\id JHN KMJN1-21.SCR SAN JUAN CAK SUR CENTRAL 2,005 junio 10 \h San Juan \toc1 San Juan \toc2 Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan \toc3 Jn. \mt1 Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan \c 1 \s1 Ri Jun ri achok riq'uin niketemaj-vi ri c'o pa ránima ri Dios xoc vinak \p \v 1 Tok xtiquer-pe ronojel, can c'o chic vi ri Jun\x * \xo 1:1 \xt Ap. 19:13.\x* ri achok riq'uin niketemaj-vi ri c'o pa ránima ri Dios. Rija' xa jun rubanon riq'uin ri Dios,\x * \xo 1:1 \xt Jn. 10:30.\x* y can Dios vi. \v 2 Na'ey chi xc'uje' ri roch'ulef, rija' can xe vi jun rubanon riq'uin ri Dios. \v 3 Y roma rija' tok xc'uje' ronojel, y man jun ri banon ri man ta rija' banayon.\x * \xo 1:3 \xt 1 Co. 8:6; Col. 1:15, 16; He. 1:2.\x* \v 4 Ri c'aslen\x * \xo 1:4 \xt Jn. 8:12; 11:25; 1 Jn. 5:11.\x* can riq'uin vi rija' c'o-vi-pe, y ja c'aslen ri' sakil richin quic'aslen ri vinak. \v 5 Ri Sakil re' niyic'an pa k'eku'n, y ri k'eku'n man tiquernak ta ruchupun. \p \v 6 C'o c'a jun achi rubinan Juan ri xtak-pe\x * \xo 1:6 \xt Mal. 3:1.\x* roma ri Dios. \v 7 Rija' xpe richin xuruya' rutzijol ri Sakil, richin quiri' conojel tiquiya' cánima riq'uin ri Sakil ri nutzijoj. \v 8 Pero mana-ta ri Juan ri Sakil;\x * \xo 1:8 \xt Hch. 13:25.\x* xaxe xuruya' rutzijol ri Sakil. \p \v 9 Ja tiempo ri' nijel-pe choch'ulef ri kitzij Sakil ri nibano sakil pa cánima conojel vinak.\x * \xo 1:9 \xt Is. 49:6.\x* \v 10 Ri Sakil ri' xc'uje' choch'ulef ri banon roma rija'\x * \xo 1:10 \xt 1 Co. 8:6.\x* mismo, pero ri ec'o choch'ulef man xquiya' ta pa cuenta (achique, acu'x) rija'. \v 11 Xuc'uje' chiquicojol ri rutinamit, pero rije' man xquic'ul ta ruvech. \v 12 Jac'a ri xec'ulu ruvech y xcuke' quic'u'x riq'uin, xu'on chique chi c'o quik'a' richin ye'oc ralc'ua'l ri Dios.\x * \xo 1:12 \xt Ro. 8:15; Gá. 3:26.\x* \v 13 Pero ri rutz'uquic ri c'aslen quichin ri ye'oc ralc'ua'l, man nipe ta riq'uin quiquiq'uel vinak, ni man riq'uin ta nicajo' niqui'en ri te'ej-tata'aj, nis-ta roma jun tata'aj nurayij chi nic'uje' ralc'ua'l. Roma rutz'uquic ri c'aslen re' riq'uin ri Dios petenak-vi.\x * \xo 1:13 \xt Jn. 3:3, 5-7.\x* \p \v 14 Y ri Jun ri achok riq'uin niketemaj-vi ri c'o pa ránima ri Dios, xoc vinak achel roj.\x * \xo 1:14 \xt Ro. 1:3; Col. 2:9; He. 2:14.\x* Rija' xc'uje' chikacojol y roj xkatz'et ri nimalaj ruk'ij\x * \xo 1:14 \xt Is. 40:5.\x* ri can richin vi ri juney Ruc'ajol ri Dios ri can nojnak-pe ri kitzij y ri ru-favor ri Dios pa ránima. \v 15 Ri Juan can ruyo'on-vi-pe rutzijol y riq'uin ruchuk'a' quire' ru'in chique ri vinak: Jare' ri Jun ri nuyo'on-pe rutzijol chive, tok xin-ij: Ri Jun ri xtuka chuvij yin, más c'o ruk'ij chinuvech, roma rija' can c'o chic vi na'ey chinuvech yin. \v 16 Quiri' nik'alajin, roma riq'uin rija' kac'ulun-vi ronojel ruvech favores,\x * \xo 1:16 \xt Ef. 1:6.\x* y man xe ta jun bey ruyo'on-pe pa kavi', xa can quitzeklelo'n-pe-qui' yeruya-pe pa kavi'. \v 17 Ri Dios ja ri Moisés xucusaj richin xuya-pe ri ley chike. Jac'a richin xuk'alajin ri ru-favor\x * \xo 1:17 \xt Ro. 5:21.\x* y ri kitzij,\x * \xo 1:17 \xt Jn. 14:6.\x* ja ri Jesucristo ri xucusaj. \v 18 Ri Dios man jun vinak tz'eteyon ruvech,\x * \xo 1:18 \xt Ex. 33:20.\x* xaxe ri juney Ruc'ajol\x * \xo 1:18 \xt 1 Jn. 4:9.\x* ri (nojovex, nojo'ox) roma ri Tata'aj, jari' ri tz'eteyon richin. Y ja ri Ruc'ajol xuk'alajrisan-ka runo'oj ri Dios chikavech vave' choch'ulef. \s1 Ri Juan ri Bautista nuk'alajrisaj ri achique chi achi rija' \r (Mt. 3:11, 12; Mr. 1:7, 8; Lc. 3:15-17) \p \v 19 Ri achi'a' israelitas c'o quik'ij chiri' pa tinamit Jerusalem, xequitak-e achi'a' sacerdotes y achi'a' ri ni'ix levitas chique riq'uin ri Juan ri Bautista richin xquic'utuj che ri (achique, acu'x) rija'. \v 20 Ri Juan man xrevaj ta chiquivech, xa quire' xu'ij chique: Mana-ta yin\x * \xo 1:20 \xt Jn. 3:28.\x* ri Jun ri nitak-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, xcha'. \v 21 Jac'ari' tok ri achi'a' etakon-e xquic'utuj chic che: ¿(Achique, aratcu'x) c'a rat? ¿Mana-ta rat ri profeta Elías ri xc'uje' ojer can? Ri Juan xu'ij chi mana-ta. Xquic'utuj chic c'a jun bey che: ¿Mana-ta rat ri profeta\x * \xo 1:21 \xt Dt. 18:15, 18; Jn. 6:14.\x* ri bin-pe chi nipe? xecha'. Y xu'ij chi mana-ta. \v 22 Jac'ari' tok xqui'ij chic che: Ta'ij c'a chike rat achique chi achi rat, richin jari' neka'ij chique ri etakayon-pe kichin. ¿Achique na'ij-ka chavij rat? xecha'. \v 23 Ja yin ri jun ri ruc'uxlan can ri profeta Isaías tok xu'ij: Pa chakijlaj tz'iran ulef c'o jun xtich'o riq'uin ruchuk'a' y xtubila': Tibana-apu rubanic ri bey ri xtik'ax-vi ri Ajaf, utz-utz tichojmij-apu.\x * \xo 1:23 \xt Is. 40:3.\x* Quiri' xu'ij ri Juan chique. \p \v 24 Ri achi'a' ri etakon-e riq'uin ri Juan, jun botzaj chique ri achi'a' ri ni'ix fariseos chique. \v 25 Rije' quire' chic c'a xquic'utuj che ri Juan: ¿Achique roma ye'aben bautizar ri vinak, tok xa mana-ta rat ri Jun ri nitak-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, ni mana-ta rat ri Elías, ni mana-ta rat ri profeta ri bin can chi nipe? xecha' che. \v 26 Ri Juan xu'ij chique: Yin riq'uin ya' nin-en-vi bautizar, pero chi'icojol rix c'o Jun ri man iyo'on ta pa cuenta (achique, acu'x) rija'. \v 27 Rija' xtipe chuvij yin, y más c'o ruk'ij que chinuvech yin. Y nis-ta richin rusolic ximibel ruxajab, man nuc'ul ta chi ja yin yibano. \v 28 Ronojel re' xbanataj ri chiri' pa Betábara, ri juc'an-apu ruchi' ri rakan-ya' Jordán, ri lugar ri nu'on-vi bautizar ri Juan. \s1 Ja ri Jesús nelesan quimac ri vinak \p \v 29 Chuca'n k'ij ri Juan ri Bautista xutz'et chi ri Jesús choj petenak riq'uin, y rija' quire' xu'ij chique ri quimolon-qui' riq'uin: Titz'eta', jare' ri Alaj Oveja\x * \xo 1:29 \xt Is. 53:7; 1 P. 1:19; Ap. 5:6.\x* richin ri Dios ri nelesan quimac\x * \xo 1:29 \xt 1 Co. 15:3; Gá. 1:4; He. 1:3; 9:28; 1 P. 2:24; 1 Jn. 2:2; Ap. 1:5.\x* ri vinak. \v 30 Jare' ri nutzijon-pe yin chive, tok xin-ij chi chuvij yin xtuka Jun achi más c'o ruk'ij chinuvech, roma rija' can c'o-vi na'ey chinuvech yin.\x * \xo 1:30 \xt Jn. 1:15.\x* \v 31 Yin na'ey man veteman ta (achique, acu'x) rija', jac'a ri vacami, yin riq'uin ya' yen-en-vi bautizar ri vinak, richin quiri' ri israelitas niquetemaj (achique, acu'x) rija'. \v 32 Y quire' chic jun xuk'alajrisaj ri Juan: Yin xintz'et ri Lok'olaj Espíritu chi xulan-pe chicaj achel jun paloma y xc'uje' pa ruvi'.\x * \xo 1:32 \xt Mt. 3:16.\x* \v 33 Pa na'ey yin man veteman ta (achique, acu'x) rija', pero ja ri Dios ri yin takayon-pe richin yen-en bautizar ri vinak riq'uin ya', jari' biyon-pe chuve: Tok xtatz'et jun achi ri nika-pe ri Lok'olaj Espíritu pa ruvi' y nic'uje' riq'uin, jari' ri nibano bautizar riq'uin ri Lok'olaj Espíritu.\x * \xo 1:33 \xt Jn. 20:22; Hch. 1:5.\x* Quiri' ri xu'ij chuve. \v 34 Y yin nin-ij chi nutz'eton chic ruvech, romari' nintzijoj chive chi ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios.\x * \xo 1:34 \xt Mt. 14:33; Jn. 1:49.\x* \s1 Ri na'ey tak ru-discípulos ri Jesús \p \v 35 Chuca'n k'ij ec'o chic chiri' jun bey ri Juan y ca'i' ru-discípulos. \v 36 Tok xutz'et chi ja ri Jesús ri nik'ax-e chiri', ri Juan quire' xu'ij: Titz'eta', ja la' ri Alaj Oveja richin ri Dios, xcha'. \v 37 Ri ca'i' ru-discípulos ri Juan xquic'axaj ri xu'ij, jac'ari' xquitzekle'ej-e ri Jesús. \v 38 Jac'a tok ri Jesús xtzu'un can chirij y xutz'et chi tzekle'en-e coma ri ca'i' ru-discípulos ri Juan, rija' xuc'utuj chique: ¿Achique nicanoj? Rije' xqui'ij: Rabí, roj nikajo' niketemaj achique lugar c'o-vi ri avacho, xecha'. Rabí nu'ij tzij tijonel. \v 39 Jo' c'a, te'itz'eta', xcha' ri Jesús chique. Jac'ari' xebe chirij, xquitz'et ri racho, y roma las cuatro chic, chiri' xec'uje-vi-ka c'a chuca'n k'ij. \v 40 Jun chique ri ca'i' ri xe'ac'axan ri xu'ij ri Juan y xutzekle'ej-e ri Jesús, ja ri Andrés, ri quichak'-quinimal qui' riq'uin ri Simón Pedro. \v 41 Ri Andrés na'ey xucanoj ri Simón ri quichak'-quinimal qui' riq'uin, y tok xril, quire' xu'ij che: ¡Vacami xkil ri Mesías! xcha' che. Mesías, nu'ij tzij jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit. \v 42 Ri Andrés xuq'uen-apu ri Simón riq'uin ri Jesús. Jac'a tok ri Jesús xutz'et ri Simón, quire' xu'ij che: Rat Simón ri ruc'ajol ri Jonás, vacami xtabinaj Cefas, xcha' che. Cefas nu'ij tzij, Pedro. \s1 Ri Jesús yeroyoj ri Felipe y ri Natanael \p \v 43 Chuca'n k'ij, ri Jesús xunojij chi ni'e pa Galilea, y ja k'ij ri' tok rija' xuc'ul ri Felipe,\x * \xo 1:43 \xt Jn. 6:5-7; 12:21, 22; 14:8, 9.\x* y xu'ij che: Jo', quinatzekle'ej, xcha' che. \v 44 Ri Felipe aj-Betsaida, ri quitinamit ri Andrés y ri Pedro. \v 45 Ri Felipe xerucanoj ri Natanael, y tok xril, quire' xu'ij che: Ja xkil ri Jun ri ruc'uxlan can\x * \xo 1:45 \xt Dt. 18:18.\x* ri Moisés chupan ri ley ri xuya' ri Dios che, y ri quic'uxlan can\x * \xo 1:45 \xt Is. 9:6; 53:1-12; Mi. 5:2; Zac. 6:12; 9:9; Mal. 3:1.\x* ri profetas ojer. Y ri' ja ri Jesús aj-Nazaret, ruc'ajol ri José, xcha'. \v 46 Ri Natanael xu'ij che: ¿C'o cami juba' utz ntel-pe pa tinamit Nazaret?\x * \xo 1:46 \xt Jn. 7:41, 42, 52.\x* xcha'. Y ri Felipe xu'ij che: Si man nanimaj ta, jo' tikatz'eta', xcha'. \v 47 Tok ri Jesús xutz'et chi tzalan-pe ri Natanael riq'uin, quire' xu'ij chirij: Tatz'eta' la Natanael. La' kitzij chi jun israelita ri ruyon kitzij ntel pa ránima. \p \v 48 Jac'ari' tok ri Natanael xuc'utuj che ri Jesús: ¿Achel aveteman rat nuno'oj? Ri Jesús xu'ij che: Na'ey chi ri Felipe xateroyoj, yin rat nutz'eton chic chi chuxe' ri jun mata higo ratc'o-vi, xcha' che. \v 49 Ri Natanael xu'ij: Tijonel, ja rat ri Ruc'ajol ri Dios y ja rat ri Rey\x * \xo 1:49 \xt Sal. 2:6; Is. 9:7; Os. 3:5.\x* richin ri tinamit Israel, xcha'. \v 50 Quire' c'a xu'ij ri Jesús che: Rat xanimaj chi ja yin ri Ruc'ajol ri Dios xaxe roma xin-ij chave chi xatintz'et chuxe' ri jun mata higo. Pero c'a c'o na más nima'k tak milagros chuvech re' ri xque'atz'et. \v 51 Y quire' chic xu'ij che: Kitzij-kitzij nin-ij chive chi rix xtitz'et chi ri caj xtijakataj, y ri ángeles richin ri Dios xquexule-xquejote' viq'uin yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xcha'. \c 2 \s1 Ri xbanataj pa jun c'ulubic pa tinamit Caná \p \v 1 Chi rox k'ij, x-an jun c'ulubic pa tinamit Caná chiri' pa departamento Galilea,\x * \xo 2:1 \xt Jn. 4:46.\x* y ri María rute' ri Jesús c'o-apu chiri'. \v 2 Ja jun c'a ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oyox ri pa c'ulubic. \v 3 Y chiri' pa c'ulubic, xa xq'uis ri vino, y ri rute' ri Jesús quire' xu'ij che: Xq'uis ri qui-vino, xcha' che. \v 4 Jac'a ri Jesús xu'ij: Nte', ¿achique roma chuve yin na'ij-vi ri'? Roma ri hora vichin yin man jani tuka,\x * \xo 2:4 \xt Jn. 7:6.\x* xcha' rija'. \v 5 Jac'ari' quire' xu'ij ri rute' ri Jesús chique ri yejachon pa c'ulubic: Ronojel ri xtu'ij ri Jesús chive, tibana', xcha' chique. \v 6 C'o c'a vaki' chovon tak (cucu', k'e'l) chiri', banon che abaj. Chupan tak (cucu', k'e'l) achel ri' niquiya-vi ya' ri israelitas richin niquich'ajch'ojij-qui'\x * \xo 2:6 \xt Mr. 7:3, 4.\x* chuvech ri Dios, achel nu'ij ri qui-ley. Ri (cucu', k'e'l) ri' cajcaj ciento vaso ya' ntoc chupan. \v 7 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri yejachon pa c'ulubic: Que'inojsaj che ya' ri (cucu', k'e'l) re', xcha'. Y rije' xequinojsaj hasta chukul e. \v 8 C'ajari' xu'ij chique: Vacami tipaja-e juba' y te'iya' che ri pa'el chuvech ri nimak'ij, xcha'. Y can quiri' vi xqui'en. \v 9 Jac'a ri pa'el chuvech ri nimak'ij man reteman ta achique lugar c'amon-vi-pe ri vino ri'; xaxe ri xe'epajo-pe ri ya' ri queteman. Pero tok rija' rutojto'en chic ri ya' ri x-an vino che, xroyoj ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic, \v 10 y quire' xu'ij che: Tok c'o jun nimak'ij achel re', conojel vinak ja ri utz vino niquiya' na'ey, y tok siquirnak chic pa quichi' ri ec'o pa nimak'ij, c'ajari' niquiya' jun vino ri man can ta utz. Pero rat man quiri' ta xa'an. Rat xa c'a ja xavelesaj-pe ri vino más utz, xcha'. \v 11 Ja c'a re' ri na'ey milagro ri xu'on ri Jesús, y ja ri pa tinamit Caná ri c'o pa Galilea xu'on-vi. Riq'uin ri' xuc'ut chi rija' can c'o ruk'ij,\x * \xo 2:11 \xt Jn. 1:14.\x* y ri ru-discípulos xcuke' quic'u'x riq'uin. \p \v 12 Tok xq'uis ri nimak'ij richin ri c'ulubic, ri Jesús, ri rute', ri eruchak' y ri ru-discípulos xexule-ka pa tinamit Capernaum, y chiri' xec'uje-vi ca'i-oxi' k'ij. \s1 Ri Jesús yerokotaj-pe ri quibanon c'ayibel che racho ri Dios \r (Mt. 21:12, 13; Mr. 11:15-18; Lc. 19:45, 46) \p \v 13 Nakaj chic c'o-vi ruk'ijul ri quinimak'ij ri israelitas rubinan Pascua,\x * \xo 2:13 \xt Ex. 12:1-14; Nm. 28:16.\x* y ri Jesús xbe pa tinamit Jerusalem.\x * \xo 2:13 \xt Jn. 5:1.\x* \v 14 Chiri' chojay che racho ri Dios etz'uyul-vi xeril ri yec'ayin váquix, ri yec'ayin ovejas, ri yec'ayin palomas, y ri eq'uexoy ruvech méra. \v 15 Y xu'on c'a jun (ch'eyebel, ch'ey-el) riq'uin ca'i-oxi' ruvech colo', xerokotaj-pe conojel, y ja jun ri ovejas y ri váquix xerokotaj-pe. Xujopij c'a can ri quiméra ri eq'uexoy ruvech méra y xuticmayila' can ri qui-mesas. \v 16 Jac'ari' xu'ij chique ri yec'ayin palomas: Que'ivelesaj-e re' vave', y man chic ti'en c'ayibel che racho ri Nata' Dios, xcha'. \v 17 Jac'ari' tok xuka pa quivi' ri ru-discípulos ri ruch'abel ri Dios ri tz'iban can ri quire' nu'ij: Jani na nik'axo ri vánima roma ri yequibanala' ri vinak chupan ri vacho,\x * \xo 2:17 \xt Sal. 69:9.\x* nicha'. \v 18 Y roma ri xu'on ri Jesús pa racho ri Dios, romari' tok ri achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas quire' xqui'ij che: ¿Achique jun retal\x * \xo 2:18 \xt Mt. 12:38.\x* nac'ut chikavech ri nic'utu chi kitzij c'o ak'a' richin xe'avokotaj-e ri vinak vave'? xecha'. \v 19 Y rija' xu'ij chique: Tiyojo' ri racho ri Dios re', y yin xtin-en chi xtipa'e' chic\x * \xo 2:19 \xt Jn. 10:18.\x* chi oxi' k'ij, xcha'. \v 20 Jac'ari' tok ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xqui'ij che ri Jesús: Ri jun jay re', cuarenta y seis juna' xqui'en ri kate-katata' chirij richin xquipaba'. ¿Y rat na'ij chi napaba' chi oxi' k'ij? xecha' che. \v 21 Pero ri racho ri Dios ri xu'ij ri Jesús chique, xa ja ri ru-cuerpo. \v 22 Ja tok c'ason chic pe ri Jesús chiquicojol ri anima'i', jari' xuka pa quivi'\x * \xo 2:22 \xt Jn. 14:26.\x* ri ru-discípulos chi rija' ru'in can re', y xquinimaj chi kitzij ri nu'ij ri ruch'abel ri Dios ri tz'iban can,\x * \xo 2:22 \xt Lc. 24:45.\x* y xquinimaj ri ch'abel ri ru'in can ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús reteman ri c'o pa tak cánima ri vinak \p \v 23 Tok ri Jesús c'o chiri' pa tinamit Jerusalem roma ri nimak'ij pascua, eq'uiy xquinimaj (achique, acu'x) rija' tok xquitz'et ri milagros\x * \xo 2:23 \xt Jn. 3:2; 4:45.\x* ri xeru'on chiquivech. \v 24 Pero ri Jesús man cukul ta ruc'u'x quiq'uin, roma rija' reteman cánima conojel. \v 25 Man nic'atzin ta chi c'o jun ni'in che achique chi c'aslen quic'uan, roma rija' reteman ri achique c'o pa cánima\x * \xo 2:25 \xt 1 S. 16:7; 1 Cr. 28:9; Mt. 9:4.\x* ri vinak. \c 3 \s1 Ri Jesús y ri Nicodemo \p \v 1 C'o c'a jun chique ri achi'a' fariseos c'o ruk'ij chiquicojol ri ruvinak israelitas rubinan Nicodemo.\x * \xo 3:1 \xt Jn. 7:50; 19:39.\x* \v 2 Rija' pa jun xok'ok'a' xbe riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Rabí, roj keteman chi rat, rat jun Tijonel ri takon-pe roma ri Dios.\x * \xo 3:2 \xt Jn. 9:16, 33; Hch. 2:22.\x* Roma xaxe ri c'o Dios riq'uin\x * \xo 3:2 \xt Hch. 10:38.\x* nibano milagros ri achel na'an rat, xcha'. \v 3 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Yin kitzij-kitzij nin-ij chave: Ri man xtalex ta chic jun bey,\x * \xo 3:3 \xt Jn. 1:13; Stg. 1:18.\x* man nitiquer ta ntoc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha'. \v 4 Pero ri Nicodemo xu'ij che ri Jesús: ¿C'o cami che'el nalex chic jun bey jun achi ri xa ri'j chic? ¿C'o cami che'el nu'on chic ka co'ol richin nalex chic jun bey riq'uin ri rute'? xcha'. \v 5 Y ri Jesús xu'ij: Kitzij-kitzij nin-ij chave: Ri man xtuc'uaj ta ri alaxic ri petenak riq'uin ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 3:5 \xt Tit. 3:5.\x* y riq'uin ya', man nitiquer ta ntoc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios. \v 6 Roma ri ye'alex chiquik'a' ri quite-quitata', xaxe ri aj-roch'ulef c'aslen niquic'uaj. Jac'a ri niquic'uaj ri alaxic ri petenak riq'uin ri Lok'olaj Espíritu, can ja ruc'aslen ri Lok'olaj Espíritu niquic'uaj. \v 7 Man jun vi tuna' ri avánima navac'axaj ri xin-ij chave rat, Nicodemo, chi rix nic'atzin chi yixalex chic jun bey. \v 8 Ri cak'ik' jalajoj rubey nik'ax-vi y navac'axaj, pero man aveteman ta achique lugar petenak-vi, y nis-ta aveteman ri ni'e-vi. Quiri' mismo ri niquic'uaj ri alaxic ri petenak riq'uin ri Lok'olaj Espíritu, xcha' ri Jesús. \v 9 Jac'ari' xuc'utuj ri Nicodemo che ri Jesús: ¿Achel c'a nibanataj ri alaxic ri na'ij? \v 10 Quire' c'a xu'ij ri Jesús che: ¿Man aveteman ta achel nibanataj re', y xa rat tijonel chiquicojol ri israelitas? \v 11 Yin kitzij-kitzij nin-ij chave, chi ja ri achique keteman y katz'eton ri nikatzijoj.\x * \xo 3:11 \xt Jn. 3:32.\x* Jac'a rix man ninimaj ta ri nikatzijoj chive. \v 12 Yin xa ja ri yebanataj choch'ulef ri nintzijoj, y rix man nijo' ta ninimaj, y xa ta yich'o chirij ri achique yebanataj chicaj, más c'ayef chi rix ninimaj. \v 13 Nis-ta jun ocunak chila' chicaj, xaxe ri Jun ri kajnak-pe chicaj\x * \xo 3:13 \xt Jn. 6:33; 16:28.\x* richin xalex chiquicojol ri vinak, y can chicaj c'o-vi.\x * \xo 3:13 \xt 1 Co. 15:47.\x* \v 14 Y achel xu'on ri Moisés ojer can pa chakijlaj tz'iran ulef, chi xuya' ruvachibel jun cumatz\x * \xo 3:14 \xt Nm. 21:9.\x* chutza'n jun che' richin xecolotaj ri vinak chuvech ri camic, quiri' mismo yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquijoto'ex chuvech jun che',\x * \xo 3:14 \xt Jn. 8:28.\x* \v 15 richin quiri' xa achique na ri xtuya' ránima viq'uin, man xti'e ta chupan ri camic ri richin jumul, xa xtic'uje' ruc'aslen ri richin jumul.\x * \xo 3:15 \xt Jn. 3:36; 6:40, 47.\x* \s1 Ri Dios nrojo' chi conojel yecolotaj \p \v 16 Roma ri Dios conojel vinak yerojo',\x * \xo 3:16 \xt Ro. 5:8; Tit. 3:4.\x* romari' hasta xutak-pe ri juney Ruc'ajol vave' choch'ulef richin quiri' xa achique na ri nuya' ránima riq'uin, man xti'e ta chupan ri camic ri richin jumul, xa xtic'uje' ruc'aslen\x * \xo 3:16 \xt 1 Jn. 4:9.\x* ri richin jumul. \v 17 Roma ri Dios man xutak ta pe ri Ruc'ajol chuvech ri roch'ulef richin nuruya' castigo pa quivi' ri vinak, xa richin yerucol\x * \xo 3:17 \xt Lc. 9:56; 1 Jn. 4:14.\x* chupan ri quimac. \v 18 Ri nuya' ránima riq'uin ri Ruc'ajol ri Dios, man xtika ta ri castigo pa ruvi'.\x * \xo 3:18 \xt Ro. 8:1.\x* Jac'a ri man nuya' ta ránima riq'uin, ri castigo ri richin jumul can c'o chic pa ruvi', roma man nunimaj ta ri juney Ruc'ajol ri Dios. \v 19 Ri achique roma c'o chic castigo pa ruvi', jare': ri Sakil richin ri Dios xuka choch'ulef,\x * \xo 3:19 \xt Jn. 1:9.\x* pero ri vinak más xcajo' ri k'eku'n que chuvech ri Sakil, roma rije' xa itzel ri yequibanala'. \v 20 Roma conojel ri yequibanala' ri xa itzel, itzel niquitz'et ri Sakil, y man yejel ta apu riq'uin, roma man nicajo' ta chi ntel chosakil ronojel ri man utz ta ri yetajin riq'uin. \v 21 Jac'a ri uc'uan quic'aslen roma ri kitzij richin ri Dios, xa yejel-apu riq'uin ri Sakil, richin ntel chosakil chi ja ri Dios ri uc'uayon quichin (chubanic, cho'onic) ri achique yequibanala'. \s1 Ri Juan ri Bautista nujunumaj-ri' riq'uin jun ala' ri xpeyox pa jun c'ulubic \p \v 22 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa jun lugar richin ri departamento Judea, y chiri' xlayoj-vi quiq'uin, y nu'on bautizar.\x * \xo 3:22 \xt Jn. 4:2.\x* \v 23 Ja jun ri Juan ri Bautista, c'o yeru'on bautizar chupan ri lugar rubinan Enón, ri c'o-apu chunakaj ri tinamit Salim, roma chiri' jabel ya' c'o. Y c'a c'o na nequimolo-qui' riq'uin richin ye'an-e bautizar, \v 24 roma ri Juan c'a man jani titz'apis pa cárcel\x * \xo 3:24 \xt Mt. 14:3; Lc. 3:19, 20.\x* ri tiempo ri'. \p \v 25 Romari' ec'o israelitas xquich'olila-qui' quiq'uin ru-discípulos ri Juan chi achique chi bautismo ri más utz. \v 26 Xe'ech'o c'a ri discípulos ri' riq'uin ri Juan y xqui'ij che: Tijonel, ri Jun ri (xapon, xebos) aviq'uin\x * \xo 3:26 \xt Jn. 1:34.\x* ri juc'an-apu ruchi' ri rakan-ya' Jordán, ri xa'ij chi ja Rija' ri yecolo ri vinak chupan ri quimac, vacami xa riq'uin rija' yebe-vi-apu conojel richin ye'an bautizar, xecha'. \v 27 Jac'a ri Juan xu'ij chique ri ru-discípulos: Man jun vinak nitiquer nu'on jun cosa, si man ta ri Dios chicaj niyo'on-pe che. \v 28 Rix mismo riq'uin ixiquin ivac'axan ri nu'in: Mana-ta yin ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit. Yin xaxe yin takon-pe na'ey richin ninya' rutzijol\x * \xo 3:28 \xt Mal. 3:1.\x* chi can nipe na vi rija'. \v 29 Tok jun ala' nic'ule', can ni'e na vi ri xten chirij, jac'a ri jun chic ala' ri peyon richin nu'on rubanic ronojel ri nic'atzin chupan ri c'ulubic, tok nrac'axaj rukul ri ala' ri xc'ule' chi nitzijon riq'uin ri xten, ri ala' peyon niquicot. Quiri' mismo yin, yiquicot ninvac'axaj chi ri vinak vacami ja ri Jesucristo ri quitzekle'en. \v 30 Roma rija' can nic'atzin-vi chi ninimer ruk'ij. Jac'a yin can utz vi chi nich'utuner nuk'ij. \s1 Ri Jesucristo chicaj petenak-vi \p \v 31 Ri Jun ri petenak chicaj, ja rija' ri c'o pa quivi' conojel. Jac'a ri ec'o choch'ulef, xaxe ri achique c'o choch'ulef yetiquer niquitzijoj, roma can e'aj-roch'ulef vi. Jac'a ri Jun ri kajnak-pe chicaj,\x * \xo 3:31 \xt Jn. 8:23.\x* ja rija' ri c'o pa quivi' conojel.\x * \xo 3:31 \xt Mt. 28:18.\x* \v 32 Rija' ja ri rutz'eton can y rac'axan-pe, jari' nuya' rutzijol.\x * \xo 3:32 \xt Jn. 8:26.\x* Pero man jun nrojo' nunimaj ri nuk'alajrisaj\x * \xo 3:32 \xt Jn. 1:18; 3:11.\x* rija'. \v 33 Jac'a ri nic'ulu pa ránima ri nuk'alajrisaj ri Jun ri petenak chicaj, nuk'alajrisaj chi ri Dios can kitzij vi ri nu'ij.\x * \xo 3:33 \xt 1 Jn. 5:10.\x* \v 34 Roma ri Jun ri xutak-pe ri Dios choch'ulef, ja ri ch'abel ri bin-pe che roma ri Dios ri nutzijoj.\x * \xo 3:34 \xt Jn. 7:16.\x* Roma ri Dios tz'akat nuya-pe ri Lok'olaj Espíritu, y man nretaj ta pe. \v 35 Ri Tata'aj can nrojo' ri Ruc'ajol, y ronojel pa ruk'a' ri Ruc'ajol rujachon-vi.\x * \xo 3:35 \xt Dn. 7:14.\x* \p \v 36 Ri nuya' ránima riq'uin ri Ruc'ajol ri Dios, c'o chic ri c'aslen ri richin jumul\x * \xo 3:36 \xt Hab. 2:4.\x* riq'uin. Jac'a ri man nrojo' ta nuya' ránima riq'uin ri Ruc'ajol ri Dios,\x * \xo 3:36 \xt He. 10:29.\x* man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul, xa c'o chic royoval ri Dios pa ruvi'. \c 4 \s1 Ri Jesús nich'o riq'uin jun ixok aj pa departamento Samaria \p \v 1 Ri Ajaf Jesús xretemaj chi ri achi'a' fariseos quic'axan chi rija' más eq'uiy vinak yeru'on bautizar y más eq'uiy yetzekle'en richin\x * \xo 4:1 \xt Jn. 3:26.\x* que chuvech ri Juan ri Bautista. \v 2 Pero mana-ta ri Jesús ri yebano bautizar ri vinak, xa ja ri ru-discípulos. \v 3 Y tok ri Jesús xrac'axaj chi quiri' rutzijol quic'axan ri fariseos, rija' xel-e chiri' pa Judea y xtzolij chic jun bey pa Galilea. \v 4 Jac'a richin ni'e pa Galilea, rija' nuna' ránima chi nic'atzin nik'ax pa departamento Samaria. \v 5 Chiri' pa Samaria rija' (xapon, xebos) chunakaj jun tinamit rubinan Sicar, ri c'o chunakaj ri juyu' ri xuya' can ri Jacob che ri ruc'ajol rubinan José. \v 6 Chiri' c'o-vi ri pozo ri Richin Jacob ni'ix che, y cosnak roma ri binen rubanon, ri Jesús xtz'uye-ka chuchi' ri pozo pa nic'aj cami k'ij chiri'.\f + \fr 4:6 \ft Re' c'o che'el chi xbanataj richin a las seis xk'ak'ij si ri Juan xucusaj ri hora ri niquicusaj ri romanos.\f* \p \v 7 Jari' tok (xapon, xebos) jun ixok aj chiri' pa departamento Samaria chuchi' ri pozo richin nrelesaj ruya'. Y ri Jesús xu'ij che: Ixok, tabana' favor, tasipaj juba' nuya' richin ninkum, xcha'. \v 8 Ri hora ri' ri discípulos ebenak pa tinamit richin xequilok'o' ri achique niquitij. \v 9 Quire' c'a rutzolic rutzij ri Jesús xu'on ri ixok: Rat, rat jun israelita, y, ¿achel chi chuve yin nac'utuj-vi aya', tok yin, yin jun ixok aj-Samaria? Ri ixok quiri' xu'ij, roma ri israelitas man nicajo' ta qui'\x * \xo 4:9 \xt Lc. 9:52, 53; Hch. 10:28.\x* quiq'uin ri aj-Samaria.\x * \xo 4:9 \xt 2 R. 17:24.\x* \v 10 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri ixok: Xa ta rat aveteman achique sipanic nuya'\x * \xo 4:10 \xt Is. 9:6; 42:6; Ro. 8:32.\x* ri Dios, y achique chi achi ri nic'utun juba' ruya' chave; rat ta yac'utun aya' che, y rija' nuya' ri ya'\x * \xo 4:10 \xt Is. 12:3; 44:3; Jer. 2:13; Zac. 14:8; Ap. 7:17.\x* ri niyo'on c'aslen chave, xcha' ri Jesús. \v 11 Jac'ari' xu'ij ri ixok che: Ri pozo naj kajnak ka rupan, y rat man jun achok che navelesaj-vi ri ya'. ¿Achique lugar naq'uen-vi ri ya' ri niyo'on c'aslen ri nasuj? \v 12 ¿La más cami c'o ak'ij rat chuvech ri kamama' Jacob ri ruyo'on can ri pozo re' chike? Roma rija' y ri ralc'ua'l vave' xquelesaj-vi quiya' richin xquikum y richin xquiya' chique ri cavaj, xcha' ri ixok. \v 13 Y ri Jesús xu'ij che: Xa achique na xtikumu ri ya' richin ri pozo re', nitzolij chic pe ri ruchakij-chi'. \v 14 Jac'a ri nikumu ri ya' ri niyo'on c'aslen ri ninya' yin che, ri ránima man jun bey chic xtuna' chakij-chi'. Roma ri ya' ri ninya' yin che, can achel jun alaxbel-ya' xtu'on pa ruc'aslen,\x * \xo 4:14 \xt Jn. 7:38.\x* y can xtichoxin-pe richin nuc'uaj chupan ri c'aslen ri richin jumul.\x * \xo 4:14 \xt Jn. 10:10; Ro. 5:21; 6:23.\x* \v 15 Jari' tok ri ixok quire' xu'ij: Tabana' favor, tasipaj ri ya' ri' chuve yin,\x * \xo 4:15 \xt Jn. 6:34.\x* richin quiri' man jun bey chic xtichakij nuchi', y nis-ta xtic'atzin chic chi nunvelesaj nuya' vave', xcha'. \p \v 16 Jac'a ri Jesús xu'ij: Te'avoyoj ri avachijil y yape chic vave', xcha' che. \v 17 Ri ixok xu'ij: Yin manak vachijil, xcha'. Y ri Jesús xu'ij: Can kitzij ri na'ij chi manak avachijil. \v 18 Roma evo'o' yan avachijil quec'uje', y ri achi ri c'o aviq'uin vacami, man avachijil ta. Kitzij ri xa'ij. \v 19 Jari' tok ri ixok quire' xu'ij: Yin nintz'et chi rat, rat jun profeta.\x * \xo 4:19 \xt Lc. 7:16; 24:19.\x* \v 20 Ri kate-katata' ri xec'uje' ojer can, pa ruvi' re jun juyu' re' xquiya-vi ruk'ij ri Dios. Jac'a rix israelitas ni'ij chi conojel vinak nic'atzin chi ja ri pa Jerusalem\x * \xo 4:20 \xt Dt. 12:5; 2 Cr. 7:12; Sal. 78:68.\x* niquiya-vi ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok. \v 21 Jac'a ri Jesús xu'ij: Tanimaj ri xtin-ij chave, chi xtuka na jun k'ij tok mana-ta chic pa ruvi' ri juyu' re', nis-ta pa Jerusalem xtiya-vi ruk'ij ri Katata' Dios.\x * \xo 4:21 \xt Mal. 1:11; Mt. 18:20; 1 Ti. 2:8.\x* \v 22 Rix aj-Samaria nis-ta iveteman ri achique niya' ruk'ij.\x * \xo 4:22 \xt 2 R. 17:28-34.\x* Jac'a roj israelitas keteman ri achique nikaya' ruk'ij, roma ri xticolo quichin ri vinak chupan ri quimac, chikacojol roj israelitas xtutak-vi-pe ri Dios.\x * \xo 4:22 \xt Is. 2:3; Ro. 9:4, 5.\x* \v 23 Jac'a ri k'ij ri xin-ij chave chi nipe, ja vacami ri', tok ri kitzij yeyo'on ruk'ij ri Katata' Dios, can e'uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 4:23 \xt Fil. 3:3.\x* y roma ri kitzij tok xtiquiya' ruk'ij. Roma ri Dios ja ri yebano quiri' ri yerucanoj richin niquiya' ruk'ij. \v 24 Ri Dios can Espíritu vi. Romari' ri vinak ri yeyo'on ruk'ij, nic'atzin chi niquiya' ruk'ij achel nrojo' ri Lok'olaj Espíritu y achel nrojo' ri kitzij richin ri Dios. \v 25 Jac'ari' xu'ij ri ixok: Yin veteman chi c'o na jun k'ij xtuka choch'ulef ri Jun ri xtutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit, ri ni'ix Cristo\x * \xo 4:25 \xt Dt. 18:18.\x* che. Tok xtuka ri Jun ri', ronojel xtuk'alajrisaj chikavech, xcha' ri ixok. \v 26 Ri Jesús xu'ij che: Ri Jun ri na'ij rat, ja yin ri yitzijon aviq'uin, xcha'. \p \v 27 Jac'ari' tok xetzolij-pe ri ru-discípulos, y can achique na xquina' tok xquitz'et chi ri Jesús nitzijon riq'uin jun ixok. Pero nis-ta jun chique rije' xc'utun-apu che ri achique nuc'utuj che ri ixok o ri achique nutzijoj che. \v 28 Xuya' c'a can (rucucu', ruk'e'l) ri ixok chiri', xbe pa tinamit, y quire' xu'ij chique ri vinak: \v 29 ¡Nuvinak! Quire' quixampe, tu'itz'eta'. Roma yin c'o jun achi xtzijon viq'uin, y xa ronojel ri achique enubanalo'n pa nuc'aslen,\x * \xo 4:29 \xt Jn. 4:17, 18.\x* xeru'ij chuve. ¿Mana-ta cami rija' ri Jun ri ni'ix chi nitak-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit? xcha' chique. \v 30 Xe'el c'a pe ri vinak pa tinamit y xebe ri achique lugar c'o-vi ri Jesús. \p \v 31 Ja benak ri ixok chiri', ri discípulos quire' favor xquic'utuj che ri Jesús: Tijonel, tatija' juba' re xekalok'o', xecha' che. \v 32 Jac'a rija' xu'ij chique: Yin c'o achok che nintzuk-vi-vi'\x * \xo 4:32 \xt Job 23:12.\x* ri man iveteman ta rix, xcha'. \v 33 Romari' ri discípulos niquibila' chiquivech: ¿C'o cami jun xc'amo-pe ri achique xutij? yecha'. \v 34 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri nintzuku'ej-vi yin, ja ri nin-en ri nurayij ri takayon-pe vichin,\x * \xo 4:34 \xt Jn. 6:38.\x* y ninq'uis can rubanic ronojel ri samaj ri ru'in-pe chuve.\x * \xo 4:34 \xt Jn. 17:4.\x* \v 35 Rix ni'ij chi c'a nrojo' na (caji', quiji') ic' richin nemol ruvech ri tico'n. Jac'a yin nin-ij chive: Que'itz'eta' la vinak epetenak. Rije' e'achel jun tico'n\x * \xo 4:35 \xt Mt. 9:37; Lc. 10:2.\x* ri utz chic richin nimol ruvech. \v 36 Ri nimolo ruvech ri tico'n, c'o rajil-ruq'uexel nuc'ul, y c'aslen ri richin jumul\x * \xo 4:36 \xt 2 Jn. 8.\x* xtiquic'ul ri xqueniman ruch'abel ri Dios. Riq'uin ri', xtiquicot cánima ri etiquiyon ruch'abel ri Dios junan quiq'uin ri xquemolo ruvech ri tico'n. \v 37 Vave' kitzij nibanataj achel nu'ij ri jun tzij: Jun vi nitico ri tico'n y jun vi ri nimolo ruvech. \v 38 Yin xixintak chumolic ruvech ri tico'n ri mana-ta rix rix tiquiyon. Xa ch'aka' chic rusamajela' ri Dios etiquiyon ri ch'abel pa tak cánima ri vinak, jac'a rix xaxe chic yixto'on-apu richin nimol ruvech ri tico'n ri'. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos. \p \v 39 Chupan ri k'ij ri', eq'uiy aj chiri' pa tinamit Sicar ri c'o pa departamento Samaria xquinimaj ri Jesús, roma ri ixok quire' xu'ij chique: Ri achi ri', ronojel ri enubanalo'n pa nuc'aslen xu'ij chuve, xcha'. \v 40 Romari' xebe ri aj-Samaria, xquic'utuj favor che ri Jesús chi tic'uje-ka chiri' pa quitinamit, y rija' xc'uje-ka ca'i' k'ij chiri'. \v 41 Eq'uiy chic más xeniman richin ri Jesús tok xquic'axaj ri ch'abel ri nu'ij chique. \v 42 Quire' c'a niqui'ij che ri ixok: Vacami nikanimaj, man xe ta chic roma ri xa'ij chike; nikanimaj roma ja roj mismo xojac'axan, y xketemaj chi can kitzij vi chi ja rija' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, ri Colonel quichin ri vinak choch'ulef.\x * \xo 4:42 \xt 1 Jn. 2:2.\x* \s1 Ri Jesús nu'on chi nic'achoj ruc'ajol jun tata'aj ri nisamaj riq'uin ri rey \p \v 43 Tok xk'ax ri ca'i' k'ij, ri Jesús xel-pe pa tinamit Sicar, y xbe pa departamento Galilea. \v 44 Roma ja mismo ri Jesús biyon chi jun profeta man jun ruk'ij chiquivech ri aj-rutinamit.\x * \xo 4:44 \xt Mt. 13:57; Mr. 6:4; Lc. 4:24.\x* \v 45 Pero tok (xapon, xebos) pa departamento Galilea, ri aj chiri' jabel xquic'ul ruvech, roma xquitz'et ri milagros\x * \xo 4:45 \xt Jn. 2:23; 3:2.\x* ri xerubanala' pa Jerusalem chupan ri nimak'ij.\x * \xo 4:45 \xt Dt. 16:16.\x* Roma ri vinak re' (chuka', ka) xec'uje' chiri' pa nimak'ij. \p \v 46 Xtzolij chic c'a ri Jesús pa tinamit Caná chiri' pa departamento Galilea, ri achique lugar xu'on vino\x * \xo 4:46 \xt Jn. 2:1-11.\x* che ri ya'. Y pa jun chic tinamit rubinan Capernaum, mismo pa Galilea, c'o jun tata'aj nisamaj riq'uin ri rey, y ri tata'aj ri' niyavej jun ruc'ajol. \v 47 Tok ri tata'aj xrac'axaj chi pa departamento Judea elenak-vi-pe ri Jesús, y xa c'o chic chiri' pa Galilea, xbe-apu riq'uin, y xuc'utuj quemelal che chi ti'e chirij richin nerubana' che ri ruc'ajol chi nic'achoj, roma ri ala' (nicom yan, mayaj chic). \v 48 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Si rix man nitz'et ta retal ri ruchuk'a' ri Dios y si man yebanataj ta ri man jun bey etz'eton chivech, man ninimaj ta,\x * \xo 4:48 \xt 1 Co. 1:22.\x* xcha' che. \v 49 Pero rusamajinel ri rey xu'ij che ri Jesús: Ajaf, tabana' favor, jo-ka chuvij pa tinamit Capernaum, na'ey chi nijik'ijo-ka jumul ri nuc'ajol, xcha'. \v 50 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Catzolij.\x * \xo 4:50 \xt Mt. 8:13; Mr. 7:29.\x* Ri ac'ajol nic'ase', xcha'. Y rija' xunimaj\x * \xo 4:50 \xt Jn. 11:40.\x* ri xu'ij ri Jesús, y xbe. \v 51 Tok xulan-ka chiracho, xuc'ul-e coma ri rusamajela' y rije' xqui'ij che: ¡Ri ac'ajol xtzolij-pe ruvech! xecha' che. \v 52 Jac'ari' xuc'utuj chique ri rusamajela' chi achique hora xtzolij ruvech ri ruc'ajol. Xk'ak'ij ivir a la una xq'uis-e ri c'atan chirij, xecha'. \v 53 Jari' xuka pa ruvi' rutata' ri ala' chi ja hora ri' tok ri Jesús xu'ij che chi ri ruc'ajol xa nic'ase', roma c'a ri', xuya' ránima riq'uin ri Jesús, y quiri' mismo conojel ri ec'o riq'uin pa racho.\x * \xo 4:53 \xt Hch. 16:34.\x* \v 54 Ja ruca'n milagro\x * \xo 4:54 \xt Jn. 2:11.\x* re' ri xu'on ri Jesús pa Galilea tok elenak chic pe pa Judea. \c 5 \s1 Ri milagro ri xbanataj chuchi' ri atinibel rubinan Betesda \p \v 1 Tok xbanataj yan ronojel re', jari' xril ruk'ijul jun quinimak'ij ri israelitas, romari' ri Jesús xbe-e pa tinamit Jerusalem. \p \v 2 Chiri' pa tinamit Jerusalem, chunakaj apu ri puerta rubinan Quichin Ovejas,\f + \fr 5:2 \ft Neh. 3:1. Ri tinamit Jerusalem siriren rij roma jun nimalaj muro, y xaxe ri pa tak puertas ri ebanon can chupan ri muro, ri c'o che'el yatoc-vi-apu chupan ri tinamit.\f* c'o jun atinibel, y c'o vo'o' galeras banon chuchi'. Pa quich'abel ri israelitas, Betesda rubi' ri lugar ri'. \v 3 Chupan ri galeras, eq'uiy yeyavej ecotz'ol. C'o man yetzu'un ta, c'o man utz ta cakan, c'o caminak quik'a-cakan, y conojel rije' coyo'en chi nisilon-pe ri ya'. \v 4 Roma ri ya' re' c'o k'ij nusilos-ka roma jun ángel ri nipe chicaj, y ri na'ey chique ri yeyavej ri nika-ka chupan ri ya' tok nisilos can, nic'achoj riq'uin xa achique na yabil. \v 5 Y chiri' c'o c'a jun achi ri ja treinta y ocho juna' tiyavej. \v 6 Tok ri Jesús xutz'et chi cotz'ol chiri', y xretemaj chi c'o chic chi juna' tiyavej, quire' xuc'utuj che: ¿Najo' yac'achoj? xcha'. \v 7 Quire' c'a xu'ij ri niyavej che ri Jesús: Ajaf, tok nusilos-ka ri ya', man jun nibano favor chuve richin yiruya-ka ri pa ya'. C'a ja oc nintij nuk'ij yi'e-apu, ja yan ri' nika-ka jun na'ey chinuvech, xcha'. \v 8 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Cacataj, tac'olo-e la avaro'el y cabin,\x * \xo 5:8 \xt Mt. 9:6; Mr. 2:11; Lc. 5:24.\x* xcha'. \v 9 Ja hora ri' xc'achoj ri achi niyavej. Xuc'ol c'a e ri ruvaro'el y ja xbin. Pero ri k'ij ri' sábado,\x * \xo 5:9 \xt Jn. 9:14.\x* k'ij richin uxlanen. \p \v 10 Romari' ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xqui'ij che ri achi xc'achojrises: Vacami sábado, k'ij richin uxlanen,\x * \xo 5:10 \xt Ex. 20:10; Mt. 12:2; Mr. 2:24; 3:4; Lc. 6:2.\x* man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi rat (ac'uan, avuc'a'n) la avaro'el. \v 11 Jac'a rija' xu'ij chique: Ja ri xc'achojrisan vichin quire' xu'ij chuve: Tac'olo-e la avaro'el y cabin, xcha' chuve. \v 12 Y ri achi'a' xquic'utuj che: ¿Achique x-in chave chi tac'olo' la avaro'el y cabin? \v 13 Pero ri achi xc'achojrises man reteman ta achique x-in quiri' che, roma ri Jesús xa xuk'ok'ola-ri' chiquicojol ri vinak xel-pe chiri'. \v 14 C'ate juba' chiri', ri Jesús xril ri achi pa racho ri Dios, y xu'ij che: Rat vacami xac'achoj riq'uin ri ayabil; man ta'an chic mac,\x * \xo 5:14 \xt Jn. 8:11.\x* richin quiri' man tipe más c'ayef pan ac'aslen, xcha' che. \v 15 Xtzolij c'a e ri achi, xberuya' rutzijol chique ri achi'a' israelitas c'o quik'ij chi ja ri Jesús ri xc'achojrisan richin. \v 16 Romari' ri achi'a' ri' nicajo' niqui'en c'ayef che ri Jesús, y niquicanola' achique ta niqui'en richin niquicamisaj, roma ri Jesús ja jun chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen yerubanala' milagros. \v 17 Pero ri Jesús xu'ij: Ri Nata' Dios c'a nisamaj na ri k'ij re', y quiri' yin, c'a yisamaj na. \v 18 Y roma ri xu'ij ri Jesús, ri achi'a' israelitas c'o quik'ij más niquicanoj achique ta niqui'en richin niquicamisaj, roma yerubanala' milagros chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, y hasta nujunumaj-ri'\x * \xo 5:18 \xt Jn. 10:30.\x* riq'uin ri Dios riq'uin ri nu'ij chi ja ri Dios Rutata'. \s1 Ri Jesús nu'ij chi c'o ruk'a' chi nunic'oj ronojel ch'utik-nima'k \p \v 19 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on ri Jesús: Kitzij-kitzij nin-ij chive, chi yin ri Ruc'ajol ri Dios manak che'el nuyon nin-en-ka ri samaj; nic'atzin chi nintz'et ri achique nu'on ri Nata'. Roma achel ri samaj nu'on ri Nata',\x * \xo 5:19 \xt Jn. 8:28.\x* quiri' mismo nin-en yin ri Ruc'ajol. \v 20 Roma ri Nata' Dios can yirojo' yin ri Ruc'ajol,\x * \xo 5:20 \xt Mt. 3:17; Jn. 3:35.\x* y ronojel ri rusamaj rija' nuc'ut chinuvech. Pero c'a c'o na más chovon tak samaj xtuc'ut chinuvech richin chi rix can achique na xtina' tok xtitz'et. \v 21 Roma can achel nu'on ri Nata' Dios yeruyec-pe ri anima'i' y nuya' quic'aslen,\x * \xo 5:21 \xt Ro. 4:17; 8:11; Ef. 2:5; Col. 2:13.\x* quiri' mismo nin-en yin, ninya' c'aslen chique ri achok chique ninjo' ninya-vi. \v 22 Roma mana-ta ri Nata' Dios ri xtinic'on cánima conojel, xa pa nuk'a' yin ri Ruc'ajol rujachon-vi\x * \xo 5:22 \xt Hch. 17:31.\x* richin ja yin xquinic'on cánima conojel. \v 23 Richin quiri' conojel xqueyo'on nuk'ij yin ri Ruc'ajol ri Nata', achel ni'an che rija'. Xa achique na jun ri man xtuya' ta nuk'ij yin ri Ruc'ajol, man nuya' ta ruk'ij ri Nata'\x * \xo 5:23 \xt 1 Jn. 2:23.\x* ri takayon-pe vichin. \p \v 24 Yin kitzij-kitzij nin-ij chive, chi ri nac'axan ri nuch'abel y nunimaj ri takayon-pe vichin, c'o chic ruc'aslen ri richin jumul. Man xti'e ta chupan ri lugar richin castigo, xa xel yan pe chupan ri camic, y xk'ax-apu chupan ri c'aslen ri richin jumul.\x * \xo 5:24 \xt 1 Jn. 3:14.\x* \v 25 Kitzij-kitzij nin-ij chive, chi nuka na jun k'ij, y ja k'ij re' chi ri ecaminak chuvech ri Dios, xtiquic'axaj nuch'abel yin ri Ruc'ajol ri Dios. Ri xqueniman, xtiquil quic'aslen. \v 26 Roma achel ri Nata' Dios yo'ol c'aslen, quiri' mismo rubanon chuve yin ri Ruc'ajol, chi yin yo'ol c'aslen.\x * \xo 5:26 \xt Ef. 2:1, 5.\x* \v 27 Pa nuk'a' yin rujachon-vi chi ninnic'oj ronojel ch'utik-nima'k,\x * \xo 5:27 \xt Hch. 10:42; 17:31.\x* roma ja yin ri xirutak-pe richin xinalex chi'icojol. \v 28 Man jun vi tivac'axaj ri achique xin-ij chive, roma xtuka na jun k'ij tok conojel ri anima'i' xtiquic'axaj ri nuch'abel. \v 29 Ri xebano ri utz, xque'el-e y xquec'astaj\x * \xo 5:29 \xt 1 Ts. 4:16.\x* richin niquil c'aslen. Jac'a ri xebano ri man utz ta, xquec'astaj richin niyo'ox castigo pa quivi'.\x * \xo 5:29 \xt Dn. 12:2.\x* \s1 Ri yek'alajrisan richin ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios \p \v 30 Yin manak che'el nuyon nin-en-ka jun samaj; yin ja achel vac'axan-pe riq'uin ri Nata', jari' ruchojmil nincusaj richin ninnic'oj ronojel ch'utik-nima'k. Y can pa ruchojmil nin-en-vi, roma man benak ta vánima pa ruvi' ri achel ninjo' nin-en yin che, xa pa ruvi' ri achel nrojo' ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. \v 31 Y si xa nuyon yin yich'o-ka utz chuvij,\x * \xo 5:31 \xt Jn. 8:54.\x* man jun rakale'n ri nin-ij-ka chuvij. \v 32 Pero c'o chic jun ri nich'o utz chuvij,\x * \xo 5:32 \xt Jn. 5:37.\x* y yin veteman chi ri nu'ij rija' chuvij, can kitzij vi. \v 33 Rix c'o xe'itak-e riq'uin ri Juan ri Bautista, y rija' xuk'alajrisaj-pe ri kitzij chivech. \v 34 Pero yin man nic'atzin ta chi c'a jun na vinak nik'alajrisan (yin achique, ayincu'x) yin. Ninc'uxlaj chive ri xu'ij ri Juan, richin chi rix yixcolotaj. \v 35 Ri Juan ri Bautista achel jun k'ak' tok jabel nic'at,\x * \xo 5:35 \xt 2 P. 1:19.\x* y jabel sakil nuya'. Y rix xirayij y xixquicot riq'uin ri sakil ri' jun ca'i-oxi' k'ij.\x * \xo 5:35 \xt Mt. 13:20, 21.\x* \v 36 Pero ri más nik'alajrisan vichin yin que chuvech ri nuk'alajrisaj ri Juan, ja ri samaj\x * \xo 5:36 \xt Jn. 15:24.\x* ri yitajin riq'uin, roma ri samaj ri' can ja ri Nata' biyon-pe chuve chi nin-en, y jari' nik'alajrisan chi ja ri Nata' Dios takayon-pe vichin. \v 37 Y ri Nata' Dios ri yin takayon-pe, ja jun rija' nik'alajrisan vichin.\x * \xo 5:37 \xt Mt. 3:17; 17:5; 1 Jn. 5:9.\x* Jac'a rix man jun bey ivac'axan achel nu'on nich'o, ni man jun bey itz'eton ruvech.\x * \xo 5:37 \xt Jn. 1:18.\x* \v 38 Ri ruch'abel rija' man ocunak ta pan ivánima, roma ri Jun ri xutak-pe rija' richin nic'uje' chi'icojol, rix man ninimaj ta rutzij. \v 39 Rix can ninic'oj ruch'abel ri Dios ri tz'iban can,\x * \xo 5:39 \xt Lc. 16:29.\x* roma ninojij chi chiri' nivil-vi c'aslen ri richin jumul. Pero ri ch'abel ri' ja yin ri yiruk'alajrisaj.\x * \xo 5:39 \xt Dt. 18:15; Lc. 24:27, 44.\x* \v 40 Jac'a rix man nijo' ta\x * \xo 5:40 \xt Jn. 1:11.\x* niya' ivánima viq'uin richin nivil ri c'aslen ri richin jumul. \v 41 Yin man ninc'ul ta nuk'ij quiq'uin vinak. \v 42 Pero yin veteman chi rix man nijo' ta ri Dios pan ivánima. \v 43 Yin pa rubi' ri Nata' Dios yin petenak-vi, y man yininimaj ta. Pero xa ta nipe jun ri ruyon runojin-pe chi petenak, jari' ninimaj-apu rutzij. \v 44 Romari', ¿achel xtiya' ivánima viq'uin, tok xa iyon chivech nic'ulula-ka ik'ij, y man nicanoj ta ik'ij ri petenak riq'uin ri juney Dios? \v 45 Man ti'ij-ka pa tak ivánima chi ja yin ri xquisujun chivij chuvech ri Nata' Dios. Ri xtisujun ivichin, ja ri Moisés, masque rix c'a ivoyo'en na chi ja rija' xtito'on ivichin. \v 46 Roma xa ta rix ninimaj ri erutz'iban can ri Moisés, can ta yininimaj yin, roma ri rutz'iban can rija', jari' nic'utu ri (yin achique, ayincu'x) yin.\x * \xo 5:46 \xt Hch. 26:22, 23.\x* \v 47 Pero si man ninimaj ta ri rutz'iban can ri Moisés, man xtinimaj ta ri ch'abel ri nintzijoj yin chive,\x * \xo 5:47 \xt Lc. 16:29, 31.\x* xcha' ri Jesús. \c 6 \s1 Ri Jesús yerutzuk vo'o' mil vinak \r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17) \p \v 1 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Jesús xk'ax-apu juc'an ruchi' ri lago Galilea, ri ni'ix Tiberias che. \v 2 Man juba' ta oc xetzekle'en-e richin, roma quitz'eton ri milagros ri yerubanala' quiq'uin ri yeyavej. \v 3 Jac'a ri Jesús xjote-e chuvech jun juyu', y chiri' c'a xtz'uye-vi-ka chiquicojol ri ru-discípulos. \v 4 Ri k'ij ri', xa nakaj chic c'o-vi ri pascua,\x * \xo 6:4 \xt Ex. 12:1-14; Lv. 23:5; Nm. 28:16; Dt. 16:1; Jn. 2:13; 11:55.\x* jun quinimak'ij ri israelitas. \v 5 Ri Jesús xuyec c'a pe ruvech y xutz'et chi eq'uiy etzalan-apu riq'uin, jac'ari' xu'ij che ri Felipe: ¿Achique c'a lugar xtekalok'o-vi pan richin yeva' conojel ri vinak re'? \v 6 Quiri' xu'ij ri Jesús che ri Felipe richin nrojo' nretemaj achique na nunojij. Pero ri Jesús xa reteman achique xtu'on richin yerutzuk. \v 7 Ri Felipe xu'ij: Xa ta che rajil vakxaki' ic' samaj nikalok' pan, nis-ta ri' man yeru'on ta, masque jujun bik' oc nikaya' chique chiquijununal, xcha'. \v 8 Jun chique ri discípulos rubinan Andrés, ri quichak'-quinimal qui' riq'uin ri Simón Pedro, quire' xu'ij-apu: \v 9 Vave' c'o jun ala' c'o vo'o' pan banon che cebada y ca'i' ch'utik quer riq'uin. Pero, ¿achique oc xqueru'on-vi conojel ri vinak ri juba' re'? xcha' ri Andrés. \v 10 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Tibana' chi quetz'uye' conojel, xcha'. Ri lugar ri', jabel sabána c'o. Y xetz'uye' c'a ri achi'a', jun cami vo'o' mil. \v 11 Jac'ari' ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan, xumatioxij\x * \xo 6:11 \xt Mt. 15:36; 26:26; Lc. 24:30; 1 Ti. 4:4, 5.\x* che ri Dios, xujachala-e chique ri ru-discípulos, y ri discípulos xquijachala' chique ri etz'uyul. Quiri' mismo xqui'en riq'uin ri quer, xquiyala' chique xa ajani na quer xcajo'. \v 12 Tok conojel xnoj yan quipan, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Timolo-pe ronojel ri ruchi' tak pan y quer ri man xq'uis ta, richin quiri' man xaxe choj quepoq'ue' can pan ulef, xcha'. \v 13 Ri discípulos xequimolo' c'a pe, y c'a xquinojsaj na doce chaquech che ri ruchi' ri vo'o' tak pan ri banon che cebada ri man xquiq'uis ta ri xeva' chiri'. \v 14 Jac'a tok quitz'eton chic ri milagro ri xu'on ri Jesús, ri vinak xqui'ij: Ri achi re', jare' ri profeta ri q'uiy yan tiempo c'o rutzijol chi nipe chuvech ri roch'ulef,\x * \xo 6:14 \xt Dt. 18:15; Jn. 1:21; 7:40.\x* xecha'. \p \v 15 Pero ri Jesús xuna'ej chi ri vinak nicajo' nuquic'ama' richin niquicusaj chi rey, romari' rija' ruyon chic xtzolij-e chuvech ri juyu'.\x * \xo 6:15 \xt Mt. 14:23; Mr. 6:46.\x* \s1 Ri Jesús nibin chirakan pa ruvi' ri lago Galilea \r (Mt. 14:22-27; Mr. 6:45-52) \p \v 16 Jac'a tok xoc-pe ri ak'a', xexule-ka ri discípulos chuchi' ri lago. \v 17 Chiri' xe'oc-e pa jun canoa y ja ebenak pa ruvi' ri ya' richin yebe pa tinamit Capernaum. Xa k'eku'n chic ri hora ri' y ri Jesús c'a man jani teka quiq'uin. \v 18 Xtiquer c'a pe ruvi' ri mar nicataj chicaj, roma jun nimalaj cak'ik' ri jani na ruchuk'a'. \v 19 Jac'a tok quiyo'on chic can jun vo'o' o vaki' kilómetros ruchi' ri ya', ri discípulos xquitz'et chi ri Jesús benak-apu chirakan pa ruvi' ri ya' y xa nijel-apu quiq'uin. Rije' xquixi'ij-qui'. \v 20 Pero ri Jesús xu'ij chique: Ja yin; man tixi'ij-ivi', xcha'. \v 21 C'ajari' yequicot xquic'ul-apu ri Jesús chupan ri canoa, y xa jari' xbequila' ruchi' ri ya' ri achique lugar nicajo' yebe-vi. \s1 Ri vinak yebe chucanoxic ri Jesús \p \v 22 Chuca'n k'ij, ri xec'uje' can juc'an apu ruchi' ri ya' xuka pa quivi' chi xaxe jun canoa xc'uje' chiri' chuchi' ri ya', y chi ri Jesús xa man xoc ta e quiq'uin ri ru-discípulos chupan ri jun canoa ri', xa quiyon xebe ri discípulos. \v 23 Jac'a ri k'ij ri', ec'o chic ch'aka' canoas ri epetenak pa tinamit Tiberias ri xe'eka chiri' chunakaj ri lugar ri xetzuk-vi ri vinak riq'uin ri pan ri xumatioxij na'ey ri Ajaf Jesús che ri Dios. \v 24 Jac'a ri vinak, tok xquitz'et chi ri Jesús y ri ru-discípulos man ec'o ta chic chiri', xe'oc c'a e pa tak canoas y xebe pa tinamit Capernaum chucanoxic ri Jesús. \s1 Ja ri Jesús ri Pan ri niyo'on c'aslen ri richin jumul \p \v 25 Tok ri vinak re' xbequila' ri Jesús ri juc'an apu ruchi' ri ya', xquic'utuj che: Tijonel, ¿achique c'a hora xatuka vave' c'a? xecha' che. \v 26 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri vinak: Yin kitzij-kitzij nin-ij chive chi rix yinicanoj, pero man roma ta ninojij rij ri achique nic'atzin-vi chi xen-en milagros chivech. Rix yinicanoj xaxe roma xixintzuk riq'uin ri pan ri xa jani na ic'u'x xijo' xitij. \v 27 Rix titija' ik'ij, pero man xaxe richin ninojsaj ri pamaj ri xa niq'uis. Rix más titija' ik'ij chucanoxic ri ninojsan ri ivánima, ri xtinya' chive yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. Roma ri ninya' yin chive, nuya' c'aslen ri richin jumul.\x * \xo 6:27 \xt Ro. 6:23.\x* Quiri' nin-ij chive, roma ri milagros ri yenbanala' yin chivech, jari' yerucusaj ri Dios ri Tata'aj richin retal chi ja rija' takayon-pe vichin, xcha'. \v 28 Romari' quire' xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achok chirij nic'atzin nikatij-vi kak'ij richin nika'an ri nrojo' ri Dios chike? \v 29 Ri Jesús xu'ij chique: Ri nrojo' ri Dios chi ni'en, ja chi rix yininimaj\x * \xo 6:29 \xt 1 Jn. 3:23.\x* yin ri xitak-pe roma rija'. \v 30 Jac'ari' xqui'ij che: ¿Achique c'a jun retal\x * \xo 6:30 \xt Mt. 12:38.\x* na'an chikavech richin nikatz'et y yatkanimaj? Y, ¿achique ta c'a jun na'an chikavech c'a? \v 31 Roma ri ojer tak kati't-kamama', ja ri maná\x * \xo 6:31 \xt Nm. 11:7; Sal. 78:24.\x* ri xka-pe chicaj xquitij ri pa chakijlaj tz'iran ulef, achel nu'ij ri tz'iban can: Pan ri petenak chicaj xuya' chique richin xquitij.\x * \xo 6:31 \xt Neh. 9:15.\x* \v 32 Romari' ri Jesús xu'ij chique: Tivac'axaj c'a ri xtin-ij chive: Ri pan ri xka-pe chicaj, mana-ta ri Moisés xyo'on, pero ri Nata' Dios jari' niyo'on ri kitzij Pan ri richin chicaj chive. \v 33 Roma ri Pan ri nuya' ri Dios, ja ri Jun ri petenak chicaj ri c'amayon-pe c'aslen chique conojel choch'ulef, xcha' chique. \v 34 Tok xquic'axaj quiri', rije' xqui'ij che ri Jesús: Ronojel c'a k'ij taya' ri Pan re' chike, xecha'. \p \v 35 Xu'ij c'a ri Jesús chique: Ja yin ri Pan ri niyo'on c'aslen ri richin jumul. Ri nipe viq'uin, man chic xtivayijan ta ri ránima. Y ri nuya' ránima viq'uin, man jun bey chic xtic'uje' ruchakij-chi' ri ránima.\x * \xo 6:35 \xt Jn. 4:14.\x* \v 36 Pero can achel ri nu'in chive: Rix masque xitz'et ri xenbanala' yin chivech, xa man xiya' ta ivánima viq'uin. \v 37 Conojel ri eyo'on-pe chuve roma ri Nata', can xquinquicanoj richin yepe viq'uin, y ri yepe viq'uin, yin man yentzolij ta e. \v 38 Roma yin man richin ta nin-en ri achique ninjo' tok yin kajnak-pe chicaj, xa richin nin-en ri achique nrojo' ri takayon-pe vichin.\x * \xo 6:38 \xt Mt. 26:39; Jn. 4:34.\x* \v 39 Ri nrojo' ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, ja chi conojel ri eruyo'on chic chuve, man nis-ta jun chique rije' xtinsetz can,\x * \xo 6:39 \xt Jn. 10:28.\x* xa xquenc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij. \v 40 Roma ri Nata' ri takayon-pe vichin, nurayij chi conojel ri xtiquetemaj (yin achique, ayincu'x) yin ri Ruc'ajol y niquiya' cánima viq'uin, xtic'uje' quic'aslen ri richin jumul.\x * \xo 6:40 \xt Jn. 4:14.\x* Y yin xquenc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Jesús. \p \v 41 Jac'a ri israelitas ri ec'o-apu chiri', xa yejasjot-apu chirij ri Jesús, roma rija' xu'ij: Ja yin ri Pan ri yin kajnak-pe chicaj. \v 42 Rije' quire' niqui'ij: ¿Mana-ta re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José c'a?\x * \xo 6:42 \xt Lc. 4:22.\x* Pero roj keteman quivech ri rute-rutata'. ¿Achique roma rija' nu'ij chi chicaj kajnak-vi-pe? yecha'. \v 43 Pero ri Jesús xu'ij c'a chique: Man c'a quixjasjot. \v 44 Man jun nipe viq'uin, si man ta ri Nata' ri takayon-pe vichin ri nibochi'in ri ránima. Y ri nipe viq'uin, yin xtinc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij. \v 45 Roma ri tz'iban can coma ri profetas ojer, quire' nu'ij: Conojel c'o xtuc'ut ri Dios chiquivech,\x * \xo 6:45 \xt Is. 54:13; Mi. 4:2.\x* y roma c'a ri', xa achique na jun xac'axan richin ri Nata' y c'o xretemaj, ri jun ri' nipe viq'uin y nuya' ránima viq'uin. \v 46 Pero ri Dios man jun vinak tz'eteyon ruvech,\x * \xo 6:46 \xt Jn. 1:18; 5:37.\x* xaxe yin ri yin petenak chicaj riq'uin rija', ri yin tz'eteyon ruvech. \v 47 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Ri nuya' ránima viq'uin, can c'o-vi ruc'aslen ri richin jumul.\x * \xo 6:47 \xt Jn. 3:16, 36; 5:24; 1 Jn. 5:12.\x* \v 48 Ja yin ri Pan ri niyo'on c'aslen.\x * \xo 6:48 \xt Jn. 6:33.\x* \v 49 Ri ivati't-imama' ojer xquitij ri maná ri pa chakijlaj tz'iran ulef, pero ri maná, man xtiquer ta xeruto' chuvech ri camic. \v 50 Jac'a ri Pan ri niyo'on c'aslen ri nin-ij yin chive, chicaj kajnak-vi-pe, richin quiri' ri xtitijo richin, man xti'e ta chupan ri camic ri richin jumul. \v 51 Ja yin ri c'aslic Pan ri xika-pe chicaj. Xa achique na jun xtitijo ri Pan re', xtic'ase' richin jumul. Ri Pan c'a ri xtinya' yin che, ja ri nu-cuerpo ri xtinjach pa camic\x * \xo 6:51 \xt He. 10:10.\x* richin nuq'uen-pe c'aslen chique ri vinak choch'ulef, xcha' ri Jesús. \p \v 52 Roma c'a ri', ri israelitas ri ec'o-apu chiri', xa niquich'olila-qui'\x * \xo 6:52 \xt Jn. 7:43; 9:16.\x* y quire' niquibila' chiquivech: ¿Achel chi rija' nuya' ri ru-cuerpo chike richin nikatzuk-ki' che? yecha'. \v 53 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Kitzij-kitzij nin-ij chive: Si rix man nitzuk ta ivi' che ri nu-cuerpo y man nikum ta ri nuquiq'uel yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, can manak vi ic'aslen ri richin jumul. \v 54 Ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo y xtukum ri nuquiq'uel, can c'o chic ruc'aslen ri richin jumul, y yin xtinc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij. \v 55 Roma ri nu-cuerpo yin, jari' ri kitzij ninojsan ri ránima, y ri nuquiq'uel jari' ri kitzij nelesan ruchakij-chi' ri ránima. \v 56 Ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo y xtukum ri nuquiq'uel, rija' xtic'uje' viq'uin y yin xquic'uje' riq'uin rija'.\x * \xo 6:56 \xt 1 Co. 6:17; 2 Co. 6:16; Ef. 5:30; 1 Jn. 3:24; 4:15.\x* \v 57 Can achel yin rutakon-pe ri c'aslic Nata', y yin roma rija' c'o nuc'aslen, quiri' mismo ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo, voma yin xtic'uje' ruc'aslen. \v 58 Ri Pan ri nin-ij chive chi kajnak-pe chicaj, man junan ta riq'uin ri maná ri xquitij ri ivati't-imama' ojer, roma ri maná\x * \xo 6:58 \xt Jn. 6:31, 49.\x* man xtiquer ta xeruto' chuvech ri camic. Jac'a ri nutzuk-ri' che ri Pan ri kajnak-pe chicaj, xtic'uje' ruc'aslen ri richin jumul. \v 59 Jare' ri xeru'ij ri Jesús richin xerutijoj ri quimolon-qui' pa sinagoga ri pa tinamit Capernaum. \s1 Ri ruch'abel ri Jesús can nuya-vi c'aslen ri richin jumul \p \v 60 Jac'a tok quic'axan chic ri xu'ij ri Jesús, eq'uiy chique ri yetzekle'en richin xqui'ij: C'ayef ri tzij xeru'ij. ¿Achique xtiniman richin? xecha'. \v 61 Jac'a ri Jesús reteman\x * \xo 6:61 \xt Jn. 2:25.\x* ri niquijasja' chiquivech ri yetzekle'en richin, y romari' xu'ij chique: ¿Caca' cami ivánima nu'on chive riq'uin ri xin-ij? \v 62 ¿Achique ta nibanataj iviq'uin xa ta yinitz'et yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol chi yitzolij chic e ri achique lugar yinc'o-vi na'ey?\x * \xo 6:62 \xt Mr. 16:19; Jn. 3:13.\x* \v 63 Ri niyo'on ri c'aslen ri richin jumul, ja ri Espíritu\x * \xo 6:63 \xt 2 Co. 3:6.\x* y mana-ta ri cuerpo. Ri ch'abel ri achok riq'uin rix nutijon-vi, richin ruc'aslen ri ivánima ri nuq'uen-pe chive ri c'aslen\x * \xo 6:63 \xt Sal. 119:50.\x* ri richin jumul. \v 64 Pero ec'o chive ri man xtiquiya' ta cánima viq'uin. Quiri' xu'ij ri Jesús, roma reteman\x * \xo 6:64 \xt Jn. 2:24.\x* (achique, ajecu'x) man xtiquiya' ta cánima riq'uin, y ri jun ri xtijacho-e richin. \v 65 Y quire' chic xu'ij: Romari' achel ri nu'in chive, chi nis-ta jun xtipe viq'uin ri man ta samajnak chic ri Nata' pa ránima, xcha'. \p \v 66 Tok xquic'axaj quiri', eq'uiy chique ri yetzekle'en richin xetzolij can, man xquitzekle'ej ta chic.\x * \xo 6:66 \xt 1 Jn. 2:19.\x* \v 67 Roma c'a ri', ri Jesús quire' xu'ij chique ri doce ru-discípulos: ¿Ja jun rix nijo' yixtzolij can? \v 68 Ri Simón Pedro quire' rutzolic rutzij xu'on: Ajaf, ¿achok chirij chic c'a jun xku'e-vi tok aviq'uin rat nilitaj-vi ch'abel ri richin c'aslen richin jumul? \v 69 Roj cukul kac'u'x y kaniman chi ja rat ri Jun ri rat takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, ri rat Ruc'ajol ri c'aslic Dios,\x * \xo 6:69 \xt Mt. 16:16; Mr. 1:1; Hch. 8:37; 1 Jn. 5:1.\x* xcha'. \v 70 Jac'ari' xu'ij ri Jesús chique: ¿Mana-ta yin mismo xicha'on ivichin ri rix doce c'a? Pero xa c'o jun itzel-vinak xel chive, xcha'. \v 71 Tok ri Jesús xu'ij quiri', ja ri Judas Iscariote ri xtijacho-e richin ri xrojo' xu'ij. Ri Judas re', jun chique ri doce discípulos y ruc'ajol jun achi rubinan Simón. \c 7 \s1 Ri Jesús y ri eruchak' \p \v 1 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Jesús pa ronojel Galilea (xutz'om, xuchop) vi binen chutzijosic ruch'abel ri Dios. Man nrojo' ta chic benak pa tak tinamit richin ri Judea, roma ri achi'a' israelitas c'o quik'ij niquicanola' achique niqui'en richin niquicamisaj.\x * \xo 7:1 \xt Jn. 5:16.\x* \v 2 Chupan tak ri k'ij ri', xa nakaj chic ruk'ijul ri jun quinimak'ij ri israelitas ri ni'ix tabernáculos\x * \xo 7:2 \xt Lv. 23:34.\x* che; jun nimak'ij c'uxle'el richin ri xquik'asaj ri cati't-quimama' pa chakijlaj tz'iran ulef. \v 3 Roma c'a ri', ri eruchak' ri Jesús xqui'ij che: Catel-e juba' vave' pa Galilea y cabin pa Judea, richin quiri' ri xetzekle'en avichin chiri', tiquitz'eta' ri milagros ri ye'abanala'. \v 4 Roma si jun nrojo' chi netemex ri achique nitiquer nu'on, man nu'on ta che'elek'el. Roma c'a ri', si rat yatiquer na'an milagros, te'ac'utu-avi' chiquivech ri vinak, xecha' che. \v 5 Quiri' xqui'ij che ri Jesús, roma masque mismo eruchak',\x * \xo 7:5 \xt Mr. 3:21.\x* xa man niquinimaj ta. \v 6 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Yin man jani tril tiempo richin yi'e ri pa Judea. Jac'a rix xa achique na k'ij c'o che'el yixbe. \v 7 Roma ri vinak ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef, man jun roma itzel yixquitz'et. Jac'a yin xa itzel yinquitz'et, roma man ninvevaj ta chiquivech chi ri yetajin, can itzel vi chi no'oj. \v 8 Quixbin-e rix ri pa nimak'ij. Yin man yi'e yan ta e chupan ri nimak'ij re', roma ri k'ij vichin yin, man jani tuka. \v 9 Quiri' ri xu'ij ri Jesús chique, y c'a xc'uje' na can chiri' pa departamento Galilea. \s1 Ri xutzijoj ri Jesús chupan ri nimak'ij tabernáculos \p \v 10 Tok ebenak chic ri ruchak' chupan ri nimak'ij, c'ajari' xbe rija', pero man chiquivech ta ri vinak, xa che'elek'el. \v 11 Jac'a ri achi'a' israelitas c'o quik'ij niquicanola' ri Jesús ri pa nimak'ij, y quire' niqui'ij chique ri vinak: ¿Man itz'eton ta ri jun achi ri'? yecha'. \v 12 Eq'uiy chique ri yenimak'ijun yejasloj chiquivech chirij ri Jesús. Ch'aka' niqui'ij chi jun utzulaj achi, y ch'aka' chic niqui'ij chi xa jun satzoy quino'oj vinak. \v 13 Pero nis-ta jun cof nich'o, roma quixi'in-qui' chiquivech ri achi'a' israelitas c'o quik'ij. \p \v 14 Pa runic'ajal ri nimak'ij, c'ajari' xjote-e ri Jesús pa tinamit Jerusalem, xoc-apu pa racho ri Dios, y yerutijoj ri quimolon-qui' chiri'. \v 15 Romari' ri achi'a' israelitas c'o quik'ij, can achique na niquina' che ri Jesús. ¿Achel chi re achi re' can q'uiy reteman chirij ruch'abel ri Dios tok xa man jun bey xutijoj-ri'?\x * \xo 7:15 \xt Mt. 13:54; Mr. 6:2.\x* yecha'. \v 16 Quire' rutzolic quitzij xu'on ri Jesús: Ri achok riq'uin yixintijoj-vi, man vichin ta yin, xa richin ri takayon-pe vichin.\x * \xo 7:16 \xt Jn. 8:28; 12:49; 14:10, 24.\x* \v 17 Jac'a ri nirayin nu'on ri nrojo' ri Dios, xtretemaj si riq'uin ri Dios petenak-vi ri ninc'ut yin, o xa nuyon yin nutz'ucun-ka. \v 18 Roma xa achique na jun ri ruyon nutz'uc-ka ri achique nuc'ut, ruyon nucanoj-ka ruk'ij\x * \xo 7:18 \xt Jn. 8:50.\x* chiquivech vinak. Pero si c'o jun nrojo' chi ja ri takayon-pe richin ri niyo'ox ruk'ij, nik'alajin chi ja ri kitzij ri nuc'ut, y man jun bey nu'on ri man choj ta. \v 19 Ri ley chive rix israelitas xuya-vi ri Moisés\x * \xo 7:19 \xt Hch. 7:38.\x* ojer can, pero man jun chive rix nibano ronojel ri nu'ij. Quiri' nik'alajin roma rix nicanoj achique ta ni'en richin yinicamisaj,\x * \xo 7:19 \xt Mt. 12:14; Mr. 3:6; Jn. 5:16.\x* xcha' ri Jesús. \v 20 Jac'ari' xqui'ij ri vinak che: Rat xa c'o cami itzel espíritu ocunak aviq'uin.\x * \xo 7:20 \xt Jn. 10:20.\x* ¿Achique ta jun nrojo' nicamisan avichin? xecha'. \v 21 Pero ri Jesús xu'ij chique: Xaxe roma yin xin-en jun milagro chupan jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ¿xaxe romari' rix nisatz ic'u'x? \v 22 Roma chupan ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés nu'ij chi nic'atzin ni'an ri circuncisión,\x * \xo 7:22 \xt Lv. 12:3.\x* y rix masque chupan jun sábado ri k'ij richin uxlanen, can ni'en-vi ri circuncisión chique ri ch'utik alabo. Pero man riq'uin ta ri Moisés xtz'ucutaj-vi-pe, xa quiq'uin ri más ojer tak ivati't-imama'. \v 23 Si rix chupan jun sábado ri k'ij richin uxlanen ni'en circuncidar jun ch'uti ala' richin man nik'aj ruvi' ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés, ¿achique roma xpe ivoyoval chuve chi xin-en chi xc'achoj jun achi pa jun mismo sábado ri k'ij richin uxlanen? \v 24 Rix man cha'anin yan ti'ij chirij jun chi man utz ta ri najin riq'uin, xaxe roma quiri' pan ivech rix. Na'ey tivetemaj utz-utz, richin quiri' yixtiquer ni'ij si utz, o xa man utz ta, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij achique lugar petenak-vi \p \v 25 Roma ri xu'ij ri Jesús, ec'o chique ri aj chiri' pa Jerusalem ri niquibila': ¿Mana-ta cami ri achi re' ri nicanox richin nicamises? \v 26 Titz'eta' c'a, ja la nich'o chiquivech la vinak y man jun achique ni'ix che. Riq'uin juba' ri yebano gobernar chikacojol niquinimaj chi ja rija' ri Jun ri nitak-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit. \v 27 Pero roj keteman achique lugar tipe-vi ri achi re'.\x * \xo 7:27 \xt Mt. 13:55.\x* Jac'a tok xtuka ri Jun ri nutak-pe ri Dios chucolic rutinamit, man jun xteteman aj achique lugar, yecha' ri vinak aj-Jerusalem. \v 28 Romari' ri Jesús, ri najin chiquitijoxic ri vinak chiri' pa racho ri Dios, riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Rix ni'ij chi iveteman (achique, ayincu'x) yin y iveteman yin aj achique lugar, pero yin man nuyon ta nunojin-pe chi xipe. Y ri takayon-pe vichin,\x * \xo 7:28 \xt Jn. 8:26, 42.\x* kitzij chi c'aslic Dios, y rix man iveteman ta runo'oj.\x * \xo 7:28 \xt Jn. 8:55.\x* \v 29 Jac'a yin veteman runo'oj,\x * \xo 7:29 \xt Mt. 11:27; Jn. 10:15.\x* roma riq'uin rija' yin petenak-vi; y ja rija' takayon-pe vichin, xcha'. \v 30 Jac'ari' tok ec'o xcajo' chi can ta (xquitz'om, xquichop) yan e ri Jesús, pero man jun chique rije' xjel ruk'a' chirij,\x * \xo 7:30 \xt Jn. 7:44; 10:39.\x* roma man jani tril hora.\x * \xo 7:30 \xt Jn. 8:20; 13:1.\x* \v 31 Pero eq'uiy chique ri vinak xeniman richin, y quire' niqui'ij: Tok xtipe ri Jun ri nitak-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, ¿c'o cami más nima'k tak milagros xturubana' que chuvech ri jun re'? yecha'. \s1 Ri yechajin racho ri Dios yetak-e coma ri fariseos richin nequic'ama' ri Jesús \p \v 32 Ri achi'a' fariseos xquic'axaj chi ri vinak quiri' niquijasja' chiquivech chirij ri Jesús. Romari' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri fariseos, ec'o chique ri yechajin racho ri Dios xequitak-e richin nequic'ama'. \v 33 Jari' tok ri Jesús quire' xu'ij: Yin xa juba' chic tiempo yic'uje' iviq'uin, c'ajari' yitzolij-e riq'uin ri takayon-pe vichin. \v 34 Rix xquinicanoj, pero man xquinivil ta; y ri achique lugar xquinec'uje-vi yin, man xquixtiquer ta xquixbe,\x * \xo 7:34 \xt Jn. 8:21; 13:33.\x* xcha' ri Jesús. \v 35 Jac'a ri achi'a' israelitas c'o quik'ij quire' niquibila' chiquivech: ¿Achique cami lugar xti'e-vi ri Jesús chi roj man xtikil ta chic? ¿Ni'e cami quiq'uin ri kavinak israelitas ri ec'o pa ch'aka' chic tinamit,\x * \xo 7:35 \xt Stg. 1:1.\x* o quiq'uin ri man israelitas ta richin yerutijoj? \v 36 ¿Achique cami ruchojmil ri nu'ij chi xtikacanoj y man xtikil ta, y chi ri lugar ri xtec'uje-vi rija', man xkutiquer ta xku'e roj? yecha'. \s1 Ri Ya' richin c'aslen \p \v 37 Ri más nimalaj k'ij richin ri jun semana nimak'ij, ja ri ruq'uisbel k'ij. Y ja chupan ri k'ij ri', ri Jesús xpa'e' y riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Si c'o jun c'o ruchakij-chi' ri ránima,\x * \xo 7:37 \xt Is. 55:1; Ap. 22:17.\x* tipe c'a viq'uin, y tutija' ri Ya' ri ninya' yin. \v 38 Ri xtuya' ránima viq'uin, xtibanataj riq'uin achel nu'ij ruch'abel ri Dios, chi ri pa ránima can achel c'aslic tak Ya' xque'alex-pe. \v 39 Ri Ya' ri xu'ij ri Jesús ja ri Lok'olaj Espíritu,\x * \xo 7:39 \xt Is. 44:3; Jl. 2:28; Jn. 16:7; Hch. 2:17.\x* ri xa juba' chic k'ij nitiquer-pe chi niyo'ox pa cánima ri niquiya' cánima riq'uin ri Jesús. Y quiri' xu'ij, roma ri Lok'olaj Espíritu man jani tika-pe, roma man jani titzolij-e chicaj ri Jesús richin ninimirises chic ruk'ij. \s1 Ri vinak man junan ta niquinojij chirij ri Jesús \p \v 40 C'o chique ri vinak tok xquic'axaj ri ch'abel ri xeru'ij ri Jesús, xqui'ij: Can kitzij vi chi ri Jesús jare' ri profeta\x * \xo 7:40 \xt Dt. 18:15; Jn. 6:14.\x* ri oyo'en chi nipe. \v 41 Ch'aka' niqui'ij chi ri Jesús jari' ri Jun ri nitak-pe\x * \xo 7:41 \xt Jn. 4:42.\x* roma ri Dios chucolic ri rutinamit. Pero ch'aka' chic xa quire' niqui'ij: ¿Pa Galilea cami nipe-vi ri Jun ri xtitak-pe roma ri Dios c'a? \v 42 Roma ruch'abel ri Dios ri tz'iban can nu'ij chi ri Jun riy-rumam can ri rey David ri nitak-pe\x * \xo 7:42 \xt Sal. 132:11.\x* chucolic rutinamit ri Dios, pan aldea Belén\x * \xo 7:42 \xt Mi. 5:2.\x* ri xc'uje-vi ri David nipe-vi, yecha'. \v 43 Xa xjachataj quivech ri vinak roma man junan ta niquinojij chirij ri Jesús. \v 44 Ec'o c'a ri can xcajo' chi xquic'uaj-e chiquivech ri autoridad, pero xa man jun xjel ruk'a' chirij. \s1 Man jun nich'o achel nich'o ri Jesús \p \v 45 Tok xetzolij-pe ri achi'a' etakon-e coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y coma ri achi'a' fariseos, rije' quire' xc'utux chique: ¿Achique roma man xiq'uen ta pe\x * \xo 7:45 \xt Jn. 7:32.\x* ri Jesús? xe'uche'ex. \v 46 Jac'ari' xqui'ij: Roma ri achel nich'o rija', man jun chic jun vinak ri quiri' nich'o, xecha'. \v 47 Romari' ri achi'a' fariseos xqui'ij chique: ¿Ja jun rix xixka pa ruk'a'? \v 48 Tiya' na pe pa cuenta, man jun chique ri achi'a' junan niqui'en gobernar, ni man jun\x * \xo 7:48 \xt Jn. 12:42.\x* chique ri fariseos niquinimaj ri nu'ij ri Jesús. \v 49 Ri yeniman-apu ri Jesús xa ja ri vinak man jun queteman chirij ri ley ri ruyo'on can ri Moisés. Can ta nika castigo pa quivi', yecha'. \v 50 Jac'a ri Nicodemo ri xch'o riq'uin ri Jesús chak'a',\x * \xo 7:50 \xt Jn. 3:1, 2.\x* quire' xu'ij chique ri ch'aka' chic fariseos ri ec'o chiri': \v 51 Chupan ri ka-ley nu'ij chi roj man jun kak'a' richin nika'ij chi jun vinak c'o rumac, si man nikaya' ta lugar che na'ey chi nuto-ri', y niketemaj si kitzij c'o achique rubanon, xcha' ri Nicodemo. \v 52 Jac'a rije' xqui'ij: Rat man rat ta vinak richin ri departamento Galilea richin nato-pe ri Jesús. Tanic'oj rupan ruch'abel ri Dios; chiri' xtatz'et-vi chi pa Galilea man jun bey xtel-pe jun profeta, xecha'. \v 53 Jac'ari' chiquijununal xebe chi tak cacho. \c 8 \s1 Ri ixok aj-mac \p \v 1 Xbe c'a ri Jesús ri pa juyu' rubinan Olivos. \v 2 Jac'a tok xsakar-pe chuca'n k'ij, xtzolij chic pa racho ri Dios, y chi jun tinamit xquimol-apu-qui' riq'uin, y rija' xtz'uye' richin yerutijoj. \v 3 Jac'ari' tok ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley quic'amon-pe jun ixok ri xilitaj chi najin riq'uin mac riq'uin jun achi, y xquipaba' pa nic'aj chuvech ri Jesús, \v 4 y quire' xqui'ij che: Tijonel, ri jun ixok re' najin riq'uin mac riq'uin jun achi tok xilitaj. \v 5 Roj keteman chi ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés nu'ij chi ri ixoki' quire' yebano, nic'atzin chi yekac'ak che abaj richin yekacamisaj.\x * \xo 8:5 \xt Dt. 22:22-24.\x* Jac'a rat, ¿achique na'ij? xecha' che. \v 6 Quiri' xqui'ij ri achi'a' ri' che ri Jesús, xaxe roma nicajo' chi nika pa quik'a', richin quiri' yetiquer niquisujuj. Jac'a ri Jesús xa xluque-ka pan ulef, nitz'iban riq'uin ruvi-ruk'a' pan ulef. \v 7 Pero ri achi'a' ri' roma man yetane' ta ka chi niquic'utuj-apu che ri Jesús ri achique ni'an che ri ixok, romari' ri Jesús xpa'e' y xu'ij: Si c'o jun chive rix man jun mac rubanon,\x * \xo 8:7 \xt Mt. 7:3-5; Ro. 2:1.\x* jari' tic'ako ri na'ey abaj chirij ri ixok re', xcha' chique. \v 8 Jac'ari' xluque' chic ka, y xtz'iban chic ka pan ulef. \v 9 Jac'a ri yesujun chirij ri ixok, tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, xquina-ka pa cánima chi rije' xa ebanoy mac.\x * \xo 8:9 \xt Ro. 2:22.\x* Roma c'a ri', chi jujun chi jujun xe'el-e. Na'ey xebe ri más eri'j chic y c'ajari' xe'el-e ri más c'a ac'ola' na. Ruyon chic ri ixok xc'uje' can chuvech ri Jesús. \v 10 Xpa'e' c'a ri Jesús, y quire' xuc'utuj che ri ixok: ¿Achique xbanataj quiq'uin ri ec'amayon-pe avichin? ¿Man jun chic xcanaj can richin nrojo' yarucamisaj? xcha' ri Jesús. \v 11 Man jun chic, xcha' ri ixok. Jac'ari' xu'ij ri Jesús che: Nis-ta yin man nin-ij ta chi cacamises;\x * \xo 8:11 \xt Lc. 9:56.\x* catzolij c'a y man ta'an chic mac, xcha'. \s1 Ja ri Jesús ri sakil richin quic'aslen ri vinak choch'ulef \p \v 12 Xch'o chic ri Jesús jun bey chiquivech ri vinak, y xu'ij: Ja yin ri Sakil\x * \xo 8:12 \xt Jn. 1:9.\x* richin quic'aslen ri vinak choch'ulef. Ri nitzekle'en vichin, man xtibin ta chic pa k'eku'n, xa xtril ri sakil richin ri c'aslen ri richin jumul, xcha'. \v 13 Jac'ari' tok ri achi'a' fariseos xqui'ij-apu che ri Jesús: Rat xa ayon chavech natzijoj-ka-avi', y romari' man kitzij ta ri natzijoj, xecha' che. \v 14 Jac'a ri Jesús quire' xu'ij chique: Masque yin nuyon nintzijoj-ka-vi', pero can kitzij vi ri nin-ij. Roma yin veteman ri achique lugar yin petenak-vi,\x * \xo 8:14 \xt Jn. 7:29; 8:42; 13:3.\x* y ri achique lugar xquitzolij-vi. Pero rix man iveteman ta achique lugar quipe-vi y man iveteman ta achique lugar xqui'e-vi. \v 15 Rix xa aj-roch'ulef no'oj\x * \xo 8:15 \xt Jn. 7:24.\x* nicusaj richin ninic'oj rij ri nuc'aslen. Jac'a yin man richin ta ninnic'oj rij quic'aslen ri vinak yinc'o. \v 16 Jac'a si yin ninnic'oj rij ruc'aslen jun, pa ruchojmil nin-en-vi, roma man nuyon ta yin yibano, xa c'o viq'uin ri Nata' ri takayon-pe vichin. \v 17 Chupan ri ley ri ibanon-ka ivichin rix che, chiri' nu'ij chi tok eca'i' junan niqui'ij,\x * \xo 8:17 \xt Dt. 17:6; 19:15; 2 Co. 13:1; He. 10:28.\x* nik'alajin chi kitzij ri niqui'ij. \v 18 Yin mismo yik'alajrisan ri (yin achique, ayincu'x) yin, y ja jun ri Nata' ri yin takayon-pe ri nik'alajrisan\x * \xo 8:18 \xt 2 P. 1:17; 1 Jn. 5:10, 11.\x* vichin, xcha' ri Jesús. \v 19 Romari' ri achi'a' fariseos xqui'ij che ri Jesús: ¿Achique lugar c'o-vi ri Atata' c'a? xecha'. Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on ri Jesús: Rix man jun bey jelenak-apu ivánima riq'uin ri Nata', y nis-ta viq'uin yin. Xa ta jelenak-pe ivánima viq'uin yin, quiri' ta mismo ibanon riq'uin ri Nata',\x * \xo 8:19 \xt Jn. 14:7; 16:3.\x* xcha'. \v 20 Ja ch'abel re' xeru'ij ri Jesús tok yerutijoj ri vinak pa racho ri Dios ri achique lugar niyo'ox-vi can méra, y nis-ta jun xjel ruk'a' chirij, roma man jani tril hora\x * \xo 8:20 \xt Jn. 7:30.\x* chi ri Jesús (nitz'am, nichap). \s1 Ri Jesús nu'ij chic jun bey chi nitzolij ri achique lugar petenak-vi \p \v 21 Jac'ari' xu'ij chic jun bey chique: Yin yitzolij ri achique lugar yin petenak-vi. Rix xquinicanoj, pero xa iyon (xquixcom, xquixquen) ka chupan ri imac. Ri lugar ri yi'e-vi yin, rix man yixtiquer ta yixbe,\x * \xo 8:21 \xt Jn. 7:34.\x* xcha' ri Jesús. \v 22 Romari' ri achi'a' israelitas c'o quik'ij quire' niquibila' chiquivech: ¿Xtucamisaj cami ri' ruyon ri Jesús? Roma nu'ij chi roj man nkutiquer ta nku'e ri achique lugar ni'e-vi rija', yecha' chiquivech. \v 23 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Rix, rix richin ri vave', jac'a yin, yin richin chicaj. Rix, rix richin ri roch'ulef, jac'a yin, man yin richin ta ri roch'ulef.\x * \xo 8:23 \xt Jn. 17:16.\x* \v 24 Romari' xin-ij chive chi iyon (yixcom, yixquen) ka chupan ri imac. Roma si man ninimaj ta (yin achique, ayincu'x) yin, can (xquixcom xquixquen) na vi chupan ri imac, xcha'. \v 25 Jac'ari' tok rije' xquic'utuj chic che ri Jesús: ¿(Achique, aratcu'x) c'a rat c'a? Y ri Jesús xu'ij chique: Xe tok xich'o iviq'uin pa na'ey, ja yan ri' xin-ij chive (yin achique, ayincu'x) yin. \v 26 Yin q'uiy yitiquer nin-ij chivij, y q'uiy yitiquer nincusaj chivij richin ninya' castigo pan ivi'. Pero ri takayon-pe vichin, ronojel ri nu'ij can kitzij vi; y yin ja ri vac'axan-pe riq'uin rija' ri nintzijoj\x * \xo 8:26 \xt Jn. 3:32.\x* vave' choch'ulef, xcha' ri Jesús. \v 27 Pero rije' man (xk'ax, xno') ta chiquivech chi ri Jesús ja ri aj-chicaj Tata'aj ri nutzijoj chique. \v 28 Jari' tok ri Jesús xu'ij chic chique: Ri k'ij tok xquinijotoba' chicaj\x * \xo 8:28 \xt Jn. 3:14; 12:32.\x* yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, c'ajari' xtivetemaj ri (yin achique, ayincu'x) yin. Y xtivetemaj chi ronojel ri nin-en, man nuyon ta yin nintz'uc-ka,\x * \xo 8:28 \xt Jn. 5:19, 30.\x* xa ja achel ruc'utun-pe ri Nata' chinuvech, quiri' mismo ruchojmil nin-en yich'o. \v 29 Roma ri takayon-pe vichin, jumul c'o viq'uin y man yin ruyo'on ta can nuyon ri Nata'.\x * \xo 8:29 \xt Jn. 14:10; 16:32.\x* Roma yin jumul nin-en ri nika chuvech rija',\x * \xo 8:29 \xt Jn. 4:34; 6:38.\x* xcha' ri Jesús. \v 30 Riq'uin ri quiri' xu'ij ri Jesús, eq'uiy xeniman richin.\x * \xo 8:30 \xt Jn. 7:31; 10:42; 11:45.\x* \s1 Ja ri kitzij ri yecolo ri vinak \p \v 31 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' israelitas ri xeniman richin: Si rix cof yixc'uje' chupan ri nuch'abel, xquixoc kitzij tzekle'ey vichin, \v 32 (chuka', ka) xtivetemaj achique ri kitzij, y ri kitzij xquixrucol.\x * \xo 8:32 \xt Ro. 6:18, 22; 8:2; Stg. 1:25; 2:12.\x* \v 33 Jac'a rije' xqui'ij che: Roj, roj riy-rumam can ri Abraham,\x * \xo 8:33 \xt Mt. 3:9.\x* y man jun bey rojc'o chuxe' quitzij vinak. ¿Achique roma na'ij chike chi xkucolotaj? \p \v 34 Pero ri Jesús xu'ij chique: Kitzij-kitzij nin-ij chive chi conojel ri c'a yebano na mac, chuxe' rutzij ri mac ec'o-vi.\x * \xo 8:34 \xt 2 P. 2:19.\x* \v 35 Y jun lok'on samajinel ri c'o chuxe' rutzij rajaf-jay, man jumul ta xtic'uje' chiracho rajaf ri jay. Ja ralc'ua'l rajaf ri jay, jari' ri xtic'uje' jumul chiracho ri tata'aj. \v 36 Romari' si ja ri Ruc'ajol ri Dios ri xticolo ivichin, can kitzij chi xquixcolotaj. \v 37 Yin veteman chi rix, rix riy-rumam can ri Abraham, pero xa nicanola' achique ta ni'en richin yinicamisaj,\x * \xo 8:37 \xt Jn. 7:19.\x* roma man iyo'on ta lugar chi ocunak ri nuch'abel pan ivánima. \v 38 Yin ja ri nutz'eton riq'uin ri Nata' ri nink'alajrisaj. Quiri' mismo rix, ja ri achel nivac'axaj-apu riq'uin ri jun ri ocunak itata' ri yixtajin riq'uin. \s1 Ri Jesús nu'ij chique ri israelitas chi ja ri itzel ocunak quitata' \p \v 39 Quire' rutzolic rutzij ri Jesús xqui'en: Ri katata' roj ja ri Abraham, xecha'. Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Xa ta kitzij chi rix riy-rumam can ri Abraham, can ta ja achel xerubanala' rija' ri ye'ibanala'. \v 40 Pero ri Abraham man jun bey xu'on ri achel nibanala' rix vacami. Roma rix xa nicanola' achique ta ni'en richin yinicamisaj, tok yin ja ri kitzij ri vac'axan-pe riq'uin ri Dios ri nintzijoj chive. \v 41 Rix ja ri achel nu'on ri jun ri ocunak itata' ri yixtajin riq'uin, xcha' ri Jesús chique. Y rije' xqui'ij che: Roj man roma ta xu'on mac ri kate' che'elek'el tok xojalex. Roj xaxe jun Katata', y ri' ja ri Dios, xecha'. \v 42 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri vinak ri': Xa ta ja ri Dios ri Itata', can ta yinijo'; roma yin riq'uin rija' yin elenak-vi-pe\x * \xo 8:42 \xt Jn. 16:28.\x* richin xinuka chi'icojol. Ja ri Dios takayon-pe vichin y man nuyon ta yin xinojin-pe chi xipe choch'ulef. \v 43 ¿Achique roma man (nik'ax, nino') ta chivech ri nin-ij? Quiri' nibanataj iviq'uin, roma rix man nijo' ta nivac'axaj ri nin-ij. \v 44 Rix, rix ralc'ua'l ri itzel, y roma ja rija' ocunak itata', ja ri nika chuvech rija' ri nijo' ni'en. Ri itzel can camisanel vi xe tok xec'uje' vinak pa ruvi' ri roch'ulef, y man xc'uje' ta chupan ri kitzij, roma man jun kitzij riq'uin. Ja ri tz'ucun tak tzij ri nu'ij, jari' nic'utu ri achique rija', roma rija' can tz'ucuy vi tzij, y rajaf ronojel tz'ucun tak tzij. \v 45 Jac'a yin roma nin-ij ri kitzij, rix man yininimaj ta. \v 46 ¿C'o cami jun chive nitiquer niyo'on chosakil chi yin kitzij c'o mac nubanon? Si ja ri kitzij yitajin chubixic chive, ¿achique roma rix man yininimaj ta? \v 47 Roma jun ri kitzij runiman ri Dios, nuyec pa ránima ri ruch'abel ri Dios ri nrac'axaj. Jac'a rix man quiri' ta ni'en, roma man rix richin ta ri Dios, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesucristo can c'o-vi tok man jani talex ri Abraham \p \v 48 Quire' c'a rutzolic rutzij ri Jesús xqui'en ri achi'a' israelitas c'o quik'ij: Can kitzij vi ri ka'in chavij chi rat, xa rat aj-Samaria y xa c'o la'k itzel espíritu aviq'uin, xecha' che. \v 49 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Yin manak itzel espíritu viq'uin. Pa ruq'uexel chi quiri', yin ninya' ruk'ij ri Nata', jac'a rix xa nijo' yiniya' chi q'uix. \v 50 Pero yin man nuyon ta nincanoj-ka nuk'ij. C'o Jun nrojo' chi yin niyo'ox nuk'ij, y ja Rija' ri xti'in achique ni'in ri kitzij, si ja yin o ja rix. \v 51 Kitzij-kitzij ri nin-ij chive: Xa achique na jun niniman ri nuch'abel, ri vinak ri' man xtutz'et ta ruvech ri camic ri richin jumul,\x * \xo 8:51 \xt Jn. 5:24; 11:26.\x* xcha' ri Jesús. \v 52 Quire' c'a xqui'ij ri achi'a' israelitas c'o quik'ij che: Vacami keteman chi kitzij c'o itzel espíritu aviq'uin; roma na'ij chi ri xqueniman ri ach'abel, man xtiquitz'et ta ruvech ri camic. Tatz'eta' c'a ri katata' Abraham y ri profetas ojer can, conojel (xecom, xequen). \v 53 ¿Más cami c'o ak'ij rat que chuvech ri katata' Abraham? Rija' (xcom, xquen), y quiri' mismo ri profetas. ¿Achique ta c'a más abanon rat chiquivech rije'? xecha' che. \v 54 Ri Jesús xu'ij: Si nuyon yin ninya-ka nuk'ij, man jun nic'atzin-vi. Pero ri niyo'on nuk'ij yin, ja ri Nata' ri ni'ij rix chi i-Dios. \v 55 Y rix man iveteman ta runo'oj,\x * \xo 8:55 \xt Jn. 7:28.\x* jac'a yin veteman runo'oj. Y si nin-ij chi man veteman ta runo'oj, yinoc jun tz'ucuy-tzij achel rix, pero yin kitzij veteman runo'oj, y ninnimaj ri ruch'abel. \v 56 Ri Abraham ri ojer itata' xquicot ránima tok (xk'ax, xno') chuvech chi xtutz'et can ri k'ij tok yin xquic'uje' chuvech re roch'ulef, y can xutz'et na vi y romari' xquicot ránima, xcha' ri Jesús. \v 57 Jari' tok ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xqui'ij che: Rat c'a man jani nic'aj ciento ajuna', ¿y na'ij chi atz'eton ruvech ri kamama' Abraham? xecha'. \v 58 Ri Jesús xu'ij chique: Kitzij-kitzij nin-ij chive, chi na'ey chi xalex ri Abraham, yin yinc'o chic,\x * \xo 8:58 \xt Ex. 3:14; Col. 1:17; He. 1:10-12.\x* xcha'. \v 59 Tok xquic'axaj quiri', xquisiq'uila' abaj richin niquic'ak chirij. Pero ri Jesús xrevaj-ri' chiquivech, y c'ajari' xel-pe pa racho ri Dios. Chiquicojol ri vinak xk'ax-vi-pe richin xbe. \c 9 \s1 Ri Jesús xu'on chi xtzu'un jun achi man nitzu'un ta xalex \p \v 1 Tok ri Jesús nik'ax pa jun lugar, xutz'et jun achi man nitzu'un ta xalex. \v 2 Y ri discípulos xquic'utuj che: Tijonel, ¿Ja cami ri rute-rutata' c'o quimac o ja ri achi re', richin quiri' man nitzu'un ta xalex? xecha'. \v 3 Ri Jesús xu'ij: Nis-ta rija' y nis-ta ri rute-rutata'. Rija' man nitzu'un ta xalex, richin quiri' tok xtetzu'un, nek'alajin rusamaj ri Dios riq'uin.\x * \xo 9:3 \xt Jn. 11:4.\x* \v 4 Yin nic'atzin chi nin-en rusamaj ri takayon-pe vichin,\x * \xo 9:4 \xt Jn. 17:4.\x* utz ri c'a man jani toc-pe ri ak'a', roma tok xtoc-pe ri ak'a', man jun chic xtitiquer xtisamaj. \v 5 Ri ajani k'ij c'a yinc'o na choch'ulef, ja yin sakil richin quic'aslen ri vinak,\x * \xo 9:5 \xt Jn. 8:12.\x* xcha'. \v 6 Tok ru'in chic quiri', ri Jesús xchuban-ka\x * \xo 9:6 \xt Mr. 8:23.\x* pan ulef, xu'on juq'uet ch'abak che ri (ruchub, ruc'axaj), y xuquil-apu chi runak'-ruvech ri achi man nitzu'un ta. \v 7 Y quire' c'a xu'ij che: Vacami cabin, te'ach'aja-avi' pan atinibel Siloé. Siloé nu'ij tzij, Takon-e. Ri achi can xbe na vi, xuch'aj-ri', y tok xtzolij-pe, nitzu'un yan chic. \v 8 Jac'a ri ru-vecinos y ri más chic vinak ri quitz'eton-pe chi can man nitzu'un ta vi, niquibila' c'a: ¿Mana-ta cami re' ri achi nitz'uye' chi tak bey y nuc'utuj limosna? yecha'. \v 9 Ec'o ye'in chi ja rija'. Ch'aka' niqui'ij chi quila' nitzu'un, jac'a rija' nu'ij: Ja yin ri', nicha'. \v 10 Roma c'a ri', ri ec'o-apu chiri' quire' xqui'ij che ri achi: ¿Achique x-an chave richin xatiquer xatzu'un? xecha' che. \v 11 Ri achi xu'ij chique: Ja ri jun achi rubinan Jesús xbano juq'uet ch'abak y xuquil-apu chi runak' tak nuvech, y xu'ij chuve: Cabin, te'ach'aja-avi' pan atinibel Siloé, xcha' chuve. Yin xi'e c'a, xinch'aj-vi', y jari' xitzu'un. \v 12 Jac'ari' tok ri vinak xquic'utuj che: ¿Achique lugar c'o-vi ri Jesús c'a? xecha' che. Man veteman ta, xcha' chique. \s1 Ri achi'a' fariseos c'o niquic'utuj che ri achi nitzu'un chic \p \v 13 Jac'ari' xquiq'uen-apu ri achi nitzu'un chic chiquivech ri achi'a' fariseos. \v 14 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen tok ri Jesús xu'on ri juq'uet ch'abak y xu'on chi xtzu'un ri achi man nitzu'un ta. \v 15 Romari' ja jun ri achi'a' fariseos xec'utun che ri achi ri achique x-an che richin xtzu'un. Rija' xu'ij c'a chique: Ri xbano chuve chi xitzu'un, xuquil juq'uet ch'abak chi runak' tak nuvech, y tok xench'aj, jari' xitzu'un, xcha' chique. \v 16 Jac'ari' tok ec'o chique ri fariseos xqui'ij: Ri achi Jesús man riq'uin ta ri Dios petenak-vi; roma man nuxlan ta chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, yecha'. Pero ch'aka' chique ri fariseos niqui'ij: ¿Nitiquer cami jun achi aj-mac yeru'on milagros,\x * \xo 9:16 \xt Jn. 3:2.\x* achel xu'on ri Jesús riq'uin ri achi re'? Can k'alaj chi ri achi'a' fariseos man junan ta niquinojij.\x * \xo 9:16 \xt Jn. 7:43.\x* \v 17 Jac'ari' tok quire' chic xquic'utuj che ri achi: ¿Achique chi achi ri xjako ri avech nanojij rat? xecha' che. Rija' xu'ij: Yin ninnojij chi rija' jun profeta,\x * \xo 9:17 \xt Lc. 24:19; Jn. 4:19.\x* xcha'. \p \v 18 Pero ri achi'a' israelitas c'o quik'ij man niquinimaj ta chi can man nitzu'un ta vi xalex, y man niquinimaj ta chi roma jun milagro tok xtzu'un, romari' xecoyoj ri rute-rutata', \v 19 y quire' xquic'utuj chique: ¿Kitzij chi jare' ri ivalc'ua'l ri ni'ij chi man nitzu'un ta xalex? Pero, ¿achel chi vacami nitzu'un? xecha'. \v 20 Jac'ari' tok quire' xqui'ij ri rute-rutata' ri achi: Kitzij chi ja kalc'ua'l re' y can man nitzu'un ta vi xalex. \v 21 Jac'a ri achique x-an richin xtzu'un, man keteman ta, y ri (achique, acu'x) xbano che chi xtzu'un, man keteman ta. Rija' c'o chic rujuna', che rija' tic'utuj-vi, ja rija' mismo ti'in chive. \v 22 Quiri' xqui'ij rute-rutata' ri achi, roma xa quixi'in-qui' chiquivech ri achi'a' israelitas c'o quik'ij. Roma ri achi'a' ri' quelesan rutzijol chi xa achique na xti'in chi ri Jesús jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, nokotex-pe\x * \xo 9:22 \xt Jn. 12:42; 16:2.\x* ri pa sinagoga. \v 23 Romari' ri te'ej-tata'aj xaxe xqui'ij: Rija' c'o chic rujuna', che rija' tic'utuj-vi, xecha'. \p \v 24 Jac'ari' tok ri achi'a' israelitas xcoyoj chic jun bey ri achi ri man nitzu'un ta vi xalex, y xqui'ij che: Ja ri Dios taya' ruk'ij. Roj keteman chi ri achi ri xbano chave chi xatzu'un xa jun aj-mac, xecha'. \v 25 Romari' ri achi quire' xu'ij chique: Si rija' aj-mac, yin man veteman ta. Ri veteman, ja chi yin na'ey man yitzu'un ta, jac'a ri vacami xa yitzu'un chic, xcha' rija'. \v 26 Jac'ari' tok ri achi'a' israelitas xquic'utuj chic jun bey che ri achi: ¿Achique ri xu'on chave? ¿Achique xu'on rija' chi rat xatiquer xatzu'un? xecha' che. \v 27 Jac'a rija' xu'ij chique: Yin xin-ij yan chive, pero rix man xijo' ta xivac'axaj. ¿Achique roma vacami nijo' chi nincamuluj chic rubixic chive? ¿Ja jun rix nijo' yixoc tzekle'ey richin? xcha' chique. \v 28 Jac'ari' tok chi oyoval xech'o-vi che y xqui'ij: Rat, rat jun tzekle'ey richin rija', pero roj, roj tzekle'ey richin ri Moisés. \v 29 Roj keteman chi ri Moisés xch'o ri Dios che, jac'a ri achi re' nis-ta keteman achique lugar tipe-vi,\x * \xo 9:29 \xt Jn. 8:14.\x* xecha'. \v 30 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on ri achi: Romari' nisatz nuc'u'x yin, roma rix man iveteman ta achique lugar nipe-vi, y rija' xu'on chuve chi xitzu'un. \v 31 Roj keteman chi ri Dios man yerac'axaj ta ri ebanoy mac.\x * \xo 9:31 \xt Job 27:8, 9; Sal. 66:18; Pr. 28:9; Is. 1:15; Jer. 11:10, 11; 14:10-12; Ez. 8:17, 18; Mi. 3:4; Zac. 7:13.\x* Pero si jun vinak nuya' ruk'ij ri Dios y nu'on ri nrojo' ri Dios, can nac'axex-vi\x * \xo 9:31 \xt Sal. 34:15; Pr. 15:29.\x* y niyo'ox che ri nuc'utuj. \v 32 Xe tok xec'uje' vinak pa ruvi' ri roch'ulef, man jun bey elenak rutzijol chi c'o ta jun jakayon ruvech jun vinak ri can man nitzu'un ta vi xalex. \v 33 Si man ta riq'uin ri Dios petenak-vi ri xbano chuve chi xitzu'un, man ta nitiquer nu'on milagro,\x * \xo 9:33 \xt Jn. 3:2; 9:16; 10:21.\x* xcha' ri achi. \v 34 Quire' c'a rutzolic rutzij xqui'en ri achi: Rat can rat aj-mac vi xatalex, ¿y can najo' nkojatijoj roj? xecha' ri achi'a' israelitas. Jac'ari' xquelesaj-pe\x * \xo 9:34 \xt Jn. 9:22.\x* ri achi chiri'. \s1 Ri man niquiya' ta lugar chi ntoc ruch'abel ri Dios pa cánima, chuvech ri Dios man yetzu'un ta \p \v 35 Tok ri Jesús xrac'axaj chi xeleses-pe ri achi ri pa sinagoga, xerucanoj, y tok xril, xu'ij che: ¿Naya' avánima rat riq'uin ri Ruc'ajol ri Dios? xcha' che. \v 36 Ri achi quire' c'a xu'ij: Ta'ij c'a chuve (achique, acu'x) ri Ruc'ajol ri Dios, richin quiri' ninya' vánima riq'uin, xcha'. \v 37 Ri Jesús xu'ij che: Rat atz'eton chic ruvech ri Ruc'ajol ri Dios. Ja yin ri yich'o aviq'uin,\x * \xo 9:37 \xt Jn. 4:26.\x* xcha'. \v 38 Y ri achi xu'ij: Ninnimaj, Ajaf, xcha'. Y xuya' ruk'ij ri Jesús. \v 39 Y ri Jesús xu'ij: Yin xipe choch'ulef richin nink'alajrisaj achique rubanon cánima ri vinak, richin quiri' ri man yetzu'un ta, xtijakataj quivech. Jac'a ri niquinojij chi yetzu'un, xtin-en chique chi xtik'uk'umer ronojel chiquivech, xcha'. \v 40 Jac'ari' jujun chique ri fariseos ri ec'o-apu chunakaj ri Jesús, tok xquic'axaj ri xu'ij, quire' xqui'ij-apu che: Ni modo ja jun roj man nkutzu'un ta, xecha'. \v 41 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Más utz man ta yixtzu'un, richin quiri' manak ta imac nivakalej.\x * \xo 9:41 \xt Jn. 15:22, 24.\x* Pero roma rix ni'ij chi xa yixtzu'un, romari' can c'o mac nivakalej. \c 10 \s1 Ri kitzij yuk'unel chuchi' coral ntoc-vi-apu quiq'uin ri ovejas \p \v 1 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Ri mana-ta chuchi' coral ntoc-vi-apu quiq'uin ri ovejas, y xa juc'an niropin-vi-ka, ri quiri' nibano, re' xa jun vinak ri ntoc ruvi' ruk'a' che'elek'el y jun camisanel elek'on. \v 2 Jac'a ri chuchi' coral ntoc-vi-apu, k'alaj chi ja rija' ri yuk'unel quichin ri ovejas. \v 3 Ri chajinel quichin ri ovejas nujak-pe ruchi' ri coral chuvech ri yuk'unel, y ri ovejas niquic'axaj ruch'abel ri quiyuk'unel. Rija' chiquijununal nu'ij-apu quibi' ri ru-ovejas y yerelesaj-e. \v 4 Tok ri yuk'unel yerelesaj-e conojel ri ru-ovejas, ninabeyaj chiquivech y ri ovejas yebe chirij roma queteman ri rukul. \v 5 Jac'a ri mana-ta quiyuk'unel, man niquitzekle'ej ta, xa ye'enimaj chuvech, roma man queteman ta quikul ri man quiyuk'unel ta. \v 6 Ri ch'abel re xu'ij ri Jesús chique ri achi'a' fariseos, jun ch'abel ri revan juba' ri' ri achique nuc'ut, pero rije' man (xk'ax, xno') ta chiquivech. \s1 Ja ri Jesús ri utzulaj Yuk'unel \p \v 7 Jac'ari' xch'o chic jun bey ri Jesús chique ri achi'a' fariseos, y xu'ij: Kitzij-kitzij nin-ij chive chi ja yin ri Ruchi' quicoral ri ovejas. \v 8 Conojel ri xepe na'ey chinuvech, xa vinak ri ntoc ruvi' quik'a' che'elek'el y ecamisanel tak elek'oma'. Pero ri nu-ovejas xa man xequitzekle'ej ta. \v 9 Ja yin Ruchi' ri coral. Ri ntoc-pe viq'uin yin, nicolotaj; y c'o che'el ntel-ntoc ri pa coral, y siempre nril ruvay.\x * \xo 10:9 \xt Sal. 23:2.\x* \v 10 Jun elek'on xaxe richin nurubana' elak', nucamisan y nuruq'uisa' ruk'ij ronojel tok nipe. Jac'a yin xipe richin chi rix nivil ri kitzij c'aslen; jun utzulaj c'aslen ri tz'akat yixquicot riq'uin. \v 11 Ja yin ri utzulaj Yuk'unel.\x * \xo 10:11 \xt Is. 40:11; Ez. 34:23.\x* Ri utzulaj Yuk'unel, nuya' ruc'aslen coma ri ru-ovejas. \v 12 Jac'a ri xa roma ch'acoj méra yeruyuk'uj ri ovejas y mana-ta kitzij cajaf, rija' tok nutz'et chi nipe jun utif, xa ja rija' ri nucol-e-ri', y yeruya' can quiyon ri ovejas. Y ri utif c'o ovejas yeruc'uaj-e, y ri más chic yeruquiraj-e. \v 13 Nenimaj-e ri yuk'unel ri xa roma ch'acoj méra niyuk'un, roma man nik'axo ta che si utz o man utz ta ec'o ri ovejas. \v 14 Ja yin ri utzulaj Yuk'unel, y veteman quino'oj\x * \xo 10:14 \xt 2 Ti. 2:19.\x* ri nu-ovejas, y rije' queteman nuno'oj yin. \v 15 Achel kabanon roj riq'uin ri Nata'. Rija' reteman nuno'oj yin,\x * \xo 10:15 \xt Mt. 11:27.\x* y yin veteman runo'oj rija', y yin ninya' ri nuc'aslen coma ri ovejas. \v 16 Y ec'o chic ch'aka' nu-ovejas ri man erichin ta ri jun coral re', ja jun rije' nic'atzin chi yenq'uen-pe richin yenyuk'uj;\x * \xo 10:16 \xt Is. 56:8.\x* y xtiquinimaj ri nin-ij chique. Xaxe jun xtiqui'en,\x * \xo 10:16 \xt Ef. 2:14-17.\x* y xaxe jun xtiyuk'un quichin. \v 17 Ri Nata' yirojo' roma ninjach ri nuc'aslen pa camic richin chi nic'uje' chic e ri c'aslen ri' jun bey.\x * \xo 10:17 \xt Is. 53:10; 2 Co. 5:15; He. 2:9.\x* \v 18 Man jun xtitiquer xtelesan ri nuc'aslen, ja yin mismo yijacho pa camic. Pa nuk'a' yin c'o-vi richin ninya' ri nuc'aslen pa camic, y pa nuk'a' yin c'o-vi richin nin-en chi nic'uje' chic e jun bey.\x * \xo 10:18 \xt Jn. 2:19.\x* Ri mandamiento re' riq'uin ri Nata' nuc'ulun-vi-pe, xcha' ri Jesús. \p \v 19 Jun bey chic man junan ta niquinojij ri achi'a' israelitas c'o quik'ij chirij ri Jesús roma ri ch'abel re xeru'ij. \v 20 Eq'uiy chique rije' quire' xqui'ij: Ri Jesús xa c'o itzel espíritu riq'uin, xa (xch'ujir, xmoxer), y rix ninimaj chic apu ri achique nu'ij, yecha'. \v 21 Pero ch'aka' chic niqui'ij: Jun ri c'o itzel espíritu riq'uin, man nitiquer ta nitzijon achel nitzijon ri Jesús. ¿Nitiquer cami jun itzel espíritu nu'on che jun vinak man nitzu'un ta chi nitzu'un?\x * \xo 10:21 \xt Jn. 9:6, 7, 32, 33.\x* yecha'. \s1 Ri achi'a' israelitas c'o quik'ij nicajo' niquicamisaj ri Jesús \p \v 22 Pa ru-tiempo tef,\f + \fr 10:22 \ft Quila' pa Jerusalem, ri “invierno” man ruk'ijul ta job, xa ruk'ijul tef.\f* jari' nik'ases ruk'ijul ri nimak'ij rubinan Dedicación chiri' pa tinamit Jerusalem. \v 23 Ri Jesús nibin chiri' pa racho ri Dios chuchi' ri corredor ri richin Salomón ni'ix che. \v 24 Ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xquimol-apu-qui' chirij ri Jesús, y xqui'ij che: ¿C'a achique cami k'ij navelesaj-e ri tz'apiyon richin ri kánima? Si ja rat ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, ta'ij c'a chike. \v 25 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on ri Jesús: Yin nu'in chic chive ri (yin achique, ayincu'x) yin y rix man iniman ta. Ronojel ri yen-en pa rubi' ri Nata' Dios, jari' nik'alajrisan vichin.\x * \xo 10:25 \xt Jn. 5:36.\x* \v 26 Pero rix man yininimaj ta, roma man rix nu-ovejas ta, achel ri xin-ij yan chive. \v 27 Ri nu-ovejas queteman ri nukul; rije' yinquitzekle'ej,\x * \xo 10:27 \xt Jn. 10:3, 4.\x* y yin veteman quino'oj rije'. \v 28 Yin ninya' chique ri c'aslen ri richin jumul,\x * \xo 10:28 \xt Jn. 17:2.\x* y man jun bey xtiq'uis ri c'aslen ri' quiq'uin, ni man jun xtelesan-e quichin pa nuk'a'. \v 29 Ri Nata' Dios ri xeyo'on pa nuk'a', más c'o ruchuk'a'\x * \xo 10:29 \xt Ex. 18:11; Sal. 145:3; Dn. 4:3; Mal. 1:14.\x* que chuvech xa achique na, y man jun xtelesan-e quichin pa ruk'a' rija'. \v 30 Yin y ri Nata' xa roj jun,\x * \xo 10:30 \xt Jn. 17:11; 1 Jn. 5:7.\x* xcha' ri Jesús. \p \v 31 Jac'ari' tok ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xequisiq'uila' chic pe abaj chirij ri Jesús, richin niquic'ak chirij.\x * \xo 10:31 \xt Jn. 8:59.\x* \v 32 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Yin q'uiy utzulaj tak samaj ri petenak riq'uin ri Nata' ri enubanon chivech. ¿Achique chique ri samaj re' ri nu'on chive chi nijo' yinic'ak che abaj? xcha' ri Jesús. \v 33 Jac'ari' tok ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xqui'ij che ri Jesús: Roj man roma ta ri utzulaj tak samaj tok yatkac'ak che abaj, xa roma rat itzel na'an chuvech ri Dios riq'uin ri najunumaj-avi' riq'uin. Y rat xa rat jun achi aj-roch'ulef, xecha' che. \v 34 Pero ri Jesús xu'ij c'a chique: Ri ley ri yo'on can pan ik'a' nu'ij: Yin nu'in chi rix, rix dios.\x * \xo 10:34 \xt Sal. 82:6.\x* \v 35 Roj keteman chi ri nu'ij chupan ruch'abel ri Dios, manak che'el chi man ta kitzij. Romari' si ri Dios xu'ij dios chique ri achok chique xuya-vi ri ruch'abel, \v 36 ¿achique roma rix ni'ij chi itzel xin-en chuvech ri Dios tok xin-ij chi yin Ruc'ajol,\x * \xo 10:36 \xt Lc. 1:35.\x* tok xa ja yin ri xirucha' richin xirutak-pe\x * \xo 10:36 \xt Jn. 8:42.\x* choch'ulef? \v 37 Si man nin-en ta ri samaj ri ru'in-pe ri Nata' Dios chi nin-en, man quininimaj. \v 38 Pero si nin-en, quininimaj roma ri samaj, masque man yininimaj ta yin, pero tinimaj ri nin-en chivech, richin quiri' nivetemaj y ninimaj chi ri Nata' Dios c'o viq'uin, y yin riq'uin rija'.\x * \xo 10:38 \xt Jn. 14:10, 11.\x* Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri achi'a' c'o quik'ij. \v 39 Romari', jun bey chic xcajo' (xquitz'om, xquichop), pero ri Jesús xa xbe chiquivech. \p \v 40 Jac'ari' xk'ax chic apu ri Jesús juc'an ruchi' ri rakan-ya' Jordán, ri achique lugar xu'on-vi bautizar\x * \xo 10:40 \xt Jn. 1:28.\x* ri Juan ri Bautista pa na'ey, y chiri' xc'uje-vi. \v 41 Man juba' ta oc vinak nequimolo-qui' riq'uin, y quire' niquibila': Ri Juan ri Bautista kitzij chi nis-ta jun milagro xu'on richin ta xuc'ut-ri' achique takayon-pe richin, pero ronojel ri xu'ij ri Juan chirij ri achi re',\x * \xo 10:41 \xt Jn. 1:29-34.\x* can kitzij vi, yecha'. \v 42 Y eq'uiy xeniman richin ri Jesús chupan ri lugar ri'. \c 11 \s1 Ri rucamic ri Lázaro \p \v 1 C'o c'a jun achi niyavej rubinan Lázaro, aj pa Betania, ri aldea ri c'o-vi cacho ri María y ri Marta\x * \xo 11:1 \xt Lc. 10:38.\x* ri quichak'-quinimal qui'. \v 2 Ri María re', jare' ri xyo'on jubulaj ak'on chirij rakan ri Ajaf Jesús y xerusu' riq'uin ri rusumal tak ruvi'.\x * \xo 11:2 \xt Jn. 12:3.\x* Rija' rana' ri Lázaro ri niyavej. \v 3 Roma c'a ri', ri ca'i' rana' quire' rubixic xquitak-e che ri Jesús: Ajaf, nikaya' rutzijol chave chi ri kaxibal Lázaro, ri jani na najo', vacami niyavej. \v 4 Tok ri Jesús xrac'axaj ri takon-e rubixic che, rija' xu'ij: Ri yabil ri c'o riq'uin ri Lázaro man richin ta camic, xa richin nik'alajin ri nimalaj ruk'ij ri Dios,\x * \xo 11:4 \xt Jn. 9:3.\x* richin quiri' ja jun ri Ruc'ajol ri Dios niyo'ox ruk'ij, xcha' ri Jesús. \p \v 5 Ri Jesús yerojo' ri Marta, ri María, y ri Lázaro. \v 6 Jac'a tok xrac'axaj chi ri Lázaro niyavej, c'a xc'uje' na ca'i' k'ij chupan ri lugar ri c'o-vi.\x * \xo 11:6 \xt Jn. 10:40.\x* \v 7 C'ajari' tok xu'ij chique ri ru-discípulos: Vacami kutzolij pa departamento Judea, xcha'. \v 8 Quire' c'a niqui'ij ri ru-discípulos che: Tijonel, ri achi'a' israelitas c'o quik'ij ivir-cabijir quic'ualo'n abaj chavij richin nicajo' yatquicamisaj.\x * \xo 11:8 \xt Jn. 10:31.\x* Y, ¿vacami rat najo' chic yatzolij chila'? \v 9 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ri k'ij ruc'uan doce horas, y ri nibin pak'ij, man (nupak'ij, nucopij) ta rakan, roma xa sakil rubanon ruvech ri hora. \v 10 Pero ri nibin chak'a', (nupak'ij, nucopij) rakan, roma rija' man jun sakil riq'uin.\x * \xo 11:10 \xt Jn. 12:35.\x* \v 11 Tok ru'in chic quiri', ri Jesús quire' chic xu'ij chique ri ru-discípulos: Ri Lázaro ri keteman ruvech, xa niver. Pero vacami yi'e richin nenc'asoj, xcha'. \v 12 Jac'ari' tok ri ru-discípulos xqui'ij che: Ajaf, si ri Lázaro niver, nic'achoj, xecha'. \v 13 Tok ri Jesús xu'ij chi niver, xa chirij rucamic ri Lázaro xch'o-vi, pero ri discípulos xquinojij chi pa ruvi' uxlanen y varan nich'o-vi. \v 14 C'ajari' tok ri Jesús xuk'alajrisaj ronojel chiquivech. Rija' xu'ij: Ri Lázaro xa (xcom, xquen). \v 15 Y yin yiquicot roma utz chive rix chi man yinc'o ta pa Betania tok (xcom, xquen), richin quiri' más xticuker ri ivánima viq'uin. Vacami c'a, jo' tekatz'eta', xcha' ri Jesús. \v 16 Jac'a ri Tomás ri discípulo ri ni'ix Gemelo che, quire' xu'ij chique ri ch'aka' chic discípulos: Jo' chirij ri Jesús, richin quiri' junan nkucamises riq'uin, xcha'. \s1 Ja ri Jesús yec'ason ri anima'i' y ja rija' quic'aslen \p \v 17 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos xe'eka ri pa Betania, xyo'ox rutzijol chique chi ri Lázaro ja (caji', quiji') k'ij timuk. \v 18 Ri Betania man naj ta quicojol riq'uin ri tinamit Jerusalem, xa jun cami oxi' kilómetro. \v 19 Ja roma rucamic ri quixibal ri Marta y ri María, eq'uiy israelitas ekajnak chicacho richin niquiya' ruchuk'a' cánima. \v 20 Tok ri Marta xrac'axaj chi ri Jesús petenak pa bey, xel-e richin xeruc'ulu', jac'a ri María xcanaj can pa jay. \v 21 Jac'ari' tok ri Marta xu'ij che ri Jesús: Ajaf, xa ta vave' ratc'o-vi, ri nuxibal man ta (xcom, xquen). \v 22 Pero yin veteman chi ri Dios c'a nuya' na chave xa achique na ri nac'utuj che, xcha'. \v 23 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri Marta: Ri axibal Lázaro xtic'astaj, xcha'. \v 24 Ja', yin veteman chi xtic'astaj chupan ri k'ij tok conojel ri anima'i' xquec'astaj\x * \xo 11:24 \xt Dn. 12:2; Lc. 14:14; Jn. 5:29.\x* pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Marta. \v 25 Ri Jesús xu'ij che: Ja yin ri yic'ason quichin ri anima'i' y ja yin ri quic'aslen.\x * \xo 11:25 \xt Jn. 1:4; 5:21; 6:35; 14:6; Col. 3:4; 1 Jn. 1:1, 2; 5:11.\x* Xa achique na ri ruyo'on ránima viq'uin, masque caminak chic, xtic'astaj chic jun bey.\x * \xo 11:25 \xt Jn. 6:39, 40, 44.\x* \v 26 Y conojel ri quilon quic'aslen viq'uin y quiyo'on cánima viq'uin, man (yecom, yequen) ta richin jumul.\x * \xo 11:26 \xt Jn. 8:51.\x* ¿Nanimaj re'? xcha' ri Jesús che ri Marta. \v 27 Ja', Ajaf. Yin ninnimaj ronojel ri na'ij; roma veteman chi ja rat ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, y can rat Ruc'ajol\x * \xo 11:27 \xt Mt. 16:16; Jn. 6:69.\x* vi ri Dios ri rat petenak choch'ulef, xcha' ri Marta. \s1 Ri Jesús ntok' chuvech ru-panteón ri Lázaro \p \v 28 Tok ri Marta ru'in chic quiri' che ri Jesús, xtzolij richin xroyoj-pe ri ruchak', y xaxe pa ruxiquin quire' xu'ij che: Ri Tijonel c'o chic vave' y yaroyoj, xcha' che. \v 29 Ri María xe xrac'axaj ri xu'ij ri Marta che, cha'anin xcataj y xbe ri achique lugar c'o-vi ri Jesús. \v 30 Ri Jesús c'a man jani toc-apu ri pan aldea Betania, xa c'a ja c'o ri achique lugar xuc'ul-vi roma ri Marta. \v 31 Jac'a ri israelitas ri epetenak richin niquiya' ruchuk'a' ránima ri María, tok xquitz'et chi junanin xcataj-e y xbe, rije' xquitzekle'ej-e y niqui'ij: Ri María xa ja ri achique lugar mukun-vi ri ruxibal ni'e-vi richin ne'ok', yecha'. \v 32 Jac'a ri María tok (xapon, xebos) ri achique lugar c'o-vi ri Jesús, xe xutz'et, ja xxuque-ka chuvech y xu'ij che: Ajaf, xa ta vave' ratc'o-vi, ri nuxibal man ta (xcom, xquen), xcha'. \v 33 Jac'a ri Jesús tok xutz'et chi ri María y ri israelitas ri ec'o riq'uin ye'ok', rija' xjik'ijo' ránima, y nibarbot. \v 34 Jari' tok xuc'utuj: ¿Achique lugar ximuk-vi ri Lázaro? xcha'. Rije' xqui'ij: Ajaf, jo', nekac'utu' chavech, xecha'. \v 35 Ri Jesús xok'. \v 36 Jac'ari' xqui'ij ri israelitas ri ec'o-apu chiri': Titz'eta' la Jesús, nrok'ej ri Lázaro. Nik'alajin chi can kitzij xrojo', yecha'. \v 37 Pero ec'o ch'aka' niquibila': Ri achi re', ¿man xtiquer ta cami xu'on chi man ta (xcom, xquen) ri Lázaro, tok xa xtiquer xu'on che ri achi man nitzu'un ta chi xtzu'un?\x * \xo 11:37 \xt Jn. 9:6, 7.\x* yecha'. \s1 Ri ámna Lázaro nic'asos roma ri Jesús \p \v 38 Riq'uin ri quiri' nibilo'x, ri Jesús xjik'ijo' chic jun bey ránima xjel-apu chuchi' ri jul ri mukun-vi ri Lázaro. Ri jul ri' c'oton chuvech jun juyu', y tz'apin can ruchi' riq'uin jun abaj. \v 39 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Tivelesaj la abaj chuchi' ri jul, xcha'. Jac'a ri Marta, ri rana' ri Lázaro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, ri nuxibal ja (caji', quiji') k'ij tikamuk y yin nin-ij chi chuf chic ruxla', xcha'. \v 40 Pero ri Jesús xu'ij che ri Marta: Yin xin-ij yan chave: Si xtanimaj, xtatz'et ri nimalaj ruk'ij ri Dios, xcha' che. \v 41 Jari' tok xquelesaj-e ri abaj chuchi' ri jul. Xtzu'un c'a e ri Jesús chicaj y xu'ij: Nata', matiox ninya' chave roma xinavac'axaj-pe. \v 42 Yin veteman chi rat can yinavac'axaj-vi. Pero yin xin-ij re' coma ri quimolon-pe-qui' viq'uin vacami, richin quiri' tiquinimaj chi ja rat xatako-pe vichin choch'ulef. \v 43 Tok ri Jesús ru'in chic ka quiri', jari' tok riq'uin ruchuk'a' xu'ij: ¡Lázaro, cacataj,\x * \xo 11:43 \xt Lc. 7:14; 8:54.\x* catel-pe! xcha'. \v 44 Jac'ari' tok ri ámna Lázaro xel-pe ri pa jul. Ri ruk'a-rakan ebolkotin pa tak tziek,\x * \xo 11:44 \xt Jn. 19:40.\x* y ri ruvech tz'apin-e riq'uin jun tziek lab oc. Ri Jesús xu'ij: Que'isolo' can la tziek chirij, y tiya' lugar che chi ni'e, xcha'. \s1 Runojixic ri achique ta ni'an richin nicamises ri Jesús \r (Mt. 26:1-5; Mr. 14:1, 2; Lc. 22:1, 2) \p \v 45 Eq'uiy c'a chique ri israelitas ri epetenak chiquitz'etic ri María xquinimaj\x * \xo 11:45 \xt Jn. 2:23.\x* ri Jesús tok xquitz'et ri xu'on. \v 46 Pero ec'o ch'aka' xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xquitzijoj ri achique xu'on ri Jesús. \v 47 Jac'ari' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos xecoyoj ri achi'a' junan niqui'en gobernar quiq'uin, y xqui'ij chique: ¿Achique nika'an? Roma ri achi re' q'uiy milagros yerubanala' chiquivech ri vinak. \v 48 Si xtikaya' lugar che, conojel xqueniman richin,\x * \xo 11:48 \xt Jn. 12:9.\x* y xquepe ri vinak romanos, xtuquiq'uisa' can ruk'ij ri jay ri nikaya-vi ruk'ij ri Dios y quiri' mismo ri katinamit, yecha'. \v 49 Pero ri Caifás ri nimalaj sacerdote chiquicojol ri israelitas chupan ri tiempo ri', quire' xu'ij: Rix man iveteman ta ruchojmil re'. \v 50 Tiya' na pe pa cuenta, más utz chi xe ri jun achi re' (nicom, niquen) pa kaq'uexel konojel y mani niq'uis ronojel ri katinamit, xcha'. \v 51 Tok ri Caifás xu'ij quiri', man ruyon ta rija' xnojin-pe ri ch'abel ri xeru'ij. Xa roma ja rija' ri nimalaj sacerdote chiquicojol ri israelitas ri juna' ri', romari' ri Dios xuya' lugar chi xuk'alajrisaj yan chi ri Jesús (xticom, xtiquen) pa quiq'uexel ri israelitas. \v 52 Pero ri Jesús man xe ta coma ri israelitas tok (xticom, xtiquen), xa richin junan cánima\x * \xo 11:52 \xt Jn. 10:16.\x* nu'on chique conojel ri ralc'ua'l ri Dios ri quiquiran-qui'\x * \xo 11:52 \xt Is. 49:6.\x* choch'ulef. \v 53 Ja k'ij ri' xtiquer-e chi ri achi'a' junan niqui'en gobernar xquitz'uc runojixic achique ta niqui'en richin niquicamisaj ri Jesús. \p \v 54 Roma c'a ri', ri Jesús man can ta chic xuc'ut-ri'\x * \xo 11:54 \xt Jn. 7:1.\x* chiquivech ri israelitas, xa xbe pa tinamit Efraín, jun tinamit ri c'o chunakaj ri chakijlaj tz'iran ulef. Chiri' c'a xc'uje-vi quiq'uin ri ru-discípulos. \p \v 55 Jac'a ri k'ij richin ri jun quinimak'ij ri israelitas rubinan pascua,\x * \xo 11:55 \xt Jn. 2:13; 6:4.\x* xa nakaj chic c'o-vi. Romari' eq'uiy vinak xe'el-pe pa tak quitinamit, y xebe pa tinamit Jerusalem, richin nequich'ajch'ojij-qui'\x * \xo 11:55 \xt 1 S. 16:5; Job 1:5.\x* achel nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. \v 56 Rije' niquicanola' ri Jesús, y quimolon-qui' pa racho ri Dios, quire' niquic'utula' chiquivech: ¿Achique ninojij rix? ¿Nipe cami chupan ri nimak'ij? yecha' chiquivech. \v 57 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos, quiyo'on rutzijol chique ri vinak chi xa achique na jun xtitz'eto achique lugar c'o-vi ri Jesús, tuya' rutzijol chique richin (niquitz'om, niquichop). \c 12 \s1 Jun ixok nuya' jubulaj ak'on chirij rakan ri Jesús \r (Mt. 26:6-13; Mr. 14:3-9) \p \v 1 Tok xaxe chic vaki' k'ij nrojo' chi nitiquer ri nimak'ij pascua, ri Jesús xbe pa Betania, ri c'o-vi ri Lázaro ri (xcom, xquen) y xc'asos chic roma ri Jesús.\x * \xo 12:1 \xt Jn. 11:43, 44.\x* \v 2 Chiri' x-an jun utzulaj va'in roma ri Jesús. Ja ri Marta ri nilin-apu pa mesa, y tz'uyul yan chic apu\f + \fr 12:2 \ft Ri tzak nu'ij ri ch'abel re', ja ri “rak'el yan chic apu”, roma ri qui-costumbre ri israelitas tok niquimol-qui' richin jun va'in, ja ri yerak'e-apu chuchi' mesa pa ruvi' buyul tak ch'aquet, y ri cakan xa niquiyuk-ka.\f* ri Lázaro chiquicojol ri ec'o-apu chuchi' ri mesa riq'uin ri Jesús. \v 3 Jac'ari' tok ri María\x * \xo 12:3 \xt Lc. 10:39.\x* xberuc'ama-pe jun nic'aj litro nardo,\x * \xo 12:3 \xt Cnt. 1:12.\x* jun c'aslic jubulaj ak'on ri man juba' ta oc rajil. (Xuk'ej, xuk'ij) c'a chirij rakan ri Jesús y riq'uin ri rusumal tak ruvi' xerusula-vi. Ronojel rupan ri jay nijubub riq'uin ruxla' ri ak'on. \v 4 Jari' tok xch'o-apu jun chique ri ru-discípulos ri Jesús rubinan Judas Iscariote, ralc'ua'l jun achi rubinan Simón. Ri Judas ri', jari' ri xtijacho-e richin ri Jesús. Rija' xu'ij: \v 5 ¿Achique roma man xc'ayix ta ri jubulaj ak'on re'? Roma re' rajil achel nuch'ec jun samajinel jun juna', y ri méra ri', xjach ta chiquivech ri man jun oc quichajin, xcha'. \v 6 Rija' quiri' xu'ij-apu, pero man roma ta chi kitzij nrojo' yeruto' ri man jun oc quichajin. Xa roma rija' can elek'on vi,\x * \xo 12:6 \xt Pr. 26:25; 28:20.\x* y ja rija' uc'uayon ri méra ri niquicusaj ri Jesús y ri ru-discípulos, y xa can c'o-vi nrelek'aj-e chucojol. \v 7 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Judas: Jun taya-vi ri María, roma ri ak'on re' ruyacon-pe rija' richin ri k'ij chi yin yimuk.\x * \xo 12:7 \xt Mt. 26:12.\x* \v 8 Roma ri man jun oc quichajin, jumul ec'o chi'icojol,\x * \xo 12:8 \xt Dt. 15:11.\x* jac'a yin man jumul ta xquic'uje' iviq'uin, xcha'. \s1 Runojixic ri achique ta ni'an richin nicamises ri Lázaro \p \v 9 Eq'uiy c'a vinak israelitas xena'en chi ri Jesús c'o pa Betania, roma c'a ri' xepe, pero man xe ta roma ri Jesús, xa ja jun roma ri Lázaro ri xuc'asoj-pe\x * \xo 12:9 \xt Jn. 11:43, 44.\x* chiquicojol ri anima'i' nicajo' niquitz'et can. \v 10 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas xqui'ij chiquivech chi ja jun ri Lázaro xtiquicamisaj, \v 11 roma chirij rija' niquik'ebaj-vi chi eq'uiy quivinak ri ye'el-e quiq'uin richin niquinimaj ri Jesús.\x * \xo 12:11 \xt Mr. 15:10; Jn. 11:45.\x* \s1 Ri nimalaj ruc'ulic ri Jesús pa tinamit Jerusalem \r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40) \p \v 12 Jac'a ri chuca'n k'ij, tok xquic'axaj chi petenak ri Jesús, eq'uiy chique ri vinak ri ec'o chiri' pa tinamit Jerusalem roma ri nimak'ij, \v 13 xequic'amala-pe ruk'a' tak palma y xebe chuc'ulic, y riq'uin cuchuk'a' niquibila': ¡Matiox chi petenak ri Colonel re'! ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' re ka-Rey roj israelitas re petenak pa rubi' ri Ajaf!\x * \xo 12:13 \xt Sal. 72:17-19.\x* yecha'. \v 14 Ri Jesús rilon-pe jun alaj burro, y (ch'ocol, tz'uyul) e chirij benak. Achel nu'ij chupan ruch'abel ri Dios ri tz'iban can: \q1 \v 15 Man tuxi'ij-ri' ri ivánima rix ri rix richin ri tinamit Sion. \q1 Titz'eta' ja petenak ri i-Rey iviq'uin, \q1 (Ch'ocol, tz'uyul) pe chirij jun ch'uti burro ral jun burra.\x * \xo 12:15 \xt Zac. 9:9.\x* \m Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \m \v 16 Pero ri discípulos pa na'ey man juba' (xk'ax, xno') chiquivech,\x * \xo 12:16 \xt Lc. 18:34.\x* y c'a ja tok ri Jesús ruc'ulun chic nimalaj ruk'ij\x * \xo 12:16 \xt Jn. 7:39; He. 1:3.\x* chicaj, c'ajari' tok xuka pa quivi' chi ronojel ri xbanataj riq'uin, can ja achel ri tz'iban can ojer. \v 17 Y ri xetz'eto richin ri Jesús tok xusiq'uij-apu rubi' ri Lázaro richin xuc'asoj chiquicojol ri anima'i', niquitzijoj chique ri ch'aka' chic vinak ronojel ri quitz'eton. \v 18 Roma c'a ri', ri vinak xepe richin nuquic'ulu' ri Jesús roma xquic'axaj rutzijol ri milagro ri xu'on riq'uin ri Lázaro. \v 19 Jac'a ri achi'a' fariseos niquibila' chiquivech: Titz'eta' c'a, manak chic achique nika'an, roma xa conojel vinak ebenak chirij, yecha'. \s1 Ec'o vinak griegos nicajo' yech'o riq'uin ri Jesús \p \v 20 Chiquicojol ri ec'o-e pa tinamit Jerusalem richin niquiya' ruk'ij ri Dios chupan ri nimak'ij ri', ec'o jujun vinak griegos.\x * \xo 12:20 \xt 1 R. 8:41-43.\x* \v 21 Rije' xejel-apu riq'uin ri Felipe ri aj-Betsaida, ri tinamit c'o pa Galilea richin xquic'utuj quiquemelal che, y quire' xqui'ij: Roj nikajo' nkuch'o juba' riq'uin ri Jesús, xecha'. \v 22 Ri Felipe xbe-apu riq'uin ri Andrés richin xu'ij che. C'ajari' chi ca'i' xebe-apu riq'uin ri Jesús richin xqui'ij che ri favor ri niquic'utuj ri vinak griegos. \v 23 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ca'i' discípulos: Ja xril k'ij chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xtic'uje' chic nuk'ij\x * \xo 12:23 \xt Jn. 13:31, 32; 17:1.\x* jun bey. \v 24 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Si jun ch'uti ruvech trigo nikapokonaj nikamuk-ka pan ulef, man niq'uiyer ta ruvech.\x * \xo 12:24 \xt 1 Co. 15:36.\x* Can kitzij na vi, tok nimuk-ka jun semilla, xa niq'uis chuxe' ulef, pero tok xtel-pe, q'uiy ruvech xtuya'. \v 25 Quiri' mismo ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen choch'ulef, can nuchajij-apu-ri' richin ri c'aslen\x * \xo 12:25 \xt Lc. 9:24; 17:33.\x* ri richin jumul. \v 26 Ri nrojo' nu'on ri nusamaj, quirutzekle'ej. Y ri lugar yinc'o-vi yin, chiri' mismo xtic'uje-vi\x * \xo 12:26 \xt 1 Ts. 4:17.\x* ri nibano ri nusamaj. Si c'o jun nibano ri nusamaj, xti'an che roma ri Nata' chi xtic'uje' ruk'ij. \s1 Ri Jesús nuya' rutzijol chi nicamises \p \v 27 Yin vacami can nik'axo ri vánima. ¿Pero xtin-ij cami che ri Nata': Quinacolo' chuvech ri k'axomal richin ri hora re', tok xa richin yik'ax chupan ri c'a yinc'o na?\x * \xo 12:27 \xt Lc. 12:50; Jn. 13:21.\x* \v 28 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Nata', tabana' chi nik'alajin ri nimalaj ak'ij, xcha'. Jac'ari' xch'o-pe jun kulaj chicaj ri quire' xu'ij: Yin nuk'alajrisan chic,\x * \xo 12:28 \xt Mt. 3:17.\x* y c'a xtink'alajrisaj chic na jun bey, xcha-pe. \v 29 Roma c'a ri', ri ec'o chiri' y xquic'axaj ri ch'abel, niqui'ij chi jun rayo xk'ajan. Ch'aka' chic niqui'ij: Jun ángel xch'o-pe che, yecha'. \v 30 Quire' c'a xu'ij ri Jesús chique: Ri kulaj ri xivac'axaj, man voma ta yin xch'o-pe, xa ivoma rix. \v 31 Vacami, ja xril k'ij chi ninic'ox ri achique c'o pa cánima conojel aj-choch'ulef, y ri itzel ri c'o ruk'a' che ri roch'ulef, xteleses ri uchuk'a' ri' pa ruk'a'.\x * \xo 12:31 \xt Lc. 10:18; Jn. 16:11.\x* \v 32 Jac'a yin riq'uin ri xquijoto'ex chicaj,\x * \xo 12:32 \xt Jn. 8:28.\x* xtinbochi'ij cánima conojel richin yinquinimaj, xcha' ri Jesús. \v 33 Riq'uin ri quiri' xu'ij, xuk'alajrisaj ri achique chi camic xteruk'asaj.\x * \xo 12:33 \xt Jn. 18:32.\x* \v 34 Romari' ri vinak xqui'ij che: Roj kac'axan chupan ru-ley ri Dios, chi ri Jun ri xtutak-pe chucolic ri rutinamit, xa richin jumul xtic'uje'.\x * \xo 12:34 \xt 2 S. 7:13; Sal. 89:36; 110:4; Is. 9:7; Ez. 37:25; Dn. 2:44; Mi. 4:7.\x* ¿Achique roma rat na'ij chi ri Jun ri nalex chikacojol nic'atzin chi nijoto'ex chicaj? ¿(Achique, acu'x) c'a ri Jun ri na'ij chi nalex chikacojol? xecha' che. \v 35 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: Ri Sakil\x * \xo 12:35 \xt Jn. 1:9; 8:12; 9:5.\x* c'a nic'uje' chic juba' iviq'uin. Quixbin c'a chupan ri Sakil ri', utz ri c'a c'o na, richin quiri' man xa (quixrutz'om, quixruchop) k'eku'n.\x * \xo 12:35 \xt Jer. 13:16.\x* Roma ri nibin pa k'eku'n,\x * \xo 12:35 \xt Jn. 11:10; Ef. 5:8.\x* man reteman ta achique lugar benak-vi. \v 36 Y utz ri c'a yinc'o na yin ri yiyo'on Sakil pan ibey, tiya' ivánima viq'uin, richin nik'alajin ri Sakil pan ic'aslen.\x * \xo 12:36 \xt 1 Ts. 5:5.\x* Quiri' xu'ij ri Jesús chique, jac'ari' xbe chiquivech y man jun xeteman achique lugar xbe-vi. \s1 Eq'uiy israelitas man xquinimaj ta ri Jesús \p \v 37 Ri Jesús masque q'uiy milagros xerubanala' chiquivech ri vinak, pero rije' man xquinimaj ta, \v 38 richin quiri' nibanataj ri rutz'iban can ri profeta Isaías, tok xu'ij: \q1 Ajaf, man eq'uiy ta xeniman ri ach'abel ri kayo'on rutzijol. \q1 Man eq'uiy ta ri (k'axnak, novinak) chiquivech ri nimalaj avuchuk'a'.\x * \xo 12:38 \xt Is. 53:1; Ro. 10:16.\x* \m Quiri' ri rutz'iban can ri Isaías. \m \v 39 Y ri vinak re' man yetiquer ta niquinimaj, roma ri profeta Isaías c'o chic jun tzij ru'in can ri quire' nu'ij: \q1 \v 40 Ri Dios rubanon chique achel man yetzu'un ta, y rucovirisan ri cánima \q1 Richin man jun achique niquitz'et riq'uin ri quivech, richin quiri' man ntoc ta pa cánima, \q1 Ni man niquijal ta quino'oj richin chi yin ninchojmirisaj ri quic'aslen,\x * \xo 12:40 \xt Is. 6:9, 10; Mt. 13:14, 15.\x* nicha' ri Ajaf. \m \v 41 Quiri' xu'ij ri profeta Isaías ojer can, tok xutz'et ri nimalaj Sakil\x * \xo 12:41 \xt Is. 6:1.\x* richin ri Ajaf Jesús, y xutzijoj achique rubanic ri xutz'et. \v 42 Pero masque quiri' nu'ij ri tz'iban can, eq'uiy chique ri achi'a' ri junan niqui'en gobernar chiquicojol ri israelitas xeniman richin ri Jesús. Pero coma ri achi'a' fariseos, rije' man xquik'alajrisaj ta qui' chi xquinimaj ri Jesús, richin man ye'okotex-pe ri pa sinagoga. \v 43 Rije' man xcajo' ta xquik'alajrisaj-qui', roma más nicajo' chi c'o quik'ij chiquivech ri vinak, que c'o quik'ij chuvech ri Dios.\x * \xo 12:43 \xt Jn. 5:44.\x* \s1 Ja ri ruch'abel ri Jesús ri xtiyo'on castigo pa quivi' ri vinak \p \v 44 Jari' tok ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Ri xtuya' ránima viq'uin,\x * \xo 12:44 \xt 1 P. 1:21.\x* man xe ta viq'uin yin nuya-vi ri ránima, ja jun riq'uin ri takayon-pe vichin. \v 45 Ri nitz'eto nuvech, nutz'et ruvech ri takayon-pe vichin.\x * \xo 12:45 \xt Jn. 14:9.\x* \v 46 Ja yin ri Sakil ri xipe choch'ulef, richin quiri' xa achique na jun ri xtuya' ránima viq'uin, man xtic'uje' ta chic chupan ri k'eku'n.\x * \xo 12:46 \xt Jn. 8:12.\x* \v 47 Ri nac'axan ri nuch'abel y man nunimaj ta, mana-ta yin xquiyo'on castigo pa ruvi'. Roma yin man richin ta chi ninya' castigo pa quivi' ri vinak tok xipe choch'ulef. Yin xipe richin yencol.\x * \xo 12:47 \xt Jn. 3:17.\x* \v 48 Pero xa achique na jun ri manak nuk'ij chuvech y man nuc'ul ta ri nuch'abel pa ránima,\x * \xo 12:48 \xt Dt. 18:18, 19.\x* c'o xtiyo'on castigo pa ruvi'; ja ri ch'abel ri xintzijoj ri xtiyo'on castigo pa ruvi' pa ruq'uisbel k'ij. \v 49 Roma ri ch'abel ri xintzijoj chivech, man nuch'abel ta yin, ja ri Nata' ri takayon-pe vichin ri biyon-pe chuve, y yin rupaxa'an-pe riq'uin ri achique nin-ij y achique ninc'ut. \v 50 Yin veteman chi ri ru-mandamiento ri Nata' Dios nuq'uen-pe ri c'aslen ri richin jumul. Romari' ri ch'abel ri nintzijoj yin, can ja achel ru'in-pe ri Nata' chuve, quiri' rubixic nin-en. \c 13 \s1 Ri Jesús nuch'aj cakan ri ru-discípulos \p \v 1 Tok juba' chic k'ij nrojo' richin ri nimak'ij pascua, ri Jesús reteman chi ja xuka hora\x * \xo 13:1 \xt Jn. 17:11.\x* richin ntel-e choch'ulef y nitzolij riq'uin ri Rutata'. Ri Jesús jumul xerojo' conojel ri erichin rija' ri ec'o vave' choch'ulef, y c'a quiri' na xerojo' c'a pa ruq'uisbel. \v 2 Jac'a ri Judas Iscariote, ri ruc'ajol jun achi Simón, yo'on chic pe pa ránima roma ri itzel\x * \xo 13:2 \xt Lc. 22:3.\x* chi nujach ri Jesús. Y tok niqui'en va'in ri Jesús quiq'uin ri ru-discípulos richin ri jun ak'a' ri', \v 3 ri Jesús riq'uin reteman chi ronojel jachon pa ruk'a'\x * \xo 13:3 \xt Jn. 3:35; 17:2.\x* roma ri Rutata', y riq'uin reteman chi riq'uin ri Dios petenak-vi y chiri' chic nitzolij-vi; \v 4 roma c'a ri', xcataj-pe ri pa va'in, xrelesaj can ri rutziak ruk'u'n, xuq'uen-pe jun toalla, y xuxim-apu xerupan. \v 5 Jac'ari' xuya' ya' chupan jun palangana y (xutz'om, xuchop) ruch'ajic cakan ri ru-discípulos chiquijununal, y nusula' ri cakan riq'uin ri toalla ri ruximon xerupan. \v 6 Jac'ari' xjel-apu riq'uin ri Simón Pedro richin nuch'aj ri rakan, y ri Pedro quire' xu'ij che: Ajaf, man utz ta ninna' yin chi rat nach'aj vakan, xcha'. \v 7 Y ri Jesús xu'ij che: Ri yitajin riq'uin vacami, rat man aveteman ta achique roma, pero nerila' na jun k'ij tok (xtik'ax, xtino') chavech, xcha'. \v 8 Jac'a ri Pedro xu'ij: Yin man jun bey xtinya' lugar\x * \xo 13:8 \xt Mt. 3:14.\x* chave chi rat nach'aj vakan, xcha'. Quire' c'a xu'ij ri Jesús che: Si man xtinch'aj ta ri avakan, mana-ta chic rat nu-discípulo, xcha' ri Jesús. \v 9 Ri Simón Pedro xu'ij: Ajaf, si quiri', man xaxe ri vakan tach'aja', ja jun ri nuk'a' y ri (nujolon, nuvi'), xcha'. \v 10 Pero ri Jesús xu'ij che: Ri atininak chic, man nic'atzin ta natin chic jun bey; xaxe ri rakan nic'atzin chi nich'aj, roma xa ch'ajch'oj chic. Y rix, rix ch'ajch'oj chic,\x * \xo 13:10 \xt Jn. 15:3; Ef. 5:26, 27.\x* pero man chi'ivonojel ta, xcha'. \v 11 Ri Jesús roma reteman chic (achique, acu'x) xtijacho-e richin\x * \xo 13:11 \xt Jn. 6:64.\x* pa quik'a' ri vinak, romari' xu'ij: Man chi'ivonojel ta rix ch'ajch'oj. \p \v 12 Tok ri Jesús xuq'uis ruch'ajic cakan ri discípulos, xucusaj chic apu ri rutziak ri relesan can chirij, xtz'uye' chic apu chuchi' ri mesa y xu'ij: ¿Iveteman achique roma xinch'aj ri ivakan? \v 13 Rix, Katijonel y Kajaf\x * \xo 13:13 \xt 1 Co. 8:6; 12:3; Fil. 2:11.\x* yixcha' chuve. Kitzij ri ni'ij, roma can quiri' vi. \v 14 Y si yin ri Tijonel y ri Ajaf xinch'aj ivakan, quiri' mismo rix, nic'atzin chi nich'ajla' ivakan chivech.\x * \xo 13:14 \xt Lc. 22:27; 1 Ti. 5:10; 1 P. 5:5.\x* \v 15 Yin jun ejemplo ri xinc'ut can chivech, richin quiri' achel ri xin-en yin iviq'uin, quiri' mismo tibana' rix chivech.\x * \xo 13:15 \xt Fil. 2:5, 7; 1 P. 2:21.\x* \v 16 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Man jun samajinel ri más c'o ruk'ij que chuvech ri rajaf;\x * \xo 13:16 \xt Lc. 6:40.\x* y quiri' mismo jun ri nitak-e, mana-ta rija' ri más c'o ruk'ij, xa ja ri nitako-e richin ri más c'o ruk'ij. \v 17 Si rix xivetemaj ronojel re', can utzulaj tzij xti'an chive, si ni'en ri xivetemaj.\x * \xo 13:17 \xt Stg. 1:25.\x* \v 18 Man chivij ta chi'ivonojel nin-ij-vi chi man rix ch'ajch'oj ta, roma yin veteman ino'oj chi'ivonojel ri xixincha'. Pero nic'atzin chi nibanataj ri tz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios ri nu'ij: Ri jun ri junan xva' viq'uin, xa xcataj chuvij.\x * \xo 13:18 \xt Sal. 41:9.\x* Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \v 19 Yin ja yan ninya-apu rutzijol chive ri xtibanataj, richin quiri' tok xtibanataj, rix xtinimaj (yin achique, ayincu'x) yin.\x * \xo 13:19 \xt Jn. 14:29.\x* \v 20 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Ri xtic'ulu ruvech ri nusamajinel ri nintak-e yin, ja yin ri nuc'ul nuvech, y ri nic'ulu nuvech yin, nuc'ul ruvech ri takayon-pe vichin.\x * \xo 13:20 \xt Lc. 10:16.\x* \s1 Ri Jesús nu'ij chi jun chique ri ru-discípulos xtijacho-e richin \r (Mt. 26:20-25; Mr. 14:17-21; Lc. 22:21-23) \p \v 21 Tok ri Jesús ru'in chic ronojel re', xubolkotij-ri' ri ránima\x * \xo 13:21 \xt Jn. 12:27.\x* xuna', y quire' c'a xuk'alajrisaj: Kitzij-kitzij nin-ij chive, chi jun chive rix ri xtijacho-e\x * \xo 13:21 \xt Lc. 22:21; Hch. 1:16, 17.\x* vichin, xcha'. \v 22 Jac'ari' tok ri discípulos xe niquitz'etela' quivech, roma man queteman ta achok chirij xch'o-vi-ka ri Jesús. \v 23 Y ri jun discípulo ri jani na (nojovex, nojo'ox)\x * \xo 13:23 \xt Jn. 19:26; 20:2; 21:7.\x* roma ri Jesús, rak'el-apu choruc'u'x ri Jesús, \v 24 y che c'a ri discípulo ri' xu'on-vi-apu retal ri Simón Pedro richin tuc'utuj-apu che ri Jesús ri achok chirij xch'o-vi-ka tok xu'ij chi jun chique rije' xtijacho-e richin. \v 25 Más c'a xrak'e-ka ri discípulo ri' choruc'u'x ri Jesús, y xuc'utuj-apu che: Ajaf, ¿achique c'a chike roj ri c'a ja xa'ij-ka? xcha'. \v 26 Y ri Jesús xu'ij: Ja ri achok che xtinmuba-vi-apu ri pan, xcha'. Jac'ari' xumuba-ka ri pan y xuya-apu che ri Judas Iscariote ri ruc'ajol ri Simón. \v 27 Tok ri Judas Iscariote rutijon chic ka ri juba' pan, xoc ri Satanás\x * \xo 13:27 \xt Lc. 22:3; Jn. 6:70.\x* pa ránima. Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che: Ri anojin chi na'an, tabana' cha'anin, xcha-e che. \v 28 Pero nis-ta jun chique ri ec'o-apu chuchi' ri mesa ri (xk'ax, xno') chuvech ri achique roma quiri' xu'ij-e che ri Judas. \v 29 Roma ec'o chique rije' xquinojij chi xtak-e roma ri Jesús richin xerulok'o' ri xtic'atzin chique chupan ri nimak'ij o chi terusipaj juba' quiméra ri vinak ri man jun oc quichajin, roma ja rija' yacayon ri méra.\x * \xo 13:29 \xt Jn. 12:6.\x* \v 30 Tok ri Judas xuq'uis-e ri juba' pan, xel-e, pero chak'a' chic chiri'. \s1 Jun c'ac'ac' mandamiento \p \v 31 Tok elenak chic e ri Judas, ri Jesús xu'ij: Vacami\x * \xo 13:31 \xt Jn. 7:39.\x* xtik'alajin ruk'ij ri Jun ri xtak-pe richin xalex chi'icojol. Quiri' mismo ri Dios; xtik'alajin ri nimalaj ruk'ij voma yin. \v 32 Si voma yin nik'alajin nimalaj ruk'ij ri Dios, quiri' mismo xtu'on ri Dios chi nik'alajin ri nimalaj nuk'ij yin,\x * \xo 13:32 \xt Jn. 17:5.\x* y cha'anin yan xtu'on. \v 33 Rix ri rix achel ch'utik valc'ua'l, yin c'a yic'uje' na juba' más iviq'uin. Xquinicanoj, pero achel nu'in chique ri kavinak israelitas, quiri' mismo nin-ij can chive vacami, chi ri lugar ri xqui'e-vi, rix man xquixtiquer ta xquixbe.\x * \xo 13:33 \xt Jn. 7:34; 8:21.\x* \v 34 Y c'o jun c'ac'ac' mandamiento nin-ij can chive, chi can tijo-ivi' chivech, achel nubanon yin iviq'uin. Quiri' mismo tibana' rix, tijo-ivi' chivech.\x * \xo 13:34 \xt Lv. 19:18; Ef. 5:2; 1 Ts. 4:9; Stg. 2:8; 1 P. 1:22; 1 Jn. 3:11; 4:21; 2 Jn. 5.\x* \v 35 Si nijo-ivi' chivech, chiri' xtik'alajin-vi chiquivech conojel chi can rix nu-discípulos vi, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij chi ri Pedro xtu'ij chi xa man reteman ta ruvech \r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Lc. 22:31-34) \p \v 36 Jac'ari' tok ri Simón Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, ¿achique lugar yabe-vi c'a? xcha'. Ri Jesús xu'ij che: Ri lugar xqui'e-vi yin, rat man yatiquer ta yinatzekle'ej vacami. Pero más chikavech apu, can xquinatzekle'ej-vi, xcha' che ri Pedro. \v 37 Y ri Pedro xu'ij che: Ajaf, ¿achique roma man yitiquer ta yatintzekle'ej vacami? Yin hasta ri nuc'aslen xtinya' avoma,\x * \xo 13:37 \xt Mr. 14:31; Lc. 22:33.\x* xcha'. \v 38 Quire' c'a rutzolic rutzij xu'on ri Jesús: ¿Can kitzij cami naya' ri ac'aslen voma? Yin kitzij-kitzij nin-ij chave, chi na'ey chi nitzirikin-pe quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chi xa man aveteman ta nuvech, xcha'. \c 14 \s1 Ja ri Jesús ri bey ri yaruc'uaj riq'uin ri Dios \p \v 1 Xch'o c'a ri Jesús y xu'ij: Man c'a tisatz ivánima. Rix cukul ic'u'x riq'uin ri Dios, quiri' mismo tibana' viq'uin yin. \v 2 Chiracho ri Nata', q'uiy lugar\x * \xo 14:2 \xt 2 Co. 5:1; Ap. 3:12.\x* richin yixc'uje-vi. Si man ta kitzij chi quiri', yin xin-ij yan ta chive. Vacami c'a, yi'e richin nenbana' rubanic jun i-lugar rix. \v 3 Si yi'e richin nenbana' rubanic jun i-lugar, yipe chic jun bey,\x * \xo 14:3 \xt Hch. 1:11.\x* y yixinc'uaj viq'uin; richin quiri' ri lugar yinec'uje-vi yin, chiri' mismo yixec'uje-vi rix.\x * \xo 14:3 \xt 1 Ts. 4:17.\x* \v 4 Rix iveteman ri lugar ri yi'e-vi yin, y quiri' mismo ri bey xa iveteman, xcha' chique ri ru-discípulos. \v 5 Quire' c'a xu'ij-apu ri Tomás che ri Jesús: Ajaf, roj man keteman ta achique lugar yabe-vi. ¿Achel c'a niketemaj ri bey? \v 6 Jac'ari' xu'ij ri Jesús: Ja yin ri bey, ja yin ri kitzij,\x * \xo 14:6 \xt Jn. 1:17; 8:32.\x* ja yin ri c'aslen,\x * \xo 14:6 \xt Jn. 1:4; 6:35.\x* y xaxe voma yin (napon, nebos)\x * \xo 14:6 \xt Ro. 5:1, 2.\x* jun riq'uin ri Nata'. \v 7 Xa ta rix ijelesan-pe utz-utz ivánima viq'uin yin, quiri' ta mismo ibanon riq'uin ri Nata'.\x * \xo 14:7 \xt Jn. 8:19.\x* Pero vacami iveteman chic runo'oj y itz'eton chic ruvech voma yin, xcha' chique. \p \v 8 Xch'o c'a apu ri Felipe che ri Jesús y xu'ij: Ajaf, tac'utu' ri Atata' chikavech, y riq'uin ri' xticuker kac'u'x, xcha'. \v 9 Ri Jesús xu'ij che: Felipe, ¿man jani tavetemaj nuno'oj yin, tok q'uiy yan tiempo quic'uje' iviq'uin? Ri reteman nuno'oj yin, ja jun runo'oj ri Nata' reteman.\x * \xo 14:9 \xt Col. 1:15; He. 1:3.\x* ¿Achique roma rat na'ij chi najo' ninc'ut ri Nata' chivech? \v 10 ¿Man nanimaj ta rat chi yin xa jun nubanon riq'uin ri Nata', y ri Nata' xa jun rubanon viq'uin yin? Ri ch'abel ri xink'alajrisaj chivech, man nuyon ta yin xinojin-pe, ja ri Nata' ri xa jun kabanon riq'uin,\x * \xo 14:10 \xt Jn. 10:38; 17:21.\x* jari' ri nisamaj pa vánima chi nin-en ri samaj re'. \v 11 Rix quininimaj riq'uin ri nin-ij chive, chi xa jun nubanon riq'uin ri Nata' y rija' xa jun rubanon viq'uin yin. Si man ninimaj ta ri', quininimaj c'a roma ri milagros ri enubanon chivech.\x * \xo 14:11 \xt Jn. 5:36.\x* \p \v 12 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Ri xtuya' ránima viq'uin, ri samaj ri xen-en yin xquerubanala' rija'; y c'o más chovon chuvech re' xquerubanala'. Roma yin yi'e riq'uin ri Nata'. \v 13 Ronojel c'a ri xtic'utuj che ri Nata' pa nubi' yin, can xtinya-vi-pe chive, richin quiri' nik'alajin ri nimalaj ruk'ij ri Nata' voma yin. \v 14 Si c'o ri xtic'utuj pa nubi', yin xtinya-pe chive.\x * \xo 14:14 \xt 1 Jn. 3:22.\x* \s1 Ri Jesús nu'ij chi ri Dios xtutak-pe ri Lok'olaj Espíritu \p \v 15 Si yinijo', que'inimaj\x * \xo 14:15 \xt 1 Jn. 5:3.\x* ri nu-mandamiento. \v 16 Y yin xtinc'utuj che ri Nata', y rija' xtutak-pe jun chic Bochinel richin ri ivánima richin xtic'uje' iviq'uin jumul. \v 17 Ri' ja ri Lok'olaj Espíritu ri nik'alajrisan ri kitzij. Rija' manak che'el nic'ul pa tak cánima coma ri vinak ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef, roma rije' man niquitz'et ta ni man queteman ta runo'oj. Jac'a rix iveteman runo'oj, roma vacami c'o chi'icojol y ri chikavech apu xtic'uje'\x * \xo 14:17 \xt 1 Jn. 2:27.\x* pa tak ivánima. \v 18 Yin man xquixinya' ta can iyon achel jun ac'ual caminak rute-rutata', xa xquipe iviq'uin. \v 19 Ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef, xa juba' chic xquinquitz'et. Jac'a rix can c'a xquinitz'et na. Y roma yin c'o nuc'aslen richin jumul, ja jun rix xtic'uje' ic'aslen richin jumul.\x * \xo 14:19 \xt 1 Co. 15:20.\x* \v 20 Ja chupan ri k'ij ri' xtivetemaj chi yin jun nubanon riq'uin ri Nata',\x * \xo 14:20 \xt Jn. 10:38; 17:21.\x* y chi rix jun ibanon viq'uin, y yin jun nubanon iviq'uin rix. \v 21 Ri ec'o ri nu-mandamiento pa ránima y nu'on ri niqui'ij,\x * \xo 14:21 \xt 1 Jn. 2:5; 5:3.\x* rija' can yirojo'. Y ri yirojo', (xtojovex, xtojo'ox) roma ri Nata' Dios; quiri' mismo yin, can xtinjo' y xtink'alajrisaj-vi' chuvech, xcha'. \v 22 Jac'ari' tok ri discípulo rubinan Judas,\x * \xo 14:22 \xt Lc. 6:16.\x* pero mana-ta ri Judas Iscariote, quire' xuc'utuj-apu che ri Jesús: Ajaf, ¿achique roma xaxe chikavech roj nak'alajrisaj-vi-avi', y man chiquivech ta ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef? \v 23 Quire' c'a xu'ij ri Jesús che: Ri yirojo' yin, nu'on ri nu'ij ri nuch'abel, y (xtojovex, xtojo'ox) roma ri Nata'. Can xkupe riq'uin y xtika'an kacho pa ránima. \v 24 Jac'a ri man yirojo' ta, man nunimaj ta ri nu'ij ri nuch'abel. Y ri ch'abel ri ivac'axan viq'uin, man vichin ta yin, re' richin ri Nata' ri takayon-pe vichin. \p \v 25 C'a yitajin na chubixic ronojel re' chive, utz ri c'a yinc'o na iviq'uin. \v 26 Jac'a ri Lok'olaj Espíritu ri Bochinel richin ri ivánima, tok nitak-pe\x * \xo 14:26 \xt Lc. 24:49.\x* roma ri Nata' pa nubi' yin, xquixrutijoj\x * \xo 14:26 \xt 1 Jn. 2:27.\x* riq'uin ronojel, y xtuc'uxlaj chive ronojel ri ch'abel ri enu'in can chive. \v 27 Ri uxlanen\x * \xo 14:27 \xt Fil. 4:7.\x* c'o pa vánima, ninya' can chi'icojol; chupan ri uxlanen ri' yixinya-vi can, y ri rubeyal richin ninya' can yin chive man junan ta riq'uin rubeyal ri nuya' ri roch'ulef. Roma c'a ri', man tisatz ivánima, ni man tixi'ij-ivi'. \v 28 Rix ivac'axan ri nu'in chive: Yin yi'e, y yipe chic jun bey iviq'uin. Quiri' ri nu'in chive. Xa ta yinijo', can ta niquicot ri ivánima chi yin yi'e riq'uin ri Nata',\x * \xo 14:28 \xt Jn. 14:12.\x* roma rija' más c'o ruk'ij que chinuvech yin. \v 29 Ronojel c'a re' ninya' yan can rutzijol chive, richin quiri' tok xtuka ri k'ij richin nibanataj, rix xtinimaj ri nu'in can chive. \v 30 Vacami man layoj ta chic xquitzijon iviq'uin, roma ri itzel ri c'o ruk'a' che\x * \xo 14:30 \xt Jn. 12:31.\x* ri roch'ulef, xa nik'alajin yan pe. Pero rija' man jun ruk'a' chuve. \v 31 Pero nic'atzin chi ri vinak ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef niquetemaj chi yin kitzij ninjo' ri Nata', y ri yitajin riq'uin, can ja achel ru'in-pe chuve. Vacami, quixcataj c'a, jo', xcha'. \c 15 \s1 Ri Jesús nu'ij chi ja rija' ri kitzij rakan uva \p \v 1 Jac'ari' xu'ij chic ri Jesús: Ja yin ri kitzij rakan uva, y ja ri Nata' ri nisamajin ri uva re'. \v 2 Conojel ri e'achel ruk'a' ri uva ri man niquiya' ta quivech roma man jumul ta junan cánima viq'uin yin, ri Nata' yeruchoy-e. Jac'a ri ruk'a' ri niquiya' quivech, rija' jumul yerunic'oj y yeruch'ajch'ojij, richin más niquiya' quivech. \v 3 Jac'a rix, rix ch'ajch'oj chic, roma ri ch'abel\x * \xo 15:3 \xt Ef. 5:26.\x* nutzijon chivech. \v 4 Jumul c'a junan ivánima tibana' viq'uin, quiri' mismo yin xa jun vánima xtin-en iviq'uin. Achel jun ruk'a' uva man nitiquer ta nuya' ruvech, si xa jok'otajnak-e riq'uin ri rakan, quiri' mismo ri ic'aslen rix, man xtuya' ta ruvech, si man jumul ta junan ivánima ni'en viq'uin. \v 5 Ja yin rakan ri uva, y rix ri ruk'a'. Ri jumul junan ránima nu'on viq'uin, y yin riq'uin rija', ri ruc'aslen achel ruk'a' ri uva ri quiyil ruvech. Roma iyon rix\x * \xo 15:5 \xt Fil. 4:13.\x* man jun achique xquixtiquer xti'en. \v 6 Ri man jumul ta junan ránima nu'on viq'uin, xa xtichoy-e achel ni'an chique ri ruk'a' tak uva ri xa man niquiya' ta quivech. Tok echaki'j chic, nimol ruchi' y yetorix pa k'ak' richin yec'at. \v 7 Si rix jumul junan ivánima ni'en viq'uin, y xtic'uje' ri nuch'abel pan ivánima, xa achique na ri nurayij ri ivánima, tic'utuj che ri Dios, y rija' can xtuya-vi-pe chive.\x * \xo 15:7 \xt Jn. 15:16.\x* \v 8 Ri Nata' can xtuc'ul nimalaj ruk'ij\x * \xo 15:8 \xt Mt. 5:16; Fil. 1:11.\x* tok ri ic'aslen rix achel ruk'a' ri uva ri quiyil ruvech. Chiri' c'a xtik'alajin-vi chi kitzij rix tzekle'ey vichin. \v 9 Achel c'a yirojo' ri Nata' yin, quiri' mismo yixinjo' rix. Jumul c'a quixc'uje' chupan ri (ajovabel, amor) ri nuchajin yin pan ivi'. \v 10 Si rix ye'inimaj ri nu-mandamiento, jumul xquixc'uje' chupan ri (ajovabel, amor) ri'. Achel nubanon yin riq'uin ri Nata', yennimaj ri ru-mandamiento, romari' jumul yinc'o chupan ri (rajovabel, ru-amor) rija'. \v 11 Ronojel re' nin-ij can chive, richin quiri' ri ivánima xtiquicot, achel niquicot vánima yin. Can ta tz'akat xtiquicot ri ivánima.\x * \xo 15:11 \xt Jn. 16:24; 1 Jn. 1:4.\x* \p \v 12 Ri nu-mandamiento ri ninya' can chive, quire' nu'ij: Tijo-ivi' chivech\x * \xo 15:12 \xt 1 Ts. 4:9; 1 P. 4:8; 1 Jn. 3:11.\x* achel yixinjo' yin. \v 13 Ri nujach ruc'aslen\x * \xo 15:13 \xt Ro. 5:7; Ef. 5:2.\x* pa quiq'uexel ri ru-amigos, pa ruvi' ri' man jun chic más nitiquer nu'on richin nuc'ut chi kitzij yerojo'. \v 14 Y rix, rix nu-amigos, si ni'en ri nin-ij chive chi tibana'. \v 15 Vacami man nin-ij ta chic nusamajela' chive, roma jun samajinel man reteman ta achique nunojij ri rajaf. Vacami nin-ij nu-amigos chive, roma ronojel ri ru'in-pe ri Nata' chuve, yin nuk'alajrisan chivech. \v 16 Mana-ta rix xixcha'on vichin, xa ja yin xicha'on ivichin richin ne'ibana'\x * \xo 15:16 \xt Mr. 16:15.\x* ri nusamaj richin chi más yeq'uiyer ri yeniman vichin, y chi ja jun ri yeniman, jumul junan cánima niqui'en viq'uin, richin quiri' ri achique xtic'utuj che ri Nata' pa nubi' yin, can xtuya-vi-pe chive. \v 17 Vacami c'a, yixinpaxa'aj can chi tijo-ivi' chivech. \s1 Ri itzel yetz'eto ri Jesús, quiri' mismo xtiqui'en chique ri yeniman richin \p \v 18 Si ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef itzel yixquitz'et,\x * \xo 15:18 \xt Mr. 13:13; Lc. 6:22; 1 Jn. 3:13.\x* tuka pan ivi' chi quiri' mismo xqui'en chuve yin na'ey que chivech rix. \v 19 Xa ta c'a rix richin ri roch'ulef, can ta yixcajo' ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef.\x * \xo 15:19 \xt 1 Jn. 4:5.\x* Pero roma man rix richin ta chic ri roch'ulef,\x * \xo 15:19 \xt Jn. 17:14.\x* roma yin xixincha-pe chiquicojol, romari' itzel yixquitz'et. \v 20 Man timestaj ri nu'in chive: Mana-ta ri samajinel ri más c'o ruk'ij que chuvech ri rajaf. Si yin ri Ivajaf yinquicanoj richin niqui'en pokon chuve,\x * \xo 15:20 \xt Is. 53:3.\x* junan xtiqui'en chive rix, y si rije' niqui'en ri nu'ij ri nuch'abel, quiri' mismo xtiqui'en riq'uin ri ich'abel rix. \v 21 Pero ronojel re' xtik'asaj pa quik'a' ri vinak, roma iniman ri nubi' yin, roma rije' man jelenak ta apu cánima\x * \xo 15:21 \xt Jn. 16:3.\x* riq'uin ri takayon-pe vichin. \v 22 Man ta xipe yin chuvech ri roch'ulef richin xitzijon chiquivech, man ta nicakalej mac.\x * \xo 15:22 \xt Jn. 9:41.\x* Jac'a ri vacami, rije' manak che'el xtiqui'ij chi manak quimac.\x * \xo 15:22 \xt Ro. 1:20.\x* \v 23 Ri itzel yinquitz'et yin, itzel niquitz'et ri Nata'. \v 24 Si man ta nubanalo'n nima'k tak milagros ri man jun chic banayon chiquivech, man ta nicakalej mac. Pero rije' masque quitz'eton ri milagros\x * \xo 15:24 \xt Jn. 3:2; 7:31; 9:32.\x* ri nubanon chiquivech, xa itzel yinquitz'et yin y quiri' mismo ri Nata'. \v 25 Pero itzel yinquitz'et richin nibanataj ri tz'iban can chupan ri ley ri yo'on chique ri nu'ij: Ri vinak itzel yinquitz'et, y xa manak roma quiri' niqui'en chuve.\x * \xo 15:25 \xt Sal. 35:19; 69:4; 109:3.\x* Quiri' nu'ij chupan ru-ley ri Dios. \v 26 Jac'a tok xtipe ri Bochinel richin ri ivánima, ri xtintak-pe pa rubi' ri Nata', xtuk'alajrisaj ri (yin achique, ayincu'x) yin. Y ri' ja ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 15:26 \xt Hch. 2:33.\x* ri nik'alajrisan ri kitzij, ri riq'uin ri Nata' nipe-vi. \v 27 Quiri' mismo rix, xquinik'alajrisaj chiquivech ri vinak,\x * \xo 15:27 \xt Hch. 1:8.\x* roma can rixc'o-pe viq'uin xe tok xintz'uc ri nusamaj vave' choch'ulef.\x * \xo 15:27 \xt Lc. 1:2; Hch. 1:21, 22.\x* \c 16 \p \v 1 Ronojel ri yitajin chubixic chive, richin chi man jun xquixtzako. \v 2 Xquixokotex-e pa tak sinagogas, y hasta xtuka na jun k'ij chi xa achique na jun xquixcamisan, xtunojij chi riq'uin ri',\x * \xo 16:2 \xt Hch. 9:1, 2; 26:9, 10; Gá. 1:13.\x* najin riq'uin rusamaj ri Dios. \v 3 Quiri' xquequibanala' ri vinak, roma man jun bey jelenak-apu cánima riq'uin ri Nata', y nis-ta viq'uin yin.\x * \xo 16:3 \xt 1 Ti. 1:13.\x* \v 4 Pero ronojel re' nuyo'on can rutzijol chive, richin quiri' tok xtuka ri k'ij, rix xtic'uxlaj chi can nuyo'on-vi can rutzijol chive. \s1 Ri rusamaj ri Lok'olaj Espíritu choch'ulef \p Ronojel re' man xinya' yan ta rutzijol chive pa na'ey, roma yinc'o iviq'uin, \v 5 jac'a ri vacami yitzolij-e\x * \xo 16:5 \xt Jn. 7:33; 14:2.\x* riq'uin ri takayon-pe vichin. Y nis-ta jun chive rix nic'utun-pe chuve: ¿Achique lugar xcabe-vi? \v 6 Pa ruq'uexel chi xic'utuj, xa xnoj bis pan ivánima, roma xin-ij chive chi yitzolij-e. \v 7 Jac'a yin nin-ij ri kitzij chive: Utz chive rix chi yin yinel-e chi'icojol, roma si man yi'e ta, man nuka ta ri Bochinel richin ri ivánima. Pero si yi'e, can xtintak-vi-pe iviq'uin. \v 8 Tok xtuka rija', xtuya' chosakil chiquivech ri vinak choch'ulef chi can e'aj-mac vi,\x * \xo 16:8 \xt 1 Co. 14:24, 25.\x* chi yin pa ruchojmil nin-en ronojel chuvech ri Nata', y chi can xtinic'ox-vi ronojel ch'utik-nima'k. \v 9 Xtiquiya' pa cuenta chi can e'aj-mac vi, roma man yinquinimaj ta. \v 10 Y xtiquiya' pa cuenta chi yin pa ruchojmil nin-en ronojel chuvech ri Nata' roma riq'uin rija' yi'e-vi y man yinitz'et ta chic. \v 11 Y xtiquiya' pa cuenta chi can xtinic'ox na vi ronojel ch'utik-nima'k, roma vacami k'aton chic can castigo pa ruvi' ri itzel\x * \xo 16:11 \xt Lc. 10:18.\x* ri c'o ruk'a' che ri roch'ulef. \p \v 12 C'a c'o na q'uiy ri nic'atzin chi nin-ij can chive, pero man nin-ij yan ta can chive, roma rix man yixtiquer ta riq'uin. \v 13 Jac'a tok xtuka ri Lok'olaj Espíritu\x * \xo 16:13 \xt Jl. 2:28; Hch. 2:16-18.\x* ri nik'alajrisan ri kitzij, can xquixrutijoj y xquixruc'uaj\x * \xo 16:13 \xt Jn. 14:26.\x* chupan ri kitzij. Roma ri ch'abel ri xtu'ij chive, mana-ta ruch'abel rija', xa ja ri rac'axan-pe ri xtu'ij chive, y xqueruk'alajrisaj chivech ri xquebanataj ri más chivech apu.\x * \xo 16:13 \xt Hch. 11:28; 20:23; 21:11; 1 Ti. 4:1.\x* \v 14 Rija' can xtuya' nuk'ij yin riq'uin ri yiruk'alajrisaj yin y ri nusamaj chivech. \v 15 Ronojel ri c'o riq'uin ri Nata' Dios vichin yin,\x * \xo 16:15 \xt Mt. 11:27; Lc. 10:22; Jn. 3:35; 17:10.\x* romari' xin-ij chi ja yin y ri nusamaj ri xtuk'alajrisaj ri Lok'olaj Espíritu chivech. \s1 Ri discípulos na'ey xquebison, pero xquequicot chic jun bey \p \v 16 Rix vacami xa juba' chic xquinitz'et, y jac'ari' man xquinitz'et ta juba'. Pero juba' chic apu, xquinitz'et chic jun bey, roma yin yitzolij-e riq'uin ri Nata' Dios, xcha' ri Jesús. \v 17 Jac'ari' tok ec'o chique ri discípulos niquic'utula' chiquivech: ¿Achique cami ri xrojo' xu'ij chike? Roma xu'ij: Xa juba' chic xquinitz'et, y jac'ari' man xquinitz'et ta juba'. Pero juba' chic apu, xquinitz'et chic jun bey, roma yin yitzolij-e riq'uin ri Nata' Dios, xcha', yecha' ri discípulos chiquivech. \v 18 Roma c'a ri', quire' niquibila' chiquivech: ¿Achique c'a nu'ij tzij ri xu'ij chi xa juba' chic xquinitz'et? Achique na ruchojmil ri nubila' chike, yecha'. \v 19 Jac'a ri Jesús xuna'ej chi ri ru-discípulos c'o nicajo' niquic'utuj che, romari' xu'ij: ¿Rix nijo' nivetemaj achique ri xin-ij, chi xa juba' chic xquinitz'et y jac'ari' man xquinitz'et ta juba', pero juba' chic apu xquinitz'et chic jun bey? \v 20 Yin kitzij-kitzij nin-ij chive: Rix xquixok' y xquixbison voma yin. Pero ri vinak ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef xa xquequicot. Pero masque yixbison, ri bis ri' xa xtijalataj. Pa ruq'uexel ri bis xa xquixquicot.\x * \xo 16:20 \xt Mt. 5:4.\x* \v 21 Achel jun ixok nuk'asaj k'axomal roma nalex jun ch'uti ral.\x * \xo 16:21 \xt Is. 26:17.\x* Pero tok alaxnak chic ri ac'ual, ri te'ej man nuka ta chic pa ruvi' ri k'axomal ri xuk'asaj, xa niquicot ránima chi xalex chic jun ac'ual choch'ulef. \v 22 Quiri' mismo rix, vacami c'o bis pa tak ivánima, pero xquixintz'et chic jun bey, y xtiquicot chic jun bey ri ivánima,\x * \xo 16:22 \xt Lc. 24:41; Jn. 20:20.\x* y ri (quicoten, gozo)\x * \xo 16:22 \xt Hch. 2:46; 13:52; 1 P. 1:8.\x* ri' man jun xtelesan iviq'uin. \v 23 Chupan ri k'ij ri', man jun chic achique xtic'utuj chuve. Kitzij-kitzij nin-ij chive, chi ronojel ri xtic'utuj che ri Nata' pa nubi' yin, can xtuya-vi-pe chive.\x * \xo 16:23 \xt Jn. 15:16.\x* \v 24 C'a vacami man jun achique ic'utun che ri Nata' pa nubi' yin. Tic'utuj c'a, y xtiyo'ox chive, richin quiri' tz'akat xtiquicot ri ivánima.\x * \xo 16:24 \xt Jn. 15:11.\x* \s1 Ruchuk'a' ri Jesús xtiquer yan chirij ronojel ri xa itzel pa ruvi' ri roch'ulef \p \v 25 Ronojel ri ch'abel re nu'in chive, xa revan juba' ri' ri achique nuc'ut, pero nuka na jun k'ij tok man quiri' ta chic xtin-en xquich'o iviq'uin, xa can k'alaj-k'alaj xtin-en che ri nin-ij chive pa ruvi' ri Nata' Dios. \v 26 Chupan ri k'ij ri', rix pa nubi' xtic'utuj-vi ri nijo', y man nic'atzin ta chi c'a yin na yic'utun che ri Nata' pan iq'uexel. \v 27 Roma ri Nata' can yixrojo';\x * \xo 16:27 \xt Jn. 14:21.\x* roma rix can yinijo' yin y can ninimaj chi yin riq'uin rija' yin petenak-vi.\x * \xo 16:27 \xt Jn. 17:8.\x* \v 28 Yin riq'uin ri Nata' Dios yin petenak-vi richin xinuka choch'ulef. Y vacami ninya' chic can ri roch'ulef y yitzolij chic e riq'uin rija',\x * \xo 16:28 \xt Jn. 13:3.\x* xcha' ri Jesús. \p \v 29 Quire' c'a xqui'ij ri ru-discípulos che: Vacami k'alaj-k'alaj ruchojmil ronojel ri na'ij chike, y man nacusaj ta chic ch'abel ri revan-ri' ri achique nuc'ut. \v 30 Vacami keteman chi rat ronojel aveteman. Roma na'ey chi nic'utux chave, aveteman chic ri xtic'utux. Romari' nikanimaj chi riq'uin ri Dios rat petenak-vi,\x * \xo 16:30 \xt Jn. 17:8.\x* xecha'. \v 31 Quire' c'a xu'ij ri Jesús chique: ¿Yininimaj vacami? \v 32 Yin kitzij nin-ij chive chi nuka na jun hora, y vacami ja xuka, chi rix xtiquiraj-e-ivi'. Chi'ijununal xquixbe chic chupan tak ri ibey, y xa xquiniya' can nuyon.\x * \xo 16:32 \xt Mt. 26:31; Mr. 14:27.\x* Pero man nuyon ta yic'uje' can, roma ri Nata' can c'o viq'uin.\x * \xo 16:32 \xt Jn. 8:29.\x* \v 33 Ronojel re' nin-ij can chive richin quiri' voma yin xtic'uje' uxlanen pa tak ivánima. Chuvech ri roch'ulef rix can c'o c'ayef xtik'asaj,\x * \xo 16:33 \xt Hch. 14:22; Ro. 8:36, 37.\x* pero tic'uje' ruchuk'a' ri ivánima roma yin xitiquer yan chirij ronojel ri xa itzel pa ruvi' ri roch'ulef. \c 17 \s1 Ri Jesús nu'on orar pa qui-cuenta ri tzekle'ey richin \p \v 1 Tok ru'in chic ronojel re' chique ri ru-discípulos, ri Jesús xtzu'un-e chicaj richin xu'on orar, y xu'ij: Nata' Dios, ri hora ja xril.\x * \xo 17:1 \xt Jn. 12:23; 13:31.\x* Vacami c'a, tabana' chi nik'alajin nuk'ij yin ri Ac'ajol; richin quiri' voma yin ri Ac'ajol, ja jun rat xtik'alajin ri nimalaj ak'ij. \v 2 Roma rat abanon chuve chi c'o nuk'a' chique conojel, richin ninya' ri c'aslen ri richin jumul chique conojel ri xe'aya' chuve. \v 3 Ri c'aslen ri richin jumul jare': Ja chi pa cánima quiniman-vi ri tzak achique rat, ri rat kitzij Dios, y man jun chic jun, y chi pa cánima quiniman-vi ri tzak achique yin ri Jesucristo ri yin atakon-pe choch'ulef. \v 4 Yin nunimirisan ak'ij vave' choch'ulef, y xinq'uis yan can rubanic ri samaj ri abin-pe chuve chi nin-en.\x * \xo 17:4 \xt Jn. 19:30.\x* \v 5 Vacami c'a, Nata' Dios, tabana' chi nic'uje' chic nuk'ij chiri' aviq'uin, achel ri nuk'ij xc'uje' chiri' aviq'uin tok man jani c'o ri roch'ulef.\x * \xo 17:5 \xt Jn. 1:1.\x* \p \v 6 Yin rat nuk'alajrisan-pe chiquivech ri achi'a' ri xe'aya' chuve,\x * \xo 17:6 \xt Sal. 22:22.\x* ri xe'acha-pe chiquicojol ri vinak ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef. Ri achi'a' re', e'avichin rat, y xe'aya' chuve yin. Rije' quiyacon pa cánima ri ach'abel. \v 7 C'a ja vacami xquetemaj chi ronojel ri ayo'on-pe chuve, aviq'uin rat petenak-vi, \v 8 roma ronojel ri ch'abel ri abin-pe chuve, nu'in chique rije', y rije' xquic'ul pa cánima. Xquetemaj chi kitzij aviq'uin rat yin petenak-vi, y xquinimaj chi ja rat rat takayon-pe vichin. \v 9 Yin pa qui-cuenta rije' ninc'utuj-vi; man pa qui-cuenta ta ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef. Yin pa qui-cuenta ri achi'a' ri xe'aya' chuve ninc'utuj-vi, roma rije' e'avichin rat. \v 10 Conojel ri evichin yin, e'avichin rat, y ri e'avichin rat, evichin yin. Coma rije' tok nik'alajin chi yin c'o nuk'ij. \v 11 Yin man yic'uje' ta chic vave' choch'ulef, jac'a rije' c'a yec'uje' na can. Yin aviq'uin rat, Lok'olaj Nata', yitzolij-vi-e. Conojel c'a ri achi'a' ri xe'aya' chuve, que'achajij\x * \xo 17:11 \xt 1 P. 1:5.\x* pan abi' rat mismo, richin quiri' xa jun cánima xtiqui'en, achel kabanon roj aviq'uin rat.\x * \xo 17:11 \xt Jn. 10:30.\x* \v 12 Ri ajani k'ij yinc'o-pe quiq'uin chuvech ri roch'ulef, pan abi' enuchajin-vi-pe. Conojel ri xe'aya' chuve, yin xenchajij, y man jun chique rije' xsatz can, xaxe ri jun ri can richin vi chi manak che'el nicolotaj, richin quiri' nibanataj ri tz'iban can chupan ri ach'abel. \v 13 Vacami c'a, aviq'uin rat Nata' Dios, yitzolij-vi-e, pero ronojel re', vave' choch'ulef nin-ij-vi-e chave chiquivech, richin quiri' ja jun rije' tz'akat yequicot,\x * \xo 17:13 \xt Jn. 15:11.\x* achel yiquicot yin. \v 14 Ri achi'a' ri xe'aya' chuve, yin nuyo'on ri ach'abel chique. Jac'a ri vinak ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef, xa itzel xequitz'et,\x * \xo 17:14 \xt 1 Jn. 3:13.\x* roma ri xe'aya' chuve man riq'uin ta chic ri roch'ulef benak-vi ri cánima, achel yin, man jun bey xbe vánima riq'uin ri roch'ulef. \v 15 Ri ninc'utuj chave, Nata' Dios, mana-ta chi ye'avelesaj-e choch'ulef, xa que'ato' richin man quetzak pa ruk'a' ri itzel.\x * \xo 17:15 \xt 2 Ts. 3:3.\x* \v 16 Rije' man benak ta chic cánima riq'uin ri roch'ulef, achel yin man jun bey xbe vánima riq'uin ri roch'ulef. \v 17 Vacami c'a, tabana' chi más niquijach-qui' pan ak'a' roma nisamaj ri kitzij avichin rat pa cánima. Ri ach'abel, jari' ri kitzij. \v 18 Y achel ri xa'an rat chi xinatak-pe vave' choch'ulef richin xin-en ri asamaj, quiri' mismo enutakon\x * \xo 17:18 \xt Jn. 20:21.\x* ri achi'a' ri xe'aya' chuve richin niqui'en ri asamaj choch'ulef. \v 19 Yin coma rije' ninjach-vi' pan ak'a' richin nin-en ri narayij rat; richin quiri' ja jun rije' nisamaj ri kitzij pa cánima y más niquijach-qui' pan ak'a'. \p \v 20 Nata' Dios, yin man xe ta pa qui-cuenta ri xe'aya' chuve ninc'utuj-vi ri quemelal chave, xa ja jun pa qui-cuenta ri xqueniman\x * \xo 17:20 \xt Hch. 2:41.\x* vichin roma ri ch'abel ri xtiquitzijoj rije', \v 21 richin chi conojel xa jun cánima\x * \xo 17:21 \xt Ro. 12:5.\x* xtiqui'en, achel kabanon roj aviq'uin, xa jun kabanon. Achel ri abanon rat, Nata' Dios, ratc'o viq'uin, y yin yinc'o aviq'uin,\x * \xo 17:21 \xt Jn. 10:38.\x* quiri' ninjo' chi niqui'en rije' kiq'uin, richin quiri' nik'alajin chiquivech ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef, chi ja rat rat takayon-pe vichin. \v 22 Y achel ri abanon chuve yin chi c'o nuk'ij, quiri' mismo nubanon yin chique rije'; richin quiri' xa jun cánima xtiqui'en, achel kabanon roj aviq'uin, xa jun kabanon. \v 23 Yin xquic'uje' quiq'uin rije' y rat viq'uin yin, richin quiri' rije' tz'akat cánima xa jun xtiqui'en. Y coma ta c'a rije' xtik'alajin chiquivech ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef, chi ja rat rat takayon-pe vichin, y chi can ye'ajo-vi, achel yinajo' yin. \v 24 Nata' Dios, conojel ri xe'aya' chuve, ninjo' chi ri achique lugar yinc'o-vi yin, chiri' viq'uin ye'ec'uje-vi rije';\x * \xo 17:24 \xt 1 Ts. 4:17.\x* richin quiri' rije' niquitz'et ri nuk'ij ri ayo'on rat. Roma rat can yinajo-vi, achel abanon-pe chuve xe tok man jani ti'an ri roch'ulef. \v 25 Rat ri rat choj pa ruvi' ronojel, Nata' Dios, ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef man jelenak ta apu cánima aviq'uin. Pero ri vánima yin aviq'uin rat c'o-vi, y ri achi'a' ri xe'aya' chuve, xquetemaj chi ja rat rat takayon-pe vichin. \v 26 Yin rat nuk'alajrisan chique rije', y c'a yatink'alajrisaj na más chique, richin quiri' ri (ajovabel, amor) ri achajin pa nuvi' yin, xtic'uje' pa cánima,\x * \xo 17:26 \xt Ef. 3:17.\x* y quiri' mismo yin xquic'uje' pa cánima. \c 18 \s1 Ri ak'a' tok (xtz'am, xchap) ri Jesús \r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53) \p \v 1 Tok ri Jesús xuq'uis rubixic ronojel re', xel-pe chiri' quiq'uin ri ru-discípulos y xek'ax-apu juc'an che ri rubey-ya' rubinan Cedrón, pa jun juyu'\x * \xo 18:1 \xt Mt. 26:30; Mr. 14:26; Lc. 22:39.\x* ticon che' chuvech, y chiri' xe'oc-vi-apu ri Jesús y ri ru-discípulos. \v 2 Chiri' q'uiy (mul, paj) xquimol-qui' ri Jesús junan quiq'uin ri ru-discípulos, romari' ri Judas ri xtijacho-e richin jabel reteman ri lugar ri'. \v 3 Roma c'a ri', ri Judas xeruc'uaj q'uiy soldados y achi'a' chajinel richin racho ri Dios ri etakon-e coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y coma ri achi'a' fariseos. Conojel ri ebenak chirij ri Judas\x * \xo 18:3 \xt Hch. 1:16.\x* quitzijon antorchas, quic'ualo'n lámparas y quic'ualo'n ri achok che yecamisan-vi. \v 4 Jac'a ri Jesús roma reteman chic\x * \xo 18:4 \xt Lc. 9:51; Jn. 13:1, 3.\x* ronojel ri achique xteruk'asaj, romari' xbe chiquic'ulic, y xuc'utuj c'a chique: ¿Achique nicanoj? xcha'. \v 5 Rije' xqui'ij: Ja ri Jesús aj-Nazaret, xecha'. Ja yin ri', xcha' ri Jesús chique. Y ri Judas ri nijacho-e richin, can c'o-apu quiq'uin ri vinak ri'. \v 6 Tok ri Jesús xu'ij: Ja yin ri'; ri vinak pa c'avalen xetzak pan ulef. \v 7 Romari' ri Jesús xuc'utuj chic jun bey chique: ¿Achique nicanoj? xcha'. Y rije' xqui'ij chic: Ja ri Jesús aj-Nazaret, xecha'. \v 8 Xin-ij yan chive chi ja yin ri'. Si ja yin ri yinicanoj, tiya' lugar chique ri ec'o viq'uin chi quebe, xcha' ri Jesús. \v 9 Quiri' xu'ij, richin nibanataj ri ru'in pa ru-oración tok xu'ij: Nata' Dios, ri achi'a' ri xe'aya' chuve, man jun chique rije' xinsetz can.\x * \xo 18:9 \xt Jn. 17:12.\x* Quiri' ri ru'in. \v 10 Jac'a ri Simón Pedro rutzalen jun espada, xrelesaj y xusoc jun rusamajinel ri nimalaj sacerdote israelita; xutzaq'uij-e ri ruxiquin derecha. Ri samajinel ri' rubinan Malco. \v 11 Pero ri Jesús xu'ij che ri Pedro: Tayaca-ka la espada pa ru-lugar. Roma yin can yik'ax na vi chupan ri k'axomal ri ru'in-pe ri Nata' chi nink'asaj, xcha' che. \s1 Ri Jesús nuc'uax chuvech ri Anás \r (Mt. 26:57, 58; Mr. 14:53, 54; Lc. 22:54) \p \v 12 Jac'ari' tok ri soldados, y ri uc'uay quichin, y ri yechajin racho ri Dios ri etakon-pe coma ri achi'a' israelitas c'o quik'ij, (xquitz'om, xquichop) ri Jesús y xquixim. \v 13 Quic'amon c'a e ri Jesús, na'ey xebe chuvech ri Anás ri rujinan ri Caifás ri nimalaj sacerdote israelita ri tiempo ri'. \v 14 Ja ri Caifás yayon quino'oj ri achi'a' israelitas c'o quik'ij chi más utz chi xe jun (nicom, niquen) pa ruq'uexel ronojel ri tinamit.\x * \xo 18:14 \xt Jn. 11:49, 50.\x* \s1 Ri xu'ij ri Pedro chojay che racho ri Anás \r (Mt. 26:69, 70; Mr. 14:66-68; Lc. 22:55-57) \p \v 15 Ri Simón Pedro y jun chic discípulo quitzekle'en-e ri Jesús. Ri jun chic discípulo ri' xa eteman ruvech roma ri nimalaj sacerdote israelita, romari' choj xoc-apu chojay che racho ri sacerdote ri achique lugar c'o-vi ri Jesús. \v 16 Jac'a ri Pedro xa xpa'e' can chuchi' ri puerta, pero ri discípulo ri eteman ruvech roma ri rajaf ri jay, xel chic pe y xuch'o-e riq'uin ri ixok jakoy ruchi' ri puerta, y xucusaj-apu ri Pedro. \v 17 Jac'ari' tok ri aj-ic' ri nijako ruchi' ri puerta xu'ij che ri Pedro: ¿Man ja jun ta rat, rat jun ru-discípulo ri achi re'? Y ri Pedro xu'ij: Manak, xcha'. \v 18 Ri samajela' chupan ri jay ri' y ri yechajin racho ri Dios, quiboxon k'ak' roma c'o tef, y epa'el-apu chuchi' ri k'ak' niquimak'-qui'. Ja jun ri Pedro pa'el-apu quiq'uin, numak'-apu-ri'. \s1 Ri Anás c'o nuc'utuj che ri Jesús \r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Lc. 22:66-71) \p \v 19 Ri nimalaj sacerdote israelita rubinan Anás c'o xuc'utuj che ri Jesús pa ruvi' ri yetzekle'en richin y pa ruvi' ri achique chi (tijonic, enseñanza) nuya'. \v 20 Quire' c'a rutzolic rutzij xu'on ri Jesús: Yin chiquivech conojel yin ch'ovinak-vi-pe; jumul xentijoj ri vinak pa tak sinagogas\x * \xo 18:20 \xt Lc. 4:15.\x* y pa racho ri Dios,\x * \xo 18:20 \xt Jn. 7:14, 28; 8:2.\x* y man jun bey xich'o che'elek'el. \v 21 ¿Achique roma rat chuve yin nac'utuj-vi? Tac'utuj chique ri yin quic'axan ri achique enu'in. Tatz'eta' na pe', rije' jabel queteman achique nu'in yin chique. \v 22 Jac'a tok ri Jesús ru'in chic ka re', jun chique ri yechajin racho ri Dios ri c'o-apu chiri' chunakaj xuya' jubic k'a' che,\x * \xo 18:22 \xt Is. 50:6.\x* y xu'ij che: ¿Achique roma nac'ulula'j-apu la nimalaj sacerdote? \v 23 Pero ri Jesús xu'ij che: Si c'o jun tzij man utz ta xin-ij-apu, ta'ij c'a achique ri man utz ta xin-ij. Y si ri xin-ij xa utz, ¿achique roma xaya' jubic k'a' chuve? xcha' ri Jesús. \v 24 Jari' tok ri Anás xutak-apu ri Jesús chuvech ri Caifás ri nimalaj sacerdote israelita. Ximil c'a xuc'uax-e ri Jesús. \s1 Ri Pedro nu'ij chic jun bey chi man reteman ta ruvech ri Jesús \r (Mt. 26:71-75; Mr. 14:69-72; Lc. 22:58-62) \p \v 25 Jac'a ri Pedro pa'el-apu chuchi' k'ak'\x * \xo 18:25 \xt Lc. 22:55; Jn. 18:18.\x* numak'-apu-ri'. Jac'ari' tok xc'utux-apu che: ¿La mana-ta cami rat jun chique ru-discípulos ri achi c'amon-pe vave'? xuche'ex. Jac'a ri Pedro xa xrevaj y quire' xu'ij: Man yin ta ri', xcha'. \v 26 Ri nimalaj sacerdote c'o jun chique ri rusamajela' (calpachel, caj-c'uaxel) qui' riq'uin ri achi ri xeleses-e ruxiquin roma ri Pedro,\x * \xo 18:26 \xt Jn. 18:10.\x* y ri samajinel ri' quire' xu'ij-apu che ri Pedro: ¿La mana-ta rat ri xatintz'et chi ratc'o riq'uin ri Jesús chupan ri juyu' ri ticon che' chuvech? xcha' che. \v 27 Jun bey chic ri Pedro xu'ij chi mana-ta rija', jac'ari' tok xtzirikin-pe quimama' ri ec'.\x * \xo 18:27 \xt Jn. 13:38.\x* \s1 Tok ri Jesús c'o chuvech ri Pilato \r (Mt. 27:1, 2, 11-31; Mr. 15:1-20; Lc. 23:1-5, 13-25) \p \v 28 Cumaj yan sakar xe'el-pe chuvech ri Caifás, quic'amon-e ri Jesús ebenak pa nimajay ri nic'uje-vi ri gobernador.\x * \xo 18:28 \xt Hch. 3:13.\x* Ri ec'amayon-e ri Jesús man xe'oc ta apu ri pa jay, roma chiquivech rije' si ye'oc-apu, nitzeletaj ri quic'aslen,\x * \xo 18:28 \xt Hch. 10:28; 11:3.\x* y manak che'el niquitij ri achique nitij chupan ri nimak'ij pascua.\x * \xo 18:28 \xt Dt. 16:2.\x* \v 29 Jac'ari' xel-pe ri Pilato ri gobernador y xuc'utuj chique: ¿Achique c'a chi sujunic ic'amon-pe chirij ri jun achi re'? xcha'. \v 30 Rije' xqui'ij: Xa ta ri achi re' man ta itzel chi achi, man ta xukajacha' pan ak'a', xecha' che. \v 31 Jari' tok ri Pilato xu'ij chique: Tic'ama-e rix y ja achel nu'ij ri i-ley, quiri' ri castigo tiya' pa ruvi', xcha' chique. Pero ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xqui'ij che: Roj man jun ley pa kak'a' richin nika'ij chi ticamises jun vinak, xecha'. \v 32 Quiri' xqui'ij richin nibanataj ri ru'in ri Jesús tok xuk'alajrisaj ri achique chi camic xtuk'asaj.\x * \xo 18:32 \xt Mt. 20:19; Jn. 12:32, 33.\x* \p \v 33 Jari' tok ri Pilato xoc chic apu chupan ri nimajay ri nic'uje-vi, xroyoj ri Jesús, y xuc'utuj che: ¿Ja rat ri Rey quichin ri israelitas? xcha' che. \v 34 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Ri nac'utuj chuve, ¿ayon anojin-pe, o xa ch'aka' chic ebiyon-pe chave? xcha'. \v 35 Jac'ari' tok ri Pilato xu'ij che: Yin man yin ta israelita chi rat quiri' na'ij-pe chuve. Ri xejacho avichin pa nuk'a' ja ri avinak y ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas. ¿Achique c'a ri xa'an chiquivech, richin quiri' rat quic'amon-pe vave'? \v 36 Quire' c'a xu'ij ri Jesús che ri Pilato: Ri nu-gobierno man aj-roch'ulef ta, roma xa ta aj-roch'ulef gobierno, ri yetzekle'en vichin, niqui'en ta chic oyoval richin man ta yijach-e pa quik'a' ri achi'a' israelitas c'o quik'ij. Pero ri nu-gobierno yin man aj-roch'ulef ta.\x * \xo 18:36 \xt Jn. 6:15.\x* \v 37 Romari' ri Pilato xu'ij che: ¿Can kitzij chi rat, rat rey? xcha' che. Y ri Jesús xu'ij: Rat mismo ya'in chi yin rey, y yin can richin vi ri' tok xinalex y richin ri' yin petenak choch'ulef richin nin-ij ruchojmil ri kitzij. Conojel ri yeniman richin ri kitzij, niqui'en ri nu'ij ri nuch'abel, xcha'. \v 38 Quire' chic xuc'utuj ri Pilato che: ¿Achique ruchojmil ri kitzij c'a? \p Tok ru'in chic quiri' che ri Jesús, ri Pilato xel chic e richin xech'o chiquivech ri israelitas y xu'ij chique: Yin man jun ch'o'oj ninvil chirij ri jun achi re'.\x * \xo 18:38 \xt Jn. 19:4, 6.\x* \v 39 Pero rix juna-juna' ivoyo'en chi yin nincol-e jun preso chupan ri nimak'ij pascua. Vacami, ¿nijo' rix chi yin nincol-e ri Rey quichin ri israelitas? xcha' chique. \v 40 Jac'a ri vinak riq'uin cuchuk'a' quire' niqui'ij-apu: Man tacol-e ri achi re', ja ri Barrabás tacolo-e, xecha-apu. Y ri Barrabás xa jun elek'on. \c 19 \p \v 1 Jac'ari' tok ri gobernador Pilato xujach-e ri Jesús richin nich'ay.\x * \xo 19:1 \xt Is. 50:6; Mt. 20:19; 27:26; Mr. 15:15; Lc. 18:32, 33.\x* \v 2 Jac'a ri soldados xquibach'uj rakan tak xic'a'y c'o quiq'uixal; achel jun corona xqui'en che, y xquiya-ka pa (rujolon, ruvi') ri Jesús. Xquiya' jun tziek morado chirij, \v 3 y niqui'ij che: ¡Caquicot rat ri rat Rey quichin ri israelitas! yecha'. Y niquiyala' k'a' che. \v 4 Jac'ari' tok ri Pilato xel chic pe jun bey richin xuch'o chiquivech ri vinak, y quire' c'a xu'ij chique: Titz'eta' c'a, yin ja ninvelesaj-pe ri achi chivech, richin tivetemaj chi rija' man jun ch'o'oj ninvil chirij,\x * \xo 19:4 \xt Jn. 18:38; 2 Co. 5:21.\x* xcha'. \v 5 Jac'ari' xel-pe ri Jesús rucusan-pe ri corona banon riq'uin q'uix y ri tziek morado. Y jari' tok ri Pilato xu'ij: ¡Jare' ri achi! xcha'. \v 6 Tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri yechajin racho ri Dios xquitz'et ri Jesús, riq'uin cuchuk'a' quire' niqui'ij-apu: ¡Tirip chuvech cruz! ¡Tirip chuvech cruz! yecha'. Jac'ari' tok ri Pilato xu'ij chique: Tu'ic'ama-e rix y tiripa' chuvech cruz, roma yin man jun ch'o'oj ninvil chirij, xcha'. \v 7 Pero ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xqui'ij-apu che ri gobernador: Rija' can nubananej chi Ruc'ajol ri Dios,\x * \xo 19:7 \xt Jn. 5:18.\x* y ri ka-ley roj israelitas nu'ij chi jun ri quiri' nu'on, nic'atzin chi nika camic pa ruvi', xecha'. \v 8 Ri Pilato xa ruxi'in-ri', y tok xrac'axaj ri xqui'ij ri vinak chi ri Jesús Ruc'ajol ri Dios, más xuxi'ij-pe-ri'. \v 9 Jari' tok rija' xoc chic apu chupan ri nimajay ri nic'uje-vi y xuc'utuj che ri Jesús: ¿Achique lugar rat petenak-vi? xcha' che. Jac'a ri Jesús man xutzolij ta ruvech rutzij ri Pilato.\x * \xo 19:9 \xt Is. 53:7.\x* \v 10 Jari' tok ri Pilato xu'ij che: ¿Achique roma man yach'o ta pe? ¿La man aveteman ta chi pa nuk'a' yin c'o-vi richin nin-ij chi yabajix chuvech cruz y richin nin-ij chi yacol-e? xcha'. \v 11 Quire' c'a xu'ij ri Jesús: Rat man jun ak'a' chuve si man ta ri Dios chicaj ruyo'on lugar chave.\x * \xo 19:11 \xt Sal. 62:11; Dn. 4:17, 25; Hch. 2:23.\x* Roma c'a ri', rat navakalej mac si yinatak pa camic, pero más c'o rumac ri xjacho vichin pan ak'a', xcha' ri Jesús. \p \v 12 Ja hora ri' xtiquer-e chi ri Pilato nutij ruk'ij richin nucol-e ri Jesús. Pero ri israelitas riq'uin cuchuk'a' xech'o-apu, y xqui'ij: Si xtacol-e, k'alaj chi man junan ta avánima riq'uin ri rey César. Roma xa achique na ri ruyon nucusaj-ka-ri' chi rey,\x * \xo 19:12 \xt Lc. 23:2.\x* xa enemigo chirij ri César, xecha'. \v 13 Tok ri Pilato xrac'axaj ri xqui'ij, xu'ij chi teleses-pe ri Jesús. Jac'ari' xtz'uye' ri Pilato ri achique lugar nuya-vi rutzij pa quivi' ri ni'an sujunic chiquij, ri lugar ri ni'ix Empedrado che, y pan hebreo ni'ix Gabata che. \v 14 Ri k'ij ri', jari' nitiquer-ka ri nimak'ij pascua, y ri israelitas niquibanala' chic rubanic ri xtic'atzin chique. Y pa nic'aj k'ij cami chiri' ri Pilato xu'ij chique: ¡Jare' ri i-Rey! xcha'. \v 15 Jac'a rije' más riq'uin cuchuk'a' xesiq'uin-apu y xqui'ij: ¡Taq'uisa' ruk'ij! ¡Taq'uisa' ruk'ij! ¡Taripa' chuvech cruz! xecha-apu. Ri Pilato xu'ij-pe chique: ¿Ja ri i-Rey\x * \xo 19:15 \xt Gn. 49:10; Ez. 21:26, 27.\x* nijo' chi ninrip chuvech cruz? Jac'ari' xech'o-apu ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y xqui'ij: ¡Roj xaxe ri César ka-rey! xecha'. \v 16 Jac'ari' xujach-e pa quik'a', richin nebajix chuvech cruz, y rije' xquiq'uen c'a e ri Jesús. \s1 Ri rucamic ri Jesús chuvech cruz \r (Mt. 27:32-50; Mr. 15:21-37; Lc. 23:26-49) \p \v 17 Ri Jesús ruc'amon-e ru-cruz\x * \xo 19:17 \xt Lc. 14:27.\x* xel-e pa tinamit richin ni'e chupan ri lugar ri ni'ix lugar richin rubakil (rujolon, ruvi') ámna che. Pa quich'abel ri israelitas, Gólgota rubi' ri lugar ri'. \v 18 Chiri' xquibajij-vi ri Jesús chuvech cruz, y xequibajij chic eca'i' chic\x * \xo 19:18 \xt Is. 53:12.\x* chuvech qui-cruz junan riq'uin. Chi tak rutzalanen xequiya-vi, y pa quinic'ajal xc'uje-vi ri Jesús. \v 19 Ri gobernador Pilato quire' xutz'ibaj chuvech jun pedazo tabla ri xuya-e chutza'n ri cruz: JESUS AJ-NAZARET, QUI-REY RI ISRAELITAS.\x * \xo 19:19 \xt Jn. 1:49; 18:33; 19:3, 12.\x* \v 20 Eq'uiy c'a israelitas ri yebano can leer ri tz'iban chuvech ri tabla, roma ri lugar ri xbajix-vi ri Jesús chuvech ri cruz, xa nakaj c'o-vi che ri tinamit Jerusalem. Pan oxi' ch'abel tz'iban-vi; pan hebreo, pa griego y pa latín. \v 21 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas quire' xqui'ij che ri Pilato: Man ta xatz'ibaj ri nu'ij: Qui-Rey ri israelitas; más utz tajala', y tatz'ibaj chi xa ja rija' x-in chi qui-rey ri israelitas, xecha'. \v 22 Jac'a ri Pilato quire' xu'ij chique: Ri xintz'ibaj yan, nutz'iban chic; man jun roma xtinjal, xcha'. \p \v 23 Tok ri soldados quibajin chic ri Jesús chuvech ri cruz, xequic'ama-pe ri rutziak ri quich'ilon can chirij richin xquijach chiquivech. (Caji', quiji') tanto xqui'en che, jujun quichin chiquijununal. Jac'ari' xequic'ama-pe ri jun chic rutziak ri manak rut'isel roma xaxe jun quemoj banon che. \v 24 Roma c'a ri', ri soldados quire' xqui'ij chiquivech: Man tikaretz ri jun tziek re'. Xa kujetz'an chirij, richin quiri' achique na xtich'acon-e, xecha'. Ronojel ri xbanataj riq'uin rutziak ri Jesús, can richin nibanataj ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios ri nu'ij: \q1 Xquijachala' ri nutziak chiquivech, \q1 Y c'o che ri xe'etz'an chirij.\x * \xo 19:24 \xt Sal. 22:18.\x* \m Romari' can quiri' vi xqui'en ri soldados. \p \v 25 Chiri' chirakan ri cruz ri bajin-vi ri Jesús c'o-apu ri rute', c'o-apu ri María rixayil ri Cleofas, c'o-apu ri María Magdalena, y jun chic ixok quichak'-quinimal qui' riq'uin rute' ri Jesús.\x * \xo 19:25 \xt Mt. 27:55, 56; Mr. 15:40; Lc. 23:49.\x* \v 26 Ja jun ri discípulo ri can (nojovex, nojo'ox)\x * \xo 19:26 \xt Jn. 13:23; 20:2.\x* pa'el-apu chiri'. Y quire' c'a xu'ij-pe ri Jesús che ri rute' tok xutz'et-pe: Nte', vacami ja discípulo la' ntoc can aval, xcha'. \v 27 C'ajari' xu'ij-pe che ri discípulo: Vacami ja la' ntoc can ate', xcha'. Roma c'a ri', ja hora ri' ri discípulo ri' xuc'uaj ri María chiracho. \p \v 28 Ri Jesús roma reteman chi ronojel xc'achoj yan y richin nibanataj ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios, quire' xu'ij: Can nichakij nuchi', xcha'. \v 29 Chiri' c'o jun xára nojnak riq'uin jun ch'amilaj vino.\x * \xo 19:29 \xt Sal. 69:21.\x* Ri soldados xquimuba-e jun esponja chupan, xquiya-e chutza'n jun che' hisopo, y xquijelesaj-apu chiruchi' ri Jesús. \v 30 Tok rutz'ubun chic can ri ch'amilaj vino, rija' xu'ij: Xc'achoj c'a ronojel, xcha'. Jac'ari' xulucuba-pe ri (rujolon, ruvi') y xujach c'a ránima pa ruk'a' ri Dios. \s1 Jun soldado xuju' rutza'n ru-lanza chuc'alc'a'x ri Jesús \p \v 31 Ri k'ij ri', conojel ri israelitas niquibanala' chic rubanic ronojel ri nic'atzin chique, roma ja tok nika-ka ri k'ij,\x * \xo 19:31 \xt Lv. 23:5; Mr. 15:42.\x* jari' nitiquer-ka ri nimak'ij pascua. Ri na'ey k'ij richin ri nimak'ij, jun nimalaj k'ij y k'ij richin uxlanen. Romari' ri achi'a' israelitas c'o quik'ij nicajo' chi cha'anin (yecom, yequen) ri achi'a' ebajin chuvech cruz, richin quiri' yekases-pe y yemuk na'ey chuvech ri nimak'ij. Roma c'a ri', riq'uin quemelal xquic'utuj che ri Pilato chi tik'ajlo'x cakan ri ebajin chuvech cruz. \v 32 Xepe c'a ri soldados, xquik'aj rakan ri na'ey y quiri' mismo xqui'en riq'uin ri jun chic ri ebajin chutzalanen ri Jesús. \v 33 Jac'a tok xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquitz'et chi xa caminak chic, man xquik'aj ta ri rakan. \v 34 Pero jun chique ri soldados xuju' rutza'n ri ru-lanza chuc'alc'a'x ri Jesús, y xel-pe quic'\x * \xo 19:34 \xt 1 Jn. 5:6, 8.\x* y ya'. \v 35 Ri xtz'eto ri xbanataj, jari' nitzijon richin, y ri nutzijoj can kitzij vi. Rija' reteman chi can kitzij\x * \xo 19:35 \xt Jn. 21:24.\x* ri nutzijoj chupan ri vuj re', richin quiri' can ta chi'ivonojel rix ninimaj. \v 36 Ronojel re' xbanataj, richin nitzakon ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios ri nu'ij: Nis-ta jun rubakil xtiquik'aj.\x * \xo 19:36 \xt Ex. 12:46; Nm. 9:12.\x* \v 37 Y juc'an chic quire' nu'ij: Xtiquitz'et ri Jun ri xquitek'a' ri ru-cuerpo.\x * \xo 19:37 \xt Zac. 12:10.\x* \s1 Ri Jesús xmuk \r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56) \p \v 38 Tok xbanataj ronojel re', c'o jun achi rubinan José aj pa tinamit Arimatea, ri riq'uin quemelal xuc'utuj ru-cuerpo ri Jesús che ri gobernador Pilato, y ri Pilato xu'ij chi utz. Ri José jun tzekle'ey richin ri Jesús, pero man ruk'alajrisan ta ri' coma ri achi'a' israelitas c'o quik'ij. Xpe c'a, xukasaj-pe ru-cuerpo ri Jesús y xuq'uen-e. \v 39 Ja jun c'a ri Nicodemo (xapon, xebos), ruc'uan-apu mirra ri yo'on sábila riq'uin.\x * \xo 19:39 \xt 2 Cr. 16:14.\x* Juba' ma jun quintal ri ak'on ruc'uan-apu. Ri Nicodemo re', jare' ri xch'o riq'uin ri Jesús pa jun xok'ok'a'.\x * \xo 19:39 \xt Jn. 3:1, 2; 7:50.\x* \v 40 Ri José y ri Nicodemo, xquibolkotij c'a ri ru-cuerpo ri Jesús pa tak tziek, y xquiya' jubulaj ak'on chirij. Rije' quiri' xqui'en che ru-cuerpo ri Jesús, roma ri israelitas can quiri' vi niqui'en chique ri qui'anima'i'. \v 41 Chunakaj ri lugar ri xbajix-vi ri Jesús chuvech cruz, c'o jun juyu' ticon ruvech. Chiri' c'o jun quijul anima'i' ri c'a juba' tic'ot ri man jani tiyo'ox jun ámna chupan. \v 42 Chiri' xquiya-vi ri Jesús, roma ri jul ri' nakaj c'o-vi, y roma ri israelitas niquitij quik'ij niquibanala' can rubanic ronojel ri nic'atzin chi niqui'en na'ey chi nitiquer-ka\x * \xo 19:42 \xt Jn. 19:14, 31.\x* ri nimak'ij pascua. \c 20 \s1 Ri Jesús xc'astaj-e chiquicojol ri anima'i' \r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12) \p \v 1 Cumaj-cumaj yan sakar chupan ri na'ey k'ij richin ri semana, can c'a k'eku'n na chiri', ri María Magdalena xbe chuchi' ri jul ri xyo'ox-vi ri Jesús, y xutz'et chi ri abaj achok che tz'apin-vi can ruchi' ri jul, xa elesan-e. \v 2 Jac'ari' junanin xbe quiq'uin ri Simón Pedro y ri jun chic discípulo ri can (nojovex, nojo'ox)\x * \xo 20:2 \xt Jn. 13:23.\x* roma ri Jesús, y quire' xu'ij chique: Ri ru-cuerpo ri Ajaf Jesús ec'o xe'elesan-e ri pa jul, y vacami man keteman ta achique lugar xyo'ox-vi, xcha'. \v 3 Jari' xe'el-e ri Pedro y ri jun chic discípulo richin xebe chuchi' ri jul. \v 4 Chi ca'i' junanin ebenak, pero ri jun chic discípulo más anin nibin chuvech ri Pedro, romari' na'ey (xapon, xebos) chuchi' ri jul. \v 5 Xluque' c'a ka richin ninachan-apu chupan, xutz'et chi chiri' ec'o-vi can ri tziek,\x * \xo 20:5 \xt Jn. 19:40.\x* pero man xoc ta apu ri pa jul. \v 6 Jac'a ri Simón Pedro tok xerila' ri jun chic discípulo, choj xoc-apu chupan ri jul, y xutz'et ri tziek eyo'on can chiri', \v 7 y xutz'et ri tziek ri xpis (rujolon, ruvi') ri Jesús che, pero man quiq'uin ta ri ch'aka' chic tziek c'o-vi, xa juc'an chic busun-vi can. \v 8 C'ajari' xoc-apu ri jun chic discípulo ri c'o-apu na'ey chuchi' ri jul, y tok xerutz'et ri tziek, xunimaj chi can xc'astaj na vi e. \v 9 Quiri' xbanataj quiq'uin ri discípulos, roma man (k'axnak, novinak) ta chiquivech ri tz'iban can chi ri Jesús can nic'atzin-vi chi nic'astaj\x * \xo 20:9 \xt Sal. 16:10; Is. 53:10; Hch. 2:25-32; 13:34; 1 Co. 15:4.\x* chiquicojol ri anima'i'. \v 10 C'ajari' xetzolij-e chi tak cacho ri ca'i' discípulos. \s1 Ri Jesús nuc'ut-ri' chuvech ri María Magdalena \r (Mr. 16:9-11) \p \v 11 Jac'a ri María Magdalena ntok' xc'uje' can chuchi' ri jul. Y quiri' pa rok'ej xluque-ka richin ninachan-apu chupan ri jul. \v 12 Jac'ari' tok xerutz'et-apu ca'i' ángeles sak tak quitziak. Jun tz'uyul ri lugar ri xli'e-vi (rujolon, ruvi') ri Jesús, y ri jun chic tz'uyul ri xli'e-vi ri rakan. \v 13 Ri ca'i' ángeles quire' xquic'utuj che ri María Magdalena: Ixok, ¿achique roma yatok'? xecha' che. Y rija' xu'ij chique: Yin yinok' roma ec'o xe'elesan-e ru-cuerpo ri Vajaf Jesús y man veteman ta achique lugar xquiya-vi, xcha'. \v 14 Tok ru'in chic ka quiri', jari' xtzu'un can chirij, xutz'et chi ja ri Jesús pa'el-apu chiri', pero man xretemaj ta ruvech. \v 15 Ri Jesús xu'ij che: Ixok, ¿achique roma yatok'? y, ¿achique c'a ri nacanoj? xcha' che. Ri María Magdalena xunojij chi ja ri achi samajiy tico'n chiri' ri nich'o-pe, romari' xu'ij che: ¡Achi! Si ja rat xac'amo-e ri cuerpo, ta'ij chuve achique lugar xaya-vi, y yin xtinq'uen-e, xcha' che. \v 16 Jari' tok ri Jesús quire' xu'ij che: ¡María! xcha'. Rija' c'ajari' xutz'et-apu utz-utz chi ja ri Jesús, y xu'ij che: ¡Raboni! xcha'. Ri ch'abel ri' nu'ij tzij Tijonel. \v 17 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Man (quinatz'om, quinachop) pe roma yin man jani quijote-e riq'uin ri Nata'. Pero cabin quiq'uin ri e'ocunak nchak'\x * \xo 20:17 \xt Sal. 22:22; Mt. 28:10; Ro. 8:29; He. 2:11.\x* y ta'ij chique chi yin can yi'e riq'uin ri Nata', ri Itata' mismo rix. Yi'e riq'uin ri nu-Dios, ri i-Dios mismo rix, xcha' che. \v 18 Can xbe na vi ri María Magdalena quiq'uin ri discípulos richin xu'ij chique ri bin-e che, y quire' xu'ij: ¡Xintz'et ruvech ri Ajaf! xcha'. \s1 Ri Jesús nuc'ut-ri' chiquivech ri ru-discípulos \r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Lc. 24:36-49) \p \v 19 Tok xk'ok'a-pe chupan ri k'ij ri', ri na'ey k'ij richin ri semana, ri discípulos quimolon-qui', pero quitz'apilo'n ruchi' ri jay ri quimolon-vi-qui' roma quixi'in-qui' chiquivech ri israelitas. C'ate xquitz'et, c'o chic ri Jesús pa quinic'ajal,\x * \xo 20:19 \xt 1 Co. 15:5.\x* y quire' xu'ij chique: Ri uxlanen ri petenak riq'uin ri Dios tic'uje' pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'. \v 20 Tok ru'in chic quiri' chique, jari' xuc'utula' rusocotajic ri ruk'a' y ri ruc'alc'a'x chiquivech, y ri discípulos jani na xequicot\x * \xo 20:20 \xt Jn. 16:22.\x* tok xquitz'et\x * \xo 20:20 \xt 1 Jn. 1:1.\x* chi can ja vi ri Ajaf. \v 21 Jac'ari' ri Jesús quire' chic xu'ij chique: Tuxlan c'a ri ivánima chi'ivonojel. Vacami can yixintak-e\x * \xo 20:21 \xt Jn. 17:18.\x* achel xirutak-pe\x * \xo 20:21 \xt Is. 61:1.\x* yin ri Nata', richin nin-en ri rusamaj. \v 22 Tok ru'in chic quiri', (xxupun, xvupun) pa quivi' y xu'ij chique: Tic'ulu' c'a ri Lok'olaj Espíritu. \v 23 Si rix ni'en perdonar rumac jun vinak, ja jun ri Dios nu'on perdonar ri mac ri'. Pero si rix man xti'en ta perdonar, ri Dios man xtu'on ta perdonar ri mac ri', xcha' ri Jesús. \s1 Ri covilaj ránima ri Tomás \p \v 24 Jun chique ri doce ru-discípulos ri Jesús man c'o ta quiq'uin ri ch'aka' chic discípulos tok ri Jesús xuka chiquicojol, y ri' ja ri Tomás ri ni'ix Gemelo che. \v 25 Romari' ri ch'aka' chic discípulos quire' xqui'ij che: Roj xkatz'et ri Ajaf, xecha' che. Jac'a rija' xa quire' xu'ij chique: Si yin man nintz'et ta ri lugar ri xe'oc-vi ri clavos pa tak ruk'a',\x * \xo 20:25 \xt Sal. 22:16.\x* y man ninju' ta apu ri ruvi' nuk'a' chupan ri socotajic ri xqui'en ri clavos, y man ninya' ta apu nuk'a' chupan ri socotajic ri xu'on ri lanza chuc'alc'a'x, man ninnimaj ta, xcha' ri Tomás. \p \v 26 Tik'ax vakxaki' k'ij chiri', rije' quimolon chic qui' jun bey y c'o yan chic ri Tomás chiquicojol chiri'. Jari' tok ri Jesús xepapo' chic jun bey\x * \xo 20:26 \xt Jn. 20:19.\x* pa quinic'ajal, y ri ruchi' ri jay xa tz'apel. Rija' xu'ij chique: Tuxlan ri ivánima chi'ivonojel, xcha'. \v 27 Jac'ari' xu'ij che ri Tomás: Taju-pe la ruvi' ak'a' vave' y que'atz'eta' rusocotajic ri nuk'a'. Tajelesaj-pe la ak'a' chi nuc'alc'a'x y taju-pe chupan ri socotajic ri xu'on ri lanza. Tanimaj c'a, y man ta'an achel niqui'en ri man yinquinimaj ta. \v 28 Jac'ari' xu'ij ri Tomás che ri Jesús: ¡Ja rat ri Vajaf y nu-Dios yin!\x * \xo 20:28 \xt Sal. 118:28.\x* xcha'. \v 29 Y ri Jesús xu'ij c'a che ri Tomás: C'a ja tok xinatz'et Tomás, c'ajari' xinanimaj. Pero utzulaj tzij ri' ri yinquinimaj masque man yin quitz'eton ta,\x * \xo 20:29 \xt 2 Co. 5:7; 1 P. 1:8.\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri tz'ibayon ri vuj re' nu'ij achique roma xutz'ibaj \p \v 30 Ri Jesús c'a c'o q'uiy milagros xerubanala' chiquivech ri ru-discípulos ri man etz'iban ta can chupan ri vuj re'.\x * \xo 20:30 \xt Jn. 21:25.\x* \v 31 Pero ri etz'iban can, etz'iban richin chi rix tinimaj\x * \xo 20:31 \xt Jn. 3:15, 16.\x* chi ri Jesús jari' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, y chi can Ruc'ajol vi. (Chuka', ka) etz'iban can richin chi tok rix iniman chic chiri', nivil jun jabel c'aslen pa rubi' rija'. \c 21 \s1 Ri Jesús nuc'ut-ri' chiquivech vuku' chique ri ru-discípulos \p \v 1 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Jesús xuc'ut chic ri' jun bey chiquivech ri ru-discípulos, ja yan chic chuchi' ri lago rubinan Tiberias. Quire' c'a xbanataj tok xuc'ut-ri' chiquivech: \v 2 Chiri' chuchi' ri ya' c'o ri Simón Pedro, ri Tomás ri ni'ix Gemelo che, ri Natanael aj pa tinamit Caná ri c'o quila' pa Galilea, ri eca'i' ruc'ajol ri Zebedeo\x * \xo 21:2 \xt Mt. 4:21.\x* y ca'i' chic discípulos más. \v 3 Ri Simón Pedro quire' xu'ij chique ri ch'aka' chic discípulos ri ec'o chiri' riq'uin: Yin (ye'entz'ama', yebenchapa') quer, xcha' chique. Ja jun roj nku'e chavij, xecha' che. Xe'oc c'a e conojel pa jun canoa y xebe. Junak'a' xec'ase', pero nis-ta jun ch'uti quer xuya-ri' chiquik'a'. \p \v 4 Xa juba' chic nrojo' chi nisakar-pe, ri Jesús pa'el chiri' chuchi' ri ya'. Pero ri discípulos man queteman ta chi ja ri Jesús ri c'o chiri'. \v 5 Jari' tok ri Jesús quire' xu'ij-apu chique: Valc'ua'l, ¿manak achique iviq'uin richin nitij?\x * \xo 21:5 \xt Lc. 24:41.\x* xcha-apu chique. Man jun, xecha-pe ri discípulos. \v 6 Quire' c'a xu'ij-apu ri Jesús chique: Tiya-ka la ya'l pa derecha che ri canoa y chiri' xque'ivil-vi quer, xcha'. Can quiri' na vi xqui'en, jari' tok man yetiquer yan ta chic niquelesaj-pe ri ya'l pa ya', roma can q'uiy quer\x * \xo 21:6 \xt Lc. 5:4-7.\x* xquiya-pe-qui'. \v 7 Jari' tok ri discípulo ri can (nojovex, nojo'ox)\x * \xo 21:7 \xt Jn. 13:23; 19:26; 20:2.\x* roma ri Jesús quire' xu'ij-apu che ri Pedro: ¡Ja ri Ajaf Jesús la xch'o-pe! xcha'. Xe xrac'axaj quiri' ri Simón Pedro, ja xucusaj-pe ri rutziak ri relesan-e chirij y xuc'ak-pe-ri' pa ya' richin ntel-pe. \v 8 Jac'a ri ch'aka' chic discípulos, c'a pa canoa xepe-vi, quijec'on-pe ri ya'l nojnak riq'uin quer, roma xa man can ta naj e'ocunak-apu pa ruvi' ri ya'. Xa jun cami oxi' rakan-c'an. \p \v 9 Tok xe'el-pe chuchi' ri ya', xquitz'et chi c'o k'ak' boxon y jabel chic rachak-k'ak' kajnak y c'o jun quer sa'on-ka, y pan. \v 10 Ri Jesús xu'ij c'a chique: Que'ic'ama' c'a pe ca'i-oxi' quer ri c'a ja oc xe'ivelesaj-pe pa ya', xcha' chique. \v 11 Ri Simón Pedro ja xjote-apu chupan ri canoa, y xrelesaj-pe ri ya'l c'a chuchi' ri ya', nojnak riq'uin chovon tak quer. Jun ciento riq'uin nic'aj y oxi' chic más chi ronojel. Masque can q'uiy ri quer, ri ya'l man xrak'ach'itaj ta ruvech. \v 12 Jac'ari' tok ri Jesús quire' xu'ij chique ri ru-discípulos: Quixampe c'a, quixva',\x * \xo 21:12 \xt Hch. 10:41.\x* xcha'. Pero nis-ta jun chique ri discípulos ri ec'o chiri' xucovij-ri' richin ta xuc'utuj-apu che ri (achique, acu'x) rija', roma xa xquina'ej chi ja rija' ri Ajaf. \v 13 Jac'ari' tok ri Jesús xjel-apu quiq'uin, (xutz'om, xuchop) ri pan y xuya' chique, y quiri' mismo xu'on riq'uin ri quer. \v 14 Ja (oxmul, oxpaj)\x * \xo 21:14 \xt Jn. 20:19, 26.\x* riq'uin ri' ri tuc'ut-ri' ri Jesús chiquivech ri ru-discípulos, tok xc'astaj yan pe chiquicojol ri anima'i'. \s1 Ri Jesús nu'ij chi queyuk'ux ri yeniman rutzij \p \v 15 Tok xeva' yan conojel, ri Jesús xuc'utuj che ri Simón Pedro: Simón, rat ri ruc'ajol ri Jonás, ¿yinajo' cami más que chiquivech conojel re'? xcha' che. Ja', Ajaf, rat aveteman chi can yatinjo-vi, xcha' ri Pedro. Y ri Jesús xu'ij che: Si yinajo', que'ayuk'uj y que'achajij ri yeniman nutzij roma rije' e'achel nu-ovejas. \v 16 Jac'ari' tok ri Jesús quire' chic xu'ij-apu jun bey che: Simón, rat ri ruc'ajol ri Jonás, ¿kitzij yinajo'? xcha'. Ja', Ajaf, rat aveteman chi can yatinjo-vi, xcha' ri Pedro. Y ri Jesús xu'ij: Si yinajo', que'ayuk'uj y que'achajij ri nu-ovejas.\x * \xo 21:16 \xt 1 P. 5:2, 3.\x* \v 17 Chi rox (mul, paj) ri Jesús xu'ij che: Simón, rat ri ruc'ajol ri Jonás, ¿can kitzij chi yinajo'? Y ri Pedro xpe bis pa ránima, roma ja (oxmul, oxpaj) riq'uin ri' ri quire' xc'utux che roma ri Jesús: ¿Kitzij yinajo'? Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij: Ajaf, rat ronojel aveteman.\x * \xo 21:17 \xt Jn. 16:30.\x* Aveteman chi yatinjo'. Y ri Jesús xu'ij chic che: Que'ayuk'uj y que'achajij c'a ri nu-ovejas.\x * \xo 21:17 \xt He. 13:20; 1 P. 2:25; 5:4.\x* \v 18 Kitzij-kitzij nin-ij chave: Tok c'a rat ala' na, ayon rat xaya' ri atziak chavij, y xabe xa achique na lugar. Jac'a tok xcarijix, xque'aric' ak'a' y xa jun chic xtiyo'on ri atziak chavij y xcaruc'uaj achique lugar man nika ta chavech, xcha' che ri Pedro. \v 19 Tok ri Jesús quiri' xu'ij che ri Pedro, xuk'alajrisaj chuvech ri achique chi camic xtuk'asaj ri Pedro richin nuya' nimalaj ruk'ij ri Dios. Y tok ri Jesús ru'in chic quiri' che ri Pedro, xu'ij c'a che: Quinatzekle'ej, xcha'. \s1 Ri discípulo ri can (nojovex, nojo'ox) roma ri Jesús \p \v 20 Tok ri Jesús y ri Pedro ebenak, xtzu'un can ri Pedro chirij y xutz'et chi ri discípulo ri can (nojovex, nojo'ox) roma ri Jesús tzakal-e chiquij. Ri discípulo ri xutz'et can ri Pedro, ja ri jun ri xrak'e-apu choruc'u'x\x * \xo 21:20 \xt Jn. 13:23, 25.\x* ri Jesús ri pa va'in chak'a' richin quire' xuc'utuj-apu: Ajaf, ¿achique c'a ri xtijacho-e avichin? \v 21 Tok ri Pedro xutz'et ri discípulo ri', xuc'utuj che ri Jesús: Ajaf, y ri jun (kachbil, kach'il) re', ¿achique xtibanataj riq'uin? xcha'. \v 22 Quire' c'a xu'ij ri Jesús che ri Pedro: Si ninjo' chi rija' c'a q'ues na tok xquipe chic jun bey,\x * \xo 21:22 \xt Ap. 3:11; 22:7, 12, 20.\x* ¿achique nic'atzin chi rat nac'utuj ri'? Rat xaxe quinatzekle'ej, xcha' che ri Pedro. \v 23 Ri jun tzij re' xbe rutzijol chiquicojol ri quiniman ri Jesús. Y rije' xquinojij chi ri jun discípulo ri' man (nicom, niquen) ta. Pero xa man quiri' ta ri xrojo' xu'ij ri Jesús, roma rija' xa xu'ij: Si ninjo' chi rija' c'a q'ues na tok xquipe chic jun bey,\x * \xo 21:23 \xt Mt. 16:27; 25:31; Ap. 3:11.\x* ¿achique nic'atzin chi rat nac'utuj ri'? \p \v 24 Ja discípulo re' ri tz'ibayon can ri c'o chupan ri vuj re'. Y keteman chi ronojel ri nuk'alajrisaj, can kitzij;\x * \xo 21:24 \xt Jn. 19:35.\x* roma rija' riq'uin ruvech xutz'et. \p \v 25 C'a c'o na más chic ch'aka' achique xerubanala' ri Ajaf Jesús ri man tz'iban ta can chuvech vuj.\x * \xo 21:25 \xt Jn. 20:30.\x* Roma xa ta chi jujun chi jujun etz'iban can ronojel, yin ninnojij chi choch'ulef man nuc'ul ta chi niyac ronojel ri vuj ri yetz'ibes. Amén.