\id MRK - Central Cakchiquel (Guatemala) -2012 (DBL -2013) \h SAN MARCOS \toc1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri tz'ibatel can roma San Marcos \toc2 San Marcos \toc3 Mr \mt1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri tz'ibatel can roma San Marcos \c 1 \s1 Ri Juan nutzijoj ri ruch'abel ri Dios \p \v 1 Que c'a re' tok xtiquir-el ri utzilej ch'abel richin colotajic, ruch'abel ri Jesucristo ri Ruc'ajol ri Dios.\f + \fr 1:1 \ft Sal. 2:7; Lc. 1:35; Jn. 1:34; Ro. 8:3; 1 Jn. 4:15.\f* \p \v 2 Ri Isaías, ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, rutz'iban c'a can ri xbix chire roma ri Dios chirij ri Jesucristo. Y jare' ri xutz'ibaj can rija: \q1 Xtintek c'a jun achin nabey, \q1 richin chi nuchojmirisaj ri bey ri xtapon-vi ri Cristo.\f + \fr 1:2 \ft Mal. 3:1.\f* \q1 \v 3 Jac'a achin re' ri xtic'oje' pa tz'iran ruvach'ulef. \q1 Rija' xtutzijoj c'a ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek ri xque'apon riq'uin. \q1 Y xtubila' c'a chique: Tichojmirisala' rubey ri ic'aslen, \q1 roma nakaj chic c'o-vi ri rupetebel ri Ajaf.\f + \fr 1:3 \ft Is. 40:3; Lc. 3:4; Jn. 1:23.\f* \v 4 Ri achin ri xunataj c'a ri Isaías chi xtipe nabey, ja ri Juan ri Bautista. Y rija' c'o c'a pa tz'iran ruvach'ulef y nubij chique ri vinek ri ye'apon riq'uin, chi titzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios y tiquibana' bautizar qui', richin queri' ri Dios nucuy quimac. Y e q'uiy ri yeruben-el bautizar rija'. \v 5 Y ri vinek c'a ri ye'apon riq'uin ri Juan ri Bautista, can e janíla e q'uiy. Ec'o ri aj pa tinamit Jerusalem, ri tinamit ri c'o chiri' pa Judea. Y ec'o ri aj pa ch'aka' chic tinamit richin ri Judea chuka'. Re vinek c'a re' yeban c'a el bautizar roma rija' ri chiri' pa raken-ya' Jordán. Rije' can yequik'alajirisala-vi c'a ri quimac chuvech ri Juan ri Bautista. \p \v 6 Ri rutziak c'a ri Juan banon riq'uin rusmal camello, y jun tz'un ri ximbel-rupan. Y ri ruvay, ja ri sac' y cab ri niquiya' ri tak chicop pa tak juyu'. \v 7 Ri Juan nuk'alajirisaj c'a chique ri vinek: C'o Jun ri xtipe re chikavech apo ri man achi'el ta oc yin. Ri Jun ri' can nim vi ruk'ij y nim chuka' ri ruchuk'a'; romari', stape' yin yiluque-ka richin chi ninsol ri ruximbal ri ruxajab, hasta ri' man ruc'amon ta chuve roma nim ruk'ij y nim ruchuk'a'.\f + \fr 1:7 \ft Hch. 13:25.\f* \v 8 Y yin, ya' ri nincusaj richin yixinben bautizar. Pero ri Jun ri xtipe,\f + \fr 1:8 \ft Hch. 19:4.\f* riq'uin ri Lok'olej Espíritu xquixruben-vi bautizar.\f + \fr 1:8 \ft Hch. 11:16.\f* \s1 Tok ri Jesús xban bautizar \p \v 9 Je k'ij c'a ri' tok ri Jesús elenek-pe pa tinamit Nazaret chiri' pa Galilea y xoka' riq'uin ri Juan. Y rija' chuka' xban c'a bautizar roma ri Juan ri pa raken-ya' Jordán.\f + \fr 1:9 \ft Mt. 3:13.\f* \v 10 Y tok ri Jesús nel c'a pe pa ya', xutz'et chi ri caj xjakatej, y ri Lok'olej Espíritu nika' c'a pe pa ruvi' achi'el jun paloma.\f + \fr 1:10 \ft Jn. 1:32.\f* \v 11 Y jac'ari' tok c'o jun ch'abel xpe chila' chicaj y xubij: Ja rat ri Nuc'ajol,\f + \fr 1:11 \ft Sal. 2:7.\f* janíla yatinvajo' y nucukuban nuc'u'x aviq'uin, xcha' ri ch'abel ri'. \s1 Ri Satanás nrajo' c'a chi nitzak ta ri Jesús pa ruk'a' \p \v 12 Can jari' tok ri Jesús xban chire roma ri Lok'olej Espíritu chi xbe pa tz'iran ruvach'ulef.\f + \fr 1:12 \ft Mt. 4:1.\f* \v 13 Y can nik'alajin chi pa tz'iran ruvach'ulef c'o-vi roma can ec'o-apo ri itzel tak chicopi' que tak ri'. Chiri' c'a xc'oje-vi cavinek k'ij. Y tok ri Jesús c'o c'a chiri', ri Satanás nutej c'a ruk'ij chirij richin nitzak ta pa ruk'a', pero man xtiquir ta chirij. Y ri ángeles xquilij ri Jesús.\f + \fr 1:13 \ft Mt. 4:11; 1 Ti. 3:16.\f* \s1 Tok ri Jesús xuchop ri rusamaj pa Galilea \p \v 14 C'o chic c'a ri Juan pa cárcel, tok ri Jesús xbe pa Galilea. Ri Jesús nutzijoj c'a ri utzilej ruch'abel ri Dios ri nich'on chirij tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios,\f + \fr 1:14 \ft Mt. 4:23.\f* \v 15 y nubij c'a: Ri tiempo ri rubin can ri Dios chi ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' rija', xoka' yan c'a. Titzolej c'a pe ic'u'x y tinimaj ri utzilej ch'abel richin colotajic, nicha' c'a rija' chique. \s1 Ri Jesús e caji' chapoy tak quer ri xeroyoj \p \v 16 Y jun k'ij ri Jesús tok benek c'a chuchi' ri nima-ya' rubini'an Galilea, xerutz'et c'a ca'i' achi'a' cach'alal qui'; Simón rubini'an ri jun y Andrés rubini'an ri jun chic. Ri ca'i' c'a achi'a' ri' e chapoy tak quer, romari' tok niquiq'uek c'a ri quiya'l chapbel-quer ri pa ya'.\f + \fr 1:16 \ft Mt. 4:18.\f* \v 17 Y tok ri Jesús xch'on quiq'uin re chapoy tak quer re', xubij chique: Rix ca'i' chapoy tak quer, quinivojkaj c'a, y xtinc'ut chivech achique rubanic ye'ichop vinek richin yinquitzekelbej. \p \v 18 Ri ca'i' achi'a' ri', can jari' xquiya' can ri chapoj-quer y xquitzekelbej-el.\f + \fr 1:18 \ft Mt. 19:27; Lc. 5:11.\f* \p \v 19 Y c'a juba' c'a quebiyin, tok ri Jesús jari' xpa'e' yan. Rija' xerutz'et c'a ri Jacobo y ri Juan, ri e ruc'ajol ri jun achin rubini'an Zebedeo. Ri e ca'i' achi'a' ri' pa canoa c'a ec'o-vi, yesamej. Rije' yequic'ojoj ri quiya'l chapbel-quer.\f + \fr 1:19 \ft Mt. 4:21.\f* \v 20 Y xpe c'a ri Jesús xeroyoj richin chi niquitzekelbej. Y ri Jacobo y ri Juan can xe chuka' xcac'axaj queri', xebe chirij. Y xaxe c'a ri quitata' y ri samajela' ri xec'oje' can chiri' pa canoa. \s1 Jun achin pa Capernaum, c'o jun itzel espíritu riq'uin \p \v 21 Ri Jesús y ri e benek riq'uin, xe'apon c'a pa tinamit Capernaum.\f + \fr 1:21 \ft Mt. 4:13.\f* Y chupan ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús xbe c'a pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Rija' nubij c'a ri ruch'abel ri Dios chique ri vinek.\f + \fr 1:21 \ft Lc. 4:31.\f* \v 22 Y ri xe'ac'axan richin, xsach quic'u'x roma ri ch'abel ri xcac'axaj. Roma ri rubanic ri rutijonic, can jun tijonic richin jun ri c'o uchuk'a' pa ruk'a' y man achi'el ta oc ri quitijonic ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley.\f + \fr 1:22 \ft Mt. 7:28, 29.\f* \v 23 Y ri chiri' pa nima-jay richin quimolojri'il ri vinek, ri k'ij ri' c'o c'a apo jun achin ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achin, riq'uin ruchuk'a' xch'on.\f + \fr 1:23 \ft Lc. 4:33.\f* \v 24 Y xubij c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri navajo' chike, rat Jesús aj-Nazaret? ¿Xape c'a richin chi yojaq'uis? Yin vetaman at achique rat y romari' vetaman chi rat can at lok'olej vi y at petenek riq'uin ri Dios, xcha' chire.\f + \fr 1:24 \ft Lc. 4:34.\f* \p \v 25 Pero ri Jesús xubij chire ri itzel espíritu: Man chic cach'on. Catel-el. \p \v 26 Y ri itzel espíritu nisiq'uin c'a xel-el. Y xuyiquiquej can\f + \fr 1:26 \ft Mr. 9:20.\f* ri ruch'acul ri achin ri achok iq'uin xel-vi-el. \v 27 Y ri vinek ri quimolon-qui' chiri', xsach quic'u'x tok xquitz'et ri xuben ri Jesús, y niquibila' c'a chiquivech: ¿Achique c'a chi tijonic y banobel re'? Roma re tijonic re e ruc'amon-pe rija', man jun bey kac'axan ta roj. Tok nich'on, can ja ri nubij rija' ri c'o chi niban. Ri itzel tak espíritu can niquinimaj rutzij, yecha' c'a ri vinek chiquivech ka rije'. \p \v 28 Y chanin c'a xbiyin rutzijol ri Jesús, y romari' ri vinek ri ec'o pa tak tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri Galilea, chanin c'a xquetamaj ri nubanala' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'achojirisaj ri rujite' ri Simón \p \v 29 Tok ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xe'el c'a pe ri chiri' pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, rije' xebe c'a chicachoch ri Simón y Andrés. \v 30 Pero tok xe'apon c'a, xbix chire ri Jesús chi ri rujite' ri Simón kajinek pa varabel, roma jun nimalej c'aten.\f + \fr 1:30 \ft Mt. 8:14; Lc. 4:38.\f* \v 31 Y ri Jesús can jac'ari' xberutzu' ri yava'. Rija' xuchop c'a ruk'a' ri yava' y xuben chire chi xyacatej. Y can xe c'a queri' xuben chire, can jari' xq'uis-el ri c'aten chirij.\f + \fr 1:31 \ft Sal. 103:3.\f* Y ri ixok ri' can jac'ari' xuchop quilixic ri Jesús y ri e benek riq'uin. \s1 Ri Jesús yeruc'achojirisaj c'a e q'uiy yava'i' \p \v 32 Y jac'a tok xka' yan ka ri k'ij y xocok'a' yan c'a pe chupan ri k'ij ri', jac'ari' tok can conojel ri vinek ri c'o yava'i' quiq'uin xequic'uala-apo chuvech ri Jesús.\f + \fr 1:32 \ft Lc. 4:40.\f* Ri yava'i' c'a ri', c'o ri choj chi yabil ri noc chique y ec'o c'a ri e yava'i' pa quik'a' itzel tak espíritu. \v 33 Can e janíla vi e q'uiy ri vinek ri xquimol-apo-qui' chiri', xa can jubama conojel ri vinek ri ec'o chupan ri jun tinamit ri' ri xe'apon ri achique jay c'o-vi ri Jesús. \v 34 Y ri Jesús can xeruc'achojirisala-vi-el ri yava'i'. Ri yava'i' ri' can jalajoj c'a ruvech yabil ri chapayon quichin. Chuka' rija' xerelesala-el ri itzel tak espíritu ri ec'o quiq'uin ri vinek ri e chapon coma itzel tak espíritu.\f + \fr 1:34 \ft Mt. 8:16.\f* Ri Jesús can man xuya' ta c'a k'ij chique ri itzel tak espíritu richin xech'on ta, roma rije' quetaman ri achique rija'.\f + \fr 1:34 \ft Mr. 3:12; Lc. 4:41.\f* \s1 Ri Jesús xbe pa ronojel tinamit richin ri Galilea chuk'alajirisaxic ri ruch'abel ri Dios \p \v 35 Nimak'a' yan\f + \fr 1:35 \ft Sal. 5:3.\f* ruca'n k'ij, ri Jesús xyacatej-el y xbe pa tz'iran ruvach'ulef\f + \fr 1:35 \ft Lc. 4:42.\f* richin xberubana' orar.\f + \fr 1:35 \ft Mr. 6:46.\f* \v 36 Y ri Simón y ri e rachibil xebe c'a canoy richin ri Jesús. \v 37 Tok xquil c'a, xquibij chire: Yacanox coma conojel vinek, xecha' chire. \p \v 38 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo' pa ch'aka' chic tinamit ri ec'o-pe nakaj, richin chi nentzijoj chuka' ri ruch'abel ri Dios\f + \fr 1:38 \ft Is. 61:1.\f* chiri', roma chubanic ri samaj ri' tok xipe vave' chuvech re ruvach'ulef,\f + \fr 1:38 \ft Lc. 4:43; Jn. 16:28.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 39 Y rija' xbe c'a chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios pa ronojel ri Galilea. Xabachique c'a tinamit napon-vi, rija' nutzijoj ri ruch'abel ri Dios ri pa tak nima-jay ri niquimol-vi-qui' ri vinek richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 1:39 \ft Mt. 4:23.\f* Y chuka' can xerelesala' c'a ri itzel tak espíritu.\f + \fr 1:39 \ft Gn. 3:15.\f* \s1 Ri Jesús nrelesaj-el ri lepra chirij jun achin \p \v 40 C'o c'a jun achin ri c'o ri jun itzel yabil chirij, ri rubini'an lepra. Ri achin ri' xapon riq'uin ri Jesús, xxuque-ka chuvech y xubij c'a chire: Yin vetaman chi rat yatiquir yinac'achojirisaj chire re nuyabil, pero man vetaman ta achique nanojij pa nuvi', xcha' rija'.\f + \fr 1:40 \ft Mt. 8:2; Lc. 5:12.\f* \p \v 41 Ri Jesús can janíla c'a xujoyovaj ruvech ri achin ri ruc'ulvachin ri yabil ri'; romari' rija' can jac'ari' xuchop-apo y xubij chire: Ninvajo' chi yac'achoj. Tiq'uis c'a el re yabil re' chavij,\f + \fr 1:41 \ft Jer. 32:17.\f* xcha' chire. \p \v 42 Y can xe xubij quere' ri Jesús, ri ru-lepra ri achin xq'uis-el y xch'ajch'ojir c'a can. \v 43 Y ri Jesús, can jac'ari' xubij chire ri achin chi tibe, pero can janíla c'a xuchilabej chire ri achique nic'atzin chi nuben. \v 44 Ri Jesús xubij c'a el chire ri achin ri': Man taya' rutzijol ri achique ri xbanatej aviq'uin, xa choj cabiyin pa rachoch ri Dios richin te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote. Y can taya' c'a ri nubij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Moisés.\f + \fr 1:44 \ft Lv. 14:2-32.\f* Chupan ri vuj ri' nubij ri nic'atzin chi naya' rat. Richin queri' nak'alajirisaj c'a chiquivech chi at ch'ajch'oj chic, xuche'ex-el.\f + \fr 1:44 \ft Lc. 5:14.\f* \p \v 45 Pero ri achin xa can xe c'a xuya' can ri Jesús, xa xuchop c'a rutzijoxic chique ri vinek ri achique xbanatej riq'uin rija'. Y romari' ri Jesús chanin c'a xel rutzijol, y man nitiquir ta chic c'a noc-apo ri pa tak tinamit ri napon-vi, roma xa can e janíla ri vinek ri yec'ulun-apo richin. Y roma chuka' ri', ri Jesús nic'oje' c'a can ri pa tak juyu'. Ri lugar e manek vinek. Y ri vinek c'a ri ye'apon riq'uin can e janíla c'a e q'uiy,\f + \fr 1:45 \ft Mr. 2:13; Lc. 5:15.\f* y chuka' q'uiy lugar yepe-vi ri vinek ri'. \c 2 \s1 Ri Jesús nuc'achojirisaj jun achin siquirinek \p \v 1 Y tok ic'ovinek chic c'a ca'i-oxi' k'ij, ri Jesús xtzolin ri pa tinamit Capernaum, y jac'ari' tok ri vinek xcac'axaj chi rija' c'o pa jun jay ri chiri' pa tinamit. \v 2 Jari' tok ec'o vinek ri can chanin c'a xquimol-apo-qui' achique jay c'o-vi ri Jesús. Man yeruben ta chic c'a ri pa jay, romari' can c'a ri chuva-jay el ec'o vinek. Ri pa ruchi-jay can man jun chic c'a nitiquir noc. Y ri Jesús can nubij c'a ri ruch'abel ri Dios\f + \fr 2:2 \ft Is. 61:1; Mt. 5:2; Mr. 6:34; Lc. 8:1; Hch. 8:25; Ef. 2:17; He. 2:3.\f* chique conojel ri xquimol-apo-qui'. \v 3 Jac'a chuka' ri' tok ec'o ch'aka' chic ri xe'apon. Rije' quic'uan c'a apo jun achin siquirinek. E caji' c'a ri e uc'uayon-apo richin ri achin siquirinek y rije' quili'en-el chuvech ri ruvarabel.\f + \fr 2:3 \ft Mt. 9:2; Lc. 5:18.\f* \v 4 Pero rije' xa man xetiquir ta xe'oc-apo c'a riq'uin ri Jesús, coma ri vinek ri quimolon-apo-qui' can janíla e q'uiy. Man xetiquir ta c'a xek'ax chiquicojol ri vinek ri', romari' ja chic ri ruvi' ri jay ri xquichobij. Y ri jul ri xquiben can ja ri acuchi c'o-vi ri Jesús chiri' xquiben-vi-ka. Y chiri' c'a xquikasaj-vi-ka ri yava',\f + \fr 2:4 \ft Lc. 5:19.\f* rachibilan ri ruvarabel. \v 5 Y tok ri Jesús xerutz'et\f + \fr 2:5 \ft He. 4:13.\f* chi can quicukuban quic'u'x riq'uin rija', xubij c'a chire ri achin siquirinek: Valc'ual, xcha' chire. Ri amac xecuyutej.\f + \fr 2:5 \ft Sal. 103:3; Is. 53:11.\f* \p \v 6 Y ri jay ri quimolon-vi-qui', ec'o chuka' apo etamanela' chirij ri ley, y rije' e tz'uyul c'a. Rije' niquich'ob c'a pa tak cánima: \v 7 ¿Achique roma tok re Jesús nubij chire la achin chi nucuy rumac?\f + \fr 2:7 \ft Sal. 130:4; Is. 43:25.\f* Can nuben chi ja rija' ri Dios. ¿Roma achique ta c'a vinek nicuyun mac? Man jun.\f + \fr 2:7 \ft Job 14:4.\f* Xaxe ri Dios ri nicuyun mac, yecha' c'a pa tak cánima ri etamanela' ri'. \v 8 Pero ri Jesús can retaman-vi ri niquich'ob pa tak cánima\f + \fr 2:8 \ft 1 S. 16:7; 1 Cr. 29:17; Sal. 7:9; 139:1; Jer. 17:10; Mt. 9:4; He. 4:13.\f* ri achi'a' ri'. Y romari' xubij chique: ¿Achique c'a roma tok rix quere' nich'ob pa tak ivánima? \v 9 Roma vi yin yitiquir ninben chire re jun achin siquirinek chi nibiyin-el, y nuc'uaj-el la ruvarabel, ¿yitiquir ta cami chuka' ninbij chire chi nincuy rumac? ¿Achique nibij rix?\f + \fr 2:9 \ft Mt. 9:5.\f* \v 10 Vacami c'a, richin chi rix nivetamaj chi yin ri xinalex chi'icojol\f + \fr 2:10 \ft Dn. 7:13.\f* can c'o uchuk'a' pa nuk'a' richin nincuy mac,\f + \fr 2:10 \ft Is. 53:11.\f* titz'eta' c'a. \p Y ri Jesús xubij c'a chire ri achin siquirinek: \v 11 Ninbij c'a chave: Cayacatej, tac'uaj-el la avarabel y cabiyin chi'avachoch, xuche'ex roma ri Jesús. \p \v 12 Y ri achin can jari' xpa'e-el, xuc'ol-el ri ruvarabel, y xel-el chiquicojol ri quimolon-qui' chiri'. Y ri vinek ri' xsach c'a quic'u'x, roma man jun bey quitz'eton chi que ta ri' nic'ulvachitej. Y xquiya' c'a chuka' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios y xquibila' c'a: Man jun bey katz'eton chi que ta re' nibanatej, xecha' c'a. \s1 Ri Jesús y ri Leví \p \v 13 Y ri Jesús xbe chic c'a chuchi' ri nima-ya' jun bey; y e janíla e q'uiy vinek ri xe'apon riq'uin,\f + \fr 2:13 \ft Mr. 1:45.\f* y rija' yerutijoj c'a riq'uin ri ruch'abel ri Dios. \v 14 Y jac'a tok rija' ruchapon bey richin nitzolin, jari' tok xutz'et ri Leví, ri ruc'ajol ri jun achin rubini'an Alfeo. Ri Leví tz'uyul c'a pa jun ch'aquet, nuc'ul can ri alcaval ri yetoj can. Xpe ri Jesús xubij c'a chire: Quinatzekelbej. \p Y jac'ari' tok rija' xbeyacatej-pe ri acuchi tz'uyul-vi y xrojkaj-el ri Jesús.\f + \fr 2:14 \ft Mt. 9:9; Lc. 5:27, 28.\f* \p \v 15 Y jac'a tok rija' tz'uyul pa mesa ri chiri' pa jay, e q'uiy c'a chique ri moloy tak alcaval y ch'aka' chic vinek ri aj-maqui' nibix chique, xetz'uye-apo ri pa mesa; junan riq'uin ri Jesús y ri rutijoxela'.\f + \fr 2:15 \ft Mt. 9:10.\f* Can e janíla c'a e q'uiy ri yetzekelben richin ri Jesús ri ec'o c'a chiri'. \v 16 Y tok ri etamanela' chirij ri ley y ri achi'a' fariseos xquitz'et ri Jesús chi xa niva' quiq'uin ri moloy tak alcaval y quiq'uin ri vinek ri nibix aj-maqui' chique, xquic'utuj c'a chique ri rutijoxela': ¿Achique roma la' chi rija' niva-nuc'ya' quiq'uin moloy tak alcaval y quiq'uin la aj-maqui'?\f + \fr 2:16 \ft Is. 65:5.\f* xecha' c'a. \p \v 17 Y tok ri Jesús xrac'axaj-pe ri tzij ri niquibij ri etamanela' y ri achi'a' fariseos, rija' xubij chique: Jun ak'omanel man ja ta ri e utz ri yerak'omaj. Rija' yerak'omaj ri c'o quiyabil. Yin man xipe ta chiquicanoxic vinek ri choj quic'aslen. Yin xipe chiquicanoxic ri aj-maqui',\f + \fr 2:17 \ft Mt. 9:12, 13; 18:11; Lc. 5:31, 32; 15:7; 19:10; 1 Ti. 1:15.\f* ri nic'atzin chi nitzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, xcha' chique. \s1 Ec'o yec'utun chire ri Jesús chi achique roma tok ri rutijoxela' man jun k'ij niquichajij richin chi man yeva' ta richin niquiben orar \p \v 18 Ri rutijoxela' ri Juan ri Bautista y ri quitijoxela' ri achi'a' fariseos, c'o c'a k'ij quicha'on richin man yeva' ta, richin chi niquiben orar. Y romari' xoquic'utuj c'a chire ri Jesús: Roj ri rutijoxela' ri Juan y ri quitijoxela' ri fariseos can kacha'on k'ij richin man yojva' ta, richin nikaben orar. ¿Y achique c'a roma tok ri atijoxela' rat man que ta ri' niquiben? xecha' chire.\f + \fr 2:18 \ft Mt. 9:14; Lc. 5:33.\f* \p \v 19 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique nibij rix? ¿Utz cami chi man yeva' ta ri e oyon pa jun c'ulubic y c'a c'o-apo ri ala' c'a ruc'ulubic quiq'uin? Man utz ta. Can man utz ta c'a ri niquiben vi xa man yeva' ta, roma ri ala' xa c'a c'o na quiq'uin.\f + \fr 2:19 \ft Jn. 3:29.\f* \v 20 Pero xtapon ri k'ij tok re ala' re' xtelesex-el chiquicojol, y jari' tok xtiquiben chi man yeva' ta, richin niquiben orar. \p \v 21 Y man jun chuka' vinek nibanon chi nrelesaj ta jun c'ojobel chire jun tziek c'ac'a', y c'ari' nucusaj ta richin nuc'ojoj jun tziek ri xa ri'j chic. Roma jun c'ojobel c'ac'a' nuc'ol-ri' y nujic' ri tziek ri xa ri'j chic; y ri tziek ri' más niretzetej. \v 22 Y que chuka' ri' man jun niyo'on c'ac'a' vino chupan jun tz'un c'ojlibel ri xa ucusan chic. Roma vi queri' niban, y ri tz'un xa man niyukuk ta chic, ri tz'un nibojbo' y niq'uis-el ri vino chupan. Y chuka' ri tz'un man jun chic nic'atzin-vi. Pero chupan jun c'ac'a' c'ojlibel, utz niyaque' c'ac'a' vino. Queri' xubij ri Jesús chirij ri rutijonic. \s1 Ri xbanatej tok ri Jesús y ri rutijoxela' xek'ax pa jun ulef ticon trigo chuvech \p \v 23 Pa jun uxlanibel-k'ij, ri Jesús y ri rutijoxela' yek'ax c'a pa jun ulef ri ticon ruvech riq'uin trigo. Y ri tijoxela' c'o c'a ruvi-trigo ri yequich'up-el.\f + \fr 2:23 \ft Dt. 23:25; Mt. 12:1; Lc. 6:1.\f* \v 24 Pero ri achi'a' fariseos xquibij chire ri Jesús: Que'atzu' la atijoxela', roma man ja ta ye'ajin chubanic. ¿Achique roma yequich'up trigo re k'ij re'? Re k'ij re', k'ij richin uxlanen y man ruc'amon ta chi yesamej, xecha'. \p \v 25 Pero ri Jesús xubij chique: ¿Man itz'eton ta c'a rix ri tz'ibatel can chirij ri xquiben ri David y ri e rachibil, chupan ri ojer can tiempo, tok janíla xenum?\f + \fr 2:25 \ft 1 S. 21:1-6.\f* \v 26 Ri David xbe c'a chucanoxic vey chiri' pa rachoch ri Dios. Y ri nimalej sacerdote chupan ri tiempo ri' jac'a ri Abiatar. Y can ja ri lok'olej tak caxlan-vey\f + \fr 2:26 \ft Lv. 24:5-9.\f* ri xbejach-pe chire. Y ri caxlan-vey ri' man xe ta c'a ri David ri xtijon, man que ta ri', xa can xuya' chuka' chique ri rachibil. Y man riq'uin ri', man mac ta ri xquiben. Y ri' xaxe ri sacerdotes c'o quik'a' chire. \p \v 27 Y ri Jesús can xubij chuka' chique: Ri uxlanibel-k'ij xban richin jun utzil chire ri vinek,\f + \fr 2:27 \ft Ex. 23:12; Dt. 5:14.\f* y man ja ta ri vinek ri xban richin ta jun utzil chire ri uxlanibel-k'ij. \v 28 Rix can ruc'amon c'a chi nivetamaj chi ja yin ri xinalex ri chi'icojol, ri Rajaf ri uxlanibel-k'ij.\f + \fr 2:28 \ft Mt. 12:8.\f* Pa nuk'a' yin c'o-vi richin ninbij achique utz niban chupan ri k'ij ri', xcha' ri Jesús. \c 3 \s1 Ri Jesús xuc'achojirisaj jun achin chaki'j jun ruk'a' \p \v 1 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon chic c'a ri pa nima'jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Y chiquicojol ri vinek ri quimolon-qui' chiri', c'o c'a jun achin chaki'j jun ruk'a'.\f + \fr 3:1 \ft Mt. 12:9, 10; Lc. 6:6.\f* \v 2 Pero ec'o c'a ri e tzulibeyon-apo richin ri Jesús, k'alaj ri' vi nuc'achojirisaj ri achin, richin queri' niquisujuj chi ri Jesús xsamej chupan ri jun uxlanibel-k'ij ri'. \v 3 Man riq'uin ri' ri Jesús xubij chire ri achin chaki'j ri ruk'a': Cak'ax pa nic'aj, xcha' chire. \p \v 4 Xpe c'a ri Jesús xubij chique ri vinek ri ec'o chiri': Yin ninvajo' c'a ninc'utuj chive: ¿Más cami ruc'amon chi niban ri utz pa jun uxlanibel-k'ij o ri itzel? ¿Ri nicol jun vinek chuvech ri camic o ri nicamisex? ¿Achique nich'ob rix? xcha' chique. Pero conojel man jun ch'abel ri xquibij. \p \v 5 C'ari' ri Jesús xerutzu' c'a conojel ri quimolon-qui' chiri', y xerutz'et chi xa covirinek ri cánima y man nicajo' ta niquinimaj. Romari' rija' janíla xbison, y itzel chuka' xuna'. C'ari' rija' xubij c'a chire ri achin chaki'j ri ruk'a': Tayuku' la ak'a'. Y ri achin can xe xuyuk ri ruk'a', can jari' xchojmir. \p \v 6 Y ri achi'a' fariseos can xe xquitz'et can ri', can jari' xbequimolo-qui' quiq'uin ri e ruvinak ri rey Herodes, richin niquich'ob achique niquiben,\f + \fr 3:6 \ft Mt. 12:14; 22:16.\f* roma nicajo' niquicamisaj ri Jesús. \s1 Ri Jesús e q'uiy c'a vinek ri xecanon richin ri chiri' chuchi' ri nima-ya' \p \v 7 Y ri Jesús xbe c'a chuchi' ri nima-ya', e rachibilan-el ri rutijoxela'. Ri Jesús can xtzekelbex c'a coma janíla vinek\f + \fr 3:7 \ft Lc. 6:17.\f* ri aj chiri' pa Galilea, y coma ri vinek ri xepe pa Judea. \v 8 Rija' can xtzekelbex c'a coma ri vinek ri xepe pa Jerusalem, ri jun tinamit ri c'o chuka' quela' pa Judea. Ri vinek ri xetzekelben richin rija' ec'o c'a ri xepe pan Idumea, ec'o chuka' xepe c'a juc'an chic ruchi' ri raken-ya' Jordán. Xtzekelbex chuka' coma ri vinek ri xepe pa Tiro y Sidón y ri xepe chuka' chiquinakaj ri ca'i' tinamit ri'. Can conojel c'a ri vinek ri xe'oka' riq'uin ri Jesús, xepe roma cac'axan c'a pe ri milagros yerubanala' ri Jesús. \v 9 Y roma c'a can e janíla ri vinek ye'oka' riq'uin, ri Jesús xubij chique ri rutijoxela' chi tiquiya-pe jun canoa queri' nakaj, richin chi vi ri vinek janíla niquipitz', rija' noc c'a chupan ri canoa ri'. \v 10 Ri Jesús can e q'uiy vi c'a ri e ruc'achojirisan chic. Pero roma can conojel c'a ri e yava'i' nicajo' chuka' chi yec'achojirisex roma ri Jesús, romari' niquimajla' c'a qui' chirij, richin niquichop-apo ri rutziak y yec'achoj ta chire ri quiyabil. \v 11 Y ri itzel tak espíritu tok niquitz'et c'a ri Jesús, niquixucubala' c'a qui' chuvech y can riq'uin c'a uchuk'a' yech'on y niquibij: Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios,\f + \fr 3:11 \ft Lc. 4:41.\f* yecha' c'a. \p \v 12 Pero ri Jesús nubila' c'a chique chi man tiquik'alajirisaj chi ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios.\f + \fr 3:12 \ft Mr. 1:24, 25, 34.\f* \s1 Tok ri Jesús xerucha' ri cablajuj rutijoxela' \p \v 13 Ri Jesús xjote' c'a el pa ruvi' ri juyu' y xeroyoj-el e q'uiy achi'a'. Can jac'a rija' mismo xe'oyon-apo chiquijujunal ri achi'a' ri'\f + \fr 3:13 \ft Lc. 6:12, 13.\f* y ri achi'a' ri' can xebe c'a riq'uin. \v 14 E cablajuj c'a ri xerucha' richin yerachibilaj y richin chuka' yerutek-el chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios. \v 15 Y que chuka' ri' can xtuya' uchuk'a' chique richin yequic'achojirisala' yava'i', y richin yequelesala' itzel tak espíritu. \v 16 Ri e cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xubij chuka' Pedro chire.\f + \fr 3:16 \ft Jn. 1:42.\f* \v 17 Ri Jacobo y ri Juan, ri e ruc'ajol ri Zebedeo, ri xubij chuka' Boanerges chique; bi'aj ri nic'ulun c'a chi tzij chi e achi'el cokolajay. \v 18 Ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Tadeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri nibix cananista chique, \v 19 y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richin ri Jesús. \s1 Ri vinek niquibij chi ri Jesús c'o ri ruchuk'a' ri cajaval ri itzel tak espíritu riq'uin \p Ri Jesús y ri rutijoxela' xebe pa jun jay. \v 20 Pero roma c'a janíla e q'uiy vinek ri xquimol chic apo qui' jun bey, rije' man xetiquir ta c'a xquitej quivay.\f + \fr 3:20 \ft Mr. 6:31.\f* \v 21 Y ri e rach'alal ri Jesús xquinabej-pe. Y xe'apon richin nequic'ama-pe, roma rije' xquich'ob chi ri Jesús xch'ujer.\f + \fr 3:21 \ft Jn. 7:20; 10:20.\f* \p \v 22 Y ri etamanela' chirij ri ley ri e petenek pa tinamit Jerusalem, ec'o-apo ri acuchi c'o-vi ri Jesús. Y niquitzijola' chiquivech chi ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'uin; ri cajaf ri itzel tak espíritu.\f + \fr 3:22 \ft Jn. 8:48, 52.\f* Y ja ri Beelzebú ri niyo'on uchuk'a' chire richin queri' nitiquir yerelesaj ri itzel tak espíritu.\f + \fr 3:22 \ft Mt. 9:34; Lc. 11:15.\f* \p \v 23 Y romari' ri Jesús xeroyoj c'a, y richin xtzijon quiq'uin, xerucusaj c'ambel tak tzij. Rija' xubij c'a chique: ¿Achique modo chi ri Satanás can ja rija' ye'elesan-el ri rusamajela'? \v 24 Roma vi ri vinek richin jun ruvach'ulef man yenojin ta y ca'i' quivech niquiben, nipe oyoval chiquicojol. Y re' man utz ta, roma ri quiruvach'ulef can man xtipa'e' ta can. \v 25 Y que chuka' ri' pa jun jay, vi xa yejalajo' chiquivech y yech'aratej, can man jun c'a ri xtipa'e' ta can.\f + \fr 3:25 \ft Mt. 12:25; Lc. 11:17.\f* \v 26 Y romari' ri Satanás, man utz ta chi nuben-ka oyoval quiq'uin ri rusamajela'. Man utz ta chi chirij rija' mismo niyacatej-vi. Roma vi queri' nuben, ruyon nic'oje' can y chanin nitzak.\f + \fr 3:26 \ft Mt. 12:26; Lc. 11:18.\f* \p \v 27 Que chuka' ri' ri nrajo' nelek'-el pa rachoch jun achin ri can janíla ruchuk'a', ri nabey c'o chi nuben riq'uin ri achin ri', ja ri tuxima' y c'ari' c'a tucanoj-el ronojel ri nrajo' yeruc'uaj.\f + \fr 3:27 \ft Mt. 12:29; Lc. 11:21, 22.\f* \p \v 28-29 Y tivac'axaj c'a jebel re ch'abel re xtinbij chive vacami. Ri niyok'on richin ri Lok'olej Espíritu, can man xticuyutej ta rumac,\f + \fr 3:28-29 \ft Mt. 12:31; Lc. 12:10.\f* xa can xtrejkalej rumac richin jantape'.\f + \fr 3:28-29 \ft 2 Ts. 1:9.\f* Y ri ch'aka' chic mac ri yequibanala' ri vinek ri e alaxinek chuvech re ruvach'ulef can c'a yecuyutej-vi. Y que chuka' ri' ronojel ri itzel tak ch'abel ri yequibila' richin niquiyok'bej rubi' ri Dios, can c'a yecuyutej-vi chuka'. \p \v 30 Ri Jesús xubij c'a queri' chique ri etamanela' chirij ri ley, roma rije' xa niquibij c'a chirij rija' chi c'o itzel espíritu riq'uin. \s1 Ri rute' y ri e rach'alal ri Jesús \p \v 31 Y ri rute' y ri e rach'alal ri Jesús xepe c'a acuchi c'o-vi rija'. Pero man xe'oc ta apo riq'uin.\f + \fr 3:31 \ft Mt. 12:46; Lc. 8:19.\f* Xaxe xquitek rubixic chire chi nicajo' yech'on riq'uin. \v 32 Y ri vinek ri e tz'uyul-apo riq'uin ri Jesús xquibij c'a chire: Ri ate' y ri e avach'alal at coyoben chuva-jay, y nicajo' yech'on aviq'uin. \p \v 33 Pero ri Jesús xubij c'a chique ri vinek quimolon-qui' riq'uin: Ri achi'el yixch'obon rix, ¿achique c'a ri nte' y ri e vach'alal? \p \v 34 Y ri Jesús xerutzu' c'a conojel ri e tz'uyul-apo riq'uin y xubij chique: Ja rije' ri e oquinek nte' y e oquinek vach'alal. \v 35 Roma can conojel c'a ri yebanon ri rurayibel ri Dios, jari' ri ye'oc nte', vana' y nchak',\f + \fr 3:35 \ft He. 2:11.\f* xcha' ri Jesús. \c 4 \s1 Ri c'ambel-tzij chirij ri ija'tz \p \v 1 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xbe chic c'a chuchi' ri nima-ya' y rija' yerutijoj c'a ri vinek riq'uin ri ruch'abel ri Dios. Y can e janíla c'a e q'uiy vinek ri xquimol-apo-qui'\f + \fr 4:1 \ft Mt. 13:1, 2; Mr. 2:13; Lc. 8:4.\f* richin nicac'axaj. Romari' ri Jesús xoc-apo pa jun canoa ri chiri' pa ruvi-ya', y xtz'uye' c'a chupan. Y ri chiri' pan ulef chuchi' apo ri ya', ec'o c'a ri vinek nicac'axaj-apo ri Jesús. \v 2 Ri Jesús q'uiy c'a tijonic ri xuya' chique riq'uin c'ambel tak tzij. Rija' xubij c'a chique: \v 3 Tivac'axaj c'a jebel re xtinbij chive: C'o c'a jun achin ri xbe pa jopin ija'tz. \v 4 Y tok ri achin c'o chic pa samaj, nijopin ija'tz, juba' c'a chire ri ija'tz pa bey xka-vi. Y xepe c'a ri aj-xic' tak chicop xquitej-el ri ija'tz ri'. \v 5 Juba' chic c'a chire ri ija'tz cojol abej xka-vi y chiri' xa man q'uiy ta ri ulef c'o. Y chanin c'a xe'el-pe roma xa man pin ta ri ulef. \v 6 Xa jac'a tok xpe ruvech ri k'ij, xemayamo' y xechaki'j-ka. Roma c'a ri xa man nej ta benek-ka ri quixe', romari' xechaki'j-ka chanin. \v 7 Y juba' chic ija'tz xka' cojol k'ayis c'o quiq'uixal.\f + \fr 4:7 \ft Jer. 4:3.\f* Y tok xe'el-pe, junan xeq'uiy quiq'uin ri q'uix. Pero roma ri q'uix janíla xeq'uiy, ri tico'n xejik' pa quik'a' y man c'a xquiya' ta quivech. \v 8 Y ri ch'aka' chic c'a ija'tz xka' pa jun utzilej ulef, xe'el-pe y xeq'uiy jebel.\f + \fr 4:8 \ft Jn. 15:5; Col. 1:6.\f* Y c'o ija'tz xquiyala' a treinta quivech, c'o xquiyala' a sesenta y c'o ri xquiyala' a cien quivech. \p \v 9 C'ari' ri Jesús xubij c'a: Ri c'o c'a rac'axabal, can trac'axaj c'a ri xinbij, xcha' chique. \s1 Ri nic'atzin-vi jun c'ambel-tzij \p \v 10 Y tok xcanej can ruyon ri Jesús quiq'uin ca'i-oxi' vinek y ri e cablajuj rutijoxela', ri ec'o riq'uin xquic'utuj c'a chire achique c'a ri nrajo' nubij chique riq'uin ri c'ambel-tzij ri xutzijoj chique.\f + \fr 4:10 \ft Lc. 8:9.\f* \v 11 Y rija' xubij chique: Man jun bey can ta bin can jebel chirij tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, pero chive rix yo'on c'a k'ij chi nivetamaj. Jac'a chiquivech ri vinek ri man ec'o ta viq'uin, riq'uin c'ambel tak tzij yich'on-vi quiq'uin, \v 12 richin queri' choj niquitzu' y man niquitz'et ta jebel ri niquitzu',\f + \fr 4:12 \ft Is. 6:9, 10; 44:18; Jer. 5:21; Mt. 13:14.\f* y richin chi choj nicac'axaj y man nik'ax ta chiquivech ri nicac'axaj, richin queri' man nitzolin ta pe quic'u'x, y man nicuyutej ta chuka' quimac roma ri Dios. \s1 Ri Jesús nubij achique nic'ulun-vi chi tzij ri c'ambel-tzij chirij ri ija'tz \p \v 13 Y ri Jesús xubij chic c'a jun bey chique ri ca'i-oxi' vinek y ri rutijoxela': ¿Man xk'ax ta cami chivech ri c'ambel-tzij ri c'a juba' tinbij-ka chive? Roma vi xa man xk'ax ta chivech, ¿can xtik'ax cami chivech ri ch'aka' chic c'ambel tak tzij? \v 14 Riq'uin re jun c'ambel-tzij re' ninc'ut c'a chi ri ticonel ri xbejopin ija'tz, jac'ari' ri samajel ri nitzijon ri ruch'abel ri Dios. \v 15 Ri juba' ija'tz ri xka' pa bey, achi'el ri vinek tok cac'axan chic ri ruch'abel ri Dios, y ri Satanás junanin napon quiq'uin y nrelesaj-el ri ch'abel ri' pa tak cánima.\f + \fr 4:15 \ft Mt. 13:19; Lc. 8:12; 2 Co. 4:4.\f* \v 16 Ri ija'tz ri xka' can cojol tak abej, can nich'on-vi c'a chirij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex coma ri vinek. Ri vinek ri' can janíla c'a yequicot tok niquic'ul ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima. \v 17 Pero roma c'a ri can man nuq'uen ta ka ruxe' jebel ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima, can man niyaloj ta c'a ri quicoten quiq'uin, xa jun ca'i-oxi' oc k'ij ri utz ec'o riq'uin ri Dios.\f + \fr 4:17 \ft Job 27:10.\f* Y tok yepe c'a tijoj-pokonal y ye'etzelex roma quiniman ri ruch'abel ri Dios, yetzak can chanin. \v 18 Y ri ija'tz ri xeka' can cojol tak k'ayis ri c'o quiq'uixal can nich'on-vi c'a chirij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex coma ri vinek. \v 19 Pero ri vinek ri' roma xa ja ri nrajo' re tiempo ri nicajo' niquiben, nijik' c'a ri ruch'abel ri Dios ri c'o quiq'uin. Nijik' pa ruk'a' ri beyomel\f + \fr 4:19 \ft Sal. 52:7; Pr. 23:5; Ec. 5:13.\f* ri achi'el xa c'o utz nuq'uen-pe nik'alajin y xa man que ta ri'. Y q'uiy chuka' ruvech rayinic yepe quiq'uin, romari' ri vinek ri' can man jun bey c'a xtivachin jebel ri ruch'abel ri Dios pa tak quic'aslen. \v 20 Jac'a ri ija'tz ri xeka' pa jun utzilej ulef, can nich'on-vi c'a chirij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex coma ri vinek, y ri vinek ri' can niquiq'uen-vi-ka ri ruch'abel ri Dios y ri quic'aslen nivachin jebel.\f + \fr 4:20 \ft Ro. 7:4; 2 Co. 5:17; 2 P. 1:4.\f* Can yevachin c'a achi'el niquiben ri ija'tz. Roma ec'o ija'tz niquiya' c'a treinta quivech, ec'o niquiya' a sesenta quivech y ec'o can a cien c'a quivech niquiya'. Can que c'a ri' nuben quic'aslen ri vinek ri niquiq'uen-ka ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima. \s1 Ri c'ambel-tzij chirij jun k'ak' richin sakil \p \v 21 Y ri Jesús xubij c'a chuka' chique: Tok nic'an-pe jun k'ak'\f + \fr 4:21 \ft Mt. 5:15; Lc. 8:16; 11:33.\f* richin nisakirisan pa jay, ¿chuxe' cami cajón o chuxe' cami ch'at nic'oje-vi? Man que ta ri'. Ri k'ak' can c'o c'ojlibel ri nitz'uyubex-vi, xcha' chique. \v 22 Que chuka' ri' man jun ri evan can, ri man ta xtek'alajin-pe. Y chuka' can man jun ri tz'apen can rij, ri xa man ta richin chi nek'alajirisex-pe y nelesex-pe chuva-sakil.\f + \fr 4:22 \ft Mt. 10:26.\f* \v 23 Ri c'o c'a rac'axabal, can trac'axaj c'a ri xinbij,\f + \fr 4:23 \ft Mt. 11:15.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús xubij chuka' chique ri vinek: Tok rix nivac'axaj ri ruch'abel ri Dios, can tivac'axaj c'a jebel ri nubij. Can tika' c'a ka pa tak ivánima, roma xa can achi'el rubanic ri nivac'axaj xa can que chuka' ri' ri etamabel ri niq'uen can y riq'uin juba' chic rutz'akat. \v 25 Roma ri can c'o c'a ruyacon pa ránima, can xtuc'ul c'a más. Jac'a ri nac'axan ri ruch'abel ri Dios y xa man nuyec ta ka pa ránima, ri janipe' oc c'o riq'uin pa nabey, hasta ri' nelesex chire.\f + \fr 4:25 \ft Mt. 13:12; Lc. 8:18.\f* \s1 Tok ri ija'tz nibos y niq'uiy \p \v 26 Y ri Jesús xubij chuka': Tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, nibanatej c'a achi'el nibanatej riq'uin jun ija'tz ri netic can roma jun achin ri pan ulef.\f + \fr 4:26 \ft Mt. 13:24.\f* \v 27 Y tok ri ija'tz c'o chic c'a can pan ulef, ri ticonel man jun chic ri nuben. Rija' never c'a tok noc-pe ri ak'a' y niyacatej-el tok niseker-pe ri ruca'n k'ij. Y tok napon ri k'ij, ri ija'tz nebos-pe y niq'uiy-el, pero ri xticon-ka richin ri ija'tz man retaman ta, y chuka' man nitiquir ta nubij achique rubanic tok ri ija'tz nebos-pe y achique rubanic tok niq'uiy. \v 28 Ri ticonel can man jun c'a nuben richin chi ri tico'n niq'uiy-pe; roma ri tico'n xa ruyon niq'uiy-pe. Y ri ulef q'uiy c'a ri nuya-pe. Pero nabey ja ri ti ral ri trigo neq'uiy-pe. Y tok nim chic, nec'ulun-pe ri ruvi'. Y pa ruq'uisibel ninoj c'a pe ri ruvi' riq'uin ri rupan. \v 29 Y tok k'en chic, ri rajaf can jac'ari' yerutek ri rusamajela' chupan, richin niquik'et, roma ja tiempo ri' ri richin ri k'atoj.\f + \fr 4:29 \ft Ap. 14:15.\f* \s1 Ri ija'tz ri richin ri mostaza \p \v 30 Y ri Jesús xubij c'a chuka': ¿Achique nikabij chirij ri rubanic tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios? ¿Achok iq'uin junan vi?\f + \fr 4:30 \ft Lc. 13:18.\f* ¿Y achique ta cami c'ambel-tzij ri nik'alajirisan richin? \v 31 Xa can junan c'a riq'uin ri nibanatej riq'uin ri ija'tz richin mostaza ri nitic-ka pan ulef. Y xa jac'ari' ri ija'tz ri más tak cocoj ri c'o chuvech re ruvach'ulef. \v 32 Pero jari' ri más nim nel\f + \fr 4:32 \ft Mal. 1:11; Mt. 13:31, 32; Lc. 13:19; Hch. 2:41; 4:4; 5:14; 19:20; Ap. 11:15.\f* chiquivech xabachique ichaj, y yec'oje' ruk'a' e nima'k. Romari' ri aj-xic' tak chicop ri yebe pa cak'ik' niquibanala' quisoc pa tak ruk'a', roma chiri' jebel yemujan. \s1 Ri Jesús can xerucusaj-vi ri c'ambel tak tzij \p \v 33 Ri Jesús tok xutzijoj ri ruch'abel ri Dios chique ri vinek, xerucusaj c'ambel tak tzij\f + \fr 4:33 \ft Mt. 13:34.\f* roma retaman chi riq'uin ri' c'o xtiquetamaj. \v 34 Rija' xaxe c'a riq'uin c'ambel tak tzij xch'on chiquivech ri vinek. Pero tok niquiyonij can, rija' can nubij c'a chique ri rutijoxela' achique yec'ulun-vi chi tzij. \s1 Xk'alajin ri ruchuk'a' ri Jesús tok xuk'et ruchuk'a' ri cak'ik' y ri ya' \p \v 35 Y tok xoc c'a pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Jo' juc'an ruchi-ya',\f + \fr 4:35 \ft Mt. 8:18; Lc. 8:22.\f* xcha' chique. \p \v 36 Rija' xerutakala' c'a can ri vinek. Pero roma rija' can tz'uyul chiri' chupan ri canoa, can jac'ari' xquichop-el bey pa ruvi-ya'. Y ec'o chuka' ch'aka' chic canoas ri junan xe'el-el quiq'uin. \v 37 Y tok quichapon c'a bey, xpe jun cak'ik' ri janíla nim ri chiri' pa ruvi' ri ya'. Y roma c'a ri' ri canoa ri e benek-vi xuchop ninoj-pe chi ya'. Y riq'uin ri' riq'uin juba' yebe chuxe' ya'. \v 38 Pero ri Jesús niver c'a\f + \fr 4:38 \ft Mt. 8:24; Lc. 8:23.\f* chupan ri canoa tok najin ri cak'ik' pa ruvi' ri ya'. Rija' chirij can ri canoa rucanon-ka jun ruch'acat-ruvi', y chiri' niver benek. Y xepe c'a ri tijoxela' xquic'asoj y xquibij c'a chire: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj yojquen yan (yojcom yan) y rat xa yaver, xecha' chire. \p \v 39 Y ri Jesús xyacatej c'a pe, y xubij: Tiq'uis-el ri cak'ik' y titane-ka ri nibolko't ri ya'. \p Y queri' xbanatej. Ri cak'ik' xq'uis-el, y chuka' ri nibolko't ri ya' xtane-ka.\f + \fr 4:39 \ft Job 38:11; Sal. 65:7; 89:9; 93:4; 107:23-29; 135:5, 6.\f* \p \v 40 C'ari' ri Jesús xubij chique: ¿Achique roma tok xixibij-ivi'? ¿Can man icukuban ta ic'u'x viq'uin yin? \p \v 41 Pero ri tijoxela' janíla quixibin-qui' y xquic'utula' c'a chiquivech, chirij ri Jesús: ¿Achique c'a chi achin re'? Roma ri cak'ik' y ri ya' can niquinimaj chuka' rutzij. \c 5 \s1 Ri Jesús yerelesaj itzel tak espíritu riq'uin jun aj-Gadara \p \v 1 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon c'a ri juc'an ruchi-ya', ri chiri' pa jun lugar rubini'an Gadara.\f + \fr 5:1 \ft Mt. 8:28; Lc. 8:26.\f* \v 2 Y tok ri Jesús xka' can chupan ri canoa, can jac'ari' tok xapon jun achin riq'uin. Jun achin ri pa camposanto elenek-vi-pe, roma ri achin ri' xa c'o c'a itzel espíritu riq'uin. \v 3 Ri achin ri' can jac'a ri camposanto ri oquinek rachoch, y rija' hasta riq'uin cadena man e tiquirinek ta quichapon-ka, roma can janíla c'a ri ruchuk'a'. \v 4 Can q'uiy c'a bey ri e quiximilon ri ruk'a-raken pa ch'ich' y riq'uin chuka' cadena, pero xa e ruk'ajlon y e rurak'ach'ilon can. Can man jun c'a ri tiquirinek ta chirij. \v 5 Rija' can jantape' c'a nibiyaj ri pa tak juyu' y ri chiquicojol ri acuchi e mukun-vi caminaki', nurek ruchi' (nisiq'uin) y nusocola-ri' riq'uin abej. Can chi pak'ij chi chak'a' c'a ri nubanala' queri' ri achin ri'. \v 6 Y tok rija' xutz'et c'a pe ri Jesús, c'anej c'a c'o-vi, pero junanin xpe y xoxuque' chuvech.\f + \fr 5:6 \ft Sal. 66:3; Fil. 2:10, 11.\f* \v 7 Y can riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on chire ri Jesús y xubij c'a: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri nimalej Dios, ¿achique roma tok yinanek? Pa rubi' ri Dios ninc'utuj chave, chi man quinach'ujirisaj, xcha' chire ri Jesús. \p \v 8 Ri achin xubij quere' roma ri Jesús rubin chic c'a chire ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achin ri' chi tel-el. \p \v 9 Y xpe ri Jesús xuc'utuj c'a chire: ¿Achique abi'? \p Y rija' xubij-pe: Oj janíla ri nubi', roma man nuyon ta yin, xa can e janíla chuka' ri vachibil ec'o. \p \v 10 Y can janíla c'a xuc'utuj chire ri Jesús chi tubana' utzil man querelesaj-el chupan ri ruvach'ulef ri'. \v 11 Y chunakaj apo ri lugar ri', pa ruvi' jun juyu', janíla c'a e q'uiy ak yeva'.\f + \fr 5:11 \ft Mt. 8:30; Lc. 8:32.\f* \v 12 Y xepe c'a conojel ri itzel tak espíritu ri ec'o riq'uin ri achin, xquic'utuj utzil chire ri Jesús. Y xquibij c'a chire: Taya' k'ij chike richin yojoc quiq'uin la ak ec'o chila'. \p \v 13 Ri Jesús can jac'ari' xubij chique chi utz. Y ri itzel tak espíritu jari' xe'el-el y xebe'oc quiq'uin ri ak. Ri ak ri' can janíla c'a e q'uiy. Ec'o la'ek jun ca'i' mil. Y conojel ri ak ri' xquichop anin (anen) pa xulan, chuvech jun juyu' pa'el-pa'el, y choj xebeka' pa ya'. Can conojel c'a ri ak ri' xejik' chiri'. \p \v 14 Jac'a ri yeyuk'un quichin ri ak ri', xe c'a xquitz'et can ri xbanatej, xe'anmej; y xbequiyala' can rutzijol ri pa tinamit y ri pa tak juyu' chuka'. Y ri vinek can xepe c'a richin noquitz'eta'\f + \fr 5:14 \ft Mt. 8:34.\f* ri xbebix can chique. \v 15 Y tok ri vinek ri' xe'oka' riq'uin ri Jesús, xquitz'et c'a chi ri achin ri xec'oje' itzel tak espíritu riq'uin, tz'uyul, rucusan rutziak\f + \fr 5:15 \ft Lc. 8:27.\f* y man nuben ta chic c'a ri achi'el ri rubanon-pe. Pero ri vinek ri' xa xquixibij c'a qui' tok xquitz'et ri achin ri'. \v 16 Ri vinek c'a ri xetz'eton ri xbanatej riq'uin ri achin ri xelesex itzel tak espíritu riq'uin y ri xc'ulvachitej quiq'uin ri ak, xquitzijola' c'a chique ri vinek ri e petenek chutz'etic ri xc'ulvachitej chiri'. \v 17 Roma c'a ri' ri vinek xquic'utuj utzil chire ri Jesús chi tel-el chupan ri lugar ri'.\f + \fr 5:17 \ft Job 21:14; Mt. 8:34.\f* \p \v 18 Y jac'a tok noc-el ri Jesús pa canoa, ri achin ri xec'oje' itzel tak espíritu riq'uin, xuc'utuj c'a utzil chire ri Jesús chi tuya' k'ij chire richin nibe riq'uin.\f + \fr 5:18 \ft Lc. 8:38.\f* \v 19 Pero ri Jesús man xrajo' ta. Xa xubij c'a chire: Catzolin chi'avachoch, y tatzijoj chique ri e avach'alal chi xe'elesex ri itzel tak espíritu aviq'uin, roma xjoyovex avech roma ri Ajaf. \p \v 20 Y ri achin xbe c'a y xuchop rutzijoxic ri xuben ri Jesús riq'uin rija'.\f + \fr 5:20 \ft Lc. 8:39.\f* Rija' xutzijoj c'a chique ri vinek ri ec'o chupan ri lugar rubini'an Decápolis. Y ri vinek can janíla c'a niquich'ob rij ruc'aslen ri jun achin ri'. \s1 Ri Jesús xuben jun milagro riq'uin jun ixok y riq'uin ri jun ti xten ri xa caminek chic \p \v 21 Y ri Jesús y ri rutijoxela', xe'oc chic c'a el pa canoa\f + \fr 5:21 \ft Mt. 9:1; Lc. 8:37.\f* richin chi xek'ax c'a la juc'an chic ruchi-ya'. Y tok xe'apon yan c'a la juc'an chic ruchi-ya', janíla e q'uiy vinek ri xquimol-apo-qui' riq'uin.\f + \fr 5:21 \ft Gn. 49:10.\f* Rija' chunakaj c'a ri nima-ya' xc'oje-vi. \v 22 Xapon c'a chuka' jun achin rubini'an Jairo.\f + \fr 5:22 \ft Mt. 9:18; Lc. 8:41.\f* Re achin c'a re' c'o jun rusamaj chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Jac'a rija' ri achi'el tata'aj chiri'. Y tok ri Jairo xutz'et-apo ri Jesús, can jari' xbexuque' chuvech ri Jesús. \v 23 Y c'ari' rija' xubij c'a chire ri Jesús: Ri ti numi'al yava', y niquen yan (nicom yan). Tabana' c'a utzil te'aya' ri ak'a' pa ruvi' richin nicolotej chuvech ri camic y nic'ase' can, xcha' ri achin. Y ri achin ri' can janíla c'a xuc'utuj utzil chire ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús can xbe c'a. Y e q'uiy chuka' vinek xetzeke-el chiquij. Y roma can janíla e q'uiy vinek, can man utz ta c'a yebiyin. \v 25 Y chiquicojol c'a ri vinek ri' benek c'a chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil. Ri ixok ri' c'o yan c'a cablajuj juna' ri nibiyin ruquiq'uel y man tanel ta.\f + \fr 5:25 \ft Lv. 15:25; Mt. 9:20; Lc. 8:43.\f* \v 26 Rija' rutijon c'a pokon roma benek chic quiq'uin q'uiy ak'omanela' y xuq'uis yan chuka' ronojel ru-mero; y pa ruq'uexel chi utz ta juba', ri ruyabil xa más xuben.\f + \fr 5:26 \ft Sal. 108:12.\f* \v 27 Re ixok re' c'o c'a rac'axan-pe chirij ri Jesús. Rija' benek c'a chuka' chiquicojol ri vinek ri ec'o can chirij ri Jesús, y jac'ari' tok xberuchapa' can juba' ri rutziak ri Jesús.\f + \fr 5:27 \ft Mr. 3:10; Lc. 6:19.\f* \v 28 Roma ri ixok ri' can rubilon c'a pe pa ránima: Xa riq'uin ta ninchop-el juba' rutziak ri Jesús, yic'achoj-el, cha'inek c'a pa ránima ri ixok ri'. \v 29 Y can jac'ari' xtane' nibiyin ri ruquiq'uel. Rija' can xuna' c'a chi xc'achoj chire ri ruyabil ri ruc'ulvachin. \v 30 Ri Jesús can chanin c'a xuna' chi c'o jun xuc'achojirisaj riq'uin ri uchuk'a' ri c'o riq'uin.\f + \fr 5:30 \ft Lc. 6:19; 8:46.\f* Romari' xtzu'un chirij, y xubij chique ri vinek: ¿Achique xchapon re nutziak? xcha'. \p \v 31 Pero ri tijoxela' xquibij c'a chire: Rat navajo' navetamaj achique xchapon ri atziak, pero re vave' c'ayef richin navetamaj. Ye'atz'et chi re vinek yatquipitz', y rat nac'utuj: ¿Achique ri xichapon? yacha', xecha' ri tijoxela' chire ri Jesús. \p \v 32 Pero ri Jesús yerutzula' c'a ri vinek, nucanoj ri achique xchapon ri rutziak. \v 33 Y ri ixok ruxibin-ri' y nibaybot c'a (nibarbot c'a), roma xa ja rija' ri xchapon ri rutziak ri Jesús, y can xc'achoj-vi chire ri ruyabil. C'ari' c'a, rija' xoxuque' chuvech ri Jesús y xubij c'a ronojel ri achique xuben. \v 34 Y ri Jesús xubij chire ri ixok: Numi'al, xacolotej, roma xacukuba' ac'u'x\f + \fr 5:34 \ft Mt. 9:22; Mr. 10:52; Lc. 7:50; 8:48; 17:19; 18:42; Hch. 14:9.\f* viq'uin. Vacami c'a, catzolin; ri avánima xril yan uxlanen. Ri ayabil ri ac'ulvachin-pe man chic xtitzolin ta pe, xcha' chire. \p \v 35 Y c'a nich'on na c'a ri Jesús riq'uin ri ixok, tok ec'o ri xe'oka' e petenek chirachoch ri Jairo; ri achin ri achi'el tata'aj ri chiri' pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Ri achi'a' ri xe'oka', xoquibij c'a chire ri Jairo: Ri ti ami'al xa xquen yan (xcom yan). ¿Y can c'a c'o ta cami c'a nic'atzin-vi chi nac'uaj chic ri Tijonel?\f + \fr 5:35 \ft Lc. 8:49.\f* xecha' chire. \p \v 36 Jac'a tok ri Jesús xrac'axaj-pe, chanin xubij chire ri achin achi'el tata'aj ri pa nima-jay: Man tuxibij-ri' ri avánima roma ri xobix chave. Tacukuba' c'a ac'u'x\f + \fr 5:36 \ft Mt. 9:28, 29; 17:20; Lc. 8:50; Jn. 11:40.\f* viq'uin, xcha' chire. \p \v 37 Y ri Jesús xaxe c'a ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri rach'alal ri Jacobo,\f + \fr 5:37 \ft Mt. 17:1.\f* ri xeruc'uaj-el. \v 38 Y ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xebe c'a ri chirachoch ri achin ri achi'el tata'aj ri chiri' pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Y tok xe'apon c'a, ri Jesús xerutz'et chi ri vinek yech'ujlan ri pa jay, y xerutz'et chuka' ri nibiyin ruya'al-quivech y riq'uin janíla uchuk'a' ye'ok'. \v 39 Tok ri Jesús oquinek chic apo, xubij chique ri vinek: ¿Achique roma yixok' y yixch'ujlan? Ri ac'ual xa man caminek ta, rija' xa nuxlan, xcha' chique. \p \v 40 Pero rije' xa xetze'en chirij ri Jesús, roma quetaman chi ri ac'ual xa caminek chic. Pero ri Jesús xuben c'a chique ri vinek chi xe'el-pe. C'ari' rija' xerucusaj-apo ri rute-rutata' ri ti xten y ri e oxi' chic ri e benek chirij, chupan ri jay ri c'o-vi ri ruch'acul ri ti xten.\f + \fr 5:40 \ft Lc. 8:51.\f* \v 41 Rija' xuchop c'a ruk'a' ri ti caminek y xch'on pa jun chic ch'abel, y xubij: Talita, cumi, xcha'. Re tzij re' nubij c'a: Ti xten, chave rat ninbij-vi chi cayacatej. \p \v 42 Can xe xubij quere' ri Jesús, can jari' xyacatej y xbiyaj-el ri ti xten,\f + \fr 5:42 \ft Sal. 33:9.\f* roma xa can cablajuj chic c'a rujuna'. Y ri ec'o riq'uin, xsach quic'u'x tok xquitz'et chi xtzolin chic pe. \v 43 Pero ri Jesús janíla xuchilabej chique chi man tiquelesaj rutzijol,\f + \fr 5:43 \ft Mt. 12:16; 17:9; Mr. 3:12; Lc. 5:14.\f* y chuka' xubij chi tisuj ruvay ri ti xten. \c 6 \s1 Ri aj-Nazaret man xquinimaj ta ri Jesús \p \v 1 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xe'el-el ri chiri' y xebe pa Nazaret ri tinamit ri xq'uiy-vi rija'.\f + \fr 6:1 \ft Mt. 13:54.\f* \v 2 Y tok xapon c'a ri uxlanibel-k'ij, rija' xuc'ut ri ruch'abel ri Dios ri pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Y roma c'a ri ch'abel ri yerubij chique, ri vinek ri quimolon-qui' chiri', can achique la c'a xcac'axaj, y xquibila' c'a: ¿Achique c'a roma re achin re' janíla etamabel c'o riq'uin y nitiquir yeruben milagros? ¿Achi'el c'a tok nitiquir nuben ronojel re'? \v 3 Roma re achin re', xa jare' ri samajiy-che' (ajanel), ral ri María, cach'alal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri rana' xa chikacojol roj ec'o-vi, xecha'. \p Romari' ri vinek can man juba' xquinimaj ta ri Jesús,\f + \fr 6:3 \ft Is. 53:2, 3; Jn. 6:42.\f* roma rija' aj chiri' pa quitinamit. \v 4 Y ri Jesús xubij c'a chique ri vinek ri': Conojel c'a ri yek'alajirisan ri ch'abel ri bin chique roma ri Dios, man jun quik'ij; pero ri' xaxe chiquivech ri vinek aj pa rutinamit, chiquivech ri rach'alal y chiquivech chuka' ri aj pa rachoch,\f + \fr 6:4 \ft Mt. 13:57.\f* xcha' chique. \p \v 5 Y chupan ri rutinamit, ri Jesús man q'uiy ta c'a milagros xtiquir xuben. Xaxe oc ca'i-oxi' yava'i' ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xeruc'achojirisaj. \v 6 Y rija' can achique la c'a xuna' roma xerutz'et chi ri vinek ri aj chiri' pa rutinamit, chi xa can man xquicukuba' ta quic'u'x riq'uin. Rija' xbe c'a ri pa tak cocoj tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri rutinamit. Rija' can xuc'ut c'a ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek.\f + \fr 6:6 \ft Mt. 9:35.\f* \s1 Ri tijoxela' xetak chutzijoxic ruch'abel ri Dios \p \v 7 C'ari' ri Jesús xeroyoj c'a ri cablajuj rutijoxela'. Y chi caca' xuchop-el quitakic chubanic ri samaj, y xuya-el uchuk'a' chique richin chi yetiquir yequelesaj ri itzel tak espíritu.\f + \fr 6:7 \ft Mt. 10:1.\f* \v 8 Y rija' xubij c'a chuka' el chique chi xaxe ri quich'ame'y tiquic'uaj-el y man jun chic ri tiquic'uaj. Man tiquic'uaj pekes (morral), man tiquic'uaj vey y chuka' can man tiquic'uaj-el mero ri pa tak ruximbal-quipan; xa can man jun mero ri tiquic'uaj-el.\f + \fr 6:8 \ft Lc. 9:3.\f* \v 9 Man tiquicusaj-el ca'i' quitziak. Pero utz chi niquicusaj-el quixajab. \v 10 Ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri rutijoxela': Xabachique tinamit yixapon-vi; tok yixoc pa jun jay, chiri' quixc'oje-vi-ka. Xa can c'a ja tok yixel na pe chiri', utz niya' can ri jay ri xixc'oje-vi.\f + \fr 6:10 \ft Mt. 10:11; Lc. 9:4.\f* \v 11 Y vi ta ri yixapon-vi, ri vinek man yixquic'ul ta jebel, y man nicajo' ta chuka' nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix chique, can quixel c'a pe ri chiri'. Y titotala' c'a can (tiquirala' c'a can) ri pokolaj ri c'o pa tak ivaken chiquivech ri vinek ri', richin tiquinabej chi man utz ta ri xquiben.\f + \fr 6:11 \ft Mt. 10:14; Lc. 10:10, 11; Hch. 13:51.\f* Roma can ninbij-vi c'a chive, chi chupan ri k'ij tok xtibanatej ri k'atoj-tzij, ri ruc'ayeval c'a ri xtika' pa quivi' ri vinek ri xec'oje' pa tinamit Sodoma y Gomorra man can ta xtic'o ruvi', que chuvech ri xtika' pa quivi' ri vinek richin ri tinamit ri man xquixquic'ul ta jebel,\f + \fr 6:11 \ft He. 10:31.\f* xcha-el chique. \p \v 12 Y ri tijoxela' xebe c'a. Rije' xquibij c'a chique ri vinek chi titzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios. \v 13 Y ri tijoxela' q'uiy c'a itzel tak espíritu ri xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quivi' e q'uiy yava'i'\f + \fr 6:13 \ft Stg. 5:14.\f* y xequic'achojirisala' can. \s1 Ri Herodes man retaman ta achique ri Jesús \p \v 14 Y ri rey Herodes can xrac'axaj c'a chi ri Jesús janíla rutzijol chiquicojol ri vinek. Pero ri Herodes xubij-ka pa ránima chi ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xc'astej-pe chiquicojol ri caminaki',\f + \fr 6:14 \ft Mt. 14:1, 2; Lc. 9:7.\f* y romari' tok c'o uchuk'a' pa ruk'a' richin q'uiy ri nitiquir yerubanala', xcha-ka rija'. \p \v 15 Pero ec'o c'a chique ri vinek ri xquibij chi ri Jesús xa ja ri Elías. \p Y ec'o ch'aka' chic xquibij chi rija' jun achin ri nik'alajirisan ri nibix chire roma ri Dios y chuka' xquibij chi rija' jun chique ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios chupan ri ojer can tiempo.\f + \fr 6:15 \ft Mt. 16:14; Mr. 8:28.\f* \p \v 16 Pero tok ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xubij: Re Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaq'uixic rukul, y vacami c'astajinek chic pe chiquicojol ri caminaki', nicha' c'a. \p \v 17 Roma xa can jac'a ri rey Herodes ri xbin chi techap-pe ri Juan. Y c'ari' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ri Herodes queri' xuben roma ri ixok ri c'o riq'uin; ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y ri Herodes can ruc'amon c'a ka ri ixok ri'.\f + \fr 6:17 \ft Lc. 3:19, 20.\f* \v 18 Ri Juan xchap c'a roma jari' ri rubin chire ri Herodes. Rija' rubin c'a chire: Man utz ta abanon chi ac'amon-ka ri Herodías ri rixjayil ri avach'alal\f + \fr 6:18 \ft Lv. 18:16; 20:21; He. 13:4.\f* Felipe. \p \v 19 Ri Herodías can rajovan-vi c'a rucamisan ri Juan roma itzel nuna' chire, pero man pa ruk'a' ta c'a rija' c'o-vi, romari' man tiquirinek ta. \v 20 Ri rey Herodes can retaman-vi c'a chi ri Juan jun chojmilej y lok'olej achin richin ri Dios; y nuxibij c'a ri' chuvech. Can man ruyo'on ta c'a k'ij richin c'o ta ruc'ulvachin. Rija' can jebel c'a nrac'axaj tok ri Juan nubij ri ruch'abel ri Dios chire. Pero rija' man nich'obotej ta c'a chuvech ri achique ruc'amon chi nuben. Man riq'uin ri', rija' can jebel vi c'a nrac'axaj ri nibix chire. \v 21 Y ri k'ij c'a ri oyoben roma ri Herodías richin nika' ri Juan pa ruk'a', xapon c'a. Chupan ri k'ij tok ri rey Herodes xtz'aket chic jun rujuna',\f + \fr 6:21 \ft Mt. 14:6.\f* xuya' jun va'in y xeroyoj c'a ri k'atoy tak tzij ri ec'o pa ruk'a', xeroyoj ri e uc'uey quichin ri achi'a' banoy tak oyoval y xeroyoj chuka' ri achi'a' ri c'o janíla quik'ij chiquicojol ri aj-Galilea. \v 22 Y ri acuchi c'a quimolon-vi-qui' rije', xoc-apo jun xten ral ri Herodías; y rija' xxajo' chiquivech. Y ri xajoj ri xuben ri xten janíla xka' chuvech ri rey Herodes y chiquivech conojel ri yeva' riq'uin. Y ri rey Herodes xubij c'a chire ri xten: Tac'utuj c'a ri achique navajo' y xtinya' chave. \v 23 Can ninben c'a jurar chavech, chi xabachique c'a ri xtac'utuj chuve, xtinya' chave, stape' can nic'aj chire re ruvach'ulef c'o pa nuk'a', xcha' ri rey Herodes chire ri ral ri Herodías. \p \v 24 Pero ri xten, xe xrac'axaj ri xubij ri rey Herodes, xel-el y xberubij c'a chire ri rute': ¿Achique ta ninc'utuj chire ri rey Herodes? Roma rija' xubij chuve chi achique ri ninvajo' xtuya' chuve, xcha' ri xten chire ri rute'. \p Xpe ri te'ej xubij c'a chire ri ral: Tac'utuj chi ticamisex ri Juan ri Bautista y ri rujolon (ruvi') tuc'uex-apo chave.\f + \fr 6:24 \ft Pr. 12:10.\f* \p \v 25 Y ri xten can jac'ari' xtzolin-apo riq'uin ri rey Herodes y xberubij c'a chire: Yin ninvajo' chi ja re vacami yan naya-pe chuve pa jun lek, ri rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista, xcha' chire ri rey Herodes. \p \v 26 Y ri rey Herodes xpe janíla bis pa ránima romari', pero roma c'a can rubanon chic jurar chire chi can xtuya-vi ri nrajo' y roma chuka' can chiquivech ri e rachibilan pa mesa xubij-vi, can c'o c'a chi nuben ri nic'utux chire, richin man nuya' ruq'uix. \v 27 Y ri rey jari' c'a xutek-el jun soldado richin tic'an-pe ri rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista. \v 28 Y ri soldado xbe c'a. Rija' xberutzaq'uij c'a pe rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista, ri chiri' pa cárcel. Y c'ari' ri rujolon (ruvi') ri Juan xuq'uen c'a pe chire ri xten pa jun lek y ri xten xberuya' chire ri rute'. \p \v 29 Tok ri rutijoxela' ri Juan xcac'axaj chi xcamisex, xebe c'a chuc'amic ri ruch'acul, y xbequimuku' can.\f + \fr 6:29 \ft Mt. 14:12.\f* \s1 Ri Jesús xerutzuk vo'o' mil achi'a' \p \v 30 Ri e ru-apóstoles ri Jesús jari' c'a xetzolin-pe banoy rusamaj ri Dios y niquimol chic apo qui' riq'uin ri Jesús. Rije' niquitzijola' c'a chire ronojel ri xquibanala'\f + \fr 6:30 \ft Lc. 9:10.\f* y ri tijonic ri xquiyala'. \v 31 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo' pa jun lugar e manek vinek richin chi yixuxlan juba'. \p Y queri' xubij chique roma can e janíla c'a vinek ri ye'el-ye'oc quiq'uin y romari' hasta man yetiquir ta chic yeva'.\f + \fr 6:31 \ft Mr. 3:20.\f* \p \v 32 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xe'oc c'a el pa jun canoa richin chi yek'ax c'a juc'an ruchi-ya', pa jun lugar e manek vinek.\f + \fr 6:32 \ft Mt. 14:13.\f* \v 33 Pero tok rije' xe'el-el, e q'uiy c'a vinek ri xetz'eton-el y xquetamaj-el quivech. Romari' ri vinek junanin xebe chicaken, xquimolola-el-qui' ri pa bey; ri pa tak tinamit ri xek'ax-vi-el. Y xa ja yan chic rije' ri xe'apon nabey. Y tok ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon, ri vinek xquimol c'a apo qui' chiquij. \v 34 Y tok ri Jesús xka' c'a can chupan ri canoa, xutz'et c'a chi janíla e q'uiy ri vinek ri e oyobeyon richin ri chiri'. Rija' xujoyovaj c'a quivech,\f + \fr 6:34 \ft Mt. 9:36; 14:14; He. 4:15.\f* roma ri quibanon, achi'el xa ja ri carne'l tok man jun niyuk'un quichin. C'ari' xuc'ut c'a chiquivech, q'uiy ri nic'atzin chi niquetamaj chirij ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 6:34 \ft Is. 54:13; 61:1.\f* \v 35 Pero tok xa can janíla xxule' yan c'a ri k'ij, ri rutijoxela' ri Jesús xejel-apo riq'uin y xquibij c'a chire: Re vave' xa e manek vinek\f + \fr 6:35 \ft Mt. 14:15; Lc. 9:12.\f* y janíla xkak'ij yan. \v 36 Que'ataka' c'a el richin chi yebe ri pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka' chic lugar ri ec'o-pe nakaj, richin chi tequilok'o' quivay, roma xa man jun quivay richin niquitej, xecha' chire ri Jesús. \p \v 37 Jac'a ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Tiya' quivay rix, xcha' chique. \p Y rije' xquibij chire: ¿Rat nabij chi yojbe chulok'ic ca'i' ciento quetzales vey richin yeva' rije'? xecha'. \p \v 38 Y rija' xuc'utuj c'a chique: ¿Janipe' vey c'o iviq'uin? Te'itz'eta' na c'a. \p Y tok rije' quitz'eton chic can, xquibij: C'o vo'o' vey y ca'i' quer,\f + \fr 6:38 \ft Mt. 14:17; 15:34.\f* xecha' chire. \p \v 39 C'ari' rija' xubij chique ri rutijoxela' chi tiquibij chique ri vinek chi quetz'uye' conojel pa ruvi' ri sabana rex-rex rubanon, y pa tak tzobaj (grupos) quetz'uye'. \v 40 Y ri vinek ri' can xetz'uye' c'a pa ruvi' ri sabana, y xquic'uala' c'a qui' pa tak ciento y nic'aj tak ciento. \v 41 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri vo'o' vey y ri ca'i' quer, xtzu'un chicaj y xumatioxij chire ri Dios.\f + \fr 6:41 \ft Mt. 26:26.\f* Rija' xeruper c'a el (xerupir c'a el) ri vey, y xuya-el chique ri rutijoxela' richin chi niquiya' chique ri vinek. Y que chuka' ri' xuben riq'uin ri quer. Xujech c'a chiquivech conojel. \v 42 Can conojel c'a jebel xquitej quivay. Can man jun c'a ri man ta jebel xva'. \v 43 Y c'a c'o na c'a cablajuj chaquech vey rachibilan quer ri xmolotej can, ri man xq'uis ta. \v 44 Can janíla vi e q'uiy vinek ri xquitej quivay, roma xaxe ri achi'a' e vo'o' mil. \s1 Ri xbanatej pa ruvi' ri nima-ya' rubini'an Galilea \p \v 45 Y ri Jesús can jac'ari' xerucusaj-el ri rutijoxela' chupan ri canoa, richin quenabeyej-el chuvech; chi quebe c'a ri pa Betsaida, ri tinamit ri c'o juc'an ruchi-ya'. Y rija' yerutek na c'a el ri vinek chi tak cachoch.\f + \fr 6:45 \ft Mt. 14:22.\f* \v 46 Y tok ri Jesús e rutakalon chic can ri vinek chi tak cachoch, rija' xbe pa ruvi' jun juyu'\f + \fr 6:46 \ft Jn. 6:15.\f* chubanic orar.\f + \fr 6:46 \ft Mt. 14:23; Mr. 1:35; Lc. 6:12.\f* \v 47 Ri Jesús c'a xc'oje' c'a can pan ulef, pero ri tijoxela' e benek c'a pa canoa y nej yan quebiyin pa ruvi' ri ya'. Pa runic'ajal chic c'a ri ya' ec'o-vi-apo tok xoc-pe ri ak'a'. \v 48 Y ri Jesús xerutzu' c'a chi ri rutijoxela' man choj ta nibiyin ri canoa chiquivech, roma ri cak'ik' nupaxij-ri' chuvech ri canoa y nutzolij c'a. Y tok nipe yan c'a rusekeric y jubama nik'ax yan ri ak'a' ri', ri Jesús nibiyin c'a riq'uin ri raken pa ruvi' ri ya' benek-apo, y nrajo' c'a nik'ax-el chiquivech. \v 49 Pero tok ri tijoxela' xquitz'et chi c'o jun petenek chiraken pa ruvi-ya', xquic'utula' c'a chiquivech riq'uin uchuk'a' chi achique c'a la'. Roma rije' xquibij chi ri petenek pa ruvi-ya' xa jun xibinel. \v 50 Y roma can conojel c'a xetz'eton richin, xsach quic'u'x. Y romari' ri Jesús chanin xch'on chique y xubij: Man tixibij-ivi'. Xa ticukuba' ic'u'x. Ja yin ri Jesús,\f + \fr 6:50 \ft Mt. 14:27; Jn. 6:20.\f* xcha' chique. \p \v 51 Y rija' xoc c'a el quiq'uin ri pa canoa. Y can jari' tok xtane-el ri cak'ik'. Y ri tijoxela' xsach c'a quic'u'x janíla. \v 52 Y stape' can xquitz'et tok ri Jesús xuq'uiyirisaj ri vey, rije' man xk'ax ta chiquivech chi rija' can nitiquir-vi nuben xabachique, roma can c'o uchuk'a' riq'uin. Rije' covirinek c'a ri cánima.\f + \fr 6:52 \ft Jer. 17:9; Mr. 3:5; 8:17; 16:14.\f* \s1 Ri Jesús q'uiy yava'i' ri xeruc'achojirisala' ri pa Genesaret \p \v 53 Y rije' xek'ax c'a pa ruvi' ri nima-ya' ri' y xe'apon ri pa Genesaret.\f + \fr 6:53 \ft Mt. 14:34.\f* Rije' xe'apon c'a chuchi' ri ya'. \v 54 Y xe xe'el can pa canoa, ri vinek ri ec'o chiri' chuchi' ri ya', chanin xquetamaj ruvech chi ja ri Jesús ri xka' can pa canoa. \v 55 Romari' xquiya' rutzijol pa ronojel lugar ri ec'o-pe nakaj, chi ri Jesús c'o ri chiri'. Y ri vinek xquichop c'a yequic'amala-pe ri quiyava'i'. Can ronojel vi c'a lugar xec'amalox-pe yava'i'; y chuvech c'a ri quivarabel e c'amalon-vi-pe, y xequic'uaj chire ri Jesús ri achique lugar nicac'axaj chi c'o-vi. \v 56 Y xabachique lugar xapon-vi, ri pa tak nima'k tinamit, pa tak cocoj tinamit y ri pa tak juyu' chuka', ri vinek xequiyala' ri yava'i' pa tak bey ri nik'ax-vi rija'. Janíla c'a utzil niquic'utula' chire richin chi tuya' k'ij chique richin niquichop stape' ta xaxe ri ruchi-rutziak.\f + \fr 6:56 \ft Mt. 9:20; Lc. 8:44.\f* Y conojel c'a ri xechapon ruchi-rutziak ri Jesús, xec'achoj chire ri quiyabil. \c 7 \s1 Ri nitz'ilobisan richin jun vinek xa ja ri ch'abel y ri nojibel ri yepe riq'uin \p \v 1 Y chirij c'a ri Jesús xquimol c'a apo qui' ri achi'a' fariseos, y chuka' ca'i-oxi' etamanela'\f + \fr 7:1 \ft Mt. 15:1.\f* chirij ri ley ri e petenek ri pa tinamit Jerusalem. \v 2 Y tok ri achi'a' ri' xequitz'et chi ec'o chique ri rutijoxela' ri Jesús ri man niquich'ej ta jebel ri quik'a' tok niquitej quivay, man utz ta xequitz'et. Roma chiquivech rije' can man ch'ajch'oj ta\f + \fr 7:2 \ft Mt. 15:20.\f* ri quik'a'. Y romari' q'uiy c'a ri xquibij chiquij, roma can man niquiben ta achi'el ri niquiben rije'. \v 3 Roma ri achi'a' fariseos y conojel ri ch'aka' chic vinek israelitas, xa ja oc ri e bilon can coma ri kati't-kamama', xa jari' ri yequibanala'. Roma vi xa man niquich'ej ta ri quik'a' q'uiy bey, can man yeva' ta. \v 4 Tok yetzolin c'a pe ri pa tak c'ayibel, vi man niquich'ajch'ojirisaj ta qui', can man yeva' ta. Y c'o c'a ch'aka' chic ri yequibanala' chuka', achi'el ri achique quijosk'ixic ri kumbel tak ya', ri xára, ri ch'ich' tak lek y ri achique chuka' rujosk'ixic niquiben chire ri quivarabel. Que c'a ri' ri yequibanala' rije'. \v 5 Romari' xepe c'a ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chirij ri ley xquic'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a roma tok la atijoxela' man niquiben ta achi'el ri bin can coma ri kati't-kamama'? Rije' niquitej quivay y man niquich'ej ta quik'a' jebel. Man niquiben ta achi'el nikaben roj,\f + \fr 7:5 \ft Mt. 15:2.\f* xecha' chire ri Jesús. \p \v 6 Pero ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': Rix xa ca'i' ipalej. Xa can jebel c'a rubixic rubanon can ri Isaías chivij. Ri xubij ri Dios chire chi tutz'ibaj can, nubij c'a: \q1 Re vinek re' xaxe c'a riq'uin ri quich'abel niquiya' nuk'ij, \q1 jac'a ri nrajo' ri cánima xa man ja ta ri'; xa nej c'a chire ri niquiya' ta nuk'ij. \q1 \v 7 Xa can man jun c'a nic'atzin-vi ri niquiya' nuk'ij, \q1 roma xa e tijonel quichin quetamabal achi'a' y niquibij chi can jari' ri ruc'amon chi niban. \q1 Queri' ri rutz'iban can ri Isaías.\f + \fr 7:7 \ft Is. 29:13; Mt. 15:8.\f* \v 8 Y rix jari' ri yixajin chubanic. Xa iyo'on can ri rubin can ri Dios chi c'o chi niben. Rix can man niben ta c'a ri nrajo' ri Dios, xa ja ri niquibij ri vinek, xa jari' ri ichapon rubanic. Achi'el tok nibij ri achique quijosk'ixic ri xára y ri achique quijosk'ixic ri kumbel tak ya'. Y ec'o chuka' ch'aka' chic e achi'el ri', ri ye'ibanala'. \p \v 9 Y ri Jesús xubij chuka' chique: Rix richin niben ri achique oc e quibilon can ri kati't-kamama', can iyo'on c'a can rubanic ri achique rubin can ri Dios chi c'o chi niben. \v 10 Roma ri ch'abel ri e rutz'iban can ri Moisés, nubij: Taya' quik'ij ri ate-atata'.\f + \fr 7:10 \ft Ex. 20:12; Dt. 5:16.\f* Y ri nibanon c'a itzel chique rute-rutata', can man jun chic c'a ri nrajo', can ja vi c'a ri camic ri tika' pa ruvi'.\f + \fr 7:10 \ft Ex. 21:17; Lv. 20:9.\f* Que c'a ri' ri tz'ibatel can. \v 11 Jac'a rix xa man que ta ri' ri niben y nic'ut. Xa man niben ta achi'el ri rubin can ri Dios. Rix xa ye'itijoj ri alc'ualaxela' chi man nic'atzin ta chi yequito' ri quite-quitata'. Xa ye'el chuvech ri' riq'uin niquibij chique ri quite-quitata': Yin man yitiquir ta yixinto' riq'uin ri nic'atzin chive, roma ri nic'atzin ta chive rix xa Corbán. Re ch'abel re' nubij c'a: Nusujun chic chire ri Dios. Y riq'uin niquibij queri', chi quisujun chic chire ri Dios ri nic'atzin ta chique ri quite-quitata', man nic'atzin ta chic richin yequito',\f + \fr 7:11 \ft Mt. 15:5; 1 Ti. 5:8.\f* yixcha' chique. \v 12 Y riq'uin ri nibij, can nik'alajin-vi chi rix niben chique ri alc'ualaxela' chi man jun chic tiquiya' chique ri quite-quitata'. \v 13 Riq'uin ri', rix ibanon chi man jun ruk'ij ri rubin can ri Dios. Y queri' ibanon xaxe richin niben ri achique quibin can ri ivati't-imama'. Y ec'o chuka' ch'aka' chic achi'el re' ri ye'ibanala'. Queri' xubij ri Jesús chique ri achi'a' fariseos y ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley. \p \v 14 Y ri Jesús xch'on chic c'a jun bey quiq'uin ri janíla chi vinek ri quimolon-apo-qui' chiri' y xubij c'a chique: Tivac'axaj c'a chi'ivonojel re xtinbij chive y tik'ax-el chivech. \v 15 Roma ri nutej-ka ri vinek, man ja ta ri' ri nitz'ilobisan richin,\f + \fr 7:15 \ft Hch. 10:14, 15; Ro. 14:17; 1 Co. 8:8; 1 Ti. 4:4.\f* man que ta ri'. Ri nitz'ilobisan richin jun vinek xa ja ri itzel ri nipe pa ránima. \v 16 Ri c'o c'a rac'axabal, can trac'axaj c'a ri xinbij.\f + \fr 7:16 \ft Mt. 11:15.\f* Queri' xubij ri Jesús chique ri vinek. \p \v 17 Y rija' xeruya' c'a can ri vinek, y xbe pa jun jay. Y ri tijoxela' xquic'utuj c'a chire chirij ri nitz'ilobisan richin jun vinek.\f + \fr 7:17 \ft Mt. 15:15.\f* \v 18 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Can junan ibanon rix quiq'uin ri ch'aka' chic vinek chi man nik'ax ta chivech ri ninbij? ¿Can man nik'ax ta chivech chi ronojel ri nutej-ka ri vinek, xa man ja ta ri' ri nitiquir nitz'ilobisan richin? \v 19 Ronojel ri achique nutej-ka ri vinek, xa man pa ránima ta nibe-vi. Xa pa rupan nibe-vi y c'ari' nel can. Y roma ri queri' xubij ri Jesús, nik'alajin chi ronojel ri ec'o can richin chi yetij, can e utz vi. \p \v 20 Y ri Jesús xubij chuka' chi xa ja ri itzel ri nipe pa ránima ri vinek, xa jari' ri nitz'ilobisan richin. \v 21 Roma xa pa ránima c'a ri vinek yepe-vi ri itzel tak ch'obonic.\f + \fr 7:21 \ft Gn. 6:5; 8:21; Mt. 15:19; Hch. 8:22.\f* Chiri' nipe-vi ri ch'obonic tok ri vinek ri e c'ulan y ri man e c'ulan ta niquicanola-qui' richin yemacun.\f + \fr 7:21 \ft Ga. 5:19.\f* Y chiri' chuka' nipe-vi ri ch'obonic tok yecamisan. \v 22 Pa tak cánima c'a ri vinek nipe-vi ri jalajoj tak ch'obonic, tok ye'elek', tok niquirayij chi ronojel ta cosa quiq'uin ta rije' c'o-vi, yequibanala' etzelal, yek'olon, ri achi'a' y ri ixoki' niquibanala' mac ri janíla yeq'uixbisan, itzel niquina' chire jun vinek ri utz c'o, yequibila' itzel tak ch'abel chiquij ri ch'aka' chic, niquina chi janíla quik'ij, e nacanek. \v 23 Ronojel c'a ri etzelal que tak ri', pa ránima c'a ri vinek nipe-vi, y jari' ri nitz'ilobisan richin. Que c'a ri' xubij ri Jesús chique ri rutijoxela'. \s1 Ri Jesús xuc'achojirisaj jun xten, ral jun ixok man israelita ta \p \v 24 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xel c'a el ri chiri', y xbe c'a pa jun lugar ri nakaj nicanej can chique ri tinamit quibini'an Tiro y Sidón.\f + \fr 7:24 \ft Mt. 15:21.\f* Y xc'oje' c'a pa jun jay, roma man nrajo' ta c'a chi netamex chi rija' c'o chiri'. Pero man riq'uin ri', chanin xnabex chi c'o chiri'. \v 25 Can chanin c'a xnabex-pe roma jun ixok ri c'o jun ral-xten, ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Ri ixok ri' can xe c'a xrac'axaj-pe chi ri Jesús c'o chiri', rija' xpe c'a riq'uin. Rija' xoxuque' c'a chuvech. \v 26 Ri jun ixok ri' man israelita ta c'a.\f + \fr 7:26 \ft Ga. 3:28; Col. 3:11.\f* Rija' jun sirofenicia. Pero xoxuque' chuvech ri Jesús richin xoruc'utuj utzil chire chi trelesaj ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri ral. \v 27 Pero ri Jesús xubij chire ri ixok: Ri rutzil ri Dios man utz ta chi chire xabachique ninya-vi. C'o chi ja ri nuvinak israelitas yento' nabey.\f + \fr 7:27 \ft Mt. 10:5, 6; 15:26; Hch. 13:46; 22:21; Ro. 9:4; Ef. 2:11, 12.\f* Roma man ruc'amon ta chi nelesex ri quivay ri alc'ualaxela' richin ja ri tak tz'i' yetijon, xcha' ri Jesús. \p \v 28 Pero ri ixok xubij c'a chire ri Jesús: Ajaf, can kitzij ri nabij. Pero can yojtiquir c'a chuka' nikac'ul-apo juba' chire ri utzil ri'. Achi'el niquiben ri tak tz'i' ri chuxe' mesa, yequimolola' chuka' ri ruc'aj vey ri yequitzakala-ka ri ac'uala'. \p \v 29 Y ri Jesús can jac'ari' xubij chire ri ixok: Ri xabij can queri' vi. Vacami catzolin c'a, roma ri itzel espíritu xel yan el riq'uin ri aval, xcha' ri Jesús. \p \v 30 Y ri ixok xtzolin c'a chirachoch. Y xberila' ri ral cotz'ol pa ch'at. Y chanin chuka' xutz'et chi ri itzel espíritu man c'o ta chic riq'uin ri ral.\f + \fr 7:30 \ft 1 Jn. 3:8.\f* \s1 Ri Jesús nuc'achojirisaj jun achin ri man naq'uex ta y man nich'on ta jebel \p \v 31 Ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xel c'a pe chupan ri lugar ri nakaj nicanej-vi can chire ri tinamit Tiro y xbek'ax-pe pa Sidón. Y xbek'ax chuka' pe chupan ri lugar rubini'an Decápolis, c'ari' xoka' chuchi' ri nima-ya' rubini'an Galilea. \v 32 Chiri' c'a c'o-vi tok xc'an-pe jun achin chire ri Jesús, jun achin ri man naq'uex ta y man nitiquir ta nich'on jebel. Y ri e c'amayon-pe richin, xquic'utuj c'a utzil chire ri Jesús chi tuya' ruk'a' pa ruvi'. \v 33 Ri Jesús xuc'uaj c'a el ri achin ri'. Xuju' ruvi-ruk'a' pa tak ruxiquin, xchuban,\f + \fr 7:33 \ft Mr. 8:23; Jn. 9:6.\f* y c'ari' xunek ri rak'. \v 34 Y ri Jesús xtzu'un chicaj,\f + \fr 7:34 \ft Mr. 6:41; Jn. 11:41.\f* xjik'jo'x\f + \fr 7:34 \ft Jn. 11:33, 38.\f* y xubij: Efata. Re tzij re' nubij c'a: Tijakatej. \p \v 35 Y ri achin can jac'ari' xaq'uex y xch'on chuka' jebel. \v 36 Y ri Jesús xuq'uen c'a pe ri achin y xubij chique ri vinek chi man tiquitzijoj ri xbanatej.\f + \fr 7:36 \ft Is. 42:2.\f* Pero ri vinek, man riq'uin chi can janíla chilaben-el chique roma ri Jesús chi man tiquitzijoj, xa jari' ri xbequibana-pe nabey. \v 37 Y ri vinek ri' can xsach-vi c'a quic'u'x\f + \fr 7:37 \ft Mt. 15:31; Mr. 6:51; 10:26.\f* tok xquitz'et ri xbanatej, y niquibila' c'a: Jebel ri xuben. Nuben c'a chique ri man ye'aq'uex ta, chi ye'aq'uex; y nuben chuka' chique ri e mema', chi yech'on, yecha' c'a. \c 8 \s1 Tok ri Jesús xerutzuk más caji' mil vinek \p \v 1 Je k'ij c'a ri' tok janíla e q'uiy vinek ri xquimol-apo-qui' riq'uin. Pero re vinek re' xq'uis c'a quivay, y romari' ri Jesús xeroyoj c'a ri rutijoxela' y xubij c'a chique: \v 2 Yin janíla ninjoyovaj quivech re vinek re',\f + \fr 8:2 \ft Sal. 145:9; Mt. 15:32.\f* roma c'o yan oxi' k'ij ec'o-pe viq'uin y vacami man jun chic quivay richin niquitej. \v 3 Y yentek ta c'a el chi tak cachoch choj queri' y man jun niquitej-el, man utz ta. Roma ec'o nej e petenek-vi, y riq'uin juba' yetzak pa tak bey roma vayjal, xcha' rija'. \p \v 4 Y ri rutijoxela' xquibij c'a chire: Re lugar ojc'o-vi xa e manek vinek. ¿C'o ta cami nekila-vi-pe vey richin yeva' jebel conojel re vinek re'?\f + \fr 8:4 \ft Nm. 11:21, 22; 2 R. 4:42, 43; 7:1, 2.\f* xecha' chire ri Jesús. \p \v 5 Pero ri Jesús xuc'utuj c'a chique ri rutijoxela': ¿Janipe' vey c'o iviq'uin?\f + \fr 8:5 \ft Mt. 15:34; Mr. 6:38.\f* xcha' chique. \p Y rije' xquibij c'a: C'o vuku', xecha' chire. \p \v 6 Y ri Jesús xubij c'a chi ri vinek quetz'uye-ka ri pan ulef. C'ari' rija' xeruli'ej ri vuku' vey y xumatioxij chire ri Dios. Y c'ari' c'a xeruper chuka' el (xerupir chuka' el) y xuya-el chique ri rutijoxela' richin chi niquiya' chique ri vinek. Y ri rutijoxela' can que vi ri' xquiben. \v 7 Y c'o c'a chuka' ca'i-oxi' tak quer quiq'uin. Y ri Jesús xumatioxij chire ri Dios roma re quer re', y c'ari' xutek rujachic chique ri vinek.\f + \fr 8:7 \ft Mr. 6:41.\f* \v 8 Ri vinek can jebel vi xquitej quivay. Can man jun c'a ri man ta jebel xva', y c'a c'o na vey y quer ri xmol can. Vuku' chaquech c'a ri xnoj can riq'uin ri vey y quer ri xmol. \v 9 Ri xquiben va'in chupan ri k'ij ri', jun la'ek caji' mil vinek. Y c'ari' tok ri Jesús xerutek-el ri vinek chi tak cachoch. \v 10 Y can jac'ari' tok ri Jesús xoc-el pa canoa quiq'uin ri rutijoxela', y xebe c'a pa jun lugar rubini'an Dalmanuta. \s1 Ri achi'a' fariseos niquitejtobej ri Jesús \p \v 11 Y ec'o c'a chique ri achi'a' fariseos ri xe'oka' riq'uin ri Jesús, y xquichop c'a qui' riq'uin ch'abel. Y richin chi niquitejtobej ri Jesús xquibij c'a chire chi tubana' c'a chi c'o nibanatej chupan ri caj, richin tuc'utu' chi rija' can ja vi ri Dios ri takayon-pe richin,\f + \fr 8:11 \ft Mt. 12:38; 16:1; Jn. 6:30.\f* xecha' c'a. \p \v 12 Pero ri Jesús xjik'jo'x.\f + \fr 8:12 \ft Mr. 7:34.\f* Rija' xpe c'a bis pa ránima, y c'ari' xubij: ¿Achique c'a roma re vinek richin re vacami nicajo' niquitz'et chi c'o nibanatej chupan re caj? Pero yin can kitzij c'a ninbij chive chi man ja ta ri nicajo' rije' ri xtibanatej, xcha' ri Jesús. \p \v 13 Y ri Jesús xeruya' c'a can ri achi'a' fariseos, y xoc-el pa canoa quiq'uin ri rutijoxela', richin chi yek'ax c'a juc'an chic ruchi-ya'. \s1 Ri quitijonic ri achi'a' fariseos y ri Herodes, xa man e utz ta \p \v 14 Y ri tijoxela' xquimestaj c'a xquic'uaj quivay,\f + \fr 8:14 \ft Mt. 16:5.\f* y ri chiri' pa canoa xaxe c'a jun vey c'o can. \v 15 Y ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Can tivac'axaj c'a re xtinbij chive, chi can tichajij c'a ivi' chuvech ri ch'en\f + \fr 8:15 \ft Lc. 12:1; 1 Co. 5:7.\f* (ch'amilej-k'or) quichin ri achi'a' fariseos y ri richin ri Herodes, roma xa nuben chire ronojel chi nich'amir, xcha' ri Jesús. \p \v 16 Pero ri tijoxela' xa xquibila' c'a chiquivech: Rija' xubij queri' roma man xkaq'uen ta pe kavay,\f + \fr 8:16 \ft Mt. 16:7.\f* yecha' c'a. \p \v 17 Pero ri Jesús can retaman c'a ri niquibila' ri rutijoxela', romari' xubij c'a chique: ¿Achique roma rix nich'ob chi roma manek kavay, romari' tok xinbij queri'? ¿Can man xk'ax ta c'a chivech\f + \fr 8:17 \ft Mt. 15:17; 16:8, 9; He. 5:11.\f* ri xinbij? ¿Xa can c'a covirinek ri ivánima,\f + \fr 8:17 \ft Is. 63:17; Mr. 6:52; 16:14.\f* romari' man nik'ax ta chivech? \v 18 Rix c'o runak' tak ivech, pero xa man yixtzu'un ta. C'o ixiquin, pero xa man nivac'axaj ta. ¿Can man jun c'a ri noka' chi'ic'u'x? \v 19 ¿Can man noka' ta c'a chi'ic'u'x tok yin xentzuk ri vo'o' mil vinek riq'uin ri vo'o' vey ri xinper (xinpir) chiquivech? ¿Rix ri' noka' chi'ic'u'x janipe' chaquech ri xe'inojisaj riq'uin ri vey ri ximol can? xcha' chique. \p Y ri tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Cablajuj chaquech,\f + \fr 8:19 \ft Mt. 14:20; Mr. 6:43; Lc. 9:17; Jn. 6:13.\f* xecha-apo. \p \v 20 ¿Can man noka' ta c'a chuka' chi'ic'u'x tok xentzuk ri caji' mil vinek riq'uin ri vuku' vey ri xinper (xinpir) chiquivech? ¿Rix ri' noka' chi'ic'u'x janipe' chuka' chaquech ri xe'inojisaj riq'uin ri vey ri ximol can? xcha' chique. \p Y ri tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Vuku' chaquech,\f + \fr 8:20 \ft Mt. 15:37.\f* xecha'. \p \v 21 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Y achique c'a roma tok can c'a man jani nik'ax ta chivech?\f + \fr 8:21 \ft Sal. 94:8; Mr. 6:52.\f* \s1 Ri Jesús xuc'achojirisaj jun moy pa Betsaida \p \v 22 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela', xe'apon c'a pa Betsaida. Y xc'an c'a pe jun achin moy chire. Y ri e c'amayon-pe richin re moy re' xquic'utuj utzil chire richin chi tuya' ruk'a' pa ruvi' richin ri achin moy nitiquir ta nitzu'un. \v 23 Xpe ri Jesús xuyukej-el ri achin moy y xuc'uaj-el c'a chuchi' ri ti tinamit. C'ari' ri Jesús xuya-apo ruchub ri chi tak runak'-ruvech ri moy. Y xuya' ruk'a' pa ruvi' chuka'. C'ari' xuc'utuj chire vi c'o ri nutz'et. \v 24 Y tok ri moy xujek runak'-ruvech, xubij c'a: Ja'. Yentz'et ri achi'a'. Nintz'et chi achi'el e che'. Pero xa man e que ta chuka' ri', roma xa yebiyin, nicha' c'a. \p \v 25 Y ri Jesús xuya' chic c'a ri ruk'a' chi tak runak'-ruvech ri achin. Can xuben c'a chire ri achin chi xtzu'un. Y ri achin xtzu'un c'a jebel. Can jebel c'a yerutzu' ronojel; chi nej chi nakaj. \v 26 Y ri Jesús xutek c'a el ri achin richin tibe chirachoch. Rija' xubij c'a el chire: Man te'atzijoj\f + \fr 8:26 \ft Mt. 8:4; Mr. 5:43.\f* na can ri pa tinamit. Man c'a catoc-apo, xa choj cabiyin chi'avachoch, xcha-el ri Jesús chire. \s1 Ri Pedro nubij achique ri Jesús \p \v 27 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xebe ri pa tak cocoj tinamit ri ec'o chiri' pa Cesarea richin ri Filipo. Y pa bey, ri Jesús xuc'utuj c'a chique ri rutijoxela': ¿In achique c'a yin, niquich'ob ri vinek?\f + \fr 8:27 \ft Mt. 16:13; Lc. 9:18.\f* xcha' chique. \p \v 28 Y rije' xquibij chire: Ec'o ri yebin chi rat ja ri Juan ri Bautista.\f + \fr 8:28 \ft Mt. 14:2.\f* Ec'o ch'aka' chic niquibij chi ja rat ri Elías, ri jun ri xk'alajirisan ri xbix chire roma ri Dios ojer can. Y ec'o c'a chuka' ri yebin chi rat jun chique ri ch'aka' chic achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios chupan ri ojer can tiempo, xecha' chire ri Jesús. \p \v 29 Y rija' xuc'utuj chique ri rutijoxela': ¿Y rix achique nich'ob chuvij? xcha' chique. \p Y ri Pedro can jac'ari' xubij chire ri Jesús: Ja rat ri Cristo,\f + \fr 8:29 \ft Mt. 16:16; Jn. 1:41; 6:69; 11:27; Hch. 9:20.\f* xcha' chire. \p \v 30 Y ri Jesús xubij c'a chique chi man tiquitzijoj.\f + \fr 8:30 \ft Mt. 16:20.\f* \s1 Ri Jesús nubij chi xticamisex \p \v 31 Y ri Jesús xuchop c'a ruc'utic chiquivech ri rutijoxela': Yin ri xinalex chi'icojol, c'o chi ninc'ovisaj q'uiy tijoj-pokonal. Xquinetzelex coma ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. Xquinetzelex coma ri principal-i' tak sacerdotes. Chuka' xquinetzelex coma ri etamanela' chirij ri ley. Y xquicamisex. Pero pa rox k'ij xquic'astej-pe,\f + \fr 8:31 \ft Mt. 16:21; 17:22, 23; Lc. 9:22.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 32 Y tok ri Jesús xubij c'a re ch'abel re' chique ri rutijoxela', can jebel vi k'alaj rubixic xuben chire. Can man xrevaj ta. Pero ri Pedro man xka' ta chuvech ri xubij ri Jesús, romari' xuc'uaj-el juba' quela', y xbechapon-pe chire. \v 33 Pero tok ri Jesús xrac'axaj queri', xupiscolij-ri' y xerutzu' ri ch'aka' chic rutijoxela'. Y c'ari' xubij chire ri Pedro: Man cac'oje-pe viq'uin rat Satanás, roma man utz ta ri nach'ob. Roma ri ach'obonic rat xa can junan riq'uin ri niquich'ob ri vinek y man nach'ob ta juba' achique c'a ri nrajo' ri Dios. \p \v 34 Y ri Jesús xeroyoj c'a pe ri vinek y ri ch'aka' chic rutijoxela'. Y rija' xubij c'a chique: Vi c'o jun nrajo' nitzekelben vichin, can tubana' c'a achi'el nuben jun ri benek chuxe' ru-cruz.\f + \fr 8:34 \ft Mt. 10:38; 16:24; Lc. 9:23; 14:27; Ga. 5:24; 6:14.\f* Man nuben ta ri nurayij rija'. Man nupokonaj ta nuc'ovisaj tijoj-pokonal. Vi c'o c'a jun ri nich'obon quere', utz nipe viq'uin richin yirutzekelbej. \v 35 Roma vi yalan nupokonaj ri ruc'aslen re vave' chuvech re ruvach'ulef, xa man xtril ta c'a ruc'aslen richin jantape'. Jac'a ri man nupokonaj ta ri',\f + \fr 8:35 \ft Jn. 12:25; Ap. 12:11.\f* stape' napon pa camic voma yin y roma ri utzilej ch'abel richin colotajic, can xtril ruc'aslen richin jantape'. \v 36 ¿Roma achique ta c'a nuq'uen-pe chire ri vinek vi nic'oje' ri beyomel richin ronojel re ruvach'ulef riq'uin y re vinek re' xa man nicolotej ta? \v 37 Y stape' janíla ta q'uiy ri beyomel c'o riq'uin ri vinek, can man nitiquir ta c'a nulok' ri c'aslen richin jantape'. \v 38 Man jun vinek c'a ri tiq'uix nuk'alajirisaj chi in runiman yin y ri nuch'abel. Man tiq'uix nubij queri' chique ri vinek richin re vacami, ri xa man niquinimaj ta ri Dios y can e aj-maqui' vi. Roma vi c'o jun ri niq'uix nubij queri' chique, yin chuka' ri xinalex chi'icojol xquiq'uix ninbij chi ri jun vinek ri' vichin yin.\f + \fr 8:38 \ft Mt. 10:33; Lc. 9:26; 12:9; 2 Ti. 2:12.\f* Queri' xtinben tok xquipe chic jun bey, y junan chic nuk'ij-nuc'ojlen riq'uin ri Nata' y e vachibilan-pe ri lok'olej tak ángeles. \c 9 \p \v 1 Y chuka' ri Jesús xubij c'a chique ri ec'o riq'uin: Tivac'axaj c'a re xtinbij chive, y janíla rejkalen: Ri Dios can xtoc'oje' c'a pa kavi' y xtoc jun utzilej Kak'atoy-Tzij;\f + \fr 9:1 \ft Lc. 22:18.\f* y can xtik'alajin-vi ri ruchuk'a'. Y ec'o chive rix ri man xquequen ta (xquecom ta), c'a tok quitz'eton chic na can ri',\f + \fr 9:1 \ft Mt. 16:28; Lc. 9:27.\f* xcha' ri Jesús. \s1 Tok xtz'et ruk'ij ri Jesús \p \v 2 Y tok ic'ovinek chic c'a vaki' k'ij, ri Jesús xucha' ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, richin chi xaxe quiyon ri e oxi' xeruc'uaj c'a pa ruvi' jun juyu'\f + \fr 9:2 \ft Mt. 17:1; Lc. 9:28.\f* nim. Y ri Jesús xjalatej c'a ruvech chiquivech ri e oxi' rutijoxela'. \v 3 Y chuka' ri rutziak can xjalatej ri yetzu'un. Can janíla rusakil xuben, can achi'el ri tef ri nika',\f + \fr 9:3 \ft Dn. 7:9; Mt. 28:3.\f* y hasta niyic'lun. Y man jun c'a ch'ajoy-tziek ri nitiquir ta nuben quere' rusakil chire jun tziek. \v 4 Y xebec'ulun c'a pe ri ca'i' achi'a' quibini'an Elías y Moisés, y yetzijon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' ri' e rusamajela' ri Dios ri xec'oje' ojer can. \v 5 Y c'ari' c'a tok ri Pedro xubij-apo chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Vave' utz kabanon. Tikabana' c'a oxi' tak jay. Chave rat nikaben jun, ri Moisés nikaben chuka' jun richin, y que chuka' ri' nikaben jun richin ri Elías, xcha' chire ri Jesús. \p \v 6 Ri Pedro que c'a ri' xubij-apo y man retaman ta achique roma tok xch'on-apo. Xa ch'obon man ch'obon ri xerubila-apo. Can che oxi' tijoxela' janíla c'a quixibin-qui'. \v 7 Y jac'ari' tok c'o jun sutz'\f + \fr 9:7 \ft Ex. 40:34.\f* ri xmujan quichin. Y chupan c'a ri sutz' ri' c'o jun ri xch'on-pe y xubij c'a: Jare' ri Nuc'ajol\f + \fr 9:7 \ft He. 1:1, 2; 2 P. 1:17.\f* y janíla ninvajo'. Tivac'axaj c'a ri rutzij, xcha' ri ch'abel. \p \v 8 Pero tok ri tijoxela' xetzu'un chic c'a apo, xquitz'et chi xa man jun chic c'o riq'uin ri Jesús. Xa ruyon chic c'o can. \p \v 9 Y tok rije' e xulan c'a pe chuvech ri juyu', ri Jesús xuchilabej chique ri rutijoxela': Man c'a titzijoj ri xitz'et. Rix utz nitzijoj pero tok yin ri xinalex chi'icojol xic'astej yan pe chiquicojol ri caminaki'; c'a jari' tok ruc'amon nitzijoj,\f + \fr 9:9 \ft Mt. 17:9.\f* xcha' chique. \p \v 10 Y rije' can man c'a xquitzijoj ta ri achique xquitz'et, pero niquic'utula' c'a chiquivech achique ri xrajo' xubij ri Jesús riq'uin ri ch'abel chi xtic'astej-pe chiquicojol ri caminaki'. \v 11 Y c'ari' ri e oxi' tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Roj k'axinek chikavech chi can ja rat ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chirij ri ley niquibij chi nabey chi noka' ri Cristo c'o chi noka' ri Elías?\f + \fr 9:11 \ft Mal. 4:5; Mt. 17:10.\f* xecha'. \p \v 12 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi chi ri Elías nipe nabey y nuben ruchojmilal ronojel ri c'o. Can achi'el vi ri bin can chirij. ¿Y achique nibij rix? ¿Man cami xtibanatej ta chuka' ri tz'ibatel can chuvij yin ri xinalex chi'icojol chi c'o chi ninc'ovisaj q'uiy tijoj-pokonal\f + \fr 9:12 \ft Gn. 3:15; Zac. 13:7.\f* y can man jun nuk'ij xtiban chuve?\f + \fr 9:12 \ft Sal. 22:6; Is. 50:6; 53:2; Dn. 9:26; Lc. 23:11.\f* \v 13 Pero yin ninbij c'a chive chi ri Elías ri' xpe yan.\f + \fr 9:13 \ft Mt. 11:14; 17:12; Lc. 1:17.\f* Y janíla c'a xquiben-el chire. Can achique ri xquirayij xquiben-el chire, can que vi ri' xquiben. Can achi'el ri e tz'ibatajinek can, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús nuc'achojirisaj jun ala' c'o jun itzel espíritu riq'uin \p \v 14 Y tok ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xapon quiq'uin ri ch'aka' chic tijoxela', rija' xutz'et c'a chi janíla e q'uiy vinek ri quimolon-qui' chiquij, y chuka' ca'i-oxi' etamanela' chirij ri ley ri quichapon-qui' riq'uin ch'abel quiq'uin ri tijoxela'. \v 15 Conojel, can xe c'a xquitz'et chi petenek ri Jesús, xsach quic'u'x. Rije' xequicot, y junanin xebe chuk'ejeloxic (chuk'ijaloxic). \v 16 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achok pa ruvi' c'a ichapon-vi-ivi' quiq'uin rije'? xcha' chique. \p \v 17 Pero jun c'a chique ri vinek xuchop-apo rubixic chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Yin nuc'amon c'a pe ri nuc'ajol chave, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y re itzel espíritu re' rumemurisan. \v 18 Y tok más nuchop, xabachique lugar c'o-vi, nutorij pan ulef, nivokon ruchi', y nukach'ach'ej rey. Janíla chuka' rucajman chic roma re quere' ruc'ulvachin. Y romari' xinc'utuj utzil chique re atijoxela' richin tiquelesaj re jun itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol. Pero man yetiquir ta,\f + \fr 9:18 \ft Mt. 17:16; Lc. 9:40.\f* xcha' ri achin. \p \v 19 Y ri Jesús jari' xubij chique: Man jun vinek chupan re tiempo re' ri cukul ta ruc'u'x riq'uin ri Dios. ¿Rix nich'ob chi yin can jantape' yic'oje' iviq'uin? ¿Can jantape' c'o chi yixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' viq'uin, xcha' chique. \p \v 20 Y xc'an c'a pe ri ala' c'a chuvech ri Jesús. Pero tok ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xuyiquiquej\f + \fr 9:20 \ft Mr. 1:26; Lc. 9:42.\f* ri ala' y xutorij pan ulef. Y ri ala' nubolkotila' c'a ri' y nivokon chuka' ruchi'. \v 21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chire ri rutata' ri ala': ¿Janipe' yan tiempo ruc'ulvachin-pe quere' re ala'? xcha' ri Jesús. \p Y ri tata'aj xubij: Can c'a co'ol tok quere' ruc'ulvachin-pe. \v 22 Can q'uiy c'a bey rutorin pa k'ak', pa tak ya', richin ta niquen (nicom). Pero vi rat yatiquir nato', tajoyovaj c'a ruvech rija', tajoyovaj nuvech yin; y kojato' c'a. Queri' xubij ri tata'aj chire ri Jesús. \p \v 23 Pero ri Jesús xubij chire ri tata'aj: Vi rat yatiquir nacukuba' ac'u'x viq'uin chi yitiquir ninto' ri ac'ajol, can xtibanatej-vi ri arayibel. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri can nucukuba' ruc'u'x tok nuc'utuj, can nibanatej-vi ri achique ri nrajo',\f + \fr 9:23 \ft Mt. 17:20; Mr. 11:22, 23; Lc. 17:6; Jn. 11:40; Hch. 14:9.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri rutata' ri ala' can jari' xubij: Nincukuba' nuc'u'x. Y chuka' can quinato' richin chi más ta xtincukuba' nuc'u'x.\f + \fr 9:24 \ft Lc. 17:5.\f* Y tok ri tata'aj xubij ri ch'abel ri', riq'uin c'a uchuk'a' xubij, roma janíla nim ri bis ri c'o riq'uin. \p \v 25 Tok ri Jesús xutz'et chi xa e janíla e q'uiy vinek ri niquimol-apo-qui', ri más utz xuben ja ri xchapon chirij ri itzel espíritu. Rija' xubij c'a chire: Rat ri abanon chire re ala' re' chi man naq'uex ta y amemurisan chuka', catel-el,\f + \fr 9:25 \ft Hch. 10:38; 1 Jn. 3:8.\f* y man chic catzolin-pe riq'uin, xcha' chire. \p \v 26 Y ri itzel espíritu nurek ruchi' (nisiq'uin), xel-el riq'uin ri ala'. Pero janíla xuyiquiquej can. Y ri ala' xc'oje' can pan ulef, achi'el jun caminek. Y romari' e q'uiy vinek xech'obon chi ri ala' xquen (xcom). \v 27 Pero ri Jesús xuchop ruk'a' ri ala' richin xuyec. Y ri ala' can jari' xbeyacatej-pe. \p \v 28 Y tok ec'o chic pa jay quiyon riq'uin ri Jesús, ri rutijoxela' xquic'utuj chire: ¿Achique roma roj man xojtiquir ta xkelesaj-el ri itzel espíritu?\f + \fr 9:28 \ft Mt. 17:19.\f* xecha' chire. \p \v 29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Re jun ruvech espíritu re' nel, pero vi rix niben chi man yixva' ta richin niben orar, xcha' chique. \s1 Ri Jesús nucamuluj rubixic chi xticamisex \p \v 30 Y tok rije' e elenek chic pe chiri', xek'ax ri pa Galilea. Pero ri Jesús man xrajo' ta chi xnabex chi rija' nik'ax chiri'. \v 31 Roma rija' nrajo' c'a chi c'o ri niquetamaj can ri rutijoxela', romari' can nucamuluj c'a can rubixic chique. Rija' nubij c'a chique: Yin ri xinalex chi'icojol, can xquijach-vi pa quik'a' ri vinek\f + \fr 9:31 \ft Lc. 9:44.\f* y xquinquicamisaj.\f + \fr 9:31 \ft Jn. 3:14.\f* Jac'a tok xa in caminek chic, pa rox k'ij xquic'astej-pe.\f + \fr 9:31 \ft Mt. 17:22, 23; Mr. 8:31; Jn. 2:19; 10:18; Hch. 2:23, 24.\f* \p \v 32 Pero ri tijoxela' xa man xk'ax ta chiquivech ri xbix chique roma ri Jesús. Y niquixibij c'a qui' niquic'utuj chire ri achique ri xubij chique riq'uin ri ch'abel ri xubij. \s1 Ri nuch'utinirisaj-ri' c'o ruk'ij \p \v 33 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xapon ri pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic ri pa jay, rija' xuc'utuj chique ri rutijoxela': Y rix ¿achique c'a ri nich'ojila' chivech tok kachapon-pe bey? xcha' chique. \p \v 34 Pero ri tijoxela' man xek'ajan ta apo chuvech ri Jesús, roma tok e petenek ri pa bey, xa xquich'ojila' c'a chiquivech achique ri más nim ruk'ij chique rije'.\f + \fr 9:34 \ft Pr. 13:10; Mt. 18:1; Lc. 9:46.\f* \v 35 Y ri Jesús xtz'uye' c'a ka. C'ari' xeroyoj-apo riq'uin chi cablajuj rutijoxela' y xubij c'a chique: Vi c'o jun nrajo' chi ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, nic'atzin chi nuna-ka-ri' rija' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin nusuj-ri' chubanic xabachique samaj quichin conojel ri ch'aka' chic.\f + \fr 9:35 \ft Mt. 20:26, 27; Mr. 10:43.\f* \p \v 36 Y ri Jesús xberuc'ama' c'a pe jun ti ac'ual y xuya' ri chiri' pa quinic'ajal.\f + \fr 9:36 \ft Mt. 18:2.\f* C'ari' xuch'elej; y rija' xubij c'a chique ri rutijoxela': \v 37 Ri yacayon vichin ri pa ránima y can riq'uin quicoten nuc'ul jun ac'ual, jun ri achi'el re', man xe ta xtuc'ul ri ac'ual, xa can xquiruc'ul chuka' yin. Y ri nic'ulun c'a vichin yin, man xe ta chuka' yin ri xquiruc'ul, xa can xtuc'ul chuka' ri takayon-pe vichin.\f + \fr 9:37 \ft Mt. 10:40; Lc. 9:48.\f* \s1 Ri man ye'etzelan ta kichin, kachibil ki' quiq'uin \p \v 38 Y ri Juan xubij c'a pe chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. C'o jun achin man kachibil ta ri katz'eton can. Y re achin re', pan abi' rat yerelesala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil ta, xkabij chire chi man chic tuben queri',\f + \fr 9:38 \ft Nm. 11:27, 28; Lc. 9:49.\f* xcha' rija'. \p \v 39 Y ri Jesús xubij: Man chic c'a tibij queri' chire. Roma vi pa nubi' yin yerubanala' milagros, man chanin ta xtijalatej ri ruch'obonic, y can ja ta ri' nitiquir yerubij itzel tak ch'abel chuvij. \v 40 Roma ri man ye'etzelan ta kichin, can kachibil vi ki' quiq'uin. \v 41 Y ri vinek c'a ri utz yixrutz'et roma viq'uin yin ri Cristo ixc'o-vi, stape' xa juba' iya' ri nuya', can kitzij c'a ri ninbij chive chi can c'o rajel-ruq'uexel xtuc'ul romari'.\f + \fr 9:41 \ft Mt. 10:42.\f* \s1 C'ayef chire ri vinek ri nibanon chire jun ralc'ual ri Dios chi nitzak pa mac \p \v 42 Vi c'o ta jun co'ol ri yiniman y nipe ta jun vinek y nuben chire ri jun co'ol ri' chi nitzak pa mac; man utz ta ri nuben. Y romari' ri vinek ri nich'obon chi nuben ri etzelal ri', xa más ta utz chire rija' chi ximon ta jun nimalej abej richin que'en chukul y netorix can chupan jun nimalej ya'.\f + \fr 9:42 \ft Mt. 18:6; Lc. 17:1, 2.\f* \v 43 Xa roma c'a ri' vi xa jun ak'a' ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi nachoy-el.\f + \fr 9:43 \ft Mt. 5:30; 18:8; Col. 3:5; He. 12:1.\f* Roma más utz chi xaxe jun ak'a' c'o y yatoc chupan ri c'aslen ri man q'uisel ta, que chuvech ca'i' ta ak'a' c'o y xa chi tz'aket yabe chupan ri tijoj-pokonal; chupan ri k'ak' ri man nichup-ta. \v 44 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta.\f + \fr 9:44 \ft Is. 66:24; 2 Ts. 1:9.\f* \v 45 Y vi xa jun avaken ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi nachoy-el. Roma más utz chi xaxe jun avaken c'o y yatoc chupan ri c'aslen ri man q'uisel ta, que chuvech ca'i' ta avaken c'o y xa chi tz'aket yabetorix can chupan ri tijoj-pokonal; chupan ri k'ak' ri man nichup ta. \v 46 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta. \v 47 Y vi xa jun runak'-avech ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi navelesaj-el.\f + \fr 9:47 \ft Ro. 8:13; Ga. 5:24.\f* Roma más utz chi xaxe jun runak'-avech c'o y yatapon chila' riq'uin ri Dios, ri acuchi ja rija' ri K'atoy-Tzij, que chuvech ca'i' ta runak'-avech c'o y xa chi tz'aket yabetorix can chupan ri tijoj-pokonal. \v 48 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta. \p \v 49 Can ronojel vi c'a chicop ri e sujun-pe chire ri Dios, e atz'amin.\f + \fr 9:49 \ft Lv. 2:13.\f* Que chuka' ri' conojel vinek xque'atz'amix, pero man riq'uin ta chic atz'an, xa riq'uin k'ak'. \v 50 Ri atz'an yalan jebel. Y vi ta re atz'an re' niq'uis ta el ri ratz'amil, ¿achique ta c'a rubanic niben rix richin queri' nitzolin ta chic pe ri ratz'amil? Romari' rix tichajij ic'aslen, richin queri' man quixoc achi'el ri atz'an ri man natz'amin ta chic, y chuka' man jun ta oyoval chi'icojol.\f + \fr 9:50 \ft Ro. 12:18.\f* Queri' xubij ri Jesús. \c 10 \s1 Ri vinek e c'ulan man utz ta niquijech-qui' \p \v 1 Y c'ari' ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xel-el chiri' y xbe c'a pa Judea. Y xk'ax chuka' juc'an chire ri raken-ya' Jordán.\f + \fr 10:1 \ft Mt. 19:1.\f* Chiri', janíla chuka' q'uiy vinek xquimol-qui' riq'uin. Y rija' xuchop c'a ruc'utic ri ruch'abel ri Dios chiquivech, can achi'el rubanon-pe. \v 2 Y jac'ari' tok ec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin, richin chi niquiya' pa c'ayef ri Jesús y nitzak ta pa quik'a'. Rije' xquic'utuj c'a chire vi ruc'amon chi jun achin nujech-ri' riq'uin ri rixjayil.\f + \fr 10:2 \ft Mt. 19:3.\f* \v 3 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': ¿Achique c'a ri rubin can ri Moisés chive richin niben? xcha' chique. \p \v 4 Y rije' xquibij c'a: Ri Moisés can ruyo'on-vi can k'ij chire ri achin richin nuben jun vuj richin jachojri'il\f + \fr 10:4 \ft Dt. 24:1; Mt. 5:31; 19:7.\f* y nuya' can ri rixjayil, xecha' rije'. \p \v 5 Y ri Jesús can jac'ari' xubij chique: Can achi'el c'a covirinek ri ivánima rix chupan ri man utz ta, can que c'a chuka' ri' xc'ulvachitej ojer can, ri pa ru-tiempo ri Moisés.\f + \fr 10:5 \ft Dt. 9:6; Hch. 13:18.\f* Xa romari' tok rija' xubij chi can tiban c'a queri'. \v 6 Jac'a ri pa rutiquiribel pe xa man que ta ri'. Ri pa rutiquiribel, tok ri Dios xuben re ruvach'ulef, can pa c'ulaj c'a xeruben ri vinek. Can man ruyon ta ri achin y man ruyon ta chuka' ri ixok.\f + \fr 10:6 \ft Gn. 1:27; 2:20-23; 5:2.\f* \v 7 Romari' ri achin man chic c'a quiq'uin ta rute-rutata' xtic'oje-vi. Xa riq'uin c'a ri rixjayil xtic'oje-vi, \v 8 y che ca'i' xa jun c'a xtiquiben.\f + \fr 10:8 \ft Gn. 2:24; 1 Co. 6:16; Ef. 5:31.\f* Roma tok quic'uan chic qui', man chic e ca'i' ta c'a vinek, man chic que ta ri', xa jun chic c'a ri quibanon. \v 9 Roma c'a ri' ri can e tunun chic roma ri Dios, man tuben ri vinek chi yeruch'er, xcha' ri Jesús. \p \v 10 Tok ri Jesús y ri rutijoxela' ec'o chic c'a pa jay, xepe ri tijoxela' xquic'utula' chire ri Jesús chi achique c'a ri xrajo' xubij riq'uin ri ch'abel ri c'ari' yerubij can chique ri achi'a' fariseos. \v 11 Y ri Jesús xubij c'a chique: Xabachique achin ri nujech-ri' riq'uin ri rixjayil\f + \fr 10:11 \ft Mt. 5:32; 19:9; Lc. 16:18.\f* y c'ari' nuq'uen chic pe jun ixok, re achin re' nimacun chuvech ri rixjayil. \v 12 Y que chuka' ri' ri ixok ri nujech-ri' riq'uin ri rachijil y nibe chic riq'uin jun achin, re ixok re' can nimacun chuka'.\f + \fr 10:12 \ft Ro. 7:3.\f* Queri' xubij chique. \s1 Ri Jesús yerajo' chuka' ri ac'uala' \p \v 13 Y ri vinek yequic'amala' c'a pe ri ac'uala' c'a riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta el ri ruk'a' pa quivi'. Pero ri tijoxela' xa xquibij chique ri vinek chi man tiquiben queri'.\f + \fr 10:13 \ft Mt. 19:13; Lc. 18:15.\f* \v 14 Jac'a tok ri Jesús xutz'et ri niquiben ri rutijoxela', xpe royoval, roma man utz ta xutz'et ri ye'ajin chubanic, y xubij c'a chique: Tiya' k'ij richin chi ri ac'uala' yepe c'a viq'uin, y man que'ik'et. Roma ri xque'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri e achi'el ri ac'uala'. \v 15 Y can kitzij c'a ninbij chive, chi ri xa man niquiben ta achi'el ri ac'uala' richin chi niquijech-qui' pa ruk'a' ri Dios, can man c'a xque'oc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios,\f + \fr 10:15 \ft Mt. 18:3.\f* xcha' chique. \p \v 16 Y rija' xeruch'elela' y xuyala' ri ruk'a' pa quivi' ri ac'uala' richin chi xerurtisaj. \s1 Ri achin beyon ri xch'on riq'uin ri Jesús \p \v 17 Y tok ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xuchop chic el ri rubey, c'o jun achin junanin xoka' riq'uin, xxuque' chuvech, y xubij c'a chire: Rat ri utzilej Tijonel tabij c'a chuve: ¿Achique c'a ruc'amon chi ninben yin richin chi ninvichinaj ri c'aslen ri man q'uisel ta?\f + \fr 10:17 \ft Mt. 19:16; Lc. 18:18.\f* xcha'. \p \v 18 Y ri Jesús xubij chire: ¿Achique roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinek ri utz ta, xa can xe ri Dios ri utz. \v 19 Y yin ninbij chi rat jebel avetaman ri lajuj pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, chi rat achin ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok; man cacamisan;\f + \fr 10:19 \ft Ex. 20:12-16; Ro. 13:9; Stg. 2:11.\f* man catelek'; man tatz'uc tzij chirij jun chic vinek; man tak'ol jun vinek richin chi navelesaj chire ri xa richin rija'; taya' quik'ij ri ate-atata', xcha' chire. \p \v 20 Y ri achin can jari' xubij chire ri Jesús: Tijonel, xcha' c'a chire. C'a in co'ol tok nubanon-pe ronojel ri', xcha' rija'. \p \v 21 Y ri Jesús riq'uin c'a ajovabel xutzu' ruvech ri achin tok xubij queri', y c'ari' xubij chire: C'a c'o jun ri man abanon ta. Man atalun ta ri abeyomel chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin. Te'ac'ayij c'a can ronojel ri c'o aviq'uin\f + \fr 10:21 \ft Mt. 19:21; Lc. 12:33; Hch. 2:45.\f* y ri rajel tataluj chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, richin queri' nic'oje' abeyomel ri chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin, quinatzekelbej, y man tapokonaj nac'ovisaj tijoj-pokonal\f + \fr 10:21 \ft Hch. 14:22; 2 Ti. 3:12.\f* voma yin, achi'el xa ta can at benek chuxe' jun cruz, xcha' chire. \p \v 22 Pero tok ri achin xrac'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús chire, xa can xupiscolij-ri' ri ránima xuna' rija', roma rija' can janíla ri beyomel c'o riq'uin. Y nibison c'a ránima xtzolin-el, roma man nrajo' ta chi nel ri rubeyomel pa ruk'a'. \p \v 23 Y ri Jesús xerutzu' ri rutijoxela', y xubij chique: Ri c'o quibeyomel, janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios,\f + \fr 10:23 \ft Mt. 19:23; Lc. 18:24.\f* xcha' chique. \p \v 24 Y ri rutijoxela' ri Jesús can achique la xcac'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús. Pero rija' xubij chic c'a jun bey chique: Valc'ual, xcha' chique. Ri can quicukuban quic'u'x riq'uin ri quibeyomel,\f + \fr 10:24 \ft Job 31:24; Sal. 52:7; 62:10; 1 Ti. 6:17.\f* janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. \v 25 Xa más la'ek man can ta c'ayef chi nik'ax ri jun chicop rubini'an camello pa ti rujulil jun bak, que chuvech jun beyon noc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 26 Pero tok ri tijoxela' xcac'axaj chic jun bey ri ch'abel ri xubij ri Jesús, xsach quic'u'x y xquibila' c'a chiquivech: Vi can achi'el ri nubij, queri', man jun xticolotej, xecha'. \p \v 27 Y ri Jesús xerutzu' chic c'a ri rutijoxela' jun bey y xubij c'a chique: Ri vinek man yetiquir ta niquicol-qui', jac'a ri Dios can nitiquir-vi yerucol, roma rija' ronojel nitiquir nuben,\f + \fr 10:27 \ft Jer. 32:17; Mt. 19:26; Lc. 1:37.\f* xcha' rija'. \p \v 28 Y jari' tok ri Pedro xubij chire: Rat avetaman chi roj kayo'on can ronojel ri c'o kiq'uin, richin queri' at katzekelben,\f + \fr 10:28 \ft Mt. 19:27; Lc. 18:28.\f* xcha' ri Pedro. \p \v 29 Pero ri Jesús can jari' xubij chire: Can kitzij c'a ninbij chive, chi xabachique vinek can c'o ri xtuc'ul, vi voma yin y roma ri utzilej ch'abel richin colotajic ruyo'on ta can rachoch, rach'alal e alabon y xtani', rute-rutata', rixjayil, ralc'ual o rulef. \v 30 Can q'uiy c'a xtuc'ul ri nibanon queri'. Can pa ciento c'a bey más q'uiy ri xtuc'ul yan chupan re tiempo re kachapon. Xtuc'ul yan rachoch, rach'alal e alabon y xtani', rute', ralc'ual o rulef. Can riq'uin vi c'a tijoj-pokonal\f + \fr 10:30 \ft Mt. 5:11, 12; Hch. 14:22; Ro. 5:3; 1 Ts. 3:3; 2 Ti. 3:12; 1 P. 4:12-16.\f* roma tzekelbey vichin yin, pero chupan apo ri jun chic tiempo chikavech apo, can xtuc'ul c'a ri ruc'aslen ri xa man q'uisel ta.\f + \fr 10:30 \ft Lc. 18:30.\f* \v 31 Y e q'uiy c'a ri janíla quik'ij vacami, xtapon ri k'ij tok manek chic quik'ij xtic'oje'. Y e q'uiy ri manek quik'ij re vacami, xtapon ri k'ij tok xtic'oje' quik'ij,\f + \fr 10:31 \ft Mt. 19:30; 20:16; Lc. 13:30.\f* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nunataj chic jun bey chi xticamisex \p \v 32 Ri Jesús, ri rutijoxela' y ri ch'aka' chic vinek, quichapon c'a el bey pa tinamit Jerusalem. Y can jac'a ri Jesús ri ic'ovinek-el chiquivech, y romari' ri rutijoxela' y ri vinek can achique la niquitz'et y quixibin chuka' qui' e tzeketel-el chirij. C'ari' ri Jesús xeruch'er c'a el juba' ri cablajuj rutijoxela' y xubij chic c'a chique ri achique chi tijoj-pokonal ri xtuc'ovisaj.\f + \fr 10:32 \ft Mt. 20:17-19; Mr. 8:31; 9:31; Lc. 9:22; 18:31-33.\f* \v 33 Rija' xubij c'a chique: Rix ivetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon-vi-el bey, y ja ri chiri' ri xquijach-vi-el yin ri xinalex chi'icojol. Xquijach-el pa quik'a' ri principal-i' tak sacerdotes y pa quik'a' ri etamanela' chirij ri ley. Y rije' xtiquibij chi tika' ri camic pa nuvi'. Y chuka' xquinquijech-el pa quik'a' vinek ri xa man e israelitas ta. \v 34 Y ri vinek ri' xquinquitze'ej,\f + \fr 10:34 \ft Sal. 22:6-8; Is. 53:3; Lc. 22:63; 23:11.\f* xquinquichubaj, xquinquich'ey, y c'ari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astej-pe. \s1 Ri nicajo' ri Jacobo y ri Juan \p \v 35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri e ruc'ajol ri achin rubini'an Zebedeo, xejel c'a apo riq'uin ri Jesús, y xquibij chire: Tijonel, xecha' c'a chire. Roj nikajo' nikac'utuj jun utzil chave.\f + \fr 10:35 \ft Mt. 20:20.\f* Pero naben ta c'a utzil can naben ri xtikac'utuj chave, xecha'. \p \v 36 Y rija' xubij chique: ¿Achique c'a chi utzil ri nivajo'? xcha'. \p \v 37 Y rije' xquibij c'a: Roj nikajo' c'a chi tok c'o chic ak'ij-ac'ojlen rat, naben ta chuka' chike roj chi nic'oje' kak'ij, naya' ta k'ij chike richin chi yojtz'uye' ta apo aviq'uin; jun ta ri nic'oje' pan avajquik'a' y jun ta ri pan avajxocon (izquierda). \p \v 38 Pero ri Jesús xubij chique: Rix man ivetaman ta c'a chi c'ayef chive ri nic'utuj. Y romari' yin ninc'utuj c'a chive: ¿Nicoch' cami rix ri xtiban chuve yin? ¿Y nicoch' cami chuka' rix jun tijoj-pokonal achi'el ri xtika' pa nuvi' yin? Roma ronojel c'a re xtik'ax pa nuvi', xa achi'el jun c'ayevalej bautismo, xcha' ri Jesús. \p \v 39 Y rije' xquibij c'a: Nikacoch', xecha'. \p Y ri Jesús xubij chic c'a chique: Can kitzij vi c'a chi rix xticoch' na vi achi'el ri xtiban chuve yin.\f + \fr 10:39 \ft Hch. 12:2.\f* Chuka' can xticoch' jun tijoj-pokonal\f + \fr 10:39 \ft Ap. 1:9.\f* achi'el ri xtika' pa nuvi' yin; ri xa xtik'ax pa nuvi' achi'el jun c'ayevalej bautismo. \v 40 Jac'a ri nic'utuj chuve chi jun nitz'uye' ta pa vajquik'a' y jun ri nitz'uye' ta pa vajxocon (izquierda), ri' man pa nuk'a' ta c'a yin c'o-vi richin chi ninya' chive. Roma ri nic'utuj rix, ri' xa quichin chic c'a ri xtubij ri Dios chi utz chi yetz'uye' ri chiri', xcha' ri Jesús. \p \v 41 Y ri lajuj chic tijoxela', tok xcac'axaj ri xbitej, xpe c'a coyoval chique ri Jacobo y ri Juan.\f + \fr 10:41 \ft Mt. 20:24.\f* \v 42 Y jac'ari' tok ri Jesús xeroyoj ri rutijoxela' y xubij c'a chique: Yin ninbij chi rix jebel ivetaman chi re vave' chuvech re ruvach'ulef, ja ri banon k'atoy tak tzij chique, jari' ri ec'o pa quivi' ri vinek, y roma c'a can ec'o ri vinek pa quik'a', romari' can niquina' chi ja rije' ri e cajaf.\f + \fr 10:42 \ft Lc. 22:25.\f* Xa can xe c'a ri c'o quik'ij ri yebin ri c'o chi niban. \v 43 Jac'a ri chi'icojol rix man que ta ri'. Roma ri nrajo' c'a nic'oje' ruk'ij chive rix, nic'atzin chi nuna-ka-ri' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin nusuj-ri' chubanic xabachique samaj.\f + \fr 10:43 \ft Mr. 9:35.\f* \v 44 Vi jun c'a chive rix can nrajo' chi ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, can tuna' c'a ri' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin chi nusuj-ri' chubanic xabachique samaj quichin conojel ri ch'aka' chic. \v 45 Y que c'a ri' yin ri xinalex chi'icojol. Yin man ninpokonaj ta yisamej coma ri ch'aka',\f + \fr 10:45 \ft Jn. 13:14; Fil. 2:7.\f* roma can richin ri' tok xipe; y man xipe ta c'a richin chi ec'o chic ch'aka' yebanon-pe ri ninbij chique. Can jac'a yin ri yibanon ri samaj, y can jac'a yin ri yiyo'on ri nuc'aslen richin queri' e q'uiy ri yecolotej,\f + \fr 10:45 \ft Is. 53:10.\f* xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'achojirisaj ri Bartimeo, ri achin moy \p \v 46 C'ari' ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon c'a ri pa tinamit Jericó. Y tok rije' niquiya' c'a can ri tinamit, e janíla c'a e q'uiy vinek ri e tzekelbeyon-el\f + \fr 10:46 \ft Mt. 20:29.\f* quichin. Y ri chiri' chuchi-bey c'o c'a jun moy rubini'an Bartimeo, ruc'ajol jun achin rubini'an Timeo. Rija' tz'uyul c'a ri chiri', nuc'utula' can ru-limosna chique ri vinek ri yek'ax queri'.\f + \fr 10:46 \ft Lc. 18:35.\f* \v 47 Y tok rija' xrac'axaj c'a chi ri nik'ax-el queri' ja ri Jesús aj-Nazaret, rija' riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on y xubij: Tajoyovaj nuvech rat Jesús, ri at riy-rumam can ri rey David,\f + \fr 10:47 \ft Jer. 23:5; Ro. 1:3; Ap. 22:16.\f* xcha'. \p \v 48 Y e q'uiy c'a vinek ri xquibila' chire chi man chic tich'on. Pero rija' xa riq'uin más ruchuk'a' ri nich'on y nubij c'a: Rat ri riy-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvech roma re nubanon, nicha' c'a. \p \v 49 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri ruch'abel. Romari' xpa'e-ka y xubij c'a chi toyox-pe ri achin. \p Y jac'ari' xbecoyoj-pe ri achin moy y xquibij chire: Man taxibij-avi'. Jo' kiq'uin. Ri Jesús yaroyoj, xecha' chire. \p \v 50 Y ri achin can xe c'a xrac'axaj queri', can jari' xyacatej-pe. Xuya' can ri ruk'u' chiri' y xbe-apo riq'uin ri Jesús. \v 51 Y ri Jesús xuc'utuj chire: ¿Achique c'a ri navajo'? \p Y ri achin moy xubij chire: Tijonel, xcha' rija'. Yin ninvajo' yitzu'un, xcha'. \p \v 52 Y ri Jesús can jari' xubij c'a chire: Vacami xa utz chic yabe, roma yatzu'un chic. Y re' roma ri xacukuba' ac'u'x viq'uin.\f + \fr 10:52 \ft Mt. 9:22.\f* Xacolotej c'a chuvech re amoyirinen. \p Y ri moy can xtzu'un-vi\f + \fr 10:52 \ft Is. 29:18; 35:5; 42:6, 7.\f* y xrojkaj-el ri Jesús. \c 11 \s1 Ri xbanatej tok ri Jesús xapon-apo chunakaj ri tinamit Jerusalem y tok xoc-apo \p \v 1 Y tok nakaj chic ec'o-vi chique ri tinamit quibini'an Betfagé y Betania, xa juba' chic nrajo' chi ye'apon pa tinamit Jerusalem, roma can chuxe' chic apo ri juyu' rubini'an Olivos\f + \fr 11:1 \ft Mt. 21:1; Lc. 19:29; Hch. 1:12.\f* ec'o-vi. Y jari' tok ri Jesús xerutek-el e ca'i' chique ri rutijoxela'. \v 2 Rija' xubij c'a el chique: Quixbiyin-apo chupan la ti tinamit la nitzu-apo chila'. Y can ja yan ri xquixoc-apo, jari' xtivil jun alaj burro\f + \fr 11:2 \ft Jn. 12:14.\f* ximil can chiri'. Y ri chicop ri' can c'a man jun ch'ocolbeyon richin. Tisolo' c'a pe y tic'ama-pe chuve. \v 3 Y vi c'o jun xtibin-pe chive chi achique roma nisol-pe ri chicop, tibij chire chi nic'atzin chire ri Ajaf,\f + \fr 11:3 \ft Sal. 24:1.\f* pero chanin xtorutzolij can, quixcha' can chire, xe'uche'ex-el roma ri Jesús. \p \v 4 Y ri ca'i' tijoxela' xebe c'a. Tok xe'apon, xquil na vi ri alaj burro, ximon can chiri' pa bey, ri acuchi niban-vi-apo oquen ri chuva-jay. Y rije' xquisol c'a pe. \p \v 5 Pero tok rije' niquisol c'a pe ri alaj burro, xetz'et-pe coma jun ca'i' ri ec'o chiri' y xquibij chique ri e ca'i' tijoxela': ¿Achique yixajin chubanic chiri'? ¿Achique roma yixajin chusolic ri ti alaj burro? xecha-pe chique. \p \v 6 Y ri tijoxela' xquibij c'a ri rubin-el ri Jesús chique. Y ri xetz'eton-pe quichin xquiya' k'ij chique richin chi xquic'uaj-el ri alaj burro ri'. \v 7 Y ri tijoxela' ri' xquiq'uen c'a pe ri alaj burro chire ri Jesús. C'ari' xquiya' c'a quik'u' chirij ri chicop ri', richin chi ri Jesús xch'oque-el chirij.\f + \fr 11:7 \ft Zac. 9:9.\f* \v 8 Y e q'uiy c'a chique ri vinek richin chi niquiya' ruk'ij ri Jesús, xquiriq'uila' ri quik'u' pa rubey. Y ch'aka' chic vinek richin chi xquiya' chuka' ruk'ij ri Jesús, xebequic'amala-pe ruk'a' tak che' richin vikobel (vekobel), richin chi xequiric' pa rubey.\f + \fr 11:8 \ft Mt. 21:8.\f* Y que c'a ri' niquibanala' e benek. \p \v 9 Ri vinek c'a ri e nabey chuvech ri Jesús y ri ec'o can chirij, can riq'uin c'a ronojel cuchuk'a' niquibij: ¡Matiox chi petenek re Jun re'! ¡Rija' urtisan-pe\f + \fr 11:9 \ft Sal. 118:26; Mt. 21:9; Lc. 19:37, 38; Jn. 12:13.\f* roma ri Ajaf Dios! ¡Rija' petenek pa rubi' ri Ajaf Dios! \v 10 ¡Matiox chi nitzolej yan chic pe ri ruk'atbel-tzij ri David ri katata' ri xc'oje' ojer can! ¡Matiox chire ri Dios ri c'o chila' chicaj!\f + \fr 11:10 \ft Sal. 148:1.\f* xecha' c'a. \p \v 11 Y ri Jesús xoc c'a apo ri pa tinamit Jerusalem y xbek'ax-pe ri pa rachoch ri Dios y xerutzu' can ri ec'o chiri'. Y tok xk'ekumer-pe, rija' e rachibilan ri e cablajuj rutijoxela' xebe ri pa tinamit Betania. \s1 Tok ri Jesús xubij chire ri víquix chi man jun bey chic xtivachin \p \v 12 Pa ruca'n k'ij tok quichapon bey richin yetzolin-pe pa Betania y yebe pa Jerusalem, ri Jesús xpe c'a vayjal chire.\f + \fr 11:12 \ft Mt. 21:18.\f* \v 13 Y rija' c'anej c'a xutzu' chi c'o jun víquix (higo) tiquil, y janíla jebel rubanon ri ruxak. Xbe c'a apo riq'uin, richin nerucanoj-pe jun ruvech. Pero tok xapon-apo riq'uin, xa man jun ruvech c'o, xa ruyon ruxak.\f + \fr 11:13 \ft Mt. 21:19.\f* Roma man ruk'ijul ta richin c'o ruvech. \v 14 Jac'ari' tok ri Jesús xch'on chire ri che' y xubij c'a: Man c'a xcavachin ta chic. Can man jun chic c'a vinek xtitijon ri avech, xcha'. \p Y ri rutijoxela' can xcac'axaj c'a ri xubij. \s1 Tok ri Jesús xerokotala-pe ri c'ayinela' y ri lok'onela' pa rachoch ri Dios \p \v 15 Y xe'apon chic c'a pa tinamit Jerusalem. Y ri Jesús xbe c'a pa rachoch ri Dios. Pero tok rija' c'o chic chiri', xerokotala-pe ri c'ayinela' y ri lok'onela' ri ec'o chiri'.\f + \fr 11:15 \ft Mt. 21:12; Lc. 19:45; Jn. 2:14, 15.\f* Y chique ri jaloy-ruvech mero, xerutec'mayila' can ri qui-mesas. Y que chuka' ri' xuben can chique ri quich'acat ri c'ayil tak palomas. \v 16 Y rija' man xrajo' ta c'a chi ri vinek quic'uan ejka'n, yek'ax ta chupan ri ruva-jay richin ri rachoch ri Dios. \v 17 C'ari' rija', xuc'ut c'a chuka' chiquivech ri vinek riq'uin ri ruch'abel ri Dios, chi ri rachoch ri Dios xa can richin vi oración. Romari' rija' xubij chique ri vinek: ¿Man tz'ibatel ta cami can chupan ri ruch'abel ri Dios chi ri vachoch jay richin chi niquiben orar conojel vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef?\f + \fr 11:17 \ft Is. 56:7.\f* Pero rix xa man richin ta ri' icusan-vi, xa ibanon quijul elek'oma'\f + \fr 11:17 \ft Jer. 7:11.\f* chire, xcha' rija'. \p \v 18 Y ri' xac'axex c'a coma ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' chirij ri ley. Pero roma rije' yequitz'et ri vinek chi can niquicambej ri ch'abel ri nubij ri Jesús chique, romari' xa can niquicanola' c'a chi achique ta jun rubanic niquiben richin chi niquicamisaj ri Jesús.\f + \fr 11:18 \ft Lc. 19:47.\f* Ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' ri' niquixibij c'a qui' chuvech ri Jesús, roma xa can jubama conojel ri vinek jebel nicac'axaj ri rutijonic. \v 19 Y tok xk'ekumer-pe, ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xbe c'a. Man xc'oje' ta ka ri chiri' pa tinamit Jerusalem. \s1 Ri nuc'ut ri Jesús chikavech riq'uin ri víquix ri xchaki'j-ka \p \v 20 Nimak'a' ruca'n k'ij, tok quichapon bey pa Jerusalem, xquitz'et c'a chi chaki'j chic ri víquix (higo) ri xch'on can ri Jesús riq'uin, chi man jun bey chic xtuya' ruvech.\f + \fr 11:20 \ft Mt. 21:19.\f* \v 21 Y ri Pedro chanin c'a xoka' chuc'u'x, y xubij chire ri Jesús: Tijonel, tatzu' la víquix (higo), xa can xchaki'j-vi-ka achi'el ri xabij, xcha' c'a ri Pedro. \p \v 22 Pero ri Jesús xubij c'a chique conojel ri rutijoxela': Rix chuka' nic'atzin chi nicukuba' ic'u'x riq'uin ri Dios. \v 23 Roma riq'uin ri queri', can kitzij ninbij chive chi xabachique ri nibin chire re juyu' re' chi tel-el vave'\f + \fr 11:23 \ft Mt. 17:20; 21:21; Lc. 17:6.\f* y tik'ax chupan ri nimalej ya' rubini'an mar, can queri' nibanatej. Vi can kitzij nucukuba' ruc'u'x y man nipe ta pa ránima chi xa man nibanatej ta la'ek ri'. \v 24 Roma c'a ri', yin can ninbij c'a chive chi ronojel ri nic'utuj tok rix niben orar y nich'ob chi can xtic'ul-vi, can xtika-vi c'a pe ri'.\f + \fr 11:24 \ft Lc. 11:9; Jn. 14:13; 15:7; 16:24; Stg. 1:5, 6.\f* \v 25 Y tok niben orar, can man ta jun ri nik'aton richin. Roma vi xa c'o ta jun ri c'o rubanon chivech, ticuyu'.\f + \fr 11:25 \ft Mt. 6:14; Ef. 4:32; Col. 3:13.\f* Richin queri' ri aj-chicajil Itata' xquixrucuy chuka' rix riq'uin ri imac ri ye'ibanala' chuvech. \v 26 Roma vi rix xa man nicuy ta rumac jun ri c'o rubanon chive,\f + \fr 11:26 \ft Mt. 18:35.\f* chuka' ri aj-chicajil Itata' man xtucuy ta ri imac ri ye'ibanala' chuvech. \s1 Ec'o ri yec'utun chire ri Jesús chi achique xyo'on k'atbel-tzij pa ruk'a \p \v 27 Ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xe'apon chic c'a pa tinamit Jerusalem. Y chiri' c'a pa rachoch ri Dios c'o-vi rija' tok xe'apon ri principal-i' tak sacerdotes riq'uin, y chuka' ri etamanela' chirij ri ley y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij.\f + \fr 11:27 \ft Mt. 21:23; Lc. 20:1.\f* \v 28 Y xquic'utuj c'a chire: ¿Achique xyo'on k'atbel-tzij pan ak'a' richin xe'avokotaj-el ri vinek c'ayinela' vave' pa rachoch ri Dios? ¿Y achique xbin chave chi que'abanala' que tak re'? xecha' chire. \p \v 29 Xpe ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Yin c'o chuka' jun ri ninvajo' ninc'utuj chive. Y vi rix xtibij chuve, yin chuka' xtinbij chive achique yoyon uchuk'a' chuve richin yenbanala' que tak re'. \v 30 Tivac'axaj c'a jebel re xtinc'utuj chive. ¿Ri Juan xtak-pe roma ri Dios richin xeruben bautizar ri vinek? ¿O xa vinek xebin chire chi tubana' queri'? Tibij c'a chuve ri achique nich'ob, xcha' chique. \p \v 31 Y ri principal-i' tak sacerdotes, ri etamanela' y chuka' ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquibila' c'a chiquivech: ¿Achique c'a xtikabij chire re Jesús vacami? xecha-ka. Roma vi nikabij chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe richin, ri Jesús xtubij c'a chike chi achique c'a roma tok man xinimaj ta. \v 32 Y vi nikabij chi xa vinek xebin chire ri Juan chi tubana' queri', c'ayef chike roj. \p Rije' xquich'ob-ka queri', roma quixibin-qui' chiquivech ri vinek. Roma conojel ri vinek can quetaman c'a chi ri Juan can xuk'alajirisaj-vi ri xbix chire roma ri Dios.\f + \fr 11:32 \ft Mt. 3:5; 14:5.\f* Xa can jun c'a rusamajel ri Dios. \v 33 Y c'ari' c'a rije xquibij-apo chire ri Jesús: Roj man ketaman ta, xecha'. \p Y ri Jesús can jac'a chuka' ri' xubij chique: Roma c'a rix xa man xixtiquir ta xibij chuve, que c'a chuka' ri' yin man xtinbij ta chive achique yoyon k'ij chuve richin yenbanala' quere', xcha' ri Jesús. \c 12 \s1 Ri c'ambel-tzij chiquij ri itzel tak kajoy-ulef \p \v 1 Y ri Jesús, riq'uin c'a c'ambel tak tzij xch'on-vi quiq'uin. Rija' que c'a re' ri xubila' chique: Xc'oje' c'a jun achin ri xutic ruvech ri rulef riq'uin uva.\f + \fr 12:1 \ft Sal. 80:8; Is. 5:1; Mt. 21:33; Lc. 20:9.\f* Xuc'ojoj rij ri rulef y xuben chuka' achi'el jun ti pila ri pan ulef ri richin niyitz' ri uva. Xuben chuka' jun tz'ak ri nej jotol, y pa ruvi' ri' xc'oje-vi rachoch ri chajinel. \p C'ari' xuya' can pa kajic chique ca'i-oxi' samajela', y rija' xbe nej. \p \v 2 Y ri rajaf ri ulef xutek c'a jun raj-ic' achin quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, tok can tiempo chic richin chi neruc'ulu-pe ri uva kajbel richin ri ulef. \v 3 Jac'a tok xapon ri aj-ic' quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, re kajoy tak ulef re' xquichop c'a ri aj-ic' y xquich'ey, y man jun c'a uva xquiya-el pa ruk'a'. \v 4 Y ri rajaf ri ulef xutek chic c'a jun raj-ic' achin c'a quiq'uin ri kajoy tak ulef, chuc'amic ri uva kajbel richin ri ulef. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef xa chi abej xquic'ul-vi-apo y xquisocola-el pa rujolon (ruvi'). Q'uiy c'a ri xquibanala' y xquibila-el chire, y queri' xquitek-el. \v 5 Pero ri rajaf ri ulef xutek chic jun raj-ic'. Y re aj-ic' re' xcamisex coma ri kajoy tak ulef. Y e janíla c'a ch'aka' chic rajic'a' xerutek, pero conojel c'o xquic'ulvachila'.\f + \fr 12:5 \ft 2 Cr. 36:16; Neh. 9:26; Hch. 7:52; 1 Ts. 2:15.\f* Ec'o xech'ay, y ec'o xecamisex. \p \v 6 Y pa ruq'uisibel, ri rajaf ri ulef xaxe chic c'a ri ruc'ajol xc'oje' can riq'uin y rija' janíla nrajo' ri ruc'ajol. Pero ri rajaf ri ulef xutek c'a ri ruc'ajol\f + \fr 12:6 \ft Ro. 8:3; Ga. 4:4; 1 Jn. 4:9.\f* c'a quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri rulef, roma rija' xuch'ob: Ri achi'a' kajoy-ulef can xqueniman-vi c'a tok xtiquitz'et chi can ja ri c'ajolaxel ri napon, xcha-ka pa ránima. \v 7 Pero tok ri achi'a' ri e kajoy richin ri ulef xquitz'et chi ja ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila' c'a chiquivech: Jare' ri xtichinan can ronojel re ulef re kakajon vacami. ¿Achique roma man nikacamisaj? Richin queri' pa kak'a' roj nic'oje-vi can re ulef, xecha' c'a. \v 8 Y can que vi c'a ri' xquiben. Xquichop ri c'ajolaxel, xquicamisaj.\f + \fr 12:8 \ft Hch. 2:23.\f* Xquelesaj c'a el ri chiri' pa rulef. Rije' xbequitorij c'a can juc'an chic ulef. \p \v 9 C'ari' ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf ri ulef quiq'uin ri achi'a' kajoy tak ulef? Ri rajaf ri ulef xtipe c'a y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef xtuya' chic can pa kajic chique ch'aka' chic.\f + \fr 12:9 \ft Hch. 28:23-28.\f* \p \v 10 ¿Y can man jun bey cami chuka' itz'eton ri jun tzij tz'ibatel can chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tzij ri nubij: \q1 C'o c'a jun abej\f + \fr 12:10 \ft Sal. 118:22; Mt. 21:42; Lc. 20:17, 18; Ro. 9:33; Ef. 2:20; 1 P. 2:7, 8.\f* ri man xka' ta chiquivech ri ch'aka' banoy tak jay. \q1 Pero re abej re' can xch'acon-vi, roma re abej re' xa can c'o-vi ri xucusan chire ri jay richin chi ri jay ri' man nitzak ta. \q1 \v 11 Can ja vi ri Ajaf xbanon re', y ri runak' tak kavech can man jun bey c'a quitz'eton chi nibanatej ta quere'. \q1 Queri' nubij ri ruch'abel ri Dios. \p \v 12 Y ri achi'a' achok iq'uin xch'on-vi ri Jesús c'o ta xcajo' chi xquichop yan ta el, roma xquinabej chi ri achi'a' kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri c'ambel-tzij, xa chiquij rije' xch'on-vi. Y xa man jun xquiben richin xquichop ta el,\f + \fr 12:12 \ft Mt. 21:45, 46; Jn. 7:30, 44.\f* roma niquixibij-qui' chiquivech ri vinek ri ec'o riq'uin. Rije' xquiya' c'a can ri Jesús y xebe. \s1 Nic'utux chire ri Jesús vi utz o man utz ta nitoj ri alcaval \p \v 13 Y ri achi'a' ri' ec'o c'a ch'aka' chic cachibil ri xequitek-pe. Xequitek c'a pe ca'i-oxi' achi'a' fariseos y chuka' e ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes, richin chi niquiya' ta pa c'ayef ri Jesús y nitzak ta pa quik'a' riq'uin ri ch'abel ri nubij.\f + \fr 12:13 \ft Mt. 22:15; Lc. 20:20.\f* \v 14 C'ari' rije' xepe c'a y xquibij chire ri Jesús: Rat ri at jun Tijonel, roj can ketaman c'a chi xaxe vi c'a ri kitzij ri nika' chavech y jari' ri natzijoj. Y rat man naxibij ta chuka' avi' chuvech jun vinek, stape' can janíla ta ruk'ij. Y can nac'ut-vi ri ruch'abel ri Dios pa rubeyal. ¿Achique c'a nabij chike? ¿Ruc'amon cami chi nikatoj ri alcaval ri nubij ri rey César ri c'o chi nikatoj o xa man ruc'amon ta chi nikatoj chire? xecha' c'a. \p \v 15 Pero ri Jesús can retaman-vi chi riq'uin ca'i' quipalej ri niquic'utuj queri'. Romari' rija' xubij chique: ¿Achique c'a roma rix nitej ik'ij richin yinitejtobej?\f + \fr 12:15 \ft Jn. 8:6.\f* Tic'ama' c'a pe ri mero ri' y tintzu' na c'a achique ruvech, xcha' chique. \p \v 16 Y rije' xbequic'ama' c'a pe ri mero richin niquic'ut chuvech. Y c'ari' rija' xuc'utuj c'a chique: ¿Achok vachibel c'a la'? ¿Y achok bi' chuka' la c'o chuvech la mero? xcha' rija'. \p Y rije' xquibij: Richin ri rey César, xecha'. \p \v 17 Y jari' tok ri Jesús xubij chique: Titojo' ri alcaval chire ri César riq'uin ri mero ri ruc'amon chi niya' chire rija'. Y tiya' chire ri Dios, ronojel ri ruc'amon chi niya' chire rija', xcha' ri Jesús chique. \p Y rije' can achique la xquina' tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús chique, roma man xetiquir ta xquiya' pa c'ayef. \s1 Ri caminaki' can xquec'astej-vi \p \v 18 Y jac'ari' tok ch'aka' chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Re achi'a' re' man niquinimaj ta c'a chi ri caminaki' xquec'astej chic pe.\f + \fr 12:18 \ft Mt. 22:23; Lc. 20:27; Hch. 23:8; 1 Co. 15:12.\f* Y roma c'a ri' rije' xquibij chire ri Jesús: \v 19 Rat ri at jun Tijonel chuka', c'o c'a jun ri nikajo' nikac'utuj chave. Ri Moisés can rutz'iban-vi c'a can chike, chi tok jun achin nuya' can ri rixjayil roma ri niquen-el (nicom-el) y man jun ralc'ual nic'oje' can, can jun c'a rach'alal rija' ri c'o chi nic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin queri' yec'oje' ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y vi can ec'o ralc'ual yec'oje' riq'uin ri ixok, ri nabey ala' noc ralc'ual ri caminek chic el.\f + \fr 12:19 \ft Gn. 38:8; Dt. 25:5, 6; Rt. 4:5.\f* \v 20 Y rije' xquibij c'a: Que c'a ri' xec'oje' e vuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri nabey xc'ule'. Pero xquen-el (xcom-el), y man jun ralc'ual xc'oje'. \v 21 Xpe ri ruca'n achin, ri rach'alal can ri achin ri caminek chic el, xc'ule' riq'uin ri malca'n ixok. Pero chuka' re achin re' xquen-el (xcom-el) y man jun ralc'ual xc'oje'. Ri rox achin can ja chuka' ri' xuc'ulvachij-el, achi'el ri ca'i' nabey tak rach'alal y ri ixok c'a xc'oje' na can. \v 22 Che vuku' achi'a' cach'alal qui' quere' xquic'ulvachila-el. Y man jun chique re vuku' achi'a' re' xc'oje' ta can ralc'ual. Y pa ruq'uisibel xquen chuka' el (xcom chuka' el) ri ixok. \v 23 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chire ri Jesús: Rat nabij chi xtapon jun k'ij tok ri caminaki' xquec'astej-pe. Tok xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achok ixjayil c'a xtoc re ixok re'? Roma che vuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'uin, xecha'. \p \v 24 Can jac'ari' tok ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': ¿Man cami ix sachinek ta riq'uin ri xibij, roma man k'axinek ta chivech ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios? ¿Man c'a ivetaman ta chi ri ruchuk'a' ri Dios janíla nim?\f + \fr 12:24 \ft Lc. 1:37; Ro. 4:17; Ef. 1:19, 20.\f* \v 25 Roma tok ri caminaki' xquec'astej-el, man xquec'ule' ta chic, ni man chuka' xqueyatej ta el quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'. Xa xque'oc achi'el ri ángeles\f + \fr 12:25 \ft Mt. 22:30; Lc. 20:35, 36.\f* ri ec'o chila' chicaj. \v 26 Y ri caminaki' can xquec'astej-vi, y yin ninch'ob chi rix jebel ivetaman ri achique ri tz'ibatel can roma ri Moisés, tok rija' xutz'et ri ruxulu-quiej, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nic'at, y chiri' xbech'on-pe ri Dios chire y xubij: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xcha' chire.\f + \fr 12:26 \ft Ex. 3:1-6.\f* \v 27 Y vi ta rije' e caminaki' richin jantape' y xa man ta yec'astej chic pe jun bey, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios can qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin ta ri caminaki'. Roma c'a ri' yin ninbij chi xa ix sachinek riq'uin ri nibij, xcha' ri Jesús chique. \s1 Tok ri Jesús xubij ri achique pixa' ri más nim \p \v 28 Y jac'ari' tok xjel-apo riq'uin ri Jesús jun etamanel chirij ri ley. Ri etamanel ri' xrac'axaj c'a ri xquibij ri achi'a' saduceos chire ri Jesús, y xrac'axaj chuka' ri xubij ri Jesús chique ri achi'a' ri'. Y chuvech rija' can k'alaj vi chi utz ri xubij ri Jesús y c'ari' xuc'utuj c'a: ¿Achique c'a chique ri pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, ri c'o pa nabey?\f + \fr 12:28 \ft Mt. 22:35, 36.\f* xcha' chire ri Jesús. \p \v 29 Y ri Jesús xubij c'a chire: Ri nabey pixa' jac'a ri nubij: Tivac'axaj c'a rix aj-Israel, ri Kajaf xaxe jun, y ri' ja ri Kajaf Dios.\f + \fr 12:29 \ft Dt. 6:4.\f* \v 30 Can tivajo' c'a ri Dios ri Ivajaf. Tivajo' riq'uin ronojel ivánima. Tivajo' chupan ri ronojel ri ic'aslen, riq'uin ri inojibal y riq'uin chuka' ronojel ri ivuchuk'a'.\f + \fr 12:30 \ft Lc. 10:27.\f* Jac'are' ri pixa' ri más nim rejkalen. \v 31 Y c'o chuka' jun ruca'n pixa' ri janíla rejkalen y jubama junan riq'uin ri nabey. Y ri pixa' ri' nubij c'a: Can achi'el navajo-ka-avi' rat, can que c'a chuka' ri' que'avajo'\f + \fr 12:31 \ft Lv. 19:18; Ro. 13:9; 1 Co. 13:1; Ga. 5:14; Stg. 2:8.\f* ri ch'aka' chic. Y ja ca'i' pixa' re' ri más e nima'k ec'o, xcha' c'a ri Jesús. \p \v 32 Y ri etamanel chirij ri ley xubij c'a chire ri Jesús: Tijonel, xcha' c'a chire. Can queri' vi. Can kitzij ri xabij chi xaxe jun Dios c'o,\f + \fr 12:32 \ft Dt. 4:39; Is. 45:6, 14; 46:9; 1 Co. 8:4, 6.\f* y man jun chic. \v 33 Nic'atzin chi nikajo' riq'uin ronojel kánima. Nic'atzin chi nikajo' riq'uin ri kanojibal, riq'uin ri ronojel ri kac'aslen y riq'uin chuka' ronojel ri kuchuk'a'. Y achi'el chuka' nikajo-ka-ki' roj, can que c'a chuka' ri' quekajo' ri ch'aka' chic. Vi yekaben c'a re', can más quejkalen que chuvech ri chicop ri yesuj chire ri Dios;\f + \fr 12:33 \ft Mi. 6:6.\f* tok can ronojel o man ronojel ta ri ti'ij niporox, xcha' c'a ri etamanel. \p \v 34 Y tok ri Jesús xrac'axaj chi can jebel vi xk'ax chuvech ri jun etamanel ri', ri Jesús xubij c'a chire: Rat xa man nej ta chic c'a atc'o-vi richin chi yatoc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' chire. \p Y jari' c'a tok man jun chic xbanon covil richin c'o ta xuc'utuj chire ri Jesús.\f + \fr 12:34 \ft Mt. 22:46.\f* \s1 Ri Jesús nich'on chirij ri niquich'ob ri etamanela' chirij ri Cristo \p \v 35 Y ri Jesús richin yerutijoj c'a ri vinek ri quimolon-qui' riq'uin, chiri' pa rachoch ri Dios, xubij c'a chique: ¿Achique c'a roma tok ri etamanela' chirij ri ley niquibij chi ri Crísto xa choj jun riy-rumam can ri rey David?\f + \fr 12:35 \ft Lc. 20:41.\f* \v 36 Tok xa can ja ri rey David xbin ri xk'alajirisex chire roma ri Lok'olej Espíritu. Ri David can xubij-vi c'a: \q1 Ri Ajaf Dios xubij chire ri Vajaf ri Crísto: \q1 Catz'uye-pe re pa vajquik'a', \q1 y xquenya' pan ak'a' ri ye'etzelan avichin.\f + \fr 12:36 \ft Sal. 110:1; 1 Co. 15:25; He. 1:13.\f* \q1 Queri' xubij. \m \v 37 Y vi ri rey David tok xc'ase' chuvech re ruvach'ulef can xubij Vajaf chire ri Crísto, ¿achique c'a roma tok ri etamanela' chirij ri ley niquibij chi ri Cristo xa choj jun riy-rumam can ri rey David?\f + \fr 12:37 \ft Ro. 1:3.\f* xcha' ri Jesús. \p Y janíla c'a e q'uiy chique ri vinek ri can riq'uin vi ronojel cánima xcac'axaj ri xubij. \s1 Ri Jesús nuk'alajirisaj ri quimac ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley \p \v 38 Y ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri vinek tok yerutijoj: Man c'a tiben achi'el niquiben ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley.\f + \fr 12:38 \ft Mt. 23:3.\f* Roma rije' yalan nika' chiquivech niquicusaj tukutek tak tziek, richin queri' titz'et chi janíla quik'ij. Janíla chuka' nika' chiquivech chi yek'ejelox can (yek'ijalox can) ri pa bey ri acuchi nequimolo-vi-qui' ri vinek.\f + \fr 12:38 \ft Lc. 11:43; 20:46.\f* \v 39 Y ri pa tak nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, can jac'a ri nabey tak ch'aquet yequicanola', richin queri' tibix chi janíla quik'ij. Y can que chuka' ri' yequibanala' ri pa nima'k tak va'in. \v 40 Y re achi'a' c'a chuka' re' yequelesala' ronojel qui-cosas ri malcani'a' tak ixoki'. Y xe richin quenimex chi rije' e utz tak vinek, yeyaloj tok niquibanala' oración chire ri Dios. Pero rije' can xtika-vi más ruc'ayeval pa quivi', roma ri quimac janíla q'uiy,\f + \fr 12:40 \ft Mt. 23:14.\f* xcha' ri Jesús. \s1 Ri rusipanic ri malca'n-ixok \p \v 41 Y ri Jesús tz'uyul c'a ri chiri' chuvech apo ri acuchi niyalox-vi can ri mero chiri' pa rachoch ri Dios. Jari' c'a tok rija' yerutzu' ri vinek tok niquiyala' can mero chiri'. Xerutz'et c'a e q'uiy beyoma' ri janíla q'uiy mero niquiyala' can.\f + \fr 12:41 \ft Lc. 21:1.\f* \v 42 Pero xapon c'a chuka' jun ixok malca'n ri can nik'alajin chi man beyon ta. Rija' xuya' c'a can ca'i' tak mero ri man rubanon ta ni jun centavo. \v 43 Y tok ri Jesús xutz'et ri ixok ri', xuc'ut c'a chiquivech ri rutijoxela' y xubij chique: Can kitzij c'a ninbij chive chi yin nintz'et chi xa ja la ti ixok la' ri xyo'on can más q'uiy,\f + \fr 12:43 \ft 2 Co. 8:12.\f* que chiquivech conojel ri e yoyon can mero richin re pa rachoch ri Dios. \v 44 Roma rija', stape' man q'uiy ta oc xuya' can, rija' xuya' c'a ronojel ri c'o riq'uin. Jac'a la ch'aka' chic, stape' janíla q'uiy mero xquiyala' can, xa juba' oc chire ronojel beyomel ri c'o quiq'uin, xcha' ri Jesús. \c 13 \s1 Ri Jesús nubij yan ri xtiban chire ri rachoch ri Dios \p \v 1 Y tok ri Jesús nel c'a pe ri pa rachoch ri Dios, jun chique ri rutijoxela' xubij c'a chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Tatzu' re rubanic re rachoch ri Dios,\f + \fr 13:1 \ft Mt. 24:1; Lc. 25:1.\f* y re abej re e ucusan chire, xcha' c'a. \p \v 2 Y ri Jesús xubij chire ri rutijoxel: Rat can ye'atzu' c'a chi re jay re' yalan e jebel y e nima'k, pero xtapon c'a jun k'ij tok xa can xquevulex\f + \fr 13:2 \ft 1 R. 9:7; 2 Cr. 7:20; Jer. 26:18; Mi. 3:12.\f* y man xquepa'e' ta chic can. Ronojel re nimalej tak abej re e ucusan chique re jay re', xa can xquec'akalox c'a pe. Can man jun c'a abej ri xtic'oje' ta can achi'el la rubanon vacami. \s1 Ri xquebanatej yan tok can c'a man jani niq'uis re tiempo re kachapon \p \v 3 Y tok ri Jesús tz'uyul chic c'a pa ruvi' ri juyu' rubini'an Olivos, ri acuchi jebel niquitzu-pe ri rachoch ri Dios, jac'ari' tok e caji' chique ri tijoxela': Ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri Andrés xejel c'a apo riq'uin ri Jesús y xquic'utuj c'a chire: \v 4 Tabij c'a chike: ¿Jampe' c'a xtic'ulvachitej ri xabij yan ka chirij ri rachoch ri Dios?\f + \fr 13:4 \ft Mt. 24:3; Lc. 21:7.\f* ¿Y achique retal richin queri' ninabex chi nibanatej yan? xecha' rije'. \p \v 5 Y xpe ri Jesús que c'a re' ri xuchop rubixic chique: Can jebel c'a tichajij-ivi' richin man yixk'olotej.\f + \fr 13:5 \ft Jer. 29:8; Mt. 24:5; Lc. 21:8.\f* \v 6 Roma xa can e q'uiy vi c'a ri xquebec'ulun-pe y xtiquibila' c'a: Ja yin ri Cristo, xquecha' c'a. Y e janíla e q'uiy ri xquek'olotej pa quik'a'. \p \v 7 Y tok xtivac'axala' c'a chi ec'o ruvach'ulef ri najin oyoval chiquicojol, y xtivac'axala' chuka' chi que cha ri' xquebanatej, chi c'o cha oyoval ri xquepe, man tisach ic'u'x, roma ronojel ri' xa can c'o c'a chi yebanatej na. Pero man ja ta c'a ri' ri ruq'uisibel tak k'ij richin re ruvach'ulef. \v 8 Jun tinamit xtiyacatej c'a el richin nerubana' oyoval riq'uin jun chic tinamit. Ec'o c'a chuka' e nima'k tak ruvach'ulef xqueyacatej-el richin chi nequibana' oyoval quiq'uin ch'aka' chic nima'k tak ruvach'ulef. Xquepe silonel (cab-raken) q'uiy lugar. Xquepe chuka' vayjal, y q'uiy c'a chuka' quivech oyoval xquepe chiquicojolil ri vinek ri pa tak ruvach'ulef. Y re' xa c'ari' ri nabey tak k'axomal y xquepe chic c'a ch'aka' chic quivech tijoj-pokonal. \p \v 9 Pero rix can tichajij c'a ka ivi' jebel. Roma xa can ec'o c'a ri xquejachon ivichin pa quik'a' ri achi'a' ri pa comon yek'aton tzij. Y chuka' xquixch'ay ri pa tak nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 13:9 \ft Mt. 10:17.\f* Xquixuc'uex c'a chiquivech k'atoy tak tzij; chiquivech reyes y ch'aka' chic k'atoy tak tzij. Y xa voma c'a yin xtic'ulvachij queri', pero xa can xquixtiquir c'a xquinik'alajirisaj chiquivech rije'. \v 10 Can ja vi c'a ri utzilej ch'abel richin colotajic ri nic'atzin chi nitzijox pa ronojel ruvach'ulef\f + \fr 13:10 \ft Mt. 24:14; Ro. 10:18.\f* nabey, c'ari' xtoka' ri ruq'uisibel k'ij richin re ruvach'ulef. \v 11 Jac'a tok xquixuc'uex richin chi yixbejach pa quik'a' ri k'atoy tak tzij, man tich'ob janíla ri achique chi ch'abel ri xte'ibij. Rix xaxe c'a tibij ri achique chi ch'abel ri xtuya' ri Dios chive, roma xa can man ja ta chic rix ri xquixch'on chupan ri hora ri', xa can ja chic ri Lok'olej Espíritu ri xtich'on.\f + \fr 13:11 \ft Lc. 12:11, 12; Hch. 4:8.\f* \v 12 Roma xtibanatej chuka' chi vi ec'o e ca'i' achi'a' cach'alal qui', jun chique rije' xtiyacatej y xtujech ri rach'alal pa camic. Chuka' can ec'o-vi tata'aj ri xqueyacatej chiquij ri calc'ual.\f + \fr 13:12 \ft Lc. 21:16.\f* Ri alc'ualaxela' xqueyacatej chuka' chiquij ri quite-quitata'\f + \fr 13:12 \ft Mi. 7:6.\f* y xquequiya' pa camic. \v 13 Xa can xquixetzelex-vi c'a coma conojel, roma icukuban ic'u'x viq'uin yin. Pero ri can man c'a xtutzolij ta ri' chirij y xtucoch' c'a ri pa ruq'uisibel chire ronojel, can xticolotej-vi c'a ri'.\f + \fr 13:13 \ft Mt. 10:22; 24:13.\f* \p \v 14 Y chuka' can xtapon-vi c'a ri k'ij tok xquebanatej ri xajan tak banobel chupan ri lugar ri xa man ruc'amon ta. Y riq'uin ri' xtivulatej c'a can ri lugar ri'. Jari' ri tz'ibatel can roma ri Daniel,\f + \fr 13:14 \ft Dn. 9:27; Mt. 24:15.\f* ri jun chique ri achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios, ojer can. Ri nitz'eton c'a ri tz'ibatel can, tik'ax c'a chuvech ri nutz'et. Richin queri' tok xtitz'et chi can ja chic ri' ri nibanatej, ri vinek ri ec'o pa Judea xa can que'anmej c'a el y tequevaj-qui' ri pa tak juyu'.\f + \fr 13:14 \ft Lc. 21:21.\f* \v 15 Ri xa nuxlan c'a pa ruq'uisibel vik (vek) chire ri rachoch tok napon ronojel ri vululen ri', choj queri' tanmej-el. Man toc chic apo pa rachoch richin chi c'o na ri neruc'ama-pe. Man tuben queri'. \v 16 Ri nisamej c'a pa juyu', man tibe chic na pa rachoch chuc'amic ruk'u'. Xa choj chuka' queri' tanmej-el. \v 17 Jac'a ri ixoki' ri coyoben chic alanen, y ri ixoki' ri xa c'a niquiya' quitz'un tak cal,\f + \fr 13:17 \ft Lc. 23:29.\f* tok'ex c'a quivech tok xtapon ri k'ij ri'. \v 18 Roma c'a ri' xa tic'utuj chire ri Dios chi ri vululen ri' man ta nibanatej chupan ri tiempo richin tef, richin chi man c'ayef ta nuben chive richin chi yixanmej. \v 19 Roma tok xtapon c'a ri k'ij ri', can xtic'o ruvi' tijoj-pokonal ri xtipe. Jun tijoj-pokonal ri man jun bey c'ulvachitajinek ta\f + \fr 13:19 \ft Dn. 12:1; Mt. 24:21.\f* pa ruvi' re ruvach'ulef jampe' ri banon can roma ri Dios. Y chuka' ri tijoj-pokonal ri' man jun bey chic c'a xtic'ulvachitej. \v 20 Y vi ta ri Ajaf Dios man ta nuch'utinirisaj ri k'ij ri richin ri tijoj-pokonal ri', conojel ta yequen (yecom). Pero roma ri rutzil rija' pa quivi' ri e rucha'on chic, can xtuch'utinirisaj ri k'ij ri'. \p \v 21 Chupan ri k'ij ri', vi ec'o c'a ri yebin chive: Titzu', jac'a Cristo re'.\f + \fr 13:21 \ft Lc. 17:23.\f* O vi niquibij chive: Titzu', jac'a Cristo la'. Pero rix man c'a quixk'olotej pa quik'a'; man tinimaj ri niquibij chive. \v 22 Roma can ec'o c'a ri xquebec'ulun-pe y xtiquibila' c'a: Ja yin ri Cristo.\f + \fr 13:22 \ft Lc. 21:8.\f* Pero rix man c'a que'inimaj, roma xa quiyon k'olonela'. Y jac'a chuka' tiempo ri' tok xquebec'ulun-pe ri xquebin: Yin nink'alajirisaj ri nubij ri Dios chuve, xquecha'. Pero rix man c'a que'inimaj, roma xa e k'olonela' chuka'. Y xquequibanala' c'a milagros ri man jun bey e tz'eton ta, xaxe richin quenimex y ec'o ri yequik'ol. Y vi ta xa can yetiquir,\f + \fr 13:22 \ft Ro. 8:38; 1 P. 1:5.\f* rije' yequik'ol ta chuka' ri e cha'on chic roma ri Dios. \v 23 Pero rix can tichajij c'a ivi',\f + \fr 13:23 \ft Mt. 7:15; Lc. 21:8.\f* richin chi man yixk'olotej, roma xa can ja yan c'a re' xinbij can chive ronojel ri xquebanatej. \s1 Ri xquebanatej tok nipe yan ri Jesús \p \v 24 Chupan ri k'ij tok k'axinek chic ri tijoj-pokonal ri', xtibanatej c'a chi ri k'ij xtik'ekumatej y ri ic' chuka' man xtisakirisan ta chic.\f + \fr 13:24 \ft Is. 13:10; Ez. 32:7; Jl. 2:10, 31; 3:15; Mt. 24:29.\f* \v 25 Ri ch'umila' xquetzak c'a el ri acuchi ec'o-vi. Can ronojel vi c'a ri nimalej tak uchuk'a' ri ec'o chicaj xquesilon roma ri ruchuk'a' ri Dios. Can chi jun vi c'a ri caj xtisilon. \v 26 Y jac'ari' tok xquinquitz'et yin ri xinalex chi'icojol, chi yika-pe pa sutz',\f + \fr 13:26 \ft Dn. 7:13.\f* riq'uin chic nimalej uchuk'a' y c'o chuka' chic nuk'ij-nuc'ojlen. \v 27 Y jac'ari' tok yin xquentek ri nu-ángeles chiquimolic ri e nucha'on chic. Can xquequimol-vi c'a pe re quere' pa relebel-k'ij y re quere' pa kajibel-k'ij, re quere' pa jotol y re quere' chuka' pa xulan. Can xquequimol-vi c'a pe chi jun ruvach'ulef; nitiquir-pe pa jun rutza'n re caj, c'a la jun chic rutza'n. \p \v 28 Can tic'ama' c'a ina'oj riq'uin ri víquix (higo). Tok can yeraxer c'a pe ri ruk'a' y niquichop-pe quelic ri ruxak, etaman c'a ri' chi ri ru-tiempo ri job noka' yan.\f + \fr 13:28 \ft Mt. 24:32; Lc. 21:29, 30.\f* \v 29 Y que c'a ri' tok xtitz'et chi ec'o chic yec'ulvachitej chupan ri k'ij, ri ic' y ri ch'umila', y ronojel ri xinbij yan ka nibanatej chic, tivetamaj c'a ri' chi noka' yan ri k'ij. Xa can nakaj chic c'a c'o-vi-pe. \v 30 Y tivac'axaj c'a jebel re xtinbij chive re vacami: Ronojel re' xtic'ulvachitej, tok ri vinek richin re tiempo re' c'a man jani queq'uis-el chuvech re ruvach'ulef. \v 31 Y re ruvach'ulef y ri caj can e richin vi yeq'uis.\f + \fr 13:31 \ft Sal. 102:25, 26.\f* Jac'a ri nuch'abel man xtiq'uis ta queri',\f + \fr 13:31 \ft Is. 40:8.\f* xa can xtibanatej-vi ri nubij.\f + \fr 13:31 \ft Nm. 23:19; Jos. 23:14-16; Lc. 21:33; 2 Ti. 2:13; Tit. 1:2.\f* \p \v 32 Jac'a ri k'ij y ri hora tok yin xquipe, man jani k'alaj ta. Ri ángeles ri ec'o chila' chicaj man quetaman ta jampe'. Que chuka' ri' yin ri C'ajolaxel man vetaman ta. Xa can xe c'a ri Nata' Dios ri etamayon ri'. \p \v 33 Rix xa can tichajij c'a apo jebel ri ic'aslen. Can tivoyobej c'a,\f + \fr 13:33 \ft Mt. 24:42; Lc. 12:40.\f* y tibana' chuka' orar, roma xa man ivetaman ta jampe' xtapon ri ruk'ijul ri nupetebel. \v 34 Achi'el tok jun achin nuya' can ri rachoch y nibe nej, c'a juc'an chic tinamit. Rija' nuchilabela' c'a can ri rusamaj chique ri rusamajela'. Can nuyala' c'a can quisamaj chiquijujunal; y chire ri chajinel can nubij c'a can chi jantape' troyobej-apo. \v 35 Can que c'a ri' tibana' rix, can jantape' quinivoyobej-apo. Achi'el ri achin chajinel, roma ri man retaman ta jampe' xtoka' ri rajaf-jay,\f + \fr 13:35 \ft Ap. 3:3.\f* rija' c'o chi noyoben-apo. Roma ri rajaf-jay riq'uin juba' noka' tok noc-pe ri ak'a', o ja ri pa nic'aj-ak'a', tok yesiq'uin-pe ri ec' nimak'a' yan, o ja tok nipe yan rusekeric. Romari' rix can jantape' c'a quinivoyobej-apo.\f + \fr 13:35 \ft Mt. 24:42, 44.\f* \v 36 Roma yin can ninvajo' chi yinivoyobej ta apo, roma can man xtinya' ta na rutzijol tok xquipe. \v 37 Y can achi'el ri ninbij chive rix chi quinivoyobej-apo, can que chuka' ri' ninbij chique conojel, xcha' ri Jesús chique ri rutijoxela'. \c 14 \s1 Ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' chirij ri ley xquich'ob yan c'a achique niquiben richin chi nika' ri Jesús pa quik'a' y niquicamisaj \p \v 1 Xa ca'i' chic c'a k'ij nrajo' richin chi napon ri ca'i' quinimak'ij ri israelitas. Ri jun quinimak'ij ri israelitas rubini'an pascua. Y ri jun chic ja tok niquitej ri caxlan-vey ri manek ch'en (ch'amilej-k'or) riq'uin. Y jari' c'a tok ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' chirij ri ley niquich'obola' achique ta k'oloj yequicusaj richin chi nika' ri Jesús pa quik'a' y c'ari' niquicamisaj.\f + \fr 14:1 \ft Lc. 22:1, 2.\f* \v 2 Y niquibila' c'a chiquivech: Man tikachop chupan re nimak'ij re', richin chi man queyacatej-pe ri vinek chikij, xecha' c'a rije'. \s1 Jun ixok xuya' jubulej ak'on pa ruvi' ri Jesús \p \v 3 Y ri Jesús c'o chic c'a ri pa tinamit rubini'an Betania, chiri' pa rachoch ri Simón ri xc'achojirisex chire ri yabil rubini'an lepra. Ri Jesús tz'uyul c'a ri pa mesa niva', y jac'ari' tok c'o jun ixok xoc-apo y ruc'uan-apo jun c'ojlibel ri banon riq'uin jun abej rubini'an alabastro y c'o-el nardo chupan; jun jubulej ak'on ri janíla jotol rajel. Y tok ri ixok ri' xrelesaj-el ri ti rukul ri c'ojlibel, xuk'ej c'a ri jubulej ak'on\f + \fr 14:3 \ft Mt. 26:6, 7; Lc. 7:37, 38; Jn. 12:3.\f* pa rujolon (ruvi') ri Jesús. \v 4 Y ec'o c'a ri xpe coyoval tok xquitz'et chi queri' xuben ri ixok riq'uin ri jubulej ak'on y xquibila' c'a: ¿Achique roma la ixok la' xuben chi choj queri' xutix la jubulej ak'on la'? \v 5 Roma xa xbe ta chi más oxi' ciento quetzales, y ri mero ri' xtalux ta chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiquin, xecha'. Y q'uiy c'a ri niquibij-apo chire ri ixok. \p \v 6 Pero ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique c'a roma tok man yixtane' ta ka chi tzij chirij? Xa tiya' can. Rija' jun utzilej banobel c'a ri xuben viq'uin. \v 7 Ri vinek ri man jun c'o quiq'uin xa can jantape' c'a ec'o iviq'uin,\f + \fr 14:7 \ft Dt. 15:11; Mt. 26:11; Jn. 12:8.\f* y xabachique k'ij nivajo' ye'ito', can tibana' c'a utzil chique. Jac'a yin man jantape' ta xquic'oje' iviq'uin. \v 8 Rija' xuben c'a ri achique nitiquir nuben viq'uin. Can xuc'ut c'a ri ajovabel ri c'o riq'uin. Rija' xa can xuben yan c'a vutzil richin tok xquibemuk can.\f + \fr 14:8 \ft Mt. 26:12.\f* \v 9 Y tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive, chi xabachique lugar c'a xtitzijox-vi ri utzilej ch'abel richin colotajic, chiri' chuka' xtitzijox-vi re xuben re jun ixok re'. Can ronojel c'a ruvach'ulef xtitzijox-vi, y man jun bey c'a xtimestex, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Judas xusuj richin nujech ri Jesús \p \v 10 Y jun c'a chique ri e cablajuj rutijoxela' ri Jesús, ri rubini'an Judas Iscariote, xapon c'a quiq'uin ri principal-i' tak sacerdotes, richin chi xusuj-ri' vi nicajo' chi nujech ri Jesús\f + \fr 14:10 \ft Mt. 26:14, 15; Jn. 13:2.\f* pa quik'a'. \p \v 11 Y tok rije' xcac'axaj queri', janíla xequicot. Y xquisuj ru-mero romari'. Y rija' xuchop c'a ruch'obic richin achique ta rubanic nuben richin nujech ri Jesús pa quik'a' ri achi'a' ri'. \s1 Ri nima-va'in \p \v 12 Xapon c'a ri nabey k'ij richin ri nimak'ij tok nitij ri caxlan-vey ri manek ch'en (ch'amilej-k'or) riq'uin. Jac'a chuka' k'ij ri' tok yecamisex ri tak carne'l ri richin ri pascua.\f + \fr 14:12 \ft Ex. 12:3-6; Lc. 22:7.\f* Jari' tok ri tijoxela' xquic'utuj chire ri Jesús: ¿Acuchi c'a navajo-vi chi naben-vi ri va'in chupan re jun pascua re', richin yojbe chubanic rutzil ronojel ri nic'atzin? xecha' chire. \p \v 13 Y ri Jesús can xerutek-vi-el e ca'i' chique ri rutijoxela',\f + \fr 14:13 \ft Lc. 22:8.\f* y xubij-el chique: Quixbiyin pa tinamit Jerusalem, y chiri' xtitz'et c'a chi c'o jun achin aj-ic' ri ruc'amon-pe ruya' pa jun cucu' (k'e'l). Jac'a rija' ri xtoc-el uc'uey ibey. \v 14 Ri jay ri xtoc-vi rija', chiri' c'a chuka' quixoc-vi rix y quixch'on c'a riq'uin ri rajaf-jay y tibij chire: Ri Katijonel rubin c'a pe: ¿Achique jay re vave' pan avachoch ri utz ta richin ninben ri va'in richin re pascua\f + \fr 14:14 \ft Lv. 23:5.\f* e vachibilan ri nutijoxela'? quixcha' chire. \v 15 Y ri rajaf-jay xquixruc'uaj c'a pa jun ruca'n vik jay (cavek jay). Y chiri' c'o jun nima-jay ri chojmirisan chic rupan. Ja ri chiri' tibana-vi rutzil ri xtikatej richin re pascua, xe'uche'ex-el. \p \v 16 Y ri ca'i' rutijoxela' xebe c'a pa tinamit Jerusalem. Y tok xe'apon, can xbanatej na vi achi'el ri rubin-el ri Jesús chique. Y rije' can xquiben-vi c'a rutzil ronojel ri nic'atzin richin ri va'in richin ri pascua ri'. \p \v 17 Jac'a tok xk'ekumer-pe chupan ri k'ij ri', jari' tok ri Jesús e rachibilan ri cablajuj rutijoxela' xe'apon ri chiri' pa jay. \v 18 Y tok rije' e tz'uyul chic c'a apo ri pa mesa,\f + \fr 14:18 \ft Mt. 26:20; Lc. 22:14.\f* y ye'ajin chic chi va'in, jari' tok ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Can kitzij c'a ninbij chive, chi c'o jun chive rix ri xtic'ayin-el vichin. Jun ri can niva' viq'uin, jari' xquijachon-el pa quik'a' ri vinek,\f + \fr 14:18 \ft Jn. 13:21.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 19 Rije' can jari' xpe bis pa cánima. Y niquic'utula' c'a apo chire ri Jesús: ¿Man ja ta cami yin ri xquibanon queri'? xecha' c'a chiquijujunal. \p \v 20 Y ri Jesús jac'ari' xubij chique: Ri' ja ri jun chive rix cablajuj, ri xtimuban-pe ruvay viq'uin chupan re lek. \v 21 Can tivac'axaj c'a ri xtinbij chive, chi yin ri xinalex chi'icojol can xquibe-vi c'a ri' tok xquijach-el. Can xtibanatej achi'el ri tz'ibatel can. Pero tok'ex c'a ruvech ri xtijachon-el vichin yin ri xinalex chi'icojol.\f + \fr 14:21 \ft Mt. 26:24; Lc. 22:22.\f* Ri achin ri xtijachon-el vichin utz ta chi man ta xalex, xcha' ri Jesús. \p \v 22 Y tok can c'a ye'ajin na c'a chi va'in, ri Jesús xuq'uen c'a apo jun caxlan-vey y xumatioxij chire ri Dios. C'ari' xuper (xupir) ri caxlan-vey ri' y xuya' chique ri rutijoxela'. Rija' xubij c'a chique ri rutijoxela' ri': Tic'ama' c'a can re caxlan-vey re'. Roma jare' ri nuch'acul ri xtapon pa camic.\f + \fr 14:22 \ft Mt. 26:26; Lc. 22:19; 1 Co. 11:23, 24.\f* \p \v 23 Y ri Jesús xuq'uen c'a chuka' apo ri vaso ri c'o ruya'al-uva chupan; y tok rumatioxin chic chire ri Dios, xuya' chique, y conojel c'a xquikun ri ruya'al-uva.\f + \fr 14:23 \ft 1 Co. 10:16.\f* \v 24 Y rija' xubij c'a chique ri rutijoxela': Jac'are' ri nuquiq'uel\f + \fr 14:24 \ft 1 Co. 11:25; He. 9:14.\f* ri xtibiyin tok xquiquen (xquicom). Riq'uin c'a re nuquiq'uel, can jac'ari' xc'achoj ri c'ac'a' trato ri rajovan-pe ri Dios chi nuben quiq'uin ri vinek. Ri nuquiq'uel ri xtibiyin, richin c'a chi e q'uiy vinek yecolotej. \v 25 Tivac'axaj c'a re xtinbij chive: Ja ruq'uisibel c'a bey re' xinkun-el ruya'al-uva. Y tok xtinkun chic jun bey, ja chic c'a chupan ri utzilej ruk'atbel-tzij ri Dios. Y ri ruya'al-uva ri xtinkun ri chiri', jun c'ac'a' ruya'al-uva, xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri Jesús y ri Pedro \p \v 26 Y tok quibixan chic c'a ri bix richin niquiya' ruk'ij ri Dios, ri Jesús y ri rutijoxela' xe'el-el ri chiri' pa jay y xebe ri pa juyu' Olivos.\f + \fr 14:26 \ft Mt. 26:30.\f* \v 27 Y tok e benek c'a, ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Chi'ivonojel rix xtitaluj-el-ivi' y xquiniya' c'a can nuyon\f + \fr 14:27 \ft Jn. 16:32.\f* chupan re ak'a' re', tok xa xtitz'et chi yin yijach-el pa quik'a' ri vinek. Roma ri Dios can nubij-vi c'a chupan ri tz'ibatel can: Tok yin xtinya' k'ij chi nicamisex ri aj-yuk', ri carne'l xa xtiquitaluj-el-qui'.\f + \fr 14:27 \ft Zac. 13:7; Mt. 26:31.\f* Queri' ri tz'ibatel can. \v 28 Pero yin ri Aj-Yuk' man c'a xquiquen ta el (xquicom ta el) richin jantape', xa xquic'astej-pe.\f + \fr 14:28 \ft Mt. 16:21; 26:32; 28:7; Mr. 16:6; 1 Co. 15:4.\f* Y ja yin ri xquinoyoben ivichin ri chila' pa Galilea, xcha' ri Jesús. \p \v 29 Y ri Pedro xubij c'a: Vi ri ch'aka' chic yatquiya' can ayon, yin man xtinben ta queri',\f + \fr 14:29 \ft Jn. 21:15.\f* xcha' rija'. \p \v 30 Jac'a ri Jesús xubij chire ri Pedro: Yin can kitzij c'a ninbij chave, chi vacami chupan re jun ak'a' re', xa c'a man jani tisiq'uin-pe ri mama' ca'i' bey, tok rat oxi' yan bey tabij chique ri yec'utun chave, chi man avetaman ta nuvech,\f + \fr 14:30 \ft Mt. 26:33, 34; Lc. 22:33, 34; Jn. 13:37, 38.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 31 Pero man riq'uin ri xubij ri Jesús queri', ri Pedro xa xubij chic c'a apo chire ri Jesús: Vi yin can c'atzinel yiquen (yicom) junan aviq'uin rat, can que c'ari' ri', pero man jun bey xtinbij chi man vetaman ta avech. \p Y chuka' ri ch'aka' chic tijoxela' can que c'a ri' niquibij. \s1 Ri Jesús nuben orar ri pa Getsemaní \p \v 32 Ri Jesús y ri rutijoxela'\f + \fr 14:32 \ft Mt. 26:36; Lc. 22:39; Jn. 18:1.\f* xe'apon c'a chupan ri lugar rubini'an Getsemaní. Xpe ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Quixtz'uye' na c'a can juba' vave', y yin tenbana' na orar.\f + \fr 14:32 \ft He. 5:7.\f* \p \v 33 Y xaxe c'a ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri xeruc'uaj riq'uin. Jac'ari' tok rija' janíla xuna' yan ri xteruc'ulvachij. Can jun bis c'a janíla nim ri xpe pa ránima. \v 34 Y xubij c'a chique ri e oxi' rutijoxela': Ri bis c'o pa vánima, janíla nim.\f + \fr 14:34 \ft Jn. 12:27.\f* Y yirucamisaj ninna' yin. Quixc'oje' c'a can vave', quixc'ase' y man quixver-ka, xcha' chique. \p \v 35 Rija' xbiyin chic c'a apo juba' y c'ari' xxuque-ka y xukasaj-ka-ri' c'a pan ulef y xuben c'a orar. Rija' xuc'utuj c'a chi vi can tiquirel, choj ta nik'ax-el ri hora ri', chi man ta nuc'ovisaj ri tijoj-pokonal. \v 36 Y que c'a re' ri ch'abel ri xerubij ri pa ru-oración: Nata', Nata', yin vetaman chi rat yatiquir naben ronojel. Tabana' c'a chi man ta ninc'ovisaj yin re jun tijoj-pokonal re'. Pero man taben c'a chuka' ri ninrayij yin, xaxe voma ta yin. Roma yin xa can ninvajo' c'a chuka' ninben ri arayibel rat,\f + \fr 14:36 \ft Jn. 6:38; He. 5:7.\f* xcha'. \p \v 37 Y tok rija' xc'achoj chire ri oración, xpe c'a quiq'uin ri e oxi' rutijoxela', pero tok xoka' quiq'uin xa yever. Xpe rija' xubij c'a chire ri Pedro: Simón, ¿xa xaver-ka? ¿Can man juba' xatiquir xac'ase' jun ti hora viq'uin? \v 38 Man c'a quixver-ka, xa tibana' orar y tic'utuj chire ri Dios richin chi tok yixtejtobex, man quixtzak pa mac. Can vetaman-vi chi ri rurayibel ri ivánima ja ri niben ri nrajo' ri Dios. Pero iyon xa can man yixtiquir ta c'a,\f + \fr 14:38 \ft Ro. 7:23; Ga. 5:17.\f* xcha' chique. \p \v 39 Y ri Jesús xbe chic c'a apo jun bey richin xberubana' orar. Rija' xucamuluj chic c'a rubixic ri ch'abel ri xerubij chupan ri oración c'a juba' tuben-ka.\f + \fr 14:39 \ft Mt. 26:39, 42.\f* \v 40 Y tok xtzolin chic c'a jun bey quiq'uin ri e oxi' rutijoxela', xa yever chic c'a jun bey ri xeril, roma rije' xa al-al c'a runak' tak quivech roma ri quivaran. Y rije' man niquil ta c'a achique niquibij, roma xe'ilitej chic jun bey chi quichapon varan. \v 41 Y ri Jesús xbe chic c'a chubanic orar. Pero tok xtzolin-pe ri pa rox bey, rija' xubij c'a chique ri e oxi' rutijoxela': ¿Can c'a yixver na? ¿Nivajo' nitz'akatisaj ri ivaran? Pero man chic tiquirel ta. Yin ri xinalex chi'icojol can ja vi c'a re' xoka' ri nu-hora,\f + \fr 14:41 \ft Jn. 13:1.\f* can xquijach c'a el pa quik'a' ri itzel tak achi'a'. \v 42 Chanin, quixyacatej. Jala' petenek ri xquijachon-el\f + \fr 14:42 \ft Mt. 26:46; Jn. 18:2.\f* pa quik'a' ri itzel tak achi'a', xcha' ri Jesús chique. \s1 Ri ak'a' tok xchap ri Jesús \p \v 43 Y ri Jesús can c'a nich'on na c'a quiq'uin ri rutijoxela', tok ja yan ri' xoka' ri Judas\f + \fr 14:43 \ft Mt. 26:47; Lc. 22:47; Jn. 18:3.\f* ri jun chique ri cablajuj rutijoxela', y e ruc'uan c'a apo e q'uiy vinek ri e quic'ualon che' y machet. Conojel re' e takon c'a el coma ri principal-i' tak sacerdotes, coma ri etamanela' chirij ri ley y coma chuka' ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. \v 44 Ri Judas ri nijachon-el richin ri Jesús can rubin c'a pe chique ri e petenek riq'uin, achique rubanic xtuben richin nuc'ut ri Jesús chiquivech. Rija' rubin c'a pe chique: Jac'a ri xquijel-apo riq'uin richin xtintz'ubaj (xtintz'umaj), jari' ri Jesús. Tichapa', y man tanmej can chivech. \p \v 45 Y tok ri Judas xapon c'a, can jari' choj xbe-apo riq'uin ri Jesús y xubij chire: Nutijonel, Nutijonel, xcha' chire y c'ari' c'a xutz'ubaj (xutz'umaj). \v 46 Y ri vinek ri e benek c'a chapoy richin ri Jesús can jac'ari' xquichop. \p \v 47 Y jun c'a chique ri ec'o riq'uin ri Jesús chiri', xrelesaj ri rumachet, xuya' chire ri jun rusamajel ri nimalej sacerdote, y ja ri ruxiquin ri xuchoy riq'uin ri jun machet ri xuya' chire. \v 48 Y c'ari' xpe ri Jesús xubij chique ri vinek ri e benek chapoy richin: ¿Achique c'a xich'ob rix? ¿Xich'ob chi yixpe chuchapic jun elek'on y romari' ic'amon-pe che' y machet?\f + \fr 14:48 \ft Mt. 26:55; Lc. 22:52.\f* \v 49 Yin can k'ij-k'ij c'a xic'oje' iviq'uin ri chiri' pa rachoch ri Dios, tok xinc'ut ri ruch'abel chivech y man jun bey xinichop ta. Roma can quere' c'o na chi nibanatej, can achi'el ri tz'ibatel can chupan ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 14:49 \ft Dn. 9:26; Lc. 22:37.\f* \p \v 50 Y can ja vi c'a ri' tok ri e rutijoxela' ri Jesús, xquiya' can ruyon\f + \fr 14:50 \ft Job 19:13; Jn. 16:32.\f* y xe'anmej. \s1 Ri xuc'ulvachij jun ala' roma rojkan-el ri Jesús tok chapon-el \p \v 51 Pero c'o c'a jun ala' ri can tzeketel-el chirij ri Jesús y choj pa jun tziek nim rucuchun-vi-el-ri'. Y ri e chapayon-el richin ri Jesús, xquichop c'a ri ala' ri'. \v 52 Pero rija' xa xel c'a el chupan ri tziek ri', y choj queri' xanmej-el chiquivech. Manek c'a rutziak xbe. \s1 Tok ri Jesús xuc'uex chiquivech ri achi'a' ri pa comon yek'aton tzij \p \v 53 Y ri vinek ri e chapayon-el richin ri Jesús xquic'uaj c'a el c'a pa rachoch ri nimalej sacerdote.\f + \fr 14:53 \ft Mt. 26:57; Lc. 22:54.\f* Y chiri' chuka' xquimol-vi-qui' ri principal-i' tak sacerdotes, cachibilan ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij y ri etamanela' chirij ri ley. \v 54 Y ri Pedro c'anej c'o-vi can, pero rojkan-el ri Jesús. Y tok ri Jesús xucusex-apo pa rachoch ri nimalej sacerdote, chuka' ri Pedro xoc-apo chiri' chuva-jay. Y xtz'uye' c'a ka chiquicojol ri samajela' ri ec'o-apo chiri', e mek'el oc chuchi-k'ak'.\f + \fr 14:54 \ft Jn. 18:18.\f* \p \v 55 Y ri principal-i' tak sacerdotes, y conojel c'a ri achi'a' ri can pa comon niquik'et tzij, niquicanola' c'a chi ec'o ta ri itzel tak banobel ri ye'ilitej chirij ri Jesús, richin queri' can niquitek-vi pa camic,\f + \fr 14:55 \ft Mt. 26:59.\f* pero xa man jun c'a ri xquil chirij. \v 56 Roma stape' can e q'uiy ri xe'apon ri xquitz'uc tzij chirij, man xbequic'ulu' ta c'a qui' ca'i' ri can ta junan ri niquibij chirij ri Jesús, y richin queri' c'o ta ruchuk'a' ri niquibij richin nucusex chirij ri Jesús. \v 57 Y c'ari' ec'o chic c'a ch'aka' ri xebepa'e-pe y que c'a re' ri xquibij chirij ri Jesús: \v 58 Roj can kac'axan c'a tok rija' rubin: Yin xtinvulaj re rachoch ri Dios banon coma achi'a', y pan oxi' k'ij xtinben chic jun\f + \fr 14:58 \ft Mr. 15:29; Jn. 2:19.\f* ri man achi'a' ta xquebanon. \p \v 59 Man riq'uin ri', man junan ta chuka' ri xquibila'. \p \v 60 Y ri Caifás, ri nimalej sacerdote, xbepa'e' c'a pe ri pa quinic'ajal y xuc'utuj chire ri Jesús: ¿Kitzij cami ri xquibij-ka re xech'on-ka chavij? ¿Achique nabij vacami?\f + \fr 14:60 \ft Mt. 26:62.\f* xcha' chire. \p \v 61 Pero ri Jesús xa man xch'on ta c'a.\f + \fr 14:61 \ft Is. 53:7; Mt. 26:63; 1 P. 2:23.\f* Can man jun c'a ch'abel ri xubij. Romari' xpe ri nimalej sacerdote, c'o chic c'a ri xuc'utuj chire. Rija' xuc'utuj c'a chire: ¿Ja rat ri' ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios ri nikaya' ruk'ij? xcha' chire. \p \v 62 Y ri Jesús xubij c'a: Ja', ja yin. Y xquinitz'et chuka' chi yin ri xinalex chi'icojol chi in tz'uyul pa rajquik'a' ri Dios ri nitiquir nuben ronojel.\f + \fr 14:62 \ft Lc. 22:69.\f* Y xquinitz'et tok yika-pe pa sutz' ri chila' chicaj.\f + \fr 14:62 \ft Mt. 24:30; 26:64; Hch. 1:11.\f* \p \v 63 Tok ri nimalej sacerdote xrac'axaj ri', xuretz-ka ri rutziak chirij, roma itzel xrac'axaj y xubij c'a: Man nic'atzin ta c'a chi noka' chic jun richin norubij chike chi ri Jesús can aj-mac vi. \v 64 Chi'ivonojel rix xivac'axaj chi xubij chi ja rija' ri Cristo. Can itzel c'a xuben chuvech ri Dios. ¿Achique nibij vacami? xcha' rija'. \p Y conojel c'a xquibij chi ruc'amon chi nika' ri camic pa ruvi'. \p \v 65 Y ec'o c'a ri xquichop niquiben q'uiy etzelal chire ri Jesús.\f + \fr 14:65 \ft Is. 50:6; 53:3.\f* Xquichop c'a niquichubala'. Xquitz'apej ruvech. Xquich'ey y c'ari' c'a niquic'utula' chire: ¿Achique ri xach'ayon? Tabij na c'a chike, yecha' chire. \p Y ri samajela' ri ec'o chiri', xquiyala' c'a k'a' chire ri Jesús. \s1 Tok ri Pedro xubij chi man retaman ta ruvech ri Jesús \p \v 66 Y tok ri Pedro c'a c'o na c'a ri chiri' chuva-jay ka, c'o c'a jun ixok raj-ic' ri nimalej sacerdote ri xapon ri chiri'. \v 67 Ri Pedro numek' c'a ri' chuchi-k'ak'. Y jari' tok xpe ri aj-ic' nutzu-nutzu' c'a apo ri Pedro, y c'ari' xubij chire: Rat chuka' at rachibil ri Jesús\f + \fr 14:67 \ft Mt. 26:69; Lc. 22:56.\f* ri aj-Nazaret, xcha' chire. \p \v 68 Pero ri Pedro xa xrevaj c'a, roma xubij: Yin man vetaman ta ruvech ri Jesús. Man nik'ax ta chuka' chinuvech achique roma tok queri' nabij chuve, xcha' chire ri aj-ic'. \p Y ri Pedro xel c'a el ri chiri' chiquicojol y xbe chuchi-bey. Y jac'ari' tok ri mama' xsiq'uin-pe. \v 69 Y tok ri ixok aj-ic' xutzu' chic jun bey ri Pedro, xuchop chic c'a rubixic chique ri ec'o chiri': La achin la' jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús,\f + \fr 14:69 \ft Mt. 26:71; Lc. 22:58.\f* xcha'. \p \v 70 Pero ri Pedro xa xrevaj chic jun bey. Y c'a juba' ri' ja yan chic ri quimolon-qui' chiri' xquibij chic jun bey chire: Can kitzij na vi chi rat at jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús. Roma rat pa Galilea\f + \fr 14:70 \ft Mt. 26:73; Hch. 2:7.\f* yape-vi, y can junan rubanic ri yach'on quiq'uin, xecha' chire. \p \v 71 Pero ri Pedro xubij c'a: Yin man vetaman ta ruvech ri achin ri nibij rix. Can chuva Dios ninbij chive chi yin man vetaman ta ruvech. Y vi man kitzij ta ri ninbij, tika' c'a ruc'ayeval pa nuvi', xcha' chique. \p \v 72 Y ri mama' xbesiq'uin c'a pe pa ruca'n bey. Y ri Pedro jac'ari' xe'oka' chuc'u'x ri ch'abel ri e rubin can ri Jesús chire, chi can c'a man jani tisiq'uin-pe ri mama' pa ruca'n bey tok rat oxi' yan bey tabij chique ri yec'utun chave, chi man avetaman ta nuvech. Y rija' xujik' c'a ok'ej\f + \fr 14:72 \ft 2 Co. 7:10.\f* tok xel-el ri chiri', roma nuch'ob c'a quij ri ch'abel ri'. \c 15 \s1 Tok ri Jesús xuc'uex chuvech ri Pilato \p \v 1 Y tok xseker c'a pe chupan ri k'ij ri', ri principal-i' tak sacerdotes xquimol c'a qui'\f + \fr 15:1 \ft Mt. 27:1; Lc. 22:66.\f* e cachibilan ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij y ri etamanela' chirij ri ley. Can conojel vi c'a ri achi'a' ri pa comon yek'aton tzij, can xquimol-vi c'a qui'. Rije' xquich'ob c'a ri achique niquiben riq'uin ri Jesús, y can ximon-vi-el tok xquic'uaj y xbequijacha' pa ruk'a' ri k'atoy-tzij rubini'an Pilato.\f + \fr 15:1 \ft Lc. 23:1; Jn. 18:28; Hch. 3:13.\f* \v 2 Y jac'ari' tok ri Pilato xuc'utuj chire ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chire. \p Y ri Jesús xubij c'a: Ja', queri'. Can achi'el ri xabij, xcha' rija'.\f + \fr 15:2 \ft Mt. 27:11.\f* \p \v 3 Y ri principal-i' tak sacerdotes, q'uiy c'a ri niquibila-apo chire ri Pilato, richin niquisujuj ri Jesús. \v 4 Xpe ri Pilato xch'on chic apo riq'uin ri Jesús y xubij c'a chire: Rije' janíla q'uiy ri niquibila-pe chavij richin yatquisujuj, y rat ¿man jun ch'abel nabij?\f + \fr 15:4 \ft Mt. 27:13.\f* xcha' ri Pilato chire. \p \v 5 Pero man riq'uin ri' ri Jesús can man jun c'a ch'abel ri xubij.\f + \fr 15:5 \ft Is. 53:7; 1 P. 2:23.\f* Y ri Pilato can achique la xuna', roma man jun bey rutz'eton ta chi jun vinek que ta ri' nuben. \s1 Ri Pilato xujech c'a el ri Jesús richin chi ticamisex chuvech cruz \p \v 6 Y ronojel juna' tok napon c'a ri quinimak'ij ri israelitas, ri nimak'ij ri rubini'an pascua, ri k'atoy-tzij nucol c'a el jun preso;\f + \fr 15:6 \ft Mt. 27:15; Lc. 23:17; Jn. 18:39.\f* ri preso ri niquibij ri vinek chi utz nel-el. \v 7 Y ri k'ij ri', c'o c'a pa cárcel jun achin rubini'an Barrabás e rachibilan ch'aka' chic rachibil. Rije' e kajinek c'a pa cárcel roma xeyacatej chirij ri k'atbel-tzij y chuka' xquiben camic. \v 8 Y roma c'a ri vinek ri' can quetaman chi ri k'atoy-tzij can nucol-vi-el jun chique ri ec'o pa cárcel, romari' xepe rije' xquic'utuj c'a chire ri Pilato chi trelesaj-el jun chique ri ec'o pa cárcel. \v 9 Y ri Pilato can jac'ari' xubij-pe chique: ¿Ri irayibel rix chi yin nincol ta el re achin Rey ivichin rix israelitas? xcha' chique. \p \v 10 Ri Pilato can que vi c'a ri' ri xubij-pe, roma rija' can retaman-vi chi ri principal-i' tak sacerdotes quiyo'on ri Jesús pa ruk'a', roma itzel niquina' chire chi janíla e q'uiy vinek ri ye'ojkan richin. \v 11 Y ri principal-i' tak sacerdotes xquiya' c'a quina'oj ri vinek, chi tiquibij-apo chire ri Pilato chi xa ja ri Barrabás ri tucolo-el.\f + \fr 15:11 \ft Mt. 27:20; Hch. 3:14.\f* Y ri vinek can queri' xquiben. \v 12 Y ri Pilato can jac'ari' xbech'on chic pe jun bey y xuc'utuj c'a chique: ¿Achique c'a ri nibij rix chi yin ninben ta riq'uin re achin ri nibij chi i-Rey\f + \fr 15:12 \ft Jer. 23:5.\f* rix israelitas? xcha' rija' chique. \p \v 13 Y ri vinek xech'on chic c'a apo y riq'uin uchuk'a' xquibij: Tataka' rucamisaxic chuvech cruz, xecha' chire. \p \v 14 Romari' ri Pilato xubij chique: ¿Achique c'a rumac rubanon chivech? \p Pero rije' man yetane' ta ka. Xa riq'uin más uchuk'a' xquibij-apo: ¡Tataka' rucamisaxic chuvech cruz! xecha'. \p \v 15 Y ri Pilato xucol c'a el ri Barrabás, richin chi ri vinek utz nuna-ka cánima; richin chi ticuker-ka quic'u'x.\f + \fr 15:15 \ft Pr. 29:25.\f* C'ari' xutek c'a ruch'ayic ri Jesús y xujech-el richin chi ticamisex chuvech cruz. \p \v 16 Xepe ri soldados xquicusaj c'a apo ri Jesús chuva-jay richin ri palacio. C'ari' xecoyoj c'a conojel ri ch'aka' chic soldados, ri e cachibil. Xequimol c'a apo chirij ri Jesús.\f + \fr 15:16 \ft Mt. 27:27.\f* \v 17 Y re soldados re' xquiya' c'a jun tziek morado chirij ri Jesús, can achi'el vi ri yequicusala' ri reyes. Y xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri janíla ruq'uixal. Can achi'el jun corona xquiben chire, y c'ari' xquiya' pa rujolon (ruvi') ri Jesús. \v 18 Xepe chuka' ri soldados can niquiben c'a chi niquik'ejela' (niquik'ijala') ri Jesús, y niquibila' c'a chire: Caquicot c'a janíla, rat ri qui-Rey ri israelitas, yecha' c'a chire. \p \v 19 Rije' niquibojila' c'a pa rujolon (ruvi') ri Jesús riq'uin jun aj; y niquichubala' chuka'. Can yexucuyaj c'a chuvech. Can niquiben c'a chi niquiya' ruk'ij, pero xa yetze'en c'a chubanic. \v 20 Y tok rije' xetane' c'a chi tze'en chirij, xquelesaj-el ri tziek morado ri quiyo'on-ka chirij. C'ari' xquiya-el ri can rutziak vi rija', y xquic'uaj c'a el richin chi nequibajij chuvech cruz. \s1 Tok ri Jesús xbajix chuvech cruz \p \v 21 Tok quichapon c'a el bey, xquic'ul jun achin aj-Cirene, jun achin petenek pa juyu'. Re achin re', quitata' ri achi'a' quibini'an Alejandro y Rufo. Y rija' rubini'an Simón. Y ri soldados xquiben c'a chire ri achin ri' chi xuc'uaj-el ri ru-cruz ri Jesús.\f + \fr 15:21 \ft Mt. 27:32; Lc. 23:26.\f* \p \v 22 Y ri soldados pa ruvi' c'a ri jun juyu' rubini'an Gólgota xquic'uaj-vi ri Jesús.\f + \fr 15:22 \ft Jn. 19:17.\f* Ri juyu' ri nibix chuka' Calavera chire. \v 23 Y tok ec'o chic c'a chiri', xquisuj chire ri Jesús vino xolon riq'uin ruya'al jun che' rubini'an mirra. Pero rija' man xrajo' ta. \v 24 Y tok ri soldados quibajin chic c'a ri Jesús chuva ri cruz, xquiya' c'a pan etz'anen ri rutziak ri Jesús richin xquitz'et achique chi tziek ri niquic'uala-el chiquijujunal.\f + \fr 15:24 \ft Sal. 22:18; Mt. 27:35; Lc. 23:34; Jn. 19:23, 24.\f* \p \v 25 Las nueve c'a ri nimak'a' tok xquibajij ri Jesús chuvech cruz. \v 26 Y chutza'n c'a el ri ru-cruz, chiri' c'a tz'ibatel-vi chuvech jun tz'alen ri achique rumac ri Jesús richin nicamisex. Chuvech ri tz'alen ri' nubij c'a: Jare' ri qui-Rey ri israelitas.\f + \fr 15:26 \ft Mt. 27:37.\f* \v 27 Y ri soldados ec'o chuka' e ca'i' chic ri xequibajij. Ri ca'i' achi'a' ri' e elek'oma'. Jun c'a ri xpabex pa rajquik'a' ri Jesús y jun chic ri pa rajxocon (izquierda). \v 28 Y riq'uin ri' can nibanatej c'a achi'el ri tz'ibatel can chupan ri ruch'abel ri Dios, tok nubij: Rija' can achi'el chuka' jun aj-mac xban chire.\f + \fr 15:28 \ft Is. 53:12; Lc. 22:37.\f* Queri' ri tz'ibatel can. \p \v 29 Ri vinek c'a ri yek'ax-el y ye'apon riq'uin ri Jesús, niquisilola-apo quijolon (quivi') chuvech,\f + \fr 15:29 \ft Sal. 22:7.\f* roma can man niquinimaj ta chi ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. Y c'o chuka' ch'abel ri yequibila' can chire.\f + \fr 15:29 \ft Sal. 35:16.\f* Ri vinek ri' niquibila' c'a can chire ri Jesús: Ja rat ri xabin chi can navulaj ri rachoch ri Dios y pan oxi' k'ij naben chic jun bey.\f + \fr 15:29 \ft Mr. 14:58; Jn. 2:19.\f* \v 30 Tacolo' na c'a avi' ayon y caka-pe chuva la a-cruz, yecha' c'a can chire. \p \v 31 Y ja chuka' ch'abel ri' ri niquibila' ri principal-i' tak sacerdotes. Rije' y ri etamanela' chirij ri ley niquitze'ej c'a ri Jesús y niquibila' c'a chiquivech: Rija' can e q'uiy vi c'a xerucol, pero rija' man nitiquir ta nucol-ri'. \v 32 Can rubin c'a chi ja rija' ri Cristo, ri Rey richin re tinamit Israel. Vi queri', can tika' c'a pe chuva la ru-cruz, richin nikatz'et y nikanimaj, yecha'. \p Y ri elek'oma' ri e bajin chuvech qui-cruz cachibilan ri Jesús, c'o c'a chuka' ch'abel ri que tak ri' ri yequibila-apo chire.\f + \fr 15:32 \ft Mt. 27:44; Lc. 23:39; He. 12:3; 1 P. 2:23.\f* \s1 Ri rucamic ri Jesús \p \v 33 Y tok xnic'ajer k'ij, jac'ari' tok xk'ekumer ri ruvach'ulef. Y ri k'eku'n ri' xq'uis c'a el ri las tres ri tikak'ij.\f + \fr 15:33 \ft Mt. 27:45; Lc. 23:44.\f* \v 34 Y jac'a hora ri', tok ri Jesús can riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on y xubij: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri ch'abel c'a ri xerubij rija', que c'a re' ri nubij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique c'a roma tok xinamalij can?\f + \fr 15:34 \ft Sal. 22:1; Mt. 27:46.\f* \p \v 35 Y ec'o ri ec'o apo chiri' chunakaj ri Jesús, tok xcac'axaj ri xubij, xquibila' c'a: ¿Xivac'axaj? Rija' ja ri Elías ri nroyoj, xecha' c'a. \p \v 36 Y jac'ari' tok c'o jun ri junanin xberumuba-pe jun achi'el bo'j ri nibix esponja chire. Xumuba' c'a chupan jun ch'amilej ruya'al-uva,\f + \fr 15:36 \ft Sal. 69:21; Mt. 27:48; Jn. 19:29.\f* xuya' chutza'n jun aj y xuya' chire ri Jesús richin nich'uch'u-ka juba' ri nichaki'j ruchi', y xubij: Tikoyobej na c'a k'alaj ri' vi nipe ri Elías chukasaxic, xcha'. \p \v 37 Can jac'ari' tok ri Jesús riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on y xquen\f + \fr 15:37 \ft Mt. 27:50; Lc. 23:46; Jn. 19:30.\f* (xcom). \v 38 Y ri tziek ri achok iq'uin ch'aron-vi ri rupan ri rachoch ri Dios\f + \fr 15:38 \ft Ex. 26:31-33; Mt. 27:51; Lc. 23:45; He. 9:3; 10:19, 20.\f* xel pa ca'i'. Xuchop-pe pa jotol c'a pa xulan ka. \v 39 Chuvech apo acuchi c'o-vi ri Jesús c'o c'a ri Capitán quichin ri soldados. Rija' xrac'axaj c'a tok ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xch'on, y jari' tok xquen (xcom). Romari' tok ri Capitán xubij c'a: Can kitzij na vi chi re achin re' Ruc'ajol ri Dios,\f + \fr 15:39 \ft Mt. 27:54.\f* xcha' c'a. \p \v 40 Y ec'o chuka' ixoki' ri yetzu'un-apo, pero can c'anej ec'o-vi-el.\f + \fr 15:40 \ft Mt. 27:55, 56; Lc. 23:49.\f* Chiquicojol c'a ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena,\f + \fr 15:40 \ft Lc. 8:2.\f* c'o ri María ri quite' ri José y ri Jacobo ri c'a ac'ual na, y c'o chuka' ri jun ixok rubini'an Salomé. \v 41 Ri ixoki' ri', can c'a c'o ri Jesús pa Galilea, tok cojkan y quilin-pe. Y chuka' can ec'o c'a ch'aka' chic ixoki' ri cojkan-apo ri Jesús ri pa Jerusalem. \s1 Tok xmuk ri Jesús \p \v 42 Ri tikak'ij c'a tok xquen (xcom) ri Jesús, ri uxlanibel-k'ij nitiquir yan c'a. Romari' ri vinek niquibanala' chic c'a rutzil ronojel ri xtic'atzin chique chupan ri uxlanibel-k'ij.\f + \fr 15:42 \ft Mt. 27:62.\f* Xa xkak'ij yan c'a chupan ri k'ij ri'. \v 43 Y jac'ari' tok xapon jun achin rubini'an José;\f + \fr 15:43 \ft Mt. 27:57; Lc. 23:50; Jn. 19:38.\f* y rija' aj pa tinamit Arimatea. Rija' jun achin cachibil ri achi'a' ri yek'aton tzij chiquicojol ri quivinak; y rija' c'o c'a janíla ruk'ij chiquicojol rije'. Rija' jun achin ri can royoben\f + \fr 15:43 \ft Lm. 3:25, 26; Lc. 2:25.\f* c'a chuka' tok ri Dios xtoc ri K'atoy-Tzij. Y rija' xapon riq'uin ri Pilato chupan ri hora ri', chuc'utuxic ri ruch'acul ri Jesús richin numuk. Ri José can man jun chic c'a xibinri'il chuvech xbe chuc'utuxic ri ruch'acul ri Jesús. \v 44 Pero ri Pilato man c'a nunimaj ta chi can ta chanin yan xquen (xcom) ri Jesús. Romari' rija' xroyoj ri Capitán, y xuc'utuj chire vi kitzij chi caminek chic ri Jesús. \v 45 Y tok ri Pilato retaman chic can riq'uin ri Capitán, c'ari' c'a xuya' k'ij chire ri José chi terumuku' can ri Jesús. \v 46 Y ri José xulok' c'a jun tziek nim. Y tok rukasan chic pe ri ruch'acul ri Jesús chuva ri cruz, xupis c'a chupan ri tziek ri'. Y c'ari' xberumuku' can pa jun jul richin caminek,\f + \fr 15:46 \ft Is. 53:9.\f* c'oton chuvech jun juyu' ri xa can abej vi. Y richin xutz'apej can ri jul, xunim c'a can ri abej tz'apebel-ruchi' ri jul. \p \v 47 Y ri María Magdalena y ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, xquitzu' c'a jebel acuchi xmuk-vi can ri Jesús.\f + \fr 15:47 \ft Lc. 23:55.\f* \c 16 \s1 Tok c'astajinek chic ri Jesús \p \v 1 Y tok k'axinek chic c'a ri uxlanibel-k'ij, ri María Magdalena, ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, y chuka' ri ixok rubini'an Salomé xbequilok'ola-pe jubulej tak ak'on. Y re ak'on re' nic'atzin c'a chique richin nequiya' can chirij ri Jesús.\f + \fr 16:1 \ft Lc. 23:56.\f* \v 2 Y nimak'a' yan chupan ri nabey k'ij chire ri semana, xebe c'a chuchi-jul.\f + \fr 16:2 \ft Mt. 28:1; Lc. 24:1; Jn. 20:1.\f* Y tok niseker c'a pe, jari' tok ye'apon yan. \v 3 Y rije' xquibila' c'a chiquivech: ¿Y achique c'a xtijakon ri jul chikavech? xecha'. \p \v 4 Pero tok xquitz'et ri jul, xquitz'et chi xa jakel. Ri nimalej abej tz'apebel-ruchi' ri jul,\f + \fr 16:4 \ft Mr. 15:46.\f* xa elesan chic el. \v 5 Y tok rije' e oquinek chic c'a apo chupan ri jul,\f + \fr 16:5 \ft Lc. 24:3.\f* rije' xquitz'et c'a chi c'o jun achi'el ala', tz'uyul ri pa cajquik'a' apo, rucusan jun tziek sek ri napon c'a chiraken ka. Y ri ixoki' tok xquitz'et ri', xpe xibinri'il chique. \v 6 Pero rija' xubij chique: Man c'a tixibij-ivi'. Roma yin can vetaman chi rix nicanoj ri ruch'acul ri Jesús aj-Nazaret, ri xcamisex chuva ri cruz. Rija' xc'astej yan el,\f + \fr 16:6 \ft Mt. 28:5, 6; Mr. 10:34; Jn. 2:19; 1 Co. 15:4.\f* xa manek chic vave'. Titzu' la xc'oje-vi. \v 7 Vacami c'a quixbiyin, y te'ibij chire ri Pedro y chique ri ch'aka' chic rutijoxela' ri Jesús. Te'ibij c'a chique chi ri Jesús xtinabeyej-el chivech, richin nic'ul-ivi' chila' pa Galilea.\f + \fr 16:7 \ft Mt. 26:32; 28:10, 16, 17; Mr. 14:28.\f* Y chiri' xtitz'et-vi, can achi'el ri rubin can chive. \p \v 8 Y ri ixoki' xe'el c'a el ri chiri' pa jul,\f + \fr 16:8 \ft Mt. 28:8.\f* pero can yebaybot c'a (yebarbot c'a). Ri xibinri'il ri chapayon c'a quichin can janíla nim. Rije' e anmajnek c'a el. Can man jun c'a achok che xquitzijoj-vi, roma e caminek roma quixibinri'il. \s1 Tok ri Jesús xuc'ut-ri' chuvech ri María Magdalena \p \v 9 Tok ri Jesús xc'astej c'a chupan ri nimak'a' chire ri domingo, ri nabey k'ij richin ri semana, nabey c'a xuc'ut-ri' chuvech ri María Magdalena;\f + \fr 16:9 \ft Lc. 8:2; Jn. 20:11-16.\f* ri ixok ri achok iq'uin xerelesaj e vuku' itzel tak espíritu. \v 10 Y ri María Magdalena can jac'ari' xbe y xberubij c'a chique conojel ri xerachibilaj ri Jesús.\f + \fr 16:10 \ft Jn. 20:18.\f* Rije' janíla c'a yebison y quichapon ok'ej. \v 11 Pero tok rije' xcac'axaj c'a chi ri Jesús c'astajinek chic pe y chi ri María Magdalena xutz'et yan can ruvech, xa man xquinimaj ta.\f + \fr 16:11 \ft Lc. 24:11.\f* \s1 Ca'i' achi'a' tzekelbey richin ri Jesús, xquitz'et ri Jesús tok c'astajinek chic \p \v 12 Que chuka' ri' ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivech e ca'i' achi'a'\f + \fr 16:12 \ft Lc. 24:13-15.\f* ri quichapon c'a bey richin chi yebe juc'an chic. Rije' pa jun juyu' c'a ri e benek-vi. Pero roma ri Jesús jun vi chic nitzu'un tok xuc'ut-ri' chiquivech, man chanin ta xquetamaj ruvech. \v 13 Re ca'i' achi'a' c'a re' xbequibij chuka' chique ri ch'aka' chic ri xe'ojkan richin ri Jesús,\f + \fr 16:13 \ft Lc. 24:33, 35.\f* pero chuka' man xenimex ta. \s1 Ri samaj ri xubij can ri Jesús chi tiban \p \v 14 C'ari' ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivech ri julajuj rutijoxela',\f + \fr 16:14 \ft Lc. 24:36; 1 Co. 15:5.\f* tok quichapon va'in. Rija' xubij c'a chique: ¿Achique c'a roma tok xa can man xicukuba' ta ic'u'x y xicovirisaj ri ivánima? xcha' chique. Queri' ri xubij chique roma ri tijoxela' xa can man xequinimaj ta ri xetz'eton richin ri Jesús chi c'astajinek chic pe chiquicojol ri caminaki'. \v 15 Y xubij c'a chuka' chique: Can quixbiyin c'a chuvech re ruvach'ulef\f + \fr 16:15 \ft Mt. 28:19.\f* y titzijoj ri utzilej ch'abel richin colotajic chique conojel ri vinek. \v 16 Ri vinek c'a ri niniman ri utzilej ch'abel richin colotajic y nuben chuka' bautizar ri', xticolotej c'a. Jac'a ri vinek ri xa man niniman ta, xtika' c'a ri ruc'ayeval pa ruvi'.\f + \fr 16:16 \ft Jn. 3:18, 36.\f* \v 17 Ri xqueniman c'a vichin, q'uiy c'a xquequibanala' richin nik'alajin chi can inc'o-vi quiq'uin. Pa nubi' c'a yin xquequelesala' itzel tak espíritu\f + \fr 16:17 \ft Lc. 10:17.\f* y xquech'on pa ch'aka' chic ch'abel ri man e quetamalon ta.\f + \fr 16:17 \ft Hch. 2:4; 1 Co. 12:10, 28.\f* \v 18 Rije' chuka' stape' xquequichop itzel tak cumatzi' y xquequitijla' camisanel tak ak'on, man jun xtiquiben.\f + \fr 16:18 \ft Hch. 28:5.\f* Xtiquiyala' chuka' quik'a' pa quivi' yava'i' y xquec'achoj.\f + \fr 16:18 \ft Hch. 9:17.\f* Q'uiy c'a ri xquequibanala' rije', xcha' ri Jesús. \s1 Tok ri Jesús xtzolin chila' chicaj riq'uin ri Dios \p \v 19 Tok ri Ajaf Jesús ch'ovinek chic can chique ri rutijoxela', xbe; y ri chila' chicaj\f + \fr 16:19 \ft Lc. 24:51; Hch. 1:2.\f* xc'ul roma ri Dios, y xtz'uye-apo\f + \fr 16:19 \ft Ap. 3:21.\f* pa rajquik'a'.\f + \fr 16:19 \ft Sal. 110:1; Hch. 7:55; He. 1:3.\f* \v 20 Y tok ri tijoxela' xe'el c'a chi nej chi nakaj, xquitzijoj ri ruch'abel ri Dios. Y ri Ajaf can c'o-vi c'a quiq'uin richin yeruto' y chuka' can xuben chique chi q'uiy milagros ri xetiquir xquibanala' richin tik'alajin chi can ja ri kitzij ri niquitzijoj.\f + \fr 16:20 \ft Hch. 14:3.\f* Que c'a ri'.