\id JHN - Cakchequel, Southern NT - Guatemala 1998 (ISO: [cak] (cakSS) (old [ckf]) \h SAN JUAN \toc1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri xutz'ibaj can San Juan \toc2 San Juan \toc3 Jn \mt1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri xutz'ibaj can San Juan \c 1 \s1 Ri Cristo jari' ri Tzij y xoc winak anche'l roj \p \v 1 Cuando xtiquier-pe ronojel; ri Cristo, ri Rutzij ri Dios, can c'o-wi-pe. Raja' can c'o-wi riq'uin ri Dios, y raja' chuka' can Dios-wi. \v 2 Raja' can c'o-wi-pe riq'uin ri Dios cuando x-an ri rech-ulef. \v 3 Y roma raja' c'o ronojel. Roma ri Dios, can pa ruk'a' ri Cristo xuya-wi chi xu'on ronojel ex. \v 4 Riq'uin raja' c'o-wi ri c'aslen. Y ri c'aslen re', jari' ri nisakrisan quichi ri winak. \v 5 Y ri jun Sakil re', can nisakrisan-wi pa quic'aslen ri winak ri can jec'o pa k'eku'm. Y can man jun mej (bey) chuputajnak pa ruk'a' ri k'eku'm. \p \v 6 Y xc'ue' jun achi ri cha'on-pe roma ri Dios, jun achi ri xubinaj Juan.\x * \xo 1:6 \xt Mt 3:1; Mr 1:4; Lc 3:1-2\x* \v 7 Ri Juan re' xpe chi xoruk'alajij ri Sakil, chi quiri' can conojel ri winak tiquinimaj. Can tiquinimaj ri nutzijoj raja' chique. \v 8 Y man ja' ta raja' ri Sakil. Raja' xe xoruk'alajij ri Sakil ri'. \v 9 Y can ja xoka ri Sakil chech-ulef. Jari' ri ketzij Sakil, ri nisakrisan quichi ri winak. \p \v 10 Can xoka-wi chech ri rech-ulef ri banon roma raja', pero ri jec'o chech-ulef man xquitemaj ta rech cuando xoka. \v 11 Can chupa-wi ri rech-ulef ri richi raja' xoka-wi, pero ri winak ri je richi raja' xa man xquinimaj ta. \v 12 Y ri xec'amo-ka richi cuando xoka chech-ulef, y can xquinimaj-wi, raja' can xu'on chique chi xe'oc ralc'ual ri Dios. \v 13 Ri winak ri xe'oc ralc'ual ri Dios, can xe'alex-wi chic jun mej (bey), pero man junan ta chic riq'uin cuando xe'alex na'ey quiq'uin quite-quitata', cuando can ja ri te'j-tata'j xquijo' chi xe'alex. Cami xe'alex chic jun mej (bey) roma can ja quiri' xrojo' ri Dios, y man roma ta quiri' xquijo' ri winak. \p \v 14 Y ri Cristo, ri Tzij, xoka chech-ulef y can xoc chuka' winak anche'l roj. Y can xkatzu' chi can xe-wi raja' ri Ralc'ual ri Dios, roma can xkatzu' ri nimalaj ruk'ij. Y raja' can nojinak riq'uin ri ketzij y can yalan yerojo' conojel winak. \v 15 Y ri Juan Bautista, can c'o ri xuk'alajij chirij ri Cristo. Can riq'uin-wi ruchuk'a' xu'ij: Jare' ri nutzijon chiwe, cuando xin-ij chiwe chi ri xtoka chuij ren, jari' ri nimalaxel chinuech. Y can c'o-wi na'ey cuando ren c'a man jani quinoka we' chech-ulef, xcha' ri Juan Bautista. \p \v 16 Can konojel roj kawilon ri ru-bendición ri Cristo. Y man xe ta jun bendición ri ruyo'n-pe pa kawi', xa can quitzeklebelo'n-qui' ri bendición ri yeruya-pe pa kawi'. \v 17 Ri Dios ja ri Moisés ri xucusaj chi xuya-pe ri ley. Y ja ri Jesucristo xucusaj chi xkatemaj ri ketzij y chuka' chi xuc'ut chakawech chi yalan jojrojo'. \v 18 Can man jun winak ri tz'eteyon richi ri Dios, xa can xe ri Ralc'ual ri tz'eteyon richi. Ri Dios can xe jun Ralc'ual c'o y can nrojo'. Y jari' ri xok'alajin-ka ri Dios chakawech we' chech-ulef. \s1 Ri Juan Bautista can nuk'alajij-wi ri Cristo \p \v 19 Y ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas chiri' pa tenemit Jerusalem, jec'o ri xequitak-e riq'uin ri Juan Bautista. Xequitak achi'a' sacerdotes y achi'a' ri ni'ix levitas chique, chi xbequic'utuj che ri Juan chi tu'ij xa ja raja' ri Cristo. Y raja' can xuk'alajij chiquiwech. \v 20 Ri Juan can ja-wi ri ketzij ri xuk'alajij, roma xu'ij chique: Man ja' ta ren ri Cristo. \p \v 21 Y ri achi'a' ri je-takon-e xquic'utuj chic che: ¿Jat ancu'x (anchique) c'a? ¿O xa ja ret ri Elías, ri achi ri xk'alajin ri rutzij ri Dios ojer can?\x * \xo 1:21 \xt Mal 4:5\x* xecha' che. \p Pero ri Juan xu'ij chique: Man ja' ta ren ri Elías. \p C'ajari' ri achi'a' ri' xquic'utuj chic jun mej (bey) che ri Juan: ¿Ja ret ri xcak'alajin rutzij ri Dios ri can xtipe-wi?\x * \xo 1:21 \xt Dt 18:15, 18\x* xecha' che. \p Pero raja' xu'ij chique: Ni, man ja' ta ren. \p \v 22 Y ri achi'a' ri' can xquic'utuj chic che: ¿Jat ancu'x (anchique) c'a? Roma roj can nic'atzin chake chi nakana'ej-e jat ancu'x (anchique) ret, y jari' ri ne'ka'ij chique ri je-takayon-pe kachi. Tak'alajij-awi' chakawech, xecha'. \p \v 23 Y raja' xu'ij chique ri achi'a' ri': Ja ren ri jun ri anchok chirij c'o rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Y jare' ri xutz'ibaj can raja': C'o jun achi xtic'ue' pa tz'iran rech-ulef, y ja raja' ri xtitzijon rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri xquie'apon riq'uin. Y xtu'ij chique: Tichojmisaj ri ic'aslen, roma nakaj chic petenak ri Ajaf,\x * \xo 1:23 \xt Is 40:3\x* xcha' ri Juan chique. \p \v 24 Ri achi'a' ri xe'apon riq'uin ri Juan, ja ri je-takon-e coma ri fariseos. \v 25 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj chic che ri Juan: ¿Anchique roma ret ye'aben bautizar ri winak? Y xa man ja' ta ret ri Cristo, ni man ja' ta ret chuka' ri Elías, ni man ja' ta ret ri xcak'alajin rutzij ri Dios ri can xtipe-wi, xecha' ri achi'a' ri' che ri Juan. \p \v 26 Y ri Juan xu'ij chique: Ren riq'uin ya' yenben-wi bautizar ri winak, pero chi'icojol rix c'o Jun ri man iweta'n ta rech, \v 27 y raja' can chuij ren xtoka-wi, pero raja' can c'o-pe na'ey chinuech ren. Y can man nuc'ul ta chi ja ren yisolo ruximbel ruxajab, roma raja' can nim ruk'ij. \p \v 28 Y ronojel re', ja chiri' pa Betábara xbanataj-wi, ri lugar ri c'o-apo juc'an ruchi' ri rakan-ya' Jordán, chiri' nu'on-wi bautizar ri Juan. \s1 Ja ri Jesús ri nilesan quimac ri winak \p \v 29 Ruca'n k'ij cuando ri Juan Bautista xutzu' chi ri Jesús can choj riq'uin raja' petenak-wi, xu'ij: Jala' ri anche'l Alaj Ral Oveja ri takon-pe roma ri Dios, chi nulesaj quimac ri winak ri jec'o chech-ulef. \v 30 Y jare' ri nutzijon chiwe, cuando xin-ij chi chuij ren xtoka jun achi ri can nimalaxel-wi chinuech ren, y can c'o-wi na'ey, cuando ren man jani quinoka-ka chech-ulef. \v 31 Y ren man weta'n ta anchique achi raja'. Pero chi nik'alajix chique ri winak israelitas, romari' xipe ren chi nin-en bautizar riq'uin ya'. \p \v 32 Y ri Juan can xuk'alajij chuka' y xu'ij: Ren can xintzu' ri Espíritu Santo ri xka-pe chicaj anche'l jun paloma y xoc'ue-ka pa ruwi' raja'. \v 33 Y ren chiri' c'a man jani weta'n ancu'x (anchique) ri Jun ri'. Pero ri Dios ri yoyo'n-pe ri jun samaj re' chue can ru'in-wi chic chue, chi cuando xtintzu' chi nika-pe ri Espíritu Santo y noc'ue-ka pa ruwi' jun achi, jari' ri nibano bautizar riq'uin ri Espíritu Santo y man riq'uin ta ya'. \v 34 Cami can xintzu' yan, y romari' nink'alajij chi ja raja' ri Ralc'ual ri Dios. \s1 Je ca'i' chique ri ru-discípulos ri Juan xquitzeklebej-e ri Jesús \p \v 35 Y ruca'n k'ij, ri Juan y je ca'i' chique ri ru-discípulos jec'o chic chiri' jun mej (bey). \v 36 Y cuando raja' xutzu' chi ri Jesús nik'ax-e chiri', xu'ij: Titzu', ja Jesucristo la', ri anche'l Alaj Ral Oveja ri takon-pe roma ri Dios. \p \v 37 Y cuando ri ca'i' ru-discípulos ri Juan xquic'oxaj quiri', ja xquitzeklebej-e ri Jesús. \v 38 Y cuando ri Jesús xtzu'n can chirij y xutzu' chi ri ca'i' ru-discípulos ri Juan quitzekleben-e, raja' xu'ij chique: ¿Anchique nicanoj? xcha' chique. \p Y reje' xqui'ij che ri Jesús: Rabí, roj nakajo' nakatemaj anchi' c'o-wi ri awocho, xecha' che. Ri israelitas Rabí yecha' che jun maestro. \p \v 39 Y ri Jesús xu'ij chique: Jo', y titzu'. \p Y reje' can xebe y xquitzu' ri rocho. Y xec'ue-ka riq'uin ri Jesús ri jun nak'ak'ij ri', roma xa can las cuatro chic. \p \v 40 Ri jun chique ri je ca'i' discípulos ri xuc'oxaj ri xu'ij ri Juan y xquitzeklebej-e ri Jesús, ja ri Andrés ri rach'alal ri Simón Pedro. \v 41 Ri Andrés, na'ey xberucanoj ri Simón ri rach'alal y xberu'ij che: Keta'n chic ancu'x (anchique) ri Mesías. Quiri' niqui'ij ri israelitas che ri Cristo. \p \v 42 Y ri Andrés xuc'uaj ri Simón riq'uin ri Jesús. Y cuando ri Jesús xutzu', xu'ij che: Ja ret ri Simón ri ralc'ual ri Jonás. Cami xti'ix chuka' Cefas chawe. Y quiri' niqui'ij ri israelitas che jun winak rubinan Pedro. \s1 Cuando ri Jesús xch'o'n riq'uin ri Felipe y ri Natanael \p \v 43 Y pa ruca'n k'ij, ri Jesús can xunojij nibe c'a Galilea. Y chupa ri k'ij ri' ri Jesús xberuc'ulu-pe ri jun achi Felipe rubi' y xu'ij che: Quinatzeklebej. \p \v 44 Y ri Felipe aj-tenemit Betsaida, ri tenemit anchi' c'o-wi cocho ri Andrés y ri Pedro. \v 45 Ri Felipe xberuc'ulu-pe ri jun achi rubinan Natanael, y xu'ij che: C'o chic ri Jun ri runatan can ri Moisés chupa ri ley y ri quinatan chuka' ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, chupa ri jequitz'iban can. Roj xkatemaj rech cami. Raja', ja ri Jesús ri ralc'ual ri José aj-Nazaret. \p \v 46 Y ri Natanael xu'ij: ¿Xtel-pe como jun utzilaj achi chiri' pa tenemit Nazaret? xcha' raja'. \p Pero ri Felipe xu'ij che: Xa man nanimaj ta, jo' y katzu'. \p \v 47 Y cuando ri Jesús xutzu' chi petenak ri Natanael y napon yan riq'uin, xu'ij: Titzu' ri jun achi re'. Raja' can richi-wi ri rutenemit ri Dios; raja' jun ketzij israelita, roma quiri' nuc'ut ri ruc'aslen. Can man jun engaño riq'uin. \p \v 48 C'ajari' ri Natanael xuc'utuj che ri Jesús: ¿Anchi' xatemaj-wi nuech? \p Y ri Jesús xu'ij che: Ren xatintzu' cuando c'a jatc'o chuxe' ri mata higo cuando c'a man jani caruc'ul ri Felipe, xcha' ri Jesús che. \p \v 49 Ri Natanael can ja' xu'ij: Maestro, xcha' che. Can ja-wi ret ri Ralc'ual ri Dios. Y can ja ret ri Rey richi ri tenemit Israel, xcha'. \p \v 50 Y ri Jesús xu'ij che ri Natanael: Ret can xanimaj chi ja ren ri Ralc'ual ri Dios, roma xin-ij chawe chi chuxe' ri mata higo jatc'o-wi cuando c'a man jani caruc'ul ri Felipe. Can q'uiy na ri xtatzu' chi quiri' nanimaj más. \p \v 51 Y ri Jesús xu'ij chuka': Can tinimaj ri nin-ij chiwe: Rix can xtitzu' chi ri chicaj xtijakataj, y ri ángeles richi ri Dios xquiexule-xquiejote'\x * \xo 1:51 \xt Gn 28:12\x* wiq'uin chi yinquito' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xcha' chique. \c 2 \s1 Ri xbanataj pa jun c'ulubic pa tenemit Caná ri c'o pa rech-ulef Galilea \p \v 1 Y pa rox k'ij, chiri' pa tenemit rubinan Caná ri c'o pa Galilea, c'o jun c'ulubic x-an. Y ri María ri rute' ri Jesús, can c'o-apo chuka' chiri'. \v 2 Y ri Jesús y ri ru-discípulos, xe'an chuka' invitar chupa ri c'ulubic ri'. \v 3 Y ri ruya'al-uva xa xq'uis ch'anin chupa ri c'ulubic ri'. Y ri María ri rute' ri Jesús, xapon-apo riq'uin ri Jesús y xberu'ij che: Manak chic ruya'al-uva quiq'uin. \p \v 4 Pero ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique najo' chue? Roma ri nu-hora c'a man jani tapon, xcha' raja'. \p \v 5 Y ri rute' ri Jesús xu'ij chique ri yebano servir: Xa c'o anchique xtu'ij ri Jesús chiwe, can tibana' ronojel,\x * \xo 2:5 \xt Gn 41:55\x* xcha' chique. \p \v 6 Y chiri' jec'o waki' nima'k tak cucu' (tinajas) je-banon che abaj, roma chupa ri cucu' (tinajas) ri' niquiya-wi ri ya' ri nic'atzin chique chi niquich'ajch'ojij-qui', anche'l nu'ij ri ley chi tiquibana' ri israelitas. Y ri cucu' (tinajas) ri', quieji' ciento vasos ya' quipa. \v 7 Y ri Jesús xu'ij chique ri yebano servir: Quie'ibalij riq'uin ya' ri cucu' (tinajas) re', xcha' chique. \p Y reje' can quiri' xqui'en. Can xequibalij utz ri nima'k tak cucu' (tinajas) ri'. \v 8 C'ajari' ri Jesús xu'ij chique: Cami tipaja-e juba' y tic'uaj che ri achi ri pa'l chech ri nimak'ej re', chi tutojtobej ruqui'l. \p Y ri yebano servir can xqui'en-wi ri xu'ij ri Jesús chique. \v 9 Y cuando ri achi ri pa'l chech ri nimak'ej ri' xutojtobej ruqui'l y xuna' chi can utz ri ruya'al-uva, xroyoj ri ala' ri xc'ule'. Ri achi ri pa'l chech ri nimak'ej ri' man reta'n ta anchi' petenak-wi ri ruya'al-uva. Xa can xe ri xepajo-e ri je-etamayon. \v 10 Y cuando ri ala' ri xc'ule' xapon riq'uin ri achi ri pa'l chech ri nimak'ej, ri achi ri' xu'ij che: Cuando c'o jun nimak'ej quiere', conojel winak ja ri ruya'al-uva ri más utz niquiya' na'ey, y cuando ri jec'o pa nimak'ej q'uiy yan quitijon, niquiya' jun ruya'al-uva ri man can ta utz. Pero ret xa man quiri' ta xa'an. Ret xa c'aja' xalesaj-pe ri ruya'al-uva ri más utz, xcha'. \p \v 11 Ri xu'on ri Jesús chupa ri c'ulubic pa Caná chiri' pa Galilea, jari' ri na'ey milagro ri xu'on. Y ri jun milagro re', can xuc'ut chi raja' can c'o-wi ruk'ij. Y ri je ru-discípulos can xquiya' cánima riq'uin. \p \v 12 Cuando xq'uis ri nimak'ej chi ri c'ulubic, ri Jesús y ri rute', ri je rach'alal y ri ru-discípulos xebe pa tenemit Capernaum.\x * \xo 2:12 \xt Mt 4:13\x* Y xec'ue' jun jani' oc k'ij chiri'. \s1 Cuando ri Jesús xerokotaj-pe ri yec'ayin pa rocho ri Dios \p \v 13 Y can noka yan ri k'ij richi ri quinimak'ej ri israelitas ri rubinan pascua,\x * \xo 2:13 \xt Ex 12:1-27\x* ja k'ij ri' yecamises ri ovejas. Romari' ri Jesús xbe c'a pa tenemit Jerusalem chi ri nimak'ej ri'. \v 14 Y chiri' pa rocho ri Dios ri c'o pa Jerusalem, ri Jesús xeberila' winak ri yequic'ayila' wacx, ovejas y palomas. Y xeberila' chuka' ri winak ri niquijalala' rech mero je-ch'ocol chiri'. \v 15 Ri Jesús, can xe xerutzu', xu'on jun ruch'aybal che colo' y xerokotaj-pe conojel. Xerokotaj-pe quiq'uin ri qui-ovejas y quiwacx chiri' pa rocho ri Dios. Y chique ri niquijalala' rech mero, xuq'uiakala' can ri qui-mero chiquiwech y xerutacmayila' can ri qui-mesas. \v 16 Y chique ri yequic'ayij palomas xu'ij: Quie'ilesaj-e re' we'. Y man tiben che ri rocho ri Nata' Dios, jun c'ayibel, xcha' ri Jesús. \p \v 17 Romari' ri ru-discípulos can ch'anin xoka pa quiwi' ri jun tzij tz'iban can chupa rutzij ri Dios. Ri tzij ri' nu'ij: Nik'axon wánima roma ri niqui'en ri winak chupa ri awocho,\x * \xo 2:17 \xt Sal 69:9\x* nicha'. \p \v 18 Y ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique jatiquier na'an chakawech chi nakatzu' xa can c'o uchuk'a' pa ak'a' chi xe'awokotaj-e ri winak we'? xecha' che. \p \v 19 Y ri Jesús xu'ij chique: Tikasaj pa ulef ri jun jay re', ri can richi ri Dios, y ren pa oxi' k'ij xtinyec chic jun mej (bey),\x * \xo 2:19 \xt Mt 26:61; 27:40; Mr 14:58; 15:29\x* xcha'. \p \v 20 C'ajari' ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas xqui'ij che ri Jesús: Ri jun jay re', cuarenta y seis juna' xqui'en ri kate-katata' chirij chi xquipoba'. ¿Jatiquier cami ret napoba' pa oxi' k'ij? xecha' che. \p \v 21 Pero ri jay ri xu'ij ri Jesús chique ri winak ri', ja ri ruch'acul raja'. \v 22 Y romari', cuando ri Jesús xcamises chech ri cruz y pa rox k'ij xbec'astaj-pe, ri ru-discípulos xoka pa quiwi' ri jun tzij ri xu'ij chique ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas. Y xquinimaj rutzij ri Dios ri tz'iban can y ri tzij ri jeru'in can ri Jesús. \s1 Ri Jesús reta'n chi jec'o ri can ketzij xeniman richi y jec'o xa manak \p \v 23 Y chupa ri k'ij cuando ri Jesús c'o pa tenemit Jerusalem roma ri nimak'ej pascua, can je q'uiy-wi winak ri xeniman richi roma xequitzu' ri milagros ri xeru'on. \v 24 Pero ri Jesús man xuya' ta ránima quiq'uin ri winak ri' chi can ketzij xquinimaj, roma raja' can reta'n-wi ri c'o pa tak cánima conojel winak. \v 25 Can man nic'atzin ta che chi c'o ta jun ri ni'in anchique rubanon ri quic'aslen chiquijunal ri winak, roma raja' can reta'n-wi anchique ri c'o pa tak cánima. \c 3 \s1 Ri Jesús y ri Nicodemo \p \v 1 Y c'o jun achi chiquicojol ri fariseos ri rubinan Nicodemo, y ri achi re' can c'o-wi ruk'ij chiquiwech ri winak israelitas. \v 2 Raja' xapon riq'uin ri Jesús jun nok'ok'a' y xu'ij che: Can keta'n-wi chi jat jun Maestro ri takon-pe roma ri Dios; roma ri milagros ri ye'aben, xe jun ri c'o Dios riq'uin nitiquier nibano quiere', xcha'. \p \v 3 Y ri Jesús xu'ij che ri Nicodemo: Can ketzij ri nin-ij chawe: Ri winak ri man xtalex ta chic jun mej (bey), man xtitiquier ta xtoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' che. \p \v 4 Pero ri Nicodemo xu'ij che ri Jesús: ¿Can nitiquier como nalex chic jun mej (bey) jun achi ri'j chic? ¿Y can nitiquier como ri rute' nralaj chic jun mej (bey)? xcha'. \p \v 5 Ri Jesús xu'ij: Can ketzij ri nin-ij chawe: Ri c'ac'ac' alaxnic ri xinnataj, jari' ri ni'an roma ri Espíritu Santo y ya'. Y ri man xquie'alex ta chic jun mej (bey), can man xquie'oc ta quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios. \v 6 Ri winak ri ye'alex chech-ulef, can aj-rech-ulef-wi. Pero ri winak ri ye'alex chic jun mej (bey) roma ri Espíritu Santo, can je richi-wi ri Espíritu Santo. \v 7 Y man tisatz ano'j (tisach ac'u'x) roma ri xin-ij chawe, roma can quiri-wi: Can nic'atzin chi conojel ye'alex chic jun mej (bey). \v 8 Ri ye'alex chic jun mej (bey) roma ri Espíritu Santo, nijalataj ri quic'aslen. Ri Espíritu Santo man nitz'et ta, xa can anche'l ri quiek'ik' ri xabachi' (xama'anchi') nipe-wi; xe nac'oxaj, pero man aweta'n ta anchi' petenak-wi y man aweta'n ta chuka' anchi' nibe-wi, xcha' ri Jesús. \p \v 9 Y ri Nicodemo xuc'utuj che ri Jesús: ¿Anchique c'a modo ri'? \p \v 10 Ri Jesús xu'ij che: ¿Man aweta'n ta anchique modo re', y can jat jun maestro chiquicojol ri israelitas? \v 11 Ren nintzijoj ri weta'n y ri nutz'eton, pero ret y ri winak man nijo' ta ninimaj. \v 12 Rix man ninimaj ta ri nin-ij chiwe, y ren xa chiquij ex ri yebanataj we' chech-ulef yich'o'n-wi, y xa ta yich'o'n chiquij ri yebanataj chicaj chiwe, can manak-wi xquininimaj, roma xa chi chila' chicaj. \p \v 13 Y chicaj man jun aponinak, xa can xe ri Jun ri kajinak-pe chicaj. Can xe raja' ri aponinak. Xa can xe ri Jun ri xalex chi'icojol y chicaj riq'uin ri Dios c'o-wi rocho. \v 14 Y ojer can ri', cuando ri Moisés xc'ue' pa tz'iran rech-ulef, raja' xutic jun che' nim rakan y xuya' jun ruwachibel cumetz parui'.\x * \xo 3:14 \xt Nm 21:9\x* Y anche'l x-an che ri ruwachibel ri cumetz chutza'n ri che' ri', can quiri' chuka' nic'atzin chi ni'an che ri Jun ri kajinak-pe chicaj y xalex chi'icojol. \v 15 Chi quiri' anchique winak ri xtiniman richi, man xticom ta chi ronojel tiempo, xa can xtic'ue' ruc'aslen chi ronojel tiempo. \s1 Ri Dios nrojo' chi conojel winak yecolotaj \p \v 16 Ri Dios can yalan-wi yerojo' ri winak ri jec'o chech-ulef, romari' xutak-pe ri Ralc'ual we' chech-ulef. Más que raja' can xe ri' ri Ralc'ual c'o, can xutak-pe, chi quiri' xabachique (xama'anchique) winak ri xtiniman richi, man xticom ta chi ronojel tiempo, xa can xtic'ue' ruc'aslen chi ronojel tiempo. \v 17 Ri Dios man xutak ta pe ri Ralc'ual we' chech-ulef chi yeru'on juzgar ri winak y yeru'on castigar. Ri Dios xutak-pe ri Ralc'ual chi jojrucolo-ka chech kamac. \p \v 18 Ri winak ri xquieniman richi, man xtika ta ri castigo pa quiwi'. Pero ri winak ri man xquieniman ta richi, ri castigo ri nuya' ri Dios can c'o chic pa quiwi', roma man xquijo' ta xquinimaj ri Ralc'ual ri Dios. \v 19 Can conojel-wi ri man yeniman ta richi, c'o chic ri castigo pa quiwi'; roma ri Sakil can xoka-wi chech-ulef, pero reje' xa más xquijo' ri k'eku'm chech ri Sakil, roma reje' can xe ri itzel tak ex ri niquijo' niqui'en. \v 20 Y conojel ri yebano ri itzel tak no'j (na'oj), ri Sakil can man nika ta chiquiwech, can man niquijo' ta ye'apon-apo chupa, roma ri Sakil nu'on chi yebek'alajin-pe ronojel ri itzel tak no'j (na'oj) ri yequi'en. \v 21 Pero ri winak ri can yequi'en-wi ri ketzij, can ye'apon-apo chupa ri Sakil chi nik'alajin chi niqui'en anche'l nrojo' ri Dios. \s1 Ri Juan Bautista c'o ch'aka chic utzilaj tak tzij ri nu'ij chirij ri Cristo \p \v 22 C'ajari' ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa Judea, y chiri' xebec'ue-wi. Y xe'apon ri winak chiri' chi xe'an bautizar. \v 23 Chupa chuka' ri tiempo ri', ri Juan Bautista c'o chiri' pa Enón, ri c'o-apo chunakaj ri tenemit rubinan Salim. Raja' chiri' yeru'on-wi bautizar ri winak, roma chupa ri lugar ri' q'uiy ya' c'o. Ri winak ye'apon riq'uin chi ye'an-e bautizar. \v 24 Chupa ri tiempo ri' ri Juan c'a man jani titz'apis pa cárcel.\x * \xo 3:24 \xt Mt 14:3; Mr 6:17; Lc 3:19-20\x* \p \v 25 Y jec'o israelitas ri xquitz'om-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri ru-discípulos ri Juan chirij ri anchique ri bautismo ri más utz. \v 26 Xepe ri discípulos ri' xebe-apo riq'uin ri Juan y xbequi'ij che: Maestro, xecha'. Ri Jun ri xapon awiq'uin ri juc'an chic ruchi-ya' Jordán, ri xa'ij chi ja raja' ri nak'alajij, xa can conojel chic ri winak ye'apon riq'uin chi yeru'on bautizar. \p \v 27 Y ri Juan xu'ij chique ri ru-discípulos: Ja ri Dios xti'in ancu'x (anchique) xtic'ue' más ruk'ij. \v 28 Y rix mismo jixtiquier jix-in ri nu'in ren, que man ja' ta ren ri Cristo.\x * \xo 3:28 \xt Jn 1:20\x* Ren xe nu'in chi xitak-pe chi ninchojmirisaj ri anchi' xtoka-wi raja'. \v 29 Ren can yalan niquicot ri wánima cami, roma ri xinc'oxaj chi je q'uiy winak ye'apon riq'uin ri Jesucristo. Nin-en anche'l nu'on ri jun ala', ri ala' ri' c'o jun ru-amigo xc'ule' y niquicot roma yeruc'oxaj ri ala' y ri xten junan yetzijon y quic'uan chic qui'. Can reta'n chi ri xten c'o chic apo riq'uin ri rachijil, quiri' yiquicot ren riq'uin ri Cristo. \v 30 Can xe ri Jesucristo ri nic'atzin chi k'ij-k'ij ninimer más ruk'ij, pero ren utz chi k'ij-k'ij más co'l nin-en-ka, xcha' ri Juan. \s1 Ri Jesucristo chicaj petenak-wi \p \v 31 Ri Jun ri petenak chicaj, jari' ri más c'o ruk'ij que konojel roj winak. Roma kano'j (kana'oj) roj winak, can xe we' chech-ulef niq'uis-wi-ka. Can xe ri c'o chech-ulef ri jojtiquier nakatzijoj. Pero ri Jun ri kajinak-pe chicaj, man anche'l ta oc roj, roma raja' can c'o parui' ronojel. \v 32 Ri Jun ri petenak chicaj, can ja ri ruc'oxan-pe y rutz'eton-pe, jari' ri noruk'alajij-ka chake. Pero ri winak man niquijo' ta niquinimaj ri nuk'alajij raja'. \v 33 Pero ri winak ri can niquinimaj ri nuk'alajij ri Jun ri petenak chicaj, can niquik'alajij chi ri Dios can ketzij-wi. \v 34 Roma ri Jun ri xtak-pe roma ri Dios chech-ulef, can ja-wi rutzij ri Dios ri nutzijoj. Y ri Dios can ruyo'n-pe ri Espíritu Santo che, y can man xretaj ta xuya-pe che. \v 35 Y ri Ajaf Dios yalan nrojo-wi ri Ralc'ual, y pa ruk'a' raja' xujach-wi ronojel.\x * \xo 3:35 \xt Mt 11:27; Lc 10:22\x* \v 36 Ri winak ri xtiquinimaj ri Ralc'ual, can xtic'ue' quic'aslen ri man xtiq'uis ta. Pero ri winak ri man niquijo' ta niquinimaj ri Ralc'ual ri Dios, man xtic'ue' ta quic'aslen; roma ri winak ri man xtiquiya' ta cánima riq'uin, can je richi chic chi nika ri castigo ri xtuya' ri Dios pa quiwi'. \c 4 \s1 Jesús xtzijon riq'uin ri ixok aj-Samaria \p \v 1 Ri achi'a' fariseos quic'oxan chi ri Jesús yeru'on bautizar más winak y más je q'uiy ri yetzekleben richi, que chiquiwech ri winak ri ye'an bautizar y ri yetzekleben richi ri Juan Bautista. Y ri Ajaf Jesús xuna'ej ronojel re'. \v 2 Pero man ja' ta ri Jesús nibano bautizar quichi ri winak; xa ja ri ru-discípulos ri yebano bautizar. \v 3 Y ri Jesús xel-e chiri' pa Judea y xtzolaj chic jun mej (bey) pa Galilea y je-benak ri ru-discípulos riq'uin. \p \v 4 Y chi ye'apon c'a pa Galilea, yek'ax na pa Samaria. \v 5 Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon pa Sicar. Ri Sicar jun tenemit chi ri Samaria. Ri Sicar c'o-apo chunakaj ri ulef ri xuya' ri Jacob che ri José ri ralc'ual.\x * \xo 4:5 \xt Gn 33:19; Jos 24:32\x* \v 6 Y chiri' c'o-wi ri pozo ri ni'ix Chi ri Jacob che. Chiri' xch'oquie-wi ri Jesús, roma raja' yalan cosinak-pe roma ri binen ri quibanon-pe. Pa nic'aj-k'ij la'k ri'. \v 7-8 Y cuando je-benak ri ru-discípulos pa tenemit chulok'ic wey, riq'uin ri pozo ri' xapon jun ixok aj-Samaria, chi nulesaj ruya'. Y ri Jesús xu'ij che ri ixok ri': Tasipaj juba' nuya' chi ninkum, xcha' che. \p \v 9 Pero ri ixok aj-Samaria xu'ij che ri Jesús: Ret jat jun israelita, ¿anchique roma nac'utuj aya' chue ren? ¿Utz como chi jun aj-Samaria nuya' ruya' jun israelita? xcha' ri ixok. Raja' xu'ij quiri' roma ri israelitas y ri aj-Samaria xa man niquijo' ta qui'. \p \v 10 C'ajari' ri Jesús xu'ij che ri ixok ri': Xa ta ret aweta'n anchique ri ruyo'n-pe ri Dios, y aweta'n ta chuka' ancu'x (anchique) nuc'utuj juba' ruya' chawe; ja' ta ret ri nac'utuj ta aya' che, y raja' nuya' ta Aya' ri can niyo'n c'aslen, xcha' ri Jesús. \p \v 11 Y ri ixok xu'ij che ri Jesús: Ri pozo naj kajinak-wi-ka rupa, y ret man jun anchique c'o awiq'uin chi nalesaj-ka ri ya'. ¿Anchi' nalesaj-wi ri Ya' ri niyo'n c'aslen ri nasuj? \v 12 Roma can chupa ri jun pozo re' xleses-wi ruya' ri kamama' Jacob, ri ralc'ual y chuka' quichi ri cawaj. ¿Anchi' c'a xtalesaj-wi ri Ya' ri nasuj? ¿O más c'o ak'ij ret que chech ri kamama' Jacob chi quiri' man we' ta nalesaj-wi ri Ya' ri na'ij chi nuya' c'aslen? xcha' ri ixok. \p \v 13 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok: Ri yekumu ri ya' ri ntel chupa ri jun pozo re', man niq'uis ta e ri quichake'j-chi'. Xa can nic'atzin chi niquikum más ya' chi nich'uch'u-ka juba' ri quichake'j-chi'. \v 14 Pero ri yekumu ri Ya' ri niyo'n c'aslen ri ninya' ren chique, xtu'on che ri cánima chi can manak chic xtichake'j ruchi'. Xa can xtu'on chique chi quiq'uin reje' nalex-wi ri Ya' ri', y can xtitoxlin-pe (xtichoxin-pe) chi nic'ue' quic'aslen ri man niq'uis ta. \p \v 15 Y ri ixok can ja' xu'ij che ri Jesús: Taya' ri Ya' ri' chue ren, chi quiri' can manak-wi chic xtichake'j nuchi' y manak chic chuka' xquipe we' chuchi' pozo chi ninlesaj, xcha' ri ixok. \p \v 16 Pero ri Jesús xu'ij che ri ixok: Awoyoj-pe ri awachijil, xuche'x roma ri Jesús. \p \v 17 Ri ixok xu'ij: Ren manak wachijil, xcha'. \p Y ri Jesús xu'ij che: Can ketzij-wi ri na'ij chi manak awachijil. \v 18 Roma can je wo'o' yan achi'a' ri quiec'ule' awiq'uin; y ri achi ri c'o awiq'uin cami, man awachijil ta roma man jat-c'ulan ta riq'uin. Can ketzij ri xa'ij chi manak awachijil, xcha' ri Jesús che. \p \v 19 Y ri ixok can ja' xu'ij che ri Jesús: Ren ninnojij chi ret jat jun ri nik'alajin ri nu'ij ri Dios che. \v 20 ¿Anchique lugar utz chi nakaya-wi ruk'ij ri Dios? Roma ri kate-katata' ri xec'ue' ojer can, parui' ri jun juyu' re' xqui'en-wi ri jay chi xquiya' ruk'ij ri Dios. Pero rix ri israelitas ni'ij chi conojel winak, pa Jerusalem tiquiya-wi ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok. \p \v 21 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok ri': Tanimaj ri xtin-ij chawe. Can xtoka-wi jun k'ij cuando conojel winak man parui' ta chic ri juyu' re', ni man pa Jerusalem ta chuka' xtiquiya-wi ruk'ij ri Katata' Dios. \v 22 Rix aj-Samaria q'uiy ri man iweta'n ta chirij anchique modo niya' ruk'ij ri Dios. Pero roj israelitas can keta'n-wi ri ancu'x (anchique) ri nakaya' ruk'ij; roma can ja kaq'uin roj petenak-wi chi ri winak yecolotaj chupa ri quimac. \v 23 Ri jun k'ij ri xin-ij chawe chi can nipe-wi, xoka yan, chi conojel winak man chic niquiya' ta ruk'ij ri Katata' Dios parui' ri juyu' re', ni chuka' pa Jerusalem. Ri can ketzij xtiquiya' ruk'ij ri Katata' Dios, ja ri c'o ri Espíritu Santo quiq'uin, y chuka' can riq'uin ronojel cánima xtiquiya' ruk'ij. Y ri Dios can ja ri winak ri yebano quiri' ri yerojo'. \v 24 Ri Dios can Espíritu-wi. Romari' ri winak ri yeyo'n ruk'ij, can nic'atzin chi c'o ri Espíritu Santo quiq'uin y riq'uin ronojel cánima tiquiya' ruk'ij ri Dios. \p \v 25 Y ri ixok xu'ij che ri Jesús: Ren weta'n chi c'o na jun k'ij ri Mesías ri ni'ix chuka' Cristo che, xtoka chech-ulef. Y ri k'ij cuando xtoka raja', ronojel xtuk'alajij chakawech, xcha' ri ixok. \p \v 26 Ri Jesús xu'ij che: Ri Mesías ri ni'ix chuka' Cristo che, ja ren ri yitzijon awiq'uin, xcha' che. \p \v 27 Y ja' cuando xe'apon ri ru-discípulos; reje' xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma nitzijon riq'uin jun ixok aj-Samaria, pero ri discípulos man jun anchique xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique nac'utuj che? o ¿Anchique ri natzijoj riq'uin? Can man jun-wi ri xquic'utuj che. \v 28 Y ri ixok ri' xuya' can ri rucucu' (ru-tinaja) chiri' y xbe pa tenemit. Y xberu'ij chique ri winak: \v 29 C'o jun achi xch'o'n wiq'uin y xu'ij chue ronojel ri jenubanon. ¿Man ja' ta como re' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios? Jo', y titzu', xcha' chique. \p \v 30 Y conojel ri winak ri xquic'oxaj ri', xquiya' can ri tenemit y xebe c'a anchi' c'o-wi ri Jesús. \v 31 Y cuando c'a man jani quie'apon ri winak, ri discípulos xqui'ij che ri Jesús: Maestro, cawa', xecha' che. \p \v 32 Pero raja' xu'ij chique: Rix man iweta'n ta anchique ri nintaj ren, xcha'. \p \v 33 ¿C'o como jun ri xc'amo-pe ruway ri Jesús? xecha-ka ri discípulos chiquiwech. \p \v 34 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri nuway ren ja ri nin-en ri nurayij ri takayon-pe wichi y ninq'uis can ru'onic ronojel ri rusamaj ri rucheleben-pe chue. \v 35 Rix ni'ij chi c'a c'o quieji' ic' nrojo' chi nic'ol ronojel quiwech tico'n. Pero ren nin-ij chiwe: Quixtzu'n chila' y quie'itzu' la winak. Reje' je anche'l jun tico'n ri k'an chic. Quiyoben chic chi nitzijos rutzij ri Dios chique, chi niquinimaj. \v 36 Ri xquiebano cosechar ri cosecha re', can c'o ruq'uiexel xtiquiwil; roma ri winak ri xtiquinimaj rutzij ri Dios, xtiquiwil quic'aslen ri man niq'uis ta. Y romari' ri je-tiquiyon can rutzij ri Dios, can xtiquicot cánima junan quiq'uin ri xquiec'olo ri cosecha re'. \v 37 We' can ketzij-wi ntel ri tzij ri nu'ij: Jun nibano ri ticoj y jun-wi chic ri nibano cosechar. \v 38 Ren xixintak chi quiri' rix xe chic nic'ol ri cosecha ri man ja' ta rix ri xixcos chi xitic. Roma rutzij ri Dios can ch'aka chic samajel je-tiquiyon can pa tak cánima ri winak, y rix xe chic juba' samaj ri ne'ibana' chi niquinimaj rutzij ri Dios, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. \p \v 39 Y chupa ri k'ij ri', can je q'uiy winak xquinimaj ri Jesús chiri' pa tenemit Sicar, ri c'o pa Samaria. Reje' xquinimaj roma ri ixok xberu'ij chique: Ri Jesús can xu'ij chue ronojel ri jenubanon-pe, xcha' raja'. \v 40 Y cuando ri winak xe'apon, xquic'utuj che ri Jesús chi tic'ue-ka quiq'uin. Y raja' xc'ue-ka ca'i' k'ij quiq'uin. \v 41 Y jec'o ch'aka chic winak ri aj-chiri' ri xquinimaj, c'a cuando xquic'oxaj ri tzij ri xu'ij ri Jesús. Can je q'uiy-wi ri xquinimaj. \v 42 Ri winak re' niqui'ij che ri ixok ri xberuya' rutzijol chique: Cami can keta'n chic y nakanimaj chuka', man xe ta roma ri xa'ij ret chake, xa can nakanimaj chuka' roma ri xkac'oxaj roj mismo. Xkatemaj chi can ketzij-wi chi ja raja' ri Cristo, ri nicolo quichi conojel winak ri jec'o chech-ulef. \s1 Ralc'ual jun nimalaj achi xc'achoj riq'uin ruyabil roma ri Jesús \p \v 43 Cuando xek'ax yan ri ca'i' k'ij, ri Jesús xuya' can ri tenemit Sicar ri c'o chiri' pa Samaria y xutz'om chic rubey chi nibe c'a Galilea. \v 44 Roma ja raja' mismo x-in: Jun ri nik'alajin rutzij ri Dios pa rutenemit, man jun ruk'ij xti'an che coma ri ruwinak.\x * \xo 4:44 \xt Mt 13:57; Mr 6:4; Lc 4:24\x* \v 45 Pero cuando ri Jesús xapon pa Galilea, ri winak aj-chiri' can utz xquic'on-ka ri Jesús; roma ri winak re' xec'ue' yan pa Jerusalem chi ri nimak'ej y xquitzu' ri milagros ri xeru'on ri Jesús chiri'.\x * \xo 4:45 \xt Jn 2:23\x* \p \v 46 C'ajari' ri Jesús xbe chic jun mej (bey) pa tenemit Caná ri c'o chiri' pa Galilea, anchi' xu'on che ri ya' chi xoc ruya'al-uva.\x * \xo 4:46 \xt Jn 2:1-11\x* Y chiri' pa Galilea, pa jun chic tenemit rubinan Capernaum, c'o jun nimalaj achi rusamajel ri rey, ri achi re' niyawaj jun ralc'ual. \v 47 Y cuando raja' xuc'oxaj chi ri Jesús petenak c'a pa Judea y cami c'o pa Galilea, raja' xapon riq'uin y xberuc'utuj favor che chi tucolo' ri ralc'ual chech ri camic, roma ri ala' ri' xa ya nicom. \v 48 Ri Jesús xu'ij che ri rusamajel ri rey: Xa manak ta nitzu' ri milagros ri nin-en ren, manak ta yininimaj. Xa man ta nitzu' riq'uin ri milagros chi can ja ri Dios ri takayon-pe wichi, man ta yininimaj chuka'. \p \v 49 Pero ri achi ri rusamajel ri rey xu'ij che ri Jesús: Ajaf, tabana' favor chi jabe-ka pa tenemit Capernaum, roma ri walc'ual can ya nicom. \p \v 50 Y ri Jesús xu'ij che: Catzolaj. Ri awalc'ual xtic'ase', xuche'x-e. \p Y ri achi ri' can xunimaj-wi ri xu'ij ri Jesús, y xbe. \v 51 Cuando ri achi ri rusamajel ri rey xtzolaj chirij, jec'o ri je rusamajel raja' xoquic'ulu' y xqui'ij che: Ri awalc'ual q'ues. Man xcom ta, xecha' che. \p \v 52 Y raja' xuc'utuj chique ri je rusamajel anchique hora xquitzu' chi xc'achoj ri ralc'ual. Y ri rusamajel xqui'ij: Nak'ak'ij iwir a la una, cuando xq'uis-e ri c'aten chirij, xecha'. \p \v 53 Ri rutata' ri ala' xoka pa ruwi' chi ja hora ri' cuando ri Jesús xu'ij che chi ri ralc'ual man xticom ta. Y romari' raja' y ri je ru-familia xquinimaj ri Jesús, y xquiya' cánima riq'uin. \p \v 54 Y jare' ri ruca'n milagro ri xu'on ri Jesús chiri' pa Galilea; ri nuk'alajij chi can ja-wi ri Dios takayon-pe richi. Y jare' ri milagro ri xu'on cuando petenak c'a pa Judea. \c 5 \s1 Pa Jerusalem, anchi' c'o-wi jun estanque chi atinen ri ni'ix Betesda che, xc'achoj jun yawa' roma ri Jesús \p \v 1 Y cuando xbanataj yan ronojel ri', ja' noka yan jun quinimak'ej ri israelitas, y romari' ri Jesús xbe-e pa tenemit Jerusalem. \v 2 Y chiri' pa tenemit Jerusalem, chunakaj apo ri puerta ri ni'ix Quichi Ovejas che, c'o jun estanque chi atinen. Y chiri' chuchi' ri ya' jec'o wo'o' galeras. Y ri winak israelitas, Betesda yecha' che ri ya' ri'. \v 3 Chiri' pa tak galeras je q'uiy yawa'i' je-cotz'ol chech-ulef. Jec'o moy, jec'o ri yejetz'ma'y yebin, y jec'o ri siquirinak quich'acul. Y jec'o ri jun-wi chic rech ri yabil ntoc chique. Y conojel ri yawa'i' ri', can quiyoben chi nisilon-pe ri ya'. \v 4 Roma ri ya' ri' c'o jantak nosilos-ka roma jun ángel ri nika-pe chicaj riq'uin ri Dios. Y ri yawa' ri nika-ka na'ey chupa ri ya', jari' ri nic'achoj; más que xabachique (xama'anchique) yabil ntoc che. \v 5 Y chiri' chuchi' ri ya' c'o jun achi ri can treinta y ocho juna' tiyawaj-pe. \v 6 Y jun k'ij cuando ri Jesús nik'ax chiri', xutzu' ri achi cotz'ol chiri'. Y can reta'n-wi chi ri achi ri' can q'uiy yan juna' ri quiri' rubanon-pe. Y raja' xuc'utuj che ri achi ri': ¿Najo' jac'achoj? \p \v 7 Y ri yawa' re' xu'ij che ri Jesús: Cuando nisilon la ya', man jun nibano favor chue chi yiruto' chi yinapon-apo c'a chupa ri ya'. Romari', más que nintaj nuk'ij chi yibe-apo, pero c'a man jani quinapon ren ja napon chic jun chinuech, xcha' che ri Jesús. \p \v 8 Y ri Jesús xu'ij che ri achi: Cacataj, tac'uaj-e la ach'at y cabin, xcha' che. \p \v 9 Can xe xu'ij quiri' ri Jesús che ri yawa', can ja' xc'achoj riq'uin ri ruyabil. Xuc'ol-e ruch'at y nibin xbe. Ri k'ij ri', k'ij chi uxlanen. \v 10 Y ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xqui'ij che ri achi ri xc'achoj-e riq'uin ri ruyabil: Cami k'ij chi uxlanen, man utz ta chi ac'uan la ach'at,\x * \xo 5:10 \xt Neh 13:19; Jer 17:21\x* xecha' che. \p \v 11 Pero raja' xu'ij chique ri achi'a' ri': Ri xc'achojrisan wichi xu'ij: Tac'olo-e la ach'at y cabin, xcha' chue. \p \v 12 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj che ri achi: ¿Ancu'x (Anchique) x-in chawe chi tac'olo' ri ach'at y cabin? xecha' che. \p \v 13 Pero ri achi man reta'n ta ancu'x (anchique) xc'achojrisan richi, roma ri Jesús xa man xc'ue' ta ka chiri' chiquicojol ri winak. Raja' xa xbe. \v 14 Y c'aja' oc ri' ri Jesús xberila' ri achi pa rocho ri Dios, y xu'ij che: Cami xa can jat utz chic. Man chic ta'an amac, chi quiri' man xtipe ta chic jun ex más itzel chawij, xcha' che. \p \v 15 Y ri achi xtzolaj-e, y xapon quiq'uin ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, y xu'ij chique: Ri xc'achojrisan wichi, ja ri Jesús, xcha' chique. \v 16 Romari' ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, can xecataj chirij ri Jesús, y niquinojij anchique niqui'en chi niquicamisaj, roma ri Jesús c'o milagros yeru'on chupa ri k'ij chi uxlanen. \v 17 Pero ri Jesús xu'ij chique: Ri Nata' Dios c'a nisamaj ri k'ij re', y quiri' chuka' nin-en ren, yisamaj. \p \v 18 Y ja' cuando ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, más xquinojij chirij chi anchique niqui'en chi niquicamisaj ri Jesús; roma chiquiwech reje', xajan (xajam) ri yeru'on chupa ri k'ij chi uxlanen. Y man xe ta romari', xa roma chuka' ri Jesús nu'ij Nata' che ri Dios. Y chiquiwech reje', can itzel chi ri Jesús nujunumaj-ri' riq'uin ri Dios. \s1 Ri Jesucristo xu'ij chi raja' man ruyon ta nisamaj \p \v 19 Y ri Jesús xu'ij: Can tinimaj ri nin-ij chiwe, chi ren ri Ralc'ual ri Dios can man yisamaj ta chi nin-en ri ninjo' ren; xa can nic'atzin chi ninyobej na ri nu'ij ri Nata'. Roma ja ri samaj ri nrojo' raja', jari' ri nin-en ren ri Ralc'ual. \v 20 Y roma ri Nata' Dios yalan yirojo' ren ri Ralc'ual, romari' raja' nuc'ut chinuech ronojel ri rusamaj. Y chakawech apo c'o samaj más je nim ri xtuc'ut chinuech. Y cuando xtin-en ri samaj ri', rix can xtisatz ino'j (xtisach ic'u'x). \v 21 Y can anche'l nu'on ri Nata' Dios cuando yeruyec-pe ri caminaki' y nuya' quic'aslen, can quiri' chuka' nin-en ren. Ren can ninya' chuka' quic'aslen ri yenjo'. \v 22 Ri Nata' Dios, can ja ren ri Ralc'ual jinruyo'n chi yenben juzgar ri winak y man ja' ta raja' xtibano. \v 23 Chi quiri', ren niyo'x chuka' nuk'ij anche'l ri niyo'x che ri Nata'. Roma anchique winak ri man xtiyo'n ta nuk'ij ren ri jin Ralc'ual ri Dios, man nuya' ta chuka' ruk'ij ri Nata' Dios, ri takayon-pe wichi. \p \v 24 Roma can ketzij-wi ri nin-ij chiwe, chi ri yec'oxan ri nutzij y niquinimaj ri takayon-pe wichi, niquiwil quic'aslen ri man xtiq'uis ta. Can man xquie'apon ta chupa ri lugar ri anchi' c'o q'uiy sufrimiento, roma can xecolotaj yan chech ri camic, y xek'ax-apo chupa ri c'aslen ri man niq'uis ta. \v 25 Y can ketzij nin-ij chiwe, chi c'o jun k'ij ri yoben y ja xoka yan, chi ri anche'l je caminak xtiquic'oxaj ri nutzij ren ri Ralc'ual ri Dios. Y ri can xquinquic'oxaj-wi, xtiquiwil quic'aslen. \v 26 Roma ri Dios ruyo'n lugar chue chi ninya' c'aslen, anche'l nu'on raja'. Ri Nata' Dios can nuya-wi c'aslen. \v 27 Y chuka' ruyo'n autoridad chue chi yenben juzgar ri winak, roma ri Nata' Dios yirucusaj chi nin-en juzgar; roma ja ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. \v 28 Man tinojij chi xe ri xin-ij yan ka chiwe, xe ri' ri yitiquier nin-en, man quiri' ta, roma can xtapon ri k'ij chi conojel caminaki' xtiquic'oxaj ri nutzij. \v 29 Y ri utz quic'aslen xquic'uaj chech ri Dios, xquiebec'astaj-pe y xtic'ue' quic'aslen ri man niq'uis ta. Pero ri man utz ta quic'aslen xquic'uaj chech ri Dios, xquiebec'astaj-pe chi xquiebeka chupa ri castigo.\x * \xo 5:29 \xt Dn 12:2\x* \s1 Can nik'alajin-wi chi ri Jesucristo ja ri Dios takayon-pe richi \p \v 30 Ren can man jun samaj xtin-en-ka nuyon; roma ren yenben juzgar ri winak, pero xe can anche'l ri ni'ix chue. Y cuando ren nin-en juzgar, can pa ruchojmil nin-en-wi; roma can man ja' ta ri ninrayij ren ri nin-en, xa can ja ri nurayij ri Nata' Dios ri takayon-pe wichi. \v 31 Xa ta nuyon ren nink'alajij-ka-wi', utz ta chi ni'ix-ka chuij chi can man ketzij ta ri nin-ij. \v 32 Pero can c'o-wi Jun ri nik'alajin wichi. Y ri nu'ij raja' chuij ren, can ketzij-wi. \v 33 Y rix can xitak ruc'utuxic che ri Juan Bautista chirij ri Cristo, y raja' can ja-wi ri ketzij xuk'alajij-pe chiwech.\x * \xo 5:33 \xt Jn 1:19-27; 3:27-30\x* \v 34 Re' ninnataj-apo chiwe, chi quiri' jixcolotaj. Roma can c'o chic Jun ri más nim ri nik'alajin wichi, que chech ri Juan Bautista o jun chic winak. \v 35 Y ri Juan Bautista can xuya-wi ri sakil chiwe. Can xu'on anche'l nu'on jun luz cuando nic'at y nu'on sakil. Y rix xirayij y xixquicot riq'uin ri sakil ri', jun jani' k'ij. \v 36 Y roma ri xuk'alajij ri Juan chuij ren, can utz chi yininimaj. Pero más nic'atzin chi yininimaj, roma ri samaj ri yenben chiwech. Ja samaj re' ri can niquik'alajij chi ja ri Nata' Dios ri takayon-pe wichi. Y can ja raja' ri biyon-pe chue chi nin-en ri samaj re'. \v 37 Y can ja ri Nata' Dios ri xtako-pe wichi ri yiruk'alajij chuka',\x * \xo 5:37 \xt Mt 3:17; Mr 1:11; Lc 3:22\x* pero rix man jun mej (bey) ic'oxan ta anchique rukul, ni man jun mej (bey) chuka' itz'eton ta rech. \v 38 Ri rutzij raja' can man ntoc ta pa tak iwánima, roma rix man yininimaj ta ren ri xitak-pe chi'icojol. \v 39 Rix can ninic'oj utz rutzij ri Dios ri tz'iban can, roma can iweta'n chi chupa ri' niwil-wi c'aslen ri man niq'uis ta. Chupa rutzij ri Dios can ja ren ri yiruk'alajij. \v 40 Pero más que quiri', rix man nijo' ta niya' iwánima wiq'uin, chi quiri' niwil ta ri ic'aslen chi ronojel tiempo. \p \v 41 Y ronojel ri xin-ij yan chiwe, man roma ta ninjo' chi rix niya' nuk'ij. \v 42 Ren xa can weta'n utz iwech, romari' weta'n chi can man nijo' ta ri Dios pa iwánima. \v 43 Roma ren can pa rubi' ri Nata' Dios jin-petenak-wi y xa man yininimaj ta. Pero xa ta jec'o ri yepe pa quibi' reje' mismo, jari' can ch'anin ye'inimaj. \v 44 Rix man nicanoj ta ik'ij riq'uin ri ketzij Dios; rix nijo' chi ja' ta ri winak yeyo'n ik'ij, romari' can man niya' ta iwánima wiq'uin ren. \v 45 Y man tinojij pa tak iwánima chi ja ren ri xquisujun-apo iwichi chech ri Nata' Dios. Ri xtisujun iwichi chech ri Dios roma man ja' ta ri niben, ja ri Moisés; ri anchok riq'uin ni'ij-wi rix chi iyo'n iwánima. \v 46 Roma xa ta rix can ketzij ninimaj ri jerutz'iban can ri Moisés, can yininimaj ta chuka' ren, roma ri jerutz'iban can raja' can chuij-wi ren yech'o'n-wi. \v 47 Y xa man ninimaj ta ri je-tz'iban can roma ri Moisés, manak chuka' xtinimaj ri tzij ri nuc'amon-pe ren chiwe, xcha' ri Jesús. \c 6 \s1 Ri Jesús xerutzuk más wo'o' mil winak \p \v 1 Y cuando xbanataj yan ronojel ri', Jesús y ri ru-discípulos xebe ri juc'an chic ruchi-ya' Galilea; ri ni'ix chuka' Tiberias che. \v 2 Can je q'uiy winak ri xetzekleben-e richi, roma ri winak ri' quitz'eton chic ri milagros ri yeru'on quiq'uin ri yawa'i'. \v 3 Ri Jesús y ri ru-discípulos xejote-e parui' jun juyu'; y raja' chiri' xch'oquie-ka chiquicojol ri ru-discípulos. \v 4 Ri k'ij ri', xa can noka yan ri pascua, ri jun chique ri quinimak'ej ri israelitas. \v 5 Y cuando ri Jesús xutzu' chi can je q'uiy winak ri ye'apon-apo riq'uin, raja' xu'ij che ri Felipe ri jun ru-discípulo: ¿Anchi' c'a xte'kac'ama-pe wey chi yekatzuk conojel ri winak re'? \p \v 6 Jari' ri xuc'utuj ri Jesús che ri Felipe, chi quiri' nuna'ej anchique nunojij ri jun discípulo ri'; xa noka pa ruwi' chi ri Jesús ronojel nitiquier nu'on. Pero ri Jesús xa can reta'n chic anchique nu'on chi yerutzuk ri winak ri'. \v 7 Y ri Felipe xu'ij che ri Jesús: Más que xtakalok' doscientos denarios wey, can manak xquieru'on, más que xe juba' ta oc ri nakaya' chique. \p \v 8 Y jun chique ri ru-discípulos, ri rubinan Andrés ri rach'alal ri Simón Pedro, xu'ij: \v 9 We' c'o jun ala' c'o wo'o' wey banon che cebada y ca'i' quer ruc'amon-pe, pero ¿anchique xquieru'on re'? Xe ta oc re' ri xtakaya-apo chiquiwech conojel ri winak, man yeru'on ta, xcha' ri Andrés. \p \v 10 C'ajari' ri Jesús xu'ij: Ti'ij chique ri winak chi quiech'oquie', xcha'. \p Y chupa ri lugar ri' can rex rubanon ri k'ayis, y conojel ri winak quimolon-qui' xech'oquie'. Jec'o jun je wo'o' mil xe ri achi'a'. \v 11 Ri Jesús xeruli'ej ri wo'o' wey ri' y xuya' matiox che ri Dios. Y c'ajari' xujachala' chique ri ru-discípulos, y ri discípulos xbequijachala' chique ri winak ri je-ch'ocol. Y ri Jesús quiri' chuka' xu'on riq'uin ri ca'i' quer. Ri winak can xquiwil ronojel ri wey y quer ri xquijo'. \v 12 Y cuando utz chic je-waynak ri winak ri', ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Timolo-pe ronojel wey y quer ri man xq'uis ta, roma man ninjo' ta chi quiri' niq'uis can, xcha'. \p \v 13 Ri discípulos can xbequimolo-pe y xquinojisaj cablajuj chaquech riq'uin ri man xq'uis ta rutijic. Jari' ri xmolotaj can che ri wo'o' wey banon che cebada. \v 14 Y cuando ri winak ri' quitz'eton chic ri milagro ri xu'on ri Jesús, ri nuk'alajij chi ja ri Dios takayon-pe richi, reje' xqui'ij: Can ketzij-wi chi ja achi re' ri nik'alajin rutzij ri Dios ri q'uiy yan tiempo yoben chi can nipe chech-ulef, xecha'. \p \v 15 Ri Jesús can ruyon-wi xtzolaj parui' ri juyu', roma can xuna'ej chi ri winak niquijo' niqui'en qui-rey che, más que raja' man nrojo' ta. \s1 Ri discípulos xquitzu' ri Jesús nibin parui' ri choy (ya') rubinan Galilea \p \v 16 Y ri ru-discípulos ri Jesús xetzolaj-ka chuchi-ya', cuando xcok'a-ka. \v 17 Reje' xe'oc-e pa jun canoa y xquitz'om-e bey chi xebe c'a pa tenemit Capernaum, ri c'o c'a juc'an chic ruchi-ya'. Yalan k'eku'm chic y ri Jesús xa man jani tapon quiq'uin. \v 18 Y ja' xbetiquier-pe jun nimalaj quiek'ik' ri yalan ruchuk'a' parui' ri ya'; y romari' ri ya' yalan xberu'ona-pe. \v 19 Cuando je-benak yan jun wo'o' o waki' kilómetros parui' ri ya', ri discípulos xquitzu' ri Jesús nibin parui-ya' y chunakaj chic ri canoa c'o-wi-apo, romari' reje' yalan xquixi'j-qui'. \v 20 Pero ri Jesús xu'ij chique: Man tixi'j-iwi'. Xa ja ren ri Jesús, xcha' raja'. \p \v 21 Y cuando ri discípulos xquic'oxaj chi can ja-wi raja', xequicot riq'uin y xquicusaj-apo chupa ri canoa. Y can ja' xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri anchi' ye'apon-wi. \s1 Ri winak ri xebe chucanoxic ri Jesús \p \v 22 Ruca'n k'ij ri winak ri xec'ue' can ri juc'an chic ruchi-ya' ri jun nak'ak'ij, c'a quimolon-qui'. Reje' can quieta'n-wi chi xe ri ru-discípulos ri Jesús ri xetzolaj chupa ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'ue' can. \v 23 Ri k'ij ri', jec'o canoas ri je-petenak pa tenemit Tiberias y xe'apon chunakaj ri anchi' xquitaj-wi quiway ri winak ri jun k'ij can; ri wey ri xuya' ri Ajaf Jesús chique, cuando xuya' matiox che ri Dios. \v 24 Y ri winak ri', roma xquitzu' chi ri Jesús xa man c'o ta chic chiri' y ri ru-discípulos xa xetzolaj yan, reje' chuka' xe'oc-e chupa ri canoas ri' y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús. \s1 Jesús jari' ri Wey ri niyo'n c'aslen chi ronojel tiempo \p \v 25 Cuando ri winak re' xbequila' ri Jesús ri juc'an chic ruchi-ya', xqui'ij che: ¿Jampe' xatoka we'? xecha' che. \p \v 26 Pero ri Jesús xu'ij chique ri winak ri': Ketzij nin-ij chiwe, chi rix yinicanoj xe roma xixintzuk y can utz xinojisaj ipa, y man roma ta xitzu' ri milagros ri yek'alajin chi ren can ja-wi ri Dios ri takayon-pe wichi. \v 27 Can quixsamaj, pero man richi ta nich'ec ri iway ri xa niq'uis. Xa can quixsamaj chi nich'ec ri Iway ri nuya' c'aslen chi ronojel tiempo. Y ri Wey ri' ja ren ri xquiyo'n chiwe, ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, roma ja ren xirutak-pe ri Nata' Dios, chi nin-en ri samaj re', xcha'. \p \v 28 Y ri winak ri' xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique ri nika chech ri Dios chi naka'an? \p \v 29 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri nika chech ri Dios chi rix niben, ja ri quininimaj ren ri xitak-pe roma raja'. \p \v 30 Y ri winak xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique ri jatiquier na'an? Tabana' c'a jun milagro, chi quiri' nakatzu' y jatkanimaj. \v 31 Roma cuando ri ojer tak kati't-kamama' xec'ue' chupa ri tz'iran rech-ulef, ja ri wey xubinaj maná ri xuya' ri Moisés chique chi xquitaj.\x * \xo 6:31 \xt Ex 16:4, 15\x* Can anche'l-wi ri nu'ij rutzij ri Dios ri tz'iban can: Wey ri petenak chicaj ri xuya' chique chi xquitaj.\x * \xo 6:31 \xt Sal 78:24\x* ¿Y xcatiquier cami ret na'an anche'l xu'on ri Moisés? \p \v 32 Y ri Jesús xu'ij chique: Tic'oxaj utz ri xtin-ij chiwe: Ri wey ri xpe chila' chicaj, man ja' ta ri Moisés ri xyo'n. Ja ri Nata' Dios ri xyo'n chique y cami ja nuya' ri ketzij Wey chiwe ri petenak chila' chicaj. \v 33 Roma ri Wey ri can richi ri Dios, ja ri Jun ri petenak chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen chique ri winak, xcha' chique. \p \v 34 Cuando xquic'oxaj quiri' ri winak, xqui'ij che ri Jesús: Can siempre taya' ri Wey ri' chake, xecha'. \p \v 35 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja ren ri Wey ri niyo'n c'aslen. Ri nipe wiq'uin, man xtinum ta chic ri ránima; roma ja ren ri xquinoc Ruway chi quiri' manak chic xtinum ránima. Y chuka' ri xtuya' ránima wiq'uin, man xtichake'j ta chic ruchi' ri ránima; roma ja ren ri xquinoc Ruya' chi quiri' manak chic xtichake'j ruchi' ránima. \v 36 Pero can anche'l ri nu'in chiwe, más que rix can xitzu' y xic'oxaj ri samaj xin-en iwiq'uin, man xquininimaj ta. \v 37 Conojel ri xquiepe chinucanoxic, ren can xtinc'ul quiwech y man jun mej (bey) xquienxutuj-e. Roma jari' ri jeruyo'n ri Nata' Dios chue. \v 38 Roma ren ri xika-pe chila' chicaj, man ja' ta ri ninjo' ren nonbana-ka. Ren xika-pe chila' chicaj chi nonbana-ka ri nrojo' ri takayon-pe wichi. \v 39 Ri Nata' Dios ri takayon-pe wichi, nrojo' chi conojel ri jeruyo'n chue, can man jun chique reje' nisatz (nisach), y pa ruq'uisbel k'ij yenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki'. \v 40 Ri nrojo' chuka' ri Nata' ri takayon-pe wichi, ja chi conojel ri yetz'eto ri nusamaj y niquiya' cánima wiq'uin, xtic'ue' quic'aslen chi ronojel tiempo, y yenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Jesús. \p \v 41 Pero ri winak israelitas ri' xejasloj chirij ri Jesús, roma raja' xu'ij: Ja ren ri Wey ri kajinak-pe chicaj. \v 42 Y niqui'ij: ¿Man ja' ta re' ri Jesús ri ralc'ual ri José c'a? Xa keta'n quiwech ri rute-rutata'. Y chake roj nu'ij-wi chi raja' kajinak-pe chicaj riq'uin ri Dios, yecha'. \p \v 43 Pero ri Jesús xu'ij chique: Man quixtzijon-pe chuij ren. \v 44 Roma ri xquieniman wichi, can ja ri Nata' Dios ri takayon-pe wichi xsamaj yan pa tak cánima. Y ren can xquienc'asoj chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbel k'ij. \v 45 Ri achi'a' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, xquitz'ibaj: Conojel, can c'o ri xtic'ut chiquiwech roma ri Dios.\x * \xo 6:45 \xt Is 54:13\x* Quiri' ri tz'iban can. Y ri yec'oxan ri nu'ij ri Nata' Dios y niquitemaj, can xquiepe chinucanoxic. \p \v 46 Pero ren man nin-ij ta chi c'o ta jun winak ri tz'eteyon richi ri Dios, man quiri' ta. Xe ren ri jin-petenak chicaj riq'uin raja' ri jin-tz'eteyon rech ri Dios. \v 47 Tic'oxaj na pe' utz ri xtin-ij chiwe: Ri niniman wichi, can c'o ruc'aslen chi ronojel tiempo. \v 48 Ri Wey ri can niyo'n-wi c'aslen, ja ren. \v 49 Ri wey ri ni'ix maná che, ri xquitaj ri ojer iwati't-imama' pa tz'iran rech-ulef, man xtiquier ta xuya' quic'aslen chi ronojel tiempo. \v 50 Pero ri ketzij Wey ri kajinak-pe chicaj, can nitiquier nu'on chique ri yetijo richi chi can manak xquiecom chi ronojel tiempo. \v 51 Ja ren ri Wey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chicaj. Ri xquietijo ri Wey re', xquiec'ase' chi ronojel tiempo. Ri Wey ri xtinya' ren chique, can ja ri nuch'acul ri xtapon pa camic chi nuc'om-pe c'aslen chique ri winak ri jec'o chech-ulef. \p \v 52 Y cuando ri winak israelitas re' xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús, xquic'utuj-ka chiquiwech: ¿Anchique modo ri' chi raja' nuya' ri ruch'acul chake chi nakataj? yecha'. Y can xquitz'om-ka-qui' roma man junan ta niquinojij. \p \v 53 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij-wi nin-ij chiwe, xa man nitaj ta ri nuch'acul y man nikum ta chuka' ri nuquiq'uiel ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, manak xtic'ue' ic'aslen chi ronojel tiempo. \v 54 Ri can xtiquitaj ri nuch'acul y xtiquikum chuka' ri nuquiq'uiel, can c'o-wi ri quic'aslen chi jumul. Y ren can xtin-en chique chi yec'astaj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbel k'ij. \v 55 Roma ri nuch'acul ren jari' ri ketzij Wey y ri nuquiq'uiel jari' ri ketzij Ya'; ri can niquiya' c'aslen. \v 56 Ri can niquitaj ri nuch'acul y niquikum chuka' ri nuquiq'uiel, xe jun xtaka'an quiq'uin. Reje' xquiec'ue' wiq'uin ren y ren quiq'uin reje'. \v 57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe wichi y raja' can c'o-wi ri c'aslen riq'uin, ren chuka' c'o ri c'aslen ri' wiq'uin. Y quiri' chuka' ri xquiruc'on-ka ren, can xtic'ase-wi woma ren. \v 58 Ri can ketzij Wey, ri kajinak-pe chicaj, can man junan ta riq'uin ri wey ri ni'ix maná che ri xquitaj ri ojer iwati't-imama', roma ri wey ri xquitaj reje' man xtiquier ta xu'on chique chi xc'ue' ta quic'aslen chi ronojel tiempo. Pero ri niquitaj ri ketzij Wey ri kajinak-pe chicaj, xtic'ue' quic'aslen ri man niq'uis ta. \p \v 59 Jare' ri xu'ij ri Jesús chique ri winak israelitas ri quimolon-qui' chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, chiri' pa tenemit Capernaum. \s1 Ri rutzij ri Jesús can nuya-wi c'aslen ri man niq'uis ta \p \v 60 Y cuando ri je-tzeklebeyon ri Jesús xquic'oxaj ri xu'ij, je q'uiy chique reje' xqui'ij: Yalan cuesta ri xu'ij. Man k'alaj ta xa jec'o ri xquieniman. \p \v 61 Y roma ri Jesús xutzu' ri niquinojij pa tak cánima ri je-tzeklebeyon richi, xu'ij chique: ¿Anchique roma rix man xka ta chiwech ri xin-ij? \v 62 ¿Y anchique xti'ij xa ta yinitzu' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol chi yitzolaj-e chila' riq'uin ri Dios ri anchi' jin-petenak-wi? \v 63 Ja ri espíritu niyo'n ruc'aslen ri ich'acul, ri ich'acul xa can manak rakalen. Y ri Espíritu ri niyo'n ri ketzij ic'aslen, ja ri tzij ri jenu'in chic chiwe. \v 64 Pero je q'uiy chiwe ri man niquijo' ta jinquinimaj, xcha' ri Jesús. Raja' quiri' xu'ij roma can reta'n-wi-pe anchique winak ri man xtiquinimaj ta, y ri ancu'x (anchique) xtic'ayin-e richi. \p \v 65 Y ri Jesús xu'ij: Jec'o chiwe rix ri man niquijo' ta jinquinimaj, romari' ren nu'in chiwe chi ja ri winak ri je-cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquiepe wiq'uin chi jinquicanoj, xcha'. \p \v 66 Roma quiri' xu'ij ri Jesús, je q'uiy chique ri can je-tzeklebeyon-wi, manak chic xquitzeklebej. Xa xetzolaj can chiquij. \v 67 Y ri Jesús xu'ij chique ri cablajuj discípulos: ¿Rix chuka' nijo' jixbe? \p \v 68 Y ri Simón Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, man jun chic anche'l ret, chi quiri' nakatzeklebej ta; roma ri atzij ret can nuya' c'aslen ri man niq'uis ta. \v 69 Roj can kayo'n kánima awiq'uin y keta'n chi ja ret ri Cristo, ri Ralc'ual ri c'aslic Dios.\x * \xo 6:69 \xt Mt 16:16; Mr 8:29; Lc 9:20\x* \p \v 70 Y ri Jesús xu'ij: Ja ren ri xicha'on iwichi rix ri cablajuj, pero jun chiwe rix oconak rusamajel ri itzel. \p \v 71 Cuando ri Jesús xu'ij quiri', chirij ri Judas Iscariote xch'o'n-wi; ri Judas ri ralc'ual ri jun achi ri ni'ix Simón che. Ri Jesús xunataj ri', roma jari' ri xtic'ayin richi ri Jesús. Y raja' can jun chique ri cablajuj discípulos. \c 7 \s1 Ri Jesús y ri je rach'alal \p \v 1 Cuando xebanataj yan ronojel re', ri Jesús xbe pa tak tenemit ri jec'o pa Galilea. Man xrojo' ta chic xutzijoj rutzij ri Dios pa Judea, roma ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas niquicanola' anchique niqui'en chi niquicamisaj. \v 2 Ri k'ij ri', xa can noka yan ri quinimak'ej ri israelitas chi niquinataj ri tiempo ri xquik'axaj ri cati't-quimama' chupa ri tz'iran rech-ulef. Y chi niquinataj ri', reje' yec'ue' chupa cocoj tak jay ri ye'an che ruk'a' tak che'.\x * \xo 7:2 \xt Lv 23:34; Dt 16:13\x* \v 3 Y ri je rach'alal ri Jesús xqui'ij che raja': Taya' can juba' ri Galilea chi jabe pa Judea, chi quiri' ri winak ri can yetzekleben awichi ri jec'o chila', tiquitzu' ri milagros ri ye'aben. \v 4 Roma jun ri nrojo' nuk'alajij-ri' chiquiwech ri winak, man utz ta nrewaj-ri'. Can nic'atzin chi nuc'ut-ri' chi can c'o-wi ri nitiquier nu'on, xecha' ri rach'alal che. \p \v 5 Más que ri Jesús can cach'alal-wi, reje' can man niquinimaj ta. \v 6 Y ri Jesús xu'ij chique ri rach'alal: Rix xabachique (xama'anchique) k'ij utz jixapon chupa ri nimak'ej. Pero ren manak modo yinapon yan. \v 7 Rix man itzel ta jixtz'et coma ri winak ri man quiniman ta ri Dios. Pero ren can itzel-wi yitz'et, roma ren can nink'alajij ri itzel tak no'j (na'oj) ri yequi'en. \v 8 Rix c'o modo jixbe; ren c'a man jani quibe-e chupa ri nimak'ej ri'. Ri hora chi nink'alajij-wi', c'a man jani toka, xcha' ri Jesús chique. \p \v 9 Y cuando ri Jesús ru'in chic ronojel ri' chique ri rach'alal, raja' xc'ue' can chiri' pa Galilea. \s1 Ri winak chiri' pa Jerusalem man junan ta niqui'ij chirij ri Jesús \p \v 10 Y cuando je-benak chic ri rach'alal chupa ri nimak'ej ri', c'ajari' xbe raja'. Anche'l xa pa alak'al xbe, roma man xtz'etetaj ta e. \v 11 Y chupa ri nimak'ej ri', ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, ri itzel niquitzu' ri Jesús, yexule-yejote' niquicanoj y niquic'utuj: ¿Man itz'eton ta ri jun achi ri'? yecha'. \p \v 12 Y chiquicojol ri winak chupa ri nimak'ej ri', q'uiy anchique niqui'ij chirij ri Jesús. Jec'o ye'in chi ri Jesús jun utzilaj achi. Jec'o ye'in chi ri Jesús man utz ta, roma yeru'on engañar ri winak. \p \v 13 Pero man jun chique ri winak ri ye'in quiri' nrojo' nuk'alajij-ri', roma niquixi'j-qui' chiquiwech ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas. \p \v 14 Y cuando xnic'ajer yan ri nimak'ej ri', ri Jesús xapon pa rocho ri Dios. Raja' can nuc'ut ri rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri quimolon-qui' chiri'. \v 15 Ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas niqui'ij chirij ri Jesús: ¿Anchique roma ri achi re' can q'uiy reta'n chirij ri rutzij ri Dios y xa man jun mej (bey) xkatzu' chi c'o ta anchi' xberutemaj-wi-pe? yecha'. \p \v 16 Pero ri Jesús xu'ij: Ri ninc'ut ren, ja ri tzij ri bin-pe chue roma ri takayon-pe wichi. Re' can man wichi ta ren. \v 17 Y ri winak ri can niquirayij niqui'en ri nrojo' ri Dios, can xtiquina'ej xa ri ninc'ut ren can riq'uin ri Dios petenak-wi o xa nuyon nutz'ucun-ka. \v 18 Jun winak ri ruyon raja' nuk'alajij-ri', can nrojo' chi can niyo'x ruk'ij coma ri winak. Pero ren ninjo' chi rix can niya' ruk'ij ri Dios ri takayon-pe wichi. Y romari' nik'alajin chi ren can ja ri ketzij nin-en y man jun mej (bey) nin-en ri man utz ta. \p \v 19 Rix can nicanoj anchique niben chi yinicamisaj. Xa can man niben ta ri anchique nu'ij ru-ley ri Moisés, y ri ley re' xa can pa ik'a' c'o-wi, xcha' ri Jesús. \p \v 20 Y ri winak xqui'ij: La' jat ch'u'j. ¿Ancu'x (Anchique) nrojo' nicamisan awichi? xecha' che. \p \v 21 Pero ri Jesús xu'ij chique: Rix can xsatz ino'j (xsach ic'u'x) cuando xitzu' chi ren pa jun k'ij chi uxlanen xinc'achojrisaj ri jun achi. \v 22 Pero chupa ru-ley ri Moisés nu'ij chi ti'an ri circuncisión che ri ala'.\x * \xo 7:22 \xt Gn 17:10; Lv 12:3\x* Ri circuncisión man ja' ta ri Moisés ri xtz'ucu-pe, xa ja ri ojer kati't-kamama' ri xetz'ucu-pe. Y romari' rix cami, cuando nitzakon wakxaki' k'ij chi talex jun ne'y ala', más que pa jun k'ij chi uxlanen, can niben-wi ri circuncisión che. \v 23 Rix nijo' niben ri nu'ij ri ley ri ruyo'n can ri Moisés, y romari' más que pa jun k'ij chi uxlanen rix can niben-wi ri circuncisión. ¿Y anchique roma xpe iwoyowal chue ren roma xinc'achojrisaj jun achi chupa jun k'ij chi uxlanen?\x * \xo 7:23 \xt Jn 5:9\x* \v 24 Man ti'ij que man utz ta ri xin-en, xe roma quiri' ninojij rix. Rix can titzu' utz ri xin-en, c'ajari' ti'ij xa utz o man utz ta, chi quiri' man jixsatz (jixsach) ta, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nu'ij anchi' petenak-wi \p \v 25 Y jec'o chique ri winak aj-chiri' pa tenemit Jerusalem ri niqui'ij: ¿Man ja' ta como re' ri Jesús ri nicanox chi nicamises? \v 26 Xa man rewan ta ri'. ¡Titzu'! Ja' nich'o'n chiquiwech la winak y man jun anchique ni'ix che. ¿O xa xquinimaj yan ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chikacojol chi can ja-wi raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios? \v 27 Pero can k'alaj chi xa man ja' ta raja', roma xa can keta'n anchi' tipe-wi. Y cuando xtoka ri ketzij Cristo, man jun xtina'en anchi' xtipe-wi, yecha' ri winak aj-Jerusalem. \p \v 28 Y ri Jesús nich'o'n chiquiwech ri winak ri chiri' pa rocho ri Dios. Y cuando xuc'oxaj ri niqui'ij, riq'uin ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Rix can iweta'n-wi nuech y iweta'n chuka' anchi' quipe-wi. Pero ri takayon-pe wichi man iweta'n ta rech, y raja' can ketzij. Man nuyon ta ren xin-en chi xipe chech-ulef. \v 29 Ren can weta'n-wi rech ri man iweta'n ta rech rix, roma can riq'uin raja' jin-petenak-wi; y can ja' chuka' raja' ri takayon-pe wichi, xcha' raja'. \p \v 30 Y jec'o ri c'o ta xquijo' xquitz'om ri Jesús, pero man xquitz'om ta roma ri ru-hora man jani tapon. \v 31 Je q'uiy chique ri winak ri xquinimaj ri Jesús chupa ri k'ij ri'. Ri winak ri' niqui'ij chi ja raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, roma ri milagros man jun chic nibano. Xa can xe-wi ri Cristo ri nitiquier nu'on quiere', xecha' reje'. \s1 Ri Jesús nu'ij chi nitzolaj-e riq'uin ri takayon-pe richi \p \v 32 Y ri achi'a' fariseos xquic'oxaj chi quiri' ri yequi'ij ri winak chirij ri Jesús. Romari' ri achi'a' fariseos ri' y ri nimalaj tak sacerdotes, xequitak-e achi'a' ri yechajin ri rocho ri Dios chi niquitz'om-pe. \v 33 C'ajari' ri Jesús xu'ij: C'a c'o na juba' tiempo ri yic'ue' iwiq'uin. C'ajari' xquitzolaj riq'uin ri Jun ri takayon-pe wichi. \v 34 Rix xquinicanoj, y man xquiniwil ta chic; roma ri lugar anchi' xquibec'ue-wi ren, man xquixtiquier ta xquixapon chinucanoxic, xcha' ri Jesús. \p \v 35 Y ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, niqui'ij chiquiwech: ¿Anchi' como xtibe-wi ri Jesús? Roma nu'ij chi chiri' man xtakawil ta. ¿Nibe como pa ch'aka chic rech-ulef chi nerutzijoj ri rutzij chique ri ch'aka chic israelitas y chique ri man je israelitas ta? \v 36 Can man keta'n ta anchi' xtibe-wi, roma man keta'n ta anchique ntel-wi chi tzij ri xu'ij: Xquinicanoj y man xquiniwil ta. Ri lugar ri anchi' xquibec'ue-wi ren, rix man xquixtiquier ta xquixapon, yecha'. \s1 Ri Ya' richi c'aslen \p \v 37 Chupa ri ruq'uisbel y nimalaj k'ij chi ri jun nimak'ej ri',\x * \xo 7:37 \xt Lv 23:36\x* ri Jesús xpa'e' y riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Xa c'o jun ri nichake'j ruchi' ri ránima, tipe wiq'uin ren, chi nich'uch'u-e ránima riq'uin ri Ya' ri xtinya-e ren che. \v 38 Ri can xtipe wiq'uin ren chi yirunimaj, can xtic'ue' ri Ya' richi c'aslen pa ránima, y ri Ya' ri' can anche'l nu'on ri ya' anchi' nalex-wi,\x * \xo 7:38 \xt Ez 47:1; Zac 14:8\x* quiri' xtu'on pa ruc'aslen. Quiri' ri nu'ij chupa ri rutzij ri Dios ri tz'iban can, xcha' ri Jesús. \p \v 39 Ri Ya' ri xunataj ri Jesús, ja ri Espíritu Santo; roma can jari' ri xtiyo'x chique ri winak ri yeniman richi ri Jesús. Y ri k'ij ri' c'a man jani tika-pe ri Espíritu Santo, roma c'a man jani chuka' titzolaj-e ri Jesús chicaj anchi' c'o-wi ruk'ij. \s1 Jec'o xe'in chi ri Jesús jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios y jec'o xe'in que man ja' ta raja' \p \v 40 Y jec'o chique ri winak, cuando xquic'oxaj ri tzij ri xeru'ij ri Jesús, xqui'ij: Can ketzij-wi chi ri Jesús jare' ri Jun ri nuk'alajij rutzij ri Dios ri q'uiy yan tiempo yoben-pe. \p \v 41 Y jec'o chuka' niqui'ij: Ja ri Jesús jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. \p Pero ch'aka chic niqui'ij: Ri Cristo man pa Galilea ta nipe-wi. \v 42 Roma ri rutzij ri Dios ri tz'iban can, nu'ij chi ri Cristo ru-familia can ri rey David. Y chiri' pa Belén ri tenemit anchi' xalex-wi ri David, chiri' nipe-wi ri Cristo,\x * \xo 7:42 \xt Mi 5:2\x* yecha'. \p \v 43 Can man junan ta niquinojij chirij ri Cristo; roma jun-wi nu'ij jun, y jun-wi chic nu'ij jun. \v 44 Y jec'o ch'aka chic chique ri winak, can xquijo' xquitz'om ta e ri Jesús, pero xa man xqui'en ta quiri'. \s1 Can k'alaj chi jec'o ri xka chiquiwech ri xu'ij ri Jesús y jec'o ri xa man xka ta chiquiwech \p \v 45 Cuando ri achi'a' ri yechajin ri rocho ri Dios, ri je-takon-e coma ri nimalaj tak sacerdotes y coma ri achi'a' fariseos, xetzolaj-pe; x-ix chique: ¿Anchique roma man xitz'om ta pe ri Jesús? xe'uche'x. \p \v 46 Pero ri achi'a' xqui'ij: Roj man xkatz'om ta pe, roma ri tzij ri yeru'ij man jun chic achi ni'in. Can utz-wi ri yeru'ij, xecha' reje'. \p \v 47 C'ajari' ri achi'a' fariseos xqui'ij chique ri achi'a' chajinel: ¿Rix chuka' xix-an engañar? \v 48 Man jun chique ri autoridades ni man jun chique ri fariseos quiniman ri nu'ij ri Jesús. ¿O ni'ij rix chi c'o? \v 49 Xa ja ri winak ri man quieta'n ta ru-ley ri Moisés, xa jari' ri niquinimaj ri Jesús. Can xtika-wi ri castigo pa quiwi' ri winak re'. \p \v 50 Pero ri Nicodemo, jun chique ri achi'a' fariseos, ri xapon chak'a' riq'uin ri Jesús,\x * \xo 7:50 \xt Jn 3:1-2\x* xu'ij chique ri ch'aka chic achi'a': \v 51 ¿Utz como chech ri ka-ley chi ni'ix chi jun achi c'o rumac, y xa man jun etamayon, ni man jun ac'axayon xa ketzij chi c'o mac rubanon o manak? \p \v 52 Y reje' xqui'ij che ri Nicodemo: Ret ni man jat aj-Galilea ta, chi quiri' nato' ri Jesús. Tanic'oj utz ri rutzij ri Dios ri tz'iban can. Chiri' can k'alaj-wi chi pa Galilea man nipe ta jun achi ri nik'alajin ri ni'ix che roma ri Dios, xecha'. \s1 Ri ixok aj-mac \p \v 53 Ri achi'a' ri quimolon-qui', xquiquiraj-e-qui' y xebe chi tak cocho, \c 8 \m \v 1 y ri Jesús xbe-e parui' ri juyu' rubinan Olivos. \v 2 Y cuando xsakar-pe, raja' xapon chic pa rocho ri Dios. Ri winak xe'apon riq'uin. Y raja' ch'ocol nutzijoj rutzij ri Dios chique ri winak ri quimolon-apo-qui' chiri'. \v 3 Y ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley xe'apon riq'uin ri Jesús; quic'uan-apo jun ixok ri nu'on mac riq'uin jun achi ri xbe'litaj-pe. Xbequipoba' chech ri Jesús, pa quinic'ajal ri jec'o chiri'. \v 4 Ri fariseos y ri maestros chi ri ley xqui'ij che ri Jesús: Maestro, xecha' reje'. Ri jun ixok re' kac'amon-pe chawech roma nu'on rumac riq'uin jun achi ri xbe'litaj-pe. \v 5 Y chupa ri ley ri ruyo'n can ri Moisés, nu'ij chi ri yebano quiere' quiecamises che abaj.\x * \xo 8:5 \xt Lv 20:10; Dt 22:22-24\x* ¿Anchique na'ij ret chake? ¿Utz nakacamisaj ri jun ixok re' che abaj o man utz ta? xecha' che. \p \v 6 Ri achi'a' ri' quiri' xqui'ij xe chi niquitojtobej ri Jesús; chi quiri' yetiquier niquisujuj. Pero ri Jesús xa xluquie-ka, y xtz'iban-ka chech-ulef che rui-ruk'a'. \v 7 Y roma ri achi'a' ri' man yetane' ta juba' niquic'utuj-apo che ri Jesús xa nicamises ri ixok o manak, romari' raja' xpa'e' y xu'ij chique: Xa c'o jun chiwe rix ri man jun rumac rubanon, tuq'uiaka-pe ri na'ey abaj chirij ri ixok re', xcha' chique. \p \v 8 Y xluquie-ka y xtz'iban chic ka che ri rui-ruk'a' chech-ulef. \v 9 Y cuando ri achi'a' ri niquisujuj ri ixok xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús, xquina-ka-qui' chi reje' chuka' c'o quimac, romari' chijujun-chijujun xebe; na'ey xebe ri más c'o quijuna', y c'ajari' xebe ri ch'aka chic. Can xe chic ri ixok xpa'e' can chiri' chech ri Jesús. \v 10 Y cuando ri Jesús xpa'e' chic pe, xutzu' chi xe chic ri ixok pa'l can chiri'. Y raja' xuc'utuj che: ¿Y ri winak ri je-c'amayon-pe awichi? ¿Man jun xc'ue' can chi jatrucamisaj? xcha' ri Jesús che. \p \v 11 Y ri ixok xu'ij: Ajaf, man jun chic. \p Y ri Jesús xu'ij che: Ren chuka' man jun anchique nin-ij chawe chi jacamises. Cami jat (cabin) y man ta'an chic amac. \s1 Ja ri Jesús ri Sakil chi ronojel ri rech-ulef \p \v 12 Cuando ri Jesús xch'o'n chic apo chiquiwech ri winak, xu'ij: Ja ren ri yiyo'n sakil che ronojel ri rech-ulef.\x * \xo 8:12 \xt Mt 5:14; Jn 9:5\x* Ri nitzekleben wichi, can xtinsakrisaj ri ruc'aslen y xtiril ruc'aslen wiq'uin. Y raja' man chic xtibin ta pa k'eku'm. \p \v 13 C'ajari' ri achi'a' fariseos ri jec'o chiri', xqui'ij-apo che ri Jesús: Roj man nakanimaj ta chi ketzij ri na'ij chawij, roma xa ayon ret ja'in-ka.\x * \xo 8:13 \xt Jn 5:31\x* \p \v 14 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' fariseos: Más que ja ren ri nink'alajij-ka-wi', can ketzij-wi ri nink'alajij-ka chuij. Roma chinuech ren k'alaj ri anchi' jin-petenak-wi, y can chiri' chuka' xquitzolaj-wi. Rix man iweta'n ta anchi' quipe-wi, ni man iweta'n ta chuka' anchi' xquibe-wi. \v 15 Rix can niben juzgar riq'uin ri no'j (na'oj) chi ri rech-ulef. Pero ren man quiri' ta nin-en. \v 16 Y xa ren nin-en juzgar, can pa ruchojmil nin-en-wi; roma can man nuyon ta jinc'o, roma can junan naka'an juzgar riq'uin ri Nata' ri takayon-pe wichi. \v 17 Chupa ri ley ri can iwichi rix, nu'ij chi cuando jec'o je ca'i' ri can junan ri niqui'ij, can k'alaj chi ketzij ri niqui'ij. \v 18 Y ren y ri Nata' ri takayon-pe wichi, junan ri naka'ij, xcha' ri Jesús. \p \v 19 Ri achi'a' fariseos xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchi' c'o-wi ri Atata'? xecha' che. \p Y raja' xu'ij: Rix man iweta'n ta rech ri Nata', roma man iweta'n ta nuech ren. Xa ta iweta'n nuech ren, can iweta'n ta chuka' rech ri Nata'. \p \v 20 Y ja tzij re' ri xeru'ij ri Jesús chique ri winak ri quimolon-qui' ri anchi' niyo'x-wi can mero coma ri winak chiri' pa rocho ri Dios. Pero más que quiri' xu'ij, man jun xpe chi xutz'om ta, roma ri ru-hora man jani tapon. \s1 Jesús nunataj chic chi nibe, pero man jun etamayon anchi' nibe-wi \p \v 21 Y jun mej (bey) chic, ri Jesús xu'ij chique: Ren can xquitzolaj chic e, y rix xquinicanoj, pero man xquiniwil ta. Xa can chupa ri imac xquixcom-wi. Y ri anchi' yibe-wi ren, rix man jixtiquier ta jixapon, xcha' ri Jesús. \p \v 22 Y ja cuando ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xqui'ij-ka chiquiwech: ¿Xtucamisaj como ri' ri Jesús? Roma xu'ij: Ri anchi' xquibe-wi ren, rix man jixtiquier ta jixapon, xcha', yecha' ri achi'a' ri'. \p \v 23 Pero ri Jesús xu'ij chique: Rix can jix aj-wowe'l y ren jin aj-chila' chicaj. Rix can jix richi-wi ri rech-ulef y ren man jin richi ta ri rech-ulef. \v 24 Y romari' xin-ij chiwe chi chupa ri imac xquixcom-wi. Y xa man ninimaj ta jin ancu'x (anchique) ren, can xquixcom-wi chupa ri imac, xcha'. \p \v 25 C'ajari' ri achi'a' ri' xqui'ij chic che ri Jesús: ¿Y jat ancu'x (anchique) ret c'a? \p Y ri Jesús xu'ij chique: Ren, desde que nutz'amon-pe tzij iwiq'uin, can nu'in-pe chiwe jin ancu'x (anchique) ren. \v 26 Ren can q'uiy ex ri nic'atzin nin-ij chiwij, roma ronojel ri niben, can itzel. Pero ri nin-ij chiwe rix y chique conojel ri winak ri jec'o chech-ulef, xe ri nuc'oxan-pe riq'uin ri takayon-pe wichi, jari' ri nin-ij, y raja' can ketzij-wi, xcha' ri Jesús. \p \v 27 Pero reje' man xqui'en ta entender chi ri Jesús xa chirij ri Rutata' xch'o'n-wi. \v 28 Ri Jesús xu'ij chic: Ri k'ij cuando xquinijotoba' chech ri cruz, ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, c'ajari' xtina'ej jin ancu'x (anchique) ren. Y xtina'ej chuka' chi ronojel ri nin-en ren, xa man nuyon ta nin-en, xa can anche'l ri ru'in-pe ri Nata' chue ren, can quiri' chuka' nin-ij ren chiwe. \v 29 Ri Nata' ri takayon-pe wichi, can c'o wiq'uin. Man yiruya' ta can nuyon, roma ren can nin-en-wi ri nika chech raja', xcha' ri Jesús. \p \v 30 Y roma ri tzij ri xeru'ij ri Jesús chiquiwech ri winak, je q'uiy ri xeniman richi. \s1 Ri Jesús nu'ij chique ri winak chi ri ketzij xtu'on libre chique \p \v 31 C'ajari' ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas ri xeniman richi: Xa rix can utz nic'uaj ri nutzij pa iwánima, can xquixoc ketzij nu-discípulos. \v 32 Xtitemaj chuka' anchique ri ketzij, y ri ketzij xtu'on libre chiwe. \p \v 33 Y ri winak ri' xqui'ij: Roj can joj ru-familia can ri Abraham,\x * \xo 8:33 \xt Mt 3:9; Lc 3:8\x* y romari' man xojc'ue' ta chuxe' quitzij ch'aka chic chi xojoc esclavos. ¿Anchique roma na'ij chake chi xkojel libres? \p \v 34 Pero ri Jesús xu'ij chique: Tic'oxaj na pe' utz ri xtin-ij chiwe cami: Conojel winak ri niqui'en mac, can k'alaj chi chuxe' ri mac jec'o-wi y jari' ri uc'uayon quichi. \v 35 Y xa jun winak chuxe' ri mac c'o-wi, man xtic'ue' ta riq'uin ri Dios. Pero ri jun ri can ralc'ual ri Dios, can xtic'ue-wi riq'uin chi ronojel tiempo. \v 36 Romari', xa ren ri jin Ralc'ual ri Dios nin-en chiwe chi jix libre, can ketzij-wi jix libre chic. \v 37 Can ketzij ri ni'ij, chi rix jix ru-familia can ri Abraham, can quiri-wi, pero roma ronojel ri ye'iben man nuc'ut ta chi quiri'; roma rix xa nicanola' anchique niben chi yinicamisaj. Re' nuc'ut chi rix man iyo'n ta lugar che ri nutzij chi oconak ta pa iwánima. \v 38 Ronojel ri nintzijoj ren, can ja ri Nata' c'utuyun-pe chinuech. Quiri' chuka' rix, ronojel ri niben, can riq'uin ri itata' ic'oxan-wi. \s1 Jec'o ri ni'ix chique roma ri Jesús chi je ralc'ual ri Satanás \p \v 39 Y reje' xqui'ij che ri Jesús: Ja ri Abraham ri katata' roj, xecha'. \p Y ri Jesús xu'ij chique: Xa ta jix ru-familia can ri Abraham, k'alaj ta, roma can utz ta ri ye'iben, anche'l xu'on raja'. \v 40 Ren can nutzijon chiwe ri ketzij ri nuc'oxan-pe riq'uin ri Nata' Dios; y más que quiri' nubanon-pe, rix can nicanoj anchique niben chi yinicamisaj. Ri Abraham man jun mej (bey) xu'on ta anche'l ri niben rix cami, y rix ni'ij chi jix ru-familia can raja'. \v 41 Rix xa ja ri nu'on ri itata', xa jari' ri niben, xcha' ri Jesús chique. \p Y reje' xqui'ij che: Roj can keta'n rech ri katata'. Y chuka' xe Jun ri Katata', y ri' ja ri Dios, xecha'. \p \v 42 C'ajari' ri Jesús xu'ij chique ri winak ri': Xa ta ja ri Dios ri Itata', k'alaj ta, roma can yinijo' ta; roma ren can riq'uin ri Dios jin-petenak-wi. Can ja raja-wi ri takayon-pe wichi y man nuyon ta ren xipe chech-ulef. \v 43 ¿Anchique roma rix man nijo' ta niben entender ri nin-ij chiwe? Roma man nijo' ta nic'oxaj ri nutzij. \v 44 Ri itata' rix ja ri Satanás y can jix richi raja'; y ja ri nika chech raja', jari' ri nijo' niben. Ri Satanás can pa ruticribel pe nicamisan. Man xc'ue' ta chic chupa ri ketzij, roma xa can man jun ketzij ri c'o riq'uin. Xa can jun tz'ucuy-tzij. Can quitata' conojel ri je tz'ucuy tak tzij. \v 45 Y ri nutzij ren man nijo' ta ninimaj, roma ja ri ketzij ri nin-ij chiwe. \v 46 ¿C'o como jun ri ni'in-pe chue anchique mac jenubanon? Y xa can k'alaj chi can man jun mac pa nuc'aslen y xe ketzij ri nin-ij, ¿anchique roma man yininimaj ta? \v 47 Roma ri can je richi ri Dios, can ja ri nu'ij ri rutzij ri Dios, jari' ri niqui'en. Pero rix man quiri' ta niben, roma man jix richi ta ri Dios, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Cristo can c'o-wi, cuando man jani rutzijol chi nalex ri Abraham \p \v 48 Y ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xqui'ij che ri Jesús: Can ketzij-wi ri ka'in chawij, chi ret xa jat jun winak ri jat aj-Samaria y c'o itzel espíritu awiq'uin, xecha' che. \p \v 49 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Ren man jun itzel espíritu ri c'o wiq'uin. Ren can ja ri Nata' ri ninya' ruk'ij, y rix xa man quiri' ta chiwech. Rix xa niben chue chi jin itzel. \v 50 Ren man nincanoj ta chi rix niya' ta nuk'ij, pero can c'o Jun ri nrojo' chi conojel ta winak niquiya' nuk'ij. Y ja raja' chuka' ri xquieru'on juzgar ri man xtiqui'en ta quiri'. \v 51 Can tic'oxaj na pe' utz ri xtin-ij chiwe: Ri winak ri can nunimaj-wi ri nutzij, manak xticom chi ronojel tiempo, xcha' ri Jesús. \p \v 52 Y ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas xqui'ij che ri Jesús: Cami can keta'n chic chi can ketzij c'o itzel espíritu awiq'uin; roma na'ij chi anchique ri yeniman ri atzij, man xquiecom ta. Tatzu' na pe', ri katata' Abraham y ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, xecom. \v 53 ¿O c'o más ak'ij ret chech ri katata' Abraham? Raja' xcom; quiri' chuka' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, xecom. ¿Jat ancu'x (anchique) ret? Roma na'ij chi ri yeniman ri atzij man xquiecom ta. \p \v 54 Y ri Jesús xu'ij: Xa nuyon ren ninya-ka nuk'ij, man jun nic'atzin-wi. Pero ri nuk'ij ren, can ja ri Nata' niyo'n. Ri Nata' jari' ri ni'ij i-Dios che. \v 55 Y más que rix quiri' ni'ij che, man iweta'n ta rech. Pero ren can weta'n-wi rech. Y ren yinoc ta jun tz'ucuy-tzij anche'l rix, xa ta nin-ij chi ren man weta'n ta rech ri Dios, y xa can weta'n. Ren can nin-en-wi ri nu'ij ri rutzij raja'. \v 56 Ri Abraham can xquicot ránima, roma can reta'n-wi chi can xtutzu-wi ri tiempo cuando ren xquipe chech-ulef. Y raja' can xutzu-wi, y xquicot ránima romari', xcha' ri Jesús. \p \v 57 Ja' cuando ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xqui'ij che ri Jesús: Ret ni man jani cincuenta ajuna' y na'ij chi atz'eton ri katata' Abraham. \p \v 58 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Can ketzij nin-ij chiwe chi ren can jinc'o-wi-pe, antes chech ri Abraham, xcha'. \p \v 59 Y ri achi'a' ri' can xbequisiq'uila-pe abaj chi niquiq'uiak chirij. Pero ri Jesús xrewaj-ri' chiquiwech, chiquicojol ri winak xk'ax-wi y xel-pe pa rocho ri Dios, y xbe. \c 9 \s1 Jun achi can moy desde cuando xalex-pe xc'achoj roma ri Jesús \p \v 1 Y cuando Jesús nik'ax, ja xutzu' jun achi moy; ri achi ri' can moy desde cuando xalex. \v 2 Y ri ru-discípulos xquic'utuj che ri Jesús: Ajaf, ¿ancu'x (anchique) xbano ri mac chi quiere' xalex ri achi re'? ¿Rute-rutata' o ja raja'? xecha'. \p \v 3 Pero ri Jesús xu'ij: Man jun chique reje' c'o rumac. Ni raja' ni rute-rutata'. Raja' can quiela-wi xalex, chi quiri' tik'alajin ri rusamaj ri Dios riq'uin. \v 4 Pak'ij, can utz-wi chi ni'an samaj. Pero cuando ntoc-pe ri ak'a', conojel man utz ta chic yesamaj. Y can quiri' chuka' ren, cami nic'atzin nin-en ri samaj ri rucheleben-pe chue ri takayon-pe wichi; roma cuando man xquic'ue' ta chic, manak chic xquitiquier xtin-en ri samaj re'. \v 5 Pero cami mientras ren jinc'o chech-ulef, ja ren ri yiyo'n sakil che ronojel ri rech-ulef,\x * \xo 9:5 \xt Mt 5:14; Jn 8:12\x* xcha'. \p \v 6 Cuando ri Jesús ru'in chic ri tzij re', xchuban pa ulef. Y riq'uin ri ruchub ri xka pa ulef, xu'on juba' ch'abak. C'ajari' ri ch'abak ri' xubil chi tak rech ri achi moy. \v 7 Y xu'ij che: Cami ach'aja' ri chi tak awech chuchi' ri estanque chi atinen ri ni'ix Siloé che. Ri bi'aj re' pa jun chic ch'abel, Takon-e ni'ix che. \p Ri achi ri' can xbe y xuch'aj ri chi tak rech, y cuando xtzolaj-pe, nitzu'n chic. \v 8 Y ri winak ri je ru-vecinos ri achi re' y ri ch'aka chic winak ri can quitz'eton chi can moy-wi, niqui'ij: ¿Man ja' ta como la' ri achi ri c'utuy-limosna ri katz'eton ri nich'oquie' nuc'utuj ru-limosna? yecha'. \p \v 9 Jec'o jujun niqui'ij: Ja', ja raja'. \p Y ch'aka chic niqui'ij: Junan titzu'n riq'uin ri achi ri'. \p Pero raja' can nu'ij: Ja', ja ren ri yich'oquie' y ninc'utuj nu-limosna chique ri winak, xcha'. \p \v 10 Y ri winak niquic'utuj che ri achi ri': Ri k'ij can, xa man jatzu'n ta. ¿Anchique x-an chawe chi jatzu'n cami? xecha' che. \p \v 11 Ri achi xu'ij chique: Jun achi rubinan Jesús xu'on juba' ch'abak y jari' ri xubil chi tak nuech, c'ajari' xu'ij chue: Ach'aja' ri chi tak awech pa estanque chi atinen ri ni'ix Siloé che. Y ja' xibe, xinch'aj chi tak nuech y ja' xitzu'n. \p \v 12 Pero ri winak xquic'utuj che: ¿Anchi' c'o-wi ri Jesús cami? xecha'. \p Y raja' xu'ij: Man weta'n ta, xcha' chique. \s1 Ri achi moy ri xc'achoj roma ri Jesús xuc'uax chiquiwech ri fariseos \p \v 13 Y ri winak xquic'uaj-e ri achi ri nitzu'n chic, c'a chiquiwech ri achi'a' fariseos. \v 14 Ri k'ij cuando ri Jesús xu'on ri juba' ch'abak y xu'on che ri achi moy chi xtzu'n, ri' pa jun k'ij chi uxlanen. \v 15 Cuando ri achi c'o chic apo chiquiwech ri achi'a' fariseos, xquic'utuj chic che: ¿Anchique x-an chawe chi cami jatzu'n chic? Y raja' xu'ij: Ri xbano chue chi yitzu'n chic, xubil juba' ch'abak chi tak nuech, xinch'aj, y romari' cami yitzu'n chic, xcha' chique. \p \v 16 Y jec'o achi'a' fariseos ri xqui'ij: Ri achi ri rubinan Jesús man riq'uin ta ri Dios petenak-wi, roma can man nuchajij ta juba' ri k'ij chi uxlanen, yecha'. \p Pero jec'o juley chic fariseos ri xqui'ij: ¿Can nitiquier como yeru'on milagros jun achi ri c'o rumac, anche'l xu'on ri Jesús riq'uin ri achi moy? \p Ri achi'a' fariseos ri' man junan ta ri niquinojij chirij ri Jesús. \v 17 C'ajari' ri achi'a' fariseos xquic'utuj che ri achi moy ri nitzu'n chic: ¿Anchique chi achi ri Jesús nanojij ret, ri xu'on chawe chi cami jatzu'n chic? \p Y ri achi ri' xu'ij: Ren nin-ij chi ri Jesús jun achi ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios, xcha' chique. \p \v 18 Pero ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, man niquinimaj ta chi ri achi ri' can moy-wi cuando xalex, y can man niquinimaj ta chuka' chi jun milagro ri xbano chi cami nitzu'n. Romari' xequiwoyoj ri rute-rutata' ri achi ri nitzu'n chic. \v 19 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj chique ri rute-rutata' ri achi: ¿Ja' iwalc'ual re', ri ni'ij chi can moy desde cuando xalex? ¿Anchique xu'on chi nitzu'n cami? xecha'. \p \v 20 Y ri rute-rutata' ri achi xqui'ij chique: Ja', ja kalc'ual re' y can moy-wi desde cuando xalex. \v 21 Pero man keta'n ta roj anchique xu'on chi cami nitzu'n. Y man keta'n ta chuka' ancu'x (anchique) xbano che chi nitzu'n chic cami. Tic'utuj che raja'; raja' man co'l ta chic, y can nitiquier nu'ij chiwe ri anchique xbanataj, xecha' reje'. \p \v 22 Quiri' xqui'ij ri rute-rutata' ri achi chique ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, roma quixi'n-qui' chiquiwech. Ri achi'a' ri c'o quik'ij can quilesan chic rutzijol, chi xabachique (xama'anchique) ri xti'in chi ri Jesús jari' ri Cristo, can nikotex-pe chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. \v 23 Romari' ri rute-rutata' ri achi xe xqui'ij chi tiquic'utuj che raja', roma raja' man co'l ta chic. \p \v 24 Y ri achi'a' ri' xquiwoyoj chic jun mej (bey) ri achi ri nitzu'n chic, y xqui'ij che: Ja ri Dios taya' ruk'ij. Roj keta'n chi ri achi rubinan Jesús can c'o rumac, xecha' che. \p \v 25 Y ri achi xu'ij chique: Ren man weta'n ta xa ri Jesús c'o rumac o manak. Ri weta'n ren chirij raja', ja chi ri k'ij can, man yitzu'n ta y cami yitzu'n chic, xcha' raja'. \p \v 26 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj chic che ri achi: ¿Anchique ri xeru'on chawe chi quiri' jatiquier jatzu'n? xecha'. \p \v 27 Raja' xu'ij chique: Pero ri' xintzijoj yan chiwe y xa man xinic'oxaj ta. ¿Anchique roma cami rix nijo' chi ren nin-ij chic jun mej (bey) chiwe? ¿Nijo' nitzeklebej ri Jesús rix chuka'? xcha' chique. \p \v 28 Pero ri achi'a' ri' xcataj quiyowal y xqui'ij: Ret jat jun chique ri yetzekleben ri Jesús; roj manak, roj can katzekleben ri Moisés. \v 29 Roj can keta'n-wi chi ri Moisés can xch'o'n-wi ri Dios riq'uin, pero ri Jesús man keta'n ta anchi' tipe-wi, xecha'. \p \v 30 Y ri achi xch'o'n-apo chique y xu'ij: Jare' ri nibano chue chi yalan ninnojij chirij, roma rix can man iweta'n ta anchi' tipe-wi, pero xu'on chue chi cami yitzu'n chic. \v 31 Can k'alaj chi ri Jesús manak rumac, roma keta'n chi ri Dios man nu'on ta ri anchique niquic'utuj ri winak ri c'o quimac. Pero ri jun ri can nuya-wi ruk'ij ri Dios y can nu'on chuka' ri nrojo' ri Dios, can nic'oxex-wi roma ri Dios, y nibanataj ri nuc'utuj. \v 32 Can man jun mej (bey) tz'eton o c'oxan ta chi c'o ta jun nibano che jun ri can moy-wi desde cuando xalex chi nitzu'n ta. \v 33 Y xa ta ri Jesús man ta riq'uin ri Dios petenak-wi, man ta xtiquier xu'on ri milagro wiq'uin ren, xcha' raja'. \p \v 34 Pero ri achi'a' ri' xqui'ij che ri achi ri nitzu'n chic: Ret can xatalex chupa ronojel ri amac, ¿y cami najo' jojatijoj-pe roj? xecha'. \p Y xquikotaj-pe ri achi ri' chiri'. \s1 Ri xu'ij ri Jesús che ri achi moy ri nitzu'n chic y ri xu'ij chique ri fariseos \p \v 35 Ri Jesús xuc'oxaj chi ri achi ri' xkotex-pe, romari' xberucanoj. Y cuando xril, xu'ij che: ¿Naya' como awánima riq'uin ri Ralc'ual ri Dios? xcha' ri Jesús che. \p \v 36 Y ri achi ri nitzu'n chic, xu'ij che ri Jesús: Ren ninjo' ninya' wánima riq'uin ri Ralc'ual ri Dios, xa ja ri man weta'n ta ancu'x (anchique) ri'. Ta'ij chue, xcha' ri achi. \p \v 37 Y ri Jesús xu'ij che: Ret can atz'eton chic ri Ralc'ual ri Dios. Ja ren ri Ralc'ual ri Dios. Ja ren ri yich'o'n awiq'uin, xcha'. \p \v 38 Ri achi can ja' xu'ij: Ajaf, ren jatinnimaj. Y ri achi can xuya' ruk'ij ri Jesús. \p \v 39 Y ri Jesús xu'ij: Ren xipe chech-ulef chi yentzu' ri winak anchique quibanon, xa utz o man utz ta. Y nin-en chique ri winak ri man yetzu'n ta chi yetzu'n. Pero ri niquina' chi yetzu'n, xa xquiemoyir. \p \v 40 Y jec'o achi'a' fariseos ri jec'o-apo chiri' anchi' c'o-wi ri Jesús, cuando xquic'oxaj ri', xqui'ij: ¿Joj moy c'a chuka' roj? \p \v 41 Y ri Jesús xu'ij chique: Xa ta jix moy, utz ta, roma man jun ta imac niwakalej. Pero xa roma rix ni'ij chi can man jix moy ta, romari' ri imac can c'o-wi. \c 10 \s1 Ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús chirij ri qui-corral ovejas \p \v 1 Tic'oxaj na pe' utz ri xtin-ij chiwe: Ri qui-corral ri ovejas can c'o jun ruchi'. Y ri man nucusaj ta ri ruchi' ri corral chi ntoc-apo y xa nijote' chirij chi ntoc-apo; ri nibano quiri' xa jun elek'om. \v 2 Pero ri nucusaj ruchi' ri corral chi ntoc-apo, jari' ri quichajinel ri ovejas. \v 3 Y ri achi ri nichajin ruchi' ri corral, nujak-pe ruchi' ri corral chech ri achi ri nichajin quichi ri ovejas, y ri ovejas can quieta'n chic rukul ri nichajin quichi. Raja' yeroyoj chiquijunal riq'uin ri quibi' y yerulesaj-pe. \v 4 Cuando ri chajinel jerulesan conojel ri ru-ovejas, nina'ey chiquiwech, y ri ovejas yetzake-e chirij. Ri ovejas can quiri' niqui'en, roma can quieta'n anchique ri rukul ri nichajin quichi. \v 5 Pero ri man quieta'n ta rech, man niquitzeklebej ta; xa yelumaj (yenimaj) chech, roma man quieta'n ta ri rukul, roma man jun mej (bey) quic'oxan. \p \v 6 Ri Jesús xa jun ejemplo ri xu'ij chique ri achi'a' fariseos, pero reje' man xqui'en ta entender anchique ri xu'ij chique. \s1 Ja ri Jesús ri utzilaj Quichajinel ri ovejas \p \v 7 C'ajari' ri Jesús xch'o'n chic jun mej (bey) y xu'ij chique ri achi'a' fariseos: Tic'oxaj utz ri xtin-ij chiwe: Ja ren ri jin Ruchi' ri corral ri anchi' ye'oc-apo ri ovejas. \v 8 Y je q'uiy ri xec'ue' yan na'ey chinuech ren y xqui'ij chi je-takon-pe roma ri Dios, pero xa man quiri' ta, xa je junan quiq'uin ri elek'oma'. Pero ri ovejas man xequitzeklebej ta reje'. \v 9 Ja ren ri jin Ruchi' ri corral. Ri xtoc wiq'uin ren, can xticolotaj y xtiril ronojel ri nic'atzin che. \p \v 10 Cuando napon jun elek'om, can xe chi neru'ona-pe elak' y nicamisan. Can ronojel ri nu'on, man utz ta. Pero ren, nicha' ri Jesús, xipe chi ninya' jun utzilaj y c'ac'ac' c'aslen. \v 11 Y ja ren ri utzilaj Quichajinel ri ovejas.\x * \xo 10:11 \xt Ez 34:11-12\x* Ri utzilaj Chajinel, can nuya' ruc'aslen coma ri ru-ovejas. \v 12 Pero xa ri nichajin quichi ri ovejas yeruchajij xe roma nitoj, cuando nutzu' chi nipe ri utif, xa ja raja' ri nilumaj-e (ninimaj-e) y yerumalij can ri ovejas. Raja' quiri' nu'on roma raja' man rajaf ta ri ovejas, ni man ja' ta raja' ri ketzij chajinel. Y ri utif yeruc'uaj ri ovejas, y ri ch'aka chic niquitaluj can qui' roma xemalix can. \v 13 Jun ri nitoj chi yeruchajij ovejas, nilumaj-e (ninimaj-e). Quiri' nu'on, roma man ja' ta raja' ri rajaf ri ovejas. Raja' man jun anchique nuna' xa c'o anchique ri niquic'ulumaj ri ovejas. \p \v 14 Pero ja ren ri utzilaj Chajinel, y weta'n quiwech ri nu-ovejas, y reje' chuka' quieta'n nuech ren. \v 15 Quiri' chuka' nubanon riq'uin ri Nata'. Raja' reta'n nuech ren, y ren weta'n rech raja'.\x * \xo 10:15 \xt Mt 11:27; Lc 10:22\x* Ren ninya' nuc'aslen coma ri nu-ovejas. \v 16 Y ren man xe ta re' nu-ovejas jec'o, xa can jec'o chuka' ch'aka chic ri man jec'o ta we' chupa ri jun corral re'. Can nic'atzin chi yenc'om-pe, y reje' xtiqui'en ri xtin-ij chique. Can xtic'ue-wi jun ketzij Chajinel quichi, y xe jun chuka' xtin-en chique conojel ri ovejas. \p \v 17 Ri Nata' Dios can yirojo-wi. Can nika chech chi ren ninya' ri nuc'aslen coma ri nu-ovejas, y chuka' roma nic'ue' chic jun mej (bey) ri nuc'aslen. \v 18 Ri nuc'aslen, can man jun xtimajo chue, roma ri nuc'aslen xa ja ren ri yiyo'n. Pa nuk'a' ren c'o-wi chi ninya' y pa nuk'a' chuka' ren c'o-wi chi nic'ue' chic nuc'aslen. Quiri' ri ru'in-pe ri Nata' chue, xcha' ri Jesús. \p \v 19 Y jun mej (bey) chic ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas man junan ta xquinojij, roma ri tzij ri xeru'ij ri Jesús. \v 20 Je q'uiy chique reje' xqui'ij chirij ri Jesús: La' xa ch'u'j. Xa itzel espíritu ri c'o riq'uin, y rix can ninimaj-ka ri nu'ij. \p \v 21 Y ri ch'aka chic xqui'ij: Jun ri c'o itzel espíritu riq'uin, man nitiquier ta nu'ij utzilaj tak tzij anche'l ri xeru'ij-ka ri Jesús. ¿Nitiquier como jun ri c'o itzel espíritu riq'uin nu'on che jun moy chi nitzu'n? yecha'. \s1 Jec'o ri xquijo' xquicamisaj ri Jesús che abaj \p \v 22 Pa ru-tiempo job nik'ax ri nimak'ej rubinan Dedicación, chi niquinataj ri k'ij cuando x-an chic ru'onic ri rocho ri Dios ri c'o pa tenemit Jerusalem. \v 23 Ri Jesús c'o-apo chupa ri rocho ri Dios, pa jun corredor ri rubinan Richi ri Salomón. \v 24 Ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas xe'apon riq'uin ri Jesús, xquimol-qui' chirij y c'ajari' xqui'ij che: ¿Anchique roma man najo' ta nak'alajij-awi' chakawech? Xa can ja ret-wi ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, ta'ij chake. \p \v 25 Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Nu'in yan chiwe y man iniman ta. Ronojel ri samaj ri yenben, pa rubi' ri Nata' Dios yenben-wi. Y ri samaj ri' niquik'alajij-wi ri jin anchique ren. \v 26 Pero rix can man yininimaj ta, roma rix man jix ta nu-ovejas; can anche'l-wi xin-ij yan chiwe. \v 27 Ri nu-ovejas can quieta'n nukul y niquic'oxaj, y can jinquitzeklebej chuka'. Ren weta'n chuka' quiwech reje'. \v 28 Ren ninya' quic'aslen chi ronojel tiempo y can man jun chique xtisatz (xtisach) ta can. Y man jun xtitiquier xquierulesaj-e pa nuk'a'. \v 29 Y chuka' can pa ruk'a' ri Nata' Dios jec'o-wi, roma ja raja' ri xcha'on quichi. Y ja raja' ri más nim ruk'ij chiquiwech conojel. Can man jun xtitiquier xquierulesaj pa ruk'a' raja'. \v 30 Ren y ri Nata', can xe jun kabanon riq'uin, xcha' ri Jesús. \p \v 31 Y ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xbequisic'a' chic pe abaj chirij ri Jesús chi niquicamisaj. \v 32 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Can q'uiy utzilaj tak samaj ri jenubanon chiwech, roma ri uchuk'a' ri ruyo'n-pe ri Nata' chue. ¿Anchique chique ri utzilaj tak samaj ri nubanon ri man nika ta chiwech, y romari' nijo' yinicamisaj che abaj? xcha' ri Jesús. \p \v 33 Y ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas xqui'ij che ri Jesús: Roj man roma ta jun utzilaj samaj jatkaq'uiak che abaj. Roj jatkaq'uiak roma na'ij chi jat Dios.\x * \xo 10:33 \xt Lv 24:16\x* Roma jun achi ri ni'in quiri', xa itzel chech ri Dios, xecha'. \p \v 34 Pero ri Jesús xu'ij chique: Chupa ri i-ley, ri Dios nu'ij: Ren nu'in chi rix can jix dioses.\x * \xo 10:34 \xt Sal 82:6\x* \v 35 Can keta'n-wi chi roj manak modo naka'ij chi ri nu'ij rutzij ri Dios man ketzij ta. Raja' can xu'ij dioses chique ri anchok che xuya-wi ri rutzij. \v 36 Xa quiri' xu'ij ri Dios, ¿anchique roma rix ni'ij chi ren itzel xin-ij chech ri Dios, roma xin-ij chi ja ren ri Ralc'ual ri Dios? Y ren can xirucha' ri Dios chi xirutak-pe chech-ulef. \v 37 Y xa man nin-en ta ri ru'in-pe ri Nata' Dios chue, man quininimaj c'a. \v 38 Pero xa can nin-en ri ru'in-pe ri Dios chue, quininimaj. Y más que man yininimaj ta roma ri nu'in chiwe, tinimaj ronojel ri yenben, chi quiri' nina'ej chi ri Nata' Dios can c'o-wi wiq'uin y ren chuka' jinc'o riq'uin raja', xcha' ri Jesús chique ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij. \p \v 39 Reje' c'o ta xquijo' xquitz'om ta ri Jesús, pero xa man xetiquier ta chic jun mej (bey), roma xa xbe chiquiwech. \p \v 40 Y ri Jesús xk'ax chic apo juc'an ruchi' rakan-ya' Jordán, ri lugar anchi' ri Juan Bautista xeru'on bautizar ri winak na'ey;\x * \xo 10:40 \xt Jn 1:28\x* y chiri' xc'ue-wi-ka. \v 41 Y can je q'uiy winak xe'apon riq'uin ri Jesús chiri'. Y ri winak ri' niqui'ij: Can ketzij-wi chi ri Juan Bautista man jun milagro xu'on, pero ronojel ri tzij ri xeru'ij can chirij ri achi re', can ketzij-wi xe'el, yecha' ri winak ri'. \p \v 42 Y je q'uiy winak ri xquinimaj ri Jesús chupa ri jun lugar ri'. \c 11 \s1 Cuando xcom ri Lázaro \p \v 1 Chupa ri tenemit co'l oc rubinan Betania, c'o jun achi yawa' rubinan Lázaro; raja' jec'o je ca'i' rana' quibinan Marta y María, ri je oxi' re' je aj-Betania.\x * \xo 11:1 \xt Lc 10:38-39\x* \v 2 Jare' ri María ri xyo'n jubulaj ak'om chirij ri rakan ri Ajaf Jesús y xerusu' riq'uin ri rusmal-ruwi'.\x * \xo 11:2 \xt Jn 12:3\x* Ruxibal raja' ri niyawaj. \v 3 María y ri Marta, ri je rana' ri Lázaro, xquitak rubixic che ri Jesús: Ajaf, naka'ij-e chawe chi ri kaxibal Lázaro, ri can najo', cami niyawaj. \p \v 4 Y cuando ri Jesús xuc'oxaj chi takon-e rubixic che, raja' xu'ij: Ri Lázaro niyawaj, roma nic'atzin chi nik'alajin ruchuk'a' ri Dios riq'uin. Ri yabil ri ntoc che, man richi ta camic, xa can chi xtik'alajin ri ruchuk'a' ri Dios, chi quiri' ren ri Ralc'ual ri Dios niyo'x nuk'ij, xcha' ri Jesús. \p \v 5 Ri Jesús yalan yerojo' ri Marta, ri María y ri quixibal Lázaro. Can chi je oxi' yalan yerojo'. \v 6 Y cuando raja' xuc'oxaj chi ri Lázaro niyawaj, c'a pa rox k'ij xberutzu', roma xc'ue' na chic ca'i' k'ij chupa ri lugar ri anchi' c'o-wi. \v 7 C'ajari' ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Cami kojtzolaj pa Judea, xcha' chique. \p \v 8 Y ri ru-discípulos xqui'ij che: Maestro, xecha' che. Xa c'aja' oc jun jani' k'ij tik'ax cuando ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri kawinak israelitas xquijo' ta xatquicamisaj che abaj, ¿y cami najo' jatzolaj chic chila'? xecha' ri discípulos che. \p \v 9 Pero ri Jesús xu'ij chique: Ri k'ij ruc'uan cablajuj horas. Ri niplakin pak'ij, manak nutopij rakan, roma can c'o ri nisakrisan richi ri rech-ulef. Can ronojel-wi nutzu' roma ri sakil ri'. \v 10 Pero ri niplakin pa k'eku'm, can nutopij-wi ri rakan, roma xa manak ri sakil pa ruwi'. \p \v 11 Y cuando ri Jesús ru'in chic ronojel re', xch'o'n chic jun mej (bey) chique ri ru-discípulos y xu'ij: Ri Lázaro ri keta'n rech, niwer. Pero ja' yibe y nenc'asoj, xcha' chique ri ru-discípulos. \p \v 12 Y ri ru-discípulos xqui'ij che: Ajaf, pero xa ri Lázaro niwer, can xtic'achoj-wi, xecha'. \p \v 13 Pero ri Jesús xa chirij ri rucamic ri Lázaro xch'o'n-wi, cuando xu'ij chi niwer, pero ri ru-discípulos xqui'en entender chi can niwer-wi. \v 14 C'ajari' ri Jesús can k'alaj xu'ij chique: Ri Lázaro xcom. \v 15 Y can yiquicot roma man jinc'o ta apo pa tenemit Betania cuando xcom ri Lázaro, chi quiri' rix más niya' iwánima wiq'uin. Cami jo' pa Betania, anchi' c'o-wi ri Lázaro, xcha' ri Jesús. \p \v 16 Pero ri jun discípulo ri rubinan Tomás, y ni'ix chuka' Dídimo che, xu'ij chique ri ch'aka chic discípulos: Jo' riq'uin ri Jesús, chi quiri' junan jojcamises riq'uin, xcha'. \s1 Ri Jesús can c'o-wi c'aslen riq'uin \p \v 17 Cuando Jesús y ri ru-discípulos xe'apon pa Betania, quieji' yan k'ij tic'ue' ri caminak pa jul. \v 18 Ri tenemit Betania man naj ta c'o-wi che ri tenemit Jerusalem. Ri quicojol xa jun ca'i' kilómetros y nic'aj. \v 19 Y je q'uiy achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas ri xe'apon chi xequi'en consolar ri Marta y María, roma ri rucamic ri quixibal Lázaro. \v 20 Cuando ri Marta xuna'ej chi petenak ri Jesús, junanin xberuc'ulu'. Y ri María man xuna'ej ta, romari' xc'ue' can chiri' pa jay. \v 21 Y cuando ri Marta xapon riq'uin ri Jesús, raja' xu'ij che: Ajaf, ri nuxibal xcom. Xa ta jatc'o we', c'a q'ues ta cami. \v 22 Pero ren weta'n chi ri xtac'utuj che ri Dios cami, ri Dios can xtuya' chawe, xcha' ri Marta che ri Jesús. \p \v 23 Ri Jesús xu'ij che ri Marta: Ri axibal Lázaro xtic'astaj, xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri Marta xu'ij: Ja', ren can weta'n-wi chi xtic'astaj; roma cuando xtapon ri ruq'uisbel k'ij, conojel ri caminaki' xquiec'astaj-pe, xcha' raja'. \p \v 25 Ri Jesús xu'ij che ri Marta: Ren can yitiquier yenc'asoj ri caminaki', y can yitiquier chuka' ninya' c'aslen. Romari' ri niniman wichi, más que xticom, can xtic'ase' chic. \v 26 Xabachique (Xama'anchique) winak ri c'o ruc'aslen chech-ulef y yirunimaj ren, man xtapon ta chupa ri camic ri can richi ronojel tiempo. ¿Nanimaj re'? xcha' ri Jesús che ri Marta. \p \v 27 Y Marta xu'ij che ri Jesús: Ja' Ajaf, can ninnimaj ronojel ri na'ij; roma can weta'n chi ja ret ri Cristo ri Ralc'ual ri Dios, ri can nipe-wi chech-ulef, xcha' che. \s1 Jesús xok' roma ri Lázaro \p \v 28 Cuando ri Marta ru'in chic ri tzij re' che ri Jesús, xbe chi xberoyoj ri María ri rach'alal. Y cuando xapon, ri Marta xu'ij pa ruxiquin ri María: Ri Ajaf xoka y cami jatroyoj, xcha' che. \p \v 29 Ri María, can xe xuc'oxaj quiri', can ja' xcataj ri anchi' ch'ocol-wi y junanin xbe c'a anchi' c'o-wi ri Jesús. \v 30 Ri Jesús c'a man jani toc-apo chupa ri tenemit Betania, xa c'a c'o chupa ri lugar anchi' xbec'ul-wi roma ri Marta. \v 31 Y cuando ri winak israelitas ri je-aponinak chirocho ri María chi niqui'en consolar, xquitzu' chi junanin xcataj-e y xbe; reje' chuka' xquitzeklebej-e, roma xquinojij chi ri María chuchi' ri jul xbe-wi chi nrok'ej ri ruxibal. \p \v 32 Y cuando ri María xapon anchi' c'o-wi ri Jesús y xutzu', xxuquie-ka chirakan y xu'ij che: Ajaf, ri nuxibal xcom. Xa ta jatc'o we', manak ta xcom, xcha'. \p \v 33 Y cuando ri Jesús xutzu' chi ri María ntok' y chuka' ye'ok' conojel ri winak israelitas, ri xe'apon chi niqui'en consolar ri María, ri ránima ri Jesús jun-wi xu'on xuna' y xbison-ka. \v 34 Y ja xuc'utuj: ¿Anchi' ximuk-wi ri Lázaro? xcha'. \p Y reje' xqui'ij: Ajaf, jo' y ne'kac'utu' chawech anchi' xkamuk-wi, xecha' che. \p \v 35 Y ri Jesús xok'. \v 36 Ja' cuando ri winak israelitas ri xepe chi yequi'en consolar ri Marta y María, xqui'ij: Titzu' ri Jesús, nrok'ej ri Lázaro. K'alaj chi yalan xrojo', xecha'. \p \v 37 Pero jec'o chique ri winak ri' xqui'ij chirij ri Jesús: Raja' can xtiquier xu'on che ri moy chi xtzu'n. ¿Anchique roma xuya' lugar chi xcom ri Lázaro y man jun xtiquier xu'on? xecha'. \s1 Cuando xc'astaj ri Lázaro \p \v 38 Cuando ri Jesús xapon chuchi' ri jul, xtzolaj chic pe ri bis pa ránima. Ri jul anchi' yo'n-wi can ri Lázaro, jun jul ri c'oton chech jun xak, y tz'apel can ruchi' che jun abaj. \v 39 Y ri Jesús xu'ij: Tilesaj-e la abaj ri rutz'apin ruchi' ri jul, xcha' raja'. \p Pero ri Marta, rana' ri caminak, xu'ij che ri Jesús: Ajaf, chuj chic, roma c'o yan quieji' k'ij ticom, xcha' che. \p \v 40 Pero ri Jesús xu'ij che ri Marta: Ren can nu'in chic chawe chi xa xtanimaj, can xtatzu' ri nu'on ri ruchuk'a' ri Dios, xcha' che. \p \v 41 Y ja xquilesaj-e ri abaj ri rutz'apin ruchi' ri jul anchi' c'o-wi ri caminak. Y ri Jesús xtzu'n chicaj y xu'ij: Nata', matiox ninya' chawe roma can xinac'oxaj-pe. \v 42 Ren weta'n chi can siempre yinac'oxaj. Pero ronojel re', can nin-ij coma ri winak ri quimolon-pe-qui' wiq'uin cami, chi tiquinimaj chi can ja ret ri xatako-pe wichi chech-ulef. \p \v 43 Cuando ri Jesús ru'in chic ri tzij re', can riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Lázaro, cacataj y catel-pe, xcha'. \p \v 44 Y ri Lázaro xbe'el-pe. Y ri ruk'a-rakan can bolkotin pa tziak, y ri rech tz'apel riq'uin jun tziak xax. C'ajari' ri Jesús xu'ij: Quie'isolo' ri tziak chirij, chi quiri' utz nibin y nitiquier nitzolaj-e, xcha'. \s1 Ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xquinojij yan niquicamisaj ri Jesús \p \v 45 Y je q'uiy winak israelitas ri xepe chi niqui'en consolar ri María, xquinimaj ri Jesús cuando xquitzu' ri xu'on, chi xuc'asoj ri caminak. \v 46 Pero jec'o ch'aka ri xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xbequitzijoj chique ri xu'on ri Jesús. \v 47 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquimol-qui' y xequiwoyoj chuka' ri ch'aka chic achi'a' je autoridad quichi ri israelitas y xqui'ij chique: ¿Anchique naka'an? Roma ri achi rubinan Jesús q'uiy milagros ri yeru'on chiquiwech ri winak chi tiquinimaj. \v 48 Y xa can xtakaya' lugar che, can conojel ri winak xquieniman richi. Y cuando xtiquina'ej-pe ri winak romanos, xtoquiwulij (xtoquiwulaj) ri jay ri anchi' nakaya-wi ruk'ij ri Dios y xkojquiq'uis can chuka' roj ri jojc'o chupa ri rech-ulef re', xecha' reje'. \p \v 49 C'ajari' c'o jun ri xch'o'n. Y ri xch'o'n ja ri Caifás ri sacerdote ri más c'o ruk'ij chupa ri tiempo ri'. Raja' c'o chiri', roma raja' jun chique ri can c'o-wi quik'ij. Y cuando raja' xch'o'n, xu'ij: Rix xa man jun iweta'n. \v 50 Can man ninojij ta juba' chi xa más utz chake roj chi xe jun nicom pa kaq'uiexel konojel y mani chi konojel jojcom xe roma ri jun ri', xcha'. \p \v 51 Cuando ri Caifás xu'ij quiri', man can ta ja runo'j (runa'oj) raja' xucusaj. Ri tzij ri xeru'ij raja', can ja ri Dios ri xyo'n-pe che. Roma can ja raja' ri sacerdote más c'o ruk'ij ri tiempo ri', romari' ri Dios xuya' lugar che chi xu'ij chi ja ri Jesús xticom pa quiq'uiexel ri winak chi ri rech-ulef ri'. \v 52 Pero ri Jesús can man xe ta pa quiq'uiexel ri winak chi ri rech-ulef ri' xticom, xa can xticom chuka' chi yerumol conojel ri winak ri can je ralc'ual-wi ri Dios ri quiquiran-qui' chech-ulef. \v 53 Y can ja ri k'ij ri', ri achi'a' ri can c'o quik'ij xqui'ij chiquiwech chi xtiquicamisaj ri Jesús. \p \v 54 Romari', ri Jesús manak chic xtz'et coma ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas. Raja' xa xbe pa jun chic tenemit. Xbe pa jun tenemit rubinan Efraín, y ri tenemit ri' chunakaj apo ri tz'iran rech-ulef c'o-wi. Y xc'ue-ka chiri' quiq'uin ri ru-discípulos. \p \v 55 Y ja' noka yan ri k'ij chi ri pascua, ri jun quinimak'ej ri israelitas. Romari' can je q'uiy winak ri xe'el-pe pa tak quitenemit, chi xebe pa tenemit Jerusalem. Can xebe chi niquijosk'ij-qui' chech ri Dios, antes chech ri nimak'ej. \v 56 Y ri winak niquicanola' ri Jesús, y pa rocho ri Dios niquic'utula' chiquiwech: ¿Anchique ninojij rix? ¿Noka como chupa ri nimak'ej re'? yecha' ri winak ri'. \p \v 57 Ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos can quilesan chic rutzijol, chi xabachique (xama'anchique) winak ri xtina'en anchi' c'o-wi ri Jesús, tu'ij chique reje', chi niquitz'om. \c 12 \s1 Jun ixok xuya' jubulaj ak'om chirij rakan ri Jesús \p \v 1 Xe chic waki' k'ij nrojo' chi napon ri k'ij chi ri nimak'ej ri ni'ix pascua che, ri Jesús xbe pa tenemit Betania, ri rutenemit ri jun achi rubinan Lázaro, ri xcom-e y xc'asos roma ri Jesús. \v 2 Y chiri' x-an jun wa'in, roma xapon ri Jesús. Y ja ri Marta yerilij-apo ri jec'o chuchi' mesa. Ri Lázaro jun chique ri je-ch'ocol-apo chuchi' mesa riq'uin ri Jesús. \v 3 Xpe ri María ri rach'alal ri Marta y rana' ri Lázaro, xberuc'ama-pe nic'aj litro che jun jubulaj ak'om ri ni'ix nardo che ri yalan rajil. Y can ronojel ri' xuya' chirij rakan ri Jesús y xerusu' riq'uin ri rusmal-ruwi'.\x * \xo 12:3 \xt Lc 7:37-38\x* Y ri jay ri' can xnoj riq'uin ri ruxla' ri ak'om ri'. \v 4 Y c'o jun chique ri discípulos ri man xka ta chech chi quiri' x-an che ri jubulaj ak'om, y ri' ja ri Judas Iscariote ri ralc'ual ri jun achi rubinan Simón; ri discípulo re' ja ri xtic'ayin richi ri Jesús. Raja' xu'ij: \v 5 ¿Anchique roma man xc'ayix ta ri jubulaj ak'om re'? Xa ta xc'ayix, xyo'x ta trescientos denarios; y ri mero ri' xjach ta chique ri winak ri manak quibeyomal, xcha'. \p \v 6 Raja' xu'ij quiri', pero man roma ta yalan yerojo' ri winak ri manak quibeyomal, y nrojo' ta yeruto'. Raja' quiri' xu'ij roma ja raja' uc'uayon ri mero y c'o ri nulek'aj-e. Raja' xa can elek'om-wi. \v 7 Y ri Jesús xu'ij che ri Judas: Man jun anchique ta'ij che, xa taya' lugar che chi tu'ona' ri nrojo'. Más que man jani quicom, raja' can wichi-wi ren ruyacon-pe ri ak'om re' chi ri k'ij cuando xquimuk. \v 8 Roma ri winak ri manak quibeyomal, can siempre jec'o iwiq'uin, chi quiri' xabachique (xama'anchique) k'ij niben favor chique.\x * \xo 12:8 \xt Dt 15:11\x* Pero ren man siempre ta xquic'ue' iwiq'uin, xcha' raja'. \s1 Niquijo' chuka' niquicamisaj ri Lázaro \p \v 9 Cuando ri winak israelitas xquina'ej chi ri Jesús c'o pa Betania, can je q'uiy ri xepe chi niquitzu' ri Jesús y chuka' chi niquitzu' ri Lázaro, ri xc'asos roma ri Jesús chiquicojol ri caminaki'. \v 10 Romari' ri nimalaj tak sacerdotes xquiya' chiquiwech chi chuka' ri Lázaro xtiquicamisaj. \v 11 Roma chirij ri Lázaro xquik'abaj-wi chi je q'uiy quiwinak israelitas ri yequiya' can y niquinimaj ri Jesús. \s1 Ri k'ij cuando ri Jesús xapon pa Jerusalem ch'ocol-e chirij jun alaj burro \p \v 12 Ruca'n k'ij, chiri' pa tenemit Jerusalem, can je q'uiy winak jec'o roma ri nimak'ej. Y cuando xquic'oxaj chi benak-apo ri Jesús, \v 13 xquic'uaj ruxak tak palmas y xbequic'ulu' y niqui'ij: ¡Matiox chi petenak ri Jun re'! ¡Jare' ri ka-Rey roj israelitas! ¡Can yo'n-pe bendición pa ruwi' roma ri Ajaf Dios, y pa rubi' ri Ajaf Dios petenak-wi!\x * \xo 12:13 \xt Sal 118:26\x* yecha'. \p \v 14 Y ri Jesús can c'o jun alaj burro ri xril, chi xuch'ocolbej. Can anche'l-wi ri nu'ij chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can: \q1 \v 15 Man tixi'j-iwi' rix ri jix aj-tenemit Sión; \q1 roma ri i-Rey ja' petenak, \q1 ch'ocol-pe chirij jun alaj burro.\x * \xo 12:15 \xt Zac 9:9\x* \q1 Quiri' ri tz'iban can. \p \v 16 Na'ey ri ru-discípulos man xqui'en ta entender ronojel re'. C'aja' cuando ri Jesús c'astajinak chic pe chiquicojol ri caminaki' y c'o yan nimalaj ruk'ij, c'ajari' xoka pa quiwi' chi ronojel re' can tz'iban can chupa rutzij ri Dios, y can quiri-wi xbanataj. \p \v 17 Y ri winak ri xquitzu' ri Jesús cuando xroyoj ri Lázaro ri caminak chic y xuc'asoj-pe chiquicojol ri caminaki', can niquitzijola' chique ri ch'aka chic winak. \v 18 Y romari', cuando ri Jesús chunakaj chic c'o-wi che ri tenemit Jerusalem, can xepe chi noquic'ulu'. Ri winak ri' can quic'oxan chic ri milagro ri xu'on riq'uin ri Lázaro. \v 19 Pero ri achi'a' fariseos niqui'ij chiquiwech: Titzu', conojel ri winak je-benak chirij. Man niquinimaj ta ri katzij roj, yecha'. \s1 Jec'o winak griegos niquijo' yech'o'n che ri Jesús \p \v 20 Y chiquicojol conojel ri winak ri je-aponinak pa tenemit Jerusalem chupa ri k'ij ri', chi niquiya' ruk'ij ri Dios chupa ri nimak'ej ri', jec'o chuka' jujun winak griegos. \v 21 Ri winak re' xe'apon-apo riq'uin ri Felipe ri aj-Betsaida ri c'o pa Galilea, chi niquic'utuj favor che; roma raja' jun ru-discípulo ri Jesús. Ri winak ri' xqui'ij che: Roj nakajo' jojch'o'n juba' riq'uin ri Jesús, xecha'. \p \v 22 Ri Felipe xbe y xberu'ij che ri Andrés ri jun discípulo chuka'. C'ajari' ri je ca'i' xebe-apo riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Jec'o jujun winak griegos ri niquijo' yech'o'n awiq'uin. \p \v 23 Y ri Jesús can ja xu'ij chique ri ca'i' discípulos: Ja k'ij re' xoka, chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol xtic'ue' nuk'ij y xquitzolaj-e chicaj. \v 24 Y tic'oxaj ri xtin-ij chiwe y can tinimaj: Xa manak nitic jun rech trigo pa ulef, choj quiri' xtic'ue'. Pero xa can nitic-ka, más que nic'ue' can chuxe' ulef ri rech trigo ri', xtel-pe y xtuya' rech. \v 25 Romari' ri winak ri yalan niquipokonaj quic'aslen we' chech-ulef, man xtiquiwil ta quic'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man niquipokonaj ta ri quic'aslen woma ren, niquiyec-apo quic'aslen chi ronojel tiempo.\x * \xo 12:25 \xt Mt 10:39; 16:25; Mr 8:35; Lc 9:24; 17:33\x* \v 26 Y xa c'o jun nrojo' nu'on ri nusamaj, tipe wiq'uin. Y anchi' xquic'ue-wi ren, can chiri' chuka' xtic'ue-wi raja'. Ri can xtibano ri nusamaj, can xtinimrises ruk'ij roma ri Nata'. \s1 Ri Jesús nunataj rucamic \p \v 27 Ren yalan ruquiy (nik'axon) ri wánima cami. ¿Pero xtin-ij como che ri Nata': Quinacolo' chech ri sufrimiento re'? Manak modo, roma ren can romari' xipe. \v 28 C'ajari' raja' xu'ij: Nata', can tabana' chi nik'alajin ak'ij, xcha'. \p Y ja' cuando ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Can nubanon chic quiri'. Y xtin-en chic jun mej (bey), chi can nik'alajin-wi nuk'ij. \p \v 29 Y can je q'uiy chique ri winak ri jec'o chiri' ri xe'in chi jun rayo ri xquic'oxaj cuando xch'o'n-pe ri Dios chicaj. Y ri ch'aka chic niqui'ij: Jun ángel ri xch'o'n-pe che, yecha'. \p \v 30 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri Jun ri xic'oxaj chi xch'o'n-pe chicaj, xch'o'n-pe iwoma rix y man woma ta ren. \v 31 Cami xoka yan ri k'ij chi ri Dios nu'on juzgar ri rech-ulef, y ri Satanás ri rajawal ri rech-ulef, can xtileses-e. \v 32 Y cuando ren xquijotobex chech ri cruz, ri winak xquiepe wiq'uin ren, roma can xquisamaj pa cánima, xcha' raja'. \p \v 33 Ri Jesús xu'ij quiri', chi xuk'alajij ri anchique modo xticamises. \v 34 Y ri winak xqui'ij: Ret na'ij chi ja ret ri jat-kajinak-pe chicaj y xatalex chikacojol, pero xa na'ij chuka' chi xcajotobex chech ri cruz. Can man naka'an ta entender anchique roma na'ij quiri'. Roma roj keta'n ri nu'ij chupa rutzij ri Dios chi cuando ri Cristo xtipe, can xtic'ase' chi ronojel tiempo.\x * \xo 12:34 \xt Sal 110:4; Is 9:7; Ez 37:25; Dn 7:14\x* Tak'alajij c'a chakawech anchok chij jach'o'n-wi cuando nanataj ri jun ri xalex chikacojol, xecha'. \p \v 35 Ja cuando ri Jesús xu'ij chique: Ri Sakil xe chic juba' c'o iwiq'uin. Romari', ya que cami c'a c'o ri Sakil, quixbin chupa ri Sakil. Y xa man xtiben ta quiri', c'aja' xtina' pa k'eku'm chic jixc'o-wi; y ri pa k'eku'm nibin-wi, man reta'n ta anchi' benak-wi. \v 36 Y roma ri Sakil c'a c'o iwiq'uin, tinimaj ri Sakil chi jixoc ralc'ual ri Sakil ri'. Quiri' xeru'ij ri Jesús chique ri winak. \p C'ajari' xeruya' can, y man jun xna'en anchi' xbe-wi. \s1 Can tz'iban-wi can chupa rutzij ri Dios chi je q'uiy ri man xtiquinimaj ta ri Cristo \p \v 37 Ri Jesús can q'uiy milagros xeru'on chiquiwech ri winak. Pero más que quiri' xu'on, reje' man xquinimaj ta. \v 38 Y quiere' ri xbanataj, roma can nibanataj-wi ri je-tz'iban can. Anche'l ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xuk'alajij ri rutzij ri Dios ojer can. Raja' rutz'iban can: \q1 Ajaf, ¿ri atzij ri xkatzijoj, can c'o como jun ri xniman? \q1 ¿C'o como jun winak ri xutzu' ri awuchuk'a'?\x * \xo 12:38 \xt Is 53:1\x* \q1 Quiri' nu'ij ri rutz'iban can ri Isaías. \p \v 39 Ri winak re' can man niquinimaj ta, roma chupa ri rutz'iban can ri Isaías nu'ij chuka': \q1 \v 40 Can banon chique reje' roma ri Dios que man yetzu'n ta y cowirinak cánima; \q1 romari' man niquitzu' ta ri nic'ut chiquiwech, man niqui'en ta entender, \q1 man niquiya' ta can ri quimac y niqui'en ta ri ninjo' ren chi ninjal ri quic'aslen,\x * \xo 12:40 \xt Is 6:10\x* nicha' ri Ajaf. \q1 Quiri' rutz'iban can ri Isaías. \p \v 41 Ri Isaías, ri achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can, xu'ij quiere' cuando xutzu' yan ruk'ij ri Ajaf Jesús, y chirij raja' ch'o'inak-wi can. \p \v 42 Y más que quiri' tz'iban can, je q'uiy chiquicojol ri autoridades quichi ri israelitas xquinimaj chuka' ri Jesús. Pero man xquik'alajij ta qui', roma niquixi'j-qui' chiquiwech ri achi'a' fariseos chi ye'kotex-pe chupa ri sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' chi niquic'oxaj rutzij ri Dios. \v 43 Reje' más nika chiquiwech chi niyo'x quik'ij coma ri winak, que chech niyo'x ta quik'ij roma ri Dios. \s1 Tinimex ri Jesús \p \v 44 Y ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Ri yirunimaj ren, man xe ta ren ri xquirunimaj, xa can xtunimaj chuka' ri Dios ri takayon-pe wichi. \v 45 Ri yirutzu' ren, can nutzu' chuka' ri Dios ri takayon-pe wichi. \v 46 Roma ja ren ri Sakil ri xipe chech-ulef, chi quiri' xa c'o jun ri xtiniman wichi, ri ruc'aslen manak chic xtic'ue' pa k'eku'm. \v 47 Pero ri winak ri nuc'oxaj ri nutzij y man nu'on ta ri nuc'oxaj, man ja' ta ren ri xquibano juzgar richi. Roma ren man xipe ta chech-ulef chi yenben juzgar ri winak. Man tinojij quiri'. Ren xipe chi yencol ri winak. \v 48 Ri man yirojo' ta ren y man nrojo' ta chuka' ri nutzij, can c'o ri xtibano juzgar richi; can ja ri tzij ri xenbij, jari' ri xquiebano juzgar richi pa ruq'uisbel k'ij. \v 49 Roma ri tzij ri xenk'alajij chiwech, can ja ri Nata' yoyo'n-pe chue. Can ja raja' ri takayon-pe wichi y ru'in-pe chue anchique tzij ri nonbij y nonk'alajij-ka chiwech. \v 50 Y can weta'n chi ri ru'in-pe ri Nata' Dios chue, can nuya-wi c'aslen ri man niq'uis ta. Romari' ri tzij ri nonbij chiwe, can anche'l ri ru'in-pe ri Nata' chue ren, quiri' ri nonbij-ka chiwech rix. \c 13 \s1 Cuando Jesús xuch'aj cakan ri ru-discípulos \p \v 1 Y cuando noka yan ri k'ij chi ri nimak'ej rubinan pascua, ri Jesús reta'n chic chi noka yan ri hora chi raja' ntel-e we' chech-ulef y nitzolaj-e chicaj riq'uin ri Rutata'. Ri Jesús, can anche'l xerojo-pe conojel ri can je richi-wi raja' ri jec'o we' chech-ulef, can quiri' chuka' xu'on c'a pa ruq'uisbel k'ij. \p \v 2 Ri Jesús y ri discípulos ye'ajin riq'uin ri wa'in. Ri Satanás nisamaj yan pa ránima ri Judas Iscariote, ralc'ual ri jun achi rubinan Simón. Y ja ri Satanás nibano che chi tujacha' ri Jesús. \v 3 Ri Jesús can reta'n-wi chi ronojel jachon pa ruk'a' roma ri Dios ri Rutata', can reta'n-wi chuka' chi chiri' riq'uin ri Dios petenak-wi y chiri' chuka' nitzolaj chic e. \v 4 Y ri Jesús xutanaba' can ri ruwa'in, xcataj y xulesaj can ri jun tziak ri ruk'u'n, xberuc'ama-pe jun toalla, y xuxim xe-rupa. \v 5 Y xuya' chuka' ya' chupa jun palangana y xutz'om ruch'ajic ri cakan chijujun ri ru-discípulos, y nusula' ri cakan riq'uin ri toalla ri ruximon xe-rupa. \p \v 6 Y cuando xapon riq'uin ri Simón Pedro chi nuch'aj ri rakan, ri Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, ¿can nach'aj chuka' wakan ren? xcha'. \p \v 7 Y ri Jesús xu'ij che ri Pedro: Ri yinajin ren manak xta'an entender cami, pero chua'k-cabij can xta'an-wi entender. \p \v 8 Pero ri Pedro xu'ij: Ren man jun mej (bey) xtinya' ta lugar chawe chi xtach'aj ri wakan, xcha'. \p Y ri Jesús xu'ij che: Xa man naya' ta lugar chue, man xcac'ue' ta wiq'uin, xcha' ri Jesús. \p \v 9 Romari' ri Simón Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, xa quiri', can tach'aja' chuka' ri nuk'a' y ri nujolon, y man xe ta ri wakan, xcha' ri Pedro. \p \v 10 Pero ri Jesús xu'ij che: Jun ri xatin yan, xe chic ri rakan tuch'aja' roma ri pokolaj; roma raja' can rujosk'in yan ri'. Rix can ch'ajch'oj chic ri ic'aslen, más que man chi'iwonojel ta, pero can ijosk'in chic iwi', xcha' ri Jesús. \p \v 11 Raja' xu'ij quiri', roma can reta'n-wi ancu'x (anchique) ri xtic'ayin richi. Y romari' xu'ij: Man iwonojel ta ri ijosk'in-iwi'. \p \v 12 Y cuando ri Jesús ruch'ajon chic cakan ri ru-discípulos, xberuc'ama' chic pe ri tziak ri ruch'ilon can chirij, xbech'oquie' chuchi' mesa y xu'ij: ¿Xiben entender anchique roma xinch'aj ri iwakan? \v 13 Rix, ka-Maestro y Kajaf jixcha' chue. Can utz-wi, roma can quiri-wi. \v 14 Ren can jin i-Maestro y jin Iwajaf, y xinch'aj ri iwakan. Can quiri' chuka' tibana' rix, tich'ajla' iwakan chiwech ka rix. \v 15 Ren can xinc'ut yan can chiwech. Y can anche'l xin-en ren iwiq'uin, can quiri' chuka' tibana' rix quiq'uin ri ch'aka chic.\x * \xo 13:15 \xt Lc 22:27\x* \v 16 Ren can c'o-wi nuk'ij y xin-en ri samaj re'. Can quiri' chuka' tibana' rix, man tipokonaj niben ri samaj re'. Roma chech-ulef, man ja' ta ri samajel ri más c'o ruk'ij chech ri rajaf samaj;\x * \xo 13:16 \xt Mt 10:24; Lc 6:40; Jn 15:20\x* y jun ri nitak, man ja' ta ri' chuka' ri más c'o ruk'ij chech ri takayon-e richi. \v 17 Xa rix xitemaj can ronojel re' y can niben ri xitemaj, can quixquicot. \p \v 18 Pero ren nin-ij chiwe, man jix nojel ta quiri' xtiben, roma ren can weta'n iwech rix ri xixincha'. Pero xixincha' roma nic'atzin chi nibanataj ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios ri nu'ij: Ri jun ri can xwa' wiq'uin, xcataj chuij.\x * \xo 13:18 \xt Sal 41:9\x* Quiri' nu'ij chupa ri rutzij ri Dios. \v 19 Re' nin-ij yan chiwe, chi quiri' cuando xtapon ri k'ij, xtinimaj chi can ja ren ri Cristo. \v 20 Can ketzij-wi nin-ij chiwe, chi ri xtuc'on-ka rech ri nintak-e ren, can ja ren ri xquiruc'on-ka. Y ri xtuc'on-ka nuech ren, xa can xtuc'on-ka chuka' rech ri takayon-pe wichi.\x * \xo 13:20 \xt Mt 10:40; Mr 9:37; Lc 9:48; 10:16\x* \s1 Cuando ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos chi jun chique reje' xtic'ayin richi \p \v 21 Y cuando ri Jesús xu'ij yan ronojel re', ri ránima can anchique la xuna' roma ri bis. Raja' can xuk'alajij ri anchique roma xpe bis pa ránima y xu'ij: Can ketzij nin-ij chiwe, chi jun chiwe rix nu-discípulos ri xtijacho wichi pa quik'a' ri winak ri man jinquijo' ta, xcha' raja'. \p \v 22 Y ri discípulos xquitzula-qui', y man niquiwil ta anchique niqui'ij; roma man quieta'n ta anchok chij xch'o'n-wi ri Jesús. Can man quieta'n ta ancu'x (anchique) ri xtic'ayin richi. \v 23 Y ri jun chique ri discípulos, ri yalan nojo'x roma ri Jesús, rak'el-apo riq'uin ri Jesús. \v 24 Y che ri jun discípulo ri', xu'on-apo retal ri Simón Pedro. Raja' xu'ij-apo che chi tuc'utuj-apo che ri Jesús chi ancu'x (anchique) ri jun ri xtic'ayin richi, ri c'aja' oc nu'ij-ka chique. \v 25 Y ri discípulo ri' xrak'e-apo más chuc'u'x ri Jesús, y xuc'utuj che: Ajaf, ¿ancu'x (anchique) ri jun ri xtijacho awichi? xcha' che. \p \v 26 Y ri Jesús can ja' xu'ij che ri discípulo ri': Ri anchok che xtinya-wi jun pedazo pan muban, jari' ri xtijacho wichi. \p Y raja' xumuba' ri jun pedazo pan y xuya' che ri Judas Iscariote ri ralc'ual ri achi rubinan Simón. \v 27 Y cuando ri Judas Iscariote xutaj-ka ri pan ri', ja xoc ri Satanás pa ránima. Y ri Jesús xu'ij che: Ri anojin chic na'an, ch'anin tabana', xcha' che. \p \v 28 Pero ri discípulos ri jec'o-apo chuchi' mesa riq'uin, man xqui'en ta entender anchique roma xu'ij-e quiri' che ri Judas. \v 29 Jec'o xquinojij-ka chi xtak-e roma ri Jesús chulok'ic ronojel ri xtic'atzin chique chupa ri nimak'ej. Y jec'o ch'aka chic discípulos xquinojij chi xtak-e chi c'o ex nerusipaj can chique ri winak ri manak quibeyomal, roma reje' can quieta'n-wi chi ja ri Judas ri uc'uayon ri mero. \v 30 Ri Judas, can xe xuq'uis-e ri jun pedazo pan, can ja xel-e. Cuando xel-e raja', can chak'a' chic. \s1 Ri Jesús nuya' jun c'ac'ac' mandamiento \p \v 31 Y cuando ri Judas elenak chic e, ri Jesús xu'ij: Ja' xoka ri k'ij chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xtik'alajin chi can c'o-wi nuk'ij. Y can quiri' chuka' ri Dios, can xtik'alajin ri ruk'ij woma ren. \v 32 Y roma ri Dios can xtik'alajin ri ruk'ij woma ren, raja' can xtu'on chi nik'alajin ri nuk'ij ren. Y ri' xa can ja yan nibanataj. \v 33 Xe juba' chic tiempo ri xquic'ue' iwiq'uin rix ri can jix walc'ual. Rix can xquinicanoj-wi; pero cami can nin-ij can chiwe, anche'l ri nu'in chique ch'aka chic israelitas, chi ri anchi' xquibec'ue-wi ren, rix man xquixtiquier ta xquixapon chinucanoxic.\x * \xo 13:33 \xt Jn 7:34\x* \v 34 Cami ninya' jun c'ac'ac' mandamiento chiwe: Can anche'l jixinjo' ren, can quiri' chuka' tibana' rix. Can tijo-iwi' chi'iwonojel.\x * \xo 13:34 \xt Jn 15:12, 17; 1 Jn 3:23; 2 Jn 5\x* Jare' ri c'ac'ac' mandamiento ri ninya' can chiwe. \v 35 Y xa xtijo-iwi' chi'iwonojel, ri winak can xtiquitemaj chi jix nu-discípulos ren, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús y ri Pedro \p \v 36 Y ri Simón Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, ¿anchi' c'a jabe-wi? xcha'. \p Y ri Jesús xu'ij che: Cami man jatiquier ta chic yinatzeklebej ri anchi' xquibe-wi ren. Pero después can xcatiquier xquinatzeklebej-wi, xcha' che ri Pedro. \p \v 37 Y ri Pedro xu'ij che: Ajaf, ¿anchique roma man yitiquier ta jatintzeklebej cami? Roma xa nic'atzin chi can ninya' ri nuc'aslen awoma ret, can xtinya-wi, xcha'. \p \v 38 Y ri Jesús xu'ij che: ¿Naya' como ri ac'aslen woma ren? Ren can ketzij-wi nin-ij chawe, chi c'a man jani titzirin-pe (tisiq'uin-pe) ri gallo, cuando ret oxi' yan mej (paj) ta'ij chique ri yec'utun chawe chi ret man aweta'n ta nuech, xcha' ri Jesús che ri Pedro. \c 14 \s1 Jesús nu'ij chi ri xtiniman richi xtapon riq'uin ri Dios \p \v 1 Man tuch'ujrisaj-ri' ri iwánima, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. Ren can weta'n chi iyo'n iwánima riq'uin ri Dios. Can quiri' chuka' tibana' wiq'uin ren. Can tiya' chuka' iwánima wiq'uin. \v 2 Pa rocho ri Nata' Dios q'uiy lugar c'o. Y xa man ta quiri', xin-ij yan ta chiwe. Cami yibe chi nenbana' ru'onic ri i-lugar chicaj riq'uin ri Nata'. \v 3 Jari' nenbana', y can xquipe chic y xquixinc'uaj wiq'uin; chi quiri', anchi' xquic'ue-wi ren, chiri' chuka' xquixc'ue-wi rix. \v 4 Rix can iweta'n anchi' yibe-wi ren, y chuka' can iweta'n ri bey, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos. \p \v 5 Y ri discípulo ri rubinan Tomás xu'ij che ri Jesús: Ajaf, roj man keta'n ta anchi' jabe-wi ret. ¿Anche'l c'a xtakatemaj anchique bey xtakac'uaj? \p \v 6 Y ri Jesús xu'ij: Ja ren ri bey, ja ren ri ketzij, y ja ren chuka' ri c'aslen. Man jun xtitiquier xtapon riq'uin ri Nata' xa manak jinruniman. \v 7 Y xa rix xitemaj nuech ren, can xitemaj chuka' rech ri Nata'. Y cami can itz'eton chic, y chuka' iweta'n rech, xcha' chique. \p \v 8 Y chuka' jun chic chique ri discípulos, ri rubinan Felipe xu'ij che ri Jesús: Ajaf, tac'utu' ri Atata' Dios chakawech, y xe riq'uin ri' más xtakanimaj, xcha'. \p \v 9 Y ri Jesús xu'ij che: C'o yan q'uiy tiempo ri jinc'o-pe iwiq'uin ¿y man aweta'n ta nuech, ret Felipe? Ri tz'eteyon wichi, rutz'eton chuka' ri Nata'. ¿Anchique roma ret na'ij chi tinc'utu' ri Nata' chiwech? \v 10 ¿Man nanimaj ta ret chi ri Nata' c'o wiq'uin ren y ren jinc'o riq'uin raja'? Ri tzij ri xenk'alajij chiwech, can riq'uin ri Nata' petenak-wi, roma can wiq'uin ren c'o-wi. Can ja raja' ri nibano ri samaj re'. \v 11 Can tinimaj ri nin-ij, chi ren jinc'o riq'uin ri Nata' y raja' c'o wiq'uin ren. Y xa man yininimaj ta roma ri nin-ij chiwe, titzu' c'a ri nusamaj y quininimaj. \v 12 Can ketzij ri nin-ij chiwe: Ri can nuya' ránima wiq'uin, can xquieru'on chuka' ri samaj ri xin-en ren; can más nimalaj tak samaj xquieru'on, roma yibe chi yibec'ue' chila' chicaj riq'uin ri Nata', \v 13 y ronojel ri xtic'utuj pa nubi' ren, can xtinya-wi. Chi quiri' nik'alajin ri ruk'ij ri Nata' woma ren. \v 14 Xa c'o ri xtic'utuj pa nubi' ren, can xtinya-wi-pe chiwe. \s1 Cuando ri Jesús xu'ij chi ri Dios xtutak-pe ri Espíritu Santo \p \v 15 Xa can yinijo', can tibana' ronojel nu-mandamientos. \v 16 Y ren xtinc'utuj che ri Nata', y raja' can xtutak-pe jun chic ri can xtito'n iwichi. Jun ri can xtic'ue-wi iwiq'uin chi ronojel tiempo. \v 17 Y ri' ja ri Espíritu Santo ri jixrutijoj riq'uin ri ketzij. Y raja' manak modo chi nic'on-ka coma ri winak ri man quiniman ta ri Dios. Roma ri Espíritu Santo xa man nitz'etetaj ta, ni man quieta'n ta chuka' rech. Pero rix ri can iniman chic, can iweta'n chic rech, roma raja' can c'o chi'icojol y can xtic'ue' pa tak iwánima. \v 18 Ren yibe, pero man xquixinya' ta can iyon anche'l jun meba', roma xa can yipe chic iwiq'uin. \v 19 Ri winak ri man quiniman ta ri Dios xe chic juba' xquinquitzu', pero rix can xquinitzu' chic. Y roma ren can c'o nuc'aslen, rix chuka' xtic'ue' ic'aslen. \v 20 Y chupa ri k'ij ri' xtik'alajin utz chiwech chi ren can jinc'o-wi riq'uin ri Nata', rix jixc'o wiq'uin ren y ren iwiq'uin rix. \v 21 Ri can c'o ri nutzij pa ránima y can yeru'on ronojel ri mandamientos ri yenbij, can yirojo-wi. Y ri can yirojo' ren, can xtojo'x roma ri Nata', y ren chuka' can xtinjo' y xtink'alajij-wi' chech, xcha' ri Jesús. \p \v 22 Y ri Judas ri jun chique ri ru-discípulos, pero man ja' ta ri Iscariote, xuc'utuj che ri Jesús: Ajaf, ¿anchique roma xe chakawech roj nak'alajij-awi'? ¿Y man nak'alajij ta awi' chiquiwech ri winak ri man quiniman ta ri Dios? \p \v 23 Y ri Jesús xu'ij che: Ri can yirojo', can nu'on ri nu'ij ri nutzij che. Ri jun ri xtibano quiri', can xtojo'x roma ri Nata' chuka'. C'ajari' ri Nata' y ren can xkojpe riq'uin y xtaka'an kocho pa ránima. \v 24 Ri man yirojo' ta, man nu'on ta ri nu'ij ri nutzij che. Y ri tzij ri ic'oxan wiq'uin ren, man wichi ta ren; can ja ri Nata' ri takayon-pe wichi, ja raja' ri yoyo'n-pe ri tzij re' chue. \p \v 25 Y ronojel ri tzij re', can jenuk'alajin-pe chiwech. \v 26 Y cuando ren manak chic xquic'ue' iwiq'uin, ri Nata' xtutak-pe ri Espíritu Santo chi jixruto'. Y ja raja' ri xtic'ue' iwiq'uin pa nuq'uiexel. Y raja' chuka' xquixrutijoj y xtunataj chiwe ronojel ri tzij ri jenu'in can ren chiwe. \p \v 27 Ri uxlanen ri c'o wiq'uin ren, ninya' can chiwe. Ri uxlanen ri ninya' can ren pa tak iwánima, man anche'l ta oc ri uxlanen ri niquisuj ri winak ri man quiniman ta ri Dios. Can man tuch'ujrisaj-ri' ri iwánima, y man tixi'j-iwi' chuka'. \v 28 Xic'oxaj ri xin-ij yan chiwe: Ren can xquibe-wi, pero yitzolaj chic pe iwiq'uin. Y xa ta yinijo', niquicot ta iwánima, roma ren can riq'uin ri Nata' yitzolaj-wi-e. Raja' c'o más ruk'ij chinuech ren. \v 29 Re' ninya' yan can rutzijol chiwe, chi quiri' cuando xtapon ri k'ij ri', xtinimaj-wi ri nu'in can chiwe. \p \v 30 Y cami xa man q'uiy ta chic ri tzij ri xtin-ij can chiwe, roma ri tiempo xa man q'uiy ta chic. Ri Satanás ri rajawal ri rech-ulef xa nuk'alajij yan pe ri'. Raja' man jun ruk'a' chuij. \v 31 Pero ren can nin-en ri nrojo' ri Nata', chi quiri' ri winak chech-ulef tiquitzu' chi ren can ninjo' ri Nata'. Quixcataj y kojel-e we', xcha' chique. \c 15 \s1 Ri Jesús nuya' jun ejemplo chirij ri uva \p \v 1 C'ajari' ri Jesús xu'ij: Ja ren ri ketzij mata uva, y ri Nata' jari' ri nisamajin richi ri uva re'. \v 2 Cuando jun mata uva jec'o ruk'a' ri man niquiya' ta quiwech, ye'leses-e. Y ri ruk'a' ri can niquiya' quiwech, yejosk'is utz, chi quiri' niquiya' más quiwech. Can quiri' chuka' ren. Ri Nata' yerutzu' conojel ri jec'o wiq'uin y yerulesaj-e ri man niwachin ta quic'aslen. Y ri niwachin ri quic'aslen, yerujosk'ij más chi quiri' niwachin más quic'aslen. \v 3 Rix ri can nuk'alajin ri tzij chiwech, can jix ch'ajch'oj chic roma ri tzij re'. \v 4 Can siempre quixc'ue' wiq'uin, chi quiri' ren can yic'ue' chuka' iwiq'uin. Roma ri ruk'a' ri uva man nuya' ta rech, xa man c'o ta chirij ri rakan. Xa can nic'atzin chi ri ruk'a' ri uva nic'ue' chirij ri rakan, chi quiri' nuya' rech. Can quiri' chuka' rix, can nic'atzin chi siempre quixc'ue' wiq'uin. \p \v 5 Ja ren ri mata uva, y ja rix ri ruk'a'. Ri can siempre c'o wiq'uin y ren riq'uin raja', ri ruc'aslen can xtiwachin. Roma ri man c'o ta wiq'uin, man jun ri xtitiquier xtu'on. \v 6 Ri man nic'ue' ta wiq'uin, xtu'on anche'l ri ruk'a' uva ri man niquiya' ta quiwech. Ye'leses-e, y cuando je chaki'j chic, yebemol-pe, yeq'uiak pa k'ak', y chiri' yec'at-wi. \p \v 7 Pero xa rix can xquixc'ue' wiq'uin, y xtiben ri nin-ij chiwe; can tic'utuj che ri Dios ri nurayij ri iwánima, y can xtibanataj. Ri Dios can xtuya-pe chiwe ri nic'utuj. \v 8 Xa niwachin utz ri ic'aslen, can k'alaj-wi chi can ketzij jix nu-discípulos. Y romari' ri xquietz'eto iwichi, can xtiquiya' ruk'ij ri Nata'. \v 9 Can anche'l yirojo' ri Nata' Dios, can quiri' chuka' jixinjo' ren. Can siempre quixc'ue' wiq'uin chi quiri' can xquixinjo' ronojel tiempo. \v 10 Y xa rix niben ri nin-ij chiwe, xquixc'ue' wiq'uin roma can siempre xquixinjo'. Anche'l ri nubanon ren riq'uin ri Nata', ren can nin-en ri nu'ij raja', romari' yalan yirojo'. \v 11 Y ronojel ri nu'in chic chiwe, xenbij chi quiri' niquicot ri iwánima, can anche'l yiquicot ren. Y can ta riq'uin ronojel iwánima xquixquicot c'a. \v 12 Y ren ninchelebej chiwe chi can tijo-iwi',\x * \xo 15:12 \xt Jn 13:34; 15:17; 1 Jn 3:23; 2 Jn 5\x* can anche'l jixinjo' ren. \v 13 Roma ri jun ri can nuya' ri ruc'aslen pa quiq'uiexel ri je ru-amigos, k'alaj chi can yerojo' riq'uin ronojel ránima; y can man jun chic winak c'o ri yerojo' más que chech ri jun ri nu'on quiere'. \v 14 Y rix can jix nu-amigos, xa niben ronojel ri nin-ij ren chiwe. \v 15 Roma ren can jix nu-amigos nubanon yan chiwe, roma can ronojel ri ruk'alajin ri Nata' chue, ren can xink'alajij chuka' chiwe rix. Man jix nusamajel ta chic. Roma jun samajel man reta'n ta anchique nunojij ri ru-patrón. Ren man quiri' ta chic nubanon chiwe. \v 16 Ri xcha'on iwichi rix, ja ren, y man ja' ta rix ri xixcha'on wichi ren. Y ren xixincha' chi jixintak chi niben ri nusamaj y chuka' chi niwachin utz ri ic'aslen, y re' can chi ronojel tiempo; chi quiri' ri anchique xtic'utuj che ri Nata' pa nubi', raja' can xtuya-pe chiwe. \v 17 Can ninchelebej c'a chiwe, chi can tijo-iwi'. \s1 Ri Jesús itzel xtz'et y quiri' chuka' xti'an chique ri yeniman richi \p \v 18 Y xa itzel jixtz'et coma ri winak ri man quiniman ta ri Dios, toka pa iwi' chi can man xe ta chiwe rix quiri' ni'an, xa can quiri' chuka' quibanon-pe chue ren. \v 19 Xa ta rix jix junan quiq'uin ri winak ri man quiniman ta ri Dios, can jixquijo' ta. Pero cami itzel jixquitzu', roma man jix junan ta chic quiq'uin, y roma ja ren xicha'on-pe iwichi chiquicojol reje'. \v 20 Can toka pa iwi' chi we' chech-ulef man ja' ta ri samajel ri más c'o ruk'ij chech ri rajaf ri samaj.\x * \xo 15:20 \xt Mt 10:24; Lc 6:40; Jn 13:16\x* Y xa ren ri jin Iwajaf, itzel yitz'et coma ri winak y man utz ta ri niqui'en chue, rix chuka' can quiri' xti'an chiwe. Y xa can quibanon-pe ri nu'ij ri nutzij, can xtiqui'en chuka' ri ni'ij rix chique. \v 21 Pero ronojel re' can xtiqui'en chiwe roma man quieta'n ta rech ri Dios ri takayon-pe wichi. Can itzel jixquitzu', roma wiq'uin ren iyo'n iwánima. \p \v 22 Y xa man ta xipe ren chech-ulef chi xonk'alajij-ka ri nutzij, manak ta k'alaj chi can c'o quimac. Pero cami, roma ren can xipe chech-ulef, reje' can manak xquietiquier xtiqui'ij chi can man jun quimac. \v 23 Ri can itzel yetz'eto wichi, can man xe ta ren ri itzel jinquitzu', xa can quiri' chuka' niqui'en che ri Nata'. \v 24 Ren jenubanon nimalaj tak samaj ri man jun banayon chiquiwech. Y reje' xquitzu' ri samaj re', pero man jinquiniman ta. Xa itzel jinquitzu' y chuka' itzel niquitzu' ri Nata'. Y romari' man jun xti'in chi manak rumac. \v 25 Ronojel re' can nibanataj, roma can quiri' ri tz'iban can chupa ri rutzij ri Dios ri yo'n chique. Chupa ri rutzij ri Dios, can nu'ij: Itzel xinquitzu', más que man jun numac.\x * \xo 15:25 \xt Sal 35:19; 69:4\x* Quiri' nu'ij chupa ri rutzij ri Dios. \p \v 26 Pero cuando ren xquitzolaj chic chila' riq'uin ri Nata', xtintak-pe ri Espíritu Santo ri xtito'n iwichi, y raja' can xquiruk'alajij, y chuka' xquixrutijoj riq'uin ri ketzij. Y raja' riq'uin ri Nata' xtipe-wi. \v 27 Y rix can xquinik'alajij chuka', roma can pa ruticribel-pe jixc'o-pe wiq'uin. \c 16 \p \v 1 Y ronojel re' xin-ij chiwe, chi quiri' man jun chiwe rix ri xtitzak. \v 2 Roma can xquixkotex-pe pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Y can xtapon-wi chuka' ri k'ij cuando ri winak xtiquinojij chi rusamaj ri Dios niqui'en roma jixquicamisaj. \v 3 Quiere' xtiqui'en ri winak, roma can man quieta'n ta rech ri Nata' y man quieta'n ta chuka' nuech ren. \v 4 Can ronojel re' nin-ij can chiwe, chi quiri' cuando xtapon ri k'ij, man xti'ij ta chi ren man xinya' ta rutzijol chiwe. Y xtoka pa iwi' chi can ketzij-wi ri xin-ij can chiwe. \s1 Ri rusamaj ri Espíritu Santo chech-ulef \p Ronojel re' man jenu'in ta chiwe antes, roma can jinc'o-pe iwiq'uin. \v 5 Pero cami, can ja' yibe riq'uin ri takayon-pe wichi. Y man jun chiwe rix nic'utun-pe chue: ¿C'a anchi' c'a xcatapon-wi? \v 6 Pero rix man jun nic'utuj chue, xa nojinak ri iwánima riq'uin bis, roma ri xin-ij chiwe. \v 7 Pero ren can ketzij ri nin-ij chiwe: Can utz nu'on chiwe chi yibe yan; roma xa manak xquibe, manak xtoka ri Espíritu Santo ri nito'n iwichi. Pero xa yibe yan, can ja' nintak-pe. \v 8 Y cuando xtoka ri Espíritu Santo, can xtuk'alajij chiquiwech ri winak ri man quiniman ta ri Dios chi can c'o-wi quimac, chi can c'o jun chojmilaj bey chi c'aslen, y chi ri Dios can xquieru'on juzgar ri winak. \v 9 Raja' xtuk'alajij chiquiwech ri winak chi can c'o quimac, roma man jinquinimaj ta. \v 10 Can ja ri chojmilaj bey chi c'aslen ri xtuk'alajij chiquiwech, roma ren riq'uin ri Nata' yinapon-wi. Y rix man xquinitzu' ta chic. \v 11 Y chuka' raja' can xtuk'alajij chi ri Dios can xquieru'on juzgar ri winak, roma cami ri Satanás, ri rajawal ri rech-ulef x-an yan juzgar. \p \v 12 Can c'a q'uiy ri man nin-ij ta can chiwe, roma cami can man jixtiquier ta niben entender. \v 13 Pero cuando xtipe ri Espíritu Santo, can xquixrutijoj y xquixruc'uaj chupa ri ketzij. Raja' can man ruyon ta xtisamaj; roma ri tzij ri xtu'ij chiwe, can ja ri je-bin-pe che chicaj. Y romari' raja' xquieruk'alajij chiwe ri xquiebanataj chupa ri tiempo ri c'o chiwech apo. \v 14 Y raja' can xtuya' nuk'ij ren; roma ronojel ri xtuk'alajij chiwech, can chuij ren y chirij ri nusamaj. \v 15 Can ronojel ri c'o riq'uin ri Nata', can wichi ren chuka', y romari' ren xin-ij yan chi ronojel ri xtuk'alajij ri Espíritu Santo chiwech, can chuij ren y chirij ri nusamaj. \s1 Pa ruq'uiexel ri bis xa xquixquicot \p \v 16 Cami xe chic juba' tiempo xquinitzu', roma yibe; pero xtik'ax chic juba' tiempo, y ja xquinitzu' chic jun mej (bey); c'ajari' xquitzolaj chic chila' riq'uin ri Nata' Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 17 Y jujun chique ri ru-discípulos xquic'utula' chiquiwech: ¿Anchique c'a ri xrojo' xu'ij chake riq'uin ri tzij ri xeru'ij? Cami xe chic juba' tiempo xquinitzu', roma yibe; pero xtik'ax chic juba' tiempo, y ja xquinitzu' chic jun mej (bey); c'ajari' yitzolaj chic chila' riq'uin ri Nata' Dios, xecha' ri discípulos chiquiwech. \v 18 Ri discípulos niqui'ij chuka' chiquiwech: ¿Anchique c'a nrojo' nu'ij ri rutzij, xe chic juba' tiempo? Xa man yeka'an ta entender ri rutzij, yecha'. \p \v 19 Y ri Jesús can ch'anin xuna'ej chi ri ru-discípulos c'o ri niquijo' niquic'utuj che, romari' raja' xu'ij: Rix nijo' nina'ej anchique ri xin-ij, chi cami xe chic juba' tiempo xquinitzu', roma yibe; pero xtik'ax chic juba' tiempo, y ja xquinitzu' chic jun mej (bey). \v 20 Can ketzij nin-ij chiwe: Rix can xquixok' y xquixbison roma ronojel ri xti'an chue ren. Pero ri winak ri man quiniman ta ri Dios xquiequicot romari'. Pero más que rix nim ri bis ri c'o pa tak iwánima, ri bis xa xtijalataj, y pa ruq'uiexel ri bis xa xquixquicot. \v 21 Ri bis ri' junan riq'uin ri ruquiy ri nuna' jun ixok cuando napon ri k'ij chi nic'ue' ral. Cuando ri ac'ual xalex yan, ri te'j ri' man noka ta chic pa ruwi' anchique sufrimiento ri xuk'axaj, xa yalan niquicot yan chic roma xalex jun chic ac'ual chech-ulef. \v 22 Quiri' chuka' rix, cami c'o bis pa tak iwánima, pero xa can yipe chic jun mej (bey) iwiq'uin chi jixontzu-ka. Y cuando xquipe iwiq'uin, ja' xtiquicot chic jun mej (bey) ri iwánima, y ri' can man jun xtitiquier xtilesan pa tak iwánima. \p \v 23 Y chupa ri k'ij ri', man chue ta ren xtic'utuj-wi ronojel ri nirayij. Pero can ketzij nin-ij chiwe, chi ronojel ri xtic'utuj che ri Nata' pa nubi' ren, raja' can xtuya-wi-pe chiwe. \v 24 Y c'a cami can man jun ex ic'utun che ri Nata' pa nubi'. Can tic'utuj c'a, y xtiyo'x chiwe ri nic'utuj. Chi quiri' can utz xtiquicot ri iwánima. \s1 Ri Jesús can más k'alaj ri nu'ij cami \p \v 25 Ronojel ri nu'in chic chiwe, can cuesta chi niben entender, pero xtoka ri k'ij cuando man quiri' ta chic xquich'o'n iwiq'uin. Xa can k'alaj chic ri rubixic xtin-en chiwe chirij ri Nata' Dios. \v 26 Y chupa ri k'ij ri', can pa nubi' ren xtic'utuj che ri Nata', y raja' can xtuya-pe chiwe ri nic'utuj che. Y can man ja' ta chic ren xquic'utun pa iq'uiexel che ri Nata'. \v 27 Roma ri Nata' can xtuya' chiwe ri nic'utuj che, roma yalan jixrojo'. Y raja' yalan jixrojo', roma rix yinijo' ren y ninimaj chi ren riq'uin raja' jin-petenak-wi. \v 28 Can riq'uin ri Nata' Dios jin-petenak-wi, chi xinoka chech-ulef. Y cami can riq'uin raja' yitzolaj-wi, y ninya' can ri rech-ulef, xcha' ri Jesús. \p \v 29 Y ri ru-discípulos xqui'ij che: Can ketzij-wi chi cami man cuesta ta chic naka'an entender ri xa'ij, cami xa can k'alaj ronojel ri xa'ij. \v 30 Cami naka'an entender chi ret can ronojel natzu' y ronojel chuka' aweta'n. Man nic'atzin ta chi c'o anchique nakac'utuj chawe, roma can aweta'n ri nakanojij. Y romari' roj can nakanimaj-wi chi riq'uin ri Dios jat-petenak-wi, xecha'. \p \v 31 Y ri Jesús xu'ij chique ri discípulos: ¿Can ninimaj cami? \v 32 Roma can ketzij nin-ij chiwe chi ri jun k'ij ri' can nipe-wi, y can hora chic, chi rix xtitaluj-e-iwi' y xa xquiniya' can nuyon ren. Pero can man nuyon ta chuka' xquic'ue' can, roma ri Nata' can c'o-wi wiq'uin. \v 33 Y ronojel re', can xink'alajij yan can chiwe, chi can c'o ta ri uxlanen pa tak iwánima. Y ri uxlanen ri' xtic'ue' pa tak iwánima, xa can iyo'n iwánima wiq'uin. Y nin-ij can chuka' chiwe, chi can xtiwil-wi sufrimiento pa ic'aslen. Pero roma ren xich'acon yan chirij ri Satanás ri rajawal ri rech-ulef, romari' can tic'ue' iwuchuk'a'. \c 17 \s1 Ri Jesús nu'on orar coma ri ru-discípulos \p \v 1 Y cuando ri Jesús ru'in chic ronojel re', xtzu'n chicaj chi xu'on orar, y xu'ij: Nata' Dios, ri nu-hora can ja' xapon. Cami can tabana' chue ren ri Awalc'ual chi nik'alajin ri nuk'ij; chi quiri', ren ri Awalc'ual can ja' chuka' xtin-en awiq'uin ret, chi can xtik'alajin ri ak'ij. \v 2 Roma can ajachon-pe uchuk'a' pa nuk'a' chi can yic'ue' pa quiwi' conojel winak y chi ninya' ri c'aslen ri man niq'uis ta chique ri winak ri can je'ayo'n chic chue. \v 3 Y ri c'aslen ri man niq'uis ta, ja ri niquitemaj awech ret Nata' Dios y chuka' niquitemaj nuech ren. Roma ja ret ri ketzij Dios y man jun chic Dios c'o, y ja ren ri Jesucristo ri xinatak-pe chech-ulef. \p \v 4 Roma ri samaj ri xin-en we' chech-ulef, xk'alajin ri ak'ij. Y xinq'uis yan chuka' ronojel ri samaj ri acheleben-pe chue. \v 5 Cami c'a, Nata' Dios, can tabana' chi nic'ue' chic jun mej (bey) ri nuk'ij awiq'uin, chicaj. Can anche'l ri nuk'ij ri xc'ue' na'ey cuando xic'ue' awiq'uin cuando c'a man jani c'o ri rech-ulef. \p \v 6 Roma ri achi'a' ri can je'acha'on chic pe ret chiquicojol ri quiyo'n cánima riq'uin ri rech-ulef, chue ren xe'aya-wi cami, y ren can xatink'alajij chiquiwech. Ri achi'a' re', can je awichi ret, romari' xe'aya' chue ren. Y reje' can quichajin ri atzij. \v 7 Ri achi'a' re', chuka' can quieta'n chic chi ronojel ri ayo'n-pe chue, can ja ret ri xayo'n-pe. \v 8 Roma can ja ri tzij ri ayo'n-pe chue chi nink'alajij, can jari' ri xink'alajij chiquiwech ri achi'a' re'. Y reje' can xquic'on-wi ri atzij pa tak cánima, y can xquitemaj-wi chi ketzij chi awiq'uin ret Nata' Dios jin-petenak-wi. Can xquinimaj chi ja ret ri jat-takayon-pe wichi. \p \v 9 Can ninc'utuj chawe pa quiwi' reje' cami, y man pa quiwi' ta ri winak ri man jatquiniman ta. Can pa quiwi' ri achi'a' ri xe'aya' chue ninc'utuj chawe, roma can je awichi ret chuka'. \v 10 Y conojel ri can je wichi ren, can je awichi ret chuka', y ri je awichi ret, can je wichi ren chuka'. Y ren can xk'alajin yan ri nuk'ij, coma ri achi'a' ri xe'aya' chue. \p \v 11 Lok'olaj Nata' Dios, pa ak'a' yenjach-wi can ri achi'a' ri xe'aya' chue. Quie'achajij, chi quiri' can junan ta cánima y xe jun ta niqui'en. Can niqui'en ta anche'l kabanon roj, roma roj can xe jun kabanon. Can quie'achajij c'a, roma reje' c'a yec'ue' can chech-ulef, y ren xa can yitzolaj yan e awiq'uin. \v 12 Y ren, can jenuchajin-pe ri achi'a' ri xe'aya' chue. Ri tiempo ri xic'ue-pe quiq'uin chech-ulef, can xenchajij riq'uin ri awuchuk'a'. Y can man jun ri xsatz (xsach) can chique, can xe ri jun ri can itzel xu'on y ja ri camic xucha'; chi nibanataj anche'l ri tz'iban can chupa ri atzij.\x * \xo 17:12 \xt Sal 41:9\x* \p \v 13 Ren, can ja' yitzolaj awiq'uin, Nata' Dios, pero roma c'a yic'ue' na juba' chech-ulef, ninc'utuj chawe pa quiwi', roma ninjo' chi utz niquicot can ri cánima. Can anche'l yiquicot ren. \v 14 Ri achi'a' ri xe'aya' chue, can nuyo'n-wi ri atzij chique. Romari' ri winak ri man jatquiniman ta, can itzel xequitzu'; roma ri achi'a' ri xe'aya' chue, man je richi ta chic ri rech-ulef. Reje' can je anche'l chic ren, roma ren man jin richi ta ri rech-ulef. \v 15 Man ninc'utuj ta chawe chi quie'alesaj-e chech-ulef. Ri ninc'utuj chawe, xe chi quie'ato' chech ri Satanás y man taya' lugar chi yeruch'ec. \v 16 Ri achi'a' ri xe'aya' chue, can man je richi ta ri rech-ulef. Can je anche'l ren. Ren man jin ta richi ri rech-ulef chuka'. \v 17 Can tabana' chique chi niquijach-qui' más chupa ri atzij. Ri atzij jari' ri ketzij. \v 18 Y can anche'l ri xa'an-pe chue ren chi xinatak-pe chi nin-en ri asamaj chech-ulef, can quiri' chuka' nin-en ren chique ri achi'a' ri xe'aya' chue. Can jenutakon-wi chi niqui'en ri asamaj chech-ulef. \v 19 Coma reje', ren can ninjach-wi' pa ak'a', chi quiri' jari' niqui'en reje' chuka'. Can tiquijacha-qui' pa ak'a' chi yec'ue' chupa ri ketzij. \p \v 20 Nata' Dios, ren man xe ta pa quiwi' ri achi'a' xe'aya' chue ninc'utuj chawe, xa can quiri' chuka' ninc'utuj chawe pa quiwi' conojel ri xquieniman wichi; ri can xquinquinimaj roma ri tzij ri xtitzijos chique; \v 21 chi conojel can junan ta cánima. Can xe ta jun xtiqui'en, can anche'l kabanon roj. Roma ret Nata' Dios can jatc'o wiq'uin, y ren can jinc'o awiq'uin ret. Quiri' ninjo' chi niqui'en ta reje' kaq'uin roj. Y quiri' can ta nik'alajin chiquiwech ri winak ri man jatquiniman ta, chi ren, can ja ret ri xatako-pe wichi. \v 22 Ren can xinya' yan chique ri ayo'n-pe ret chue. Reje' c'o chic quik'ij chuka', anche'l ri abanon-pe chue ren; chi quiri' can xe ta jun xtiqui'en, anche'l kabanon roj; roma roj xe jun kabanon. \v 23 Can xquic'ue-wi quiq'uin reje' y ret wiq'uin ren, chi quiri' reje' can xe jun xtiqui'en. Y coma reje' ri winak ri man jatquiniman ta, xtiquitemaj chi ren can ja ret Nata' Dios ri xatako-pe wichi. Y romari' chuka' xtiquitemaj ri winak chi can ye'ajo-wi, anche'l yinajo' ren. \p \v 24 Nata' Dios, ren can ninjo' chi conojel ri je'ayo'n chue xquiebec'ue' ta wiq'uin chicaj, chi niquitzu' ta ri nuk'ij ri ayo'n, roma xinajo' yan cuando c'a man jani c'o ri rech-ulef. \v 25 Nata' Dios, ret ri jat choj riq'uin ronojel, ri winak ri man jatquiniman ta man quieta'n ta awech. Pero ren, can weta'n awech, y ri achi'a' ri xe'aya' chue, can xquitemaj chuka' chi ja ret ri xatako-pe wichi. \v 26 Can xatink'alajij chiquiwech, y can xcatink'alajij más; chi quiri' can anche'l yinajo' ren, can quiri' chuka' xquie'ajo' reje', y chuka' ren can xquic'ue' ta quiq'uin reje'. \c 18 \s1 Ri ak'a' cuando xquitz'om ri Jesús \p \v 1 Y cuando ri Jesús ru'in chic ronojel re', raja' y ri ru-discípulos xe'el-pe, y xquik'axaj ri rakan-ya' co'l oc ri ni'ix Cedrón che, y xe'oc-apo pa jun ulef ri c'o chiri'. \v 2 Ri Judas ri nijacho richi ri Jesús, can reta'n anchi' c'o-wi ri ulef ri anchi' xe'apon-wi ri Jesús y ri ru-discípulos, roma ri Jesús q'uiy mej (paj) jeruc'uan ri ru-discípulos chiri'. \v 3 Romari' ri Judas chupa ri lugar ri' xeruc'uaj-wi q'uiy soldados y jujun chique ri chajinel ri xequiya-e ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos. Ri soldados y ri chajinel can quic'ualo'n antorchas chi niquitzu' quibey y chuka' jequic'ualo'n ronojel ri yec'atzin chi ayowal. \v 4 Y ri Jesús can reta'n-wi anchique ri xtibanataj riq'uin. Romari' can xeberuc'ulu' ri je-petenak y xuc'utuj chique: ¿Ancu'x (Anchique) nicanoj? xcha' chique. \p \v 5 Reje' xqui'ij: Ri Jesús aj-Nazaret, xecha'. \p Y Jesús xu'ij chique: Ja ren ri', xcha'. \p Y ri Judas ri nijacho ri Jesús, can c'o-apo chuka' chiquicojol ri winak ri'. \v 6 Y cuando ri Jesús xu'ij chique: Ja ren; ri winak xquijic'-qui' chiquij, y xetzak pa ulef. \v 7 Y ri Jesús xuc'utuj chic jun mej (bey) chique: ¿Ancu'x (Anchique) ri nicanoj? xcha'. \p Y ri winak ri' xqui'ij chic: Ri Jesús aj-Nazaret, xecha'. \p \v 8 Y ri Jesús xu'ij chique: Can xic'oxaj yan ri xin-ij chiwe chi ja ren. Y xa ja ren ri yinicanoj, tiya' lugar chique ri jec'o wiq'uin chi quiebe, xcha'. \p \v 9 Quiri' xu'ij ri Jesús, chi quiri' nibanataj anche'l ri ru'in can. Raja' ru'in: Chique ri achi'a' ri xe'aya' chue, man jun xsatz can (xsach can) chique. \p \v 10 Pero ri Simón Pedro ruc'uan ru-espada, y xulesaj chi xuya' che ri jun rusamajel ri sacerdote ri más c'o ruk'ij. Ri Simón Pedro xulesaj ruxiquin derecha ri achi rubinan Malco. \v 11 Pero ri Jesús xu'ij che ri Simón Pedro: Tayaca' la espada; ¿ret nanojij chi roma la xa'an, ren can yicolotaj chech ri sufrimiento ri c'o chupa ri copa ri ruyo'n ri Nata' chue?\x * \xo 18:11 \xt Mt 26:39; Mr 14:36; Lc 22:42\x* xuche'x. \s1 Ri Jesús nic'uax chech ri Anás \p \v 12 Y can ja' xepe q'uiy soldados y ri qui-jefe, y ri chajinel ri jequiyo'n-pe ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquitz'om ri Jesús y xquixim-e. \v 13 Na'ey xquic'uaj-e ri Jesús chech ri jun achi ri rubinan Anás, roma ri Anás rujinan ri Caifás. Y ri tiempo ri' ri Caifás jari' ri sacerdote ri más c'o ruk'ij. \v 14 Y can ja ri Caifás ri' ri biyon chique ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, más utz chi xe jun ri nicom pa quiq'uiexel conojel ri quiwinak.\x * \xo 18:14 \xt Jn 11:49-50\x* \s1 Ri Pedro nu'ij chi raja' man reta'n ta rech ri Jesús \p \v 15 Ri Simón Pedro y jun chic discípulo can jequitzekleben-e ri winak ri quic'uan ri Jesús, roma ja ri Jesús quitzekleben-e. Ri jun chic discípulo can etaman rech roma ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, romari' choj xoc-apo chojay chi ri rocho ri sacerdote ri más c'o ruk'ij. \v 16 Pero ri Pedro man xoc ta apo, xa xc'ue' can chiri' chi-puerta. Y ri discípulo ri etaman rech roma ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, xbe'el-pe y xch'o'n riq'uin ri ixok ri nuchajij ri puerta y xucusaj-apo ri Pedro. \v 17 Y ri ixok ri' xu'ij che ri Pedro: ¿Man ja' ta ret chuka' jun discípulo chi ri achi ri c'amon-pe? xcha' che. \p Pero raja' xu'ij: Ren man jin ta discípulo chi ri achi ri', xcha'. \p \v 18 Ri samajel ri jec'o chupa ri jay ri' y ri je chajinel ri xquic'om-pe ri Jesús, quiboxon jun k'ak' y je-pa'l-apo chech chi niquimak'-qui' roma ri tef. Y chuka' ri Pedro pa'l-apo chiquicojol, rumak'on-apo-ri' chuchi' ri k'ak'. \s1 Ri Anás c'o ri nuc'utuj che ri Jesús \p \v 19 Ri Anás ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, c'o ri xuc'utuj-apo che ri Jesús, raja' xuc'utuj che chirij ri yetzekleben richi y chuka' xuc'utuj che chirij ri yeruc'ut chiquiwech ri winak. \v 20 Xpe ri Jesús xu'ij: Man weta'n ta anchique roma man ac'oxan ta, roma ren can k'alaj jin-ch'o'inak-wi chique conojel winak. Jin-ch'o'inak chiquiwech pa rocho ri Dios y pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' conojel ri kawinak israelitas chi niquic'oxaj ri rutzij ri Dios. Can k'alaj jin-ch'o'inak-wi chique. \v 21 ¿Anchique roma ret xa chue ren nac'utuj-wi? Tac'utuj chique ri xec'oxan wichi. Tac'utuj chique anchique ri jenu'in. Y tatzu' na pe', reje' can quieta'n anchique ri nu'in ren chique. \p \v 22 Y cuando ri Jesús ru'in chic ka ri', jun chique ri chajinel ri c'o-apo chiri' chunakaj xupak' rupalaj ri Jesús y xu'ij che: ¿Anchique roma quiela' na'ij-apo che la sacerdote ri más c'o ruk'ij? \p \v 23 Pero ri Jesús xu'ij che ri chajinel ri': Xa c'o jun tzij ri man ja' ta rubixic xin-en-apo che, tak'alajij anchique ri man utz ta ri xin-ij-apo. Y xa ronojel ri xin-ij-apo utz, ¿anchique roma xinach'ey? xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús ximon xtak-e roma ri Anás c'a chech ri Caifás ri sacerdote ri más c'o ruk'ij chupa ri tiempo ri'. \s1 Ri Pedro nu'ij chic jun mej (bey) chi can man reta'n ta rech ri Jesús \p \v 25 Y ri Pedro pa'l-apo chuchi' ri k'ak' numak'-ri'. Y jec'o ri xec'utun che: ¿Man jat ta jun ru-discípulo ri achi la'? xecha' che. \p Y raja' xa xrewaj, roma xu'ij: Ren man jin ta ru-discípulo la jun achi la', xcha'. \p \v 26 Y jun chique ri rusamajel ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, rach'alal juba' ri achi ri xleses ri ruxiquin roma ri Pedro, xuc'utuj che ri Pedro y xu'ij: ¿Man ja' ta ret ri xatintzu' ri jatc'o riq'uin ri Jesús chiri' anchi' xbekac'ama-pe? xcha' che. \p \v 27 Pero ri Pedro xrewaj chic jun mej (bey) chi raja' jun discípulo chi ri Jesús. Y ja' xbetzirin-pe (xbesiq'uin-pe) ri gallo. \s1 Ri Jesús nic'uax chech ri Pilato \p \v 28 Y chiri' pa rocho ri Caifás c'o-wi ri Jesús chi ni'an juzgar. Raja' can poban-apo chech ri Caifás. Y chiri' xel-wi-e chi ne'jach pa ruk'a' ri Pilato ri gobernador, ri c'o pa ru-palacio. Y c'a cumaj yan cuando xbanataj ri'. Ri je-uc'uayon-apo ri Jesús man xe'oc ta apo ri pa palacio, chi quiri' man niquitz'iluj ta ri quic'aslen. Y chuka' chi quiri' reje' yetiquier niquitaj ri nitej chupa ri quinimak'ej ri ni'ix pascua che. \v 29 Y ri Pilato xbe'el-pe y xuc'utuj chique ri je-uc'uayon-apo ri Jesús: ¿Anchique ri sujunic ri ic'amon-pe chirij ri jun achi re'? xcha' chique. \p \v 30 Y ri winak ri je-uc'uayon-apo ri Jesús xqui'ij che: Xa ta ri achi re' manak ta rumac, man ta xokaya' chawech chi na'an juzgar, xecha' che. \p \v 31 Y ri Pilato xu'ij chique: Tic'uaj chic e ri achi re' y tibana' juzgar rix anche'l ri nu'ij ri i-ley, xcha' raja'. \p Pero ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xqui'ij che: Roj jojtiquier naka'an, pero man jun nic'atzin ri naka'ij chi ticamises chech cruz jun winak. \p \v 32 Y can quiri' nibanataj anche'l ri ru'in chic ri Jesús, chi anchique modo xticamises.\x * \xo 18:32 \xt Jn 3:14; 12:32\x* \v 33 Y ri Pilato xoc chic apo ri pa ru-palacio. Y xroyoj ri Jesús y xuc'utuj che: ¿Ja ret ri qui-Rey ri israelitas? xcha' raja'. \p \v 34 Pero ri Jesús xu'ij che ri Pilato: ¿Ri nac'utuj chue, awiq'uin ret petenak-wi, o xa ch'aka chic winak ri xe'in chawe? xcha'. \p \v 35 Y ja' cuando ri Pilato xu'ij che ri Jesús: Ren man jin israelita ta, romari' man jun anchique nu'on chue xa jat qui-rey o manak. Ja ri awinak y ri nimalaj tak sacerdotes ri xejacho awichi pa nuk'a'. ¿Anchique ch'a'oj abanon? \p \v 36 Y ri Jesús xu'ij che ri Pilato: Ren man jin ta rey chi ri rech-ulef. Roma xa ta jin rey chi ri rech-ulef, ri winak ri yetzekleben wichi niqui'en ta ayowal, chi quiri' man yijach ta e pa quik'a' ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri nuwinak israelitas. Ren can man jin rey ta chi ri rech-ulef. \p \v 37 Y ri Pilato xuc'utuj che ri Jesús: ¿Entonces ret can jat Rey-wi? xcha'. \p Y ri Jesús xu'ij che: Ja', can quiri-wi; ren can jin Rey-wi anche'l ri xa'ij. Can romari' xinalex chech-ulef y chi nink'alajij ri ketzij chiquiwech ri winak. Y conojel ri can yeniman ri ketzij, niqui'en-wi ri nin-ij ren chique, xcha'. \p \v 38 Y ri Pilato xuc'utuj chic che ri Jesús: ¿Anchique ri' ri ketzij? \p Y cuando ru'in chic can quiri' che ri Jesús, raja' xel chic e chiri' pa palacio chi xbech'o'n chique ri winak israelitas y xu'ij chique: Ren man jun ch'a'oj ninwil chi rubanon ta ri jun achi re'. \v 39 Pero juna-juna' chupa ri k'ij chi ri pascua, rix nic'utuj chue chi tinsk'opij-e jun chique ri jec'o pa cárcel. ¿Y cami anchique nijo'? ¿Nijo' chi ninsk'opij-e ri i-Rey rix israelitas? xcha' chique. \p \v 40 Pero ri winak ri', can riq'uin ronojel quichuk'a' xech'o'n chic apo che ri Pilato y xqui'ij: La achi la' manak nakajo' roj, ja ri Barrabás task'opij-e, xecha'. \p Y ri Barrabás xa jun achi elek'om. \c 19 \p \v 1 Y romari' ri Pilato, ri gobernador, xu'ij chi tich'ay ri Jesús. \v 2 Y ri soldados xquipach'uj jun k'ayis ri yalan ruq'uixal. Anche'l jun corona xqui'en che, y xquiya' pa rujolon ri Jesús. Y xquiya' chuka' jun tziak morado chirij ri Jesús, anche'l ri yequicusaj ri reyes. \v 3 C'ajari' ri soldados xqui'ij-apo che ri Jesús: ¡Can caquicot, ret qui-Rey ri israelitas! yecha' che. \p Y can xquipak'ala' rupalaj. \p \v 4 Ri Pilato xel chic pe jun mej (bey) pa ru-palacio chi xoch'o'n chiquiwech ri winak, y raja' xu'ij chique: Titzu', ja' achi re' ninlesaj-pe chiwech, chi tina'ej chi raja' man jun ruch'a'oj ninwil, xcha'. \p \v 5 Y cuando ri Jesús xbe'el-pe, rucusan ri anche'l corona ri banon che ri k'ayis ri q'uiy ruq'uixal, y ri tziak morado. Y ja' cuando ri Pilato xu'ij: Jare' ri achi, xcha' chique. \p \v 6 Can xe xquitzu' ri Jesús, ri nimalaj tak sacerdotes y ri chajinel, can riq'uin ronojel quichuk'a' xech'o'n y xqui'ij: ¡Ticamises chech cruz! ¡Ticamises chech cruz! xecha'. \p Ja' cuando ri Pilato xu'ij chique: Ren man jun ch'a'oj ninwil chirij, chi nintak rucamisaxic chech cruz. Y xa jixtiquier niben juzgar rix chi nitak rucamisaxic chech cruz, to'ic'ama' c'a, xcha' raja'. \p \v 7 Pero ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xqui'ij-apo che ri gobernador: Raja' nu'ij chi Ralc'ual ri Dios, romari' utz chi nicamises, roma can quiri' nu'ij ri ka-ley, xecha'. \p \v 8 Ri Pilato can ruxi'n yan ri', y cuando xuc'oxaj ri xqui'ij ri winak chi ri Jesús nu'ij chi Ralc'ual ri Dios, xuxi'j-ka más ri'. \v 9 Romari' xoc chic apo pa ru-palacio y xuc'utuj che ri Jesús: ¿Anchi' cape-wi ret? xcha' che. \p Y ri Jesús man jun tzij xu'ij che. \p \v 10 Romari' ri Pilato xu'ij che ri Jesús: ¿Anchique roma man jun anchique na'ij-pe chue? Ren, c'o ri xinc'utuj chawe. ¿Man aweta'n ta chi ren yitiquier jatin-en juzgar chi jacamises chech cruz y chi jatincol chuka'? xcha'. \p \v 11 Y ri Jesús xu'ij: Man ta roma ri Dios ri c'o chicaj, manak ta jatiquier yinaben juzgar, y roma raja' xuya' lugar chawe, romari' can jatiquier yinaben juzgar. Y xa xquinatak pa camic, can c'o amac nawakalej, pero más nim rumac ri xjacho wichi pa ak'a', xcha' ri Jesús. \p \v 12 Romari' ri Pilato, ri gobernador xutaj ruk'ij chi nucol ri Jesús. Pero ri winak israelitas xech'o'n riq'uin ronojel quichuk'a', y xqui'ij: Xa xtacol-e, jat ru-enemigo ri César. Roma xabachique (xama'anchique) ri ni'in chi raja' jun rey, can itzel nutzu' ri César, xecha'. \p \v 13 Cuando ri Pilato xuc'oxaj ri tzij ri xqui'ij ri winak che, xuxi'j-ka-ri'. Y c'ajari' xu'ij chi tileses-pe ri Jesús. Y ri Pilato xbech'oquie-pe ri anchi' nu'on-wi juzgar; ri lugar ni'ix Empedrado che, y pa ch'abel hebreo ni'ix Gabata che. \v 14 Ri k'ij ri', ja' nitiquier-ka ri jun quinimak'ej ri israelitas, ri ni'ix pascua che, y romari' conojel winak niquinaba' yan ri xtic'atzin chique. Y pa nic'aj-k'ij la'k che ri k'ij ri' cuando ri Pilato xu'ij chique ri winak ri je-aponinak chiri': Ja' i-Rey re', xcha' chique. \p \v 15 Pero ri winak ri quimolon-qui', riq'uin quichuk'a' xech'o'n-apo y xqui'ij: ¡Ticamises! ¡Ticamises chech cruz! xecha-apo. \p Y ri Pilato xu'ij chique: ¿Ja ri i-Rey ri nijo' chi nintak rucamisaxic chech cruz? \p Pero ri nimalaj tak sacerdotes xa xqui'ij-apo: Xe ri César ri ka-rey roj, xecha'. \p \v 16 Romari' ri Pilato can xu'on ri xquic'utuj ri winak che. Xujach-e ri Jesús pa quik'a' ri xquiecamisan richi chech cruz, y reje' xquic'uaj-e. \s1 Cuando ri Jesús xbajix chech cruz \p \v 17 Y ri Jesús can rutelen-e ru-cruz, rutz'amon-e bey chi ne'camises chupa ri jun lugar rubinan Calavera. Pa ch'abel hebreo, Gólgota ni'ix che ri lugar ri'. \v 18 Cuando xe'apon-e chiri' parui' ri juyu', xquibajij ri Jesús chech ri cruz. Y quiri' chuka' x-an chique je ca'i' chic achi'a'. Y pa quinic'ajal ri je ca'i' achi'a' ri' xc'ue-wi ri cruz ri anchi' xbajix-wi ri Jesús. \v 19 Y ri Pilato ri gobernador, c'o jun letrero xutz'ibaj-e, y xyo'x chutza'n ri ru-cruz ri Jesús. Ri letrero ri' nu'ij: Jesús aj-Nazaret, qui-Rey ri israelitas, nicha'. \v 20 Ri tzij ri', can je q'uiy winak yetz'eto can, roma ri lugar ri anchi' xbajix-wi ri Jesús chech ri cruz, xa can chunakaj ri tenemit Jerusalem c'o-wi. Y ri tzij ri', can pa oxi' ch'abel tz'iban-wi: Pa hebreo, pa griego y pa latín. \v 21 Romari' ri nimalaj tak sacerdotes chiquicojol ri israelitas xbequich'ojij che ri Pilato: Man ta xatz'ibaj ri tzij nu'ij: Qui-Rey ri israelitas; roma xa man quiri' ta. Xa ja raja' ri x-in. Romari' tajala' y tatz'ibaj: Ja ren yi'in chi jin qui-Rey ri israelitas, xecha'. \p \v 22 Pero ri Pilato xu'ij chique ri nimalaj tak sacerdotes ri': Ri xintz'ibaj yan, can nutz'iban chic. Man nic'atzin ta chi ninjal rubixic, xcha' chique. \p \v 23 Cuando ri soldados xquibajij yan ri Jesús chech ri cruz, xbequic'ama-pe ri rutziak ri Jesús y xquijach chiquiwech reje'. Quieji' xqui'en che, roma je quieji' reje'. Xe ri jun tziak ri ni'ix túnica che manak t'iso'n; xa quiemon y xe jun rech banon che. \v 24 Romari' reje' xqui'ij chiquiwech: Man takaretz ri jun tziak re'. Xa kalesaj suerte chirij, chi quiri' xe jun ri nuc'uan-e, xecha' reje'. \p Ri xbanataj riq'uin ri rutziak ri Jesús, can tz'iban-wi can chupa rutzij ri Dios. Roma chupa ri rutzij ri Dios, nu'ij: Xequijachala' ri nutziak chiquiwech y chuka' xquilesaj suerte chirij.\x * \xo 19:24 \xt Sal 22:18\x* Y can quiri-wi xqui'en ri soldados. Can xbanataj-wi anche'l ri tz'iban can. \p \v 25 Chiri' chuxe' ri cruz ri anchi' bajin-wi ri Jesús, c'o-apo ri María ri rute' y jun chic ixok rach'alal ri rute'. Ri María raxayil ri achi rubinan Cleofas y ri María Magdalena jec'o-apo chuka'. \v 26 Y cuando ri Jesús xutzu-pe ri rute' y ri ru-discípulo ri can nrojo', xu'ij che ri rute': Ja awal la', xcha' che. \p \v 27 C'ajari' xu'ij chuka' che ri ru-discípulo: Ja ate' la', xcha' che. \p Y ri discípulo can xunimaj-wi, roma can ja' xc'ue-ka ri María pa rocho. \p \v 28 Y ri Jesús can reta'n chic chi ronojel xc'achoj yan y can ja' nibanataj anche'l tz'iban can chupa ri rutzij ri Dios,\x * \xo 19:28 \xt Sal 69:21\x* romari' xu'ij: Nichake'j nuchi', xcha'. \p \v 29 Y chiri', can c'o-apo jun yacbel-ya' nojinak riq'uin jun ch'amilaj ruya'al-uva. Y ri soldados chupa ri' xquimuba-wi jun esponja, xquiya' chutza'n jun che' ni'ix hisopo che, y c'ajari' xquiya-e pa ruchi'. \v 30 Y cuando ri Jesús xukum yan ka ri ch'amilaj ruya'al-uva, raja' xu'ij: Xc'achoj yan ronojel, xcha'. \p Xulucuba-pe ri rujolon. Y can ja' xujach ri ránima, y xcom-ka. \s1 Can xbanataj-wi ri tz'iban can chirij ri Jesús \p \v 31 Ri k'ij ri', conojel winak israelitas niquinaba' yan ronojel ri nic'atzin chique, roma nitiquier yan ka ri jun nimalaj k'ij. Y romari' ri achi'a' ri can c'o quik'ij xebe riq'uin ri Pilato y xbequic'utuj favor che chi tu'ij chi tik'aj cakan ri jec'o chech ri cruz, chi quiri' ye'leses-e chiri'. Roma man utz ta chi ri achi'a' ri' yec'ue' chiri' chech ri qui-cruz chupa ri nimalaj k'ij, roma can pascua-wi y k'ij chi uxlanen. \v 32 Y ri soldados can xe'apon quiq'uin ri jec'o chech qui-cruz, xquik'aj rakan ri na'ey y can quiri' chuka' xqui'en che ri jun chic. \v 33 Pero cuando xe'apon riq'uin ri Jesús, man xquik'aj ta ri rakan, roma xquitzu' chi can caminak chic. \p \v 34 Y más que xquitzu' chi ri Jesús xcom yan, jun chique ri soldados xuju' ri rutza'n ri ru-lanza pa ruc'alc'a'x ri Jesús, y can ja xbe'el-pe quic' y ya'. \v 35 Y ri xtz'eto chi quiri' xbanataj, can nuk'alajij, y ri nuk'alajij raja' can ketzij-wi. Ri can rutz'eton y reta'n, can ketzij-wi ri nutzijoj chupa ri libro re', chi quiri' can chi'iwonojel ta rix ninimaj chuka'. \v 36 Roma ri xbanataj, can xbanataj chi quiri' ketzij ntel-wi ri nu'ij chupa ri rutzij ri Dios. Roma ri tz'iban can, nu'ij: Can man jun rubakil raja' ri xtiquik'aj.\x * \xo 19:36 \xt Ex 12:46; Nm 9:12; Sal 34:20\x* \v 37 Y chuka' nu'ij: Can xtiquitzu-wi ri Jun ri xquisoc che lanza,\x * \xo 19:37 \xt Zac 12:10; Ap 1:7\x* nicha'. \s1 Cuando xmuk ri Jesús \p \v 38 C'ajari' c'o jun achi José rubi' ri aj-tenemit Arimatea. Raja' man ruk'alajin ta ri' chi runiman ri Jesús, coma ri ch'aka chic achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas. Y ja raja' xapon riq'uin ri Pilato ri gobernador, chi xberuc'utuj favor che chi tuya' ri ruch'acul ri Jesús che chi numuk. Y ri Pilato xuya' lugar che. Xpe ri José, xberukasaj-pe ri ruch'acul ri Jesús y xuc'uaj-e. \v 39 Y chuka' ri Nicodemo, ri achi ri xapon riq'uin ri Jesús pa jun ak'a',\x * \xo 19:39 \xt Jn 3:1-2\x* xapon chupa ri hora ri', ruc'uan-apo mirra xolon riq'uin ch'aka chic quiwech jubulaj tak ak'om. Y xe chic juba' nrojo' chi nu'on jun quintal ronojel ri jubulaj tak ak'om ri jeruc'uan-apo. \v 40 Ri José y ri Nicodemo xquibor (xquibotz) ri ruch'acul ri Jesús pa tziak ri can c'o jubulaj tak ak'om chirij. Reje' can quiri' xqui'en che ri ruch'acul ri Jesús, roma ri winak israelitas can quiri-wi niqui'en chique ri quicaminaki'. \v 41 Chupa ri lugar anchi' xbajix-wi ri Jesús chech ri cruz c'o jun ulef ticon rech. Y chiri' c'o jun jul ri man ucusan ta. Can man jun caminak ri yo'n chupa ri jul ri'. \v 42 Y chiri' chupa ri jul ri' xquiya-wi ri ruch'acul ri Jesús, roma xkak'ij yan ka chiquiwech y ri jul ri' xa nakaj c'o-wi, y ri quinimak'ej ri israelitas, ri nimalaj k'ij, nitiquier yan ka; romari' ri winak niquinaba' yan ri xtic'atzin chique. \c 20 \s1 Cuando ri Jesús xc'astaj-pe \p \v 1 Y chupa ri na'ey k'ij chi ri semana, ri domingo; ri María Magdalena xbe chuchi' ri jul. Can nimak'a' yan ri xbe. C'a k'eku'm cuando xbe. Y ja' xutzu' chi ri abaj ri anchok che tz'apin-wi can ri jul, xleses yan e. \v 2 Raja' junanin xtzolaj y xbe riq'uin ri Simón Pedro y riq'uin chuka' ri jun chic discípulo ri yalan xojo'x roma ri Jesús. Ri María Magdalena xuya' rutzijol chique y xu'ij: Jec'o xe'lesan-e ri ruch'acul ri Ajaf Jesús pa jul, y cami man keta'n ta anchi' xbequiya-wi, xcha' raja'. \p \v 3 Ri Pedro y ri jun chic discípulo, can xe xquic'oxaj ri xu'ij ri María Magdalena chique, can ja' xe'el-e y xebe chuchi' ri jul. \v 4 Junanin xebe ri je ca'i'. Y ri jun discípulo más anin xbin, romari' xuya' can ri Pedro, y jari' ri xapon na'ey chuchi' ri jul. \v 5 Ri discípulo ri' xluquie-ka chi ninachan-apo pa jul; y raja' xerutzu' ri tziak jec'o can chiri', pero man xoc ta apo pa jul. \v 6 Y cuando ri Simón Pedro xapon, roma can tzakal-apo chirij ri discípulo ri xapon na'ey, ri Simón Pedro can choj xoc-apo pa jul, y xutzu' ri tziak ri jec'o can chiri'. \v 7 Pero ri tziak ri anchok che xxim can ri rujolon ri Jesús, juc'an chic c'o-wi banon can ru'onic. Can man junan ta c'o can quiq'uin ri ch'aka chic tziak. \v 8 C'ajari' xoc-apo chuka' ri jun chic discípulo, ri xapon na'ey chuchi' ri jul. Y cuando raja' oconak chic apo, xutzu' ronojel y xunimaj chi xc'astaj-wi-e. \v 9 Ri discípulos c'a xquitzu' na, c'ajari' xquinimaj; y man xqui'en ta entender ri nu'ij chupa ri rutzij ri Dios ri tz'iban can chirij ri Jesús, chi can nic'astaj na-wi chiquicojol ri caminaki'. \v 10 Y ri ca'i' discípulos xetzolaj-e chi tak cocho. \s1 Cuando ri Jesús xuc'ut-ri' chech ri María Magdalena \p \v 11 Ri María Magdalena ntok' xc'ue' can chuchi' ri jul. Y cuando yalan ntok', xluquie-ka chi xnachan-apo chupa ri jul. \v 12 Y xerutzu' ca'i' ángeles ri can sak quitziak. Jun ch'ocol ri anchi' xli'e-wi ri rujolon ri Jesús y ri jun chic ri anchi' xec'ue-wi ri rakan. \v 13 Y ri ca'i' ángeles ri' xquic'utuj-pe che ri María Magdalena: ¿Anchique roma jatok'? xecha' che. \p Y raja' xu'ij chique: Ren yinok', roma xc'uax-e ruch'acul ri Wajaf Jesús y man weta'n ta anchi' xbeyo'x-wi, xcha' chique. \p \v 14 Y cuando raja' ru'in chic ri tzij ri', xtzu'n chirij. Raja' can xutzu-wi chi c'o jun ri pa'l-apo chiri', pero man xutemaj ta rech chi ja ri Jesús ri c'o-apo chiri'. \v 15 Ja' cuando ri Jesús xuc'utuj che ri María Magdalena: ¿Ancu'x (Anchique) ri nacanoj y anchique roma chuka' yalan jatok'? xcha' che. \p Y ri María Magdalena xunojij chi ri nich'o'n-apo riq'uin ja ri nichajin ri ulef ri', romari' raja' xu'ij che: Xa ja ret ri xatuc'uan-e ri ruch'acul ri Wajaf Jesús, ta'ij chue anchi' xaya-wi, y ren xtincanoj anchi' xtinya-wi, xcha' che. \p \v 16 Pero ri Jesús xch'o'n chic che y xu'ij: María, xcha'. \p Y ri María Magdalena c'ajari' xuna'ej chi ja ri Jesús, romari' xutzalmayij-ri' y xu'ij che: Raboni, xcha'. Roma ri israelitas quiri' niqui'ij che jun maestro. \p \v 17 Y ri Jesús xu'ij che ri María Magdalena: Man quinatz'om. Roma ren c'a man jani quibe riq'uin ri Nata' chila' chicaj. Pero abij chique ri wach'alal, chi ren can yibe riq'uin ri Nata', ri can Itata' chuka' rix. Can yibe riq'uin ri nu-Dios, ri i-Dios chuka' rix, xcha' che. \p \v 18 Y ri María Magdalena can xbe y xberu'ij chique ri discípulos chi xutzu' ri Ajaf Jesús, y chuka' xberu'ij chique ri bin-e che. \s1 Cuando ri Jesús xuc'ut-ri' chiquiwech ru-discípulos \p \v 19 Y cuando xcok'a-ka chupa ri k'ij ri', ri domingo ri na'ey k'ij che ri semana, ri discípulos quimolon-qui', y jequitz'apin ruchi' ri jay ri anchi' jec'o-wi; roma reje' can quixi'n-qui' chiquiwech ri israelitas, ri je quiwinak. Y cuando quitz'apin-qui' pa jay, c'aja' xquitzu' c'o chic ri Jesús pa quinic'ajal y xu'ij chique: Ja' ta ri uxlanen xtic'ue' pa tak iwánima chi'iwonojel, xcha'. \p \v 20 Cuando raja' ru'in chic ri tzij ri' chique ri quimolon-qui' chiri', can xuc'ut chiquiwech ri ruk'a' y ri ruc'alc'a'x ri anchi' xsocotaj-wi. Y ri discípulos can xequicot-wi, roma xquitzu' chi can ja-wi ri Ajaf Jesús. \v 21 C'ajari' ri Jesús can xu'ij chic jun mej (bey) chique ri ru-discípulos: Ja' ta ri uxlanen xtic'ue' pa tak iwánima chi'iwonojel. Cami can jixintak-e, anche'l xirutak-pe ren ri Nata', chi xin-en ri rusamaj. \p \v 22 Y cuando ru'in chic ri tzij ri', raja' xeruxupuj y xu'ij chique: Can tic'ama' ri Espíritu Santo. \v 23 Y xa rix can nicoch' (nicuy) rumac jun winak, can xticoch'otaj-wi (xticuyutaj-wi) rumac chuka' chech ri Dios. Y ri man xticoch' (xticuy) ta rix rumac, ri Dios chuka' man xtucoch' (xtucuy) ta rumac ri winak ri',\x * \xo 20:23 \xt Mt 16:19; 18:18\x* xcha' ri Jesús. \s1 Jesús y ri Tomás \p \v 24 Y ri Tomás, ri jun chique ri cablajuj ru-discípulos ri Jesús, ri ni'ix chuka' Dídimo che, xa man c'o ta quiq'uin ri ch'aka chic cuando ri Jesús xoka chiquicojol. \v 25 Y romari' ri ch'aka chic discípulos xqui'ij che ri Tomás: Roj xkatzu' ri Ajaf Jesús, xecha' che. \p Pero raja' xa man xunimaj ta, xa xu'ij chique: Ren c'a tintzu' na ri anchi' xe'oc-wi ri clavos pa ruk'a', c'ajari' xtinnimaj. C'a tinju' na ri rui-nuk'a' pa tak qui-lugar ri clavos y chuka' pa ruc'alc'a'x anchi' xoc-wi ri lanza, c'ajari' xtinnimaj chi ja raja', xcha' ri Tomás. \p \v 26 Wakxaki' yan k'ij cuando ri discípulos xquitzu' ri Jesús. Reje' can quimolon chic qui' jun mej (bey), quitz'apin-qui' pa jay y c'o ri Tomás quiq'uin. Y ja' cuando xapon chic jun mej (bey), y ri ruchi-jay can je-tz'apel. Ri Jesús xapon c'a pa quinic'ajal y xu'ij chique: Ja' ta ri uxlanen xtic'ue' pa tak iwánima chi'iwonojel, xcha'. \p \v 27 Y can ja' xu'ij che ri Tomás: Taju-pe ri rui-ak'a' we' y quie'atzu' ri nuk'a' je-socotajnak. Taya-pe la ak'a' pa nuc'alc'a'x y taju' anchi' xoc-wi ri lanza. Can tanimaj c'a, y man ta'an anche'l niqui'en ri ch'aka chic winak, ri man niquinimaj ta. \p \v 28 Y ri Tomás xu'ij che ri Jesús: Can ja ret ri nu-Dios y Wajaf, xcha'. \p \v 29 Pero ri Jesús xu'ij che ri Tomás: C'a xinatzu' na, c'ajari' xanimaj. Can quiequicot ri man jinquitz'eton ta y jinquinimaj, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús can Ralc'ual-wi ri Dios \p \v 30 Ri Jesús can q'uiy milagros xeru'on, ri yek'alajin chi can ja-wi ri Dios takayon-pe richi, pero man ronojel ta tz'iban can chupa ri libro re'. Y ronojel re', can chiquiwech ri ru-discípulos xeru'on-wi. \v 31 Y ri je-tz'iban can chupa ri libro re', can je-tz'iban can chi quiri' rix tinimaj chi ri Jesús jari' ri Cristo Ralc'ual ri Dios. Y cuando xtinimaj, can xtiwil ri ic'aslen ri man xtiq'uis ta, roma can xtiya' iwánima riq'uin. \c 21 \s1 Ri Jesús xuc'ut-ri' chiquiwech wuku' ru-discípulos \p \v 1 Después, ri Jesús xuc'ut chic ri' jun mej (bey) chiquiwech ri ru-discípulos. Raja' can ja' chuchi' ri choy (ya') rubinan Tiberias, chiri' xuc'ut-wi-ri' chiquiwech. Y quiere' xu'on cuando xuc'ut-ri' chiquiwech ri chuchi-ya': \v 2 Ri Simón Pedro, ri Tomás ri ni'ix chuka' Dídimo che, ri Natanael ri aj pa tenemit Caná ri c'o pa Galilea, ri je ca'i' ralc'ual ri Zebedeo y je ca'i' chic discípulos, can quic'uan-qui'. \v 3 Y ri Simón Pedro xu'ij chique ri ch'aka chic discípulos: Ren yebenlesaj-pe quer pa ya', xcha'. \p Y ri ch'aka chic xqui'ij: Roj chuka' jojbe awiq'uin. \p Y can conojel xebe y xe'oc-e pa jun canoa; y más que jun ak'a' xec'ase', man jun quer xquilesaj.\x * \xo 21:3 \xt Lc 5:5\x* \v 4 Y cuando xsakar-pe, ri Jesús xapon y xbepa'e-pe chuchi-ya'. Pero ri discípulos man xquitemaj ta rech ancu'x (anchique) ri pa'l chuchi-ya'. \v 5 Y raja' xuc'utuj-apo chique: ¿C'o quer iwiq'uin chi niya' chue? xcha' raja'. \p Y ri discípulos xqui'ij-pe che: Man jun quer c'o kaq'uin, xecha'. \p \v 6 Xpe ri Jesús xu'ij-apo chique: Tiya-ka la ya'l ri anchok che ye'ilesaj quer pa ya', pa ru-derecha ri canoa, y can jec'o quer xquie'ilesaj, xcha'. \p Y ri discípulos can ja' xquiya-ka ri ya'l pa ya'. Y xa man yetiquier ta chic niquilesaj-pe ri ya'l pa ya', roma can q'uiy quer ri xquiya-qui'.\x * \xo 21:6 \xt Lc 5:6\x* \v 7 Y ri jun discípulo ri can xojo'x roma ri Jesús, xu'ij che ri Pedro: Ja ri Ajaf Jesús ri nich'o'n-pe, xcha'. \p Y ri Simón Pedro, can xe xuc'oxaj quiri', can ja' xucusaj ri jun chic rutziak ri rulesan-e chirij y xuq'uiak-pe-ri' pa ya' chi ntel-pe. \v 8 Pero ri ch'aka chic discípulos can pa canoa xe'el-wi-pe, y quichiriren-pe ri ya'l nojinak riq'uin quer. Man naj ta jec'o-apo parui' ri ya', xa jun cien metros. \v 9 Y cuando reje' xeloka chuchi' ri ya' y xe'el-pe chupa ri canoa, xquitzu' chi c'o jun k'ak' boxon y kajinak chic utz ri rachak-k'ak', y parui' c'o jun quer sa'on-ka, y c'o wey chuka'. \v 10 Ri Jesús xu'ij chique: Tic'ama-pe jujun quer ri c'aja' oc ye'ilesaj, xcha'. \p \v 11 Ri Simón Pedro xbe y xjote-apo chupa ri canoa, y xberuquira-pe ri ya'l nojinak riq'uin quer y xujic'-pe c'a chuchi-ya'. Can q'uiy-wi ri nima'k tak quer ri jec'o chupa ri ya'l. Ciento cincuenta y tres quer ri xquiya-pe-qui'. Can q'uiy, pero ri ya'l man xk'ach'itaj ta. \v 12 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Quixampe y quixwa', xcha'. \p Y can conojel ri discípulos ri jec'o chiri', xquina'ej chi ja raja' ri Ajaf Jesús. Romari' man jun chique reje' nibano ta cowil nuc'utuj che: ¿Jat ancu'x (anchique) ret? \v 13 Y ri Jesús can ja' xbin-apo quiq'uin y ja xujach-ka ri wey y ri quer chiquiwech chi quiewa'. \p \v 14 Y jare' ri rox mej (paj) chi ri Jesús xuk'alajij-ri' chiquiwech ri ru-discípulos, cuando c'astajinak chic pe chiquicojol ri caminaki'. \s1 Ri Jesús y ri Pedro \p \v 15 Y cuando xecolaj yan conojel, ri Jesús xuc'utuj che ri Simón Pedro: Ret Simón ri ralc'ual ri Jonás, ¿yinajo' como más que chiquiwech ronojel re'? xcha' che. \p Y ri Simón Pedro xu'ij: Ajaf, can quiri-wi. Ret aweta'n chi jatinjo'. \p Y ri Jesús xu'ij che: Xa can yinajo', can quie'ayuk'uj y quie'achajij ri yinquitzeklebej, roma reje' je anche'l alaj tak ral ovejas. \p \v 16 Y ri Jesús xuc'utuj chic che jun mej (bey): Ret Simón ri ralc'ual ri Jonás, ¿can yinajo-wi? xcha' che. \p Y ri Pedro xu'ij: Ajaf, can quiri-wi. Ret aweta'n chi jatinjo', xcha'. \p Y ri Jesús xu'ij: Xa can yinajo', quie'ayuk'uj y quie'ac'uaj ri nu-ovejas. \p \v 17 Y pa rox mej (paj), ri Jesús xu'ij che: Ret Simón ralc'ual ri Jonás, ¿can yinajo-wi? xcha'. \p Y Pedro can ja xbison-ka ránima, roma ja rox mej (paj) re' ri xc'utux che roma ri Jesús: ¿Can yinajo'? C'ajari' ri Pedro xu'ij: Ajaf, ret can ronojel aweta'n. Can aweta'n chi jatinjo'. \p Y ri Jesús xu'ij chic che: Can quie'ayuk'uj y quie'achajij ri nu-ovejas. \v 18 Can ketzij ri nin-ij chawe: Cuando c'a jat c'ajol-achi y man jani más ajuna', can ayon ret naxim apa y anchi' najo' jabe, can jabe-wi. Pero cuando xcarijix, xquie'aric' ri ak'a' chech jun ri man jatrojo' ta, y raja' xcatruxim chi jatruc'uaj anchi' man nika ta chawech, xcha' che. \p \v 19 Ri xu'ij ri Jesús, can chi nuk'alajij anchique camic ri xti'an che ri Pedro chi nuya' ruk'ij ri Dios. Y cuando ri Jesús ru'in chic ronojel ri', xu'ij chuka' che ri Pedro: Quinatzeklebej, xcha' che. \s1 Ri Pedro nuc'utuj anchique xtu'on can ri Juan \p \v 20 Ri Jesús y ri Pedro je-benak, ri Pedro xtzu'n can chirij y xutzu' chi c'o jun chic discípulo ri benak chiquij. Y ja discípulo ri' ri can xojo'x roma ri Jesús y ja raja' chuka' ri xrak'e-apo chuc'u'x ri Jesús cuando xqui'en ri jun lok'olaj wa'in, y ri xc'utun che ri Jesús: Ajaf, ¿ancu'x (anchique) ri xtijacho awichi?\x * \xo 21:20 \xt Jn 13:25\x* \v 21 Cuando ri Pedro xutzu' ri discípulo ri', xuc'utuj che ri Jesús: Ajaf, y raja' ¿anchique xtu'on can? xcha'. \p \v 22 Y ri Jesús xu'ij che ri Pedro: Xa ren ninjo' chi raja' c'a q'ues cuando xquipe chic jun mej (bey), man jun nic'atzin-wi chi jari' ri nanojij. Ret xa quinatzeklebej, xcha' ri Jesús. \p \v 23 Ri jun tzij ri xu'ij ri Jesús, can xbin-ka rutzijol quiq'uin ri kach'alal. Romari' ri kach'alal can xquinojij-ka chi ri jun discípulo ri' can manak-wi xticom. Pero ri xu'ij ri Jesús xa man quiri' ta ntel chi tzij, roma raja' xe xu'ij: Xa ren ninjo' chi raja' c'a q'ues na cuando xquipe chic jun mej (bey), man jun nic'atzin-wi chi jari' ri nanojij. \p \v 24 Ri discípulo ri ninatex-ka, can ja raja' ri tz'ibayon can ronojel ri c'o chupa ri jun libro re'. Can keta'n c'a chi ketzij ronojel ri nuk'alajij, roma raja' can xutzu-wi. \p \v 25 Y c'a c'o q'uiy samaj xeru'on ri Ajaf Jesús ri man je-tz'iban ta can chupa ri libro re'. Roma xa ta chijujun ri samaj xeru'on ri Jesús yetz'ibes ta, nin-ij chi ri rech-ulef man nu'on ta chi yeyec ronojel ri libros ri anchi' yetz'ibes-wi ri samaj ri', roma can q'uiy ta ri libros ntel. Amén.