\id LUK - Cakchequel, Southern NT - Guatemala 1998 (ISO: [cak] (cakSS) (old [ckf]) \h SAN LUCAS \toc1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri xutz'ibaj can San Lucas \toc2 San Lucas \toc3 Lc \mt1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri xutz'ibaj can San Lucas \c 1 \s1 Jujun tzij ni'ix che ri Teófilo \p \v 1 Je q'uiy quitijon yan quik'ij chi niquinuc' ruchi' niquitz'ibaj ri xebanataj pa ka-tiempo roj. \v 2 Y can anche'l ri xtzijos chake coma ri xetz'eto-pe pa ruticribel, can quiri' xtz'ibes. Y ri xetz'eto ri xebanataj, can xquitzijoj chuka' rutzij ri Dios. \v 3 Y cami, ren chuka' ninjo' nintz'ibaj ri xebanataj. Can xintaj nuk'ij xenmol ruchi' ronojel ri xebanataj. Y jari' ri ninjo' nintzijoj chawe ret nimalaj Teófilo. Can chijujun-chijujun nintz'ibaj ri xebanataj desde pa ruticribel c'a pa ruq'uisbel, \v 4 chi quiri' can nana'ej utz chi can ketzij-wi ri c'utun chawech chirij ri Jesucristo. \s1 Jun ángel nuya' rutzijol chi xtalex jun ne'y ri xtubinaj Juan \p \v 5 Chiri' pa Judea xc'ue' jun sacerdote Zacarías rubi', y raja' xc'ue' quiq'uin ri sacerdotes ri je richi ri Abías\x * \xo 1:5 \xt 1 Cr 24:10\x* x-ix chique. Pa ru-tiempo ri Zacarías ja ri Herodes ri rey pa Judea. Ri raxayil ri Zacarías Elisabet rubi'. Ri Elisabet re' jun ru-familia can ri nimalaj sacerdote Aarón. \v 6 Ri Zacarías y ri Elisabet can choj quic'aslen chech ri Ajaf Dios. Reje' can niqui'en-wi ri nu'ij ri ru-mandamientos y ri ru-leyes ri Ajaf. Y man jun winak nitiquier ni'in anchique tzij chiquij, roma reje' can choj-wi quic'aslen. \v 7 Reje' man jun calc'ual, roma ri Elisabet can manak-wi yec'ue' ral. Y chi je ca'i' je ri'j chic chuka'. \p \v 8 Y jun k'ij cuando ri Zacarías y ri ch'aka chic sacerdotes ri je richi ri Abías x-ix chique, jec'o pa rocho ri Dios roma ja' xapon qui-turno chi yesamaj chiri', quiere' xbanataj. \v 9 Chiquijunal ri sacerdotes ri' can jalajoj rech samaj ri niqui'en, y ri k'ij ri' pa ruwi' ri Zacarías xka-wi chi ja raja' ntoc-apo pa rocho ri Dios chi nuporoj ri incienso. \v 10 Y cuando nuporoj ri incienso, conojel winak ri quimolon-apo-qui' chech ri rocho ri Dios, niqui'en orar. \v 11 Y cuando ri Zacarías c'o chiri' chi nuporoj ri incienso, ja' xuc'ut-ri' jun ángel chech, jun ángel richi ri Ajaf Dios. Y ri ángel re' xpa'e' chunakaj ri altar anchi' niporox-wi ri incienso. Pa ru-derecha ri altar xpa'e-wi. \v 12 Cuando ri Zacarías xutzu' ri ángel re', xsatz runo'j (xsach ruc'u'x) y xuxi'j-ri'. \v 13 Pero ri ángel xu'ij che ri Zacarías: Man taxi'j-awi'. Ri Dios xuc'oxaj ri a-oración. Ri Elisabet ri awaxayil ne'c'ue' jun ral, y ri ne'y re', Juan rubi' xta'an che. \v 14 Roma ri ne'y re' can xcaquicot y q'uiy winak chuka' xquiequicot roma. \v 15 Roma ri awalc'ual re' xtoc nimalaj samajel chech ri Dios. Manak xtukum vino ni xtutaj ya',\x * \xo 1:15 \xt Nm 6:3\x* roma desde que xtalex, nojinak yan pe ránima riq'uin ri Espíritu Santo. \v 16 Y roma raja', je q'uiy awinak israelitas xtiquinimaj ri Ajaf Dios y xtijalataj quic'aslen. \v 17 Ja ri Juan ri awalc'ual ri can xtunaba' cánima ri winak anchi' xtoka-wi ri Ajaf. Raja' can xtic'ue' ri Espíritu Santo riq'uin y xtic'ue' chuka' ruchuk'a', can anche'l xc'ue' riq'uin ri Elías, ri jun ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Y chuka' roma ri Juan, ri te'j-tata'j can xquiequijo' ri calc'ual,\x * \xo 1:17 \xt Mal 4:5-6\x* y chuka' ri man yeniman ta, xtiquic'uaj jun chojmilaj c'aslen anche'l quic'uan ri winak ri can choj-wi quic'aslen chech ri Dios. Quiri' xtu'on ri Juan chique ri winak, chi quiri' ri winak re' can niquiyobej-apo jampe' xtoka ri Ajaf, xcha' ri ángel che ri Zacarías. \p \v 18 Y ri Zacarías xuc'utuj che ri ángel: ¿Anche'l xtinna'ej ren chi can ketzij ri na'ij? Roma ren y ri waxayil xa joj ri'j chic, y man yec'ue' ta chic kalc'ual, xcha'. \p \v 19 Y ri ángel xu'ij che: Ja ren ri nubinan Gabriel,\x * \xo 1:19 \xt Dn 8:16; 9:21\x* y ri Dios yirutak chi nin-en ri nrojo'. Romari' xirutak-pe cami chi nonbij-ka ri utzilaj tzij re' chawe. \v 20 Y roma man xanimaj ta ri xin-ij chawe, man xcach'o'n ta chic; c'a xtalex na ri awalc'ual, c'ajari' xcach'o'n chic jun mej (bey). Ronojel re' can xtibanataj na-wi, pero c'a xtapon na ri k'ij, xcha'. \p \v 21 Cuando ri Zacarías nitzijon riq'uin ri ángel, ri winak ri quiyoben-apo chech ri rocho ri Dios niqui'ij: ¿Anchique roma man ntel ta pe chupa ri rocho ri Dios? Xa xlayoj yan ka. \v 22 Y cuando ri Zacarías xbe'el-pe, man nitiquier ta nich'o'n y romari' man xch'o'n ta chique, y ri quiyoben-apo xquina'ej chi c'o ri xk'alajix-pe chech chupa ri rocho ri Dios. Ri Zacarías xe che ruk'a' nu'on-wi señas chique, roma xa man nitiquier ta chic nich'o'n. \p \v 23 Y cuando raja' xuq'uis ru-turno chi xsamaj chiri' pa rocho ri Dios, xbe chirocho. \v 24 Y jun jani' k'ij tuc'ulumaj quiri' ri Zacarías pa rocho ri Dios, ri Elisabet ri raxayil xuna'ej chi ne'c'ue' jun ral, y romari' man xel ta pa bey wo'o' ic'. Y ri Elisabet nu'ij: \v 25 Cami ri Wajaf Dios nuya' ri ac'ual re' chue, chi quiri' manak chic xquiq'uix chiquiwech ri winak ri niquikasaj nuk'ij roma man jun wal. \s1 Jun ángel nuya' rutzijol chi xtalex ri Jesús \p \v 26 Y cuando ri Elisabet ruc'uan waki' ric' chi ne'c'ue' ral, ja' cuando ri Dios xutak ri ángel Gabriel pa jun tenemit ri c'o pa Galilea, rubinan Nazaret. \v 27 Ri ángel Gabriel xtak riq'uin jun xten María rubi'.\x * \xo 1:27 \xt Mt 1:18\x* Ri xten re', c'utun chic chi nic'ule' riq'uin jun ala' José rubi'. Y ri José re' ru-familia can ri rey David. \v 28 Ri ángel can xapon riq'uin ri xten, y xu'ij che: ¡Tiquicot awánima, roma ri Dios pa awi' ret xuya-wi ru-bendición! Ri Ajaf can c'o awiq'uin. Y chiquiwech conojel ixoki' ja ret ri más bendición xawil. \p \v 29 Y cuando ri María xutzu' ri ángel y xuc'oxaj ri xu'ij che, can xsatz runo'j (xsach ruc'u'x) y xunojij-ka pa ránima anchique roma quiere' x-an saludar. \v 30 Y ri ángel xu'ij che ri María: Man taxi'j-awi', roma ri Dios xatrucha' chi nuya' ru-bendición chawe. \v 31 Cami nin-ij can chawe chi xcayawaj-ka roma xtalex jun awal, y cuando xtalex ri ne'y re', ala' y Jesús rubi' xta'an che.\x * \xo 1:31 \xt Mt 1:21\x* \v 32 Raja' can c'o ruk'ij xtic'ue', y xtubinaj chuka' Ralc'ual ri nimalaj Dios. Ri Jesús jun ru-familia can ri rey David, y ri Ajaf Dios xtuch'ocoba' can ri Jesús pa ru-lugar ri rey David ri xc'ue' ojer can, \v 33 chi quiri' can xtu'on gobernar chi ronojel tiempo pa iwi' rix ri jix ru-familia can ri Jacob. Y ri ru-gobierno raja' can manak xtiq'uis,\x * \xo 1:33 \xt Is 9:7\x* xcha' ri ángel che ri María. \p \v 34 Y cuando ri María ruc'oxan chic ka ronojel re', xuc'utuj che ri ángel: ¿Anche'l c'a xtic'ue-ka wal? Roma ren xa c'a man jani jinc'o riq'uin ri xtoc wachijil, xcha'. \p \v 35 Y ri ángel xu'ij che ri María: Ja ri Espíritu Santo riq'uin ri ruchuk'a' ri nimalaj Dios ri xtika-pe pa awi'. Romari' ri ac'ual ri xtalex awiq'uin, can jari' ri lok'olaj Ralc'ual ri Dios. \v 36 Y tana'ej re': Ri Elisabet ri i-familia iwi' riq'uin ne'c'ue' jun ral, más que raja' can manak-wi yec'ue' ral, y chuka' xa can ri'j chic. Raja' ja yan waki' ric' benak chi ne'c'ue' ral. \v 37 Roma ri Dios man jun anchique cuesta nu'on chech.\x * \xo 1:37 \xt Gn 18:14\x* \p \v 38 Y ri María can ja' xu'ij: Jinc'o pa ruk'a' ri Ajaf. Can tibanataj c'a anche'l ri xa'ij chue, xcha' ri María che ri ángel. Y ri ángel xel-e chiri' riq'uin ri María, y xbe. \s1 Ri María xberu'ona' visitar ri Elisabet \p \v 39 Jun jani' k'ij después, ri María xu'on-e ru'onic y ch'anin xbe pa jun tenemit ri c'o pa rui-juyu' chi ri Judea. \v 40 Y cuando xapon chiri' pa tenemit, raja' xbe pa cocho ri Zacarías y ri Elisabet. Raja' xu'on saludar ri Elisabet. \v 41 Cuando ri Elisabet xuc'oxaj ru-saludo ri María, can xsilon ri ral xuna' raja'. Y ri Elisabet can ja' xnoj ránima riq'uin ri Espíritu Santo, \v 42 romari' can riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Chikacojol roj ixoki', ja ret ri más bendición xyo'x chawe, y quiri' chuka' ri bendición c'o pa ruwi' ri ne'y ri xtalex awiq'uin. \v 43 Man nin-en ta entender, ¿jin anchique c'a ren, chi yinaben saludar ret ri jat rute' ri Wajaf? \v 44 Y can xe xinc'oxaj chi xinaben saludar, ri wal can xsilon roma xquicot, xinna' ren. \v 45 Can caquicot roma can xanimaj ri xu'ij ri Ajaf chawe; roma ri ac'ual ri xu'ij chawe chi xtalex awiq'uin, can xtalex na-wi. \p \v 46 Y ri María xu'ij: \q1 Ren riq'uin ronojel wánima ninya' ruk'ij ri Ajaf. \q1 \v 47 Ri wánima niquicot riq'uin ri Dios ri yirucol. \q1 \v 48 Roma ri Dios can xirucha' y ren can man jun wakalen, xe jin jun ralic rusamajel. \q1 Y desde cami, ri winak xtiqui'ij chi c'o ru-bendición ri Dios wiq'uin. \q1 \v 49 Roma q'uiy nimalaj tak ex ri rubanon-pe raja' chue, raja' ri can nitiquier-wi nu'on ronojel. \q1 Y ri rubi' raja' can lok'olaj-wi. \q1 \v 50 Raja' can siempre nujoyowaj quiwech conojel winak ri yek'ax-e chech-ulef, \q1 ri yeniman che y chuka' can niquiya' ruk'ij. \q1 \v 51 Can q'uiy nimalaj tak ex jerubanon riq'uin ruchuk'a'. \q1 Raja' rukasan quik'ij ri niqui'ij pa tak cánima chi can c'o quik'ij. \q1 \v 52 Jerukasan nima'k tak gobernadores, \q1 y jerunimrisan ri xa juba' oc quik'ij. \q1 \v 53 Ri man jun quiway, can ruyo'n ronojel ri nic'atzin chique; \q1 pero ri beyoma' xe quiri' xetak-e. Can man jun xuya-e chique.\x * \xo 1:53 \xt 1 S 2:1-10\x* \q1 \v 54 Raja' jojruto'n roj israelitas ri can jojrucha'on-wi chi naka'an ri rusamaj. \q1 Man jojrumestan ta can y rujoyowan kawech. \q1 \v 55 Can rujoyowan-wi kawech, anche'l ri ru'in can chique ri kati't-kamama' ojer can, \q1 ri ru'in can che ri Abraham\x * \xo 1:55 \xt Gn 17:7\x* y chake roj ri joj ru-familia can raja'. \q1 Ri Dios can man jun mej (bey) xtumestaj ri ru'in can. \q1 Quiri' xu'ij ri María. \p \v 56 Y ri María xc'ue-ka jun la'k oxi' ic' riq'uin ri Elisabet, y c'ajari' xtzolaj chirocho. \s1 Cuando xalex ri Juan Bautista \p \v 57 Cuando xapon ri tiempo chi nalex ri ac'ual riq'uin ri Elisabet, ja xc'ue' jun ral ala'. \v 58 Y ri winak je ru-vecinos ri Elisabet y chuka' ri qui-familia qui' riq'uin, xquic'oxaj chi jun nimalaj favor ri xu'on ri Ajaf riq'uin roma xc'ue' jun ral. Y ri winak re' xe'apon riq'uin chi xqui'en visitar, y can xequicot riq'uin. \v 59 Y reje' xe'apon chic riq'uin ri Elisabet cuando xtzakon wakxaki' k'ij talex ri ne'y, ri k'ij ri ni'an ri circuncisión che,\x * \xo 1:59 \xt Lv 12:3\x* anche'l nu'ij chupa ru-ley ri Moisés. Y ja chuka' k'ij ri' niyo'x rubi'. Y ri winak ri' xquijo' xqui'en ta che rubi' ri ne'y anche'l rubi' ri tata'j, y xubinaj ta chuka' Zacarías. \v 60 Pero ri te'j xu'ij: Raja' manak xtuc'uaj rubi' ri rutata'; ri ne'y re' xtubinaj Juan. \p \v 61 Y ri jec'o quiq'uin ri Elisabet xqui'ij che: ¿Anchique roma Juan najo' na'an che rubi'? Roma chupa ri a-familia man jun quiri' rubi'. \p \v 62 Y che señas xquic'utuj che ri Zacarías, rutata' ri ne'y, chi anchique bi'aj nrojo' nuya' che ri ne'y. \v 63 Ri rutata' ri ne'y xuc'utuj jun ch'uti' tabla y xutz'ibaj chech: Ri ne'y Juan rubi'. Y conojel ri quimolon-apo-qui' xsatz quino'j (xsach quic'u'x), roma can anche'l ri bi'aj ri xu'ij ri te'j, can quiri' chuka' xutz'ibaj ri Zacarías chech ri tabla. \v 64 Y can ja xtiquier xch'o'n chic pe jun mej (bey) ri Zacarías. Y raja' can xe xch'o'n, can ja' xuya' ruk'ij ri Dios. \v 65 Y ri vecinos xquixi'j-qui' roma ri xbanataj chiri'. Y ri xbanataj, can nitzijos ri lugar ri', pa tak juyu' chi ri Judea. \v 66 Y conojel winak ri yec'oxan ri xbanataj quiq'uin ri Zacarías y ri Elisabet, niquiyec-ka pa cánima ri nitzijos chique, y niqui'ij: ¿Anchique como xteru'ona' ri ac'ual re'? yecha'. Roma k'alaj chi can c'o-wi ri Ajaf Dios riq'uin. \s1 Ri Zacarías nuya' ruk'ij ri Dios \p \v 67 Y ri Zacarías, ri rutata' ri ne'y, nojinak ránima riq'uin ri Espíritu Santo xuk'alajij y xu'ij: \q1 \v 68 Can xtiyo'x ruk'ij ri Ajaf Dios kachi roj ri aj-Israel, \q1 roma jojrunataj-pe roj ri joj rutenemit, y jojrucol. \q1 \v 69 Ri Dios nuya-pe chake Jun ri can c'o nimalaj ruchuk'a' chi jojrucol. \q1 Y re' jun ru-familia can ri David, ri jun ka-rey y rusamajel ri Dios xc'ue' ojer can. \q1 \v 70 Ri Dios x-in chique ri lok'olaj tak achi'a' ri xek'alajin rutzij ojer can, chi tiqui'ij chi xtuya' Jun ri xticolo kachi. \q1 \v 71 Can ru'in-wi-pe chi xkojrucol chiquiwech ri itzel yetz'eto kachi, y xkojrucol pa quik'a' ri man jojquijo' ta, \q1 \v 72 y xtujoyowaj chuka' quiwech ri kati't-kamama' xec'ue' ojer can, \q1 can nu'on-wi ri xu'ij, cuando xu'on ri trato ri can c'o rakalen. \q1 \v 73 Can xu'on-wi jurar che ri kamama' Abraham \q1 \v 74 chi can xkojrucol pa quik'a' ri itzel yetz'eto kachi, \q1 y quiri' can man xtakaxi'j ta ki' naka'an servir raja', \q1 \v 75 y riq'uin jun chojmilaj y utzilaj c'aslen chech raja', ronojel k'ij ri jojc'o we' chech-ulef, quiri' xtaka'an. \q1 \v 76 Y ret ch'uti' walc'ual, xcha' ri Zacarías, can jat k'alajiy ri rutzij ri nimalaj Dios xcatuche'x, \q1 roma ja ret ri xca'in chique ri winak chi tiquichojmisaj ri quic'aslen,\x * \xo 1:76 \xt Mal 3:1\x* roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf, \q1 \v 77 y ja ret ri xca'in chi ri Dios nucoch' (nucuy) quimac ri can je rutenemit, chi yecolotaj. \q1 \v 78 Y ri', xe roma ri ka-Dios nujoyowaj kawech, riq'uin ronojel ránima jojrojo'. \q1 Romari' nutak-pe ri Jun ri noruya' sakil chake, ri can anche'l k'ij xtu'on chikacojol cuando xtika-pe chicaj. \q1 \v 79 Ri Jun ri noruya' sakil, xtuya' sakil chique ri jec'o pa k'eku'm y jec'o pa rumujal ri camic,\x * \xo 1:79 \xt Is 9:2\x* \q1 y xkojruc'uaj chupa ri bey chi uxlanen. \p \v 80 Y ri ac'ual ri xalex quiq'uin ri Elisabet y ri Zacarías, xq'uiy-ka y quiri' chuka' pa ruc'aslen chech ri Dios. Y ja pa tz'iran rech-ulef xc'ue-wi, c'a xapon na ri k'ij chi xutzijoj rutzij ri Dios chiquiwech ri aj-Israel ri ruwinak. \c 2 \s1 Cuando xalex ri Jesús \p \v 1 Y chupa ri k'ij ri', pa ru-tiempo ri Augusto César ri jun nimalaj achi nu'on gobernar, ja' cuando xtak rubixic chique conojel winak chi tiquitz'ibaj quibi'. \v 2 Man jun mej (bey) banon quiri'. Pero cuando x-an quiri', ja gobernador ri jun achi rubinan Cirenio, chiri' pa rech-ulef Siria. \v 3 Y ri winak jec'o pa Israel yebe na chi ne'quitz'ibaj quibi' pa tak quitenemit ri cati't-quimama'. \v 4 Y chiri' pa Galilea c'o jun tenemit rubinan Nazaret. Y chiri' pa Nazaret c'o jun achi José rubi'. Y ri José re' xberutz'ibaj rubi' c'a Belén, ri jun tenemit c'o pa Judea, roma je aj-chiri' ri rati't-rumama'. Chiri' pa Belén xalex-wi ri rey David, y ri José, can ru-familia can ri rey David. \v 5 Ri José y María, ri xten ri ruc'utun, je ca'i' reje' xebe c'a Belén chi xbequitz'ibaj quibi'. Y ri María xa ya nalex ri ral. \v 6 Y c'a chiri' pa tenemit Belén jec'o-wi cuando ri María xtzakon ruk'ij chi nic'ue' ral. \v 7 Raja' xc'ue' jun ral ala'. Ri María can utz xubolkotij ri ne'y pa tziak, y xuliba' pa jun quiwaybal awaj. Pa cocho awaj xalex-wi ri na'ey ral ri María, roma nojinak chic ri posada. \s1 Cuando ri ángeles xquic'ut-qui' chiquiwech ri achi'a' ri yequichajij ovejas \p \v 8 Chunakaj ri Belén ri ak'a' ri', jec'o achi'a' ri yequichajij qui-ovejas pa k'ayis. \v 9 C'aja' xquitzu' xuc'ut-ri' jun ángel chiquiwech, ri ángel re' petenak chicaj riq'uin ri Ajaf. Y reje' yalan xquixi'j-qui' roma ri ángel, y roma chuka' ri rusakil ri Ajaf ri xsakrisan quichi. \v 10 Pero ri ángel xu'ij chique: Man tixi'j-iwi', roma ren jec'o utzilaj tak tzij jenuc'amon-pe chiwe, y roma ri utzilaj tak tzij ri' can conojel winak ri jec'o chech-ulef xquiequicot. \v 11 Tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Chiri' pa Belén, ri rutenemit can ri rey David, cami xalex ri Jun ri nicolo quichi ri winak, y ri' ja ri Cristo, ri Ajaf. \v 12 Ri retal ri ne'y ri xtiwil, xtitzu' chi bolkotin pa tziak y cotz'oban pa jun quiwaybal awaj, xcha' ri ángel. \p \v 13 Can ja' xeloka ch'aka chic ángeles ri je-petenak chicaj. Can je q'uiy. Y reje' niquiya' ruk'ij ri Dios, y niqui'ij: \q1 \v 14 ¡Cami, chicaj can niyo'x ruk'ij ri Dios! \q1 ¡Y we' chech-ulef xoka yan ri uxlanen. Xoka yan chiquicojol ri winak, roma ri Dios yalan yerojo'! \p \v 15 Y xe xqui'ij can quiri' ri ángeles, ja xebe chicaj. Y can xe xebe ri ángeles ri', ri achi'a' ri quichajin qui-ovejas can ja' xqui'ij-ka chiquiwech: Jo' ch'anin pa tenemit Belén. Jo', kabetz'eta' ri ac'ual ri xalex chiri'. Roma ri Ajaf can xutak-pe ri rutzijol chake. \p \v 16 Y junanin xebe pa tenemit chi xbequitzu', y can xebequila' ri María, ri José y ri ac'ual cotz'oban pa jun quiwaybal awaj. \v 17 Ri achi'a' ri', can xe xquitzu' ri ac'ual, ja xquitzijoj-ka ri x-ix chique roma ri ángel, chirij ri jun ac'ual re'. \v 18 Y conojel ri yec'oxan, can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma ri utzilaj tak tzij ri niquitzijoj. \v 19 Y María can yeruyec pa ránima ronojel ri tzij ri', y nunojij chuka' chirij ri tzij ri'. \v 20 Y ri achi'a' ri yechajin ovejas xetzolaj chic e. Pero reje' niquiya' ruk'ij ri Dios roma ronojel ri xquitzu' y xquic'oxaj. Can xbanataj-wi anche'l ri xu'ij can ri ángel. \s1 Ri Jesús c'a ne'y xc'uax pa rocho ri Dios \p \v 21 Can c'a man jani rutzijol chi nic'ue' ral ri María, cuando jun ángel xu'ij chi ri ac'ual ri xtralaj xtubinaj Jesús.\x * \xo 2:21 \xt Lc 1:31\x* Y can quiri' xubinaj can ri ne'y cuando c'aja' oc wakxaki' k'ij talex. Y ja k'ij ri' cuando x-an ri circuncisión che,\x * \xo 2:21 \xt Lv 12:3\x* anche'l ri nu'ij rutzij ri Dios chi ni'an na-wi. \p \v 22 Y cuando xtzakon ri k'ij anche'l nu'ij ru-ley ri Moisés, chi ri ixoki' ri nic'ue' cal tiquijosk'ij-qui', ri María can quiri-wi xu'on. Y pa rocho ri Dios ri c'o pa Jerusalem xebe-wi. Ri José y María can xquic'uaj chuka' ri Jesús chi ne'quic'utu' pa rocho ri Dios. \v 23 Quiri' xqui'en roma ru-ley ri Ajaf Dios nu'ij: Ri na'ey ala' ri xtalex pa jun jay, ri' can richi ri Dios.\x * \xo 2:23 \xt Ex 13:2, 12\x* \v 24 Ri José y María can xqui'en-wi anche'l nu'ij chupa ru-ley ri Ajaf Dios. Reje' xquiya' chech ri Dios ca'i' palomas, roma ri ley can nu'ij-wi: Ca'i' palomas je nim o ca'i' tak cocoj.\x * \xo 2:24 \xt Lv 12:6-8\x* \p \v 25 Y chiri' pa tenemit Jerusalem ri tiempo ri' c'o jun achi rubinan Simeón. Ri jun achi re' can choj ruc'aslen y can nuya' ruk'ij ri Dios. Ri Simeón can c'o-wi ri Espíritu Santo riq'uin y ruyoben chuka' cuando xtipe ri Cristo chi nicolotaj raja' y chi yecolotaj ri ch'aka chic israelitas. \v 26 Y ri Espíritu Santo ruk'alajin chic che ri Simeón chi manak xticom, xa manak xtutzu' can rech ri Cristo, ri xtutak-pe ri Ajaf Dios. \v 27 Y chupa ri k'ij cuando ri te'j-tata'j xquic'uaj ri ne'y pa rocho ri Dios chi niqui'en anche'l ri nu'ij ri ley, can ja k'ij ri' xapon ri Simeón pa rocho ri Dios, roma quiri' xrojo' ri Espíritu Santo. \v 28 Ri Simeón xuk'etej ri ne'y, y chi xuya' ruk'ij ri Dios xu'ij: \q1 \v 29 Ajaf, cami xa can utz chic chi yicom-e, xa can c'o chic uxlanen pa wánima, \q1 roma can anche'l ri a'in chue, can quiri' xbanataj. \q1 \v 30 Ri nuech xquitzu' yan can ri nicolo kachi, ri petenak awiq'uin ret, \q1 \v 31 ri xatak-pe ret quichi conojel winak. \q1 \v 32 Ja raja' chuka' ri Sakil quichi ri winak ri man je israelitas ta,\x * \xo 2:32 \xt Is 42:6; 49:6\x* roma ja raja' ri xtik'alajin ri abey ret chiquiwech. \q1 Y roj ri atenemit Israel can xtic'ue' kak'ij, roma can chikacojol xalex-wi ri nicolo quichi ri winak, xcha' ri Simeón. \p \v 33 Ri José y María ri te'j, can anchique la c'a xquic'oxaj ri xu'ij ri Simeón chirij ri ne'y. \v 34 Y c'ajari' ri Simeón xu'on jun oración pa quiwi' ri José y ri María, chi quiri' ja' ta ri Dios ri xtibano bendecir quichi. Cuando rubanon chic ka orar ri Simeón, xu'ij che ri María, ri rute' ri ne'y: Tac'oxaj na pe', ri ne'y re' nim ri samaj yo'n-pe che roma ri Dios. Y roma raja', je q'uiy chique ri kawinak israelitas xquiecolotaj. Y je q'uiy chuka' ri xquietzak, roma can itzel xtiquitzu'. \v 35 Can roma raja' xte'k'alajin-pe ronojel ri jec'o pa tak cánima ri winak, ri utz y ri man je utz ta. Y ri Simeón xu'ij chuka' che ri María: Roma ri xti'an che ri Jesús, c'o ruquiy (k'axon) xtana' ret; can anche'l jun espada ri xtusoc ri awánima, xcha' ri Simeón. \p \v 36 Chiri' pa rocho ri Dios c'o chuka' jun ixok rubinan Ana. Raja' can nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios. Raja' rumi'al can jun achi rubinan Fanuel, y ru-familia can ri Aser, ri jun achi xc'ue' ojer can. Ri Ana re' can ri'j chic. Raja' c'a co'l cuando xc'ule'. Y xe wuku' juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil, roma xa ch'anin xcom-e ri achi chech. \v 37 Y raja' man xc'ule' ta chic jun mej (bey). C'o yan ochenta y cuatro rujuna', y can c'o pa rocho ri Dios k'ij-k'ij. Raja' can nu'on ayuno y oración chi nuya' ruk'ij ri Dios, quiri' nu'on pak'ij chi chak'a'. \v 38 Cuando ri Ana xutzu' ri ne'y, xbe-apo riq'uin. Y can xuya' matiox che ri Dios roma ri ne'y ri'. Y xutz'om rutzijoxic chique ri winak aj-Jerusalem ri can quiyoben chi yecol, chi ja xoka ri Jun ri xticolo quichi. \s1 Cuando ri José y ri María xetzolaj pa tenemit Nazaret \p \v 39 Ri José y María xqui'en ronojel ri nu'ij ri Ajaf Dios chupa ri ru-ley, ri can nic'atzin niqui'en cuando c'o yan jun jani' k'ij talex jun ac'ual. C'ajari' xetzolaj pa cocho pa Nazaret.\x * \xo 2:39 \xt Mt 2:23\x* Ri tenemit re' c'a pa Galilea c'o-wi. \v 40 Y ri ac'ual niq'uiy y nic'ue-ka ruchuk'a' benak. Raja' can niq'uiyer runo'j (runa'oj), y c'o ru-bendición ri Dios pa ruwi'. \s1 Ri Jesús c'a ac'ual y nitzijon quiq'uin ri maestros chi ri ley pa rocho ri Dios \p \v 41 Ri María y José, rute-rutata' ri Jesús, can juna-juna' yebe pa tenemit Jerusalem cuando napon ri k'ij chi ri nimak'ej ri ni'ix pascua che.\x * \xo 2:41 \xt Ex 12:1-27; Dt 16:1-8\x* \v 42 Quiri' chuka' xqui'en cuando ri Jesús cablajuj rujuna' y xapon chic jun mej (bey) ri nimak'ej ri'. Reje' xebe c'a pa tenemit Jerusalem roma can quiri-wi niqui'en ri quiwinak israelitas. \v 43 Y cuando xk'ax yan ri nimak'ej pascua, María y José xetzolaj chicocho. Pero reje' man quieta'n ta chi ri Jesús xa xc'ue' can chiri' pa tenemit Jerusalem. \v 44 Ri José y María can xquinojij chi ri ac'ual can benak-wi chiquicojol ri winak, y quiri' xebin jun k'ij. Pero cuando xquina'ej chi xa man benak ta, ja xquic'utula' chique ri qui-familiares y chuka' chique ri quieta'n quiwech. \v 45 Y roma man xquiwil ta, ri José y María xetzolaj chi niquicanoj ri ac'ual c'a pa tenemit Jerusalem. \p \v 46 C'o yan oxi' k'ij tisatz (tisach) ri ac'ual, c'ajari' xquiwil. Reje' xquiwil ri ac'ual pa rocho ri Dios ri c'o pa Jerusalem. Ri ac'ual ch'ocol-apo quiq'uin ri achi'a' maestros chi ri ley, nuc'oxaj ri niqui'ij y c'o chuka' ri nuc'utuj-apo raja' chique. \v 47 Y conojel ri niquic'oxaj ri nu'ij ri ac'ual nisatz quino'j (nisach quic'u'x), roma ri nic'utux che coma ri maestros, ri ac'ual can nitiquier-wi nu'ij-apo chique. Can k'alaj-wi chi raja' ronojel nu'on entender y can c'o runo'j (runa'oj). \v 48 Chiri' pa rocho ri Dios c'o-wi ri Jesús cuando ri María y José xbequila'. Reje' can anchique la xquina'. Y ri te'j xu'ij che ri ral: ¿Anchique xa'an? ¿Anchique roma xac'ue' can y man xa'ij ta chake? Tatzu'; la atata' y ren can jatkacanoj. Y can jojbison yan roma manak jatkawil. \p \v 49 Y raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma yinicanoj? ¿Man iweta'n ta c'a chi ren ja ri nrojo' ri Nata' Dios jari' ri nin-en? \p \v 50 Y ri tzij ri xu'ij ri ac'ual chique ri José y María man xqui'en ta entender. \p \v 51 C'ajari' ri ac'ual junan xtzolaj quiq'uin c'a chicocho, pa tenemit Nazaret. Ri ac'ual can nunimaj quitzij. Y ronojel ri xbanataj pa Jerusalem riq'uin ri ac'ual, ri María xeruyec pa ránima. \v 52 Y ri Jesús niq'uiy benak y can quiri' chuka' ri runo'j (runa'oj). Raja' can nika chech ri Dios, y can nika chiquiwech ri winak.\x * \xo 2:52 \xt 1 S 2:26; Pr 3:4\x* \c 3 \s1 Ri Juan Bautista nutzijoj rutzij ri Dios \p \v 1 C'o yan quince juna' toc-pe rey ri achi rubinan Tiberio César. Y pa ruk'a' raja' xec'ue-wi ri quieji' gobernadores. Jun ja ri Poncio Pilato, y raja' nu'on gobernar pa Judea. Ri jun chic, ja ri Herodes y raja' nu'on gobernar pa Galilea. Ri rox, ja ri Felipe ri rach'alal ri Herodes, y raja' nu'on gobernar pa Iturea y Traconite. Y ri rucaj ja ri Lisanias, y raja' nu'on gobernar pa Abilinia. \v 2 Y can ja chuka' chupa ri tiempo ri' cuando ri Anás y ri Caifás je nimalaj tak sacerdotes ri más c'o quik'ij, chiri' pa Israel. Ronojel re' nunataj chake cuando ri Dios xch'o'n che ri Juan ri ralc'ual ri Zacarías. Y pa tz'iran rech-ulef xch'o'n-wi ri Dios che ri Juan. \v 3 Y ri Juan xe chuchi' ri rakan-ya' Jordán xutz'om-e bey, y xbe. Raja' nu'ij chique ri winak ri ye'apon riq'uin chi tiquiya' can quimac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios y tiquibana' bautizar qui', chi quiri' ri Dios nucoch' (nucuy) quimac. \v 4 Y can riq'uin ri Juan xbanataj-wi ri ru'in can ri Dios che ri jun rusamajel ri xc'ue' ojer can. Ri samajel re' Isaías rubi'. Ri rutz'iban can raja' nu'ij: \q1 C'o jun achi ri xtic'ue' pa tz'iran rech-ulef, \q1 y ja raja' ri xtitzijon rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri xquie'apon riq'uin. \q1 Y xtu'ij chique: Tichojmisaj ri ic'aslen, \q1 roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf. \q1 \v 5 Can nic'atzin chi yenojises ri siwan. \q1 Y chuka' yewulix ri juyu'. \q1 Ri xotoxak tak bey, can choj ti'an chique. \q1 Y ri cujquic tak bey, lik' chuka' ti'an chique. \q1 \v 6 Y conojel winak xtiquitzu' ri nu'on ri Dios chi jojrucol,\x * \xo 3:6 \xt Is 40:3-5\x* nicha' chupa ri rutz'iban can ri Isaías. \p \v 7 Y cuando ye'apon ri winak riq'uin ri Juan chi ye'an-e bautizar, raja' nu'ij chique: Jix anche'l itzel tak cumetz,\x * \xo 3:7 \xt Mt 12:34; 23:33\x* roma ninojij chi xe riq'uin ri bautismo jixcolotaj chech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios chakawech apo. ¿Ancu'x (Anchique) x-in chiwe chi quiere' niben? \v 8 Rix nic'atzin nic'ut chi can ketzij niya' can ri imac y niben ri nrojo' ri Dios. Y man ti'ij rix chi can xe roma jix ru-familia can ri Abraham,\x * \xo 3:8 \xt Jn 8:33\x* can romari' jixcolotaj, man quiri' ta. Roma xa ta ri Dios nrojo' yeru'on ru-familia ri Abraham chique ri abaj ri ye'itzu' we', nitiquier nu'on. \v 9 Ri castigo ri nuya' ri Dios nipe yan. Raja' xtu'on anche'l nu'on jun achi ri c'o chic ri iquiaj pa ruk'a' chi yerukasaj ri che' ri xa man utz ta quiwech niquiya'. Y conojel ri che' ri xquierukasaj, xquieruya' pa k'ak',\x * \xo 3:9 \xt Mt 7:19\x* xcha' ri Juan. \p \v 10 Y ri winak xquic'utuj che ri Juan: ¿Anchique nic'atzin naka'an cami? xecha'. \p \v 11 Y Juan xu'ij chique ri xec'utun-apo: Xa c'o jun chiwe rix c'o ca'i' rutziak, tuya' jun che ri manak rutziak. Y xabachique (xama'anchique) chuka' chiwe rix c'o ruway, tuya' chuka' che ri man jun ruway, xcha' chique. \p \v 12 Y chiri' riq'uin ri Juan, jec'o-apo chuka' jujun achi'a' ri je moloy-impuesto. Ri achi'a' re' xe'apon chi ye'an bautizar.\x * \xo 3:12 \xt Lc 7:29\x* Y chuka' ri achi'a' re' xquic'utuj che ri Juan: Maestro, xecha' che. Y roj ¿anchique nic'atzin naka'an? xecha'. \p \v 13 Y Juan xu'ij chique: Xe ri impuesto ri ru'in ri gobierno, can xe ri' tic'utuj chique ri winak. Man tic'utuj más. \p \v 14 Y chuka' jujun soldados xquic'utuj-apo che: Y roj ¿anchique nic'atzin naka'an? xecha'. Ri Juan xu'ij chique: Man timaj ri ex quichi ri winak, xe roma c'o uchuk'a' pa ik'a'. Man jun anchique quie'ik'abaj chiquij winak. Y can quixquicot riq'uin ri nich'ec, xcha' ri Juan. \p \v 15 Y ri winak ri jec'o-apo riq'uin ri Juan, can quiyoben chi raja' c'o ta anchique ri nu'ij, roma reje' niqui'ij pa tak cánima chi ja ri Juan jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, pero xa man ja' ta raja'. \v 16 Romari' ri Juan xu'ij chique ri winak ri jec'o-apo riq'uin: Rix nitzu' chi ren jixinben bautizar che ya'. Pero c'o c'a Jun ri xtipe chuij ren, ri xquixru'on bautizar riq'uin ri Espíritu Santo y che k'ak'. Ri Jun ri xtipe, yalan nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. Can man anche'l ta oc ren. Romari' can man nuc'ul ta chi ja ren yisolo ri ruximbel ruxajab, roma raja' nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. \v 17 Raja' can xtu'on anche'l nu'on jun achi cuando nujosk'ij ru-trigo anchi' nuch'ey-wi. Raja' nic'atzin jun ruche' ri c'o ca'i-oxi' rutza'n, chi quiri' nuq'uiak chech quiek'ik' ri trigo ri ch'ayon chic. Ri trigo nic'ue' can, pero ri ruk'ayisal nuc'uaj-e quiek'ik'. Y ja ri trigo, jari' ri nuyec, y ri ruk'ayisal nuporoj. Can quiri' xtu'on ri Jun ri xtipe, raja' c'o chic uchuk'a' pa ruk'a' chi yeru'on juzgar ri winak. Ri yeniman, xquieruc'uaj chicaj. Pero ri man yeniman ta, xquierutak chupa ri k'ak' ri manak xtichup. \p \v 18 Q'uiy tzij anche'l re' xerucusaj ri Juan chi xutzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios chique ri winak. \v 19 Ri Juan xuch'olij ri rey Herodes, roma man utz ta ri rubanon, chi quic'uan-qui' riq'uin ri Herodías; y ri ixok ri' xa raxayil ri Felipe rach'alal ri Herodes. Jari' ri xu'ij ri Juan che ri Herodes, y xerunataj chuka' ch'aka chic rumac ri jerubanon. \v 20 Y ri Herodes man xka ta chech ri x-ix che, can xnimer-ka más rumac, roma xutz'apij ri Juan pa cárcel.\x * \xo 3:20 \xt Mt 14:3-4; Mr 6:17-18\x* \s1 Cuando Jesús x-an bautizar \p \v 21 Y cuando najin ri bautismo chique ri winak, x-an chuka' bautizar ri Jesús. Y cuando ri Jesús nu'on orar, ja' xjakataj ri rocaj. \v 22 Y ri Espíritu Santo can xtz'et chi xka-pe pa ruwi' ri Jesús, can anche'l jun paloma. Y ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Ja ret jat Walc'ual, yalan jatinjo', y niquicot wánima awiq'uin,\x * \xo 3:22 \xt Is 42:1; Mt 12:18; 17:5; Mr 9:7; Lc 9:35\x* xcha-pe ri Dios. \s1 Ri Jesús can Ralc'ual-wi ri Dios \p \v 23 Cuando ri Jesús xutz'om ri rusamaj, c'o la'k jun treinta rujuna'. Y chiquiwech ri winak, ri Jesús ralc'ual ri José. Ri José ralc'ual can ri Elí. \v 24 Y ri Elí re', ralc'ual can ri Matat, y ri Matat ralc'ual can ri Leví, y ri Leví ralc'ual can ri Melqui, y ri Melqui ralc'ual can ri Jana, y ri Jana ralc'ual can jun chic achi ri José chuka' rubi'. \v 25 Y ri José re', ralc'ual can ri Matatías, y ri Matatías ralc'ual can ri Amós, y ri Amós ralc'ual can ri Nahum, y ri Nahum ralc'ual can ri Esli, y ri Esli ralc'ual can ri Nagai. \v 26 Y ri Nagai re', ralc'ual can ri Maat, y ri Maat ralc'ual can ri Matatías, y ri Matatías re', ralc'ual can ri Semei, y ri Semei ralc'ual can ri José, y ri José re', ralc'ual can ri Judá. \v 27 Y ri Judá re', ralc'ual can ri Joana, y ri Joana ralc'ual can ri Resa, y ri Resa ralc'ual can ri Zorobabel, y ri Zorobabel ralc'ual can ri Salatiel, y ri Salatiel ralc'ual can ri Neri. \v 28 Y ri Neri re', ralc'ual can ri Melqui, y ri Melqui ralc'ual can ri Adi, y ri Adi ralc'ual can ri Cosam, y ri Cosam ralc'ual can ri Elmodam, y ri Elmodam ralc'ual can ri Er. \v 29 Y ri Er re', ralc'ual can ri Josué, y ri Josué ralc'ual can ri Eliezer, y ri Eliezer ralc'ual can ri Jorim, y ri Jorim ralc'ual can ri Matat. \v 30 Y ri Matat re', ralc'ual can ri Leví, y ri Leví ralc'ual can ri Simeón, y ri Simeón ralc'ual can ri Judá, y ri Judá ralc'ual can ri José, y ri José ralc'ual can ri Jonán, y ri Jonán ralc'ual can ri Eliaquim. \v 31 Y ri Eliaquim re', ralc'ual can ri Melea, y ri Melea ralc'ual can ri Mainán, y ri Mainán ralc'ual can ri Matata, y ri Matata ralc'ual can ri Natán. \v 32 Y ri Natán re', ralc'ual can ri David, y ri David ralc'ual can ri Isaí, y ri Isaí ralc'ual can ri Obed, y ri Obed ralc'ual can ri Booz, y ri Booz ralc'ual can ri Salmón, y ri Salmón ralc'ual can ri Naasón. \v 33 Y ri Naasón re', ralc'ual can ri Aminadab, y ri Aminadab ralc'ual can ri Aram, y ri Aram ralc'ual can ri Esrom, y ri Esrom ralc'ual can ri Fares, y ri Fares ralc'ual can ri Judá. \v 34 Y ri Judá re', ralc'ual can ri Jacob, y ri Jacob ralc'ual can ri Isaac, y ri Isaac ralc'ual can ri Abraham, y ri Abraham ralc'ual can ri Taré, y ri Taré ralc'ual can ri Nacor. \v 35 Y ri Nacor re', ralc'ual can ri Serug, y ri Serug ralc'ual can ri Ragau, y ri Ragau ralc'ual can ri Peleg, y ri Peleg ralc'ual can ri Heber, y ri Heber ralc'ual can ri Sala. \v 36 Y ri Sala re', ralc'ual can ri Cainán, y ri Cainán ralc'ual can ri Arfaxad, y ri Arfaxad ralc'ual can ri Sem, y ri Sem ralc'ual can ri Noé, y ri Noé ralc'ual can ri Lamec. \v 37 Y ri Lamec re', ralc'ual can ri Matusalén, y ri Matusalén ralc'ual can ri Enoc, y ri Enoc ralc'ual can ri Jared, y ri Jared ralc'ual can ri Mahalaleel, y ri Mahalaleel ralc'ual can ri Cainán. \v 38 Y ri Cainán re', ralc'ual can ri Enós, y ri Enós ralc'ual can ri Set, y ri Set ralc'ual can ri Adán, y ri Adán ralc'ual ri Dios. \c 4 \s1 Ri itzel nrojo' chi ri Jesús nika pa ruk'a' \p \v 1 Ri k'ij cuando x-an bautizar ri Jesús, raja' nojinak ránima riq'uin ri Espíritu Santo xtzolaj-pe pa rakan-ya' Jordán. Y ri Espíritu Santo xu'on che ri Jesús chi xbe pa tz'iran rech-ulef. \v 2 Y chiri' xc'ue-wi cuarenta k'ij. Y ri itzel can nutaj ruk'ij chirij chi nika pa ruk'a'. Y chupa ri jani' k'ij ri xc'ue' ri Jesús chupa ri lugar ri', manak xwa', y cuando xek'ax ri k'ij ri' xnum-pe rupa. \v 3 Y can ja' c'o-apo ri itzel y xu'ij che ri Jesús: Xa can ketzij chi ret jat Ralc'ual ri Dios, tabana' chique ri abaj re' chi quie'oc pan. \p \v 4 Pero ri Jesús xu'ij che: Tz'iban can chupa rutzij ri Dios, chi ri achi nril chuka' ruc'aslen riq'uin rutzij ri Dios y man xe ta riq'uin ri pan.\x * \xo 4:4 \xt Dt 8:3\x* \p \v 5 Y ri itzel can ja' xuc'uaj ri Jesús parui' jun nimalaj juyu', y xuc'ut ronojel naciones richi ri rech-ulef chech ri Jesús, pa jun rato. \v 6 Y c'ajari' ri itzel xu'ij che ri Jesús: Ren ninjach pa ak'a' conojel ri tenemit re', ri yalan c'o quik'ij, chi na'an gobernar pa quiwi', roma pa nuk'a' ren je-jachon-wi can, y ren yitiquier ninya' ronojel re' che ri anchok che ninjo' ninya-wi. \v 7 Y xa ret jaxuquie' chinuech y naya' nuk'ij, ronojel re' xtoc awichi, xcha' ri itzel. \p \v 8 Pero ri Jesús xu'ij che: Quinaya' can, y man quinanak chic ret Satanás. Roma chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can, nu'ij: Xe ri Kajaf Dios kaya' ruk'ij, y xe chuka' raja' kabana' rusamaj,\x * \xo 4:8 \xt Dt 6:13\x* xcha' ri Jesús che. \p \v 9 Y ri itzel can ja' xuc'uaj chuka' ri Jesús pa Jerusalem, y can ja ri c'a chicaj e che ri rocho ri Dios xberuya-wi. Y cuando jec'o chic chiri', ri itzel xu'ij che ri Jesús: Tatorij-ka-awi' we', ret ri ja'in chi jat Ralc'ual ri Dios. \v 10 Roma chupa rutzij ri Dios tz'iban can, nu'ij: \q1 Ri Dios xquierutak ri ru-ángeles, chi jatquichajij. \q1 \v 11 Y xcatquili'ej pa quik'a', \q1 chi quiri' man xtacajij ta awakan chech abaj.\x * \xo 4:11 \xt Sal 91:11-12\x* \p \v 12 Pero ri Jesús xu'ij che ri itzel: Ren can man nin-en ta ri narayij ret y nintojtobej ta ri Dios. Roma rutzij ri Dios nu'ij chi can man utz ta nakatojtobej ri Kajaf Dios.\x * \xo 4:12 \xt Dt 6:16\x* \p \v 13 Y ri itzel man xril ta chic anchique nu'on che ri Jesús, chi nu'on ta rumac, xuya' can jun jani' k'ij. \s1 Cuando ri Jesús xutz'om rusamaj pa Galilea \p \v 14 Y Jesús xtzolaj pa rech-ulef Galilea, y nojinak ránima riq'uin ri ruchuk'a' ri Espíritu Santo. Y pa conojel tenemit ri jec'o-pe chunakaj ri Galilea, xapon-wi rutzijol ri Jesús. \v 15 Y raja' nuc'ut rutzij ri Dios pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, pa tak tenemit anchi' napon-wi. Y ri winak ri yec'oxan ri nu'ij, can niquiya' ruk'ij. \s1 Ri aj-Nazaret man xquinimaj ta ri Jesús \p \v 16 Ri Jesús xbe pa Nazaret, ri tenemit anchi' xq'uiy-wi. Y chupa ri k'ij chi uxlanen, raja' xbe chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, can anche'l-wi tu'on. Y cuando c'o chic chiri', raja' xpa'e' chi xu'on leer rutzij ri Dios. \v 17 Y ja ri libro ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xk'alajin rutzij ri Dios ojer can, jari' ri xyo'x pa ruk'a' ri Jesús chi xu'on leer chiquiwech ri winak ri quimolon-qui' chiri'. Y cuando ri Jesús xujak ri libro ri', xril ri anchi' nu'ij-wi: \q1 \v 18 Ru-Espíritu ri Ajaf Dios c'o wiq'uin ren, \q1 roma can xirucha-wi-pe chi nin-ij ri utzilaj rutzij ri Dios chique ri c'o necesidad pa cánima chech ri Dios. \q1 Xirutak-pe chuka' chi yenk'omaj winak ri c'o ruquiy (nik'axon) cánima pa ruk'a' ri mac. \q1 Xirutak-pe ri Dios chi nin-ij chique ri winak ri je-tz'apel pa ruk'a' ri mac, chi yetiquier yecolotaj pa ruk'a'. \q1 Xitak-pe chuka' chi nin-en chique ri winak je anche'l moy, chi yetzu'n. \q1 Y ri Dios xirutak-pe chuka' chi yencol ri winak ri niqui'en sufrir. \q1 \v 19 Y xirutak-pe chuka' chi nin-ij chique ri winak chi ja tiempo re' cuando ri Ajaf Dios nuya-pe ru-bendición roma yerucol ri winak.\x * \xo 4:19 \xt Is 61:1-2\x* \p \v 20 Y ri Jesús xutz'apij ri libro ri xu'on leer chiquiwech ri winak ri jec'o chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. C'ajari' xuya' can che jun ri nisamaj chiri', y xbech'oquie-pe chi nich'o'n. Y ri winak xe niquitzu' rech. \v 21 Y raja' xch'o'n y xu'ij: Chiwech rix cami, nibanataj-wi ri ru'in can ri Dios chupa ri libro ri tz'iban can chake, xcha'. \p \v 22 Y conojel ri winak ri quimolon-qui' chiri', can xka chiquiwech ri Jesús. Y ri utzilaj tak tzij ri xeru'ij ri Jesús chique, can anchique la xquic'oxaj, roma man jun mej (bey) jequic'oxan ta tzij anche'l ri xeru'ij raja' chique. Y ri winak ri' niqui'ij chuka' chiquiwech: ¿Man ja' ta como re' ralc'ual ri José? yecha'. \p \v 23 Y ri Jesús xu'ij chique: Ren can weta'n ri ninojij chuij: Xa ri Jesús re' can nitiquier-wi yeru'on milagros, man quieru'on xe pa Capernaum, quieru'ona' chuka' we' pa rutenemit. \p \v 24 Y xu'ij chuka' chique ri quimolon-qui' chiri': Jun ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios, man ninimex ta cuando napon pa rutenemit.\x * \xo 4:24 \xt Jn 4:44\x* \v 25 Y ren nin-ij chi rix iweta'n ri xbanataj cuando man xu'on ta job oxi' juna' y nic'aj, pa ru-tiempo ri jun achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can, ri xubinaj Elías. Can ketzij-wi chi can je q'uiy ixoki' je malca'n we' pa Israel ri tiempo ri', cuando ri winak pa ka-nación xquik'axaj jun nim wayjal.\x * \xo 4:25 \xt 1 R 17:1\x* \v 26 Pero ri Dios man xutak ta ri Elías chi xuto' jun malca'n-ixok we' pa Israel. Raja' xutak-e ri Elías riq'uin jun malca'n-ixok c'a pa jun tenemit rubinan Sarepta. Y ri tenemit Sarepta re', c'a chunakaj ri tenemit Sidón c'o-wi.\x * \xo 4:26 \xt 1 R 17:8-16\x* \v 27 Y can quiri' chuka' xbanataj quiq'uin ri yawa'i' pa ru-tiempo ri Eliseo, ri xk'alajin rutzij ri Dios ojer can. Pa ru-tiempo ri Eliseo, chiri' pa Israel can je q'uiy ri je yawa'i' riq'uin ri jun yabil rubinan lepra. Pero ri Dios man xrojo' ta chuka' chi c'o ta chic jun xc'achojrises chique roma ri yabil ri', xe ri Naamán ri xrojo' chi xc'achojrises, y raja' jun achi aj-Siria.\x * \xo 4:27 \xt 2 R 5:1-14\x* \p \v 28 Y cuando ri winak ri quimolon-qui' chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús chique, xcataj quiyowal roma ri xeto'x xa man je israelitas ta. \v 29 Y xebecataj-pe, chi xquilesaj-e chuchi' ri tenemit. Ri jun tenemit re' chech jun juyu' c'o-wi. Romari' ri winak xquic'uaj ri Jesús c'a parui' ri juyu' chi ne'quitorij-pe. \v 30 Pero ri Jesús choj xk'ax-pe chiquicojol ri winak y xbe. \s1 Jun achi pa Capernaum c'o jun itzel espíritu riq'uin \p \v 31 C'ajari' ri Jesús xbe pa tenemit Capernaum, ri jun chic tenemit ri c'o pa Galilea. Y chiri' c'o-wi cuando xoka ri k'ij chi uxlanen. Y romari' raja' nutzijoj rutzij ri Dios chique ri winak ri quimolon-qui' chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. \v 32 Y conojel ri winak ri quimolon-qui', can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquic'oxaj ri tzij ri xeru'ij ri Jesús chique chi yerutijoj; roma cuando yerutijoj, can nik'alajin chi can c'o uchuk'a' pa ruk'a'.\x * \xo 4:32 \xt Mt 7:28-29\x* \p \v 33 Y chiri' pa sinagoga, chiquicojol ri winak c'o-apo jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achi, can xsiq'uin xch'o'n. \v 34 Ri espíritu ri' xu'ij che ri Jesús: ¿Anchique najo' chake roj, Jesús aj-Nazaret? ¿Xape chi jojaq'uis? Ren weta'n jat ancu'x (anchique) ret y romari' weta'n chi can ja ret ri lok'olaj Ralc'ual ri Dios y jat-petenak riq'uin raja', xcha' che. \p \v 35 Pero ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu: Cachojochi'. Catel-e. Y ri itzel espíritu ri' xutzak ri achi pa ulef chiri' chiquicojol ri winak ri quimolon-qui'. Y ri itzel espíritu xel-e riq'uin ri achi, y man jun chic más anchique xu'on can che. \v 36 Y ri winak ri quimolon-qui' chiri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' ri xu'on ri Jesús, y niqui'ij chiquiwech: ¡Jani' ruchuk'a' rutzij ri achi re'! Roma can c'o ruchuk'a' ri rutzij, y can c'o uchuk'a' pa ruk'a'. Ri itzel tak espíritus can yeniman che y ye'el, yecha' ri winak chiquiwech. \p \v 37 Y ch'anin xbin rutzijol ri Jesús, y romari' ri winak ri jec'o pa tak tenemit chunakaj ri Capernaum, xquic'oxaj chuka' ri yeru'on ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj ri rujite' ri Simón Pedro \p \v 38 Y chupa ri mismo k'ij ri', ri Jesús xel-pe chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, y xbe pa rocho ri Simón. Y chupa ri k'ij ri' ri rujite' ri Simón niyawaj riq'uin jun nimalaj c'aten. Y ri jec'o chiri' pa jay xquic'utuj favor che ri Jesús pa ruwi' ri yawa'. \v 39 Y raja' xluquie-ka riq'uin ri yawa' y xu'ij chi tiq'uis-e ri c'aten chirij. Y can xe xu'ij quiri' ri Jesús, can ja' xq'uis-e ri c'aten chirij. Ri ixok ri' can ja' xcataj y xerutzuk ri Jesús y ri je-benak riq'uin. \s1 Q'uiy yawa'i' yec'achoj roma ri Jesús \p \v 40 Cuando xka yan ka ri k'ij chupa ri jun k'ij ri', conojel ri winak chi ri tenemit, ri jec'o yawa'i' quiq'uin, xequic'uaj-apo chech ri Jesús. Ri yawa'i' ri', jalajoj rech yabil ntoc chique. Y ri Jesús xuya' ruk'a' pa quiwi' chiquijunal ri yawa'i' y xec'achoj roma. \v 41 Je q'uiy chique ri yawa'i' re' xa man ralic ta yabil ntoc chique. Xa itzel tak espíritus jec'o quiq'uin. Pero ri Jesús xerulesaj-e chuka'. Y cuando ri itzel tak espíritus ye'el-e quiq'uin ri yawa'i' re', can yesiq'uin yech'o'n y niqui'ij: Ja ret ri Ralc'ual ri Dios. Y ri Jesús yeruk'at riq'uin rutzij y man nuya' ta lugar chique chi yech'o'n más. Roma ri itzel tak espíritus re' can quieta'n chi ri Jesús jari' ri Cristo. \s1 Ri Jesús xbe pa ronojel tenemit chi ri Galilea chi xuk'alajij rutzij ri Dios \p \v 42 Y cuando xsakar-pe ruca'n k'ij, ri Jesús xel-e juba' pa tenemit. Raja' xbe pa tz'iran rech-ulef. Pero ri winak xbequicanoj ri Jesús, y xbequila-pe. Ri winak re' man niquijo' ta chi nibe ri Jesús, reje' can niquik'at chi nic'ue-ka quiq'uin. \v 43 Pero ri Jesús xu'ij chique: Ren yibe na pa ch'aka chic tenemit, chi nentzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ru-gobierno ri Dios, can romari' xitak-pe, xcha' ri Jesús. \p \v 44 Y can quiri' xu'on pa Galilea, raja' can nutzijoj rutzij ri Dios pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. \c 5 \s1 Roma jun milagro q'uiy quer xquiya-qui' \p \v 1 Y jun k'ij, cuando ri Jesús c'o chiri' chuchi' ri choy (ya') rubinan Genesaret, q'uiy winak xe'apon riq'uin, roma niquijo' niquic'oxaj rutzij ri Dios. Y ri winak re' can je q'uiy-wi, romari' niquipitz' ri Jesús. \v 2 Pero raja' ch'anin xerutzu-apo ca'i' canoas jec'o can chuchi-ya', y man jun winak jec'o chupa ri canoas ri', roma ri cajaf ri canoas je elesey-quer pa ya', y ri hora ri' niquich'aj quiya'l anchok che yequilesaj quer pa ya'. \v 3 Y jun chique ri canoas re' richi ri Simón. Y chupa ri ru-canoa ri Simón xoc-wi ri Jesús. Y raja' xu'ij che ri Simón chi quie'oc-apo juba' parui' ri ya'. Y raja' xch'oquie-ka chiri' pa canoa, y ja' xerutijoj-pe ri winak riq'uin ri rutzij ri Dios.\x * \xo 5:3 \xt Mt 13:1-2; Mr 3:9-10; 4:1\x* \v 4 Cuando ri Jesús xtane' nich'o'n chique ri winak re', raja' xu'ij che ri Simón: Jo-apo anchi' nim rupa ri ya', y tiya-ka ri iya'l anchok che ye'ilesaj-wi quer pa ya'. \p \v 5 Pero ri Simón xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Roj jun ak'a' xojc'ase' chi xekacanoj quer, y man jun xkawil.\x * \xo 5:5 \xt Jn 21:3\x* Pero roma ja ret ja'in chi kaya-ka ri ya'l pa ya', nakaya-ka c'a. \p \v 6 Y cuando xquiq'uiak ri ya'l chi yequilesaj quer pa ya', can jec'o ri xquiya-qui'. Can q'uiy quer xe'oc chupa ri ya'l,\x * \xo 5:6 \xt Jn 21:6\x* y romari' ri ya'l can ja' nik'ach'itaj benak roma calal ri quer. \v 7 Romari' ri achi'a' re' xqui'en-apo señas chique ri caxbil ri jec'o pa jun chic canoa, chi quie'oto'n. Y ri ch'aka chic can xepe-wi chi xeto'n. Y ri ca'i' canoas xequinojisaj riq'uin ri quer. Romari' ri canoas can ya yebe chuxe' ya' roma calal ri quer. \v 8 Y cuando ri Simón ri ni'ix chuka' Pedro che, xutzu' chi jun milagro ri xbanataj quiq'uin ri quer, raja' xbexuquie' chech ri Jesús, y xu'ij che: Ajaf, ren xa jin jun achi aj-mac, man utz ta chi jac'ue-pe wiq'uin, roma ret can nim-wi ak'ij. \p \v 9 Quiere' xu'ij ri Simón roma raja' man jun mej (bey) rutz'eton chi quiere' nibanataj. Y can quiri' chuka' xquina' conojel ri je-benak riq'uin. Reje' can anchique la xquina' cuando xquitzu' chi can q'uiy quer xquiya-pe-qui' ri k'ij ri'. \v 10 Y chuka' ri Jacobo y ri Juan, ri jec'o riq'uin ri Simón, ri je ralc'ual ri jun achi rubinan Zebedeo, can anchique la xquina' cuando xquitzu' ri xbanataj. Romari' ri Jesús xu'ij che ri Simón: Man tisatz ano'j (tisach ac'u'x) roma ri xatzu'. Ri rubanon-pe jat jun achi elesey-quer pa ya', pero ri tiempo chakawech apo, xtatemaj chuka' anchique modo ye'ach'ec winak riq'uin ri nutzij, chi quiri' jinquitzeklebej. \p \v 11 Y ri achi'a' re' xequic'om-pe qui-canoas c'a chuchi-ya'. Y reje' xquiya' can ri quisamaj y xquitzeklebej-e ri Jesús. \s1 Ri Jesús nulesaj-e ri lepra chirij jun achi \p \v 12 Y cuando ri Jesús xapon pa jun tenemit, xapon jun achi riq'uin, ri achi ri' niyawaj riq'uin ri jun yabil rubinan lepra. Ri achi, can xe xutzu' ri Jesús, xbexuquie' chech y xulucuba-ka ri rujolon c'a pa ulef y xu'ij che: Ajaf, ren weta'n chi jatiquier nalesaj nuyabil, pero man weta'n ta anchique nanojij pa nuwi', xcha'. \p \v 13 Y ri Jesús can ja' xutz'om-apo ri achi y xu'ij che: Ninjo' chi jac'achoj. Tiq'uis-e ayabil, xcha' che. Y can xe xu'ij quiri' ri Jesús, can ja' xq'uis-e ri ru-lepra ri achi. \p \v 14 Ri Jesús xuchelebej che ri achi re' que man tutzijoj chique ri winak ri xbanataj riq'uin. Y xu'ij chuka' che: Cami xe ac'utu-awi' chech ri sacerdote pa rocho ri Dios. Y can taya' ronojel ri nu'ij chupa ri ru-ley ri Moisés.\x * \xo 5:14 \xt Lv 14:1-32\x* Chiri' nu'ij anchique nic'atzin naya', chi nak'alajij-awi' chi jat ch'ajch'oj chic, xcha-e che. \p \v 15 Pero ri Jesús más xel-ka rutzijol roma ri milagro ri', y q'uiy winak niquimol-qui' riq'uin. Jec'o winak yepe riq'uin roma niquijo' niquic'oxaj rutzij ri Dios. Y jec'o ch'aka chic niquijo' yec'achojrises-e roma raja'. \v 16 Y raja' pa tak tz'iran rech-ulef nibe-wi, chi nu'on orar. \s1 Jun achi siquirinak ruch'acul nic'achoj roma ri Jesús \p \v 17 Y jun k'ij cuando ri Jesús nuc'ut rutzij ri Dios, jec'o jujun achi'a' fariseos y jujun maestros chi ri ley. Jec'o chique reje' ri je-petenak pa tak tenemit ri jec'o pa rech-ulef Galilea. Jec'o je-petenak pa tenemit Jerusalem y pa ch'aka chic tenemit ri jec'o pa Judea. Reje' je-ch'ocol-apo chiquicojol ri winak ri niquic'oxaj-apo rutzij ri Dios ri nuc'ut ri Jesús chiquiwech. Y ri Jesús can c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin, chi yec'achoj ri yawa'i' roma. \v 18 Y jec'o jujun achi'a' quic'uan-apo jun achi ri can siquirinak ruch'acul, li'an-e chech jun ch'at. Y reje' xquijo' xe'oc-apo pa jay c'a riq'uin ri Jesús, chi niquiya' ri quiyawa' chech. \v 19 Pero ri achi'a' re' man xetiquier ta xe'oc-apo, roma can je q'uiy winak quimolon-qui' chiri'. Romari' reje' xquinojij xejote' parui' ri jay, y xquic'on-e juba' ri rui'. Y c'ajari' xquikasaj-ka ri achi li'an chech ri ch'at. Ri yawa' re' can c'a chech ri Jesús xbeka-wi-ka, chiri' chiquicojol ri winak. \v 20 Y cuando ri Jesús xutzu' chi ri achi'a' ri je-uc'uayon-apo ri achi yawa', can quiyo'n-wi cánima riq'uin raja', xu'ij che ri achi yawa': Ri amac xecoch'otaj (xecuyutaj). \p \v 21 Can xe xquic'oxaj ri tzij re' ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos, can ja' xquinojij-ka: ¿Anchique c'a achi re'? ¿Y anchique roma nu'on chi ja raja' ri Dios? ¿Roma anchique ta winak nitiquier nucoch' (nucuy) mac? Man jun. Xe ri Dios nitiquier nu'on quiri', yecha' pa tak cánima. \p \v 22 Pero ri Jesús reta'n utz ri niquinojij ri maestros chi ri ley, y reta'n chuka' ri niquinojij ri achi'a' fariseos. Romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix ninojij quiere'? \v 23 Roma xa ren yitiquier nin-en che ri jun achi re' chi nibin-e, ¿yitiquier como nin-ij chuka' che chi nincoch' (nincuy) rumac? ¿Anchique ni'ij rix? \v 24 Cami c'a, chi rix nitemaj chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can c'o uchuk'a' wiq'uin chi nincoch' (nincuy) mac, titzu' c'a, xcha' raja'. Y ja' xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: Nin-ij chawe: Cacataj, tac'uaj-e la ach'at y jat (cabin) chi'awocho, xuche'x roma ri Jesús. \p \v 25 Y ri achi, can ja' xpa'e' chiquiwech conojel winak ri quimolon-qui' chiri', xuc'ol-e ri ch'at ri anchi' xcotz'e-wi-pe, y xbe. Y raja' can nuya' ruk'ij ri Dios cuando xtzolaj-e chirocho. \v 26 Y conojel ri winak ri quimolon-qui' chiri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x), roma man jun mej (bey) quitz'eton ta chi quiri' nibanataj. Ri winak re' can xquiya' ruk'ij ri Dios, y quixi'n-qui' niqui'ij: Chupa ri jun k'ij re' xekatzu' milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton. \s1 Ri Jesús y ri achi rubinan Leví \p \v 27 Ri Jesús xel-pe chiri', y xutzu' jun achi moloy-impuesto. Ri achi re' Leví rubi', y ch'ocol pa jun ch'aquet, numol ri impuesto ri nitoj can. Y ri Jesús xu'ij che: Quinatzeklebej. \p \v 28 Y ja' xbecataj-pe ri anchi' ch'ocol-wi, xuya' can ronojel ri c'o chiri', y xutzeklebej ri Jesús. \p \v 29 Y ri achi ri' xu'on jun nimak'ej pa rocho roma ri Jesús. Chuka' xeroyoj q'uiy moloy tak impuestos y ch'aka chic winak. Y conojel je-ch'ocol chuchi' mesa riq'uin ri Jesús y quiq'uin ru-discípulos. \v 30 Y jec'o maestros chi ri ley y jec'o chuka' achi'a' fariseos ri jec'o-apo chiri'. Y ri maestros y ri fariseos re', q'uiy tzij yequi'ij-apo chiquij ri ru-discípulos ri Jesús. Yequi'ij-apo chique: ¿Anchique roma rix jixwa-jixuq'uia' quiq'uin ri moloy-impuestos y ri ch'aka chic winak ri xa je aj-mac?\x * \xo 5:30 \xt Lc 15:1-2\x* yecha'. \p \v 31 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' fariseos y ri je maestros chi ri ley: Jun ri nik'oman man ja' ta ri je utz ri yeruk'omaj. Raja' yeruk'omaj ri yeyawaj. \v 32 Y quiri' chuka' ren man xipe ta chiquicanoxic winak ri choj rubanon quic'aslen chech ri Dios. Ren xipe chiquicanoxic ri can c'o quimac, chi niquiya' can quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios, xcha' ri Jesús. \s1 Jec'o yec'utun che ri Jesús anchique roma ru-discípulos man niqui'en ta ayunar \p \v 33 Y ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley xquic'utuj che ri Jesús: ¿Anchique roma ri ru-discípulos ri Juan can quicha'on k'ij chi niqui'en ayuno y oración? Y can quiri' chuka' niqui'en ri qui-discípulos ri achi'a' fariseos, pero ri a-discípulos ret man quiri' ta niqui'en, xa yewa-ye'uq'uia', xecha' che. \p \v 34 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Jixtiquier como niben chique ri je-banon invitar pa jun c'ulubic chi niquimalij ri wa'in, cuando xa c'a c'o chiquicojol ri ala' ri xc'ule'? Man utz ta. \v 35 Pero xtapon ri k'ij cuando ri ala' re' xtileses-e chiquicojol, y c'ajari' xtiqui'en ayunar. \p \v 36 Chuka' ri Jesús xucusaj ri jun ejemplo re' chiquiwech: Man jun winak nuretz-ka jun tziak c'ac'ac' chi nuc'ojoj (nut'is) jun tziak ri xa can tzia'k' chic; roma xa nu'on quiri', man utz ta nu'on che ri tziak c'ac'ac' roma nuretz. Y chuka' jun tziak c'ac'ac' man nuc'uaj ta ri' riq'uin jun ri xa tzia'k' chic. \v 37 Y quiri' chuka' man jun niyo'n c'ac'ac' vino chupa jun tz'um yacbel-ya' ri xa ucusan chic. Roma xa quiri' nu'on, man utz ta; roma ri tz'um ucusan chic man nuyuk ta chic ri'; ri tz'um nibojbo' (nichiquitaj) y ri vino xtiq'uis-e chupa. Y ri tz'um chuka' man jun chic xtic'atzin-wi. \v 38 Pero chupa jun c'ac'ac' yacbel-ya', utz niyaquie' c'ac'ac' vino, roma c'a nuyuk-ri' jabel y man nibojbo' (nichiquitaj) ta. Ri vino can niyaquie' jabel chupa. \v 39 Y man jun ri nukum vino ri c'o yan tiempo yaquel, y xturayij ta nukum c'ac'ac' vino. Man quiri' ta. Xa xtu'ij: Ri vino ri c'o yan tiempo yaquel jari' ri más utz, xticha'. \c 6 \s1 Pa jun k'ij chi uxlanen ri discípulos niquich'up y niquitaj rech trigo \p \v 1 Pa jun k'ij chi uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos yek'ax pa jun ulef ticon trigo chech. Y ri discípulos c'o rech trigo yequich'up-e, y yequibil pa quik'a', y yequitaj.\x * \xo 6:1 \xt Dt 23:25\x* \v 2 Romari' jujun achi'a' fariseos xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Anchique roma rix ye'ibil ri trigo pa ik'a' ri k'ij re'? Ri k'ij re', chi uxlanen y man utz ta chi ni'an samaj, xecha'. \p \v 3 Pero ri Jesús xch'o'n-apo chique, y xu'ij: ¿Can man jun mej (bey) como itz'eton rix ri jun tzij ri tz'iban can chirij ri xu'on ri David y ri je raxbil, chupa ri ojer can tiempo, cuando xnum quipa y manak quiway? \v 4 Ri David xbe chucanoxic wey chiri' pa rocho ri Dios, y can ja ri lok'olaj tak pan ri xbeyo'x-pe che. Raja' xutaj ri pan ri', y xuya' chuka' chique ri je-benak riq'uin.\x * \xo 6:4 \xt 1 S 21:1-6\x* Pero man mac ta ri xqui'en, más que ri pan ri' xe ri sacerdotes c'o modo yetijo,\x * \xo 6:4 \xt Lv 24:9\x* xcha' ri Jesús. \p \v 5 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri achi'a' fariseos: Ri Rajaf ri k'ij chi uxlanen ja ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xcha'. \s1 Jun achi chaki'j jun ruk'a' nic'achoj roma ri Jesús \p \v 6 Pa jun chic k'ij chi uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa jun sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, y xutz'om quitijoxic ri quimolon-qui' chiri'. Y chiquicojol ri winak chiri', c'o-apo jun achi chaki'j ri ruk'a' derecha. \v 7 Romari' jec'o-apo maestros chi ri ley y achi'a' fariseos xe niquitzu-apo ri Jesús xa xtic'achoj ri achi chaki'j ruk'a', chi quiri' niquisujuj chi ri Jesús xsamaj chupa ri jun k'ij chi uxlanen. \v 8 Pero ri Jesús can reta'n-wi ri niquinojij ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos. Y ri Jesús xu'ij che ri achi chaki'j ri ruk'a': Cacataj y capa'e' pa nic'aj. Y ri achi can ja' xcataj-pe anchi' ch'ocol-wi, y xbepa'e' anchi' ri x-ix-wi che roma ri Jesús. \v 9 Xpe ri Jesús xu'ij chique ri winak ri jec'o chiri': Cami ninjo' ninc'utuj chiwe: ¿Más como nuc'ul ni'an ri utz pa jun k'ij chi uxlanen o ri man utz ta? ¿Ri nicol jun winak chech ri camic o nicamises? ¿Anchique ninojij rix? xcha'. \p \v 10 Y Jesús xerutzu' conojel ri quimolon-qui' chiri'. Xch'o'n che ri achi ri yawa' ruk'a', y xu'ij: Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xe xuyuk ri ruk'a' anche'l ri x-ix che roma ri Jesús, can ja' utz xu'on can ri ruk'a'. \v 11 Pero ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos ri jec'o-apo chiri', xcataj quiyowal. Y can ja' xquic'utula-ka chiquiwech anchique niqui'en che ri Jesús. \s1 Cuando Jesús xerucha' ri cablajuj apóstoles \p \v 12 Y jun k'ij, ri Jesús xbe parui' jun juyu' chi xberu'ona' orar. Y jun ak'a' xc'ase' chi xch'o'n riq'uin ri Dios pa oración. \v 13 Y chupa ri nimak'a' ruca'n k'ij, raja' xeroyoj ri achi'a' ri can yetzekleben-wi richi. Chiquicojol ri achi'a' re', xerucha' je cablajuj y xu'ij apóstoles chique. \v 14 Ri je cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xu'ij chuka' Pedro che, ri Andrés ri rach'alal ri Simón, ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé, \v 15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ralc'ual jun achi rubinan Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix celadores chique, \v 16 ri Judas ri rach'alal ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richi ri Jesús. \s1 Jesús nuk'alajij rutzij ri Dios y yeruc'achojrisaj ri yawa'i' \p \v 17 Cuando ri Jesús y ri je ru-apóstoles xeka-pe parui' ri juyu', y xebec'ue-ka quiq'uin ri ch'aka chic discípulos pa jun li'an ulef, chiri' chuka' je q'uiy winak quimolon-qui'. Jec'o winak je-petenak pa tenemit Jerusalem y pa ch'aka chic tenemit ri jec'o pa Judea, y jec'o chuka' je-petenak c'a chuchi' ri mar, ri pa Tiro y Sidón. Jec'o chique ri winak re' je-petenak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nutzijoj ri Jesús, y jec'o je-petenak chi yec'achojrises riq'uin quiyabil roma ri Jesús. \v 18 Y jec'o chuka' winak ri yalan niqui'en sufrir pa quik'a' itzel tak espíritus. Romari' xe'leses ri itzel tak espíritus roma ri Jesús. \v 19 Y conojel ri winak ri yeyawaj niquijo' niquitz'om-apo ri rutziak ri Jesús, roma raja' c'o uchuk'a' riq'uin chi nulesaj-e ronojel rech yabil. \s1 Jec'o ri yequicot y jec'o ri manak yequicot \p \v 20 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos y xu'ij chique: Can quixquicot rix ri nina' chi c'o necesidad pa iwánima chech ri Dios, roma can iwichi-wi rix ri ru-gobierno raja'. \p \v 21 Can quixquicot rix ri ninum ri iwánima chech ri Dios, roma raja' xtuya' ronojel chiwe chi quiri' man chic xtinum-pe ri iwánima. Can quixquicot rix ri ntok' ri iwánima chech ri Dios, roma ri Dios xtujal ri iwok'ej riq'uin tze'n. \p \v 22 Can quixquicot chuka' rix ri itzel jixtz'et coma ri winak, rix ri jixkotex-pe chiquicojol, rix ri ni'ix itzel tak tzij chiwe, rix ri itzel jixtz'et roma ja nubi' ren ri iniman,\x * \xo 6:22 \xt 1 P 4:14\x* y rix ri can ronojel rech etzelal ri ni'an chiwe woma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. \v 23 Y cuando xtic'ulumaj ronojel re', can quixquicot, y can quixropin chuka', roma can nim ri ruq'uiexel xtiyo'x chiwe chicaj. Roma xa can quiri' ri sufrimiento ri xquina' pa quic'aslen ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. Reje' xquina' ri sufrimiento pa quik'a' ri cati't-quimama'\x * \xo 6:23 \xt 2 Cr 36:16; Hch 7:52\x* ri winak ri itzel jixquitzu' cami. \p \v 24 Y rix beyoma', juya' (juyu') iwech, roma xixquicot yan riq'uin jun c'aslen yalan utz chech-ulef. Pero ri k'ij ri je-petenak chiwij man je quiri' ta chic. \p \v 25 Rix chuka' ri jixwa' jabel, juya' (juyu') iwech, roma xtapon ri k'ij cuando yalan xtinum ipa y man jun ex xtiwil chi xtitaj. Rix ri jabel jixtze'n cami, juya' (juyu') iwech, roma xtapon ri k'ij cuando xquixok' roma bis. \p \v 26 Y juya' (juyu') iwech cuando ri winak utz yech'o'n chiwij y ri winak ri' xa man je richi ta ri Dios. Roma ri quite-quitata' reje' utz xech'o'n chiquij ri winak ri xe'in chi niquik'alajij rutzij ri Dios y xa man quiri' ta. \s1 Quie'ijo' ri itzel jixquitzu' \p \v 27 Pero rix ri jixc'o we' wiq'uin cami, ri yinic'oxaj-pe, tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Can quie'ijo' ri itzel yetz'eto iwichi, y can utz tibana' quiq'uin ri man jixquijo' ta. \v 28 Tic'utuj che ri Dios chi quieru'ona' bendecir ri winak ri yerayin itzel pa iwi', y chuka' man quie'imestaj pa i-oración ri niquitz'uc tzij chiwij. \v 29 Y xa c'o jun jixruch'ey, man titzolej ruq'uiexel che. Utz chi niya' chic iwi' pa ruk'a' jun mej (bey). Y xa c'o chuka' jun winak numaj-e ri jun itziak ri ik'u'n, can tiya' lugar che chi nuc'uaj jun chic itziak. \v 30 Xabachique (Xama'anchique) winak ri c'o nuc'utuj chiwe, tiya' che ri nrojo'. Y xa c'o jun winak ri c'o numaj-e chiwe, man chic tich'ojij che. \v 31 Y rix utz tibana' quiq'uin ri winak, roma rix man nika ta chiwech ri winak itzel quino'j (quina'oj) iwiq'uin. \p \v 32 Y xa rix xe ri winak ri jixquijo' xe ri' ye'ijo', man cuesta ta. Roma xabachique (xama'anchique) winak nitiquier nu'on quiri'. Xa can quiri' chuka' niqui'en ri winak yalan je itzel. \v 33 Xa rix, xe ri winak ri yebano favor chiwe, xe chique reje' niben-wi favor chuka', ri' man cuesta ta. Roma xa quiri' chuka' niqui'en ri winak yalan je itzel. \v 34 Xa rix niya' jun ex che jun winak pa kajic, roma raja' nitiquier nuya' ruq'uiexel chiwe, ri' man cuesta ta. Roma ri winak ri yalan je itzel yequiya' chuka' pa kajic ri ex ri can quichi reje' chiquiwech ka reje', chi quiri' c'o niquich'ec can chirij. \v 35 Pero rix man tiben quiri'. Xa quie'ijo' ri itzel yetz'eto iwichi. Quie'ito'. Y cuando rix niya' pa kajic jun ex iwichi, man tiyobej chi c'o nich'ec chirij; chi quiri' nim ri ruq'uiexel ri xtiyo'x chiwe. Y xa quiri' xtiben rix, can xtik'alajin chi jix ralc'ual chic ri nimalaj Dios ri c'o chicaj. Raja' utz runo'j (runa'oj) quiq'uin ri winak yalan je itzel, y utz chuka' runo'j (runa'oj) quiq'uin ri winak ri man jun mej (bey) niquiya' matiox che. \v 36 Tijoyowaj quiwech ri winak, can anche'l nujoyowaj kawech roj ri Katata' Dios. \s1 Man quie'iben juzgar ri winak \p \v 37 Man quie'iben juzgar ri winak, chi quiri' ri Dios manak xquixru'on juzgar rix chuka'. Man tirayij chiquij ri winak chi niquitoj ri itzel tak ex ri quibanon chech ri Dios, chi quiri' ri Dios manak xtutoj chiwe anche'l ri itzel tak ex ri ibanon rix chech raja'. Ticoch'o' (Ticuyu') quimac ri winak, y ri Dios quiri' chuka' xtu'on chiwe rix. \v 38 Xa rix riq'uin ronojel iwánima ye'ito' ri winak riq'uin ri nic'atzin chique, ri Dios xtuya' chuka' ruq'uiexel chiwe. Ri ruq'uiexel xtuya' chiwe ri Dios, can q'uiy. Can xtunojisaj, can xtupitz', y can xtipulin xtuya' ri Dios chiwe. Y can anche'l ri niben rix quiq'uin ri winak, can quiri' chuka' xtu'on ri Dios iwiq'uin rix. \p \v 39 Y ri Jesús xu'ij chuka' jun ejemplo chique. Raja' xu'ij: ¿C'o como jun moy ri nitiquier nuc'uaj jun chic moy, y man yetzak ta pa tak jul?\x * \xo 6:39 \xt Mt 15:14\x* \v 40 Y quiri' chuka' man jun ri nitijox c'o más ruk'ij chech ri ru-maestro.\x * \xo 6:40 \xt Mt 10:24-25; Jn 13:16; 15:20\x* Más que xtutemaj ronojel ri nic'ut chech, y xtutemaj ronojel can anche'l reta'n ri ru-maestro, can manak-wi xtic'ue' más ruk'ij. \p \v 41 ¿Y anchique roma ret ja ri alaj k'ayis c'o pa rech ri awach'alal ri natzu' ch'anin y man nana' ta chi ret xa jun nimalaj che' k'atel pa awech? \v 42 Y man ta'ij chuka' che ri awach'alal: Taya' lugar chue chi ninlesaj-e ri alaj k'ayis k'atel pa awech, y man nana' ta chi ret xa jun nimalaj che' k'atel pa awech. Ret xa ca'i' apalaj, talesaj na'ey ri nimalaj che' pa awech ret, chi quiri' can k'alaj xcatzu'n y jatiquier nalesaj ri c'o pa ruwech ri awach'alal. \s1 Roma ri rech ri nuya' jun che' nina'ex xa utz o man utz ta \p \v 43 Man jun che' ri can utz, xtuya' ta itzel tak rech. Man jun chuka' che' ri man utz ta, xtuya' ta utzilaj tak rech. \v 44 Roma ri rech ri nuya' jun che', nina'ex xa utz o man utz ta.\x * \xo 6:44 \xt Mt 12:33\x* Roma jun k'ayis ri yalan ruq'uixal, man xtuya' ta higo ni uva. \v 45 Y can quiri' jun winak. Jun winak utz, ja ri utz ri nu'on y nu'ij, roma can ja ri utz c'o pa ránima. Pero jun winak itzel, ja ri itzel tak ex nu'on y nu'ij, roma can jari' jec'o pa ránima. Roma jun winak can ja' ri c'o pa ránima ri nu'ij.\x * \xo 6:45 \xt Mt 12:34\x* \s1 Ri ejemplo chirij ri ca'i' jay \p \v 46 ¿Y anchique roma rix ni'ij: Ajaf, Ajaf, jixcha' chue, y xa man niben ta ri nin-ij chiwe? \v 47 Nin-ij chiwe cami anchok riq'uin ninjunumaj-wi ri jun ri nipe wiq'uin ren y nuc'oxaj ri nutzij y nu'on ri nin-ij che. \v 48 Ri jun ri', can junan riq'uin ri jun achi ri xupoba' jun rocho. Na'ey, xu'on-ka ri jul chi ri ru-cimiento ri jay, y can parui' abaj xuc'ot-wi-ka ri jul re'. C'ajari' xuya' ri ru-cimiento ri jay, y xutz'om samaj. Y cuando c'achojinak yan ri jay, xq'uiy-pe ri rakan-ya'. Y ri rakan-ya' re' xberila' ri jay. Pero ri jay man xsilon ta, más que ri rakan-ya' yalan xnimer-pe, y yalan ruchuk'a'. \v 49 Pero ri winak ri nipe wiq'uin chi nuc'oxaj ri nutzij, y man nu'on ta ri nin-ij che, junan riq'uin ri jun achi ri xupoba' jun rocho y xa man xuya' ta ru-cimiento. Y cuando ri rakan-ya' xnimer, xberila-pe ri jay. Ri jay ri' xtzak y xq'uis chiri'. \c 7 \s1 Rusamajel jun capitán nic'achoj roma ri Jesús \p \v 1 Cuando ri Jesús xtane' riq'uin ri tzij chiquiwech ri winak, raja' xbe pa tenemit Capernaum. \v 2 Y chiri' pa tenemit c'o jun achi capitán. Y ri achi re' c'o jun rusamajel y yalan nrojo', pero niyawaj, y can ya nicom. \v 3 Y roma ri capitán can ruc'oxan utzilaj tak ex chirij ri Jesús, raja' xerutak rijilaj tak achi'a' israelitas ri c'o quik'ij, chi quiri' niquic'utuj favor che ri Jesús chi tipe juba' riq'uin chi quiri' nic'achoj can ri rusamajel roma ri Jesús. \v 4 Y cuando ri rijilaj tak achi'a' xe'apon riq'uin ri Jesús, can xquic'utuj favor che. Y xqui'ij che: Can rakalen na'an jun favor che ri capitán. \v 5 Roma raja' yalan jojrojo' roj israelitas, y xu'on jun sinagoga anchi' nakamol-wi-ki' chi nakac'oxaj rutzij ri Dios, xecha'. \p \v 6 Y ri Jesús xbe chiquij ri rijilaj tak achi'a' ri je-takon-pe roma ri capitán. Y cuando ri Jesús y ri je-benak riq'uin ye'apon yan chirocho ri capitán, raja' xerutak ca'i-oxi' ru-amigos chi ne'quic'ulu' ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xbequi'ij che ri Jesús: Ajaf, ri achi capitán ri takayon-pe kachi, quiere' ru'in-pe chake chi naka'ij chawe: Ajaf, man casamaj más woma, roma ren xa jin jun aj-mac y romari' man nuc'ul ta jatoc pa wocho. \v 7 Y romari' man xinjo' ta chi ja ren xibecanon awichi. Ret xe ta'ij chi tic'achoj ri nusamajel, y xtic'achoj can awoma. \v 8 Y can weta'n-wi chi quiri' xtibanataj. Roma ren ninnimaj quitzij ri c'o más quik'ij chinuech, y chuka' jec'o soldados niquinimaj nutzij ren. Y cuando nin-ij che jun chi tibe, ja nibe; y cuando nin-ij che jun chic chi tipe, ja nipe. Y chuka' cuando nin-ij che nusamajel chi tu'ona' jun samaj, ja nu'on, xecha' ri achi'a' che. \p \v 9 Y ri Jesús can anchique la xuna' cuando xuc'oxaj ri rutakon-e rubixic ri capitán. Y ri Jesús can ja' xerutzu' ri winak ri je-benak chirij, y xu'ij chique: Can ketzij nin-ij chiwe, chi ri achi ri takayon-pe rubixic ri tzij re', can yalan-wi ruyo'n ránima wiq'uin. Y man jun nuwinak israelita ri wilon ri can ruyo'n ta ránima wiq'uin, anche'l ri jun achi re'. \p \v 10 Y cuando xetzolaj ri winak ri je-takon-pe roma ri capitán, xquitzu' chi ri achi samajel can man jun chic ruyabil c'o. \s1 Ri Jesús nuc'asoj jun caminak, ral jun malca'n-ixok \p \v 11 Jun chic k'ij, ri Jesús xbe pa jun tenemit rubinan Naín, y je-benak chuka' ri ru-discípulos riq'uin. Y yalan winak chuka' je-benak chiquij. \v 12 Cuando ri Jesús y ri je-benak riq'uin ye'oc yan apo pa tenemit Naín, xquitzu' chi c'amon-pe jun caminak chi ne'muk. Ri caminak re' jun c'ajol-ala', ral jun malca'n-ixok. Ri malca'n-ixok re', can xe ri' ri ral c'o, y jari' ri benak chumukic. Y yalan winak ri je-benak riq'uin. \v 13 Y cuando ri Ajaf Jesús xutzu' rech ri ixok ri xcom-e ri ral, xujoyowaj rech, y xu'ij che: Man chic catok'. \p \v 14 Y ri Jesús xutz'om-apo ri caja anchi' yo'n-wi-e ri caminak, y ri je-uc'uayon-e richi ri caminak xepa'e-ka chiri'. Y raja' xu'ij che ri caminak: Chawe ret yich'o'n-wi, cacataj. \p \v 15 Y cuando ri Jesús xu'ij quiri', ri caminak xcataj, y xbetzijon-pe. Y ri Jesús xujach-e ri c'ajol-ala' che rute'. \p \v 16 Cuando ri winak xquitzu' ri xbanataj, yalan xquixi'j-qui'. Y xquiya' ruk'ij ri Dios, y niqui'ij: Cami xoka jun nimalaj achi chikacojol, ri nuk'alajij rutzij ri Dios. Cami ri Dios xutak-pe jun ri nuya' ru-bendición chikacojol roj ri rutenemit, xecha' ri winak. \p \v 17 Y ri xu'on ri Jesús chupa ri k'ij ri', xna'ex chiri' pa Judea, y xna'ex chuka' pa tak tenemit ri jec'o-pe chunakaj ri Judea. \s1 Ri Juan Bautista jec'o ri xerutak c'a riq'uin ri Jesús, roma nrojo' nuna'ej xa ja raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios \p \v 18 Y ri Juan Bautista xuc'oxaj ronojel, roma ja ri ru-discípulos ri xebetzijon che. Romari' raja' xeroyoj je ca'i' chique ri ru-discípulos, \v 19 y xerutak-e riq'uin ri Jesús chi ne'quic'utuj che: ¿Can ja ret ri Cristo ri can xtipe-wi? ¿O nakayobej na chic jun? Quiri' xu'ij-e chique. \v 20 Y ri jerutakon-e ri Juan, xe'apon c'a riq'uin ri Jesús. Y reje' xqui'ij che: Ri Juan Bautista jojrutakon-pe awiq'uin, chi nokac'utuj chawe: ¿Ja ret ri Cristo ri can xtipe-wi? ¿O xa nakayobej na chic jun? xecha'. \p \v 21 Y cuando ri ru-discípulos ri Juan xe'apon, ri hora ri' q'uiy winak ri yeyawaj yec'achoj roma ri Jesús. Y can jec'o winak, más que xabachique (xama'anchique) itzel yabil ntoc chique, raja' yeruc'achojrisaj chuka'. Chuka' jec'o winak ri yerulesaj itzel tak espíritus quiq'uin y nu'on chuka' chique ri je moy chi yetzu'n. \v 22 Y c'ajari' ri Jesús xu'ij chique ri je ca'i' ru-discípulos ri Juan: Cami quixtzolaj, y titzijoj che ri xitzu' can y ri xic'oxaj-e we'. Itzijoj che chi ri moy yetiquier yetzu'n, ri winak ri yejetz'ma'y yebin, can yebin-e utz, y ri winak ri c'o ri itzel yabil lepra chiquij, yec'achoj. Titzijoj chuka' che chi ri winak ri man yec'oxan ta, cami yec'oxan yan,\x * \xo 7:22 \xt Is 35:5-6\x* ri caminaki' yec'astaj, y ri winak ri c'o necesidad pa cánima chech ri Dios, nintzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios chique.\x * \xo 7:22 \xt Is 61:1\x* \v 23 Y ti'ij chuka' che chi jun winak anche'l raja', ri can ruyo'n ránima wiq'uin y can manak yirumalij can, can tiquicot roma c'o xtuch'ec chirij roma quiri' rubanon. \p \v 24 Y cuando ri je ca'i' achi'a' ri jerutakon-pe ri Juan xetzolaj, ri Jesús xeru'ij utzilaj tak tzij chirij ri Juan chiquiwech ri winak ri jec'o chiri'. Y quiere' ri nu'ij ri Jesús chique ri winak: ¿Anchique ri xbe'itzu' rix chiri' pa tz'iran rech-ulef? ¿Xitzu' como rix jun achi chiri', ri anche'l aj, ri nibe quiela' nibe quiela' pa ruk'a' ri quiek'ik'? \v 25 ¿Anchique ri xbe'itzu' rix chiri'? ¿Xitzu' como rix jun achi ri jabel tak tziak jerucusan? Man quiri' ta. Ri achi'a' jequicusalo'n tziak quiri', can utz quibanon ri anchi' jec'o-wi. Reje' yec'ue' pa tak cocho ri reyes. \v 26 ¿Pero anchique ri xbe'itzu' rix chiri' pa tz'iran rech-ulef? ¿Jun achi ri nik'alajin ri bin che roma ri Dios ri xitzu' chiri'? Ja'. Ri achi ri xitzu' chiri' can ja-wi ri' rusamaj. Pero can c'o chuka' jun chic samaj ri yo'n che, y ri' más nim. \v 27 Y chirij ri Juan nich'o'n-wi ri Dios chupa rutzij ri tz'iban can, cuando nu'ij: \q1 Xtintak jun achi na'ey, \q1 chi nunaba' ri bey anchi' xtapon-wi ri Cristo.\x * \xo 7:27 \xt Mal 3:1\x* \q1 Quiri' nu'ij ri Dios. \m \v 28 Y titemaj c'a, je q'uiy achi'a' ri quik'alajin rutzij ri Dios ri je-alaxinak chech-ulef, pero man jun ri c'o ta más ruk'ij chech ri Juan Bautista. Can nim-wi ruk'ij raja'. Pero cami, can conojel ri ye'an gobernar roma ri Dios, can más c'o quik'ij. Y ri más manak ruk'ij chique reje', más c'o ruk'ij chech ri Juan. \p \v 29 Y chiri' jec'o q'uiy winak y moloy tak impuestos ri je-banon yan bautizar roma ri Juan. Y cuando reje' xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij chi ri Dios can choj-wi riq'uin ri runo'j (runa'oj). \v 30 Pero ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley, man xka ta chiquiwech ri xrojo' ta xu'on ri Dios quiq'uin. Reje' man xquijo' ta xe'an bautizar roma ri Juan.\x * \xo 7:30 \xt Mt 21:32; Lc 3:12\x* \v 31 Y ri Ajaf Jesús xu'ij: ¿Anchique como nin-ij chiquij ri winak chi ri tiempo re'? ¿Y anchok quiq'uin je junan-wi? \v 32 Ri winak re' xa je junan riq'uin ri jun atz'anen ri niqui'en ri ac'uala' pa tak bey. Ri ac'uala' re' yesiq'uin yech'o'n chiquiwech, y niqui'ij chupa ri atz'anen: Xkak'ojmaj ka-flautas chiwech y man xixxajo ta. Xkabixaj bix richi bis chiwech y man xixok' ta, yecha' ri ac'uala' chupa ri atz'anen. Y je quiri' ri winak re', man jun nika chiquiwech. \v 33 Roma cuando xoka ri Juan Bautista, raja' man xutaj ta pan, man xukum ta chuka' ruya'al-uva. Y rix xi'ij chi raja' c'o itzel espíritu riq'uin. \v 34 Y cami xinoka ren, ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, nintaj pan y ninkum chuka' ruya'al-uva, y rix ni'ij chi xe wa'in ninjo', y ni'ij chuka' chi jin jun k'abarel, chi jin qui-amigo ri je moloy-impuestos, y jin qui-amigo ri winak aj-mac. \v 35 Pero ri runo'j (runa'oj) ri Dios can k'alaj pa quic'aslen ri winak ri yeniman richi, xcha' ri Jesús. \s1 Ri xbanataj cuando ri Jesús xapon pa rocho jun fariseo rubinan Simón \p \v 36 Y c'o jun achi fariseo ri xbano invitar richi ri Jesús chi ne'wa' pa rocho. Y cuando ri Jesús xapon pa rocho ri achi, xch'oquie-apo chuchi' mesa. \v 37 Y chupa ri tenemit ri', c'o jun ixok aj-mac; ri ixok re' xuna'ej chi ri Jesús c'o pa rocho ri jun achi fariseo. Romari' raja' xapon chiri' ruc'uan-apo jun frasco banon che jun abaj ri ni'ix alabastro che, y c'o jun jubulaj ak'om chupa.\x * \xo 7:37 \xt Mt 26:7; Mr 14:3\x* \v 38 Y ri ixok re' xapon riq'uin ri Jesús, raja' yalan ntok'. Y ri ruya'al tak rech ri ixok re' yeka-ka chirij rakan ri Jesús. Raja' yerusu' rakan ri Jesús riq'uin ri rusmal tak ruwi'. Ri ixok re' yerutz'ubaj chuka' rakan ri Jesús, y xuya' chuka' ri jubulaj ak'om chirij ri rakan.\x * \xo 7:38 \xt Jn 12:3\x* \v 39 Y cuando ri achi fariseo ri xbano invitar richi ri Jesús, xutzu' ri xu'on ri ixok, xunojij-ka: Xa ta ketzij chi ri Jesús can nuk'alajij rutzij ri Dios, nuna'ej ta ancu'x (anchique) nitz'amo la rakan, y anchique chi ixok la'. Roma la jun ixok la' xa aj-mac, xcha-ka pa ránima. \v 40 Y ri Jesús xu'ij che ri achi fariseo: Simón, ren c'o ri ninjo' nin-ij chawe. Ri Simón xu'ij che: Ajaf, ¿anchique ri najo' na'ij chue? \p \v 41 Y ri Jesús xu'ij che: Jun mej (bey), ca'i' achi'a' quibanon quic'as riq'uin jun achi ri niyo'n mero pa kajic. Jun chique ri achi'a' re', quinientos denarios ruc'as, y ri jun chic, cincuenta denarios ruc'as. \v 42 Pero roma ri achi'a' re' man yetiquier ta niquitoj quic'as, ri achi ri yoyo'n qui-mero xu'ij chique: Tiq'uis quiri' ri ic'as, man chic titoj chue, xcha' chique. Y ri Jesús xu'ij chuka' che ri Simón, ri fariseo: Cami ta'ij chue, ¿ancu'x (anchique) chique ri je ca'i' achi'a' re' ri más xojo'n richi ri achi ri niyo'n mero pa kajic? \p \v 43 Ri Simón xu'ij: Ren nin-ij ja ri más q'uiy ruc'as xu'on riq'uin. Ja', quiri', xcha' ri Jesús che ri Simón. \p \v 44 Y ri Jesús xutzu-apo ri ixok cuando xu'ij che ri Simón, ri fariseo: ¿Natzu' ri ixok re'? Cuando ren xinoc-pe we' pa awocho, man xaya' ta nuya' chi xch'aj wakan. Pero ri ixok re' xeruch'aj ri wakan riq'uin ri ruya'al tak rech, y xeruchakrisaj riq'uin ri rusmal tak ruwi'. \v 45 Chuka' cuando xinoc-pe, man xinatz'ubaj ta chi xinaben saludar. Pero ri ixok re', ja ri wakan ri jerutz'uban ri jampe' jinc'o-ka we' pa awocho. \v 46 Ret chuka' man xak'aj ta aceite pa nuwi' cuando xinoc-pe. Pero ri ixok re', can ja' ri jubulaj ak'om ri xuya' chirij ri wakan. \v 47 Romari' nin-ij chawe ret Simón, chi ri ixok re' yalan nrojo' ri xcoch'o (xcuyun) rumac. Roma can q'uiy-wi rumac jerubanon, y can xecoch'otaj (xecuyutaj) yan ronojel. Y ri man q'uiy ta rumac ri xcoch'otaj (xcuyutaj), xa manak más nrojo' ri xcoch'o (xcuyun) rumac. \p \v 48 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok: Ri amac xecoch'otaj (xecuyutaj) yan. \p \v 49 Y ri winak ri junan jec'o riq'uin ri Jesús chuchi' mesa, niqui'ij chiquiwech: ¿Anchique chi achi re'? Roma can yerucoch' (yerucuy) chuka' mac, yecha'. \p \v 50 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok: Xacolotaj roma xaya' awánima wiq'uin. Cami c'a, catzolaj; ri awánima xril yan uxlanen. \c 8 \s1 Ixoki' ri xeto'n richi ri Jesús \p \v 1 Jun jani' k'ij después che ronojel re', ri Jesús xbe pa tak nim y cocoj tak tenemit, y ri cablajuj discípulos je-benak riq'uin. Y raja' nutzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios. \v 2 Y jec'o chuka' jujun ixoki' ri je-benak chirij. Ri ixoki' re', jari' ri xe'leses-e itzel tak espíritus quiq'uin y ch'aka chic rech yabil roma ri Jesús. Chiquicojol ri ixoki' re' benak ri María, ri ni'ix chuka' Magdalena che. Y riq'uin ri ixok re' xe'leses-e wuku' itzel tak espíritus, roma ri Jesús. \v 3 Chiquicojol ri ixoki' ri je-benak chirij ri Jesús, benak ri Juana, raxayil ri jun achi rubinan Chuza. Y ri achi re' jun rusamajel ri Herodes. Chuka' benak ri Susana. Y jec'o chuka' ch'aka chic ixoki' ri je-benak ri can yeto'n richi ri Jesús.\x * \xo 8:3 \xt Mt 27:55-56; Mr 15:40-41; Lc 23:49\x* Ri ixoki' re' xequilij ri Jesús y ri ru-discípulos riq'uin ri quibeyomal. \s1 Ri ejemplo chirij ri ija'tz' \p \v 4 Je q'uiy winak xquimol-qui' riq'uin ri Jesús. Ri winak ri' pa ronojel tenemit je-petenak-wi. Romari' can je q'uiy winak xquimol-ka-qui' chiri'. Ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique y xu'ij: \v 5 C'o jun achi ri xbetico. Y cuando ri achi nutic ri ija'tz', juba' ri ija'tz' xeka pa bey, romari' ri winak yek'ax parui'. Y xepe ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, xquitaj-e ri ija'tz'. \v 6 Y ch'aka chic ija'tz' xeka chiquicojol abaj. Ri ija'tz' re' xebos-pe, pero cuando xpe ruchuk'a' ri k'ij, xechaki'j-ka, roma man rex ta ri ulef ri anchi' xka-wi ri ija'tz'. \v 7 Y juba' chic ija'tz' xeka chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal. Y cuando xe'el-pe, junan xeq'uiy quiq'uin ri q'uix. Pero roma ri q'uix yalan xeq'uiy, ri tico'n xejik' chiquicojol. \v 8 Y ri ch'aka chic ija'tz' xeka pa jun utzilaj ulef, y jabel xeq'uiy y xquiya' a cien quiwech, xcha'. Y cuando ri Jesús xu'ij yan ronojel re', can riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri xin-ij, xcha' chique. \p \v 9 Y ri discípulos xquic'utuj che ri Jesús anchique ri xrojo' xu'ij chique riq'uin ri jun ejemplo. \v 10 Y ri Jesús xu'ij chique: Man jun mej (bey) can ta k'alajin utz anchique modo nu'on gobernar ri Dios, pero chiwe rix yo'n lugar chi nina'ej. Pero ri winak ri man jinquinimaj ta, riq'uin ejemplos yich'o'n-wi chique, chi quiri' xe niquitzu' y man niquitzu' ta utz ri niquitzu', y xe niquic'oxaj y man niqui'en ta entender ri niquic'oxaj.\x * \xo 8:10 \xt Is 6:9-10\x* \p \v 11 Y quiere' nu'ij ri ejemplo: Ri ija'tz' junan nu'on riq'uin rutzij ri Dios. \v 12 Ri juba' ija'tz' ri xeka pa bey, junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri itzel junanin nipe, y nulesaj-e ri rutzij ri Dios pa tak cánima ri winak, chi quiri' ri winak man niquinimaj ta ri Dios, y man yecolotaj ta chuka'. \v 13 Y ri ija'tz' ri xeka can chiquicojol tak abaj, junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri winak ri' can yalan yequicot cuando niquic'on-ka rutzij ri Dios pa cánima. Pero roma man nika ta ka ri ruc'amal (ruxe') ri rutzij ri Dios pa cánima, can man yelayoj ta yequicot, xe jun jani' oc k'ij utz niquiya' cánima riq'uin ri Dios. Y cuando yetojtobex, can ch'anin yetzak y niquiya' can ri Dios. \v 14 Ri ija'tz' ri xeka chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal, can junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Pero ri winak ri' xa yejik' roma ja ri nic'atzin chique k'ij-k'ij xe ri' niquinataj, chuka' jec'o yejik' roma quibeyomal y jec'o yejik' roma ri yequirayij, y man niwachin ta utz ri quic'aslen. \v 15 Y ri ija'tz' ri yeka pa utzilaj ulef, can junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Reje' riq'uin ronojel cánima niquic'oxaj y niqui'en ri nu'ij. Y can siempre quiri' niqui'en, quiyo'n cánima riq'uin ri Dios, y niwachin jabel ri quic'aslen. \s1 Ri ejemplo chirij jun luz \p \v 16 Y chuka' man jun winak ri nutzaj jun luz y nutz'apij o nuya' ta apo chuxe' ruch'at. Man quiri' ta nu'on. Ri luz ri' nic'atzin chi niyo'x chicaj\x * \xo 8:16 \xt Mt 5:15; Lc 11:33\x* chi quiri' sakil nu'on rupa ri jay y ri ye'oc-apo k'alaj niquitzu' rupa ri jay. \v 17 Y chuka' man jun ex ri ewan can, ri man ta xte'k'alajin-pe. Y chuka' man jun ri tz'apin can rij, ri manak ta xtik'alajin-pe y man xtel ta pe chech sakil.\x * \xo 8:17 \xt Mt 10:26; Lc 12:2\x* \p \v 18 Y quiri', xa rix nic'oxaj rutzij ri Dios, tiyaca-ka pa iwánima. Roma ri can c'o ruyacon pa ránima, can xtiyo'x más che. Pero ri nic'oxan rutzij ri Dios y xa man nuyec ta ka pa ránima, ri jani' oc nunojij raja' chi c'o riq'uin, hasta ri' xtimaj che,\x * \xo 8:18 \xt Mt 25:29; Lc 19:26\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús \p \v 19 Y ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús xepe c'a anchi' c'o-wi raja'. Pero man xetiquier ta xe'apon-apo c'a riq'uin, roma je q'uiy winak quimolon-qui' riq'uin ri Jesús. \v 20 Y x-ix-apo che ri Jesús: Ri ate' y ri awach'alal jatquiyoben chojay, je-petenak chi jatoquitzu'. \p \v 21 Pero raja' xu'ij: Ri winak ri yec'oxan y niqui'en ri nu'ij rutzij ri Dios, jari' ri je nte' y je wach'alal, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuk'at ruchuk'a' ri quiek'ik' y ri ya' \p \v 22 Y jun k'ij ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa. Y c'ajari' xu'ij chique: Jo' juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'). Y xebe. \p \v 23 Y ri Jesús xwer-ka cuando xebe parui' ri ya'. Y cuando ja' je-benak, xpe jun nimalaj quiek'ik' chiri' parui' ri ya'. Romari' ri canoa anchi' je-benak-wi, xoc ya' chupa y juba' ta chic nibe chuxe' ya'. \v 24 Xepe ri discípulos xquic'asoj ri Jesús y xqui'ij che: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Cami jojcom, xecha' che. Y ri Jesús xcataj-pe y xu'ij: Tiq'uis-e ruchuk'a' ri quiek'ik' y titane-ka ri ya'. Y quiri' xbanataj. Ri quiek'ik' xq'uis-e ruchuk'a' y xtane-ka chuka' ri ya'. \v 25 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿Anchique roma man xiya' ta iwánima wiq'uin? Pero ri discípulos quixi'n-qui'. Can anchique la xquitzu' ri xbanataj, y can niquic'utula' chiquiwech: ¿Anchique c'a achi re'? Roma can nich'o'n chique ri quiek'ik' y ri ya', y can yeniman che. \s1 Ri Jesús yerulesaj itzel tak espíritus riq'uin jun achi aj-Gadara \p \v 26 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'), chiri' pa jun lugar rubinan Gadara, ri c'o-apo chech ri Galilea. \v 27 Y cuando ri Jesús xel-pe chupa ri canoa, xapon jun achi aj-chiri' pa tenemit riq'uin. Y ri achi re' q'uiy yan tiempo ri jec'o-pe itzel tak espíritus riq'uin. Romari' man jun rutziak nucusaj, ni man nic'ue' ta chirocho. Xa ja ri cementerio richi ri tenemit ri', ri oconak rocho. \v 28 Y ri achi re', can xe xutzu' ri Jesús, can ja' xbexuquie' chech. Y can nisiq'uin nich'o'n-apo che ri Jesús, y nu'ij: Ret Jesús ri Ralc'ual ri nimalaj Dios, ¿anchique najo' chue? Tabana' jun favor man quinach'ujrisaj. \p \v 29 Ri achi xu'ij quiere' che roma ri Jesús xu'ij yan che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi. Roma q'uiy yan tiempo tic'ue' riq'uin. Y can q'uiy mej (paj) ri winak quiximon ruk'a-rakan ri achi re' riq'uin ch'ich' y cadenas, pero man je-tiquirinak ta riq'uin. Roma ri achi re' yerukupij ri cadenas ri anchok che ximon-wi, y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin nu'on che chi nibe pa tz'iran rech-ulef. \v 30 Y ri Jesús xuc'utuj che ri achi: ¿Anchique abi'? Y ri achi xu'ij: Legión nubi', xcha'. Quiri' xu'ij ri achi roma can je q'uiy ri itzel tak espíritus ri jec'o riq'uin. \v 31 Y ri itzel tak espíritus re' can xquic'utuj favor che ri Jesús, chi xa yerulesaj-e riq'uin ri achi, man quierutak chupa ri nimalaj jul k'eku'm, qui-lugar ri itzel tak espíritus, xecha'. \v 32 Y chunakaj apo ri lugar ri', parui' jun juyu', can je q'uiy ak yewa', romari' ri itzel tak espíritus xquic'utuj favor che ri Jesús chi tuya' lugar chique chi ye'oc quiq'uin ri ak ri'. Y ri Jesús xu'ij chique chi utz. \v 33 Y ri itzel tak espíritus can ja' xe'el-e riq'uin ri achi, y xebe'oc quiq'uin ri ak. Conojel ri ak ri' junanin xebexule-pe chech jun juyu' can pa'l-rech y c'a pa ya' xebeka-wi. Y chiri' xejik'-wi conojel. \p \v 34 Y cuando ri yechajin quichi ri ak, xquitzu' ri xbanataj, xelumaj (xenimaj); y reje' xbequiya' can rutzijol pa tenemit y pa tak juyu'. \v 35 Y ri winak ri xec'oxan ri xbanataj, xepe chi xoquitzu'. Y cuando xeloka riq'uin ri Jesús, xquitzu' chi ri achi ri xe'leses-e ri itzel tak espíritus riq'uin, ch'ocol-apo riq'uin ri Jesús, rucusan rutziak, y man nu'on ta chic ri anche'l rubanon-pe. Pero ri winak ri' xa xquixi'j-qui' cuando xquitzu' ri achi re'. \v 36 Y xtzijos chuka' chique ri xbanataj. Ronojel re' xtzijos chique coma ri winak ri can jec'o-apo ri xquitzu' cuando xe'leses ri itzel tak espíritus riq'uin ri achi, roma ri Jesús. \v 37 Riq'uin ronojel ri xbanataj, ri winak aj-chiri' pa Gadara xquic'utuj favor che ri Jesús chi tel-e chiri' pa Gadara. Ri winak ri' xqui'ij quiri' roma yalan quixi'n-qui'. Romari' ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa canoa, y ja' xebe. \v 38 Y ri achi ri xe'leses-e ri itzel tak espíritus riq'uin, nuc'utuj favor che ri Jesús chi tuya' lugar che chi nibe riq'uin. Pero ri Jesús xu'ij che chi tic'ue' can: \v 39 Catzolaj chi'awocho, y atzijoj ri xu'on ri Dios awiq'uin, xuche'x. Y ri achi can xberutzijoj-wi chirocho, y chique conojel winak pa rutenemit xutzijoj ri xu'on ri Jesús riq'uin. \s1 Ri Jesús xu'on jun milagro riq'uin jun ixok y riq'uin jun xten caminak chic \p \v 40 Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xetzolaj c'a juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'), ri winak jec'o chiri' can yequicot xequic'ul-apo, roma ri winak ri' can ja ri Jesús quiyoben. \v 41 Xapon chuka' jun achi rubinan Jairo. Ri achi re' c'o jun rusamaj chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios y ja raja' ri encargado chiri'. Ri Jairo xbexuquie' chech ri Jesús, y xuc'utuj favor che chi tibe riq'uin chirocho, \v 42 roma can xe jun oc rumi'al c'o, ri c'o la'k jun cablajuj rujuna' y ya nicom. Y cuando ri Jesús y ri je-benak riq'uin xquitz'om-e bey chi yebe chirocho ri Jairo, can je q'uiy winak xquitzeklebej-e. Y roma can je q'uiy winak je-benak, man utz ta chic yebin, xa can niquipitz' ri Jesús je-benak. \p \v 43 Chiquicojol ri winak, benak jun ixok yawa'. Ri ixok re' c'o yan cablajuj juna' nibin ruquiq'uiel, y man nitane' ta. Xuq'uis yan ronojel ru-mero, roma benak yan quiq'uin q'uiy winak ri yek'oman, y man jun chique reje' tiquirinak ta ruk'oman ri ruyabil. \v 44 Ri ixok ri' xunim-apo-ri' chirij ri Jesús, y xutz'om-apo juba' ri ruchi-rutziak ri Jesús. Y can ja' xtane' ruquiq'uiel ri nibin. \p \v 45 Y ri Jesús xuc'utuj: ¿Ancu'x (Anchique) xtz'amo-pe wichi? Conojel niqui'ij chi reje' man xquitz'om ta, romari' ri Pedro y ri ch'aka chic discípulos xqui'ij che ri Jesús: Ajaf, ret najo' nana'ej ancu'x (anchique) xatrutz'om. Pero we' cuesta nana'ej, roma je q'uiy winak niquipitz'-qui' y niquinimila-qui' chawij, y ret nac'utuj: ¿Ancu'x (Anchique) xtz'amo-pe wichi? \p \v 46 Pero ri Jesús xu'ij: C'o jun ri xirutz'om-pe, roma can xinna' chi c'o jun ri xinc'achojrisaj riq'uin ri uchuk'a' c'o wiq'uin, xcha'. \p \v 47 Y cuando ri ixok xutzu' chi xna'ex, nibarbot xoxuquie' chech ri Jesús. Y chiquiwech conojel ri winak xu'ij-apo che ri Jesús anchique roma xutz'om ruchi-rutziak. Y xu'ij chuka' chi can xe xutz'om ruchi-rutziak ri Jesús, can ja' xtane-ka ruyabil. \v 48 Ri Jesús xu'ij che: Numi'al, xacolotaj roma xaya' awánima wiq'uin. Cami c'a, catzolaj; ri awánima xril yan uxlanen, xuche'x. \p \v 49 Y c'a nitzijon ri Jesús riq'uin ri ixok, cuando c'o jun xoka ri petenak chirocho ri Jairo, ri achi encargado chiri' pa sinagoga. Ri jun ri' xoru'ij che ri Jairo: Man tac'uaj chic ri Maestro, ri Jesús, roma ri ami'al xa xcom yan. \p \v 50 Pero ri Jesús xuc'oxaj, y xu'ij che ri Jairo: Man tuxi'j-ri' awánima roma ri xo'ix chawe. Taya' awánima wiq'uin, y ri ami'al xtic'astaj, xuche'x. \p \v 51 Y cuando xe'apon chirocho ri Jairo, ri Jesús xe chique ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri je ru-discípulos, y chique ri rute-rutata' ri ac'ual caminak xuya' lugar chi xe'oc-apo riq'uin. \v 52 Conojel yalan niquibisoj y nicok'ej ri xten ri'. Pero ri Jesús xu'ij chique: Man chic tiwok'ej ri xten, roma raja' xa man caminak ta, raja' xe niwer, xcha'. \p \v 53 Pero reje' xa xetze'n chirij ri Jesús, roma quieta'n chi can caminak-wi ri xten. \p \v 54 Y ri Jesús xutz'om ruk'a' ri xten caminak y xu'ij: Nóya, cacataj. \p \v 55 Y ri xten can xtzolaj-pe ri ránima riq'uin, y can ja' xcataj-pe. Y ri Jesús xu'ij chi tiyo'x ruway. \v 56 Y ri te'j-tata'j can anchique la xquina' cuando xquitzu' ri xbanataj riq'uin ri calc'ual. Y ri Jesús xu'ij chi can man tiquitzijoj ri xbanataj chiri'. \c 9 \s1 Ri cablajuj discípulos xetak chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios \p \v 1 Ri Jesús xeroyoj ri cablajuj ru-discípulos, y xuya' uchuk'a' chique chi yequilesaj ronojel quiwech itzel tak espíritus, y chuka' chi yequic'achojrisaj yawa'i'. Y man xe ta chuka' xuya' uchuk'a' chique, xa can xuya' chuka' lugar chique chi niquicusaj ri uchuk'a' ri'. \v 2 Y xerutak-e chi xbequitzijoj ri ru-gobierno ri Dios, y chi chuka' yequic'achojrisaj yawa'i'. \v 3 Y ri Jesús xu'ij chique chuka': Cuando xquixbe, can man jun anchique tic'uaj. Man tic'uaj ich'ami'y, man tic'uaj ichim, ni wey, ni mero. Y man tic'uaj jun chic itziak, xa can xe ri icusan-e. \v 4 Y ri jay anchi' xquixapon-wi pa jun tenemit, chiri' quixc'ue-wi-ka. C'a jixel-pe chupa ri tenemit, c'ajari' xtiya' can ri jay anchi' xixc'ue-wi. \v 5 Y xa chupa jun tenemit man utz ta nic'ul iwech coma ri winak, tiya' can y titota' can ri pokolaj ri c'o pa tak iwakan chiquiwech ri winak, chi quiri' tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en,\x * \xo 9:5 \xt Lc 10:4-11; Hch 13:51\x* xcha' ri Jesús. \p \v 6 Y ri discípulos can xebe-wi. Xebe pa tak cocoj tenemit chi xbequitzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios. Y xequic'achojrisaj chuka' yawa'i' ronojel lugar anchi' xek'ax-wi. \s1 Ri Herodes man reta'n ta ancu'x (anchique) ri Jesús \p \v 7 Y ri Herodes ri gobernador can yeruc'oxaj ronojel ri yeru'on ri Jesús. Pero man nril ta anchique nunimaj, roma jec'o ye'in chi ri nibano ri' ja ri Juan Bautista c'astajinak chic pe. Ri Juan can caminak chic ri tiempo ri'. \v 8 Jec'o chuka' ye'in chi ri Jesús ja ri Elías ri xtzolaj-pe. Y ch'aka chic winak niqui'ij chi ri Jesús jun chique ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, ri xbec'astaj-pe.\x * \xo 9:8 \xt Mt 16:14; Mr 8:28; Lc 9:19\x* \v 9 Y ri Herodes nu'ij: ¿Anchique como achi ri Jesús re'? Roma q'uiy yenc'oxaj chirij. Pero man ja' ta ri Juan Bautista, roma ri Juan ja ren xitako chi xkupix rukul, xcha'. Y ri Herodes xucanola' modo chi xutzu' ta ri Jesús. \s1 Ri Jesús xerutzuk más wo'o' mil winak \p \v 10 Y cuando ri ru-apóstoles ri Jesús xetzolaj-pe chi xbequibana' rusamaj ri Dios, xquitzijoj che ri Jesús ri xqui'en. Y ri Jesús xeruc'uaj-e y xebe pa jun tz'iran rech-ulef. Y ri lugar re' chi ri tenemit rubinan Betsaida. \v 11 Y cuando ri winak xquina'ej ri Jesús y ri ru-apóstoles, xebe chuka' reje'. Y cuando ri winak re' xe'apon riq'uin ri Jesús, raja' can utz xuc'ul quiwech y xtzijon chuka' chique chirij ri ru-gobierno ri Dios. Y chuka' xeruc'achojrisaj yawa'i'. \p \v 12 Y cuando ya nika-ka ri k'ij, ri cablajuj discípulos xebe-apo riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Ta'ij chique ri winak re' chi quiebe y te'quicanoj anchi' yebewer-wi, y chuka' te'quicanoj quiway pa tak cocoj tenemit y pa ch'aka chic lugar ri jec'o-pe nakaj. Roma anchi' jojc'o-wi cami, xa man jun winak jec'o, xecha' che. \p \v 13 Pero ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tiya' quiway rix. Y reje' xqui'ij che ri Jesús: We' man q'uiy ta wey c'o chi nakaya' chique, xe wo'o' wey y ca'i' quer. Ri winak re' yewa', pero xa ne'kalok'o' wey, xecha'. \v 14 Roma ri winak can je q'uiy. Y xe achi'a' jec'o la'k wo'o' mil. Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Ti'ij chique ri winak re' chi quiech'oquie' chi nic'aj tak ciento, xcha' chique. \p \v 15 Y can quiri' xqui'en, y ri winak can xech'oquie' conojel. \v 16 Y ri Jesús xeruli'ej pa ruk'a' ri wo'o' wey y ca'i' quer, xtzu'n chicaj y xuya' matiox che ri Dios. Y ri Jesús xeruper ri wey y ri quer, xuya-e chique ri ru-discípulos chi niquiya' chique ri winak. \v 17 Can conojel xewa' utz, y can utz xnoj quipa. Y c'a c'o cablajuj chaquech wey y quer xmol can. \s1 Pedro nu'ij chi ri Jesús jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios \p \v 18 Y jun k'ij ri Jesús c'o aparte roma nu'on orar, y ri ru-discípulos can jec'o chuka' riq'uin. Y c'ajari' ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Jin ancu'x (anchique) ren niqui'ij ri winak? \p \v 19 Y reje' xqui'ij che: Jec'o ye'in chi ja ret ri Juan Bautista. Jec'o ch'aka chic niqui'ij chi jat Elías, ri jun achi ri xuk'alajij ri x-ix che roma ri Dios ojer can. Y jec'o chuka' ri ye'in chi ret jat jun chic chique ri achi'a' ri xek'alajin ri x-ix chique roma ri Dios ojer can, y cami xac'astaj-pe chiquicojol ri caminaki',\x * \xo 9:19 \xt Mt 14:1-2; Mr 6:14-15; Lc 9:7-8\x* xecha' che ri Jesús. \p \v 20 Y raja' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Y rix ¿anchique ni'ij? xcha' chique. Y ri Pedro can ja' xu'ij che ri Jesús: Ja ret ri Cristo,\x * \xo 9:20 \xt Jn 6:68-69\x* ri jat-takon-pe roma ri Dios. \s1 Ri Jesús nu'ij chi xticamises \p \v 21 Pero ri Jesús can xuchelebej chique ri ru-discípulos chi can man tiquitzijoj chi ja raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. \v 22 Y xu'ij chuka' chique: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, nink'axaj na q'uiy sufrimiento. Can itzel xquitz'et coma ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, coma ri nimalaj tak sacerdotes y chuka' coma ri maestros chi ri ley. Y xquicamises, pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús. \p \v 23 Y c'ajari', chique conojel xu'ij-wi: Xa c'o jun nrojo' yirutzeklebej, man tupokonaj-ri' nu'on sufrir, xa can tu'ona' anche'l can ruc'uan ru-cruz. Man tu'on ri nurayij raja'. Xa c'o jun nunojij chi nitiquier nu'on quiri' k'ij-k'ij, can tipe wiq'uin y quirutzeklebej.\x * \xo 9:23 \xt Mt 10:38; Lc 14:27\x* \v 24 Roma xa c'o jun ri yalan nrojo' ri ruc'aslen we' chech-ulef, man xtiril ta ruc'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man nupokonaj ta ri', más que nicamises woma ren, can xticolotaj\x * \xo 9:24 \xt Mt 10:39; Lc 17:33; Jn 12:25\x* y xtiril ruc'aslen ri manak xtiq'uis. \v 25 Y ¿anchique nuch'ec jun winak xa nic'ue' ta ronojel ri beyomel ri c'o chech-ulef riq'uin y xa man nicolotaj ta? Xa ruyon nuya-ka-ri' chupa ri camic y xtiq'uis jumul. \v 26 Y xa c'o chuka' jun chiwe rix niq'uix nuk'alajij chi jinruniman ren y runiman ri nutzij, ren chuka' ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquiq'uix nin-ij chi ri jun winak ri' wichi ren. Quiri' xtin-en cuando xquipe chic jun mej (bey), cuando xtik'alajin chi can jin Rey-wi, y junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' y je-petenak wiq'uin ri lok'olaj tak ángeles. \v 27 Y can ketzij ri nin-ij chiwe, chi ri Dios can xtoc'ue' pa kawi' y xkojru'on gobernar. Y jec'o chiwe rix ri man xquiecom ta, c'a tiquitzu' na ri', xcha' ri Jesús. \s1 Ri k'ij cuando ri Jesús xjalataj rech chiquiwech oxi' ru-discípulos \p \v 28 Y c'o yan la'k jun semana ri' cuando ri Jesús tich'o'n chiquiwech ri winak, raja' xerucha' ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo chi junan xbe quiq'uin parui' jun juyu' chi xberu'ona' orar.\x * \xo 9:28 \xt 2 P 1:17-18\x* \v 29 Y cuando ri Jesús nu'on orar, xjalataj rech y chuka' ri rutziak yalan rusakil xu'on y nich'ich'an. \v 30 Y cuando ri je oxi' ri je-benak riq'uin xquitzu', yetzijon yan chic riq'uin ri Jesús ca'i' achi'a'; jun ja ri Moisés y ri jun chic ja ri Elías. Reje' je rusamajel ri Dios ri xec'ue' ojer can tiempo. \v 31 Ri je ca'i' re' jec'o pa jun nimalaj sakil, y yetzijon chirij ri camic ri xtuc'uaj ri Jesús pa Jerusalem; roma ja samaj ri' ri yo'n-pe che roma ri Dios. \v 32 Y ri Pedro y ri je ca'i' chic, más que c'o quiwaran, xquicoch', y xquitzu' ri nimalaj rusakil ri Jesús, y xequitzu' chuka' ri je ca'i' chic achi'a' ri jec'o riq'uin ri Jesús. \v 33 Y cuando ri ca'i' achi'a' ri' ja niquiya' can ri Jesús chi yebe, ri Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, we' utz kabanon. Kabana' oxi' tak jay, jun awichi ret, jun chi ri Moisés y ri jun chic chi ri Elías. Ri Pedro quiri' xu'ij-apo y man reta'n ta anchique roma xch'o'n-apo. Xa man reta'n ta anchique yeru'ij-apo. \p \v 34 Y c'a nitzijon-apo raja' che ri Jesús cuando c'o jun ajawa' (mukul) ri xka-pe pa quiwi'. Y xquixi'j-qui' cuando xquina' chi jec'o chic chupa ri ajawa' (mukul) ri'. \v 35 Y chupa ri ajawa' (mukul) c'o Jun ri xch'o'n-pe y xu'ij: Jare' ri Walc'ual, y yalan ninjo'.\x * \xo 9:35 \xt Is 42:1; Mt 3:17; 12:18; Mr 1:11; Lc 3:22\x* Can tic'oxaj ri nu'ij raja', xcha-pe ri Dios chicaj. \p \v 36 Y cuando quic'oxan chic ronojel ri', xquitzu' chi ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y reje' q'uiy tiempo xk'ax y man jun anchok che xquitzijoj-wi ri xquitzu' chiri' parui' ri juyu'. \s1 Jun ala' ri c'o jun itzel espíritu riq'uin nic'achoj roma ri Jesús \p \v 37 Y pa ruca'n k'ij, cuando ri Jesús y ri je oxi' ru-discípulos xeka-pe parui' ri juyu', can je q'uiy winak ri xec'ulu-apo quichi. \v 38 Y jun achi ri c'o chiquicojol ri winak, xch'o'n-apo che ri Jesús: Maestro, xcha-apo che. Ren xe jun walc'ual c'o. Tabana' favor tatzu' juba', \v 39 roma c'o jun itzel espíritu nitz'amo richi. Y cuando nutz'om, can nu'on che chi yalan nisiq'uin, y can nupiq'uiq'uiej ruch'acul, y chuka' nu'on che chi niwokok-pe pa ruchi'. Ri itzel espíritu re' yalan ch'a'oj nu'on che ri walc'ual, y c'aronaj nuya' can. \v 40 Romari' xonc'utuj yan favor chique ri a-discípulos chi tiquilesaj ri itzel espíritu re' riq'uin ri walc'ual, pero xa man yetiquier ta, xcha' ri achi. \p \v 41 Y ri Jesús ja' xu'ij: Can man jun winak chupa ri tiempo re' ruyo'n ta juba' ránima riq'uin ri Dios. Xa conojel je-satzinak (je-sachinak). ¿Jani' tiempo ninojij rix chi xquic'ue' iwiq'uin? ¿Can jani' tiempo xquitiquier xquixincoch', ni'ij rix? Tac'ama-pe we' ri awalc'ual, xcha' ri Jesús. \p \v 42 Y cuando ri ala' xapon-apo riq'uin ri Jesús, ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej ri ala' y xutorij pa ulef. Ri Jesús cof xch'o'n che ri itzel espíritu, y xu'ij che chi tel-e riq'uin ri ala'. Y ri Jesús xucol ri ala' ri' chech ri itzel espíritu, y xujach-e che ri rutata'. \v 43 Y conojel ri winak xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' chi ri Dios can yalan-wi nim. \s1 Ri Jesús nunataj chic ri rucamic \p Y cuando ri winak yetzijon chiquiwech roma xsatz quino'j (xsach quic'u'x) chirij ri ala' ri xc'achoj roma ri Jesús, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: \v 44 Tic'oxaj jabel ri tzij re', y man timestaj: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' ri winak ri itzel yetz'eto wichi, xcha'. \p \v 45 Y ja tzij re' man xqui'en ta entender ri discípulos, roma ewan chiquiwech. Y niquixi'j-qui' niquic'utuj che ri Jesús anchique ri xu'ij. \s1 ¿Ancu'x (Anchique) ri c'o más ruk'ij? \p \v 46 Y ri ru-discípulos ri Jesús xquich'ojij chiquiwech ancu'x (anchique) chique reje' ri más c'o ruk'ij.\x * \xo 9:46 \xt Lc 22:24\x* \v 47 Pero ri Jesús can reta'n anchique niquinojij pa tak cánima ri ru-discípulos. Romari' raja' xberuc'ama-pe jun ac'ual y xupoba' riq'uin. \v 48 Y xu'ij chique ri ru-discípulos: Xa c'o jun ri jinruniman y can niquicot nuc'on-ka jun ac'ual ri anche'l re', man xe ta nuc'on-ka ri ac'ual, xa can xquiruc'on-ka chuka' ren. Y ri yiruc'on-ka ren, can nuc'on-ka ri takayon-pe wichi.\x * \xo 9:48 \xt Mt 10:40; Lc 10:16; Jn 13:20\x* Y xa chiwech rix c'o jun ri manak ruk'ij, xa jari' ri más c'o ruk'ij, xcha' ri Jesús. \s1 Ri man ruyowal ta chakij roj, can kaq'uin roj c'o-wi \p \v 49 Y xpe ri Juan xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Roj xkatzu' jun achi ri pa abi' ret yerulesaj itzel tak espíritus. Pero roma xa man kaq'uin ta roj c'o-wi, xka'ij che que man chic tu'on quiri'. \p \v 50 Y ri Jesús xu'ij che ri Juan: Man chic ti'ij quiri' che. Roma ri man ruyowal ta chakij roj, can kaq'uin roj c'o-wi. \s1 Cuando ri Jesús xeruch'olij ri Jacobo y ri Juan \p \v 51 Y cuando xa noka yan k'ij chi ri Jesús nitzolaj-e chicaj, raja' can xunojij chi nibe pa tenemit Jerusalem. \v 52 Y jec'o chuka' ri xerutak-e na'ey. Y ri xetak-e, xebe pa jun co'l tenemit ri c'o pa Samaria, chi xbequicanoj jun jay anchi' xte'uxlan-wi ri Jesús y ri je-benak riq'uin. \v 53 Pero ri winak aj-chiri' pa tenemit man xquijo' ta chi xc'ue-ka ri Jesús quiq'uin, roma xquina'ej chi xa pa Jerusalem benak-wi. \v 54 Cuando ri discípulos quibinan Jacobo y Juan xquina'ej chi ri winak man niquijo' ta ri Jesús, xqui'ij che ri Jesús: Ajaf, ¿najo' nakac'utuj chi tika-pe k'ak' chicaj pa quiwi' ri winak re' chi yeruq'uis, anche'l xu'on ri Elías,\x * \xo 9:54 \xt 2 R 1:9-16\x* ri jun achi ri xk'alajin rutzij ri Dios ojer can? xecha'. \p \v 55 Y ri Jesús xerutzu' y xeruch'olij. Y xu'ij chique: Rix ni man iweta'n ta anchique espíritu c'o iwiq'uin. \v 56 Roma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, man xipe ta we' chech-ulef chi yenq'uis winak, ren xa xipe chi yencol, xcha'. Y ri Jesús y ri ru-discípulos xebe chic pa jun tenemit co'l oc. \s1 Oxi' achi'a' niquijo' niquitzeklebej ri Jesús \p \v 57 Y cuando reje' ja je-benak, c'o jun achi xch'o'n-apo che ri Jesús y xu'ij: Ajaf, ren ninjo' jatintzeklebej ri xabachi' (xama'anchi') xcatapon-wi. \p \v 58 Pero ri Jesús xu'ij che ri achi: Ri utif, can c'o-wi quijul anchi' yec'ue-wi; y quiri' chuka' ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, can c'o chuka' quisoc. Pero ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can man jun wocho anchi' yinuxlan-wi, xcha' ri Jesús che ri achi ri'. \p \v 59 Y ri Jesús xu'ij che jun chic achi: Quinatzeklebej. Pero ri achi re' xu'ij: Ajaf, ren can ninjo-wi jatintzeklebej, pero taya' lugar chue chi ninmuk na e ri nata', c'ajari' xquibe chawij. \p \v 60 Pero ri Jesús xu'ij che ri achi re': Ri je caminak quiemuk coma ri je caminaki' chupa ri quimac. Pero ret, atzijoj ri ru-gobierno ri Dios. \p \v 61 Y c'o chic jun ri x-in che ri Jesús: Ajaf, ren ninjo' jatintzeklebej. Pero na'ey, taya' lugar chue chi yibech'o'n can chique ri nte-nata' y chique ri je wach'alal,\x * \xo 9:61 \xt 1 R 19:20\x* xcha'. \p \v 62 Pero ri Jesús xu'ij che: Ri achi ri nic'uan ri arado, chi nusamajij jun ulef, man utz ta nitzu'n can chirij, roma man utz ta ntel ri rusamaj. Y quiri' chuka' ri winak ri nunimaj ri Dios, man utz ta chi nutzu' ri yebanataj can chirij. Roma xa quiri' xtu'on, can man utz ta chi nisamaj pa rusamaj ri Dios chi nutzijoj ri ru-gobierno ri Dios, xcha' ri Jesús. \c 10 \s1 Ri setenta achi'a' ri xetak chi tiquitzijoj rutzij ri Dios \p \v 1 Y cuando xebanataj yan ronojel re', ri Ajaf Jesús xerucha' ch'aka chic achi'a' chi yesamaj riq'uin. Raja' xerucha' setenta achi'a', chi xerutak-e chi caca'. Xerutak pa tak tenemit y pa ch'aka chic lugar anchi' xtapon-wi raja'. \v 2 Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri xerucha': Can ketzij-wi chi ri samaj chi nitzijos rutzij ri Dios, can q'uiy; pero ri samajel xa man je q'uiy ta. Romari' tic'utuj che ri Rajaf ri samaj, chi quierutaka-pe más samajel\x * \xo 10:2 \xt Mt 9:37-38\x* chiquicojol ri winak ri nic'atzin chi niquic'oxaj rutzij. \v 3 Y cami can jixintak-e. Y tina-iwi', rix xa jix anche'l alaj tak ral oveja ri jixapon chiquicojol winak je anche'l utif.\x * \xo 10:3 \xt Mt 10:16\x* \v 4 Y man tic'uaj ichim, ni man tic'uaj mero, y man tic'uaj chuka' jun chic par ixajab. Y chuka' can man quixpa'e-ka chi ye'iben saludar ri winak pa tak bey. \v 5 Y cuando jixapon pa jun jay, ri na'ey niben, ja ri ye'iben saludar. Y ni'ij chique: Ja' ta ri uxlanen chi ri Dios ri xtic'ue' iwiq'uin chupa ri jay re'. \v 6 Y xa chupa ri jay ri' ri winak xquiequicot iwiq'uin chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, ri uxlanen chi ri Dios can xtic'ue-wi quiq'uin. Pero ri winak ri man utz ta niquic'oxaj rutzij ri Dios, ri uxlanen man xtic'ue' ta can quiq'uin. \v 7 Y cuando xquixapon pa jun tenemit, can quixc'ue-ka chupa ri jay ri anchi' utz nic'ul iwech, titija' y tikumu' ri xtisipes chiwe; roma jun samajel can nic'atzin nitoj roma ri samaj ri nu'on.\x * \xo 10:7 \xt 1 Co 9:14; 1 Ti 5:18\x* Y man tijal ri jay anchi' xixoc-wi na'ey. Xa can chiri' quixc'ue-wi ri jani' tiempo xquixc'ue' chupa ri tenemit. \v 8 Y quiri' chuka' tibana' cuando jixapon xabachique (xama'anchique) tenemit anchi' utz nic'ul iwech. Can titija' ronojel ri nisipes chiwe. \v 9 Quie'ic'achojrisaj chuka' ri yeyawaj ri jec'o chiri', y ti'ij chique: Ri ru-gobierno ri Dios, nakaj chic c'o-wi-pe. \v 10 Pero xa jixapon pa jun tenemit anchi' man utz ta nic'ul iwech, quixel-pe pa tak bey chi ri tenemit y ti'ij chique ri winak: \v 11 Ri pokolaj chi ri tenemit re' ri c'o chikakan, nakatota' can chiwech,\x * \xo 10:11 \xt Hch 13:51\x* chi nitemaj chi can man utz ta ri xiben roma man xic'ul ta jabel kawech. Y titemaj chuka' chi ri ru-gobierno ri Dios, nakaj chic c'o-wi,\x * \xo 10:11 \xt Mt 10:7-14; Mr 6:8-11; Lc 9:3-5\x* y rix can xsuj chiwe, quixcha' chique. \v 12 Y ri Jesús xu'ij-e chuka' chique: Chupa ri k'ij cuando ri winak xquie'an juzgar roma ri Dios, ri winak chi ri tenemit anchi' man utz ta xc'ul iwech, can más nim ri castigo ri xtika pa quiwi',\x * \xo 10:12 \xt Mt 10:15\x* que chech ri castigo ri xtiyo'x pa quiwi' ri aj-Sodoma.\x * \xo 10:12 \xt Gn 19:24-28; Mt 11:24\x* \s1 Ri xtika pa quiwi' ri tenemit ri man xquinimaj ta ri Jesús \p \v 13 Romari' juya' (juyu') quiwech ri jec'o pa tenemit Corazín, y chuka' juya' (juyu') quiwech ri jec'o pa tenemit Betsaida, roma can q'uiy milagros xe'an chiquiwech y man xquinimaj ta rutzij ri Dios. Roma xa ta pa tenemit Tiro y Sidón\x * \xo 10:13 \xt Is 23:1-18; Ez 26:1–28:26; Jl 3:4-8; Am 1:9-10; Zac 9:2-4\x* xe'an-wi ri milagros re', ri winak chi ri ca'i' tenemit ri' xquiya' yan ta can ri quimac y niqui'en yan ta ri nrojo' ri Dios, quicusalo'n ta chic quitziak richi bis, y quiyalo'n ta chaj chiquij, chi quiri' k'alaj chi yebison roma yalan ri quimac ri jequibanon. \v 14 Pero chupa ri k'ij cuando xti'an juzgar ri rech-ulef, ri jec'o pa Corazín y ri jec'o pa Betsaida can más-wi castigo xtika pa quiwi', que chiquiwech ri aj-Tiro y aj-Sidón. \v 15 Y ri jec'o pa tenemit Capernaum can niquinojij chi yebe chicaj riq'uin ri Dios y can yalan quik'ij xtiyo'x. Pero xa man quiri' ta. Xa xtikases quik'ij, roma xa c'a chupa ri lugar chi castigo xquiebeka-wi.\x * \xo 10:15 \xt Is 14:13-15\x* \p \v 16 Y anchique winak ri xquixruc'on-ka jabel chi nuc'oxaj rutzij ri Dios, can ja ren ri yiruc'oxaj.\x * \xo 10:16 \xt Mt 10:40; Mr 9:37; Lc 9:48; Jn 13:20\x* Y ri jun ri man nrojo' ta jixruc'oxaj roma rutzij ri Dios, can ja chuka' ren ri man yiruc'oxaj ta; y ri man yiruc'oxaj ta ren, can quiri' chuka' nu'on che ri Dios ri takayon-pe wichi, xcha-e ri Jesús chique ri setenta achi'a' ri xerucha'. \s1 Cuando xetzolaj-pe ri setenta achi'a' ri xetak chi xbequitzijoj rutzij ri Dios \p \v 17 Y cuando xetzolaj-pe ri setenta achi'a' roma xbequibana' ri samaj ri bin-e chique y xeloka riq'uin ri Jesús, yalan yequicot, y xqui'ij che: Ajaf, ri itzel tak espíritus can xquinimaj katzij cuando pa abi' ret xojch'o'n-wi chique. \p \v 18 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja', can ketzij ri ni'ij. Roma ren can xintzu' chi ri Satanás xuna' yan chi xch'acataj, roma can anche'l nu'on ri rayo chicaj, quiri' xu'on raja' cuando xtzak-pe. \v 19 Ren can nuyo'n-wi uchuk'a' chiwe chi nich'ec ruchuk'a' ri itzel, y chuka' más que jixpa'e' pa quiwi' cumetz y alacrán ri yeruya' pa ibey,\x * \xo 10:19 \xt Sal 91:13\x* can man jun anchique xtic'ulumaj pa ruk'a'. \v 20 Pero rix man quixquicot xe roma ri itzel tak espíritus jixquinimaj. Más quixquicot pa tak iwánima roma can tz'iban ri ibi' chicaj riq'uin ri Dios. \s1 Ri Jesús can nuya-wi ruk'ij ri Rutata' Dios \p \v 21 Y chupa ri misma hora ri', ri Espíritu Santo can xu'on che ri Jesús chi yalan xquicot pa ránima; y ri Jesús xu'ij: Matiox ninya' chawe Nata' Dios, ret ri jat Rajaf ri rocaj y ri rech-ulef, roma man xak'alajij ta ri utzilaj atzij chiquiwech ri winak ri can niquina' chi yalan q'uiy quieta'n. Xa ja chiquiwech ri winak ri manak más quieta'n xak'alajij-wi ri utzilaj atzij. Can quiri-wi Nata' Dios, roma jari' ri najo' ret, xcha' ri Jesús pa ru-oración. \p \v 22 Y c'ajari' raja' xu'ij: Ri Nata' Dios can ronojel ruyo'n-pe pa nuk'a'.\x * \xo 10:22 \xt Jn 3:35\x* Y man jun chic etamayon jin ancu'x (anchique) ren, xe ri Nata' ri etamayon. Y man jun chuka' etamayon ancu'x (anchique) ri Nata', xe ren ri Ralc'ual,\x * \xo 10:22 \xt Jn 10:15\x* y ri winak anchok che xtinjo' xtink'alajij-wi ren, xtuna'ej ancu'x (anchique) ri Nata'. \p \v 23 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos y xe chique reje' xu'ij-wi: Jabel quixquicot rix, roma can nitzu' riq'uin ri iwech. Y chuka' can jabel quiequicot ri ch'aka chic winak ri niquitzu' ronojel re'. \v 24 Y can nin-ij chiwe, chi je q'uiy ri achi'a' ri xek'alajin ri tzij ri x-ix chique roma ri Dios y ri reyes ri xec'ue' ojer can, reje' can c'o ta xquijo' xquitzu' ri nitzu' rix cami, y man xquitzu' ta. Xquijo' ta chuka' xquic'oxaj ri nic'oxaj rix cami, y man xquic'oxaj ta chuka', xcha'. \s1 Jun ejemplo chirij jun utzilaj achi aj-Samaria \p \v 25 Y c'o jun maestro chi ri ley xcataj-pe y xch'o'n-apo che ri Jesús, roma nrojo' nutojtobej ri Jesús.\x * \xo 10:25 \xt Mt 22:35-40; Mr 12:28-34\x* Maestro, xcha' che. ¿Anchique utz nin-en ren chi quiri' ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha'. \p \v 26 Ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique nu'ij ru-ley ri Moisés? ¿Y anchique na'an entender ret? \p \v 27 Y ri maestro xu'ij che ri Jesús: Ri ley nu'ij chi tajo' ri Dios ri Awajaf. Tajo' riq'uin ronojel awánima. Tajo' chupa ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel awuchuk'a', y riq'uin chuka' ri ano'j (ana'oj).\x * \xo 10:27 \xt Dt 6:5\x* Y can anche'l najo-ka-awi' ret, can quiri' chuka' quie'ajo' conojel winak.\x * \xo 10:27 \xt Lv 19:18\x* \p \v 28 Y ja cuando ri Jesús xu'ij che ri maestro: Can ketzij ri xa'ij. Cami c'a, xa xta'an ronojel re', xtawil ri c'aslen ri man niq'uis ta,\x * \xo 10:28 \xt Lv 18:5\x* xcha' ri Jesús che. \p \v 29 Pero ri maestro can xrojo' xuto' ri rutzij, romari' xuc'utuj chic apo che ri Jesús y xu'ij: ¿Ancu'x (Anchique) ri winak ri utz yenjo' anche'l ninjo-ka-wi' ren? \p \v 30 Y ri Jesús c'ajari' xutzijoj jun ejemplo che ri maestro: C'o jun achi ri elenak-pe pa tenemit Jerusalem y xulan-ka chi napon c'a pa tenemit Jericó. Pero ri achi re' xebe'el-pe elek'oma' chirij pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquimaj che. Hasta ri rutziak ri rucusan xquimaj-e che. Ri elek'oma' xebe, pero na'ey yalan xquich'ey can. Ri achi xpoq'uie' can chiri' pa bey anche'l jun caminak. \v 31 Y c'o jun sacerdote ri petenak chuka' chupa ri bey ri'. Y cuando ri sacerdote re' xutzu' chi poc'ol ri achi chiri' pa bey, ja chic ri jun ruchi-bey xk'ax-wi. \v 32 Y quiri' chuka' jun achi levita, ri yeto'n quichi ri sacerdotes pa rocho ri Dios, petenak chuka' chupa ri bey ri'. Y cuando ri levita re' xapon chupa ri lugar ri', xutzu' chuka' ri achi, y can anche'l xu'on ri sacerdote, can quiri' chuka' xu'on raja'. Xe xutzu' ri achi poc'ol pa bey, xa ja chuka' ri jun chic ruchi-bey xk'ax-wi. \v 33 Pero c'o jun achi aj-Samaria ri petenak chuka' chupa ri bey ri', y can nik'ax na riq'uin ri achi ri poc'ol can pa bey, ri achi ch'ayon can coma elek'oma'. Y cuando ri aj-Samaria xutzu' ri achi poc'ol pa bey, can xujoyowaj rech roma ri rubanon. \v 34 Romari' xbe-apo riq'uin, xutzu' anchique rubanon, xeruk'omaj che aceite olivo y vino ri anchi' socotajnak-wi, y xerupisla' chuka' che tziak. C'ajari' ri achi aj-Samaria xuya-e chirij ruquiej y xuc'uaj c'a pa jun posada. Y xuchajij ri jun ak'a' ri'. \v 35 Ruca'n k'ij cuando ri aj-Samaria nibe yan, ja xulesaj ru-mero y xuya' can ca'i' denarios che ri rajaf ri posada, y xu'ij che: Tabana' cuenta ri jun achi re'. Y xa man xcatru'on ta ri mero re', cuando ren xquitzolaj-pe xtintoj chawe ronojel. \v 36 C'ajari' ri Jesús xuc'utuj che ri maestro: Chawech ret ¿ancu'x (anchique) chique ri je oxi' achi'a' ri can anche'l nrojo-ka-ri' raja', can quiri' chuka' xrojo' ri achi ri xka pa quik'a' elek'oma'? xcha' ri Jesús che ri maestro. \p \v 37 Y ri maestro xu'ij: Ja ri achi ri xjoyowan rech, xcha'. Y ri Jesús xu'ij che ri maestro: Cami abana' ret chuka' anche'l xu'on ri achi aj-Samaria. \s1 Ri Jesús yeberu'ona' visitar ri Marta y ri María \p \v 38 Y Jesús xutz'om chic rubey y xapon pa jun ch'uti' tenemit. Y chiri' chupa ri ch'uti' tenemit ri' c'o ri ixok rubinan Marta, y ja raja' xuc'ul rech ri Jesús pa rocho. \v 39 Ri ixok re' c'o jun rach'alal rubinan María.\x * \xo 10:39 \xt Jn 11:1\x* Y ri María re' xch'oquie' chirakan ka ri Jesús, chi quiri' nuc'oxaj rutzij ri Dios ri nutzijoj ri Jesús. \v 40 Pero ri Marta xa man quiri' ta xu'on. Raja' xa rutz'amon ch'u'j riq'uin rusamaj. Romari' ri Marta xapon riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Ajaf, ¿man natzu' ta como chi ri María nuyon ren jinruyo'n can chech ri samaj? Ta'ij che chi quiruto' juba', xcha'. \p \v 41 Pero ri Ajaf Jesús xu'ij che: Marta, Marta, ret q'uiy ri nanojij, y satzinak awánima (sachinak ac'u'x) roma q'uiy ex ri najo' na'an. \v 42 Pero xe jun ri más nic'atzin y más utz, y jari' ri xucha' ri María. Y ri xucha' raja', man jun xtimajo che. \c 11 \s1 Ri Jesús yerutijoj ru-discípulos chi niqui'en orar \p \v 1 Y jun mej (bey) chic, ri Jesús c'o pa jun lugar, y nu'on orar. Y cuando xtane-ka riq'uin ri oración, jun chique ri ru-discípulos xu'ij che: Ajaf, kojatijoj chi naka'an orar, anche'l ri Juan Bautista xerutijoj ri ru-discípulos chi niqui'en orar, xcha'. \p \v 2 Y ja cuando ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Cuando xtiben orar, tibana' jun oración anche'l re': Katata' Dios jatc'o chila' chicaj, can conojel ta ri winak xtiquiya' ta ak'ij, y nim ta xtiqui'en che ri lok'olaj abi'. Y xtoka yan ta ri k'ij cuando ja ret ri xcabano gobernar. Y ja' ta ri najo' ret can jari' ta ri xtibanataj we' chech-ulef, anche'l niqui'en ri jec'o awiq'uin chicaj. \v 3 Y taya' chuka' ri kaway ri nic'atzin chake k'ij-k'ij. \v 4 Y can anche'l yekacoch' (yekacuy) conojel ri winak ri c'o quitzelal niqui'en chake, quiri' ta xta'an kaq'uin roj, xtacoch' (xtacuy) ta ri kamac ri naka'an chawech. Y man taya' lugar chi ri itzel nu'on chake chi jojtzak pa mac. Can kojacolo' chech, xcha' ri Jesús. \p \v 5 Y Jesús xu'ij chuka' chique ru-discípulos: Xa jun chiwe rix napon pa nic'aj-ak'a' riq'uin jun ru-amigo y nu'ij ta che: Tabana' favor chue, ninjal oxi' away. \v 6 Roma c'o jun nu-amigo naj petenak-wi y xoka wiq'uin, y ren xa man jun wey c'o wiq'uin chi ninya-apo che. Romari' tabana' favor chue, xcacha-apo che. \v 7 Y ri anchok che nac'utuj-wi-apo ri wey, c'a chech ruch'at xtich'o'n-pe chawe y xtu'ij: Tabana' favor man quinanak, roma ri ruchi-jay xa xintz'apij yan y ri ac'uala' xa wiq'uin ren yewer-wi. Romari' manak modo yicataj chi ninya-e chawe ri najo'. \v 8 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can ketzij-wi nin-ij chiwe, chi ri jun ri nic'utux-apo ri wey che, ne'cataj-pe, pero man roma ta je amigo riq'uin ri nic'utun-apo ri wey che; man roma ta ri' xte'cataj-pe. Raja' ne'cataj-pe y neruya-pe ronojel ri nic'atzin che, chi quiri' titane-ka ri jun ri nic'utun-apo ri wey che. \p \v 9 Y ren nin-ij chiwe rix, xcha' ri Jesús. Tibana' anche'l ri xu'on ri achi ri xbec'utun wey. Tic'utuj che ri Dios ri nic'atzin chiwe y raja' xtuya-pe chiwe. Ticanoj y xtiwil ri nijo'. Tic'ojc'a-apo ri ruchi-jay y jixc'oxex-pe. \v 10 Romari', xa can riq'uin ronojel iwánima nic'utuj che ri Dios, raja' can xtuya-wi-pe chiwe ri nic'utuj. Xa rix can nicanoj, can xtiwil-wi ri nicanoj. Y xa rix xtic'ojc'a' ri ruchi-jay, can xquixc'oxex-wi-pe. \p \v 11 Y rix ri jix tata'j chic, ¿jixtiquier como niya' jun abaj pa ruk'a' jun iwalc'ual, cuando nuc'utuj jun ruway chiwe? ¿O niya' ta jun cumetz pa ruk'a', cuando ri ac'ual xa jun quer nrojo'? \v 12 ¿O niya' ta chuka' jun alacrán pa ruk'a', cuando ri ac'ual xa jun sakmolo' ri nuc'utuj chiwe? \v 13 Rix man jixtiquier ta niben quiri' chique ri iwalc'ual. Más que rix itzel ino'j (ina'oj), pero man jun mej (bey) niya' jun itzel ex chique. Rix ja ri utz tak ex ri niya'. Más chech ri' nu'on ri Itata' ri c'o chicaj. Raja' can nuya-wi ri Espíritu Santo chique ri can niquic'utuj, xcha' ri Jesús. \s1 Ri winak niqui'ij chi ri Jesús c'o ri ruchuk'a' ri quijawal ri itzel tak espíritus riq'uin \p \v 14 Jun k'ij c'o-apo chech ri Jesús jun achi mem, raja' quiri' rubanon roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y cuando ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi ri', ri itzel espíritu can xel-wi-e, y ri achi ri man nich'o'n ta, xch'o'n chic jun mej (bey). Y ri winak ri xquitzu' ri xbanataj, can xsatz quino'j (xsatz quic'u'x). \v 15 Pero jec'o chuka' jujun xqui'ij: Ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'uin, ri cajaf ri itzel tak espíritus. Y ja ri Beelzebú ri niyo'n ruchuk'a' chi quiri' nitiquier yerulesaj ri itzel tak espíritus.\x * \xo 11:15 \xt Mt 9:34; 10:25\x* \p \v 16 Y jec'o ch'aka chic, xe chi niquitojtobej ri Jesús xqui'ij che chi tu'ona' jun milagro chicaj,\x * \xo 11:16 \xt Mt 12:38; 16:1; Mr 8:11\x* chi tuc'utu' xa can ja-wi ri Dios ri takayon-pe richi, xecha'. \p \v 17 Pero ri Jesús reta'n ri niquinojij ri achi'a' ri', romari' xu'ij chique: Xa ta ri winak chi jun rech-ulef man junan ta yenojin y ca'i' quiwech niqui'en-ka, nipe ayowal chiquicojol. Y re' man utz ta, roma man xquielayoj ta xquiec'ue' junan chech-ulef. Y quiri' chuka' pa jun jay, xa jalajoj quiwech niqui'en-ka y niquijach-ka-qui', manak chic xquiec'ue' junan chech-ulef. \v 18 Y quiri' chuka' ri Satanás, man utz ta nu'on-ka ayowal quiq'uin ri rusamajel, roma xa quiri' nu'on, man utz ta xa chirij raja' mismo nicataj-ka. Roma xa quiri' nu'on, ruyon nic'ue' can y ch'anin nitzak. Y ren quiere' nin-ij chiwe, roma rix ni'ij chi ren c'o ri Beelzebú wiq'uin y romari' yitiquier yenlesaj ri itzel tak espíritus. \v 19 Rix quiri' ninojij chuij ren, chi c'o ri Beelzebú wiq'uin romari' yitiquier yenlesaj ri itzel tak espíritus, ¿pero anchique ninojij rix chiquij ri yetzekleben iwichi? ¿Ancu'x (Anchique) yoyo'n uchuk'a' chique reje' chi yetiquier yequilesaj itzel tak espíritus chuka'? Romari' can ja' ri niqui'en reje' nuk'alajij chi rix man ja' ta ri ye'ibij. \v 20 Ren yitiquier yenlesaj ri itzel tak espíritus, roma can ja ri ruchuk'a' ri Dios c'o wiq'uin. Romari' titemaj chi ri ru-gobierno ri Dios c'o yan chi'icojol cami. \p \v 21 Ri Satanás anche'l jun achi ri can yalan ruchuk'a', y c'o ronojel ch'ich' riq'uin chi nuto-ri' roma nuchajij ri rocho. Ri achi re' can jabel-wi nuchajij ri rocho, y man jun nitiquier nimajo che ri c'o riq'uin. \v 22 Pero cuando noka jun ri c'o más ruchuk'a' chech raja', ja nich'acataj, y nimaj che ronojel ri c'o riq'uin chi nuto-ri' y can ruyo'n ránima riq'uin. Y ri jun ri c'o más ruchuk'a', yerujachala' ronojel ri xerulesaj-e che ri achi ri xuch'ec can. \p \v 23 Y romari', ri man wiq'uin ta ren nisamaj-wi, xa chuij ren nisamaj-wi.\x * \xo 11:23 \xt Mr 9:40\x* Y ri man nito'n ta wichi, xa jari' ri niyuju ronojel ri yenben ren, xcha' ri Jesús. \s1 Cuando jun itzel espíritu nitzolaj chic pe anchi' elenak-wi-e \p \v 24 Cuando c'o jun itzel espíritu ntel-e pa ránima jun winak, ri itzel espíritu re' nucanoj anchi' nuxlan-wi pa tak lugar tz'iran y can chaki'j. Y cuando ri jun itzel espíritu re' nuna' chi can man jun uxlanen nril, nunojij-ka: Más utz yitzolaj chic pa ránima ri winak anchi' xinel-wi-pe. \v 25 Y cuando nitzolaj chic pe pa ránima ri winak anchi' elenak-wi-e, nril anche'l jun jay meson y banon can utz ru'onic. \v 26 Y ri itzel espíritu re' yeruc'om-pe je wuku' chic itzel tak espíritus ri más je itzel, y conojel ye'oc pa ránima ri winak. Y ri winak anchok riq'uin yebec'ue-wi ri itzel tak espíritus re', más peor nu'on ruc'aslen chech ri rubanon-pe na'ey. \s1 Ri utz nuc'om-pe che ri c'aslen \p \v 27 Y cuando ri Jesús nutzijoj ri tzij re' chiquiwech q'uiy winak ri quimolon-qui' riq'uin, ja' cuando c'o jun ixok chiri' chiquicojol, riq'uin ruchuk'a' xbech'o'n-pe y xu'ij: Ri te'j ri xalan awichi chech-ulef y xatruq'uiytisaj riq'uin rutz'um (rume'), can tiquicot pa ruc'aslen, xcha' ri ixok che ri Jesús. \p \v 28 Y ri Jesús xu'ij: Más quiequicot pa quic'aslen ri yec'oxan rutzij ri Dios y niqui'en ronojel ri nu'ij ri rutzij raja', xcha' ri Jesús. \s1 Ri winak man niquijo' ta niquinimaj ri Jesús \p \v 29 Y cuando q'uiy winak ri niquimol-apo-qui' chirij ri Jesús, xpe raja' xu'ij chique ri winak ri': Ri winak chi ri tiempo re' yalan je itzel y man jinquinimaj ta. Romari' niquijo' chi ren nin-en jun milagro chiquiwech chi jinquinimaj.\x * \xo 11:29 \xt Mt 16:4; Mr 8:12\x* Pero man ja' ta ri niquijo' reje' ri xtin-en. Xa can xe ri xbanataj riq'uin ri Jonás, ri jun achi ri xk'alajin ri x-ix che roma ri Dios ojer can, xe ri' ri retal ri c'o can chique reje'. \v 30 Ri xuc'ulumaj ri Jonás, xuc'ut chiquiwech ri winak ri xec'ue' ojer can chupa ri tenemit Nínive,\x * \xo 11:30 \xt Jon 3:4\x* chi can ja ri Dios takayon-pe richi. Y quiri' chuka' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, ri xtinc'ulumaj ren xticuses chi jun retal chiquiwech ri winak cami. \v 31 Y cuando xtapon ri k'ij chi ye'an juzgar conojel ri winak chi ri tiempo re', xticataj-pe ri jun reina ri aj-Sabá y xtu'ij chi can man utz ta xqui'en ri winak ri jec'o cami, roma man xquinimaj ta. Roma cuando xc'ase' ri jun reina ri', yalan naj xpe-wi chi xoruc'oxaj runo'j (runa'oj) ri Salomón, ri rey chi ri Israel.\x * \xo 11:31 \xt 1 R 10:1-10; 2 Cr 9:1-12\x* Y cami jinc'o ren ri c'o más nuk'ij chech ri rey Salomón ri xc'ue' ojer can, y xa man jinquinimaj ta ri winak. \v 32 Y cuando xtapon chuka' ri k'ij chi ye'an juzgar ri winak chi ri tiempo re', xquiec'astaj-pe ri winak aj-Nínive. Ri winak ri' xtiqui'ij chi can man utz ta xqui'en ri winak ri jec'o cami, roma man xinquinimaj ta. Y ri winak ri xec'ue' pa tenemit Nínive ri ojer can, can xe xquic'oxaj rutzij ri Dios ri xutzijoj ri Jonás chique, can ja' xquiya' can quimac y xqui'en ri nrojo' ri Dios.\x * \xo 11:32 \xt Jon 3:5\x* Y cami jinc'o ren ri c'o más nuk'ij chech ri Jonás, y xa man jinquinimaj ta ri winak, xcha' ri Jesús. \s1 Ri wechaj anche'l jun luz \p \v 33 Y man jun winak nutzaj jun luz y nuya' anchi' man k'alaj ta, o nuya' ta chuxe' jun cajón. Man jun nibano quiri'. Jun ri nutzaj jun luz, chicaj nuya-wi\x * \xo 11:33 \xt Mt 5:15; Mr 4:21; Lc 8:16\x* chi quiri' yerusakrisaj ri ye'oc-apo pa jay. \v 34 Ri wechaj chuka' je anche'l jun luz. Roma xa ri iwech je utz, can jixc'o pa jun sakil. Pero xa ri iwech man je utz ta, can pa k'eku'm jixc'o-wi. \v 35 Romari' tibana' cuenta iwi', chi quiri' ri sakil ri ruyo'n ri Dios pa iwánima man xtijalataj ta y xtu'on jun k'eku'm. \v 36 Roma xa can jixc'o pa jun sakil, can manak-wi k'eku'm iwiq'uin, y quiri' can jixtzu'n-wi jabel. Re' can junan-wi riq'uin cuando tzajon jun luz chi nu'on sakil y jabel sakil nuya' chiwe. \s1 Ri fariseos y ri maestros chi ri ley man utz ta yequi'en chech ri Dios \p \v 37 Y cuando Jesús xtane-ka nitzijon chiquiwech ri winak, c'o jun chique ri achi'a' fariseos xu'ij che ri Jesús chi tu'ona' favor nibe ta juba' chirocho, chi nu'on jun wa'in. Y ri Jesús can xbe-wi. Raja' xapon y xch'oquie' chuchi' mesa. \p \v 38 Y ri achi fariseo, can anchique la xutzu' ri Jesús, roma xch'oquie-apo chuchi' mesa y man xuch'aj ta ruk'a' anche'l niqui'en conojel israelitas. \v 39 Y ri Ajaf Jesús xutzu' ri nunojij ri fariseo, y romari' xu'ij che: Rix fariseos xa jix anche'l ri lak ri jabel ch'ajch'oj quij pero ri quipa xa tz'il-tz'il. Rix can nic'ut chiquiwech ri winak chi utz ri niben, pero pa tak iwánima man quiri' ta, roma xa nojinak riq'uin elak', y nojinak riq'uin itzel tak ex. \v 40 Can jix nacanak. ¿Can man iweta'n ta c'a chi ri xbano ri kach'acul, xu'on chuka' jun kánima? \v 41 Romari' rix utz chi ja ri iwánima tich'ajch'ojij, chi quiri' cuando ch'ajch'oj chic ri iwánima, xtalex-pe iwiq'uin chi ye'ito' chuka' ri winak ri manak quibeyomal, y quiri' xquixch'ajch'ojir. \p \v 42 ¡Juya' (Juyu') iwech rix fariseos! roma hasta ri jubulaj tak k'ayis, ri ruda y ronojel quiwech ichaj ye'ich'up, y chitak-ba' chitak-ba' ye'ilesaj can chique chi ntoc i-diezmo chi niya' che ri Dios.\x * \xo 11:42 \xt Lv 27:30\x* Ronojel ri' can utz, pero imestan chi na'ey can nic'atzin chi utz niben quiq'uin ri winak y chi ye'ijo' anche'l nrojo' ri Dios. Can utz tibana' quiq'uin ri winak y can quie'ijo' anche'l nrojo' ri Dios, roma can jari' ri más nic'atzin; y c'ajari' quie'ibana' ri ch'aka chic ex. \p \v 43 ¡Juya' (Juyu') iwech rix fariseos! roma can ja ri na'ey tak ch'aquet ye'icanoj pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, chi quiri' ni'ix chiwij chi yalan ik'ij. Y can yalan chuka' nika chiwech jix-an saludar anchi' niquimol-wi-qui' q'uiy winak. \p \v 44 ¡Juya' (Juyu') chuka' iwech rix maestros chi ri ley y rix fariseos roma can ca'i' ipalaj! Rix can jix anche'l ri jul anchi' je-mukun can caminaki'; roma cuando man ni'an ta chic ru'onic rui', man k'alaj ta chic xa c'o je-mukun chiri', romari' ri winak yek'ax pa ruwi'. Roma man quieta'n ta chi xa pa ruwi' jun caminak yek'ax-wi, xcha' ri Jesús. \p \v 45 Pero jun chique ri maestros chi ri ley xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' raja'. Cuando ret na'ij quiri', man xe ta chic chique ri fariseos jach'o'n-wi, xa chuka' chake roj jach'o'n-wi. \p \v 46 Y ri Jesús xu'ij che ri maestro: ¡Juya' (Juyu') iwech rix chuka' ri maestros chi ri ley! roma cuando ye'itijoj ri winak, niya' nimalaj tak eka'n (aka'n) chiquij, ri yalan cuesta yec'uax. Ri eka'n (aka'n) ri' xe chiquij ri winak niya-wi y rix man nisiloj ta che jun rui-ik'a'. \p \v 47 ¡Juya' (Juyu') iwech rix maestros! roma rix niben ru'onic ri xan ri quichi ri panteón anchi' je-mukun-wi ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, y reje' xa ja ri iwati't-imama' ri xecamisan quichi. \v 48 Cami k'alaj chi rix can nika chiwech ri itzel tak ex ri xequi'en ri iwati't-imama' ri ojer can, roma ja reje' xecamisan ri rusamajel ri Dios, y rix niben ru'onic anchi' je-mukun-wi can. \p \v 49 Y romari' ri Dios reta'n xu'ij: Xquientak achi'a' quiq'uin ri nuwinak; achi'a' ri xquiek'alajin ri nutzij ri nin-ij chique, y xquientak chuka' apóstoles chiquicojol. Pero ri winak jec'o xquiequicamisaj, y jec'o ri xtiqui'en chique chi niqui'en sufrir, xcha'. \v 50 Romari' xu'ij ri Jesús, ri winak ri jec'o cami, ja reje' ri xtiquikalej ri quicamic ri achi'a' ri xecamises ojer can roma xquik'alajij rutzij ri Dios. Pa quiwi' reje' xtika-wi quicamic ri achi'a' ri', ri nitiquier-pe c'a pa ruticribel pe ri rech-ulef. \v 51 Nitiquier-pe riq'uin ri rucamic ri Abel\x * \xo 11:51 \xt Gn 4:8\x* c'a riq'uin ri rucamic ri Zacarías.\x * \xo 11:51 \xt 2 Cr 24:20-21\x* Y jare' ri xcamises chucojol ri rocho ri Dios y ri altar ri c'o chech rocho ri Dios. Romari' nin-ij chiwe, chi ja ri winak ri jec'o cami, ja reje' ri xquiewakalen ri quicamic ri achi'a' je rusamajel ri Dios. \p \v 52 ¡Juya' (Juyu') iwech rix maestros chi ri ley! roma pa ik'a' rix c'o-wi ri no'j (na'oj), roma can iweta'n anchique modo jun winak ntoc richi ri Dios, pero rix xa man jix-oconak ta richi ri Dios y man nijo' ta chi ri winak ye'oc richi ri Dios. \p \v 53 Cuando ri Jesús xu'ij ronojel re', ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos yalan xcataj quiyowal. Y romari' reje' ronojel niquic'utuj-apo che ri Jesús xe chi niquinak. \v 54 Ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos, can man niquiya' ta can juba' ri Jesús, c'o ta niquijo' niquic'oxaj chi raja' c'o jun tzij ri man utz ta ri nu'ij y nika ta pa quik'a', chi niquisujuj. Pero ri Jesús can ronojel utz yeru'ij. \c 12 \s1 Ri fariseos ca'i' quipalaj \p \v 1 Y ri winak can je miles xquimol-apo-qui' chiri'. Romari' can niquichocomila-qui' y niquixak'ala' rui-cakan. Y ri Jesús xtzijon-ka na'ey xe quiq'uin ri ru-discípulos y xu'ij chique: Tibana' cuenta iwi' chech ri quino'j (quina'oj) ri achi'a' fariseos. Ri quino'j (quina'oj) reje' can anche'l ri levadura,\x * \xo 12:1 \xt Mt 16:6; Mr 8:15\x* roma can ca'i' quipalaj. \v 2 Roma ronojel ri man k'alaj ta c'o, xtik'alajin-pe. Y ronojel ri tz'apel can rij, xtel-pe pa sakil, y ronojel xtina'ex.\x * \xo 12:2 \xt Mr 4:22; Lc 8:17\x* \v 3 Romari' rix, ronojel ri ibin pa alak'al can xte'k'alajin-pe. Y ronojel ri ibin pa tak ixiquin pa jay, xtina'ex na coma ri winak y can xquiesiq'uin xtiquitzijoj pa quiwi' ri jay. \s1 Anchok chech nic'atzin nakaxi'j-ki' \p \v 4 Y romari' chuka' nin-ij chiwe rix ri can jix nu-amigos: Man tixi'j-iwi' chiquiwech ri xe ri ich'acul ri yetiquier niquicamisaj, y cuando quicamisan yan ri ich'acul man jun chic anchique xquietiquier xtiqui'en. \v 5 Nin-ij chiwe anchok chech nic'atzin-wi nixi'j-iwi': Tixi'j-iwi' chech ri jun ri can nitiquier nucamisaj ri ich'acul y jixrutak pa k'ak'. Can tixi'j-iwi' chech ri nibano quiri'. \p \v 6 Y rix chuka' can iweta'n chi cuando ye'ilok' wo'o' chicop c'o quixic', xe ca'i' centavos cajil. Pero man roma ta chi ri chicop ri' man jun oc cajil, ri Dios man jun mej (bey) yerumestaj can. \v 7 Rix can ajilan ri rusmal tak iwi'. Ri Dios man jun mej (bey) jixrumestaj can. Ri Dios can yalan jixrojo'. Más jixrojo' rix que chiquiwech ri chicop c'o quixic'. Romari' man tixi'j-iwi'. \s1 Ri winak ri quiniman ri Jesucristo can nic'atzin niquik'alajij-qui' chiquiwech ri winak \p \v 8 Chuka' nin-ij chiwe, chi xabachique (xama'anchique) winak ri nuk'alajij-ri' chi wichi ren, quiri' chuka' xtin-en ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xtink'alajij chi ri jun ri' wichi chic ren. Y ri tzij re' can chiquiwech ri ru-ángeles ri Dios xtin-ij-wi. \v 9 Pero ri winak ri man nuk'alajij ta ri' chi wichi chic ren, chuka' ren man xtink'alajij ta ri rubi' chiquiwech ri ru-ángeles ri Dios, roma man wichi ta ren ri winak ri'. \p \v 10 Y xabachique (xama'anchique) winak ri itzel nich'o'n chuij ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can nicoch'otaj (nicuyutaj) ri rumac. Pero ri can itzel nich'o'n chirij ri Espíritu Santo, manak xticoch'otaj (xticuyutaj) rumac.\x * \xo 12:10 \xt Mt 12:32; Mr 3:29\x* \p \v 11 Y roma ja ren yininimaj, romari' xquixuc'uax pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, y chuka' xquixuc'uax chiquiwech ch'aka chic autoridades, pero man tichajij pena roma ri tzij ri xti'ij chique y anchique tzij xticusaj chi jixch'o'n chiquiwech. \v 12 Roma cuando xtapon ri hora chi jixch'o'n-apo, can ja ri Espíritu Santo ri xtiyo'n tzij chiwe chi ni'ij-apo,\x * \xo 12:12 \xt Mt 10:19-20; Mr 13:11; Lc 21:14-15\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri ejemplo chirij ri beyomel y ri sufrimiento ri xtuc'om-pe \p \v 13 Y chiri' chiquicojol ri winak quimolon-apo-qui', c'o jun ri xch'o'n-apo y xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Tabana' favor cach'o'n riq'uin ri wach'alal y ta'ij che chi tuya' ri nu-herencia, roma ronojel xe richi raja' rubanon-ka che. \p \v 14 Pero ri Jesús xu'ij che ri achi: ¿Ancu'x (Anchique) xbano chue chi ren jin juez y jin jun jachoy-herencia chi'icojol? \p \v 15 Y Jesús xch'o'n chic chique ri winak y xu'ij: Can titzu-ka-iwi' utz chi niben cuenta iwi', man tirayij pa iwánima chi ronojel ex nic'ue' iwiq'uin. Roma más que q'uiy rubeyomal jun winak, man ja' ta ri' ri xtiyo'n ruc'aslen. \p \v 16 Y ja' cuando ri Jesús xutzijoj jun ejemplo, y xu'ij: C'o jun achi beyom, q'uiy rulef c'o. Y jun mej (bey), q'uiy ri cosecha xumol. \v 17 Romari' ri beyom ri' xunojij-ka pa ránima: ¿Anchique ta xtin-en chi quiri' ninyec ronojel nu-cosecha? Roma manak chic anchi' ninya-wi ronojel ri ch'aka chic. \v 18 Y xunojij y xu'ij: Más utz yenyuj ronojel ri anchi' ninyec nu-cosecha y yenben ch'aka chic más je nim. Y chupa ri' xquienyec-wi ri c'o wiq'uin y ronojel ri nu-cosecha chuka'. \v 19 Y xtin-ij che ri wánima: Wánima, cami q'uiy ex ri ayacon, y chi q'uiy juna' c'o awiq'uin. Caquicot c'a, catuxlan, cawa' y catuq'uia', xcha' ri beyom che ri ránima. \v 20 Pero ri Dios xu'ij che ri beyom ri': Nacanic achi, chupa ri ak'a' re' xtinwoyoj ri awánima, ¿y ronojel ri abeyomal ri ayacon, anchok che xtic'ue-wi can? \v 21 Quiri' nibanataj quiq'uin ri winak ri niquimol beyomel chi ri rech-ulef, y xa man c'o ta ri rubeyomal ri Dios quiq'uin. \s1 Ri Dios nuya' ronojel ri nic'atzin chique ri je ralc'ual \p \v 22 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Nin-ij chiwe, man tich'ujrisaj-iwi' roma ri anchique nic'atzin chiwe k'ij-k'ij, anchi' xtiwil-wi iway y anchi' xtiwil-wi ri itziak ri xticusaj. \v 23 Roma ri Dios can xuya-pe ic'aslen chech-ulef, can nuya-pe chuka' ri iway y ri itziak chi xticusaj. \v 24 Quie'itzu' ri chicop c'o quixic' quibinan cuervos. Ri chicop ri' manak yetico'n, y romari' manak qui-cosecha juna-juna', ni manak chuka' qui-troje anchi' niquiyec-wi quijal. Pero reje' can yewa', roma can ja ri Dios nitzuku quichi. Y rix c'o más iwakalen que ri chicop ri'; romari' man tinojij más ri'. \v 25 ¿C'o como jun chiwe rix ri nitiquier nu'on chi niq'uiy ta juba' más rakan y romari' can ch'u'j nu'on? Man jun. \v 26 Y xa jun samaj ri yalan co'l anche'l re' man jixtiquier ta niben, ¿anchique roma can nich'ujrisaj-iwi' chi niwil iway, itziak y ri ch'aka chic ri yec'atzin chiwe? \p \v 27 Quie'itzu' ri cotz'i'j quibinan lirio. Quie'itzu' cuando yeq'uiy. Reje' man yesamaj ta, ni man yebatz'in ta, chi niqui'en ta quitziak jabel oc. Y c'o jun rey chi ri Israel xc'ue' ojer can ri xubinaj Salomón. Raja' ruyon jabel tak tziak ri xerucusaj,\x * \xo 12:27 \xt 1 R 10:4-7; 2 Cr 9:3-6\x* pero man jun mej (bey) xc'ue' ta jun rutziak anche'l titzu'n jun cotz'i'j. \v 28 Roma ri cotz'i'j, jari' ri tziak ri nuya' ri Dios chique ri k'ayis ri'. Y más que ri k'ayis man más ta nilayoj, roma jun k'ij jabel rubanon, jun chic k'ij nichaki'j-ka y c'ajari' niq'uiak pa k'ak', pero ri Dios can nuwak jabel. Y xa ri Dios can nuwak jabel ri k'ayis, ¿anchique roma rix man iyo'n ta iwánima riq'uin chi nuya' ronojel chiwe? \v 29 Romari' rix man tich'ujrisaj-iwi' nicanola' ri iway y ri iwuq'uia'. \v 30 Roma conojel winak quiere' niqui'en. Pero rix c'o jun Itata' ri can reta'n chic anchique nic'atzin chiwe. \v 31 Romari' can ticanoj na'ey ri Dios y tibana' ri nrojo', y ronojel ri nic'atzin chiwe, ja raja' ri xtiyo'n. \s1 Ri beyomel ri c'o chila' chicaj \p \v 32 Romari' man tixi'j-iwi' rix ri jix-tzeklebeyon wichi, más que xa jix ca'i-oxi' oc, can nurayij-wi ri Itata' chi jixc'ue' pa ru-gobierno raja'. \v 33 Tic'ayila' ri c'o iwiq'uin y tiya' chique ri winak ri manak quibeyomal. Xa quiri' niben, xtic'ue' jun iyacbal chila' chicaj ri can manak xtik'ey, y xtic'ue' chuka' ibeyomal ri manak xtiq'uis. Chila' chicaj anchi' man jun elek'om c'o, ni man jun ex chuka' xtichicopir. \v 34 Roma ri iwánima can nic'ue' anchi' c'o-wi ri ibeyomal, roma jari' ri nitzeklebej. \s1 Kayobej-apo ri k'ij cuando xtipe ri Jesucristo \p \v 35 Tinaba-iwi', y man tichup i-luz.\x * \xo 12:35 \xt Mt 25:1-13\x* \v 36 Tibana' anche'l niqui'en ri samajel pa jun jay. Ri samajel quiyoben jampe' xtitzolaj-pe ri cajaf\x * \xo 12:36 \xt Mr 13:34-36\x* benak pa jun c'ulubic, chi quiri' cuando noka y niwoyon-apo can ja' niquijak ri ruchi-jay chech. \v 37 Y can xquiequicot ri samajel ri je q'ues cuando xtoka ri cajaf. Y ketzij nin-ij chiwe, chi ri cajaf xtu'ij chique chi quiech'oquie-apo chuchi' mesa. Raja' can xtu'on ru'onic chi yerilij-apo utz, roma yalan niquicot chi quiyoben-apo ri hora ri'. \v 38 Y más que ri cajaf ri samajel ri' noka pa nic'aj-ak'a' o ja cuando nisakar yan pe, ri samajel ri' jabel yequicot roma c'a je q'ues quiyoben-apo ri cajaf ri hora ri'. \v 39 Y rix iweta'n, xa ta jun rajaf-jay nuna'ej jampe' napon jun elek'om pa rocho, ri rajaf-jay ri' nic'ase' chi nuchajij ri rocho, y man nuya' ta lugar chi ri elek'om ntoc-apo chi nelak'-e. \v 40 Romari' rix can siempre tinaba-iwi' jabel, y can quiri' ta ibanon cuando xquinoka-ka ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, roma ren xquipe cuando rex man ja' ta ri' ninataj.\x * \xo 12:40 \xt Mt 24:43-44\x* \s1 Kabana' ri nu'on ri jun utzilaj samajel, y man taka'an ri nu'on ri jun itzel samajel \p \v 41 Y ri Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, ¿ret xatzijoj ri ejemplo re' xe chake roj a-discípulos, o xatzijoj chuka' chique conojel winak? \p \v 42 Y ri Ajaf Jesús xu'ij: Ren yich'o'n chique conojel ri je anche'l ri samajel pa jun jay, ri ni'an che roma ri rajaf chi nic'ue' pa quiwi' ri jec'o pa rocho, chi nuya' ronojel ri nic'atzin chique chi niquitaj cuando napon ri tiempo. Y xa ri samajel ri' can nu'on-wi ri bin can che y utz nu'on che ronojel ri samaj, ¿anchique como nu'on? \v 43 Ri samajel ri' can tiquicot ránima cuando nolitaj-ka roma ri rajaf y can najin-wi riq'uin ri samaj ri bin can che. \v 44 Can ketzij nin-ij chiwe chi ri rajaf ri samajel ri' xtuya' parui' ronojel ri c'o riq'uin, chi nu'on cuenta. \v 45 Pero xa ri samajel ri' nu'ij-ka pa ránima: Ri wajaf ri' xa manak yan xtoka, nicha' ta; y ruyon ja' yeruch'ey ri ch'aka chic samajel, achi'a' chi ixoki', y xe ta wa'in nu'on, y nutz'om-ka tijoj-ya' y xe nik'aber, y man jun chic samaj nu'on, \v 46 y jari' yeru'on cuando ri rajaf xtoka chupa jun k'ij y jun hora cuando raja' man ja' ta ri' nunataj. Ri rajaf can xtuya-wi jun nim castigo che ri samajel ri' y xtuya' quiq'uin ri ch'aka chic samajel ri man yeniman ta. \p \v 47 Ri samajel ri reta'n anchique nrojo' ri rajaf, pero xa man xunaba' ta ri', ni man xu'on ta ri nrojo' ri rajaf, ri samajel ri' xtika jun nim castigo pa ruwi'. \v 48 Pero ri samajel ri man reta'n ta anchique nrojo' ri rajaf, y c'o ex man utz ta yeru'on-apo, más que ri samajel re' utz chi ni'an castigar, xe jun co'l castigo xtiyo'x che. Roma ri can q'uiy yo'n che, chuka' can q'uiy xtic'utux che. Chuka' ri can q'uiy ri jachon can pa ruk'a', can q'uiy chuka' ri xtic'utux che, chi quiri' nina'ex anchique rubanon riq'uin ri yo'n can pa ruk'a', xcha' ri Jesús. \s1 Ri yeniman rubi' ri Jesús itzel xquietz'et \p \v 49 Ren chi ninya' k'ak' chi'icojol xipe we' chech-ulef. ¿Y anchique chic más ninrayij, xa ri k'ak' ri' can nic'at yan? \v 50 Pero na'ey yitojtobex na roma jun bautismo,\x * \xo 12:50 \xt Mr 10:38\x* ri bautismo ri' ja ri sufrimiento xtink'axaj, romari' c'o ruquiy (nik'axon) wánima woyoben-apo, y can ninrayij chi xk'ax yan ta. \v 51 ¿Rix ninojij chi ren xipe chi ninya' uxlanen chi jixquicot chech-ulef? Man quiri' ta. Xa woma ren can jec'o ri xtiquijachala-ka-qui'. \v 52 Romari' desde cami, xa pa jun jay jec'o je wo'o' winak, je oxi' xa xquiecataj chiquij ri je ca'i' chic, o ja ri je ca'i' ri xquiecataj chiquij ri je oxi'. \v 53 Ri tata'j man xtika ta chech ri nu'ij ri ralc'ual che. Ni ri c'ajol man xtika ta chech ri nu'ij ri tata'j che. Ni ri te'j man xtika ta chech ri nu'ij ri ral-xten che. Y quiri' chuka' ri xten, man xtika ta chech ri nu'ij ri te'j che. Y can quiri' chuka' ri alite', man xtiquijo' ta qui' quiq'uin ri cali' roma man junan ta yenojin; y can quiri' chuka' ri alibatzi', man xtiquijo' ta qui' quiq'uin ri calite' roma man junan ta yenojin.\x * \xo 12:53 \xt Mi 7:6\x* \s1 Ri yebanataj jari' ri je retal ri tiempo \p \v 54 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri winak: Rix iweta'n anchique ajawa' (mukul) ri ruc'amon-pe job. Y cuando nitzu' ri ajawa' (mukul), ch'anin ni'ij chi nipe job. Y can nipe-wi. \v 55 Y cuando nutz'om ri quiek'ik', ja retal re' iyo'n chi nitiquier-ka ri sak'ij. Y can quiri' nibanataj. \v 56 Rix xa ca'i' ipalaj, roma jabel iweta'n anchique neru'ona' cuando nitzu' chi jec'o ajawa' (mukul) chicaj y cuando nutz'om ri quiek'ik'. Y xa iweta'n nitzu' ri ex chi ri rech-ulef, ¿anchique roma man iweta'n ta chuka' anchique tiempo ri xojoka cami roma ri samaj ri nu'on ri Dios chi'icojol? \s1 Tatojo' ri ac'as ch'anin, chi quiri' man jatuc'uax ta pa juzgado \p \v 57 ¿Y anchique roma man iyon ta rix nina'ej y nitemaj ri utz, y ja' ta ri' ri niben? \v 58 Roma xa c'o jun chiwe ri nisujus pa juzgado roma c'o ruc'as riq'uin jun winak, tutija' ruk'ij nu'on arreglar ri' riq'uin ri sujuyun richi cuando c'a man jani quie'apon pa juzgado. Roma xa man nu'on ta arreglar ri' riq'uin, can xtic'uax chech ri juez y ri juez xtujach pa ruk'a' ri achi ri nichajin ri cárcel, y ri achi xtutz'apij pa cárcel. \v 59 Y can ketzij nin-ij, chi jun ri ntoc pa cárcel roma ruc'as, man xtel ta pe chiri' xa man xtutoj ta can ronojel ruc'as. \c 13 \s1 Nic'atzin chi nakaya' can ri mac y naka'an ri nrojo' ri Dios \p \v 1 Y chupa ri tiempo ri' jec'o jujun winak ri xe'apon riq'uin ri Jesús, y reje' xquitzijoj che ri xquic'ulumaj jujun achi'a' aj-Galilea. Ri achi'a' ri' jec'o pa rocho ri Dios, y jequic'uan-apo chicop chi yequisuj chech ri Dios. Y cuando ja' niquisuj ri chicop chech ri Dios, xebecamises-pe. Can k'alaj chi ri xbano quiri' chique ri achi'a' ri', ja ri Pilato ri gobernador. Ri quiquiq'uiel ri chicop y ri quiquiq'uiel ri achi'a' ri', xuxol-ri'. \p \v 2 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Rix ninojij chi ri achi'a' aj-Galilea ri', quiri' xquic'ulumaj roma reje' c'o más quimac que chiquiwech ri ch'aka chic quiwinak aj-Galilea? \v 3 Man quiri' ta. Pero xa rix man niya' ta can ri mac y man niben ta ri nrojo' ri Dios, xa can xquixapon chuka' chupa ri castigo anchi' xe'apon-wi reje'. \v 4 ¿O rix ninojij chuka' chi ri dieciocho ri xecom chiri' anchi' c'o-wi jun estanque ri ni'ix Siloé che, cuando xtzak ri torre chiquij, más c'o quimac reje' que chiquiwech conojel ri ch'aka chic winak ri jec'o chiri' pa tenemit Jerusalem? \v 5 Man quiri' ta. Pero rix xa man niya' ta can ri mac y man niben ta ri nrojo' ri Dios, xa can xquixapon chuka' chupa ri castigo anchi' xe'apon-wi reje'. \s1 Ri ejemplo chirij ri jun mata higo ri man nuya' ta rech \p \v 6 Y ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chiquiwech, y xu'ij: C'o jun achi ruticon jun mata higo pa rulef, y xapon chuxe' ri che' chi nutzu' xa c'o rech o xa manak. Y ri jun mata higo ri' xa man jun rech. \v 7 Romari' ri rajaf ri ulef xu'ij che ri achi ri nusamajij rulef: Oxi' yan juna' ri can juna-juna' nontzu' ri che' re', y man jun mej (bey) nutz'eton chi ruyo'n ta jun rech. Romari' más utz nalesaj-e, roma xa manak rech nuya'. ¿Anchique xtic'atzin-wi la'? La' xe nuq'uis ruchuk'a' ri ulef. \v 8 Pero ri achi ri nusamajij ri ulef xu'ij che ri rajaf: Taya' can xe chic ri juna' re', chi quiri' nenbana' ru'onic ri ulef ri anchi' c'o-wi y tinya' na abono chuxe'. \v 9 Xa nuya' rech, utz. Y xa manak xtuya' rech, c'ajari' talesaj-e, xcha' ri nisamajin ri ulef. Quiere' ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús. \s1 Jun ixok luculic rij nic'achoj roma ri Jesús pa jun k'ij chi uxlanen \p \v 10 Y pa jun k'ij chi uxlanen, ri Jesús yerutijoj ri winak riq'uin rutzij ri Dios, pa jun sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. \v 11 Y chiquicojol ri winak ri quimolon-qui' chiri', c'o jun ixok ri c'o yan dieciocho juna' tiyawaj-pe. Ri ixok re' luculic rij, y can man nitiquier ta nipa'e' juba' choj. Ri ixok quiere' rubanon roma jun itzel espíritu. \v 12 Pero cuando ri Jesús xutzu' ri ixok ri', xroyoj y xu'ij che: Cami xacolotaj yan chech ri ayabil. \p \v 13 Y xuya' ruk'a' pa ruwi' ri ixok. Y can ja' xchojmir, y utz xpa'e'. Y ri ixok can ja' xuya' ruk'ij ri Dios. \v 14 Pero ri achi ri más c'o ruk'ij chupa ri sinagoga ri', xcataj ruyowal roma ri Jesús xu'on chi xc'achoj ri ixok pa jun k'ij chi uxlanen;\x * \xo 13:14 \xt Ex 20:9-10; Dt 5:13-14\x* romari' ri achi ri más c'o ruk'ij xu'ij chique ri winak ri quimolon-qui' chiri': Ri semana ruc'uan waki' k'ij chi jojsamaj. Y chupa ri waki' k'ij ri' quixpe riq'uin ri Jesús chi jixc'achoj-e, y man quixoka ri k'ij re', roma k'ij chi uxlanen. \p \v 15 Pero ri Ajaf Jesús can ja' xu'ij che: Rix xa ca'i' ipalaj. ¿Manak como ye'isol ri iwacx o iquiej pa jun k'ij chi uxlanen, chi ne'iya' juba' quiya'? \v 16 Y ri ixok re', ru-familia can ri Abraham. Ri Satanás c'o yan dieciocho juna' ruximon-pe riq'uin ri yabil. ¿Man utz ta como chi raja' nic'achoj chupa jun k'ij chi uxlanen? \p \v 17 Cuando ri Jesús xu'ij quiri', conojel ri itzel yetz'eto richi, xeq'uix-ka. Pero ri ch'aka chic winak niquicot cánima, roma ri Jesús can nim rusamaj ri Dios ri nu'on. \s1 Ri ija'tz' chi ri mostaza \p \v 18 Y Jesús xu'ij: ¿Anchique ta modo xtin-ij chirij ri ru-gobierno ri Dios? ¿Anchok riq'uin junan-wi? \v 19 Ren nin-ij chi junan riq'uin ri ija'tz' chi mostaza ri nutic can jun achi pa rulef. Cuando niq'uiy, can anche'l jun nim che' nitzu'n. Romari' ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, ye'apon chuk'a' chi niqui'en quisoc. \s1 Ri rutzij ri Dios can xtuquiraj-ri' \p \v 20 Y Jesús xu'ij chuka': ¿Anchok riq'uin xtinjunumaj-wi ri ru-gobierno ri Dios? \v 21 Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin ri levadura ri neruc'ama-pe jun ixok y nuya' chupa oxi' paj harina y nuquiraj-ri' chupa ronojel, xcha' ri Jesús. \s1 Ri ruchi-jay co'l oc rech \p \v 22 Y Jesús xutz'om chic bey chi napon pa tenemit Jerusalem. Y nutzijoj rutzij ri Dios pa tak nima'k y cocoj tak tenemit anchi' nik'ax-wi. \v 23 Y c'o jun ri xc'utun che ri Jesús, y xu'ij che: Ajaf, ¿je q'uiy como ri xquiecolotaj? Pero ri Jesús xa chique conojel xch'o'n-wi, y xu'ij: \v 24 Can titija' ik'ij tinimaj rutzij ri Dios. Ronojel ri niben rix, can pa ruchojmil tibana-wi chech ri Dios. Roma ri ruchi-jay ri anchi' jixk'ax-wi, yalan co'l oc rech. Y can je q'uiy ri winak xtiquijo' xquie'oc pa ruchi-jay ri', pero man je q'uiy ta xquietiquier xquie'oc. \v 25 Roma cuando ri Ajaf xticataj-pe y xtorutz'apij can ri ruchi-jay, rix ri man jani quixoc-apo riq'uin, xtic'ojc'a-apo ruchi-jay y xti'ij: Ajaf, Ajaf, tajaka' ri ruchi-jay chakawech chi jojoc-apo. Pero raja' xtu'ij-pe chiwe: Man weta'n ta anchi' quixpe-wi. \v 26 Y rix xti'ij-apo che: Ja roj ri xojwa-xojuq'uia' awiq'uin. Y ja pa tak bey chi ri katenemit, chiri' xa'ij-wi rutzij ri Dios chake. \v 27 Pero raja' xtu'ij-pe chiwe: Xin-ij yan chiwe chi ren man weta'n ta anchi' quixpe-wi. Man utz ta chi jixc'ue' wiq'uin, rix ri jix banoy itzel tak ex,\x * \xo 13:27 \xt Sal 6:8\x* xticha' ri Ajaf. \v 28 Y cuando xquie'itzu' ri achi'a' ri quibinan Abraham, Isaac, Jacob y conojel ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, chi jec'o pa ru-gobierno ri Dios; c'ajari' xquixok' roma ri bis, xtijach'ach'ej iwey\x * \xo 13:28 \xt Mt 22:13; 25:30\x* roma xquixleses-e. \v 29 Y xquiepe winak pa norte y pa sur, anchi' ntel-pe ri k'ij y anchi' nika-wi-ka ri k'ij, ri winak ri jinquiniman. Y ri winak re' can xquiec'ue' pa ru-gobierno ri Dios.\x * \xo 13:29 \xt Mt 8:11-12\x* Reje' xquiech'oquie' chuchi' mesa. \v 30 Y jec'o ri can manak oc quik'ij cami, chiri' can xtic'ue-wi quik'ij, y jec'o ri can yalan quik'ij cami, manak oc quik'ij xtic'ue',\x * \xo 13:30 \xt Mt 19:30; 20:16; Mr 10:31\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús yerok'ej ri winak aj-Jerusalem \p \v 31 Y chupa chuka' ri k'ij ri', jec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin ri Jesús, y xqui'ij che: Ri Herodes, ri gobernador, nrojo' jatrucamisaj. Catel-e we' ch'anin, xecha' che. \p \v 32 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Ibij che ri jun gobernador ri', ri can jabel reta'n nu'on engaño, chi ren c'a xquienlesaj na itzel tak espíritus y chuka' c'a xtin-en chique ri yeyawaj chi quiec'achoj. Quiri' xtin-en cami, chua'k y cabij, y c'ajari' xtinq'uis can ru'onic ri samaj re'. \v 33 Ren can nutz'amon yan nubey. Quiri' cami, chua'k y cabij. Can nic'atzin chi yinapon pa tenemit Jerusalem, roma ri niquik'alajij rutzij ri Dios, man jun mej (bey) xquiecamises pa jun chic tenemit. \p \v 34 Y c'ajari' ri Jesús xch'o'n chiquij ri winak ri jec'o pa Jerusalem. Raja' xu'ij: Rix winak aj-Jerusalem, ¿anchique roma ye'icamisaj ri achi'a' ri yek'alajin ri ni'ix chique roma ri Dios? ¿Anchique roma chuka' ye'icamisaj che abaj ri yerutak-pe ri Dios chi'icojol? Ren, can q'uiy mej (paj) xinjo' xixinmol ta wiq'uin, anche'l nu'on jun ec' chique ri ral, yerumol chuxe' ri ruxic'. Pero rix man xijo' ta. \v 35 Cami, ri iwocho can anche'l jun tz'iran rech-ulef xtu'on can. Y can ketzij chuka' nin-ij chiwe chi can man xquinitzu' ta chic, c'a xtapon ri k'ij cuando xti'ij chue: ¡Matiox chi petenak ri Jun re'! ¡Raja' can yo'n-wi-pe bendición pa ruwi' roma ri Ajaf Dios! ¡Y petenak chuka' pa rubi' ri Ajaf Dios!\x * \xo 13:35 \xt Sal 118:26\x* xcha' ri Jesús. \c 14 \s1 Jun achi sipojinak nic'achoj roma ri Jesús pa jun k'ij chi uxlanen \p \v 1 Y pa jun k'ij chi uxlanen, ri Jesús xbe pa rocho jun achi ri más c'o ruk'ij chiquiwech ri achi'a' fariseos. Ri Jesús banon invitar roma ri achi ri' chi niwa' quiq'uin. Y ri jec'o chiri' niquitzu-apo ri Jesús, \v 2 roma chiri' c'o-apo jun achi sipojinak. \v 3 Y ri Jesús xu'ij chique ri maestros chi ri ley y chuka' chique ri achi'a' fariseos ri jec'o chiri': ¿Xajan (Xajam) como chi nic'achoj jun yawa' pa jun k'ij chi uxlanen? ¿Anchique ni'ij rix? \p \v 4 Pero ri maestros y ri fariseos man jun anchique xqui'ij. Romari' ri Jesús xutz'om-apo ri achi sipojinak y xu'on che chi xc'achoj y xu'ij che chi tibe. \v 5 Y chique ri maestros y ri fariseos, ri Jesús xu'ij: Xa c'o jun chiwe rix nitzak jun ruquiej o jun ruwacx pa jun jul, ¿man nibe ta como junanin chi nerulesaj-pe, más que pa jun k'ij chi uxlanen?\x * \xo 14:5 \xt Mt 12:11\x* \p \v 6 Y ri maestros y ri fariseos man xquiwil ta anchique xqui'ij-apo che ri Jesús. \s1 Man tiben chi yalan ik'ij \p \v 7 Y xpe ri Jesús xutz'om rubixic jun ejemplo chique ri je-banon invitar chi ri wa'in, roma xutzu' chi ri winak ri je-banon invitar yequicha' quich'acat chi yech'oquie' chiri' chuchi' mesa. Romari' xu'ij chique: \v 8 Cuando c'o jun ri nibano invitar iwichi pa jun c'ulubic, man quie'icanoj ri na'ey tak ch'aquet. Roma xa juba' (paka) jix-ch'ocol chic chiri' cuando napon jun winak ri más c'o ruk'ij que chiwech rix, \v 9 y nipe ri rajaf-jay, nu'ij chiwe: Tabana' favor taya' can ri ach'acat che ri jun chic re'. Y rix jixq'uix-ka roma jixleses-e y jixbech'oquie' pa ch'aquet ri jec'o pa ruq'uisbel. \v 10 Romari' cuando c'o jun ri nibano invitar iwichi pa jun c'ulubic, quixch'oquie' pa quiwi' ri ch'aquet ri jec'o pa ruq'uisbel, chi quiri' cuando jixrutzu-pe ri xbano invitar iwichi, xtoka iwiq'uin y xtu'ij chiwe: Tabana' favor cak'ax-pe we'. Y cuando quiri' xti'an chiwe, conojel ri yech'oquie' iwiq'uin chuchi' mesa chi ri wa'in xtiquitzu' chi can c'o-wi ik'ij.\x * \xo 14:10 \xt Pr 25:6-7\x* \v 11 Romari', ri winak ri can niquina' chi c'o quik'ij, xa xtikases quik'ij. Pero ri niquina' chi can manak oc quik'ij, nim quik'ij xti'an chique,\x * \xo 14:11 \xt Mt 23:12; Lc 18:14\x* xcha' ri Jesús. \p \v 12 Y ri Jesús xu'ij chuka' che ri xbano invitar richi: Cuando najo' chi jec'o yepe awiq'uin chi jun wa'in, man quie'aben invitar xe ri aweta'n quiwech, ri ate-atata', conojel ri je awach'alal, y ri a-vecinos ri je beyom, roma reje' can yetiquier chuka' jatqui'en invitar ret, y riq'uin ri' niyo'x yan chawe ruq'uiexel che ri ayo'n ret. \v 13 Pero ret, cuando c'o jun nimak'ej pa awocho, quie'abana' invitar winak ri man jun quibeyomal, ri man utz ta ri quik'a' o cakan, o quie'abana' invitar ri yejetz'ma'y yebin y ri man yetzu'n ta. \v 14 Xa quiri' xta'an, can caquicot, roma ri winak ri' man yetiquier ta niquiya' chawe ruq'uiexel, pero ret xtiyo'x ruq'uiexel chawe cuando junan xcac'astaj-e quiq'uin ri chojmilaj tak winak, xcha' ri Jesús. \s1 Jun ejemplo chirij jun wa'in \p \v 15 Y c'o jun ri ch'ocol chuchi' mesa, cuando xuc'oxaj ri tzij ri xu'ij ri Jesús, xu'ij-apo che: Can quiequicot ri xquiec'ue' pa ru-gobierno ri Dios y can xquiewa' chiri', xcha'. \p \v 16 Y ri Jesús can ja' xu'ij: Jun mej (bey) jun achi nrojo' nu'on jun nimak'ej pa rocho y nuya' jun wa'in. Romari' raja' can je q'uiy winak ri xeru'on invitar chi yebewa' chirocho ri k'ij ri'. \v 17 Romari', cuando xapon ri k'ij chi ni'an ri wa'in, ri achi xutak jun rusamajel chi yeroyoj conojel ri winak ri'. Y ri samajel xberu'ij chique: Ronojel c'o chic, cami jo' pa wa'in. \v 18 Pero conojel can junan ri xqui'ij-pe, chi can man yetiquier ta ye'apon. Ri na'ey xu'ij-pe: Tabana' favor ta'ij che ri awajaf chi tucuyu' numac roma man yitiquier ta yinapon, roma xa c'aja' tinlok' jun wulef, y cami jari' ri nentzu'. \v 19 Ri jun chic xu'ij: Tabana' favor ta'ij che ri awajaf chi ren man yitiquier ta yinapon, roma jec'o wo'o' pares nuwacx xenlok' chi yensamajij, y cami jari' ri yebentojtobej. Romari' tucuyu' numac, man yinapon ta. \v 20 Y ri jun chic xu'ij: Ta'ij che chi tucuyu' numac roma manak modo yinapon roma xa c'aja' yic'ule'. \v 21 Y cuando ri samajel ri takon-e xtzolaj-apo riq'uin ri rajaf, xutzijoj che ronojel ri x-ix-e che. Romari' ri rajaf xcataj ruyowal, y xu'ij che ri rusamajel chi tibe pa tak bey ri jec'o pa tenemit y quierumolo-pe ri man utz ta ri quik'a' o ri cakan, ri yejetz'ma'y yebin, ri man yetzu'n ta, y chuka' ri manak quibeyomal. \v 22 Y cuando ri samajel xtzolaj, xu'ij che ri rajaf: Xenc'on yan pe ri winak ri xa'ij-e chue, pero c'a q'uiy lugar c'o. \v 23 Y ri rajaf xu'ij chic che chi tibe pa tak bey chi ri tenemit y ri bey ri yebe chuchi' ri tenemit, y can quieru'ona' obligar ri winak ri jec'o chiri' chi quiepe chi quiri' ninoj ri rocho. \v 24 Y xu'ij chuka' che: Ren can ketzij-wi nin-ij chiwe, que man jun chic chique ri xenben invitar na'ey, ri xtoru'ona' ri wa'in re' wiq'uin, xcha'. Quiri' xu'ij ri Jesús. \s1 Can cuesta natzeklebej ri Jesús \p \v 25 Y can q'uiy winak ri quitzekleben ri Jesús. Y cuando raja' xtzu'n can chirij y xerutzu' ri winak ri', xpa'e', y xu'ij chique: \v 26 Xa c'o jun ri nrojo' ntoc nu-discípulo, can nic'atzin chi ja ren ri más quirojo'. Roma xa más yerojo' ri rute-rutata' que chinuech ren, man utz ta. Ni man utz ta chuka' chi ja' ta ri raxayil ri más nrojo', o ri je ralc'ual, ri rach'alal o raja' mismo ri más nrojo-ka-ri'. Can ja ren ri más quirojo' chiquiwech reje'. Roma xa man quiri' ta nu'on, man nitiquier ta ntoc nu-discípulo.\x * \xo 14:26 \xt Mt 10:37\x* \v 27 Ri winak ri can nrojo-wi ntoc nu-discípulo, man tupokonaj nuk'axaj sufrimientos woma ren, tu'ona' anche'l xa can ruc'uan ru-cruz. Pero ri winak ri xa man nrojo' ta nuk'axaj sufrimientos woma ren y man nrojo' ta yirutzeklebej, man nitiquier ta ntoc nu-discípulo.\x * \xo 14:27 \xt Mt 10:38; 16:24; Mr 8:34; Lc 9:23\x* \v 28 Roma cuando c'o jun chiwe rix ri nrojo' nu'on jun jay nim, ¿man nich'oquie' ta como juba' chi nunojij jani' mero xtic'atzin che, y xa can c'o ronojel riq'uin chi nuq'uis ru'onic o xa man nitiquier ta? \v 29 Roma xa xtutz'uc-ka ri samaj y xe ru-cimiento ri jay nitiquier nuya-ka y quiri' nupoba' can ri samaj, xquiepe ri winak y xquietze'n chirij, \v 30 y xtiqui'ij chirij: La jun achi la' xrojo' xupoba' jun jay, y xa man xtiquier ta, xquiecha'. \v 31 O xa jun rey neru'ona' guerra riq'uin jun chic rey, ¿man nich'oquie' ta como juba' chi nunojij, xa riq'uin diez mil soldados nitiquier nu'on guerra riq'uin ri jun chic rey ri jeruc'amon-pe veinte mil soldados? \v 32 Y xa nunojij chi xa man nitiquier ta, raja' yerutak achi'a' chi ne'quic'ulu' ri rey, cuando c'a man jani toka. Y ri achi'a' ri' yebe chi ne'quic'ulu' y ne'qui'ij che: Roj manak nakajo' ayowal. \v 33 Romari', xa jun chiwe rix nrojo' ntoc nu-discípulo, can tunojij utz na'ey chi nuya' can ronojel ri c'o riq'uin. Xa man nu'on ta quiri', man nitiquier ta ntoc nu-discípulo. \s1 Cuando ri atz'am man nitz'amin ta chic \p \v 34 Ri atz'am can utz-wi. Y xa ta ri atz'am re' niq'uis-e ri ratz'amil, ¿anchique ta chic xtaka'an che chi nitzolaj chic pe ratz'amil? \v 35 Ri atz'am ri', man utz ta chic nicuses chi niyo'x pa ulef, ni man utz ta chuka' nixol riq'uin abono chi niyo'x pa ulef. Xe quiri' nitorix-e, roma man jun chic nic'atzin-wi. Conojel ri c'o quixiquin, can tiquic'oxaj ri xin-ij-ka, xcha' ri Jesús. \c 15 \s1 Jun ejemplo chirij jun oveja ri xsatz (xsach) \p \v 1 Y conojel ri achi'a' je moloy-impuestos y ri ch'aka chic winak ri ni'ix chi je aj-mac, ye'apon-apo riq'uin ri Jesús. Ri winak re' ye'apon riq'uin chi niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nutzijoj. \v 2 Y roma ja winak re' ri ye'apon riq'uin ri Jesús, ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley yetzijon chirij ri Jesús y niqui'ij: Ri Jesús man utz ta ri nu'on roma nuc'ul quiwech ri winak aj-mac y can nibe chuka' chi tak cocho chi ne'wa' quiq'uin,\x * \xo 15:2 \xt Lc 5:29-30\x* yecha'. \p \v 3 Romari' ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chiquiwech y xu'ij: \v 4 Xa ta jun chiwe rix jec'o ta je cien ru-ovejas y nisatz (nisach) ta can jun cuando jeruc'uan, yeruya' can juba' ri ch'aka chic ovejas chiri' pa k'ayis, chi nerucanoj-pe ri jun satzinak (sachinak). \v 5 Y cuando nerila-pe ri ru-oveja, can niquicot nuya-pe parui' rutele'n. \v 6 Y cuando napon chirocho, yeroyoj ri winak can reta'n quiwech, y yeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nu'ij chique: Cami quixquicot wiq'uin, roma ri jun nu-oveja re' satzinak (sachinak) can, cami xinwil-pe. \v 7 Y can ketzij nin-ij chiwe, chi can yequicot ri jec'o chila' chicaj cuando jec'o noventa y nueve winak ri choj quic'aslen, ri xquiya' yan can quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios. Pero más yequicot ri jec'o chila' chicaj, cuando c'o jun aj-mac ri nuya' can ri mac y nu'on ri nrojo' ri Dios. \s1 Ejemplo chirij ri mero ri xsatz (xsach) \p \v 8 O xa c'o ta jun ixok ri c'o lajuj monedas riq'uin, y jun chique ri monedas re' nutzak ta jun chiri' pa rocho, ¿man nutzaj ta como jun luz ri ixok ri', chi nucanoj ri mero ri'? ¿Y man numes ta como rupa ri rocho chi nucanoj ri mero? Quiri' nu'on. \v 9 Y cuando nril, yeroyoj ri winak ri reta'n quiwech, y yeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nu'ij chique: Quixquicot wiq'uin, roma ri nu-mero ri satzinak (sachinak), xinwil yan. \v 10 Y can ketzij nin-ij chiwe, chi cuando c'o jun ri nu'on mac y nuya' can ri mac y nu'on ri nrojo' ri Dios, ri ángeles ri jec'o riq'uin ri Dios yalan yequicot, xcha' ri Jesús. \s1 Ri ejemplo chirij jun ala' ri xu'on mac chech ri rutata' \p \v 11 Y Jesús xu'ij chuka' chique: C'o jun achi ri xec'ue' je ca'i' ralc'ual. \v 12 Y jun k'ij ri chak'laxel xu'ij che ri tata'j: Tat, taya' yan ri nu-herencia ri can anojin naya' chue, xcha'. Y ri tata'j can xujach qui-herencia chique je ca'i'. \v 13 Ca'i-oxi' k'ij ri tijach ri qui-herencia, ri chak'laxel xuc'ayij can ronojel ri ru-herencia. Can q'uiy ri mero xumol, y riq'uin ri mero ri' xbe naj pa jun chic rech-ulef. Y cuando c'o chic chiri', xuc'uaj jun itzel c'aslen y quiri' xu'on xuq'uis ru-mero. \v 14 Cuando ruq'uison chic ronojel ru-mero, xpe jun tiempo chi wayjal chupa ri rech-ulef anchi' c'o-wi raja'. Y ri ala' ri' man jun chic ex nitiquier nulok' roma manak chic ru-mero, y xa yalan ninum rupa. \v 15 Romari' xberuc'utuj rusamaj che jun achi aj-chiri'. Y ri achi ri' xutak-e pa rulef chi yeberuchajij ak. \v 16 Y ri ala' can yalan nurayij nutaj chuka' raja' ri niquitaj la ak. Pero can man jun winak niyo'n ruway. \v 17 Y c'ajari' ri ala' xoka pa ruwi', y xu'ij-ka: Ri rusamajel ri nata', utz yewa'; y ren we' yicom yan ka roma wayjal. \v 18 Cami yicataj y yibe riq'uin ri nata' y nenbij che: Tat, q'uiy numac xin-en chech ri Dios y chuka' chawech ret. \v 19 Cami man utz ta chic chi na'ij awalc'ual chue. Más utz xa na'an ta chue anche'l jun asamajel, xcha-ka raja' pa ránima. \v 20 Y can ja' xutz'om bey, xbe chirocho riq'uin ri rutata'. Y c'a man jani tapon chirocho; can c'a naj c'o-wi cuando ja' xtz'et-pe roma ri rutata'. Y ri rutata' can xujoyowaj rech; romari' junanin xberuc'ulu', xuk'etej y xutz'ubaj. \v 21 Y ri ala' can ja' xu'ij che ri rutata': Tat, q'uiy numac xin-en chech ri Dios y chuka' chawech ret. Cami man utz ta chic na'ij awalc'ual chue. \v 22 Pero ri tata'j xu'ij chique ri rusamajel: Tilesaj-pe ri tziak ri más utz y tijala' ri rutziak. Tiya' anillo chuk'a' y tiya' xajab chirakan. \v 23 Ic'ama-pe chuka' ri wacx ti'oj y ticamisaj; kabana' jun nimak'ej y kojwa'. \v 24 Roma ri jun walc'ual re' anche'l caminak rubanon-e chinuech, pero cami xbec'astaj chic pe. Rusatzon-e-ri' (Rusachon-e-ri') jumul chinuech, y cami xbetzolaj chic pe, xcha' ri tata'j. Y can ja' xtiquier-ka ri nimak'ej. \p \v 25 Y cuando xbanataj ronojel ri', ri nimalaxel xa nisamaj pa k'ayis. Y cuando raja' xtzolaj-pe y napon yan chirocho, xuc'oxaj chi c'o nimak'ej najin. \v 26 Romari' xroyoj jun chique ri samajel y xuc'utuj che: ¿Anchique xbanataj? ¿Y anchique roma c'o nimak'ej? \v 27 Y ri samajel xu'ij che: Roma xtzolaj-pe ri achak', y utz rech xtzolaj-pe. Romari' ri atata' xu'ij chi ticamises ri wacx ti'oj. \v 28 Cuando xuc'oxaj quiri', xpe ruyowal, y man nrojo' ta ntoc-apo pa jay. Xbe'el-pe ri rutata', y nubochi'j, chi quiri' ntoc ta apo. \v 29 Pero raja' man xrojo' ta. Xa xu'ij che ri rutata': Ren siempre yisamaj awiq'uin y siempre chuka' ninnimaj atzij. Pero man jun mej (bey) ayo'n jun cabrito chue chi nin-en jun nimak'ej quiq'uin ri nu-amigos. \v 30 Y cami ret xacamisaj-ka ri wacx ti'oj, xe roma xtzolaj-pe ri jun awalc'ual ri xberuq'uisa' ronojel ri abeyomal quiq'uin ixoki' itzel quic'aslen ri ni'ix rameras chique, xcha'. \v 31 Y ri tata'j xu'ij: Walc'ual, xcha' che. Ret, can jatc'o-wi wiq'uin. Romari' ronojel ri c'o, can je awichi ret. \v 32 Pero ri achak' can caminak-wi rubanon-e chinuech, y cami anche'l xc'astaj chic pe xu'on. Rusatzon-e-ri' (Rusachon-e-ri'), y cami xoka chic kaq'uin. Y roma raja' xtzolaj-pe, can nic'atzin chi cami jojquicot y naka'an nimak'ej. Quiri' xu'ij ri tata'j ri', xcha' ri Jesús. \c 16 \s1 Ri ejemplo chirij jun samajel ri man utz ta xu'on \p \v 1 Ri Jesús xu'ij chuka' chique ri ru-discípulos: Xc'ue' jun achi beyom. Y ri achi re' c'o jun rusamajel ri ruyo'n parui' ronojel rubeyomal. Y che ri achi beyom xbe'ix chi ri rusamajel ri ruyo'n parui' rubeyomal, nuq'uis ri beyomel benak. \v 2 Y ri patrón xutak royoxic ri samajel ri'. Y cuando xoka ri samajel, ri patrón xu'ij che: ¿Anchique na'ij chue chirij ri xo'ix chawij? Cami ninjo' nintzu' anchique rubanon ronojel ri beyomel pa ak'a', roma cami manak chic xcasamaj wiq'uin, xcha' ri patrón che. \v 3 Y ri samajel xunojij: ¿Anchique xtin-en cami? Roma ri nu-patrón numaj nusamaj. Y xa ta ninsamajij ri ulef, ri' nrojo' q'uiy wuchuk'a', y man yitiquier ta chic. Y xa ta ninc'utuj nu-limosna pa tak bey, yiq'uix. \v 4 Y cuando xunojij yan, xu'ij: Cami can weta'n chic anchique xtin-en, chi quiri' jec'o ri yec'ulu nuech pa tak cocho, cuando xquileses-e we' pa nusamaj. \v 5 Ri samajel re' xeroyoj chijujun conojel ri c'o quic'as riq'uin ri ru-patrón, y xuc'utuj che ri na'ey: ¿Jani' ac'as riq'uin ri nu-patrón? \v 6 Y ri achi ri c'o ruc'as xu'ij: Ren cien barriles aceite de olivo nuc'as riq'uin, xcha'. Y ri rusamajel ri achi beyom xu'ij che: Ja ruwuj ri ac'as re'. Cami cach'oquie' y tabana' jun chic ch'anin. Y xe chic cincuenta barriles aceite ac'as tabana-ka chupa. \v 7 Y cuando xapon jun chic ri c'o ruc'as, ri samajel xuc'utuj che: Y ret ¿jani' ac'as? Ri achi xu'ij: Ren cien medidas trigo nuc'as, xcha'. Y ri samajel xu'ij che: Ja ruwuj ri ac'as re', cami tabana' chic jun. Y xe chic ochenta medidas trigo ac'as tabana-ka chupa, xcha'. \v 8 Y cuando ri ru-patrón xuc'oxaj ri nu'on ri jun itzel samajel ri', xu'ij: C'o runo'j (runa'oj), xcha'. Y ri Jesús chuka' xu'ij: Can quiri' niqui'en ri winak ri man quiniman ta ri Dios. Can c'o quino'j (quina'oj) chiquiwech ka reje'; can más c'o quino'j (quina'oj) que chiquiwech ri quiniman ri Dios y je richi chic ri sakil. \p \v 9 Y ren nin-ij chiwe, xcha' ri Jesús. Q'uiy mej (paj) ri beyomel chi ri rech-ulef, man utz ta rucusaxic ni'an coma ri winak. Pero xa rix ri jix ralc'ual ri Dios jix beyom, can ticusaj ri ibeyomal chi ye'ito' ri can nic'atzin chi yeto'x. Chi quiri' cuando ri ibeyomal xtiq'uis, xtic'ul iwech chicaj, chupa ri jay ri manak xquieq'uis. \p \v 10 Jun ri can utz nu'on riq'uin jun ex ri xa manak más rakalen, can utz chuka' xtu'on riq'uin ri can q'uiy rakalen. Pero ri man utz ta nu'on riq'uin jun ex ri xa manak más rakalen, xa quiri' chuka' xtu'on riq'uin ri can c'o-wi rakalen. \v 11 Y xa riq'uin ri beyomel chi ri rech-ulef, rix man utz ta niben, ¿xtujach como ri Dios ri ketzij beyomel pa ik'a'? \v 12 Roma xa man utz ta niben riq'uin ri beyomel chi ri rech-ulef ri xa xok'nen pa ik'a', quiri' chuka' xtiben riq'uin ri ketzij beyomel, xa ta nujach ri Dios chiwe ri beyomel ri can iwichi-wi rix. \p \v 13 Y man jun samajel ri yec'ue' ca'i' ru-patrón, roma man nitiquier ta nisamaj quiq'uin ri je ca'i' pa jun tiempo. Roma xa nrojo' jun patrón, itzel nutzu' ri jun chic. Y xa can nunimaj rutzij ri jun, man nitiquier ta nu'on quiri' riq'uin ri jun chic. Y quiri' chuka', manak modo chi c'o ta jun ri benak ránima chirij ri beyomel, y nrojo' chuka' nu'on ri nrojo' ri Dios,\x * \xo 16:13 \xt Mt 6:24\x* xcha' ri Jesús. \p \v 14 Y cuando ri achi'a' fariseos xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús xetze'n-ka chirij, roma reje' can benak cánima chirij ri beyomel. \v 15 Y ri Jesús xu'ij chique: Rix can niben chiquiwech ri winak anche'l can choj ri ic'aslen. Pero ri Dios reta'n anchique ri c'o pa iwánima, y man utz ta jixrutzu'. Y más que can utz jixtz'et y chuka' can nim banon chiwe coma ri winak. \s1 Ri rutzij ri Dios man xtiq'uis ta \p \v 16 Y cuando ri Juan Bautista man jani tutz'om rutzijoxic rutzij ri Dios, ja ri ru-ley ri Moisés y ri tz'iban can coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, jari' ri xecuses. Pero desde que xoka ri Juan, can ja' xtzijos-pe ri utzilaj tzij ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios. Y je q'uiy winak ri yalan quitijon-pe quik'ij roma can niquijo' chi ja' ta ri Dios nibano gobernar quichi.\x * \xo 16:16 \xt Mt 11:12-13\x* \p \v 17 Y chuka' nin-ij chiwe chi can más fácil chi ri rech-ulef y ri rocaj yeq'uis, pero ri nu'ij chupa ri ley can man jun tzij ri xe quiri' xtic'ue' can,\x * \xo 16:17 \xt Mt 5:18\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri winak je-c'ulan man utz ta niquijach-qui' \p \v 18 Y ri Jesús xu'ij chuka': Xa c'o jun achi ri nujach-ri' riq'uin ri raxayil y nuc'om-pe jun chic ixok, ri achi re' nu'on mac chech ri Dios. Y xa c'o jun achi ri nuc'uan-e ri ixok ri rujachon-ri' riq'uin ri rachijil, chuka' ri achi ri' nu'on mac chech ri Dios.\x * \xo 16:18 \xt Mt 5:32; Mr 10:11-12; 1 Co 7:10-11\x* \s1 Ri achi beyom y ri Lázaro \p \v 19 Y ri Jesús xu'ij chuka': Xc'ue' jun achi yalan beyom. Ri achi re' ruyon jabel tak tziak ri yalan cajil ri yerucusaj, y k'ij-k'ij yeru'on nimalaj tak nimak'ej. \v 20 Xc'ue' chuka' jun achi ri nuc'utuj limosna y nojinak ruch'acul riq'uin ch'ac. Raja' rubinan Lázaro, y can chuchi-rocho ri beyom nic'ue-wi-apo. \v 21 Ri Lázaro yalan nurayij nutaj ruchi' tak wey ri yetzak chuxe' ru-mesa ri beyom. Y ri tz'i' ye'apon riq'uin chi niquirak' ri ch'ac c'o chirij. \v 22 Y jun k'ij ri achi re' xcom-e, y xuc'uax-e coma ri ángeles chi xapon riq'uin ri Abraham. Y chuka' ri achi beyom xcom, y xmuk. \v 23 Y cuando raja' nu'on chic sufrir chupa ri lugar ri can richi-wi sufrimiento, c'a naj xtzu'n-e, y xutzu' ri Abraham, chuka' xutzu' ri Lázaro rak'el-apo riq'uin ri Abraham. \v 24 Y ri achi beyom riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij che ri Abraham: Nata' Abraham, tajoyowaj nuech. Tabana' favor ta'ij che ri Lázaro, chi tuxak'aba' rui-ruk'a', y tataka-pe we', chi noruya-ka chutza'n wak'. Roma can yalan nin-en sufrir chupa ri k'ak' re', xcha'. \v 25 Pero ri Abraham xu'ij che: Ret walc'ual, toka pa awi', chi cuando xac'ase' chech-ulef, can utz ac'aslen xac'uaj, roma can q'uiy abeyomal xc'ue'. Y ri Lázaro can yalan xu'on sufrir roma can man jun rubeyomal xc'ue', pero cami, raja' c'o utzilaj ruc'aslen ri xorila' we', y ret xa jun c'aslen chi sufrimiento ri xawil. \v 26 Y chuka' manak modo, roma c'o jun nimalaj siwan chikacojol. Romari', xa c'o jun chake roj nrojo' napon iwiq'uin, man nitiquier ta. Y xa ta jun chiwe rix nrojo' nipe we' kaq'uin roj, man nitiquier ta chuka', xcha' ri Abraham. \v 27 Y ri achi beyom xu'ij: Xa quiri', ninjo' ninc'utuj favor chawe ret nata' Abraham. Tataka' juba' ri Lázaro chech-ulef pa rocho ri nata'. \v 28 Roma jec'o wo'o' wach'alal, y ninjo' chi ne'ch'o'n ta chique chi quiri' man yepe ta we' chupa ri jun lugar chi sufrimiento, xcha'. \v 29 Y ri Abraham xu'ij che: Reje' c'o rutzij ri Dios ri rutz'iban can ri Moisés quiq'uin. Chuka' rutzij ri Dios tz'iban can coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. Jari' tiquinimaj, xcha' ri Abraham. \v 30 Y ri achi beyom xu'ij: Can quiri', nata' Abraham. Pero xa c'o jun caminak ri nic'astaj-e y napon quiq'uin ri wach'alal, can xtiquiya' can ri quimac y xtiqui'en ri nrojo' ri Dios, xcha' ri beyom. \v 31 Pero ri Abraham xu'ij che: Xa man niquinimaj ta rutzij ri Dios ri rutz'iban can ri Moisés, ni man niquinimaj ta chuka' ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, can man xtiquinimaj ta chuka' jun ri nic'astaj-e chiquicojol ri caminaki'. \c 17 \s1 Can xtika nimalaj castigo pa ruwi' ri jun ri nu'on che jun chic chi nika pa mac \p \v 1 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can siempre c'o ri xquiebano chique ri winak chi niqui'en mac. Pero ri nibano che jun chic winak chi nika pa mac, can nimalaj castigo ri xtika pa ruwi'. \v 2 Jun ri nu'on che jun chic chi nika pa mac, más utz nu'on che xa ta nixim jun nimalaj abaj chi quie'n chukul y niq'uiak chupa ri mar, que chech nu'on che jun co'l oc chi nika pa mac. \v 3 Romari' rix tibana' cuenta iwi'. Y xa c'o jun awach'alal nu'on jun retzelal chawe, tach'olij y ta'ij che chi can itzel ri xu'on chawe. Y xa ri xbano quiri' chawe nujal runo'j (runa'oj) y noru'ij chawe chi tacoch'o' (tacuyu') rumac, can tacoch'o' (tacuyu').\x * \xo 17:3 \xt Mt 18:15\x* \v 4 Y xa pa jun k'ij wuku' mej (paj) nu'on retzelal chawe y wuku' mej (paj) chuka' nitzolaj ta pe awiq'uin y noru'ij chawe: Tacoch'o' (Tacuyu') numac; can tacoch'o' (tacuyu') rumac, xcha' ri Jesús. \s1 Xa jun winak nuya' ránima riq'uin ri Dios, q'uiy ri xtitiquier xtu'on \p \v 5 Y ri apóstoles xqui'ij che ri Ajaf Jesús: Tabana' chake chi nakaya' más kánima riq'uin ri Dios. \p \v 6 Pero ri Ajaf Jesús xu'ij chique: Xa ta rix iyo'n iwánima riq'uin ri Dios, más que xe ta juba' oc anche'l jun rija'tz' mostaza, y ni'ij ta che ri che' sicómoro re' chi tel-e we' y tik'ax chupa ri mar chi nerutica-ri' chiri', ri che' ri' can xquixrunimaj-wi. \s1 Jun samajel man tuyobej chi niyo'x matiox che roma ri rusamaj \p \v 7 Y xa ta jun chiwe rix c'o ta jun rusamajel, y rutakon-e pa k'ayis chi xberu'ona arar ri ulef o chi xeberuchajij awaj, ¿xe como nitzolaj-pe ja' nu'ij che: Catoc-pe, cach'oquie' chuchi' mesa y cawa'? Manak. \v 8 Pa ruq'uiexel ri' nu'ij che: Tabana' ru'onic ri nu-cena, y tabana' abanic chi yinawilij-pe chi yiwa', y c'a xquicolaj na ren, c'ajari' xcawa' ret. \v 9 ¿Y nuya' como matiox che ri samajel roma xu'on ri xu'ij che? Man jun. \v 10 Y can anche'l ri samajel ri', quiri' chuka' rix. Cuando ibanon chic ri samaj ri nu'ij ri Dios chiwe, ti'ij: Roj joj samajel ri man jun jojc'atzin-wi. Roma can xe ri bin chake, xe ri' ri xka'an, quixcha', xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. \s1 Cuando xec'achoj lajuj achi'a' riq'uin quiyabil lepra \p \v 11 Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xquitz'om chic e bey pa Jerusalem, xek'ax chiquicojol ri lugar quibinan Samaria y Galilea. \v 12 Y cuando xe'apon pa jun co'l tenemit, jec'o je lajuj achi'a' ri c'o ri yabil lepra chiquij. Ri achi'a' ri' xebe'el-pe chech ri Jesús y can c'a naj xepa'e-wi-pe. \v 13 Y cuando xech'o'n, can riq'uin quichuk'a' xech'o'n-apo che ri Jesús y xqui'ij: Ajaf, tajoyowaj kawech roma ri kabanon, xecha'. \p \v 14 Y ri Jesús can xerutzu' y xu'ij chique: Ic'utu-iwi' chiquiwech ri sacerdotes,\x * \xo 17:14 \xt Lv 14:1-32\x* xcha-e ri Jesús chique. Y cuando je-benak, ri quiyabil xq'uis-e y can ch'ajch'oj xqui'en-ka. \v 15 Y jun chique ri lajuj achi'a', cuando xutzu' chi can xc'achoj-wi riq'uin ri ruyabil, xtzolaj-pe. Y can nuya' ruk'ij ri Dios, y can riq'uin ruchuk'a' nich'o'n cuando nuya' ruk'ij ri Dios. \v 16 Y cuando xapon riq'uin ri Jesús, xxuquie' chech y xulucuba-ka-ri' chech, y yalan nuya' matiox che. Ri achi re' aj-Samaria. \v 17 Y ri Jesús xu'ij: ¿Man je lajuj ta c'a ri can ch'ajch'oj xqui'en-e riq'uin ri quiyabil? ¿Y ri beleje' chic? \v 18 ¿Can man jun chic ri xtzolaj-pe chi noruya' ruk'ij ri Dios? ¿Xe ri jun ri man israelita ta ri xtzolaj-pe chi noruya' ruk'ij ri Dios? xcha' ri Jesús. \p \v 19 Y ri Jesús xu'ij chuka' che ri achi aj-Samaria: Cacataj y jat (cabin). Xac'achoj roma can xaya' awánima wiq'uin, xcha' che. \s1 Ri ru-gobierno ri Dios c'o chic \p \v 20 Y ri achi'a' fariseos xquic'utuj che ri Jesús chi jampe' xteru'ona' gobernar ri Dios. Y ri Jesús xu'ij chique: Ri' man jun xtina'en jampe' xtoka, roma ri ru-gobierno ri Dios man nitz'etetaj ta. \v 21 Y man jun xti'in chi ja' c'o we', o ja' c'o chila',\x * \xo 17:21 \xt Mr 13:21-22\x* roma ri ru-gobierno ri Dios c'o chic iwiq'uin, xcha' ri Jesús. \p \v 22 Y raja' xch'o'n chique ri ru-discípulos, y xu'ij: Xquiepe k'ij cuando rix xtirayij chi yic'ue' ta iwiq'uin más que xe jun k'ij, ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol; pero can manak xquinitzu'. \v 23 Y can jec'o ri xquie'in chiwe: Ja' c'o we' o ja' c'o chila'. Pero rix man quixbe quiq'uin, ni man quie'itzeklebej chuka'. \v 24 Roma cuando xtapon ri k'ij chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol yipe chic jun mej (bey), xquinoka anche'l jun relámpago ri can k'alaj roma sakil nu'on che ronojel ri rocaj. \v 25 Pero na'ey che ri' ren xtink'axaj na q'uiy sufrimiento, y chuka' can itzel xquitz'et coma ri winak chi ri tiempo re'. \v 26 Y ri k'ij cuando xquipe ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can xtibanataj chuka' anche'l ri xbanataj chupa ri tiempo cuando xc'ue' ri Noé.\x * \xo 17:26 \xt Gn 6:5-8\x* \v 27 Chupa ri ru-tiempo ri Noé, ri winak xe ri quiway y cuq'uia' xe ri' niquinojij, y chuka' xe c'ulubic yequinataj; can xe ri' niquinojij, c'aja' cuando xapon ri k'ij chi ri Noé y ri ru-familia xe'oc chupa ri nimalaj arca, ri anche'l jun barco, y xtiquier ri nimalaj job ri x-ix diluvio che, y conojel ri manak xe'oc chupa ri arca xecom.\x * \xo 17:27 \xt Gn 7:6-24\x* \v 28 Y can quiri' chuka' xbanataj pa ru-tiempo ri achi ri xubinaj Lot.\x * \xo 17:28 \xt Gn 18:20–19:25\x* Ri winak xe benak cánima chirij ri anchique niquitijla' y anchique niquikumula', chirij quilok'oj y quic'ayij, quiticoj y ri banoj-cocho. \v 29 Y ri k'ij cuando ri Lot y ri ru-familia xquiya' can ri tenemit Sodoma, ja' xka k'ak' y azufre parui' ri tenemit. Can anche'l job xu'on cuando xka-pe chicaj, y can conojel ri winak ri jec'o chiri' xeq'uis roma ri k'ak'. \v 30 Y quiri' xtibanataj ri k'ij cuando ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol xquinok'alajin-ka we' chech-ulef. \p \v 31 Ri xa nuxlan parui' ri rocho cuando xtapon ri k'ij ri', choj quiri' tilumaj-e (tinimaj-e). Man toc chic apo pa jay chi c'o ri neruc'ama-pe. Y xa c'o chuka' jun ri nisamaj pa k'ayis chupa ri k'ij ri', man chic titzolaj chirocho.\x * \xo 17:31 \xt Mt 24:17-18; Mr 13:15-16\x* \v 32 Roma toka pa iwi' ri xuc'ulumaj ri raxayil ri Lot,\x * \xo 17:32 \xt Gn 19:26\x* cuando ri Dios xuporoj ri tenemit Sodoma. \v 33 Ri can nupokonaj ri ruc'aslen we' chech-ulef, man xtiril ta ruc'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man nupokonaj ta ri ruc'aslen we', ri ruc'aslen can man xtiq'uis ta.\x * \xo 17:33 \xt Mt 10:39; 16:25; Mr 8:35; Lc 9:24; Jn 12:25\x* \p \v 34 Y cuando ren xquipe chic jun mej (bey), xa jec'o ca'i' yewer pa jun ch'at, jun jinruniman y ri jun chic manak, xe ri jun ri jinruniman xtic'uax-e y ri jun chic xtic'ue' can. \v 35 Y xa jec'o ca'i' ixoki' ri junan yequie'n, xe ri jun ri jinruniman xtic'uax-e y ri jun chic xtic'ue' can. \v 36 Y xa jec'o je ca'i' achi'a' ri junan chuka' yesamaj pa k'ayis, xe chuka' ri jun ri jinruniman xtic'uax-e y ri jun chic xtic'ue' can. \p \v 37 Y cuando ri discípulos quic'oxan chic ri xu'ij ri Jesús, xquic'utuj che: Ajaf, ¿anchi' xtibanataj-wi re'? Y ri Jesús xu'ij chique: Ri k'ij ri' can xtibanataj anche'l niqui'en ri c'uch. Roma anchi' c'o-wi jun caminak, chiri' yeka-wi reje'. \c 18 \s1 Ri ejemplo chirij jun ixok-malca'n y ri juez \p \v 1 Y ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique ri ru-discípulos chi nuc'ut chiquiwech chi can nic'atzin-wi chi siempre niqui'en ta orar y man tiquimalij. \v 2 Raja' xu'ij chique: Pa jun tenemit xc'ue' jun juez ri can man nuxi'j ta ri' chech ri Dios, y chuka' chech raja' man jun quikalen ri winak. \v 3 Y chuka' chupa ri tenemit ri', c'o jun ixok-malca'n. Y ri ixok re' ntel-ntoc riq'uin ri jun juez ri', chi nuc'utuj favor che chi tuto' chirij ri jun ri banayon etzelal che. \v 4 Y q'uiy tiempo xk'ax, y ri juez re' man nrojo' ta nuto' ri ixok-malca'n. Pero jun k'ij ri juez re' xunojij-ka pa ránima: Más que man ninxi'j ta wi' chech ri Dios, chuka' chinuech ren man jun quikalen ri winak, \v 5 pero roma ri ixok re' ntel-ntoc wiq'uin, más utz ninto-e. Roma xa man ninto' ta, xtik'ax nuc'u'x riq'uin, roma siempre xtoka. Quiri' nu'ij ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús. \p \v 6 Y c'ajari' ri Ajaf Jesús xu'ij: Ren weta'n chi rix xic'oxaj ri xeru'ij ri juez re', más que raja' man utz ta runo'j (runa'oj). \v 7 Quiri' chuka' ri Dios can xquieruto' ri winak ri jerucha'on chic, ri pak'ij chi chak'a' niqui'en orar. ¿O ri Dios xtu'on como chique chi tiquiyobej q'uiy tiempo y c'ajari' xquieruto'? \v 8 Ren can nin-ij chiwe chi ch'anin xquieruto-pe. Y cuando ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol xquipe chic jun mej (bey) we' chech-ulef, ¿c'a jec'o como winak ri c'a quiyo'n cánima riq'uin ri Dios? xcha' ri Jesús. \s1 Jun ejemplo chirij jun fariseo y jun moloy-impuesto \p \v 9 Y ri Jesús xutzijoj jun chic ejemplo chiquiwech ri winak, roma jec'o chique reje' ri niquinojij chi can je chojmilaj tak winak, y xa itzel yequitzu' ri ch'aka chic. Romari' ri Jesús xu'ij: \v 10 Jec'o je ca'i' achi'a' ri xe'apon pa rocho ri Dios chi niqui'en orar. Jun fariseo, y jun achi moloy-impuesto. \v 11 Ri fariseo pa'l nu'on orar, y nu'ij pa ru-oración: Dios, matiox ninya' chawe roma ren man jin junan ta quiq'uin ri ch'aka chic. Roma ri ch'aka chic winak je elek'oma', y chuka' yequicanoj ch'aka chic ixoki' más que je-c'ulan, y man quic'uan ta jun chojmilaj c'aslen. Ni man jin junan ta chuka' riq'uin ri jun achi moloy-impuesto la c'o-apo la'. \v 12 Roma ren, can ca'i' k'ij pa jun semana ri nin-en ayunar. Y ronojel ri ninch'ec, lajuj partes nin-en che, y jun chique ri lajuj partes ri' ninya' chawe ret, xcha' ri fariseo pa ru-oración. \v 13 Pero ri achi moloy-impuesto c'a naj xpa'e-wi can chi nu'on orar. Raja' xulucuba' rujolon; quiri' xu'on, roma chech raja' can man utz ta ni xe nitzu'n chicaj, roma nuna' chi can q'uiy rumac; romari' nutin ruc'u'x che ruk'a' y nu'ij: Dios, tajoyowaj nuech, roma ren jin jun achi ri q'uiy mac jenubanon-pe chawech. \v 14 Y ri Jesús xu'ij chuka': Can ketzij nin-ij chiwe chi ri achi moloy-impuesto xtzolaj-e chirocho, y man jun chic rumac xrakalej chech ri Dios. Pero ri fariseo man quiri' ta xu'on chech ri Dios. Roma xabachique (xama'anchique) winak ri nuna' chi c'o ruk'ij, can xtikases ruk'ij. Pero ri nuna' chi manak oc ruk'ij, can nim ruk'ij xti'an che,\x * \xo 18:14 \xt Mt 23:12; Lc 14:11\x* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús yerojo' chuka' ri ac'uala' \p \v 15 Y ri winak yequic'om-pe ac'uala' riq'uin ri Jesús, chi nuya' ruk'a' pa quiwi' y yeru'on ta bendecir. Y ri ru-discípulos xquitzu', y xqui'ij chique ri winak que man tiqui'en quiri'. \v 16 Pero ri Jesús xeroyoj ri ac'uala' y xu'ij: Tiya' lugar chique ri ac'uala' chi yepe wiq'uin, y man quie'ik'at. Roma ri ru-gobierno ri Dios, xe quichi ri je anche'l ac'uala'. \v 17 Y can ketzij ri nin-ij chiwe, ri man niqui'en ta anche'l ri ac'uala' chi niquijach-qui' chuxe' ri ru-gobierno ri Dios, can man xquietiquier ta xquie'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma raja'. \s1 Jun c'ajol-achi beyom nich'o'n riq'uin ri Jesús \p \v 18 Y c'o jun achi ri yalan ruk'ij, xu'ij che ri Jesús: Utzilaj Maestro, ¿anchique ri utz nin-en ren chi ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha'. \p \v 19 Y ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique roma na'ij utz chue ren? Roma man jun winak utz, xe ri Dios utz. \v 20 Y ren nin-ij chi ret can aweta'n ri lajuj mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés ojer can, ri nu'ij: Ret ri c'o awaxayil man tacanoj jun chic ixok,\x * \xo 18:20 \xt Ex 20:14; Dt 5:18\x* man cacamisan,\x * \xo 18:20 \xt Ex 20:13; Dt 5:17\x* man catelak',\x * \xo 18:20 \xt Ex 20:15; Dt 5:19\x* man tatz'uc tzij chirij jun chic winak,\x * \xo 18:20 \xt Ex 20:16; Dt 5:20\x* quie'abana' respetar ate-atata',\x * \xo 18:20 \xt Ex 20:12; Dt 5:16\x* xcha'. \p \v 21 Y ri achi xu'ij che ri Jesús: C'a jin co'l cuando nubanon-pe ronojel ri'. \p \v 22 Cuando ri Jesús xuc'oxaj re', xu'ij: C'a c'o jun ex man abanon ta. Man ayo'n ta abeyomal chique ri winak ri manak quibeyomal. Tac'ayij ronojel ri c'o awiq'uin y ri rajil tajacha' chique ri winak ri manak quibeyomal, y xtic'ue' abeyomal chicaj. Y catampe wiq'uin y quinatzeklebej, xcha' ri Jesús. \p \v 23 Y cuando ri achi xuc'oxaj ri xu'ij ri Jesús, yalan xbison-ka ránima, roma can q'uiy ri rubeyomal c'o y man nrojo' ta nusipaj. \v 24 Y cuando ri Jesús xutzu' chi xbison-ka ránima ri achi, xu'ij: Ri winak ri c'o q'uiy quibeyomal, can cuesta chi ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios. \v 25 Xa más la'k nitiquier nik'ax jun camello pa jun ch'uti' rujulil jun acux, que chech jun beyom ntoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 26 Ri xec'oxan ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij: Xa can quiri-wi anche'l ri nu'ij, man jun xticolotaj, xecha'. \p \v 27 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri winak man ronojel ta yetiquier niqui'en. Pero ri Dios can ronojel nitiquier nu'on, xcha' chique. \p \v 28 Y ja cuando xpe ri Pedro xu'ij: Ret aweta'n chi roj kayo'n can ri c'o kaq'uin, roma jatkatzekleben. \p \v 29 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij ri nin-ij chiwe, chi xabachique (xama'anchique) winak ri jeruyo'n can rocho, rute-rutata', rach'alal, raxayil o ralc'ual, chi nu'on rusamaj ri Dios y yeruto' ri ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios; \v 30 can q'uiy yan ri niyo'x che chupa ri tiempo re'. Y chupa apo ri jun chic tiempo chakawech apo, can xtiyo'x ruc'aslen ri manak xtiq'uis. \s1 Ri Jesús nunataj chic jun mej (bey) ri rucamic \p \v 31 Y ri Jesús xeroyoj juba' juc'an ri cablajuj ru-discípulos chi nich'o'n quiq'uin, y xu'ij: Rix iweta'n chi c'a pa tenemit Jerusalem jojapon-wi, y chiri' q'uiy ri xti'an chue ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. Roma chiri' xtibanataj-wi ronojel ri tz'iban can chuij coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. \v 32 Xquijach pa quik'a' winak ri man je israelitas ta. Y ri winak ri' xquietze'n chuij, xtiquibila' cowilaj tak tzij chue y xquinquichubaj. \v 33 Xquinquich'ey, y c'ajari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús. \p \v 34 Pero ri ru-discípulos man xqui'en ta entender ri xu'ij. Ri tzij ri' xa ewan chiquiwech, romari' xe xquic'oxaj y man quieta'n ta anchique xrojo' xu'ij chique. \s1 Jun moy nic'achoj roma ri Jesús pa Jericó \p \v 35 Cuando ri Jesús ntoc yan apo pa tenemit rubinan Jericó, chiri' chuchi-bey ch'ocol jun achi moy, y nuc'utula' limosna chique ri winak ri yek'ax chiri'. \v 36 Y cuando ri moy re' xuc'oxaj chi q'uiy winak yek'ax, xuc'utuj chi anchique xbanataj. \v 37 Y xqui'ij che chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax chiri'. \v 38 Y ri achi moy riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Jesús, ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech, xcha'. \p \v 39 Y ri winak ri na'ey je-benak chech ri Jesús, xquich'olij ri achi chi quiri' man chic tich'o'n-apo. Pero raja' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Ret ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech roma ri nubanon, xcha'. \p \v 40 Y ri Jesús xuc'oxaj ri achi, romari' xpa'e-ka y xu'ij chi tiquic'ama-pe. Y cuando c'o chic ri achi chech ri Jesús, xuc'utuj che: \v 41 ¿Anchique ri najo'? Y ri achi moy xu'ij: Ajaf, ren ninjo' yitzu'n, xcha'. \p \v 42 Y ri Jesús xu'ij che: Catzu'n c'a. Roma xaya' awánima wiq'uin, xac'achoj. \p \v 43 Y ri achi moy can ja' xtzu'n y can xutzeklebej-e ri Jesús, y can xuya' ruk'ij ri Dios. Y conojel ri winak ri xquitzu' chi ri moy xtzu'n, can xquiya' chuka' ruk'ij ri Dios. \c 19 \s1 Jesús y Zaqueo \p \v 1 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-apo pa tenemit Jericó, y nik'ax chiri'. \v 2 Y chupa ri tenemit ri' c'o jun achi beyom rubinan Zaqueo. Ri achi re', jare' ri más c'o ruk'ij chiquiwech ri juley chic ri niquimol impuestos. \v 3 Y raja' can nutaj ruk'ij chi nutzu' ri Jesús, pero roma can je q'uiy winak jec'o y raja' xa co'l oc rakan, romari' man nitiquier ta nutzu-apo. \v 4 Romari' raja' junanin xna'ey-e y xbejote' chuk'a' jun che' ri ni'ix sicómoro che, chi quiri' nitiquier nutzu' ri Jesús, roma chiri' nik'ax na-wi raja'. \v 5 Y cuando ri Jesús nik'ax chiri', xtzu'n-e chicaj chuk'a' ri che', y xu'ij che ri Zaqueo: Zaqueo, ch'anin caka-pe, roma cami nic'atzin chi yinapon chi'awocho, chi yinuxlan juba' chiri', xcha' che. \p \v 6 Y ri Zaqueo can xe xuc'oxaj ja ch'anin xka-pe, y can niquicot xuc'ul-apo rech ri Jesús pa rocho. \v 7 Cuando ri winak quiri' xquitzu', xqui'ij-ka chi ri Jesús xa pa rocho jun achi aj-mac xbec'ue-wi. \v 8 Y ri Zaqueo xpa'e' y xu'ij che ri Ajaf Jesús: Ajaf, cami nic'aj che ri nubeyomal ninya' chique ri winak ri manak quibeyomal. Y xa jec'o ri can c'o nulek'an chiquik'a', can quieji' chic más ruq'uiexel xtintzolej chique. \p \v 9 Y ri Jesús xu'ij che: Cami ja xapon ri k'ij chi ri jec'o chupa ri jay re' yecolotaj, roma ret can xaya' awánima riq'uin ri Dios, y chuka' can jat jun chique ri ru-familia can ri Abraham. \v 10 Roma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can xipe-wi chi yencanoj y chi yencol ri jec'o pa mac,\x * \xo 19:10 \xt Mt 18:11\x* xcha' ri Jesús. \s1 Jun ejemplo chiquij je lajuj samajel ri xjach can mero pa quik'a' roma ri cajaf \p \v 11 Y cuando ri Jesús ru'in chic ronojel re' chique ri winak, xutzijoj jun ejemplo chique. Quiri' xu'on roma nakaj chic jec'o-wi che ri Jerusalem y roma chuka' ri winak ri yec'oxan richi, niquinojij chi cuando raja' xtoc-apo pa tenemit, can ja' xte'k'alajin ri ru-gobierno ri Dios. \v 12 Y raja' xu'ij: Xc'ue' jun achi ri can c'o ruk'ij. Ri achi re' xbe naj pa jun chic rech-ulef, chi ni'an-pe rey che. Y c'ajari' nitzolaj-pe. \v 13 Pero cuando c'a man jani tibe, xeroyoj je lajuj rusamajel y xuya' can q'uiy mero chique chiquijunal, y xu'ij chique: Tic'uaj ri mero ri xinya' can chiwe chi quiri' c'o nich'ec chirij, c'a cuando xquitzolaj-pe ren, xcha' can chique, y xbe. \v 14 Y cuando c'o chic chupa ri rech-ulef anchi' ni'an-pe rey che, jec'o achi'a' ri xetak-e pa quibi' conojel ri ruwinak y xe'apon c'a anchi' c'o-wi raja'. Y ri achi'a' re' xbequi'ij: Roj manak nakajo' chi ri achi re' ntoc-pe rey pa kawi', xecha'. Ri je-takayon-e ri achi'a' ri', can itzel niquitzu' ri achi ri ni'an-pe rey che. \v 15 Pero ri jun achi ri' x-an na-wi rey che, y xtzolaj-pe. Y cuando c'o chic pa ru-nación, xutak coyoxic ri rusamajel ri xuya' can mero chique cuando raja' man jani tibe, roma nrojo' nuna'ej jani' mero quich'acon chiquijunal. \v 16 Cuando xapon ri na'ey samajel, xu'ij: Ajaf, ri mero ri xaya' can chue chi quiri' c'o ninch'ec chirij, can xinch'ec na-wi lajuj más parui', xcha'. \v 17 Y ri achi, rey chic ri tiempo ri', xu'ij che ri rusamajel: Can utz ri xa'an. Jat jun utzilaj samajel. Y roma can utz xa'an riq'uin ri juba' ri xinya' can chawe, cami ninya' lajuj tenemit pa ak'a' chi ye'aben gobernar, xcha' ri rey. \v 18 Y cuando xapon jun chic samajel, xu'ij: Ajaf, ri mero ri xaya' can chue cuando xabe, xinch'ec wo'o' más parui', xcha'. \v 19 Y ri rey xu'ij chuka' che ri jun samajel re': Roma utz ri xa'an riq'uin ri juba' ri xinya' can chawe, cami ninya' wo'o' tenemit pa ak'a' chi ye'aben gobernar, xcha' ri rey che. \v 20 Pero ri jun chic samajel xapon, y xu'ij che: Ajaf, ja a-mero re' nonya' can chawe. Ri mero re' xinpis pa jun pañuelo y xinyec. \v 21 Roma ren ninxi'j-wi' chawech. Roma ret can ronojel nach'ojij y ronojel najal chi ayowal. Can jat junan riq'uin jun achi ri nerulesaj mero pa banco y xa man jun ru-mero ruyo'n chiri'. Y chuka' najo' namol cosecha anchi' man ja' ta ret jat-tiquiyon-ka, xcha' ri samajel che ri rey. \v 22 Y ri rey xu'ij che ri samajel ri': Ret man jat utzilaj ta samajel. Ri tzij ri xa'ij-ka jari' ri xtincusaj chi jatin-en juzgar. Roma xa can aweta'n chi ren can cof wánima, chi ren can nenlesaj-pe mero anchi' man jun nuyo'n can, y chuka' can ninmol cosecha ri ntel pa jun ticoj ri man ja' ta ren jin-tiquiyon; \v 23 xa quiri' na'ij ret, ¿anchique roma man xaya' ta ri nu-mero pa banco? Chi quiri' cami ri xitzolaj-pe nenc'ama' ta pe ri nu-mero y ri interés ri xuch'ec, xcha'. \v 24 Y ri rey xu'ij chique ri jec'o chiri': Timaja' can ri mero chuk'a', y tiya' che ri jun ri xuch'ec lajuj más parui' ri xinya' can che. \v 25 Y ri jec'o chiri' xqui'ij: Ajaf, pero raja' c'o yan q'uiy mero pa ruk'a', xecha'. \v 26 Pero raja' xu'ij chique: Ren nin-ij chiwe, chi ri can c'o q'uiy riq'uin, xtiyo'x más che. Pero ri xe juba' c'o riq'uin, ri jani' oc ri c'o riq'uin can xtimaj che.\x * \xo 19:26 \xt Mt 13:12; Mr 4:25; Lc 8:18\x* \v 27 Cami c'a, ninjo' yich'o'n chiquij ri itzel yetz'eto wichi y ri man xquijo' ta chi ren xinoc can rey: Quie'ic'ama-pe, y quiecamises chinuech,\x * \xo 19:27 \xt Mt 25:14-30\x* xcha' ri rey. Quiri' xu'ij ri Jesús. \s1 Cuando ri Jesús nakaj chic c'o-wi che ri Jerusalem \p \v 28 Y cuando ri Jesús xu'ij yan re' chique, xutz'om chic bey chiquiwech ri ru-discípulos chi ye'apon pa tenemit Jerusalem. \v 29 Y cuando ye'apon yan pa tenemit Betfagé y Betania ri jec'o chech ri juyu' rubinan Olivos, ri Jesús xerutak-e ca'i' ru-discípulos, \v 30 y xu'ij-e chique: Quixoc-apo chupa la co'l tenemit la', y can xe xquixoc, ja' xtiwil jun alaj burro ximil can chiri', ri c'a man jun ch'ocolbeyon richi. Tisolo' y tic'ama-pe chue. \v 31 Y xa c'o xti'in chiwe chi anchique roma nisol-pe ri alaj burro, ti'ij can che chi nic'atzin juba' che ri Ajaf, xcha-e chique. \p \v 32 Ri ca'i' discípulos ri xetak-e, xebe, y can xquiwil-wi ri burro, can anche'l ri bin-e chique roma ri Jesús. \v 33 Y cuando ja' niquisol, ri rajaf xqui'ij-pe chique: ¿Anchique roma nisol-e ri burro? xecha-pe chique. \p \v 34 Y ri ru-discípulos ri Jesús xqui'ij can chique: Xa nic'atzin che ri Ajaf, xecha' chique. \p \v 35 Y xquic'om-pe che ri Jesús. Y reje' xquiyala' chuka' jujun quitziak chirij ri burro, y xquich'ocoba-e ri Jesús chirij. \v 36 Y cuando benak ri Jesús, ri winak niquiriq'uila' jujun quitziak pa rubey chi niquiya' ruk'ij. \v 37 Y cuando ya yexule-ka chiri' parui' ri juyu' Olivos, conojel ri quitzekleben ri Jesús je-benak, roma niquicot cánima, riq'uin ronojel quichuk'a' niquiya' ruk'ij ri Dios. Quiri' niqui'en roma ri milagros ri jequitz'eton riq'uin ri Jesús. \v 38 Reje' niqui'ij: ¡Ri Rey re' yo'n-pe bendición pa ruwi' roma ri Ajaf Dios!\x * \xo 19:38 \xt Sal 118:26\x* ¡Can pa rubi-wi ri Ajaf Dios petenak-wi! ¡Yequicot ri jec'o chicaj! ¡Q'uiy ruk'ij ri Dios niyo'x chila' chicaj! yecha'. \p \v 39 Y chiri' chiquicojol ri winak je-benak jujun achi'a' fariseos. Y reje' xqui'ij che ri Jesús: Maestro, ta'ij chique ri yetzekleben awichi, chi quietane-ka, xecha' che. \p \v 40 Pero ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij nin-ij chiwe, xa yetane-ka reje', ja ri abaj xquiebech'o'n-pe chi niquiya' nuk'ij, xcha' chique ri fariseos. \p \v 41 Y ri Jesús xutzu' ri tenemit Jerusalem, cuando más nakaj chic jec'o-apo. Raja' xrok'ej ri tenemit ri', \v 42 y xu'ij: Rix ri jixc'o pa Jerusalem, más que c'aja' ta cami niben ta entender rix chuka' ri ancu'x (anchique) niyo'n uxlanen pa tak iwánima. Pero roma can ewan can chiwech, romari' man jixtiquier ta nitzu'. \v 43 Roma xquie'apon k'ij cuando jumul xti'an chiwe, roma q'uiy soldados xquiebecataj-pe chiwij, y xtiquisururej ri itenemit che jun chic xan, y xquixquiya' pa sufrimiento, roma pa quinic'ajal xquixc'ue-wi can. \v 44 Xtiquikasaj pa ulef ri itenemit y chuka' rix. Y pa itenemit man jun jay xtipa'e' can. Can conojel xquiewulix. Roma can man nitzu' ta chi ri Dios xoka yan iwiq'uin, xcha'. \s1 Cuando ri Jesús xerokotaj-pe ri yec'ayin y ri yelok'on pa rocho ri Dios \p \v 45 Cuando ri Jesús xapon, xoc-apo pa rocho ri Dios ri c'o chiri' pa Jerusalem, y ja xerokotaj-pe ri c'ayinel y ri yelok'on chiri' pa rocho ri Dios. \v 46 Y xu'ij chuka' chique: Chupa rutzij ri Dios tz'iban can chi ri wocho, jay chi oración;\x * \xo 19:46 \xt Is 56:7\x* pero rix xa anche'l quijul elek'oma' ibanon che,\x * \xo 19:46 \xt Jer 7:11\x* xcha' chique. \p \v 47 Y ri Jesús k'ij-k'ij xerutijoj ri winak riq'uin rutzij ri Dios, chiri' chupa ri rocho ri Dios.\x * \xo 19:47 \xt Lc 21:37\x* Pero ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley y ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chupa ri tenemit, niquicanoj anchique niqui'en chi niquicamisaj ri Jesús. \v 48 Y man niquiwil ta anchique niqui'en, roma ri winak can jabel quic'oxan ri nu'ij ri Jesús chique. Can niquiya' quixiquin chi niquic'oxaj ri anchique nuk'alajij ri Jesús chique. \c 20 \s1 Jec'o yec'utun che ri Jesús chi ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' pa ruk'a' \p \v 1 Y jun k'ij, cuando ri Jesús c'o pa rocho ri Dios nuc'ut y chuka' nutzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios chique ri winak, ja xeloka riq'uin, ri nimalaj tak sacerdotes, ri maestros chi ri ley y chuka' ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij. \v 2 Y ri achi'a' re' xqui'ij che ri Jesús: Ta'ij chake: ¿Ancu'x (Anchique) yoyo'n uchuk'a' pa ak'a' chi xe'awokotaj-e ri winak yec'ayin we' pa rocho ri Dios? ¿Y ancu'x (anchique) yoyo'n lugar chawe chi ye'aben ronojel ex re' chiquicojol ri winak? xecha' che. \p \v 3 Y ri Jesús xu'ij chique: Ren c'o chuka' ninjo' ninc'utuj chiwe. Ti'ij chue: \v 4 ¿Ja ri Dios ri x-in che ri Juan chi quieru'ona' bautizar ri winak? ¿O xa winak xe'in che? xcha' ri Jesús. \p \v 5 Pero ri nimalaj tak sacerdotes, ri maestros y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, xqui'ij-ka chiquiwech: ¿Anchique naka'ij che ri Jesús cami? xecha-ka. Roma xa naka'ij che chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe richi, ri Jesús xtu'ij chake chi anchique roma man xkanimaj ta rutzij. \v 6 Y xa naka'ij che chi ja ri winak xe'in che ri Juan chi tu'ona' quiri', xquiepe conojel winak y xkojquicamisaj che abaj. Roma ri winak can quieta'n chi ri Juan can xuk'alajij-wi ri x-ix che roma ri Dios, xecha-ka chiquiwech. \p \v 7 Y c'ajari' xqui'ij-apo che ri Jesús chi reje' man quieta'n ta ancu'x (anchique) x-in che ri Juan chi quieru'ona' bautizar ri winak, xecha'. \p \v 8 Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Roma rix man xixtiquier ta xi'ij chue, ren man xtin-ij ta chuka' chiwe ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' chue chi yenben quiere', xcha' ri Jesús. \s1 Ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús chiquij ri itzel tak kajoy-ulef \p \v 9 Y ri Jesús xch'o'n chiquiwech ri winak, y xutzijoj jun ejemplo chique y xu'ij: Xc'ue' jun achi ri xutic uva pa rulef.\x * \xo 20:9 \xt Is 5:1-2\x* Y xuya' can pa kajic chique jujun achi'a'. Y raja' xbe q'uiy tiempo. \v 10 Y cuando xoka ri tiempo chi ri cosecha, ri rajaf ri ulef xutak-pe jun rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri quikajon ri ulef chi neruc'utuj-pe ri uva, roma riq'uin ri' nitoj-wi ri rukajic ri ulef. Pero cuando xapon ri samajel quiq'uin ri achi'a' ri', xquitz'om ri samajel y xquich'ey, y man jun uva xquiya-e che. \v 11 Y ri rajaf ri ulef xutak jun chic rusamajel chi neruc'ama' juba' uva richi ri ulef. Pero ri achi'a' ri' xquitz'om chuka' ri samajel ri' y xquich'ey. Can pokon xqui'en y xqui'ij-e che, y chuka' man jun uva richi ri ulef xquiya-e che. \v 12 Ri rajaf ri ulef xutak jun rox samajel chi neruc'ama' juba' uva richi ri ulef, pero can quiri' chuka' xuc'ulumaj. Xquisocola-e, y xquikotaj-e. \p \v 13 Y pa ruq'uisbel, ri rajaf ri ulef xu'ij-ka: ¿Anchique xtin-en cami? xcha'. Y raja' c'o jun ralc'ual ri yalan nrojo', y jari' ri xutak-e chi neruc'ama' ri uva richi ri ulef. Roma raja' xunojij-ka chi ri achi'a' ri quikajon ri ulef, xquieniman cuando xtiquitzu' chi ja ri ralc'ual ri napon. \v 14 Pero ri achi'a' ri quikajon ri ulef, can xe xquitzu' ri ralc'ual ri rajaf ri ulef, xqui'ij chiquiwech: Jare' ri ne'oc rajaf ronojel ri ulef ri kakajon cami. Cami kacamisaj, chi quiri' pa kak'a' roj nic'ue' can ri ulef, xecha'. \v 15 Y can quiri' xqui'en. Xquilesaj-e ri ralc'ual chiri' chupa ri rulef y xquicamisaj. Y ri Jesús xu'ij: ¿Anchique como xtu'on ri rajaf ri ulef chique ri achi'a' ri'? \v 16 Ri rajaf ri ulef xtipe y xquierucamisaj, y ri ulef xtuya' chic pa kajic chique ch'aka chic, xcha' ri Jesús. Cuando ri winak quic'oxan chic ronojel re', xqui'ij: Can man ta quiri' xtibanataj kaq'uin roj, xecha-ka. \p \v 17 Y ri Jesús xerutzu' ri winak, y xu'ij: ¿Anchique como nrojo' nu'ij chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can? ri nu'ij: \q1 C'o jun Abaj ri man xka ta chiquiwech ri achi'a' ri je banoy-jay. \q1 Pero xa ja ri Abaj ri' ri xc'atzin, roma can jari' ri xcuses chi quiri' ri jay man nitzak ta,\x * \xo 20:17 \xt Sal 118:22\x* xcha' ri Jesús. \m \v 18 Y xabachique (xama'anchique) winak ri xtitzak parui' ri jun Abaj re', can jumul xtimulumu'. Y xabachique (xama'anchique) winak ri xtika ri Abaj re' chirij, can xtuquie'j jumul, xcha' ri Jesús. \s1 Nic'utux che ri Jesús xa utz o man utz ta nitoj ri impuestos \p \v 19 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley, can ja' yan xquijo' niquitz'om-e ri Jesús, roma xquina'ej chi ri achi'a' kajoy-ulef ri xerunataj chupa ri ejemplo, xa chiquij reje' xch'o'n-wi. Pero man xquitz'om ta, roma niquixi'j-qui' chiquiwech ri winak ri jec'o riq'uin. Y quiri' xebe. \v 20 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros ri' xequitak-pe ch'aka chic achi'a' ri can anche'l chojmilaj tak winak yetzu'n, pero xa man quiri' ta. Reje' xa c'o niquijo' niquic'utuj che ri Jesús, chi quiri' nitzak ta pa quik'a' roma ri tzij ri yeru'ij. Y xa nika ri Jesús pa quik'a', niquijach pa ruk'a' ri gobernador. \v 21 Y chi niqui'en quiri' che ri Jesús, ri achi'a' ri' xquic'utuj che: Ret ri jat jun Maestro, roj can keta'n chi can ketzij ri natzijoj. Man naxi'j ta awi' chech jun winak, más que can yalan ruk'ij. Y can nac'ut-wi rutzij ri Dios y can ja-wi rubixic na'an che. \v 22 Ta'ij chake: ¿Utz como nakatoj ri impuestos ri nu'ij ri rey César, o xa man utz ta? xecha' che ri Jesús. \p \v 23 Pero ri Jesús can reta'n-wi ri niquinojij chirij, romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix nitaj ik'ij chi yinitojtobej? \v 24 Tic'utu' ri mero chinuech, xcha'. Y ri Jesús xuc'utuj: ¿Anchok rupalaj y anchok rubi' ri c'o chech la mero? Y reje' xqui'ij che: Chi ri rey César, xecha'. \p \v 25 Y ri Jesús xu'ij chique: Tiya' che ri César ri can richi-wi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richi-wi ri Dios, xcha' ri Jesús chique. \p \v 26 Y ri achi'a' ri xec'utun ri' che ri Jesús, man xetiquier ta chirij, roma ri Jesús ronojel tzij can pa rubeyal-wi yeru'ij chique, chiquiwech ri winak. Y can anchique la xquina' cuando xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús chique. Romari' man chic xech'o'n ta apo che. \s1 Ri caminaki' can xquiec'astaj-wi \p \v 27 Y jec'o jujun chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' re' man niquinimaj ta chi ri caminaki' can xquiec'astaj chic pe.\x * \xo 20:27 \xt Hch 23:8\x* Y romari' reje' xqui'ij che ri Jesús: \v 28 Ret ri jat jun Maestro, roj chuka' c'o nakajo' nakac'utuj chawe. Ri Moisés can rutz'iban-wi can chake chi cuando jun achi nuya' can ri raxayil roma nicom-e, y xa man jun ralc'ual nic'ue' can, jun rach'alal ri caminak achi ri' tic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, chi quiri' yec'ue' ralc'ual riq'uin ri malca'n-ixok. Y xa can jec'o ralc'ual yec'ue' riq'uin ri ixok, ri na'ey ala' ntoc ralc'ual ri achi ri caminak chic e.\x * \xo 20:28 \xt Dt 25:5\x* \v 29 Y reje' xqui'ij: Xec'ue' je wuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri na'ey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue' can. \v 30 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal ri caminak, xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok. Pero raja' chuka' xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue'. \v 31 Ri rox achi xc'ule' chuka' riq'uin ri ixok ri', pero xa anche'l xquic'ulumaj ri ca'i' na'ey chech raja', quiri' chuka' xuc'ulumaj-e raja'. Y ri wuku' achi'a' cach'alal qui' quiere' xqui'en-e. Y man jun chique ri wuku' achi'a' re' xec'ue' ta can ralc'ual. \v 32 Y pa ruq'uisbel xcom-e chuka' ri ixok. \p \v 33 Y ri achi'a' saduceos xqui'ij che ri Jesús: Ret na'ij chi xtapon jun k'ij cuando ri caminaki' xquiec'astaj-pe. Cuando xtapon ri k'ij ri', ¿anchok raxayil xtoc ri ixok re'? Roma ri je wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'ue' riq'uin, xecha'. \p \v 34 Y ri Jesús can ja' xu'ij chique: We' chech-ulef, ri achi'a' y ri ixoki' yec'ule'. \v 35 Pero riq'uin ri camic niq'uis ronojel ri'. Romari' ri caminaki' ri xquiec'astaj-pe y can nuc'ul yebe chicaj, man xquiec'ule' ta chic chuka'. \v 36 Roma reje' xquiec'astaj-pe chiquicojol ri caminaki' y xtek'alajin chi can je ralc'ual-wi ri Dios, y man xquiecom ta chic roma xquie'oc anche'l ri ángeles. \v 37 Y ri caminaki' can yec'astaj-wi. Roma ri Moisés rutz'iban can chupa rutzij ri Dios, cuando raja' xutzu' ri jun k'ayis c'o ruq'uixal ri rubinan zarza ri nic'at, y xuc'oxaj cuando ri Dios xu'ij: Ja ren ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac, y ru-Dios ri Jacob,\x * \xo 20:37 \xt Ex 3:6\x* xcha'. \v 38 Y xa ta reje' je caminak ta chi ronojel tiempo, y xa reje' man yec'astaj ta chic pe jun mej (bey), ri Dios man ta qui-Dios reje', roma ri Dios can qui-Dios-wi ri c'o quic'aslen y man quichi ta ri caminaki'. Roma chech ri Dios reje' can je q'ues-wi, xcha' ri Jesús. \p \v 39 Y jec'o chique ri maestros chi ri ley xqui'ij-apo che ri Jesús: Maestro, can ketzij-wi ri xa'ij, xecha'. \p \v 40 Y man xqui'en ta chic cowil chi c'o ta anchique xquic'utuj ta apo che ri Jesús. \s1 Ri Jesús nich'o'n chirij ri niqui'ij ri maestros chi ri ley \p \v 41 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma ni'ix chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David? \v 42 Cuando xa can ja ri rey David biyon can chupa ri libro ri ni'ix Salmos che: \q1 Ri Ajaf Dios xu'ij che ri Wajaf ri Cristo: \q1 Cach'oquie-pe pa nu-derecha, \q1 \v 43 y xquienya' chuxe' awakan ri itzel yetz'eto awichi.\x * \xo 20:43 \xt Sal 110:1\x* Quiri' nu'ij. \p \v 44 Y can k'alaj-wi chi ri rey David cuando xc'ase' we' chech-ulef, xu'ij Wajaf che ri Cristo. ¿Y anchique roma ni'ix chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David? xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuk'alajij quimac ri maestros chi ri ley \p \v 45 Y conojel ri winak ri quimolon-qui' chiri' niquic'oxaj-apo ri Jesús; y raja' xu'ij chique ri ru-discípulos: \v 46 Tibana' cuenta iwi', man tiben anche'l niqui'en ri maestros chi ri ley. Roma reje' yalan nika chiquiwech niquicusaj tukutic tak tziak, chi quiri' quietz'et chi can c'o-wi quik'ij. Yalan nika chuka' chiquiwech ye'an can saludar anchi' niquimol-qui' q'uiy winak. Y pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, can ja ri na'ey tak ch'aquet yequicanola', chi ni'ix chiquij chi can c'o quik'ij. Y quiri' chuka' yequi'en pa nima'k tak wa'in. \v 47 Y ri achi'a' re' chuka' niquimaj ronojel ex quichi ri malca'n tak ixoki'. Y xe chi quienimex chi reje' je utzilaj tak winak, yelayoj cuando niqui'en orar. Pero reje' can xtika-wi más ru-castigo ri Dios pa quiwi', roma yalan q'uiy quimac, xcha' ri Jesús. \c 21 \s1 Jun malca'n-ixok nuya' can ru-ofrenda pa rocho ri Dios \p \v 1 Chiri' pa rocho ri Dios, ri Jesús xutzu' chi ri winak beyoma' niquiyala' can mero chiri' anchi' niyo'x-wi can ri mero pa rocho ri Dios. \v 2 Y quiri' chuka' xutzu' jun malca'n-ixok ri can k'alaj chi can man beyom ta, xuya' can ca'i' tak fichas ri man q'uiy ta oc cajil. \v 3 Y cuando ri Jesús xutzu' ri malca'n-ixok re', xu'ij chique ri ru-discípulos: Can ketzij nin-ij chiwe chi ja ri xuya' can la pobre malca'n-ixok la' ri c'o más rakalen chech ri xquiya' can ri ch'aka chic winak. \v 4 Roma raja' más que man q'uiy ta ru-mero c'o, can xuya' can ronojel ri c'o riq'uin, y xuya' can chupa ri anchi' c'o-wi ri mero ri sipan can che ri Dios. Pero ri beyoma', más que can q'uiy mero niquiya' can, xa ja ri nu'on sobrar quiq'uin, xa jari' niquiya', xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij yan anchique xti'an che ri rocho ri Dios \p \v 5 Y jec'o ri quitz'amon tzij chirij ri rocho ri Dios. Y niqui'ij chi yalan jabel ru'onic y xe jabel tak abaj ri je-cusan, y chi ronojel ri anchok che wakon-wi, ronojel ri' ja ri winak je-sipayon, yecha'. Y ri Jesús xu'ij chique: \v 6 Xquie'apon k'ij cuando ronojel ri nitzu' we' xquiewulix. Conojel ri nimalaj tak abaj ri je-cusan che ri jay re' can xquietorix-pe. Man jun abaj ri xtic'ue' can, anche'l la rubanon cami, xcha'. \s1 Ri xquiebanataj antes chi xtiq'uis ri rech-ulef \p \v 7 Y ri discípulos xquic'utuj che ri Jesús: Maestro, xecha', ¿jampe' xtibanataj ri xa'ij chake chirij ri rocho ri Dios? ¿Y anchique retal chi quiri' nina'ex chi nibanataj yan ri'? xecha'. \p \v 8 Y ri Jesús xu'ij chique: Tibana' cuenta iwi' chi quiri' man jix-an ta engañar. Roma je q'uiy xquiepe y xtiqui'ij: Ja ren ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. Ja tiempo re' xoka, xquiecha'. Pero rix man quie'inimaj, ni man quie'itzeklebej chuka'. \v 9 Y cuando xtic'oxaj chuka' chi jec'o naciones ri niqui'en guerra o winak pa tak tenemit yequi'en ayowal chiquiwech, man tixi'j-iwi', roma ronojel ri' can xquiebanataj na-wi na'ey, pero man ja' yan ta ri' ri ruq'uisbel tak k'ij chi ri rech-ulef. \p \v 10 Y ri Jesús xu'ij chuka': Jec'o naciones xquiecataj chi niqui'en guerra quiq'uin ch'aka chic naciones. Jec'o chuka' nimalaj tak rech-ulef xquiecataj chi niqui'en guerra quiq'uin ch'aka chic nimalaj tak rech-ulef. \v 11 Xquiepe nimalaj tak silonel (cab-rakan), chuka' xquiepe nimalaj tak wayjal y chuka' xquiepe yabil xabachique (xama'anchique) lugar che ri rech-ulef. Xtuya' jun nimalaj xibinri'l ri xquiebanataj y xquietz'etetaj chupa ri rocaj, xquiebanataj ex ri man jun mej (bey) je-tz'eton. \p \v 12 Y cuando man jani quiebanataj ronojel re', rix xquixtz'om y xti'an chiwe chi niben sufrir, roma rutzij ri Dios. Xquixuc'uax chiquiwech ri achi'a' je principales pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Xquixtz'apis pa cárcel. Xquixuc'uax chiquiwech reyes y chiquiwech gobernadores. Ronojel re' xtic'ulumaj roma rix ic'uan nubi' ren. \v 13 Y cuando quiere' xti'an chiwe coma ri winak, rix can xquixtiquier xquinik'alajij chiquiwech reje'. \v 14 Y can toka pa iwi', man tinojij ri anchique ri ne'ibij chi nito-iwi', \v 15 roma can ja ren xquiyo'n chiwe ri tzij ri ne'ibij. Y xtinya' chuka' ino'j (ina'oj) chi quiri', riq'uin ri no'j (na'oj) ri' xtitz'apij xequey ri itzel yetz'eto iwichi.\x * \xo 21:15 \xt Lc 12:11-12\x* \v 16 Y xquixjach pa quik'a' ri itzel yetz'eto iwichi. Y xa juba' (paka) ri ite-itata', ri iwach'alal o ri je iwaxbil ri xquiejacho iwichi. Y jec'o chiwe rix ri can xquiecamises. \v 17 Can itzel xquixtz'et coma conojel winak, roma iyo'n iwánima wiq'uin ren. \v 18 Pero man tixi'j-iwi', roma ri Dios can jixruchajij, y chech raja' man jun rusmal-iwi' ri xe quiri' xtitzak. \v 19 Y xa nicoch' ronojel, xtiwil c'a ri utzilaj c'aslen ri man niq'uis ta. \p \v 20 Y cuando xtitzu' chi ri tenemit Jerusalem sururen rij coma soldados, titemaj c'a chi xa juba' chic tiempo nrojo' chi ri tenemit xtiwulix. \v 21 Romari', iwonojel rix ri jixc'o pa Judea, quixlumaj (quixnimaj) y tiwewaj-iwi' chech tak juyu'. Xa jixc'o pa tenemit Jerusalem, quixel-pe chupa. Y xa man pa tenemit ta jixc'o-wi, man chic quixoc-apo pa tenemit chi nito-iwi'. \v 22 Roma cuando xtapon ri k'ij chi ri sufrimiento, ja cuando ri tenemit ri' xtiyo'x ruq'uiexel che roma ronojel ri jerubanon,\x * \xo 21:22 \xt Os 9:7\x* y can xtibanataj ronojel ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios. \v 23 Y chupa ri k'ij ri' can xtik'ax rui' ri sufrimiento xtipe parui' ri rech-ulef. Can xtika ri castigo ri xtuya' ri Dios parui' ri tenemit re'. Y roma ri sufrimiento ri', can juya' (juyu') quiwech ri ixoki' ri ya nic'ue' cal cuando xtapon ri k'ij ri', quiri' chuka' ri ixoki' ri c'a jec'o cal ri c'a yetz'uman (yeme'). Roma manak xquietiquier xquielumaj (xquienimaj) ch'anin. \v 24 Can q'uiy winak xquiecom pa quik'a' ri soldados. Y ri ch'aka chic winak xquiec'uax pa ch'aka chic naciones coma ri soldados. Y ri tenemit Jerusalem xtixak' can coma winak ri xa man je israelitas ta. Pero man chi ta jumul quiri' xtiqui'en, roma ri k'ij ri yo'n chique xa xtik'ax. \s1 Ri ex ri xquiebanataj cuando nipe yan ri Jesús \p \v 25 Y q'uiy ex ri man jun mej (bey) je-banatajnak y man jun mej (bey) je-tz'eton xquiebanataj riq'uin ri k'ij, ri ic' y ri ch'umil.\x * \xo 21:25 \xt Is 13:10; Ez 32:7; Jl 2:31; Ap 6:12-13\x* Y ri winak ri jec'o chech-ulef man xtiquiwil ta anchique xtiqui'en, xa xtisatz quino'j (xtisach quic'u'x) roma ri nimalaj mar can xtik'ax rui' xtik'ajan, roma yalan ruchuk'a'. \v 26 Y ri winak, roma can quieta'n chic anchique xtibanataj chech-ulef, xtipe quicamic roma ri quixibinri'l. Roma hasta ronojel ri nimalaj tak uchuk'a' ri jec'o chicaj xquiesilon roma ri ruchuk'a' ri Dios. \v 27 Y ja' cuando ri winak xquinquitzu' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, chi yika-pe pa jun ajawa' (mukul),\x * \xo 21:27 \xt Dn 7:13; Ap 1:7\x* riq'uin chic nimalaj wuchuk'a' y chuka' nimalaj nuk'ij, xcha' ri Jesús. \v 28 Y rix, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos, cuando xtitzu' chi ronojel re' yebanataj yan, quixquicot y tic'ue' más ruchuk'a' iwánima, roma can napon yan ri k'ij chi jixcolotaj chech ronojel ri sufrimiento chi ri rech-ulef, xcha' ri Jesús. \p \v 29 Chuka' xuya' jun ejemplo chique. Raja' xu'ij: Quie'itzu' na pe' ri che', titzu' anchique nu'on jun mata higo o xabachique (xama'anchique) che'. \v 30 Cuando ya ye'el-pe quixak, iweta'n chi ri ru-tiempo job ya ntoc-pe. \v 31 Y quiri' chuka' cuando xtitzu' chi yebanataj yan ronojel ri xin-ij yan ka chiwe, iweta'n c'a chi noka yan ri k'ij chi ja ri Dios xtibano gobernar. \p \v 32 Y tic'oxaj utz ri xtin-ij chiwe cami: Ronojel re' xtibanataj, cuando ri winak chi ri tiempo re' c'a man jani quieq'uis chech-ulef. \v 33 Ri rech-ulef y ri rocaj can yeq'uis na-wi. Pero ri nutzij man xtiq'uis ta quiri', xa can xtibanataj-wi ri nu'ij. \p \v 34 Tibana' cuenta iwi'. Man tibe iwánima chirij ri wa'in, man quixk'aber, y chuka' man xe ta ri nic'atzin chiwe chech-ulef ri ninojij, y c'aja' xtina' xa ja' xoka ri k'ij chi ren yinoka-ka. \v 35 Y xtibanataj anche'l nu'on jun trampa cuando nika jun chicop chupa. Quiri' xtibanataj cuando xtoka ri k'ij ri' pa quiwi' conojel ri winak ri jec'o chech-ulef. \v 36 Romari' can tibana' cuenta iwi' y siempre chuka' tibana' orar, chi jixcolotaj chech ronojel ri sufrimiento ri xtipe parui' ri rech-ulef, y chuka' chi quiri' can utz ta ic'aslen jixapon c'a chinuech ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. \p \v 37 Pak'ij, ri Jesús nic'ue' pa rocho ri Dios, yerutijoj ri winak riq'uin rutzij ri Dios.\x * \xo 21:37 \xt Lc 19:47\x* Y chak'a' nibe chech ri juyu' rubinan Olivos, y chiri' nic'ue-wi. \v 38 Y roma ri Jesús nutzijoj rutzij ri Dios chiri' pa rocho ri Dios, can je q'uiy winak ri ye'apon nimak'a' yan chi niquic'oxaj ri nu'ij. \c 22 \s1 Ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley xquinojij yan anchique niqui'en chi niquicamisaj ri Jesús \p \v 1 Ca'i-oxi' oc k'ij nrojo' chi napon ri quinimak'ej ri israelitas, jun nimak'ej rubinan pascua,\x * \xo 22:1 \xt Ex 12:1-27\x* cuando niquitaj ri pan ri manak levadura riq'uin. \v 2 Ja' cuando ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley niquinojila' anchique ta niqui'en chi niquicamisaj ri Jesús. Pero xa niquixi'j-qui' chiquiwech ri winak. \p \v 3 Y ri Judas jun chique ri cablajuj ru-discípulos ri Jesús, ri discípulo ri x-ix chuka' Iscariote che, can nisamaj yan ri Satanás pa ránima. \v 4 Romari' xapon quiq'uin ri nimalaj tak sacerdotes y quiq'uin chuka' ri jefes quichi ri yechajin pa rocho ri Dios, y xbetzijon quiq'uin chirij anchique xtu'on chi nujach ri Jesús pa quik'a'. \v 5 Y reje' yalan xequicot cuando xquic'oxaj ri', y xquisuj mero che. \v 6 Y chuka' ri Judas can utz xu'on chech ri xqui'ij reje'. Y ja' xutz'om rucanoxic anchique modo xtu'on chi nujach ri Jesús pa quik'a' cuando manak quimolon-qui' winak riq'uin. \s1 Ri wa'in ri xu'on ri Jesús quiq'uin ri ru-discípulos can c'o ruk'ij \p \v 7 Xoka ri na'ey k'ij chi ri nimak'ej cuando nitej ri pan ri manak levadura riq'uin. Chupa ri k'ij ri' ja yecamises chuka' ri alaj tak ral ovejas chi ri pascua ri'. \v 8 Ri Jesús ja xerutak ri Pedro y ri Juan, y xu'ij-e chique: Inaba' yan ri xte'katija' chupa ri pascua re'. \p \v 9 Y ri ca'i' discípulos xquic'utuj che: ¿Anchi' najo-wi chi naka'an ronojel ri'? \p \v 10 Y ri Jesús xu'ij chique: Cuando xquixapon pa tenemit Jerusalem, xtic'ul jun achi samajel ri ruc'uan ruya' pa jun cucu' (tinaja). Titzeklebej ri achi re' c'a anchique na jay xtoc-wi. \v 11 Y ti'ij che ri rajaf ri jay ri': Ri Maestro ru'in-pe chake: ¿Anchique jay we' chi'awocho utz chi nin-en ri wa'in chi ri pascua junan quiq'uin ri nu-discípulos? quixcha' che. \v 12 Y ri rajaf-jay xquixruc'uaj pa ruca'n piso che ri jay. Y chiri' c'o jun jay nim rupa y banon chic ru'onic; chiri' tinaba-wi ronojel ri xte'katija' chi ri pascua, xe'uche'x-e. \p \v 13 Y ri ca'i' discípulos xebe. Y can anche'l ru'in-e ri Jesús chique, can quiri' xbanataj. Y reje' can xquinaba-wi ronojel ri nic'atzin chique chi ri pascua ri'. \p \v 14 Y cuando xapon ri hora, ri Jesús y ri cablajuj apóstoles xech'oquie-apo chuchi' mesa. \v 15 Y Jesús xu'ij chique: Yalan nurayin-pe chi antes chi yicom, junan naka'an can ri jun wa'in chi ri jun pascua re'. \v 16 Roma nin-ij chiwe chi can manak chic xtin-en ri wa'in re' iwiq'uin; c'aja' cuando xbanataj yan ri anchique ntel chi tzij ri pascua re', y ri Dios nu'on yan gobernar, c'ajari' xtin-en chic jun mej (bey) ri wa'in re'. \p \v 17 Y ri Jesús xuc'on-apo jun vaso ri c'o ruya'al-uva chupa, xuya' matiox che ri Dios y xu'ij: Chi'iwonojel tikumu' re'. \v 18 Roma nin-ij chiwe, chi c'aja' cuando xtic'ue' ru-gobierno ri Dios, c'ajari' xtinkum chic jun mej (bey) ruya'al-uva. \p \v 19 Y quiri' chuka' xuc'on-apo jun pan, xuya' matiox che ri Dios, c'ajari' xuper ri pan y xuya' chique ri ru-discípulos y xu'ij chique: Titija' ri pan re', jare' ri nuch'acul; roma ren can xquijach y xquicamises pa iq'uiexel rix. Can titija' ri pan re' y siempre quininataj. \p \v 20 Y cuando je-waynak chic, ri Jesús xuc'on-apo chuka' ri vaso ri c'o ruya'al-uva chupa, y xu'ij: Ri ruya'al-uva re', jare' ri nuquiq'uiel ri xtibin cuando xquicamises.\x * \xo 22:20 \xt Ex 24:6-8\x* Riq'uin ri nuquiq'uiel ri xtibin, can ja' xtic'achoj ri c'ac'ac' trato ri rurayin-pe ri Dios chi nu'on quiq'uin ri winak.\x * \xo 22:20 \xt Jer 31:31-34\x* Ri nuquiq'uiel ri', xtibin chi quiri' rix jixcolotaj. \p \v 21 Y cami, ri achi ri xtijacho wichi pa quik'a' ri winak ri man jinquijo' ta, can c'o-pe wiq'uin chuchi' mesa. \v 22 Can tic'oxaj ri nin-ij chiwe, chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can xquicamises, roma can jare' ri runojin-pe ri Dios pa nuwi'.\x * \xo 22:22 \xt Sal 41:9\x* Pero juya' (juyu') rech ri xtijacho wichi, xcha' ri Jesús. \p \v 23 Y ri ru-discípulos ri Jesús can ja xquibila-ka chiquiwech chi ancu'x (anchique) como ri xtijacho richi ri Jesús. \s1 Man taka'an chi joj nimalaj tak winak \p \v 24 Y ri discípulos xqui'ij-ka chiquiwech ancu'x (anchique) chique reje' ri c'o más ruk'ij.\x * \xo 22:24 \xt Mt 18:1; Mr 9:34; Lc 9:46\x* \v 25 Pero ri Jesús xu'ij chique: Ri reyes chi ri rech-ulef, roma can jec'o ri winak pa quik'a', romari' can niquina' chi ja reje' ri je cajaf ri winak. Y ri achi'a' can jec'o pa quiwi' ri winak, can je utzilaj tak achi'a' ni'ix chique. \v 26 Pero chi'icojol rix nu-discípulos, man quiri' ta.\x * \xo 22:26 \xt Mt 20:25-27; Mr 10:42-44\x* Roma ri c'o más ruk'ij chi'icojol, can tuna-ka chi can manak oc ruk'ij chiquiwech ri juley chic. Y ri jun chiwe ri nic'ue' más ruk'ij pa iwi' rix, can tuna-ka chi can manak oc ruk'ij y co'l tu'ona-ka, chi quiri' nusuj-ri' chi neru'ona' xabachique (xama'anchique) samaj.\x * \xo 22:26 \xt Mt 23:11; Mr 9:35\x* \v 27 Romari', ¿ja como ri nilix-apo chuchi' mesa ri c'o más ruk'ij, o ja ri nilin-apo? ¿Man ja' ta como ri nilix-apo chuchi' mesa ri más c'o ruk'ij? Pero chinuech ren man quiri' ta, roma ren jin anche'l jun ri nilin-apo chuchi' mesa ri jinc'o chi'icojol.\x * \xo 22:27 \xt Jn 13:12-15\x* \p \v 28 Rix can jixc'o-pe wiq'uin chupa ronojel ri sufrimientos ri yetojtoben wichi. \v 29 Romari', ren xtinya' uchuk'a' pa ik'a' rix chi niben gobernar, can anche'l ri rubanon ri Nata' Dios wiq'uin ren, \v 30 chi quiri' xquixwa' y xquixuq'uia' pa jun misma mesa wiq'uin ren, cuando ren nin-en yan gobernar. Y rix xquixoc gobernadores pa quiwi' ri cablajuj quiwech familias ri je calc'ual can ri cablajuj ralc'ual can ri achi xubinaj Israel.\x * \xo 22:30 \xt Mt 19:28\x* \s1 Ri Jesús nu'ij ri xtuc'ulumaj ri Pedro \p \v 31 Y ri Ajaf Jesús xu'ij chuka' che jun chique ri ru-discípulos: Simón, Simón, nin-ij chawe chi ri Satanás xixruc'utuj yan che ri Dios chi jixrutojtobej. Can nrojo' jixrusiloj anche'l ni'an che ri trigo. \v 32 Pero ren can xin-en yan orar awoma, chi quiri' ret can naya' awánima wiq'uin. Can xcatojtobex-wi roma ri Satanás. Pero cuando xtitzolaj-pe awánima wiq'uin, xquie'ato' ri ch'aka chic nu-discípulos chi quiri' can tiquiya' ruchuk'a' cánima wiq'uin, xcha' ri Jesús. \p \v 33 Y ri Simón xu'ij: Ajaf, xa ret xcatuc'uax pa cárcel, ren chuka' yibe awiq'uin. Y xa xcacamises, ren chuka' yicom awiq'uin, xcha'. \p \v 34 Pero ri Jesús xu'ij che: Pedro, ren nin-ij chawe, chi chupa ri ak'a' re', man jani titzirin-pe (tisiq'uin-pe) ri gallo cuando ret oxi' yan mej (paj) ta'ij chique ri yec'utun chawe, chi can man aweta'n ta nuech, xcha' ri Jesús che ri Pedro. \s1 Ri Jesús c'o xu'ij chique ri ru-discípulos cuando napon yan pa camic \p \v 35 Y Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Cuando ri jun mej (bey) xixintak y man xinya' ta lugar chiwe chi xic'uaj ta ichim, ni i-mero, ni jun chic par ixajab,\x * \xo 22:35 \xt Mt 10:9-10; Mr 6:8-9; Lc 9:3; 10:4\x* ¿c'o como ri xu'on falta chiwe? xcha'. Y reje' xqui'ij chi can man jun. \p \v 36 Y ri Jesús xu'ij chique: Pero cami man quiri' ta chic. Roma cami ri c'o ruchim, tuc'uaj. Ri c'o ru-mero, tuc'uaj chuka'. Y xa c'o jun ri manak ru-espada, tuc'ayij jun rutziak y tulok'o' jun. \v 37 Y cami quiere' nin-ij chiwe, roma can xtibanataj na-wi anche'l ri nu'ij chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can. Chiri' nu'ij: Anche'l jun aj-mac x-an che.\x * \xo 22:37 \xt Is 53:12\x* Quiri' ri tz'iban can. Y re' can xtibanataj na-wi wiq'uin ren. Ronojel ri je-tz'iban can chuij ren chupa rutzij ri Dios, can xquiebanataj na-wi, xcha' ri Jesús. \p \v 38 Y ri discípulos, roma man xqui'en ta entender ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij che: Ajaf, we' c'o ca'i' espadas. Pero ri Jesús xu'ij chique: Man chic tinataj ri', xcha'. \s1 Ri Jesús nu'on orar \p \v 39 Cuando Jesús elenak chic e chiri', xbe ri anchi' can tibe-wi. Raja' xbe chech ri juyu' rubinan Olivos. Y ri ru-discípulos can je-benak chirij. \v 40 Y cuando xe'apon, xu'ij chique: Tibana' orar y tic'utuj che ri Dios chi quiri' cuando jixtojtobex, man quixtzak pa mac. \p \v 41 Y ri Jesús xbin chic apo juba' y xxuquie-ka chi nu'on orar. \v 42 Y nu'ij pa ru-oración: Nata' Dios, xa ret najo', quinacolo' chech ri sufrimiento ri c'o chupa ri copa ri ayo'n chue. Pero man ta'an ri ninrayij ren. Roma ren can ninjo' chuka' nin-en ri narayij ret, xcha'. \p \v 43 Y c'o jun ángel ri petenak chicaj xuc'ut-ri' chech, chi noruya-ka ruchuk'a' ri Jesús. \v 44 Y can yalan ruquiy (nik'axon) ránima raja'. Romari' can riq'uin ronojel ránima nu'on orar. Y roma chuka' ri ruquiy (k'axon), ri wo'l ri ntel chirij man choj ta ya'. Xa anche'l nima'k tak tz'uj quic' ri yeka pa ulef. \p \v 45 Cuando ri Jesús xbecataj-pe anchi' xucul-wi nu'on orar, xoka quiq'uin ri je oxi' ru-discípulos, pero reje' xa yewer, roma yalan yebison y chuka' je-cosinak. \v 46 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos ri': ¿Anchique roma jixwer? Quixcataj, tibana' orar y tic'utuj che ri Dios chi cuando jixtojtobex, man quixtzak pa mac, xcha' chique. \s1 Ri ak'a' cuando xquitz'om ri Jesús \p \v 47 Y can c'a nich'o'n ri Jesús quiq'uin ri ru-discípulos, c'aja' xquina' xe'apon q'uiy winak quiq'uin. Y ja ri jun chique ri cablajuj ru-discípulos ri rubinan Judas ri uc'uayon-apo quichi ri winak ri'. Y ri Judas ja' xbe-apo riq'uin ri Jesús y xutz'ubaj. \v 48 Pero ri Jesús xu'ij che ri Judas: ¿Xinatz'ubaj ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xe chi yinajach pa quik'a' ri itzel yetz'eto wichi? xcha' ri Jesús. \p \v 49 Y cuando ri discípulos xquitzu' ri najin, xquina'ej ri anchique ri xtibanataj. Romari' xqui'ij che: Ajaf, ¿naka'an ayowal quiq'uin che espada? xecha'. \p \v 50 Y c'o jun chique ri discípulos ri xusoc jun rusamajel ri sacerdote ri más c'o ruk'ij. Y can ja' ruxiquin ri xulesaj-e. Y ri ruxiquin ri xulesaj-e ja ri c'o pa ru-derecha. \v 51 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Man jun chic anchique tiben. Y xpe raja' xutz'om ri ruxiquin y can ja' xc'achoj. \v 52 Y can ja' ri nimalaj tak sacerdotes, y ri jefes quichi ri achi'a' chajinel pa rocho ri Dios, y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, jari' ri je-benak chi niquic'uaj ri Jesús. Y raja' xu'ij chique: ¿Anchique xinojij rix? ¿Xinojij chi jun elek'om nitz'om-e, romari' ic'amon-pe che' y espadas? \v 53 Ren can k'ij-k'ij xic'ue' iwiq'uin chiri' pa rocho ri Dios,\x * \xo 22:53 \xt Lc 19:47; 21:37\x* y man jun anchique xiben chue. Pero ja hora re' ri yo'n chiwe rix, cuando can ja ri k'eku'm ri nich'acon, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Pedro nu'ij chi raja' man reta'n ta rech ri Jesús \p \v 54 Xquitz'om-e ri Jesús, y xquic'uaj pa rocho ri sacerdote ri más c'o ruk'ij. Y ri Pedro chinaj rutzekleben-e. \v 55 Y chiri' pa nic'aj rojay, ri rusamajel ri sacerdote ri más c'o ruk'ij xquibox k'ak', y xech'oquie-apo conojel chi-k'ak'. Y chuka' ri Pedro xch'oquie-apo chiquicojol. \v 56 Y cuando jun ixok raj-ic' ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, xutzu' ri Pedro ch'ocol chiri' rumak'on-ri', xutzu-xutzu' y xu'ij: Ri jun achi re' raxbil chuka' ri Jesús, xcha'. \p \v 57 Pero ri Pedro xa xrewaj chech ri ixok, y xu'ij: Ren man weta'n ta rech la achi la', xcha'. \p \v 58 Y c'aja' oc juba' tiempo tik'ax, cuando c'o chic jun ri xutzu' chic pe ri Pedro, y xu'ij che: Ret jat jun chique ri jec'o riq'uin ri Jesús, xcha' che. Y ri Pedro xu'ij: Ri' man jin ta ren, xcha-apo ri Pedro che. \p \v 59 Xk'ax la'k jun hora chi tibanataj ri', cuando c'o chic jun ri x-in chirij ri Pedro: Ri achi re', can ketzij-wi chi xc'ue' riq'uin ri Jesús, roma can aj-Galilea chuka', xcha'. \p \v 60 Pero ri Pedro xu'ij che ri achi: Man nin-en ta entender anchique roma na'ij quiri' chuij, xcha' ri Pedro. Y can c'a nich'o'n ri Pedro, cuando ri gallo xtzirin-pe (xsiq'uin-pe). \v 61 Y ri Ajaf Jesús xtzu'n chirij y xutzu-pe ri Pedro. Y ri Pedro xoka pa ruwi' ri ru'in can ri Ajaf che, chi c'a man jani titzirin-pe (tisiq'uin-pe) ri gallo cuando ret oxi' yan mej (paj) ta'ij chique ri yec'utun chawe, chi can man aweta'n ta nuech. \v 62 Y ri Pedro xel-e chiri' y xujik' ok'ej. \s1 Ri achi'a' ri quichajin ri Jesús itzel niqui'en che y yetze'n chirij \p \v 63 Y ri achi'a' ri quichajin-apo ri Jesús, yetze'n chirij y niquich'ey chuka'. \v 64 Y xquitz'apij rech y xquipak'ala' rupalaj y niqui'ij che: Ta'ij chake: ¿Ancu'x (Anchique) ri xch'eyo awichi? yecha' che. \p \v 65 Y q'uiy itzel tak tzij ri niqui'ij-apo che roma can itzel niquitzu'. \s1 Ri Jesús nic'uax chiquiwech ri autoridad quichi ri israelitas \p \v 66 Cuando xsakar-ka, xquimol-qui' ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, ri nimalaj tak sacerdotes, y ri maestros chi ri ley; roma ja reje' ri autoridad quichi ri israelitas. Ri Jesús xc'uax chiquiwech reje', y xquic'utuj che: \v 67 Ta'ij chake: ¿Ja ret ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios? xecha'. Pero ri Jesús xu'ij chique: Xa ta nin-ij chiwe chi can ja ren, man ninimaj ta ri nin-ij. \v 68 Chuka' xa ta c'o ri ninc'utuj-apo chiwe, rix manak xtijo' xti'ij chue ri ninc'utuj, y man xquinisk'opij ta e chuka'. \v 69 Pero cuando xtik'ax can ri jun sufrimiento re', ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquibech'oquie' pa ru-derecha ri Dios ri nitiquier nu'on ronojel, xcha' ri Jesús. \p \v 70 Y conojel can ja' xquic'utuj-apo che ri Jesús: ¿Entonces ret can jat Ralc'ual-wi ri Dios? xecha'. \p Ja', can ja ren, anche'l ri c'aja' oc ni'ij-ka rix, xcha' ri Jesús chique. \p \v 71 Y reje' xqui'ij: Man jun chic tzij nic'atzin chake chi nakatemaj chi ri Jesús can c'o-wi rumac. Roma konojel xkac'oxaj ri c'aja' oc xu'ij, xecha'. \c 23 \s1 Ri Jesús nic'uax chech ri Pilato \p \v 1 Y c'ajari', conojel ri jec'o chiri' xecataj, y xquic'uaj ri Jesús chi niquijach pa ruk'a' ri Pilato, ri gobernador. \v 2 Y chiri' chech raja', niquisujuj-apo y niqui'ij: Roj keta'n chi ri Jesús can q'uiy rumac. Raja' nuya' quino'j (quina'oj) ri winak. Raja' nu'ij chuka' chique ri winak chi can man tiquitoj ri impuestos che ri rey César. Y chuka' nu'ij chi ja raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, y re' nrojo' nu'ij chi ja raja' ri Rey, xecha'. \p \v 3 Y ri Pilato xuc'utuj che ri Jesús: ¿Ja ret ri qui-Rey ri israelitas? xcha' che. Y ri Jesús xu'ij che: Ja', can quiri-wi, anche'l ri xa'ij, xcha'. \p \v 4 Y ri Pilato xu'ij chique ri nimalaj tak sacerdotes y chique ri winak chuka': Ren man jun ch'a'oj ninwil chirij ri jun achi re', xcha'. \p \v 5 Pero reje' man yetane' ta ka. Xa niquitaj quik'ij chi niqui'ij-apo: Xa nuya' quino'j (quina'oj) ri winak pa ronojel tenemit chi ri Judea. Chila' pa Galilea rutz'amon-pe ru'onic. Y quiri' nu'on petenak, y c'aja' xkana' c'o chic we' pa tenemit Jerusalem, xecha-apo. \s1 Cuando ri Jesús xuc'uax-apo chech ri Herodes \p \v 6 Y cuando Pilato xuc'oxaj ri niqui'ij, xuc'utuj xa aj-Galilea ri Jesús. \v 7 Y cuando x-ix che chi can aj-Galilea-wi, raja' xutak-e ri Jesús che ri Herodes, ri gobernador pa Galilea. Y can jabel xu'on chique roma ri Herodes c'o chiri' pa tenemit Jerusalem ri k'ij ri'. \v 8 Y cuando ri Herodes xutzu' ri Jesús, yalan xquicot ránima, roma can q'uiy yan k'ij rurayin nutzu'. Y q'uiy ri ruc'oxan chirij. Romari' yalan nurayij nutzu' jun mej (bey) cuando nu'on jun milagro. \v 9 Y ri Herodes q'uiy ex xuc'utuj che ri Jesús, pero ri Jesús man jun tzij xu'ij che. \v 10 Y can jec'o-apo chuka' ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley, chi niquisujuj ri Jesús. Reje' can niquitaj quik'ij chi yesujun-apo. \v 11 Y ri Herodes y ri ru-soldados, can man jun rakalen xqui'en che ri Jesús y chuka' xetze'n chirij. Xquiya' jun tziak chirij, can anche'l ri yequicusaj ri reyes. Roma chiquiwech reje' xa man jun rakalen ri Jesús. Y c'ajari' ri Herodes xutzolej chic ri Jesús che ri Pilato. \v 12 Ri Herodes y ri Pilato c'o ayowal chiquiwech. Pero ri k'ij ri' xa xk'ax ri ayowal chiquiwech y xquijo-ka-qui'. \s1 Ri Pilato nujach-e ri Jesús chi nicamises chech cruz \p \v 13 Y c'ajari' ri Pilato xeroyoj ri nimalaj tak sacerdotes y ri je autoridad quichi ri israelitas. Y chuka' xeroyoj ri winak. \v 14 Y xu'ij chique: Rix xo'iya' ri Jesús pa nuk'a', y ni'ij chi nuya' quino'j (quina'oj) ri winak. Pero can chiwech rix xinc'utuj che, y ren nintzu' chi can manak jerubanon ronojel ri ni'ij rix chirij. \v 15 Y chuka' ri Herodes man jun anchique xril chirij ruc'aslen, cuando xixintak-e riq'uin, y romari' xutzolej chic pe chue. Xe riq'uin ri' nakatemaj chi raja' man jun anchique rubanon chi nicamises ta. \v 16 Cami xtintak ruch'ayic, y c'ajari' ninsk'opij-e, xcha' ri Pilato. \p \v 17 Ri Pilato can nusk'opij-wi jun chique ri jec'o pa cárcel, roma can quiri-wi ni'an juna-juna' cuando napon ri pascua, ri jun quinimak'ej ri israelitas. \v 18 Romari' conojel xech'o'n-apo riq'uin ronojel quichuk'a', y xqui'ij: ¡Ja ri Barrabás task'opij-e y ri Jesús ticamises! xecha-apo. \p \v 19 Y ri Barrabás c'o pa cárcel roma xcataj chirij ri gobierno chiri' pa tenemit y chuka' rubanon camic. \v 20 Roma ri Pilato can nrojo-wi nusk'opij-e ri Jesús, romari' xch'o'n chic jun mej (bey) chique ri winak. \v 21 Pero ri winak xech'o'n-apo riq'uin ronojel quichuk'a', y xqui'ij: ¡Ticamises chech cruz! ¡Ticamises chech cruz! \p \v 22 Y pa rox mej (paj) ri Pilato xuc'utuj chique: ¿Anchique mac rubanon chiwech ri jun achi re'? Ren man jun ch'a'oj ninwil chirij chi quiri' nicamises. Xtintak ruch'ayic, y después ninsk'opij-e, xcha'. \p \v 23 Pero ri winak y ri nimalaj tak sacerdotes, can riq'uin ronojel quichuk'a' niquic'utuj-apo chi ticamises ri Jesús chech jun cruz, y ja ri niqui'ij reje' ri xch'acon. \v 24 Y ja cuando Pilato xu'ij chi ti'an anche'l niquic'utuj-apo reje'. \v 25 Y xusk'opij-e ri achi ri xquic'utuj-apo reje' che. Ri achi ri' c'o pa cárcel roma xcataj chirij ri gobierno y chuka' xu'on camic. Pero ri Jesús xujach-e chi ticamises chech cruz, roma can jari' xquijo' ri winak. \s1 Cuando ri Jesús xbajix chech cruz \p \v 26 Y cuando ri soldados quic'uan-e ri Jesús chi ne'quibajij chech cruz, xquic'ul jun achi aj-Cirene ri rubinan Simón; raja' petenak pa k'ayis, y ri soldados chirij raja' xquiya-wi-e ru-cruz ri Jesús. Y ja raja' xuc'uan-e ri cruz, y benak-e chirij ri Jesús. \p \v 27 Y can je q'uiy winak ri je-benak chirij. Y je q'uiy ixoki' chuka' can yalan ye'ok' roma ri Jesús. \v 28 Pero ri Jesús xtzu'n can chirij, y xu'ij chique: Rix ixoki' aj-Jerusalem, man quiniwok'ej ren. Xa ja rix tiwok'ej-ka-iwi', y tiwok'ej chuka' quiwech ri ac'uala' ri jec'o iwiq'uin. \v 29 Roma can xquiepe k'ij chi yalan sufrimiento. Romari' xti'ix chi jabel quibanon ri ixoki' ri can manak-wi yec'ue' cal y chuka' ri man jun mej (bey) xquiyobej ta jun ac'ual, y ri man jun mej (bey) xquiya' ta rutz'um (rume') jun ne'y. \v 30 Y roma ri sufrimiento ri', ri winak can xquiech'o'n chique ri nima'k tak juyu' y xtiqui'ij: Quixtzak-pe chakij. Chuka' chique ri cocoj tak juyu' xtiqui'ij: Kojiwewaj,\x * \xo 23:30 \xt Os 10:8; Ap 6:16\x* xquiecha'. \v 31 Roma xa ren jin anche'l jun che' ri can rex y ni'an chue chi nink'axaj sufrimiento, ¿anchique como xti'an chique ri xa je anche'l jun che' ri je chaki'j chic? xcha' ri Jesús. \p \v 32 Y jec'o chuka' ca'i' elek'oma' ri je-uc'uan-e, chi yecamises junan riq'uin ri Jesús. \v 33 Y cuando xe'apon anchi' c'o-wi ri lugar rubinan Calavera, xquibajij ri Jesús chech ri ru-cruz, y quiri' chuka' ri ca'i' elek'oma'. Jun xpobex pa ru-derecha y ri jun chic pa ru-izquierda. \v 34 Y ri Jesús xu'ij: Nata' Dios, tacoch'o' (tacuyu') quimac, roma man quieta'n ta anchique ri niqui'en, xcha'. Y ri soldados xquilesaj suerte chirij ri rutziak ri Jesús chi niquina'ej anchique tziak niquic'uaj-e chiquijunal.\x * \xo 23:34 \xt Sal 22:18\x* \v 35 Y ri Jesús nitz'et-apo coma q'uiy winak y chuka' coma autoridades chiquicojol ri israelitas. Y conojel ri winak re' yetze'n-apo chirij y niqui'ij: Raja' can je q'uiy xerucol. Cami tucolo-ri' raja', xa can ketzij chi ja raja' ri Cristo ri cha'on roma ri Dios, yecha'. \p \v 36 Y can quiri' chuka' niqui'en ri soldados. Yetze'n-apo chirij ri Jesús, yebe-apo (yejel-apo) riq'uin y niquisuj-e jun ch'amilaj ruya'al-uva che. \v 37 Y niqui'ij che chuka': Xa can ja ret qui-Rey ri israelitas, tacolo-awi' ayon, yecha' che. \p \v 38 Y chutza'n ri cruz c'o jun letrero tz'iban-e pa oxi' ch'abel. Tz'iban pa ch'abel griego, pa latín y pa hebreo. Y ri tzij re' nu'ij: Jare' qui-Rey ri israelitas. \p \v 39 Y jun chique ri je ca'i' elek'oma' ri jec'o chuka' chech qui-cruz, itzel xch'o'n-apo che ri Jesús y xu'ij: Xa can ketzij chi ja ret ri Cristo, tacolo-awi' ret, y kojacolo' roj chuka', xcha' che. \p \v 40 Pero ri jun chic xuch'olij ri x-in quiri' che ri Jesús y xu'ij-apo che: ¿Can man naxi'j ta awi' chech ri Dios chupa ri castigo anchi' jojc'o-wi riq'uin? \v 41 Roj c'o roma quiere' banon chake, roma riq'uin re' nakatoj ri itzel ri jekabanon. Pero raja' man jun mac rubanon. \p \v 42 Y ri elek'om ri' xu'ij-apo che ri Jesús: Quinanataj juba', cuando xcape y ja ret na'an yan gobernar, xcha'. \p \v 43 Y ri Jesús xu'ij che: Can ketzij nin-ij chawe, chi can ja' yan cami xcabec'ue' wiq'uin anchi' c'o ri lugar chi jojquicot chi jumul, xcha' ri Jesús che. \p \v 44 Y pa nic'aj-k'ij la'k ri' ronojel ri rech-ulef xk'okumer-ka. Y ri k'eku'm ri' xq'uis-e c'a nak'ak'ij a las tres. \v 45 Ri k'ij man xuya' ta chic rusakil, y ja' cuando xk'ach'itaj ri tziak ri yo'n-apo chi nujach rupa ri rocho ri Dios.\x * \xo 23:45 \xt Ex 26:31-33\x* \v 46 Can ja' cuando ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij: Nata' Dios, pa ak'a' ninjach ri wánima,\x * \xo 23:46 \xt Sal 31:5\x* xcha'. Y can xe xu'ij quiere', ja' xcom-ka. \p \v 47 Cuando ri capitán quichi ri soldados xutzu' ri xbanataj, xuya' ruk'ij ri Dios, y xu'ij: Can ketzij-wi chi ri jun achi re' man jun rumac, xcha'. \p \v 48 Y conojel ri winak ri jec'o-apo y xquitzu' ri xbanataj, niquitin quic'u'x xetzolaj roma ruquiy (nik'axon) cánima. \v 49 Y ri quieta'n rech ri Jesús, y ri ixoki' ri can pa Galilea quitzekleben-pe,\x * \xo 23:49 \xt Lc 8:2-3\x* c'a naj jec'o-wi niquitzu-apo ri xbanataj. \s1 Cuando xmuk ri Jesús \p \v 50 Y c'o jun achi José rubi', raja' aj-tenemit Arimatea ri c'o pa Judea. Ri jun utzilaj y chojmilaj achi re' caxbil ri achi'a' ri je autoridad chiquicojol ri israelitas. \v 51 Y ri José ruyoben cuando ri Dios xtu'on gobernar, y romari' raja' man xka ta chech ri xqui'en ri raxbil che ri Jesús. \v 52 Y raja' xbe c'a riq'uin ri gobernador Pilato chi nuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús, chi numuk. \v 53 Y cuando rukasan chic pe ri ruch'acul ri Jesús chech ri cruz, xupis pa jun tziak. Y c'ajari' xberumuku' can pa jun jul ri c'oton chech jun nimalaj abaj ri can anche'l jun juyu'. Y man jun ucusayon ri jul ri'. \v 54 Pero ri k'ij ri', ri winak niquinaba' yan ronojel ri xtec'atzin chique roma ri k'ij chi uxlanen nitiquier yan ka. Y can ja' cuando nika ri k'ij, ja nitiquier-ka. \p \v 55 Y ri ixoki' ri c'a pa Galilea je-petenak chirij ri Jesús, xebe cuando xbemuk can; y romari' can quieta'n utz anchi' xmuk-wi can, y chuka' xquitzu' can anchique ru'onic x-an can che ri ruch'acul. \v 56 Y cuando xetzolaj pa tak cocho ri ixoki' ri', xequi'en ru'onic jubulaj tak ak'om roma jari' ne'quiya' can chirij ruch'acul ri Jesús. Y xe'uxlan chupa ri jun k'ij chi uxlanen ri', can anche'l nu'ij chupa ru-ley ri Moisés.\x * \xo 23:56 \xt Ex 20:10; Dt 5:14\x* \c 24 \s1 Cuando ri Jesús xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki' \p \v 1 Cumaj nimak'a' yan ri domingo ri na'ey k'ij chi ri semana, ri ixoki' xebe chuchi' ri jul, y jequic'uan-e jubulaj tak ak'om ri jequibanon. Y jec'o chuka' ch'aka chic ixoki' ri je-benak quiq'uin. \v 2 Y cuando xe'apon chuchi' ri jul, xquitzu' chi ri abaj anchok che tz'apin-wi ri ruchi' ri jul, xa xleses yan e. \v 3 Reje' xe'oc-apo chupa ri jul, y xquitzu' chi ri ruch'acul ri Ajaf Jesús xa man c'o ta chic chiri'. \v 4 Romari' xsatz quino'j (xsach quic'u'x). Y can ja' xequitzu' je ca'i' anche'l achi'a' je-pa'l-apo quiq'uin, y nich'ich'an quitziak. \v 5 Y roma quixibinri'l, ri ixoki' xquilucuba-ka-qui'. Y ja' cuando ri anche'l achi'a' xqui'ij chique: ¿Anchique roma rix chiquicojol caminaki' nicanoj-wi ri xa q'ues? \v 6 Ri ruch'acul man c'o ta chic we'. Raja' xc'astaj yan e. Toka pa iwi' ri xu'ij chiwe cuando raja' c'a c'o chila' Galilea. \v 7 Raja' xu'ij chiwe: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can nic'atzin chi yijach pa quik'a' winak ri c'o quimac. Xquicamises chech cruz, y pa rox k'ij xquic'astaj-pe,\x * \xo 24:7 \xt Mt 16:21; 17:22-23; 20:18-19; Mr 8:31; 9:31; 10:33-34; Lc 9:22; 18:31-33\x* xecha' ri je ca'i' anche'l achi'a'. \p \v 8 Y ri ixoki' can xoka pa quiwi' ri tzij ri ru'in can ri Jesús. \v 9 Y cuando xetzolaj yan pe chuchi' ri jul, xquitzijoj chique ri julajuj apóstoles y ri quimolon-qui' quiq'uin, ronojel ri xquitzu' can. \v 10 Ri ixoki' ri xebeyo'n rutzijol chique ri apóstoles ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María rute' ri Jacobo, y chuka' ch'aka chic ixoki'. \v 11 Pero ri apóstoles xquinojij chi ri ixoki' ri' xa anchique la xequitzu', y romari' man xquinimaj ta ri x-ix chique coma ri ixoki'. \p \v 12 Y Pedro can ja' xcataj-e, y junanin xbe c'a chuchi-jul. Y cuando xtzu'n-apo chupa ri jul, xutzu' chi ri tziak jec'o can chiri'. Raja' xtzolaj-e, pero yalan satzinak runo'j (sachinak ruc'u'x) roma ronojel ri xbanataj. \s1 Ri xquic'ulumaj je ca'i' achi'a' cuando quitz'amon bey chi ye'apon pa tenemit Emaús \p \v 13 Y chuka' chupa ri k'ij ri', jec'o ca'i' achi'a' quitz'amon bey je-benak pa Emaús, jun ch'uti' tenemit ri c'o pa jun la'k oxi' leguas che ri tenemit Jerusalem. Ri achi'a' re' je ca'i' chique ri xquitzeklebej ri Jesús. \v 14 Y yetzijon je-benak. Niquitzijoj ri xebanataj pa ca'i-oxi' k'ij can. \v 15 Y cuando benak quic'u'x riq'uin ri niquitzijoj je-benak, y c'o xabachique (xama'anchique) niquic'utula' chiquiwech; cuando ri Jesús c'astajinak chic pe, xeberila' y junan xbe quiq'uin. \v 16 Ri ca'i' achi'a' re' niquitzu-wi ri benak quiq'uin, pero c'o ri banayon chique chi reje' man niquitemaj ta rech. \v 17 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Anchique nitzijoj ri jix-petenak? ¿Y anchique roma jixbison chuka'? xcha'. \p \v 18 Y jun chique reje', ri rubinan Cleofas, xch'o'n-apo che y xu'ij: Can man jun winak ri c'o chiri' pa tenemit Jerusalem ri man ta xuna'ej ri c'a juba' tibanataj. Y ret chiri' jat-petenak-wi y man aweta'n ta anchique xebanataj chiri', xcha'. \p \v 19 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Anchique xbanataj? Y reje' xqui'ij: Ri xuc'ulumaj ri Jesús aj-Nazaret, jun achi ri can xuk'alajij ri x-ix che roma ri Dios. Y chuka' can xuc'ut chi c'o ruchuk'a', roma ri nima'k tak milagros ri xeru'on y chuka' roma ri rutzij. Quiri' xk'alajin chiquiwech ri winak y chuka' chech ri Dios. \v 20 Pero ri nimalaj tak sacerdotes y ri ka-autoridades, jari' ri xebano chi xcamises chech cruz. \v 21 Y roj can xkanojij chi ja raja' ri petenak chi jojrucol konojel roj israelitas. Pero cami man jun chic anchique xtaka'an, roma ja yan re' ri rox k'ij ticom. \v 22 Pero jec'o kaxbil ixoki' ri nimak'a' yan xebe chuchi' ri jul, y xojquixibij juba'. \v 23 Roma niqui'ij chi ri ruch'acul ri Jesús man c'o ta pa jul. Y niqui'ij chuka' chi c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquiwech, y xqui'ij-pe chique chi ri Jesús xc'astaj yan e. \v 24 Y c'o jujun chake roj xebe chuchi-jul chi xbequitzu'. Y anche'l ri xbequi'ij ri ixoki' chake, quiri' xbequitzu' reje', pero ri Jesús manak xquitzu'. \p \v 25 Y roma ja ri Jesús benak quiq'uin, xu'ij chique: Rix jix nacanak, roma man oconak ta pa iwánima ri qui'in can ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. \v 26 ¿Man qui'in ta como reje' chi ri Cristo can nuk'axaj na sufrimiento, c'ajari' nibe chila' chicaj chi ne'c'ue' ruk'ij? xcha' chique. \p \v 27 Y ri Jesús xuk'alajij-ka chiquiwech ronojel ri je-tz'iban can chirij raja', chupa rutzij ri Dios. Xutz'om-pe riq'uin ri jerutz'iban can ri Moisés, c'a riq'uin ri quitz'iban can ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. \p \v 28 Y cuando xe'apon anchi' c'o-wi ri ch'uti' tenemit ri rubinan Emaús, ri Jesús xu'on anche'l xa choj nik'ax-e. \v 29 Y ri ca'i' achi'a' can xqui'en che chi tic'ue-ka quiq'uin y xqui'ij che: Cac'ue' can kaq'uin, roma xkak'ij yan ka, y can tarde chic, xecha' che. Y ri Jesús xoc quiq'uin, chi nic'ue-ka quiq'uin. \v 30 Y cuando je-ch'ocol chic apo chuchi' mesa, ri Jesús xuc'on-apo ri pan, xuya' matiox che ri Dios, xuper ri pan y xuya' chique. \v 31 C'ajari' anche'l xjakataj chi tak quiwech, y c'ajari' xquitemaj rech chi xa ja ri Jesús ri c'o quiq'uin. Pero xa ja' man xquitzu' ta chic. \v 32 Y ri ca'i' achi'a' ri' niqui'ij chiquiwech: Can ketzij-wi chi can nuna' chic ri kánima cuando jojtzijon joj-petenak, cuando raja' xuk'alajij rutzij ri Dios chake, xecha'. \p \v 33 Ri ca'i' achi'a' ri' can ja' xecataj-e chiri' chuchi' mesa, y xquitz'om bey chi yetzolaj pa Jerusalem. Y xebequila' ri julajuj discípulos y ri juley chic ri can xquitzeklebej-wi ri Jesús, quimolon-qui'. \v 34 Y ri discípulos y ri juley chic niqui'ij: Ri Ajaf Jesús can ketzij chi xc'astaj yan, y xuc'ut yan ri' chech ri Simón. \p \v 35 Y ri ca'i' achi'a' niquitzijoj ri xquic'ulumaj cuando quitz'amon bey pa Emaús, y xquitemaj rech chi ja-wi ri Jesús cuando xuper ri pan. \s1 Cuando ri Jesús xuc'ut-ri' chiquiwech ru-discípulos \p \v 36 Y conojel ri quimolon-qui', c'a yetzijon chirij ri Jesús, c'aja' xquitzu' c'o chic chiri' chiquicojol, y xu'ij chique: Ja' ta ri uxlanen ri xtic'ue' pa tak iwánima chi'iwonojel, xcha' chique. \p \v 37 Pero reje' xquinojij chi ri niquitzu' ja ri ru-espíritu ri Jesús, romari' can yalan xquixi'j-qui'. \v 38 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma nisatz ino'j (nisach ic'u'x) roma yinitzu' y man ninimaj ta chi can ja-wi ren? \v 39 Quie'itzu' nuk'a' y wakan. Quinitz'ama-pe, y titzu' chi can ja-wi ren. Roma xa ta jin jun espíritu anche'l ninojij rix, manak ta c'o nuch'acul. Y rix nitzu' chi ren c'o ronojel wiq'uin, xcha' ri Jesús chique. \p \v 40 Y cuando ri Jesús ru'in chic quiri' chique, xeruc'ut ri ruk'a-rakan chiquiwech. \v 41 Pero reje' man niquinimaj ta. Xa satzinak quino'j (sachinak quic'u'x) roma ri niquitzu' y roma yalan yequicot. Y chi niquinimaj, ri Jesús xuc'utuj chique: ¿C'o juba' anchique nitej iwiq'uin chi nisipaj ta juba' chue? xcha'. \p \v 42 Y reje' xbequiya-pe che juba' sa'on quer y juba' cab ri c'a c'o pa cera. \v 43 Y raja' xuc'on y xutaj chiquiwech. \v 44 Y xu'ij chique: Cuando c'a jinc'o iwiq'uin, xin-ij chiwe chi can nic'atzin yenc'ulumaj ronojel ri je-tz'iban can chuij chupa rutzij ri Dios: Ri je-tz'iban can roma ri Moisés, ri je-tz'iban can coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, y ri je-tz'iban can chupa ri libro ri ni'ix Salmos che. \p \v 45 C'ajari' raja' xu'on chique chi tiquibana' entender rutzij ri Dios ri tz'iban can. \v 46 Y xu'ij chique: Can quiri-wi tz'iban can chupa rutzij ri Dios, chi ren ri Cristo xtink'axaj sufrimiento,\x * \xo 24:46 \xt Is 53:1-12\x* y can yicom-wi, y pa rox k'ij yic'astaj-pe,\x * \xo 24:46 \xt Os 6:2\x* \v 47 y jec'o ri xquiebe pa nubi' ren chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios chique ri winak chech-ulef, y xtiqui'ij chique chi tiquiya' can ri mac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios, chi quiri' nicoch'otaj (nicuyutaj) quimac. Y ronojel ri' xtitiquier pa Jerusalem. \v 48 Y rix ri can xitzu', tik'alajij ronojel ri xitzu'. \v 49 Y can tic'oxaj utz ri nin-ij can chiwe, xcha' ri Jesús. Can xtintak-pe chiwe ri ru'in ri Nata' Dios chi nuya-pe chiwe;\x * \xo 24:49 \xt Hch 1:4\x* y ri ru'in raja' chi nuya' chiwe, ja ri Espíritu Santo. Y jari' ri xtiyo'n iwuchuk'a'. Y quixc'ue-ka we' pa tenemit Jerusalem c'a ri k'ij cuando xtika-pe ri Espíritu Santo, xcha' chique. \s1 Cuando ri Jesús xtzolaj-e chila' chicaj riq'uin ri Dios \p \v 50 Y ri Jesús xeruc'uaj-e ri ru-discípulos c'a pa tenemit Betania. Y chiri', raja' xerutzekej ri ruk'a' chicaj, y xuc'utuj ru-bendición ri Dios pa quiwi' reje'. \v 51 Y Jesús jari' ri nu'on cuando can ja' xbe-e chiquiwech. Xcataj-e pa quiek'ik' y xuc'uax-e chicaj riq'uin ri Dios.\x * \xo 24:51 \xt Hch 1:9-11\x* \v 52 Y ri discípulos can xquiya' ruk'ij ri Jesús chiri'. C'ajari' xetzolaj pa tenemit Jerusalem. Reje' yalan yequicot pa cánima. \v 53 Y can k'ij-k'ij jec'o pa rocho ri Dios chi niquiya' ruk'ij ri Dios y nim niqui'en che rubi'. Amén.