\id MAT KMMT01-28.SCR CAKCHIQUEL SUR CENTRAL, 2,005 23 mayo \h San Mateo \toc1 San Mateo \toc2 Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Mateo \toc3 Mt. \mt1 Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Mateo \c 1 \s1 Ri quibi' ri ojer tak rati't-rumama' ri Jesucristo \r (Lc. 3:23-38) \p \v 1 Chupan ri vuj re' tz'iban-vi can quibi' ri ojer tak rati't-rumama' ri Jesucristo. Rija' riy-rumam can ri rey David, y riy-rumam can ri Abraham. \p \v 2 Ri Abraham jari' rutata' ri Isaac; \m ri Isaac jari' rutata' ri Jacob; \m ri Jacob xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Judá.\x * \xo 1:2 \xt Gn. 29:35.\x* \m \v 3 Ri Judá xec'uje' ca'i' ralc'ua'l riq'uin ri ixok Tamar, y ri alabo ri' Fares\x * \xo 1:3 \xt Gn. 38:29.\x* y Zara quibi' xyo'ox. \m Ri Fares jari' rutata' ri Esrom; \m ri Esrom jari' rutata' ri Aram. \m \v 4 Ri Aram jari' rutata' ri Aminadab; \m ri Aminadab jari' rutata' ri Naasón; \m ri Naasón jari' rutata' ri Salmón. \m \v 5 Ri Salmón jari' rutata' ri Booz,\x * \xo 1:5 \xt 1 Cr. 2:11.\x* y ri rute' ri Booz ja ri Rahab; \m ri Booz jari' rutata' ri Obed, y ri rute' ri Obed ja ri Rut; \m ri Obed jari' rutata' ri Isaí. \m \v 6 Ri Isaí jari' rutata' ri David ri xoc rey. \m Ri rey David jari' rutata' ri Salomón ri xalex chuk'a' ri ixok Betsabé, ri rixayil can ri Urías.\x * \xo 1:6 \xt 2 S. 11:3; 12:24.\x* \m \v 7 Ri Salomón jari' rutata' ri Roboam;\x * \xo 1:7 \xt 1 R. 11:43.\x* \m ri Roboam jari' rutata' ri Abías; \m ri Abías jari' rutata' ri Asa. \m \v 8 Ri Asa jari' rutata' ri Josafat;\x * \xo 1:8 \xt 1 Cr. 3:10.\x* \m ri Josafat jari' rutata' ri Joram; \m ri Joram jari' rutata' ri Uzías.\x * \xo 1:8 \xt 2 R. 15:13.\x* \m \v 9 Ri Uzías jari' rutata' ri Jotam; \m ri Jotam jari' rutata' ri Acaz;\x * \xo 1:9 \xt 2 R. 15:38.\x* \m ri Acaz jari' rutata' ri Ezequías. \m \v 10 Ri Ezequías jari' rutata' ri Manasés; \m ri Manasés jari' rutata' ri Amón; \m ri Amón jari' rutata' ri Josías.\x * \xo 1:10 \xt 1 R. 13:2.\x* \m \v 11 Ri Josías xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Jeconías. Jari' tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa roch'ulef Babilonia. \p \v 12 Tok ec'o chic quila' pa Babilonia, ri Jeconías xc'uje' jun ralc'ua'l ri xubinaj Salatiel; \m ri Salatiel jari' rutata' ri Zorobabel.\x * \xo 1:12 \xt Hag. 1:1.\x* \m \v 13 Ri Zorobabel jari' rutata' ri Abiud; \m ri Abiud jari' rutata' ri Eliaquim; \m ri Eliaquim jari' rutata' ri Azor. \m \v 14 Ri Azor jari' rutata' ri Sadoc; \m ri Sadoc jari' rutata' ri Aquim; \m ri Aquim jari' rutata' ri Eliud. \m \v 15 Ri Eliud jari' rutata' ri Eleazar; \m ri Eleazar jari' rutata' ri Matán; \m ri Matán jari' rutata' ri Jacob. \m \v 16 Ri Jacob jari' rutata' ri José; \m y ri José jari' xoc rachijil ri María, ri achok chuk'a' xalex-vi ri Jesús. Y ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit.\x * \xo 1:16 \xt Gn. 3:15; Is. 9:6.\x* \p \v 17 Chuvech re roch'ulef xek'ax-e catorce solaj vinak ri nitiquer-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri rey David c'a chupan ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa roch'ulef Babilonia. Y catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa Babilonia c'a chupan ri tiempo tok xalex ri Jesucristo choch'ulef. \s1 Ri ralaxic ri Jesús \r (Lc. 2:1-7) \p \v 18 Tok xalex ri Jesucristo,\x * \xo 1:18 \xt Mt. 2:1-6.\x* quire' ri xbanataj: Ri María ri xoc rute', jun xten c'utun chic roma ri José.\x * \xo 1:18 \xt Lc. 1:27.\x* Pero tok man jani tiquic'uaj-qui' chiri', xna'ex chi ri María quiri' chic rubanon roma ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu xka pa ruvi'. \v 19 Jac'a ri José ri ne'oc rachijil, jun achi choj ruc'aslen chuvech ri Dios, y xa nupokonaj nuya' chi q'uix ri María chiquivech ri vinak,\x * \xo 1:19 \xt Dt. 24:1.\x* romari' xunojij chi ekal neruya' rutzijol chi xa man nic'ule' ta chic riq'uin. \v 20 Quiri' ri xunojij rija' pa ránima, pero pa ruvaran, ri José xutz'et jun ángel richin ri Ajaf, y ri ángel quire' xu'ij che: José, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, man taxi'ij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri María, roma ri ac'ual ri royo'en chi nalex chuk'a', can richin vi ri Lok'olaj Espíritu. \v 21 Ri María xtalex ch'uti ral ala', y rat Jesús rubi' xtaya'. Roma ri ac'ual ri xtalex, jari' xquecolo ri rutinamit chupan ri quimac. \v 22 Ronojel re' xbanataj richin quiri' nibanataj ri ruk'alajrisan can\x * \xo 1:22 \xt Is. 7:14.\x* ri Ajaf chuvech ri jun profeta ri xtzijon ri ruch'abel ri Dios ojer can. Y quire' ri ru'in can: \q1 \v 23 Titz'eta' na pe', c'o jun xten ri kitzij chi c'a ruyon na, ri xtipe alanic chirij, y xtalex jun ral ala'. \q1 Ri ac'ual ri xtalex xtubinaj Emanuel. \m Y Emanuel nu'ij tzij, Dios c'o kiq'uin. \v 24 Tok ri José xc'astaj, can xu'on na vi ri xbix che roma ri ángel richin ri Ajaf. Rija' xuq'uen ri María richin xoc rixayil. \v 25 Pero ri José man xc'uje' ta apu riq'uin ri María c'a xalex na ri na'ey ral. Y tok ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús rubi' xuya'. \c 2 \s1 Ri aj-nic'oy quij ch'umila' ri nequitz'eta' ri Jesús \p \v 1 Alaxnak chic chiri' ri Jesús pa Belén pa departamento Judea pa ru-tiempo ri rey Herodes, tok xepe aj-nic'oy quij ch'umila' quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, xe'eka ri pa tinamit Jerusalem, \v 2 y quire' niquic'utula' chique ri aj chiri': ¿Achique c'a lugar c'o-vi ri qui-Rey\x * \xo 2:2 \xt Lc. 1:31-33.\x* ri israelitas ri c'a ja oc xalex? Roma roj c'a ja achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, chiri' katz'eton-vi-pe ri ruch'umil,\x * \xo 2:2 \xt Nm. 24:17.\x* y roj petenak richin nukaya' ruk'ij. \v 3 Tok ri rey Herodes xrac'axaj re', can man nril ta achique nunojij, y quiri' mismo conojel ri vinak pa tinamit Jerusalem. \v 4 Rija' tok erumolon conojel ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nuc'utula' chique ri achique chi lugar nalex-vi ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios. \v 5 Ri achi'a' ri xerumol quire' xqui'ij che ri rey Herodes: Vave' pa departamento Judea nalex-vi, y ja ri pa Belén. Roma ri rutz'iban can ri jun profeta ojer, quire' nu'ij: \q1 \v 6 Rat Belén, ri ratc'o pa roch'ulef Judá, \q1 Mana-ta rat ri más co'ol ak'ij chiquicojol ri lugares c'o quik'ij chiri' pa Judá, \q1 Roma ja aviq'uin rat xtipe-vi ri Jun ri xtuc'uan bey,\x * \xo 2:6 \xt Mi. 5:2.\x* \q1 Y xqueruyuk'uj ri nutinamit Israel, \m nicha' ri Dios. \m Quiri' xqui'ij-apu che ri rey Herodes. \p \v 7 Jari' tok ri rey Herodes ruyon xeroyoj ri aj-nic'oy quij ch'umila', y xuc'utuj utz-utz ruchojmil chique ri ajani tiempo quitz'eton-pe ri ch'umil. \v 8 Rija' xerutak c'a e pa Belén y xu'ij-e chique: Quixbin y tic'utuj utz-utz rutzijol ri ac'ual, y tok ivilon chic, tu'iya' can rutzijol chuve, richin quiri' ja jun yin nenya' ruk'ij, xcha'. \v 9 Tok quic'axan chic ri xu'ij-e ri Herodes chique, rije' xebe. Jac'a ri ch'umil ri quitz'eton-pe, ruc'uan-e quibey, y c'a ja xpa'e' pa ruvi' ri lugar ri c'o-vi ri ac'ual. \v 10 Tok xquitz'et chi xpa'e' ri ch'umil, ri cánima can jani na xquicot. \v 11 Tok xe'oc-apu ri pa jay, xquitz'et ri ac'ual y ri María ri rute', jac'ari' xexuque-ka richin xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Xequijakala' c'a ri quiyacabal y xquisipala' can oro, pon y mirra che. \v 12 Pero pa cachic' xk'alajrises chiquivech chi can man chic quek'ax riq'uin ri rey Herodes richin nequiya' can rutzijol che. Romari', tok xetzolij-e pa quiroch'ulef, xa jun vi chic bey xebe-vi. \s1 Ri rey Herodes nu'ij chi quecamises ri ch'utik alabo \p \v 13 Tok ri aj-nic'oy quij ch'umila' xe'el yan e chiri', jari' tok jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chuvech ri José pa rachic', y quire' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixenimaj c'a pa roch'ulef Egipto. Chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xtinya' rutzijol chave, roma ri rey Herodes xturucanoj ri ac'ual vave' richin nrojo' nucamisaj, xcha' ri ángel. \v 14 Jac'ari' xcataj ri José, y quiri' chak'a' xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej c'a pan Egipto. \v 15 Chiri' xec'uje-vi c'a (xcom, xquen) na ri rey Herodes, richin nibanataj ri ruch'abel ri Ajaf ri xel pa ruchi' ri profeta ojer can, tok xu'ij: Pan Egipto c'o-vi ri Nuc'ajol tok xinvoyoj.\x * \xo 2:15 \xt Os. 11:1.\x* Quiri' ru'in can ri profeta ojer. \p \v 16 Jac'a tok ri rey Herodes xuna'ej chi ri aj-nic'oy quij ch'umila' xa man xuquiya' ta chic rutzijol che, jani na xcataj royoval. Romari' ri ajani tiempo rac'axan can quiq'uin chi quitz'eton-pe ri ch'umil, ja riq'uin ri' xu'ij chi quecamises ri ch'utik alabo ri ec'o pa Belén y ri ec'o pa tak lugares ri ec'o-pe chunakaj ri Belén, conojel ri caca' quijuna' pa xulan. \v 17 Riq'uin ri', xbanataj ri ru'in can ri profeta Jeremías, tok quire' xu'ij: \q1 \v 18 Pa tinamit Ramá xc'axataj nimalaj bis. \q1 Najin ok'ej. Y nic'axataj chi nijik'ik' ok'ej. \q1 Ri' ja ri Raquel\f + \fr 2:18 \ft Vave' c'o rubi' ri Raquel pa ruq'uexel quibi' conojel ri ixoki' ri xecamises cal chiri' pa Belén roma ri rey Herodes.\f* yerok'ej ri ral. \q1 Rija' nis-ta man xrojo' ta xbochi'ix ri ránima, roma ri ral ri xecamises.\x * \xo 2:18 \xt Jer. 31:15.\x* \m Quiri' ri tz'iban can roma ri Jeremías. \p \v 19 Tok caminak chic ri rey Herodes, xuc'ut-ri' jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri José pa rachic' chiri' pan Egipto, \v 20 y xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixtzolij pan Israel. Roma vacami ecaminak chic ri xecanon rucamic ri ch'uti ac'ual, xcha' ri ángel. \v 21 Xcataj c'a ri José, xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej, y xetzolij pan Israel. \v 22 Pero roma xrac'axaj chi ja ri Arquelao ri ruc'ajol ri rey Herodes nibano gobernar pa departamento Judea, romari' ri José nuxi'ij-ri' chi ni'e chiri'. Pero pa jun rachic' xk'alajrises chuvech ri achique utz chi nu'on, y romari' xuc'uaj ri ac'ual y ri te'ej pa departamento Galilea. \v 23 Tok (xe'apon, xe'ebos) chiri', xec'uje' pa tinamit Nazaret, richin nibanataj ri tz'iban can coma ri profetas ojer, chi ri ac'ual can xti'ix na vi nazareno che. \c 3 \s1 Ri Juan ri Bautista nutzijoj ri ruch'abel ri Dios \r (Mr. 1:1-8; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Ja tiempo ri' tok ri Juan ri Bautista xutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios pa chakijlaj tz'iran ulef chiri' pa departamento Judea. \v 2 Rija' quire' nu'ij chique ri vinak: Tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, roma nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, nicha' chique. \v 3 Quiri' xu'on ri Juan ri Bautista, roma ja rija' ri k'alajrisan can roma ri profeta Isaías ojer, tok xu'ij: \q1 Pa chakijlaj tz'iran ulef c'o jun xtich'o riq'uin ruchuk'a' y xtubila': \q1 Tibana-apu rubanic ri bey ri xtik'ax-vi ri Ajaf, \q1 Utz-utz tichojmij-apu. \m Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \p \v 4 Ri Juan ri Bautista rusumal camello ocunak rutziak, nuxim rupan riq'uin jun tz'un, y ja ri ch'utik chicop ri ni'ix langostas chique y cab richin pa juyu' ocunak ruvay. \v 5 Ri aj pa tinamit Jerusalem, ri aj pa tak tinamit richin ri Judea, y ri ec'o pa tak tinamit chunakaj ri rakan-ya' Jordán, conojel re' nequimolo-qui' riq'uin, \v 6 can niquik'alajrisaj ri quimac, y ye'an-e bautizar roma rija' pa rakan-ya' Jordán. \p \v 7 Tok ri Juan xutz'et chi eq'uiy chique ri achi'a' fariseos y saduceos nequimolo-qui' riq'uin richin yeru'on-e bautizar, rija' xu'ij chique: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi yixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu? \v 8 Rix nic'atzin nik'alajin iviq'uin chi kitzij ijalon ino'oj y iyo'on can ri mac.\x * \xo 3:8 \xt Mt. 3:2, 11; 4:17; Hch. 17:30.\x* \v 9 Man tinojij-ka pan ivánima chi roma rix riy-rumam can ri Abraham, romari' xquixcolotaj, man quiri' ta. Roma yin nin-ij chi xa ta ri Dios nrojo', rija' yeru'on riy-rumam ri Abraham chique ri abaj ri ye'itz'et vave'. \v 10 Y rix xa rix achel ri che' ri yo'on chic apu icaj chirij ri quixe'; xa achique na che', xe xa man nuya' ta utzulaj ruvech, nichoy y nic'ak pa k'ak'. \p \v 11 Can kitzij na vi chi yin pa ya' yixin-en-vi bautizar, richin nik'alajin chi kitzij ijalon ino'oj y kitzij iyo'on can ri mac. Pero c'o Jun xtuka chuvij ri man achel ta oc yin. Rija' can c'o ruk'ij y romari' nis-ta chuc'uaxic ri ruxajab chutzalanen, man nuc'ul ta chi ja yin yibano. Y rija' xquixru'on bautizar riq'uin ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 3:11 \xt Jn. 20:22.\x* y riq'uin k'ak'. \v 12 Rija' rubanon chic rubanic richin yerelesaj-e ri yeniman ri Dios chiquicojol ri man yeniman ta, achel tok jun achi ruc'uan chic jun che' pa ruk'a' richin nuc'ak pa cak'ik' ri trigo ch'eyon chic. Rija' xtuyec ri trigo, jac'a ri (ruxeq'uelal, rupuxq'uil) xtuporoj chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup.\x * \xo 3:12 \xt Mt. 13:30.\x* \s1 Ri Jesús ni'an bautizar \r (Mr. 1:9-11; Lc. 3:21, 22) \p \v 13 Chupan tak ri k'ij ri', ri Jesús xel-pe pa departamento Galilea richin ni'an bautizar roma ri Juan ri Bautista pa rakan-ya' Jordán. \v 14 Jac'a ri Juan man nrojo' ta nu'on bautizar ri Jesús, y quire' xu'ij che: Ja yin nic'atzin chi rat yina'an bautizar, ¿y vacami ja rat ri xape viq'uin richin yatin-en-e bautizar? xcha' ri Juan. \v 15 Jac'a ri Jesús quire' xu'ij che: Roj nic'atzin chi nika'an ronojel ri nika chuvech ri Dios. Romari' vacami nic'atzin chi rat yina'an bautizar, xcha' ri Jesús. C'ajari' tok ri Juan xniman. \v 16 Tok ri Jesús banon chic bautizar, xel-pe pa ya'. Jari' tok xjakataj ri rocaj chuvech y xutz'et ri Lok'olaj Espíritu richin ri Dios chi xulan-pe achel jun paloma pa ruvi'.\x * \xo 3:16 \xt Is. 11:2.\x* \v 17 Y c'o c'a jun kulaj petenak chicaj\x * \xo 3:17 \xt Mt. 17:5; Mr. 9:7; Lc. 9:35.\x* ri quire' xu'ij-pe: Jare' ri Nuc'ajol;\x * \xo 3:17 \xt Sal. 2:7.\x* yin can ninjo' y niquicot vánima riq'uin, xcha'. \c 4 \s1 Ri itzel nutij ruk'ij chi nutakchi'ij ri Jesús pa mac \r (Mr. 1:12, 13; Lc. 4:1-13) \p \v 1 Jac'ari' tok ri Jesús xuc'uax pa chakijlaj tz'iran ulef roma ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 4:1 \xt Lc. 2:27.\x* richin chi ri itzel nutij ruk'ij chi nutakchi'ij pa mac.\x * \xo 4:1 \xt He. 2:18.\x* \v 2 Ri Jesús cuarenta k'ij y cuarenta ak'a'\x * \xo 4:2 \xt Ex. 24:18; 34:28.\x* xu'on coch'on vayijal, romari' xpe ruvayijal. \v 3 Xpe c'a ri itzel ri nrojo' nutakchi'ij\x * \xo 4:3 \xt 1 Ts. 3:5.\x* pa mac ri Jesús, xu'ij che: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, ta'ij chique ri abaj re' chi que'oc pan. \v 4 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri itzel: Chupan ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri vinak man xe ta pan nic'atzin che ri quic'aslen, ja jun ronojel ri ch'abel ri ntel pa ruchi' ri Dios.\x * \xo 4:4 \xt Dt. 8:3.\x* \v 5 Jac'ari' tok ri itzel xuc'uaj ri Jesús pa lok'olaj tinamit Jerusalem,\x * \xo 4:5 \xt Neh. 11:1; Is. 48:2; 52:1.\x* y ja ri más naj e pa ruvi' racho ri Dios xujotoba-vi-e. \v 6 Y xu'ij che: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, tatorij-ka-avi' vave', roma chupan ri tz'iban can nu'ij: \q1 Ri Dios xtu'ij chique ri ru-ángeles chi xcatquichajij; \m y, \q1 Xcatquili'ej pa quik'a', \q1 Richin man (xtapak'ij, xtacopij) ta avakan chuvech abaj,\x * \xo 4:6 \xt Sal. 91:11, 12.\x* \m xcha' che. \m \v 7 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri itzel: Chupan ri tz'iban can, juc'an chic nu'ij: Man tatij ak'ij chirij ri Avajaf Dios richin nu'on ri nanojij rat,\x * \xo 4:7 \xt Ex. 17:2, 7; Dt. 6:16.\x* xcha'. \v 8 Jac'ari' ri itzel xuc'uaj chic ri Jesús chuvech jun juyu' naj jotol chicaj, y ronojel ri nimalaj tak cuchuk'a' ri aj-roch'ulef tak gobierno xuc'ut chuvech y ri quibeyomal. \v 9 Y xu'ij che ri Jesús: Ronojel ri xinc'ut chavech xtinya' chave, si yaxuque' chinuvech richin naya' nuk'ij, xcha'. \v 10 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Catel quila' rat Satanás. Roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ja chuvech ri Avajaf Dios caxuque-vi, y xaxe rija' taya' ruk'ij,\x * \xo 4:10 \xt Dt. 6:13; 10:20; Jos. 24:14; 1 S. 7:3.\x* xcha'. \v 11 C'ajari' tok ri itzel xuya' can, y xe'uka ángeles riq'uin ri Jesús richin xquilij.\x * \xo 4:11 \xt Lc. 22:43.\x* \s1 Ri Jesús nutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios \r (Mr. 1:14-20; Lc. 4:14, 15; 6:17-19) \p \v 12 Tok ri Jesús xrac'axaj chi ri Juan ri Bautista yo'on pa cárcel,\x * \xo 4:12 \xt Lc. 3:20.\x* rija' xtzolij pa departamento Galilea. \v 13 Pero man xc'uje' ta chic pa tinamit Nazaret,\x * \xo 4:13 \xt Mt. 2:23.\x* xa pa Capernaum xc'uje-vi,\x * \xo 4:13 \xt Lc. 4:31.\x* jun tinamit c'o chuchi' jun lago chiri' mismo pa Galilea. Ri Capernaum re' pa qui-lugar ri quiy-quimam can ri Zabulón y ri Neftalí c'o-vi. \v 14 Chiri' xc'uje-vi ri Jesús richin nibanataj ri ru'in can ri profeta Isaías, tok quire' xu'ij: \q1 \v 15 Chila' pa Galilea ri achique lugar juba' ma quiyon chic man israelitas ta ec'o, \q1 Ri lugar ri xyo'ox chique ri quiy-quimam can ri Zabulón y ri Neftalí ojer, \q1 Ri c'o-apu juc'an che ri rakan-ya' Jordán, ri nik'ax-vi ri bey ri ni'e c'a chuchi' mar, \q1 Pa quivi' ri aj chiri' quire' nin-ij: \q1 \v 16 Ri tinamit ri xa pa k'eku'n\x * \xo 4:16 \xt Is. 42:7.\x* c'o-vi ri quic'aslen, vacami niquitz'et ri Nimalaj Sakil. \q1 Conojel ri xa pa rumujal ri camic ec'o-vi, \q1 Vacami c'o chic quiq'uin ri niyo'on sakil pa quic'aslen.\x * \xo 4:16 \xt Is. 9:1, 2; Hch. 26:23.\x* \m Quiri' ri tz'iban can. \m \v 17 Ja k'ij ri' tok ri Jesús xutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios, y quire' nu'ij chique ri ye'ac'axan: Tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, roma nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc ruvinak ri aj-chicaj gobierno,\x * \xo 4:17 \xt Mt. 3:2; 10:7; Mr. 1:4.\x* xcha' chique. \p \v 18 C'o jun k'ij ri Jesús nibin chuchi' ri lago Galilea, jari' xerutz'et ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui' chi yequic'akala-ka ya'l pa ya' richin yequelesaj quer, roma jari' quisamaj. Jun chique rije' rubinan Simón, y ni'ix Pedro che,\x * \xo 4:18 \xt Mt. 16:18.\x* y ri jun chic rubinan Andrés. \v 19 Y ri Jesús quire' xu'ij chique: Quixampe,\x * \xo 4:19 \xt Ez. 47:10.\x* quinitzekle'ej y xtinc'ut chivech achique ruchojmil ni'en richin ye'icanoj tzekle'ey vichin. \v 20 Jac'ari' rije' xequiyala' can ri ya'l y xquitzekle'ej.\x * \xo 4:20 \xt Mt. 10:37, 38; Mr. 10:28; Lc. 18:28.\x* \v 21 Tok xebin juba' más, ri Jesús xerutz'et chic ca'i' achi'a' mismo quichak'-quinimal qui', jun rubinan Jacobo y ri jun chic Juan. Rije' eruc'ajol jun achi rubinan Zebedeo y junan yesamaj riq'uin ri quitata' pa canoa, yequic'ojoj ri ya'l ri yequicusaj richin yequelesaj quer pa ya'. Ri Jesús xeroyoj richin niquitzekle'ej. \v 22 Jac'ari' rije' xquiya' can ri canoa y ri quitata' y xquitzekle'ej. \p \v 23 Ri Jesús ronojel tinamit richin ri Galilea xbin-vi, yerutijoj ri israelitas riq'uin ri ruch'abel ri Dios\x * \xo 4:23 \xt Mt. 9:35; Mr. 1:21, 39.\x* pa tak qui-sinagoga; nutzijoj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar,\x * \xo 4:23 \xt Mt. 3:2.\x* y nu'on chi yec'achoj riq'uin jalajoj tak yabil y k'axomal. \v 24 Pa ronojel tinamit richin ri roch'ulef Siria xbe-vi rutzijol ri Jesús,\x * \xo 4:24 \xt Is. 52:13; Mr. 1:28.\x* y ri yeyavej pa ruk'a' jalajoj ruvech yabil xe'uc'uax-apu chuvech.\x * \xo 4:24 \xt Mr. 1:32; Lc. 4:40.\x* Ec'o nik'axo qui-cuerpo. Ec'o ocunak itzel tak espíritu quiq'uin. Ec'o (ch'uja', moxa') y ec'o caminak quik'a-cakan. Conojel re' xu'on chique chi xec'achoj. \v 25 Man juba' ta oc xetzekle'en richin ri Jesús;\x * \xo 4:25 \xt Gn. 49:10; Is. 55:5; Mt. 19:2; Mr. 3:7.\x* ec'o epetenak pa tak tinamit richin ri Galilea, pa tak tinamit richin ri Decápolis, pa tak tinamit richin ri Judea, pa Jerusalem, y ec'o epetenak juc'an che ri rakan-ya' Jordán. \c 5 \s1 Ri utzulaj tzij banon chique roma ri Dios \r (Lc. 6:20-23) \p \v 1 Tok ri Jesús xutz'et chi ri vinak eq'uiy, xjote-e juba' chuvech ri juyu',\x * \xo 5:1 \xt Mt. 8:1; 17:1; Mr. 3:13; Lc. 6:12.\x* xtz'uye' c'a ka, y ri yetzekle'en richin xquimol-apu-qui' chirij. \v 2 Rija' xch'o c'a chique richin yerutijoj, y xu'ij: \p \v 3 Utzulaj tzij\x * \xo 5:3 \xt Sal. 1:1; 32:1; 51:17; 119:1.\x* rubanon ri Dios chique ri niquina' chi nic'atzin ruchuk'a' ri Dios pa cánima, roma eruvinak ri aj-chicaj gobierno. \p \v 4 Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ntok' cánima, roma rije' xtibochi'ix ri cánima.\x * \xo 5:4 \xt 2 Co. 1:3, 4.\x* \p \v 5 Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri (ch'uch'uj, me'l oc) cánima, roma xtoc quichin ri roch'ulef.\x * \xo 5:5 \xt Sal. 37:11.\x* \p \v 6 Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri nivayijan cánima chirij ri chojmilaj c'aslen, roma rije' xtinojses cánima\x * \xo 5:6 \xt Is. 65:13.\x* riq'uin ri niquirayij. \p \v 7 Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri yepokonan,\x * \xo 5:7 \xt Sal. 41:1.\x* roma ja jun rije' xtipokonex quivech. \p \v 8 Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ch'ajch'oj\x * \xo 5:8 \xt He. 12:14.\x* cánima, roma rije' xtequitz'eta' ruvech rija'. \p \v 9 Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri yekasan ruvi' oyoval,\x * \xo 5:9 \xt He. 12:14.\x* roma rije' xti'ix chique chi eralc'ua'l ri Dios. \p \v 10 Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ni'an pokon chique\x * \xo 5:10 \xt 2 Co. 4:17; 2 Ti. 2:12; 1 P. 3:14.\x* roma quic'uan jun chojmilaj c'aslen, roma can erichin vi ri aj-chicaj gobierno. \p \v 11 Y rix utzulaj tzij nu'on ri Dios chive tok voma yin yixyo'ox chi q'uix, ni'an pokon chive, y ni'ix ronojel itzel tak tzij chivij, y xa tz'ucun tak tzij. \v 12 Quixquicot y titze'en ivech, roma chila' chicaj c'o jun nimalaj rajil-ruq'uexel\x * \xo 5:12 \xt Mt. 6:1-4; 1 Co. 3:14.\x* xtiyo'ox chive. Quiri' nin-ij chive, roma ri profetas ojer can, quiri' mismo ri pokon x-an-e chique.\x * \xo 5:12 \xt 2 Cr. 36:16; Mt. 23:34, 37; Lc. 13:33, 34.\x* \s1 Ri natz'amin quic'aslen ri vinak choch'ulef \p \v 13 Ri ic'aslen rix nic'atzin chi ratz'amil quic'aslen ri vinak choch'ulef. Si ri atz'an re' niq'uis-e ri ratz'amil, ¿achique chic xtiyo'ox riq'uin richin nitzolij-pe ri ratz'amil? Man jun chic nic'atzin-vi; xa nitorix-e, y ri vinak xa yek'ax pa ruvi'.\x * \xo 5:13 \xt Mr. 9:50; Lc. 14:34, 35.\x* \s1 Ri nibano sakil pa quic'aslen ri vinak choch'ulef \p \v 14 Ri ic'aslen rix nic'atzin richin sakil pa quic'aslen ri vinak\x * \xo 5:14 \xt Is. 49:6.\x* choch'ulef. Jun tinamit c'o pa ruvi' juyu', manak che'el man ta k'alaj. Quiri' mismo ri ic'aslen rix.\x * \xo 5:14 \xt Fil. 2:15.\x* \v 15 Tok nitzij jun candil, man chuxe' ta cajón niyo'ox-vi, xa niyo'ox pa (ruc'ojle'el, ru-lugar) richin nu'on sakil pa quivi' conojel ri ec'o pa jay.\x * \xo 5:15 \xt Mr. 4:21; Lc. 8:16; 11:33.\x* \v 16 Quiri' ta c'a nik'alajin ri ic'aslen rix chiquivech ri vinak; can ta achel jun sakil, richin nik'alajin chiquivech ri utz ye'ibanala', y riq'uin ri' rije' xtiquiya' ruk'ij ri Itata' ri c'o chicaj.\x * \xo 5:16 \xt Jn. 15:8; 1 P. 2:12.\x* \s1 Ri Jesús nuc'ut achique ruchojmil ri ley ri xyo'ox che ri Moisés \p \v 17 Man ti'ij rix chi yin xipe richin man jun rakale'n nunbana' che ri nu'ij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nis-ta che ri tz'iban can coma ri profetas ojer. Yin man richin ta ri' xipe; yin xipe richin nik'alajin riq'uin ri nuc'aslen ronojel ri nu'ij chupan ri ley. \v 18 Yin kitzij nin-ij chive chi na'ey chi niq'uis ri caj y ri roch'ulef, man jun ch'uti rutza'n letra che ri tz'iban can chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri man ta xtibanataj.\x * \xo 5:18 \xt Lc. 16:17.\x* Can nibanataj na vi ronojel. \v 19 Roma c'a ri', xa achique na vinak ri man jun rakale'n nu'on che jun chique ri mandamientos re', masque ja ri mandamiento ri más manak oc rakale'n nik'alajin, y nuc'ut chiquivech ch'aka' chic chi ri mandamiento manak rakale'n; ri quiri' nibano, man jun ruk'ij xtic'uje' chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno. Jac'a ri nibano ronojel ri nu'ij chupan ri mandamientos re', y quiri' mismo nuc'ut chiquivech ch'aka' chic, rija' can xtic'uje' ruk'ij chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno. \v 20 Ri yixtajin rix pan ic'aslen, nic'atzin chi más choj\x * \xo 5:20 \xt Lc. 18:11, 12; Ro. 10:3, 10; Fil. 3:9.\x* que chuvech ri yetajin ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos. Roma si man quiri' ta xti'en, man xquixoc ta chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno. \s1 Ri Jesús nuc'ut chi ri oyoval man utz ta \r (Lc. 12:57-59) \p \v 21 Rix ivac'axan chi ri kavinak ojer can, quire' xbix chique: Man cacamisan.\x * \xo 5:21 \xt Ex. 20:13.\x* Y xa achique na ri nicamisan, can xtiyo'ox na vi castigo pa ruvi'. \v 22 Jac'a yin nin-ij, chi xa achique na ri nipe royoval che chic jun, utz chi nik'at castigo pa ruvi'. Y ri ni'in nacanic che chic jun, utz chi nuc'uax chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar richin ni'an castigar. Y jac'a ri ni'in manak ano'oj che jun, ruyon nunim-ri' chupan ri k'ak' ri jani na nic'at. \v 23 Romari', si ratc'o chic apu chuvech ri altar richin c'o naya' chuvech ri Dios, y jari' nuka pan avi' chi c'o jun c'o ruyacon pa ránima chavij, \v 24 taya' can chiri' chuvech ri altar ri achique naya' chuvech ri Dios, cabin, y tachojmirisaj ri achique ocunak chi'icojol riq'uin ri jun. C'ajari' catzolij y taya' che ri Dios ri najo' naya' che. \v 25 Tatija' ak'ij tachojmirisaj-avi' riq'uin ri sujunel chavij,\x * \xo 5:25 \xt Pr. 25:8, 9.\x* utz ri c'a ja rix benak pa bey richin yixec'ojox chuvech juez. Roma si man quiri' ta xta'an, ri sujunel chavij xcarujach pa ruk'a' ri nic'ojon ivichin, y riq'uin juba' ri nic'ojon ivichin xcarujach-e pa ruk'a' ri chajiy cárcel, y xcatetz'apis can. \v 26 Kitzij nin-ij chave chi rat man xcatel ta pe ri pa cárcel, c'a ja tok atojon chic can ri ruq'uisbel centavo che ri ajani xk'at chavij.\x * \xo 5:26 \xt 2 Ts. 1:8, 9.\x* \s1 Ri Jesús nu'ij chi mac ri narayij ruvech jun ixok ri man avixayil ta \p \v 27 Rix ivac'axan chi quire' bin can ojer: Man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi.\x * \xo 5:27 \xt Ex. 20:14; Dt. 5:18.\x* \v 28 Jac'a yin nin-ij: Si jun achi nutz'et-apu jun ixok richin nurayij ruvech, ri quiri' nibano, xa xu'on yan mac pa ránima riq'uin ri ixok.\x * \xo 5:28 \xt 2 S. 11:2-5; Job 31:1; Pr. 6:25; Stg. 1:14, 15.\x* \v 29 Roma c'a ri', si ri runak'-avech derecha nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tavelesaj-e y tatorij-e. Roma, más utz chave chi jun chique rutz'akat ri a-cuerpo nasetz can, y mani chi ronojel ri a-cuerpo nic'ak pa k'ak'. \v 30 Y si ja ri ak'a' derecha nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e y tatorij-e. Roma más utz chave chi jun chique rutz'akat ri a-cuerpo nasetz can, y mani chi ronojel ri a-cuerpo nic'ak pa k'ak'.\x * \xo 5:30 \xt Mt. 18:8; Mr. 9:43.\x* \s1 Man utz ta chi ri achi nuya' can ri rixayil \p \v 31 Jun chic ri xbix ojer can, ja chi ri achi ri nrojo' nuya' can ri rixayil, tujacha' jun vuj che ri achok chupan nu'ij-vi chi nuya' can.\x * \xo 5:31 \xt Dt. 24:1; Jer. 3:1; Mr. 10:2-12.\x* \v 32 Jac'a yin nin-ij chive: Ri achi ri nuya' can ri rixayil, y si ri ixok xa manak mac rubanon riq'uin chic jun achi; ja mismo ri rachijil nibano chi nika pa mac ri ixok tok ni'e chic riq'uin jun achi.\x * \xo 5:32 \xt Ro. 7:2, 3; 1 Co. 7:10, 11.\x* Ja jun ri achi ri nic'amo ri ixok yo'on can, nika pa mac. \s1 Tok rix c'o ni'ij, man nic'atzin ta ni'en jurar \p \v 33 Jun chic ri ivac'axan, ja chi xbix chique ri kavinak ojer can chi man tiquitzolij-qui' chiquij riq'uin ri qui'in\x * \xo 5:33 \xt Ex. 20:7; Lv. 19:12.\x* chi niqui'en, xa ronojel ri can chuvech Dios qui'in-vi chi niqui'en, tiquibana' c'a.\x * \xo 5:33 \xt Dt. 23:23.\x* \v 34 Jac'a yin nin-ij chive: Man jun bey ti'en jurar.\x * \xo 5:34 \xt Stg. 5:12.\x* Man tic'uxlaj ri caj richin ni'en jurar, roma ja chiri' c'o-vi rutz'uyubal ri Dios. \v 35 Man tic'uxlaj ri roch'ulef, roma chiri' nuya-vi rakan ri Dios.\x * \xo 5:35 \xt Is. 66:1.\x* Man tic'uxlaj ri tinamit Jerusalem richin ni'en jurar, roma ri tinamit ri' richin ri Nimalaj Rey.\x * \xo 5:35 \xt Sal. 48:2.\x* \v 36 Man tic'uxlaj ri (ijolon, ivi') richin ni'en jurar, roma rix man yixtiquer ta nijal ru-color ri rusumal tak ivi'. Man yixtiquer ta ni'en xak che ri sak, nis-ta sak che ri xak. \v 37 Romari' xa achique na ri ni'ij, si ja', ja' quixcha'.\x * \xo 5:37 \xt Col. 4:6; Stg. 5:12.\x* Si manak, manak quixcha'. Roma si xa niya' ruvi' ri itzij richin yixnimex, xa riq'uin ri itzel petenak-vi. \s1 Ri Jesús nu'ij chi quekajo' ri itzel nkojquitz'et \r (Lc. 6:27-36) \p \v 38 Rix ivac'axan ri bin can ojer, chi xa achique na ri niq'uiso ruk'ij\x * \xo 5:38 \xt Ex. 21:24; Lv. 24:20; Dt. 19:21.\x* runak'-ruvech jun chic vinak, quiri' mismo ti'an che ri xbano. Y ri nik'ajo-e jun eyaj, can quiri' mismo ti'an che ri xbano. \v 39 Jac'a yin nin-ij chive: Man jun bey ti'en ruq'uexel che ri nibano man utz ta chive. Xa achique na ri nuya' jutz'aj k'a' chi'ak'o'tz derecha, taya' chic apu ri jun ak'o'tz chuvech.\x * \xo 5:39 \xt Is. 50:6; Mt. 26:67; Mr. 14:65.\x* \v 40 Si c'o jun nrojo' yarusujuj richin nrojo' numaj-e jun atziak ri manak más rajil, man tapokonaj naya-e jun ri más c'o rajil che. \v 41 Xa achique na ri ni'in chave chi tac'uaj jun eka'n c'a pa jun kilómetro, rat tac'uaj chi ca'i' kilómetro.\x * \xo 5:41 \xt Mr. 15:21.\x* \v 42 Ri c'o nic'utun chave, man taq'ueq'uej chi c'o naya-e che,\x * \xo 5:42 \xt Dt. 15:7-11; 1 Ti. 6:18.\x* y ri c'o nrojo' nukaj-e chave, man taq'ueq'uej naya-e che. \p \v 43 Rix ivac'axan ri bin can ojer, chi que'ajo' conojel, jac'a ri itzel yarutz'et, itzel tatz'eta'.\x * \xo 5:43 \xt Lv. 19:18; Dt. 23:3-6.\x* \v 44 Jac'a yin nin-ij chive: Que'ijo' ri itzel yixquitz'et, y riq'uin utzulaj tak tzij titzolij ruvech quitzij ri yeyok'on ivichin.\x * \xo 5:44 \xt Pr. 25:21; Lc. 23:34; Hch. 7:60; Ro. 12:14; 1 Co. 4:12; 1 P. 2:23.\x* Tibana' utz quiq'uin ri man utz ta quino'oj iviq'uin, y tibana' orar pa quivi' ri yebano pokon chive y yixquiyok'. \v 45 Richin quiri' nik'alajin chi rix ralc'ua'l ri Itata' ri c'o chicaj. Roma rija' nu'on chi ntel-pe ri k'ij\x * \xo 5:45 \xt Sal. 65:9-13; Hch. 14:17.\x* pa quivi' ri utz quino'oj y pa quivi' ri man utz ta, y nu'on chi nika ri job pa quivi' ri choj quic'aslen y pa quivi' ri man choj ta. \v 46 Roma si xaxe ri yixcajo' rix ri ye'ijo', ¿achique rajil-ruq'uexel xtiyo'ox chive? Man jun. Roma hasta ri vinak ec'uluy impuestos, quiri' mismo niqui'en. \v 47 Y si xaxe quiq'uin ri iveteman quivech nibanala-vi saludar ivi', xa junan yixtajin quiq'uin ri man quiniman ta ri Dios, ri quiyon chiquivech niquibanala-ka saludar qui'. \v 48 Rix c'a, tz'akat tibana' che ri ic'aslen,\x * \xo 5:48 \xt Gn. 17:1; Dt. 18:13; Ef. 5:1.\x* achel ri Itata' chicaj tz'akat riq'uin ronojel. \c 6 \s1 Ri achique ruchojmil niyo'ox limosna \p \v 1 Tok pa rubi' ri Dios rix nijo' ni'en jun favor, man tivelesaj rutzijol xaxe richin yixna'ex. Roma si quiri' ni'en, man jun rajil-ruq'uexel\x * \xo 6:1 \xt Mt. 10:41, 42; 1 Co. 3:14.\x* xtiyo'ox chive roma ri Itata' ri c'o chicaj. \p \v 2 Tok rat naya' limosna, man tavelesaj rutzijol achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Rije' tok niquiya' limosna ri pa tak sinagogas, y ri pa tak bey, niqui'en chi nik'ojomex trompeta chiquivech, roma nicajo' chi niyo'ox quik'ij coma ri yetz'eto quichin. Kitzij nin-ij chive chi riq'uin ri niyo'ox quik'ij coma ri vinak, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e. \v 3 Jac'a rat tok naya' limosna, man jun achok che tatzijoj-vi,\x * \xo 6:3 \xt Mt. 8:4.\x* \v 4 richin quiri' nis-ta jun chic jun teteman chi rat naya' limosna. Si quiri' na'an, ri Atata' ri k'alaj chuvech ronojel ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' chave jun utzulaj rajil-ruq'uexel\x * \xo 6:4 \xt Lc. 14:12-14; Fil. 4:16-19.\x* ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi. \s1 Ri achique ruchojmil ni'an oración \r (Lc. 11:2-4) \p \v 5 Tok rat na'an orar,\x * \xo 6:5 \xt Jer. 29:12; Lc. 18:1; Jn. 16:24.\x* man ta'an achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Roma rije' can nika chiquivech niqui'en orar pa tak esquinas ri achique lugar niquimol-vi-qui' ri vinak, y ri pa tak sinagogas, roma nicajo' chi quetz'et. Kitzij nin-ij chive, chi riq'uin ri niyo'ox quik'ij coma ri vinak, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e. \v 6 Jac'a rat tok na'an orar, xa catoc pan avacho y tatz'apij ruchi' ri jay y jari' cach'o riq'uin ri Atata' ri man jun nitiquer nitz'eto richin. Si quiri' na'an, ri Atata' ri k'alaj chuvech ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' chave jun utzulaj rajil-ruq'uexel ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi. \p \v 7 Tok rix ni'en orar, man xaxe quixvolol achel niqui'en ri man queteman ta ruvech ri Dios. Roma rije' niquinojij chi riq'uin niquicamuluj\x * \xo 6:7 \xt 1 R. 18:25-29.\x* rubixic ri jalajoj ch'abel ri yequibila', romari' ye'ac'axex. \v 8 Romari' rix tok ni'en orar, man ti'en achel niqui'en rije'. Roma ri Itata' rix can reteman\x * \xo 6:8 \xt Ro. 8:26, 27.\x* chic ri achique nic'atzin chive, tok man jani tic'utuj che. \v 9 Roma c'a ri', tok rix ni'en orar,\x * \xo 6:9 \xt Jn. 16:24; Ef. 6:18; Jud. 20.\x* quire' ti'ij: \q1 Katata' Dios ri ratc'o chicaj, \q1 Xtinimirises ta c'a ri lok'olaj abi'. \q1 \v 10 Can ta nic'uje' yan ruchuk'a' ri a-gobierno\x * \xo 6:10 \xt Mt. 3:2.\x* pa quivi' conojel, \q1 Y achel yanimex ri chicaj, can ta quiri' mismo choch'ulef. \q1 \v 11 Ri kavay ri nic'atzin k'ij-k'ij, ja jun ri vacami taya' chike. \q1 \v 12 Y tabana' perdonar\x * \xo 6:12 \xt Mt. 9:2, 5, 6.\x* ri kamac, achel roj kabanon perdonar ri quibanon mac chike. \q1 \v 13 Man kojaya' richin chi nicanox chikij chi nkuka\x * \xo 6:13 \xt Jn. 17:15; 1 Co. 10:13; Stg. 1:14.\x* pa mac, xa kojacolo' chuvech ri itzel. \q1 Quiri' ri nikac'utuj chave, roma ja rat yabano gobernar ronojel, c'o avuchuk'a', y c'o ak'ij richin jumul. Amén. \m \v 14 Si rix ye'iben perdonar ri c'o man utz ta niqui'en chive, ri aj-chicaj Itata' xquixru'on perdonar.\x * \xo 6:14 \xt Mr. 11:25; Ef. 4:32; Col. 3:13.\x* \v 15 Pero si rix man ni'en ta perdonar ri yebano man utz ta chive, (chuka', ka) ri Itata' man xquixru'on ta perdonar\x * \xo 6:15 \xt Mt. 18:21-35; Stg. 2:13.\x* riq'uin ri man utz ta ri ni'en. \s1 Man tic'ut-ivi' chi ibanon coch'on vayijal \p \v 16 Tok rix ni'en coch'on vayijal,\x * \xo 6:16 \xt 2 S. 12:16; Neh. 1:4; Est. 4:16; Sal. 69:10; Is. 58:3-7.\x* man ti'en achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Rije' bis-bis quivech niqui'en roma nicajo' chi quena'ex chi niqui'en coch'on vayijal chuvech ri Dios, pero kitzij nin-ij chive chi riq'uin ri yena'ex, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e. \v 17 Jac'a rat tok na'an coch'on vayijal, jabel tabana' abanic, taya' juba' ak'on pan (ajolon, avi') y jabel tach'aja' avech. \v 18 Richin quiri', man cak'alajin chiquivech ri vinak chi na'an coch'on vayijal chuvech ri Dios. Can ta xe ri Atata' ri man jun nitiquer nitz'eto richin ri etemayon. Y rija' ri k'alaj chuvech ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' jun utzulaj rajil-ruq'uexel chave, ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi. \s1 Tiyaca' beyomal chila' chicaj \r (Lc. 12:32-34) \p \v 19 Man ti'e ivánima chuyaquic beyomal\x * \xo 6:19 \xt Pr. 23:4; 1 Ti. 6:17; He. 13:5.\x* choch'ulef, roma xa nichicopir, nipusir y ec'o elek'oma' yejok'o ruchi' tak jay richin ye'elak'. \v 20 Más utz ti'e ivánima chuyaquic beyomal chila' chicaj,\x * \xo 6:20 \xt 1 P. 1:4.\x* ri achique lugar man jun jut nichicopirisan, man nipusir ta ri beyomal, ni man jun elek'on nijok'o ruchi' jay richin nelak'. \v 21 Quiri' nin-ij chive roma xa achique na chi beyomal yixtajin chuyaquic, jari' nic'utu achok pa ruvi' benak-vi ri ivánima. \s1 Ri runak'-avech yec'atzin achel nic'atzin ri candil \r (Lc. 11:33-36) \p \v 22 Ri runak'-avech yec'atzin chave achel nic'atzin ri candil. Roma c'a ri', si ri avech ye'acusaj richin ri utz, ronojel ri a-cuerpo c'o pa sakil. \v 23 Pero si ri avech man ye'acusaj ta richin ri utz, ronojel ri a-cuerpo c'o pa k'eku'n. Romari', si ri sakil ri ruyo'on ri Dios pan avánima xa xtoc jun k'eku'n,\x * \xo 6:23 \xt Ro. 1:21.\x* rat xcac'uje' pa jun nimalaj k'eku'n.\x * \xo 6:23 \xt 2 Co. 4:4.\x* \s1 Ri nu'ij ri Dios chirij ri beyomal \r (Lc. 16:13) \p \v 24 Man jun samajinel nitiquer nisamaj quiq'uin eca'i' rajaf.\x * \xo 6:24 \xt Gá. 1:10.\x* O itzel nutz'et can jun chique ri rajaf, y nrojo' ri jun chic, o nunimaj rutzij ri jun y nuxutuj can ri jun chic. Romari' rix, manak che'el ni'en ri nika chuvech ri Dios, tok xa benak ivánima pa ruvi' beyomal\x * \xo 6:24 \xt 1 Ti. 6:17.\x* richin ri roch'ulef. \s1 Man tikach'ujirisaj-ki' pa ruvi' ri achique nic'atzin chike \r (Lc. 12:22-31) \p \v 25 Roma c'a ri', yin nin-ij chive: Man tich'ujirisaj-ivi'\x * \xo 6:25 \xt Sal. 55:22; He. 13:5, 6; Fil. 4:6, 7.\x* chunojixic ri achique nic'atzin chive k'ij-k'ij, ri achique lugar xtivil-vi ri achique nitij y nikum; ni man tinojij achique lugar xtiq'uen-vi itziak richin nicusaj. Roma man xe ta ri achique nitij nic'atzin che ri ic'aslen, y man xe ta ri tziek nic'atzin che ri i-cuerpo. \v 26 Que'itz'eta' c'a ri ch'utik chicop ri yeropop yebe chicaj, manak tico'n niqui'en, manak cosecha niquelesaj, nis-ta manak quic'ujay richin yeyacon-vi. Pero ri aj-chicaj Itata' yerutzuk.\x * \xo 6:26 \xt Job 38:41; Sal. 147:9.\x* Y rix más c'o ivakale'n que chiquivech ri ch'utik chicop ri'. \v 27 Y man jun chive rix ri masque xtutij ruk'ij chunojixic, ri can ta xtitiquer xtunimirisaj chic juba' rupalen. \v 28 Y rix, ¿achique roma nich'ujirisaj-ivi' chunojixic ri itziak? Tivelesaj na pe ejemplo chirij quiq'uiyilen ri cotz'i'j lirio ri ec'o pa tak juyu'. Rije' man yesamaj ta, ni man yequemon ta richin yequibanala-ka quitziak. \v 29 Pero yin nin-ij chive chi nis-ta ri ojer rey Salomón, masque jun nimalaj beyon,\x * \xo 6:29 \xt 1 R. 10:4-7.\x* pero man xucusaj ta jun tziek ri can ta más jabel que chuvech rucotz'ijal jun lirio. \v 30 Ri Dios nu'on chique ri (k'ayis, k'os) pa tak juyu' chi jabel oc yetzu'un roma ri quicotz'ijal, y xa cha'anin yeporox pa k'ak'. Y si ri Dios jabel yeruvik ri cotz'i'j, más na quiri' xtu'on iviq'uin rix. Xa ja rix ri man can ta cukul ic'u'x\x * \xo 6:30 \xt Mt. 8:26; 14:31; 16:8.\x* riq'uin. \v 31 Roma c'a ri', man tich'ujirisaj-ivi' y man quire' xti'ij: ¿Achique c'a xtikatij? ¿Achique c'a xtikakum? y ¿achique c'a lugar xtikaq'uen-vi katziak? \v 32 Roma ri man quiniman ta ri Dios, yexule-yejote' chunojixic achique lugar niquiq'uen-vi ri achique nic'atzin chique. Jac'a ri aj-chicaj Itata' reteman chi ronojel re' nic'atzin chive.\x * \xo 6:32 \xt Sal. 23:1; 34:9, 10; 37:25; Ro. 8:32; Fil. 4:19.\x* \v 33 Roma c'a ri', tijacha-ivi' pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar, y ticanoj ri chojmilaj c'aslen\x * \xo 6:33 \xt 1 R. 3:11-14; Sal. 37:25.\x* ri nrojo' rija'. Y ronojel ri nic'atzin, rija' xtuya-pe chive. \p \v 34 Roma c'a ri', man tich'ujirisaj-ivi' chunojixic rij ri chua'k-cabij,\x * \xo 6:34 \xt Stg. 4:13, 14.\x* roma ronojel k'ij can c'o-vi c'ayef nuq'uen-pe, y man nic'atzin ta ninojij yan ronojel richin man tumol-pe-ri' chivij. \c 7 \s1 Man tikanic'oj quic'aslen ri vinak \r (Lc. 6:37, 38, 41, 42) \p \v 1 Man tinic'oj rij quic'aslen ri vinak,\x * \xo 7:1 \xt Ro. 2:1; Stg. 4:11.\x* richin quiri' man xtinic'ox ta rij ri ic'aslen rix. \v 2 Roma ja achel runic'oxic rij quic'aslen ni'en rix, quiri' runic'oxic xti'an rij ri ic'aslen rix, y ja achel retexic quic'aslen ni'en rix, quiri' retexic xti'an ri ic'aslen rix. \v 3 Y rat, ¿achique roma ja ri ch'uti q'uin ocunak pa ruvech jun chic ri natz'et y man nana' ta ka ri che' ocunak pan avech? \v 4 Y, ¿achique ak'a' rat richin quire' na'ij che ri jun chic: Taya' lugar chuve chi ninvelesaj ri ch'uti q'uin ocunak pan avech, yacha' che, y xa jun che' ocunak pan avech? \v 5 Rat xa ca'i' rupalaj ri yatajin riq'uin. Na'ey tavelesaj ri che' ocunak pan avech,\x * \xo 7:5 \xt Mt. 5:23, 24; Jn. 8:7.\x* y quiri' xcatzu'un utz, richin yatiquer navelesaj ri q'uin pa ruvech ri jun chic. \p \v 6 Ronojel ri can lok'olaj vi, man que'iya' chiquivech vinak ri e'achel tz'i', ni man tiya' ri can c'o rakale'n chiquivech ri e'achel ak. Roma ri chicop re', xa niquixak' che akan ri niyo'ox chiquivech, y c'o che'el chi yecataj chirij ri niyo'on chique y niquixil chi eyaj.\x * \xo 7:6 \xt Pr. 9:7, 8; 23:9; Hch. 13:45.\x* \s1 Ri Dios nkurac'axaj tok nika'an orar \r (Lc. 11:9-13; 6:31) \p \v 7 Tic'utuj c'a ri nic'atzin y xtiyo'ox-pe chive;\x * \xo 7:7 \xt Mt. 21:22; Mr. 11:24; Jn. 15:7.\x* ticanoj c'a ri achique nijo' y xtivil.\x * \xo 7:7 \xt Pr. 8:17; Jer. 29:12, 13.\x* Quixch'o-apu chuchi' ri jay y can xtijak-vi-pe chivech. \v 8 Roma xa achique na jun ri nic'utun, can nuc'ul-vi; ri nicanon, nril; y ri nich'o-apu chuchi' jay, can nijak-vi-pe chuvech. \v 9 Rix ri rix tata'aj, ¿achique ta jun chive nuya' jun abaj pa ruk'a' ri ralc'ua'l, tok ri ac'ual xa jun pan nuc'utuj? \v 10 ¿O nuya' cami jun cumatz pa ruk'a', tok ri ac'ual xa jun quer nuc'utuj? \v 11 Rix masque man can ta utz ino'oj, pero iveteman niya' utz tak sipanic chique ri ivalc'ua'l. ¡Cuánto más ri Itata' chicaj!\x * \xo 7:11 \xt Ro. 8:32.\x* Rija' can nuya-pe utz tak sipanic chique ri yec'utun che. \v 12 Roma c'a ri', achel nika chivech rix chi can ta utz quino'oj niqui'en ri vinak iviq'uin, quiri' mismo tibana' rix quiq'uin rije'.\x * \xo 7:12 \xt Lv. 19:18; Lc. 6:35.\x* Roma jari' ruc'u'x ri ley ri xyo'ox che ri Moisés,\x * \xo 7:12 \xt Gá. 5:14.\x* y ruc'u'x ri quitz'iban can ri profetas ojer. \s1 Ri puerta co'ol ruvech \r (Lc. 13:24) \p \v 13 Quixoc c'a chupan ri puerta co'ol ruvech.\x * \xo 7:13 \xt Jn. 10:7, 9.\x* Roma jani na (nim, tij) ruvech ri puerta y ri bey ri ni'e chupan ri lugar quichin ri manak chic che'el yecolotaj, y más eq'uiy ri ye'oc chiri'. \v 14 Pero co'ol oc ruvech ri puerta y co'ol oc ruvech ri bey ri ni'e chupan ri lugar quichin ri c'o quic'aslen richin jumul, y man eq'uiy ta ri ye'ilo richin. \s1 Jun che' nitemetaj achique chi che' riq'uin ri ruvech ri nuya' \r (Lc. 6:43, 44) \p \v 15 Rix tibana' cuenta ivi' chiquivech ri niquik'ebaj-qui' chi eyo'ol rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa cánima,\x * \xo 7:15 \xt Dt. 13:1-5.\x* ri achel ovejas ri man jun oc quimac ye'oc chi'icojol, pero pa tak cánima xa e'achel c'uxunel tak utuva'.\x * \xo 7:15 \xt Mi. 3:5; Hch. 20:29; Ro. 16:17; 2 Ti. 3:5.\x* \v 16 Pero riq'uin nitz'et ri achique chi c'aslen quic'uan, rix nivetemaj quivech. Achel jun mata q'uix, man nuya' ta uva, y jun mata (xulu-quiej, zarza), man nuya' ta higo. \v 17 Quiri' mismo xa achique na che', si utz, utz ruvech nuya'. Jac'a ri che' man utz ta, man utz ta ruvech nuya'. \v 18 Jun che' utz, manak che'el nuya' itzel tak ruvech, y jun che' man utz ta, manak che'el nuya' utzulaj tak ruvech. \v 19 Y ronojel che' ri man nuya' ta utzulaj tak ruvech, nikases y niyo'ox pa k'ak'.\x * \xo 7:19 \xt Mt. 3:10; 25:41-46; Jn. 15:2, 6.\x* \v 20 Roma c'a ri', rix xtivetemaj achique chi vinak ri ec'o chi'icojol riq'uin nitz'et ri achique chi c'aslen quic'uan. \s1 Ri Jesús nu'ij chi ec'o ri xtu'ij chique chi man jun bey xretemaj quivech \r (Lc. 13:25-27) \p \v 21 Man conojel ta ri ye'in ¡Ajaf! ¡Ajaf!\x * \xo 7:21 \xt Is. 29:13; Ez. 33:31; Os. 8:2, 3; Lc. 6:46.\x* chuve, ri xque'oc richin ri aj-chicaj gobierno. Xaxe ri yebano ri nurayij ri Nata'\x * \xo 7:21 \xt Ro. 2:13; Stg. 1:22.\x* chicaj. \v 22 Y tok xterila' ri k'ij ri', eq'uiy ri xque'in chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj pan abi' xkatzijoj ruch'abel ri Dios, pan abi' xekelesaj\x * \xo 7:22 \xt Lc. 10:17-20.\x* itzel tak espíritu pa cánima ri vinak, y pan abi' xekabanala' q'uiy milagros,\x * \xo 7:22 \xt 1 Co. 13:2.\x* xquecha'. \v 23 Jac'a yin quire' xtin-ij chique ri xque'in quiri': Yin man jun bey xin-ij chi rix vichin. Quixel-e\x * \xo 7:23 \xt Sal. 5:5; 6:8; Mt. 25:41.\x* viq'uin, rix ri rix banoy itzel tak no'oj, xquicha' chique. \s1 Ri jay tz'uyuban chupan abaj, y ri jay tz'uyuban pa (sanayi, sanayil) \r (Lc. 6:46-49) \p \v 24 Xa achique na jun nac'axan ri ch'abel re yitajin chubixic, y nu'on ri nu'ij, ninjunumaj riq'uin jun achi ri jabel ninojin, roma chupan abaj xupaba-vi ri racho. \v 25 Xpe c'a job, xepe cak'ik', xumol-pe-ri' rakan tak ya', y ronojel ri' xberuc'aka-ri' chirij ri jay ri',\x * \xo 7:25 \xt Jn. 16:33; Hch. 14:22; 2 Ti. 3:12; 1 P. 1:6, 7.\x* pero man xtzak ta, roma chupan abaj\x * \xo 7:25 \xt 2 Ti. 2:19.\x* tz'uyul-vi. \v 26 Pero xa achique na jun nac'axan ri ch'abel re yitajin chubixic y xa man nu'on ta ri nu'ij ri ch'abel ri', ninjunumaj riq'uin jun nacanic achi ri xupaba' racho pa ruvi' (sanayi, sanayil). \v 27 Xpe c'a job, xepe cak'ik', xumol-pe-ri' rakan tak ya', y ronojel ri' xberuc'aka-ri' chirij ri jay ri', y xa xtzak, chi ronojel xvuluvu'.\x * \xo 7:27 \xt He. 10:31; 2 P. 2:20.\x* Quiri' ri ch'abel ri xeru'ij ri Jesús. \p \v 28 Y tok xtane' chubixic re', ri vinak can achique na xquina'\x * \xo 7:28 \xt Mt. 13:54; Mr. 1:22; Lc. 4:32.\x* che ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi. \v 29 Roma nik'alajin chi riq'uin ri Dios petenak-vi,\x * \xo 7:29 \xt Jn. 7:46.\x* y man achel ta yetijon ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. \c 8 \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri c'o yabil lepra chirij \r (Mr. 1:40-45; Lc. 5:12-16) \p \v 1 Tok ri Jesús kajnak chic pe pa ruvi' ri juyu', eq'uiy vinak xetzekle'en richin. \v 2 Xpe c'a jun achi niyavej riq'uin ri yabil lepra,\x * \xo 8:2 \xt Lv. 13:1-46; 2 R. 5:1.\x* xuxuque' chuvech y xu'ij che: Ajaf, si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, xcha'. \v 3 Ri Jesús xuya' c'a apu ruk'a' chirij,\x * \xo 8:3 \xt Mt. 8:15; 20:34.\x* y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a, xcha'. Can jari' xq'uis-e ri lepra chirij, \v 4 y ri Jesús xu'ij che: C'o axiquin, man jun achok che tatzijoj-vi\x * \xo 8:4 \xt Mt. 9:30; Mr. 5:43.\x* ri xbanataj aviq'uin, xa choj cabin, te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote israelita, y taya' ri sipanic ri ru'in can ri Moisés, richin nik'alajin chiquivech rije' chi rat ch'ajch'oj chic,\x * \xo 8:4 \xt Lv. 14:2-11.\x* xcha-e che. \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj rusamajinel jun uc'uay quichin soldados \r (Lc. 7:1-10) \p \v 5 Tok ja ntoc-apu ri Jesús pa tinamit Capernaum, c'o c'a jun uc'uay quichin soldados xjel-apu riq'uin richin nuc'utuj ruquemelal chuvech, \v 6 y quire' nu'ij: Ajaf, yin c'o jun nusamajinel chivacho, cotz'ol roma caminak ruk'a-rakan, y can nijilo pa ruk'a' ri k'axomal, xcha'. \v 7 Ri Jesús xu'ij che: Yin yi'e richin nenc'achojrisaj, xcha'. \v 8 Jac'a ri uc'uay quichin soldados xu'ij che ri Jesús: Ajaf, rat can c'o ak'ij, romari' chuve yin man nuc'ul ta chi yatoc pa vacho. Xaxe ta'ij chi nic'achoj ri nusamajinel, y yin veteman chi can xtic'achoj-vi.\x * \xo 8:8 \xt Sal. 107:20.\x* \v 9 Yin quiri' nin-ij, roma ja jun yin yinc'o chuxe' rutzij jun chic, y jari' ri ni'in chuve ri achique nic'atzin chi nin-en. Y ec'o soldados eyo'on pa nuk'a'. Tok nin-ij che jun chi ti'e, can ni'e-vi; y si nin-ij che jun chic chi tipe, can nipe-vi. Tok nin-ij che ri nusamajinel chi tubana' jun samaj, can nu'on-vi, xcha'. \v 10 Ri Jesús can achique na xuna' tok xrac'axaj ri ch'abel ri', y xu'ij chique ri ebenak chirij: Kitzij nin-ij chive chi nis-ta chiquicojol ri nuvinak israelitas man vilon ta jun ri can nunimaj\x * \xo 8:10 \xt Mt. 9:2; He. 11:1, 6.\x* chi nibanataj ri nin-ij che, achel nunimaj ri jun achi re'. \v 11 Yin nin-ij chive chi c'o q'uiy xquepe quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij y quila' achique lugar nika-vi-ka,\x * \xo 8:11 \xt Is. 2:2, 3; Mal. 1:11; Lc. 13:29; Ro. 15:9; Ef. 3:6.\x* conojel re' xquetz'uye' riq'uin ri Abraham, ri Isaac, y ri Jacob chupan ri aj-chicaj gobierno. \v 12 Jac'a ri achok chique xsuj na'ey chi ye'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, chupan ri más roch'\x * \xo 8:12 \xt Mt. 22:13; 2 P. 2:17; Jud. 13.\x* che ri k'eku'n xque'ec'ak-vi can. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.\x * \xo 8:12 \xt Lc. 13:28.\x* \v 13 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri uc'uay quichin soldados: Vacami, catzolij. Rat roma xanimaj\x * \xo 8:13 \xt Mt. 9:22, 28, 29; Lc. 7:50; 8:48, 50.\x* chi ri asamajinel nic'achoj, can quiri' vi xtibanataj, xcha-e che. Y ri samajinel ja hora ri' xc'achoj riq'uin ri ruyabil. \s1 Ri Jesús nu'on chi niq'uis-e c'atan chirij rujite' ri Pedro \r (Mr. 1:29-34; Lc. 4:38-41) \p \v 14 Tok ri Jesús xbe chiracho ri Pedro, xutz'et chi ri rujite' ri Pedro cotz'ol choch'at y nijino pa c'atan. \v 15 Xpe ri Jesús (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' rujite' ri Pedro, y jari' xq'uis-e ri c'atan chirij ri ixok. Xcataj c'a pe y ja yan chic yerilij ri Jesús y ri ebenak riq'uin. \v 16 Tok xoc-pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', eq'uiy vinak ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin xe'uc'uax-apu chuvech ri Jesús. Jac'a ri Jesús xaxe jun ch'abel xc'atzin chi xu'ij chique ri itzel tak espíritu richin xerelesaj-e quiq'uin ri vinak, y xu'on chique conojel ri yeyavej chi xec'achoj. \v 17 Quiri' xu'on richin nibanataj ri ru'in can ri profeta Isaías tok xu'ij: Ja rija' xelesan-e ri kayabil y xuq'uen-e ri kak'axomal.\x * \xo 8:17 \xt Is. 53:4; 1 P. 2:24.\x* Quiri' ru'in can ri Isaías. \s1 Ri nicajo' yetzekle'en richin ri Jesús \r (Lc. 9:57-62) \p \v 18 Tok ri Jesús xutz'et chi eq'uiy vinak quimolon-qui' chirij, rija' xu'ij chique ri ru-discípulos: Kuk'ax-apu juc'an ruchi' ri lago, xcha'. \v 19 C'o c'a jun achi q'uiy reteman chirij ri ley xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Tijonel, yin yatintzekle'ej xa achique na lugar yabe-vi, xcha'. \v 20 Y ri Jesús xu'ij che: Ri xivan c'o quijul yec'uje-vi, y ri chicop yeropop pa cak'ik' c'o quisoc. Jac'a yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man jun lugar\x * \xo 8:20 \xt Sal. 22:6; Lc. 2:7; Jn. 1:10, 11.\x* richin yinuxlan-vi juba', xcha'. \v 21 Jac'ari' c'o chic jun tzekle'ey richin ri Jesús ri xu'ij-apu che: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej,\x * \xo 8:21 \xt 1 R. 19:20.\x* xcha'. \v 22 Pero ri Jesús xu'ij che: Rat quinatzekle'ej, y ri ecaminak chupan ri quimac, ja rije' quemuku ri qui'anima'i', xcha'. \s1 Ri Jesús nuk'at ruchuk'a' ri cak'ik' y ri ya' \r (Mr. 4:35-41; Lc. 8:22-25) \p \v 23 Tok ri Jesús xoc-e chupan ri canoa, ri ru-discípulos xebe chirij. \v 24 C'ate xquina', xtiquer-pe jun nimalaj cak'ik' pa ruvi' ri ya', y roma ruchuk'a' ri cak'ik', ri ya' can achel chovon tak boloj nu'on nijote' chicaj, y ri canoa juba' ma numuk ya'. Jac'a ri Jesús xa niver benak. \v 25 Xepe ri discípulos, xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Ajaf! Kojato'. Vacami nkujik', xecha'. \v 26 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi'? ¿La man cukul ta ic'u'x\x * \xo 8:26 \xt Mt. 17:20.\x* viq'uin? xcha'. Xcataj-pe rija', cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya', y jabel li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'.\x * \xo 8:26 \xt Sal. 89:9; 93:4; 107:29.\x* \v 27 Ri discípulos achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús y niquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re' chi hasta ri cak'ik' y ri ya' niquinimaj rutzij? yecha'. \s1 Ri Jesús yerelesaj itzel tak espíritu quiq'uin ca'i' achi'a' aj-Gadara \r (Mr. 5:1-20; Lc. 8:26-39) \p \v 28 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos ec'o chic apu pa jun lugar quichin ri aj-Gadara ri juc'an apu ruchi' ya', chupan ri camposanto xe'el-pe ca'i' achi'a' ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin ri xuquic'ulu'. Ri achi'a' ri' jani na exibinel, y romari' man jun chic vinak nik'ax chupan ri bey ri'. \v 29 Ri ca'i' achi'a' ri' riq'uin cuchuk'a' xqui'ij-apu che ri Jesús: Rat Jesús, ri Ruc'ajol ri Dios, ¿achique najo' chike? ¿Ja yan xape vave' richin nkojaya' pa k'axomal tok xa man jani tuka ri tiempo?\x * \xo 8:29 \xt Mr. 1:24; 5:7; Lc. 4:34; 2 P. 2:4.\x* xecha' che. \v 30 Más quila' apu juba' che ri lugar ri', ec'o q'uiy ak yeva'.\x * \xo 8:30 \xt Dt. 14:8.\x* \v 31 Y ri itzel tak espíritu ri ec'o quiq'uin ri ca'i' achi'a', niquic'utula' quiquemelal chuvech ri Jesús,\x * \xo 8:31 \xt Fil. 2:10.\x* y niqui'ij: Si nkojavelesaj-e quiq'uin ri achi'a', taya' lugar chike chi nkujoc quiq'uin la ak ec'o chila', xecha'. \v 32 Ri Jesús xu'ij: Quixel c'a, xcha'. Xe'el c'a e ri itzel tak espíritu quiq'uin ri achi'a' y xe'oc quiq'uin ri ak, y conojel ri ak niquitelela-qui' xebe chuvech jun rak'aric juyu' c'a pa ya', y chiri' xejik'-vi. \v 33 Jac'a ri yeyuk'un quichin ri ak xe'enimaj. Xebe pa tinamit y xequiya' rutzijol ronojel ri xbanataj chiri', y ri xbanataj quiq'uin ri ca'i' achi'a' c'o itzel tak espíritu quiq'uin. \v 34 Juba' ma conojel vinak richin ri tinamit xepe chutz'etic ri Jesús. Y tok xquitz'et, rije' quire' xqui'ij che: Tabana' favor, catel-e\x * \xo 8:34 \xt Lc. 5:8.\x* chupan ri lugar re rojc'o-vi, xecha'. \c 9 \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri caminak ruk'a-rakan \r (Mr. 2:1-12; Lc. 5:17-26) \p \v 1 Jac'ari' tok ri Jesús y ri ebenak chirij xe'oc-pe pa canoa richin xek'ax-pe ri juc'an ruchi' ri ya', xepe c'a chupan ri tinamit\x * \xo 9:1 \xt Mt. 4:13.\x* ri can tic'uje-vi ri Jesús. \v 2 Jac'ari' tok xuc'uax-apu chuvech ri Jesús jun ri caminak ruk'a-rakan cotz'ol-e chuvech ruvaro'el. Tok ri Jesús xerutz'et ri ecanoy richin, chi riq'uin ronojel cánima\x * \xo 9:2 \xt Mt. 8:10; 9:22.\x* epetenak riq'uin, rija' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Valc'ua'l, tiquicot ri avánima; ri amac xe'an yan perdonar,\x * \xo 9:2 \xt Sal. 32:1, 2; Ro. 4:6-8; Ef. 1:7.\x* xcha'. \v 3 Jari' tok ec'o achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés xqui'ij-ka pa tak cánima chirij ri Jesús: Ri achi re' itzel nich'o chuvech ri Dios. \v 4 Pero ri Jesús reteman\x * \xo 9:4 \xt Sal. 139:2; Mt. 12:25; Mr. 12:15.\x* ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' quire' xu'ij chique: ¿Achique roma xa itzel ri ninojij pa tak ivánima? \v 5 Roma, ¿achique ri más man c'ayef ta richin nin-ij che ri niyavej re'? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el? \v 6 Vacami c'a, richin chi rix nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac\x * \xo 9:6 \xt Hch. 5:31.\x* pa ruvi' ri roch'ulef, titz'eta' c'a, xcha'. Jac'ari' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che. \v 7 Xcataj c'a e ri xc'achojrises y xbe chiracho. \v 8 Tok ri quimolon-apu-qui' chiri' xquitz'et re', can achique na xquina' y xquiya' ruk'ij ri Dios ri ruyo'on-pe ri nimalaj uchuk'a' ri' chiquicojol. \s1 Ri Jesús nu'ij che ri Mateo chi tutzekle'ej \r (Mr. 2:13-17; Lc. 5:27-32) \p \v 9 Tok ri Jesús xel-pe chiri', xutz'et jun achi rubinan Mateo, tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y xu'ij che: Quinatzekle'ej,\x * \xo 9:9 \xt Mt. 4:18-22.\x* xcha'. Xcataj c'a pe ri Mateo y xutzekle'ej ri Jesús. \v 10 Y jun k'ij tok ri Jesús tz'uyul chuchi' mesa pa jay, eq'uiy c'uluy tak impuestos y vinak ri ni'ix aj-mac chique xe'uka, y ja jun rije' xetz'uye-apu chuchi' ri mesa riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. \v 11 Tok ri achi'a' fariseos xquitz'et ri najin chiri', quire' xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Achique roma ri Itijonel niva' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac\x * \xo 9:11 \xt Lc. 15:2; 19:7.\x* tak vinak? xecha'. \v 12 Tok ri Jesús xrac'axaj ri tzij re', rija' xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej. \v 13 Roma c'a ri', rix titz'eta' y tivetemaj achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios tz'iban can ri nu'ij: Yin ninjo' chi rix yixpokonan,\x * \xo 9:13 \xt Pr. 21:3; Os. 6:6.\x* y mani ye'icamisaj chicop chinuvech. Quiri' nin-ij chive, roma yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi can choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac,\x * \xo 9:13 \xt Mt. 3:2; Hch. 17:30; 1 Ti. 1:15; 1 Jn. 3:5.\x* richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique. \s1 Nic'utux che ri Jesús achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal ri ru-discípulos \r (Mr. 2:18-22; Lc. 5:33-39) \p \v 14 Tok xe'uka ru-discípulos ri Juan ri Bautista riq'uin ri Jesús, xqui'ij che: Roj q'uiy (mul, paj) nika'an coch'on vayijal. Quiri' mismo niqui'en ri yetzekle'en quichin ri achi'a' fariseos. Jac'a ri a-discípulos rat, ¿achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal? xecha' che. \v 15 Ri Jesús xu'ij chique: ¿Utz cami chi yebison ri ec'o pa jun c'ulubic tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e chiquicojol;\x * \xo 9:15 \xt Jn. 16:16.\x* c'ajari' xtiqui'en coch'on vayijal.\x * \xo 9:15 \xt Hch. 13:2; 14:23.\x* \v 16 Man jun vinak xtucusaj jun c'ac'ac' c'ojobel richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma ri c'ac'ac' c'ojobel c'a nuc'ol na ri' y xa nujec' ri tzia'k chic, y romari' más nirak'ach'itaj-ka. \v 17 Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un.\x * \xo 9:17 \xt Jos. 9:4.\x* Roma ri c'ac'ac' vino yerubojij-e ri tz'un, y nitix-e ri vino, y ri tz'un man jun chic yec'atzin-vi. Man quiri' ta ni'an. Ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un, y quiri' nis-ta ri tz'un man yebojbo' ta, y nis-ta ri vino man nitix ta e; chi ca'i' niyaque' utz. Quiri' ri ejemplo xutzijoj ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj jun ixok, y nuya' chic ruc'aslen rumi'al ri Jairo \r (Mr. 5:21-43; Lc. 8:40-56) \p \v 18 Ri Jesús c'a najin na chutzijosic ronojel re', tok c'o jun achi c'o ruk'ij xuxuque' chuvech, y quire' xu'ij che: Ri numi'al c'a ja oc (xcom, xquen) ka. Tabana' favor, jo' chuvij richin na'aya' ri ak'a' pa ruvi'; yin veteman chi nic'astaj chic, xcha' ri achi. \v 19 Xcataj c'a e ri Jesús, y xutzekle'ej-e ri achi junan riq'uin ri ru-discípulos. \v 20 Jac'ari' tok jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel\x * \xo 9:20 \xt Lv. 15:25.\x* roma jun yabil xjel-apu chirij ri Jesús y (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak. \v 21 Roma rija' can ru'in-pe pa ránima: Xa riq'uin ta juba' (nintz'om, ninchop) apu ruchi' ri rutziak, yic'achoj. Quiri' ru'in-pe pa ránima. \v 22 Pero ri Jesús xtzu'un-apu riq'uin ri ixok, y quire' xu'ij che: Numi'al, roma ronojel avánima\x * \xo 9:22 \xt Mr. 10:52; Lc. 7:50; 17:19; 18:42; Hch. 14:9.\x* xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil. Caquicot, xcha' che. Y ri ixok ja hora ri' xc'achoj riq'uin ri ruyabil. \v 23 Tok ri Jesús xoc-apu pa racho ri achi c'o ruk'ij, xerutz'et-apu ri yek'ojoman xul roma ri ámna, y man juba' ta oc vinak ri yech'ujlan riq'uin ok'ej. \v 24 Jac'ari' tok rija' xu'ij chique: Quixel na e juba',\x * \xo 9:24 \xt Hch. 9:40.\x* roma ri xten re' man caminak ta, xa niver,\x * \xo 9:24 \xt 1 R. 17:18-24; Hch. 20:10; Jn. 11:11-14; 1 Ts. 4:13, 14.\x* xcha'. Pero rije' xa xetze'en-ka chirij. \v 25 Jac'a tok e'elesan chic pe ri ec'o pa jay, xoc-apu ri Jesús, (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri xten, y ri xten jari' xcataj-pe. \v 26 Ri xbanataj chiri', xbe rutzijol\x * \xo 9:26 \xt Is. 52:13.\x* chi naj chi nakaj chupan ri roch'ulef ri'. \s1 Ri Jesús nu'on chi yetzu'un ca'i' man yetzu'un ta \p \v 27 Tok ri Jesús elenak chic pe chiri', ec'o ca'i' man yetzu'un ta xetzekle'en richin y riq'uin cuchuk'a' niqui'ij: ¡Tapokonaj kavech rat ri rat riy-rumam can ri rey David!\x * \xo 9:27 \xt Mt. 15:22; 20:30-34; Lc. 18:38.\x* yecha'. \v 28 Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay ri can nic'uje-vi, xe'oc-apu ri ca'i' ri' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ninimaj rix chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un? xcha' chique. Y rije' xqui'ij: Ja', Ajaf. Nikanimaj, xecha'. \v 29 Jac'ari' ri Jesús xuya-apu ruk'a' chi tak runak'-quivech y xu'ij chique: Roma rix ninimaj chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un, tibanataj c'a ri nijo', xcha'. \v 30 Y ri quivech, jari' xejakataj.\x * \xo 9:30 \xt Sal. 146:8; Jn. 9:7.\x* Jac'a ri Jesús quire' xu'ij-e chique: C'o ixiquin, man jun achok che titzijoj-vi\x * \xo 9:30 \xt Lc. 5:14.\x* ri xbanataj, xcha'. \v 31 Jac'a rije' xa chi naj chi nakaj chupan ri lugar ri' xquelesaj-vi rutzijol\x * \xo 9:31 \xt Mr. 7:36.\x* ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun mem \p \v 32 Ri ca'i' ri xc'achoj runak'-quivech ja ye'el-e riq'uin ri Jesús chiri', tok ec'o chic ch'aka' quic'amon-apu jun mem ri ocunak itzel espíritu riq'uin.\x * \xo 9:32 \xt Mt. 12:22; Mr. 9:17; Lc. 11:14.\x* \v 33 Tok ri Jesús relesan chic e ri itzel espíritu, ri mem xch'o. Jac'a ri xetz'eto, achique na xquina' y niqui'ij: Man jun bey tz'eton chi quire' nibanataj vave' pa roch'ulef Israel, yecha'. \v 34 Jac'a ri achi'a' fariseos xa quire' niqui'ij: Ja ri cajaval ri itzel tak espíritu niyo'on ruchuk'a'\x * \xo 9:34 \xt Mr. 3:22.\x* ri Jesús richin yerelesaj itzel tak espíritu, yecha'. \s1 Eq'uiy ri nic'atzin ruch'abel ri Dios chique \p \v 35 Pa ronojel tak tinamit y aldeas\x * \xo 9:35 \xt Mr. 6:6; Lc. 13:22.\x* nik'ax-vi ri Jesús, yerutijoj ri israelitas ri niquimol-qui' pa tak qui-sinagoga. Nutzijoj chique ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Ajaf Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chique ri yeyavej chi yec'achoj chuvech ronojel ruvech yabil y k'axomal. \v 36 Tok xerutz'et chi eq'uiy ri vinak, xupokonaj quivech, roma ecosnak chucanoxic ruchojmil ri c'aslen, y man jun nito'on quichin, xa e'achel ovejas\x * \xo 9:36 \xt Is. 53:6; Mr. 6:34.\x* ri manak quiyuk'unel. \v 37 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can kitzij chi ri vinak e'achel jun mama li'aj tico'n ri nic'atzin nimol ruvech, pero ri yemolo man eq'uiy ta.\x * \xo 9:37 \xt Lc. 10:2; Jn. 4:35.\x* \v 38 Roma c'a ri' rix, tic'utuj che Rajaf ri samaj chi querutaka-pe más rusamajela' pa rutico'n. \c 10 \s1 Tok ri Jesús xuya-e uchuk'a' chique ri doce apóstoles \r (Mr. 3:13-19; Lc. 6:12-16) \p \v 1 Ri Jesús xeroyoj ri doce ru-discípulos\x * \xo 10:1 \xt Mr. 3:13-19; Lc. 6:12-16.\x* y xu'on-e chique chi c'o quik'a'\x * \xo 10:1 \xt Mr. 6:7-12; Lc. 9:1-6.\x* chi yequelesaj itzel tak espíritu y ronojel ruvech yabil y k'axomal quiq'uin ri vinak. \v 2 Y jare' quibi' ri doce apóstoles: ri na'ey ja ri Simón ri ni'ix Pedro che\x * \xo 10:2 \xt Jn. 1:42.\x* y ri Andrés ri quichak'-quinimal qui' riq'uin. Jun chic, ja ri Jacobo\x * \xo 10:2 \xt Mt. 4:21.\x* y ri Juan ri eruc'ajol ri Zebedeo. \v 3 C'o ri Felipe, c'o ri Bartolomé, c'o ri Tomás, y jun chic, ja ri Mateo\x * \xo 10:3 \xt Mt. 9:9.\x* ri c'uluy impuestos. C'o ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Lebeo ri ni'ix Tadeo che, \v 4 ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix cananista chique, y ri Judas Iscariote ri xtijacho-e richin ri Jesús. \s1 Ri discípulos yetak richin nequitzijoj ruch'abel ri Dios \r (Mr. 6:7-13; Lc. 9:1-6) \p \v 5 Ja doce achi'a' ri' ri xerutak-e ri Jesús, y quire' ruchojmil ri samaj xu'ij-e chique: Vacami yixbe, pero man quixbe quiq'uin ri man israelitas ta, y man quixoc pa tak tinamit quichin ri aj-Samaria.\x * \xo 10:5 \xt 2 R. 17:24.\x* \v 6 Ja quiq'uin ri kavinak israelitas ri e'achel ovejas esatznak can\x * \xo 10:6 \xt Hch. 13:46; Ro. 11:1.\x* quixbin-vi. \v 7 Tok rix benak chiri', quire' ti'ij tok nitzijoj ri ruch'abel ri Dios: Vacami, ri aj-chicaj gobierno\x * \xo 10:7 \xt Mt. 3:2; 4:17; Lc. 9:2.\x* nik'alajin chic chi'icojol, quixcha' chique. \v 8 Ri yeyavej y ri c'o ri yabil lepra chiquij, que'ic'achojrisaj can. Que'ic'asoj ri anima'i'. Que'ivelesaj ri itzel tak espíritu pa tak cánima ri vinak. Y roma ronojel ri uchuk'a' re' xa sipan chive, rix man jun rajil tic'utuj chique ri ye'ito' riq'uin. \v 9 Man jun ruvech méra tiya-e pa tak (ipas, ic'an),\x * \xo 10:9 \xt Mr. 6:8-11; Lc. 9:3-5; 10:4-12.\x* achel ri banon che oro, che plata, y che cobre. \v 10 Man tic'uaj-e morral richin ri ibey, ni jun chic solaj itziak, nis-ta jun chic par xajab, nis-ta ch'ami'y. Roma jun samajinel\x * \xo 10:10 \xt Lc. 10:7; 1 Ti. 5:18.\x* can utz vi chi nitzuk roma ri samaj\x * \xo 10:10 \xt 1 Co. 9:7.\x* ri nu'on. \v 11 Xa achique na tinamit o aldea ri xquixoc-vi, na'ey na tivetemaj achique chi vinak ri utz chi yixc'uje' pa racho. Chiri' c'a chiracho quixc'uje-vi, c'a quixel na pe chupan ri lugar ri'. \v 12 Y tok yixoc-apu ri pa jay ri yixec'uje-vi, que'ibana' saludar\x * \xo 10:12 \xt 1 S. 25:6.\x* ri ec'o chiri'. \v 13 Si ri ec'o chupan ri jay ri' utz niquic'ul ivech, ri uxlanen richin ri Dios ri nirayij pa quivi', can xtika-vi pa quivi'. Pero si man utz ta niquic'ul ivech, ri uxlanen richin ri Dios man xtika ta can pa quivi', xa xtitzolij chic pe iviq'uin. \v 14 Y xa achique na jun ri man nuc'ul ta ivech, y man nrac'axaj ta ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix, tok yixel-pe ri pa jay o ri pa tinamit, (tiquiraj, titota')\x * \xo 10:14 \xt Neh. 5:13; Lc. 10:10-12; Hch. 13:51; 18:6.\x* can ri pokolaj chi tak ivakan chiquivech ri aj chiri', richin tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en. \v 15 Yin kitzij nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox\x * \xo 10:15 \xt Mt. 11:22, 24.\x* ronojel ch'utik-nima'k, más q'uiy castigo xtika pa quivi' ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma y ri aj-Gomorra. \s1 Ri Jesús nu'ij chique ri discípulos chi c'o pokon xti'an chique \p \v 16 Vacami c'a, yin yixintak achel ovejas\x * \xo 10:16 \xt Lc. 10:3.\x* chiquicojol vinak ri e'achel utuva'. Romari' tibana' achel nu'on ri cumatz, roma jun cumatz cha'anin nujec'-ri' tok nuna'ej chi c'o petenak. Y tibana' achel nu'on jun paloma,\x * \xo 10:16 \xt Fil. 2:14-16.\x* roma rija' can man jun oc rumac.\x * \xo 10:16 \xt Lc. 21:15; Ro. 16:19; 1 Co. 14:20; Ef. 5:15.\x* \v 17 Tibana' cuenta ivi'\x * \xo 10:17 \xt 1 P. 3:13, 14.\x* chiquivech ri itzel yixquitz'et. Roma rije' xquixquijach pa quik'a' ri achi'a' junan niqui'en gobernar; y xquixquich'ey pa tak qui-sinagoga.\x * \xo 10:17 \xt Hch. 5:40; 22:19.\x* \v 18 Rix hasta chiquivech gobernadores\x * \xo 10:18 \xt Hch. 12:1; 24:20.\x* y chiquivech reyes xquixuc'uax-vi voma yin, richin quiri' xquinik'alajrisaj chiquivech rije' y chiquivech ri man israelitas ta. \v 19 Pero tok xquixjach pa quik'a' ri yebano gobernar, man tich'ujirisaj-ivi' riq'uin ri achique rubanic xquixch'o chiquivech, nis-ta ri achique chi ch'abel xti'ij. Roma chupan ri hora ri' xtiyo'ox-pe ch'abel chive ri xtic'atzin chi xti'ij.\x * \xo 10:19 \xt Ex. 4:12; Jer. 1:7; Lc. 21:12-17.\x* \v 20 Roma mana-ta rix ri xquixch'o, ja ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 10:20 \xt 2 S. 23:2; Mt. 12:18.\x* richin ri Itata' Dios ri xtiyo'on ch'abel pa tak ivánima ri xtic'atzin chi xti'ij. \v 21 Ec'o quichak'-quinimal qui' ri xtiquisujuj-qui' pa camic. Quiri' mismo xtiqui'en ri tata'aj quiq'uin ri calc'ua'l. Ec'o ac'ola' xquecataj chiquij quite-quitata' y xquequijach pa camic.\x * \xo 10:21 \xt Mi. 7:6; Lc. 21:16.\x* \v 22 Itzel xquixtz'et coma conojel roma ri nubi' yin. Jac'a ri xtucoch' ruvech\x * \xo 10:22 \xt Mt. 24:9, 13.\x* chupan ri k'axomal c'a pa ruq'uisbel, xticolotaj. \v 23 Tok ni'an pokon chive pa jun tinamit, quixenimaj\x * \xo 10:23 \xt Hch. 14:6.\x* y quixbin pa jun chic tinamit. Roma yin kitzij nin-ij chive chi rix c'a man jani quixk'ax chupan ronojel tinamit ri ec'o vave' pan Israel, tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yipe chic jun bey. \p \v 24 Man jun discípulo\x * \xo 10:24 \xt Jn. 13:16; 15:19-21.\x* ri más reteman que chuvech ri rutijonel. Y man jun samajinel ri más c'o ruk'ij que chuvech ri rajaf. \v 25 Ri discípulo can nuk'asaj na vi achel nuk'asaj ri rutijonel, y quiri' mismo ri samajinel can nuk'asaj na vi achel nuk'asaj ri rajaf. Roma si ri vinak xinquicusaj chi Beelzebú\x * \xo 10:25 \xt Mr. 3:22.\x* yin ri yin Tata'aj chi'icojol, rix ri rix valc'ua'l, xa más chuvech ri' xquixquicusaj-vi. \s1 Ri achok chuvech nic'atzin chi nikaxi'ij-vi-ki' \r (Lc. 12:2-9) \p \v 26 Roma c'a ri', rix man tixi'ij-ivi' chiquivech ri vinak, roma man jun achique ri banon che'elek'el\x * \xo 10:26 \xt Mr. 4:22; Lc. 12:2, 3; 1 Co. 4:5.\x* ri man ta xtek'alajin-pe, y man jun ri evan ri man ta xtitemetaj. \v 27 Ronojel ri nin-ij chive tok rojc'o kayon, tivelesaj rutzijol chosakil. Ri xin-ij chive pa tak ixiquin, man tivevaj-ka, xa tivelesaj rutzijol\x * \xo 10:27 \xt Col. 1:23.\x* pa ruvi' tak jay. \v 28 Man tixi'ij-ivi'\x * \xo 10:28 \xt Is. 8:12, 13; 2 Co. 5:11; 1 P. 3:14.\x* chiquivech ri yecamisan ri cuerpo, pero ri ivánima man yetiquer ta niquicamisaj. Rix tixi'ij-ivi' chuvech ri Jun ri c'o ruk'a' richin nuq'uis ruk'ij ri ivánima y ri i-cuerpo riq'uin ri xquixruya' pa k'ak' richin jumul. \v 29 Rix iveteman chi ca'i' ch'utik tak ch'ip-ch'ip tok yec'ayix,\x * \xo 10:29 \xt Lc. 12:6, 7.\x* man q'uiy ta oc cajil, pero nis-ta jun chique rije' xtitzak pan ulef si ri Itata' chicaj man nuya' ta lugar. \v 30 Y rix hasta ri rusumal ivi'\x * \xo 10:30 \xt Lc. 21:18; Hch. 27:34.\x* ajlan ronojel. \v 31 Roma c'a ri', man tixi'ij-ivi'. Más c'o ivakale'n rix que chiquivech q'uiy ch'ip-ch'ip. \v 32 Xa achique na ri can chiquivech vinak nu'ij-vi\x * \xo 10:32 \xt Sal. 119:46; Lc. 12:8.\x* chi vichin yin, ja jun yin xtin-ij chi ri jun ri' vichin yin, y can chuvech ri Nata' ri c'o chicaj\x * \xo 10:32 \xt Mt. 25:34; Ap. 3:5.\x* xtin-ij-vi. \v 33 Y xa achique na ri can chiquivech vinak xtu'ij-vi chi xa manak ru-cuenta chuve yin, quiri' mismo yin can chuvech ri Nata' ri c'o chicaj xtin-ij-vi chi ri jun ri' manak nu-cuenta\x * \xo 10:33 \xt Mr. 8:38; Lc. 9:26; 12:9; 2 Ti. 2:12.\x* che. \s1 Roma ri Jesús xticataj oyoval chiquicojol ri vinak \r (Lc. 12:49-53; 14:26, 27) \p \v 34 Man tinojij chi riq'uin ri xipe yin choch'ulef tok manak chic oyoval chiquicojol ri vinak. Man quiri' ta. Yin xipe richin chi voma yin, más xticataj oyoval chiquicojol\x * \xo 10:34 \xt Lc. 12:51-53.\x* ri vinak. \v 35 Xipe richin nin-en chi man junan ta niquinojij chiquivech\x * \xo 10:35 \xt Mi. 7:6; Mt. 24:10; Mr. 13:12, 13.\x* ri achi riq'uin ri rutata', ri xten riq'uin ri rute', y ri alibetz riq'uin ri ralite'. \v 36 Romari' ri itzel xquetz'eto richin jun, xa ja mismo ri ec'o riq'uin pa racho. \v 37 Ri más xquerojo' rute-rutata' que chinuvech yin, man nuc'ul ta chi ntoc vichin yin. Ri te'ej-tata'aj ri más yecajo' quimi'al-calc'ua'l que chinuvech yin, man nuc'ul ta chi ye'oc vichin yin.\x * \xo 10:37 \xt Lc. 14:26.\x* \v 38 Ri nupokonaj nuya-ri' chuvech ri camic\x * \xo 10:38 \xt Mt. 16:24.\x* richin yirutzekle'ej, man nuc'ul ta chi ntoc vichin yin. \v 39 Ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul.\x * \xo 10:39 \xt Mt. 16:25; Lc. 17:33; Jn. 12:25; Ap. 2:10.\x* Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen voma yin, can xtril-vi. \s1 Ri rajil-ruq'uexel ri nuya' ri Dios \r (Mr. 9:41) \p \v 40 Ri nic'ulu ivech rix, ja yin ri nuc'ul nuvech; y ri nic'ulu nuvech yin, nuc'ul ruvech ri takayon-pe\x * \xo 10:40 \xt Jn. 13:20.\x* vichin. \v 41 Ri utz nuc'ul ruvech jun profeta, roma ri profeta jun tzijoy ruch'abel ri Dios, junan rajil-ruq'uexel xtiyo'ox che riq'uin ri profeta.\x * \xo 10:41 \xt 1 R. 17:10-16; 2 R. 4:8; Mt. 16:27.\x* Y ri neka jun choj ruc'aslen riq'uin, y utz nuc'ul ruvech roma choj ruc'aslen ri neka riq'uin, junan rajil-ruq'uexel xtiyo'ox che riq'uin ri choj ruc'aslen. \v 42 Y xa achique na ri nisipan juba' ruraxya'\x * \xo 10:42 \xt 1 R. 18:4; Mt. 25:40; He. 6:10.\x* jun chique ri yetzekle'en vichin, masque ri tzekle'ey vichin can manak oc ruk'ij, ri nisipan ri ya' can c'o rajil-ruq'uexel xtiyo'ox che. Quiri' ri ch'abel ri xeru'ij ri Jesús. \c 11 \s1 Ri Juan ri Bautista yerutak ca'i' ru-discípulos riq'uin ri Jesús \r (Lc. 7:18-35) \p \v 1 Tok ri Jesús xuq'uis-e rubixic chique ri doce ru-discípulos ri achique nic'atzin chi nequibana', rija' xbe pa tak quitinamit\x * \xo 11:1 \xt Mr. 6:6.\x* ri vinak richin xe'erutijoj y richin xutzijoj ri ruch'abel ri Dios chique. \p \v 2 Tok ri Juan ri Bautista xrac'axaj pa cárcel\x * \xo 11:2 \xt Mt. 14:3.\x* ri utzulaj tak samaj yerubanala' ri Jesucristo, xerutak-e ca'i' ru-discípulos\x * \xo 11:2 \xt Lc. 7:18.\x* riq'uin \v 3 richin xquic'utuj che: ¿Ja rat ri Jun ri sujun-pe roma ri Dios chi nipe?\x * \xo 11:3 \xt Gn. 49:10; Nm. 24:17; Mal. 3:1-3.\x* ¿O c'a nikoyo'ej chic jun? \v 4 Jac'a ri Jesús xu'ij-pe chique ri ca'i' discípulos: Vacami quixtzolij y titzijoj che ri xitz'et can y ri xivac'axaj-e vave', \v 5 chi ri vinak man yetzu'un ta, vacami yetzu'un chic,\x * \xo 11:5 \xt Is. 29:18; 35:4-6; 42:7.\x* ri man utz ta cakan, vacami utz yebin; ri c'o yabil lepra chiquij, yec'achoj; ri man ye'ac'axan ta, vacami ye'ac'axan chic, ri anima'i' yec'astaj; y chique ri man jun oc quichajin, nitzijos ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj.\x * \xo 11:5 \xt Is. 61:1; Mt. 24:14; Lc. 4:18.\x* \v 6 Y ti'ij che ri Juan chi utzulaj tzij banon che ri man nril ta jun roma chi nuxutuj can ri Dios,\x * \xo 11:6 \xt Lc. 7:23.\x* riq'uin ri yitajin yin, xcha-e ri Jesús chique. \p \v 7 Tok ja yetzolij-e ri ru-discípulos ri Juan, ri Jesús (xutz'om, xuchop) nich'o pa ruvi' ruc'aslen ri Juan, y quire' xu'ij chique\x * \xo 11:7 \xt Lc. 7:24-30.\x* ri ec'o-apu riq'uin: ¿Achique ri xe'itz'eta' rix ri pa chakijlaj tz'iran ulef? ¿Xitz'et cami jun achi chiri', ri man cof ta pa'el riq'uin ri achique nutzijoj, achel jun aj pa ruk'a' cak'ik'? Man quiri' ta. \v 8 Nis-ta man xitz'et ta can jun achi ri ruyon nima'k tak cajil tziek yerucusaj. Roma ri yecusan nima'k tak cajil tziek, pa tak cacho reyes yec'uje-vi. \v 9 Pero, ¿achique ri xe'itz'eta' rix ri pa chakijlaj tz'iran ulef? Can kitzij chi xitz'et can jun profeta,\x * \xo 11:9 \xt Lc. 1:76.\x* pero man xe ta ri samaj richin jun profeta yo'on pa ruk'a'. \v 10 Quiri' nin-ij chive, roma ri tz'iban can ja ri Juan ri nuc'uxlaj tok nu'ij: \q1 Xtintak\x * \xo 11:10 \xt Mal. 3:1.\x* jun yo'ol utzulaj atzijol na'ey chavech, \q1 Richin nuchojmirisaj-apu ri abey.\x * \xo 11:10 \xt Is. 40:3; Mr. 1:2.\x* \m Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \m \v 11 Yin can kitzij nin-ij chive: Chiquicojol conojel ri e'alaxnak vave' choch'ulef, man jun chic jun ri más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan ri Bautista. Pero ri más manak oc ruk'ij chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno, más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan. \v 12 Xe tok xutz'uc-pe samaj ri Juan ri Bautista, jari' tok eq'uiy ri riq'uin uchuk'a'\x * \xo 11:12 \xt Lc. 16:16.\x* nicajo' ye'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, y c'a quiri' na najin ri vacami. Y ri más niquitij quik'ij can ye'oc-vi. \v 13 Quiri' nibanataj roma chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y chupan ri tz'iban can coma conojel ri profetas ojer, c'o k'alajrisan can pa ruvi' ri aj-chicaj gobierno. Pero c'a ja pa ru-tiempo ri Juan xbanataj-vi. \v 14 Si rix ninimaj o man ninimaj ta, pero ri nu'ij chupan ri tz'iban can chi nipe ri Elías,\f + \fr 11:14 \ft Ri Malaquías 4:5 nu'ij chi xtitak ri Elías quiq'uin ri israelitas na'ey chuvech ri k'ij tok xtuk'alajin-ka ri nimalaj ruk'ij ri Dios.\f* ri' ja ri Juan.\x * \xo 11:14 \xt Mt. 17:10-12.\x* \v 15 Ri (nik'ax, nino') chuvech\x * \xo 11:15 \xt Ap. 2:7.\x* ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij. \v 16 Pero, ¿achok riq'uin cami yenjunumaj-vi ri vinak richin ri vacami?\x * \xo 11:16 \xt Lc. 7:31.\x* Re' ejunan quiq'uin ri ac'ola' ri ye'etz'an pa tak c'ayibel y riq'uin cuchuk'a' yesiq'uin chiquivech, y niqui'ij: \v 17 Xkak'ojomaj xul chivech, y rix man xixxojo ta. Xkabixaj bix richin bis chivech y man xixok' ta.\x * \xo 11:17 \xt Lc. 7:32.\x* Quiri' ri vinak re'. \v 18 Roma tok xuka ri Juan ri Bautista, man nutij ta pan y man nukum ta vino,\x * \xo 11:18 \xt Lc. 1:15.\x* y eq'uiy ye'in chi c'o itzel espíritu riq'uin. \v 19 Jac'a tok xinuka yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xa ronojel nintij y ninkum, y eq'uiy ye'in chi xe va'in voma y yin kumuy vino, yin (cachbil, cach'il) ri c'uluy impuestos y ri vinak aj-mac\x * \xo 11:19 \xt Mt. 9:10; Lc. 7:37.\x* yixcha' chique. Pero ri no'oj ri petenak riq'uin ri Dios nik'alajin pa tak quic'aslen ri yebano ri rusamaj,\x * \xo 11:19 \xt Fil. 2:15.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri quimac ri aj-Corazín y ri aj-Betsaida \r (Lc. 10:13-16) \p \v 20 Jac'ari' tok ri Jesús c'o xu'ij chiquij ri ec'o pa tak tinamit ri rubanon-vi-pe q'uiy milagros,\x * \xo 11:20 \xt Lc. 10:13.\x* roma man jun bey xquijal quino'oj richin ta xquiya' can ri quimac. \v 21 Rija' quire' xu'ij: Ninvok'ej ivech rix aj-Corazín, y rix aj-Betsaida, roma xa ta ja ri pa tinamit Tiro y pa tinamit Sidón xe'an-vi ri milagros ri xe'an pan itinamit rix, rije' xquijal yan ta quino'oj y xquiya' yan ta can ri quimac, y quicusalo'n ta chic quitziak richin bis,\x * \xo 11:21 \xt Jon. 3:8.\x* y quiyalo'n ta chic chaj chiquij, richin retal chi yebison\x * \xo 11:21 \xt Lc. 10:13.\x* roma ri mac quibanalo'n. \v 22 Roma c'a ri', nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij\x * \xo 11:22 \xt Mt. 10:15; 12:36, 41, 42.\x* chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix aj-Corazín y rix aj-Betsaida ri más q'uiy castigo xtika pan ivi' que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Tiro y ri aj-Sidón. \v 23 Y rix aj-Capernaum, ninojij chi xquixjoto'ex chila' chicaj,\x * \xo 11:23 \xt Is. 14:13; Lm. 2:1.\x* pero xa man quiri' ta. Roma xa c'a chupan ri lugar quichin ri anima'i'\x * \xo 11:23 \xt Lc. 16:23.\x* xquixkases-vi-ka. Roma xa ta ronojel ri milagros ri xe'an chivech rix can ta chiquivech ri aj-Sodoma xe'an-vi, rije' man ta xc'at ri quitinamit, xa c'a ec'o ta ri vacami. \v 24 Pero yin nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix ri rixc'o pa tinamit Capernaum ri más q'uiy castigo xtika pan ivi' que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma. \s1 Ri Jesús nusuj ri uxlanen richin ri kánima \r (Lc. 10:21, 22) \p \v 25 Ja tiempo ri' tok ri Jesús quire' xu'ij: Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y ri roch'ulef, matiox ninya' chave roma man xak'alajrisaj ta ruchojmil ri yitajin chubixic chiquivech ri vinak ri niquina' chi q'uiy queteman y can c'o quino'oj.\x * \xo 11:25 \xt 1 Co. 1:27; 2:7, 8; 2 Co. 3:14.\x* Xa ja chiquivech ri achel ac'ola'\x * \xo 11:25 \xt Sal. 8:2.\x* quibanon che ri cánima xak'alajrisaj-vi. \v 26 Can quiri' vi Nata' Dios, roma rat jari' ri xka chavech chi xa'an. Quiri' xu'ij ri Jesús pa ru-oración. \v 27 C'ajari' rija' xu'ij: Ri Nata' Dios ronojel ruyo'on-pe pa nuk'a'.\x * \xo 11:27 \xt Mt. 28:18; 1 Co. 15:27.\x* Y man jun chic etemayon\x * \xo 11:27 \xt Jn. 1:18; Lc. 10:22.\x* (yin achique, ayincu'x) yin, xaxe ri Nata'. Y man jun etemayon (achique, acu'x) ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri achok che xtinjo' xtink'alajrisaj-vi. \v 28 Quixampe viq'uin chi'ivonojel rix ri rix cosnak chic chuxe' ralal ri eka'n ri yo'on chivij, y yin xtin-en chive chi xtivil ri kitzij uxlanen richin ri ivánima. \v 29 Tiya-e ri nu-yugo yin chirij ikul, y titijoj-pe-ivi' viq'uin,\x * \xo 11:29 \xt 1 Jn. 2:6.\x* roma yin (ch'uch'uj, me'l oc) vánima y nukasan-vi'.\x * \xo 11:29 \xt Zac. 9:9.\x* Si rix quiri' xti'en, ri ivánima xtril ri kitzij uxlanen.\x * \xo 11:29 \xt Jer. 6:16.\x* \v 30 Roma ri nu-yugo ri xtinya' chirij ikul, manak cosic ruc'amon-pe chive,\x * \xo 11:30 \xt 1 Jn. 5:3.\x* y ri eka'n ri xtinya' chivij man al ta richin nic'uaj, xcha' ri Jesús. \c 12 \s1 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri discípulos yequik'upula' rutza'n tak trigo \r (Mr. 2:23-28; Lc. 6:1-5) \p \v 1 Chupan ri tiempo ri', pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen,\x * \xo 12:1 \xt Gn. 2:3.\x* ri Jesús y ri ru-discípulos yek'ax pa jun juyu' ticon trigo chuvech. Ri discípulos roma xpe vayijal quiq'uin, yequik'upula-e\x * \xo 12:1 \xt Mr. 2:23; Dt. 23:25; Lc. 6:1.\x* rutza'n ri trigo ebenak y yequitij. \v 2 Tok ri achi'a' fariseos xequitz'et-pe, quire' xqui'ij che ri Jesús: Que'atz'eta' la a-discípulos, ru-ley ri Dios man juba' nuya' lugar chi ni'an achel ri yetajin\x * \xo 12:2 \xt Ex. 20:10.\x* riq'uin. Roma vacami k'ij richin uxlanen, xecha'. \v 3 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Man jun bey ibanon leer chupan ruch'abel ri Dios ri achique xqui'en ri David y ri ebenak chirij chupan ri ojer can tiempo tok yevayijan chiri'?\x * \xo 12:3 \xt 1 S. 21:6.\x* \v 4 Roma ri David xoc pa racho ri Dios chucanoxic achique niquitij, y ja ri pan ri sujun chic chuvech ri Dios ri xquitij,\x * \xo 12:4 \xt Ex. 25:30; 29:32; Lv. 8:31; 24:5.\x* masque ru-ley ri Dios nu'ij chi ri pan ri'\x * \xo 12:4 \xt Nm. 28:9, 10; Jn. 7:22.\x* nis-ta ri David, nis-ta ri ebenak chirij c'o quik'a' che, roma xaxe ri sacerdotes israelitas c'o quik'a' che. \v 5 ¿Y man ibanon ta leer rix ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés? Chiri' nu'ij chi ri sacerdotes israelitas nic'atzin yesamaj pa racho ri Dios chupan ri sábado ri xa k'ij richin uxlanen, y ri' man mac ta chuvech ri Dios. \v 6 Pero vacami, rix nitz'et Jun ri más c'o ruk'ij\x * \xo 12:6 \xt 2 Cr. 6:18; Hag. 2:7, 9.\x* que chuvech ri racho ri Dios.\x * \xo 12:6 \xt Is. 66:1, 2.\x* \v 7 Y rix man ta xi'ij chi ri nu-discípulos mac ri yetajin, xa ta iveteman achique nu'ij tzij ri tz'iban can ri nu'ij: Yin ninjo' chi rix yixpokonan,\x * \xo 12:7 \xt 1 S. 15:22; Os. 6:6; Mi. 6:6-8.\x* y mani ye'icamisaj chicop chinuvech. \v 8 Quiri' nin-ij chive, roma ri Rajaf ri sábado ri k'ij richin uxlanen, ja yin ri xitak-pe\x * \xo 12:8 \xt Dn. 7:13.\x* richin xinalex chi'icojol, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri caminak jun ruk'a' \r (Mr. 3:1-6; Lc. 6:6-11) \p \v 9 Tok ri Jesús xel-pe chupan ri juyu' ri c'o-vi ri trigo, xbe pa qui-sinagoga\x * \xo 12:9 \xt Mr. 3:1.\x* ri aj chiri'. \v 10 Chiquicojol ri quimolon-qui' chiri', c'o jun ri caminak jun ruk'a', y ri fariseos quire' xquic'utuj-apu che ri Jesús: ¿Utz cami nic'achojrises jun vinak pa jun sábado\x * \xo 12:10 \xt Lc. 13:14; 14:3.\x* ri k'ij richin uxlanen? xecha'. Quiri' xquic'utuj-apu, xaxe roma nicajo' niquisujuj. \v 11 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Si jun chive rix c'o jun ru-oveja, y si pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen nitzak-ka ri oveja pa jun jul, rija' man nuya' ta can richin chuca'n k'ij, xa nuq'uen-ka ri oveja\x * \xo 12:11 \xt Ex. 23:4; Dt. 22:4.\x* pa jul richin nrelesaj-pe. \v 12 Y jun vinak más c'o rakale'n que chuvech jun oveja, y romari' can ruyuken-vi-ri' riq'uin ru-ley ri Dios chi ni'an favor che jun vinak chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen. \v 13 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri caminak ruk'a': Tayuku' la ak'a', xcha'. Ja c'a xuyuk ri ruk'a', xc'achojrises, xcanaj can achel ri jun chic ruk'a'. \v 14 Tok xe'el yan e ri achi'a' fariseos chiri', xequimolo-qui' richin niquinojij achique niqui'en\x * \xo 12:14 \xt Sal. 2:2; Lc. 6:11; Mr. 3:6; Jn. 5:18; 11:53.\x* richin niquicamisaj ri Jesús. \s1 Ri Jesús jun Samajinel cha'on-pe roma ri Dios \p \v 15 Ri Jesús reteman ri niquinojij chirij,\x * \xo 12:15 \xt Sal. 139:2; He. 4:13.\x* romari' xel-e chiri', y eq'uiy xetzekle'en-e richin.\x * \xo 12:15 \xt Mr. 3:7.\x* Y conojel ri yeyavej nu'on chique chi yec'achoj. \v 16 Pero yerupaxa'aj-e chi man tiquiya' rutzijol\x * \xo 12:16 \xt Mr. 3:12; 8:30.\x* chi ja rija' ri yec'achojrisan riq'uin ri quiyabil. \v 17 Riq'uin ri quiri' xu'ij ri Jesús, xbanataj\x * \xo 12:17 \xt Nm. 23:19.\x* ri k'alajrisan can chuvech ri profeta Isaías\x * \xo 12:17 \xt Is. 49:5, 6; 52:13.\x* ri quire' nu'ij: \q1 \v 18 Jare' ri Nusamajinel\x * \xo 12:18 \xt Is. 42:1-4; Mt. 3:16, 17.\x* ri nucha'on. \q1 Yin ninjo' rija', y niquicot vánima riq'uin. \q1 Y xtinya-pe ri nu-Espíritu pa ruvi';\x * \xo 12:18 \xt Is. 61:1.\x* \q1 Y rija' xtuc'ut ri chojmilaj bey richin ri Dios chiquivech ri man israelitas ta. \q1 \v 19 Man jun bey (xtich'ojin, xtich'ojoquin), ni man xtisiq'uin ta, \q1 Ni man xtutzijoj ta ri' chiquivech ri vinak pa tak bey. \q1 \v 20 Si ruc'aslen jun vinak paxnak chic achel jun aj, rija' man xtuk'aj ta ka jumul. \q1 Y si achel jun k'ak' boxon ri xaxe chic sib nu'on, rija' man xtuchup ta ka jumul. \q1 Quiri' xtu'on-apu c'a jampe xtu'on chi ja ri choj ri xtitakchi'in pa quivi' ri vinak. \q1 \v 21 Y ri man israelitas ta, tok xtiquic'axaj ri utzulaj nuch'abel ri xtutzijoj rija' chique, xtiquiya' cánima riq'uin. \m Quiri' ri ruk'alajrisan can ri Dios. \s1 Ec'o niqui'ij chi ri Jesús c'o ruchuk'a' ri cajaf ri itzel tak espíritu riq'uin \r (Mr. 3:20-30; Lc. 11:14-23) \p \v 22 Jac'ari' xuc'uax-apu chuvech ri Jesús jun ri man nich'o ta ni man nitzu'un ta roma ocunak itzel espíritu\x * \xo 12:22 \xt Mt. 7:22; 9:32; Mr. 3:11; 9:17.\x* riq'uin, y ri Jesús xu'on che chi xc'achoj, y romari' xtiquer xtzu'un y xch'o.\x * \xo 12:22 \xt Lc. 11:14.\x* \v 23 Conojel ri vinak xsatz quic'u'x tok xquitz'et y quire' niquibila' chirij ri Jesús: ¿Mana-ta cami re' ri jun riy-rumam ri David\x * \xo 12:23 \xt Mt. 9:27; 21:9.\x* ri bin can chi nipe? yecha'. \v 24 Jac'a ri achi'a' fariseos tok xquic'axaj ri niqui'ij ri vinak, quire' xqui'ij chirij ri Jesús: Rija' yerelesaj itzel tak espíritu, pero xa ja ri Beelzebú\x * \xo 12:24 \xt Mt. 9:34; Mr. 3:22, 30; Lc. 11:14-20.\x* ri cajaf ri itzel tak espíritu niyo'on ruchuk'a' richin yerelesaj, yecha'. \v 25 Pero ri Jesús reteman ri niquinojij,\x * \xo 12:25 \xt Mt. 9:4; Ap. 2:23.\x* y romari' xu'ij chique: Xa achique na jun rey ri nicataj chiquij ri mismo ruvinak, man juba' xtilayoj chi rey. Y xa achique na tinamit o jay, si ri ec'o chupan xa niquibanala-ka oyoval chiquivech, xtijachataj-e quivech. \v 26 Si ri Satanás yerelesaj-e ri rusamajela', xa chirij rija' mismo catajnak-vi. Y si quiri' nu'on, man juba' xtilayoj ri ru-gobierno. \v 27 Y si yin riq'uin ruchuk'a' ri Beelzebú yenvelesaj-vi itzel tak espíritu achel ri ninojij rix, ¿achique niyo'on cuchuk'a' ri yetzekle'en ivichin rix chi yequelesaj itzel tak espíritu? Romari' ja rije' que'in si kitzij o man kitzij ta ri yixtajin chubixic chuvij. \v 28 Si yin riq'uin ru-Espíritu ri Dios yenvelesaj-vi itzel tak espíritu, jari' retal chi ri ru-gobierno ri Dios c'o chic chi'icojol.\x * \xo 12:28 \xt Dn. 2:44; 7:14; Lc. 11:20; 17:20; He. 12:28.\x* \v 29 Ninya' na pe jun ejemplo chivech. Tok c'o jun rajaf-jay ri jani na ruchuk'a',\x * \xo 12:29 \xt Is. 49:24.\x* y c'o jun nrojo' nelak'-e pa racho, nic'atzin chi na'ey nuxim ri rajaf-jay, y c'ajari' c'o che'el nuq'uen-e ronojel ri nrojo'. \v 30 Jun ri man nika ta chuvech ri nin-en yin, xa itzel yirutz'et. Y ri man nimolon ta viq'uin yin, xa niquiran-e.\x * \xo 12:30 \xt Mr. 9:40; Lc. 9:50; 11:23.\x* \v 31 Romari' yin nin-ij chive: Ronojel ruvech mac y ronojel yok'onic tak tzij ri yequibila' ri vinak, can c'a ye'an na perdonar ri ebiyon richin. Jac'a ri ye'in yok'onic tak tzij chirij ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 12:31 \xt Hch. 7:51; He. 6:4-6.\x* man xque'an ta perdonar.\x * \xo 12:31 \xt Mr. 3:29; Lc. 12:10; He. 10:26; 1 Jn. 5:16.\x* \v 32 Xa achique na ri ni'in jun tzij\x * \xo 12:32 \xt Mt. 11:19; 1 Ti. 1:13.\x* chuvij yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, c'a ni'an na perdonar.\x * \xo 12:32 \xt Lv. 4:20.\x* Jac'a ri ni'in xa achique na tzij chirij ri Lok'olaj Espíritu, man xti'an ta perdonar ri vacami, y nis-ta chupan ri jun chic tiempo chikavech apu. \p \v 33 Rix pa ruchojmil ti'ij ri achique nitz'et viq'uin yin, achel ni'en riq'uin jun che', yixtiquer ni'ij\x * \xo 12:33 \xt Mt. 7:17, 18; Lc. 6:43.\x* si utz o man utz ta riq'uin ri ruvech ri nuya'.\x * \xo 12:33 \xt Stg. 3:12.\x* \v 34 Rix ri rix achel cumatz,\x * \xo 12:34 \xt Mt. 3:7; 23:33; Lc. 3:7.\x* ¿achel xquixtiquer xti'ij ri utz, tok xa ivichin vi chi man rix utz ta? Roma ja ri achique nojnak pa ránima ri vinak ri ye'el pa ruchi'. \v 35 Jun vinak utz, ja ri utz ri ruyacon pa ránima ri nu'ij.\x * \xo 12:35 \xt Lc. 6:45; 1 Jn. 3:10.\x* Jac'a ri vinak itzel ruc'aslen, ja ri itzel ri ruyacon pa ránima ri nu'ij. \v 36 Jac'a yin nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k,\x * \xo 12:36 \xt Mt. 10:15; Ap. 20:11.\x* ri xequibila' tzij ri man jun yec'atzin-vi, can xtequijacha' cuenta\x * \xo 12:36 \xt Ec. 12:14; Ap. 20:12.\x* roma ri xequibila'. \v 37 Quiri' nin-ij chive, roma ja mismo ri ch'abel ri nibila' rix vave' choch'ulef, jari' ri xtic'atzin-ka chivij, richin xti'ix chi choj ri xi'en, o chi xquixtak pa k'ak'.\x * \xo 12:37 \xt Stg. 3:2, 9, 10.\x* \s1 Ri vinak itzel cánima niquic'utuj chi ti'an jun milagro chiquivech \r (Lc. 11:29-32) \p \v 38 C'o c'a chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y chique ri fariseos ri quire' xqui'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, roj nikajo' nikatz'et chi rat na'an jun milagro\x * \xo 12:38 \xt Mt. 16:1-4; Mr. 8:11; Lc. 11:16; Jn. 2:18-22.\x* chikavech, xecha-apu che. \v 39 Pero ri Jesús quire' xu'ij chique: Ri vinak itzel cánima y man niquinimaj ta ri Dios,\x * \xo 12:39 \xt Is. 57:3.\x* niquitij quik'ij niquic'utuj chi ti'an jun milagro chiquivech,\x * \xo 12:39 \xt Jn. 4:48.\x* pero mana-ta ri niquic'utuj rije' ri xtibanataj. Ri retal ri xtiquitz'et xaxe ri achel xbanataj riq'uin ri profeta Jonás ojer can. \v 40 Roma achel xc'uje' ri Jonás\x * \xo 12:40 \xt Jon. 1:17.\x* chupan jun mama quer oxi' k'ij y oxi' ak'a', quiri' mismo yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquic'uje' oxi' k'ij y oxi' ak'a' pa ruc'u'x ri ulef. \v 41 Y tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ri achi'a' aj-Nínive\x * \xo 12:41 \xt Nah. 1:1; Lc. 11:32.\x* xquecataj-apu richin xtiqui'ij chi tika castigo pa quivi' ri vinak ri ec'o vacami. Roma ri xec'uje' pa tinamit Nínive ojer, xe xquic'axaj ruch'abel ri Dios ri xutzijoj ri Jonás, ja xquijal quino'oj\x * \xo 12:41 \xt Jon. 3:5-9.\x* y xquiya' can ri quimac. Jac'a ri vacami yinc'o yin ri más c'o nuk'ij que chuvech ri Jonás, y man yinquinimaj ta\x * \xo 12:41 \xt Ez. 16:50.\x* ri vinak. \v 42 Tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, xticataj-apu ri jun reina\x * \xo 12:42 \xt 2 Cr. 9:1-12.\x* ri xu'on gobernar pa roch'ulef Sabá richin xtu'ij-apu chi tika castigo pa quivi' ri vinak ri ec'o vacami. Roma ri reina ri' tok xc'ase' choch'ulef, chi naj xpe-vi richin xurac'axaj vave' pan Israel ri nimalaj no'oj ri yo'on che ri rey Salomón.\x * \xo 12:42 \xt 1 R. 10:1; 2 Cr. 9:1.\x* Jac'a ri vacami yinc'o yin ri más c'o nuk'ij\x * \xo 12:42 \xt Col. 2:2, 3.\x* que chuvech ri rey Salomón, y man yinquinimaj ta ri vinak, xcha' ri Jesús. \s1 Ri itzel espíritu ri nitzolij chic pa ránima jun vinak \r (Lc. 11:24-26) \p \v 43 Tok jun itzel espíritu\x * \xo 12:43 \xt Job 1:7; Lc. 11:24-26; 1 P. 5:8.\x* ntel-e pa ránima jun vinak, nixule-nijote' chucanoxic uxlanen pa chaki'j tak lugar, pero roma man nril ta, \v 44 quire' nu'ij-ka: Más utz yitzolij chic pa ránima ri vinak ri xinel-vi-pe, nicha'. Tok nitzolij, nril ránima ri vinak achel jun jay ri manak rajaf, jabel meson y nuc'un can ronojel. \v 45 Jac'ari' ni'e y ye'eruc'ama' vuku' chic itzel tak espíritu más e'itzel chuvech rija'. Conojel re' ye'oc pa ránima ri vinak y niqui'en-ka cacho chiri', y ri ruc'aslen ri vinak ri' más c'ayef nu'on que chuvech ri rubanon na'ey. Quiri' xtibanataj quiq'uin ri vinak\x * \xo 12:45 \xt Is. 66:3; He. 10:26.\x* itzel quic'aslen ri ec'o vacami. \s1 Ri rute' y ri eruchak' ri Jesús \r (Mr. 3:31-35; Lc. 8:19-21) \p \v 46 Tok ri Jesús c'a nich'o na quiq'uin ri vinak chiri', ri rute' y ri eruchak'\x * \xo 12:46 \xt Mr. 6:3; Jn. 2:12; 7:3, 5; 1 Co. 9:5; Gá. 1:19.\x* ec'o-e chojay roma nicajo' yech'o riq'uin.\x * \xo 12:46 \xt Mr. 3:31-35; Lc. 8:19-21.\x* \v 47 Jari' tok c'o jun x-in-apu che ri Jesús: Ri ate' y ri e'achak' ec'o chojay, y nicajo' yech'o aviq'uin, xcha-apu che. \v 48 Pero ri Jesús quire' xu'ij che ri x-in-apu quiri': ¿Achique c'a ri nte' y ri enchak' nanojij rat? \v 49 Y riq'uin c'a ruk'a' xeruc'ut ri ru-discípulos y xu'ij: Jare' ri nte' y ri enchak'. \v 50 Roma xa achique na jun nibano ri nurayij\x * \xo 12:50 \xt Jn. 15:14; He. 2:11.\x* ri Nata' chicaj, jari' ri nte', vana' y nchak', xcha' ri Jesús. \c 13 \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun ticonel \r (Mr. 4:1-9; Lc. 8:4-8) \p \v 1 Ri k'ij ri' xel-e ri Jesús pa jay, y xbetz'uye' chuchi' ri ya'.\x * \xo 13:1 \xt Mr. 4:1.\x* \v 2 Jari' tok jani na q'uiy vinak xquimol-apu-qui' riq'uin,\x * \xo 13:2 \xt Lc. 8:4.\x* romari' xoc-apu pa jun canoa y chiri' xtz'uye-vi,\x * \xo 13:2 \xt Lc. 5:3.\x* jac'a ri quimolon-apu-qui' epa'el-apu chuchi' ri ya'. \v 3 Rija' jalajoj xu'ij chique riq'uin ejemplos, y jun ri xu'ij jare': C'o jun ticonel xbe chuquiraxic semilla.\x * \xo 13:3 \xt Mr. 4:3; Lc. 8:5.\x* \v 4 Tok ja nuquiraj chiri', c'o che ri semilla xeka pa bey, y xepe ri chicop c'o quixic', xquitij-e ri semilla. \v 5 C'o ch'aka' che ri semilla xeka chiquicojol tak abaj,\x * \xo 13:5 \xt Ez. 11:19.\x* y roma chiri' man pin ta ulef c'o, xa cha'anin xe'el-pe roma man naj ta xec'uje-vi-ka ri semilla. \v 6 Jac'a tok xel-pe ri k'ij y xpe ruchuk'a', ri ch'utik tico'n xec'at chuvech, y xechakij-ka roma manak ni'e-vi-ka ri quixe'.\x * \xo 13:6 \xt Col. 2:7.\x* \v 7 Ch'aka' che ri semilla xeka achique lugar ye'el-pe q'uix, y junan xe'el-pe quiq'uin. Pero ri q'uix más cha'anin xeq'uiy, y ri ch'utik tico'n xek'aner-ka chucojol. \v 8 Pero c'o che ri semilla xeka pa ruch'acul ri ulef. C'o xquiya' a cien,\x * \xo 13:8 \xt Gn. 26:12.\x* c'o xquiya' a sesenta y c'o xquiya' a treinta. \v 9 Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij,\x * \xo 13:9 \xt Mr. 4:9.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri nic'atzin-vi jun ejemplo \r (Mr. 4:10-12; Lc. 8:9, 10) \p \v 10 Jac'ari' tok ri discípulos xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquic'utuj che: ¿Achique roma riq'uin ejemplos yach'o-vi chiquivech ri vinak? xecha' che. \v 11 Ri Jesús xu'ij: Roma chive rix yo'on lugar chi nivetemaj ri man can ta ojer ri' k'alajrisan can chirij ri aj-chicaj gobierno. Jac'a rije', man yo'on ta lugar chique. \v 12 Roma xa achique na\x * \xo 13:12 \xt Mr. 4:25; Lc. 8:18; 19:26.\x* ri c'o chic c'o riq'uin, xtiyo'ox más che, richin quiri' nic'uje' más riq'uin. Pero ri man jun c'o riq'uin, hasta ri juba' c'o riq'uin xteleses che. \v 13 Xa romari' tok yin yencusaj ejemplos richin yich'o quiq'uin, roma rije' masque niquitz'et ri najin chiquivech, pero xa achel man yetzu'un ta, y masque niquic'axaj ri ni'ix chique, pero xa man (nik'ax, nino') ta chiquivech. \v 14 Pa cánima ri vinak re' najin-vi ri rutz'iban can ri profeta Isaías ojer, ri quire' nu'ij: \q1 Rix xaxe choj xtivac'axaj ri ni'ix chive y man (xtik'ax, xtino') ta chivech.\x * \xo 13:14 \xt Is. 6:9; Ez. 12:2; Mr. 4:12; Lc. 8:10; Jn. 12:40; Hch. 28:26; Ro. 11:8; 2 Co. 3:14.\x* \q1 Xtitz'et ri najin chivech, pero xa man xtiya' ta pa cuenta. \q1 \v 15 Roma ri cánima ri vinak re' xcovir. \q1 C'ayef ntoc pa quixiquin ri niquic'axaj. \q1 Quiyupun runak'-quivech \q1 Roma man nicajo' ta yetzu'un,\x * \xo 13:15 \xt Hch. 28:27.\x* \q1 Man nicajo' ta niquic'axaj, \q1 Richin ntoc pa tak cánima, \q1 Nis-ta nicajo' niquijal quino'oj, \q1 Richin chi yin ninchojmirisaj ri quic'aslen. \m Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri Isaías, xcha' ri Jesús. \m \v 16 Jac'a rix nu-discípulos, utzulaj tzij banon che ri ivech,\x * \xo 13:16 \xt Lc. 10:23, 24.\x* roma yixtiquer nitz'et ri najin chivech y utzulaj tzij banon che ri ixiquin, roma (nik'ax, nino') chivech ri nivac'axaj. \v 17 Roma yin kitzij nin-ij chive chi q'uiy profetas y vinak choj quic'aslen ojer ri xcajo' xquitz'et ri nitz'et rix vacami, y man xquitz'et ta e.\x * \xo 13:17 \xt He. 11:13.\x* Xcajo' xquic'axaj-e ri nivac'axaj rix vacami, y man xquic'axaj ta e.\x * \xo 13:17 \xt Lc. 10:24; Ef. 3:5; 1 P. 1:10.\x* \s1 Ri Jesús nuk'alajrisaj ri ejemplo pa ruvi' ri ticonel \r (Mr. 4:13-20; Lc. 8:11-15) \p \v 18 Roma c'a ri', rix tivac'axaj achique nu'ij tzij ri ejemplo pa ruvi' ri ticonel.\x * \xo 13:18 \xt Mr. 4:14; Lc. 8:11.\x* \v 19 Tok jun vinak nrac'axaj ri ch'abel ri nik'alajrisan ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, y man (nik'ax, nino') ta chuvech, nipe ri itzel\x * \xo 13:19 \xt 2 Co. 2:11.\x* y nrelesaj-e ri ticon can pa ránima.\x * \xo 13:19 \xt Mr. 4:15; Lc. 8:12.\x* Jari' ri semilla ri xka pa bey. \v 20 Ri semilla ri xeka chiquicojol tak abaj, nich'o pa ruvi' ri vinak ri nrac'axaj ruch'abel ri Dios\x * \xo 13:20 \xt Ez. 33:31.\x* y can niquicot nuc'ul,\x * \xo 13:20 \xt Is. 58:2; Jn. 5:35; Mr. 4:16; Hch. 8:13.\x* \v 21 pero man nuq'uen ta ka ruvech pa ránima, xa juba' oc k'ij nuya' ránima riq'uin ri Dios, roma tok niyo'ox pa k'axomal o pa pokonal roma runiman ruch'abel ri Dios, xa cha'anin nril jun roma chi nuxutuj can ri Dios. \v 22 Ri semilla ri xeka chiquicojol tak q'uix,\x * \xo 13:22 \xt Jer. 4:3.\x* jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, pero xa roma ni'e cánima pa ruvi' ri roch'ulef, y roma yesatz pa ruvi' ri beyomal,\x * \xo 13:22 \xt Mt. 19:23; Mr. 10:23; Lc. 18:24; 1 Ti. 6:9.\x* jari' nibano chi nijik' ri ruch'abel ri Dios, y man jun samaj nu'on pa cánima. \v 23 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef\x * \xo 13:23 \xt Lc. 8:15.\x* nich'o pa ruvi' ri nac'axan ruch'abel ri Dios y (nik'ax, nino') chuvech, y pa ruc'aslen can c'o utz nik'alajin,\x * \xo 13:23 \xt Fil. 1:11; Col. 1:6.\x* achel ruvech ri tico'n ri c'o nuya' a cien, c'o nuya' a sesenta y c'o nuya' a treinta, xcha' ri Jesús. \s1 Ri ejemplo chirij ri kitzij trigo y ri (rucavach, ruq'uexevach) \p \v 24 Xutzijoj chic jun ejemplo ri Jesús chiquivech, y quire' xu'ij: Ri nibanataj chupan ri aj-chicaj gobierno\x * \xo 13:24 \xt Mr. 4:26.\x* junan riq'uin ri xbanataj riq'uin jun ticonel ri xutic utzulaj ruvech semilla pa rujuyu'. \v 25 Jac'a tok xril hora richin varan, chupan ri tico'n xoc jun ri royoval che rajaf ri juyu', xerutica'\x * \xo 13:25 \xt Hch. 20:29, 30.\x* c'a can (rucavach, ruq'uexevach) trigo chucojol ri kitzij trigo, y ja xbe.\x * \xo 13:25 \xt 1 P. 5:8.\x* \v 26 Tok xq'uiy-pe ri trigo y xe'el-pe quitza'n, c'ajari' xk'alajin-pe ri man kitzij ta trigo chucojol. \v 27 Xepe c'a ri rusamajela' rajaf ri juyu' y xqui'ij che: Ajaf, junan na c'a ruvech ri semilla ri xatic-ka. Pero, ¿achel chi c'o ri man kitzij ta trigo chucojol? xecha'. \v 28 Jac'a rija' quire' xu'ij chique: Re' rusamaj jun ri royoval chuve, xcha'. Y ri rusamajela' xqui'ij: ¿Najo' chi nku'e chuc'ukic? xecha'. \v 29 Y rija' xu'ij chique: Quiri' tubana', man xa chuc'ukic ri man kitzij ta trigo, ja jun ri trigo xquec'ukutaj-pe. \v 30 Más utz tiya' lugar chi junan yeq'uiy\x * \xo 13:30 \xt Fil. 3:18, 19; 2 Ts. 3:6; 2 Ti. 2:19.\x* riq'uin ri trigo, c'a terila' na ri k'ij richin ri k'atoj. Tok xti'an ri k'atoj, yin xtin-ij chique ri yek'aton chi na'ey tiquimolo' ruchi' ri man kitzij ta trigo, y quequibana' pa tak manojo richin yeporox; jac'a ri trigo tiquimolo' richin niyac,\x * \xo 13:30 \xt Mt. 3:12; Lc. 3:17.\x* xcha' rajaf ri juyu'. Quiri' ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' ru-semilla ri mostaza \r (Mr. 4:30-32; Lc. 13:18, 19) \p \v 31 Ri Jesús xutzijoj chic jun ejemplo chiquivech, y quire' xu'ij: Ri aj-chicaj gobierno\x * \xo 13:31 \xt Is. 2:2, 3; Mi. 4:1; Mr. 4:30; Lc. 13:18.\x* achel jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza ri nerutica' jun ticonel pa rujuyu'. \v 32 Masque ja semilla ri' ri más co'ol oc chiquivech ronojel quivech semilla, pero tok niq'uiy, más (nim, tij) ntel chiquivech ronojel quivech tico'n, juba' ma ne'oc achel che', y hasta ri chicop c'o quixic' niqui'en quisoc chuk'a',\x * \xo 13:32 \xt Lc. 13:19.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' ri levadura \r (Lc. 13:20, 21) \p \v 33 Ri Jesús xutzijoj chic jun ejemplo chiquivech,\x * \xo 13:33 \xt Mr. 4:33, 34.\x* y quire' xu'ij: Ri aj-chicaj gobierno junan riq'uin ri levadura ri neruc'ama-pe jun ixok y nuyok' chucojol oxi' medida harina richin nuquiraj-ri' chupan ronojel, xcha' ri Jesús. \s1 Ri rucusasic nu'on ri Jesús chique ri ejemplos \r (Mr. 4:33, 34) \p \v 34 Ronojel re' riq'uin ejemplos xutzijoj-vi ri Jesús chique ri vinak. Man jun achique xutzijoj ri man ta xucusaj ejemplos\x * \xo 13:34 \xt Sal. 49:4; 78:2; 1 Co. 2:7.\x* richin xch'o chiquivech, \v 35 richin quiri' nibanataj ri ru'in can jun chique ri profetas ojer, ri quire' xu'ij: \q1 Yin riq'uin ejemplos xquich'o-vi chiquivech ri vinak. \q1 Q'uiy ri man eteman ta ruchojmil xe tok x-an ri roch'ulef,\x * \xo 13:35 \xt Am. 3:7; Ro. 16:25; Ef. 3:9; Col. 1:26.\x* xtinc'ut ruchojmil.\x * \xo 13:35 \xt Mt. 13:24-30.\x* \m Quiri' nu'ij chupan ri tz'iban can, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuk'alajrisaj ri ejemplo chirij ri semilla man utz ta \p \v 36 Tok ri Jesús xch'o yan can chique ri vinak, rija' xtzolij chic ri pa jay. Xejel c'a apu ri ru-discípulos riq'uin y quire' xqui'ij che: Ta'ij chike achique nu'ij tzij ri ejemplo chirij ri (rucavach, ruq'uexevach) ri trigo ri xel-pe chucojol ri kitzij trigo ri pa juyu', xecha'. \v 37 Y ri Jesús quire' xu'ij chique: Ri ticonel richin ri utzulaj semilla, ja yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. \v 38 Ri juyu' ri x-an-vi ri ticoj, ja ri roch'ulef.\x * \xo 13:38 \xt Lc. 24:47.\x* Ri utzulaj semilla ja ri ye'oc ruvinak ri ru-gobierno ri Ajaf Dios.\x * \xo 13:38 \xt Mt. 24:14.\x* Y ri man kitzij ta chi trigo, ja ri vinak ri erichin ri itzel.\x * \xo 13:38 \xt Hch. 13:10.\x* \v 39 Ri royoval che ri rajaf ri juyu' ri xtico can ri man kitzij ta chi trigo, ja ri itzel. Ri k'atoj, ja ri xtibanataj pa ruq'uisbel ri tiempo ri rojc'o-vi; y ri yek'aton,\x * \xo 13:39 \xt Jl. 3:13; Ap. 14:15.\x* ja ri ángeles. \v 40 Y achel ni'an che ri man kitzij ta chi trigo, yec'uk-e y yeporox pa k'ak', quiri' mismo xtibanataj pa ruq'uisbel che ri tiempo ri rojc'o-vi. \v 41 Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquentak ri nu-ángeles richin xquequelesaj-e\x * \xo 13:41 \xt 2 P. 2:1, 2.\x* pa nu-gobierno conojel ri xaxe richin yequitzak ch'aka' chic yec'atzin, y quiri' mismo conojel ri ebanoy mac. \v 42 Conojel ri xque'eleses-e, xque'ec'ak chupan ri nimalaj k'ak'\x * \xo 13:42 \xt Mt. 3:12; Ap. 19:20; 20:10.\x* ri achel jun horno. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.\x * \xo 13:42 \xt Mt. 8:12.\x* \v 43 Jac'a ri xquic'uaj jun c'aslen choj, can xquetz'intz'ot achel ri k'ij\x * \xo 13:43 \xt Dn. 12:3.\x* pa ru-gobierno ri Quitata' Dios. Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun beyomal mukul can pa jun juyu' \p \v 44 Ri aj-chicaj gobierno achel jun beyomal mukul can pa jun juyu' ri nril jun vinak. Ri nilo richin ri beyomal, nrevaj chic can jun bey, y niquicot ránima neruc'ayij ronojel ri c'o riq'uin y nulok'\x * \xo 13:44 \xt Pr. 23:23; Is. 55:7; Ap. 3:18.\x* c'a ri juyu' ri evan-vi ri beyomal. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun nimalaj perla \p \v 45 Ri aj-chicaj gobierno achel jun c'ayiy y lok'oy perlas ri yerucanoj utzulaj tak perlas. \v 46 Rija' tok nril jun perla más utz chuvech ri erilon chic, ni'e chuc'ayixic ronojel ri c'o riq'uin richin nulok' ri perla ri'.\x * \xo 13:46 \xt Pr. 2:4; 3:14; 8:10.\x* \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun ya'l ri achok che ye'eleses-vi quer pa ya' \p \v 47 (Chuka', ka) ri aj-chicaj gobierno junan riq'uin jun ya'l\x * \xo 13:47 \xt Mt. 4:19.\x* ri yo'on-ka pa ya', roma ronojel quivech quer\x * \xo 13:47 \xt Mt. 22:10.\x* niquiya-pe-qui' chupan. \v 48 Tok ninoj ri ya'l riq'uin quer, ri samajela' niquelesaj-e chuchi' ri ya', y yetz'uye' c'a richin yequicha'. Ri utz chi yetij, yequiya' pa tak chaquech, y ri man utz ta, yequitorij can. \v 49 Quiri' ri xtibanataj chupan ri ruq'uisbel che ri tiempo. Ri ángeles xque'el richin yequelesaj ri man utz ta\x * \xo 13:49 \xt Mt. 25:32-33; Mal. 3:18.\x* quic'aslen chiquicojol ri choj quic'aslen. \v 50 Ri man utz ta quic'aslen, xquequic'ak chupan ri nimalaj k'ak'\x * \xo 13:50 \xt Ap. 20:12-15.\x* ri achel jun horno. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.\x * \xo 13:50 \xt Mt. 22:12-14; 2 Ts. 1:8, 9.\x* \s1 Nimalaj beyomal ri q'uiy aveteman chirij ruch'abel ri Dios \p \v 51 Ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿(Xk'ax, xno') chivech ronojel re xin-ij? xcha'. Y ri discípulos xqui'ij: Ja', Ajaf, xecha'. \v 52 Y ri Jesús xu'ij c'a chique: Riq'uin ri (xk'ax, xno') chivech, yin nin-ij chive chi conojel ri q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y quitijon-qui' chirij ruchojmil ri aj-chicaj gobierno, rije' ejunan riq'uin jun tata'aj ri chucojol rubeyomal nrelesaj-vi-pe ri c'ate ruyacon y ri c'o chic chi tiempo ruyacon.\x * \xo 13:52 \xt Cnt. 7:13.\x* \s1 Ri Jesús nik'ax chic jun bey pa tinamit Nazaret \r (Mr. 6:1-6; Lc. 4:16-30) \p \v 53 Tok ri Jesús xuq'uis rubixic ri ejemplos, xel-pe chiri'. \v 54 Tok c'o chic pa tinamit ri xq'uiy-vi,\x * \xo 13:54 \xt Mt. 2:23; Mr. 6:1; Lc. 4:16; Jn. 1:11.\x* rija' xerutijoj ri niquimol-qui' ri pa qui-sinagoga. Y roma ri ch'abel ri yeru'ij chique,\x * \xo 13:54 \xt Dt. 18:15.\x* can achique na xquina', y quire' niqui'ij: ¿Achique c'a lugar petenak-vi ri utzulaj no'oj ri c'o riq'uin y ri uchuk'a' richin nu'on milagros? \v 55 Rija' xa ruc'ajol ri jun achi\x * \xo 13:55 \xt Is. 53:2, 3; Lc. 3:23; Jn. 6:42.\x* samajiy-che'. Ri rute' rubinan María, ri eruchak' ja ri Jacobo, ri José, ri Simón y ri Judas.\x * \xo 13:55 \xt Mt. 12:46; Mr. 6:3.\x* \v 56 Ri rana' xa vave' chikacojol ec'o-vi. ¿Achique c'a lugar petenak-vi ronojel ri yerubanala'? yecha' chiquivech. \v 57 Y ri vinak man xquiya' ta pa cuenta ri Jesús. Pero rija' xu'ij chique: Nis-ta jun profeta ri man ta niyo'ox ruk'ij, pero man coma ta ri aj-rutinamit, ni man coma ta ri aj pa racho,\x * \xo 13:57 \xt Sal. 22:6; Lc. 4:24; Jn. 4:44.\x* xcha'. \v 58 Y ri Jesús man q'uiy ta milagros xu'on ri pa rutinamit, roma ri ruvinak man niquinimaj ta\x * \xo 13:58 \xt He. 3:19; 4:2.\x* (achique, acu'x) rija'. \c 14 \s1 Ri rucamic ri Juan ri Bautista \r (Mr. 6:14-29; Lc. 9:7-9) \p \v 1 Chupan ri tiempo ri', ri Herodes ri nibano gobernar ri rucaj parte richin ri roch'ulef ri c'o-vi, xrac'axaj chi ri Jesús can q'uiy rutzijol\x * \xo 14:1 \xt Mr. 6:14; Lc. 9:7.\x* chiquicojol ri vinak, \v 2 y quire' xu'ij chique ri rusamajela': Ri achi ri ni'ix Jesús che, xa ja ri Juan ri Bautista xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', y romari' ocunak nimalaj uchuk'a' riq'uin richin nitiquer yerubanala' milagros, xcha' ri Herodes. \v 3-4 Quiri' nu'ij ri rey Herodes, roma ja rija' x-in chi (xtz'am, xchap) ri Juan, xxim pa cadena y xyo'ox pa cárcel. Quiri' xu'on ri Herodes, roma ri Juan ru'in che chi man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi rubanon-ka rixayil che ri Herodías,\x * \xo 14:3-4 \xt Lv. 18:16; 20:21.\x* rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes. \v 5 Chupan ri tiempo ri' ri Herodes xrojo' chi xucamisaj ri Juan, pero xa nuxi'ij-ri' chiquivech ri tinamit, roma chiquivech rije' ri Juan ri Bautista can profeta vi richin ri Dios. \v 6 Jac'a tok ri Herodes xuq'uis chic jun rujuna',\x * \xo 14:6 \xt Gn. 40:20.\x* c'o jun nimak'ij x-an, y ri xten ral ri Herodías xxojo chiquivech conojel ri ec'o-apu chiri', y ri Herodes can xka chuvech. \v 7 Romari' can xuya' rutzij\x * \xo 14:7 \xt Mr. 6:23.\x* che ri xten chi xa achique na nuc'utuj, can xtuya-vi che. \v 8 Jac'a tok ri xten yo'on chic pe runo'oj roma ri rute', rija' quire' xu'ij che ri Herodes: Yin ninjo' chi naya-pe chinuvech pa jun plato (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista, xcha'. \v 9 Tok xrac'axaj quiri', ri rey Herodes xpe bis pa ránima,\x * \xo 14:9 \xt Mr. 6:26.\x* pero roma ruyo'on chic rutzij che, y can chiquivech ri ec'o-apu riq'uin chuchi' mesa ru'in-vi, romari' xu'ij chi tiyo'ox che ri xten ri achique xuc'utuj. \v 10 Xutak c'a rucumic (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista pa cárcel. \v 11 Xyo'ox c'a pe pa jun plato, xc'an-pe che ri xten, y ri xten xberuya' che ri rute'. \v 12 (Xe'apon, xe'ebos) c'a ru-discípulos\x * \xo 14:12 \xt Jn. 1:35-37.\x* ri Juan ri Bautista, xequic'ama' ri ru-cuerpo y xquimuk. Y xequi'ij che ri Jesús ronojel ri xbanataj. \s1 Ri Jesús yerutzuk vo'o' mil vinak \r (Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14) \p \v 13 Tok ri Jesús xrac'axaj ri xbanataj, rija' xoc-e pa jun canoa richin xbe pa jun lugar manak vinak,\x * \xo 14:13 \xt Mr. 6:32-46; Lc. 9:10.\x* richin nic'uje' ruyon. Jac'a tok ri vinak xquina'ej, chicakan xe'el-vi-e ri pa tak tinamit richin xbequila'.\x * \xo 14:13 \xt Mt. 12:15; Jn. 6:1, 2.\x* \v 14 Y tok ri Jesús xel-pe ri pa canoa, xutz'et chi eq'uiy vinak coyo'en. Rija' xupokonaj\x * \xo 14:14 \xt Mt. 9:36; He. 2:17; 4:15; 5:2.\x* quivech, y xu'on chi xec'achoj ri yeyavej chiquicojol. \v 15 Tok ja xk'ak'ij-ka chiri', ri ru-discípulos xejel-apu riq'uin y xqui'ij che: Ri rojc'o-vi xa manak vinak y ja xk'ak'ij-ka, romari' más utz ye'atak-e ri vinak pa tak aldeas richin nequilok'o' achique niquitij,\x * \xo 14:15 \xt Lc. 9:12.\x* xecha'. \v 16 Pero ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Man nic'atzin ta chi c'a yebe na, ja rix quixtzuku\x * \xo 14:16 \xt Mt. 10:8; 2 Co. 8:2, 3; 2 R. 4:42, 43; Lc. 3:11.\x* quichin, xcha' chique. \v 17 Jac'a ri discípulos xqui'ij: Roj xaxe vo'o' pan y ca'i' quer c'o kiq'uin, xecha'. \v 18 Y ri Jesús xu'ij chique:\x * \xo 14:18 \xt Mt. 28:18.\x* Tic'ama-pe vave'. \v 19 Jac'ari' xu'ij chi quetz'uye' conojel ri vinak chosabána; y xeruli'ej c'a ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj y xumatioxij\x * \xo 14:19 \xt Mt. 15:36; 26:26; Mr. 8:6; Lc. 22:19.\x* che ri Dios, xeruper\x * \xo 14:19 \xt Hch. 27:35.\x* c'a ri quer y ri pan, y jari' xuya-e chique ri ru-discípulos y ri discípulos xquiyala' chique ri vinak.\x * \xo 14:19 \xt Jn. 6:11, 23.\x* \v 20 Conojel xeva' y jabel xnoj quipan, y xquimol ri ruchi' tak pan y ri quer ri man xq'uis ta,\x * \xo 14:20 \xt Mt. 16:9.\x* y c'a xnoj na doce chaquech. \v 21 Ri xeva', jun cami vo'o' mil achi'a', jac'a ri ixoki' y ri ac'ola' man xe'ajlex ta. \s1 Ri Jesús nibin chirakan pa ruvi' ri lago Galilea \r (Mr. 6:45-52; Jn. 6:15-21) \p \v 22 Ri Jesús xerucusaj-e ri ru-discípulos chupan ri canoa y xu'ij-e chique chi quek'ax-apu juc'an ruchi' ri lago richin quenabeyaj-e chuvech, chupan chi rija' c'a nich'o na can chique ri vinak richin yerutak-e chi tak cacho.\x * \xo 14:22 \xt Mr. 6:45.\x* \v 23 Tok xerutak yan can chi tak cacho, rija' ruyon xjote-e chuvech jun juyu'\x * \xo 14:23 \xt Mr. 6:46; Lc. 6:12; Hch. 6:4.\x* richin nerubana' orar. Y tok xoc-pe ri ak'a', c'a chiri' na c'o-vi ruyon. \v 24 Jac'a ri canoa ri ebenak-vi ri discípulos pa nic'aj chic ya' c'o-vi-apu, pero roma nibolko't ri ya', man nuya' ta lugar che ri canoa chi choj nibin, roma ri cak'ik' nurutz'ajij-ri' chuvech. \v 25 Jac'a chupan ri rucaj parte richin ri ak'a', ri Jesús nibin chirakan pa ruvi' ri ya' benak-apu quiq'uin. \v 26 Jac'a ri ru-discípulos tok xquitz'et chi c'o jun nibin chirakan pa ruvi' ri ya',\x * \xo 14:26 \xt Job 9:8; Is. 43:16.\x* xquixi'ij-qui' y xqui'ij: ¡La' jun xibinel! xecha'. Riq'uin cuchuk'a' xesiq'uin roma quixi'in-qui'. \v 27 Pero ri Jesús cha'anin xch'o-pe chique, y xu'ij: ¡Ticovij-ivi';\x * \xo 14:27 \xt Mt. 17:7; Jn. 14:27; 16:33.\x* man tixi'ij-ivi'! Xa ja yin, xcha'. \p \v 28 Jac'ari' tok ri Pedro quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Ajaf, si ja rat, tabana' chi yin yibin pa ruvi' ri ya' yi'e-apu aviq'uin, xcha' che. \v 29 Y ri Ajaf xu'ij-pe che: Catampe c'a. Jac'ari' xel-e ri Pedro ri pa canoa, ja nibin pa ruvi' ri ya' xbe-apu riq'uin ri Jesús. \v 30 Pero tok xutz'et chi jani na ruchuk'a' ri cak'ik', más xuxi'ij-pe-ri'. Rija' xuna' chi ja ni'e-ka chuxe' ri ya', y riq'uin c'a ruchuk'a' xu'ij: ¡Ajaf, quinacolo'! \v 31 Jari' tok ri Jesús (xutz'om, xuchop) ri Pedro y xu'ij che: ¡Pedro, rat man can ta cukul ac'u'x viq'uin!\x * \xo 14:31 \xt Mt. 8:26; 16:8; Stg. 1:6.\x* ¿Achique roma caca' ac'u'x xa'an-ka? xcha' ri Jesús. \v 32 Tok rije' ejotol chic e ri pa canoa,\x * \xo 14:32 \xt Jn. 6:21.\x* ri cak'ik' xtane-ka.\x * \xo 14:32 \xt Sal. 107:29; Mr. 4:41.\x* \v 33 Jac'ari' tok ri ebenak pa canoa xquiya' ruk'ij ri Jesús y xqui'ij che: Can kitzij na vi chi ja rat ri Ruc'ajol\x * \xo 14:33 \xt Sal. 2:7; Mt. 16:16; 26:63; Mr. 1:1; Lc. 4:41; Jn. 1:49; 11:27.\x* ri Dios, xecha'. \s1 Ri Jesús nu'on chi yec'achoj ri yeyavej ri ec'o pa Genesaret \r (Mr. 6:53-56) \p \v 34 Tok quik'asan chic ruvi' ri ya', xebe'el pa Genesaret.\x * \xo 14:34 \xt Mr. 6:53.\x* \v 35 Y tok ri achi'a' aj chiri' xquetemaj ruvech ri Jesús, xquelesaj rutzijol ri pa tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri quitinamit, y ri vinak xequic'amala-pe conojel ri yeyavej ri ec'o quiq'uin. \v 36 Niquic'utula' favor che ri Jesús, chi tuya' lugar chique ri yeyavej chi masque xaxe juba' ruchi' ri rutziak (niquitz'om, niquichop)\x * \xo 14:36 \xt Mt. 9:20; Lc. 6:19.\x* apu. Y conojel ri (yetz'amo, yechapo) apu, yec'achoj\x * \xo 14:36 \xt Mr. 3:10; 5:27-29.\x* riq'uin ri quiyabil. \c 15 \s1 Ri nibano man ch'ajch'oj ta che ruc'aslen jun vinak \r (Mr. 7:1-23) \p \v 1 Ec'o c'a achi'a' fariseos, y ca'i-oxi' achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés,\x * \xo 15:1 \xt Mr. 7:1.\x* ri epetenak pa tinamit Jerusalem xejel-apu riq'uin ri Jesús, y xquic'utuj che: \v 2 ¿Achique roma ri a-discípulos man niquinimaj ta ri qui'in can ri nimalaj tak kamama'?\x * \xo 15:2 \xt Gá. 1:14.\x* Roma tok yeva', man niqui'en ta ri ch'ajoj k'a' achel qui'in can ri kamama',\x * \xo 15:2 \xt Mr. 7:5.\x* xecha'. \v 3 Jac'a ri Jesús quire' xu'ij chique: Y rix, ¿achique roma nik'aj ru-mandamiento ri Dios riq'uin ni'en ri quic'utun can ri imama' ojer? \v 4 Roma quire' ru'in can ri Dios chi ti'an: Taya' quik'ij ri ate-atata',\x * \xo 15:4 \xt Ex. 20:12; Lv. 19:3; Dt. 5:16; Jer. 35:18, 19.\x* y ri itzel nich'o\x * \xo 15:4 \xt Ex. 21:17; Pr. 20:20.\x* chirij rute' o rutata', man roma chic q'ues, xa ticamises. Quiri' ru'in can ri Dios. \v 5 Jac'a rix xa quire' nic'ut chiquivech ri vinak: Vacami quire' ti'ij che ri ite' o che ri itata': Yin man yitiquer ta chic yixinto' roma ri nuchajin ri c'o ta che'el yixinto' che,\x * \xo 15:5 \xt Mr. 7:11.\x* xa nusujun chic che ri Dios. Quiri' ni'ij rix chique ri vinak. \v 6 Junan nu'ij chi rix ni'ij chique chi man tiquiya' chic quik'ij quite-quitata'. Y riq'uin ri', xa iyo'on can juc'an ri ru-mandamiento ri Dios, riq'uin ni'en ri achel quic'utun can ri imama' ojer. \v 7 Rix xa ca'i' rupalaj ri itzij. Can pa ruchojmil ri ru'in can ri profeta Isaías chivij chupan ri rutz'iban can ri quire' nu'ij: \q1 \v 8 Ri vinak re' xaxe riq'uin quichi'\x * \xo 15:8 \xt Ez. 33:31; Mr. 7:6.\x* niquiya-vi nuk'ij, \q1 Jac'a ri cánima naj c'o-vi-e viq'uin. \q1 \v 9 Man jun nic'atzin-vi chi niquiya' nuk'ij, \q1 Roma xa yepaxa'an riq'uin quitzij vinak\x * \xo 15:9 \xt Is. 29:13.\x* y niqui'ij chi jari' ri nic'atzin chi ni'an. \m Quiri' rutz'iban can ri Isaías, xcha' ri Jesús. \m \v 10 Jac'ari' xeroyoj-apu ri quimolon-qui' chiri', y xu'ij chique: Tivac'axaj c'a ri xtin-ij y (tik'ax, tino') chivech.\x * \xo 15:10 \xt Mr. 7:14.\x* \v 11 Mana-ta ri achique ntoc pa ruchi' jun vinak ri nibano chi man ch'ajch'oj ta\x * \xo 15:11 \xt Ro. 14:14-23; 1 Ti. 4:4.\x* chuvech ri Dios, xa ja ri ch'abel ri ye'el pa ruchi' ri nibano,\x * \xo 15:11 \xt Hch. 10:15; Tit. 1:15.\x* xcha' ri Jesús. \v 12 Xejel c'a apu ri ru-discípulos riq'uin, y xqui'ij che: Ri fariseos xa xpe coyoval tok xquic'axaj ri xa'ij, xecha'. \v 13 Pero rija' xu'ij chique: Ri niquic'ut ri fariseos, xa achel jun tico'n, pero ronojel tico'n ri mana-ta ri Nata' chicaj tiquiyon, xa xtic'uk-e.\x * \xo 15:13 \xt Jn. 15:2.\x* \v 14 Xa que'iya' can quila'. Roma rije' achel man yetzu'un ta, equiyuken chiquik'a' vinak ri mismo achel rije'.\x * \xo 15:14 \xt Mt. 23:16.\x* Y si c'o jun man nitzu'un ta nuyukej-e chuk'a' jun chic mismo man nitzu'un ta, chi ca'i' ye'etzak pa jul,\x * \xo 15:14 \xt Is. 9:16; Os. 4:14, 17; Mal. 2:8; Lc. 6:39.\x* xcha' ri Jesús. \v 15 Jari' tok ri Pedro quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Ta'ij chike achique ruchojmil\x * \xo 15:15 \xt Mr. 7:17.\x* ri jun ejemplo re', xcha'. \v 16 Y ri Jesús xu'ij: ¿Ja jun rix man jani quixcovin tivetemaj ruchojmil ri achique nin-ij?\x * \xo 15:16 \xt Mt. 16:9; Mr. 7:18.\x* \v 17 ¿Man iveteman ta chi ri achique yerutij jun vinak, xa chupan ni'e-vi-ka y xa ntel chic can? \v 18 Pero ri yerubila' jun vinak, can pa ránima ye'el-vi-pe, y jari' ri nibano chi man ch'ajch'oj ta\x * \xo 15:18 \xt Stg. 3:6.\x* chuvech ri Dios. \v 19 Roma pa ránima ntel-vi-pe chi yerunojij ri man utz ta,\x * \xo 15:19 \xt Gn. 4:6-8; 8:21; Pr. 6:14; Jer. 17:9.\x* chi nicamisan, chi nic'uje' quiq'uin ri mana-ta achok riq'uin c'ulan-vi,\x * \xo 15:19 \xt Mr. 7:1.\x* chi nucusaj ri ru-cuerpo richin nic'uje' xa achok riq'uin na, chi nelak', y chi yerubanala' tz'ucun tak tzij y yok'onic tak tzij. \v 20 Ja ronojel re' nibano chi jun vinak man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. Pero si man nuch'aj ta ruk'a' tok niva',\x * \xo 15:20 \xt Mr. 7:2, 5.\x* ri' man nu'on ta che chi man ta ch'ajch'oj chuvech ri Dios, xcha' ri Jesús. \s1 Jun ixok man israelita ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Jesús \r (Mr. 7:24-30) \p \v 21 Tok ri Jesús xel-e chiri', xbe chupan ri lugar ri c'o-vi ri ca'i' tinamit Tiro y Sidón.\x * \xo 15:21 \xt Mr. 3:8; 7:31; Lc. 6:17.\x* \v 22 Y c'o c'a jun ixok man israelita ta ri elenak-pe chupan ri lugar ri benak-vi-apu ri Jesús ri xuruc'ulu' y riq'uin ruchuk'a' nuc'utula' favor che y nubila': ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David,\x * \xo 15:22 \xt Mt. 9:27.\x* tapokonaj nuvech! Roma ri val xten c'o jun itzel espíritu ocunak riq'uin, y jani na k'axomal nuk'asaj pa ruk'a', xcha'. \v 23 Pero ri Jesús man jun rutzolic rutzij xu'on ri ixok. Y ri discípulos xejel-apu riq'uin ri Jesús\x * \xo 15:23 \xt Mt. 14:15.\x* richin xquic'utuj favor che, y quire' xqui'ij: Ta'ij che ri ixok re' chi tic'uje' can, roma jani na nisiq'uin petenak chikij, xecha'. \v 24 Jac'a ri Jesús xu'ij: Yin xaxe quiq'uin ri kavinak israelitas\x * \xo 15:24 \xt Ro. 15:8.\x* ri e'achel ovejas esatznak can yin takon-vi-pe, xcha' chique. \v 25 Pero ri ixok jari' xxuque-ka chirakan ri Jesús, y xu'ij che: ¡Ajaf, quinato'! xcha'. \v 26 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri ixok: Man utz ta chi ri pan quichin ri ac'ola' neleses chique\x * \xo 15:26 \xt Ef. 2:12.\x* richin niyo'ox chiquivech ch'utik tz'i',\x * \xo 15:26 \xt Mt. 7:6; Fil. 3:2.\x* xcha'. \v 27 Pero ri ixok xu'ij: Ajaf, can kitzij ri na'ij. Pero hasta ri ch'utik tz'i' niyo'ox lugar chique chi yequisic' ri ruchi' tak pan ri yetzak-ka chuxe' qui-mesa ri cajaf, xcha'. \v 28 Jari' tok ri Jesús xu'ij che ri ixok: Can k'alaj chi cukul ac'u'x\x * \xo 15:28 \xt Mt. 9:2; Lc. 7:9.\x* viq'uin; tibanataj c'a ri achel najo', xcha'. Ja hora ri' xel-e ri itzel espíritu riq'uin ri xten. \s1 Ri Jesús q'uiy nu'on chique chi yec'achoj riq'uin ri quiyabil \p \v 29 Ri Jesús xel-pe chupan ri lugar ri c'o-vi ri ca'i' tinamit Tiro y Sidón tzekle'en coma ri ru-discípulos. Xbe c'a chunakaj ri lago Galilea,\x * \xo 15:29 \xt Mt. 4:18; Mr. 7:31; Jn. 6:1, 23.\x* y xjote-e pa ruvi' jun juyu' y chiri' xtz'uye-vi-ka. \v 30 Y eq'uiy ri xquimol-apu-qui' riq'uin equic'amon-apu ri man utz ta cakan, ri man yetzu'un ta,\x * \xo 15:30 \xt Mt. 11:5; Lc. 7:22.\x* ri man yech'o ta,\x * \xo 15:30 \xt Is. 35:5, 6.\x* ri man utz ta quik'a', y ch'aka' chic más ri c'o jalajoj ruvech yabil quiq'uin. Conojel c'a re' xeyo'ox-apu chuvech ri Jesús y rija' xu'on chi xec'achoj. \v 31 Roma ri xu'on ri Jesús, ri ajani chi vinak ec'o-apu chiri', can achique na xquina'. Roma xquitz'et chi ri man yech'o ta rubanon can, vacami xa yech'o. Ri man utz ta quik'a', xec'achoj. Ri man utz ta cakan, vacami xa choj yebin. Ri man yetzu'un ta, yetzu'un chic. Romari' ri vinak can xquiya-vi ruk'ij ri Dios, ri qui-Dios ri israelitas. \s1 Ri Jesús yerutzuk (caji', quiji') mil vinak \r (Mr. 8:1-10) \p \v 32 Ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ij chique: Yin ninpokonaj\x * \xo 15:32 \xt Sal. 86:15; Mt. 9:36; Mr. 1:41; He. 2:17; 4:15; 5:2.\x* quivech ri vinak re', roma ja oxi' k'ij ec'o-pe viq'uin y vacami manak chic niquitij.\x * \xo 15:32 \xt Mr. 8:1.\x* Y man ninjo' ta chi quicoch'on vayijal yentak-e chi tak cacho, roma riq'uin juba' xa xque'etukutu' pa tak bey,\x * \xo 15:32 \xt Sal. 102:13; 111:4.\x* xcha'. \v 33 Jac'ari' quire' xqui'ij-apu ri discípulos che ri Jesús: Pa jun chakijlaj tz'iran ulef achel ri rojc'o-vi, ¿achique lugar xtekac'ama-vi-pe q'uiy pan richin yekatzuk\x * \xo 15:33 \xt Nm. 11:21; 2 R. 4:43.\x* conojel re'? xecha'. \v 34 Pero ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ajani pan c'o iviq'uin? xcha'. Vuku' pan y ca'i-oxi' ch'utik quer, xecha'. \v 35 Y ri Jesús xu'ij chique ri vinak chi quetz'uye' pan ulef. \v 36 Jac'ari' xeruli'ej ri vuku' pan y ri quer y xumatioxij che ri Dios.\x * \xo 15:36 \xt Lc. 22:19.\x* Xeruper c'a y xuyala-e chique ri ru-discípulos richin chi xquiyala' chique ri vinak.\x * \xo 15:36 \xt Dt. 8:10; 1 S. 9:13; Sal. 104:28; Mt. 14:19.\x* \v 37 Conojel xeva' y jabel xnoj quipan. Y c'a xnoj na vuku' chaquech\x * \xo 15:37 \xt Mt. 14:20.\x* riq'uin ri ruchi' tak pan y ruchi' tak quer ri xemolotaj. \v 38 (Caji', quiji') mil achi'a'\x * \xo 15:38 \xt Mt. 14:21.\x* ri xeva' chiri'. Y nis-ta xe'ajlex ri ixoki' y ri ac'ola'. \v 39 Tok ri Jesús erutakon chic can ri vinak chi tak cacho, xoc-e pa canoa\x * \xo 15:39 \xt Mr. 8:10.\x* y (xapon, xebos) chunakaj ri lugar ri c'o-vi ri tinamit Magdala. \c 16 \s1 Ri fariseos y ri saduceos niquic'utuj chi ti'an jun milagro chiquivech \r (Mr. 8:11-13; Lc. 12:54-56) \p \v 1 Xepe c'a ri achi'a' fariseos y saduceos riq'uin ri Jesús richin niquicanoj achique ta niqui'en richin nika pa quik'a', y quire' xqui'ij che: Roj nikajo' chi can chikavech na'an-vi jun milagro\x * \xo 16:1 \xt Mt. 12:38-41; Mr. 8:10-13; Lc. 11:16.\x* chuvech ri rocaj, xecha'. \v 2 Pero ri Jesús xu'ij chique: Tok rix nitz'et ri rocaj nik'ak'ij\x * \xo 16:2 \xt Lc. 12:54-57.\x* chi quiek rubanon, rix ni'ij chi utz k'ij nerubana' chua'k. \v 3 Y tok nitz'et ri rocaj nisakar chi mukul y quiek rubanon, rix ni'ij chi camic job nipe. Yixtiquer ni'ij achique nerubana' ri k'ij. Jac'a ri najin chivech\x * \xo 16:3 \xt Is. 7:14.\x* vacami, jun retal ri tiempo ri rojc'o-vi, y rix man juba' yixtiquer ni'ij achique nuq'uen-pe. Chiri' nic'ut-vi-ivi' chi xa choj nibananej chi rix uc'uay bey chuvech ri tinamit. \v 4 Ri vinak itzel cánima y man niquinimaj ta ri Dios, niquitij quik'ij niquic'utuj chi ni'an jun milagro chiquivech, pero mana-ta ri niquic'utuj ri xtibanataj. Ri retal ri xtiquitz'et, xaxe ri achel xbanataj riq'uin ri profeta Jonás ojer can, xcha' ri Jesús. Y xeruya' c'a can, y xbe. \s1 Ri niquic'ut ri fariseos y ri saduceos xa man utz ta \r (Mr. 8:14-21) \p \v 5 Ri ru-discípulos ri Jesús, tok xek'ax yan apu juc'an ruchi' ri ya',\x * \xo 16:5 \xt Mt. 15:39.\x* xquina'ej chi man jun pan quic'amon-e.\x * \xo 16:5 \xt Mr. 8:14.\x* \v 6 Ri Jesús xu'ij c'a chique: Tibana' cuenta ivi'\x * \xo 16:6 \xt Mt. 7:15; 24:4; Fil. 3:2; Col. 2:8; 2 P. 3:17.\x* chuvech ri levadura quichin ri achi'a' fariseos\x * \xo 16:6 \xt Lc. 12:1.\x* y ri saduceos, xcha'. \v 7 Jac'a ri discípulos quire' xqui'ij-ka ekal chiquivech: Rija' quiri' xu'ij chike roma man jun pan xkaq'uen-pe, xecha-ka chiquivech. \v 8 Pero ri Jesús xa reteman ri achique c'o pa tak cánima\x * \xo 16:8 \xt Ap. 2:23.\x* ri ru-discípulos, romari' xu'ij chique: Can k'alaj chi rix man can ta cukul ic'u'x viq'uin, romari' ja yan ri pan ri xinojij-ka cha'anin. \v 9 ¿C'a man jani (tik'ax, tino') chivech,\x * \xo 16:9 \xt Mt. 15:16, 17.\x* ni man nuka ta pan ivi' ri vo'o' pan\x * \xo 16:9 \xt Mt. 14:17; Jn. 6:9.\x* ri xentzuk vo'o' mil vinak riq'uin? ¿Y man nuka ta pan ivi' ri ajani chaquech xe'inojsaj riq'uin ri man xq'uis ta? \v 10 ¿Y man nuka ta pan ivi' tok xentzuk (caji', quiji') mil vinak riq'uin ri vuku' pan?\x * \xo 16:10 \xt Mt. 15:34.\x* ¿Y man nuka ta pan ivi' ri ajani chaquech xe'inojsaj riq'uin ri man xq'uis ta? \v 11 ¿Achique roma man (nik'ax, nino') ta chivech chi mana-ta roma ximestaj can ri pan tok xin-ij chi tibana' cuenta ivi' chuvech ri qui-levadura ri fariseos y saduceos? xcha' chique. \v 12 C'ajari' (xk'ax, xno') chiquivech chi mana-ta ri levadura ri niyo'ox riq'uin ri pan ri xuc'uxlaj ri Jesús chique, xa ja ri achique niquic'ut ri achi'a' fariseos y ri saduceos. \s1 Ri Pedro nu'ij chi ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios \r (Mr. 8:27-30; Lc. 9:18-21) \p \v 13 Tok ri Jesús (xapon, xebos) pa jun lugar ri c'o pa ru-cuenta ri tinamit rubinan Cesarea ri ni'ix richin ri Felipe che, quire' c'a xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, ¿(yin achique, ayincu'x) yin pa quivech ri vinak?\x * \xo 16:13 \xt Mr. 8:27; Lc. 9:18.\x* xcha'. \v 14 Rije' xqui'ij che: Ec'o ye'in chi ja rat ri Juan ri Bautista.\x * \xo 16:14 \xt Mt. 14:2.\x* Ec'o ye'in chi ja rat ri profeta Elías\x * \xo 16:14 \xt Mal. 4:5.\x* ri xc'uje' ojer can, y ec'o ye'in chi ja rat ri profeta Jeremías, o jun chic chique ri profetas\x * \xo 16:14 \xt Lc. 9:7-9.\x* ri xec'uje' ojer can, xecha'. \v 15 Rija' xuc'utuj c'a chique: Jac'a chivech rix, ¿(yin achique, ayincu'x) yin? xcha'. \v 16 Y ri Simón Pedro xu'ij-apu: Ja rat ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, ri rat Ruc'ajol\x * \xo 16:16 \xt Sal. 2:7; Mt. 14:33.\x* ri c'aslic Dios, xcha'. \v 17 Jac'a ri Jesús quire' xu'ij che ri Pedro: Utzulaj tzij rubanon ri Dios chave rat Simón, ri rat ruc'ajol ri Jonás, roma ri xa'ij, man aj-roch'ulef ta xk'alajrisan chavech,\x * \xo 16:17 \xt Gá. 1:16.\x* xa ja ri Nata' Dios chicaj. \v 18 Yin nin-ij chave chi rat, rat Pedro.\x * \xo 16:18 \xt Jn. 1:42.\x* Y pa ruvi' c'a re abaj re'\x * \xo 16:18 \xt Is. 28:16; Ef. 2:20; Ap. 21:14.\x* xtinpaba-vi ri nu-iglesia.\x * \xo 16:18 \xt 1 Co. 3:11.\x* Y ri ruchuk'a' ri camic man xtitiquer ta chirij. \v 19 Chave c'a rat xtinya-vi ri uchuk'a' richin najak bey chiquivech ri xque'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno;\x * \xo 16:19 \xt Mt. 3:2.\x* y ronojel ri xta'ij rat chi utz nibanataj vave' choch'ulef, quiri' mismo xti'ix ri chicaj; y ri xta'ij rat chi man utz ta nibanataj vave' choch'ulef, quiri' mismo ri chicaj\x * \xo 16:19 \xt Jn. 20:23.\x* xti'ix chi can man utz ta chi nibanataj. \v 20 Jac'ari' tok ri Jesús quire' xu'ij chique ri ru-discípulos: Nis-ta jun achok che titzijoj-vi\x * \xo 16:20 \xt Mr. 8:30; Lc. 9:20, 21.\x* chi ja yin ri yin takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, xcha'. \s1 Ri Jesús nu'ij chi xticamises \r (Mr. 8:31–9:1; Lc. 9:22-27) \p \v 21 Chupan tak ri k'ij ri' ri Jesús xutz'uc nutzijoj chique ri ru-discípulos, chi rija' nic'atzin ni'e pa tinamit Jerusalem richin nik'ax\x * \xo 16:21 \xt Mt. 17:12.\x* pa k'axomal pa quik'a' ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, pa quik'a' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y pa quik'a' ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Xu'ij chique chi xticamises\x * \xo 16:21 \xt Mt. 20:18.\x* pero chi rox k'ij xtic'asos-pe.\x * \xo 16:21 \xt Mt. 27:63; Mr. 8:31; Lc. 9:22.\x* \v 22 Jac'ari' tok ri Pedro xuc'uaj-e juba' quila', xuch'olij, y quire' xu'ij che: Ajaf, ¿achique roma quiri' nanojij? Man ta nrojo' Dios chi quiri' nibanataj, xcha'. \v 23 Jac'a ri Jesús xtzu'un-apu riq'uin ri Pedro y xu'ij che: ¡Catel-e chinuvech, rat Satanás!\x * \xo 16:23 \xt Gn. 3:1-6; Mt. 4:10; Mr. 8:33; 2 Co. 11:14, 15.\x* Rat xa rat jun k'atoy nubey, roma ri nanojij xa junan riq'uin ri niquinojij ri vinak, y man nanojij ta ri achique nrojo' ri Dios. \p \v 24 Jac'ari' tok ri Jesús quire' xu'ij chique ri ru-discípulos: Si c'o jun nrojo' yirutzekle'ej, tuya' can juc'an ri nurayij rija',\x * \xo 16:24 \xt Hch. 14:22; 2 Co. 4:10, 11; 1 Ts. 3:3; 2 Ti. 3:12.\x* man tupokonaj nuk'asaj c'ayef voma yin, masque necamises, y quirutzekle'ej. \v 25 Roma xa achique na ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen voma yin, can xtril-vi.\x * \xo 16:25 \xt Mt. 10:39.\x* \v 26 Roma, ¿achique utz nuq'uen-pe che jun vinak si nic'uje' ronojel beyomal richin ri roch'ulef riq'uin, y xa man nicolotaj ta? Y, ¿achique chi beyomal nitiquer nuya' jun vinak richin nulok' ri c'aslen ri richin jumul?\x * \xo 16:26 \xt Sal. 49:7, 8.\x* Man jun. \v 27 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xa xquipe chic jun bey, epetenak ri nu-ángeles\x * \xo 16:27 \xt Jud. 14.\x* chuvij, riq'uin chic ruk'ij ri Nata'. Jac'ari' tok xtinya' ruq'uexel chique chiquijununal ri vinak ri achique xequibanala'\x * \xo 16:27 \xt Jer. 17:10; Ro. 2:6; 2 Co. 5:10; 1 P. 1:17.\x* choch'ulef. \v 28 Y kitzij nin-ij chive chi ec'o jujun chive ri rixc'o vave' vacami ri man jani (quecom, quequen) e,\x * \xo 16:28 \xt Mr. 9:1.\x* tok xquinquitz'et yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol chi yin Rey chic yin petenak richin nin-en gobernar, xcha' ri Jesús. \c 17 \s1 Ri Jesús nijalataj ruvech \r (Mr. 9:2-13; Lc. 9:28-36) \p \v 1 Tok k'axnak chic\x * \xo 17:1 \xt Mr. 9:2-10; Lc. 9:27-36.\x* vaki' k'ij, ri Jesús xuc'uaj ri Pedro y xeruc'uaj ri ca'i' quichak'-quinimal qui' ri Jacobo y ri Juan chuvech jun juyu' naj jotol chicaj pa jun lugar ri man jun ninakon quichin. \v 2 Chiri' ri Jesús xjalataj ruvech chiquivech ri oxi' discípulos ri'; ri (ruvech, rupalaj) nitz'intz'ot achel ri k'ij, y ri rutziak jani na sak-sak xu'on. \v 3 C'ate xquitz'et, yetzijon yan chic ri Moisés\x * \xo 17:3 \xt Ro. 3:21.\x* y ri Elías riq'uin. \v 4 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Ajaf, utz ri rojc'o vave'. Si rat najo', nika'an oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés, y jun chic richin ri Elías. \v 5 C'a quiri' na nich'o-apu ri Pedro, tok jari' xerumuk jun sutz' nitz'intz'ot. Y c'o c'a Jun xch'o-pe chupan ri sutz' y xu'ij: Jare' ri Nuc'ajol; yin can ninjo' y niquicot vánima riq'uin.\x * \xo 17:5 \xt Is. 42:1; Mr. 1:11; Hch. 3:22; 2 P. 1:17.\x* Tinimaj ri rutzij,\x * \xo 17:5 \xt Dt. 18:15; Lc. 9:35.\x* xcha'. \v 6 Tok ri oxi' discípulos xquic'axaj quiri',\x * \xo 17:6 \xt 2 P. 1:18.\x* xexuque-ka, xquiya-ka nic'aj-quivech pan ulef y jani na xquixi'ij-qui'. \v 7 Xjel c'a apu ri Jesús quiq'uin, xuya-ka ruk'a' chiquij, y xu'ij chique: Quixcataj y man tixi'ij-ivi',\x * \xo 17:7 \xt Mt. 14:27.\x* xcha'. \v 8 Y tok xetzu'un-pe, man jun chic jun xquitz'et, xa ruyon ri Jesús. \p \v 9 Tok exulan-pe chuvech ri juyu', ri Jesús xu'ij chique ri oxi' ru-discípulos: C'o ixiquin, man jun yan achok che titzijoj-vi\x * \xo 17:9 \xt Mt. 16:20.\x* ri xitz'et, c'a ja tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, yin c'ason chic pe chiquicojol ri anima'i',\x * \xo 17:9 \xt Mr. 9:9.\x* xcha'. \v 10 Ri oxi' discípulos xquic'utuj c'a apu che ri Jesús: Pero, ¿achique roma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés niqui'ij chi na'ey nuka ri Elías\x * \xo 17:10 \xt Mal. 4:5; Mt. 11:14; 27:47-49; Mr. 9:11; Jn. 1:21, 25.\x* y c'ajari' nuka ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios? xecha'. \v 11 Y ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij vi chi na'ey nuka ri Elías y nu'on\x * \xo 17:11 \xt Lc. 1:17.\x* can ruchojmil ronojel.\x * \xo 17:11 \xt Mal. 4:5, 6.\x* \v 12 Pero yin nin-ij chive chi ri Elías xuka yan, y ri vinak man xquetemaj ta ruvech, xa xqui'en-e che xa achique na ri xcajo'.\x * \xo 17:12 \xt Mt. 14:3; Mr. 9:13.\x* Quiri' mismo yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, ec'o xquebano chuve chi xtink'asaj k'axomal, xcha' ri Jesús. \v 13 Jac'ari' (xk'ax, xno') chiquivech ri discípulos chi xa ja ri Juan ri Bautista ri xutzijoj chique. \s1 Ri Jesús nrelesaj jun itzel espíritu riq'uin jun ala' \r (Mr. 9:14-29; Lc. 9:37-43) \p \v 14 Tok ri Jesús y ri oxi' ru-discípulos\x * \xo 17:14 \xt Mr. 9:14; Lc. 9:37.\x* xe'eka ri achique lugar quimolon-qui' eq'uiy vinak, c'o jun achi xuxuque' chuvech, y quire' xu'ij che: \v 15 Ajaf, tapokonaj ruvech ri nuc'ajol, roma rija' nu'on ataque y can q'uiy k'axomal nuk'asaj pa ruk'a' ri yabil,\x * \xo 17:15 \xt Mt. 4:24.\x* roma q'uiy (mul, paj) nitzak pa k'ak' y pa ya'. \v 16 Xinq'uen-pe chiquivech la a-discípulos, pero man xetiquer ta xqui'en chi xc'achoj, xcha'. \v 17 Y ri Jesús jari' xu'ij: ¡Oh, rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios. Xa ivonojel rix satznak. ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin? ¿O jumul xquixincoch'?\x * \xo 17:17 \xt Lc. 9:41.\x* Tic'ama-pe ri ala' vave', xcha'. \v 18 Xpe ri Jesús xuch'olij ri itzel espíritu. Jac'ari' xel-e ri itzel espíritu riq'uin ri ala', y xcolotaj chuvech ri yabil. \v 19 Jac'ari' quiyon xejel-apu ri discípulos riq'uin ri Jesús, y xquic'utuj che: ¿Achique roma roj man xojtiquer ta xkelesaj\x * \xo 17:19 \xt Mr. 9:28.\x* ri itzel espíritu? xecha'. \v 20 Y ri Jesús xu'ij chique: Man xixtiquer ta xivelesaj, roma man can ta ninimaj achique nitiquer nu'on ruchuk'a' ri Dios.\x * \xo 17:20 \xt Mt. 21:21; Mr. 11:23; 1 Co. 12:9; 13:2.\x* Roma yin kitzij nin-ij chive chi masque achel jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza,\x * \xo 17:20 \xt Lc. 17:16.\x* si quiri' ninimaj pan ivánima, yixtiquer ni'ij che ri jun juyu' re' chi tel-e vave' y tik'ax quila', y can xtik'ax-vi. Y riq'uin ri', man jun achique ri man ta xquixtiquer xti'en. \v 21 Jac'a ri jun ruvech itzel espíritu re', ntel, pero nrojo' oración\x * \xo 17:21 \xt Mt. 6:16, 18; 9:15; Hch. 14:23.\x* y coch'on vayijal,\x * \xo 17:21 \xt Hch. 13:2, 3.\x* xcha' chique. \s1 Ri Jesús nu'ij chic jun bey chi xticamises \r (Mr. 9:30-32; Lc. 9:43-45) \p \v 22 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos ec'o chic pa departamento Galilea, rija' quire' xu'ij: Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol,\x * \xo 17:22 \xt Mt. 16:21; Mr. 8:31; 9:30, 31; Lc. 9:22; 18:31; 24:6, 7.\x* can xquijach-vi pa quik'a' ri vinak. \v 23 Xquinquicamisaj,\x * \xo 17:23 \xt Is. 53:7, 10-12; Dn. 9:26.\x* pero chi rox k'ij xquic'astaj-pe,\x * \xo 17:23 \xt Sal. 22:15, 22; 1 Co. 15:3, 4.\x* xcha'. Tok ri discípulos xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, jani na xebison. \s1 Ri Jesús nutoj ri impuesto ri nic'utux richin ri racho ri Dios \p \v 24 Jac'a tok ri Jesús y ri ru-discípulos (xe'apon, xe'ebos) pa tinamit Capernaum,\x * \xo 17:24 \xt Mr. 9:33.\x* ri yec'utun ri impuesto richin ri racho ri Dios xejel-apu riq'uin ri Pedro y xquic'utuj che: ¿Ri Itijonel rix nutoj ri impuesto richin ri racho ri Dios,\x * \xo 17:24 \xt Mt. 22:17, 19; Ro. 13:7.\x* o xa manak? xecha'. \v 25 Ja', nuya', xcha' ri Pedro. Y tok xoc-apu pa jay, na'ey xch'o-pe ri Jesús y xu'ij che: Simón Pedro, ¿achique nanojij rat? Ri reyes pa ruvi' ri roch'ulef, ¿achok chique niquic'utuj-vi ri impuestos? ¿Chique ri calc'ua'l o chique ri man ecalc'ua'l ta? xcha'. \v 26 Chique ri man calc'ua'l ta niquic'utuj-vi, xcha' ri Pedro. Y ri Jesús xu'ij: Romari' ri calc'ua'l man nic'atzin ta chi niquitoj impuestos. \v 27 Pero richin man jun vi tiquinojij ri yec'utun impuesto, más utz cabin-apu pa ruvi' ri ya', tac'uaj ri ch'uti bak (tz'ama'el, chapabel) quer y taya-ka pa ya'. Ri na'ey quer xtuya-pe-ri', tajaka' pa ruchi' y chiri' xtavil-vi jun méra ri nu'on kichin roj ca'i' aviq'uin. Jari' tac'uaj y ta'aya' chique ri yec'utun ri impuesto richin ri racho ri Dios, xcha'. \c 18 \s1 Ri más c'o ruk'ij \r (Mr. 9:33-37; Lc. 9:46-48) \p \v 1 Chupan tak ri k'ij ri', ri discípulos xejel-apu riq'uin ri Jesús, y xquic'utuj che: Chupan ri aj-chicaj gobierno, ¿achique ri más xtic'uje' ruk'ij?\x * \xo 18:1 \xt Mr. 9:34; Lc. 9:46-48.\x* xecha'. \v 2 Ri Jesús xroyoj jun ch'uti ac'ual, xuya' chiri' pa quinic'ajal, \v 3 y quire' xu'ij chique ri ru-discípulos: Can kitzij nin-ij chive, si rix man nijal ta ino'oj, y man ni'en ta achel ránima jun ac'ual,\x * \xo 18:3 \xt Sal. 131:2.\x* man xquixoc ta ruvinak ri aj-chicaj gobierno. \v 4 Roma c'a ri', xa achique na ri más co'ol oc nuna-ka-ri' achel ri jun ch'uti ac'ual re', jari' ri más xtic'uje' ruk'ij chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno.\x * \xo 18:4 \xt Mr. 10:14; Lc. 18:16.\x* \v 5 Y xa achique na jun ri pa nubi' yin nuc'ul ruvech jun ac'ual achel re', junan nu'ij chi ja yin nuc'ul\x * \xo 18:5 \xt Mt. 10:40.\x* nuvech, xcha'. \s1 Tok'ex ruvech ri nibano che jun chic chi nuxutuj can ri Dios \r (Mr. 9:42-48; Lc. 17:1, 2) \p \v 6 Y ri ec'o-pe re' ri man jani ruchuk'a' cánima riq'uin ri Dios, pero cukul quic'u'x viq'uin; xa achique na jun nibano che jun chique rije' chi nuxutuj can ri Dios, más utz che ri nibano quiri' chi na'ey ta xxim-e chukul jun nimalaj abaj ri nibolkotix roma ruchuk'a' jun avaj chujoq'uic trigo, y x-an che chi xjik' c'a chuxe' mar.\x * \xo 18:6 \xt Mr. 9:42; Lc. 17:2.\x* \p \v 7 Tok'ex quivech ri vinak\x * \xo 18:7 \xt Mt. 26:24.\x* choch'ulef roma jumul c'o nibano chique chi niquixutuj can ri Dios. Can quiri' na vi nibanataj pa ruvi' ri roch'ulef, pero, ¡tok'ex ruvech\x * \xo 18:7 \xt Dt. 13:6; Lc. 17:1.\x* ri nibano che jun chic chi nuxutuj can ri Dios! \v 8 Roma c'a ri', si jun ak'a' o jun avakan nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e y tatorij-e; más utz chave chi xe jun ak'a' o xe jun avakan c'o y yatoc chupan ri c'aslen ri richin jumul, que chuvech tz'akat ak'a' o avakan y xa yatec'ak chupan ri k'ak'\x * \xo 18:8 \xt Mt. 5:30; Mr. 9:43, 45.\x* ri man juba' nichup-ka. \v 9 Quiri' mismo jun runak'-avech, si jari' nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tavelesaj-e y tatorij-e; más utz chave chi xe jun runak'-avech c'o y yatoc chupan ri c'aslen ri richin jumul, que chuvech c'o ri ca'i' y xa yatec'ak chupan ri k'ak'\x * \xo 18:9 \xt Mt. 5:29.\x* ri jani na nic'at. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun oveja satznak can \r (Lc. 15:3-7) \p \v 10 Rix man ti'en chi can man jun oc ruk'ij jun chique ri man jani ruchuk'a' cánima riq'uin ri Dios achel ri ec'o-pe re',\x * \xo 18:10 \xt Zac. 13:7.\x* roma yin nin-ij chi rije' ec'o qui-ángeles\x * \xo 18:10 \xt Sal. 34:7; Lc. 1:19; He. 1:14.\x* ri jumul yo'on lugar chique chi ec'o-apu chuvech ri Nata' chicaj. \v 11 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol,\x * \xo 18:11 \xt Mt. 8:20.\x* xipe richin yencol ri esatznak pa mac.\x * \xo 18:11 \xt Jn. 3:16; Ro. 1:16.\x* \v 12 Tinojij na pe jabel ri xtin-ij chive: Si c'o jun ec'o cien ru-ovejas\x * \xo 18:12 \xt Lc. 15:4-7.\x* y nisatz can jun pa juyu' tok yeruyuk'uj, yeruya' can juba' ri noventa y nueve, y ni'e pa tak juyu' richin nerucanoj ri satznak can. \v 13 Si nril-pe ri ru-oveja satznak can, yin kitzij nin-ij chi rija' más niquicot ránima pa ruvi' ri ru-oveja xril, que pa quivi' ri noventa y nueve ri man xesatz ta. \v 14 Quiri' mismo nibanataj riq'uin ri Itata' chicaj. Rija' man nurayij ta chi nisatz can jun chique ri ec'o-pe re' ri man jani ruchuk'a' cánima riq'uin ri Dios. \s1 Ri achique ruchojmil ni'an perdonar jun chic \p \v 15 Roma c'a ri', si c'o jun avach'alal\x * \xo 18:15 \xt Lc. 17:3, 4; Gá. 6:1, 2.\x* nu'on ri man utz ta chave, ayon cabin riq'uin y ta'ij che ri xu'on. Si nunimaj ri na'ij che, junan chic ivánima nu'on jun bey. \v 16 Pero si man nrojo' ta nrac'axaj ri na'ij che, tac'uaj jun o ca'i' chic más, richin quiri' chiquivech rije' na'ij-vi che ri man utz ta ri xu'on. Richin quiri' ronojel ri xti'ij chiri' chivech, c'o jun o ca'i' más ye'ac'axan. \v 17 Si man nrojo' ta nrac'axaj\x * \xo 18:17 \xt Mt. 18:16.\x* ri xi'ij rix che, rat c'ajari' ta'ij chique conojel ri niquimol-qui' pa rubi' ri Dios. Y tok rije' xech'o yan che,\x * \xo 18:17 \xt 1 Co. 5:3-5; 6:1, 5.\x* si man niniman ta tzij, tibana' che achel jun c'uluy impuesto o achel jun vinak ri man runiman ta ri Dios. \v 18 Yin kitzij nin-ij chive, chi ronojel ri xti'ij rix chi utz nibanataj\x * \xo 18:18 \xt Mt. 16:19; Jn. 20:22, 23.\x* vave' choch'ulef, quiri' mismo xti'ix ri chicaj; y ri xti'ij rix chi man utz ta chi nibanataj vave' choch'ulef, quiri' mismo ri chicaj xti'ix chi can man utz ta chi nibanataj. \v 19 Roma c'a ri', nin-ij chic chive: Si vave' choch'ulef ec'o ca'i' junan cánima niqui'en\x * \xo 18:19 \xt 1 P. 3:7.\x* richin c'o niquic'utuj che ri Dios chi tubana', ri Nata' Dios ri c'o chicaj can xtu'on-vi. \v 20 Roma xa achique na lugar quimolon-vi-qui'\x * \xo 18:20 \xt Hch. 20:7; 1 Co. 14:26.\x* ca'i-oxi' pa nubi', yin can yinc'o-vi pa quinic'ajal, xcha' ri Jesús. \p \v 21 Jari' tok ri Pedro xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Ajaf, ¿ajani cami (mul, paj)\x * \xo 18:21 \xt Mt. 18:15; Lc. 17:4.\x* utz chi nin-en perdonar ri nibano ri man utz ta chuve? ¿Jun cami vuku' (mul, paj)? xcha'. \v 22 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Pedro: Yin man nin-ij ta chave chi vuku' (mul, paj) utz na'an perdonar. Yin nin-ij chave chi hasta vukutak\x * \xo 18:22 \xt Sal. 78:40.\x* setenta (mul, paj) utz na'an perdonar. \s1 Ri ejemplo chiquij ca'i' samajela' c'o quic'as \p \v 23 Roma c'a ri', tivac'axaj ri ejemplo re': Ri aj-chicaj gobierno, junan riq'uin ri xu'on jun rey, tok rija' xrojo' xretemaj ajani quic'as chiquijununal ri rusamajela'. \v 24 Tok ri rey ri' (xutz'om, xuchop) rutz'etic ri ajantak quic'as ri samajela', xepabex jun samajinel chuvech ri chi millones ruc'as riq'uin. \v 25 Y ri samajinel roma man nitiquer ta\x * \xo 18:25 \xt Ro. 3:19, 20; 5:8.\x* nutoj ri c'as, ri rey xu'ij chi tic'ayix junan riq'uin ri rixayil, ri ralc'ua'l, y ri achique eruchajilo'n richin jari' ntoc pa ruq'uexel ri c'as. \v 26 Jac'ari' xxuque-ka ri samajinel chuvech ri rey, nuquemelaj-ri' nuc'utuj ru-favor che, y quire' nu'ij: Vajaf, tabana' favor, can c'a quinavoyo'ej na, y yin xtintzolij ronojel\x * \xo 18:26 \xt Ez. 18:22; Lc. 15:19.\x* chave, xcha'. \v 27 Y ri rajaf ri samajinel xsilon ránima richin xupokonaj ruvech, romari' xusok'opij-e y xu'on perdonar ri c'as. \v 28 Jac'a tok xel-pe ri samajinel ri x-an-pe perdonar ruc'as roma ri rajaf, rija' xuc'ul jun chic samajinel ri kajayon juba' méra che, rajil cami (caji', quiji') ic' samaj. Pero can xe xquic'ul-qui', rija' ja (xutz'om, xuchop) ri jun chic samajinel y juba' ma nutz'apij-ka ruxla', y nu'ij che: Tatojo-pe ri c'as abanon viq'uin, nicha' che. \v 29 Can jari' xxuque-ka ri jun chic samajinel chuvech, nuquemelaj-ri' nuc'utuj ru-favor che, y quire' nu'ij: Tabana' favor, can c'a quinavoyo'ej na, y yin xtintzolij ronojel chave, xcha'. \v 30 Jac'a ri samajinel ri chi millones ruc'as, man xka ta chuvech ri xu'ij ri jun chic samajinel che, xa xuc'uaj-e y xberuya' pa cárcel, c'a tutojo' na ri c'as. \v 31 Tok ri ch'aka' chic samajela' ri junan yesamaj quiq'uin xquitz'et ri xbanataj, xk'axo cánima. Xebe c'a riq'uin ri rey ri cajaf y xquitzijoj ronojel ri xu'on ri jun samajinel che ri jun chic. \v 32 Jac'ari' tok ri cajaf xroyoj ri samajinel ri man utz ta runo'oj, y xu'ij che: Rat, xa rat jun itzel samajinel. Yin xin-en perdonar ronojel ri ac'as, roma rat xac'utuj quemelal chuve. \v 33 ¿Achique roma man xapokonaj ta ruvech ri jun chic samajinel achel ri xin-en yin aviq'uin?\x * \xo 18:33 \xt Ef. 4:32.\x* \v 34 Ri rey xcataj c'a royoval, romari' xujach-e ri itzel rusamajinel pa quik'a' ri yeyo'on pa k'axomal ri presos, richin tic'uje' chiri' c'a tutojo' na can ronojel ri ruc'as. \v 35 Quiri' mismo xtu'on ri Nata' Dios ri c'o chicaj chive rix,\x * \xo 18:35 \xt Pr. 21:13.\x* si chi'ijununal man ni'en ta perdonar riq'uin ronojel ivánima jun ri banayon man utz ta chive,\x * \xo 18:35 \xt Mt. 6:12; Mr. 11:26.\x* xcha' ri Jesús. \c 19 \s1 Ri Jesús nu'ij chi man utz ta chi ri achi nuya' can ri rixayil \r (Mr. 10:1-12; Lc. 16:18) \p \v 1 Tok ri Jesús xtane' chubixic ri ch'abel ri', xuya' can ri departamento Galilea, y xbe pa departamento Judea, pa tak lugares ri ec'o-apu juc'an\x * \xo 19:1 \xt Mr. 10:1-12; Jn. 10:40.\x* ruchi' ri rakan-ya' Jordán. \v 2 Man juba' ta oc xetzekle'en richin, y chiri' xu'on chique ri yeyavej chi xec'achoj. \p \v 3 Jac'ari' xe'eka achi'a' fariseos riq'uin richin niquicanoj achique ta niqui'en richin nika pa quik'a', y quire' c'a xquic'utuj che: Ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés, ¿nuya' cami lugar chi jun achi nuya' can ri rixayil\x * \xo 19:3 \xt Mt. 5:31; 1 Co. 7:10-16.\x* xa achique na roma? xecha'. \v 4 Jac'a ri Jesús quire' rutzolic quitzij xu'on: ¿Man itz'eton ta rix ruch'abel ri Dios ri nu'ij chi ri Jun ri xbano quichin ri vinak pa na'ey, xe jun achi y jun ixok xu'on?\x * \xo 19:4 \xt Gn. 1:27; 5:2; Mal. 2:15; Mr. 10:6.\x* \v 5 Ri Dios xu'ij chi ri ala' man xtic'uje' ta chic quiq'uin ri rute-rutata', xa xtiquic'uaj-qui' riq'uin ri rixayil,\x * \xo 19:5 \xt Gn. 2:24.\x* y xe jun\x * \xo 19:5 \xt Mr. 10:9; Ef. 5:29-32; 1 Co. 6:16.\x* xtiqui'en ri eca'i'. Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios. \v 6 Re' nu'ij tzij chi man eca'i' ta chic, xa jun quibanon. Romari', ri xa jun rubanon ri Dios chique, man jun vinak tijacho quivech, xcha' ri Jesús. \v 7 Jac'a ri fariseos xqui'ij: Si quiri', ¿achique roma ri Moisés rutz'iban can chi ri achi ri nrojo' nuya' can ri rixayil, tujacha' jun vuj\x * \xo 19:7 \xt Dt. 24:1-4; Mt. 5:31.\x* che ri rixayil ri achok chupan nu'ij-vi chi nuya' can, y quiri' nujach can jumul? xecha'. \v 8 Y ri Jesús xu'ij chique: Roma rucovil\x * \xo 19:8 \xt Jer. 6:16; He. 3:15.\x* ri ivánima rix vinak tok ri Moisés xuya' lugar chi ri achi c'o che'el nuya' can ri rixayil. Pero pa na'ey man quiri' ta. \v 9 Jac'a yin nin-ij chive: Xa achique na achi ri nuya' can ri rixayil\x * \xo 19:9 \xt 1 Co. 7:10, 11.\x* tok ri ixok xa manak mac rubanon riq'uin chic jun achi, y nuq'uen chic jun ixok, ja nika pa mac.\x * \xo 19:9 \xt Mt. 5:32; Mr. 10:11; Lc. 16:18.\x* Ja jun ri achi ri nic'amo ri ixok yo'on can, nika pa mac, xcha' ri Jesús. \p \v 10 Jac'ari' quire' xqui'ij ri discípulos: Si jun achi siempre nic'atzin chi ximil riq'uin ri rixayil, más utz man ta nic'ule',\x * \xo 19:10 \xt Gn. 2:18; Pr. 5:15-19; 1 Co. 7:1, 8; 1 Ti. 4:3.\x* xecha' rije'. \v 11 Jac'a ri Jesús xu'ij: Man conojel ta niquicoch' yec'uje' quiyon, xaxe ri achok chique yo'on-vi-pe, ri yetiquer.\x * \xo 19:11 \xt 1 Co. 7:7, 9.\x* \v 12 Roma ec'o achi'a' ri can pa calaxic pe yek'alajin chi man xque'ec'ule' ta vi, ec'o ri man yec'ule' ta roma banon cak'on, y ec'o ri can pa cánima nalex-vi-pe chi yec'uje' quiyon, roma ri cánima nurayij chi más q'uiy yetiquer niqui'en pa ru-cuenta ri aj-chicaj gobierno.\x * \xo 19:12 \xt 1 Co. 7:32, 34; 9:5, 15.\x* Jac'a ri nuna' chi nitiquer nic'uje' ruyon, man tic'ule', xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi' ri ac'ola' \r (Mr. 10:13-16; Lc. 18:15-17) \p \v 13 Ec'o c'a jujun ac'ola' xe'eyo'ox chuvech ri Jesús, richin nuya' ruk'a' pa quivi' y richin nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi'. Jac'a ri discípulos xa xequich'olij ri e'uc'uayon-apu ri ac'ola'.\x * \xo 19:13 \xt Mr. 10:13; Lc. 18:15.\x* \v 14 Pero ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tiya' lugar chique ri ac'ola' chi yepe viq'uin, y man que'ik'at. Roma ri xque'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, ja ri yebano che ri cánima achel cánima ri ac'ola'.\x * \xo 19:14 \xt Mt. 18:3; 1 P. 2:2.\x* \v 15 Y tok ri Jesús xuyala' yan ruk'a' pa quivi' ri ac'ola', rija' xuya' can ri lugar ri', y xbe. \s1 Jun ala' beyon nich'o riq'uin ri Jesús \r (Mr. 10:17-31; Lc. 18:18-30) \p \v 16 Jac'ari' tok c'o jun xuch'o riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Utzulaj Tijonel, ¿achique utz nin-en yin richin quiri' ninvil ri c'aslen\x * \xo 19:16 \xt Mt. 7:14; Lc. 10:25.\x* ri richin jumul? xcha'. \v 17 Ri Jesús xu'ij che: ¿Achique roma rat na'ij chi yin utz? Man jun chic jun utz, xaxe ri Dios. Jac'a rat, si najo' navil ri c'aslen ri richin jumul, que'animaj ri mandamientos,\x * \xo 19:17 \xt Lv. 18:5.\x* xcha' che. \v 18 ¿Achique c'a chi mandamientos ri na'ij? xcha'. Y ri Jesús xu'ij che: Man cacamisan;\x * \xo 19:18 \xt Ex. 20:13; Dt. 5:17.\x* man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man catelak'; man tatz'uc tzij. \v 19 Taya' quik'ij ri ate-atata'.\x * \xo 19:19 \xt Ex. 20:12; Mt. 15:4; Ef. 6:1, 2.\x* Y achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.\x * \xo 19:19 \xt Lv. 19:18; Ro. 13:9; Gá. 5:14; Stg. 2:8.\x* Quiri' nu'ij ri mandamientos, xcha' ri Jesús. \v 20 Jac'a ri ala' ri xuch'o riq'uin quire' xu'ij: Ronojel ri na'ij, c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe y c'a quiri' na vacami. ¿Achique chic más ri man nubanon ta? xcha'. \v 21 Ri Jesús xu'ij che: Si rat najo' na'an tz'akat\x * \xo 19:21 \xt Mt. 5:48.\x* che ri ac'aslen, cabin, tac'ayij\x * \xo 19:21 \xt Hch. 2:45.\x* ri achajin, y ri rajil tajacha' chiquivech ri vinak ri man jun oc quichajin.\x * \xo 19:21 \xt Hch. 4:34; 1 Ti. 6:18.\x* Si quiri' na'an, xtic'uje' abeyomal chicaj.\x * \xo 19:21 \xt Lc. 12:33; 16:9.\x* Y catampe c'a, quinatzekle'ej, xcha'. \v 22 Tok ri ala' xrac'axaj ri xu'ij ri Jesús, nibison ránima xtzolij-e, roma can q'uiy beyomal c'o riq'uin. \p \v 23 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can kitzij nin-ij chive chi jun beyon,\x * \xo 19:23 \xt Mr. 10:23-27; 1 Ti. 6:9.\x* c'ayef richin ntoc ruvinak ri aj-chicaj gobierno. \v 24 Y jun chic, xa más man c'ayef ta chi nik'ax jun chicop camello pa ch'uti rujulil jun bak richin t'iso'n, que chuvech ntoc jun beyon chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús. \v 25 Tok ri discípulos xquic'axaj quiri', can achique na xquina', romari' niquibila' chiquivech: Si kitzij achel ri nu'ij, man jun xticolotaj, xecha'. \v 26 Ri Jesús xerutz'et-apu ri ru-discípulos y xu'ij chique: Chivech rix aj-roch'ulef, manak che'el nibanataj achel ri xin-ij, pero chuvech ri Dios, xa ronojel c'o che'el nibanataj,\x * \xo 19:26 \xt Gn. 18:14; Job 42:2; Jer. 32:17; Mr. 10:27.\x* xcha' chique. \v 27 Jari' tok ri Pedro xu'ij che ri Jesús: Tatz'eta' c'a, roj kayo'on can ronojel\x * \xo 19:27 \xt Lc. 14:33.\x* richin rat katzekle'en.\x * \xo 19:27 \xt Mt. 4:20; 9:9; Mr. 1:17-20; 10:28; Lc. 5:11; 18:28.\x* ¿Y achique c'a ri xtiyo'ox chike? \v 28 Ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij nin-ij chive chi chupan ri k'ij tok ronojel c'ac'ac' chic rubanon,\x * \xo 19:28 \xt 2 Co. 5:17.\x* tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquitz'uye' pa jun lok'olaj tz'uyubel\x * \xo 19:28 \xt 1 Co. 6:2; Ap. 2:26.\x* riq'uin nimalaj nuk'ij, ja jun rix ri xixtzekle'en vichin xquixtz'uye-apu pa doce tz'uyubel c'o quik'ij richin ni'ij ri achique nic'atzin chi ni'an pa quivi' ri erichin ri doce tinamit richin ri Israel.\x * \xo 19:28 \xt Lc. 22:30.\x* \v 29 Y xa achique na jun ri ruyo'on can racho, rute-rutata', rixayil, ralc'ua'l, runimal, ruchak', rana', o rujuyu' roma ri nubi' yin; xtuc'ul jujun ciento más ruvi' che ri ruyo'on can. Y xtiyo'ox che ri c'aslen ri richin jumul. \v 30 Pero q'uiy chique ri ec'o na'ey vacami, xa xquecanaj can ruq'uisbel, y q'uiy chique ri ec'o can ruq'uisbel, xa xqueyo'ox yan chic na'ey.\x * \xo 19:30 \xt Mt. 20:16; Mr. 10:31.\x* \c 20 \s1 Ri ejemplo chiquij ri samajiy tak uva \p \v 1 Quiri' ri nin-ij chive, roma ri xtibanataj chupan ri aj-chicaj gobierno, junan riq'uin ri xu'on jun tata'aj. Rija' cumaj yan sakar xel-e chiquicanoxic samajela' richin yerutak pa rujuyu' ri ticon uva chuvech. \v 2 Tok ch'ovinak chic quiq'uin, xecanaj chiquivech chi rija' xtuya' ri nuch'ec jun samajinel jun k'ij chique, y jac'ari' xerutak-e ri pa rujuyu' ri c'o-vi ri uva. \v 3 Richin cami las nueve chiri', ri tata'aj xel chic e jun bey, y pa c'ayibel xerutz'et epa'el jujun chic más ri manak quisamaj. \v 4 Xch'o c'a quiq'uin y xu'ij chique: Ja jun rix quixesamaj pa nujuyu' ri ticon uva chuvech, y yin veteman xtintoj rajil ri isamaj, xcha'. Y can xebe na vi. \v 5 Pa nic'aj k'ij cami chiri', xel chic e jun bey, y quiri' mismo richin a las tres xk'ak'ij, y ri xeril, xerutak-e pa rusamaj y xu'ij chique chi xquerutoj roma ri samaj xtequibana'. \v 6 Richin cami las cinco xk'ak'ij-ka, rija' xel chic e jun bey y c'a c'o ri manak quisamaj xeril. Rija' xuc'utuj chique: ¿Achique roma chi jun k'ij rixc'o vave' y manak isamaj? xcha'. \v 7 Roma man jun xyo'on kasamaj, xecha'. Y ri tata'aj rajaf ri juyu' xu'ij chique: Ja jun rix quixesamaj ri pa nujuyu' ri ticon-vi uva, y yin veteman xtintoj rajil ri isamaj, xcha' chique. \v 8 Ja nika-ka ri k'ij chiri', ri rajaf ri tico'n xu'ij che ri uc'uay quichin ri samajela': Que'avoyoj-pe conojel ri samajela' richin ye'atoj-e. Na'ey que'atojo-e\x * \xo 20:8 \xt Lv. 19:13; Dt. 24:15.\x* ri samajela' xe'uka pa ruq'uisbel, y ja ri xe'uka na'ey, jari' que'atojo' pa ruq'uisbel, xcha'. \v 9 Tok ri samajela' ri xe'oc pa samaj juba' ma richin a las cinco xk'ak'ij xepe richin yetoj-e, rajil jun k'ij samaj ri xyo'ox-e chique chiquijununal. \v 10 Jac'a tok xepe ri samajela' ri xe'oc na'ey pa samaj richin yetoj-e, xquinojij chi más q'uiy cajil xtiyo'ox-pe chique que chiquivech ri man jun k'ij ta xesamaj. Pero xa rajil jun k'ij samaj ri xyo'ox-pe chique conojel. \v 11 Tok xquic'ul-pe ri cajil, ri na'ey xe'oc pa samaj xa man xka ta chiquivech, y xa yech'o chirij rajaf ri samaj. \v 12 Rije' quire' c'a xequi'ij che: Ri ruq'uisbel tak samajela' xaxe oc jun hora xesamaj, y junan kajil xaya' chike quiq'uin, tok roj chi jun k'ij xkatij kak'ij xojsamaj y xojc'uje' chuxe' ruk'ak'al ri k'ij, xecha'. \v 13 Ri rajaf ri samaj xu'ij che jun chique ri samajela' ri': Rat nusamajinel, riq'uin ri junan xentoj ri ch'aka' chic samajela', chave rat man jun itzel xin-en. Roma xojcanaj aviq'uin chi ri avajil ri ninya', ja achel nuch'ec jun samajinel jun k'ij. ¿Nuka pan avi'? \v 14 Roma c'a ri', rat xaxe tac'uaj ri avajil y cabin. Pero yin pa vánima nalex-vi-pe chi ninya' che re jun re xoc ruq'uisbel pa samaj ri achel xinya' chave rat. \v 15 Roma ronojel ri c'o viq'uin yin, ri ley nuya' lugar chuve richin nin-en\x * \xo 20:15 \xt Ro. 9:20, 21.\x* riq'uin ri achel ninjo' nin-en. ¿O xa nikukut avánima rat chique ri ch'aka' chic, roma yin xin-en jun favor chique?\x * \xo 20:15 \xt Jon. 4:1.\x* xcha' ri tata'aj rajaf ri samaj. \v 16 Ri ejemplo re' nuc'ut chikavech chi ri ec'o na'ey vacami, xa xquecanaj can\x * \xo 20:16 \xt Mt. 19:30.\x* ruq'uisbel, y ri ec'o can ruq'uisbel, xa xqueyo'ox yan chic chi na'ey. Roma masque eq'uiy ri xque'oyox,\x * \xo 20:16 \xt Lc. 14:24.\x* pero xa juba' oc ri xquecha'ox\x * \xo 20:16 \xt Mt. 22:14.\x* chiquicojol. Quiri' xu'ij ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij chic jun bey chi xticamises \r (Mr. 10:32-34; Lc. 18:31-34) \p \v 17 Tok ri Jesús jotol-e pa tinamit Jerusalem,\x * \xo 20:17 \xt Jn. 12:12.\x* quiri' pa bey xeroyoj-e juba' juc'an ri doce ru-discípulos y quire' xu'ij chique: \v 18 Rix iveteman chi pa tinamit Jerusalem roj jotol-vi-e, y chiri' yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquijach\x * \xo 20:18 \xt Mt. 16:21.\x* pa quik'a' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y rije' xtiqui'ij chi quicamises. \v 19 Xquinquijach pa quik'a' vinak\x * \xo 20:19 \xt Mt. 27:2; Jn. 18:28; Hch. 3:13.\x* man israelitas ta richin yinquitze'ej, yinquich'ey y richin yinquibajij chuvech cruz richin yinquicamisaj. Pero chi rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha'. \s1 Ri Jacobo y ri Juan c'o niquic'utuj che ri Jesús \r (Mr. 10:35-45) \p \v 20 Jac'ari' tok ri quite' ri eruc'ajol ri Zebedeo\x * \xo 20:20 \xt Mt. 4:21.\x* xjel-apu riq'uin ri Jesús\x * \xo 20:20 \xt Mr. 10:35.\x* junan riq'uin ri ral.\x * \xo 20:20 \xt Mt. 27:56; Mr. 15:40.\x* Ri ixok xxuque' c'a ka chuvech ri Jesús richin nuc'utuj jun favor che. \v 21 ¿Achique c'a ri najo'? xcha' ri Jesús che. Y ri ixok xu'ij: Yin ninjo' chi tok rat rey chic chiri', tabana' chique ri ca'i' val re' chi yetz'uye-apu aviq'uin;\x * \xo 20:21 \xt Mt. 19:28.\x* jun pan a-derecha y jun pan a-izquierda, xcha'. \v 22 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Rix man iveteman ta ri achique nic'utuj. ¿Nicoch'\x * \xo 20:22 \xt Mt. 26:39; Mr. 14:36; Jn. 18:11.\x* cami rix ri achel xti'an chuve yin? Roma yin can achel xqui'an bautizar chupan jun nimalaj k'axomal,\x * \xo 20:22 \xt Lc. 12:50.\x* xcha'. Y ri ca'i' discípulos eral ri ixok xqui'ij: Nikacoch', xecha'. \v 23 Y ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij vi chi rix xtik'asaj ri achel xti'an chuve yin. Xquix-an bautizar chupan k'axomal\x * \xo 20:23 \xt Ro. 8:17; Ap. 1:9.\x* ri achel xtink'asaj yin. Jac'a ri nijo' rix chi jun nitz'uye' pa nu-derecha\x * \xo 20:23 \xt Mt. 25:34.\x* y jun pa nu-izquierda, man pa nuk'a' ta yin c'o-vi richin ninya'. Roma ri lugar ri', ja chique ri achok coma banon rubanic roma ri Nata' xtiyo'ox-vi, xcha' ri Jesús. \v 24 Tok ri lajuj chic discípulos xquic'axaj ri achique niquic'utuj ri ca'i' discípulos ri quichak'-quinimal qui', xa xpe coyoval chique. \v 25 Jac'ari' tok ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos, y xu'ij chique: Rix iveteman chi ri yebano gobernar choch'ulef ecajaf ri vinak niquina-qui'. Nima'k quik'ij niquina-qui', y can ja rije' ye'in ri achique nic'atzin chi ni'an.\x * \xo 20:25 \xt Lc. 22:25.\x* \v 26 Jac'a chi'icojol rix man quiri' ta. Roma ri nrojo' nic'uje' ruk'ij chive, nic'atzin chi rija' achel jun isamajinel.\x * \xo 20:26 \xt Mt. 23:11; Mr. 9:35; 10:43; 1 P. 5:3.\x* \v 27 Y si jun chive nrojo' chi ja rija' na'ey, tubana' achel jun lok'on samajinel\x * \xo 20:27 \xt Mt. 18:14.\x* chi'icojol. \v 28 Achel yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man xipe ta richin yito'ox; yin xipe richin yito'on y richin ninya' nuc'aslen\x * \xo 20:28 \xt Jn. 13:4; Fil. 2:7.\x* coma eq'uiy richin yecolotaj,\x * \xo 20:28 \xt Mt. 26:28.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'on chi yetzu'un ca'i' man yetzu'un ta \r (Mr. 10:46-52; Lc. 18:35-43) \p \v 29 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-pe\x * \xo 20:29 \xt Mr. 10:46-52; Lc. 18:35-43.\x* pa tinamit Jericó, eq'uiy vinak xepe chiquij. \v 30 Chuchi' bey chiri' ec'o ca'i' man yetzu'un ta\x * \xo 20:30 \xt Mt. 9:27.\x* etz'uyul. Tok xquic'axaj chi ja ri Jesús ri nik'ax chiri', cof xech'o y xqui'ij: ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj\x * \xo 20:30 \xt Sal. 145:8; He. 4:15.\x* kavech! xecha'. \v 31 Jac'a ri vinak xequich'olij richin quetane-ka. Pero rije' xa más cof xech'o-pe y xqui'ij: ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj kavech! xecha'. \v 32 Xpa'e' c'a ka ri Jesús, xeroyoj y xuc'utuj chique: ¿Achique nijo' chi nin-en chive? xcha'. \v 33 Rije' xqui'ij: Ajaf, roj nikajo' nkutzu'un, xecha'. \v 34 Ri Jesús xupokonaj quivech, y romari' xuya-apu ruk'a' chi tak runak'-quivech. Can jari' xetzu'un chic y xquitzekle'ej-e ri Jesús. \c 21 \s1 Ri nimalaj ruc'ulic ri Jesús pa tinamit Jerusalem \r (Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19) \p \v 1 Tok ri Jesús, ri ru-discípulos y ri ajani ebenak quiq'uin nakaj chic ec'o-vi-apu che ri tinamit Jerusalem, ri achique lugar c'o-vi ri aldea Betfagé ri c'o-apu chunakaj ri juyu' Olivos,\x * \xo 21:1 \xt Zac. 14:4.\x* ri Jesús xerutak-apu ca'i' ru-discípulos,\x * \xo 21:1 \xt Mr. 11:1; Lc. 19:29.\x* \v 2 y xu'ij c'a e chique: Quixbin-apu chupan la aldea la c'o-apu la'; xe xquixoc-apu, jari' nivil jun burra yukul, y jun alaj burro riq'uin. Tisolo-pe y que'ic'ama-pe chuve. \v 3 Si c'o jun ri c'o achique xtu'ij-pe chive, rix ti'ij che: Yec'atzin che ri Ajaf,\x * \xo 21:3 \xt Sal. 24:1.\x* pero xa cha'anin xquerutzolij-pe, quixcha' can. Quiri' xu'ij-e ri Jesús chique. \v 4 Ronojel re' xbanataj, richin quiri' nibanataj ri tz'iban can roma ri jun profeta ojer can. Ri ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri profeta quire' nu'ij: \q1 \v 5 Tiya' c'a rutzijol chique ri ec'o pa tinamit Sion,\x * \xo 21:5 \xt Is. 62:11.\x* y quire' ti'ij: \q1 Titz'eta', ja petenak ri i-Rey iviq'uin, \q1 (Ch'uch'uj, me'l oc) ránima petenak, (ch'ocol, tz'uyul) pe chirij jun alaj burro, \q1 Ral jun burra\x * \xo 21:5 \xt Zac. 9:9.\x* richin eka'n. \m Quiri' ri tz'iban can. \m \v 6 Xebe c'a\x * \xo 21:6 \xt Mr. 11:4.\x* ri ca'i' discípulos, xequibana' ri achel bin-e chique roma ri Jesús. \v 7 Xquiq'uen-pe ri burra y ri ral y xquiya-e jujun quitziak\x * \xo 21:7 \xt 2 R. 9:13.\x* chiquij ri avaj, y (xch'oque', xtz'uye') c'a e ri Jesús pa ruvi' ri tziek. \v 8 Y man juba' ta oc vinak ebenak chirij, y eq'uiy chique niquiriq'uila' jujun quitziak pa rubey richin niquiya' ruk'ij. Ch'aka' xequichoyola' ruk'a' tak che'\x * \xo 21:8 \xt Lv. 23:40; Jn. 12:13.\x* y yequiyala-ka pa rubey ebenak. \v 9 Ri ebenak chuvech y ri ebenak chirij, riq'uin cuchuk'a' quire' niqui'ij: ¡Matiox chi petenak re riy-rumam can ri rey David!\x * \xo 21:9 \xt Mt. 22:42; Mr. 12:35-37; Lc. 18:38; Ro. 1:3.\x* ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' re petenak pa rubi' ri Ajaf!\x * \xo 21:9 \xt Sal. 118:26; Mt. 23:39.\x* ¡Matiox che ri Dios chicaj! yecha'. \v 10 Tok ri Jesús xoc-apu pa tinamit Jerusalem,\x * \xo 21:10 \xt Mr. 11:15; Lc. 19:45.\x* conojel ri vinak xepe chutz'etic y niquibila' chiquivech: ¿Achique cami achi re'? yecha'. \v 11 Re' jare' ri Jesús, ri profeta ri nitzijon ri ch'abel ri ni'ix che roma ri Dios.\x * \xo 21:11 \xt Jn. 6:14.\x* Rija' aj pa tinamit Nazaret, ri tinamit ri c'o pa Galilea, yecha'. \s1 Ri Jesús yerokotaj-pe ri quibanon c'ayibel che racho ri Dios \r (Mr. 11:15-19; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22) \p \v 12 Chiri' pa tinamit Jerusalem, ri Jesús xoc pa racho ri Dios\x * \xo 21:12 \xt Mal. 3:1, 2; Mr. 11:11.\x* y xerokotaj-pe conojel ri yec'ayin y ri yelok'on chiri'. Xuticmayila' can qui-mesas\x * \xo 21:12 \xt Jn. 2:13-15.\x* ri eq'uexoy ruvech méra, y ri quich'acat ri yec'ayin palomas, \v 13 y quire' xu'ij chique: Chupan ri tz'iban can, ri Dios nu'ij: Ri vacho, jay\x * \xo 21:13 \xt Is. 56:7.\x* richin oración. Jac'a rix xa quijul elek'oma'\x * \xo 21:13 \xt Jer. 7:11; Mr. 11:17; Lc. 19:46.\x* ibanon che, xcha' chique. \p \v 14 Chiri' pa racho\x * \xo 21:14 \xt Hch. 3:1-10.\x* ri Dios, ec'o man yetzu'un ta\x * \xo 21:14 \xt Is. 35:5.\x* y ec'o man utz ta cakan\x * \xo 21:14 \xt Mt. 11:4, 5.\x* ri xejel-apu riq'uin ri Jesús, y rija' xu'on chique chi xec'achoj.\x * \xo 21:14 \xt Hch. 10:38.\x* \v 15 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, xa xcataj coyoval tok xquitz'et ri nimalaj tak milagros ri yerubanala', y chi ri ch'utik alabo chiri' chuvech racho ri Dios riq'uin cuchuk'a' quire' niquibila': ¡Matiox chi xuka ri ka-Rey, ri riy-rumam\x * \xo 21:15 \xt Is. 11:1; Mt. 22:42; Jn. 7:42.\x* can ri David! yecha'. \v 16 Roma c'a ri', quire' xqui'ij che ri Jesús: ¿Navac'axaj ri yetajin chubixic ri ac'ola'? xecha'. Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ja', ninvac'axaj. ¿Man itz'eton ta c'a ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios c'a? Chiri' nu'ij: \q1 Rat Dios, ja pa quichi' ri ch'utik ac'ola' y ri c'a yetz'uman\x * \xo 21:16 \xt Sal. 8:2.\x* na, \q1 Chiri' ayo'on-vi chi rat tz'akat ak'ij nac'ul. \m Quiri' ri tz'iban can, xcha' ri Jesús. \m \v 17 Y tok eruyo'on chic can ri achi'a' ri', xel-e ri pa Jerusalem, xec'uje' jun ak'a' pan aldea Betania.\x * \xo 21:17 \xt Mr. 11:1-11; Jn. 11:18; 12:1-8.\x* \s1 Ri Jesús nu'ij che jun mata higo chi man jun bey chic xtuya' ruvech \r (Mr. 11:12-14, 20-26) \p \v 18 Cumaj yan chuca'n k'ij, ri Jesús nivayijan\x * \xo 21:18 \xt Mr. 11:12-14.\x* xtzolij-pe pa tinamit Jerusalem. \v 19 C'o c'a jun mata higo xutz'et-apu chuchi' bey, y xjote-apu chuxe'. Pero man jun ch'uti ruvech xril, xa ruyon ruxak. Roma c'a ri', ri Jesús quire' xu'ij che ri che': Man jun bey chic xtaya' avech, xcha' che. Y ri che' cha'anin xchakij-ka. \v 20 Tok ri discípulos xquitz'et chi can xchakij-vi-ka ri mata higo,\x * \xo 21:20 \xt Mr. 11:20, 21.\x* xquibila' chiquivech: ¿Achel chi can cha'anin xchakij-ka ri mata higo? xecha'. \v 21 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on: Can kitzij nin-ij chive: Si rix cukul ic'u'x,\x * \xo 21:21 \xt Mt. 17:20; Mr. 11:23; Lc. 17:6; Stg. 1:6.\x* y man caca' ta ni'en-ka che ri ivánima, man xe ta che jun mata higo xti'en chi nichakij-ka, ja jun re jun juyu' re', si xti'ij che chi tel-e vave' y tik'ax chupan ri mar, can quiri' vi xtibanataj. \v 22 Ronojel ri nic'utuj rix tok ni'en orar, si cukul ic'u'x nic'utuj, can xtiyo'ox-vi-pe chive,\x * \xo 21:22 \xt Mt. 7:7; Mr. 11:24; Lc. 11:9; Stg. 5:16.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ec'o yec'utun che ri Jesús chi achique biyon che chi yerubanala' ri najin riq'uin \r (Mr. 11:27-33; Lc. 20:1-8) \p \v 23 Tok ri Jesús ja yerutijoj ri vinak chiri' pa racho ri Dios, ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri vinak, xejel-apu riq'uin y xquic'utuj che:\x * \xo 21:23 \xt Lc. 20:21.\x* ¿Achique ak'a' rat chi ye'abanala' ronojel re yatajin riq'uin?\x * \xo 21:23 \xt Ex. 2:14; Hch. 4:7; 7:17.\x* ¿Y (achique, acu'x) x-in chave chi quire' que'abanala'? xecha' che. \v 24 Ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Quiri' mismo yin c'o jun ninjo' ninc'utuj chive, y si xti'ij-pe chuve ri achique xtinc'utuj chive, yin xtin-ij chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' richin yenbanala' quire'.\x * \xo 21:24 \xt Job 5:13.\x* \v 25 Jac'ari' xuc'utuj chique: Tok ri Juan xeru'on bautizar ri vinak, ¿Dios cami biyon-pe che, o xa vinak? xcha'. Jac'a rije' quire' niquic'utula-ka chiquivech: Si xtika'ij chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe, ri Jesús xtu'ij chike chi achique roma man xkanimaj ta. \v 26 Y si xtika'ij chi xa vinak xe'in che ri Juan, roj nikaxi'ij-ki' chi ri tinamit yecataj-pe chikij, roma chiquivech conojel, ri Juan can profeta vi,\x * \xo 21:26 \xt Mt. 14:5; Mr. 6:20; Lc. 20:6; Jn. 5:35; 10:41, 42.\x* yecha'. \v 27 Jac'ari' xqui'ij-apu che ri Jesús: Roj man keteman ta, xecha'. Y ri Jesús xu'ij chique: Quiri' mismo xtin-en yin; man xtin-ij ta chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' chi yenbanala' quire', xcha'. \s1 Ri ejemplo chirij jun tata'aj y ca'i' ruc'ajol \p \v 28 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Vacami c'a, rix ti'ij-pe ri achique ninojij pa ruvi' ri xtin-ij chive: C'o jun achi ec'o ca'i' ruc'ajol. Rija' xbe-apu riq'uin ri na'ey ruc'ajol y quire' xu'ij che: Nuc'ajol, vacami cabin, catesamaj ri pa juyu' ri katicon-vi uva, xcha' che. \v 29 Jac'a ri ala' xu'ij che ri rutata':\x * \xo 21:29 \xt Lc. 15:18.\x* Manak samaj ninjo' nin-en yin, xcha'. Pero c'a juba' tu'ij quiri', xunojij-ka chi man utz ta ri xu'ij,\x * \xo 21:29 \xt Is. 55:6, 7; Dn. 4:34-37; Mt. 3:2; Hch. 26:20.\x* y xa xbe ri pa samaj.\x * \xo 21:29 \xt Jon. 3:3.\x* \v 30 Xbe c'a apu ri tata'aj riq'uin ri jun chic ruc'ajol, y achel xu'ij che ri na'ey ruc'ajol, quiri' mismo xu'ij che ri ruca'n. Ri ala' ri' xu'ij che ri rutata': Utz c'a, ja yi'e, xcha'. Pero xa man xerubana' ta\x * \xo 21:30 \xt Mt. 7:21-23; 15:8.\x* ri samaj. \v 31 ¿Achique chique ri ca'i' alabo re' ri xbano ri nrojo' ri tata'aj, ninojij rix? xcha' ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xqui'ij: Ja ri na'ey ala', xecha'. Ri Jesús xu'ij chique: Yin kitzij nin-ij chive chi xa ja ri c'uluy tak impuestos y ri ixoki'\x * \xo 21:31 \xt Lc. 7:37-50.\x* man utz ta quic'aslen, jari' ri xque'oc na'ey chivech rix chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. \v 32 Roma tok xpe ri Juan ri Bautista,\x * \xo 21:32 \xt Mt. 3:1.\x* xuc'ut jun chojmilaj bey chivech,\x * \xo 21:32 \xt Is. 35:8; Jer. 6:16.\x* y rix man xinimaj ta. Xaxe ri c'uluy tak impuestos\x * \xo 21:32 \xt Lc. 3:12.\x* y ri ixoki' man utz ta quic'aslen ri xeniman. Jac'a rix, masque xitz'et chi rije' xquinimaj, pero rix man xijal ta ino'oj richin ta xinimaj. \s1 Ri ejemplo chiquij ri itzel tak achi'a' ri yesamajin ruvech jun juyu' \r (Mr. 12:1-12; Lc. 20:9-19) \p \v 33 Tivac'axaj na pe jun chic ejemplo: C'o jun tata'aj xutic uva chuvech jun rujuyu'\x * \xo 21:33 \xt Sal. 80:8, 9; Cnt. 8:11; Is. 5:1; Jer. 2:21.\x* y xuc'ojoj rij. Xu'on can jun achel pila ri pa rujuyu' richin niyitz'-vi ri uva, xu'on jun garita quichin ri chajinel y xuya' can ri rujuyu' pa (k'uch, cuchubal) chique ca'i-oxi'\x * \xo 21:33 \xt Lc. 20:9.\x* achi'a' ri xquesamajin ruvech, c'ajari' xbe naj.\x * \xo 21:33 \xt Mt. 25:14; Mr. 12:1.\x* \v 34 Tok xril k'ij chi nich'up ruvech ri uva, ri tata'aj re' xerutak-e jujun rusamajela' quiq'uin ri yesamajin ruvech ri juyu' richin nequic'ama' ri parte che ri tico'n ri can richin vi rija'.\x * \xo 21:34 \xt Cnt. 8:11.\x* \v 35 Pero ri yesamajin ruvech ri juyu', xa chi oyoval xequic'ul-vi\x * \xo 21:35 \xt 2 Cr. 36:16.\x* ri samajela'. Jun xquich'ey-pe, jun xquic'ak-pe che abaj\x * \xo 21:35 \xt 2 Cr. 24:21.\x* y jun xquicamisaj. \v 36 Ri rajaf ri juyu' xerutak chic e ch'aka' samajela', más eq'uiy que chuvech ri xerutak na'ey. Jac'a ri yesamajin ruvech ri juyu', mismo chi oyoval xequic'ul-vi, achel xqui'en-pe chique ri xetak na'ey. \v 37 Pa ruq'uisbel, ri rajaf ri juyu' xutak-e\x * \xo 21:37 \xt Jn. 3:16; He. 1:2.\x* ri ruc'ajol quiq'uin roma quire' nunojij: Si ja ri nuc'ajol ri xteka quiq'uin, can xqueniman-vi chuvech, xcha-ka pa ránima. \v 38 Pero ri yesamajin ruvech ri juyu', tok xquitz'et chi ja ruc'ajol\x * \xo 21:38 \xt Hch. 4:27.\x* rajaf ri juyu' ri tzalan-apu quiq'uin, quire' niquibila' chiquivech: Jare' ntoc can rajaf ri juyu' re'. Quire' quixampe, tikacamisaj,\x * \xo 21:38 \xt Jn. 11:53.\x* y tikabana-ka kichin che ri juyu' ri xtiyo'ox che ri c'ajol re', xecha'. \v 39 (Xquitz'om, xquichop) ruc'ajol rajaf ri juyu', xquelesaj-pe ri pa juyu' y xquicamisaj.\x * \xo 21:39 \xt Hch. 2:23.\x* \v 40 Tok xtipe rajaf ri juyu' ri ticon uva chuvech, ¿achique cami xtu'on chique ri yesamajin ruvech ri rujuyu'? xcha' ri Jesús. \v 41 Rije' xqui'ij: Ri rajaf ri juyu' man jun chic quipokonaxic xtu'on ri itzel tak achi'a' ri', xa xquerucamisaj;\x * \xo 21:41 \xt Dt. 4:27.\x* y ri rujuyu' xtuya' chic pa (k'uch, cuchubal) chique ch'aka' chic\x * \xo 21:41 \xt Lc. 20:16.\x* samajela' ri can c'o che ri tico'n xtiquiya' che ri rajaf tok nril k'ij richin ri ch'upuj, xecha'. \p \v 42 Y ri Jesús xu'ij c'a chique: ¿Man jun bey ibanon leer ri nu'ij chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tz'iban can quire' nu'ij: \q1 Ri abaj\x * \xo 21:42 \xt Sal. 118:22; Is. 28:16; Mr. 12:10; Hch. 4:11.\x* ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, \q1 Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay. \q1 Ja ri Ajaf xbano quiri' che, \q1 Y roj ntel-e runak'-kavech nikatz'et. \m Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios. \m \v 43 Xa roma c'a ri' nin-ij chive chi rix man chic xtiyo'ox ta lugar chive chi xquixc'uje' chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno\x * \xo 21:43 \xt Mt. 8:12.\x* ri Ajaf Dios. Xa ch'aka' chic ri xquec'uje' can pan iq'uexel, ri can queteman xtiquisamajij ri ruyo'on can ri Dios chique richin c'o utz nuq'uen-pe che ri gobierno ri'. \v 44 Ri xtitzak pa ruvi' ri abaj re',\x * \xo 21:44 \xt Is. 8:14; Ro. 9:32, 33; 1 Co. 1:23.\x* xtimulumu' chuvech, y ri xtika ri abaj re' chirij, nichiquicho'\x * \xo 21:44 \xt Dn. 2:44; Zac. 12:3.\x* chuxe', xcha' ri Jesús. \p \v 45 Tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos xquic'axaj ri ejemplo ri xerutzijoj ri Jesús, (xk'ax, xno') chiquivech chi xa chiquij rije' xch'o-vi-ka. \v 46 Pero masque niquitij quik'ij chi nicajo' (niquitz'om, niquichop), xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri tinamit; roma chiquivech ri vinak, ri Jesús can profeta vi.\x * \xo 21:46 \xt Lc. 7:16.\x* \c 22 \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun c'ulubic \p \v 1 Ri Jesús xch'o chic jun bey chique ri quimolon-apu-qui', y riq'uin ejemplos quire' xu'ij chique: \v 2 Chupan ri aj chicaj gobierno, ri Dios vacami nu'on junan riq'uin ri xu'on jun rey pa runimak'ij\x * \xo 22:2 \xt Lc. 14:16.\x* ruc'ulubic\x * \xo 22:2 \xt Ap. 19:7, 9.\x* ri ruc'ajol. \v 3 Ri rey xerutak rusamajela' richin xecoyoj ri yo'on rutzijol chique chi yepe chupan ri c'ulubic. Jac'a ri xe'oyox man xcajo' ta xepe. \v 4 Xerutak chic ch'aka' samajela' y xu'ij-e chique: Te'ibij chique ri nuyo'on rutzijol chique, chi quepe chupan re nimak'ij, roma nubanon chic rubanic ronojel richin ri va'in.\x * \xo 22:4 \xt Pr. 9:2.\x* Ri achij tak nuváquix y ri ch'aka' chic chicop ri xentiojirisaj richin yec'atzin chupan ri k'ij re', xin-en yan quibanic y ronojel c'o chic, quixcha' chique. \v 5 Pero ri xe'oyox, xa achel mana-ta chique xe'an-vi tzij.\x * \xo 22:5 \xt Sal. 81:11.\x* Ec'o xa xe'esamaj pa tak juyu', ec'o xe'ec'ayin, ec'o xe'elok'on. \v 6 Pero ch'aka' chique rije' (xequitz'om, xequichop) rusamajela' ri rey, juye' quivech xqui'en y xequicamisaj. \v 7 Tok ri rey xrac'axaj ri achique xbanataj quiq'uin ri rusamajela', xcataj royoval.\x * \xo 22:7 \xt Lc. 19:27.\x* Xerutak c'a e ru-soldados richin xe'equicamisaj\x * \xo 22:7 \xt Is. 10:5-7; Jer. 51:20-23.\x* ri xebano ri camic y richin xquiporoj can ri quitinamit. \v 8 Jac'ari' tok ri rey quire' chic xu'ij chique ri rusamajela': Ronojel ri nic'atzin chupan ruc'ulubic ri nuc'ajol banon chic rubanic, pero roma xa man xepe ta ri xyo'ox rutzijol chique, chiri' xk'alajin-vi chi rije' can man nuc'ul ta vi\x * \xo 22:8 \xt Hch. 13:46.\x* chi yepe chupan ri nimak'ij re'. \v 9 Vacami c'a, quixbin pa tak rucrusil tak bey, que'ivoyoj-pe conojel ri ye'ivil-pe richin yepe chupan ri c'ulubic, xcha'. \v 10 Xebe c'a ri samajela' pa tak rucrusil tak bey, xequimol-pe conojel ri xequil,\x * \xo 22:10 \xt Mt. 13:47.\x* utz man utz quic'aslen, y xnoj ri jay ri x-an-vi ri c'ulubic. \p \v 11 Tok ri rey xoc-apu richin yerutz'et conojel ri xeroyoj, xutz'et chi c'o jun man rucusan ta ri tziek\x * \xo 22:11 \xt 2 Co. 5:3; Ap. 3:4; 19:8.\x* ri niyo'ox chique ri ye'oyox pa jun c'ulubic. \v 12 Y ri rey xuc'utuj che: Amigo, ¿achel xatiquer xatoc-pe vave' tok man acusan ta ri tziek\x * \xo 22:12 \xt Ro. 10:1-3; Fil. 3:7-9.\x* ri nic'atzin chupan ri c'ulubic? xcha' che. Jac'a ri achok che xch'o-vi ri rey, man jun ch'abel\x * \xo 22:12 \xt Ro. 3:19.\x* xtiquer xu'ij. \v 13 Jac'ari' tok ri rey xu'ij chique ri rusamajela': Tixima-e ruk'a-rakan ri jun re', y chupan ri más roch' che ri k'eku'n te'ic'aka-vi can. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.\x * \xo 22:13 \xt Mt. 8:12.\x* \v 14 Roma masque eq'uiy ri ye'oyox, pero xa juba' oc ri xquecha'ox\x * \xo 22:14 \xt Mt. 20:16.\x* can. Quiri' ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús. \s1 Nic'utux che ri Jesús si utz o man utz ta nitoj ri impuesto \r (Mr. 12:13-17; Lc. 20:20-26) \p \v 15 Ri achi'a' fariseos\x * \xo 22:15 \xt Mr. 12:13.\x* xequimolo-qui' juc'an chic, richin niqui'ij chiquivech achique ta niqui'en richin nika ri Jesús pa quik'a'\x * \xo 22:15 \xt Lc. 20:20.\x* riq'uin ri achique yerutzijoj. \v 16 Xequitak-e jujun tzekle'ey quichin rije' y ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes\x * \xo 22:16 \xt Mr. 3:6; 12:13.\x* riq'uin ri Jesús richin xqui'ij che: Tijonel, roj keteman chi rat ja ri kitzij nika chavech, chi pa ruchojmil nac'ut rubey ri Dios, y keteman chi utz man utz jun vinak chavech, rat man najal ta ruchojmil ri kitzij. \v 17 Vacami c'a, ta'ij chike: ¿Nuya' cami lugar ru-ley ri Dios chi nitoj impuesto che ri rey César,\x * \xo 22:17 \xt Lc. 3:1.\x* o xa manak? xecha'. \v 18 Pero ri Jesús reteman ri itzel ri niquinojij pa cánima. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij richin nijo' yika pan ik'a'? Rix xa ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. \v 19 Tic'utu-pe ri méra ri nicuses richin nitoj ri impuesto, xcha' chique. Y rije' xquiya-apu jun denario\f + \fr 22:19 \ft Tacanoj ri ch'abel denario chupan ri “Ruchojmil jujun tak ch'abel” ri c'o can ruq'uisbel che ri vuj re', richin navetemaj ri ajani rajil ri méra re'.\f* che. \v 20 Jac'ari' ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'. \v 21 Richin ri rey César, xecha'. Y ri Jesús xu'ij c'a chique: Tiya' che ri César\x * \xo 22:21 \xt Lc. 23:2; Ro. 13:7.\x* ri can richin vi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richin vi ri Dios, xcha'. \v 22 Tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, can achique na xquina'.\x * \xo 22:22 \xt Job 5:13.\x* Xa xquiya' can, y xebe. \s1 Ri anima'i' can xquec'astaj-vi \r (Mr. 12:18-27; Lc. 20:27-40) \p \v 23 Chupan ri k'ij ri', ec'o achi'a' saduceos xe'ech'o riq'uin ri Jesús. Ri saduceos\x * \xo 22:23 \xt Mt. 3:7; 16:6; Mr. 12:18; Hch. 4:1; 5:17.\x* man niquinimaj ta chi ri anima'i'\x * \xo 22:23 \xt Lc. 20:27; Hch. 23:8; 1 Co. 15:12.\x* xquec'astaj chic, y romari' quire' xquic'utuj che: \v 24 Tijonel, ri Moisés quire' rutz'iban can: Tok c'o jun achi c'o rixayil, pero man jun ralc'ua'l chiri' tok (nicom, niquen) e, nic'atzin chi jun ruchak' o runimal ri ámna nic'ule' riq'uin ri ixok, richin nic'uje' ral ri xa pa rubi' ri na'ey rachijil\x * \xo 22:24 \xt Dt. 25:5, 6.\x* xtiyo'ox-vi-ka. \v 25 Chikacojol roj c'o jun bey quire' xbanataj: Ec'o vuku' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri na'ey xc'ule', pero (xcom, xquen) e y man jun ralc'ua'l xc'uje'. Ri rixayil xoc can rixayil ri ruchak'. \v 26 Quiri' mismo xbanataj riq'uin ri ruca'n achi, (xcom, xquen) e chuvech ri ixok, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. Ri rox achel xqui'en-e ri ca'i' na'ey tak achi'a', quiri' mismo xu'on-e, y ri ixok c'a xc'uje' na can. Chi vuku' achi'a' quiri' xqui'en-e; \v 27 y c'a pa ruq'uisbel (xcom, xquen) e ri ixok. \v 28 Rat na'ij chi c'o na jun k'ij xquec'astaj-pe ri anima'i'. Tok xtuka ri k'ij ri', ¿achique chique ri vuku' achi'a' re' xtoc rachijil ri ixok, tok chi vuku' achi'a' xe'oc rachijil? xecha' ri saduceos. \p \v 29 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Rix xa rix satznak riq'uin ri ni'ij, xa man iveteman ta ri nu'ij ruch'abel ri Dios,\x * \xo 22:29 \xt Jn. 20:9.\x* ni man iveteman ta achique nitiquer nu'on ruchuk'a' ri Dios. \v 30 Roma tok xtuka ri k'ij chi ri anima'i' xquec'astaj-e, man xquec'ule' ta chic, ni manak chic xtiquiya' quitzij richin c'ulubic, xa xque'oc achel ru-ángeles\x * \xo 22:30 \xt Sal. 103:20; Zac. 3:7.\x* ri Dios chicaj. \v 31 Pero chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. ¿Man ibanon ta c'a leer ri ru'in can ri Dios chive? Rija' nu'ij: \v 32 Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob.\x * \xo 22:32 \xt Ex. 3:6, 16; Mr. 12:26; Lc. 20:37; Hch. 7:32; He. 11:16.\x* Roma ri Dios man qui-Dios ta ri manak quic'aslen; rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen, xcha' ri Jesús. \v 33 Can achique na xquina'\x * \xo 22:33 \xt Mt. 7:28.\x* ri ajani quimolon-qui' tok xquic'axaj ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi. \s1 Ri mandamiento ri más c'o rakale'n \r (Mr. 12:28-34) \p \v 34 Ri achi'a' fariseos cha'anin xquimol-qui' richin niquinojij achique xtiqui'en, tok xquic'axaj chi ri Jesús xutz'apij quichi' ri achi'a' saduceos riq'uin ri xu'ij. \v 35 Y jun chique ri fariseos ri q'uiy reteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, xaxe richin can ta nika ri Jesús pa ruk'a',\x * \xo 22:35 \xt Lc. 10:25.\x* quire' xuc'utuj-apu che: \v 36 Tijonel, ¿achique chique ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri más c'o rakale'n? \v 37 Ri Jesús xu'ij che: Ja ri tajo' ri Avajaf Dios riq'uin ronojel avánima,\x * \xo 22:37 \xt Dt. 6:5; 10:12; 30:6; Pr. 23:26.\x* riq'uin ronojel ac'aslen, y riq'uin ronojel ano'oj. \v 38 Jari' ri na'ey y ri más c'o rakale'n chique ri mandamientos. \v 39 Y ri ruca'n juba' ma junan y quire' nu'ij: Achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo'\x * \xo 22:39 \xt Lv. 19:18; Mt. 19:19; Mr. 12:31; Ro. 13:9; Gá. 5:14; Stg. 2:8.\x* conojel. \v 40 Ja ca'i' mandamientos re' ri ocunak ruc'u'x ronojel ri nu'ij\x * \xo 22:40 \xt Mt. 7:12; Ro. 13:8-10.\x* chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y ruc'u'x ronojel ri qui'in can ri profetas ojer can, xcha' ri Jesús. \s1 ¿Achok ralc'ua'l ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios? \r (Mr. 12:35-37; Lc. 20:41-44) \p \v 41 C'a quiri' na quimolon-qui' ri achi'a' fariseos chuvech, tok ri Jesús quire' xuc'utuj chique: \v 42 ¿Achique ninojij rix chirij ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios y achok ralc'ua'l?\x * \xo 22:42 \xt Hch. 2:25-36; Ro. 1:3, 4.\x* Rije' xqui'ij: Ralc'ua'l ri rey David,\x * \xo 22:42 \xt Mt. 1:1; Mr. 12:35-37; Hch. 2:30.\x* xecha'. \v 43 Y ri Jesús xu'ij chique: Si xaxe choj jun ralc'ua'l ri rey David, ¿achique roma ri David xu'ij Vajaf che? Roma ri David tok uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu,\x * \xo 22:43 \xt 2 P. 1:21; Hch. 2:30.\x* xu'ij: \q1 \v 44 Ri Ajaf Dios quire' xu'ij che ri Vajaf: \q1 Catz'uye-pe pa nu-derecha\x * \xo 22:44 \xt Sal. 110:1; Hch. 2:34; He. 10:12.\x* \q1 C'a ja tok xquenya' chuxe' avakan ri itzel\x * \xo 22:44 \xt 1 Co. 15:25; He. 1:13.\x* yatquitz'et. \m Quiri' xu'ij. \m \v 45 Si ri rey David nu'ij Vajaf che, ¿achique roma ni'ix chi xa choj jun riy-rumam can ri rey David? xcha' ri Jesús. \v 46 Y man jun xtiquer xtzolin-apu ruvech rutzij\x * \xo 22:46 \xt Lc. 14:6.\x* riq'uin ri xuc'utuj chique. Ja k'ij ri' xtiquer-e chi nis-ta jun chic xucovij-ri' richin c'o más xuc'utuj-apu che ri Jesús. \c 23 \s1 Ri Jesús nu'ij ri quimac ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley \r (Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54; 20:45-47) \p \v 1 Jac'ari' tok ri Jesús xch'o chiquivech ri quimolon-qui' riq'uin y chiquivech ri ru-discípulos, y quire' xu'ij: \v 2 Ja ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y ri achi'a' fariseos ri ec'o can pa ruq'uexel ri Moisés richin yixquitijoj. \v 3 Romari' ronojel ri niqui'ij chive, rix tinimaj y tibana'. Pero man ti'en achel niqui'en rije'. Roma rije' niquitzijoj ri ru-ley ri Dios, pero man niquinimaj ta ri nu'ij. \v 4 Roma rije' can yequitakchi'ij ri vinak chuxe' eka'n\x * \xo 23:4 \xt Hch. 15:10.\x* ri man juba' ta oc ralal y c'ayef ruc'uaxic, pero rije' nis-ta niquisiloj jun ch'uti ruvi-quik'a' richin niquic'uaj\x * \xo 23:4 \xt Lc. 11:46.\x* ri eka'n. \v 5 Ronojel ri niqui'en, xaxe roma nicajo' chi utz quetz'et\x * \xo 23:5 \xt Mt. 6:1, 2, 5, 16.\x* coma ri vinak. Roma rije' nic'aj-quivech y chirij tak quik'a'\x * \xo 23:5 \xt Ex. 13:9.\x* yequiya-apu jun pedazo tz'un ri achok chuvech tz'iban-vi jujun versículo richin ruch'abel ri Dios, y chovon niqui'en-ka che retz'eba'l\x * \xo 23:5 \xt Nm. 15:38; Dt. 22:12.\x* ri ruchi' tak quitziak. \v 6 Tok ye'oyox richin jun va'in, nika chiquivech chi yetz'uye' pa na'ey tak ch'aquet,\x * \xo 23:6 \xt Lc. 20:46.\x* y quiri' mismo yequibanala' ri pa tak sinagogas. \v 7 Nika chiquivech chi ye'an saludar ri niquimol-vi-qui' ri vinak. Y nika chiquivech ni'ix chique coma ri vinak chi etijonel pa ruvi' ri ley. \v 8 Jac'a rix man tirayij chi ni'ix chive chi rix tijonel,\x * \xo 23:8 \xt Stg. 3:1.\x* roma xaxe Jun ri Kitzij Tijonel. Jac'a rix xa chi'ivonojel junan ivech. \v 9 Y man ti'ij katata' che jun vinak vave' choch'ulef roma c'o ruk'ij. Roma xaxe Jun ri Tata'aj\x * \xo 23:9 \xt Mal. 1:6; Ro. 8:14-17.\x* pan ivi', y ri' chicaj c'o-vi. \v 10 Ni man tirayij chi ri vinak niqui'ij uc'uay bey chive. Roma xaxe jun Uc'uay bey c'o, y ri' ja ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios. \v 11 Ri más c'o ruk'ij chive rix, nic'atzin chi rija' jun ri nito'on ivichin.\x * \xo 23:11 \xt Mt. 20:26.\x* \v 12 Roma ri niquina-qui' chi can c'o quik'ij, xa xti'an chique chi manak oc quik'ij.\x * \xo 23:12 \xt Dn. 4:30.\x* Jac'a ri co'ol oc niquina-ka-qui', xa xti'an chique chi c'o quik'ij.\x * \xo 23:12 \xt Job 22:29; Pr. 15:33; 29:23; Lc. 14:11; 18:14; Stg. 4:6; 1 P. 5:5.\x* \p \v 13 Pero, ¡tok'ex ivech rix fariseos y rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley! Can ivichin vi chi ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. Roma ik'aton bey\x * \xo 23:13 \xt Lc. 11:52.\x* chiquivech ri nicajo' ye'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno. Quiri' nin-ij chive roma rix man yixoc ta ruvinak, y ri nicajo' ye'oc ruvinak, man niya' ta lugar chique. \v 14 ¡Tok'ex ivech rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley y rix fariseos! Can ivichin vi chi ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. Roma jabel yixno' (chubanic, cho'onic) richin c'o nivelek'aj chique ri malcani' tak ixoki'.\x * \xo 23:14 \xt Ez. 22:25.\x* Nibananej riq'uin ri ye'ibanala' layoj tak oraciones. Romari', más q'uiy\x * \xo 23:14 \xt Mr. 12:40; Lc. 20:47.\x* castigo xtika pan ivi'. \v 15 ¡Tok'ex ivech rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley y rix fariseos! Can ivichin vi chi ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. Roma rix nik'asala' ya' y nik'asala' roch'ulef richin ye'icanoj tzekle'ey ivichin, y tok ivilon chic jun ri ikasan chic ránima richin yixrunimaj, xa ni'en che ri vinak ri' chi ca'i' tanto más itzel ruc'aslen que chivech rix, y romari' ja jun rija' ni'e pa k'ak'.\x * \xo 23:15 \xt Mt. 5:22.\x* \p \v 16 ¡Tok'ex ivech rix ri nina-ka-ivi' chi rix uc'uay bey!\x * \xo 23:16 \xt Is. 56:10; Mt. 15:14; Mal. 2:8.\x* Roma rix ni'ij chi jun vinak ri nuc'uxlaj ri racho ri Dios richin nu'on jurar,\x * \xo 23:16 \xt Mt. 5:33.\x* man jun nu'on masque man nu'on ta ri nu'ij, yixcha'. Pero si jun vinak nuc'uxlaj ri oro ri c'o pa racho ri Dios richin nu'on jurar, nic'atzin chi nu'on ri nu'ij. Quiri' ri nic'ut rix. \v 17 Xa rix nacanak tak vinak, y xa man yixtzu'un ta, roma, ¿achique ri más c'o rakale'n? ¿Ja ri oro ri c'o pa racho ri Dios o ja ri racho ri Dios ri nibano lok'olaj\x * \xo 23:17 \xt Ex. 30:29.\x* che ri oro ri c'o chiri'? \v 18 Jun chic, rix ni'ij: Ri nic'uxlan ri altar richin nu'on jurar, man jun nu'on masque man nu'on ta ri nu'ij, yixcha'. Jac'a ri nic'uxlan ri sipanic ri nic'uje' pa ruvi' ri altar, nic'atzin chi nu'on ri nu'ij, yixcha'. \v 19 Rix xa man jun ruchojmil ri itzij y xa man yixtzu'un ta, roma, ¿achique ri más c'o rakale'n? ¿Ja ri sipanic o ja ri altar? Ja ri altar ri más c'o rakale'n,\x * \xo 23:19 \xt Ex. 29:37.\x* roma jari' ri nibano lok'olaj che ri sipanic. \v 20 Ri nic'uxlan ri altar richin nu'on jurar, man xe ta ri altar nuc'uxlaj, xa ja jun ri sipanic ri nisuj pa ruvi' ri altar. \v 21 Ri nic'uxlan racho ri Dios\x * \xo 23:21 \xt 1 R. 8:13; 2 Cr. 6:2.\x* richin nu'on jurar, man xe ta ri jay nuc'uxlaj, xa ja jun ri rajaf ri jay. \v 22 Y ri nic'uxlan ri caj richin nu'on jurar, nuc'uxlaj ri lok'olaj rutz'uyubal\x * \xo 23:22 \xt Sal. 11:4; Mt. 5:34; Hch. 7:49.\x* ri Dios, y ri Dios ri tz'uyul chupan. \p \v 23 ¡Tok'ex ivech rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley y rix fariseos! Can ivichin vi chi ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. Roma hasta ronojel quivech ichaj achel ri alavina, ri anís y ri comino nivajlaj cakan richin nivelesaj ri diezmo riq'uin, richin niya' che ri Dios. Pero xa iyo'on can juc'an ri más nic'atzin ri nu'ij chupan ri ley, chi rix choj quiq'uin ri vinak, chi yixpokonan,\x * \xo 23:23 \xt Os. 6:6; Mi. 6:8.\x* y chi cukul ic'u'x riq'uin ri Dios. Ja ta re' ri más utz chi ibanon-pe, y man tiya' can rubanic re yixtajin\x * \xo 23:23 \xt 1 S. 15:22; Lc. 11:42.\x* riq'uin. \v 24 Rix ni'ij chi rix uc'uay bey, y xa man yixtzu'un ta. Xa rix achel jun vinak ri man nrojo' ta nubik'-ka jun us, pero nis-ta nuna'ej tok nubik'-ka jun camello. \p \v 25 ¡Tok'ex ivech rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley y rix fariseos! Can ivichin vi chi ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. Roma xa rix achel jun vaso o jun lak ri jabel ch'ajch'oj rij,\x * \xo 23:25 \xt Mr. 7:4, 8, 9; Lc. 11:39, 40.\x* jac'a ri rupan xa ch'abak. Can nic'ut-ivi' chi rix choj riq'uin ri ni'en, jac'a pan ivánima, xa nojnak elak' y ri man choj ta chuvech ri Dios. \v 26 Rat ri rat fariseo, xa man yatzu'un ta. Na'ey tabana' ch'ajch'oj che ri avánima,\x * \xo 23:26 \xt Jer. 4:14; Ez. 18:31; Lc. 6:45.\x* richin quiri' ja jun ri achique na'an, ch'ajch'oj xtitz'etetaj.\x * \xo 23:26 \xt Tit. 1:15.\x* \p \v 27 ¡Tok'ex ivech rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley y rix fariseos! Can ivichin vi chi ca'i' rupalaj\x * \xo 23:27 \xt Hch. 23:3.\x* ri yixtajin riq'uin. Roma ri ivánima nojnak riq'uin ronojel ri netzelan, xa rix achel panteones ri jabel ok'oman quij, romari' ch'ajch'oj yek'alajin, jac'a ri quipan, xa nojnak riq'uin quibakil anima'i'. \v 28 Quiri' ri nibananej rix chiquivech ri vinak, achel can choj ri ic'aslen. Pero xa ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin y ri ivánima xa nojnak riq'uin ri mac\x * \xo 23:28 \xt Ro. 3:23.\x* ri ye'irayij. \p \v 29 ¡Tok'ex ivech rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley y rix fariseos! Can ivichin vi chi ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. Roma ye'ibanala' rubanic\x * \xo 23:29 \xt Lc. 11:47, 48.\x* quivi' ri lugar ri emukul-vi ri profetas, y ye'ivik quivi' ri lugar ri emukul-vi ri chojmilaj tak ralc'ua'l ri Dios, \v 30 y quire' ni'ij: Xa ta roj xojc'uje' pa qui-tiempo ri kati't-kamama', man ta junan katzij xka'an quiq'uin rije' richin xequicamisaj ri profetas, yixcha'. \v 31 Pero riq'uin ri quiri' ni'ij, iyon nic'ut-ka-ivi' chi xiq'uen can quino'oj ri xecamisan\x * \xo 23:31 \xt Hch. 7:51, 52; 1 Ts. 2:15.\x* quichin ri profetas. \v 32 Tiq'uisa' c'a rubanic\x * \xo 23:32 \xt Hch. 7:51, 52; 1 Ts. 2:15.\x* ronojel quino'oj ri quic'utun can rije'\x * \xo 23:32 \xt Nm. 32:14.\x* chivech. \v 33 Rix xa rix achel itzel tak cumatz.\x * \xo 23:33 \xt Mt. 3:7; 12:34; Lc. 3:7.\x* Manak che'el xticol-ivi' chuvech ri k'ak', xa c'a chiri' xquixeka-vi. \v 34 Roma c'a ri', richin nik'alajin-pe ri itzel tak ino'oj, chi'icojol rix yentak\x * \xo 23:34 \xt Mt. 21:34.\x* ri xqueyo'on rutzijol ri nin-ij-pe pa cánima, yentak achi'a' c'o runo'oj\x * \xo 23:34 \xt Hch. 11:27; 13:1; 15:32.\x* ri Dios quiq'uin, y yentak achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley. Pero ec'o chique rije' xque'ibajij chuvech cruz, ec'o xque'icamisaj,\x * \xo 23:34 \xt Lc. 11:49; Ap. 11:7, 10.\x* y ec'o xque'ich'ey\x * \xo 23:34 \xt Hch. 5:40; 22:19; 2 Co. 11:24.\x* ri pa tak i-sinagoga, y xquixbe chiquicanoxic ri pa tak tinamit richin ni'en pokon chique. \v 35 Quiri' xti'en, richin quiri' pan ivi' rix nika-vi ralal quicamic conojel ri chojmilaj tak vinak ri ecamisan-e\x * \xo 23:35 \xt Ap. 18:24.\x* choch'ulef. Nitiquer-pe riq'uin rucamic ri chojmilaj achi Abel,\x * \xo 23:35 \xt Gn. 4:8-10; He. 12:24; 1 Jn. 3:12.\x* y hasta numaj rucamic ri jun ruc'ajol ri Berequías rubinan Zacarías\x * \xo 23:35 \xt 2 Cr. 24:20-22.\x* ri xcamises coma ri ivati't-imama' chucojol ri altar y ri racho ri Dios. \v 36 Kitzij nin-ij chive chi ja pan ivi' rix xtika-vi ralal ronojel ri camic re', xcha' chique. \s1 Ri Jesús yerok'ej ri aj-Jerusalem \r (Lc. 13:34, 35) \p \v 37 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: ¡Aj-Jerusalem! ¡Aj-Jerusalem!\x * \xo 23:37 \xt Lc. 13:34, 35; 19:41, 42.\x* Rix ri ye'icamisaj ru-profetas ri Dios y ye'ic'akala' che abaj ri yerutak ri Dios chi'icojol, yin q'uiy (mul, paj) xinjo' xixinmol achel nu'on jun ec' chique ri ch'utik ral, yerumol chuxe' ruxic',\x * \xo 23:37 \xt Dt. 32:11; Mt. 11:28-30.\x* pero rix man xijo' ta. \v 38 Vacami c'a, ri itinamit xtixutux can roma ri Dios. \v 39 Quiri' nin-ij chive, roma rix man xquinitz'et ta chic, c'a chupan ri k'ij tok quire' xti'ij: ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi'\x * \xo 23:39 \xt Sal. 118:26.\x* re petenak pa rubi' ri Ajaf! xquixcha' chuve, xcha' ri Jesús. \c 24 \s1 Ri Jesús nu'ij yan chi ri racho ri Dios xtivulutaj \r (Mr. 13:1, 2; Lc. 21:5, 6) \p \v 1 Tok ri Jesús xel-pe pa racho ri Dios y ja ni'e chiri', ri ru-discípulos xejel-apu riq'uin richin niquic'ut chuvech ri jalajoj jay\x * \xo 24:1 \xt Lc. 21:5.\x* richin ri racho ri Dios. \v 2 Jac'a rija' xu'ij chique: Ronojel ri nitz'et rix vave',\x * \xo 24:2 \xt 1 R. 9:7.\x* yin kitzij nin-ij chive chi c'o na jun k'ij tok man jun chic abaj xtic'uje' can pa ruvi' jun chic abaj ri man ta xquevulutaj-pe,\x * \xo 24:2 \xt Lc. 19:44.\x* xcha' chique. \s1 Ri retal ri xquebanataj na'ey chi nitz'akat ronojel ri runojin ri Dios chi nibanataj choch'ulef \r (Mr. 13:3-23; Lc. 21:7-24) \p \v 3 Tok ri Jesús tz'uyul chorak'aric che ri juyu' Olivos, ri ru-discípulos xejel-apu quiyon riq'uin y xquic'utuj che: Ta'ij chike, ¿achique tiempo xquebanataj ri xa'ij-ka chirij racho ri Dios? Y, ¿achique retal xtik'alajin richin nina'ex chi rat yape chic jun bey y chi nuka yan ri ruq'uisbel k'ij\x * \xo 24:3 \xt 1 Ts. 5:1.\x* richin ri tiempo ri rojc'o-vi? Quiri' ri xquic'utuj che. \v 4 Y ri Jesús xu'ij chique: Rix tibana' cuenta ivi' richin man jun tisatzo ino'oj.\x * \xo 24:4 \xt Ef. 5:6; 2 Ts. 2:3.\x* \v 5 Roma c'o q'uiy xquepe ri xtiquik'ebaj-qui' chirij ri nubi' yin, y xtiqui'ij:\x * \xo 24:5 \xt Jer. 14:14; 23:21; Jn. 5:43.\x* Ja yin ri Jun ri yin takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, xquecha'. Y eq'uiy ri xtisatz quino'oj pa quik'a'. \v 6 Xtivac'axaj chi yetajin guerras pa ruvi' ri roch'ulef, y xtivac'axaj rutzijol chi nitiquer-pe más guerra. Pero man tisatz ivánima, roma nic'atzin chi can yebanataj na vi ronojel re'. Pero man ja yan ta ri' ri k'ij tok nitz'akat ronojel ri runojin ri Dios chi nibanataj choch'ulef. \v 7 Roma ec'o tinamit xquecataj chiquij ch'aka' chic tinamit. Ec'o reyes xquequitak soldados chiquij ch'aka' chic reyes.\x * \xo 24:7 \xt Is. 19:2.\x* Xquepe yabil, vayijal y cobrakan xa achique na lugar pa ruvi' ri roch'ulef. \v 8 Ronojel re' xaxe yan jun tz'ucubel richin ri k'axomal choch'ulef. \p \v 9 Chupan tak ri k'ij ri', rix xquixjach pa quik'a' vinak richin nik'asaj k'axomal,\x * \xo 24:9 \xt Hch. 4:3; 12:1.\x* y xquixcamises.\x * \xo 24:9 \xt Hch. 7:59, 60.\x* Itzel xquixtz'et coma conojel vinak roma iniman ri nubi' yin. \v 10 Ri tiempo ri' eq'uiy xquetzak,\x * \xo 24:10 \xt 2 Ti. 1:15.\x* y chiquivech ka rije' mismo xquequijach-qui' pa quik'a' vinak, y xa itzel xtiquitz'etela-ka-qui' chiquivech. \v 11 Xquek'alajin-pe eq'uiy ri xtiquik'ebaj-qui' chi eyo'ol rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa cánima,\x * \xo 24:11 \xt 2 Co. 11:13; 2 P. 2:1; Ap. 19:20.\x* y eq'uiy ri xtisatz quino'oj\x * \xo 24:11 \xt 1 Ti. 4:1; Hch. 20:29.\x* pa quik'a'. \v 12 Y roma xtiq'uiyer ri itzel tak no'oj pa ruvi' ri roch'ulef, eq'uiy chique ri tzekle'ey vichin xtich'ich'ur-ka ri cánima chi ye'ojo'on. \v 13 Jac'a ri cof xtic'uje' chirakan ri Dios c'a pa ruq'uisbel, can xticolotaj-vi. \v 14 Y pa ruvi' ronojel ri roch'ulef\x * \xo 24:14 \xt Ro. 10:18.\x* xtitzijos-vi re utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, richin chi conojel ye'ac'axan. Y c'ajari' xtuka ri ruq'uisbel k'ij richin ri tiempo ri rojc'o-vi. \p \v 15 Roma c'a ri', tok xtitz'et chi chupan ri lok'olaj lugar ja najin ri ru'in can ri profeta Daniel tok xu'ij chi xtibanataj camic tak ch'o'oj\x * \xo 24:15 \xt Dn. 9:27; 12:11.\x* ri jani na itzel chuvech ri Dios, [ri nibano leer re', (tik'ax, tino') c'a chuvech],\x * \xo 24:15 \xt Dn. 9:23.\x* \v 16 jac'ari' tok ri ec'o pa Judea que'enimaj-e pa tak juyu'. \v 17 Ri c'o-e pa terraza che ri racho, man chic tika-pe richin c'o neruc'ama-pe\x * \xo 24:17 \xt Lc. 17:31.\x* ri pa jay. \v 18 Ri nisamaj pa juyu', man chic titzolij-pe chiracho chuc'amic jun rutziak. \v 19 Pero tok'ex quivech ri ixoki' ri quiri' quibanon, y ri ixoki' ri c'a yetz'uman na ac'ola' chiquik'a' chupan tak ri k'ij ri'. \v 20 Jac'a rix tic'utuj che ri Dios chi tok xtic'atzin chi yixenimaj-e, man chupan ta ru-tiempo tef,\f + \fr 24:20 \ft Quila' pan Israel ri “invierno” man ruk'ijul ta ri job, xa ruk'ijul ri tef.\f* ni man chupan ta jun sábado ri k'ij richin uxlanen. \v 21 Roma chupan tak ri k'ij ri' xtipe nimalaj k'axomal pa ruvi' ri roch'ulef ri man jun bey quiri' banatajnak xe tok banon can roma ri Dios\x * \xo 24:21 \xt Dn. 12:1.\x* c'a vacami, y nis-ta xtibanataj chic jun k'axomal quiri'.\x * \xo 24:21 \xt Jl. 2:2.\x* \v 22 Si man ta ni'an co'ol che ri tiempo richin ri k'axomal ri', man jun nic'ase' can. Pero coma ri echa'on\x * \xo 24:22 \xt Is. 65:8, 9, 15, 22.\x* roma ri Dios, xti'an co'ol che ri tiempo ri'. \v 23 Chupan tak ri k'ij ri', xa achique na jun ri quire' xtu'ij chive: Titz'eta', jare' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, o si xtu'ij chive: Titz'eta', ja c'o chila', xticha', rix man tinimaj ri nu'ij.\x * \xo 24:23 \xt Lc. 17:23.\x* \v 24 Roma ec'o vinak xquecataj-pe ri xtiquik'ebaj-qui' chi ja rije' ri etakon-pe chucolic rutinamit ri Dios, y ec'o xtiquik'ebaj-qui' chi eyo'ol rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa cánima, y xtiquibanala' nimalaj tak retal\x * \xo 24:24 \xt Dt. 13:1; 2 Ts. 2:9; Ap. 13:13.\x* y xquequibanala' ri man jun bey etz'eton. Y riq'uin ri quiri' niqui'en, xtiquisetz quino'oj ri vinak, y xa ta yetiquer, hasta ri echa'on chic roma ri Dios yequisetz. \v 25 Titz'eta' c'a ivi', yin ja xinya' can rutzijol chive. \v 26 Roma c'a ri', si c'o xque'in chive: Jo' pa chakijlaj tz'iran ulef, roma quila' c'o-vi ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios, xquixuche'ex, man quixbe. Y si xti'ix chive: Jo', katz'eta', roma ja ruyonin-ri' chila' pa jun cuarto, xquixuche'ex, rix man tinimaj. \v 27 Roma can achel ri coyopa'\x * \xo 24:27 \xt Lc. 17:24.\x* nik'alajin ri achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij y nek'alajin hasta achique lugar nika-vi-ka ri k'ij, quiri' yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol tok xquipe chic jun bey, xa chiquivech conojel xquik'alajin-vi. \v 28 Y xtibanataj achel nibanataj quiq'uin ri c'uch. Roma xa achique na lugar c'o-vi jun cuerpo caminak,\x * \xo 24:28 \xt Job 39:30; Ap. 19:17, 21.\x* chiri' yeka-vi ri chicop ri'. \s1 Ri xquebanataj tok xtipe ri Jesús \r (Mr. 13:24-37; Lc. 21:25-36; 17:25-36; 12:41-48) \p \v 29 Tok c'a ja oc yek'ax-ka ri k'axomal richin tak ri k'ij ri', ri k'ij xtik'uk'umer ruvech, ri ic' man xtitzu'un ta\x * \xo 24:29 \xt Hch. 2:20; Ap. 6:12.\x* chic, ri ch'umila'\x * \xo 24:29 \xt Is. 13:10; Ez. 32:7.\x* xquetzak-e chuvech ri rocaj, y ronojel ri nimalaj tak uchuk'a' ri erichin chicaj xquesilon. \v 30 Jac'ari' tok chila' chicaj xtitz'etetaj vetal yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. Conojel quivech vinak choch'ulef xtitiquer-pe ruk'axon cánima tok xquinquitz'et\x * \xo 24:30 \xt Zac. 12:10.\x* yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi riq'uin uchuk'a' y nimalaj nuk'ij yin petenak pa ruvi' sutz' ri chicaj.\x * \xo 24:30 \xt Dn. 7:13; Ap. 1:7.\x* \v 31 Xquentak ri nu-ángeles riq'uin nimalaj rukul trompeta\x * \xo 24:31 \xt 1 Co. 15:52; 1 Ts. 4:16.\x* chiquimolic ri enucha'on chic. Chi naj chi nakaj chuvech ri rocaj xquebe-vi; c'a juc'an chic ruchi', hasta ri jun chic ruchi'. \p \v 32 Tivelesaj ejemplo chirij ri che'\x * \xo 24:32 \xt Lc. 21:29-31.\x* higo. Tok ja yejotayin-pe ri ruk'a' y ye'el-pe c'ac'ac' tak ruxak, rix iveteman chi nuka yan ru-tiempo ri job.\f + \fr 24:32 \ft Ri español nu'ij chi ri sak'ij xa nakaj chic c'o-vi. Quiri' nu'ij roma quila' pan Israel ri “verano” xa jari' ruk'ijul chi nuya' tico'n.\f* \v 33 Quiri' mismo, tok xtitz'et chi yebanataj chic ronojel ri xin-ij yan ka chive, tivetemaj chi nakaj chic yinc'o-vi-pe,\x * \xo 24:33 \xt Stg. 5:8.\x* achel xa chuchi' chic jay. \v 34 Kitzij nin-ij chive chi ronojel re' xtibanataj tok ri vinak\x * \xo 24:34 \xt Mt. 16:28; 23:36.\x* richin ri vacami c'a man jani queq'uis-e choch'ulef. \v 35 Ri roch'ulef y ri caj can xqueq'uis na vi,\x * \xo 24:35 \xt 2 P. 3:7-12; Ap. 6:14; Sal. 102:26, 27; Is. 34:4; He. 1:11.\x* pero ri nuch'abel man xtiq'uis ta, xa can xquebanataj-vi ri nu'ij.\x * \xo 24:35 \xt Is. 51:6; Mt. 5:18; Mr. 13:31; Lc. 21:33.\x* \p \v 36 Jac'a ri k'ij y ri hora chi yin xquipe, man jun etemayon, nis-ta ri ángeles ri erichin chicaj;\x * \xo 24:36 \xt Hch. 1:7; 1 Ts. 5:2; 2 P. 3:10.\x* xaxe ri Nata' ri reteman.\x * \xo 24:36 \xt Zac. 14:7.\x* \v 37 Roma achel ri yetajin ri vinak pa ru-tiempo ri Noé,\x * \xo 24:37 \xt Lc. 17:26.\x* quiri' mismo tok xquipe chic yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. \v 38 Roma chupan ri tiempo na'ey chi xu'on ri camic job, ri vinak ja pa ruvi' ri va'in, ri kumuj ya', ri yec'ule' y ri yequiyala' quimi'al pa c'ulubic benak-vi ri cánima, y c'a quiri' na yetajin tok ri Noé xoc chupan ri arca.\x * \xo 24:38 \xt Gn. 7:1, 7; Lc. 17:27; 1 P. 3:20.\x* \v 39 Man juba' xquinojij ri achique petenak pa quivi', c'a xtiquer na pe ri camic job ri xerekaj-e conojel. Quiri' mismo tok xquipe chic yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, ri vinak man juba' xtiquinojij ri achique petenak pa quivi'. \v 40 Chupan ri tiempo ri' xtibanataj chi eca'i' junan yesamaj pa juyu', jun xtuc'uax-e y ri jun chic xtiyo'ox can. \v 41 Eca'i' ixoki' junan yeque'en, jun xtuc'uax-e y ri jun chic xtiyo'ox can. \v 42 Roma c'a ri', quinivoyo'ej-apu,\x * \xo 24:42 \xt Mt. 25:13; Lc. 12:40.\x* roma man iveteman ta achique hora\x * \xo 24:42 \xt Mt. 24:36.\x* xquipe yin ri Ivajaf.\x * \xo 24:42 \xt Ap. 3:3; 16:15.\x* \v 43 Tivac'axaj c'a ri nin-ij chive: Xa ta jun tata'aj reteman achique hora ntoc-apu\x * \xo 24:43 \xt Mr. 13:33, 36.\x* jun elek'on pa racho, can ta nic'ase',\x * \xo 24:43 \xt 1 Ts. 5:6.\x* y man ta nuya' lugar chi ni'an-e elak' ri pa racho. \v 44 Roma c'a ri', quixc'ase', roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquipe chupan ri hora tok man jun yan achique inojin chiri'. \p \v 45 Roma jun samajinel ri jabel ninojin y can nu'on-apu ronojel ri bin can che, ja samajinel ri' xtucha' ri rajaf\x * \xo 24:45 \xt 1 Co. 4:2.\x* richin nuya' can pa quivi' ri ch'aka' chic samajela'\x * \xo 24:45 \xt He. 3:5.\x* richin yerutzuk-apu tok nril ri hora. \v 46 Utzulaj tzij che ri samajinel ri najin riq'uin ri samaj ri bin can che tok nitzolij-pe ri rajaf. \v 47 Can kitzij nin-ij chive chi ri rajaf nujach ronojel ri c'o riq'uin pa ruk'a' ri samajinel ri',\x * \xo 24:47 \xt Mt. 25:21, 23.\x* richin nuchajij. \v 48 Pero si ri samajinel ri' man utz ta runo'oj nu'on-ka, y xa quire' nu'ij-ka pa ránima: Ri vajaf ri' xa man jani tuka, nicha-ka, \v 49 y nutz'uc quich'eyic ri ch'aka' chic samajela' y xe va'in y tijoj-ya' nu'on quiq'uin ri k'abarela', \v 50 xtipe ri rajaf chupan ri k'ij y ri hora tok ri samajinel man jun runa'en chiri', \v 51 y camic chi ch'eyoji'l xtu'on che ri samajinel, y xtuya-apu chiquicojol ri vinak ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin.\x * \xo 24:51 \xt Lc. 12:46.\x* Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.\x * \xo 24:51 \xt Mt. 25:30.\x* \c 25 \s1 Ri lajuj xtani' \p \v 1 Chupan ri tiempo tok xquipe chic yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chupan ri aj-chicaj gobierno xtibanataj achel xbanataj quiq'uin lajuj xtani' ri xquic'uaj qui-candil chiquijununal richin necoyo'ej ri ala'\x * \xo 25:1 \xt Jn. 3:29.\x* ri xtic'ule'.\x * \xo 25:1 \xt Ap. 19:7; 21:2, 9.\x* \v 2 Vo'o' chique ri xtani' ri' niquinojij utz ri achique niqui'en.\x * \xo 25:2 \xt Mt. 7:24.\x* Jac'a ri vo'o' chic, man juba' niquinojij ri achique niqui'en. \v 3 Ri vo'o' xtani' ri man juba' niquinojij ri achique niqui'en,\x * \xo 25:3 \xt Mt. 7:26.\x* tok xebe richin necoyo'ej ri ala' ri xtic'ule', xquic'uaj-e qui-candil pero man xquic'uaj ta yacabel aceite. \v 4 Jac'a ri vo'o' chic xtani' ri niquinojij utz ri achique niqui'en, xquic'uaj qui-candil y ch'aka' chic yacabel nojnak-e riq'uin aceite. Xebe c'a richin necoyo'ej ri ala' ri xtic'ule'. \v 5 Jac'a ri ala' ri nic'ule' xa man jun nuka, romari' ri lajuj xtani' xa xpe quivaran. Na'ey xe (yevixcu'r, ye'uxcurulan), y c'ajari' xever-ka\x * \xo 25:5 \xt 1 Ts. 5:6.\x* jumul. \v 6 Pero pa nic'aj ak'a' chiri', jari' tok xc'axataj jun kulaj ri riq'uin ruchuk'a'\x * \xo 25:6 \xt 1 Ts. 4:16.\x* nu'ij: ¡Ja petenak ri ala' ri xtic'ule'.\x * \xo 25:6 \xt 2 Ts. 1:10.\x* Tibana' ibanic y quixel-pe chuc'ulic! \v 7 Jac'ari' junanin xecataj conojel ri xtani' ri coyo'en ri ala' ri xtic'ule', y xquibanala' rubanic ri qui-candil.\x * \xo 25:7 \xt Lc. 12:35.\x* \v 8 Ri vo'o' xtani' ri man juba' niquinojij ri achique niqui'en, xqui'ij chique ri vo'o' chic: Tiya' juba' ivaceite chike, roma ri ka-candil roj xa ye'echup, roma xa man q'uiy ta chic aceite c'o chupan, xecha'. \v 9 Jac'a ri vo'o' xtani' ri yenojin utz, xqui'ij chique: Richin chi roj man neq'uis ri kaceite, y nis-ta rix man neq'uis ri ivaceite, más utz quixbin quiq'uin ri yec'ayin aceite, y te'ilok'o' ivichin chique, xecha'. \v 10 C'a ja ebenak ri vo'o' xtani' chulok'ic ri aceite, jari' tok xuka ri ala' ri xtic'ule'. Ri vo'o' chic xtani' ri yenojin utz, junan xe'oc-apu riq'uin ri ala' ri achique lugar ni'an-vi ri c'ulubic. Y xtz'apitaj c'a ri puerta.\x * \xo 25:10 \xt Lc. 13:25.\x* \v 11 Jari' tok xetzolij-pe ri vo'o' chic xtani' ri ebenak chulok'ic aceite, xech'o c'a apu chuchi' ri puerta y quire' xqui'ij-apu: ¡Rat aj-c'ulubel, tabana' favor, tajaka' ri puerta chikavech!\x * \xo 25:11 \xt Mt. 7:21.\x* xecha-apu. \v 12 Jac'a rija' quire' xu'ij-pe chique: Kitzij nin-ij chive chi yin man veteman ta ivech,\x * \xo 25:12 \xt Sal. 5:5.\x* xcha-pe. \v 13 Roma c'a ri', yin, xcha' ri Jesús, nin-ij chive chi quinivoyo'ej-apu,\x * \xo 25:13 \xt Mt. 24:36-42.\x* roma man iveteman ta achique k'ij, achique hora tok xquipe chic jun bey yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. \s1 Jun ejemplo chiquij oxi' samajela' ri xjach can méra pa quik'a' roma ri cajaf \p \v 14 Quiri' nin-ij chive roma chupan ri aj-chicaj gobierno nibanataj achel xu'on jun cajaf samajela' na'ey chi xbe naj.\x * \xo 25:14 \xt Mt. 21:33; Mr. 13:34.\x* Xeroyoj ri rusamajela' y xuya' can\x * \xo 25:14 \xt Lc. 19:12-27.\x* ri rubeyomal pa quik'a' richin niquisamajij. \v 15 Pa ruk'a' jun xuya' can vo'o' ruvech méra ri ni'ix talento chique, pa ruk'a' jun chic xuya' can ca'i', y pa ruk'a' jun chic xuya' can jun, achel xutz'et rija' chi yetiquer niquisamajij\x * \xo 25:15 \xt Ro. 12:6-8; 1 Co. 12:7; Ef. 4:11.\x* chiquijununal. C'ajari' xbe naj.\fig San Mateo 25:15-28|src="HK00168b.tif" size="col" ref="25.15" \fig* \v 16 Ri samajinel ri yo'on can vo'o' talento\x * \xo 25:16 \xt 1 P. 4:10.\x* pa ruk'a' richin tusamajij, can xu'on-vi ri bin can che, y xuch'ec\x * \xo 25:16 \xt Pr. 3:14.\x* chic vo'o' chirij. \v 17 Quiri' mismo ri jun chic samajinel ri yo'on can ca'i' talento pa ruk'a', xuch'ec chic ca'i' chirij. \v 18 Jac'a ri rox samajinel ri xe oc jun talento yo'on pa ruk'a', xa xuc'ot jun jul pan ulef y chiri' xumuk-vi\x * \xo 25:18 \xt Pr. 26:15.\x* ri ruméra ri rajaf. \v 19 Tok k'axnak chic q'uiy tiempo, c'ajari' xtzolij-pe cajaf ri samajela' y xuc'utuj chique chiquijununal ri achique quibanon riq'uin ri méra\x * \xo 25:19 \xt 2 Co. 5:10.\x* ri ruyo'on can pa quik'a'. \v 20 Tok (xapon, xebos) ri samajinel ri yo'on can vo'o' talento pa ruk'a', rija' ruc'uan chic apu vo'o' talento más, y quire' xu'ij-apu: Vajaf, jare' ri vo'o' talento ri ayo'on can pa nuk'a', pero yin xinch'ec chic vo'o' más pa ruvi', xcha'. \v 21 Ri rajaf xu'ij che ri samajinel: Utz ri xa'an. Rat jun utzulaj samajinel ri can na'an ri ni'ix chave.\x * \xo 25:21 \xt 2 Ti. 4:7, 8.\x* Riq'uin ri utz rucusasic xa'an ri juba' xinya' can pan ak'a', vacami yatinya' pa ruvi'\x * \xo 25:21 \xt Mt. 24:47; Lc. 12:44.\x* más q'uiy. Catampe,\x * \xo 25:21 \xt Mt. 25:34; He. 12:2.\x* caquicot junan viq'uin yin ri Avajaf,\x * \xo 25:21 \xt Ap. 3:21; 21:7.\x* xcha' che. \v 22 Tok (xapon, xebos) ri samajinel ri yo'on can ca'i' talento pa ruk'a', rija' quire' xu'ij-apu: Vajaf, jare' ri ca'i' talento ri ayo'on can pa nuk'a', pero yin xinch'ec chic ca'i' más pa ruvi', xcha'. \v 23 Ri rajaf xu'ij che: Utz ri xa'an. Rat jun utzulaj samajinel ri can na'an ri ni'ix chave. Riq'uin ri utz rucusasic xa'an ri juba' xinya' can pan ak'a', vacami yatinya' pa ruvi' más q'uiy. Catampe,\x * \xo 25:23 \xt Sal. 16:11; Sof. 3:17.\x* caquicot junan viq'uin yin ri Avajaf, xcha' che. \v 24 Jac'a tok (xapon, xebos) ri samajinel ri yo'on can jun talento pa ruk'a', quire' xu'ij-apu: Vajaf, yin veteman chi rat, rat jun vinak ri man napokonaj ta quivech ri asamajela', y can najo' nac'ol ruvech tico'n ri xa mana-ta rat xasamajin, y najo' yach'acon chirij ri mana-ta rat rat tiquiyon-ka. \v 25 Romari' yin xinxi'ij-vi' chi xinsamajij ri talento ri ayo'on can pa nuk'a'. Xa xinc'ot jun jul pan ulef y chiri' xinmuk-vi. Vacami c'a, jare' ri ayo'on can pa nuk'a', xcha'. \v 26 Jac'a ri rajaf xu'ij che: Rat xa rat jun itzel samajinel, y xe k'oral avoma. Rat na'ij chi yin man ninpokonaj ta quivech ri nusamajela', y can ninjo' ninc'ol ruvech tico'n ri xa mana-ta yin xisamajin, y ninjo' yich'acon chirij ri mana-ta yin yin tiquiyon-ka. \v 27 Si rat quiri' na'ij, ¿achique roma man xaya' ta ri numéra pa banco? Richin quiri' ri xinuka vacami, ja ta xinc'ul ri numéra, y ri ajani ruch'acon-pe. \v 28 Vacami c'a, tic'ama' can ri talento che, y tiya' che ri nusamajinel ri c'o lajuj riq'uin. \v 29 Roma xa achique na ri utz rusamajisic nu'on che ri yo'on can pa ruk'a', xtuc'ul más, richin más q'uiy xtu'on-ka riq'uin. Jac'a ri man nusamajij ta ri juba' yo'on can pa ruk'a',\x * \xo 25:29 \xt Lc. 8:18.\x* hasta ri juba' c'o riq'uin neleses che. \v 30 Y ri samajinel ri man jun utz nunojij, chupan ri más roch' che ri k'eku'n te'ic'aka-vi can. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.\x * \xo 25:30 \xt Mt. 8:12.\x* \s1 Ri rujachic quivech ri vinak richin ronojel ri roch'ulef \p \v 31 Tok xtipe chic jun bey\x * \xo 25:31 \xt Hch. 1:11.\x* ri Jun ri xtak-pe richin xalex chiquicojol ri vinak, xtipe riq'uin nimalaj ruk'ij, y conojel ri lok'olaj tak ángeles\x * \xo 25:31 \xt Zac. 14:5.\x* xquepe riq'uin. Rija' xtitz'uye' c'a pa rutz'uyubal\x * \xo 25:31 \xt Sal. 96:13; Ro. 14:10; 2 Co. 5:10.\x* ri c'o nimalaj ruk'ij. \v 32 Xquemol c'a apu conojel vinak chuvech, y rija' xtujach quivech, achel nu'on jun yuk'unel. Juc'an yeruya-vi\x * \xo 25:32 \xt Mt. 13:49.\x* ri ovejas, y juc'an chic yeruya-vi ri cabras.\x * \xo 25:32 \xt Ez. 20:38.\x* \v 33 Ri ovejas xqueruya' pa ru-derecha, jac'a ri cabras\x * \xo 25:33 \xt Zac. 10:3.\x* xqueruya' pa ru-izquierda. \v 34 Y ri Rey xtu'ij c'a chique ri ec'o pa ru-derecha: Vacami c'a, rix ri yo'on ri ru-favor ri Nata' Dios chive, quixampe, tibana' ivichin che ri achique lugar nu'on-vi gobernar\x * \xo 25:34 \xt Mt. 3:2.\x* rija', ri can ivichin vi rix rubanon rubanic\x * \xo 25:34 \xt Ro. 8:17; 1 Co. 2:9.\x* xe tok x-an ri roch'ulef. \v 35 Roma tok yin xivayijan,\x * \xo 25:35 \xt Ez. 18:7; Stg. 2:15, 16.\x* rix xinitzuk. Tok yin xinna' chakij-chi', xiya' nuya'.\x * \xo 25:35 \xt Is. 58:7; He. 13:2.\x* Masque naj yin petenak-vi, xic'ul nuvech pan ivacho.\x * \xo 25:35 \xt 2 Ti. 1:16; 3 Jn. 5.\x* \v 36 Tok xq'uis-ka nutziak, xiya' nutziak. Tok yin xiyavej, xinichajij. Tok xitz'ape' pa cárcel,\x * \xo 25:36 \xt 2 Ti. 1:16.\x* xine'itz'eta' richin xiya' ruchuk'a' ri vánima, xticha' ri Rey. \v 37 Jac'a ri xquic'uaj jun chojmilaj c'aslen, tok xtiquic'axaj quiri', xtiqui'ij: Ajaf, ¿achique c'a k'ij ri' tok rat xavayijan y xatkatzuk, o xkaya' aya' roma xana' chakij-chi'? \v 38 ¿Y achique c'a k'ij ri' tok rat petenak naj y xkac'ul avech pa kacho, o manak chic atziak y roj xkaya' atziak? \v 39 ¿Y achique c'a k'ij ri' tok rat xayavej y xatkachajij, o xekaya' ruchuk'a' ri avánima pa cárcel? xquecha' rije'. \v 40 Y ri Rey xtu'ij chique: Yin kitzij nin-ij chive, chi riq'uin xito'\x * \xo 25:40 \xt Pr. 19:17; He. 6:10.\x* jun chique ri más manak oc ruk'ij chiquicojol conojel ri yin quiniman, junan nu'ij chi chuve yin xi'en-vi\x * \xo 25:40 \xt Pr. 14:31.\x* ri favor, xticha' ri Rey. \v 41 Jac'a chique ri ec'o pa ru-izquierda, ri Rey xtu'ij: Rix, ri can richin vi chi nika castigo pan ivi', quixel-e chinuvech.\x * \xo 25:41 \xt Sal. 6:8.\x* Vacami xquixbe chupan ri k'ak'\x * \xo 25:41 \xt Mt. 13:40.\x* ri man jun bey xtichup, ri can richin vi ri itzel y ri ru-ángeles\x * \xo 25:41 \xt 2 P. 2:4; Jud. 6.\x* banon. \v 42 Roma tok yin xivayijan, man xinitzuk ta; tok xinna' chakij-chi', man juba' nuya' xisipaj. \v 43 Tok naj yin petenak-vi, man xic'ul ta nuvech pan ivacho. Tok xq'uis-ka nutziak, man xiya' ta jun chic nutziak. Tok xiyavej, man xine'itz'eta' ta. Tok xic'uje' pa cárcel, man xe'iya' ta ruchuk'a' ri vánima. Quiri' xtu'ij ri Rey chique. \v 44 Jac'ari' tok rije' quire' xtiqui'ij che: Ajaf, roj man jun bey xatkatz'et chi yavayijan, o chi c'o achakij-chi', o chi naj rat petenak-vi richin nic'atzin avacho, o can ta xq'uis-ka atziak jumul, o xayavej, o can ta ratc'o pa cárcel. Roj man jun bey xatkatz'et chi quiri' xak'asaj, y romari' man jun favor xka'an chave, xquecha'. \v 45 Jac'ari' tok ri Rey xtu'ij chique: Yin kitzij nin-ij chive chi roma man jun favor xi'en che jun chique ri más manak oc quik'ij chiquicojol ri yin quiniman re', junan nu'ij chi chuve yin\x * \xo 25:45 \xt Pr. 14:31; 17:5; Hch. 9:5.\x* man jun favor xi'en, xticha' chique. \v 46 Ri man jun favor xqui'en re', can xquebe-vi chupan ri castigo\x * \xo 25:46 \xt Ap. 20:10, 15.\x* ri richin jumul. Jac'a ri xquic'uaj jun chojmilaj c'aslen chuvech ri Dios, xtiquil ri c'aslen\x * \xo 25:46 \xt Dn. 12:2; Jn. 5:29; Ro. 2:7.\x* ri richin jumul. Quiri' xu'ij ri Jesús. \c 26 \s1 Runojixic ri achique ni'an richin nicamises ri Jesús \r (Mr. 14:1, 2; Lc. 22:1, 2; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Tok ri Jesús ru'in chic ka ronojel ri', quire' xu'ij chique ri ru-discípulos: \v 2 Rix iveteman chi pa ca'i' k'ij apu nkunimak'ijun pa kanimak'ij pascua.\x * \xo 26:2 \xt Mr. 14:1; Lc. 22:1; Jn. 13:1.\x* Chiri', yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquijach-e richin yibajix chuvech cruz, xcha' chique. \p \v 3 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes\x * \xo 26:3 \xt Jn. 11:47.\x* israelitas, ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri quivinak, ja hora ri' quimolon-qui'\x * \xo 26:3 \xt Sal. 2:2; Hch. 4:26.\x* chojay richin ri racho ri nimalaj sacerdote rubinan Caifás. \v 4 Rije' niquicanola' achique niqui'en richin can ta che'elek'el nika ri Jesús pa quik'a' richin niquicamisaj. \v 5 Pero niqui'ij chiquivech chi mana-ta chupan ri nimak'ij tok (xtiquitz'om, xtiquichop), richin man quecataj ri tinamit. \s1 Jun ixok nuya' jubulaj ak'on pa (rujolon, ruvi') ri Jesús \r (Mr. 14:3-9; Jn. 12:1-8) \p \v 6 Ri Jesús pa Betania\x * \xo 26:6 \xt Mt. 21:17; Jn. 11:1, 2.\x* c'o-vi chiracho jun achi rubinan Simón,\x * \xo 26:6 \xt Mr. 14:3.\x* ri ni'ix leproso che roma ri itzel tak ch'a'c chirij. \v 7 Tok ri Jesús tz'uyul-apu\f + \fr 26:7 \ft Ri tzak nu'ij ri ch'abel re', ja ri “rak'el-apu”, roma ri qui-costumbre ri israelitas tok niquimol-qui' richin jun va'in, ja ri yerak'e' chuchi' mesa pa ruvi' buyul tak ch'aquet, y ri cakan xa niquiyuk-ka.\f* chuchi' ri mesa, jari' xoc-apu jun ixok ruc'amon-apu jun yacabel banon che jun abaj rubinan alabastro. Ri yacabel nojnak riq'uin jun jubulaj ak'on ri jani na rajil, y ri ixok (xuk'ej, xuk'ij) ri ak'on pa (rujolon, ruvi') ri Jesús. \v 8 Tok ri discípulos xquitz'et ri x-an che ri ak'on, xpe coyoval y xquibila':\x * \xo 26:8 \xt Jn. 12:4.\x* ¿Achique roma xaxe quiri' xtix-e la jubulaj ak'on la'? \v 9 Roma c'o ta che'el xc'ayix chi nimalaj rajil\x * \xo 26:9 \xt Mr. 14:5; Jn. 12:5.\x* y ri méra xjach ta chiquivech ri man jun oc quichajin, yecha'. \v 10 Jac'a ri Jesús xa reteman ri niquibila' ri ru-discípulos, romari' xu'ij chique: ¿Achique roma ninak ri ixok re' tok rija' xa jun utzulaj favor ri xu'on chuve? \v 11 Ri man jun oc quichajin,\x * \xo 26:11 \xt Dt. 15:11; Pr. 22:2.\x* xa jumul ec'o chi'icojol, jac'a yin man jumul ta xquic'uje' iviq'uin.\x * \xo 26:11 \xt Mr. 14:7; Jn. 8:21; 12:8; 13:33; 16:5, 28; 17:11.\x* \v 12 Ri ixok re' riq'uin ri xuya' ri jubulaj ak'on re' chirij ri nu-cuerpo, richin numukic\x * \xo 26:12 \xt Jn. 19:40.\x* xu'on. \v 13 Yin kitzij nin-ij chive, chi xa achique na lugar pa ruvi' ri roch'ulef xtitzijos-vi re utzulaj ch'abel\x * \xo 26:13 \xt Mr. 13:10; Col. 1:6, 23; Lc. 24:47; Ro. 1:8; 1 Ti. 2:6.\x* ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, chiri' xtitzijos-vi ri favor ri xu'on ri ixok re', richin c'uxle'el richin rija', xcha' ri Jesús. \s1 Ri Judas nusuj-ri' richin nujach ri Jesús \r (Mr. 14:10, 11; Lc. 22:3-6) \p \v 14 Jac'ari' tok ri Judas Iscariote,\x * \xo 26:14 \xt Mt. 10:4; Lc. 22:3; Jn. 13:2.\x* jun chique ri doce ru-discípulos ri Jesús, xbe quiq'uin ri nima'k tak quik'ij sacerdotes\x * \xo 26:14 \xt Mr. 14:10.\x* israelitas. \v 15 Rija' quire' xu'ij chique: Si yin ninjach ri Jesús pan ik'a', ¿achique niya' chuve? xcha' chique. Y rije' xqui'ij chi niquiya' treinta ruvech méra\x * \xo 26:15 \xt Zac. 11:12, 13; Mt. 27:3.\x* ri banon riq'uin plata che. \v 16 Jac'ari' tok ri Judas nucanoj rubeyal achique ta nu'on richin nujach ri Jesús. \s1 Ri Jesús nutz'uc can rubanic ri va'in c'uxle'el richin ri rucamic \r (Mr. 14:12-25; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26) \p \v 17 Chupan ri na'ey k'ij richin ri nimak'ij tok nitij ri pan manak levadura riq'uin, ri discípulos xejel-apu riq'uin ri Jesús, y xquic'utuj che: ¿Achique lugar najo' na'an-vi ri va'in chupan ri pascua re',\x * \xo 26:17 \xt Lv. 23:5, 6.\x* richin nekabana' rubanic ronojel ri nic'atzin? xecha'. \v 18 Rija' quire' xu'ij-e chique ri discípulos: Quixbin pa tinamit Jerusalem,\x * \xo 26:18 \xt Mr. 14:13.\x* chiracho jun ri quire-quire' rubi', y ti'ij che: Ri Tijonel quire' ru'in-pe: Ri k'ij richin yinel-e chi'icojol xa nakaj chic c'o-vi, y pan avacho ninjo' nin-en-vi ri va'in richin ri pascua quiq'uin ri nu-discípulos, quixcha' che. \v 19 Y ri discípulos can xequibana-vi ri achel xu'ij-e ri Jesús chique, y xqui'en rubanic ronojel ri xtic'atzin chique chupan ri va'in richin ri pascua. \p \v 20 Jac'a tok xk'ok'a-ka chupan ri k'ij ri', ri Jesús xtz'uye-apu chuchi' mesa junan quiq'uin ri ru-discípulos.\x * \xo 26:20 \xt Mr. 14:17, 18; Lc. 22:14.\x* \v 21 Tok ja yeva' chiri', ri Jesús xu'ij: Kitzij nin-ij chive, chi jun chive rix xquijacho-e\x * \xo 26:21 \xt Jn. 13:21.\x* pa quik'a' ri vinak, xcha'. \v 22 Tok ri discípulos xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, xpe bis pa cánima. Rije' chiquijununal quire' xquic'utuj-apu che: ¿La yin cami xquibano quiri', Ajaf? xecha'. \v 23 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja ri jun ri nuya-pe ruk'a' viq'uin\x * \xo 26:23 \xt Jn. 13:18.\x* chupan re lak,\x * \xo 26:23 \xt Sal. 41:9.\x* jari' ri xtijacho-e\x * \xo 26:23 \xt Lc. 22:21.\x* vichin. \v 24 Can kitzij na vi chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquicamises,\x * \xo 26:24 \xt Gn. 3:15; Is. 53:7.\x* roma can quiri' vi tz'iban can\x * \xo 26:24 \xt Dn. 9:26; Hch. 26:22, 23; 1 Co. 15:3.\x* chupan ruch'abel ri Dios. Pero, ¡tok'ex ruvech ri xtijacho-e vichin! Xa más utz che man ta xalex, xcha' ri Jesús. \v 25 Jac'ari' xch'o-apu ri Judas, ri xtijacho-e\x * \xo 26:25 \xt Jn. 13:26.\x* richin, y xu'ij: Tijonel, ¿ja cami yin xquibano quiri'? xcha'. Ja rat mismo ya'in, xcha' ri Jesús. \p \v 26 Ja yeva' chiri' tok ri Jesús xuq'uen-apu ri pan richin ri pascua y xumatioxij\x * \xo 26:26 \xt Mr. 6:41.\x* che ri Dios. Xuper c'a,\x * \xo 26:26 \xt 1 Co. 10:16; 11:23.\x* xuya' chique ri ru-discípulos, y xu'ij: (Titz'ama', tichapa') y titija' ri pan re', roma jare' ri nu-cuerpo. \v 27 Jari' xuq'uen-apu ri vaso richin ri pascua, y tok rumatioxin chic che ri Dios, xuya' chique, y xu'ij: Tikumu' juba' chi'ivonojel, roma ri c'o chupan ri vaso re', \v 28 c'uxle'el richin ri nuquiq'uel\x * \xo 26:28 \xt Ex. 24:8; Lv. 17:11.\x* ri xtibin richin nic'achoj ri c'ac'ac'\x * \xo 26:28 \xt Jer. 31:31.\x* ruvujil c'aslen ri nusuj ri Dios. Can xtibin-vi ri nuquiq'uel coma eq'uiy, richin xti'an perdonar ri quimac.\x * \xo 26:28 \xt Ro. 5:15; He. 9:22.\x* \v 29 Y yin nin-ij chive chi ja vacami nitiquer-e chi man chic xtinkum ta re ruya'al-uva re', c'a terila' na ri k'ij tok junan iviq'uin xtikakum\x * \xo 26:29 \xt Hch. 10:41.\x* chupan ri ru-gobierno ri Nata' Dios, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús nu'ij chi ri Pedro xtu'ij chi xa man reteman ta ruvech \r (Mr. 14:26-31; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38) \p \v 30 Tok xquibixaj yan ri bix richin ri pascua, ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-e chiri' pa jay y xebe ri pa juyu' Olivos.\x * \xo 26:30 \xt Mr. 14:26.\x* \v 31 Tok ebenak pa bey, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Chi'ivonojel rix caca' ic'u'x xquinixutuj can\x * \xo 26:31 \xt Jn. 16:32.\x* chupan ri ak'a' re'. Roma ri tz'iban can nu'ij: Tok yin xtinya' lugar chi xticamises ri Yuk'unel,\x * \xo 26:31 \xt Zac. 13:7.\x* ri ovejas xa xtiquirex-e quivech. Quiri' ri tz'iban can. \v 32 Pero tok yin c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i', xquinabeyaj-e chivech chila' pa Galilea,\x * \xo 26:32 \xt Mt. 28:7; Mr. 16:7.\x* xcha' ri Jesús. \v 33 Jac'a ri Pedro quire' c'a xu'ij-apu che:\x * \xo 26:33 \xt Lc. 22:31-34.\x* Masque conojel caca' quic'u'x xcatquixutuj can, pero yin man jun bey xcatinxutuj can, xcha'. \v 34 Ri Jesús xu'ij che ri Pedro: Yin kitzij nin-ij chave, chi chupan ri ak'a' re', na'ey chi nitzirikin-pe quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chi xa man aveteman ta nuvech,\x * \xo 26:34 \xt Lc. 22:34; Jn. 13:38.\x* xcha'. \v 35 Y ri Pedro xu'ij che: Masque hasta nic'atzin chi junan yicamises\x * \xo 26:35 \xt Jn. 13:37.\x* aviq'uin, pero man xtin-ij ta chi man veteman ta avech, xcha'. Can quiri' mismo xqui'ij conojel ri discípulos. \s1 Ri Jesús nu'on orar pa Getsemaní \r (Mr. 14:32-42; Lc. 22:39-46) \p \v 36 Jac'ari' tok ri Jesús y ri ru-discípulos\x * \xo 26:36 \xt Jn. 18:1.\x* (xe'apon, xe'ebos) pa jun lugar rubinan Getsemaní. Y rija' xu'ij chique: Quixtz'uye' na can vave', chupan chi yin nenbana' orar más juba' quila', xcha'. \v 37 Xaxe c'a ri Pedro y ri eca'i' ruc'ajol ri Zebedeo\x * \xo 26:37 \xt Mt. 4:21.\x* ri xeruc'uaj riq'uin. Y jari' xtiquer-pe nimalaj bis y k'axomal pa ránima. \v 38 Jac'ari' tok xu'ij chique ri oxi' ru-discípulos: Jani na nibison ri vánima,\x * \xo 26:38 \xt Jn. 12:27.\x* nuya-ka camic chuve ninna'. Quixc'uje' can vave', y quixc'ase' junan viq'uin, xcha' chique. \v 39 Rija' xbin chic apu juba' más y chiri' xjupe-vi-ka pan ulef y quire' nu'ij chupan ri ru-oración:\x * \xo 26:39 \xt He. 5:7.\x* Nata',\x * \xo 26:39 \xt Jn. 12:27.\x* can ta c'o che'el,\x * \xo 26:39 \xt 2 S. 15:26.\x* naj tik'ax-vi ri k'axomal\x * \xo 26:39 \xt Mt. 20:22; Jn. 18:11.\x* re' chuve. Pero man ta'an ri ninrayij yin,\x * \xo 26:39 \xt Jn. 5:30; 6:38.\x* xa ja ri najo' rat ri tibanataj,\x * \xo 26:39 \xt Mr. 14:36; Lc. 22:42; Fil. 2:8.\x* xcha'. \v 40 Jac'a tok xtzolij-pe quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, xa yever xu'urila', y xu'ij che ri Pedro: ¿Man xatiquer ta xac'ase' jun ch'uti hora viq'uin? \v 41 Quixc'ase' y tibana' orar,\x * \xo 26:41 \xt Mr. 13:33.\x* richin quiri' man yixtzak pa mac.\x * \xo 26:41 \xt Lc. 22:40.\x* Yin veteman chi ri ivánima nurayij chi q'ues viq'uin re hora re', pero ri i-cuerpo xa nuk'oraj,\x * \xo 26:41 \xt Mr. 14:38.\x* xcha' chique. \v 42 Xbe chic apu jun bey richin nerubana' orar, y quire' nu'ij: Nata', si manak che'el chi man ta yik'ax chupan ri jun k'axomal re', can tibanataj ri narayij rat, xcha'. \v 43 Tok xtzolij chic pe quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, xa yever chic jun bey xu'urila', roma rije' al-al runak' tak quivech roma varan. \v 44 Xeruya' chic can jun bey y xbe chic apu richin nerubana' orar. Ja rox oración riq'uin ri' ri nerubana'. Y xucamuluj chic rubixic ri ru-oración. \v 45 Jac'a tok xtzolij-pe quiq'uin ri oxi' discípulos, quire' xu'ij chique: Vacami quixver, titz'akatisaj ri ivaran. Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, ja xril hora richin yijach-e pa quik'a' aj-mac tak vinak. \v 46 ¡Co quixcataj! Jo'. Titz'eta', ja petenak la xtijacho-e vichin, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri ak'a' tok (xtz'am, xchap) ri Jesús \r (Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11) \p \v 47 C'a nich'o na ri Jesús quiq'uin ri ru-discípulos chiri', jari' xuka ri Judas,\x * \xo 26:47 \xt Jn. 18:3; Hch. 1:16.\x* jun chique ri doce ru-discípulos, eruc'amon-pe q'uiy vinak\x * \xo 26:47 \xt Lc. 22:47.\x* ri quic'amalo'n-pe che' y espada. Re' etakon-pe coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y coma ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij.\x * \xo 26:47 \xt Mr. 14:43.\x* \v 48 Ri Judas ri xtijacho-e ri Jesús, ru'in chic pe chique ri achique retal xtu'on richin nuc'ut ri Jesús chiquivech. Rija' quire' ru'in-pe chique: Ja ri (xtintz'ubaj, xtintz'ub) apu chivech, jari' ri Jesús. Rix (titz'ama', tichapa'). \v 49 Ja xchojmin-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Xok'ok'a' Nutijonel, xcha'. Jari' (xutz'ubaj, xutz'ub)\x * \xo 26:49 \xt 2 S. 20:9.\x* apu. \v 50 Y ri Jesús xu'ij che: Rat ri rat (vachbil, vach'il),\x * \xo 26:50 \xt Sal. 41:9; 55:13.\x* tabana' ri achique roma rat petenak, xcha' che. Jac'ari' xejel-apu ri vinak riq'uin ri Jesús y ja (xquitz'om, xquichop). \v 51 Pero jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús chiri', xbe ruk'a' riq'uin ri ru-espada, xrelesaj y xusoc jun rusamajinel ri nimalaj sacerdote israelita; jun ruxiquin xutzaq'uij-e.\x * \xo 26:51 \xt Jn. 18:10.\x* \v 52 Y ri Jesús xu'ij che ri xbano quiri': Tayaca-ka la espada. Roma conojel ri yecataj riq'uin espada,\x * \xo 26:52 \xt Gn. 9:6; Ap. 13:10.\x* xa che espada xquecamises-vi. \v 53 Riq'uin juba' rat nanojij chi yin vacami manak che'el nin-en orar richin ninc'utuj nuto'ic che ri Nata' Dios. Pero xa ta quiri' nin-en, rija' yerutak-pe más setenta y dos mil\x * \xo 26:53 \xt Sal. 91:11.\x* ángeles chinuto'ic. \v 54 Pero si quiri' nin-en, man nibanataj ta ri tz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios\x * \xo 26:54 \xt Is. 53:7; Dn. 9:26.\x* ri nu'ij chi nic'atzin yik'ax chupan ri k'axomal re', xcha' rija'. \v 55 Ja hora ri' tok ri Jesús xu'ij chique ri vinak: Yin mana-ta yin elek'on chi rix ic'amalo'n-pe che' y espada richin yinu'ic'ama'. K'ij-k'ij xitz'uye' iviq'uin pa racho ri Dios richin xixintijoj riq'uin ri ruch'abel, y xa man (xinitz'om, xinichop) ta. \v 56 Pero ronojel re' nibanataj, richin tz'akat nibanataj ri tz'iban can ojer coma ri profetas chupan ruch'abel ri Dios, xcha'. Jac'ari' tok conojel ri discípulos\x * \xo 26:56 \xt Mr. 14:50.\x* xquiya' can ruyon y xe'enimaj. \s1 Tok ri Jesús c'o chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar \r (Mr. 14:53-65; Lc. 22:54, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24) \p \v 57 Ri xe'ec'amo ri Jesús, xquic'uaj chuvech ri Caifás\x * \xo 26:57 \xt Mr. 14:53; Lc. 22:54.\x* ri nimalaj sacerdote israelita ri achique lugar quimolon-vi-qui' ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij. \v 58 Jac'a ri Pedro xutzekle'ej-e ri Jesús c'a chojay che racho ri nimalaj sacerdote israelita, pero c'a naj c'o-vi can.\x * \xo 26:58 \xt Jn. 18:15, 16.\x* Xoc c'a apu y xtz'uye-apu quiq'uin ri chajinel richin nrojo' nutz'et c'a pa ruq'uisbel ri achique xtibanataj riq'uin ri Jesús. \v 59 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, y conojel ri achi'a' junan niqui'en gobernar, niquicanola' jun tz'ucun tzij chirij ri Jesús, richin niquitak pa camic. \v 60 Pero masque eq'uiy tz'ucuy tak tzij\x * \xo 26:60 \xt Sal. 27:12.\x* xquimol-apu-qui' chirij, man xetiquer ta xquisujuj. Xa c'a pa ruq'uisbel xe'eka ca'i'\x * \xo 26:60 \xt 1 R. 21:10.\x* tz'ucuy tak tzij,\x * \xo 26:60 \xt Dt. 19:15.\x* \v 61 y quire' xqui'ij-apu: Ri achi re' ru'in: Yin yitiquer (ninvulaj, ninvulij) ri racho ri Dios y chi oxi' k'ij ninpaba' chic jun bey.\x * \xo 26:61 \xt Mt. 27:40; Jn. 2:19.\x* Quiri' ru'in, xecha-apu. \v 62 Ri Caifás ri nimalaj sacerdote israelita, xpa'e' y xu'ij che ri Jesús: ¿Man jun achique na'ij riq'uin ronojel ri niqui'ij re' chavij? xcha' che. \v 63 Jac'a ri Jesús man jun tzij xu'ij.\x * \xo 26:63 \xt Is. 53:7; Mt. 27:12.\x* Jac'ari' tok ri nimalaj sacerdote xu'ij: Chuvech ri c'aslic Dios ta'ij chike si ja rat ri Jun ri xtutak-pe rija' chucolic ri rutinamit y si ja rat ri Ruc'ajol. \v 64 Ri Jesús xu'ij che: Ja', can achel ri xa'ij. Y nin-ij chive chi ja vacami nitiquer-e chi xquinitz'et yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol,\x * \xo 26:64 \xt Jn. 1:51.\x* chi yin tz'uyul-apu pa ru-derecha\x * \xo 26:64 \xt Sal. 110:1; Mr. 14:62; Hch. 7:55, 56.\x* ri Dios, ri achique lugar c'o-vi ri nimalaj ruchuk'a'. Y xquinitz'et chi yin petenak\x * \xo 26:64 \xt Mt. 24:30; Ap. 1:7.\x* pa sutz' ri chicaj,\x * \xo 26:64 \xt 1 Ts. 4:16.\x* xcha'. \v 65 Jac'ari' tok ri nimalaj sacerdote israelita xurak'ach'ij-ka ri rutziak chirij,\x * \xo 26:65 \xt 2 R. 18:37; 19:1.\x* y xu'ij: Itzel xu'on chuvech ri Dios ri achi re' riq'uin ri xeru'ij. ¿Achique chic más sujunel koyo'en? Rix mismo xivac'axaj ri itzel xu'on chuvech ri Dios riq'uin ri xeru'ij. \v 66 ¿Achique ni'ij rix pa ruvi'? xcha'. Conojel xqui'ij: ¡Tika camic pa ruvi'!\x * \xo 26:66 \xt Lv. 24:16; Jn. 19:7.\x* xecha'. \v 67 Jac'ari' xquichubaj\x * \xo 26:67 \xt Mt. 27:30; Lc. 18:32.\x* (rupalaj, ruvech) ri Jesús,\x * \xo 26:67 \xt Is. 50:6; 53:3; Mi. 5:1.\x* xquiya' c'olon tak k'a' che\x * \xo 26:67 \xt Mr. 14:65; Lc. 22:63.\x* y ec'o xquipak'ila' che k'a'. \v 68 Y quire' niquibila': Si kitzij chi ja rat ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic rutinamit, tavila'\x * \xo 26:68 \xt Mr. 14:65.\x* achique yech'eyon avichin, yecha'. \s1 Ri Pedro nu'ij chi man reteman ta ruvech ri Jesús \r (Mr. 14:66-72; Lc. 22:55-62; Jn. 18:15-18, 25-27) \p \v 69 Ri Pedro\x * \xo 26:69 \xt Jn. 18:16-18, 25-27.\x* tz'uyul chiri' chojay\x * \xo 26:69 \xt Mt. 26:3.\x* tok c'o jun aj-ic' xjel-apu riq'uin y xu'ij che: Ja jun rat\x * \xo 26:69 \xt Mr. 14:66, 67; Lc. 22:55, 56.\x* ratc'o riq'uin ri Jesús ri aj pa departamento Galilea, xcha'. \v 70 Jac'a ri Pedro chiquivech conojel xu'ij che ri aj-ic': Man veteman ta ri achique yatajin chubixic, xcha'. \v 71 Ja ntel-e chi bey chiri', tok c'o chic jun aj-ic' xtz'eto-apu richin y xu'ij chique ri ec'o chiri': Ja jun ri achi re' c'o riq'uin ri Jesús ri aj-Nazaret, xcha' chique. \v 72 Jun bey chic ri Pedro xrevaj ri kitzij y xu'ij: Chuvech Dios nin-ij chi yin man veteman ta ruvech ri achi ri', xcha'. \v 73 Mier juba' chiri', xejel-apu riq'uin ri Pedro ri quimolon-qui' y xqui'ij che: Can kitzij vi chi rat, rat jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús. Roma ja ri achel na'an yach'o nic'utu avichin,\x * \xo 26:73 \xt Mr. 14:70; Lc. 22:59.\x* xecha' che. \v 74 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij: Yin chuvech Dios nin-ij chive chi man veteman ta ruvech ri achi ri'. Si man kitzij ta ri nin-ij, tika castigo pa nuvi', xcha'. Jari' tok xtzirikin-pe quimama' ri ec'. \v 75 Jac'ari' tok ri Pedro xuc'uxlaj-pe chi ri Jesús quire' ru'in can che: Na'ey chi nitzirikin-pe quimama' ri ec',\x * \xo 26:75 \xt Jn. 13:38.\x* rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chique ri yec'utun chave chi man aveteman ta nuvech. Xel c'a e ri Pedro y xujik' ok'ej.\x * \xo 26:75 \xt Zac. 12:10.\x* \c 27 \s1 Tok ri Jesús c'o chuvech ri Pilato \r (Mr. 15:1; Lc. 23:1, 2; Jn. 18:28-32) \p \v 1 Tok xsakar-pe, conojel ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri quivinak, xquimol-qui'\x * \xo 27:1 \xt Sal. 2:2; Mr. 15:1; Lc. 22:66.\x* richin niquinojij achique ta niqui'en richin niquitak ri Jesús pa camic. \v 2 Xquixim c'a e ri Jesús y xbequijacha'\x * \xo 27:2 \xt Mt. 20:19.\x* pa ruk'a' ri gobernador Pilato.\x * \xo 27:2 \xt Lc. 23:1; Jn. 18:28; Hch. 3:13.\x* \s1 Ri Judas nucamisaj-ri' \p \v 3 Jac'a ri Judas\x * \xo 27:3 \xt Mt. 26:14.\x* ri xjacho-e richin ri Jesús,\x * \xo 27:3 \xt Mr. 14:10, 11, 43-46; Lc. 22:2-6, 47, 48.\x* tok xutz'et chi xa nitak ri Jesús pa camic, rija' riq'uin bis\x * \xo 27:3 \xt Job 20:5; 2 Co. 7:10.\x* xerutzolij ri treinta ruvech méra banon riq'uin plata\x * \xo 27:3 \xt Zac. 11:12, 13.\x* chique ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij. \v 4 Ri Judas xu'ij c'a chique ri achi'a' ri': Yin mac xin-en tok xinjach ri Jesús pan ik'a', rija' man aj-mac ta richin nicamises. Jac'a rije' quire' xqui'ij che ri Judas: ¿Achique ka-cuenta roj si ri Jesús aj-mac o man aj-mac ta? ¡Ri' chavech vi rat ri'! Xa achique na xta'an, xecha'. \v 5 Ri Judas xerutorij can ri méra pa racho ri Dios, xel c'a pe, y xberujitz'aj rukul.\x * \xo 27:5 \xt 1 S. 31:4; 2 S. 17:23; Job 7:15; Hch. 1:18.\x* \v 6 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas xquimol ri méra ri xutorij can ri Judas y quire' xqui'ij: Ru-ley ri Dios man nuya' ta lugar chi nikaya-ka ri méra re' riq'uin ri méra richin pa racho ri Dios,\x * \xo 27:6 \xt Dt. 23:18.\x* roma re', rajil ruc'aslen jun achi ri xtibin ruquiq'uel. \v 7 Tok xetzijon yan pa ruvi' ri achique niqui'en riq'uin ri méra, xquilok' jun juyu' ri richin jun banoy bojo'y, richin ntoc camposanto quichin ri epetenak pa jun chic tinamit ri (yecom, yequen) pa Jerusalem. \v 8 Romari' ri juyu' ri', c'a vacami ni'ix Juyu' richin Quic'\x * \xo 27:8 \xt Hch. 1:19.\x* che. \v 9 Y riq'uin ri' xbanataj ri rutz'iban can ri profeta Jeremías ojer. Rija' quire' xu'ij: Ri eriy-rumam can ri achi Israel xquimol-e ri treinta ruvech méra ri banon che plata,\x * \xo 27:9 \xt Zac. 11:12, 13; Mt. 26:15.\x* ri juba' rajil xquiya' rije' chuvech ri Jun ri nimalaj rakale'n. \v 10 Che ri' xquitoj-vi rujuyu' ri aj-banoy bojo'y, achel ru'in ri Ajaf chuve. Quiri' ru'in can ri profeta Jeremías. \s1 Ri Poncio Pilato c'o nuc'utuj che ri Jesús \r (Mr. 15:2-5; Lc. 23:3-5; Jn. 18:33-38) \p \v 11 Jac'a tok paban-apu ri Jesús chuvech ri gobernador,\x * \xo 27:11 \xt 1 Ti. 6:13.\x* ri gobernador xuc'utuj che: ¿Ja rat ri Rey quichin ri israelitas?\x * \xo 27:11 \xt Jn. 18:33.\x* xcha'. Ja', achel ri na'ij,\x * \xo 27:11 \xt Jn. 18:37; Mr. 15:2; Lc. 23:3.\x* xcha' ri Jesús. \v 12 Jac'a tok yesujun-apu ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chirij ri Jesús, rija' man jun rutzolic quitzij\x * \xo 27:12 \xt Is. 53:7; Mt. 26:63; Jn. 19:9; 1 P. 2:23.\x* xu'on. \v 13 Ri Pilato xu'ij che ri Jesús: ¿Man navac'axaj ta ri ajani chi sujunic niqui'en-pe chavij?\x * \xo 27:13 \xt Mt. 26:62.\x* \v 14 Pero ri Jesús man jun ch'abel xu'ij che ri Pilato. Y romari' ri gobernador can achique na xuna' che. \s1 Ri Pilato nujach-e ri Jesús richin nicamises \r (Mr. 15:6-20; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16) \p \v 15 Ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, ri gobernador can nucol-vi-e jun preso;\x * \xo 27:15 \xt Jn. 18:39.\x* pero ja ri tinamit yec'utun-apu ri achique preso nicol-e.\x * \xo 27:15 \xt Mr. 15:6; Lc. 23:17.\x* \v 16 Y chupan ri tiempo ri', c'o jun kajnak pa cárcel rubinan Barrabás, ri chi naj chi nakaj benak-vi rutzijol chi itzel chi achi. \v 17 Romari' ri Pilato quire' xuc'utuj-pe chique ri quimolon-apu-qui': ¿Achique ri nijo' chi nincol-e? ¿Ja ri Barrabás, o ja ri Jesús ri ni'ix chi takon-pe chucolic rutinamit ri Dios? \v 18 Rija' quiri' xuc'utuj chique, roma reteman chi xaxe roma eq'uiy yetzekle'en richin ri Jesús tok yekukut pa cánima\x * \xo 27:18 \xt Hch. 7:9.\x* xequijacha' pa ruk'a'. \v 19 Y quiri' tz'uyul ri Pilato pa rutz'uyubal ri nic'ojon-vi, tok ri rixayil quire' rutakon-e rubixic che: Man ja jun rat taju-apu-avi' quiq'uin ri vinak ri yec'utun rucamic ri chojmilaj achi ri'. Roma yin can nuxi'in-vi' xic'astaj roma c'o achic'\x * \xo 27:19 \xt Job 33:15.\x* xin-en chirij ri achi ri'. Quiri' ri rutakon-e rubixic ri rixayil ri Pilato. \v 20 Pero ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, xquiya' quino'oj ri vinak, chi tiquic'utuj-apu che ri Pilato chi ja ri Barrabás ticol-e\x * \xo 27:20 \xt Mr. 15:11; Jn. 18:40; Hch. 3:14.\x* y ri Jesús ticamises.\x * \xo 27:20 \xt Lc. 23:18.\x* \v 21 Jac'ari' tok ri gobernador xuc'utuj chic pe jun bey chique: ¿Achique chique ri ca'i' ri nijo' chi nincol-e? xcha'. Ja ri Barrabás, xecha-apu. \v 22 Rija' xuc'utuj chic pe: ¿Y achique nin-en che ri Jesús, ri ni'ix chi takon-pe roma ri Dios chucolic rutinamit? xcha'. ¡Tirip chuvech cruz!\x * \xo 27:22 \xt Lc. 23:21.\x* xecha-apu conojel. \v 23 Y ri gobernador xu'ij-pe chique: Pero, ¿achique rumac rubanon chivech? Jac'a rije' xa más riq'uin cuchuk'a' xesiq'uin y xqui'ij-apu: ¡Tirip chuvech cruz! xecha'. \p \v 24 Tok ri Pilato xutz'et chi xa man yek'ilitaj ta ka ri vinak, roma xa más nicataj coyoval, rija' xuc'utuj juba' ya' richin xuch'aj ruk'a' chiquivech,\x * \xo 27:24 \xt Dt. 21:7.\x* y xu'ij: Yin man jun numac che ri rucamic ri jun chojmilaj achi re'. Can rix vi, achique na xti'en, xcha' chique. \v 25 Y conojel ri vinak xqui'ij: Pa kavi' c'a roj\x * \xo 27:25 \xt Dt. 19:10; Jos. 2:19; 2 S. 1:16; 1 R. 2:32.\x* y pa quivi' ri ekami'al-kalc'ua'l tika-vi rucamic ri achi re', xecha'. \v 26 Jac'ari' tok ri Pilato xucol-e ri Barrabás, y xu'ij chi tich'ay ri Jesús.\x * \xo 27:26 \xt Jn. 19:1.\x* Tok banon chic ri xu'ij, jari' xujach-e richin tibajix chuvech cruz.\x * \xo 27:26 \xt Is. 53:5; Mr. 15:15.\x* \p \v 27 Jac'ari' tok ri soldados\x * \xo 27:27 \xt Mr. 15:16-21; Jn. 19:2-5.\x* richin ri gobernador xquic'uaj ri Jesús pa nimajay ri nic'uje-vi ri gobernador, y xecoyoj-apu ri ch'aka' chic soldados chirij. \v 28 Tok quelesan chic e rutziak ri Jesús chirij, xquiya' jun tziek quiek\x * \xo 27:28 \xt Lc. 23:11.\x* chirij, \v 29 y xquiya-ka jun corona pa (rujolon, ruvi') banon che rakan tak xic'a'y c'o quiq'uixal, y xquiya' jun aj pa ruk'a' derecha. Jac'ari' richin yetze'en chirij, yexuque-apu chuvech y niqui'ij che: ¡Caquicot rat ri rat Rey quichin ri israelitas!\x * \xo 27:29 \xt Sal. 35:15, 16; 69:19; Is. 49:7; 53:3; Jer. 20:7; He. 12:2, 3.\x* yecha'. \v 30 Niquichubaj\x * \xo 27:30 \xt Job 30:10; Lc. 18:32, 33.\x* ri Jesús, niquimaj-e ri aj pa ruk'a'\x * \xo 27:30 \xt Mi. 5:1.\x* y niquipoj\x * \xo 27:30 \xt Is. 52:14; Mr. 15:19.\x* (rujolon, ruvi') che. \v 31 Tok xetane' chi yetze'en chirij,\x * \xo 27:31 \xt Lc. 22:63.\x* xquelesaj-e ri tziek quiek chirij, xquiya-e ri can rutziak vi, y xquic'uaj c'a e\x * \xo 27:31 \xt Is. 53:7.\x* richin nequibajij chuvech cruz.\x * \xo 27:31 \xt Mt. 20:19; Jn. 19:16, 17.\x* \s1 Ri rucamic ri Jesús chuvech cruz \r (Mr. 15:21-41; Lc. 23:26-49; Jn. 19:17-30) \p \v 32 Tok ja ye'el-e chuchi' ri tinamit,\x * \xo 27:32 \xt Nm. 15:35; 1 R. 21:13; Hch. 7:58; He. 13:12.\x* xquic'ul jun achi rubinan Simón, aj pa tinamit Cirene. Ri soldados xqui'en che ri Simón chi tuc'uaj-e ru-cruz ri Jesús.\x * \xo 27:32 \xt Mr. 15:21.\x* \v 33 Y (xe'apon, xe'ebos) pa jun lugar rubinan Gólgota.\x * \xo 27:33 \xt Mr. 15:22; Lc. 23:26, 33; Jn. 19:17.\x* Gólgota nu'ij tzij, lugar richin rubakil (rujolon, ruvi') ámna. \v 34 Tok ec'o chic chiri', ri soldados xquiya' jun ch'amilaj vino\x * \xo 27:34 \xt Sal. 69:21; Mr. 15:23; Lc. 23:36; Jn. 19:28-30.\x* ri yo'on c'ayilaj mirra riq'uin che ri Jesús, pero tok rija' rutojto'en chic, man xrojo' ta xutij. \v 35 Jac'a tok quibajin chic ri Jesús chuvech cruz, chi etz'anen\x * \xo 27:35 \xt Sal. 22:18; Mr. 15:24; Lc. 23:34; Jn. 19:24.\x* xquijach-vi-e ri rutziak chiquivech, richin nibanataj ri ruch'abel ri profeta ojer tok xu'ij: Xquijachala' ri nutziak chiquivech; xqui'en etz'anen tzakoj chirij. Quiri' ru'in can. \v 36 Ri soldados etz'uyul chiri' quichajin-apu ri Jesús. \v 37 Xquibajij c'a jun pedazo tabla chutza'n e ri cruz ri nu'ij-vi ri achique roma nicamises ri Jesús. Chiri' nu'ij: JARE' RI JESUS RI REY QUICHIN RI ISRAELITAS.\x * \xo 27:37 \xt Mr. 15:26; Lc. 23:38; Jn. 19:19.\x* \v 38 Jac'ari' junan riq'uin ri Jesús xequibajij ca'i' elek'oma'\x * \xo 27:38 \xt Lc. 23:32.\x* chuvech qui-cruz y chi tak rutzalanen\x * \xo 27:38 \xt Is. 53:12; Mr. 15:27; Jn. 19:18.\x* xequiya-vi. \v 39 Ri yek'ax chiri', yequibila' can tzij chupalaj ri Jesús, y niquisiquisa' can (quijolon, quivi')\x * \xo 27:39 \xt Sal. 22:7, 8; 109:25.\x* chuvech. \v 40 Y quire' niqui'ij can che: Rat ri na'ij chi (navulaj, navulij) racho ri Dios y chi oxi' k'ij napaba' chic jun bey,\x * \xo 27:40 \xt Mt. 26:61; Jn. 2:19.\x* vacami tacolo-avi' ayon. Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, caka-pe chuvech la cruz, yecha'. \v 41 Quiri' mismo ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, ri achi'a' fariseos y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, richin man jun ruk'ij niqui'en ri Jesús, quire' niquibila': \v 42 Rija' xerucol ch'aka' chic,\x * \xo 27:42 \xt Jn. 3:15; He. 9:22.\x* pero man nitiquer ta nucol-ri' ruyon. Si kitzij chi rija' Rey richin ri tinamit Israel, tika-pe chuvech la cruz, c'ajari' xtikanimaj-apu. \v 43 Rija' nu'ij chi ruyo'on ránima riq'uin ri Dios, y si kitzij chi ri Dios\x * \xo 27:43 \xt Sal. 22:8.\x* nrojo' ri Jesús, vacami tucolo'. Roma ri Jesús nu'ij chi Ruc'ajol ri Dios, yecha'. \v 44 Quiri' mismo ri elek'oma' ri ebajin chuvech qui-cruz chi tak rutzalanen, yequibila-apu tzij\x * \xo 27:44 \xt Mr. 15:32; Lc. 23:39-43.\x* che ri Jesús. \p \v 45 Tok xnic'ajar ri k'ij, xk'uk'umer ruvech ronojel ri roch'ulef, y c'a richin las tres xk'ak'ij xq'uis-e ri k'eku'n.\x * \xo 27:45 \xt Is. 50:3; Am. 8:9.\x* \v 46 Richin cami las tres nik'ak'ij, ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij:\x * \xo 27:46 \xt He. 5:7.\x* Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Ri ch'abel ri' nu'ij tzij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin,\x * \xo 27:46 \xt Sal. 22:1; 88:14.\x* ¿achique roma xinaya' can nuyon? \v 47 Ec'o chique ri ec'o-apu chiri' tok xquic'axaj ri xu'ij, niquibila': Re' ja ri profeta Elías nroyoj, yecha'. \v 48 Jun chique rije' cha'anin xeruc'ama-pe jun esponja, xumuba' pa jun ch'amilaj vino, y xuya' chutza'n jun aj richin xutz'ub\x * \xo 27:48 \xt Sal. 69:21; Jn. 19:29.\x* ri Jesús. \v 49 Pero ri ch'aka' chic niqui'ij: Jun taya-vi, tikoyo'ej na, k'alaj c'a ri' xtipe ri Elías chucolic,\x * \xo 27:49 \xt Mr. 15:36.\x* xecha'. \v 50 Pero tok riq'uin ronojel ruchuk'a' ch'ovinak chic pe jun bey ri Jesús, jari' xujach ránima pa ruk'a' ri Dios y (xcom, xquen).\x * \xo 27:50 \xt Lc. 23:46; Jn. 19:30.\x* \p \v 51 Jari' tok ri pinilaj tziek\x * \xo 27:51 \xt 2 Cr. 3:14.\x* ri achok che jachon-vi rupan ri racho ri Dios\x * \xo 27:51 \xt Ex. 26:31, 33.\x* xel pa ca'i'.\x * \xo 27:51 \xt Lc. 23:45; Ef. 2:14, 18; He. 10:19, 20.\x* Tixilil xpe pa ruvi' c'a chuxe' ka.\x * \xo 27:51 \xt Mr. 15:38.\x* Ri roch'ulef xsilon y ri chovon tak abaj xepax.\x * \xo 27:51 \xt Ex. 19:18; Sal. 18:7; Nah. 1:5.\x* \v 52 Ri quijul ri anima'i' xejakataj, y eq'uiy lok'olaj tak ralc'ua'l ri Dios riq'uin qui-cuerpo xeyac-pe\x * \xo 27:52 \xt Dn. 12:2.\x* ri achique lugar emukun-vi, \v 53 xe'el-pe chiri' pa camposanto, xe'oc-apu pa lok'olaj tinamit Jerusalem tok c'astajnak chic pe ri Jesús chiquicojol ri anima'i', y xetz'etetaj coma eq'uiy vinak. \v 54 Ri capitán y ri ec'o riq'uin richin quichajin ri Jesús, tok xquitz'et ri xu'on ri cobrakan, y ri xebanataj, jani na xquixi'ij-qui'\x * \xo 27:54 \xt Ex. 20:18, 19.\x* y xquibila': Can kitzij chi ri achi re'\x * \xo 27:54 \xt Lc. 23:47-49.\x* Ruc'ajol ri Dios,\x * \xo 27:54 \xt Mr. 15:39.\x* xecha'. \p \v 55 Chiri' eq'uiy ixoki'\x * \xo 27:55 \xt Lc. 8:2.\x* yetzu'un-apu chi naj.\x * \xo 27:55 \xt Lc. 23:27, 28, 48, 49.\x* Rije' c'a pa Galilea quitzekle'en-vi-pe ri Jesús y can quilin-vi-pe. \v 56 Chiquicojol rije' c'o ri María Magdalena, c'o ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y c'o ri quite' ri eruc'ajol ri Zebedeo.\x * \xo 27:56 \xt Mr. 15:40.\x* \s1 Ri Jesús xmuk \r (Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42) \p \v 57 Tok ja nika-ka ri k'ij chiri', c'o jun tzekle'ey richin ri Jesús (xapon, xebos) chiri', jun achi beyon rubinan José, aj pa tinamit Arimatea. \v 58 Rija' xbe-apu riq'uin ri Pilato ri gobernador richin xuc'utuj ru-cuerpo ri Jesús,\x * \xo 27:58 \xt Mr. 15:42, 43.\x* y ri Pilato xu'ij chi tiyo'ox-pe che.\x * \xo 27:58 \xt Mr. 15:44, 45; Lc. 23:50-53; Jn. 19:38.\x* \v 59 Xbe c'a ri José, xubolkotij-e ri cuerpo pa jun ch'ajch'oj tziek. \v 60 Jac'ari' xberuya' chupan jun jul ri c'a juba' tic'ot-apu chuvech jun juyu' ruyon abaj,\x * \xo 27:60 \xt Is. 53:9.\x* ri ruc'oton ri José richin ru-panteón rija' mismo. Jac'ari' xubolkotij-apu jun mama setesic abaj chuchi' ri jul richin xutz'apij can, y xbe. \v 61 Jac'a ri María Magdalena y ri jun chic ixok mismo rubinan María,\x * \xo 27:61 \xt Mt. 27:56.\x* chi ca'i' xetz'uye' can chuvech ri jul ri xyo'ox-vi can ri Jesús. \s1 Ri soldados yechajin chuchi' ri jul ri xyo'ox-vi ru-cuerpo ri Jesús \p \v 62 Ri chuca'n k'ij, tok xk'ax yan ri k'ij chi ri israelitas niquibanala' rubanic ronojel ri nic'atzin chique chupan ri nimak'ij,\x * \xo 27:62 \xt Lc. 23:54; Jn. 19:14, 31, 42.\x* jari' tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos xequimolo-qui' chuvech ri Pilato ri gobernador. \v 63 Rije' quire' xqui'ij che: Nimalaj gobernador, roj nuka pa kavi' ri ru'in can ri Jesús tok c'a q'ues na. Ri tz'ucuy tzij ri'\x * \xo 27:63 \xt 2 Co. 6:8.\x* xu'ij chi xtic'astaj-pe\x * \xo 27:63 \xt Mt. 16:21; 17:23; 20:19; 26:61; Mr. 8:31; 10:34; Lc. 9:22; 18:33.\x* chi rox k'ij. \v 64 Romari' más utz ye'atak soldados richin nequichajij ri lugar ri xyo'ox-vi, hasta titz'akat na ri oxi' k'ij. Richin quiri' man quepe ri ru-discípulos chak'a' y niquelek'aj-e ri ru-cuerpo, y niqui'ij yan chic chique ri vinak chi ri Jesús can xc'astaj-vi-e. Roma si nisatz-e ri cuerpo, más jun nimalaj tz'ucun tzij xtibanataj, que chuvech ri na'ey, xecha'. \v 65 Y ri Pilato xu'ij c'a chique ri achi'a' ri': Quixbin c'a y que'ic'uaj-e la soldados la'.\x * \xo 27:65 \xt Mt. 28:11.\x* Rix iveteman achel ni'en can che, xcha-e chique. \v 66 Jac'ari' xebe ri achique lugar yo'on-vi can ru-cuerpo ri Jesús, xquiya' jun retal chirij ri abaj ri tz'apiyon ruchi' ri jul.\x * \xo 27:66 \xt Dn. 6:17.\x* Utz-utz xqui'en can rubanic y xequiya' can ri soldados chiri'. \c 28 \s1 Ri Jesús xc'astaj-e chiquicojol ri anima'i' \r (Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Tok xk'ax yan ri k'ij richin uxlanen, cumaj yan sakar chupan ri na'ey k'ij richin ri semana, ri María Magdalena y ri jun chic ixok mismo María\x * \xo 28:1 \xt Mt. 27:56; Mr. 16:1.\x* rubi', xebe richin nequitz'eta' ri jul\x * \xo 28:1 \xt Mr. 16:2.\x* ri yo'on-vi can ru-cuerpo ri Jesús. \v 2 Y c'o c'a jun nimalaj cobrakan xu'on, roma c'o jun ángel richin ri Ajaf ri xka-pe chicaj, y tok xuka, xrelesaj ri abaj ri achok che tz'apin-vi can ruchi' ri jul, y xtz'uye-ka pa ruvi'. \v 3 Ri rusakil ri ángel\x * \xo 28:3 \xt Ap. 10:1; 18:1.\x* achel rusakil ri coyopa'.\x * \xo 28:3 \xt Dn. 10:6.\x* Y ri rutziak sak-sak,\x * \xo 28:3 \xt Mt. 17:2.\x* achel ri tef ri nika. \v 4 Ri soldados\x * \xo 28:4 \xt Mt. 27:65, 66.\x* ri xetz'eto ri ángel, roma xquixi'ij-qui', yebarbot y achel ámna xqui'en-ka. \v 5 Jac'a ri ángel quire' xu'ij chique\x * \xo 28:5 \xt He. 1:14.\x* ri ca'i' ixoki': Man tixi'ij-ivi',\x * \xo 28:5 \xt Is. 35:4; Dn. 10:12; Lc. 1:12, 13; Ap. 1:17.\x* yin veteman chi ja ri Jesús ri xcamises chuvech cruz ri nicanoj.\x * \xo 28:5 \xt Mr. 16:6.\x* \v 6 Rija' man c'o ta chic vave', xa xc'astaj yan e,\x * \xo 28:6 \xt Mt. 16:21; 17:23; 20:19; Mr. 8:31.\x* achel ri ru'in can chive.\x * \xo 28:6 \xt Mt. 12:40.\x* Quixampe, titz'eta' ri achique lugar xli'ex-vi ri Ajaf. \v 7 Vacami quixtzolij cha'anin, y ti'ij chique ri ru-discípulos chi xc'astaj yan e chiquicojol ri anima'i'. Vacami xtinabeyaj-e chivech chila' pa Galilea,\x * \xo 28:7 \xt Mt. 26:32.\x* y chiri' xtitz'et-vi.\x * \xo 28:7 \xt Mr. 16:7.\x* Tiya' na pe pa cuenta ri nin-ij-e chive, xcha' ri ángel. \v 8 Jac'ari' tok ri ca'i' ixoki' quixi'in-qui'\x * \xo 28:8 \xt Mr. 16:8.\x* xe'el-pe ri pa jul, y jani na yequicot cha'anin xebe richin nequiya' rutzijol chique ri ru-discípulos ri Jesús. Jac'a tok ebenak ri pa bey richin nequiya' rutzijol, \v 9 c'ate retal xuc'ut-ri' ri Jesús chiquivech\x * \xo 28:9 \xt Mr. 16:9; Jn. 20:14; Ap. 1:17, 18.\x* y xu'ij chique: ¡Quixquicot! xcha'. Ri ixoki' xejel-apu riq'uin, xexuque-ka richin xquik'etej ri rakan, y xquiya' ruk'ij. \v 10 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Man chic tixi'ij-ivi'. Vacami quixbin y te'iya' rutzijol chique ri e'ocunak nchak'\x * \xo 28:10 \xt Ro. 8:29; He. 2:11.\x* chi quebin pa Galilea y chiri' c'a xquinquitz'et-vi, xcha'. \s1 Ri tzij ri xquitz'ucula' ri soldados \p \v 11 Tok ri ixoki' ri' ebenak chupan ri bey, ec'o chique ri soldados\x * \xo 28:11 \xt Mt. 27:65, 66.\x* ri xechajin chuchi' ri jul xebe pa tinamit Jerusalem richin xquiya' rutzijol chique ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas ronojel ri xbanataj. \v 12 Jac'ari' tok ri sacerdotes ri' xquimol-qui' quiq'uin ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, y tok xech'o yan pa ruvi' ri achique niqui'en, rije' xquiya' q'uiy méra chique ri soldados, \v 13 y xqui'ij-e chique: Rix quire' ri tzij tivelesaj rutzijol: Roj ja nkuver chiri', tok xe'eka ru-discípulos ri Jesús y xquelek'aj-e ri ru-cuerpo, quixcha'. \v 14 Si ri gobernador xtrac'axaj chi xa xixver-ka, roj mismo xkojekasan ránima, y quiri' xquixkacol pa ruk'a', xecha'. \v 15 Ri soldados xquic'ul c'a ri méra ri xyo'ox chique, y can xqui'en-vi ri achel xbix-e chique. Y ronojel ri tz'ucun tzij ri x-an chiri', c'a c'o na rutzijol chiquicojol ri israelitas c'a vacami. \s1 Ri samaj ri xu'ij can ri Jesús chi ti'an \r (Mr. 16:14-18; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23) \p \v 16 Jac'a ri once\x * \xo 28:16 \xt Mr. 16:14; Jn. 6:70; Hch. 1:13.\x* ru-discípulos ri Jesús\x * \xo 28:16 \xt 1 Co. 15:5.\x* xebe pa Galilea pa ruvi' ri juyu' ri bin-vi can chique roma ri Jesús. \v 17 Tok xquitz'et ruvech, xquiya' ruk'ij. Pero ec'o jujun ri man can ta niquinimaj chi ja ri Jesús ri c'o quiq'uin. \v 18 Rija' xjel c'a pe y xu'ij chique: Ronojel uchuk'a' richin chicaj y richin choch'ulef\x * \xo 28:18 \xt Ef. 1:10; Fil. 2:9, 10.\x* pa nuk'a' yin jachon-vi\x * \xo 28:18 \xt Mt. 11:27; Jn. 5:22; 1 Co. 15:27; Ef. 1:22.\x* can. \v 19 Roma c'a ri', quixbin y que'itijoj ronojel quivech vinak\x * \xo 28:19 \xt Hch. 2:39.\x* richin ye'oc tzekle'ey vichin;\x * \xo 28:19 \xt Is. 52:7.\x* que'ibana' bautizar\x * \xo 28:19 \xt Mr. 16:15, 16.\x* pa rubi' ri Dios ri Itata', pa nubi' yin ri Ruc'ajol,\x * \xo 28:19 \xt Lc. 24:47.\x* y pa rubi' ri Lok'olaj Espíritu. \v 20 Tic'utu' chiquivech chi tiquibana' ronojel ri achok riq'uin rix nupaxa'an-vi.\x * \xo 28:20 \xt Hch. 18:9.\x* Y yin xquic'uje' iviq'uin k'ij-k'ij\x * \xo 28:20 \xt Mt. 18:20; Hch. 23:11.\x* c'a pa ruq'uisbel che ru-tiempo re roch'ulef. Amén.