata, tuna Yusuja quisarati cuejara. Ique micuana cueja ishu cuadishahua bucha, jadidya tujatu tumeque cuadishabuque’ jadya tuna Moisésra cuejacuare. \v 38 Riyaque Moisesradyatu huidujucuare ecuanaja baba cuana epu cuana tsecada aniya eque junenicuare patya. Tuaqueja cuitadyatu junacuare quisarati cuejaquique Yusuja yacua juque. Emata Sinaíju tujatu cabamereti ishu acuare. Tudyatu barepajura cuejacuare Yusuja cacuatsashati cuana tuna eje bucha jutaquique. Moisesratu yudijidya cuejanuca acuare riyaque cacuatsashati cuana ecuanaja baba cuana. Huenecuare tujatu peadya peadya tata eque umanaetibeya cuanaque bahue amereetibe ishu, ecuana tumebaedya iyacua, —jadya tuna Estebanra acuare. \p \v 39 Cuejanucacuare tujatu ecana: \p —Ecuanaja baba cuanaratu Moisésra cuejayaque bacacarama acuare. Bijidama tuna bacuare tuna naruqui juishu. Dyaque tuna inime tupuqui acuare Egipto juque ani. Yudijidya dirunucacara ebari ecana jucuare. \v 40 Jadya tibu tuna Moisésja eujique Aarón bacani tsehue quisaratiticuare, Moisés emataju tsurahuaju: “Acue ecuanaja yusu jiu cuanaque oro. Tume cuanara ecuana pahuiduju ecuana Egiptoju dirunucayaju. Arepa ecuana Moisésra Egipto juque huidujuhua ama bucha, baecue ecuana eje bucha tuque juchineque”, jadya tunajatu Aarón aticuare. \v 41 Acuare tunajatu huaca cueya cueya oro. Iyecuare tuna uhuisha cuana cueya cueya cuatsaqui. Tudya tunajatu pureama, mui jadya acuare. Chine tuna jucuare tumeque yusupa ejuu jadyaja ebacaniju. Muicuare tuna, tunaradya jutidya tunaja emetucu tsehue cueya cueya aatsu. \v 42 Jadya juhua baatsu tuna Yusura narujaca jipenee acuare; icuene naruhua bucha ama tujatu ecana narunucacuare, tuna cueya cueya queja nimee juhua baatsu, tuaqueja nimee ejuuque. “Paadya tuna tunara jidamaque acara ayaque”, jadya tujatu inime jucuare. Tume tunajatu muicuare ijeti, badi, purari cuana jadya. Yusura tuja quisarati cuejaqui cuana eque quisarati acuare bae cuitadyatu judadicuare: \q1 “Israelita cuana, micuanara ique ama tyahua uu eiye cuanaque, micuana pushi tunca mara epu cuana tsecada aniyaju juneniya patya. \q1 \v 43 Ique emuiuque, micuanaradya jutidya cueya cueya ahuaque tuque micuana muihua. \q1 Micuanaratu tume cuanaque yusu cuanapa jadya ahua. \q1 Micuanaratu Moloc cueya cueya aatsu, tuque muiqui etare aatsu nityahua. \q1 Tumeque etare tuque micuana eju micuana juneniyara aquerenihua. \q1 Muicuare micuana purari Refán bacani. \q1 Tume micuana tuja cueya cueya caticuare. \q1 Jadya tibu micuana nerecaturabuque. \q1 Micuanaja yahua juque micuana cuinanashabuque, japada. \q1 Babilonia yahua yueque tibene micuana cuadishabuque”, \m jadya patu Yusuja quisarati jucuare tuja quisarati cueja puji cuanara cuejacuareque, —jadya tuna Estebanra acuare. \p \v 44 Isaranucacuare tujatu huaraji cuana: \p —Epu cuana tsecada aniyaju juneniya patyatu ecuanaja baba cuanara aquerenicuare ebiti eju judirutsu etare caca nityadiru ishu. Etare cacatu jucuare tuna Yusu mui ishuque. Educujutu anicuare beta tumu jepedaque, bejedaque jadya. Tumeque tumu ecatsejutu ehuene jucuare Yusuja cacuatsashati cuana. Icuenetadya patu Yusura Moisés bamerecuare ebiti etare caca eje bucha ataeque, ai educuju iyayaque jadya. Tume tunajatu Yusura Moisés amerecuare bae cuitadya acuare. \v 45 Egipto juque cuinanacuare cuanaque majuterehuajutu tunaja ebacua cuanaquera dujucuare tumeque etare caca Yusu mui ishuque Canaán yahuaju judirutsu, yahua Yusura tyaana acuareju judirutsu. Josuétu tuque tsahuaquique iyacuaque jucuare. Tuna tuhua judiruhuajutu jetiama peya anae cuanaque tuhua jucuare. Yusuratu ecuanaja baba cuana queja ecana cuinanashamerecuare, tuna cuitadya tuhua anidiru ishu. Tuhua tunajatu Yusu muicuare etare cacaju David ecuari jujacaya tupu. \v 46 Yusuja iyuhuedaquetu David jucuare. Dyaque jidatu jucuare tuatsehue. “Eratu acara aya etare arida, jida piji mique tuhua ani ishu. Ecuanaja ebaba Jacob tu miaqueja nimee jucuare. Ique tumebaedya miaqueja nimee nucadya. Jadya tibudya tuque micue etare aridaque acara aya”, jadya patu Davidra acuare Yusu. \v 47 Yusuratu David amerecarama acuare. Ebacuaque Salomonratu etare acuare, David majuhuaju. \p \v 48 “Jadya ama buchatu Yusu ecuitaja etare eauju camadya ama aniya. Dutya Iyaquiquetu aniya ama ecuanara ‘Yusuja Etare’ jadya ayaju camadya ama. Neadebacue tura tuja quisarati eque cuejahuaque: \q1 \v 49 “Barepa tu ique aniqui buchique. \q1 Yahua bacue ecue ehuachi iyabutya ishu buchique. \q1 Eje bucha anie ni ique juma ejeque etarejudya jutidya micuanaja eaju. \q1 Eje bucha anie ni ique juma peadya etareju camadya. \q1 \v 50 Jutaquiju ¿ai jatsu tuque micuana eau ecue ishu? \q1 Idya di taa dutya ai iyaquique”, \m jadyatu Yusu jucuare, —jadya tuna Estebanra acuare. \p \v 51 Cuejaajecuaredya jutidya tujatu ecana: \p —¡Micuana micuana cuejataqui ama! Micuanaratu Jesúsja quisarati ijacabacacarama aya. Jaraya ama tuque micuanaja iyucaju. Micuana micuana Yusu adeba baecua cuanaque bae jutidya. Yusuja Espíritu tuque micuana ijacabacaya ama. Micuanaja baba cuana baedya jutidya micuana. \v 52 Tunaratu nerecaturacuare Yusuja quisarati cuejaqui cuanaque. Micuanaja baba cuanaratu iyecuare quisarati cueja puji cuana, “DYAQUE JIDAQUE tu junabuque”, jadya cuejaqui cuanaque. Tumeque DYAQUE JIDAQUE tu junahua. Tuja ebacanitu Jesús jucuare. Tuque junahuaju tuque micuana inamerechine tuque ujeu baqui cuana queja. Micuanaratu curusuju tatameretsu iyemerechine. \v 53 Micuanaja baba cuanatu Yusura tuja cacuatsashati cuana cuejahua barepaju tuque tsahuaqui cuana eque. Micuanaratu pana adeba aya. Jadya ama bucha micuana tumeque cacuatsashati eque ama juya, —jadya tuna Estebanra acuare. \s1 Esteban iyetanacuareque \p \v 54 Estebanra cuejahuaque bacatsu tuna dyaque cahuaiticuare. Etse tari tuna jucuare tuatsehue cahuaitiyaque. \v 55 Yusuja Espirituratu Esteban dyaque nime arituracuare. Ebarucue queja atucatu jucuare. Capetatiyara tujatu bacuare Yusuja hueca. Bacuaretu Jesús Yusuja jida eque amaca netiyaju. \p \v 56 —¡Nepetacue! Yusuja eaniqui tuque baya. Baya tuque Jesús ECUITA Yusuja jida eque amaca netiyaju, —jadyatu Esteban jucuare. \p \v 57 Jadya bacatsutu huaraji cuana dyaque cahuaiticuare. Tuna cuitadya tuna jebuda quiquecuare. Ijaca cani tuna catumuticuare tuque bacacarama aatsu. Casada quiquetsu tuna dutya tuaqueja tsajajatere jucuare. \v 58 Inacuare tunara. Inatsu tunajatu epu ebari juque cuinanashacuare, tumu tsehue iye ishu. Camisa cuana ecana catacatibarecuare. Tume tunajatu ecuita Saulo bacani queja narumerecuare camisa cuana. Tuhua tunajatu Esteban tumu tsehue iyecuare. \v 59 Tunara tumu tsehue marereshayajutu Esteban Jesús queja bacabacacuare: \p —Ique Cuatsashaqui Jesús, batsacue ique miaqueja judiruyaju, —jadya tujatu Jesús acuare. \p \v 60 Nuyucuare tuque. Nuyutsutu quiquecuare jebuda: \p —Ique Cuatsashaquique, tillacue tunaja riyaque jucha iyaja cuita tunara abuyaque, —jadya tujatu Jesús acuare. \p Jadya quisarati amena aatsutu majucuare. \c 8 \p \v 1-2 Yusu muiqui cuanaratu papaticuare \p Esteban emajuque. Enapacuare tunaja tuque. \s1 Saulora Jesús queja ecatyati cuanaque jidama nerecaturatibunecuareque \p Esteban iyetahuaju baatsutu Saulo dyaque jida cabaticuare. Esteban iyetanacuare equequetu Jesús queja nimee ama cuanara Jesús queja ecatyati cuanaque dyaque ijahue ijahue acuare. Jadya equetu ecatyati cuanaque dutya epu cuana queja tsapetanaterecuare. Umaetu huanacuare peya epu cuanaju Judea yahuaju. Peya cuanatu Samaria yahuaju huanacuare. Jesúsja ecuadisha cuanaque tuna huanaterecuare ama. Anicuaredya tuna Jerusalénju. \v 3 Saulotu catibuticuare Jesús queja ecatyati cuanaque nerecatura. Dutya jujeri etare cuanajutu nubinubinicuare tuna ina juyaque. Inacuaretu ecuita, epuna cuana tumebaedya. Inatsu tujatu ecana etare apudaju ishacuare. \s1 Jesúsja quisarati Samariaju cuejatanacuareque \p \v 4 Jerusalén juque tsapetanacuare cuanaratu cuejacuare Jesúsja quisarati dutya queja. Judeaju, Samariaju jadya tunajatu quisarati tsapecuare. \v 5 Jesús queja ecatyati cuanaque ijahue ijahue atayajutu Felipe huanacuare Jerusalén juque. Cuacuaretu Samariaju. Tuhuatu tura cuejacuare Jesús Mesías eje buchique. \v 6 Yusuja casa tsehue tujatu acuare jetiama ejeque ecuitaja ataquique ama. \v 7 Tume tujatu Yusuja casa tsehue ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaja ijahua cuana ijehuecuinauare. Ijahua cuanatu quiquetereyaque cuinanacuare tuna quejaque. Tumebaedya tujatu chachanecuare jetiama ecuita maju cuanaque, rudurudu cuanaque jadya. \v 8 Jutaquijudya tuna dyaque pureama jucuare tumeque epuju cuanaque. \p \v 9 Tuhuatu anicuare maru Simón bacani. Ijahuepa tujatu ajacacuare ama Samaria juque ecuita cuana. Tuquepa ecuita dyaque inime metseque. \v 10 Dutya jujeri tuhua cuanaratu ejenecuare Simónra cuejayaque. Ecuita jetiedya cuanara, inime metse cuanara jadya tunajatu pana baca acuare. “Riyaque ecuitajatu aniya Yusuja casa”, jadya tunajatu Simónja ishu quisarati acuare. \v 11 Eje uma maratu Simón maru jucuare. Jetiamaratu tura cuejayaque pana ejene acuare, tura dyaque ijahue ahua tibu. \p \v 12 Feliperatu Jesúsja quisarati cuejaajecuaredya jutidya Samariaju. Cuejacuare tujatu ecana Yusura amena dutya narutibunehuaque. Cuejacuare tujatu ecana jidaque quisarati Jesucristo eje buchique. Cuejayaju bacatsu tuna Jesús queja jetiama catyaticuare. Jadya juatsu tuna cutsamereticuare “Jesús jaque ecuana” jadya cabamereti ishu. Jetiama ecuita, epuna jadya tuna cutsamereticuare. \v 13 Simóntu Jesús queja catyaticuaredya. Cutsamereticuare tuque. Junenitibunecuaretu Felipe tsehue. Ejeque ecuitaja ataquique ama ayaju bahue juatsu, tunajatu inime tillaqui acuare. Dutya tume cuanaque ayaju baatsutu Simón dyadi inime tilladya jucuare. \p —¿Eje bucha ae tujatu aya riya cuanaque? —jadya tujatu inime tupucuare. \p \v 14 Jesúsja ecuadisha cuanaque tuna Jerusalénju jucuare jari. Bacatsacuare tunajatu quisarati Samariaju cuanarapa Jesúsja quisarati amena ejeneya jadya. Jadya bahue juatsu tunajatu cuadishacuare tuhua Pedro, Juan jadya. \v 15-16 Juticuare tatse Samariaju Jesús queja ecatyati cuana queja. Junatitsu tatse Yusu queja bacabacacuare tunaja ishu. Yusuja Espíritu tu junama jari jucuare tuna queja ni eje quejadya jutidya. Cutsamereticuare tuna Jesús Ecuana Cuatsashaquija ebacaniju camadya. \p Tumetu Pedro, Juan jadya Yusu tsehue quisaraticuare tunaja ishu: \p —Tata, cuadishacue micue Espíritu Samariaju Jesús queja ecatyati cuanaja ishu, —jadya tatsejatu bacacuare. \p \v 17 Jadya Yusu queja bacabacatsu tatsejatu iyacuare emetucu tunaja iyuca dyaque. Jadya juyajutu Yusuja Espíritu junacuare tuna queja. \p \v 18 Simonratu bacuare Yusuja Espíritu junahuaque Jesúsja ecuadisha ecatsera emetucu tunaja iyuca dyaque ebi rirutsu emetucu iyayaju. Jadya baatsu tujatu ecatse chipiru cuejacuare tuja tumeque casa ani ishu. \p \v 19 —Ecue dyadi paanidya tumeque metseja aniyaque. Metsera emetucu ejeja iyuca dyaque iyayajutu tuaqueja Yusuja Espíritu junaya. Tsuje tyaya metse era, metsera Yusuja Espíritu juna ishuque casa tyayaju, —jadya tujatu ecatse acuare. \p \v 20 Jadya juyajutu Pedrora yana ujeda tsehue quemitsacuare: \p —Yusura pana aputasha acue. Micue chipiru tumebaedyatu pana aputasha paa. Cuji cuita juatsu tuquemi inime tupuya Yusuja Espíritu chipiru tsehue equemita bucha. Tsujematu Yusura tuja cuanaja ishu cuadishaya. ¡Eje bucha juetie ni tu juma chipiru tsuje! \v 21 Mira ni tu eje bucha meree ama Yusu ecuanara mereya bucha. Eje bucha tyae n imi Yusura tuja casa ama ecuana tyahuaque. Miquemi jida ama Yusura baya. \v 22 Inime cacuareticue. Ajacacue mira jidamaque ayaque. Yusu queja canerecaticue: “Tata, eratu dyaque jidama inime tupuya. Apupashacue ecue jucha cuana”, jadya Yusu acue. \v 23 Eratu adebaya micue eje buchique inime. Yusuja Espíritu era peya cuanaja ishu iyabutyayaju mira dyaque jishahua. Miratu jidamaque inime tupuqui ajacaya ama, —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 24 —Nequisaraticue Ecuana Cuatsashaqui tsehue ecue ishu. Nebacacue; patilla tura ecue jucha, tura ique metsera cuejahua bae nerecaturae eau tibu, —jadya tatse Simónra acuare. \p \v 25 Jesúsja quisarati cueja amena aatsu, tatseja ishu eje bucha Yusura ahuaque cueja amena aatsutu Pedro, Juan ecatse Jerusalénju yudijidya dirunuca jucuare. Yudijidya dirunuca juyara tatsejatu Yusu queja judiru ishuque quisarati cuejaajecuare epu cuanaju Samaria yahuaju. \s1 Felipe ecuita Etiopiaju aniya tsehue quisaraticuareque \p \v 26 Jadya juatsutu Ecuana Cuatsashaquira cuadishacuare barepa juque etsahuaquique Felipe queja. Junaticuaretu Felipe queja. Junatitsu tujatu isaranaticuare: \p —Cabajejeticue, Felipe. Cuacue beni diji queja amaca Jerusalén diji Gaza eque cuetiyaju, —jadya tujatu Felipe anaticuare. \p \v 27 —Pacua taa ique, —jadyatu Felipera acuare. \p Tumetu masadama cabajejeticuare. Cabajejetitsutu cuacuare. Tume cuayaquetu catsuruticuare ecuita Etiopiaju tsehue. Tumeque ecuitatu tuja yahuaju inime metseque jucuare. Turatu merecuare ecuari epuna. Chipiru naruquiquetu jucuare. Tuque Jerusalénju Yusu muira cuachineque jetinucayara tujatu Felipe tsurutsacuare. \v 28 Tuja yahuaju dirunucayaquetu jucuare. Caretu bae tsehuetu dirunucacuare. Diruyara tujatu isaraajecuare Yusuja quisarati etsuri jebuda tsehue. Isaraajecuare tujatu Isaías Yusuja quisarati cuejaquira béru huenecuareque. \p \v 29 —Jipeticue. Tsurutsacue tumeque ecuita ediji eque jetiyaque, —jadyatu Yusuja Espiritura acuare Felipe. \p \v 30 Tumetu Felipera tsajajatsurutsa acuare. Jipetsu tujatu bacacuare tura Isaiasra huenecuareque quirica isarayaju. \p —¿Adebayadyami eje buchique isarayaque? ¿Adebayadyami ai jadya ayaque tume mira isarayaque? —jadyatu Felipera bacaduratsacuare. \p \v 31 —Aijama. ¿Eje bucha adebae jatsu rique eau? Aira cuejayaju jatsu rique eadebau. Jecue; tsuracue. Ique peque anibutecue, —jadyatu etiopera acuare Felipe. \p \v 32 Isaiasja quisarati Yusuja quisaratiju ehuenequetu jucuare riya cuanaque: \q1 “Uhuisha iye ishu edujuta bucha dujutaetu jucuare iyeta ishu. \q1 Uhuisha tunara eshu ayaju quiquetereya ama buchatu quicueneti queja inime ama jucuare. \q1 Arepa tuna ujeda ujeda acuare ama bucha tujatu abacata idu acuare. \q1 \v 33 ‘Tudyatu jucha metse’ jadya tunajatu acuare, arepa jadique ama ama bucha. \q1 Ni airatu icuenecuare ama. \q1 Dyaque jidamatu ecuita cuana tuatsehue jucuare. \q1 Daditaqui amatu quisatati eje bucha cuejae aishu. \q1 Iyecuare tunaja tuque”, \m jadyatu jucuare Isaiasja quisarati etiopera isaraajecuareque. \p \v 34 —Cuejacue ique riyaque quisarati. ¿Aija quisarati rejari cuejaya riyaque Yusu equeque quisarati cuejaquira? ¿Tujaquedya jutidya ni taa? ¿Peyaja quisarati ni taa rejari jadya aya? —jadyatu acuare etiopera Felipe. \p \v 35 Tumetu Felipera pana cueja acuare eje buchique jadique. \p —Jesús rejari jadya aya, —jadya tujatu acuare. \p Pana cueja ejitaju tujatu Yusuja quisarati acuare. \v 36 Ediji eque diruyaque tatse judirucuare ena aniyaju. Tuhua judirutsutu etiopera Felipe bacaduracuare; \p —Petacue. Rehua taa ri ena aniya. ¿Eutsaudya mira ique? —jadya tujatu bacaduracuare. \p \v 37 —Mique ni Jesús queja catyatiya dutya micue ducuta inime tsehue, tume mique eutsaudya, —jadyatu Felipera acuare. \p —Eratu ejeneya Jesús Yusuja Ebacuaqueque. Iyaja cuitadya ique tuaqueja catyatiya, —jadyatu ecuitara acuare. \p \v 38 Yume nityamere cuitadya tujatu acuare caretu caretu dujuqui queja. Caretu juque butetsu tatse betadya enaju buteticuare. Tuhuadyatu Felipera utsacuare. \v 39 Tatse ena juque tsurahuajutu Felipe Yusuja Espiritura huesatsu dujucuare. Tumetu etiopera banucacuare ama. Dirunucacuaretu etiope dyaque pureama tsehue, Jesús jaque amena juhua cabatitsu. \v 40 Epu Azoto bacanijutu Felipe ejitaju judirucuare. Epu cuanajutu juajecuare, Jesúsja quisarati jidaque cueja juyaque, Cesareaju judiruya tupu. \c 9 \s1 Saulo inime cacuareticuareque \r (Hch 22.6-16; 26.12-18) \p \v 1 Saulotu cahuaititibunecuare Jesús queja ecatyati cuana tsehue. Eje buchadya iyetillacara tujatu ecana acuare. Pae dyaque muida quejatu catsahuamereticara jucuare Ecuana Cuatsashaquija cuanaque nerecatura ishu. Jadya juatsutu tuatsehue quisaratira cuacuare. \p \v 2 —Ique cuacara juya Damascoju Jesús queja ecatyati cuanaque sarera. Mira cuatsashayaju cuayaque ique jadique quirica tyacue. Ique Damascoju junatitsu cuaya caradati ishuque etare cuanaju riyaque quirica huaraji cuana bamerera. Quirica isaratsu tunara pacueja eje cuanaque Jesús queja ecatyati cuanaque. Bahue juatsu painanati ecana dutyadya jutidya ecuita, epuna cuana jadya. Pabeti ecana Jerusalénju, —jadyatu Saulora aticuare pae cuana cuatsashaquique. \p \v 3 Jadya ahuajutu Saulo cuacuare Damascoju. Ediji eque cuayaquetu Damasco epu ebari piji dyane juajecuare. Muya jutidyatu barepa eque huecara pana udatilla atsacuare. \v 4 Hueca baatsutu Saulo huipuchitanatsu yahuaju rumucuta rihui jucuare. Rihuitsu jarayara tujatu etsuri bacacuare: \p —Saulo, Saulo, ¿eje bucha juatsu mira nerecaturaya? \p \v 5 Jadya bacatsutu Saulora bacaduracuare: \p —¿Aira isaraya? \p —Ique Jesús, idya mira nerecaturayaque. Mira ique bijidamadurayaquemi mita tacadya jutidya jidama catiya. Juye tuta tacadya jutidya enimetsequera muyayaju acui tapatsu ujeda ecatimereu buchique mique. \p \v 6 Jadya bacatsutu Saulo bajida juatsu tadadacuare. \p —¿Ai mira amerecara aya, Ique Cuatsashaquique? \p —Netitsuracue. Damascoju piisi tuyu cuau jucue. Tuhua tunarami cuejatsaya mique ai jutaquique, —jadyatu Ecuana Cuatsashaquira acuare. \p \v 7 Tumetu Saulo tsehue cuacuare cuanaque dyaque jecutanacuare. Inime tillaqui tuna acuare. Arepa tunara tumeque etsuri bacahua ama bucha, tunajatu bacuare ama ni ejeque buchique. \v 8 Tumetu Saulo netitsuracuare yahuaju jujarayaque. Netitsuratsu tujatu busacuare yatuca. Busatsutu capetatitaqui ama jucuare. Shuhuitu jucuare. Jutaquijudyatu tuque tajiaje juya cuanara ebiju inatsu dujucuare. Junatiquerecuare tuna Damascoju. \v 9 Tuhuatu quimisha huecaca capetatitaqui ama jucuare. Arama, ijima jadyatu jucuare. \p \v 10 Tuhuatu anicuare ecuita Ananías bacani, Jesús queja ecatyatique. Cabamereticuaretu Jesús tahuiju tuaqueja. Cabameretitsu tujatu isaracuare: \p —¡Ananías! \p —Riyadya ique. Bacayadya mique era, Ique Cuatsashaquique. \p \v 11 —Netitsuracue. Cuacue ediji “Tuyu” bacani eque, ecuita Tarso juque Saulo bacani sarera. Judasja etarejutu junachine. Iyacua cuitatu eatsehue quisaratiya. \v 12 Tahuiju ebau bucha bae tujatu ejeque cuana ahua. Bahuadya tura mique tuhua nubitsu micue emetucu tuque dyaque iyayaju tuque capetatinuca ishu. Jadyatu Saulora bahua tahuiju bucha. Jadya tibudya baticue, —jadyatu Jesúsra acuare Ananías. \p \v 13 Jadya bacatsutu Ananías bajida jucuare. Acuare tuja tuque: \p —Ique Cuatsashaquique, eje umaja taa ique ecueja tumeque ecuita Saulo bacani eje buchique. Tura patu dyaque nerecaturaya Jerusalénju micue cuanaque, jida juya cuanaque. \v 14 Jechine patu rehua micue cuanaque risitsu duju ishu. Pae cuanaja huaraji cuanara patu cuatsashahua ecuana jidama aishu, —jadyatu Ananiasra acuare Jesús. \p \v 15 —Cuacue. Baticue. Tumeque ecuita tu amena ique merequique. Eratu tuque mepehua ecue quisarati cuejaqui juishu. Cuejabuque tujatu ecana jetiama. Israelita ama cuanaque, tuna naruqui cuanaque, israelita cuana jadya tujatu ecue quisarati cuejadadiya. \v 16 Eratu bahue ameredadiya Saulo tuque dyaque canerecatidadiyaque ecue quisarati cuejayaque, —jadyatu Jesúsra acuare. \p \v 17 Tudyatu cuacuare Ananías Saulo junachineque etareju. Nubinatitsu tujatu emetucu ecatse iyacuare Sauloja iyuca dyaque. Isaracuare tuja tuque: \p —Bandía, Saulo. Miquemi ecue eatsehuequique. Ecuana Cuatsashaquira cuadishahua miaqueja. Edijiju miaqueja cabameretichinera cuadishahua rehua mique capetatisha ishu. Tura ique cuadishahua, miaqueja Yusuja Espíritu iyabutya ishu, —jadyatu Ananiasra acuare Saulo. \p \v 18 Tuque quisaratiyaju cuitadya tujatu pacacacuare yatuca juque jae biti buchique. Jadya juatsutu jida capetatinucacuare. Tumetu netitsuracuare tuja etahuiqui juque. Cutsamereticuare tuque Jesús queja catyatihuaque jadique adeba ishu. \v 19 Jadya juatsutu chamacama amena araaracuare. Araaratsutu amena cacasatinucacuare. Eje uma huecaca pijitu anicuare Jesús queja ecatyati cuana tsehue tuhua. \s1 Saulora Jesúsja quisarati Damascoju cuejacuareque \p \v 20 Damascoju jari tuputu Saulora Jesúsja quisarati cuejajacacuare ama. Cuacuaretu israelita cuanaja Yusu mui ishu caradati ishuque etare cuanaju. \p —Jesús tu Yusuja Ebacuaque, —jadya tujatu ecana cuejaajecuare. \p \v 21 Tuque jadya bacaqui cuanaquetu anajacatacuare. \p —¿Jeeque ecuita ama jatsu ri Jerusalénju Jesús queja ecatyati cuanaque nerecaturaquique? ¿Jeeradya ama tuna iyetillacara achine? ¿Jesúsja cuanaque risitsu dujura ama jatsuri jechine? ¿Tuna risitsu duju pae cuanaja huaraji cuana queja Jerusalénju duju jadyara ama jatsuri jechine? —jadya tuna jubarecuare. \p \v 22 Saulora tuna baji tsehue ama cuejaajecuaredya jutidya Jesúsja quisarati. Israelita cuana Damascoju anicuare cuanaque tujatu cuejaajecuare Jesús Mesiasque, Yusuja Emepeque. Quisarati dyaque bahue tsehue tujatu ecana isaracuare. Anatsurutsataqui ama tuna bacuare. \s1 Saulo israelita cuanaja huaraji cuana quejaque huanacuareque \p \v 23 Ejetsunue juatsu amatu israelita cuana Saulo tsehue dyaque cahuaiticuare. Casitaticuare tuna tuque eje bucha iyee aishuque inime bajeje ishu. \v 24 Dutya huecaca tunajatu epu tsecue enubitaquiju narucuare cuinanayaju iye ishu. Jadya ama buchatu ejera cuana cuejacuare Saulo tunara eje bucha acara ayaque. \v 25 Jesús queja ecatyati cuanaratu huanashacuare. Peadya meta tunajatu ishacuare jiti ebariju. Butyacuare tunajatu meta epu tachiqui tumu eaque dyaque eque. Jadya huanaetu Saulo jucuare Damasco juque. \s1 Saulo Jerusalénju dirucuareque \p \v 26 Damasco juque cuinanatsutu Saulo Jerusalénju judirucuare. Judirutsu tujatu Jesús queja ecatyati cuanaque jipecara datse acuare. Dutyara tunajatu mubacuare, tuque Jesús queja ecatyatique ejenecuare ama tibu. \v 27 Bernabéra peadyatu ejenecuare tuque Jesús queja ecatyatique. Dujucuare tujatu Jesúsja ecuadisha cuana queja. \p —Yuneridya tu Saulo Jesús queja ecatyatique. Ecuana Cuatsashaquiratu cabamereti ishu achine tuque Damascoju cuayaju. Jesusratu isarachine. Damascoju jari tuputu Saulora baji tsehue ama Jesúsja quisarati cuejachine, —jadya tuna Bernabéra acuare. \p \v 28 Jadya bacatsutu Ecuadisha cuanara batsacuare pureama tsehue. Tuna tsehuedyatu baji tsehue ama Ecuana Cuatsashaquija quisarati cueja jucuare. \v 29 Caquemitsati caquemitsatitu jucuare israelita cuana griego yana eque quisaratiya cuana tsehue. Ejenecarama tunajatu acuare tura cuejayaque. Dyaque jutidya tuna cahuaititsu iyecara acuare. \v 30 Jesús queja ecatyati cuanaque tuna bahue jucuare tunara iyecara ayaque. Jadya bahue juatsu tunajatu Saulo dujucuare Cesareaju. Tuhuaquedya tunajatu ena eque cuadishacuare Tarso epuju, tuque catemuticuare epuju. \v 31 Jida tunajatu bacuare Jesús queja ecatyati cuanaque Judea, Galilea, Samaria yahua cuanaju aniya cuanara. Jesús queja ecatyati cuanaque tuna tuaqueja nimeedya jutidya juajecuare. Cuatsashaya eque ecana jucuare. Dyaque tuna muibaajecuare. Yusuja Espirituja inime eque tuna aniajecuaredya jutidya. Tura bacue ecana tsahuajacacuare ama. Dyaque umadadya jutidya tuna Jesús queja catyatiajecuare. \s1 Eneas chacha nityatsuracuareque \p \v 32 Pedroratu Jesús queja ecatyati cuanaque cuajiajecuare. Baticuaretu Lidaju aniya cuanaque. \v 33 Tuhuatu anicuare ecuita Eneas bacani. Quimisacarucu mara patu ebucucujacaque jaracuare. Pedrora patu batitsu acuare: \p \v 34 —Iyacua cuitadyami Jesucristora nityatsuraya, Eneas. Netitsuracue. Huesacue micue etahuiqui; ajecue, —jadyatu Pedrora acuare. \p Jadya aya tsehuedyatu Eneas netitsuracuare. Bucucutaqui, ajetaqui jadyatu jucuare. \v 35 Dutya jujeri tuna Lida juque, Sarón juque jadya aniya cuanaque jecuare Eneas aniyaju tuque bara. Banacuare tuna enetitsura juneniyaju jadya. Tuque jadya baatsu tunajatu ijehuecuare beruque tunaja quejeneti cuana. Cacuareticuare ecana inime. Catyaticuare ecana Ecuana Cuatsashaqui Jesús queja. \s1 Yusuja casa tsehue Pedrora Dorcas emajuque nityatsuranucacuareque \p \v 36 Tume patyatu epu Jope bacaniju anicuare epuna Tabita bacani. Griego cuanaja yanaju tu tumeque ebacani “Dorcas” jadique. Tuquetu Jesús queja ecatyatique jucuare. Tsahua bahue tujatu nerecada cuanaque jucuare tunaja ai aijama juya cuana tsehue. Ajacacuare ama tujatu jidaque peya cuanaja ishu. \v 37 Pedro Lidaju jarijutu Dorcas ujejeda jutibunecuare. Ujejeda juatsutu majucuare. Emajuque tunajatu utsatsu bajecuare papati ishu. Utsa amena jadya aatsu tunajatu emajuque ebarucue beta ishu pisuju tuna dujucuare. \v 38 Jesús queja ecatyati cuanaque tuna bahue jucuare Pedro Lida juque, Jope japadama. Bahue juatsu tunajatu cuadishacuare beta ecuita Lidaju Pedro cuejara. Pedro queja junatitsu tatse cuejanaticuare: \p —Pedro, mique jiteque yatse jehua. Dorcastu majuhua. Necuara Jopeju. Netsunutara ama, —jadya tatsejatu Pedro aticuare. \p \v 39 Jadya yana bacatsutu dutya cabajejetitsu Pedro ebajarara cuacuare tatse tsehue. Junaticuaretu Dorcas majuhuaque etareju. Tuhua junatihuaju tunajatu dujucuare tumeque epuna emajuque jarayaju. Jetiamatu tuhua jucuare eahuemaju cuanaque majuhuaja eadeba cuanaque, majuhuaque enapa juyaque. Bamerecuare tuna Pedro una cuana, camisa cuana jadya tunaja ishu Dorcasra achine cuanaque. \v 40 Tudya tuna Pedrora dutya cuinanashatillacuare. Tuna cuinanashatillatsutu Pedro amena nuyucuare. Nuyutsutu Yusu tsehue quisaraticuare. Petacuaretu epuna emajuque. \p —Tabita, netitsuracue, —jadya tujatu acuare epuna emajuque. \p Jadya ayaju tujatu busacuare yatuca. Tudyatu Pedro baatsu Tabita anitsuracuare. \v 41 Anitsurahuaju tujatu emetucuju inaticuare. Nityatsuracuare tura. Jadya juatsu tujatu ihuaracuare eahuemaju cuanaque, Jesús queja ecatyati cuanaque jadya: \p —Nejecue. Nebanacue emaju juhuaque. Chachari junucahua, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 42 Dutya jujeri Jopeju cuanaratu bacacuare Dorcaspa emajuque netitsuranucahua jadique. Jadya bacatsu tuna jetiama Ecuana Cuatsashaqui Jesús queja catyaticuare. \v 43 Pedrotu tsunudadya anicuare Simónja etareju. Simóntu ebiti acui biti tsehue jinashatsu pudeda amerequique jucuare. \c 10 \s1 Pedro, Cornelio jadya \p \v 1 Anicuaretu Cesarea bacani epuju ecuita Cornelio bacani. Israelita amatu jucuare. Tuquetu cien sudaru cuana cuatsashaquique jucuare. Riyaque cuare sudaru cuanatu ebacanisha jucuare “Italiaju Cuanaque” jadya. \v 2 Corneliotu ecuita jidaque jucuare. Yusu queja ecatyatitu jucuare, arepa israelita ama jucuare ama bucha. Tumebaedya tuja etareju cuanaque Yusu queja ecatyati jucuare. Turatu israelita nerecada cuanaque tsahuacuare chipiru tsehue. Yusu tsehue quisarati bahuetu jucuare dutya huecaca. \v 3 Peya huecaca las tres chinequejatu bacuare tahuiju bucha barepa juque Yusu tsahuaquique. Tumequetu juticuare tuaqueja. Isaracuare tuja tuque: \p —Bastare, Cornelio. \p \v 4 Jadya bacatsutu Corneliora pana peta acuare. Bajidatu jucuare. Bacaduracuare tuja tuque: \p —¿Ai jitequemi jehua, tata? —jadyatu Corneliora acuare. \p —Yusuratu mira tuque isarayaju bacajacaya ama. Tuquetu bahuedya mira israelita nerecada cuanaque tsahuajacayaque ama. \v 5 Cuadishacue mere puji cuana Jopeju, Simón Pedro ihuarati ishu. \v 6 Tuquetu peya Simónja etareju, ebiti acui biti tsehue jinashatsu pudeda amerequi queja. Etare tujatu cueri cuanaja ecuaque peque. Turami cuejanaya mique eje bucha juishuque, —jadyatu barepa juque Yusu tsahuaquira acuare Cornelio. \p \v 7 Quisarati cuejaquique diruhuajutu Corneliora ihuaracuare quimisha tuque tsahuaqui cuanaque. Beta tatse tuja etareju mere puji jucuare; peya bacue sudaru. Quimishadya tuna Yusu queja ecatyatique jucuare. \v 8 Cuejacuare tujatu ecana dutya eje bucha Yusu tsahuaquira cuejahua cuanaque. Cueja amena aatsu tujatu ecana cuadishacuare Jopeju. \p \v 9 Cuaatsu tuna apunanatitsu edijiju tahuinaticuare. Huecacanucatsu tuna cuanucacuare. Tuna Jope japadama junatihuajutu barepatya Pedro tsuracuare etare camahua jepeda dyaque tuque Yusu tsehue quisarati bahueju. \v 10 Tuhua Yusu tsehue quisaratitsutu dyaque cuita aracara jucuare. Tunara tuja earaqui bajejeyaju cuitadya tujatu bacuare ai cuana tahuiju bucha. \v 11 Bacuaretu barepa pacashatanaya bucha. Bacuare tujatu ai cuana taa sahuana ebari buchaju. Pushi etsucu cuanajutu sahuana etisune jucuare. Yahuaju butyayaju tujatu bacuare. \v 12 Tuaqueja butetu jucuare. Sahuana ducu tujatu jetiama cuanubi cuana, uu cuana, bacua cuana, upati cuana jadya bacuare. Educujutu anicuare israelita cuanaja arata baecua cuanaque. \v 13 Tumetu Pedrora Yusu quisaratiyaju bacacuare: \p —Netitsuracue, Pedro. Iyecue tume mira petaya cuanaque. Iyetsu aracue, —jadyatu Yusura acuare. \p \v 14 —¡Aijama, Ique Cuatsashaquique! Eje bucha arae tuque eau tume cuanaque asicada baatsu israelita cuanaja ara baecua cuanaque. Aranime ama tuque ecue Moisésra aramerecarama ayaque, —jadyatu Pedrora acuare. \p \v 15 Bacanucacuaretu Yusu quisaratiyaju: \p —Aracue. Asicada bucha baume ni ejeque earaqui buchique era mique aramereyaque, —jadyatu Yusura acuare. \p \v 16 Cueja beta ishutu Pedro Yusura \p —Aracue, —jadya acuare. \p Tuque bacue jucuare: \p —Aranime ama tuque ecue —jadya. \p Quimisha ishujutu tumebaedya jucuare. Quimisha ishujutu sahuana buchique tsuranucacuare barepaju. \v 17 Pedroratu adebataqui ama bacuare eje buchique tura jadya bahuaque. \p —¿Ai Yusura bahue amerecara aya riya tahuiju bucha eque? \p Tupupe tupupe tujatu inime acuare. Tuque tumeque inime tupu tsehuejutu Corneliora cuadishaya cuanaque junaticuare epuju. \p —¿Eje queja ri Simónja etare? —jadya tunajatu Jopeju aniya cuanaque bacaduraajecuare. \p Junaticuare ecana etareju. \v 18 Tuhua junatitsu tuna bacaduracuare: \p —¿Rehuadya ri ecuita Simón Pedro bacani? \p \v 19 Pedrotu ebarucue ecamahua jepeda dyaque jucuare jari bahuaque inime tupu tsehue. Tumetu Yusuja Espiritura isaracuare: \p —Quimisha ecuitatu junahua mique sare juyaque. \v 20 Netitsuracue. Butecue. Cuacue tuna tsehue, arepa ecana israelita ama paju ama bucha. Cuacara cuacarama jadya juume tuna tsehue. Era cuitadya tuna cuatsashahua mique jiteque, —jadyatu Yusuja Espiritura acuare. \p \v 21 Tumetu Pedro butecuare, Corneliora cuadishahua cuanaque isarara. \p —Idya ique micuanara sarenayaque. ¿Eje bucha juatsu micuana jehua? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 22 —Corneliora ecuana cuadishachine. Tuquetu ecuita inime metseque. Cien sudaru cuatsashaquique tume. Dyaque jidaque tume. Dyaque Yusu queja nimeeque tume. Dutya israelita cuanaratu jida juyaju baya. Barepa juque Yusu tsahuaquiquetu junachine tuaqueja. Tudya tujatu achine: “Cornelio, cuadishacue mere puji cuana Jopéju, Simón Pedro ihuarati ishu. Paje micue etareju. Turami cuejanaya mique eje bucha juishuque”, jadya patu Yusu tsahuaquira Cornelio achine, —jadya tunajatu anaticuare Pedro. \p \v 23 —Cuayadya ique metajudya micuana tsehue, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya aatsu tuna Pedrora ihuaracuare etareju nudya ishu. Tuhuadya tuna tahuicuare tumeque meta. \p Peya huecacatu Pedro cuacuare tuna tsehue. Umae cuana Jesús queja ecatyati cuanaque Jopeju anicuare cuanaratu tajiticuare Pedro. Edijiju tuna tahuidirucuare. \v 24 Peya huecaca tuna judirucuare Cesareaju. Corneliora ihuayaju cuita tuna tuja etareju junaticuare. Tuna judiruma jarijutu Corneliora cuejamerebarecuare tuja etareju cuaishu tuja ata cuana, eadeba cuanaque jadya. Tuna tsehuedya tujatu ihuacuare Pedro junatiyaque. \v 25 Pedro etareju junatihuajutu Corneliora cuinanatsu tsurutsacuare. Nuyunaticuaretu Pedroja yacuaju. \v 26 Yume nityatsuratitu Pedrora acuare. \p —Netitsuracue. Ique mique baeque ecuitadya. Yusu ama ique, —jadyatu Pedrora acuare Cornelio. \p \v 27 Tuatsehue quisaratiyaque nubinatiyaratu Pedrora banaticuare umada tuhua caradatihua cuanaque. \v 28 Isaracuare tujatu ecana: \p —Ique, ecue ecare cuana jadya ecuana israelita cuana; micuana bacue israelita ama. Ecuanaja cacuatsashati eque ecuana nubitaqui ama israelita ama cuanaja etareju. Casitatitaqui ama ecuana. Bahuedya micuana riyaque. Jadya ama bucha ique Yusura butseeju bahue amerechine, ecue ni ejeque buchique asicada bucha baishu ama, “Miquemi Yusura en ama aya tuaqueja jeyaju” jadya cueja ishu ama. Israelita ama cuana tsehue casitaticarama jadya jutaqui ama ique. \v 29 Cornelioja mere puji cuanara ihuaratiyaju jechine ique. Tsunutachine ama ique, micuana israelita ama cuana queja juna ishu. Jecara jecarama jadya tsehue ama jechine, —jadya tujatu ecana acuare. \p —¿Eje bucha juatsu mira ihuaramerechine, Cornelio? —jadya tujatu acuare. \p \v 30 Cornelioratu quemitsacuare: \p —Ique juchineque mique cuejaya amena pushi huecaca dyane riyaque ura nucadya. Rehua ecue etareju Yusu tsehue quisaratichine, ique jubahue buchadya, las tres chinequeja. Tumebaedya arama quibetichine Yusu muiyaque. Jadya juyajutu barepa juque Yusu tsahuaquique cabameretichine, Yusura cuadishayaque, una tiquidaque. \v 31 Eatsehuetu quisaratichine. “Cornelio, Yusuratu mira tuque isarayaju bacajacaya ama. Tuquetu bahuedya mira israelita nerecada cuanaque tsahuajacayaque ama. \v 32 Cuadishacue mere puji cuana Jopeju, Simón Pedro ihuarati ishu. Tuquetu peya Simónja etareju, ebiti acui biti tsehue jinashatsu pudeda amerequi queja. Etare tujatu cueri cuanaja ecuaque peque”, jadya barepa juque quisarati bequira cuejachine. \v 33 Masadama tuque ecue mere puji cuana cuadishachine mique ihuarara. Yusurupai mique aya, mique junahua tibu. Yusura ecuana petaya tuja quisarati baca ishu casitatihuaju. Cuejacue ecuana dutya mique Yusura ecuana cuejamereyaque, —jadyatu Corneliora Pedro acuare. \s1 Pedrora ecuita cuana Cornelioja etareju Jesúsja quisarati cuejacuareque \p \v 34 Tumetu Pedrora isaracuare israelita ama cuanaque: \p —Iyacua ique bahue Yusura ecuana dutya tupu bayaque israelita cuana, israelita ama cuanaque jadya. Ni ejeque buchique tura ecuana bape ama baya. \v 35 Yusu tu jida ecuana tsehue, dutya ecuana tuja inime eque juya cuana tsehue. Turatu dutya jida tsehue baya tuque muiqui cuanaque, ejeque yahua juquedya jutidya. \v 36 Yusuratu israelita cuana quisarati jidaque Jesús eje buchique bacamerehua. Jesucristo queja catyatitsu cuita camadya ecuana Yusu tsehue ecajipeti ejuu. Jesús tu Dutya Cuatsashaquique. \v 37 Micuana micuana bahuedya icuene cuita Juanra Yusuja quisarati dutya queja cuejacuareque. Israelita cuana anicuare cuanaju Galilea equetu catibutecuare. Turatu quisarati ajacacuare ama: “Necacuareticue inime. Necutsamereticue. Masadamatu junaya Yusuja Emepeque”. \v 38 Yusuratu tuja Espíritu cuitadya Jesús Nazaretju queja cuadishacuare. Tuja casa cuitadya tujatu tyacuare. Jesústu dutya queja junenicuare ai jidaque ayaque. Quijahuatishajacacuaretu ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque. Micuanaratu adebayadya riyaque. Jadyatu Jesús jucuare, Yusu tuatsehue tibu. \v 39 Ecuanara cuitadyatu dutya bacuare Jesúsra Jerusalénju acuare cuanaque, Judea yahuaju dutya queja acuareque. Jadya juatsu tunajatu iyemerecuare curusuju tatameretsu. \v 40 Majuhuaque quimisha huecaca juatsutu Yusura chacha nityatsuranucacuare. Chacha junucatsutu Jesús cuitadya ecuana queja cabameretinucacuare ecuana tura mepecuare cuana queja. \v 41 Dutya queja ama, ecuana queja camadyatu cabamereticuare. Yusura ecuana mepecuare, peya cuana Jesús eje buchique cueja ishu. Araara, iji ishuque iji jadya ecuana jucuare Jesús tsehue, tuque emajuque chacha netitsuranucahuaju. \v 42 Cuadishacuare tura ecuana ecuita cuana tuja quisarati cueja ishu. Acuare tura ecuana: “Tere juetihuaju tuque cuejabuque dutya eje bucha judadiyaque, emaju cuanaque, majuma cuanaque jadya. Yusura ique amerehua eque tuque abuque. Riyaque ecana necuejaticue”, jadya ecuana Jesúsra acuare. \v 43 Béru yuequedyatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara icueneta cueja acuare Jesús eje buchique. Yusuja Emepequepa junabuque. Tumerapa tu dutya tuaqueja catyatihua cuanaja jucha cuana apupashabuque, —jadya tuna Pedrora cuejacuare. \s1 Yusuja Espíritu israelita ama cuana queja junacuareque \p \v 44 Pedrora riyaque quisarati cuejaya jarijutu Yusuja Espíritu junacuare tuja quisarati baca juya cuana queja. Israelita ama cuana quejatu junacuare. \v 45 Yusuja Espíritu israelita ama cuana queja junaya baatsutu Pedro tsehue Jope juque junahua cuanaque anajacatacuare. Tuna tuna israelita cuana jucuare. Israelita cuana queja cuita camadya Yusuja Espíritu junaya bucha tunajatu inime jucuare. \v 46 Israelita ama cuanaque tuna bape yana eque quisaratitibunecuare tunara cuita adebayaque amadya. \p —Yusu, dyaque jida taa mique, —jadya tuna jucuare. \p Jadya bahueetu israelita cuana jucuare Yusuja Espíritu israelita ama cuana queja junahuaque. \p \v 47 —Yusuja Espíritu tu junahua tuna queja. Ecuana queja junahua bucha junaedyatu israelita ama cuana queja juhua. Aijama taa tu eje bucha eque riya cuanaque utsama aishu ama, —jadyatu Pedro jucuare. \p \v 48 Acuare tujatu israelita ama cuanaque: \p —Necutsamereticue micuana amena Jesucristo jaque jadya adebata ishu. \p Jadya juatsu tunajatu acuare: \p —Rehuadya ecuana tsehue eje uma huecaca cuana anicue jari, —jadya tunajatu Pedro acuare. \p Tunara amereya equedyatu jucuare. \c 11 \s1 Pedrora Jesús queja ecatyati cuanaque eje bucha juyaque cuejacuareque \p \v 1 Judeaju cuanaratu bacatsacuare quisarati Cesareaju jucuare cuanaque. Jesúsja ecuadisha cuanaque, tumebaedya umae Jesús queja ecatyati cuanara bacacuare israelita ama cuanara Jesús eje buchique quisarati ejenechineque. \v 2 Pedro Jerusalénju judirunucahuajutu umae Jesús queja ecatyati cuanara nereda atsacuare, Cesareaju cuanaque ecuita huitu biti catubutishahua ama tibu: \p \v 3 —¿Eje bucha juatsumi jidama juchine tuhua Cesareaju? ¿Eje bucha juatsumi catubutima cuanaja etareju nubichine? ¿Eje bucha juatsumi casitatitsu araarachine tuna tsehue? —jadya tunajatu Pedro acuare. \p \v 4 Tume tuna Pedrora pana cueja acuare eje bucha juchineque: \p \v 5 —Ique Jopeju Yusu tsehue quisaratiyara tuque batsachine ai cuana tahuiju bucha. Bachine tuque ai cuana taa sahuana ebari buchaju. Pushi etsucu cuanajutu sahuana etisune juchine. Butechinetu barepa juque. Junachinetu eaqueja. \v 6 Pana peta tuque achine. Petatsu tuque bachine cuanubi cuana, uu cuana, bacua cuana, upati cuana jadya tuque bachine. Dutyatu juchine ecuanaja arata baecua cuanaque. \v 7 Tume tuque bacachine Yusu quisaratiyaju: “Netitsuracue, Pedro. Iyecue tume mira petaya cuanaque. Iyetsu aracue”, jadya Yusura achine. \v 8 “¡Aijama, Ique Cuashashaquique! Eje bucha arae tuque eau tume cuanaque asicada baatsu israelita cuanaja ara baecua cuanaque. Aranime ama tuque ecue Moisésra aramerecarama ayaque”, jadya tuque achine. \v 9 Tume Yusu quisaratinucachine barepa juque: “Aracue. Asicada bucha baume ni ejeque earaqui buchique era mique aramereyaque”, jadya tura achine. \v 10 Cueja quimisha ishu Yusura achine: “Aracue” jadya. “Aranime ama tuque ecue”, jadya achine. Quimisha ishujutu sahuana buchique tsuranucachine barepaju. \v 11 Tuequedyatu quimisha ecuita junachine ecuana aniyaju. Israelita ama cuanaque tuna juchine. Cornelio Cesareaju aniyara tuna cuadishachine ique sarera, ique tuja etareju cuaishu. \v 12 Yusuja Espiritura cuejachine: “Cuacue tuna tsehue, arepa ecana israelita ama paju ama bucha. Cuacara cuacarama jadya juume tuna tsehue”, jadya tura achine. Riya Jesús queja shucuta ecatyati rehua eatsehue cuanara tajichine. Dutya ecuana cuachine Cesareaju. Nubichine ecuana Cornelioja etareju, israelita amaja etareju. \v 13 Nubihuaju tura ecuana cuejachine: “Barepa juque Yusu tsahuaquiquetu eaqueja junachine. Bachine tuque rehua ecue etareju netiyaju. ‘Cuadishacue mere puji cuana Jopeju, Simón Pedro ihuarati ishu. \v 14 Turami cuejanaya Yusu queja judiru ishuque quisarati, mique, micue etareju cuanaque jadya Yusu queja judiru ishu’”. Riyaque ecuana Corneliora cuejachine ecuana tuaqueja junatihuaju. \v 15 Tura ique jadya cuejahuajutu era isaratibunechine tume israelita ama cuanaque Jesús eje buchique. Era tuna quisarati jidaque cuejayajutu Yusuja Espíritu junahua tuna queja. Ecuana israelita cuana queja junachine bucha, jadya junaedyatu tume israelita ama cuana queja juchine. \v 16 Tume tuque adebachine Ecuana Cuatsashaqui Jesúsra jadya acuareque: “Icuene tuna Juanra ena tsehue utsacuare inime cacuaretihua jadique ejitaju juishu. Tuequedya tuque micuanaja Yusura tuja Espíritu cuitadya cuadishaya micuana ecue cuanaque ejitaju juishu”, jadya ecuana Jesúsra acuare icuene. \v 17 Ecuana Ecuana Cuatsashaqui Jesucristo queja catyatihuajutu Yusura tuja Espíritu cuitadya ecuana queja cuadishahua. Tume israelita ama cuana queja tujatu iyabutyahuadya tuja Espíritu ecuana queja iyabutyacuare baedya. Jida amatu Yusura cuitadya eje bucha achineque ecue bijidamadura yuamatura jadya aishu, —jadya tuna Pedrora acuare. \p \v 18 Tumetu Jesús queja ecatyati cuanaque Jerusalénju anicuare cuanara bacacuare tuque juchineque. Jadya cuejahuaju tunajatu terecuare cahuaiti. Abacatanacuare ecana. Pureama tuna acuare Yusu: \p —¡Dyaque jida taa Yusu! Ecuana camadya ama ecuana Yusuja jutaqui, tumebaedya israelita ama cuanaque. Tuna ecuana juhua bucha inime cacuaretihuaju tuna anisiribuque tuatsehue, —jadya tuna jucuare. \s1 Jetiama ecana Antioquiaju cuanaque Jesús queja catyaticuareque \p \v 19 Esteban tuna iyehuajutu Jesús queja ecatyati cuanaque huanabarecuare eje uma epu cuanaju, Jesúsja ama cuanara ecana dyaque cuita nerecaturaya tibu. Umae cuana tuna huanacuare japada. Umaetu huanadiru jucuare Fenicia yahuaju, Chipreju, epu ebari Antioquía tupu. Tuhua tunajatu Jesucristoja quisarati cuejajacacuare ama. Israelita cuana camadya tunajatu Jesúsja quisarati cuejacuare, israelita ama cuanaque bacue aijama. \v 20 Umae Jesús queja ecatyati cuanaque Chipre juque, Cirene juque jadya tuna Antioquiaju cuacuare. Tuhua junatitsu tunajatu cuejacuare israelita ama cuana Jesúsja quisarati. \v 21 Yusuratu dyaque tsahuacuare Jesúsja quisarati cuejaqui cuanaque. Quisarati bacatsu tunajatu jetiamara ejenejacacuare tunaja ebaba cuanaquera ejenecuare cuanaque. Tume tuna Ecuana Cuatsashaqui Jesucristo queja catyaticuare. \p \v 22 Tumetu Jesús queja ecatyati cuanaque Jerusalénju cuanara quisarati bacatsanucacuare jetiamapa Antioquiaju cuanaque Jesús queja catyatichine jadya. Tumeque bahue juatsu tunajatu Bernabé tuhua cuadishacuare. \v 23 Bernabétu Antioquiaju junaticuare. Yusura tuhua cuanaque dyaque jida tsehue baya baatsu dyaque pureama jucuare. \p —Ecuana Cuatsashaqui queja nimee nejuajecuedya jutidya. Neejenejacaume tuja quisarati, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 24 Bernabéra tuna tsahuacuare jetiama peya cuana Ecuana Cuatsashaqui queja catyati ishu. Bernabétu ecuita jidaque jucuare. Yusuja Espiritura cuatsashaya equetu jucuare. Ducuta Jesús queja catyaticuare. \p \v 25 Bernabétu tuhuaque cuinanatsu cuacuare Tarsoju Saulo sarera. \v 26 Tuque daditsu tatse yudijidya judirunuca jucuare Antioquiaju. Tuhua tatse anidirucuare peadya mara Jesús queja ecatyati cuana tsehue. Jetiama tatsejatu ecana Jesúsja quisarati bahuityacuare. Antioquiajutu ecuita cuanara Jesús queja ecatyati cuanaque “Cristoja cuanaque” jadya bacanishametse acuare. \p \v 27 Bernabé, Saulo ecatse Antioquiaju jarijutu Yusu equeque umae quisarati cuejaqui cuanaque tuhua jucuare. Jerusalén juque tuna junacuare. Jesús queja ecatyati cuana tsehue tuna casitaticuare. \v 28 Peadya tuna tsehuequetu Agabo bacani jucuare. Yusuja Espiritura patu icuenetadya bamerecuare eje bucha judadibuqueque. Tume tuna netitsuratsu Agabora isaracuare: \p —Mijetu jubuque dutya Judea yahuaju, —jadyatu jucuare. \p (Claudio ecuari juyaque marajutu Agabora cuejacuare bae cuitadya judadicuare.) \p \v 29 Agabora cuejahuaque bacatsutu Antioquia juque Jesús queja ecatyati cuanara tsahuacara acuare Jesús queja ecatyati cuanaque Judea yahuaju anicuare cuanaque. \p —Necuadishara chipiru ecuana tsehuequi cuanaja ishu, tuna earaqui aniya jari tupu caquemiti ishu. Ecuanara eje bucha tsahuataqui baya eque ecana netsahuara, —jadya tuna jucuare. \p \v 30 Tume tunajatu sitacuare chipiru tunara eje uma tyataqui baya tupu. Dutya amena chipiru sitatsu tunajatu cuadishacuare Judea juque Jesús queja ecatyati cuanaja huaraji cuana queja. Bernabé, Saulo jadya tsehue tunajatu cuadishacuare. \c 12 \s1 Santiago iyetanacuareque, Pedro etare apudaju ishatanacuareque jadya \p \v 1 Ecuari Herodestu catibuticuare Jesús queja ecatyati cuanaque nerecatura. \v 2 Cuadishacuare tujatu sudaru cuana: \p —Neiyeticue Santiago, Juan tsehuequique. Cuchiru tsehue neiyeticue. \p Jadya ayaju tunajatu cuchiru tsehue piti tubuticuare. \v 3 Israelita cuana Jesús queja catyatima cuanaque tuna dyaque pureama jucuare Santiago iyetanahuaju. Tumetu Herodesra dujumerecuare risitsu Pedro. Riyaquetu jadya jucuare, Pascua bacani chine ishu cuita, israelita cuanaja pan levaduramaque ara bahueque huecacaju. \v 4 Tunara Pedro inahuajutu Herodesra ishamerecuare etare apudaju. Cuadishacuare tujatu peadya tunca shucuta earacana sudaru tuque naru ishu, pushira naru pushiradya cuare narunuca; jadya narue tunajatu acuare. \p —Pascua chine cuetihuaju tuque ecuita cuanaja yacuaju nitya ishu ihuaramereya. Dutyaja yatucaju tuque iyemereya, —jadyatu Herodesra inime tupucuare. \p \v 5 Pana narutu sudaru cuanara acuare Pedro, tuque ehuanauju. Tuque tuhuajutu Jesús queja ecatyati cuanaque Yusu queja inime patya bacabaca jucuare tuja ishu. Bacabacajacacuare ama ecana tuja ishu. \s1 Yusura Pedro etare apuda juque cuinanashacuareque \p \v 6 Tumeque chineju, Herodesra tuque iye ishuque huecaca iyahuaque juetima jarijutu Pedro tahuicuare tuhua beta sudaru patya. Jidatu erisi jucuare beta cadena metal tsehue. Peya enaruqui cuanaquetu etsecueju neticuare etare apudaja eteriqui naru. \v 7 Muya jutidya cuitatu juticuare barepa juque Yusu tsahuaquique. Juticuaretu Pedro eishaju. Huecaratu huecatillacuare etare apuda ducu. Barepajuratu Pedro epereju pajacuare emetucu tsehue, tuque cabatisha ishu. Cabatishatsu tujatu acuare: \p —Netitsuracue ebajarara, Pedro. \p Cadena ecatsetu Pedroja ebi risiquique pacacacuare. \p \v 8 —Cajututihuishacue. Canaiticue. Jutucue micue chinela, —jadyatu barepajura acuare Pedro. \p Tumetu tura cuejaya equedya jucuare. Tuque cajututi amena juhuaju tujatu acuare: \p —Jutucue micue caramati ishuque. Cajututitsu ique tupuju jeticue, —jadyatu barepaju Yusu tsahuaquira acuare. \p \v 9 Tume tatse betadya Pedro eisha juque cuinanacuare. Pedrotu barepa juque tupuju cuinanayaque cuinanaya ama bucha cabaticuare. Tahuiju ama bucha tahuiju bucha jadya jutidyatu cabaticuare. \v 10 Barecuare tatse icueneque enaruquique. Tupuju tatse beta ishuque barenucacuare. Judirucuare ecatse amena ishuque etsecueju. Tumeque etsecuetu fierro eaque jucuare. Dyaque arida, bicueda jadyatu jucuare. Amena ishuque etsecue epuju cuinana ishuquetu jucuare. Tatse tumeque etsecueju cajipetiyajutu Yusura tuja inime taca pacashatana amerecuare. Cuinanacuare ecatse. Edijiju ajequerebacatsutu Yusu tsahuaquira jacacuare. \p \v 11 Tumetu Pedro nime jueticuare. Adebacuaretu tahuiju ama jadya juyaque. \p —Yuneridya tucue inajacameretahua. Yusuratu cuadishahua barepa juque tuque tsahuaquique ique etare apuda juque cuinanasha ishu, Herodesja ique eje bucha aishu ama. Arepa israelita cuanara iyecara aya ama bucha, Yusura taa inajacamerehua, —jadyatu Pedro jucuare. \p \v 12 Einajacaque pana caadebati juatsutu Pedro Mariaja etareju cuacuare. Tumeque Mariatu Juan Marcosja ecuaque jucuare. Jetiamatu Jesús queja ecatyati cuanaque tuhua casitaticuare Pedroja ishu Yusu queja bacabaca ishu. Etare apuda juque cuinanashamere ishu tuna bacabacacuare. \v 13 Pedrotu etare tsecue judirucuare. Judirutsu tujatu dududirucuare eteriqui. Ihuaracuaretu etsecue capacashamereti ishu. Epuna ehue ebari Rode bacanitu etsecueju junacuare, aira eteriqui duduyaque cuajira. \v 14 Tura isarayaju cabacatitsu tujatu adebacuare Pedroja etsuri. Tuja etsuri bacatsutu dyaque pureama juatsu yume cuanucadya jucuare peya cuana cuejara, Pedro nudya ishu etsecue pacashamaquedya. \p —¡Pedrodya tu etsecueju! —jadya tuna Rodera aticuare. \p \v 15 —¡Aijama! ¡Eje bucha juetu tuque ejuu! Peta jida ama tuquemi ahua. ¡Eje bucha Pedro ni tu juma! —jadya tunajatu abarecuare. \p —¡Pana petadya tuque ahua! ¡Pedrodya tume! —jadya tuna Rodera acuare. \p —¡Tuque ama tume! Barepa juque Yusu tsahuaquique tu ejuu, Pedro naruquique, —jadya tuna jucuare. \p \v 16 Pedroratu dudunityacuaredya jutidya eteriqui, capacashamereti ishu. Chamacama tunajatu eteriqui pacashaticuare. Bacuare tuna. Tuque baatsu tuna inime tsapema jucuare. Inime tuputsu tuna tuna camadya jutidya cabacaduratibareya jadya jucuare. \v 17 Emetucu ahuara tsehuedya jutidya tujatu ecana cuejacuare tuna abacatana ishu. Cuejacuaretu ecana eje bucha cuinanashae Yusura ahuaque etare apuda juque. \p —Necuejacue Jesús queja ecatyati cuanaque rehua casitatihua ama cuanaque ique eje bucha juhuaque, Santiago neri neri Ecuana Cuatsashaqui tsehuequique, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya tuna aatsutu cuinanatsu dirucuare peya queja. \p \v 18 Huecacahuajutu sudaru cuanara Pedro etare apudaju datse sareticuare. Dadicuare ama tunara. Eje bucha adebataqui ama tunajatu bacuare Pedro eje bucha juhuaque. \p —¿Eje bucha cuinanae jatsuri juhua rehuaque? —jadya tuna jubarecuare. \p —¿Eju jatsuri cuahua? \p \v 19 Herodesratu saremereticuare. Dadicuare ama tuna. Ihuaracuaretu sudaru cuana. \p —¿Eje bucha cuinanaetu Pedro juhua etare apuda juque? —jadya tujatu ecana bacaduracuare. \p Eje bucha quemitsataqui ama tunajatu bacuare. \p Tume tujatu ecana iyemerecuare, tunara erisique huanashahua tibu. \p Jadya juatsutu Herodes cuinanacuare Judea juque. Dirutsutu anidirucuare Cesareaju. \s1 Herodes majucuareque \p \v 20 Herodestu ecahuaiti jucuare ecuita Tiro, Sidón jadyaju anicuare cuana tsehue. Tuna tsehue ecahuaiti juya tibu tujatu tunaja ara ishu cuanaque cuadishajacacuare. Tumetu tumeque epu ecatseju cuanara cuadishacuare Herodes tsehue inime bajejeti ishu cuanaque. Ecuadisha cuanajatu dyaque eadeba jucuare ecuari merequique, Blasto bacani. Tumetu icuene cuita Blasto tsehue quisaratira cuadishatahua cuanaque cuacuare. \p —Blasto, mique jiteque ecuana jehua. Ecuana ecuari isaraquereticue, tuque ecuana tsehue cahuaitijaca ishu, earaqui ecuana tyatananuca ishu, —jadya tunajatu acuare. \p \v 21 Herodesratu iyacuare huecaca tuna tsehue quisarati ishu. Tumeque huecaca juetihuajutu cajututicuare ejutuqui huecaca cuana dyaque inime metseju jutu bahue tsehue. Tumeque jututsutu anibutecuare huaraji muida cuanaja eaniquiju tuna isara. \v 22 Tuja quisarati bacatsu tuna quiquecuare: \p —¡Miquemi ecuita ama! ¡Yusu mique! —jadyatu ecuita cuanara acuare quique eque. \p \v 23 Bacatsu tuna Herodesra nereda acuare ama ni abacashacuare. “Yusu camadya nemuicue, ique ama”, jadya cuana tujatu ecana acuare ama cuitadya. Jadya tibutu Yusura barepaju tuque tsahuaquique yume cuadisha cuitadya acuare tuque ujejeda amere ishu. Etsena queja tujatu educuju esere cuana aramerecuare. Masadama cuitatu majucuare. \p \v 24 Dyaque umada ecuitaratu bacacuare Jesúsja quisarati. Dutya queja Jesús queja ecatyati cuanaratu peya cuana cuejacuare tuja quisarati. \p \v 25 Bernabé, Saulo jadyaratu Jesús queja ecatyati cuanaja huaraji cuana tyaticuare chipiru nerecada cuanaja ishu Jerusalénju. Tuque tyatitsu tatse dirunucacuare tuhuaque. Judirunucacuare tatse Antioquiaju. Juan Marcostu tatse tsehuedya cuacuare. \c 13 \s1 Bernabé, Saulo jadya tatse peya queja Jesúsja quisarati cuejati ishu mepetanacuareque \p \v 1 Antioquiajutu Jesús queja ecatyati cuana ducu anicuare Jesúsja quisarati cueja, bahuitya jadya juya cuanaque. Jucuare tuna Bernabé, Simón, Lucio, Manaén, Saulo jadya. Simonjatu peya ebacani anicuare; “Sehuedaque” bacanitu jucuare. Luciotu Cirene juque jucuare. Manaén patu Herodes Galilea naruqui jucuare tsehue catemutipee jucuare. \v 2 Peya huecacatu Jesús queja ecatyati cuanaque ecasitati jucuare tuque mui ishu. Arama tuna equibeti jucuare tuque muiyaque. Tuna tuhuaju tuna Yusuja Espiritura isaracuare: \p —Eratu mepehua Bernabé, Saulo jadya. Iyacua ecatse necuadishacue Yusuja mere aishu, —jadya tuna Yusuja Espiritura acuare. \p \v 3 Yusu tsehue quisarati ishu arama quibetitsu emajaca anitsutu Jesús queja ecatyati cuanara emetucu tatseja iyuca matina iyacuare tatse Yusura mepehuaque jadique bamere ishu. Emetucu iya amena aatsu tunajatu Yusuja mere aishu cuadishacuare. \s1 Ecuadisha ecatsera Chipreju Jesúsja quisarati cuejacuareque \p \v 4-5 Yusuja Espiritura cuadishayajutu Bernabé, Saulo jadya cuacuare Chipre cububuju. Juan Marcos tatsejatu etsahuaqui dujucuare. Tumeque ecububuju junati ishu, tuna icuene cuita junaticuare Seleuciaju. Tuhuaquedya tuna cuaba ebariju anibutenucacuare Chipreju cuaishu. Junaticuare ecana Chipreju Salamina ebuteju. Junatitsu tuna Jesúsja quisarati cueja jutibunecuare. Nubicuare ecana israelita cuanaja caradati ishuque etare cuanaju Jesús eje buchique cueja ishu. \p \v 6 Batillacuare tuna dutya epu aniya cuanaque ecububuju. Judirucuare ecana epu Pafos bacaniju. Tuhua tunajatu tsurucuare israelita Barjesús bacani. Tuquetu maruhuisa jucuare. Ijahue tujatu ecuita cuana acuare. Pusha pusha tsehuetu “Eratu quisarati cuejaya Yusu equeque cuitadya”, jadya jucuare. \v 7 Tuquetu Sergio Pauloja etajiqui jucuare. Sergio Paulotu dutya tumeque ecububuju anicuare cuana naruquique jucuare. Riyaquetu dyaque inime jararaquida cuita jucuare. Ihuaramerecuaretu Bernabé, Saulo jadya Jesúsja quisarati bacacara aatsu. \v 8 Barjesusjatu peya ebacani “Elimas” jucuare griego yana eque. Enaruquique tujatu Jesúsja quisarati bacamerecarama acuare. Tuquetu dyaque ecahuaiti jucuare Bernabé, Saulo jadya tsehue. Sarecuare tujatu eje buchique enaruquique Jesús queja catyatisha ishu ama. \p \v 9 Saulojatu beta ebacani anicuare. Griegojutu “Saulo” bacani jucuare, hebreoju “Pablo” jadique. Tuquetu Yusuja Espirituja biji eque juneniyaque jucuare. Petatsu tujatu maruhuisa Elimas isaracuare: \p \v 10 —Miquemi pusha pusha puji. Jidama cuita mique. Miquemi Satanás jaque. Miratu ujeu bajacaya ama dutya jidaque. Ecuana Cuatsashaqui queja catyatitsu ecuana juneniya ediji tuyu eque bucha. Miratu micue pusha pusha tsehue ecuita cuana ejenemerecarama aya tuja quisarati. Tuaquejami ecana catyatishacarama aya. Ediji tuyu eque ama ajeshaya bucha tuquemi ecana amereya. \v 11 Iyaja cuitami Yusura nerecaturaya. Shuhui turami amereya. Eje uma huecaca cuanami capetatiya ama. Ni ai buchique tuquemi petaya ama, —jadyatu Pablora acuare. \p Muya jutidyatu maruhuisa shuhui jucuare. Dutya tuja ishu apuda jucuare. Ni ai buchiquetu petacuare. Jababanicuare tuque ejeque dadicara aatsu ebiju inatsu carepemereti ishu. \v 12 Sergio Pauloratu bacuare Elimas jadya juhuaju. Jadya baatsutu Jesús queja catyaticuare. Ecuana Cuatsashaquija quisarati bacatsu tujatu adebacuare yunerique. Bacamapa tujatu jucuare jadya cuanaque bahuityayaque. \s1 Pablo, Bernabé jadya Antioquiaju Pisidia yahuaju cuacuareque \p \v 13 Tuequedyatu Pablo tuatsehue juneniya cuana tsehue cuanucacuare Pafos juque. Ena eque tuna cuacuare Panfilia yahuaju. Junaticuare ecana Perge ebuteju. Tuhua tatse shanatsutu Juan Marcos Jerusalénju judirunucacuare. \v 14 Pablo, Bernabé jadya tatse cuanucacuare Perge juque. Cuanucacuare tatse ediji eque Antioquiaju judiruya tupu. Tumeque Antioquiatu Siria yahuaju ama jucuare. Pisidia yahuajutu jucuare. Canajara huecacaju tatse cuacuare israelita cuanaja caradati ishuque etareju. Nubitsu tatse anibutecuare. \v 15 Tunaja bahuetu israelita cuana tuhua cuanaque Yusuja quisarati isara jucuare etsuri jebuda tsehue. Isaracuare tunajatu Moisésra, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara jadya huenecuare cuanaque. Tuequedya tuna quirica isara amena jucuare. Caradati ishuque etareju ecuatsashaqui cuanaratu Pablo, Bernabé jadya cuejamerecuare: \p —Tata ecatse, aniya ni metseja ai ecuana cueja ishuque, necuejacue. Aniya ni metseja ecuana casatura ishuque, necuejacuedya ecuana iyaja cuita, —jadya tunajatu ecatse acuare. \p \v 16 Tumetu Pablo netitsuracuare. Emetucu tsehue tujatu ahuaracuare ecuita cuana abacasha ishu. Jadya juatsutu quisaratitibunecuare: \p —Ecue ata cuana israelita cuana, nebacacue ique. Micuana israelita cuana ama cuana Yusu Neri muiqui cuanaque, nebacacue ique quisaratiyaju. \v 17 Béru yuequedyatu Yusura ecuanaja baba cuana mepecuare, Israel eque ejuracana cuanaque. Tuna tuna tumeque Yusu Neri queja nimee jucuare. Tuna tunaja yahuaju ama Egipto bacaniju aniya jariju tujatu ecana dyaque jetiama umanashacuare. Tuquetu tuna tsehue dyaque jida jucuare. Tuja casa tsehue tujatu ecana cuinanashacuare Egipto juque. \v 18 Eje uma mara tuna epu cuana tsecada aniyaju junenicuare. Pushi tunca mara tuna junenicuare. Narujacacuare ama tujatu ecana, arepa tuna eje uma au ama tura cuatsashayaque acuare ama bucha. \v 19 Pacarucu bape bape yana cuana equeque tuna Canaánju anicuare. Yusura tuna pana aputashatilla acuare, tuja cuanaque tuhua ani ishu, ecuanaja baba cuana tuhua ani ishu. Tume anie cuanaque tuna aputashatillacuare, ecuanaja baba cuana tunaja epu cuana metsenemere ishu. \v 20 Israel Egiptoju dirucuare equeque, tuque ejuracana cuanaque Canaánju yudijidya anidirunuca jucuare equequetu 450 mara dyane jucuare. Tuhua Canaánju tuna Yusura huaraji inime cuana bajeje puji cuana eque narucuare. Samuel tu amena ishuque inime cuana bajeje ishuque jucuare enaruquique. Tuquetu Yusu equeque quisarati cuejaquique jucuare. \p \v 21 “Samuel aniya patyatu ecuita cuana jucuare: ‘Amena ecuana Yusu queja canarumereticarama juya inime cuana bajejequi cuana eque. Ecuari cuana queja ecuana canarumereticara juya, peya yahua cuanaju bucha’ jadyatu ecuita cuana jucuare. Tumetu Yusura Saúl mepecuare ecuari juishu. Tuquetu Cisja ebacuaque; ecuanaja ebaba Benjamín eque ejuracanaquetu jucuare. Pushi tunca mara tujatu israelita cuana narucuare. \v 22 Tupujutu Yusura bijidama bacuare Saúl ecuari juishu. Turatu mepecuare David ecuari iyacuaque juishu. ‘Pana adeba tuque David aya, Isaíja ebacuaque. Tumeque ecuita tu ecue bijidaque. Turatu aya dutya era amereyaque’ jadya patu Yusu jucuare, David jadya ayaque. \v 23 Icuenetadya patu Yusu jucuare: ‘Cuadishabuque tuque israelita cuana queja David eque juracanayaque tuna inajacamere ishu’. \v 24 Jesús, Yusuja quisarati bahuitya catibutima jarijutu Juanra israelita cuana acuare: ‘Necacuareticue inime. Necutsamereticue Yusu queja nimee jadique ejitaju juishu’ jadya tujatu ecana acuare. \v 25 Jucuaretu Juan tuque Yusura amerehuaque atillahuie: ‘Ique ama micuanara ihuayaque. Mesías ama ique. Tsunutaya amatu peya junayaque. Tujatu dyaque casa aniya, ecue bucha ama. Tuque baatsu ique ni aishuquedya jutidya; mere puji tuja patrón tsehue beta tupu ama ejuu bucha jutidya ique’ jadyapa tuna Juanra acuare, —jadyatu Pablora isaracuare Antioquiaju cuanaque. \p \v 26 Isaranucacuare tujatu ecana: \p —Ecue ata cuana Abraham eque ejuracana cuanaque, nebacacue ique. Micuana israelita ama cuanaque Yusu neri muiqui cuanaque, nebacacue ique quisaratiyaju. Yusura micuana bahue amerecara aya eje bucha tuaqueja judirue juishuque. \v 27 Dutya jujeri Jerusalénju cuanaque tuna baecua jucuare Jesús Ijahua quejaque inajacamere ishu ecuadishaque. Tunaja huaraji cuana tuna baecuadya jucuare. Canajara huecacaju cama tunajatu caradati ishuque etare cuanaju Yusuja quisarati isaranicuare. Isaracuare tunajatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuare cuanaque. Jadya ama bucha tunajatu adebacuare ama isarayaque. \v 28 Jerusalénju cuanaratu Pilato bacacuare tuja iyemere ishu, arepa tuna eje bucha iyemere aishuque dadicuare ama ama bucha, arepa tuja ni ejeque jucha aijama jucuare ama bucha. \v 29 Icuenetadyatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuare Jesús jadya ayaque. Yusuja quisaratiju tunajatu huenecuare tuque eje bucha judadiyaque. Dutya judadicuare tunara cuejacuare eque cuitadya. Jesús curusuju majuhuajutu Joséra emajuque butyamerecuare. Butyatsu tujatu cani ducu ishamerecuare. \v 30 Yusuratu yudijidya nityatsuranuca acuare tuque quimisha huecaca majuhuaju. \v 31 Netitsuranucatsutu Jesús cabamereticuare tura mepecuare cuana queja. Tuque iyetanama jariju tuna junenicuare tuatsehue jetiama epu cuana juque bahuiya, Galilea eque Jerusalén tupu. Chacha netitsuranucatsu tuna Jesúsra cabamereti ishu acuare. Juneninucacuaredyatu tuna tsehue eje uma huecaca. Iyacuatu tuque enityatsuratanaque baqui jucuare cuanara tuja quisarati cuejaya dutya queja. Tunaratu tuja quisarati cuejaya Israel eque ejuracana cuanaque. \p \v 32 “Yatsera micuana tumebaedya cuejaya Jesús eje buchique quisarati. Tudyatu Yusura ecuanaja baba cuana cuadisha ana acuarequedya. \v 33 Tura aana ahua bae cuitadyatu jucuare. Ecuana ecuana tuna eque ejuracana cuanaque. Ecuanaja ishutu Yusura acuare tura aana ahuaque Jesús yudijidya nityatsuranuca ahuaque. Yuequedyadyatu Yusu jucuare, Jesús emajuquepa nityatsuranucaya jadya. Tura quisarati acuareque tu ehuene Yusuja quisarati beta ishuque Salmosju: \q1 “Miquemi ecue ebacua. \q1 Iyacua tuquemi ecuita cuana bamereya, ique micue tataque”. \q1 \v 34 “Tumebaedyatu béru Yusura cuejacuare emajuque patu nityatsuradadiya, tuja ecuita riri ishu ama jadya. Jadyatu Yusu jucuare, jadya quisarati ayaque: \q1 “Jida tuque ameredadiya miatsehue. \q1 David tsehue ique jida jucuare bucha, jadidya judadiya miatsehue. \q1 Yuneridya jadidya judadiya”. \m \v 35 Peya tu Salmo quiricaju ehuene jadya: \q1 “Ririshabuque amami micue iyuhuedaja ecuita, mique merequi juhuaja ecuita”, \m jadyatu Davidra quisarati acuare béru. \p \v 36 “Adebayadya ecuana David tuta taca ama jadya caticuareque. Davidtu majucuare. Tuque majuma jarijutu Yusuja biji eque anicuare. Jida tujatu israelita cuana narucuare. Majuhuaju tunajatu emaju caniju ishacuare. Tuja ebaba cuanaque majuhuaju ishatanacuarejudya tunajatu ishacuare. Davidtu majutsu ririterecuare. \v 37 Jesús bacue riricuare ama, Yusura yudijidya emajuque nityatsuranucacuare tibu, —jadya tuna Pablora cuejacuare. \p \v 38 Pablora Antioquiaju cuanaque cuejanucacuare: \p —Ecue ata cuana, bahue micuana yatsera amerecara aya; Jesús equetu Yusura jucha cuana apupashaya. Riyaque Jesúsdya micuana cuejaya. \v 39 Jesús queja catyatitsu cuita camadya tuque micuanaja jucha cuana etillatanau. Moisésja cacuatsashati eque juatsu amatu jucha cuana apupashatanaya, Jesús queja catyatitsu cuita camadya. \v 40 Beru patu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara quisarati acuare, tuque bijidamaduraquiquepa canerecatidadibuque jadya. Necanaruticue micuana, tunara cuejacuare eque ejuuju. \q1 \v 41 “Micuanaratu ecue quisarati ejeneya ama. \q1 Micuana micuana quijaribati arida cuanaque. \q1 Inime tilla nejucue. \q1 Baji micuanaja paani. \q1 Iyetanadadiya micuana, ecue quisarati ejenecarama aya tibu. \q1 Idya Yusu. \q1 Micuanaja yacuajudya tuque aya ejeja ataquique ama. \q1 Jadya ama bucha micuanara ejenedadiya ama. \q1 Peya cuanara era ahuaque cuejayaju tuque micuana ejenebuque ama”, \m jadyatu Yusura quisarati acuare béru tuja quisarati cuejaqui cuana eque, —jadya tuna Pablora acuare. \p \v 42 Jadya aatsutu Pablo tuatsehue juneniya cuanaque jadya tuna caradati ishuque etare juque cuinanacuare. Tuna cuinanayaju tuna ecuita cuanara acuare: \p —Peya canajara huecacaju ecuana Jesús eje buchique necuejananucacue, —jadya tunajatu ecana acuare. \p \v 43 Tume caradatihuaque diruterehuajutu umada israelita cuanara tajicuare Pablo, Bernabé jadya. Tumebaedya tatse jetiama israelita ama cuana Yusu muiqui cuanara tajicuare. Tatsera tuna casaturacuare. \p —Yusura micuana dyaque iyuhueda bayaque caadebatitsu tuque pureamaturayaque neaniajecuedya jutidya, —jadya tatsejatu ecana acuare. \p \v 44 Semanape piji cuitadya tuna canajara huecacaju dutya jujeri epu ebariju cuanaque casitaticuare Ecuana Cuatsashaquija quisarati baca ishu. \v 45 Jetiama ecuita ecaradatique baatsutu israelita cuanaja huaraji cuana cahuaiticuare Pablo, Bernabé jadya tsehue. Tuna cuita camadya quisaratiyaju bacatacara tuna jucuare tatse jetiama ecuitara quisaratiyaju bacayaju. Tume tunajatu Pablo ecatse dyaque cuita jishatsu quemitsape ijillahuana jadya atibunecuare: \p —Pablo ecatsera micuana pusha pusha cuejaya, —jadya tunajatu ecana acuare. \p \v 46 Tumetu Pablo, Bernabé jadya quisaraticuare casada tsehue, bajida tsehue ama: \p —Micuanadya micuana ecuanaja icuene cuita Jesúsja quisarati bacameretaqui jucuare micuana israelita cuana. Jadya ama buchatu micuanara bijidamaduraya. Micuanaratu micuanaja mere equedya jutidya Yusu queja judirutaqui ejuu bucha adebaya. Jadya tibudya tuque tuque yatse iyacua israelita ama cuanaque Jesúsja quisarati cuejaya. \v 47 Yusuratu béru quisarati acuare: \q1 “Micuana micuana era iyahua, ecue quisarati dutya quejaque cueja ishu. \q1 Hueca bucha micuana jubuque, eje bucha inajacameree era eauque cueja. \q1 Dyaque japada micuana cuabuque, ique eje buchique bahue amereyaque”, \m jadyatu Yusura quisarati acuare béru. \p Jutaquiju tuque yatse israelita ama cuanaque cuejaya, —jadyatu Pablora israelita cuana acuare. \p \v 48 Jadya bacatsutu israelita ama cuanaque dyaque pureama cuita jucuare. \p —¡Dyaque jida taa Yusuja quisarati! —jadya tuna jutibunecuare. \p Yusura tuaqueja judiru ishu mepecuare cuanaquetu Jesús queja catyaticuare. \v 49 Jadya equetu Jesús queja ecatyati cuanara cuejajacacuare ama dutya queja Ecuana Cuatsashaquija quisarati. Tumeque yahua dutya epu cuanaju tuna quisarati cueja jucuare. \v 50 Israelita cuanatu Pablo, Bernabé jadya tsehue dyaque jutidya cahuaiticuare. Tunaratu ecuita cuana inime metse cuanaque tatse tsehue cahuaitishacuaredya. Cahuaitishacuare tuna epuna inime metse cuanaque. Tumeque epuna cuanatu Jesús queja catyatima jucuare, arepa Yusu muicuare ama bucha. Dutya tume cuanaque tunajatu ana cuejacuare Pablo, Bernabé ecatse tumeque yahua juque ijehuemere ishu. \v 51 Cuinanayaquetu Pablo ecatse ehuachi juque muru quitatatiquenacuare. Jadya tatsejatu ecana acuare, “Rehua cuanaque ri jucha metse” jadique, quisarati bacacarama juya tibu. Jadya juatsu tatse cuacuare Iconioju. \v 52 Jadya ama buchatu Antioquía juque Jesús queja ecatyati cuanaque pureama jucuare, Jesús jaque cabatitsu. Tuna tuna Yusuja Espirituja biji eque anicuare. Tuque bacue tuna tsehuedya jucuare. \c 14 \s1 Pablo, Bernabé tsehue Iconioju cuacuareque \p \v 1-2 Pablo, Bernabé jadya tatse Iconioju israelita cuanaja caradati ishu etareju nubidirucuare. Tuhuadya tatsejatu Jesús eje buchique quisarati cuejacuare. Jetiama tuna Jesús queja catyaticuare israelita cuana, israelita ama cuanaque jadya. Jadya baatsutu israelita cuana tuaqueja catyaticarama juhua cuanaque dyaque cahuaiticuare. Quisaraticuare ecana israelita ama cuana Jesús queja catyatima cuana tsehue. Pusha pusha ecana jucuare Pablo ecatseja ishu. Jidama tunajatu ecana inime tupumerecuare tatseja ishu, Jesús queja ecatyati cuanaja ishu jadya. \v 3 Jadya ama buchatu Pablo ecatse dirushacuare ama. Tsunuda tatse tuhua anicuare, jetiama ecana Jesús queja catyatihua baatsu. Cuejacuare tatse Ecuana Cuatsashaquija quisarati bajida tsehue ama. \p —Yusura micuana dyaque iyuhueda baya, —jadya tatse ecuita cuana cuejacuejanicuare. \p Yusuja casa tsehue tatsejatu ni ejeque ecuitaja ataquique ama acuare. Yusura tatse jadya amerecuare, ecuita cuana tuja quisarati yunerique bahue amere ishu. \v 4 Umada ecuita cuana tumeque epuju anicuare cuanara tatse ejenecuare ama. Dutyara tupu ama tuna inime tupucuare. Umaetu israelita cuanara inime tupuya eque jucuare. Peya cuana bacue jucuare Pablo ecatseja inime eque. \p \v 5 Tumetu Iconioju cuanaque tuna cama quisaraticuare, israelita cuana, israelita ama cuanaque jadya. Huaraji cuana tsehue tunaja dutyaja tupu inime jucuare Pablo, Bernabé jadya jidama ijahue ijahue aishu. \p —Neiyera ecatse tumu tsehue, —jadya tuna jucuare. \p \v 6 Pablo, Bernabé jadya tatse bahue jucuare tunara iyecara ayaque. Bahue juatsu tatse Listra, Derbeju jadya huanacuare. Tumebaedya tatse cuacuare epu cuana japadama. Jeeque beta epu tu Licaonia yahua juque. \v 7 Tuhua tatsejatu cuejacuaredya jidaque quisarati Jesús eje buchique. \s1 Pablo tuna Listraju tumu tsehue iyejericuareque \p \v 8 Tuhua Listrajutu anicuare ecuita ajebaecuaque. Huachi jidamaque cuinanacuare tibutu ajebaecua jucuare. \v 9 Jeeque ecuitaratu bacaanicuare Pablora Jesúsja quisarati cuejayaque. Pabloratu pana peta acuare. Petatsutu Pablora inime tupucuare: \p —Riyaque ecuitara taa ri ejeneya Yusura ajebaecuaque eajeshauque, —jadyatu Pablora inime tupucuare. \p \v 10 Tumetu Pablora jadya acuare etsuri jebuda tsehue: \p —Netitsuracue. Pana neti jucue. \p Tura jadya ayajutu ecuita putitanacuare. Ajetibunecuare. Etsaca ecatse tujatu jida ajetaqui jucuare. \v 11 Umada ecuitaratu bacuare Pablora ajebaecuaque ajeshahuaju. Baatsu tuna quiquetibunecuare tunaja yana eque, Pabloja yana eque ama: \p —¡Yusu ecatseri ecuana queja cabameretihua! ¡Cacuitatitsu retse ecuana queja cabameretihua! —jadya tuna jucuare. \p \v 12 —Riyaque ecatse rique ecuanaja yusu ecatse. Tumeque tu Zeus, —jadyatu Bernabé petatsu jucuare. \p —Tumeque tu ecuanaja yusudya. Riyaque ri Hermes, —jadyatu Pablo petatsu jucuare. \p Jadya tuna Pablo, Hermes bucha adebacuare, tuque dyaque quisaratihua tibu. \p \v 13 Tuna jadya quiquetereya tsunumeetu pae Pablo, Bernabé ecatse paera jipeticuare. Tuquetu Zeus merequique jucuare. Zeus mui ishuque etarejutu mere jucuare. Tumeque etare cacatu epu ejunacuareju jucuare. Quetimerecuare tujatu toro cuana, tatseja ebacaniju iyemere ishu. Shasha cuanatu paera tatse bajeje ishu quetimerecuare. Paera, ecuita cuanara jadyatu Pablo, Bernabé jadya muicara acuare; tunaja yusu cuana mui ea bucha tunajatu ecatse muicara acuare. \v 14 Ecuita cuanara Yusu mui ea bucha muicara ayajutu Pablo, Bernabé ecatse dyaque peya inime jucuare. Cachajaticuare tatse tatseja una, peya inime juya jadique cabamereti ishu. Quiqueajecuare tatse tuna queja: \p \v 15 —Tata ecana, ¿aishu micuana jadya juya? Yusu ama yatse, ecuitadya jutidya. Micuana buchique cuitadya yatse. Jidaque quisarati micuana cuejara yatse jechine, micuanaja yusu cueya cuana muijaca ishu. Yanacana tuque micuana muiya. Ni aishu buchique tuna jida ama. Tume cuana queja nimee nejujacacue. Yusu Neri queja nimee nejucue. Tuquetu Yusu Chachaque. Turatu barepa iyacuare. Yahuatu iyacuaredya. Cueri cuanaja ecuaquetu iyacuare. Dutya tume cuanaju aniyaque tujatu iyacuare. Jadya eque tu tuque dutya iyaquique. \v 16 Berutu ecuita cuana Yusu Nerija inime eque ama anicuare. Tunaja inime equedya jutidya tuna anicuare. Yusura patu quisarati acuare: “Eaqueja nimee jucarama juya cuanaque paani tuna eje bucha tunadya jutidya anicara juya eque”. \v 17 Jadya ama buchatu tuna tsehue jida jujacahua ama. Jadya bameree tujatu ecana ahua tuque peadya camadya Yusu nerique. Turadya tuque micuanaja tee cuana nei queja amereya, micuana cuhuatiya cuanaque jida huija ishu. Turadya micuana tyaya dutya micuanara ara ishu cuanaque sareyaque, micuana pureama juishu. Jadya bae tura micuana jida aya, micuana tuaqueja catyati ishu, —jadya tatsejatu ecana acuare. \p \v 18 Jadya tuna Pablo, Bernabé ecatsera acuare tunaja tatseja ebacaniju uu cuana iye ishu ama, tunara tatse cueya cueya cuana ebajejeu bucha bajejee eauju. Jadya ama bucha tuna eje bucha jadya amerejacataqui ama bucha jujericuare. \p \v 19 Judirucuaretu israelita cuana Antioquía juque, Iconio juque jadya. Tuna tuna Jesús queja ecatyatique ama jucuare. Cahuaitishacuare tuna ecuita cuana, tunaja Pablo, Bernabé jadya ujeu baishu. Tumetu ecuita cuanara Pablo tumu tsehue marereshacuare. Iyehua bucha tuna cabaticuare. Tume tunajatu epu juque repeajetsu ijehueticuare etsecueju. Tuhuadya tunajatu shanacuare. \v 20 Jesús queja ecatyati cuanaque tuna caradaticuare tuque jarayaju. Tunara tuhua petayajudyatu netitsuracuare. Yudijidya judirunucatu jucuare epuju. Jadya juu huecaca nuca jadya juatsutu Bernabé tsehue cuacuare Derbeju. \p \v 21 Tuhua tatsejatu cuejatinucacuare quisarati jidaque Jesús jucha cuana tsujetyaqui majucuareque. Jadya bacatsu tuna jetiama Jesús queja catyaticuare. Tuequedya tatse judirunucacuare Listraju, Iconioju, Antioquiaju jadya. \v 22 Tumeque epu cuana eque cuetiyara tatsejatu casaturacuare Jesús queja ecatyati cuanaque. \p —Jesús queja nimeedya jutidya nejuajecue. Dyaquetu canerecati anibuque Jesúsja cuanaja ishu, —jadya tatsejatu ecana aeticuare. \p \v 23 Dutya epu cuanaju tatsejatu Jesús queja ecatyati cuanaque naru ishu cuanaque iyabarecuare. Arama quibeti jucuare, Yusu tsehue quisarati ishu emajaca ani ishu. Naru ishu cuanaque iyabaretsutu Pablo, Bernabé ecatse quisaraticuare tunaja ishu Jesús tsehue. \p —Ecuana Cuatsashaquique, jida narucue micue cuanaque naruqui mira mepehua cuanaque. Miaqueja tuna catyatihua, —jadya tatsejatu Jesús bacacuare. \s1 Pablo, Bernabé jadya Antioquiaju Siria yahuaju judirunucacuareque \p \v 24 Pablo, Bernabé jadyatu cueticuare Pisidia yahua eque. Judirucuare tatse Panfilia yahuaju. \v 25 Tueque cuetinucayara tatsejatu cuejaetibenucacuare Jesúsja quisarati Pergeju. Juetinucacuare ecatse Ataliaju. \v 26 Tuequedya tatse dirunucacuare ena eque Antioquiaju judirunuca ishu. Riyaque epu juquedya tatse cuacuare Jesúsja quisarati cuejara. Tatse cuinanama jarijudyatu Jesús queja ecatyati cuanaque tuhua anicuare cuanaque Yusu queja bacabacacuare tatseja ishu: “Narucue ecatse jida, tatsera mique mereya tibu, tatse micue quisarati cueja juyaju”, jadyapa tunajatu bacacuare icuenetadya. Tumeque mere amena aatsu patu Pablo, Bernabé ecatse Antioquiaju judirunucacuare. \v 27 Tuhua Antioquiaju judirutsu tatsejatu sitacuare Jesús queja ecatyati cuanaque. Pablora tuna cuejacuare dutya tatse eque Yusura eje bucha ahua cuanaque: \p —Yusura yatse tsahuachine dyaque yatse Jesúsja quisarati cueja juyaju. Yusuja jadya inime juya tibutu jetiama israelita ama cuanaque Jesús queja catyatichine tuja quisarati bacatsu, —jadya tuna Pablora cuejacuare. \p \v 28 Pablo, Bernabé ecatsetu anidirucuare tuhua tsunuda Jesús queja ecatyati cuana queja. \c 15 \s1 Jesús queja ecatyati cuanaque naruqui cuanaque Jerusalénju casitaticuareque \p \v 1 Tume patyatu umae ecuita cuana judirucuare Judea yahua juque Antioquiaju. Judirutsu tunajatu Jesús queja ecatyati cuanaque cuejatibunecuare: \p —Berutu Moisésra cacuatsashati iyacuare israelita deca nana cuana ecuita huitu biti catubuti ishu Yusu jaque jadya adeba ishu. Yusu queja ni micuana judirucara juya, catubumeretitaquidya micuana, arepa micuana israelita cuana ama juya ama bucha. Catubutiya ama ni micuana, Yusura micuana Ijahua quejaque inajacamerebuque ama, —jadya tunajatu ecana cuejacuare. \p \v 2 Jadya bacatsutu Pablo, Bernabé jadyara acuare ecuita cuana: \p —Yuneri ama tuque; neejeneume ecana, —jadya tatsejatu ecana acuare. \p Caquemitsati caquemitsati tatse jucuare Judeaju cuana tsehue. Tuna dutya cati cati juyajutu Antioquiaju cuanaque baecua jari jucuare ecuita huitu biti catubutitaquique, jadya ama juatsu catubitaqui ama jadique. \p —Necuadishara eje uma ecuita Jerusalénju inime bajeje ishu. Jesúsja ecuadisha cuana tsehue ecana tuhua paquisaratiti. Emuiba cuana tsehue ecana paquisaratiti, —jadya tuna jucuare. \p Jadya quisarati aatsu tunajatu mepecuare Pablo, Bernabé, umae peya cuana jadya. \p \v 3 Jesús queja ecatyati cuanara cuadishaya cuanaque tuna Antioquía juque cuacuare. Cuayaque tuna cueticuare Fenicia, Samaria yahua ecatse eque. Cuayaque tuna epu cuanaju junatitsu Jesús queja ecatyati cuana tsehue caradatiajecuare. \p —Jetiama israelita ama cuanaratu amena ejenejacachine tunara icuene ejenehua cuanaque. Jetiama tuna Jesús queja catyatichine, —jadya tunajatu ecana cuejaajecuare. \p Jadya bacatsutu Feniciaju cuanaque, Samariaju cuanaque jadya dyaque pureama jucuare. \v 4 Cuadishataya cuanaque Jerusalénju junatihuajutu Jesús queja ecatyati cuanaque naruquira ecana jida batsacuare. Jesúsja ecuadisha cuanara, emuiba cuanara jadya ecana jida batsacuare. Pablora tuna cuejacuare Yusura tuna eque dutya ahuaque. \v 5 Umae fariseo cuana tuhua jucuare cuanaque tuna quisarati ishu netitsuracuare. Tuna tuna Jesús queja ecatyati cuanaque jucuare, arepa fariseo cuana ama bucha. \p —Israelita ama cuanaque Jesús queja catyatitsu tuna Moisésra ecuana dutya cacuatsashati cuana iyahua eque anitaqui. Ecuana baedya tuna ecuita huitu biti catubumeretitaqui, Yusu jaque jadique adebataqui juishu. Jadya tuque ecuanaja ecana bahuityataqui, —jadya tuna quisaraticuare. \p Jadya eque tunajatu Pablora inime tupuya bucha ama inime tupucuare. \p \v 6 Tumetu Jesúsja ecuadisha cuanara casitatiquerecuare Jesús queja ecatyati cuanaque naruqui cuanaque, riyaque inime bajeje ishu. \p —¿Israelita ama cuanaque tuna ecuita huitu biti catubutitaqui, aijama ni taa? —jadya tuna cabacaduraticuare. \p \v 7 Tsunuda tunajatu tumeque quisarati acuare dutyara tupu inime tupu ishu. Tuequedyatu chamacama Pedro netitsuracuare quisarati ishu: \p —Ique amena beru Yusuja emepeque israelita ama cuanaque Yusu queja judiru ishuque quisarati cueja jucuareque. Micuanaratu adebayadya riyaque. Turatu Jesúsja quisarati bacamerecara aya. Tura tuna Jesús queja catyatishacara aya. \v 8 Yusuratu dutyaja inime tupu adebaya. Israelita ama cuana queja tujatu tuja Espíritu cuitadya cuadishahua, ecuana queja cuadishahua bucha. Jadya bameree tujatu ahua tuna dyadi Jesús queja catyati ishu. \v 9 Yusuratu dutya tupu baya, israelita cuana, israelita ama cuana tsehue. Tuna Jesús queja catyatiyaju tujatu ecana ecuanaja jucha cuana tillahua bae tillaedya aya. \v 10 Yusura tujaque amerehua tibu ¿eje bucha juatsu jatsu tuque micuanara tura ahuaque yuamaturacara aya? Ecuanaja baba cuanaratu eje bucha ataqui ama bahua dutya cacuatsashati cuana ehuene eque juishu. Iyacuatu ecuanara eje bucha ataqui ama neridya baya dutya cacuatsashati eque. Tume jatsu tuque micuana ¿eje bucha juatsu israelita ama cuanaquetu dutya cacuatsashati eque anitaqui jadya aya, ecuana israelita cuanaradya eje bucha ataqui ama bayaque? Riyaque tu micuanara cuitadya ai dyaque bicuedaque abumereya buchique. \v 11 Yusura ecuana tsujema inajacamere aya Ecuana Cuatsashaqui queja catyatitsu eque, ecuana israelita cuana, tumebaedya israelita ama cuanaque, —jadya tuna Pedrora cuejacuare. \p \v 12 Tume tuna dutya abacatanacuare. Tuequedyatu Pablo, Bernabé ecatsera casitatihua cuanaque isaracuare: \p —Yusura yatse cuadishahua Yusu queja judiru ishuque quisarati israelita ama cuanaque cueja ishu. Yatse equetu casa cabameretihua israelita ama cuana ducu, —jadya tatsejatu ecana acuare. \p \v 13 Santiagoratu tatse tsehue tupupee inime acuare. Tatse tsehue quisarati amena juatsu tujatu tuhua cuanaque isaratibunecuare: \p —Tata ecana, nebacacue ique. \v 14 Bacahuadya micuanara Simón Pedrora cuejahuaque. Butseejupa Yusu cabameretichine tuja jidaque israelita ama cuana queja. Cuejahua tura ecuana, israelita ama cuanaquepa amena Yusuja jutaqui, Jesús queja catyatiya cuanaque. \v 15 Jadyatu Yusura ahua, béru tuque eque quisarati cuejaqui cuanara jadya tujatu adadiya jadya acuareque. Ehuenedya tu Yusuja quisarati: \q1 \v 16 “Ique Yusu. \q1 Junanucabuque ique micuana queja. \q1 Arepa David eque ejuracana cuanara jacacuare ama bucha tuna eaqueja nimee amerenucabuque. \q1 Camuimeretinucabuque ique. \q1 Ecue inime eque tuna anishanucabuque. \q1 Etare erihuitereque era yudijidya nityatsuranuca aya buchatu jubuque. \q1 \v 17 Jadya tuna abuque dutya queja cuanaque eaqueja catyati ishu, israelita ama cuanaque eaqueja catyati ishu. \q1 Dutya israelita ama cuanaque era ihuarahuaquetu ecuique jubuque. \q1 \v 18 Ique Micuana Cuatsashaquique juya tibu, riyaque micuana bahue amerehua. \q1 Béru yuequedya rique ecue inime jadique ejitaju ahua”, \m jadyatu Yusura quisarati iyahua tuja quisarati cuejaqui cuana eque. \p \v 19 Santiagora jadya cuejanucacuare: \p —Ecue inime tupu tu riya cuanaque. Israelita ama cuanaque tuna Jesús queja catyatihua. Beruque quejeneti cuana tunajatu amena iyahua. Tupupe tupupe ecana inime netupumerera ama. Casada tsehue ecana Moisésja cacuatsashati eque anishacara neara ama. \v 20 Quirica eque ecana jadya juishuque cuita camadya necuejara: “Nearaume erami yusu cueya cueya cuanaja yacuaju iyahuaque. Micuanaja caquemitiqueremaque nejaraquereume. Nearaume erami cuanubi, uu jadya pana sucucurusha ami amaque. Neijiume ami”. Riyaque cuita camadya ecana necuejara. \v 21 Béru yuequedyatu canajara huecaca cuanaju Moisésja cacuatsashati cuana isaratanahua caradati ishuque etare cuanaju. Dutya epu cuanajutu aniya ejeque tumeque cacuatsashati bahuitya juya cuanaque. Jutaquiju israelita cuana ecahuaitishau tibu, israelita ama cuanajatu ataqui riya era cuejahua cuanaque, —jadya tuna Santiagora cuejacuare. \s1 Israelita ama cuanaja Jesús queja ecatyati cuanaja quirica cuadishatanacuareque \p \v 22 Jesúsja ecuadisha cuanara, emuiba cuanara jadya tunajatu jida bacuare Santiagora cuejahuaque, tumebaedya Jesús queja dutya umae ecatyati cuanara. Tumetu enaruqui cuanara huenecuare quirica Antioquiaju Jesús queja ecatyati cuanaja ishu. Mepecuare tunajatu Judas, Silas jadya quirica duju ishu. Betadya tatse ecuita dyaque inime metseque ecatse jucuare. Judasjatu peya ebacani anicuare “Barsabás”. Tatse tunajatu cuadishacuare Pablo, Bernabé jadya tajira tuhuaque dirunucayaju. \v 23 Tuna tsehue tunajatu quirica cuadishacuare. Jadya tunajatu huenecuare: \pi1 “Ecuanara rique micuanaja riyaque quirica cuadishaya, ecuana Ecuadisha cuanara, Jesús queja ecatyati cuanaque naruqui cuanara, tumebaedya dutya tuaqueja ecatyati juhua cuanara jadya. Isaramereya micuana ecuanara israelita ama cuanaque ecuana tsehuequi cuanaque. Micuana Antioquiaju, Siriaju, Ciliciaju cuanaque micuana ecuanara isaramereya. \v 24 Riya cuitari ejeque cuana cuachine micuana queja. Ecuanara cuatsashayaju ama rena cuachine. Tupupe tupupe tunara micuana inime amerechine. Adebataqui ama tuque micuana bachine tunara cuejachineque. ‘Yusu queja judirucara juatsu micuana ecuita huitu biti catubumeretitaqui israelita cuana bucha. Moisésja cacuatsashati eque cuita micuana anitaquidya’ jadya tunara micuana cuejatichine. \v 25 Jadya bahue juatsu ecuana casitatichine riyaque inime bajeje ishu, dutyaja tupu ecuanaja inime juishu. Amena tuque ecuana beta ecuita mepeya micuana queja cuadisha ishu. Pablo, Bernabé ecatse tsehue tatse cuaya. Ecuanaja iyuhueda ecatse tsehue tatse cuaya, ecuana tsehuequi ecatse tsehue. \v 26 Umada cuautu Bernabé, Pablo jucuare tuhua eiyetauju, muda aniyaju, Ecuana Cuatsashaqui Jesucristoja quisarati cuejara. \v 27 Cuadishaya tuque ecuanara ecatse Judas, Silas jadya. Tatsera micuana pana cueja atiya dutya ecuanara inime tupuchine cuanaque, rehua quiricaju ecuanara huenehuaque. \v 28 Ecuanara ni Yusuja Espiritura micuana amerecarama aya dyaque ibeda cuitaque. Micuanajatu ataqui riya cuanaque cuita camadya: \v 29 Nearaume erami yusu cueya cueya cuanaja yacuaju iyahuaque. Neijiume ami. Nearaume erami cuanubi, uu jadya pana sucururusha ami amaque. Micuanaja caquemitiqueremaque nejaraquereume. Jadya camadya micuana ecuanara cuejaya. Riya cuanaque cacuatsashati eque ni micuana aniya, tume micuana jida juya. Dutya micuanaja jida pajuaje. Riya tupu camadya”. \m Jadya Jerusalénju Jesús queja ecatyati cuanaque naruqui cuanara quirica huenecuare israelita ama cuanaja ishu. \p \v 30 Cuadishatahua cuanaratu quirica Antioquiaju dujucuare. Tuhua junatitsu tunajatu radacuare Jesús queja dutya ecatyati cuanaque. Tyacuare tuna quirica. \v 31 Jesús queja ecatyati cuanaque naruqui cuanaratu etsuri jebuda tsehue isaracuare dutyaja baca ishu. Jadya bacatsutu dutya dyaque pureama jucuare. Dyaquepa tuna cacasaticuare Jerusalénju cuanara cuejahua cabatitsu. \v 32 Judas, Silas jadya tatse Yusu equeque cuitadya quisarati cuejaquiquedya jucuare. Tatsera Jesúsja quisarati cuejahuajutu Jesús queja ecatyati cuanaque cacasaticuare. Tatsera tuna nime casaturacuare. \v 33 Tuhua tatse aniticuare eje uma huecaca cuana. Jadya juatsu tatse Jesús queja ecatyati cuanara isarayaque jadya acuare: \p —Yusura nenarucue metse diruyaju, —jadya tunajatu ecatse acuare. \p Tatse cuadishaqui cuana queja judirunuca ishu tatse yudijidya judirunuca jucuare. \v 34 Silastu anicara datse jucuare. \p \v 35 Pablo, Bernabé jadya tatse anicuare jari Antioquiaju. Tatsera tuna cuejacuare jari quisarati Ecuana Cuatsashaquique eje buchique. Peya cuana tsehue bahuityapeedya tatsejatu acuare tuja quisarati. \s1 Pablo, Bernabé tsehue cajacaticuareque \p \v 36 Eje uma huecaca junucatsutu Pablora jadya acuare Bernabé: \p —Necuanuca Jesús queja catyaticuare cuanaque casaturara icuene yatse epu cuanaju junenicuare cuanaju. Bahue jucara juya tuna tuaqueja nimeedya jari eje buchique, —jadya tujatu acuare. \p \v 37 Bernaberatu dujucara ebari datse acuare Juan Marcos. \v 38 Pablora bacue dujucarama acuare. \p —Aijama, cuataqui amatu yatse tsehue. Icuene tura yatse jacacuare Panfiliaju. Merenucacarama tujatu Yusu acuare, —jadyatu Pablora Bernabé acuare. \p \v 39 Arepa tatse cuinetse cuitadya dyaque quisaraticuare ama buchatu eje bucha bajejetaqui ama inime jucuare. Jadya tibudya tatse cajacaticuare. Bernaberatu dujucuare Marcos. Ebuteju junatitsu tatse anibutenaticuare cuaba ebariju. Cuacuare tatse Chipreju. \s1 Cuabeta ishu Pablo Jesúsja quisarati cuejara cuanucacuareque \p \v 40 Pabloratu Silas mepecuare tuja etajiqui juishu. Tatse cuama jarijutu Jesús queja ecatyati cuanaque Antioquiaju cuanaque Yusu tsehue quisaraticuare tatseja ishu: \p —Tata, narucue micue iyuhue tsehue micue mere puji ecatse, —jadya tunajatu Yusu bacacuare. \p Yusu tsehue quisarati amena juatsu tatse cuacuare Pablo, Silas jadya. \v 41 Cueticuare tatse Siria, Cilicia jadya eque. Casaturaajecuare tatse Jesús queja ecatyati cuanaque. \c 16 \p \v 1 Pablo, Silas jadya tatse yudijidya judirunuca jucuare Derbe, Listra jadyaju. Listrajutu anicuare Jesús queja ecatyatique Timoteo bacani. Tuja ecuaquetu israelita jucuare, Jesús queja ecatyatiquedya. Tuja etataque bacue israelita ama jucuare, griego. \v 2 Listraju, Iconioju cuanaque Jesús queja ecatyati cuanaratu jida quisarati acuare Timoteoja ishu. \v 3 Pabloratu Timoteo tuque tajiqui datse dujucara acuare. Jadya ama buchatu Timoteo ecuita huitu biti catubumeretima jucuare, tuja etataque israelita ama jucuare tibu. Tumetu tuna tsehue cuama jarijudya Pablora tubumerecuare israelita cuanaja bahue. Jadya tujatu amerecuare, tuna cuayaque epuju jetiama israelita cuana anicuare tibu. Tume cuanaratu pana adeba acuare Timoteo griego jabacuaque. \v 4 Jadya juatsutu Pablo, Silas, Timoteo jadya Listraju jetiama epu cuana eque cuetiajecuare. Isaracuare tunajatu quirica Jerusalén eque cuadishayaque ecatyati cuanaja huaraji cuana, emuiba cuanaque patya netitsu. \v 5 Tumetu Jesús queja ecatyati cuanaque cabahuityatiajecuaredya jutidya Yusu pureamatura. Umanaajecuaredya jutidyatu Jesús queja ecatyati cuanaque. \s1 Pablora Macedonia juque ecuita tahuiju bucha bacuareque \p \v 6 Yusuja Espirituratu Pablo, Silas, Timoteo jadya cuejamerecarama acuare quisarati Asia yahuaju. Jadya tibu tuna cuacuare Frigia, Galacia jadyaju camadya. \v 7 Junaticuare tuna Misia yahua jiruru. Bitinia yahuaju tuna cuacara datse jucuare. Jadya ama bucha tuna Jesúsja Espiritura tuhua cuejamerecarama acuare. \v 8 Tume tuna tuyu cueti Misia eque jucuare. Junaticuare ecana ebute Troas bacaniju epuju. \v 9 Tuhuatu Pablora tahuiju bucha bacuare ecuita netiyaju. Tumequetu jecuare Macedonia juque. \p —Carequeticue Macedoniaju. Tsahuaticue ecuana, —jadya tujatu Pablo acuare tahuiju. \p \v 10 Tume patya ique Lucas tuhuadya jucuare Pablo tsehue Troasju. Yume cabajejetidya ecuana jucuare Macedoniaju cuaishu, Pablo jadya tahui juhuaju. Pana caadebati ecuana jucuare Yusura cuitadya ecuana tuhua cuadishayaque jidaque quisarati Jesús eje buchique cueja ishu. \s1 Lidia Jesús queja catyaticuareque \p \v 11 Cuinanacuare ecuana Troas juque cuaba ebari eque. Tume tuyu cuau ecuana jucuare ecububu ebari Samotracia bacaniju. Peya huecaca ecuana judirucuare Neápolis epuju. \v 12 Tuequedya ecuana Filiposju cuacuare. Tuhuatu anicuare jetiama ecuita cuana epu ebari Roma juque ejueti cuanaque. Filipos tu epu dyaque aridaque jucuare Macedonia yahuaju. Tuhua ecuana tsunuda huecaca ama netinaticuare. \v 13 Canajara huecacaju ecuana cuacuare cueri jiruru queja israelita cuana Yusu tsehue quisarati bahueju. Tuhua ecuana tuna tsehue caradaticuare. Eje uma epuna cuanatu tuhua ecaradati jucuare. Cuejacuare ecana ecuanara jidaque quisarati Jesús eje buchique. \v 14 Tuhuatu anicuare epuna Lidia bacani. Tuquetu jucuare Tiatiraju aniyaque. Tumeque epunatu ejutuqui sehuesahuau tsuje aridaque catyati puji jucuare. Yusu muiquitu jucuare. Quisarati bahuetu jucuare Yusu tsehue. Bacacuare tujatu jida inime tsehue Pablora cuejayaque, Yusura pana bacamere aya tibu. Pana baca aatsutu Jesús queja catyaticuare. \v 15 Cutsamereticuare tuque, Jesús queja catyatihua jadique ejitaju juishu. Tumebaedya tuja etareju cuanaque cutsamereticuaredya. Jadya juatsu tura ecuana amena bacacuare: \p —Micuanara ni ique Ecuana Cuatsashaqui queja ecatyatique ejeneya, nenubicue rehua ecue etareju, —jadya tura ecuana acuare. \p Tura jadya ahuaju ecuana tuja etareju anibacacuare Filiposju anibacacuare jari tupu. \s1 Pablo, Silas tsehue Filiposju etare apudaju ishatanacuareque \p \v 16 Ecuana Filiposju jarira tuque ecuana epuna ehue ebari ijahua cuanara quijahuatishayaque banaticuare. Ecuita cuana Yusu tsehue quisarati bahueju cuayara tuque ecuana banaticuare. Tumeque ijahuaja casa equetu tuja casa anicuare eje bucha judadiyaque cueja ishu. Tura chipiru inayaquetu tuque metse cuanaja ishu jucuare, tuque metsequique jucuare tibu. \v 17 Tumeque epuna ehue ebarira ecuana tupujudya aajecuare. Quiqueajecuaretu ecuana tupuju: \p —Riyaque ecuita cuana rena Yusu merequi cuanaque. Yusu barepaju aniyaque renajari mereya. Ecuana Yusu queja eje bucha judirue juishuque quisarati cuejaqui cuana rena, —jadyatu epuna ehue ebari jebuda quiqueajecuare. \p \v 18 Jadyatu tumeque epuna dutya huecacadya jutidya jucuare. Amenatu Pablo ecahuaiti jipenee cuita jucuare. Jadya bacahuillatsu tujatu tibene bajiyu acuare epuna ehue ebari. Tume tujatu ijahua acuare: \p —Jesúsja ebacaniju mique jadya aya. Tumeque epuna quejaque cuinanacue; jacacue tumeque epuna. \p Pablora jadya cuinanashayajutu ijahuara pana jaca acuare. \v 19 Tumeque epuna ijahuara jacahua baatsutu epuna ehue ebari metse cuanaque dyaque cahuaiticuare Pablo, Silas jadya tsehue. \p —Amena tujatu cuejanime ama eje bucha judadiyaque, tumeque ijahuara jacahua tibu. Amena tujatu chipiru inajacahua ecuanaja ishu, —jadya tunajatu inime tupucuare. \p Jadya juhuaju tunajatu Pablo, Silas ecatse inamerecuare. Inameretsu tunajatu ecatse dujumerecuare ecuita cuana tarepe jubahueju huaraji cuana queja. \v 20 Inime bajeje puji cuana queja tunajatu bamereticuare. \p —Riyaque ecuita ecatse ri israelita ecatse. Retserari bape bape inime tupumereya ecuanaja epuju cuanaque. \v 21 Tatsera ecuana bahuityacara aya tatseja bahuequedya jutidya. Tuyu ama tu ecuana peya yahuaju cuanaja bahue eque juishu. Tatsera amereya eque ecuana jutaqui ama, ecuana ecuana Roma juque enaruquira cuatsashaya eque camadya juya, —jadya tunajatu ecana acuare. \p \v 22 Tume tuna dutya tuhua jucuare cuanaque dyaque cahuaiticuare Pablo, Silas jadya tsehue. Tume tatse huaraji cuanara tacamerecuare tatsera jutuyaque. Tacameretsu tunajatu ecatse catsa catsa amerecuare acui tsehue. \v 23 Catsa amena au jadya aatsu tunajatu ecatse ishamerecuare etare apudaju. \p —Pana naru bacue ecatse neacue ecuinanauju, —jadya tunajatu etare apuda naruquique cuatsashacuare. \p \v 24 Jadya bacatsu tujatu ecatse nudyacuare yuqueja educuju cuita. Tume tujatu ecatse pana calla cuita ehuachi ecatse acuare cepoju, tatse ehuanauju. \p \v 25 Metapatyatu Pablo, Silas ecatse Yusu tsehue quisaraticuare. Jerucuare ecatse jida pureama tsehue Yusuja ishu. Tume peya cuana etare apudaju netiya cuanara tatse bacacuare jeruyaju. \v 26 Tatse jadya juyajutu muya jutidya yahua bucucucuare. Dutya etare apudaquetu bucucucuare dudu cuana, esipi cuanaque jadya. Pacashatanacuare dutya eteriqui cuana. Eisha cuanaque risiqui ea cuanaquetu pana tibitanatere jucuare. \v 27 Jadya juyajutu etare apuda naruquique cabaticuare. Cabatitsu tujatu bacuare eteriqui cuana epacashatanatere. Jadya baatsu tujatu inacuare tuja cuchiru cuerudaque tuta taca quiyeti juishu. Quiyeticaratu jucuare, etare apudaju eisha cuanaque huanaterehua bucha baatsu. \v 28 Amena quiyeticara cuita juyajutu Pablo jebuda quiquecuare: \p —¡Quiyetiume! Riyadya ecuana dutyadya. Ni ejeque buchique ecuana huanahua ama, —jadya tujatu acuare. \p \v 29 Tumetu etare apuda naruquira ude bacacuare. Ude tyahuajutu ude inatsu nubiticuare. Tsajaja nubititu jucuare Pablo, Silas jadya queja. Tadadaya jadyatu jucuare bajida juatsu. Nuyucuaretu tatseja yacuaju. \v 30 Jadya juatsu tujatu ecatse dujucuare etare apuda juque. Tuja etarejudya tujatu ecatse dujucuare. \p —Tata ecatse, ¿eje bucha ejuu Yusu queja judiru ishu? —jadya tujatu ecatse bacaduracuare. \p \v 31 —Yusu queja judiru ishu Ecuana Cuatsashaqui Jesús queja catyaticue dutya micue etareju aniya cuana tsehue, —jadya tatsejatu cuejacuare. \p \v 32 Cuejacuare tatsejatu tumeque ecuita Jesúsja quisarati, tumebaedya tuja etareju aniya cuanaque jadya. \v 33 Arepa metapatya juya ama bucha tatse etare apuda naruquira cuinanaqueretsu utsacuare acui tsehue catsacatsa ayaque pucucushahua cuanaque. Tuhua dutya tuja etareju aniya cuana tsehuetu cutsamereticuare, Jesús queja catyatihuaque jadique ejitaju juishu. \v 34 Jadya juatsu tujatu ecatse nubiquerenucacuare Pablo, Silas jadya tuja etareju, tatse mihua ishu. Tuja etareju cuana tsehuetu pureama jucuare, Jesús queja catyatihua cabatitsu. \p \v 35 Huecacatsu apudajudya cuitatu huaraji cuanara cuadishacuare sudaru cuana etare apuda naruqui queja. \p —Inajacacue jeeque beta ecuita ecatse. Cuinanashacue ecatse etare apuda juque, —jadya tunajatu ecana cuejamerecuare. \v 36 Sudaru cuanaratu cuejaticuare etare apuda naruquique huaraji cuanara cuejamerehuaque. Jadya cuejamerehuaju tujatu Pablo, Silas jadya cuejaticuare: \p —Huaraji cuanara cuadishahua metse inajacamere ishu. Necuinanacue amena. Yusura nenarucue metse eju judiruyaju, —jadya tujatu ecatse aticuare. \p \v 37 Pablotu etehua inajacatacarama jucuare. Tume tujatu sudaru cuana cuejacuare: \p —Jida yatse nebacue. Romaju cuanaque ebau bucha bae yatse neaacue, quirica yatseja tuhuaque enaruquija ehueneque aniya tibu. Roma juque enaruquira cuatsashaya equedya yatse juya. Dutyara petayaju yatse catsacatsa atanachine. Tunara yatse inime cuana bajejequi cuanaja yacuaju quicueneti ishu emajaca tyachine ama. Yuneridya ni yatse inime metse, inime metse ama jadique baecuaque tunara yatse etare apudaju ishamerechine. Iyacua tunara yatse etehua inajacamere acara aya. ¡Jadya tuna jutaqui ama! Huaraji cuitadyatu jetaqui yatse dutyaja yatucaju inajacana ishu, —jadyatu Pablora sudaru cuana atsacuare. \p \v 38 Jadya atsayajutu sudaru cuana masadama yudijidya dirunuca jucuare huaraji cuana queja. Cuejadirucuare tunajatu ecana Pablora quisarati ahuaque. \p —Tumeque ecuita ecatseja patu aniya quirica cuana enaruqui Roma juque ebacani equiyatique. Tura cuatsashaya equedyapa tatse juya, —jadya tunajatu ecana cuejadirucuare. \p Huaraji cuanatu dyaque bajida jucuare, tatseja quirica cuana enaruqui dyaque aridaque Romajuja ebacani ehueneque aniya jadya bacatsu. \v 39 Tume tuna cuacuare etare apudaju. Canerecatiticuare tuna Pablo, Silas ecatse queja tatseja ecana nerecaba ishu: \p —Nenerecabacue ecuana. Ecuana jucha metse jadya neaume, —jadya tunajatu ecatse aticuare. \p Cuinanashaticuare tunajatu ecatse etare apuda juque. \p —Necuinanacue riyaque epu ebari juque, —jadya tunajatu ecatse acuare. \p \v 40 Etare apuda juque cuinanatsu tatse cuacuare Lidiaja etareju. Tuhua tatse quisaratiticuare Jesús queja ecatyati cuana tsehue. Casaturaticuare tatsejatu ecana. Tuna casaturadiru jadya juatsu tatse dirucuare epu juque. \c 17 \s1 Pablo, Silas tsehue Tesalonicaju cuacuareque \p \v 1 Filipos juque cuinanatsutu Pablo, Silas ecatse cuacuare Anfipolisju, tuequedya Apoloniaju. Tuequedya ecatse judirucuare Tesalonicaju. Tuhuatu anicuare israelita cuanaja caradati ishuque etare. \v 2 Dutya canajara huecacaju tatse cuau cuau jucuare. Quimisha canajara huecacajutu Pablora ecuita cuana Yusuja quisarati ehueneque bahuityacuare. \v 3 Cuejacuaretu ecana Yusuja quisarati Mesías eje buchique ehueneque: \p —Beru yuequedyatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuare Mesías canerecatidadibuqueque. “Majudadiya tuque. Majutsutu chacha netitsuranucabuque”, jadya tuna jucuare. Jadyatu judadicuare Jesús Nazaret juque tunara icueneta huene acuare bae cuitadya. Tudya micuana era cuejaya. Tumeque Jesúsdya tu Mesías, Yusuja Emepeque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 4 Jadya ayaju bacatsutu umae israelita cuana Jesús queja catyaticuare. Tuaqueja catyatitsu tuna Pablo, Silas ecatse tsehue junenicuare. Tsahuatsahuanicuare tunajatu ecatse. Tumebaedya ecana catyaticuare Jesús queja umada griego cuana Yusu Neri muiqui cuanaque. Tumebaedya umada epuna cuana inime metse cuanaque tuna Jesús queja catyaticuare. \v 5 Israelita cuana tuaqueja catyatiya ama cuanaque tuna dyaque cahuaiticuare Pablo ecatse tsehue. Cahuaiticuare tuna, umada tunaja ata cuana Jesús queja catyatihua baatsu. Sitacuare tuna jidama, dyai usi cuanaque ni aishu bucha jida ama cuanaque. Casitatishatsu tuna jidama quisaratishacuare Pablo, Silas eatseja ishu, tuna tumebaedya tatse tsehue cahuaiti ishu. Sicacaturacuare tuna ecuita cuana. Dutya jujeri tumeque epuju aniya cuanaque tuna tatse tsehue cahuaitishacuare. Jasónja etareju tuna Pablo, Silas ecatse sareticuare, tatse cuinanasha ishu. Inacara tunajatu ecatse acuare ecuita cuanaja yacuaju duju jidama amere jadya aishu. \v 6 Dadicuare ama tunajatu ecatse tuhua. Tume tunajatu inacuare Jasón. Tumebaedya tuna inacuare peya cuana Jesús queja ecatyati cuanaque tuhua jucuare cuanaque. Inatsu tunajatu huaraji cuanaja yacuaju dujucuare. Quiquecuare ecana: \p —¡Pablo, Silas ecatse tu ecuita cuana yuamaturaquique! Epu cuana tupu tatse juneniya dutya queja cuanaque yuamatura juyaque. Iyacua retse ecuanaja epuju tumebaedya junachine. \v 7 Jasónra tatse tuja etareju nudyatsachine. Tatse tatse Roma juque enaruquira cuatsashaya eque ama juya. César patu ecuatsashaquique neri ama. Peya patu aniya, Jesús bacani, jadya tatse juya, —jadya tunajatu epu juque huaraji cuana acuare. \p \v 8 Jadya bacatsutu ecuita cuanara, huaraji cuanara dyaque jidama inime bacuare. Dyaque ecahuaiti tuna jucuare. \v 9 Jasón queja, peya cuana queja jadya tuna chipiru catyamereticuare. \p —Necuinanashacue Pablo, Silas jadya ecuanaja epu juque. Tatse cuinanahuaju piisi micuana ecuanara micuanaja chipiru tyanucaya, —jadya tunajatu ecana acuare. \p Jasónra, peya cuanara jadya chipiru tsehue tsujetyahuaju tunajatu ecana inajacacuare. \s1 Pablo, Silas jadya Bereaju cuacuareque \p \v 10 Huaraji cuana Pablo, Silas jadya tsehue dyaque ecahuaiti baatsu tunajatu ecatse masadama tumeque chineju cuitadya Jesús queja ecatyati cuanara epu juque huanashacuare. Betadya tatse yume diru jucuare Berea queja amaca. Tuhua judirutsu tatse cuacuare israelita cuanaja caradati ishuque etareju. \v 11 Tuhua cuanaquetu Pablora Jesúsja quisarati bahuityacuare. Bereaju cuanaque tuna Tesalónicaju cuanaque bae ama jucuare. Bacacarama ama tunajatu Pablora bahuityayaque acuare. Bacacara ebaridya jutidya tuna acuare. Dutya huecaca tuna isaracuare Yusuja quisarati, eje yuneriu ri Pablo, Silas jadya quisaratiya jadique adeba ishu. \v 12 Yusuja quisarati isaratsu, Pablora cuejayaque bacatsu tuna jetiama israelita cuana Jesús queja catyaticuare. Tumebaedya griego cuana umada catyaticuare tuaqueja. Epuna inime metse cuanaque, deca griego cuana jadya tuna jadya jucuare. \v 13 Israelita cuana Tesalonicaju aniya cuanaratu bacacuare Pablo Bereaju Jesúsja quisarati cueja juyaque. Tume bahue juatsu tuna tuhua cuacuare. Junatitsu tunajatu ecana capuritishanaticuare. \v 14 Jesús queja ecatyati cuanaratu Pablo masadama tsahuacuare tuhuaque cuinana ishu. Ena jiruru queja tunajatu dujucuare. Silas, Timoteo ecatsetu Pablo tsehue dirupee ama jucuare. Bereaju tatse anicuare jari. \v 15 Tuque huanayaju tsahuaqui jucuare cuanaratu Pablo Atenasju dujucuare. Tuna Atenas juque cuinanama jariju, \p —Necuejacue Silas, Timoteo ebajarara ecatse paju. Pacatsuruti ecuana Atenasju, —jadya tuna Pablora cuejamerecuare. \p Riyaque quisarati tatse cuejamereyaque cuejahuaju tuna dirunucacuare. \s1 Pablora Jesúsja quisarati cuejacuareque \p \v 16 Pablotu Silas, Timoteo jadya Atenasju ihua jucuare. Atenas epu ebariju dutyajupa tunajatu umada cueya cueya cuana neticuare. Jadya baatsutu Pablo dyaque capeya inimeticuare, ecuita cuanara peadyaque Yusu Neri ama muiya baatsu. \v 17 Dutya huecacatu tumeque epu ebariju cuana tsehue quisaraticuare. Caradati ishuque etare cuanajutu quisaraticuare israelita cuana tsehue, tumebaedya israelita ama cuana Yusu Neri muiqui cuana tsehue. Dutya huecaca quisaraticuare ecuita cuana tarepe bahueju tura tuhua tsuruya cuana tsehue. \v 18 Anicuaretu umae dyaque iyuca jararada cuanaque. Epicúreo cuana, estoico cuana jadya tunajatu ebacani jucuare. Pablo tsehue tuna caquemitsatijacama jucuare. Tumeque iyuca jararada cuanaque tuna quisaraticuare tuna cama Pablo eje buchique: \p —¿Ai quisaratitu aya tume bahuepa ejuu jadyara? Tuquetu adebayaque ama quisaratiya, —jadyatu umae jucuare. \p —Quisarati bahue jiu taa tuque. Peya Yusu ecuanara adebayaque ama cuejacara aya bucha cuita tuque, —jadyatu peya cuana jucuare. \p Jadya tuna jucuare, Pablora Jesús eje buchique quisarati ayajudya jutidya bacatsu. “Riyaque Jesústu emajuque chacha netitsuranucacuare”, jadique quisaratitu tura ajacacuare ama. \v 19 Tumetu Pablo bahue cuanara dujucuare tuna eje bucha inime iyacua cuanaque quisarati ishu casitati bahueju. Tumequedyatu Areópago bacani jucuare. Tuhua tunajatu bacaduracuare: \p —¿Ai tu tumeque mira iyacuaque bahuityayaque? Cuejacue ecuana. \v 20 Mira bahuityayaque tu bape iyacuaque. Ecuanajatu bacama neri mira cuejayaque. Pana cueja ecuana acue tumeque quisarati eje buchique jadya, —jadya tunajatu acuare. \p \v 21 Atenasju anicuare cuanaratu bacacaradya jutidya acuare ejeque iyacuaque bahuityayaque. Tumebaedya peya yahuaju cuanara tuhuaque junaya cuanara bacacaradya jutidya tunajatu ai iyacuaque acuare. Dutya jujeri tuna ai iyacuaque cueja bahuitya jadya camadya jucuare. Jetiama ecuitatu tuhua Areopagoju jucuare, dyaque bahue cuanaque camadya ama, tumebaedya dutya tumeque epu ebariju cuanaque. \v 22 Tumetu Pablo netitsuracuare tunaja yacuaju Areopagoju tuna isara ishu: \p —Tata ecana Atenasju cuanaque, isaraya micuana era. Nebacacue ique. Dyaque cuita cueya cueya ea cuanaque micuanaja epu ebariju baatsu, bahue ique micuanara dyaque yusu cuanaju inime tupuqui ayaque. \v 23 Ique cueya cueya cuana petapetani juhua. Bahua tuque micuanara eju muiyaju. Bajiyutsu tuque bahua peadya tumu ebari riyaque quisarati ehueneque: “Riyaque ri ecuanara Yusu adebayaque ama mui ishuque”. Yuneridyatu aniya peadya Yusu micuanara adebayaque ama, Yusu Neri. Riyaque Yusu micuanara adebayaque ama muiyaquedya micuana cuejacara aya. \v 24 Tumeque Yusuratu iyacuare riyaque yahua, dutya rehua aniya cuanaque jadya. Tuquetu barepa, yahua jadya metseque. Tuquetu aijama ama ni ejeque etare caca ecuitaja eaju. \v 25 Ecuanara ni tu eje bucha tsahuae ama tuque. Turatu ni ai buchique sareya ama. Dutyatu tuja aniya. Tura cuitadya ecuana anishaya. Tura cuitadya ecuana ujejedama, jida jadya amereya. Tura ecuana tyaya dutya ai ecuanara sareya cuanaque. \v 26 Turatu iyametse ahua icueneque deca, icueneque epuna. Dutya quejatu anibareya Yusura icueneque ecuita iyahua eque ejuracana cuanaque. Turatu iyabarehua emajaca peadya peadya cuareja ishu, peya cuana peya quejaque, peya cuana bacue peya quejaque jadya. Turatu iyabarehua ejeque badi, huecaca emajaca eju ecuana cuinanayaju cuinana ishu. \v 27 Tura ecuana iyahua dutya ecuana, ecuanaja tuque sare ishu, tuaqueja ecuana catyati ishu. Riyaque Yusu tuque ecuana japada ama baya. Yuneridya ni ecuana dadicara aya, dadiyadya tuque ecuanara. \v 28 Chacha ecuana aniya, tura anishaya ademe. Ajeya, bucucuya jadya ecuana juya, peya queja peya queja, tura casa tyayaju. Tura ecuana casa tyaya dutya ecuanara ai acara ayaque aishu. “Dutya ecuana Yusu jabacua cuana, tura ecuana iyahua tibu”, jadyatu umae micuanaja yahuaju cuanara huenecuare béru. \v 29 Ecuana Yusu jabacua juya tibu, eje bucha jueni tuque ecuanaja Etata juma oro eaque, tumu, acui ea cuanaque. Eje bucha jueni tuque ecuanaja Etata juma cueya cueya ecuita cuanaja eaque, tunajadya jutidya inime tuputsu eaque. Yusu tu aidya jutidya ecuitaja ai ea tsehue beta tupu ama. \v 30 Beru yuequedyatu Yusura inime tupuhua: “Adebaya ama jari tunara ique. Jadya tibu tuna jucha metse aya ama” jadya. Iyacuatu dutyaja emajaca aniya tuque adeba ishu. Jadya tujatu quisarati iyacuare: “Dutya ecana inime pacacuareti, cajuchatijaca ishu”, jadyatu Yusu juya. Jadya equetu Yusura dutya quejaque tuaqueja nimee amerecara aya. \v 31 Turatu iyahua huecaca dutya tuja yacuaju neticuina ishuque. Tumeque huecaca tura ecuana tuyu abuque ecuana peadya peadya eje bucha judadiyaque. Jadya tura ecuana adadiya tura casa iyahua eque. Jesucristo eque tujatu jadya adadibuque. Tumeque Jesús majuhuajutu Yusura chacha nityatsuranucacuare. Jadya tujatu acuare, Jesústu huaraji tuyuque jadique ejitaju amere ishu, —jadya tuna Pablora cuejacuare. \p \v 32 “Tumeque Jesús majuhuajutu Yusura chacha nityatsuranucacuare” jadya bacatsutu umae cuanara ejenecuare ama. Ijaribacuare jutidya tunaja tuque. Peya cuanara bacue dyaquedya jutidya bacacara acuare Pablora cuejacara ayaque. \p —Peya huecaca ecuana cuejanucacue, —jadya tunajatu acuare. \p \v 33 Tumetu Pablo tuna shanatsu Areópago juque dirucuare. \v 34 Umae cuanaratu tupujudya acuare, tuja quisarati cuejayaque bacacara aatsu. Tunadya tuna Jesús queja catyaticuare. Peadyatu Dionisio bacani jucuare. Tuquetu peya dyaque ecabahuityatiquedya jucuare. Aeropagoju tujatu ecana bahuityajacacuare ama. Peadya epuna Dámaris tu Jesús queja catyaticuaredya. Tumebaedya umada peya cuana catyaticuare tuaqueja. \c 18 \s1 Pablo Corintioju cuacuareque \p \v 1 Jadya juatsutu Pablo dirucuare Atenas juque. Cuacuaretu epu ebari Corinto bacaniju. \v 2 Tuhua tujatu tsurucuare israelita Aquila bacani, Pontoju ecuinanaque. Ehuaneque tujatu Priscila bacani jucuare. Icuenepa tatse Italia yahuaju anicuare Roma epu ebariju. Cuinanacuare tatse Roma juque, enaruqui Claudiora dutya israelita cuana pacuinana Roma juque jadya cuatsashahuaju. Butseeju Corintoju ejuetique tatse jucuare. Pablora tatse baeticuare. \v 3 Aquilatu ebiti etare puji jucuare, Pablo jucuare baedya. Jadya tibutu Pablo anicuare tatse tsehue mere juishu. \v 4 Dutya canajara huecacajutu Pablo cuacuare israelita cuanaja caradati ishuque etareju. Quisaraticuaretu israelita cuana tsehue, israelita ama cuana tsehue jadya. Adebamerecara tuna tura acuare Jesús Ecuana Inajacamerequique. \p \v 5 Silas, Timoteo ecatsetu dirunucacuare Macedonia juque. Dirunucatsu tatse judirucuare Corintoju Pablo queja. Tatse judiruhuajutu Pablo Jesúsja quisarati cueja cuita camadya jucuare. “Jesús tu Mesías. Tuquetu Yusuja Emepeque micuanara ihuacuareque”, jadya tujatu israelita cuana cuejajacacuare ama. \v 6 Jadya cuejayaju bacatsutu jetiama israelita cuana dyaque cahuaiticuare Pablo tsehue. Jidamaque quisarati tuna acuare. Tumebaedya tuna Jesús ijillahuanacuare. Tume tuna Pablora jacacuare. Tuna jacayaque tujatu tura jutuyaque itataquenacuare, tuque ama inime metseque jadique. \p —Judirubuque ama micuana Yusuja yacuaju, micuana Jesús queja catyaticarama juya tibu. Jesúsja quisarati micuana cuejahua. Jadya ama bucha micuana ejenecarama ahua. Jadya tibu micuana micuana cuitadya micuanaja juchaju inime metse, ique ama. Riyaque huecaca eque tuque cuejaya Yusu queja judiru ishuque quisarati israelita ama cuanaque, —jadya tuna Pablora cuejacuare. \p \v 7 Jadya tuna cuejatsutu cuinanacuare caradati ishuque etare juque. Cuacuaretu Ticio Justoja etareju. Tuja etaretu jucuare caradati ishuque etare peque. Arepa tuque israelita ama jucuare ama bucha, turatu Yusu Neri muicuare. Pablotu tuja etareju cuacuare Jesúsja quisarati cuejara. \v 8 Crisporatu Pablora cuejayaju bacacuare. Bacatsutu Jesús queja catyaticuare. Riyaque Crispotu caradati ishuque etareju ecuatsashaquique jucuare. Tuja etareju cuanaque tumebaedya Jesús queja catyaticuare. Jetiama peya cuana Corintoju cuanaque tumebaedya catyaticuare Jesús queja, quisarati cuejayaju bacatsu. Tuaqueja catyatitsu ecana cutsamereticuare. \v 9 Ecuana Cuatsashaquiquetu meta tahuiju Pablo queja cabamereticuare. \p —Bajida juume, Pablo. Cuejajacaume ecana ecue quisarati. Abacatanaume. \v 10 Ique miatsehuedya. Naruyadya mique era. Ni ejera buchiquemi jidama aya ama ni nerecaturaya. Era tuna jetiama riyaque epuju cuanaque eaqueja catyatishaya, mira cuejayaque bacatsu, —jadyatu Ecuana Cuatsashaquira cuejacuare Pablo. \p \v 11 Tumetu Pablo Corintoju anicuare peadya mara, peya patya patya tupu. Tuhua aniyaque tujatu ecana bahuityacuare Jesúsja quisarati. \v 12 Tuequedyatu umae israelita cuana Pablo tsehue cahuaiticuare. Inacuare tunara. Inatsu tuna dujucuare Galión queja. Galióntu Acaya yahua naruquique jucuare. \p \v 13 —Riyaque ecuitatu Moisésra cacuatsashati iyacuare eque ama aniya. Arepa Yusu ecuanaja muitaqui jadya juya ama bucha, tuyu amapa ecuana muiya, jadyatu juya, —jadya tunajatu Galión aticuare. \p \v 14 Pablo quicueneti ishu equisaratishauquetu Galiónra jutidya isaracuare israelita cuana: \p —Tata ecana, nebacacue ique. Erari nereda aya ama riyaque ecuita. Tura ni Roma juque enaruquija cacuatsashati eje bucha aquena juhua, enerecaturau rique era. Tura ni ai dyaque jidama cuitaque aquena juhua, enerecaturaudya rique era, micuanara amerecara aya bucha. \v 15 Riyaqueri eje bucha juhua ama Romajuja cacuatsashati tsehue, micuana israelita cuanaja cacuatsashati tsehue camadya. Micuana micuana cati cati jucara juya ebacani cuana tibu, quisarati eje buchique jadya tibu. Eratu nerecaturaya ama. Eratu riyaque inime bacarama aya. Tuque ni micuanaja cacuatsashati eque ama juya, jutaquiju taa micuanaradya nereda neacue. Eratu nerecaturaya ama, —jadyatu Galiónra acuare israelita cuana. \p \v 16 Jadya aatsu tujatu ecana casada tsehue cuinanashacuare inime bajeje ishuque etare juque. \v 17 Cuinanayajutu tuhua cuanara inacuare Sóstenes. Tumequetu caradati ishuque etareju ecuatsashaquique jucuare. Miri miri tunajatu atibunecuare inime cuana bajeje ishuque etare tuyu. Galionratu icuenecuare cuana ama cuitadya. \s1 Pablo Antioquía queja amaca yudijidya dirunuca jucuareque \p \v 18 Pablotu tsunuda aninucacuare jari Corintoju Jesús queja ecatyati cuana tsehue. Tuequedyatu tuna isaraquenatsu dirunucacuare Corinto juque. Priscila, Aquila jadya tatse tuatsehue dirucuare. Jueticuare ecana ebute Cencrea bacaniju. Cuahuietu Pablo iyuca tsaru pana cajeremereti jucuare, “Aya tuque era jadya Yusu cuejachineque yana equedya juchineque” adeba ishuque. Cencrea juque tuna cuaba ebari eque dirunucacuare Siriaju judiru ishu. \v 19 Siriaju diruyaque tuna jueticuare Efesoju. Tuhua tujatu ecatse shanacuare Aquila, Priscila jadya. Pablotu cuacuare israelita cuanaja caradati ishuque etareju. Nubititsu tujatu tura tuhua jucuare cuanaque Jesúsja quisarati cuejacuare. \v 20 Efesoju cuanaque tuna tuaqueja canerecaticuare: \p —Anicue jari rehua eje uma huecaca cuana ecuana tsehue. \p —Aijama. Padirunuca jutidya ique. \v 21 Jerusalénju chine ishu Jesúsja quisarati cuejara cuataquique ique. Yusuja inime jadya juyaque juatsu, juetinucaya rehua micuana queja yudijidya, —jadya tujatu ecana acuare. \p Jadya tuna isaratsutu Pablo Efeso juque cuacuare cuaba ebari eque. \v 22 Jueticuaretu Cesareaju. Tuhua juetitsutu Pablo cuacuare Jerusalénju Jesús queja ecatyati cuanaque isarara. Tuequedyatu dirunucacuare Antioquiaju. Tuhuatu eje uma huecaca cuana aniticuare. \s1 Pablo cuaquimisha ishu Jesúsja quisarati cuejara cuanucacuareque \p \v 23 Tuequedyatu cuanucacuare Jesús queja ecatyati cuanaque casaturara nuca. Uhua equetu cuacuare Galacia, Frigia yahua juque epu cuana cuajira. Bahuityacuare tujatu ecana Jesúsja quisarati. Nime casaturacuaretu ecana Jesúsja inime eque anijaca ishu ama. \s1 Apolos Efesoju Yusuja quisarati cueja jucuareque \p \v 24 Tume patyatu israelita Apolos bacani jecuare Efesoju. Tuquetu Alejandría juque jucuare. Ecuita dyaque jida quisarati bahuequetu jucuare. Jidatu adebacuare Yusuja quisarati ehueneque. \v 25 Tuja patu riya piji ebaca jucuare Ecuana Cuatsashaqui Jesús eje buchique. Bahuedyatu jucuare Juan Ecuita Cuana Utsaquira Jesús eje buchique cuejacuareque. Bahuedyatu jucuare Juanra inime cacuaretiya cuanaque utsacuareque. Dyaque inime patya tsehuetu Apolosra bahuityacuare riya piji tuque Jesús eje buchique bahueque. \v 26 Bajida tsehue ama tujatu bahuityacuare israelita cuanaja caradati ishuque etare cuanaju, arepa tura adeba jida ama Jesús eje buchique acuare ama bucha. Aquila, Priscila jadyaratu quisaratiyaju tuhua bacacuare. Bacatsu tatsejatu dujucuare tatseja etareju, dyaque jida Jesús eje buchique pana bahuitya aishu. \p —Jesús eque tu Yusu queja judiru ishuque, —jadya tatsejatu pana bahuitya acuare. \p \v 27 Tumetu Apolos cuacara jucuare Acayaju. Jadya bahue juatsutu Jesús queja ecatyati cuanara casaturacuare tuque cuaishu. Huenecuare tuna quirica tuque tuna queja nubinati ishu, Jesús queja ecatyati cuana Acayaju cuanaja ishu, jida tunaja batsa ishu. Tuque judiruma jarijutu jetiama Acayaju cuanaja ebaca jucuare Yusura tunaja ishu jida ayaque. Cuejayaju bacatsu tuna Jesús queja catyaticuare. Tumetu Apolos tuhua junatitsu israelita cuana tsehue quisaraticuare. \v 28 Dutyaja yacuajutu tuque caquemitsati caquemitsati jubahue jucuare. Yusuja quisarati ehueneque tujatu tsumecuare tuna Jesús Mesiasque ejenemere ishu. Dyaque jidatu quisarati acuare. Israelita cuanaratu bape quemitsae ataqui ama bacuare. \c 19 \s1 Pablo Efesoju cuanucacuareque \p \v 1 Apolos Corintoju jarijutu Pablo cueticuare emata cuana eque jetiamaju epu cuana cuajiaje juyaque. Tueque cuetitsutu judirucuare Efesoju. Tuhua tujatu tsurucuare eje uma Jesús queja ecatyati cuanaque. \p \v 2 —¿Butechinetu Yusuja Espíritu micuana queja, micuana Jesús queja catyatihuaju? —jadya tujatu ecana bacaduracuare. \p —Juhua aba. ¿Ejeque tu tumeque Yusuja Espíritu mira ecuana cuejayaque? Ni eje tupu ecuanaja bacama tumeque, —jadya tuna caquemitsaticuare. \p \v 3 —¿Eje bucha eque micuana cutsameretichine? —jadya tuna Pablora bacaduranucacuare. \p —Cutsameretichine ecuana inime cacuaretihuaque adeba ishu, Juanra bahuityahua eque. \p \v 4 —Yuneridyatu Juanra ecuita cuana utsacuare inime cacuaretihua jadique adeba ishu, cajuchatijacacara juya jadique. Jadya ama buchatu tura quisarati ajacacuare ama: “Junaya queja micuana catyatitaqui” jadya. Junayaque jadya ayaque tujatu Jesús jadya acuare. Tuaqueja catyatihua jadique adebataqui juishu necutsamereticue, —jadya tuna Pablora acuare. \p \v 5 Jadya bacatsu tuna cutsameretinucacuare yuneri cuitadya tuna Ecuana Cuatsashaqui Jesucristo queja catyatihuaque caadebamereti ishu. \v 6 Pabloratu tuja emetucu tunaja iyuca dyaque iyacuare. Jadya ayajutu Yusuja Espíritu tuna queja butecuare. Quisaratitibunecuare ecana peya yana tunara adebaya eque ama. Tunaratu cuejacuare Yusura quisaratishayaju quisaratihuaque. \v 7 Jucuare tuna peadya tunca beta eracana ecuita tume patya cutsamereticuareque. \p \v 8 Quimisha badi tuputu Pablo cuau cuau jucuare israelita cuanaja caradati ishuque etareju. Bajida tsehue ama tujatu ecana tuhua Jesúsja quisarati cuejacuare. Eje buchadya ejenemerecara tujatu ecana acuare Jesús eque cuita camadya Yusura dutya naruyaju judirutaquique. \v 9 Umaetu dyaque ecahuaiti jucuare Pablora cuejayaque bacatsu. Ejenecarama tunajatu acuare. Jidama tunajatu quisarati acuare Jesúsja ishu ecuita cuanaja ijacaju. Tume tuna Pablora jacacuare. Tuque, peya cuana Jesús queja ecatyati cuanaque jadya tuna cuacuare Tirano bahuitya bahuityayaju. Tumetu Pablora tuhua cuejatibunecuare Jesúsja quisarati dutya huecaca. \v 10 Beta mara tuputu Pablora tuhua Jesúsja quisarati bahuityacuare. Jutaquijudyatu jetiama Asiaju anicuare cuanara bacacuare Ecuana Cuatsashaqui Jesús eje buchique. Israelita cuanara, tumebaedya israelita ama cuanara bacacuaredya. \p \v 11 Yusuja casa tsehuetu Pablora ni ejeque ecuitaja ataquique ama acuare. \v 12 Jutaquijudyatu eraca cuana Pablora inahuaque ecuita cuanara dujucuare ujejeda cuana queja. Pablora inahuaque jabatsutu ujejeda cuanaque chacha jucuare. Tume ijahua cuanara quijahuatishaya cuanaque bacue chacha jucuaredya, ijahua cuana tuna quejaque cuinanatsu. \p \v 13 Anicuaretu peya ijahua cuana ijehuecuinaqui cuanaque. Israelilta cuana tuna jucuare. Epu cuanaju tuna junenicuare jadya ayaque. Arepa ecana Jesús queja catyatima jucuare ama bucha tuna Ecuana Cuatsashaquija casa tsumecara acuare ijahua cuana ijehuecuina ishu. Jadya tibudya tunajatu ijahua cuana abahue jucuare: “Jesúsja ebacaniju, Pablora cuejayaja ebacaniju micuana aya, ‘Necuinanacue riya cuana quejaque. Paquijahuatijaca ecana’”, jadya quisarati tsehue tunajatu ijahua cuana abahue jucuare. \p \v 14 Jadya tuna jubahue jucuare israelita Esceva bacanija pacarucu ebacua cuanaque. Escevatu tuhua pae cuanaja huaraji jucuare. “Jesúsja ebacaniju, Pablora cuejayaja ebacaniju micuana aya: ‘Necuinanacue riya cuana quejaque’”, jadya tunajatu abahue jucuare ijahua cuana. \v 15 Tunara jadya ayaju tuna ijahuara jadya apidya acuare: \p —Adebaya tuque Jesús. Adebaya tuque Pablo. ¿Micuana jatsu micuana ai? Micuana micuana Jesúsja cuanaque ama, —jadya tuna ijahuara acuare. \p \v 16 Ijahuara jadya ahuajutu ecuita ijahuara quijahuatishayara putiriquecuare tuna pacarucuque. Mirirshacuaretu ecana ijahue atillaya tupu ebajararaque. Chamacama ecana huanacuare etare juque unamaque, ujeda eaque. Jadyatu Efesoju Escevaja pacarucu ebacua cuanaque jucuare. \p \v 17 Tuhua cuanaque tuna bahue jucuare pacarucu ecuita cuana jadya juhuaque. Israelita cuanara, israelita ama cuanara jadyatu bacacuare jadya juhuaque. Bahue juatsu tuna anajacatacuare. Dyaquedya jutidya tunajatu Ecuana Cuatsashaqui Jesúsja casa bacaajecuare. Jadya juatsu tunajatu pureama acuare. \p \v 18-19 Jetiama maruhuisa cuana tuna Jesús queja catyaticuare. Tuaqueja catyatitsu tuna dutyaja ijacaju cacuejatibarecuare tuna jidama juhua cuanaque. Sitacuare tuna dutya quirica cuana tuna maru cabahuityatiqui jucuare cuanaque. Sitatsu tunajatu pahuacuare dutyara petayaju. Pahuama jarijutu tumeque quirica cuanaja dyaque etsujequi anicuare, pishica tunca mil ficha tupu dyane. \v 20 Dyaquedya jutidya tunajatu tuque amaca bacaajecuaredya jutidya Yusuja quisarati, Yusuja casa jadya. \s1 Efesoju cuanaque capuriticuareque \p \v 21 Jadya juatsutu Pablora inime tupucuare: \p —Pacua ique Jerusalénju. Pacueti epu cuana eque Macedonia, Acaya ecatse yahua eque Jesús queja ecatyati cuanaque cuajiaje. Jerusalénju cuaatsu, cuacara juya Romaju, —jadya tujatu inime tupucuare. \p \v 22 Tumetu Pablora Macedoniaju cuadishacuare icueneta beta tuque tsahuaquique, Timoteo, Erasto jadya. Tuquetu anicuare jari eje uma huecaca cuana Asiaju. \p \v 23 “Iyacuaque tu Jesús eque Yusu queja judiru ishuque”, jetiamatu Efesoju cuanaque jadique quisarati bacatsu cahuaititsu capuriticuare. \v 24 Peadya ecuita Demetrio bacaniratu ecuita cuana cahuaitishacuare. Tuquetu cueya cueya cuana mere puji jucuare. Yusu epuna Artemisa mui ishuque etare cueya cueya mere pujitu jucuare. Tsuje aridaque metal tujatu acuare. Catyati aatsu tujatu jetiama chipiru inacuare. Tumebaedya tuatsehue mere jucuare cuanara dyaque etsujequi inacuare. \v 25 Demetrioratu tuja mere puji cuana sitacuare. Tumebaedyatu ihuaramerecuare dutya peya cuana cueya cueya mere puji cuana. \p —Tata ecana, nebacacue ique. Micuanaratu adebaya ecuanara riyaque mere tsehue umada chipiru inayaque. \v 26 Bachine micuana Pablora cuejahuaju eje bucha juchineque. Bacachine micuana tura cuejayaju. “Ecuita cuanara yusu cueya cueya ayaque tu Yusu ama”, jadyatu ajacachine ama ecuita cuana. Jadya tibutu eje umara Artemisa muijacaya. Artemisa tuna muijacaya ecuanaja epuju cuanara. Asiaju dutya queja cuanaratu muijacaya yusu cuana ecuanara mere aya cuanaque. \v 27 Riyaque tu dyaque jidama ecuanaja ishu. Jadidya jutidya ni juajeya, mere tuque ecuanaja aijama ejuu. Chipiru tuque ecuana einanucau ama. “Artemisaja etaretu ni aishu buchique ejuu”, jadyatu ecuita cuana ejuu. Jadya ni juya, peya epu cuanajura ni tu emuijacadadiu, Asiaju dutya yahuajura. Bijidamatu ebatau riyaque yusu epuna. Emuiu ama tunaja tuque, —jadya tuna Demetriora acuare. \p \v 28 Jadya bacatsu tuna dyaque cahuaiticuare. Quiqueterecuare tuna: \p —¡Artemisa tuque ecuanaja esumique! ¡Tumeque yusu epuna ecuanara muiyaque, dutya Efesoju cuanara! —jadya tuna jubarecuare quique eque. \p \v 29 Bape bapedya jutidyatu epu ebariju cuanara cueyanecuare. Gayo, Aristarco Macedonia juque ecatse inaticuare. Pablo taji juyaque tatse jucuare. Repeajetsu tuna ecatse ani ishu cuanaque pataca pataca baruda eaque ducu repeajecuare. Tuhuatu ecuita cuana caradaticuare. \v 30 Pablotu nubicara tuhua jucuare ecuita cuana isara ishu. Jesús queja ecatyati cuanaratu cuejamerecuare tuque nubi ishu ama. \v 31 Umae Asia juque huaraji cuanara tujatu quisarati cuadishacuare. Tuna tuna Pabloja eadeba cuanaque jucuare. \p —Panubi ama tuhua, —jadya tunajatu cuejamerecuare. \p \v 32 Ecuita ecapuritique tuna jucuare. Dutya jujeri baecua jucuare aishu casitatihuaque. Umaera bape, peya cuanara peya quisarati jadya jutidya ecana jucuare. Umae cuana quiqueya peya queja eje bucha quiqueya jadya tuna jucuare. Dutya tuna ecahuaiti jucuare Pablo tsehue, dutya israelita cuana tsehue jadya. \v 33 Israelita cuanara tuna jetiamaque isaracara datse acuare. Jadya tibudya tunajatu Alejandro casada tsehue dutya ecuita cuana acuatsurumerecuare. Tuna israelita cuana tsehue cahuaitishajacacara aatsu tujatu ecana isaracara acuare. \v 34 Tudya cuitadya israelitaque adebatsu ecuita cuana dyaque jebudadya jutidya quiqueterecuare: \p —¡Artemisa tuque ecuanaja esumique! ¡Tumeque tu yusu epuna ecuanara muiyaque, dutya Efesoju cuanara! —jadya tuna quiquecuare beta ura jujeri dyane. \p \v 35 Tumetu epu juque huenehuene puji huarajira inime eque inime equetu ecana abacashacuare. \p —Tata ecana, nebacacue ique. Ecuana riyaque epu ebari juquedya ecuana tumeque etare yusu epuna Artemisa mui ishuque etare naru ishuque. Tumebaedya ecuanajadyatu narutaqui yusu epuna cueya cueya barepa juque epacacaque. Dutya quejaquetu bahue riyaque. \v 36 Dutyatu bahue ecuanaja riyaque bataquique. Neabacatanacue. Jidama jumaradya jida inime netupura. \v 37 Yanacana tuque micuana tumeque ecuita ecatse behua. Ni ai buchique tatsejatu chirihua ama Artemisa mui ishuque etare juque. Jidama tatse quisaratihua ama yusu epuna ecuanara muiyaja ishu. \v 38 Demetriora, peya cuana cueya cueya mere puji cuanara ni baya ai tatsera jidama ayaju, pacua ecana inime cuana bajejequi cuanaja yacuaju. Pacacuejatiti ecana tuna eje bucha juhuaque. Dutya peadya peadya ecana paquicuenetiti. Jadique tu tuyu. \v 39 Aniya ni micuanaja tumeque inimeju quisarati aishuque, casitatitaqui ecuana, ecuanaja cacuatsashati eque, jida tsehue inime bajeje ishu. \v 40 Riyaque huecaca ecuana tuyu ama juhua ecuanaja cacuatsashati eque ama. Ecuana eje bucha juhua equetu enaruquique Roma juque dyaque ecahuaitiu ecuana tsehue. Ecuana tuatsehue cahuaitihua bucha tura ecuana ebau. Bacaduraya ni tura ecuana “¿Eje bucha juatsu micuana Efesoju capuritichine?”, ai cuejataqui ama tuque ecuana ebau, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 41 Jadya quisarati amena aatsu tujatu ecana cuadishacuare tunaja etare cuanaju tuhua caradatihua cuanaque. \c 20 \s1 Pablo Macedonia yahuaju, Grecia yahuaju jadya cuacuareque \p \v 1 Dutya ecahuaiti cuanaque tunaja etareju diruterehuajutu Pablora ihuaramerecuare Jesús queja ecatyati cuanaque, tuna tuja ai cuejataquique cueja ishu. Tuna cueja amena aatsu tujatu ecana macacatsu isarabarecuare. Tuna isaratsutu cuinanacuare Macedoniaju cuaishu. \v 2 Cueticuaretu epu cuana Macedonia yahua eque. Baticuare tujatu tura icuene cuita Jesús queja catyati tsahuacuare cuanaque. Dyaque tujatu ecana tuja quisarati tsehue casaturacuare. Jadya juu jadya juatsutu Grecia yahuaju cuacuare. Tumeque yahua nucadyatu Acaya bacani jucuare. \v 3 Tuhuatu anicuare quimisha badi. Cuahuietu amena jucuare Siriaju ena eque. Israelita cuanaratu Pablo iyecara acuare. \p —Tuque cuaba eque cuayaju neiyera, —jadyapa tunajatu inime tupucuare. \p Jadique bahue juatsutu Pablora inime tupucuare: \p —Yahua eque padirunuca —jadya. \p Yahua eque cuaatsutu cuetinucacuare Macedonia epu cuana eque. \v 4 Jesús queja ecatyati cuanaratu tajicuare. Jucuare tuna: Sópater, Aristarco, Segundo, Gayo, Timoteo, Tíquico, Trófimo jadya. Sópater tu Berea juque jucuare. Tuquetu Pirroja ebacuaque jucuare. Aristarco, Segundo jadya tatse Tesalónica juque jucuare. Gayotu Derbe juque jucuare. Tíquico, Trófimo ecatsetu Asia yahua juque jucuare. Riyaque pacarucuratu Pablo tajicuare tuque Filiposju cuayaju. \v 5 Jueticuare tuna Filiposju; ique Lucas riyaque quirica huenequi juyaque tuhuadya jucuare. Tume tuna pacarucu cueticuare ecuana Troasju ihuanati ishu. \v 6 Amena chine pan levaduramaque ara ishuque chine cuetihuaju ecuana ique Lucas, Pablo, peya cuana jadya cuacuare Troasju. Cuaba ebari tsehue ecuana ebute juque cuinanacuare. Pishica huecaca juatsu tuque ecuana peya cuana Troasju adadinucacuare. Tuhua ecuana pacarucu huecaca netinaticuare. \s1 Pablora Jesús queja ecatyati cuanaque Troasju aniya cuanaque baticuareque \p \v 7-8 Domico huecaca ecuana Pablo tsehue cuacuare cuanaque ecuana caradaticuare Jesús queja ecatyati cuana tsehue. Casitaticuare ecuana pan ara ishu, Jesús majucuareque adeba ishu. Cuarto ebariju quimisha ishuque pisoju ecuana caradaticuare. Pablotu Jesúsja quisarati bahuitya jucuare. Huecacape pijidya cuanucaya tibu tura ecuana metapatya tupu bahuityacuare. Jetiamatu ude cuana jujunetibarecuare tumeque cuartoju. \v 9 Peadya ehue ebari Eutico bacanitu juanicuare tuhua huetanaju. Tahuicaraquetu juanicuare, Pablo tsunuda quisaratiya tibu. Amena tahui tahui juyaquetu pacacacuare yahuaju, quimisha ishuque piso juque. Pacacahua baatsu ecuana butecuare tuque huesara. Emajuque tunajatu nityatsuraticuare. \v 10 Tumetu Pablo butetsu cuinanacuare etare juque. Majuhuaquetu baticuare. Emaju dyaquetu jarabutecuare. Macacanaticuare tura, Yusuja casa tsehue chacha nityatsuranuca ishu. \p —Peya inime nejuume. Yusurari yudijidya chacha nityatsuranucaya, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 11 Tume ecuana Pablo dutyadya ecuana jadya tsuranucacuare ecuana casitatihuaque cuartoju. Tsuradirunucatsutu Pablora pan cuesicuare. Cuesitsu tura ecuana peadya peadya ecuesi tyabarecuare. Aracuare tuque ecuana Jesús majucuareque adeba ishu. Amena ecuana pan araqueretsu ecuana Pablora Jesúsja quisarati cuejanucacuare huecaca japadama tupu. Huecacayajutu tuhuaque cuanucacuare ehuachi eque. \v 12 Tumeque ehue ebari pacacatsu majuhuaquetu chacha junucacuare. Dujucuare tuna etareju. Dutyaja tunajatu jida inime jucuare, tuque chacha junucahua baatsu. \s1 Pablo Troas juque, Miletoju cuacuareque \p \v 13 Ecuana ecuana icuene cuacuare. Cuacuare ecuana cuaba ebari tsehue Asón epu tupu, Pablo tuhua ihuara. Cuama jarira tura ecuana jadya acuare: “Ique ehuachi eque cuaya Asón tupu. Tuhuadya necatsurutira” jadya. \v 14 Tuhua ecuana catsuruticuare Pablo tsehue. Cuaba ebari tsehue ecuana dutyadya Asón juque cuanucacuare. Cuacuare ecuana Militene epuju. \v 15 Tuhuaque cuinanatsu ecuana cueticuare peya huecaca Quío tuyu eque. Huecacape ecuana jaratsuraeticuare ebute Samos ecububuju. Canajaracuare ecuana Trogilioju. Peya huecaca ecuana jueticuare Miletoju. \v 16 Cuanucacuare ama ecuana Efesoju, Pablo Asia yahuaju tsunutacarama juya tibu. Huenanacuaretu Pentecostés chine ishu Jerusalénju jueticara juatsu. \s1 Pablora Jesús queja ecatyati cuanaque naruqui cuanaque Efeso juque isaracuareque \p \v 17 Arepa Efesoju cuaishu emajaca aijama jucuare ama buchatu Pablora quisarati cuadishacuare tuhua Jesús queja ecatyati cuanaja huaraji cuana queja: \p —Nebanacue ique Miletoju ebajarara cuita, —jadya tujatu ecana cuejamerecuare. \p \v 18 Tuna junatihuajutu Pablo tuna tsehue quisaraticuare: \p —Tata ecana, micuana micuana bahuedya ique eje bucha jucuareque Asiaju junametse jucuare eque riyaque huecaca tupu. \v 19 Dutya huecaca ique micuana tsehue jucuare patya tuque Ecuana Cuatsashaquique merecuare. Ique micuana ducu inime metse ama cabaticuare. Dyaque peya inime jucuare Efesoju cuanaque cajuchatiya baatsu; pacuare ique. \v 20 Cuejajacacuare ama micuana tsahua ishu cuanaque quisarati, micuanaja jida ishu. Bahuityajacacuare ama micuana jidaque quisarati. Caradati ishu cuanaque etare cuanaju micuana dutyara bayaju bahuityacuare. Tumebaedya micuanaja etare cuanaju micuana bahuityacuare. \v 21 “Necacuareticue inime Yusu iyuhueda banuca ishu. Ecuana Cuatsashaqui Jesucristo queja necatyaticue”, jadya micuana quisarati cuejajacacuare ama, israelita cuana, israelita ama cuanaque jadya. \p \v 22 “Iyacua cuaya Jerusalénju, Yusuja Espiritura cuadishayaju. Juhua aba eje bucha cuana taa tuhua jutiya. \v 23 Camadya ique bahue tuhua dyaque canerecatidadiyaque. Bahue ique tunara etare apudaju ishadadiyaque. Jadya Yusuja Espiritura bahue amerechine ique epu cuana tupu juneniya patya. \v 24 Jadya ama bucha ique bajida juya ama. Jidama ama tuque inime baya tunara ique iyeyaju. Eratu jida baya ecue mere atilla ishu, Ecuana Cuatsashaqui Jesúsra ique amerehuaque. Tura ique cuadishahua jidaque quisarati cuejara. Cuadishahua tura ique Yusura ecana iyuhueda bayaque cueja ishu. Ique pureama juya tura ique mere amerehuaque mere ahua cabatitsu. \p \v 25 “Icuene ique cueticuare micuanaja epu cuana eque eje bucha narue Yusura dutya ecuita cuana ayaque micuana cueja juyaque, micuana Jesús queja catyati ishu. Ique caadebatiya micuana ni ejeque buchique riyaque yahuaju banucayaque ama. \v 26-27 Micuanaja epu cuanaju junenicuare patya micuana cuejacuare ejitaju micuana eje bucha inajacameree Ijahua quejaque Yusura eauque. Tehuacuare ama micuana Jesúsja quisarati. Dutya micuana pana cueja acuare. Jutaquiju ejeque ni Jesús queja catyaticarama juya, ique ama jucha metse. Micuanaratu adebayadya riyaque yunerique. \v 28 Jutaquiju neaniajecuedya jutidya jida Yusuja biji eque. Nenaruajecuedya jutidya jida Jesús queja ecatyati cuanaque. Yusuja Espiritura micuana iyacuare, ecuatsashaque bucha tuna naruqui juishu. Uhuisha naruquira tuja uhuisha cuana naruya bucha narue ecana neacue. Tuna tuna Jesús jaque, tuque tuna jiteque ami quijehuetitsu majuhua tibu. \v 29 Eratu adebaya ique amena micuana tsehueju ama dyaque jidama cuanaque junabuque micuana queja. Pusha pusha tunara micuana abuque, Jesús queja nimee amerejacacara aatsu. Iba mureda cuanaque uhuisha cuana ducu ejuu bucha tuna jubuque. \v 30 Arepa umae micuana tsehue casitatitsu Jesús pureama abahue ama bucha tunara cuitadya micuana pusha pusha bahuityabuque. Tunara micuana Jesús queja nimee amerejacacara abuque. \v 31 Jutaquijudya necanaruticue tunara micuana ijahue eauju. Mara mara micuana bahuityahua Jesúsja quisarati. Huecada tupu, meta tupu jadya micuana tuque eje buchique cuejajacahua ama. Dyaque iyuhueda micuana baatsu, micuana Jesúsja inime eque ama juya baatsu, paana caca capajacashati bahue juhua. \p \v 32 “Inime netupucue era micuana cuejahuaju, micuana ecue eatsehuequi cuanaque. Yusura nenarucue tuja quiyuhuebati tsehue. Yusuja quisarati dyaque inime tupuqui neacue. Micuanara ni quisarati inime tupuqui ajacaya ama, dyaque micuana cabahuityatiajeya Yusuja Espirituja biji eque ani. Yusura micuana tyabuque dutya jidaque tura tuja cuanaque tyaana ahuaque tura cuatsashaya eque aniya cuanaque. \v 33 Eratu micuana tsehueju Ecuana Cuatsashaquique merehua. Bijiserihua ama tuque peyaja ai aniyaque, chipiru, ejutuqui ni ai buchique. \v 34 Ecue emetucu tsehue cuitadya ebiti etare caca cuana mere juhua, era, ique tsahuaqui cuanara jadya sareya cuanaque cadaditi ishu. Adebayadya tuque micuanara. \v 35 ‘Mere nejucue micuanara ai sareyaque cadaditi ishu. Netsahuacue nerecada cuanaque’ jadya micuana cuejajacahua ama. Neadebacue beru Ecuana Cuatsashaqui Jesucristo jadya jucuareque: “Dyaque jida tu peya ai tyau, ecuanaja tacaja ishu ai radanityaya bucha ama” jadya. Neadebacue riyaque, —jadya tuna Pablora acuare. \p \v 36 Jadya quisarati amena aatsutu Pablo nuyucuare Efesoju cuanaque Jesús queja ecatyati cuanaque naruqui cuana tsehue. Dutya tuna Yusu tsehue quisaraticuare. \v 37 Dutya tuna pacuare, Pablora amena jaca ishu isaraya cabatitsu. Macaca, dyahua, isara jadya tunajatu Pablo acuare. \v 38 Dyaque peya inime ecana jucuare, Pablora “Banucaya ama micuanara ique riyaque yahuaju”, jadya ayaju. Jadya aatsu tunajatu tajiticuare cuaba ebari tupu ebuteju. \c 21 \s1 Pablo Jerusalén epu ebariju dirucuareque \p \v 1 Jesús queja ecatyati cuanaque naruqui cuanaque, ecuana diruyara isaratsu ecuana cuaba ebariju anibutecuare. Dirucuare ecuana Cosju piisi. Peya huecaca ecuana judirucuare Rodasju. Tuhuaque dirunucatsu ecuana judirunucacuare Pataraju. \v 2 Pataraju judirutsu ecuana dadinucacuare peya cuaba ebari Fenicia yahuaju cuayaque. \v 3 Cueticuare ecuana Chipre bacani ecububu peque eque. Diruyaque tuque ecuana jani eque amaca iya acuare. Dirucuaredya jutidya ecuana cuaba tsehue Siria yahua tupu. Jaratsuradirucuare ecuana Tiro ebuteju, cuaba aquereniqui cuanaja ai iyadirutaqui jucuare tibu. \v 4 Cuaba juque cuinanatsu ecuana cuacuare Jesús queja ecatyati cuanaque sarera. Tuhua cuana tsehue catsurutitsu ecuana anicuare pacarucu huecaca. Yusuja Espiritura Pablo Jerusalénju canerecatidadiyaque bahue amerehuaju tunajatu \p —Cuaume, —jadya acuare. \p \v 5 Jadya ama buchatu Pablo bahuedya jucuare tuque tuhua cuataquique. Pacarucu huecaca juatsu ecuana cuinanacuare. Ecuana amena cuita diruyaju ecuana Jesús queja dutya ecatyati cuanara ebuteju iyabutyaticuare. Deca cuana, epuna, ebacua jadya tuna ebuteju cuacuare ecuana tsehue. Tuhua enaja ecuaqueja mejijiju ecuana nuyucuare, Yusu tsehue quisarati ishu. \p \v 6 Yusu tsehue quisarati amena juatsu, tuque ecuana ecana isaracuare: \p —Diruya ecuana, —jadya tuque ecuana ecana acuare Tiroju cuanaque. \p —Nedirucue taa, —jadya tunara ecuana acuare. \p Jadya juatsu ecuana anibutecuare cuaba ebariju. Anibutehuaju tuna dirubarecuare tunaja etare cuanaju. \p \v 7 Tiro juque ecuana cuinanacuare. Judirucuare ecuana Tolemaidaju. Tuhua tupu ecuana ena eque dirucuare. Cuaba ebari juque cuinanatsu ecuana cuacuare tuhua Jesús queja ecatyati cuanaque isarara. Tuna tsehue ecuana anicuare peadya huecaca. \v 8 Peya huecaca ecuana Pablo tsehue cuaya cuanaque cuinanacuare. Judirucuare ecuana Cesarea epu ebariju. Cuacuare ecuana Felipeja etareju. Tudyatu Jesúsja ecuadisha cuanaque etsahuaquique jucuare tunara béru pacarucu etsahuaqui cuanaque mepecuare patya. Tuaqueja ecuana eje uma huecaca cuana piji aninaticuare. \v 9 Anicuare tujatu pushi ebacujuna cuanaque, ahuema cuanaque. Tumeque epuna cuanatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanaque jucuare. \v 10 Tuhua ecuana eje uma huecaca cuana piji anicuare. Ecuana tuhuajutu jueticuare ecuana queja peadya ecuita Agabo bacani. Judea yahua juquetu jueticuare. Tumequetu Yusu equeque quisarati cuejaquiquedya jucuare. \v 11 Eje uma cuejadyatu Yusura acuare eje bucha judadibuqueque. Huicacuare tujatu Pabloja cinturu. Cinturu huicatsutu Agabo carisiticuare ehuachi ecatse, ebi ecatse jadya cinturu tsehue. Jadya carisititsu tujatu Pablo cuejacuare: \p —Pablo, cuejaya mique era Yusuja Espiritura ique bahue amerehuaque mique eje bucha atayaque. Israelita cuanara pami Jerusalénju huachi risi birisi jadya aya. Ique ebi ecatse, ehuachi ecatse jadya carisitihua bucha, jadya risipa tunarami aya mique cinturu metseque. Inamereya tunara mique israelita ama cuana queja, —jadyatu Agabora Pablo cuejacuare. \p \v 12 Jadya bacatsu ecuana Pablo tsehue quisaraticuare. Cesareaju cuanaque, ecuana jadya datse ecuana canerecaticuare tuaqueja: \p —Cuaume Jerusalénju. \p Enapacuare tuque ecuanara, tumebaedya Cesareaju cuanara Pablo tuhua eje bucha judadiyaque adebatsu. \p \v 13 —¿Eje bucha juatsu micuana paya? ¿Eje bucha juatsu micuanara nime huallacara aya Jerusalénju cuaishu ama? Ecuana Cuatsashaquira amerecara ayaque cuita camadya tuque acara aya. Risitana ishu camadya ama cuaya, tumebaedya iyeta ishu, tuja jadya inime juyaque juatsu, —jadya ecuana Pablora acuare. \p \v 14 Tura ecuana bacacarama acuare. Eje bucha abacashataquima baatsu, tuque ecuana cuejajacacuare. \p —Paju Ecuana Cuatsashaquija biji eque, —jadya ecuana jucuare. \p \v 15 Eje uma huecaca tarepe juatsu ecuana cabajejeticuare abu ishu cuanaque. Cabajejetitsu ecuana cuacuare Jerusalén diji eque. \v 16 Jesús queja ecatyati cuanaque umae Cesareaju aniya cuanara ecuana tajiajecuare. Jerusalénju junatihuaju tunara ecuana dujucucuare Mnasónja etareju. Tuquetu Chipre juque jucuare. Amena eje uma maratu Jesús queja ecatyatique jucuare. Tuaqueja ecuana anibacacuare. \s1 Pablora Santiago baticuareque \p \v 17 Ecuana Jerusalénju junatihuaju ecuana Jesús queja ecatyati cuanara pureama tsehue batscuare. \v 18 Huecacatsutu Pablo cuacuare Santiago queja, Jesús queja ecatyati cuanaja huaraji queja. Ecuana ecuana cuacuaredya tuatsehue. Ecaradatinucadya tuna jucuare tuhua Jesús queja ecatyati cuanaja huaraji cuana. \v 19 Pablora tuna isaracuare. Isara amena aatsu tujatu ecana cuejacuare: \p —Ique equetu Yusura israelita ama cuanaque Jesús queja catyatishahua, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 20 Tuque jadya bacatsu tunajatu Yusu pureama acuare: \p —¡Dyaque jida taa Yusu! \p Yusu pureama amena aatsu tunajatu Pablo isaracuare: \p —Isaraya mique ecuanara, ecuanaja ecuana tsehuequique. Jetiamatu israelita cuana Jesús queja catyaticuare. Eje uma mil tuna catyatihua. Miquemi bahuedya. Arepa tuja cuanaque juya ama buchatu eje uma juya, dutyapa ecuana Moisésja cacuatsashati eque jutaqui jadya. \v 21 Aniyari quisarati sicacada micue ishu. Mira patu bahuityaya israelita cuana israelita ama cuana ducu aniya cuanaque: “Moisésja cacuatsashati eque nejujacacue. Netubujacacue micuanaja bacua cuana, Yusu jaque jadique adeba ishuque. Ecuanaja bahue eque neanijacacue”, jadyapa tuquemi ecuanaja ata cuana bahuityaya. Jadyari israelita cuana micue ishu quisaratiya. \v 22 Masadamadya tuna bahue juya mique junahuaque. Bahuedya ecana amerecue mira Moisésja cacuatsashati bijidamadurayaque ama, israelita juya tibu. ¿Eje buchami juya? \v 23 Ecuanara cuejaya eque jucue. Riya rehua pushi ecuita Jesús queja nimee cuanaque, Yusu ai tyaana juhuaque. Baretaqui ama tunajatu quisarati. \v 24 Necuacue tuna tsehue pae cuana queja. Tuna tsehue apeedya acue cacuatsashati eque Yusu queja jida cajuchatima cabamereti ishuque. Tsujetyacue tunaja manu tunara aana eaque ahua tibu. Eshu ecana pacatimere, tunaja aana eaque ahua jadique caadebamereti ishu. Dutyaja yacuaju Moisésja cacuatsashati eque juyaque baatsutu rehuaque israelita cuana bahue juya tunara mique eje buchique bacatsahuaque pusha pushaque. Tume tuna bahuedya juya yuneridya mique Moisésja cacuatsashati eque juyaque. \v 25 Ecuanara tuna amena cuejacuaredya israelita ama cuanaque eje bucha juishuque ama. Cuadishacuare tuque ecuana quirica israelita ama cuana Jesús queja ecatyati cuanaja ishu. “Nearaume erami yusu cueya cueya cuanaja yacuaju iyahuaque. Neijiume ami. Nearaume erami cuanubi, uu jadya pana sucururusha ami amaque. Micuanaja caquemitiqueremaque nejaraquereume”, jadya tuque ecuana quirica cuadishacuare icuene, —jadya tunajatu Pablo acuare. \p \v 26 Tumetu Pablo huecacatsu piji cuitadya cuacuare pushi ecuita tsehue. Tuna tsehue apeedya tujatu acuare cacuatsashati eque Yusu queja juchama cabamereti ishu. Cuacuaretu Yusuja etareju. Tuhuatu pae cuana tsehue quisaratiticuare: \p —Pacarucu huecacaju tuque ecuana Yusuja jida juchama baishuque atillaya. Tumeque huecaca tuque ecuana uu cuana beya iyetsu micuanaja Yusu tya ishu, —jadyatu Pablora acuare pae cuana. \s1 Israelita cuanara Pablo Yusuja etareju inacuareque \p \v 27 Pablotu Yusuja etareju jucuare. Umae israelita cuana Asia yahuaju cuanaratu bacuare tuhua. Pabloja ishu tuna jidama quisarati acuare dutya tuhua cuanaque tuatsehue cahuaitishaya tupu. Tsajaja, inati tunajatu acuare. \v 28 Quiquecuare ecana: \p —¡Netsahuanacue ecuana, ata cuana! Neinara riyaque ecuita. Riyaquedya ri dutya queja ecuita cuana yunerique ama bahuitya juyaque. Riyaque ri ecuanaja baba cuanaja bahue juhua cuanaquepa jidama jadya juyaque. Moisésra cuatsashahua equepa jutaqui ama, jadyari juya. Jidama rejari quisarati aya Yusuja etareja ishu. Iyacua rejari rehua nudyahua peadya ecuana jaque ama, israelita ama. Jadya asicaturae tujatu Yusuja etare aya, —jadya tuna pusha pusha jucuare. \p \v 29 Icuenedyapa tunajatu Pablo epuju Trófimo tsehue juneniyaju bacuare. Tumeque tu israelita ama. Efeso juquetu jucuare. Cahuaiticuare israelita cuana, Pablora tumeque ecuita israelitaque ama Yusuja etareju nubiquerehua bucha baatsu. \v 30 Dutya jujeri cuitatu Jerusalén juque ecuita cuana cahuaiticuare. Masadama cuita tuna tsajajabecuare. Caradatitsu tuna inacuare Pablo. Inatsu tuna repetsu, cuinanashacuare etsecueju Yusuja etare juque. Repe cuinanashatsu tunajatu yume teri etsecue cuana acuare, tuque catachiti ishu nubitinuca ishu ama. \v 31 Ejera cuanatu mil sudaru romano cuana cuatsashaquique Jerusalén juque cuejaticuare: \p —Dutya epu jujeritu capurutiya. Pablo tunajatu iyecara aya, —jadyatu ejera cuana cuejaticuare. \p \v 32 Jadya bacatsu tujatu ihuaracuare sudaru cuana, sudaru cuana cuatsashaquique jadya. Tuna tsehuetu Pablo queja tsajaja cama cuacuare. Banaticuare tuna tunara Pablo ebi tsehue ayaju. Mil sudaru cuana cuatsashaquique, tuja sudaru cuana tsehue baatsu, tunajatu ajacacuare Pablo. \v 33 Tumetu mil sudaru cuana cuatsashaquira jipeticuare. Inamerecuaretu sudaru cuana queja Pablo. Beta soga tsehue tunajatu ebi ecatseju risicuare. Jadya aatsu tujatu caradatihua cuanaque bacaduracuare: \p —¿Ejeque ri riyaque ecuita? ¿Eje buchari juhua? —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 34 Tumetu ecuita cuana dyaque cuita quiqueterecuare. Umae cuanara bape, peya cuanara bape cueja jadya tuna jubarecuare. Dutya tupu quisarati ayaque ama tuna quiqueterecuare. Jadya tibutu mil sudaru cuana cuatsashaquira adebataqui ama bacuare eje bucha juatsu tuna sicacada juyaque. \p —Nedujucue riyaque ecuita ecuana aniyaju, —jadya tujatu tuja sudaru cuana acuare. \p \v 35 Jadya ayajutu sudaru cuanara Pablo dujucuare tuna aniyaju. Ecuita jetiamaratu tupujudya aajecuare. Patacaju junatitsutu Pablo sudaru cuanara medequetsu dujucuare ecuita cuanara einauju. Dyaque cuita cahuaititsu tunajatu iyecara acuare. \v 36 Dutya tuna tuque tupuju quiqueajecuare: \p —¡Neiyecue tumeque! —jadya tuna quiqueajecuare. \s1 Pablo ecuita cuanaja yacuaju quicueneticuareque \p \v 37 Tunara sudaru cuana aniquique etareju ishacara ayajutu tura jadya acuare sudaru cuanaja huaraji: \p —¿Equisaratishaudya mira riya piji? —jadyatu Pablora acuare griego yana eque. \p Huaraji ecuatsashaquiratu quemitsacuare: \p —¿Griego yana ni taa mi bahuedya? \v 38 ¿Mique ama mi Egiptoju cati inime jucuareque? Amena eje uma mara cuanatu “Roma juque enaruquira cuatsashaya eque nejura ama”, jadya jutibunecuare. Tuquetu pushi mil ecuita quiyeti puji cuana cuatsashaquique jucuare. Riya cuitadya tujatu ecana anitaya amaju dujucuareque. ¿Mique ama mi tumeque ecuita? \p \v 39 —Aijama, tuque ama ique. Ique israelita. Tarsoju ecuinanaque ique. Cilicia yahua juque ique. Eratu isaracara aya ecuita cuana. Nenerecabacue ique. Nequisaratishacue ique, —jadyatu Pablora acuare. \p \v 40 —Isaracuedya ecana, —jadya tujatu acuare. \p Pablotu netitsuracuare patacaju tsura ishuju. Emetucu tsehuetu ecana cuejacuare ecuita cuana abacatana ishu. Tuna abacatanahuaju tujatu ecana isaracuare israelita cuanaja yana eque, hebreo bacani eque. \c 22 \m \v 1 —Tata ecana, nebacacue ique. Ecue ata cuana, nebacacue ique, era ique quicueneti ishu quisarati ayaju, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 2 Tuque quisaratiyaju bacatsu tuna jucuare: \p —Nebacacue. Ecuanaja yana eque cuitadyatu quisaratiya, —jadya tuna jubarecuare. \p Tume tuna dutya abacatanaterecuare tuque pana baca ishu. Pablora tuna isaranucacuare: \p \v 3 —Ique israelita. Tarso Cilicia yahuaju cuinanacuareque ique. Catemuticuare rehua Jerusalénju. Gamaliel tu ique bahuityaqui jucuareque. Turadya ique dyaque jida bahuityahua ecuanaja baba cuanaja bahue eque cuanaque. Dutya huecacatu era muicara acuare ecue dutya ducuta inime tsehue Yusura cuatsashayaque, dutya micuana iyacua juya baedya. \v 4 Tume patya ique dyaque ecahuaiti jucuare Jesús queja ecatyati cuana tsehue, iyacuaque quisarati ejenequi juhua cuana tsehue. Dyaque ecana ijahue ijahue acuare. Inamerecuare ecana. Deca, epuna jadya ecana etare apudaju ishamerecuare. Iyemerecuare ecana. \v 5 Pae dyaque muidaquetu dyaque jida bahue ique eje bucha juhuaque, tumebaedya israelita emuiba cuanaque. Tunaradya tyacuare quirica Damascoju israelita cuana aniya cuana queja duju ishu, Jesús queja ecatyati cuanaque ina ishu. Cuacara jucuare tuna rehua Jerusalénju risitsu beti ishu. Dyaque tuna nerecaturacara acuare, —jadyatu Pablo cacuejaticuare. \s1 Pablo eje bucha cacuaretie inime jucuareque cacuejaticuareque \r (Hch 9.1-19; 26.12-18) \p \v 6 Isaranucacuare tujatu ecana: \p —Damascoju cuayaque piji dyane juajecuare. Barepatya huie muya jutidya barepa eque huecara pana udatilla atsacuare. \v 7 Hueca baatsu ique huipuchitanatsu yahuaju rumucuta rihui jucuare. Rihuitsu jarayara tuque etsuri bacacuare: “Saulo, Saulo, ¿eje bucha juatsu mira nerecaturaya?” \v 8 Jadya bacatsu tuque bacaduracuare: “¿Aira isaraya?” jadya tuque acuare. “Ique Jesús Nazaret juque idya mira nerecaturayaque,” jadya tura acuare. \v 9 Eatsehue cuaya cuanaque tuna dyaque jecutanacuare. Arepa hueca baya ama bucha tunajatu Jesús quisaratiyaju bacacuare ama. Adebataqui ama tunajatu bacuare. \v 10 “¿Ai mira amerecara aya, Ique Cuatsashaquique?” jadya tuque acuare. “Netitsuracue. Damasco piisi tuyu cuau jucue. Tuhua tunarami cuejatsaya mique ai jutaquique”, jadya tura acuare. \v 11 Tumeque hueca dyaque huecadara atuca secacuare. Ique tajiaje juya cuanara dujucuare ebiju inatsu, Damascoju junatiya tupu. \p \v 12 “Tuhuatu anicuare Ananías. Tumeratu dyaque Yusu muicuare. Turatu muibajacacuare ama Moisésra cuatsashahua cuanaque. Dutya israelita cuana Damascoju anicuare cuanaratu “Ananías tu ecuita dyaque jidaque” jadya acuare. \v 13 Tuquetu jecuare eaqueja. ‘Bandía, Saulo. Miquemi ecue eatsehuequique. Ecuana Cuatsashaquira iyacua cuita capetatishanucacue’ jadya tura aticuare. Tura jadya ayaju cuitadya capetatinucacuare. Capetatitsu bacuare netiyaju. \v 14 Ananiasra isaranucacuare: ‘Yusu ecuanaja baba cuanara muicuarerami mepechine. Turami mepechine tuja inime eque dyaque jida juishuque adebamere ishu. Jesús cuitadya baishu turami mepechine. Tumeque Jesús mira bachineque: tu Tuyu Neri bacanique. Turami mepechine tuque micue quisaratiyaju baca ishu. Bacachinedya tuquemi amena. \v 15 Jadyami Yusura ahua, micue dutya queja cuanaque cueja ishu, mira bacahuaque bahuaque jadya cueja ishu. \v 16 ¿Eje bucha juatsumi tsunutaya? Netitsuracue. Cutsamereticue Ecuana Cuatsashaquija ebacaniju, tuja micue jucha cuana apupasha ishu bacayaque. Jadya inime cacuaretie jucuare, —jadyatu Pablo cacuejaticuare. \s1 Pablora tuna eje bucha cuadishatanae israelita ama cuana queja jucuareque cuejacuareque \p \v 17 Cacuejatinucacuare tuque: \p —Juetinucacuare ique rehua Jerusalénju. Rehua juetitsu cuacuare Yusuja etareju Yusu tsehue quisaratira. Yusu tsehue quisaratiyaque tuque ai cuana tahuiju bucha bacuare. \v 18 Bacacuare tuque Ecuana Cuatsashaquira isarayaju. “Ebajarara cuinanahuishacue Jerusalén juque. Eejeneu ama tunajatu mira ecue quisarati cuejayaque” jadya. \v 19 “Ique Cuatsashaquique, eje bucha bijidamadurae ni tunara ama rehua cuanara, ique ecue inime cacuaretihuaque baatsu. Dutyara tunara adebaya. Tuna tuna bahue ique icuene dutya caradati ishuque etare cuanaju junenihuaque Jesús queja ecatyati cuanaque sare juyaque. Tunaratu adebayadya era Jesús queja ecatyati cuanaque inatsu ebi tsehue acuare cuanaque etare apudaju ishacuareque. \v 20 Mique merequique Esteban iyetanayaju, ique tuhuadya jucuare. Eratu jidadya jutidya bacuare tunaja iye ishu. Eradyatu narucuare Esteban tumu tsehue iyequi cuanaja tunara dyaque jutuya cuanaque catacatihuaju”, jadya tuque Ecuana Cuatsashaquique acuare. \v 21 “Cuinanacue rehuaque, Pablo. Erami cuadishaya japada, israelita ama cuanaque ecue quisarati cuejara,” jadya Ecuana Cuatsashaquira acuare tahuiju bucha, —jadyatu Pablo cacuejaticuare. \s1 Sudaru cuanara Pablo inacuareque \p \v 22 Yusura israelita ama cuanaque tuja quisarati cuejamerehuaque bacatsu tunajatu amena cuejayaju bacacarama acuare. Quiquetibunecuare ecana: \p —¡Neiyecue tumeque ecuita! ¡Pamaju! —jadya tuna quique eque jucuare: \p \v 23 Quiquejacacuare ama tuna jadya. Dyaque ecahuaiti tuna Pablo tsehue jucuare. Dyaque jutuyaque, muru jadya tunajatu ebarucue queja marecuare, Pablo tsehue cahuaitiyaque cabamereti ishu. \v 24 Jadya juya baatsutu mil sudaru cuana cuatsashaquira cuatsashacuare sudaru cuana Pablo sudaru cuana aniquique etareju isha ishu. Bahuetu jucara jucuare eje bucha juatsu ecuita cuana tuatsehue sicacada juyaque. \p —Catsacatsa neacue, tuque jidama juhuaque cacuejati ishu. Tura ni ecuana ecuejau ecuita cuana eje bucha juatsu tuatsehue sicacada juyaque, —jadyatu sudaru cuana cuatsashaquira acuare sudaru cuana. \p \v 25 Tumetu sudaru cuanara risicuare. Tunaja catsacatsa ahuietu Pablo quisaraticuare: \p —Ique Roma juque enaruquira cuatsashaya eque aniyaque. Ecuetu aniya enaruquique quiricaju ebacani equiyatique. Micuanara ique catsa catsa acara aya, ique ni inime metse jadya ama juatsu aijama jadique baecuaque. Dujuhua ama micuanara ique jidama inime cuana bajejequi cuana queja, ique catachiti ishu. Tuyu amatu micuanaja ique jadya aishu, —jadyatu Pablora acuare. \p \v 26 Jadya bacatsutu cien sudaru cuana cuatsashaqui juhuara cuejaticuare mil sudaru cuana cuatsashaquique: \p —Eje bucha tsehue ama bacue tumeque ecuita. Aniya tujatu quiricaju Romaju enaruquique ebacani equiyatique, —jadya tujatu aticuare. \p \v 27 Mil sudaru cuana cuatsashaquira Pablo bacaduraticuare: \p —¿Yuneridya tuque micue aniya Roma juque quirica cuana? \p —Jejee, aniyadya tuque ecue, —jadya tujatu acuare. \p \v 28 —Jetiama ique chipiru quijehueticuare Roma juque quirica cuana caquemiti ishu, —jadya tujatu Pablo acuare. \p —Ecuetu tsujetyataqui ama jucuare, ique Romajuja quirica cuana aniyaja ebacuaque tibu. Tuque jucuare baedya ique, —jadyatu Pablora mil sudaru cuana cuatsashaquique acuare. \p \v 29 Jadya tuque juyaju bacatsutu Pablo catsacara juya cuanaque tuque peque netiya cuanaque netisicuacuare, tunara ejera cuana Pablo nerecaturahuaju ecuejauju. Mil sudaru cuana cuatsashaquiquetu dyaque bajida jucuare, Roma juque quirica cuanaquique cadena tsehue risimerehua tibu, jucha metse, jucha metse ama jadique baecuaque risimerehua tibu. \s1 Pablo israelita cuanaja huaraji arida cuanaja yacuaju eje bucha jucuareque \p \v 30 Mil sudaru cuana cuatsashaquiquetu baecua jari jucuare eje bucha juatsu israelita cuana Pablo tsehue dyaque ecahuaiti jucuareque. Huecacanucatsu tujatu casitatishanucacuare pae cuanaja huaraji cuana, dutya israelita cuanaja inime cuana bajejequi cuanaque jadya. Casitatishatsu tujatu sudaru cuana acuare: \p —Nebecue Pablo ecuana casitatihuaju. \p Pablo tuhua jutihuajutu sudaru cuana cuatsashaquira israelita cuanaja huaraji cuanaja yacuaju nityacuare. \c 23 \p \v 1 Pabloratu huaraji cuana petacuare. —Ecue ata cuana, ique taa jida jujacahua ama. Jidaque inime ique cadujutijacaya ama Yusuja yacuaju, —jadya tujatu ecana acuare. \v 2 Jadya bacatsutu pae dyaque muidaque Ananías bacani Pablo tsehue dyaque cuita cahuaiticuare. \p —Ecuatsaju neacue, —jadya tujatu tuque peque netiya cuanaque acuare. \p \v 3 Jadya quisarati bacatsutu Pablora acuare: \p —Yusura mique dyaque nerecaturacuedya. Mique ecuita cuana ijahue aquique. Miquemi espiqui eririque jida piji epepa baeque. Iquepa Moisésra cuatsashahua eque ama juya, jadya mira ique ahua. Tumebae cuitadyatu ejeque catsataqui ama jucha metseque baecuaque. Jutaquiju taa mi midya cuitadya Moisésra cuatsashahua eque ama juya, —jadyatu Pablora acuare. \p \v 4 —Miratu pae dyaque muidaque ijillahuanaya, —jadyatu tuhua jucuare cuanara acuare. \p \v 5 —Ecue ata cuana, nenerecabacue ique. Cueyanehua ama tuque era. Baecua ique juhua tuque pae dyaque muidaque. Bahue juatsu tuque quisarati jadya aquena ama juhua. Jadidya tu Yusuja quisarati ehuene: “Jidama quisarati tsehue aume ecuatsashaquique” jadya, —jadyatu Pablora acuare. \p \v 6 Pablotu bahue jucuare umae huaraji saduceo cuana jucuareque, peya cuana bacue fariseo cuana cuare jadique. Jadya tibudya tujatu fariseo cuana petatsu etsuri jebuda tsehue jadya acuare: \p —Ecue ata cuana, ique taa fariseodya. Ecue etatatu fariseodya jucuare. Jucha metse jadya tunara aya, era majutsu ecuana chacha netitsuranucaya jadique ejeneya baatsu, —jadya tujatu fariseo cuana acuare. \p \v 7 Jadya tura quisarati ahuajutu fariseo cuana, saduceo cuana jadya tuna cama caquemitsati, caquemitsati jucuare. \p —Ni ai buchiquetu Pablora jidama ahua ama, —jadyatu fariseo cuana jutibunecuare. \p —Aijama, tudyatu jucha metse, —jadyatu saduceo cuana caquemitsaticuare. \p Jadya equetu huaraji cuana dutya tupu nimee ama jucuare. \v 8 Saduceo cuanaratu ejeneya ama emaju cuanaque chacha netitsuranucayaque. Ejeneya ama tunajatu barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque aniyaque. Ejeneya ama tuna espíritu cuana aniyaque. Jadya tuna cuji cuita eju jucuare. Fariseo cuana bacue, jida bahue emaju cuanaque chacha netitsuranucabuqueque, barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque aniyaque, espíritu cuana aniyaque jadya. Tuna tuna cuji ama jucuare. \v 9 Jutaquijudya tuna dutya caquemitsati caquemitsati jucuare. Bape bape tunajatu inime tupu jucuare. Quiqueterecuare tuna. Umae fariseo cuana tuna netitsuracuare quisarati ishu. Tunaratu pana adebadya acuare Moisésja cacuatsashati. \p —Riyaque ecuitaratu ni ai jidama ahua ama. Ejeque espiritura cuana ni tu isarahua, jadya ama juatsu barepa juque Yusu tsahuaquira, —jadyatu fariseo cuana jucuare. \p \v 10 Jadya bacatsutu huaraji cuana dyaque casada caquemitsaticuare. Dyaque tuna ecahuaiti jucuare peadya cuare peya cuare cuana tsehue. Mil sudaru cuana cuatsashaquiquetu bajida jucuare, Pablo dyaque ujeda eauju. Jadya tibudya tujatu sudaru cuana cuatsashacuare: \p —Necuinanashaticue Pablo ecuita ducuque. Nedujunucacue ecuana aniyaju tuhua icuenetaquiju, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 11 Tumeque metatu Pablo Ecuana Cuatsashaquira cabamereti ishu acuare. \p —Banuchi, Pablo. Bajida juume. Cuejataqui tuque micue Jerusalénju cuanaque ique eje bucha juhuaque. Romaju cuanaque tumebaedya micue ecana cuejataqui, —jadya tujatu acuare Pablo. \s1 Israelita cuanara Pablo iyecara acuareque \p \v 12 Huecacanucatsutu umae fariseo cuana quisaraticuare Pablo eje bucha iyee aishuque: \p —Neiyera Pablo. Arama, ijima jadya nejura tuque iyeya tupu. Iyeya ama ni ecuanara, Yusura nenerecaturara, —jadya tuna jucuare tuna cama. \p \v 13 Jetiama tuna en jucuare tuque iye ishu. Pushi tunca ecuita dyaque cuitadya tuna jucuare. \v 14 Pablo iye ana aatsu tuna cuacuare pae cuanaja huaraji cuana queja, tumebaedya israelita emuiba cuana queja, tuna tsehue quisaratira. \p —Dutyara tupudya tuque ecuana inime tupuhua Pablo iye ishu. Tumeque iyetsu piisi araara, ijiiji jadya nejura. Jadya ama ni ecuana aya, Yusura nenerecaturara. \v 15 Jadya tuque ecuana inime bajejehua. Micuana umae huaraji cuanara jadyara nebacacue mil sudaru cuana cuatsashaquique Pablo ecuana queja cuadisha ishu. “Ecuanaratu Pablo quisaratiyaju bacacara aya jari”, jadya neacue. Ecuana ecuana ediji jiruru catehua juya tuque micuana queja junatimajudya iyetsa ishu, —jadya tunajatu israelita cuanaja huaraji cuana aticuare. \p \v 16 Pabloja ebuqueratu bacacuare tumeque ecuita cuanara tuja ecucuque iye ana ayaque. Cuacuaretu ebajarara sudaru cuanaja eanicuareju, Pablo cuejara. Nubitsutu ehue ebari tuatsehue quisaraticuare. Cuejacuare tujatu ai tura bacahuaque. \v 17 Pabloratu jadya bacatsu ihuaracuare cien sudaru cuana cuatsashaquique: \p —Dujucue riyaque ehue ebari mique cuatsashaqui queja. Aniya tujatu ai cueja ishuque, —jadya tujatu acuare. \p \v 18 Jadya ahuaju tujatu ehue ebari dujucuare Claudio Lisias queja. \p —Pablo erisi netiyara ihuaramerehua. Bemerehua tura ique riyaque ehue ebari rehua miaqueja, ai tuja cueja ishuque aniya baatsu, —jadya tujatu acuare. \p \v 19 Tumetu Claudio Lisiasra ehue ebari peya queja duju acuare, tura cuejayaque peya cuanara ebacauju. \p —¿Ai mira cuejacara aya? —jadyatu Lisiasra bacaduracuare. \p \v 20 —Israelita cuanaratu ecue ecucu Pablo iye ishu inime bajejehua. Era tuna bacahua tuna cama quisaratiyaju. Metajudya tunarami bacananucaya Pablo micue tuna queja cuadishanuca ishu. “Pabacanuca ecuana quisaratiyaju”, jadyami israelita huaraji cuanara anaya. \v 21 Ejeneume ecana. Jadya ijahuee tunarami acara aya. Pushi tunca cuana ni tuna catehua juya ediji jiruru, ecue ecucu cuetiyaque ihua. “Yusura nenerecaturara ecuana Pablo iyemaque araara, ijiiji jadya juyaque juatsu”, jadya tuna jubarehua. Amena tuna ecabajejeti. Mira cuadishayaque bahue juyaque camadya tunajatu ihuaya, —jadya tujatu acuare. \p \v 22 Tumetu Lisiasra isaratsu cuadishacuare: \p —Cuejaume ni ejequedya jutidya mira ique bahue amerehuaque. \p Jadya cuejatsu tujatu cuadishacuare ehue ebari tuja etareju. \s1 Pablo Félix queja cuadishatanacuareque \p \v 23 Ehue ebari diruhuajutu Lisiasra ihuaracuare beta sudaru cuana cuatsashaquique ecatse. \p —Nebajejecue sudaru cuana Cesareaju cuaishu. Las nueve chineju necuinanacue. Beta ciento sudaru nedujucue. Tumebaedya nedujucue beta ciento nucadya piya junudaque mare bahue cuanaque. Pacarucu tunca tuna cahuayu eque cuanucayadya. \v 24 Nebajejecue cahuayu Pablo cahuayu dyaque eque cuaishu. Jida narutsu Félix queja nejunatiquerecue, Cesarea enaruqui queja. Chacha tuque Pablo junatishacara aya, —jadyatu Lisiasra acuare sudaru cuanaja huaraji ecatse. \p \v 25 Lisiasratu quirica huenecuare Felixja ishu, tuna tsehue cuadisha ishu. \pi1 \v 26 “Riya micue quirica cuadishaya, Félix. Miquemi ecuanaja emuique neri enaruquique. Ique Claudio Lisias. Isaramereya mique era. \v 27 Cuadishaya rique miaqueja peadya ecuita erisique Pablo bacani. Israelita cuanaratu risimerechine. Iyejerichine tunaja tuque. Tuja quirica cuana Roma juque enaruquija ebacani equiyatique bahue juatsu, cuachine ecue sudaru cuana tsehue tuque inajacamerera. \v 28 Ique bahue jucara juchine eje bucha juatsu tuna tuatsehue cahuaitiyaque. Tume tuque dujumerechine israelita cuanaja huaraji cuana ecasitatiju. \v 29 Tuque patu Moisésra israelita cuana cuatsashacuare eque ama juya. Jadya ama buchatu tura ni ai jidamaque achine ama ecuanaja cacuatsashati eque. Ecue ishu tu tuyu ama risi, etare apudaju isha jadya aishu. \v 30 Tume tuque bacatsachine israelita cuanaja amena inime ebajejeque tuque iye ishu. Jadya bahue juatsu tuque miaqueja cuadishaya. Tuque ujeu baqui cuanaque tuna cuejachine: ‘Necuacue Félix queja. Necuejaticue Pablo eje bucha jidama juchineque’ jadya tuna achine tuque inacara juya cuanaque. Riya tupu camadya,” \m jadyatu Lisiasra quirica Cesarea juque enaruquija cuadisha ishu huenecuare. \p Jadya huenetsu tujatu sudaru cuana tyacuare quirica, Félix tunaja tyati ishu. \p \v 31 Tumetu sudaru cuanara Pablo dujucuare tuna cuatsashaquira amerehua baedya. Inatsu tunajatu dujucuare tumeque chineju Antipatriaju. Cahuayu eque tuna cuacuare. \v 32 Peya huecacatu sudaru cuana ehuachi eque cuacuare cuanaque judirunucacuare tunaja eanicuareju. Pablo, cahuayu dyaque eque cuanaque jadya tuna cuacuaredya jutidya Cesareaju. \v 33 Tuhua junatitsu tuna Félix enaruqui queja cuacuare. Tyacuare tuna quirica Lisiasra cuadishahuaque. \p —Jeedya Pablo, miaqueja ecuana cuatsashaquira cuadishamerechineque, —jadya tunajatu acuare. \p \v 34 Enaruquiratu quirica isaracuare. Quirica isara amena aatsu tujatu Pablo bacaduracuare: \p —¿Ejeque yahua juque mique? \p —Cilicia yahua juque ique, —jadyatu Pablora enaruquique acuare. \p \v 35 Tuque jadya bacatsu tujatu jadya acuare: \p —Mique ujeu baqui cuanaque junahuaju, mique ihuaramereya mique quicuenetiyaju baca ishu, —jadya tujatu Pablo acuare. \p —Neiyacue Herodesja etare eaju. Tuhua nenarucue, tuque ehuanauju, —jadyatu Felixra acuare tuja sudaru cuana. \c 24 \s1 Israelita cuanara Felixja yacuaju Pablo eje bucha juhuaque cuejacuareque \p \v 1 Pishica huecaca juatsutu pae dyaque muidaque Ananías bacani junaticuare Cesareaju. Umae israelita cuanaja huaraji cuanatu tuatsehue junaticuare. Tumebaedyatu juticuare peadya ecuita eje bucha juhuaque cuejaquique, Tértulo bacani. Tumeque ecuita cuanatu cuacuare enaruquique Félix queja, eje bucha juatsu ecana Pablo tsehue cahuaitiyaque cuejara. Tuna junatihuajutu Felixra sudaru cuana queja Pablo quetimerecuare. \v 2 Tunara Pablo junatiquerehuajutu Tertulora cuejatibunecuare Pablo eje bucha juhuaque. Isaracuare tujatu Félix: \p —Isaraya mique era, enaruqui emuinerique. Mira ecuana dyaque jida naruya tibu, aniya ecuana rehua jida inime tsapema, jidama inime cuanaju nubima. Miquemi dyaque bahueque. Miratu dyaque ahua ecuanaja jida ishu. \v 3 Ecuana naruquique, muiya mique ecuanara. Yusurupai mique ecuana aya, dutya ecuanaja jida ishu mira aya tibu, jida ecuana mira naruya tibu. \v 4 Bahue ecuana mique dyaque cuita emajaca aijamaque ecuana quisaratiyaju baca ishu. Jadya tibudya nerecabacue ecuana. Riya piji cuita ecuana ijacabacacue. \v 5 Jeeque ecuita Pablo ri inime yuamaturaquique. Sicacatura bahue tujatu dutya. Turatu bahuityaya iyacuaque bapeque. Jadya juatsu tujatu israelita cuana dutya quejaque cahuaitishaya. Tuquetu Jesús Nazaretju anicuare queja ecatyati cuanaque cuatsashaquique. \v 6 Turatu Yusuja etare asicaturachine, israelita amaque tuhua nudyatsu. Ecuanaratu becara achine inime jidama cuanaque bajejequi queja, tudya inime metse jadya ama juatsu aijama jadique bahue ishu. \v 7 Ecuanara bajejecara ayajutu sudaru cuana cuatsashaqui Lisias ecuana queja cuachine. Dyaque casada tsehue tura ecuana secatichine. \v 8 “Pablo ujeu baqui cuanaque tuna cuataqui Félix queja, tuja inime bajeje ishu”, jadyatu juchine. Jadya tibudya ecuana jehua miaqueja, enaruquique. Midya cuitadya tuatsehue quisaraticue. Tuque isaratsumi bahuedya juya tudya inime metseque, ecuanara aya bae cuitadya, —jadyatu Tertulora Félix cuejacuare. \p \v 9 —Tertulotu yuneri quisaratiya, —jadya tuna jucuare dutya israelita cuanaja huaraji cuana tuhua jucuare cuanaque. \s1 Pablo Felixja yacuaju quicueneticuareque \p \v 10 Tumetu enaruquira tuja emetucu tsehue piye cuejacuare Pablo quisarati ishu. Jadya juatsutu Pablo quicuenetitibunecuare Felixja yacuaju. \p —Isaraya mique era, emuique neri enaruquique. Ique pureama juya micue yacuaju quicuenetiya cabatitsu, mique ecuana naruquique eje uma mara jucuare tibu. \v 11 Peadya tunca beta earacana huecaca piji di taa ique Jerusalénju Yusu muira cuachineque. Miquemi bahuedya riyaque yunerique. \v 12 Arepa ique Yusuja etareju ama bucha, ni eje tsehue ique cati cati juhua ama. Ecuita cuana sicacatura ique juhua ama. Ni ejeque buchique tuque Yusuja etareju eje bucha ahua ama, caradati ishuque etare cuanaju, ni eje queja buchique. \v 13 Arepa tunara erapa ecuita cuana sicacaturaya jadya aya ama bucha, yuneri ama tuque. Tunaratu ebamereu ama tunara erapa jidama ahua jadique. \v 14 Erami cuejayadya ique eje buchique. Eratu muiya Yusu ecuanaja baba cuanara muicuareque. Muiya tuque era iyacuaque inime eque. Dutya jujeri israelita cuanaratu jeeque iyacuaque inime jidama bucha adebaya. Jadya ama tuque. Eratu ejeneyadya dutya Moisésra huenecuareque, tunara ejeneya baedya. Tumebaedya tuque ejeneya Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuare cuanaque, tunara ejeneya baedya. \v 15 Eratu ejeneya majutsu ecuana dutya chacha netitsuranucabuqueque. Jida cuanaque, jidama cuanaque jadya tuna chacha netitsuranucabuque. Israelita cuanaratu ejeneyadya. \v 16 Jadya tibudya eje bucha jida jucara juya Yusu cahuaitisha ishu ama ni ecuita cuana. \p \v 17 “Eje uma mara cuana peya yahua queja Jesúsja quisarati cuejayaque junenitsu, juetinucachine Jerusalénju. Juetinucachine ique nerecada cuanaque tunaja ishu chipiru sitachineque tyara, tumebaedya era tyaana ahuaque Yusu tyara. \v 18 Umae israelita cuana Asia yahuaju cuanara bachine Yusuja etareju, ique tuhua ecuanaja bahue quibetira cuahuaju. Casitatishabarechine ama tuque ecuita cuana. Capuritishabarechine ama tuna era. \v 19 Eatsehue tuhua catsurutichine cuanaque tuna iyacua cuita rehua ama. Tunara ique jidama juchineque cuejacara ayaque juatsu, tuna jetaqui micue yacuaju. Tunajadya ni aniya ique jidamaque juchineque cueja ishu, tunara cuitadya cuejacue. \v 20 Ique Jerusalénju juchine patya tunara dujuchine israelita cuanaja huaraji cuana dyaque inime metse queja. Umae rena rehuadya iyacua cuita. Tunarami iyacua cuitadya ecuejau tunara ique ni aiju buchique jucha metse bachineque ama. \v 21 Tunaja yacuajudya ique quisaratichine. ‘Iyacua riyaque huecaca micuanara behua micuanaja yacuaju era emaju cuanaque chacha netitsuranucabuqueque ejeneya baatsudya jutidya’ jadya tuque huaraji ecuatsashaqui cuanaque achine. Era jadya ejeneya baatsu tunara iyacua iquepa jidama juchine jadya aya, —jadyatu Pablora Félix acuare. \p \v 22 Felixja patu eje uma baca ea jucuare Jesús queja ecatyati cuanara ejeneyaque. Jutaquijutu aijamadya tumeque huecaca cuejanuca ishuque. \p —Neiyara jari riyaque quisarati iyacua. Lisias junahuaju tuque bacanucaya micuanara ique cuejacara ayaque, —jadyatu Félix jucuare. \p \v 23 Tume tujatu acuare cien sudaru cuana cuatsashaquique: \p —Tachicue jari Pablo. Ujeda ujeda camadya aume. Bacuedya jutidya tuja iyuhueda cuanara bayaju. Patyadya tuna tura ai sareya cuanaque, —jadyatu Felixra acuare. \s1 Pablo, Félix, Drusila jadyaja yacuaju quicueneticuareque \p \v 24 Eje uma huecaca juatsu cuanatu Félix junatinucacuare tuja ehuaneque Drusila tsehue. Tumeque epunatu israelita jucuare. Felixratu Pablo ihuaramerecuare. Turatu bacanucacara acuare eje bucha catyatie Jesucristo queja juishuque. Tumetu Pablora pana cueja anucacuare Jesucristo eje buchique, eje bucha catyatie tuaqueja jutaquique. \p \v 25 —Yusuja biji eque ecuana anitaqui. Ecuana taca pana canaruti ecuana jutaqui, tura cuatsashaya eque juishu. Yusura ecuana aya ecuana cuitadya jutidyapa ecuana capureamaturatitaqui ama. Tuquepa tuque ecuanaja pureamaturataqui jadya. Ejeque huecaca ecuana dutya Yusuja yacuaju cabameretibuque. Tumeque huecaca tura ecuana abuque ejeque jida, jidama jadya, —jadya tujatu ecatse acuare. \p Riyaque quisarati bacatsutu Felixra dyaque inime tupucuare, tuque eje uma jidama juhuaque caadebatitsu. \p —Dirucue iyacua. Peya huecaca emajaca aniyaju mique ihuaramerenucaya, —jadya tujatu acuare Pablo. \p \v 26 Felixratu Pablo inajacamerecarama acuare. Eje uma ihuaramere tujatu acuare tuatsehue quisarati ishu. Quinajacamereti ishu Pablora chipiru tsehue etsujetyau bucha tujatu inime jucuare. \v 27 Beta mara junucatsutu Félix enaruqui jujacacuare. Enaruqui jujacatsu tujatu Pablo inajacamerecuare ama, israelita cuana tsehue jida jucara jucuare tibu. Porcio Festotu Cesareaju enaruqui jutibunecuare Félix cuarequi. \c 25 \s1 Pablo Festoja yacuaju dujutanacuareque \p \v 1 Tumetu Festo judirucuare Cesareaju, tumeque yahuaju aniya cuanaque narutibune ishu. Quimisha huecaca juatsutu cuinanacuare tumeque epu juque Jerusalénju cuaishu. \v 2 Tuque junatihuajutu pae cuanaja huaraji cuana tsehue, israelita cuana dyaque inime metse cuanara jadyatu Pablo jidamapa ejuu jadya cuejacuare, Pablo tsehue dyaque cahuaitiya tibu. \p \v 3 —Nerecabacue ecuana. Pablo quetimerecue. Pajunanuca Jerusalénju, —jadya tunajatu Festo acuare. \p Jadya tunajatu acuare, tunara Pablo Cesareaju, Jerusalén dijiju iyecara aya tibu. \p \v 4 Festora tuna acuare: \p —Aijama, Pablo paani jari Cesareaju. Ejetsunue juatsu ama tuhua judirunucaya. \v 5 Umae huaraji cuanatu eatsehue cuataqui. Pablo ni aiju jidama juchine, necuejacuedya ique tuhua tuque eje bucha juchineque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 6 Peadya tunca huecaca Jerusalénju aninucatsutu Festo Cesareaju dirunucacuare. Peya huecacatu nubicuare enaruquija inime bajeje ishuju. Nubitsutu tuhua anibutecuare. \p —Nebecue requeja Pablo, —jadya tujatu sudaru cuana acuare. \p \v 7 Israelita cuanaja huaraji cuana tuatsehue Jerusalén juque judiruhua cuanaque tuna tuhua casitaticuare. Sudaru cuanara Pablo juquerediruhuajutu israelita cuanara jipeticuare. Tunaratu Pablo jidama juchineque cuejatibunecuare: \p —Pabloratu dyaque jidamaque ajacaya ama, —jadya tuna jubarecuare. \p Jadya ama bucha \p —¿Ai cuita jatsu tujatu jidama ahua? —jadya Festo juyaju, ai cuejataqui ama tunajatu bacuare. \p \v 8 Pablotu jadya jucuare tuta taca catachiti ishu: \p —Eratu ni ai jidamaque ahua ama. Ique israelita cuanaja cacuatsashati eque anijacahua ama. Ique Yusuja etareja ishu jidama quisaratihua ama ni riya piji buchique. Eratu ni ai buchique jidama ahua ama Romajuque enaruqui tsehue, —jadya tuna Pablora acuare. \p \v 9 Festoratu israelita cuana pureamaturacara acuare. Jadya tibudya tujatu Pablo jadya bacaduracuare: \p —¿Cuacarami juya Jerusalénju, tuhua ecue yacuaju quicueneti ishu? —jadyatu Festora acuare. \p \v 10 —Aijama. Cuacarama juya tuhua. Riyadya ique micue yacuaju. Ique iyacua cuita Roma juque enaruquira mepehuaja yacuajudya. Rehuadya bacacue ique quicueneti ishu quisaratiyaju, Jerusalénju ama. Ique ni riya piji buchique israelita cuana tsehue jidama juma. Miratu adebayadya riyaque. \v 11 Ique ni huaraji cuanara cuatsashaya eque ama juya, ique ni aiju jidama juhua, tume tunara paiyedya. Majucarama amadya juya ique. Yuneri ama ni tunara ique eje bucha juhua jadya ayaque, jutaquiju taa ique aija buchique inatsu tuna queja tyataqui ama. Cuadishacue jutidya ique Roma juque enaruquique dyaque arida queja. César queja cuadishacue. Tura ique pacueja jucha metse, jucha metseque ama jadique, —jadyatu Pablora Festo acuare. \p \v 12 Festotu quisaraticuare tuja dyaque bahue cuana tsehue. Quisarati amena juatsutu: \p —“Cuadishacuepa ique César queja. Tura ique pacueja ique jucha metseque, jadya ama juatsu aijama jadique”, jadya mira ahua. Jutaquiju jadya mique aya. Tuequedya mique cuadishaya, —jadya tujatu Pablo acuare. \s1 Festo ecuari Agripa tsehue Pablo eje buchique quisarati aquerecuareque \p \v 13 Eje uma huecaca juatsu cuanatu ecuari Agripa, tuja enajique Berenice tsehue, junacuare Cesareaju, Festo isarara. \v 14 Tuhuadya tatse eje uma huecaca jucuare. Tuque tuhuajudyatu Festora cuejacuare Agripa, Pablo eje buchique: \p —Rehuari aniya ecuita erisique Pablo bacani. Felixratu risimerecuare. Tuque enaruquique jujacayara tujatu inajacamerechine ama. \v 15 Ique Jerusalénju juchine patya pae cuanaja huaraji cuana, tumebaedya israelita cuana emuiba cuanaque jadya tuna jechine eaqueja. Tunaratu Pablo bijidamadura neri aya. Tumeque ecuita patu jidama juchine. Iyemerecuepa. \v 16 Jadya bacatsu tuna jadya achine: “Tuyu ama tu ‘Pamaju’ jadya aishu, quicueneti ishu emajaca tyamaque jidamatu juchine jadya cuejaqui cuanaja yacuaju. Romajuja cacuatsashati eque tuque ecuanaja “Pamaju” jadya ataqui ama, tuque icuene quicueneti ishu quisaratishamaque. \v 17 Tume tuna jechine rehua. Tuna requeja jehuaju ique tsunutachine ama tuna baca ishu. Huecacape piji cuitadya cuachine ecue inime bajeje ishuju. Tuhua anibutetsu tuque ecuita quetimerechine. \v 18 Tume tunara cuejachine tuna ecahuaiti tibudya jutidya. “Riyaqueri Roma juque enaruquija cacuatsashati eque ama juhua”, tunara jadya aya bucha tuque ecue inime juchine. \v 19 Jadya eauque, tuna achine: “Pabloratu Yusu muiya ecuanaja baba cuanara ecuana amerecuare eque ama. Tuquetu ejeque Jesús bacani queja nimeeque cuana. Tumeque Jesústu majuhua. Pablora bacue aya: ‘Majuma tuque. Chacha tu enetitsuranuca’ jadya”, jadya ique israelita cuanara achine Pabloju. \v 20 Eratu adebataqui ama cuita bachine dutya riya cuanaque. Jadya tibudya tuque Pablo bacadurachine: “¿Cuacarami Jerusalénju juya? ¿Catachiticarami juya tuhua ecue yacuaju?” jadya Pablo bacadurachine. \v 21 Pablotu Jerusalénju cuacarama juchine. “Cuadishacue ique César queja. Tura ique pacueja ique jucha metseque, jadya ama juatsu aijama jadique”, jadya tura achine. Tume tuque ecue sudaru cuana cuatsashachine: “Jida nenarucue riyaque erisique. Tuequedya tuque Romaju César queja cuadishaya”, jadya tuque sudaru cuana achine, —jadyatu Festora Agripa acuare. \p \v 22 —Eratu bacacaradya aya quisaratiyaju tumeque ecuita, —jadyatu Agripara acuare. \p —Jidadya. Metajudya tuquemi quisaratiyaju bacaya, —jadyatu Agripa acuare. \s1 Pablo Agripa, Berenice jadyaja yacuaju nityatanacuareque \p \v 23 Huecacatsutu juticuare Agripa, Berenice tsehue huaraji cuana jidamaque inime bajeje ishu caradati bahue etareju. Cajututicuarepa tatse ejutuqui jida tsuje arida tsehue. Sudaru cuanaja huaraji cuanara tatse tajicuare. Tumebaedya epu ebariju ecuita cuana dyaque inime metse cuanaque tuna tatse tsehue nubiticuare. Festotu tuhuadya jucuare. Turatu quetimerecuare Pablo. \v 24 Festoratu dutya tuhua ecasitati cuanaque isaracuare: \p —Isaraya mique era, ecuari Agripa. Isaraya micuana era, ecuita cuana ecuanaja epu aridaju inime metse cuanaque. Riyadya riyaque ecuita riyaquedya rique ecuana bacani bacachine. Ique Jerusalénju, eje uma israelita cuanatu eaqueja jutichine, riyaquepa jidama juchine jadique cuejara. Tuna tuna jechine rehua tuque jucha metse jadique cuejanuca ishu. Cuejajacama tunara aya tuque iyemere ishu. \v 25 Quisaratiyaju bacatsu, ecuetu inime juya: “Turatu ni ai buchique jidama achine ama tuque iyetana ishu.” Tura cuitadya ique bacachine Romaju cacuadishamereti ishu, enaruqui Cesarja jucha metse, jucha metse ama jadique cuejatsa ishu. Jadya tura ique bacahua tibu, tuque cuadishayadya César queja. \v 26 Cuadishataqui tuque ecue quirica, eje bucha juatsu tume erisique era cuadishayaque pana cueja aishu. Jadya ama bucha, ai eje buchique huenetaqui ama era baya, ique tura ai jidamaque achineque baecua tibu. Jadya tibudya micuana ihuarahua casitati ishu, micuanaja tuque quisaratiyaju baca ishu. Miaqueja neri neri micue yacuaju rique bemerehua, ecuari Agripa. Micuanara dutyara bacahuaju ni tura ecuejau eje bucha ecue quirica Cesarja ishu cuadisha ishu. \v 27 Eje bucha cuadisha ataqui ama ejeque erisique jidama ejuque ecuejaque, —jadyatu Festora huaraji cuana acuare. \c 26 \s1 Pablo Agripaja peya huaraji cuanaja yacuaju jadya quicueneticuareque \p \v 1 Tumetu Agripara Pablo isaracuare: \p —Iyacua cuita quicueneti ishu quisaraticue. \p Jadya ayajutu Pablora ebi huesacuare ecuari isara ishu. Tuque jucuareque tujatu quisarati atibunecuare: \p \v 2 —Isaraya mique era, ecuari Agripa. Ique pureama juya, micue yacuaju quisaratiya cabatitsu. Miquemi huaraji dyaque emuique. Israelita cuanara achine, erapa jetiama ai jidama cuanaque achine jadya. Jidadya tu ique micue yacuaju quicueneti ishu, tunara ique eje bucha juchine jadya ayaque pusha pushaque mique bahue juishu. \v 3 Ecuari Agripa, miratu jida adebaya ecuana israelita cuanaja bahue. Miratu adebaya ecuanara eje buchique caquemitsati caquemitsati ishu ayaque. Jutaquiju nerecabacue ique; ique quisaratiyaju cahuaitima baca acue, —jadyatu Pablora Agripa acuare. \s1 Pablo Jesús queja catyatima jariju eje bucha anie jucuareque cacuejaticuareque \p \v 4 Pablotu cacuejatinucacuare: \p —Dutya israelita cuanaratu adebayadya ique yuequedya Moisésja cacuatsashati eque jujacacuareque ama. Ecue epuju cuitadya, tumebaedya Jerusalénju jujacacuare ama ecuanaja baba cuanaja bahue cuana eque. \v 5 Riyaque israelita cuanara cuejacara aatsu, pacueja; ique quisaratiyaque tu yunerique. Tunaratu adebayadya ique yuequedya fariseo jucuareque. Peya cuare israelita cuana bucha dyaquetu fariseo cuana cacasatiya cacuatsashati cuana eque ani ishu. \v 6 Béru yuequedya patu Yusura acuare israelita cuana: “Eratu emaju cuanaque chacha nityatsuranucabuque” jadya. Eratu pana ejenedya aya Yusura eje bucha aana acuareque adadibuqueque. Era jadique ejeneya baatsu tunara micuanaja yacuaju behua. \v 7 Dutya jujeri israelita cuanaratu ejeneya Yusura dutya emaju cuanaque chacha nityatsuranucabuqueque. Peadya tunca beta earacana Israelja ebacua cuanaque eque ejuracana cuanaratu jadique ejeneya. Jadya tibudyatu ecuana israelita cuanara Yusu muijacaya ama. Huecada tupu, meta tupu jadya tuque ecuana merejacatsu ama mereya. Amena iyacua, ecuari Agripa, riyaque israelita cuanara “Iquepa jidama juya” jadya aya, era Yusura emaju cuanaque chacha nityatsuranucabuque jadique ejeneya baatsu, —jadyatu Pablora Agripa cuejacuare. \p \v 8 —¿Eje bucha juatsu jatsu tuque micuana Yusura emaju cuanaque chacha nityatsuranucayaque ejeneya ama? —jadyatu Pablora tuhua cuanaque acuare. \p \v 9 Pabloratu Agripa cuejanucacuare, dutya tuhua cuanara quisaratiyaju bacayaju: \p —Icuenetu era Jesús queja ecatyati cuanaque dyaque jidama acuare. Eratu jida bucha bacuare, Nazaretju anicuare queja catyatiya cuanaque jidama au. \v 10 Ijahue ijahue tuna era acuare Jerusalénju. Jetiama tuna etare apudaju ishamerecuare Jesús queja ecatyati cuanaque. Jadya tuna acuare pae cuanaja huaraji cuanaja yanaju. Jesús queja ecatyati cuanaque iyetanayaju, ique dyaque pureama jucuare. \v 11 Eje uma nerecaturae tuna ahua Jesús queja nimee amerejacacara aatsu. Casada tsehue tuna “Jesús tu Mesías ama” jadya amerecara ahua. Nubinubini bahue juhua caradati ishuque etare cuanaju tuna sare juyaque. Dyaque nime jidama ecahuaiti ique juhua tuna tsehue. Japada epu cuanaju cuabahue juhua tuna sarera. Daditsu tuna ecue nerecatura bahue juhua, —jadya tuna Pablora acuare. \s1 Pablo eje bucha cacuaretie inime jucuareque cacuejaticuareque \r (Hch 9.1-19; 22.6-16) \p \v 12 Pablo cacuejatinucacuareque: \p —Peya huecaca ique cuacara jucuare Damascoju Jesús queja ecatyati cuanaque inamerera. Pae cuanaja huaraji cuanara cuatsashacuare jadya ique juishu. \v 13 Ique jadya jucuareque mique cuejaya, ecuari Agripa. Ediji eque cuayaque barepatya cuana ni barepa eque huecara pana udatilla atsacuare. Tumeque huecatu jucuare ijeti bucha dyaque huecada. Udatsacuare tura ique, eatsehue cuaya cuanaque jadya. \v 14 Dyaque cuita bajida juya tibu ecuana huipuchitanatsu yahuaju rumucuta rihui jucuare. Tume Ecuana Cuatsashaquira isaracuare hebrea yana eque: “Saulo, Saulo, ¿eje bucha juatsu mira nerecaturaya? Mira ique bijidamadurayaquemi mita tacadya jutidya jidama catiya. Juye tuta tacadya jutidya enimetsequera muyayaju acui tapatsu ujeda ecatimereu buchique mique”, jadya tura acuare. \v 15 “¿Aira isaraya?”, jadya tuque acuare. “Ique Jesús, idya mira nerecaturayaque. \v 16 Netitsuracue. Erami mepehua ique merequi juishu. Mepehua mique era, peya cuana micue mira ique bahuaque cueja ishu. Cuejacue ecana mique era eje bucha ameredadiyaque. \v 17 Mira tuna ique eje buchique dutya queja cuejadadiya. Narubuque mique era, israelita cuanara, israelita ama cuanara jadya eiyeuju. \v 18 Israelita ama cuana queja cuita mique cuadishaya, ecue quisarati yunerique cuejati ishu. Cuadishaya mique era, tuna Yusura cuatsashaya eque jujaca ishu ama, tuna Yusuja biji eque anisha ishu. Cuadishaya mique era, tuna Satanásra cuatsashaya eque jujacatsu, Yusura cuatsashaya eque camadya ani ishu. Cuadishaya mique era, tuna eaqueja catyati ishu. Tuna eaqueja catyatiyaju tunajatu Yusura jucha cuana apupashaya. Tura tuna tyadadiya jidaque tura tuja cuanaque tyaana ahuaque”. Jadya eque Jesúsra cuadishacuare riyaque quisarati cueja ishu, —jadyatu Pablo cacuejaticuare. \s1 Pablo Yusura amereya eque jucuareque cacuejaticuareque \p \v 19 Pablo quisaratinucacuareque: \p —Acuaredya tuque Jesúsra barepa juque cabameretitsu tura amerecuareque, ecuari Agripa. \v 20 Jadya juatsu catibuticuare Jesúsja jidaque quisarati, Jesús eje buchique cueja. Icuene cuita tuna Damascoju aniya cuanaque cuejacuare. Tuequedya tuque Jerusalénju aniya cuanaque, Judea yahuaju aniya cuanaque jadya cuejacuare. Israelita cuana, israelita ama cuanaque jadya tuna Jesúsja quisarati cuejaajecuare. “Necacuareticue inime. Nebijiseriume cajuchati. Jesús queja necatyaticue. Jidaque neacue, peya cuanara yuneridya micuana Jesús jaque juishu inime cacuaretihuaque baishu”, jadya tuna cuejajacacuare ama. \v 21 Jadya cuejae quisarati aya tibu, israelita cuanara inacuare Yusuja etareju. Iyecara ebari tunara acuare, era Jesús eje buchique cuejaya baatsu. \v 22 Jadya ama bucha Yusura tsahuajacahua ama, ni narujacahua ama. Iyacua ique Jesúsja quisarati cuejacuejani juya. Inime metse cuanaque tumebaedya ecuita jetiedya cuanaque jadya tuna era cuejaya. Cuejaya tuque Moisésra huenecuareque. Cuejaya tuque tumebaedya Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuareque. Era cuejayaque ri tunara, jadyatu judadiya, jadya acuareque. \v 23 “Mesías patuna nerecaturadadiya. Iye jadya patuna abuque”, jadya tuna jucuare. Tuquepa icuene emajuque netitsurabuque, majunuca ishu ama. Turapa Yusu queja judiru ishuque quisarati tsapebuque israelita cuana, israelita ama cuanaque jadya. Ude tsehue udatsu ecuanara eje eque cuayaque ebau bucha, jadyapa tura ecuana Yusu queja judiru ishuque bahue amereya, jadya tuna jucuare. Jadya tunajatu béru yuequedyadya huenecuare, —jadyatu Pablora cuejacuare Agripa, tuhua jucuare cuanaque jadya. \s1 Pablora Agripa Jesús queja catyatishacara acuareque \p \v 24 Festoratu baca anicuare Pablora quicueneti ishu quisarati ayaju. Tuque jadya quisaratiyajutu Festo jebuda quisaraticuare: \p —¡Miquemi equijahuati, Pablo! Riya cuanaque dyaque inime tupurami quijahuatishaya, —jadya tujatu acuare. \p \v 25 —¡Aijama. Equijahuati ama ique, ecue emuique enaruquique Festo. Era inime tupuyaque tu yunerique. Dyaque bahue cuanara inime tupuyaque tume. \v 26 Riyadya rehua ecuari Agripa. Bajida tsehue ama tuja yacuaju quisaratiya. Turatu adebayadya ique yuneri quisaratiyaque. Turatu adebayadya Jesús eje bucha juhuaque. Etehua amatu jadya juhua, dutyaja yacuaju, —jadyatu Pablora Festo acuare. \p \v 27 Tuequedyatu Pablora ecuari Agripa isaranucacuare: \p —Ecuari Agripa, ¿ejeneyadyami beru Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuareque? Eratu adebaya mira ejeneyaque, —jadyatu Pablora acuare. \p \v 28 Agriparatu quemitsacuare: \p —Riya piji bacameretsu Jesucristo jaque amereya bucha tuque micue inime juya, —jadya tujatu Pablo acuare. \p \v 29 —Dyaque jidami Jesucristo queja catyatitaqui, iyacua cuita, jadya ama juatsu eje tupu. Dyaque jida taa mique cuita camadya ama, dutya rehua cuanaque tumebaedya tuaqueja ecana ecatyatiu. Ique Yusu queja bacabacajacaya ama dutya micuana tuaqueja catyati ishu, ique tuaqueja ecatyati bucha. Jadya ama bucha, era micuana ique bucha erisi amerecarama aya, —jadyatu Pablora acuare. \p \v 30 Pablo jadya quisarati amena juhuajutu Agripa, Festo, Berenice, tuhua anibutecuare cuanaque jadya netitsuracuare, tuhuaque cuinana ishu. \v 31 Cuinanayaque tunajatu quisarati acuare dutya tunara quisarati bacahua cuanaque. \p —Riyaque ecuita Pablo ri jidaque. Tuquetu eje bucha ama juchine iyetana ishu, ni etare apudaju ishataqui ama, —jadya tuna jucuare. \p \v 32 —Juquena ama juchine “Roma juque enaruquira ique pacueja yuneridya ique jucha metse, jucha metse ama jadique”, era taa tu einajacamereu tumeque, —jadyatu Agripara Festo acuare. \c 27 \s1 Festora Pablo Romaju cuadishacuareque \p \v 1 Bajejecuare tunajatu inime Pablo Italia yahuaju cuadisha ishu. Ique cuacuare tuna tsehue. Pablo, peya erisi cuanaque jadya tuna Julio bacani queja catyati atanacuare. Juliotu cien sudaru cuana cuatsashaquique jucuare. Sudaru cuana tura cuatsashacuarequetu “Roma juque ecuarija sudaru cuana” bacani jucuare. \v 2 Cuacuare ecuana Andramito ebuteju. Tuhua junatitsu ecuana anibutecuare cuaba ebariju. Tumeque cuaba ebaritu jaratsuraajetaqui jucuare eje uma ebute cuanaju Asia yahuaju. Tuequedya ecuana cuinanacuare ebute juque. Aristarcotu ecuana tsehue cuacuare. Tuquetu Tesalónica epu juque jucuare, Macedonia yahua juque. \p \v 3 Peya huecaca ecuana junaticuare Sidón epuju. Julioratu Pablo dyaque tuja canerecabati tsehue bacuare. Emajaca tujatu tyacuare tuque cuajiti ishu tuja eadeba cuana tsehue tumeque epuju, tura ai sareya cuanaque tunaja tyatsa ishu. \v 4 Tuequedya ecuana cuinanacuare Sidón juque. Tuhuaque cuinanayaquetu cuejiji jucuare ecuana queja peitana. Jutaquijudya ecuana cueticuare beni diji eque amaca eque ecububu Chipre bacani jiruru eque, cuejiji casadama jipenee juya eque. \v 5 Riquecuare tuque ecuana enaja ecuaque Cililcia, Panfilia jadya jiruru tuyu eque. Junaticuare ecuana epu Mira bacaniju, Licia yahua juque. \v 6 Tuhua ecuana tumeque cuaba juque cuinanacuare. Tuhuadyatu sudaru cuana cuatsashaquique bahue jucuare tumeque ebuteju peya cuana jarayaque, Alejandría juque junahuaque. Tumeque cuabatu Italia yahuaju cuayaque jucuare. Tuhuadya ecuana cuabaju iyabutyacuare Italiaju cuanuca ishu. \v 7 Cuejijira acuatsuruya tibu ecuana eje uma huecaca inime eque piji cuaba tsehue ajecuare. Dyaque masada tsehue ecuana Gnido barecuare tuhua jaratsuramaque. Cuejijija inime ecuana tuyu cuataqui ama cabaticuare. Jadya tibu ecuana cueticuare Creta ecububu beni diji eque amaca eque, cuejiji dyaque cuita ama juya eque. Salmón tuyu eque ecuana cueticuare. \v 8 Chamacama ecuana cueticuare tuyu cueti Creta jiruru eque. Chamacama ecuana jaratsuracuare ebuteju. Tumeque ebutetu “Capeneti Ishuque Ebute” bacani jucuare. Tumeque ebutetu jucuare Lasea epu peque. \p \v 9 Dyaque cuita ecuana tsunutacuare. Yusura jucha cuana apupashayaque adeba ishuque chinetu amena ecueti jucuare. Ena eque eju cuaishuque dyaque mudaque maratu jueticuare. Cuejipa cuana juyaque maratu amena jueticuare, nei tumebaedya. Mudaque adebaya tibu tuna Pablora jida cuejacuare: \p \v 10 —Tata ecana, eratu dyaque muda baya ena eque cuanuca ishu. Cuabatu enubiu. Dutya ai cuabaju dujuyaque tuque ecuana eaputashau cuana. Ecuana cuitadya ecuana huiditsu emajuu, —jadya tuna Pablora acuare. \p \v 11 Cuaba metseque, tuque aquereniquique tatse jadya jucuare: \p —Aijama. Mudamatu juya. Necuanucaradya riyaque ebute juque, —jadya tatse jucuare. \p Sudaru cuana cuatsashaquiratu tatsera cuejayaque jutidya bacacuare, Pablora cuejayaque ebacauque. \v 12 Ebute ecuana jaratsurayaquetu jidaque ama jucuare cuaba jara ishu, dutya huecaca cuejipa cuana juya tibu. Jadya tibutu dutyajadya inime jucuare: \p —Dyaque jida necuinanaradya rehuaque. Necuanucara peya ebuteju riyaque ecububu juque. Fenice ebuteju necuara. Tuhua necuetishara cuejipa cuana badaque mara cuana, —jadya tunajatu inime tupucuare. \p Tumeque ebutetu nei diji, beni diji ecatse patya majaca jucuare. \s1 Cuejipa jueticuareque \p \v 13 Cuejiji casadara ama inime equera piji adadihuaju, tunajatu inime jucuare: \p —Necuaradya jutidya —jadya. \p Tume ecuana cuanucacuare ebute juque Creta cububu jiruru eque. \p Jadya tibudya tunajatu huesacuare metal bicuedaque ena ducu eque cuaba ina ishuque. “Capeneti Ishuque Ebute” juque cuinanatsu ecuana cuaba eque ajenucacuare Creta cububu peque eque. \v 14 Yaratupu juatsutu peya eque amaca eque cuejipa juetinucacuare. Acuatsuru jida tura ecuana acuare. Nei diji eque amacaquetu tabubu jueticuare. \v 15 Tumeque cuejipa casadaratu cuaba ebari tibene duju atibunecuare. Acuatsurutaqui ama ecuana bacuare cuejipa. Jutaquiju ecuana cuejipa queja cadujumereticuare. \v 16 Cueticuare ecuana ecububu ashaasha Clauda bacani jiruru eque. Tumeque ecububuja beni diji eque amaca cuetiyajutu cuejipa casada cuita ama judirucuare ecuana queja. Cuaba ebari tadajutu cuaba caca piji erisi jucuare. Tumequetu cuaba ebari juque ai butyatsu mejijiju rada ishuque jucuare. Chamacama tsehuetu cuaba ebariju mere juya cuanara cuaba caca piji huanasicuacuare epucutanatereuju. \v 17 Tsurashacuare tuna ebarucue educuju. Tuequedya tuna ebajarara cuaba ebari soga arida cuana tsehue huayucuare, cuaba ebari catsatanatsu epucutanatereuju. Anicuaretu emajaca deda cuita ama cuanaque, emajaca cuana patya mejijiquique. Tume cuanaque catsaqui juatsu cuaba ebari enubiuju tuna bajida jucuare. Jadya tibudya tunajatu cuaba ajeshaquique eraca junuda misida jadique butyacuare, cuejipara cuaba ebari mejiji queja duju eauju. Jadya cadujumeretie ecuana jucuare cuejiji queja. \v 18 Cuejipa netiya ama baatsu tunajatu huecacatsu ijehuetibunecuare tunara cuaba ebariju dujuya cuanaque. \v 19 Huecacanucatsutu cuabaju mere juya cuanara cuitadya tunaja emetucu tsehue ijehuebarecuare cuaba ebariju dujuya ai aquereniya cuanaque, cuaba jatatsusha ishu. Enaju tunajatu ijehuecuare umae acui cuana, soga cuana, eraca junuda misida cuana cuaba ebari aquereni ishu erihua cuanaque jadya. \v 20 Eje uma huecaca tuque ecuana bacuare ama ijeti. Eje uma meta tuque ecuana bacuare ama purari cuana. Majuya bucha ecuana cabaticuare, cuejipa casadaque netiya ama baatsu. \p \v 21 Eje uma huecaca ecuana arama jucuare. Tumetu Pablora isaracuare dutya cuaba ebariju cuanaque: \p —Tata ecana, cuejachinedya datse micuana era “Capeneti Ishuque Ebute” bacaniju jaratsura ishu jari. Micuanaradya bacacarama achine. Cuinananucataquimadya datse ecuana juchine tumeque ebute juque. Tuhuaque cuinananucachineque ama juatsu micuana caaputashatiquena ama juquena juhua dutya riyaque cuabaju dujuya cuanaque, cuaba aquereni ishu cuanaque dyaque saretanaya cuanaque jadya. Majujeriquena ama ecuana juquena juhua. \v 22 Necanimehuallatiume. Ni ejeque buchique ecuana majuya ama, arepa cuaba ebari nubitsu aputaya ama bucha. \v 23 Chineju barepa juque Yusu tsahuaquira cabamereti ishu ahua. Yusu Nerira cuadishayaquetu juchine. Ique tumeque Yusu jaque. Eratu tumeque mereya. \v 24 Isarahua tura ique: “Bajida juume, Pablo. Miquemi cabameretititaqui enaruqui dyaque arida queja. Romajumi jutitaqui. Yusu dyaque jida juya tibu, turami naruya. Turami majushaya ama ni ejeque miatsehue cuaya cuanaque”, jadya tumeque barepa juque jehuara cuejanahua. \v 25 Tata ecana, necacasaticue. Ique Yusu queja nimee. Eratu ejeneya. Juyadyatu tura barepaju etsahuaqui eque cuejamerehua bae cuitadya. \v 26 Yusura ecuana naruya, arepa cuaba ecububu catsaqui juya ama bucha, —jadya tuna Pablora acuare. \p \v 27 Jadya jue ecuana mudaju peadya tunca pushi earacana huecaca judirucuare. Chamacama ecuana ena Adriático bacaniju judirucuare. Peya queja, peya queja duju jadya tucue ecuana cuejipara acuare. Meta patyatu cuaba ebariju mere juya cuanaque bahuedya jucuare ecuanara yahua jipeajeyaque. \v 28 Tupucuare tuna ena eje deuque. Quimisha tunca shucuta earacana metrotu jucuare. Riya piji cuanucatsu tunajatu tupunucacuare enaja dee. Deda cuita amatu jucuare. Jucuaretu beta tunca pacarucu earacana metro dyane. \v 29 Bajida tuna jucuare cuaba ebari tumu ebari cuana ejiruruju catsaqui ejuuju. Jadya tibudya tunajatu butyacuare pushi metal bicueda cuanaque cuaba nitya ishu. Bucucunucacuare amatu cuaba ebari. Tuhuadyatu neticuare. \v 30 Cuaba ebariju mere juya cuanaque tuna huanacara jucuare. Cuaba caca tunajatu enaju butyacuare, tuatsehue huana ishu. Ijahue acara tuna acuare tuna cuatsashaqui cuanaque. \p —Cuaba huitu quejaque metal cuaba nityaquique butyara ecuana cuaya, —jadya tunajatu acuare tuna cuatsashaqui cuanaque, pusha pusha ayaque. \p \v 31 Pablotu bahuedya jucuare tuna huanacara juyaque. Jadya tibu tujatu Julio sudaru cuana cuatsashaquique cuejaticuare: \p —Tumeque cuabaju mere juya cuanaque tuna huanacara juya cuaba juque. Tuna ni cuinanaya, dutya micuana enaju majutereya, —jadya tujatu aticuare. \p \v 32 Jutaquijudyatu sudaru cuanara tubucuare soga cuaba caca risiquique. Tubuhuajutu cuaba caca enaju pacacacuare. Pacacahuajutu ejurira japada dujucuare. \p \v 33 Apudajudya tuna Pablora dutya cuejahuecacacuare tunaja ai cuana piji ara ishu: \p —Amena micuana peadya tunca pushi earacana huecaca dyaque ai bijiseri juyaque. Ni ai buchique micuanaja tupu eara. \v 34 Araarataqui micuana cacasati ishu. Tsapeume inime. Ni ejeque buchique ecuana majuya ama. Dutyadya ecuana chacha juya, —jadya tuna Pablora acuare. \p \v 35 Tuna jadya aatsutu Pablora inacuare pan. Inatsu tujatu yusurupai acuare Yusu dutyaja yacuaju. Yusurupai aatsu tujatu cuesicuare. Cuesitsu tujatu aracuare. \v 36 Tuque araaraya baatsu tuna cacasatitsu dutyadya araaracuare. \v 37 Dutyaque ecuana jetiama ecuita cuaba ebariju jucuare. Beta ciento pacarucu tunca shucuta earacana ecuita ecuana jucuare. \v 38 Araaracuare ecuana jequeya tupu. Araara amena juatsu tunajatu ijehuecuare enaju jetiama trigo bacani tunara dujuya cuanaque, cuaba jatatsusha ishu. \s1 Cuaba ebari enaju nubicuareque \p \v 39 Huecacahuajutu cuabaju mere juya cuanara ecuabata bacuare japada. Baecua tuna jucuare ecuana ejuque. Adebataqui ama tuna yahua bacuare. Bacuare tunajatu mejiji camadya. \p —Mejijiju cajipetishatsu quidutishacara neara cuaba, —jadya tuna jucuare. \p \v 40 Cuanuca ishu ecana cabajejeticuare. Tubucuare tuna soga cuana ena ducu eque cuaba inaquique metal tisu. Soga cuana tubuhuajutu metal bicuedaque enaja ecuaque dedaju pacacacuare. Pisubarecuare tuna etaruqui ecatse cuaba tibu quejaque tatse tsehuedya inaajenuca ishu. Nityatsuranucacuare tuna cuejijiju eraca junuda misida icueneque cuejijija cuaba bucucusha ishu. Tumetu cuaba jipetanaajecuare ejiruru queja. \v 41 Cuejijiratu cuaba ebari cuinanashacuare beta ejuri dijiju. Mejiji etihuesu catsaquitu jucuare. Cuaba ebari huitutu mejijiju caretacuare. Bucucunucataqui amatu cuaba jucuare. Cuaba ebari tibutu patsatana jida jucuare, ena pacu casadaradya jutidya. Jadya juhuajutu cuaba ebari inime eque nubiajecuare. \v 42 Sudaru cuanaratu erisi dujuya cuanaque iyecara acuare, betsayaque tuna ehuanau bucha adebatsu. \v 43 Sudaru cuana cuatsashaquiratu Pablo iyemerecarama acuare. Jadya tibudya tujatu ecana iyemerecuare ama. Betsa bahue cuanaque tujatu enaju pacacashamerecuare, uhuaju icueneta judiru juishu. \v 44 Betsa baecua cuanaque tujatu cuaba juque taura cuana dyaque betsashacuare, tuna ehuidiuju. Jadya eque ecuana dutya chacha judirucuare uhuaju. \c 28 \s1 Pablo Malta bacani ecububuju eje bucha jucuareque \p \v 1 Ecuana dutya yahuaju judiruyaju ecuana tuhuaque ecuita cuanara tsurutsacuare. Tunara ecuana cuejatsacuare tumeque ecububu Malta bacanique. \v 2 Tunara ecuana jida inime tsehue batsacuare. Ruquenityacuare tuna jetiama etiqui, dyaque bada, nei jadya juya tibu. \p —Nejecue. Nebahuinacue etiqui, —jadya tunara ecuana acuare. \p \v 3 Pablotu cuati urada cuanaque mepe jucuare. Etiquiju tujatu iyati iyati acuare. Cuati emaque tucue bacua dyaque ujedaque juanicuare. Tumetu etiqui uquera tuhuaque cuinanashacuare. Pabloja ebiju cahuayutitsu tujatu emetucuju acuare. \v 4 Tuhua aniya cuanaque tuna tuja ebiju bacua ecahuayuti baatsu jadya cacuejatibarecuare: \p —Riyaque ecuita ni taa ri quiyeti puji. Enaju emajuuque chacha juhua ama bucha tume taa ri bacuara ahuaju majuya, —jadya tuna jucuare. \p \v 5 Pabloratu bacua itatacuare etiquiju. Eje bucha ama cuitadyatu jucuare. \v 6 Dutyara tunajatu bacuara ahuaju mujateretsu masadama majuya bucha bacuare. Tsunuda datse ihuatsu tuna eje bucha ama juyaju bacuare. Tuque jida baatsu tunajatu bape inime tupucuare: \p —¡Riyaque taa ri ecuita ama! ¡Ejuudya ri yusu! —jadya tuna jucuare. \p —Aijama. Ecuita maju aquiquedya ique, micuana baedya, —jadya tuna Pablora acuare. \p \v 7 Yume cuejadya ecuana Publiora acuare tuja etareju cuaishu. Tuquetu ecububuju dyaque inime metseque jucuare. Tura isaaniyaque yahuatu mejiji japadama jucuare ecuana etiqui bahui jucuare eque. Quimisha huecaca ecuana tuaqueja anibacacuare. Dyaque jida tura ecuana batsacuare. \v 8 Tuja etataquetu ujejeda jucuare. Jaracuaretu baara tsehue, ami buju jadya juyaque. Pabloratu cuajiticuare. Tuaqueja jutitsutu Yusu tsehue quisaraticuare. Quisarati amena juatsu tujatu emetucu huanacuare tuque dyaque. Jadya chachanee tujatu acuare Yusuja casa tsehue. \v 9 Anicuaredya umae ujejeda cuanaque ecububuju. Publioja etataquepa chacha juhua jadya bacatsu tuna, tuna dyadi ujejeda cuanaque cadujuticuare Pablo queja. Yusuja casa tsehue tujatu ecana chachanecuare. \v 10 Jadya tibu ecuana tuhua cuanara dyaque jida bacuare. Tunaja cuitadya aniyaque tunara ecuana tyacuare ecuanaja ai ehuitiuju. Ecuana amena yudijidya cuinananucayaju tunara ecuana tyacuare dutya ecuanara ai sareya cuanaque. \s1 Pablo Romaju junaticuareque \p \v 11 Tumeque ecububuju ecuana quimisha badi jucuare. Tuhuatu ebuteju jaracuare cuaba ebari. Tumeque cuabatu Alejandría juque juticuare cuejipa catibutima jariju. Neticuaretu cuaba huitu queja amaca yusu cueya cueya ecatse Cástor, Pólux jadya. \v 12 Tumeque cuaba ebari tsehuedya ecuana Malta juque cuanucacuare. Tuhuaque cuinanatsu ecuana dirucuare Siracusa ebuteju. Tuhua ecuana anibacacuare quimisha huecaca. \v 13 Cuacuare ecuana ena eque ejiruru eque Regioju judiruya tupu. Huecacape pijidyatu beni cuejiji jutibunenucacuare jida. Huecacanucatsu ecuana Puteoliju junaticuare. Tuhua tupu camadya tuque ecuanaja ena eque aje ishuque jucuare. \p \v 14 Tuhua tuque ecuana tsurucuare ecuana tsehuequi cuanaque. Tunara ecuana ihuamerecuare tuna queja anibaca ishu. Pacarucu huecaca ecuana tuna queja anibacacuare. Tuequedya ecuana ehuachi eque Romaju cuacuare. \v 15 Jesús queja ecatyati cuanaque tuna bahue jucuare ecuana Romaju ehuachi eque cuayaque. Umae cuanara ecuana ihuacuare “Mercadoju Ediji Apio” bacaniju. Peya cuanara ecuana ihuacuare “Quimisha Etare Eaniqui” bacaniju. Tuna baatsutu Pablo pureama jucuare. Dyaquetu cacasaticuare. \p —Miquemi ecuana tsehue dyaque jida juhua, Tata, —jadya tujatu Yusu acuare. \p \v 16 Tuequedya ecuana Romaju junaticuare. Tuhua ecuana judiruhuajutu Juliora menaje tyacuare erisi cuanaque Roma juque huaraji cuana. Huaraji cuanaratu Pablo etare apudaju ama ishatsacuare, peya etareju jutidya. Jadya ama bucha tunajatu sudaru queja narumerecuare, tuque ehuanauju. \s1 Pablora Jesúsja quisarati Romaju cuejacuareque \p \v 17 Quimisha huecaca juatsutu Pablora ihuaramerecuare israelita inime metse cuanaque Romaju anicuare cuanaque. Tuna caradatihuaju tujatu ecana jadya acuare: \p —Ecue ata cuana, nequisaratishacue ique, ique quicueneti ishu. Ique eje bucha ama juhua ecuanaja ata israelita cuana tsehue. Moisésja cacuatsashati equedya anihua ecuanaja baba cuanaja bahue eque. Jadya ama bucha ecuanaja ata israelita Jerusalénju cuanaque dyaque cahuaiticuare eatsehue. Inatsu tunara Roma juque huaraji cuana ecuadisha cuana queja menajetyacuare. \v 18 Huaraji cuanaratu bacacuare ique quicueneti ishu quisaratiyaju. Quisaratiyaju ique bacatsu tunara inajacacara acuare. Dadicuare ama tuna ni ejeque inimedya jutidya ique iye ishu. \v 19 Ecue ata cuanara bacue inajacamerecarama acuare. Jadya tibudya “Cuadishacue ique Romaju. Enaruqui dyaque aridara ique jucha metseque, jadya ama juatsu aijama jadique pacuejatsa”, jadya ique jucuare. Jutaquiju riyadya ique quicueneti ishu, ecue ata israelita cuanatu jucha metse jadya cacuejati ishu ama. \v 20 Jadya tibudya micuana ihuaramerehua, era micuana baatsu isaracara aya tibu. Bahuedya micuana, béru yuequedya ecuanaja baba cuanara ihuajacacuareque ama Yusuja Emepeque junayaque. Tumeque Yusuja Ecuadisha quejadya ique catyatihua, Jesús queja cuitadya. Tuaqueja catyatihua tibu, tunara risimerecuare, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 21 —Ecuana ecuana baecua cuita juhua riyaque inime cuana. Ecuanaja ata Judea yahuaju cuanara tuque ecuanaja cuadishachine ama quirica micue ishuque. Israelita cuana tuhuaque jechine cuanara ecuana cuejachine cuana ama cuita mique eje buchique. Ecuanaja yacuaju tuna quisaratichine cuana ama cuita micue ishu. \v 22 Bacacara tuque ecuana aya mira Jesús eje buchique cuejayaque. Bacaya tuque ecuana. Dutya quejapa tunajatu quisarati aya; yuneri amapa iyacuaque bahuityayaque jadya. Dyaque jida ecuana miaqueja pana cueja catimerecara juya mira bahuityayaque, —jadya tunajatu acuare. \p \v 23 Jadya juatsu tunajatu iyacuare huecaca caradatinuca ishu. Tumeque huecaca juetihuaju tuna umada junaticuare Pablo aniya etareju. Tsunuda tuna Pablora isaracuare. Apudajudya catibutihuaque chineya tupu tujatu ecana bahuityacuare. Cuejacuaretu ecana Yusura dutya eje bucha narue adadiyaque. Cuejacuaretu ecana Moisésra, Yusu equeque quisarati cueja puji cuanara Mesías jadya adadiyaque huenecuareque. Cuejacuaretu ecana Jesús cuitadya Mesiasque, Yusuja Emepeque. \v 24 Umae israelita cuana casitatihua cuanaratu ejenecuare tura cuejayaque. Tuna tuna Jesús queja catyaticuare. Peya cuanara bacue ejenecuare ama tura cuejayaque. \v 25 Caquemitsati caquemitsati juyaque tuna cuinanacuare, dutyara tupu ama inime tupuya tibu. Cuama jarira tuna Pablora acuare: \p —Béru yuequedyatu Isaiasra cuejacuare yunerique ecuanaja baba cuana. Yusuja Espiritura tuna jadya cuejamerehua: \q1 \v 26 “Cuacue micue ata cuana queja. \q1 ‘Bacaya tuque micuana Yusura cuejayaque adebayaque ama. \q1 Baya tuque micuana Yusura ayaque, adebayaque ama’ jadya ecana cuejaticue. \q1 \v 27 Ejeneya ama tunajatu ecue quisarati, tunara ejenecarama aya tibu. \q1 Bacaya ama tunajatu ecue quisarati, tunara bacacarama aya tibu. \q1 Bacarama tunajatu aya era ayaque, tunara adebacarama aya tibu. \q1 Ijaca cani catumutihua bucha, yatuca catumutihua bucha jadya tuna juhua. \q1 Cacuareticarama ecana inime juya, ecue ecana tunaja jucha cuana apupuasha ishu”, \m jadya patu Isaías eque jucuare Yusu béru. \p \v 28 Pablora tuna isaranucacuare: \p —Era micuana bahue amerecara aya. Iyacuatu Jesúsja jidaque quisarati tsapetanaya israelita ama cuana queja. Cuejayaju bacatsu tuna Jesús queja catyatibuque. Tuna tuaqueja jadya catyatie juyaju tunajatu Yusura jucha cuana apupashabuque, —jadya tujatu ecana acuare. \p \v 29 Pablora jadique cuejahuajutu israelita cuana dirucuare, tuna cama caquemitsatiajeyaque. \p \v 30 Pablotu anicuare beta mara Romaju. Tura cuitadyatu tsujetyacuare etareju ani ishu tuhua. Pureama tsehue tujatu ecana batsacuare dutya tuaqueja jutiya cuanaque, arepa sudarura naruya jari ama bucha. \v 31 Ecuita cuanara batiyaju tujatu ecana Yusura dutya eje bucha narue ayaque cuejatsabarecuare. Bajida tsehue ama tujatu ecana cuejacuare. Dyaque tujatu quisarati acuare Ecuana Cuatsashaqui Jesucristo eje buchique. Huaraji cuanaratu cuejamerejacacuare ama jidaque quisarati. \p Riya tupu camadya, \cls Lucas