\id LUK KMLK01024.SCR CAKCHIQUEL SUR CENTRAL 2,005 7 junio \h San Lucas \toc1 San Lucas \toc2 Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas \toc3 Lc. \mt1 Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas \c 1 \s1 Ri na'ey tak tzij che ri Teófilo \p \v 1 Eq'uiy yan quitijon quik'ij richin niquitz'ibaj\x * \xo 1:1 \xt Jn. 20:30, 31; Hch. 1:1.\x* chi jujun chi jujun pa ruchojmil ri ninimex chikacojol chi kitzij chi xebanataj. \v 2 Ri xtz'ibes, can junan riq'uin ri achel xquitzijoj chike ri xe'oc samajela' richin rutzijosic ronojel ri xebanataj, ri can riq'uin quivech quitz'eton-pe\x * \xo 1:2 \xt Jn. 15:27; 2 P. 1:16; 1 Jn. 1:3.\x* xe tok xtiquer-pe. \v 3 Romari' ja jun yin riq'uin ri nuchayun chic ronojel ruxe'el-pe ri xebanataj, can utz ninna' chi nintz'ibaj pa ruchojmil\x * \xo 1:3 \xt Hch. 11:4.\x* ronojel chave rat nimalaj Teófilo, \v 4 richin quiri' navetemaj chi can kitzij vi ronojel ri c'utun-pe chavech. \s1 Jun ángel nu'ij chi xtalex jun ac'ual y xtubinaj Juan \p \v 5 Chupan tak ri juna' tok ja ri Herodes\x * \xo 1:5 \xt Mt. 2:1.\x* rey chiri' pa Judea, xc'uje' jun sacerdote israelita rubinan Zacarías, y rija' jun chique ri jun botzaj sacerdotes ri erichin ri Abías\x * \xo 1:5 \xt Neh. 12:4.\x* ni'ix chique. Ri rixayil ri Zacarías, rubinan Elisabet. Ri Elisabet re', riy-rumam can ri nimalaj sacerdote rubinan Aarón. \v 6 Ri Zacarías y ri rixayil, quic'uan jun chojmilaj\x * \xo 1:6 \xt 1 R. 9:4; 2 R. 20:3; Sal. 119:6, 7; 2 Co. 1:12.\x* c'aslen chuvech ri Dios, y manak roma ni'an tzij chirij ruc'uaxic ri quic'aslen chupan ronojel ri nu'ij ri mandamientos, y chupan ri ruchila'en can ri Ajaf chi tiquibana'. \v 7 Pero ri Zacarías y ri Elisabet manak calc'ua'l, roma ri Elisabet can richin vi man alanel ta, y chi ca'i' eri'j chic. \p \v 8 Tok xril semana chi ja ri botzaj sacerdotes ri c'o-vi ri Zacarías xkaj-en chi niqui'en ri samaj\x * \xo 1:8 \xt 2 Cr. 8:14.\x* pa racho ri Dios, \v 9 y can achel vi niqui'en ri sacerdotes chi niquiya' pan etz'anen ri achok pa ruvi' xtika-vi chi ntoc-apu pa racho ri Dios richin nuporoj pon,\x * \xo 1:9 \xt Ex. 30:7, 8.\x* pa ruvi' c'a ri Zacarías xka-vi. \v 10 Y man juba' ta oc israelitas ri quimolon-apu-qui' chiri' chojay\x * \xo 1:10 \xt Lv. 16:17.\x* niqui'en orar tok najin ruporoxic ri pon. \v 11 Jac'ari' xuc'ut-ri' jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri Zacarías. Pa derecha che ri altar\x * \xo 1:11 \xt Ex. 30:1.\x* ri niporox-vi ri pon, chiri' xpa'e-vi ri ángel. \v 12 Ri Zacarías jani na xuxi'ij-ri'\x * \xo 1:12 \xt Lc. 1:29; 2:9; 5:9.\x* tok xutz'et ri ángel, y man nril ta achique nu'on. \v 13 Jac'a ri ángel xu'ij che: Zacarías, man taxi'ij-avi',\x * \xo 1:13 \xt Ap. 1:17.\x* ri Dios xrac'axaj ri a-oración.\x * \xo 1:13 \xt Gn. 25:21; 1 S. 1:27; Hch. 10:4.\x* Ri avixayil Elisabet xtalex jun ch'uti ral, y rat Juan rubi' ri ac'ual xtaya'. \v 14 Jani na xcaquicot y qui' avánima xtana', y eq'uiy ri xquequicot\x * \xo 1:14 \xt Lc. 1:58.\x* roma ralaxic ri ac'ual. \v 15 Roma chuvech ri Dios ri avalc'ua'l re' can xtic'uje' ruk'ij.\x * \xo 1:15 \xt Mt. 11:11.\x* Rija' man xtukum ta vino, y nis-ta jun chic ruvech ya' ri nik'abarisan,\x * \xo 1:15 \xt Nm. 6:1-3; Jue. 13:4; Lc. 7:33.\x* y can nojnak chic pe ri Lok'olaj Espíritu pa ránima xtu'alex chuk'a' ri rute'. \v 16 Eq'uiy chique ri avinak israelitas xtu'on chique chi nitzolij chic pe cánima riq'uin ri Ajaf, ri can qui-Dios vi. \v 17 Ja ri Juan ri avalc'ua'l ri xtinabeyaj chuvech ri Ajaf,\x * \xo 1:17 \xt Is. 40:3; Mal. 3:1; Lc. 1:76.\x* y xtic'uje' ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu riq'uin, achel xc'uje' riq'uin ri profeta Elías,\x * \xo 1:17 \xt Mt. 11:14.\x* richin xtu'on chique ri te'ej-tata'aj chi xquecajo' ri calc'ua'l,\x * \xo 1:17 \xt Mal. 4:5, 6.\x* y richin xtu'on chique ri man yeniman ta tzij chi xtitzolij-pe cánima chupan ri bey quichin ri choj quic'aslen. Quiri' xtu'on richin nuchojmirisaj-apu cánima jun tinamit ri xticajo' xtiqui'en ri nurayij ri Ajaf, xcha' ri ángel. \p \v 18 Jac'ari' tok ri Zacarías xuc'utuj che: ¿Achel xtinvetemaj yin chi kitzij ri na'ij?\x * \xo 1:18 \xt Gn. 15:8; Jue. 6:36, 37; Is. 38:22.\x* Roma xa yin ri'j chic\x * \xo 1:18 \xt Gn. 17:17; 18:12.\x* y quiri' mismo ri vixayil, xcha'. \p \v 19 Jac'a ri ángel xu'ij che: Ja yin ri ángel Gabriel\x * \xo 1:19 \xt Dn. 8:16; 9:21.\x* ri jumul yinc'o-apu chuvech ri Dios richin nin-en ri nrojo', y yin takon-pe aviq'uin richin nunya-ka utzulaj rutzijol chave chi xtic'uje' avalc'ua'l. \v 20 Pero rat roma man xanimaj ta ri xin-ij chave, vacami xcacanaj can mem,\x * \xo 1:20 \xt Ex. 4:11; Ez. 3:26; 24:27; Lc. 1:62-64.\x* y man xcatiquer ta xcach'o, c'a terila' na ri k'ij tok xtibanataj ri achel xin-ij chave, xcha'. \p \v 21 Jac'a ri israelitas ri coyo'en ri Zacarías chojay, satznak cánima riq'uin ri xlayoj-ka chupan ri lok'olaj racho ri Dios. \v 22 Pero tok xel-pe, man nitiquer ta nich'o. Jac'ari' xquina'ej chi c'o xk'alajrises-pe chuvech chupan ri lok'olaj jay. Ri Zacarías xaxe ruk'a' nu'on richin nich'o chique, y layoj tiempo xcanaj can mem. \p \v 23 Tok xtz'akat ri ajani k'ij\x * \xo 1:23 \xt 1 Cr. 9:25.\x* xsamaj pa racho ri Dios, xbe chiracho. \v 24 C'a juba' tibanataj quiri' pa racho ri Dios, ri Elisabet ri rixayil ri Zacarías jari' xuna'ej chi man ruyon ta chic, y man xel ta pa bey vo'o' ic'. Ri Elisabet quire' nu'ij: \v 25 Ri Ajaf quire' favor ruyo'on chuve chupan tak re k'ij ri yiruc'uxlaj-pe richin nrelesaj nuq'uix\x * \xo 1:25 \xt Gn. 30:23; Is. 4:1.\x* chiquivech ri vinak ri yinquitzijoj roma manak val.\x * \xo 1:25 \xt 1 S. 1:6.\x* \s1 Jun ángel nuya' rutzijol chi xtalex ri Jesús \p \v 26 Vaki' ic' ruchajin ri Elisabet chi quiri' chic rubanon, jari' tok ri Dios xutak ri ángel Gabriel\x * \xo 1:26 \xt Lc. 1:19.\x* pa jun tinamit rubinan Nazaret ri c'o pa departamento Galilea, \v 27 riq'uin jun xten\x * \xo 1:27 \xt Is. 7:14; Mt. 1:18.\x* rubinan María ri c'utun chic richin nic'ule' riq'uin jun ala' rubinan José. Ri José re' riy-rumam can ri rey David. \v 28 Tok ri ángel xoc-apu ri achique lugar c'o-vi ri María, xu'ij che: ¡Tiquicot ri avánima rat ri más nimalaj ru-favor ri Dios avilon! Ri Ajaf can c'o aviq'uin.\x * \xo 1:28 \xt Jue. 6:12.\x* Y chiquicojol ri ixoki', ja rat ri más utzulaj tzij x-an chave,\x * \xo 1:28 \xt Lc. 1:42.\x* xcha'. \v 29 Jac'a ri María tok xrac'axaj ri saludo ri xu'ij ri ángel, can achique na xuna', y xunojij-ka pa ránima chi achique roma chi quiri' jun saludo xuc'ul rija'. \v 30 Jari' tok ri ángel xu'ij che: María, man taxi'ij-avi'. Rat avilon ri ru-favor ri Dios. \v 31 Rat vacami, quiri' xta'an-pe, y xtalex\x * \xo 1:31 \xt Gá. 4:4.\x* jun ch'uti aval ala', y Jesús rubi' xtaya'. \v 32 Rija' xtic'uje' nimalaj ruk'ij,\x * \xo 1:32 \xt Fil. 2:10.\x* y xtubinaj Ruc'ajol ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel. Rija' jun riy-rumam can ri rey David, y ri Ajaf Dios xtu'on che chi xtitz'uye' can chi Rey pa ru-lugar ri David. \v 33 Ri Jesús jumul xtu'on gobernar pan ivi' rix ri rix riy-rumam can ri Jacob, y ri ru-gobierno man jun bey xtiq'uis,\x * \xo 1:33 \xt Dn. 2:44; 7:14; Mi. 4:7; Jn. 12:34.\x* xcha' ri ángel. \p \v 34 Jac'a ri María quire' xu'ij che ri ángel: ¿Achel tok xtic'uje' val yin tok xa man jani quic'ule' riq'uin ri xtoc vachijil? xcha'. \p \v 35 Quire' c'a rutzolic rutzij ri María xu'on ri ángel: Ja ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 1:35 \xt Mt. 1:20.\x* xtika pan avi', y xcarumujaj ri ruchuk'a' ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel. Roma c'a ri', rat xtic'uje' ac'ual chi'ak'a' ri xtubinaj Lok'olaj y Ruc'ajol ri Dios.\x * \xo 1:35 \xt Mt. 14:33; 26:63; Lc. 1:32; Jn. 1:34; 20:31; Hch. 8:37; Ro. 1:4.\x* \v 36 Y tavac'axaj c'a, chi ja jun ri Elisabet ri (avalpachel, avaj-c'uaxel) xtic'uje' ac'ual chuk'a', roma ja yan chic vaki' ic' quiri' rubanon, masque rija' ri'j chic y ni'ix chi man alanel ta. \v 37 Roma ri Dios man jun c'ayef chuvech.\x * \xo 1:37 \xt Gn. 18:14; Jer. 32:17; Ro. 4:21.\x* \p \v 38 Jac'ari' tok ri María xu'ij: Yin, yin jun rusamajinel ri Ajaf. Tibanataj c'a ri achel xa'ij chuve, xcha' ri María che ri ángel. \p Jac'ari' xel-e ri ángel chuvech ri María. \s1 Ri María ni'e chutz'etic ri Elisabet \p \v 39 Chupan tak ri k'ij ri', ri María xu'on-e rubanic y cha'anin xbe pa jun tinamit ri c'o pa tak (c'achelaj, montaña) richin ri departamento Judea. \v 40 Tok c'o chic chiri' pa tinamit, rija' xbe chicacho ri Zacarías y ri Elisabet, y chiri' pa jay xu'on saludar ri Elisabet. \v 41 Tok ri Elisabet xrac'axaj ri xu'ij ri María, ri ch'uti ac'ual ri royo'en, xsilon xuna' rija'. Y ri Elisabet xnoj ri Lok'olaj Espíritu pa ránima,\x * \xo 1:41 \xt Hch. 6:3; Ef. 5:18; Ap. 1:10.\x* \v 42 romari' riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Chikacojol roj ixoki',\x * \xo 1:42 \xt Jue. 5:24.\x* ja rat ri más utzulaj tzij x-an chave, y utzulaj tzij ruc'ulun-pe ri ac'ual ri xtalex chi'ak'a'. \v 43 ¿Achel chi ri rute' ri Vajaf\x * \xo 1:43 \xt Lc. 2:11.\x* yinurutz'eta'? ¡Yin can nisatz nuc'u'x! \v 44 Quiri' nin-ij chave, roma xe xinvac'axaj ri ach'abel richin xina'an saludar, ja xsilon ri ac'ual ri xtalex chinuk'a' roma niquicot. \v 45 Y rat, utzulaj tzij banon chave chi xanimaj,\x * \xo 1:45 \xt Jn. 20:29.\x* roma can xtibanataj na vi ri bin chave roma ri Ajaf, xcha' ri Elisabet. \p \v 46 Jac'ari' quire' xu'ij ri María: \q1 Yin riq'uin ronojel vánima ninya' ruk'ij ri Ajaf.\x * \xo 1:46 \xt 1 S. 2:1.\x* \q1 \v 47 Ri vánima niquicot nuc'ak-ri' roma ri Dios ri Nucolonel.\x * \xo 1:47 \xt 1 Ti. 1:1; Tit. 3:4.\x* \q1 \v 48 Roma xuya' ruvech chuvij yin ri rusamajinel chi xa man jun oc nuk'ij.\x * \xo 1:48 \xt 1 S. 1:11; Sal. 138:6.\x* \q1 Pero ja vacami nitiquer-e chi ronojel solaj vinak xtiqui'ij chi can utzulaj tzij\x * \xo 1:48 \xt Mal. 3:12; Lc. 11:27.\x* rubanon ri Dios chuve. \q1 \v 49 Roma ri Dios ri c'o ronojel uchuk'a' pa ruk'a', q'uiy favores\x * \xo 1:49 \xt Sal. 71:19; 126:2, 3.\x* rubanon chuve. \q1 Lok'olaj rubi' rija',\x * \xo 1:49 \xt Sal. 111:9.\x* \q1 \v 50 Y ri c'o ruk'ij rija' chiquivech,\x * \xo 1:50 \xt Sal. 85:9; 118:4; 145:19; 147:11; Mal. 3:16-18; Ap. 19:5.\x* ri chi solaj chi solaj yek'ax-e choch'ulef, rija' can nupokonaj quivech.\x * \xo 1:50 \xt Ex. 20:6.\x* \q1 \v 51 Riq'uin ruchuk'a' rubanon q'uiy samaj.\x * \xo 1:51 \xt Sal. 98:1; 118:15.\x* \q1 Ri xquinojij chi can c'o quik'ij, xukasaj quik'ij.\x * \xo 1:51 \xt Sal. 33:10; 1 P. 5:5.\x* \q1 \v 52 Ri nima'k tak gobernadores, xerelesaj pa tak quitz'uyubal, \q1 Y xu'on chi xc'uje' quik'ij ri man jun oc quik'ij.\x * \xo 1:52 \xt 1 S. 2:6, 7; Sal. 75:7.\x* \q1 \v 53 Ri niquik'asaj vayijal, xuya' ronojel ri nic'atzin chique. \q1 Jac'a ri beyoma', choj quiri' xerutak-e, man jun xuya-e chique. \q1 \v 54 Xojruto' roj israelitas ri roj rusamajela' \q1 Roma man rumestan ta chi rupokonan kavech,\x * \xo 1:54 \xt Sal. 98:3; Jer. 31:3, 20.\x* \q1 \v 55 Quiri' rubanon kiq'uin, achel ri xusuj chique ri kati't-kamama' ojer. \q1 Achel ru'in can che ri kamama' Abraham\x * \xo 1:55 \xt Gn. 17:19; Gá. 3:16.\x* y chike roj ri roj riy-rumam can. \m Quiri' xu'ij ri María. \m \v 56 Y xc'uje' cami oxi' ic' ri María riq'uin ri Elisabet, c'ajari' xtzolij chiracho. \s1 Ri ralaxic ri Juan ri Bautista \p \v 57 Tok xril k'ij chi ri Elisabet nalex ri ch'uti ral, ch'uti ala' ri xalex. \v 58 Tok ri ru-vecinos y ri (ralpachel, raj-c'uaxel) xquic'axaj chi ri Ajaf jani na xupokonaj ruvech ri Elisabet, xequicot\x * \xo 1:58 \xt Lc. 1:14.\x* riq'uin. \v 59 Jac'a tok xtz'akat vakxaki' ruk'ij ri ch'uti ala', rije' xepe roma ni'an circuncidar\x * \xo 1:59 \xt Gn. 17:12; 21:4; Lv. 12:3; Lc. 2:21; Hch. 7:8.\x* ri ac'ual, achel nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Can ja rubi' ri rutata' niquibila' che, romari' Zacarías yecha' che ri ch'uti ala'. \v 60 Jac'a ri rute' ri ch'uti ac'ual quire' rutzolic quitzij xu'on: Ri ac'ual man xtubinaj ta achel rubi' ri rutata'; Juan\x * \xo 1:60 \xt Lc. 1:13.\x* xtubinaj ri ac'ual. \p \v 61 Jac'ari' xqui'ij che ri Elisabet: ¿Achique roma najo' chi Juan nubinaj ri aval, tok man jun (ivalpachel, ivaj-c'uaxel) quiri' rubi'? yecha'. \p \v 62 Jac'ari' tok xqui'en-apu quik'a' che ri Zacarías ri rutata' ri ac'ual, richin niquic'utuj achique rubi' nrojo' nuya' ri ac'ual. \v 63 Y ri Zacarías xuc'utuj jun pedazo tabla, y quire' xutz'ibaj chuvech: Ri ac'ual Juan xtubinaj. Jari' xbano chique conojel chi can achique na xquina'. \v 64 Jac'ari' tok xtiquer chic xch'o ri Zacarías. Xsok'opitaj chic ri rak',\x * \xo 1:64 \xt Lc. 1:20.\x* y riq'uin ruch'abel nuyala' ruk'ij ri Dios. \v 65 Jac'a ri qui-vecinos chiconojel xquixi'ij-qui', y pa ronojel tak tinamit ri pa tak (c'achelaj, montaña) richin ri Judea xbe-vi rutzijol ri xbanataj. \v 66 Y conojel ri xe'ac'axan niquiyec-ka\x * \xo 1:66 \xt Gn. 37:11; Dn. 7:28; Lc. 2:19.\x* pa tak cánima ri nitzijos chique, y niqui'ij: ¿Achique cami samaj ruc'amon-pe ri ch'uti ac'ual re'? yecha'. Roma nik'alajin chi ruchuk'a' ri Ajaf c'o riq'uin.\x * \xo 1:66 \xt Gn. 39:2; 1 S. 3:19; 16:18; 1 R. 18:46; Sal. 80:17; 89:21; Hch. 11:21.\x* \s1 Ri Zacarías nuya' ruk'ij ri Dios \p \v 67 Jac'ari' tok ri Zacarías, ri rutata' ri ch'uti ac'ual, xnoj ri Lok'olaj Espíritu pa ránima,\x * \xo 1:67 \xt Nm. 11:25; 2 S. 23:2; 2 Cr. 20:14; Jl. 2:28; 2 P. 1:21.\x* romari' quire' xuk'alajrisaj: \q1 \v 68 Tiyo'ox c'a ruk'ij ri Ajaf Dios kichin roj israelitas,\x * \xo 1:68 \xt 1 R. 1:48; Sal. 41:13; 72:18; 106:48.\x* \q1 Roma roj ruc'uxlan-pe ri roj rutinamit, y roj rulok'on pa quik'a' ri ec'o pa kavi'.\x * \xo 1:68 \xt Ex. 3:16, 20; Sal. 111:9.\x* \q1 \v 69 Ruyacon-pe jun Kacolonel ri c'o nimalaj ruchuk'a', \q1 Jun riy-rumam can ri David\x * \xo 1:69 \xt Sal. 132:17.\x* ri rusamajinel ri Dios ojer. \q1 \v 70 Re' ruyuken-ri' riq'uin ri quik'alajrisan-pe ri chojmilaj tak profetas ojer, tok ri Dios xuya' ch'abel chique richin xel pa quichi',\x * \xo 1:70 \xt Hch. 3:20, 21; Ro. 1:2, 3.\x* \q1 \v 71 Chi can nkurucol chiquivech ri itzel nkojquitz'et, y nkurucol pa quik'a' ri man nkojcajo' ta, \q1 \v 72 Richin nibanataj ri xusuj chique ri kati't-kamama' ojer chi nupokonaj quivech, \q1 Y richin nik'alajin chi man rumestan\x * \xo 1:72 \xt Lv. 26:42; Sal. 98:3.\x* ta ri lok'olaj ruvujil c'aslen\x * \xo 1:72 \xt Gn. 12:1-3; Hch. 3:25.\x* ri xu'on ojer can. \q1 \v 73 Can xuya-vi rutzij\x * \xo 1:73 \xt He. 6:13, 14.\x* che ri kamama' Abraham, \q1 Chi can xtuya-vi chike roj ri roj riy-rumam can ri Abraham, \q1 \v 74 Chi tok ri Ajaf Dios roj rucolon chic chiquivech ri itzel nkojquitz'et chiri',\x * \xo 1:74 \xt Ro. 6:16-18.\x* \q1 Manak xtikaxi'ij ta ki' nika'an ri nrojo' rija'\x * \xo 1:74 \xt He. 9:14.\x* \q1 \v 75 Riq'uin jun chojmilaj y ch'ajch'oj c'aslen chuvech,\x * \xo 1:75 \xt Ef. 4:24; 2 Ts. 2:13; Tit. 2:12; 1 P. 1:15; 2 P. 1:4.\x* ri ajani k'ij nkuc'ase-e choch'ulef. \q1 \v 76 Jac'a rat ch'uti nuc'ajol, xcha' ri Zacarías, xti'ix chave chi rat jun ru-profeta ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel, \q1 Roma ja rat ri xcanabeyaj chuvech ri Ajaf richin nachojmirisaj ri rubey,\x * \xo 1:76 \xt Is. 40:3; Mal. 3:1; Mt. 11:10.\x* \q1 \v 77 Y ja rat xcayo'on rutzijol chique ri rutinamit, \q1 Chi ri Dios nu'on perdonar quimac richin yecolotaj. \q1 \v 78 Quiri' nu'on ri ka-Dios kiq'uin roma can nkurojo' y nupokonaj kavech. \q1 Romari', c'a chicaj nutak-vi-pe ri Jun ri niyo'on sakil\x * \xo 1:78 \xt Mal. 4:2; Ef. 5:14; 2 P. 1:19.\x* pa kánima. Ri Jun ri' achel ri k'ij tok ntel-pe, \q1 \v 79 Richin nuyic'aj cánima ri ec'o pa k'eku'n, y ri ec'o chuxe' rumujal ri camic,\x * \xo 1:79 \xt Is. 9:2.\x* \q1 Y nkuruc'uaj chupan ri bey ri nic'amo-pe uxlanen pa kánima. \m Quiri' xu'ij ri Zacarías. \m \v 80 Y ri ac'ual niq'uiy, y quiri' mismo ri ruc'aslen benak pa jotol chuvech ri Dios,\x * \xo 1:80 \xt Lc. 2:40.\x* y pa tak chakijlaj tz'iran ulef xc'uje-vi, c'a xerila' na ri k'ij richin xuc'ut-ri' chiquivech ri ruvinak israelitas richin xutz'uc samaj chiquicojol. \c 2 \s1 Ri ralaxic ri Jesús \r (Mt. 1:18-25) \p \v 1 Chupan tak ri k'ij ri', ri rey Augusto César xutak rubixic chique conojel vinak chi nic'atzin niquitz'ibaj quibi'. \v 2 Ri na'ey tz'iban (bi'aj, binaj) re',\x * \xo 2:2 \xt Hch. 5:37.\x* x-an pa ru-tiempo ri Cirenio ri gobernador pa roch'ulef Siria. \v 3 Conojel ri man ec'o ta pa tak quitinamit, xc'atzin chi xequitz'ibaj quibi' pa tak quitinamit. \v 4 C'o c'a jun achi rubinan José xel-pe pa tinamit Nazaret ri c'o pa ru-cuenta ri Galilea y xbe pa Belén,\x * \xo 2:4 \xt 1 S. 16:1; Mi. 5:2; Jn. 7:42.\x* ri rutinamit can ri rey David chiri' pa departamento Judea. Quiri' xu'on ri José roma rija' riy-rumam can ri David,\x * \xo 2:4 \xt Mt. 1:20; Lc. 1:27.\x* \v 5 y xc'atzin chi chiri' xequitz'ibaj-vi quibi' junan riq'uin ri María ri jachon chic che richin nic'ule' riq'uin. Jac'a ri María xa juba' chic nrojo' chi nic'achoj riq'uin ac'ual. \v 6 Chiri' pa Belén ec'o-vi rije' tok xtz'akat k'ij chi ri María xalex ral.\x * \xo 2:6 \xt Mt. 2:1.\x* \v 7 Ch'uti ala'\x * \xo 2:7 \xt Mt. 1:25; Gá. 4:4.\x* ri na'ey ral ri María, y xubolkotij pa tziek, y xucotz'oba' pa jun quivayibal quiej-váquix, roma manak chic qui-lugar xquil pa posada. \s1 Ri eyuk'unel y ri ángeles \p \v 8 Chunakaj apu ri Belén ec'o yuk'unel yec'uje' pa tak juyu' ri niquijalala-qui' richin yequivaraj ri botzaj tak cavaj. \v 9 C'ate xquitz'et, c'o jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chiquivech. Y ri rusakil ri Ajaf xerusakarisaj y jani na xquixi'ij-qui'.\x * \xo 2:9 \xt Lc. 1:12.\x* \v 10 Jac'a ri ángel xu'ij chique: Man tixi'ij-ivi'. Roma yin jun utzulaj rutzijol nuc'amon-pe chive richin chi yixquicot chi nimalaj ivonojel.\x * \xo 2:10 \xt Gn. 12:3; Col. 1:23.\x* \v 11 Roma vacami pa Belén ri rutinamit ri rey David, xalex jun Colonel\x * \xo 2:11 \xt Is. 9:6; Mt. 1:21; 2 Ti. 1:10; 1 Jn. 4:14.\x* ivichin rix, ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, y can Ajaf vi.\x * \xo 2:11 \xt Fil. 2:11.\x* \v 12 Ri retal chi ja ri ch'uti ac'ual xivil, k'alaj bolkotin pa tziek y cotz'oban pa jun quivayibal quiej-váquix, xcha' ri ángel. \v 13 C'ate c'a xquitz'et, riq'uin ri ángel xe'epapo' chi miles ángeles ri epetenak chicaj, ri niquiya' ruk'ij\x * \xo 2:13 \xt Sal. 103:20.\x* ri Dios, y niqui'ij: \q1 \v 14 ¡Nimalaj ruk'ij nuc'ul ri Dios chicaj! \q1 ¡Y ri vave' choch'ulef uxlanen\x * \xo 2:14 \xt Is. 57:19; Ef. 2:14, 17.\x* niquic'ul pa cánima ri yec'ulu ri ru-favor! \p \v 15 Tok ri ángeles xetzolij-e chicaj, ri yuk'unel jari' xquibila-ka chiquivech: Vacami, jo' c'a pa Belén\x * \xo 2:15 \xt Mt. 2:1.\x* chutz'etic ri achique xbanataj, ri xutak-pe rutzijol ri Ajaf chike. \p \v 16 Xebe c'a cha'anin chutz'etic, y can xequil-vi ri María, ri José y ri ac'ual cotz'oban pa jun quivayibal quiej-váquix. \v 17 Tok xquitz'et ri ac'ual, xquitzijoj-apu ri xbix chique roma ri ángel chirij ri ch'uti ac'ual re', \v 18 y conojel ri ye'ac'axan, can achique na xquina', roma ri niquitzijoj ri yuk'unel. \v 19 Jac'a ri María yeruyec-ka pa ránima\x * \xo 2:19 \xt 1 S. 21:12; Pr. 4:4.\x* ronojel ri niqui'ij ri yuk'unel, y can q'uiy nunojij chirij.\x * \xo 2:19 \xt Gn. 37:11; Os. 14:9.\x* \v 20 Ri yuk'unel niquiyala' ruk'ij y niquinimirisaj rubi' ri Dios xetzolij-e, roma ronojel ri xquic'axaj y xquitz'et, ja achel ru'in can ri ángel chique. \s1 Ruc'aslen ri ac'ual Jesús nijach pa ruk'a' ri Dios \p \v 21 Tok xtz'akat vakxaki' k'ij richin chi ri ac'ual ni'an circuncidar,\x * \xo 2:21 \xt Gn. 17:12; Lv. 12:3.\x* ja k'ij ri' xquiya' rubi', y JESUS rubi'\x * \xo 2:21 \xt Mt. 1:21; Fil. 2:8-10.\x* xquiya', roma quiri' ru'in can ri ángel chi tubinaj ri ac'ual tok ri María man jani retal chi nic'uje' ac'ual chuk'a'. \p \v 22 Tok xtz'akat k'ij chi niquich'ajch'ojrisaj-qui'\x * \xo 2:22 \xt Lv. 12:2-8.\x* achel nu'ij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, ri José y ri María xquic'uaj ri Jesús pa tinamit Jerusalem, richin xquijach ri ruc'aslen pa ruk'a' ri Ajaf Dios. \v 23 Quiri' xqui'en roma ri ley richin ri Ajaf nu'ij: Ri na'ey ral ri te'ej nalex, si ch'uti ala', ri ruc'aslen ri ac'ual ri' can richin vi ri Ajaf.\x * \xo 2:23 \xt Ex. 13:2; 22:29; Nm. 3:13.\x* \v 24 Y richin niquich'ajch'ojrisaj-qui', xqui'en achel nu'ij ri ley chi quequisuju' ca'i' ixcura' o ca'i' ch'utik palomas chuvech ri Dios. \p \v 25 Chiri' pa tinamit Jerusalem ri tiempo ri', c'o jun achi rubinan Simeón. Ri achi re' choj ruc'aslen y can nuya' ruk'ij ri Dios, c'o ri Lok'olaj Espíritu riq'uin y can royo'en\x * \xo 2:25 \xt Lm. 3:25, 26; Mr. 15:43.\x* chi xtipe ri Jun ri xtucolo quichin ri israelitas. \v 26 Ri Lok'olaj Espíritu ruk'alajrisan che ri Simeón chi man xtutz'et ta ruvech ri camic c'a ja tok rutz'eton chic can ri Jun ri xtutak-pe ri Ajaf chucolic ri rutinamit. \v 27 Chupan ri k'ij tok ri te'ej-tata'aj xquic'uaj ri ac'ual pa racho ri Dios richin niqui'en ri achel nu'ij ri ley, ja k'ij ri' tok ri Lok'olaj Espíritu xu'on che ri Simeón chi xbe pa racho ri Dios.\x * \xo 2:27 \xt Hch. 8:29; 10:19; 16:7.\x* \v 28 Ri Simeón xuch'elej ri ac'ual, y quire' xu'ij richin xuya' ruk'ij ri Dios: \q1 \v 29 Ajaf, vacami utz chic richin yinac'ol-e\x * \xo 2:29 \xt Gn. 46:30; Fil. 1:23.\x* choch'ulef; c'o chic uxlanen pa vánima yi'e, \q1 Roma xbanataj ri achel xa'ij chuve. \q1 \v 30 Roma riq'uin nuvech xintz'et can ri Colonel ri petenak aviq'uin.\x * \xo 2:30 \xt Is. 52:10; Hch. 4:12.\x* \q1 \v 31 Rat xaya-pe quichin conojel quivech vinak.\x * \xo 2:31 \xt Sal. 98:2.\x* \q1 \v 32 Ja rija' niyo'on Sakil\x * \xo 2:32 \xt Is. 9:2; Jn. 8:12.\x* pa cánima ri man israelitas ta, \q1 Y roma rija' xtic'uje' kak'ij roj ri atinamit Israel, \m xcha' ri Simeón. \p \v 33 Ri José y ri rute' ri Jesús, can achique na xquina' xquic'axaj ri nu'ij ri Simeón pa ruvi' ri ac'ual. \v 34 Ri Simeón xuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi', y quire' xu'ij che ri María: Tatz'eta' na pe', ri ac'ual re' yo'on-pe richin chi eq'uiy israelitas xquecolotaj, pero eq'uiy ri xquetzak,\x * \xo 2:34 \xt Is. 8:13-15; Os. 14:9; Ro. 9:32, 33; 1 Co. 1:23; 1 P. 2:7, 8.\x* y yo'on-pe richin jun retal chiquivech ri vinak roma ri Dios, pero ec'o ri xa xtiquipaba-qui' chuvech ri xtu'ij. \v 35 Roma rija' xtek'alajin-pe ri achique c'o pa tak cánima ri vinak, y roma ri itzel ri xti'an che ri Jesús, rat achel jun espada xtuk'asaj rupan ri avánima xtana', xcha' ri Simeón. \p \v 36 (Chuka', ka) chiri' c'o jun ixok ri'j chic rubinan Ana, riy-rumam can jun chique ri doce tata'aj quichin ri israelitas rubinan Aser, y rumi'al can jun achi rubinan Fanuel. Ri Ana re' jun profeta,\x * \xo 2:36 \xt Ex. 15:20.\x* y xaxe vuku' juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil, \v 37 roma xa cha'anin xmalcanij can, y man xc'ule' ta chic jun bey. Rija' ochenta y cuatro chic rujuna', k'ij-k'ij ni'e-apu pa racho ri Dios, chi chak'a' chi pak'ij\x * \xo 2:37 \xt Hch. 26:7; 1 Ti. 5:5.\x* nuya' ruk'ij ri Dios riq'uin coch'on vayijal y oración. \v 38 Ri Ana jari' xjel-apu chiri', xutz'et ri najin y xuya' matiox che ri Dios. Y can nutzijoj ri ac'ual Jesús chique conojel ri aj-Jerusalem ri coyo'en\x * \xo 2:38 \xt Lm. 3:25, 26; Mr. 15:43; Lc. 2:25.\x* quicolic pa quik'a' ri ec'o pa quivi'. \s1 Ri José y ri María yetzolij pa tinamit Nazaret \p \v 39 Tok xqui'en yan can ronojel ri nu'ij chupan ri ley ri xuya' ri Ajaf, ri José y ri María xetzolij pa cacho ri c'o pa Nazaret,\x * \xo 2:39 \xt Mt. 2:22, 23.\x* jun tinamit ri c'o pa ru-cuenta ri Galilea. \v 40 Jac'a ri ac'ual niq'uiy, nic'uje-pe ruchuk'a', niq'uiyer ri no'oj c'o riq'uin y c'o ru-favor ri Dios pa ruvi'. \s1 Ri ac'ual Jesús nitzijon quiq'uin ri achi'a' pa racho ri Dios \p \v 41 Ri rute-rutata' ri Jesús, juna-juna' yebe pa tinamit Jerusalem, tok nuka ruk'ijul ri nimak'ij pascua.\x * \xo 2:41 \xt Ex. 12:14; 23:15; 34:18; Lv. 23:5; Dt. 16:1-7.\x* \v 42 Tok doce chic rujuna' ri Jesús, xejote-e pa Jerusalem roma ri nimak'ij pascua, achel quibanon-pe juna-juna'. \v 43 Tok xek'ax ruk'ijul ri nimak'ij, ja etzolijnak chicacho chiri', man xquina'ej ta chi ri Jesús xa xc'uje' can pa tinamit Jerusalem. \v 44 Rije' xquinojij chi ri ac'ual benak chiquicojol ri junan epetenak quiq'uin, y quiri' xebin jun k'ij. Xa c'a ja tok xquic'utula' chique ri (calpachel, caj-c'uaxel) y chique ri queteman quivech, c'ajari' xquina'ej chi xa man petenak ta quiq'uin. \v 45 Y roma man xquil ta, ri José y ri María niquicanola' ri ac'ual xetzolij chic jun bey c'a pa tinamit Jerusalem. \p \v 46 Oxi' k'ij tisatz can ri ac'ual chiri', c'ajari' xquil pa racho ri Dios, tz'uyul-apu chiquicojol ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nrac'axaj ri niqui'ij y c'o nuc'utula-apu chique. \v 47 Conojel ri ye'ac'axan ri nu'ij ri ac'ual can achique na niquina',\x * \xo 2:47 \xt Mt. 7:28; Mr. 1:22; Jn. 7:15.\x* roma ronojel ri nic'utux-apu che, ronojel pa ruchojmil nutzolij-pe rubixic\x * \xo 2:47 \xt Is. 50:4.\x* chique ri achi'a' ri'; can k'alaj chi jabel (nik'ax, nino') chuvech ri ni'ix. \v 48 Tok ri José y ri María xquitz'et ri ac'ual, achique na xquina'. Y ri rute' xu'ij che ri Jesús: ¡Val! ¿Achique roma quire' xa'an chike? Tatz'eta' la atata' y yin, rat kacanon pa ronojel lugar. Avoma nik'axo ri kánima roma man jun yatkil, xcha'. \p \v 49 Jari' tok rija' xu'ij chique: ¿Achique roma yinicanoj? ¿Man iveteman ta c'a chi ja ri nrojo' ri Nata' Dios, jari' ri nic'atzin chi nin-en?\x * \xo 2:49 \xt Jn. 4:34; 8:29; 14:31.\x* xcha'. \p \v 50 Jac'a ri xu'ij ri Jesús chique ri José y ri María man (xk'ax, xno') ta chiquivech.\x * \xo 2:50 \xt Lc. 9:45; 18:34.\x* \p \v 51 C'ajari' xtzolij-pe chiquij ri rute-rutata' richin xepe chicacho ri pa tinamit Nazaret, y can nunimaj quitzij. Ronojel ri xbanataj pa Jerusalem riq'uin ri ac'ual, ri María yeruyec pa ránima.\x * \xo 2:51 \xt Gn. 37:11; Dn. 7:28; Lc. 2:19.\x* \v 52 Jac'a ri Jesús can niq'uiy ri no'oj c'o riq'uin, niq'uiy rupalen, y can utz nitz'etetaj roma ri Dios y coma ri vinak.\x * \xo 2:52 \xt 1 S. 2:26.\x* \c 3 \s1 Ri Juan ri Bautista nutzijoj ri ruch'abel ri Dios \r (Mt. 3:1-12; Mr. 1:1-8; Jn. 1:19-28) \p \v 1 C'o yan quince juna' toc rey ri jun achi Tiberio César rubi', y chiquicojol ri gobernadores ri ec'o pa ruk'a', c'o ri Poncio Pilato ri nu'on gobernar pa departamento Judea. Jun chic, ja ri Herodes ri nu'on gobernar pa departamento Galilea. Jun chic, ja ri Felipe\x * \xo 3:1 \xt Mt. 14:1, 3.\x* ri runimal ri Herodes ri nu'on gobernar pa quivi' ri lugares quibinan Iturea y Traconite. Jun chic, ja ri Lisanias ri nu'on gobernar pa ruvi' ri lugar rubinan Abilinia. \v 2 Ri tiempo ri', ja ri Anás y ri Caifás\x * \xo 3:2 \xt Jn. 11:49; 18:13; Hch. 4:6.\x* ri enimalaj tak sacerdotes chiri' pan Israel, y ja tiempo ri' xch'o ri Dios che ri Juan ri ruc'ajol ri Zacarías pa chakijlaj tz'iran ulef. \v 3 Ri Juan ronojel tinamit ri ec'o chunakaj ri rakan-ya' Jordán xk'ax-vi. Rija' nutzijoj chique ri vinak chi tiquijala' quino'oj, tiquiya' can ri mac y tiquibana' bautizar qui' richin chi ri Dios nu'on perdonar ri quimac.\x * \xo 3:3 \xt Mt. 3:1, 2; Mr. 1:4; Lc. 1:77; Hch. 13:24; 19:4.\x* \v 4 Ri nutzijoj ri Juan, ja achel ri rutz'iban can ri profeta Isaías ojer, ri quire' nu'ij: \q1 Pa chakijlaj tz'iran ulef c'o jun ri xtich'o riq'uin ruchuk'a' y xtubila': \q1 Tibana-apu rubanic ri bey ri xtik'ax-vi ri Ajaf, \q1 Utz-utz tichojmij-apu.\x * \xo 3:4 \xt Is. 40:3; Mt. 3:3; Mr. 1:3; Jn. 1:23.\x* \q1 \v 5 Ronojel sivan nic'atzin chi yenojses; \q1 Chi ch'uti'k chi nima'k tak juyu' quekases. \q1 Ri cotocak tak bey, choj ti'an chique, \q1 Y ri cujcak tak bey, li'an ti'an chique. \q1 \v 6 Y conojel vinak xtiquitz'et ri achique nu'on ri Dios richin nicolon.\x * \xo 3:6 \xt Sal. 98:2; Is. 52:10.\x* \m Quiri' ri rutz'iban can ri Isaías. \p \v 7 Y ri Juan quire' nu'ij chique ri nequimolo-qui' riq'uin richin ye'an-e bautizar: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi quixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu? \v 8 Rix nic'atzin nik'alajin iviq'uin chi kitzij ijalon ino'oj y iyo'on can ri mac.\x * \xo 3:8 \xt Is. 1:16; Ez. 18:27; Hch. 26:20; 2 Co. 7:10.\x* Y man iyon titz'uc-ka runojixic pan ivánima chi roma rix riy-rumam can ri Abraham, romari' xquixcolotaj. Roma yin nin-ij chi xa ta ri Dios nrojo', rija' yeru'on riy-rumam ri Abraham chique ri abaj ri ye'itz'et vave'. \v 9 Jac'a rix xa rix achel ri che' ri yo'on chic apu icaj chirij ri quixe'; xa achique na che' xe xa man nuya' ta utzulaj ruvech, nichoy-e y nic'ak pa k'ak',\x * \xo 3:9 \xt Jn. 15:2, 6.\x* xcha' ri Juan. \v 10 Jac'ari' tok ri quimolon-apu-qui' xquic'utuj che: Si quiri', ¿achique nic'atzin chi nika'an?\x * \xo 3:10 \xt Hch. 2:37.\x* xecha'. \v 11 Y ri Juan xu'ij chique: Ri c'o ca'i' rutziak, tuya' jun che ri manak rutziak. Y ri c'o pan riq'uin, tuya' che ri manak oc nutij,\x * \xo 3:11 \xt 2 Co. 8:14; 1 Ti. 6:18; Stg. 2:15, 16; 1 Jn. 3:17.\x* xcha' chique. \v 12 Quiri' mismo ec'o jujun c'uluy tak impuestos\x * \xo 3:12 \xt Mt. 21:32.\x* xe'eka riq'uin ri Juan richin ye'an-e bautizar, ri quire' xquic'utuj che: Tijonel, y roj, ¿achique nic'atzin chi nika'an? xecha'. \v 13 Ri Juan xu'ij chique: Rix man tic'utuj ruvi' ri impuestos, xaxe ri bin chive, xe ri' tic'utuj, xcha'. \v 14 (Chuka', ka) ec'o soldados ri quire' xquic'utuj-apu che ri Juan: Y roj, ¿achique nic'atzin chi nika'an? xecha'. Rija' xu'ij chique: Man roma ta chi rix soldados ye'imajla' qui-cosas ri vinak,\x * \xo 3:14 \xt Pr. 28:16.\x* ni man jun achique tik'ebaj chiquij,\x * \xo 3:14 \xt Ex. 23:1; Lv. 19:11, 12.\x* y ticuker ic'u'x riq'uin ri ajani nich'ec, xcha' ri Juan. \p \v 15 Ri israelitas coyo'en chi nik'alajin chiquivech achique chi achi ri Juan, y niquibila' pa tak cánima chi riq'uin juba', ja rija' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios.\x * \xo 3:15 \xt Jn. 1:19, 20.\x* \v 16 Jac'a ri Juan quire' xu'ij chique conojel ri ec'o-apu chiri': Can kitzij na vi chi yin pa ya' yixin-en-vi bautizar. Pero c'o Jun xtipe ri más c'o ruk'ij y más c'o uchuk'a' pa ruk'a' que chinuvech yin. Rija' riq'uin ri Lok'olaj Espíritu y riq'uin k'ak' xquixru'on bautizar.\x * \xo 3:16 \xt Mt. 3:11; 1 Co. 12:13.\x* Y nis-ta chusolic ximibel ruxajab, man nuc'ul ta chi ja yin yibano. \v 17 Rija' rubanon chic rubanic richin yerelesaj-e ri yeniman ri Dios chiquicojol ri man yeniman ta, achel tok jun achi ruc'uan chic jun che' pa ruk'a' richin nuc'ak pa cak'ik' ri ru-trigo ch'eyon chic. Rija' xtuyec ri trigo, jac'a ri (ruxeq'uelal, rupuxq'uil) xtuporoj chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup, xcha' ri Juan. \v 18 Riq'uin ch'abel achel re' y riq'uin q'uiy chic más ri xubila', ri Juan xutzijoj ri utzulaj ruch'abel ri Jesucristo chique ri vinak. \p \v 19 C'o c'a jun k'ij ri Herodes ri nibano gobernar ri rucaj parte richin ri roch'ulef ri c'o-vi, xch'olix roma ri Juan,\x * \xo 3:19 \xt Pr. 28:15, 16; Mt. 14:3, 4; Mr. 6:17, 18.\x* roma ri Herodes rubanon-ka rixayil che ri Herodías rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes, y (chuka', ka) roma ch'aka' chic itzel tak no'oj ri rubanalo'n. \v 20 Y pa ruvi' ri' ri Herodes xutz'apij ri Juan pa cárcel. \s1 Ri Jesús ni'an bautizar \r (Mt. 3:13-17; Mr. 1:9-11) \p \v 21 Tok ri Juan yeru'on bautizar ri vinak, ja jun ri Jesús x-an bautizar, y tok ri Jesús najin riq'uin oración chiri', xjakataj ri rocaj. \v 22 Y ri Lok'olaj Espíritu can k'alaj achel ru-cuerpo jun paloma ri xka-pe pa ruvi'. Y xc'axataj jun kulaj petenak c'a chicaj ri quire' xu'ij: Ja rat ri Nuc'ajol; yin can yatinjo' y niquicot vánima aviq'uin,\x * \xo 3:22 \xt 2 P. 1:17.\x* xcha' ri ch'abel ri'. \s1 Ri quibi' ri rati't-rumama' ri Jesús \r (Mt. 1:1-17) \p \v 23 Jun cami treinta rujuna'\x * \xo 3:23 \xt Nm. 4:3, 35, 39, 47.\x* ri Jesús chiri' tok (xutz'om, xuchop) ri samaj ri yo'on-pe che roma ri Dios. Chiquivech ri vinak, ri Jesús xa ruc'ajol ri José.\x * \xo 3:23 \xt Mt. 13:55; Jn. 6:42.\x* \m Y ri José ruc'ajol can ri Elí. \m \v 24 Ri Elí re', ruc'ajol can ri Matat, \m y ri Matat ruc'ajol can ri Leví, \m y ri Leví ruc'ajol can ri Melqui, \m y ri Melqui ruc'ajol can ri Jana, \m y ri Jana ruc'ajol can jun chic achi xubinaj José. \m \v 25 Ri José re', ruc'ajol can ri Matatías, \m y ri Matatías ruc'ajol can ri Amós, \m y ri Amós ruc'ajol can ri Nahum, \m y ri Nahum ruc'ajol can ri Esli, \m y ri Esli ruc'ajol can ri Nagai. \m \v 26 Ri Nagai re', ruc'ajol can ri Maat, \m y ri Maat ruc'ajol can jun chic achi xubinaj Matatías, \m y ri Matatías re', ruc'ajol can ri Semei, \m y ri Semei ruc'ajol can jun chic achi xubinaj José, \m y ri José re', ruc'ajol can ri Judá. \m \v 27 Ri Judá re', ruc'ajol can ri Joana, \m y ri Joana ruc'ajol can ri Resa, \m y ri Resa ruc'ajol can ri Zorobabel, \m y ri Zorobabel ruc'ajol can ri Salatiel, \m y ri Salatiel ruc'ajol can ri Neri. \m \v 28 Ri Neri re', ruc'ajol can jun chic achi xubinaj Melqui, \m y ri Melqui ruc'ajol can ri Adi, \m y ri Adi ruc'ajol can ri Cosam, \m y ri Cosam ruc'ajol can ri Elmodam, \m y ri Elmodam ruc'ajol can ri Er. \m \v 29 Ri Er re', ruc'ajol can ri Josué, \m y ri Josué ruc'ajol can ri Eliezer, \m y ri Eliezer ruc'ajol can ri Jorim, \m y ri Jorim ruc'ajol can jun chic achi xubinaj Matat. \m \v 30 Ri Matat re', ruc'ajol can jun chic achi xubinaj Leví, \m y ri Leví ruc'ajol can ri Simeón, \m y ri Simeón ruc'ajol can jun chic achi xubinaj Judá, \m y ri Judá ruc'ajol can jun chic achi xubinaj José, \m y ri José ruc'ajol can ri Jonán, \m y ri Jonán ruc'ajol can ri Eliaquim. \m \v 31 Ri Eliaquim re', ruc'ajol can ri Melea, \m y ri Melea ruc'ajol can ri Mainán, \m y ri Mainán ruc'ajol can ri Matata, \m y ri Matata ruc'ajol can ri Natán.\x * \xo 3:31 \xt 2 S. 5:14; 1 Cr. 3:5; Zac. 12:12.\x* \m \v 32 Ri Natán re', ruc'ajol can ri David, \m y ri David ruc'ajol can ri Isaí,\x * \xo 3:32 \xt 1 S. 17:58; 1 Cr. 2:12, 13; Sal. 72:20; Is. 11:1, 2; Mt. 1:5, 6; Hch. 13:22.\x* \m y ri Isaí ruc'ajol can ri Obed,\x * \xo 3:32 \xt Rt. 4:17.\x* \m y ri Obed ruc'ajol can ri Booz, \m y ri Booz ruc'ajol can ri Salmón, \m y ri Salmón ruc'ajol can ri Naasón. \m \v 33 Ri Naasón re', ruc'ajol can ri Aminadab, \m y ri Aminadab ruc'ajol can ri Aram, \m y ri Aram ruc'ajol can ri Esrom, \m y ri Esrom ruc'ajol can ri Fares, \m y ri Fares ruc'ajol can jun chic achi xubinaj Judá. \m \v 34 Ri Judá re', ruc'ajol can ri Jacob, \m y ri Jacob ruc'ajol can ri Isaac, \m y ri Isaac ruc'ajol can ri Abraham, \m y ri Abraham ruc'ajol can ri Taré, \m y ri Taré ruc'ajol can ri Nacor.\x * \xo 3:34 \xt Gn. 11:24, 25.\x* \m \v 35 Ri Nacor re', ruc'ajol can ri Serug, \m y ri Serug ruc'ajol can ri Ragau, \m y ri Ragau ruc'ajol can ri Peleg, \m y ri Peleg ruc'ajol can ri Heber, \m y ri Heber ruc'ajol can ri Sala. \m \v 36 Ri Sala re', ruc'ajol can ri Cainán, \m y ri Cainán ruc'ajol can ri Arfaxad, \m y ri Arfaxad ruc'ajol can ri Sem,\x * \xo 3:36 \xt Gn. 11:10, 11.\x* \m y ri Sem ruc'ajol can ri Noé, \m y ri Noé ruc'ajol can ri Lamec. \m \v 37 Ri Lamec re', ruc'ajol can ri Matusalén, \m y ri Matusalén ruc'ajol can ri Enoc, \m y ri Enoc ruc'ajol can ri Jared, \m y ri Jared ruc'ajol can ri Mahalaleel, \m y ri Mahalaleel ruc'ajol can jun chic achi xubinaj Cainán. \m \v 38 Ri Cainán re', ruc'ajol can ri Enós, \m y ri Enós ruc'ajol can jun achi xubinaj Set, \m y ri Set ruc'ajol can ri Adán, \m y ri Adán ralc'ua'l ri Dios.\x * \xo 3:38 \xt Gn. 1:26, 27; 2:7; 5:1, 2; Is. 64:8.\x* \c 4 \s1 Ri itzel nutij ruk'ij chi nutakchi'ij ri Jesús pa mac \r (Mt. 4:1-11; Mr. 1:12, 13) \p \v 1 Tok ri Jesús banon chic bautizar, rija' nojnak ri Lok'olaj Espíritu pa ránima\x * \xo 4:1 \xt Is. 11:2; 61:1; Jn. 3:34.\x* xuya' can ri rakan-ya' Jordán, y xuc'uax\x * \xo 4:1 \xt Lc. 2:27.\x* roma ri Espíritu pa chakijlaj tz'iran ulef. \v 2 Chiri' xc'uje-vi cuarenta k'ij,\x * \xo 4:2 \xt Ex. 34:28; 1 R. 19:8.\x* y chupan tak ri k'ij ri', man jun achique xutij. Y tok xek'ax ri k'ij ri', xpe ruvayijal, jac'a ri itzel nutij ruk'ij chirij richin nrojo' nutakchi'ij pa mac.\x * \xo 4:2 \xt He. 2:18; 4:15.\x* \v 3 Romari' quire' xu'ij che ri Jesús: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, ta'ij che ri abaj re' chi toc pan. \p \v 4 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Chupan ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri vinak man xe ta pan nic'atzin che ri quic'aslen, ja jun ronojel ruch'abel ri Dios,\x * \xo 4:4 \xt Dt. 8:3; Ef. 6:17.\x* xcha' che. \p \v 5 Jac'ari' tok ri itzel xuc'uaj ri Jesús chuvech jun juyu' naj jotol chicaj, y pa jun ch'uti rato xuc'ut ronojel ri nimalaj tak cuchuk'a' ri aj-roch'ulef tak gobierno chuvech. \v 6 Y xu'ij c'a che: Yin ninjach pan ak'a' ri nimalaj tak uchuk'a' re', y ri nimalaj tak quibeyomal richin na'an gobernar pa quivi', roma pa nuk'a' yin jachon-vi, y c'o nuk'a' chi ninya' che xa achok che na ri ninjo' ninya-vi. \v 7 Roma c'a ri', si rat yaxuque' chinuvech richin naya' nuk'ij, ronojel re' xtoc avichin, xcha' ri itzel. \p \v 8 Jac'a ri Jesús richin xutzolij rutzij, quire' xu'ij: Catel-e viq'uin rat Satanás, roma chupan ri tz'iban can quire' nu'ij: Ja chuvech ri Avajaf Dios caxuque-vi, y xaxe rija' taya' ruk'ij,\x * \xo 4:8 \xt Dt. 6:13; 10:20.\x* xcha'. \p \v 9 Jac'ari' tok ri itzel xuc'uaj ri Jesús pa tinamit Jerusalem, xujotoba-e hasta ri más naj e pa ruvi' ri racho ri Dios, y xu'ij che: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios,\x * \xo 4:9 \xt Ro. 1:4.\x* tatorij-ka-avi' vave', \v 10 roma chupan ri tz'iban can quire' nu'ij: \q1 Ri Dios xtu'ij chique ri ru-ángeles chi xcatquichajij; \m \v 11 y, \q1 Xcatquili'ej pa quik'a', \q1 Richin man (xtapak'ij, xtacopij) ta avakan chuvech abaj,\x * \xo 4:11 \xt Sal. 91:11, 12.\x* \m xcha' che. \m \v 12 Jac'a ri Jesús richin xutzolij rutzij ri itzel, quire' xu'ij: Bin can roma ri Dios: Man tatij ak'ij chirij ri Avajaf Dios richin nu'on ri nanojij rat,\x * \xo 4:12 \xt Dt. 6:16.\x* xcha'. \p \v 13 Y tok ri itzel man xril ta chic achique nu'on richin nrojo' nutakchi'ij pa mac,\x * \xo 4:13 \xt Jn. 14:30.\x* xuya' can jun ca'i-oxi' k'ij. \s1 Ri Jesús nutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios \r (Mt. 4:12-17; Mr. 1:14, 15) \p \v 14 Nojnak ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu pa ránima, ri Jesús xtzolij pa departamento Galilea,\x * \xo 4:14 \xt Hch. 10:37.\x* y xbe rutzijol pa ronojel tak tinamit ri ec'o-pe nakaj. \v 15 Y pa tak qui-sinagogas yerutijoj-vi ri niquimol-qui' chiri', y ri ye'ac'axan, can niquiya' ruk'ij.\x * \xo 4:15 \xt Is. 52:13.\x* \s1 Ri Jesús nik'ax chic jun bey pa tinamit Nazaret \r (Mt. 13:53-58; Mr. 6:1-6) \p \v 16 Ri Jesús xbe chic pa Nazaret,\x * \xo 4:16 \xt Mt. 2:23.\x* ri tinamit ri xq'uiy-vi, y can achel rubanon-pe, xoc-apu pa sinagoga chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, y xpa'e' c'a richin nu'on leer ri ruch'abel ri Dios. \v 17 Xyo'ox c'a apu che ri boton vuj ri tz'iban-vi ri ruk'alajrisan can ri profeta Isaías, y tok xuric'-ka, quire' ri ch'abel xril-ka: \q1 \v 18 Ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ajaf, c'o pa nuvi' yin, \q1 Roma yin rucha'on richin nintzijoj chique ri man jun oc quichajin, ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj. \q1 Xirutak-pe richin nin-en chique ri nik'axo cánima chi yec'achoj. \q1 Xirutak-pe richin nin-ij chique ri etz'apel chi vacami yecolotaj \q1 Y richin nin-ij chique ri man yetzu'un ta, chi xquetzu'un chic. \q1 Xirutak-pe richin yencol ri ec'o chuxe' ralal quitzij ch'aka' chic.\x * \xo 4:18 \xt Sal. 45:7; Is. 42:1; 61:1-3.\x* \q1 \v 19 Y xirutak-pe richin nintzijoj chi ja tiempo re' tok ri Ajaf nuya' ri favor.\x * \xo 4:19 \xt 2 Co. 6:2.\x* \p \v 20 Jac'ari' tok ri Jesús xubot can ri vuj ri xu'on leer chiquivech, y xuya' can pa ruk'a' ri samajinel chiri', y xtz'uye' c'a ka. Conojel ri ec'o chiri', benak runak'-quivech chirij. \v 21 Jari' tok quire' rubixic xutz'uc-apu chique: Ja chivech rix vacami xbanataj-vi ri ru'in can ri Dios chupan re vuj re', xcha'. \p \v 22 Conojel ri quimolon-qui' chiri', utz rutzijol niqui'en ri Jesús. Can achique na xquina'\x * \xo 4:22 \xt Lc. 2:47.\x* tok xquic'axaj ri utzulaj tak ch'abel ri xeru'ij\x * \xo 4:22 \xt Sal. 45:2; Pr. 10:32.\x* chique, y quire' niquibila' chiquivech: ¿Mana-ta re' ri ruc'ajol ri José c'a?\x * \xo 4:22 \xt Jn. 6:42.\x* yecha'. \p \v 23 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Yin veteman chi rix quire' nijo' ni'ij chuve: Rat aj-k'omanel, tavok'omaj-ka-avi' ayon, roma kac'axan chi q'uiy milagros ye'abanala' pa Capernaum.\x * \xo 4:23 \xt Mt. 4:13; 11:23.\x* Quiri' mismo que'abanala' vave' pan atinamit. Quiri' ri c'o pan ivánima, xcha' chique. \p \v 24 Y c'a quire' na xu'ij chique: Nis-ta jun profeta ninimex coma ri aj pa rutinamit.\x * \xo 4:24 \xt Jn. 4:44; Hch. 22:18.\x* \v 25 Rix iveteman ri xbanataj pa ru-tiempo ri profeta Elías, tok oxi' juna' riq'uin nic'aj man xu'on ta job,\x * \xo 4:25 \xt 1 R. 17:7; 18:1; Stg. 5:17, 18.\x* y romari' xpe nimalaj vayijal pa ruvi' ronojel ri roch'ulef. Kitzij nin-ij chive chi ri tiempo ri' vave' pan Israel ec'o q'uiy malcani' tak ixoki', \v 26 pero ri Dios man riq'uin ta jun malca'n-ixok vave' pa karoch'ulef Israel xutak-vi ri Elías, xa xutak riq'uin jun malca'n-ixok pa Sarepta,\x * \xo 4:26 \xt 1 R. 17:9.\x* jun tinamit ri c'o chunakaj ri tinamit Sidón. \v 27 Quiri' mismo pa ru-tiempo ri profeta Eliseo, vave' pan Israel eq'uiy vinak yeyavej riq'uin ri yabil lepra. Pero man jun chique rije' xc'achojrises riq'uin ri yabil ri', xaxe ri Naamán,\x * \xo 4:27 \xt 2 R. 5:1.\x* aj pa roch'ulef Siria. \p \v 28 Tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, ri quimolon-qui' chiri' pa sinagoga yekukut riq'uin coyoval. \v 29 Xecataj c'a, y xquelesaj-e chuchi' ri tinamit. Ri quitinamit chuvech juyu' c'o-vi, y ja ri más pa jotol-e xquic'uaj-vi-e richin niquichicmayij-ka pa sivan. \v 30 Jac'a ri Jesús choj xel-pe chiquicojol y xbe.\x * \xo 4:30 \xt Jn. 8:59; 10:39; Hch. 12:11.\x* \s1 Ri achi ri ocunak jun itzel espíritu riq'uin \r (Mr. 1:21-28) \p \v 31 Xxule' c'a ka ri Jesús pa tinamit Capernaum ri c'o pa departamento Galilea, y pa tak sábado ri k'ij richin uxlanen, yerutijoj ri niquimol-qui' chiri'. \v 32 Ri ye'ac'axan richin, can achique na niquina' che ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi, roma nik'alajin chi ri yeru'ij ri Jesús riq'uin ri Dios petenak-vi.\x * \xo 4:32 \xt Mt. 7:28, 29; Tit. 2:15.\x* \p \v 33 Ri k'ij ri' chiri' pa sinagoga, c'o-apu jun achi ri ocunak itzel espíritu riq'uin, ri riq'uin ruchuk'a' xsiq'uin-pe, \v 34 y xu'ij: ¡Kojaya' can! ¿Achique roma no'aju-avi' chikacojol rat Jesús aj-Nazaret? ¿Xatuka richin nkojaq'uis? Yin veteman (rat achique, aratcu'x) rat. Veteman chi ja rat ri Lok'olaj\x * \xo 4:34 \xt Sal. 16:10; Is. 49:7; Dn. 9:24; Lc. 1:35; Hch. 2:27.\x* ri rat petenak riq'uin ri Dios, xcha'. \p \v 35 Pero ri Jesús xuch'olij ri itzel espíritu, y quire' xu'ij che: ¡Man cach'o chic; catel-e riq'uin! xcha'. Ri itzel espíritu can chiquivech ri ec'o-apu chiri' xutorij pan ulef ri achok riq'uin ocunak-vi, xel c'a e pa ránima, y man jun chic ch'o'oj xu'on can che. \v 36 Conojel ri quimolon-qui', achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús, y niquibila' chiquivech: ¿Achique c'a chi ch'abel nucusaj ri achi re'? Roma can c'o ruk'a' chique ri itzel tak espíritu y c'o ruchuk'a' ri ruch'abel richin nu'ij chique chi que'el-e, yecha' chiquivech. \p \v 37 Ri yerubanala' ri Jesús xbe rutzijol pa ronojel tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri tinamit Capernaum. \s1 Ri Jesús nu'on chi niq'uis-e c'atan chirij rujite' ri Simón \r (Mt. 8:14, 15; Mr. 1:29-31) \p \v 38 Xcataj c'a pe ri Jesús, xel-pe pa sinagoga y choj xbe chiracho ri jun ru-discípulo rubinan Simón. Jac'a ri rujite' ri Simón nijino pa jun nimalaj c'atan, y ri ec'o chiri' xquic'utuj favor che ri Jesús pa ruvi' ri niyavej. \v 39 Xluque' c'a ka ri Jesús riq'uin ri niyavej y xu'ij chi tiq'uis-e ri c'atan chirij,\x * \xo 4:39 \xt Sal. 103:3.\x* y can quiri' vi xbanataj. Jac'ari' xcataj-pe cha'anin ri ixok y ja yan chic yerilij ri Jesús y ri ebenak riq'uin. \s1 Ri Jesús eq'uiy nu'on chique chi yec'achoj \r (Mt. 8:16, 17; Mr. 1:32-34) \p \v 40 Tok xka yan ka ri k'ij chupan ri k'ij ri', conojel ri c'o yeyavej quiq'uin, xequic'uaj-apu chuvech ri Jesús. Ri yeyavej, jalajoj ruvech yabil ntoc chique, y ri Jesús xuya' ruk'a' pa quivi' chiquijununal richin chi xec'achoj. \v 41 Y ec'o itzel tak espíritu xe'el-e quiq'uin eq'uiy. Tok ye'el-e ri itzel tak espíritu, yesiq'uin riq'uin uchuk'a' y niqui'ij: ¡Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios!\x * \xo 4:41 \xt Mr. 3:11.\x* yecha'. \p Jac'a ri Jesús xeruch'olij y man xuya' ta lugar chique richin xech'o más, roma ri itzel tak espíritu queteman chi ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit. \s1 Ri Jesús nutzijoj ruch'abel ri Dios pa ronojel tinamit richin ri Galilea \r (Mr. 1:35-39) \p \v 42 Tok xsakar-pe chuca'n k'ij, ri Jesús xel-e pa tinamit, xbe pa jun lugar manak vinak. Pero ri vinak xequicanoj, y tok xquil, xquik'at richin man yeruya' can. \v 43 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Yin nic'atzin chi ja jun pa ch'aka' chic tinamit nentzijoj-vi ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar,\x * \xo 4:43 \xt Mr. 1:14, 15.\x* roma yin, richin ri' tok xitak-pe, xcha'. \p \v 44 Y pa tak sinagoga richin ri departamento Galilea nutzijola-vi ri ruch'abel ri Dios. \c 5 \s1 Q'uiy quer xquiya-qui' \r (Mt. 4:18-22; Mr. 1:16-20) \p \v 1 Jun k'ij tok ri Jesús c'o chuchi' ri lago Genesaret, eq'uiy vinak\x * \xo 5:1 \xt Mt. 13:2; Lc. 12:1.\x* niquipitz' roma nicajo' niquic'axaj ruch'abel ri Dios. \v 2 Jari' tok ri Jesús xutz'et-apu ca'i' canoas ri eyo'on can chuchi' ri ya', y ri cajaf xa ekajnak-pe richin niquich'aj ri ya'l (tz'ama'el, chapabel) quer. \v 3 Jun chique ri canoas re' richin ri Simón. Chupan c'a ri' xoc-vi-apu ri Jesús, y xuc'utuj favor che chi que'oc-apu juba' más pa ruvi' ri ya'. Chiri' c'a xtz'uye-vi-ka richin yerutijoj ri quimolon-apu-qui' riq'uin. \v 4 Jac'a tok xtane' richin nich'o, xu'ij che ri Simón: Jo-apu ri achique lugar más naj ka rupan ri ya', y que'iya-ka la ya'l pa ya',\x * \xo 5:4 \xt Jn. 21:6.\x* xcha'. \p \v 5 Jac'a ri Simón xu'ij che: Tijonel, roj junak'a' xojc'ase' richin xekacanoj quer, y man jun xuya-ri'\x * \xo 5:5 \xt Jn. 21:3.\x* chi kak'a'. Pero roma ja rat ya'in chi tikaya-ka ri ya'l pa ya', can quiri' vi xtika'an, xcha'. \p \v 6 Tok xquiya-ka ri ya'l, q'uiy quer xquiya-pe-qui' chupan, y ri ya'l juba' ma nirak'ach'itaj riq'uin calal ri quer. \v 7 Romari' riq'uin quik'a' xecoyoj-apu ri ch'aka' chic (cachbil, cach'il)\x * \xo 5:7 \xt Lc. 5:10.\x* ri ec'o-apu chupan ri jun chic canoa richin yequito', y xepe c'a ri ch'aka' chiquito'ic. Chi ca'i' canoas juba' ma yebe chuxe' ya' roma xequinojsaj riq'uin quer. \v 8 Jac'a tok ri Simón Pedro xutz'et chi jun milagro ri xbanataj, xxuque-ka\x * \xo 5:8 \xt Dn. 8:17.\x* chuvech ri Jesús, y xu'ij che: Ajaf, más utz quinaya' can, roma yin xa yin jun achi aj-mac. \p \v 9 Quiri' xu'ij ri Simón, roma riq'uin xquiya-qui' jani na quer chiquik'a', can achique na xuna' rija', y quiri' mismo conojel ri ebenak riq'uin. \v 10 Ja jun ri Jacobo y ri Juan, achique na xquina' riq'uin ri xbanataj. Rije' eruc'ajol ri Zebedeo, y (erachbil, jerach'il) ri Simón. Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Simón: Man taxi'ij-avi'. Roma ja vacami nitiquer-e chi rat xtavetemaj xque'acanoj tzekle'ey vichin, xcha' che. \p \v 11 Jac'ari' xequiq'uen-pe ri canoas chuchi' ya', xquiya' can ronojel y xquitzekle'ej-e\x * \xo 5:11 \xt Mt. 19:27; Lc. 18:28; Fil. 3:7, 8.\x* ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri c'o yabil lepra chirij \r (Mt. 8:1-4; Mr. 1:40-45) \p \v 12 Tok ri Jesús c'o pa jun tinamit, c'o jun achi q'uisnak rij riq'uin ri yabil lepra xberuc'utu-ri' chuvech. Ri achi re' xe xutz'et ri Jesús, xxuque-ka, xuya-ka nic'aj-ruvech pan ulef, y riq'uin quemelal xu'ij che: Ajaf, si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an\x * \xo 5:12 \xt Gn. 18:14; Jer. 32:17, 27; Mt. 9:28; Mr. 9:22-24.\x* chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, xcha'. \p \v 13 Ri Jesús xuya' c'a apu ruk'a' chirij y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a. Can jari' xq'uis-e ri lepra chirij ri achi. \p \v 14 Ri Jesús xu'ij che: Man jun achok che tatzijoj-vi ri xbanataj aviq'uin, xa choj cabin, te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote israelita, y taya' ri sipanic ri ru'in can ri Moisés,\x * \xo 5:14 \xt Lv. 14:2-4, 10, 21, 22.\x* richin nik'alajin chiquivech rije' chi rat ch'ajch'oj chic, xcha-e che. \p \v 15 Pero xa más xbe rutzijol ri Jesús, y jani na eq'uiy nequimolo-qui'\x * \xo 5:15 \xt Mt. 4:25; Mr. 3:7; Lc. 12:1; 14:25; Jn. 6:2.\x* riq'uin richin niquic'axaj ri nuc'ut rija', y richin yec'achoj riq'uin ri quiyabil. \v 16 Jac'a rija' can ni'e-vi pa tak chakijlaj tz'iran ulef richin nerubana' orar.\x * \xo 5:16 \xt Mt. 14:23; Mr. 6:46.\x* \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri caminak ruk'a-rakan \r (Mt. 9:1-8; Mr. 2:1-12) \p \v 17 Jun k'ij tok ri Jesús yerutijoj ri quimolon-qui' riq'uin, ec'o achi'a' fariseos y achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés etz'uyul-apu chiri'. Chique ri achi'a' re', ec'o epetenak pa tak aldeas richin ri Galilea, pa tinamit Jerusalem, y pa ch'aka' chic tinamit richin ri Judea. Y ri Jesús c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin richin nu'on chi yec'achoj ri yeyavej. \v 18 Pero c'o jun ri caminak ruk'a-rakan ri uc'uan-apu chuvech jun varo'el coma achi'a'. Rije' xquitij quik'ij chi xquicusaj-apu ri niyavej pa jay richin nequiya' chuvech ri Jesús, \v 19 pero man niquil ta achique niqui'en richin niquicusaj-apu, roma man juba' ta oc ri quimolon-apu-qui' chiri'. Romari' xejote' pa ruvi' ri jay, xquelesaj-e juba' ruvi', y quiri' cotz'ol ri niyavej chuvech ri varo'el xquikasaj-ka chuvech ri Jesús chiquicojol ri vinak. \v 20 Tok ri Jesús xutz'et chi ri achi'a' riq'uin ronojel cánima quic'amon-apu ri caminak ruk'a-rakan, rija' xu'ij che: Ri amac xe'an yan perdonar,\x * \xo 5:20 \xt Hch. 5:31.\x* xcha'. \p \v 21 Jac'a ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y ri achi'a' fariseos quire' niqui'ij pa tak cánima chirij ri Jesús: ¿Achique chi achi re' ri itzel nich'o chuvech ri Dios? Roma xaxe ri Dios nibano perdonar mac,\x * \xo 5:21 \xt Ex. 34:6, 7; Sal. 32:5; 103:3; Is. 1:18; 43:25; Dn. 9:9.\x* yecha' pa tak cánima. \p \v 22 Pero ri Jesús xuna'ej ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' xu'ij chique: ¿Achique c'a ri ninojij pa tak ivánima rix? \v 23 ¿Achique c'a ri más man c'ayef ta richin nin-ij che re jun re'? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el? \v 24 Pero richin nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac\x * \xo 5:24 \xt Is. 53:11; Mt. 28:18; Hch. 5:31.\x* pa ruvi' ri roch'ulef, titz'eta' c'a. Jac'ari' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Nin-ij c'a chave: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che. \p \v 25 Can jari' xpa'e' ri caminak ruk'a-rakan chiquivech ri quimolon-qui' chiri', xuc'ol-e ri ruvaro'el ri achok chuvech cotz'oban-vi-pe, y nuya' ruk'ij\x * \xo 5:25 \xt Sal. 103:1.\x* ri Dios xtzolij-e chiracho. \v 26 Conojel ri xetz'eto, jani na satznak cánima xquiya' ruk'ij ri Dios, y quixi'in-qui' niqui'ij: Vacami xekatz'et milagros ri man jun bey etz'eton, yecha'. \s1 Ri Jesús nu'ij che ri Leví chi tutzekle'ej \r (Mt. 9:9-13; Mr. 2:13-17) \p \v 27 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Jesús xel-pe chiri', xutz'et jun achi c'uluy impuestos rubinan Leví tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y xu'ij che: Quinatzekle'ej, xcha'. \p \v 28 Xcataj c'a pe ri Leví, xuya' can ronojel, y ja xutzekle'ej. \p \v 29 Chupan tak ri k'ij ri' rija' xu'on jun nimalaj ruquil-vey chiracho roma ri Jesús, y eq'uiy c'uluy tak impuestos y ch'aka' chic vinak ri ec'o-apu chuchi' mesa riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. \v 30 Y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos ri ec'o-apu chiri', xa quire' (niquich'ojij, niquich'ojoquij) apu chique ri discípulos: ¿Achique roma rix yixva' y nikum iya' quiq'uin la c'uluy impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? yecha'. \p \v 31 Pero ri Jesús xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej. \v 32 Quiri' mismo yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac, richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac,\x * \xo 5:32 \xt 1 Ti. 1:15.\x* xcha' chique. \s1 Nic'utux che ri Jesús achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal ri ru-discípulos \r (Mt. 9:14-17; Mr. 2:18-22) \p \v 33 Ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley quire' xqui'ij che ri Jesús: Ri ru-discípulos ri Juan q'uiy (mul, paj) niqui'en coch'on vayijal, y quiri' mismo ri yetzekle'en kichin roj fariseos. Jac'a ri a-discípulos rat xaxe yeva' y yequikumula' ya', xecha' che. \p \v 34 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique ni'ij rix? ¿La c'o cami che'el ni'en chique ri ec'o pa jun c'ulubic\x * \xo 5:34 \xt Mt. 22:2; Ap. 19:7.\x* chi man yeva' ta, tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Manak. \v 35 Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e\x * \xo 5:35 \xt Dn. 9:26; Zac. 13:7; Jn. 7:33.\x* chiquicojol, ja chupan tak ri k'ij ri' xtiqui'en coch'on vayijal.\x * \xo 5:35 \xt Mt. 6:16, 17; Hch. 13:2, 3; 2 Co. 6:4, 5; 11:27.\x* \p \v 36 Y quire' chic jun ejemplo xu'ij chique ri quimolon-qui': Man jun vinak nuk'at-ka jun tziek c'ac'ac' richin nrelesaj-e jun c'ojobel riq'uin richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma si quiri' nu'on, xa nuq'uis ruk'ij ri c'ac'ac' tziek, y ri tziek ri nuc'ojoj che, man juba' xtuc'ul-ri' riq'uin ri c'ac'ac' c'ojobel. \v 37 Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un. Roma ri c'ac'ac' vino xa yerubojij-e ri tz'un, y niq'uis-e ri vino, y ri tz'un man jun chic xquec'atzin-vi. \v 38 Ri ruchojmil, ja chi ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un, y quiri' nis-ta ri tz'un man yebojbo' ta, y nis-ta ri vino man nitix ta e; chi ca'i' yeyaque' utz. \v 39 Man jun ri rukumun ri vino ri c'o chic chi tiempo yaquel, c'a ja ta ri' xtrojo' xtujal riq'uin jun vino ri man layoj ta yaquel. Roma ri quiri' nibano xa xtu'ij: Ri vino ri c'o chic chi tiempo yaquel, jari' ri más utz, xticha'. \c 6 \s1 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri discípulos yequik'upula' rutza'n tak trigo \r (Mt. 12:1-8; Mr. 2:23-28) \p \v 1 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos xek'ax pa jun juyu' ticon trigo chuvech. Ri discípulos yequik'upula-e rutza'n ri trigo ebenak, yequibil pa quik'a' y yequitij. \v 2 Ec'o c'a jujun achi'a' fariseos chiri', ri quire' xqui'ij chique ri discípulos: Ri ru-ley ri Dios man juba' nuya' lugar chi ni'an achel ri yixtajin riq'uin, roma vacami k'ij richin uxlanen,\x * \xo 6:2 \xt Ex. 20:10.\x* xecha'. \p \v 3 Pero ri Jesús quire' rutzolic quitzij xu'on ri fariseos: ¿Nis-ta ri xu'on ri David\x * \xo 6:3 \xt 1 S. 21:6.\x* y ri ebenak chirij ri ojer can, tok yevayijan chiri', man ibanon ta leer? \v 4 Ri David xoc pa racho ri Dios, xuq'uen-apu ri pan ri sujun chic chuvech ri Dios, xutij, y ja jun chique ri ebenak chirij xuya-vi, masque ru-ley ri Dios nu'ij chi xaxe ri sacerdotes israelitas c'o quik'a' che.\x * \xo 6:4 \xt Ex. 29:23, 33; Lv. 24:9.\x* \p \v 5 Jac'ari' xu'ij chic chique: Ri Rajaf ri sábado ri k'ij richin uxlanen, ja yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xcha'. \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun achi caminak jun ruk'a' \r (Mt. 12:9-14; Mr. 3:1-6) \p \v 6 Pa jun chic sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús xoc-apu pa sinagoga, y yerutijoj ri quimolon-qui'. Chiri' c'o jun ri caminak ruk'a' derecha. \v 7 Jac'a ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos xe niquitz'et-apu ri Jesús, k'alaj ri' si nu'on chi nic'achoj ri niyavej chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, richin quiri' c'o roma niquisujuj. \v 8 Pero ri Jesús reteman ri niquinojij conojel ri achi'a' ri',\x * \xo 6:8 \xt 1 S. 16:7; Lc. 5:22; Jn. 2:24, 25; 6:64; 21:17; Hch. 1:24; Ap. 2:23.\x* romari' xu'ij che ri achi caminak ruk'a': Cacataj y cak'ax-pe pa nic'aj, xcha'. Xcataj c'a pe ri achi, y xpa'e' ri achique lugar xbix-vi che roma ri Jesús. \v 9 Jari' tok ri Jesús xu'ij chique ri ec'o chiri': Yin c'o ninjo' ninc'utuj chive: ¿Achique ri más ruyuken-ri' riq'uin ru-ley ri Dios\x * \xo 6:9 \xt Lc. 14:3; Jn. 7:23.\x* chi ni'an chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen? ¿Ja ri utz o ja ri man utz ta? ¿Ja ri nicol jun vinak chuvech ri camic o nicamises? xcha'. \p \v 10 Nich'icch'ot ruvech chique conojel ri quimolon-qui' chiri', jac'ari' xu'ij che ri achi caminak ruk'a': Tayuku' la ak'a', xcha' che. Can quiri' na vi xu'on ri achi, y ja xc'achoj ri ruk'a'. \v 11 Pero ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos, jani na coyoval xcataj, y niquic'utula' chiquivech achique ta yetiquer niqui'en che ri Jesús. \s1 Tok ri Jesús xerucha' doce achi'a' richin xe'oc apóstoles \r (Mt. 10:1-4; Mr. 3:13-19) \p \v 12 Chupan tak ri k'ij ri', ri Jesús xjote-e chuvech jun juyu' richin nerubana' orar; junak'a' xch'o riq'uin ri Dios pan oración. \v 13 Jac'a tok xsakar-pe, xeroyoj-apu ri yetzekle'en richin, xerucha' doce chiquicojol, y xu'ij apóstoles chique. \v 14 Xucha' ri Simón, ri xu'ij Pedro\x * \xo 6:14 \xt Jn. 1:42.\x* che; xucha' ri Andrés ri quichak'-quinimal qui' riq'uin ri Simón; xerucha' ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé, \v 15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ni'ix celadores chique, \v 16 ri Judas\x * \xo 6:16 \xt Jn. 14:22; Hch. 1:13; Jud. 1.\x* ri quichak'-quinimal qui' riq'uin ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xticataj chirij ri Jesús. \s1 Ri Jesús eq'uiy vinak yeruto' chuvech quiyabil \r (Mt. 4:23-25) \p \v 17 Jac'ari' xxule-pe chuvech ri juyu' junan quiq'uin ri ru-apóstoles, y xuc'uje-ka pa jun tak'aj ulef ri quimolon-vi-qui' ch'aka' chic ru-discípulos y man juba' ta oc chi vinak. Ec'o aj pa jalajoj tak lugares richin ri Judea, ec'o aj-Jerusalem, y ec'o aj chunakaj ri mar ri c'o-vi ri tinamit Tiro y ri tinamit Sidón.\x * \xo 6:17 \xt Mr. 3:7, 8.\x* Conojel re' epetenak richin niquic'axaj ri Jesús, y richin yec'achojrises-e riq'uin ri quiyabil. \v 18 Ri niquik'asaj k'axomal pa quik'a' itzel tak espíritu, ri Jesús yerelesaj ri espíritu ri' quiq'uin. \v 19 Y conojel niquitij quik'ij (niquitz'om, niquichop) apu,\x * \xo 6:19 \xt Mt. 14:36; Mr. 5:30; Lc. 8:46.\x* roma rija' c'o uchuk'a' ntel riq'uin ri nic'achojrisan quichin conojel. \s1 Ri utzulaj tzij banon chique roma ri Dios y ri xquec'ulu c'ayef \r (Mt. 5:1-12) \p \v 20 Jac'ari' tok ri Jesús xerutz'et ri yetzekle'en richin y xu'ij chique: Utzulaj tzij nu'on ri Dios chive rix ri man jun oc ichajin,\x * \xo 6:20 \xt Mt. 11:5; Stg. 2:5.\x* roma rix, rix ruvinak ri ru-gobierno\x * \xo 6:20 \xt Hch. 14:22.\x* rija'. \p \v 21 Rix ri nivayijan ivánima vacami, utzulaj tzij nu'on ri Dios chive, roma xtinojses ivánima riq'uin ri nirayij.\x * \xo 6:21 \xt Is. 55:1.\x* Rix ri yixok' vacami, utzulaj tzij nu'on ri Dios chive, roma xtujal ri ivok'ej riq'uin tze'en. \p \v 22 Utzulaj tzij xtu'on ri Dios chive rix tok ri vinak itzel yixquitz'et, tok yixquelesaj-pe chiquicojol,\x * \xo 6:22 \xt Jn. 16:2.\x* tok yixquiya' chi q'uix, y tok itzel yech'o chivij roma iniman ri nubi' yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol.\x * \xo 6:22 \xt Mt. 5:11; Jn. 16:2; 1 P. 2:19; 3:14; 4:14.\x* \v 23 Quixropin roma yixquicot\x * \xo 6:23 \xt Hch. 5:41; Col. 1:24; Stg. 1:2.\x* tok quiri' xti'an chive, roma ri chicaj c'o jun nimalaj rajil-ruq'uexel xtiyo'ox chive. Quiri' nin-ij chive, roma ri vinak ri itzel yixquitz'et rix vacami, ri cati't-quimama' rije' quiri' mismo xqui'en-e chique ri profetas ojer. \p \v 24 Jac'a rix beyoma',\x * \xo 6:24 \xt Lc. 12:21; Stg. 5:1.\x* ¡tok'ex ivech! Roma xaxe chupan re c'aslen choch'ulef xquixquicot-vi. \p \v 25 Rix ri c'o ronojel chivech vacami, ¡tok'ex ivech! Roma xtuka jun k'ij tok xtik'asaj vayijal. Rix ri jabel yixtze'en vacami, ¡tok'ex ivech! Roma xtuka jun k'ij tok xquixok' roma bis.\x * \xo 6:25 \xt Pr. 14:13; Is. 65:13.\x* \p \v 26 Rix, tok utz itzijol niqui'en conojel,\x * \xo 6:26 \xt Jn. 15:19; 1 Jn. 4:5.\x* ¡tok'ex ivech! Roma ri quite-quitata' ri vinak ri' utz quitzijol xqui'en-e ri xquik'ebaj-qui' chi eru-profetas ri Dios ojer. \s1 Que'ijo' ri itzel yixquitz'et \r (Mt. 5:38-48; 7:12) \p \v 27 Jac'a rix ri iyo'on ixiquin riq'uin ri yitajin chubixic, nin-ij c'a chive: Que'ijo' ri itzel yixquitz'et, y tibana' utz chique ri man yixcajo' ta.\x * \xo 6:27 \xt Ro. 12:20.\x* \v 28 Ri yeyok'on ivichin, titzolij ruvech quitzij riq'uin utzulaj tak tzij,\x * \xo 6:28 \xt Lc. 23:34; Hch. 7:60.\x* y tibana' orar pa quivi' ri yebano k'eban tzij chivij. \v 29 Ri niyo'on jutz'aj k'a' chi'ak'o'tz, taya' chic apu ri jun ak'o'tz chuvech,\x * \xo 6:29 \xt 1 Co. 6:7.\x* y ri nimajo-e jun atziak manak más rajil, man tapokonaj naya-e jun ri más c'o rajil che. \v 30 Xa achique na jun ri c'o nuc'utuj chave, man taq'ueq'uej naya-e che,\x * \xo 6:30 \xt Dt. 15:7; Pr. 3:27; 21:26.\x* y ri c'o numaj-e chave, man chic tac'utuj che chi nutzolij chave. \v 31 Y achel nika chivech rix chi can ta utz quino'oj niqui'en ri vinak iviq'uin, quiri' mismo tibana' rix chique. \p \v 32 Roma si xaxe ri yixcajo' rix ri ye'ijo', ¿achique utz nik'alajin iviq'uin? Man jun. Roma xa quiri' mismo niqui'en ri man quiniman ta ri Dios, xaxe ri ye'ojo'on quichin ri yecajo'. \v 33 Y si xaxe chique ri yebano favor chive ni'en-vi favor, ¿achique utz nik'alajin iviq'uin? Man jun. Roma ri man quiniman ta ri Dios, quiri' mismo niqui'en. \v 34 Si rix niya' jun cosa pa kajic, y nivoyo'ej chi nitzolis chic chive, ¿achique utz nik'alajin iviq'uin? Man jun. Roma ri man quiniman ta ri Dios yequiya' qui-cosas pa kajic chique ri ejunan quiq'uin, roma queteman chi nitzolis ruq'uexel chique. \v 35 Pero rix man ti'en quiri'. Xa que'ijo' ri itzel yixquitz'et, y tibana' ri utz,\x * \xo 6:35 \xt Sal. 37:26.\x* y tok rix niya' jun cosa pa kajic, man tivoyo'ej chi nitzolis chic chive. Richin quiri' (nim, tij) rajil-ruq'uexel xtiyo'ox chive, y xtik'alajin chi rix ralc'ua'l\x * \xo 6:35 \xt 1 Jn. 3:1.\x* chic ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel. Roma rija' utz runo'oj\x * \xo 6:35 \xt Hch. 14:17.\x* quiq'uin ri man jun bey yematioxin, y quiq'uin ri itzel quino'oj. \v 36 Rix c'a, quixpokonan, achel nipokonan ri Itata' Dios.\x * \xo 6:36 \xt Ef. 5:1, 2.\x* \s1 Man tikanic'oj quic'aslen ri vinak \r (Mt. 7:1-5) \p \v 37 Man tinic'oj rij quic'aslen ri vinak, richin quiri' man xtinic'ox ta rij ri ic'aslen rix. Man tirayij chi nika castigo pa quivi' ch'aka' chic, y man xtirayix ta chi nika castigo pan ivi' rix. Tibana' perdonar, y xquix-an perdonar. \v 38 Quixsipan, y c'o xtisipes chive.\x * \xo 6:38 \xt Pr. 19:17.\x* Ri xticuses richin netex-pe ri achique nisipes-pe chive, utz-utz nibiy-pe rupan, utz-utz ninojses-pe y hasta nipulput ruvi', richin (nik'ej, nik'ij) pe chupan ri itziak ri achok chupan nich'okej-vi-pe. Roma achel ri niya' rix chique ch'aka' chic, quiri' mismo rajil-ruq'uexel xtiyo'ox chive. \p \v 39 Quire' c'a jun ejemplo xutzijoj ri Jesús chique: ¿Nitiquer cami jun man nitzu'un ta nuyukej chuk'a' jun chic ri mismo man nitzu'un ta? Manak, xa chi ca'i' ye'etzak pa jul.\x * \xo 6:39 \xt Mt. 15:14.\x* \v 40 Man jun discípulo ri más q'uiy reteman que chuvech ri rutijonel,\x * \xo 6:40 \xt Mt. 10:24.\x* jac'a si nitijox utz-utz, nitiquer nretemaj ri achel reteman ri rutijonel. \p \v 41 Y rat, ¿achique roma ja ri ch'uti q'uin ocunak pa ruvech jun chic ri natz'et y man nana' ta ka ri che' ocunak pan avech? \v 42 Y, ¿achique ak'a' richin na'ij che ri jun chic ri': Taya' lugar chuve chi ninvelesaj ri ch'uti q'uin ocunak pan avech, y man nana' ta ka ri che' ocunak pan avech? Rat xa ca'i' rupalaj ri yatajin riq'uin. Na'ey tavelesaj ri che' ocunak pan avech, y quiri' xcatzu'un utz, richin yatiquer navelesaj ri q'uin pa ruvech ri jun chic. \s1 Jun che' nitemetaj achique chi che' riq'uin ri ruvech ri nuya' \r (Mt. 7:15-20) \p \v 43 Quiri' nin-ij chive roma mana-ta ri che' utz ri nuya' itzel tak ruvech, ni mana-ta ri itzel che' ri nuya' utzulaj tak ruvech.\x * \xo 6:43 \xt Gá. 5:19-23; 2 Ti. 3:1-9.\x* \v 44 Roma ronojel che' nitemetaj achique chi che' riq'uin ri ruvech ri nuya'.\x * \xo 6:44 \xt Mt. 12:33.\x* Ri q'uix man nuya' ta higo, nis-ta ri (xulu-quiej, zarza) man nuya' ta uva. \v 45 Quiri' mismo jun vinak. Ri vinak utz, ja ri utz ri ruyacon pa ránima ri nu'ij, jac'a ri vinak itzel ruc'aslen, ja ri itzel ri ruyacon pa ránima ri nu'ij. Roma ja ri achique nojnak pa ránima ri vinak ri ye'el pa ruchi'.\x * \xo 6:45 \xt Ro. 8:5-9.\x* \s1 Ri jay tz'uyuban chupan abaj, y ri jay paban pa ruvi' ulef \r (Mt. 7:24-27) \p \v 46 ¿Achique roma rix Ajaf, Ajaf,\x * \xo 6:46 \xt Mt. 25:11; Lc. 13:25.\x* yixcha' chuve, y xa man ni'en ta ri nin-ij yin?\x * \xo 6:46 \xt Mal. 1:6.\x* \v 47 Xa achique na jun ri nipe viq'uin, y nrac'axaj ri nuch'abel y nu'on ri nin-ij che,\x * \xo 6:47 \xt Mt. 7:24.\x* nin-ij c'a chive achok riq'uin junan vi. \v 48 Rija' junan riq'uin jun ri xupaba' jun jay. Na'ey, xuc'ot-ka naj ri jul richin rutz'uyubal ri jay, y c'a chupan abaj xutz'uyuba-vi-ka. Tok xq'uiy-pe ri rakan-ya', xberuc'aka-ri' chirij ri jay, pero man xtiquer ta xusiloj, roma chupan abaj tz'uyul-vi.\x * \xo 6:48 \xt Sal. 125:1; 2 Ti. 2:19.\x* \v 49 Pero ri xac'axan ri nuch'abel, y man nu'on ta ri nin-ij che, junan riq'uin jun ri xa pa ruvi' ulef xupaba-vi ri racho, y man jun rutz'uyubal xuya-ka. Xq'uiy-pe ri rakan-ya', xberuc'aka-ri' chirij ri jay, y xa xtzak; chi ronojel xvuluvu'.\x * \xo 6:49 \xt Job 8:13; He. 10:28-31; 2 P. 2:20, 21.\x* \c 7 \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj rusamajinel jun uc'uay quichin soldados \r (Mt. 8:5-13) \p \v 1 Tok ri Jesús xtane' chi nich'o chiquivech ri ye'ac'axan richin, rija' xbe pa tinamit Capernaum. \v 2 C'o c'a jun uc'uay quichin soldados c'o jun rusamajinel ri (nicom yan, mayaj chic) pa ruk'a' yabil, y rija' can rupokonan ri rusamajinel. \v 3 Tok rija' xrac'axaj rutzijol ri Jesús, xerutak-e ca'i-oxi' nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas richin nequic'utuj favor che ri Jesús chi tipe juba' richin nurubana' chi nic'achoj ri samajinel. \v 4 Tok (xe'apon, xe'ebos) ri etakon-e, riq'uin quemelal niquic'utuj favor che ri Jesús, y niqui'ij: Ri achi uc'uay quichin soldados can nuc'ul-vi chi rat na'an ri favor che, \v 5 roma rija' utz runo'oj kiq'uin roj israelitas, y rubanon jun sinagoga richin nikamol-vi-ki', xecha'. \p \v 6 Xbe c'a ri Jesús chiquij ri achi'a' etakon-pe, y tok nakaj chic ec'o-vi-apu che ri jay, ri uc'uay quichin soldados xerutak-pe jujun ru-amigos richin xuquic'ulu' ri Jesús, y quire' xuqui'ij che: Ri roj takayon-pe quire' nrojo' nu'ij chave: Ajaf, man taya-ka más samaj chavij, roma rat c'o ak'ij, y romari' chuve yin man nuc'ul ta chi yatoc pa vacho. \v 7 Romari' ri vánima nuna' chi nis-ta nuc'ul chi yin yinech'o aviq'uin. Pero xaxe ta'ij\x * \xo 7:7 \xt Sal. 33:9; 107:20; Mr. 1:27; Lc. 5:13.\x* chi nic'achoj ri nusamajinel, y yin veteman chi can xtic'achoj-vi.\x * \xo 7:7 \xt Dt. 32:39.\x* \v 8 Quiri' nin-ij chave, roma ja jun yin yinc'o chuxe' rutzij jun chic, y jari' ri ni'in chuve ri achique nic'atzin chi nin-en. Y ec'o soldados eyo'on pa nuk'a'. Tok nin-ij che jun chi ti'e, can ni'e-vi; y si nin-ij che jun chic chi tipe, can nipe-vi. Tok nin-ij che ri nusamajinel chi tubana' jun samaj, can nu'on-vi. Quiri' ru'in-pe ri achi roj takayon-pe, xecha' ri achi'a' che ri Jesús. \p \v 9 Can achique na xuna' ri Jesús chirij ri uc'uay quichin soldados roma ri ch'abel ri rutakon-e rubixic. Xtzu'un c'a can chirij, y quire' xu'ij chique ri ebenak chirij: Yin nin-ij chive chi nis-ta chiquicojol ri nuvinak israelitas man vilon ta jun ri can nunimaj chi nibanataj ri nin-ij che, achel nunimaj ri jun achi re',\x * \xo 7:9 \xt Ro. 3:1, 3.\x* xcha'. \p \v 10 Jac'a tok xetzolij ri achi'a' ri xetak-e, xquitz'et chi ri samajinel man niyavej ta chic. \s1 Ri Jesús nuc'asoj jun ala' caminak \p \v 11 Pa jun chic k'ij, ri Jesús xbe pa jun tinamit rubinan Naín, ebenak q'uiy ru-discípulos y man juba' ta oc vinak chirij. \v 12 Tok c'o chic apu nakaj che ruchi' ri tinamit, jari' epetenak q'uiy vinak chumukic jun ala', juney oc ral jun ixok malca'n. \v 13 Tok ri Ajaf Jesús xutz'et ri ixok, xupokonaj ruvech,\x * \xo 7:13 \xt Lm. 3:32; Jn. 11:33, 35; He. 2:17; 4:15.\x* y xu'ij che: Man chic catok'. \p \v 14 Xjel-apu ri Jesús riq'uin ri ámna, xuya-apu ruk'a' chirij ri caja, y ri eteleyon-e xepa'e-ka. Xch'o c'a che ri ámna y xu'ij: Rat ala', chave nin-ij-vi chi cacataj.\x * \xo 7:14 \xt Lc. 8:54.\x* \p \v 15 Jac'ari' xtz'uye'\x * \xo 7:15 \xt Jn. 11:43; Hch. 9:40; Ro. 4:17.\x* ri ámna y xch'o-pe; y ri Jesús xujach-e che ri rute'. \p \v 16 Xquixi'ij-qui' conojel roma ri xbanataj, y richin niquiya' ruk'ij ri Dios, quire' niquibila': Jun nimalaj profeta\x * \xo 7:16 \xt Lc. 24:19; Jn. 4:19; 6:14; 9:17.\x* xk'alajin-pe chikacojol. Ri Dios xutak-pe jun ri niyo'on favor chikacojol ri roj rutinamit, yecha'. \p \v 17 Chi naj chi nakaj chiri' pa departamento Judea y pa tak tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri Judea xbe-vi rutzijol ri Jesús. \s1 Ri Juan ri Bautista yerutak ca'i' ru-discípulos riq'uin ri Jesús \r (Mt. 11:2-19) \p \v 18 Ronojel c'a re xbanataj xyo'ox rutzijol che ri Juan ri Bautista coma ri ru-discípulos.\x * \xo 7:18 \xt Mt. 11:2.\x* Rija' xeroyoj eca'i' chique, \v 19 y xerutak-e riq'uin ri Jesús, richin chi quire' nequic'utuj che: ¿Ja rat ri Jun ri sujun-pe roma ri Dios chi nipe?\x * \xo 7:19 \xt Ez. 34:23; Dn. 9:24-26; Mi. 5:2; Hag. 2:7; Zac. 9:9; Mal. 3:1-3.\x* ¿O c'a nikoyo'ej chic jun? \v 20 Ri erutakon-e quire' xqui'ij che ri Jesús: Ri Juan ri Bautista roj rutakon-pe aviq'uin richin nukac'utuj quire' chave: ¿Ja rat ri Jun ri sujun-pe roma ri Dios chi nipe? ¿O c'a nikoyo'ej chic jun? xecha'. \p \v 21 Ja hora ri' ri Jesús xu'on chi xec'achoj eq'uiy yeyavej y eq'uiy ri c'o jalajoj tak k'axomal quiq'uin; eq'uiy xerelesaj itzel tak espíritu quiq'uin, y eq'uiy ri man yetzu'un ta xu'on chique chi xetzu'un. \v 22 Jac'ari' xu'ij-pe chique ri eca'i' etakon-e riq'uin: Vacami quixtzolij y titzijoj che ri Juan ri xitz'et can y ri xivac'axaj-e vave'; chi ri man yetzu'un ta, vacami yetzu'un chic; ri man utz ta cakan, vacami utz yebin; ri c'o yabil lepra chiquij, yec'achoj; ri man ye'ac'axan ta, vacami ye'ac'axan chic;\x * \xo 7:22 \xt Is. 29:18; 35:5.\x* ri anima'i' yec'astaj; y chique ri man jun oc quichajin,\x * \xo 7:22 \xt Is. 29:19; Stg. 2:5.\x* nitzijos ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj. \v 23 Ti'ij che ri Juan chi utzulaj tzij banon che ri man nril ta jun roma chi nuxutuj can ri Dios riq'uin ri yitajin yin, xcha-e ri Jesús chique. \p \v 24 Tok xetzolij-e ru-discípulos ri Juan, ri Jesús (xutz'om, xuchop) nich'o pa ruvi' ruc'aslen ri Juan, y quire' nu'ij chique ri ec'o-apu riq'uin: ¿Achique ri xe'itz'eta' rix ri pa chakijlaj tz'iran ulef? ¿Xitz'et cami jun achi chiri', ri man cof ta pa'el riq'uin ri achique nutzijoj, achel jun aj pa ruk'a' cak'ik'? Man quiri' ta. \v 25 Nis-ta man xitz'et ta can jun achi ri ruyon nima'k tak cajil tziek yerucusaj. Tuka pan ivi', ri yecusan utzulaj tak tziek y xa ronojel c'o quik'a' che, pa qui-palacio reyes yec'uje-vi. \v 26 Y, ¿achique ri xe'itz'eta' c'a? Rix kitzij chi xitz'et can jun profeta, pero man xe ta ri samaj richin profeta yo'on pa ruk'a'. \v 27 Roma ri tz'iban can, ja ri Juan ri nuc'uxlaj tok nu'ij: \q1 Xtintak jun yo'ol utzulaj atzijol na'ey chavech, \q1 Richin nuchojmirisaj-apu ri abey.\x * \xo 7:27 \xt Is. 40:3; Mal. 3:1; 4:5; Lc. 1:16, 17, 76.\x* \m Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \m \v 28 Jac'a yin nin-ij chi chiquicojol conojel ri ek'axnak-e choch'ulef, man jun chic jun profeta más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan ri Bautista. Pero ri más manak oc ruk'ij chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan. \p \v 29 Tok conojel ri vinak y ri c'uluy tak impuestos\x * \xo 7:29 \xt Lc. 3:12.\x* ri ebanon bautizar roma ri Juan xquic'axaj ri ch'abel ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij chi ri Dios can choj pa ruvi' ronojel. \v 30 Jac'a ri achi'a' fariseos y ri q'uiy queteman chirij ri ley, man xcajo' ta xe'an bautizar roma ri Juan. Quiyon xquixutuj ri runojin ránima ri Dios pa quivi'. \v 31 Jari' tok ri Jesús quire' xu'ij: ¿Achok riq'uin cami yenjunumaj-vi ri vinak ri ec'o vacami? ¿Y achok riq'uin cami ejunan vi?\x * \xo 7:31 \xt Lm. 2:13; Mr. 4:30.\x* \v 32 Ejunan quiq'uin ri ac'ola' ye'etz'an pa tak c'ayibel y riq'uin cuchuk'a' yesiq'uin chiquivech, y niqui'ij: Xkak'ojomaj xul chivech y man xixxojo ta. Xkabixaj bix richin bis chivech y man xixok' ta. Quiri' ri vinak re'. \v 33 Roma tok xuka ri Juan ri Bautista, man nutij ta pan\x * \xo 7:33 \xt Mt. 3:4; Mr. 1:6.\x* y man nukum ta vino.\x * \xo 7:33 \xt Lc. 1:15.\x* Y rix ni'ij chi c'o itzel espíritu riq'uin. \v 34 Y tok xinuka yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xa ronojel nintij y ninkum y rix ni'ij chi xe va'in nin-en y yin kumuy vino, yin (cachbil, cach'il) ri c'uluy impuestos y ri vinak aj-mac yixcha' chique. \v 35 Pero ri no'oj\x * \xo 7:35 \xt 1 Co. 1:23, 24.\x* ri petenak riq'uin ri Dios nik'alajin pa tak quic'aslen conojel ri yebano ri rusamaj,\x * \xo 7:35 \xt Os. 14:9.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri xbanataj pa racho jun fariseo rubinan Simón \p \v 36 Jun chique ri achi'a' fariseos\x * \xo 7:36 \xt Mt. 26:6; Mr. 14:3.\x* xuc'utuj favor che ri Jesús richin teva' chiracho. Y chiri' chiracho ri fariseo, ri Jesús xtz'uye-apu\f + \fr 7:36 \ft Ri tzak nu'ij ri ch'abel re', ja ri “xrak'e'”, roma ri qui-costumbre ri israelitas tok niquimol-qui' richin jun va'in, ja ri yerak'e' chuchi' mesa pa ruvi' buyul tak ch'aquet, y ri cakan xa niquiyuk-ka.\f* chuchi' mesa. \v 37 Y c'o c'a jun ixok man utz ta ruc'aslen\x * \xo 7:37 \xt Jn. 8:3, 4.\x* aj chiri' pa tinamit. Rija' tok xrac'axaj chi ri Jesús niva' chuchi' mesa chiracho ri fariseo, xbe-apu chiri', ruc'amon-apu jun yacabel banon riq'uin jun abaj rubinan alabastro ri nojnak riq'uin jun jubulaj ak'on. \v 38 Ri ixok ntok' xjel-apu chirij ri Jesús, y ri rok'ej\x * \xo 7:38 \xt Zac. 12:10.\x* yeka chirij rakan ri Jesús. Ri ixok yerusula' riq'uin ri rusumal tak ruvi', yerutz'ubula' y (xuk'ej, xuk'ij) ri jubulaj ak'on chiquij. \v 39 Jac'a tok ri fariseo ri xoyon richin ri Jesús nutz'et ri achique nu'on ri ixok, quire' nunojij: Xa ta kitzij chi ri achi re' jun profeta, can ta nuna'ej achique la (nitz'amo, nichapo) apu richin, y achique chi ixok, roma la' xa itzel ruc'aslen, xcha-ka pa ránima. \v 40 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri fariseo: Simón, yin c'o jun ninjo' nin-ij chave, xcha'. Ta'ij c'a, Tijonel, xcha' ri Simón. \p \v 41 Ri Jesús xu'ij che: C'o eca'i' xc'uje' quic'as riq'uin jun ri niyo'on méra pa kajic. Jun c'o ruc'as achel rajil jun samajinel jun juna' riq'uin nic'aj, y ri jun chic, achel rajil jun samajinel ca'i' ic'. \v 42 Pero ri ca'i' re' roma man yetiquer ta niquitzolij ri quic'as, romari' ri niyo'on méra pa kajic, xu'ij chique chi tiq'uis quiri' ri quic'as.\x * \xo 7:42 \xt Is. 1:18; 43:25; 44:22.\x* Jac'ari' xuc'utuj ri Jesús che ri fariseo: Pan avech rat, ¿achique chique ri ca'i' re' más xtrojo' ri xbano perdonar ri quic'as? \p \v 43 Ri Simón xu'ij: Yin nin-ij chi ja ri más q'uiy ruc'as x-an perdonar, xcha'. Ja', quiri', xcha' ri Jesús. \p \v 44 Jac'ari' xtzu'un-ka riq'uin ri ixok y xu'ij che ri Simón: ¿Natz'et ri ixok re'? Tok yin xinoc-pe pan avacho, man xaya' ta nuya' richin xinch'aj vakan.\x * \xo 7:44 \xt Gn. 18:4; Jn. 13:5, 14; 1 Ti. 5:10.\x* Jac'a rija' xeruch'aj vakan riq'uin ri ruya'al tak ruvech, y xeruchakirisaj riq'uin ri rusumal tak ruvi'. \v 45 Tok xinoc-pe pan avacho man (xinatz'ubaj, xinatz'ub) ta richin xac'ul nuvech.\x * \xo 7:45 \xt 1 Co. 16:20; 2 Co. 13:12.\x* Jac'a rija', xe tok xinoc-pe, jari' yerutz'ubula' ri vakan. \v 46 Rat man (xak'ej, xak'ij) ta aceite\x * \xo 7:46 \xt Sal. 23:5; Ec. 9:8.\x* pa (nujolon, nuvi') tok xinoc-pe. Jac'a rija', (xuk'ej, xuk'ij) jubulaj ak'on chirij ri vakan. \v 47 Romari' nin-ij chave, chi ri ixok re' xuc'ut chi can yirojo', y chiri' nik'alajin-vi chi can q'uiy rumac xe'an perdonar. Jac'a ri man q'uiy ta rumac erubanalo'n, y x-an perdonar, man can ta nrojo' ri achique xbano perdonar richin, xcha' che ri Simón. \p \v 48 Jac'ari' xu'ij ri Jesús che ri ixok: Ri amac xe'an yan perdonar,\x * \xo 7:48 \xt Mt. 9:2; Mr. 2:5; Lc. 5:20; Hch. 13:38, 39; Ro. 4:6-8; Col. 1:12-14.\x* xcha'. \p \v 49 Jac'a ri junan etz'uyul-apu riq'uin ri Jesús chuchi' ri mesa, quire' niquibila' chiquivech: ¿Achique chi achi re' chi can nu'on perdonar mac? yecha'. \p \v 50 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok: Roma ronojel avánima xape viq'uin, romari' xacolotaj.\x * \xo 7:50 \xt Mt. 9:22.\x* Vacami catzolij; ri avánima xril uxlanen, xcha' che. \c 8 \s1 Ri ixoki' ri yeto'on richin ri Jesús \p \v 1 Tok k'axnak chic ca'i-oxi' k'ij tibanataj re', ri Jesús xbe pa ronojel tak tinamit y aldeas chutzijosic ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, y ri doce ru-discípulos ebenak riq'uin. \v 2 (Chuka', ka) ebenak jujun ixoki'\x * \xo 8:2 \xt Mt. 27:55, 56; Mr. 15:40, 41; Lc. 23:27; Hch. 1:14.\x* ri eruc'achojrisan y relesan itzel tak espíritu quiq'uin. Jun chique ri ixoki' ri', ja ri María ri ni'ix Magdalena\x * \xo 8:2 \xt Mr. 16:1, 9; Jn. 19:25.\x* che, ri achok riq'uin elesan-vi vuku' itzel tak espíritu roma ri Jesús. \v 3 Jun chic ja ri Juana,\x * \xo 8:3 \xt Lc. 24:10.\x* rixayil jun achi rubinan Chuza, ri nisamaj riq'uin ri rey Herodes; jun chic rubinan Susana, y más chic ixoki'. Conojel ri ixoki' re' yequilij ri Jesús y ri ru-discípulos riq'uin ri quichajin. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun ticonel \r (Mt. 13:1-15, 18-23; Mr. 4:1-20) \p \v 4 C'o jun k'ij q'uiy vinak xquimol-apu-qui' riq'uin ri Jesús; jalajoj tak tinamit ye'el-vi-pe richin yebin-apu riq'uin. Jari' tok rija' xutzijoj ri ejemplo re': \v 5 C'o jun ticonel xbe chuquiraxic semilla. Y tok ja nuquiraj chiri', c'o che ri semilla xeka pa bey, xepatzalo's can, y xepe ri chicop c'o quixic', xquitij-e ri semilla. \v 6 Ch'aka' che ri semilla xeka chiquicojol tak abaj, y tok xe'el-pe, xa xechakij-ka, roma manak ruraxal ri ulef. \v 7 Ch'aka' che ri semilla xeka achique lugar ye'el-vi-pe q'uix, y ri q'uix ri junan xe'el-pe quiq'uin ri tico'n, xqui'en chi xek'aner-ka. \v 8 Y ch'aka' che ri semilla xeka pa ruch'acul ri ulef, xe'el-pe, y xquiya' a cien quivech. Tok ri Jesús xuq'uis rubixic ri ejemplo re', riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij, xcha'. \p \v 9 Jac'a ri discípulos quire' xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achique nu'ij tzij ri ejemplo re'? xecha'. \v 10 Ri Jesús xu'ij chique: Chive rix yo'on lugar chi nivetemaj ri man can ta ojer ri' k'alajrisan can chirij ru-gobierno ri Dios. Jac'a chique ri vinak, xa riq'uin ejemplos yich'o-vi, richin quiri' masque niquitz'et ri najin chiquivech, pero xa achel man yetzu'un ta, y masque niquic'axaj ri ni'ix chique, pero xa man (nik'ax, nino') ta chiquivech.\x * \xo 8:10 \xt Is. 6:9.\x* \p \v 11 Y ja nin-ij-apu ruchojmil ri ejemplo chive: Ri semilla\x * \xo 8:11 \xt 1 Co. 3:6, 7; Stg. 1:21; 1 P. 1:23.\x* ja ri ruch'abel ri Dios. \v 12 Ri semilla ri xeka pa bey, jari' nu'ij tzij chi ec'o vinak tok quic'axan chic ruch'abel ri Dios, ja nipe ri itzel y nrelesaj-e\x * \xo 8:12 \xt 2 Co. 4:3, 4.\x* ri ch'abel ri' pa cánima, richin man tiquinimaj ri Dios, y man quecolotaj. \v 13 Ri semilla ri xeka chiquicojol tak abaj, nich'o pa quivi' ri ye'ac'axan ruch'abel ri Dios; can yequicot niquic'ul, pero man nuq'uen ta ka ruvech pa cánima. Romari' xa juba' oc k'ij niquiya' cánima riq'uin ri Dios, y tok yepe c'ayef pa quic'aslen, xa niquiya' can ri Dios. \v 14 Y ri semilla ri xeka chiquicojol tak q'uix, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, pero riq'uin benak ri tiempo, xa (nik'ayisan, nik'osmer) pe ri quic'aslen, roma ni'e cánima pa ruvi' ri achique nic'atzin chique choch'ulef, pa ruvi' beyomal,\x * \xo 8:14 \xt 1 Ti. 6:9, 10.\x* y pa ruvi' ri niquina' rije' chi nu'on chique chi yequicot.\x * \xo 8:14 \xt 2 Ti. 4:10.\x* Rije' e'achel jun tico'n ri man jun ruvech nuya'. \v 15 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, y riq'uin jun utzulaj y chojmilaj cánima niquic'axaj y niqui'en ri nu'ij.\x * \xo 8:15 \xt Stg. 1:22, 25; 2 P. 1:5-10.\x* Y riq'uin ri jumul ec'o chupan rubey ri Dios, nu'on chi c'o utz nik'alajin pa quic'aslen, achel jun tico'n ri can c'o nuya'. \s1 Man jun ri evan can ri man ta xtel chosakil \r (Mr. 4:21-25) \p \v 16 Man jun vinak nutzij jun candil y nujuba' jun bojo'y pa ruvi', o nuya-apu chuxe' ch'at, xa nuya' pa (ruc'ojle'el, ru-lugar) richin quiri' sak niquitz'et ri ye'oc-apu pa jay.\x * \xo 8:16 \xt Mt. 5:15; Lc. 11:33; Fil. 2:15.\x* \v 17 Quiri' nin-ij chive roma man jun ri evan ri man ta xtek'alajin-pe, ni man jun ri banon che'elek'el ri man ta xtetemex y xtel-pe chosakil.\x * \xo 8:17 \xt Mt. 10:26; Lc. 12:2.\x* \p \v 18 Roma c'a ri', tiya' ixiquin y tiyaca-ka pa tak ivánima ri nin-ij chive. Roma xa achique na ri c'o ruch'abel ri Dios ruyacon pa ránima, xtiyo'ox más che. Jac'a ri man jun ruch'abel ri Dios pa ránima, ronojel ri nunojij chi c'o chic pa ránima,\x * \xo 8:18 \xt Mt. 13:12; 25:29; Mr. 4:25; Lc. 19:26.\x* xa neleses-e\x * \xo 8:18 \xt Jn. 15:2.\x* che, xcha' ri Jesús. \s1 Ri rute' y ri eruchak' ri Jesús \r (Mt. 12:46-50; Mr. 3:31-35) \p \v 19 Jac'ari' xe'eka ri rute' y ri eruchak'\x * \xo 8:19 \xt Mr. 6:3; Jn. 7:5; Hch. 1:14; 1 Co. 9:5; Gá. 1:19.\x* ri Jesús ri achique lugar c'o-vi rija'. Pero man xetiquer ta xe'oc-apu riq'uin, roma eq'uiy vinak quimolon-qui' riq'uin. \v 20 Quire' c'a xbix-apu che ri Jesús: Ri ate' y ri e'achak' ec'o chojay y nicajo' yatquitz'et. \p \v 21 Jac'a rija' xu'ij chique ri xeyo'on-apu rutzijol che: Ri nte' y ri enchak', ja ri ye'ac'axan y ri yebano ri nu'ij ri ruch'abel ri Dios,\x * \xo 8:21 \xt Lc. 11:28.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuk'at ruchuk'a' ri cak'ik' y ri ya' \r (Mt. 8:23-27; Mr. 4:35-41) \p \v 22 Xbanataj jun k'ij chi ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa, y rija' xu'ij chique: Jo-apu ri juc'an ruchi' ri lago, xcha' chique. Y can xebe na vi. \p \v 23 Tok ebenak pa ruvi' ri ya', ri Jesús xver-ka. Jac'ari' xtiquer-pe jun nimalaj cak'ik', y romari' ri canoa ri ebenak-vi ninoj-pe riq'uin ya', y juba' ma ni'e-ka chuxe' ya'. \v 24 Xejel c'a apu ri discípulos riq'uin ri Jesús, xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Tijonel, tijonel! ¡Kojato' vacami nkujik'! xecha' che. Xcataj c'a pe ri Jesús, cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya' nibolko't, jac'ari' xetane-ka y li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'.\x * \xo 8:24 \xt Sal. 65:7; 89:9; 93:4; 107:29; 135:6; Nah. 1:4.\x* \v 25 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Can man juba' cukul ic'u'x viq'uin? Pero rije' xa quixi'in-qui', can achique na xquina', y niquic'utula' chiquivech: ¿Achique chi achi re' chi hasta chique ri cak'ik' y ri ya' nich'o-vi y can niquinimaj rutzij?\x * \xo 8:25 \xt Sal. 33:8, 9; Mr. 4:41; 6:51.\x* yecha'. \s1 Ri Jesús yerelesaj itzel tak espíritu riq'uin jun achi aj-Gadara \r (Mt. 8:28-34; Mr. 5:1-20) \p \v 26 Juc'an apu ruchi' ri lago pa jun lugar quichin ri aj-Gadara, ri c'o-apu chuvech ri Galilea, xe'el-vi ri Jesús y ri ru-discípulos. \v 27 Jac'a tok ri Jesús xka-ka pan ulef, c'o jun achi aj pa tinamit ri xuc'ulu richin. Ri achi re' c'o chic chi tiempo quec'uje' itzel tak espíritu pa ránima. Manak rutziak nucusaj, ni man nic'uje' ta chiracho, xa pa camposanto nic'uje-vi. \v 28 Xe xutz'et ri Jesús, nisiq'uin xxuque-ka chuvech\x * \xo 8:28 \xt Fil. 2:10, 11.\x* y riq'uin ruchuk'a' xu'ij-apu che: Rat Jesús, ri Ruc'ajol ri nimalaj Dios pa ruvi' ronojel,\x * \xo 8:28 \xt Hch. 16:16, 17.\x* ¿achique najo' chuve? Ninc'utuj quemelal chave chi man quinaya' pa k'axomal, nicha'. \p \v 29 Quiri' nu'ij-pe, roma ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi. Roma ri itzel espíritu, q'uiy (mul, paj) nuya-pe ruchuk'a' chupan ru-cuerpo ri achi, y masque nixim ruk'a-rakan riq'uin cadenas richin nichajix, yeruc'ojpij, y ri itzel espíritu nu'on che chi ni'e pa tak lugares manak vinak. \v 30 Y ri Jesús xuc'utuj che: ¿Achique abi'? Legión, xcha'. Quiri' xu'ij ri achi roma q'uiy itzel tak espíritu ocunak riq'uin. \v 31 Y re' niquic'utula' quemelal che ri Jesús chi man querutak chupan ri nimalaj jul ri ruyon k'eku'n benak-ka rupan.\x * \xo 8:31 \xt Ap. 20:3.\x* \v 32 Ec'o c'a q'uiy ak\x * \xo 8:32 \xt Lv. 11:7; Dt. 14:8.\x* yeva' pa ruvi' jun juyu' chiri' nakaj, y ri itzel tak espíritu niquic'utula' che ri Jesús chi tuya' lugar chi ye'oc quiq'uin ri ak. Y ri Jesús xu'ij chique chi utz. \v 33 Tok e'elenak chic e ri itzel tak espíritu riq'uin ri achi, xe'oc quiq'uin ri ak, y conojel ri ak niquitelela-qui' xebe chuvech jun rak'aric juyu' c'a pa ya', y chiri' xejik'-vi. \p \v 34 Ri yeyuk'un quichin ri ak, tok xquitz'et ri xbanataj, xe'enimaj y xbequiya' rutzijol pa tinamit y ri pa tak juyu'. \v 35 Xepe c'a ri vinak chutz'etic ri xbanataj, y tok xe'uka ri c'o-vi ri Jesús, xquitz'et chi ri achi achok riq'uin xe'el-vi-e ri itzel tak espíritu, tz'uyul chirakan ri Jesús. Rucusan rutziak, y man nich'ujyej ta chic\x * \xo 8:35 \xt 1 Jn. 3:8.\x* achel ri rubanon-pe, y romari' xa xquixi'ij-qui'. \v 36 Ri xetz'eto ri achique xbanataj richin xcolotaj ri achi pa quik'a' ri itzel tak espíritu, xquitzijoj ronojel chique ri xequimolo-qui' chiri'. \v 37 Jac'ari' conojel ri vinak erichin ri lugar Gadara, xquic'utuj favor che ri Jesús chi tel-e chiri',\x * \xo 8:37 \xt Job 21:14; Lc. 4:34; 5:8; Hch. 16:39.\x* roma quixi'in-qui'. Jari' xoc chic e ri Jesús pa canoa y xtzolij. \v 38 Jac'a ri achi ri xe'el-e itzel tak espíritu riq'uin, nuc'utula' quemelal che ri Jesús chi tuya' lugar che chi ni'e chirij. Pero ri Jesús quire' xu'ij can che: \v 39 Catzolij chi'avacho, tatzijoj ri nimalaj favor ri xu'on ri Dios aviq'uin, xcha'. Xtzolij c'a ri achi, y chi jun tinamit xutzijoj-vi ronojel ri nimalaj favor ri xu'on ri Jesús riq'uin. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj jun ixok, y nuya' chic ruc'aslen rumi'al ri Jairo \r (Mt. 9:18-26; Mr. 5:21-43) \p \v 40 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos xetzolij chic jun bey ri juc'an apu ruchi' ri lago, jani na q'uiy vinak yequicot xquic'ul ruvech, roma conojel ja rija' coyo'en. \v 41 Jac'ari' tok xjel-apu riq'uin ri Jesús jun achi c'o ruk'ij pa sinagoga rubinan Jairo. Ri achi re' xxuque-ka chuvech ri Jesús y riq'uin quemelal nuc'utuj che chi ti'e chirij chiracho, \v 42 roma (nicom yan, mayaj chic) ri juney\x * \xo 8:42 \xt Lc. 7:12.\x* rumi'al, jun xten ri c'o cami doce rujuna'. Jac'a tok ri Jesús benak chiracho ri Jairo, ri vinak niquipitz'ila' ebenak. \p \v 43 Y c'o c'a jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel\x * \xo 8:43 \xt Lv. 15:25.\x* roma jun yabil. Rija' ronojel ri ruchajin ruq'uison chiquivech aj-k'omanela', pero nis-ta jun aj-k'omanel xtiquer xbano che chi xc'achoj riq'uin ri ruyabil. \v 44 Ri ixok re' xjel-apu chirij ri Jesús, (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak,\x * \xo 8:44 \xt Dt. 22:12; Mr. 6:56; Hch. 19:12.\x* y jari' xtane' chi nibin ri ruquiq'uel. \p \v 45 Jac'ari' xuc'utuj ri Jesús: ¿(Achique, acu'x) c'a ri xuya-pe ruk'a' chuvij? \p Conojel niqui'ij chi mana-ta rije', romari' ri Pedro y ri ec'o-apu riq'uin xqui'ij che ri Jesús: Tijonel, la vinak yatquipitz'ila-yatquinimila' epetenak, ¿y rat najo' navetemaj (achique, acu'x) ri xuya-apu ruk'a' chavij? xcha'. \p \v 46 Jac'a ri Jesús xu'ij: C'o jun xuya-pe ruk'a' chuvij, roma yin xinna' chi c'o uchuk'a' xel-e viq'uin,\x * \xo 8:46 \xt Lc. 5:17; 6:19.\x* xcha'. \p \v 47 Tok ri ixok xutz'et chi xna'ex ri xu'on, nibarbot xbexuque' chuvech ri Jesús, y chiquivech conojel xu'ij-vi che ri Jesús ri achique roma (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak, y chi can jari' xc'achoj xuna' rija'. \v 48 Ri Jesús xu'ij che: Numi'al, roma ronojel avánima xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil.\x * \xo 8:48 \xt Mr. 10:52; Lc. 7:50.\x* Vacami catzolij, ri avánima xril uxlanen. \p \v 49 C'a nich'o na ri Jesús riq'uin ri ixok, tok (xapon, xebos) jun ri elenak-pe chiracho ri achi c'o ruk'ij pa sinagoga, y quire' xu'ij che ri Jairo: Ri ami'al ja (xcom, xquen) ka. Man chic tanak ri Tijonel, xcha' che. \v 50 Tok ri Jesús xrac'axaj ri xbix che ri Jairo, rija' xu'ij che: Man taxi'ij-avi', xaxe tanimaj\x * \xo 8:50 \xt 2 Cr. 20:20; Mr. 9:23; 11:22-24; Jn. 11:25, 40.\x* pan avánima, y ri ami'al can xtic'achoj-vi, xcha'. \p \v 51 Tok ja ntoc-apu chiracho ri Jairo, ri Jesús man jun achok che xuya' lugar chi xoc-apu ri pa jay; xaxe ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri rute-rutata' ri xten ri xe'oc-apu. \v 52 Conojel nicok'ej y niquibisoj ri xten. Pero ri Jesús xu'ij chique: Man chic quixok', rija' man caminak ta, xa niver, xcha'. \p \v 53 Pero rije' xa xetze'en chirij ri Jesús, roma queteman chi ri xten kitzij chi caminak chic. \p \v 54 Jac'a ri Jesús (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri ámna, y xu'ij che: Nóya, cacataj.\x * \xo 8:54 \xt Lc. 7:14; Jn. 11:43; Hch. 9:40.\x* \p \v 55 Jac'ari' xtzolij-pe ránima ri xten, y xcataj-pe. Y ri Jesús xu'ij chi titzuk. \v 56 Ri te'ej-tata'aj xa satznak quic'u'x, jac'a ri Jesús xu'ij chique chi man tiquitzijoj\x * \xo 8:56 \xt Mt. 8:4; 9:30; Mr. 5:43.\x* ri xbanataj chiri'. \c 9 \s1 Ri discípulos yetak richin nequitzijoj ruch'abel ri Dios \r (Mt. 10:5-15; Mr. 6:7-13) \p \v 1 Ri Jesús xeroyoj\x * \xo 9:1 \xt Mt. 10:1; Mr. 3:13; 6:7.\x* ri doce ru-discípulos, y xuya-e uchuk'a' pa quik'a'\x * \xo 9:1 \xt Jn. 14:12.\x* y xu'on-e chique chi c'o quik'a' chi yequelesaj conojel itzel tak espíritu y yabil.\x * \xo 9:1 \xt Hch. 3:6.\x* \v 2 Xerutak richin niquiya' rutzijol ri achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar,\x * \xo 9:2 \xt Lc. 10:1, 9.\x* y richin niqui'en chique ri yeyavej chi yec'achoj. \v 3 Y xu'ij-e chique: Man jun achique tic'uaj richin ri ibey. Man tic'uaj ch'ami'y, ni morral, ni pan, ni méra, nis-ta jun chic solaj itziak.\x * \xo 9:3 \xt Lc. 10:4; 22:35.\x* \v 4 Xa achique na jay yixoc-vi, chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xquixel-pe chupan ri lugar ri'. \v 5 Ri ajani man xtiquic'ul ta ivech, tok yixel-pe chupan ri tinamit ri', (tiquiraj, titota') can ri pokolaj chi tak ivakan chiquivech, richin tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en,\x * \xo 9:5 \xt Hch. 13:51.\x* xcha' ri Jesús. \p \v 6 Jac'ari' chi jujun chi jujun ri aldeas xebe-vi ri discípulos chutzijosic ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, y xa achique na lugar yek'ax-vi, yequic'achojrisaj can ri yeyavej. \s1 Ri rucamic ri Juan ri Bautista \r (Mt. 14:1-12; Mr. 6:14-29) \p \v 7 Ri Herodes ri nibano gobernar ri rucaj parte richin ri roch'ulef ri c'o-vi, xrac'axaj ronojel ri yerubanala' ri Jesús. Pero man nril ta achique nunimaj, roma ec'o ye'in chi ri Jesús ja ri Juan ri Bautista ri xc'astaj chic pe chiquicojol ri anima'i'. \v 8 Ec'o ye'in chi ja ri Elías ri xuruc'utu-ri'. Ec'o ye'in chi jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can xc'astaj-pe. \v 9 Jac'a ri Herodes nu'ij: Mana-ta ri Juan ri Bautista, roma yin mismo xi'in chi xcumix-e (rujolon, ruvi'). Pero, ¿achique c'a chi achi ri yerubanala' ri achel ninvac'axaj? nicha'. Y nutij ruk'ij richin nrojo' nutz'et ruvech.\x * \xo 9:9 \xt Lc. 23:8.\x* \s1 Ri Jesús yerutzuk vo'o' mil vinak \r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Jn. 6:1-14) \p \v 10 Tok xetzolij-pe ri apóstoles, xquitzijoj che ri Jesús ri ajani xequibana'. Y ri Jesús xeruc'uaj-e quiyon pa jun lugar manak vinak richin ri tinamit Betsaida. \v 11 Jac'a ri vinak tok xequina'ej, xebe richin xe'equila', y ri Jesús jabel xuc'ul quivech, xutzijoj chique ri achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar; y xu'on chi xec'achoj ri nic'atzin quito'ic chuvech yabil. \p \v 12 Jac'a tok xk'ak'ij-ka, ri doce apóstoles xejel-apu riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Más utz que'ataka-e ri vinak pa tak aldeas y pa tak lugares ri ec'o-pe nakaj, richin nequicanoj achique niquitij y achique lugar ye'ever-vi. Roma vave' man jun vinak, xecha' che. \v 13 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Rix quixtzuku quichin,\x * \xo 9:13 \xt 2 R. 4:42, 43.\x* xcha'. Jac'a rije' xqui'ij: Xe oc vo'o' pan y ca'i' quer c'o kiq'uin. Xaxe si nku'e chulok'ic ri achique xtikaya' chique conojel richin yekatzuk,\x * \xo 9:13 \xt Nm. 11:21, 22.\x* xecha'. \v 14 Quiri' xqui'ij roma ec'o cami vo'o' mil achi'a' chiri'. Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tibana' chique chi quetz'uye' chi nic'aj tak ciento, xcha'. \p \v 15 Y can quiri' vi xqui'en ri discípulos chique conojel. \v 16 Jari' tok ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj, xumatioxij che ri Dios, xeruper c'a ri pan y ri quer, y xuya-e chique ri ru-discípulos richin xquijach chiquivech ri etz'uyul chiri'. \v 17 Xeva' c'a conojel y jabel xnoj quipan.\x * \xo 9:17 \xt Sal. 145:15, 16.\x* Xemol c'a ri ruchi' tak pan y ri quer ri man xq'uis ta, y c'a xu'on na doce chaquech. \s1 Ri Pedro nu'ij chi ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios \r (Mt. 16:13-20; Mr. 8:27-30) \p \v 18 C'o jun k'ij ri Jesús nu'on orar pa jun lugar manak vinak, y ec'o-apu ri ru-discípulos riq'uin. Rija' quire' c'a xuc'utuj chique: ¿(Yin achique, ayincu'x) yin niquinojij ri vinak? xcha'. \p \v 19 Rije' xqui'ij: Ec'o ye'in chi ja rat ri Juan ri Bautista. Ec'o ye'in chi ja rat ri profeta Elías. Y ec'o ye'in chi rat jun chique ri ojer tak profetas ri xac'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', xecha' ri discípulos. \p \v 20 Jac'a chique rije' xuc'utuj: Jac'a chivech rix, ¿(yin achique, ayincu'x) yin? xcha'. Y ri Pedro xu'ij-apu: Ja rat ri Jun ri rat richin ri Dios ri rat takon-pe chucolic ri rutinamit,\x * \xo 9:20 \xt Jn. 1:41; 4:29, 42; 6:69; 7:41; 11:27; 20:31; Hch. 9:22.\x* xcha'. \s1 Ri Jesús nu'ij chi xticamises \r (Mt. 16:21-28; Mr. 8:31–9:1) \p \v 21 Jac'a ri Jesús cof-cof xerupaxa'aj ri ru-discípulos chi nis-ta jun achok che tiquitzijoj-vi. \v 22 Quire' xu'ij chique: Can nic'atzin na vi chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, yik'ax chupan q'uiy k'axomal. Itzel xquitz'et coma ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y coma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Xquicamises, pero chi rox k'ij xquic'asos-pe,\x * \xo 9:22 \xt Mt. 17:22, 23; 20:17-19; Mr. 9:31; Lc. 18:31-33; 24:6, 7.\x* xcha' ri Jesús. \p \v 23 Jac'ari' quire' xu'ij chique conojel: Si c'o jun nrojo' yirutzekle'ej, tuya' can juc'an ri nurayij rija', k'ij-k'ij man tupokonaj nuk'asaj c'ayef voma yin,\x * \xo 9:23 \xt Mt. 10:38; Lc. 14:27.\x* masque necamises, y quirutzekle'ej. \v 24 Roma xa achique na ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen voma yin, can xtril-vi. \v 25 Roma, ¿achique utz nuq'uen-pe che jun vinak si nic'uje' ronojel beyomal richin ri roch'ulef riq'uin, y xa ruyon nusetz-ka-ri', o xa ruyon nuya-apu-ri' chupan ri camic ri richin jumul? \v 26 Roma ri xa xtiq'uix xtu'ij chi yin runiman yin y ri nuch'abel, yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquiq'uix\x * \xo 9:26 \xt Mt. 10:33; 2 Ti. 2:12.\x* xtin-ij chi ri jun ri' vichin yin chupan ri k'ij tok xquipe chic jun bey riq'uin nimalaj nuk'ij, riq'uin ruk'ij ri Nata' y riq'uin quik'ij ri lok'olaj ángeles. \v 27 Kitzij c'a nin-ij chive chi ec'o jujun chive ri rixc'o vave' vacami ri man jani (quecom, quequen) chiri', tok xtiquitz'et ri ru-gobierno ri Dios, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nijalataj ruvech \r (Mt. 17:1-8; Mr. 9:2-8) \p \v 28 Jun cami vakxaki' k'ij tik'ax chi ri Jesús xch'o chiquivech ri vinak, jari' tok rija' xeruc'uaj ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo chuvech jun juyu' richin nerubana' orar. \v 29 Jac'a tok nu'on orar chiri', xjalataj ri (ruvech, rupalaj),\x * \xo 9:29 \xt Ex. 34:29-35.\x* ri rutziak sak-sak xu'on y nitz'intz'ot. \v 30 C'ate xquitz'et, yetzijon yan chic ca'i' achi'a' riq'uin, y ri' ja ri Moisés y ri Elías.\x * \xo 9:30 \xt 2 R. 2:11.\x* \v 31 Pa jun lok'olaj sakil ec'o-vi ri ca'i' re', y yetzijon chirij ri camic ri xtuk'asaj ri Jesús pa Jerusalem. \v 32 Jac'a ri Pedro y ri ca'i' chic discípulos jani na ruchuk'a' quivaran,\x * \xo 9:32 \xt Dn. 8:18; 10:9.\x* pero tok xetzu'un-pe utz-utz, xquitz'et ri nimalaj rusakil ri Jesús, y xequitz'et ri ca'i' achi'a' epa'el riq'uin. \v 33 Ja yebe ri ca'i' achi'a' chiri', ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, utz ri rojc'o vave', tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías, xcha'. Runojin man runojin quiri' xu'ij-apu. \p \v 34 C'a quiri' na nich'o-apu ri Pedro, tok jari' xerumuk jun sutz', y ri discípulos xquixi'ij-qui' tok xka ri sutz' pa quivi'. \v 35 C'o c'a Jun xch'o-pe chupan ri sutz' y xu'ij: Jare' ri Nuc'ajol, y yin can ninjo'. Tinimaj ri rutzij,\x * \xo 9:35 \xt Ex. 23:21; Dt. 18:15-19; Hch. 3:22; He. 12:25.\x* xcha'. \p \v 36 Tok xtane' ri ch'abel ri', ri discípulos xquitz'et chi xa ruyon chic ri Jesús c'o. Y rije' xquiyec pa cánima ri xquitz'et; man jun achok che xquitzijoj-vi\x * \xo 9:36 \xt Mt. 17:9.\x* chupan tak ri k'ij ri'. \s1 Ri Jesús nrelesaj jun itzel espíritu riq'uin jun ala' \r (Mt. 17:14-21; Mr. 9:14-29) \p \v 37 Chuca'n k'ij, tok ri Jesús y ri oxi' ru-discípulos xeka-pe ri pa juyu', man juba' ta oc vinak xec'ulu-apu richin, \v 38 y chiquicojol c'o jun achi nisiq'uin xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, tabana' favor, te'atz'eta' juba' ri valc'ua'l, roma juney oc\x * \xo 9:38 \xt Lc. 7:12.\x* c'o viq'uin. \v 39 Rija' c'o jun itzel espíritu (nitz'amo, nichapon) richin, c'ate retal nu'on che chi nisiq'uin-pe, nuquiyica' riq'uin ruchuk'a',\x * \xo 9:39 \xt Mr. 1:26.\x* y nu'on chi nivokon pa ruchi'. Mulan chic ruk'a-rakan ri nuc'ajol, c'arunaj nuya' can. \v 40 Yin xinc'utuj quemelal chique la a-discípulos chi tiquelesaj ri itzel espíritu riq'uin, pero man xetiquer ta, xcha'. \p \v 41 Jac'ari' quire' xu'ij ri Jesús: ¡Oh rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios, xa chi'ivonojel rix satznak.\x * \xo 9:41 \xt Dt. 32:5; Sal. 78:8.\x* ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin richin yixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol vave', xcha'. \p \v 42 Ja nijel-apu ri ala' riq'uin ri Jesús chiri', tok ri itzel espíritu xutorij pan ulef, xuquiyica' riq'uin ruchuk'a'. Jac'a ri Jesús xuch'olij ri itzel espíritu, xuc'achojrisaj ri ala', y xujach-e che ri rutata'. \v 43 Chiconojel can achique na xquina' tok xquitz'et ri nimalaj ruchuk'a' ri Dios. \s1 Ri Jesús nu'ij chic jun bey chi xticamises \r (Mt. 17:22, 23; Mr. 9:30-32) \p C'a quiri' na benak cánima conojel chirij ronojel ri yerubanala' ri Jesús, tok rija' xu'ij chique ri ru-discípulos: \v 44 Tibana' che ri ch'abel re' chi ntoc pan ixiquin roma xtibanataj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' vinak, xcha'. \p \v 45 Jac'a ri discípulos man (nik'ax, nino') ta\x * \xo 9:45 \xt Lc. 2:50; 18:34; Jn. 12:16; 2 Co. 3:14.\x* chiquivech ri najin chubixic ri Jesús, roma ri nu'ij, achel evan can rij chiquivech, y xa niquixi'ij-qui' niquic'utuj-apu ruchojmil che. \s1 Ri más c'o ruk'ij \r (Mt. 18:1-5; Mr. 9:33-37) \p \v 46 Jac'ari' tok ri discípulos niquichok'omayila' chiquivech ri achique chique rije' ri más xtic'uje' ruk'ij. \v 47 Jac'a ri Jesús xa reteman ri achique niquibila' pa tak cánima, romari' xeruc'ama-pe jun ch'uti ac'ual, xupaba-apu riq'uin, \v 48 y xu'ij chique: Xa achique na ri pa nubi' yin nuc'ul ruvech jun ac'ual achel re', junan nu'ij chi ja yin ri nuc'ul nuvech. Y xa achique na ri yiruc'ul pa ránima, junan nu'ij chi ja ri takayon-pe vichin ri nuc'ul.\x * \xo 9:48 \xt Mt. 10:40; Jn. 12:44; 13:20; 1 Ts. 4:8.\x* Roma ri más manak oc ruk'ij nu'on chi'icojol rix, jari' ri más c'o ruk'ij,\x * \xo 9:48 \xt Mt. 23:11, 12.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin \r (Mr. 9:38-40) \p \v 49 Ri Juan xu'ij c'a apu che ri Jesús: Tijonel, roj c'o jun katz'eton can chi pan abi' rat yerelesaj itzel tak espíritu. Pero roma man petenak ta chikacojol richin ta junan rat katzekle'en, xka'ij che chi man chic tu'on quiri',\x * \xo 9:49 \xt Nm. 11:28.\x* xcha'. \p \v 50 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Juan: Man tik'at chuvech, roma xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin. \s1 Ri Jesús yeruch'olij ri Jacobo y ri Juan \p \v 51 Tok ja nril ruk'ijul chi ri Jesús nitzolij-e chicaj,\x * \xo 9:51 \xt 2 R. 2:1; Mr. 16:19; Jn. 6:62; Hch. 1:2.\x* rija' xa jun xu'on che ri ránima richin xbe pa tinamit Jerusalem. \v 52 Y ec'o achi'a' xerutak-e na'ey chuvech. Ri ebenak xe'oc pa jun aldea quichin ri aj pa departamento Samaria richin xequibana' rubanic ronojel ri xtic'atzin che ri Jesús. \v 53 Pero ri aj chiri' man xcajo' ta xquic'ul ruvech ri Jesús, roma rija' can k'alaj chi pa Jerusalem benak-vi. \v 54 Tok ri ca'i' discípulos Jacobo y Juan xquitz'et chi ri vinak man xcajo' ta xquic'ul ruvech ri Jesús, quire' xqui'ij: Ajaf, ¿najo' chi nika'an chi tika-pe k'ak' chicaj, achel xu'on ri profeta Elías ojer can,\x * \xo 9:54 \xt 2 R. 1:10, 12; Ap. 13:13.\x* richin yeruq'uis ri vinak re'? xecha'. \p \v 55 Xtzu'un c'a can ri Jesús chirij, xeruch'olij, y xu'ij chique: Rix man iveteman ta achique Espíritu uc'uayon ivichin. \v 56 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man yin petenak ta chiquicamisasic vinak, xa richin yencol\x * \xo 9:56 \xt Jn. 3:17; 12:47.\x* chupan ri quimac, xcha'. Jac'ari' junan quiq'uin ri ru-discípulos xebe chic pa jun aldea. \s1 Ri nicajo' yetzekle'en richin ri Jesús \r (Mt. 8:18-22) \p \v 57 Tok ebenak pa bey, c'o jun xquic'ul ri quire' xu'ij che ri Jesús: Ajaf, yin yatintzekle'ej xa achique na lugar yabe-vi. \p \v 58 Pero ri Jesús xu'ij che: Ri xivan c'o quijul yec'uje-vi, y ri chicop yeropop pa cak'ik' c'o quisoc. Jac'a yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man jun lugar richin yinuxlan-vi juba', xcha'. \p \v 59 Jac'a che chic jun xu'ij: Quinatzekle'ej, xcha'. Pero ri jun ri' quire' xu'ij che ri Jesús: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'. \p \v 60 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Ri ecaminak chupan ri quimac, ja rije' quemuku ri qui'anima'i'. Jac'a rat, cabin, tatzijoj chi naj chi nakaj ri achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar. \p \v 61 (Chuka', ka) c'o chic jun ri quire' xu'ij: Yatintzekle'ej, Ajaf, pero na'ey\x * \xo 9:61 \xt 1 R. 19:20.\x* taya' lugar chuve chi yinech'o na can chique ri ec'o viq'uin chivacho, xcha'. \p \v 62 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Nis-ta jun ri nisamajin ri arado, y nitzu'un can chirij, choj ntel ri rusamaj. Quiri' mismo ri nrojo' nu'on samaj richin ru-gobierno ri Ajaf Dios, si c'a benak na ránima pa ruvi' ri roch'ulef, manak che'el nu'on ri samaj ri', xcha' ri Jesús. \c 10 \s1 Setenta discípulos yetak chutzijosic ruch'abel ri Dios \p \v 1 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Ajaf Jesús xerucha' chic setenta discípulos richin yenabeyaj chuvech, y chi caca'\x * \xo 10:1 \xt Mr. 6:7.\x* xerutak ri pa tak tinamit y ri pa tak lugares ri xtik'ax-vi rija'. \v 2 Y quire' c'a xu'ij-e chique: Kitzij nin-ij chive chi ri vinak e'achel jun mama li'aj tico'n ri utz chic nimol ruvech,\x * \xo 10:2 \xt Jn. 4:35.\x* pero ri yemolo man eq'uiy ta. Roma c'a ri', tic'utuj che Rajaf ri samaj chi querutaka-pe más rusamajela' pa rutico'n.\x * \xo 10:2 \xt Mt. 9:37, 38; 2 Ts. 3:1.\x* \v 3 Quixbin c'a, vacami yin yixintak-e rix ri rix achel ch'utik ovejas chiquicojol vinak ri e'achel utuva'.\x * \xo 10:3 \xt Mt. 10:16.\x* \v 4 Pero man tic'uaj méra, nis-ta morral, nis-ta jun chic par xajab.\x * \xo 10:4 \xt Mt. 10:9, 10; Mr. 6:8; Lc. 9:3.\x* Ni man quixpataj pa tak bey richin ye'iben saludar\x * \xo 10:4 \xt 2 R. 4:29.\x* vinak. \v 5 Xa achique na jay ri yixoc-vi, na'ey quire' ti'ij chique ri ec'o chiri': Ri uxlanen richin ri Dios tic'uje' iviq'uin chupan ri jay re',\x * \xo 10:5 \xt Mt. 10:12.\x* quixcha'. \v 6 Y si chupan ri jay ri', c'o jun c'o uxlanen pa ránima, ri uxlanen ri (ic'uan, ivuc'a'n) apu rix xtika pa ruvi' ri nic'ulu ivech. Pero si nis-ta jun c'o uxlanen pa ránima, ri uxlanen man xtika ta can pa quivi', xa xtitzolij chic pe iviq'uin. \v 7 Ri jay ri utz nic'ul-vi ivech, chiri' quixc'uje-vi. Titija' y tikumu' ri xtiquisipaj chive. Roma jun samajinel can utz vi chi nitoj roma ri samaj ri nu'on.\x * \xo 10:7 \xt Mt. 10:10; 1 Co. 9:4.\x* Man tijalala' ri jay ri yixc'uje-vi. \v 8 Xa achique na tinamit yixoc-vi, si utz nic'ul ivech, rix titija' ronojel ri niquisipaj chive. \v 9 Ri yeyavej ri ec'o chiri', tibana' chique chi yec'achoj can, y quire' ti'ij can chique conojel: Nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar,\x * \xo 10:9 \xt Lc. 9:2.\x* quixcha' chique. \v 10 Pero xa achique na tinamit yixoc-vi, si man nic'ul ta ivech, quixel pa tak bey richin ri tinamit y quire' ti'ij can chique ri vinak: \v 11 Hasta ri pokolaj\x * \xo 10:11 \xt Mt. 10:14.\x* richin ri itinamit ri c'o-e chikakan, (nikaquiraj, nikatota') can chivech, richin retal chi can man utz ta ri xi'en. Pero tivetemaj c'a chi nakaj xc'uje-vi chive chi c'o che'el xixoc pa ruk'a' ri Dios richin xixru'on gobernar, quixcha' can chique. \v 12 Jac'a yin nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij richin ri castigo, más q'uiy castigo xtika pa quivi' ri tinamit ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma,\x * \xo 10:12 \xt Mt. 10:15.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri quimac ri aj-Corazín y ri aj-Betsaida \r (Mt. 11:20-24) \p \v 13 Jac'a ri Jesús quire' xu'ij chiquij jujun tinamit: Ninvok'ej ivech rix aj-Corazín, y rix aj-Betsaida, roma xa ta ja ri pa tinamit Tiro y pa tinamit Sidón xe'an-vi ri milagros ri xe'an chivech rix, rije' xquijal yan ta quino'oj, xquiya' yan ta can ri quimac, etz'uyul ta chic quicusalo'n quitziak richin bis, y quiyalo'n ta chic chaj chiquij, richin nik'alajin chi yebison\x * \xo 10:13 \xt Jon. 3:5.\x* roma ri mac quibanalo'n. \v 14 Roma c'a ri', tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix aj-Corazín y rix aj-Betsaida ri más q'uiy castigo xtika pan ivi', que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Tiro y ri aj-Sidón. \v 15 Y rix aj-Capernaum ri ninojij chi xquixjoto'ex chicaj,\x * \xo 10:15 \xt Gn. 11:4.\x* xa c'a chupan ri lugar quichin ri anima'i' xquixkases-vi-ka.\x * \xo 10:15 \xt Ez. 26:19, 20.\x* \p \v 16 Jac'ari' tok ri Jesús quire' chic xu'ij chique ri setenta ri yerutak: Xa achique na jun ri utz nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix, ja yin yirac'axaj. Jac'a ri man nrojo' ta nrac'axaj ri nitzijoj rix, ja yin ri man nrojo' ta yirac'axaj. Y ri man nrojo' ta yirac'axaj yin, man nrojo' ta nrac'axaj ri takayon-pe\x * \xo 10:16 \xt Jn. 5:23; 1 Ts. 4:8.\x* vichin. Quiri' ri xu'ij-e ri Jesús chique. \s1 Ri setenta discípulos yequicot xetzolij-pe chutzijosic ruch'abel ri Dios \p \v 17 Yequicot c'a xetzolij-pe ri setenta riq'uin ri Jesús, y xqui'ij che: Ajaf, hasta ri itzel tak espíritu\x * \xo 10:17 \xt Mr. 16:17.\x* xquinimaj tzij tok pan abi' xojch'o chique, xecha'. \p \v 18 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja', roma yin xintz'et chi ri Satanás xtzak-pe\x * \xo 10:18 \xt Jn. 12:31.\x* chicaj achel jun rayo. \v 19 Tivac'axaj c'a: Yin nuyo'on uchuk'a' pan ik'a' richin ye'ipatz cumatz y (sina'j, alacrán)\x * \xo 10:19 \xt Mr. 16:18.\x* che akan, y richin yixtiquer chirij ruchuk'a' ri itzel, y man jun xquetiquer xtiqui'en chive. \v 20 Pero rix man quixquicot roma ri itzel tak espíritu yixquinimaj, xa quixquicot chi ri ibi' tz'iban chila' chicaj. \s1 Ri Jesús nuya' ruk'ij ri Rutata' Dios \r (Mt. 11:25-27; 13:16, 17) \p \v 21 Chupan ri hora ri', ri Lok'olaj Espíritu xu'on che ri Jesús chi xquicot pa ránima, romari' xu'ij: Ninya' ak'ij, Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y ri roch'ulef, roma man xak'alajrisaj ta ruchojmil ri ach'abel chiquivech ri niquina' chi q'uiy queteman y can c'o quino'oj.\x * \xo 10:21 \xt 1 Co. 1:19, 26; Col. 2:8.\x* Xa ja chiquivech ri achel ac'ola' quibanon che ri cánima xak'alajrisaj-vi. Can quiri' vi, Nata' Dios, roma jari' ri xka chavech chi xa'an. Quiri' ri xu'ij ri Jesús pa ru-oración. \p \v 22 Y xu'ij: Ri Nata' Dios ronojel ruyo'on-pe pa nuk'a',\x * \xo 10:22 \xt Mt. 28:18; Jn. 3:35; 13:3.\x* y man jun etemayon (yin achique, ayincu'x) yin, xaxe ri Nata'. Nis-ta man jun etemayon (achique, acu'x) ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri achok che xtinjo' xtink'alajrisaj-vi. \p \v 23 Jac'ari' xtzu'un-apu quiq'uin ri ru-discípulos y quire' xu'ij chique quiyon: Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri yetz'eto riq'uin quivech\x * \xo 10:23 \xt Mt. 13:16.\x* ri yixtajin chutz'etic rix. \v 24 Roma yin nin-ij chive chi q'uiy profetas y q'uiy reyes ojer ri xcajo' xquitz'et ri nitz'et rix vacami, y man xquitz'et ta e. Xcajo' xquic'axaj ri nivac'axaj rix vacami, y man xquic'axaj ta e,\x * \xo 10:24 \xt 1 P. 1:10.\x* xcha'. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun utzulaj achi aj-Samaria \p \v 25 Xcataj c'a apu jun achi q'uiy reteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y richin nrojo' nretemaj ajani reteman ri Jesús, quire' xuc'utuj-apu che: Tijonel, ¿Achique ri nic'atzin nin-en yin richin ninvil ri c'aslen ri richin jumul?\x * \xo 10:25 \xt Mt. 19:16; Mr. 10:17; Lc. 18:18.\x* xcha'. \p \v 26 Ri Jesús quire' xu'ij che: ¿Achique tz'iban can chupan ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés? ¿Achique navetemaj rat tok na'an leer? \p \v 27 Quire' c'a xu'ij ri achi che ri Jesús: Ri ley nu'ij chi tajo' ri Ajaf ri a-Dios riq'uin ronojel avánima, riq'uin ronojel ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a',\x * \xo 10:27 \xt Dt. 6:5.\x* y riq'uin ronojel ano'oj, y achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.\x * \xo 10:27 \xt Lv. 19:18.\x* \p \v 28 Can pa ruchojmil ri xa'ij. Vacami c'a, tabana' achel ri xa'ij y navil ri c'aslen ri richin jumul,\x * \xo 10:28 \xt Lv. 18:5; Neh. 9:29; Ez. 20:11; Ro. 10:5.\x* xcha' ri Jesús che. \p \v 29 Pero ri achi q'uiy reteman chirij ri ley can xrojo' utz nik'alajin\x * \xo 10:29 \xt Lc. 16:15.\x* chuvech ri Jesús riq'uin ri yerubila', romari' xuc'utuj chic apu che: Y, ¿(achique, acu'x) c'a ri' ri utz chi ninjo' achel ninjo-ka-vi' yin? xcha'. \p \v 30 Quire' c'a rutzolic rutzij xu'on ri Jesús: C'o jun achi elenak-pe pa tinamit Jerusalem richin ni'e-ka pa tinamit Jericó. Pero pa bey xe'el-pe elek'oma' chirij, xquich'ey, xquisoc, y hasta ri rutziak rucusan xquelek'aj-e, c'ajari' xebe. Jac'a ri achi achel caminak xpoq'ue' can chiri' pa bey. \v 31 Ja yan chic ri' xulan-ka jun sacerdote israelita chupan ri bey ri poc'ol-vi ri achi, y tok xutz'et, xa xujech'aj-apu-ri'\x * \xo 10:31 \xt Sal. 38:11; 69:20; Pr. 21:13; 1 Jn. 3:16.\x* ri juc'an ruchi' bey richin xk'ax. \v 32 Quiri' mismo xu'on jun achi levita tok xk'ax chunakaj ri achi poc'ol pa bey. Xe xutz'et, xa ja ri jun chic apu ruchi' bey xk'ax-vi. \v 33 Pero c'o c'a jun achi aj pa departamento Samaria xk'ax chiri', y tok xk'ax chunakaj, xsilon ri ránima richin xupokonaj ruvech ri achi tok xutz'et chi poc'ol chiri' pa bey. \v 34 Xjel c'a apu riq'uin, xerok'omaj ri rusocotajic riq'uin aceite y vino, xerupisla' riq'uin tziek. Jac'ari' xuya-e chirij ri ruquiej, xuq'uen-pe pa jun posada, y xuchajij. \v 35 Chuca'n k'ij, ri achi aj-Samaria xrelesaj méra richin rajil ca'i' k'ij samaj, y jari' xuya' can che rajaf ri posada, y xu'ij can che: Ja yi'e yin, pero ninjo' chi nachajij ri jun achi re'. Ri ajani más méra xtacusaj richin navok'omaj, yin xtintoj chave tok xquitzolij-pe. \v 36 Vacami c'a ta'ij chuve: ¿Achique chique ri oxi' achi'a' re' ri xuc'ut-ri' chi kitzij yerojo' conojel, riq'uin ri xu'on riq'uin ri xka pa quik'a' elek'oma'? xcha' ri Jesús. \p \v 37 Yin nin-ij chi ja ri xpokonan ruvech ri ch'eyon can, xcha' ri achi. Y ri Jesús xu'ij che: Vacami c'a, cabin\x * \xo 10:37 \xt Lc. 6:31; Jn. 13:15; 1 Jn. 3:18; 4:10, 11.\x* y tabana' achel xu'on ri jun ri', xcha' che. \s1 Ri Jesús ni'e chiquitz'etic ri Marta y ri María \p \v 38 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos ebenak chupan ri bey, xe'oc-apu pa jun aldea. Chiri' c'o jun ixok rubinan Marta,\x * \xo 10:38 \xt Jn. 11:1.\x* ri xc'ulu-apu richin ri Jesús pa racho. \v 39 Ri Marta re' quichak'-quinimal qui' riq'uin jun chic ixok rubinan María, y ri María re' chirakan ri Jesús xtz'uye-vi-apu, richin nrac'axaj ri nutzijoj. \v 40 Jac'a ri Marta xa chirij ri samaj pa jay nich'ujyej-vi.\x * \xo 10:40 \xt 1 Co. 7:32.\x* Roma c'a ri', xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Ajaf, ¿utz cami chave rat chi ri María nuyon yin ruyo'on can chuvech ri samaj? Ta'ij juba' che chi quiruto', xcha'. \p \v 41 Jac'a ri Ajaf Jesús xu'ij che: Marta, Marta, rat xa ayon nach'ujirisaj-avi', y xa pa ruvi' ri jalajoj samaj ri c'o chavech benak-vi ri avánima. \v 42 Pero xaxe jun ri más nic'atzin y más utz, y jari' ri xucha' ri María. Y ri xucha' rija', man xteleses ta che, xcha'. \c 11 \s1 Ri Jesús yerutijoj ri ru-discípulos riq'uin ri oración \r (Mt. 6:9-15; 7:7-11) \p \v 1 C'o c'a jun k'ij ri Jesús nu'on orar pa jun lugar, y tok xtane' riq'uin ri oración, jun chique ri ru-discípulos xu'ij che: Ajaf, kojatijoj riq'uin ri oración, achel xu'on ri Juan ri Bautista quiq'uin ri ru-discípulos, xcha'. \p \v 2 Quire' c'a xu'ij ri Jesús chique: Tok xti'en orar, quire' ti'ij: \q1 Katata' Dios\x * \xo 11:2 \xt Is. 63:16.\x* ri ratc'o chicaj,\x * \xo 11:2 \xt Mt. 5:16.\x* \q1 Xtinimirises ta c'a ri lok'olaj abi', \q1 Can ta nic'uje' yan ruchuk'a' ri a-gobierno pa quivi' conojel,\x * \xo 11:2 \xt 2 Cr. 20:6.\x* \q1 Y achel yanimex ri chicaj, can ta quiri' mismo choch'ulef. \q1 \v 3 Ri kavay ri nic'atzin k'ij-k'ij, ja jun ri vacami taya' chike. \q1 \v 4 Y tabana' perdonar ri kamac, roma ja jun roj yeka'an perdonar\x * \xo 11:4 \xt Mt. 6:12; Ef. 4:32; Stg. 2:13.\x* conojel ri yebano mac chike. \q1 Man kojaya' richin chi nicanox chikij chi nkuka pa mac,\x * \xo 11:4 \xt Lc. 22:46; 1 Co. 10:13; Stg. 1:13.\x* xa kojacolo' chuvech ri itzel. \m Quiri' ti'ij tok ni'en orar, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. \p \v 5 Y pa ruvi' ri', quire' xu'ij chique: Xa ta jun chive rix ni'e chiracho jun ru-amigo pa nic'aj ak'a', y nu'ij che: Amigo, tabana' favor, ninjal oxi' panes chave. \v 6 Roma c'o jun nu-amigo petenak naj xuka viq'uin, y yin man jun achique c'o viq'uin richin ninya' che; xa ta quiri' neru'ij che, \v 7 y si ri achok che nic'utux-vi-apu ri pan, c'a pa ruch'at nich'o-vi-pe y nu'ij-pe: Tabana' favor, man quinanak, roma yin xintz'apij yan can ruchi' ri jay y ri ac'ola' viq'uin yever-vi, romari' manak che'el yicataj-e richin nenya-e chave ri najo', nicha' ta pe. \v 8 Xa ta quiri' nibanataj, yin nin-ij chi ri amigo nicataj-pe y nuruya-e ri achique nic'utux-apu che, pero man roma ta chi amigo. Rija' nuruya-e xaxe roma ri nic'utun-apu man nitane' ta ka\x * \xo 11:8 \xt Lc. 18:1.\x* chuc'utuxic. \p \v 9 Y yin nin-ij chive: Tic'utuj c'a ri nic'atzin, y xtiyo'ox-pe chive; ticanoj c'a ri achique nijo', y xtivil. Quixch'o-apu chuchi' ri jay, y can xtijak-vi-pe chivech.\x * \xo 11:9 \xt 1 Jn. 5:14, 15.\x* \v 10 Roma xa achique na jun ri nic'utun, can nuc'ul-vi; ri nicanon, nril; y ri nich'o-apu chuchi' jay, can nijak-vi-pe chuvech. \p \v 11 Achel ri rix tata'aj, ¿achique ta jun chive nuya' jun abaj pa ruk'a' ri ralc'ua'l, tok ri ac'ual xa jun pan nuc'utuj? ¿O nuya' cami jun cumatz pa ruk'a', tok ri ac'ual xa jun quer nuc'utuj? \v 12 ¿O nuya' cami jun (sina'j, alacrán) pa ruk'a', tok ri ac'ual xa jun sakmalo' nuc'utuj? \v 13 Rix masque man can ta utz ino'oj, pero iveteman niya' utz tak sipanic chique ri ivalc'ua'l. ¡Cuánto más ri Itata' chicaj! Rija' can nuya-vi-pe ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 11:13 \xt Is. 44:3; Jn. 4:10.\x* chique ri yec'utun che, xcha' ri Jesús. \s1 Ri nibanataj pa jun jay tok man junan ta niquinojij ri rajaf \r (Mt. 12:22-30; Mr. 3:20-27) \p \v 14 C'o c'a jun k'ij ri Jesús nrelesaj jun itzel espíritu ri mem\x * \xo 11:14 \xt Mt. 9:32.\x* rubanon che ri vinak achok riq'uin ocunak-vi. Tok elenak chic e ri itzel espíritu, ri mem xtiquer xch'o, y ri xetz'eto, can achique na xquina'. \v 15 Pero ec'o chique ri xetz'eto ri niqui'ij: Re Jesús ja ri Beelzebú ri cajaf ri itzel tak espíritu niyo'on ruchuk'a' richin yerelesaj itzel tak espíritu,\x * \xo 11:15 \xt Mt. 9:34.\x* yecha'. \p \v 16 Ec'o chic ch'aka' xaxe roma nicajo' chi nika ri Jesús pa quik'a' xqui'ij che chi tubana' jun milagro\x * \xo 11:16 \xt Mt. 12:38; 16:1.\x* chuvech ri rocaj. \p \v 17 Pero ri Jesús reteman ri niquinojij chirij,\x * \xo 11:17 \xt Jn. 2:25; Ap. 2:23.\x* y romari' xu'ij chique: Xa achique na jun rey ri xa nicataj chiquij ri mismo ruvinak, man juba' xtilayoj chi rey. Quiri' mismo pa jun jay, si ri rajaf niquibanala-ka oyoval chiquivech, xa xtijachataj-e quivech. \v 18 Y quiri' mismo ri Satanás, si nicataj chiquij ri rusamajela', man juba' xtilayoj ri ru-gobierno. Quiri' nin-ij chive roma rix ni'ij chi yin riq'uin ruchuk'a' ri Beelzebú yenvelesaj itzel tak espíritu. \v 19 Si rix ninojij chi yin riq'uin ruchuk'a' ri Beelzebú yenvelesaj-vi itzel tak espíritu, ¿achique niyo'on cuchuk'a' ri yetzekle'en ivichin rix chi yequelesaj itzel tak espíritu? Romari', ja rije' que'in si kitzij o man kitzij ta ri yixtajin chubixic chuvij. \v 20 Jac'a si yin riq'uin ruchuk'a' ri Dios yenvelesaj-vi itzel tak espíritu, jari' retal chi ri ru-gobierno ri Dios c'o chic chi'icojol. \p \v 21 Jun achi ri can c'o ruchuk'a', man jun ntoc che ronojel ri c'o riq'uin, tok nuchajij ri racho chiquivech ri elek'oma', y can c'o riq'uin ri achok chique nuto-vi-ri'. \v 22 Pero tok nuka chic jun ri más c'o ruchuk'a' que chuvech rija', jari' nitiquer chirij.\x * \xo 11:22 \xt Col. 2:15.\x* Ri jun ri nuka nrelesaj che ronojel ri achok riq'uin cukul-vi ruc'u'x richin nuto-ri', y nujachala' ri ajani xrelek'aj-e chiquivech ri (rachbil, rach'il). \p \v 23 Jun ri man nika ta chuvech ri nin-en yin, xa itzel yirutz'et, y ri man nimolon ta junan viq'uin, xa niquiran-e. \s1 Ri itzel espíritu ri nitzolij chic pa ránima jun vinak \r (Mt. 12:43-45) \p \v 24 Tok jun itzel espíritu ntel-e pa ránima jun vinak, ri espíritu re' nixule-nijote' chucanoxic uxlanen pa chaki'j tak lugar, pero roma man nril ta, rija' quire' nu'ij-ka: Más utz yitzolij chic pa ránima ri vinak ri xinel-vi-pe, nicha'. \v 25 Tok nitzolij, nril ránima ri vinak achel jun jay jabel meson y nuc'un can ronojel. \v 26 Jac'ari' ni'e y ye'eruc'ama' vuku' chic itzel tak espíritu más e'itzel chuvech rija'. Conojel c'a ye'oc pa ránima ri vinak y niqui'en-ka cacho chiri', y ri ruc'aslen ri vinak ri' más c'ayef\x * \xo 11:26 \xt Jn. 5:14; He. 6:4-6; 10:26; 2 P. 2:20.\x* nu'on que chuvech ri rubanon na'ey. \s1 Ri utzulaj tzij banon chique roma ri Dios \p \v 27 Tok ri Jesús najin chubixic re', c'o jun ixok xsiq'uin-pe chiquicojol ri vinak ri quimolon-qui', y xu'ij: Utzulaj tzij\x * \xo 11:27 \xt Lc. 1:28, 48.\x* rubanon ri Dios che ri te'ej ri xalan avichin y ri tz'un ri xatz'umaj, xcha-apu che ri Jesús. \p \v 28 Jac'a ri Jesús xu'ij: Más utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ye'ac'axan ri ruch'abel y niqui'en ronojel ri nu'ij,\x * \xo 11:28 \xt Lc. 8:21; Stg. 1:25.\x* xcha'. \s1 Ri vinak itzel cánima niquic'utuj chi ti'an jun milagro chiquivech \r (Mt. 12:38-42) \p \v 29 Tok más chic eq'uiy quimolon-apu-qui' chirij ri Jesús, rija' xu'ij chique: Ri vinak richin ri vacami, itzel cánima, roma niquitij quik'ij niquic'utuj chi ti'an jun milagro chiquivech, pero mana-ta ri niquic'utuj rije' ri xtibanataj. Ri retal ri xtiquitz'et, xaxe ri achel xbanataj riq'uin ri profeta Jonás\x * \xo 11:29 \xt Mt. 12:38, 39.\x* ojer can. \v 30 Roma rija' xoc retal chiquivech ri aj-Nínive; quiri' mismo yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, yin retal chiquivech ri vinak erichin ri vacami. \v 31 Y tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, xticataj-apu ri jun reina ri xu'on gobernar pa roch'ulef Sabá richin xtu'ij-apu chi tika castigo pa quivi' ri ec'o vacami. Roma ri reina ri', tok xc'ase' choch'ulef, chi naj xpe-vi richin xurac'axaj\x * \xo 11:31 \xt 1 R. 10:1.\x* vave' pan Israel ri nimalaj no'oj yo'on che ri rey Salomón. Jac'a ri vacami yinc'o yin ri más c'o nuk'ij\x * \xo 11:31 \xt Is. 9:6; Ro. 9:5; Fil. 2:10; Tit. 2:13.\x* que chuvech ri rey Salomón, y man yinquinimaj ta ri vinak. \v 32 Y tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ri achi'a' aj-Nínive xquecataj-apu richin xtiqui'ij chi tika castigo pa quivi' ri vinak ri ec'o vacami. Roma ri xec'uje' pa tinamit Nínive ojer, xe xquic'axaj ruch'abel ri Dios ri xutzijoj ri Jonás, ja xquijal quino'oj y xquiya' can ri quimac.\x * \xo 11:32 \xt Jon. 3:5.\x* Jac'a ri vacami yinc'o yin ri más c'o nuk'ij que chuvech ri Jonás, y man yinquinimaj ta ri vinak. \s1 Ri runak'-avech yec'atzin achel nic'atzin ri candil \r (Mt. 6:22, 23) \p \v 33 Man jun vinak nrevaj jun candil tzijon, nis-ta man nuya' ta apu chuxe' cajón, xa nuya' pa (ruc'ojle'el, ru-lugar),\x * \xo 11:33 \xt Mt. 5:15; Mr. 4:21.\x* richin quiri' sak niquitz'et ri ye'oc-apu pa jay. \v 34 Quiri' mismo ri runak'-avech yec'atzin chave achel nic'atzin ri candil. Tok ri avech\x * \xo 11:34 \xt Sal. 119:18; Hch. 26:18; Ef. 1:17, 18.\x* ye'acusaj richin ri utz, ronojel ri a-cuerpo c'o pa sakil. Pero tok ri avech man ye'acusaj ta richin ri utz, ronojel ri a-cuerpo c'o pa k'eku'n. \v 35 Roma c'a ri', tabana' cuenta ri ac'aslen, richin man tichup ri sakil ri ruyo'on ri Dios pan avánima, y xa ntoc chic k'eku'n jun bey. \v 36 Roma si ronojel ri ac'aslen c'o pa sakil, y man jun retal k'eku'n aviq'uin, ronojel jabel nik'alajin, achel tok tzijon jun candil ri nuya' ronojel chosakil chavech. \s1 Ri Jesús nu'ij ri quimac ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley \r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 20:45-47) \p \v 37 Tok ri Jesús xtane' richin nich'o chiquivech ri vinak, jun chique ri achi'a' fariseos xu'ij che: Tabana' favor, jo' chuvij chivacho richin yateva' viq'uin, xcha'. Tok xoc-apu ri Jesús pa jay, xtz'uye-apu chuchi' mesa. \p \v 38 Tok ri fariseo xutz'et chi ri Jesús man xu'on ta ka ri ch'ajoj-k'a'\x * \xo 11:38 \xt Mr. 7:3.\x* achel niqui'en rije', can achique na xuna'. \v 39 Jac'a ri Ajaf Jesús quire' xu'ij che: Rix fariseos rix achel jun vaso o jun lak ri jabel ch'ajch'oj rij, jac'a ri rupan xa ch'abak. Can nic'ut-ivi' chi rix choj riq'uin ri ni'en, jac'a ri pan ivánima, xa nojnak elak' y itzel tak no'oj.\x * \xo 11:39 \xt 2 Ti. 3:5; Tit. 1:15.\x* \v 40 Xa rix nacanak. ¿Man iveteman ta c'a chi ri xbano ri ka-cuerpo, jari' mismo xbano ri kánima? \v 41 Que'ito' ri nic'atzin quito'ic,\x * \xo 11:41 \xt Is. 58:7; Dn. 4:27; Lc. 12:33.\x* pero pan ivánima tel-vi-pe. Si quiri' xti'en, ronojel ch'ajch'oj xtu'on chivech. \p \v 42 Jac'a rix fariseos, ¡tok'ex ivech! Roma hasta ronojel quivech ichaj achel ri alavina y ri ruda, nivajlaj cakan richin nivelesaj can diezmo\x * \xo 11:42 \xt Mal. 3:8-10.\x* riq'uin richin niya' che ri Dios. Pero iyo'on can juc'an chi nijo' ri Dios y chi rix choj quiq'uin ri vinak. Ja ta re' ri más utz chi ibanon-pe, y man tiya' can rubanic ri can yixtajin-vi riq'uin. \p \v 43 ¡Tok'ex ivech rix fariseos! Roma nika chivech yixtz'uye' ri pa na'ey tak ch'aquet ri pa tak sinagogas, y nika chivech chi yix-an saludar ri pa tak bey ri niquimol-vi-qui' ri vinak. \p \v 44 ¡Tok'ex ivech rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley y rix fariseos ri xa ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin! Roma xa rix achel quijul anima'i'\x * \xo 11:44 \xt Sal. 5:9.\x* ri man k'alaj ta chic pa ruvi' ulef, y ri vinak ri yek'ax chiri' nis-ta queteman chi xa pa quivi' anima'i' yek'ax-vi, xcha' ri Jesús. \p \v 45 Jun c'a chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, tok rat na'ij quiri', man xe ta chic chique ri fariseos na'ij-vi, xa ja jun chike roj na'ij-vi. \p \v 46 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Ja jun rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley, ¡tok'ex ivech! Roma nibananej chiquitijoxic ri vinak; achel eka'n ri c'ayef ruc'uaxic ri ni'ij chique chi tiquic'uaj, jac'a rix man juba' ye'ito' chuc'uaxic ri eka'n ri'. \p \v 47 ¡Tok'ex ivech! Roma ye'ibanala' rubanic quivi' ri lugar ri emukul-vi ri profetas, y xa ja mismo ri ivati't-imama' xecamisan-e quichin. \v 48 Riq'uin re' nik'alajin chi rix nika chivech ri itzel tak no'oj ri xequibanala' ri ivati't-imama'\x * \xo 11:48 \xt Hch. 7:51, 52; 1 Ts. 2:14, 15.\x* ojer, roma can kitzij vi chi ja rije' xecamisan-e ri profetas.\x * \xo 11:48 \xt Stg. 5:10.\x* Y rix vacami ye'ibanala' rubanic quivi' ri lugar ri emukul-vi ri profetas ri'. \p \v 49 Roma c'a ri', ri Dios riq'uin nimalaj no'oj quire' ru'in chivij: Xquentak profetas y apóstoles\x * \xo 11:49 \xt 1 Co. 1:1, 2.\x* quiq'uin. Pero ec'o chique ri xquentak ri xquequicamisaj, y ec'o xquequicanoj richin niqui'en pokon chique. Quiri' ri ru'in ri Dios chivij, \v 50 richin quiri', ja chive rix ri rixc'o vacami xtuc'utuj-vi rutojic quicamic conojel ri profetas ri ecamisan-e, xe tok x-an ri roch'ulef. \v 51 Nitiquer-pe riq'uin rucamic ri Abel,\x * \xo 11:51 \xt Gn. 4:8.\x* y hasta numaj rucamic ri profeta Zacarías ri xcamises chucojol ri altar y ri racho ri Dios. Kitzij nin-ij chive chi ja chive rix ri rixc'o vacami xtic'utux-vi rutojic quicamic ri erusamajela'. \p \v 52 ¡Tok'ex ivech rix ri q'uiy iveteman chirij ri ley! Roma man xiya' ta lugar chi ri vinak xquetemaj achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios; rix mismo man xixoc ta, y ri xcajo' xe'oc, man xiya' ta lugar chique. \p \v 53 Tok ri Jesús xu'ij ronojel re', ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos, xquitz'uc-apu ruc'otoxic jalajoj tak ch'abel che, richin chi q'uiy tubila' chiquivech. \v 54 Jalajoj niquic'utula-apu che ri Jesús, roma nicajo' chi can ta c'o jun tzij\x * \xo 11:54 \xt Mr. 12:13.\x* man pa ruchojmil ta ntel pa ruchi' richin niquisujuj. \c 12 \s1 Man ti'en achel niqui'en ri fariseos ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin \p \v 1 Jari' ri najin chiri', tok chi miles vinak xquimol-apu-qui', hasta xaxe chic niquinimila-qui'. Jac'ari' tok ri Jesús na'ey chique ri ru-discípulos xch'o-vi y xu'ij: Tibana' cuenta ivi' rix chuvech ri qui-levadura ri fariseos,\x * \xo 12:1 \xt Mt. 16:6, 12; Mr. 8:15; 1 Co. 5:7, 8.\x* roma rije' xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. \v 2 Quiri' nin-ij chive, roma man jun ri banon che'elek'el ri man ta xtina'ex, ni man jun ri evan ri man ta xtitemetaj.\x * \xo 12:2 \xt Ec. 12:14; Mt. 10:26; Mr. 4:22; Lc. 8:17; 1 Co. 4:5.\x* \v 3 Roma c'a ri', ronojel ri ibilo'n pa tak k'eku'n, xa xtel rutzijol chosakil. Y ronojel ri ijaslo'n pan ixiquin pa tak ivacho, xtisiq'uis rubixic pa ruvi' tak jay. \s1 Ri achok chuvech nic'atzin chi nikaxi'ij-vi-ki' \r (Mt. 10:26-31) \p \v 4 Jac'a chive rix ri rix (vachbil, vach'il) yin nin-ij: Man tixi'ij-ivi'\x * \xo 12:4 \xt Is. 8:12, 13; 51:7, 8, 12, 13; Jer. 1:8; Fil. 1:28; 1 P. 3:14.\x* chiquivech ri yecamisan ri cuerpo, y tok quicamisan chic, man jun chic achique xquetiquer xtiqui'en. \v 5 Pero nin-ij chive ri achok chuvech nic'atzin chi nixi'ij-vi-ivi': Tixi'ij-ivi' chuvech ri Jun ri c'o ruk'a' richin nrelesaj ri aj-roch'ulef c'aslen, y tok relesan chic, c'o ruk'a' richin yixruc'ak pa k'ak'.\x * \xo 12:5 \xt Sal. 9:17; Mt. 10:28; 25:41, 46; 2 P. 2:4; Ap. 1:18.\x* Chuvech rija' tixi'ij-vi-ivi'. \p \v 6 Rix iveteman chi vo'o' ch'utik tak ch'ip-ch'ip tok yec'ayix, xaxe oc ca'i-oxi' centavos cajil, pero nis-ta jun chique rije' mestan roma ri Dios. \v 7 Y rix hasta ri rusumal-ivi' ajlan ronojel; xa más c'o ivakale'n que chiquivech q'uiy ch'ip-ch'ip. Romari' man tixi'ij-ivi'. \s1 Ri runiman ri Jesucristo, man niq'uix ta nu'ij chi runiman \p \v 8 Yin nin-ij chive chi xa achique na jun ri can chiquivech vinak nu'ij-vi chi rija' vichin yin, yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, can chiquivech ri ru-ángeles ri Dios xtin-ij-vi chi ri jun ri' vichin yin.\x * \xo 12:8 \xt Mt. 10:32; Ro. 10:9, 10; 2 Ti. 2:12; 1 Jn. 2:23; Ap. 2:13.\x* \v 9 Jac'a ri can chiquivech vinak xtu'ij-vi chi xa manak ru-cuenta chuve yin, quiri' mismo yin, can chiquivech ri ru-ángeles ri Dios xtin-ij-vi chi ri jun ri' manak nu-cuenta che. \p \v 10 Y xa achique na ri ni'in jun tzij chuvij yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, c'a ni'an na perdonar. Jac'a ri niyok'on ri Lok'olaj Espíritu, man c'a xti'an ta perdonar.\x * \xo 12:10 \xt Mt. 12:31, 32; Mr. 3:28, 29.\x* \p \v 11 Rix tok yixuc'uax pa tak sinagogas, o chiquivech ri yec'ojon vinak, o chiquivech ch'aka' chic autoridades, man tich'ujirisaj-ivi' riq'uin ri achique rubanic xquixch'o, nis-ta ri achique chi ch'abel xticusaj richin nito-ivi', o riq'uin ri achique nic'atzin chi ni'ij.\x * \xo 12:11 \xt Mt. 10:19; Mr. 13:11; Lc. 21:14, 15.\x* \v 12 Roma ri Lok'olaj Espíritu ja hora ri' xtuya' ch'abel chive ri nic'atzin chi xti'ij,\x * \xo 12:12 \xt Ex. 4:12.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri vinak beyon ri benak ránima pa ruvi' beyomal \p \v 13 C'o c'a jun chiquicojol ri quimolon-apu-qui' chiri' ri quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, tabana' favor, ta'ij che ri nunimal chi tikajacha' chikavech ri herencia ri rubanon-ka richin rija' che. \p \v 14 Pero ri Jesús xu'ij che: ¿Rix ninojij chi yin, yin c'ojoy ivichin y yin jachoy herencia chivech? \p \v 15 Jac'ari' chique conojel xu'ij-vi: Tibana' cuenta ri ic'aslen, man xa ti'e ivánima pa ruvi' méra.\x * \xo 12:15 \xt Pr. 28:16; 1 Ti. 6:7-9; He. 13:5.\x* Roma jun vinak masque can q'uiy rubeyomal, pero ri beyomal man nitiquer ta nuya' ruc'aslen. \p \v 16 Jac'ari' xutzijoj jun ejemplo chique, y xu'ij: C'o jun beyon ri jani na tico'n nuya' ri rujuyu'. \v 17 Romari' rija' quire' nunojij pa ránima: ¿Achique cami nin-en? Roma manak chic lugar chupan ri nuc'ujay richin ninyec-vi ronojel ri nu-cosecha. \v 18 Pero quire' xtin-en: Xquenyoj ri cocoj tak nuc'ujay, xtin-en más chovon chique, y chupan ri' xtinyec-vi ronojel ri ninmol ruchi', y ronojel ri nuchajin. \v 19 Y xtin-ij che ri vánima: Vánima, vacami q'uiy beyomal ayacon richin q'uiy juna'.\x * \xo 12:19 \xt Job 20:22; 27:8; Sal. 52:7; Pr. 27:1; Dn. 4:30, 31; Stg. 4:14, 16.\x* Caquicot, catuxlan, cava' y cakumun. Quiri' nunojij ri beyon pa ránima. \v 20 Pero ri Dios quire' xu'ij che: Nacanic, chupan ri ak'a' re' xtuc'amer ri avánima. Y ronojel ri amolon, ¿achique xtoc can rajaf?\x * \xo 12:20 \xt Sal. 39:6.\x* \v 21 Quiri' nibanataj riq'uin jun vinak ri numol beyomal richin ri roch'ulef, y xa manak ri beyomal ri petenak riq'uin ri Dios riq'uin.\x * \xo 12:21 \xt Mt. 6:20; 1 Ti. 6:18, 19.\x* \s1 Man tikach'ujirisaj-ki' pa ruvi' ri achique nic'atzin chike \r (Mt. 6:25-34) \p \v 22 Jac'ari' tok ri Jesús quire' xu'ij chique ri ru-discípulos: Man tich'ujirisaj-ivi'\x * \xo 12:22 \xt Fil. 4:6.\x* chunojixic ri achique nic'atzin chive k'ij-k'ij, ri achique lugar xtivil-vi ri achique nitij, nis-ta ri achique lugar xtiq'uen-vi itziak. \v 23 Roma man xaxe ta ri achique nitij nic'atzin che ri ic'aslen, y man xaxe ta ri tziek nicusaj ri nic'atzin che ri i-cuerpo. \v 24 Tivelesaj na pe ejemplo chiquij ri ko'ch.\x * \xo 12:24 \xt Job 38:41; Sal. 147:9.\x* Ri chicop re' manak tico'n niqui'en, manak rumolic ruvech tico'n niqui'en, ni manak jun jay richin quiyacon-vi ri achique niquitij, nis-ta c'o quic'ujay. Pero ri Dios can yerutzuk-vi. Y rix más c'o ivakale'n que chiquivech ri chicop ri'. \v 25 Y man jun chive rix ri masque xtutij ruk'ij chunojixic, ri can ta xtitiquer xtunimirisaj chic juba' ri rupalen. \v 26 Roma c'a ri', riq'uin ri man yixtiquer ta ni'en ri man can ta c'ayef, ¿achique roma nich'ujirisaj-ivi' chucanoxic ri más chic achique yec'atzin chive? \p \v 27 Tivelesaj na pe ejemplo chirij quiq'uiyilen ri cotz'i'j lirios. Rije' man yesamaj ta, ni man yequemon ta richin niquibanala-ka quitziak. Pero yin nin-ij chive chi nis-ta ri ojer rey Salomón, masque rija' jun nimalaj beyon, pero man xucusaj ta jun tziek ri can ta más jabel que chuvech rucotz'ijal jun lirio. \v 28 Ri Dios nu'on chique ri (k'ayis, k'os) pa tak juyu' chi jabel oc yetzu'un roma ri quicotz'ijal, y xa cha'anin yeporox pa k'ak'. Si ri Dios jabel yeruvik ri cotz'i'j, más quiri' xtu'on iviq'uin rix. Xa ja rix ri man can ta cukul ic'u'x riq'uin. \v 29 Romari' man tisatz ivánima chucanoxic ri achique nitij, y achique nikum, ni man tich'ujirisaj ri ivánima. \v 30 Roma ri benak cánima pa ruvi' ri roch'ulef niquich'ujirisaj cánima chucanoxic re'. Jac'a rix c'o jun Itata' ri reteman chi nic'atzin ronojel re' chive. \v 31 Roma c'a ri', tijacha-ivi' pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar, y ronojel ri nic'atzin, rija' xtuya-pe chive.\x * \xo 12:31 \xt Ro. 8:31.\x* \s1 Tiyaca' beyomal chila' chicaj \r (Mt. 6:19-21) \p \v 32 Rix ri rix achel jun ch'uti botzaj oveja, man tixi'ij-ivi', roma ri Itata' Dios ruyo'on chic pa ránima chi yixrucusaj chupan ri ru-gobierno. \v 33 Tic'ayij ri achique ichajin y ri rajil tiya' chique ri man jun oc quichajin.\x * \xo 12:33 \xt Mt. 19:21.\x* Tibana' jun iyacona'al ri man nitziakir ta, tibana' ibeyomal ri man jun bey xtiq'uis, pero ja ri chila' chicaj ri achique lugar man jun elek'on ntoc, ni man jun jut nichicopirisan. \v 34 Quiri' nin-ij chive, roma xa achique na chi beyomal yixtajin chuyaquic, jari' nic'utu achok pa ruvi' benak-vi ri ivánima. \s1 Nic'atzin chi jumul nikoyo'ej-apu ri Ajaf \p \v 35 Tibana-apu ibanic jumul, y titzije' jumul ri i-candil.\x * \xo 12:35 \xt Mt. 25:1, 8.\x* \v 36 Tibana' achel niqui'en ri samajela' ri jumul coyo'en chi nitzolij-pe ri cajaf ri benak pa jun c'ulubic. Roma tok nuka y nich'o-apu chuchi' ri puerta, ri samajela' cha'anin niquijak-pe ruchi' ri jay chuvech. \v 37 Utzulaj tzij ri' ri samajela' ri eq'ues utz-utz pa ruvi' ri quisamaj tok nuka ri cajaf.\x * \xo 12:37 \xt Mt. 24:46; 25:20-23; 2 Ti. 4:7, 8; 1 P. 5:1-4; 2 P. 3:14.\x* Kitzij nin-ij chive chi rija' xterubana-pe rubanic, y xquerutz'uyuba' chuchi' mesa richin yerilij-apu. \v 38 Y masque pa nic'aj ak'a' o más chic nic'aj ak'a' xtuka ri cajaf, xa utzulaj tzij ri' ri samajela' si eq'ues pa ruvi' ri quisamaj ye'ilitaj ri hora ri'. \v 39 Tivac'axaj c'a ri nin-ij chive: Xa ta jun tata'aj reteman achique hora ntoc-apu jun elek'on\x * \xo 12:39 \xt 1 Ts. 5:2; Ap. 16:15.\x* pa racho, can ta nic'ase' y man ta nuya' lugar chi ni'an-e elak' ri pa racho. \v 40 Roma c'a ri', quixc'ase',\x * \xo 12:40 \xt Mt. 25:13; Mr. 13:33; Ro. 13:11-14; 2 P. 3:14.\x* roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquipe chupan ri hora tok man jun achique inojin chiri', xcha' ri Jesús. \s1 Ri samajinel ri man pa rubeyal ta nisamaj \r (Mt. 24:45-51) \p \v 41 Jari' tok ri Pedro quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Ajaf, ¿xaxe chike roj a-discípulos xatzijoj-vi ri ejemplo re'? ¿O coma conojel xatzijoj? \p \v 42 Y ri Ajaf xu'ij: Pa jun jay, ja ri samajinel ri jabel ninojin y nu'on-apu ronojel ri bin can che, ja samajinel ri' xtucha' ri rajaf richin nuya' can pa quivi' ri ch'aka' chic samajela', richin tok nril k'ij, nujach ri nic'atzin chique richin niquilij-qui'. \v 43 Utzulaj tzij che ri samajinel ri najin riq'uin ri samaj ri bin can che tok nitzolij-pe ri rajaf. \v 44 Can kitzij nin-ij chive chi ri rajaf nujach ronojel ri c'o riq'uin\x * \xo 12:44 \xt Ap. 3:21.\x* pa ruk'a' ri samajinel ri' richin nuchajij. \v 45 Pero si ri samajinel ri' xa quire' nu'ij-ka pa ránima: Ri vajaf ri' man jani nuka, nicha-ka; y nutz'uc quich'eyic ri ch'aka' chic samajela' chi achi'a' chi ixoki', y nutz'uc chi xe va'in y tijoj-ya' nu'on, y nik'abariyej, \v 46 xtipe ri rajaf chupan ri k'ij y ri hora tok ri samajinel man jun runa'en chiri', camic chi ch'eyoji'l xtu'on che, y ja chiquicojol ri samajela' man yeniman ta tzij xtuya-vi-apu. \p \v 47 Ri samajinel ri reteman achique nrojo' ri rajaf, pero man nunojij ta apu ri achique nrojo' ri samaj, ni man nu'on ta ri nrojo' ri rajaf,\x * \xo 12:47 \xt Nm. 15:30; Stg. 4:17.\x* can q'uiy ch'eyoji'l xti'an che.\x * \xo 12:47 \xt Dt. 25:2.\x* \v 48 Jac'a ri samajinel ri man reteman ta\x * \xo 12:48 \xt Lv. 5:17; 1 Ti. 1:13.\x* achique nrojo' ri rajaf, y c'o man utz ta yerubanala-apu, masque ri samajinel re' can utz ta chi ni'an castigar, pero ri castigo ri xtika pa ruvi' man can ta q'uiy. Roma tok jun samajinel q'uiy yo'on che, q'uiy nic'utux che, y ri samajinel q'uiy jachon can pan ruk'a', más q'uiy ri nic'utux che, xcha' ri Jesús. \s1 Roma ri Jesús xticataj oyoval chiquicojol ri vinak \r (Mt. 10:34-36) \p \v 49 Yin xipe re choch'ulef richin nunya' k'ak' chiquicojol ri vinak, y ninrayij chi ri k'ak' can ta nic'at chic. \v 50 Pero na'ey can achel xqui'an bautizar chupan jun nimalaj k'axomal,\x * \xo 12:50 \xt Mt. 20:22; Mr. 10:38.\x* y ri vánima jani na nik'axo, c'a quik'ax na chupan ri k'axomal ri'. \v 51 ¿Rix ninojij chi riq'uin ri xipe yin choch'ulef tok manak chic oyoval chiquicojol ri vinak? Man quiri' ta. Yin xipe richin chi voma yin más xticataj oyoval chiquicojol ri vinak. \v 52 Roma ja vacami nitiquer-e chi ri jay ri ec'o-vi vo'o' vinak, oxi' xquecataj chiquij ri eca'i', y ri eca'i' xquecataj\x * \xo 12:52 \xt Mi. 7:6; Jn. 7:43; 10:19.\x* chiquij ri oxi' voma yin. \v 53 Ri tata'aj xticataj chirij ri ruc'ajol, y ri c'ajol xticataj chirij ri rutata'. Ri te'ej xticataj chirij ri ral xten, y ri xten xticataj chirij ri rute'. Ri alite' xticataj chirij ri rali', y ri alibetz xticataj chirij ri ralite'. \s1 Nic'atzin netemex retal ri tiempo \r (Mt. 16:1-4; Mr. 8:11-13) \p \v 54 Ri Jesús quire' chic xu'ij chique ri vinak: Tok rix nitz'et chi nimuke-pe ri achique lugar nixule-vi-ka la k'ij, cha'anin ni'ij chi nipe job, y can nipe-vi. \v 55 Quiri' mismo tok nitiquer-pe cak'ik' quire' pa sur,\x * \xo 12:55 \xt Job 37:17.\x* rix ni'ij chi nerubana' c'atan, y can nipe-vi ri c'atan. \v 56 ¡Rix xa nic'ut-ivi' chi ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin! Roma xa riq'uin nitz'et ri rocaj y ri roch'ulef, yixtiquer ni'ij achique nerubana' ri k'ij. Si iveteman ronojel ri', ¿achique roma man yixtiquer ta ni'ij achique nuq'uen-pe ri tiempo ri rojc'o-vi?\x * \xo 12:56 \xt Lc. 19:42-44.\x* \s1 Tatija' ak'ij chi niq'uis ri oyoval chivech riq'uin ri royoval chave \r (Mt. 5:25, 26) \p \v 57 Y, ¿achique roma man ninojij ta ka rix mismo ri achique utz chi ni'en? \v 58 Tok rat benak chuvech juez, más utz tatija' ak'ij tachojmirisaj-avi' riq'uin ri sujunel chavij, utz ri c'a ja rix benak\x * \xo 12:58 \xt Sal. 32:6; Pr. 25:8; Is. 55:6; Mt. 5:25.\x* pa bey richin yixec'ojox. Roma si man quiri' ta xta'an, ri sujunel chavij xa xcaruc'uaj chuvech ri nic'ojon ivichin, y riq'uin juba' ri nic'ojon ivichin xcarujach-e pa ruk'a' ri chajiy cárcel, y ri chajiy cárcel yaterutz'apij can. \v 59 Kitzij nin-ij chive chi rat man xcatel ta pe ri pa cárcel, c'a ja tok atojon chic can ri ruq'uisbel centavo che ri ajani xk'at chavij, xcha'. \c 13 \s1 Nic'atzin nijal ino'oj y niya' can ri mac \p \v 1 Chupan ri tiempo ri' ec'o ca'i-oxi' achi'a' chiri' ri xech'o riq'uin ri Jesús. Rije' xquitzijoj che chi ri Pilato xutak quicamisasic jujun israelitas aj pa departamento Galilea, tok ja yequisuj chicop pa ruvi' ru-altar ri Dios chiri', y romari' ri quiquiq'uel xa jun xu'on riq'uin quiquiq'uel ri chicop. \p \v 2 Jac'a ri Jesús quire' xu'ij chique: ¿Rix ninojij chi ri achi'a' ri quiri' chi camic xquik'asaj-e,\x * \xo 13:2 \xt Hch. 28:4.\x* más c'o quimac\x * \xo 13:2 \xt Jn. 9:2.\x* que chiquivech ri ch'aka' chic aj-Galilea? \v 3 Man quiri' ta. Y si rix man nijal ta ino'oj richin niya' can ri mac, ja jun rix man xquixcolotaj ta chuvech ri camic. \v 4 O ri dieciocho vinak ri xerucamisaj ri torre tok xtzak chiquij ri achique lugar c'o-vi ri ya' Siloé,\x * \xo 13:4 \xt Neh. 3:15.\x* ¿rix ninojij chi rije' más c'o quimac que chiquivech conojel ri vinak pa tinamit Jerusalem? \v 5 Man quiri' ta. Y si rix man nijal ta ino'oj richin niya' can ri mac,\x * \xo 13:5 \xt Ez. 18:30.\x* ja jun rix man xquixcolotaj ta chuvech ri camic. \s1 Ri mata higo ri man jun ruvech nuya' c'o niketemaj chirij \p \v 6 Xutzijoj chic c'a ri ejemplo re' chique, y xu'ij: C'o jun achi ruticon jun mata higo chucojol ri rutico'n, y c'o c'a jun k'ij xerucanoj ruvech ri higo.\x * \xo 13:6 \xt Mt. 21:19.\x* Pero man jun ch'uti ruvech xerila'. \v 7 Ri rajaf ri juyu' xu'ij che ri rusamajinel ri nisamaj pa tico'n: Ri jun mata higo re' más utz nachoy-e. Roma ja oxi' juna' riq'uin re' ri juna-juna' yipe chucanoxic ruvech, y man jun bey nutz'eton jun ch'uti ruvech. ¿Achique nic'atzin ruk'etbeyan ri ulef? \v 8 Jac'a ri nisamajin ri tico'n xu'ij: Vajaf, taya' chic na can ri juna' re'; ninsirirej na rubu'ic ruxe', y ninya' na abono chuxe'.\x * \xo 13:8 \xt Ex. 32:11; Jl. 2:17; He. 7:25.\x* \v 9 Si nuya' ruvech, utz c'a ri'. Si manak, c'ajari' tachoyo-e, xcha' ri nisamajin ri tico'n. \s1 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús nuc'achojrisaj jun ixok luculic rij \p \v 10 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús yerutijoj ri quimolon-qui' pa jun sinagoga. \v 11 C'o c'a jun ixok chiquicojol ri ja dieciocho juna' ocunak jun itzel espíritu richin yabil riq'uin, romari' luculic rij, y man juba' nitiquer nipa'e' choj. \v 12 Jac'a ri Jesús tok xutz'et ri ixok, xroyoj y xu'ij che: Vacami xacolotaj chuvech ri ayabil,\x * \xo 13:12 \xt Sal. 107:20; Mt. 8:16.\x* xcha'. \p \v 13 Jac'ari' xuya' ruk'a' pa ruvi',\x * \xo 13:13 \xt Mr. 16:18; Hch. 9:17.\x* y ri ixok jari' xtiquer xpa'e' choj, y nuya' ruk'ij ri Dios.\x * \xo 13:13 \xt Lc. 17:15.\x* \v 14 Jac'a ri achi principal chiri' pa sinagoga, itzel xuna' chi ri Jesús chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen xuc'achojrisaj ri ixok. Romari' xu'ij chique ri quimolon-qui' chiri': Vaki' k'ij utz chi ni'an samaj, y ja chupan tak ri k'ij ri' quixpe riq'uin ri Jesús richin yixc'achojrises,\x * \xo 13:14 \xt Jn. 5:15, 16.\x* y mana-ta chupan ri k'ij richin uxlanen, xcha'. \p \v 15 Jac'a ri Ajaf Jesús quire' xu'ij che ri achi: Rat xa ca'i' rupalaj ri yatajin riq'uin. Roma rix masque chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen,\x * \xo 13:15 \xt Mt. 12:10; Mr. 3:2; Lc. 6:7; 14:3, 5; Jn. 7:21-24.\x* pero ye'isol-e ri iquiej y ri iváquix richin ne'iya' quiya'. \v 16 Y ri ixok re' riy-rumam can ri Abraham,\x * \xo 13:16 \xt Lc. 19:9; Ro. 4:12-16.\x* ri ja dieciocho juna' ruximon ri Satanás chupan ri yabil. ¿Man utz ta cami chi nicol chuvech ri ruyabil chupan ri k'ij richin uxlanen? \p \v 17 Tok ri Jesús xu'ij quiri', conojel ri itzel niquina' che, xeq'uix-ka. Pero conojel ri quimolon-qui' niquicot cánima roma ri nimalaj tak milagros ri yerubanala' ri Jesús chiquivech. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' ru-semilla ri mostaza \r (Mt. 13:31, 32; Mr. 4:30-32) \p \v 18 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: ¿Achok riq'uin ta cami junan ri ru-gobierno ri Dios? Y, ¿achok riq'uin ta cami ninjunumaj-vi? \v 19 Yin nin-ij chi junan riq'uin jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza ri xuch'ic can jun vinak pa ruxolal. Tok xq'uiy, hasta achel rupalen jun che' xu'on, y ri chicop c'o quixic' hasta xqui'en quisoc chuk'a'. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' ri levadura \r (Mt. 13:33) \p \v 20 Y ri Jesús xu'ij chic jun bey: ¿Achok riq'uin cami ninjunumaj-vi ru-gobierno ri Dios? \v 21 Yin nin-ij chi junan riq'uin ri levadura neruc'ama-pe jun ixok y nuyok' chucojol oxi' medida harina richin nuquiraj-ri' chupan ronojel, xcha' ri Jesús. \s1 Ri puerta co'ol ruvech \r (Mt. 7:13, 14, 21-23) \p \v 22 Tok ri Jesús benak pa bey richin ni'e pa tinamit Jerusalem, rija' nik'ax pa tak tinamit y aldeas richin yerutijoj\x * \xo 13:22 \xt Mt. 9:35; Mr. 6:6.\x* can ri vinak riq'uin ruch'abel ri Dios. \v 23 Jac'ari' tok c'o jun ri quire' x-in-apu che: Ajaf, ¿can juba' cami oc ri xquecolotaj? Y ri Jesús quire' c'a xu'ij chique: \v 24 Rix titija' ik'ij chi yixoc chupan ri puerta co'ol oc ruvech. Roma nin-ij chive chi eq'uiy xtiquitij quik'ij chi ye'oc chiri', pero man xquetiquer ta.\x * \xo 13:24 \xt Jn. 7:34; 8:21; 13:33; Ro. 9:31; 10:2, 3.\x* \v 25 Roma si xticataj-pe ri rajaf-jay richin xturutz'apij ri puerta,\x * \xo 13:25 \xt Mt. 25:10.\x* y c'ajari' xtijo' xquixoc-apu, rix masque quire' xti'ij-apu chuchi' ri puerta: Ajaf, Ajaf, tajaka' ri puerta chikavech\x * \xo 13:25 \xt Mt. 25:11.\x* xquixcha', pero rija' xa xtu'ij-pe chive: Yin man veteman ta achique lugar quixpe-vi,\x * \xo 13:25 \xt Mt. 7:23.\x* xticha-pe. \v 26 Jac'ari' rix quire' xti'ij-apu che: Ja roj ri xojva' y xkakum kaya' chavech, y ja ri pa tak bey ri niquimol-vi-qui' ri vinak pa tak katinamit xatijon-vi pa ruvi' ri ruch'abel ri Dios. \v 27 Jac'a rija' xtu'ij-pe chive: Yin man veteman ta achique lugar quixpe-vi. Quixel-e chinuvech ivonojel rix ri rix banoy itzel tak no'oj,\x * \xo 13:27 \xt Sal. 6:8; Mt. 7:23; 25:41.\x* xticha' ri Ajaf. \v 28 Y tok xque'itz'et ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob y conojel ri profetas ri xec'uje' ojer can, chi ec'o pa ru-gobierno ri Ajaf Dios, y nitz'et chi rix xa xixeleses can, chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj\x * \xo 13:28 \xt Mt. 8:11; Mt. 8:12; 13:42; 24:51.\x* ivoma. \v 29 Roma ec'o xquepe quire' pa norte, quire' pa sur, quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, y quila' achique lugar nika-vi-ka;\x * \xo 13:29 \xt Gn. 28:14.\x* conojel re' xquetz'uye-apu chuchi' ru-mesa ri Dios ri nibano chic gobernar pa quivi'. \v 30 Y tivetemaj chi c'o ri ec'o can ruq'uisbel vacami, xa xqueyo'ox yan chic chi na'ey. Y c'o ri ec'o na'ey, xa xquecanaj can ruq'uisbel,\x * \xo 13:30 \xt Mt. 19:30; 20:16; Mr. 10:31.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús yerok'ej ri aj-Jerusalem \r (Mt. 23:37-39) \p \v 31 Chupan ri k'ij ri', ec'o achi'a' fariseos xe'eka riq'uin ri Jesús, y quire' xqui'ij che: Catel-e vave', roma ri Herodes nrojo' yarucamisaj, xecha'. \p \v 32 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Quixbin y ti'ij che ri jun satzoy quino'oj vinak ri', chi yin vacami y chua'k c'a yenvelesaj na itzel tak espíritu y c'a nin-en na chique ri yeyavej chi yec'achoj, y c'a cabij ninq'uis rubanic ri samaj. \v 33 Pero vacami, c'a nic'atzin na yi'e chupan ri nubey, quiri' ri chua'k-cabij. Roma manak che'el chi jun profeta man ta pa Jerusalem xticamises-vi. \p \v 34 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: ¡Aj-Jerusalem, aj-Jerusalem! Rix ri ye'icamisaj ru-profetas ri Dios y ye'ic'akala' che abaj ri yerutak chi'icojol,\x * \xo 13:34 \xt 2 Cr. 24:20, 21; Neh. 9:26; Mt. 21:35, 36.\x* yin q'uiy (mul, paj) xinjo' xixinmol achel nu'on jun ec' chique ri ch'utik ral, yerumol chuxe' ruxic', pero rix xa man xijo' ta.\x * \xo 13:34 \xt Mt. 23:37.\x* \v 35 Vacami c'a, ri itinamit xtixutux can roma ri Dios.\x * \xo 13:35 \xt Lv. 26:31, 32; Sal. 69:25; Pr. 1:24-30; Is. 1:7; Mi. 3:12.\x* Nin-ij c'a chive chi rix man xquinitz'et ta chic,\x * \xo 13:35 \xt Jn. 8:21.\x* c'a ja tok xtuka ri tiempo tok xti'ij: ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' re petenak pa rubi' ri Ajaf Dios!\x * \xo 13:35 \xt Sal. 118:26; Mt. 21:9; Lc. 19:38; Jn. 12:13.\x* xquixcha'. \c 14 \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun achi sipojnak \p \v 1 Chupan jun sábado ri k'ij richin uxlanen, xbanataj chi tok ri Jesús c'o chic pa racho jun achi c'o ruk'ij chiquicojol ri achi'a' fariseos richin niva' chiri',\x * \xo 14:1 \xt Lc. 7:36.\x* ri ec'o chiri', xe nich'icch'ot-apu quivech chirij ri Jesús. \v 2 Jac'ari' c'ate retal c'o-apu chuvech ri Jesús jun achi sipojnak. \v 3 Xch'o c'a ri Jesús chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y chique ri fariseos, y quire' xu'ij: ¿Utz cami nic'achojrises jun niyavej pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, o man utz ta?\x * \xo 14:3 \xt Mt. 12:10.\x* \p \v 4 Jac'a rije' man jun achique xqui'ij. Jac'ari' tok ri Jesús (xutz'om, xuchop) apu chuk'a' ri niyavej, xu'on chi xc'achoj, xu'ij che chi ti'e, \v 5 y xu'ij chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y chique ri fariseos: Si jun chive rix nitzak-ka jun ruquiej o jun ruváquix pa jun jul c'oton,\x * \xo 14:5 \xt Ex. 23:5; Dt. 22:4; Lc. 13:15.\x* ¿man cha'anin ta cami nrelesaj-pe, masque pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen? xcha'. \p \v 6 Jac'a rije' man jun rutzolic rutzij xetiquer xqui'en-apu. \s1 Ri e'ula' pa jun c'ulubic \p \v 7 Tok ri Jesús xerutz'et ri ula' ri e'oyon pa jun va'in chi yequicha' ri na'ey tak ch'aquet\x * \xo 14:7 \xt Mt. 23:6.\x* chuchi' mesa, rija' xutzijoj ri jun ejemplo re' chique: \v 8 Tok rat oyon pa jun c'ulubic, man c'a catz'uye-apu ri pa na'ey tak ch'aquet. Roma riq'uin juba' c'o chic jun ula' oyon ri más c'o ruk'ij que chavech rat, \v 9 y riq'uin juba' xtipe ri xoyon ivichin chi rix ca'i', y xtu'ij chave: Tabana' favor, taya' can ri ch'aquet re' che ri jun re'. Jac'ari' rat riq'uin q'uix xcatetz'uye' pa jun ruq'uisbel ch'aquet. \v 10 Romari' tok c'o jun noyon avichin pa jun nimak'ij, más utz catz'uye' pa jun ruq'uisbel ch'aquet, richin quiri' tok yarutz'et-pe ri xoyon avichin, xtu'ij chave: Rat amigo, cajel-pe más quire', xticha'. Tok quiri' xti'ix chave, rat xtic'uje' ak'ij\x * \xo 14:10 \xt Pr. 15:33; 18:12; 25:6, 7.\x* chiquivech conojel ri junan rix oyon quiq'uin. \v 11 Roma xa achique na ri ruyon nuya-ka ruk'ij, xa xti'an che chi manak ruk'ij. Jac'a ri co'ol oc nuna-ka-ri', xti'an che chi can c'o ruk'ij.\x * \xo 14:11 \xt Job 22:29; Sal. 18:27; Pr. 29:23; Mt. 23:12; Lc. 18:14; Stg. 4:6; 1 P. 5:5.\x* \p \v 12 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri xoyon richin: Tok rat na'an jun va'in pak'ij o nik'ok'a', man que'avoyoj ri (avachbil, avach'il), ri achak'-animal, ri (avalpachel, avaj-c'uaxel), o ri beyoma' tak a-vecinos, roma rije' yetiquer yatcoyoj chic rat richin jun va'in, y riq'uin ri' nitzolis yan rajil-ruq'uexel chave. \v 13 Jac'a rat, tok na'an jun nimalaj ruquil-vey chi'avacho, que'avoyoj ri manak oc quichajin, ri man utz ta quik'a' o cakan, y ri man yetzu'un ta. \v 14 Si quiri' na'an, rat utzulaj tzij xti'an chave roma ri Dios, roma ri xe'avoyoj, manak achok che xtiquitzolij-vi rajil-ruq'uexel chave, pero rat xtiyo'ox rajil-ruq'uexel chave chupan ri k'ij tok xquec'astaj-e\x * \xo 14:14 \xt Dn. 12:2; Jn. 5:29; Hch. 24:15.\x* ri xe'uc'uan-e choj c'aslen choch'ulef, xcha' ri Jesús. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun va'in \p \v 15 Jun chique ri etz'uyul chiri' chuchi' mesa tok xrac'axaj ri xu'ij ri Jesús, quire' xu'ij-apu che: Utzulaj tzij ri' ri xtiva' pa ru-gobierno ri Ajaf Dios,\x * \xo 14:15 \xt Ap. 19:9.\x* xcha'. \p \v 16 Jac'a ri Jesús xu'ij: C'o jun bey jun achi najin riq'uin rubanic jun nimalaj ruquil-vey chiracho, y chique eq'uiy ruyo'on-vi rutzijol chi ye'eva' riq'uin. \v 17 Tok xril hora richin ri va'in, rija' xutak-e jun rusamajinel richin xeru'ij chique conojel ri yo'on rutzijol chique: Vacami quixampe, roma ronojel chic banon rubanic. \v 18 Pero chiquijununal c'o-vi xqui'ij-pe. Ri na'ey xu'ij-pe: Tabana' favor, ta'ij che ri avajaf chi tucuyu' juba' numac, pero man yitiquer ta, roma c'a ja xinlok' jun nujuyu', y nic'atzin nentz'eta'. \v 19 Jun chic quire' xu'ij-pe: Tabana' favor, ta'ij che ri avajaf chi tucuyu' juba' numac, pero man yitiquer ta, roma ec'o lajuj váquix richin samaj xenlok', y nic'atzin yentojto'ej. \v 20 Jun chic xu'ij-pe: Quinacuyu', pero yin c'a ja xic'ule' y romari' manak che'el yi'e, xcha'. \v 21 Y tok xtzolij-pe ri samajinel, xuru'ij che ri rajaf ronojel ri xqui'ij-pe ri xe'oyox. Romari' ri rajaf xpe royoval, y xu'ij che ri rusamajinel: Vacami cabin ri pa tak bey y ri pa tak lugar ri niquimol-vi-qui' ri vinak pa tinamit, y que'ac'ama-pe ri manak oc quichajin, ri man utz ta quik'a' o cakan, y ri man yetzu'un ta. \v 22 Jac'a tok xtzolij chic pe ri samajinel, xuru'ij che ri rajaf: Ja xin-en achel ri xa'ij-e chuve, pero c'a c'o na q'uiy ch'aquet, xcha'. \v 23 Jac'ari' tok ri rajaf xu'ij che: Vacami cabin pa tak bey ri yebe pa ch'aka' chic tinamit, pa rakan tak coral y tza'n tak jay, y xa achique na vinak xque'ac'ul, tabana' chique chi que'oc-pe pa jay, richin quiri' ninoj ri vacho. \v 24 Roma yin kitzij nin-ij chive chi nis-ta jun chique ri xenvoyoj na'ey, ri xtuva' viq'uin.\x * \xo 14:24 \xt Mt. 8:11, 12; 21:43; 22:8; Hch. 13:46; He. 3:19.\x* Quiri' xu'ij ri achi, xcha' ri Jesús. \s1 Ri achique nic'atzin nu'on jun tzekle'ey richin ri Jesús \p \v 25 Eq'uiy c'a vinak etzekleyon-e ri Jesús, y tok xtzu'un can chirij, quire' xu'ij chique: \v 26 Si c'o jun nipe viq'uin, nic'atzin chi más yirojo' yin que chuvech ri rute-rutata', rixayil, ralc'ua'l, eruchak', erunimal, y hasta chuvech ri ruc'aslen rija' mismo.\x * \xo 14:26 \xt Mt. 10:37; Ap. 12:11.\x* Roma si man quiri' ta nu'on, man nitiquer ta ntoc nu-discípulo. \v 27 Ri nupokonaj nuya-ri' chuvech ri camic richin yirutzekle'ej,\x * \xo 14:27 \xt Mt. 16:24; Mr. 8:34; Lc. 9:23.\x* man nitiquer ta ntoc nu-discípulo. \v 28 Roma si c'o jun chive rix nrojo' nupaba' jun torre, ¿man nitz'uye' ta cami na'ey richin nrajlaj ri ajani méra xtic'atzin che, richin nutz'et si nu'on ri méra richin nuq'uis rubanic ri samaj? \v 29 Roma si xaxe juba' rutz'uyubal ri samaj nuya-ka y man nitiquer ta nuq'uis rubanic, ri vinak ri xquetz'eto ri samaj, xa xquetze'en chirij. \v 30 Ri vinak xa quire' xtiqui'ij chirij: La jun achi la' xrojo' xupaba' jun torre, y xa man xtiquer ta xuq'uis rubanic, xquecha'. \v 31 O si c'o jun rey nerubana' guerra riq'uin jun chic rey, ¿man nitz'uye' ta cami juba' na'ey richin nunojij si riq'uin ri lajuj mil ru-soldados yetiquer nequibana' guerra riq'uin ri jun chic rey ri eruc'amon-pe veinte mil soldados? \v 32 Si nuna' chi xa man nitiquer ta, utz ri c'a naj petenak-vi ri jun chic rey, ja yan yerutak achi'a' richin nequic'utuj che chi tiq'uis quiri' ri oyoval.\x * \xo 14:32 \xt Job 22:21; Mt. 5:25; Lc. 12:58.\x* \v 33 Romari', xa achique na jun chive rix ri man nuya' ta can ronojel\x * \xo 14:33 \xt Mt. 19:27, 28; Lc. 18:22.\x* ri achique ruchajin, man nitiquer ta ntoc nu-discípulo. \s1 Ri atz'an ri manak chic ratz'amil \r (Mt. 5:13; Mr. 9:50) \p \v 34 Ri atz'an can utz vi, pero si niq'uis-e ri ratz'amil, ¿achique chic xtiyo'ox riq'uin richin nitzolij-pe ri ratz'amil?\x * \xo 14:34 \xt Mt. 5:13; Mr. 9:50.\x* \v 35 Ri atz'an ri man natz'amin ta chic, nis-ta richin niyo'ox riq'uin ulef, y nis-ta richin abono xtic'atzin, xa choj nitorix-e. Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij, xcha' ri Jesús. \c 15 \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun oveja satznak can \r (Mt. 18:10-14) \p \v 1 Conojel ri c'uluy tak impuestos y ri vinak ni'ix aj-mac\x * \xo 15:1 \xt Ez. 18:23; Mt. 9:10; 1 Ti. 1:15.\x* chique, yejel-apu riq'uin ri Jesús richin niquic'axaj ri nutzijoj. \v 2 Jac'a ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley quire' niquijasja-apu chirij: Ri Jesús xa nuc'ul quivech ri aj-mac, y hasta junan niva' quiq'uin,\x * \xo 15:2 \xt Hch. 11:3.\x* yecha'. \p \v 3 Roma c'a ri', ri Jesús xutzijoj re jun ejemplo re' chiquivech: \v 4 Si jun chive rix ec'o cien ru-ovejas, y si nisatz can jun tok yeruyuk'uj, rija' yeruya' can juba' ri noventa y nueve ri pa juyu' y ni'e chucanoxic ri jun satznak can\x * \xo 15:4 \xt Mt. 18:12; 1 P. 2:25.\x* hasta que xtril-pe. \v 5 Tok nril, niquicot nuya-pe chuvi' rutele'n.\x * \xo 15:5 \xt Is. 40:11.\x* \v 6 Y tok nuka chiracho, yerumol ri ru-amigos y ri ru-vecinos, y nu'ij chique: Quixquicot junan viq'uin, roma xinvil-pe ri nu-oveja satznak.\x * \xo 15:6 \xt 1 P. 2:10, 25.\x* \v 7 Kitzij nin-ij chive, chi quiri' mismo ri ec'o chicaj más yequicot pa ruvi' jun aj-mac ri nujal runo'oj y nuya' can ri mac, que pa quivi' noventa y nueve ri choj quic'aslen, y man nic'atzin ta chi c'a niquijal na quino'oj richin niquiya' can ri mac. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' ri méra rubinan dracma \p \v 8 Y si c'o jun ixok ri c'o lajuj méra rubinan dracma riq'uin, y si nutzak jun chiri' pa racho, ¿man nutzij ta cami jun candil, y numes rupan ri racho chucanoxic ri ruméra c'a xtril na? \v 9 Y tok nril, yeroyoj ri ru-amigas y ri ru-vecinas, y nu'ij chique: Quixquicot junan viq'uin, roma ja xinvil ri numéra nutzakon, nicha'. \v 10 Kitzij nin-ij chive, chi quiri' mismo ri ru-ángeles\x * \xo 15:10 \xt Mt. 18:10.\x* ri Dios, jani na yequicot tok jun aj-mac nujal runo'oj y nuya' can ri mac, xcha' ri Jesús. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun ala' ri xuq'uis ru-herencia chuvech ri itzel c'aslen \p \v 11 Xch'o chic jun bey ri Jesús y xu'ij: C'o jun achi ec'o ca'i' ruc'ajol. \v 12 Jun k'ij ri chak'ila'tz xu'ij che ri rutata': Papá, taya' ri verencia ri nin-en tocar yin, xcha', y ri tata'aj can xujach na vi ri herencia chiquivech ri eca'i'. \v 13 Ca'i-oxi' k'ij tiyo'ox ri ru-herencia chiri', ri chak'ila'tz ja xuc'ayila' can ronojel ri achique xyo'ox che. Xunuc'-e ri méra rajil ri herencia ri xuc'ayij, y pa jun departamento naj-naj xbe-vi. Chiri' c'a, rija' xa achique na chi itzel c'aslen\x * \xo 15:13 \xt Gn. 6:5; Sal. 81:12; Jer. 2:5; Ro. 1:21; Tit. 3:3.\x* xuq'uis-vi ri ruméra. \v 14 Tok xuq'uis ronojel ri ruméra, xtiquer jun nimalaj vayijal chupan ri lugar ri', y ri ala' manak chic achok che nuk'asaj-vi-ri'. \v 15 Xberusuju' c'a ri' pa samaj riq'uin jun achi aj chiri', y ri samaj xyo'ox chuk'a', ja ri yeruyuk'uj ak.\fig San Lucas 15:15, 16|src="CN01759b.tif" size="span" ref="15.15" \fig* \v 16 Ri ala' bala ta nrojo' nutij-ka ri niquitij ri ak richin ninoj rupan, pero man jun niyo'on che rija'. \v 17 Jac'ari' tok achel xc'astaj ruvech, y xu'ij-ka pa ránima: Chiracho ri nata' ri'... man jun vayijal niquik'asaj ri rusamajela'. Jac'a yin roma vayijal, juba' ma nipa'e-ka vánima. \v 18 Más utz quicataj na, richin yitzolij riq'uin ri nata', y nin-ij che: Papá, yin veteman chi xin-en mac\x * \xo 15:18 \xt Lv. 26:40, 41; 1 R. 8:47, 48; 2 Cr. 33:12, 13; Job 33:27, 28; Lm. 3:40.\x* chuvech ri Dios, y chavech rat, \v 19 romari' man utz ta chi c'a ni'ix na chi yin ac'ajol. Masque xa achel ta oc jun asamajinel tabana' chuve. Quiri' xtin-ij che, xcha-ka pa ránima. \v 20 Xcataj c'a pe, (xutz'om, xuchop) pe bey richin nitzolij-pe riq'uin ri rutata', y tok c'a naj\x * \xo 15:20 \xt Hch. 2:39; Ef. 2:13, 17.\x* na c'o-vi chiri', ri rutata' xutz'et chi ja ri ruc'ajol ri petenak. Xjik'ijo' ránima ri tata'aj richin xupokonaj ruvech, junanin xbe-apu riq'uin richin xuk'etej, y (xutz'ubaj, xutz'ub). \v 21 Jac'ari' tok ri ala' xu'ij che ri rutata': Papá, yin xin-en mac chuvech ri Dios, y quiri' mismo chavech rat,\x * \xo 15:21 \xt Sal. 51:4.\x* romari' man utz ta chi c'a ni'ix na chi yin ac'ajol, xcha'. \v 22 Pero ri tata'aj xu'ij chique ri rusamajela': Tivelesaj-pe cha'anin ri tziek más utz\x * \xo 15:22 \xt Ap. 19:8.\x* y tijala' ri rutziak.\x * \xo 15:22 \xt Mt. 22:11; Gá. 3:27.\x* Tiya' jun (mitk'a', anillo) chuvi' ruk'a' y tiya' ruxajab. \v 23 Tic'ama-pe ri tiojlaj váquix, y ticamisaj, kuva' c'a y tikabana' nimak'ij.\x * \xo 15:23 \xt Is. 35:10.\x* \v 24 Roma ri jun nuc'ajol re' caminak chic,\x * \xo 15:24 \xt Ef. 2:1; 5:14; Col. 1:13.\x* pero vacami xc'astaj chic pe. Satznak-e, y vacami xilitaj, xcha' ri tata'aj. Jac'ari' xtiquer-ka ri nimak'ij. \p \v 25 Jac'a ri (nimala'tz, nimalaxel) ruc'ajol xa benak pa juyu'. Tok xtzolij-pe y xuka chunakaj ri cacho, xrac'axaj chi najin k'ojon y xojoj pa jay. \v 26 Romari' rija' xroyoj jun chique ri samajela' y xuc'utuj che: ¿Achique ri' ri najin? \v 27 Y ri samajinel xu'ij che: Ja ri achak' xtzolij-pe, y ri atata' xu'ij chi ticamises ri tiojlaj váquix, roma ri achak' tz'akat ruk'a-rakan xtzolij-pe. \v 28 Tok xrac'axaj quiri', xcataj royoval,\x * \xo 15:28 \xt 1 S. 17:28; Jon. 4:1-3.\x* man nrojo' ta ntoc-apu. Xel c'a pe ri rutata', nubochila' ri ruc'ajol richin ntoc-apu. \v 29 Jac'a ri ala' quire' xu'ij che ri rutata': Tuka chi'ac'u'x chi yin q'uiy juna' yin samajnak-pe aviq'uin; man jun bey man ta nuniman atzij. Pero rat nis-ta jun ch'uti cabra ayo'on chuve richin ta nubanon jun nimak'ij quiq'uin ri (vachbil, vach'il).\x * \xo 15:29 \xt Mt. 20:11, 12.\x* \v 30 Jac'a tok xtzolij-pe ri jun ac'ajol re xeruq'uisa' abeyomal quiq'uin ixoki' man utz ta quic'aslen, rat xa'ij chi xcamises ri tiojlaj váquix, xcha'. \v 31 Y ri tata'aj xu'ij che: Nuc'ajol, rat jumul ratc'o viq'uin.\x * \xo 15:31 \xt Jn. 8:35.\x* Romari' ronojel ri c'o viq'uin, avichin rat. \v 32 Pero vacami can utz vi chi nika'an nimak'ij y nkuquicot.\x * \xo 15:32 \xt Sal. 51:8; Is. 35:10.\x* Roma ri achak', chinuvech yin caminak chic e, y vacami xc'astaj chic pe. Satznak-e, y xilitaj chic, xcha' ri tata'aj. Quiri' ri xu'ij ri Jesús. \c 16 \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun administrador ri man pa ruchojmil ta xusamajij méra \p \v 1 Xch'o chic ri Jesús chique ri ru-discípulos, y quire' xu'ij: C'o jun achi beyon ruyo'on jun administrador pa ruvi' ri rubeyomal. Pero jun k'ij xesujus ri administrador chuvech, chi xa nuq'uis ri beyomal jachon pa ruk'a'. \v 2 Roma c'a ri', xroyoj ri administrador, y quire' xu'ij che: ¿Achique c'a ri yatajin riq'uin ri xutzijos chuve? Vacami ninjo' nac'ut chinuvech rutz'ibasic\x * \xo 16:2 \xt Ro. 14:12.\x* chi jujun chi jujun ri achique abanon riq'uin ri numéra, roma vacami manak chic asamaj viq'uin, xcha' ri rajaf che. \v 3 Jac'a ri administrador xu'ij-ka pa ránima: ¿Achique nin-en? Roma ri vajaf yirelesaj-e pa samaj. Yinesamaj ta chirakan azadón, man yitiquer ta. Ninc'utuj ta limosna pa tak bey, yiq'uix. \v 4 ¡Ah! Ya veteman chic ri achique utz chi nin-en, richin quiri' tok ri vajaf xtrelesaj nusamaj, xa ec'o yec'ulu nuvech pa tak cacho, nicha'. \v 5 Jac'ari' xeroyoj chi jujun chi jujun ri c'o quic'as riq'uin ri rajaf y quire' xu'ij che ri na'ey: ¿Ajani ac'as riq'uin ri vajaf? xcha'. \v 6 Yin jun ciento barril aceite nuc'as, xcha' ri achi c'o ruc'as. Y ri administrador xu'ij che: Jare' ri vuj richin ri ac'as. Catz'uye' c'a ka cha'anin, y tatz'ibaj-ka chi xaxe chic nic'aj ciento barril ac'as. \v 7 Jac'ari' xuc'utuj chic che jun: Y rat, ¿ajani ac'as riq'uin ri vajaf? xcha'. Yin cuatrocientos cuarenta quintal trigo nuc'as, xcha'. Y ri administrador xu'ij che: Jare' ri vuj richin ri ac'as. Tatz'ibaj-ka chi xaxe chic trescientos cincuenta quintal ac'as, xcha'. \v 8 Y ri rajaf xunimirisaj rubi' ri administrador ri man pa ruchojmil ta nisamaj roma can xno' (chubanic, cho'onic). Quiri' xu'ij, roma ri vinak ri c'a benak na cánima pa ruvi' ri roch'ulef, más yeno' riq'uin ri trato ri niqui'en chiquivech, que chuvech ri erichin ri sakil.\x * \xo 16:8 \xt Jn. 12:36.\x* \p \v 9 Jac'a yin nin-ij chive: Riq'uin aj-roch'ulef beyomal tibana-vi favor chique ri vinak, richin ye'oc amigos,\x * \xo 16:9 \xt Lc. 11:41.\x* richin quiri' tok xtiq'uis ri beyomal re', c'o xtic'ulu ivech chupan tak ri jay ri man jun bey xqueq'uis, xcha' ri Jesús. \p \v 10 Roma jun vinak, si pa ruchojmil rusamajisic nu'on ri juba' jachon can pa ruk'a', quiri' mismo xtu'on pa ruvi' jun nimalaj beyomal.\x * \xo 16:10 \xt Mt. 25:21; Lc. 19:17.\x* Pero si jun vinak xa ni'e-ka ruk'a' pa ruvi' ri juba' jachon can pa ruk'a', quiri' mismo xtu'on pa ruvi' jun nimalaj beyomal. \v 11 Y si man pa ruchojmil ta rusamajisic ni'en rix ri beyomal richin ri roch'ulef, ¿achique xtiyo'on chive ri kitzij beyomal?\x * \xo 16:11 \xt Ef. 3:8.\x* \v 12 Y si man pa ruchojmil ta rusamajisic ni'en ri beyomal ri xa man ivichin ta rix, ¿achique xtiyo'on chive ri can ivichin rix yacon-apu? \p \v 13 Man jun samajinel nitiquer nisamaj quiq'uin eca'i' rajaf. O itzel nutz'et can jun chique ri rajaf, y nrojo' ri jun chic; o nunimaj rutzij ri jun y nuxutuj can ri jun chic. Romari' rix, manak che'el ni'en ri nika chuvech ri Dios, tok xa benak ivánima pa ruvi' ri beyomal richin ri roch'ulef, xcha' ri Jesús. \p \v 14 Jac'a ri achi'a' fariseos ri xa benak cánima pa ruvi' méra, niquic'axaj-apu ri nu'ij ri Jesús, romari' niquinich'ina-apu quitza'n chirij. \v 15 Roma c'a ri', ri Jesús xu'ij chique: Rix iyon ni'en-ka chi can rix utz chiquivech ri vinak, pero ri Dios reteman ri achique c'o pa tak ivánima.\x * \xo 16:15 \xt 1 S. 16:7; Sal. 7:9; Jer. 17:10; Ap. 2:23.\x* Quiri' nin-ij chive roma ri can utz chiquivech ri vinak, xa jani na itzel chuvech ri Dios. \s1 Ri tz'iban chupan ruch'abel ri Dios, can nibanataj na vi \p \v 16 Ronojel ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y ri quitz'iban can ri profetas ojer, c'a jari' na nicuses tok xuka ri Juan ri Bautista. Pero riq'uin rija' xtz'ucutaj-vi-pe rutzijosic ri achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, y conojel niquitij quik'ij\x * \xo 16:16 \xt Mt. 11:12.\x* richin ye'oc chiri'. \p \v 17 Pero yin nin-ij chive chi más man c'ayef ta chi niq'uis ri caj y ri roch'ulef,\x * \xo 16:17 \xt Is. 51:6.\x* que chuvech man ta nibanataj jun ch'uti rutza'n letra\x * \xo 16:17 \xt Is. 40:8; 1 P. 1:25.\x* che ri tz'iban can chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. \s1 Ri Jesús nu'ij chi man utz ta chi ri achi nuya' can ri rixayil \r (Mt. 19:1-12; Mr. 10:1-12) \p \v 18 Y xa achique na achi ri nuya' can ri rixayil y nuq'uen chic jun ixok, ri achi ri' nika pa mac. Y xa achique na achi nic'amo ri ixok yo'on can roma ri rachijil, ja jun ri achi ri' nika pa mac. \s1 Ri beyon y ri Lázaro \p \v 19 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: C'o jun beyon xc'uje' ri ruyon nima'k tak cajil tziek yerucusala', y man jun ruq'ueq'uexic nu'on ri méra richin nubanala' nimak'ij k'ij-k'ij. \v 20 Pero (chuka', ka) c'o jun c'utuy limosna rubinan Lázaro ri nojnak rij riq'uin ch'a'c, ri nic'uje-apu chuchi' racho ri beyon. \v 21 Ri Lázaro re' bala ta nrojo' nutij ri ruchi' tak pan ri yetzak-ka chuxe' ru-mesa ri beyon, y hasta ri tz'i' yejel-pe riq'uin richin niquirak' ri ch'a'c chirij. \v 22 Pero c'o jun k'ij (xcom, xquen) ri c'utuy limosna, y xuc'uax coma ri ángeles c'a chupan ri lugar ri c'o-vi ri Abraham.\x * \xo 16:22 \xt Mt. 8:11.\x* (Chuka', ka) c'o jun k'ij (xcom, xquen) ri beyon, y xmuk. \v 23 Jac'a tok ri beyon c'o chic pa k'axomal chupan ri lugar ri ec'o-vi ri anima'i', xtzu'un c'a pe y chi naj xutz'et-pe ri Abraham, y ri Lázaro rak'el-apu choruc'u'x ri Abraham. \v 24 Jac'ari' tok riq'uin ruchuk'a' xsiq'uin, y xu'ij-pe: Nata' Abraham, tapokonaj nuvech, tataka-pe juba' ri Lázaro viq'uin, y tuch'eke'a-pe ruvi-ruk'a' pa ya' richin nuruya-ka chutza'n ri vak', roma yin man nincoch' ta ri k'axomal yinc'o-vi chupan ri k'ak'\x * \xo 16:24 \xt Is. 66:24; Mr. 9:44.\x* re', xcha'. \v 25 Pero ri Abraham xu'ij che: Valc'ua'l, tuka chi'ac'u'x chi rat xatz'uye' yan pe pa ruvi' beyomal\x * \xo 16:25 \xt Job 21:13; Sal. 17:14; Lc. 6:24.\x* chuvech ri roch'ulef, jac'a re Lázaro, juye' ruvech xu'on-pe. Pero rija' vacami, jabel ruc'aslen xurila' vave', jac'a rat xa pa k'axomal ratc'o-vi. \v 26 Y pa ruvi' ronojel re', xa c'o jun paral sivan chikacojol aviq'uin, romari', xa ta ri ec'o vave' nicajo' yek'ax-apu iviq'uin, manak che'el, y si ri ec'o chiri' nicajo' yek'ax-pe vave', (chuka', ka) manak che'el,\x * \xo 16:26 \xt 2 Ts. 1:9.\x* xcha' ri Abraham. \v 27 Jac'ari' xu'ij ri beyon: Si quiri', tabana' favor, nata' Abraham, tataka-e juba' ri Lázaro chiracho ri nata', \v 28 roma c'a ec'o na vo'o' chic kachak'-kanimal ki' quiq'uin, y ninjo' chi rija' neru'ij rubeyal ronojel chique, richin quiri' man quepe chupan ri lugar richin k'axomal re', xcha'. \v 29 Jac'a ri Abraham xu'ij-pe che: Rije' pa quik'a' c'o-vi ruch'abel ri Dios\x * \xo 16:29 \xt Is. 34:16; Jn. 5:39; Hch. 15:21; 17:11.\x* ri rutz'iban can ri Moisés, y ri quitz'iban can ri profetas ojer; jari' tiquiya' quixiquin riq'uin y tiquinimaj, xcha'. \v 30 Jac'ari' tok xu'ij ri beyon: Ja', can kitzij nata' Abraham. Pero si c'o jun ámna nic'astaj-e y nech'o quiq'uin, rije' niquijal quino'oj, niquiya' can ri mac y niquinimaj ri Dios, xcha' ri beyon. \v 31 Pero ri Abraham xu'ij-pe che: Si man niquinimaj ta ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri Moisés, ni man niquinimaj ta ri quitz'iban can ri profetas, masque nic'astaj-e jun ámna,\x * \xo 16:31 \xt Jn. 12:10.\x* rije' man niquijal ta quino'oj, ni man niquiya' ta can ri mac, xcha'. \c 17 \s1 Tok'ex ruvech ri nibano che jun chic chi nuxutuj can ri Dios \r (Mt. 18:6, 7, 21, 22; Mr. 9:42) \p \v 1 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Manak che'el chi man ta manak nibano chique ri vinak chi niquil jun roma chi niquixutuj can ri Dios. Pero, ¡tok'ex ruvech ri ntoc tzakoy richin jun chic! \v 2 Más utz che can ta na'ey xxim-e jun abaj joc'oy trigo chukul y xec'ak chupan ri mar, que chuvech nu'on che jun ri man can ta c'o ruchuk'a' ránima riq'uin ri Dios, achel re ec'o-pe re', chi nuxutuj can ri Dios. \v 3 Romari', rix tibana' cuenta ivi' chivech. Si rat c'o jun nibano ri man utz ta chave, ta'ij che,\x * \xo 17:3 \xt Lv. 19:17; Pr. 17:10; Mt. 18:15; Stg. 5:19, 20.\x* y si nuc'utuj rucuyubel mac chavech, tabana' perdonar. \v 4 Y si pa jun k'ij nu'on vuku' mac chave, y roma ri mac rija' vuku' (mul, paj) nitzolij-pe aviq'uin richin nuruc'utuj chave chi tacuyu-tasatza' rumac, rat tabana' perdonar, xcha' ri Jesús. \s1 Ri apóstoles niquic'utuj más ruchuk'a' cánima richin niquinimaj ri nu'ij ri Jesús chique \p \v 5 Jac'ari' tok ri apóstoles xqui'ij che ri Ajaf Jesús: Taya' más ruchuk'a' kánima richin nikanimaj ri na'ij chike. \p \v 6 Y ri Ajaf Jesús xu'ij chique: Si rix ninimaj\x * \xo 17:6 \xt Mt. 17:20; 21:21; Mr. 9:23; 11:23.\x* chi ri Dios can c'o-vi nitiquer nu'on, y masque achel oc jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza quiri' oc ninimaj pan ivánima, yixtiquer ni'ij che re sicómoro re': Tac'uku-e-avi' vave' y te'atica-avi' chupan ri mar, yixcha' che, y can xtunimaj-vi itzij. \s1 Jun samajinel, c'as chirij chi nisamaj \p \v 7 Si rix c'o jun isamajinel itakon-e pa juyu' richin nerubu' ri ulef o richin neyuk'un, tok nitzolij-pe, rix man ni'ij ta che: Catoc-pe pa jay, catz'uye' chuchi' ri mesa y cava'. Man quiri' ta ni'ij che. \v 8 Rix xa quire' ni'ij che: Tabana' abanic richin na'an-pe rubanic ri achique nintij ri nik'ok'a' vacami, y c'a tincolaj na yin, c'ajari' xcava' y xtakum aya' rat, yixcha' che. \v 9 ¿La namatioxij cami che ri asamajinel roma xu'on-pe ronojel ri xa'ij che? Man jun. \v 10 Y achel ri samajinel ri', quiri' mismo rix. Tok ibanon chic ri samaj ri nu'ij ri Dios chive, ti'ij: Roj, xa roj relic samajela' y riq'uin ri samaj kabanon, man jun favor kabanon che ri Dios. Roj can kac'as\x * \xo 17:10 \xt 1 Co. 9:16.\x* vi chi nika'an ri samaj, quixcha'. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos. \s1 Ri Jesús nu'on chi yec'achoj lajuj achi'a' c'o lepra chiquij \p \v 11 Tok ri Jesús benak pa bey richin ni'e pa tinamit Jerusalem, ja ri pa (quic'ulba't, qui-mojón) ri Samaria\x * \xo 17:11 \xt Jn. 4:4.\x* y ri Galilea nik'ax-vi. \v 12 Tok ja ntoc-apu pa jun aldea chiri', xe'el-pe lajuj achi'a' c'o lepra chiquij chuc'ulic, pero c'a naj\x * \xo 17:12 \xt Lv. 13:46.\x* xepa'e-vi. \v 13 Jac'ari' xesiq'uin-pe riq'uin cuchuk'a' y xqui'ij: ¡Jesús, Tijonel, tapokonaj kavech riq'uin ri kayabil! xecha'. \p \v 14 Tok ri Jesús xerutz'et, xu'ij chique: Quixbin y te'ic'utu-ivi' chiquivech ri sacerdotes israelitas.\x * \xo 17:14 \xt Lv. 13:2; 14:2; Mt. 8:4.\x* Tok ebenak pa bey chiri', jari' xq'uis-e ri lepra chiquij y xech'ajch'ojir can. \v 15 Jun chique ri lajuj achi'a', tok xutz'et chi xc'achoj riq'uin ri ruyabil, xtzolij-pe, y jani na nisiq'uin nuya' ruk'ij ri Dios.\x * \xo 17:15 \xt Sal. 103:1.\x* \v 16 Rija' xxuque-ka, xuya-ka nic'aj-ruvech pan ulef chuvech ri Jesús, y numatioxij che. Ri achi re' aj pa departamento Samaria.\x * \xo 17:16 \xt 2 R. 17:24; Jn. 8:48.\x* \v 17 Chutzolic tzij ri Jesús xu'ij: ¿Man lajuj ta ri xech'ajch'ojir-e riq'uin ri quiyabil? ¿Y ri beleje' chic? \v 18 ¿Man jun chic más xtzolij-pe richin nuruya' ruk'ij ri Dios? ¿Xaxe re jun achi man israelita ta re xtzolij-pe? \p \v 19 Jac'ari' xu'ij che: Cacataj y cabin. Riq'uin ri xcuke' ac'u'x\x * \xo 17:19 \xt Mt. 9:22; Mr. 5:34.\x* riq'uin ri xin-ij-e chave, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil, xcha'. \s1 Ri ru-gobierno ri Ajaf Dios c'o chic \r (Mt. 24:23-28, 36-41) \p \v 20 Jac'a tok ri achi'a' fariseos xquic'utuj che ri Jesús chi ajan xtuka ri tiempo tok ja ri Dios xtibano gobernar, ri Jesús quire' xu'ij chique: Ru-gobierno ri Ajaf Dios,\x * \xo 17:20 \xt Jn. 18:36.\x* man jun retal na'ey chi nuka. \v 21 Man jun xtiyo'on rutzijol y xtu'ij, ja c'o vave', o ja c'o chila', roma ru-gobierno ri Dios xa c'o chic chi'icojol,\x * \xo 17:21 \xt Jn. 1:26; Ro. 14:17; Col. 1:27.\x* xcha' ri Jesús chique ri fariseos. \p \v 22 Jac'a chique ri ru-discípulos xu'ij: Xterila' k'ij\x * \xo 17:22 \xt Mt. 9:15.\x* tok rix bala ta xtijo' chi xtuka ta chic jun k'ij achel re k'ij re yinc'o iviq'uin yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. Pero man xtitz'et ta chic. \v 23 Ec'o c'a xque'in chive: Ja ri c'o vave'. Ja c'o chila', xquecha' chive.\x * \xo 17:23 \xt Mt. 24:23; Mr. 13:21; Lc. 21:8; 1 Jn. 4:1.\x* Pero rix man c'a quixbe, ni man que'itzekle'ej. \v 24 Roma can achel ri coyopa' ri niyiq'uiyo', nik'alajin ri juc'an ruchi' ri rocaj hasta ri juc'an chic ruchi', quiri' yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol tok xquipe chic jun bey, chiquivech conojel xquik'alajin-vi.\x * \xo 17:24 \xt 1 Ti. 6:15.\x* \v 25 Pero nic'atzin chi na'ey na yik'ax chupan q'uiy k'axomal,\x * \xo 17:25 \xt Lc. 9:22.\x* itzel xquitz'et coma ri vinak ri ec'o vacami. \v 26 Y achel xbanataj pa ru-tiempo ri Noé,\x * \xo 17:26 \xt Gn. 6:11, 12.\x* quiri' mismo xtibanataj chupan ri k'ij tok xquipe chic jun bey yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. \v 27 Roma pa ru-tiempo ri Noé, ri vinak ja pa ruvi' ri va'in, ri kumuj ya', ri yec'ule' y ri yequiyala' quimi'al pa c'ulubic benak-vi ri cánima, c'a ja tok xuka ri k'ij chi ri Noé xoc chupan ri arca, y xtiquer-pe ri camic job ri xq'uiso quichin conojel. \v 28 Quiri' mismo pa ru-tiempo ri Lot. Ri vinak ja pa ruvi' ri va'in, ri kumuj ya', ri lok'oj, ri c'ayij, ri banoj tico'n y ri banoj tak jay benak-vi ri cánima. \v 29 Jac'a ri k'ij tok xel-pe ri Lot pa Sodoma, xka-pe k'ak' y azufre\x * \xo 17:29 \xt Gn. 19:16, 24.\x* chicaj pa ruvi' ri tinamit, y xuq'uis quik'ij conojel ri xecanaj can chiri'. \v 30 Quiri' mismo xtibanataj chupan ri k'ij tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquinuk'alajin.\x * \xo 17:30 \xt Mr. 13:26; Lc. 21:27; 2 Ts. 1:7.\x* \p \v 31 Ri k'ij ri', ri c'o-e pa terraza che ri racho, y ru-cosas xa ec'o can pa jay, man chic tika-pe ri pa jay richin yerelesaj-e.\x * \xo 17:31 \xt Mr. 13:15.\x* Ri nisamaj pa juyu', man chic titzolij-pe chiracho chuc'amic ri ruyo'on can pa jay. \v 32 Tuka chi'ic'u'x ri xuk'asaj rixayil ri Lot.\x * \xo 17:32 \xt Gn. 19:26.\x* \v 33 Roma xa achique na ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ri ruc'aslen, can xtril-vi.\x * \xo 17:33 \xt Mt. 16:25; Jn. 12:25.\x* \p \v 34 Tivac'axaj c'a ri nin-ij chive: Ri ak'a' tok xtibanataj ri', eca'i' yever junan chuvech jun ch'at; jun xtuc'uax-e\x * \xo 17:34 \xt 1 Ts. 4:17.\x* y ri jun chic xtiyo'ox can. \v 35 Eca'i' ixoki' junan yejoc'on\x * \xo 17:35 \xt Mt. 24:41.\x* chuvech ca', jun xtuc'uax-e y ri jun chic xtiyo'ox can. \v 36 Eca'i' achi'a' ri junan yesamaj pa juyu', jun xtuc'uax-e y ri jun chic xtiyo'ox can. \p \v 37 Jari' tok ri discípulos xquic'utuj-apu che: Ajaf, ¿achique c'a lugar xtibanataj-vi ri quiri'? Ri Jesús xu'ij chique: Xa achique na lugar c'o-vi jun cuerpo caminak, chiri' yeka-vi\x * \xo 17:37 \xt Job 39:30.\x* ri c'uch, xcha'. \c 18 \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun malca'n-ixok y jun c'ojoy quichin vinak \p \v 1 Jac'ari' tok ri Jesús xutzijoj c'a jun ejemplo chiquivech ri ru-discípulos richin nuc'ut chiquivech chi nic'atzin chi jumul niqui'en orar\x * \xo 18:1 \xt Lc. 21:36; Ro. 12:12; Ef. 6:18; Col. 4:2; 1 Ts. 5:17.\x* y man tiyamayo' ri cánima. \v 2 Rija' xu'ij chique: Pa jun tinamit xc'uje' jun c'ojoy quichin vinak ri man nuxi'ij ta ri' chuvech ri Dios, y man jun cakale'n ri vinak chuvech. \v 3 Y chupan ri tinamit ri', c'o jun malca'n-ixok ri ntel-ntoc riq'uin richin nuc'utuj che chi tuto' pa ruk'a' ri nibano oyoval che. \v 4 Y ri c'ojoy quichin vinak, q'uiy k'ij man nrojo' ta yeruc'ojoj achel ri nic'utux che roma ri ixok. Pero c'o jun k'ij quire' xunojij: Yin masque man ninxi'ij ta vi' chuvech ri Dios, nis-ta man jun cakale'n ri vinak chinuvech, \v 5 pero roma ri ixok re' ntel-ntoc\x * \xo 18:5 \xt Lc. 11:8.\x* viq'uin, más utz quenc'ojoj na achel nu'ij ri ley, man c'ate roma ri jumul nuka vave' xa xtik'ax nuc'u'x pa ruk'a'. Quiri' ri ejemplo xutzijoj ri Jesús. \p \v 6 Jari' tok ri Ajaf Jesús xu'ij: Tivac'axaj ri xu'ij ri c'ojoy quichin vinak ri man pa ruchojmil ta nic'ojon. \v 7 Más quiri' xtu'on ri Dios chiquito'ic ri erucha'on chic, ri chi chak'a' chi pak'ij niqui'en orar. Man c'arunaj ta xtuya-pe ri niquic'utuj che. \v 8 Nin-ij c'a chive chi ri Dios cha'anin\x * \xo 18:8 \xt He. 10:37; 2 P. 3:8, 9.\x* xqueruc'ojoj y pa ruchojmil xtu'on pa qui-cuenta. Jac'a tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquipe chic jun bey, ¿c'a ec'o cami vinak ri c'a cukul na quic'u'x riq'uin ri Dios? xcha' ri Jesús. \s1 Ri ejemplo pa ruvi' jun fariseo y jun c'uluy impuesto \p \v 9 Jac'ari' tok ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique ri vinak ri niquina-ka-qui' chi can choj ri quic'aslen,\x * \xo 18:9 \xt Lc. 10:29; 16:15; Ap. 3:17.\x* y man jun cakale'n niqui'en chique ch'aka' chic. Rija' quire' xu'ij: \v 10 Ec'o ca'i' achi'a' xebe pa racho ri Dios richin xequibana' orar. Jun fariseo, y ri jun chic, c'uluy impuesto. \v 11 Ri fariseo pa'el nu'on orar, y ri ru-oración ri nu'on xa richin ruyon nuya-ka ruk'ij, y quire' c'a nu'ij: Matiox ninya' chave, Nata' Dios, roma yin man yin junan ta quiq'uin ri ebanoy elak', nis-ta quiq'uin ri man choj ta yequibanala', y nis-ta quiq'uin ri niquic'amala-ka-qui' quiq'uin ri mana-ta achok riq'uin ec'ulan-vi, ni man yin junan ta riq'uin la jun c'uluy impuesto la'. \v 12 Yin ca'i' k'ij nin-en coch'on vayijal pa jun semana, y ronojel ri ninch'ec, ninvelesaj diezmo riq'uin richin ninya' chave rat. Quiri' nu'ij ri fariseo pa ru-oración. \v 13 Jac'a ri c'uluy impuesto, c'a naj xpa'e-vi-apu richin nu'on orar. Rija' nis-ta nrojo' nuyec ri ruvech chicaj y can nutinila' roruc'u'x, y quire' nu'ij: Dios, tapokonaj nuvech, roma xa yin jun aj-mac chavech, nicha' pa ru-oración. \v 14 Can kitzij nin-ij chive chi ri achi c'uluy impuesto man jun rumac rakalen xtzolij chiracho. Jac'a ri achi fariseo man quiri' ta. Roma xa achique na ri nuna' chi can c'o ruk'ij, xa xtikases ruk'ij.\x * \xo 18:14 \xt Job 40:9-13; Is. 2:11-17; Stg. 4:6; 1 P. 5:5, 6.\x* Jac'a ri nukasaj-ri', xti'an che chi can c'o ruk'ij,\x * \xo 18:14 \xt Job 22:29.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi' ri ac'ola' \r (Mt. 19:13-15; Mr. 10:13-16) \p \v 15 Ja jun ri ac'ola' yec'amer-pe riq'uin ri Jesús richin nuya' ruk'a' pa quivi'. Tok ri discípulos xquitz'et ri', xqui'ij chique ri vinak chi man chic quequiq'uen-pe. \v 16 Jac'a ri Jesús xeroyoj-apu ri discípulos riq'uin, y xu'ij chique: Tiya' lugar chique ri ac'ola' chi yepe viq'uin yin, y man que'ik'at. Roma ri xque'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, ja ri yebano che ri cánima achel cánima ri ac'ola'. \v 17 Can kitzij nin-ij chive, ri man nu'on ta achel ránima jun ac'ual richin nuc'ul pa ránima ru-gobierno ri Dios, man ntoc ta chiquicojol ri ye'an gobernar roma rija', xcha'. \s1 Jun achi nitakchi'in pa quivi' ri vinak nich'o riq'uin ri Jesús \r (Mt. 19:16-30; Mr. 10:17-31) \p \v 18 C'o c'a jun achi nitakchi'in pa quivi' ri vinak ri quire' xuc'utuj che ri Jesús: Tijonel, ¿achique nic'atzin chi nin-en yin richin quiri' c'o nuk'a' che ri utzulaj c'aslen ri richin jumul? xcha' che. \p \v 19 Jac'a ri Jesús xu'ij che: ¿Achique roma rat na'ij chi yin utz? Man jun utz, xaxe ri Dios. \v 20 Rat aveteman ruchojmil ri mandamientos. Chiri' nu'ij: Man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man cacamisan; man catelak'; man tatz'uc tzij; taya' quik'ij ri ate-atata',\x * \xo 18:20 \xt Ex. 20:12; Dt. 5:16; Ef. 6:2; Col. 3:20.\x* xcha'. \p \v 21 Ronojel ri na'ij, yin c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe, y c'a quiri' na vacami, xcha' ri achi che ri Jesús. \p \v 22 Ri Jesús tok xrac'axaj quiri', xu'ij che: C'a c'o chic jun man abanon ta. Tac'ayij ronojel ri achajin y ri rajil tajacha' chiquivech ri man jun oc quichajin, y xtic'uje' abeyomal chila' chicaj.\x * \xo 18:22 \xt Mt. 6:19; 1 Ti. 6:18, 19.\x* C'ajari' catampe, quinatzekle'ej, xcha' che. \p \v 23 Tok ri achi xrac'axaj ri xu'ij ri Jesús, jani na xbison, roma rija' jun nimalaj beyon. \v 24 Tok ri Jesús xutz'et chi xpe bis pa ránima, quire' xu'ij: Ri c'o quibeyomal,\x * \xo 18:24 \xt Pr. 11:28; 18:11; 1 Ti. 6:9.\x* c'ayef chi ye'oc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios. \v 25 Más man c'ayef ta chi nik'ax jun chicop camello pa ch'uti rujulil jun bak richin t'iso'n, que chuvech ntoc jun beyon chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 26 Jac'a ri ye'ac'axan-apu richin ri Jesús, quire' niquibila': Si kitzij achel ri nu'ij, man jun xticolotaj, yecha'. \p \v 27 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ri manak che'el nibanataj pa quivech ri vinak, chuvech ri Dios c'o che'el nibanataj,\x * \xo 18:27 \xt Jer. 32:17; Ef. 1:19, 20.\x* xcha' chique. \p \v 28 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu: Tatz'eta' c'a, roj kayo'on can ronojel ri c'o kiq'uin richin rat katzekle'en, xcha'. \p \v 29 Y ri Jesús xu'ij chique: Nis-ta jun chique ri ruyo'on can racho, rute-rutata', ruchak', runimal, rixayil o ralc'ua'l, roma ru-gobierno ri Dios, \v 30 ri man ta xtuc'ul más jani na q'uiy\x * \xo 18:30 \xt Job 42:10.\x* chupan ri tiempo re', y chupan ri jun chic tiempo ri petenak chikavech apu, xtuc'ul ri c'aslen ri richin jumul, xcha'. \s1 Ri Jesús nu'ij chic jun bey chi xticamises \r (Mt. 20:17-19; Mr. 10:32-34) \p \v 31 Jac'ari' xeruc'uaj-e quiyon ri doce ru-discípulos juc'an y quire' xu'ij chique: Rix iveteman chi pa tinamit Jerusalem roj jotol-vi-e, y chiri' xquebanataj-vi ronojel ri quitz'iban can ri profetas\x * \xo 18:31 \xt Sal. 22; Is. 53; Mt. 16:21.\x* chi nibanataj viq'uin yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. \v 32 Xquijach\x * \xo 18:32 \xt Mt. 27:2; Lc. 23:1.\x* pa quik'a' vinak man israelitas ta, xtitze'es nuvech, xquiyo'ox chi q'uix, xquichubex, \v 33 y tok yin quich'eyon chic, xquinquicamisaj. Pero chi rox k'ij, xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús. \p \v 34 Jac'a ri discípulos man juba' (xk'ax, xno') chiquivech ri c'a ja oc xu'ij-ka ri Jesús chique. Roma xa can evan-vi chiquivech. \s1 Ri Jesús nu'on che jun achi aj-Jericó chi nitzu'un chic \r (Mt. 20:29-34; Mr. 10:46-52) \p \v 35 Tok ri Jesús ja ntoc-apu pa tinamit Jericó, chiri' chuchi' bey tz'uyul jun achi man nitzu'un ta nu'on limosna. \v 36 Jac'a tok ri achi ri' xrac'axaj chi q'uiy vinak yek'ax chiri', rija' xuc'utuj achique ri najin. \v 37 Y ri ec'o chiri' xqui'ij che chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax chiri'. \v 38 Jac'ari' tok ri achi riq'uin ruchuk'a' xu'ij: ¡Jesús, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! xcha'. \p \v 39 Jac'a ri enabeynak chuvech ri Jesús, xquich'olij richin titane-ka. Pero rija' xa más cof xch'o-pe y xu'ij: ¡Rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! xcha'. \p \v 40 Xpa'e-ka ri Jesús, xu'ij chi tic'amer-pe ri achi chuvech. Tok c'o chic apu ri achi, ri Jesús xuc'utuj che: \v 41 ¿Achique najo' chi nin-en chave? Ri achi xu'ij: Ajaf, yin ninjo' yitzu'un chic jun bey, xcha'. \p \v 42 Y ri Jesús xu'ij che: Catzu'un chic c'a. Rat roma nanimaj\x * \xo 18:42 \xt Lc. 17:19.\x* chi yac'achoj, romari' xatzu'un chic, xcha' che. \p \v 43 Jac'ari' xtzu'un chic jun bey ri achi,\x * \xo 18:43 \xt Is. 35:5.\x* y nuyala' ruk'ij ri Dios\x * \xo 18:43 \xt Sal. 103:1; Is. 43:7, 21; Lc. 17:15; Hch. 11:18; 1 P. 2:9.\x* benak chirij ri Jesús. Conojel c'a ri xetz'eto ri xbanataj, niquiyala' ruk'ij ri Dios. \c 19 \s1 Ri Jesús y ri Zaqueo \p \v 1 Tok ocunak chic apu ri Jesús pa tinamit Jericó,\x * \xo 19:1 \xt Jos. 2:1; 6:26; 1 R. 16:34; 2 R. 2:18.\x* rija' ja nik'ax-e chiri' benak. \v 2 Chiri' pa tinamit c'o jun achi beyon rubinan Zaqueo, jun uc'uay quibey ri c'uluy tak impuestos. \v 3 Rija' can nutij ruk'ij nrojo' nutz'et-e ri Jesús, pero man nitiquer ta, roma eq'uiy vinak, y rija' xa co'ol oc rupalen. \v 4 Romari' junanin xnabeyaj-e, xjote' chuk'a' jun che' sicómoro, richin nitiquer nutz'et-e ri Jesús, roma ja ri chiri' nik'ax-vi-e. \v 5 Jac'a tok nik'ax ri Jesús chiri' chuxe' ri che', rija' xtzu'un-e chuk'a', xutz'et-e ri Zaqueo, y xu'ij-e che: Zaqueo, caka-pe chiri' cha'anin, roma vacami nic'atzin yinuxlan chi'avacho,\x * \xo 19:5 \xt Jn. 14:23.\x* xcha'. \p \v 6 Junanin c'a xka-pe ri Zaqueo chuk'a' ri che', y niquicot xuc'ul ruvech ri Jesús chiracho. \v 7 Tok ri vinak xquitz'et re', conojel yejasloj-apu chirij ri Jesús, y niquibila' chi xa chiracho jun achi aj-mac xc'uje-vi-ka.\x * \xo 19:7 \xt Mt. 9:11; Lc. 5:30.\x* \v 8 Xpa'e' c'a ri Zaqueo, xu'ij che ri Ajaf: Ajaf, vacami nic'aj che ri nubeyomal ninjach chiquivech ri man jun oc quichajin. Y ri xk'ax ruvi' ri impuesto ri xinc'utuj chique, cajcaj ruq'uexel xtintzolij chique chuvech ri ajani velek'an,\x * \xo 19:8 \xt Ex. 22:1; 1 S. 12:3.\x* xcha'. \p \v 9 Y ri Jesús xu'ij che: Vacami xril k'ij chi ri ec'o chupan ri jay re' yecolotaj, xcha'. Roma ja jun rat Zaqueo, rat jun chique ri eriy-rumam ri Abraham.\x * \xo 19:9 \xt Lc. 13:16.\x* \v 10 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xipe richin yencanoj y yencol ri esatznak,\x * \xo 19:10 \xt Mt. 10:6; 15:24.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Jun ejemplo pa quivi' lajuj samajela' ri xjach can méra pa quik'a' roma ri cajaf \p \v 11 Tok ri vinak quic'axan chic ka ronojel ri xu'ij ri Jesús, rije' xquinojij chi xe xtoc-apu ri pa tinamit Jerusalem, jari' nitiquer-e ru-gobierno ri Dios pa quivi'.\x * \xo 19:11 \xt Hch. 1:6.\x* Y roma quiri' niquinojij, y roma xa nakaj chic ec'o-vi che ri Jerusalem, romari' ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique. \v 12 Rija' quire' xu'ij: C'o jun achi c'o ruk'ij xbe pa jun roch'ulef naj, richin nijach-pe autoridad pa ruk'a' richin ntoc-pe rey, c'ajari' nitzolij-pe. \v 13 Pero na'ey chi xbe, xeroyoj lajuj rusamajela' y chiquijununal xuya' can méra pa quik'a' ri achel nuch'ec jun samajinel oxi' ic', y xu'ij can chique: Tisamajij ri méra re', c'a ja tok xquitzolij-pe yin, xcha' can. \v 14 Jac'a ri ruvinak xa itzel niquitz'et ri achi c'o ruk'ij, romari' tok benak chic, rije' xequicha' achi'a' richin xequitak-e chirij, richin xbequi'ij: Roj man nikajo' ta\x * \xo 19:14 \xt Jn. 1:11.\x* chi ri achi re' ntoc rey pa kavi'. Quiri' xqui'ij ri etakon-e. \v 15 Pero tok ri achi rey chic chiri', jari' xtzolij-pe, y xutak c'a coyoxic ri rusamajela' ri ruyo'on can méra pa quik'a', richin nrojo' nretemaj achique chi ch'acoj xqui'en chiquijununal. \v 16 Xpe ri na'ey samajinel y quire' xu'ij: Ajaf, ri améra ri ayo'on can pa nuk'a', xuch'ec chic lajuj pa ruvi', xcha'. \v 17 Jac'ari' tok ri rey xu'ij che: Can utz ri xa'an, utzulaj samajinel. Rat roma utz rusamajisic xa'an ri juba' méra xinya' can pan ak'a', vacami yatinya' pa ruvi' lajuj tinamit richin na'an gobernar pa quivi',\x * \xo 19:17 \xt Mt. 25:21; Lc. 16:10.\x* xcha' ri rey. \v 18 Xpe ri ruca'n samajinel, xu'ij: Ajaf, ri améra ri ayo'on can pa nuk'a', xuch'ec chic vo'o' pa ruvi', xcha'. \v 19 Jac'ari' tok ri rey xu'ij che: Ja jun rat yatinya' chi na'an gobernar, y pa quivi' vo'o' tinamit yatinya-vi, xcha' che. \v 20 Xpe chic c'a jun samajinel, xu'ij: Ajaf, jare' ri méra ri ayo'on can pa nuk'a'. Yin xinyec ri améra pa jun páya. \v 21 Roma ninxi'ij-vi'\x * \xo 19:21 \xt Ex. 20:19, 20; 1 S. 12:20; Mt. 25:24, 25; Ro. 8:15; 2 Ti. 1:7; 1 Jn. 4:18; Ap. 21:8.\x* chavech. Roma rat man jun asamajinel napokonaj ruvech, najo' nac'ul rajil samaj ri mana-ta rat rat banayon, y najo' nac'ol ruvech tico'n ri mana-ta rat rat tiquiyon-ka, xcha'. \v 22 Jac'a ri rey xu'ij che: Rat xa rat jun itzel samajinel. Ja mismo ri atzij xtincusaj chavij\x * \xo 19:22 \xt 2 S. 1:16; Job 15:6; Mt. 12:37; Tit. 3:11.\x* richin ninc'ut chavech achique ri amac. Rat na'ij chi yin man jun nusamajinel ninpokonaj ruvech, y ninjo' ninc'ul rajil samaj ri mana-ta yin yin banayon, y ninjo' ninc'ol ruvech tico'n ri mana-ta yin yin tiquiyon-ka. \v 23 Si rat quiri' na'ij, ¿achique roma man xaya' ta ri numéra pa banco? Richin quiri' ri xitzolij-pe vacami, ja ta xinc'ul ri numéra y ri ajani ruch'acon-pe, xcha'. \v 24 Jac'ari' xu'ij chique ri ec'o chiri': Tic'ama' can la méra che, y tiya' che ri nusamajinel ri c'o chic lajuj riq'uin. \v 25 Jac'a rije' xqui'ij: Ajaf, pero la' c'o chic lajuj riq'uin, xecha'. \v 26 Pero yin nin-ij chi conojel ri utz rusamajisic niqui'en che ri yo'on can pa quik'a', xtiquic'ul más. Jac'a ri man niquisamajij ta ri juba' yo'on can pa quik'a', hasta ri juba' c'o quiq'uin xteleses chique.\x * \xo 19:26 \xt Mt. 13:12; 25:29; Mr. 4:25; Lc. 8:18.\x* \v 27 Pero ri itzel yinquitz'et y man xcajo' ta chi yin xinoc rey pa quivi', que'ic'ama-pe, y chinuvech que'icamisaj-vi, xcha' ri rey. Quiri' ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús. \s1 Ri nimalaj ruc'ulic ri Jesús pa tinamit Jerusalem \r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Jn. 12:12-19) \p \v 28 Tok ri Jesús xtane' chubixic ri ch'abel re', (xutz'om, xuchop) chic e bey richin nijote-e pa tinamit Jerusalem,\x * \xo 19:28 \xt Mr. 10:32; Lc. 9:51.\x* y ja rija' k'axnak-e chiquivech ri ebenak riq'uin. \v 29 Jac'a tok nakaj chic c'o-vi-apu chique ri ca'i' aldea Betfagé y Betania ri achique lugar c'o-vi ri juyu' rubinan Olivos, ri Jesús xerutak-apu ca'i' ru-discípulos chiri', \v 30 y quire' xu'ij-e chique: Quixbin-apu chupan la aldea la', y xa can xe xquixoc-apu, chiri' nivil jun alaj burro ximil, ri c'a man jani (tich'oque', titz'uye') jun vinak chirij. Tisolo-pe y tic'ama-pe chuve. \v 31 Si c'o jun xti'in-pe chive chi achique roma nisol-pe ri alaj burro, rix quire' ti'ij che: Nic'atzin che ri Ajaf,\x * \xo 19:31 \xt Sal. 50:10-12.\x* quixcha' can. \p \v 32 Xebe c'a ri ca'i' discípulos ri xetak-e, y can xquil-vi ri achel bin-e chique roma ri Jesús. \v 33 Ja niquisol ri alaj burro chiri', tok ri erajaf xqui'ij-pe: ¿Achique roma nisol ri ch'uti avaj? xecha-pe. \p \v 34 Y rije' xqui'ij-apu: Roma ri Ajaf nic'atzin che, xecha'. \p \v 35 Jac'ari' xquiq'uen-pe ri ch'uti avaj che ri Jesús. Tok quiyo'on chic e jujun quitziak\x * \xo 19:35 \xt 2 R. 9:13.\x* chirij ri alaj burro, xquiya-e ri Jesús chirij.\x * \xo 19:35 \xt Zac. 9:9; Jn. 12:14.\x* \v 36 Jac'a ri vinak niquiriq'uila-ka jujun quitziak pa rubey ri Jesús, y quiri' niquibanala' ebenak. \v 37 Tok nakaj chic ec'o-vi che ri xulan ruvech bey richin ri juyu' Olivos, conojel tzekle'ey richin ri Jesús jani na yequicot xetiquer-pe chi riq'uin cuchuk'a' niquiya' ruk'ij ri Dios roma ronojel ri nimalaj tak milagros ri quitz'eton riq'uin ri Jesús. \v 38 Rije' niquibila': ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' ri Rey re petenak pa rubi' ri Ajaf.\x * \xo 19:38 \xt Sal. 118:26; Lc. 13:35.\x* Chila' chicaj chojmirisan chic ri uxlanen richin ri kánima. Y nimalaj ruk'ij nuc'ul ri Dios chiri'!\x * \xo 19:38 \xt Lc. 2:14.\x* yecha'. \p \v 39 Chiquicojol ri ebenak chirij ri Jesús, ec'o jujun achi'a' fariseos ri quire' xqui'ij-apu che: Tijonel, ta'ij chique la tzekle'ey avichin chi quetane-ka, xecha-apu che. \p \v 40 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Si rije' yetane-ka, xa ja ri abaj xquech'o-pe\x * \xo 19:40 \xt Hab. 2:11.\x* richin niquiya' nuk'ij, xcha'. \p \v 41 Y tok ri Jesús c'o chic apu nakaj che ri tinamit Jerusalem, xrok'ej ruvech tok xutz'et,\x * \xo 19:41 \xt Os. 11:8.\x* \v 42 y xu'ij: ¡Oh aj-Jerusalem! Ja jun ta c'a rix, masque c'a ja ta ri k'ij re' nivetemaj achique nuq'uen-pe pan ivánima ri uxlanen ruchojmirisan ri Dios chi'icojol riq'uin rija'. Pero vacami xa evan chivech. \v 43 Roma xa xque'uka k'ij c'ayef pan ivi', tok ri vinak coyoval chive xtiquitz'apij rij ri itinamit riq'uin jun chic muro, y xa xquixquiya' pa nic'aj. Xquixquilatz'atz'ej\x * \xo 19:43 \xt Is. 29:3, 4; Jer. 6:2, 3.\x* richin manak chic che'el xquixenimaj-e. \v 44 (Xtiquivulaj, xtiquivulij) ri itinamit, y ja jun rix xquixquitorij pan ulef.\x * \xo 19:44 \xt 1 R. 9:7, 8; Mt. 24:2.\x* Man jun abaj xtiquiya' can pa ruvi' jun chic abaj. Quiri' xtibanataj iviq'uin roma man xijo' ta xivetemaj chi ja ri Dios ri xuka yan iviq'uin chi'ito'ic, xcha'. \s1 Ri Jesús yerokotaj-pe ri quibanon c'ayibel che racho ri Dios \r (Mt. 21:12-17; Mr. 11:15-19; Jn. 2:13-22) \p \v 45 Tok ri Jesús xoc-apu pa racho ri Dios, (xutz'om, xuchop) pe cokotaxic ri yec'ayin y ri yelok'on chiri', \v 46 y xu'ij chique: Chupan ri tz'iban can, ri Dios nu'ij: Ri vacho, jay richin oración. Jac'a rix xa quijul elek'oma' ibanon che,\x * \xo 19:46 \xt Sal. 93:5; Jer. 7:11.\x* xcha'. \p \v 47 Ri Jesús k'ij-k'ij yerutijoj ri niquimol-qui' chiri' pa racho ri Dios. Pero ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri israelitas c'o quik'ij, niquicanola' achique ta niqui'en richin niquicamisaj.\x * \xo 19:47 \xt Jn. 7:19; 8:37.\x* \v 48 Pero man niquil ta achique niqui'en che, roma ri tinamit benak cánima riq'uin ri nu'ij ri Jesús chique. \c 20 \s1 Ec'o yec'utun che ri Jesús chi achique biyon che chi yerubanala' ri najin riq'uin \r (Mt. 21:23-27; Mr. 11:27-33) \p \v 1 Jun chique ri k'ij tok ri Jesús ja yerutijoj ri vinak pa racho ri Dios, y ja nutzijoj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj, jari' tok xe'eka ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij riq'uin. \v 2 Rije' quire' xqui'ij che: Ta'ij chike: ¿Achique ak'a' rat chi ye'abanala' ronojel ri yatajin riq'uin? Y, ¿achique x-in chave chi quire' que'abanala'?\x * \xo 20:2 \xt Hch. 4:7; 7:27.\x* xecha' che. \p \v 3 Ri Jesús xu'ij chique: Quiri' mismo yin, c'o jun ninjo' ninc'utuj chive. Ti'ij-pe chuve: \v 4 Tok ri Juan xeru'on bautizar ri vinak, ¿Dios cami biyon-pe che, o xa vinak? xcha'. \p \v 5 Jac'a rije' niquichok'omayila' chiquivech y niqui'ij: Si xtika'ij chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe, ri Jesús xtu'ij chike chi achique roma man xkanimaj ta. \v 6 Jac'a si xtika'ij chi xa vinak xe'in che ri Juan, chi jun tinamit nkojquic'ak che abaj, roma chiquivech rije', ri Juan can profeta vi.\x * \xo 20:6 \xt Mt. 14:5.\x* \p \v 7 Jac'ari' xqui'ij-apu che ri Jesús chi man queteman ta achique x-in che ri Juan chi querubana' bautizar ri vinak. \p \v 8 Y ri Jesús xu'ij chique: Quiri' mismo xtin-en yin, man xtin-ij ta chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' chi yenbanala' quire',\x * \xo 20:8 \xt Job 5:12, 13.\x* xcha'. \s1 Ri ejemplo chiquij ri itzel tak achi'a' ri yesamajin ruvech jun juyu' \r (Mt. 21:33-44; Mr. 12:1-11) \p \v 9 Jac'ari' tok ri Jesús quire' jun ejemplo xutz'uc rutzijosic chiquivech conojel: C'o jun achi xutic uva chuvech ri rujuyu', xuya' c'a can pa (k'uch, cuchubal) chique achi'a' ri xquesamajin ruvech y xbe layoj tiempo pa jun chic lugar. \v 10 Tok xril ruk'ijul, ri rajaf ri juyu' xutak-e jun rusamajinel quiq'uin ri yesamajin ruvech ri juyu' richin c'o che ri uva niquiya-pe che. Pero rije' xa xquich'ey-pe ri samajinel\x * \xo 20:10 \xt 2 Cr. 36:16; Hch. 7:52.\x* y man jun ruvech ri uva xquiya-pe che. \v 11 Ri rajaf ri juyu' xutak chic jun samajinel quiq'uin, pero ri yesamajin ruvech ri juyu', xa juye' ruvech xqui'en y xquich'ey-pe y man jun ruvech ri uva xquiya-pe che. \v 12 Ri rajaf ri juyu' xutak chic e jun rox samajinel, pero ja jun ri samajinel ri' socotajnak xcokotaj-pe.\x * \xo 20:12 \xt Neh. 9:29, 30.\x* \p \v 13 Jac'ari' tok ri rajaf ri juyu' quire' xunojij: ¿Achique nin-en vacami? Nintak na c'a e ri nuc'ajol\x * \xo 20:13 \xt Jn. 3:16; Ro. 8:3; Gá. 4:4.\x* ri can ninjo'; riq'uin juba' tok xtiquitz'et chi ja ri nuc'ajol ri xteka quiq'uin, xqueniman chuvech, xcha-ka pa ránima. \v 14 Jac'a ri yesamajin ruvech ri juyu', tok xquitz'et chi ja ruc'ajol rajaf ri juyu' ri xeka quiq'uin, layoj xenojin pa ruvi' ri achique xtiqui'en, y xqui'ij: Jare' ntoc can rajaf\x * \xo 20:14 \xt He. 1:2.\x* ri juyu' re'. Quire' quixampe, kacamisaj, richin quiri' pa kak'a' roj nic'uje-vi can ri juyu', xecha'. \v 15 Xquelesaj c'a pe ruc'ajol rajaf ri juyu' chiri' chupan ri juyu' ri tiquil-vi ri uva y xquicamisaj.\x * \xo 20:15 \xt Hch. 3:15; 1 Co. 2:8.\x* Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: ¿Achique cami xtu'on rajaf ri juyu' chique ri achi'a' ri'? \v 16 Rija' xtipe y xquerucamisaj, y ri juyu' xtuya' chic can pa (k'uch, cuchubal) chique ch'aka' samajela', xcha' ri Jesús. Tok rije' xquic'axaj ronojel re', xqui'ij: ¡Man ta xtrojo' Dios chi quiri' nibanataj! xecha'. \p \v 17 Jac'a ri Jesús xerutz'et conojel, y xu'ij: Ti'ij na c'a chuve achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios ri tz'iban can ri nu'ij: \q1 Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, \q1 Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay.\x * \xo 20:17 \xt Sal. 118:22; 1 P. 2:7.\x* \m \v 18 Xa achique na jun xtitzak pa ruvi' ri abaj re', xtimulumu' chuvech.\x * \xo 20:18 \xt Is. 8:15.\x* Jac'a ri achok chirij xtika-vi, nichiquicho' chuxe',\x * \xo 20:18 \xt Dn. 2:34, 35.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Nic'utux che ri Jesús si utz o man utz ta nitoj ri impuesto \r (Mt. 21:45, 46; 22:15-22; Mr. 12:12-17) \p \v 19 Ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, ja hora ri' xcajo' xjel quik'a' chirij ri Jesús, roma xquina'ej chi xa chiquij rije' nich'o-vi ri ejemplo ri xutzijoj. Pero xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri tinamit. \v 20 Roma c'a ri', ec'o xequitak-pe ri niquibananej-apu chuvech ri Jesús chi can echojmilaj tak achi'a', pero xaxe richin niquiya-apu pa cuenta ri Jesús. Roma nicajo' chi can ta nika pa quik'a' riq'uin ri yerubila', richin quiri' niquijach pa ruk'a' ri achi c'o ruk'a' richin nu'on gobernar. \v 21 Ri xetak-apu riq'uin ri Jesús, xquic'utuj che: Tijonel, roj keteman chi rat pa ruchojmil yatzijon y pa ruchojmil ye'atijoj ri vinak. Y man na'an ta chi jun vinak más c'o ruk'ij que chuvech jun chic, xa pa ruchojmil nac'ut rubey ri Dios. \v 22 Ta'ij c'a chike: Ri impuesto ri nu'ij ri rey César chi tikatojo', ¿nuya' cami lugar ru-ley ri Dios chi nikatoj, o xa manak? xecha' che. \p \v 23 Jac'a ri Jesús reteman chi xa itzel tak no'oj c'o pa cánima chirij. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij chuvij chi nijo' yika pan ik'a'? \v 24 Tic'utu-pe jun méra chinuvech, xcha'. Jac'ari' xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'. Richin ri rey César, xecha' che. \p \v 25 Y ri Jesús xu'ij c'a chique: Tiya' che ri César ri can richin vi ri César y tiya' che ri Dios ri can richin vi ri Dios, xcha'. \p \v 26 Y man jun ch'abel xquil ri man ta pa ruchojmil xu'ij ri Jesús chiquivech. Can achique na xquina' xquic'axaj ri xu'ij, romari' man chic xech'o ta apu. \s1 Ri anima'i' can xquec'astaj-vi \r (Mt. 22:23-33; Mr. 12:18-27) \p \v 27 Ec'o c'a jujun achi'a' saduceos xe'ech'o riq'uin ri Jesús. Ri saduceos man niquinimaj ta chi ri anima'i' xquec'astaj chic,\x * \xo 20:27 \xt Hch. 4:1, 2; 23:6.\x* y romari' quire' c'a xquic'utuj che ri Jesús: \v 28 Tijonel, ri Moisés quire' rutz'iban can chike: Jun achi tok c'o jun ruchak' o runimal (nicom, niquen) e, nic'atzin chi rija' nic'ule' riq'uin ri ixok xmalcanij can, si ri ixok manak ral xc'uje', richin nic'uje' ral ri xa pa rubi' ri ámna niyo'ox-vi-ka.\x * \xo 20:28 \xt Gn. 38:8; Dt. 25:5.\x* \v 29 Quiri' xbanataj jun bey quiq'uin vuku' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri na'ey xc'ule', pero (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. \v 30 Ri ruca'n achi xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, pero xa (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. \v 31 Xpe ri rox achi xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, y xa achel xqui'en-e ri eca'i' na'ey, quiri' mismo xu'on-e rija'. Chi vuku' achi'a' quiri' xqui'en-e, y man jun xc'uje' ralc'ua'l riq'uin ri ixok. \v 32 Y pa ruq'uisbel (xcom, xquen) e ri ixok. \p \v 33 Rat na'ij chi c'o na jun k'ij xquec'astaj-pe ri anima'i'. Tok xtuka ri k'ij ri', ¿achique chique ri vuku' achi'a' re' xtoc rachijil ri ixok tok chi vuku' xe'oc-e rachijil? xecha' ri saduceos. \p \v 34 Y ri Jesús xu'ij chique: Vave' choch'ulef ri vinak c'a yec'ule' na, y c'a niquiya' na quitzij richin c'ulubic. \v 35 Jac'a ri xtik'alajin pa quic'aslen chi can utz vi chi xtiyo'ox lugar chique chi xquec'uje' chupan ri jun chic apu tiempo,\x * \xo 20:35 \xt 2 Ts. 1:5; Ap. 3:4.\x* y chi yec'astaj-e chiquicojol ri anima'i', man chic xquec'ule' ta, ni manak chic xtiquiya' quitzij richin c'ulubic. \v 36 Roma rije' manak chic ruk'a' ri camic chique, roma xa xque'oc achel ri ángeles y eralc'ua'l ri Dios\x * \xo 20:36 \xt 1 Jn. 3:1, 2.\x* roma yeyac-e chiquicojol ri anima'i'.\x * \xo 20:36 \xt Ro. 8:23.\x* \v 37 Jac'a chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi.\x * \xo 20:37 \xt He. 11:19, 35.\x* Roma hasta chupan ri rutz'iban can ri Moisés ri nich'o pa ruvi' ri (xulu-quiej, zarza), nik'alajin-vi tok nu'ij chi ri Dios can ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac, y ru-Dios ri Jacob.\x * \xo 20:37 \xt Ex. 3:6; Hch. 7:32.\x* \v 38 Roma ri Dios man qui-Dios ta ri ecaminak, rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen. Roma chuvech rija' eq'ues chiconojel,\x * \xo 20:38 \xt Jn. 11:25; Ro. 4:17; 2 Co. 13:4.\x* xcha' ri Jesús. \p \v 39 Y c'o chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xqui'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, can kitzij vi ri xa'ij, xecha'. \p \v 40 Quiri' xqui'ij-apu, roma man chic xquicovij ta qui' richin c'o más xquic'utuj-apu che ri Jesús.\x * \xo 20:40 \xt Mt. 22:46; Mr. 12:34.\x* \s1 ¿Achok ralc'ua'l ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios? \r (Mt. 22:41-46; Mr. 12:35-37) \p \v 41 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ni'ix chi ri Jun ri nitak-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit xa choj jun riy-rumam can ri rey David? \v 42 Tok mismo ri rey David quire' ru'in can chupan ri vuj Salmos: \q1 Ri Ajaf Dios quire' xu'ij che ri Vajaf: \q1 Catz'uye-pe pa nu-derecha, \q1 \v 43 C'a ja tok xquenya' chuxe' avakan ri itzel yatquitz'et.\x * \xo 20:43 \xt Sal. 110:1.\x* \m Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \p \v 44 Y si ri rey David Vajaf nicha' che, ¿achique roma ni'ix chi xa choj jun riy-rumam can ri rey David? xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij ri quimac ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley \r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54) \p \v 45 Conojel ri quimolon-qui' chiri' xquic'axaj tok ri Jesús quire' xu'ij chique ri ru-discípulos: \v 46 Man c'a ti'en achel niqui'en ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley. Roma rije' nika chiquivech niquicusaj jucujak tak tziek richin quetz'etetaj chi c'o quik'ij; nika chiquivech chi ye'an saludar ri niquimol-vi-qui' ri vinak ri pa tak bey, y nika chiquivech yetz'uye' ri pa na'ey tak ch'aquet ri pa tak sinagogas y ri pa tak va'in. \v 47 Jabel yeno' (chubanic, cho'onic) richin c'o niquelek'aj chique ri malcani' tak ixoki'. Y xaxe richin quenimex, yelayoj riq'uin ri oración. Romari', más q'uiy castigo xtika pa quivi', xcha' ri Jesús. \c 21 \s1 Ri ru-ofrenda ri malca'n-ixok \r (Mr. 12:41-44) \p \v 1 Ri Jesús xtzu'un c'a apu y xerutz'et ri beyoma' ri niquiyala' can qui-ofrenda chupan ri caja ri niyo'ox-vi ri ofrenda pa racho ri Dios. \v 2 (Chuka', ka) xutz'et chi c'o jun malca'n-ixok ri man jun oc ruchajin ri xuya' can ca'i' ruvech tak méra. \v 3 Jac'ari' quire' xu'ij chique ri ru-discípulos: Kitzij nin-ij chive chi la malca'n-ixok la man jun oc ruchajin, más q'uiy ofrenda\x * \xo 21:3 \xt Pr. 3:9; 2 Co. 8:12.\x* xuya' que chiquivech conojel ri xquiya' can méra. \v 4 Roma conojel ri xeyo'on can méra richin ru-ofrenda ri Dios, xa ruvi' che ri quibeyomal xquiya' can. Jac'a ri ixok re', ronojel ri juba' c'o riq'uin richin nutzuk-ri' xuya' can chi ofrenda, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij yan chi ri racho ri Dios xtivulutaj \r (Mt. 24:1, 2; Mr. 13:1, 2) \p \v 5 Ec'o jujun yetzijon chiquivech, y niqui'ij chi ri racho ri Dios, ruyon nima'k tak cajil abaj cusan riq'uin, y niqui'ij chi ruyon sipanic ri achok che vikon-vi. Jac'a ri Jesús xu'ij chique: \v 6 Ronojel ri nitz'et re', c'o na jun k'ij tok man jun chic abaj xtic'uje' can pa ruvi' jun chic abaj ri man ta xquevulutaj-pe,\x * \xo 21:6 \xt 1 R. 9:7-9; Is. 64:10, 11; Lm. 2:6-8; Ez. 7:20-22; Mi. 3:12.\x* xcha'. \s1 Ri retal ri xquebanataj na'ey chi nitz'akat ronojel ri runojin ri Dios chi nibanataj choch'ulef \r (Mt. 24:3-28; Mr. 13:3-23) \p \v 7 Jac'ari' tok ri discípulos quire' xquic'utuj che ri Jesús: Tijonel, ¿achique tiempo xquebanataj ri xa'ij-ka chirij racho ri Dios? Y, ¿achique retal xtik'alajin richin nina'ex chi juba' chic nrojo' chi yebanataj? xecha'. \p \v 8 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Rix tibana' cuenta ivi' richin quiri' man jun tisatzo ino'oj.\x * \xo 21:8 \xt Ef. 5:6; 2 Ts. 2:3; Ap. 12:9.\x* Roma c'o q'uiy xquepe ri xtiquik'ebaj-qui'\x * \xo 21:8 \xt 2 Co. 11:13-15; 2 Ti. 3:13; 1 Jn. 4:1.\x* chirij ri nubi' yin, y xtiqui'ij: Ja yin ri Jun ri yin takon-pe chucolic rutinamit ri Dios. Ja tiempo re' xuka, xquecha'. Pero rix man que'itzekle'ej. \v 9 Tok xtivac'axaj chi c'o guerras najin choch'ulef, y chi ec'o yecataj chiquij ri qui-gobierno, man c'a tixi'ij-ivi'. Roma nic'atzin chi na'ey na nibanataj quiri', pero man ja yan ta ri' ri k'ij tok nitz'akat ronojel ri runojin ri Dios chi nibanataj choch'ulef. \p \v 10 (Chuka', ka) quire' xu'ij chique: Ec'o tinamit xquecataj chiquij ch'aka' chic tinamit. Ec'o reyes xquequitak soldados chiquij ch'aka' chic reyes. \v 11 Xquebanataj nimalaj tak cobrakan, xquepe vayijal y yabil pa jalajoj tak lugares choch'ulef, y xquebanataj ri jani na nixibin y nimalaj tak retal ri chicaj. \p \v 12 Pero na'ey chi nibanataj ronojel re', rix xti'an pokon chive.\x * \xo 21:12 \xt Jn. 15:20, 21.\x* (Xquixtz'am, xquixchap) y xquixjach pa tak sinagoga y pa tak cárcel.\x * \xo 21:12 \xt Ap. 2:10.\x* Xquixuc'uax chiquivech reyes\x * \xo 21:12 \xt Hch. 25:23.\x* y gobernadores roma ri nubi' yin. \v 13 Jac'ari' xquixtiquer xtiya' nutzijol yin chiquivech rije'. \v 14 Roma c'a ri', rix tiya' pan ivánima chi man nic'atzin yan ta ninojij ri achique xti'ij\x * \xo 21:14 \xt Mt. 10:19.\x* richin nito-ivi'; \v 15 roma yin xtinya' ch'abel y no'oj chive ri nis-ta jun chique conojel ri xquecataj chivij ri xticaney ch'abel riq'uin o xtitiquer xtutzolij ruvech itzij.\x * \xo 21:15 \xt Hch. 6:10.\x* \v 16 Hasta ja jun ri ite-itata', ri ichak'-inimal, ri (ivalpachel, ivaj-c'uaxel) o ri i-amigos ri xquixjacho richin yixyo'ox pa k'axomal, y ec'o chive xquecamises.\x * \xo 21:16 \xt Hch. 7:59; 12:2.\x* \v 17 Itzel xquixtz'et coma conojel roma iniman ri nubi' yin.\x * \xo 21:17 \xt Mt. 10:22; 2 Ti. 3:12.\x* \v 18 Pero nis-ta jun rusumal ivi' ri choj quiri' xtisatz can.\x * \xo 21:18 \xt Mt. 10:30.\x* \v 19 Rix riq'uin ri cof xquixc'uje' chirakan ri Dios chupan ri pokon\x * \xo 21:19 \xt Ro. 5:3; Stg. 1:3.\x* ri xti'an chive, can xquixcolotaj-vi. \p \v 20 Pero tok xtitz'et chi ri tinamit Jerusalem yo'on pa nic'aj coma soldados, tivetemaj chi ja xril k'ij chi ri tinamit niq'uis ruk'ij. \v 21 Tok xtitz'et quiri', ri ec'o pa Judea, que'enimaj-e pa tak juyu'. Ri ec'o pa tinamit Jerusalem, que'el-pe chiri'. Ri ec'o pa tak juyu', man chic quetzolij-apu pa tinamit. \v 22 Roma ja tak k'ij ri', richin niyo'ox rajil-ruq'uexel ri man utz ta ri ebanalo'n, richin quiri' nibanataj ronojel ri tz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios. \v 23 Pero, ¡tok'ex quivech ri ixoki' ri quiri' quibanon y ri c'a yetz'uman na ac'ola' chiquik'a' chupan tak ri k'ij ri'! Roma xa xtipe jun nimalaj k'axomal pa ruvi' ri qui-lugar ri israelitas,\x * \xo 21:23 \xt Dn. 9:26.\x* y can xtika na vi royoval ri Dios pa quivi' ri tinamit re'. \v 24 Ec'o c'a xquecamises chutza'n espada. Jac'a ri xquecolotaj chuvech ri camic, xque'uc'uax preso juc'an tak roch'ulef. Y ri tinamit Jerusalem xtoc pa quik'a' man israelitas ta, c'a ja xtitz'akat ri k'ij\x * \xo 21:24 \xt Dn. 9:27; Ro. 11:25.\x* ri yo'on chique ri vinak ri'. \s1 Ri xquebanataj tok xtipe ri Jesús \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Mr. 13:24-37) \p \v 25 C'o c'a retal xquebanataj chuvech ri k'ij, ri ic' y ri ch'umila'. Re choch'ulef, ri vinak man juba' ta oc ruk'axon cánima, y man niquil ta achique niqui'en, roma ri mar nik'ajan y nibolkotilan. \v 26 Xqueyamayo-ka pan ulef roma niquinojij ri xquebanataj choch'ulef y roma quixi'in-qui'. Roma ronojel ri uchuk'a' ri erichin chicaj xquesilon. \v 27 Jac'ari' xquinquitz'et yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi yin petenak pa jun sutz',\x * \xo 21:27 \xt Hch. 1:9, 11; Ap. 1:7; 14:14.\x* riq'uin uchuk'a' y nimalaj nuk'ij. \v 28 Jac'a rix, tok xtitz'et chi ronojel re' najin chic, quixquicot y tic'uje' más ruchuk'a' ri ivánima, roma xa nakaj chic c'o-vi icolic ri xtu'on ri Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 29 Jac'ari' tok rija' xu'ij chic jun ejemplo chique: Titz'eta' ri che' higo o xa achique na jun che'. \v 30 Tok nitz'et chi ja yejotayin-pe ri ruk'a' y ye'el-pe c'ac'ac' tak ruxak, rix iveteman chi nuka yan ru-tiempo ri job. \v 31 Quiri' mismo, tok xtitz'et chi yebanataj chic ronojel ri xin-ij yan ka chive, tivetemaj chi nakaj chic c'o-vi ri k'ij chi conojel ye'an gobernar roma ri Dios. \p \v 32 Kitzij nin-ij chive chi ronojel re' xquebanataj tok ri vinak richin ri vacami c'a man jani queq'uis-e choch'ulef. \v 33 Ri roch'ulef y ri caj can xqueq'uis na vi, pero ri nuch'abel man xtiq'uis ta, xa can xquebanataj-vi ri nu'ij. \p \v 34 Jac'a rix tibana' cuenta ivi'. Man ti'e ivánima chirij ri va'in; man quixk'aber;\x * \xo 21:34 \xt Ro. 13:13.\x* man xaxe ri nic'atzin chive chuvech ri roch'ulef ri tinojij, roma riq'uin juba' man jun ina'en chiri' tok xtuka ri k'ij chi yin xquinuka.\x * \xo 21:34 \xt 1 Ts. 5:2; 2 P. 3:10; Ap. 3:3.\x* \v 35 Xa xtibanataj achel nu'on jun (pata'y, trampa) tok nika jun chicop chupan. Quiri' xtu'on tok xtuka ri k'ij ri' pa quivi' conojel vinak ri ec'o choch'ulef. \v 36 Roma c'a ri', quinivoyo'ej-apu,\x * \xo 21:36 \xt Mt. 25:13.\x* jumul c'a tic'utuj\x * \xo 21:36 \xt Lc. 18:1; Ef. 6:18.\x* che ri Dios chi rix yixtz'etetaj chi man nuc'ul ta chi yixk'ax chupan ronojel re k'axomal ri xtipe, y tz'akat ta c'a ri ic'aslen ne'ic'utu-ivi' chinuvech\x * \xo 21:36 \xt 1 Jn. 2:28.\x* yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. \p \v 37 Pak'ij, ri Jesús yerutijoj ri vinak chiri' pa racho ri Dios, y chak'a' ntel-e pa tinamit richin nec'uje' pa juyu' Olivos.\x * \xo 21:37 \xt Lc. 22:39; Jn. 8:1, 2.\x* \v 38 Nisakar-nisakar eq'uiy vinak nequimolo-qui' riq'uin richin niquic'axaj ri nutzijoj rija' pa racho ri Dios. \c 22 \s1 Runojixic ri achique ta ni'an richin nicamises ri Jesús \r (Mt. 26:1-5, 14-16; Mr. 14:1, 2, 10, 11; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Juba' chic nrojo' chi nuka ruk'ijul ri quinimak'ij ri israelitas tok niquitij ri pan manak levadura riq'uin, jun nimak'ij ri ni'ix pascua che. \v 2 Ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley niquicanola' achique ta niqui'en richin niquicamisaj\x * \xo 22:2 \xt Sal. 2:2; Jn. 11:47.\x* ri Jesús, pero xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri vinak. \p \v 3 Jac'ari' tok ri Satanás xoc pa ránima ri Judas ri ni'ix Iscariote che. Rija' jun chique ri doce ru-discípulos ri Jesús. \v 4 Ri Judas ri' xbe quiq'uin ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y quiq'uin ri e'uc'uayon quichin ri yechajin ri racho ri Dios richin xu'ij chique ri achel xtu'on richin nujach ri Jesús pa quik'a'. \v 5 Rije' xequicot xquic'axaj y xecanaj riq'uin chi niquiya' méra\x * \xo 22:5 \xt Zac. 11:12; 1 Ti. 6:10.\x* che. \v 6 Xuya' c'a rutzij ri Judas chique richin nujach ri Jesús pa quik'a', y nucanola' c'a achel xtu'on chi can ta che'elek'el chiquivech ri vinak.\x * \xo 22:6 \xt Mt. 26:5; Mr. 14:2.\x* \s1 Ri Jesús nutz'uc can rubanic ri va'in c'uxle'el richin ri rucamic \r (Mt. 26:17-29; Mr. 14:12-25; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26) \p \v 7 Tok xuka ri k'ij chi nitij ri pan manak levadura riq'uin, ri k'ij tok nic'atzin chi yecamises ri ovejas richin ri pascua, \v 8 ja k'ij ri' ri Jesús xerutak-e ri Pedro y ri Juan, y xu'ij-e chique: Quixbin y tibana' rubanic ri xtikatij chupan ri pascua re'. \p \v 9 Jac'a rije' xquic'utuj che: ¿Achique lugar najo' chi nika'an-vi rubanic? \p \v 10 Rija' xu'ij-e chique: Titz'eta' c'a, tok xquixoc-apu pa tinamit Jerusalem, xtic'ul jun achi ruc'amon-pe jun (cucu', k'e'l) ya'. Titzekle'ej-e, c'a achique na jay xtoc-vi. \v 11 Y quire' ti'ij che ri rajaf-jay: Ri Tijonel quire' nu'ij chave: ¿Achique lugar c'o-vi ri cuarto vave' chi'avacho ri utz chi nin-en-vi ri va'in richin ri pascua quiq'uin ri nu-discípulos? quixcha' che. \v 12 Jac'ari' xtuc'ut jun mama cuarto chivech pa ruca'n piso che ri racho. Ja chiri' tibana-vi rubanic ronojel, xcha-e chique. \p \v 13 Xebe c'a ri ca'i' discípulos, y can xquil-vi ri achel ru'in-e ri Jesús chique. Chiri' c'a xqui'en-vi rubanic ronojel ri xtic'atzin chique chupan ri nimak'ij pascua. \p \v 14 Tok xril hora richin ri va'in, ri Jesús xtz'uye-apu chuchi' ri mesa y ja jun ri apóstoles xetz'uye-apu riq'uin. \v 15 Rija' xu'ij c'a chique: Jani na rurayin ri vánima chi junan nika'an can ri va'in richin ri jun pascua re' na'ey chuvech ri nucamic. \v 16 Roma yin nin-ij chive chi man chic xtintij ta re pascua c'a ja tok xtitz'akat ronojel ri nuc'ut ri jun va'in re' chi xtibanataj pa ru-gobierno ri Dios. \p \v 17 Jac'ari' xuq'uen-apu ri vaso richin ri pascua, y tok rumatioxin chic che ri Dios, xu'ij: (Titz'ama', tichapa') re' y tikumu' can juba' rupan chi'ijununal. \v 18 Roma yin nin-ij chive chi man chic xtinkum ta re ruya'al-uva\x * \xo 22:18 \xt Is. 25:6.\x* c'a xtuka na ri k'ij tok tz'akat xtu'on gobernar ri Dios pa ruvi' ronojel. \p \v 19 Jari' xuq'uen-apu ri pan richin ri pascua, xumatioxij che ri Dios, xuper c'a, xuya' chique ri ru-apóstoles y xu'ij: Jare' ri nu-cuerpo ri xtijach-e ivoma rix, y jun bey, jun bey tok nitij, richin c'uxle'el vichin yin tibana',\x * \xo 22:19 \xt 1 Co. 11:24.\x* xcha'. \p \v 20 Quiri' mismo xu'on tok evayinak chic, xuq'uen-apu ri vaso y xu'ij: Ri vaso re', jare' retal ri c'ac'ac' ruvujil c'aslen ri xtic'achoj riq'uin ri nuquiq'uel\x * \xo 22:20 \xt 1 Co. 10:16.\x* ri xtibin ivoma rix. \p \v 21 Pero ri achi ri xquijacho-e pa quik'a' ri vinak, xa c'o-pe vave' viq'uin chuchi' mesa.\x * \xo 22:21 \xt Sal. 41:9.\x* \v 22 Can kitzij na vi chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquicamises, roma can quiri' vi runojin-pe ri Dios pa nuvi'.\x * \xo 22:22 \xt Hch. 2:23; 4:28.\x* Pero, ¡tok'ex ruvech ri achi ri xtijacho-e vichin! xcha' ri Jesús. \p \v 23 Jac'ari' tok ri discípulos xquitz'uc-ka ruc'utuxic chiquivech chi achique chique rije' ri xtijacho-e pa camic. \s1 Ri kitzij c'o quik'ij, ja ri yeto'on \p \v 24 Pero (chuka', ka) ri discípulos niquichok'omayila' chiquivech chi achique chique rije' ri más c'o ruk'ij.\x * \xo 22:24 \xt Mr. 9:34; Lc. 9:46.\x* \v 25 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ri reyes ri yebano gobernar choch'ulef, can ecajaf ri vinak niquina-qui',\x * \xo 22:25 \xt Mt. 20:25.\x* y ri c'o qui-autoridad, nika chiquivech ni'ix chique chi ebanoy favor. \v 26 Jac'a chi'icojol rix man tibanataj quiri'. Roma ri na'ey chi'icojol rix, xa tubana' chi ja rija' ri más co'ol chivech.\x * \xo 22:26 \xt Lc. 9:48; Stg. 4:6; 1 P. 5:3.\x* Y ri uc'uay ivichin, toc-ka jun ri nito'on chi'icojol. \v 27 Quiri' nin-ij chive, roma chuvech ri roch'ulef, ja ri nilix-apu pa mesa ri más c'o ruk'ij que chuvech ri nilin-apu. Pero yin, yin achel ri yinilin-apu\x * \xo 22:27 \xt Fil. 2:7.\x* pa ruvi' mesa yinc'o chi'icojol. \p \v 28 Y rix can rixc'o-pe viq'uin chupan ri k'axomal ri nuk'asan-pe. \v 29 Roma c'a ri', yin xtinya' autoridad pan ik'a' richin ni'en gobernar achel rubanon-pe ri Nata' Dios chuve yin, \v 30 richin quiri' junan xquixva' y xtikum iya' viq'uin pa ruvi' ri nu-mesa chupan ri nu-gobierno,\x * \xo 22:30 \xt Lc. 14:15.\x* y xquixtz'uye' pa tak tz'uyubel c'o quik'ij richin ni'ij ri achique nic'atzin chi ni'an pa quivi' ri erichin ri doce tinamit richin ri Israel, xcha'. \s1 Ri Jesús nu'ij chi ri Pedro xtu'ij chi xa man reteman ta ruvech \r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Jn. 13:36-38) \p \v 31 Xch'o chic ri Ajaf Jesús, y quire' xu'ij: Simón, Simón, tavac'axaj ri nin-ij chave: Ri Satanás xixruc'utuj richin yixruchayuj\x * \xo 22:31 \xt Am. 9:9; 1 P. 5:8.\x* achel ni'an che ri trigo, y xyo'ox lugar che. \v 32 Pero yin nubanon orar\x * \xo 22:32 \xt Jn. 17:9.\x* avoma, richin man tichup-ka jumul chi rat cukul ac'u'x viq'uin chupan ri chayuj ri xti'an chave. Y tok xtitzolij-pe avánima viq'uin, que'ato' ri ch'aka' chic nu-discípulos richin nic'uje' chic pe ruchuk'a' ri cánima chirakan ri Dios, xcha' che. \p \v 33 Jac'a ri Simón xu'ij: Ajaf, yin nubanon che ri vánima chi yatintzekle'ej pa cárcel, o hasta pa camic,\x * \xo 22:33 \xt Jn. 13:37.\x* xcha'. \p \v 34 Pero ri Jesús xu'ij che: Pedro, yin nin-ij chave chi chupan ri ak'a' re', na'ey chi nitzirikin-pe quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chi xa man aveteman ta nuvech, xcha'. \s1 Ri Jesús c'o xu'ij chique ri ru-discípulos na'ey chuvech ri rucamic \p \v 35 Jac'ari' tok ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Tok xixintak ri jun bey can, rix manak morral, méra, nis-ta jun chic par ixajab xic'uaj.\x * \xo 22:35 \xt Lc. 9:3; 10:4.\x* ¿C'o cami xc'atzin chive y man ta xivil? \p Man jun, xecha' rije'. \p \v 36 Y xu'ij c'a chique: Jac'a ri vacami, ri c'o ru-morral, tutzalej-e. Ri c'o ruméra, tuc'uaj. Ri manak ru-espada, tuc'ayij jun rutziak y tulok'o' jun. \v 37 Quiri' nin-ij chive, roma can nic'atzin chi nibanataj viq'uin yin ri tz'iban can ri nu'ij: Achel jun aj-mac\x * \xo 22:37 \xt Is. 53:12; Mr. 15:28; 2 Co. 5:21; Gá. 3:13.\x* x-an che. Roma ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios chuvij yin, can c'a yebanataj na, xcha' ri Jesús. \p \v 38 Jari' tok ri discípulos xqui'ij che: Ajaf, vave' c'o ca'i' espada, xecha'. Jac'a rija' xu'ij chique: Man chic tic'uxlaj-pe ri', xcha'. \s1 Ri Jesús nu'on orar pa Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Mr. 14:32-42) \p \v 39 Ri Jesús xel-e pa tinamit y xjote-e chuvech ri juyu' Olivos ri can ni'e-vi siempre. Y ja jun ri discípulos ebenak chirij. \v 40 Tok c'o chic chiri', rija' xu'ij chique: Rix tibana' orar richin man yixtzak pa mac.\x * \xo 22:40 \xt Mt. 6:13.\x* \p \v 41 Jac'a rija' xbin-apu achel cami nika-vi jun abaj tok nac'ak, y chiri' xxuque-vi-ka richin nu'on orar. \v 42 Nu'ij c'a pa ru-oración: ¡Papá! Si naya' pan avánima chi quiri', tabana' chi naj nik'ax-vi ri k'axomal re' chuve. Pero man ta'an ri ninrayij yin, xa ja ri najo' rat ri tibanataj,\x * \xo 22:42 \xt Jn. 6:38.\x* xcha'. \p \v 43 Jac'ari' tok jun ángel petenak chicaj xuc'ut-ri' chuvech richin nuruya-ka ruchuk'a'.\x * \xo 22:43 \xt Mt. 4:11.\x* \v 44 Riq'uin ri nimalaj ruk'axon\x * \xo 22:44 \xt Jn. 12:27.\x* ri ránima, ri Jesús más riq'uin uchuk'a' nu'on orar,\x * \xo 22:44 \xt He. 5:7.\x* y ri rutz'ajob can achel nima'k tak tz'uj quic' yeka pan ulef. \p \v 45 Jac'a tok xcataj-pe riq'uin ri oración, y xpe quiq'uin ri ru-discípulos, xa yever roma bis xu'urila'. \v 46 Jac'ari' xu'ij chique: ¿Achique roma xa yixver? Quixcataj, tibana' orar, richin man yixtzak pa mac, xcha' ri Jesús. \s1 Ri ak'a' tok (xtz'am, xchap) ri Jesús \r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Jn. 18:2-11) \p \v 47 C'a nich'o na ri Jesús quiq'uin chiri', tok xe'epapo' q'uiy vinak quiq'uin, y ja ri Judas, jun chique ri doce discípulos ri uc'uayon-apu quibey. Rija' xjel-apu riq'uin ri Jesús richin (xutz'ubaj, xutz'ub). \v 48 Jari' tok ri Jesús xu'ij che: Judas, ¿riq'uin jun tz'ub yinajach-e yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol? xcha'. \p \v 49 Tok ri discípulos xquitz'et ri xtebanataj, xquic'utuj che: Ajaf, ¿nkucataj chiquij riq'uin espada? xecha'. \p \v 50 Jun chique rije' xusoc jun rusamajinel ri nimalaj sacerdote israelita; xutzaq'uij-e ruxiquin derecha che ri espada.\x * \xo 22:50 \xt Ro. 12:19; 2 Co. 10:4.\x* \v 51 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tik'ata-ivi'. Man chic ti'en quila'. Xuya' c'a apu ruk'a' xe ruxiquin ri samajinel y xu'on che chi xc'achoj. \v 52 Jac'ari' xu'ij chique ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, chique ri achi'a' uc'uay quichin ri yechajin racho ri Dios, y chique ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij ri ebenak c'amoy richin: Yin mana-ta yin elek'on chi rix ic'amalo'n-pe che' y espada richin yinu'ic'ama'. \v 53 K'ij-k'ij xic'uje' iviq'uin pa racho ri Dios, y man (xinitz'om, xinichop) ta. Pero jare' ri hora yo'on chive, richin nuya' ruchuk'a'\x * \xo 22:53 \xt Gn. 3:14, 15; Jn. 12:27; Hch. 2:23; 4:27, 28.\x* rajaf ri k'eku'n, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Pedro nu'ij chi man reteman ta ruvech ri Jesús \r (Mt. 26:57, 58, 69-75; Mr. 14:53, 54, 66-72; Jn. 18:12-18, 25-27) \p \v 54 Tok c'o chic ri Jesús pa quik'a', xquic'uaj-e chojay che racho ri nimalaj sacerdote israelita. Jac'a ri Pedro xutzekle'ej ri Jesús, pero c'a naj c'o-vi can. \v 55 Chiri' chojay, ri samajela' xquibox k'ak', y xetz'uye-apu chuchi'. Ja jun ri Pedro xtz'uye-apu chiquicojol. \v 56 Y c'o c'a jun aj-ic' chiri' ri xutz'et-apu chi tz'uyul ri Pedro chik'ak', layoj juba' xutz'et, jac'ari' xu'ij: Ja jun ri jun achi re' c'o riq'uin ri Jesús, xcha'. \p \v 57 Pero ri Pedro xa quire' xu'ij che: Ixok, yin man veteman ta ruvech ri Jesús, xcha'. \p \v 58 Mier juba' chiri', c'o chic jun xtz'eto-pe richin ri Pedro, y xu'ij che: Rat, rat jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús, xcha'. Ri' man yin ta ri', xcha' ri Pedro. \p \v 59 Xk'ax cami jun hora chiri', tok c'o chic jun ri can xuya' ruchuk'a' rutzij richin xu'ij: Ri jun achi re', kitzij chi ja jun rija' c'o riq'uin ri Jesús, roma aj pa departamento Galilea, xcha'. \p \v 60 Pero ri Pedro xu'ij che ri achi: Yin man veteman ta ri achique na'ij, xcha'. \p C'a nich'o na ri Pedro chiri', tok xtzirikin-pe quimama' ri ec'. \v 61 Xtzu'un c'a pe ri Ajaf Jesús chirij y xutz'et-pe ri Pedro. Jari' tok ri Pedro xuc'uxlaj-pe chi ri Ajaf quire' ru'in can che: Na'ey chi nitzirikin-pe quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chique ri yec'utun chave chi man aveteman ta nuvech.\x * \xo 22:61 \xt Lc. 22:34; Jn. 13:38.\x* \v 62 Xel c'a e ri Pedro, xujik' ok'ej.\x * \xo 22:62 \xt Ez. 7:16; 2 Co. 7:9, 10.\x* \s1 Ri yechajin richin ri Jesús yetze'en chirij y niquich'ey \r (Mt. 26:67, 68; Mr. 14:65) \p \v 63 Ri achi'a' ri yechajin richin ri Jesús, yetze'en chirij y niquich'ey.\x * \xo 22:63 \xt Sal. 69:4; Is. 50:6; 52:14.\x* \v 64 Xquitz'apij ruvech riq'uin jun tziek, niquiya' k'a' chupalaj, y niquic'utula-apu che: Tavila' achique yech'eyon avichin, yecha'. \p \v 65 Q'uiy tak tzij niquibila' chupalaj. \s1 Ri Jesús c'o chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar \r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Jn. 18:19-24) \p \v 66 Tok xsakar-pe, xquimol-qui'\x * \xo 22:66 \xt Sal. 2:1, 2; 22:12, 16; Mt. 27:1; Hch. 4:26.\x* ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, xquic'uaj-apu ri Jesús ri achique lugar niquimol-vi-qui' richin niqui'en gobernar, y quire' xqui'ij che: \v 67 Ta'ij chike: ¿Ja rat ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic rutinamit? xecha' che. Ri Jesús xu'ij chique: Si nin-ij chive chi ja yin ri', man yininimaj ta. \v 68 Y si c'o ninc'utuj chive, rix man jun xti'ij-pe chuve, ni man xquinisok'opij ta e. \v 69 Pero ja vacami nitiquer-e chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquinetz'uye' pa ru-derecha\x * \xo 22:69 \xt Sal. 110:1; He. 1:3; 8:1.\x* ri Dios ri achique lugar c'o-vi nimalaj ruchuk'a', xcha'. \p \v 70 Jac'ari' tok conojel xec'utun-apu che: ¿Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios? xecha'. Rix mismo yix-in chi quiri', xcha' ri Jesús chique. \p \v 71 Y rije' xqui'ij: ¿Achique chic más sujunic koyo'en chirij ri achi re'? Roma ja roj mismo riq'uin kaxiquin xkac'axaj ri xu'ij, xecha'. \c 23 \s1 Tok ri Jesús c'o chuvech ri Pilato \r (Mt. 27:1, 2, 11-14; Mr. 15:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Quebuchma'y xecataj-e conojel, xquiq'uen-e ri Jesús richin xequijacha' pa ruk'a' ri gobernador Pilato. \v 2 Chiri' chuvech ri gobernador, niquisujuj-apu\x * \xo 23:2 \xt Sal. 35:11; 64:3-6.\x* ri Jesús, y quire' c'a niqui'ij-apu: Roj katz'eton chi ri achi re' nuya' quino'oj vinak, nubila' chique chi can man tiquitoj ri impuestos che ri rey César.\x * \xo 23:2 \xt Mt. 22:21.\x* Nu'ij chi rija' jun rey,\x * \xo 23:2 \xt Jn. 19:12; Hch. 17:7.\x* y chi ja rija' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, yecha'. \p \v 3 Jac'a ri Pilato xuc'utuj che: ¿Ja rat ri Rey quichin ri israelitas? xcha'. Ja', quiri',\x * \xo 23:3 \xt Mt. 27:11; 1 Ti. 6:13.\x* achel ri na'ij, xcha' ri Jesús. \p \v 4 Jac'ari' tok ri Pilato xu'ij chique ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y chique conojel ri quimolon-apu-qui' chiri': Yin man jun ch'o'oj ninvil chirij ri jun achi re',\x * \xo 23:4 \xt 2 Co. 5:21; 1 P. 2:22.\x* xcha'. \p \v 5 Pero rije' xa más riq'uin cuchuk'a' niquisujuj-apu y niquibila-apu: Rija' pa ronojel tinamit richin ri Judea yerutijoj-vi ri vinak richin eruyacon. Chila' pa Galilea rutz'ucun-vi-pe ri quiri' nubanala', y vacami ja xuka vave' pa tinamit Jerusalem, xecha-apu. \s1 Ri Jesús neyo'ox chuvech ri Herodes \p \v 6 Tok ri Pilato xrac'axaj chi ri Jesús pa departamento Galilea elenak-vi-pe, rija' xuc'utuj si aj-Galilea. \v 7 Tok xbix che chi ja', rija' xu'ij chi tejach ri Jesús pa ruk'a' ri Herodes ri yec'ojon ri vinak pa Galilea,\x * \xo 23:7 \xt Lc. 3:1.\x* tuc'ul ri Herodes c'o yan chic chiri' pa tinamit Jerusalem chupan tak ri k'ij ri'. \v 8 Tok ri Herodes xutz'et ri Jesús, jani na xquicot ránima, roma riq'uin ri rac'axan\x * \xo 23:8 \xt Mt. 14:1; Mr. 6:14; Lc. 9:9.\x* chirij, c'o chic chi k'ij rurayin chi nutz'et ruvech. Bala ta nrojo' chi ri Jesús nu'on jun milagro chuvech. \v 9 Jalajoj xeruc'utula' ri Herodes che, pero ri Jesús man jun rutzolic rutzij xu'on. \v 10 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley yesiq'uin niquisujuj-apu ri Jesús. \v 11 Jac'ari' tok ri Herodes junan quiq'uin ri ru-soldados xuya' jun tziek nitz'intz'ot chirij ri Jesús richin nitze'en chirij y man jun ruk'ij\x * \xo 23:11 \xt Is. 53:3.\x* nu'on che. C'ajari' xutzolij chic e che ri Pilato. \v 12 Ri Pilato y ri Herodes c'o oyoval chiquivech ri rubanon-pe, pero ja k'ij ri' xech'o chic chiquivech.\x * \xo 23:12 \xt Hch. 4:27.\x* \s1 Ri Pilato nujach-e ri Jesús richin nicamises \r (Mt. 27:15-26; Mr. 15:6-15; Jn. 18:38–19:16) \p \v 13 Jac'ari' tok ri Pilato xeroyoj ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y ri tinamit, \v 14 y xu'ij chique: Rix xu'iya' ri Jesús pa nuk'a', y nisujuj chi nuyala' quino'oj vinak. Pero chivech rix mismo xinc'utuj-vi che, y yin nintz'et chi xa man jun chique ri achel ni'ij rix erubanon.\x * \xo 23:14 \xt Dn. 6:4.\x* \v 15 Nis-ta ri Herodes manak achique xril chirij tok xixintak-e riq'uin. Chiri' nik'alajin-vi chi ri achi re' man jun achique rubanon richin quiri' nitak pa camic. \v 16 Vacami c'a, xtin-ij chi tich'ay\x * \xo 23:16 \xt Hch. 5:40, 41.\x* y c'ajari' xtincol-e, xcha'. \p \v 17 Ri Pilato nrojo' man nrojo', juna-juna' nucol-e jun preso chupan ri nimak'ij pascua. \v 18 Pero ri vinak junan quitzij xqui'ij-apu riq'uin cuchuk'a': ¡Tacamisaj la achi c'o-apu chavech y tasok'opij-e ri Barrabás chikavech!\x * \xo 23:18 \xt Hch. 3:14.\x* xecha'. \p \v 19 Ri Barrabás re' tz'apel pa cárcel roma xcataj chirij ri gobierno richin ri tinamit, y roma rubanon camic. \v 20 Jun bey chic ri Pilato xch'o-pe chique ri vinak, roma nrojo' nucol-e ri Jesús. \v 21 Pero rije' xech'o chic apu riq'uin cuchuk'a', y xqui'ij: ¡Ticamises chuvech cruz! ¡Ticamises chuvech cruz! yecha-apu. \p \v 22 Chi rox (mul, paj) ri Pilato xu'ij-pe chique: Pero, ¿achique mac rubanon ri achi re' chivech? Roma yin man jun ch'o'oj ninvil chirij chi can ta utz nitak pa camic. Romari' xtintak-e richin nich'ay y c'ajari' xtincol-e, xcha'. \p \v 23 Jac'a ri vinak y ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas man yetane' ta ka, xa más riq'uin cuchuk'a' niquic'utuj-apu chi tirip ri Jesús chuvech cruz. Can nik'alajin chi ja ri quitzij rije' ri xtech'acomaj. \v 24 Jac'ari' tok ri Pilato xu'ij chi ti'an ri niquic'utuj-apu ri vinak,\x * \xo 23:24 \xt Hch. 3:14.\x* \v 25 y xucol-pe ri achi tz'apel roma xcataj chirij ri gobierno y rubanon camic, achel ri niquic'utuj-apu. Jac'a ri Jesús xujach-e richin ti'an che achel nicajo' ri vinak.\x * \xo 23:25 \xt Pr. 17:15.\x* \s1 Ri rucamic ri Jesús chuvech cruz \r (Mt. 27:32-56; Mr. 15:21-41; Jn. 19:17-30) \p \v 26 Tok ri soldados ja quic'amon-e ri Jesús, (xquitz'om, xquichop) jun achi rubinan Simón aj pa tinamit Cirene tzolijnak-pe pa juyu', y chirij c'a ri Simón re' xquiya-vi-e ri cruz richin tuc'uaj chirij ri Jesús. \p \v 27 Y man juba' ta oc vinak ebenak chirij, y ec'o ixoki' ri nicok'ej y niquibisoj ri Jesús ebenak. \v 28 Jac'a ri Jesús xtzu'un can chirij, y xu'ij chique: Ixoki' aj-Jerusalem, man quinivok'ej yin, xa tivok'ej-ivi' rix, y que'ivok'ej ri ival. \v 29 Roma xque'uka k'ij tok xti'ix chi utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ixoki' man e'alanel ta, ri man jun bey xc'uje' ac'ual chiquik'a', y nis-ta jun bey xtz'uman jun ac'ual choquic'u'x.\x * \xo 23:29 \xt Lc. 21:23.\x* \v 30 Chupan tak ri k'ij ri' ec'o xquech'o chique ri chovon tak juyu' y xtiquibila': Quixtzak-pe chikij, xquecha'. Y xquech'o chique ri cocoj tak juyu' y xtiquibila': Kojimuku', xquecha'.\x * \xo 23:30 \xt Is. 2:19; Os. 10:8; Ap. 6:16; 9:6.\x* \v 31 Roma si chuve yin ri yin achel jun che' rex ni'an chi nink'asaj k'axomal, tinojij na pe achique xti'an chique ri e'achel chaki'j tak che',\x * \xo 23:31 \xt Pr. 11:31; Ez. 20:47; 21:3, 4; 1 P. 4:17.\x* xcha' ri Jesús. \p \v 32 (Chuka', ka) ec'amon-e ca'i' elek'oma' junan riq'uin ri Jesús richin ye'ecamises.\x * \xo 23:32 \xt Is. 53:12.\x* \v 33 Tok (xe'apon, xe'ebos) chupan ri lugar ri ni'ix lugar\x * \xo 23:33 \xt He. 13:12.\x* richin rubakil (rujolon, ruvi') ámna che, ri soldados xquibajij ri Jesús y ri ca'i' elek'oma' chuvech qui-cruz. Chi tak rutzalanen ri Jesús xequiya-vi ri elek'oma'. Quiri' xqui'en ri soldados. \v 34 Jac'a ri Jesús xu'ij: Nata' Dios, que'abana' perdonar,\x * \xo 23:34 \xt Mt. 5:44; Hch. 7:60; 1 Co. 4:12.\x* roma man queteman ta\x * \xo 23:34 \xt Hch. 3:17.\x* achique yetajin riq'uin, xcha'. Y chuvi' etz'anen xquijach-vi-e ri rutziak chiquivech. \v 35 Jani na chi vinak yetz'eto-apu\x * \xo 23:35 \xt Sal. 22:17; Zac. 12:10.\x* richin ri Jesús, y hasta ri yebano gobernar chiquicojol ri israelitas yetze'en-apu chirij, y niquibila': Rija' xerucol ch'aka' chic. Vacami tucolo-ri' ruyon, si kitzij chi ja rija' ri cha'on-pe roma ri Dios y takon-pe chucolic rutinamit, yecha'. \p \v 36 Ja jun ri soldados yetze'en-apu chirij ri Jesús. Yejel-apu riq'uin, niquisuj-apu ch'amilaj vino che, \v 37 y niquibila-apu che: Si ja rat ri Rey quichin ri israelitas, tacolo-avi' ayon, yecha'. \p \v 38 Chutza'n e ri cruz, chuvech jun pedazo tabla, c'o tz'iban pa griego, pa latín y pan hebreo. Ri tz'iban quire' nu'ij: JARE' RI REY QUICHIN RI ISRAELITAS. \p \v 39 Pero jun chique ri ca'i' elek'oma' ri ec'o chuvech qui-cruz, quire' tzij ri xu'ij-apu che ri Jesús: Si kitzij chi ja rat ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, tacolo-avi' ayon y kojacolo' roj, xcha'. \p \v 40 Jac'a ri jun chic elek'on xa xuch'olij, y xu'ij che: Rat ratc'o chupan ri mismo k'axomal junan kiq'uin, y, ¿nis-ta man naxi'ij ta avi' chuvech ri Dios? \v 41 Rat y yin can utz ri ni'an chike, roma ja nikatoj ronojel ri man utz ta kabanalo'n. Pero rija' man jun rumac. \p \v 42 Jac'ari' xu'ij-apu che ri Jesús: Quinac'uxlaj c'a tok na'an chic gobernar\x * \xo 23:42 \xt He. 1:3; 8:1.\x* pa ruvi' ronojel, xcha'. \p \v 43 Y ri Jesús xu'ij che: Kitzij nin-ij chave: Vacami mismo yatec'uje' viq'uin chupan ri lugar jabel (nic'ases, ch'u'l),\x * \xo 23:43 \xt Ap. 2:7.\x* xcha'. \p \v 44 Pa nic'aj k'ij cami chiri', xk'uk'umer ruvech ronojel ri roch'ulef, y c'a richin a las tres xk'ak'ij xq'uis-e ri k'eku'n. \v 45 Ri k'ij xk'uk'umer ruvech, y ri pinilaj tziek ri achok che jachon-vi rupan ri racho ri Dios, xel pa nic'aj. \v 46 Jac'ari' tok ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij: Nata', pan ak'a'\x * \xo 23:46 \xt Sal. 31:15.\x* ninjach-vi ri vánima, xcha'. Tok ru'in chic quiri', jari' (xcom, xquen). \p \v 47 Jac'a ri uc'uay quichin ri soldados tok xutz'et ri xbanataj, xuya' ruk'ij ri Dios, y xu'ij: Can kitzij vi chi ri achi re' jun chojmilaj achi, xcha'. \p \v 48 Chi nimalaj conojel ri ec'o-apu chiri', tok xquitz'et ri xbanataj, jani na xk'axo cánima y romari' niquitinila-ka roquic'u'x\x * \xo 23:48 \xt Lc. 18:13.\x* xetzolij. \v 49 Jac'a conojel ri queteman ruvech ri Jesús, y ri ixoki' ri c'a pa Galilea quitzekle'en-vi-pe, niquitz'et-apu chi naj\x * \xo 23:49 \xt Sal. 38:11.\x* ri najin chiri'. \s1 Ri Jesús xmuk \r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Jn. 19:38-42) \p \v 50 C'o c'a jun achi rubinan José, aj pa tinamit Arimatea, jun tinamit richin ri Judea. Ri José re' jun chique ri achi'a' junan niqui'en gobernar chiquicojol ri israelitas, y jun utzulaj y chojmilaj achi. \v 51 Rija' riq'uin ronojel ránima royo'en\x * \xo 23:51 \xt Lc. 2:25, 38.\x* ri k'ij tok ja ri Dios xtibano gobernar pa ruvi' ronojel, y man juba' junan rutzij xu'on quiq'uin ri (rachbil, rach'il) ri junan niqui'en gobernar, riq'uin ri xecanaj chiquivech pa ruvi' ri Jesús, nis-ta riq'uin ri achique rubeyal xquicanoj richin xquiya' pa camic.\x * \xo 23:51 \xt Gn. 37:21, 22; 42:21, 22; Ex. 23:2; 1 Ti. 5:22.\x* \v 52 Xbe c'a ri José riq'uin ri gobernador Pilato, xuc'utuj ri ru-cuerpo ri Jesús richin numuk. \v 53 Tok ri José rukasan chic pe ru-cuerpo ri Jesús chuvech cruz, xubolkotij-e pa jun tziek, y xberuya' can chupan jun jul c'oton-apu chuvech jun juyu' ruyon abaj, ri c'a man jani tiyo'ox ámna chupan.\x * \xo 23:53 \xt Is. 53:9.\x* \v 54 Ri k'ij ri', ri israelitas niquibanala' can rubanic\x * \xo 23:54 \xt Mt. 27:62.\x* ronojel ri nic'atzin chi niqui'en na'ey chi nitiquer-ka ri k'ij richin uxlanen. \p \v 55 Pero ri ixoki' ri c'a pa Galilea epetenak-vi chirij ri Jesús,\x * \xo 23:55 \xt Lc. 8:2, 3.\x* tok xc'amer-e ri ru-cuerpo, xquitzekle'ej-e, y xquitz'et can ri jul ri xyo'ox-vi,\x * \xo 23:55 \xt Mr. 15:47.\x* y ri achel x-an can che. \v 56 Tok xetzolij chi tak cacho, xequibanala' rubanic jubulaj tak ak'on y aceite richin nequiya' chirij ri cuerpo,\x * \xo 23:56 \xt Mr. 16:1.\x* pero xe'uxlan chupan ri k'ij richin uxlanen,\x * \xo 23:56 \xt Ex. 20:10; Is. 56:2, 6; 58:13; Jer. 17:24.\x* achel nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. \c 24 \s1 Ri Jesús xc'astaj-e chiquicojol ri anima'i' \r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Cumaj-cumaj yan sakar chupan ri na'ey k'ij richin ri semana, ri ixoki' xebe c'a chuchi' ri jul ri yo'on-vi can ri Jesús. Rije' quic'amalo'n-e ri jubulaj tak ak'on ri quibanon-e rubanic, y ec'o ch'aka' chic ixoki' ri ebenak chiquij. \v 2 Tok (xe'apon, xe'ebos), xquitz'et chi ri abaj ri achok che tz'apin-vi can ruchi' ri jul, xa elesan-e. \v 3 Rije' xe'oc-apu chupan ri jul, pero ri ru-cuerpo ri Ajaf Jesús xa man jun chic. \v 4 Romari' man niquil ta achique niquinojij, y c'a quiri' na yetajin chunojixic, jari' tok xe'epapo' quiq'uin ca'i' achel achi'a' nitz'intz'ot quitziak. \v 5 Ri ixoki' xeluque-ka pan ulef roma quixi'in-qui', y ri achel achi'a' xqui'ij chique: ¿Achique roma chiquicojol anima'i' nicanoj-vi ri q'ues?\x * \xo 24:5 \xt 1 Ti. 1:17; Ap. 1:18.\x* \v 6 Ri ru-cuerpo man c'o ta chic vave'. Rija' xc'astaj-e. Tuka chi'ic'u'x ri xu'ij chive tok c'a c'o na chila' pa Galilea. \v 7 Rija' quire' ru'in: Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, can xquijach na vi pa quik'a' aj-mac. Xquicamises chuvech cruz, y chi rox k'ij xquic'astaj-pe.\x * \xo 24:7 \xt Mt. 16:21; Mr. 8:31; Lc. 9:22.\x* Quiri' ru'in ri Jesús, xecha' ri achel achi'a'. \p \v 8 C'ajari' xuka chiquic'u'x\x * \xo 24:8 \xt Jn. 2:22.\x* ri ixoki' ri ch'abel ri ru'in can ri Jesús. \v 9 Jac'ari' xe'el-pe chuchi' ri jul, xquitzijoj ronojel ri xquitz'et chique ri once apóstoles y chique ri quimolon-qui' quiq'uin.\x * \xo 24:9 \xt Mr. 16:10.\x* \v 10 Ri xe'eyo'on rutzijol chique ri apóstoles, ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María rute' ri Jacobo, y ch'aka' chic ixoki'.\x * \xo 24:10 \xt Lc. 8:3.\x* \v 11 Pero pa quivech ri apóstoles, xa nojin tak tzij ri yequibila' ri ixoki', y man xequinimaj ta.\x * \xo 24:11 \xt Lc. 24:41.\x* \p \v 12 Xcataj c'a e ri Pedro, junanin xbe chuchi' ri jul. Tok xtzu'un-apu chupan, xe chic ri tziek xutz'et chiri'. Jac'ari' ruyon xtzolij-e, pero jani na nunojila' rij ri xbanataj. \s1 Ri xbanataj quiq'uin ca'i' tzekle'ey richin ri Jesús tok ebenak chupan ri bey ri ni'e pan aldea Emaús \r (Mr. 16:12, 13) \p \v 13 Chupan c'a ri k'ij ri', c'o ca'i' tzekle'ey richin ri Jesús ebenak chupan ri bey ri ni'e pan aldea Emaús, ri c'o cami once kilómetros quicojol riq'uin ri tinamit Jerusalem. \v 14 Rije' niquitzijola' chiquivech\x * \xo 24:14 \xt Dt. 6:7.\x* ri xbanataj pa Jerusalem ebenak.\x * \xo 24:14 \xt Mal. 3:16.\x* \v 15 Y c'a quiri' na yetzijon y niquic'utula' chiquivech ri xbanataj chiri', jari' tok xjel-apu ri Jesús y junan xbe quiq'uin. \v 16 Pero ri ca'i' achi'a' ri' c'o banayon chique chi man niquetemaj ta ruvech ri Jesús.\x * \xo 24:16 \xt 2 R. 6:18, 20; Jn. 20:14; 21:4.\x* \v 17 Jac'ari' xuc'utuj ri Jesús chique: ¿Achique c'a ri nitzijoj chivech ri rix petenak? Y, ¿achique roma yixbison? \p \v 18 Jun chique rije' rubinan Cleofas,\x * \xo 24:18 \xt Jn. 19:25.\x* quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Man jun la'k vinak ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalem ri man ta reteman ri achique xbanataj chupan ri ca'i-oxi' k'ij can. ¿Achel chi rat man aveteman ta? xcha'. \p \v 19 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achique ri xbanataj c'a? \p Rije' xqui'ij: Ri x-an che ri Jesús aj-Nazaret, jun profeta ri xk'alajin chiquivech ri vinak y chuvech ri Dios chi can c'o ruchuk'a' roma ri milagros\x * \xo 24:19 \xt Jn. 3:2; 6:14; Hch. 2:22.\x* ri xerubanala' y roma ri ch'abel ri xutzijoj. \v 20 Pero ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' junan niqui'en gobernar ri katinamit, xquic'utuj rucamic y xqui'ij chi tibajix chuvech cruz.\x * \xo 24:20 \xt Mt. 27:1, 2, 20.\x* \v 21 Jac'a roj can cukul kac'u'x riq'uin chi ja rija' xkojelesan pa quik'a' ri ec'o pa kavi' roj israelitas.\x * \xo 24:21 \xt Hch. 1:6.\x* Y vacami man keteman ta achique xtika'an, roma ja yan chic oxi' k'ij riq'uin re' ticamises. \v 22 Pero ec'o ixoki' chikacojol ri cumaj yan\x * \xo 24:22 \xt Mt. 28:1, 8; Mr. 16:1, 2, 10; Jn. 20:1, 2.\x* xebe chuchi' ri jul, y xojequixibij. \v 23 Roma xqui'ij chike chi ri ru-cuerpo ri Jesús man c'o ta chic chiri' pa jul, y chi c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquivech, y chi ri ángeles xqui'ij chi ri Jesús xc'astaj-e. \v 24 Romari' ec'o chike roj ri xebe chuchi' ri jul,\x * \xo 24:24 \xt Lc. 24:12; Jn. 20:3.\x* y can achel ri xqui'ij ri ixoki', can quiri' vi xquil, pero ri Jesús man xquitz'et ta ruvech. \p \v 25 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: ¡Ah! Rix achel xan rubanon ri ivánima. Hasta ri vacami man jani tinimaj ri qui'in can ri profetas ojer. \v 26 Rije' qui'in can chi ri Jun ri nutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit can nuk'asaj na vi k'axomal,\x * \xo 24:26 \xt Hch. 17:3.\x* y c'ajari' nic'uje' chic ruk'ij chila' chicaj,\x * \xo 24:26 \xt Fil. 2:6-11; 1 P. 1:11.\x* xcha' chique. \p \v 27 Jac'ari' xutzijoj-apu chique ri nu'ij ri ruch'abel ri Dios pa ruvi' rija'. Xutz'uc-e riq'uin ri erutz'iban can ri Moisés,\x * \xo 24:27 \xt Gn. 3:15; Nm. 21:9.\x* c'ajari' xch'o pa ruvi' ri quitz'iban can ri ch'aka' chic profetas ojer.\x * \xo 24:27 \xt Sal. 16:9, 10; Jer. 23:5; Ez. 34:23; Dn. 9:24.\x* \p \v 28 Y tok nakaj chic ec'o-vi che ri aldea Emaús, ri Jesús xu'on chi choj nik'ax. \v 29 Pero rije' xqui'ij che chi tic'uje-ka ri lugar ri yec'uje-vi-ka rije', y romari' xqui'ij: Cac'uje-ka vave', roma ri k'ij xka yan ka, y nik'uk'umer yan pe, xecha'. Jac'ari' xoc-apu ri pa jay richin nic'uje-ka chiri'. \v 30 Jac'a tok xtz'uye-apu chuchi' ri mesa quiq'uin ri ca'i' achi'a' ri', ri Jesús xuq'uen-apu jun pan, xumatioxij c'a che ri Dios, xuper c'a y xuya' chique. \v 31 C'ajari' achel xjakataj quivech, y xquetemaj ruvech chi ja ri Jesús ri c'o quiq'uin. Pero tok xquitz'et, man jun chic quiq'uin. \v 32 Rije' niquibila' chiquivech: Can nuna-vi ri kánima tok nitzijon chike roj petenak, riq'uin ri nuk'alajrisaj chikavech ruchojmil ri ruch'abel ri Dios, yecha'. \p \v 33 Xecataj c'a e chuchi' ri mesa, xetzolij pa tinamit Jerusalem, y quimolon-qui' ri once discípulos xequil junan quiq'uin ri más chic tzekle'ey richin ri Jesús. \v 34 Jac'a ri quimolon-qui' xqui'ij chique: Ri Ajaf Jesús can kitzij chi xc'astaj yan e, y xuc'ut yan ri' chuvech ri Simón.\x * \xo 24:34 \xt 1 Co. 15:5.\x* \p \v 35 Jari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apu ri achique xbanataj quiq'uin tok ebenak chupan ri bey ri ni'e pan Emaús, chi rije' xquetemaj ruvech ri Jesús tok xuper ri pan chiquivech. \s1 Ri Jesús nuc'ut-ri' chiquivech ri ru-discípulos \r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Jn. 20:19-23) \p \v 36 C'a yetzijon na ri quimolon-qui' pa ruvi' ri xebanataj, tok xbepapo' ri Jesús pa quinic'ajal, y xu'ij chique: Ri uxlanen ri petenak riq'uin ri Dios tic'uje' c'a pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'. \p \v 37 Jac'a rije' xa xquixi'ij-qui',\x * \xo 24:37 \xt Mt. 14:26; Mr. 6:49.\x* roma niquinojij chi xa jun ámna ri niquitz'et. \v 38 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi' y jalajoj ninojij-ka pa tak ivánima chuvij? \v 39 Que'itz'eta' ri nuk'a-vakan, can ja vi yin. Quinitz'eta', (quinitz'ama', quinichapa'), roma jun espíritu manak ruch'acul, manak rubakil achel ri yinitz'et-pe, xcha' ri Jesús chique. \p \v 40 Tok xu'ij quiri' chique, xeruc'ut ri ruk'a-rakan chiquivech. \v 41 Jac'a rije' roma yequicot man niquinimaj ta chi ja ri Jesús ri c'o-apu quiq'uin, ni man niquil ta achique niquinojij. Romari' ri Jesús xuc'utuj si chiri' manak juba' achique richin nitij. \p \v 42 Jari' tok xquiya' juba' sa'on quer che, y cab c'o pa cera. \v 43 (Xutz'om, xuchop) c'a apu rija' y chiquivech xutij-vi.\x * \xo 24:43 \xt Hch. 10:41.\x* \v 44 Jac'ari' xu'ij chique: Ri xebanataj chupan ri ca'i-oxi' k'ij re', jare' ri nuyo'on-pe rutzijol chive na'ey chuvech ri nucamic, y vacami nincamuluj chic rubixic chive, chi can xc'atzin na vi chi xebanataj ri tz'iban can pa ruvi' ri nuc'aslen yin, achel nilitaj chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, chupan ri quitz'iban can ri profetas ojer y chupan ri Salmos.\x * \xo 24:44 \xt Mt. 16:21; Mr. 8:31, 32; 9:31; Lc. 18:31-33.\x* \p \v 45 C'ajari' xu'on chique chi (xk'ax, xno') chiquivech\x * \xo 24:45 \xt Hch. 16:14; 2 Co. 4:6.\x* ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios. \v 46 Y xu'ij c'a chique: Can tz'iban-vi can y romari' xc'atzin chi ri Jun ri xutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit, chuvi' k'axomal xcamises-vi, y chi rox k'ij xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', \v 47 y chi pa rubi' rija' titzijos-vi chique conojel quivech vinak\x * \xo 24:47 \xt Sal. 22:27; Is. 49:6.\x* chi nic'atzin niquijal quino'oj y niquiya' can ri quimac, y quiri' ri Dios yeru'on perdonar.\x * \xo 24:47 \xt Jer. 31:34; Dn. 9:24; Hch. 13:38; 1 Jn. 2:12.\x* Y bin can chi vave' pa Jerusalem nitiquer-vi-e rutzijosic. \v 48 Rix ri xitz'et ronojel re', titzijoj ri xitz'et.\x * \xo 24:48 \xt Hch. 1:21, 22.\x* \v 49 Jac'a yin, can xtintak-vi-pe ri rusujun ri Nata' Dios chi nuya-pe chive. Pero quixc'uje' pa Jerusalem, c'a ja tok xtiyo'ox chive ri ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 24:49 \xt Is. 44:3; Jl. 2:28; Jn. 14:16, 17; 15:26; Hch. 1:4, 5.\x* ri xtika-pe chicaj, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús nitzolij-e chicaj \r (Mr. 16:19, 20) \p \v 50 C'o c'a jun k'ij ri Jesús xerelesaj-e ri ru-discípulos ri pa Jerusalem, y xeruc'uaj pan aldea Betania. Chiri' xeruyec ri ruk'a' chicaj y xuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi'. \v 51 Y tok ja nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi' chiri', xujach-e-ri' quiq'uin, y ja nijoto'ex-e chicaj benak.\x * \xo 24:51 \xt 2 R. 2:11; Ef. 1:20.\x* \v 52 Jac'a ri discípulos ejupul pan ulef xquiya' ruk'ij ri Jesús,\x * \xo 24:52 \xt Mt. 28:9, 17.\x* y jani na yequicot xetzolij pa tinamit Jerusalem. \v 53 K'ij-k'ij ec'o pa racho ri Dios,\x * \xo 24:53 \xt Hch. 2:46.\x* niquiya' ruk'ij y niquinimirisaj rubi'. Amén.