\id MRK - Kakchiqel, Western [ckw] NT (Guatemala) -2011 bd. \h SAN MARCOS \toc1 Ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic ri tz'ibatal ca ruma San Marcos \toc2 San Marcos \toc3 Mr \mt1 Ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic ri tz'ibatal ca ruma San Marcos \ip Ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic ri tz'iban ca ruma San Marcos, nuk'alajsaj chkawech chi tek ri Kajaf Jesús xerutijoj ri winek riq'ui ri ruch'abel ri Dios, xuc'ut chi Riya' can Dios wi y can ya wi Riya' ri c'o pa ruwi' ronojel, ruma can c'o wi ri ruchuk'a' pa quiwi' ri itzel tak espíritu, xerubanala' q'uiy ruwech milagros y xucuy chuka' quimac ri winek. \ip Chupan re wuj re' nubij chi ri Kajaf Jesús q'uiy mul xch'o ka chrij Riya' mismo y xubij re ch'abel re': “Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol”. Y riq'ui ri queri' xubij, xuc'ut ri' chi can ya wi Riya' ri tzujun (sujun) pe ruma ri Dios (Dn. 7.13 y Ap. 14.14). \ip Ri San Marcos nubij chuka' chi ri Jesús xpe riche (rixin) chi ya Riya' ri xniman xilin quiche (quixin) ri winek, y can xuya' chuka' ri' pa camic riche (rixin) chi xerucol ri winek pa ruk'a' ri mac (Mr. 10.45). \c 1 \s1 Ri Juan ri Bautista nutzijoj ri ruch'abel ri Dios \p \v 1 Quec'are' rubanic tek xtiquir pe rutzijoxic ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, ruch'abel ri Jesucristo ri Ruc'ajol ri Dios.\f + \fr 1:1 \ft Sal. 2.7; Lc. 1.35; Jn. 1.34; Ro. 8.3; 1 Jn. 4.15.\f* \p \v 2 Ri profeta Isaías, ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, rutz'iban c'a ca ri xbix chare ri Jesucristo ruma ri Dios. Y quec'are' ri xutz'ibaj ca riya': \q1 Xtintek c'a ri nutako'n ri ninabeyej chawech, \q1 riche (rixin) chi nuchojmirisaj apo ri abey.\f + \fr 1:2 \ft Mal. 3.1.\f* \q1 \v 3 Ri achi ri' xtic'oje' pa jun desierto. \q1 Y riya' can xturek c'a ruchi' riche (rixin) chi xtubij chique ri winek ri xque'apon riq'ui: \q1 Tichojmirisaj apo rubey ri Ajaf y can choj tibana' chare.\f + \fr 1:3 \ft Is. 40.3; Lc. 3.4; Jn. 1.23.\f* \m \v 4 Ri achi ri xunataj c'a ri Isaías chi xtipe nabey, ya ri Juan ri Bautista. Y riya' xc'oje' c'a pa jun desierto, y xubij c'a chique ri winek ri xe'apon riq'ui, chi titzolin c'a pe quic'u'x riq'ui ri Dios y tiquibana' bautizar qui', riche (rixin) chi queri' ri Dios nucuy ri quimac. Y ye q'uiy ri xeruben el bautizar. \v 5 Y sibilaj c'a ye q'uiy ri winek ri xe'apon riq'ui ri Juan ri Bautista. Yec'o aj Jerusalem, ri tinamit ri c'o chiri' pa rucuenta ri Judea. Y yec'o riche (rixin) ri nic'aj chic tinamit ri yec'o chuka' pa rucuenta ri Judea. Ri winek c'a ri' xeban c'a el bautizar ruma riya' chiri' pa raken ya' Jordán. Y can xequik'alajsaj wi c'a ri quimac. \p \v 6 Ri rutziak c'a ri Juan banon riq'ui rusmal camello, y rucusan jun tz'um ri oconek ximibel xerupan. Y ri ruway, yec'a ri sac' y ri cab\f + \fr 1:6 \ft Re' nich'o chrij ri colmena.\f* ri niquiya' ri tak chicop pa tak juyu'. \v 7 Ri Juan nuk'alajsaj c'a chique ri winek: C'o jun achi ri xtipe re chkawech apo ri man achi'el ta oc riyin. Ri jun achi ri' can nim wi ruk'ij y nim chuka' ri ruchuk'a'; rumari', astape' riyin yiwuque' ka riche (rixin) chi nquir ri ruximbel ri ruxajab, hasta ri' ma yin ruc'amon ta (takal ta chuwij) chi nben ruma nim ruk'ij y nim ruchuk'a'.\f + \fr 1:7 \ft Hch. 13.25.\f* \v 8 Y riyin, ya' ri ncusaj riche (rixin) chi yixinben bautizar. Pero ri jun achi ri xtipe,\f + \fr 1:8 \ft Hch. 19.4.\f* riq'ui ri Lok'olaj Espíritu xquixruben wi bautizar.\f + \fr 1:8 \ft Hch. 11.16.\f* \s1 Tek xban bautizar ri Jesús \p \v 9 Ye k'ij c'a ri' tek ri Jesús elenak pe pa tinamit Nazaret ri c'o chiri' pa rucuenta ri Galilea y xapon riq'ui ri Juan. Y Riya' chuka' xban c'a bautizar ruma ri Juan ri pa raken ya' Jordán.\f + \fr 1:9 \ft Mt. 3.13.\f* \v 10 Y tek ri Jesús ntel c'a pe pa ya', xutz'et chi ri caj xjakatej, y ri Lok'olaj Espíritu nika c'a pe pa ruwi' achi'el jun palomax.\f + \fr 1:10 \ft Jn. 1.32.\f* \v 11 Y yac'ari' tek c'o jun ch'abel ri xpe chila' chicaj y xubij: Yit c'a riyit ri Nuc'ajol\f + \fr 1:11 \ft Sal. 2.7.\f* y can sibilaj yatinwajo', y can nucukuban wi nuc'u'x awuq'ui, xcha' ri ch'abel ri'. \s1 Tek ri Jesús xtojtobex ruma ri itzel winek \p \v 12 Can yac'ari' tek ri Jesús xban chare ruma ri Lok'olaj Espíritu riche (rixin) chi xbe pa jun desierto.\f + \fr 1:12 \ft Mt. 4.1.\f* \v 13 Y can xc'oje' pa desierto y ri chiri' can yec'o apo ri itzel tak chicop. Chiri' c'a xc'oje' wi cawinek k'ij. Y tek ri Jesús c'o c'a chiri', ri Satanás nutij c'a ruk'ij chrij ruma nrajo' chi nitzak pa ruk'a', pero ma xcowin ta. Y ri ángeles xquichop niquinimaj niquilij ri Jesús.\f + \fr 1:13 \ft Mt. 4.11; 1 Ti. 3.16.\f* \s1 Tek ri Jesús xuchop rutzijoxic ri ruch'abel ri Dios \p \v 14 C'o chic c'a ri Juan pa cárcel, tek ri Jesús xbe pa Galilea. Ri Jesús nutzijoj c'a ri lok'olaj ch'abel ri nich'o chrij ri rajawaren ri Dios,\f + \fr 1:14 \ft Mt. 4.23.\f* \v 15 y nubij c'a: Xtz'aket yan c'a ri tiempo, ri rajawaren ri Dios xa nakaj chic c'o wi pe. Titzolin c'a pe ic'u'x y tinimaj ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, nicha' chique. \s1 Tek ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) ye caji' chapoy tak car \p \v 16 Y tek ri Jesús benak c'a chuchi' ri choy Galilea, xerutz'et c'a ye ca'i' achi'a' cach'alal qui'; Simón rubi' ri jun y Andrés rubi' ri jun chic. Ri ca'i' c'a achi'a' ri' ye chapoy tak car, rumari' tek yetajin niquiq'uek ka ri quiya'l chapabel car chupan ri choy.\f + \fr 1:16 \ft Mt. 4.18.\f* \v 17 Y tek ri Jesús xch'o quiq'ui ri ye ca'i' chapoy tak car ri', xubij chique: Quinitzekelbej y xtinc'ut chiwech achique rubanic ye'ich'ec pe winek riche (rixin) chi yinquitzekelbej. \p \v 18 Ri ca'i' achi'a' ri', can yac'ari' xquiya' ca ri chapoj car y xquitzekelbej el.\f + \fr 1:18 \ft Mt. 19.27; Lc. 5.11.\f* \p \v 19 Y xa c'a juba' c'a quebiyin apo, tek ri Jesús xerutz'et c'a ri Jacobo y ri Juan, ri ye ruc'ajol ri jun achi Zebedeo rubi'. Ri ye ca'i' achi'a' ri' pa jucu' c'a yec'o wi, yesamej. Riye' yequic'ojoj ri quiya'l chapabel car.\f + \fr 1:19 \ft Mt. 4.21.\f* \v 20 Xpe c'a ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) riche (rixin) chi niquitzekelbej. Y ri Jacobo y ri Juan can xu (xe wi) chuka' xquic'axaj queri', xquitzekelbej el ri Jesús y xquiya' ca ri quitata'. Ri tata'aj y ri mozos xec'oje' c'a ca chiri' pa jucu'. \s1 Jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'ui \p \v 21 Ri Jesús y ri ye benak riq'ui, xe'apon c'a pa tinamit Capernaum.\f + \fr 1:21 \ft Mt. 4.13.\f* Y chupan ri uxlanibel k'ij, ri Jesús xbe c'a pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios chupan ri tinamit ri'. Riya' nutzijoj c'a ri ruch'abel ri Dios chique ri winek.\f + \fr 1:21 \ft Lc. 4.31.\f* \v 22 Y ri xe'ac'axan riche (rixin), can xquimey\f + \fr 1:22 \ft Mt. 7.28, 29.\f* ruma chi ri ch'abel ri xuc'ut can nik'alajin chi achi'el ruch'abel jun ri c'o k'atbel tzij pa ruk'a' y man achi'el ta oc ri niquic'ut ri aj tz'iba'. \v 23 Y ri chiri' pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, ri k'ij ri' c'o c'a apo jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'ui. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'ui ri achi ri', xuchop nurakala' ruchi'.\f + \fr 1:23 \ft Lc. 4.33.\f* \v 24 Y xubij c'a chare ri Jesús: ¡Ah! ¿Achique c'a ri nawajo' chake, riyit Jesús aj Nazaret? ¿Xape c'a riche (rixin) chi naq'uis kak'ij? Riyin wetaman yit achique c'a riyit y rumari' wetaman chi riyit can yit lok'olaj wi y yit petenak riq'ui ri Dios,\f + \fr 1:24 \ft Lc. 4.34.\f* xcha' chare. \p \v 25 Yac'a ri Jesús xchapon chare ri itzel espíritu y xubij: Ma cach'o ta chic. Catel el. \p \v 26 Y ri itzel espíritu nurek ruchi' xel el. Y xuquiyica' ca\f + \fr 1:26 \ft Mr. 9.20.\f* ri ruch'acul ri achi ri achoj riq'ui xel wi el. \v 27 Y ri winek ri quimolon qui' chiri', xsach quic'u'x tek xquitz'et ri xuben ri Jesús, y niquibila' c'a chiquiwech: ¿Achique c'a rubanic re'? Ruma re tijonic re ye ruc'amon pe Riya', majun bey kac'axan ta riyoj. Ruma ri ruch'abel can nuc'ut c'a chi Riya' can c'o k'atbel tzij pa ruk'a'. Y hasta ri itzel tak espíritu can niquinimaj rutzij, yecha' c'a ka chiquiwech. \p \v 28 Y chanin c'a xbe rutzijol ri Jesús, y rumari' ri winek ri yec'o pa tak tinamit ri yec'o pe chunakajal ri Galilea, chanin c'a xquic'axaj ri yerubanala' ri Jesús. \s1 Tek ri Jesús xuc'achojsaj rujite' ri Simón Pedro \p \v 29 Tek ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xe'el c'a pe ri chiri' pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, riye' xebe c'a chcachoch ri Simón y ri Andrés. \v 30 Yac'a tek xe'apon, xbix chare ri Jesús chi ri rujite' ri Simón kajnek pa ruch'at, ruma c'o jun nimalaj c'aten chrij.\f + \fr 1:30 \ft Mt. 8.14; Lc. 4.38.\f* \v 31 Y ri Jesús can yac'ari' xjel apo riq'ui, xuchop c'a ruk'a' y xuben chare chi xyacatej. Y can xu (xe) wi c'a queri' xuben chare, can yac'ari' tek xq'uis el ri nimalaj c'aten chrij.\f + \fr 1:31 \ft Sal. 103.3.\f* Y ri ixok ri' can yac'ari' xuchop yerunimaj yerilij apo ri Jesús y ri ye benak riq'ui. \s1 Tek ri Jesús xeruc'achojsaj c'a ye q'uiy yawa'i' tek xka ka ri k'ij \p \v 32 Y yac'a tek xka yan ka ri k'ij y xoc c'a pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', yac'ari' tek quinojel ri winek ri c'o yawa'i' quiq'ui xequic'uala' apo chuwech ri Jesús.\f + \fr 1:32 \ft Lc. 4.40.\f* Chiquicojol ri yawa'i' c'a ri', yec'o ri relic yabil ri ntoc chique y yec'o c'a ri ye yawa'i' pa quik'a' itzel tak espíritu. \v 33 Y quinojel ri winek ri yec'o chupan ri jun tinamit ri' xbequimolo' qui' chuchi' ri jay ri acuchi (achique) c'o wi ri Jesús. \v 34 Y ri Jesús can xeruc'achojsaj wi el ri yawa'i'. Ri yawa'i' ri' can jalajoj c'a ruwech chi yabil ri chapayon quiche (quixin). Chuka' Riya' xerelesala' el\f + \fr 1:34 \ft Mt. 8.16.\f* ri itzel tak espíritu ri yec'o quiq'ui ri winek. Ri Jesús can ma xuya' ta c'a k'ij chique ri itzel tak espíritu riche (rixin) chi xech'o ta, ruma riye' quetaman ruwech Riya'.\f + \fr 1:34 \ft Mr. 3.11, 12; Lc. 4.41.\f* \s1 Tek ri Jesús xbe pa ronojel tinamit ri yec'o pa rucuenta ri Galilea chuk'alajsaxic ri ruch'abel ri Dios \p \v 35 Nimak'a' yan ri ruca'n k'ij, can c'a mukmuj na, ri Jesús xyacatej el y xbe pa jun lugar ri acuchi (achique) majun winek c'o, riche (rixin) chi xberubana' orar.\f + \fr 1:35 \ft Mr. 6.46.\f* \v 36 Y ri Simón y ri ye rachibil xebe c'a chucanoxic ri Jesús. \v 37 Tek xquil c'a, xquibij chare: Quinojel ri winek yatquicanoj, xecha'. \p \v 38 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo' pa nic'aj chic tinamit ri yec'o pe nakaj, riche (rixin) chi ntzijoj chuka' ri ruch'abel ri Dios\f + \fr 1:38 \ft Is. 61.1.\f* chiri', ruma chubanic ri samaj ri' tek xipe wawe' chuwech re ruwach'ulef,\f + \fr 1:38 \ft Lc. 4.43; Jn. 16.28.\f* xcha'. \p \v 39 Y Riya' xbe c'a chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios pa ronojel tinamit ri yec'o pa rucuenta ri Galilea. Xabachique c'a tinamit ri xapon wi, Riya' xutzijoj ri ruch'abel ri Dios ri pa tak jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 1:39 \ft Mt. 4.23.\f* Y chuka' can xerelesala' c'a ri itzel tak espíritu. \s1 Tek ri Jesús xrelesaj el ri jun itzel yabil lepra rubi' chrij jun achi \p \v 40 Xpe c'a jun achi ri c'o jun itzel yabil chrij, y ri yabil ri' lepra rubi'. Ri achi ri' xuc'utuj c'a utzil chare ri Jesús, xxuque' ka chuwech y xubij c'a chare: Wi riyit nawajo'\f + \fr 1:40 \ft Mt. 8.2; Lc. 5.12.\f* yinac'achojsaj chare re nuyabil, can yic'achoj wi c'a ri', ruma riyin wetaman chi can yacowin wi, xcha'. \p \v 41 Ri Jesús sibilaj c'a xujoyowaj ruwech ri achi ri ruc'ulwachin ri yabil ri'; rumari' Riya' can yac'ari' tek xuchop apo y xubij chare: Nwajo' chi yac'achoj. Tiq'uis c'a el re yabil re' chawij,\f + \fr 1:41 \ft Jer. 32.17.\f* xcha' chare. \p \v 42 Y can xu (xe) wi xubij queri' ri Jesús, can yac'ari' xq'uis el ri lepra chrij ri achi y xc'achoj ca. \v 43 Y ri Jesús, can yac'ari' tek xubij chare ri achi chi tibe el, pero can xuchilabej c'a el chare ri achique rajawaxic chi nuben. \v 44 Ri Jesús xubij c'a el chare ri achi ri': Majun achoj chare tatzijoj wi ri xbanatej awuq'ui, xa choj jac'utu' awi' chuwech ri sacerdote. Y can taya' c'a ri ofrenda ri rajawaxic chi naya', achi'el nubij chupan ri rutz'iban\f + \fr 1:44 \ft Lv. 14.2-32.\f* ca ri Moisés, riche (rixin) chi queri' nak'alajsaj c'a awi' chiquiwech chi yit ch'ajch'oj chic,\f + \fr 1:44 \ft Lc. 5.14.\f* xuche'ex el. \p \v 45 Yac'a ri achi xaxu (xaxe) wi xuya' ca ri Jesús, can yari' xuchop rutzijoxic chique ri winek ri achique xbanatej riq'ui riya'. Y queri' ri Jesús chanin c'a xel rutzijol, y rumari' xa pan ewel chic tek ntoc apo chupan ri tinamit, y ruma c'a chuka' ri' tek nic'oje' ca ri pa tak juyu' ri acuchi (achique) majun winek c'o. Y ri winek c'a ri ye'apon riq'ui ri Jesús sibilaj ye q'uiy,\f + \fr 1:45 \ft Mr. 2.13; Lc. 5.15.\f* y chuka' q'uiy lugar yepe wi. \c 2 \s1 Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun achi siquirnek \p \v 1 Y tek k'axnek chic c'a ca'i' oxi' k'ij, ri Jesús xtzolin ri pa tinamit Capernaum, y yac'ari' tek ri winek xquic'axaj chi Riya' c'o pa jun jay chiri' pa tinamit. \v 2 Yac'ari' tek yec'o winek ri can chanin c'a xquimol apo qui' ri achique jay c'o wi ri Jesús, y ma xeruben ta chic chi xe'oc chupan ri jay. Ri pa ruchi' jay can majun chic c'a nicowin ta ntoc. Rumari' hasta chuwajay el yec'o winek. Y ri Jesús can nubij c'a ri ruch'abel ri Dios\f + \fr 2:2 \ft Is. 61.1; Mt. 5.2; Mr. 6.34; Lc. 8.1; Hch. 8.25; Ef. 2.17; He. 2.3.\f* chique quinojel ri xquimol apo qui'. \v 3 Yac'a chuka' ri' tek yec'o nic'aj chic ri xe'apon, quic'uan c'a apo jun achi siquirnek. Ye caji' c'a ri ye uc'uayon apo riche (rixin), quili'en el chuwech ri ruwarabel.\f + \fr 2:3 \ft Mt. 9.2; Lc. 5.18.\f* \v 4 Pero riye' xa ma xecowin ta xe'oc apo c'a riq'ui ri Jesús, cuma ri winek ri quimolon apo qui' sibilaj ye q'uiy. Ma xecowin ta c'a xek'ax chiquicojol ri winek ri', rumari' xa ya chic ruwi' ri jay ri xquelesaj el juba'. Y chiri' c'a xquikasaj wi ka ri yawa',\f + \fr 2:4 \ft Lc. 5.19.\f* rachibilan ri ruwarabel. \v 5 Y tek ri Jesús xerutz'et\f + \fr 2:5 \ft He. 4.13.\f* chi can quicukuban quic'u'x riq'ui Riya', xubij c'a chare ri achi siquirnek: Walc'ual, ri amac\f + \fr 2:5 \ft Sal. 103.3; Is. 53.11.\f* xecuyutej, xcha'. \p \v 6 Y ri jay ri quimolon wi qui', ye tz'uyul chuka' apo ca'i' oxi' aj tz'iba'. Riye' niquich'ob c'a pa tak cánima: \v 7 ¿Achique ruma tek re Jesús nubij chare la achi la' chi nucuy rumac?\f + \fr 2:7 \ft Sal. 130.4; Is. 43.25.\f* Can itzel ri nubij ruma nuben chi can ya Riya' ri Dios. ¿Ruma achique ta chic jun ri nicuyu mac? Majun chic jun.\f + \fr 2:7 \ft Job 14.4.\f* Xaxu (xaxe) wi ri Dios ri nicuyu mac, yecha' c'a pa tak cánima ri aj tz'iba' ri'. \v 8 Yac'a ri Jesús can jabel retaman ri niquich'ob pa tak cánima\f + \fr 2:8 \ft 1 S. 16.7; 1 Cr. 29.17; Sal. 7.9; 139.1; Jer. 17.10; Mt. 9.4; He. 4.13.\f* ri achi'a' ri'. Y rumari' xubij chique: ¿Achique c'a ruma tek riyix queri' nich'ob pa tak iwánima? \v 9 Wacami tibij na c'a chuwe: ¿Achique cami ri más c'ayef (cuesta) rubanic nich'ob riyix? ¿La ya cami ri nbij chare re achi siquirnek chi ri rumac\f + \fr 2:9 \ft Mt. 9.5.\f* xecuyutej yan, o ya ri nbij chare: Cayacatej, tac'uaj la awarabel y cabiyin el? \v 10 Wacami c'a, riche (rixin) chi riyix niwetamaj chi riyin ri C'ajolaxel\f + \fr 2:10 \ft Dn. 7.13.\f* ri xinalex chicojol can c'o k'atbel tzij pa nuk'a' riche (rixin) chi ncuy mac,\f + \fr 2:10 \ft Is. 53.11.\f* titz'eta' c'a. Y ri Jesús xubij c'a chare ri achi siquirnek: \v 11 Nbij c'a chawe: Cayacatej, tac'uaj el la awarabel y cabiyin chawachoch, xcha' chare. \p \v 12 Y ri achi can yac'ari' tek xyacatej anej, xuc'ol ri ruwarabel, y xel el chiquicojol ri quimolon qui' chiri'. Y ri winek ri' xquimey c'a, ruma majun bey quitz'eton ta chi que ta ri' nibanatej. Y xquiya' c'a chuka' ruk'ij ruc'ojlen ri Dios y xquibila' c'a: Majun bey katz'eton ta chi que ta re' nibanatej, xecha' c'a. \s1 Tek ri Jesús xusiq'uij (xroyoj) ri Leví \p \v 13 Y ri Jesús xbe chic c'a jun bey chuchi' ri choy; y quinojel c'a ri winek xe'apon riq'ui,\f + \fr 2:13 \ft Mr. 1.45.\f* y Riya' xerutijoj c'a riq'ui ri ruch'abel ri Dios. \v 14 Y yac'a tek ri Jesús ruchapon el bey riche (rixin) chi nitzolin, yac'ari' tek xutz'et ri Leví, ri ruc'ajol ri jun achi Alfeo rubi'. Ri Leví tz'uyul c'a acuchi (achique) yetoj wi ca ri alcawal. Y xpe ri Jesús xubij c'a chare: Quinatzekelbej. Y can yac'ari' tek riya' xbeyacatej pe ri acuchi (achique) tz'uyul wi y xutzekelbej el ri Jesús.\f + \fr 2:14 \ft Mt. 9.9; Lc. 5.27, 28.\f* \p \v 15 Y yac'a tek ri Jesús tz'uyul pa mesa ri chiri' pa rachoch ri Leví, ye q'uiy c'a chique ri ye c'utuy tak alcawal y nic'aj chic winek ri xa ye aj maqui' ri xetz'uye' chuka' apo ri pa mesa junan riq'ui ri Jesús y quiq'ui ri rudiscípulos,\f + \fr 2:15 \ft Mt. 9.10.\f* ruma sibilaj ye q'uiy ri yetzekelben riche (rixin) ri Jesús ri yec'o c'a chiri'. \v 16 Y tek ri aj tz'iba' y ri achi'a' fariseos xquitz'et ri Jesús chi xa niwa' quiq'ui ri ye c'utuy tak alcawal y quiq'ui ri winek ri xa ye aj maqui', xquic'utuj c'a chique ri rudiscípulos: ¿Achique ruma la' chi Riya' niwa' y nuc'uya' quiq'ui ri ye c'utuy tak alcawal y quiq'ui nic'aj chic winek ri xa ye aj maqui'?\f + \fr 2:16 \ft Is. 65.5.\f* xecha' chique. \p \v 17 Y tek ri Jesús xrac'axaj ri tzij ri xquibij ri aj tz'iba' y ri achi'a' fariseos, Riya' xubij c'a chique: Jun ajk'omanel ma ye ta ri ye utz ri yerak'omaj. Riya' yerak'omaj ri yawa'i'. Riyin ma xipe ta chiquicanoxic winek ri choj quic'aslen. Riyin xipe chiquicanoxic ri aj maqui',\f + \fr 2:17 \ft Mt. 9.12, 13; 18.11; Lc. 5.31, 32; 15.7; 19.10; 1 Ti. 1.15.\f* ri rajawaxic chi nitzolin pe quic'u'x riq'ui ri Dios. \s1 Tek xc'utux chare ri Jesús chi achique ruma tek ri rudiscípulos ma niquiben ta ayuno \p \v 18 Ri ye rudiscípulos ri Juan ri Bautista y ri quidiscípulos ri fariseos, c'o c'a k'ij niquichajij tek can ma yewa' ta riche (rixin) chi niquiben orar. Y rumari' xoquic'utuj c'a chare ri Jesús: Ri yoj rudiscípulos ri Juan y ri quidiscípulos ri fariseos can c'o k'ij nikachajij tek can ma yojwa' ta, riche (rixin) chi nikaben orar. ¿Y achique c'a ruma tek ri adiscípulos riyit ma que ta ri' niquiben?\f + \fr 2:18 \ft Mt. 9.14; Lc. 5.33.\f* \p \v 19 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique nibij riyix? ¿La utz cami chi man ta yewa' ri xesiq'uix (xe'oyox) pa jun c'ulanen tek xa c'a c'o na apo quiq'ui ri achijlon ri xa c'a xc'ule'? Ma utz ta. Can ma utz ta c'a ri niquiben, wi xa ma yewa' ta, ruma ri achijlon xa c'a c'o na chiquicojol.\f + \fr 2:19 \ft Jn. 3.29.\f* \v 20 Pero xtapon ri k'ij tek re achijlon re' xtelesex el chiquicojol, y yac'ari' tek ma xquewa' ta riche (rixin) chi xtiquiben orar. \p \v 21 Y majun chuka' winek nibano chi nucusaj ta jun c'ojobel c'ac'ac' riche (rixin) chi nuc'ojoj jun tziek ri xa ri'j chic. Ruma jun c'ojobel c'ac'ac' nuc'ol ri' y nujic' ri tziek ri xa ri'j chic, y ri tziek ri' más niretzetaj (nitzeretej). \v 22 Y queri' chuka' majun niya'o ta c'ac'ac' ruya'al uva chupan jun tz'um yabel ya' ri xa ri'j chic. Ruma wi queri' niban, y ri tz'um xa ma niyukuk ta chic, xa nirakaro' y niq'uis el ri ruya'al uva chupan. Y chuka' ri tz'um ri' majun chic nic'atzin wi. Yac'a jun c'ac'ac' tz'um yabel ya', utz niyaque' ri c'ac'ac' ruya'al uva chupan. Queri' xubij ri Jesús chrij ri ch'abel ri xuc'ut. \s1 Tek ri rudiscípulos ri Jesús xquich'up ruwi' trigo pa jun uxlanibel k'ij \p \v 23 Pa jun uxlanibel k'ij, ri Jesús y ri rudiscípulos yek'ax c'a el pa jun ulef ri ticon trigo chuwech. Y ri discípulos c'o c'a ruwi' trigo ri xequich'up el.\f + \fr 2:23 \ft Dt. 23.25; Mt. 12.1; Lc. 6.1.\f* \v 24 Yec'a ri achi'a' fariseos xquibij chare ri Jesús: Que'atzu' la adiscípulos ruma xajan yetajin chubanic. ¿Achique ruma yequich'upla' trigo re k'ij re'? Ruma re k'ij re', uxlanibel k'ij y ma ruc'amon ta chi yesamej, xecha'. \p \v 25 Yac'a ri Jesús xubij chique: ¿La majun bey c'a isiq'uin ta ri tz'ibatal ca chupan ri wuj chrij ri xquiben ri David y ri ye rachibil ri ojer ca, tek sibilaj xenum\f + \fr 2:25 \ft 1 S. 21.1-6.\f* y rajawaxic chi yewa'? \v 26 Ri David xbe c'a chucanoxic wey pa rachoch ri Dios. Y ri nimalaj sacerdote chupan ri tiempo ri' ya c'a ri Abiatar. Y can ya ri lok'olaj tak caxlan wey\f + \fr 2:26 \ft Lv. 24.5-9.\f* ri xbejach pe chare ri David y ma xu (xe) ta wi riya' ri xtijo, xa can xuya' chuka' chique ri ye benak riq'ui. Y ma riq'ui wi ri', ma mac ta ri xquiben, astape' ri caxlan wey ri' xaxu (xaxe wi) ri sacerdotes ri yetijo. \p \v 27 Y ri Jesús xubij chuka' chique: Ri uxlanibel k'ij\f + \fr 2:27 \ft Ex. 23.12; Dt. 5.14.\f* xban riche (rixin) jun utzil chare ri winek, y ma ya ta ri winek ri xban riche (rixin) ta jun utzil chare ri uxlanibel k'ij. \v 28 Rumac'ari' riyix can ruc'amon c'a chi niwetamaj chi yin c'a riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, ri yin Rajaf\f + \fr 2:28 \ft Mt. 12.8.\f* ri uxlanibel k'ij. Can pa nuk'a' c'a riyin c'o wi riche (rixin) chi nbij achique utz niban chupan ri k'ij ri', xcha' ri Jesús. \c 3 \s1 Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun achi chaki'j jun ruk'a' \p \v 1 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xe'apon chic c'a ri pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y chiquicojol ri winek ri quimolon qui' chiri', c'o c'a jun achi chaki'j jun ruk'a'.\f + \fr 3:1 \ft Mt. 12.9, 10; Lc. 6.6.\f* \v 2 Y yec'o c'a ri ye tzulibeyon apo riche (rixin) ri Jesús, k'alaj ri' wi nuc'achojsaj ri achi, riche (rixin) chi queri' niquitzujuj (niquisujuj) chi ri Jesús xsamej chupan ri jun uxlanibel k'ij ri'. \v 3 Ma riq'ui wi ri', ri Jesús xubij chare ri achi chaki'j ri ruk'a': Cayacatej pe y cac'oje' pa nic'aj, xcha' chare. \p \v 4 Xpe c'a ri Jesús xubij chique ri winek ri yec'o chiri': Riyin nwajo' c'a nc'utuj chiwe: ¿La más cami ruc'amon chi niban utzil pa jun uxlanibel k'ij o xa ya ri etzelal? ¿Ri nicol jun winek chuwech ri camic o ri nicamisex? ¿Achique nich'ob riyix? xcha' chique. Pero quinojel majun xquibij ta. \p \v 5 Yac'ari' tek ri Jesús xerutzu' c'a quinojel ri quimolon qui' chiri', y xerutz'et chi xa cowirnek ri cánima y ma nicajo' ta niquinimaj. Rumari' Riya' xpe royowal y xbison. C'ac'ari' Riya' xubij c'a chare ri achi chaki'j ri ruk'a': Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xu (xe) wi xuyuk ri ruk'a', can yac'ari' xchojmir. \p \v 6 Y ri achi'a' fariseos can xu (xe) wi xquitz'et ca ri xbanatej, xbequimolo' qui' quiq'ui ri yec'o pa rupartido ri rey Herodes, riche (rixin) chi niquich'ob achique rubanic niquiben\f + \fr 3:6 \ft Mt. 12.14; 22.15.\f* riche (rixin) chi niquicamisaj ri Jesús. \s1 Ye q'uiy c'a winek ri xetzekelben riche (rixin) ri Jesús chiri' chuchi' ri choy Galilea \p \v 7 Y ri Jesús xbe c'a chuchi' jun choy, ye rachibilan el ri rudiscípulos. Y chuka' xtzekelbex el cuma q'uiy winek\f + \fr 3:7 \ft Lc. 6.17.\f* ri ye petenak pa rucuenta ri Galilea, y cuma nic'aj chic winek ri ye petenak pa rucuenta ri Judea. \v 8 Y can xtzekelbex chuka' cuma ri winek ri ye petenak pa Jerusalem, jun tinamit ri c'o chuka' pa rucuenta ri Judea. Y yec'o chuka' ri ye petenak pa rucuenta ri Idumea, y ri ye petenak c'a juc'an chic ruchi' ri raken ya' Jordán. Xtzekelbex chuka' cuma ri winek ri ye petenak pa Tiro y pa Sidón y ri ye petenak chuka' chiquinakajal ri ca'i' tinamit ri'. Can quinojel c'a ri winek ri xe'oka riq'ui ri Jesús, xepe ruma quic'axan c'a pe ri milagros ri yerubanala' ri Jesús. \v 9 Y ruma chi can ye q'uiy ri winek ri ye'oka riq'ui, ri Jesús xubij c'a chique ri rudiscípulos chi tiquiya' pe jun jucu' queri' nakaj, riche (rixin) chi queri', wi ri winek más niquipitz', Riya' ntoc c'a chupan ri jucu' ri'. \v 10 Ri Jesús can ye q'uiy wi c'a ri ye ruc'achojsan chic. Pero ruma quinojel c'a ri ye yawa'i' nicajo' chuka' chi yec'achojsex ruma ri Jesús, rumari' niquimajla' c'a qui' chrij, riche (rixin) chi niquichop ta apo ri rutziak, ruma nicajo' yec'achoj chare ri quiyabil. \v 11 Y ri itzel tak espíritu tek niquitz'et c'a ri Jesús, niquixucubala' c'a qui' chuwech, chuka' niquirek quichi' y niquibij: Yit c'a riyit ri Ruc'ajol ri Dios,\f + \fr 3:11 \ft Lc. 4.41.\f* yecha' c'a. \p \v 12 Yac'a ri Jesús xchapon c'a chique chi ma tiquiya' ta rutzijol chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios.\f + \fr 3:12 \ft Mr. 1.24, 25, 34.\f* \s1 Tek ri Jesús xerucha' ri cablajuj apóstoles \p \v 13 Ri Jesús xjote' c'a el pa ruwi' jun juyu' y xerusiq'uij (xeroyoj) el ri xrajo' Riya' chi xeruc'uaj el. Ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) apo\f + \fr 3:13 \ft Lc. 6.12, 13.\f* chiquijujunal ri achi'a' ri' y ri achi'a' ri' xebe apo riq'ui. \v 14 Ye cablajuj c'a ri xerucha' riche (rixin) chi yerachibilaj y riche (rixin) chuka' chi yerutek el chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios. \v 15 Y queri' chuka' can xtuya' k'atbel tzij pa quik'a' riche (rixin) chi yequic'achojsaj yawa'i', y riche (rixin) chi yecowin yequelesala' itzel tak espíritu. \v 16 Ri ye cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ya ri Simón ri xubij chuka' Pedro chare.\f + \fr 3:16 \ft Jn. 1.42.\f* \v 17 Ri Jacobo y ri Juan, ri ye ruc'ajol ri Zebedeo, ri xubij chuka' Boanerges chique; bi'aj ri ntel c'a chi tzij chi ye achi'el coklajay. \v 18 Ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri jun achi ri Alfeo rubi', ri Tadeo, ri Simón ri c'o quiq'ui ri achi'a' ri nibix cananista chique, \v 19 y ri Judas Iscariote ri xjacho riche (rixin) ri Jesús pa quik'a' ri winek. Y quinojel c'a ri' xebe riq'ui ri Jesús pa jun jay. \s1 Ri winek yeyok'on chrij ri Lok'olaj Espíritu \p \v 20 Y ruma sibilaj ye q'uiy winek ri xquimol chic apo qui' jun bey, rumari' riye' hasta ma utz ta chic chi yewa'.\f + \fr 3:20 \ft Mr. 6.31.\f* \v 21 Y tek ri ye rach'alal ri Jesús xquic'axaj ri nibanatej, xe'apon riche (rixin) chi nbequic'ama' pe, ruma riye' xquich'ob chi ri Jesús xch'ujer.\f + \fr 3:21 \ft Jn. 7.20; 10.20.\f* \p \v 22 Y ri aj tz'iba' ri ye petenak pa tinamit Jerusalem, yec'o apo ri chiri' riq'ui ri Jesús. Y niquibila' c'a chiquiwech chi ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'ui; ri cajawalul ri itzel tak espíritu.\f + \fr 3:22 \ft Jn. 8.48, 52.\f* Y ya ri Beelzebú ri niya'o uchuk'a' chare riche (rixin) chi queri' nicowin yerelesaj ri itzel tak espíritu,\f + \fr 3:22 \ft Mt. 9.34; Lc. 11.15.\f* yecha' c'a. \p \v 23 Y rumari' ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj), y riche (rixin) chi xtzijon quiq'ui, xerucusaj c'ambel tak tzij. Riya' xubij c'a chique: ¿Achique modo chi ri Satanás can ya riya' mismo nrokotaj el ri'? \v 24 Ruma ri winek riche (rixin) jun ruwach'ulef, wi xa ma junan ta quiwech niquiben, ri' ma utz ta, ruma nuben chare ri quiruwach'ulef chi ma xtiyaloj ta. \v 25 Y queri' chuka' ri winek pa jun jay, wi xa ma junan ta quiwech niquiben, xa xtiquitaluj el qui'.\f + \fr 3:25 \ft Mt. 12.25; Lc. 11.17.\f* \v 26 Y rumari' ri Satanás, ma xtuben ta ka ch'a'oj chrij riya' mismo y ca'i' c'a nuben. Ruma wi queri' nuben, chanin nitzak y niq'uis ka ruk'ij.\f + \fr 3:26 \ft Mt. 12.26; Lc. 11.18.\f* \p \v 27 Y wi c'o jun winek ri nrajo' nelek' el pa rachoch jun achi ri c'o sibilaj ruchuk'a', nabey c'o chi nuxim ri achi ri', y c'ac'ari' nicowin nucanoj el ronojel ri nrajo' yeruc'uaj.\f + \fr 3:27 \ft Mt. 12.29; Lc. 11.21, 22.\f* \p \v 28 Y tiwac'axaj c'a jabel re ch'abel re xtinbij chiwe wacami. Xabachique mac yequibanala' ri winek ri ye alaxnek chuwech re ruwach'ulef can c'a yecuyutej na. Y queri' chuka' ronojel ri yok'onic ri yequibanala' ri winek, can c'a yecuyutej na chuka'. \v 29 Yac'a ri niyok'on chrij ri Lok'olaj Espíritu, can ma xticuyutej ta rumac,\f + \fr 3:29 \ft Mt. 12.31; Lc. 12.10.\f* xa can xtrejkalej rumac riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.\f + \fr 3:29 \ft 2 Ts. 1.9.\f* \p \v 30 Quec'are' xubij chique ri aj tz'iba', ruma chi riye' niquibij c'a chare, chi Riya' c'o itzel espíritu riq'ui. \s1 Ri rute' y ri ye rach'alal ri Jesús \p \v 31 Y ri rute' y ri ye rach'alal ri Jesús xepe c'a ri acuchi (achique) c'o wi Riya'. Pero ma xe'oc ta apo riq'ui.\f + \fr 3:31 \ft Mt. 12.46.\f* Xaxu (xaxe) wi c'a xquitek rubixic chare chi nicajo' yetzijon riq'ui. \v 32 Y ri winek ri ye tz'uyul ka ri can quisutin apo qui' chrij ri Jesús xquibij c'a apo chare: Ri ate' y ri ye awach'alal yec'o pe wawe' chuwajay el y yatquicanoj. \p \v 33 Yac'a ri Jesús xubij c'a chique ri winek ri quimolon qui' riq'ui: ¿Achique c'a ri' ri nte' y ye achique c'a ri' ri wach'alal ri nich'ob riyix? \p \v 34 Y ri Jesús xerutzu' c'a quinojel ri quisutin qui' chrij ye tz'uyul y xubij chique: Yec'are' ri ye oconek nte' y ye oconek wach'alal. \v 35 Ruma chi can quinojel c'a ri yebano ri ruraybel ri Dios, yec'ari' ri ye achi'el nte', wana' y nchak',\f + \fr 3:35 \ft He. 2.11.\f* xcha' ri Jesús. \c 4 \s1 Ri c'ambel tzij chrij ri aj ticonel \p \v 1 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xbe chic c'a chuchi' ri choy y Riya' yerutijoj c'a ri winek riq'ui ri ruch'abel ri Dios. Y sibilaj ye q'uiy winek ri xquimol apo qui'.\f + \fr 4:1 \ft Mt. 13.1, 2; Mr. 2.13; Lc. 8.4.\f* Rumari' ri Jesús xoc apo pa jun jucu' ri chiri' pa ruwi' ya', y xtz'uye' c'a chupan. Y ri chiri' chuchi' apo ri choy, yec'o c'a ri winek niquic'axaj apo ri Jesús. \v 2 Riya' q'uiy c'a ri xuc'ut chiquiwech riq'ui c'ambel tak tzij. Y xubij c'a chique: \v 3 Tiwac'axaj c'a jabel re xtinbij chiwe: C'o c'a jun achi ri xbe pa jopin ija'tz. \v 4 Y tek ri achi c'o chic pa samaj nijopin ija'tz, c'o c'a juba' chare ri ija'tz ri' xa pa bey xka wi. Y xepe c'a ri aj xic' tak chicop ri yebe pa cak'ik', xquitij el ri ija'tz ri'. \v 5 C'o c'a juba' chic chare ri ija'tz cojol tak abej xka wi y chiri' xa ma q'uiy ta ri ulef c'o. Y chanin c'a xe'el pe ruma xa ma pim ta ri ulef. \v 6 Xa yac'a tek xpe ruchuk'a' ri k'ij, xemayamo' y xechaki'j ka. Y ruma chi xa ma nej ta benak wi ka ri quic'amal, rumari' xechaki'j ka chanin. \v 7 Y c'o c'a juba' chic chare ri ija'tz ri' xa cojol tak k'ayis ri c'o quiq'uixal\f + \fr 4:7 \ft Jer. 4.3.\f* xka wi. Y tek xe'el pe, junan xeq'uiy quiq'ui ri q'uix. Y ruma chi ri q'uix sibilaj xeq'uiy, ri tico'n xejik' pa quik'a' y man c'a xquiya' ta quiwech. \v 8 Yac'a ri juba' chic chare ri ija'tz xka pa jun utzilaj ulef, y xe'el pe y xeq'uiy jabel.\f + \fr 4:8 \ft Jn. 15.5; Col. 1.6.\f* Y c'o c'a ija'tz xquiyala' a treinta quiwech, c'o xquiyala' a sesenta y c'o ri xquiyala' jojun ciento quiwech. \p \v 9 C'ac'ari' ri Jesús xubij c'a: Ri c'o c'a rac'axabel, can trac'axaj c'a ri xinbij, xcha' chique. \p \v 10 Y tek xcanaj ca ruyon ri Jesús quiq'ui ye ca'i' oxi' winek y ri ye cablajuj rudiscípulos, ri yec'o riq'ui xquic'utuj c'a chare chi achique c'a ri nrajo' nubij chique riq'ui ri c'ambel tzij ri xutzijoj chique.\f + \fr 4:10 \ft Lc. 8.9.\f* \v 11 Y Riya' xubij chique: Chiwe c'a riyix can ya'on c'a k'ij riche (rixin) chi niwetamaj chrij ri rajawaren ri Dios, yac'a ri nic'aj chic winek ri ma yeniman ta wuche (wixin), ma ya'on ta k'ij chique riche (rixin) chi niquetamaj. Rumac'ari' riq'ui c'ambel tak tzij yitzijon wi quiq'ui, \v 12 riche (rixin) chi queri' astape' niquitzu' y xa ma nich'obotej ta chiquiwech ri niquitzu'\f + \fr 4:12 \ft Is. 6.9, 10; 44.18; Jer. 5.21; Mt. 13.14.\f* y astape' niquic'axaj y xa ma nik'ax ta chiquiwech ri niquic'axaj, riche (rixin) chi queri' ma nitzolin ta pe quic'u'x, y ma nicuyutej ta chuka' quimac ruma ri Dios. \p \v 13 Y ri Jesús xubij chuka' chique ri winek y ri rudiscípulos: ¿La ma xk'ax ta cami chiwech ri c'ambel tzij ri xa c'a juba' tinbij ka chiwe? Ruma wi xa ma xk'ax ta chiwech, ¿la xtik'ax cami chiwech ri nic'aj chic c'ambel tak tzij? \v 14 Ya c'a ri aj ticonel ri xbejopin ija'tz, yac'ari' ri samajel ri nic'utu ri ruch'abel ri Dios. \v 15 Ri juba' ija'tz ri xeka pa bey, ye achi'el ri winek tek quic'axan chic ri ruch'abel ri Dios, y ri Satanás chanin napon quiq'ui y nrelesaj el ri ch'abel ri xtic pa tak cánima.\f + \fr 4:15 \ft Mt. 13.19; Lc. 8.12; 2 Co. 4.4.\f* \v 16 Ri ija'tz ri xeka cojol tak abej, can nich'o wi c'a chrij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex cuma ri winek. Ri winek ri' can chanin c'a niquic'ul ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima riq'ui quicoten. \v 17 Xa yac'a chi can ma xbe ta ka jabel ruc'amal ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima, xa can ma niyaloj ta c'a ri quicoten quiq'ui.\f + \fr 4:17 \ft Job 27.10.\f* Y tek yepe c'a tijoj pokonal y ye'etzelex ruma quiniman ri ruch'abel ri Dios, chanin yetzak. \v 18 Yac'a ri ija'tz ri xeka cojol tak k'ayis ri c'o quiq'uixal, can nich'o chuka' chrij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex cuma ri winek. \v 19 Pero ri winek ri' xaxu (xaxe wi) c'a ri nrajo' re tiempo re' ri nicajo' niquiben, y yek'olotej pa ruk'a' ri beyomel\f + \fr 4:19 \ft Sal. 52.7; Pr. 23.5; Ec. 5.13.\f* riche (rixin) re ruwach'ulef. Y q'uiy chuka' ruwech raynic yepe quiq'ui, y rumari' xa nijik' ri ruch'abel ri Dios ri c'o quiq'ui y majun bey c'a xtiwachin ta jabel ri ruch'abel ri Dios pa tak quic'aslen. \v 20 Yac'a ri ija'tz ri xeka pa jun utzilaj ulef, nich'o wi c'a chrij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex cuma ri winek, y ri winek ri' can niquic'ul wi ka ri ruch'abel ri Dios y ri quic'aslen niwachin jabel.\f + \fr 4:20 \ft Ro. 7.4; 2 Co. 5.17; 2 P. 1.4-8.\f* Can yewachin c'a achi'el niquiben ri ija'tz. Ruma yec'o ija'tz ri niquiya' a treinta quiwech, yec'o ri niquiya' a sesenta quiwech y yec'o ri can jojun ciento quiwech niquiya'. Quec'ari' nuben quic'aslen ri winek ri niquic'ul ka ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima. \s1 Majun ri ewan ca ri man ta xtibek'alajin pe \p \v 21 Y ri Jesús xubij c'a chuka' chique: Tek nbec'amer pe jun k'ak'\f + \fr 4:21 \ft Mt. 5.15; Lc. 8.16; 11.33.\f* riche (rixin) nusakirisaj pa jay, ¿la chuxe' cami jun almul o chuxe' cami jun ch'at niya'ox (nya') wi? Ma que ta ri'. Ri k'ak' can c'o ruc'ojlibel ri acuchi (achique) nipabex wi. \v 22 Queri' chuka' majun ri ewan ca, ri man ta xtibek'alajin pe. Y chuka' can majun ri tz'apin ca rij, ri xa man ta xtibek'alajin pe y ntel pe chuwasakil.\f + \fr 4:22 \ft Mt. 10.26.\f* \v 23 Ri c'o c'a rac'axabel, can trac'axaj c'a ri xinbij, xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús xubij chuka' chique ri winek: Tek riyix niwac'axaj ri ruch'abel ri Dios, can tiwac'axaj c'a ri nubij. Can tika c'a ka pa tak iwánima, ruma wi queri' niben, q'uiy etamabel ri nic'ul ca y xtiya'ox (xtya') chic juba' ruwi' chiwe. \v 25 Ruma ri can c'o q'uiy riq'ui, xtiya'ox (xtya') c'a más chare y queri' q'uiy c'a ri xtic'oje' riq'ui. Yac'a ri xa juba' oc c'o riq'ui, hasta ri juba' ri' xa xtelesex chare.\f + \fr 4:25 \ft Mt. 13.12; Lc. 8.18.\f* \s1 Ri c'ambel tzij chrij ri ija'tz tek nitz'uc pe y niq'uiy \p \v 26 Y ri Jesús xubij chuka': Tek ri winek ye'oc pa rajawaren ri Dios, nibanatej c'a achi'el nibanatej riq'ui jun ija'tz ri nbetic ca ruma jun achi pan ulef.\f + \fr 4:26 \ft Mt. 13.24.\f* \v 27 Tek ri ija'tz c'o chic c'a pan ulef, ri ticonel majun chic ri nuben. Riya' nbewer tek ntoc pe ri ak'a' y niyacatej el tek niseker pe, y queri' nuben ronojel k'ij. Y tek napon ri k'ij, ri ija'tz ntz'uc pe y niq'uiy, yac'a ri xtico ka riche (rixin) ri ija'tz ma retaman ta achique rubanic tek ri ija'tz ntz'uc pe y achique rubanic tek niq'uiy. \v 28 Ri ticonel can majun chic c'a nuben ta, xa ruyon ri ulef nuben chi niq'uiy pe ri tico'n. Pero nabey ya ri ti ral ri trigo nbetz'uc pe. C'ac'ari' niq'uiy ri ruxak, y tek nim chic, ntel pe ri ruwi'. Y pa ruq'uisbel ninoj c'a pe ri ruwi' riq'ui ri rupan. \v 29 Y tek k'en chic, ri rajaf can yac'ari' yerutek ri rumozos chupan, riche (rixin) chi niquik'et, ruma ya k'ij chic riche (rixin) ri k'atoj.\f + \fr 4:29 \ft Ap. 14.15.\f* \s1 Ri c'ambel tzij chrij ri ija'tz riche (rixin) ri mostaza \p \v 30 Y ri Jesús xubij c'a chuka': ¿Achique rubanic xtinbij chrij ri rajawaren ri Dios? ¿Y achoj riq'ui njunumaj wi?\f + \fr 4:30 \ft Lc. 13.18.\f* ¿Y achique ta cami c'ambel tzij ri nik'alajsan riche (rixin)? \v 31 Xa junan c'a riq'ui ri ija'tz riche (rixin) ri mostaza ri nitic ka pan ulef. Ruma yari' ri ija'tz ri más tak cocoj ri c'o chuwech re ruwach'ulef. \v 32 Y xa yari' ri sibilaj nim ntel\f + \fr 4:32 \ft Mal. 1.11; Mt. 13.31, 32; Lc. 13.19; Hch. 2.41; 4.4; 5.14; 19.20; Ap. 11.15.\f* que chiquiwech ri nic'aj chic ichaj, y yec'oje' ruk'a' ri can ye nima'k. Rumari' ri aj xic' tak chicop ri yebe pa cak'ik' niquibanala' quisoc pa tak ruk'a', ruma chiri' jabel yemujan. \s1 Ri Jesús can xerucusaj wi ri c'ambel tak tzij \p \v 33 Ri Jesús can q'uiy c'a c'ambel\f + \fr 4:33 \ft Mt. 13.34.\f* tak tzij ri xerucusaj achi'el re' riche (rixin) chi xch'o quiq'ui ri winek, y xutzijoj chique ri janipe' ri yecowin nich'obotej chiquiwech. \v 34 Riya' majun c'a ri xubij ta chique ri winek chi man ta xerucusaj c'ambel tak tzij. Yac'a tek ri Jesús nicanaj ca ruyon quiq'ui ri rudiscípulos, Riya' can nuk'alajsaj c'a chiquiwech ri achique ntel wi chi tzij ri c'ambel tak tzij. \s1 Tek ri Jesús xuk'et ruchuk'a' ri cak'ik' y ri ruwi' ya' \p \v 35 Y tek xoc c'a pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Jo', kojk'ax la\f + \fr 4:35 \ft Mt. 8.18; Lc. 8.22.\f* juc'an chic apo ruchi' ya', xcha' chique. \p \v 36 Riya' xerutakala' c'a ca ri winek. Y ruma Riya' can tz'uyul chic chupan ri jucu', can quec'ari' rubanon, xuc'uex el cuma ri rudiscípulos. Y yec'o chuka' nic'aj chic jucu' ri junan xebe el quiq'ui. \v 37 Y tek ye benak, xpe jun nimalaj cak'ik'. Y ri jucu' ri ye benak wi xuchop ninoj pe chi ya'. Y rumari' xa juba' ma yebe ka chuxe' ya'. \v 38 Pero ri Jesús warnek\f + \fr 4:38 \ft Mt. 8.24; Lc. 8.23.\f* c'a chupan ri jucu' tek ntajin ri cak'ik' pa ruwi' ri choy. Riya' chrij ca ri jucu' rucanon wi ka jun ruch'equet wi' y chiri' warnek wi. Y xepe c'a ri discípulos xquic'asoj y xquibij c'a chare: ¡Tijonel! Riyoj ya xa yojcom y riyit xa yit warnek, xecha' chare. \p \v 39 Y ri Jesús xyacatej c'a pe, y xubij chare ri cak'ik' chi tiq'uis el y xubij chare ri ruwi' ya' chi titane' ka. Y queri' xbanatej. Ri cak'ik' xq'uis el, y chuka' ri ruwi' ya' xtane' ka.\f + \fr 4:39 \ft Job 38.8-11; Sal. 65.7; 89.9; 93.4; 107.23-29; 135.5, 6.\f* \p \v 40 C'ac'ari' ri Jesús xubij chique: ¿Achique ruma tek xixibij iwi'? ¿Can ma icukuban ta ic'u'x wuq'ui? \p \v 41 Yac'a ri discípulos can quixibin qui' y xquic'utula' c'a chiquiwech chrij ri Jesús: ¿Achique c'a chi achi re'? Ruma ri cak'ik' y ri ya' xa can niquinimaj chuka' rutzij. \c 5 \s1 Tek ri Jesús xerelesaj itzel tak espíritu riq'ui jun achi aj Gadara \p \v 1 Y ri Jesús y ri ye rudiscípulos xe'apon c'a ri juc'an chic ruchi' choy, ri chiri' pa jun lugar ri Gadara\f + \fr 5:1 \ft Mt. 8.28; Lc. 8.26.\f* rubi'. \v 2 Y tek ri Jesús xel pe chupan ri jucu', yac'ari' tek xapon jun achi riq'ui ri elenak pe pa camposanto. Y ri achi ri' xa c'o c'a itzel espíritu riq'ui. \v 3 Ri achi ri' can ya c'a ri camposanto ri oconek rachoch, y riya' hasta riq'ui cadena ma ye cowinek ta quichapon, ruma can sibilaj ruchuk'a' c'o. \v 4 Can q'uiy c'a mul quiximon ri ruk'a' raken pa ch'ich' y riq'ui chuka' cadena, pero xa yeruc'okpij y yeruk'aj ca. Can majun c'a ri cowinek ta chrij. \v 5 Riya' can nibiyaj wi c'a ri pa tak juyu' y pa camposanto, nurek ruchi' y nusocola' ri' riq'ui abej. Can chi pak'ij chi chak'a' c'a ri nubanala' queri' ri achi ri'. \v 6 Y tek riya' xutz'et c'a pe ri Jesús, c'anej c'a c'o wi, pero junanin (anibel) c'a xpe y xoxuque'\f + \fr 5:6 \ft Fil. 2.10, 11.\f* chuwech. \v 7 Y can xurek c'a ruchi' y xubij c'a: Riyit Jesús ri Ruc'ajol ri nimalaj Dios, ¿Achique ruma tek yinanek? Pa rubi' ri Dios nc'utuj jun utzil chawe, chi ma quinach'ujirisaj ta, xcha' chare ri Jesús. \p \v 8 Ri achi xubij queri' ruma ri Jesús rubin chic c'a chare ri itzel espíritu ri c'o riq'ui ri achi ri', chi tel el. \p \v 9 Y xpe ri Jesús xuc'utuj c'a chare: ¿Achique abi'? Y riya' xubij pe: Yoj q'uiy ri nubi', ruma ma nuyon ta riyin, xa can ye q'uiy chuka' ri wachibil yec'o, xcha'. \v 10 Y can xuc'utula' c'a utzil chare ri Jesús chi ma querelesaj ta el chupan ri ruwach'ulef ri'. \v 11 Y chunakajal apo ri lugar ri', sibilaj c'a ye q'uiy ak yetajin yewa'\f + \fr 5:11 \ft Mt. 8.30; Lc. 8.32.\f* pa ruwi' jun juyu'. \v 12 Y xepe c'a quinojel ri itzel tak espíritu ri yec'o riq'ui ri achi, xquic'utuj utzil chare ri Jesús. Y xquibij c'a chare: Taya' k'ij chake chi yoj-oc quiq'ui la ak yec'o chila', xecha'. \p \v 13 Ri Jesús can yac'ari' tek xuya' k'ij chique. Y ri itzel tak espíritu can yac'ari' xe'el el y xebe'oc quiq'ui ri ak. Ri ak ri' sibilaj c'a ye q'uiy. Xa juba' ma ye ca'i' mil. Y quinojel ri ak ri' xquichop anin (anibel) pa xulan, chuwech jun juyu' xulan ruwech y choj xebeka c'a pa choy. Can quinojel c'a ri ak ri' xejik' chiri'. \p \v 14 Yac'a ri yeyuk'un quiche (quixin) ri ak ri', xaxu (xaxe) wi c'a xquitz'et ca ri xbanatej, xe'anmej; y xbequiyala' ca rutzijol pa tinamit y ri pa tak juyu'. Y ri winek xepe c'a riche (rixin) chi noquitz'eta'\f + \fr 5:14 \ft Mt. 8.34.\f* ri xbebix ca chique. \v 15 Y tek ri winek ri' xe'oka riq'ui ri Jesús, xquitz'et c'a chi ri achi ri xec'oje' itzel tak espíritu riq'ui, tz'uyul, rucusan rutziak\f + \fr 5:15 \ft Lc. 8.27, 35.\f* y ma nuben ta chic c'a ri achi'el ri rubanon pe. Yac'a ri winek ri' xa xquixibij c'a qui' tek xquitz'et ri achi ri'. \v 16 Ri winek c'a ri can xetz'eto ri xbanatej riq'ui ri achi ri xelesex itzel tak espíritu riq'ui y ri xc'ulwachitej quiq'ui ri ak, xquitzijola' c'a chique ri nic'aj chic winek ri ye petenak chutz'etic ri xc'ulwachitej chiri'. \v 17 Rumac'ari' ri winek xquic'utuj utzil chare ri Jesús chi tel el chiri' chupan ri quilugar.\f + \fr 5:17 \ft Job 21.14; Mt. 8.34.\f* \p \v 18 Y yac'a tek ntoc el ri Jesús pa jucu', ri achi ri xec'oje' itzel tak espíritu riq'ui, xuc'utuj c'a utzil chare ri Jesús chi tuya' k'ij chare riche (rixin) chi nibe riq'ui.\f + \fr 5:18 \ft Lc. 8.38.\f* \v 19 Yac'a ri Jesús ma xrajo' ta. Xa xubij c'a chare: Catzolin chawachoch, y jatzijoj chique ri ye aj pan awachoch ri xuben ri Dios awuq'ui riyit, ruma xjoyowex awech ruma ri Ajaf. \p \v 20 Y ri achi xbe c'a y xuchop rutzijoxic ri xuben ri Jesús riq'ui riya'. Riya' xutzijoj\f + \fr 5:20 \ft Lc. 8.39.\f* c'a chique ri winek ri yec'o pa rucuenta ri ruwach'ulef Decápolis. Y ri winek sibilaj c'a xquimey ri ruc'aslen ri achi ri'. \s1 Ri rumi'al ri Jairo y ri ixok ri xuchop rutziak ri Jesús \p \v 21 Y ri Jesús y ri discípulos xe'oc chic c'a el pa jucu'\f + \fr 5:21 \ft Mt. 9.1; Lc. 8.37.\f* y xek'ax c'a juc'an chic ruchi' ya'. Y tek xe'apon, sibilaj c'a ye q'uiy winek ri xquimol apo qui' riq'ui.\f + \fr 5:21 \ft Gn. 49.10.\f* Riya' chuchi' c'a ri choy xc'oje' wi. \v 22 Xapon c'a chuka' jun achi ri Jairo\f + \fr 5:22 \ft Mt. 9.18; Lc. 8.41.\f* rubi'. Ri achi c'a ri' jun chique ri principali' chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y tek riya' xutz'et apo ri Jesús, can yac'ari' xbexuque' xbemaje' chuwech. \v 23 Y c'ac'ari' xubij chare ri Jesús: Ri ti numi'al yawa', y ya xa juba' ma nicom ka. Tabana' c'a jun utzil jaya' ri ak'a' pa ruwi' riche (rixin) chi nic'achoj y ma nicom ta, xcha'. Y riya' can xuc'utula' c'a utzil chare ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús can xbe wi c'a. Y can sibilaj ye q'uiy c'a winek ri xetzeke' el chrij. Y rumari' niquipitz'ila' c'a qui' chrij, ye benak. \v 25 Y chiquicojol c'a ri winek ri' benak c'a chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil riche (rixin) ic' chare. Ri ixok ri' c'o chic c'a cablajuj juna' ri ma tanel\f + \fr 5:25 \ft Lv. 15.25; Mt. 9.20; Lc. 8.43.\f* ta ri ruquiq'uel. \v 26 Riya' rutijon c'a pokon ruma benak chic quiq'ui q'uiy ajk'omanela' y xuq'uis yan chuka' ronojel rurajil; y ma xc'achoj ta juba' chare ri ruyabil, xa más xnimatej.\f + \fr 5:26 \ft Sal. 108.12.\f* \v 27 Ri ixok ri' c'o c'a rac'axan pe chrij ri milagros ri yeruben ri Jesús. Riya' benak c'a chuka' chiquicojol ri winek ri yec'o ca chrij ri Jesús, y yac'ari' tek xberuchapa' ca juba' ri rutziak\f + \fr 5:27 \ft Mr. 3.10; Lc. 6.19.\f* ri Jesús. \v 28 Ruma ri ixok ri' can rubilon c'a pe pa ránima: Xa riq'ui ta nchop el juba' rutziak ri Jesús, yic'achoj. \v 29 Y can xu (xe) wi xuchop rutziak ri Jesús, can yac'ari' xk'atak'o ri ruquiq'uel. Riya' can xuna' c'a chi xc'achoj chare ri ruyabil ri ruc'ulwachin. \v 30 Y ri Jesús can chanin c'a xuna' chi c'o jun xuc'achojsaj riq'ui ri uchuk'a'\f + \fr 5:30 \ft Lc. 6.19; 8.46.\f* ri xel el riq'ui. Rumari' xtzu'un chrij, y xubij chique ri winek: ¿Achique c'a xchapo nutziak chuwij? xcha'. \p \v 31 Y ri discípulos xquibij c'a chare: Riyit nawajo' nawetamaj achique xchapo ri atziak, pero re wawe' ma xtawetamaj ta. Ye'atz'et chi re winek yatquipitz', y riyit nac'utuj: ¿Achique xichapo? \p \v 32 Yac'a ri Jesús yerutzula' c'a ri winek, nucanoj ri achique xchapo rutziak. \v 33 Y ri ixok ruxibin ri' y nibarbot (nibaybot) c'a ruma xa ya riya' ri xchapo ri rutziak ri Jesús, y can xc'achoj wi chare ri ruyabil. C'ac'ari', riya' xoxuque' xomaje' chuwech ri Jesús y xubij c'a ronojel ri achique xuben. \v 34 Y ri Jesús xubij chare ri ixok: Numi'al, xac'achoj, ruma xacukuba' ac'u'x\f + \fr 5:34 \ft Mt. 9.22; Mr. 10.52; Lc. 7.50; 8.48; 17.19; 18.42; Hch. 14.9.\f* wuq'ui. Wacami c'a, catzolin; ya xawil yan uxlanibel c'u'x. Y can riche (rixin) jurayil xac'achoj chare ri ayabil ri awilon pe, xcha' chare. \p \v 35 Y c'a ntajin na c'a nitzijon ri Jesús riq'ui ri ixok, tek yec'o ri xe'oka ri ye petenak chrachoch ri Jairo ri principal chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Ri achi'a' ri xe'oka, xoquibij c'a chare ri Jairo: Ri ti ami'al xa xcom yan y ma rajawaxic ta chic nac'uaj el ri Tijonel,\f + \fr 5:35 \ft Lc. 8.49.\f* xecha' chare. \p \v 36 Yac'a tek ri Jesús xrac'axaj pe, chanin xubij chare ri achi ri principal chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios: Ma taxibij ta awi' ruma ri xobix chawe. Xaxu (xaxe wi) tacukuba' ac'u'x\f + \fr 5:36 \ft Mt. 9.28, 29; 17.20; Lc. 8.50; Jn. 11.40.\f* wuq'ui, xcha' chare. \p \v 37 Y ri Jesús ma xuya' ta k'ij chi yec'o ta chic nic'aj ri xetzeke' ta el chrij, xaxu (xaxe) wi c'a ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri rach'alal ri Jacobo,\f + \fr 5:37 \ft Mt. 17.1.\f* ri xeruc'uaj el. \v 38 Y ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rudiscípulos xebe c'a chrachoch ri achi ri principal chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y tek xe'apon c'a, ri Jesús xerutz'et chi ri winek yech'ujlan pa jay, y xerutz'et chuka' chi ye'ok' y can niquirek quichi' chi ok'ej. \v 39 Tek ri Jesús xoc c'a apo, xubij chique ri winek: ¿Achique ruma yixok' y yixch'ujlan? Ri ac'al ma caminek ta, riya' xa warnek, xcha' chique. \p \v 40 Yac'a riye' xa xetze'en chrij ri Jesús, ruma quetaman chi ri ti k'opoj ri' xa can caminek chic. Xpe c'a ri Jesús xerelesaj c'a pe ri winek. C'ac'ari' Riya' xerucusaj apo ri rute' rutata' ri ti k'opoj y ri ye oxi' chic ri ye benak riq'ui, chupan ri jay ri acuchi (achique) c'o wi ri ruch'acul ri ti k'opoj.\f + \fr 5:40 \ft Lc. 8.51.\f* \v 41 Riya' xuchop c'a ruk'a' ri ti caminek y xch'o pa jun chic ch'abel, y xubij: Talita cumi, xcha'. Re tzij re' ntel chi tzij: Nóya, chawe riyit nbij wi chi cayacatej. \p \v 42 Can xu (xe) wi c'a xubij\f + \fr 5:42 \ft Sal. 33.9.\f* queri' ri Jesús, can yac'ari' xyacatej y xbiyaj el ri ti k'opoj, ruma xa can cablajuj chic c'a rujuna'. Y ri yec'o riq'ui, xquimey tek xquitz'et chi xc'astej pe. \v 43 Yac'a ri Jesús can xuchilabej chique chi majun achoj chare tiquitzijoj\f + \fr 5:43 \ft Mt. 12.16; 17.9; Mr. 3.12; Lc. 5.14.\f* wi y chuka' xubij chi titzuj (tisuj) ruway. \c 6 \s1 Tek ri Jesús xapon chic pa tinamit Nazaret \p \v 1 Y ri Jesús ye rachibilan ri discípulos xe'el el ri chiri' y xebe pa Nazaret ri tinamit ri xq'uiy wi Riya'.\f + \fr 6:1 \ft Mt. 13.54.\f* \v 2 Y tek xapon c'a ri uxlanibel k'ij, xuchop c'a ruc'utic ri ruch'abel ri Dios ri pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Ruma c'a ri ch'abel ri yerubij chique, ri winek ri' can xquimey c'a y xquibij: ¿Achique c'a ruma re achi re' sibilaj q'uiy etamabel c'o riq'ui y nicowin yeruben milagros? ¿Achique modo tek nicowin nuben ronojel re'? \v 3 Ruma re achi re', xa yare' ri aj samajel chrij che', ral ri María, cach'alal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri ye rana' xa yec'o chkacojol, xecha'. Rumari' ri winek can ma xquinimaj\f + \fr 6:3 \ft Is. 53.2, 3; Jn. 6.42.\f* ta ri Jesús, ruma Riya' aj chiri' pa quitinamit. \v 4 Y ri Jesús xubij c'a chique ri winek ri': Majun c'a jun profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri man ta jun ruk'ij. Quinojel can c'o wi quik'ij, xa yac'a chi ma niya'ox (nya') ta quik'ij pa tak quitinamit, ni cuma ri cach'alal\f + \fr 6:4 \ft Mt. 13.57; Jn. 7.5.\f* y ni cuma chuka' ri aj pa cachoch, xcha' chique. \p \v 5 Ri Jesús ma q'uiy ta c'a milagros xuben chupan ri tinamit ri xq'uiy wi Riya'. Xaxu (xaxe wi) oc ca'i' oxi' yawa'i' ri xuya' ruk'a' pa quiwi' y queri' xeruc'achojsaj. \v 6 Y Riya' can xumey ruma xerutz'et chi ri winek ri aj chiri' pa rutinamit, xa can ma niquinimaj ta. Riya' xbe c'a ri pa tak aldea ri yec'o pe chunakajal ri rutinamit, y xuc'ut c'a ri ruch'abel ri Dios chiquiwech ri winek.\f + \fr 6:6 \ft Mt. 9.35.\f* \s1 Tek ri cablajuj discípulos xetak chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios \p \v 7 C'ac'ari' ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri cablajuj discípulos. Y chi caca' xuchop el quitakic chubanic ri samaj, y xuya' el k'atbel tzij pa quik'a' riche (rixin) chi yecowin yequelesaj ri itzel tak espíritu.\f + \fr 6:7 \ft Mt. 10.1.\f* \v 8 Y Riya' xubij c'a chuka' el chique chi xaxu (xaxe) wi ri quich'ame'y tiquic'uaj el y majun chic ri tiquic'uaj el. Ma tiquic'uaj ta ya'l, ma tiquic'uaj ta caxlan wey y chuka' can ma tiquic'uaj ta el quirajil\f + \fr 6:8 \ft Lc. 9.3.\f* ri pa tak ximibel quipan. \v 9 Ma tiquicusaj ta el ca'i' quitziak. Pero utz chi niquicusaj el ri quixajab. \v 10 Ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri discípulos: Xabachique ta na tinamit ri yixapon wi; tek yixoc pa jun jay, chiri' quixc'oje' wi ka. Xa can c'a ya tek yixel pe chupan ri tinamit ri', c'ac'ari' utz chi niya' ca ri jay ri xixc'oje' wi.\f + \fr 6:10 \ft Mt. 10.11; Lc. 9.4.\f* \v 11 Y ri acuchi (achique) yixapon wi, wi ri winek ma nicajo' ta yixquic'ul, y ma nicajo' ta chuka' niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj riyix chique, can quixel c'a pe chiri', y titotala' (tiquirala') ca ri pokolaj ri c'o chiwaken chiquiwech ri winek ri', riche (rixin) tiquetamaj chi ma utz ta ri xquiben.\f + \fr 6:11 \ft Mt. 10.14; Lc. 10.10, 11; Hch. 13.51.\f* Ruma can nbij wi c'a chiwe, chi chupan ri k'ij tek xtibanatej ri k'atoj tzij, más xtik'ax wi c'a ruwi' ri ruc'ayewal\f + \fr 6:11 \ft He. 10.31.\f* ri xtika pa quiwi' ri winek riche (rixin) ri tinamit ri can ma xquixquic'ul ta, que chuwech ri Sodoma y Gomorra, xcha' el chique. \p \v 12 Y ri discípulos xebe c'a. Riye' xquibij c'a chique ri winek chi titzolin pe quic'u'x riq'ui ri Dios. \v 13 Y ri discípulos q'uiy c'a itzel tak espíritu ri xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite\f + \fr 6:13 \ft Stg. 5.14.\f* pa quiwi' ye q'uiy yawa'i' y xequic'achojsaj ca. \s1 Tek xcamisex ri Juan ri Bautista \p \v 14 Y ri rey Herodes can xrac'axaj c'a chi ri Jesús sibilaj rutzijol c'o chiquicojol ri winek. Ri Herodes xubij c'a ka pa ránima chi ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xc'astej pe chiquicojol ri caminaki',\f + \fr 6:14 \ft Mt. 14.1, 2; Lc. 9.7.\f* y rumari' tek c'o uchuk'a' pa ruk'a' riche (rixin) chi q'uiy ri nicowin yerubanala', xcha' ka ri Herodes. \p \v 15 Pero yec'o c'a chique ri winek ri xquibij chi ri Jesús xa ya ri Elías.\f + \fr 6:15 \ft Mt. 16.14; Mr. 8.28.\f* Y yec'o nic'aj chic xquibij chi Riya' jun achi profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios y chuka' xquibij chi Riya' jun chique ri achi'a' ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. \p \v 16 Yac'a tek ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xubij: Ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaq'uixic rujolon (ruwi'), ri xc'astej pe chiquicojol ri caminaki'. \p \v 17 Ruma chi xa can ya c'a ri rey Herodes ri xbin chi tichapatej ri Juan. Y c'ac'ari' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ruma ri Herodes ruc'amon ka ri Herodías\f + \fr 6:17 \ft Lc. 3.19, 20.\f* rixjayil ri Felipe, y ri Felipe ri' xa can rach'alal ri Herodes. \v 18 Y ri Juan rubin chare ri Herodes: Ma utz ta abanon chi ac'amon ka rixjayil\f + \fr 6:18 \ft Lv. 18.16; 20.21; He. 13.4.\f* ri awach'alal. \p \v 19 Y ri Herodías can rajowan wi c'a chi rucamisan ta ri Juan ruma itzel nuna' chare, pero ma cowinek ta. \v 20 Ruma ri rey Herodes can retaman wi c'a chi ri Juan can choj wi y jun lok'olaj achi riche (rixin) ri Dios; y rumari' can nuxibij c'a ri' chuwech ri Juan. Can ma ruya'on ta c'a k'ij riche (rixin) chi c'o ta ruc'ulwachin. Ri Herodes can jabel wi c'a nrac'axaj tek ri Juan nutzijoj ri ruch'abel ri Dios chare. Xa yac'a chi ma nich'obotej ta c'a chuwech ri achique ruc'amon chi nuben. Pero ma riq'ui wi ri', riya' can jabel wi c'a nrac'axaj ri nibix chare. \v 21 Y ri k'ij c'a ri oyoben ruma ri Herodías riche (rixin) chi nika ri Juan pa ruk'a', xoka c'a. Chupan ri k'ij tek ri rey Herodes xtz'aket chic jun rujuna',\f + \fr 6:21 \ft Mt. 14.6.\f* ri Herodes ri' xuya' jun wa'in y xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri aj k'atbel tak tzij ri yec'o pa ruk'a', xerusiq'uij (xeroyoj) chuka' ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri soldados y xerusiq'uij (xeroyoj) ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri aj Galilea. \v 22 Y ri acuchi (achique) c'a quimolon wi qui' riye', xoc c'a apo jun k'opoj, ral ri Herodías; y ri k'opoj ri' xxajo chiquiwech. Y ri xajoj ri xuben sibilaj xka chuwech ri rey Herodes y chiquiwech quinojel ri yewa' riq'ui. Y ri Herodes xubij c'a chare ri k'opoj: Tac'utuj c'a ri achique nawajo' y xtinya' chawe. \v 23 Ri rey Herodes can xuben c'a jurar chare, y xubij: Xabachique c'a ri xtac'utuj chuwe, xtinya' chawe, astape' ta na chi can pa nic'aj chare re ruwach'ulef ri c'o pa nuk'a', xcha'. \p \v 24 Y xel el ri k'opoj y xberubij chare ri rute': ¿Achique ri utz chi nc'utuj? xcha'. Y ri te'ej xubij c'a chare: Tac'utuj chi tiya'ox (tya') pe chawe\f + \fr 6:24 \ft Pr. 12.10.\f* ri rujolon (ruwi') ri Juan ri Bautista. \p \v 25 Y ri k'opoj can yac'ari' xtzolin apo riq'ui ri rey Herodes y xberubij c'a chare: Riyin nwajo' chi ya re wacami yan, naya' pe chuwe pa jun plato ri rujolon (ruwi') ri Juan ri Bautista, xcha' chare ri rey Herodes. \p \v 26 Y ri rey Herodes can xpe bis pa ránima ruma ri xc'utux chare, pero ruma c'a chi can rubanon chic jurar chi can xtuya' wi ri xtrajo' ri k'opoj y ruma chuka' chi can chiquiwech ri ye rachibilan pa mesa tek xubij, rumari' can c'o c'a chi nuben ri nic'utux chare, y queri' ma nuya' (nutzek) ta ruq'uix. \v 27 Y ri rey can yac'ari' tek xutek el jun soldado riche (rixin) chi tic'amer pe ri rujolon (ruwi') ri Juan ri Bautista. \v 28 Y ri soldado xbe c'a, xberutzaq'uij pe rujolon (ruwi') ri Juan ri Bautista pa cárcel y xuc'om c'a pe chare ri k'opoj pa jun plato y ri k'opoj xberuya' chare ri rute'. \p \v 29 Tek ri rudiscípulos ri Juan xquic'axaj chi xcamisex, xebe c'a chuc'amaric ri ruch'acul, y xbequimuku' ca.\f + \fr 6:29 \ft Mt. 14.12.\f* \s1 Tek ri Jesús xerutzuk más ye wu'o' mil winek \p \v 30 Ri ye ru'apóstoles ri Jesús tek xetzolin pe chubanic ri rusamaj ri Dios, can xquimol apo qui' riq'ui ri Jesús y xquitzijola' c'a chare ronojel ri xquibanala'\f + \fr 6:30 \ft Lc. 9.10.\f* y ronojel ri tijonic ri xquiyala' chique ri winek. \v 31 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo' pa jun lugar ri acuchi (achique) majun winek c'o riche (rixin) chi yixuxlan juba'. Y queri' xubij chique ruma can ye q'uiy c'a winek ri ye'el ye'oc quiq'ui y rumari' hasta ma utz ta chic chi yewa'.\f + \fr 6:31 \ft Mr. 3.20.\f* \p \v 32 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xe'oc c'a el pa jun jucu' riche (rixin) chi xek'ax c'a juc'an chic ruchi' ya', y xebe c'a pa jun desierto.\f + \fr 6:32 \ft Mt. 14.13.\f* \v 33 Yac'a tek riye' xe'el el, ye q'uiy c'a winek ri xetz'eto el y can xquetamaj el quiwech. Rumari' ri winek junanin (anibel) xebe chicaken, xquimolola' el qui' pa bey; ri pa tak tinamit ri xek'ax wi el. Y xa ye riye' ri xe'apon nabey. Y tek ri Jesús y ri rudiscípulos xe'apon, ri winek xquimol c'a apo qui' chiquij. \v 34 Y tek ri Jesús xel pe chupan ri jucu', xutz'et c'a chi sibilaj ye q'uiy winek yec'o chiri' coyoben apo. Riya' xujoyowaj\f + \fr 6:34 \ft Mt. 9.36; 14.14; He. 4.15.\f* c'a quiwech, ruma quibanon achi'el c'a ri carne'l tek majun niyuk'un quiche (quixin), y xuchop c'a nuc'ut q'uiy chiquiwech ri nic'atzin chi niquetamaj chrij ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 6:34 \ft Is. 54.13; 61.1.\f* \v 35 Yac'a tek xka ka más ri k'ij, ri rudiscípulos ri Jesús xejel apo riq'ui y xquibij chare: Re wawe' xa majun\f + \fr 6:35 \ft Mt. 14.15; Lc. 9.12.\f* c'o y xa xka ka k'ij. \v 36 Que'ataka' c'a el re winek re' riche (rixin) chi yebe ri pa tak aldea y pa tak nic'aj chic lugar ri yec'o pe nakaj, riche (rixin) chi nbequilok'o' quiway, ruma xa majun quiway riche (rixin) chi niquitij, xecha' chare ri Jesús. \p \v 37 Yac'a ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Tiya' quiway riyix, xcha' chique. Y riye' xquibij: ¿Riyit nabij chi yojbe chulok'ic ca'i' ciento denarios caxlan wey riche (rixin) chi yewa' riye'? xecha' chare. \p \v 38 Y Riya' xuc'utuj c'a chique: ¿Janipe' caxlan wey c'o iwuq'ui? Je'itz'eta' na c'a. Y tek riye' quitz'eton chic ca, xquibij: C'o wu'o' caxlan wey y ca'i' car,\f + \fr 6:38 \ft Mt. 14.17; 15.34.\f* xecha' chare. \p \v 39 Y c'ac'ari' Riya' xubij chique ri rudiscípulos chi tiquibij chique ri winek chi quetz'uye' quinojel pa ruwi' ri rexlaj k'ayis, y pa tak moc quetz'uye' c'a. \v 40 Y ri winek ri' can xetz'uye' c'a pa ruwi' ri k'ayis, y xquic'uala' c'a qui' pa tak ciento y pa nic'aj tak ciento. \v 41 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri wu'o' caxlan wey y ri ca'i' car y c'ac'ari' xtzu'un chicaj y xuc'utuj ri rubendición\f + \fr 6:41 \ft Mt. 26.26.\f* ri Dios pa ruwi'. Y c'ac'ari' xeruwech'ela' c'a el ri caxlan wey, y xuya' el chique ri discípulos riche (rixin) chi niquiya' chique ri winek. Y queri' chuka' xuben riq'ui ri car. Xujech c'a chiquiwech quinojel. \v 42 Can quinojel c'a jabel xewa'. Can majun c'a ri man ta xwa' chi utz. \v 43 Y c'a c'o na c'a cablajuj chaquech caxlan wey rachibilan car ri xmolotej ca, ri ma xq'uis ta. \v 44 Sibilaj ye q'uiy c'a ri winek ri xewa' ruma xaxu (xaxe) wi ri achi'a' yec'o wu'o' mil. \s1 Tek ri Jesús xbiyin chraken pa ruwi' ri choy \p \v 45 Yac'ari' tek ri Jesús xerucusaj el ri rudiscípulos chupan ri jucu', riche (rixin) chi yenabeyej el chuwech; chi quebe c'a pa Betsaida, tinamit ri c'o juc'an chic ruchi' ya'. Y Riya' xerutek\f + \fr 6:45 \ft Mt. 14.22.\f* na c'a el ri winek chi tak cachoch. \v 46 Y tek ri Jesús ye ruch'aben chic c'a ca ri winek, xbe pa ruwi' jun juyu'\f + \fr 6:46 \ft Jn. 6.15.\f* chubanic orar.\f + \fr 6:46 \ft Mt. 14.23; Mr. 1.35; Lc. 6.12.\f* \v 47 Tek xoc c'a pe ri ak'a', ri discípulos ri ye benak pa jucu', pa runic'ajal chic c'a ri choy yec'o wi. Y ri Jesús ruyonil c'a c'o na ca pa ruwi' ri ulef ruma xa ma benak ta quiq'ui. \v 48 Y ri Jesús xerutz'et c'a chi ri rudiscípulos ye cosnek chic y ma yecowin ta niquiben chare ri jucu' chi nibiyin chiquiwech, ruma ri cak'ik' nupaxij ri' chuwech ri jucu' y nutzolij c'a. Y tek xa ruchapon c'a pe rusekeric, ri Jesús petenak c'a chraken pa ruwi' ri choy, y nrajo' c'a nik'ax el chiquiwech. \v 49 Yac'a tek ri discípulos xquitz'et chi c'o jun petenak chraken pa ruwi' ri choy, xquirek quichi' y xquibila' c'a chiquiwech chi achique c'a la', xecha'. Ruma riye' xquibij chi ri petenak pa ruwi' ri choy xa jun subunel (xibinel). \v 50 Y ruma can quinojel c'a xetz'eto, xquixibij qui'. Y rumari' ri Jesús chanin xch'o apo chique y xubij: Ma tixibij ta iwi'. Xa ticukuba' ic'u'x. Xa yin c'a riyin,\f + \fr 6:50 \ft Mt. 14.27; Jn. 6.20.\f* xcha' chique. \p \v 51 Y Riya' xoc c'a el quiq'ui ri pa jucu'. Y can yac'ari' tek xtane' ri cak'ik'. Y ri discípulos xsach quic'u'x tek xquitz'et ri xbanatej y sibilaj xquimey. \v 52 Y astape' can xquitz'et tek ri Jesús xuq'uiyirisaj ri caxlan wey, riye' ma k'axnek ta chiquiwech chi Riya' can nicowin wi nuben xabachique, ruma can c'o ruchuk'a'. Riye' c'a cowirnek na ri cánima.\f + \fr 6:52 \ft Jer. 17.9; Mr. 3.5; 8.17; 16.14.\f* \s1 Tek ri Jesús q'uiy yawa'i' ri xeruc'achojsaj pa Genesaret \p \v 53 Y riye' xek'ax c'a pa ruwi' ri choy ri' y xe'apon ri chuchi' ya' chiri' pa Genesaret.\f + \fr 6:53 \ft Mt. 14.34.\f* \v 54 Y xu (xe) wi xe'el pe pa jucu', ri winek ri yec'o chiri' chuchi' ya', chanin c'a xquetamaj ruwech chi ya ri Jesús ri xel pe pa jucu'. \v 55 Rumari' xquelesaj c'a rutzijol pa ronojel lugar ri yec'o pe nakaj, chi ri Jesús c'o chiri'. Y ri winek xequic'amala' c'a pe ri quiyawa'i'. Can ronojel wi c'a lugar xec'amalox wi pe yawa'i'; y chuwech c'a ri quiwarabel ye quic'amalon wi pe, y xequic'amala' pe chuwech ri Jesús ri acuchi (achique) niquic'axaj chi c'o wi. \v 56 Y xabacuchi (xabachique) xapon wi, ri pa nima'k tak tinamit, pa tak aldeas y ri pa tak juyu' chuka', ri winek xequiyala' ri yawa'i' pa tak bey ri nik'ax wi Riya'. Can niquic'utuj c'a utzil chare ri Jesús chi tuya' k'ij chique chi astape' xaxu (xaxe) ta wi ri ruchi' rutziak\f + \fr 6:56 \ft Mt. 9.20; Lc. 8.44.\f* ri niquichop riche (rixin) chi yec'achoj y can queri' wi c'a xbanatej. Can quinojel c'a ri xechapo ruchi' rutziak ri Jesús, xec'achoj chare ri quiyabil. \c 7 \s1 Ri nibano tz'il chare ruc'aslen jun winek xa ya ri itzel ri yepe pa ránima \p \v 1 Y chrij c'a ri Jesús xquimol c'a apo qui' ri achi'a' fariseos, y chuka' ca'i' oxi' aj tz'iba'\f + \fr 7:1 \ft Mt. 15.1.\f* ri ye petenak ri pa tinamit Jerusalem. \v 2 Y tek ri achi'a' ri' xequitz'et chi yec'o chique ri rudiscípulos ri Jesús ri yetajin chi wa'in y xa ma xquich'ej ta quik'a' achi'el rubanic ri niquiben riye', ma utz ta xequitz'et, y rumari' q'uiy c'a ri xquibij chiquij. \v 3 Ruma ri fariseos y quinojel ri nic'aj chic winek israelitas, xa ya ri ye quibin ca ri cati't quimama', xa yari' ri yequibanala'. Ruma wi xa ma niquich'ej ta q'uiy mul ri quik'a', can ma yewa' ta. \v 4 Tek yetzolin c'a pe ri pa tak c'aybel, wi ma niquich'ajch'ojsaj ta qui', can ma yewa' ta. Y c'o c'a nic'aj chic ri ye quibin ca ri cati't quimama' ri yequibanala', achi'el ri achique rubanic ri quijosk'ixic ri kumbel tak ya', ri xára, ri ch'ich' tak lek y ri achique chuka' rujosk'ixic niquiben chare ri quiwarabel. \v 5 Rumari' ri fariseos y ri aj tz'iba' xquic'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a ruma tek la adiscípulos riyit ma niquiben ta achi'el ri bin ca cuma ri kati't kamama'? Ruma la adiscípulos riyit tek yewa' ma niquich'ej ta quik'a', achi'el rubanic ri nikaben riyoj,\f + \fr 7:5 \ft Mt. 15.2.\f* xecha' chare ri Jesús. \p \v 6 Yac'a ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': Riyix xa ca'i' ipalej. Xa can jabel c'a rubixic rubanon ca ri Isaías chiwij. Ruma ri Isaías rutz'iban c'a ca ri xbix chare ruma ri Dios, y quec'are' ri nubij: \q1 Re winek re' xaxu (xaxe) wi c'a riq'ui ri quich'abel niquiya' nuk'ij, \q1 yac'a ri cánima xa nej c'o wi el chuwe riyin. \q1 \v 7 Xa majun c'a nic'atzin wi chi niquiya' nuk'ij, \q1 ruma ri ch'abel ri niquic'ut xa pixa' quiche (quixin) winek y niquibij chi can yari' ri rajawaxic chi niban. \m Queri' ri rutz'iban ca ri Isaías,\f + \fr 7:7 \ft Is. 29.13; Mt. 15.8, 9.\f* xcha' ri Jesús. \m \v 8 Y riyix yari' ri yixtajin chubanic. Xa iya'on ca ri rupixa' ri Dios ri c'o chi niben. Riyix can ma niben ta c'a ri nrajo' ri Dios, xa ya ri niquibij ri winek, xa yari' ri yixtajin chubanic. Achi'el tek nibij ri achique quijosk'ixic ri xára y ri achique quijosk'ixic ri kumbel tak ya'. Y yec'o chuka' nic'aj chic ye achi'el ri', ri ye'ibanala'. \p \v 9 Y ri Jesús xubij chuka' chique: Riyix riche (rixin) chi niben ri achique ye quibin ca ri iwati't imama', can niben chare ri rupixa' ri Dios chi majun rejkalen. \v 10 Ruma ri ch'abel ri ye rutz'iban ca ri Moisés, nubij: Taya' quik'ij ri ate' atata'.\f + \fr 7:10 \ft Ex. 20.12; Dt. 5.16.\f* Y wi c'o jun nibin pokon tak ch'abel chique ri rute' rutata', can majun chic c'a ri nrajo', xa can ticamisex.\f + \fr 7:10 \ft Ex. 21.17; Lv. 20.9.\f* Quec'ari' ri tz'ibatal ca. \v 11 Yac'a riyix xa ma que ta ri' ri niben y nic'ut. Xa ma niben ta achi'el ri rubin ca ri Dios. Riyix xa ye'itijoj ri alc'ualaxela' chi ma rajawaxic ta chi yequito' ri quite' quitata'. Riyix xa nibij chique ri alc'ualaxela' chi xa tiquibij chique ri quite' quitata':\f + \fr 7:11 \ft Mt. 15.5; 1 Ti. 5.8.\f* Riyin ma yicowin ta yixinto' riq'ui ri nic'atzin chiwe, ruma ri c'o wuq'ui xa ntzujun (nsujun) chic chare ri Dios, yixcha' chique. Y riq'ui niquibij queri' chi quitzujun (quisujun) chic chare ri Dios, xa riche (rixin) chi ma yequito' ta ri quite' quitata'. \v 12 Y riq'ui ri nibij, can nik'alajin wi chi riyix niben chique ri alc'ualaxela' chi majun chic tiquiya' chique ri quite' quitata'. \v 13 Y riq'ui ri', riyix ibanon chare ri rupixa' ri Dios chi majun rejkalen. Y queri' ibanon xaxu (xaxe) wi riche (rixin) chi niben ri achique quibin ca ri iwati't imama'. Y yec'o chuka' nic'aj chic achi'el re' ri ye'ibanala'. Queri' xubij ri Jesús chique ri achi'a' fariseos y ri ye aj tz'iba'. \p \v 14 Can yac'ari' tek ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) apo quinojel ri winek riq'ui, ri quimolon qui' chiri', y xubij c'a chique: Tiwac'axaj c'a chi'iwonojel re xtinbij chiwe y tik'ax chiwech. \v 15 Ri nitz'ilobisan riche (rixin) ri winek, ma ya ta c'a ri nutij ka.\f + \fr 7:15 \ft Hch. 10.14, 15; Ro. 14.17; 1 Co. 8.8; 1 Ti. 4.4.\f* Xa ya ri itzel ri yepe pa ránima ri nitz'ilobisan riche (rixin). \v 16 Ri c'o c'a rac'axabel, can trac'axaj c'a ri xinbij, xcha' ri Jesús chique ri winek. \p \v 17 Y Riya' xeruya' c'a ca ri winek, y xbe pa jun jay. Y ri discípulos xquic'utuj c'a chare chrij ri c'ambel tzij\f + \fr 7:17 \ft Mt. 15.15.\f* ri nich'o chrij ri nitz'ilobisan riche (rixin) jun winek. \v 18 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Riyix chuka', can c'a ma jane nik'ax ta chiwech ri nbij? ¿La ma nik'ax ta c'a chiwech chi ronojel ri nutij ka ri winek ma ya ta ri' ri nitz'ilobisan riche (rixin)? \v 19 Ruma ronojel ri achique nutij ka ri winek, xa ma pa ránima ta nibe wi. Xa chupan nibe wi y c'ac'ari' ntel el. Y riq'ui ri queri' xubij ri Jesús, nik'alajin chi ronojel ri yec'o ca riche (rixin) chi yetij, can ye ch'ajch'oj wi. \p \v 20 Y ri Jesús xubij chuka' chi xa ya ri itzel ri yepe pa ránima ri winek, xa yari' ri nitz'ilobisan riche (rixin). \v 21 Ruma xa pa ránima c'a ri winek yepe wi ri itzel tak na'oj,\f + \fr 7:21 \ft Gn. 6.5; 8.21; Mt. 15.19; Hch. 8.22.\f* achi'el tek jun ixok c'o rachijil y xa nuc'om ruwech jun chic achi y achi'el tek jun achi c'o rixjayil y nucanoj jun chic ixok, y achi'el chuka' ri winek yemacun y xa ma quic'ulaj ta qui'.\f + \fr 7:21 \ft Ga. 5.19.\f* Y pa cánima chuka' nipe wi ri na'oj tek yecamisan. \v 22 Pa tak cánima c'a ri winek nipe wi ri jalajoj ruwech itzel tak na'oj, achi'el tek ye'elek', tek niquirayij chi ronojel ta cosa quiq'ui ta riye' c'o wi, yequibanala' etzelal, yek'olon, ri achi'a' y ri ixoki' yequibanala' mac ri sibilaj q'uixbel, itzel niquina' chare jun winek ri utz c'o, yequibila' itzel tak ch'abel chiquij ri nic'aj chic, ri niquina' chi can c'o quik'ij, y ri ma yech'obon ta jabel. \v 23 Ronojel c'a ri etzelal achi'el ri', pa ránima c'a ri winek yepe wi, y yac'ari' ri nitz'ilobisan riche (rixin). Quec'ari' xubij ri Jesús chique ri rudiscípulos. \s1 Jun ixok ri xa ma israelita ta ri can xucukuba' ruc'u'x riq'ui ri Jesús \p \v 24 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xel c'a el ri chiri', y xbe c'a quela' pa jun lugar ri nakaj nicanaj chique ri tinamit\f + \fr 7:24 \ft Mt. 15.21.\f* Tiro y Sidón. Y xc'oje' c'a pa jun jay, ruma ma nrajo' ta c'a chi netamex chi Riya' c'o chiri'. Pero ma riq'ui wi ri', chanin xnabex chi c'o chiri'. \v 25 Can chanin c'a xnabex pe ruma jun ixok ri c'o jun ral ti k'opoj, ri c'o jun itzel espíritu riq'ui. Ri ixok ri' can xu (xe) wi c'a xrac'axaj pe chi ri Jesús c'o chiri', riya' xpe c'a riq'ui y xoxuque' xomaje' chuwech. \v 26 Ri jun ixok ri' ma israelita ta.\f + \fr 7:26 \ft Ga. 3.28; Col. 3.11.\f* Riya' jun aj sirofenicia. Pero xoxuque' chuwech ri Jesús riche (rixin) chi xoruc'utuj jun utzil chare chi trelesaj el ri itzel espíritu ri c'o riq'ui ri ral. \v 27 Yac'a ri Jesús xubij chare ri ixok: Ri rutzil ri Dios ma utz ta chi chare xabachique niya'ox (nya') wi. C'o chi ya ri nuwinak israelitas yento' nabey.\f + \fr 7:27 \ft Mt. 10.5, 6; 15.26; Hch. 13.46; 22.21; Ro. 9.4; Ef. 2.11, 12.\f* Ruma ma ruc'amon ta chi nelesex ri quiway ri alc'ualaxela' riche (rixin) chi niya'ox (nya') chique ri tak tz'i', xcha' ri Jesús chare. \p \v 28 Y ri ixok xubij c'a chare ri Jesús: Ajaf, can kitzij wi ri nabij. Pero chuka' riyoj utz nikac'ul apo juba' chare ri utzil ri'. Achi'el niquiben ri tak tz'i' chuxe' ri mesa, yequimolola' chuka' ri ruc'aj tak caxlan wey ri yequitzakala' ka ri ac'ala'. \p \v 29 Y ri Jesús can yac'ari' xubij chare ri ixok: Ri xabij can queri' wi. Wacami catzolin c'a, ruma ri itzel espíritu xel yan el riq'ui ri awal, xcha' ri Jesús. \p \v 30 Y ri ixok xtzolin c'a chrachoch. Y xberila' ri ral cotz'ol pa ch'at. Y chanin chuka' xutz'et chi ri itzel espíritu man c'o ta chic\f + \fr 7:30 \ft 1 Jn. 3.8.\f* riq'ui ri ral. \s1 Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun achi ri ma nac'axan ta y ma ntel ta jabel ruch'abel \p \v 31 Ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xel c'a pe chupan ri lugar ri nakaj nicanaj chare ri tinamit Tiro y xbek'ax pe pa Sidón. Y xbek'ax pe chuka' pa Decápolis, c'ac'ari' xoka chuchi' ri choy Galilea. \v 32 Chiri' c'a c'o wi ri Jesús tek xbeya'ox (xbeya') jun achi chuwech, jun achi ri ma nac'axan ta y ma ntel ta jabel ruch'abel. Y ri ye c'amayon pe, xquic'utuj c'a jun utzil chare ri Jesús chi tuya' ruk'a' pa ruwi'. \v 33 Ri Jesús xrelesaj c'a el ri achi ri' chiquicojol ri winek y xuju' ruwi' ruk'a' pa tak ruxquin. C'ac'ari' ri Jesús xchuban,\f + \fr 7:33 \ft Mr. 8.23; Jn. 9.6.\f* y xuya' chuka' apo ruwi' ruk'a' pa ruwi' rak' ri achi ri'. \v 34 Y ri Jesús xtzu'un chicaj,\f + \fr 7:34 \ft Mr. 6.41; Jn. 11.41.\f* xjik'jo'x (xjik'jo't) ránima\f + \fr 7:34 \ft Jn. 11.33, 38.\f* y xubij: Efata. Re tzij re' nubij c'a: Tijakatej. \p \v 35 Y ri achi can yac'ari' tek xac'axan y xel ri ruch'abel jabel. \v 36 Y ri Jesús xuc'om c'a pe ri achi y xuchilabej chique ri winek chi majun achoj chare tiquibij\f + \fr 7:36 \ft Is. 42.1, 2.\f* wi ri xbanatej. Yac'a ri winek, ma riq'ui ta chi can bin chique ruma ri Jesús chi majun achoj chare tiquibij wi, riye' xa yari' ri más xquitzijoj. \v 37 Y ri winek ri' can xquimey\f + \fr 7:37 \ft Mt. 15.31; Mr. 6.51; 10.26.\f* tek xquitz'et ri xbanatej, y xquibila' c'a: Jabel ri xuben. Nuben c'a chique ri ma ye'ac'axan ta, chi ye'ac'axan; y nuya' chuka' quich'abel ri ye mema', xecha' c'a. \c 8 \s1 Tek ri Jesús xerutzuk más ye caji' mil winek \p \v 1 Chupan c'a ri tiempo ri' xbanatej c'a chi sibilaj ye q'uiy winek quimolon apo qui' riq'ui ri Jesús y ri winek ri' xq'uis c'a quiway. Rumari' ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri rudiscípulos y xubij c'a chique: \v 2 Riyin sibilaj njoyowaj quiwech re winek re',\f + \fr 8:2 \ft Sal. 145.9; Mt. 15.32.\f* ruma c'o chic oxi' k'ij yec'o pe wuq'ui y wacami majun chic quiway riche (rixin) chi niquitij. \v 3 Y yentek ta c'a el chi tak cachoch y xa majun niquitij el, ma utz ta. Ruma yec'o nej ye petenak wi, y riq'ui juba' yetzak pa tak bey ruma wayjal, xcha' chique. \p \v 4 Y ri rudiscípulos xquibij c'a chare: Re acuchi (achique) yojc'o wi xa majun c'o. ¿Acuchi (achique) ta c'a nbekila' wi pe wey riche (rixin) chi yekatzuk\f + \fr 8:4 \ft Nm. 11.21, 22; 2 R. 4.42, 43; 7.1, 2.\f* jabel re winek re'? xecha' chare ri Jesús. \p \v 5 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique ri rudiscípulos: ¿Janipe' caxlan wey c'o iwuq'ui?\f + \fr 8:5 \ft Mt. 15.34; Mr. 6.38.\f* xcha' chique. Y riye' xquibij c'a: C'o wuku', xecha' chare. \p \v 6 Y ri Jesús xubij c'a chique ri winek chi quetz'uye' ka ri pan ulef. Yac'ari' tek Riya' xeruli'ej ri wuku' caxlan wey y tek rumatioxin chic chare ri Dios, c'ac'ari' xeruwech'ela' y xuyala' el chique ri rudiscípulos riche (rixin) chi niquiya' chique ri winek. Y ri rudiscípulos can xquiya' wi chique ri sibilaj winek ri'. \v 7 Y c'o c'a chuka' ca'i' oxi' tak car quiq'ui. Y ri Jesús xuc'utuj ri rubendición ri Dios pa ruwi', y c'ac'ari' xutek rujachic chique ri winek.\f + \fr 8:7 \ft Mr. 6.41.\f* \v 8 Ri winek can jabel c'a xewa'. Can majun c'a ri man ta xwa' chi utz y c'a c'o na c'a wuku' chaquech caxlan wey rachibilan car ri xmolotej ca, ri ma xq'uis ta. \v 9 Ri xquiben wa'in chupan ri k'ij ri', achi'el xa caji' mil winek. Y c'ac'ari' ri Jesús xerutek el ri winek chi tak cachoch. \v 10 Y can yac'ari' tek ri Jesús xoc el pa jucu' quiq'ui ri rudiscípulos y xebe c'a pa jun lugar Dalmanuta rubi'. \s1 Tek ri fariseos xquibij chare ri Jesús chi tubana' chi c'o jun retal nibanatej chuwech ri caj riche (rixin) chi niquinimaj \p \v 11 Y yec'o c'a chique ri achi'a' fariseos ri xe'apon riq'ui ri Jesús, y xquichop c'a qui' riq'ui ch'abel riq'ui Riya'. Y riche (rixin) chi niquitojtobej,\f + \fr 8:11 \ft Mt. 12.38; 16.1; Jn. 6.30.\f* xquibij c'a chare chi tubana' c'a chi c'o jun retal nibanatej chuwech ri caj. \p \v 12 Yac'a ri Jesús xjik'jo'x (xjik'jo't) ránima\f + \fr 8:12 \ft Mr. 7.34.\f* y c'ac'ari' xubij: ¿Achique c'a ruma re winek re yec'o re wacami nicajo' niquitz'et chi c'o jun retal nibanatej chuwech ri caj? Riyin can kitzij c'a nbij chiwe chi ma ya ta ri nicajo' riye' ri xtibanatej, xcha' ri Jesús. \p \v 13 Y ri Jesús xeruya' c'a ca ri fariseos, y xoc el pa jucu' quiq'ui ri rudiscípulos riche (rixin) chi xek'ax c'a juc'an chic ruchi' ya'. \s1 Ri niquic'ut ri fariseos y ri Herodes man achi'el ta nubij ri ruch'abel ri Dios \p \v 14 Y ri discípulos xquimestaj c'a xquic'uaj quiway,\f + \fr 8:14 \ft Mt. 16.5.\f* y chiri' pa jucu' xaxu (xaxe wi) c'a jun caxlan wey c'o ca. \v 15 Y ri Jesús xubij c'a chique ri rudiscípulos: Can tiwac'axaj c'a re xtinbij chiwe, chi can tichajij c'a iwi' chuwech ri ch'om (levadura)\f + \fr 8:15 \ft Lc. 12.1; 1 Co. 5.7.\f* quiche (quixin) ri fariseos y riche (rixin) ri Herodes, xcha' chique. \p \v 16 Yac'a ri discípulos xa xquibila' c'a chiquiwech: Riya' xubij queri' ruma majun caxlan wey\f + \fr 8:16 \ft Mt. 16.7.\f* xkac'om pe riche (rixin) chi nikatij, xecha' c'a. \p \v 17 Yac'a ri Jesús can retaman c'a ri niquibila' ka chiquiwech ri rudiscípulos, y rumari' xubij c'a chique: ¿Achique ruma riyix nich'ob chi ruma majun caxlan wey iwuq'ui, rumari' tek xinbij queri'? ¿La ma xk'ax ta c'a chiwech\f + \fr 8:17 \ft Mt. 15.17; 16.8, 9; He. 5.11.\f* ri xinbij? ¿Xa can c'a cowirnek na ri iwánima,\f + \fr 8:17 \ft Is. 63.17; Mr. 6.52; 16.14.\f* rumari' chi ma nik'ax ta chiwech? \v 18 Riyix c'o runak' tak iwech, pero achi'el xa ma yixtzu'un ta. C'o ixquin, pero achi'el xa ma yixac'axan ta. ¿Can ma ninatej ta c'a chiwe? \v 19 Tek riyin xentzuk ri wu'o' mil winek riq'ui ri wu'o' caxlan wey ri xinwech' chiquiwech, ¿janipe' chaquech ri xe'inojsaj riq'ui ri caxlan wey ri ximol ca? xcha' chique. Y ri discípulos xquibij c'a chare ri Jesús: Cablajuj chaquech,\f + \fr 8:19 \ft Mt. 14.20; Mr. 6.43; Lc. 9.17; Jn. 6.13.\f* xecha' apo. \p \v 20 Y ri Jesús xubij: Tek riyin xentzuk ri caji' mil winek riq'ui ri wuku' caxlan wey, ¿janipe' chuka' chaquech ri xe'inojsaj riq'ui ri caxlan wey ri ximol ca? xcha' chique. Y ri discípulos xquibij c'a chare ri Jesús: Wuku' chaquech,\f + \fr 8:20 \ft Mt. 15.37.\f* xecha'. \p \v 21 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Y achique c'a ruma tek can ma nik'ax ta chiwech\f + \fr 8:21 \ft Sal. 94.8; Mr. 6.52.\f* ri nbij chiwe? xcha' ri Jesús. \s1 Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun moy pa Betsaida \p \v 22 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xe'apon c'a pa Betsaida. Y c'o c'a jun achi moy xbeya'ox (xbeya') chuwech. Y ri ye c'amayon pe ri moy ri', xquic'utuj utzil chare ri Jesús chi tuya' ruk'a' pa ruwi' ri moy riche (rixin) chi nitzu'un. \v 23 Xpe ri Jesús xuchop el chuk'a' ri achi moy y xuc'uaj el c'a chuchi' ri aldea. C'ac'ari' ri Jesús xuya' apo ruchub (ruc'axej) chrij runak' ruwech ri moy. Y xuya' ruk'a' pa ruwi'. C'ac'ari' tek xuc'utuj chare wi c'o ri nutz'et. \v 24 Y tek ri moy xujek runak' ruwech, xubij c'a: Ja' (je), yentz'et ri achi'a'. Ntz'et chi achi'el ye che'. Pero xa ma ye che' ta ruma xa can yebiyin, ncha'. \p \v 25 Y ri Jesús xuya' chic c'a ri ruk'a' chrij ri runak' tak ruwech ri achi y xuben c'a chare chi xtzu'un chic apo jun bey. Y yac'ari' tek ri achi xtzu'un chic jun bey achi'el ri rubanon ca. Can jabel c'a yerutzu' ronojel ri yec'o chi nej chi nakaj. \v 26 Y ri Jesús xutek c'a el ri achi chrachoch. Riya' xubij c'a el chare: Ma catoc ta pan aldea riche (rixin) chi nbe'atzijoj\f + \fr 8:26 \ft Mt. 8.4; Mr. 5.43.\f* ca chiri', xa choj jet chawachoch, xcha' el ri Jesús chare. \s1 Tek ri Pedro xubij chi ri Jesús yari' ri Cristo \p \v 27 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xebe ri pa tak aldea ri yec'o pa rucuenta ri tinamit Cesarea ri nibix chuka' riche (rixin) ri Felipe chare. Y pa bey, ri Jesús xuc'utuj c'a chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique c'a riyin, niquibij ri winek?\f + \fr 8:27 \ft Mt. 16.13; Lc. 9.18.\f* xcha' chique. \p \v 28 Y riye' xquibij chare: Yec'o ri yebin chi yit c'a riyit ri Juan ri Bautista.\f + \fr 8:28 \ft Mt. 14.1, 2.\f* Yec'o nic'aj chic niquibij chi yit c'a riyit ri Elías. Y yec'o c'a chuka' ri yebin chi riyit yit jun chique ri nic'aj chic profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, xecha' chare ri Jesús. \p \v 29 Y Riya' xuc'utuj c'a chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique c'a riyin nibij riyix? xcha' chique. Y ri Pedro can yac'ari' tek xubij: Yit c'a riyit ri Cristo,\f + \fr 8:29 \ft Mt. 16.16; Jn. 1.41; 6.69; 11.27; Hch. 9.20.\f* xcha' chare. \p \v 30 Y ri Jesús xuchilabej c'a chique chi majun achoj chare tiquitzijoj wi.\f + \fr 8:30 \ft Mt. 16.20.\f* \s1 Tek ri Jesús xubij chi xticamisex \p \v 31 Y ri Jesús xuchop c'a rubixic chique ri rudiscípulos: Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, c'o chi nk'axaj na q'uiy tijoj pokonal. Xquinetzelex cuma ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. Xquinetzelex cuma ri principali' tak sacerdotes. Chuka' xquinetzelex cuma ri aj tz'iba'. Y xquicamisex. Yac'a ri pa rox k'ij xquic'astej pe,\f + \fr 8:31 \ft Mt. 16.21; 17.22, 23; Lc. 9.22.\f* xcha' ri Jesús chique. \p \v 32 Y tek ri Jesús xubij c'a re ch'abel re' chique ri rudiscípulos, can jabel c'a k'alaj rubixic xuben chare. Yac'a ri Pedro ma xka ta chuwech ri xubij ri Jesús, rumari' xuc'uaj el juba' quela', y xbechapon pe chare. \v 33 Pero tek ri Jesús xrac'axaj queri', xupiscolij ri' y xerutzu' ri nic'aj chic rudiscípulos y c'ac'ari' xubij chare ri Pedro: Cabiyin quela' riyit Satanás, ruma ma utz ta ri nach'ob. Ruma ri nach'ob riyit xa can junan riq'ui ri niquich'ob ri winek y xa ma ya ta ri nrajo' ri Dios ri nach'ob. \p \v 34 Y ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri winek y ri rudiscípulos y Riya' xubij c'a chique: Wi c'o jun nrajo' yirutzekelbej, man c'a tupokonaj ta nuk'axaj tijoj pokonal. Xa can tubana' c'a achi'el nuben jun ri benak chuxe' jun cruz\f + \fr 8:34 \ft Mt. 10.38; 16.24; Lc. 9.23; 14.27; Ga. 5.24; 6.14.\f* riche (rixin) chi nbecamisex. Ma nuben ta chic ri nurayij ka riya'. Wi c'o c'a jun nich'obo queri', utz chi nipe wuq'ui y quirutzekelbej c'a. \v 35 Ruma xabachique ri can nupokonaj ri ruc'aslen re wawe' chuwech re ruwach'ulef, xa ma xtril ta c'a ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Yac'a ri ma nupokonaj ta ri ruc'aslen\f + \fr 8:35 \ft Jn. 12.25; Ap. 12.11.\f* re wawe' choch'ulef, astape' ta na can napon pa camic wuma riyin y ruma ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, can xtril c'a ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. \v 36 Ruma, ¿achique ta c'a nuc'om pe chare ri winek wi nic'oje' ri beyomel riche (rixin) ronojel re ruwach'ulef riq'ui y wi xa ma nicolotej ta? \v 37 Y astape' sibilaj q'uiy ri beyomel ri c'o riq'ui ri winek, xa can ma xticowin ta nulok' ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. \v 38 Ruma wi jun winek niq'uix yiruk'alajsaj riyin y niq'uix nuk'alajsaj ri nuch'abel chique ri winek ri xa can ma yeniman ta chic chare ri Dios, winek ri can ye aj maqui' ri yec'o chuwech re ruwach'ulef re tiempo re', queri' chuka' riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol xquiq'uix xtinbij chi ri jun winek ri' wuche (wixin) riyin.\f + \fr 8:38 \ft Mt. 10.33; Lc. 9.26; 12.9; 2 Ti. 2.12.\f* Queri' xtinben tek xquipe chic jun bey, y junan chic nuk'ij nuc'ojlen riq'ui ri Nata' y ye wachibilan pe ri lok'olaj tak ángeles. \c 9 \p \v 1 Y chuka' ri Jesús xubij c'a chique ri yec'o riq'ui: Can tiwac'axaj c'a re xtinbij chiwe, chi yec'o nic'aj chiwe riyix ri yec'o wawe' ri ma xquecom ta na, xquecom pero c'a ya tek quitz'eton chic na ca\f + \fr 9:1 \ft Mt. 16.28; Lc. 9.27.\f* ri rajawaren ri Dios petenak\f + \fr 9:1 \ft Lc. 22.18.\f* riq'ui ruchuk'a', xcha' ri Jesús. \s1 Tek ri Jesús xjalatej ruwachbel \p \v 2 Y tek k'axnek chic c'a waki' k'ij, ri Jesús xerucha' ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, riche (rixin) chi xeruc'uaj chi ye oxi' c'a pa ruwi' jun nimajuyu'.\f + \fr 9:2 \ft Mt. 17.1; Lc. 9.28.\f* Y ri Jesús xjalatej c'a ruwachbel chiquiwech ri ye oxi' rudiscípulos. \v 3 Y chuka' ri rutziak can xjalatej ri yetzu'un. Can sibilaj rusakil xuben, can achi'el ri chumatef ri nika,\f + \fr 9:3 \ft Dn. 7.9; Mt. 28.3.\f* y hasta nitz'itz'an. Y majun c'a jun aj ch'ajoy tziek ri nicowin ta nuben queri' rusakil chare jun tziek. \v 4 Y xebec'ulun c'a pe ye ca'i' achi'a', ri Elías rachibilan ri Moisés, y xquichop tzij riq'ui ri Jesús. \v 5 Y yac'ari' tek ri Pedro xubij apo chare ri Jesús: Tijonel, xa utz kabanon chi yojc'o wawe'. Tikabana' oxi' tak ca'aj, jun awuche (awixin) riyit, jun riche (rixin) ri Moisés, y queri' chuka' ri jun chic riche (rixin) ri Elías, xcha' chare ri Jesús. \p \v 6 Ri Pedro quec'ari' xubij apo y ma retaman ta achique ruma tek xch'o apo. Xa ch'obon ma ch'obon ri xerubila' apo, ruma chi ye oxi' quixibin qui'. \v 7 Y yac'ari' tek xpe jun sutz'\f + \fr 9:7 \ft Ex. 40.34.\f* ri xuben muj pa quiwi'. Y chupan c'a ri sutz' ri' c'o jun ch'abel xquic'axaj ri xubij: Yare' ri Nuc'ajol\f + \fr 9:7 \ft He. 1.1, 2; 2 P. 1.17.\f* y can sibilaj nwajo', can ya c'a Riya' tiwac'axaj, xcha' ri ch'abel ri'. \p \v 8 Y tek ri discípulos xetzu'un chic c'a apo, xquitz'et chi xa majun chic c'o riq'ui ri Jesús. Xa ruyon chic c'o ca. \p \v 9 Y tek riye' ye xulan c'a pe chuwech ri juyu', ri Jesús xuchilabej chique ri rudiscípulos chi majun achoj chare tiquitzijoj wi ri xquitz'et, utz niquitzijoj pero c'a ya tek ri C'ajolaxel c'astajnek chic pe chiquicojol ri caminaki'; c'a yac'ari' tek utz niquitzijoj.\f + \fr 9:9 \ft Mt. 17.9.\f* \p \v 10 Y riye' can ma xquitzijoj ta c'a ri achique xquitz'et, pero niquic'utula' c'a chiquiwech chi achique ri xrajo' xubij ri Jesús riq'ui ri ch'abel tek xubij chi xtic'astej pe chiquicojol ri caminaki'. \v 11 Y ri ye oxi' discípulos xquibij c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a ruma tek ri aj tz'iba' niquibij chi nabey c'o chi nipe ri Elías,\f + \fr 9:11 \ft Mal. 4.5; Mt. 17.10.\f* y c'ac'ari' nipe ri Cristo? xecha' chare. \p \v 12 Y ri Jesús xubij c'a chique: Kas kitzij wi chi ri Elías nipe nabey y nuben c'a ruchojmil ronojel ri rajawaxic chi nichojmirisex. ¿Y achique nibij riyix? ¿Ma xtibanatej ta chuka' cami ri tz'ibatal ca chuwij riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol chi c'o chi nk'axaj q'uiy tijoj pokonal\f + \fr 9:12 \ft Gn. 3.15; Zac. 13.7.\f* y can majun nuk'ij xtiban chuwe?\f + \fr 9:12 \ft Sal. 22.6; Is. 50.6; 53.2; Dn. 9.26; Lc. 23.11.\f* \v 13 Pero riyin nbij c'a chiwe chi ri Elías\f + \fr 9:13 \ft Mt. 11.14; 17.12; Lc. 1.17.\f* ri' xpe yan. Y sibilaj q'uiy pokon ri xquiben el chare. Can achique ri xcajo' xquiben el chare, can queri' wi xquiben. Can achi'el ri ye tz'ibatajnek ca chrij, xcha' ri Jesús chique. \s1 Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun c'ajol ri c'o jun itzel espíritu riq'ui \p \v 14 Y tek ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rudiscípulos xapon quiq'ui ri nic'aj chic discípulos, Riya' xutz'et c'a chi sibilaj ye q'uiy winek ri quimolon qui' chiquij, y chuka' ca'i' oxi' aj tz'iba' ri quichapon qui' riq'ui ch'abel quiq'ui ri discípulos. \v 15 Quinojel can xu (xe) wi c'a xquitz'et chi petenak ri Jesús, can xquimey. Y xequicot, y chanin xebe y xquiya' rutzil ruwech. \v 16 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achoj pa ruwi' c'a ichapon wi iwi' quiq'ui riye'? xcha' chique. \p \v 17 Y jun c'a chique ri winek xuchop apo rubixic chare ri Jesús: Tijonel, riyin nc'amon c'a pe ri nuc'ajol awuq'ui, ruma c'o jun itzel espíritu riq'ui. Y re itzel espíritu re', rumemurisan. \v 18 Y tek nuchop, xabacuchi (xabachique) ta na c'o wi, nuch'akij pan ulef, niwoko pa ruchi', y nukach'ach'ej rey. Sibilaj chuka' rucajman chic ruma re quere' ruc'ulwachin. Y rumari' xinc'utuj utzil chique re adiscípulos chi tiquelesaj el re jun itzel espíritu re' riq'ui re nuc'ajol, y xa ma ye cowinek ta,\f + \fr 9:18 \ft Mt. 17.16; Lc. 9.40.\f* xcha' chare ri Jesús. \p \v 19 Y ri Jesús yac'ari' tek xubij chique: Riyix winek ri yixc'o chuwech re ruwach'ulef, can majun chiwe ri cukul ta ruc'u'x riq'ui ri Dios. ¿Riyix nich'ob chi riyin can ronojel k'ij xquic'oje' iwuq'ui y man c'a xquitane' ta chi yixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri c'ajol wawe', xcha' ri Jesús. \p \v 20 Y xuc'uex c'a apo ri c'ajol chuwech ri Jesús. Pero tek ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, riq'ui ruchuk'a' xuyicaj\f + \fr 9:20 \ft Mr. 1.26; Lc. 9.42.\f* ri c'ajol y xuch'akij pan ulef. Y ri c'ajol nubolkotila' c'a ri' y niwoko ruchub (ruc'axej) pa ruchi'. \v 21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chare ri rutata' ri c'ajol: ¿Janipe' chic tiempo ruc'ulwachin pe quere' re c'ajol re'? xcha' ri Jesús. Y ri tata'aj xubij: Can c'a co'ol tek quere' ruc'ulwachin pe. \v 22 Can q'uiy c'a mul ruc'akon pa k'ak' y pa tak ya' riche (rixin) chi nucamisaj. Pero wi riyit yacowin nato', tajoyowaj c'a kawech; y kojato' c'a. Queri' xubij ri tata'aj chare ri Jesús. \p \v 23 Y ri Jesús xubij chare ri tata'aj: Wi riyit yacowin nacukuba' ac'u'x wuq'ui chi yicowin nto' ri ac'ajol, can xtibanatej wi ri achi'el nawajo'.\f + \fr 9:23 \ft Mt. 17.20; Lc. 17.6; Jn. 11.40; Hch. 14.9.\f* Pero ri' awuq'ui riyit c'o wi, ruma jun winek ri can nucukuba' ruc'u'x wuq'ui tek c'o ri nuc'utuj, can nibanatej wi ri achique ri nrajo', xcha' ri Jesús chare. \p \v 24 Y ri rutata' ri c'ajol can riq'ui ruchuk'a' xch'o y xubij: Ncukuba' nuc'u'x awuq'ui. Y chuka' can quinato' riche (rixin) chi queri' más ta xtincukuba' nuc'u'x\f + \fr 9:24 \ft Lc. 17.5.\f* awuq'ui, xcha'. \p \v 25 Tek ri Jesús xutz'et chi sibilaj ye q'uiy winek ri yetajin niquimol apo qui', ri más utz xuben ya ri xchapon chare ri itzel espíritu. Riya' xubij c'a chare: Riyit ri abanon chare re c'ajol re' chi ma nac'axan ta y amemurisan, catel el,\f + \fr 9:25 \ft Hch. 10.38; 1 Jn. 3.8.\f* y ma catzolin ta pe chic riq'ui, xcha' chare. \p \v 26 Y ri itzel espíritu nurek ruchi', xel el riq'ui ri c'ajol ri'. Y xuyicaj ca. Y ri c'ajol ri' xc'oje' ca pan ulef, achi'el jun caminek. Y rumari' ye q'uiy winek xquibij chi xcom. \v 27 Pero ri Jesús xuchop ruk'a' ri c'ajol ri' y xuyec anej. Y can yac'ari' tek xbeyacatej pe. \p \v 28 Y tek ri discípulos yec'o chic pa jay quiyon riq'ui ri Jesús, xquic'utuj c'a chare: ¿Achique ruma tek riyoj ma xojcowin ta xkelesaj el ri itzel espíritu?\f + \fr 9:28 \ft Mt. 17.19.\f* xecha' chare. \p \v 29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Re jun ruwech itzel espíritu re' ntel, pero wi riyix niben orar y ma yixwa' ta tek niben ri oración ri', xcha' chique. \s1 Tek ri Jesús xubij chic jun bey chi xticamisex \p \v 30 Y tek riye' ye elenak chic pe chiri', xek'ax ri pa Galilea. Pero ri Jesús ma xrajo' ta chi ninabex chi Riya' nik'ax chiri'. \v 31 Ruma Riya' nrajo' c'a chi c'o ri niquetamaj ca ri rudiscípulos, y rumari' Riya' xuchop chic c'a rubixic chique: Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, can xquijach wi pa quik'a' ri winek\f + \fr 9:31 \ft Lc. 9.44.\f* y xquinquicamisaj.\f + \fr 9:31 \ft Jn. 3.14.\f* Yac'a tek xa yin caminek chic, pa rox k'ij xquic'astej pe.\f + \fr 9:31 \ft Mt. 17.22, 23; Mr. 8.31; Jn. 2.19; 10.17, 18; Hch. 2.23, 24.\f* \p \v 32 Yac'a ri discípulos xa ma xk'ax ta chiquiwech ri xbix chique ruma ri Jesús. Y niquixibij c'a qui' niquic'utuj chare chi achique ri xubij chique. \s1 Tek ri Jesús xubij achique ri c'o más ruk'ij \p \v 33 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xapon ri pa tinamit Capernaum. Y tek c'o chic pa jay, Riya' xuc'utuj chique ri rudiscípulos: Y riyix ¿achique c'a ri nich'ojila' chiwech tek yoj petenak pa bey? xcha' chique. \p \v 34 Yac'a ri discípulos ma xek'ajan ta apo chuwech ri Jesús, ruma tek ye petenak pa bey, xa xquich'ojila' c'a chiquiwech chi achique ri más nim ruk'ij chique riye'.\f + \fr 9:34 \ft Pr. 13.10; Mt. 18.1; Lc. 9.46.\f* \v 35 Y ri Jesús xtz'uye' c'a ka. C'ac'ari' xerusiq'uij (xeroyoj) apo chi ye cablajuj rudiscípulos y xubij c'a chique: Wi c'o jun nrajo' chi ya riya' ri nabey y c'o ta ruk'ij, nic'atzin chi tuna' ka ri' chi riya' xa majun ruk'ij y tuch'utinirisaj ri', querunimaj y querilij quinojel.\f + \fr 9:35 \ft Mt. 20.26, 27; Mr. 10.43.\f* \p \v 36 Y ri Jesús xberuc'ama' c'a pe jun ti ac'al y xuya' chiri' pa quinic'ajal.\f + \fr 9:36 \ft Mt. 18.2.\f* C'ac'ari' xuch'elej; y Riya' xubij c'a chique ri rudiscípulos: \v 37 Ri can pa nubi' riyin nuc'ul jun ac'al, jun ac'al ri achi'el re', ma xu (xe) ta wi xtuc'ul ri ac'al, xa can xquiruc'ul chuka' riyin. Y ri xquic'ulu c'a riyin, ma xu (xe) ta wi riyin ri xquiruc'ul, xa can xtuc'ul chuka' ri yin takayon pe.\f + \fr 9:37 \ft Mt. 10.40; Lc. 9.48.\f* \s1 Ri ma yojquetzelaj ta, can kachibil c'a ki' quiq'ui \p \v 38 Y ri Juan xubij c'a pe chare ri Jesús: Tijonel, riyoj c'o jun achi katz'eton ca. Y pan abi' riyit yerelesala' itzel tak espíritu. Pero ruma xa ma kachibil ta, xkak'il ca,\f + \fr 9:38 \ft Nm. 11.27-29; Lc. 9.49.\f* xcha' chare ri Jesús. \p \v 39 Yac'a ri Jesús xubij: Ma tik'il ta chic. Ruma majun jun winek ri pa nubi' riyin yerubanala' wi milagros, y c'a ta ri' xticowin xquerubij itzel tak tzij chuwij, ma que ta ri'. \v 40 Ruma ri ma yojquetzelaj ta, can ye kachibil wi c'a ri'. \v 41 Y xabachique c'a ri utz yixrutz'et ruma wuq'ui riyin ri Cristo yixc'o wi, astape' xa jun vaso raxya' ri nuya' chiwe, can kitzij c'a nbij chiwe chi can c'o rajel ruq'uexel ri xtuc'ul.\f + \fr 9:41 \ft Mt. 10.42.\f* \s1 Juyi' oc ruwech ri winek ri nibano chare jun ralc'ual ri Dios chi nitzak pa mac \p \v 42 Wi c'o ta jun co'ol ri yirunimaj y nipe ta jun winek y nuben chare ri jun co'ol ri' chi nitzak pa mac, ri winek ri xbano ri pokon ri', nimalaj ruc'ayewal nipe pa ruwi'. Rumari' xa utz na juba' chi ximon ta el jun nimalaj ca' chukul y nbec'ak ca pa mar,\f + \fr 9:42 \ft Mt. 18.6; Lc. 17.1, 2.\f* que chuwech ri nuben chare jun co'ol chi nitzak pa mac. \v 43 Xa rumac'ari' wi xa jun chique ri ak'a' ri nibano chawe chi yamacun, más ta utz chi nachoy el.\f + \fr 9:43 \ft Mt. 5.30; 18.8; Col. 3.5; He. 12.1.\f* Ruma xa más utz chi xaxu (xaxe) wi jun ak'a' c'o y yatoc chupan ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, que chuwech ca'i' ta ak'a' c'o y xa yabe chupan ri tijoj pokonal; chupan ri k'ak' ri ma nichuptej ta, \v 44 ri acuchi (achique) ri quijutil riye' xa ma yecom ta, y ri k'ak' chuka' can ma nichuptej ta.\f + \fr 9:44 \ft Is. 66.24; 2 Ts. 1.9.\f* \v 45 Y xa ta jun awaken ri nibano chawe chi yamacun, más ta utz chi nachoy el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe) wi jun awaken c'o y yatoc chupan ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, que chuwech c'o chi ca'i' awaken y xa pa k'ak' ri majun bey xtichuptej ta ri yatbec'ak wi ca, \v 46 ri acuchi (achique) ri quijutil riye' xa ma yecom ta, y ri k'ak' chuka' can ma nichuptej ta. \v 47 Y xa ta jun runak' awech ri nibano chawe chi yamacun, tawelesaj el.\f + \fr 9:47 \ft Ro. 8.13; Ga. 5.24.\f* Ruma más utz chi xaxu (xaxe) wi jun runak' awech c'o y yatoc chila' pa rajawaren ri Dios, que chuwech ca'i' ta runak' awech c'o y xa pa k'ak' yatbec'ak wi ca, \v 48 ri acuchi (achique) ri quijutil riye' xa ma yecom ta, y ri k'ak' chuka' can ma nichuptej ta. \p \v 49 Can ronojel wi c'a chicop ri yecamisex y ri yetzuj (yesuj) chuwech ri Dios, yetz'amix riq'ui atz'an.\f + \fr 9:49 \ft Lv. 2.13.\f* Queri' chuka' quinojel winek xquetz'amix, pero ma riq'ui ta chic atz'an, xa riq'ui k'ak'. \v 50 Ri atz'an jabel. Y wi ta ri atz'an niq'uis ta el ri ratz'amil, ¿achique ta c'a rubanic niban chare riche (rixin) chi queri' nitzolin ta chic pe ri ratz'amil? Rumari' riyix tichajij ri ic'aslen, riche (rixin) chi queri' ma yixoc ta achi'el ri atz'an ri ma natz'amin ta chic, y chuka' can ta c'o uxlanibel c'u'x chicojol chi'iwonojel.\f + \fr 9:50 \ft Ro. 12.18.\f* Queri' xubij ri Jesús. \c 10 \s1 Tek ri Jesús xubij chi ri achi ma utz ta chi nujech ca ri rixjayil \p \v 1 Y c'ac'ari' ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xel el chiri' y xbe c'a quela' pa Judea. Y xk'ax c'a juc'an chic chare ri raken ya' Jordán.\f + \fr 10:1 \ft Mt. 19.1.\f* Chiri', sibilaj ye q'uiy winek xquimol chic qui' riq'ui. Y Riya' xuchop chic c'a ruc'utic ri ruch'abel ri Dios chiquiwech, can achi'el wi rubanon pe. \p \v 2 Y yac'ari' tek yec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'ui, ruma nicajo' chi niquitojtobej ri Jesús y nitzak ta pa quik'a'. Riye' xquic'utuj c'a chare wi ruc'amon chi jun achi nujech ri' riq'ui ri rixjayil.\f + \fr 10:2 \ft Mt. 19.3.\f* \v 3 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': ¿Achique c'a rubin ca ri Moisés chiwe chi niben? xcha' chique. \p \v 4 Y riye' xquibij c'a: Ri Moisés can xuya' wi ca k'ij chare ri achi chi utz nutz'ibaj jun wuj y nubij chupan chi xquijech qui'\f + \fr 10:4 \ft Dt. 24.1; Mt. 5.31; 19.7.\f* riq'ui ri rixjayil y tuya' chare ri ixok, y tuya' ca, xecha' riye'. \p \v 5 Y ri Jesús can yac'ari' xubij chique: Ruma chi can cowirnek ri iwánima riyix chi ma ninimaj ta\f + \fr 10:5 \ft Dt. 9.6; Hch. 13.18.\f* ri Dios, xa rumac'ari' tek ri Moisés xuya' k'ij chi nijech ca ri iwixjaylal. \v 6 Yac'a ri pa rutiquiribel pe xa ma que ta ri'. Ri pa rutiquiribel, tek ri Dios xuben re ruwach'ulef, can pa c'ulaj c'a xeruben ri winek. Can ma ruyon ta ri achi y ma ruyon ta chuka' ri ixok.\f + \fr 10:6 \ft Gn. 1.27; 2.20-23; 5.2.\f* \v 7 Rumari' ri achi man chic c'a quiq'ui ta rute' rutata' xtic'oje' wi. Xa xtiquic'uaj qui' riq'ui ri rixjayil, \v 8 y chi ye ca'i' xa jun c'a xtiquiben.\f + \fr 10:8 \ft Gn. 2.24; 1 Co. 6.16; Ef. 5.31.\f* Rumari' tek quic'uan chic qui', man chic ye ca'i' ta c'a winek, xa jun chic quibanon. \v 9 Rumac'ari' ri can ye tunun chic ruma ri Dios, majun winek ri tijacho ta quiche (quixin), xcha' chique. \p \v 10 Tek ri Jesús y ri rudiscípulos yec'o chic c'a pa jay, xepe ri discípulos xquic'utula' chare ri Jesús chi achique c'a ri xrajo' xubij riq'ui ri ch'abel ri xa c'ari' xerubij ca chique ri achi'a' fariseos. \v 11 Y ri Jesús xubij c'a chique: Xabachique achi ri nujech ca ri rixjayil\f + \fr 10:11 \ft Mt. 5.32; 19.9; Lc. 16.18.\f* y c'ac'ari' nuc'om chic jun ixok, ri achi ri' nimacun chuwech ri rixjayil. \v 12 Y queri' chuka' ri ixok ri nujech ca ri rachijil y nibe chic riq'ui jun achi, ri ixok ri' can nimacun chuka'.\f + \fr 10:12 \ft Ro. 7.3.\f* Queri' xubij chique. \s1 Tek ri Jesús xeruben bendecir ri ac'ala' \p \v 13 Yec'o c'a ac'ala' ri xe'uc'uex apo chuwech ri Jesús, chi nuya' ta el ri ruk'a' pa quiwi', riche (rixin) chi niquic'ul ri rubendición ri Dios. Yac'a ri discípulos xa xechapon chique ri winek chi ma quequic'om ta pe ri ac'ala'.\f + \fr 10:13 \ft Mt. 19.13; Lc. 18.15.\f* \v 14 Yac'a tek ri Jesús xutz'et ri niquiben ri rudiscípulos, ma xka ta chuwech ri yetajin chubanic, y xubij c'a chique: Tiya' k'ij chique ri ac'ala' chi yepe wuq'ui riyin, y ma que'ik'et ta. Ruma ri xque'oc pa rajawaren ri Dios, xaxu (xaxe) wi ri winek ri ye achi'el re ac'ala' re'. \v 15 Y can kitzij c'a nbij chiwe, chi ri xa ma niquiben ta achi'el ri ac'ala' riche (rixin) chi niquijech qui' pa ruk'a' ri Dios, can man c'a xque'oc ta pa rajawaren ri Dios,\f + \fr 10:15 \ft Mt. 18.3.\f* xcha' chique. \v 16 Y Riya' xeruch'elej chiquijujunal ri ac'ala' y xuyala' ri ruk'a' pa quiwi' y xerubanala' c'a bendecir. \s1 Tek jun c'ajol achi ri c'o q'uiy rubeyomal xbetzijon riq'ui ri Jesús \p \v 17 Y tek ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xuchop chic el ri rubey, c'o jun achi junanin (anibel) xoka riq'ui, xxuque' chuwech, y xubij c'a chare: Riyit ri can yit utzilaj Tijonel, tabij c'a chuwe: ¿Achique c'a ri rajawaxic chi nben riyin riche (rixin) chi ntoc ta wuche (wixin) ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek?\f + \fr 10:17 \ft Mt. 19.16; Lc. 18.18.\f* xcha' chare ri Jesús. \p \v 18 Y ri Jesús xubij c'a chare: ¿Achique ruma tek nabij utz chuwe riyin? Ruma majun winek ri utz ta, xa can xu (xe wi) Jun ri utz y ri' ya ri Dios. \v 19 Y riyin nbij chi riyit jabel awetaman ri rupixa' ri Dios, chi riyit achi ri c'o awixjayil ma tacanoj ta jun chic ixok, ma cacamisan ta,\f + \fr 10:19 \ft Ex. 20.12-16; Ro. 13.9; Stg. 2.11.\f* ma catelek' ta, ma tatz'uc ta tzij chrij jun chic winek, ma tak'ol ta jun winek riche (rixin) chi nawelesaj chare ri xa riche (rixin) riya'; taya' quik'ij ri ate' atata', xcha' chare. \p \v 20 Y ri achi ri' xubij chare ri Jesús: Tijonel, c'a yin co'ol na tek nchapon pe rubanic ronojel ri', xcha'. \p \v 21 Y ri Jesús riq'ui c'a ajowabel xutzu' ruwech ri achi tek xubij queri', y c'ac'ari' xubij chare: C'a c'o na jun ri ma abanon ta. Wacami, jet jac'ayij c'a ronojel ri c'o awuq'ui\f + \fr 10:21 \ft Mt. 19.21; Lc. 12.33; Hch. 2.45.\f* y ri rajel taya' chique ri pobres, riche (rixin) chi queri' nic'oje' abeyomal chila' chicaj. Y catam pe wuq'ui, quinatzekelbej, y ma tapokonaj ta nak'axaj tijoj pokonal\f + \fr 10:21 \ft Hch. 14.22; 2 Ti. 3.12.\f* wuma riyin, achi'el jun ri can benak chuxe' jun cruz riche (rixin) chi nbecamisex, xcha' chare. \p \v 22 Pero tek ri achi xrac'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús chare, xa can pokon xuna' ri ránima, ruma riya' can q'uiy ri beyomel c'o riq'ui. Y nibison c'a ránima xtzolin el, ruma ma nrajo' ta chi ntel ri rubeyomal pa ruk'a'. \p \v 23 Y ri Jesús xerutzu' ri rudiscípulos y xubij chique: Ri c'o quibeyomal, c'ayef (cuesta) chi ye'oc pa rajawaren ri Dios,\f + \fr 10:23 \ft Mt. 19.23; Lc. 18.24.\f* xcha' chique. \p \v 24 Y ri rudiscípulos can achique na xquic'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús. Pero Riya' xubij chic jun bey chique: Walc'ual, ri winek ri can quicukuban quic'u'x riq'ui quibeyomal,\f + \fr 10:24 \ft Job 31.24; Sal. 52.7; 62.10; 1 Ti. 6.17.\f* c'ayef (cuesta) chi ye'oc pa rajawaren ri Dios. \v 25 Xa ma can ta c'ayef (cuesta) chi nik'ax ri jun chicop ri camello rubi' pa ti rachek jun bak riche (rixin) t'iso'n (tz'iso'n), que chuwech chi ntoc jun beyon pa rajawaren ri Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 26 Pero tek ri discípulos xquic'axaj chic jun bey ri ch'abel ri xubij ri Jesús, xsach quic'u'x y xquibila' c'a chiquiwech: Wi can achi'el ri xubij, ¿achique ta c'a jun ri xticolotej? xecha'. \p \v 27 Y ri Jesús xerutzu' chic c'a jun bey ri rudiscípulos y xubij c'a chique: Ri winek ma yecowin ta niquicol qui', yac'a ri Dios can nicowin wi yerucol, ruma Riya' ronojel nicowin nuben,\f + \fr 10:27 \ft Jer. 32.17; Mt. 19.26; Lc. 1.37.\f* xcha' chique. \p \v 28 Y yac'ari' tek ri Pedro xubij chare: Riyit awetaman chi riyoj kaya'on ca ronojel ri c'o kiq'ui, riche (rixin) chi yit katzekelben,\f + \fr 10:28 \ft Mt. 19.27; Lc. 18.28.\f* xcha'. \p \v 29 Y ri Jesús xubij: Can kitzij c'a nbij chiwe, wi c'o jun winek ri ruya'on ca rachoch, ruya'on ca rach'alal ye c'ajola' o k'opoji', rute' rutata', rixjayil, ralc'ual o rulef, wuma riyin y ruma ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, \v 30 ri winek ri nibano queri' can q'uiy c'a xtuc'ul. Can pa ciento c'a mul ri xtuc'ul chupan re tiempo re kachapon. Xtuc'ul rachoch, rach'alal ye c'ajola' o k'opoji', rute', ralc'ual y rulef. Astape' can c'o wi c'a tijoj pokonal\f + \fr 10:30 \ft Mt. 5.11, 12; Hch. 14.22; Ro. 5.3; 1 Ts. 3.3; 2 Ti. 3.12; 1 P. 4.12-16.\f* ri xtuk'axaj ruma tzekelbey wuche (wixin) riyin, pero chupan apo ri jun chic tiempo chkawech apo, can xtiyatej c'a chuka' ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.\f + \fr 10:30 \ft Lc. 18.29, 30.\f* \v 31 Y c'o ri yec'o nabeyel ri xquecanaj c'a pa ruq'uisbel. Y c'o ri yec'o pa ruq'uisbel ri xquec'oje' pa nabey,\f + \fr 10:31 \ft Mt. 19.30; 20.16; Lc. 13.30.\f* xcha' ri Jesús. \s1 Tek ri Jesús xunataj chic jun bey chi xticamisex \p \v 32 Ri Jesús, ri rudiscípulos y ri nic'aj chic winek, quichapon c'a el bey pa tinamit Jerusalem. Y can yac'a ri Jesús ri nabeynek el chiquiwech, y rumari' ri rudiscípulos y ri winek can achique na xquina' y quixibin chuka' qui' ye tzeketel el chrij. Yac'ari' tek ri Jesús xeruc'uaj c'a el juba' quela' pa quiyonil ri cablajuj rudiscípulos y xubij chic c'a chique ri achique chi tijoj pokonal ri xtuk'axaj.\f + \fr 10:32 \ft Mt. 20.17-19; Mr. 8.31; 9.31; Lc. 9.22; 18.31-33.\f* \v 33 Riya' xubij c'a chique: Riyix iwetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon wi el bey, y ya ri chiri' ri xquijach wi el riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol. Xquijach na pa quik'a' ri principali' tak sacerdotes y pa quik'a' ri aj tz'iba'. Y riye' xtiquibij chi can quicamisex. Y chuka' xquinquijech el pa quik'a' winek ri xa ma ye israelitas ta. \v 34 Y ri winek ri' xquinquiyok',\f + \fr 10:34 \ft Sal. 22.6-8; Is. 53.3; Lc. 22.63; 23.11.\f* xquinquichubaj, xquinquich'ey, y c'ac'ari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astej c'a pe, xcha' ri Jesús. \s1 Ri xquic'utuj ri Jacobo y ri Juan \p \v 35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri ye ruc'ajol ri achi ri Zebedeo rubi', xejel c'a apo riq'ui ri Jesús, y xquibij chare: Tijonel, riyoj nikajo' nikac'utuj jun utzil chawe.\f + \fr 10:35 \ft Mt. 20.20.\f* Pero naben ta c'a ri xtikac'utuj chawe, xecha' chare. \p \v 36 Y Riya' xubij chique: ¿Achique c'a chi utzil ri niwajo'? xcha' chique. \p \v 37 Y riye' xquibij c'a: Riyoj nikajo' c'a chi tek yitc'o chic pan awajawaren, naya' ta c'a k'ij chake chi yojtz'uye' apo awuq'ui; jun ta c'a ri pan awajquik'a' y jun ta c'a ri pan awajxocon, xecha' chare. \p \v 38 Y ri Jesús xubij chique: Riyix ma iwetaman ta c'a ri nic'utuj chuwe. ¿La nicoch' cami riyix achi'el ri xtiban chuwe riyin? ¿Y la nicoch' cami chuka' riyix jun tijoj pokonal achi'el ri xtink'axaj riyin? xcha' ri Jesús. \p \v 39 Y riye' xquibij c'a: Nikacoch', xecha' chare. Y ri Jesús xubij chic c'a chique: Can kitzij wi c'a chi riyix xticoch' na wi achi'el ri xtiban chuwe riyin.\f + \fr 10:39 \ft Hch. 12.2.\f* Chuka' can xticoch' jun tijoj pokonal\f + \fr 10:39 \ft Ap. 1.9.\f* achi'el ri xtink'axaj riyin; \v 40 yac'a ri nic'utuj chuwe, chi riyix niwajo' chi jun nitz'uye' ri pa wajquik'a' y jun nitz'uye' ri pa wajxocon, ri' ma pa nuk'a' ta riyin c'o wi chi nya' chiwe. Ruma ri nic'utuj riyix, ri' xa quiche (quixin) chic c'a ri xtubij ri Nata' chi utz chi xquetz'uye' chiri', xcha' ri Jesús. \p \v 41 Y yac'a tek ri lajuj chic discípulos xquic'axaj ri xbitej ka, xpe c'a coyowal chique ri Jacobo y ri Juan.\f + \fr 10:41 \ft Mt. 20.24.\f* \v 42 Y yac'ari' tek ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) ri rudiscípulos y xubij c'a chique: Riyin nbij c'a chi riyix jabel iwetaman chi re wawe' choch'ulef, ri ya'on k'atbel tzij pa quik'a', yeri' ri yec'o pa quiwi' ri winek, y ruma chi can c'o quik'atbel tzij pa quiwi' ri winek, rumari' niquina' chi can yec'a riye' ri ye cajaf\f + \fr 10:42 \ft Lc. 22.25.\f* ri winek. Xa can xu (xe) wi c'a ri c'o quik'ij ri yebin ri c'o chi niban. \v 43 Yac'a ri chicojol riyix jun wi chic. Ruma ri nrajo' chi nic'oje' ruk'ij chicojol, xa tuch'utinirisaj ri', y querunimaj querilij\f + \fr 10:43 \ft Mr. 9.35.\f* ri nic'aj chic. \v 44 Wi jun c'a chiwe riyix ri can nrajo' chi ya riya' ri nabey, xa tuch'utinirisaj ri', querunimaj querilij quinojel ri nic'aj chic. \v 45 Ruma riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol ma xipe ta riche (rixin) chi ye ri winek yebano samaj pa nucuenta riyin. Riyin xipe riche (rixin) chi nben ri samaj ri nic'atzin chi nben pa quicuenta ri winek,\f + \fr 10:45 \ft Jn. 13.14; Fil. 2.7.\f* y can nya' wi' pa camic\f + \fr 10:45 \ft Is. 53.10.\f* riche (rixin) chi queri' ye q'uiy ri yecolotej, xcha' ri Jesús. \s1 Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun achi moy ri Bartimeo rubi' \p \v 46 Yac'ari' tek ri Jesús y ri rudiscípulos xe'apon c'a pa tinamit Jericó. Y tek quichapon el elen pa tinamit Jericó, sibilaj ye q'uiy winek ri ye tzekelbeyon\f + \fr 10:46 \ft Mt. 20.29.\f* el quiche (quixin). Y chiri' chuchi' bey c'o c'a jun moy ri Bartimeo rubi', ruc'ajol jun achi ri Timeo rubi'. Riya' tz'uyul c'a chiri', nuc'utula' ca limosna chique ri winek ri yek'ax el queri'.\f + \fr 10:46 \ft Lc. 18.35.\f* \v 47 Y tek riya' xrac'axaj c'a chi ri nik'ax el queri' ya ri Jesús aj Nazaret, riya' xurek ruchi' y xubij c'a: Riyit Jesús, ri yit ralc'ual ca ri rey David,\f + \fr 10:47 \ft Jer. 23.5; Ro. 1.3; Ap. 22.16.\f* tajoyowaj nuwech ruma re nbanon, xcha'. \p \v 48 Y ye q'uiy c'a winek ri xquik'il ri moy chi ma turek ta chic ruchi'. Pero riya' xa can más nurek ruchi' y nubij: Riyit ri yit ralc'ual ca ri rey David, tajoyowaj nuwech ruma re nbanon, xcha'. \p \v 49 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri ruch'abel. Rumari' xpa'e' c'a y xubij chi tisiq'uix (toyox) pe ri achi. Y yac'ari' tek xbequisiq'uij (xbecoyoj) pe ri achi moy y xquibij chare: Ma taxibij ta awi'. Jo' kiq'ui. Ri Jesús yarusiq'uij (yaroyoj), xecha' chare. \p \v 50 Y ri achi can xu (xe) wi c'a xrac'axaj queri', can yac'ari' xyacatej pe. Xuya' ca ri ruchaqueta chiri' y xbe apo riq'ui ri Jesús. \v 51 Y ri Jesús xuc'utuj chare: ¿Achique c'a ri nawajo'? Y ri achi moy xubij chare: Tijonel, riyin nwajo' yitzu'un, xcha'. \p \v 52 Y ri Jesús can yac'ari' tek xubij c'a chare: Wacami jet, ya xacolotej chuwech ri amoyil ruma xacukuba' ac'u'x wuq'ui.\f + \fr 10:52 \ft Mt. 9.22.\f* Y ri moy can xtzu'un wi\f + \fr 10:52 \ft Is. 29.18; 35.5; 42.6, 7.\f* y xutzekelbej el ri Jesús. \c 11 \s1 Ri xbanatej tek ri Jesús xoc apo pa tinamit Jerusalem \p \v 1 Y tek xa nakaj chic c'a yec'o wi apo chique ri tinamit Betfagé y Betania, xa juba' chic c'a nrajo' chi ma ye'apon pa tinamit Jerusalem, ruma can chunakajal chic apo ri juyu' Olivos\f + \fr 11:1 \ft Mt. 21.1; Lc. 19.29; Hch. 1.12.\f* yec'o wi. Y yac'ari' tek ri Jesús xerutek el ye ca'i' chique ri rudiscípulos. \v 2 Riya' xubij c'a el chique: Quixbiyin apo chupan la aldea la nitzu' apo chila'. Y can xu (xe) wi xquixoc apo, xtiwil jun ti alaj bur\f + \fr 11:2 \ft Jn. 12.14.\f* ri ximil ca chiri' ri can c'a ma jane jun ch'ocolbeyon ta. Tiquira' c'a pe y nic'om c'a pe chuwe. \v 3 Y wi c'o jun xtibin pe chiwe chi achique ruma yixtajin niquir ri ti alaj bur, tibij c'a ca chare chi nic'atzin chare ri Ajaf,\f + \fr 11:3 \ft Sal. 24.1.\f* pero chanin xtorutzolij ca, quixcha' ca chare, xe'uche'ex el ruma ri Jesús. \p \v 4 Y ri ca'i' discípulos xebe c'a. Tek xe'apon, xquil na wi ri ti alaj bur ximon ca ri acuchi (achique) nuya' wi vuelta ri bey ri ntoc chuwajay. Y riye' xquiquir c'a pe. \p \v 5 Y tek yetajin chuquiric ri ti alaj bur, xetz'et pe cuma jun ca'i' ri yec'o chiri' y xquibij chique ri ye ca'i' discípulos: ¿Achique yixtajin chubanic chiri'? ¿Achique ruma yixtajin chuquiric ri ti alaj bur? xecha' pe chique. \p \v 6 Y ri discípulos xquibij c'a ri rubin el ri Jesús chique. Y ri xetz'eto pe xquiya' k'ij chique chi xquic'om pe ri ti alaj bur ri'. \v 7 Y ri discípulos ri' xquic'om c'a pe ri ti alaj bur chare ri Jesús. C'ac'ari' xquiya' c'a quitziak chrij ri chicop ri', riche (rixin) chi ri Jesús xch'oque' el chrij.\f + \fr 11:7 \ft Zac. 9.9.\f* \v 8 Y ye q'uiy c'a chique ri winek ruma can nicajo' niquiya' ruk'ij ri Jesús, xquiriq'uila' ri nima'k tak quitziak pa rubey.\f + \fr 11:8 \ft Mt. 21.8.\f* Y nic'aj chic winek ruma can xcajo' xquiya' chuka' ruk'ij ri Jesús, xebequic'amala' pe ruxak tak che' ri can riche (rixin) wikbel, riche (rixin) chi xequiric' pa rubey. Y quec'ari' niquibanala' ye benak. \p \v 9 Ri winek c'a ri ye nabeynek chuwech ri Jesús y ri yec'o ca chrij, can riq'ui c'a ronojel quichuk'a' niquibij: ¡Matiox chi petenak re jun achi re'! ¡Riya' can banon pe bendecir\f + \fr 11:9 \ft Sal. 118.26; Mt. 21.9; Lc. 19.37, 38; Jn. 12.13.\f* ruma ri Ajaf Dios! ¡Y can pa rubi' ri Ajaf Dios petenak wi! \v 10 ¡Matiox chi nitzolin yan chic pe ri ruk'atbel tzij ri David ri katata' ri xc'oje' ojer ca! ¡Matiox chare ri Dios ri c'o chila' chicaj!\f + \fr 11:10 \ft Sal. 148.1.\f* xecha' c'a. \p \v 11 Y ri Jesús xoc c'a apo ri pa tinamit Jerusalem y xbek'ax c'a pe pa rachoch ri Dios y xerutzu' ca ri yec'o chiri'. Y tek ntoc c'a pe ri ak'a', Riya' ye rachibilan ri ye cablajuj rudiscípulos xbe ri pa tinamit Betania. \s1 Tek ri Jesús xubij chare ri juwi' che' ri higo rubi' chi majun bey chic xtiwachin ta \p \v 12 Pa ruca'n k'ij tek quichapon pe bey riche (rixin) chi yetzolin pe pa Betania y yebe pa Jerusalem, ri Jesús xpe c'a runumic.\f + \fr 11:12 \ft Mt. 21.18.\f* \v 13 Y Riya' c'anej c'a c'o wi tek xutz'et chi c'o juwi' che' ri higo rubi' y sibilaj jabel rubanon ri ruxak. Xbe c'a apo chuxe' chucanoxic ruwech. Y tek xapon apo riq'ui, xa majun ruwech c'o ta, xa ruyon ruxak\f + \fr 11:13 \ft Mt. 21.19.\f* c'o. Ruma ma ruk'ijul ta chi niwachin. \v 14 Yac'ari' tek ri Jesús xubij chare ri che': Can majun chic c'a winek xtitijo ta jun ti awech, ruma can ma xcawachin ta chic, xcha' chare. Y ri rudiscípulos xquic'axaj c'a ri xubij. \s1 Tek ri Jesús xerokotaj pe ri yetajin yec'ayin y ri yelok'onaj pa rachoch ri Dios \p \v 15 Y xe'apon chic c'a pa tinamit Jerusalem. Y ri Jesús xoc c'a pa rachoch ri Dios. Yac'a tek Riya' c'o chic chiri', xerokotaj c'a pe ri yetajin yec'ayin y ri yelok'onaj\f + \fr 11:15 \ft Mt. 21.12; Lc. 19.45; Jn. 2.14, 15.\f* chiri'. Y ri aj q'uexoy tak puek, xerutecmayila' ca ri quimesas. Y queri' chuka' xuben ca chique ri quich'acat ri yec'ayin palomax. \v 16 Y Riya' ma xuya' ta k'ij chique ri winek chi quic'uan cosas yek'ax chupan ri ruwajay ri c'o chiri' pa rachoch ri Dios. \v 17 C'ac'ari' Riya' xuc'ut c'a chuka' chiquiwech ri winek riq'ui ri ruch'abel ri Dios, chi ri rachoch ri Dios xa can jay riche (rixin) niban wi oración. Rumari' Riya' xubij chique ri winek: ¿La ma tz'ibatal ta c'a ca chupan ri ruch'abel ri Dios chi ri wachoch, can jay riche (rixin) chi niquiben wi orar quinojel winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef?\f + \fr 11:17 \ft Is. 56.7.\f* Yac'a riyix xa achi'el jul quiche (quixin) alek'oma'\f + \fr 11:17 \ft Jer. 7.11.\f* ibanon chare, xcha' ri Jesús. \p \v 18 Y ri' xac'axex c'a cuma ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba'. Rumari' riye' xa can niquicanola' c'a achique ta rubanic niquiben, riche (rixin) chi niquicamisaj ri Jesús.\f + \fr 11:18 \ft Lc. 19.47.\f* Ruma ri sacerdotes y ri aj tz'iba' ri' can quixibin c'a qui' chuwech ri Jesús, ruma xa can juba' ma quinojel ri winek jabel niquic'axaj ri ch'abel ri nuc'ut chiquiwech. \v 19 Y tek xoc pe ri ak'a', ri Jesús xbe ye rachibilan ri rudiscípulos. Ma xc'oje' ta ka ri chiri' pa tinamit Jerusalem. \s1 Can xchaki'j wi ka ri juwi' che' ri higo rubi' \p \v 20 Nimak'a' ruca'n k'ij, tek quichapon bey pa Jerusalem, xquitz'et c'a chi ri juwi' che' ri higo rubi' chaki'j\f + \fr 11:20 \ft Mt. 21.19.\f* chic rachibilan ri ruc'amal. \v 21 Y ri Pedro chanin c'a xoka chuc'u'x, y xubij chare ri Jesús: Tijonel, tatzu' la juwi' higo ri xabij ca chare chi majun bey chic xtiwachin ta, xa can xchaki'j wi ka, xcha' ri Pedro. \p \v 22 Y ri Jesús xubij c'a chique quinojel ri rudiscípulos: Riyix chuka' rajawaxic chi nicukuba' ic'u'x riq'ui ri Dios. \v 23 Queri' nbij chiwe ruma kas kitzij chi xabachique ri nibin chare re juyu' re' chi tel el wawe'\f + \fr 11:23 \ft Mt. 17.20; 21.21; Lc. 17.6.\f* y tik'ax pa mar, can queri' wi nibanatej wi can kitzij nucukuba' ruc'u'x y ma nuben ta ca'i' ruc'u'x. \v 24 Rumac'ari', riyin can nbij c'a chiwe chi ronojel ri nic'utuj tek riyix niben orar y wi can ninimaj chi nic'ul, can xtiyatej\f + \fr 11:24 \ft Lc. 11.9; Jn. 14.13; 15.7; 16.23, 24; Stg. 1.5, 6.\f* wi c'a chiwe. \v 25 Y tek niben c'a orar, can man ta jun ri nik'ato ri i'oración. Ruma wi xa c'o ta jun ri c'o jun pokon rubanon chiwe, ticuyu'.\f + \fr 11:25 \ft Mt. 6.14; Ef. 4.32; Col. 3.13.\f* Y queri' ri Itata' ri c'o chila' chicaj xquixrucuy chuka' riyix riq'ui ri imac ri ye'ibanala' chuwech. \v 26 Ruma wi riyix xa ma nicuy ta rumac jun ri c'o pokon rubanon chiwe,\f + \fr 11:26 \ft Mt. 18.35.\f* chuka' ri Itata' ri c'o chila' chicaj ma xtucuy ta ri imac ri ye'ibanala' chuwech. \s1 Yec'o ri yec'utun chare ri Jesús chi achique xya'o k'atbel tzij pa ruk'a' \p \v 27 Ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xe'apon chic c'a pa tinamit Jerusalem. Y nibiyala' (nibiyajlan) c'a pa rachoch ri Dios tek xe'apon ri principali' tak sacerdotes riq'ui, chuka' ri aj tz'iba' y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij.\f + \fr 11:27 \ft Mt. 21.23; Lc. 20.1.\f* \v 28 Y xquic'utuj c'a chare: ¿Achique chi k'atbel tzij c'o pan ak'a' riche (rixin) chi xe'awokotaj el ri winek ri yec'ayin wawe' pa rachoch ri Dios? ¿Y achique chuka' xya'o ri k'atbel tzij ri' pan ak'a' chi ye'abanala' quere'? xecha' chare. \p \v 29 Xpe ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Riyin c'o chuka' jun ri nwajo' nc'utuj chiwe. Y wi riyix xtibij chuwe, riyin chuka' xtinbij chiwe achique ri yayon pe k'atbel tzij pa nuk'a' rumari' yicowin yenbanala' quere'. \v 30 Tiwac'axaj c'a jabel re xtinc'utuj chiwe. ¿Ri Juan xtak pe ruma ri Dios riche (rixin) chi xeruben bautizar ri winek? ¿O xa ye ri winek xebin chare chi xuben queri'? Tibij c'a chuwe ri achique nich'ob, xcha' chique. \p \v 31 Y ri principali' tak sacerdotes, ri aj tz'iba' y chuka' ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquibila' c'a chiquiwech: ¿Achique c'a xtikabij chare wacami? xecha' ka. Ruma wi nikabij chi ri Juan ya ri Dios ri takayon pe, ri Jesús xa xtubij c'a chake chi achique c'a ruma tek ma xinimaj ta ri xubij. \v 32 Y wi nikabij chi xa winek xebin chare ri Juan chi xuben queri', c'o ruc'ayewal nuc'om pe chake riyoj. Riye' xquich'ob ka queri', ruma quixibin qui' chiquiwech ri winek. Ruma quinojel ri winek can quetaman c'a chi ri Juan jun profeta\f + \fr 11:32 \ft Mt. 14.5.\f* ri can xuk'alajsaj wi ri ruch'abel ri Dios. \p \v 33 Yac'ari' tek xquibij apo chare ri Jesús: Riyoj ma ketaman ta, xecha' apo. Y ri Jesús can yac'a chuka' ri' xubij chique: Ruma c'a chi riyix xa ma xixcowin ta xibij chuwe, queri' chuka' riyin ma xtinbij ta chiwe achique ri yayon pe k'atbel tzij pa nuk'a' chi yicowin yenbanala' quere', xcha' ri Jesús. \c 12 \s1 Ri c'ambel tzij chiquij ri itzel tak kajoy ulef \p \v 1 Y ri Jesús, riq'ui c'a c'ambel tak tzij xch'o wi quiq'ui. Riya' quec'are' xubila' chique: Xc'oje' c'a jun achi ri xutic ruwech ri rulef riq'ui uva.\f + \fr 12:1 \ft Sal. 80.8; Is. 5.1; Mt. 21.33; Lc. 20.9.\f* Xuben coral chrij ri ulef y xuben chuka' achi'el jun ti pila ri pan ulef riche (rixin) chi niyitz' ri uva chupan. Xuben chuka' jun setesic tz'ak ri nej xujotoba' chicaj, y pa ruwi' ri' xc'oje' wi rachoch ri chajinel. C'ac'ari' xuya' ca pa kajic chique ca'i' oxi' mozos, y riya' xbe nej. \p \v 2 Y ri rajaf ri ulef xutek c'a jun rumozo quiq'ui ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, tek xapon ruk'ijul riche (rixin) chi nberuc'ulu' pe ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. \v 3 Yac'a tek xapon ri mozo quiq'ui ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, ri kajoy tak ulef ri' xquichop c'a ri mozo ri' y xquich'ey, y majun c'a uva xquiya' el chare. \v 4 Y ri rajaf ri ulef xutek chic c'a jun rumozo quiq'ui ri kajoy tak ulef, chuc'amaric ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Pero tek xapon ri mozo, xa xquichop ruc'akic chi abej y xquisocola' el ri rujolon (ruwi'). Q'uiy c'a pokon ri xquibanala' el chare, y queri' xquitek el. \v 5 Y ri rajaf ri ulef xutek chic jun rumozo. Y ri mozo ri' xcamisex cuma ri kajoy tak ulef. Y ye q'uiy chic mozos ri xerutek, pero quinojel c'o ri xquic'ulwachij.\f + \fr 12:5 \ft 2 Cr. 36.16; Neh. 9.26; Hch. 7.52; 1 Ts. 2.15.\f* Yec'o xech'ay pe, y yec'o xecamisex. \p \v 6 Y pa ruq'uisbel, ri rajaf ri ulef xaxu (xaxe wi) chic c'a ri ruc'ajol xc'oje' ca riq'ui y riya' sibilaj nrajo' ri ruc'ajol. Pero ri rajaf ri ulef xutek c'a ri ruc'ajol\f + \fr 12:6 \ft Ro. 8.3; Ga. 4.4; 1 Jn. 4.9.\f* quiq'ui ri achi'a' ri ye kajayon ri rulef, ruma riya' xuch'ob ka: Ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef can xqueniman wi c'a chare ri nuc'ajol tek xtiquitz'et chi can ya riya' ri napon quiq'ui, xcha' ka pa ránima. \v 7 Yac'a ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef can xu (xe) wi xquitz'et chi ya ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila' c'a chiquiwech: Yare' ri xtoc ca rajaf ronojel re ulef re kakajon. Wacami quixam pe, tikacamisaj riche (rixin) chi queri' re ulef re' ntoc ca kiche (kixin) riyoj, xecha'. \v 8 Y can queri' wi c'a xquiben. Xquichop ri c'ajolaxel, xquicamisaj.\f + \fr 12:8 \ft Hch. 2.23.\f* Xquelesaj c'a el chupan ri ulef ri ticon ruwech riq'ui uva y xbequic'aka' ca juc'an chic. \p \v 9 C'ac'ari' ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf ri ulef ri' chique ri achi'a' kajoy tak ulef? Ri rajaf ri ulef xtipe c'a y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef xtuya' chic ca pa kajic chique nic'aj chic.\f + \fr 12:9 \ft Hch. 28.23-28.\f* \p \v 10 ¿La can majun bey c'a isiq'uin ta ri jun tzij ri tz'ibatal ca chupan ri ruch'abel ri Dios? Tek nubij: \q1 C'o c'a jun abej\f + \fr 12:10 \ft Sal. 118.22; Mt. 21.42; Lc. 20.17, 18; Ro. 9.33; Ef. 2.20; 1 P. 2.7, 8.\f* ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj ri nic'aj aj banoy tak jay. \q1 Pero re abej re' xa can c'o wi ri xucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay ri' ma nitzak ta. \q1 \v 11 Ri xbano c'a re' can ya wi ri Ajaf \q1 y re' can nikamey ruma majun bey katz'eton ta chi nibanatej ta quere'. \m Queri' nubij ri ruch'abel ri Dios. \p \v 12 Y ri achi'a' achoj quiq'ui xch'o wi ri Jesús, riye' can ta c'o xcajo' chi xquichop ta el ri Jesús, ruma xquinabej chi ri achi'a' kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri c'ambel tzij, xa chiquij riye' xch'o wi. Y xa majun xquiben chi xquichop ta el,\f + \fr 12:12 \ft Mt. 21.45, 46; Jn. 7.30, 44.\f* ruma niquixibij qui' chiquiwech ri sibilaj winek ri yec'o riq'ui. Riye' xquiya' c'a ca ri Jesús y xebe. \s1 Tek xc'utux chare ri Jesús wi utz o ma utz ta chi nitoj ri alcawal \p \v 13 Y ri achi'a' ri' yec'o c'a nic'aj chic ri xequitek pe. Xequitek c'a pe ca'i' oxi' achi'a' fariseos y chuka' ye ca'i' oxi' ri yec'o pa rupartido ri rey Herodes, ruma can nicajo' chi ri Jesús nitzak ta pa quik'a' riq'ui ri ch'abel ri xtubij.\f + \fr 12:13 \ft Mt. 22.15; Lc. 20.20.\f* \v 14 C'ac'ari' riye' xepe c'a y xquibij chare ri Jesús: Riyit ri can yit jun Tijonel, riyoj can ketaman c'a chi xaxu (xaxe) wi c'a ri kas kitzij ri nika chawech y yari' ri natzijoj. Y riyit ma naxibij ta chuka' awi' chuwech jun winek, astape' can c'o ruk'ij. Y can nac'ut wi ri bey riche (rixin) ri Dios chiquiwech ri winek. ¿Achique c'a nabij riyit? ¿La ruc'amon cami chi nikatoj ri alcawal ri nubij ri César ri c'o chi nikatoj o xa ma ruc'amon ta? xecha' chare. \p \v 15 Yac'a ri Jesús can retaman wi chi riq'ui ca'i' quipalej ri niquic'utuj queri'. Rumari' Riya' xubij chique: ¿Achique c'a ruma riyix nitij ik'ij riche (rixin) chi yinitojtobej?\f + \fr 12:15 \ft Jn. 8.6.\f* Tic'ama' c'a pe jun puek riche (rixin) chi ntz'et, xcha' chique. \p \v 16 Y riye' xbequic'ama' c'a pe ri puek chi niquic'ut chuwech. Y c'ac'ari' Riya' xuc'utuj c'a chique: ¿Achoj ruwachbel la'? ¿Y achoj rubi' chuka' la c'o chuwech la puek? xcha' chique. Y riye' xquibij: Riche (rixin) ri César, xecha'. \p \v 17 Y yac'ari' tek ri Jesús xubij chique: Can tiya' c'a chare ri César ri can riche (rixin) wi ri César. Y can tiya' c'a chare ri Dios, ri can riche (rixin) wi ri Dios, xcha' chique. Y riye' xquimey tek xquic'axaj ri xubij ri Jesús chique, ruma ma xecowin ta chrij chi xtzak ta pa quik'a'. \s1 Ri saduceos c'o xquic'utuj chrij ri c'astajbel quiche (quixin) ri caminaki' \p \v 18 Y yac'ari' tek nic'aj chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'ui ri Jesús ruma c'o nicajo' niquic'utuj chare. Ri achi'a' ri' ma niquinimaj ta c'a chi ri caminaki' xquec'astej chic pe.\f + \fr 12:18 \ft Mt. 22.23; Lc. 20.27; Hch. 23.8; 1 Co. 15.12.\f* Y rumac'ari' riye' xquibij c'a chare ri Jesús: \v 19 Tijonel, ri Moisés can rutz'iban wi c'a ca chake chi tek jun achi nicom el y majun ralc'ual nic'oje' ca riq'ui ri rixjayil, can jun c'a rach'alal ri achi ri' c'o chi nic'ule' riq'ui ri ixok ri xmalcanij ca, riche (rixin) chi queri' yec'oje' ta ralc'ual riq'ui ri ixok ri'. Y ri nabey ti c'ajol (ala') ri nalex ntoc ralc'ual ri caminek chic el.\f + \fr 12:19 \ft Gn. 38.8; Dt. 25.5, 6; Rt. 4.5.\f* \v 20 Y riye' xquibij c'a: Xec'oje' c'a ye wuku' achi'a' cach'alal qui'. Y xbanatej c'a chi ri nimalaxel xc'ule'. Pero ri achi ri' xcom el, y majun ralc'ual ri xc'oje' ta ca. \v 21 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal ca ri achi ri caminek chic el, xc'ule' riq'ui ri malca'n ixok. Pero chuka' ri achi ri' xcom el y majun ralc'ual ri xc'oje' ta ca. Ri rox achi can queri' chuka' ri xuc'ulwachij el, achi'el ri ca'i' nabey tak rach'alal y ri ixok c'a xc'oje' na ca. \v 22 Y tek ye caminek chic el ri ye wuku' achi'a' cach'alal qui' chuwech ri ixok ri', can majun chique ri ye wuku' achi'a' ri' xc'oje' ta ca ralc'ual. Y pa ruq'uisbel xcom chuka' el ri ixok. \v 23 Riyit nabij chi xtapon na jun k'ij tek ri caminaki' xquec'astej pe. Tek xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achoj rixjayil c'a xtoc wi ri ixok ri'? Ruma chi ye wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'ui, xecha' chare ri Jesús. \p \v 24 Can yac'ari' tek ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': Riyix xa yix sachnek riq'ui ri xibij, ruma ma k'axnek ta chiwech ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios. ¿Man c'a iwetaman ta chi ri ruchuk'a' ri Dios sibilaj nim?\f + \fr 12:24 \ft Lc. 1.37; Ro. 4.17; Ef. 1.19, 20.\f* \v 25 Ruma tek xtapon ri k'ij chi ri caminaki' xquec'astej el, ri achi ma xtic'oje' ta chic rixjayil, ni ri ixok ma xtic'oje' ta chic rachijil, ruma can majun chic c'ulanen xtibanatej. Xa xque'oc achi'el ri ángeles\f + \fr 12:25 \ft Mt. 22.30; Lc. 20.35, 36.\f* ri yec'o chila' chicaj. \v 26 Yac'a ri c'astajbel quiche (quixin) ri caminaki', can c'o wi. ¿La ma isiq'uin ta c'a ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca ruma ri Moisés, tek ri Dios xch'o pe chare chupan ri juwi' k'ayis ri c'o ruq'uixal? Tek ri Dios xubij: Yin c'a riyin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob,\f + \fr 12:26 \ft Ex. 3.1-6.\f* xcha' chare. \v 27 Y wi ta riye' xecom el jurayil y xa man ta yec'astej chic pe jun bey, ri Dios man ta qui-Dios chic riye', ruma ri Dios ma Dios ta quiche (quixin) caminaki', xa can Dios quiche (quixin) ri c'o quic'aslen. Rumac'ari' riyin nbij chi xa yix sachnek riq'ui ri nibij, xcha' ri Jesús chique. \s1 Tek ri Jesús xubij ri achique chique ri pixa' ri más nim rejkalen \p \v 28 Y yac'ari' tek xjel apo riq'ui ri Jesús jun aj tz'ib. Ri aj tz'ib ri' xrac'axaj c'a ri xquibij ri achi'a' saduceos chare ri Jesús, y xrac'axaj chuka' ri xubij ri Jesús chique ri achi'a' ri'. Y chuwech riya' can k'alaj wi chi utz ri xubij ri Jesús y c'ac'ari' xuc'utuj c'a: ¿Achique c'a ri nabey\f + \fr 12:28 \ft Mt. 22.35, 36.\f* pixa' chare ronojel ri pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés? xcha' chare ri Jesús. \p \v 29 Y ri Jesús xubij c'a chare: Ri nabey pixa' ya c'a ri nubij: Tiwac'axaj c'a riyix aj Israel, chi ri Kajaf xaxu (xaxe) wi jun, y ri' ya ri Kajaf Dios.\f + \fr 12:29 \ft Dt. 6.4.\f* \v 30 Can tawajo' c'a ri Dios ri Awajaf. Tawajo' riq'ui ronojel awánima. Tawajo' chupan ronojel ri ac'aslen, riq'ui ri anojibal y riq'ui chuka' ronojel ri awuchuk'a'.\f + \fr 12:30 \ft Lc. 10.27.\f* Yac'are' ri pixa' ri más nim rejkalen. \v 31 Y c'o chuka' jun ruca'n pixa' ri nim rejkalen y juba' ma junan riq'ui ri nabey. Y ri pixa' ri' nubij c'a: Can achi'el ri nawajo' ka awi' riyit, can queri' c'a chuka' que'awajo'\f + \fr 12:31 \ft Ro. 13.9; 1 Co. 13.1; Ga. 5.14; Stg. 2.8.\f* ri awuc' awach'alal. Y ya ca'i' pixa' re' ri más ye nima'k quejkalen, xcha' c'a ri Jesús. \p \v 32 Y ri aj tz'ib xubij c'a chare ri Jesús: Tijonel, can queri' wi. Kas kitzij ri xabij chi xaxu (xaxe) wi jun Dios c'o,\f + \fr 12:32 \ft Dt. 4.39; Is. 45.6, 14; 46.9; 1 Co. 8.4, 6.\f* y majun chic jun. \v 33 Rajawaxic chi nikajo' riq'ui ronojel kánima. Rajawaxic chi nikajo' riq'ui ri kanojibal, chupan ronojel ri kac'aslen y riq'ui chuka' ronojel ri kachuk'a'. Y achi'el chuka' nikajo' ka ki' riyoj, can que c'a chuka' ri' quekajo' ri kuc' kach'alal. Y wi yekaben c'a re', can más quejkalen que chuwech ri chicop ri yecamisex y yeporox chuwech ri Dios; y más quejkalen que chuwech xabachique cosa ri nikatzuj (nikasuj) chuwech ri Dios,\f + \fr 12:33 \ft Mi. 6.6-8.\f* xcha' c'a ri aj tz'ib. \p \v 34 Y tek ri Jesús xrac'axaj chi can jabel wi xk'ax chuwech ri jun aj tz'ib ri', ri Jesús xubij c'a chare: Riyit xa ma nej ta chic c'a yitc'o wi riche (rixin) chi yatoc pa rajawaren ri Dios, xcha' chare. Y yac'ari' tek can majun chic ri xbano cowil chi c'o ta ri xuc'utuj apo chare ri Jesús.\f + \fr 12:34 \ft Mt. 22.46.\f* \s1 Ri niquich'ob ri aj tz'iba' chrij ri Cristo \p \v 35 Y ri Jesús yerutijoj c'a ri winek ri quimolon qui' riq'ui, chiri' pa rachoch ri Dios, y xubij c'a chique: ¿Achique c'a ruma tek ri aj tz'iba' niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralc'ual ca ri rey David?\f + \fr 12:35 \ft Lc. 20.41.\f* \v 36 Tek xa can ya ri rey David xbin ri xk'alajsex chare ruma ri Lok'olaj Espíritu. Ri David can rubin wi ca: \q1 Ri Dios xubij chare ri Wajaf: \q1 Catz'uye' re pa wajquik'a', \q1 c'a ya tek xquenya' na pan ak'a' pan awaken ri ye'etzelan awuche (awixin).\f + \fr 12:36 \ft Sal. 110.1; 1 Co. 15.25; He. 1.13.\f* \m Queri' xubij. \m \v 37 Y wi ri rey David, Wajaf xcha' chare ri Cristo, ¿achique c'a ruma tek ri aj tz'iba' niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralc'ual ca ri rey David?\f + \fr 12:37 \ft Ro. 1.3.\f* xcha' ri Jesús. Y sibilaj ye q'uiy chique ri winek ri can riq'ui wi ronojel cánima xquic'axaj ri xubij. \s1 Tek ri Jesús xuk'alajsaj ri achique chi mac yetajin chubanic ri aj tz'iba' \p \v 38 Y ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri winek tek yerutijoj: Man c'a tiben ta achi'el niquiben ri aj tz'iba'.\f + \fr 12:38 \ft Mt. 23.3.\f* Ruma riye' sibilaj nika chiquiwech niquicusaj tukutek tak tziek, riche (rixin) chi queri' nitz'et chi can c'o quik'ij. Nika chuka' chiquiwech chi niya'ox (nya') rutzil quiwech ri pa tak c'aybel.\f + \fr 12:38 \ft Lc. 11.43; 20.46.\f* \v 39 Y ri pa tak jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, can ya c'a ri nabey tak ch'aquet yequicanola', riche (rixin) chi queri' nibix chi riye' c'o quik'ij. Y can queri' chuka' yequibanala' ri pa nima'k tak wa'in. \v 40 Y yequelesala' chuka' ronojel quicosas ri malcani' tak ixoki'. Y xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi can quenimex chi riye' can ye utzilaj tak winek, yeyaloj tek niquiben orar. Pero riye' can xtik'ax ruwi' ri ruc'ayewal ri xtika pa quiwi', ruma sibilaj q'uiy quimac,\f + \fr 12:40 \ft Mt. 23.14.\f* xcha' ri Jesús. \s1 Ri ofrenda ri xuya' ri malca'n ixok \p \v 41 Y ri Jesús tz'uyul c'a chiri' chuwech apo ri acuchi (achique) niyalox wi ca ri ofrenda chiri' pa rachoch ri Dios. Yac'ari' tek Riya' yerutzu' ri winek tek niquiyala' ca puek chiri'. Xerutz'et c'a ye q'uiy beyoma' ri can q'uiy puek niquiyala' ca.\f + \fr 12:41 \ft Lc. 21.1.\f* \v 42 Y xapon c'a chuka' jun ixok malca'n ri can nik'alajin chi ma beyon ta y xuya' c'a ca ca'i' tak puek ri ma rubanon ta ni jun centavo. \v 43 Y tek ri Jesús xutz'et ri ixok ri', xuc'ut c'a chiquiwech ri rudiscípulos y xubij chique: Kitzij c'a nbij chiwe, chi riyin ntz'et chi xa ya la ixok la' ri xya'o ca más q'uiy\f + \fr 12:43 \ft 2 Co. 8.12.\f* que chiquiwech quinojel ri ye yayon ca puek. \v 44 Ruma riya', astape' xa ti meba', xa can xuya' c'a ca ronojel ri c'o riq'ui; astape' xa can yari' ri nic'atzin chare riche (rixin) chi nutzukbej ri'. Yac'a la nic'aj chic, astape' q'uiy puek xquiyala' ca, xa juba' oc chare ronojel ri beyomel ri c'o quiq'ui ri xquiyala' ca, xcha' ri Jesús. \c 13 \s1 Tek ri Jesús xubij yan apo ri xtiban chare ri rachoch ri Dios \p \v 1 Y tek ri Jesús ntel c'a pe ri pa rachoch ri Dios, jun chique ri rudiscípulos xubij c'a chare: Tijonel, tatzu' re nima'k tak jay riche (rixin) re rachoch ri Dios,\f + \fr 13:1 \ft Mt. 24.1; Lc. 21.5, 6.\f* y re nima'k tak abej re ye ucusan chare, xcha'. \p \v 2 Y ri Jesús xubij chare ri rudiscípulo: Riyit can ye'atzu' c'a chi re jay re' can ye jabel y ye nima'k, pero xtapon na jun k'ij tek xa can xquewulex\f + \fr 13:2 \ft 1 R. 9.7; 2 Cr. 7.20; Jer. 26.18; Mi. 3.12.\f* y majun chic ri xtipa'e' ta ca. Ronojel re nima'k tak abej re ye ucusan chique re jay re', xa can xquewulex c'a pe. Can majun c'a abej ri xtic'oje' ta ca achi'el la rubanon wacami, xcha' chare. \s1 Ri xquebanatej yan tek can c'a ma jane niq'uis ta re tiempo re kachapon \p \v 3 Y tek ri Jesús xapon c'a pa ruwi' ri juyu' Olivos, xtz'uye' c'a ka ri acuchi (achique) jabel niquitzu' wi pe ri rachoch ri Dios, y yac'ari' tek ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri Andrés xejel c'a apo riq'ui ri Jesús y xquic'utuj c'a chare: \v 4 Tabij c'a chake, ¿ajan (jampe') c'a xtic'ulwachitej ri xabij yan ka chrij ri rachoch ri Dios?\f + \fr 13:4 \ft Mt. 24.3; Lc. 21.7.\f* ¿Y achique c'a retal nibanatej tek xa yec'ulwachitej yan ri'? xecha' chare. \p \v 5 Y xpe ri Jesús quec'are' ri xuchop rubixic chique: Can jabel c'a tichajij iwi' riche (rixin) chi ma xquixk'olotej ta.\f + \fr 13:5 \ft Jer. 29.8; Mt. 24.5; Lc. 21.8.\f* \v 6 Ruma can ye q'uiy ri xquepe y xtiquibila': Yin c'a riyin ri Cristo, xquecha'. Y sibilaj ye q'uiy ri xquek'olotej pa quik'a'. \p \v 7 Y tek xtiwac'axala' c'a chi yec'o ruwach'ulef ri c'o ch'a'oj ntajin chiquicojol y xtiwac'axala' rutzijol chi c'o chuka' ch'a'oj ri xquepe, man c'a tisach ta ic'u'x, ruma ronojel ri' xa can c'o c'a chi yebanatej na. Pero xa ma ya ta ri' ri ruq'uisbel tak k'ij chare re ruwach'ulef. \v 8 Jun tinamit xtiyacatej c'a el chi nberubana' ch'a'oj riq'ui jun chic tinamit. Yec'o c'a chuka' nima'k tak ruwach'ulef ri xqueyacatej el chi nbequibana' ch'a'oj quiq'ui nic'aj chic nima'k tak ruwach'ulef. Xquepe silonel xabachique lugar chare re ruwach'ulef y xquepe chuka' wayjal y q'uiy c'a chuka' quiwech ch'a'oj xquepe chiquicojol ri winek. Y ri' xa c'ari' ri nabey tak tijoj pokonal y xquepe chic c'a nic'aj chic quiwech tijoj pokonal. \p \v 9 Pero riyix can jabel c'a tichajij ka iwi'. Ruma xa can yec'o c'a ri xquixjacho pa quik'a' ri achi'a' ri pa moc (comon) yek'ato tzij. Y chuka' xquixquich'ey pa tak jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y xquixuc'uex\f + \fr 13:9 \ft Mt. 10.17.\f* c'a chiquiwech aj k'atbel tak tzij; xquixuc'uex chiquiwech reyes y nic'aj chic aj k'atbel tak tzij. Y xa wuma c'a riyin tek xtic'ulwachij queri', pero xa can xquixcowin c'a xquinik'alajsaj chiquiwech riye'. \v 10 Y can rajawaxic chi nitzijox na nabey ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic pa ronojel ruwach'ulef,\f + \fr 13:10 \ft Mt. 24.14; Ro. 10.18.\f* c'ac'ari' xtoka ri ruq'uisbel k'ij chare re ruwach'ulef. \v 11 Yac'a tek xquixuc'uex riche (rixin) chi yixbejach pa quik'a' ri aj k'atbel tak tzij, ma tich'ujirisaj ta iwi' chuch'obic achique chi ch'abel ri xtibij. Riyix xaxu (xaxe wi) c'a tibij ri achique chi ch'abel ri xtuya' ri Dios chiwe, ruma xa can ma yix ta chic riyix ri xquixch'o chupan ri hora ri', xa can ya chic ri Lok'olaj Espíritu ri xtich'o.\f + \fr 13:11 \ft Lc. 12.11, 12; Hch. 4.8.\f* \v 12 Ruma xtibanatej c'a chuka', chi wi yec'o ta ca'i' achi'a' cach'alal qui', jun chique riye' xtiyacatej y xtujech ri rach'alal pa camic. Chuka' can yec'o wi tata'aj ri xqueyacatej chiquij ri calc'ual.\f + \fr 13:12 \ft Lc. 21.16.\f* Ri alc'ualaxela' xqueyacatej chuka' chiquij ri quite' quitata'\f + \fr 13:12 \ft Mi. 7.6.\f* y xquequiya' pa camic. \v 13 Xa can xquixetzelex wi c'a cuma quinojel, ruma icukuban ic'u'x wuq'ui riyin. Yac'a ri ma xtutzolij ta ri' chrij y xtucoch' ronojel c'a pa ruq'uisbel, yac'ari' ri xticolotej.\f + \fr 13:13 \ft Mt. 10.22; 24.13.\f* \p \v 14 Y chuka' can xtapon wi c'a ri k'ij tek xquebanatej ri xajan chupan ri lok'olaj lugar ri xa ma ruc'amon ta chi nibanatej chiri'. Can achi'el ri tz'ibatal ca ruma ri Daniel,\f + \fr 13:14 \ft Dn. 9.27; Mt. 24.15.\f* jun chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Ri nitz'eto c'a ri tz'ibatal ca, tik'ax c'a chuwech ri nutz'et. Riche (rixin) chi queri' tek xtitz'et chi can ya chic ri' ri nibanatej, ri yixc'o pa Judea xa can quixanmej c'a el y tiwewaj iwi' ri pa tak juyu'.\f + \fr 13:14 \ft Lc. 21.21.\f* \v 15 Ri c'o c'a pa ruwi' ri rachoch tek xtibanatej ronojel ri', ma tika ta pe riche (rixin) chi ntoc pa rachoch riche (rixin) chi c'o na ri nberuc'ama' pe. Xa choj queri' tanmej el. \v 16 Ri nisamej c'a pa juyu', ma tibe ta chic chrachoch chuc'amaric ri ruchaqueta. Xa choj chuka' queri' tanmej el. \v 17 Yac'a ri ixoki' ri coyoben chic alanen, y ri ixoki' ri xa c'a yetz'uman na ri tak cal,\f + \fr 13:17 \ft Lc. 23.29.\f* juyi' oc quiwech tek xtapon ri k'ij ri'. \v 18 Rumac'ari' xa tic'utuj chare ri Dios chi ronojel ri' man ta xtibanatej pa ruk'ijul ri job,\f + \fr 13:18 \ft Quela' pan Israel ri “invierno” ma ruk'ijul ta ri job, xa ruk'ijul ri tef.\f* riche (rixin) chi queri' ma nitij ta más pokon tek yixanmej. \v 19 Ruma tek xtapon c'a ri k'ij ri', can xtik'ax ruwi' ri tijoj pokonal ri xtipe, jun tijoj pokonal ri majun bey c'ulwachitajnek ta\f + \fr 13:19 \ft Dn. 12.1; Mt. 24.21.\f* pa ruwi' re ruwach'ulef, jani' chi tiempo ri winakirsan wi pe ruma ri Dios. Y chuka' ri jun tijoj pokonal ri' majun bey chic c'a xtic'ulwachitej ta. \v 20 Y wi xa ta ri Ajaf Dios man ta nuben chi xa k'atatel ri k'ij riche (rixin) ri tijoj pokonal ri', quinojel ta yecom. Pero ruma ri rutzil Riya' pa quiwi' ri ye rucha'on chic, can xtuben wi chi xa k'atatel ri k'ij ri'. \p \v 21 Chupan ri k'ij ri', wi yec'o c'a ri yebin chiwe: Titzu', ya c'a Cristo re'.\f + \fr 13:21 \ft Lc. 17.23.\f* O wi niquibij chiwe: Titzu', ya c'a Cristo la', man c'a tinimaj ta ri niquibij chiwe. \v 22 Ruma can yec'o c'a ri xquebec'ulun pe y xtiquibila' c'a chi ye riye' ri Cristo.\f + \fr 13:22 \ft Lc. 21.8.\f* Yac'a riyix man c'a que'inimaj ta, ruma xa ye k'olonel. Y yac'a chuka' tiempo ri' tek xquebec'ulun pe ri xquebin chi ye profetas ri niquibij chi niquik'alajsaj ri ruch'abel ri Dios. Yac'a riyix man c'a que'inimaj ta, ruma xa ye k'olonel chuka'. Y xquequibanala' c'a milagros ri majun bey ye tz'eton ta, ruma nicajo' chi yenimex y yec'o ri xquek'olotej pa quik'a'. Y wi xa ta yecowin,\f + \fr 13:22 \ft Ro. 8.38, 39; 1 P. 1.5.\f* riye' yequik'ol ta chuka' ri ye cha'on chic ruma ri Dios. \v 23 Pero riyix man c'a quixk'olotej ta pa quik'a', xa can tichajij c'a iwi',\f + \fr 13:23 \ft Mt. 7.15; Lc. 21.8.\f* xa rumac'ari' xinbij yan ca chiwe ronojel ri xquebanatej. \s1 Ri xquebanatej tek xa nipe yan ri Jesús \p \v 24 Chupan ri k'ij tek k'axnek chic ri tijoj pokonal ri', xtibanatej c'a chi ri k'ij xtik'ekumatej y ri ic' chuka' ma xtitzu'un ta chic.\f + \fr 13:24 \ft Is. 13.10; Ez. 32.7; Jl. 2.10, 31; 3.15; Mt. 24.29.\f* \v 25 Ri ch'umila' xquetzak c'a el chuwech ri caj. Can ronojel wi c'a ri nimalaj tak uchuk'a' ri yec'o chicaj xquesilon na. \v 26 Y yac'ari' tek xquinquitz'et riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, chi yin petenak pa sutz',\f + \fr 13:26 \ft Dn. 7.13.\f* riq'ui chic nimalaj wuchuk'a' y riq'ui chuka' jun nimalaj nuk'ij nuc'ojlen. \v 27 Y yac'ari' tek riyin xquentek ri nu'ángeles chiquimolic ri ye nucha'on chic. Can xquequimol wi c'a pe re quere' pa relebel k'ij y re quere' pa rukajbel k'ij, re quere' pa jotol y re quere' chuka' pa xulan. Can xquequimol wi c'a pe chi ronojel ruwach'ulef; nitiquir pe pa jun ruchi' re caj, c'a la jun chic ruchi'. \p \v 28 Can tic'ama' c'a ina'oj chrij ri juwi' che' ri higo rubi'. Tek can yeraxer c'a pe ri ruk'a' y niquichop yeq'uiy pe ri ruxak,\f + \fr 13:28 \ft Mt. 24.32; Lc. 21.29, 30.\f* etaman c'a ri' chi ya xa nik'ax yan ruk'ijul ri sak'ij.\f + \fr 13:28 \ft Ri español nubij chi ri sak'ij xa nakaj chic c'o pe. Queri' nubij ruma chi quela' pan Israel ri “verano” xa yari' ruk'ijul ri job.\f* \v 29 Y quec'ari' tek xtitz'et chi yec'ulwachitej chic ronojel ri xinbij yan ka, tiwetamaj c'a ri' chi xa noka yan ri ruq'uisbel tak k'ij. Xa can nakaj chic c'o wi pe. \v 30 Y tiwac'axaj c'a jabel re xtinbij chiwe re wacami: Ronojel ri' xtic'ulwachitej, tek ri winek riche (rixin) re tiempo re kachapon, c'a ma jane queq'uis ta chuwech re ruwach'ulef. \v 31 Y re ruwach'ulef y ri caj xa xquek'ax.\f + \fr 13:31 \ft Sal. 102.25, 26.\f* Yac'a ri nuch'abel can ma xtiq'uis ta\f + \fr 13:31 \ft Is. 40.8.\f* chak que ta ri', xa can xtibanatej na wi ri nubij.\f + \fr 13:31 \ft Nm. 23.19; Jos. 23.14-16; Lc. 21.33; 2 Ti. 2.13; Tit. 1.2.\f* \p \v 32 Yac'a ri k'ij y ri hora tek riyin xquipe, majun achique etamayon ta. Ni xa ta ri ángeles ri yec'o chila' chicaj ma quetaman ta ajan (jampe') tek xquipe chic jun bey. Queri' chuka' riyin ri C'ajolaxel ma wetaman ta. Xa can xu (xe) wi c'a ri Nata' ri etamayon ri'. \p \v 33 Riyix xa can tichajij c'a apo jabel ri ic'aslen. Can tiwoyobej c'a,\f + \fr 13:33 \ft Mt. 24.42; Lc. 12.40.\f* y tibana' chuka' orar, ruma xa ma iwetaman ta ajan (jampe') xtapon ri ruk'ijul tek xquipe chic jun bey. \v 34 Achi'el tek jun achi nuya' ca ri rachoch y nibe nej c'a pa jun chic tinamit. Riya' can nuchilabej c'a ca ri rusamaj chique ri ye rumozos. Can nuyala' c'a ca quisamaj chiquijujunal; y chare ri chajinel can nubij c'a ca chi can troyobej apo. \v 35 Can quec'ari' tibana' riyix, can quiniwoyobej apo. Achi'el ri achi chajinel, ruma ma retaman ta ajan (jampe') xtoka ri rajaf ri jay,\f + \fr 13:35 \ft Ap. 3.3.\f* riya' c'o chi noyoben apo. Ruma ri rajaf ri jay riq'ui juba' xa noka tek ntoc pe ri ak'a', o ya ri pa nic'aj ak'a', o tek yesiq'uin pe ri ec' tek xa nipe yan rusekeric o ri nimak'a' yan. Rumari' riyix can quiniwoyobej apo.\f + \fr 13:35 \ft Mt. 24.42, 44.\f* \v 36 Ruma riyin can nwajo' chi yiniwoyobej ta apo, y man ta yixwer, ruma can ma xtinya' ta na rutzijol tek xquipe. \v 37 Y can achi'el ri nbij chiwe riyix chi quiniwoyobej apo, can queri' chuka' nbij chique quinojel, xcha' ri Jesús chique ri rudiscípulos. \c 14 \s1 Tek ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba' xquich'ob yan apo chi niquicamisaj ri Jesús \p \v 1 Xa ca'i' chic c'a k'ij nrajo' chi napon ri nimak'ij pascua, jun quinimak'ij ri israelitas tek niquitij ri caxlan wey ri majun ch'om (levadura) riq'ui. Y yac'ari' tek ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba' niquich'obola' achique chi k'oloj ri xtiquicusaj riche (rixin) chi nika ta c'a ri Jesús pa quik'a' y c'ac'ari' niquicamisaj.\f + \fr 14:1 \ft Lc. 22.1, 2.\f* \v 2 Y niquibila' c'a chiquiwech: Ma tikachop ta c'a chupan re nimak'ij re', riche (rixin) chi ma yeyacatej ta pe ri winek chikij, xecha'. \s1 Tek jun ixok xuk'ej jun ak'om ri jubul ruxla' pa rujolon (ruwi') ri Jesús \p \v 3 Y ri Jesús c'o c'a ri pa tinamit Betania, chiri' pa rachoch ri Simón ri xc'achojsex chare ri itzel yabil ri lepra rubi'. Ri Jesús tz'uyul c'a ri pa mesa niwa', y yac'ari' tek c'o jun ixok xoc apo y ruc'uan apo jun c'ojlibel (frasco) ri banon riq'ui jun abej alabastro rubi' y c'o el nardo chupan; jun ak'om ri jubul ruxla' ri sibilaj jotol rajel. Y tek ri ixok ri' xuk'ip el ri ti rukul ri c'ojlibel (frasco), xuk'ej c'a ri ak'om\f + \fr 14:3 \ft Mt. 26.6, 7; Lc. 7.37, 38; Jn. 12.3.\f* jubul ruxla' pa rujolon (ruwi') ri Jesús. \v 4 Y yec'o c'a ri xpe coyowal tek xquitz'et chi queri' xuben ri ixok riq'ui ri ak'om ri' y xquibila' c'a: ¿Achique c'a ruma tek la ixok la' chi chak queri' xutix la ak'om la'? \v 5 Ruma xa utz chi xc'ayix ta re ak'om re' chi más oxi' ciento denarios y ri rajel xa xya'ox (xya') ta chique ri pobres, xecha'. Y q'uiy c'a ri niquibij apo chare ri ixok. \p \v 6 Pero ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique c'a ruma tek ma yixtane' ta ka chi tzij chrij re ixok re'? Xa tiya' ca, ma tinek ta. Ruma riya' jun utzilaj samaj c'a ri xuben wuq'ui. \v 7 Ri pobres xa can yec'o wi iwuq'ui,\f + \fr 14:7 \ft Dt. 15.11; Mt. 26.11; Jn. 12.8.\f* y xabachique k'ij niwajo' ye'ito', can tibana' c'a utzil chique. Yac'a riyin ma ronojel ta tiempo xquic'oje' iwuq'ui. \v 8 Riya' xuben c'a ri achique nicowin nuben wuq'ui. Riya' xa can xuben yan apo nuchojmil, riche (rixin) chi xquibemuk ca.\f + \fr 14:8 \ft Mt. 26.12.\f* \v 9 Y tiwac'axaj na pe' jabel re xtinbij chiwe, chi xabacuchi (xabachique) c'a xtitzijox wi ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, chiri' chuka' xtitzijox wi re xuben re jun ixok re'. Can pa ronojel c'a ruwach'ulef xtitzijox wi, chi natabel riche (rixin) riya', xcha' ri Jesús. \s1 Tek ri Judas xutzuj (xusuj) ri' riche (rixin) chi nujech ri Jesús \p \v 10 Y jun c'a chique ri ye cablajuj rudiscípulos ri Jesús, ri Judas Iscariote rubi', xapon c'a quiq'ui ri principali' tak sacerdotes, riche (rixin) chi xutzuj (xusuj) ri', wi nicajo' chi nujech ri Jesús\f + \fr 14:10 \ft Mt. 26.14, 15; Jn. 13.2.\f* pa quik'a'. \p \v 11 Y tek riye' xquic'axaj queri', sibilaj xequicot. Y xquitzuj (xquisuj) c'a puek chare. Y yac'ari' tek ri Judas Iscariote xuchop c'a ruch'obic chi achique ta rubanic nuben chi xtujech ri Jesús pa quik'a' ri achi'a' ri'. \s1 Tek ri Jesús xutiquiriba' ca rubanic ri lok'olaj wa'in, riche (rixin) chi ninatabex ri rucamic \p \v 12 Chupan c'a ri nabey k'ij chare ri nimak'ij, tek ri israelitas niquitij ri caxlan wey ri majun ch'om (levadura) riq'ui, ya c'a chuka' k'ij ri' tek yecamisex ri tak carne'l riche (rixin) ri pascua.\f + \fr 14:12 \ft Ex. 12.3-6; Lc. 22.7.\f* Y can yac'a chuka' k'ij ri' tek ri discípulos xquic'utuj chare ri Jesús: ¿Acuchi (achique) c'a nawajo' chi naben wi ri wa'in chupan re jun pascua re', riche (rixin) chi nbekabana' c'a ruchojmil ronojel ri nic'atzin? xecha' chare. \p \v 13 Y ri Jesús can xerutek wi el ye ca'i' chique ri rudiscípulos,\f + \fr 14:13 \ft Lc. 22.8.\f* y xubij el chique: Quixbiyin pa tinamit Jerusalem, y chiri' xtitz'et c'a chi c'o jun achi ri ruc'amom pe ya' pa jun cucu'. Titzekelbej c'a el. \v 14 Ri jay ri xtoc wi riya', chiri' c'a chuka' quixoc wi riyix y tibij c'a chare ri rajaf ri jay: Ri Katijonel rubin c'a pe: ¿Acuchi (achique) c'o wi jun jay ri jamel chare ri awachoch, ri utz riche (rixin) chi nben ri wa'in riche (rixin) re pascua\f + \fr 14:14 \ft Lv. 23.5.\f* ye wachibilan ri nudiscípulos? quixcha' chare. \v 15 Y ri rajaf ri jay xquixruc'uaj c'a pa jun ruca'n tanaj (wik) chare ri jay. Y chiri' c'o jun nimajay ri chojmirisan chic rupan. Ya ri chiri' tibana' wi ruchojmil ri xtikatij chupan re pascua, xe'uche'ex el ruma ri Jesús. \p \v 16 Y ri ca'i' discípulos xebe c'a pa tinamit Jerusalem. Y tek xe'apon, can xbanatej na wi achi'el ri rubin el ri Jesús chique. Y riye' can xquiben wi c'a ruchojmil ronojel ri nic'atzin chare ri wa'in chupan ri pascua ri'. \p \v 17 Yac'a tek xoc pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', yari' tek ri Jesús ye rachibilan ri cablajuj rudiscípulos xe'apon ri chiri' pa jay. \v 18 Y tek riye' ye tz'uyul chic c'a apo pa mesa,\f + \fr 14:18 \ft Mt. 26.20; Lc. 22.14.\f* y yetajin chic chi wa'in, yac'ari' tek ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Kas kitzij c'a nbij chiwe, chi jun chiwe riyix ri xquijacho el pa quik'a' ri winek. Jun ri can niwa' wuq'ui, yari' ri xquijacho el pa quik'a' ri winek,\f + \fr 14:18 \ft Jn. 13.21.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 19 Riye' can yac'ari' tek xpe bis pa cánima. Y niquic'utula' c'a apo chare ri Jesús: ¿La ma yin ta cami riyin ri xquibano queri'? xecha' c'a chiquijujunal. \p \v 20 Y yac'ari' tek ri Jesús xubij chique: Ri' jun chiwe riyix cablajuj, ri xtumu' pe ri rucaxlanway wuq'ui pa lek. \v 21 Can tiwac'axaj c'a ri xtinbij chiwe, chi riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol can xquicamisex na wi, achi'el ri tz'ibatal ca. Pero juyi' c'a ruwech ri xquijacho el riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol.\f + \fr 14:21 \ft Mt. 26.24; Lc. 22.22.\f* Ri achi ri xquijacho el, utz ta chi man ta xalex, xcha' ri Jesús. \p \v 22 Y tek can c'a yetajin na c'a chi wa'in, ri Jesús xuc'om c'a apo jun caxlan wey y tek ruc'utun chic ri rubendición ri Dios pa ruwi', c'ac'ari' xuwech'ela' ri caxlan wey ri' y xuya' chique ri rudiscípulos y xubij c'a chique: Tic'ama' c'a re caxlan wey re' y titija'. Ruma yac'are' ri nuch'acul.\f + \fr 14:22 \ft Mt. 26.26; Lc. 22.19; 1 Co. 11.23, 24.\f* \p \v 23 Y ri Jesús xuc'om chuka' apo ri vaso ri c'o ruya'al uva chupan; y tek rumatioxin chic chare ri Dios, xuya' chique, y quinojel c'a xquikum ri ruya'al uva.\f + \fr 14:23 \ft 1 Co. 10.16.\f* \v 24 Y Riya' xubij c'a chique ri rudiscípulos: Yac'are' ri nuquiq'uel\f + \fr 14:24 \ft 1 Co. 11.25; He. 9.14.\f* ri xtibiyin tek xquicamisex. Riq'ui c'a ri xtibiyin ri nuquiq'uel, can yac'ari' tek xtic'achoj ri c'ac'ac' trato ri rajowan pe ri Dios chi nuben quiq'ui ri winek. Ri nuquiq'uel ri xtibiyin, can riche (rixin) wi c'a chi ye q'uiy winek yecolotej. \v 25 Tiwac'axaj c'a re xtinbij chiwe: Yac'are' ri ruq'uisbel mul ri xinkum el re ruya'al uva. Y tek xtinkum chic jun bey, c'a chupan chic c'a ri rajawaren ri Dios. Y ri ruya'al uva ri xtinkum ri chiri', jun c'ac'ac' ruya'al uva, xcha' ri Jesús chique. \s1 Riyit xa xtabij chi ma awetaman ta nuwech, xcha' ri Jesús chare ri Pedro \p \v 26 Y tek quibixan chic c'a ri bix riche (rixin) ri pascua, ri Jesús y ri rudiscípulos xe'el el ri chiri' pa jay y xebe ri pa juyu' ri Olivos\f + \fr 14:26 \ft Mt. 26.30.\f* rubi'. \v 27 Y tek ye benak c'a, ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Chi'iwonojel riyix xtitaluj el iwi' y xquiniya' c'a ca nuyon\f + \fr 14:27 \ft Jn. 16.32.\f* chupan re ak'a' re', tek xa xtitz'et chi riyin yijach el pa quik'a' ri winek. Ruma ri Dios can nubij wi c'a chupan ri tz'ibatal ca: Tek riyin xtinya' k'ij chi nicamisex ri aj yuk', ri rucarne'l xa xtiquitaluj el qui'.\f + \fr 14:27 \ft Zac. 13.7; Mt. 26.31.\f* Queri' ri tz'ibatal ca. \v 28 Yin c'a riyin ri Aj Yuk' pero man c'a xquicom ta el jurayil, xa xquic'astej chic pe.\f + \fr 14:28 \ft Mt. 16.21; 26.32; 28.7; Mr. 16.6; 1 Co. 15.4.\f* Y xquixinwoyobej ri chila' pa Galilea, xcha' ri Jesús. \p \v 29 Yac'ari' tek ri Pedro xubij: Astape' can quinojel xcatquiya' ca ayon, yac'a riyin ma xcatinya' ta ca, xcha'. \p \v 30 Yac'a ri Jesús xubij chare ri Pedro: Riyin can kitzij c'a nbij chawe, chi wacami chupan re jun ak'a' re', c'a ma jane tisiq'uin ta pe ri ec' pa rucamul, tek riyit oxi' yan chic mul abin chique ri yec'utun chawe, chi ma awetaman ta nuwech,\f + \fr 14:30 \ft Mt. 26.33, 34; Lc. 22.33, 34; Jn. 13.38.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 31 Y ma riq'ui wi chi queri' xubij ri Jesús, ri Pedro xa can nutij ruk'ij chubixic chare ri Jesús: Wi can rajawaxic chi yicom junan awuq'ui riyit, can quec'ari' ri', pero can ma xtinbij ta chi ma wetaman ta awech, xcha' ri Pedro. Y ri nic'aj chic discípulos can queri' chuka' xquibij. \s1 Tek ri Jesús xuben orar pa Getsemaní \p \v 32 Ri Jesús y ri rudiscípulos\f + \fr 14:32 \ft Mt. 26.36; Lc. 22.39; Jn. 18.1.\f* xe'apon c'a chupan ri lugar ri Getsemaní rubi'. Xpe ri Jesús xubij c'a chique ri rudiscípulos: Riyix quixtz'uye' na c'a ca juba' wawe', y riyin nbenbana' na orar,\f + \fr 14:32 \ft He. 5.7.\f* xcha' ca chique. \p \v 33 Y xaxu (xaxe wi) c'a ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri xeruc'uaj el. Yac'ari' tek Riya' can xuna' yan k'axon ruma ri xtiberuc'ulwachij. Can jun nimalaj bis c'a ri xpe pa ránima. \v 34 Y xubij c'a chique ri ye oxi' rudiscípulos: Sibilaj nim ri bis c'o pa wánima,\f + \fr 14:34 \ft Jn. 12.27.\f* ya yirucamisaj nna' riyin. Quixc'oje' c'a ca juba' wawe', quixc'ase' y ma quixwer ta ka, xcha' chique. \p \v 35 Riya' xbiyin chic c'a apo juba' y c'ac'ari' xxuque' ka y xukasaj ka ri' c'a pan ulef y xuben c'a orar. Y xuc'utuj c'a chare ri Dios chi xa ta c'o modo, choj ta nik'ax el ri hora ri', chi man ta nuk'axaj ri tijoj pokonal. \v 36 Y quec'are' ri ch'abel ri xerubij ri pa ru'oración: Nata' Dios, Nata' Dios, wetaman chi riyit yacowin naben ronojel. Tabana' c'a chi man ta nk'axaj re jun tijoj pokonal re'. Pero ma taben ta c'a ri xa nuraybel riyin. Tabana' ri araybel riyit,\f + \fr 14:36 \ft Jn. 6.38; He. 5.7.\f* xcha'. \p \v 37 Y tek Riya' xbeyacatej pe chare ri oración, xpe c'a quiq'ui ri ye oxi' rudiscípulos, y tek xoka quiq'ui xa ye warnek chic. Xpe Riya' xubij c'a chare ri Pedro: Simón, ¿xa xawer ka? ¿Can ma juba' c'a xacowin ta xac'ase' jun ti hora wuq'ui? \v 38 Man c'a quixwer ta ka, xa tibana' orar y tic'utuj chare ri Dios riche (rixin) chi ma yixtzak ta pa mac tek yixtojtobex. Can wetaman wi chi ri iwánima can nrajo' wi nuben ri nrajo' ri Dios. Pero ri ich'acul xa majun ruchuk'a',\f + \fr 14:38 \ft Ro. 7.23; Ga. 5.17.\f* xcha' chique. \p \v 39 Y ri Jesús xbe chic c'a apo jun bey chubanic orar. Riya' xucamuluj chic c'a rubixic ri ch'abel ri xerubij chupan ri oración ri xa c'a juba' tuben ka.\f + \fr 14:39 \ft Mt. 26.39, 42.\f* \v 40 Y tek xpe chic c'a jun bey quiq'ui ri ye oxi' rudiscípulos, xa ye warnek chic c'a jun bey xeril, ruma ri discípulos ri' sibilaj al rubanon ri runak' tak quiwech ruma ri quiwaran. Y riye' ma nich'obotej ta c'a chiquiwech achique ri niquibij, ruma xe'ilitej chic jun bey chi quichapon waran. \v 41 Y ri Jesús xbe chic c'a chubanic orar. Y tek xtzolin pe ri pa rox mul, Riya' xubij c'a chique ri ye oxi' rudiscípulos: Wacami can quixwer c'a y quixuxlan. Ya xa riq'ui c'a re'. Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol can ya wi c'a re' xoka ri hora,\f + \fr 14:41 \ft Jn. 13.1.\f* chi xquijach c'a el pa quik'a' ri aj maqui'. \v 42 Chanin, quixyacatej. Yala' petenak ri xquijacho el\f + \fr 14:42 \ft Mt. 26.46; Jn. 18.2.\f* pa quik'a' ri aj maqui', xcha' ri Jesús. \s1 Tek xchapatej ri Jesús \p \v 43 Y tek ri Jesús can c'a nich'o na c'a quiq'ui ri rudiscípulos, yac'ari' tek xoka ri Judas\f + \fr 14:43 \ft Mt. 26.47; Lc. 22.47; Jn. 18.3.\f* ri jun chique ri cablajuj rudiscípulos, y ye ruc'uan c'a apo ye q'uiy winek ri quic'ualon che' y espada. Quinojel ri' ye takon c'a el cuma ri principali' tak sacerdotes, cuma ri aj tz'iba' y cuma chuka' ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri winek. \v 44 Ri Judas ri nijacho el ri Jesús can rubin c'a pe chique ri ye petenak riq'ui, chi achique rubanic xtuben riche (rixin) chi xtuc'ut ri Jesús chiquiwech. Riya' rubin c'a pe chique: Ya c'a ri xquijel apo riq'ui y xtintz'umaj (xtintz'ubaj) ruchi', yari' ri Jesús. Tichapa' chi utz riche (rixin) chi ma nanmej ta ca chiwech. \p \v 45 Y tek ri Judas xapon, can choj c'a xbe apo riq'ui ri Jesús y xubij chare: Nutijonel, Nutijonel, xcha' chare y c'ac'ari' xutz'umaj (xutz'ubaj) ruchi'. \v 46 Y ri winek ri ye benak chuchapic ri Jesús can yac'ari' tek xquichop. \p \v 47 Y jun c'a chique ri yec'o riq'ui ri Jesús chiri', xrelesaj ri ru'espada y xusoc ri rumozo ri nimalaj sacerdote y can ya ri ruxquin ri xuchoy. \v 48 Y c'ac'ari' xpe ri Jesús xubij chique ri winek ri ye benak chuchapic: ¿Achique c'a xich'ob riyix? ¿Xich'ob chi yix petenak chuchapic jun alek'om y rumari' ic'amom pe che' y espada?\f + \fr 14:48 \ft Mt. 26.55; Lc. 22.52.\f* \v 49 Riyin can k'ij k'ij c'a xic'oje' iwuq'ui chiri' pa rachoch ri Dios, tek xinc'ut ri ruch'abel chiwech y majun bey xinichop ta. Pero can quere' c'o chi nibanatej, ruma can quere' wi ri tz'ibatal ca chupan ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 14:49 \ft Dn. 9.26; Lc. 22.37.\f* \p \v 50 Y can yac'ari' tek ri ye rudiscípulos ri Jesús, xquiya' ca ruyon\f + \fr 14:50 \ft Job 19.13; Jn. 16.32.\f* y xe'anmej el. \s1 Ri xuc'ulwachij jun ti c'ajol chupan ri ak'a' tek xchapatej ri Jesús \p \v 51 Y c'o c'a jun ti c'ajol ri can tzeketel el chrij ri Jesús y xa pa jun tziek nim rucuchun wi el ri'. Y ri ye chapayon el ri Jesús, xquichop c'a ri ti c'ajol ri'. \v 52 Pero riya' xa xel c'a el chupan ri tziek ri', y xa choj queri' ch'anel xanmej el chiquiwech. \s1 Tek ri Jesús xuc'uex chiquiwech ri achi'a' ri pa moc (comon) yek'ato tzij \p \v 53 Y ri winek ri ye chapayon el ri Jesús xquic'uaj c'a el c'a pa rachoch ri nimalaj sacerdote.\f + \fr 14:53 \ft Mt. 26.57; Lc. 22.54.\f* Y chiri' chuka' xquimol wi qui' ri principali' tak sacerdotes, cachibilan ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij y ri aj tz'iba'. \v 54 Y ri Pedro c'anej c'o wi ca, y rutzekelben el ri Jesús. Y tek ri Jesús xucusex apo pa rachoch ri nimalaj sacerdote, chuka' ri Pedro xoc apo chiri' chuwajay, y xtz'uye' c'a ka chiquicojol ri ye aj ch'ame'y ri yec'o apo chiri', ri quimek'on apo qui' chuchi' k'ak'.\f + \fr 14:54 \ft Jn. 18.18.\f* \p \v 55 Y ri principali' tak sacerdotes, y quinojel c'a ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij, niquicanola' c'a achique chi mac niquil chrij ri Jesús, riche (rixin) chi queri' can niquitek wi pa camic,\f + \fr 14:55 \ft Mt. 26.59.\f* pero xa majun mac ri xquil ta chrij. \v 56 Ruma astape' can ye q'uiy ri xe'apon ri xquitz'uc tzij chrij ri Jesús, pero xa ma junan ta ri xquibij. \v 57 Y c'ac'ari' yec'o chic nic'aj ri xebepa'e' pe y quec'are' ri xquibij chrij ri Jesús: \v 58 Riyoj can kac'axan c'a tek Riya' rubin: Riyin xtinwulaj re rachoch ri Dios ri banon cuma achi'a', y pan oxi' k'ij npaba' chic jun\f + \fr 14:58 \ft Mr. 15.29; Jn. 2.19.\f* ri ma achi'a' ta xquebano. Queri' rubin, xecha'. \p \v 59 Ma riq'ui wi ri', xa ma junan ta chuka' ri xquibila' apo. \p \v 60 Y ri Caifás, ri nimalaj sacerdote, xbepa'e' c'a pe ri pa quinic'ajal y xuc'utuj chare ri Jesús: ¿Kitzij cami ri xquibij ka chawij re winek re'? ¿Y achique c'a nabij riyit chi natobej awi'?\f + \fr 14:60 \ft Mt. 26.62.\f* xcha' chare. \p \v 61 Yac'a ri Jesús xa ma xch'o ta c'a.\f + \fr 14:61 \ft Is. 53.7; Mt. 26.63; 1 P. 2.23.\f* Can majun c'a ch'abel ri xubij. Rumari' xpe ri nimalaj sacerdote, xuc'utuj chic c'a chare: ¿La yit c'a riyit ri Cristo ri Ruc'ajol ri nimalaj Dios ri nikaya' ruk'ij? xcha' chare. \p \v 62 Y ri Jesús xubij c'a: Ja' (je), yin c'a riyin. Y xquinitz'et chuka' riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol chi yin tz'uyul pa rajquik'a'\f + \fr 14:62 \ft Lc. 22.69.\f* ri Dios ri nicowin nuben ronojel. Y xquinitz'et tek yipe pa sutz' ri chila' chicaj.\f + \fr 14:62 \ft Mt. 24.30; 26.64; Hch. 1.11.\f* \p \v 63 Tek ri nimalaj sacerdote xrac'axaj ri', xuretz (xutzer) ka ri rutziak chrij, ruma itzel xrac'axaj y xubij c'a: Ma rajawaxic ta c'a chi noka chic jun ri norubij chake chi re achi re' can aj mac wi. \v 64 Chi'iwonojel riyix xiwac'axaj ri xubij chi ya Riya' ri Cristo. Can itzel c'a xuben chuwech ri Dios. ¿Achique c'a nibij riyix wacami chi nikaben chare? xcha' riya'. Y quinojel c'a xquibij: Ruc'amon c'a chi nicamisex. \p \v 65 Y yec'o c'a ri xquichop niquiben q'uiy pokon chare ri Jesús. Xquichop c'a niquichubala' rupalej.\f + \fr 14:65 \ft Is. 50.6; 53.3.\f* Xquitz'apij ruwech. Xquibuc'la' chi k'a', y c'ac'ari' niquic'utula' chare: ¿Achique c'a ri xach'eyo? Tabij na c'a chake, yecha' chare. Chuka' ri ye aj ch'ame'y ri yec'o chiri', xquipak'ila' rupalej ri Jesús chi k'a'. \s1 Tek ri Pedro xubij chi ma retaman ta ruwech ri Jesús \p \v 66 Y tek ri Pedro c'a c'o na c'a chiri' chuwajay ka, c'o c'a jun ixok raj ic' ri nimalaj sacerdote ri xapon chiri'. \v 67 Ri Pedro numek' c'a ri' chuchi' k'ak'. Y yac'ari' tek xpe ri aj ic' nutzu' nutzu' c'a apo ri Pedro, y yac'ari' tek xubij chare: Riyit chuka' yit rachibil ri Jesús\f + \fr 14:67 \ft Mt. 26.69; Lc. 22.56.\f* ri aj Nazaret, xcha' chare. \p \v 68 Yac'a ri Pedro xa xrewaj c'a, ruma xubij: Riyin ma wetaman ta ruwech ri Jesús. Ma nik'ax ta chuka' chinuwech achique ruma tek queri' nabij chuwe, xcha' chare ri aj ic'. Y ri Pedro xel c'a el ri chiri' chiquicojol y xbe chuchi' bey. Y yac'ari' tek xsiq'uin pe ri ec'. \v 69 Y tek ri ixok aj ic' xutzu' chic jun bey ri Pedro, xuchop chic c'a rubixic chique ri yec'o chiri': Re achi re' jun chique ri yec'o riq'ui ri Jesús,\f + \fr 14:69 \ft Mt. 26.71; Lc. 22.58.\f* xcha'. \p \v 70 Yac'a ri Pedro xa xrewaj chic jun bey. Y xa c'a jumej tibix queri' chare, ye chic ri yec'o chiri' xebin chic jun bey chare: Can kitzij na wi chi riyit yit jun chique ri yec'o riq'ui ri Jesús. Ruma riyit pa Galilea\f + \fr 14:70 \ft Mt. 26.73; Hch. 2.7.\f* yape wi, ruma can junan rubanic ri ach'abel quiq'ui, xecha' chare. \p \v 71 Yac'a ri Pedro xubij c'a: Riyin ma wetaman ta ruwech ri achi ri nibij riyix. Can chuwech Dios nbij chiwe chi riyin ma wetaman ta ruwech. Y wi ma kitzij ta ri nbij, tika c'a ruc'ayewal pa nuwi', xcha' chique. \p \v 72 Y yac'ari' tek xbesiq'uin pe ri ec' pa rucamul. Y ri Pedro can yari' tek xenatej chare ri ch'abel ri bin ca chare ruma ri Jesús tek xubij: C'a ma jane tisiq'uin ta pe ri ec' pa rucamul, tek riyit oxi' yan chic mul abin chique ri yec'utun chawe, chi ma awetaman ta nuwech. Y riya' xuchop jun nimalaj ok'ej\f + \fr 14:72 \ft 2 Co. 7.10.\f* tek xel el chiri', ruma xuch'ob c'a quij ri ch'abel ri'. \c 15 \s1 Tek ri Jesús xuc'uex chuwech ri Pilato \p \v 1 Y tek xseker c'a pe chupan ri k'ij ri', ri principali' tak sacerdotes xquimol c'a qui'\f + \fr 15:1 \ft Mt. 27.1; Lc. 22.66.\f* ye cachibilan ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij y ri aj tz'iba'. Can quinojel wi c'a ri achi'a' ri pa moc (comon) yek'ato tzij, can xquimol wi c'a qui'. Riye' xquich'ob c'a achique ri niquiben chare ri Jesús, y can ximon wi el tek xquic'uaj y xbequijacha' pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij ri Pilato\f + \fr 15:1 \ft Lc. 23.1; Jn. 18.28; Hch. 3.13.\f* rubi'. \v 2 Y yac'ari' tek ri Pilato xuc'utuj chare ri Jesús: ¿Yit c'a riyit ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chare. Y ri Jesús xubij c'a: Ja' (je), queri'. Can achi'el ri xabij,\f + \fr 15:2 \ft Mt. 27.11.\f* xcha'. \p \v 3 Y ri principali' tak sacerdotes, q'uiy c'a ri niquibila' apo chare ri Pilato, chi niquitzujuj (niquisujuj) ri Jesús. \v 4 Xpe ri Pilato xch'o chic apo riq'ui ri Jesús y xubij c'a chare: Riye', q'uiy ri niquibila' pe chawij chi yatquitzujuj (yatquisujuj), y riyit ¿can majun c'a jun ch'abel ri nabij chi natobej awi'?\f + \fr 15:4 \ft Mt. 27.13, 14.\f* xcha' ri Pilato chare. \p \v 5 Pero ma riq'ui wi chi queri' xbix chare, ri Jesús can majun c'a ch'abel ri xubij.\f + \fr 15:5 \ft Is. 53.7; 1 P. 2.23.\f* Y ri Pilato xumey, ruma majun bey rutz'eton ta chi c'o ta jun winek ri que ta ri' nuben. \s1 Tek ri Pilato xujech c'a el ri Jesús riche (rixin) chi nicamisex chuwech cruz \p \v 6 Y ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, ri aj k'atbel tzij nrelesaj el jun preso;\f + \fr 15:6 \ft Mt. 27.15; Lc. 23.17; Jn. 18.39.\f* ri preso ri niquibij ri winek chi utz ntel el. \v 7 Y ri k'ij ri', c'o c'a pa cárcel jun achi Barrabás rubi' ye rachibilan nic'aj chic rachibil. Riye' ye kajnek c'a pa cárcel ruma xeyacatej chrij ri k'atbel tzij y chuka' xquiben camic. \v 8 Y ruma c'a chi ri winek ri' can quetaman chi ri aj k'atbel tzij can nrelesaj wi el jun chique ri yec'o pa cárcel, rumari' xepe riye' xquic'utuj c'a chare ri Pilato chi trelesaj el jun chique ri yec'o pa cárcel. \v 9 Y ri Pilato can yac'ari' tek xubij pe chique: ¿Niwajo' riyix chi riyin ncol el re achi re' ri i-Rey riyix israelitas? xcha' chique. \p \v 10 Ri Pilato can que wi c'a ri' ri xubij pe, ruma riya' can retaman wi chi ri principali' tak sacerdotes quiya'on ri Jesús pa ruk'a', ruma itzel niquina' chare chi sibilaj ye q'uiy winek ri yetzekelben riche (rixin). \v 11 Y ri principali' tak sacerdotes xquiya' c'a quina'oj ri winek, chi tiquibij apo chare ri Pilato chi xa ya ri Barrabás ri trelesaj el.\f + \fr 15:11 \ft Mt. 27.20; Hch. 3.14.\f* Y ri winek can queri' xquibij. \v 12 Y ri Pilato can yac'ari' xbech'o chic pe jun bey y xuc'utuj c'a chique: ¿Y achique c'a ri niwajo' chi nben chare re achi ri nibij chi i-Rey\f + \fr 15:12 \ft Jer. 23.5.\f* riyix israelitas? xcha' chique. \p \v 13 Y ri winek xquirek c'a apo quichi' y xquibij: Tataka' rucamisaxic chuwech cruz, xecha' chare. \p \v 14 Rumari' ri Pilato xubij chique: ¿Achique c'a rumac rubanon chiwech? Pero riye' xa ma yetane' ta ka. Xa más xquirek apo quichi' y niquibila' apo: ¡Tataka' rucamisaxic chuwech cruz! xecha'. \p \v 15 Y ri Pilato xrelesaj c'a el ri Barrabás, ruma nrajo' chi nuben ri quiraybel\f + \fr 15:15 \ft Pr. 29.25.\f* ri winek. C'ac'ari' xutek ruch'ayic ri Jesús y xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz. \p \v 16 Xepe ri soldados xquicusaj c'a apo ri Jesús chuwajay ri c'o chiri' pa palacio. C'ac'ari' xequisiq'uij (xecoyoj) quinojel ri nic'aj chic soldados, ri ye cachibil. Xequimol c'a apo chrij ri Jesús.\f + \fr 15:16 \ft Mt. 27.27.\f* \v 17 Y ri soldados ri' xquiya' c'a jun tziek morado chrij ri Jesús, can achi'el wi ri yequicusala' ri reyes. Y xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri c'o sibilaj ruq'uixal. Xquiben jun corona chare, y c'ac'ari' xquiya' pa rujolon (ruwi') ri Jesús. \v 18 Y can niquiben c'a chi achi'el niquiya' rutzil ruwech ri Jesús, y niquibila' c'a chare: Caquicot c'a riyit ri qui-Rey ri israelitas, yecha' c'a chare. \p \v 19 Riye' niquik'osij c'a pa rujolon (ruwi') ri Jesús riq'ui jun aj; y niquichubala' chuka'. Can yexucutaj c'a chuwech. Can niquiben c'a chi achi'el niquiya' ruk'ij, pero xa yetze'en c'a chubanic. \v 20 Y tek riye' xetane' c'a chi yetze'en chrij, xquelesaj el ri tziek morado ri quiya'on ka chrij. C'ac'ari' xquiya' el ri can rutziak wi Riya', y xquic'uaj c'a el riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz. \s1 Tek ri Jesús xbajix chuwech cruz riche (rixin) chi nicamisex \p \v 21 Tek quichapon c'a el bey, xquic'ul jun achi aj Cirene, ri Simón rubi', quitata' ri Alejandro y ri Rufo. Y riya' petenak pa juyu'. Y ri soldados xquiben c'a chare ri achi ri' chi xuc'uaj el ri rucruz ri Jesús.\f + \fr 15:21 \ft Mt. 27.32; Lc. 23.26.\f* \p \v 22 Y ri soldados pa ruwi' c'a ri jun juyu' Gólgota rubi' xquic'uaj wi ri Jesús. Gólgota\f + \fr 15:22 \ft Jn. 19.17.\f* ntel chi tzij rubakil rujolon (ruwi') caminek. \v 23 Y tek yec'o chic c'a chiri', xquitzuj (xquisuj) chare ri Jesús ruya'al uva xolon riq'ui ruya'al jun ti che' ri mirra rubi'. Yac'a ri Jesús ma xrajo' ta xukum. \v 24 Y tek ri soldados quibajin chic c'a ri Jesús chuwech cruz, xesaquin c'a chrij ri rutziak ri Jesús riche (rixin) chi xquitz'et achique chi tziek ri niquic'uala' el chiquijujunal.\f + \fr 15:24 \ft Sal. 22.18; Mt. 27.35; Lc. 23.34; Jn. 19.23, 24.\f* \p \v 25 Las nueve c'a ri nimak'a' tek xquibajij ri Jesús chuwech cruz. \v 26 Y pa ruwi' c'a ri cruz, riye' xquiya' c'a jun tz'alan ri tz'iban el chuwech ri achique mac ri niquibij riye' chi xuben ri Jesús y rumari' nicamisex. Chuwech ri tz'alan ri' nubij c'a: YARE' RI QUI-REY RI ISRAELITAS.\f + \fr 15:26 \ft Mt. 27.37.\f* \v 27 Y chuka' yec'o ye ca'i' alek'oma' ri xequibajij chuwech cruz. Jun xc'oje' pa rajquik'a' ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon. \v 28 Y riq'ui ri' can xbanatej c'a achi'el ri tz'ibatal ca chupan ri ruch'abel ri Dios, tek nubij: Riya' can achi'el chuka' jun aj mac xban chare.\f + \fr 15:28 \ft Is. 53.12; Lc. 22.37.\f* Queri' ri tz'ibatal ca. \p \v 29 Ri winek c'a ri yek'ax el riq'ui ri Jesús, niquisiloj apo quijolon (quiwi') chuwech,\f + \fr 15:29 \ft Sal. 22.7.\f* y c'o chuka' pokon tak ch'abel ri yequibila' ca chare, ruma can ma niquinimaj ta chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios. Ri winek ri' niquibila' c'a ca chare\f + \fr 15:29 \ft Sal. 35.16.\f* ri Jesús: ¡Ah! riyit ri xabin chi can nawulaj ri rachoch ri Dios y pan oxi' k'ij napaba' chic jun bey,\f + \fr 15:29 \ft Mr. 14.58; Jn. 2.19.\f* \v 30 tacolo' c'a awi' ayon riyit y caka c'a pe chuwech la cruz, yecha' c'a ca chare. \p \v 31 Y can queri' chuka' ri ch'abel ri niquibila' ri principali' tak sacerdotes. Riye' y ri aj tz'iba' niquitze'ej c'a ri Jesús y niquibila' c'a chiquiwech: Riya' can yec'o wi c'a ri xerucol, pero Riya' ma nicowin ta nucol el ri'. \v 32 Can rubin c'a chi ya Riya' ri Cristo, ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel. Wi queri', can tika c'a pe chuwech la cruz, y queri' nikatz'et y nikanimaj, yecha'. Y ri alek'oma' ri ye bajin chuwech quicruz ri yec'o apo chuxquin ri Jesús, c'o chuka' pokon tak ch'abel ri yequibila' apo chare.\f + \fr 15:32 \ft Mt. 27.44; Lc. 23.39; He. 12.3; 1 P. 2.23.\f* \p \v 33 Y tek xnic'ajer ri k'ij, yac'ari' tak xoc k'eku'm ronojel ri ruwach'ulef. Y ri k'eku'm ri' xq'uis c'a el c'a pa tek a las tres ri tikak'ij.\f + \fr 15:33 \ft Mt. 27.45; Lc. 23.44.\f* \v 34 Y yac'a hora ri', tek ri Jesús xurek ruchi' y xubij: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri ch'abel ri' ntel chi tzij: Nata' Dios, Nata' Dios, ¿achique c'a ruma tek xinamalij ca?\f + \fr 15:34 \ft Sal. 22.1; Mt. 27.46.\f* \p \v 35 Y yec'o ri yec'o apo chiri' chunakajal ri Jesús, tek xquic'axaj ri xubij, xquibila' c'a: ¿Xiwac'axaj? Riya' ya ri Elías ri nusiq'uij (nroyoj), xecha' c'a. \p \v 36 Y yac'ari' tek c'o jun ri junanin (anibel) xberumuba' pe jun esponja chupan jun ch'omilaj ruya'al uva,\f + \fr 15:36 \ft Sal. 69.21; Mt. 27.48; Jn. 19.29.\f* y xuya' chutza'n jun aj y xuya' chare ri Jesús riche (rixin) chi nich'uch'u' ka juba' ri chaki'j chi' chare, y xubij: Tikatzu' na c'a, k'alaj ri' wi nipe ri Elías chukasaxic, xcha'. \p \v 37 Can yac'ari' tek ri Jesús riq'ui c'a ruchuk'a' xurek ruchi' y xcom.\f + \fr 15:37 \ft Mt. 27.50; Lc. 23.46; Jn. 19.30.\f* \v 38 Y ri tziek ri achoj riq'ui jachon wi ri rupan ri rachoch ri Dios\f + \fr 15:38 \ft Ex. 26.31-33; Mt. 27.51; Lc. 23.45; He. 9.3; 10.19, 20.\f* xel pa ca'i'. Xuchop pe c'a pa ruwi' y xbeq'uis c'a chuxe' ka. \v 39 Chuwech apo ri acuchi (achique) c'o wi ri Jesús c'o c'a apo ri quicapitán ri soldados. Riya' xrac'axaj c'a tek ri Jesús riq'ui ruchuk'a' xch'o tek xcom ka. Rumari' tek ri capitán ri' xubij c'a: Can kitzij na wi chi re jun achi re' can Ruc'ajol wi ri Dios,\f + \fr 15:39 \ft Mt. 27.54.\f* xcha'. \p \v 40 Y yec'o chuka' ixoki' ri c'anej yetzu'un wi apo.\f + \fr 15:40 \ft Mt. 27.55, 56; Lc. 23.49.\f* Chiquicojol c'a ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena,\f + \fr 15:40 \ft Lc. 8.2.\f* c'o ri María ri quite' ri José y ri Jacobo ri c'a c'ajol na, y c'o chuka' ri jun ixok Salomé rubi'. \v 41 Ri ixoki' ri', can c'a c'o na ri Jesús pa Galilea, tek quitzekelben y quiniman quilin pe. Y chuka' can yec'o c'a nic'aj chic ixoki' ri quitzekelben apo ri Jesús c'a pa Jerusalem. \s1 Tek xmuk ri Jesús \p \v 42 Yac'a tek xoc pe ri ak'a' chupan ri k'ij tek xcom ri Jesús, ri winek niquibanala' chic c'a ruchojmil ronojel ri xtic'atzin chique chupan ri uxlanibel\f + \fr 15:42 \ft Mt. 27.62.\f* k'ij ri'. \v 43 Y yac'ari' tek xapon jun achi José\f + \fr 15:43 \ft Mt. 27.57; Lc. 23.50-52; Jn. 19.38.\f* rubi'; ri aj pa tinamit Arimatea. Riya' cachibil ri achi'a' ri aj k'atbel tzij chiquicojol ri quiwinak; y c'o c'a ruk'ij chiquicojol riye'. Riya' chuka' can royoben\f + \fr 15:43 \ft Lm. 3.25, 26; Lc. 2.25.\f* tek xtoka ri rajawaren ri Dios. Y riya' can majun xibinri'il chuwech chi xapon riq'ui ri Pilato chupan ri hora ri', chuc'utuxic ri ruch'acul ri Jesús riche (rixin) chi numuk. \v 44 Yac'a ri Pilato man c'a nunimaj ta chi can xcom yan chanin ri Jesús. Rumari' riya' xusiq'uij (xroyoj) ri capitán, y xuc'utuj chare wi kitzij chi caminek chic ri Jesús. \v 45 Y tek ri Pilato xrac'axaj yan ca chare ri capitán, c'ac'ari' xuya' k'ij chare ri José chi nberumuku' ca ri Jesús. \v 46 Y ri José xulok' c'a jun sakilaj tziek. Y tek rukasan chic pe ri ruch'acul ri Jesús chuwech ri cruz, xubor c'a chupan ri tziek ri'. Y c'ac'ari' xberuya' ca pa jun jul riche (rixin) chi niya'ox (nya') caminek\f + \fr 15:46 \ft Is. 53.9.\f* chupan ri c'oton chuwech jun nimabej. Y c'ac'ari' xutz'apij ca ruchi' riq'ui jun nimalaj setesic abej ri tz'apebel ruchi' ri jul. \p \v 47 Y ri María Magdalena y ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, xquitzu' c'a jabel acuchi (achique) xmuk wi ca ri Jesús.\f + \fr 15:47 \ft Lc. 23.55.\f* \c 16 \s1 Tek c'astajnek chic ri Jesús \p \v 1 Y tek k'axnek chic c'a ri uxlanibel k'ij, ri María Magdalena, ri María ri rute' ri Jacobo, y chuka' ri ixok Salomé rubi' xbequilok'o' pe ak'om ri jubul ruxla'. Y ri ak'om ri' nic'atzin c'a chique riche (rixin) chi nbequiya' ca chrij ruch'acul ri Jesús.\f + \fr 16:1 \ft Lc. 23.56.\f* \v 2 Y nimak'a' yan c'a chupan ri nabey k'ij chare ri semana, xebe c'a chuchi' ri jul.\f + \fr 16:2 \ft Mt. 28.1; Lc. 24.1; Jn. 20.1.\f* Y tek ntel pe ri k'ij, yac'ari' tek xe'apon. \v 3 Y riye' xquibila' c'a chiquiwech: ¿Y achique c'a xtelesan el ri abej tz'apebel ruchi' ri jul chkawech? xecha'. \p \v 4 Yac'a tek xquitz'et ri jul, xquitz'et chi xa jakel chic. Ri nimalaj abej tz'apebel ruchi' ri jul,\f + \fr 16:4 \ft Mr. 15.46.\f* xa elesan chic el. \v 5 Y tek ye oconek chic c'a apo chupan ri jul,\f + \fr 16:5 \ft Lc. 24.3.\f* riye' xquitz'et c'a chi c'o jun ri achi'el jun c'ajol achi, tz'uyul pa cajquik'a' apo, rucusan jun tziek sek ri napon c'a chraken ka. Y ri ixoki' tek xquitz'et ri', xquixibij qui'. \v 6 Yac'a riya' xubij chique: Man c'a tixibij ta iwi'. Riyin wetaman chi riyix nicanoj ri ruch'acul ri Jesús aj Nazaret, ri xcamisex chuwech cruz. Ri ruch'acul xa man c'o ta chic wawe'. Riya' xc'astej yan el.\f + \fr 16:6 \ft Mt. 28.5, 6; Mr. 10.34; Jn. 2.19; 1 Co. 15.4.\f* Titzu' ri acuchi (achique) xc'oje' wi. \v 7 Wacami c'a quixbiyin, y je'ibij chare ri Pedro y chique ri nic'aj chic rudiscípulos ri Jesús. Je'ibij c'a chique chi ri Jesús xtinabeyej el chiwech, y nic'ul iwi' chila' pa Galilea.\f + \fr 16:7 \ft Mt. 26.32; 28.10, 16; Mr. 14.28.\f* Y chiri' xtitz'et wi, can achi'el wi ri rubin ca chiwe. \p \v 8 Y ri ixoki' xe'anmej c'a el ri chiri' pa jul,\f + \fr 16:8 \ft Mt. 28.8.\f* y can yebarbot (yebaybot) c'a ruma ye ruchapon jun nimalaj xibinri'il. Y can majun c'a achoj chare xquitzijoj wi ca, ruma sibilaj quixibin qui'. \s1 Tek ri Jesús xuc'ut ri' chuwech ri María Magdalena \p \v 9 Tek ri Jesús xc'astej c'a chupan ri nimak'a' chare ri nabey k'ij chare ri semana, nabey c'a xuc'ut ri' chuwech ri María Magdalena;\f + \fr 16:9 \ft Lc. 8.2; Jn. 20.11-16.\f* ri ixok ri achoj riq'ui xerelesaj wi ye wuku' itzel tak espíritu. \v 10 Y ri María Magdalena can yac'ari' xbe y xberubij c'a chique quinojel ri xerachibilaj ri Jesús.\f + \fr 16:10 \ft Jn. 20.18.\f* Riye' sibilaj yebison y ye'ok'. \v 11 Yac'a tek riye' xquic'axaj c'a chi ri Jesús c'astajnek chic pe y chi ri María Magdalena xutz'et yan ca ruwech, xa ma xquinimaj ta.\f + \fr 16:11 \ft Lc. 24.11.\f* \s1 Tek ri Jesús xuc'ut ri' chiquiwech ye ca'i' tzekelbey riche (rixin) \p \v 12 Queri' chuka' ri Jesús xuc'ut ri' chiquiwech ye ca'i' achi'a'\f + \fr 16:12 \ft Lc. 24.13-15.\f* ri quichapon c'a bey chi yebe pa jun aldea. Pero ruma chi ri Jesús jun wi chic nitzu'un tek xuc'ut ri' chiquiwech, rumari' ma chanin ta c'a xquetamaj ruwech. \v 13 Ri ca'i' achi'a' c'a ri' xbequibij chuka' chique ri nic'aj chic ri xetzekelben c'a ri Jesús,\f + \fr 16:13 \ft Lc. 24.33-35.\f* pero chuka' ma xenimex ta. \s1 Tek ri Jesús xubij chique ri apóstoles chi quebe chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios \p \v 14 C'ac'ari' ri Jesús xuc'ut ri' chiquiwech ri julajuj ru'apóstoles\f + \fr 16:14 \ft Lc. 24.36; 1 Co. 15.5.\f* tek quichapon wa'in, y Riya' xubij c'a chique: ¿Achique c'a ruma tek xa can ma xicukuba' ta ic'u'x y xa xicowirisaj ri iwánima? xcha' chique. Queri' ri xubij chique ruma riye' xa can ma xequinimaj ta ri xetz'eto ca ri Jesús chi c'astajnek chic pe chiquicojol ri caminaki'. \v 15 Y xubij c'a chuka' chique: Can quixbiyin c'a chuwech re ruwach'ulef\f + \fr 16:15 \ft Mt. 28.19.\f* y titzijoj ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic chique quinojel ri winek. \v 16 Ri winek c'a ri niniman ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic y nuben chuka' bautizar ri', xticolotej c'a. Yac'a ri winek ri xa ma niniman ta, can xtitak c'a pa ruc'ayewal.\f + \fr 16:16 \ft Jn. 3.18, 36.\f* \v 17 Y achique c'a ri xqueniman wuche (wixin), q'uiy c'a xquequibanala' riche (rixin) chi nik'alajin chi can yinc'o wi quiq'ui. Pa nubi' c'a riyin xquequelesala' itzel tak espíritu\f + \fr 16:17 \ft Lc. 10.17.\f* y xquech'o anej pa tak ch'abel ri xa ma ye quich'abel ta.\f + \fr 16:17 \ft Hch. 2.4; 1 Co. 12.10, 28.\f* \v 18 Riye' chuka' astape' xquequichop itzel tak cumatz y xquequitijla' camisanel tak ak'om, majun xtiquic'ulwachij.\f + \fr 16:18 \ft Hch. 28.5.\f* Xtiquiyala' chuka' quik'a' pa quiwi' yawa'i' y xquec'achoj.\f + \fr 16:18 \ft Hch. 9.17.\f* Q'uiy c'a ri xquequibanala' riye', xcha' ri Jesús. \s1 Tek ri Jesús xtzolin chila' chicaj riq'ui ri Dios \p \v 19 Tek ri Ajaf Jesús ch'onak chic c'a ca chique ri rudiscípulos, xbe; y ri chila' chicaj\f + \fr 16:19 \ft Lc. 24.51; Hch. 1.2.\f* xc'ul wi ruma ri Dios, y xtz'uye' apo\f + \fr 16:19 \ft Ap. 3.21.\f* pa rajquik'a'.\f + \fr 16:19 \ft Sal. 110.1; Hch. 7.55; He. 1.3.\f* \v 20 Y ri discípulos xe'el c'a chi nej chi nakaj chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios. Y ri Ajaf can c'o wi c'a quiq'ui riche (rixin) chi yeruto' y chuka' can xuben chique chi q'uiy milagros ri xecowin xquibanala', riche (rixin) chi nik'alajin chi can ya wi ri kitzij ri niquitzijoj.\f + \fr 16:20 \ft Hch. 14.3.\f* Amén.