\id REV - Cakchequel, Southern NT - Guatemala 1998 (ISO: [cak] (cakSS) (old [ckf]) \h APOCALIPSIS \toc1 Ri xek'alajix chech ri apóstol San Juan \toc2 Apocalipsis \toc3 Ap \mt1 Ri xek'alajix chech ri apóstol San Juan \c 1 \s1 Ri na'ey tak tzij \p \v 1 Jare' ri xuk'alajij ri Dios che ri Jesucristo, chi quiri' ja raja' tuk'alajij chiquiwech ri rusamajel chi tiquina'ej ri xquiebanataj ch'anin. Romari' ri Jesucristo xutak jun ru-ángel riq'uin ri Juan ri rusamajel, chi xuk'alajij chech, ronojel ri xquiebanataj. \v 2 Y ri Juan xu'ij chi can ketzij ri rutzij ri Dios, chi can ketzij ri xu'ij ri Jesucristo, y can ketzij chuka' ronojel ri xutzu'. \p \v 3 Can jabel tiquicot ri jun ri nu'on-pe leer ri tz'iban can we', y jabel chuka' quiequicot ri yec'oxan-apo richi y yeniman che ri nu'ij ri tz'iban can we'. Roma can nakaj chic c'o-wi ri k'ij cuando xquiebanataj ronojel ri'. \s1 Ri Juan nitz'iban-e chique ri wuku' iglesias ri jec'o pa rech-ulef Asia \p \v 4 Ren Juan, nintz'ibaj-e re' chique ri wuku' iglesias ri quiniman ri Jesucristo, ri jec'o chupa ri rech-ulef rubinan Asia; ja' ta ri bendición y ri uxlanen ri nuya' ri Dios xtic'ue' pa iwánima; ri Dios ri can c'o-pe pa ruticribel,\x * \xo 1:4 \xt Ex 3:14\x* c'o cami y xtic'ue' chupa ri tiempo chakawech apo. Y chuka' xtic'ue' ta pa iwánima ri bendición y ri uxlanen quichi ri wuku' utzilaj tak espíritus ri jec'o-apo chech ri Dios ri ch'ocol pa lok'olaj ru-trono.\x * \xo 1:4 \xt Ap 4:5\x* \v 5 Y chuka' xtic'ue' ta pa iwánima ri bendición y ri uxlanen ri nuya' ri Jesucristo, ri can xe ri ketzij nu'ij, ri xc'astaj-pe na'ey chiquicojol ri caminaki' y ri can c'o uchuk'a' pa ruk'a' pa quiwi' conojel ri reyes ri jec'o chech-ulef.\x * \xo 1:5 \xt Sal 89:27\x* Raja' yalan jojrojo', romari' xbin ruquiq'uiel, chi xuch'aj-e kamac. \v 6 Y xu'on chake konojel roj ri kayo'n kánima riq'uin, chi xojoc reyes y sacerdotes chi naka'an rusamaj ri Rutata' Dios.\x * \xo 1:6 \xt Ex 19:6; Ap 5:10\x* ¡Ja ri Jesucristo ri c'o ruk'ij y c'o uchuk'a' pa ruk'a' chi ronojel tiempo! Amén. \p \v 7 Can tina'ej c'a chi ri Cristo can xtipe chicaj pa ajawa' (mukul).\x * \xo 1:7 \xt Dn 7:13; Mt 24:30; Mr 13:26; Lc 21:27; 1 Ts 4:17\x* Y conojel winak xquietz'eto richi. Hasta ri winak ri xecamisan richi, xtiquitzu' chuka'.\x * \xo 1:7 \xt Zac 12:10; Jn 19:34, 37\x* Can conojel winak ri jec'o chech-ulef xquie'ok' cuando xtiquitzu' raja'.\x * \xo 1:7 \xt Zac 12:10-14; Mt 24:30\x* Ja', can quiri' xtibanataj. \p \v 8 Ri Ajaf, ri can ronojel uchuk'a' c'o pa ruk'a', can c'o-pe pa ruticribel,\x * \xo 1:8 \xt Ex 3:14\x* c'o chuka' cami y xtic'ue' chi ronojel tiempo; raja' nu'ij: Ja ren ri ruticribel c'a ri ruq'uisbel che ronojel ri c'o, can anche'l ri na'ey c'a ri ruq'uisbel letra.\x * \xo 1:8 \xt Ap 22:13\x* \s1 Ri Jesucristo nuk'alajij-ri' chech ri Juan \p \v 9 Y ren Juan jin iwach'alal, can nin-en sufrir junan iwiq'uin rix, junan jinc'o iwiq'uin rix pa ru-gobierno ri Ajaf Dios, y can junan chuka' iwiq'uin rix, ri Jesucristo nuya' ka-paciencia. Ren xic'ue' pa jun rech-ulef co'l oc rubinan Patmos, ri chupa ri mar c'o-wi. Chiri' xibeyo'x-wi roma xintzijoj rutzij ri Dios ri xuc'ut can ri Jesucristo. \v 10 Chupa jun k'ij chi ri Ajaf, ren xic'ue' jumul chuxe' ruchuk'a' ri Espíritu Santo, y xinc'oxaj chi c'o jun nich'o'n-pe chuij. Y can cof xch'o'n-pe, can anche'l nik'ajan jun trompeta. \v 11 Y xu'ij chue: Ja ren ri jinc'o-pe pa ruticribel y jinc'o pa ruq'uisbel che ronojel, can anche'l ri na'ey c'a ri ruq'uisbel letra. Tatz'ibaj pa jun libro ronojel ri natzu', y tataka-e chique ri wuku' iglesias ri quiniman ri Jesucristo ri jec'o chiri' pa rech-ulef Asia; chique ri aj-Éfeso, ri aj-Esmirna, ri aj-Pérgamo, ri aj-Tiatira, ri aj-Sardis, ri aj-Filadelfia y chique ri aj-Laodicea; quiri' x-ix chue. \p \v 12 Xitzu'n chuij chi ninna'ej ancu'x (anchique) ri nich'o'n-pe chue. Y xentzu' wuku' candeleros ri je-banon che oro. \v 13 Y pa quinic'ajal ri wuku' candeleros, pa'l jun ri can anche'l ri Jun ri xka-pe chicaj y xalex chikacojol.\x * \xo 1:13 \xt Dn 7:13\x* Ri rutziak napon c'a chirakan ka, y chuc'u'x nik'ax jun cinturón ri banon che oro.\x * \xo 1:13 \xt Dn 10:5\x* \v 14 Ri rujolon y ri rusmal-ruwi' can je sak, anche'l rusakil ri lana y chuka' can anche'l cuando yalan tef nika chech-ulef y can yalan sak nitzu'n.\x * \xo 1:14 \xt Dn 7:9\x* Y pa tak rech yalan yech'ich'an anche'l ruxak-k'ak'. \v 15 Ri rakan can yech'ich'an anche'l ri bronce cuando jabel josk'in rech, y can anche'l can pa jun nimalaj k'ak' c'o-wi. Y ri rukul can yalan ruchuk'a' cuando nich'o'n, can anche'l nik'ajan ri nimalaj mar.\x * \xo 1:15 \xt Dn 10:6; Ez 1:24\x* \v 16 Y pa ruk'a' derecha jeruc'uan wuku' ch'umil y pa ruchi' ntel-pe jun espada ch'ut rutza'n ri can ca'i' lados c'o-wi rey. Y ri rupalaj, can anche'l ri k'ij cuando yalan ruchuk'a'. \p \v 17 Cuando ren xintzu' ri', xitzak-ka chirakan y can anche'l jun caminak xin-en-ka. Pero raja' xuya' ri ruk'a' derecha pa nuwi' y xu'ij chue: Man taxi'j-awi', ja ren ri na'ey c'a ri ruq'uisbel.\x * \xo 1:17 \xt Is 44:6; 48:12; Ap 2:8; 22:13\x* \v 18 Y ja ren ri Jesucristo y jin q'ues. Can xicom-wi, pero cami jin q'ues chi ronojel tiempo. Amén. Y c'o chuka' uchuk'a' pa nuk'a' chi jinc'o parui' ri camic y parui' ri lugar anchi' jec'o-wi ri caminaki'. \v 19 Tatz'ibaj ri xatzu', ri yebanataj cami y chuka' ri xquiebanataj chakawech apo. \v 20 Ri wuku' ch'umil ri xatzu' pa nuk'a' derecha y ri wuku' candeleros ri je-banon che oro, can c'o-wi anchique roma jec'o. Ri wuku' ch'umil ri jenuc'uan pa nuk'a' derecha, ja ri wuku' nusamajel ri jec'o pa quiwi' ri wuku' iglesias, y ri wuku' candeleros ri je-banon che oro, ja ri wuku' iglesias. \c 2 \s1 Ri ni'ix-e chique ri quiniman ri Jesucristo ri jec'o pa tenemit Éfeso \p \v 1 Tatz'ibaj-e re' che ri nusamajel ri c'o pa quiwi' ri jinquiniman pa tenemit Éfeso, y ta'ij-e che, chi ren ri jenuc'uan ri wuku' ch'umil pa nuk'a' derecha y chuka' yibin chiquicojol ri wuku' candeleros je-banon che oro, nin-ij: \v 2 Weta'n ronojel ri niben. Weta'n chi yalan jix-samajinak y can icoch'on roma c'o i-paciencia, y weta'n chuka' chi can man ic'amon ta ka quiwech ri winak ri je itzel. Y je'itojtoben ri ye'in chi je apóstoles y xe'litaj chi xa man je ketzij ta; xa je tz'ucuy-tzij. \v 3 Q'uiy sufrimientos icoch'on roma c'o i-paciencia, y yalan jix-samajinak woma ren y can man jix-cosinak ta. \v 4 Pero c'o anchique ri man ja' ta chic ri niben, jari' ri man nika ta chinuech. Roma man yinijo' ta chic anche'l xinijo' na'ey, xa xixtewur-ka. \v 5 Toka pa iwi' anchique roma quiri' xiben. Tiya' can ri imac y tibana' ri ninjo' ren. Can tibana' anche'l xiben na'ey chi yalan xinijo', y xa manak xtijo' xtiben quiri', ch'anin xquinapon iwiq'uin y nenlesaj i-candelero ri anchi' c'o-wi. \v 6 Pero c'a c'o jun ex ri can utz ri niben, roma can man nika ta chiwech ri niqui'en ri winak ri ni'ix nicolaítas chique. Can utz-wi chi quiri' ibanon, roma ren chuka' can itzel nintzu' ri niqui'en reje'. \v 7 Romari', ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri nu'ij ri Espíritu Santo chique ri iglesias. Ri xtich'acon, xtinya' lugar che chi nutaj rech ri che' ri can richi c'aslen,\x * \xo 2:7 \xt Gn 2:9; Ap 22:2\x* ri c'o chupa ri lugar ri can jabel, ri ni'ix paraíso che, ri lugar anchi' c'o-wi ri Dios. \s1 Ri ni'ix-e chique ri quiniman ri Jesucristo ri jec'o pa tenemit Esmirna \p \v 8 Y tatz'ibaj-e re' che ri nusamajel ri c'o pa quiwi' ri jinquiniman pa tenemit Esmirna, y ta'ij-e che, chi ren ri can jinc'o-pe na'ey c'a ri ruq'uisbel,\x * \xo 2:8 \xt Is 44:6; 48:12; Ap 1:17; 22:13\x* xicamises y cami c'o nuc'aslen, nin-ij: \v 9 Weta'n ronojel ri ibanon, can ibanon sufrir, y can manak ibeyomal, pero chinuech ren can c'o-wi ibeyomal. Can weta'n chi ri winak ri ye'in chi je israelitas, yalan itzel yech'o'n chiwij. Reje' niqui'ij chi je israelitas, pero roma ri niqui'en, can anche'l man je israelitas ta; conojel ri winak ri' xa je richi ri Satanás. \v 10 Man tixi'j-iwi' roma ri xtic'ulumaj chiwech apo. Roma ri Satanás xtu'on chi jec'o jujun chiwe rix ri xquieyo'x pa cárcel; xquierutojtobej xa can ketzij quiyo'n cánima riq'uin ri Dios. Lajuj k'ij xquixrutojtobej riq'uin sufrimientos, pero can tiya' iwánima riq'uin ri Dios; más que can jixcamises, can man tiya' can ri Dios. Y ren xtinya' anche'l jun i-corona; ri corona ri xtinya' chiwe, ja ri utzilaj c'aslen ri man niq'uis ta. \v 11 Romari', ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri nu'ij ri Espíritu Santo chique ri iglesias. Ri xtich'acon, can manak xtapon chupa ri sufrimiento chi ri ruca'n camic.\x * \xo 2:11 \xt Ap 20:14; 21:8\x* \s1 Ri ni'ix-e chique ri quiniman ri Jesucristo ri jec'o pa tenemit Pérgamo \p \v 12 Tatz'ibaj-e re' che ri nusamajel ri c'o pa quiwi' ri jinquiniman ri jec'o pa tenemit Pérgamo, y ta'ij-e che, chi ren ri nuc'uan ri espada ri can ch'ut rutza'n ri can ca'i' lados c'o-wi rey, nin-ij: \v 13 Ren weta'n ri niben. Weta'n chi chiri' chupa ri tenemit anchi' jixc'o-wi rix, chiri' nu'on-wi gobernar ri Satanás. Pero más que quiri' ibanon, ri nubi' c'a q'ues pa iwánima, y c'a iyo'n iwánima wiq'uin. Y man xinimalij ta can ni chupa ri k'ij cuando ri Antipas xcamises. Raja' jun utzilaj nusamajel ri xutzijoj nutzij y roma man xiruya' ta can, xcamises chiri' chi'icojol anchi' nu'on-wi gobernar ri Satanás. \v 14 Pero jec'o jujun ex ri ye'iben ri man yeka ta chinuech. Chi'icojol jec'o ri man niquijo' ta niquiya' can ri itzel tak ex ri xuc'ut can ri Balaam; ri Balaam xu'ij che ri Balac, chi tu'ona' chique ri israelitas chi yeka pa mac; chi quiequitija' ri ex ri je-sujun yan chiquiwech ri dioses ri man je ketzij ta, y chi ri achi'a' y ri ixoki' tiquicanola-qui' chi niqui'en mac.\x * \xo 2:14 \xt Nm 25:1-3; 31:16\x* \v 15 Chuka' jec'o jujun chi'icojol ri man niquijo' ta niquiya' can ri itzel tak ex ri niquic'ut ri winak ri ni'ix nicolaítas chique. Y ri niquic'ut ri nicolaítas can man nika ta chinuech. \v 16 Romari', tiya' can ri mac y tibana' ri ninjo' ren. Y xa man xtijo' ta xtiben quiri', can ja' xquinapon iwiq'uin y nenbana' ayowal iwiq'uin riq'uin ri espada ri ntel-pe pa nuchi'. \v 17 Romari', ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri nu'ij ri Espíritu Santo chique ri iglesias. Ri xtich'acon, can xtinya' che, ri wey rubinan maná ri ewan can.\x * \xo 2:17 \xt Ex 16:14-15\x* Y chuka' xtinya' jun co'l abaj sak che, anchi' tz'iban-wi jun c'ac'ac' bi'aj. Y ri c'ac'ac' bi'aj re', can xe ri anchok che xtinya-wi ri abaj, xe raja' xtetaman. \s1 Ri ni'ix-e chique ri quiniman ri Jesucristo ri jec'o pa tenemit Tiatira \p \v 18 Tatz'ibaj-e re' che ri nusamajel ri c'o pa quiwi' ri jinquiniman ri jec'o pa tenemit Tiatira, y ta'ij-e che, chi ren ri Ralc'ual ri Dios, ri can anche'l ruxak-k'ak' ri pa tak nuech y ri wakan can yech'ich'an anche'l bronce, nin-ij: \v 19 Ren weta'n ronojel ri niben. Weta'n chi can yinijo', chi can iyo'n iwánima wiq'uin, ye'ito' ri winak, can c'o i-paciencia, y weta'n chuka' chi cami can más-wi jixsamaj que rubanon can. \v 20 Pero c'o anchique ri ibanon ri man nika ta chinuech, y ri' ja chi can ic'amon-ka rech ri jun ixok Jezabel rubi',\x * \xo 2:20 \xt 1 R 16:31; 2 R 9:22, 30\x* y can man jun ex ibin che riq'uin ronojel ri yeru'on. Roma raja' can nu'ij chi nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios, pero quiri' nu'on xe chi yeru'on engañar ri nusamajel ri jec'o chiri'. Nu'on chique ri nusamajel ri' chi niqui'en mac. Can nu'ij chi utz niquitaj ri ex je-sujun yan chiquiwech dioses ri man je ketzij ta, y nu'on chique ri achi'a' y ri ixoki' chi tiquicanola-qui' chi niqui'en mac. \v 21 Y ren can nuyo'n-wi tiempo che, chi tuya' can ri mac y nu'on ri ninjo' ren, pero raja' can man nrojo' ta. \v 22 Romari' xtin-en che chi xtika chech ch'at roma jun nimalaj yabil. Y chuka' conojel ri quibanon mac riq'uin, can yalan xtiqui'en sufrir. Can quiri' xtin-en chique xa man xtiquiya' ta can ri mac y niqui'en ri ninjo' ren. \v 23 Y conojel ri ral xquiencamisaj, chi tiquitemaj conojel ri iglesias chi ren weta'n anchique niquinojij y weta'n chuka' ri c'o pa cánima conojel.\x * \xo 2:23 \xt Sal 7:9; Jer 17:10\x* Y can anche'l ri ibanon chi'ijunal, can quiri' chuka' ruq'uiexel xtinya' chiwe.\x * \xo 2:23 \xt Sal 62:12\x* \v 24 Pero ri ch'aka chiwe rix ri jec'o pa tenemit Tiatira, ri man quitzekleben ta ri nuc'ut ri Jezabel, y chuka' man jun quieta'n chirij ri nimalaj no'j (na'oj) ri ni'ix chi c'o riq'uin ri Satanás, can utz-wi ri xqui'en, y man jun chic ex ri ninchelebej chique. \v 25 Xe ninjo' chi can man tiquimalij niqui'en ri utz. Y ninrayij chi can c'a niqui'en na ri utz cuando ren xquipe chic jun mej (bey). \v 26 Ri xquiech'acon y can xtiqui'en-wi ri xtin-ij chique c'a pa ruq'uisbel, can xtin-en chique chi xtic'ue' autoridad pa quik'a' pa quiwi' ri naciones, \v 27 can anche'l rubanon-pe ri Nata' Dios chue; can rujachon-wi-pe pa nuk'a' ri rech-ulef. Can xtinya' autoridad chique, y can xquiequi'en gobernar ri naciones riq'uin ronojel quichuk'a'. Anche'l xa can c'o jun ch'ich' pa quik'a', y can xquiequipaxij anche'l yepaxix bojo'y.\x * \xo 2:27 \xt Sal 2:8-9\x* \v 28 Y chuka' can xtin-en chique chi xquiech'ich'an jabel anche'l ri ch'umil ri can cumaj yan ntel-pe. \v 29 Romari', ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri nu'ij ri Espíritu Santo chique ri iglesias. \c 3 \s1 Ri ni'ix-e chique ri quiniman ri Jesucristo ri jec'o pa tenemit Sardis \p \v 1 Tatz'ibaj-e re' che ri nusamajel ri c'o pa quiwi' ri jinquiniman ri jec'o pa tenemit Sardis, y ta'ij-e che, chi ren ri jec'o ri wuku' utzilaj ru-espíritus ri Dios wiq'uin y chuka' ri wuku' ch'umil, nin-ij: Ren weta'n ronojel ri niben. Weta'n chi nitzijos chiwij chi can jix q'ues, pero chinuech ren rix xa jix caminak. \v 2 Romari' can tuna' iwech y man tiya' lugar chi yeq'uis-ka jumul ri utzilaj tak ex ri c'a jec'o na pa ic'aslen. Can tibana' chique chi yeq'uiy, roma xa can ya yeq'uis-ka chuka'. Ren can nutz'eton chi ri ye'iben rix can man je utz ta chech ri Dios. \v 3 Toka pa iwi' ri rutzij ri Dios ri ic'oxan-pe na'ey. Can titzeklebej y can tiya' can imac y tibana' ri nrojo' ri Dios. Y xa man xtijo' ta xtiben quiri', xquinapon chiwij y xtin-en anche'l nu'on jun elek'om, roma man xtina'ej ta anchique hora xquinoka.\x * \xo 3:3 \xt Mt 24:43-44; Lc 12:39-40; Ap 16:15\x* \v 4 Pero chi'icojol rix ri jininiman chiri' pa tenemit Sardis, c'a jec'o jujun ri can je ch'ajch'oj. Can manak quitz'ilun-qui' riq'uin itzel tak ex ri yebanataj. Y reje' can xquiebin junan wiq'uin ren, quicusalo'n sakalaj tak tziak, roma can nuc'ul niquicusaj ri tziak ri'. \v 5 Ri xtich'acon, xtiyo'x sakalaj tak tziak che. Y can manak xtinyuj rubi' chupa ri libro anchi' tz'iban-wi quibi' ri c'o quic'aslen riq'uin ri Dios.\x * \xo 3:5 \xt Ex 32:32-33; Sal 69:28; Ap 20:12\x* Y can xtin-ij che ri Nata' y chique ri ángeles, chi ri jun ri' can wichi ren.\x * \xo 3:5 \xt Mt 10:32; Lc 12:8\x* \v 6 Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri nu'ij ri Espíritu Santo chique ri iglesias. \s1 Ri ni'ix-e chique ri quiniman ri Jesucristo ri jec'o pa tenemit Filadelfia \p \v 7 Tatz'ibaj-e re' che ri nusamajel ri c'o pa quiwi' ri jinquiniman pa tenemit Filadelfia, y ta'ij-e che, chi ren ri jin lok'olaj Ralc'ual ri Dios, y can jin ketzij y nuc'uan chuka' ri llave richi ri David; cuando ren ninjak, man jun nitiquier nitz'apin, y cuando nintz'apij, man jun nitiquier nijako.\x * \xo 3:7 \xt Is 22:22\x* Ren nin-ij: \v 8 Ren weta'n ronojel ri niben. Can nujakon jun puerta chiwech, ri can man jun nitiquier nitz'apin; quiere' nubanon chiwe, roma rix can man niwewaj ta chi jininiman. Y más que can manak más iwuchuk'a', rix can ibanon-wi ri nu'in chiwe. \v 9 Romari' ren xtin-en chique ri niqui'ij chi je israelitas, chi quiexuquie' chiwech,\x * \xo 3:9 \xt Is 60:14\x* roma reje' niqui'ij chi je israelitas, pero roma ri niqui'en, can anche'l man je israelitas ta; conojel ri winak ri' xa je richi ri Satanás. Y quiere' xtin-en chique chi tiquitemaj chi ren can jixinjo-wi. \v 10 Rix can ibanon-wi ronojel ri nu'in chiwe, chi tic'ue' i-paciencia. Romari' can xquixinchajij chech ri sufrimiento ri xtoka parui' ri rech-ulef chi yetojtobex conojel ri winak. \v 11 Y can ch'anin-wi xquinoka. Romari' can tichajij jabel ri c'o pa iwánima, chi quiri' man jun xtimajo chiwe ri anche'l corona ri xtuya' ri Dios chiwe. \v 12 Y ri xquiech'acon, can xquie'oc anche'l pilares richi ri rocho ri nu-Dios. Y can chiri' riq'uin ri Dios xquiec'ue-wi chi ronojel tiempo. Y chiquij reje' xtintz'ibaj ri rubi' nu-Dios y chuka' rubi' rutenemit; y ri tenemit ri' ja ri Jerusalem ri can c'ac'ac', ri nika-pe chicaj y riq'uin nu-Dios elenak-wi-pe.\x * \xo 3:12 \xt Ap 21:2\x* Y chuka' chiquij ri anche'l pilares ri' xtintz'ibaj ri c'ac'ac' nubi' ren. \v 13 Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri nu'ij ri Espíritu Santo chique ri iglesias. \s1 Ri ni'ix-e chique ri quiniman ri Jesucristo ri jec'o pa tenemit Laodicea \p \v 14 Y tatz'ibaj-e re' che ri nusamajel ri c'o pa quiwi' ri jinquiniman pa tenemit Laodicea, y ta'ij-e che, chi ren ri ketzij y can ja' ri ketzij ri nin-ij, chuka' can jinc'o-pe riq'uin ri Dios cuando x-an ri rech-ulef;\x * \xo 3:14 \xt Pr 8:22\x* nin-ij: \v 15 Ren weta'n ronojel ri niben, weta'n chi can man jix mak'an ta, ni man jix tef ta. Más ta utz xa ta jix mak'an o jix tef. \v 16 Pero roma ni man jix mak'an ta, y ni man jix tef ta, y xa jix liloj, romari' can xquixinxa-e. \v 17 Roma rix can ni'ij chi cami c'o i-mero, y can jix beyom chic y man jun chic ex nu'on falta chiwe. Y man iweta'n ta chi rix xa can jumul ibanon chinuech, can jix meba', can man jun ibeyomal, jix moy y xa can man jun itziak chiwij. \v 18 Romari' cami nin-ij chiwe, xa rix nijo' nilok' oro, tilok'o' ri c'o wiq'uin ren, chi quiri' can ketzij jixbeyomer-ka. Roma ri oro ri c'o wiq'uin ren, can xk'axex yan pa k'ak'. Romari' can man jun chic tz'il riq'uin. Y cuando nilok' itziak, wiq'uin ren tilok'o-wi ri tziak ri can sak nitzu'n chi nicusaj, roma cami can q'uix-q'uix ibanon chi can manak itziak chiwij. Y wiq'uin ren chuka' tilok'o-wi ri ak'om chi niya' pa tak iwech, chi quiri' jixtzu'n y niben entender ri ketzij. \v 19 Ren can yench'olij y ninya' chuka' sufrimiento pa quiwi' ri yenjo'.\x * \xo 3:19 \xt Pr 3:12\x* Romari' rix can riq'uin ronojel iwuchuk'a' titzolaj chic pe iwánima wiq'uin. \v 20 Roma ren can ja' jinc'o chuchi' jay y yiwoyon-apo. Xa c'o jun ri xquiruc'oxaj-pe y xtujak ri ruchi-jay chinuech, xquinoc-apo y ja xquiwa' riq'uin; y raja' chuka' xtiwa' wiq'uin ren. \v 21 Ri xtich'acon, xtinya' lugar che chi junan nich'oquie' wiq'uin pa nu-trono, can anche'l xin-en ren cuando xich'acon, can xich'oquie' riq'uin ri Nata' Dios pa ru-trono. \v 22 Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri nu'ij ri Espíritu Santo chique ri iglesias. \c 4 \s1 Cuando niyo'x ruk'ij ri Dios chicaj \p \v 1 Y c'ajari' xitzu'n chicaj y xintzu' chi ri chicaj jakal jun puerta, y xinc'oxaj rukul ri jun ri can nich'o'n-pe chue, y ri rukul ri nu'on cuando nich'o'n, can anche'l nik'ajan jun trompeta. Y xu'ij-pe chue: Cajote-pe, y xtinc'ut chawech ri xquiebanataj-apo. \p \v 2 Y can ja' xinna' chi can ja ri Espíritu Santo ri uc'uayon wichi; xintzu' chi chicaj c'o jun trono, y chiri' ch'ocol Jun. \v 3 Y ri ch'ocol chupa ri trono ri', can yalan nich'ich'an, can anche'l ri abaj ri ni'ix jaspe o cornalina chique. Ri trono ri' sururen rij roma jun arco iris. Y ri arco iris re' rex nitzu'n; can anche'l ri abaj ri ni'ix esmeralda che.\x * \xo 4:3 \xt Ez 1:26-28; 10:1\x* \v 4 Ri jun trono ri' sururen rij coma veinticuatro chic tronos. Y chiri' je-ch'ocol-wi veinticuatro rijilaj tak achi'a' y jequicusan tziak ri can je sak y chuka' c'o coronas ri banon che oro pa quijolon. \v 5 Riq'uin ri trono ri c'o pa nic'aj ye'el-pe rayos y relámpagos y c'o ri can yalan yek'ajan.\x * \xo 4:5 \xt Ex 19:16; Ap 8:5; 11:19; 16:18\x* Y ri chech apo, yec'at wuku' antorchas.\x * \xo 4:5 \xt Ez 1:13\x* Y ri wuku' antorchas re', jare' ri wuku' ru-espíritus ri Dios.\x * \xo 4:5 \xt Ap 1:4\x* \v 6 Chiri' chech apo ri trono ri' c'o anche'l jun mar ri anche'l vidrio nitzu'n.\x * \xo 4:6 \xt Ez 1:22\x* \p Ri trono ri' sururen rij coma je quieji' ri can nojinak quij riq'uin wechaj. \v 7 Ri na'ey chique ri je quieji' ri', can anche'l jun león. Ri ruca'n anche'l jun wacx. Ri rox anche'l winak nitzu'n. Y ri rucaj, can anche'l jun águila ri ruric'on ruxic', anche'l can benak chicaj.\x * \xo 4:7 \xt Ez 1:5-10; 10:14\x* \v 8 Y reje' c'o waki' quixic', y can nojinak quij y ruxe' quixic' quiq'uin q'uiy wechaj.\x * \xo 4:8 \xt Ez 1:18; 10:12\x* Y reje' can man jun mej (bey) yetane-ka chi niquiya' ruk'ij ri Dios, y can pak'ij chi chak'a' niqui'ij: Lok'olaj, lok'olaj, lok'olaj Kajaf Dios.\x * \xo 4:8 \xt Is 6:2-3\x* Ret ri can c'o-wi ronojel uchuk'a' awiq'uin. Ret ri can jatc'o pa ruticribel, jatc'o cami, y xcac'ue' chupa ri tiempo chakawech apo, yecha'. \p \v 9 Y cuando ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj niquiya' ruk'ij, niquinimrisaj y niquiya' matiox che ri Jun ri ch'ocol pa ru-trono, y c'o ruc'aslen chi ronojel tiempo; \v 10 ri veinticuatro rijilaj tak achi'a' yexuquie' chech ri ch'ocol pa ru-trono, y chi niquiya' ruk'ij niquilesaj qui-coronas, yequiya-apo chech y niqui'ij: \v 11 Kajaf Dios, ja ret can rakalen niyo'x ak'ij y ni'an nim che ri abi', roma xe ret ri can c'o ak'ij y c'o chuka' awuchuk'a'; roma ja ret ri xabano ronojel ri c'o, roma can quiri' xajo'. \c 5 \s1 Xe ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja ri nuc'ul chi nujak ri wuj \p \v 1 C'ajari' xintzu' chi ri Jun ri ch'ocol pa ru-trono, ruc'uan pa ruk'a' derecha jun wuj ri boton ruchi'. Ri wuj ri', c'o ex je-tz'iban chech y chirij,\x * \xo 5:1 \xt Ez 2:9-10\x* y jumul tz'apel coma wuku' sellos. \v 2 Y ja' xintzu' jun ángel ri can yalan ruchuk'a', y nuc'utuj riq'uin ruchuk'a': ¿Ancu'x (anchique) como jun ri can nuc'ul che nuk'ach'ij ri wuku' sellos ri quitz'apin ri wuj y nujak? \p \v 3 Pero can man jun chique ri jec'o chicaj, ni parui' ri rech-ulef y ni chuxe' ka ri rech-ulef; can man jun xlitaj ri nuc'ul chi nujak ri wuj, ni xe niquitzu' man yetiquier ta. \v 4 Y ren can yalan yinok', roma can man jun xlitaj ri can nuc'ul ta nujak ri wuj y nu'on ta leer. Can man jun nitiquier ni xe ta nutzu' ri wuj. \v 5 Y jun chique ri rijilaj tak achi'a' xu'ij chue: Man catok', roma can c'o Jun ri nuc'ul nuk'ach'ij ri wuku' sellos y nujak ri wuj, roma can xch'acon yan; raja' can anche'l jun león, ru-familia can ri Judá y ru-familia can chuka' ri rey David,\x * \xo 5:5 \xt Gn 49:9-10; Is 11:1\x* xcha' chue. \p \v 6 C'ajari' xintzu' Jun ri pa'l chiri' pa quinic'ajal ri trono, ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, y ri rijilaj tak achi'a'. Ri Jun ri' ja ri anche'l Alaj Ral Oveja ri can k'alaj chi xu'on yan sufrir y xk'ax yan chech camic.\x * \xo 5:6 \xt Is 53:7\x* Jec'o wuku' ruc'a' y chuka' wuku' chi tak rech.\x * \xo 5:6 \xt Zac 4:10\x* Y jari' ri wuku' ru-espíritus ri Dios ri je-takon chech-ulef. \v 7 Xpe ri anche'l Alaj Ral Oveja, xberuc'ama-pe ri wuj boton ruchi' pa ruk'a' derecha ri ch'ocol pa ru-trono. \v 8 Y cuando raja' xberuc'ama-pe ri wuj ri', ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, junan quiq'uin ri veinticuatro rijilaj tak achi'a', xexuquie-ka chech ri anche'l Alaj Ral Oveja. Reje' quic'uan jun rech k'ojom ri ni'ix arpa che y quic'uan chuka' jujun copas ri je-banon che oro ri je-nojinak riq'uin incienso, jari' qui-oraciones ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios.\x * \xo 5:8 \xt Sal 141:2\x* \v 9 Y c'o jun c'ac'ac' bix niquibixaj, y ri bix ri' nu'ij: Ja ret ri can nuc'ul xbe'ac'ama-pe ri wuj, y chuka' can nuc'ul nak'ach'ij ri sellos, ri can jumul quitz'apin; roma ret can xacamises, y riq'uin ri aquiq'uiel xojacol konojel chi xojoc richi ri Dios; más que xabachique (xama'anchique) ta kawinak, kach'abel, katenemit y chuka' ka-nación. \v 10 Xa'an chuka' chake chi xojoc reyes y sacerdotes chi ri Katata' Dios,\x * \xo 5:10 \xt Ex 19:6; Ap 1:6\x* y junan xtaka'an gobernar ri rech-ulef. \p \v 11 Cuando xitzu'n chic, xinc'oxaj quikul q'uiy ángeles ri quisururen ri Jun ri ch'ocol pa ru-trono y ri quieji' ri can nojinak quij quiquin wechaj y ri rijilaj tak achi'a'. Ri ángeles ri jec'o chiri', can je millones y millones.\x * \xo 5:11 \xt Dn 7:10\x* \v 12 Reje' niqui'ij riq'uin ronojel quichuk'a': Ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja ri xcamises, can nuc'ul niyo'x ruk'ij; roma raja' c'o ruchuk'a', c'o ronojel beyomel y ronojel no'j (na'oj) riq'uin y can ronojel nitiquier nu'on. Y nuc'ul chuka' niyo'x ruk'ij, ti'an nim che y can tinimrises ri rubi'. \p \v 13 Y xenc'oxaj chuka' conojel ri jerubanon ri Dios; ri jec'o chicaj, ri jec'o chech-ulef, ri jec'o chuxe' ka ri rech-ulef, y ri jec'o chupa ri mar, niqui'ij: Ri ch'ocol chupa ri ru-trono y ri Jun ri anche'l Alaj Ral Oveja, tiyo'x ruk'ij, tinimrises ri rubi', can nim ti'an che, raja' can c'o ruchuk'a' chi ronojel tiempo. \p \v 14 Y ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, xqui'ij: Amén. \p Y ri veinticuatro rijilaj tak achi'a' xexuquie-ka y xquikasaj-ka ri nic'aj-quiwech c'a chech-ulef y xquiya' ruk'ij ri can c'o ruc'aslen chi ronojel tiempo. \c 6 \s1 Cuando xjak ri wuj ri tz'apin riq'uin wuku' sellos \p \v 1 Y c'ajari' xintzu' chi ri Jesucristo, ri anche'l Alaj Ral Oveja, xuk'ach'ij ri na'ey sello chi ri wuj boton ruchi'. Y xinc'oxaj chi jun chique ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj xch'o'n, y ri rukul ri xu'on cuando xch'o'n, can anche'l nik'ajan jun rayo, y xu'ij: ¡Catampe y tatzu'! \p \v 2 Y ja' xintzu' jun quiej sak rij,\x * \xo 6:2 \xt Zac 1:8; 6:3\x* ch'ocolben roma jun ri ruc'uan ru-arco, y xyo'x jun corona che. Y raja' xbe roma can xch'acon yan y can xte'ch'acon-wi más. \p \v 3 Cuando ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja xuk'ach'ij ri ruca'n sello chi ri wuj boton ruchi', xinc'oxaj chi ri ruca'n chique ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, xch'o'n y xu'ij: ¡Catampe y tatzu'! \p \v 4 Y xbe'el-pe jun quiej quiak rij,\x * \xo 6:4 \xt Zac 1:8; 6:2\x* y ri ch'ocol chirij, xyo'x uchuk'a' pa ruk'a' chi nu'on chique ri winak chi tic'ue-ka ayowal chiquicojol chech-ulef, chi quiri' tiquicamisaj-qui'. Y xyo'x-e jun nimalaj espada che. \p \v 5 Cuando ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja xuk'ach'ij ri rox sello chi ri wuj boton ruchi', xinc'oxaj chi ri rox chique ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, xch'o'n y xu'ij: ¡Catampe y tatzu'! \p Y ja xintzu' jun quiej xak rij ch'ocolben-e roma jun ri ruc'uan jun balanza pa ruk'a'.\x * \xo 6:5 \xt Zac 6:2, 6\x* \v 6 Y xinc'oxaj chi c'o jun ri nich'o'n-pe chiquicojol ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, y nu'ij: Jun denario yan chic rajil ca'i' libras trigo, y chuka' jun denario yan chic rajil waki' libras cebada. Pero ri aceite olivo y ri vino man jun anchique tabana' chique. \p \v 7 Cuando ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja xuk'ach'ij ri rucaj sello chi ri wuj boton ruchi', xinc'oxaj chi ri ruq'uisbel chique ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, xch'o'n y xu'ij: ¡Catampe y tatzu'! \p \v 8 Y ja xintzu' jun quiej k'an rij y ch'ocolben-e roma jun ri ni'ix Camic che. Y chirij ri Camic benak jun chic, ri ni'ix Lugar Quichi Caminaki' che. Y xyo'x uchuk'a' chique chi yequicamisaj ri rucaj parte chique ri winak ri jec'o chech-ulef riq'uin ayowal, riq'uin wayjal, riq'uin yabil y pa quik'a' chicop ri yetijo winak.\x * \xo 6:8 \xt Jer 15:3; Ez 5:12, 17; 14:21\x* \p \v 9 Cuando ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja xuk'ach'ij ri quinto sello chi ri wuj boton ruchi', xintzu' chi chuxe' ri altar jec'o-wi ri cánima ri winak ri xecamises roma xquitzijoj rutzij ri Dios, y roma chuka' man xquixi'j ta qui' xquik'alajij chi can quiniman ri Dios. \v 10 Reje' riq'uin quichuk'a' niqui'ij: Lok'olaj Kajaf, ret ri can na'an-wi ri na'ij, ¿c'a jampe' xquie'aben juzgar ri winak ri jec'o chech-ulef? ¿C'a jampe' xtaya' ruq'uiexel chique roma xojquicamisaj? yecha'. \p \v 11 Y xyo'x sakalaj tak tziak chique chiquijunal, y x-ix chuka' chique chi c'a tiquiyobej na chic juba' más, roma c'a jec'o caxbil y cach'alal ri jec'o can pa rusamaj ri Cristo y c'a man jani quiecamises coma ri winak, anche'l x-an-e chique reje'. \p \v 12 Cuando ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja xuk'ach'ij ri sexto sello chi ri wuj boton ruchi', xintzu' chi xu'on jun nimalaj silonel (cab-rakan).\x * \xo 6:12 \xt Ap 11:13; 16:18\x* Y ri k'ij man xsakrisan ta chic, roma can xak xu'on, can anche'l jun tziak xak ri nicuses cuando c'o bis. Y ri ic' can quiak xu'on, romari' can anche'l quic' nitzu'n. \v 13 Y ri ch'umil xebetzak-pe chicaj y xeka parui' ri rech-ulef,\x * \xo 6:13 \xt Is 13:10; Ez 32:7; Jl 2:31; Mt 24:29; Mr 13:24-25; Lc 21:25\x* can anche'l cuando yetzak-pe ri rech jun mata higo roma jun nimalaj quiek'ik'. \v 14 Y ri rocaj xuc'ol-e-ri' anche'l cuando nibot jun wuj.\x * \xo 6:14 \xt Is 34:4\x* Y ronojel juyu' y ri rech-ulef ri jec'o pa tak ya' xesilos pa tak qui-lugar.\x * \xo 6:14 \xt Ap 16:20\x* \v 15 Ri reyes ri jec'o chech-ulef, ri ch'aka chic ri can c'o quik'ij, ri beyoma', ri capitanes, ri winak ri c'o nimalaj quichuk'a', ri je esclavos y ri winak ri can je libre-wi, xquiwewaj-qui' pa tak jul y chucojol tak abaj ri jec'o chech tak juyu'.\x * \xo 6:15 \xt Is 2:10\x* \v 16 Y conojel ri winak re' yech'o'n-apo chique ri juyu' y ri abaj, y niqui'ij chique: Quixtzak-pe chakij;\x * \xo 6:16 \xt Os 10:8; Lc 23:30\x* kojiwewaj chech ri ch'ocol pa ru-trono, y kojiwewaj chech ri nimalaj castigo ri xtuya' ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. \p \v 17 Roma xoka yan ri k'ij cuando nika-pe ri nimalaj castigo pa kawi' y man jun xtitiquier xtic'ase'.\x * \xo 6:17 \xt Jl 2:11; Mal 3:2\x* \c 7 \s1 Ri israelitas ri xyo'x quietal pa nic'aj-quiwech \p \v 1 Y chirij che ronojel ri' xentzu' quieji' ángeles; y jujun chique ri ángeles ri' je-pa'l pa jujun chique ri quieji' ru-esquinas ri rech-ulef,\x * \xo 7:1 \xt Zac 6:5\x* quik'aton ri quieji' rech quiek'ik', chi quiri' man ye'apon ta parui' ri rech-ulef, parui' ri mar y pa quiwi' ri che'. \v 2 Y xintzu' chuka' chi c'o jun ángel ri jotol-pe quiere' anchi' ntel-wi ri k'ij, ruc'amon-pe ri sello richi ri c'aslic Dios. Y ri ángel re' riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'o'n-apo chique ri quieji' ángeles, ri can yo'n chic uchuk'a' chique chi niquiya' sufrimiento parui' ri rech-ulef y ri mar. \v 3 Y ri jun ángel ri' xu'ij chique ri quieji': Man jun anchique tiben che ri rech-ulef, che ri mar y chuka' chique ri che', c'a kaya' na quietal ri rusamajel ri Dios pa nic'aj-quiwech, riq'uin ri sello.\x * \xo 7:3 \xt Ez 9:4\x* \p \v 4 C'ajari' ren Juan xinc'oxaj chi je ciento cuarenta y cuatro mil israelitas ri xyo'x quietal. Jari' ri winak richi ri cablajuj tenemit ri rubanon ri nimalaj tenemit Israel. \v 5 Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Judá. Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Rubén. Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Gad. \v 6 Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Aser. Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Neftalí. Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Manasés. \v 7 Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Simeón. Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Leví. Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Isacar. \v 8 Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Zabulón. Cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri José, y cablajuj mil chique ri je ru-familia can ri Benjamín. Ja conojel re' ri xyo'x quietal pa nic'aj-quiwech. \s1 Ri quicusan sak tak tziak ja ri je-colotajnak chic pe chupa ri nimalaj sufrimiento \p \v 9 Y chirij ronojel ri' ren xintzu' chi je q'uiy winak ri man junan ta nación quiepe-wi, man quiwinakil ta qui', man junan ta quitenemit y man junan ta quich'abel. Conojel ri winak re' jec'o-apo chech ri Jun ri ch'ocol chupa ri trono y chech ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. Ri winak re' can man jun ri nitiquier yerajilaj roma can je q'uiy. Y can sak ri quitziak ri quicusan, y quic'uan ruxak palma pa quik'a'. \v 10 Y conojel can riq'uin ronojel quichuk'a' niqui'ij: ¡Xojcolotaj! Can ja ri Dios ri ch'ocol pa ru-trono ri xcolo kachi, y chuka' ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja, yecha'. \v 11 Y conojel ri ángeles je-pa'l quisururen rij ri anchi' ch'ocol ri Dios pa ru-trono, y quisururen quij ri rijilaj tak achi'a' y ri quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj; ri ángeles ri' xexuquie' y xquikasaj-ka-qui' c'a pa ulef chi niquiya' ruk'ij ri Dios. \v 12 Y niqui'ij: Ja', can quiri'; tinimrises ri rubi' ri ka-Dios, can nim ti'an che, ja raja' ri c'o ronojel no'j (na'oj) riq'uin. Ja raja' ri can nuc'ul niyo'x matiox che. Raja' can c'o-wi ruk'ij, c'o ruchuk'a' chi ronojel tiempo. Can ronojel nitiquier nu'on. Amén, yecha'. \p \v 13 Y c'ajari' jun chique ri rijilaj tak achi'a' xuc'utuj chue: ¿Je ancu'x (anchique) ri winak la sak quitziak quicusan nanojij ret? ¿Y anchi' quiepe-wi? xcha' chue. \p \v 14 Y ren Juan xin-ij che: Ja ret aweta'n je ancu'x (anchique) la winak la'. \p Y raja' xu'ij chue: Jare' ri je-elenak chic pe chupa ri nimalaj sufrimiento,\x * \xo 7:14 \xt Dn 12:1; Mt 24:21; Mr 13:19\x* y ri quitziak can sak nitzu'n roma xquich'aj chupa ri ruquiq'uiel ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja; romari' can sak yetzu'n. \v 15 Y romari' jec'o-apo chech ri Dios, y can pak'ij chi chak'a' niqui'en servir pa rocho ri Dios; ri Dios ri ch'ocol pa ru-trono yeru'on cuenta roma can quiq'uin c'o-wi. \v 16 Ri winak re' man xtinum ta chic quipa, ni manak chic xtichake'j quichi'. Manak chic xquiec'at chech k'ij, ni manak chic chuka' xtiquina' calor.\x * \xo 7:16 \xt Is 49:10\x* \v 17 Roma can ja ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja, ri c'o-apo chunakaj ru-trono ri Dios; ja raja' ri nichajin quichi, anche'l yechajix ovejas,\x * \xo 7:17 \xt Sal 23:1; Ez 34:23\x* y can yeruc'uaj chuka' chi nuya' quiya' pa tak alaxibel-ya' richi c'aslen.\x * \xo 7:17 \xt Sal 23:2; Is 49:10\x* Y ri Dios can xtu'on chuka' chique chi manak chic xquie'ok' roma can manak chic bis xtic'ue' pa cánima.\x * \xo 7:17 \xt Is 25:8\x* \c 8 \s1 Ri xbanataj cuando ri Jesucristo xulesaj ri ruq'uisbel sello chi ri wuj \p \v 1 Y cuando ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja xuk'ach'ij ri séptimo sello chi ri wuj boton ruchi', jun la'k nic'aj hora can man jun xk'ajan chicaj. \v 2 Y c'ajari' xentzu' wuku' ángeles ri je-pa'l-apo chech ri Dios, y xjach jujun trompeta chique. \v 3 Y ja' xintzu' chi xpe jun chic ángel ri ruc'amon-pe jun incensario ri banon che oro, y xbepa'e' chech apo ri altar.\x * \xo 8:3 \xt Ex 30:1\x* Y xyo'x-pe q'uiy incienso che chi quiri' junan riq'uin ri qui-oraciones ri ralc'ual ri Dios nuya-apo chech ri Dios parui' ri altar ri banon che oro ri c'o-apo chech anchi' c'o-wi ru-trono ri Dios. \v 4 Y ri rusibil ri incienso y qui-oraciones ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios, can pa ruk'a' ri ángel ye'el-wi y ye'apon c'a chech ri Dios. \v 5 Y ri ángel xuc'on-apo ri incensario y xuya' k'ak' chupa, ri c'o parui' ri altar;\x * \xo 8:5 \xt Lv 16:12\x* y xuq'uiak ri k'ak' parui' ri rech-ulef.\x * \xo 8:5 \xt Ez 10:2\x* Y ja xepe rayos, y c'o ri yalan xek'ajan-pe, c'o relámpagos y chuka' jun silonel (cab-rakan).\x * \xo 8:5 \xt Ap 11:19; 16:18\x* \s1 Cuando ri ángeles xquik'ojmaj ri trompetas \p \v 6 Y ri wuku' ángeles ri quic'uan trompetas, can ja' xquinaba-qui' chi niquik'ojmaj ri trompetas. \p \v 7 Cuando ri na'ey ángel xuk'ojmaj ru-trompeta, can ja' xka sakbech y k'ak' xolon riq'uin quic' parui' ri rech-ulef.\x * \xo 8:7 \xt Ex 9:23-25\x* Y ri rox parte che ri rech-ulef y ri che' xeq'uis romari' y quiri' chuka' ronojel k'ayis. \p \v 8 Cuando ri ruca'n ángel xuk'ojmaj ru-trompeta, xintzu' chi can anche'l jun nimalaj juyu' nijinin pa k'ak' xq'uiak chupa ri mar. Y ri rox parte che ri mar xoc quic'; \v 9 romari' ronojel ri c'o quic'aslen ri jec'o chiri', xecom, y chuka' ri barcos ri je-benak chiri', can xeq'uis. \p \v 10 Cuando ri rox ángel xuk'ojmaj ru-trompeta, xintzu' chi jun nimalaj ch'umil nijinin pa k'ak' anche'l jun antorcha, xbetzak-pe chicaj.\x * \xo 8:10 \xt Is 14:12\x* Y ri ch'umil re' xka pa quiwi' ri rox parte chique ri rakan tak ya' y ri alaxibel tak ya' ri jec'o chech-ulef. \v 11 Ri ch'umil re' Ajenjo rubi', y can q'uey xu'on chique ri ya' anchi' xka-wi. Y romari' je q'uiy winak ri xecom. \p \v 12 Cuando ri rucaj ángel xuk'ojmaj ru-trompeta, ri rox parte che ri k'ij, che ri ic' y ri rox parte chuka' chique ri ch'umil, man xquiya' ta chic quisakil.\x * \xo 8:12 \xt Is 13:10; Ez 32:7; Jl 2:10\x* Y xbanataj chi ri rox parte che ri pak'ij man xesakrisan ta; y quiri' chuka' xbanataj ri chak'a', ri rox parte man xsakrises ta chic roma ri ic' y coma ri ch'umil. \p \v 13 Y ja xinc'oxaj y xintzu' chi c'o jun ángel ri benak pa runic'ajal ri rocaj y riq'uin ronojel ruchuk'a' nu'ij: Juya' (Juyu') quiwech ri winak ri jec'o chech-ulef, juya' (juyu') quiwech roma ri xtiquic'ulumaj; juya' (juyu') quiwech cuando xquiek'ojmex ri oxi' chic trompetas coma ri ángeles. \c 9 \p \v 1 Y cuando ri quinto ángel xuk'ojmaj ri ru-trompeta, xintzu' chi c'o jun anche'l ch'umil ri xtzak-pe chila' chicaj y chech-ulef xka-wi. Y che ri anche'l ch'umil ri', xyo'x ru-llave ri nimalaj itzel jul ri can jumul k'eku'm rupa. \v 2 Ri jun anche'l ch'umil ri', xberujaka-pe ruchi' ri itzel jul ri', ri jumul k'eku'm rupa. Y chupa ri jul ri' yalan sib xbe'el-pe, anche'l xa ta ri jul ri' jun nimalaj horno. Ri sib ri xel chupa ri itzel jul ri' xutz'apij rech ri k'ij, y xunojisaj ri rocaj. \v 3 Y chupa ri sib ri' xebe'el-pe sac' y xebe parui' ri rech-ulef.\x * \xo 9:3 \xt Ex 10:12-15\x* Y x-an chique ri sac' ri' chi yeti'on (yec'uxun) anche'l alacrán. \v 4 Y x-ix chique chi can man jun anchique tiquibana' chique ri che', ri tico'n o ronojel rech k'ayis; xa can xe chique ri winak ri manak quietal pa nic'aj-quiwech, roma can man je richi ta ri Dios.\x * \xo 9:4 \xt Ez 9:4\x* \v 5 Y x-ix-e chique chi can man quiequicamisaj ri winak, xe quiequiya' pa sufrimiento wo'o' ic'. Y ri sufrimiento ri' can anche'l ri ruquiy ri niquiya' ri alacrán cuando yeti'on (yec'uxun). \v 6 Y ri k'ij ri', ri winak xtiquicanola' quicamic roma ri sufrimiento ri niquik'axaj, pero can manak-wi anchique xtiquic'ulumaj. Can yalan-wi xtiquirayij quicamic, pero ri camic xa xtilumaj (xtinimaj) chiquiwech.\x * \xo 9:6 \xt Job 3:21\x* \p \v 7 Ri sac' ri' je anche'l quiej ri banon yan quibanic chi yebe pa guerra.\x * \xo 9:7 \xt Jl 2:4\x* Pa quijolon quic'uan jun anche'l corona ri can anche'l oro nitzu'n, y ri quipalaj can anche'l quipalaj winak. \v 8 C'o chuka' rusmal-quiwi' anche'l rusmal-quiwi' ixoki', ri quey anche'l quey león.\x * \xo 9:8 \xt Jl 1:6\x* \v 9 Ri quij can anche'l ch'ich', ri quixic' yalan yek'ajan (quikul niqui'en), can anche'l q'uiy carruajes je-chiriren coma quiej y junanin je-benak roma je-benak pa guerra.\x * \xo 9:9 \xt Jl 2:5\x* \v 10 Ri quijey anche'l quijey alacrán, y chutza'n c'o ri quich'ut. Y riq'uin ri', yetiquier niqui'en chique ri winak chi niqui'en sufrir wo'o' ic'. \v 11 Y ri qui-rey ri sac' ri', ja ri ángel ri rajawal ri nimalaj itzel jul ri can jumul k'eku'm rupa. Ri qui-rey ri sac' ri', Abadón ni'ix che pa ch'abel hebreo, y Apolión ni'ix che pa ch'abel griego. \p \v 12 Xk'ax ri jun sufrimiento re', pero c'a jec'o ca'i' chic ri man jani quiek'ax. \p \v 13 Y cuando ri sexto ángel xuk'ojmaj ru-trompeta, xinc'oxaj chi c'o jun xch'o'n-pe chiquicojol ri quieji' uc'a' ri jec'o pa altar banon che oro,\x * \xo 9:13 \xt Ex 30:1-3\x* ri altar ri c'o-apo chech ri Dios. \v 14 Y ri xch'o'n-pe xu'ij che ri sexto ángel ri xuk'ojmaj ri trompeta: Quie'asolo' ri quieji' ángeles ri je-ximil chuchi' ri nimalaj rakan-ya' Eufrates, xuche'x. \p \v 15 Y ja xebesol-pe ri quieji' ángeles, chi yequicamisaj winak. Roma ri quieji' ángeles ri' can je-yacon richi ri hora, ri k'ij, ri ic' y ri juna' ri'. Y ja ri rox parte chique ri winak ri jec'o chech-ulef ri xquiequicamisaj. \v 16 Y ri quieji' ángeles ri', can je q'uiy soldados jec'o quiq'uin. Y xinc'oxaj chi conojel ri soldados ri' je doscientos millones, y can conojel c'o jujun quiquiej. \p \v 17 Y chupa ri anche'l achic' ri xin-en, xentzu' ri quiej; y ri je-ch'ocolbeyon quichi, jequicusalo'n ch'ich' chi niquito' quic'u'x, y ri ch'ich' ri' quiak, k'an y azul yetzu'n. Ri quijolon ri quiej, can anche'l quijolon león y pa quichi' ntel-pe k'ak', sib y azufre. \v 18 Y can ja ri k'ak', sib y azufre ri ye'el pa quichi' ri quiej, xeruq'uis ri rox parte chique conojel ri winak ri jec'o chech-ulef. \v 19 Ri quiej ri', ja riq'uin quichi' y quijey niqui'en can ch'a'oj chique ri winak, roma ri quijey can anche'l rujolon cumetz ruc'uan. \p \v 20 Pero ri winak ri c'a xec'ase' can y man xka ta ri castigo re' pa quiwi', can man xquiya' ta can ri itzel tak ex ri yequi'en y man xqui'en ta ri nrojo' ri Dios; roma c'a xequiya' quik'ij ri itzel tak espíritus, xequiya' chuka' quik'ij ri dioses ri jequibanon riq'uin oro, plata, abaj, che' y riq'uin ri ch'ich' ri ni'ix bronce che. Jari' ri xequiya' quik'ij ri winak ri', y ri dioses ri' man yetzu'n ta, man yec'oxan ta y ni man yebin ta chuka'.\x * \xo 9:20 \xt Sal 115:4-7; 135:15-17; Dn 5:4\x* \v 21 Ri winak ri' man xquiya' ta can ri banoj-camic, ri itzibel y ri elak' y chuka' ri achi'a' y ri ixoki' can xquicanola-qui' chi xqui'en mac. \c 10 \s1 Ri ángel ri ruc'uan ri ch'uti' libro \p \v 1 Y ja xintzu' jun chic ángel ri can c'o yalan uchuk'a' pa ruk'a' y nika-pe chicaj. C'o-pe pa jun ajawa' (mukul), y c'o jun arco iris pa ruwi'. Xintzu' chuka' chi ri rupalaj ri ángel can anche'l nitzu'n ri k'ij. Y ri rakan je anche'l ruxak-k'ak'. \v 2 Y pa ruk'a' ruc'uan jun ch'uti' libro, y jakal. Xuya' rakan derecha parui' ri mar, y ri jun chic xuya' parui' ri rech-ulef. \v 3 Ri ángel re', riq'uin yalan ruchuk'a' xch'o'n, y ri rukul ri xu'on, can anche'l rukul jun león. Y cuando xch'o'n yan ka, jec'o wuku' anche'l rayos ri xech'o'n-pe chuka'. \v 4 Y cuando xech'o'n yan ri wuku' anche'l rayos, ja xinjo' ta xintz'ibaj ri xqui'ij. Pero c'o jun ri xch'o'n-pe chicaj y xu'ij-pe chue: Xe awiq'uin ret quiec'ue-ka ri tzij ri xqui'ij ri wuku' anche'l rayos, man quie'atz'ibaj. \p \v 5 Y ri ángel ri xintzu' chi ruyo'n jun rakan parui' ri mar y ri jun chic parui' ri rech-ulef, xutzekej ruk'a' derecha chicaj, \v 6 y xu'ij: Ren nin-en jurar pa rubi' ri can c'o chi ronojel tiempo, ri xbano ri rocaj y ri jec'o chupa, ri xbano ri rech-ulef y ri jec'o chech, ri xbano ri mar y ri jec'o chupa, can pa rubi' raja' nin-en jurar; can manak chic xtik'ax más tiempo. \v 7 Roma cuando ri séptimo ángel xtuk'ojmaj ru-trompeta, ja' xtik'alajin jabel ri ewan-pe riq'uin ri Dios, anche'l xuk'alajij chique ri rusamajel ri xquitzijoj rutzij, ri achi'a' ri' xqui'ij ri xquiebanataj.\x * \xo 10:7 \xt Dn 12:7\x* \p \v 8 Y ri xch'o'n-pe chicaj chue, xch'o'n chic pe chue jun mej (bey) y xu'ij: Ac'ama' la jun ch'uti' libro jakal pa ruk'a' ri ángel ri ruyo'n jun rakan parui' ri mar, y la jun chic parui' ri rech-ulef, xcha'. \p \v 9 Can xibe na-wi apo riq'uin ri ángel, y xinc'utuj ri libro che. Y ri ángel xu'ij chue: Ja c'o re'; tatija'. Y xtana' pa achi' anche'l ruqui'l cab. Pero chi'apa can q'uey xtu'on, xcha' chue. \p \v 10 Y ja xinc'on ri libro chuk'a' ri ángel, y xintaj-ka. Y pa nuchi' xinna' anche'l ri cab, pero chinupa can q'uey xu'on-ka.\x * \xo 10:10 \xt Ez 2:8-10; 3:1-3\x* \v 11 Y x-ix chue: Can nic'atzin chi nak'alajij jun mej (bey) chic ri nu'ij ri Dios chiquij q'uiy tenemit, naciones, reyes, y chiquij winak ri man junan ta quich'abel, xinuche'x. \c 11 \s1 Ri ca'i' achi'a' ri yek'alajin richi ri Dios \p \v 1 Xyo'x jun aj chue, ri anche'l jun che' richi etabel. Y x-ix chuka' chue: Awetaj rupa ri rocho ri Dios,\x * \xo 11:1 \xt Ez 40:3\x* tawetaj ri altar, y quie'awajilaj jani' yeyo'n ruk'ij ri Dios chiri'. \v 2 Pero ri rojay richi ri rocho ri Dios, man tawetaj, roma xa jachon yan pa quik'a' ri winak ri man je israelitas ta;\x * \xo 11:2 \xt Lc 21:24\x* y can cuarenta y dos ic' xtiquixak' ri lok'olaj tenemit. \v 3 Y ren xquientak-e ca'i' nusamajel chi quiri' niquik'alajij nutzij, y quiri' xtiqui'en mil doscientos sesenta k'ij, quicusalo'n tziak richi bis. \p \v 4 Y ja ri ca'i' samajel ri' je anche'l ri ca'i' mata olivos y ri ca'i' candeleros ri jec'o-apo chech ri Dios, ri Rajaf ri rech-ulef.\x * \xo 11:4 \xt Zac 4:3, 11-14\x* \v 5 Y xa c'o jun c'o nrojo' nu'on chique, man xtitiquier ta. Roma ri je ca'i' ri', can c'o k'ak' ntel pa quichi'. Y ri jun ri can c'o nrojo' nu'on chique, can xtiq'uis riq'uin ri k'ak' ri'. \v 6 Ri ca'i' samajel ri' yo'n chuka' uchuk'a' chique, chi niquitz'apij ri chicaj, chi quiri' man nika ta job cuando reje' niquik'alajij rutzij ri Dios.\x * \xo 11:6 \xt 1 R 17:1\x* Can yetiquier chuka' niqui'en quic' che ri ya',\x * \xo 11:6 \xt Ex 7:17-19\x* y chuka' chi yequiya' xabachique (xama'anchique) sufrimiento pa quiwi' ri jec'o chech-ulef ri jani' mej (paj) niquijo' niquiya'. \v 7 Y cuando ri ca'i' ri' xquiq'uis yan niquik'alajij rutzij ri Dios, ri nimalaj itzel chicop ri ntel-pe chupa ri nimalaj itzel jul ri jumul k'eku'm rupa,\x * \xo 11:7 \xt Dn 7:3; Ap 17:8\x* xtu'on ayowal quiq'uin, can xquieruch'ec y xquierucamisaj.\x * \xo 11:7 \xt Dn 7:21; Ap 13:5-7\x* \v 8 Y ri quich'acul xquiec'ue' can chiri' pa nim bey chi ri nimalaj tenemit Jerusalem; anchi' chuka' xcamises-wi ri Kajaf Jesucristo chech ri cruz, ri tenemit ri ni'ix chuka' Sodoma y Egipto che,\x * \xo 11:8 \xt Is 1:9-10\x* roma ri itzel tak ex ri niqui'en ri winak ri jec'o chiri'. \v 9 Y oxi' k'ij y nic'aj xquiec'ue' ri quich'acul chiquiwech ri winak ri man junan ta quitenemit, man quiwinakil ta qui', man junan ta quich'abel y man junan ta qui-nación. Y reje' man xtiquiya' ta lugar chi yemuk ri ca'i' ri'. \v 10 Y ri winak ri' can yalan xquiequicot roma ri quicamic ri ca'i' rusamajel ri Dios. Y roma yalan yequicot, can c'o ex xtiquisipala' chiquiwech, roma can yalan xqui'en sufrir pa quik'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios. \v 11 Y cuando xk'ax oxi' k'ij y nic'aj, ri Dios xu'on chi xc'ue' chic quic'aslen ri ca'i' ri'.\x * \xo 11:11 \xt Ez 37:10\x* Romari' reje' can xebepa'e-pe. Y ri winak ri xetz'eto quichi, can yalan xquixi'j-qui'. \v 12 Y ri ca'i' rusamajel ri Dios xquic'oxaj chi c'o jun ri nich'o'n-pe chicaj riq'uin ruchuk'a' y nu'ij chique: Quixampe we' chicaj, xcha'. \p Y reje' can xebe-wi chicaj\x * \xo 11:12 \xt 2 R 2:11\x* chupa jun ajawa' (mukul). Y ri winak ri itzel xetz'eto quichi, can xequitzu-e cuando xebe-e. \v 13 Y can ja' xpe jun nimalaj silonel (cab-rakan) chech-ulef,\x * \xo 11:13 \xt Ap 6:12; 16:18\x* y jun chique ri lajuj partes chi ri tenemit jumul xwuluwu'; y xecom wuku' mil winak roma ri silonel (cab-rakan) ri'. Y ri ch'aka chic winak ri jec'o chupa ri tenemit ri', ri man jun ex xquic'ulumaj, can yalan xquixi'j-qui', y xquiya' ruk'ij ri Dios ri c'o chicaj. \p \v 14 Y quiere' xu'on, xk'ax ri ruca'n sufrimiento parui' ri rech-ulef. Y can ja chic ch'anin petenak ri rox sufrimiento. \s1 Cuando ri séptimo ángel xuk'ojmaj ru-trompeta \p \v 15 Y c'ajari' ri séptimo ángel xuk'ojmaj ru-trompeta. Y jec'o ri can riq'uin quichuk'a' xech'o'n chicaj, y niqui'ij: Ri gobiernos ri jec'o chech ronojel ri rech-ulef, cami can je richi-wi chic ri Kajaf Dios y je richi chuka' ri Cristo ri cha'on-pe roma ri Dios. Y ja raja' ri xtibano gobernar chi ronojel tiempo,\x * \xo 11:15 \xt Dn 7:14, 27\x* xecha'. \v 16 Y ri veinticuatro rijilaj tak achi'a' ri je-ch'ocol-apo chech ri Dios pa qui-tronos, xexuquie-ka chech y xquikasaj-qui' c'a pa ulef chi niquiya' ruk'ij. \v 17 Y chi niquiya' ruk'ij niqui'ij: Kajaf Dios, matiox nakaya' chawe. Ret ri can c'o ronojel uchuk'a' pa ak'a', can jatc'o-wi-pe pa ruticribel, jatc'o cami, y xcac'ue' chuka' chi ronojel tiempo. Matiox chawe, roma cami can nac'ut chi ret nim awuchuk'a' roma cami ja ret jabano gobernar. \v 18 Ri naciones ri jec'o chech-ulef xcataj quiyowal chawij, pero xa can ja xoka ri k'ij chi ret ye'aben castigar. Y can ja chuka' xoka ri k'ij chi ye'aben juzgar ri caminaki'. Pero chique ri asamajel, ri niquik'alajij ri atzij, ri lok'olaj tak awalc'ual y chique ri yeyo'n ak'ij, cocoj chi nima'k\x * \xo 11:18 \xt Sal 115:13\x* can xtaya' jun utzilaj ruq'uiexel chique, y can ja xoka chuka' ri k'ij chi ret ye'aq'uis ri winak ri can niquiyuj ri rech-ulef, xecha'. \p \v 19 Y ja xjakataj ri rocho ri Dios ri c'o chicaj. Y can xtz'etetaj ri lok'olaj caja ri richi ru-trato ri Dios. Y xepe relámpagos, c'o ri yalan xek'ajan-pe, c'o rayos y jun silonel (cab-rakan),\x * \xo 11:19 \xt Ap 8:5; 16:18\x* y xeka nimalaj tak sakbech.\x * \xo 11:19 \xt Ap 16:21\x* \c 12 \s1 Ri ixok y ri ral xechajix roma ri Dios \p \v 1 Y c'ajari' xk'alajin-pe jun nimalaj ex chicaj; jun ixok can anche'l k'ij ri rutziak, can nich'ich'an, pa'l parui' ri ic'. C'o jun corona pa rujolon, y ri corona re' ruc'uan cablajuj ch'umil. \v 2 Y ri ixok re' k'alaj chi ya nic'ue' ral. Romari' can yalan nisiq'uin. Can yalan ruquiy (k'axon) nuna'.\x * \xo 12:2 \xt Mi 4:10\x* \v 3 Y c'o jun chic ex xk'alajin-pe chicaj, jun itzel chicop quiak rij, ri ni'ix dragón che. Jun nimalaj chicop ri can c'o wuku' rujolon, lajuj ruc'a'\x * \xo 12:3 \xt Dn 7:7\x* y ruc'uan jujun corona pa jujun chique ri rujolon. \v 4 Y ri dragón re', xe riq'uin ri rujey xerumes-pe ri rox parte chique ri ch'umil ri jec'o chicaj, y xeruq'uiak-pe parui' ri rech-ulef.\x * \xo 12:4 \xt Dn 8:10\x* C'ajari' xbec'ue-apo chech ri ixok ri ya nic'ue' ral. Ruchajin-apo jampe' xtic'ue' ri ne'y, chi quiri' nutaj-ka. \v 5 Ri ixok ri' can xc'ue-wi jun ral-ala'.\x * \xo 12:5 \xt Is 66:7\x* Y ri ala' re' neru'ona' gobernar riq'uin ronojel ruchuk'a' pa quiwi' conojel naciones ri jec'o chech-ulef.\x * \xo 12:5 \xt Sal 2:9\x* Ri ral ri ixok xc'uax-e chech ri Dios ri ch'ocol pa ru-trono. \v 6 Y ri ixok ri xc'ue' ral, xlumaj-e (xnimaj-e) y xbe pa tz'iran rech-ulef, roma can jari' ri lugar canon roma ri Dios chi nucol. Y chiri' nilix-wi ri ixok mil doscientos sesenta días. \p \v 7 Y chicaj xbanataj jun nimalaj ayowal. Ri arcángel Miguel\x * \xo 12:7 \xt Dn 10:13, 21; 12:1; Jud 9\x* y ri ru-ángeles, xqui'en ayowal riq'uin ri itzel chicop ri quiak rij ri ni'ix dragón che y ri itzel tak ru-ángeles raja'. \v 8 Pero ri dragón y ri itzel tak ru-ángeles man xech'acon ta, y xe'kotex-pe ri chicaj, roma can man utz ta chic chi yec'ue' chiri'. \v 9 Can xq'uiak-pe ri itzel chicop ri quiak rij ri ni'ix dragón che\x * \xo 12:9 \xt Lc 10:18\x* junan quiq'uin ri itzel tak ru-ángeles, c'a chech-ulef. Quiri' x-an che ri dragón ri ni'ix itzel y ni'ix Satanás che. Ja raja' ri xoc jun cumetz ojer can,\x * \xo 12:9 \xt Gn 3:1\x* y ja raja' ri nibano engañar quichi conojel winak ri jec'o chech-ulef. \p \v 10 Y ja' cuando ren Juan xinc'oxaj chi chicaj c'o jun ri nich'o'n-pe riq'uin ruchuk'a', y nu'ij: Ja k'ij chi yecolotaj ri winak xoka, ri uchuk'a' y ri ru-gobierno ri ka-Dios can k'alaj chic. Y quiri' chuka' xoka yan ri k'ij chi conojel tiquibana' ri nu'ij ri Cristo ri cha'on-pe roma ri Dios. Roma ri jun ri nisujun quichi ri kach'alal chech ri Dios pak'ij chi chak'a',\x * \xo 12:10 \xt Job 1:9-11; Zac 3:1\x* xleses yan e y xq'uiak yan e. \v 11 Y ri kach'alal xquich'ec ri itzel, roma xecolotaj roma ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja ri xcom y xbin ruquiq'uiel. Y chuka' man xeq'uix ta xquik'alajij-qui' chi can quiniman ri Jesucristo. Y man xquixi'j ta qui' chi yecamises, roma can jec'o ri xquiya-qui' chi xecamises roma xquik'alajij rubi' ri Ajaf. \v 12 Rix ri jixc'o chicaj, tiquicot ri iwánima. Pero rix ri jixc'o chech-ulef y ri jixc'o pa mar, can juya' (juyu') iwech. Roma ri Satanás xka-ka iwiq'uin, y catajinak ruyowal roma reta'n chi xe juba' chic k'ij ri yo'n che. \p \v 13 Ri itzel chicop ri ni'ix dragón che, xq'uiak-pe, y cuando xuna' chi chech-ulef yan chic c'o-wi, ja' xutz'om rokotaxic ri ixok ri xc'ue' ral-ala'. \v 14 Y ri ixok ri' xyo'x ca'i' nimalaj ruxic' ri can je anche'l ruxic' águila, chi nitiquier napon c'a pa tz'iran rech-ulef, ri lugar ri canon roma ri Dios chi nilix oxi' juna' y nic'aj.\x * \xo 12:14 \xt Dn 7:25; 12:7\x* Chupa ri lugar ri' manak chic xtilitaj roma ri dragón. \v 15 Y ri dragón ri' xulesaj-pe ya' pa ruchi' y xuq'uiak chirij ri ixok, chi quiri' xu'on ta jun rakan-ya', chi xuc'uaj ta e ri ixok. \v 16 Pero ri rech-ulef xuto' ri ixok chi quiri' man jun anchique xuc'ulumaj chupa ri rakan-ya' ri xuq'uiak ri dragón, roma ri ulef can xubik' ch'anin ri ya' ri'. \v 17-18 Y roma ri dragón man xtiquier ta riq'uin ri ixok, yalan ruyowal xcataj. Romari' xberu'ona' ayowal quiq'uin ri ral y ri riy can ri ixok. Conojel ri winak re' can niquinimaj ri mandamientos ri xeru'ij ri Dios, y chuka' can c'o pa cánima ri ketzij ri jeru'in can ri Jesucristo. \c 13 \s1 Ca'i' nimalaj itzel tak chicop \p \v 1 Y ren Juan xipa'e' pa sanayi'l chuchi' ri nimalaj mar, y xintzu' chi chupa ri mar xbe'el-pe jun nimalaj itzel chicop.\x * \xo 13:1 \xt Dn 7:3\x* Y ri chicop re' c'o wuku' rujolon y lajuj ruc'a'. Y pa quiwi' ri ruc'a' c'o jujun corona. Y pa quiwi' jujun jolomaj je-tz'iban jujun bi'aj, y ri bi'aj re' itzel yech'o'n chirij ri Dios.\x * \xo 13:1 \xt Ap 17:3, 7-12\x* \v 2 Ri chicop ri xintzu' anche'l titzu'n jun tigre, la rakan je anche'l rakan ri chicop ri ni'ix oso che, la ruchi' anche'l ruchi' jun león.\x * \xo 13:2 \xt Dn 7:4-6\x* Y ri itzel chicop quiak rij ri ni'ix dragón che, xuya' ruchuk'a' y xuya' chuka' ru-trono che y chuka' xuya' nimalaj autoridad che. \v 3 Y jun chique rujolon ri chicop ri', ri c'aja' tiyo'x ri trono che, socotajnak, y ri socotajic ri' can richi camic. Pero ri socotajic xa xc'achoj y man xcamisan ta; romari' ri winak ri jec'o chech-ulef, can xquitzeklebej. \v 4 Y ri winak ri' can xquiya' chuka' ruk'ij ri itzel chicop ri quiak rij ri ni'ix dragón che, roma jari' ri xyo'n uchuk'a' pa ruk'a' ri jun chic nimalaj itzel chicop. Ri winak ri xquitzeklebej ri nimalaj itzel chicop, cuando niquiya' ruk'ij, niqui'ij: ¿C'o como jun ri junan riq'uin ri nimalaj chicop re'? ¿Y c'o como jun ri xtich'aco richi? yecha'. \p \v 5 Ri chicop ri' xyo'x lugar che chi can nuya-ka ruk'ij riq'uin rutzij, chi itzel nich'o'n chirij ri Dios, y chuka' chi cuarenta y dos ic' xyo'x lugar che chi ri winak yeniman che. \v 6 Y can quiri-wi xu'on ri nimalaj itzel chicop ri'. Itzel xch'o'n chirij ri Dios;\x * \xo 13:6 \xt Dn 7:8, 25; 11:36\x* can yalan itzel tak tzij xeru'ij chirij ri rocho ri Dios y chuka' chiquij ri jec'o chicaj. \v 7 Chuka' xyo'x lugar che chupa ri tiempo ri', chi nu'on ayowal chique ri ralc'ual ri Dios, chi yeruch'ec.\x * \xo 13:7 \xt Dn 7:21\x* Xyo'x lugar che chi ronojel ri nu'ij raja', ri winak can quieniman che rutzij; conojel winak ri man quiwinakil ta qui', ri man junan ta quitenemit, man junan ta quich'abel y man junan ta qui-nación. \v 8 Can conojel-wi ri jec'o chech-ulef xquiya' ruk'ij ri nimalaj itzel chicop ri'. Pero ri winak ri xebano quiri', ja ri man tz'iban ta quibi' chupa ri libro anchi' tz'iban-wi quibi' ri c'o quic'aslen riq'uin ri Dios,\x * \xo 13:8 \xt Sal 69:28\x* ru-libro ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja, ri xcamises roma can quiri' runojin-pe ri Dios pa ruwi' cuando can c'a man jani c'o ri rech-ulef. \p \v 9 Ri c'o quixiquin, can tiquic'oxaj ri ni'ix chique: \v 10 Ri yeruc'uaj preso ri winak, quiri' chuka' xti'an che raja'. Y ri nicamisan che espada, can che espada chuka' xticamises.\x * \xo 13:10 \xt Jer 15:2\x* Romari' ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios tic'ue' qui-paciencia, y chuka' can tiquiya' cánima riq'uin ri Dios. \p \v 11 Y ren Juan xintzu' chi c'o jun chic nimalaj itzel chicop ri xbe'el-pe pa ulef. Y ri chicop re' c'o ca'i' ruc'a' anche'l richi jun alaj ral oveja. Pero nich'o'n anche'l ri dragón. \v 12 Y ri ruca'n nimalaj itzel chicop re', riq'uin ri ruchuk'a' ri na'ey nimalaj itzel chicop yeru'on ri rusamaj chech. Can nu'on chique ri winak ri jec'o chech-ulef chi niquiya' ruk'ij ri na'ey nimalaj itzel chicop, ri xc'achoj riq'uin rusocotajic, ri can juba' ta chic nucamisaj. \v 13 Ri ruca'n nimalaj itzel chicop, q'uiy milagros ri can man je-tz'eton ta ri yeru'on. Can nu'on chi nika-pe k'ak' chicaj chi nika parui' ri rech-ulef, y can chiquiwech ri winak nu'on quiri'. \v 14 Y roma can yo'n lugar che ri ruca'n nimalaj itzel chicop chi yeru'on milagros chech ri na'ey nimalaj itzel chicop, ri winak ri jec'o chech-ulef can xe'an engañar. Y xu'ij chique ri winak chi tiquibana' jun ruwachibel ri na'ey nimalaj itzel chicop ri man xcom ta riq'uin ri nimalaj socotajic ri x-an che riq'uin espada. \v 15 Y ri ruca'n nimalaj itzel chicop, xyo'x uchuk'a' pa ruk'a' chi tuya' ruc'aslen ri ruwachibel ri na'ey nimalaj itzel chicop, chi quiri' ri wachibel ri' tich'o'n y tu'ij chi quiecamises conojel ri man niquiya' ta ruk'ij. \v 16 Xu'on chuka' chi tiyo'x quietal ri winak chiquik'a' derecha o pa nic'aj-quiwech. Cocoj chi nima'k, ri winak je beyoma' y ri man je beyoma' ta, ri je esclavos y ri je libres. \v 17 Y man jun chique ri winak nitiquier nilok'o o nic'ayin ta, xa manak retal chuk'a' o pa nic'aj-rech. Ri retal, can ja' ri rubi' ri na'ey nimalaj itzel chicop, tz'iban riq'uin letras o banon riq'uin números. \v 18 Y ri ru-número ri na'ey nimalaj itzel chicop ja ri seiscientos sesenta y seis; y ri número re' número chi winak. Can q'uiy no'j (na'oj) nrojo' chi nina'ex anchique ntel chi tzij re'. Romari' ri winak ri c'o runo'j (runa'oj), can tunojij utz anchique ntel chi tzij ri ru-número ri na'ey nimalaj itzel chicop, chi nutemaj anchique ri rubi'. \c 14 \s1 Jun c'ac'ac' bix niquibixaj ri je-colotajnak chic \p \v 1 Y c'ajari' xintzu' ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja pa'l parui' ri juyu' rubinan Sión, y jec'o ciento cuarenta y cuatro mil winak riq'uin. Y conojel c'o rubi' raja' y c'o chuka' rubi' ri Rutata' pa nic'aj-quiwech.\x * \xo 14:1 \xt Ez 9:4; Ap 7:3\x* \v 2 Y can c'o xinc'oxaj ri petenak chicaj, can anche'l nik'ajan ri nimalaj mar, y anche'l nik'ajan jun nimalaj rayo, y can anche'l cuando nac'oxaj q'uiy arpas yek'ojmex. \v 3 Chech apo ri anchi' c'o-wi ri ru-trono ri Dios y ri anchi' jec'o-wi ri rijilaj tak achi'a' y ri je quieji' ri nojinak quij quiq'uin wechaj, chiri' yebixan-wi. Y jun c'ac'ac' bix ri niquibixaj. Y can man jun nitiquier nutemaj ri bix ri', xa can xe ri ciento cuarenta y cuatro mil ri je-colotajnak-pe chech-ulef, xe reje' ri yetiquier niquibixaj. \v 4 Y jare' ri man xeka ta pa mac, ni quiq'uin ixoki', ni ch'aka chic mac. Can je ch'ajch'oj-wi, y can quitzekleben ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. Jare' ri na'ey ri xecol-pe chiquicojol ri winak, y ja reje' ri yesipes che ri Dios y che Jesucristo ri can anche'l Alaj Ral Oveja. \v 5 Y can man jun tz'ucun-tzij quibanon,\x * \xo 14:5 \xt Sof 3:13\x* xa can je ch'ajch'oj jec'o chech ri Dios. \s1 Ri niquik'alajij ri oxi' ángeles \p \v 6 Y ren Juan xintzu' jun chic ángel ri benak pa runic'ajal ri rocaj, y raja' ruc'uan ri utzilaj rutzij ri Dios, ri tzij ri can richi ronojel tiempo c'o. Y ruc'uan ri utzilaj tzij ri' chi nuya' rutzijol chique conojel ri naciones ri jec'o chech-ulef, chique ri man quiwinakil ta qui', ri man junan ta quich'abel, y ri man junan ta quitenemit. \v 7 Y ri ángel riq'uin ronojel ruchuk'a' nu'ij: Tixi'j-iwi' y quixniman che ri Dios, y tiya' chuka' ruk'ij, roma ri k'ij chi nu'on juzgar xoka yan. Tiya' ruk'ij ri Dios ri banayon ri rocaj y ri rech-ulef, ri mar y ri alaxibel tak ya'. \p \v 8 Y c'o jun ruca'n ángel xch'o'n chuka' y xu'ij: Xtzak yan, xtzak yan ri nimalaj tenemit Babilonia;\x * \xo 14:8 \xt Is 21:9; Ap 18:2\x* ri nimalaj tenemit ri xbano chique conojel naciones ri jec'o chech-ulef chi xquiyec ruyowal ri Dios pa quiwi' roma xek'aber pa ruk'a'; can xu'on chique chi xqui'en mac. \p \v 9 Y jun rox ángel xch'o'n chuka' y can riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Xa can jec'o yeyo'n ruk'ij ri na'ey nimalaj itzel chicop y niquiya' chuka' ruk'ij ri ruwachibel, y can niquiya' lugar chi niyo'x quietal pa nic'aj-quiwech o chiquik'a'; \v 10 ri xquiebano quiri', can xtika-wi ri castigo pa quiwi', roma ri Dios can man xtujoyowaj ta juba' quiwech, xa can xtuya-pe ronojel ruyowal pa quiwi'.\x * \xo 14:10 \xt Is 51:17\x* Ri Dios can xtu'on chique chi xtiquikum ri ruyowal raja'. Y can chiquiwech ri ru-ángeles ri Dios y chuka' chech ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja, can xquie'an castigar chupa ri k'ak' y azufre.\x * \xo 14:10 \xt Gn 19:24\x* \v 11 Y ri k'ak' nu'on chique chi niqui'en sufrir, y ri rusibil jotol chicaj chi ronojel tiempo; can man jun mej (bey) xquie'uxlan ta juba', ni pak'ij ni chak'a'.\x * \xo 14:11 \xt Is 34:10\x* Y chupa ri lugar ri' xquie'apon-wi ri yeyo'n ruk'ij ri na'ey nimalaj itzel chicop, y can quiri' xti'an chique ri xtiquiya' ruk'ij ri ruwachibel, y xa xtiyo'x rubi' ri itzel chicop ri' pa nic'aj-quiwech o chiquik'a', roma jari' ri quietal. \v 12 Romari', ri je-oconak lok'olaj tak ralc'ual ri Dios y niquic'oxaj y niqui'en ri yeru'ij raja' y ri can siempre quiyo'n cánima riq'uin ri Jesús, can nrojo' nic'ue' qui-paciencia chupa ri sufrimiento. \p \v 13 Y ren Juan xinc'oxaj chi c'o jun ri nich'o'n-pe chue chicaj, y nu'ij: Tatz'ibaj ri xtin-ij chawe: Cami, can jabel quiequicot ri xquiecom y xa quiniman-e ri Ajaf, xcha'. Y xinc'oxaj chuka' chi ri Espíritu Santo xu'ij: Ja'. Roma can xquie'uxlan riq'uin ri quisamaj, y xtiyo'x jun utzilaj ruq'uiexel chique roma ronojel ex ri xequi'en pa quic'aslen. \s1 Ri castigo ri xtipe parui' ri rech-ulef \p \v 14 Y cuando xitzu'n yan chic, xintzu' jun ajawa' (mukul) sak. Y parui' ri ajawa' (mukul) re' ch'ocol jun ri can anche'l ri Jun ri xka-pe chicaj y xalex chikacojol.\x * \xo 14:14 \xt Dn 7:13\x* Raja' c'o jun corona ri banon che oro pa rujolon, y pa ruk'a' ruc'uan jun hoz ri ch'ut rutza'n y yalan rey chi nikupix tico'n. \v 15 Y can ja' chuka' xbe'el-pe jun ángel pa rocho ri Dios, y can riq'uin ruchuk'a' nich'o'n che ri ch'ocol parui' ri ajawa' (mukul), y nu'ij che: Tacusaj ri a-hoz y tak'ata' la tico'n, roma xa xoka yan ri hora y can k'an chic ri tico'n chi ri rech-ulef.\x * \xo 14:15 \xt Jl 3:13\x* \p \v 16 Y ri ch'ocol parui' ri ajawa' (mukul) can quiri-wi xu'on, xucusaj ri ru-hoz chech-ulef y can xuk'at-e ri cosecha. \p \v 17 Y ja xbe'el-pe jun chic ángel pa rocho ri Dios ri c'o chicaj, ruc'uan chuka' jun hoz ri ch'ut rutza'n y yalan rey. \v 18 Y riq'uin ri altar xbe'el-pe chuka' jun chic ángel ri can yo'n autoridad che parui' ri k'ak'. Y can nisiq'uin xch'o'n-apo che ri ángel ri uc'uayon ri hoz ri ch'ut rutza'n y yalan rey y xu'ij: Tacusaj la a-hoz chi ye'akupij ri tzekaj uva. Roma ri uva richi ri rech-ulef xechak'aj yan. \p \v 19 Y ri ángel ri uc'uayon ri hoz ri yalan rey, can quiri-wi xu'on. Xucusaj chi xerukupij ri tzekaj uva richi ri rech-ulef. C'ajari' xeruya' pa jun nimalaj anche'l pila chi yeyitz'. Y ri yitz'oj re' nuk'alajij chakawech ri nimalaj castigo ri xtuya' ri Dios. \v 20 Ri uva ri xerukupij ri ángel, chunakaj ri tenemit xeyitz'-wi.\x * \xo 14:20 \xt Is 63:3; Ap 19:15\x* Y cuando xyitz' ri uva chupa ri pila, xa quic' yan chic xbe'el-pe. Y yalan q'uiy ri quic', roma can oxi' ciento kilómetros xunojisaj. Y ri rupa xjote' c'a anchi' nibe-wi ri ch'ich' pa quichi' ri quiej. \c 15 \s1 Ri wuku' ángeles ri xquieyo'n castigos parui' ri rech-ulef \p \v 1 Y c'ajari' ren Juan can xintzu' chi ri chicaj xbanataj jun nimalaj ex, y ren yalan xsatz nuno'j (xsach nuc'u'x) cuando xintzu'. Xentzu' wuku' ángeles; ri wuku' ángeles re' jachon jujun castigo pa quik'a' chi yebequiya-pe cuando xtapon ri k'ij. Y ri' ja ri ruq'uisbel tak castigos ri nuya' ri Dios parui' ri rech-ulef. Jari' ri ruyowal ri Dios ri xtuya' pa quiwi' ri man xquinimaj ta. \p \v 2 Y ren xintzu' chuka' chi c'o anche'l jun mar ri can anche'l vidrio nitzu'n, y can xolon riq'uin k'ak'. Y conojel ri man xeka ta pa ruk'a' ri na'ey nimalaj itzel chicop y ri ruwachibel, y chuka' man xquijo' ta quietal o ri ru-número ri rubi' ri chicop pa nic'aj-quiwech o chiquik'a', conojel re' je-pa'l parui' ri anche'l mar ri', y jequic'uan arpas ri je richi ri Dios. \v 3 Y niquibixaj ri rubix ri Moisés ri rusamajel ri Dios\x * \xo 15:3 \xt Ex 15:1\x* y ri rubix ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. Y ri yebixan, quiere' niqui'ij: Ajaf Dios, ret can ja' ri nimalaj tak ex ri ye'aben, y roj can nisatz kano'j (nisach kac'u'x) yekatzu', y can c'o-wi ronojel uchuk'a' pa ak'a'. Can ketzij y can pa ruchojmil ronojel ri ye'aben, y ja ret ri qui-Rey conojel ri lok'olaj tak awalc'ual. \v 4 ¿Ancu'x (Anchique) c'a ri man xtuxi'j ta ri' chawech Ajaf?\x * \xo 15:4 \xt Jer 10:7\x* ¿Ancu'x (Anchique) c'a ri man xtiyo'n ta ak'ij? Roma xe ret jat ch'ajch'oj y man jun amac. Y romari' conojel naciones chi ri rech-ulef xquiepe chi xtiquiya' ak'ij,\x * \xo 15:4 \xt Sal 86:9\x* roma xquitzu' yan chi ronojel ri ye'aben, can utz. \p \v 5 Y cuando nutz'eton chic ronojel re', c'ajari' xintzu' chi ri lok'olaj rocho ri Dios chicaj, anchi' c'o-wi ri lok'olaj caja chi ri ru-trato ri Dios, xjakataj.\x * \xo 15:5 \xt Ex 40:34\x* \v 6 Y chiri' xebe'el-wi-pe ri wuku' ángeles ri jachon jujun castigo pa quik'a'. Y ri quitziak ri jequicusan, ja ri tziak ri banon riq'uin lino, jun tziak ri can yalan sak y can nich'ich'an chuka'. Y chiquic'u'x nik'ax-wi jun cinturón ri banon che oro. \v 7 Y ja' cuando jun chique ri je quieji' ri nojinak quij riq'uin wechaj, xuya' jujun copa pa quik'a' chiquijunal ri wuku' ángeles; ri copa ri' je-banon che oro, y je-nojinak riq'uin ronojel ri castigo ri nuya' ri Dios, ri Dios ri can chi ronojel tiempo c'o. \v 8 Ri rocho ri Dios chicaj xnoj-pe riq'uin jun anche'l sib;\x * \xo 15:8 \xt 1 R 8:10-11; 2 Cr 5:13-14; Is 6:4\x* jare' ri retal ri nimalaj ruk'ij y ruchuk'a' ri Dios. Y can man jun ri nitiquier ntoc-apo chiri', c'a quieq'uis na ri castigos ri niquiya' ri wuku' ángeles. \c 16 \s1 Ri wuku' castigos ri xek'aj parui' ri rech-ulef \p \v 1 Y c'ajari' xinc'oxaj chi c'o jun ri nisiq'uin nich'o'n-pe chiri' pa rocho ri Dios y xu'ij chique ri wuku' ángeles: Ik'aja' parui' ri rech-ulef, ronojel rech castigo ri nuya' ri Dios ri jec'o chupa ri wuku' copas ri je-banon che oro. \p \v 2 Y ri na'ey ángel xbe y xberuk'aja' parui' ri rech-ulef ri c'o chupa ri copa ri ruc'uan. Ri na'ey castigo xu'on chique ri winak chi xe'el-pe sal-ch'ac chiquij.\x * \xo 16:2 \xt Ex 9:10\x* Quiri' xquic'ulumaj ri quic'uan retal ri na'ey nimalaj itzel chicop ri pa nic'aj-quiwech o chiquik'a'. Ja winak re' ri can xeyo'n ruk'ij ri ruwachibel ri na'ey nimalaj itzel chicop. \p \v 3 Quiri' chuka' ri ruca'n ángel ruc'uan ri copa y xberuk'aja' ri c'o chupa, parui' ri mar. Y ri mar xchuwir anche'l ruquiq'uiel caminak, y romari' ronojel ri c'o quic'aslen ri jec'o chiri', xecom. \p \v 4 Y ri rox ángel xberuk'aja' can ri ruc'uan chupa ri copa pa quiwi' ri rakan tak ya' y pa quiwi' ri alaxibel tak ya'. Y ri ya' re' xe'oc quic'.\x * \xo 16:4 \xt Ex 7:17-21\x* \v 5 Y ren xinc'oxaj chi ri ángel ri yo'n uchuk'a' pa ruk'a' pa quiwi' ri ya', xch'o'n y xu'ij: Ajaf Dios, ret ri can chi ronojel tiempo jatc'o, cami y ojer; ret ri can jat ch'ajch'oj-wi y can pa ruchojmil-wi ronojel ri ye'aben. \v 6 Roma can natoj chique ri xecamisan quichi ri awalc'ual y ri asamajel ri xek'alajin ri atzij. Y can utz-wi na'an chique chi tiquikumu' quic', roma jari' ri ruquiy (k'axon) ri xquich'ec, xcha' ri ángel. \p \v 7 Y ja' xinc'oxaj chi c'o jun ri nich'o'n-pe pa altar, y nu'ij: Can quiri-wi Ajaf Dios ri c'o ronojel uchuk'a' awiq'uin, can k'alaj cuando na'an juzgar, can ketzij na'an y can pa ruchojmil chuka' na'an che. \p \v 8 Ri rucaj ángel xberuk'aja' ri c'o pa copa parui' ri k'ij. Y ri k'ij can xyo'x uchuk'a' che chi quieruporoj ri winak riq'uin ri ruk'ak'al. \v 9 Y can quiri-wi xbanataj, ri k'ij can xeruporoj ri winak y can k'axinak xu'on chique, pero ri winak man xquiya' ta can ri mac y man xqui'en ta ri nrojo' ri Dios y man xquiya' ta ruk'ij. Pa ruq'uiexel chi quiri' ta xqui'en, xa itzel xech'o'n chirij ri Dios, ri c'o uchuk'a' pa ruk'a' chi nuya' ri castigos re' pa quiwi'. \p \v 10 Ri quinto ángel xberuk'aja' ri c'o pa copa, parui' ru-trono ri na'ey nimalaj itzel chicop; y ri rech-ulef anchi' nu'on-wi gobernar xka jun nimalaj k'eku'm parui',\x * \xo 16:10 \xt Ex 10:21\x* y roma ri castigo ri niquina' ri winak ri jec'o chiri', can niquicach'ala' cak'. \v 11 Pero ri winak can man xquiya' ta can ri itzel tak ex ri yequi'en y man xqui'en ta ri nrojo' ri Dios ri c'o chicaj; pa ruq'uiexel chi quiri' ta xqui'en, xa itzel xech'o'n chirij, roma ri castigo ri niquina' y chuka' roma ri sal-ch'ac ri c'o chiquij. \p \v 12 Ri sexto ángel xberuk'aja' ri c'o pa copa parui' ri nimalaj rakan-ya' Eufrates. Y ri rakan-ya' ri' xchaki'j-ka chi yetiquier yek'ax ri reyes ri je-petenak pa oriente.\x * \xo 16:12 \xt Is 11:15-16\x* \p \v 13 Y ren xintzu' chi pa ruchi' ri itzel chicop ri quiak rij ri ni'ix dragón che, y pa ruchi' chuka' ri nimalaj itzel chicop, y pa ruchi' ri achi ri ni'in chi nuk'alajij rutzij ri Dios y xa man ketzij ta, ye'el-pe jujun anche'l ranas. Y ri oxi' ranas re' xa je oxi' itzel tak espíritus. \v 14 Ri oxi' itzel tak espíritus, riq'uin ri itzel je-petenak-wi, y can yequi'en milagros chi yequi'en engañar ri winak. Je-elenak-pe chi yequimol conojel reyes chi ri rech-ulef junan quiq'uin ri qui-soldados. Yequimol-apo chi ri k'ij cuando xtiqui'en ri guerra riq'uin ri Dios ri can c'o-wi ronojel uchuk'a' riq'uin. \v 15 Ri rutzij ri Jesucristo nu'ij: Can tibana' cuenta iwi', ren xquipe y man xtinya' ta rutzijol jampe' xquinoka, can anche'l nu'on jun elek'om,\x * \xo 16:15 \xt Mt 24:43-44; Lc 12:39-40; Ap 3:3\x* roma can man xtinya' ta rutzijol jampe' xquinoka. Can tiquicot ri can q'ues y can ruyacon ri rutziak chi quiri' man xtich'ane' ta, y manak xtiq'uix-ka chiquiwech ri winak. \v 16 Y ri reyes junan quiq'uin ri qui-soldados can xquimol-qui' chupa ri jun lugar ri ni'ix Armagedón che pa ch'abel hebreo. \p \v 17 Y ri séptimo ángel xuchoxij pa quiek'ik' ri ruc'uan chupa ri copa, y xinc'oxaj chi c'o Jun nich'o'n-pe pa rocho ri Dios ri c'o chicaj, can anchi' c'o-wi ri ru-trono ri Dios chiri' xch'o'n-wi-pe. Y can riq'uin ruchuk'a' xu'ij-pe: Ja xc'achoj yan. \p \v 18 Y can xe xu'ij quiri', xepe relámpagos, c'o ri yalan xek'ajan-pe, c'o rayos, y xu'on jun nimalaj silonel (cab-rakan) ri man jun mej (bey) rubanon ri jani' tiempo jec'o-pe ri winak chech-ulef.\x * \xo 16:18 \xt Ap 8:5; 11:13, 19\x* \v 19 Y ri nimalaj tenemit xch'eretaj roma xjakataj ri rech-ulef roma ri silonel (cab-rakan). Pa oxi' xel ri nimalaj tenemit ri'. Y ri ch'aka chic nimalaj tak tenemit ri jec'o chech-ulef, can xewuluwu'. Riq'uin ri' ri Dios can ja' yan xunataj ri nimalaj tenemit Babilonia, y ja xuya' ruq'uiexel chique ri winak aj-chiri' roma ri itzel tak ex ri jequibanon. Ri Dios can xu'on chique chi tiquikumu' y tiquina' ri ruyowal raja'.\x * \xo 16:19 \xt Is 51:17\x* \v 20 Y roma chuka' ri nimalaj silonel (cab-rakan) ri xu'on, ri rech-ulef ri jec'o pa tak ya' xebe chuxe' ya'. Y ri juyu' man xetz'etetaj ta chic.\x * \xo 16:20 \xt Ap 6:14\x* \v 21 Chuka' chupa ri tiempo ri' xeka-pe nimalaj tak sakbech chicaj, ri can c'o la'k jujun quintal calal;\x * \xo 16:21 \xt Ex 9:23; Ap 11:19\x* romari' ri winak yalan itzel xech'o'n chirij ri Dios. Ri castigo ri xuya' ri Dios pa quiwi' ri winak ri', can nim-wi. \c 17 \s1 Ri itzel tenemit Babilonia \p \v 1 Y jun chique ri wuku' ángeles ri uc'uayon jujun copa banon che oro, xoch'o'n wiq'uin y xoru'ij chue: Catampe wiq'uin y xtinc'ut chawech anchique castigo ri xtika pa ruwi' ri ixok ri itzel ruc'aslen ri ni'ix ramera che, ri ch'ocol pa quiwi' q'uiy ya'.\x * \xo 17:1 \xt Jer 51:13\x* \v 2 Can riq'uin ri ixok re' quibanon-wi mac ri reyes ri jec'o chech-ulef. Y roma chuka' ri ixok re' ri winak ri jec'o chech-ulef xek'aber pa ruk'a' ri mac.\x * \xo 17:2 \xt Jer 51:7\x* \p \v 3 Y chupa ri jun anche'l achic' ri xin-en roma ri ruchuk'a' ri Espíritu Santo, xinna' chi ri ángel xiruc'uaj c'a pa jun tz'iran rech-ulef. Y chiri' xintzu' ri ixok, ch'ocol chirij jun chicop quiak rij ri c'o wuku' rujolon y lajuj ruc'a'.\x * \xo 17:3 \xt Ap 13:1\x* Ri quiak rij chicop re' ruyon bi'aj rij, y ri bi'aj re' itzel yech'o'n chirij ri Dios. \v 4 Y ri ixok ri' rucusan tziak quiak y morado. Jerucusan chuka' ch'aka chic ex ri je-banon riq'uin oro, chuka' riq'uin jabel tak abaj y ri abaj chuka' ri ni'ix perla chique chi ruwakon-ri' jabel. Y pa ruk'a' ruc'uan jun copa ri banon che oro.\x * \xo 17:4 \xt Jer 51:7\x* Y ri copa ri' can nojinak-e rupa riq'uin ri itzel tak ex ri jerubanon chech ri Dios, y chuka' riq'uin ronojel ri tz'il tak mac ri jerubanon. \v 5 Y ri ixok ri' pa nic'aj-rech tz'iban-wi ri rubi'. Y ri rubi' raja' man can ta k'alaj anchique ntel-wi chi tzij, pero quiere' ri nu'ij: Ri nimalaj tenemit Babilonia, quite' ri ixoki' ri itzel quic'aslen ri ni'ix rameras chique y quite' chuka' ri winak ri yebano itzel tak ex chech ri Dios. \v 6 Cuando ren xintzu' ri ixok ri', can xsatz nuno'j (xsach nuc'u'x), roma xa can k'abarel rubanon riq'uin ri quiquiq'uiel ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios y ri xquik'alajij ri Jesús ri jerucamisan. \v 7 Y ri ángel ri uc'uayon wichi, xu'ij chue: Man tisatz ano'j (tisach ac'u'x). Ren xtink'alajij chawech ri anchique ntel-wi chi tzij ri ixok ri ch'ocol chirij ri nimalaj chicop, y can xtin-ij-wi chuka' chawe anchique ntel-wi chi tzij ri nimalaj chicop wuku' rujolon y lajuj ruc'a'. \v 8 Ri nimalaj chicop ri xatzu', xa jun chicop ri xc'ue' ojer can y cami manak chic c'o. Pero xa can xtel chic pe chupa ri nimalaj itzel jul ri can jumul k'eku'm rupa.\x * \xo 17:8 \xt Dn 7:3; Ap 11:7\x* Roma xa jari' ri ruq'uisbel ri xtu'on can y xtibe pa k'ak'. Y yalan winak ri jec'o chech-ulef, ri xa can man xtic'ue' ta quibi' chupa ri libro anchi' tz'iban-wi quibi' ri c'o quic'aslen riq'uin ri Dios,\x * \xo 17:8 \xt Sal 69:28\x* desde pa ruticribel pe ri rech-ulef. Ri winak ri' can yalan xtisatz quino'j (xtisach quic'u'x) roma ri xtiquitzu', roma ri chicop ri xc'ue' ojer can y xa manak chic tz'eton, can xtoka chic jun mej (bey). \p \v 9 Re' can q'uiy no'j (na'oj) nrojo' chi ni'an entender, roma ri wuku' rujolon ri chicop xa je wuku' juyu' ri anchi' ch'ocol-wi ri ixok ri'. \v 10 Chuka' ri wuku' rujolon ri chicop, xa je wuku' reyes. Je wo'o' chique ri reyes re' xek'ax yan, ri jun ja' nu'on gobernar cami y ri jun chic rey man jani tich'oquie' chi nu'on gobernar. Pero cuando xtich'oquie' can ri rey re', xa man xtilayoj ta ri ru-gobierno. \v 11 Ri chicop ri xc'ue' jun mej (bey) y cami manak chic tz'eton, jari' ri xtoc can rey. Ri ruq'uisbel rey re', can junan-wi runo'j (runa'oj) quiq'uin ri wuku' itzel tak reyes ri xek'ax yan. C'ajari' xtibe pa k'ak'. \p \v 12 Y ri lajuj uc'a' ri xatzu' ri ruc'uan ri nimalaj chicop, xa je lajuj reyes chuka' ri man jani tiqui'en gobernar.\x * \xo 17:12 \xt Dn 7:24\x* Ri lajuj reyes re' can xtijach-wi uchuk'a' pa quik'a' junan riq'uin ri nimalaj chicop chi niqui'en gobernar. Pero ri uchuk'a' ri xtijach chique, xa man xtilayoj ta. \v 13 Ri lajuj reyes ri c'a man jani tiqui'en gobernar, can junan niquinojij; romari' xtiquiya' ri qui-gobierno y ri quichuk'a' pa ruk'a' ri nimalaj chicop ri'. \v 14 Y ri reyes ri' can xtiqui'en chuka' ayowal riq'uin ri Jesucristo ri can anche'l Alaj Ral Oveja. Raja' can c'o pa quiwi' conojel reyes y can jun nimalaj Ajaf. Y romari' ri xquiecataj chirij, xa xquiech'acataj roma raja' y coma ri jec'o riq'uin. Ri jec'o riq'uin ri Ajaf Jesucristo, can je-woyon y je-cha'on roma ri Dios, y can quiyo'n cánima riq'uin. \p \v 15 Y ri ángel ri uc'uayon wichi xu'ij chuka' chue: Ri ya' ri xatzu' anchi' ch'ocol ri ixok ramera, xa je naciones, je tenemit y je q'uiy winak, ri man junan ta quich'abel. \v 16 Y ri lajuj uc'a' ri xatzu' ri ruc'uan ri chicop, itzel xtiquitzu' ri ixok ri', romari' xquiecataj chirij y ronojel ri c'o riq'uin xtiquimaj chuk'a'; hasta ri rutziak, roma can xtiquich'anaba' can. Y xtiquitaj ri ruch'acul y c'o ch'aka chic che ri ruch'acul xa xtiquiporoj. \v 17 Ri Dios xuya' pa cánima ri lajuj reyes chi junan xquinojij xecataj chirij ri ixok ri' y chi xquijach ri qui-gobierno che ri nimalaj chicop. Pero cuando xebanataj yan ri jeru'in can ri Dios, ri ru-gobierno ri chicop ri' can xtiq'uis. \v 18 Y ri ixok ri xatzu', ja ri jun nimalaj tenemit ri c'o pa quiwi' ri reyes richi ri rech-ulef. \c 18 \s1 Cuando xtzak ri itzel tenemit Babilonia \p \v 1 C'ajari' xintzu' chuka' jun chic ángel; jun ángel ri can c'o yalan autoridad pa ruk'a', nika-pe chicaj. Ri ángel roma ri nich'ich'an, can sakil xu'on che ri rech-ulef. \v 2 Can riq'uin ruchuk'a' nich'o'n, y nu'ij: Cami xtzak yan, xtzak yan ri nimalaj tenemit Babilonia.\x * \xo 18:2 \xt Is 21:9\x* Cami xa oconak cocho itzel tak espíritus. Y chiri' chuka' c'o-wi quisoc itzel tak chicop ri c'o quixic',\x * \xo 18:2 \xt Is 13:21; Jer 50:39\x* y can man jun utz nitz'eto quichi. \v 3 Roma ja ri Babilonia ri xbano chique conojel naciones chi xquiyec ruyowal ri Dios pa quiwi', roma xek'aber pa ruk'a' q'uiy mac.\x * \xo 18:3 \xt Jer 51:7\x* Ja chuka' ri Babilonia ri xbano chique ri reyes quichi ri naciones chi xeka pa mac. Y can ja chuka' ri tenemit Babilonia ri xbano chique chi q'uiy c'ayinel xebeyomer, roma ri aj-Babilonia xquic'uaj jun itzel c'aslen y romari' xquisetz (xquisech) q'uiy mero, roma xabachique (xama'anchique) itzel tak ex ri xqui'en, xcha' ri ángel. \p \v 4 C'ajari' xinc'oxaj chi c'o jun ri nich'o'n-pe chicaj y nu'ij: Rix ri can jix wichi chic, quixel-pe pa tenemit Babilonia,\x * \xo 18:4 \xt Is 48:20; Jer 50:8\x* chi quiri' man xquixka ta chuka' rix pa mac y xtiwil rix chuka' ri castigo ri xtika pa quiwi' ri winak aj-chiri'. \v 5 Y ri quimac ri winak ri jec'o chupa ri tenemit ri', can rumolon-wi chic ri' ronojel, y romari' napon c'a chicaj.\x * \xo 18:5 \xt Jer 51:9\x* Y ri Dios can xtuya-wi castigo pa quiwi' ri winak, roma ri quimac can xk'ax rui'. \v 6 Pero rix, xcha' ri nich'o'n-pe chicaj chique ri yeyo'n ruq'uiexel che ri Babilonia, can tiya' ruq'uiexel anche'l xu'on raja' chique ch'aka chic.\x * \xo 18:6 \xt Sal 137:8; Jer 50:29\x* Can anche'l rubanon raja', quiri' chuka' tibana' che raja'. Can doble ruq'uiexel tibana' che, que chech ri xu'on raja' chique ri ch'aka, chi quiri' can tu'ona' sufrir más. \v 7 Tiya' pa sufrimiento y tich'ujrisaj. Roma raja' can xunimrisaj-ri', y cuando rujachon-ri' chupa ri itzel c'aslen, xusetz (xusech) ri rubeyomal. Y xu'ij pa ránima: Ja ren ri anche'l reina ri jin-ch'ocol we'. Man jin malca'n ta, y man jun ruquiy (k'axon) xtinna', nicha'. \v 8 Y roma quiri' xu'ij, can pa jun k'ij xquiepe ronojel rech ruquiy (k'axomal) pa ruwi'.\x * \xo 18:8 \xt Is 47:8-9\x* Xtipe camic, ok'ej y wayjal. Y can xtiporox chuka' pa k'ak'. Y can quiri' xtuc'ulumaj, roma ri x-in chi quiri' xtibanataj, ja ri Ajaf Dios ri can c'o-wi uchuk'a' riq'uin. \p \v 9 Y ri reyes ri jec'o chech-ulef yalan xticok'ej ri tenemit Babilonia. Roma ja reje' xqui'en mac riq'uin raja', y chuka' xeka chupa ri itzel tak c'aslen ri anchi' xquisetz-wi (xquisech-wi) qui-mero. Xticok'ej y xtiquibisoj ri tenemit Babilonia cuando xtiquitzu' ri sib jotol chicaj roma ja nic'at. \v 10 Pero roma niquixi'j-qui' chech ri castigo ri kajinak parui', can c'a naj xquiec'ue-wi-pe y xtiqui'ij: Juya' (Juyu') rech ri nimalaj tenemit Babilonia; jun tenemit ri c'o ruchuk'a' chi xc'ue' pa quiwi' conojel. Juya' (Juyu') rech roma ch'anin xq'uis pa ruk'a' ri castigo ri xka-pe parui'.\x * \xo 18:10 \xt Ez 26:16-18\x* \p \v 11 Y ri c'ayinel ri jec'o chech-ulef, can yalan chuka' xticok'ej y xtiquibisoj ri tenemit ri', roma man jun chic xtilok'o ri c'ayij ri jequic'ualo'n-apo chiri'. \v 12 Y ri c'ayij ri jequic'uan-apo, ja ri oro, ri plata, ri cobre y ri ch'ich'; ri abaj ri yalan je jabel, ri mármol, y ri abaj ni'ix chuka' perla che; ri utzilaj tak tziak, anche'l ri lino fino, ri seda, y ri tziak morado y quiak; ri ex ri je-banon quiq'uin jabel tak che' y chuka' jequic'uan jubulaj tak che'; y jequic'uan chuka' ex ri je-banon che bak. \v 13 Quic'ualo'n chuka' canela, k'ayis jubul cuxla' ri ye'oc ruk'omal comida; pom, mirra y ch'aka chic jubulaj tak ak'om; ri ruya'al-uva, aceite, harina ri can ni'j y trigo. Jequic'uan-apo chuka' ovejas, quiej y ch'aka chic chicop, carruajes, y hasta winak yequic'ayij. \v 14 Cami ri winak ri xec'ue' pa nimalaj tenemit, man xquiequitaj ta chic quiwech-che' ri jabel je qui' ri yalan xeka chiquiwech. Xeq'uis ronojel ri jabel tak ex ri jec'o quiq'uin, y can xq'uis chuka' ri quibeyomal. \p \v 15 Y ri c'ayinel ri xe'apon pa Babilonia yalan xebeyomer roma ri tenemit ri'. Ri c'ayinel re' niquixi'j-qui' chech ri castigo ri najin parui', c'a naj jec'o-wi. Can yalan nicok'ej y niquibisoj. \v 16 Y niqui'ij: Juya' (Juyu') rech ri nimalaj tenemit Babilonia, roma xa can anche'l jun ixok ruwakon-ri' riq'uin tziak ri yalan jabel ri ni'ix lino che, y quiq'uin ri tziak ri quiak y morado yetzu'n. Y xerucusaj chuka' oro, ri abaj chuka' ni'ix perla che y ch'aka chic abaj ri yalan je jabel. \v 17 Y xa can ch'anin xq'uis ri jani' chi beyomel c'o riq'uin. \p Y ri achi'a' capitanes quichi ri barcos y ri ch'aka chic ri yesamaj pa tak barcos, ri winak ri je-benak pa tak barcos, y can conojel ri yesamaj pa ya' man xebe ta apo chunakaj ri tenemit Babilonia. Xa can c'a naj xepa'e-wi. \v 18 Roma xquitzu' ri sib ri jotol chicaj roma najin ruc'atic ri tenemit. Y riq'uin uchuk'a' xech'o'n, y xqui'ij: ¿Can c'o como jun tenemit ri junan riq'uin ri nimalaj tenemit re'? xecha'. \p \v 19 Y ri winak ri yebe pa tak barcos y ri yesamaj pa ya', xquiyala' ulef pa tak quijolon; can yalan ye'ok' y yebison, y can yesiq'uin niqui'ij: Juya' (Juyu') rech ri nimalaj tenemit Babilonia. Can riq'uin rubeyomal raja' xebeyomer can conojel rajaf tak barcos. Y xa ch'anin xq'uis ronojel,\x * \xo 18:19 \xt Ez 27:25-36\x* xecha'. \p \v 20 Y c'o ri x-ix roma ri xbanataj: Rix ri jixc'o chicaj, rix apóstoles, rix ri nik'alajij rutzij ri Dios y rix chuka' jix lok'olaj tak ralc'ual ri Dios, quixquicot, roma ri Dios can xutzu' ri xik'axaj pa ic'aslen pa ruk'a' ri Babilonia.\x * \xo 18:20 \xt Jer 51:48\x* Romari' xyo'x ruq'uiexel che. \p \v 21 Y jun ángel ri can yalan ruchuk'a', xberuli'ej-pe jun nimalaj abaj, ri anche'l jun ca', y riq'uin ronojel ruchuk'a' xuq'uiak ri abaj c'a pa mar, y xu'ij: Quiere' xti'an che ri nimalaj tenemit Babilonia chi tiq'uis chiri'.\x * \xo 18:21 \xt Jer 51:63-64\x* Ri tenemit ri' man xtitz'etetaj ta chic.\x * \xo 18:21 \xt Ez 26:21\x* \v 22 Man jun mej (bey) chic xtic'oxex pa tak bey ri arpas, ri trompetas y ri flautas. Man jun chic xtik'ojman quichi.\x * \xo 18:22 \xt Ez 26:13\x* Ni man jun chic xtisamaj pa rusamaj. Y man xquiek'ajan ta chic pe ri molinos. \v 23 Man jun chic luz xtitz'etetaj ri nuya' sakil che ri tenemit. Man jun chic c'ulubic xtic'oxex.\x * \xo 18:23 \xt Jer 25:10\x* Roma chiri' xec'ue-wi ri más nimalaj tak c'ayinel. Y chuka' chiri' xe'an-wi engañar conojel naciones ri jec'o chech-ulef riq'uin ri itzibel. \p \v 24 Y can chupa chuka' ri tenemit Babilonia xbin-wi quiquiq'uiel ri je rusamajel ri Dios ri xek'alajin ri rutzij, y ri quiquiq'uiel ri ch'aka chic lok'olaj tak ralc'ual ri Dios. Parui' ri tenemit ri' xka-wi ri quicamic conojel ri xquinimaj ri Dios ri je-camisan-e chech-ulef.\x * \xo 18:24 \xt Jer 51:49\x* \c 19 \s1 Can niyo'x ruk'ij ri Dios chicaj \p \v 1 Y chirij ronojel re' ren Juan xinc'oxaj quikul q'uiy winak yewajaj chicaj, y can riq'uin quichuk'a' niqui'ij: Can tiya' ruk'ij ri Kajaf Dios, roma raja' jojrucol, richi raja' ri uchuk'a', y can c'o chuka' ruk'ij. \v 2 Tiya' ruk'ij ri ka-Dios roma can pa ruchojmil-wi nu'on juzgar y can ketzij, roma can xuya' yan ruq'uiexel che ri ixok ramera, roma ri jerubanon; roma ri ixok re' xu'on chique ri winak ri jec'o chech-ulef chi xqui'en mac. Ja raja' chuka' ri xcamisan quichi ri rusamajel ri Dios, romari' ri ka-Dios can xuya' ruq'uiexel che,\x * \xo 19:2 \xt Dt 32:43\x* yecha'. \p \v 3 Y can ja' xinc'oxaj ri winak ri yewajaj chicaj, xqui'ij chuka': Tiya' ruk'ij ri Dios, roma ri Babilonia ja nic'at, y ri rusibil can jotol chicaj y manak xtiq'uis.\x * \xo 19:3 \xt Is 34:10\x* \p \v 4 Y ri veinticuatro rijilaj tak achi'a' ri jec'o chicaj y ri je quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, can ja' xexuquie-ka chi xquiya' ruk'ij ri Dios c'o pa ru-trono. Y ri rijilaj tak achi'a' y ri je quieji' ri can nojinak quij quiq'uin wechaj, xqui'ij: Can quiri' ta, can ta xtiyo'x ruk'ij ri Dios, xecha' reje'. \p \v 5 Y ja c'o jun ri xbech'o'n-pe anchi' c'o-wi ri ru-trono ri Dios y quiere' ri nu'ij: Chi'iwonojel rix rusamajel ri Dios, can tiya' ruk'ij ri ka-Dios. Rix ri jixniman che ri Dios, tiya' ruk'ij; cocoj chi nima'k quiri' tibana'.\x * \xo 19:5 \xt Sal 115:13\x* \p \v 6 Y ren Juan, can xinc'oxaj chuka' anche'l quikul q'uiy winak yewajaj chicaj, anche'l nik'ajan ri nimalaj mar\x * \xo 19:6 \xt Ez 1:24\x* y chuka' anche'l nik'ajan ri rayo y niqui'ij: Tiya' ruk'ij ri Ajaf ri ka-Dios, ri can c'o ronojel uchuk'a' riq'uin, roma raja' ja' xuticriba-ka nu'on gobernar. \v 7 Can kojquicot y can tinoj ri kánima roma ri jojquicot, y kaya' ruk'ij ri Dios; roma xoka yan ri k'ij chi nibanataj ri nimalaj ruc'ulubic ri Jesucristo ri Jun anche'l Alaj Ral Oveja. Y ri xten can runaban chic ri' chi ri ruc'ulubic. \v 8 Can xyo'x lugar che ri xten chi xuwak-ri' riq'uin tziak ri can yalan ch'ajch'oj y nich'ich'an, tziak ri ni'ix lino fino che. Y ri tziak lino nuc'ut chakawech chi jari' ri chojmilaj quic'aslen ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios. \s1 Ri xewoyox chi ri nimak'ej chi ruc'ulubic ri Jesucristo \p \v 9 Y ri ángel xu'ij chue: Tatz'ibaj re': Can quiequicot ri xewoyox chi ri nimak'ej chi ruc'ulubic ri Jesucristo ri can anche'l Alaj Ral Oveja.\x * \xo 19:9 \xt Mt 22:2-3\x* Y ri ángel xu'ij chue chuka': Ri tzij ri xin-ij chawe, can ja ri Dios biyon-pe y can ketzij-wi. \p \v 10 Y ren can ja' xixuquie' chech ri ángel ri' chi ninya' ruk'ij, pero raja' xu'ij chue: Man caxuquie' chinuech. Man taya' nuk'ij ren. Ja ri Dios taya' ruk'ij. Roma ren xa jin rusamajel ri Dios anche'l ret, y anche'l chuka' ri ch'aka chic ri c'o rutzij ri Jesús pa cánima y niquitzijoj chuka'. Xa joj junan, roma jun ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios y jun ri nutzijoj rutzij ri Jesús, xa jun mismo Espíritu ri niyo'n ri' chique ri je ca'i'. Ri Espíritu ri' richi ri Jesús. \s1 Ri ch'ocol chirij ri quiej sak rij \p \v 11 Y cuando xitzu'n yan chic, xintzu' chi ri chicaj jakal.\x * \xo 19:11 \xt Ez 1:1\x* Y xintzu' jun quiej sak rij ch'ocolben roma ri Jun ri ni'ix Ketzij che y can nu'on-wi ronojel ri nu'ij. Ri Jun ri ch'ocolbeyon ri quiej sak rij, can pa ruchojmil nu'on juzgar y can quiri' nu'on guerra quiq'uin ri itzel yetz'eto richi. \v 12 Ri rech can je anche'l ruxak-k'ak'.\x * \xo 19:12 \xt Dn 10:6\x* C'o q'uiy coronas rucusan, y chiri' tz'iban jun bi'aj. Ri bi'aj re' can man jun nibano entender, xa can xe raja'. \v 13 Ri rutziak can quic' rij. Y raja' can c'o chic jun rubi'; Rutzij ri Dios jari' ri jun chic rubi', roma ja raja' nik'alajin anchique nunojij ri Dios. \v 14 Y ri ejércitos chi chicaj je-benak riq'uin, quicusan tziak ri banon che lino fino, ri can sak y can ch'ajch'oj. Y conojel je-ch'ocol chiquij quiej ri sak quij. \v 15 Y ri pa ruchi' raja' ntel-pe jun espada ri ch'ut rutza'n, chi yerusoc ri winak ri jec'o pa tak naciones. Y ja raja' ri xtibano gobernar quichi, can riq'uin ruchuk'a' xtu'on quiri'.\x * \xo 19:15 \xt Sal 2:9\x* Y can xtu'on chique anche'l cuando nixak' ri uva chi niyitz' chupa ri anche'l pila. Y re' can nuk'alajij chakawech ri ru'onic ri nimalaj castigo ri xtuya' ri Dios ri c'o ronojel uchuk'a' riq'uin.\x * \xo 19:15 \xt Is 63:3; Jl 3:13; Ap 14:20\x* \v 16 Y ri Jun ri rubinan Rutzij ri Dios, rucusan jun rutziak nim rakan, y chirij ri' tz'iban jun chic rubi'. Can quiri' chuka' tz'iban jun chic ri parui-e juba' ruch'ec chirij ri rutziak. Y ri ca'i' bi'aj re' nu'ij: Rey pa quiwi' ri reyes, y Ajaf pa quiwi' conojel ri yebano gobernar. \p \v 17 Y can ja' xintzu' jun ángel pa'l chech ri k'ij. Ri ángel re' riq'uin ruchuk'a' xu'ij chique ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj: Quixampe. Timolo-pe iwi', roma ri Dios nuya' jun nimalaj wa'in chiwe. \v 18 Ri xtuya' ri Dios chiwe chi nitaj ja ri quich'acul ri reyes, quich'acul capitanes, y quich'acul chuka' ri achi'a' ri yalan quichuk'a'; quich'acul quiej y ri yech'ocolben quichi ri quiej; can ja ri quich'acul conojel winak, esclavo o xa libre c'o, cocoj chi nima'k,\x * \xo 19:18 \xt Ez 39:17-20\x* xcha' ri ángel. \p \v 19 Y ja' cuando ren Juan xintzu' chic ri na'ey nimalaj itzel chicop y xentzu' ri reyes chi ri rech-ulef y ri qui-ejércitos. Y conojel re' can quimolon-qui' chi niqui'en guerra riq'uin ri Jun ri ch'ocol chirij ri quiej ri sak rij y riq'uin ru-ejército. \v 20 Y ri na'ey nimalaj itzel chicop xtz'om-e y can quiri' chuka' x-an-e che ri jun achi ri ni'in chi nuk'alajij rutzij ri Dios y xa man ketzij ta. Ri jun achi tz'ucuy-tzij re', can xeru'on milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton ta chech ri nimalaj itzel chicop. Y riq'uin ri', xeru'on engañar winak chi xquiya' lugar chi xyo'x quietal pa nic'aj-quiwech o chiquik'a'. Y ri winak re' can xquiya' chuka' ruk'ij ri ruwachibel ri chicop.\x * \xo 19:20 \xt Ap 13:1-18\x* Y romari' ri chicop y ri jun ri xeru'on engañar ri winak, xebetz'om-pe y quiri' je q'ues xetorix chupa ri k'ak' ri nic'at riq'uin azufre. \v 21 Y ri ch'aka chic winak ri je-benak quiq'uin ri je ca'i' ri', xecamises conojel. Xecamises riq'uin ri espada ri ntel-pe pa ruchi' ri ch'ocol chirij ri quiej sak rij. Y ri quich'acul conojel ri xecamises, can ja' ri chicop ri c'o quixic' ri xetijo quichi. Y can xnoj quipa riq'uin ri ti'j ri'. \c 20 \s1 Ri mil juna' \p \v 1 Y xintzu' jun ángel ri nika-pe chicaj y ruc'amon-pe ri llave richi ri nimalaj itzel jul ri jumul k'eku'm rupa. Y ruc'amon-pe chuka' jun nimalaj cadena pa ruk'a'. \v 2 Ri ángel re' xutz'om ri itzel chicop quiak rij ri ni'ix dragón che, y ni'ix chuka' diablo y Satanás che. Y jari' ri xoc jun cumetz ojer can.\x * \xo 20:2 \xt Gn 3:1\x* Xxim roma ri ángel, richi mil juna'. \v 3 Y xberuq'uiaka' chupa ri nimalaj itzel jul ri jumul k'eku'm rupa, xutz'apij can y xu'on can sellar chi quiri' man jun tijako. Quiri' x-an can che, chi quiri' manak chic yeru'on engañar más ri winak ri jec'o pa ronojel rech-ulef. Mil juna' ri man xtz'etetaj ta chic ri itzel tak ex ri xeru'on raja'. Y cuando xek'ax yan ri mil juna', xte'jak-pe y xtitzolaj chic pe chi nu'on rusamaj, pero xa richi juba' chic tiempo. \p \v 4 Y xintzu' chi jec'o tronos, y ri je-ch'ocol chiri' xyo'x autoridad pa quik'a' chi yequi'en juzgar ri winak;\x * \xo 20:4 \xt Dn 7:9, 22\x* xentzu' chuka' cánima ri je-caminak-e roma xkupix quikul. Reje' xecamises-e roma xquik'alajij rutzij ri Jesús y xquitzijoj rutzij ri Dios. Conojel re', ja ri man xeyo'n ta ruk'ij ri na'ey nimalaj itzel chicop y ri ruwachibel. Ni man xquiya' ta lugar chi xyo'x retal ri chicop pa nic'aj-quiwech ni chiquik'a'. Y reje' xec'astaj y junan xqui'en gobernar riq'uin ri Cristo chupa ri mil juna'. \v 5 Y jare' ri caminaki' ri xec'astaj-pe na'ey. Pero ri ch'aka chic caminaki' man xquiec'astaj yan ta. Xa c'a quiek'ax na ri mil juna', c'ajari' xquiec'astaj-pe. \v 6 Can richi ri Dios ri quic'aslen y can quiequicot ri xquiec'astaj-pe na'ey cuando ri Dios xquieruc'asoj ri caminaki', roma ri ruca'n camic man xtitiquier ta chiquij. Reje' can xquie'oc sacerdotes richi ri Dios y ri Cristo. Y junan xtiqui'en gobernar riq'uin ri Cristo chupa ri mil juna'. \p \v 7 Y cuando xek'ax yan ri mil juna', ri Satanás xtileses-pe chupa ri lugar ri anchi' tz'apel-wi can. \v 8 Y xtipe chic jun mej (bey) chi xquieru'on engañar ri winak ri jec'o pa ronojel rech-ulef. Y xquieru'on engañar ri winak aj-Gog y aj-Magog;\x * \xo 20:8 \xt Ez 38:1-16\x* can yerumol-e richi ri guerra. Y can q'uiy ri soldados ri xquierumol chi xtiqui'en ri guerra, xa can je anche'l ri sanayi'l ri c'o chuchi' ri mar. \v 9 Can xejote-e pa tenemit ri yalan nojo'x roma ri Dios, ri anchi' jec'o-wi ri lok'olaj tak ralc'ual raja'. Ri winak ri jeruyacon-e ri Satanás, quinojisan-e ri rech-ulef y xbequisururej ri tenemit y ri anchi' jec'o-wi ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios. Pero ri Dios xu'on chi xbeka-pe k'ak' pa quiwi' y xeruq'uis. \v 10 Y ri itzel ri xeru'on engañar conojel ri winak ri', xq'uiak chupa ri k'ak' ri nic'at riq'uin azufre, ri anchi' xetorix-wi chuka' ri nimalaj itzel chicop, junan riq'uin ri achi ri x-in chi nuk'alajij rutzij ri Dios y xa man ketzij ta. Y chiri' chupa ri k'ak' xtiqui'en sufrir pak'ij chi chak'a' y can chi ronojel tiempo. \s1 Conojel ri caminaki' je-pa'l-apo chech ri Dios roma ye'an juzgar \p \v 11 Y xintzu' jun nimalaj trono ri can sak, y xintzu' chuka' ri Jun ri ch'ocol chiri'. Y ri rocaj y ri rech-ulef ri jec'o-apo chech, can xelumaj (xenimaj) chech. Y reje' man chic xe'litaj ta pa qui-lugar. Can man xetz'etetaj ta chic. \v 12 Y xentzu' ri winak ri je-caminak-e, cocoj chi nima'k je-pa'l-apo chech ri Dios. Y xejak ri libros, y xjak chuka' jun chic libro, anchi' tz'iban-wi quibi' ri c'o quic'aslen riq'uin ri Dios. Conojel ri winak re' can xe'an juzgar riq'uin ri xequi'en pa quic'aslen, y can anche'l ri xequi'en pa quic'aslen, can quiri' je-tz'iban chupa ri libros ri'.\x * \xo 20:12 \xt Dn 7:9-10\x* \v 13 Can conojel ri je-caminak-e je-pa'l-apo chech ri Dios, conojel ri winak ri xecom pa mar, y ri jec'o pa ruk'a' ri camic y chupa ri lugar quichi ri caminaki'; conojel ri winak ri' xec'astaj-pe y xe'an juzgar. Y can anche'l xequi'en pa quic'aslen chiquijunal, can quiri' xe'an juzgar. \v 14 Y ri camic y ri qui-lugar ri caminaki' man xquie'litaj ta chic, roma can xquiebeq'uis pa k'ak'. Y jare' ri castigo ri ni'ix ruca'n camic che. \v 15 Y can chupa chuka' ri k'ak' re' xquieq'uiak conojel ri winak ri man tz'iban ta quibi' chupa ri libro anchi' tz'iban-wi quibi' ri c'o quic'aslen riq'uin ri Dios. \c 21 \s1 Ri c'ac'ac' rocaj y ri c'ac'ac' rech-ulef \p \v 1 Y ren Juan xintzu' ri rocaj y ri rech-ulef, xejalataj yan. Can je c'ac'ac' chic.\x * \xo 21:1 \xt Is 65:17; 66:22; 2 P 3:13\x* Ri rocaj y ri rech-ulef ri xec'ue' na'ey, xa manak chic jec'o, roma xejal-e. Can manak chic chuka' ri mar. \v 2 Y ren Juan xintzu' ri lok'olaj tenemit,\x * \xo 21:2 \xt Is 52:1\x* ri c'ac'ac' Jerusalem. Xintzu' chi ri tenemit re' nika-pe chicaj y riq'uin ri Dios elenak-wi-pe.\x * \xo 21:2 \xt Ap 3:12\x* Y can jabel banon ru'onic y wakon, can anche'l nu'on jun xten cuando nic'ule'.\x * \xo 21:2 \xt Is 61:10\x* \v 3 Y ja' xinc'oxaj chi c'o jun ri nisiq'uin-pe chicaj y nu'ij: Tatzu' na pe', cami ri Dios can chiquicojol ri winak c'o-wi. Ja reje' ri je rutenemit,\x * \xo 21:3 \xt Ez 37:27\x* y ja raja' ri qui-Dios. Can junan xquiec'ue'. \v 4 Y ri Dios can xtusu' jumul ri ruya'al tak quiwech, roma manak chic camic,\x * \xo 21:4 \xt Is 25:8\x* ni ok'ej, ni jiloj y man jun chic ruquiy (k'axon) xtiquik'axaj.\x * \xo 21:4 \xt Is 65:19\x* Roma ronojel ri' can xquieq'uis. \p \v 5 Y ri Jun ri ch'ocol pa trono xu'ij: Ren can c'ac'ac' ri yenben che ronojel, xcha'. \p Y chuka' xu'ij: Quie'atz'ibaj ri tzij ri xquienbij chawe, roma can ketzij y utz chi yenimex. \p \v 6 Y xu'ij chuka': Ronojel xc'achoj yan. Ja ren ri xiticriban-pe y ja ren chuka' ri xquiq'uiso. Ja ren jin anche'l ri na'ey c'a ri ruq'uisbel letra. Y xa c'o ri nichaki'j ruchi', ren xtinya' ruya' ri elesan-pe pa jun alaxibel-ya' richi c'aslen, y ri ya' re' ninsipaj.\x * \xo 21:6 \xt Is 55:1\x* \v 7 Ri xquiech'acon jari' ri xtiyo'x qui-herencia. Ja ren ri qui-Dios, y reje' je walc'ual.\x * \xo 21:7 \xt 2 S 7:14; 1 Cr 17:13\x* \v 8 Pero ri man jinquinimaj ta y ri niquixi'j-qui' ye'apon pa tak sufrimientos woma ren, xquientak pa k'ak'. Y quiri' chuka' xtin-en chique ri winak ri itzel yentzu' roma ri quimac, ri yebano camic, ri achi'a' y ri ixoki' ri niquicanola-qui' chi niqui'en mac, ri aj-itza', ri yeyo'n quik'ij dioses ri xa winak je-banayon, y ri niquitz'uc tzij; can xquientak-wi pa k'ak' ri nic'at riq'uin azufre. Y jare' ri castigo ri ni'ix ruca'n camic che. \s1 Ri c'ac'ac' tenemit Jerusalem \p \v 9 Y jun chique ri wuku' ángeles ri xeyo'n ri ruq'uisbel wuku' castigos parui' ri rech-ulef, ri quic'uan ri pa tak wuku' copas ri banon che oro, xoch'o'n wiq'uin y xu'ij chue: Catampe, y xtinc'ut chawech ri xten ri c'ulan riq'uin ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. \p \v 10 Y chupa ri jun anche'l achic' ri xin-en, roma ri ruchuk'a' ri Espíritu Santo, ri ángel ri xoch'o'n wiq'uin xiruc'uaj parui' jun nimalaj juyu', y chiri' xuc'ut chinuech ri lok'olaj tenemit Jerusalem ri nika-pe chicaj y can riq'uin ri Dios elenak-wi-pe.\x * \xo 21:10 \xt Ez 40:2\x* \v 11 Y ri tenemit re' can nich'ich'an roma rusakil ri Dios; can anche'l nich'ich'an ri jaspe, ri jun abaj yalan jabel. Ri tenemit can anche'l vidrio nitzu'n. \v 12 Y ri tenemit re' c'o jun nimalaj xan ri rusururen rij; ri xan ri' naj jotol chicaj y ruc'uan cablajuj puertas. Y pa jujun puertas re', jec'o jujun ángel. Ri pa tak puertas ri', je-tz'iban quibi' ri cablajuj tenemit ri quichi ri cablajuj ralc'ual ri jun achi xubinaj Israel. \v 13 Y chi quieji' lados che ri tenemit jec'o ox-ox puertas; oxi' c'o ri anchi' ntel-pe ri k'ij, oxi' c'o anchi' nika-wi-ka ri k'ij, oxi' c'o pa norte, y oxi' c'o pa sur.\x * \xo 21:13 \xt Ez 48:30-34\x* \v 14 Y cablajuj abaj oconak ruxe' ri xan ri ni'ix cimiento che, y c'o quibi' ri cablajuj ru-apóstoles ri Jesucristo chirij; ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. \p \v 15 Y ri ángel ri nich'o'n wiq'uin, ruc'uan jun anche'l aj ri banon che oro chi nretaj ri tenemit Jerusalem, chi yeretaj ri puertas y chi nretaj ri xan ri rusururen rij ri tenemit.\x * \xo 21:15 \xt Ez 40:3\x* \v 16 Ri tenemit Jerusalem cuadrado banon che. Can junan cakan ri quieji' lados. Y xpe ri ángel xretaj ri tenemit, y ri tenemit ri' ruc'uan dos mil doscientos kilómetros. Can quiri' rech, quiri' chuka' rakan y can quiri' chuka' jotol chicaj ri tenemit. \v 17 Y ri ángel xretaj ri jani' jotol ri xan ri rusururen rij ri tenemit. Y ri xan jotol sesenta y cuatro metros chicaj. Ri ángel xretaj ri xan riq'uin ri aj can anche'l niquicusaj ri winak chech-ulef. \p \v 18 Y ri xan ri rusururen rij ri tenemit, can riq'uin jun abaj ri yalan jabel banon-wi ri ni'ix jaspe che. Y ri tenemit ri', che oro banon-wi, y can anche'l vidrio ri nitzu'n, roma can ch'ajch'oj. \v 19 Y ri ru-cimiento ri xan can jabel wakon, roma can banon quiq'uin cablajuj abaj ri can je jabel y can man junan ta yetzu'n. Ri quibi' ri abaj ri' ja ri jaspe, ri zafiro, ri ágata, ri esmeralda, \v 20 ri ónice, ri cornalina, ri crisólito, ri berilo, ri topacio, ri crisoprasa, ri jacinto, y ri ruq'uisbel ja ri amatista. \v 21 Y ri cablajuj puertas richi ri xan je abaj. Y ri abaj anchok che je-banon-wi, ja ri ni'ix perla che. Ri cablajuj puertas ri', je cablajuj perlas.\x * \xo 21:21 \xt Is 54:11-12\x* Ri nim bey richi ri tenemit, can riq'uin oro banon-wi, y can anche'l vidrio ri nitzu'n. \p \v 22 Y ren Juan man jun rocho ri Dios ri xintzu' anchi' niyo'x-wi ruk'ij, roma ri Ajaf Dios ri can c'o-wi ronojel uchuk'a' riq'uin, can chi jun tenemit oconak rocho. Y can quiri' rubanon ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja, chi jun tenemit oconak rocho. \v 23 Ri tenemit ri' man nic'atzin ta rusakil ri k'ij y ri ic' che, roma ri nibano ri sakil che ja rusakil ri Dios\x * \xo 21:23 \xt Is 60:19\x* y ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. \v 24 Y ri naciones ri je-colotajnak chic, can ja riq'uin ri rusakil ri tenemit xtiquitzu' quibey chi yebin. Y ri reyes richi ri rech-ulef xtiquic'uaj-apo pa tenemit chech ri Dios, ri nimalaj quichuk'a' y ri quik'ij. \v 25 Chiri', can man jun mej (bey) xquietz'ape' ri puertas pak'ij, y chuka' manak xtik'okumer chi nok'ok'a-ka. \v 26 Ri nimalaj quichuk'a' y ri quik'ij ri naciones, can xquiec'uax-apo chupa ri tenemit chech ri Dios.\x * \xo 21:26 \xt Is 60:11\x* \v 27 Pero man jun ex tz'il xtoc-apo chupa ri tenemit ri', ni man jun chuka' winak ri itzel ruc'aslen chech ri Dios, ni man jun ri nu'on engaño xtoc-apo.\x * \xo 21:27 \xt Is 52:1\x* Xe ri c'o quibi' tz'iban chupa ri libro anchi' tz'iban-wi quibi' ri c'o quic'aslen riq'uin ri Dios, ri ru-libro ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. \c 22 \p \v 1 Y ri ángel ri uc'uayon wichi, xuc'ut jun rakan-ya' can ch'ajch'oj chinuech; ri ya' ri' nuya' c'aslen.\x * \xo 22:1 \xt Ez 47:1; Zac 14:8\x* Ri rakan-ya' ri' anche'l vidrio nitzu'n y nalex-pe ri anchi' c'o-wi ru-trono ri Dios y ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. \v 2 Pa nic'aj che ri nim bey richi ri tenemit, chiri' nik'ax-wi ri rakan-ya' ri nuya' c'aslen. Y chi ca'i' ruchi' ri rakan-ya' ri' yeq'uiy ri che' ri yeyo'n chuka' c'aslen,\x * \xo 22:2 \xt Gn 2:9\x* y can cablajuj mej (paj) niquiya' quiwech pa jun juna'. Ri che' ri jec'o chuchi' ri rakan-ya', can ic'-ic' niquiya' quiwech. Y ri quixak ri che' ri' jari' ri cak'om conojel naciones. \v 3 Y chiri' man jun chic ri nika castigo pa ruwi', roma can man jun chic mac.\x * \xo 22:3 \xt Zac 14:11\x* Can chiri' c'o-wi ri ru-trono ri Dios y ri Jesucristo ri anche'l Alaj Ral Oveja. Y conojel ri je rusamajel, jari' ri xquieyo'n ruk'ij. \v 4 Y chiri' can xtiquitzu-qui' riq'uin. Y chuka' xtiquic'uaj ri rubi' pa nic'aj-quiwech. \v 5 Chiri' chupa ri tenemit ri', manak xtik'okumer. Y conojel ri jec'o chupa ri tenemit ri', man jun xtic'atzin-wi ri rusakil jun k'ak' o rusakil ta ri k'ij chique. Can man jun. Roma can ja ri Dios ri Ajaf ri xtisakrisan quichi.\x * \xo 22:5 \xt Is 60:19\x* Y conojel re' xtiqui'en gobernar chi ronojel tiempo.\x * \xo 22:5 \xt Dn 7:18\x* \s1 Ri ruq'uisbel tak tzij \p \v 6 Y ri ángel ri uc'uayon wichi xu'ij chue: Ri tzij re' can je ketzij y can utz chi yenimex. Roma can ja ri Ajaf Dios ri xyo'n ri tzij pa cánima ri niquik'alajij rutzij, can ja chuka' raja' ri takayon richi ri ru-ángel chi nuya' rutzijol chique ri je rusamajel, chirij ri xquiebanataj yan. \p \v 7 Ri Jesucristo xu'ij: Can yitzolaj yan pe. Conojel ri winak ri yeniman ri nuk'alajij ri Dios chupa ri jun libro re', jabel quiequicot. \p \v 8 Y ren Juan, can xinc'oxaj y xintzu' ronojel re'. Y cuando xinc'oxaj y xintzu' yan ri', ja' xixuquie' chech ri ángel ri xuc'ut ronojel chinuech, chi ninya' ruk'ij. \v 9 Pero ri ángel re' xu'ij chue: Man taya' nuk'ij ren. Ren xa jin jun rusamajel ri Dios, junan awiq'uin ret y quiq'uin ri ch'aka chic awach'alal ri niquik'alajij ri ni'ix chique roma ri Dios, y chuka' quiq'uin ri yeniman ri tzij ri je-tz'iban chupa ri libro re'. Can ja ri Dios taya' ruk'ij, xcha'. \p \v 10 Y ri ángel re' xu'ij chue chuka': Ri rutzij ri Dios ri tz'iban chupa ri jun libro re', man tawewaj. Can tak'alajij. Roma ri k'ij chi nibanataj ri nu'ij, xa can nakaj chic c'o-wi. \v 11 Romari' ri man choj ta ruc'aslen, tu'ona' na ri nrojo' nu'on. Y ri uc'uayon jun tz'il c'aslen, can tu'ona' na ri nurayij. Pero ri can choj-wi quic'aslen, man tiquimalij niqui'en ri utz. Y ri ch'ajch'oj quic'aslen, can quiri' tiquibana-apo.\x * \xo 22:11 \xt Dn 12:10\x* Can choj quiepa'e' pa quic'aslen. \p \v 12 Ri Jesucristo xu'ij: Can ketzij-wi chi noka yan ri k'ij chi yitzolaj chic pe. Y can c'o ruq'uiexel ninc'om-pe chique chiquijunal;\x * \xo 22:12 \xt Is 40:10; 62:11\x* y can anche'l ri xequi'en, can quiri' chuka' ri ruq'uiexel xtiquiwil.\x * \xo 22:12 \xt Sal 28:4\x* \v 13 Y can ja ren ri na'ey y can ja chuka' ren ri ruq'uisbel.\x * \xo 22:13 \xt Is 44:6; 48:12; Ap 1:17; 2:8\x* Can ja ren ri xiticriban-pe ronojel y can ja ren chuka' ri yiq'uiso. Ren can jin anche'l ri na'ey c'a ri ruq'uisbel letra.\x * \xo 22:13 \xt Ap 1:8\x* \p \v 14 Can jabel quiequicot ri niquich'ajch'ojij quitziak, roma quiri' rubanon ri quic'aslen; can c'o quik'a' che ri rech ri che' ri niyo'n c'aslen,\x * \xo 22:14 \xt Gn 2:9; 3:22\x* y yetiquier chuka' yek'ax pa tak puertas chi ye'oc chupa ri c'ac'ac' tenemit. \v 15 Pero ri can itzel quic'aslen, man xquie'oc ta apo chupa ri tenemit. Y quiri' chuka' ri aj-itza', ri achi'a' y ri ixoki' ri niquicanola-qui' chi niqui'en mac, ri yebano camic, ri yeyo'n quik'ij dioses ri xa winak je-banayon, y ri can nika chiquiwech niquitz'uc tzij, can man xquie'oc ta chupa ri c'ac'ac' tenemit. \p \v 16 Y ren ri Jesús, nutakon-e ri nu-ángel chi nuk'alajij can ronojel re' chiquiwech ri iglesias ri jinquiniman pa ronojel lugar. Y can ja ren ri jin ru-familia can ri rey David.\x * \xo 22:16 \xt Is 11:1\x* Y can ja chuka' ren ri Jun ri anche'l nimalaj ch'umil ri jabel nich'ich'an nimak'a' yan. \p \v 17 Y ri Espíritu Santo y ri xten c'ulan riq'uin ri Jesucristo, niqui'ij: Quixampe. \p Y ri yec'oxan, can tiqui'ij chuka': Quixampe. \p Y ri nichake'j ruchi' y can nrojo' nipe, can tipe y tukumu' ri Ya' ri niyo'n c'aslen. Y ri Ya' re' xa nisipes.\x * \xo 22:17 \xt Is 55:1\x* \p \v 18 Y nin-ij chique conojel ri yec'oxan ri nuk'alajij ri Dios chupa ri libro re', xa c'o jun ri nuya' rui' ruchuk'a' ri tzij re', can quiri' chuka' xti'an che ri castigo ri xtuya' ri Dios parui' ri nibano quiri'; ri castigo ri je-tz'iban chupa ri libro re'. \v 19 Y xa c'o jun ri xa nulesaj ruchuk'a' ri tzij re' y nujal rubixic ri nuk'alajij ri Dios chupa ri libro re',\x * \xo 22:19 \xt Dt 4:2; 12:32\x* ri Dios manak xtuya' che, ri xtiyo'x chique ri winak ri tz'iban quibi' chupa ri libro anchi' tz'iban-wi quibi' ri c'o quic'aslen riq'uin ri Dios, y man xtuya' ta chuka' lugar che chi ntoc-apo chupa ri lok'olaj rutenemit ri Dios. Can man xtiyo'x ta che ri utzilaj tak ex ri nu'ij chupa ri libro re'. \p \v 20 Y ri nik'alajin ronojel re', can nu'ij chuka': Ja', can yitzolaj yan pe, nicha'. \p Y ren Juan nin-ij: Can quiri' ta. Catampe, Ajaf Jesús. \p \v 21 Y ri Kajaf Jesucristo xtuya' ta ru-bendición pa iwi' chi'iwonojel ri iniman rutzij. Amén.