\id MRK - Cakchequel, Southern NT - Guatemala 1998 (ISO: [cak] (cakSS) (old [ckf]) \h SAN MARCOS \toc1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri xutz'ibaj can San Marcos \toc2 San Marcos \toc3 Mr \mt1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri xutz'ibaj can San Marcos \c 1 \s1 Ri Juan Bautista nutzijoj rutzij ri Dios \p \v 1 Quiere' xtiquier-ka ri utzilaj tzij chi ri Jesucristo ri Ralc'ual ri Dios. \p \v 2 Ri Isaías, ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can tiempo, rutz'iban can ri x-ix che roma ri Dios chirij ri Jesucristo. jare' ri xutz'ibaj can raja': \q1 Xtintak jun achi na'ey, \q1 chi nunaba' ri bey ri anchi' xtapon-wi ri Cristo.\x * \xo 1:2 \xt Mal 3:1\x* \q1 \v 3 Ja ri achi re' xtic'ue' pa tz'iran rech-ulef. \q1 Raja' xtutzijoj rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri xquie'apon riq'uin, \q1 y xtu'ij chique: Tichojmisaj ri ic'aslen,\x * \xo 1:3 \xt Is 40:3\x* \q1 roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf. \p \v 4 Ri achi ri xunataj ri Isaías chi xtipe na'ey, ja ri Juan Bautista. Y raja' c'o pa tz'iran rech-ulef y nu'ij chique ri winak ri ye'apon riq'uin, chi tiquiya' can quimac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios y tiquibana' bautizar qui', chi quiri' nicoch'otaj (nicuyutaj) quimac roma ri Dios. Y je q'uiy ri yeru'on bautizar raja'. \v 5 Y ri winak ri ye'apon riq'uin ri Juan Bautista, can yalan je q'uiy. Jec'o ri aj-Jerusalem, ri tenemit ri c'o pa Judea. Y jec'o chuka' ri je-petenak pa ch'aka chic tenemit chi ri Judea. Ri winak re' ye'an-e bautizar roma raja' chiri' pa rakan-ya' Jordán. Reje' can niquik'alajij-wi ri quimac chech ri Juan Bautista. \p \v 6 Ri rutziak ri Juan banon che rusmal camello, y jun tz'um rucusan chi ruximbel-rupa.\x * \xo 1:6 \xt 2 R 1:8\x* Y ri ruway, ja ri sac' y ri cab ri niquiya' ri chicop pa tak k'ayis. \v 7 Ri Juan nuk'alajij chique ri winak: C'o Jun ri xtipe chuij ren ri man anche'l ta oc ren. Ri Jun ri' can nim-wi ruk'ij y nim chuka' ri ruchuk'a'; romari', más que ren yiluquie-ka chi ninsol ruximbel ruxajab, hasta ri' man nuc'ul ta chi ja ren yibano, roma raja' can nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. \v 8 Y ren, ya' ri nincusaj chi jixinben bautizar. Pero ri Jun ri xtipe, riq'uin ri Espíritu Santo xquixru'on bautizar. \s1 Cuando ri Jesús x-an bautizar \p \v 9 Ja k'ij ri' cuando ri Jesús elenak-pe pa tenemit Nazaret chiri' pa Galilea y xoka riq'uin ri Juan. Y raja' x-an bautizar roma ri Juan pa rakan-ya' Jordán. \v 10 Y cuando ri Jesús xel-pe pa ya', xutzu' chi ri chicaj xjakataj, y ri Espíritu Santo nika-pe pa ruwi' anche'l jun paloma. \v 11 Y ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Ja ret jat Walc'ual, yalan jatinjo' y niquicot wánima awiq'uin,\x * \xo 1:11 \xt Is 42:1; Mt 12:18; 17:5; Mr 9:7; Lc 9:35\x* xcha' ri Dios. \s1 Ri Satanás nrojo' chi ri Jesús nika pa ruk'a' \p \v 12 Y ri Jesús x-an che roma ri Espíritu Santo chi xbe pa tz'iran rech-ulef. \v 13 Y chiri' pa tz'iran rech-ulef xc'ue-wi, anchi' xe itzel tak chicop jec'o. Chiri' xc'ue-wi cuarenta k'ij. Y cuando c'o chiri', ri Satanás nutaj ruk'ij chirij chi nika ta pa ruk'a', pero man xtiquier ta chirij. Y ri ángeles xquilij ri Jesús. \s1 Cuando ri Jesús xutz'om rusamaj pa Galilea \p \v 14 C'o chic ri Juan pa cárcel cuando ri Jesús xbe pa Galilea. Ri Jesús nutzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios, \v 15 y nu'ij: Cami jojc'o yan chupa ri tiempo ri ru'in ri Dios; ri ru-gobierno can nakaj chic c'o-wi-pe.\x * \xo 1:15 \xt Dn 2:44; Mt 3:2\x* Titzolaj-pe ri iwánima y tinimaj ri utzilaj tzij chi jixcolotaj, nicha' raja' chique. \s1 Ri Jesús xeroyoj je quieji' achi'a' elesey-quer \p \v 16 Y jun k'ij cuando ri Jesús benak chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea, xerutzu' je ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui'; jun rubinan Simón y ri jun chic Andrés. Ri quisamaj ri achi'a' ri' ja ri yequilesaj quer pa ya', romari' niquiq'uiak ri quiya'l pa ya' chi yequilesaj-pe quer. \v 17 Ri Jesús xch'o'n chique ri ca'i' achi'a' ri' y xu'ij chique: Quinitzeklebej, y xtinc'ut chiwech anchique modo ye'ich'ec winak riq'uin ri nutzij chi jinquitzeklebej. \p \v 18 Ri ca'i' achi'a' ri', can ja' xquiya' can ri quisamaj y xquitzeklebej ri Jesús. \p \v 19 Y juba' oc xebin, cuando ri Jesús xpa'e'. Raja' xerutzu' ri Jacobo y ri Juan, ri je ralc'ual ri jun achi rubinan Zebedeo. Ri je ca'i' achi'a' re' pa canoa jec'o-wi, yesamaj. Reje' yequic'ojoj quiya'l ri anchok che yequilesaj quer pa ya'. \v 20 Y xpe ri Jesús xeroyoj chi niquitzeklebej. Y ri Jacobo y ri Juan can xe xquic'oxaj, xebe chirij. Y xe chic ri quitata' xc'ue' can quiq'uin ri samajel pa canoa. \s1 Jun achi pa Capernaum c'o jun itzel espíritu riq'uin \p \v 21 Ri Jesús y ri je-benak riq'uin xe'apon pa tenemit Capernaum. Y chupa ri k'ij chi uxlanen, ri Jesús xbe pa sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios. Raja' chiri' nutzijoj-wi rutzij ri Dios chique ri winak. \v 22 Y ri xec'oxan-apo richi, xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma ri tzij ri xquic'oxaj. Roma cuando yerutijoj, can nik'alajin chi can c'o uchuk'a' pa ruk'a' y man anche'l ta oc ri maestros chi ri ley.\x * \xo 1:22 \xt Mt 7:28-29\x* \v 23 Y chiri' chupa ri sinagoga ri k'ij ri' c'o-apo jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achi, can xsiq'uin xch'o'n, \v 24 y xu'ij che ri Jesús: ¿Anchique ri najo' chake, ret Jesús aj-Nazaret? ¿Xape chi jojaq'uis? Ren weta'n jat ancu'x (anchique) ret y romari' weta'n chi can ja ret ri lok'olaj Ralc'ual ri Dios y jat-petenak riq'uin raja', xcha' che. \p \v 25 Pero ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu: Cachojochi'. Catel-e. \p \v 26 Y ri itzel espíritu nisiq'uin xel-e. Pero cuando xel-e, xupiq'uiq'uiej can ri ruch'acul ri achi. \v 27 Y ri winak ri quimolon-qui' chiri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' ri xu'on ri Jesús, y niqui'ij chiquiwech: ¿Anchique ri nrojo' nuc'ut ri achi re'? Roma ri nuc'ut raja' can man jun mej (bey) kac'oxan roj. Cuando nich'o'n, can nik'alajin chi can c'o uchuk'a' pa ruk'a'. Ri itzel tak espíritus can yeniman che, yecha' ri winak chiquiwech ka reje'. \p \v 28 Y ch'anin xbin rutzijol ri Jesús, y romari' ri winak ri jec'o pa tak tenemit chunakaj ri Galilea, ch'anin xquina'ej ri yeru'on ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj ri rujite' ri Simón Pedro \p \v 29 Cuando ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xe'el-pe chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, reje' xebe chicocho ri Simón y Andrés. \v 30 Pero cuando xe'apon, x-ix che ri Jesús chi ri rujite' ri Simón li'an chech ruch'at, roma jun nimalaj c'aten. \v 31 Y ri Jesús can ja' xberutzu-pe ri yawa'. Raja' xutz'om ruk'a' y xuyec. Y can xe quiri' xu'on che, can ja' xq'uis-e ri c'aten chirij. Y ri ixok ri' can ja' xerutzuk ri Jesús y ri je-benak riq'uin. \s1 Q'uiy yawa'i' yec'achoj roma ri Jesús \p \v 32 Y ja' cuando xka yan ka ri k'ij y xcok'a' yan ka chupa ri k'ij ri', ja' cuando conojel ri winak ri c'o yawa'i' quiq'uin xequic'uaj-apo chech ri Jesús. Ri yawa'i' ri' jalajoj rech yabil ri ntoc chique y jec'o chuka' ri c'o itzel tak espíritus quiq'uin. \v 33 Can yalan je q'uiy ri winak ri xquimol-apo-qui' chiri', xa conojel ri winak ri jec'o chupa ri jun tenemit ri' ri xe'apon riq'uin ri jay anchi' c'o-wi ri Jesús. \v 34 Y ri yawa'i' can xec'achoj-wi roma ri Jesús, más que can jalajoj rech yabil ntoc chique. Chuka' raja' xerulesaj-e ri itzel tak espíritus. Ri Jesús can man xuya' ta lugar chique ri itzel tak espíritus chi xech'o'n, roma reje' quieta'n ancu'x (anchique) raja'. \s1 Ri Jesús xbe pa ronojel tenemit chi ri Galilea chi xuk'alajij rutzij ri Dios \p \v 35 Nimak'a' yan ruca'n k'ij, ri Jesús xcataj-e y xbe pa tz'iran rech-ulef chi xberu'ona' orar. \v 36 Y ri Simón y ri ch'aka chic discípulos xebe chucanoxic ri Jesús. \v 37 Cuando xquiwil, ja' xqui'ij che: Jacanox coma conojel winak, xecha' che. \p \v 38 Y ri Jesús xu'ij chique: Jo' pa ch'aka chic tenemit ri jec'o-pe nakaj, chi nintzijoj chuka' rutzij ri Dios chiri', roma can richi-wi nin-en ri samaj re' xipe we' chech-ulef, xcha' ri Jesús. \p \v 39 Y raja' xbe chi xutzijoj rutzij ri Dios pa ronojel ri Galilea. Ri pa tak tenemit anchi' napon-wi, raja' nutzijoj rutzij ri Dios pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios.\x * \xo 1:39 \xt Mt 4:23; 9:35\x* Y chuka' can xerulesaj-e ri itzel tak espíritus. \s1 Ri Jesús nulesaj-e ri lepra chirij jun achi \p \v 40 C'o jun achi ri c'o jun itzel yabil chirij, ri rubinan lepra. Ri achi ri' xapon riq'uin ri Jesús, xxuquie-ka chech y xu'ij che: Ren weta'n chi ret jatiquier nalesaj nuyabil, pero man weta'n ta anchique nanojij pa nuwi', xcha' raja'. \p \v 41 Ri Jesús xujoyowaj rech ri achi ri'; romari' raja' can ja' xutz'om-apo y xu'ij che: Ninjo' chi jac'achoj. Tiq'uis-e ayabil, xcha' che. \p \v 42 Y can xe xu'ij quiere' ri Jesús, ri ru-lepra ri achi xq'uis-e y ch'ajch'oj xu'on can. \v 43 Y ri Jesús can ja' xu'ij che ri achi chi tibe, pero can yalan xuchelebej che ri anchique nic'atzin chi nu'on. \v 44 Ri Jesús xu'ij che ri achi ri': Man taya' rutzijol ri xbanataj awiq'uin, xe ac'utu-awi' chech ri sacerdote pa rocho ri Dios. Y taya' ronojel ri nu'ij chupa ri ru-ley ri Moisés.\x * \xo 1:44 \xt Lv 14:1-32\x* Chiri' nu'ij anchique nic'atzin naya', chi quiri' nak'alajij chiquiwech chi jat ch'ajch'oj chic, xuche'x-e. \p \v 45 Pero ri achi can xe xuya' can ri Jesús, xa xutz'om rutzijoxic chique ri winak ri anchique xbanataj riq'uin raja'. Y romari' ri Jesús ch'anin xel rutzijol, y man nitiquier ta chic ntoc-apo ri pa tak tenemit ri anchi' napon-wi, roma can je q'uiy winak ri yec'ulu-apo richi. Y roma chuka' ri' ri Jesús nic'ue' can pa tak k'ayis, ri lugar anchi' manak winak. Y ri winak ri ye'apon riq'uin can yalan je q'uiy, y chuka' q'uiy lugar yepe-wi ri winak. \c 2 \s1 Jun achi siquirinak ruch'acul nic'achoj roma ri Jesús \p \v 1 Xk'ax yan jun jani' k'ij, ri Jesús xtzolaj-pe pa tenemit Capernaum, y ri winak xquic'oxaj chi raja' c'o pa jun jay chiri' pa tenemit. \v 2 Ri winak can ch'anin xquimol-qui' anchi' c'o-wi ri Jesús. Ri jay can man yeru'on ta chic, ni ri ch'ijay can man jun chic nitiquier ntoc-apo. Y ri Jesús can nutzijoj rutzij ri Dios chique conojel ri xquimol-qui' chiri'. \v 3 Y jari' najin cuando jec'o quieji' chic xe'apon; quic'uan jun achi ri can siquirinak ruch'acul, li'an-e chech jun ch'at. \v 4 Pero reje' xa man xetiquier ta xe'oc-apo riq'uin ri Jesús, roma can je q'uiy winak quimolon-qui' chiri'. Y roma man xetiquier ta xek'ax chiquicojol ri winak, xquichobij rui' ri jay, can anchi' c'o-wi ri Jesús, y chiri' xquikasaj-wi-ka ri yawa', chech ri ch'at. \v 5 Y cuando ri Jesús xerutzu' chi can quiyo'n cánima riq'uin raja', xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: Walc'ual, xcha' che. Ronojel ri amac xecoch'otaj (xecuyutaj). \p \v 6 Y chiri' chuka' je-ch'ocol-apo jujun maestros chi ri ley. Reje' xquinojij-ka pa cánima: \v 7 ¿Anchique roma ri Jesús nu'ij che la achi chi nucoch' (nucuy) rumac? Can nu'on chi ja raja' ri Dios. ¿Roma anchique ta winak nitiquier nucoch' (nucuy) mac? Man jun. Xe ri Dios nitiquier nu'on quiri', yecha' pa tak cánima ri maestros chi ri ley. \v 8 Pero ri Jesús can reta'n-wi ri niquinojij pa tak cánima ri achi'a' ri'. Y romari' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix quiere' ninojij pa tak iwánima? \v 9 Roma xa ren yitiquier nin-en che ri jun achi siquirinak chi nibin y nuc'uaj-e ruch'at, ¿yitiquier como chuka' nin-ij che chi nincoch' (nincuy) rumac? ¿Anchique ni'ij rix? \v 10 Cami c'a, chi rix nitemaj chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol can c'o uchuk'a' wiq'uin chi nincoch' (nincuy) mac, titzu' c'a. Y ri Jesús xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: \v 11 Nin-ij chawe: Cacataj, tac'uaj-e la ach'at y jat (cabin) chi'awocho, xuche'x roma ri Jesús. \p \v 12 Y ri achi can ja' xpa'e', xuc'ol ruch'at, y xel-e chiquicojol ri quimolon-qui' chiri'. Y ri winak ri' xsatz quino'j (xsach quic'u'x), roma man jun mej (bey) quitz'eton chi quiri' nibanataj. Y xquiya' chuka' ruk'ij ri Dios y xqui'ij: Man jun mej (bey) katz'eton chi quiere' nibanataj, xecha'. \s1 Ri Jesús y ri achi rubinan Leví \p \v 13 Y ri Jesús xbe chic chuchi' ri choy (ya') y yalan je q'uiy winak ri xe'apon riq'uin, y raja' yerutijoj riq'uin rutzij ri Dios. \v 14 Y cuando raja' rutz'amon bey chi nitzolaj chij, xutzu' ri Leví, ri ralc'ual ri jun achi rubinan Alfeo. Ri Leví ch'ocol pa jun ch'aquet, chi numol ri impuesto ri niquitoj ri winak. Xpe ri Jesús xu'ij che: Quinatzeklebej. Y raja' xbecataj-pe ri anchi' ch'ocol-wi y xutzeklebej ri Jesús. \p \v 15 Y cuando ri Jesús ch'ocol chuchi' ri mesa ri chiri' pa jay, je q'uiy ri moloy-impuestos y ch'aka chic winak ri aj-mac ni'ix chique, je-ch'ocol chuchi' ri mesa, junan riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. Can je q'uiy ri yetzekleben richi ri Jesús ri jec'o chiri'. \v 16 Y cuando ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos xquitzu' chi ri Jesús niwa' quiq'uin ri moloy tak impuestos y quiq'uin ri winak je aj-mac, xquic'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Anchique roma raja' junan niwa' quiq'uin ri moloy tak impuestos y quiq'uin winak aj-mac? xecha'. \p \v 17 Y cuando ri Jesús xuc'oxaj-pe ri tzij ri niqui'ij ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos, raja' xu'ij chique: Jun ri nik'oman man ja' ta ri je utz ri yeruk'omaj. Raja' yeruk'omaj ri yeyawaj. Ren man xipe ta chiquicanoxic winak ri choj rubanon quic'aslen chech ri Dios. Ren xipe chiquicanoxic ri can c'o quimac, ri nic'atzin chi niquiya' can ri quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios, xcha' chique. \s1 Jec'o yec'utun che ri Jesús anchique roma ru-discípulos man niqui'en ta ayunar \p \v 18 Ri ru-discípulos ri Juan Bautista y ri qui-discípulos ri achi'a' fariseos, c'o k'ij quicha'on chi niqui'en ayunar. Y romari' xquic'utuj che ri Jesús: Roj ri joj ru-discípulos ri Juan y joj qui-discípulos ri fariseos can kacha'on k'ij chi naka'an ayunar. ¿Y anchique roma ri a-discípulos ret man quiri' ta niqui'en? xecha' che. \p \v 19 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique ni'ij rix? ¿Utz como niquimalij ri wa'in ri je-banon invitar pa jun c'ulubic y c'o-apo ri ala' ri xc'ule' chiquicojol? Man utz ta niqui'en quiri', roma ri ala' c'a c'o quiq'uin. \v 20 Pero xtapon ri k'ij cuando ri ala' re' xtileses-e chiquicojol, c'ajari' xtiqui'en ayunar. \p \v 21 Man jun winak nuretz-ka jun tziak c'ac'ac' chi nuc'ojoj (nut'is) jun tziak ri xa can tzia'k' chic. Roma ri tziak c'ac'ac' nuc'ol-ri' y nujic' ri tziak ri xa tzia'k' chic y más nuretz-ka. \v 22 Y quiri' chuka' man jun niyo'n c'ac'ac' vino chupa jun tz'um yacbel-ya' ri xa ucusan chic. Roma xa quiri' ni'an, y ri tz'um xa man nuyuk ta chic ri', ri tz'um nibojbo' (nichiquitaj) y niq'uis-e ri vino chupa. Y chuka' ri tz'um man jun chic nic'atzin-wi. Pero chupa jun c'ac'ac' yacbel-ya' utz niyaquie' c'ac'ac' vino. Quiere' ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús. \s1 Ri xbanataj cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xek'ax pa jun ulef ticon trigo chech \p \v 23 Pa jun k'ij chi uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos yek'ax pa jun ulef ri ticon trigo chech. Y ri ru-discípulos c'o rech trigo ri niquich'up-e.\x * \xo 2:23 \xt Dt 23:25\x* \v 24 Romari' ri achi'a' fariseos xqui'ij che ri Jesús: Quie'atzu' la a-discípulos, roma man utz ta ri niqui'en. ¿Anchique roma niquich'up trigo ri k'ij re'? Ri k'ij re' chi uxlanen y man utz ta ni'an samaj, xecha'. \p \v 25 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Man itz'eton ta rix ri tz'iban can chirij ri xu'on ri David y ri je raxbil chupa ri ojer can tiempo, cuando xnum quipa y manak quiway? \v 26 Ri David xbe chucanoxic wey chiri' pa rocho ri Dios. Y ri sacerdote ri más c'o ruk'ij chupa ri tiempo ri' ja ri Abiatar. Y can ja ri lok'olaj tak pan ri xbeyo'x-pe che. Y ri pan ri' man xe ta ri David ri xtijo, xa can xuya' chuka' chique ri je-benak riq'uin. Pero man mac ta ri xqui'en, más que ri pan ri' xe ri sacerdotes c'o modo yetijo.\x * \xo 2:26 \xt Lv 24:9; 1 S 21:1-6\x* \p \v 27 Y ri Jesús can xu'ij chuka' chique: Ri Dios coma ri winak xu'on can ri k'ij chi uxlanen; y man roma ta ri k'ij chi uxlanen xeru'on ri winak. \v 28 Romari' cami titemaj chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol jin Rajaf ri k'ij chi uxlanen. Pa nuk'a' ren c'o-wi chi nin-ij anchique utz ni'an chupa ri k'ij re', xcha' ri Jesús. \c 3 \s1 Jun achi chaki'j jun ruk'a' nic'achoj roma ri Jesús \p \v 1 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon chic pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Y chiquicojol ri winak ri quimolon-qui' chiri', c'o jun achi chaki'j jun ruk'a'. \v 2 Pero can jec'o ri xe niquitzu-apo ri Jesús y quiyoben xa raja' xtu'on jun milagro chi nic'achoj ri achi, chi quiri' niquisujuj chi ri Jesús xsamaj pa jun k'ij chi uxlanen. \v 3 Pero ri Jesús xu'ij che ri achi chaki'j ri ruk'a': Cacataj y capa'e' pa nic'aj, xcha' che. \p \v 4 Y ri Jesús xu'ij chique ri winak ri jec'o chiri': Ren ninjo' ninc'utuj chiwe: ¿Anchique ri más nuc'ul ni'an pa jun k'ij chi uxlanen, ja ri utz o ri man utz ta? ¿Ri nicol jun winak chech ri camic o ri nicamises? ¿Anchique ni'ij rix? xcha' chique. Pero conojel man jun tzij ri xqui'ij. \p \v 5 Quiri' ri Jesús xerutzu' conojel ri quimolon-qui' chiri', y xerutzu' chi xa cowirinak ri cánima y man niquijo' ta niquinimaj. Romari' raja' yalan xbison, y xpe ruyowal. Quiri' raja' xu'ij che ri achi chaki'j ri ruk'a': Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xe xuyuk ri ruk'a', can ja' utz xu'on can ri ruk'a'. \p \v 6 Y ri achi'a' fariseos can xe xquitzu' ri', can ja' xbequimolo-qui' quiq'uin ri je ruwinak ri rey Herodes, chi niquinojij anchique niqui'en che ri Jesús, roma niquijo' niquicamisaj. \s1 Ri Jesús je q'uiy winak ri xecanon richi chuchi' ri choy (ya') Galilea \p \v 7 Y ri Jesús y ru-discípulos xebe chuchi' ri choy (ya'). Ri Jesús xtzeklebes coma je q'uiy winak aj-chiri' pa Galilea, y coma winak ri aj-Judea. \v 8 Can xtzeklebes chuka' coma ri winak aj-Jerusalem, ri jun tenemit ri c'o chuka' pa Judea. Ri winak ri xetzekleben richi raja' jec'o ri xepe pa Idumea, jec'o chuka' xepe juc'an chic ruchi' ri rakan-ya' Jordán. Xtzeklebes chuka' coma ri winak ri xepe pa Tiro y Sidón y ri xepe chuka' chiquinakaj ri ca'i' tenemit ri'. Can conojel ri winak ri xeloka riq'uin ri Jesús, xepe roma quic'oxan ri milagros ri yeru'on ri Jesús. \v 9 Y roma je q'uiy ri winak yeloka riq'uin, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos chi tiquiya-pe jun canoa chunakaj, chi quiri' xa ri winak xtiquipitz', ntoc chupa ri canoa. \v 10 Can je q'uiy-wi ri xec'achoj roma ri Jesús. Y roma can conojel ri winak yeyawaj niquijo' chuka' yec'achoj roma ri Jesús, romari' quimolon-qui' chirij,\x * \xo 3:10 \xt Mr 4:1; Lc 5:1-3\x* y niquitaj quik'ij chi niquitz'om-apo juba' ri rutziak chi yec'achoj riq'uin ri quiyabil. \v 11 Y cuando ri itzel tak espíritus niquitzu' ri Jesús, niquixucuba-qui' chech y can riq'uin quichuk'a' yech'o'n y niqui'ij: Ja ret ri Ralc'ual ri Dios, yecha'. \p \v 12 Pero ri Jesús nu'ij chique que man tiquik'alajij chi ja raja' ri Ralc'ual ri Dios. \s1 Cuando ri Jesús xerucha' ri cablajuj discípulos \p \v 13 Ri Jesús xjote-e parui' jun juyu' y xeroyoj q'uiy achi'a'. Can ja raja' mismo xwoyon quichi y reje' can xebe-wi riq'uin. \v 14 Je cablajuj ri xerucha' chi niquitzeklebej y chuka' chi yerutak-e chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios. \v 15 Y quiri' chuka' can xuya' uchuk'a' chique chi yec'achoj yawa'i' coma y chi yequilesaj itzel tak espíritus. \v 16 Ri je cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xu'ij chuka' Pedro che. \v 17 Ri Jacobo y ri Juan, ri je ralc'ual ri Zebedeo, ri xu'ij chuka' Boanerges chique; ri bi'aj ri' pa kach'abel nu'ij: Je anche'l rayos ri yek'ajan. \v 18 Ri ch'aka chic ja ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ralc'ual ri Alfeo, ri Tadeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix cananista chique, \v 19 y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richi ri Jesús. Ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa jun jay. \s1 Ri winak niqui'ij chi ri Jesús c'o ri ruchuk'a' ri quijawal ri itzel tak espíritus riq'uin \p \v 20 Y roma yalan je q'uiy winak ri xquimol-qui' jun mej (bey) chic, ri Jesús y ri ru-discípulos man xetiquier ta xewa'. \v 21 Y cuando ri rach'alal ri Jesús xquina'ej ronojel ri', ja xe'apon chi ne'quic'ama-pe, roma reje' xquinojij chi ri Jesús xch'ujir-ka. \p \v 22 Y ri maestros chi ri ley ri je-petenak pa tenemit Jerusalem, jec'o-apo ri anchi' c'o-wi ri Jesús. Y niquitzijoj chiquiwech chi ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'uin,\x * \xo 3:22 \xt Mt 9:34; 10:25\x* ri cajaf ri itzel tak espíritus. Y ja ri Beelzebú ri niyo'n ruchuk'a' chi nitiquier yerulesaj ri itzel tak espíritus. \p \v 23 Y romari' ri Jesús xeroyoj chi xtzijon quiq'uin; raja' xerucusaj ejemplos chiquiwech, y xu'ij chique: ¿Anchique modo chi ri Satanás ja raja' mismo yerulesaj-e ri rusamajel? \v 24 Roma xa ri winak chi jun rech-ulef man junan ta niquinojij y ca'i' quiwech niqui'en-ka, nipe ayowal chiquicojol. Y ri' man utz ta, roma man xquielayoj ta yec'ue' junan chech-ulef. \v 25 Y quiri' chuka' pa jun jay, xa jalajoj quiwech niqui'en-ka y niquijach-ka-qui', manak chic xquiec'ue' junan chech-ulef. \v 26 Y romari' ri Satanás, man utz ta nu'on-ka ayowal quiq'uin ri je rusamajel. Man utz ta nicataj-ka chirij raja' mismo. Roma xa quiri' nu'on, ruyon nic'ue' can y ch'anin nitzak. \p \v 27 Quiri' chuka' ri nrojo' nu'on elak' pa rocho jun achi ri yalan ruchuk'a', nic'atzin nuxim na'ey, c'ajari' c'o modo nucanoj-e ronojel ri nrojo' yeruc'uaj. \p \v 28-29 Y tic'oxaj jabel ri tzij ri xtin-ij chiwe cami. Ri ni'in itzel tak tzij chirij ri Espíritu Santo, can man xticoch'otaj (xticuyutaj) ta ri rumac,\x * \xo 3:28-29 \xt Lc 12:10\x* xa can xtrakalej jumul chech ri Dios. Y ri ch'aka chic mac ri yequi'en ri winak ri je-alaxinak chech-ulef can yecoch'otaj (yecuyutaj). Y chuka' ronojel ri itzel tak tzij ri yequi'ij chirij ri Dios. \p \v 30 Ri Jesús quiri' xu'ij chique ri maestros chi ri ley, roma reje' xa niqui'ij chirij raja' chi c'o itzel espíritu riq'uin. \s1 Ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús \p \v 31 Y ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús xepe c'a anchi' c'o-wi raja'. Pero man xe'oc ta apo riq'uin. Xe xquitak rubixic che, chi niquijo' yech'o'n che. \v 32 Y ri winak ri je-ch'ocol-apo riq'uin ri Jesús xqui'ij che: Ri ate' y ri awach'alal jatquiyoben chojay, y niquijo' yech'o'n awiq'uin. \p \v 33 Pero ri Jesús xu'ij chique ri winak ri quimolon-qui' riq'uin: ¿Ancu'x (Anchique) ri nte' y ri je wach'alal ni'ij rix? \p \v 34 Y ri Jesús xerutzu' conojel ri je-ch'ocol riq'uin y xu'ij chique: Jare' je nte' y je wach'alal. \v 35 Conojel ri yebano ri nrojo' ri Dios, ja reje' ri ye'oc nte', wana' y wach'alal, xcha' ri Jesús. \c 4 \s1 Ri ejemplo chirij ri ija'tz' \p \v 1 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xebe chic chuchi-choy (chuchi-ya') y raja' yerutijoj ri winak riq'uin rutzij ri Dios. Y can yalan je q'uiy winak ri xquimol-apo-qui' chi niquic'oxaj. Romari' ri Jesús xoc-apo pa jun canoa chiri' parui' ya',\x * \xo 4:1 \xt Lc 5:1-3\x* y xch'oquie-ka chupa. Y chiri' pa ulef chuchi' ri ya', jec'o ri winak niquic'oxaj-apo ri Jesús. \v 2 Ri Jesús q'uiy ex xuc'ut chiquiwech riq'uin ejemplos chi yerutijoj. Raja' xu'ij chique: \v 3 Tic'oxaj jabel ri xtin-ij chiwe: C'o jun achi ri xbetico. \v 4 Cuando ri achi nutic ri ija'tz', juba' ri ija'tz' pa bey xeka-wi. Y xepe ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, xquitaj-e ri ija'tz'. \v 5 Juba' chic ri ija'tz' chiquicojol abaj xeka-wi y chiri' xa man q'uiy ta ri ulef c'o. Y ch'anin xe'el-pe roma xa man pim ta ri ulef. \v 6 Pero cuando xpe ruchuk'a' ri k'ij, xemayamo'. Y roma xa man naj ta benak-ka ri quic'amal (quixe'), xechaki'j-ka jumul. \v 7 Y juba' chic ija'tz' xeka chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal. Y cuando xe'el-pe, junan xeq'uiy quiq'uin ri q'uix. Pero roma ri q'uix yalan xeq'uiy, ri tico'n xejik' chiquicojol y man xquiya' ta quiwech. \v 8 Y ri ch'aka chic ija'tz' xeka pa jun utzilaj ulef, xe'el-pe ri tico'n y xeq'uiy jabel. Y jujun xquiya' a treinta quiwech, c'o xquiya' a sesenta y c'o ri xquiya' a cien quiwech. \p \v 9 Ri Jesús xu'ij chuka': Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri xin-ij, xcha' chique. \p \v 10 Y cuando ri Jesús y ri cablajuj ru-discípulos quiyon xec'ue' can quiq'uin ca'i-oxi' winak, ja' xquic'utuj che anchique ri nrojo' nu'ij chique riq'uin ri ejemplo ri xutzijoj chique. \v 11 Y raja' xu'ij chique: Man jun mej (bey) can ta k'alajin utz anchique modo nu'on gobernar ri Dios, pero chiwe rix yo'n lugar chi nina'ej. Pero ri winak ri man jinquinimaj ta, che ejemplos yich'o'n-wi chique. \v 12 Chi quiri' xe xtiquitzu', pero manak xtiquitzu' utz ri niquitzu', y xe xtiquic'oxaj y manak xtiqui'en entender ri niquic'oxaj, chi quiri' man niquiya' ta can ri mac, y ri Dios can manak-wi xquierucoch' (xquierucuy).\x * \xo 4:12 \xt Is 6:9-10\x* \p \v 13 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique: Xa man xiben ta entender ri ejemplo ri xintzijoj chiwe, ¿anchique modo xtiben entender ri ch'aka chic ejemplos? \v 14 Ri jun ejemplo re' nuc'ut chi ri achi ticonel ri xberutica' ija'tz', jari' ri samajel ri nutzijoj rutzij ri Dios. \v 15 Ri juba' ija'tz' ri xeka pa bey, anche'l ri winak ri niquic'oxaj rutzij ri Dios, y ri Satanás ch'anin napon quiq'uin y nulesaj-e ri tzij ri' pa cánima. \v 16 Ri ija'tz' ri xeka chiquicojol tak abaj, can nich'o'n chirij rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri winak ri' can yalan yequicot cuando niquic'on-ka rutzij ri Dios pa cánima. \v 17 Pero roma man nika ta ka ri ruc'amal (ruxe') rutzij ri Dios pa cánima, romari' man yelayoj ta ri yequicot, xa jun jani' oc k'ij ri utz jec'o riq'uin ri Dios. Pero cuando yepe sufrimientos y itzel yetz'et roma quiniman rutzij ri Dios, yetzak ch'anin. \v 18 Y ri ija'tz' ri xeka can chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal, can nich'o'n-wi chirij rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. \v 19 Pero ri winak ri' xa ja ri nic'atzin chique k'ij-k'ij chech-ulef, xe ri' niquinataj; jec'o ch'aka chic ye'an engañar roma ri beyomel. Romari' rutzij ri Dios nijik' pa cánima. Y q'uiy chuka' ri niquirayij, romari' ri winak ri' can manak xtiwachin utz rutzij ri Dios pa quic'aslen. \v 20 Pero ri ija'tz' ri xeka pa utzilaj ulef, can nich'o'n-wi chirij rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak, y ri winak ri' can niquic'on-wi-ka rutzij ri Dios y ri quic'aslen niwachin jabel, can anche'l niqui'en ri tico'n. Roma jec'o jujun niquiya' a treinta quiwech, jec'o niquiya' a sesenta y jec'o can a cien quiwech niquiya'. Can quiri' nu'on quic'aslen ri winak ri niquic'on-ka rutzij ri Dios pa tak cánima. \s1 Ri ejemplo chirij jun luz \p \v 21 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique: Cuando nic'amer-pe jun luz chi nuya' sakil pa jay, ¿chuxe' como jun cajón o chuxe' como jun ch'at nic'ue-wi? Man quiri' ta. Ri luz chicaj niyo'x-wi,\x * \xo 4:21 \xt Mt 5:15; Lc 11:33\x* xcha' chique. \v 22 Quiri' chuka' man jun ex ri ewan can, ri man ta xte'k'alajin-pe. Y chuka' can man jun ri tz'apin can rij, ri man ta xte'k'alajin-pe chech sakil.\x * \xo 4:22 \xt Mt 10:26; Lc 12:2\x* \v 23 Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri xin-ij, xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri winak: Rix ri nic'oxaj rutzij ri Dios, tic'oxaj utz y tibana' ri nu'ij. Roma can anche'l ri nic'oxaj,\x * \xo 4:24 \xt Mt 7:2; Lc 6:38\x* can quiri' chuka' ino'j (ina'oj) ri xtuya' ri Dios; y man xe ta ri', roma ri Dios xa can xtuya' juba' más rui' ri ino'j (ina'oj). \v 25 Roma ri can c'o ruyacon pa ránima, can xtiyo'x más che. Pero ri nic'oxan rutzij ri Dios y xa man nuyec ta pa ránima, ri juba' oc c'o riq'uin, hasta ri' xtimaj che.\x * \xo 4:25 \xt Mt 13:12; 25:29; Lc 19:26\x* \s1 Cuando ri ija'tz' nibos y niq'uiy \p \v 26 Y ri Jesús xu'ij chuka': Riq'uin ri ru-gobierno ri Dios, can nibanataj anche'l nibanataj riq'uin jun ija'tz' ri nitic can roma jun achi ri pa ulef. \v 27 Y cuando ri ija'tz' c'o chic pa ulef, ri achi man jun chic anchique nu'on. Raja' niwer ri chak'a' y nicataj-pe k'ij-k'ij. Y cuando napon ri k'ij chi ri ija'tz' nibos, ja nibos-pe y niq'uiy. Pero ri achi ri tiquiyon can, man reta'n ta anchique nu'on ri ija'tz' chi nibos-pe y anchique nu'on chi niq'uiy. \v 28 Ri achi can man jun anchique nu'on che ri tico'n chi niq'uiy, roma ri tico'n xa ruyon niq'uiy-pe, y ri ulef q'uiy ri nuya-pe. Pero na'ey ja ri alaj trigo niq'uiy-pe. Y cuando nim chic, niq'uiy-pe ri rui'. Y c'ajari' ninoj-pe riq'uin ri rech. \v 29 Y cuando k'an chic, ri rajaf yerutak ri rusamajel chupa, chi niquik'at, roma ja tiempo ri' chi ri cosecha. \s1 Ri ija'tz' chi ri mostaza \p \v 30 Y ri Jesús xu'ij chuka': ¿Anchique xtaka'ij chirij ri ru-gobierno ri Dios? ¿Anchok riq'uin xtakajunumaj-wi? ¿Y anchique ta como ejemplo ri nik'alajin richi? \v 31 Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin ri ija'tz' chi ri mostaza ri nitic-ka pa ulef. Y jari' ri ija'tz' ri más co'l c'o chech-ulef. \v 32 Pero jari' ri más nim ntel chiquiwech conojel tico'n, y yec'ue' nima'k tak ruk'a'. Romari' ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj niqui'en quisoc chuk'a', roma chiri' jabel yemujan. \s1 Ri Jesús can xerucusaj-wi ri ejemplos \p \v 33 Cuando ri Jesús xutzijoj rutzij ri Dios chique ri winak, xerucusaj ejemplos roma reta'n chi quiri' can c'o ri xtiquitemaj. \v 34 Raja' ruyon ejemplos xerucusaj chi xch'o'n chique ri winak. Pero cuando quiyon jec'o can, raja' can nu'ij chique ri ru-discípulos anchique ntel chi tzij. \s1 Ri Jesús nuk'at ruchuk'a' ri quiek'ik' y ri ya' \p \v 35 Y cuando xcok'a-ka chupa ri k'ij ri', ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Jo' juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'), xcha' chique. \p \v 36 Y raja' xe xch'o'n can chique ri winak, ja xeruya' can. Y roma can ch'ocol-wi chupa ri canoa, can ja' xebe parui' ri ya'. Y jec'o chuka' ch'aka chic canoas ri junan xe'el-e quiq'uin. \v 37 Y cuando je-benak parui' ri ya', xpe jun quiek'ik' yalan nim chiri' parui' ri ya'. Y romari' ri canoa anchi' je-benak-wi, can xoc ya' chupa. Y romari' juba' ta chic yebe chuxe' ya'. \v 38 Pero ri Jesús xa niwer benak chupa ri canoa cuando najin ri quiek'ik' parui' ri ya'. Raja' chirij can ri canoa rucanon-wi jun ruch'acat-ruwi', y chiri' niwer benak. Y xepe c'a ri discípulos xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj ya jojcom y ret xa jawer, xecha' che. \p \v 39 Y ri Jesús xcataj-pe y xu'ij: Tiq'uis-e ri ruchuk'a' ri quiek'ik' y titane-ka ri ya'. Y quiri' xbanataj. Ri quiek'ik' xq'uis-e ri ruchuk'a' y xtane-ka chuka' ri ya'. \p \v 40 Ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma xixi'j-iwi'? ¿Can man iyo'n ta iwánima wiq'uin ren? \p \v 41 Pero ri discípulos yalan quixi'n-qui' y niquic'utula' chiquiwech chirij ri Jesús: ¿Anchique c'a achi re'? Roma ri quiek'ik' y ri ya' can yeniman chuka' che. \c 5 \s1 Ri Jesús yerulesaj itzel tak espíritus riq'uin jun achi aj-Gadara \p \v 1 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon ri juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'), chiri' pa jun lugar rubinan Gadara. \v 2 Y ri Jesús can xe xel-pe chupa ri canoa, can ja' xapon jun achi riq'uin. Jun achi ri pa cementerio elenak-wi-pe, roma ri achi ri' xa c'o itzel espíritu riq'uin. \v 3 Ri achi re' ja ri cementerio ri oconak rocho, y raja' hasta riq'uin cadena man je-tiquirinak ta riq'uin. \v 4 Roma q'uiy mej (paj) quiximon ri ruk'a-rakan che ri cadena y ch'aka chic ch'ich', pero jerukupin y jeruk'ajon can. Can man jun tiquirinak riq'uin. \v 5 Raja' can niplakin pa tak juyu' y pa cementerio, nurak ruchi' nisiq'uin y nusocola-ri' che abaj. Can pak'ij chi chak'a' ri nu'on quiri'. \v 6 Y cuando raja' xutzu-pe ri Jesús chinaj, can junanin xpe y xoxuquie' chech. \v 7 Y can riq'uin ruchuk'a' xch'o'n che ri Jesús y xu'ij: Ret Jesús ri Ralc'ual ri nimalaj Dios, ¿anchique najo' chue? Pa rubi' ri Dios ninc'utuj chawe, man quinach'ujrisaj, xcha' che ri Jesús. \p \v 8 Ri achi xu'ij quiri' roma ri Jesús ru'in chic che ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achi chi tel-e. \p \v 9 Y ri Jesús xuc'utuj che: ¿Anchique abi'? Y raja' xu'ij-pe: Legión ri nubi'; roma man nuyon ta, xa can je q'uiy chuka' ri jec'o wiq'uin. \p \v 10 Y can yalan xuc'utuj che ri Jesús chi tu'ona' favor man quierulesaj-e chupa ri lugar ri'. \v 11 Y chunakaj apo ri lugar ri', parui' jun juyu', yalan je q'uiy ak yewa'. \v 12 Y xepe conojel ri itzel tak espíritus ri jec'o riq'uin ri achi, xquic'utuj favor che ri Jesús. Y xqui'ij che: Taya' lugar chake chi jojoc quiq'uin ri ak la jec'o la'. \p \v 13 Ri Jesús xu'ij chique chi utz. Y ri itzel tak espíritus can ja' xe'el-e y xebe'oc quiq'uin ri ak. Ri ak ri' can yalan je q'uiy. Jec'o jun ca'i' mil. Y conojel ri ak ri' junanin xebexule-pe chech jun juyu' can pa'l-rech, y c'a pa ya' xebeka-wi. Can conojel ri ak ri' xejik' chiri'. \p \v 14 Y ri yechajin ri ak, xe xquitzu' ri xbanataj, xelumaj (xenimaj) y xbequiya' rutzijol pa tenemit y pa tak juyu'. Romari' ri winak xepe chi xoquitzu' ri xbe'ix chique. \v 15 Y cuando ri winak ri' xeloka riq'uin ri Jesús, xquitzu' chi ri achi ri xec'ue' itzel tak espíritus riq'uin, ch'ocol, rucusan rutziak y man nu'on ta chic ri anche'l rubanon-pe. Romari' ri winak xa xquixi'j-qui' roma ri xquitzu'. \v 16 Ri winak ri xquitzu' ri xbanataj riq'uin ri achi ri xe'leses-e ri itzel tak espíritus riq'uin y ri xbanataj quiq'uin ri ak, xquitzijoj-ka chique ri winak ri je-petenak chutz'etic ri xbanataj chiri'. \v 17 Romari' ri winak xquic'utuj favor che ri Jesús chi tel-e chupa ri lugar ri'. \p \v 18 Cuando ntoc-e ri Jesús pa canoa, ri achi ri xec'ue' itzel tak espíritus riq'uin, xuc'utuj favor che ri Jesús chi tuya' lugar che chi nibe riq'uin. \v 19 Pero ri Jesús man xrojo' ta. Xa xu'ij che: Catzolaj chi'awocho, y atzijoj chique ri awach'alal chi xe'leses ri itzel tak espíritus awiq'uin, roma xjoyowex awech roma ri Ajaf. \p \v 20 Y ri achi xbe y xutz'om rutzijoxic ri xu'on ri Jesús riq'uin. Raja' xutzijoj chique ri winak ri jec'o chupa ri lugar rubinan Decápolis. Y ri winak can yalan xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma ri jun achi ri'. \s1 Ri Jesús xu'on jun milagro riq'uin jun ixok y riq'uin jun xten caminak chic \p \v 21 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc chic pa canoa chi xek'ax chic juc'an ruchi-ya'. Y cuando xe'apon yan ri juc'an chic ruchi-ya', yalan je q'uiy winak ri xquimol-qui' riq'uin. Raja' chunakaj ri choy (ya') xc'ue-wi. \v 22 Y chiri' xapon-wi chuka' jun achi rubinan Jairo. Ri achi re' c'o jun rusamaj chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Ja raja' ri encargado chiri'. Y cuando ri Jairo xutzu-apo ri Jesús, can ja' xbexuquie' chech. \v 23 Y raja' xu'ij che ri Jesús: Ri numi'al niyawaj y ya nicom. Tabana' favor aya' ri ak'a' pa ruwi' chi nicolotaj chech ri camic y can xtic'ase', xcha' ri achi. Y ri achi ri' can yalan xuc'utuj favor che ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús can xbe-wi riq'uin ri achi, y je q'uiy chuka' winak xquitzeklebej-e, romari' man utz ta chic yebin, xa can niquipitz' ri Jesús je-benak. \v 25 Y chiquicojol ri winak ri' benak chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil. Ri ixok ri' c'o yan cablajuj juna' ri nibin ruquiq'uiel y man nitane' ta. \v 26 Raja' yalan rubanon-pe sufrir roma benak yan quiq'uin q'uiy winak ri yek'oman, xuq'uis yan chuka' ronojel ri ru-mero y man jun utz rilon, xa más niyori-ka benak. \v 27 Ri ixok ri' c'o ruc'oxan-pe chirij ri Jesús. Raja' benak chuka' chiquicojol ri winak ri je-benak chirij ri Jesús, y raja' xunim-apo-ri' chirij ri Jesús y xutz'om-apo juba' ri rutziak. \v 28 Roma ri ixok ri' can ru'in-ka pa ránima: Xa riq'uin ta nintz'om-apo juba' ri rutziak ri Jesús, nitane-ka nuyabil, ru'in-ka raja' pa ránima. \v 29 Y can ja' xtane' ri nibin ri ruquiq'uiel. Raja' can xuna' chi xc'achoj riq'uin ri ruyabil. \v 30 Ri Jesús can ch'anin xuna' chi c'o jun xc'achoj roma ri uchuk'a' ri c'o riq'uin; romari' xtzu'n can chirij, y xu'ij chique ri winak: ¿Ancu'x (Anchique) xtz'amo ri nutziak? xcha'. \p \v 31 Pero ri ru-discípulos xqui'ij che: Ret nac'utuj ancu'x (anchique) ri xtz'amo awichi, pero we' manak xtana'ej, roma can je q'uiy ri winak jatquipitz', xecha' ri discípulos che ri Jesús. \p \v 32 Pero ri Jesús yerutzu' ri winak, nucanoj ri ancu'x (anchique) xtz'amo ri rutziak. \v 33 Y ri ixok ruxi'n-ri' y nibarbot c'a, roma xa ja raja' ri xtz'amo ri rutziak ri Jesús, y can xk'ax-wi ri ruyabil; romari' raja' xoxuquie' chech ri Jesús y xu'ij ronojel ri xu'on. \v 34 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok: Numi'al, xacolotaj roma xaya' awánima wiq'uin. Cami catzolaj chawij; ri awánima xril yan uxlanen. Ri ayabil manak chic xtitzolaj-pe, xcha' che. \p \v 35 Y c'a nitzijon ri Jesús riq'uin ri ixok, cuando jec'o ri xeloka riq'uin je-petenak chirocho ri Jairo, ri achi encargado pa sinagoga. Ri achi'a' ri xeloka xoqui'ij che ri Jairo: Ri ami'al xcom yan, cami manak chic nic'atzin chi nac'uaj ri Maestro, xecha' che. \p \v 36 Pero ri Jesús can xuc'oxaj, y ch'anin xu'ij che ri achi ri encargado pa sinagoga: Man tuxi'j-ri' ri awánima roma ri xo'ix chawe, taya' ri awánima wiq'uin, xcha' che. \p \v 37 Y ri Jesús xe ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri rach'alal ri Jacobo, ri xeruc'uaj-e. \v 38 Y cuando xe'apon chirocho ri achi encargado pa sinagoga, ri Jesús xerutzu' chi ri winak yech'ujlan pa jay y can yalan ye'ok'. \v 39 Ri Jesús oconak chic apo, xu'ij chique ri winak: ¿Anchique roma jixok' y jixch'ujlan? Ri ac'ual xa man caminak ta, raja' xe niwer, xcha' chique. \p \v 40 Pero reje' xa xetze'n chirij ri Jesús, roma quieta'n chi ri ac'ual can caminak chic. Pero ri Jesús xu'ij chique ri winak chi quie'el-pe. Raja' xerucusaj-apo ri rute-rutata' ri xten y ri je oxi' chic ri je-benak chirij, chupa ri jay anchi' c'o-wi ri ruch'acul ri xten. \v 41 Raja' xutz'om ruk'a' ri caminak y xu'ij: Talita, cumi, xcha'. Ri tzij re' nu'ij: Nóya, chawe ret nin-ij: Cacataj. \p \v 42 Can xe xu'ij quiri' ri Jesús, can ja xcataj-pe ri xten y xbin, roma cablajuj yan rujuna'. Y ri jec'o riq'uin, xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' chi xc'ase' chic pe. \v 43 Pero ri Jesús yalan xuchelebej chique chi can man tiquitzijoj ri xbanataj, y chuka' xu'ij chi tiyo'x ruway ri xten. \c 6 \s1 Ri aj-Nazaret man xquinimaj ta ri Jesús \p \v 1 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-e chiri' y xebe pa Nazaret ri tenemit anchi' xq'uiy-pe raja'. \v 2 Y cuando xapon ri k'ij chi uxlanen, raja' xuc'ut rutzij ri Dios pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Y roma ri tzij ri yeru'ij, ri winak ri quimolon-qui' chiri' can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xqui'ij: ¿Anchique roma ri achi re' yalan runo'j (runa'oj) y nitiquier yeru'on milagros? ¿Anche'l ri nitiquier nu'on ronojel re'? \v 3 Ri achi re', xa jare' ri carpintero, ri ral ri María, cach'alal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri je rana' xa chikacojol roj jec'o-wi, xecha'. Romari' ri winak can man xquinimaj ta ri Jesús, roma raja' xa aj-chiri' chuka'. \v 4 Y ri Jesús xu'ij chique ri winak ri': Jun ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios, xe ri winak pa rutenemit, ri rach'alal y ri jec'o pa rocho ri can man jun ruk'ij niqui'en che,\x * \xo 6:4 \xt Jn 4:44\x* xcha' chique. \p \v 5 Y chupa ri rutenemit, ri Jesús man q'uiy ta milagros xu'on. Xe jujun oc yawa'i' xuya' ruk'a' pa quiwi' chi xec'achoj. \v 6 Y raja' can anchique la xuna' roma xerutzu' chi ri winak ri aj-chiri' pa rutenemit, xa can man xquiya' ta cánima riq'uin. Raja' xbe pa cocoj tak tenemit ri jec'o-pe chunakaj ri rutenemit. Raja' xuc'ut rutzij ri Dios chiquiwech ri winak. \s1 Ri cablajuj discípulos xetak chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios \p \v 7 Después ri Jesús xeroyoj ri cablajuj discípulos. Y chi caca' chi caca' xerutak-e chi ne'quibana' ri samaj, y xuya-e uchuk'a' chique chi yetiquier yequilesaj ri itzel tak espíritus. \v 8 Y raja' xu'ij chuka' chique chi xe quich'ami'y tiquic'uaj-e y man jun chic anchique tiquic'uaj.\x * \xo 6:8 \xt Lc 10:4-11\x* Man tiquic'uaj quichim, man tiquic'uaj wey y chuka' can man tiquic'uaj qui-mero pa tak ruximbel-quipa; xa can man jun mero ri xtic'atzin chique. \v 9 Man tiquic'uaj-e ca'i' quitziak. Pero utz chi niquicusaj-e quixajab. \v 10 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri ru-discípulos: Ri tenemit anchi' jixapon-wi; cuando jixoc pa jun jay, chiri' quixc'ue-wi-ka. Xa c'aja' ri jixel-pe chiri', ja' xtiya' can ri jay ri anchi' xixc'ue-wi. \v 11 Y xa ri anchi' jixapon-wi, ri winak man utz ta niquic'ul iwech y man niquijo' ta chuka' niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nitzijoj rix chique, can ja' quixel-pe chiri'. Y titota' can ri pokolaj ri c'o pa tak iwakan chiquiwech ri winak ri', chi tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en.\x * \xo 6:11 \xt Hch 13:51\x* Roma ren can nin-ij chiwe, chi chupa ri k'ij cuando ri winak xquie'an juzgar roma ri Dios, ri winak chi ri tenemit anchi' man utz ta xc'ul iwech, can más nim ri castigo ri xtika pa quiwi', que chech ri castigo ri xtika pa quiwi' ri winak ri xec'ue' pa tenemit Sodoma y Gomorra, xcha-e chique. \p \v 12 Y ri discípulos xebe. Reje' xqui'ij chique ri winak chi tiquiya' can ri quimac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios. \v 13 Ri discípulos q'uiy itzel tak espíritus ri xequilesaj. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quiwi' je q'uiy yawa'i' y xequic'achojrisaj can.\x * \xo 6:13 \xt Stg 5:14\x* \s1 Ri Herodes man reta'n ta ancu'x (anchique) ri Jesús \p \v 14 Y ri rey Herodes can xuc'oxaj chi ri Jesús yalan rutzijol chiquicojol ri winak. Pero ri Herodes xu'ij-ka pa ránima chi ri Jesús, xa ja ri Juan Bautista ri xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', y romari' c'o ri uchuk'a' pa ruk'a' chi q'uiy ri nitiquier yeru'on, xcha-ka raja'. \p \v 15 Pero jec'o winak xqui'ij chi ri Jesús xa ja ri Elías. Y jec'o ch'aka chic xqui'ij chi raja' jun achi ri nik'alajin ri ni'ix che roma ri Dios, y chuka' xqui'ij chi raja' jun chique ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios chupa ri ojer can tiempo.\x * \xo 6:15 \xt Mt 16:14; Mr 8:28; Lc 9:19\x* \p \v 16 Pero cuando ri rey Herodes xuc'oxaj ri niqui'ij ri winak, xu'ij: Ri Jesús xa ja ri Juan Bautista ri xintak rukupixic rukul, y cami xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', nicha'. \p \v 17 Ri rey Herodes quic'amon-ka-qui' riq'uin ri Herodías, y ri ixok ri' xa raxayil ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y romari' ri Herodes xu'ij chi titz'om ri Juan, tiyo'x pa cárcel y tixime' che cadena. \v 18 Quiri' xu'on ri Herodes che ri Juan, roma ri Juan xu'ij che: Man utz ta chi abanon-ka awaxayil che ri Herodías, roma raja' xa raxayil ri awach'alal Felipe.\x * \xo 6:18 \xt Lc 3:19-20\x* \p \v 19 Romari' ri Herodías can rurayin chi rucamisan yan ta ri Juan roma can itzel nutzu', pero man pa ruk'a' ta raja' c'o-wi, romari' man tiquirinak ta riq'uin. \v 20 Ri rey Herodes can reta'n-wi chi ri Juan jun chojmilaj y lok'olaj achi chech ri Dios, y can nuxi'j-ri' chech. Can ruchajin chi quiri' man jun anchique tuc'ulumaj pa ruk'a' ri Herodías. Raja' can jabel nuc'oxaj cuando ri Juan nutzijoj rutzij ri Dios che. Pero can man nril ta anchique nu'on. \v 21 Y ri k'ij ri yoben roma ri Herodías chi nika ri Juan pa ruk'a', xapon chupa ri k'ij cuando ri rey Herodes xtzakon jun chic rujuna'. Raja' xuya' jun wa'in y xeru'on invitar ri achi'a' ri c'o quik'ij ri yesamaj pa ru-gobierno, xeroyoj ri qui-jefes ri soldados y xeroyoj chuka' ri achi'a' ri c'o yalan quik'ij chiquicojol ri aj-Galilea. \v 22 Y ri anchi' quimolon-wi-qui' reje', xoc-apo jun xten ral ri Herodías; y raja' xxajo chiquiwech. Y ri xajoj ri xu'on ri xten, yalan xka chech ri rey Herodes y chiquiwech conojel ri jec'o riq'uin. Y ri rey Herodes xu'ij che ri xten: Tac'utuj ri anchique najo' y ninya' chawe. \v 23 Can nin-en jurar chawech, chi xabachique (xama'anchique) ri xtac'utuj chue, xtinya' chawe, hasta nic'aj che ri rech-ulef c'o pa nuk'a', xcha' ri rey Herodes che ri ral ri Herodías. \p \v 24 Pero ri xten, xe xuc'oxaj ri xu'ij ri rey Herodes, xel-e y xberu'ij che ri rute': ¿Anchique ta ninc'utuj che ri rey Herodes? Roma raja' xu'ij chue chi anchique ri xtinjo', can xtuya' chue, xcha' ri xten che ri rute'. Xpe ri te'j xu'ij che ri ral: Tac'utuj chi ticamises ri Juan Bautista y ri rujolon tiyo'x chawe. \p \v 25 Y ri xten can ja' xtzolaj-apo riq'uin ri rey Herodes y xberu'ij che: Ren ninjo' chi cami yan naya' chue pa jun plato, ri rujolon ri Juan Bautista, xcha' che ri rey Herodes. \p \v 26 Y ri rey Herodes yalan xbison-ka ránima romari', pero roma can rubanon yan jurar che ri xten chi can xtuya-wi che ri anchique nrojo' y roma chuka' xa can chiquiwech ri jec'o riq'uin chuchi' mesa xu'ij-wi, romari' can nic'atzin-wi nu'on ri xu'ij; y xa man xtuya' ta, q'uix chirij raja'. \v 27 Y ri rey can ja' xutak-e jun soldado chi teruc'ama-pe ri rujolon ri Juan Bautista. \v 28 Y ri soldado ja xbe chi xberukupij rukul ri Juan Bautista chiri' pa cárcel. Y ri rujolon xuc'om-pe che ri xten pa jun plato y ri xten xberuya' che ri rute'. \p \v 29 Cuando ri ru-discípulos ri Juan xquic'oxaj chi xcamises, xbequic'ama' ruch'acul y xbequimuku'. \s1 Ri Jesús xerutzuk más wo'o' mil winak \p \v 30 Ri je ru-apóstoles ri Jesús ja' xetzolaj-pe banoy rusamaj ri Dios y xquimol chic qui' riq'uin ri Jesús. Reje' xquitzijoj che ronojel ri xqui'en y ri xquic'ut chiquiwech ri winak. \v 31 Y ri Jesús xu'ij chique: Jo' pa jun lugar anchi' manak winak chi jixuxlan juba'. Y quiri' xu'ij chique roma can je yalan winak ri ye'el-ye'oc quiq'uin y romari' hasta man jani' ta chic yewa'. \p \v 32 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc pa jun canoa chi yek'ax juc'an ruchi-ya', pa jun lugar anchi' manak winak. \v 33 Pero cuando reje' xe'el-e, je q'uiy winak ri xetz'eto quichi y xquitemaj-e quiwech. Romari' ri winak junanin xebe chicakan, xquimol-e-qui' ri pa bey; ri pa tak tenemit ri xek'ax-wi. Y xa ja yan chic reje' ri xe'apon na'ey. Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon, ri winak xquimol-ka-qui' chiquij. \v 34 Y cuando ri Jesús xel-pe chupa ri canoa, xutzu' chi yalan je q'uiy ri winak ri quiyoben-apo chiri'. Raja' xujoyowaj quiwech, roma ri quibanon, can anche'l ovejas cuando man jun nichajin quichi.\x * \xo 6:34 \xt 1 R 22:17; 2 Cr 18:16; Zac 10:2; Mt 9:36\x* Xuc'ut chiquiwech, chi q'uiy nic'atzin niquitemaj chirij rutzij ri Dios. \v 35 Pero cuando xkak'ij yan ka, ri ru-discípulos ri Jesús xebe-apo riq'uin y xqui'ij che: Chupa ri lugar re' man jun winak jec'o y yalan xkak'ij yan ka. \v 36 Ta'ij chique ri winak chi quiebe pa tak cocoj tenemit y pa ch'aka chic lugar ri jec'o-pe chunakaj, chi tiquilok'o' quiway, roma xa man jun quiway chi niquitaj, xecha' che ri Jesús. \p \v 37 Pero ri Jesús xu'ij chique: Tiya' quiway rix, xcha' chique. Y reje' xqui'ij che: ¿Ret na'ij chi ne'kalok'o' doscientos denarios wey chi yewa' reje'? xecha'. \p \v 38 Y raja' xuc'utuj chique: ¿Jani' wey c'o iwiq'uin? Itz'eta' na c'a. Y cuando reje' quitz'eton chic, xqui'ij: C'o wo'o' wey y ca'i' quer, xecha' che. \p \v 39 Raja' xu'ij chi tiqui'ij chique ri winak chi quiech'oquie' conojel parui' ri rex k'ayis, y chi grupo quiech'oquie' ri winak. \v 40 Y ri winak ri' can xech'oquie' parui' ri k'ayis, y xquic'uaj-qui' chi ciento y nic'aj tak ciento. \v 41 Y ri Jesús xeruli'ej pa ruk'a' ri wo'o' wey y ri ca'i' quer, xtzu'n chicaj y xuya' matiox che ri Dios. Raja' xeruper ri wey, y xuya' chique ri ru-discípulos chi niquiya' chique ri winak. Y quiri' chuka' xu'on riq'uin ri quer. Xujach chique conojel. \v 42 Can conojel xewa' utz y can utz xnoj quipa. \v 43 Y c'o cablajuj chaquech wey y quer ri xmolotaj, ri man xq'uis ta. \v 44 Can yalan-wi je q'uiy winak ri xewa'; xe ri achi'a' jec'o wo'o' mil. \s1 Ri xbanataj parui' ri choy (ya') rubinan Galilea \p \v 45 Y ri Jesús can ja' xu'ij chique ri ru-discípulos chi quie'oc chupa ri canoa, y quiena'ey-e chech; chi yebe pa Betsaida, ri tenemit ri c'o juc'an ruchi-ya'. Y raja' xc'ue' can chi xeru'on despedir ri winak. \v 46 Y cuando xebe yan conojel ri winak, raja' xjote-e parui' jun juyu' chi nu'on orar. \v 47 Ri Jesús xc'ue' can pa ulef, pero ri discípulos je-benak pa canoa y naj yan quiebin parui' ri ya'. Pa runic'ajal chic ri ya' jec'o-wi cuando xk'okumer-ka. \v 48 Y ri Jesús xutzu' chi ri ru-discípulos man choj ta nibin ri canoa chiquiwech, roma ri quiek'ik' nurok rech ri canoa y nuc'uaj chirij. Y ja' yan nisakar-ka, nik'ax yan ri ak'a' ri', ri Jesús nibin chirakan parui' ri ya' benak-apo, y nrojo' nik'ax chiquiwech. \v 49 Pero cuando ri discípulos xquitzu' chi c'o jun petenak parui-ya', xesiq'uin-ka conojel. Roma reje' xquinojij chi ri petenak parui' ri ya' xa jun xibinel. \v 50 Y roma can conojel xetz'eto richi, xquixi'j-qui'. Y romari' ri Jesús can ja' xch'o'n chique y xu'ij: Man tixi'j-iwi'; tiya' iwánima wiq'uin. Ja ren ri Jesús, xcha' chique. \p \v 51 Y raja' xoc quiq'uin pa canoa. Y can ja' xtane-ka ri ruchuk'a' ri quiek'ik'. Y ri discípulos yalan xsatz quino'j (xsach quic'u'x). \v 52 Y man jani tiquinimaj ri Jesús riq'uin ri milagro xu'on riq'uin ri wey. Chiquiwech reje' can man nitiquier ta nu'on xabachique (xama'anchique) milagros. Y reje' xa cowirinak ri cánima. \s1 Q'uiy yawa'i' yec'achoj roma ri Jesús pa Genesaret \p \v 53 Y reje' xek'ax parui' ri choy (ya') ri' y xe'apon chuchi-ya' pa Genesaret. \v 54 Y xe xe'el-pe pa canoa, ri winak ri jec'o chiri' chuchi' ri ya', ch'anin xquitemaj rech chi ja ri Jesús. \v 55 Romari' xquiya' rutzijol pa ronojel lugar ri jec'o-pe chunakaj, chi ri Jesús c'o chiri'. Y ri winak yequic'amala-pe ri quiyawa'i'. Can ronojel lugar xec'amer-pe ri yawa'i' chech ri quich'at, y yequic'uaj c'a anchi' xquic'oxaj chi c'o-wi ri Jesús. \v 56 Y xabachique (xama'anchique) lugar xapon-wi, pa tak nima'k tenemit, pa tak cocoj tenemit y pa tak juyu' chuka', ri winak xequiyala' ri yawa'i' pa tak bey ri anchi' nik'ax-wi raja'. Yalan favor niquic'utuj che: Can xe taya' lugar chake chi nakatz'om ruchi-atziak chi jojc'achoj, xecha' che. Y conojel ri xetz'amo ruchi-rutziak ri Jesús, xec'achoj riq'uin ri quiyabil. \c 7 \s1 Ri nutz'iluj ránima jun winak ja ri itzel tak ex ri yeru'ij y ri itzel tak ex ri yerunojij \p \v 1 Y chirij ri Jesús xquimol-qui' ri achi'a' fariseos, y chuka' jujun maestros chi ri ley ri je-petenak pa tenemit Jerusalem. \v 2 Y ri achi'a' ri' xequitzu' chi jec'o chique ri ru-discípulos ri Jesús ri man niquich'aj ta quik'a' cuando yewa', man xka ta chiquiwech. Roma chiquiwech reje' can man ch'ajch'oj ta quik'a'. Y romari' q'uiy ri xqui'ij chiquij, roma man niqui'en ta anche'l niqui'en reje'. \v 3 Roma ri achi'a' fariseos y conojel ri ch'aka chic winak israelitas, xa ja ri bin can coma ri ojer tak winak, xa jari' ri yequi'en. Roma xa man niquich'aj ta quik'a' q'uiy mej (paj), ja man yewa' ta. \v 4 Y cuando yetzolaj-pe pa c'ayibel, xa man niquijosk'ij ta qui' anche'l ri bin can, can man yewa' ta. Y jec'o ch'aka chic ex ri niqui'en chuka'; anche'l ri quijosk'ixic niqui'en che anchok chupa ye'uq'uia', ri xára, ri ch'ich' tak lak y chuka' ri rujosk'ixic ri niqui'en che ri quich'at. Quiri' ri yequi'en reje'. \v 5 Romari' xepe ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley, xquic'utuj che ri Jesús: ¿Anchique roma ri a-discípulos man niqui'en ta anche'l ri bin can coma ri ojer tak winak? Reje' yewa' y man niquich'aj ta utz quik'a'. Man niqui'en ta anche'l naka'an roj, xecha' che ri Jesús. \p \v 6 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Rix xa ca'i' ipalaj. Xa can utz rubixic rubanon can ri Isaías chiwij. Ri xu'ij ri Dios che chi xutz'ibaj can, nu'ij: \q1 Ri winak re' xe riq'uin ri quichi' niquiya' nuk'ij, \q1 pero pa cánima xa man quiri' ta, roma xa can naj c'o-wi cánima chi niquiya' nuk'ij. \q1 \v 7 Xa man jun nic'atzin-wi ri niqui'en cuando niquiya' nuk'ij, \q1 ronojel ri yequi'ij cuando yequitijoj ri winak, xa quino'j (quina'oj) achi'a' y niqui'ij chi can jari' ti'an.\x * \xo 7:7 \xt Is 29:13\x* \q1 Quiri' ri rutz'iban can ri Isaías. \p \v 8 Y rix jari' ri niben. Xa iyo'n can ri ru'in ri Dios chi niben. Rix can man niben ta ri nrojo' ri Dios, xa ja ri niqui'ij ri winak, xa jari' ri ye'iben. Anche'l ni'ij rix chirij ri anchique modo nijosk'ij ri xára y ri anchok chupa jixuq'uia'. Y jec'o ch'aka chic ex anche'l ri', ri ye'iben. \p \v 9 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique: Rix, roma niben ri qui'in can ri ojer tak winak, romari' imalin can jumul ri ru'in can ri Dios chi niben. \v 10 Roma ri tzij ri jerutz'iban can ri Moisés, nu'ij: Quie'abana' respetar ri ate-atata'.\x * \xo 7:10 \xt Ex 20:12; Dt 5:16\x* Y jun ri itzel yerutzu' rute-rutata', ticamises;\x * \xo 7:10 \xt Ex 21:17; Lv 20:9\x* can man tijoyowex rech. Quiri' ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios. \v 11 Pero rix xa man quiri' ta ri niben y nic'ut. Xa man niben ta anche'l ri ru'in can ri Dios. Rix xa ye'itijoj ri winakchi quiri' man yequito' ta ri quite-quitata'. Roma niqui'ij chique ri quite-quitata': Ren man yitiquier ta jixinto', roma ri c'o wiq'uin xa Corbán. Ri tzij re' nu'ij: Nusujun chic che ri Dios. Y roma niqui'ij quiere', manak chic yequito' ri quite-quitata', jari' ri nic'ut rix. \v 12 Y riq'uin ri ni'ij, can k'alaj chi rix niben chique ri winak chi can man jun chic anchique tiquiya' chique ri quite-quitata'. \v 13 Riq'uin ri', rix can man jun ruk'ij ibanon che ri ru'in can ri Dios. Roma xe ri qui'in can ri ojer tak winak, xe ri' nijo' niben. Y jec'o chuka' ch'aka chic ex anche'l re' ri ye'iben. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley. \p \v 14 Y ri Jesús xch'o'n chic jun mej (bey) quiq'uin ri winak ri quimolon-apo-qui' chiri' y xu'ij chique: Tic'oxaj chi'iwonojel ri xtin-ij chiwe y tibana' entender. \v 15 Ri nutz'iluj ránima jun winak man ja' ta ri ex ri yerutaj-ka. Ri nutz'iluj ránima jun winak xa ja ri itzel ex ri yepe pa ránima. \v 16 Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri xin-ij. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri winak. \p \v 17 Y raja' ja' xeruya' can ri winak, y xbe pa jun jay. Y ri discípulos xquic'utuj che chirij ri nutz'iluj ránima jun winak. \v 18 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Can junan ibanon rix quiq'uin ri ch'aka chic winak roma man niben ta entender ri nin-ij? ¿Can man niben ta entender chi xa man ja' ta ri nutaj-ka jun winak ri nutz'iluj ránima? \v 19 Ronojel ri nutaj-ka jun winak, xa man pa ránima ta nibe-wi. Xa chupa nika-wi-ka, y c'ajari' nibe pa ulef. Y roma ri quiri' xu'ij ri Jesús, xuk'alajij chi ronojel ri yetej, can je utz-wi. \p \v 20 Y ri Jesús xu'ij chuka' chi ja ri itzel tak ex ri yepe pa ránima jun winak, jari' ri nitz'ilun richi. \v 21 Roma xa pa cánima ri winak yepe-wi ri itzel tak no'j (na'oj). Chiri' nipe-wi ri no'j (na'oj) cuando ri winak ri je-c'ulan y ri man je-c'ulan ta niquicanola-qui' chi niqui'en mac. Y chiri' nipe-wi chuka' ri banoj-camic. \v 22 Pa cánima ri winak nipe-wi ri jalajoj tak no'j (na'oj), cuando ye'elak', cuando niquirayij chi ronojel ri c'o chech-ulef c'o ta quiq'uin reje', itzel quino'j (quina'oj), niqui'en engaño, ri achi'a' y ri ixoki' niqui'en mac ri yalan yeq'uixbisan, itzel niquitzu' jun winak ri utz c'o, yequi'ij itzel tak tzij chiquij ri ch'aka chic, niquina' chi can yalan quik'ij, can anche'l je ch'u'j. \v 23 Ronojel ri itzel tak ex ri', pa cánima ri winak yepe-wi, y jari' ri nitz'ilun quichi. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos. \s1 Ri Jesús nu'on jun milagro riq'uin jun xten, ral jun ixok man israelita ta \p \v 24 Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-pe chiri' y xebe c'a pa jun lugar chiquinakaj ri tenemit quibinan Tiro y Sidón. Y xec'ue' pa jun jay. Ri Jesús man nrojo' ta chi nina'ex chi c'o chiri'. Pero man xtiquier ta xrewaj-ri'; \v 25 xa can ch'anin xna'ex-pe roma jun ixok ri c'o jun ral-xten, ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Ri ixok ri' can xe xuc'oxaj chi ri Jesús c'o chiri', can ja' xpe riq'uin. Raja' xoxuquie' chech. \v 26 Ri jun ixok ri' man israelita ta. Raja' jun aj-sirofenicia. Pero xoxuquie' chech ri Jesús chi xuc'utuj favor che chi tulesaj-e ri itzel espíritu riq'uin ri ral. \v 27 Pero ri Jesús xu'ij che ri ixok: Ri ruyo'n-pe ri Dios man utz ta chi chique xabachique (xama'anchique) ninya-wi. Ja ri nuwinak israelitas yento' na'ey. Roma man utz ta chi nimaj quiway ri ac'uala' y xa chique tz'i' niyo'x-wi, xcha' ri Jesús. \p \v 28 Pero ri ixok xu'ij che ri Jesús: Ajaf, can ketzij-wi ri na'ij. Pero can jojtiquier chuka' nakasic'-apo juba' che ri ruyo'n-pe ri Dios, anche'l niqui'en ri tz'i' chuxe' mesa, yequitijla' ri rupixc'al tak wey ri niquitzakla-ka ri ac'uala'. \p \v 29 Y ri Jesús can ja' xu'ij che ri ixok: Ri xa'ij can quiri-wi. Cami catzolaj chawij, roma ri itzel espíritu xel yan e riq'uin ri awal, xcha' ri Jesús. \p \v 30 Y ri ixok xtzolaj chirocho. Y xberila' ri ral cotz'ol chech ch'at. Y ch'anin chuka' xutzu' chi ri itzel espíritu manak chic riq'uin ri ral. \s1 Jun achi ri man nic'oxan ta y man nitiquier ta nich'o'n utz, xc'achojrises roma ri Jesús \p \v 31 Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-pe chupa ri lugar ri chunakaj ri tenemit Tiro y xebek'ax-pe pa Sidón. Y xebek'ax-pe chuka' chupa ri lugar rubinan Decápolis, y quiri' xeloka chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea. \v 32 Chiri' jec'o-wi cuando xc'amer-pe jun achi chech ri Jesús, jun achi ri man nic'oxan ta y man nitiquier ta nich'o'n utz. Y ri je-c'amayon-pe richi, xquic'utuj favor che ri Jesús chi tuya' ruk'a' pa ruwi'. \v 33 Y ri Jesús xuc'uaj juba' aparte ri achi ri'. Xuju' rui-ruk'a' pa tak ruxiquin, xchuban, y quiri' xutz'om ri rak'. \v 34 Y ri Jesús xtzu'n chicaj, xjik'ijo' y xu'ij: Efata. Ri tzij re' nu'ij: Tijakataj. \p \v 35 Y ri achi can ja' xc'oxan y xtiquier xch'o'n utz. \v 36 Y ri Jesús xuc'om-pe ri achi y xu'ij chique ri winak chi can man tiquitzijoj ri xbanataj. Pero más que ri Jesús yalan xuchelebej chique chi can man tiquitzijoj, xa jari' ri más xqui'en reje'. \v 37 Ri winak ri' can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' ri xbanataj, y niqui'ij: Can jabel ri yeru'on. Nu'on chique ri man yec'oxan ta chi yec'oxan; y nu'on chuka' chique ri man yech'o'n ta chi yech'o'n, yecha'. \c 8 \s1 Cuando ri Jesús xerutzuk más quieji' mil winak \p \v 1 Chupa ri tiempo ri' can je q'uiy winak ri xquimol-apo-qui' riq'uin ri Jesús. Pero ri winak re' manak quiway, romari' ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ijchique: \v 2 Yalan ninjoyowaj quiwech ri winak re', roma ja yan oxi' k'ij jec'o-pe wiq'uin y manak quiway. \v 3 Y xa xquientak ta chi tak cocho xe quiri', man utz ta, roma can jec'o ri can naj je-petenak-wi; xa xquiebetzak pa tak bey roma man je-waynak ta, xcha' ri Jesús. \p \v 4 Y ri ru-discípulos xqui'ij che: Chupa ri lugar re' manak winak. ¿C'o como anchi' ne'kila-wi-pe wey chi yewa' conojel ri winak re'? xecha' che ri Jesús. \p \v 5 Pero ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Jani' wey c'o iwiq'uin? xcha' chique. Y reje' xqui'ij: C'o wuku', xecha' che. \p \v 6 Y Jesús xu'ij chique ri winak chi quiech'oquie-ka chech-ulef. Y xeruli'ej pa ruk'a' ri wuku' wey y xuya' matiox che ri Dios. Y ja xeruper y xuya' chique ri ru-discípulos chi niquiya' chique ri winak. Y ri ru-discípulos xquijach chique ri winak. \v 7 Y c'o chuka' jujun quer quiq'uin; y ri Jesús xuya' matiox che ri Dios coma ri quer ri', y ja xu'ij chi tijach chique ri winak. \v 8 Ri winak can xewa' utz y can utz xnoj quipa; y c'a c'o wuku' chaquech wey y quer ri xmol can, ri man xq'uis ta. \v 9 Ri xqui'en wa'in chupa ri k'ij ri', c'o la'k jun quieji' mil winak. C'ajari' ri Jesús xeru'on despedir ri winak, \v 10 y ja xoc-e pa canoa quiq'uin ri ru-discípulos, y xebe c'a pa jun lugar rubinan Dalmanuta. \s1 Ri achi'a' fariseos niquitojtobej ri Jesús \p \v 11 Y jec'o chique ri achi'a' fariseos ri xeloka riq'uin ri Jesús, y xquitz'amala-ka-qui' riq'uin tzij. Y chi niquitojtobej ri Jesús xqui'ij che chi tu'ona' jun milagro chicaj,\x * \xo 8:11 \xt Mt 12:38; Lc 11:16\x* chi tuc'utu-ri', xa can ja-wi ri Dios ri takayon-pe richi, xecha'. \p \v 12 Pero ri Jesús xjik'ijo'. Y xpe bis pa ránima, y ja' xu'ij: ¿Anchique roma ri winak chi ri tiempo re' niquijo' chi nin-en jun milagro chiquiwech?\x * \xo 8:12 \xt Mt 12:39; Lc 11:29\x* Pero can ketzij nin-ij chiwe que man ja' ta ri niquijo' reje' xtin-en, xcha' ri Jesús. \p \v 13 Y ri Jesús xeruya' can ri achi'a' fariseos, y xoc-e pa canoa quiq'uin ri ru-discípulos, chi yek'ax c'a juc'an chic ruchi-ya'. \s1 Ri niquic'ut ri achi'a' fariseos y ri Herodes, xa man utz ta \p \v 14 Y ri discípulos xquimestaj quiway, y chiri' pa canoa xe jun wey c'o can. \v 15 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tic'oxaj ri xtin-ij chiwe, can tibana' cuenta iwi' chech ri levadura quichi ri achi'a' fariseos\x * \xo 8:15 \xt Lc 12:1\x* y richi ri Herodes, xcha' ri Jesús. \p \v 16 Pero ri discípulos xa xqui'ij-ka chiquiwech: Raja' xu'ij quiri' roma manak xkac'om-pe kaway, xecha'. \p \v 17 Pero ri Jesús can reta'n ri niquinojij ri ru-discípulos, romari' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix ninojij chi roma manak kaway xin-ij quiri'? ¿Can man niben ta entender ri xin-ij? ¿Xa can cowirinak ri iwánima, romari' man niben ta entender? \v 18 Rix c'o ri iwech, pero xa man jixtzu'n ta. C'o ixiquin, pero xa man jixc'oxan ta.\x * \xo 8:18 \xt Is 6:9-10; Jer 5:21; Ez 12:2\x* ¿Can man jun chic noka pa iwi'? \v 19 ¿Can man noka ta c'a pa iwi' cuando xentzuk ri wo'o' mil winak riq'uin ri wo'o' wey ri xenper chiquiwech? ¿Jani' chaquech ri xe'inojisaj riq'uin ri wey ri ximol can? xcha' chique. Y ri discípulos xqui'ij che ri Jesús: Cablajuj chaquech, xecha-apo. \p \v 20 ¿Can man noka ta chic chuka' pa iwi' cuando xentzuk ri quieji' mil winak riq'uin ri wuku' wey ri xenper chiquiwech? ¿Jani' chuka' chaquech ri xe'inojisaj riq'uin ri wey ri ximol can? xcha' chique. Y ri discípulos xqui'ij che ri Jesús: Wuku' chaquech, xecha'. \p \v 21 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma man jani tiben entender ronojel ri'? \s1 Roma ri Jesús xc'achoj jun moy pa Betsaida \p \v 22 Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon c'a pa Betsaida. Y xc'amer-pe jun achi moy chech. Y ri je-c'amayon-pe ri moy xquic'utuj favor che chi tuya' ruk'a' pa ruwi' chi quiri' ri achi moy nitiquier nitzu'n. \v 23 Xpe ri Jesús xutz'om ruk'a' ri achi moy y xuc'uaj-e c'a chuchi' ri tenemit. Ri Jesús xuya' ruchub chi tak rech ri moy. Y xuya' ruk'a' pa ruwi' chuka'. Xuc'utuj che xa c'o nutzu'. \v 24 Y cuando ri moy xerujak ri rech, xu'ij: Ja'. Yentzu' ri achi'a'. Yentzu' chi je anche'l che', pero xa yebin, nicha'. \p \v 25 Y ri Jesús xuya' chic jun mej (bey) ruk'a' chi tak rech ri achi. Can xu'on che ri achi chi xtzu'n. Y ri achi xtzu'n jabel. Can jabel yerutzu' ronojel; chi naj y chunakaj. \v 26 Y ri Jesús xutak ri achi chi tibe chirocho. Raja' xu'ij che: Man catoc-apo pa tenemit, y man jun anchok che tatzijoj-wi re'. Xa choj jat (cabin) chi'awocho, xcha-e ri Jesús che. \s1 Pedro nu'ij chi ri Jesús jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios \p \v 27 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa tak cocoj tenemit ri jec'o chiri' pa Cesarea chi ri Filipo. Y pa bey ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Jin ancu'x (anchique) ren, niqui'ij ri winak? xcha' chique. \p \v 28 Y reje' xqui'ij che: Jec'o ye'in chi ja ret ri Juan Bautista. Jec'o ch'aka chic niqui'ij chi ja ret ri Elías, ri jun ri xk'alajin ri x-ix che roma ri Dios ojer can tiempo. Y jec'ochuka' ri ye'in chi ret jat jun chic chique ri achi'a' ri xek'alajin ri x-ix chique roma ri Dios chupa ri ojer can tiempo,\x * \xo 8:28 \xt Mr 6:14-15; Lc 9:7-8\x* xecha' che ri Jesús. \p \v 29 Y raja' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Y rix anchique ni'ij? xcha' chique. Y ri Pedro can ja' xu'ij che ri Jesús: Ja ret ri Cristo,\x * \xo 8:29 \xt Jn 6:68-69\x* ri takon-pe roma ri Dios, xcha' che. \p \v 30 Y ri Jesús xu'ij chique chi can man tiquitzijoj ri'. \s1 Ri Jesús nu'ij chi xticamises \p \v 31 Y ri Jesús xutz'om quitijoxic ri ru-discípulos y xu'ij: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, nink'axaj na q'uiy sufrimiento. Itzel xquitz'et coma ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij. Itzel xquitz'et chuka' coma ri nimalaj tak sacerdotes. Chuka' itzel xquitz'et coma ri maestros chi ri ley. Y can xquicamises, pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús. \p \v 32 Y cuando ri Jesús xu'ij ri tzij re' chique ri ru-discípulos, can k'alaj-wi rubixic xu'on che. Pero ri Pedro man xka ta chech ri xu'ij ri Jesús, romari' xuc'uaj-e juba' aparte, y cof xch'o'n che. \v 33 Pero cuando ri Jesús xuc'oxaj quiri', xutzalmayij-ri', xerutzu' ri ch'aka chic ru-discípulos y xu'ij che ri Pedro: Man cac'ue-pe wiq'uin ret Satanás, roma man utz ta ri nanojij. Roma ri nanojij ret xa can junan riq'uin ri niquinojij ri winak y man anche'l ta nrojo' ri Dios. \p \v 34 Y ri Jesús xeroyoj ri winak y ri ch'aka chic ru-discípulos. Y raja' xu'ij chique: Xa c'o jun nrojo' yirutzeklebej, can man tupokonaj-ri' nu'on sufrir, xa can tu'ona' anche'l can ruc'uan ru-cruz. Man tu'on ri nurayij raja'. Xa c'o jun nunojij nu'on quiri', can tipe wiq'uin y quirutzeklebej.\x * \xo 8:34 \xt Mt 10:38; Lc 14:27\x* \v 35 Roma xa c'o jun ri yalan nrojo' ri ruc'aslen we' chech-ulef, man xtiril ta ruc'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man nupokonaj ta ri', más que nicamises woma ren y roma ri utzilaj rutzij ri Dios, xticolotaj y can xtiril ruc'aslen ri man niq'uis ta.\x * \xo 8:35 \xt Mt 10:39; Lc 17:33; Jn 12:25\x* \v 36 Roma, ¿anchique ta nuch'ec jun winak xa nic'ue' ta ronojel ri beyomel ri c'o chech-ulef riq'uin y xa man nicolotaj ta? \v 37 Y más que yalan ta q'uiy ri beyomel c'o riq'uin ri jun winak, can man xtitiquier ta xtulok' ri c'aslen ri man niq'uis ta. \v 38 Man jun tiq'uix nuk'alajij chi can jinruniman ren y ri nutzij. Man tiq'uix nuk'alajij-ri' chiquiwech ri winak chi ri tiempo re' ri can je aj-mac y can man niquijo' ta niquinimaj ri Dios. Xa c'o jun niq'uix nuk'alajij-ri' chiquiwech reje' chi jinruniman ren ri xika-pe chicaj y xinalex chi'icojol, ren chuka' xquiq'uix xtin-ij chi ri jun winak ri' can wichi ren. Quiri' xtin-en cuando xquitzolaj chic pe jun mej (bey) junan quiq'uin ri lok'olaj tak ángeles y can junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' Dios. \c 9 \p \v 1 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri jec'o riq'uin: Tic'oxaj na pe'; can ketzij ri nin-ij chiwe, chi ri Dios can xtoc'ue' pa kawi' y xkojru'on gobernar; y can xtik'alajin ri ruchuk'a'. Y jec'o jujun chiwe rix ri man xquiecom ta, c'a tiquitzu' na ri', xcha' ri Jesús. \s1 Ri k'ij cuando ri Jesús xjalataj rech chiquiwech oxi' ru-discípulos \p \v 2 Y cuando xk'ax yan waki' k'ij, ri Jesús xerucha' ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, chi quiri' xe ri je oxi' ri' xeruc'uaj c'a parui' jun juyu' nim. Y ri Jesús xjalataj rech chiquiwech ri je oxi' ru-discípulos.\x * \xo 9:2 \xt 2 P 1:17-18\x* \v 3 Y chuka' ri rutziak can xjalataj rech. Can yalan rusakil xu'on, can anche'l ri tef ri nika, y hasta nich'ich'an. Y man jun winak ri nich'ajo tziak nitiquier nu'on sak che jun tziak anche'l ri'. \v 4 Y cuando xquitzu', jec'o yan chic ri Elías y Moisés, yetzijon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' ri' je rusamajel ri Dios ri xec'ue' ojer can. \v 5 Y ri Pedro xu'ij-apo che ri Jesús: Maestro, xcha' che. We' utz kabanon. Kabana' oxi' tak jay. Naka'an jun awichi ret, jun richi ri Moisés y jun richi ri Elías, xcha' che ri Jesús. \p \v 6 Ri Pedro quiri' xu'ij-apo y man reta'n ta ri anchique yeru'ij-apo, xe nu'ij ri anchique noka pa ruwi' y man yerunojij ta utz. Ri oxi' discípulos yalan xquixi'j-qui'. \v 7 Y ja' cuando c'o jun ajawa' (mukul) ri xka-pe pa quiwi'. Y chupa ri ajawa' (mukul) ri' c'o Jun ri xch'o'n-pe y xu'ij: Jare' ri Walc'ual y yalan ninjo'.\x * \xo 9:7 \xt Mt 3:17; Mr 1:11; Lc 3:22\x* Can tic'oxaj ri nu'ij raja', xcha-pe ri Dios chicaj. \p \v 8 Pero cuando ri discípulos xetzu'n chic apo, xquitzu' chi xa man jun chic c'o riq'uin ri Jesús. Xa ruyon chic c'o can. \p \v 9 Y cuando reje' je-xulan-pe chech ri juyu', ri Jesús xuchelebej chique ri ru-discípulos: Man titzijoj ri xitzu'. Rix utz nitzijoj pero cuando ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xic'astaj yan pe chiquicojol ri caminaki'; c'ajari' utz chi nitzijoj, xcha' chique. \p \v 10 Y reje' can man xquitzijoj ta ri anchique xquitzu', pero niquic'utuj chiquiwech anchique ri xrojo' xu'ij ri Jesús riq'uin ri tzij; chi xtic'astaj chic pe chiquicojol ri caminaki'. \v 11 Y c'ajari' ri oxi' discípulos xqui'ij che ri Jesús: Roj kabanon entender chi can ja ret ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. ¿Pero anchique roma ri maestros chi ri ley niqui'ij chi ja ri Elías noka na'ey,\x * \xo 9:11 \xt Mal 4:5; Mt 11:14\x* c'ajari' noka ri Cristo? xecha'. \p \v 12 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij-wi chi ri Elías nipe na'ey y raja' noru'ona' ru'onic ronojel. Can anche'l ri bin can chirij. ¿Y anchique ni'ij rix? ¿Man ja' ta como xtibanataj cami chuka' ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios chuij ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, chi can nink'axaj naq'uiy sufrimiento, y can man jun nuk'ij xti'an chue? \v 13 Pero ren nin-ij chiwe chi ri Elías ri' xpe yan. Y yalan pokon xqui'en-e che. Can ronojel ri xquijo' xqui'en che. Can anche'l ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios, xcha' ri Jesús chique. \s1 Jun ala' ri c'o jun itzel espíritu riq'uin nic'achoj roma ri Jesús \p \v 14 Cuando Jesús y ri oxi' ru-discípulos xe'apon quiq'uin ri ch'aka chic discípulos, raja' xutzu' chi yalan je q'uiy winak ri quimolon-qui' chiquij, chuka' jujun maestros chi ri ley quitz'amon-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri discípulos. \v 15 Conojel, can xe xquitzu' chi petenak ri Jesús, xsatz quino'j (xsach quic'u'x), y junanin xbequic'ulu' y xqui'en saludar. \v 16 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Anchok chij itz'amon-wi-iwi' quiq'uin reje'? xcha' chique. \p \v 17 Pero jun chique ri winak xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Ren nuc'amon-pe ri walc'ual awiq'uin, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu re' can mem rubanon che. \v 18 Y cuando más nuya' ruchuk'a' che, xabachi' (xama'anchi') c'o-wi nutorij pa ulef, niwokok pa ruchi', y nujach'ach'ej rey. Yalan chuka' rucajman chic roma ri quiri' rubanon. Y romari' xinc'utuj chique ri a-discípulos chi tiquilesaj-e ri jun itzel espíritu re' riq'uin ri walc'ual, pero man yetiquier ta, xcha' ri achi. \p \v 19 Y ri Jesús ja' xu'ij chique: Can man jun winak chupa ri tiempo re' ruyo'n ta juba' ránima riq'uin ri Dios. ¿Jani' tiempo ninojij rix chi xquic'ue' iwiq'uin? ¿Can jani' tiempo xquitiquier xquixincoch', ni'ij rix? Tic'ama-pe we' ri ala', xcha' chique. \p \v 20 Y xc'amer-pe ri ala' c'a chech ri Jesús. Pero cuando ri itzel espíritu xutzu' ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej ri ala' y xutorij pa ulef. Y ri ala' nubolkotila-ri' y niwokok chuka' pa ruchi'. \v 21 Y ri Jesús xuc'utuj che ri rutata' ri ala': ¿Jani' yan tiempo rubanon-pe quiere' ri ala'? xcha' ri Jesús. Y ri tata'j xu'ij: Can c'a co'l quiere' rubanon-pe. \v 22 Ri itzel espíritu can q'uiy mej (paj) rutorin pa k'ak', pa tak ya', chi nucamisaj. Pero xa ret jatiquier nato', tajoyowaj rech raja', tajoyowaj nuech ren y kojato', xcha'. \p \v 23 Pero ri Jesús xu'ij che: Xa ret jatiquier nanimaj chi yitiquier ninto' ri awalc'ual, can xtibanataj-wi ri anchique narayij ret. Pero ri' awiq'uin ret c'o-wi, roma xa can nanimaj, cuando nac'utuj; can nibanataj ri anchique ri najo', xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri rutata' ri ala' can ja' xu'ij: Ninnimaj. Y chuka' can quinato' chi quiri' más ninnimaj. Y cuando ri tata'j xu'ij ri tzij ri', riq'uin ruchuk'a' xu'ij, roma yalan nibison ránima. \p \v 25 Cuando ri Jesús xutzu' chi ri winak más niquimol-ka-qui', cof xch'o'n che ri itzel espíritu. Raja' xu'ijche: Ret ri abanon che ri ala' re' chi can man nic'oxan ta y can mem abanon che, catel-e, y man catzolaj chic pe riq'uin, xcha' che. \p \v 26 Y ri itzel espíritu nisiq'uin, xel-e riq'uin ri ala'. Pero cuando xel-e, can riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej can ri ala'. Y ri ala' xc'ue' can pa ulef, anche'l jun caminak. Y romari' je q'uiy winak xqui'ij chi ri ala' xcom. \v 27 Pero ri Jesús xutz'om ruk'a' ri ala' chi xuyec. Y ri ala' can ja' xbecataj-pe. \p \v 28 Y cuando quiyon chic xec'ue' can pa jay riq'uin ri Jesús, ri ru-discípulos xquic'utuj che: ¿Anchique roma roj man xojtiquier ta xkalesaj-e ri itzel espíritu? xecha' che. \p \v 29 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri jun rech espíritu re' ntel-e, pero xa rix niben ayuno y oración, xcha' chique. \s1 Ri Jesús nunataj chic ri rucamic \p \v 30 Y cuando reje' je-elenak chic pe chiri', xek'ax pa Galilea. Pero ri Jesús man xrojo' ta nina'ex chi raja' nik'ax chiri'. \v 31 Roma raja' nrojo' chi c'o niquitemaj can ri ru-discípulos, romari' can nu'ij jun mej (bey) chic chique: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can xquijach na pa quik'a' ri winak ri itzel yetz'eto wichi y xquinquicamisaj. Pero cuando jin caminak chic, pa rox k'ij xquic'astaj-pe. \p \v 32 Pero ri discípulos xa man xqui'en ta entender ri x-ix chique roma ri Jesús. Y niquixi'j-qui' niquic'utuj che ri anchique ri xu'ij chique riq'uin ri tzij ri xu'ij. \s1 ¿Ancu'x (Anchique) ri c'o más ruk'ij? \p \v 33 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon pa tenemit Capernaum. Y cuando jec'o chic pa jay, raja' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Y rix ¿anchique ri nich'ojij chiwech cuando joj-petenak pa bey? xcha' chique. \p \v 34 Pero ri discípulos man xech'o'n ta apo che ri Jesús, roma cuando je-petenak, xa niquich'ojij chiquiwech ancu'x (anchique) ri más c'o ruk'ij chique reje'.\x * \xo 9:34 \xt Lc 22:24\x* \v 35 Y ri Jesús xch'oquie-ka. C'ajari' xeroyoj-apo riq'uin ri cablajuj discípulos y xu'ij chique: Xa c'o jun ri nrojo' chi ja raja' ri na'ey y c'o ta ruk'ij, can tuna-ka chi can manak ruk'ij y más co'l tu'ona-ka chiquiwech conojel chi nusuj-ri' chi nu'on xabachique (xama'anchique) samaj quichi conojel.\x * \xo 9:35 \xt Mt 20:26-27; 23:11; Mr 10:43-44; Lc 22:26\x* \p \v 36 Y ri Jesús xberuc'ama-pe jun ac'ual y xuya' pa quinic'ajal. Ja' xuk'etej y raja' xu'ij chique ri ru-discípulos: \v 37 Xa c'o jun ri jinruniman pa ránima y niquicot nuc'on-ka jun ac'ual ri anche'l re', man xe ta xtuc'on-ka ri ac'ual, xa can xquiruc'on-ka chuka' ren. Y ri yiruc'on-ka ren, man xe ta ren ri xquiruc'on-ka, xa can xtuc'on-ka chuka' ri takayon-pe wichi.\x * \xo 9:37 \xt Mt 10:40; Lc 10:16; Jn 13:20\x* \s1 Ri man ruyowal ta chakij roj, can kaq'uin roj c'o-wi \p \v 38 Y ri Juan xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. C'o jun achi xkatzu' can, y ri achi re' pa abi' ret yerulesaj itzel tak espíritus. Pero roma xa man kaxbil ta, xka'ij che que man chic tu'on quiri', xcha'. \p \v 39 Y ri Jesús xu'ij: Man chic ti'ij quiri' che. Roma xa pa nubi' ren yeru'on milagros, can manak xtujal runo'j (runa'oj) ch'anin, y quiri' can manak xtitiquier xtu'ij itzel tak tzij chuij. \v 40 Roma ri man ruyowal ta chakij roj, can kaq'uin roj c'o-wi.\x * \xo 9:40 \xt Mt 12:30; Lc 11:23\x* \v 41 Y ri winak ri utz jixrutzu' roma wiq'uin ren ri Cristo jixc'o-wi, más que xa juba' iya' ri nuya', can ketzij ri nin-ij chiwe chi can c'o ruq'uiexel xtiyo'x che romari'.\x * \xo 9:41 \xt Mt 10:42\x* \s1 Man utz ta chi na'an che jun ralc'ual ri Dios chi nika pa mac \p \v 42 Xa c'o ta jun co'l oc ri jinruniman y nipe ta jun winak y nu'on che ri jun ri' chi nika pa mac, man utz ta ri nu'on. Romari' ri winak ri nunojij nu'on quiri', más utz nu'on che xa ta nixim jun nimalaj abaj chi quie'n chukul y ne'torix chupa ri mar. \v 43 Romari' xa jun ak'a' ri nibano chawe chi na'an mac, más ta utz nakupij-e. Roma más utz chi xe jun ak'a' c'o y jatoc chupa ri c'aslen ri man niq'uis ta, que chech ca'i' ta ak'a' jec'o y xa ronojel ach'acul jabe chupa ri castigo; chupa ri k'ak'\x * \xo 9:43 \xt Mt 5:30\x* ri man nichup-ta. \v 44 Ri lugar anchi' jec'o jut quichi ri jec'o chiri' ri can man yecom ta, y chuka' c'o ri k'ak' ri can man nichup ta. \v 45 Y xa jun awakan ri nibano chawe chi na'an mac, más ta utz chi nalesaj-e. Roma más utz chi xe jun awakan c'o y jatoc chupa ri c'aslen ri man niq'uis ta, que chech ca'i' ta awakan jec'o y xa ronojel ach'acul jabetorix can chupa ri castigo; chupa ri k'ak' ri man nichup ta. \v 46 Ri lugar anchi' jec'o jut quichi ri jec'o chiri' ri can man yecom ta, y chuka' c'o ri k'ak' ri can man nichup ta. \v 47 Y xa jun awech ri nibano chawe chi na'an mac, más ta utz nalesaj-e. Roma más utz chi xe jun awech c'o y jatapon chila' riq'uin ri Dios, anchi' ja raja' nibano gobernar, que chech ca'i' ta awech jec'o y xa ronojel ach'acul jabetorix can chupa ri castigo, ri pa k'ak'.\x * \xo 9:47 \xt Mt 5:29\x* \v 48 Ri lugar anchi' jec'o jut quichi ri jec'o chiri' ri can man yecom ta, y chuka' c'o ri k'ak' ri can man nichup ta.\x * \xo 9:48 \xt Is 66:24\x* \p \v 49 Can conojel-wi ri chicop ri je-camisan je-yo'n che ri Dios, yo'n atz'am chiquij. Quiri' chuka' xti'an chique conojel ri winak, pero man riq'uin ta chic atz'am, xa riq'uin k'ak'. \v 50 Ri atz'am can utz-wi. Y xa ri atz'am ri' niq'uis ta e ri ratz'amil, ¿anchique ta chic xtiben chi quiri' nitzolaj ta chic pe ri ratz'amil?\x * \xo 9:50 \xt Mt 5:13; Lc 14:34-35\x* Romari' rix tichajij ic'aslen, chi quiri' man quixoc anche'l ri atz'am ri man nitz'amin ta chic, y chuka' man jun ta ayowal chi'icojol. Quiri' xu'ij ri Jesús. \c 10 \s1 Ri winak je-c'ulan man utz ta niquijach-qui' \p \v 1 Ri Jesús xel-e chiri' y xbe c'a pa Judea. Y xk'ax chuka' juc'an rakan-ya' Jordán. Chiri', yalan chuka' q'uiy winak xquimol-qui' riq'uin. Y raja' yerutijoj riq'uin rutzij ri Dios, can anche'l rubanon-pe. \v 2 Y ja' jec'o jujun achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin, chi niquitojtobej ri Jesús chi nitzak ta pa quik'a'. Reje' xquic'utuj che xa utz chi jun achi nujach-ri' riq'uin ri raxayil. \v 3 Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': ¿Anchique ri ru'in can ri Moisés chiwe chi niben? xcha' chique. \p \v 4 Y reje' xqui'ij: Ri Moisés can ruyo'n can lugar che ri achi chi nu'on jun carta ri nu'ij chi nujach-ri' y nuya' can ri raxayil,\x * \xo 10:4 \xt Dt 24:1-4; Mt 5:31\x* xecha' reje'. \p \v 5 Romari' ri Jesús xu'ij chique: Can anche'l cowirinak ri iwánima rix cami, quiri' chuka' xbanataj ojer can pa ru-tiempo ri Moisés. Xa romari' xu'ij chi ti'an quiri'. \v 6 Pero cuando xtz'ucutaj-pe ri rech-ulef, man quiri' ta. Can chi je ca'i' xeru'on ri Dios.\x * \xo 10:6 \xt Gn 1:27; 5:2\x* Can man ruyon ta ri achi y chuka' man ruyon ta ri ixok. \v 7 Romari' ri achi xquieruya' can ri rute-rutata' y xtiquic'on-qui' riq'uin ri raxayil. \v 8 Y chi je ca'i' xe jun xtiqui'en.\x * \xo 10:8 \xt Gn 2:24\x* Roma cuando quic'uan chic qui', man je ca'i' ta chic, xe jun chic quibanon. \v 9 Romari', ri xe jun chic quibanon roma ri Dios, man jun winak tijacho quichi, xcha' ri Jesús. \p \v 10 Cuando ri Jesús y ri ru-discípulos jec'o chic pa jay, ri discípulos xquic'utuj che anchique ri xrojo' xu'ij riq'uin ri tzij ri xeru'ij chique ri achi'a' fariseos. \v 11 Y ri Jesús xu'ij chique: Xabachique (Xama'anchique) achi ri nujach-ri' riq'uin ri raxayil y neruc'ama-pe jun chic ixok, ri achi re' can mac-wi nu'on chech ri raxayil. \v 12 Y quiri' chuka' ri ixok ri nujach-ri' riq'uin ri rachijil y nibe riq'uin chic jun achi, ri ixok re' can mac chuka' ri nu'on,\x * \xo 10:12 \xt Mt 5:32; 1 Co 7:10-11\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús yerojo' chuka' ri ac'uala' \p \v 13 Y ri winak yequic'om-pe ac'uala' riq'uin ri Jesús, chi nuya' ruk'a' pa quiwi' chi yeru'on bendecir. Pero ri discípulos xa xqui'ij chique ri winak que man tiqui'en quiri'. \v 14 Y cuando ri Jesús xutzu' ri niqui'en ri ru-discípulos, xpe ruyowal, roma man utz ta xutzu' ri niqui'en, y xu'ij chique: Tiya' lugar chique ri ac'uala' chi yepe wiq'uin, y man quie'ik'at. Roma ri ru-gobierno ri Dios, xe quichi ri je anche'l ac'uala'. \v 15 Y can ketzij ri nin-ij chiwe: Ri man niqui'en ta anche'l ri ac'uala' chi niquijach-qui' chuxe' ri ru-gobierno ri Dios, can man xquietiquier ta xquie'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma raja',\x * \xo 10:15 \xt Mt 18:3\x* xcha' chique. \p \v 16 Y raja' xeruk'etela' y xuyala' ri ruk'a' pa quiwi' ri ac'uala' chi xeru'on bendecir. \s1 Jun c'ajol-achi beyom nich'o'n riq'uin ri Jesús \p \v 17 Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xquitz'om chic e quibey, c'o jun achi junanin xoka riq'uin, xoxuquie' chech, y xu'ij che: Utzilaj Maestro, ¿anchique utz ri nin-en ren chi ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha' che. \p \v 18 Y ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique roma na'ij utz chue ren? Roma man jun winak ri utz, xa can xe ri Dios ri utz. \v 19 Y ren nin-ij chi ret can aweta'n ri lajuj mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés ri ojer can, ri nu'ij: Ret ri c'o awaxayil man tacanoj jun chic ixok,\x * \xo 10:19 \xt Ex 20:14; Dt 5:18\x* man cacamisan,\x * \xo 10:19 \xt Ex 20:13; Dt 5:17\x* man catelak',\x * \xo 10:19 \xt Ex 20:15; Dt 5:19\x* man tatz'uc tzij chirij jun chic winak,\x * \xo 10:19 \xt Ex 20:16; Dt 5:20\x* man ta'an engaño che jun winak roma c'o anchique najo' nalek'aj chuk'a', quie'abana' respetar ate-atata',\x * \xo 10:19 \xt Ex 20:12; Dt 5:16\x* xcha' che. \p \v 20 Y ri achi can ja' xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. C'a jin co'l oc nubanon-pe ronojel ri', xcha' raja'. \p \v 21 Cuando ri achi xu'ij quiri', ri Jesús xutzu' rech y yalan xrojo'. Y c'ajari' xu'ij che: C'a c'o jun ex ri man abanon ta. Man ayo'n ta ri abeyomal chique ri winak ri manak quibeyomal. Tac'ayij ronojel ri c'o awiq'uin y ri rajil taya' chique ri winak ri manak quibeyomal, y xtic'ue' abeyomal chicaj. Y catampe wiq'uin, quinatzeklebej, y man tapokonaj na'an sufrir woma ren, anche'l can jat-benak chuxe' jun cruz, xcha' che. \p \v 22 Pero cuando ri achi xuc'oxaj ri tzij ri xu'ij ri Jesús che, xa can xubolkotij-ri' ri ránima xuna' raja' roma yalan rubeyomal c'o. Y nibison ránima xtzolaj-e, roma man nrojo' ta nusipaj rubeyomal. \p \v 23 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos, y xu'ij chique: Ri winak ri c'o q'uiy quibeyomal, can cuesta chi ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri ru-discípulos ri Jesús can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma ri tzij ri xu'ij ri Jesús. Pero raja' xu'ij chic jun mej (bey) chique: Walc'ual, xcha' chique. Ri can niquijach cánima riq'uin ri quibeyomal, can yalan cuesta chi ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios. \v 25 Xa más la'k nitiquier nik'ax jun camello pa jun ch'uti' rujulil jun acux que chech jun beyom ntoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 26 Pero cuando ri discípulos xquic'oxaj chic jun mej (bey) ri tzij ri xu'ij ri Jesús, xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xqui'ij chiquiwech: Xa can anche'l ri nu'ij, quiri', man jun xticolotaj, xecha'. \p \v 27 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos jun mej (bey) chic y xu'ij chique: Ri winak man yetiquier ta niquicol-qui', pero ri Dios can nitiquier-wi yerucol, roma raja' ronojel nitiquier yeru'on, xcha' raja'. \p \v 28 Y ja' cuando ri Pedro xu'ij che: Ret aweta'n chi roj kayo'n can ronojel ri c'o kaq'uin, roma jatkatzekleben, xcha' ri Pedro. \p \v 29 Pero ri Jesús can ja' xu'ij: Can ketzij ri nin-ij chiwe; xabachique (xama'anchique) winak ri jeruyo'n can rocho, rach'alal, rute-rutata', raxayil, ralc'ual o rulef woma ren y ri utzilaj rutzij ri Dios; \v 30 can q'uiy ri xtiyo'x che xa quiri' xtu'on. Can cien más ri ruq'uiexel xtiyo'x che chupa ri tiempo re'. Xtiyo'x rocho, rach'alal, rute', ralc'ual o rulef. Chuka' can xtu'on sufrir pa quik'a' ri winak roma ja ren jinrutzekleben, pero chupa apo ri jun chic tiempo chakawech apo, can xtiyo'x ruc'aslen ri manak xtiq'uis. \v 31 Y je q'uiy ri yalan quik'ij cami, xtapon ri k'ij cuando manak chic quik'ij xtic'ue'. Y je q'uiy ri manak quik'ij ri cami, xtapon ri k'ij cuando xtic'ue' quik'ij,\x * \xo 10:31 \xt Mt 20:16; Lc 13:30\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nunataj chic jun mej (bey) ri rucamic \p \v 32 Ri Jesús, ri ru-discípulos y ri ch'aka chic winak, quitz'amon-e bey pa tenemit Jerusalem. Y can ja ri Jesús ri benak-e chiquiwech, y romari' ri ru-discípulos y ri winak can satzinak quino'j (sachinak quic'u'x) y quixi'n-qui' chuka' je-benak-e chirij. C'ajari' ri Jesús xeruc'uaj juba' aparte ri cablajuj ru-discípulos y xu'ij chic chique ri anchique sufrimiento ri xtuk'axaj. \v 33 Raja' xu'ij chique: Rix iweta'n chi c'a pa tenemit Jerusalem jojapon-wi, y chiri' xquijach-wi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. Xquibejach pa quik'a' ri nimalaj tak sacerdotes y pa quik'a' ri maestros chi ri ley. Y reje' xtiqui'ij chi quicamises. Y chuka' xquibejach coma reje' pa quik'a' winak man je israelitas ta. \v 34 Y ri winak ri' xquietze'n chuij, xquinquichubaj, xquinquich'ey y c'ajari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe. \s1 Ri niquijo' ri Jacobo y ri Juan \p \v 35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri je ralc'ual ri achi rubinan Zebedeo, xebe-apo riq'uin ri Jesús, y xqui'ij che: Maestro, xecha' che. Roj nakajo' nakac'utuj jun favor chawe. Pero can na'an ta chake ri favor ri xtakac'utuj chawe, xecha' che. \p \v 36 Y raja' xu'ij chique: ¿Anchique ri nijo'? xcha'. \p \v 37 Y reje' xqui'ij: Roj nakajo' chi cuando c'o chic ak'ij ret, na'an ta chuka' chake roj chi nic'ue' kak'ij, naya' ta lugar chake chi jojch'oquie' ta apo awiq'uin; jun ta ri nic'ue' pa a-derecha y jun ta ri pa a-izquierda. \p \v 38 Pero ri Jesús xu'ij chique: Rix man iweta'n ta anchique ri nic'utuj. Y romari' ren ninc'utuj chiwe: ¿Nicoch' como rix ri xti'an chue ren? ¿Y nicoch' como chuka' ri jun sufrimiento anche'l ri xtika pa nuwi' ren? Roma ronojel ri xtika pa nuwi' ren, xa anche'l jun ya' can q'uey, can anche'l jun bautismo,\x * \xo 10:38 \xt Lc 12:50\x* xcha' ri Jesús. \p \v 39 Y reje' xqui'ij: Nakacoch', xecha'. Y ri Jesús xu'ij chic chique: Can ketzij-wi chi rix xticoch'-wi anche'l ri xti'an chue ren. Chuka' can xticoch' jun sufrimiento anche'l ri xtika pa nuwi' ren; ri can anche'l jun ya' can q'uey, can anche'l jun bautismo. \v 40 Pero ri nic'utuj chue chi jun chiwe rix nich'oquie' pa nu-derecha y ri jun chic pa nu-izquierda, ri' man pa nuk'a' ta ren c'o-wi chi ninya' chiwe. Roma ri nic'utuj rix, can ja ri Dios xnojin yan anchok chique xtuya-wi lugar chi yech'oquie' chiri', xcha' ri Jesús. \p \v 41 Y cuando ri lajuj chic discípulos xquic'oxaj ri x-ix, xpe quiyowal chique ri Jacobo y ri Juan. \v 42 Pero Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ij chique: Ren nin-ij chi rix jabel iweta'n chi we' chech-ulef ja ri yebano gobernar jec'o pa quiwi' ri winak; romari' can cajaf quibanon-ka chiquij ri winak. Y quiri' chuka' ri ch'aka chic ri can c'o quik'ij, niquijo' chi quienimex y can ti'an ronojel ri niqui'ij. \v 43 Pero chi'icojol rix man quiri' ta.\x * \xo 10:43 \xt Lc 22:25-26\x* Roma xa c'o jun ri nrojo' chi nic'ue-ka ruk'ij, can tuna-ka chi can manak ruk'ij y co'l oc tu'ona-ka chi nusuj-ri' chi nu'on xabachique (xama'anchique) samaj. \v 44 Xa c'o jun chiwe rix can nrojo' chi ja raja' ri na'ey y c'o ta ruk'ij, can tuna-ka chi can manak ruk'ij y co'l oc tu'ona-ka chi nusuj-ri' chi nu'on xabachique (xama'anchique) samaj quichi conojel.\x * \xo 10:44 \xt Mt 23:11; Mr 9:35; Lc 22:26\x* \v 45 Y quiri' nubanon ren; ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, man ninpokonaj ta wi' yisamaj coma ri ch'aka chic. Can romari' xipe. Y man xipe ta chuka' xe chi jec'o ri yebano-pe ronojel ri nin-ij chique. Can ja ren ri yibano ri samaj, y can ninya' nuc'aslen chi quiri' je q'uiy ri yecolotaj, xcha' ri Jesús. \s1 Ri achi moy rubinan Bartimeo nic'achoj roma ri Jesús \p \v 46 C'ajari' ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon pa tenemit Jericó. Y cuando reje' niquiya' can ri tenemit, yalan je q'uiy winak ri quitzekleben-e. Y chiri' chuchi' bey c'o jun moy rubinan Bartimeo, ralc'ual jun achi rubinan Timeo. Raja' ch'ocol chiri', nuc'utuj ru-limosna chique ri winak ri yek'ax chiri'. \v 47 Y cuando raja' xuc'oxaj chi ri nik'ax chiri', ja ri Jesús aj-Nazaret, raja' riq'uin ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Jesús, ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech, xcha'. \p \v 48 Y je q'uiy winak ri xquich'olij chi quiri' man chic tich'o'n-apo. Pero raja' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Ret ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech roma quiere' nubanon, xcha'. \p \v 49 Y ri Jesús xuc'oxaj ri achi, romari' xpa'e-ka y xu'ij chi tic'amer-pe. Y ja' xbequic'ama-pe ri achi moy y xqui'ij che: Capa'e', man taxi'j-awi'; ri Jesús jatroyoj, xecha' che. \p \v 50 Y ri achi can xe xuc'oxaj quiri', can ja' xpa'e-pe. Xuya' can ri ruk'u' chiri' y xbe-apo riq'uin ri Jesús. \v 51 Y ri Jesús xuc'utuj che: ¿Anchique ri najo'? Y ri achi moy xu'ij che: Maestro, xcha' raja'. Ren ninjo' yitzu'n, xcha'. \p \v 52 Y ri Jesús can ja' xu'ij che: Catzolaj chawij roma jatzu'n chic. Xacolotaj roma xaya' awánima wiq'uin, romari' cami man jat moy ta chic. Y ri moy can ja' xtzu'n y xutzeklebej-e ri Jesús. \c 11 \s1 Ri xebanataj cuando ri Jesús xapon pa tenemit Jerusalem \p \v 1 Y cuando chunakaj chic jec'o-wi chique ri tenemit quibinan Betfagé y Betania, xa juba' chic nrojo' chi ye'apon pa tenemit Jerusalem, roma can chuxe' chic apo ri juyu' rubinan Olivos jec'o-wi. Y ri Jesús ja xerutak-e je ca'i' chique ri ru-discípulos. \v 2 Raja' xu'ij-e chique: Quixoc-apo chupa la co'l tenemit la', y xe xquixoc, ja' xtiwil jun alaj burro ximil can chiri'. Y ri chicop ri' c'a man jun ch'ocolbeyon richi. Tisolo' y tic'ama-pe chue. \v 3 Y xa c'o jun xti'in-pe chiwe chi anchique roma nisol-pe ri chicop, ti'ij che chi nic'atzin juba' che ri Ajaf, pero ch'anin xterutzolej, quixcha' can che, xe'uche'x-e roma ri Jesús. \p \v 4 Y ri ca'i' discípulos xebe, y cuando xe'apon, xquiwil-wi ri alaj burro, ximon can chiri' pa bey, ri anchi' ye'oc-apo ri winak. Y reje' xquisol-pe. \p \v 5 Pero cuando reje' niquisol-pe ri alaj burro, xetz'et-pe coma jun ca'i' ri jec'o chiri' y xqui'ij chique ri je ca'i' discípulos: ¿Anchique niben rix chiri'? ¿Anchique roma nisol ri alaj burro? xecha' chique. \p \v 6 Y ri discípulos xqui'ij ri ru'in ri Jesús chique. Y ri xetz'eto-pe quichi xquiya' lugar chique chi xquic'uaj-e ri alaj burro ri'. \v 7 Y ri discípulos ri' xquic'om-pe ri alaj burro che ri Jesús. C'ajari' xquiyala' jujun quitziak chirij ri chicop ri', y ri Jesús xch'oquie-e chirij. \v 8 Y je q'uiy chique ri winak chi niquiya' ruk'ij ri Jesús, xquiriq'uila' jujun quitziak pa rubey. Y ch'aka chic winak chi niquiya' chuka' ruk'ij ri Jesús, xebequic'ama-pe ruxak tak che' chi xquiric' pa rubey. \p \v 9 Y ri winak ri je-benak chech ri Jesús y ri jec'o can chirij, can riq'uin ronojel quichuk'a' niqui'ij: ¡Matiox chi petenak ri Jun re'!\x * \xo 11:9 \xt Sal 118:25\x* ¡Raja' yo'n-pe bendición pa ruwi' roma ri Ajaf Dios! ¡Raja' petenak pa rubi' ri Ajaf Dios!\x * \xo 11:9 \xt Sal 118:26\x* \v 10 ¡Matiox chi nitzolaj yan pe ri ru-gobierno ri David ri Katata' ri xc'ue' ojer can! ¡Matiox che ri Dios ri c'o chicaj! xecha'. \p \v 11 Y ri Jesús xoc-apo pa tenemit Jerusalem y xbek'ax-pe pa rocho ri Dios y xerutzu' can ri jec'o chiri'. Y cuando xk'okumer-pe, raja' y ri cablajuj ru-discípulos xebe pa tenemit Betania. \s1 Cuando ri Jesús xu'ij che ri jun mata higo chi can manak chic xtuya' rech \p \v 12 Pa ruca'n k'ij cuando quitz'amon bey chi yetzolaj-pe pa Betania y yebe pa Jerusalem, ri Jesús xnum-pe rupa. \v 13 Y raja' chinaj xutzu' chi c'o jun mata higo, y yalan jabel ri ruxak. Xbe-apo riq'uin, chi nerucanoj-pe jun rech. Pero cuando xapon-apo riq'uin, xa man jun rech c'o, xa ruyon ruxak. Roma man ja' ta ru-tiempo chi nuya' rech. \v 14 Y ri Jesús ja' xch'o'n che ri che' y xu'ij che: Man jun chic winak xtitijo awech, roma can manak chic xcawachin, xcha'. Y ri ru-discípulos can xquic'oxaj ri xu'ij. \s1 Cuando ri Jesús xerokotaj-pe ri yec'ayin y ri yelok'on pa rocho ri Dios \p \v 15 Y xe'apon chic pa tenemit Jerusalem. Y ri Jesús xbe pa rocho ri Dios. Pero cuando raja' c'o chic chiri', xerokotala-e ri c'ayinel y ri yelok'on ri jec'o chiri'. Y chique ri niquijal rech mero xerutacmayila' can ri qui-mesas. Y quiri' chuka' xu'on can chique ri quich'acat ri niquic'ayij palomas. \v 16 Y raja' man xrojo' ta chi ri winak ri quic'uan eka'n (aka'n), yek'ax chiri' pa rocho ri Dios. \v 17 C'ajari' raja' c'o ri xuc'ut chiquiwech ri winak riq'uin rutzij ri Dios. Raja' xu'ij chique: ¿Man tz'iban ta como chupa rutzij ri Dios chi ri wocho, jay chi niqui'en orar conojel winak ri jec'o chech-ulef?\x * \xo 11:17 \xt Is 56:7\x* Pero rix xa man richi ta ri' icusan-wi, xa ibanon quijul elek'oma' che,\x * \xo 11:17 \xt Jer 7:11\x* xcha' raja'. \p \v 18 Y ri' xc'oxex coma ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley. Reje' niquitzu' chi ri winak can nisatz quino'j (nisach quic'u'x) roma ri tzij ri nu'ij ri Jesús chique chi yerutijoj. Romari' ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley niquixi'j-qui' chech ri Jesús y niquicanola' anchique niqui'en chi niquicamisaj ri Jesús. \v 19 Cuando xk'okumer-pe, ri Jesús y ri ru-discípulos xebe; can man xec'ue' ta ka ri chiri' pa tenemit Jerusalem. \s1 Ri nuc'ut ri Jesús chakawech riq'uin ri jun mata higo ri xchaki'j-ka \p \v 20 Nimak'a' ruca'n k'ij, cuando quitz'amon bey pa Jerusalem, xquitzu' chi chaki'j chic ri mata higo ri xch'o'n can ri Jesús che, chi can man jun chic rech xtuya'. \v 21 Y ri Pedro ch'anin xoka pa ruwi', y xu'ij che ri Jesús: Maestro, tatzu' la mata higo, can xchaki'j-ka anche'l ri xa'ij, xcha' ri Pedro. \p \v 22 Y ri Jesús xu'ij chique conojel ri discípulos: Rix chuka' nic'atzin chi niya' iwánima riq'uin ri Dios. \v 23 Romari', can ketzij nin-ij chiwe chi xabachique (xama'anchique) ri ni'in che ri juyu' re' chi ntel-e we' y tik'ax chupa ri mar, can quiri' xtibanataj. Xa can ketzij nunimaj chi nibanataj y man nipe ta pa ránima chi xa man xtibanataj ta.\x * \xo 11:23 \xt Mt 17:20; 1 Co 13:2\x* \v 24 Romari', ren can nin-ij chiwe chi ronojel ri nic'utuj che ri Dios cuando rix niben orar, y can ninimaj chi raja' can xtu'on-wi ri nijo', can xtibanataj-wi ri nic'utuj. \v 25 Y cuando niben orar, xa c'o jun ri c'o anchique rubanon chiwe, ticoch'o' (ticuyu') rumac jumul. Chi quiri' ri lok'olaj Itata' ri c'o chicaj xtucoch' (xtucuy) chuka' imac rix. \v 26 Roma, xa rix man nicoch' (nicuy) ta rumac jun ri c'o rubanon chiwe, chuka' ri lok'olaj Itata' ri c'o chicaj man xtucoch' (xtucuy) ta ri imac ri ye'iben chech.\x * \xo 11:26 \xt Mt 6:14-15\x* \s1 Jec'o yec'utun che ri Jesús chi ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' pa ruk'a' \p \v 27 Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon chic pa tenemit Jerusalem. Y chiri' pa rocho ri Dios c'o-wi raja' cuando xe'apon ri nimalaj tak sacerdotes riq'uin, y chuka' ri maestros chi ri ley y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij. \v 28 Y xquic'utuj che: ¿Ancu'x (Anchique) yoyo'n uchuk'a' pa ak'a' chi xe'awokotaj-e ri winak yec'ayin we' pa rocho ri Dios? ¿Ancu'x (Anchique) x-in chawe chi quie'abana' quiela'? xecha' che. \p \v 29 Xpe ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Ren c'o chuka' ri ninjo' ninc'utuj chiwe. Y xa rix xti'ij chue, ren chuka' xtin-ij chiwe ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' chue chi yenben ronojel re'. \v 30 Tic'oxaj jabel ri xtinc'utuj chiwe. ¿Ja ri Dios ri x-in che ri Juan chi quieru'ona' bautizar ri winak? ¿O xa winak xe'in che? Ti'ij chue ri anchique ri ni'ij rix, xcha' chique. \p \v 31 Y ri nimalaj tak sacerdotes, ri maestros chi ri ley y chuka' ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, xqui'ij-ka chiquiwech: ¿Anchique naka'ij che ri Jesús cami? xecha-ka. Roma xa naka'ij che chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe richi, ri Jesús xtu'ij chake chi anchique roma man xkanimaj ta rutzij. \v 32 Y xa naka'ij che chi ja ri winak xe'in che ri Juan chi tu'ona' quiri', can man utz ta chake roj. Reje' xqui'ij-ka quiri', roma quixi'n-qui' chiquiwech ri winak. Roma conojel ri winak can quieta'n chi ri Juan jun rusamajel ri Dios ri can xuk'alajij ri x-ix che roma ri Dios. \v 33 Y c'ajari' reje' xqui'ij-apo che ri Jesús: Roj man keta'n ta, xecha'. Y ri Jesús can ja' xu'ij chique: Roma rix xa man xixtiquier ta xi'ij chue, ren man xtin-ij ta chuka' chiwe ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' chue chi yenben quiere', xcha' ri Jesús. \c 12 \s1 Ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús chiquij ri itzel tak kajoy-ulef \p \v 1 Y ri Jesús riq'uin ejemplos xch'o'n quiq'uin. Raja' quiere' xu'ij chique: Xc'ue' jun achi ri xutic uva pa rulef, xuya' co'c' chirij y xu'on chuka' anche'l jun ch'uti' pila chupa ri ulef chi niyitz' ri uva. Xu'on chuka' jun torre, chi parui' ri' nic'ue-wi ri jun ri nuchajij ri ulef ri'.\x * \xo 12:1 \xt Is 5:1-2\x* C'ajari' xuya' can pa kajic chique jujun achi'a', y raja' xbe naj. \p \v 2 Y cuando xoka ri tiempo chi ri cosecha, ri rajaf ri ulef xutak jun rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri je-kajayon ri ulef chi neruc'utuj-pe ri uva, roma riq'uin ri' nitoj-wi ri rukajic ri ulef. \v 3 Pero cuando xapon ri rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri je-kajayon ri ulef, ri achi'a' re' xquitz'om ri rusamajel y xquich'ey, y man jun uva xquiya-e che. \v 4 Y ri rajaf ri ulef xutak jun chic rusamajel quiq'uin ri achi'a' chi neruc'ama' ri uva ri nuc'utuj raja' chique chi ri ulef. Pero reje' xa che abaj xquic'ul-apo y xquisocola-e rujolon. Can pokon xqui'en y xqui'ij-e che. \v 5 Pero ri rajaf ri ulef xutak jun chic rusamajel. Y ri samajel re' xcamises coma ri je-kajayon ri ulef. Y je q'uiy chic rusamajel xerutak, pero conojel c'o anchique x-an-e chique. Jec'o xech'ay, y jec'o xecamises. \p \v 6 Y pa ruq'uisbel, ri rajaf ri ulef xe chic ri ralc'ual xc'ue' can riq'uin y raja' yalan nrojo' ri ralc'ual. Pero ri rajaf ri ulef can xutak na ri ralc'ual quiq'uin ri achi'a' ri je-kajayon ri ulef ri', roma raja' xunojij-ka: Ri achi'a' ri' can xquieniman cuando xtiquitzu' chi can ja ri walc'ual xtapon, xcha-ka pa ránima. \v 7 Pero cuando ri achi'a' xquitzu' chi ja ri ralc'ual ri rajaf ri ulef ri xapon, xqui'ij-ka chiquiwech: Jare' ri ne'oc rajaf ronojel ri ulef ri kakajon cami. Cami kacamisaj, chi quiri' pa kak'a' roj nic'ue-wi can ri ulef, xecha'. \v 8 Y can quiri' xqui'en. Xquitz'om ri ralc'ual, xquicamisaj, xquilesaj-e pa rulef. Y xbequitorij juc'an chic ulef. \p \v 9 C'ajari' ri Jesús xu'ij: ¿Anchique como xtu'on ri rajaf ri ulef chique ri achi'a' ri'? Ri rajaf ri ulef xtipe y xquierucamisaj ri achi'a' ri' y ri ulef xtuya' chic pa kajic chique ch'aka chic. \p \v 10 ¿Y can man jun mej (bey) como chuka' itz'eton ri jun tzij ri tz'iban can chupa ri rutzij ri Dios? Ri tzij ri nu'ij: \q1 C'o jun Abaj ri man xka ta chiquiwech ri achi'a' ri je banoy-jay. \q1 Pero xa ja ri Abaj ri' ri xc'atzin, roma can jari' ri xcuses chi quiri' ri jay man nitzak ta. \q1 \v 11 Can ja ri Ajaf xbano chi xcuses ri Abaj re', \q1 y roj can man jun mej (bey) katz'eton chi nibanataj quiere'.\x * \xo 12:11 \xt Sal 118:22-23\x* \q1 Quiri' nu'ij ri rutzij ri Dios. \p \v 12 Y ri achi'a' anchok quiq'uin xch'o'n-wi ri Jesús c'o ta xquijo' xquitz'om yan ta, roma xquina'ej chi ri achi'a' je-kajayon ri ulef ri xerunataj chupa ri ejemplo, xa chiquij reje' xch'o'n-wi. Pero man xquitz'om ta e, roma niquixi'j-qui' chiquiwech ri winak ri jec'o riq'uin. Reje' xquiya' can ri Jesús y xebe. \s1 Nic'utux che ri Jesús xa utz o man utz ta nitoj ri impuestos \p \v 13 Y ri achi'a' ri' jec'o ch'aka chic ri xequitak-pe. Xequitak-pe jujun achi'a' fariseos y chuka' jujun ruwinak ri rey Herodes, chi niquitojtobej ri Jesús y nitzak ta pa quik'a' riq'uin ri tzij ri yeru'ij. \v 14 C'ajari' reje' xepe y xqui'ij che ri Jesús: Ret ri jat jun Maestro, roj can keta'n chi xe-wi ri ketzij ri nika chawech y jari' ri natzijoj; can nac'ut ri rutzij ri Dios y can ja-wi rubixic na'an che, roma ret man naxi'j ta awi' chech jun winak, más que can yalan ruk'ij. ¿Anchique na'ij chake? ¿Utz como nakatoj ri impuestos ri nu'ij ri rey César, o xa man utz ta? xecha' che. \p \v 15 Pero ri Jesús can reta'n-wi chi riq'uin ca'i' quipalaj niquic'utuj quiri'. Romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix nitaj ik'ij chi yinitojtobej? Tic'ama-pe ri mero chi nintzu' rech, xcha' chique. \p \v 16 Y reje' xbequic'ama-pe ri mero chi niquic'ut chech. Y c'ajari' raja' xuc'utuj chique: ¿Anchok rupalaj y anchok rubi' c'o chech la mero? xcha' raja'. Y reje' xqui'ij: Chi ri rey César, xecha'. \p \v 17 Y ri Jesús xu'ij chique: Tiya' che ri César ri can richi-wi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richi-wi ri Dios, xcha' ri Jesús chique. Y reje' can anchique la xquina' cuando xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús chique. \s1 Ri caminaki' can xquiec'astaj-wi \p \v 18 Y jec'o achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' re' man niquinimaj ta chi ri caminaki' can xquiec'astaj chic pe.\x * \xo 12:18 \xt Hch 23:8\x* Y romari' reje' xqui'ij che ri Jesús: \v 19 Ret ri jat jun Maestro, roj chuka' c'o ri nakajo' nakac'utuj chawe. Ri Moisés rutz'iban can chake, chi cuando jun achi nuya' can ri raxayil roma nicom-e y man jun ralc'ual nic'ue' can; jun rach'alal ri caminak achi ri' tic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok,\x * \xo 12:19 \xt Dt 25:5\x* chi quiri' yec'ue' ralc'ual riq'uin ri malca'n-ixok. Y xa can jec'o ralc'ual yec'ue' riq'uin ri ixok, ri na'ey ala' ntoc ralc'ual ri achi ri caminak chic e. \v 20 Y reje' xqui'ij: Xec'ue' je wuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri na'ey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue'. \v 21 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal can ri achi ri xcom-e, xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok. Pero chuka' ri achi re' xcom-e y man jun ralc'ual xc'ue'. Ri rox achi can ja' chuka' xuc'ulumaj anche'l ri ca'i' na'ey rach'alal, y ri ixok c'a xc'ue' na can. \v 22 Can chi je wuku' achi'a' cach'alal qui' quiere' xquic'ulumaj-e. Y man jun chique ri wuku' achi'a' re' xc'ue' ta can ralc'ual. Y pa ruq'uisbel xcom-e chuka' ri ixok. \v 23 Y ri achi'a' saduceos xqui'ij che ri Jesús: Ret na'ij chi xtapon jun k'ij cuando ri caminaki' xquiec'astaj-pe. Cuando xtapon ri k'ij ri', ¿anchok raxayil xte'oc ri ixok ri'? Roma ri je wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'ue' riq'uin, xecha'. \p \v 24 Y ri Jesús ja xu'ij chique ri achi'a' ri': ¿Manak como jix-satzinak (jix-sachinak) riq'uin ri xi'ij, roma man ibanon ta entender ri nu'ij chupa rutzij ri Dios? ¿Man iweta'n ta c'a chi ri ruchuk'a' ri Dios yalan nim? \v 25 Roma cuando ri caminaki' xquiec'astaj-pe, man xquiec'ule' ta chic. Xa xquie'oc anche'l ri ángeles ri jec'o chicaj. \v 26 Y ri caminaki' can xquiec'astaj-wi, y ren nin-ij chi rix jabel iweta'n ri anchique ri tz'iban can roma ri Moisés, cuando raja' xutzu' ri zarza, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nic'at, y chiri' xbech'o'n-pe ri Dios che y xu'ij: Ja ren ri ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob,\x * \xo 12:26 \xt Ex 3:6\x* xcha' che. \v 27 Y xa ta reje' je caminak ta chi ronojel tiempo y xa man ta yec'astaj chic pe jun mej (bey), ri Dios man ta qui-Dios reje', roma ri Dios can qui-Dios-wi ri c'o quic'aslen y man quichi ta ri caminaki'. Romari' ren nin-ij chi rix can jix-satzinak (jix-sachinak) riq'uin ri ni'ij, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús nu'ij anchique mandamiento ri c'o más rakalen \p \v 28 Y ja xbe-apo riq'uin ri Jesús jun maestro chi ri ley. Ri maestro ri' xuc'oxaj ri xqui'ij ri achi'a' saduceos che ri Jesús, y xuc'oxaj chuka' ri xu'ij ri Jesús chique ri achi'a' ri'. Y chech raja' can k'alaj-wi chi utz ri xu'ij ri Jesús y c'ajari' xuc'utuj:\x * \xo 12:28 \xt Lc 10:25-28\x* ¿Anchique chique ri mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés, ri más c'o rakalen? xcha' che ri Jesús. \p \v 29 Y ri Jesús xu'ij che: Ri mandamiento ri c'o más rakalen ja ri nu'ij: Tic'oxaj rix aj-Israel, ri Kajaf xe jun, y ri' ja ri Kajaf Dios. \v 30 Can tijo' ri Dios ri Iwajaf. Tijo' riq'uin ronojel iwánima. Tijo' chupa ronojel ri ic'aslen, riq'uin ri ino'j (ina'oj) y chuka' riq'uin ronojel ri iwuchuk'a'.\x * \xo 12:30 \xt Dt 6:4-5\x* Jare' ri mandamiento ri c'o más rakalen. \v 31 Y c'o chuka' jun ruca'n mandamiento ri yalan rakalen y xa can junan riq'uin ri na'ey. Y ri mandamiento re' nu'ij: Can anche'l najo-ka-awi' ret, can quiri' chuka' quie'ajo' conojel winak.\x * \xo 12:31 \xt Lv 19:18\x* Y ja ca'i' mandamientos re' ri c'o más quikalen, xcha' ri Jesús. \p \v 32 Y ri maestro chi ri ley xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Can quiri-wi. Can ketzij ri xa'ij chi xe jun Dios c'o, y man jun chic.\x * \xo 12:32 \xt Dt 4:35\x* \v 33 Nic'atzin chi nakajo' riq'uin ronojel kánima. Nic'atzin chi nakajo' riq'uin ri kano'j (kana'oj), riq'uin ronojel ri kac'aslen y riq'uin chuka' ronojel ri kachuk'a'. Y anche'l chuka' nakajo-ki' roj, can quiri' chuka' quiekajo' conojel winak; y xa can quiri' xtaka'an, ri' c'o más rakalen que chech ri chicop o jun chic ex ri yesuj che ri Dios,\x * \xo 12:33 \xt Os 6:6\x* xcha' ri maestro chi ri ley. \p \v 34 Y cuando ri Jesús xuc'oxaj chi can jabel-wi xu'on entender ri jun maestro ri', ri Jesús xu'ij che: Ret can man naj ta chic jatc'o-wi chi jatoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' che. Y ja cuando man jun chic xbano cowil chi c'o ta anchique xuc'utuj-apo che ri Jesús. \s1 Ri Jesús nich'o'n chirij ri niqui'ij ri maestros chi ri ley \p \v 35 Y ri Jesús chi yerutijoj ri winak ri quimolon-qui' riq'uin chiri' pa rocho ri Dios, xu'ij chique: ¿Anchique roma ri maestros chi ri ley niqui'ij chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David? \v 36 Cuando xa can ja ri rey David x-in ri xk'alajix che roma ri Espíritu Santo. Ri David can xu'ij: \q1 Ri Ajaf Dios xu'ij che ri Wajaf ri Cristo: \q1 Cach'oquie-pe pa nu-derecha, \q1 y xquienya' chuxe' awakan ri itzel yetz'eto awichi.\x * \xo 12:36 \xt Sal 110:1\x* \q1 Quiri' xu'ij. \p \v 37 Y xa ri rey David cuando xc'ase' chech-ulef can xu'ij Wajaf che ri Cristo, ¿anchique roma ri maestros chi ri ley niqui'ij chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David? xcha' ri Jesús. \p Y can je q'uiy chique ri winak ri can riq'uin-wi ronojel cánima xquic'oxaj ri xu'ij. \s1 Ri Jesús nuk'alajij quimac ri maestros chi ri ley \p \v 38 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri winak cuando yerutijoj: Man tiben anche'l niqui'en ri achi'a' je maestros chi ri ley. Roma reje' yalan nika chiquiwech niquicusaj tukutic tak tziak, chi quiri' yetz'et chi yalan quik'ij. Yalan chuka' nika chiquiwech chi ye'an saludar ri anchi' niquimol-wi-qui' q'uiy winak. \v 39 Y pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, can ja ri na'ey tak ch'aquet yequicanola', chi quiri' ti'ix chiquij chi yalan quik'ij. Y quiri' chuka' ri yequi'en pa nima'k tak wa'in. \v 40 Y ri achi'a' re' chuka' niquimaj ronojel ex ri xa quichi ri malca'n tak ixoki', y xe chi quienimex chi reje' je utzilaj tak winak, yelayoj cuando niqui'en orar. Pero reje' can xtika-wi más ri castigo pa quiwi', roma ri quimac can q'uiy, xcha' ri Jesús. \s1 Ri ru-ofrenda ri malca'n-ixok \p \v 41 Y ri Jesús ch'ocol chiri' chech apo ri anchi' niyo'x-wi can ri mero chiri' pa rocho ri Dios. Raja' nutzu' chi ri winak niquiya' can mero chiri'. Xerutzu' je q'uiy beyoma' ri yalan mero niquiyala' can. \v 42 Pero xapon chuka' jun malca'n-ixok ri can k'alaj chi can man beyom ta. Raja' xuya' can ca'i' tak fichas ri man q'uiy ta oc cajil. \v 43 Y cuando ri Jesús xutzu' ri ixok ri', xuc'ut chiquiwech ri ru-discípulos y xu'ij chique: Can ketzij nin-ij chiwe chi ja ri xuya' can la pobre malca'n-ixok la' ri c'o más rakalen, chech ri mero ri xquiya' can conojel ri ch'aka chic chi ri rocho ri Dios. \v 44 Roma raja' más que man q'uiy ta oc xuya' can, raja' xuya' can ronojel ri c'o riq'uin. Pero ri ch'aka chic, más que can q'uiy mero niquiya' can, xa ja ri nu'on sobrar quiq'uin, xa jari' niquiya', xcha' ri Jesús. \c 13 \s1 Ri Jesús nu'ij yan anchique xti'an che ri rocho ri Dios \p \v 1 Y cuando ri Jesús ntel-pe chiri' pa rocho ri Dios, jun chique ri ru-discípulos xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Tatzu' ri ru'onic ri rocho ri Dios, can jabel banon che, y chuka' ri abaj ri je-cusan, xcha'. \p \v 2 Y ri Jesús xu'ij che ri ru-discípulo: Ret can ye'atzu' chi ri jay re' yalan je jabel y je nima'k, pero xtapon jun k'ij cuando ronojel re' xquiewulix. Conojel ri nimalaj tak abaj ri je-cusan chique ri jay re' can xquietorix-pe. Can man jun abaj ri xtic'ue' can, anche'l rubanon cami. \s1 Ri xquiebanataj antes chi xtiq'uis ri rech-ulef \p \v 3 Y cuando ri Jesús ch'ocol chic parui' ri juyu' rubinan Olivos, ri anchi' k'alaj niquitzu-pe ri rocho ri Dios; ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri Andrés xebe-apo riq'uin ri Jesús y xquic'utuj che: \v 4 Ta'ij chake: ¿Jampe' xtibanataj ri xa'ij yan ka chirij ri rocho ri Dios? ¿Y anchique retal chi quiri' nina'ex chi nibanataj yan? xecha' reje'. \p \v 5 Y xpe ri Jesús quiere' xu'ij chique: Tibana' cuenta iwi' chi quiri' man jix-an ta engañar. \v 6 Roma je q'uiy ri xquiepe y xtiqui'ij: Ja ren ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, xquiecha'. Y je q'uiy ri xquiequi'en engañar. \p \v 7 Y cuando xtic'oxaj chi jec'o naciones ri najin guerra chiquicojol, y xtic'oxaj chuka' chi c'o guerras ri xquiepe, man tixi'j-iwi', roma ronojel ri' can xquiebanataj na-wi. Pero man ja' yan ta ri' ri ruq'uisbel tak k'ij chi ri rech-ulef. \v 8 Jec'o naciones xquiecataj chi niqui'en guerra quiq'uin ch'aka chic naciones. Jec'o chuka' nimalaj tak rech-ulef xquiecataj chi niqui'en guerra quiq'uin ch'aka chic nimalaj tak rech-ulef. Xquiepe silonel (cab-rakan) q'uiy lugar, chuka' xquiepe nimalaj tak wayjal y q'uiy chuka' quiwech ayowal xquiepe chiquicojol ri winak pa tak tenemit. Y ronojel re' xa c'aja' oc ruticribel che ronojel ri sufrimientos ri xquiepe. \p \v 9 Pero rix can tibana' cuenta iwi'. Roma xa can jec'o ri xquiejacho iwichi pa quik'a' ri autoridades quichi ri tenemit. Y chuka' xquixch'ay pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Y chuka' xquixuc'uax chiquiwech gobernadores y reyes. Ronojel ri' xtic'ulumaj woma ren, y quiri' can xquixtiquier xquinik'alajij chiquiwech reje'. \v 10 Y can nic'atzin chi ri utzilaj rutzij ri Dios nitzijos pa ronojel rech-ulef, c'ajari' xtoka ri ruq'uisbel k'ij richi ri rech-ulef. \v 11 Y cuando xquixuc'uax chi jixbejach pa quik'a' ri autoridades, man tichajij pena roma ri tzij ri xti'ij. Rix xe ti'ij ri anchique tzij ri xtuya' ri Dios chiwe, roma can man ja' ta rix ri xquixch'o'n chupa ri hora ri', xa can ja ri Espíritu Santo ri xtich'o'n.\x * \xo 13:11 \xt Mt 10:17-20; Lc 12:11-12\x* \v 12 Roma can xtibanataj chi xa jec'o je ca'i' achi'a' cach'alal qui', jun chique reje' xtujach ri rach'alal chi nicamises. Chuka' can jec'o tata'j ri xquiequijach calc'ual chi yecamises. Y jec'o chuka' ri quiri' xtiqui'en chique quite-quitata'. \v 13 Xa can itzel xquixtz'et coma conojel winak, roma iyo'n iwánima wiq'uin ren. Pero ri can man xtitzolaj ta chirij y xtucoch' c'a pa ruq'uisbel che ronojel, can xticolotaj-wi.\x * \xo 13:13 \xt Mt 10:22\x* \p \v 14 Y chuka' can xtapon-wi ri k'ij cuando c'o ex ri can je itzel xquiebanataj chupa ri lok'olaj lugar. Y riq'uin ri' can jumul xtiq'uis can ri lugar ri'.\x * \xo 13:14 \xt Dn 9:27; 11:31; 12:11\x* Jari' ri tz'iban can roma ri Daniel, jun chique ri achi'a' ri xquik'alajij ri x-ix chique roma ri Dios ojer can. Xabachique (Xama'anchique) winak ri nitz'eto ri tz'iban can, can tu'ona' entender ri nutzu'. Y cuando xtitzu' chi can quiri' yan yebanataj, ri winak ri jec'o pa Judea xa can quielumaj (quienimaj) y tiquiewaj-qui' chech tak juyu'. \v 15 Ri xa nuxlan parui' ri rocho cuando xtapon ri hora ri', choj quiri' tilumaj-e (tinimaj-e). Man ntoc chic apo pa jay chi c'o ri neruc'ama-pe. Man tu'on quiri'. \v 16 Ri nisamaj pa k'ayis, man titzolaj chic chirocho chi neruc'ama-pe ruk'u'.\x * \xo 13:16 \xt Lc 17:31\x* Xa choj chuka' quiri' tilumaj-e (tinimaj-e). \v 17 Can juya' (juyu') quiwech ri ixoki' ri ya ne'c'ue' cal cuando xtapon ri k'ij ri', quiri' chuka' ri ixoki' ri c'a jec'o cal ri xa c'a yetz'uman (yeme'), roma manak xquietiquier xquielumaj (xquienimaj) ch'anin. \v 18 Romari' tibana' orar che ri Dios chi cuando xquiebanataj ronojel re' man quiebanataj pa ru-tiempo job, chi quiri' man cuesta ta nu'on chiwe chi jixlumaj (jixnimaj). \v 19 Roma cuando xtapon ri k'ij ri', can yalan nim ri sufrimiento ri xtipe.\x * \xo 13:19 \xt Dn 12:1; Ap 7:14\x* Jun sufrimiento ri man jun mej (bey) tz'eton chech-ulef desde que banon-pe roma ri Dios. Y chuka' ri sufrimiento ri' man jun mej (bey) chic xtoka. \v 20 Y xa ta ri Ajaf Dios man ta nu'on co'l che ri tiempo chi ri sufrimiento ri', conojel ta yecom. Pero roma ri Dios can yalan yerojo' ri jerucha'on chic, can xtu'on co'l che ri tiempo ri'. \p \v 21 Chupa ri k'ij ri', xa jec'o ri xquie'in chiwe: Titzu', jare' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, o xa niqui'ij chiwe: Titzu', ja Cristo la' ri takon-pe roma ri Dios, rix man tinimaj ri anchique niqui'ij chiwe. \v 22 Roma can jec'o ri xquiepe y xtiqui'ij: Ja ren ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. Pero rix man quie'inimaj, roma xa man ketzij ta ri niqui'ij. Y chupa ri tiempo ri' jec'o chuka' ri xquiepe y xtiqui'ij: Ren nink'alajij ri nu'ij ri Dios chue, xquiecha'. Pero rix man quie'inimaj, roma xa man ketzij ta ri yequi'ij chuka'. Reje' xquiequi'en milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton, xe chi yequi'en engañar ri winak. Y reje' can c'o ta niquijo' hasta ri je-cha'on chic roma ri Dios yequi'en ta engañar. \v 23 Pero rix can tibana' cuenta iwi', chi quiri' man jixka ta pa quik'a', roma can ja' yan xin-ij can chiwe ronojel ri xquiebanataj. \s1 Ri ex ri xquiebanataj cuando nipe yan ri Jesús \p \v 24 Chupa ri k'ij cuando xek'ax yan ronojel ri sufrimiento ri', xtibanataj chi ri k'ij xtik'okumer y ri ic' chuka' man xtuya' ta chic rusakil.\x * \xo 13:24 \xt Is 13:10; Ez 32:7; Jl 2:31; Ap 6:12-13\x* \v 25 Ri ch'umil can xquietzak-pe anchi' jec'o-wi. Can ronojel ri nimalaj tak uchuk'a' ri jec'o chicaj xquiesilon roma ri ruchuk'a' ri Dios. \v 26 Y ja cuando ri winak xquinquitzu' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, chi yika-pe chupa ri ajawa' (mukul),\x * \xo 13:26 \xt Dn 7:13; Ap 1:7\x* riq'uin chic nimalaj uchuk'a' y c'o chic chuka' nuk'ij. \v 27 Y ren xquientak ri nu-ángeles chi yequimol ri jenucha'on chic. Can pa ronojel rech-ulef xquiequimol-wi. Can xquiequimol-wi conojel ri je-cha'on chic; más que xabachique (xama'anchique) lugar chi ri rech-ulef jec'o-wi. \p \v 28 Can tic'ama' ino'j (ina'oj) chirij ri nu'on jun mata higo. Cuando can yejotayin-pe ri ruk'a' y ye'el-pe ri ruxak, iweta'n chi ri ru-tiempo job ya ntoc-pe. \v 29 Y quiri' chuka' cuando xtitzu' chi yebanataj yan ronojel ri xin-ij yan ka chiwe, iweta'n c'a chi noka yan ri k'ij ri'. Can nakaj chic c'o-wi-pe. \v 30 Y tic'oxaj utz ri xtin-ij chiwe cami: Ronojel ri' xtibanataj, cuando ri winak chi ri tiempo re' c'a man jani quieq'uis chech-ulef. \v 31 Ri rech-ulef y ri rocaj can yeq'uis na-wi. Pero ri nutzij man xtiq'uis ta quiri', xa can xtibanataj-wi ri nu'ij. \p \v 32 Pero ri k'ij y ri hora cuando ren xquipe man jun etamayon. Ri ángeles ri jec'o chila' chicaj man quieta'n ta jampe'. Quiri' chuka' ren ri jin Ralc'ual ri Dios man weta'n ta. Xa can xe ri Nata' Dios\x * \xo 13:32 \xt Mt 24:36\x* etamayon ri'. \p \v 33 Romari' rix man quixwer, xa can tibana' cuenta utz iwi' chupa ri ic'aslen y tibana' chuka' orar, roma can man iweta'n ta jampe' xtapon ri k'ij chi xquipe. \v 34 Anche'l jun achi ri nuya' can ri rocho y nibe naj pa jun chic rech-ulef. Raja' nuchelebej can ri rusamaj chique rusamajel, y chijujun nuya' can quisamaj. Che ri nuchajij ri jay can nu'ij chi can listo tic'ue' tuyobej-apo.\x * \xo 13:34 \xt Lc 12:36-38\x* \v 35 Can quiri' tibana' rix, can siempre quiniyobej-apo. Anche'l ri achi nuchajij jay, roma man reta'n ta jampe' xtoka ri rajaf-jay, raja' nic'atzin nuyobej-apo. Roma ri rajaf-jay riq'uin juba' noka cuando ntoc-pe ri ak'a', o ja ri pa nic'aj-ak'a', cuando xquietzirin-pe (xquiesiq'uin-pe) ri gallo nimak'a' yan, o ja cuando nipe yan ri sakil. Romari' rix can siempre quiniyobej-apo. \v 36 Roma ren can ninjo' chi quiniyobej-apo y man quixwer, roma can man xtinya' ta rutzijol cuando xquipe. \v 37 Y can anche'l ri nin-ij chiwe rix chi quiniyobej-apo, can quiri' chuka' nin-ij chique conojel, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. \c 14 \s1 Ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley xquinojij yan anchique niqui'en chi nika ri Jesús pa quik'a' y niquicamisaj \p \v 1 Xe chic ca'i' k'ij nrojo' chi napon ri ca'i' quinimak'ej ri israelitas. Ri quinimak'ej ri rubinan pascua.\x * \xo 14:1 \xt Ex 12:1-27\x* Y ri jun chic ja cuando niquitaj ri pan ri manak levadura riq'uin. Y ja' cuando ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley niquinojila' anchique ta engaño niquicusaj chi nika ri Jesús pa quik'a' y niquicamisaj. \v 2 Reje' niqui'ij chiquiwech: Man takatz'om chupa ri nimak'ej re', chi quiri' manak yecataj ri winak chakij, yecha'. \s1 Jun ixok xuya' jubulaj ak'om pa ruwi' ri Jesús \p \v 3 Y ri Jesús c'o chic pa tenemit rubinan Betania, chiri' pa rocho ri Simón ri xc'achoj riq'uin ri yabil lepra. Ri Jesús ch'ocol y niwa' chiri' chuchi' mesa, y ja' cuando c'o jun ixok xoc-apo y ruc'uan-apo jun frasco ri banon che jun abaj ri ni'ix alabastro che y c'o-e nardo chupa; jun jubulaj ak'om\x * \xo 14:3 \xt Lc 7:37-38\x* ri can q'uiy ri rajil. Y ri ixok xulesaj-e rukul ri frasco y xuya' ri jubulaj ak'om pa rujolon ri Jesús. \v 4 Y jec'o ri xpe quiyowal cuando xquitzu' chi quiri' xu'on ri ixok riq'uin ri jubulaj ak'om y yequi'ij: ¿Anchique roma la ixok la' xu'on quiere', xe choj quiri' xutix la jubulaj ak'om la'? \v 5 Roma xa ta xc'ayix, xyo'x ta más trescientos denarios, y ri mero ri' xjach ta chique ri winak ri manak quibeyomal, xecha'. Y yalan ri niqui'ij-apo chirij ri ixok. \p \v 6 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma jixch'o'n chirij y man jixtane' ta ka? Xa tiya' can. Raja' can utz-wi ri xu'on chue. \v 7 Ri winak ri manak quibeyomal can siempre jec'o iwiq'uin, y xabachique (xama'anchique) k'ij ri nijo' ye'ito', can quie'ito'.\x * \xo 14:7 \xt Dt 15:11\x* Pero ren man siempre ta xquic'ue' iwiq'uin. \v 8 Raja' xu'on ri anchique nitiquier nu'on chue. Can xuc'ut chi yalan yirojo'. Raja' xuya' yan jubulaj ak'om chuij chi cuando xquibemuk can. \v 9 Y tic'oxaj na pe' jabel ri xtin-ij chiwe, chi xabachique (xama'anchique) lugar xtitzijos-wi ri utzilaj rutzij ri Dios, chiri' chuka' xtitzijos-wi ri xu'on ri jun ixok re'. Can pa ronojel rech-ulef xtitzijos-wi, y can man xtiquimestaj ta, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Judas xusuj-ri' chi nujach ri Jesús \p \v 10 Y ri Judas Iscariote, jun chique ri je cablajuj ru-discípulos ri Jesús, xapon quiq'uin ri nimalaj tak sacerdotes, chi xusuj-ri', xa niquijo' chi nujach ri Jesús pa quik'a'. \p \v 11 Y cuando reje' xquic'oxaj quiri', yalan xequicot. Y xquisuj mero che romari'. Y raja' ja xutz'om rucanoxic anchique modo nu'on chi nujach ri Jesús pa quik'a' ri achi'a' ri'. \s1 Ri wa'in ri xu'on ri Jesús quiq'uin ri ru-discípulos can c'o ruk'ij \p \v 12 Xapon ri na'ey k'ij chi ri nimak'ej cuando nitej ri pan ri manak levadura riq'uin. Ja chuka' k'ij ri' cuando yecamises ri alaj tak ral ovejas chi ri pascua. Ja' cuando ri discípulos xquic'utuj che ri Jesús: ¿Anchi' najo' na'an-wi ri wa'in chupa ri jun pascua re', chi jojbe y nakanaba' ronojel ri nic'atzin? xecha' che. \p \v 13 Y ri Jesús can xerutak-e ca'i' chique ri ru-discípulos, y xu'ij-e chique: Cami jixbe pa tenemit Jerusalem, y chiri' xtic'ul jun achi samajel ruc'uan ruya' pa jun cucu' (tinaja). Titzeklebej; \v 14 y ri jay ri anchi' xtoc-wi raja', chiri' chuka' quixoc-wi rix y quixch'o'n riq'uin ri rajaf-jay y ti'ij che: Ri Maestro ru'in-pe chake: ¿Anchique jay we' chi'awocho ri utz chi nin-en ri wa'in richi ri pascua junan quiq'uin ri nu-discípulos? quixcha' che. \v 15 Y ri rajaf-jay xquixruc'uaj pa ruca'n piso che ri jay. Y chiri' c'o jun jay nim rupa y banon chic ru'onic; chiri' tinaba-wi ri anchique ri xtakataj chi ri pascua, xe'uche'x-e. \p \v 16 Y ri ca'i' ru-discípulos xebe pa tenemit Jerusalem. Y cuando xe'apon, can xbanataj na-wi anche'l ri ru'in-pe ri Jesús chique. Y reje' can xquinaba-wi ronojel ri nic'atzin chique chi ri pascua ri'. \p \v 17 Y cuando xcok'a-ka, ri Jesús y ri cablajuj ru-discípulos xe'apon chiri' pa jay. \v 18 Y cuando je-ch'ocol chic apo chuchi' mesa yewa', ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can ketzij nin-ij chiwe, chi jun chiwe rix ri niwa-pe wiq'uin ri xtijacho wichi pa quik'a' ri winak ri man jinquijo' ta, xcha' ri Jesús. \p \v 19 Reje' can ja xebison-ka, y niquic'utula-apo che ri Jesús: ¿Man ja' ta como ren ri xquibano quiri'? yecha' chiquijunal. \p \v 20 Y ri Jesús ja' xu'ij chique: Ri xtibano quiri' ja ri jun chiwe rix jix cablajuj, ri numuba-pe ru-pan wiq'uin chupa ri plato. \v 21 Can tic'oxaj ri xtin-ij chiwe, ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol can xquicamises. Can xtibanataj-wi anche'l ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios.\x * \xo 14:21 \xt Sal 41:9\x* Pero juya' (juyu') rech ri xtijacho wichi, ri achi ri xtijacho-e wichi más utz man ta xalex, xcha' ri Jesús. \p \v 22 Y cuando c'a ye'ajin riq'uin ri wa'in, ri Jesús xuc'on-apo jun pan y xuya' matiox che ri Dios. C'ajari' xuper ri pan y xuya' chique ri ru-discípulos. Raja' xu'ij chique ri ru-discípulos: Tic'ama' ri pan re'; roma jare' ri nuch'acul ri xtapon pa camic. \p \v 23 Y ri Jesús xuc'on-apo ri vaso ri c'o ruya'al-uva chupa, y xuya' matiox che ri Dios; c'ajari' xuya' ri vaso chique, y conojel xquikum ri ruya'al-uva. \v 24 Y raja' xu'ij chique ri ru-discípulos: Jare' ri nuquiq'uiel ri xtibin cuando xquicamises. Riq'uin ri nuquiq'uiel, can ja' xtic'achoj ri c'ac'ac' trato ri rurayin-pe ri Dios chi nu'on quiq'uin ri winak.\x * \xo 14:24 \xt Ex 24:6-8; Jer 31:31-34\x* Ri nuquiq'uiel can xtibin, chi quiri' je q'uiy winak yecolotaj. \v 25 Tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Ja ruq'uisbel mej (paj) re' xinkum-e ruya'al-uva. Y c'aja' cuando jinc'o chic pa ru-gobierno ri Dios, c'ajari' xtinkum chic jun mej (bey). Y ri ruya'al-uva ri xtinkum chiri', jun c'ac'ac' ruya'al-uva, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús y ri Pedro \p \v 26 Y cuando quibixan chic ri bix richi niquiya' ruk'ij ri Dios, ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-e ri chiri' pa jay y xebe chech ri juyu' rubinan Olivos. \v 27 Y cuando je-benak, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Chi'iwonojel rix xtitaluj-e-iwi' y nuyon xquic'ue' can chupa ri nok'ok'a' re', cuando xtitzu' chi ren xquijach pa quik'a' ri winak. Roma ri Dios can nu'ij-wi chupa ri tz'iban can: Cuando ren xtinya' lugar chi nicamises ri nichajin quichi ri ovejas, conojel ri ovejas ri' xtiquitaluj-e-qui'.\x * \xo 14:27 \xt Zac 13:7\x* Quiri' ri tz'iban can. \v 28 Pero ren ri jin Quichajinel ri ovejas ri' man xquicom ta jumul, xa xquic'astaj-pe. Y can xquixinyobej chila' pa Galilea,\x * \xo 14:28 \xt Mt 28:16\x* xcha' ri Jesús. \p \v 29 Y ri Pedro xu'ij che: Xa ri ch'aka chic jatquiya' can ayon, ren man xtin-en ta quiri', xcha' raja'. \p \v 30 Pero ri Jesús xu'ij che ri Pedro: Ren can ketzij nin-ij chawe, chi cami chupa ri jun ak'a' re', xa c'a man jani titzirin-pe (tisiq'uin-pe) ri gallo ca'i' mej (paj) cuando ret oxi' yan mej (paj) ta'ij chique ri yec'utun chawe, chi can man aweta'n ta nuech, xcha' ri Jesús. \p \v 31 Pero más que ri Jesús xu'ij quiri', ri Pedro xu'ij chic apo che: Xa ta can nic'atzin chi junan yicom awiq'uin ret, can quiri' tibanataj, pero can manak-wi xtin-ij chi ren man weta'n ta awech. Y chuka' ri ch'aka chic discípulos can quiri' chuka' xqui'ij. \s1 Ri Jesús nu'on orar pa Getsemaní \p \v 32 Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon chupa ri lugar rubinan Getsemaní. Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Quixch'oquie' juba' we', y ren nenbana' orar. \p \v 33 Raja' xe ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri xeruc'uaj riq'uin. Raja' can jun nimalaj bis xpe pa ránima, roma nuna' yan ronojel ri xteruc'ulumaj. \v 34 Y xu'ij chique ri oxi' ru-discípulos: Ri wánima yalan nibison; can yirucamisaj ninna'. Quixc'ue' can we', quixc'ase' y man quixwer-ka, xcha' chique. \p \v 35 Raja' xbin chic apo juba' y c'ajari' xxuquie-ka y xukasaj-ka ri nic'aj-rech c'a chech-ulef y xu'on orar. Raja' xuc'utuj xa can c'o ta modo, utz ta nik'ax-e ri hora ri', chi quiri' man ta nik'ax pa ruwi' ri sufrimiento. \v 36 Y quiere' ri tzij ri xeru'ij pa ru-oración: Nata', ren weta'n chi ret jatiquier na'an ronojel. Quinacolo' chi quiri' man nik'ax ta pa nuwi' ri jun sufrimiento re'. Pero man ta'an ri ninrayij ren. Roma ren can ninjo' chuka' nin-en ri anchique narayij ret. \p \v 37 Y cuando raja' xc'achoj riq'uin ri oración, xoka quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, pero reje' xa yewer. Xpe raja' xu'ij che ri Pedro: Simón, ¿xa xawer-ka? ¿Can man xatiquier ta xac'ase' jun hora oc wiq'uin? \v 38 Man quixwer-ka, xa tibana' orar y tic'utuj che ri Dios chi cuando jixtojtobex, man quixtzak pa mac. Ren can weta'n chi ri iwánima can nurayij nu'on ri nrojo' ri Dios. Pero iyon rix can man jixtiquier ta, xcha' chique. \p \v 39 Y ri Jesús xbe chic jun mej (bey) chi xberu'ona' orar. Raja' xu'ij jun mej (bey) chic ri tzij ri xeru'ij chupa ri na'ey oración. \v 40 Y cuando xtzolaj chic pe jun mej (bey) quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, xa yewer jun mej (bey) chic xeril, roma reje' man niquicoch' ta chic quiwaran. Y reje' man niquiwil ta anchique niqui'ij, roma xe'litaj chic jun mej (bey) quitz'amon waran. \v 41 Y ri Jesús xbe chic y xberu'ona' orar jun mej (bey) chic. Pero cuando xtzolaj chic pe pa rox mej (paj), raja' xu'ij chique ri oxi' ru-discípulos: Cami can quixwer y tiq'uisa' ri iwaran. Pero manak chic modo. Roma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol can ja' xoka ri nu-hora, can xquijach-e pa quik'a' ri itzel tak achi'a'. \v 42 Quixcataj. Ja' petenak ri xtijacho wichi pa quik'a' ri itzel tak achi'a', xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri ak'a' cuando xquitz'om ri Jesús \p \v 43 Y ri Jesús can c'a nich'o'n quiq'uin ri ru-discípulos, cuando ja xoka ri Judas ri jun chique ri cablajuj ru-discípulos; raja' jeruc'uan-apo q'uiy winak ri jequic'ualo'n-apo che' y espadas. Conojel re' je-takon-e coma ri nimalaj tak sacerdotes, coma ri maestros chi ri ley y coma chuka' ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij. \v 44 Ri Judas ri nijacho-e richi ri Jesús, can ru'in yan pe chique ri je-petenak riq'uin anchique retal xtu'on chi nuc'ut ri Jesús chiquiwech. Raja' ru'in-pe chique: Ja ri jun ri xtintz'ubaj, jari' ri Jesús. Titz'ama', y man tilumaj (tinimaj) chiwech. \p \v 45 Y cuando ri Judas xapon, can ja' xbe-apo riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Maestro, Maestro, xcha' che y ja' xutz'ubaj. \v 46 Y ri winak ri je-petenak chi niquitz'om ri Jesús, can ja' xquitz'om. \p \v 47 Y jun chique ri jec'o riq'uin ri Jesús chiri', xulesaj ri ru-espada, xuya' che ri jun rusamajel ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, y ja ri ruxiquin ri xulesaj-e riq'uin ri espada. \v 48 Y c'ajari' xpe ri Jesús xu'ij chique ri winak ri noquitz'ama': ¿Anchique xinojij rix? ¿Xinojij chi jun elek'om nitz'om-e romari' ic'amon-pe che' y espadas? \v 49 Ren can k'ij-k'ij xic'ue' iwiq'uin chiri' pa rocho ri Dios,\x * \xo 14:49 \xt Lc 19:47; 21:37\x* cuando xinc'ut rutzij ri Dios chiwech, y man xinitz'om ta. Roma can quiere' na-wi nibanataj, can anche'l ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios. \p \v 50 Y ri discípulos can ja' xelumaj-e (xenimaj-e) y ruyon oc xquiya' can ri Jesús. \s1 Ri xuc'ulumaj jun ala' roma rutzekleben-e ri Jesús cuando uc'uan-e \p \v 51 Pero c'o jun ala' ri rutzekleben-e ri Jesús y xe choj jun tziak nim ruk'un-e. Y ri je-tz'amayon-e ri Jesús, xquitz'om chuka' ri ala' ri'. \v 52 Pero raja' xa xel-e chupa ri tziak ri', y xe quiri' man jun rutziak chirij xlumaj-e (xnimaj-e) chiquiwech. \s1 Ri Jesús nic'uax chiquiwech ri autoridad quichi ri israelitas \p \v 53 Y ri winak ri quitz'amon-e ri Jesús xquic'uaj-e c'a pa rocho ri sacerdote ri más c'o ruk'ij. Y chiri' chuka' xquimol-wi-qui' ri nimalaj tak sacerdotes, y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, chuka' ri maestros chi ri ley. \v 54 Y ri Pedro c'a naj c'o-wi can, pero rutzekleben-e ri Jesús. Y cuando ri Jesús xcuses-apo pa rocho ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, chuka' ri Pedro xoc-apo chiri' chojay. Y xch'oquie-ka chiquicojol ri samajel ri jec'o-apo chiri', niquimak'-qui' chi-k'ak'. \p \v 55 Y ri nimalaj tak sacerdotes y conojel ri achi'a' je autoridad quichi ri israelitas, can niquitaj quik'ij chi jec'o ta jujun winak yequiwil chi niquitz'uc tzij chirij ri Jesús, chi quiri' nicamises, pero xa man jun xquiwil chirij. \v 56 Can je q'uiy ri xe'apon y xquitz'uc tzij chirij, pero xa man junan ta ri niqui'ij-apo; y romari' xa can man jun ruchuk'a' ri tzij ri xqui'ij-apo. \v 57 Y jec'o ch'aka chic ri xebepa'e-pe y quiere' xqui'ij chirij ri Jesús: \v 58 Roj can kac'oxan chi raja' ru'in: Ren xtinwulij (xtinwulaj) rocho ri Dios banon coma achi'a', y pa oxi' k'ij xtin-en chic jun,\x * \xo 14:58 \xt Jn 2:19\x* y man achi'a' ta xquiebano. \p \v 59 Y ni riq'uin ri', man junan ta chuka' ri xqui'ij-apo. \p \v 60 Y ri Caifás, ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, xbepa'e-pe ri pa quinic'ajal y xuc'utuj che ri Jesús: ¿Anchique na'ij cami? ¿Ketzij la xqui'ij-ka chawij? xcha' che. \p \v 61 Pero ri Jesús man xch'o'n ta. Can man jun tzij ri xu'ij. Romari' xpe ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, xuc'utuj chic che. Raja' xuc'utuj che: ¿Ja ret ri Cristo ri Ralc'ual ri Dios ri nakaya' ruk'ij? xcha' che. \p \v 62 Y ri Jesús xu'ij: Ja', ja ren. Y xquinitzu' chuka' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol chi jin-ch'ocol pa ru-derecha ri Dios ri nitiquier yeru'on ronojel. Y xquinitzu' cuando ren yika-pe chupa ri ajawa' (mukul) ri chicaj.\x * \xo 14:62 \xt Dn 7:13\x* \p \v 63 Cuando ri sacerdote ri más c'o ruk'ij xuc'oxaj ri', xuretz-ka rutziak chirij roma itzel xuc'oxaj y xu'ij: Man nic'atzin ta chi noka jun chic chi noru'ij chake chi ri Jesús can c'o rumac. \v 64 Rix xic'oxaj ri xu'ij chi ja raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. Ri' can itzel chech ri Dios. ¿Anchique ni'ij cami? xcha' raja'. Y conojel xqui'ij chi utz chi ticamises.\x * \xo 14:64 \xt Lv 24:16\x* \p \v 65 Y jec'o ri xquitz'ucula-ka niqui'en q'uiy quitzelal che ri Jesús. Xquichubaj, xquitz'apij rech, xquich'ey y niquic'utula' che: ¿Ancu'x (Anchique) ri xch'eyo awichi? Ta'ij chake, yecha' che. Y ri samajel ri jec'o chiri', xquipak'ala' rupalaj ri Jesús. \s1 Ri Pedro nu'ij chi raja' man reta'n ta rech ri Jesús \p \v 66 Y cuando ri Pedro c'a c'o-ka chojay, c'o jun ixok raj-ic' ri sacerdote ri más c'o ruk'ij ri xapon chuka' chiri'. \v 67 Ri Pedro rumak'on-ri' chi-k'ak'. Y cuando xapon ri ixok ri', xe xutzu-xutzu' rech ri Pedro y xu'ij che: Ret chuka' jat jun chique ri jec'o riq'uin ri Jesús ri aj-Nazaret, xcha' che. \p \v 68 Pero ri Pedro xa xrewaj, roma xu'ij: Ren man weta'n ta rech ri Jesús. Man nin-en ta entender chuka' anchique roma quiri' na'ij chue, xcha' che ri ixok. Y ri Pedro xel-e chi-bey. Y ja cuando ri gallo xtzirin-pe (xsiq'uin-pe). \v 69 Y cuando ri ixok aj-ic' xutzu' chic jun mej (bey) ri Pedro, xu'ij chique ri jec'o chiri': La achi la' jun chique ri jec'o riq'uin ri Jesús, xcha'. \p \v 70 Pero ri Pedro xa xrewaj chic. Y c'a juba' ri' ja yan chic ri quimolon-qui' chiri' xqui'ij chic che: Can ketzij-wi chi ret jat jun chique ri jec'o riq'uin ri Jesús. Roma ret pa Galilea jat-petenak-wi, y can junan jach'o'n quiq'uin, xecha' che. \p \v 71 Pero ri Pedro xu'ij: Ren man weta'n ta rech ri achi ri ni'ij rix. Can chech Dios nin-ij chiwe chi ren man weta'n ta rech. Y xa man ketzij ta ri nin-ij, tika ri castigo ri xtuya' ri Dios pa nuwi', xcha'. \p \v 72 Y ri gallo xbetzirin-pe (xbesiq'uin-pe) ruca'n mej (paj). Y ri Pedro xoka pa ruwi' ri tzij ri ru'in can ri Jesús che, chi can man jani titzirin-pe (tisiq'uin-pe) ri gallo ruca'n mej (paj) ret oxi' yan mej (paj) ta'ij chique ri yec'utun chawe, chi can man aweta'n ta nuech. Y raja' xujik' ok'ej cuando xel-e ri chiri', roma noka pa ruwi' ronojel ri tzij ri xu'ij ri Jesús che. \c 15 \s1 Ri Jesús nic'uax chech ri Pilato \p \v 1 Y cuando xsakar-pe ri k'ij ri', ri nimalaj tak sacerdotes xquimol-qui' quiq'uin ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij y ri maestros chi ri ley. Can conojel-wi ri achi'a' ri je autoridad quichi ri israelitas xquimol-qui'. Reje' niquinojij anchique niqui'en riq'uin ri Jesús, y ja xquixim-e y xbequijacha' pa ruk'a' ri Pilato, ri gobernador. \v 2 Y ri Pilato xuc'utuj che ri Jesús: ¿Ja ret ri qui-Rey ri israelitas? xcha' che. Y ri Jesús xu'ij: Ja', can quiri-wi, anche'l ri xa'ij, xcha' raja'. \p \v 3 Y ri nimalaj tak sacerdotes, q'uiy ri niqui'ij-apo che ri Pilato, chi niquisujuj ri Jesús. \v 4 Y ri Pilato xch'o'n chic apo che ri Jesús y xu'ij che: Reje' can yalan niqui'ij-pe chawij chi jatquisujuj, y ret ¿man jun tzij na'ij chi nato-awi'? xcha' ri Pilato che. \p \v 5 Pero ri Jesús can man jun tzij ri xu'ij. Y ri Pilato can xsatz-ka runo'j (xsach-ka ruc'u'x) roma man jun mej (bey) rutz'eton jun winak ri nu'on quiri'. \s1 Ri Pilato nujach-e ri Jesús chi nicamises chech cruz \p \v 6 Y juna-juna' cuando napon ri quinimak'ej ri israelitas, ri ni'ix pascua che, ri gobernador nusk'opij jun chique ri jec'o pa cárcel, ri jun ri niquijo' ri winak chi ntel-e. \v 7 Y chupa ri tiempo ri', c'o pa cárcel jun achi rubinan Barrabás. Junan je-tz'apel quiq'uin ch'aka chic raxbil roma xecataj chirij ri gobierno y xqui'en camic. \v 8 Ri winak can quieta'n chi ri gobernador can nusk'opij-wi jun chique ri jec'o pa cárcel, romari' reje' xe'apon riq'uin y xquic'utuj che chi tusk'opij-e jun chique ri je-tz'apel. \v 9 Y ri Pilato can ja xuc'utuj chique: ¿Nijo' rix chi ninsk'opij-e ri i-Rey rix israelitas? \p \v 10 Ri Pilato quiri' xu'ij roma raja' can reta'n-wi chi ri nimalaj tak sacerdotes quijachon ri Jesús pa ruk'a', roma itzel niquitzu' chi can je q'uiy winak ri yetzekleben richi. \v 11 Y ri nimalaj tak sacerdotes xquiya' quino'j (quina'oj) ri winak, chi tiqui'ij-apo che ri Pilato chi ja ri Barrabás tusk'opij-e. Y ri winak can quiri' xqui'en. \v 12 Y ri Pilato xch'o'n chic pe jun mej (bey) y xuc'utuj chique: ¿Anchique ri nijo' rix chi nin-en ren riq'uin ri achi ri ni'ij chi i-Rey rix israelitas? xcha' raja' chique. \p \v 13 Y ri winak riq'uin ronojel quichuk'a' xqui'ij: ¡Ticamises chech cruz! xecha' che. \p \v 14 Romari' ri Pilato xuc'utuj chique: ¿Anchique rumac rubanon chiwech? Pero reje' man yetane' ta ka. Xa riq'uin más quichuk'a' xqui'ij-apo: ¡Ticamises chech cruz! xecha'. \p \v 15 Y ri Pilato xusk'opij-e ri Barrabás, chi quiri' utz nitz'et coma ri winak; y xutak ruch'ayic ri Jesús y xujach-e chi ticamises chech cruz. \p \v 16 Xepe ri soldados xquicusaj-apo ri Jesús chojay chi ri palacio; c'ajari' xequiwoyoj conojel ri ch'aka chic soldados, y xquimol-apo-qui' chirij ri Jesús. \v 17 Y ri soldados re' xquiya' jun tziak morado chirij ri Jesús, can anche'l ri yequicusaj ri reyes. Y xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri yalan ruq'uixal. Can anche'l jun corona xqui'en che, y c'ajari' xquiya' pa rujolon ri Jesús. \v 18 Xepe chuka' ri soldados can niqui'en chi c'o ruk'ij ri Jesús y niqui'ij che: Caquicot ret qui-Rey ri israelitas, yecha' che. \p \v 19 Y niquich'eyala' pa rujolon riq'uin jun aj y niquichubaj. Chuka' can yexuquie' chech, anche'l can niquiya' ruk'ij niqui'en, pero xa yetze'n chirij. \v 20 Y cuando reje' xetane-ka yetze'n chirij, xquilesaj-e ri tziak morado ri quiyo'n chirij. C'ajari' xquiya' ri can rutziak-wi raja', y xquic'uaj-e chi niquibajij chech cruz. \s1 Cuando ri Jesús xbajix chech cruz \p \v 21 Cuando quitz'amon-e bey, xquic'ul jun achi aj-Cirene, ri petenak pa k'ayis. Ri achi re', quitata' ri Alejandro y Rufo.\x * \xo 15:21 \xt Ro 16:13\x* Y raja' rubinan Simón. Y ri soldados xqui'en che ri achi ri' chi tuc'uaj-e ri ru-cruz ri Jesús. \p \v 22 Y ri soldados xquic'uaj ri Jesús chupa ri lugar rubinan Gólgota. Ri lugar ri' ni'ix chuka' Calavera che. \v 23 Y cuando jec'o chic chiri', xquiya' che ri Jesús vino xolon riq'uin mirra. Pero raja' man xrojo' ta. \v 24 Y cuando ri soldados xquibajij yan ri Jesús chech cruz, xquilesaj suerte chirij ri rutziak,\x * \xo 15:24 \xt Sal 22:18\x* chi niquina'ej anchique tziak niquic'uaj-e chiquijunal. \p \v 25 A las nueve ri nimak'a' cuando xquibajij ri Jesús chech cruz. \v 26 Y chutza'n ri ru-cruz, xquiya' jun letrero ri nu'ij anchique roma nicamises ri Jesús. Chech ri letrero ri' nu'ij: Jare' ri qui-Rey ri israelitas. \v 27 Y ri soldados jec'o chuka' je ca'i' chic ri xequibajij. Ri ca'i' achi'a' ri' je elek'oma'. Jun xyo'x pa ru-derecha ri Jesús y ri jun chic pa ru-izquierda. \v 28 Y riq'uin ri' can nibanataj anche'l ri tz'iban can chupa ri rutzij ri Dios, ri nu'ij: Raja' can anche'l jun aj-mac x-an che.\x * \xo 15:28 \xt Is 53:12\x* Quiri' ri tz'iban can. \p \v 29 Ri winak ri yek'ax-e y ye'apon riq'uin ri Jesús, niquisiloj-apo quijolon chech,\x * \xo 15:29 \xt Sal 22:7; 109:25\x* roma can man niquinimaj ta chi ja raja' ri Ralc'ual ri Dios. Y c'o chuka' itzel tzij ri yequi'ij can che. Ri winak ri' niqui'ij che ri Jesús: Ret xa'ij chi can nawulij (nawulaj) ri rocho ri Dios y pa oxi' k'ij napoba' chic jun mej (bey).\x * \xo 15:29 \xt Mr 14:58; Jn 2:19\x* \v 30 Tacolo-awi' ayon y caka-pe chiri' chech ri cruz, yecha' che. \p \v 31 Y quiri' chuka' niqui'en ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley, reje' yalan yetze'n-apo chirij ri Jesús y niqui'ij chiquiwech: Raja' can je q'uiy xerucol, pero raja' cami man nitiquier ta nucol-ri' ruyon. \v 32 Xa can ketzij chi ja raja' ri Cristo, ri ka-Rey roj israelitas, can tika-pe chech la ru-cruz c'a, chi quiri' nakatzu' y nakanimaj, yecha' chiquiwech. Y ri elek'oma' ri je-bajin chech qui-cruz riq'uin ri Jesús, can itzel chuka' yech'o'n-apo che ri Jesús. \p \v 33 Y pa nic'aj-k'ij, ronojel ri rech-ulef xk'okumer-ka. Y ri k'eku'm ri' xq'uis-e c'a nak'ak'ij a las tres. \v 34 Y ja chupa ri hora ri' a las tres, ri Jesús can riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri tzij ri xeru'ij raja', quiere' ri nu'ij: Nu-Dios, nu-Dios,\x * \xo 15:34 \xt Sal 22:1\x* ¿anchique roma xinamalij can? \p \v 35 Y jec'o chique ri jec'o-apo chiri' chunakaj ri Jesús, cuando xquic'oxaj ri xu'ij, ja xqui'ij: ¿Xic'oxaj? Raja' ja ri Elías ri nroyoj, xecha'. \p \v 36 Y ja' c'o jun ri junanin xberumuba-pe jun esponja chupa jun ch'amilaj ruya'al-uva, xuya' chutza'n jun aj y xuya' che ri Jesús chi nich'uch'u-ka juba' ri ránima,\x * \xo 15:36 \xt Sal 69:21\x* y xu'ij: Kayobej na c'a, k'alaj ri' xa noka ri Elías chi norukasaj, xcha'. \p \v 37 Y ja cuando ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'o'n y xcom-ka. \v 38 Y ri tziak ri yo'n-apo chi nujach ri rupa ri rocho ri Dios,\x * \xo 15:38 \xt Ex 26:31-33\x* xk'ach'itaj ri pa jotol c'a pa xulan ka. \v 39 Y chech pe ri cruz anchi' c'o-wi ri Jesús, pa'l qui-capitán ri soldados. Raja' xuc'oxaj cuando ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'o'n y xcom-ka. Romari' xu'ij: Can ketzij-wi chi ri achi re' can Ralc'ual-wi ri Dios, xcha' raja'. \p \v 40 Y jec'o chuka' ixoki' ri chinaj yetzu'n-apo. Chiquicojol ri ixoki', c'o c'a ri María Magdalena, c'o ri María ri quite' ri José y ri Jacobo ri co'l y c'o chuka' ri jun ixok rubinan Salomé. \v 41 Cuando ri Jesús c'a c'o pa Galilea, ri ixoki' ri' can quitzekleben y quilin-pe.\x * \xo 15:41 \xt Lc 8:2-3\x* Y chuka' can jec'o ch'aka chic ixoki' ri quitzekleben-apo ri Jesús pa Jerusalem. \s1 Cuando xmuk ri Jesús \p \v 42 Ri nak'ak'ij cuando xcom ri Jesús, ri k'ij chi uxlanen nitiquier yan ka. Romari' ri winak niquinaba' yan ronojel ri xtic'atzin chique chupa ri k'ij chi uxlanen. Ja yan nika-ka ri k'ij chupa ri k'ij ri', \v 43 cuando xapon jun achi rubinan José aj-tenemit Arimatea. Raja' jun chique ri achi'a' ri je autoridad chiquicojol ri quiwinak y can c'o ruk'ij chiquicojol reje'. Raja' can ruyoben chuka' cuando ri Dios xtu'on gobernar. Y raja' xapon riq'uin ri Pilato chupa ri hora ri', y can man jun chic xibinri'l chech xberuc'utuj ruch'acul ri Jesús chi numuk. \v 44 Pero ri Pilato can xsatz runo'j (xsach ruc'u'x) chi ch'anin yan xcom ri Jesús. Romari' raja' xroyoj ri capitán, y xuc'utuj che xa ketzij xcom yan ri Jesús. \v 45 Y cuando ri Pilato reta'n chic roma ri xu'ij ri capitán, c'ajari' xuya' lugar che ri José chi terumuku' can ri Jesús. \v 46 Y ri José xulok' jun tziak nim. Y cuando rukasan chic pe ri ruch'acul ri Jesús chech ri cruz, xupis chupa ri tziak ri'. Y c'ajari' xberumuku' can pa jun jul ri c'oton chech jun nimalaj abaj can anche'l jun juyu'. Raja' xutz'apij can ruchi' ri jul riq'uin jun abaj. \p \v 47 Y ri María Magdalena y ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, xquitzu' jabel anchi' xmuk-wi can ri Jesús. \c 16 \s1 Cuando ri Jesús xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki' \p \v 1 Y cuando xk'ax yan ri k'ij chi uxlanen, ri María Magdalena, ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, y chuka' ri ixok rubinan Salomé, xequilok' jubulaj tak ak'om chi ne'quiya' can chirij ruch'acul ri Jesús. \v 2 C'a cumaj yan chupa ri na'ey k'ij chi ri semana, xebe c'a chuchi' ri jul. Y ja xel-pe ri k'ij cuando xe'apon. \v 3 Y reje' niqui'ij chiquiwech: ¿Ancu'x (Anchique) xtijako ri jul chakawech? yecha'. \p \v 4 Pero cuando xquitzu' ri jul, xquitzu' chi xa jakal yan. Ri nimalaj abaj chi nitz'ape' ruchi' ri jul, xa xleses yan e. \v 5 Y cuando reje' jec'o chic apo chupa ri jul, xquitzu' chi c'o jun anche'l ala' ch'ocol chiri' pa ru-derecha, ri can sak rutziak y can c'a chirakan napon-wi-ka. Y cuando ri ixoki' xquitzu' ri', xquixi'j-qui'. \v 6 Pero raja' xu'ij chique: Man tixi'j-iwi'. Roma ren can weta'n chi rix nicanoj ri ruch'acul ri Jesús aj-Nazaret, ri xcamises chech cruz. Raja' xc'astaj yan e, man c'o ta chic we'. Titzu' la anchi' xc'ue-wi. \v 7 Cami c'a, ibij che ri Pedro y chique ri ch'aka chic ru-discípulos ri Jesús, chi ri Jesús xtina'ey-e chiwech c'a pa rech-ulef Galilea;\x * \xo 16:7 \xt Mt 26:32; Mr 14:28\x* chiri' xtitzu-wi, can anche'l ri ru'in can chiwe. \p \v 8 Y ri ixoki' xe'el-pe chiri' chupa ri jul. Reje' yebarbot xelumaj-e (xenimaj-e) roma can yalan quixi'n-qui'. Y romari' can man jun anchok che xquitzijoj-wi. \s1 Cuando ri Jesús xuc'ut-ri' chech ri María Magdalena \p \v 9 Cuando ri Jesús xc'astaj chupa ri nimak'a' domingo, ri na'ey k'ij chi ri semana, na'ey xuc'ut-ri' chech ri María Magdalena; ri ixok ri anchok riq'uin xerulesaj-e wuku' itzel tak espíritus. \v 10 Y ri María Magdalena can ja' xberu'ij chique conojel ri xquitzeklebej ri Jesús. Reje' yalan yebison y ye'ok'. \v 11 Pero cuando reje' xquic'oxaj chi ri Jesús xc'astaj yan pe y ri María Magdalena xutzu' yan can, xa man xquinimaj ta. \s1 Ca'i' achi'a' ri xquitzeklebej ri Jesús, xquitzu' ri Jesús cuando xc'astaj yan pe \p \v 12 C'ajari' ri Jesús xuc'ut-ri' chiquiwech je ca'i' achi'a' ri quitz'amon-e bey chi ye'apon pa jun chic lugar. Pero roma ri Jesús jun-wi chic nitzu'n cuando xuc'ut-ri' chiquiwech, man ch'anin ta xquitemaj rech. \v 13 Ri ca'i' achi'a' re' xbequi'ij chuka' chique ri ch'aka chic ri xquitzeklebej ri Jesús, pero reje' chuka' man xenimex ta. \s1 Ri samaj ri xu'ij can ri Jesús chi ti'an \p \v 14 C'ajari' ri Jesús xuc'ut-ri' chiquiwech ri julajuj ru-discípulos cuando yewa'. Raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix man xinimaj ta y cof xiben che iwánima? xcha' chique. Quiri' xu'ij chique roma ri discípulos can man xquinimaj ta quitzij ri xetz'eto ri Jesús chi xc'astaj yan pe chiquicojol ri caminaki'. \v 15 Y xu'ij chuka' chique: Can quixbin chech ronojel ri rech-ulef y titzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios chique conojel winak.\x * \xo 16:15 \xt Hch 1:8\x* \v 16 Ri winak ri xtiquinimaj ri utzilaj rutzij ri Dios y chuka' xtiqui'en bautizar qui', xquiecolotaj. Pero ri winak ri man xtiquinimaj ta, xtika ri castigo pa quiwi'. \v 17 Y ri winak ri xtiquinimaj nubi', can q'uiy ex xquietiquier xtiqui'en chi nik'alajin chi can jinc'o quiq'uin: Can pa nubi' ren xquiequilesaj itzel tak espíritus y xquiech'o'n pa ch'aka chic ch'abel ri xtuya' ri Espíritu Santo chique. \v 18 Chuka' xa xquiequitz'om itzel tak cumetz y xa xtiquikum veneno, man jun anchique xtiquic'ulumaj. Xtiquiyala' chuka' quik'a' pa quiwi' yawa'i' y xquiec'achoj can coma, xcha' ri Jesús. \s1 Cuando ri Jesús xtzolaj-e chila' chicaj riq'uin ri Dios \p \v 19 Cuando ri Ajaf Jesús xtzijon yan can chique ri ru-discípulos, raja' xuc'uax-e chila' chicaj\x * \xo 16:19 \xt Hch 1:9-11\x* riq'uin ri Dios y xch'oquie-apo pa ru-derecha. \v 20 Y ri discípulos can naj y nakaj xebe-wi chi xquitzijoj ri rutzij ri Dios. Y ri Ajaf can benak quiq'uin chi yeruto', y chuka' can xu'on chique chi q'uiy milagros ri xetiquier xequi'en chi tik'alajin chi can ja ri ketzij ri niquitzijoj. Amén.