\id GAL KMGL.SCR CMTP CAKCHIQUEL SUR CENTRAL, GALATAS 17 marzo 2005 \h Gálatas \toc1 Gálatas \toc2 Ri carta ri xutz'ibaj ri apóstol San Pablo chique ri quiniman ri Jesucristo pa roch'ulef Galacia \toc3 Gá. \mt1 Ri carta ri xutz'ibaj ri apóstol San Pablo chique ri quiniman ri Jesucristo pa roch'ulef Galacia \c 1 \s1 Ri Pablo nutak-e qui-saludo ri quiniman ri Jesucristo \p \v 1 Yin Pablo jun apóstol, pero man pa quibi' ta vinak yin petenak-vi, ni mana-ta rije' xecha'on vichin. Ri xcha'on vichin ja ri Jesucristo y ri Katata' Dios\x * \xo 1:1 \xt 1 Ti. 1:1.\x* ri xc'ason-pe ri Jesucristo chiquicojol ri anima'i'.\x * \xo 1:1 \xt Hch. 2:24.\x* \v 2 Junan quiq'uin conojel ri quiniman ri Jesucristo ri ec'o viq'uin,\x * \xo 1:2 \xt Fil. 4:21.\x* nikatak-e i-saludo rix ri nimol-ivi' pa rubi' ri Dios pa tak tinamit chiri' pa roch'ulef Galacia. \v 3 Nikarayij chi pan ivánima xtic'uje' ri favor y ri uxlanen ri nipe riq'uin ri Katata' Dios y ri Kajaf Jesucristo, \v 4 ri xuya-ri'\x * \xo 1:4 \xt Mt. 20:28; Ro. 4:25; Gá. 2:20.\x* richin xcamises roma ri kamac, richin nkurucol chiquivech ri man utz ta richin re roch'ulef ri tiempo ri rojc'o-vi, roma quiri' xrojo' ri Katata' Dios. \v 5 Rija' can utz vi chi niyo'ox ruk'ij jumul-jumul. Amén. \s1 Xaxe jun ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak \p \v 6 Yin man ninvil ta achique nin-ij tok ninvac'axaj chi rix nijo' niya' yan can ri Dios ri xoyon ivichin\x * \xo 1:6 \xt Gá. 1:15; 5:8.\x* riq'uin ri favor ri xu'on ri Jesucristo. Quiri' inojin richin nijo' nitzekle'ej jun chic ruvech ch'abel ri jun vi chic ruchojmil nuc'ut richin yixcolotaj. \v 7 Man nin-ij ta chi c'o chic jun ruchojmil richin yixcolotaj. Man quiri' ta. Xa roma ec'o jujun nicajo' niquisetz ino'oj, y nicajo' niquijal ruchojmil\x * \xo 1:7 \xt Hch. 15:1; 2 Co. 11:4.\x* ri utzulaj ch'abel richin ri Jesucristo ri nu'ij achique ruchojmil yixcolotaj. \v 8 Pero masque ja roj mismo o jun ta ángel\x * \xo 1:8 \xt 2 Co. 11:14.\x* richin chicaj ri nerutzijoj jun chic ruchojmil chive richin yixcolotaj ri man junan ta riq'uin ri katzijon can roj, tika c'a castigo pa ruvi'. \v 9 Achel ri ka'in can chive, vacami nikacamuluj chic jun bey chive: Si c'o jun nutzijoj jun chic ruchojmil\x * \xo 1:9 \xt Dt. 4:2; 12:32.\x* chive richin yixcolotaj ri man junan ta riq'uin ri xic'ul na'ey, tika c'a castigo pa ruvi'. \p \v 10 Tok yin quiri' nin-ij chive, man roma ta ninjo' chi utz yik'alajin chiquivech vinak, xa roma ninjo' chi utz yik'alajin chuvech ri Dios.\x * \xo 1:10 \xt 1 Ts. 2:4.\x* Roma xa ta c'a quiri' ninjo' utz yik'alajin chiquivech ri vinak, man ta yin rusamajinel ri Jesucristo. \s1 Ri Pablo nutzijoj ri achique xbanataj chi xoc apóstol \p \v 11 Vacami c'a, rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, tivetemaj c'a chi ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak ri nutzijon-pe, man quiq'uin ta vinak petenak-vi. \v 12 Roma yin man xinc'ul ta riq'uin jun vinak, nis-ta riq'uin jun vinak xinvetemaj-vi; ja ri Jesucristo xk'alajrisan chinuvech. \p \v 13 Roma rix ivac'axan ri achique chi c'aslen xinc'uaj ri jun bey can tok xintzekle'ej quino'oj ri nuvinak israelitas. Jani na jun pokon\x * \xo 1:13 \xt Hch. 8:3; 1 Ti. 1:13.\x* xin-en chique ri quiniman ri Jesucristo; xintij nuk'ij chi xenq'uis. \v 14 Chiquicojol ri nuvinak ri junan xojq'uiy-pe quiq'uin, man jun yinilo\x * \xo 1:14 \xt Fil. 3:4-6.\x* chi nutzekle'en quino'oj ri nuvinak, roma xa más na benak vánima chi nin-en ri achel xquibanala' ri kati't-kamama' ojer. \v 15 Pero ri Dios ri can yin rucha'on-vi-pe tok man jani quinalex\x * \xo 1:15 \xt Jer. 1:5.\x* chiri', y yin royon-pe roma ri ru-favor, tok xril ri tiempo ri runojin-pe, \v 16 jari' xuk'alajrisaj ri Ruc'ajol pa vánima, roma can runojin-vi chi yin nenya' rutzijol ri Jesucristo chique ri man israelitas ta.\x * \xo 1:16 \xt Hch. 9:15; Gá. 2:7, 8.\x* Man xinc'ulubej ta chic jun vinak, \v 17 ni man xijote' ta e pa tinamit Jerusalem richin xenc'utuj ruchojmil chique ri can e-apóstoles na'ey chinuvech, xa xinel-e pa tinamit Damasco richin xi'e pa roch'ulef Arabia, y jac'ari' xitzolij chic pe jun bey pa Damasco. \p \v 18 C'a chi oxi' juna' xijote-e pa tinamit Jerusalem richin xinvetemaj ruvech ri apóstol Pedro, y xic'uje-pe ca'i' semana chiracho. \v 19 Chupan ri ca'i' semana ri', man jun chic apóstol más xinvetemaj ruvech, xaxe ri Jacobo ri ruchak'\x * \xo 1:19 \xt Mt. 13:55; Mr. 6:3.\x* ri Ajaf. \v 20 Ri nintz'ibaj-e chive, chuvech Dios nin-ij-vi chi can kitzij vi. \p \v 21 C'ajari' xi'e pa tak tinamit ri ec'o pa ru-cuenta ri roch'ulef Siria y Silicia. \v 22 Ri tiempo ri', yin man eteman ta nuvech coma ri niquimol-qui' pa rubi' ri Jesucristo ri pa tak quitinamit quila' pa departamento Judea. \v 23 Rije' xaxe quire' quic'axan: ri jun achi banoy pokon chike roj ri kaniman ri Jesucristo, vacami xa ja yan chic rija' niyo'on rutzijol ri achel naya' avánima riq'uin ri Jesucristo, masque pa na'ey ja rija' xrojo' xojruq'uis. Quiri' ri quic'axan. \v 24 Roma c'a ri', can xquiya' ruk'ij ri Dios ri xjalo ri nuc'aslen. \c 2 \p \v 1 Y c'a xk'ax na catorce juna', c'ajari' xijote' chic e jun bey pa tinamit Jerusalem, junan yan chic xojbe-e riq'uin ri Bernabé,\x * \xo 2:1 \xt Hch. 15:2.\x* y ja jun ri Tito benak viq'uin. \v 2 Yin xijote-e pa Jerusalem, roma ri Dios quiri' xuk'alajrisaj chinuvech. Chiri' xkamol-ki' kayon quiq'uin ri yek'alajin chi e'uc'uay bey chiquivech ri quiniman, richin xink'asaj chiquivech ri achique rubixic nin-en yin che ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, ri nintzijoj chiquicojol ri man israelitas ta. Quiri' xin-en, roma ninjo' chi man ta jun nibano chi man jun rakale'n ri samaj ri nubanon-pe y ri c'a yitajin na riq'uin. \v 3 Pero utz xquic'axaj ri xin-ij, roma ri Tito ri benak viq'uin, masque rija' man israelita ta, man xqui'ij ta chi ti'an ri circuncisión che. \v 4 Y ri' masque chikacojol ec'o-apu che'elek'el ri man kitzij ta quiniman ri Jesucristo richin nkojquinachaj roj ri xojel yan libre, roma xa jun kabanon riq'uin ri Cristo Jesús, k'alaj ri' si c'a nikanimaj na ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés,\x * \xo 2:4 \xt Gá. 3:24, 25.\x* roma nicajo' nkojquiya' chic jun bey chuxe' ri ley ri'. \v 5 Jac'a roj man juba' xu'ij kánima chi xkanimaj ri niqui'ij, richin chi can ta jumul xtic'uje' iviq'uin ri kitzij richin ri ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak. \p \v 6 Pero tok yin xich'o quiq'uin ri yek'alajin chi e'uc'uay bey chiquivech ri quiniman, manak achique ta más rutz'akat ri k'alajrisan chinuvech ri xquic'ut-pe chinuvech, masque c'o ye'in chi rije' can c'o quik'ij. Chuve yin man jun nu'on si c'o quik'ij o xa manak, roma ri Dios xa junan nkurutz'et konojel. \v 7 Pa ruq'uexel chi c'o ta más rutz'akat xquic'ut-pe chinuvech, xa xequicot tok (xk'ax, xno') chiquivech chi ri Dios yin ruyo'on chi nintzijoj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj chique ri man israelitas ta\x * \xo 2:7 \xt Hch. 9:15; Gá. 1:16.\x* ri man banon ta ri circuncisión chique, achel yo'on ri Pedro chi tutzijoj chique ri kavinak israelitas ri banon ri circuncisión chique. \v 8 Roma achel xu'on ri Dios chi xuto' ri Pedro richin xu'on ri samaj ri can richin vi jun apóstol chiquicojol ri kavinak israelitas ri banon ri circuncisión chique, quiri' mismo xu'on ri Dios viq'uin yin, xiruto' richin xin-en ri samaj chiquicojol ri man israelitas ta. \p \v 9 Y tok (xk'ax, xno') chiquivech chi ri Dios ruyo'on ru-favor chuve\x * \xo 2:9 \xt Ro. 1:5.\x* chi yin ruyo'on pa rusamaj, ri Jacobo, ri Cefas y ri Juan ri can etemey quichin ri quiniman ri Jesucristo, xquiya' quik'a' chike junan riq'uin ri Bernabé richin retal chi junan ri kasamaj quiq'uin, richin c'a chi roj nku'e quiq'uin ri man israelitas ta, y rije' quiq'uin ri kavinak israelitas. \v 10 Xaxe xquic'utuj favor chike chi man quekamestaj\x * \xo 2:10 \xt He. 13:16; 1 Jn. 3:17.\x* ri man jun oc quichajin. Y yin jari' ri nutijon nuk'ij chi nubanon-pe.\x * \xo 2:10 \xt Hch. 11:29, 30; 24:17.\x* \s1 Ri Pablo nuch'olij ri Pedro pa tinamit Antioquía \p \v 11 Tok ri Pedro (xapon, xebos) pa tinamit Antioquía, c'o yerubanala' ri (xench'ojij, xench'ojoquij) che roma can k'alaj chi mana-ta ri najin riq'uin. \v 12 Roma rija' na'ey niva' quiq'uin ri man israelitas ta. Jac'a tok xe'eka ri etakon-e roma ri Jacobo, xa xujec'-ri' y man xva' ta chic quiq'uin ri man israelitas ta, roma xuxi'ij-ri' chi nina'ex ri najin riq'uin coma ri ye'in chi nic'atzin chi ni'an ri circuncisión chique ri man israelitas ta. \v 13 Xuc'ut-ri' chi ca'i' rupalaj ri najin riq'uin, roma man xumol ta chic ri' quiq'uin ri man israelitas ta ri quiniman ri Jesucristo, y quiri' mismo xqui'en ri ch'aka' chic israelitas ri ec'o chiri' pa tinamit Antioquía, y hasta ri Bernabé xka pa quik'a'. \v 14 Jac'a tok xentz'et chi ri quic'aslen man uc'uan ta roma rubeyal ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, yin chiquivech conojel\x * \xo 2:14 \xt 1 Ti. 5:20.\x* quire' xin-ij che ri Pedro: Rat, rat jun israelita, y abanon-pe achel quic'aslen ri vinak man israelitas ta, y man achel ta quic'aslen ri israelitas. Si quiri', ¿achique roma vacami xa xajal-ka ano'oj y najo' na'an chique ri man israelitas ta chi tiquibana' ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés? \v 15 Roj aviq'uin, roj israelitas pa kalaxic. Man xojalex ta chiquicojol ri man israelitas ta ri nika'ij aj-mac chique. \v 16 Keteman chi jun vinak man roma ta nu'on ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés tok manak rumac\x * \xo 2:16 \xt Hch. 13:38, 39.\x* nrakalej chuvech ri Dios, man quiri' ta, xa roma nikaya-apu kánima riq'uin ri Jesucristo achel xu'on rija' riq'uin ri Dios. Kayo'on-apu kánima riq'uin richin x-an chike chi manak chic mac kakalen chuvech ri Dios, y ri' roma xcuke' kac'u'x achel xcuke' ruc'u'x ri Jesucristo y man roma ta nika'an ri nu'ij chupan ri ley.\x * \xo 2:16 \xt Ro. 8:3; He. 7:18, 19.\x* Roma man jun vinak ri roma nu'on ri nu'ij ri ley tok man jun rumac\x * \xo 2:16 \xt Ro. 3:20.\x* xtrakalej chuvech ri Dios. \p \v 17 Roj ri kayo'on-apu kavech chi riq'uin ri xa jun kabanon riq'uin ri Jesucristo tok man jun kamac\x * \xo 2:17 \xt Mt. 1:21.\x* nikakalej chuvech ri Dios, si nkucuses chi roj aj-mac roma mana-ta chic ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri katzekle'en, ¿ri' nu'ij tzij chi ri Jesucristo nkurutakchi'ij pa mac? Man quiri' ta. \v 18 Roma si xa nentz'ucu' chic pe chi ninnimaj ri nu'ij ri ley ri xa xinya' yan can roma xinvetemaj chi man roma ta nin-en ri nu'ij tok manak numac ninvakalej chuvech ri Dios, si quiri' nin-en, nek'alajin-pe chi xa yin jun aj-mac chuvech ri ley. \v 19 Roma mismo ri ley c'utuyun chinuvech chi man roma ta nin-en ri nu'ij tok man jun numac xtinvakalej, y romari' yin xinya' can,\x * \xo 2:19 \xt Ro. 7:4, 6.\x* richin quiri' ninc'uaj ri nuc'aslen achel nrojo' ri Dios\x * \xo 2:19 \xt Ro. 6:11.\x* chuve. \v 20 Tok ri Jesucristo xrip chuvech cruz, achel ja jun yin quiri' x-an chuve.\x * \xo 2:20 \xt Ro. 6:6.\x* Romari' ri nuc'aslen man yin ta chic yin uc'uayon richin, xa ja ri Jesucristo uc'uayon richin. Y vacami chupan ri aj-roch'ulef nuc'aslen, cukul nuc'u'x riq'uin ri Ruc'ajol ri Dios ri jumul xcuke' ruc'u'x riq'uin ri Dios, roma rija' yirojo', y xuya' ri ruc'aslen pa nuq'uexel. \v 21 Yin man juba' xtin-en chi man jun rakale'n ri ru-favor ri Dios. Roma xa ta ja ri ley nibano chi manak kamac nikakalej chuvech ri Dios, nu'ij tzij chi man jun xc'atzin-vi ri rucamic ri Jesucristo.\x * \xo 2:21 \xt Gá. 5:4.\x* \c 3 \s1 Roma naya' avánima riq'uin ri Jesucristo tok nac'ul ri Lok'olaj Espíritu \p \v 1 Rix aj pa roch'ulef Galacia, ¡xa rix nacanak! ¿Achique xsatzo ino'oj richin man nijo' ta chic ninimaj ri kitzij?\x * \xo 3:1 \xt Gá. 5:7.\x* Roma ri rutzijosic ri rucamic ri Jesucristo chuvech cruz ri x-an chivech, xu'on chi can achel riq'uin ivech xitz'et-vi ri rucamic. \v 2 Yin xaxe ninjo' ninc'utuj chive: ¿Xic'ul ri Lok'olaj Espíritu pan ivánima roma xi'en ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, o roma xiya' ivánima riq'uin ri Jesucristo\x * \xo 3:2 \xt Gá. 3:14; Ef. 1:13.\x* ri xivac'axaj rutzijol? \v 3 Rix xa rix nacanak. Roma, manak che'el chi riq'uin ri ivuchuk'a' nitz'akatisaj rubanic ri c'aslen ri riq'uin ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu (xitz'om, xichop) vi e. \v 4 Jalajoj c'ayef ik'asan-pe roma xiya' ivánima riq'uin ri Jesucristo; pero man tinojij chi manak nic'atzin-vi ronojel ri ik'asan-pe. \v 5 Roma ri Dios ri ruyo'on ri Lok'olaj Espíritu chive y nubanala' milagros chi'icojol, ¿la quiri' cami nu'on roma xinimaj ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, o roma xiya' ivánima riq'uin ri Jesucristo ri xivac'axaj rutzijol? \s1 Ri xusuj ri Dios che ri Abraham \p \v 6 Achel ri Abraham, ri katata' roj israelitas; rija' cukul ruc'u'x chi nibanataj ri xusuj ri Dios che, y romari' x-an che chi man jun rumac xrakalej.\x * \xo 3:6 \xt Gn. 15:6; Ro. 4:3, 9, 21, 22; Stg. 2:23.\x* \v 7 Tivetemaj c'a chi conojel ri cukul quic'u'x chi nibanataj ri nusuj ri Dios chique, jari' ri eralc'ua'l\x * \xo 3:7 \xt Ro. 4:11.\x* ri Abraham. \v 8 Y chupan ruch'abel ri Dios nikil jun utzulaj rutzijol ri xuya' yan ri Dios che ri Abraham tok man jani tibanataj, roma quire' xu'ij che: Avoma rat c'o favor xtiyo'ox chique conojel vinak choch'ulef,\x * \xo 3:8 \xt Gn. 12:3.\x* xcha' che. Vacami can nibanataj-vi ri nu'ij ri ch'abel ri' roma ri Dios nu'on chique ri man israelitas ta chi man jun quimac nicakalej chuvech riq'uin ri niquiya' cánima riq'uin ri Jesucristo. \v 9 Roma c'a ri', vacami conojel ri cukul quic'u'x chi nibanataj ri rusujun ri Dios, can c'o favor niyo'ox chique, achel ri Abraham ojer, c'o favor xyo'ox che roma cukul ruc'u'x chi nibanataj ri xusuj ri Dios che. \p \v 10 Roma conojel ri nicajo' niquicol-qui' riq'uin niqui'en ri nu'ij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, can xtika na vi castigo pa quivi', roma ri tz'iban can nu'ij: Ri man nibano ta ronojel-ronojel ri nu'ij chupan ri vuj ri tz'iban-vi ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, can nika-vi castigo pa ruvi'.\x * \xo 3:10 \xt Dt. 27:26; Jer. 11:3.\x* Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \v 11 Y k'alaj chi nis-ta jun vinak manak rumac xtrakalej chuvech ri Dios riq'uin nunimaj ronojel ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Roma ruch'abel ri Dios ri tz'iban can, nu'ij: Ri man jun mac rakalen chuvech ri Dios, nril ri c'aslen ri richin jumul, roma cukul ruc'u'x chi ri nusuj ri Dios, can xtiyo'ox-vi che.\x * \xo 3:11 \xt Hab. 2:4; He. 10:38.\x* Quiri' ri tz'iban can. \v 12 Jac'a chupan ri ley man nu'ij ta chi nic'atzin chi cukul kac'u'x richin niyo'ox chike ri nusuj ri Dios. Ri ley xaxe nu'ij: Ri nibano ronojel ri nu'ij ri ley re', xtril ruc'aslen riq'uin ri Dios.\x * \xo 3:12 \xt Lv. 18:5.\x* Quiri' nu'ij ri ley. \p \v 13 Y can kitzij na vi chi ri man nitiquer ta nu'on ri nu'ij chupan ri ley, nika castigo pa ruvi'. Pero ri Jesucristo xojrulok' richin xojrucol chuvech ri castigo ri' tok xuya-ri' chuxe' ri castigo pa kaq'uexel, roma ruch'abel ri Dios ri tz'iban can, nu'ij: Xa achique na ri (nitzekebex, nitzeke'es) chuvech jun che', nik'alajin chi kajnak castigo pa ruvi'.\x * \xo 3:13 \xt Dt. 21:23.\x* Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \v 14 Xojrulok' ri Cristo Jesús, richin quiri' ri favor ri xsuj che ri kamama' Abraham, ja jun ri man israelitas ta xqueril, richin quiri' konojel ri nkuniman\x * \xo 3:14 \xt Ro. 4:9-11.\x* ri Jesucristo, xtic'uje' ri Lok'olaj Espíritu kiq'uin;\x * \xo 3:14 \xt Hch. 2:33.\x* achel ri rusujun can ri Dios. \p \v 15 Rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, yin ninjo' nintzijoj jun aj-roch'ulef ejemplo chivech: Tok roj vinak nika'an ruvujil jun trato chikavech, man jun nitiquer niyojo, ni man jun nitiquer niyo'on más ruvi'. \v 16 Vacami c'a, ri Abraham c'o xsuj che y che ri riy-rumam, pero ri tz'iban can man nu'ij ta chi chique eq'uiy sujun-vi, achel can ta chique eq'uiy, xaxe che Jun xsuj-vi. Y ri' ja ri Jesucristo. \v 17 Ninjo' nintzijoj chivech ruchojmil ronojel re'. Ri xusuj ri Dios pa na'ey che ri Abraham ja ri favor ri xtipe roma ri Jesucristo. Y ri Dios xuya' ri ley chique ri israelitas cuatrocientos treinta juna' chirij pe,\x * \xo 3:17 \xt Ex. 12:40, 41.\x* pero ri ley ri' man xuyoj ta ri rusujun ri Dios richin man ta nibanataj. \v 18 Roma xa ta nic'ul ri rusujun ri Dios riq'uin ni'an ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nu'ij tzij chi man jun xc'atzin-vi chi sujun can chi nisipes.\x * \xo 3:18 \xt Ro. 4:14.\x* Pero ri Dios xuya' che ri Abraham roma xu'ij che chi nusipaj. \s1 Ri achique nic'atzin-vi ri ley \p \v 19 Si quiri', ¿achique xc'atzin chi xyo'ox ri ley che ri Moisés? Xyo'ox richin xk'alajin-pe chi ri man pa ruchojmil ta ri yequibanala' ri vinak, xa mac;\x * \xo 3:19 \xt Ro. 3:20.\x* c'a xpe na ri riy-rumam can ri Abraham ri achok che sujun-vi can ri favor roma ri Dios. Y tok ri Dios xuya' ri ley, na'ey xuya' chique ri ángeles,\x * \xo 3:19 \xt Hch. 7:53; He. 2:2.\x* y ri ángeles xquiya' che ri Moisés richin xuk'asaj chiquivech ri vinak. \v 20 Pero jun ri nicuses richin nuk'asaj tzij, nic'atzin chi chiquicojol eca'i' nisamaj-vi richin nuk'asaj quitzij, jac'a ri Dios ruyon xch'o richin c'o xusuj che ri Abraham. \p \v 21 Ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, ¿nuyoj cami ri rusujun can ri Dios? Man quiri' ta. Roma xa ta ri ley xtiquer xuya' kac'aslen, can ta kitzij chi roma ri ley manak chic kamac nikakalej chuvech ri Dios. Pero xa man quiri' ta. \v 22 Jac'a ri ruch'abel ri Dios, xa jun nu'on che ronojel tok nu'ij chi konojel\x * \xo 3:22 \xt Sal. 14:1-3; Is. 53:6; Ro. 3:10-12; 11:32.\x* roj vinak roj aj-mac; richin quiri' conojel ri niquiya' cánima riq'uin ri Jesucristo, nisipes chique ri rusujun can ri Dios, roma cukul quic'u'x riq'uin ri Jesucristo. \p \v 23 Pero tok man jani tiketemaj achique nika'an chi nikaya' kánima riq'uin ri Jesucristo, roj achel pa jun cárcel rojc'o-vi, roma xojc'uje' pa ruk'a' ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Chiri' xojtz'ape-vi, koyo'en nik'alajin-pe chikavech ri achique ruchojmil richin nikaya' kánima riq'uin ri Jesucristo. \v 24 Ri ley achel jun yuk'uy ac'ual xu'on chike, xojruyukej richin xojerujacha' pa ruk'a' ri Jesucristo, richin quiri' manak chic kamac nikakalej chuvech ri Dios riq'uin ri nikaya' kánima riq'uin ri Jesucristo. \v 25 Jac'a ri vacami, ri ley ri xyo'ox che ri Moisés man achel ta chic jun yuk'unel kichin, \v 26 roma chi'ivonojel rix ralc'ua'l chic ri Dios, riq'uin ri xiya' ivánima riq'uin ri Jesucristo.\x * \xo 3:26 \xt Jn. 1:12.\x* \v 27 Roma chi'ivonojel ri xix-an bautizar pa rubi' ri Jesucristo, xa jun xi'en riq'uin,\x * \xo 3:27 \xt Ro. 6:3.\x* can ivikon-ivi' che ruc'aslen rija'. \v 28 Y chuvech ri Dios, man jun ri más c'o ruk'ij chuvech jun chic, si israelita o man israelita ta,\x * \xo 3:28 \xt Ef. 3:6.\x* si c'o o man c'o ta chuxe' rutzij jun chic, si achi o ixok, roma chi'ivonojel xa jun ibanon\x * \xo 3:28 \xt Jn. 10:16; 17:21.\x* riq'uin ri Cristo Jesús. \v 29 Y roma rix richin chic ri Jesucristo, xixoc riy-rumam ri Abraham, y ntoc ivichin ri favor ri xusuj ri Dios che ri Abraham ojer can. \c 4 \p \v 1 Pero tivac'axaj na c'a ri nin-ij chive: Jun ac'ual tok c'a co'ol na, man jun yan ruk'a' che ri herencia ri ntoc can richin. Rija' xa achel jun lok'on samajinel ri man jun ruk'a' che ri herencia, masque ja rija' xte'oc rajaf ronojel. \v 2 Ri ac'ual ri', chuxe' quitzij ri yeyuk'un richin y ri echajiy ri ru-herencia c'o-vi, c'a nerila' na ri k'ij ri bin roma ri rutata'. \v 3 Quiri' mismo roj israelitas, rubanon can, kabanon achel ri ac'ual ri c'o chuxe' quitzij ri yeyuk'un richin, xojxime' chuxe' no'oj man tz'akat ta richin ri roch'ulef. \v 4 Jac'a ri Dios, tok xtz'akatitaj yan ruk'ijul ronojel ri runojin-pe, xutak-pe ri Ruc'ajol ri xalex chiruk'a' jun xten\x * \xo 4:4 \xt Gn. 3:15.\x* y xc'uje' chuxe' rutzij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés,\x * \xo 4:4 \xt Mt. 5:17.\x* \v 5 richin quiri' xojrulok'\x * \xo 4:5 \xt Gá. 3:13.\x* chic pe roj ri xojxime' chuxe' rutzij ri ley ri', richin chi xojyo'ox-ka pa rubi' ri Dios richin xojoc ralc'ua'l. \p \v 6 Y roma vacami rix ralc'ua'l chic, ri Dios xutak-pe ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ruc'ajol chi nic'uje' pan ivánima. Y ri Lok'olaj Espíritu, ¡Papá! nicha' che ri Dios.\x * \xo 4:6 \xt Ro. 8:15, 16.\x* \v 7 Romari', man rix ximil ta chic chuxe' rutzij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, vacami rix ralc'ua'l chic ri Dios, y roma rix ralc'ua'l chic, xtuya' chive ri ruyacon-apu richin ntoc ivichin\x * \xo 4:7 \xt Ro. 8:17.\x* roma ri Jesucristo. \s1 Man tiquitzolij chic qui' pa ximoj ri aj pa roch'ulef Galacia \p \v 8 Kitzij na vi, rubanon can tok rix man jani tivetemaj ruvech ri Dios, xa xiya' quik'ij\x * \xo 4:8 \xt Ro. 1:25.\x* ri can man e-dios ta vi. \v 9 Jac'a ri vacami, iveteman chic ruvech ri Dios, o más utz nin-ij chi ri Dios reteman chic ivech,\x * \xo 4:9 \xt 1 Co. 8:3.\x* y romari', ¿achique roma nijo' ne'ixima' chic ivi' jun bey chuxe' no'oj man tz'akat ta ri manak ruchuk'a' richin yixrucol, nis-ta man jun rakale'n? \v 10 Roma benak ivánima richin ye'ichajij jalajoj tak nimak'ij; ri erichin jun k'ij, o ri ye'an ic'-ic', juna-juna', o xa achique na nimak'ij\x * \xo 4:10 \xt Col. 2:16.\x* ri niqui'en ri israelitas richin yeka chuvech ri Dios. \v 11 Yin man nicuker ta ka ri vánima ivoma, roma riq'uin juba' ri samaj ri xin-en chi'icojol xa man jun xc'atzin-vi. \p \v 12 Rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, yixinpaxa'aj riq'uin quemelal chi tic'uaj ri ic'aslen achel ri nuc'aslen yin chi xinel-pe chuxe' rutzij ri ley ri eximil-vi ri nuvinak israelitas. Y vacami ri nuc'aslen ja achel ri ic'aslen rix. Man nin-ij ta chive chi man utz ta ino'oj xi'en viq'uin. \v 13 Pa ruq'uexel chi quiri', rix iveteman chi pa na'ey xa roma jun yabil tok xintzijoj chive ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yixcolotaj. \v 14 Pero masque can c'ayef rubanon ri nu-cuerpo pa ruk'a' ri yabil, y masque c'o samaj xinya' chi'ik'a', rix man itzel ta xinitz'et, ni man xinixutuj ta, xa jabel xic'ul nuvech,\x * \xo 4:14 \xt Mt. 10:40.\x* achel can ta yin jun ángel richin ri Dios, o achel can ta ja yin ri Cristo Jesús. \v 15 Y vacami, ¿achique c'a roma man yixquicot ta chic viq'uin achel xi'en pa na'ey? Roma yin ninya' rutzijol ri i-modo ri xi'en viq'uin, chi xa ta c'o che'el xivelesaj-e ri runak' tak ivech richin xiya' chuve, can ta xi'en. \v 16 Vacami c'a, ¿itzel yinitz'et xaxe roma xintzijoj ri kitzij chive? \p \v 17 Rix ec'o jujun chi'icojol niquitij quik'ij niqui'en favor chive, pero man richin ta c'o utz nuq'uen-pe chive, xa roma nicajo' niquijach kavech iviq'uin, richin chi chiquij rije' ni'e-vi ri ivánima. \v 18 Can utz vi ni'an favor tok kitzij chi c'o utz nuq'uen-pe, achel nin-en yin ivoma, man xe ta tok yinc'o yin iviq'uin. \v 19 Y rix ri rix achel valc'ua'l\x * \xo 4:19 \xt 1 Co. 4:15.\x* nubanon chive, yin ivoma ninna' chic jun bey k'axomal pa vánima, achel ri k'axomal ri nuk'asaj jun te'ej tok nalex jun ch'uti ral; y ri k'axomal c'a ja xtiq'uis-e tok k'alaj chic ri utzulaj runo'oj ri Jesucristo pan ivánima. \v 20 Yin ninrayij chi can ta vacami-vacami yinc'o-apu iviq'uin; richin quiri' can ta riq'uin ixiquin nivac'axaj ri yitajin chubixic chive, y man ta xe nintz'ibaj-e chive, roma yin man ninvil ta achique nin-en iviq'uin. \s1 Ri ejemplo chirij ri quic'aslen ri ca'i' ixoki', Agar y Sara \p \v 21 Rix ri nijo' chic yixc'uje' chuxe' rutzij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés; ti'ij na c'a chuve, ¿la man iveteman ta achique nu'ij ri ley? \v 22 Roma chupan ri tz'iban can nu'ij chi ri Abraham xec'uje' ca'i' ruc'ajol. Jun xalex chiruk'a' ri xten rulok'on chi raj-ic'.\x * \xo 4:22 \xt Gn. 16:15.\x* Y ri jun chic, xalex chiruk'a' ri rixayil\x * \xo 4:22 \xt Gn. 21:2.\x* ri can libre vi. \v 23 Pero ri ruc'ajol ri Abraham ri xalex chiruk'a' ri xten lok'on, xalex achel ye'alex conojel ac'ola'. Jac'a ri jun chic ruc'ajol ri xc'uje' chiruk'a' ri Sara, xalex roma sujun can\x * \xo 4:23 \xt Gn. 17:15-19; 18:10-14; 21:1, 2.\x* che ri Abraham. \v 24 Ri quic'aslen ri ca'i' ixoki' re' c'o nuc'ut chikavech pa ruvi' ri ca'i' ruvujil c'aslen ri xe'an. Ri Agar, ri raj-ic' ri Abraham, nuc'uxlaj chike ri na'ey ruvujil c'aslen ri x-an pa ruvi' ri juyu' rubinan Sinaí. Roma ri xe'oc chuxe' ri jun ruvujil c'aslen ri', xexime' chuxe' rutzij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, achel xxime' ral ri Agar chuxe' rutzij ri rajaf. \v 25 Chiri' pa roch'ulef Arabia, Agar ni'ix che ri juyu' rubinan Sinaí, y ri ruc'aslen ri ixok Agar, nuc'uxlaj ri tinamit Jerusalem, roma ri aj pa tinamit Jerusalem ri ec'o vacami, e'achel jun te'ej ri ximil chuxe' rutzij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés junan quiq'uin ri ac'ola' ri yec'uje' chiruk'a'. \v 26 Jac'a ri tinamit Jerusalem ri richin chila' chicaj,\x * \xo 4:26 \xt He. 12:22; Ap. 3:12; 21:2.\x* ri te'ej pa kavi' iviq'uin, can libre vi. \v 27 Roma ruch'abel ri Dios ri tz'iban can nu'ij: \q1 Caquicot rat ri man rat alanel ta, rat ri manak ac'ual nalex chi'ak'a'. \q1 Man tak'at ri ach'abel richin yaquicot riq'uin ronojel avuchuk'a', rat ri man aveteman ta ri k'axomal richin alanic. \q1 Roma ri yo'on can roma ri rachijil, xterila' na jun k'ij tok xquec'uje' yan chic más q'uiy ral que chuvech ri ixok achok riq'uin xbe-vi ri rachijil.\x * \xo 4:27 \xt Is. 54:1.\x* \m Quiri' ri tz'iban can. \m \v 28 Roma c'a ri', rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, roj, roj achel ri Isaac roma roj alaxnak achel ri rusujun can ri Dios che ri Abraham ojer. \v 29 Pero achel xbanataj ojer riq'uin ri Abraham, chi ri ralc'ua'l ri xalex achel ye'alex conojel ac'ola', xu'on pokon\x * \xo 4:29 \xt Gn. 21:9.\x* che ri jun chic ralc'ua'l ri xalex roma ri Lok'olaj Espíritu, quiri' mismo ni'an chike roj vacami. \v 30 Jac'a ri ruch'abel ri Dios ri tz'iban can, nu'ij chi tokotex-e ri ixok y ri ral eximil. Roma manak che'el chi ri herencia ri can richin vi ri ral ri ixok ri can libre vi, c'o che ri' xtiyo'ox che ral ri ixok ri ximil chuxe' rutzij ri rajaf.\x * \xo 4:30 \xt Gn. 21:10.\x* \v 31 Roma c'a ri', rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, tivetemaj chi roj man roj ral ta ri ixok ximil chuxe' rutzij ri rajaf, xa roj ral ri ixok ri can libre vi. \c 5 \s1 Man tixim chic apu ivi' jun bey chuxe' ri ley ri xyo'ox che ri Moisés \p \v 1 Vacami c'a, cof quixc'uje' chupan ri quiroj ri xu'on ri Jesucristo chike chuxe' rutzij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés; man xa tixim chic apu ivi' jun bey chuxe'. \p \v 2 Tivac'axaj na pe'. Yin Pablo nin-ij chive: Si xtiya' lugar chi xquix-an circuncidar roma rix ninojij chi riq'uin ri circuncisión yixcolotaj,\x * \xo 5:2 \xt Hch. 15:1.\x* nek'alajin-pe chi ri xu'on ri Jesucristo koma, xa man jun rakale'n chivech. \v 3 Y nin-ij chic jun bey chive: Conojel achi'a' ri xque'an circuncidar, c'as chiquij chi niqui'en ch'utik-nima'k\x * \xo 5:3 \xt Gá. 3:10.\x* ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés richin yecolotaj. \v 4 Rix ri riq'uin ruc'uaxic ri nu'ij chupan ri ley\x * \xo 5:4 \xt Ro. 9:31.\x* ri xyo'ox che ri Moisés nijo' chi man jun imac nivakalej chuvech ri Dios, xa ijachon-e-ivi' riq'uin ri Jesucristo; xa rix tzaknak-e chupan ri ru-favor ri Dios. \v 5 Jac'a roj roma ri Lok'olaj Espíritu, kayo'on-apu kavech chi manak kamac xtikakalej chuvech ri Dios roma kayo'on kánima riq'uin ri Jesucristo. \v 6 Roma tok xa jun abanon riq'uin ri Cristo Jesús, man jun rakale'n si banon o man banon ta ri circuncisión\x * \xo 5:6 \xt Col. 3:11.\x* chave. Ri c'o rakale'n, ja ri cukul ac'u'x na'an ri nrojo' ri Dios riq'uin (ajovabel, amor) pan avánima. \p \v 7 Rix pa na'ey xa utz benak ri ic'aslen. Jac'a ri vacami, ¿achique c'a xyojo ic'u'x chi man nijo' ta chic ninimaj ri kitzij?\x * \xo 5:7 \xt Gá. 3:1.\x* \v 8 Roma ri rix takchi'in richin ninimaj\x * \xo 5:8 \xt Gá. 1:6; 5:13.\x* vacami, man riq'uin ta ri noyon ivichin petenak-vi. \v 9 Man timestaj chi jun ch'uti tzij man pa ruchojmil ta ri nic'ut chivech, c'o che'el nusetz ino'oj chi'ivonojel. Achel nu'on juba' levadura\x * \xo 5:9 \xt 1 Co. 5:6.\x* chupan ri harina muban, nuquiraj-ri' chupan ronojel. \v 10 Pero yin cukul nuc'u'x riq'uin ri Ajaf chi rix xtinimaj ri yitajin chubixic chive, jac'a ri nutij ruk'ij chi nusetz ino'oj,\x * \xo 5:10 \xt Gá. 1:7.\x* xa pa ruvi' rija' xtika-vi ri castigo riq'uin ri najin riq'uin, y xa achique na chi vinak. \p \v 11 Roma c'a ri', rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, xa ta yin c'a quiri' ta ninc'ut chi nic'atzin ri circuncisión chike, man ta chic yicanox richin ni'an pokon chuve, y ri rucamic ri Jesucristo chuvech cruz ri ocunak jun roma chi ec'o yexutun can ri Dios, man ta chic jun tzakoy quichin. \v 12 Pero yin ninrayij chi ri yixquinak roma nicajo' chi rix nik'at-ka ri i-cuerpo roma ri circuncisión, rije' can ta ronojel niquik'at-e chique.\x * \xo 5:12 \xt Gá. 1:8, 9.\x* \p \v 13 Roma rix iveteman chi can richin vi xixcol-pe chuxe' ri ley tok xixoyox.\x * \xo 5:13 \xt Gá. 5:1.\x* Xaxe c'a rix man ti'en chi roma xixcol yan pe, ye'ibanala' xa achique na ri nurayij ri i-cuerpo.\x * \xo 5:13 \xt 1 P. 2:16.\x* Más utz tibana-ka chi rix isamajela-ivi' chivech roma nijo-ivi'. \v 14 Roma richin ninimex ronojel ri nu'ij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, xaxe nic'atzin ni'an ri jun tzij re': Achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.\x * \xo 5:14 \xt Lv. 19:18; Ro. 13:9.\x* Quiri' nu'ij ri tz'iban can. \v 15 Jac'a rix xa iyon nitzijola-ivi' y nibila' tzij chivij, achel chicop niquic'ux-ka-qui'; pero tibana' cuenta, man xa iyon niq'uis-ivi'. \s1 Ri nuq'uen-pe ri c'aslen tok uc'uan roma ri nurayij ri cuerpo y ri nuq'uen-pe tok uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu \p \v 16 Nin-ij c'a chive: Tiya' lugar chi ja ri Lok'olaj Espíritu nuc'uan ivichin, y man ja' quixcha' che ri nurayij ri i-cuerpo.\x * \xo 5:16 \xt Ro. 6:12.\x* \v 17 Roma ri nurayij ri ka-cuerpo, nuc'ulula'j ruvech ri Lok'olaj Espíritu. Y ri nurayij ri Lok'olaj Espíritu, nuc'ulula'j ruvech ri nurayij ri ka-cuerpo, roma ri ca'i' re' can niquic'ulula'j-qui' chiquivech,\x * \xo 5:17 \xt Ro. 7:15, 23.\x* y romari' man yixtiquer ta ni'en ri nijo' ni'en. \v 18 Pero si ja ri Lok'olaj Espíritu uc'uayon ivichin, man rixc'o ta chic chuxe' rutzij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. \p \v 19 Jac'a tok ja ri nurayij ri cuerpo\x * \xo 5:19 \xt 1 Co. 3:3.\x* uc'uayon quic'aslen ri vinak, can k'alaj, roma ruyon quire' yequibanala': Niquicanola-qui' richin niqui'en mac. Niquicusaj ri qui-cuerpo richin yec'uje' xa achok riq'uin na. Xa achique na itzel tak mac yequibanala'. Man niquik'at ta qui' yequibanala' mac ri nuya' q'uix. \v 20 Niquiya' quik'ij tiox. Niqui'en quibanic vinak. Man nicajo' ta qui'. Niqui'en oyoval. Itzel niquitz'et jun roma utz c'o. Cha'anin nipe coyoval. Ri niqui'en, xaxe roma nicajo' chi utz yek'alajin chiquivech ch'aka' chic. Man junan ta ri niquinojij, y romari' niquijachala-e-qui'. Niquinimaj (tijonic, enseñanza) ri xa nelesan chupan ri kitzij. \v 21 Yekukut pa cánima chiquij vinak roma utz ec'o. Yecamisan. Yek'aber. Yequibanala' itzel tak nimak'ij y ch'aka' chic mac achel re'. Xich'o yan chive pa ruvi' ronojel re', y vacami yixinpaxa'aj chic jun bey, chi xa achique na ri yebano mac achel re', manak qui-lugar chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios.\x * \xo 5:21 \xt Ap. 22:15.\x* \p \v 22 Pero ri e'uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu, ruyon utz\x * \xo 5:22 \xt Jn. 15:2, 5.\x* achel re' nik'alajin quiq'uin: Ye'ojo'on pa cánima, qui' quic'u'x, c'o uxlanen pa cánima, yecoch'on, niquic'ut utz cánima, utz quino'oj niqui'en chique ch'aka' chic, cukul quic'u'x riq'uin ri Dios, \v 23 (ch'uch'uj, me'l oc) cánima, y niquik'il-qui' chuvech mac. Jun c'aslen quiri', man jun ley\x * \xo 5:23 \xt 1 Ti. 1:9.\x* (nich'ojin, nich'ojoquin) richin. \v 24 Jac'a ri erichin ri Jesucristo, quibanon chi ri quic'aslen man uc'uan ta chic coma rije' mismo, xa quiyo'on chic can ri man utz ta ri nurayij ri qui-cuerpo;\x * \xo 5:24 \xt Ro. 8:12, 13.\x* y ri netzelan ri xbe cánima chirij. \v 25 Y roma roj yo'on c'ac'ac' c'aslen chike roma ri Lok'olaj Espíritu, tikaya' c'a lugar chi ja rija' nuc'uan kichin. \p \v 26 Man tika'an chi can c'o kakale'n;\x * \xo 5:26 \xt Fil. 2:3.\x* man tikayec oyoval chikavech, ni man kukukut pa kánima chikij. \c 6 \p \v 1 Rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, si c'o jun nilitaj chi najin riq'uin mac, rix ri rix uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu, (ch'uch'uj, me'l) ivánima tibochi'ij richin nitzolij-pe riq'uin ri Dios,\x * \xo 6:1 \xt Stg. 5:19, 20.\x* y rat ri nabochi'ij ránima, tachajij-avi', man xa tibanataj chi ja jun rat yaka pa ruk'a' ri mac. \v 2 Tito-ivi' chivech richin nic'uaj ri iveka'n tok jani na ralal, y riq'uin ri', ni'en ri ru'in can ri Jesucristo. \p \v 3 Quiri' nin-ij chive, roma si c'o jun nuna-ka-ri' chi can c'o rakale'n, y xa man quiri' ta, xa ruyon nusetz-ka runo'oj.\x * \xo 6:3 \xt 1 Co. 8:2.\x* \v 4 Roma c'a ri', más utz ruyon tutz'eta' ri achique najin riq'uin.\x * \xo 6:4 \xt 2 Co. 13:5.\x* Si utz najin pa ruc'aslen, xtiquicot ránima ruyon chuvech, y man nic'atzin ta chi c'a nujunumaj na ri yeru'on riq'uin ri yerubanala' jun chic. Quiri' tibana' chi'ijununal. \v 5 Roma chikajununal nic'atzin chi utz ruc'uaxic nika'an che ri keka'n. \p \v 6 Ri nitijox pa ruvi' ruch'abel ri Dios, tubana' chi junan riq'uin ri nitijon richin, c'o utz niquic'ul pa ruvi' ronojel ri nuya' ri Dios.\x * \xo 6:6 \xt 1 Co. 9:14.\x* \v 7 Man tisatz ino'oj.\x * \xo 6:7 \xt 1 Co. 6:9, 10.\x* Ri Dios man jun nitiquer nevan ruvech,\x * \xo 6:7 \xt Job 13:9.\x* xa achique na chi ticoj ri nutic jun pa ruc'aslen, jari' mismo ri xterutz'eta' pa ruc'aslen. \v 8 Roma si xa ja ri man utz ta ri nurayij ri ka-cuerpo ri nikatic, xa camic xtikach'ec chuvech ri achique xkatic. Pero si nikaya' lugar che ri Lok'olaj Espíritu chi nuc'uaj ri kac'aslen, nkutajin-apu riq'uin jun ticoj ri nuq'uen-pe c'aslen ri richin jumul chike. \v 9 Roma c'a ri', man kucos nika'an ri utz,\x * \xo 6:9 \xt 2 Ts. 3:13.\x* roma xterila' na jun k'ij tok xtiyo'ox rajil-ruq'uexel chike, si man nikaya' ta can chi nikoyo'ej. \v 10 Roma c'a ri', utz ri c'a roj q'ues na, tikabana' ri utz chique conojel, pero más nic'atzin chi nika'an ri utz chique ri junan kayo'on kánima riq'uin ri Jesucristo quiq'uin. \s1 Ri Pablo ja rucamic ri Jesucristo chuvech cruz ri nuya' ruk'ij \p \v 11 Titz'eta' c'a ri nima'k tak tz'ibanic nubanon-e riq'uin mismo nuk'a'\x * \xo 6:11 \xt 1 Co. 16:21.\x* chupan ri vuj re'. \v 12 Conojel ri nicajo' niquic'ut-qui' chi ja ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri niqui'en, ja rije' ri ye'in chi nic'atzin ni'an ri circuncisión chive, y quiri' niqui'en xaxe roma niquixi'ij-qui' chi ni'an pokon chique xa ta niquitzijoj chi xaxe roma rucamic ri Jesucristo chuvech cruz tok nkucolotaj. \v 13 Roma nis-ta ri banon ri circuncisión chique niqui'en ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Pero nicajo' chi rix ni'an ri circuncisión chive, richin quiri' niquiya-ka quik'ij chiquivech ri nuvinak israelitas chi rix xinimaj quitzij. \v 14 Pero yin man juba' c'o pa vánima chi ninya-ka nuk'ij achel niqui'en rije'; yin xaxe rucamic ri Kajaf Jesucristo chuvech cruz ri ninya' ruk'ij. Y roma rija', manak chic rakale'n chinuvech ri can c'o rakale'n chiquivech ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef, y rije' manak rakale'n chiquivech ri c'o rakale'n chinuvech yin. \v 15 Roma xa achique na ri xa jun chic rubanon riq'uin ri Cristo Jesús, man jun rakale'n si banon o man banon ta ri circuncisión che. Ri kitzij c'o rakale'n, ja ri c'ac'ac' c'aslen\x * \xo 6:15 \xt 2 Co. 5:17; Ef. 2:10; 4:24.\x* ri yo'on che. \v 16 Y conojel ri quic'uan jun c'aslen quiri', can ta xtic'uje' uxlanen pa cánima, y xtipokonex quivech junan quiq'uin ri kitzij erutinamit ri Dios chiquicojol ri israelitas. \p \v 17 Vacami c'a, y ri chikavech apu, man jun chic más quiyo'on pa c'ayef. Roma yin hasta chirij ri nu-cuerpo c'o retal ri k'axomal\x * \xo 6:17 \xt 2 Co. 1:5.\x* ri nuk'asan roma yin rusamajinel ri Ajaf Jesús. \s1 Ri ruq'uisbel tak ch'abel che ri vuj re' \p \v 18 Rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, xtic'uje' ta c'a ri ru-favor pa tak ivánima. Amén.