\id MRK KMMK01016.SCR CAKCHIQUEL SUR CENTRAL 2,005 21 marzo \h San Marcos \toc1 San Marcos \toc2 Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos \toc3 Mr. \mt1 Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos \c 1 \s1 Ri Juan ri Bautista nutzijoj ri ruch'abel ri Dios \r (Mt. 3:1-12; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Chupan ri vuj re' nilitaj-vi ri achique modo xtiquer-pe rutzijosic ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, ri ruch'abel ri Jesucristo ri Ruc'ajol ri Dios.\x * \xo 1:1 \xt Sal. 2:7; Lc. 1:35; Jn. 1:34; Ro. 8:3; 1 Jn. 4:15.\x* \v 2 Achel nu'ij ruch'abel ri Dios ri tz'iban can ojer roma ri profeta Isaías, chi ri Dios quire' xu'ij che ri Jesucristo: \q1 Xtintak jun yo'ol utzulaj atzijol na'ey chavech, \q1 Richin nuchojmirisaj ri abey.\x * \xo 1:2 \xt Mal. 3:1.\x* \q1 \v 3 Pa chakijlaj tz'iran ulef xtich'o-vi, y riq'uin ruchuk'a' xtubila': \q1 Tibana' rubanic ri bey\x * \xo 1:3 \xt Is. 40:3.\x* ri xtik'ax-vi ri Ajaf, \q1 Utz-utz tichojmij-apu. \m Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \v 4 Ri achi ri xuc'uxlaj can ri profeta Isaías chi nipe, ja ri Juan ri Bautista. Ri Juan re' pa chakijlaj tz'iran ulef yeru'on-vi bautizar ri vinak, y nu'ij chique chi tiquijala' quino'oj, tiquiya' can ri mac y tiquibana' bautizar qui' richin chi ri Dios nu'on perdonar ri quimac. \v 5 Y ri vinak aj pa tak tinamit richin ri Judea, y ri aj pa tinamit Jerusalem nequimolo-qui' riq'uin, can niquik'alajrisaj ri quimac, y ye'an-e bautizar roma rija' pa rakan-ya' Jordán. \v 6 Ri Juan ri Bautista rusumal camello ocunak rutziak, y nuxim rupan riq'uin jun tz'un; y ja ri ch'utik chicop ri ni'ix langostas chique y cab richin pa juyu' ocunak ruvay. \v 7 Ri Juan quire' ri ruch'abel ri Dios ri nu'ij chique ri vinak: Chuvij yin xtuka Jun ri más c'o ruchuk'a' ri Dios riq'uin que chinuvech yin, y nis-ta richin yixuque-ka chirakan chusolic ximibel ruxajab,\x * \xo 1:7 \xt Hch. 13:25.\x* man nuc'ul ta chi ja yin yibano. \v 8 Can kitzij na vi chi yin riq'uin ya' rix nubanon-vi bautizar. Pero ri Jun ri xtipe más chikavech apu,\x * \xo 1:8 \xt Hch. 19:4.\x* riq'uin ri Lok'olaj Espíritu xquixru'on bautizar.\x * \xo 1:8 \xt Hch. 11:16.\x* \s1 Ri Jesús ni'an bautizar \r (Mt. 3:13-17; Lc. 3:21, 22) \p \v 9 Chupan tak ri k'ij ri', ri Jesús xel-pe pa Nazaret, jun tinamit richin ri Galilea richin x-an bautizar roma ri Juan pa rakan-ya' Jordán. \v 10 Y tok ja ntel-pe pa ya' ri Jesús chiri', xutz'et chi xjakataj ri rocaj, y xutz'et ri Lok'olaj Espíritu chi xulan-pe pa ruvi' achel jun paloma.\x * \xo 1:10 \xt Jn. 1:32.\x* \v 11 Jac'ari' xac'axex jun kulaj petenak chicaj ri quire' nu'ij: Ja rat ri Nuc'ajol,\x * \xo 1:11 \xt Sal. 2:7; Is. 42:1; Mt. 12:18; Mr. 9:7.\x* y can yatinjo' y niquicot vánima aviq'uin, nicha' ri ch'abel ri'. \s1 Ri itzel nutij ruk'ij chi nutakchi'ij ri Jesús pa mac \r (Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13) \p \v 12 Jari' tok ri Lok'olaj Espíritu xu'on che ri Jesús chi xbe pa chakijlaj tz'iran ulef. \v 13 Cuarenta k'ij xc'uje' chiri', y ri Satanás nutij ruk'ij chirij richin nrojo' nutakchi'ij pa mac. Chiquicojol itzel tak chicop c'o-vi ri Jesús, y c'o c'a ángeles xepe riq'uin richin niquilij.\x * \xo 1:13 \xt Mt. 4:11.\x* \s1 Ri Jesús nutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios \r (Mt. 4:12-17; Lc. 4:14, 15) \p \v 14 Tok ri Juan yo'on chic pa cárcel, ri Jesús xbe pa departamento Galilea. Rija' nutzijoj chique ri vinak ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar. \v 15 Ri Jesús quire' nu'ij: Ri tiempo xtz'akat yan, y nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar. Roma c'a ri', tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, y tinimaj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yixcolotaj, xcha'. \s1 Ri Jesús yeroyoj (ecaji', yaquiji') achi'a' richin ye'oc ru-discípulos \r (Mt. 4:18-22; Lc. 5:1-11) \p \v 16 C'o jun k'ij ri Jesús nibin chuchi' ri lago Galilea, jari' xerutz'et ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui' chi yequic'akala-ka ya'l pa ya' richin yequelesaj quer, roma jari' quisamaj. Jun chique rije' rubinan Simón, y ri jun chic Andrés. \v 17 Rija' quire' xu'ij chique: Quixampe, quinitzekle'ej, y xtinc'ut chivech achique ruchojmil ni'en richin ye'icanoj tzekle'ey vichin. \v 18 Ri ca'i' achi'a' re', jari' xequiyala' can ri quiya'l y xquitzekle'ej ri Jesús.\x * \xo 1:18 \xt Mt. 19:27.\x* \v 19 Tok xebin chic apu juba' más chuchi' ri lago, ri Jesús xerutz'et chic ca'i' achi'a' mismo quichak'-quinimal qui', jun rubinan Jacobo y ri jun chic Juan, eruc'ajol jun achi rubinan Zebedeo. Ja jun rije' pa canoa ec'o-vi, yequic'ojoj ri ya'l ri yequicusaj richin yequelesaj quer pa ya'. \v 20 Xe xerutz'et ri Jesús, ja xeroyoj, y rije' jari' xquiya' can ri Zebedeo ri quitata' y ri erusamajela' chiri' pa canoa, y xquitzekle'ej-e ri Jesús. \s1 Ri achi ri ocunak itzel espíritu riq'uin \r (Lc. 4:31-37) \p \v 21 Ri achi'a' re xeroyoj ri Jesús, junan yan chic xe'oc-apu pa tinamit Capernaum\x * \xo 1:21 \xt Mt. 4:13.\x* riq'uin, y pa tak sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús ni'e pa sinagoga richin nitijon. \v 22 Ri niquimol-qui' chiri' can achique na niquina'\x * \xo 1:22 \xt Mt. 7:28, 29.\x* che ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi. Roma nik'alajin chi riq'uin ri Dios petenak-vi, y man achel ta yetijon ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. \v 23 Pero chiri' pa qui-sinagoga ri aj-Capernaum, c'o-apu jun achi ri ocunak itzel espíritu pa ránima ri riq'uin ruchuk'a' nisiq'uin-pe, \v 24 y quire' nu'ij-pe che ri Jesús: ¿Achique c'a ri najo' chike, rat Jesús aj-Nazaret? ¿Xatuka richin nkojaq'uis? Yin veteman (rat achique, aratcu'x) rat. Veteman chi ja rat ri lok'olaj ri rat petenak riq'uin ri Dios, xcha' che. \p \v 25 Pero ri Jesús quire' xu'ij che ri itzel espíritu richin xuch'olij: ¡Man cach'o chic, catel-e riq'uin! xcha'. \v 26 Ri itzel espíritu jari' xuquiyica' can ri achok riq'uin ocunak-vi, y nisiq'uin riq'uin ruchuk'a' xel-e. \v 27 Conojel ri quimolon-qui' can achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús, y niquibila' chiquivech: ¿Achique re' c'a? ¿Jun cami c'ac'ac' ruchojmil ruch'abel ri Dios ri nrojo' nkurutijoj riq'uin? Roma hasta c'o ruk'a' chique ri itzel tak espíritu chi nich'o chique, y can niquinimaj rutzij, yecha' chiquivech. \v 28 Cha'anin c'a xel rutzijol ri Jesús ri pa tak tinamit ri ec'o chiri' pa Galilea. \s1 Ri Jesús nu'on chi niq'uis-e c'atan chirij rujite' ri Simón \r (Mt. 8:14, 15; Lc. 4:38, 39) \p \v 29 Tok ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xe'el-pe pa sinagoga, xebe chicacho ri Simón y Andrés. \v 30 Jac'a tok xe'oc-apu ri pa jay, xyo'ox rutzijol che ri Jesús chi ri rujite' ri Simón cotz'ol nijino pa c'atan. \v 31 Xjel c'a apu ri Jesús riq'uin, (xutz'om, xuchop) apu chiruk'a' y xuyec. Cha'anin c'a xq'uis-e ri c'atan chirij,\x * \xo 1:31 \xt Sal. 103:3; Is. 53:4.\x* y ri ixok ja yan chic yerilij ri Jesús y ri ebenak riq'uin. \s1 Ri Jesús nu'on chique eq'uiy chi yec'achoj \r (Mt. 8:16, 17; Lc. 4:40, 41) \p \v 32 Tok xoc-pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', y ja xk'ok'a-ka, xe'uc'uax-apu chuvech ri Jesús conojel ri c'o jalajoj ruvech yabil quiq'uin y ri ocunak itzel tak espíritu quiq'uin. \v 33 Juba' ma chi jun tinamit xquimol-apu-qui' chuchi' ri jay ri c'o-vi ri Jesús, \v 34 y eq'uiy ri xu'on chique chi xec'achoj riq'uin jalajoj ruvech yabil. Xerelesaj eq'uiy itzel tak espíritu, y man xuya' ta lugar chique ri itzel tak espíritu chi xech'o, roma rije' queteman (achique, acu'x) rija'. \s1 Ri Jesús nutzijoj ruch'abel ri Dios pa ronojel tinamit richin ri Galilea \r (Lc. 4:42-44) \p \v 35 Ri Jesús cumaj xcataj ri chuca'n k'ij, c'a k'eku'n na xel-e ri pa tinamit, xbe pa jun lugar manak vinak, y chiri' nu'on-vi orar. \v 36 Jac'a ri Simón y ri ec'o can riq'uin, xebe chucanoxic. \v 37 Tok xquil, xqui'ij che: Conojel yatquicanoj, xecha'. \p \v 38 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Jo' ri pa tak lugar ri ec'o-pe nakaj, richin chi ja jun chiri' nentzijoj-vi ri ruch'abel ri Dios, roma yin richin ri' yin petenak,\x * \xo 1:38 \xt Is. 61:1.\x* xcha'. \v 39 Pa ronojel c'a tinamit richin ri Galilea nutzijola-vi ri ruch'abel ri Dios\x * \xo 1:39 \xt Mt. 4:23.\x* pa tak qui-sinagogas ri aj chiri', y yerelesaj itzel tak espíritu quiq'uin ri vinak. \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri c'o ri yabil lepra chirij \r (Mt. 8:1-4; Lc. 5:12-16) \p \v 40 C'o c'a jun niyavej riq'uin ri yabil lepra (xapon, xebos) riq'uin ri Jesús, xxuque' chuvech y riq'uin quemelal quire' nu'ij: Si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, nicha'. \v 41 Ri Jesús xupokonaj c'a ruvech, xuya-apu ruk'a' chirij, y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a, xcha'. \v 42 Xe xu'ij ri Jesús quiri', jari' xq'uis-e ri lepra chirij ri niyavej, y xch'ajch'ojir can. \v 43 Jac'ari' tok ri Jesús cof xupaxa'aj-e, y xu'ij che chi tibin, \v 44 y quire' xu'ij-e che: C'o axiquin, man jun achok che tatzijoj-vi nis-ta juba' che ri achique xbanataj aviq'uin. Choj te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote israelita, y taya' ri sipanic ri ru'in can ri Moisés,\x * \xo 1:44 \xt Lv. 14:2-32.\x* richin nik'alajin chiquivech rije' chi rat ch'ajch'oj chic. \v 45 Pero ri xch'ajch'ojir can riq'uin ri lepra, xe xel-e riq'uin ri Jesús, ja yan nutzijoj chique ri vinak ri achique xbanataj riq'uin ri ruyabil. Romari' ri Jesús manak chic che'el ntoc-apu ri pa tinamit chiquivech ri vinak, xa xc'atzin chi xcanaj can ri pa tak lugar manak vinak. Pero eq'uiy vinak ri jalajoj lugar quepe-vi ri nequimolo-qui' riq'uin.\x * \xo 1:45 \xt Mr. 2:13.\x* \c 2 \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri caminak ruk'a-rakan \r (Mt. 9:1-8; Lc. 5:17-26) \p \v 1 Tok xk'ax yan ca'i-oxi' k'ij, ri Jesús xtzolij ri pa tinamit Capernaum, y xc'axataj chi rija' c'o pa jun jay chiri' pa tinamit. \v 2 Romari' cha'anin xquimol-apu-qui' eq'uiy vinak ri achique lugar c'o-vi. Xquinojsaj-apu-qui' pa jay, ronojel chuchi' ri jay niquipitz'ila-vi-qui'. Y ri Jesús nutzijoj ri ruch'abel ri Dios\x * \xo 2:2 \xt Is. 61:1; Mt. 5:2; Mr. 6:34; Lc. 8:1; Hch. 8:25; Ef. 2:17; He. 2:3.\x* chique. \v 3 Jac'ari' tok ec'o (xe'apon, xe'ebos) riq'uin, quic'amon-apu jun ri caminak ruk'a-rakan; (ecaji', yaquiji') chique rije' ec'amayon-pe richin. \v 4 Y roma man juba' ta oc ri quimolon-apu-qui' chiri', ri e'uc'uayon-apu ri niyavej man xetiquer ta xe'oc-apu ri pa jay ri c'o-vi ri Jesús, romari' xejote' pa ruvi' ri jay y ja ri pa ruchojmil ri Jesús xquelesaj-vi-e juba' ruvi' ri jay. Chiri' c'a xquikasaj-vi-ka ri varo'el ri achok chuvech c'o-vi-e ri caminak ruk'a-rakan. \v 5 Tok ri Jesús xutz'et chi riq'uin ronojel cánima epetenak, rija' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Valc'ua'l, ri amac xe'an yan perdonar, xcha' che. \v 6 Chiquicojol ri quimolon-apu-qui' pa jay, etz'uyul-apu jujun achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Rije' quire' niquinojij pa tak cánima: \v 7 ¿Achique roma quila' nu'ij la achi la'? Xa itzel nu'on chuvech ri Dios, roma xaxe ri Dios nibano perdonar mac,\x * \xo 2:7 \xt Job 14:4; Is. 43:25.\x* yecha'. \v 8 Jac'a ri Jesús pa ránima reteman-vi ri yetajin chunojixic pa tak cánima.\x * \xo 2:8 \xt 1 S. 16:7; 1 Cr. 29:17; Sal. 7:9; 139:1; Jer. 17:10; He. 4:13.\x* Romari' cha'anin xu'ij chique: ¿Achique roma quire' ninojij rix pan ivánima? \v 9 ¿Achique c'a ri más man c'ayef ta richin nin-ij che re caminak ruk'a-rakan? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja ri nin-ij che chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el? \v 10 Vacami c'a, richin chi rix nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac pa ruvi' ri roch'ulef,\x * \xo 2:10 \xt Is. 53:11.\x* titz'eta' c'a. Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: \v 11 Nin-ij c'a chave: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che. \v 12 Jari' tok ri niyavej xcataj-e, xuc'ol-e ri ruvaro'el, y chiquivech conojel xel-vi-e, y conojel can achique na xquina', niquiya' ruk'ij ri Dios y niqui'ij: Man jun bey katz'eton chi quire' nibanataj, xecha'. \s1 Ri Jesús nu'ij che ri Leví chi tutzekle'ej \r (Mt. 9:9-13; Lc. 5:27-32) \p \v 13 Xbe chic c'a ri Jesús jun bey chuchi' ri lago, y eq'uiy vinak ri xequimolo-qui' riq'uin, y xerutijoj riq'uin ruch'abel ri Dios. \v 14 Jac'ari' pa rubey xutz'et ri Leví, ruc'ajol jun achi rubinan Alfeo. Ri Leví tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y ri Jesús xu'ij che: Quinatzekle'ej, xcha'. Ja c'a xcataj-pe, y xutzekle'ej. \p \v 15 Y c'o jun k'ij ri Jesús c'o-apu chuchi' mesa chiracho rija', eq'uiy c'a c'uluy tak impuestos y vinak ri ni'ix aj-mac chique ec'o-apu chuchi' mesa junan riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos, roma eq'uiy ri ebenak chirij. \v 16 Tok ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y ri achi'a' fariseos xquitz'et chi ri Jesús niva' quiq'uin c'uluy tak impuestos y quiq'uin vinak ni'ix aj-mac chique, rije' xquic'utuj chique ri discípulos: ¿Achique roma niva' y nukum ruya' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? xecha'. \v 17 Tok ri Jesús xrac'axaj ri tzij re', quire' xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej. Y yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi choj quic'aslen, yin xipe chicoyoxic ri aj-mac,\x * \xo 2:17 \xt Mt. 18:11.\x* richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac,\x * \xo 2:17 \xt Lc. 15:7; 1 Ti. 1:15.\x* xcha' chique. \s1 Nic'utux che ri Jesús achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal ri ru-discípulos \r (Mt. 9:14-17; Lc. 5:33-39) \p \v 18 Ri ru-discípulos ri Juan ri Bautista y ri yetzekle'en quichin ri achi'a' fariseos, can c'o k'ij niqui'en coch'on vayijal. Y c'o c'a ri quire' xec'utun-apu che ri Jesús: Ri ru-discípulos ri Juan y ri yetzekle'en quichin ri fariseos, c'o k'ij niqui'en coch'on vayijal. Jac'a ri a-discípulos rat, ¿achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal? xecha' che. \v 19 Ri Jesús xu'ij chique: ¿Utz cami chi ri ec'o pa jun c'ulubic man yeva' ta tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Manak che'el man ta xqueva', roma c'a c'o na ri ala' aj-c'ulubel quiq'uin. \v 20 Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e chiquicojol, ja chupan tak ri k'ij ri' xtiqui'en coch'on vayijal. \v 21 Man jun vinak xtucusaj jun c'ac'ac' c'ojobel richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma ri c'ac'ac' c'ojobel c'a nuc'ol na ri' y xa nujec' ri tzia'k chic, romari' más nirak'ach'itaj-ka. \v 22 Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un. Roma ri c'ac'ac' vino yerubojij-e ri tz'un, y nitix-e ri vino y ri tz'un man jun chic yec'atzin-vi. Ri ruchojmil, ja chi ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un. Quiri' ri ejemplo xutzijoj ri Jesús. \s1 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri discípulos yequik'upula' rutza'n tak trigo \r (Mt. 12:1-8; Lc. 6:1-5) \p \v 23 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos yek'ax pa jun juyu' ri ticon trigo chuvech, y ri discípulos yequik'upula-e rutza'n ri trigo ebenak.\x * \xo 2:23 \xt Dt. 23:25.\x* \v 24 Roma c'a ri', ri achi'a' fariseos quire' xqui'ij che ri Jesús: Que'atz'eta' la a-discípulos; ru-ley ri Dios man juba' nuya' lugar chi ni'an achel ri yetajin riq'uin. ¿Achique roma yequik'up rutza'n ri trigo vacami, tok ri k'ij re' richin uxlanen? \v 25 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Man jun bey ibanon leer ruch'abel ri Dios ri achique xqui'en ri David y ri ebenak chirij chupan ri ojer can tiempo tok yevayijan chiri'?\x * \xo 2:25 \xt 1 S. 21:1-6.\x* \v 26 Ri David xoc pa racho ri Dios chucanoxic achique niquitij chupan ri tiempo tok ja ri Abiatar ri nimalaj sacerdote. Y masque ru-ley ri Dios nu'ij chi xaxe ri sacerdotes israelitas c'o quik'a' che ri pan ri sujun chic chuvech ri Dios,\x * \xo 2:26 \xt Lv. 24:5-9.\x* pero ri David xutij y hasta xuya' chique ri ebenak chirij, xcha' ri Jesús. \v 27 (Chuka', ka) quire' xu'ij chique: Ri sábado ri k'ij richin uxlanen,\x * \xo 2:27 \xt Ex. 23:12; Dt. 5:14.\x* xa richin jun favor chique ri vinak tok xyo'ox, y man xeyo'ox ta ri vinak richin jun favor che ri k'ij ri'. \v 28 Roma c'a ri', rix tivetemaj chi ri Rajaf ri k'ij richin uxlanen, ja yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xcha' ri Jesús. \c 3 \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun achi ri caminak jun ruk'a' \r (Mt. 12:9-14; Lc. 6:6-11) \p \v 1 Ri Jesús xoc chic apu jun bey pa sinagoga, y chiquicojol ri quimolon-qui' chiri', c'o jun achi caminak jun ruk'a'. \v 2 Y c'o c'a ri xe niquitz'et-apu ri Jesús, k'alaj ri' si nu'on chi nic'achoj ri niyavej chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, richin quiri' c'o roma niquisujuj. \v 3 Jac'ari' tok ri Jesús quire' xu'ij che ri achi caminak ruk'a': Cacataj y cak'ax-pe pa nic'aj, xcha'. \p \v 4 Y ri Jesús xu'ij chique ri ec'o chiri': ¿Achique ri más ruyuken-ri' riq'uin ru-ley ri Dios chi ni'an chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen? ¿Ja ri utz o ja ri man utz ta? ¿Ja ri nicol jun vinak chuvech ri camic o nicamises? xcha' chique. Jac'a rije' man xech'o ta apu. \v 5 Jac'ari' xbison-ka ri Jesús roma rucovil cánima ri quimolon-qui' chiri'. Romari' rija' royoval nich'icch'ot ruvech chique y xu'ij che ri caminak ruk'a': Tayuku' la ak'a', xcha'. Tok ri niyavej xuyuk ruk'a', ja xc'achoj. \v 6 Tok xe'el-e ri achi'a' fariseos chiri', xequimolo-qui' quiq'uin ruvinak ri rey Herodes, richin niquinojij achique ta niqui'en richin niquicamisaj ri Jesús. \s1 Ri Jesús eq'uiy yetzekle'en richin chuchi' ri lago \p \v 7 Xel-e chiri' ri Jesús y xbe chuchi' ri lago junan quiq'uin ri ru-discípulos, y man juba' ta oc chi vinak xetzekle'en-e\x * \xo 3:7 \xt Lc. 6:17.\x* richin. Ec'o aj pa tak tinamit richin ri Galilea, aj pa tak tinamit richin ri Judea, \v 8 aj-Jerusalem, aj pa tak tinamit richin ri Idumea, aj juc'an apu ruchi' ri rakan-ya' Jordán, y aj pa tak lugares chiquinakaj ri tinamit Tiro y ri tinamit Sidón. Y jani na chic más vinak xe'uka riq'uin ri Jesús tok xquic'axaj ri jalajoj tak milagros yerubanala'. \v 9 Eq'uiy c'a ri xquimol-apu-qui' riq'uin, romari' ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos chi tiquiya-pe jun canoa chiri' nakaj, richin man tiquipitz'. \v 10 Ri Jesús q'uiy eruc'achojrisan-pe riq'uin ri quiyabil, y jari' xbano chi conojel ri yeyavej niquinimila-qui' chirij, richin nicajo' (niquitz'om, niquichop) apu. \v 11 Tok ri itzel tak espíritu niquitz'et ri Jesús, niquikasaj-ka-qui' pan ulef chuvech, y riq'uin cuchuk'a' niqui'ij: Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios,\x * \xo 3:11 \xt Lc. 4:41.\x* yecha'. \v 12 Pero ri Jesús jani na xeruch'olij-e richin man tiquelesaj rutzijol (achique, acu'x) rija'.\x * \xo 3:12 \xt Mr. 1:24, 25, 34.\x* \s1 Tok ri Jesús xerucha' doce achi'a' richin xe'oc apóstoles \r (Mt. 10:1-4; Lc. 6:12-16) \p \v 13 C'ajari' tok ri Jesús xjote-e pa ruvi' jun juyu' y xeroyoj-e ri xrojo' chi xeroyoj-e, y rije' can xebe na vi apu riq'uin. \v 14 Chiquicojol ri xeroyoj-e, xerucha' doce richin ye'oc (rachbil, rach'il), richin yerutak chutzijosic ri ruch'abel ri Dios, \v 15 y chi c'o quik'a' chi yequic'achojrisaj ri yeyavej y chi yequelesaj itzel tak espíritu. \v 16 Xucha' ri Simón y xuya' chic jun rubi' y xu'ij Pedro che. \v 17 Xucha' ri Jacobo ri ruc'ajol ri Zebedeo y quiri' mismo ri Juan ri quichak'-quinimal qui' riq'uin ri Jacobo, y xu'ij Boanerges chique. Boanerges nu'ij tzij: ralc'ua'l rayo. \v 18 Xerucha' ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Tadeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ni'ix cananista chique, \v 19 y ri Judas Iscariote ri xtijacho-e richin ri Jesús. Conojel re' xetzolij-pe pa jun jay. \s1 Ec'o niqui'ij chi ri Jesús c'o ruchuk'a' ri cajaf ri itzel tak espíritu riq'uin \r (Mt. 12:22-32; Lc. 11:14-23) \p \v 20 Xquimol chic apu qui' jun bey eq'uiy vinak chiri', y romari' ri Jesús y ri ru-discípulos nis-ta manak tiempo richin yeva'.\x * \xo 3:20 \xt Mr. 6:31.\x* \v 21 Tok ri queteman ruvech ri Jesús xquina'ej-pe, xepe riq'uin richin nuquic'ama', roma xquinojij chi xa (xch'ujir, xmoxer).\x * \xo 3:21 \xt Jn. 10:20.\x* \v 22 Jac'a ri achi'a' ri epetenak pa tinamit Jerusalem ri q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, niquitzijoj chi ri Jesús ja ri Beelzebú ri cajaf ri itzel tak espíritu c'o riq'uin,\x * \xo 3:22 \xt Jn. 8:48, 52.\x* y jari' niyo'on ruchuk'a' richin yerelesaj itzel tak espíritu.\x * \xo 3:22 \xt Mt. 9:34.\x* \v 23 Romari' ri Jesús xeroyoj y xutzijoj jun ejemplo chiquivech. Rija' quire' xu'ij chique: Manak che'el chi ja mismo ri Satanás ye'elesan-e ri rusamajela'. \v 24 Roma si jun rey nicataj chiquij ri mismo ruvinak, man juba' xtilayoj chi rey. \v 25 Quiri' mismo pa jun jay, si ri rajaf xa niquibanala-ka oyoval chiquivech, xa xtijachataj-e quivech. \v 26 Y si ri Satanás nicataj chirij rija' mismo y nujachala-ka-ri' quiq'uin ri rusamajela', man juba' xtilayoj, xa chiri' xq'uis-vi ruk'ij ri ru-gobierno. \v 27 Pero man jun nitiquer ntoc pa racho jun rajaf-jay ri jani na ruchuk'a' richin nelak'-e, si na'ey man nuxim ta ri rajaf-jay. Jac'a si nuxim, c'ajari' c'o che'el nuq'uen-e ronojel ri nrojo'. \p \v 28 Yin kitzij nin-ij chive chi ronojel mac ri yequibanala' ri vinak choch'ulef, can c'a ye'an na perdonar, hasta ronojel ri yok'onic tak tzij ri yequibila'. \v 29 Jac'a ri niyok'on ri Lok'olaj Espíritu, man jun bey xti'an perdonar,\x * \xo 3:29 \xt Lc. 12:10.\x* xa xtrakalej ri mac ri' richin jumul.\x * \xo 3:29 \xt 2 Ts. 1:9.\x* \v 30 Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri achi'a' ri', roma niqui'ij chi ri Jesús c'o itzel espíritu riq'uin. \s1 Ri rute' y ri eruchak' ri Jesús \r (Mt. 12:46-50; Lc. 8:19-21) \p \v 31 Jac'ari' xe'eka ri rute' y ri eruchak' ri Jesús ri achique lugar c'o-vi rija', pero xaxe chojay xec'uje-vi, y xquitak royoxic. \v 32 Chutzalanen ri Jesús eq'uiy etz'uyul-apu, y xqui'ij-apu che: Ri ate' y ri e'achak' ec'o chojay, y yatquicanoj. \p \v 33 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique c'a ri nte' y ri enchak' ninojij rix? \p \v 34 Jac'ari' xerutz'et conojel ri etz'uyul riq'uin y xu'ij: Jare' ri nte' y ri enchak'. \v 35 Roma xa achique na jun nibano ri nurayij ri Dios, jari' ri nte', ri vana' y ri nchak',\x * \xo 3:35 \xt He. 2:11.\x* xcha' ri Jesús. \c 4 \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun ticonel \r (Mt. 13:1-23; Lc. 8:4-15) \p \v 1 Jun bey chic ri Jesús xutz'uc quitijoxic ri vinak chiri' chuchi' ri lago. Y jani na q'uiy xquimol-apu-qui' riq'uin,\x * \xo 4:1 \xt Mr. 2:13.\x* romari' xc'atzin chi xoc-apu pa jun canoa ri c'o pa ruvi' ri ya', y chiri' xtz'uye-vi-ka. Conojel ri quimolon-apu-qui' epa'el-apu chuchi' ri ya'. \v 2 Y pa ruvi' q'uiy cosas xerutijoj-vi, y ronojel riq'uin ejemplos. Rija' richin yerutijoj riq'uin ruchojmil ri ruch'abel ri Dios, quire' xu'ij chique: \v 3 Tivac'axaj ri xtin-ij chive: C'o jun ticonel xbe chuquiraxic semilla. \v 4 Tok ja nuquiraj chiri', c'o che ri semilla xeka pa bey, y xepe ri chicop c'o quixic', xquitij-e ri semilla. \v 5 Ch'aka' che ri semilla xeka chiquicojol tak abaj, y roma chiri' man pin ta ulef c'o, xa cha'anin xe'el-pe, roma man naj ta xec'uje-vi-ka ri semilla. \v 6 Jac'a tok xel-pe ri k'ij, ri ch'utik tico'n xec'at chuvech, y xechakij-ka roma manak ni'e-vi-ka ri quixe'. \v 7 C'o ch'aka' che ri semilla xeka achique lugar ye'el-vi-pe q'uix y junan xe'el-pe riq'uin. Pero ri q'uix más cha'anin xeq'uiy, y ri ch'utik tico'n xek'aner-ka chucojol\x * \xo 4:7 \xt Jer. 4:3.\x* y man jun xquiya'. \v 8 Pero c'o che ri semilla xeka pa ruch'acul ri ulef, y tok xe'el-pe y xeq'uiy, jabel xquiya', roma c'o xquiya' a treinta, c'o xquiya' a sesenta y c'o xquiya' a cien. \v 9 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij, xcha'. \p \v 10 Jac'a tok xcanaj can ruyon quiq'uin ri ru-discípulos, y ri más chic ri ec'o-apu riq'uin, rije' xquic'utuj ruchojmil ri ejemplo che. \v 11 Ri Jesús quire' xu'ij chique: Chive rix yo'on lugar chi c'o nivetemaj chirij ru-gobierno ri Dios, ri man can ta ojer ri' k'alajrisan can. Jac'a ri man yinquinimaj ta, riq'uin ejemplos yich'o-vi chique, \v 12 richin quiri' masque niquitz'et ri najin chiquivech, pero xa achel man yetzu'un ta;\x * \xo 4:12 \xt Is. 6:9, 10; 44:18; Jer. 5:21.\x* masque niquic'axaj ri ni'ix chique, pero xa man (nik'ax, nino') ta chiquivech, richin quiri' man tiquijal quino'oj, y man ti'an perdonar ri quimac roma ri Dios. \v 13 Jac'ari' tok xu'ij: ¿Man (nik'ax, nino') ta c'a chivech ri ejemplo ri xintzijoj-ka chive c'a? Si quiri', ¿achel (xtik'ax, xtino') chivech ri ch'aka' chic ejemplos? \v 14 Ri ticonel, jun rusamajinel ri Dios ri nitico ri ruch'abel ri Dios pa cánima ri vinak. \v 15 Ri semilla ri xeka pa bey, jari' nu'ij tzij chi ec'o vinak nitic can ruch'abel ri Dios pa cánima, pero tok quic'axan chic, ja nipe ri Satanás y nrelesaj-e ri ticon can pa cánima.\x * \xo 4:15 \xt 2 Co. 4:4.\x* \v 16 Ri semilla ri xeka chiquicojol tak abaj, nich'o pa quivi' ri ye'ac'axan ruch'abel ri Dios y can yequicot niquic'ul, \v 17 pero man nuq'uen ta ka ruvech pa cánima, xa juba' oc k'ij niquiya' cánima riq'uin ri Dios, roma tok yeyo'ox pa k'axomal o pa pokonal roma quiniman ruch'abel ri Dios, xa cha'anin niquil jun roma chi niquixutuj can ri Dios. \v 18 Y ri semilla ri xeka chiquicojol tak q'uix, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, \v 19 pero roma ni'e cánima pa ruvi' ri roch'ulef y nisatz cánima pa ruvi' beyomal,\x * \xo 4:19 \xt Sal. 52:7; Pr. 23:5; Ec. 5:13, 14.\x* y roma yequirayij jalajoj tak cosas; jari' ri ntoc quiq'uin ri nibano chi nijik' ri ruch'abel ri Dios, y man jun samaj nu'on pa cánima. \v 20 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef, nich'o pa quivi' ri ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, y can niquic'ul pa tak cánima ri niquic'axaj, y pa quic'aslen c'o utz nik'alajin,\x * \xo 4:20 \xt Jn. 15:5; Ro. 7:4; Col. 1:6; 2 P. 1:4-8.\x* achel ruvech ri tico'n ri c'o niquiya' a treinta, c'o niquiya' a sesenta y c'o niquiya' a cien. \s1 Man jun ri evan can ri man ta xtel chosakil \r (Lc. 8:16-18) \p \v 21 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chic chique: Tok nic'amer-pe jun candil\x * \xo 4:21 \xt Mt. 5:15; Lc. 11:33.\x* richin nu'on sakil pa jay, man niyo'ox ta apu chuxe' cajón, o chuxe' ch'at, xa niyo'ox pa (ruc'ojle'el, ru-lugar). \v 22 Roma man jun ri evan ri man ta xtek'alajin-pe, ni man jun achique banon che'elek'el ri man ta xtel chosakil.\x * \xo 4:22 \xt Mt. 10:26.\x* \v 23 Si c'o jun (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij, xcha' ri Jesús. \p \v 24 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chic chique: Tiya' jabel ixiquin che ri nivac'axaj, roma ja ri ajani ixiquin niya' che ri nivac'axaj viq'uin, quiri' ri xtivetemaj. Y hasta xtivetemaj más chuvech ri ivac'axan. \v 25 Roma ri c'o chic riq'uin, xtiyo'ox más che. Jac'a ri man jun oc ruchajin, hasta ri juba' c'o riq'uin, xteleses che.\x * \xo 4:25 \xt Mt. 13:12.\x* \s1 Ri ejemplo chirij ri semilla tok ntel-pe y niq'uiy \p \v 26 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Nintzijoj na jun ejemplo chive: Ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, achel tok jun vinak nerutica' semilla pa jun juyu'.\x * \xo 4:26 \xt Mt. 13:24.\x* \v 27 Tok ruticon chic can ri semilla, man nujal ta rubanic ri ruc'aslen; chak'a' niver, chuca'n k'ij nicataj-pe y quiri' ri ruc'aslen jumul. Jac'a ri semilla ruyon ntel-pe y niq'uiy, y ri ticonel nis-ta reteman rubeyal ruq'uiyilen. \v 28 Roma ja ri roch'ulef nibano chi nuya' ri tico'n. Na'ey ntel-pe ri ch'uti alaj trigo, c'ajari' nuc'ut-pe-ri' ri ch'uti rutza'n, y pa ruq'uisbel ninoj-pe rupan ri rutza'n. \v 29 Tok ri tico'n utz chic richin nik'at, yetak samajela' chupan richin nequik'ata', roma ruk'ijul chic richin nik'at.\x * \xo 4:29 \xt Ap. 14:15.\x* \s1 Ri ejemplo pa ruvi' ru-semilla ri mostaza \r (Mt. 13:31, 32; Lc. 13:18, 19) \p \v 30 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: ¿Achok riq'uin cami nikajunumaj-vi ri ru-gobierno ri Dios? ¿Achique ta cami ejemplo nikacusaj richin más k'alaj nu'on chivech? \v 31 Ri ru-gobierno ri Dios xa achel jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza tok niyo'ox can chupan ri ulef, masque ja semilla ri' ri más co'ol chiquivech ch'aka' chic semilla ri ec'o choch'ulef. \v 32 Pero tok ntel-pe, xa jari' ri más (nim, tij) ntel\x * \xo 4:32 \xt Hch. 2:41; 4:4; 5:14; 19:20.\x* chiquivech ronojel quivech tico'n, y can yec'uje' chovon tak ruk'a'. Romari' ri chicop c'o quixic' hasta c'o che'el niquimujaj-qui' pa tak ruk'a'. \s1 Ri rucusasic nu'on ri Jesús chique ri ejemplos \r (Mt. 13:34, 35) \p \v 33 Ri Jesús q'uiy ejemplos achel re' ri xerucusaj richin xutzijoj ruch'abel ri Dios chique ri vinak, y xaxe ri ajani yetiquer niquetemaj ri nutzijoj chique. \v 34 Y man jun ri xutzijoj ri man ta xucusaj ejemplos. Pero tok quiyon ec'o riq'uin ri ru-discípulos, rija' nuchojmij ronojel chiquivech. \s1 Ri Jesús nuk'at ruchuk'a' ri cak'ik' y ri ya' \r (Mt. 8:23-27; Lc. 8:22-25) \p \v 35 Tok xoc-pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Kuk'ax-apu juc'an\x * \xo 4:35 \xt Mt. 8:18.\x* ruchi' ri lago, xcha' chique. \v 36 Y tok rije' xequitak yan can ri vinak chi tak cacho, ri Jesús quiri' tz'uyul pa canoa xquic'uaj pa ruvi' ri ya'. Y ec'o ch'aka' chic canoas ri xetzekle'en-e richin. \v 37 Jac'a tok ebenak chic pa ruvi' ri ya', xtiquer-pe jun nimalaj cak'ik' ri nu'on chi nicataj ri ya' chicaj; choj nika-ka chupan ri canoa ri ebenak-vi, romari' ri canoa ninoj-pe riq'uin ya'. \v 38 Jac'a ri Jesús c'a chirij can niver-vi pa ruvi' jun ch'aquet-vi'aj. Y ri discípulos xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Ajaf! ¿Man nuya' ta pena chave chi xa nkujik'? xecha' che. \v 39 Xcataj c'a pe ri Jesús, cof xch'o che ri cak'ik', y quire' xu'ij che ri ya': Catane-ka y casiso-ka, xcha'. Ri cak'ik' xq'uis-e, y jabel li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'.\x * \xo 4:39 \xt Job 38:8-11; Sal. 89:9; 93:4; 107:23-29; 135:5, 6.\x* \v 40 Jac'ari' tok quire' xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi'? ¿Man cukul ta ic'u'x viq'uin? \v 41 Jac'a ri discípulos jani na quixi'in-qui' y niquic'utula' chiquivech: ¿Achique c'a chi achi re' chi hasta ri cak'ik' y ri ya' niquinimaj rutzij? yecha'. \c 5 \s1 Ri Jesús yerelesaj itzel tak espíritu riq'uin jun achi aj-Gadara \r (Mt. 8:28-34; Lc. 8:26-39) \p \v 1 Ri Jesús y ri ru-discípulos xek'ax yan apu juc'an ruchi' ri lago, y (xe'apon, xe'ebos) pa jun lugar quichin ri aj-Gadara. \v 2 Tok ri Jesús xel-e chupan ri canoa, jari' xuc'ul roma jun achi ri elenak-pe pa camposanto. Ri achi ri' c'o itzel espíritu riq'uin, \v 3 y ja ri pa camposanto c'o-vi jumul. Man jun vinak nitiquer niximo richin, nis-ta riq'uin cadena. \v 4 Q'uiy (mul, paj) ximilo'n ruk'a-rakan che ch'ich' y che cadena, jac'a rija' man c'ayef ta chi eruc'ojpilo'n ri cadena y erumutun ri ch'ich'. Can man jun nitiquer chirij. \v 5 Chi chak'a' chi pak'ij nibiyaj pa tak juyu' y ri pa camposanto, nisiq'uin y nusocola-ri' che abaj. \v 6 Tok ri achi ri' xutz'et-apu ri Jesús chi naj, junanin xbe-apu riq'uin y xxuque'\x * \xo 5:6 \xt Fil. 2:10, 11.\x* chuvech. \v 7 Rija' riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij-apu che: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri nimalaj Dios pa ruvi' ronojel, ¿achique najo' chuve? Taya' atzij chuvech ri Dios chi man yinaya' pa k'axomal, nicha'. \v 8 Quiri' xu'ij-pe, roma ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi. \v 9 Y ri Jesús xuc'utuj che: ¿Achique abi'? xcha'. Legión nubi', roma roj q'uiy, xcha-pe ri itzel espíritu. \v 10 Y jani na nuc'utula-apu quemelal che ri Jesús chi man querelesaj-e chupan ri lugar ri'. \v 11 Chiri' chorak'aric jun juyu', eq'uiy ak yeva'. \v 12 Y conojel ri itzel tak espíritu ri ec'o riq'uin ri achi, niquic'utula' quiquemelal chuvech ri Jesús, y niqui'ij: Taya' lugar chike chi nkujoc quiq'uin la ak ec'o chila', xecha'. \v 13 Ri Jesús xu'ij chique chi utz. Xe'el c'a e ri itzel tak espíritu riq'uin ri achi, y xe'oc quiq'uin ri ak. Ri ak ec'o cami ca'i' mil, y conojel c'a niquitelela-qui' xebe chuvech jun rak'aric juyu' c'a pa ya', y chiri' xejik'-vi. \p \v 14 Ri yeyuk'un quichin ri ak xe'enimaj, y xbequiya' rutzijol pa tinamit y ri pa tak juyu', y ri vinak xepe c'a richin nuquitz'eta' ri achique xbanataj. \v 15 Tok xe'uka ri c'o-vi ri Jesús, xquitz'et chi tz'uyul ri achi ri xec'uje' q'uiy itzel tak espíritu riq'uin, rucusan rutziak\x * \xo 5:15 \xt Lc. 8:27, 35.\x* y man nich'ujyej ta chic achel ri rubanon-pe, y romari' xa xquixi'ij-qui'. \v 16 Ri xetz'eto ri achique xbanataj riq'uin ri achi ri xec'uje' itzel tak espíritu riq'uin, y ri achique xbanataj quiq'uin ri ak, xquitzijoj ronojel chique ri xequimolo-qui' chiri'. \v 17 Romari' ri aj chiri' xquic'utuj favor che ri Jesús chi tel-e chupan ri qui-lugar.\x * \xo 5:17 \xt Job 21:14.\x* \v 18 Jac'a tok ntoc-e ri Jesús pa canoa chiri', ri achi ri xec'uje' itzel tak espíritu riq'uin, nuc'utula' quemelal che chi tuya' lugar chi ni'e chirij.\x * \xo 5:18 \xt Lc. 8:38.\x* \v 19 Jac'a ri Jesús man xuya' ta lugar, xa quire' xu'ij-e che: Cabin chi'avacho quiq'uin ri achak'-animal, y tatzijoj chique ri nimalaj favor xu'on ri Ajaf aviq'uin, y ri nimalaj rupokonaxic avech xu'on, xuche'ex. \v 20 Xel c'a e ri achi chiri', xbe pa tak tinamit richin ri Decápolis, y nutzijola' ri nimalaj favor ri xu'on ri Jesús riq'uin. Y conojel ri ye'ac'axan, can achique na niquina'. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj jun ixok, y nuya' chic ruc'aslen rumi'al ri Jairo \r (Mt. 9:18-26; Lc. 8:40-56) \p \v 21 Xe'oc c'a e ri Jesús y ri ru-discípulos pa canoa\x * \xo 5:21 \xt Mt. 9:1; Lc. 8:37.\x* richin xek'ax chic apu juc'an ruchi' ri lago. Jac'a tok (xe'apon, xe'ebos) juc'an, eq'uiy vinak ri xuquimolo-qui' riq'uin.\x * \xo 5:21 \xt Gn. 49:10.\x* Y rija' chuchi' ri ya' xc'uje-vi. \v 22 Y c'o c'a jun achi rubinan Jairo ri can c'o ruk'ij chupan ri sinagoga ri xjel-apu chiri', y tok xutz'et ri Jesús, ja xbexuque' chuvech. \v 23 Rija' riq'uin quemelal quire' nu'ij che: Ri numi'al xe chic nijilo. Tabana' favor, jo' chuvij richin na'aya' ri ak'a' pa ruvi' richin nic'achoj y nic'ase' can, xcha'. \p \v 24 Xbe c'a ri Jesús chirij ri achi, y eq'uiy vinak etzekleyon-e richin, y can niquipitz'ila' ebenak. \v 25 Pero c'o c'a jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel roma jun yabil.\x * \xo 5:25 \xt Lv. 15:25.\x* \v 26 Ri ixok re' q'uiy c'ayef ruk'asan roma ri jalajoj aj-k'omanela' benak-vi; ronojel ruméra ruq'uison chic, y man jun ak'on rutaken ri yabil, xa más nuya-pe ruchuk'a' ri yabil chirij. \v 27 Tok ri ixok re' xrac'axaj rutzijol ri Jesús, xjel-apu chirij chiquicojol ri vinak y (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak.\x * \xo 5:27 \xt Mr. 3:10; Lc. 6:19.\x* \v 28 Quiri' xu'on roma quire' ru'in-pe pa ránima: Xa riq'uin ta juba' (nintz'om, ninchop) apu ruchi' ri rutziak, yic'achoj. \v 29 Y xe quiri' xu'on ri ixok, jari' xtane' chi nibin ri ruquiq'uel. Can xuna' chi xc'achoj riq'uin ri ruk'axomal. \v 30 Ri Jesús can jari' xuna' chi c'o uchuk'a' xel-e riq'uin.\x * \xo 5:30 \xt Lc. 6:19.\x* Xtzu'un c'a can chirij chiquicojol ri vinak, y xu'ij: ¿Achique (xtz'amo, xchapon) pe ri nutziak? xcha'. \v 31 Ri ru-discípulos xqui'ij che: Rat natz'et chi la vinak yatquipitz'ila' epetenak, ¿y c'a najo' navetemaj (achique, acu'x) xuya-apu ruk'a' chavij? xecha'. \v 32 Pero ri Jesús c'ula' nitzu'un richin nrojo' nretemaj (achique, acu'x) ri xuya-apu ruk'a' chirij. \v 33 Jac'ari' tok ri ixok roma xuna'ej chi xa xc'achoj riq'uin ri ruyabil, nibarbot ruxi'in-ri' xbexuque' chuvech y xu'ij che ronojel ri ruk'asan pa ruk'a' ri yabil. \v 34 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri ixok: Numi'al, roma riq'uin ronojel avánima\x * \xo 5:34 \xt Mr. 10:52; Lc. 7:50; 17:19; 18:42; Hch. 14:9.\x* xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil. Vacami catzolij, ri avánima xril uxlanen. Ri yabil ri rat ruyo'on-pe pa c'ayef man chic xtitzolij ta pe. \p \v 35 C'a nich'o na ri Jesús riq'uin ri ixok chiri', tok ec'o e'elenak-pe chiracho ri achi c'o ruk'ij pa sinagoga ri quire' xqui'ij che: Jairo, ri ami'al (xcom, xquen) yan ka. ¿Achique chic roma ni'e ri Tijonel chavij? xecha' che. \p \v 36 Tok ri Jesús xrac'axaj ri xe'ix che ri achi, rija' quire' xu'ij che: Man taxi'ij-avi', xaxe tanimaj pan avánima\x * \xo 5:36 \xt Jn. 11:40.\x* chi nic'achoj ri ami'al, xcha'. \v 37 Y ri Jesús man xuya' ta lugar chi xebe chic ch'aka' chirij, xaxe ri Pedro, y ri ca'i' quichak'-quinimal qui' quibinan Jacobo y Juan.\x * \xo 5:37 \xt Mt. 17:1.\x* \v 38 Jac'a tok (xapon, xebos) chiracho ri achi c'o ruk'ij pa sinagoga, ri Jesús xutz'et chi yech'ujlan, y xutz'et ri ye'ok' y jani na sic' niqui'en. \v 39 Tok xoc-apu ri pa jay, rija' xu'ij chique: ¿Achique roma yixok' y yixch'ujlan? Ri xten re' man caminak ta, xa niver, xcha'. \v 40 Jac'a rije' xa xetze'en chirij ri Jesús. Xpe c'a rija' xerelesaj-pe conojel ri vinak. Xaxe ri te'ej-tata'aj y ri oxi' discípulos xerucusaj-apu ri achique lugar c'o-vi ru-cuerpo ri xten. \v 41 Jac'ari' (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri xten y xu'ij che: Talita cumi, xcha'. Ri tzij re' nu'ij: Nóya, chave nin-ij-vi chi cacataj. \v 42 Xe xu'ij\x * \xo 5:42 \xt Sal. 33:9.\x* quiri' ri Jesús, jari' xcataj-pe ri xten, y nibin, roma doce chic rujuna'. Y ri ec'o chiri' jani na xquixi'ij-qui' tok xquitz'et ri xbanataj. \v 43 Pero ri Jesús xu'ij chique chi man jun tiquelesaj rutzijol,\x * \xo 5:43 \xt Mt. 12:16; 17:9; Mr. 3:12; Lc. 5:14.\x* y xu'ij chi tiquitzuku' ri xten. \c 6 \s1 Ri Jesús nik'ax chic jun bey pa tinamit Nazaret \r (Mt. 13:53-58; Lc. 4:16-30) \p \v 1 Xel c'a e ri Jesús chiri' y xbe pa rutinamit, y ri ru-discípulos xebe chirij. \v 2 Tok xuka ri sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús yerutijoj ri quimolon-qui' pa sinagoga. Eq'uiy xsatz quic'u'x tok xquic'axaj ri ch'abel ri xu'ij chique, y niquibila': ¿Achique c'a lugar petenak-vi ronojel ri reteman? Y, ¿achel yo'on-pe ri no'oj re' che, y ri uchuk'a' ri nibano chi yebanataj re milagros chuk'a'? \v 3 Roma ri achi re' xa jun samajiy-che', ral ri María, quinimal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Ri rana' xa vave' chikacojol ec'o-vi, xecha'. Y ri vinak xa itzel xquina'\x * \xo 6:3 \xt Is. 53:2, 3; Jn. 6:42.\x* che ri Jesús. \v 4 Pero ri Jesús quire' xu'ij chique ri vinak: Nis-ta jun profeta ri man ta niyo'ox ruk'ij, pero man coma ta ri aj-rutinamit, man coma ta ri (eralpachel, yaraj-c'uaxel)\x * \xo 6:4 \xt Jn. 7:5.\x* ni man coma ta ri aj pa racho, xcha' chique. \v 5 Y manak che'el xu'on jun milagro ri Jesús chiri' pa rutinamit, xaxe ca'i-oxi' yeyavej ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xu'on chi xec'achoj. \v 6 Ri Jesús can achique na xuna', roma ri ruvinak man niquinimaj ta achique rija'.\x * \xo 6:6 \xt Jn. 1:11.\x* Y xbe pa tak aldeas ri ec'o chiri' nakaj richin yerutijoj ri vinak.\x * \xo 6:6 \xt Mt. 9:35.\x* \s1 Ri discípulos yetak richin nequitzijoj ruch'abel ri Dios \r (Mt. 10:5-15; Lc. 9:1-6) \p \v 7 Ri Jesús xeroyoj ri doce ru-discípulos, xerutak-e chi caca', y xu'on-e chique chi c'o quik'a' chi yequelesaj itzel tak espíritu.\x * \xo 6:7 \xt Mt. 10:1.\x* \v 8 Rija' xu'ij-e chique chi man jun achique tiquic'uaj richin ri quibey; xaxe ch'ami'y. Man tiquic'uaj morral, nis-ta pan, nis-ta méra pa tak (quipas, quic'an). \v 9 Xaxe quixajab tiquicusaj-e, y man tiquic'uaj jun chic solaj quitziak. \v 10 Y xu'ij-e chique: Xa achique na jay yixoc-vi, chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xquixel-pe chupan ri lugar ri'. \v 11 Pero si c'o jun lugar man xtic'ul ta ivech, y man xticajo' ta xtiquic'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix, tok yixel-pe chiri', (tiquiraj, titota') can ri pokolaj pa tak ivakan chiquivech ri aj chiri', richin tiquina'ej chi man utz ta ri xqui'en.\x * \xo 6:11 \xt Lc. 10:10, 11; Hch. 13:51.\x* Jac'a yin kitzij nin-ij chive, chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, más q'uiy castigo\x * \xo 6:11 \xt He. 10:31.\x* xtika pa quivi' ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma y ri aj-Gomorra, xcha-e chique. \v 12 Xebe c'a ri discípulos, niquitzijoj chique ri vinak chi tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri quimac. \v 13 Q'uiy c'a itzel tak espíritu yequelesaj, y eq'uiy yeyavej niquiyala' can aceite olivo\x * \xo 6:13 \xt Stg. 5:14.\x* pa quivi' y yequic'achojrisaj can. \s1 Ri rucamic ri Juan ri Bautista \r (Mt. 14:1-12; Lc. 9:7-9) \p \v 14 Ri rey Herodes xrac'axaj chi ri Jesús q'uiy rutzijol chiquicojol ri vinak, pero nu'ij chi ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', y romari' ocunak nimalaj uchuk'a' riq'uin richin nitiquer yerubanala' milagros. Quiri' ri nunojij ri Herodes. \v 15 Jac'a ch'aka' niqui'ij chi ri Jesús ja ri profeta Elías,\x * \xo 6:15 \xt Mt. 16:13, 14; Mr. 8:27, 28.\x* ri xc'uje' ojer can. Ch'aka' chic niqui'ij chi jun profeta o jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can. \v 16 Tok ri rey Herodes xrac'axaj quiri', rija' nu'ij: Ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xin-ij yin chi xcumix-e (rujolon, ruvi'), y vacami xc'astaj chic pe chiquicojol ri anima'i'. \v 17 Ri Herodes quiri' nunojij, roma ja rija' x-in chi (xtz'am, xchap) ri Juan y xxim pa cadena ri pa cárcel. Quiri' xu'on che ri Juan, roma ri Herodes rubanon-ka rixayil che ri Herodías,\x * \xo 6:17 \xt Lc. 3:19, 20.\x* rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes, \v 18 y ri Juan quire' ru'in che: Man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi abanon-ka avixayil che ri Herodías, rixayil\x * \xo 6:18 \xt Lv. 18:16; 20:21; He. 13:4.\x* ri animal. Quiri' ru'in che. \v 19 Romari' ri Herodías nikukut riq'uin royoval chirij ri Juan; can rurayin rucamic, pero man rilon ta achique nu'on richin nucamisaj. \v 20 Roma ri Herodes ruchajin utz ri Juan richin man jun achique ti'an che, roma reteman chi jun chojmilaj achi cha'on roma ri Dios. Y tok ri Herodes nrac'axaj ri nutzijoj ri Juan che, can man nril ta achique nu'on riq'uin ri ni'ix che, pero nika chuvech nrac'axaj. \v 21 Pero xuka c'a jun k'ij chi ri Juan nika pa ruk'a' ri Herodías, y ri' ja ri k'ij tok ri Herodes xu'on nimak'ij roma xuq'uis chic jun rujuna'. Ri Herodes xeroyoj ri nima'k tak quik'ij chupan ri ru-gobierno, ri e'uc'uay quichin ri soldados y ri vinak ri can c'o quik'ij pa departamento Galilea richin jun va'in. \v 22 Najin ri nimak'ij chiri', tok xoc-apu ri xten ral ri Herodías, y xxojo chiquivech ri etz'uyul chuchi' mesa, y xka chuvech ri Herodes y chiquivech conojel. Jac'ari' tok ri rey Herodes xu'ij che ri xten: Tac'utuj ri achique najo' y yin xtinya' chave, xcha'. \v 23 Can xuya' rutzij che y xu'ij: Xa achique na ri xtac'utuj, yin xtinya' chave, masque nic'aj che ronojel ri nin-en gobernar pa ruvi' nac'utuj, can xtinya' chave, xcha'. \v 24 Xel c'a e ri xten, y quire' xu'ij che ri rute': Ri rey Herodes c'o xusuj chuve, y ¿achique cami ninc'utuj che, yacha' rat? Jac'a ri rute' quire' xu'ij che: Ja ri (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista tac'utuj, xcha' che. \v 25 Xoc chic apu cha'anin ri xten riq'uin ri rey Herodes y xu'ij che: Yin ninjo' chi vacami mismo naya-pe pa jun plato ri (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista, xcha'. \v 26 Ri rey Herodes xpe nimalaj bis pa ránima tok xrac'axaj quiri', pero roma ruyo'on chic rutzij che, y can chiquivech ri ec'o-apu riq'uin chuchi' mesa ru'in-vi, rija' man xrojo' ta xu'ij che ri xten chi manak che'el. \v 27 Jac'ari' xutak-e jun soldado, y xu'ij chi tic'amer-pe (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista. \v 28 Xbe c'a ri soldado, xucumij-e (rujolon, ruvi') ri Juan chiri' pa cárcel, xuya' c'a pe pa jun plato, xuq'uen-pe che ri xten, y ri xten xberuya' che ri rute'. \v 29 Tok ru-discípulos ri Juan ri Bautista xquic'axaj ri xbanataj, xebe chuc'amic ri ru-cuerpo richin xquimuk. \s1 Ri Jesús yerutzuk vo'o' mil vinak \r (Mt. 14:13-21; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14) \p \v 30 Tok xetzolij-pe ri apóstoles, xquimol-apu-qui' riq'uin ri Jesús, y xquitzijoj che ronojel ri achique chi samaj ri xequibana' y ri achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios ri xquiya' chiquivech ri vinak. \v 31 Ri Jesús xu'ij c'a chique: Jo' kayon achique lugar manak vinak richin nkujuxlan juba'. Quiri' xu'ij chique roma can eq'uiy vinak ye'el-ye'oc quiq'uin, y romari' nis-ta manak tiempo richin yeva'.\x * \xo 6:31 \xt Mr. 3:20.\x* \v 32 Can xe'oc na vi e ri Jesús y ri ru-discípulos pa jun canoa y xebe pa jun lugar manak vinak. \v 33 Pero eq'uiy xetz'eto quichin tok xe'oc-e chupan ri canoa, y xa xquetemaj-e ruvech. Eq'uiy c'a xe'el-e chicakan ri pa tak tinamit richin xbequila' ri Jesús ri lugar ri xbe-vi, y xa ja yan chic rije' ec'o-apu na'ey. Tok ri Jesús y ri ru-discípulos (xe'apon, xe'ebos), ri vinak xquimol-apu-qui' chiquij. \v 34 Tok xel-e ri Jesús ri pa canoa, xutz'et chi eq'uiy vinak coyo'en, y xupokonaj quivech\x * \xo 6:34 \xt Mt. 9:36; He. 4:15.\x* roma e'achel ovejas ri manak quiyuk'unel; y (xutz'om, xuchop) c'a yerutijoj pa ruvi' q'uiy tak cosas.\x * \xo 6:34 \xt Is. 54:13.\x* \v 35 Jac'a tok xk'ak'ij-ka, ri ru-discípulos xejel-apu riq'uin y xqui'ij che: Ri rojc'o-vi manak vinak y ja xk'ak'ij-ka; \v 36 romari' más utz ye'atak-e ri vinak pa tak lugares nakaj y pa tak aldeas richin nequilok'o' pan roma manak achique richin niquitij, xecha' che. \v 37 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Rix quixtzuku quichin, xcha'. Y rije' xqui'ij che: ¿Najo' chi nekalok'o' pan che rajil vakxaki' ic' samaj richin yekatzuk conojel re'? xecha'. \v 38 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Te'itz'eta' ajani pan c'o iviq'uin, xcha'. Tok quitz'eton chic, rije' xqui'ij: Vo'o' pan y ca'i' quer, xecha'. \v 39 Jac'ari' xu'ij chique chi tiquibana' chi quetz'uye' conojel chi tak botzaj chosabána rex. \v 40 Y can quiri' vi xqui'en; chi a cien y chi nic'aj tak ciento xquic'uaj-qui', xetz'uye' pa ruvi' ri sabána. \v 41 Y ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj y xumatioxij che ri Dios. Jac'ari' xeruper ri pan, xuya-e chique ri ru-discípulos richin chi niquiya' chiquivech ri vinak, y xujachala' ri quer chiquivech conojel. \v 42 Conojel xeva' y jabel xnoj quipan. \v 43 C'ajari' xquimol ri ruchi' tak pan y ri quer ri man xq'uis ta, y c'a xnoj na doce chaquech. \v 44 Y ri xeva', evo'o' mil achi'a'. \s1 Ri Jesús nibin chirakan pa ruvi' ri lago Galilea \r (Mt. 14:22-27; Jn. 6:15-21) \p \v 45 Ri Jesús xerucusaj-e ri ru-discípulos chupan ri canoa, richin quenabeyaj-e chuvech c'a pa Betsaida, ri c'o-apu juc'an ruchi' ri lago; roma rija' c'a nich'o na can chique ri vinak richin yerutak-e chi tak cacho. \v 46 Y tok erutakon chic can chi tak cacho, rija' xbe-e chuvech jun juyu' richin nerubana' orar.\x * \xo 6:46 \xt Mr. 1:35; Lc. 6:12.\x* \v 47 Tok xoc-pe ri ak'a', ri Jesús c'a c'o na chiri', jac'a ri canoa ri ebenak-vi ri discípulos, pa nic'aj chic ya' c'o-vi-apu. \v 48 Rija' xerutz'et-apu ri ru-discípulos chi c'ayef ebenak y k'alaj chi ecosnak chic, roma ri cak'ik' nurutz'ajij-ri' chuvech ri canoa. Y c'a cumaj na sakar chupan ri rucaj parte richin ri ak'a', rija' nibin pa ruvi' ri ya' benak-apu quiq'uin, y xunojij chi nik'ax-e chiquivech. \v 49 Jac'a rije' tok xquitz'et chi c'o jun nibin pa ruvi' ri ya', xquinojij-ka chi jun xibinel, y xesiq'uin \v 50 roma conojel xetz'eto richin y xquixi'ij-qui'. Jac'a ri Jesús cha'anin xch'o-pe chique y xu'ij: ¡Ticovij-ivi', man tixi'ij-ivi'! Xa ja yin,\x * \xo 6:50 \xt Mt. 14:27; Jn. 6:20.\x* xcha'. \v 51 Xoc c'a e quiq'uin pa canoa, jac'ari' xtane-ka ri cak'ik'. Ri discípulos jani na xsatz quic'u'x y achique na xquina' tok xquitz'et ri xbanataj. \v 52 Rije' quiri' xqui'en roma man (k'axnak, novinak) ta chiquivech ri achique chi uchuk'a' c'o riq'uin ri Jesús, masque rije' xquitz'et tok xu'on chi xq'uiyer ruvech ri pan richin xerutzuk ri vinak. Roma ri cánima cof\x * \xo 6:52 \xt Jer. 17:9; Mr. 3:5; 8:17; 16:14.\x* rubanon jumul. \s1 Ri Jesús nu'on chi yec'achoj ri yeyavej ri ec'o pa Genesaret \r (Mt. 14:34-36) \p \v 53 Tok quik'asan chic ruvi' ri lago, (xe'apon, xe'ebos) pa Genesaret y xquixim can ri canoa chiri'. \v 54 Jac'a tok xe'el-e chupan ri canoa, cha'anin xetemex ruvech ri Jesús coma ri ec'o chiri'. \v 55 Pa ronojel c'a lugar ri ec'o-pe nakaj xequiyala-vi rutzijol, romari' ri vinak can ja ri achique lugar xquic'axaj chi c'o-vi, chiri' xequic'uaj-vi ri yeyavej chuvech tak varo'el. \v 56 Xa achique na juyu', aldea o tinamit ntoc-vi ri Jesús, ri vinak xequiyala' ri yeyavej chuchi' tak bey ri nik'ax-vi rija', y niquic'utula' favor che chi tuya' lugar chique ri yeyavej chi masque xaxe juba' ruchi' rutziak (niquitz'om, niquichop) apu. Y conojel ri (yetz'amo, yechapo) apu, yec'achoj riq'uin ri quiyabil. \c 7 \s1 Ri nibano man ch'ajch'oj ta che ruc'aslen jun vinak \r (Mt. 15:1-20) \p \v 1 Riq'uin ri Jesús chiri', xquimol-apu-qui' achi'a' fariseos y ca'i-oxi' achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri epetenak pa tinamit Jerusalem. \v 2 Rije' xequitz'et chi ec'o chique ri ru-discípulos ri Jesús yeva', pero man ch'ajch'oj ta quik'a'. Quiri' xqui'ij rije' roma ri discípulos man xquich'aj ta ka quik'a' achel niqui'en ri achi'a' ri'. \v 3 Roma ri achi'a' fariseos y conojel ri israelitas, ley quibanon che ri bin can coma ri ojer tak quivinak, y romari' si man niqui'en ta utz-utz pa ruchojmil ri ch'ajoj-k'a' achel c'utun can chiquivech, man yeva' ta. \v 4 Tok yetzolij-pe ri pa tak c'ayibel, man yeva' ta si man niquich'ajch'ojij ta qui' na'ey. Jalajoj tak costumbres ri quic'ulun can quiq'uin ri ojer tak quivinak ri quibanon ley chique achel ri ch'ajoj tak kumbel-ya', ch'ajoj tak bojo'y, ch'ajoj tak lak ri ebanon che ch'ich' y ri ch'ajoj ri yequi'en che ri lugar yerak'e-vi tok yeva'. \v 5 Romari' ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achique roma ri a-discípulos man niquinimaj ta ri qui'in can ri nimalaj tak kamama'? Roma tok yeva' man niqui'en ta ri ch'ajoj-k'a' achel qui'in can ri kamama', xecha'. \v 6 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Rix xa ca'i' rupalaj ri itzij. Can pa choj ru'in can ri profeta Isaías chivij chupan ri rutz'iban can ri nu'ij: \q1 Ri vinak re' xaxe riq'uin quichi' niquiya-vi nuk'ij, \q1 Jac'a ri cánima naj c'o-vi-e viq'uin. \q1 \v 7 Man jun nic'atzin-vi chi niquiya' nuk'ij, \q1 Roma xa yepaxa'an riq'uin quitzij vinak y niqui'ij chi jari' ri nic'atzin chi ni'an.\x * \xo 7:7 \xt Is. 29:13.\x* \m Quiri' rutz'iban can ri Isaías. \m \v 8 Riq'uin ri yixtajin, rix xa iyo'on can juc'an ri ru'in can ri Dios, y xa ja ri qui'in can ri ivinak ojer ri yixtajin riq'uin, achel ri ch'ajoj tak bojo'y y ch'ajoj tak kumbel-ya'. Y q'uiy chic más achel ri' ri ye'ibanala', xcha' ri Jesús chique. \p \v 9 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: Rix jabel ivilon ruchojmil richin iyo'on can juc'an ri ru'in can ri Dios, riq'uin ni'en ri quic'utun can ri ivati't-imama' ojer. \v 10 Roma ri erutz'iban can ri Moisés nu'ij: Taya' quik'ij ri ate-atata'.\x * \xo 7:10 \xt Ex. 20:12; Dt. 5:16.\x* Y ri itzel nich'o chirij rute' o rutata', man roma chic q'ues, xa ticamises.\x * \xo 7:10 \xt Ex. 21:17; Lv. 20:9.\x* Quiri' ri tz'iban can. \v 11 Jac'a rix niya' quino'oj ri vinak y quire' ni'ij chique: Vacami quire' ti'ij chique ri ite-itata': Yin man yitiquer ta chic yixinto', roma ri c'o viq'uin ri c'o ta che'el nincusaj richin yixinto', xa nusujun chic che ri Dios.\x * \xo 7:11 \xt 1 Ti. 5:8.\x* Quiri' quino'oj niya' rix ri vinak. \v 12 Junan nu'ij chi rix man niya' ta chic lugar chique chi yequito' ri quite-quitata'. \v 13 Xa iyo'on can juc'an ri ru'in can ri Dios riq'uin ni'en ri quic'utun can ri ivati't-imama' ojer. Y q'uiy chic más achel re' ri ye'ibanala'. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri fariseos y chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley. \p \v 14 Jac'ari' xeroyoj-apu conojel ri quimolon-qui' chiri' y xu'ij chique: Tivac'axaj c'a chi'ivonojel ri xtin-ij y (tik'ax, tino') chivech: \v 15 Man jun achique ntoc pa ruchi' ri vinak ri nibano che chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios,\x * \xo 7:15 \xt Ro. 14:17; 1 Co. 8:8; 1 Ti. 4:4.\x* xa ja ri ntel-pe riq'uin ri ránima ri nibano chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. \v 16 Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij, xcha' ri Jesús chique ri vinak. \v 17 Tok ri Jesús xeruya' can, rija' xbe ri pa jay, y chiri' ri discípulos xquic'utuj ruchojmil ri ejemplo che. \v 18 Jac'a rija' xu'ij chique: ¿Ja jun rix man iveteman ta ruchojmil ri achique xin-ij? Tivetemaj c'a chi jun vinak, mana-ta ri achique yerutij-ka ri nibano che chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. \v 19 Roma ri nutij-ka, man pa ránima ta ni'e-vi, xa chupan ni'e-vi-ka, y xa ntel-e. Riq'uin ri quiri' xu'ij ri Jesús, xu'on chi ronojel ri nitij pa ruvi' ri roch'ulef, can utz vi richin yetij.\x * \xo 7:19 \xt Hch. 10:15; 11:9.\x* \v 20 Jari' tok ri Jesús quire' chic xu'ij: Ja ri achique ntel-pe pa ránima jun vinak, jari' ri nibano che chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. \v 21 Roma pa ránima ntel-vi-pe chi ja ri man utz ta yerunojij,\x * \xo 7:21 \xt Gn. 6:5; 8:21; Hch. 8:22.\x* chi nuc'amala-ri' quiq'uin ri mana-ta achok riq'uin c'ulan-vi, chi nucusaj ri ru-cuerpo richin nic'uje' xa achok riq'uin na, chi nicamisan, \v 22 chi nelak', chi ni'e ránima pa ruvi' méra, chi yerubanala' itzel tak no'oj, chi nusetz quino'oj vinak, chi man nuk'at ta ri' yerubanala' mac ri nuyec q'uix, chi nikukut pa ránima chiquij ri utz ec'o, chi yerubila' tzij chiquij ch'aka' chic, chi nuna-ri' chi c'o ruk'ij, y chi man jun runo'oj riq'uin ri yerunojij. \v 23 Ronojel itzel tak no'oj achel re' pa ránima ri vinak ntel-vi-pe, y jari' ri nibano che chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos. \s1 Jun ixok aj-Sirofenicia cukul ruc'u'x riq'uin ri Jesús \r (Mt. 15:21-28) \p \v 24 Xcataj c'a e ri Jesús chiri', xel-e pa roch'ulef Israel, xbe chupan ri lugar ri c'o-vi ri tinamit Tiro y ri tinamit Sidón. Tok c'o chic chiri', xoc pa jun jay, y man nrojo' ta nina'ex chi chiri' c'o-vi. Pero man xtiquer ta xrevaj-ri' chiquivech ri vinak. \v 25 Roma c'o jun ixok c'o jun ral xten ri ocunak jun itzel espíritu riq'uin. Ri ixok ri' tok xrac'axaj chi chiri' c'o-vi ri Jesús, xbe riq'uin y xxuque' chuvech. \v 26 Ri ixok ri' man israelita ta,\x * \xo 7:26 \xt Gá. 3:28; Col. 3:11.\x* xa vinak aj-Sirofenicia, y nuc'utuj ruquemelal che chi trelesaj ri itzel espíritu riq'uin ri ral. \v 27 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Nic'atzin chi na'ey na ri ralc'ua'l ri tata'aj quetzuk can utz-utz.\x * \xo 7:27 \xt Mt. 10:5, 6; Ef. 2:11-13.\x* Roma man utz ta chi ri pan quichin ri ac'ola' neleses chique richin niyo'ox chiquivech ch'utik tz'i', xcha'. \v 28 Pero ri ixok xu'ij: Ajaf, can kitzij ri na'ij. Pero hasta ri ch'utik tz'i' ri yec'uje-apu chuxe' ri mesa, yequisic' ri ruchi' tak pan ri yequitzakala-ka ri ac'ola', xcha'. \v 29 Roma ri ch'abel ri xa'ij, vacami catzolij, ri itzel espíritu xel yan e riq'uin ri aval, xcha' ri Jesús che. \v 30 Tok ri ixok xtzolij chiracho, xa relic cotz'ol ri ral choch'at xerila', roma ri itzel espíritu elenak chic e riq'uin. \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun vinak man nac'axan ta ni man ntel ta utz rutzij \p \v 31 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-pe chupan ri lugar ri c'o-vi ri tinamit Tiro, rija' c'a xk'ax na pa tinamit Sidón y chupan ri lugar rubinan Decápolis richin xxule-ka ri achique lugar c'o-vi ri lago Galilea. \v 32 Tok c'o chic chiri', c'o jun man nac'axan ta ni man ntel ta utz rutzij ri xbeyo'ox chuvech. Ri ec'amayon-pe, niquiquemelaj-qui' niquic'utuj favor che ri Jesús chi tuya' ruk'a' pa ruvi' ri niyavej. \v 33 Ri Jesús xuc'uaj-e ruyon juc'an y xuju' ri ruvi-ruk'a' pa tak ruxiquin, xchuban c'a,\x * \xo 7:33 \xt Mr. 8:23; Jn. 9:6.\x* y xuya-apu ruvi' ruk'a' chutza'n ri rak' ri niyavej. \v 34 Xtzu'un c'a e ri Jesús chicaj,\x * \xo 7:34 \xt Mr. 6:41; Jn. 11:41.\x* xjik'ijo'\x * \xo 7:34 \xt Jn. 11:33, 38.\x* y xu'ij: Efata. Ri tzij ri' nu'ij: Tijakataj. \p \v 35 Xe quiri' xu'ij ri Jesús, ja xejakataj ruxiquin ri niyavej y xsok'opitaj ri rak', y xtiquer xch'o utz. \v 36 Y ri Jesús xu'ij chique ri vinak chi nis-ta jun achok che tiquitzijoj-vi\x * \xo 7:36 \xt Is. 42:1, 2.\x* ri xbanataj. Jac'a tok quiri' nu'ij-e chique, xa más niquelesaj rutzijol. \v 37 Y ri vinak can achique na niquina'\x * \xo 7:37 \xt Mt. 15:31; Mr. 6:51.\x* niqui'ij: Jabel ri xu'on. Roma nu'on chique ri man ye'ac'axan ta chi yec'achoj; y nu'on chique ri man yech'o ta chi yech'o, yecha'. \c 8 \s1 Ri Jesús yerutzuk (caji', quiji') mil vinak \r (Mt. 15:32-39) \p \v 1 Chupan tak ri k'ij ri', xquimol chic apu qui' eq'uiy vinak riq'uin ri Jesús, y manak chic niquitij. Romari' ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ij chique: \v 2 Yin ninpokonaj quivech ri vinak re',\x * \xo 8:2 \xt Sal. 145:9.\x* roma ja oxi' k'ij ec'o-pe viq'uin y vacami manak chic niquitij. \v 3 Si xe quiri' quicoch'on vayijal yentak-e chi tak cacho, xa ye'etukutu' pa tak bey. Roma ec'o ri c'a naj epetenak-vi, xcha' ri Jesús. \v 4 Jac'a ri ru-discípulos xqui'ij-apu che: Pa jun chakijlaj tz'iran ulef achel ri rojc'o-vi, ¿achique lugar xtilitaj-vi q'uiy pan richin yetzuk\x * \xo 8:4 \xt Nm. 11:21, 22; 2 R. 4:42, 43; 7:1, 2.\x* conojel re'? xecha'. \v 5 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ajani pan c'o iviq'uin?\x * \xo 8:5 \xt Mr. 6:38.\x* xcha'. Vuku', xecha'. \v 6 Jac'ari' ri Jesús xu'ij chique ri vinak chi quetz'uye' pan ulef. Xeruli'ej ri vuku' pan, xumatioxij che ri Dios, xeruper c'a y xuyala-e chique ri ru-discípulos richin chi tiquiya' chiquivech ri vinak. Y ri discípulos can quiri' vi xqui'en. \v 7 (Chuka', ka) ec'o ca'i-oxi' ch'utik quer quiq'uin. Tok rumatioxin chic ri Jesús che ri Dios, jac'ari' xutak rujachic chique ri ec'o chiri'.\x * \xo 8:7 \xt Mr. 6:41.\x* \v 8 Conojel xeva' y jabel xnoj quipan. Pero c'a xnoj na vuku' chaquech riq'uin ri ruchi' tak pan y ri ruchi' tak quer ri xemolotaj. \v 9 Ri xeva' chiri', jun cami (caji', quiji') mil vinak, y ri Jesús xerutakala' can chi tak cacho. \v 10 Jari' tok rija' xoc-e pa canoa quiq'uin ri ru-discípulos, y (xapon, xebos) pa jun lugar rubinan Dalmanuta. \s1 Ri fariseos niquic'utuj chi ti'an jun milagro chiquivech \r (Mt. 16:1-4; Lc. 12:54-56) \p \v 11 Xepe c'a achi'a' fariseos y (xquitz'om, xquichop) che tzij ri Jesús richin niquic'utuj che chi tubana' jun milagro chuvech ri rocaj,\x * \xo 8:11 \xt Mt. 12:38; Jn. 6:30.\x* pero xaxe richin nicajo' chi nika pa quik'a'. \v 12 Pero ri Jesús xjik'ijo' ránima\x * \xo 8:12 \xt Mr. 7:34.\x* roma bis, y jac'ari' xu'ij: ¿Achique roma ri vinak richin ri vacami nicajo' niquitz'et chi c'o nibanataj chuvech ri rocaj? Kitzij nin-ij chi mana-ta ri nicajo' rije' ri xtibanataj, xcha' ri Jesús. \v 13 Xeruya' c'a can ri achi'a' fariseos, y xoc chic e jun bey ri pa canoa quiq'uin ri ru-discípulos richin yek'ax-apu juc'an ruchi-ya'. \s1 Ri niquic'ut ri fariseos xa man utz ta \r (Mt. 16:5-12) \p \v 14 Tok ebenak chupan ri canoa, ri discípulos xquina'ej chi xquimestaj can pan richin niquitij, y ri pa canoa xaxe oc jun rutza'n pan c'o. \v 15 Jac'a ri Jesús richin xerupaxa'aj quire' xu'ij chique: Tibana' cuenta ivi' chuvech ri levadura\x * \xo 8:15 \xt Lc. 12:1; 1 Co. 5:6-8.\x* quichin ri fariseos y ri levadura richin ri Herodes, xcha' chique. \v 16 Pero ri discípulos xa niquich'olila-qui' chiquivech, y niqui'ij: Rija' quiri' xu'ij chike roma man jun pan xkaq'uen-pe, yecha'. \v 17 Pero tok ri Jesús xuna'ej ri niqui'ij ri ru-discípulos, rija' xu'ij chique: ¿Achique roma rix nich'olila-ivi' roma ri manak pan xiq'uen-pe? ¿Man (xk'ax, xno') ta chivech ri xin-ij? Rix c'a cof na ibanon che ri ivánima.\x * \xo 8:17 \xt Mr. 6:52; 16:14.\x* \v 18 Rix c'o runak' tak ivech, pero achel xa man yixtzu'un ta. C'o ixiquin, pero achel xa man yixac'axan ta, xa imestan ri nubanon chivech. \v 19 Tok yin xenper ri vo'o' pan chiquivech ri vo'o' mil vinak, ¿c'a ajani chaquech xenoj riq'uin ri ruchi' tak pan ri xe'imol? xcha' chique. Y ri discípulos xqui'ij: Doce.\x * \xo 8:19 \xt Mt. 14:20; Mr. 6:43; Lc. 9:17; Jn. 6:13.\x* \v 20 Xu'ij c'a ri Jesús chique: Tok xentzuk ri (caji', quiji') mil vinak riq'uin ri vuku' pan ri xenper chiquivech, ¿c'a ajani chaquech xenoj riq'uin ri ruchi' tak pan ri xe'imol? xcha' chique. Vuku',\x * \xo 8:20 \xt Mt. 15:37.\x* xecha' ri discípulos. \v 21 Y ri Jesús xu'ij chique: Si quiri', ¿achique roma man jani (tik'ax, tino') chivech\x * \xo 8:21 \xt Sal. 94:8.\x* ri xin-ij? \s1 Pan aldea Betsaida nic'achojrises jun achi man nitzu'un ta \p \v 22 Jac'ari' (xapon, xebos) ri Jesús pa Betsaida. Chiri' ec'o ec'amayon-pe jun ri man nitzu'un ta chuvech, y niquiquemelaj-qui' niquic'utuj favor che chi tuya' ruk'a' pa ruvi'. \v 23 Ri Jesús xuyukej c'a e ri man nitzu'un ta y xrelesaj-e chuchi' ri aldea. Xuchubaj c'a apu runak'-ruvech, y xuya' ruk'a' pa ruvi'. Jac'ari' xuc'utuj che si c'o nutz'et. \v 24 Tok ri man nitzu'un ta xujak ri runak'-ruvech, xu'ij: Yentz'et ri achi'a' achel tak che', pero yentz'et chi yebin, nicha'. \v 25 Jac'ari' tok ri Jesús xuya' chic apu ruk'a' chi tak runak'-ruvech ri man nitzu'un ta, y xu'on chi xtzu'un. Y can xtzu'un utz, chi naj chi nakaj jabel nutz'et ronojel. \v 26 C'ajari' xutak-e chiracho ri nitzu'un chic, y quire' xu'ij-e che: Man catek'ax-pe ri pan aldea, ni man tatzijoj chique ri ec'o chiri' ri xbanataj aviq'uin, xcha'. \s1 Ri Pedro nu'ij chi ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios \r (Mt. 16:13-20; Lc. 9:18-21) \p \v 27 Ri Jesús y ri ru-discípulos xebe ri pa tak aldeas ri ec'o pa ru-cuenta ri tinamit rubinan Cesarea ri ni'ix richin ri Felipe che. Tok ebenak pa bey, ri Jesús quire' c'a xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿(Yin achique, ayincu'x) yin niquinojij ri vinak? xcha'. \p \v 28 Rije' xqui'ij: Ec'o ye'in chi ja rat ri Juan ri Bautista.\x * \xo 8:28 \xt Mt. 14:1, 2.\x* Ec'o ye'in chi ja rat ri profeta Elías. Y ec'o ye'in chi rat jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can, xecha' ri discípulos. \p \v 29 Y rija' xuc'utuj chique: Jac'a chivech rix, ¿(yin achique, ayincu'x) yin? xcha'. \p Ri Pedro xu'ij-apu che: Ja rat ri Jun ri takon-pe\x * \xo 8:29 \xt Jn. 1:41; 6:69; 11:27; Hch. 9:20.\x* chucolic rutinamit ri Dios, xcha'. \p \v 30 Y ri Jesús xu'ij chique chi nis-ta jun achok che tiquitzijoj-vi. \s1 Ri Jesús nu'ij chi xticamises \r (Mt. 16:21-28; Lc. 9:22-27) \p \v 31 Ri Jesús jac'ari' xutz'uc-e rutzijosic chiquivech ri ru-discípulos chi rija' ri xtak-pe richin xalex chiquicojol, nic'atzin chi nik'ax chupan q'uiy k'axomal. Itzel xtitz'et coma ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, y coma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés; xticamises, pero chi rox k'ij xtic'astaj-pe, xcha'. \p \v 32 Can k'alaj rubixic ri ch'abel ri xeru'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos, y tok ri Pedro xrac'axaj, xuc'uaj-e juba' quila' y xuch'olij. \v 33 Jac'a ri Jesús xtzu'un can chirij richin xerutz'et ri ch'aka' chic ru-discípulos y xu'ij che ri Pedro: ¡Catel-e chinuvech, rat Satanás! Roma ri nanojij xa junan riq'uin ri niquinojij ri vinak, y man nanojij ta ri achique nrojo' ri Dios. \v 34 Tok ri Jesús eroyon chic pe ri vinak y ri más chic ru-discípulos, quire' xu'ij chique: Si c'o jun nrojo' yirutzekle'ej, tuya' can juc'an ri nurayij rija', man tupokonaj nuk'asaj c'ayef voma yin, masque necamises,\x * \xo 8:34 \xt Mt. 10:38; Lc. 14:27; Gá. 5:24; 6:14.\x* y quirutzekle'ej. \v 35 Roma xa achique na ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen\x * \xo 8:35 \xt Jn. 12:25; Ap. 12:11.\x* voma yin, y roma ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, can xtril-vi. \v 36 Roma, ¿achique utz nuq'uen-pe che jun vinak si nic'uje' ronojel beyomal richin ri roch'ulef riq'uin, y xa man nicolotaj ta? \v 37 Y, ¿achique chi beyomal nitiquer nuya' jun vinak pa ruq'uexel ri ránima richin nril ri c'aslen ri richin jumul? Man jun. \v 38 Roma ri xa xtiq'uix xtu'ij chiquivech ri aj-mac tak vinak itzel quic'aslen ri ec'o chupan ri tiempo re' chi yin runiman yin y ri nuch'abel, yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, tok xquipe chic jun bey riq'uin chic ruk'ij ri Nata', y epetenak ri lok'olaj ángeles chuvij, xquiq'uix xtin-ij chi ri jun ri' vichin yin.\x * \xo 8:38 \xt Mt. 10:33; Lc. 12:9; 2 Ti. 2:12.\x* \c 9 \p \v 1 Quire' chic xu'ij ri Jesús chique ri ec'o riq'uin: Yin kitzij nin-ij chive chi ec'o jujun chive ri rixc'o vave' vacami ri man jani (quecom, quequen) chiri' tok xtiquitz'et\x * \xo 9:1 \xt Mt. 16:28; Lc. 9:27.\x* ri ru-gobierno ri Dios chi petenak chic\x * \xo 9:1 \xt Lc. 22:18.\x* riq'uin ruchuk'a', xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nijalataj ruvech \r (Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36) \p \v 2 Tok k'axnak chic vaki' k'ij, ri Jesús quiyon ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan xeruc'uaj chuvech jun juyu' naj jotol chicaj, pa jun lugar man jun ninakon quichin, y tok ec'o chiri', ri Jesús xjalataj ruvech chiquivech ri oxi' ru-discípulos. \v 3 Ri rutziak can nitz'intz'ot, sak-sak xu'on achel ri tef ri nika.\x * \xo 9:3 \xt Dn. 7:9; Mt. 28:3.\x* Nis-ta jun ch'ajoy-tziek nitiquer quiri' nu'on che rusakil jun tziek. \v 4 Jac'a tok xquitz'et, yetzijon yan chic ri Elías y ri Moisés riq'uin ri Jesús. \v 5 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, utz ri rojc'o vave'; tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun chic richin ri Elías. \p \v 6 Ri Pedro runojin man runojin quiri' xu'ij-apu. Roma chi oxi' discípulos quixi'in-qui'. \v 7 Jac'ari' tok xka jun sutz'\x * \xo 9:7 \xt Ex. 40:34.\x* pa quivi' y xerumuk. Chupan c'a ri sutz' c'o Jun xch'o-pe ri xu'ij: Jare' ri Nuc'ajol,\x * \xo 9:7 \xt He. 1:1, 2; 2 P. 1:17.\x* y yin can ninjo'. Tinimaj ri rutzij, xcha'. \p \v 8 Jac'a tok xetzu'un chic apu ri oxi' discípulos, man jun chic jun xquitz'et, xa ruyon ri Jesús. \p \v 9 Tok exulan-pe chuvech ri juyu', ri Jesús xu'ij chique ri oxi' ru-discípulos: C'o ixiquin, man jun yan achok che titzijoj-vi ri xitz'et, c'a ja tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, yin c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i', xcha' chique. \p \v 10 Can xe vi quiq'uin rije' xcanaj-vi can ri ch'abel ri xu'ij ri Jesús, pero niquic'utula' chiquivech achique nu'ij tzij ri xu'ij chi c'a ja tok c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i' chiri'. \v 11 Jac'ari' tok ri oxi' discípulos xquic'utuj-apu che ri Jesús: ¿Achique roma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés niqui'ij chi na'ey nuka ri Elías\x * \xo 9:11 \xt Mal. 4:5.\x* y c'ajari' nuka ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios? xecha'. \p \v 12 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij vi chi na'ey nuka ri Elías, y nu'on can ruchojmil ronojel. Y romari' can xtibanataj na vi ri tz'iban can chuvij yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi xquik'ax na vi chupan q'uiy k'axomal\x * \xo 9:12 \xt Gn. 3:15; Zac. 13:7.\x* y man jun nuk'ij xti'an chuve.\x * \xo 9:12 \xt Sal. 22:6; Is. 50:6; 53:2; Dn. 9:26; Lc. 23:11.\x* \v 13 Xaxe nin-ij chive chi ri Elías\x * \xo 9:13 \xt Mt. 11:14; 17:12; Lc. 1:17.\x* xuka yan. Y ri vinak xqui'en-e che xa achique na ri xcajo', can achel ri tz'iban can chirij, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús nrelesaj jun itzel espíritu riq'uin jun ala' \r (Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43) \p \v 14 Tok ri Jesús xtzolij-pe ri achique lugar ec'o-vi ri ch'aka' chic ru-discípulos, rija' xutz'et chi eq'uiy vinak quimolon-qui' chiquij, y jujun achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri niquich'olila-qui' quiq'uin ri discípulos. \v 15 Pero tok conojel xquitz'et chi ja ri Jesús petenak, xel cánima xquitz'et y junanin xebe-apu riq'uin richin xequibana' saludar. \v 16 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achique roma nich'olila-ivi' quiq'uin ri nu-discípulos? xcha'. \p \v 17 Jun chique ri ec'o chiri' quire' rutzolic rutzij ri Jesús xu'on: Tijonel, nuc'amon-pe re nuc'ajol chavech ri mem rubanon roma jun itzel espíritu. \v 18 Tok nuya' ruchuk'a' ri itzel espíritu, nu'on che chi nitzak pan ulef, chi nivokon pa ruchi', y chi nujach'ach'ej (rorey, rey), y romari' rucajman chic pa ruk'a'. Yin xich'o yan chique ri a-discípulos chi tiquelesaj ri itzel espíritu riq'uin, pero man xetiquer ta, xcha'. \p \v 19 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¡Oh rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios. ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin? ¿O ninojij chi jumul xquixincoch'? Tic'ama-pe ri ala' vave', xcha'. \p \v 20 Xquiq'uen c'a pe ri ala' chuvech ri Jesús. Jac'a tok ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, xuquiyica'\x * \xo 9:20 \xt Mr. 1:26.\x* ri ala' riq'uin ruchuk'a', xutorij pan ulef. Chiri' nubolkotila-vi-ri' ri ala' y nivokon pa ruchi'. \v 21 Y ri Jesús xuc'utuj che ri tata'aj: ¿C'o chic chi tiempo quire' nu'on ri ac'ajol? xcha'. Ri tata'aj xu'ij: C'a co'ol na chiri' tok ocunak riq'uin. \v 22 Q'uiy (mul, paj) nutorij pa k'ak' y pa tak ya', richin nrojo' nucamisaj. Pero si rat c'o yatiquer na'an, tapokonaj kavech, y kojato', xcha'. \p \v 23 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Aviq'uin rat c'o-vi, roma xa achique na ri cukul ruc'u'x viq'uin chi nibanataj ri nuc'utuj,\x * \xo 9:23 \xt Lc. 17:6; Jn. 11:40; Hch. 14:9, 10.\x* ronojel nibanataj, xcha'. \p \v 24 Can jari' xch'o-apu rutata' ri ala' riq'uin ruchuk'a' y xu'ij: Yin cukul nuc'u'x aviq'uin, pero taya' más ruchuk'a' ri vánima, richin quiri' más cukul nuc'u'x\x * \xo 9:24 \xt Lc. 17:5.\x* aviq'uin, xcha'. \p \v 25 Tok ri Jesús xutz'et chi más eq'uiy vinak niquimol-apu-qui', rija' xuch'olij ri itzel espíritu, y quire' xu'ij che: Rat itzel espíritu ri abanon che ri ala' re' chi man nac'axan ta y man nich'o ta, catel-e y man catzolij chic pe, xcha'. \p \v 26 Jac'ari' tok ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xuquiyica' ri ala', y nisiq'uin xel-e. Achel jun caminak xpoq'ue' can ri ala' pan ulef, romari' eq'uiy chique ri ec'o-apu xquinojij chi kitzij caminak. \v 27 Pero ri Jesús jari' (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' richin xuyec, y ri ala' jari' xcataj-pe. \p \v 28 Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay, ri ru-discípulos quire' xquic'utuj che quiyon: ¿Achique roma roj man xojtiquer ta xkelesaj-e ri itzel espíritu? xecha'. \p \v 29 Ri jun ruvech espíritu re', ntel, pero nrojo' oración y coch'on vayijal, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús nu'ij chic jun bey chi xticamises \r (Mt. 17:22, 23; Lc. 9:43-45) \p \v 30 Tok xe'el-pe chiri', ja ri bey ri nik'ax pa departamento Galilea xquiq'uen-pe. Pero ri Jesús man nrojo' ta chi nina'ex chi nik'ax chiri'. \v 31 Roma yerutijoj ri ru-discípulos benak y quire' nu'ij chique: Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xa xquijach-e pa quik'a' ri vinak y xquinquicamisaj.\x * \xo 9:31 \xt Jn. 3:14.\x* Pero chi rox k'ij xquic'astaj-pe.\x * \xo 9:31 \xt Mr. 8:31; Jn. 2:19, 21; 10:17, 18; Hch. 2:23, 24.\x* \p \v 32 Pero ri ru-discípulos man (nik'ax, nino') ta chiquivech ri najin chubixic ri Jesús chique, y xa niquixi'ij-qui' niquic'utuj-apu che. \s1 Ri más c'o ruk'ij \r (Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48) \p \v 33 (Xapon, xebos) c'a ri Jesús pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic ri pa jay, rija' quire' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Achique c'a ri nichok'omayila' chivech tok roj petenak pa bey? xcha'. \p \v 34 Jac'a ri discípulos man xech'o ta apu, roma tok ebenak ri pa bey, xa niquichok'omayila' chiquivech pa ruvi' ri achique más xtic'uje' ruk'ij.\x * \xo 9:34 \xt Pr. 13:10.\x* \v 35 Xtz'uye' c'a ka ri Jesús, xeroyoj-apu ri doce discípulos y xu'ij chique: Si c'o jun nrojo' nic'uje' ruk'ij, nic'atzin chi ja rija' ri ruq'uisbel chique conojel y achel quisamajinel conojel.\x * \xo 9:35 \xt Mt. 20:26, 27; Mr. 10:43.\x* \p \v 36 Xeruc'ama' c'a pe jun ch'uti ac'ual ri Jesús, xuya' chiri' pa quinic'ajal. Xuch'elej c'a, y xu'ij chique ri ru-discípulos: \v 37 Ri pa nubi' yin nuc'ul ruvech jun ac'ual achel re', man xe ta ri ac'ual nuc'ul ruvech, junan nu'ij chi ja yin nuc'ul nuvech. Y ri yiruc'ul pa ránima, man xe ta yin yiruc'ul, xa can nuc'ul ri takayon-pe\x * \xo 9:37 \xt Mt. 10:40.\x* vichin. \s1 Xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin \r (Lc. 9:49, 50) \p \v 38 Ri Juan xu'ij-pe che ri Jesús: Tijonel, roj c'o jun katz'eton can ri pan abi' rat yerelesaj itzel tak espíritu. Pero roma man petenak ta chikacojol richin ta junan rat katzekle'en, roj xka'ij che chi man chic tu'on quiri',\x * \xo 9:38 \xt Nm. 11:27-29.\x* xcha'. \p \v 39 Jac'a ri Jesús xu'ij: Man tik'at chuvech. Roma si pa nubi' yin yerubanala' milagros, man cha'anin ta xtijalataj runo'oj richin yerubila' yan chic itzel tak ch'abel chuvij. \v 40 Roma xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin. \v 41 Y xa achique na ri pa nubi' yin nusipaj juba' iya' roma rix, rix vichin yin ri xitak-pe chucolic rutinamit ri Dios, kitzij nin-ij chive chi can c'o rajil-ruq'uexel xtiyo'ox che.\x * \xo 9:41 \xt Mt. 10:42.\x* \s1 Tok'ex ruvech ri nibano che jun chic chi nuxutuj can ri Dios \r (Mt. 18:6-9; Lc. 17:1, 2) \p \v 42 Y ri ec'o-pe re' ri man jani ruchuk'a' cánima riq'uin ri Dios, pero cukul quic'u'x viq'uin; xa achique na jun nibano che jun chique rije' chi nuxutuj can ri Dios, más utz che ri nibano quiri' chi na'ey ta xxim-e jun abaj joc'oy trigo chukul y xec'ak can pa mar. \v 43 Romari', si jun ak'a' nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e;\x * \xo 9:43 \xt Mt. 5:30; Col. 3:5; He. 12:1.\x* más utz chave chi xe jun ak'a' c'o, y yatoc chupan ri c'aslen ri richin jumul, que chuvech tz'akat ca'i' ak'a' y xa yabe chupan ri lugar ri c'o-vi ri k'ak' ri man juba' nichup-ka, \v 44 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka.\x * \xo 9:44 \xt Is. 66:24; 2 Ts. 1:9.\x* \v 45 Y si jun avakan nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e; más utz chave chi xe jun avakan c'o, y yatoc chupan ri c'aslen ri richin jumul, que chuvech tz'akat ca'i' avakan y xa yatec'ak chupan ri lugar ri c'o-vi ri k'ak' ri man juba' nichup-ka, \v 46 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka. \v 47 Quiri' mismo jun runak'-avech, si jari' nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tavelesaj-e;\x * \xo 9:47 \xt Ro. 8:13; Gá. 5:24.\x* más utz chave chi xe jun runak'-avech c'o, y yatoc pa ruk'a' ri Dios richin yaru'on gobernar, que chuvech c'o ri ca'i' runak'-avech y xa yatec'ak pa k'ak', \v 48 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka. \p \v 49 Roma can xtipe na vi k'axomal pa quic'aslen conojel vinak, achel can ta pa k'ak' yek'ax-vi, y si c'o jun man nupokonaj ta ri' roma yin rutzekle'en, can c'o ratz'amil ri ruc'aslen, achel yetz'amis ri sipanic ri yeyo'ox pa ruvi' ru-altar ri Dios.\x * \xo 9:49 \xt Lv. 2:13.\x* \v 50 Ri atz'an can utz vi, pero si niq'uis-e ri ratz'amil, ¿achique chic xtiyo'ox riq'uin richin nitzolij-pe ri ratz'amil? Roma c'a ri', rix jumul tic'uje' ratz'amil ri ic'aslen, y tic'uje' uxlanen chi'icojol,\x * \xo 9:50 \xt Ro. 12:18.\x* xcha' ri Jesús. \c 10 \s1 Ri Jesús nu'ij chi man utz ta chi ri achi nuya' can ri rixayil \r (Mt. 19:1-12; Lc. 16:18) \p \v 1 Xel c'a e ri Jesús chiri', xbe pa departamento Judea, pa tak lugares ri ec'o-apu juc'an che ri rakan-ya' Jordán. Xequimolo' chic c'a qui' ri vinak riq'uin, y rija' xerutijoj chic jun bey achel rubanon-pe. \v 2 Xejel c'a apu jujun achi'a' fariseos riq'uin, roma nicajo' chi can ta nika pa quik'a', y xquic'utuj che si ru-ley ri Dios nuya' lugar chi jun achi nuya' can ri rixayil. \v 3 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique ru'in can ri Moisés chive chi ni'en pa ruvi' ri nic'utuj? xcha'. \p \v 4 Rije' xqui'ij: Ri Moisés xuya' lugar chi ri achi c'o che'el nujach jun vuj che ri rixayil ri achok chupan nu'ij-vi chi nuya' can,\x * \xo 10:4 \xt Dt. 24:1; Mt. 5:31.\x* y quiri' nujach can jumul, xecha'. \p \v 5 Y ri Jesús xu'ij chique: Roma rucovil ri ivánima\x * \xo 10:5 \xt Dt. 9:6; Hch. 13:18.\x* rix vinak tok ri Moisés xutz'ibaj ri jun mandamiento ri'. \v 6 Pero pa na'ey, ri Dios tok xeru'on ri vinak pa ruvi' ri roch'ulef, xe jun achi y jun ixok xu'on.\x * \xo 10:6 \xt Gn. 1:27; 2:20-23; 5:2.\x* \v 7 Romari' ri ala' man xtic'uje' ta chic quiq'uin ri rute-rutata', xa xtiquic'uaj-qui' riq'uin ri rixayil, \v 8 y xe jun xtiqui'en ri eca'i'.\x * \xo 10:8 \xt Gn. 2:24; 1 Co. 6:16; Ef. 5:31.\x* Romari', man eca'i' ta chic, xaxe jun quibanon. \v 9 Roma c'a ri', ri xa jun rubanon ri Dios chique, man jun vinak tijacho quivech, xcha' ri Jesús. \p \v 10 Jac'a tok ri Jesús y ri ru-discípulos ec'o chic pa jay, ri discípulos xquic'utuj che ri achique ruchojmil ri c'a ja oc xu'ij-ka. \v 11 Ri Jesús xu'ij c'a chique: Xa achique na achi ri nuya' can ri rixayil\x * \xo 10:11 \xt Mt. 5:32.\x* y nuq'uen chic jun ixok, mac nu'on chuvech ri rixayil. \v 12 Quiri' mismo ri ixok ri nuya' can ri rachijil y ni'e chic riq'uin jun achi, ri ixok ri' mac ri nu'on.\x * \xo 10:12 \xt Ro. 7:3.\x* Quiri' xu'ij chique. \s1 Ri Jesús nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi' ri ac'ola' \r (Mt. 19:13-15; Lc. 18:15-17) \p \v 13 Y ec'o c'a ac'ola' xe'eyo'ox chuvech ri Jesús, richin nuya' ruk'a' pa quivi'. Pero ri ru-discípulos xa xequich'olij ri yeyo'on-apu ri ac'ola' chuvech. \v 14 Jac'a ri Jesús tok xutz'et ri yetajin ri ru-discípulos, man xka ta chuvech, y romari' xu'ij chique: Tiya' lugar chique ri ac'ola' chi yepe viq'uin, y man que'ik'at. Roma ri ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, ja ri yebano che ri cánima achel cánima re ac'ola'. \v 15 Can kitzij nin-ij chive, ri man nu'on ta achel ránima jun ac'ual richin nuc'ul pa ránima ru-gobierno ri Dios, man ntoc ta chiquicojol ri ye'an gobernar roma rija',\x * \xo 10:15 \xt Mt. 18:3.\x* xcha'. \p \v 16 Y chiquijununal xeruch'elej ri ac'ola', nuyala' ruk'a' pa quivi' y nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi'. \s1 Jun achi beyon nich'o riq'uin ri Jesús \r (Mt. 19:16-30; Lc. 18:18-30) \p \v 17 Tok ri Jesús xel-e chiri' richin (xutz'om, xuchop) chic e rubey, jari' tok junanin xuka jun achi riq'uin, y ja xxuque-ka chuvech, y xu'ij che: Utzulaj Tijonel, ¿achique nic'atzin nin-en yin richin quiri' c'o nuk'a' che ri c'aslen ri richin jumul? xcha'. \p \v 18 Ri Jesús xu'ij che: ¿Achique roma rat na'ij chi yin utz? Man jun vinak utz, xaxe Jun utz, y ri' ja ri Dios. \v 19 Rat aveteman ruchojmil ri mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés ojer can. Chiri' nu'ij: Man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man cacamisan;\x * \xo 10:19 \xt Ex. 20:12-16; Ro. 13:9; Stg. 2:11.\x* man catelak'; man tatz'uc tzij; man tasetz runo'oj jun vinak roma c'o najo' navelek'aj-e che; taya' quik'ij ri ate-atata'. Quiri' xu'ij ri Jesús che. \p \v 20 Tijonel, ronojel ri na'ij, yin c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe, y c'a quiri' na vacami, xcha' ri achi. \p \v 21 Y ri Jesús xutz'et ruvech ri achi, y pa ránima xel-vi-pe chi xrojo', y xu'ij che: C'a c'o chic jun man abanon ta. Cabin, tac'ayij ronojel ri achajin,\x * \xo 10:21 \xt Lc. 12:33; Hch. 2:45.\x* y ri rajil tajacha' chiquivech ri man jun oc quichajin, y xtic'uje' abeyomal chila' chicaj. C'ajari' catzolij y quinatzekle'ej; man tapokonaj nak'asaj c'ayef voma yin, masque yacamises,\x * \xo 10:21 \xt Hch. 14:22; 2 Ti. 3:12.\x* xcha'. \p \v 22 Ri achi tok xrac'axaj ri xu'ij ri Jesús, achel xubolkotij-ri' ri ránima xuna', y nibison xtzolij-e, roma can q'uiy beyomal c'o riq'uin. \p \v 23 Jac'ari' tok ri Jesús xtzu'un xe tak ruxiquin, y quire' c'a xu'ij chique ri ru-discípulos: Ri c'o quibeyomal, c'ayef chi ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, xcha' chique. \p \v 24 Ri ru-discípulos can achique na xquina' tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús. Jac'a rija' quire' chic xu'ij chique jun bey: Valc'ua'l, nin-ij c'a chive chi ri benak cánima pa ruvi' beyomal,\x * \xo 10:24 \xt Job 31:24, 25, 28; Sal. 52:7; 62:10; 1 Ti. 6:17.\x* c'ayef chi ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar. \v 25 Xa más man c'ayef ta chi nik'ax jun camello pa ch'uti rujulil jun bak richin t'iso'n, que chuvech ntoc jun beyon chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 26 Jac'a ri discípulos más jun vi xuna' ri cánima tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, y xquibila' chiquivech: Si kitzij achel ri nu'ij, man jun xticolotaj, xecha'. \p \v 27 Y ri Jesús xerutz'et c'a apu ri ru-discípulos y xu'ij chique: Chivech rix aj-roch'ulef manak che'el nibanataj ri achel xin-ij, pero chuvech ri Dios xa ronojel c'o che'el nibanataj,\x * \xo 10:27 \xt Lc. 1:37.\x* xcha' chique. \p \v 28 Jari' tok ri Pedro xu'ij-apu che: Tatz'eta' c'a, roj kayo'on can ronojel richin rat katzekle'en, xcha'. \p \v 29 Y ri Jesús quire' xu'ij: Kitzij nin-ij chive chi xa achique na ri ruyo'on can racho, rute-rutata', rixayil, ralc'ua'l, ruchak', runimal, rana' o rujuyu' voma yin, y roma ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, \v 30 ri nibano quiri', xtuc'ul jujun ciento más ruvi' che ri ruyo'on can chupan ri tiempo ri rojc'o-vi vacami. Roma can xtiyo'ox racho, ruchak', runimal, rana', rute', ralc'ua'l, y rujuyu', junan riq'uin k'axomal roma yin rutzekle'en;\x * \xo 10:30 \xt Mt. 5:11, 12; Hch. 14:22; Ro. 5:3; 1 Ts. 3:3; 2 Ti. 3:12; 1 P. 4:12-16.\x* y chupan ri jun chic tiempo ri petenak chikavech apu, xtiyo'ox che ri c'aslen ri richin jumul. \v 31 Pero q'uiy chique ri ec'o na'ey vacami, xa xquecanaj can ruq'uisbel. Y q'uiy chique ri ec'o can ruq'uisbel, xa xqueyo'ox yan chic chi na'ey,\x * \xo 10:31 \xt Mt. 20:16; Lc. 13:30.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij chic jun bey chi xticamises \r (Mt. 20:17-19; Lc. 18:31-34) \p \v 32 Ri Jesús y ri etzekle'ey richin ejotol-e pa tinamit Jerusalem, y ja rija' k'axnak-e chiquivech, pero rije' man niquil ta achique niquinojij chirij y xa quixi'in-qui' ebenak. Jac'ari' tok rija' xeroyoj chic e jun bey juc'an ri doce ru-discípulos richin xutz'uc-e rubixic chique ri achique xteruk'asaj.\x * \xo 10:32 \xt Mr. 8:31; 9:31; Lc. 9:22.\x* \v 33 Rija' quire' xu'ij chique: Rix iveteman chi pa tinamit Jerusalem roj jotol-vi-e. Chiri' yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y pa quik'a' ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Rije' xtiqui'ij chi quicamises, y xquinquijach pa quik'a' ri man israelitas ta. \v 34 Ri vinak ri' xquinquitze'ej,\x * \xo 10:34 \xt Sal. 22:6-8; Is. 53:3; Lc. 22:63; 23:11.\x* xquinquich'ey, xquinquichubaj, y xquinquicamisaj. Pero chi rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha'. \s1 Ri Jacobo y ri Juan c'o niquic'utuj che ri Jesús \r (Mt. 20:20-28) \p \v 35 Jac'ari' tok ri Jacobo y ri Juan, ri eruc'ajol ri Zebedeo, xejel c'a apu riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Tijonel, roj nikajo' chi na'an ri achique xtikac'utuj chave, xecha'. \p \v 36 Y, ¿achique c'a ri nijo'? xcha' chique. \p \v 37 Rije' xqui'ij: Tok rat c'o chic ak'ij chiri', nikajo' chi naya' lugar chike chi jun nitz'uye-apu pan a-derecha y jun pan a-izquierda, xecha'. \p \v 38 Pero ri Jesús xu'ij chique: Rix man iveteman ta ri achique nic'utuj. ¿Nicoch' cami rix ri achel xti'an chuve yin? Roma yin can achel xqui'an bautizar chupan jun nimalaj k'axomal, xcha' ri Jesús. \p \v 39 Nikacoch', xecha' rije'. Y ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij vi chi rix xtik'asaj ri achel xti'an chuve yin,\x * \xo 10:39 \xt Hch. 12:2.\x* y xquix-an bautizar chupan k'axomal\x * \xo 10:39 \xt Ap. 1:9.\x* achel ri xtink'asaj yin, \v 40 jac'a ri nijo' rix chi jun nitz'uye' pa nu-derecha y jun pa nu-izquierda, man pa nuk'a' ta yin c'o-vi richin ninya'. Roma ri lugar ri' ja chique ri achok coma banon rubanic xtiyo'ox-vi, xcha' ri Jesús. \p \v 41 Ri lajuj chic discípulos xpe coyoval chique ri Jacobo y ri Juan tok xquic'axaj ri achique niquic'utuj. \v 42 Pero ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ij chique: Rix iveteman chi ri ni'ix chi e-gobernantes choch'ulef, can ecajaf\x * \xo 10:42 \xt Lc. 22:25.\x* ri vinak niquina-qui'. Can nima'k quik'ij niquina-qui', y can ja rije' ye'in ri achique nic'atzin chi ni'an. \v 43 Jac'a chi'icojol rix man quiri' ta. Roma ri nrojo' nic'uje' ruk'ij chive, nic'atzin chi rija' achel jun isamajinel.\x * \xo 10:43 \xt Mr. 9:35; Lc. 22:26.\x* \v 44 Y si jun chive nrojo' chi ja rija' na'ey, tubana' achel jun lok'on samajinel chi'icojol. \v 45 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man xipe ta richin yito'ox;\x * \xo 10:45 \xt Jn. 13:14; Fil. 2:7.\x* yin xipe richin yito'on y richin ninya' nuc'aslen\x * \xo 10:45 \xt Is. 53:10.\x* coma eq'uiy richin yecolotaj, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'on che ri Bartimeo chi nitzu'un chic \r (Mt. 20:29-34; Lc. 18:35-43) \p \v 46 Jac'ari' tok ri Jesús y ri ru-discípulos (xe'apon, xe'ebos) pa tinamit Jericó. Jac'a tok ye'el-pe chiri' junan quiq'uin eq'uiy vinak, chuchi' bey c'o jun achi tz'uyul man nitzu'un ta nu'on limosna rubinan Bartimeo, ruc'ajol jun achi rubinan Timeo. \v 47 Tok rija' xrac'axaj chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax chiri', riq'uin ruchuk'a' xch'o y xu'ij: ¡Jesús, rat ri rat riy-rumam can ri rey David,\x * \xo 10:47 \xt Jer. 23:5; Ro. 1:3; Ap. 22:16.\x* tapokonaj nuvech! xcha'. \p \v 48 Pero eq'uiy xech'olin richin, chi titane-ka. Jac'a rija' xa más cof xch'o-pe y nu'ij: ¡Rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! nicha'. \p \v 49 Xpa'e' c'a ka ri Jesús y xu'ij chi toyox-pe. Ja c'a xcoyoj-pe ri man nitzu'un ta, y xqui'ij che: Tiquicot ri avánima, cacataj; ri Jesús yaroyoj, xecha' che. \p \v 50 Ri achi xe xrac'axaj quiri', ja xuc'ak can ri ruk'u', xpa'e' c'a, y xbe-apu riq'uin ri Jesús. \v 51 ¿Achique ri najo' chi nin-en chave? xcha' ri Jesús. Tijonel, yin ninjo' yitzu'un chic jun bey, xcha'. \p \v 52 Y ri Jesús xu'ij che: Catzolij, vacami xacolotaj roma nanimaj chi yin yitiquer nin-en chave chi yatzu'un. Jac'ari' xtzu'un chic,\x * \xo 10:52 \xt Is. 29:18; 35:5; 42:6, 7.\x* y xutzekle'ej c'a e ri Jesús. \c 11 \s1 Ri nimalaj ruc'ulic ri Jesús pa tinamit Jerusalem \r (Mt. 21:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19) \p \v 1 Tok nakaj chic ec'o-vi-apu che ri tinamit Jerusalem, ri achique lugar ec'o-vi ri ca'i' aldea Betfagé y Betania ri ec'o-apu chuvech ri juyu' Olivos,\x * \xo 11:1 \xt Hch. 1:12.\x* ri Jesús xerutak-apu ca'i' ru-discípulos. \v 2 Rija' xu'ij-e chique: Quixbin-apu chupan la aldea la c'o-apu chivech. Xe xquixoc-apu, jari' nivil jun alaj burro ximil can chiri', ri c'a man jani (tich'oque', titz'uye') jun vinak chirij. Tisolo-pe y tic'ama-pe chuve. \v 3 Si c'o jun xti'in-pe chive chi achique roma nisol-pe ri burro, ti'ij che chi nic'atzin che ri Ajaf,\x * \xo 11:3 \xt Sal. 24:1.\x* pero cha'anin xtutzolij-pe, quixcha' can che. \p \v 4 Xebe c'a ri ca'i' discípulos, xquil ri alaj burro ximon can chuchi' jun puerta ri achique lugar nuc'ul-vi-ri' ca'i' bey, y xquisol-pe. \p \v 5 Pero ec'o jujun chique ri ec'o chiri' quire' xqui'ij-pe chique ri ca'i' discípulos: ¿Achique roma nisol ri ch'uti alaj burro? xecha-pe chique. \p \v 6 Jac'ari' xqui'ij-apu ri ru'in-e ri Jesús chique. C'ajari' xyo'ox-pe lugar chique chi xquisol-pe ri alaj burro. \v 7 Xquiq'uen c'a pe che ri Jesús y xquiya-e jujun quitziak chirij ri burro y ri Jesús (xch'oque', xtz'uye') e chirij.\x * \xo 11:7 \xt Zac. 9:9.\x* \v 8 Q'uiy chique ri ebenak chirij niquiriq'uila' jujun quitziak pa rubey richin niquiya' ruk'ij. Ch'aka' yequichoyola' ruk'a' tak che' y yequiya-ka pa rubey ebenak. \p \v 9 Ri ebenak chuvech y ri ebenak chirij riq'uin cuchuk'a' quire' niqui'ij: ¡Matiox chi petenak ri Colonel re'! ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi'\x * \xo 11:9 \xt Sal. 118:26.\x* re petenak pa rubi' ri Ajaf! \v 10 ¡Matiox chi xtzolij chic pe ru-gobierno ri kamama' David! ¡Matiox che ri Dios chicaj!\x * \xo 11:10 \xt Sal. 148:1.\x* Quiri' niqui'ij ri vinak. \p \v 11 Xoc c'a apu ri Jesús pa tinamit Jerusalem, xek'ax-pe pa racho ri Dios, y tok rutz'eton chic can ronojel ri c'o chiri', xbe pa Betania junan quiq'uin ri doce ru-discípulos roma ja xoc-pe ri ak'a'. \s1 Ri Jesús nu'ij che jun mata higo chi man jun bey chic xtuya' ruvech \r (Mt. 21:18, 19) \p \v 12 Chuca'n k'ij, tok xe'el-pe ri pa Betania, ri Jesús nivayijan chiri'. \v 13 Xutz'et c'a apu chi naj jun mata higo ri jabel rex ruxak, y xbe c'a apu chuxe' richin nutz'et si c'o ruvech. Pero tok xjel-apu chuxe', xutz'et chi xa ruyon ruxak roma man ruk'ijul ta richin c'o ruvech. \v 14 Jac'ari' tok ri Jesús quire' xu'ij che ri che': Man jun chic xtitijo jun avech, xcha' che. Y ri ru-discípulos xquic'axaj ri xu'ij. \s1 Ri Jesús yerokotaj-pe ri quibanon c'ayibel che racho ri Dios \r (Mt. 21:12-17; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22) \p \v 15 Tok (xe'apon, xe'ebos) pa tinamit Jerusalem, ri Jesús xoc pa racho ri Dios y (xutz'om, xuchop) pe cokotaxic ri yec'ayin y ri yelok'on chiri', y xuticmayila' can qui-mesas ri eq'uexoy ruvech méra, y ri quich'acat ri yec'ayin palomas. \v 16 Man nuya' ta lugar chique ri quic'ualo'n eka'n chi yek'ax chiri' pa racho ri Dios. \v 17 Rija' yerutijoj, y quire' nu'ij chique: Chupan ri tz'iban can, ri Dios nu'ij: Ri vacho, jay richin oración quichin conojel quivech vinak.\x * \xo 11:17 \xt Is. 56:7.\x* Jac'a rix xa quijul elek'oma'\x * \xo 11:17 \xt Jer. 7:11.\x* ibanon che, xcha' rija'. \p \v 18 Tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés xquic'axaj ri achique xu'on ri Jesús pa racho ri Dios, rije' niquicanola' achique ta niqui'en richin niquicamisaj, roma xa quixi'in-qui' chi conojel ri vinak elenak cánima pa ruvi' ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi. \v 19 Jac'a tok xoc-pe ri ak'a', ri Jesús xa xel-e ri chiri' pa tinamit Jerusalem junan quiq'uin ri ru-discípulos. \s1 Ri mata higo ri xch'o ri Jesús che, can xchakij-vi-ka \r (Mt. 21:19-22) \p \v 20 Cumaj yan sakar chuca'n k'ij, tok ri Jesús y ri ru-discípulos xek'ax chic jun bey ri achique lugar c'o-vi ri jun mata higo, xquitz'et chi hasta ri rakan ri che' xchakij-ka. \v 21 Ri Pedro xuka chuc'u'x ri achique xu'ij ri Jesús che ri mata higo, y romari' xu'ij che: Tijonel, tatz'eta' la higo la xa'ij che chi man jun chic xtitijo jun ruvech; can xchakij-vi-ka, xcha'. \p \v 22 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique conojel ri ru-discípulos: Rix nic'atzin chi cukul ic'u'x riq'uin ri Dios. \v 23 Roma yin kitzij nin-ij chive chi xa achique na ri ni'in che ri juyu' re' chi tel-e vave'\x * \xo 11:23 \xt Mt. 17:20; Lc. 17:6.\x* y tik'ax chupan ri mar, can quiri' vi xtibanataj, si man caca' ta ruc'u'x nich'o che, y si riq'uin ronojel ránima nunimaj chi nibanataj. \v 24 Roma c'a ri', nin-ij chive chi ronojel ri nic'utuj tok ni'en orar, tinimaj chi can xtiyo'ox-vi-pe chive,\x * \xo 11:24 \xt Lc. 11:9; Jn. 14:13; 15:7; 16:23, 24; Stg. 1:5, 6.\x* y can quiri' vi xtibanataj. \v 25 Jac'a tok ni'en orar, si c'o iyacon pan ivánima chirij jun ri c'o man utz ta rubanon chive, tibana' perdonar,\x * \xo 11:25 \xt Mt. 6:14, 15; Ef. 4:32; Col. 3:13.\x* richin quiri' ri Itata' ri c'o chicaj xtu'on perdonar ri man utz ta ri ni'en. \v 26 Roma si rix man ni'en ta perdonar,\x * \xo 11:26 \xt Mt. 18:35.\x* quiri' mismo ri Itata' ri c'o chicaj man xtu'on ta perdonar ri man utz ta ri ni'en. \s1 Ec'o yec'utun che ri Jesús chi achique biyon che chi yerubanala' ri najin riq'uin \r (Mt. 21:23-27; Lc. 20:1-8) \p \v 27 Ri Jesús y ri ru-discípulos xetzolij chic jun bey ri pa tinamit Jerusalem, y tok ri Jesús nibin chiri' pa racho ri Dios, jari' tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij xejel-apu riq'uin, \v 28 y xquic'utuj che: ¿Achique ak'a' rat chi ye'abanala' ronojel re yatajin riq'uin? ¿Y (achique, acu'x) x-in chave chi quire' que'abanala'? xecha' che. \p \v 29 Ri Jesús xu'ij: Quiri' mismo yin c'o jun ninjo' ninc'utuj chive. Ti'ij-pe chuve ri ninc'utuj chive, y yin xtin-ij chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' chi quire' yenbanala'. \v 30 Tok ri Juan xeru'on bautizar ri vinak, ¿Dios cami biyon-pe che, o xa vinak? Ti'ij-pe chuve, xcha' chique. \p \v 31 Jac'a rije' niquichok'omayila' chiquivech y niqui'ij: Si xtika'ij che chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe, ri Jesús xtu'ij chike chi achique roma man xkanimaj ta. \v 32 Y si xtika'ij chi xa vinak xe'in che ri Juan, c'ayef chike. Rije' quiri' niqui'ij roma niquixi'ij-qui' chi yecataj-pe ri tinamit chiquij, roma chiquivech conojel, ri Juan can profeta vi.\x * \xo 11:32 \xt Mt. 14:5.\x* \v 33 Romari' quire' xqui'ij-apu che ri Jesús: Roj man keteman ta, xecha'. Quiri' mismo xtin-en yin; man xtin-ij ta chive achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' chi yenbanala' quire', xcha' ri Jesús. \c 12 \s1 Ri ejemplo chiquij ri itzel tak achi'a' ri yesamajin ruvech jun juyu' \r (Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19) \p \v 1 Ri Jesús xch'o chic c'a jun bey chique riq'uin ejemplos, y quire' xu'ij: C'o jun achi xutic uva chuvech ri rujuyu'\x * \xo 12:1 \xt Sal. 80:8; Is. 5:1.\x* y xuc'ojoj rij. Xu'on can jun achel pila ri pa rujuyu' richin niyitz'-vi ri uva, xu'on can jun garita quichin ri chajinel, xuya' c'a can ri rujuyu' pa (k'uch, cuchubal) chique ca'i-oxi' achi'a' ri xquesamajin ruvech, y xbe naj. \p \v 2 Jac'a tok xril ruk'ijul, ri rajaf ri juyu' xutak-e jun rusamajinel quiq'uin ri yesamajin ruvech ri juyu', richin c'o che ruvech ri uva niyo'ox-pe che. \v 3 Pero rije' xa chi oyoval xquic'ul-vi ri samajinel, xquich'ey-pe, y man jun ruvech ri uva xquiya-pe che. \v 4 Ri rajaf ri juyu' xutak chic e jun samajinel quiq'uin, pero xa xquic'akala-pe abaj chirij, y socotajnak (rujolon, ruvi') xcokotaj-pe. \v 5 Ri rajaf ri juyu' xutak chic e jun rusamajinel, pero xa xquicamisaj. Y c'a xerutak na q'uiy rusamajela' quiq'uin,\x * \xo 12:5 \xt 2 Cr. 36:16; Neh. 9:26; Hch. 7:52; 1 Ts. 2:15.\x* pero ec'o xequich'ey-pe, y ch'aka' xequicamisaj. \p \v 6 Ri rajaf ri juyu' c'o jun ruc'ajol ri can nrojo', y jari' xutak-e\x * \xo 12:6 \xt Ro. 8:3; Gá. 4:4; 1 Jn. 4:9.\x* pa ruq'uisbel, roma quire' nunojij: Si ja ri nuc'ajol ri xteka quiq'uin, can xqueniman-vi chuvech, xcha-ka pa ránima. \v 7 Jac'a ri yesamajin ruvech ri juyu' tok xquitz'et, quire' niquibila' chiquivech: Jare' xtoc can rajaf ri juyu' re'. Quire' quixampe, kacamisaj, richin quiri' pa kak'a' roj nic'uje-vi can ri juyu', xecha'. \v 8 (Xquitz'om, xquichop) c'a ri ala', xquicamisaj\x * \xo 12:8 \xt Hch. 2:23.\x* y xquelesaj-pe chupan ri juyu' ri tiquil-vi ri uva. \p \v 9 Vacami c'a, ¿achique cami xtu'on rajaf ri juyu' chique ninojij rix? Rija' xtipe, xquerucamisaj, y ri juyu' ri tiquil-vi ri uva xtuya' chic pa (k'uch, cuchubal) chique ch'aka' samajela'.\x * \xo 12:9 \xt Hch. 28:28, 29.\x* \p \v 10 ¿Man jun bey ibanon leer ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios? Chiri' nu'ij: \q1 Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, \q1 Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay. \q1 \v 11 Ja ri Ajaf xbano quiri' che, \q1 Y roj ntel-e runak'-kavech nikatz'et.\x * \xo 12:11 \xt Sal. 118:22; Ef. 2:20; 1 P. 2:7.\x* \m Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios. \p \v 12 Jac'ari' tok ri achok chique xutzijoj-vi ri ejemplo xcajo' chi can ta (xquitz'om, xquichop) ri Jesús, roma xquina'ej chi ja rije' ri xerutzijoj chupan ri ejemplo.\x * \xo 12:12 \xt Jn. 7:30, 44.\x* Pero xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri tinamit. Romari' xquiya' can ri Jesús y xebe. \s1 Nic'utux che ri Jesús si utz o man utz ta nitoj ri impuesto \r (Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26) \p \v 13 Jac'ari' xequitak ca'i-oxi' achi'a' fariseos y ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes riq'uin ri Jesús, roma nicajo' chi can ta nika pa quik'a' riq'uin ri yerubila'. \v 14 Tok ri etakon-e ec'o chic apu riq'uin ri Jesús, xqui'ij che: Tijonel, roj keteman chi rat xe ri kitzij na'ij, y man jun achok chuvech naxi'ij-vi-avi', roma mana-ta ri achique rubanic jun vinak ri natz'et, y pa ruchojmil nac'ut rubey ri Dios. Vacami c'a, ta'ij chike: ¿Nuya' cami lugar ru-ley ri Dios chi nitoj impuesto che ri rey César, o manak? ¿Utz cami nikatoj o man nikatoj ta? xecha' che. \p \v 15 Jac'a ri Jesús reteman chi xa ca'i' rupalaj quitzij riq'uin ri quiri' niquic'utuj che. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij richin nijo' yika pan ik'a'? Tic'ama-pe ri méra richin nintz'et ruvech, xcha'. \p \v 16 Xquiya' c'a apu ri méra che. Jac'ari' tok rija' xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'. \p Y rije' xqui'ij: Richin ri rey César, xecha'. \p \v 17 Jari' tok ri Jesús xu'ij chique: Tiya' che ri César ri can richin vi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richin vi ri Dios, xcha'. Tok rije' xquic'axaj quiri', can achique na xquina' che ri Jesús. \s1 Ri anima'i' can xquec'astaj-vi \r (Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40) \p \v 18 Jari' tok ec'o achi'a' saduceos xe'ech'o riq'uin ri Jesús. Ri saduceos man niquinimaj ta chi ri anima'i' xquec'astaj chic,\x * \xo 12:18 \xt Hch. 23:8; 1 Co. 15:12.\x* y romari' quire' c'a xquic'utuj che: \v 19 Tijonel, ri Moisés rutz'iban can chike chi jun achi tok c'o jun ruchak' o runimal (nicom, niquen) e, nic'atzin chi rija' nic'ule' riq'uin ri ixok xmalcanij can, si ri ixok manak ral xc'uje', richin nic'uje' ral ri xa pa rubi' ri ámna niyo'ox-vi-ka.\x * \xo 12:19 \xt Gn. 38:8; Dt. 25:5, 6; Rt. 4:5.\x* \v 20 Quiri' xbanataj jun bey quiq'uin vuku' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri na'ey xc'ule', pero (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. \v 21 Ri ruca'n achi xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, pero xa (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. Quiri' mismo xu'on-e ri rox achi. \v 22 Chi vuku' achi'a' quiri' xqui'en-e, y man jun xc'uje' ralc'ua'l riq'uin ri ixok. Y c'a pa ruq'uisbel (xcom, xquen) e ri ixok. \v 23 Rat na'ij chi c'o na jun k'ij xquec'astaj-pe ri anima'i'. Si kitzij chi xquec'astaj-pe, ¿achique chique ri vuku' achi'a' re' xtoc rachijil ri ixok, tok chi vuku' achi'a' xe'oc rachijil? xecha' ri saduceos. \p \v 24 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Rix, rix satznak riq'uin ri ni'ij, xa man iveteman ta ri nu'ij ruch'abel ri Dios, ni man iveteman ta achique nitiquer nu'on ruchuk'a' ri Dios.\x * \xo 12:24 \xt Lc. 1:37; Ro. 4:17; Ef. 1:19, 20.\x* \v 25 Roma tok xtuka ri k'ij chi ri anima'i' xquec'astaj-e, man xquec'ule' ta chic, ni manak chic xtiquiya' quitzij richin c'ulubic, xa xque'oc achel ri ángeles ri erichin chicaj. \v 26 Pero chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. ¿Man ibanon ta c'a leer ri rutz'iban can ri Moisés, chi ri Dios quire' xu'ij che tok xch'o-pe chupan ri (xulu-quiej, zarza): Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob?\x * \xo 12:26 \xt Ex. 3:1-6.\x* \v 27 Roma ri Dios man qui-Dios ta ri manak quic'aslen. Rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen, romari' nin-ij chi rix xa rix satznak riq'uin ri ni'ij, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri mandamiento ri más c'o rakale'n \r (Mt. 22:34-40) \p \v 28 C'o c'a jun chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, xjel-apu ri achique lugar yetzijon-vi ri Jesús quiq'uin ri achi'a' saduceos. Rija' xrac'axaj ri niqui'ij chiquivech, y roma utz nrac'axaj ri nu'ij ri Jesús, quire' c'a xuc'utuj-apu che: ¿Achique chique ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri más c'o rakale'n? xcha'. \p \v 29 Ri Jesús xu'ij che: Ri mandamiento más c'o rakale'n ja ri nu'ij: Tivac'axaj c'a rix israelitas: Ri Ajaf ka-Dios\x * \xo 12:29 \xt Dt. 6:4.\x* xaxe jun. \v 30 Tijo' ri Ivajaf Dios riq'uin ronojel ivánima, riq'uin ronojel ic'aslen, riq'uin ronojel ino'oj y riq'uin ronojel ivuchuk'a'.\x * \xo 12:30 \xt Lc. 10:27.\x* Jare' ri mandamiento ri más c'o rakale'n. \v 31 Ri ruca'n juba' ma junan, y quire' nu'ij: Achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.\x * \xo 12:31 \xt Ro. 13:9; Gá. 5:14; Stg. 2:8.\x* Y manak chic jun mandamiento ri más c'o rakale'n que chuvech ri ca'i' re', xcha' ri Jesús. \p \v 32 Ri achi q'uiy reteman chirij ri ley, xu'ij che ri Jesús: Tijonel, can quiri' vi. Can kitzij ri xa'ij chi ri Dios xaxe jun,\x * \xo 12:32 \xt Dt. 4:39; Is. 45:6, 14; 46:9; 1 Co. 8:4, 6.\x* y man jun chic jun. \v 33 Y si nikajo' ri Dios riq'uin ronojel kánima, riq'uin ronojel kano'oj, riq'uin ronojel kac'aslen, y riq'uin ronojel kuchuk'a', y si achel nikajo-ka-ki' roj, quiri' mismo yekajo' conojel; ri quiri' nika'an, más c'o rakale'n que chuvech ri yekaporoj avaj y yekacamisaj chicop chuvech,\x * \xo 12:33 \xt Mi. 6:6-8.\x* xcha' ri achi q'uiy reteman chirij ri ley. \v 34 Tok ri Jesús xutz'et chi ri achi can xucusaj runo'oj richin xch'o, xu'ij che: Nakaj-nakaj ratc'o-vi richin yatoc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha'. Y jari' xtiquer-e chi nis-ta jun chic xucovij-ri' richin c'o más xuc'utuj-apu che ri Jesús.\x * \xo 12:34 \xt Mt. 22:46; Lc. 20:40.\x* \s1 ¿Achok ralc'ua'l ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios? \r (Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44) \p \v 35 Tok ri Jesús yerutijoj ri quimolon-qui' pa racho ri Dios, quire' xu'ij: ¿Achique roma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, niqui'ij chi ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios xa choj jun riy-rumam can ri rey David? \v 36 Tok mismo ri rey David quire' xu'ij tok uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu: \q1 Ri Ajaf Dios quire' xu'ij che ri Vajaf: \q1 Catz'uye-pe pa nu-derecha, \q1 C'a ja tok xquenya' chuxe' avakan ri itzel yatquitz'et.\x * \xo 12:36 \xt Sal. 110:1; 1 Co. 15:25.\x* \m Quiri' xu'ij. \m \v 37 Si ri rey David, Vajaf xcha' che, ¿achique roma ni'ix chi xa choj jun riy-rumam can?\x * \xo 12:37 \xt Ro. 1:3.\x* xcha' ri Jesús. Y ri jani na chi vinak ri ye'ac'axan-apu, can nika chiquivech ri nu'ij ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij ri quimac ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley \r (Mt. 23:1-36; Lc. 11:37-54; 20:45-47) \p \v 38 Tok ri Jesús yerutijoj ri vinak chiri', quire' nu'ij chique: Man ti'en rix achel niqui'en ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Roma rije' nika chiquivech niquicusaj jucujak tak tziek richin quetz'etetaj chi c'o quik'ij, nika chiquivech chi ye'an saludar ri niquimol-vi-qui' ri vinak, \v 39 y nika chiquivech chi yetz'uye' ri pa na'ey tak ch'aquet ri pa tak sinagogas y ri pa tak va'in. \v 40 Jabel yeno' (chubanic, cho'onic) richin c'o niquelek'aj chique ri malcani' tak ixoki'. Y xaxe richin quenimex, yelayoj riq'uin ri oración. Romari', más q'uiy castigo xtika pa quivi', xcha' ri Jesús. \s1 Ri ru-ofrenda ri malca'n-ixok \r (Lc. 21:1-4) \p \v 41 Tz'uyul yan chic ri Jesús chuvech ri caja ri niyo'ox-vi can ofrendas pa racho ri Dios, rija' yerutz'et ri tinamit ri niquijalala-qui' chi nequiya' can méra chiri', y man juba' ta oc ri beyoma' ri can q'uiy méra niquiyala' can. \v 42 Y c'o c'a jun malca'n-ixok ri kitzij chi man jun oc ruchajin ri xberuya' can ru-ofrenda. Rija' xuya' can ca'i' ruvech tak méra ri man rubanon ta nis-ta jun centavo. \v 43 Jac'ari' tok ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ij chique: Kitzij nin-ij chive chi ja la malca'n-ixok la man jun oc ruchajin ri xyo'on can más q'uiy ofrenda pa caja\x * \xo 12:43 \xt 2 Co. 8:12.\x* que chiquivech conojel. \v 44 Roma conojel ri xeyo'on can méra, xa ruvi' che ri quibeyomal xquiya' can. Jac'a ri ixok re', xuya' can ronojel ri juba' c'o riq'uin, ronojel ri nic'atzin che chi nutzuk-ri', xcha'. \c 13 \s1 Ri Jesús nu'ij yan chi ri racho ri Dios xtivulutaj \r (Mt. 24:1, 2; Lc. 21:5, 6) \p \v 1 Tok ri Jesús ja ntel-pe pa racho ri Dios chiri', jun chique ri ru-discípulos xu'ij che: Tijonel, que'atz'eta' la nimalaj tak abaj ecusan riq'uin racho ri Dios, y la nimalaj tak jay ebanon, xcha'. \p \v 2 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri ru-discípulo: Rat ye'atz'et ronojel ri nimalaj tak jay ri ebanon rubanic, pero c'o na jun k'ij tok man jun chique ri abaj ecusan xtic'uje' can pa ruvi' jun chic abaj ri man ta xquevulutaj-pe,\x * \xo 13:2 \xt 1 R. 9:7; 2 Cr. 7:20; Jer. 26:18; Mi. 3:12.\x* xcha'. \s1 Ri retal ri xquebanataj na'ey chi nitz'akat ronojel ri runojin ri Dios chi nibanataj choch'ulef \r (Mt. 24:3-28; Lc. 21:7-24; 17:22-24) \p \v 3 Tok ri Jesús xtz'uye-ka chorak'aric che ri juyu' Olivos, y chuvech apu c'o-vi ri juyu' ri c'o-vi ri racho ri Dios, jari' tok ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri Andrés quiyon quire' xquic'utuj che: \v 4 Ta'ij c'a chike: ¿Achique tiempo xquebanataj ri xa'ij-ka chirij racho ri Dios? ¿Y achique retal xtik'alajin richin nina'ex chi yebanataj yan? xecha'. \p \v 5 Ri Jesús xu'ij chique: Rix tibana' cuenta ivi' richin man jun tisatzo ino'oj.\x * \xo 13:5 \xt Jer. 29:8.\x* \v 6 Roma c'o q'uiy xquepe ri xtiquik'ebaj-qui' chirij ri nubi' yin, y xtiqui'ij: Ja yin ri Jun ri yin takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, xquecha'. Can eq'uiy xtiquisetz quino'oj. \p \v 7 Jac'a tok xtivac'axaj chi c'o roch'ulef yetajin riq'uin guerra chiquivech, y xtivac'axaj chi riq'uin juba' nitiquer-pe más guerra, man c'a tisatz ivánima, roma nic'atzin chi can quiri' na vi yebanataj. Pero man ja yan ta ri' ri k'ij tok nitz'akat ronojel ri runojin ri Dios chi nibanataj choch'ulef. \v 8 Roma ec'o tinamit xquecataj chiquij ch'aka' chic tinamit. Ec'o reyes xquequitak soldados chiquij ch'aka' chic reyes. Xquebanataj cobrakan pa jalajoj tak lugares. Xquepe vayijal, y ec'o vinak xquecataj chi oyoval. Ronojel re' xaxe yan jun tz'ucubel richin ri k'axomal choch'ulef. \p \v 9 Pero rix tibana' cuenta ivi'. Roma ec'o xquejacho ivichin pa quik'a' ri junan niqui'en gobernar. Xquixch'ay pa tak sinagoga.\x * \xo 13:9 \xt Mt. 10:17.\x* Xquixuc'uax chiquivech gobernadores y reyes roma yin iniman, richin xtiya' nutzijol yin chiquivech rije'. \v 10 Pero na'ey nic'atzin chi nitzijos chique conojel quivech vinak\x * \xo 13:10 \xt Ro. 10:18.\x* ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj. \v 11 Jac'a tok xquixuc'uax richin yixejach pa quik'a' gobernadores, rix man tich'ujirisaj-ivi' riq'uin ri achique xti'ij, ni man tinojij q'uiy chirij. Rix xaxe ri ch'abel ri xtiyo'ox chive chupan ri hora ri', jari' ti'ij. Roma mana-ta rix ri xquixch'o, xa ja ri Lok'olaj Espíritu xtich'o.\x * \xo 13:11 \xt Lc. 12:11, 12; Hch. 4:8.\x* \v 12 Xtibanataj chi ec'o quichak'-quinimal qui' ri xtiquisujuj-qui' pa camic. Quiri' mismo xtiqui'en ri tata'aj quiq'uin ri calc'ua'l, y ec'o ac'ola' xquecataj chiquij ri quite-quitata'\x * \xo 13:12 \xt Mi. 7:6.\x* y xquequijach pa camic. \v 13 Rix xa itzel xquixtz'et coma conojel roma iniman ri nubi' yin. Jac'a ri cof xtic'uje' chirakan ri Dios c'a pa ruq'uisbel, can xticolotaj-vi.\x * \xo 13:13 \xt Mt. 10:22.\x* \p \v 14 Pero tok xtitz'et chi chupan ri lugar ri man utz ta chi yebanataj, ja najin camic tak ch'o'oj ri xa jani na itzel chuvech ri Dios, ri achok pa ruvi' c'o rutz'iban can ri profeta Daniel,\x * \xo 13:14 \xt Dn. 9:27.\x* jac'ari' tok ri ec'o pa Judea que'enimaj-e pa tak juyu'. [Ri nibano leer (tik'ax, tino') chuvech]. \v 15 Ri c'o-e pa terraza che ri racho, man chic tika-pe ri pa jay, ni man chic toc-apu ri pa jay chuc'amic ru-cosas. \v 16 Ri nisamaj pa juyu', man chic titzolij-pe chiracho chuc'amic jun rutziak. \v 17 Pero tok'ex quivech ri ixoki' ri quiri' quibanon, y ri ixoki' ri c'a yetz'uman na ac'ola' chiquik'a'\x * \xo 13:17 \xt Lc. 23:29.\x* chupan tak ri k'ij ri'. \v 18 Roma c'a ri', tic'utuj che ri Dios chi tok xtic'atzin chi yixenimaj-e, man chupan ta ru-tiempo tef.\f + \fr 13:18 \ft Quila' pan Israel ri “invierno” man ruk'ijul ta chi nuya' tico'n, xa ruk'ijul ri tef.\f* \v 19 Roma ri k'ij ri', can erichin vi k'axomal ri man jun bey quiri' banatajnak\x * \xo 13:19 \xt Dn. 12:1.\x* pa ruvi' ri roch'ulef xe tok banon can roma ri Dios c'a vacami, y nis-ta xtibanataj chic jun k'axomal quiri'. \v 20 Si ri Ajaf Dios man ta nu'on co'ol che ri tiempo\x * \xo 13:20 \xt Mt. 24:22.\x* richin ri k'axomal ri', man jun nic'ase' can. Pero coma ri echa'on ri xerucha' rija', tok xti'an co'ol che ri tiempo ri'. \p \v 21 Chupan tak ri k'ij ri', xa achique na jun ri quire' xtu'ij chive: Titz'eta', jare' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, o si xtu'ij chive: Titz'eta', ja c'o chila', xticha', rix man tinimaj ri nu'ij chive. \v 22 Roma ec'o xquecataj-pe ri xtiquik'ebaj-qui' chi etakon-pe chucolic rutinamit ri Dios, y ec'o ri xtiquik'ebaj-qui' chi eyo'ol rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa cánima, y xtiquibanala' nimalaj tak retal y xquequibanala' ri man jun bey etz'eton richin niquisetz quino'oj ri echa'on chic roma ri Dios, xa ta yetiquer.\x * \xo 13:22 \xt Ro. 8:38, 39; 1 P. 1:5.\x* \v 23 Pero rix quixtzu'un juba';\x * \xo 13:23 \xt Mt. 7:15.\x* yin ja xinya' can rutzijol ronojel chive. \s1 Ri xquebanataj tok xtipe ri Jesús \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Lc. 21:25-36) \p \v 24 Jac'a chupan tak ri k'ij tok k'axnak chic ri k'axomal ri', ri k'ij xtik'uk'umer ruvech, ri ic' man xtitzu'un ta chic,\x * \xo 13:24 \xt Is. 13:10; Ez. 32:7; Jl. 2:10, 31; 3:15.\x* \v 25 ri ch'umila' xquetzak-e chuvech ri rocaj, y ronojel ri nimalaj tak uchuk'a' ri ec'o chicaj xquesilon. \v 26 C'ajari' xquitz'etetaj yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi yin petenak pa tak sutz'\x * \xo 13:26 \xt Dn. 7:13.\x* riq'uin nimalaj uchuk'a' y nimalaj nuk'ij. \v 27 Y xquentak ri nu-ángeles chiquimolic ri enucha'on chic. Chi naj chi nakaj xquebe-vi pa ruvi' ri roch'ulef, y man jun lugar chuxe' ri rocaj ri man ta xquebe-vi. \p \v 28 Tivelesaj ejemplo chirij ri che' higo. Tok ja yejotayin-pe ri ruk'a' y ye'el-pe c'ac'ac' tak ruxak, rix iveteman chi nuka yan ru-tiempo ri job.\f + \fr 13:28 \ft Ri español nu'ij chi ri sak'ij xa nakaj chic c'o-pe. Quiri' nu'ij roma quila' pan Israel ri “verano” jari' ruk'ijul ri job.\f* \v 29 Quiri' mismo, tok xtitz'et chi yebanataj chic ronojel ri xin-ij yan ka chive, tivetemaj chi nakaj chic yinc'o-vi-pe, achel xa chuchi' chic jay. \v 30 Y yin kitzij nin-ij chive chi ronojel re' xtibanataj tok ri vinak richin ri vacami c'a man jani queq'uis-e chuvech re roch'ulef. \v 31 Ri roch'ulef y ri caj can xqueq'uis na vi,\x * \xo 13:31 \xt Sal. 102:25, 26.\x* pero ri nuch'abel man xtiq'uis ta,\x * \xo 13:31 \xt Is. 40:8.\x* xa can xquebanataj-vi ri nu'ij.\x * \xo 13:31 \xt Nm. 23:19; Jos. 23:14-16; 2 Ti. 2:13; Tit. 1:2.\x* \p \v 32 Jac'a ri k'ij y ri hora chi yin xquipe, man jun etemayon, nis-ta ri ángeles ri ec'o chicaj, nis-ta yin ri Ruc'ajol ri Dios, xaxe ri Nata'\x * \xo 13:32 \xt Mt. 24:36.\x* ri reteman. \v 33 Roma c'a ri' rix, tibana' cuenta ri ic'aslen, quinivoyo'ej-apu,\x * \xo 13:33 \xt Lc. 12:40.\x* y tibana' orar, roma man iveteman ta ajan xquipe. \v 34 Achel tok jun vinak ni'e naj y nuya' can ri racho pa quik'a' ri rusamajela' richin niquichajij. Rija' yeruya' can pa ruvi' ronojel, chiquijununal nuyala' can quisamaj. Jac'a che ri chajinel chuchi' ri puerta nu'ij can chi tic'ase' utz-utz tok nichajin. \v 35 Quiri' mismo rix, quinivoyo'ej-apu, roma man iveteman ta ajan xquipe yin ri rajaf ri jay.\x * \xo 13:35 \xt Ap. 3:3.\x* Riq'uin juba' ja tok ntoc-pe ri ak'a', o pa nic'aj ak'a', o ja tok nitzirikin-pe quimama' ri ec' cumaj yan, o ja tok sak chic chiri'. \v 36 Man xa c'ate retal xquinuka y xa yixver xquixunvila'. \v 37 Pero achel ri nin-ij chive rix chi quinivoyo'ej-apu, quiri' mismo nin-ij chique conojel, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. \c 14 \s1 Runojixic ri achique ta ni'an richin nicamises ri Jesús \r (Mt. 26:1-5; Lc. 22:1, 2; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Ri israelitas c'o ca'i' nimak'ij rutzekle'en-ri' niqui'en; jun ja ri pascua, y ri jun chic, ja tok niquitij ri pan manak levadura riq'uin. Xa ca'i' chic k'ij nrojo' chi nuka ruk'ijul chiri' tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés niquicanola' achique ta niqui'en chi che'elek'el nika ri Jesús pa quik'a' richin niquicamisaj. \v 2 Pero niqui'ij chiquivech chi mana-ta chupan ri nimak'ij richin man quecataj-pe ri tinamit. \s1 Jun ixok nuya' jubulaj ak'on pa (rujolon, ruvi') ri Jesús \r (Mt. 26:6-13; Jn. 12:1-8) \p \v 3 Pan aldea Betania c'o-vi ri Jesús chiracho jun achi rubinan Simón, ri ni'ix leproso che roma xec'uje' itzel tak ch'a'c chirij. Jac'a tok tz'uyul-apu ri Jesús chuchi' mesa chiri', xoc-apu jun ixok ruc'amon-apu jun yacabel banon che jun abaj rubinan alabastro ri nojnak riq'uin jun jubulaj ak'on rubinan nardo ri jani na rajil. Ri ixok xuk'up-e rukul ri yacabel, y (xuk'ej, xuk'ij) ri ak'on\x * \xo 14:3 \xt Lc. 7:37, 38.\x* pa (rujolon, ruvi') ri Jesús. \v 4 Tok xquitz'et ri x-an che ri ak'on, ec'o jujun xcataj coyoval y xquibila': ¿Achique roma xaxe quiri' xtix-e la jubulaj ak'on la'? \v 5 Roma c'o ta che'el xc'ayix y xyo'ox ta más que chuvech nuch'ec jun samajinel jun juna', y ri méra xjach ta chiquivech ri man jun oc quichajin, yecha'. Can yejasloj-apu chirij ri ixok. \p \v 6 Pero ri Jesús xu'ij chique: Jun tiya-vi, ¿achique roma ninak? Rija' xa jun utzulaj favor ri xu'on chuve. \v 7 Roma ri man jun oc quichajin,\x * \xo 14:7 \xt Dt. 15:11.\x* xa jumul ec'o chi'icojol, y xa achique na k'ij c'o che'el ni'en jun favor chique. Jac'a yin man jumul ta xquic'uje' iviq'uin. \v 8 Ri ixok re' xu'on ri achique xtiquer xu'on. Roma rija' richin yan rumukic ri nu-cuerpo xu'on tok xuya' ri ak'on chirij. \v 9 Yin kitzij nin-ij chive, chi xa achique na lugar pa ruvi' ri roch'ulef xtitzijos-vi re utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, chiri' xtitzijos-vi ri favor ri xu'on ri ixok re', richin c'uxle'el richin rija', xcha' ri Jesús. \s1 Ri Judas nusuj-ri' richin nujach ri Jesús \r (Mt. 26:14-16; Lc. 22:3-6) \p \v 10 Jac'ari' tok ri Judas Iscariote, jun chique ri doce ru-discípulos ri Jesús, xbe quiq'uin ri nima'k tak quik'ij sacerdotes richin xu'ij chique chi nujach ri Jesús\x * \xo 14:10 \xt Jn. 13:2.\x* pa quik'a'. \p \v 11 Tok rije' xquic'axaj quiri', xequicot y xquiya' quitzij chi niquiya' méra che. Jac'a ri Judas nucanoj achique ta nu'on richin nujach ri Jesús. \s1 Ri Jesús nutz'uc can rubanic ri va'in c'uxle'el richin ri rucamic \r (Mt. 26:17-29; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26) \p \v 12 Tok xuka ri na'ey k'ij richin ri nimak'ij tok nitij ri pan manak levadura riq'uin, ri k'ij tok yecamises ri ovejas richin ri pascua,\x * \xo 14:12 \xt Ex. 12:3-6.\x* ri discípulos jari' xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achique lugar najo' na'an-vi ri va'in chupan ri pascua re', richin nekabana' rubanic ronojel ri nic'atzin? xecha'. \p \v 13 Jac'ari' xerutak-e ca'i' chique ri ru-discípulos, y xu'ij-e chique: Quixbin pa tinamit Jerusalem; chiri' xtic'ul-ivi' riq'uin jun ri ruc'amon-pe jun (cucu', k'e'l) ya'. Rix titzekle'ej-e. \v 14 Ri jay ri xtoc-vi-apu, rix quixoc-apu chirij, y quire' ti'ij che ri rajaf-jay: Ri Tijonel quire' ru'in-pe: ¿Achique lugar c'o-vi ri cuarto vave' chi'avacho ri utz chi nin-en-vi ri va'in richin ri pascua\x * \xo 14:14 \xt Lv. 23:4, 5.\x* quiq'uin ri nu-discípulos? quixcha' che. \v 15 Jari' tok ri rajaf-jay xtuc'ut jun mama cuarto chivech pa ruca'n piso che ri racho ri nuc'un chic rupan. Ja chiri' tibana-vi rubanic ronojel ri xtic'atzin chike, xcha-e chique. \p \v 16 Xebe c'a ri ca'i' discípulos, xe'oc-apu pa tinamit Jerusalem, y can xquil-vi ri achel ru'in-e ri Jesús chique. Chiri' xqui'en rubanic ronojel ri xtic'atzin chique chupan ri va'in richin ri pascua. \p \v 17 Jac'a tok xk'ok'a-ka, (xapon, xebos) ri Jesús junan quiq'uin ri doce ru-discípulos chiri' pa jay. \v 18 Tok etz'uyul chuchi' ri mesa y ja yeva' chiri', ri Jesús xu'ij chique: Kitzij nin-ij chive, chi jun chive rix ri yixva' vave' viq'uin xquijacho-e pa quik'a' ri vinak, xcha'. \p \v 19 Xpe c'a bis pa cánima tok xquic'axaj quiri', y chiquijununal quire' niquic'utuj-apu che: ¿La yin cami ri'? nicha' jun. ¿La yin cami ri'? nicha' chic jun. \p \v 20 Quire' c'a xu'ij ri Jesús chique: Xa jun mismo chive rix ri rix doce, y ri' ja ri numuba-pe ri pan viq'uin chupan re lak. \v 21 Can kitzij na vi chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquicamises, roma can quiri' vi tz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios. Pero, ¡tok'ex ruvech ri xtijacho-e vichin! Xa más utz che rija' man ta xalex, xcha' ri Jesús. \p \v 22 Y tok yeva' chiri', ri Jesús xuq'uen-apu ri pan richin ri pascua, xumatioxij che ri Dios, xuper c'a, xuya' chique, y xu'ij: (Titz'ama', tichapa') y titija' ri pan re', roma jare' ri nu-cuerpo. \p \v 23 Jac'ari' xuq'uen-apu ri vaso richin ri pascua, y tok rumatioxin chic che ri Dios, xuya' chique, y conojel xquikum\x * \xo 14:23 \xt 1 Co. 10:16.\x* juba' ri c'o chupan. \v 24 Jac'ari' ri Jesús xu'ij chique: Ri c'o chupan ri vaso re', c'uxle'el richin ri nuquiq'uel\x * \xo 14:24 \xt He. 9:14.\x* ri xtibin richin nic'achoj ri c'ac'ac' ruvujil c'aslen ri nusuj ri Dios. Can xtibin-vi ri nuquiq'uel coma eq'uiy. \v 25 Kitzij nin-ij chive chi man chic xtinkum ta ruya'al-uva, c'a terila' na ri k'ij tok junan iviq'uin xtikakum jun chic ruya'al-uva chupan ru-gobierno ri Dios, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús nu'ij chi ri Pedro xtu'ij chi xa man reteman ta ruvech \r (Mt. 26:30-35; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38) \p \v 26 Tok xquibixaj yan ri bix richin ri pascua, ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-e chiri' pa jay richin xebe ri pa juyu' Olivos. \v 27 Tok ebenak pa bey, quire' xu'ij chique: Chi'ivonojel rix caca' ic'u'x xquinixutuj can chupan ri ak'a' re'.\x * \xo 14:27 \xt Jn. 16:32.\x* Roma ri tz'iban can nu'ij: Tok yin xtinya' lugar chi xticamises ri Yuk'unel, ri ovejas xa xtiquiquiraj-e-qui'.\x * \xo 14:27 \xt Zac. 13:7.\x* Quiri' ri tz'iban can. \v 28 Pero tok yin c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i',\x * \xo 14:28 \xt Mt. 16:21; 28:7; Mr. 16:7.\x* xquinabeyaj-e chivech chila' pa Galilea, xcha' ri Jesús. \p \v 29 Jac'a ri Pedro xu'ij: Masque conojel caca' quic'u'x xcatquixutuj can, pero yin man quiri' ta xtin-en, xcha'. \p \v 30 Pero ri Jesús xu'ij che: Yin kitzij nin-ij chave, chi rat chupan ri ak'a' re', na'ey chi nitzirikin-pe (camul, capaj) quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chi xa man aveteman ta nuvech, xcha'. \p \v 31 Jac'a ri Pedro más nutij ruk'ij nu'ij-apu che ri Jesús: Si hasta nic'atzin chi yin junan yicamises aviq'uin, can quiri' vi c'a ri', pero man xtin-ij ta chi man veteman ta avech. Y quiri' mismo xqui'ij conojel. \s1 Ri Jesús nu'on orar pa Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Lc. 22:39-46) \p \v 32 Ri Jesús y ri ru-discípulos (xe'apon, xe'ebos) pa jun lugar rubinan Getsemaní.\x * \xo 14:32 \xt Jn. 18:1.\x* Y rija' xu'ij chique: Chupan chi yin nenbana' orar,\x * \xo 14:32 \xt He. 5:7.\x* quixtz'uye' na can juba' vave'. \p \v 33 Rija' xaxe ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan xeruc'uaj riq'uin. Jac'ari' tok xtiquer-pe bis y k'axomal pa ránima. \v 34 Y xu'ij c'a chique ri oxi' ru-discípulos: Jani na nibison ri vánima, nuya-ka camic chuve ninna'.\x * \xo 14:34 \xt Jn. 12:27.\x* Quixc'uje' can vave', y quixc'ase', xcha' chique. \p \v 35 Rija' xbin chic apu juba' más y chiri' xjupe-vi-ka pan ulef nu'on orar. Nuc'utuj si c'o ta che'el chi naj nik'ax-vi ri k'axomal richin ri hora ri' che. \v 36 Quire' nu'ij chupan ri ru-oración: Papá, rat ri rat Nata', yin veteman chi ronojel yatiquer na'an. Tabana' chi naj nik'ax-vi chuve ri jun k'axomal re'. Pero man ta'an ri ninrayij yin, xa ja ri najo' rat\x * \xo 14:36 \xt Jn. 6:38.\x* ri tibanataj, xcha'. \p \v 37 Y tok xtzolij-pe quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, xa yever xu'urila', y xu'ij che ri Pedro: Simón, ¿xa xaver-ka? ¿Man xatiquer ta xac'ase' jun ch'uti hora? \v 38 Quixc'ase' y tibana' orar, richin quiri' man yixtzak pa mac. Yin veteman chi ri ivánima nurayij chi q'ues viq'uin re hora re'. Jac'a ri i-cuerpo xa nuk'oraj,\x * \xo 14:38 \xt Ro. 7:23; Gá. 5:17.\x* xcha' chique. \p \v 39 Jac'ari' xbe chic apu jun bey richin nerubana' orar, y xucamuluj chic rubixic ri ru-oración. \v 40 Tok xtzolij chic pe jun bey quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, xa yever chic jun bey xu'urila', roma rije' al-al ri runak' tak quivech riq'uin ri varan. Man niquil ta chic achique niqui'ij-apu che. \v 41 Tok xtzolij-pe chi rox (mul, paj) quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, quire' xu'ij chique: Vacami quixver, titz'akatisaj ri ivaran. Pero manak chic che'el, roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol ja xril hora\x * \xo 14:41 \xt Jn. 13:1.\x* richin yijach-e pa quik'a' aj-mac tak vinak. \v 42 ¡Co quixcataj! Jo'. Titz'eta', ja petenak la xtijacho-e vichin, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri ak'a' tok (xtz'am, xchap) ri Jesús \r (Mt. 26:47-56; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11) \p \v 43 C'a quiri' na nich'o ri Jesús chique ri ru-discípulos, tok xuka ri Judas, jun chique ri doce ru-discípulos, eruc'amon-pe q'uiy vinak ri quic'ualo'n che' y espada. Re' etakon-pe coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, coma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y coma ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij. \v 44 Ri Judas ri xtijacho-e ri Jesús, ru'in chic pe chique ri achique retal xtu'on richin nuc'ut ri Jesús chiquivech. Rija' quire' ru'in-pe: Ja ri (xtintz'ubaj, xtintz'ub) chivech, jari' ri Jesús. Rix (titz'ama', tichapa'), y man tiya' lugar chi ni'e. Quiri' ru'in-pe chique. \p \v 45 Romari' tok (xapon, xebos), ja xchojmin-apu riq'uin ri Jesús, y xu'ij che: Nutijonel, Nutijonel, xcha', y jari' (xutz'ubaj, xutz'ub). \v 46 Jari' tok ri vinak (xquitz'om, xquichop) ri Jesús. \p \v 47 Pero jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús chiri' xrelesaj espada y xusoc rusamajinel ri nimalaj sacerdote israelita; jun ruxiquin xutzaq'uij-e. \v 48 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri vinak: Yin mana-ta yin elek'on chi rix ic'amalo'n-pe che' y espada richin yinu'ic'ama'. \v 49 Yin k'ij-k'ij xic'uje' iviq'uin pa racho ri Dios richin xixintijoj riq'uin ri ruch'abel, y man (xinitz'om, xinichop) ta. Pero can quiri' na vi, richin quiri' nibanataj ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios,\x * \xo 14:49 \xt Dn. 9:26.\x* xcha'. \p \v 50 Jari' tok conojel ri discípulos xe'enimaj y xquiya' can ruyon.\x * \xo 14:50 \xt Job 19:13; Jn. 16:32.\x* \s1 Ri xbanataj riq'uin jun ala' chupan ri ak'a' tok ri Jesús c'amon-e coma ri vinak \p \v 51 Pero c'o c'a jun ala' benak chirij ri Jesús ri xaxe jun mama tziek rusalcamun-e chirij, pero xa (xtz'am, xchap) coma ri vinak ec'amayon-e ri Jesús. \v 52 Jac'a rija' xa xujolij-e-ri' chupan ri tziek y quiri' ch'anel xenimaj chiquivech. \s1 Tok ri Jesús c'o chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar \r (Mt. 26:57-68; Lc. 22:54, 55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24) \p \v 53 Jac'ari' xuc'uax ri Jesús chiracho ri nimalaj sacerdote israelita. Xquimol c'a qui' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. \v 54 Jac'a ri Pedro xutzekle'ej-e ri Jesús c'a chojay che racho ri nimalaj sacerdote israelita, pero c'a naj c'o-vi can. Y ri chojay rija' xtz'uye-apu quiq'uin ri chajinel, numak'-apu-ri' chuchi' k'ak'. \p \v 55 Pero juc'an chic, ri nima'k tak quik'ij sacerdotes y conojel ri achi'a' junan niqui'en gobernar niquicanola' jun tz'ucun tzij chirij ri Jesús, richin niquitak pa camic,\x * \xo 14:55 \xt Ex. 20:16.\x* pero man jun tzij xquil chirij. \v 56 Roma eq'uiy vinak ri jalajoj tak tz'ucun tzij yequibila-apu chirij, pero man juba' junan ri yequibila-apu, roma xa jun vi nu'ij la jun, y jun vi chic nu'ij la jun. \v 57 Jac'ari' xepa'e-apu ch'aka' chic ri xqui'ij-apu jujun tz'ucun tak tzij chirij ri Jesús. Rije' quire' xqui'ij: \v 58 Roj kac'axan tok rija' quire' ru'in: Ri racho ri Dios ri banon coma achi'a', yin (ninvulaj, ninvulij), y chi oxi' k'ij ninpaba' chic jun\x * \xo 14:58 \xt Mr. 15:29; Jn. 2:19.\x* ri man achi'a' ta xquepaban. Quiri' ru'in, xecha-apu. \p \v 59 Pero nis-ta ri eca'i' ri', man junan ta ri xqui'ij-apu. \p \v 60 Xpa'e' c'a ri Caifás ri nimalaj sacerdote israelita pa quinic'ajal y xuc'utuj che ri Jesús: ¿Man jun achique na'ij riq'uin ronojel ri niqui'ij re' chavij? xcha' che. \p \v 61 Jac'a ri Jesús man jun tzij xu'ij;\x * \xo 14:61 \xt Is. 53:7; 1 P. 2:23.\x* man jun rutzolic ch'abel xu'on. Romari' ri nimalaj sacerdote xuc'utuj chic apu jun bey che, y xu'ij: ¿Ja rat ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios? ¿Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios ri can utz vi chi niyo'ox ruk'ij? xcha' che. \p \v 62 Y ri Jesús xu'ij: Ja', ja yin. Y can xquinitz'et yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi yin tz'uyul-apu pa ru-derecha ri Dios, ri achique lugar c'o-vi ri nimalaj ruchuk'a'. Y xquinitz'et chi yin petenak pa sutz' ri chicaj,\x * \xo 14:62 \xt Mt. 24:30; Hch. 1:9-11.\x* xcha'. \p \v 63 Jac'ari' tok ri nimalaj sacerdote israelita xurak'ach'ij-ka ri rutziak chirij, y xu'ij: ¿Achique chic más sujunel koyo'en chirij re achi re'? \v 64 Rix mismo xivac'axaj ri itzel xu'on chuvech ri Dios riq'uin ri xeru'ij. ¿Achique ni'ij rix pa ruvi'? xcha'. Conojel xqui'ij chi can utz vi chi nika camic pa ruvi'. \p \v 65 Jac'ari' ec'o (xquitz'om, xquichop) chi niquichubaj ri Jesús\x * \xo 14:65 \xt Is. 50:6; 53:3.\x* y chi niquitz'apij ruvech riq'uin jun tziek. Niquiyala' c'olon tak k'a' che, y niquibila': Tavila' achique yech'eyon avichin, yecha'. Ja jun ri yechajin racho ri Dios, xquipak'ila' che k'a'. \s1 Ri Pedro nu'ij chi man reteman ta ruvech ri Jesús \r (Mt. 26:69-75; Lc. 22:55-62; Jn. 18:15-18, 25-27) \p \v 66 Jac'a ri chojay ka, xeka jun raj-ic' ri nimalaj sacerdote riq'uin ri Pedro, \v 67 y xutz'et chi ri Pedro rumak'on-apu-ri' chi k'ak', y quire' c'a xu'ij che: Ja jun rat ratc'o riq'uin ri Jesús ri aj-Nazaret, xcha' che. \p \v 68 Pero ri Pedro xa quire' xu'ij: Yin man veteman ta ruvech ri Jesús, nis-ta veteman ri achique yatajin chubixic, xcha' che ri aj-ic'. \p Xel c'a e ri Pedro chuchi' bey, y jari' tok xtzirikin-pe quimama' ri ec'. \v 69 Jac'a tok ri aj-ic' xutz'et chic apu jun bey ri Pedro, xu'ij chique ri ec'o chiri': La achi la' jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús, xcha'. \p \v 70 Pero ri Pedro xa xu'ij chic jun bey chi man quiri' ta. Mier juba' chiri', ri ec'o chiri' xqui'ij chic jun bey che: Can kitzij vi chi rat, rat jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús. Roma rat pa Galilea\x * \xo 14:70 \xt Hch. 2:7.\x* yape-vi, y ri achel na'an yach'o, ja achel yech'o rije', xecha' che. \p \v 71 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij: Yin chuvech Dios nin-ij chive chi man veteman ta ruvech ri achi ri nic'uxlaj-pe chuve. Y si man kitzij ta ri nin-ij, tika castigo pa nuvi', xcha'. \p \v 72 Jari' tok xtzirikin chic pe quimama' ri ec' jun bey, y ri Pedro xuc'uxlaj c'a pe chi ri Jesús quire' ru'in can che: Na'ey chi nitzirikin-pe (camul, capaj) quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chique ri yec'utun chave chi man aveteman ta nuvech. Jari' nunojij rij ri Pedro, xujik' ok'ej.\x * \xo 14:72 \xt 2 Co. 7:10.\x* \c 15 \s1 Tok ri Jesús c'o chuvech ri Pilato \r (Mt. 27:1, 2, 11-14; Lc. 23:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Ja yan ri cumaj sakar, xquinojij achique niqui'en ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' junan niqui'en gobernar.\x * \xo 15:1 \xt Lc. 22:66.\x* Romari' quiximon-e ri Jesús xequijacha' pa ruk'a' ri gobernador Pilato.\x * \xo 15:1 \xt Hch. 3:13.\x* \v 2 Y rija' quire' xuc'utuj che ri Jesús: ¿Ja rat ri Rey quichin ri israelitas? xcha'. \p Ja', quiri', achel ri na'ij, xcha' ri Jesús. \p \v 3 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes q'uiy sujunic niqui'en-apu chirij. \v 4 Y ri Pilato quire' chic xuc'utuj che ri Jesús: ¿Man jun achique na'ij richin nato-avi'? Tavac'axaj c'a ri ajani chi sujunic niqui'en-pe chavij, xcha' che. \p \v 5 Jac'a ri Jesús, masque quiri' xbix che, man jun rutzolic ri tzij xu'on,\x * \xo 15:5 \xt Is. 53:7; 1 P. 2:23.\x* y romari' ri Pilato can achique na xuna' che. \s1 Ri Pilato nujach-e ri Jesús richin nicamises \r (Mt. 27:15-31; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16) \p \v 6 Ri Pilato ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua can nucol-vi-e jun preso; pero ja ri tinamit yec'utun-apu ri achique preso nicol-e. \v 7 Chupan tak ri k'ij ri', c'o jun kajnak pa cárcel rubinan Barrabás, etz'apel junan quiq'uin ch'aka' chic ri xequibanala' camic tok xecataj chirij ri gobierno. \v 8 Xepe c'a ri vinak, xquic'utuj che ri Pilato chi achel nu'on ronojel juna' chi nucol-e jun preso, quiri' tubana' vacami. \v 9 Jac'a rija' quire' xu'ij-pe chique: ¿Nijo' chi nincol-e ri Rey quichin ri israelitas? xcha' chique. \p \v 10 Quiri' xuc'utuj chique, roma reteman chi xaxe roma eq'uiy yetzekle'en richin ri Jesús tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes yekukut pa cánima xquijach pa ruk'a'. \v 11 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes xquiya' quino'oj ri vinak, chi tiqui'ij-apu che ri Pilato chi ja ri Barrabás tucolo-e.\x * \xo 15:11 \xt Hch. 3:14.\x* \v 12 Jac'ari' tok ri Pilato xuc'utuj chic pe jun bey chique: ¿Y achique nijo' chi nin-en riq'uin ri achi ri ni'ij chi Rey\x * \xo 15:12 \xt Jer. 23:5.\x* quichin ri israelitas? xcha'. \p \v 13 Xesiq'uin chic apu jun bey ri vinak y xqui'ij: ¡Taripa' chuvech cruz! xecha'. \p \v 14 Jac'a ri Pilato quire' xu'ij-pe chique: Pero, ¿achique rumac rubanon chivech? xcha'. \p Pero rije' xa más riq'uin uchuk'a' xesiq'uin-apu y xqui'ij: ¡Taripa' chuvech cruz! xecha'. \p \v 15 Y ri Pilato roma nrojo' chi nika-ka cánima ri vinak,\x * \xo 15:15 \xt Pr. 29:25.\x* xucol-pe ri Barrabás, y jac'ari' xu'ij chi tich'ay ri Jesús. Tok banon chic ri xu'ij, jari' xujach-e richin tibajix chuvech cruz. \p \v 16 Jac'ari' tok ri soldados xquic'uaj ri Jesús chojay che ri nimajay ri nic'uje-vi ri gobernador. Xecoyoj conojel ri soldados chirij, \v 17 y xquiya' jun tziek morado chirij y xquiya-ka jun corona pa (rujolon, ruvi'), banon che rakan tak xic'a'y c'o quiq'uixal. \v 18 Jac'ari' niqui'en-apu saludar ri Jesús, pero xaxe richin yetze'en chirij, y niqui'ij che: ¡Caquicot rat ri rat Rey quichin ri israelitas! yecha'. \p \v 19 Niquipoj (rujolon, ruvi') che jun aj y niquichubaj. Yexuque-apu chuvech achel can ta niquiya' ruk'ij. \v 20 Tok xetane' chi yetze'en chirij, xquelesaj-e ri tziek morado chirij. Jac'ari' xquiya-e ri can rutziak vi, y xquic'uaj c'a e richin nequibajij chuvech cruz. \s1 Ri rucamic ri Jesús chuvech cruz \r (Mt. 27:32-56; Lc. 23:26-49; Jn. 19:17-30) \p \v 21 Jac'a tok ebenak pa bey, xquic'ul jun achi aj-Cirene ri petenak pa juyu', nik'ax chiri' richin ntoc-apu pa tinamit. Ri achi re' rubinan Simón, quitata' ri Alejandro y ri Rufo, y ri soldados xqui'en che chi xuc'uaj ru-cruz ri Jesús. \p \v 22 C'a pa jun lugar rubinan Gólgota xquic'uaj-vi ri Jesús. Gólgota nu'ij tzij, lugar richin rubakil (rujolon, ruvi') ámna. \v 23 Chiri', rije' xquiya' jun ch'amilaj vino ri yo'on c'ayilaj mirra riq'uin che ri Jesús, pero rija' man xutij ta. \v 24 Jac'a tok quibajin chic chuvech ri cruz, chuvi' etz'anen xquijach-vi-e ri rutziak chiquivech, richin quiri' xa achique na rutziak niquich'ec-e chiquijununal.\x * \xo 15:24 \xt Sal. 22:18.\x* \p \v 25 Richin a las nueve nisakar tok xquibajij ri Jesús chuvech ri cruz. \v 26 Y chutza'n-e ri cruz, chuvech jun pedazo tabla tz'iban ri achique roma nicamises. Chiri' nu'ij: QUI-REY RI ISRAELITAS. \v 27 Jac'ari' junan riq'uin ri Jesús xequibajij ca'i' elek'oma' chuvech qui-cruz y chi tak rutzalanen xequiya-vi. \v 28 Riq'uin c'a ri' xbanataj ri tz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios ri nu'ij: Achel ni'an chique ri vinak itzel quic'aslen,\x * \xo 15:28 \xt Is. 53:12; Lc. 22:37.\x* quiri' x-an-e che. Quiri' ri tz'iban can. \p \v 29 Ri yek'ax chiri', yequibila' can tzij chupalaj ri Jesús, niquisiquisa' can (quijolon, quivi') chuvech,\x * \xo 15:29 \xt Sal. 22:7.\x* y quire' niqui'ij can che:\x * \xo 15:29 \xt Sal. 35:16.\x* ¡Ah! Rat ri na'ij chi (navulaj, navulij) racho ri Dios y chi oxi' k'ij napaba' chic jun bey,\x * \xo 15:29 \xt Mr. 14:58; Jn. 2:19.\x* \v 30 vacami, tacolo-avi' ayon y caka-pe chuvech la cruz, yecha'. \p \v 31 Quiri' mismo ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, richin man jun ruk'ij niqui'en ri Jesús, quire' niquibila' chiquivech: Rija' xerucol ch'aka' chic, pero man nitiquer ta nucol-ri' ruyon. \v 32 Rija' ru'in chi takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, y ru'in chi ka-Rey roj israelitas. Si quiri', tika-pe chuvech la cruz, richin chi nikatz'et chi kitzij ri nu'ij y c'ajari' xtikanimaj-apu, yecha'. \p Quiri' mismo ri elek'oma' ri ebajin chuvech qui-cruz chi tak rutzalanen, niquibila-apu tzij che.\x * \xo 15:32 \xt He. 12:3.\x* \v 33 Tok xnic'ajar ri k'ij, xk'uk'umer ruvech ronojel ri roch'ulef, y c'a richin las tres xk'ak'ij xq'uis-e ri k'eku'n. \v 34 Richin las tres nik'ak'ij, ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? xcha'. Ri ch'abel ri' nu'ij tzij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique roma xinaya' can nuyon?\x * \xo 15:34 \xt Sal. 22:1.\x* \p \v 35 Ec'o chique ri ec'o-apu chiri', tok xquic'axaj ri xu'ij, niquibila': ¿Xivac'axaj? Ja ri profeta Elías nroyoj, yecha'. \p \v 36 Jun chique rije' cha'anin xeruc'ama-pe jun esponja, xumuba' pa jun ch'amilaj vino,\x * \xo 15:36 \xt Sal. 69:21.\x* xuya' chutza'n jun aj richin xutz'ub ri Jesús, y xu'ij: Tikoyo'ej na, k'alaj c'a ri' xtipe ri Elías chucolic, xcha'. \p \v 37 Pero ri Jesús jari' xch'o riq'uin ronojel ruchuk'a' y (xcom, xquen). \v 38 Jac'ari' tok ri pinilaj tziek ri achok che jachon-vi rupan ri racho ri Dios\x * \xo 15:38 \xt Ex. 26:31-33; He. 10:19, 20.\x* xel pa ca'i'. Tixilil xpe pa ruvi' c'a chuxe' ka. \v 39 Jac'a ri uc'uay quichin soldados ri pa'el-apu chuvech ri lugar ri xbajix-vi ri Jesús, tok xutz'et chi ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xch'o y c'ajari' (xcom, xquen), rija' xu'ij: Can kitzij vi chi ri achi re' Ruc'ajol ri Dios, xcha'. \p \v 40 (Chuka', ka) ec'o jujun ixoki' ri yetzu'un-apu chi naj. Chiquicojol rije' c'o ri María Magdalena,\x * \xo 15:40 \xt Lc. 8:2.\x* c'o ri María quite' ri José y ri Jacobo ri c'a c'ajol na, y jun chic ixok rubinan Salomé. \v 41 Rije' jumul ebenak chirij y quilin-pe ri Jesús tok c'a c'o na pa Galilea. Y ec'o-apu más chic ixoki' ri xquitzekle'ej-pe ri Jesús tok xjote-pe pa Jerusalem. \s1 Ri Jesús xmuk \r (Mt. 27:57-61; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42) \p \v 42 Tok ja nika-ka ri k'ij chiri', conojel ri israelitas niquitij quik'ij niquibanala' can rubanic ri nic'atzin chi niqui'en na'ey chi nitiquer-ka ri k'ij richin uxlanen. \v 43 Jari' xbano che jun achi rubinan José, aj pa tinamit Arimatea, chi xucovij ránima xbe-apu riq'uin ri Pilato richin xuc'utuj ru-cuerpo ri Jesús. Ri José re' jun chique ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y royo'en\x * \xo 15:43 \xt Lm. 3:25, 26; Lc. 2:25.\x* ri k'ij tok ja ri Dios nibano gobernar pa ruvi' ronojel. \v 44 Jac'a ri Pilato man nunimaj ta chi ri Jesús caminak chic ri hora ri'. Romari' xroyoj ri uc'uay quichin ri soldados richin xuc'utuj che si kitzij chi (xcom, xquen) yan ri Jesús. \v 45 Tok rac'axan chic ruch'abel ri uc'uay quichin ri soldados, ri Pilato xuya' lugar che ri José chi xuc'uaj-e ru-cuerpo ri Jesús. \v 46 Ri José xulok' jun mama tziek, xukasaj c'a ru-cuerpo ri Jesús chuvech ri cruz, xubolkotij-e chupan ri tziek, y xberuya' chupan jun jul c'oton-apu chuvech jun juyu' ruyon abaj.\x * \xo 15:46 \xt Is. 53:9.\x* Jac'ari' xubolkotij-apu jun mama setesic abaj chuchi' ri jul. \p \v 47 Jac'a ri María Magdalena y ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, xquitz'et can jabel achique lugar xyo'ox-vi can ri Jesús. \c 16 \s1 Ri Jesús xc'astaj-e chiquicojol ri anima'i' \r (Mt. 28:1-10; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Tok xk'ax yan ri k'ij richin uxlanen, ri María Magdalena, y ri María quite' ri José y ri Jacobo, y ri ixok rubinan Salomé xequilok' jubulaj tak ak'on richin nequiya' can chirij ri Jesús.\x * \xo 16:1 \xt Lc. 23:56.\x* \v 2 Sakar yan chupan ri na'ey k'ij richin ri semana, xebe chuchi' ri jul. Xa elenak chic pe juba' ri k'ij chiri' tok (xe'apon, xe'ebos). \v 3 Jac'a tok ebenak pa bey, niquibila' chiquivech: ¿Achique xtelesan-e ri abaj ri achok che tz'apin-vi can ruchi' ri jul chikavech? yecha'. \p \v 4 Pero tok xetzu'un-apu, xquitz'et chi ri abaj, masque mama antiva,\x * \xo 16:4 \xt Mr. 15:46.\x* xa elesan chic e. \v 5 Jac'a tok xe'oc-apu chupan ri jul, xquitz'et jun achel ala' tz'uyul-apu pa qui-derecha, rucusan jun sak tziek ri neka c'a chirakan ka, y xquixi'ij-qui'. \v 6 Jac'a rija' xu'ij-pe chique: Man tixi'ij-ivi'. Rix nicanoj ri Jesús aj-Nazaret, ri xcamises chuvech cruz. Rija' xc'astaj yan e,\x * \xo 16:6 \xt Mr. 10:34; Jn. 2:19; 1 Co. 15:4.\x* man c'o ta chic vave'. Titz'eta' ri achique lugar xquili'a-vi. \v 7 Vacami quixtzolij y ti'ij che ri Pedro y chique ri ch'aka' chic ru-discípulos, chi ri Jesús xtinabeyaj-e chivech chila' pa Galilea.\x * \xo 16:7 \xt Mt. 26:32; 28:16; Mr. 14:28.\x* Chiri' xtitz'et-vi, achel ri ru'in can chive. \p \v 8 Jac'a ri ixoki' roma yebarbot y quixi'in-qui', man niquina' ta xe'enimaj-pe ri pa jul, y man jun achok che xquitzijoj-vi ri xquitz'et, roma quixi'in-qui'. \s1 Ri Jesús nuc'ut-ri' chuvech ri María Magdalena \r (Jn. 20:11-18) \p \v 9 Tok ri Jesús xc'astaj yan pe chiquicojol ri anima'i' chiri', ri sakar che ri na'ey k'ij richin ri semana, na'ey xuc'ut-ri' chuvech ri María Magdalena\x * \xo 16:9 \xt Lc. 8:2.\x* ri achok riq'uin xerelesaj vuku' itzel tak espíritu. \v 10 Ri María re' xbe quiq'uin ri xetzekle'en ri Jesús richin xuya' rutzijol chique,\x * \xo 16:10 \xt Mt. 28:8; Lc. 24:9.\x* pero chi bis y ok'ej xeril-vi. \v 11 Jac'a tok xquic'axaj chi xc'astaj-pe ri Jesús chiquicojol ri anima'i', y chi ri María xutz'et ruvech, xa man xquinimaj ta.\x * \xo 16:11 \xt Lc. 24:11.\x* \s1 Ri Jesús nuc'ut-ri' chiquivech ca'i' tzekle'ey richin \r (Lc. 24:13-35) \p \v 12 Chirij ri', ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivech ca'i' tzekle'ey richin tok rije' ebenak pa bey richin yebe pa juyu', pero jun yan chic vi titzu'un tok xuc'ut-ri' chiquivech. \v 13 Ri ca'i' re' xquiya' rutzijol chique ri ch'aka' tzekle'ey richin ri Jesús, pero ja jun rije' man xenimex ta. \s1 Ri samaj ri xu'ij can ri Jesús chi ti'an \r (Mt. 28:16-20; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23) \p \v 14 C'ajari' c'a ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivech ri once ru-discípulos\x * \xo 16:14 \xt 1 Co. 15:5.\x* tok etz'uyul chuchi' mesa. Rija' xeruch'olij riq'uin ri man quiniman ta ri bin chique chi rija' xc'astaj yan, y riq'uin ri cof quibanon che ri cánima. Quiri' xu'on quiq'uin ri discípulos roma rije' man xequinimaj ta ri xetz'eto richin ri Jesús chi xc'astaj yan pe chiquicojol ri anima'i'. \v 15 Y xu'ij chique: Quixbin c'a chi naj chi nakaj pa ruvi' ri roch'ulef y chique conojel titzijoj-vi ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj. \v 16 Ri niniman ri ch'abel y nu'on bautizar ri', xticolotaj. Jac'a ri man niniman ta, xtika nimalaj castigo\x * \xo 16:16 \xt Jn. 3:18, 36.\x* pa ruvi'. \v 17 Can c'o retal xtik'alajin-pe chiquicojol ri xqueniman. Pa nubi' yin xquequelesaj itzel tak espíritu\x * \xo 16:17 \xt Lc. 10:17.\x* y xquech'o pa jalajoj tak ruvech ch'abel ri man quich'abel ta.\x * \xo 16:17 \xt Hch. 2:4; 1 Co. 12:10, 28.\x* \v 18 Masque (xquequitz'om, xquequichop) cumatz y xquequikum ak'on ri nuq'uen-pe camic, man jun xtu'on chique.\x * \xo 16:18 \xt Hch. 28:5.\x* Xtiquiyala' quik'a' pa quivi' ri yeyavej, y ri yeyavej xquec'achoj,\x * \xo 16:18 \xt Hch. 9:17, 18.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nitzolij-e chicaj \r (Lc. 24:50-53) \p \v 19 Tok ri Ajaf Jesús xch'o yan can chique ri ru-discípulos, xc'ul chicaj,\x * \xo 16:19 \xt Hch. 1:2; 1 Ti. 3:16.\x* y xtz'uye-apu pa ru-derecha\x * \xo 16:19 \xt Sal. 110:1; Hch. 7:55; He. 1:3; Ap. 3:21.\x* ri Dios. \v 20 Jac'a ri discípulos xebe chi naj chi nakaj chutzijosic ri bin can chique chi tiquitzijoj. Y ri Ajaf can c'o-vi quiq'uin richin yeruto', y can nu'on chique chi q'uiy milagros yequibanala' richin tik'alajin chi ja ri kitzij ri niquitzijoj.\x * \xo 16:20 \xt Hch. 14:3.\x* Amén.