\id JHN - Central Cakchiquel (Guatemala) -2012 (DBL -2013) \h SAN JUAN \toc1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri tz'ibatel can roma San Juan \toc2 San Juan \toc3 Jn \mt1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri tz'ibatel can roma San Juan \c 1 \s1 Ri Cristo ri Ch'abel xoc c'a achi'el roj vinek \p \v 1 Ri Cristo jari' ri Ch'abel.\f + \fr 1:1 \ft Ap. 19:13.\f* Tok xtiquir c'a pe ronojel, can c'o-vi rija'. Rija' can c'o c'a riq'uin ri Dios,\f + \fr 1:1 \ft Jn. 10:30.\f* y rija' chuka' can Dios vi.\f + \fr 1:1 \ft Fil. 2:6.\f* \v 2 Rija' can c'o-vi-pe riq'uin ri Dios tok xban re ruvach'ulef. \v 3 Y roma rija' tok c'o ronojel.\f + \fr 1:3 \ft 1 Co. 8:6; Col. 1:15, 16.\f* Roma ri Dios pa ruk'a' ri Cristo xuya-vi richin xuben ronojel cosas.\f + \fr 1:3 \ft He. 1:2.\f* \v 4 Riq'uin c'a rija' c'o-vi ri c'aslen.\f + \fr 1:4 \ft Jn. 8:12; 11:25; 1 Jn. 5:11.\f* Y re c'aslen re', jac'are' ri nisakirisan quichin ri vinek. \v 5 Y re jun Sakil re', can nisakirisan-vi ri pa k'ekumatajinek quic'aslen ri vinek. Y can man jun bey c'a chupnek ta pa ruk'a' ri k'ekumatajinek c'aslen ri'. \p \v 6 Y xc'oje' c'a jun achin ri cha'on-pe roma ri Dios,\f + \fr 1:6 \ft Mal. 3:1.\f* jun achin ri xubini'aj Juan. \v 7 Re Juan c'a re' xpe richin xoruk'alajirisaj ri Sakil, richin queri' can conojel c'a vinek tiquinimaj. Can tiquinimaj c'a ri nuya' rutzijol rija' chique. \v 8 Y man ja ta c'a rija' ri Sakil.\f + \fr 1:8 \ft Hch. 13:25.\f* Rija' xaxe c'a richin xoruk'alajirisaj ri Sakil ri'. \v 9 Y can jac'ari' tok xoka' ri Sakil ri' chuvech re ruvach'ulef. Jari' ri kitzij Sakil, ri nisakirisan quichin ri vinek.\f + \fr 1:9 \ft Is. 49:6.\f* \p \v 10 Can xoka-vi c'a chuvech re ruvach'ulef ri banon roma rija',\f + \fr 1:10 \ft 1 Co. 8:6.\f* pero ri ec'o chuvech re ruvach'ulef re' xa man xquetamaj ta ruvech tok xoka'. \v 11 Can chupan vi c'a ri ruvach'ulef richin rija' xoka-vi, pero ri vinek ri can e richin rija' xa man xquic'ul ta. \v 12 Jac'a ri xec'ulun richin tok xoka' chuvech re ruvach'ulef, ri can xeniman-vi richin, can xuben c'a chique chi xe'oc ralc'ual ri Dios.\f + \fr 1:12 \ft Ro. 8:15; Ga. 3:26.\f* \v 13 Ri vinek c'a ri xe'oc ralc'ual ri Dios, can xe'alex-vi chic,\f + \fr 1:13 \ft Jn. 3:3, 6, 7.\f* pero man junan ta chic chi alaxic ri xquic'uaj, achi'el tok xe'alex riq'uin ri quite', tok xa ja ri te'ej-tata'aj xe'ajovan chi xalex ri ac'ual. Roma ri c'ac'a' alaxic rurayibel ri Dios, y man rurayibel ta achin. \p \v 14 Y ri Cristo ri Ch'abel xoka' c'a chuvech re ruvach'ulef y can xoc c'a chuka' achi'el roj vinek.\f + \fr 1:14 \ft Ro. 1:3; Col. 2:9; He. 2:14.\f* Y can xkatz'et c'a chi xaxe vi rija' ri Ruc'ajol ri Dios, roma can c'o ruk'ij-ruc'ojlen.\f + \fr 1:14 \ft Is. 40:5.\f* Y can nojinek c'a riq'uin ri kitzij y janíla chuka' ri rutzil. \v 15 Y ri Juan ri xbix chuka' Bautista chire, can c'o c'a ri xuk'alajirisaj chirij ri Cristo. Can riq'uin vi ruchuk'a' tok xubij: Jare' ri nutzijon chive, tok xinbij chive chi ri xtoka' chuvij yin, jari' ri nimalaxel chinuvech. Y can c'o-vi-pe pa nabey; tok yin c'a man jani yinoc'ulun ta chuvech re ruvach'ulef, xcha' c'a ri Juan ri Bautista. \p \v 16 Can konojel c'a roj kac'ulun ri rutzil ri Cristo.\f + \fr 1:16 \ft Ef. 1:6.\f* Can man xe ta c'a jun bey ri ruyo'on-pe pa kavi', xa can quitzekelbelon-pe-qui' ri utzil ri yeruya-pe pa kavi'. \v 17 Ri Dios jac'a ri Moisés ri xrucusaj richin xuya-pe ri ley. Jac'a richin chi xoka' ri utzil\f + \fr 1:17 \ft Ro. 5:21.\f* y ri kitzij,\f + \fr 1:17 \ft Jn. 14:6.\f* ja ri Jesucristo ri xrucusaj. \v 18 Can man jun c'a vinek ri tz'eteyon ta richin ri Dios,\f + \fr 1:18 \ft Ex. 33:20.\f* xa can xe ri Ruc'ajol ri tz'eteyon richin. Ri Dios xa can xe c'a ri jun Ruc'ajol c'o\f + \fr 1:18 \ft 1 Jn. 4:9.\f* y janíla nrajo'. Y jari' ri xok'alajirisan-ka ri Dios chikavech re vave' chuvech re ruvach'ulef. \s1 Ri Juan can k'alajirisanel vi richin ri Cristo \p \v 19 Y ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas ri chiri' pa tinamit Jerusalem, ec'o c'a achi'a' ri xequitek-el c'a riq'uin ri Juan ri Bautista. Xequitek c'a achi'a' e sacerdotes y achi'a' ri e levitas nibix chique, richin chi xbequic'utuj chire ri Juan chi tubij vi ja rija' ri Cristo. Y rija' can xuk'alajirisaj-vi chiquivech. \v 20 Ri Juan can ja vi c'a ri kitzij ri xuk'alajirisaj, roma xubij c'a chique: Man ja ta yin ri Cristo.\f + \fr 1:20 \ft Jn. 3:28.\f* \p \v 21 Y c'ari' ri achi'a' ri e takon-el, xquic'utuj chic c'a chire: ¿At achique c'a rat c'a? ¿O xa ja rat ri achin ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can y xubini'aj Elías? xecha' chire. \p Pero ri Juan xubij c'a chique: Man ja ta yin, xcha' chique. \p C'ari' ri achi'a' ri' xquic'utuj chic c'a jun bey chire ri Juan: ¿Ja rat ri k'alajirisey ri ruch'abel ri Dios ri c'o chi nipe?\f + \fr 1:21 \ft Dt. 18:15, 18; Jn. 6:14.\f* xecha' chire. \p Pero ri Juan xubij chi man ja ta rija'. \p \v 22 Y c'ari' ri achi'a' ri' can xquic'utuj c'a chire: ¿At achique c'a rat c'a? Roma roj can nic'atzin c'a chike chi niketamaj-el at achique rat, y jari' ri nekabij chique ri e takayon-pe kichin. Tak'alajirisaj c'a avi' chikavech, xecha'. \p \v 23 Y rija' xubij c'a chique ri achi'a' ri': Jac'a yin ri jun ri achok chij c'o rutz'iban ri k'alajirisey ruch'abel ri Dios ri xc'oje' ojer can y xubini'aj Isaías. Y jare' ri xutz'ibaj can rija': C'o c'a jun achin ri xtic'oje' pa tz'iran ruvach'ulef, y ja rija' ri xtitzijon ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek ri xque'apon riq'uin. Y xtubila' c'a chique: Tichojmirisala' rubey\f + \fr 1:23 \ft Is. 40:3.\f* ri ic'aslen, roma nakaj chic c'o-vi ri rupetebel ri Ajaf, xcha' ri Juan chique. \p \v 24 Ri achi'a' c'a ri xe'apon riq'uin ri Juan, je ri achi'a' ri e takon-el coma ri fariseos. \v 25 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj chic c'a chire ri Juan: ¿Achique c'a roma rat ye'aben bautizar ri vinek? Tok xa man ja ta rat ri Cristo, ni man ja ta chuka' rat ri Elías, ni man ja ta rat ri k'alajirisey ri ruch'abel ri Dios ri c'o chi nipe, xecha' ri achi'a' ri' chire ri Juan. \p \v 26 Y ri Juan xubij c'a chique: Yin riq'uin ya' yenben bautizar\f + \fr 1:26 \ft Mt. 3:11.\f* ri vinek, pero chi'icojol rix c'o c'a Jun ri man ivetaman ta ruvech, \v 27 y rija' can c'a chuvij c'a yin xtoka-vi, pero can ja rija' ri c'o-pe nabey que chinuvech yin. Y yin can man ruc'amon ta c'a ni richin ninsol ri ruximbal ri ruxajab. \p \v 28 Y ronojel c'a re', ja ri chiri' pa Betábara xbanatej-vi, ri lugar ri c'o-apo juc'an ruchi' ri raken-ya' Jordán, ri nuben-vi bautizar ri Juan. \s1 Ja ri Jesús ri nelesan quimac ri vinek \p \v 29 Pa ruca'n k'ij tok ri Juan ri Bautista xutz'et chi choj petenek ri Jesús c'a riq'uin, xubij: Jare' xoka' ri achi'el Alaj Carne'l\f + \fr 1:29 \ft Is. 53:7; 1 P. 1:19; Ap. 5:6.\f* ri takon-pe roma ri Dios, richin chi nrelesaj ri quimac\f + \fr 1:29 \ft 1 Co. 15:3; Ga. 1:4; He. 1:3; 9:28; 1 P. 2:24; 1 Jn. 2:2; Ap. 1:5.\f* ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef. \v 30 Y jare' ri nutzijon chive, tok xinbij chi ri chuvij yin xtoka' c'a jun achin ri xa can nimalaxel vi chinuvech yin, y can c'o-vi-pe pa nabey, tok yin c'a man jani yinoc'ulun ta chuvech re ruvach'ulef.\f + \fr 1:30 \ft Jn. 1:15.\f* \v 31 Y yin man vetaman ta achique achin rija'. Pero richin chi nik'alajirisex chire re tinamit Israel, romari' tok xipe chubanic bautizar riq'uin ya'. \p \v 32 Y ri Juan can xuk'alajirisaj c'a chuka' y xubij: Yin can xintz'et c'a ri Lok'olej Espíritu tok xka-pe chila' chicaj achi'el jun paloma y xoc'oje-ka pa ruvi' rija'.\f + \fr 1:32 \ft Mt. 3:16.\f* \v 33 Y yin ri chiri' can c'a man jani c'a vetaman ta achique c'a ri Jun ri'. Pero ri Dios ri yoyon-pe re jun samaj re' chuve, can ruk'alajirisan-vi chic c'a chinuvech chi tok xtintz'et chi nika-pe ri Lok'olej Espíritu y noc'oje-ka pa ruvi' jun achin, jac'ari' ri nibanon bautizar riq'uin ri Lok'olej Espíritu\f + \fr 1:33 \ft Jn. 20:22; Hch. 1:5.\f* y man riq'uin ta ya'. \v 34 Vacami can xintz'et yan c'a. Y romari' nink'alajirisaj chi ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios.\f + \fr 1:34 \ft Mt. 14:33; Jn. 1:49.\f* \s1 E ca'i' chique ri rutijoxela' ri Juan xquitzekelbej-el ri Jesús \p \v 35 Y pa ruca'n k'ij, ri Juan e rachibilan e ca'i' chique ri rutijoxela', c'o chic c'a chiri' jun bey. \v 36 Y jac'ari' tok rija' xutz'et chi ri Jesús nik'ax-el ri queri'. Rija' xubij c'a: Titzu', ja Jesucristo la', ri achi'el Alaj Carne'l ri takon-pe roma ri Dios. \p \v 37 Y ri e ca'i' rutijoxela' ri Juan tok xcac'axaj c'a ri xubij, rije' xquitzekelbej-el ri Jesús. \v 38 Y tok ri Jesús xtzu'un can chirij y xerutz'et ri e ca'i' rutijoxela' ri Juan chi e tzeketel-el chirij, rija' xuc'utuj c'a chique: ¿Achique nicanoj? xcha' chique. \p Y rije' xquibij c'a chire ri Jesús: Roj nikajo' niketamaj acuchi c'o-vi ri avachoch rat Rabí. Rije' Rabí xecha' c'a chire roma ri israelitas queri' niquibij chire jun tijonel. \p \v 39 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo', y te'ivetamaj can. \p Y rije' can xebe na vi y xbequetamaj can ri rachoch. Y xec'oje' c'a ka riq'uin ri jun k'ij ri', roma xa can las cuatro chic ri tikak'ij. Xa can xkak'ij yan c'a. \p \v 40 Ri jun c'a chique ri e ca'i' tijoxela' ri xe'ac'axan-el achique ri xubij ri Juan y xquitzekelbej-el ri Jesús, jac'a ri Andrés ri rach'alal ri Simón Pedro. \v 41 Re Andrés nabey c'a xberucanoj ri Simón ri rach'alal y xberubij c'a chire: Ketaman chic c'a achique ri Mesías. Y que c'a ri' niquibij ri israelitas chire ri Cristo. \p \v 42 C'ari' ri Andrés xuc'uaj ri Simón ri rach'alal, c'a riq'uin ri Jesús. Y tok ri Jesús xutz'et, xubij c'a chire: Ja rat ri Simón ri ruc'ajol ri Jonás. Vacami xtabini'aj c'a chuka' Cefas. Y que c'a ri' niquibij ri israelitas chire jun vinek rubini'an Pedro. \s1 Tok ri Jesús xch'on riq'uin ri Felipe y ri Natanael \p \v 43 Jac'a ri pa ruca'n k'ij, ri Jesús can ruch'obon-vi chi nibe c'a pa Galilea. Y chupan c'a ri k'ij ri' ri Jesús xberuc'ulu-pe ri jun achin rubini'an Felipe\f + \fr 1:43 \ft Jn. 6:5-7; 12:21, 22; 14:8, 9.\f* y xubij c'a chire: Quinatzekelbej. \p \v 44 Y re jun achin re', re rubini'an Felipe, aj pa tinamit Betsaida, ri tinamit ri c'o-vi cachoch ri Andrés y ri Pedro. \v 45 Ri achin c'a ri rubini'an Felipe, xberuc'ulu-pe ri jun achin rubini'an Natanael, y xubij c'a chire: C'o chic ri Jun ri runatan can ri Moisés\f + \fr 1:45 \ft Gn. 3:15; 22:18; Dt. 18:18.\f* chupan ri ley y ri quinatan chuka' can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, ri chupan ri quivuj e quitz'ibalon can.\f + \fr 1:45 \ft Is. 9:6; 53:1-12; Mi. 5:2; Zac. 6:12; 9:9; Mal. 3:1.\f* C'ari' niketamaj can ruvech. Rija', ja ri Jesús ri ruc'ajol ri José aj-Nazaret. \p \v 46 Y ri Natanael xubij: ¿Xtic'ulun ta c'a pe jun utzilej achin ri chiri' pa tinamit Nazaret?\f + \fr 1:46 \ft Jn. 7:41, 42, 52.\f* xcha' rija'. \p Pero ri Felipe xubij chire: Vi man nanimaj ta, jo' chutz'etic. \p \v 47 Y tok ri Jesús xutz'et ri Natanael chi xa napon yan apo riq'uin, xubij c'a: Titzu' la jun achin la'. Rija' can richin vi ri rutinamit ri Dios; rija' jun kitzij israelita; roma queri' nuc'ut ri ruc'aslen. Can man jun k'oloj riq'uin. \p \v 48 C'ari' ri Natanael xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Acuchi xavetamaj-vi nuvech? \p Y ri Jesús xubij c'a chire: Yin xatintz'et tok c'a atc'o na chiri' chuxe' ri víquix (higo), tok c'a man jani tac'ul ri Felipe, xcha' ri Jesús chire. \p \v 49 Ri Natanael can jac'ari' xubij: Tijonel, xcha' chire. Can ja vi rat ri Ruc'ajol ri Dios. Y can ja rat ri Rey\f + \fr 1:49 \ft Sal. 2:6; Is. 9:7; Os. 3:5.\f* richin re tinamit Israel, xcha'. \p \v 50 Y ri Jesús xubij chire ri Natanael: Rat can xanimaj chi ja yin ri Ruc'ajol ri Dios xaxe riq'uin xinbij chave chi chuxe' ri víquix (higo) atc'o-vi tok c'a man jani tac'ul ri Felipe. Can c'a q'uiy na rubaniquil xtatz'et richin queri' nanimaj más. \p \v 51 Y ri Jesús xubij c'a chuka': Can tinimaj c'a re xtinbij chive: Rix can xtitz'et c'a chi ri caj xtijakatej, y chi ri ángeles richin ri Dios xquexule-xquejote' chinuto'ic yin ri xinalex chi'icojol. \c 2 \s1 Ri xbanatej pa jun c'ulubic chiri' pa Caná \p \v 1 Y pa rox k'ij, ri chiri' pa tinamit rubini'an Caná ri chiri' pa Galilea, c'o c'a jun c'ulubic xbanatej. Y ri María ri rute' ri Jesús, can c'o c'a chuka' chiri' chupan ri c'ulubic ri'. \v 2 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela', xe'oyox c'a chuka' chupan ri c'ulubic ri'. \v 3 Jac'a ri ruya'al-uva xa xq'uis yan chanin chupan ri c'ulubic ri'. Y ri María ri rute' ri Jesús, xapon c'a apo riq'uin ri Jesús y xberubij chire: Man jun chic tz'uj ruya'al-uva quiq'uin. \p \v 4 Pero ri Jesús xubij c'a chire: ¿Achique c'a ri navajo'? Roma ri nu-hora xa c'a man jani tapon, xcha' rija'. \p \v 5 Y ri rute' ri Jesús xubij c'a chique ri ajic'a': Vi c'o ri xtubij ri Jesús chive, can tibana' c'a, xcha' chique. \p \v 6 Y ri chiri' ec'o c'a vaki' nima'k tak cucu' (k'e'l), e banon riq'uin abej. Ri israelitas yalan yecucusaj cucu' (k'e'l) que tak ri', roma chupan cucu' (k'e'l) que tak ri' niquiya-vi ya' ri nic'atzin chique richin ri ch'ajch'ojirisanic,\f + \fr 2:6 \ft Mr. 7:3, 4.\f* can achi'el c'a ri nichilabex chique roma ri qui-ley. Y ri cucu' ri' (ri k'e'l ri'), cajquej ciento vasos ya' quipan. \v 7 Y ri Jesús xubij chique ri ajic'a': Que'inojisaj chi ya' re cucu' re' (re k'e'l re'), xcha' chique: \p Y ri ajic'a' can que vi ri' xquiben. Can xequipulisaj c'a can ri nima'k tak cucu' ri' (k'e'l ri'). \v 8 C'ari' ri Jesús xubij c'a chique ri ajic'a': Vacami tipaja-el juba' y tic'uaj chire ri pa'el chuvech re nimak'ij re', richin tuna'. \p Y ri ajic'a' can xquiben-vi ri xubij ri Jesús chique. \v 9 Y ri pa'el chuvech ri nimak'ij ri', tok runa'on chic ka chi yalan jebel ri ruya'al-uva ri', xroyoj c'a ri achijlonel chupan ri c'ulubic ri'. Ri pa'el c'a chuvech ri nimak'ij ri', man c'a retaman ta acuchi petenek-vi ri ruya'al-uva ri'. Xa can xe c'a ri ajic'a' ri xepajon ri e etamayon. \v 10 Y tok ri achijlonel xapon c'a, ri pa'el chuvech ri nimak'ij richin ri c'ulubic ri' xubij c'a chire: Tok c'o jun nimak'ij quere', conojel c'a vinek ja ri ruya'al-uva ri utz niquiya' nabey, y tok xa yojtajinek chic ri pa quichi' ri ec'o pa nimak'ij, roma q'uiy chic ri quikumun, niquiya' c'a jun ruya'al-uva ri man can ta utz. Pero rat xa man que ta ri' xaben. Rat xa c'a ri' xabevelesaj-pe ri ruya'al-uva ri utz, xcha'. \p \v 11 Re xuben c'a ri Jesús chi xuben ruya'al-uva chire ri ya' ri pa c'ulubic pa Caná ri chiri' pa Galilea, jac'ari' ri nabey milagro ri xuben. Y re jun milagro re', can xuc'ut c'a chi rija' can c'o-vi ruk'ij-ruc'ojlen.\f + \fr 2:11 \ft Jn. 1:14.\f* Y ri e rutijoxela' can xquicukuba' c'a quic'u'x riq'uin. \p \v 12 Tok can c'achojinek chic c'a can ri c'ulubic, ri Jesús rachibilan ri rute', ri e rach'alal y ri rutijoxela' xebe pa tinamit Capernaum. Y xec'oje' c'a ca'i-oxi' k'ij chiri'. \s1 Tok ri Jesús xerokotaj-pe ri c'ayinela' pa rachoch ri Dios \p \v 13 Y can nakaj chic c'a ri k'ij richin ri quinimak'ij ri israelitas, ri rubini'an pascua,\f + \fr 2:13 \ft Ex. 12:1-14; Nm. 28:16.\f* k'ij tok yecamisex ri tak carne'l. Romari' ri Jesús can xbe c'a pa tinamit Jerusalem,\f + \fr 2:13 \ft Jn. 5:1.\f* richin ri nimak'ij ri'. \v 14 Y ri chiri' chuva-rachoch ri Dios ri c'o pa Jerusalem, ri Jesús xeberila' c'a c'ayil tak váquix, c'ayil tak carne'l, y c'ayil tak palomas. Y xeberila' chuka' jaloy-ruvech mero e tz'uyul ri chiri'. \v 15 Ri Jesús, can xe c'a xerutz'et, xuben c'a jun ruch'aybal riq'uin colo' y xerokotaj-pe\f + \fr 2:15 \ft Mt. 21:12; Mr. 11:15; Lc. 19:45.\f* conojel. Xerokotaj c'a pe cachibilan ri quicarne'l y ri quiváquix ri chiri' chuva-rachoch ri Dios. Y chique ri jaloy-ruvech mero, xuc'akala' c'a can ri qui-mero chiquivech y xerutec'mayila' can ri qui-mesas. \v 16 Y chique ri c'ayil tak palomas xubij c'a: Que'ivelesaj-el re' vave'. Y man tiben chire ri rachoch ri Nata' Dios, jun c'ayibel, xcha' ri Jesús. \p \v 17 Romari' ri rutijoxela', can chanin c'a xoka' chiquic'u'x ri jun tzij tz'ibatel chupan ri ruch'abel ri Dios. Ri tzij c'a ri' nubij: Nupaxij vánima ri itzel ye'ajin chubanic ri vinek chupan ri avachoch,\f + \fr 2:17 \ft Sal. 69:9.\f* nicha'. \p \v 18 Y jari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri yatiquir nac'ut chikavech\f + \fr 2:18 \ft Mt. 12:38.\f* richin chi can niketamaj chi c'o uchuk'a' pan ak'a' richin xe'avokotaj-el ri vinek vave'? xecha'. \p \v 19 Y ri Jesús xubij c'a chique: Tikasaj c'a pan ulef re jun jay re', ri can richin ri Dios, y yin pan oxi' k'ij xtinyec chic jun bey,\f + \fr 2:19 \ft Jn. 10:18.\f* xcha'. \p \v 20 Y jac'ari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chire ri Jesús: Re jun jay re', cavinek-vaki' juna' xquiben ri kate-katata' chirij richin xquipaba'. ¿Yatiquir cami c'a rat napaba' pan oxi' k'ij? xecha' chire. \p \v 21 Pero ri jay ri xubij ri Jesús chique ri vinek ri', ja ri mismo ruch'acul. \v 22 Y romari', tok ri Jesús xcamisex chuva ri cruz y pa rox k'ij xbec'astej-pe, ri rutijoxela' xoka' c'a chiquic'u'x re jun tzij re xubij chique ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas. Y xcuker c'a quic'u'x riq'uin ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can\f + \fr 2:22 \ft Lc. 24:45.\f* y riq'uin ri ch'abel ri e rubin can ri Jesús.\f + \fr 2:22 \ft Jn. 14:26.\f* \s1 Ri Jesús retaman ri c'o pa tak cánima ri vinek \p \v 23 Y chupan c'a ri k'ij tok c'o-ka ri Jesús ri pa Jerusalem roma ri nimak'ij pascua, can e q'uiy vi c'a vinek ri xeniman. Re vinek re' xquinimaj tok xequitz'et ri milagros ri xeruben\f + \fr 2:23 \ft Jn. 3:2; 4:45.\f* chiquivech. \v 24 Pero ri Jesús man c'a xucukuba' ta ruc'u'x quiq'uin ri vinek ri', roma rija' can retaman-vi ri c'o pa tak cánima conojel vinek. \v 25 Y man nic'atzin ta c'a chire chi c'o ta jun ri nibin chire achique rubanic ri quic'aslen chiquijujunal ri vinek; roma rija' can retaman-vi achique c'a ri c'o pa tak cánima.\f + \fr 2:25 \ft 1 S. 16:7; 1 Cr. 28:9; Mt. 9:4.\f* \c 3 \s1 Ri Jesús y ri Nicodemo \p \v 1 Y c'o c'a jun achin chiquicojol ri fariseos ri rubini'an Nicodemo,\f + \fr 3:1 \ft Jn. 7:50; 19:39.\f* y re achin re' can c'o-vi c'a ruk'ij chiquivech ri ruvinak israelitas. \v 2 Y pa jun ak'a', rija' xapon riq'uin ri Jesús y xubij chire: Can nik'alajin-vi c'a chi at jun Tijonel ri takon-pe roma ri Dios; roma ri milagros ri ye'abanala',\f + \fr 3:2 \ft Jn. 9:16, 33; Hch. 2:22.\f* xaxe c'a ri c'o Dios riq'uin\f + \fr 3:2 \ft Hch. 10:38.\f* ri nitiquir nibanon. \p \v 3 Y ri Jesús xubij c'a chire ri Nicodemo: Yin can kitzij c'a re ninbij chave: Ri achique c'a ri man xtuc'uaj ta jun chic c'ac'a' alaxic,\f + \fr 3:3 \ft Jn. 1:13; Stg. 1:18.\f* man c'a xtic'oje' ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' chire. \p \v 4 Pero ri Nicodemo xubij chire ri Jesús: ¿Can nitiquir cami nalex chic jun bey jun achin achi'el yin, ri xa xirijix yan? ¿Y can nitiquir cami chi ri nte' yiralaj chic jun bey? xcha'. \p \v 5 Ri Jesús xubij c'a: Yin can kitzij vi c'a re ninbij chave: Ri c'ac'a' alaxic ri xinnataj, jari' ri niban roma ri Lok'olej Espíritu\f + \fr 3:5 \ft Tit. 3:5.\f* y ya'. Y ri man c'a xtiquic'uaj ta ri jun c'ac'a' alaxic ri', man xque'oc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. \v 6 Ri vinek c'a ri ruc'uan xaxe ri alaxic richin re ruvach'ulef,\f + \fr 3:6 \ft Jn. 1:13.\f* can aj-ruvach'ulef vi. Jac'a ri vinek ri ruc'uan chuka' ri alaxic richin ri Lok'olej Espíritu, can richin vi ri Lok'olej Espíritu. \v 7 Y man c'a tisach ac'u'x riq'uin re ninbij chave, roma can queri' vi: Can conojel c'a nic'atzin chi niquic'uaj jun chic c'ac'a' alaxic. \v 8 Ri ye'uc'uan ri alaxic richin ri Lok'olej Espíritu, nijalatej ri quic'aslen. Y ri Lok'olej Espíritu ri nijalon ri quic'aslen, man c'a tz'etel ta. Xa can achi'el c'a ri cak'ik' ri xabacuchi nic'ulun-vi-pe. Roma xaxe navac'axaj, pero man c'a avetaman ta acuchi petenek-vi y man avetaman ta chuka' acuchi nibe-vi, xcha' ri Jesús. \p \v 9 Y ri Nicodemo xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a rubanic ri'? \p \v 10 Ri Jesús xubij c'a chire: ¿Man avetaman ta c'a achique rubanic re', y can at jun tijonel chiquicojol ri kavinak israelitas? \v 11 Yin ja ri vetaman y nutz'eton ri nintzijoj, jac'a rix vinek man nivajo' ta\f + \fr 3:11 \ft Jn. 3:32.\f* ninimaj. \v 12 Rix man ninimaj ta re ninbij chive, y xa chirij cosas aj-ruvach'ulef. C'a ta la' chic c'a chi nintzijoj ta chive ri cosas ri e richin chila' chicaj. \p \v 13 Ri chila' chicaj man jun chic c'a ri apovinek ta, xa can xe c'a ri Jun kajinek-pe chila'.\f + \fr 3:13 \ft Jn. 6:33; 16:28.\f* Can xe rija' ri apovinek. Xa can xe ri Jun ri xalex chi'icojol y chila' chicaj riq'uin ri Dios c'o-vi rachoch.\f + \fr 3:13 \ft 1 Co. 15:47.\f* \v 14 Y ojer-ojer can ri', tok ri Moisés xc'oje' ri pa tz'iran ruvach'ulef, rija' xutic c'a jun che' nim raken y xuya' jun ruvachibel cumetz pa ruvi'.\f + \fr 3:14 \ft Nm. 21:9.\f* Y achi'el c'a xban chire ri ruvachibel ri cumetz chutza'n re che' re', can que chuka' ri' nic'atzin chi niban chire ri Jun ri alaxinek chi'icojol.\f + \fr 3:14 \ft Jn. 8:28.\f* \v 15 Richin queri' achique c'a vinek ri xtiniman richin, man c'a xtapon ta chupan ri camic ri richin jantape', xa can xtic'oje' ruc'aslen ri man q'uisel ta.\f + \fr 3:15 \ft Jn. 3:36; 6:40, 47.\f* \s1 Ri Dios nrajo' chi conojel vinek yecolotej ta \p \v 16 Ri Dios can janíla vi c'a najovan. Xerajo' ri vinek\f + \fr 3:16 \ft Ro. 5:8; Tit. 3:4.\f* ri ec'o chuvech ronojel ruvach'ulef, y romari' can xutek c'a pe ri Ruc'ajol vave' chuvech re ruvach'ulef. Rija' xaxe c'a jun Ruc'ajol c'o, pero xutek-pe\f + \fr 3:16 \ft 1 Jn. 4:9.\f* richin chi xabachique c'a vinek ri xtiniman richin, man c'a xtapon ta chupan ri camic ri richin jantape', xa can xtic'oje' ruc'aslen ri man q'uisel ta. \v 17 Roma ri Dios man xutek ta pe ri Ruc'ajol vave' chuvech re ruvach'ulef, richin chi noruk'ata' tzij pa quivi' ri vinek y noruya' ta ruc'ayeval ri richin jantape' pa quivi'. Man que ta ri'. Ri Dios xutek-pe ri Ruc'ajol, richin chi yojorucolo-ka\f + \fr 3:17 \ft Lc. 9:56; 1 Jn. 4:14.\f* chupan ri kamac. \p \v 18 Y achique vinek ri xtiniman richin, man xtika' ta ruc'ayeval pa ruvi'.\f + \fr 3:18 \ft Ro. 8:1.\f* Jac'a ri vinek ri man xtiniman ta richin, ri ruc'ayeval richin jantape' xa can c'o chic c'a pa ruvi', roma xa can man xunimaj ta rubi' ri juney (jun oc) Ruc'ajol ri Dios. \v 19 Can conojel vi c'a ri man yeniman ta, c'o chic ri ruc'ayeval pa quivi'; roma ri Sakil can xoka-vi chuvech re ruvach'ulef,\f + \fr 3:19 \ft Jn. 1:9.\f* pero rije' xa más xcajo' ri k'eku'n que chuvech ri Sakil, roma rije' can xe vi c'a ri itzel tak banobel ri yequibanala'. \v 20 Y conojel c'a ri yebanon ri itzel tak banobel, man c'a nika' ta ri Sakil chiquivech, ni man chuka' yejel ta apo riq'uin; roma re Sakil re' nuben c'a chi yebek'alajin-pe ronojel ri itzel tak quibanobal ri ye'ajin chubanic. \v 21 Jac'a ri vinek ri can yequibanala' banobel richin ri kitzij, can yebe-vi-apo chupan ri Sakil, richin yek'alajin jebel chi yetiquir niquiben queri' roma jun quibanon riq'uin ri Dios. \s1 Ri Juan ri Bautista c'o ch'aka' chic jebel tak ch'abel ri nubij chirij ri Cristo \p \v 22 Y tok banatajinek chic c'a ronojel re', ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xbe pa Judea, y chiri' xebec'oje-vi. Y xe'apoviyaj c'a vinek ri chiri' richin xeban-el bautizar.\f + \fr 3:22 \ft Jn. 4:2.\f* \v 23 Chupan c'a chuka' ri tiempo ri', ri Juan ri Bautista c'o c'a ri chiri' pan Enón, ri c'o-apo chunakaj ri tinamit rubini'an Salim. Rija' chiri' c'a yeruben-vi bautizar ri vinek, roma chupan ri lugar ri' jebel ya' c'o. Ri vinek ye'apon c'a riq'uin richin yeban-el bautizar. \v 24 Chupan can ri tiempo ri' ri Juan c'a man jani c'a titz'apex pa cárcel,\f + \fr 3:24 \ft Mt. 14:3; Lc. 3:19, 20.\f* romari' c'a nuben bautizar. \p \v 25 Y ec'o ruvinak israelitas ri xquibila' chiquivech quiq'uin ri rutijoxela' ri Juan chirij ri achique chi bautismo ri más utz. \v 26 Xepe c'a ri tijoxela' ri' xebe c'a riq'uin ri Juan y xbequibij chire: Tijonel, xecha' c'a. Ri Jun ri xapon aviq'uin ri juc'an chic ruchi-ya' Jordán. Ri xabij chi ja rija' ri nak'alajirisaj,\f + \fr 3:26 \ft Jn. 1:34.\f* xa can conojel chic ri vinek ye'apon riq'uin richin chi querubana' bautizar. \p \v 27 Ri Juan xubij c'a chique ri rutijoxela': Ja ri Dios xtibin achique ri xtic'oje' ruk'ij. \v 28 Y rix mismo yixtiquir yixbin achique ri nubin yin, chi xa man ja ta yin ri Cristo. Yin xaxe nubin chi xitak-pe richin chi nonchojmirisaj ri acuchi xtoka-vi rija'.\f + \fr 3:28 \ft Mal. 3:1.\f* \v 29 Yin can xtz'aket c'a ri quicoten pa vánima vacami, riq'uin ri xinvac'axaj chi janíla e q'uiy vinek ye'apon riq'uin ri Jesucristo. Can ninc'ulvachij c'a ri nuc'ulvachij jun ala' rachibil ri ala' c'a ruc'ulubic; roma ri jun ri' niquicot chi yerac'axaj ri juc'ulaj yetzijon y quic'uan chic qui'. Can retaman c'a chi ri xten c'o chic apo riq'uin ri rachijil. \v 30 Can xe c'a ri Jesucristo ri ruc'amon chi ninimer ruk'ij,\f + \fr 3:30 \ft Is. 9:7.\f* jac'a yin más utz chi yich'utiner-ka. \s1 Ri Jesucristo chicaj petenek-vi \p \v 31 Ri Jun ri petenek chicaj, jari' ri más nim que chikavech konojel roj vinek. Roma roj vinek, ri ti kana'oj can xe oc re vave' chuvech re ruvach'ulef niq'uis-vi-ka. Can xe oc ri' ri yojtiquir nikatzijoj. Jac'a ri Jun ri kajinek-pe chila' chicaj, man achi'el ta oc roj,\f + \fr 3:31 \ft Jn. 8:23.\f* roma rija' can c'o c'a pa ruvi' ronojel.\f + \fr 3:31 \ft Mt. 28:18.\f* \v 32 Re Jun c'a ri petenek chila' chicaj, can jac'a ri rac'axan-pe\f + \fr 3:32 \ft Jn. 8:26.\f* y rutz'eton can,\f + \fr 3:32 \ft Jn. 1:18; 3:11.\f* jari' ri noruk'alajirisaj-ka chike. Pero ri vinek man nicajo' ta niquic'ul\f + \fr 3:32 \ft Jn. 1:11.\f* ri nuk'alajirisaj rija'. \v 33 Y ri vinek c'a ri niniman ri nuk'alajirisaj ri Jun ri petenek chila' chicaj, can nuk'alajirisaj c'a chi ri Dios can kitzij vi.\f + \fr 3:33 \ft 1 Jn. 5:10.\f* \v 34 Roma ri Jun ri xutek-pe ri Dios chuvech re ruvach'ulef, can ja vi ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj.\f + \fr 3:34 \ft Jn. 7:16.\f* Y ri Dios can ruyo'on c'a pe ri Lok'olej Espíritu chire. Y ri Lok'olej Espíritu ri nuya-pe chire rija' man jun ri nitiquir ta netan. \v 35 Y ri Tata'ixel can janíla vi c'a nrajo' ri Ruc'ajol, y pa ruk'a' rija' xujech-vi ronojel.\f + \fr 3:35 \ft Dn. 7:14.\f* \v 36 Achique c'a vinek ri xqueniman richin re C'ajolaxel, xtic'oje' quic'aslen\f + \fr 3:36 \ft Hab. 2:4.\f* ri man q'uisel ta. Jac'a ri vinek ri man nicajo' ta niquinimaj ri Ruc'ajol ri Dios, man c'a xtic'oje' ta quic'aslen; roma ri vinek ri man xtiquicukuba' ta quic'u'x riq'uin, can ec'o chic c'a richin nika' ri royoval ri Dios pa quivi'.\f + \fr 3:36 \ft Ga. 3:10; He. 10:29.\f* \c 4 \s1 Tok ri Jesús xch'on riq'uin ri ixok aj-Samaria \p \v 1 Ri achi'a' fariseos cac'axan c'a chi ri Jesús más vinek ri yeruben bautizar y más e q'uiy ri yetzekelben richin, que chiquivech ri vinek ri yeban bautizar y ri yetzekelben richin ri Juan ri Bautista.\f + \fr 4:1 \ft Jn. 3:26.\f* Y ri Ajaf Jesús xretamaj c'a ronojel re'. \v 2 Pero ri Jesús man can ta ja rija' ri yebanon bautizar ri vinek. Xa jac'a ri e rutijoxela' ri yebanon bautizar. \v 3 Y ri Jesús xel c'a el ri chiri' pa Judea y xtzolin chic jun bey pa Galilea e rachibilan ri rutijoxela'. \p \v 4 Xa jac'a richin chi ye'apon c'a pa Galilea, c'o c'a chi yek'ax ri pa Samaria. \v 5 Ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xe'apon c'a pa Sicar. Ri Sicar jun tinamit richin ri Samaria. Ri Sicar c'o c'a apo chunakaj ri ulef ri xuya' ri Jacob chire ri José ri ruc'ajol. \v 6 Y jac'a ri chiri' c'o-vi ri pozo ri nibix Richin Jacob chire. Chiri' c'a xtz'uye-vi-ka ri Jesús, roma rija' can janíla c'a cosinek-pe roma ri binen quibanon-pe. Ri' pa nic'aj-k'ij la'ek ri'. \v 7-8 Y tok e benek c'a ri rutijoxela' pa tinamit chulok'ic vey, ri chiri' chi pozo xapon c'a jun ixok aj chiri' pa Samaria, chirelesaxic ruya'. Y ri Jesús xubij c'a chire ri ixok ri': Tasipaj juba' nuya' richin ninkun, xcha'. \p \v 9 Pero ri ixok aj-Samaria xubij c'a chire ri Jesús: Rat at jun israelita, ¿y achique roma tok nac'utuj aya' chuve yin? ¿Ruc'amon cami c'a chi jun aj-Samaria nuya' ruya' jun israelita? xcha' ri ixok. Rija' xubij queri' roma ri e israelitas y ri e aj-Samaria\f + \fr 4:9 \ft 2 R. 17:24.\f* man junan ta quivech.\f + \fr 4:9 \ft Neh. 4:1, 2; Lc. 9:52, 53; Hch. 10:28.\f* \p \v 10 C'ari' ri Jesús xubij c'a chire ri ixok ri': Vi ta rat avetaman achique chi sipanic ruyo'on-pe\f + \fr 4:10 \ft Is. 9:6; 42:6; Ro. 8:32; 1 Co. 1:30.\f* ri Dios, y avetaman ta chuka' achique c'a ri' ri nic'utun juba' ruya' chave; xa ja ta rat ri yac'utun aya' chire, y rija' nuya' ta Aya'\f + \fr 4:10 \ft Is. 12:3; 44:3; Jer. 2:13; Zac. 14:8; Ap. 7:17.\f* ri can niyo'on c'aslen, xcha' ri Jesús. \p \v 11 Y ri ixok xubij c'a chire ri Jesús: Re pozo nej kajinek-vi-ka, y rat man jun c'o aviq'uin richin naq'uen-ka ya'. ¿Acuchi c'a naq'uen-vi ri Ya' ri niyo'on c'aslen ri nasuj? \v 12 Roma can chupan c'a re jun pozo re' xuq'uen-vi ruya' ri kamama' Jacob, ri e ralc'ual y quichin chuka' ri quichicop. ¿Acuchi ta c'a xtaq'uen-vi ri Ya' ri nasuj? ¿O más ak'ij rat que chuvech ri kamama' Jacob chi man vave' ta navelesaj-vi ri Ya' ri nabij chi nuya' c'aslen? xcha' ri ixok. \p \v 13 Y ri Jesús xubij c'a chire ri ixok: Ri yekumun re ya' re', re nel chupan re pozo, man c'a nuc'ovisaj ta el ri nichaki'j quichi' (yechakchi'in). Xa can nic'atzin c'a chi niquikun más ya' richin chi nich'uch'u-ka juba' ri nichaki'j quichi'. \v 14 Jac'a ri yekumun ri Ya' ri niyo'on c'aslen ri ninya' chique yin,\f + \fr 4:14 \ft Jn. 10:10; Ro. 5:21; 6:23.\f* xtuben c'a che ri cánima chi man chic xtichaki'j ta quichi' (xtichakchi'in ta). Xa can xtuben chique chi quiq'uin rije' nalex-vi ri Ya' ri',\f + \fr 4:14 \ft Jn. 7:38.\f* y can xtichoxin c'a pe richin chi yeruc'uaj chupan ri c'aslen ri man q'uisel ta. \p \v 15 Y ri ixok can jac'ari' xubij chire ri Jesús: Taya' c'a\f + \fr 4:15 \ft Jn. 6:34.\f* ri Ya' ri' chuve yin, richin queri' man jun bey chic c'a xtichaki'j nuchi', y richin man jun chic nic'atzin-vi chi yipe vave' chi pozo chirelesaxic ya', xcha' ri ixok. \p \v 16 Pero ri Jesús xubij c'a chire ri ixok: Cabiyin y te'avoyoj-pe ri avachijil, xuche'ex roma ri Jesús. \p \v 17 Ri ixok xubij c'a: Yin manek vachijil, xcha'. \p Y ri Jesús xubij chire: Can kitzij vi ri nabij chi manek avachijil. \v 18 Roma can e vo'o' yan avachijil quec'oje'. Y ri achin ri c'o aviq'uin vacami, xa man avachijil ta. Can ruc'amon-vi c'a ri xabij chi manek avachijil. \p \v 19 Y can jari' tok ri ixok xubij chire ri Jesús: Yin ninch'ob chi rat at jun k'alajirisey richin ri nibix chave roma ri Dios.\f + \fr 4:19 \ft Lc. 7:16; 24:19.\f* \v 20 ¿Achique c'a lugar ruc'amon chi nikaya-vi ruk'ij ri Dios? Roma ri kate-katata' ri xec'oje' ojer can, pa ruvi' re jun juyu' re' xquiben-vi ri jay richin xquiya' ruk'ij ri Dios. Ja chic c'a rix israelitas nibij chi conojel vinek c'o chi ja ri pa Jerusalem\f + \fr 4:20 \ft Dt. 12:5; 2 Cr. 7:12; Sal. 78:68.\f* niquiya-vi ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok. \p \v 21 Jac'a ri Jesús xubij chire ri ixok ri': Tanimaj c'a re xtinbij chave. Can xtoka-vi c'a jun k'ij tok ronojel vinek man ja ta chic pa ruvi' re juyu' re', ni man pa Jerusalem ta chuka'\f + \fr 4:21 \ft Mal. 1:11; Mt. 18:20; 1 Ti. 2:8.\f* xtiquiya-vi ruk'ij ri Katata' Dios. \v 22 Rix aj-Samaria q'uiy c'a ri man ivetaman ta chirij ri niya' ruk'ij.\f + \fr 4:22 \ft 2 R. 17:28-34.\f* Jac'a roj israelitas can ketaman-vi\f + \fr 4:22 \ft Is. 2:3; Ro. 9:4, 5.\f* ri achique ri nikaya' ruk'ij; roma can jac'a ri kiq'uin roj petenek-vi ri colotajic quichin ri vinek chupan ri quimac. \v 23 Ri jun k'ij ri xinbij chave chi can nipe-vi, xoka' yan, richin chi conojel vinek man chic niquiya' ta ruk'ij ri Katata' Dios pa ruvi' re juyu' re', ni chuka' ri pa Jerusalem. Ri kitzij xqueyo'on ruk'ij ri Katata' Dios, ja ri c'o ri Lok'olej Espíritu\f + \fr 4:23 \ft Fil. 3:3.\f* quiq'uin, y chuka' can riq'uin ronojel cánima xtiquiya' ruk'ij. Y ri Dios can jac'a ri vinek ri yebanon queri' ri yerajo'. \v 24 Ri Dios can Espíritu vi. Roma c'a ri' ri vinek ri yeyo'on ruk'ij, can nic'atzin chi c'o ri Lok'olej Espíritu quiq'uin y riq'uin ronojel cánima tiquiya' ruk'ij. \p \v 25 Y ri ixok xubij c'a chire ri Jesús: Yin vetaman c'a chi c'o na jun k'ij tok xtoka' chuvech re ruvach'ulef ri Mesías, ri nibix chuka' Cristo chire. Y ri k'ij tok xtoka' rija', ronojel c'a xtuk'alajirisaj\f + \fr 4:25 \ft Dt. 18:18.\f* chikavech, xcha' ri ixok. \p \v 26 Ri Jesús xubij c'a chire: Ri Mesías ri nibij chuka' Cristo chire, ja yin ri'. Ja yin ri yitzijon aviq'uin, xcha'. \p \v 27 Y jac'ari' tok xe'apon ri rutijoxela', y rije' jun vi juba' xquitz'et roma nitzijon riq'uin jun ixok aj chiri' pa Samaria. Pero ri tijoxela' man jun xquibij chire ri Jesús: ¿Achique nac'utuj chire? o ¿Achique ri natzijoj riq'uin? Can man jun vi c'a xquic'utuj chire. \v 28 Y ri ixok ri' xuya' c'a can ri rucucu' (ruk'e'l) y xbe ri pa tinamit. Y xberubij c'a chique ri vinek: \v 29 C'o jun achin xch'on viq'uin y xubij c'a chuve ronojel ri e nubanalon.\f + \fr 4:29 \ft Jn. 4:17, 18.\f* ¿Man cami ja ta c'a re' ri Cristo? Jo', y titz'eta', xcha' chique. \p \v 30 Y ri vinek ri xe'ac'axan ri', xquiya' can ri tinamit y xebe c'a acuchi c'o-vi ri Jesús. \v 31 Y tok man jani c'a que'apon ri vinek, ri tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Tijonel, tatija' avay, xecha' chire. \p \v 32 Pero rija' xubij c'a chique: Rix man c'a ivetaman ta chi yin c'o nuvay\f + \fr 4:32 \ft Job 23:12.\f* richin nintej, xcha'. \p \v 33 ¿C'o cami xc'amon-pe ruvay? xecha-ka ri tijoxela' chiquivech rije'. \p \v 34 Y ri Jesús xubij chique: Ri nuvay yin jac'a ri ninben ri rurayibel ri takayon-pe vichin\f + \fr 4:34 \ft Jn. 6:38.\f* y ninq'uis can rubanic ronojel ri rusamaj ri ruchilaben-pe chuve.\f + \fr 4:34 \ft Jn. 17:4.\f* \v 35 Rix nibij c'a chi c'a c'o na caji' ic' nrajo' richin chi nic'ol ronojel quivech tico'n. Jac'a yin ninbij chive: Quixtzu'un chila' y que'itzu' la vinek. Rije' e achi'el jun tico'n ri k'en chic. Coyoben chic richin nitzijox ri ruch'abel ri Dios\f + \fr 4:35 \ft Mt. 9:37; Lc. 10:2.\f* chique, richin niquinimaj. \v 36 Ri xquebanon c'a la cosecha la', can c'o c'a rajel-ruq'uexel xtiquic'ul;\f + \fr 4:36 \ft 2 Jn. 8.\f* roma ri vinek ri xtiniman ri ruch'abel ri Dios, xtuc'ul ruc'aslen ri man q'uisel ta.\f + \fr 4:36 \ft Stg. 5:20.\f* Y riq'uin ri', ri e tiquiyon can ri ruch'abel ri Dios, can xtiquicot c'a cánima quiq'uin ri yec'olon re jun ruvech cosecha re'. \v 37 Vave' can kitzij vi c'a nel ri tzij ri nubij: Jun vi c'a ri nibanon can ri ticoj y jun vi chic ri nic'olon ruvech ri tico'n. \v 38 Yin xixintek c'a richin chi rix xaxe chic nic'ol ri cosecha ri man ja ta rix ri xixcos chusamajixic. Roma ri ruch'abel ri Dios can ch'aka' chic c'a samajela' e tiquiyon can pa tak cánima ri vinek, y rix xaxe chic c'a juba' samaj ri ne'ibana' richin niquinimaj ri ruch'abel ri Dios, xcha' ri Jesús chique ri rutijoxela'. \p \v 39 Y chupan c'a ri k'ij ri', can e janíla vi ri vinek xeniman richin ri Jesús\f + \fr 4:39 \ft Gn. 49:10.\f* ri chiri' pa tinamit Sicar, ri c'o chiri' pa Samaria. Y ri' roma ri xberubij ri ixok chique chi ri Jesús xubij chire ronojel ri e rubanalon. \v 40 Y ri samaritanos ri' xbequic'utuj c'a chire ri Jesús chi tic'oje-ka quiq'uin. Y rija' xc'oje' c'a ka ca'i' k'ij quiq'uin. \v 41 Y ec'o c'a ch'aka' chic vinek ri aj chiri' ri xeniman, pero can c'a ja tok cac'axan chic na ri ch'abel ri nubij ri Jesús. Can e q'uiy vi c'a ri xeniman. \v 42 Re vinek c'a re' niquibila' c'a chire ri ixok ri xbeyo'on rutzijol chique: Vacami can ketaman chic c'a y nikanimaj chuka', man xe ta roma ri xabij rat chike, xa can nikanimaj chuka' roma ri xkac'axaj roj mismo. Xketamaj c'a chi can kitzij vi chi ja rija' ri Cristo, ri Colonel quichin conojel vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef.\f + \fr 4:42 \ft 1 Jn. 2:2.\f* \s1 Tok ri Jesús xuc'achojirisaj c'a ruc'ajol jun nimalej achin \p \v 43 Tok ic'ovinek chic ri ca'i' k'ij,\f + \fr 4:43 \ft Jn. 4:40.\f* xuya' can ri tinamit Sicar ri c'o chiri' pa Samaria y xuchop chic c'a el ri rubey richin nibe c'a pa Galilea. \v 44 Y jac'a ri Jesús ri nibin chi jun ri nik'alajirisan ri ruch'abel ri Dios pa rutinamit, xa man jun ruk'ij chiquivech ri ruvinak.\f + \fr 4:44 \ft Mt. 13:57; Mr. 6:4; Lc. 4:24.\f* \v 45 Pero tok ri Jesús xapon pa Galilea, jebel ruc'ulic xban coma ri vinek aj chiri'; roma re vinek re' xec'oje' pa Jerusalem richin ri nimak'ij\f + \fr 4:45 \ft Dt. 16:16.\f* y xquitz'et ri milagros ri xerubanala' ri Jesús\f + \fr 4:45 \ft Jn. 2:23; 3:2.\f* chiri'. \p \v 46 C'ari' ri Jesús xbe chic c'a jun bey ri pa tinamit Caná ri c'o chiri' pa Galilea, ri acuchi xuben chi xoc ruya'al-uva ri ya'.\f + \fr 4:46 \ft Jn. 2:1-11.\f* Y chiri' pa Galilea, pa jun chic tinamit ri rubini'an Capernaum, c'o c'a jun achin nimalej rusamajel ri rey, yava' jun ruc'ajol. \v 47 Re achin re rusamajel ri rey, tok xrac'axaj chi ri Jesús petenek c'a quela' pa Judea y xapon ri chiri' pa Galilea, xbe c'a riq'uin. Rija' xberuc'utuj utzil chire richin nucol ta ri ruc'ajol chuvech ri camic, roma ri ala' ri' xa can niquen yan c'a (nicom yan c'a). \v 48 C'ari' ri Jesús xubij c'a chire ri rusamajel ri rey: Man ta nitz'et rix ri milagros ri ninben yin, xa man ta yininimaj. Y chuka' vi man ta nik'alajin riq'uin ri milagros chi can ja ri Dios ri takayon-pe vichin, xa man ta chuka' yininimaj.\f + \fr 4:48 \ft Mt. 16:1; 1 Co. 1:22.\f* \p \v 49 Pero ri achin ri rusamajel ri rey xubij c'a chire ri Jesús: Ajaf, tabana' c'a utzil chi yaxule' ta c'a ka pa tinamit Capernaum, roma ri nuc'ajol xa can niquen yan (nicom yan). \p \v 50 Y ri Jesús xubij c'a chire: Catzolin.\f + \fr 4:50 \ft Mt. 8:13; Mr. 7:29.\f* Ri ac'ajol xtic'ase' c'a can, xuche'ex-el. \p Y ri achin ri' can xunimaj-vi\f + \fr 4:50 \ft Jn. 11:40.\f* ri xubij ri Jesús, y xbe. \v 51 Tok ri achin ri rusamajel ri rey ruchapon-ka rutzolejen, ec'o c'a rajic'a' xepe chuc'ulic y xquibij c'a chire: Ri ac'ajol q'ues. Man xquen ta (xcom ta), xecha' chire. \p \v 52 Y rija' xuc'utuj c'a chique ri ajic'a' ri' achique c'a hora tok ri ruc'ajol xk'alajin chi nic'achoj. Y ri ajic'a' xquibij: Ja ri tikak'ij ivir. La una chiri', tok xq'uis-el ri c'aten chirij, xecha'. \p \v 53 Ri rutata' ri ala' yava', chanin c'a xoka' chuc'u'x chi ja hora ri' tok ri Jesús xubij chire chi ri ruc'ajol man xtiquen ta (xticom ta). Y romari' rija' y ri e aj pa rachoch can xquinimaj c'a\f + \fr 4:53 \ft Hch. 16:34.\f* ri Jesús; xquicukuba' c'a quic'u'x riq'uin. \p \v 54 Y jac'are' ri ruca'n milagro\f + \fr 4:54 \ft Jn. 2:11.\f* ri xuben ri Jesús chiri' pa Galilea; milagro ri nik'alajirisan richin chi can ja vi ri Dios takayon-pe richin. Y re' jare' ri milagro ri xuben tok petenek c'a quela' pa Judea. \c 5 \s1 Ri pa Jerusalem, ri chiri' pan atinibel rubini'an Betesda, ri Jesús xuc'achojirisaj jun yava' \p \v 1 Y tok banatajinek chic c'a ronojel ri', jari' noka' yan c'a jun quinimak'ij ri israelitas, y romari' tok ri Jesús c'o chi xbe-el ri pa tinamit Jerusalem. \v 2 Ri chiri' c'a pa tinamit Jerusalem, ri chunakaj apo ri puerta Quichin ri Carne'l\f + \fr 5:2 \ft Neh. 3:1.\f* nibix chire, c'o c'a jun atinibel. Y chiri' chuchi' ri ya' ec'o c'a vo'o' corredores. Y ri vinek israelitas niquibij c'a Betesda che ri lugar ri'. \v 3 Ri chiri' c'a ri pa tak corredores ri' janíla e q'uiy yava'i' e cotz'ol ri chiri' pan ulef. Ec'o e moyi', ec'o ri man choj ta yebiyin roma ri e jetz', y ec'o e siquirinek. Y ec'o c'a ri jun vi chic chi ruvech yabil noc chique. Y ronojel c'a quivech yava'i' ri', can coyoben c'a chi nisilon-pe ri ya'. \v 4 Roma re ya' re' can c'o c'a k'ij tok nosilox can roma jun ángel ri nipe chila' chicaj riq'uin ri Dios. Y jac'a ri yava' ri nika' nabey chupan ri ya' tok silon chic, jac'a yava' ri' ri nic'achoj. Y xabachique yabil noc chire ri yava', nic'achoj-el. \v 5 Y chiri' chuchi' ri ya' c'o c'a jun achin ri yava' pe treinta y ocho juna'. \v 6 Y jun k'ij tok ri Jesús nik'ax c'a el queri', xutz'et c'a ri achin cotz'ol chiri'. Y rija' can retaman c'a chi ri achin ri' q'uiy yan c'a juna' ri queri' ruc'ulvachin-pe. Y c'ari' rija' xuc'utuj c'a chire ri achin ri': ¿Navajo' yac'achoj? \p \v 7 Y re yava' re' xubij c'a chire ri Jesús: Tok nisilon-pe la ya', man jun nibanon utzil chuve richin ta yiruto' yinapon-apo c'a chupan. Romari', stape nintej nuk'ij chi yibe ta apo, c'a man jani quinapon tok ja yan ri' xapon chic jun, xcha' chire ri Jesús. \p \v 8 Y ri Jesús xubij chire ri achin: Cayacatej, tac'uaj-el la avarabel y cabiyin,\f + \fr 5:8 \ft Mt. 9:6; Mr. 2:11; Lc. 5:24.\f* xcha' chire. \p \v 9 Can xe c'a xubij queri' ri Jesús chire ri yava', can jac'ari' xc'achoj chire ri ruyabil. Xuc'ol c'a el ri ruvarabel y xuchop-el binen. Ri k'ij c'a ri', richin uxlanen.\f + \fr 5:9 \ft Jn. 9:14.\f* \v 10 Y ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chire ri achin ri xc'achojirisex chire ri ruyabil: Vacami k'ij richin uxlanen,\f + \fr 5:10 \ft Ex. 20:10.\f* xa xajan chi rat ac'uan-el la avarabel.\f + \fr 5:10 \ft Mt. 12:2; Mr. 2:24; 3:4; Lc. 6:2.\f* \p \v 11 Pero rija' xubij c'a chique ri achi'a' ri': Ri xc'achojirisan vichin xubij chuve: Tac'olo-el la avarabel y cabiyin. \p \v 12 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj c'a chire ri achin: ¿Achique c'a ri xbin chave chi tac'olo' ri avarabel y cabiyin? xecha' chire. \p \v 13 Pero ri achin ri xc'achojirisex, man retaman ta c'a achique ri xc'achojirisan chire ri ruyabil; roma ri Jesús xa man xc'oje' ta ka chiri' chiquicojol ri vinek. Rija' xa xbe. \v 14 C'a juba' c'a ri' ri Jesús xberila' chic ri achin ri' pa rachoch ri Dios, y xubij chire: Vacami xa can at utz chic. Man chic c'a camacun,\f + \fr 5:14 \ft Jn. 8:11.\f* richin queri' man tavoyobej jun cosa más itzel chavij, xcha' chire. \p \v 15 Y ri achin xtzolin-el, y xapon c'a quiq'uin ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, y xubij chique: Ri xc'achojirisan vichin, ja ri Jesús, xcha' chique. \v 16 Romari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, can xeyacatej c'a chirij ri Jesús, y niquich'obola' c'a achique ta rubanic niquiben richin niquicamisaj; roma ri Jesús c'o milagros yerubanala' chupan ri k'ij richin uxlanen. \v 17 Pero ri Jesús xubij: Ri Nata' Dios can c'a nisamej re k'ij re', y que c'a chuka' ri' yin, yisamej. \p \v 18 Y jac'ari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, más xquich'ob rij richin chi achique ta rubanic niquiben richin niquicamisaj\f + \fr 5:18 \ft Zac. 13:7.\f* ri Jesús; roma chiquivech rije', xajan ri yerubanala' chupan ri k'ij richin uxlanen. Y chuka' man xe ta c'a romari', xa can roma c'a chuka' ri Jesús nubij Rutata' chire ri Dios, roma chiquivech rije', ri Jesús can nuben chi rija' junan riq'uin ri Dios.\f + \fr 5:18 \ft Jn. 10:30.\f* \s1 Tok ri Jesucristo xubij chi man pa ruyonil ta nisamej \p \v 19 Y jac'ari' tok ri Jesús xubij: Can kitzij c'a re ninbij chive, chi yin ri Ruc'ajol ri Dios man yitiquir ta yisamej pa nuyonil;\f + \fr 5:19 \ft Jn. 8:28.\f* xa can nic'atzin chi ninvoyobej na ri nubij ri Nata'. Roma ja ri samaj ri nrajo' rija', jari' ri ninben yin ri Ruc'ajol. \v 20 Y roma ri Nata' Dios janíla yirajo' yin ri Ruc'ajol,\f + \fr 5:20 \ft Mt. 3:17; Jn. 3:35.\f* romari' tok rija' nuc'ut chinuvech ronojel ri rusamaj rija'. Y chikavech apo c'o samaj más e nima'k ri xtuc'ut chinuvech. Y tok xtinben re samaj re', rix can xtisach c'a ic'u'x chutz'etic. \v 21 Y can achi'el c'a nuben ri Nata' Dios tok nuya' quic'aslen ri caminaki'\f + \fr 5:21 \ft Ro. 4:17; 8:11; Ef. 2:5; Col. 2:13.\f* ri yeruyec-pe, can que c'a chuka' ri' ninben yin. Yin can ninya' c'a chuka' quic'aslen ri yenvajo'. \v 22 Ri Nata' Dios, can pa nuk'a' c'a chuka' yin ri Ruc'ajol rujachon-vi ri k'atoj-tzij\f + \fr 5:22 \ft Hch. 17:31.\f* y man ja ta c'a rija' ri xtibanon. \v 23 Richin queri', yin xtinc'ul c'a chuka' nuk'ij achi'el ri nuc'ul ri Nata'. Roma achique vinek ri man xtiyo'on ta nuk'ij yin ri C'ajolaxel, man nuya' ta c'a chuka' ruk'ij ri Nata',\f + \fr 5:23 \ft 1 Jn. 2:23.\f* ri takayon-pe vichin. \p \v 24 Roma can kitzij vi ri ninbij chive, chi ri nac'axan ri nuch'abel y nunimaj rubi' ri takayon-pe vichin, nril ruc'aslen ri man q'uisel ta. Man c'a xtapon ta chupan ri lugar richin janíla ruc'ayeval, roma colotajinek chic chuvech ri camic, richin xk'ax-apo chupan ri c'aslen.\f + \fr 5:24 \ft 1 Jn. 3:14.\f* \v 25 Y can kitzij c'a re ninbij chive, chi c'o c'a jun k'ij ri oyoben y jare' xoka' yan; chi ri achi'el e caminaki' xticac'axaj c'a ri nuch'abel yin ri Ruc'ajol ri Dios. Y jac'a ri can xquincac'axaj-vi, xtiquil quic'aslen. \v 26 Roma ri Dios ruyo'on k'ij chuve richin chi ninya' c'aslen, achi'el nuben rija'. Ri Nata' Dios can nuya-vi c'aslen.\f + \fr 5:26 \ft Ef. 2:1, 5.\f* \v 27 Y chuka' nilitej k'atbel-tzij viq'uin, roma ri Nata' Dios yirucusaj richin ri';\f + \fr 5:27 \ft Hch. 10:42; 17:31.\f* roma rija' retaman chi yin xinalex chi'icojol. \v 28 Man c'a tich'ob chi ja ri xinbij yan chive ri más nima'k ri yitiquir ninben, man que ta ri', roma can xtapon c'a ri k'ij chi ri e caminaki' chic el can c'o c'a chi nicac'axaj ri nuch'abel. \v 29 Y jac'a ri xe'uc'uan jun c'aslen utz chuvech ri Dios, xquebeyacatej c'a pe\f + \fr 5:29 \ft 1 Ts. 4:16.\f* richin xtiquil quic'aslen ri man q'uisel ta. Y ri man utzilej c'aslen ta xquic'uaj chuvech ri Dios, xquebeyacatej c'a pe richin xquebeka' c'a pa ruc'ayeval.\f + \fr 5:29 \ft Dn. 12:2.\f* \s1 Can nik'alajin-vi chi ri Jesucristo ja ri Dios takayon-pe richin \p \v 30 Yin can man yitiquir ta c'a yisamej pa nuyonil, roma xa can achi'el ri k'atoj-tzij ri nik'alajirisex chinuvech, queri' ri ninben. Ri nuk'atoj-tzij can pa ruchojmilal; roma can man ja ta ri nurayibel yin ri ninben, xa can ja ri rurayibel ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, jari' ri ninben. \v 31 Y vi ta man jun chic nik'alajirisan vichin, utz ta chi nibix chuvij chi man kitzij ta ri ninbij.\f + \fr 5:31 \ft Jn. 8:54.\f* \v 32 Pero can c'o chic c'a Jun ri nik'alajirisan vichin.\f + \fr 5:32 \ft Jn. 5:37.\f* Y ri nubij rija' chuvij yin, can kitzij vi. \v 33 Y rix can xitek c'a ruc'utuxic chire ri Juan ri Bautista chirij ri Cristo, y rija' xuk'alajirisaj-pe ri kitzij chivech. \v 34 Re' ninnataj c'a apo chive, richin chi yixcolotej ta c'a. Roma can c'o chic c'a Jun ri más nim ri nik'alajirisan vichin, que chuvech ri Juan ri Bautista o jun chic vinek. \v 35 Y ri Juan ri Bautista can xuya' c'a ri sakil chive.\f + \fr 5:35 \ft Mt. 21:26.\f* Can xuben-vi c'a achi'el nuben juboraj chej tok nic'at y nisakirisan.\f + \fr 5:35 \ft 2 P. 1:19.\f* Y rix xirayij y xixquicot c'a riq'uin ri sakil ri', jun ca'i-oxi' k'ij.\f + \fr 5:35 \ft Mt. 13:20, 21.\f* \v 36 Y roma c'a ri xuk'alajirisaj ri Juan chuvij yin, can utz vi chi yininimaj. Pero más c'a nic'atzin chi yininimaj, roma ri samaj ri yenben yin chivech.\f + \fr 5:36 \ft Jn. 15:24.\f* Samaj ri can niquik'alajirisaj chi ja ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. Y can jac'a rija' ri chilabeyon-pe chuve chi ninben re samaj re'. \v 37 Y can jac'a ri Nata' Dios ri xitakon-pe, ri nik'alajirisan chuka' vichin.\f + \fr 5:37 \ft Mt. 3:17; 17:5; 1 Jn. 5:9.\f* Y rix man jun bey ivac'axan ta achique rubanic nuben nich'on, ni man jun bey chuka' itz'eton ta\f + \fr 5:37 \ft Jn. 1:18.\f* ruvech. \v 38 Ri ruch'abel rija' can man c'o ta c'a ri pa tak ivánima, roma rix xa man yininimaj ta yin ri xitak-pe richin chi yinoc'oje-ka chi'icojol. \v 39 Can tinic'oj c'a jebel rupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can,\f + \fr 5:39 \ft Lc. 16:29.\f* roma can ivetaman chi chupan ri' nivil-vi c'aslen ri man q'uisel ta. Y chupan ri ruch'abel ri Dios can jac'a yin ri yiruk'alajirisaj.\f + \fr 5:39 \ft Dt. 18:15; Lc. 24:27, 44.\f* \v 40 Jac'a rix man nivajo' ta\f + \fr 5:40 \ft Jn. 1:11.\f* nicukuba' ic'u'x viq'uin, richin queri' nivil ta ri ic'aslen ri man q'uisel ta. \p \v 41 Y ronojel re xinbij-ka chive, man roma ta c'a chi yin ninvajo' ta chi rix niya' nuk'ij-nuc'ojlen. \v 42 Yin xa can vetaman c'a ivech jebel, romari' vetaman chi xa man jun retal ri ajovabel richin ri Dios ri pa tak ivánima. \v 43 Roma yin can pa rubi' ri Nata' Dios in petenek-vi y xa man xinic'ul ta. Pero vi ta ec'o ri yepe, pa quibi' rije' mismo, jari' sí can chi'ivonojel yixbe chiquic'ulic. \v 44 Rix c'a ri xa man nicanoj ta ik'ij riq'uin ri kitzij Dios, y xa quiq'uin vinek nicanola-vi, can man c'a xticukuba' ta ic'u'x viq'uin yin. \v 45 Y man c'a tich'ob ri pa tak ivánima chi ja yin ri xquisujun chivij chuvech ri Nata' Dios. Man que ta ri'. Ri xtisujun c'a ivichin chuvech ri Dios roma man ja ta ri niben, ja ri Moisés; ri achok iq'uin nibij-vi rix chi can icukuban-apo ic'u'x. \v 46 Roma xa ta can kitzij chi rix ninimaj ri e rutz'iban can ri Moisés, can yininimaj ta chuka' yin, roma ri e rutz'iban can rija' can chuvij vi yin yech'on-vi.\f + \fr 5:46 \ft Gn. 3:15; 12:3; 18:18; Hch. 26:22, 23.\f* \v 47 Y vi xa man ninimaj ta ri e tz'ibatel can roma ri Moisés, man c'a xtinimaj ta chuka'\f + \fr 5:47 \ft Lc. 16:29, 31.\f* ri ch'abel ri nuc'amon-pe yin chive, xcha' ri Jesús. \c 6 \s1 Ri Jesús xerutzuk vo'o' mil achi'a' \p \v 1 Y tok e banatajinek chic c'a can ronojel re', ri Jesús y ri rutijoxela' xebe c'a juc'an ruchi-ya'\f + \fr 6:1 \ft Mt. 14:13; Mr. 6:32.\f* Galilea; ya' ri rubini'an chuka' Tiberias. \v 2 Can e janíla c'a e q'uiy vinek ri xetzekelben-el richin, roma re vinek re' quitz'eton chic c'a ri milagros yerubanala' quiq'uin ri yava'i', milagros ri yek'alajirisan richin chi can ja vi ri Dios takayon-pe richin. \v 3 Ri Jesús y ri rutijoxela' xejote' c'a el pa ruvi' jun juyu'; y rija' tz'uyul c'a chiquicojol ri rutijoxela'. \v 4 Ri k'ij c'a ri', xa nakaj chic c'a c'o-vi ri pascua,\f + \fr 6:4 \ft Ex. 12:1-14; Lv. 23:5; Nm. 28:16; Dt. 16:1; Jn. 2:13; 11:55.\f* ri nimak'ij israelita. \v 5 Y tok ri Jesús xtzu'un c'a más quela', xutzu' chi can janíla c'a e q'uiy vinek\f + \fr 6:5 \ft Mt. 14:14.\f* ri e apovinek-apo riq'uin. Romari' rija' xubij c'a chire ri Felipe ri jun rutijoxel: ¿Acuchi xtekalok'o-vi-pe vey richin chi yekatzuk conojel re vinek re'? \p \v 6 Que c'a re' ri xuc'utuj ri Jesús chire ri rutijoxel, richin chi nretamaj achique c'a ri nuch'ob; vi noka' chuc'u'x chi ri Jesús ronojel nitiquir nuben. Pero ri Jesús xa can retaman chic ri c'o chi nuben richin yerutzuk ri vinek ri'. \v 7 Y ri Felipe xubij c'a chire ri Jesús: Vi ta nikalok' ca'i' ciento quetzales vey,\f + \fr 6:7 \ft Mr. 6:37.\f* man xqueruben ta. Can man xtel ta apo chiquivech, stape' xa juba' ta oc ri nikaya' chique. \p \v 8 C'ari' jun c'a chique ri rutijoxela', ri rubini'an Andrés y rach'alal ri Simón Pedro, xubij: \v 9 Vave' c'o jun ala' c'o vo'o' vey richin cebada y ca'i' tak quer\f + \fr 6:9 \ft Mt. 14:17; Lc. 9:13.\f* e ruc'amon-pe, ¿pero xaxe ta c'a oc re' ri xtikaya-apo chiquivech conojel re vinek re'? xcha' ri Andrés. \p \v 10 C'ari' ri Jesús xubij c'a: Tibana' chique la vinek chi quetz'uye', xcha' rija'. \p Y ri lugar c'a ri' jebel richin yetz'uye', roma ri sabana rex-rex rubanon. Conojel c'a ri vinek quimolon-qui' chiri' xetz'uye'. E vo'o' mil la'ek xaxe ri achi'a'. \v 11 Ri Jesús xeruli'ej c'a re vo'o' vey re' y xumatioxij chire ri Dios.\f + \fr 6:11 \ft Mt. 14:19; 15:36; 26:26; Lc. 24:30; 1 Ti. 4:5.\f* C'ari' xujachala-el chique ri rutijoxela', y ri tijoxela' xbequijachala' can chique ri vinek ri e tz'uyul. Y ri Jesús can que c'a chuka' ri' xuben riq'uin ri ca'i' quer. Ri vinek can xquic'ul c'a ri janipe' vey y quer ri xcajo'. \v 12 Y tok e va'inek chic c'a jebel ri vinek ri', ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Timolo' c'a pe ronojel vey y quer ri man xq'uis ta, roma man ninvajo' ta c'a chi c'o ta yec'oje' can queri'. \p \v 13 Ri tijoxela' can xbequimolo' c'a pe y xquinojisaj cablajuj chaquech riq'uin ri man xq'uis ta rutijic, tok e va'inek chic conojel. C'a ja na c'a ri' xmolotej can chire ri vo'o' tak vey banon riq'uin cebada. \v 14 Y ri vinek ri', tok quitz'eton chic ka ri milagro ri xuben ri Jesús, ri nik'alajirisan chi can ja ri Dios ri takayon-pe richin, rije' xquibij: Can kitzij vi chi ja achin re' ri k'alajirisey ruch'abel ri Dios\f + \fr 6:14 \ft Dt. 18:15; Jn. 1:21; 7:40.\f* ri q'uiy yan tiempo oyoben chi can nipe-vi chuvech re ruvach'ulef, xecha'. \p \v 15 Ri Jesús can ruyon c'a xtzolin-el pa ruvi' ri juyu',\f + \fr 6:15 \ft Mt. 14:23; Mr. 6:46.\f* roma can xunabej chi ri vinek xquepe chuc'amic richin chi niquiben qui-rey chire y stape' man nrajo' ta rija'. \s1 Tok ri tijoxela' xquitz'et ri Jesús pa ruvi' ri nima-ya' rubini'an Galilea, chi can chiraken petenek-vi \p \v 16 Y ri rutijoxela' ri Jesús xetzolin-ka chuchi-ya', c'a tok xquitz'et na chi xkak'ij-ka. \v 17 Rije' xe'oc c'a el pa jun canoa y quichapon c'a el bey richin chi yebe c'a pa tinamit Capernaum, ri c'o c'a juc'an chic ruchi' ri ya'. Janíla chic c'a k'eku'n chiri' y ri Jesús xa man apovinek ta quiq'uin. \v 18 Y jac'ari' tok xbetiquir-pe jun nimalej cak'ik' pa ruvi' ri ya'; jun cak'ik' ri janíla ruchuk'a'. Y romari' ri ya' can janíla c'a nisilon. \v 19 Y tok e biyinek chic c'a jun vo'o' o vaki' kilómetros pa ruvi' ri ya', ri tijoxela' xquitz'et chanin chi ja ri Jesús ri petenek chiraken pa ruvi-ya' y yeruk'i' yan c'a. Y rije' janíla c'a xquixibij-qui'. \v 20 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Man tixibij-ivi'. Ja yin ri Jesús, xcha' rija'. \p \v 21 Ri tijoxela' xcac'axaj na c'a chi can ja na vi rija' ri Jesús, c'ari' xcuker-ka quic'u'x y riq'uin quicoten xquic'ul-apo ri Jesús chupan ri canoa. Y can jac'ari' tok xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri c'o chi ye'apon-vi. \s1 Ri vinek ri xebe chucanoxic ri Jesús \p \v 22 Pa ruca'n k'ij, ri vinek ri c'a xec'oje' na can juc'an ruchi-ya' ri jun tikak'ij can, c'a quimolon na c'a qui'. Rije' can quetaman c'a chi xaxe ri rutijoxela' ri Jesús ri xetzolin chupan ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'oje' can. \v 23 Ri k'ij c'a ri', ec'o c'a canoas ri e petenek pa tinamit Tiberias y xe'apon chunakaj ri acuchi xquitej-vi quivay ri vinek ri jun k'ij can; ri vey ri xuya' ri Ajaf Jesús chique, tok rumatioxin chic chire ri Dios. \v 24 Y ri vinek ri', roma xquitz'et chi ri Jesús xa man c'o ta chic ri chiri' y ri rutijoxela' xa xetzolin yan, rije' chuka' xe'oc-el ri pa tak canoas y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús. \s1 Ri Vey ri niyo'on ri c'aslen man q'uisel ta \p \v 25 Tok re vinek re' xbequila' ri Jesús la juc'an ruchi-ya', xquibij c'a chire: ¿Jampe' catoka' vave'? xecha'. \p \v 26 Pero ri Jesús xubij c'a chique ri vinek ri': Kitzij ninbij chive, chi rix yinicanoj xaxe roma xivil ivay viq'uin y jebel xinojisala' ipan, y man roma ta chi xe'itz'et ri milagros ri yek'alajirisan chi yin can ja vi ri Dios ri takayon-pe vichin. \v 27 Can quixsamej c'a, pero man richin ta chi nich'ec ri vey ri xa niq'uis. Xa can quixsamej richin nich'ec ri Vey ri jantape' c'o y nuya' ic'aslen ri man q'uisel ta.\f + \fr 6:27 \ft Ro. 6:23.\f* Vey ri xtinya' chive yin ri xinalex chi'icojol, roma ja yin xirutek-pe ri Nata' Dios, richin ninben re samaj re', xcha'. \p \v 28 Y ri vinek ri' xquibij c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri nika' chuvech ri Dios chi nikaben ta? \p \v 29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri nika' chuvech ri Dios chi rix niben ta, ja ri quininimaj yin\f + \fr 6:29 \ft 1 Jn. 3:23.\f* ri xitak-pe roma rija'. \p \v 30 Y ri vinek xquibij chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri yatiquir naben? Tabana' c'a jun milagro,\f + \fr 6:30 \ft Mt. 12:38.\f* richin queri' nikatz'et y yatkanimaj. \v 31 Roma ri ojer tak kati't-kamama', tok xek'ax chupan ri tz'iran ruvach'ulef, jac'a ri vey xubini'aj maná\f + \fr 6:31 \ft Nm. 11:7; Sal. 78:24.\f* ri xuya' ri Moisés chique richin xquitej. Can achi'el vi c'a ri nubij ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can. Chiri' nubij: Vey c'a ri petenek chila' chicaj ri xuya' chique richin xquitej.\f + \fr 6:31 \ft Neh. 9:15.\f* Y rat ¿yatiquir cami naben achi'el xuben ri Moisés? \p \v 32 Y ri Jesús xubij c'a chique: Tivac'axaj c'a jebel re xtinbij chive: Ri vey ri xpe chila' chicaj, man ja ta c'a ri Moisés ri xyo'on. Jac'a ri Nata' Dios ri niyo'on chive ri kitzij Vey richin chila' chicaj. \v 33 Roma ri Vey ri can richin ri Dios, jac'a ri Jun ri petenek chila' chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen chique ri vinek, xcha' chique. \p \v 34 Tok xcac'axaj queri' ri vinek, xquibij c'a chire ri Jesús: Can jantape' c'a taya'\f + \fr 6:34 \ft Jn. 4:15.\f* re Vey re' chike, xecha'. \p \v 35 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ja yin ri Vey ri yiyo'on c'aslen. Ri xtucukuba' ruc'u'x viq'uin, man chic c'a xtinum ta ri ránima; roma ja yin ri yinoc Ruvay ri nic'ovisan-el ruvayjal. Y chuka' ri xtucukuba' ruc'u'x viq'uin, man xtichaki'j ta chic ruchi'\f + \fr 6:35 \ft Jn. 4:14.\f* (xtichakchi'in ta chic) ri ránima; roma ja yin ri yinoc Ruya' ri nic'ovisan-el ri nichaki'j ruchi' (nichakchi'in). \v 36 Pero can achi'el c'a ri nubin chive, chi stape' rix can xitz'et y xivac'axaj ri samaj xinben yin iviq'uin, man c'a xquininimaj ta. \v 37 Conojel c'a ri xquepe chinucanoxic, yenc'ul; y man jun bey xquenvetzelaj ta el. Roma jac'are' ri e rucha'on chic ri Nata'. \v 38 Roma yin re xika-pe chila' chicaj man nusamaj ta c'a yin ri nuc'amon-pe, man que ta ri'. Yin xika-pe chila' chicaj chubanic ri samaj ri can rurayibel vi\f + \fr 6:38 \ft Mt. 26:39; Jn. 4:34.\f* ri takayon-pe vichin. \v 39 Y ri samaj c'a ri ruchilaben-pe ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, jac'a chi conojel ri e rucha'on rija', ri yecanon vichin yin, man ta c'a xquesach can,\f + \fr 6:39 \ft Jn. 10:28.\f* y pa ruq'uisibel k'ij xquenc'asoj ta el chiquicojol ri caminaki'. \v 40 Ri samaj chuka' ri chilaben-pe chuve roma ri Nata', ri takayon-pe vichin, jac'a chi conojel ri yetz'eton ri nusamaj y niquicukuba' chuka' quic'u'x viq'uin, tic'oje' c'a quic'aslen ri man q'uisel ta,\f + \fr 6:40 \ft Jn. 4:14.\f* y yenc'asoj-el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisibel k'ij, xcha' ri Jesús. \p \v 41 Jac'a ri vinek israelitas ri' yexebeloj chirij ri Jesús, roma rija' xubij: Ja yin ri Vey ri kajinek-pe chila' chicaj. \v 42 Y yequixebexa' c'a: ¿Man ja ta c'a re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José?\f + \fr 6:42 \ft Lc. 4:22.\f* Xa ketaman c'a quivech ri rute-rutata'. C'a ta c'a chike roj xtorubij-vi chi rija' kajinek-pe chila' chicaj riq'uin ri Dios, yecha'. \p \v 43 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Man c'a quixxebexot-pe chuvij yin. \v 44 Roma ri xqueniman vichin, xa jac'a ri samajinek chic ri Nata' Dios pa tak cánima; ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. Y yin can xtinben c'a chique ri yeniman vichin chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisibel k'ij. \v 45 Y can tz'ibatel c'a chuka' coma ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, chi conojel c'o c'a ri xtic'ut chiquivech roma ri Dios,\f + \fr 6:45 \ft Is. 54:13; Mi. 4:2; He. 8:10; 10:16.\f* queri' ri nubij. Y ri achique c'a ri nrac'axaj ri ruch'abel ri Nata' Dios y nretamaj, can xtipe c'a chinucanoxic. \p \v 46 Pero yin man ninbij ta c'a chi c'o ta jun vinek ri tz'eteyon richin ri Dios,\f + \fr 6:46 \ft Jn. 1:18; 5:37.\f* man que ta ri'. Xaxe yin ri in petenek chila' chicaj riq'uin rija'\f + \fr 6:46 \ft Jn. 7:29.\f* ri in tz'eteyon ruvech ri Dios. \v 47 Tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive: Ri niniman c'a vichin, can c'o na vi ruc'aslen\f + \fr 6:47 \ft Jn. 3:16, 36; 5:24; 1 Jn. 5:12.\f* ri man q'uisel ta. \v 48 Ri Vey c'a ri can niyo'on na vi c'aslen,\f + \fr 6:48 \ft Jn. 6:33.\f* ja yin. \v 49 Roma ri vey ri xubini'aj maná, ri xtij coma ri ojer tak ivati't-imama' ri xek'ax pa tz'iran ruvach'ulef, man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'. \v 50 Jac'a ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj nuben chique ri yetijon richin chi man xque'apon ta chupan ri camic ri richin jantape'. \v 51 Ja yin c'a ri Vey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri xtiquitej c'a re Vey re', xquec'ase' richin jantape'. Ri Vey c'a ri xtinya' yin chique can jac'a ri nuch'acul.\f + \fr 6:51 \ft He. 10:5.\f* Can xtapon-vi c'a pa camic\f + \fr 6:51 \ft He. 10:10.\f* richin chi nuq'uen-pe c'aslen chique ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef. \p \v 52 Y re vinek israelitas re', tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivech ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' chi rija' nuya' ri ruch'acul chike richin nikatej? yecha' c'a. Xa can xejalajo' c'a roma man junan ta quich'obonic.\f + \fr 6:52 \ft Jn. 7:43; 9:16.\f* \p \v 53 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi, chi vi xa man nitej ta ri nuch'acul y man nikun ta chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalex chi'icojol, ri c'aslen richin jantape' can man xtoc ta ivichin. \v 54 Ri can xtiquitej c'a ri nuch'acul yin y xtiquikun chuka' ri nuquiq'uel, can c'o-vi c'a ri quic'aslen richin jantape'. Y yin can xtinben c'a chique chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki', ri pa ruq'uisibel k'ij. \v 55 Roma ri nuch'acul yin jari' ri kitzij Vey y ri nuquiq'uel jari' ri kitzij Ya'; ri can niquiq'uen-pe c'aslen. \v 56 Ri can niquitej c'a ri nuch'acul yin y niquikun chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri xtikaben quiq'uin.\f + \fr 6:56 \ft 1 Co. 6:17; Ef. 5:30; 1 Jn. 3:23, 24; 4:15.\f* Rije' xquec'oje' viq'uin yin y yin quiq'uin rije'.\f + \fr 6:56 \ft 2 Co. 6:16.\f* \v 57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe vichin y rija' can c'o-vi ri c'aslen riq'uin, yin chuka' c'o ri c'aslen ri' viq'uin. Y can que c'a chuka' ri' ri xquinquic'ul yin, can xquec'ase-vi voma yin. \v 58 Ri can kitzij Vey c'a, ri kajinek-pe chila' chicaj, ri Vey ri' can man junan ta riq'uin ri vey ri xubini'aj maná ri xquitej ri ojer tak ivati't-imama',\f + \fr 6:58 \ft Jn. 6:31, 49.\f* roma ri vey ri xquitej rije' man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'. Jac'a ri niquitej ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj xtic'oje' quic'aslen ri can richin jantape'. \p \v 59 Jac'are' ri xubij ri Jesús chique ri vinek israelitas ri quimolon-qui' chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, chiri' pa tinamit Capernaum. \s1 Ri ruch'abel ri Jesús can nuya-vi c'aslen ri man q'uisel ta \p \v 60 Y tok ri yetzekelben richin ri Jesús cac'axan chic ka ri xubij, e q'uiy c'a chique rije' ri xquibij: Yalan c'ayef ri xubij. Man k'alaj ta, vi ec'o ri xqueniman. \p \v 61 Y tok ri Jesús xutz'et ri niquich'ob pa tak cánima\f + \fr 6:61 \ft Jn. 2:25.\f* e q'uiy chique ri yetzekelben richin, rija' xubij c'a chique: ¿Achique roma tok rix nich'ob chi c'ayef richin xtinimex ri xinbij? \v 62 Vi ta yinitz'et yin ri xinalex chi'icojol chi yitzolin chila' riq'uin ri Dios\f + \fr 6:62 \ft Mr. 16:19.\f* ri acuchi in petenek-vi,\f + \fr 6:62 \ft Jn. 3:13.\f* ¿man ta cami yininimaj? \v 63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ja ri ru-espíritu ri niyo'on. Ri ich'acul xa can man jun rejkalen. Y ri Espíritu ri niyo'on ri kitzij ic'aslen,\f + \fr 6:63 \ft 2 Co. 3:6.\f* jac'a ri ch'abel ri e nubin chic ka chive ri niyo'on.\f + \fr 6:63 \ft Sal. 119:50.\f* \v 64 Pero can c'a e q'uiy na c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, xcha' ri Jesús. Roma rija' can pa nabey c'a ri retaman\f + \fr 6:64 \ft Jn. 2:24.\f* chic pe achique vinek ri man xqueniman ta, y ri achique xtic'ayin-el richin. \p \v 65 Y ri Jesús xubij c'a: Roma ec'o c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, romari' tok yin nubin c'a chive chi ja ri vinek ri e cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquepe c'a viq'uin yin chinucanoxic, xcha'. \p \v 66 Roma c'a ri xubij ri Jesús, janíla c'a e q'uiy chique ri can quetzekelben richin, man chic xquitzekelbej ta. Xa can xetzolin c'a can.\f + \fr 6:66 \ft 1 Jn. 2:19.\f* \v 67 Y ri Jesús xubij c'a chique ri cablajuj rutijoxela': ¿Rix chuka' nivajo' yixbe can? \p \v 68 Y ri Simón Pedro xubij c'a chire ri Jesús: Ajaf, man jun chic achi'el rat, richin nikatzekelbej ta; roma ri ach'abel rat can nuya' c'aslen ri man q'uisel ta. \v 69 Roj can kacukuban kac'u'x aviq'uin y ketaman chi ja rat ri Cristo,\f + \fr 6:69 \ft Mt. 16:16; Mr. 1:1; Hch. 8:37; 1 Jn. 5:1.\f* ri Ruc'ajol ri c'aslic Dios. \p \v 70 Y ri Jesús xubij c'a: Man riq'uin c'a chi can ja yin ri xicha'on ivichin rix cablajuj, can c'o c'a jun ri itzel-vinek xc'ulun chi'icojol, xcha'. \p \v 71 Tok ri Jesús xunataj c'a ri jun ri itzel-vinek xel, chirij c'a ri Judas Iscariote xch'on-vi; ri Judas ri ruc'ajol ri jun achin rubini'an Simón. Ri Jesús xunataj c'a ri jun ri', roma jac'ari' ri xtic'ayin-el richin ri Jesús. Y rija' can jun c'a chique ri cablajuj rutijoxela'. \c 7 \s1 Ri Jesús y ri e rach'alal \p \v 1 Y c'ari' ri Jesús xuchop benan pa tak tinamit ri ec'o pa Galilea. Man c'a rajovan ta chic benek tzijoy ruch'abel ri Dios c'a pa Judea, roma ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, niquicanola' c'a achique rubanic niquiben richin niquicamisaj.\f + \fr 7:1 \ft Jn. 5:16.\f* \v 2 Ri k'ij c'a ri', xa can nakaj chic c'a c'o-vi ri jun chique ri quinimak'ij ri israelitas;\f + \fr 7:2 \ft Lv. 23:34.\f* nimak'ij richin niquinatabej ri tiempo ri xquic'ovisaj ri cati't-quimama' chupan ri tz'iran ruvach'ulef. \v 3 Y ri e rach'alal c'a ri Jesús xquibij chire rija': Taya' c'a can juba' re Galilea y cabiyin pa Judea, richin queri' ri vinek ri can yetzekelben avichin ri ec'o chila', tiquitz'eta' c'a ri asamaj. Tiquitz'eta' c'a ri milagros ri ye'abanala'. \v 4 Roma achique c'a ri nrajo' nuk'alajirisaj-ri' chiquivech ri vinek, man ruc'amon ta c'a chi nrevaj-ri'. Can nic'atzin chi nuc'ut-ri' chi can c'o-vi ri nitiquir nuben, xecha' ri e rach'alal chire. \p \v 5 Stape' rije' can cach'alal ri Jesús, can man c'a niquinimaj ta.\f + \fr 7:5 \ft Mr. 3:21.\f* \v 6 Y c'ari' ri Jesús xubij c'a chique ri e rach'alal: Rix xabachique c'a k'ij utz yixapon chupan ri nimak'ij. Jac'a yin man que ta ri'. Yin man jani c'a utz ta richin chi yinapon. \v 7 Rix xa can man c'a yixetzelex ta coma ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef. Jac'a yin can yinquetzelaj-vi. Yinquetzelaj roma yin can nink'alajirisaj ri itzel tak quibanobal ri yequibanala'. \v 8 Quixbiyin c'a el iyon rix. Yin xa c'a man jani yibe-el chupan re nimak'ij re'. Ri hora richin chi nink'alajirisaj-vi', can c'a man jani c'a tapon, xcha' ri Jesús chique. \p \v 9 Y tok ri Jesús rubin chic c'a ronojel re' chique ri e rach'alal, rija' can xc'oje' na vi can ri chiri' pa Galilea. \s1 Ri vinek ri chiri' pa Jerusalem man junan ta niquich'ob chirij ri Jesús \p \v 10 Y tok e benek chic ri e rach'alal chupan ri jun nimak'ij ri', c'ari' c'a xbe rija'. Achi'el xa pan evel c'a (pan eval c'a) ri xbe, roma man xtz'etetej ta el. \v 11 Jac'a ri pa nimak'ij ri', ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, y niquetzelaj ri Jesús, yexule-yejote' chucanoxic y niquic'utula' c'a: ¿Man itz'eton ta ri jun achin ri'? yecha'. \p \v 12 Y chiquicojol ri vinek chupan ri nimak'ij ri', q'uiy c'a ri nibitej chirij ri Jesús. Ec'o la' niquibij chi ri nuk'alajirisaj ri Jesús, utz. Ec'o la' man que ta ri' chiquivech, xa niquibila' c'a chi ri Jesús xa yeruk'ol ri vinek. \p \v 13 Pero man jun c'a chique ri vinek ri yebin queri' nuk'alajirisaj ta ri', roma niquixibij c'a qui' chiquivech ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas.\f + \fr 7:13 \ft Jn. 19:38.\f* \p \v 14 Y jac'a tok nic'ajarinek ri nimak'ij ri', jari' tok ri Jesús xapon ri pa rachoch ri Dios ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalem, ri acuchi najin-vi ri nimak'ij ri'. Y rija' can nutzijoj c'a ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek ri quimolon-qui' chiri'. \v 15 Ri achi'a' c'a ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, niquibij c'a chirij ri Jesús: ¿Achique c'a roma chi re achin re' can janíla etamabel riq'uin\f + \fr 7:15 \ft Mt. 13:54; Mr. 6:2.\f* chirij ri ruch'abel ri Dios y xa man jun bey xkatz'et chi najin ta chiretamaxic? yecha' c'a. \p \v 16 Pero ri Jesús xubij: Re tijonic re ninya', can ja ri takayon-pe vichin ri chilabeyon-pe chuve.\f + \fr 7:16 \ft Jn. 8:28; 12:49; 14:10, 24.\f* Re' can man vichin ta c'a yin. \v 17 Y ri vinek ri can c'o rayibel riq'uin richin nuben ri nrajo' ri Dios, ri vinek ri' can xtretamaj c'a, vi ri tijonic ri ninya' yin can riq'uin ri Dios petenek-vi o xa nuyon nutz'ucun-el. \v 18 Achique c'a vinek ri ruyon rija' nuk'alajirisaj-ri', can nrajo' c'a chi ri vinek niquiya' ta ruk'ij.\f + \fr 7:18 \ft Jn. 5:41; 8:50.\f* Jac'a yin ninvajo' chi rix niya' ta ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios ri takayon-pe vichin. Y romari' nik'alajin chi yin can ja ri kitzij ninben y man jun bey ninben ta ri man utz ta. \p \v 19 Rix can nicanoj c'a achique rubanic niben richin yinicamisaj.\f + \fr 7:19 \ft Mt. 12:14; Mr. 3:6; Jn. 5:16.\f* Xa can man niben ta c'a ri achique nubij ri ley richin ri Moisés,\f + \fr 7:19 \ft Hch. 7:38.\f* y re ley re' xa can pan ik'a' c'o-vi, xcha' ri Jesús. \p \v 20 Y ri vinek xquibij c'a: Xa xach'ujer la'.\f + \fr 7:20 \ft Jn. 10:20.\f* ¿Achique c'a ri najovan nicamisan avichin? xecha'. \p \v 21 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Rix can achique la xuna' ri ivánima tok xitz'et chi yin pa jun k'ij richin uxlanen xinc'achojirisaj ri jun achin. \v 22 Y ri Moisés tok xuya' ri ley xubij c'a chi tiban ri circuncisión chique ri alabon.\f + \fr 7:22 \ft Lv. 12:3.\f* Pero xa man ja ta c'a rija' ri xtiquiriban-pe, xa ja ri ojer tak kati't-kamama' ri xetiquiriban-pe.\f + \fr 7:22 \ft Gn. 17:10.\f* Y romari' rix, tok napon ri vakxaki' k'ij talex jun ac'ual ti ala', stape' pa jun k'ij richin uxlanen, can niben-vi c'a ri circuncisión chire. \v 23 Rix nibij chi man nivajo' ta nixolk'otij (nixalk'atuj) ri nubij chupan ri ley ri ruyo'on can ri Moisés, y stape' pa jun k'ij richin uxlanen rix can niben-vi ri circuncisión. ¿Y achique roma tok xpe ivoyoval chuve yin roma xinc'achojirisaj jun achin chupan jun k'ij richin uxlanen?\f + \fr 7:23 \ft Jn. 5:8, 9.\f* \v 24 Man c'a tibij chi man utz ta ri nubanobal, xaxe roma queri' nik'alajin chivech rix. Xa can tivetamaj na c'a jebel, vi queri' o man que ta ri'; richin queri' man quixsach, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nubij acuchi petenek-vi \p \v 25 Y ec'o c'a chique ri vinek aj chiri' pa tinamit Jerusalem ri niquibila' c'a: ¿Man ja ta cami c'a ri Jesús ri nicanox richin nicamisex? \v 26 Pero rija' xa man revan ta ri'. Titzu' c'a la', rija' nich'on chiquivech la vinek y man jun nibin ta chire chi man tuben chic quela'. Riq'uin juba' ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij ri ec'o chikacojol xa xquitz'et yan chi can ja vi rija' ri Cristo. \v 27 Pero can nik'alajin c'a chi xa man ja ta rija' ri Cristo, roma xa can ketaman c'a acuchi tipe-vi.\f + \fr 7:27 \ft Mt. 13:55.\f* Y tok xtoka' ri kitzij Cristo, xa man c'a xtik'alajin ta acuchi xtipe-vi, yecha' ri vinek aj-Jerusalem. \p \v 28 Y ri Jesús nich'on c'a chiquivech ri vinek ri chiri' pa rachoch ri Dios. Y riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on y xubij: Rix can ivetaman-vi nuvech y ivetaman chuka' acuchi quipe-vi. Jac'a ri takayon-pe vichin\f + \fr 7:28 \ft Jn. 8:26, 42.\f* man c'a ivetaman ta ruvech,\f + \fr 7:28 \ft Jn. 8:55.\f* y rija' can kitzij. Man c'a nuyon ta yin xinben chi xipe chuvech re ruvach'ulef. \v 29 Yin can vetaman-vi c'a ruvech\f + \fr 7:29 \ft Mt. 11:27; Jn. 10:15.\f* ri man ivetaman ta ruvech rix, roma can riq'uin rija' in petenek-vi; y can ja chuka' rija' ri takayon-pe vichin, xcha' rija'. \p \v 30 Y can ec'o c'a ri xe'ajovan chi xquichop ta,\f + \fr 7:30 \ft Jn. 7:44; 10:39.\f* pero man xquichop ta el roma ri hora\f + \fr 7:30 \ft Jn. 8:20; 13:1.\f* richin ri Jesús man jani c'a tapon. \v 31 E janíla c'a e q'uiy chique ri vinek ri xeniman richin ri Jesús chupan ri k'ij ri'. Ri vinek c'a ri' niquibij chi ja rija' ri Cristo, roma ri milagros man jun chic c'a nibanon. Xaxe c'a vi can ja ri Cristo, nitiquir nuben, xecha' rije'. \s1 Ri Jesús nubij chi nitzolin-el riq'uin ri takayon-pe richin \p \v 32 Y ri achi'a' fariseos xcac'axaj c'a chi queri' ri yequibila' ri vinek chirij ri Jesús. Romari' ri achi'a' fariseos y ri principal-i' tak sacerdotes, xequitek c'a el achi'a' e chajinela' chuchapic. \v 33 Jac'ari' tok xubij ri Jesús: C'a c'o na juba' tiempo ri yic'oje-el iviq'uin. C'ari' xquitzolin riq'uin ri achique takayon-pe vichin. \v 34 Rix xquinicanoj c'a, y man xquinivil ta chic; roma ri lugar ri xquibec'oje-vi yin, man xquixtiquir ta xquixapon\f + \fr 7:34 \ft Jn. 8:21; 13:33.\f* chinucanoxic, xcha' ri Jesús. \p \v 35 Y ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, niquibila' c'a chiquivech: ¿Acuchi cami c'a xtibe-vi re Jesús re'? Roma nubij chi chiri' man xtekila' ta chic pe. ¿Nibe cami c'a pa ch'aka' chic ruvach'ulef richin nerutzijoj ri ruch'abel chique ri kavinak israelitas\f + \fr 7:35 \ft Stg. 1:1.\f* y chique ri man e israelitas ta? \v 36 Can man c'a ketaman ta acuchi xtibe-vi, roma man ketaman ta achique nic'ulun-vi chi tzij tok xubij: Xquinicanoj y man xquinivil ta. Ri lugar ri xquibec'oje-vi yin, man xquixtiquir ta xquixapon rix, yecha' c'a. \s1 Ri Ya' richin c'aslen \p \v 37 Chupan c'a ri nimalej k'ij y ruq'uisibel richin ri jun semana nimak'ij ri', ri Jesús pa'el tok riq'uin c'a ruchuk'a' xubij: Vi c'o c'a jun ri nichaki'j ruchi'\f + \fr 7:37 \ft Is. 55:1; Ap. 22:17.\f* (nichakchi'in) ri ránima, tipe c'a viq'uin yin, richin nich'uch'u-el ránima riq'uin ri Ya' ri xtinya-el chire yin. \v 38 Ri can xtipe c'a viq'uin yin richin yirunimaj, can xtic'oje' c'a ri Ya'\f + \fr 7:38 \ft Is. 12:3.\f* richin c'aslen pa ránima, y ri Ya' ri' can achi'el c'a ri nuben ri ya' pa ralaxibel, queri' xtuben pa ruc'aslen. Queri' ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can. \p \v 39 Re Ya' c'a ri xunataj ri Jesús, jac'a ri Lok'olej Espíritu;\f + \fr 7:39 \ft Is. 44:3; Jl. 2:28; Jn. 16:7; Hch. 2:17.\f* roma can jac'ari' ri xtiquic'ul ri vinek ri yeniman richin ri Jesús. Y ri k'ij c'a ri' c'a man jani tika-pe ri Lok'olej Espíritu, roma c'a man jani chuka' titzolej-el ri Jesús chila' chicaj richin chi can nik'alajin chi rija' can c'o-vi ruk'ij-ruc'ojlen. \s1 Ec'o c'a vinek xebin chi ri Jesús jari' ri Cristo y ec'o xebin chi man ja ta \p \v 40 Y ec'o c'a chique ri vinek, tok xcac'axaj-ka ri ch'abel ri xerubij ri Jesús, xquibij c'a: Can kitzij vi chi re Jesús jare' ri rusamajel ri Dios ri nik'alajirisan ri ruch'abel, ri q'uiy yan tiempo oyoben-pe.\f + \fr 7:40 \ft Dt. 18:15; Jn. 1:21; 6:14.\f* \p \v 41 Y ec'o chuka' la' niquibij: Ja ri Jesús jari' ri Cristo.\f + \fr 7:41 \ft Jn. 4:42.\f* \p Pero ec'o chic c'a ch'aka' ri niquibij: Ri Cristo man pa Galilea ta nipe-vi. \v 42 Roma ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can nubij chi ri Cristo riy-rumam ri rey David.\f + \fr 7:42 \ft Sal. 132:11.\f* Y ri chiri' pa Belén\f + \fr 7:42 \ft Mi. 5:2.\f* ri tinamit ri xalex-vi ri David, chiri' c'o chi nipe-vi, yecha'. \p \v 43 Can man junan ta c'a ri quich'obonic chirij ri Cristo; roma xa jun vi nubij la jun y jun vi chic nubij la jun. \v 44 Y ec'o c'a ch'aka' chic chique ri vinek, can xcajo' c'a chi xquichop ta el ri Jesús, pero xa man xquiben ta. \s1 Can k'alaj jebel chi ec'o ri xka' chiquivech ri xubij ri Jesús y ec'o ri xa man xka' ta chiquivech \p \v 45 Jac'a tok ri achi'a' chajinela', ri e takon-el coma ri principal-i' tak sacerdotes y coma ri achi'a' fariseos,\f + \fr 7:45 \ft Jn. 7:32.\f* xetzolin; xbix c'a chique: ¿Achique c'a roma tok man xichop ta pe ri Jesús? xe'uche'ex. \p \v 46 Pero ri achi'a' chajinela' ri' xquibij: Roj man c'a xkachop ta pe, roma ri ch'abel ri yerubij man jun chic c'a achin ri biyon ta. Can yalan c'a jebel, xecha' rije'. \p \v 47 C'ari' ri achi'a' fariseos xquibij c'a chique ri achi'a' chajinela': ¿Rix chuka' xixk'olotej-pe? \v 48 ¿Nitz'et ta cami c'a rix chi ec'o ta chique ri achi'a' ri pa comon yek'aton tzij y ri fariseos chi quiniman ta ri nubij ri Jesús?\f + \fr 7:48 \ft Jn. 12:42.\f* \v 49 Xa ja ri vinek ri man jun quetaman chire ri ley ri ruyo'on can ri Moisés, xa jac'ari' ri yeniman richin. Ja ta nika' ruc'ayeval pa quivi' re vinek re'. \p \v 50 Pero ri Nicodemo ri achin ri xa chak'a' xapon riq'uin ri Jesús,\f + \fr 7:50 \ft Jn. 3:1, 2.\f* xubij c'a chique ri can e rachibil: \v 51 ¿Utz ta cami chuvech ri ka-ley chi nibix chi jun achin c'o rumac, y xa man etaman ta, ni man ac'axan ta chuka' chire vi kitzij chi c'o mac rubanon o xa man jun? \p \v 52 Y rije' xquibij c'a chire ri Nicodemo: Rat ni man at aj-Galilea ta, richin queri' nato' ri Jesús. Tanic'oj na pe' jebel ri ruch'abel ri Dios tz'ibatel can. Chiri', can nik'alajin-vi c'a chi ri pa Galilea man nic'ulun ta c'a pe jun achin k'alajirisey richin ri nibix chire roma ri Dios, xecha'. \p \v 53 Y c'ari' ri achi'a' ri quimolon-qui', xquitaluj-el-qui' y xebe chi tak cachoch. \c 8 \s1 Jun ixok aj-mac \p \v 1 Ri Jesús xbe c'a el pa ruvi' ri juyu' rubini'an Olivos. \v 2 Y nimak'a' yan, rija' xapon chic ri pa rachoch ri Dios. Ri vinek xe'apon c'a riq'uin. Y tz'uyul tok nubij ruch'abel ri Dios chique ri vinek ri quimolon-apo-qui' chiri'. \v 3 Y ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chirij ri ley xe'apon c'a riq'uin ri Jesús; quic'uan-apo jun ixok ri nimacun riq'uin jun achin ri xbe'ilitej-pe. Xbequipaba' chuvech ri Jesús, pa quinic'ajal. \v 4 Ri fariseos y ri etamanela' ri' xquibij c'a chire ri Jesús: Tijonel, xecha' rije'. Re jun ixok re kapaban chavech, nimacun riq'uin jun achin ri xilitej-pe. \v 5 Chupan ri ley ri ruyo'on can ri Moisés, nubij chi ri yebanon quere', quecamisex chi abej.\f + \fr 8:5 \ft Dt. 22:22-24.\f* ¿Achique c'a nabij rat? ¿Utz o man utz ta nikacamisaj chi abej re jun ixok re'? xecha' chire. \p \v 6 Ri achi'a' ri' queri' xquibij xaxe richin niquitejtobej ri Jesús; richin queri' yetiquir yesujun chirij. Pero ri Jesús xa xluque-ka, y c'o c'a xerutz'ibaj-ka pan ulef riq'uin ri ruvi-ruk'a'. \v 7 Y roma c'a ri achi'a' ri' can janíla c'a niquic'utula-apo chire ri Jesús, vi nicamisex o man nicamisex ta re ixok re', rija' xbepa'e' c'a pe y xubij: Ri man jun bey c'a kajinek pa jun mac,\f + \fr 8:7 \ft Mt. 7:3-5; Ro. 2:1.\f* tuchapa' c'a ruc'akic re ixok, xcha'. \p \v 8 Y ri Jesús xluque' chic c'a ka jun bey y xuchop chic c'a tz'ibanic jun bey, riq'uin ri ruvi-ruk'a', ri chiri' pan ulef. \v 9 Tok ri sujunela' chirij ri ixok xcac'axaj c'a ri xubij ri Jesús, ri cánima xubij chique chi rije' chuka' e aj-maqui';\f + \fr 8:9 \ft Ro. 2:22.\f* y xe'eleyaj c'a el ri chiri'. Xenabeyej-el ri rijita'k, y c'ari' xebe ri más c'a e ac'uala'. Xa can xe chic c'a ri ixok ri xc'oje' can, roma ri e sujunela' chirij xa xebe yan. Ri ixok pa'el c'a can ri chiri' acuchi xbequipaba-vi chuvech ri Jesús. \v 10 Y tok ri Jesús xbepa'e' chic pe, xutz'et c'a chi xaxe chic ri ixok ri pa'el can chiri'. Romari' xuc'utuj c'a chire ri ixok ri': ¿Y ri vinek ri e c'amayon-pe avichin? ¿Man jun xc'oje-ka richin yarucamisaj? xcha' ri Jesús. \p \v 11 Y ri ixok ri' xubij: Ajaf, man jun chic c'o can, xcha'. \p Y ri Jesús xubij c'a chire: Yin chuka' man ninbij ta chi yacamisex.\f + \fr 8:11 \ft Lc. 9:56.\f* Vacami c'a catzolin y man chic camacun. \s1 Ja ri Jesús ri nisakirisan ruc'aslen ronojel vinek \p \v 12 Tok ri Jesús xch'on chic c'a jun bey chiquivech ri vinek, xubij c'a: Ja yin ri yisakirisan quic'aslen ri vinek\f + \fr 8:12 \ft Jn. 1:9.\f* ri ec'o chuvech re ruvach'ulef. Ri nitzekelben c'a vichin, can xtinsakirisaj c'a y xtril ruc'aslen viq'uin. Y rija' man chic c'a xtibiyin ta pa k'eku'n. \p \v 13 C'ari' ri achi'a' fariseos ri ec'o c'a chiri', xquibij-apo chire ri Jesús: Roj man nikanimaj ta chi kitzij ri nabij chavij, roma xa ja rat ri yabin. \p \v 14 Pero ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' fariseos: Stape' xa ja yin ri yik'alajirisan-ka vichin, can kitzij vi c'a ri nink'alajirisaj-ka chuvij. Roma chinuvech yin k'alaj ri acuchi yin petenek-vi,\f + \fr 8:14 \ft Jn. 7:29; 8:42; 13:3.\f* y can chiri' c'a chuka' xquitzolin-vi. Jac'a rix man ivetaman ta acuchi quipe-vi, ni man ivetaman ta c'a chuka' acuchi xquibe-vi. \v 15 Rix can iyon c'a nibanala-ka ik'atbel-tzij.\f + \fr 8:15 \ft Jn. 7:24.\f* Jac'a yin man que ta ri' ninben. \v 16 Y vi yin ninben jun k'atbel-tzij, can pa ruchojmilal c'a nel-vi; roma can man nuyon ta yin, xa can vachibilan-vi c'a ri Nata' ri takayon-pe vichin. \v 17 Chupan ri ley ri can ivichin ibanon-ka chire, nubij c'a chi tok ec'o e ca'i'\f + \fr 8:17 \ft Dt. 17:6; 19:15; 2 Co. 13:1; He. 10:28.\f* ri can junan ri niquibij, can nik'alajin c'a chi kitzij ri niquibij. \v 18 Y yin y ri Nata' ri takayon-pe vichin, junan ri nikabij,\f + \fr 8:18 \ft 2 P. 1:17; 1 Jn. 5:10, 11.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 19 Ri achi'a' fariseos xquibij c'a chire ri Jesús: ¿Acuchi c'a c'o-vi ri Atata'? xecha' chire. \p Y ri Jesús xubij c'a: Rix man ivetaman ta ruvech ri Nata', roma man ivetaman ta nuvech yin.\f + \fr 8:19 \ft Jn. 16:3.\f* Vi ta ivetaman nuvech yin, can ivetaman ta chuka' ruvech ri Nata'.\f + \fr 8:19 \ft Jn. 14:7.\f* \p \v 20 Y jac'a ch'abel re' ri xerubij ri Jesús chique ri vinek ri quimolon-qui' ri acuchi neyalox-vi can mero coma ri vinek ri chiri' pa rachoch ri Dios. Y man riq'uin xerubila' ch'abel queri', man jun ri xpe ta chuchapic, roma ri ru-hora man jani c'a tapon.\f + \fr 8:20 \ft Jn. 7:30.\f* \s1 Ri Jesús nubij chic jun bey chi can nitzolin-vi \p \v 21 Y jun bey chic, ri Jesús xubij c'a chique: Yin can xquitzolin-vi c'a, y tok rix c'ari' xquinicanoj, man c'a xquinivil ta. Xa can chupan c'a ri imac xquixquen-vi (xquixcom-vi). Y ri acuchi yibe-vi yin, rix man yixtiquir ta yixapon,\f + \fr 8:21 \ft Jn. 7:34.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 22 Y jac'ari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, niquibila' c'a chiquivech: ¿Xtucamisaj cami c'a ri' ri Jesús? Roma nubij: Ri acuchi xquibe-vi yin, rix man c'a yixtiquir ta yixapon, nicha', yecha' ri achi'a' ri'. \p \v 23 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Rix can ix aj vave' ka y yin in aj chila' chicaj. Can ix richin vi re ruvach'ulef y yin man que ta ri'.\f + \fr 8:23 \ft Jn. 17:16.\f* \v 24 Y can romari' xinbij c'a chive chi chupan ri imac yixquen-vi (yixcom-vi). Y vi xa man ninimaj ta ri achique c'a yin, can xquixquen na vi (xquixcom na vi) chupan ri imac, xcha'. \p \v 25 C'ari' ri achi'a' ri' xquibij chic c'a chire ri Jesús: ¿At achique ta c'a rat? \p Y ri Jesús xubij chique: Yin, can jac'a tok nuchapon-pe tzij iviq'uin, can jac'ari' tok nubin-pe chive ri achique yin. \v 26 Can q'uiy c'a ri c'o chi ninbij chivij, roma ri itzel ibanobal. Pero ri ninbij c'a chive rix y chique conojel vinek, xaxe c'a ri vac'axan-pe\f + \fr 8:26 \ft Jn. 3:32.\f* riq'uin ri takayon-pe vichin, y rija' can kitzij vi,\f + \fr 8:26 \ft Jn. 7:28.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 27 Pero rije' man xk'ax ta chiquivech ri xbix chique roma ri Jesús, romari' man xquetamaj ta chi chirij ri Tata'ixel nich'on-vi rija'. \v 28 Ri Jesús xubij chic c'a: Ri k'ij c'a tok xquinijotoba' chuva ri cruz\f + \fr 8:28 \ft Jn. 12:32.\f* yin ri xinalex chi'icojol,\f + \fr 8:28 \ft Jn. 3:14.\f* c'a jac'ari' tok xtivetamaj ri achique c'a yin. Y xtivetamaj chuka' chi ronojel ri ninben yin, xa man pa nuyonil ta.\f + \fr 8:28 \ft Jn. 5:19, 30.\f* Xa can achi'el ri rubin-pe ri Nata' chuve yin, can que c'a chuka' ri' ninbij yin chive. \v 29 Ri Nata' ri takayon-pe vichin, can c'o viq'uin.\f + \fr 8:29 \ft Jn. 14:10; 16:32.\f* Man c'a yiruya' ta can nuyon, roma yin can ninben-vi ri nika' chuvech,\f + \fr 8:29 \ft Jn. 4:34; 6:38.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 30 Y roma c'a re tzij re xerutzijola' ri Jesús chiquivech ri vinek, e q'uiy c'a ri xeniman richin.\f + \fr 8:30 \ft Jn. 7:31; 10:42; 11:45.\f* \s1 Tok ri Jesús xubij chique ri vinek chi man e ralc'ual ta ri Dios \p \v 31 C'ari' ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas ri xeniman richin: Vi rix can jebel ruc'uaxic niben chire ri nuch'abel, can xquixoc c'a kitzij tak tzekelbey vichin. \v 32 Xtivetamaj c'a chuka' achique ri kitzij; y ri kitzij xtuben c'a chive chi yixel libre.\f + \fr 8:32 \ft Ro. 6:14, 18, 22; 8:2; Stg. 1:25; 2:12.\f* \p \v 33 Y ri vinek ri' xquibij c'a: Roj can oj riy-rumam can ri Abraham,\f + \fr 8:33 \ft Mt. 3:9.\f* y romari' man xojc'oje' ta chuxe' quitzij ch'aka' chic, achi'el ta oj lok'on tak ajic'a'.\f + \fr 8:33 \ft Lv. 25:42.\f* ¿Achique c'a roma tok nabij chike chi xkojcolotej-el? \p \v 34 Pero ri Jesús xubij chique: Tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive vacami: Conojel c'a vinek ri yemacun, can nik'alajin chi chuxe' rutzij ri mac ec'o-vi\f + \fr 8:34 \ft 2 P. 2:19.\f* y jari' ri uc'uayon quichin. \v 35 Y vi jun vinek chuxe' rutzij ri mac c'o-vi, man xtic'oje' ta riq'uin ri Dios. Jac'a ri jun ri can ralc'ual vi ri Dios, can xtic'oje-vi riq'uin richin jantape'. \v 36 Romari' vi yin ri Ruc'ajol ri Dios yicolon ivichin, can kitzij vi chi colotajic\f + \fr 8:36 \ft Ro. 8:2; 2 Co. 3:17; Ap. 5:9.\f* ri xtivil. \v 37 Y chinuvech yin, ri nibij rix chi ix riy-rumam can ri Abraham, can queri' vi, xa jac'a ri ibanobal man nuc'ut ta chi queri'; roma rix xa nicanola' achique c'a rubanic niben richin yinicamisaj.\f + \fr 8:37 \ft Jn. 7:19.\f* Re' nuc'ut c'a chi rix man iyo'on ta k'ij chire ri nuch'abel chi oquinek ta ri pa tak ivánima. \v 38 Ronojel c'a ri nintzijoj yin, can jac'a ri Nata' c'utuyun-pe chinuvech. Y can que c'a chuka' ri' rix. Xaxe chic c'a rix riq'uin ri jun ri oquinek itata', riq'uin rija' nivac'axaj ronojel ri yixajin chubanic.\f + \fr 8:38 \ft Jn. 8:41, 44.\f* \p \v 39 Y rije' xquibij c'a chire ri Jesús: Ri Abraham jari' ri katata' roj,\f + \fr 8:39 \ft Mt. 3:9; Ro. 2:28.\f* xecha'. \p Y ri Jesús xubij chique: Can ta ix riy-rumam can ri Abraham, nik'alajin ta, roma ja ta ri utz tak banobel ri xerubanala' rija', ja ta chuka' ri' ri ye'ibanala' rix. \v 40 Pero rix man que ta ri' niben. Rix xa nicanoj achique rubanic niben richin yinicamisaj yin ri nintzijoj ri kitzij chive; kitzij ri vac'axan-pe riq'uin ri Dios. Ri Abraham man c'a xuben ta achi'el ri niben rix, y rix nibij chi ix riy-rumam can rija'. \v 41 Rix xa can jac'a ri nuben ri jun ri oquinek itata', xa jari' ri niben, xcha' ri Jesús chique. \p Y rije' xquibij c'a chire: Roj can ketaman ruvech ri xojalc'ualan. Xa can xe c'a Jun ri Katata', y ri' ja ri Dios,\f + \fr 8:41 \ft Mal. 1:6.\f* xecha'. \p \v 42 C'ari' ri Jesús xubij c'a chique ri vinek ri': Can ta ja ri Dios ri Itata', can ta nik'alajin, roma yinivajo' ta y yinic'ul ta jebel; roma yin can riq'uin ri Dios in petenek\f + \fr 8:42 \ft Jn. 16:28.\f* y in kajinek-vi-pe. Can ja vi c'a ri Dios ri takayon-pe vichin y man pa nuyonil ta yin chi xipe chuvech re ruvach'ulef. \v 43 ¿Achique c'a roma tok rix man nivajo' ta chi nik'ax chivech ri ninbij chive? Roma xa can man nika' ta chivech.\f + \fr 8:43 \ft Jn. 7:17.\f* \v 44 Ri itata' rix xa can ja ri itzel-vinek y can ix richin c'a rija'; y ja ri nika' chuvech rija', jari' ri yixajin chubanic. Ri itzel-vinek can ja ri pa rutiquiribel tiquirinek-vi-pe richin nicamisan. Man c'a xc'oje' ta chic chupan ri kitzij, roma xa can man jun c'a kitzij ri c'o ta riq'uin. Xa can jun tz'ucuy-tzij vi.\f + \fr 8:44 \ft Gn. 3:1-5.\f* Can quitata' c'a conojel tz'ucuy tak tzij. \v 45 Y yin man c'a yininimaj ta roma can ja ri kitzij ri ninbij chive. \v 46 ¿C'o cami c'a jun ri nibin-pe chuve vacami achique mac e nubanalon? Y vi can jebel nik'alajin chi man jun mac\f + \fr 8:46 \ft He. 4:15.\f* pa nuc'aslen y can ruyon kitzij ri ninbij, ¿achique c'a roma tok man yininimaj ta? \v 47 Roma ri can richin chic c'a ri Dios, can ja ri nubij ri ruch'abel ri Dios ri nuben.\f + \fr 8:47 \ft Jn. 17:6.\f* Jac'a rix man que ta ri' niben, roma man ix richin ta ri Dios, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Cristo can c'o-vi, tok man jani rutzijol chi nalex ri Abraham \p \v 48 Y ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij c'a chire ri Jesús: Can kitzij vi c'a ri kabin chavij chi rat xa at jun vinek ri tipe pa Samaria y c'o itzel espíritu aviq'uin, xecha' chire. \p \v 49 Pero ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Yin man jun itzel espíritu ri c'o ta viq'uin. Yin can jac'a ri Nata' ri ninya' ruk'ij, y rix xa man que ta ri' chivech. Rix xa niben chuve chi in itzel. \v 50 Yin man nuk'ij-nuc'ojlen ta ri nincanoj chi'icojol,\f + \fr 8:50 \ft Jn. 5:41; 7:18.\f* pero can c'o c'a Jun ri najovan chi ronojel vinek nuya' ta nuk'ij-nuc'ojlen. Y jac'a chuka' rija' ri xtik'aton tzij pa quivi' ri man xtiquiben ta queri'. \v 51 Can tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive: Achique c'a vinek ri can nunimaj ri nuch'abel, man c'a xtutz'et ta ri camic\f + \fr 8:51 \ft Jn. 5:24; 11:26.\f* ri richin jantape', xcha' ri Jesús. \p \v 52 Y ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas xquibij c'a chire ri Jesús: Vacami can ketaman chic c'a chi can c'o-vi itzel espíritu aviq'uin; roma nabij chi achique ri yeniman ri ach'abel, man c'a xquequen ta (xquecom ta). Tatz'eta' na pe' ri katata' Abraham y ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, xequen (xecom). \v 53 ¿Más ta cami ak'ij rat que chuvech ri katata' Abraham? Rija' xa xquen (xcom), y que chuka' ri' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, xequen (xecom). ¿At achique ta c'a rat? Roma nabij chi ri yeniman ri ach'abel man xquequen ta (xquecom ta). \p \v 54 Y ri Jesús xubij: Vi nuyon c'a yin ninya' nuk'ij-nuc'ojlen, xa man jun c'a nic'atzin-vi. Pero ri nuk'ij-nuc'ojlen yin, can jac'a ri Nata'\f + \fr 8:54 \ft Hch. 3:13.\f* niyo'on. Ri Nata' jac'ari' ri nibij i-Dios chire. \v 55 Y stape' rix queri' nibij chire, man ivetaman ta ruvech.\f + \fr 8:55 \ft Jn. 7:28.\f* Jac'a yin can vetaman-vi ruvech. Y xa yinoc c'a jun tz'ucuy-tzij achi'el rix, vi ta ninbij chi man vetaman ta ruvech ri Dios, y xa can vetaman. Yin can ninben-vi c'a ri nubij ri ruch'abel rija'. \v 56 Ri Abraham can janíla c'a xquicot ránima, roma can c'o c'a chi nutz'et can ri k'ij vichin yin.\f + \fr 8:56 \ft Gn. 22:18; Ga. 3:8, 16.\f* Y rija' can xutz'et-vi, y janíla xquicot ránima romari', xcha' ri Jesús. \p \v 57 Jari' tok ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xquibij chire ri Jesús: Rat nabij chi atz'eton chic ri katata' Abraham, pero rat xa c'a at ac'ual na. Xa c'a man jani nak'i-el nic'aj ciento ajuna'. \p \v 58 Pero ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': Can kitzij c'a ninbij chive chi yin can inc'o-vi-pe.\f + \fr 8:58 \ft Ex. 3:14; Is. 9:6; 43:13; Mi. 5:2; Col. 1:17.\f* Can inc'o-vi-pe tok man jani rutzijol chi nalex ri Abraham, xcha'. \p \v 59 Y ri achi'a' ri' can jac'ari' xbequisiq'uila-pe abej\f + \fr 8:59 \ft Jn. 10:31.\f* richin yequiq'uek chirij. Pero ri Jesús xel c'a pe ri chiri' pa rachoch ri Dios. Chiquicojol c'a ri vinek xrevala-pe-ri', xel-pe.\f + \fr 8:59 \ft Jn. 10:39.\f* \c 9 \s1 Ri Jesús nuc'achojirisaj jun achin moy pe c'a pa ralaxic \p \v 1 Ri Jesús nik'ax c'a el acuchi c'o-vi jun achin moy pa ralaxic. Ri Jesús can xutz'et c'a ri jun achin ri'. \v 2 Y ri tijoxela' xquic'utuj c'a chire ri Jesús: Ajaf, ¿achique c'a ri xmacun richin quere' xalex re achin re'? ¿Ja ri rute-rutata' o ja rija'? xecha'. \p \v 3 Pero ri Jesús xubij: Man jun c'a chique ta rije' ri xmacun, richin quere' xuc'ulvachij re jun achin re'. Ni rija' ni ri rute-rutata'. Rija' can que c'a re' pa ralaxic, richin chi nik'alajin ta ri rusamaj ri Dios\f + \fr 9:3 \ft Jn. 11:4.\f* riq'uin. \v 4 Pak'ij, can utz vi chi niban samaj. Jac'a tok noc-pe ri ak'a', conojel man utz ta chic yesamej. Y can que c'a chuka' ri' yin, vacami nic'atzin richin ninben ri samaj ri ruchilaben-pe chuve\f + \fr 9:4 \ft Jn. 17:4.\f* ri takayon-pe vichin; roma tok man xquic'oje' ta chic, man chic xquitiquir ta xtinben re samaj re'. \v 5 Y re k'ij c'a re c'a inc'o na el chuvech re ruvach'ulef, jac'a yin ri yisakirisan\f + \fr 9:5 \ft Jn. 1:5, 9; 3:19.\f* ruc'aslen ronojel vinek, xcha'. \p \v 6 Tok e rubin chic c'a ka ri ch'abel ri' ri Jesús, rija' xchuban c'a ri pan ulef. Y riq'uin ri ruchub ri xka' pan ulef, xuben juba' ti ch'abek. C'ari' ri ch'abek ri' xuquil-el ri chirunak'-ruvech ri achin moy.\f + \fr 9:6 \ft Mr. 8:23.\f* \v 7 Y xubij chire: Vacami cabiyin c'a, y te'ach'aja' ri runak'-avech ri pan atinibel rubini'an Siloé. Re bi'aj c'a re' pa jun chic ch'abel nibix Tako'n chire. \p Ri achin ri' can xbe na vi, xuch'ej ri runak'-ruvech, y tok xtzolin-pe, nitzu'un chic. \v 8 C'ari' c'a tok ri vinek ri e ru-vecinos re achin re' y ri ch'aka' chic vinek ri can e tz'eteyon richin chi moy, niquibila' c'a: ¿Man ja ta cami achin re' ri c'utuy-limosna ri katz'etelon chi tz'uyul nuc'utuj can ru-limosna? yecha' c'a. \p \v 9 Y ec'o c'a vinek ri yebin: Ja', ja rija'. \p Ch'aka' chic niquibij: Junan nitzu'un riq'uin ri achin ri'. \p Pero rija' can nubij c'a: Ja'. Ja yin ri' ri tz'uyul ninc'utuj can limosna chique ri vinek, xcha'. \p \v 10 Y ri vinek niquic'utuj c'a chire ri achin ri': Re rubanon-pe xa man yatzu'un ta. ¿Achique c'a rubanic xban aviq'uin richin chi yatzu'un chic re vacami? xecha' c'a chire. \p \v 11 Ri achin xubij chique: Ri jun achin rubini'an Jesús xuben juba' ti ch'abek y jari' ri xuquil ri chirunak'-nuvech, y c'ari' xubij chuve: Cabiyin y te'ach'aja' ri runak'-avech ri pa Siloé. Y yin can xibe-vi; xinch'ej ri runak'-nuvech y jari' tok xitzu'un. \p \v 12 Pero ri vinek xquic'utuj chire: ¿Acuchi c'a c'o-vi ri Jesús vacami? xecha'. \p Y rija' xubij: Man vetaman ta, xcha' chique. \s1 Ri achin moy tok rubanon can, xuc'uex chiquivech ri fariseos \p \v 13 Y ri vinek xquic'uaj c'a el ri achin moy tok rubanon can, c'a chiquivech ri achi'a' fariseos. \v 14 Ri k'ij c'a tok ri Jesús xuben ri juba' ti ch'abek y xuben chire ri achin moy chi nitzu'un, pa jun c'a k'ij richin uxlanen. \v 15 Tok ri achin, ri moy rubanon can, c'o chic c'a apo chiquivech ri achi'a' fariseos, ri achi'a' ri' xquic'utuj c'a chire chi achique rubanic xban chire richin vacami nitzu'un chic. Y rija' xubij: Ri xbanon c'a chuve richin yitzu'un chic, xuquil c'a juba' ti ch'abek chirunak'-nuvech, xinch'ej, y jare' yitzu'un chic, xcha' chique. \p \v 16 Y ec'o c'a achi'a' fariseos ri xquibij: Ri achin ri rubini'an Jesús man riq'uin ta ri Dios petenek-vi; roma can man nuchajij ta juba' ri k'ij ri richin uxlanen, yecha'. \p Pero ec'o c'a ch'aka' chic fariseos ri xquibij: ¿Can nitiquir ta cami yeruben milagros jun achin aj-mac, achi'el xuben ri Jesús riq'uin ri achin moy? \p Ri achi'a' fariseos ri' man junan ta c'a ri quich'obonic chirij ri Jesús.\f + \fr 9:16 \ft Jn. 7:43.\f* \v 17 C'ari' ri achi'a' fariseos xquic'utuj c'a chire ri achin, ri moy tok rubanon can: ¿Achique chi achin ri Jesús nach'ob rat? Ri can xuben chave chi yatzu'un. \p Y ri achin ri' xubij: Yin ninch'ob chi ri Jesús k'alajirisey richin ri nibix chire roma ri Dios,\f + \fr 9:17 \ft Lc. 24:19; Jn. 4:19.\f* xcha' chique. \p \v 18 Jac'a ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, man niquinimaj ta c'a chi ri achin ri' can moy vi tok xalex. Romari' man niquinimaj ta chuka' chi jun milagro ri xbanon chi nitzu'un vacami. Can xecoyoj na c'a ri rute-rutata' ri achin ri nitzu'un chic vacami. \v 19 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj c'a chique ri rute-rutata' ri achin: ¿Ja ivalc'ual re', ri nibij chi can moy pa ralaxic? Vi can moy c'a tok xalex, ¿achique c'a roma tok nitzu'un vacami? xecha'. \p \v 20 Y ri rute-rutata' ri achin xquibij c'a chique ri achi'a' ri': Ja', ja kalc'ual re' y moy vi pa ralaxic. \v 21 Jac'a ri man ketaman ta roj, ja ri achique rubanic xuben richin nitzu'un chic vacami. Y vi c'o jun ri xbanon chire richin nitzu'un chic re vacami, man ketaman ta roj. Tic'utuj c'a chire rija'; roma xa can c'o chic c'a rujuna', y nitiquir nubij chive ri achique xbanatej, xecha' rije'. \p \v 22 Que c'a ri' ri xquik'alajirisaj ri rute-rutata' ri achin, chique ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, roma quixibin c'a qui' chiquivech.\f + \fr 9:22 \ft Jn. 7:13; 12:42; 19:38.\f* Ri achi'a' ri c'o quik'ij, can quelesan chic c'a rutzijol chi xabachique vinek ri xtibin chi ri Jesús jari' ri Cristo, can nokotex c'a pe\f + \fr 9:22 \ft Lc. 6:22; Jn. 16:2.\f* chupan ri jay ri niquimol-vi-qui' richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios. \v 23 Xa romari' tok ri rute-rutata' ri achin ri nitzu'un chic, xaxe c'a xquibij chi tiquic'utuj chire rija', roma xa can c'o chic rujuna'. \p \v 24 Y ri achi'a' ri' xcoyoj chic c'a jun bey ri achin ri nitzu'un chic, y xquibij chire: Ja ri Dios taya' ruk'ij-ruc'ojlen.\f + \fr 9:24 \ft Is. 66:5; Jn. 5:23.\f* Roj ketaman chi ri achin rubini'an Jesús, jun achin aj-mac, xecha'. \p \v 25 Y ri achin xubij c'a chique ri achi'a' ri': Yin man c'a vetaman ta vi ri Jesús jun aj-mac o man aj-mac ta. Ri vetaman yin chirij rija', jac'a chi xiruc'achojirisaj; roma tok rubanon can man c'a yitzu'un ta, y vacami yitzu'un chic, xcha' rija'. \p \v 26 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj chic c'a chire ri achin: ¿Achique ri xeruben chave richin queri' xuben chave chi xatiquir xatzu'un? xecha'. \p \v 27 Rija' xubij c'a chique ri achi'a' ri': Pero ri' xintzijoj yan c'a chive y xa man xinivac'axaj ta. ¿Achique c'a roma tok vacami rix nivajo' chi yin nincamuluj chic rubixic chive? ¿Nivajo' c'a nivojkaj ri Jesús? xcha' chique. \p \v 28 Pero ri achi'a' ri' xyacatej c'a coyoval y xquibij: Ja rat sí can at jun vi ojkey richin rija', jac'a roj can oj ojkey richin ri Moisés. \v 29 Roj can ketaman-vi c'a chi ri Moisés can xch'on-vi ri Dios riq'uin, jac'a re Jesús re' man ketaman ta acuchi tipe-vi,\f + \fr 9:29 \ft Jn. 8:14.\f* xecha'. \p \v 30 Y ri achin xch'on-apo chique y xubij c'a: Jac'are' ri nibanon chuve yin chi can janíla ninch'ob rij, roma rix can man ivetaman ta acuchi nipe-vi, pero viq'uin yin xuben jun milagro, roma vacami yitzu'un chic. \v 31 Can nik'alajin-vi chi ri Jesús man aj-mac ta, roma ketaman chi ri Dios man nuben ta ri niquic'utuj ri aj-maqui' chire.\f + \fr 9:31 \ft Job 27:8, 9; Sal. 66:18; Pr. 28:9; Is. 1:15; Jer. 11:10, 11; 14:10-12; Ez. 8:17, 18; Mi. 3:4; Zac. 7:13.\f* Pero ri jun ri can nuya-vi ruk'ij ri Dios y can nuben chuka' ri nrajo' ri Dios, can nac'axex-vi roma ri Dios,\f + \fr 9:31 \ft Sal. 34:15; Pr. 15:29.\f* y nibanatej ri nuc'utuj. \v 32 Can man jun bey c'a tz'eton o ac'axan ta chi c'o ta jun ri nibanon chire jun ri can moy vi pa ralaxic richin nitzu'un ta. \v 33 Y vi ta ri achin rubini'an Jesús man ta riq'uin ri Dios petenek-vi, man ta xtiquir xuben ri milagro\f + \fr 9:33 \ft Jn. 3:2; 9:16; 10 21.\f* viq'uin yin, xcha' rija'. \p \v 34 Pero ri achi'a' ri' xquibij chire ri achin ri nitzu'un chic: Rat can at aj-mac pe pan avalaxic, ¿y navajo' yojatijoj roj? xecha'. \p Y xquelesaj c'a pe ri achin ri', ri chiri'.\f + \fr 9:34 \ft Jn. 9:22.\f* \s1 Ri xubij ri Jesús chire ri achin moy tok rubanon can y ri xubij chique ch'aka' fariseos \p \v 35 Ri Jesús xrac'axaj c'a chi ri achin ri' xelesex-pe. Romari' xberucanoj, y tok xril, xubij c'a chire: ¿Nacukuba' cami ac'u'x rat riq'uin ri Ruc'ajol ri Dios? xcha' ri Jesús chire. \p \v 36 Y ri achin ri nitzu'un chic xubij c'a chire ri Jesús: Yin ninvajo' nincukuba' nuc'u'x riq'uin ri Ruc'ajol ri Dios, xa jac'a ri man vetaman ta achique ri'. Tabij c'a chuve, xcha' ri achin. \p \v 37 Y ri Jesús xubij c'a chire: Rat can atz'eton chic c'a ri Ruc'ajol ri Dios. Ja yin ri Ruc'ajol ri Dios. Jac'a yin ri yich'on aviq'uin,\f + \fr 9:37 \ft Jn. 4:26.\f* xcha'. \p \v 38 Ri achin can jac'ari' xubij: Ajaf, yin yatinnimaj. Y ri achin can xuya' ruk'ij ri Jesús. \p \v 39 Y ri Jesús xubij: Yin xipe c'a chuvech re ruvach'ulef chiquitz'etic ri vinek achique quibanon, vi utz o man utz ta. Y ninben c'a chique ri vinek ri man nitzu'un ta cánima, chi titzu'un. Jac'a ri niquina' chi nitzu'un ri cánima, xa tik'ekumer c'a chiquivech. \p \v 40 Y ec'o c'a achi'a' fariseos ri ec'o-apo chiri' acuchi c'o-vi ri Jesús, tok xcac'axaj ri', xquibij: ¿Oj moyirinek c'a chuka' roj? \p \v 41 Y ri Jesús xubij chique: Vi ta ix moyi', jebel ta, roma man jun ta mac nivejkalej.\f + \fr 9:41 \ft Jn. 15:22, 24; Ro. 4:15.\f* Xa roma c'a rix nibij chi man ix moyi' ta, xa romari' tok ri imac can c'o-vi. \c 10 \s1 Can nik'alajin-vi jebel ri aj-yuk' tok yeberelesaj-pe ri rucarne'l ri pa quicoral \p \v 1 Y tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive: Ri quicoral ri carne'l can c'o c'a jun ruchi'. Y ri man c'a nucusan ta ri ruchi' ri coral richin noc-apo y xa nuropij; ri nibanon c'a queri' jun elek'on y jun chapoy quichin vinek pa tak bey richin c'o nrelesaj can chique. \v 2 Jac'a ri nucusan ri ruchi' ri coral richin noc-apo, ri' can ja vi ri' ri aj-yuk' quichin ri carne'l. \v 3 Y ri chajinel quichin ri carne'l nujek c'a pe ri ruchi' ri coral chuvech, y ri carne'l can quetaman chic ri ruch'abel ri caj-yuk'. Rija' yeroyoj chiquijujunal riq'uin ri quibi' y yerelesaj c'a el. \v 4 Tok ri aj-yuk' e relesan chic c'a el conojel ri rucarne'l, ninabeyej c'a el chiquivech y ri carne'l yetzeke-el chirij. Ri carne'l can que vi ri' niquiben, roma can quetaman c'a ruch'abel ri niyuk'un quichin. \v 5 Jac'a ri man quetaman ta ruvech, man xtiquitzekelbej ta. Xa ye'anmej chuvech, roma man quetaman ta ri ruch'abel; ch'abel ri xa man jun bey cac'axan ta. \p \v 6 Ri Jesús jun c'ambel c'a tzij ri xubij chique ri achi'a' fariseos, jac'a rije' man xk'ax ta chiquivech achique ri xubij chique. \s1 Ri utzilej Aj-Yuk' \p \v 7 C'ari' ri Jesús xch'on chic jun bey y xubij chique ri achi'a' fariseos ri': Tivac'axaj c'a jebel re xtinbij chive: Ja yin ri Ruchi' ri coral ri acuchi ye'oc-apo\f + \fr 10:7 \ft Ef. 2:18.\f* ri tak carne'l. \v 8 Y e q'uiy c'a ri xec'oje' yan nabey que chinuvech yin y xquibij chi e takon-pe roma ri Dios, pero xa man que ta ri', xa e junan quiq'uin ri elek'oma' y e junan quiq'uin ri yechapon vinek pa tak bey richin c'o niquelesaj can chique. Matiox c'a chi man xetzekelbex ta coma ri tak carne'l ri e vichin yin. \v 9 Ja yin c'a ri Ruchi' ri coral. Ri xtoc c'a viq'uin yin,\f + \fr 10:9 \ft Jn. 14:6.\f* can xticolotej y nril ronojel ri nic'atzin chire.\f + \fr 10:9 \ft Sal. 23:2.\f* \p \v 10 Jun elek'on tok napon, can xe c'a richin nerubana-pe elek' y nicamisan can. Can ronojel c'a ri nuben can, man pa rubeyal ta. Jac'a yin, nicha' ri Jesús, xipe richin ninya' ri c'ac'a' c'aslen; jun utzilej c'aslen. \v 11 Y jac'a yin ri utzilej Aj-Yuk'.\f + \fr 10:11 \ft Is. 40:11; Ez. 34:23.\f* Ri utzilej Aj-Yuk', can nuya-vi ruc'aslen coma ri rucarne'l. \v 12 Jac'a ri xa man kitzij aj-yuk' ta, ri xa niyuk'un roma tojon y man rajaf ta chuka' ri carne'l; ri' tok nutz'et c'a chi nipe ri utif, xa ja rija' ri nucol-el-ri' nabey y yerumalij can ri carne'l ri yeruyuk'uj. Y ri utif yeruc'uaj c'a ri carne'l, y ri ch'aka' chic yetalutej-el. \v 13 Ri man c'a kitzij aj-yuk' ta, ri xa tojon, nanmej. Y queri' nuben roma xa man c'a rajaf ta ri carne'l. Man jun c'a pena chire rija' vi c'o niquic'ulvachij ri carne'l. \p \v 14 Jac'a yin ri utzilej Aj-Yuk', y vetaman quivech ri carne'l ri can e vichin yin,\f + \fr 10:14 \ft 2 Ti. 2:19.\f* y rije' can quetaman c'a chuka' nuvech yin. \v 15 Can que c'a chuka' ri' nubanon yin riq'uin ri Nata'. Rija' retaman nuvech yin, y yin vetaman ruvech rija'.\f + \fr 10:15 \ft Mt. 11:27.\f* Yin ninya' c'a nuc'aslen coma ri nucarne'l. \v 16 Y yin man xe ta c'a nucarne'l re' ec'o, xa can ec'o c'a chuka' ch'aka' chic ri man jani ec'o ta vave' chupan re jun coral re'. Can xquenq'uen c'a pe\f + \fr 10:16 \ft Is. 56:8.\f* y xticac'axaj chuka' ri nuch'abel. Can xtic'oje-vi c'a jun kitzij Aj-Yuk' y jun li'aj rucarne'l.\f + \fr 10:16 \ft Ef. 2:14-17.\f* \p \v 17 Ri Nata' Dios can yirajo-vi c'a. Can nika' c'a chuvech chi yin ninya' ri nuc'aslen\f + \fr 10:17 \ft Is. 53:10; 2 Co. 5:15; He. 2:9.\f* coma ri nucarne'l, y chuka' roma ri nic'oje' chic c'a el nuc'aslen jun bey. \v 18 Ri nuc'aslen yin, can man jun c'a xtelesan, xa c'a ja na yin ri yiyo'on. Can pa nuk'a' c'a yin c'o-vi richin chi ninya' y pa nuk'a' chuka' yin c'o-vi richin nic'oje' chic el nuc'aslen jun bey.\f + \fr 10:18 \ft Jn. 2:19.\f* Que c'a ri' ri rubin-pe ri Nata' chuve,\f + \fr 10:18 \ft Jn. 14:31.\f* xcha' ri Jesús. \p \v 19 Y jari' tok xjalajo' chic jun bey chiquivech ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, roma ri ch'abel ri xerubij ri Jesús. \v 20 E q'uiy chique rije' ri xquibij chirij ri Jesús: Xa ch'ujirinek la'. Xa itzel espíritu ri c'o riq'uin, y rix can ninimaj-ka ri nubij. \p \v 21 Jac'a ri ch'aka' chic xquibij: Jun ri c'o itzel espíritu riq'uin, man nitiquir ta nubij utzilej tak ch'abel achi'el ri xerubij-ka ri Jesús. ¿Nitiquir ta cami chuka' jun ri c'o itzel espíritu riq'uin chi nuben chire jun moy chi nitzu'un chic jun bey?\f + \fr 10:21 \ft Jn. 9:6, 7, 32, 33.\f* yecha'. \s1 Ec'o ri xcajo' xquicamisaj ri Jesús chi abej \p \v 22 Y pa ru-tiempo c'a ri tef, jari' tok niban ri nimak'ij rubini'an Dedicación; nimak'ij richin niquinatabej ri k'ij tok xch'ajch'ojirisex ri rachoch ri Dios ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalem. \v 23 Y ri Jesús c'o c'a apo chupan ri rachoch ri Dios. Y pa jun corredor ri rubini'an Richin ri Salomón, chiri' c'a c'o-vi. \v 24 Ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xe'apon riq'uin ri Jesús, xquisurij rij (xquisutij rij), y c'ari' xquibij c'a chire: ¿Achique c'a roma tok man jun bey navajo' nak'alajirisaj-avi' chikavech? Vi can jac'a rat ri Cristo, tabij c'a chike. \p \v 25 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Nubin chic c'a chive y man iniman ta. Y ronojel ri samaj ri yenben, can pa rubi' c'a ri Nata' Dios yenben-vi. Y ri samaj ri' can nuk'alajirisaj-vi c'a ri achique yin.\f + \fr 10:25 \ft Jn. 5:36.\f* \v 26 Xa jac'a rix can man yininimaj ta vi, roma rix xa man ix nucarne'l ta; can achi'el vi c'a ri xinbij yan chive. \v 27 Ri nucarne'l yin can quetaman y nicac'axaj ri nuch'abel, y can yinquitzekelbej chuka'.\f + \fr 10:27 \ft Jn. 10:3, 4.\f* Yin vetaman c'a chuka' quivech rije'. \v 28 Man c'a xquesach ta can, xa can xtiquil-vi quic'aslen ri man q'uisel ta,\f + \fr 10:28 \ft Jn. 17:2.\f* viq'uin yin. Ni man jun c'a chuka' ri xtitiquir xque'elesan-el pa nuk'a'. \v 29 Y chuka' can pa ruk'a' c'a ri Nata' Dios ec'o-vi, roma ja rija' ri xcha'on quichin. Y rija' jari' ri más nim ruk'ij que chuvech xabachique.\f + \fr 10:29 \ft Ex. 18:11; Sal. 145:3; Dn. 4:3; Mal. 1:14.\f* ¿Can c'o ta cami c'a jun ri nitiquir yerelesaj-el pa ruk'a' rija'? Man jun. \v 30 Yin vachibilan ri Nata', can jun\f + \fr 10:30 \ft Jn. 17:11; 1 Jn. 5:7.\f* c'a kabanon riq'uin, xcha' ri Jesús. \p \v 31 Y jac'ari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas xebequisiq'uila' chic c'a pe abej chirij ri Jesús,\f + \fr 10:31 \ft Jn. 8:59.\f* richin niquicamisaj chi abej. \v 32 Pero ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Can q'uiy c'a utzilej tak samaj ri e nubanalon chivech, roma ri uchuk'a' ri ruyo'on-pe ri Nata' chuve. ¿Achique c'a chique ri utzilej tak samaj ri nubanon ri man nika' ta chivech, y romari' nivajo' yinicamisaj chi abej? xcha' ri Jesús. \p \v 33 y ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas xquibij chire ri Jesús: Roj man yatkaq'uek ta chi abej roma jun utzilej samaj. Roj yatkaq'uek chi abej roma nabij chi at junan riq'uin ri Dios. Roma jun achin ri nibin queri', xa nuyok' rubi' ri Dios, xecha'. \p \v 34 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Chupan ri ley ri can ivichin ibanon-ka chire, ri Dios nubij c'a: Yin nubin chi ivonojel rix can ix dios\f + \fr 10:34 \ft Sal. 82:6.\f* chuka'. \v 35 Can ketaman c'a chi man jun bey yojtiquir ta nikabij chi ri nubij ri ruch'abel ri Dios man kitzij ta. Rija' can xubij dios chique ri achok che xuya-vi ri ruch'abel. \v 36 Vi queri' xubij ri Dios, ¿achique c'a roma rix nibij chi yin xinyok' rubi' ri Dios roma xinbij chi ja yin ri Ruc'ajol ri Dios?\f + \fr 10:36 \ft Lc. 1:35.\f* Y yin can xirucha' c'a ri Dios richin xirutek-pe\f + \fr 10:36 \ft Jn. 8:42.\f* chuvech re ruvach'ulef. \v 37 Y vi man ninben ta c'a ri ruchilaben-pe ri Nata' Dios chi ninben yin, can man c'a quininimaj. \v 38 Jac'a vi can ninben ri ruchilaben-pe ri Dios chuve, quininimaj romari';\f + \fr 10:38 \ft Jn. 14:11.\f* stape' man yininimaj ta roma ri nubin chive. Tinimaj, richin chi tivetamaj chi ri Nata' Dios can c'o-vi c'a viq'uin\f + \fr 10:38 \ft Jn. 14:10; 17:21.\f* y yin chuka' queri' nubanon riq'uin rija', xcha' ri Jesús chique ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij. \p \v 39 Can janíla c'a xcajo' ri achi'a' ri' chi xquichop ta el ri Jesús, pero xa man xetiquir ta chic jun bey; roma xa xbe chiquivech. \p \v 40 Y ri Jesús xk'ax chic apo juc'an ruchi' raken-ya' Jordán y xc'oje' c'a ka q'uiy k'ij ri chiri'; ri acuchi xuben-vi bautizar ri Juan ri Bautista,\f + \fr 10:40 \ft Jn. 1:28.\f* pa nabey. \v 41 Y e janíla c'a e q'uiy vinek xe'apon riq'uin ri Jesús, ri chiri'. Y ri vinek ri' niquibila' c'a: Ri Juan ri Bautista can kitzij vi chi man jun milagro ri xuben richin chi xuk'alajirisaj-ri' chi takon-pe roma ri Dios, pero ronojel c'a ri tzij ri xerubij can chirij re achin re',\f + \fr 10:41 \ft Jn. 1:29-34.\f* can kitzij vi, yecha' c'a ri vinek ri'. \p \v 42 Y e q'uiy c'a vinek ri xeniman richin ri Jesús chupan ri jun lugar ri'. \c 11 \s1 Tok xquen (xcom) ri Lázaro \p \v 1 Chupan c'a ri ti tinamit rubini'an Betania ri quitinamit ri María y ri Marta\f + \fr 11:1 \ft Lc. 10:38.\f* ri rach'alal, c'o c'a jun yava'. Ri yava' ri' rubini'an c'a Lázaro. \v 2 Re María re', jac'are' ri xyo'on jubulej ak'on chirij ri raken ri Ajaf Jesús y xerusu' riq'uin ri rusmal tak ruvi'.\f + \fr 11:2 \ft Jn. 12:3.\f* Xa ruxibal c'a rija' ri Lázaro, ri yava'. \v 3 Y ri María y ri Marta ri e rana' ri Lázaro, xquitek c'a rubixic chire ri Jesús: Ajaf, vacami c'a nikaya' rutzijol chave chi ri kaxibal Lázaro, ri janíla navajo' rat, yava'. Kajinek c'a pa varabel. \p \v 4 Y tok ri Jesús xrac'axaj c'a ri takon-el rubixic chire, rija' xubij: Ri Lázaro yava', roma nic'atzin c'a chi nik'alajin ri ruchuk'a' ri Dios. Ri yabil c'a ri noc chire, man c'a xtitiquir ta xtuc'uaj pa camic. Xa can xtik'alajin na c'a ri ruchuk'a' ri Dios,\f + \fr 11:4 \ft Jn. 9:3.\f* richin queri' yin ri Ruc'ajol ri Dios xtinc'ul ta c'a nuk'ij-nuc'ojlen, xcha' ri Jesús. \p \v 5 Ri Jesús can janíla c'a nrajo' ri Marta, chuka' ri María ri rach'alal, y ri Lázaro. Can che oxi' janíla c'a yerajo'. \v 6 Y tok rija' xrac'axaj chi ri Lázaro c'o yabil chapayon richin, c'a pa rox c'a k'ij xbe chutz'etic, roma c'a xc'oje' na chic ca'i' k'ij chupan ri lugar ri c'o-vi.\f + \fr 11:6 \ft Jn. 10:40.\f* \v 7 Y jac'a tok ic'ovinek chic ri ca'i' k'ij, ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Vacami kojtzolin c'a pa Judea, xcha' chique. \p \v 8 Y ri rutijoxela' xquibij c'a chire: Tijonel, xecha' c'a chire. Xa c'are' c'a can ri' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij re chikacojol roj israelitas quic'ualon chic abej chavij richin yatquicamisaj.\f + \fr 11:8 \ft Jn. 10:31.\f* ¿Can navajo' c'a chi yatzolin chila' vacami? xecha' ri tijoxela' chire ri Jesús. \p \v 9 Pero ri Jesús xubij chique: Ri k'ij ruc'uan c'a cablajuj horas. Ri nibiyaj pak'ij, man c'a xtupajq'uila' ta (xtuchek'ila' ta) raken, roma can c'o ri sakirisayon richin re ruvach'ulef. Can ronojel vi c'a nutz'et roma ri sakil ri'. \v 10 Jac'a ri nibiyaj pa k'eku'n,\f + \fr 11:10 \ft Jn. 12:35.\f* can nupajq'uila-vi (nuchek'ila-vi) ri raken; roma xa manek ri sakil pa ruvi'. \p \v 11 Y tok ri Jesús rubin chic ka ronojel re', xch'on chic jun bey chique ri rutijoxela' y xubij: Ri Lázaro ri ketaman ruvech, niver. Roma c'a ri' jare' yibe chuc'asoxic, xcha' chique ri rutijoxela'. \p \v 12 Y jari' tok ri rutijoxela' xquibij chire: Ajaf, vi ri Lázaro xa niver, xa xtic'achoj, xecha'. \p \v 13 Y ri Jesús xa chirij ajc'a ri rucamic ri Lázaro xch'on-vi tok xubij chi niver, pero ri rutijoxela' xk'ax chiquivech chi can varan vi. \v 14 C'ari' ri Jesús can jebel c'a k'alaj ri xubij chique. Rija' xubij c'a: Ri Lázaro xquen (xcom). \v 15 Y can janíla c'a yiquicot, xcha' ri Jesús, roma man pa Betania ta inc'o-vi tok xquen (xcom) ri Lázaro, richin queri' c'o k'ij chive rix richin chi más nicuker ic'u'x. Vacami jo' c'a pa Betania, acuchi c'o-vi ri Lázaro, xcha' ri Jesús. \p \v 16 Jac'a ri tijoxel ri rubini'an Tomás, y nibix chuka' Dídimo chire; rija' xubij c'a chique ri tijoxela' ri can e rachibil vi: Jo' c'a chirij ri Jesús, richin chi vi rija' xticamisex, can jac'a chuka' ri' tikac'ulvachij roj, xcha'. \s1 Ri Jesús can c'o-vi c'aslen riq'uin \p \v 17 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon c'a pa Betania. Ri k'ij c'a tok xe'apon rije', caji' yan k'ij tic'oje' ri caminek pa jul. \v 18 Ri tinamit Betania man nej ta nicanej-vi can chire ri tinamit Jerusalem. Ri quicojol xa juba' ruvi' nic'aj legua. \v 19 Y e q'uiy c'a achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas ri xepe chiri' y xe'apon chiquik'ejeloxic (chiquik'ijaloxic) ri Marta y ri María, roma ri rucamic ri quixibal Lázaro. \v 20 Tok ri Marta xapon c'a rutzijol riq'uin chi petenek ri Jesús, junanin xel-el richin xbe chuc'ulic. Y ri María man c'a xunabej ta, xa xc'oje' can ri chiri' pa jay. \v 21 Y ri Marta tok xapon c'a riq'uin ri Jesús, rija' xubij chire: Ajaf, ri nuxibal xquen (xcom). Xa ta vave' atc'o-vi, c'a q'ues ta re vacami. \v 22 Pero yin vetaman chi ri xtac'utuj chire ri Dios vacami, ri Dios can xtuya-vi chave, xcha' ri Marta chire ri Jesús. \p \v 23 Jac'ari' tok ri Jesús xubij chire ri Marta: Ri axibal Lázaro xtic'astej, xcha' ri Jesús. \p \v 24 Y ri Marta xubij chire ri Jesús: Ja', yin can vetaman chi xtic'astej; roma tok xtapon ri ruq'uisibel k'ij, conojel c'a ri caminaki' xquec'astej,\f + \fr 11:24 \ft Dn. 12:2; Lc. 14:14; Jn. 5:29; 1 Ts. 4:14.\f* xcha' rija'. \p \v 25 Ri Jesús xubij c'a chire ri Marta: Yin can yitiquir-vi yenc'asoj ri e caminek chic el,\f + \fr 11:25 \ft Jn. 6:39, 40, 44.\f* y can yitiquir-vi ninya' c'aslen.\f + \fr 11:25 \ft Jn. 1:4; 5:21; 6:35; 14:6; Col. 3:4; 1 Jn. 1:1, 2; 5:11.\f* Romari' ri niniman vichin, man jun rubanon vi caminek chic, roma xtic'oje' ruc'aslen. \v 26 Xabachique c'a vinek ri c'a c'o na ruc'aslen chuvech re ruvach'ulef y yirunimaj yin, man c'a xtapon ta chupan ri camic ri can richin jantape'.\f + \fr 11:26 \ft Jn. 8:51.\f* ¿Nanimaj c'a re'? xcha' ri Jesús chire ri Marta. \p \v 27 Y ri Marta xubij chire ri Jesús: Ja', Ajaf. Can ninnimaj c'a ronojel ri nabij; roma can vetaman-vi chi ja rat ri Cristo\f + \fr 11:27 \ft Mt. 16:16; Jn. 4:42; 6:69.\f* ri Ruc'ajol ri Dios, ri can c'o-vi c'a chi nipe na chuvech re ruvach'ulef, xcha' ri Marta. \s1 Tok ri Jesús xrok'ej ri Lázaro \p \v 28 Tok ri Marta rubin chic c'a can re ch'abel re' chire ri Jesús, xbe chiroyoxic ri María ri rach'alal. Y tok xapon c'a, ri Marta xubij pa ruxiquin ri María: Ri Ajaf xoka' y vacami yaroyoj, xcha' chire. \p \v 29 Ri María, can xe c'a xrac'axaj-el queri', can jari' xyacatej-el ri acuchi tz'uyul-vi y junanin xbe. Rija' xbe c'a acuchi c'o-vi ri Jesús. \v 30 Ri Jesús can c'a man jani c'a toc-apo chupan ri ti tinamit Betania, xa can c'a c'o na ri acuchi xbec'ul-vi roma ri Marta. \v 31 Y ri vinek israelitas ri ec'o chiri' pa jay, ri yek'ejelon (yek'ijalon) richin ri María, tok xquitz'et chi junanin xyacatej, xel-el y xbe; ri vinek ri' junanin chuka' xquitzekelbej-el, roma rije' xquich'ob chi ri María nibe chuchi-jul richin nrok'ej ri ruxibal. \p \v 32 Jac'a tok ri María xapon acuchi c'o-vi ri Jesús y xutz'et, xxuque-ka chiraken y xubij chire: Ajaf, ri nuxibal xquen (xcom). Xa ta vave' atc'o-vi, man ta caminek vacami, xcha'. \p \v 33 Jac'a tok ri Jesús xutz'et chi ri María nok' y que chuka' ri' ye'ok' conojel ri quivinak israelitas ri xe'apon k'ejelonel (k'ijalonel) richin ri María, ri ránima ri Jesús jun vi xuben xuna' rija' y xpe c'a bis riq'uin. \v 34 Y c'ari' c'a xuc'utuj: ¿Acuchi ximuk-vi ri Lázaro? xcha'. \p Y rije' xquibij: Ajaf, jo' y nekac'utu' c'a chavech acuchi xkamuk-vi, xecha' chire. \p \v 35 Y ri Jesús xok'.\f + \fr 11:35 \ft Is. 53:3; Ro. 12:15.\f* \v 36 Jac'ari' tok ri vinek israelitas ri k'ejeloy (k'ijaloy) quichin ri Marta y ri María, xquibila' c'a: Titzu' la Jesús, nrok'ej ri Lázaro. Nik'alajin chi can janíla xrajo', xecha'. \p \v 37 C'ari' ec'o c'a chique ri vinek ri' xquibila' c'a chirij ri Jesús: Rija' can xtiquir c'a xuben chire ri moy richin xtzu'un.\f + \fr 11:37 \ft Jn. 9:6, 7.\f* ¿Man ta cami c'a xtiquir ta xuben chire ri Lázaro chi man ta xquen (xcom)? xecha'. \s1 Ri Lázaro caji' yan k'ij caminek-el tok xc'asox roma ri Jesús \p \v 38 Tok ri Jesús xapon c'a chuchi' ri jul, xtzolin chic c'a pe ri bis riq'uin. Ri jul ri mukul-vi can ri Lázaro, jun jul ri c'oton chuvech jun juyu', y tz'apel can ruchi' riq'uin jun abej. \v 39 Y jac'ari' tok ri Jesús xubij: Tivelesaj la abej tz'apebel ruchi' la jul, xcha' rija'. \p Jac'a ri Marta, ri rana' can ri Lázaro ri xquen-el (xcom-el), xubij chire ri Jesús: Ajaf, can caji' yan c'a k'ij ri'. Xa petenek chic ruchuvirinen ninch'ob yin, xcha'. \p \v 40 Pero ri Jesús xubij chire ri Marta: Yin can nubin chic c'a chave chi vi xtanimaj, can xtatz'et c'a ri nuben ri ruchuk'a' ri Dios, xcha' chire. \p \v 41 Y jari' tok xquelesaj c'a ri abej tz'apebel ruchi' ri jul acuchi c'o-vi ri caminek. C'ari' ri Jesús xtzu'un c'a chicaj y xubij: Nata', matiox ninya' chave, roma can xinavac'axaj c'a pe. \v 42 Yin vetaman chi can jantape' vi yinavac'axaj. Y ronojel c'a re', can ninbij coma re vinek re quimolon-pe-qui' viq'uin vacami, richin chi tiquinimaj chi can ja rat ri xatakon-pe vichin chuvech re ruvach'ulef. \p \v 43 Tok ri Jesús rubin chic c'a ka re ch'abel re', can riq'uin c'a ronojel ruchuk'a' xch'on y xubij: Lázaro, cayacatej\f + \fr 11:43 \ft Sal. 33:9; Lc. 7:14; 8:54.\f* y catel c'a pe, xcha'. \p \v 44 Y ri Lázaro, ri caminek chic el, xbe'el-pe. Ri ruk'a-raken ri caminek, jebel c'a biron-el (baron-el) pa tak tziek,\f + \fr 11:44 \ft Jn. 19:40.\f* y ri ruvech tz'apel c'a el riq'uin jun xax tziek. C'ari' ri Jesús xubij: Que'isolo' can la tziek chirij, richin chi utz nibiyin y nitiquir nitzolin-el, xcha'. \s1 Ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xquich'ob yan c'a chi niquicamisaj ri Jesús \p \v 45 Y e q'uiy c'a vinek israelitas k'ejeloy (k'ijaloy) richin ri María, xquinimaj ri Jesús tok xquitz'et ri xuben,\f + \fr 11:45 \ft Jn. 2:23; 12:18.\f* chi xuc'asoj ri caminek. \v 46 Pero ec'o ch'aka' ri xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xbequitzijoj chique ri achique ri xuben ri Jesús. \v 47 Y can ja yan c'a ri' ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquimol-qui' y xecoyoj chuka' ri ch'aka' chic achi'a' ri junan yek'aton tzij quiq'uin, y xquibij chique: ¿Achique c'a nikaben?\f + \fr 11:47 \ft Mt. 26:3, 4; Mr. 14:1; Lc. 22:2.\f* Roma ri achin rubini'an Jesús ruchapon samaj y q'uiy milagros ri yerubanala' chiquivech ri vinek richin tiquinimaj. \v 48 Y vi can xtikaya' c'a k'ij chire, can conojel c'a ri vinek\f + \fr 11:48 \ft Jn. 12:19.\f* xqueniman richin. Y tok xtiquinabej-pe ri vinek romanos, xtoquivulaj can ri jay ri acuchi nikaya-vi ruk'ij ri Dios y xkojquiq'uis chuka' can roj ri ojc'o chupan re ruvach'ulef re', yecha' c'a rije'. \p \v 49 C'ari' c'o jun ri xch'on. Ri xch'on jac'a ri Caifás ri nimalej sacerdote chupan ri tiempo ri'. Rija' c'o c'a ri chiri', roma rija' jun chique ri can c'o-vi quik'ij. Y tok rija' xch'on, xubij c'a: Xa man jun ivetaman rix. \v 50 Can man nich'ob ta c'a juba' chi xa más utz chike roj chi xaxe ri jun niquen (nicom) pa kaq'uexel konojel y mani yojquen (yojcom) konojel xaxe roma ri jun ri', xcha'. \p \v 51 Ri Caifás tok xch'on y xubij queri', man can ta ja ri runojibal rija' ri xrucusaj; man que ta ri'. Ri ch'abel ri xerubij rija', can jac'a ri Dios ri xyo'on-pe chire. Roma can jac'a rija' ri nimalej ru-sacerdote ri Dios ri tiempo ri', romari' ri Dios xuya' c'a k'ij chire richin chi xubij yan chi ri Jesús c'o c'a chi niquen na (nicom na) pa quiq'uexel ri vinek richin ri ruvach'ulef ri'. \v 52 Y ri Jesús can man xe ta c'a\f + \fr 11:52 \ft Jn. 10:16.\f* pa quiq'uexel ri vinek richin ri ruvach'ulef ri' tok xtiquen (xticom), xa can xtiquen c'a (xticom c'a) richin yerumol conojel ri vinek ri can e ralc'ual vi ri Dios ri e talutajinek chuvech re ruvach'ulef.\f + \fr 11:52 \ft Is. 49:6; 1 Jn. 2:2.\f* \v 53 Y can jac'a k'ij ri' tok ri achi'a' ri can c'o quik'ij, xquiya' yan can chiquivech chi xtiquicamisaj ri Jesús. \p \v 54 Roma c'a ri', ri Jesús man chic xtz'et ta coma ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas.\f + \fr 11:54 \ft Jn. 7:1.\f* Rija' xa xbe c'a pa jun chic tinamit. Xbe pa jun tinamit ri rubini'an Efraín, y ri tinamit c'a ri' chunakaj apo ri tz'iran ruvach'ulef c'o-vi. Y xc'oje' c'a ka chiri' e rachibilan ri rutijoxela'. \p \v 55 Y jac'ari' tok napon yan ri k'ij richin ri pascua,\f + \fr 11:55 \ft Jn. 2:13; 6:4.\f* ri jun quinimak'ij ri israelitas. Romari' can janíla yan c'a e q'uiy vinek ri xe'el-pe pa tak quitinamit, richin xebe pa tinamit Jerusalem. Can xebe yan c'a roma c'o chi nequich'ajch'ojirisaj-qui'\f + \fr 11:55 \ft Nm. 9:6; 1 S. 16:5; Job 1:5.\f* chuvech ri Dios. \v 56 Y ri vinek niquicanola' c'a ri Jesús. Rije' e pa'el chupan ri rachoch ri Dios y niquic'utula' c'a chiquivech: ¿Achique c'a nich'ob rix? ¿Xtipe cami chupan re nimak'ij? yecha' c'a ri vinek ri'. \p \v 57 Jac'a ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos, can quelesan chic c'a rutzijol chi xabachique c'a vinek ri xtetaman ta acuchi c'o-vi ri Jesús, tubij chique rije', richin chi niquichop. \c 12 \s1 Jun ixok xuya' jubulej ak'on chirij raken ri Jesús \p \v 1 Tok xa vaki' chic c'a k'ij nrajo' richin man napon ri k'ij richin ri nimak'ij rubini'an pascua, ri Jesús xbe pa tinamit Betania, ri rutinamit ri jun achin rubini'an Lázaro; ri Lázaro ri xquen-el (xcom-el) y xbec'asox-pe chiquicojol caminaki' roma ri Jesús.\f + \fr 12:1 \ft Jn. 11:1, 43, 44.\f* \v 2 Y ri chiri' xban c'a jun nima-va'in, roma xapon ri Jesús. Y jac'a ri Marta ri ye'ilin-apo ri pa mesa. Ri Lázaro jun c'a chique ri e tz'uyul-apo ri pa mesa riq'uin ri Jesús. \v 3 Xpe ri María ri rach'alal ri Marta\f + \fr 12:3 \ft Lc. 10:38, 39.\f* y rana' ri Lázaro, xberuc'ama' c'a pe jun libra jubulej ak'on rubini'an nardo;\f + \fr 12:3 \ft Cnt. 1:12.\f* jun jubulej ak'on ri janíla jotol rajel. Y jac'are' ri xuya' chirij raken ri Jesús y xerusula' can riq'uin ri rusmal tak ruvi' rija'. Y ri jay ri' can xnoj c'a riq'uin ri rujubulil ri ak'on ri'. \v 4 Y c'o c'a jun chique ri tijoxela' ri man xka' ta chuvech chi queri' xban chire ri jubulej ak'on, y ri' ja ri Judas Iscariote ri ruc'ajol ri jun achin rubini'an Simón; ri tijoxel ri xtic'ayin na richin ri Jesús. Rija' xubij c'a: \v 5 ¿Achique roma tok xa man xc'ayix ta re jubulej ak'on re'? Re ak'on re' xa xbe ta chi oxi' ciento quetzales, y re mero re' xtalux ta chique ri vinek ri man jun c'o quiq'uin,\f + \fr 12:5 \ft Mt. 26:8; Mr. 14:4, 5.\f* xcha'. \p \v 6 Tok rija' xubij queri', man roma ta c'a chi can janíla ta yerajo' ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, y nrajo' ta yeruto', man que ta ri'. Xa roma c'a chi ja rija' ri yacol-mero y c'o c'a nrelesala-el, xa romari'. Rija' xa can nelek' c'a.\f + \fr 12:6 \ft Pr. 26:25; 28:20.\f* \v 7 Can jac'ari' tok ri Jesús xubij chire ri Judas: Man chic c'a jun tabij. Taya' can re xten re' chi tubana' na ri nrajo' ri ránima. Stape' man jani yiquen (yicom) richin yimuk,\f + \fr 12:7 \ft Mt. 26:12.\f* pero can vichin yin ruyacon-pe re ak'on re'. \v 8 Roma ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, can jantape' c'a ec'o iviq'uin\f + \fr 12:8 \ft Dt. 15:11; Mt. 26:11; Mr. 14:7.\f* richin chi xabachique k'ij niben utzil chique. Jac'a yin man jantape' ta xquic'oje' iviq'uin, xcha' rija'. \s1 Najovex chuka' nicamisex ri Lázaro \p \v 9 Tok ri Jesús xnabex c'a pe coma ri ruvinak israelitas chi c'o pa Betania, xepe. Y can janíla c'a vinek ri xepe. Conojel c'a ri vinek ri' xepe roma ri Jesús y richin chuka' chi niquitz'et can ri Lázaro, ri xc'asox-pe roma ri Jesús chiquicojol ri caminaki'.\f + \fr 12:9 \ft Jn. 11:43, 44.\f* \v 10 Romari' ri principal-i' tak sacerdotes xquiya' chiquivech chi chuka' ri Lázaro xtiquicamisaj rachibilan ri Jesús. \v 11 Roma chirij ri Lázaro xquiya-vi chi janíla e q'uiy quivinak israelitas ri yeyo'on can quichin rije' y niquinimaj-el ri Jesús.\f + \fr 12:11 \ft Mr. 15:10; Jn. 11:45.\f* \s1 Ri k'ij tok ri Jesús xapon pa Jerusalem ch'ocol-el chirij jun alaj burro \p \v 12 Pa ruca'n k'ij, ri chiri' pa tinamit Jerusalem, can e janíla c'a e q'uiy vinek. Conojel c'a ri' quic'ulun-qui' chiri' roma ri nimak'ij. Y tok xcac'axaj c'a chi benek-apo ri Jesús, \v 13 e quic'uan ruk'a' tak che' ri nibix palma chire, xebe chuc'ulic y niquibila' c'a: ¡Matiox chi petenek re Jun re'! ¡Jare' ri ka-Rey roj israelitas! ¡Can urtisan-pe\f + \fr 12:13 \ft Sal. 72:17-19; Mt. 21:9; Mr. 11:8-10; Lc. 19:38.\f* roma ri Ajaf Dios, y pa rubi' ri Ajaf Dios petenek-vi! yecha'. \p \v 14 Y ri Jesús can c'o c'a jun alaj burro ri xril, richin chi xuch'ocolbej. Can achi'el vi c'a ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can, chiri' nubij: \q1 \v 15 Man c'a tuxibij-ri' ri ivánima rix ri ix richin chic ri tinamit rubini'an Sión;\f + \fr 12:15 \ft Is. 62:11; Mi. 4:8; Sof. 3:16; Zac. 9:9.\f* \q1 roma ri i-Rey jac'are' petenek, \q1 ch'ocol-pe chirij jun alaj burro. \q1 Que c'a ri' ri tz'ibatel can. \p \v 16 Y pa nabey, ronojel re' man c'a xk'ax ta chiquivech ri rutijoxela'.\f + \fr 12:16 \ft Lc. 18:34.\f* Y xk'ax chiquivech can c'a ja tok ri Jesús c'astajinek chic el chiquicojol ri caminaki' y c'o chic ruk'ij-ruc'ojlen.\f + \fr 12:16 \ft Jn. 7:39; He. 1:3.\f* C'ari' c'a tok xoka' chiquic'u'x chi ronojel re' can tz'ibatajinek can; chi can c'o na c'a chi xtibanatej, y can queri' vi; roma can achi'el ri tz'ibatel can, can queri' xbanatej. \p \v 17 Y ri vinek c'a ri xetz'eton richin ri Jesús tok xroyoj ri Lázaro ri caminek chic el richin xc'astej-pe chiquicojol ri caminaki', can niquitzijola' c'a chique ri ch'aka' chic vinek. \v 18 Y roma c'a ri', tok ri Jesús nakaj chic c'o-vi chire ri tinamit Jerusalem, can xepe c'a richin noquic'ulu'. Ri vinek ri' can cac'axan chic c'a ri milagro ri xuben riq'uin ri Lázaro. \v 19 Jac'a ri achi'a' fariseos niquibila' c'a chiquivech: Titzu', conojel ri vinek e benek chirij. Man c'a niquinimaj ta katzij, yecha'. \s1 Ec'o vinek griegos nicajo' yech'on riq'uin ri Jesús \p \v 20 Y chiquicojol c'a conojel ri vinek ri e apovinek pa tinamit Jerusalem chupan ri k'ij ri', richin niquiya' ruk'ij ri Dios chupan ri nimak'ij ri', ec'o chuka' e ca'i-oxi' vinek griegos.\f + \fr 12:20 \ft 1 R. 8:41.\f* \v 21 Re ca'i-oxi' c'a vinek re', xe'apon-apo riq'uin ri Felipe ri nipe pa Betsaida ri c'o pa Galilea, richin niquic'utuj jun utzil chire; roma rija' jun rutijoxel ri Jesús. Ri vinek ri' xquibij c'a chire: Roj nikajo' yojch'on juba' riq'uin ri Jesús, xecha'. \p \v 22 Ri Felipe xbe y xberubij c'a chire ri Andrés ri can tijoxel chuka'. C'ari' che ca'i' xebe-apo c'a riq'uin ri Jesús y xquibij chire: Ec'o ca'i-oxi' vinek griegos ri nicajo' yech'on aviq'uin. \p \v 23 Y ri Jesús can jac'ari' xubij chique ri ca'i' tijoxela' ri': Ja k'ij re' xoka', richin chi yin ri xinalex chi'icojol xtic'oje' nuk'ij-nuc'ojlen\f + \fr 12:23 \ft Jn. 13:32; 17:1.\f* y xquitzolin-el chila' chicaj. \v 24 Y tivac'axaj c'a re xtinbij chive re vacami, chi can kitzij vi: Vi nikapokonaj nikatic-ka jun ti ruvech-trigo pan ulef, ri ti ruvech-trigo ri' xa choj c'a queri' xtic'oje'. Jac'a vi man nikapokonaj ta nikatic-ka, stape' xtic'oje' can chuxe' ulef ri ti ruvech-trigo ri', xtel-pe y xtuya' ruvech.\f + \fr 12:24 \ft 1 Co. 15:36.\f* \v 25 Roma c'a ri', ri vinek ri yalan nupokonaj ri ruc'aslen re vave' chuvech re ruvach'ulef, man xtril ta ruc'aslen richin jantape'. Jac'a ri man nupokonaj ta ri ruc'aslen voma yin, can richin c'a jantape' nuyec-apo. Can nic'oje-vi ruc'aslen richin jantape'.\f + \fr 12:25 \ft Lc. 9:24; 17:33.\f* \v 26 Vi can c'o c'a jun ri nrajo' nuben ri nusamaj, tipe c'a viq'uin. Y ri acuchi c'a inc'o-vi yin, can chiri' c'a chuka' xtic'oje-vi rija'.\f + \fr 12:26 \ft 1 Ts. 4:17.\f* Ri can xtibanon c'a ri nusamaj, xtinimirisex c'a ruk'ij roma ri Nata'. \s1 Ri Jesús retaman chi napon yan chuvech ri camic \p \v 27 Yin can janíla c'a nik'axon ri vánima\f + \fr 12:27 \ft Lc. 12:50; Jn. 13:21.\f* vacami. ¿Pero xtinbij ta c'a chire ri Nata': Quinacolo' chuvech re k'axomal re'? Tok xa can romari' xinoka'. Romari' tok c'a inc'o vacami. \v 28 C'ari' rija' xubij c'a: Nata', can tabana' c'a chi nik'alajin ta ri ak'ij-ac'ojlen, xcha'. \p Y can jac'ari' tok ri Dios xch'on-pe chila' chicaj\f + \fr 12:28 \ft Mt. 3:17.\f* y xubij: Can nubanon chic c'a queri'. Y xtinben chic c'a jun bey, chi can nik'alajin-vi ri nuk'ij-nuc'ojlen. \p \v 29 Y e janíla c'a chique ri vinek ri ec'o chiri' ri xebin chi xa jun cokolajay ri xcac'axaj tok xch'on-pe ri Dios chila' chicaj. Jac'a ri ch'aka' chic niquibij: Jun ángel ri xch'on-pe chire, yecha'. \p \v 30 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri Jun c'a ri xivac'axaj chi xch'on-pe chila' chicaj, xch'on-pe ivoma rix y man voma ta yin. \v 31 Vacami noka' yan c'a ri ruk'atoj-tzij ri Dios chuvech re ruvach'ulef, y ri itzel-vinek ri chapayon re ruvach'ulef, can xtelesex c'a el.\f + \fr 12:31 \ft Lc. 10:18; Jn. 14:30; 16:11; Hch. 26:18.\f* \v 32 Y tok yin xquijotobex chuvech ri cruz,\f + \fr 12:32 \ft Jn. 8:28.\f* ri vinek can xquepe c'a viq'uin yin; roma can xquisamej pa tak cánima, xcha' rija'. \p \v 33 Ri Jesús xubij c'a queri', richin xuk'alajirisaj c'a ri rubanic ri rucamic.\f + \fr 12:33 \ft Jn. 18:32.\f* \v 34 Y ri vinek xquibij c'a: Rat abin chi ja rat ri' ri Jun ri xalex chikacojol, pero xa nabij chuka' chi xcajotobex chuvech ri cruz. Can man nik'ax ta c'a chikavech achique romari'. Roma roj ketaman ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios chi ri Cristo tok xtipe, xtic'oje' richin jantape'.\f + \fr 12:34 \ft 2 S. 7:13; Sal. 89:36; 110:4; Is. 9:7; Ez. 37:25; Dn. 2:44; Mi. 4:7.\f* Can tak'alajirisaj c'a chikavech vi ri xalex chikacojol, can jari' ri Cristo o man ja ta, xecha' rije'. \p \v 35 Jac'ari' tok ri Jesús xubij chique: Ri Sakil\f + \fr 12:35 \ft Is. 42:6; Jn. 1:9; 8:12; 9:5; Ef. 5:8.\f* can c'a c'o na juba' iviq'uin. Can chupan c'a ri Sakil ri' quixbiyin-vi, roma c'a c'o na. Y vi xa c'a xtivoyobej na, c'a tok xtina' nik'ekumer-pe chivech; y ri xa pa k'eku'n\f + \fr 12:35 \ft Jer. 13:16; Jn. 11:10.\f* nibiyin-vi, man retaman ta achique lugar benek-vi. \v 36 Romari', re k'ij tok c'a c'o na ri Sakil iviq'uin, can ticuker ic'u'x riq'uin, richin chi yixoc alc'ualaxela' richin ri Sakil ri'.\f + \fr 12:36 \ft 1 Ts. 5:5.\f* Que c'a re' ri xerubij ri Jesús chique ri vinek. \p C'ari' xeruya' can, y man jun c'a xetaman acuchi xbe-vi. \s1 Can tz'ibatel c'a can chi e q'uiy ri man xqueniman ta richin ri Cristo \p \v 37 Ri Jesús can xerubanala-vi janíla milagros chiquivech ri vinek. Pero man riq'uin ri' rije' man xquinimaj ta. \v 38 Y que c'a re' xbanatej, roma can c'o c'a chi nibanatej na ri e tz'ibatel can. Can c'o na chi xbanatej ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Rija' rutz'iban c'a can: \q1 Ajaf, ¿ri ach'abel ri xkatzijoj chique ri vinek, can c'o cami c'a jun ri xniman?\f + \fr 12:38 \ft Is. 53:1; Ro. 10:16.\f* \q1 ¿C'o cami c'a jun ri xk'ax yan chuvech, roma xutz'et ri avuchuk'a'? \q1 Queri' nubij ri rutz'iban can ri Isaías. \m \v 39 Re vinek re' can man c'a tiquirel ta chi niquinimaj, roma chupan ri rutz'iban can ri Isaías nubij chuka': \q1 \v 40 Can banon c'a chique rije' chi man yetzu'un ta y covirinek ri cánima; \q1 romari' man niquitz'et ta ri nic'ut chiquivech, \q1 man nika' ta ka pa cánima, \q1 y man nitzolin ta pe quic'u'x richin chi yin ninchojmirisaj ri quic'aslen,\f + \fr 12:40 \ft Is. 6:9, 10; Mt. 13:14, 15.\f* nicha' ri Ajaf. \q1 Queri' ri tz'ibatel can roma ri Isaías. \p \v 41 Ri Isaías, ri achin ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, xubij quere' tok xutz'et yan c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri Ajaf\f + \fr 12:41 \ft Is. 6:1.\f* Jesús, y chirij c'a rija' ch'ovinek-vi can. \p \v 42 Pero chiquicojol c'a ri vinek ri xeniman richin ri Jesús, e q'uiy ri can e cachibil vi ri achi'a' ri pa comon yek'aton tzij chiquicojol ri israelitas. Xa jac'a ri man xquik'alajirisaj ta qui', roma niquixibij-qui' chiquivech ri achi'a' fariseos. Xa can niquixibij c'a qui' chi ye'okotex-pe chupan ri jay ri niquimol-vi-qui' richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 12:42 \ft Jn. 9:22.\f* \v 43 Rije' xa más c'a xquich'ob achique xtiquibij ri vinek, y man xoka' ta chiquic'u'x ri Dios\f + \fr 12:43 \ft Jn. 5:44.\f* ri can más ruk'ij que chiquivech ri vinek ri'. \s1 Tinimex ri Jesús \p \v 44 Y ri Jesús riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on y xubij: Ri niniman c'a vichin yin, man xe ta c'a yin ri xquirunimaj, xa can xtunimaj c'a ri Dios\f + \fr 12:44 \ft 1 P. 1:21.\f* ri takayon-pe vichin.\f + \fr 12:44 \ft Mr. 9:37.\f* \v 45 Ri nitz'eton vichin, can nutz'et c'a chuka' ri Dios\f + \fr 12:45 \ft Jn. 14:9.\f* ri takayon-pe vichin. \v 46 Roma yin ri Sakil, xipe chuvech re ruvach'ulef richin chi achique c'a ri xtiniman vichin, man xtic'oje' ta can chupan jun k'eku'n\f + \fr 12:46 \ft Jn. 8:12.\f* c'aslen. \v 47 Y jac'a ri vinek ri nrac'axaj ri nuch'abel y xa man nika' ta chuvech nuben ri nrac'axaj; man ja ta c'a yin ri xquik'aton tzij pa ruvi'. Roma ri nusamaj ri nuc'amon-pe tok xipe chuvech re ruvach'ulef, man richin ta chi nink'et tzij pa quivi' ri vinek.\f + \fr 12:47 \ft Jn. 3:17.\f* Man tich'ob queri'. Ri nusamaj c'a yin ja ri yencol ri vinek. \v 48 Pero ri pa ruq'uisibel k'ij, can xtik'at na c'a tzij pa quivi' ri ye'etzelan vichin y man niquic'ul ta ri nuch'abel\f + \fr 12:48 \ft Dt. 18:18, 19.\f* pa cánima. Xtik'at tzij pa quivi', roma ri ch'abel ri xenk'alajirisaj. \v 49 Roma ri ch'abel ri xenk'alajirisaj chivech, can jac'a ri Nata' biyon-pe chuve,\f + \fr 12:49 \ft Jn. 8:38.\f* y man xentz'ucula' ta el. Can jac'a rija' ri takayon-pe vichin y rubin c'a pe chuve achique chi ch'abel ri nonbij-nonk'alajirisaj chivech. \v 50 Y can vetaman c'a chi ri rubin-pe ri Nata' Dios chuve, can nuya-vi c'a c'aslen ri man q'uisel ta. Romari' re ch'abel nonbij c'a chive, can achi'el rubixic rubanon-pe ri Nata' chuve yin, queri' rubixic xonbana' chivech rix. \c 13 \s1 Tok ri Jesús xuch'ej caken ri rutijoxela' \p \v 1 Y tok noka' yan ri k'ij richin ri nimak'ij rubini'an pascua, ri Jesús retaman chic c'a chi noka' yan ri hora richin chi rija' nel-el vave' chuvech re ruvach'ulef y nitzolin chila' chicaj riq'uin ri Dios, ri Rutata'. Ri Jesús can janíla vi e rajovan-pe conojel ri can e richin chic rija' ri ec'o vave' chuvech re ruvach'ulef,\f + \fr 13:1 \ft Jn. 17:11.\f* y can c'a que na c'a ri' ri nuben chupan ri k'ij ri', ri ruq'uisibel k'ij. \p \v 2 Ri Jesús y ri rutijoxela' quichapon c'a va'in. Jac'a ri Judas Iscariote, ri ruc'ajol ri jun achin rubini'an Simón, nisamej chic c'a ri itzel-vinek pa ránima,\f + \fr 13:2 \ft Lc. 22:3.\f* y jac'ari' ri nibin chire chi tujacha' ri Jesús. \v 3 Y stape' ri Jesús can retaman-vi chi ronojel jachon pa ruk'a' roma ri Dios\f + \fr 13:3 \ft Jn. 3:35; 17:2; Hch. 2:36.\f* ri Rutata', y chiri' riq'uin ri Dios petenek-vi y chiri' chic nitzolej-vi-el; \v 4 man roma ta ri' xupokonaj ta xyacatej-pe y xuya' can ri ruva'in. Man que ta ri'. Rija' xrelesaj can ri tziek ri ruk'un, xberuc'ama-pe jun toalla, y xuxim xe-rupan. \v 5 C'ari' xuya' chuka' ya' chupan jun palangana y xuchop ruch'ajic ri caken chiquijujunal ri rutijoxela', y nusula' c'a ri caken riq'uin ri toalla ri ruximon xe-rupan. \p \v 6 Jac'a tok xapon riq'uin ri Simón Pedro richin nuch'ej ri raken, ri Pedro xubij chire ri Jesús: Ajaf, ¿can nach'ej c'a chuka' vaken yin? xcha'. \p \v 7 Y ri Jesús xubij chire ri Pedro: Re ninch'ej c'a re ivaken vacami, man jani c'a nik'ax ta chivech achique roma tok ninben. Pero can xtik'ax c'a chivech, juba' chic apo. \p \v 8 Jac'a ri Pedro xubij: Man ruc'amon ta c'a chuve yin chi can ja rat\f + \fr 13:8 \ft Mt. 3:14.\f* yach'ajon re vaken. Man c'a xtinya' ta k'ij chi xtach'ej ta re vaken, xcha'. \p Y ri Jesús xubij c'a chire: Vi man c'a naya' ta k'ij, man c'a yac'oje' ta viq'uin, xcha' ri Jesús. \p \v 9 Roma c'a ri' ri Simón Pedro xubij chire ri Jesús: Ajaf, vi queri', man c'a xaxe re vaken nach'ej, xa can tach'aja' c'a chuka' re nuk'a' y re nuvi', xcha' ri Pedro. \p \v 10 Pero ri Jesús xubij chire: Ri ruch'ajch'ojirisan chic ri', xaxe c'a ri raken ri ruc'amon chi nuch'ej, roma ri pokolaj; roma rija' can ch'ajch'oj chic. Rix can ix ch'ajch'oj chic.\f + \fr 13:10 \ft Jn. 15:3; Ef. 4:22-24; 5:26, 27.\f* Stape' man chi'ivonojel ta, pero can ix ch'ajch'oj chic, xcha' ri Jesús. \p \v 11 Rija' xubij c'a queri', roma can retaman achique ri xtic'ayin richin.\f + \fr 13:11 \ft Jn. 6:64.\f* Y romari' tok xubij: Man chi'ivonojel ta ix ch'ajch'oj. \p \v 12 Y tok ri Jesús ruch'ajon chic c'a caken ri rutijoxela' xberuc'ama' chic c'a pe ri tziek ri ruch'ilon can chirij, xbetz'uye' chic pa mesa y xubij c'a: ¿Xk'ax cami chivech achique roma tok yin xinch'ej ri ivaken? \v 13 Katijonel y Kajaf,\f + \fr 13:13 \ft 1 Co. 8:6; 12:3; Fil. 2:11.\f* yixcha' c'a chuve. Can utz vi c'a ri', roma can queri' vi. \v 14 Y roma yin ri Itijonel y ri Ivajaf man xiq'uix ta richin xinch'ej ri ivaken,\f + \fr 13:14 \ft Lc. 22:27; 1 Ti. 5:10; 1 P. 5:5.\f* can que c'a chuka' ri' tibana' rix. Man c'a quixq'uix nich'ajla' ivaken. Can que c'a ri' tibana'. \v 15 Yin can xinc'ut yan c'a can chivech. Can achi'el c'a ri xinben yin iviq'uin, que chuka' ri' tibana' rix\f + \fr 13:15 \ft Fil. 2:5; 1 P. 2:21.\f* quiq'uin ri ch'aka' chic. \v 16 Yin can c'o-vi c'a nuk'ij y xinben re samaj re'. Can que c'a chuka' re' tibana' rix. Man tipokonaj niben re samaj re'. Roma chuvech re ruvach'ulef, man ja ta c'a ri samajel ri más ruk'ij que chuvech ri rajaf ri samaj; ni ta c'a ri jun ri nitak, man ja ta chuka' ri' ri más ruk'ij\f + \fr 13:16 \ft Lc. 6:40.\f* que chuvech ri takayon richin. \v 17 Vi rix can xivetamaj c'a can ronojel re' y can niben c'a re xivetamaj, can jebel c'a ruva-ik'ij.\f + \fr 13:17 \ft Stg. 1:25.\f* \p \v 18 Can ninbij c'a chi man ivonojel ta queri' xquixel, roma yin can vetaman ivech chi'ivonojel ri xixincha'. Y chuka' ri tz'ibatel can, c'o c'a chi nibanatej na. Achi'el ri nubij: Ri jun c'a ri can xva' viq'uin, xyacatej c'a chuvij.\f + \fr 13:18 \ft Sal. 41:9.\f* Queri' nubij chupan ri ruch'abel ri Dios. \v 19 Re jun banobel re', can ninya' yan c'a apo rutzijol chive,\f + \fr 13:19 \ft Jn. 14:29.\f* nabey chuvech tok xtibanatej, richin queri' tok xtapon ruk'ijul, xtinimaj c'a chi can ja yin ri Cristo. \v 20 Can kitzij vi c'a ninbij chive, chi ri xtic'ulun c'a richin ri nintek-el yin, can ja yin ri yiruc'ul. Y ri xquic'ulun c'a yin, xa can xtuc'ul c'a chuka' ri takayon-pe vichin.\f + \fr 13:20 \ft Lc. 10:16.\f* \s1 Tok ri Jesús xubij chique ri rutijoxela' chi jun chique rije' ri xtic'ayin richin \p \v 21 Y tok ri Jesús rubin chic c'a ronojel re', ri ránima can achique la xuben xuna' rija', roma ri bis. Rija' can xuk'alajirisaj c'a achique roma tok janíla bis pa ránima\f + \fr 13:21 \ft Jn. 12:27.\f* y xubij c'a: Can kitzij c'a ri ninbij chive, chi jun chive rix nutijoxela'\f + \fr 13:21 \ft Hch. 1:17.\f* ri xquijachon-el pa quik'a' ri vinek,\f + \fr 13:21 \ft Lc. 22:21.\f* xcha' rija'. \p \v 22 Can jac'ari' tok ri e rutijoxela' rija' xquitzula-qui', y man niquil ta c'a achique niquich'ob; roma man quetaman ta achok chij xch'on-vi ri Jesús. Can man c'a quetaman ta achique ri xtic'ayin richin. \v 23 Jac'a ri jun chique ri rutijoxela', ri janíla najovex roma ri Jesús,\f + \fr 13:23 \ft Jn. 19:26; 20:2; 21:7.\f* rak'el c'a apo riq'uin ri Jesús. \v 24 Y chire c'a ri jun tijoxel ri', ri xuben-vi-apo retal ri Simón Pedro. Rija' xubij c'a apo chire chi tuc'utuj chire ri Jesús chi achique c'a ri jun ri xtic'ayin richin, ri c'ari' nubij-ka chique. \v 25 Y ri tijoxel ri' tok rak'el c'a apo chunakaj ri ruva-ruc'u'x ri Jesús, xuc'utuj c'a: Ajaf, ¿achique ri jun ri xtijachon avichin? xcha' chire. \p \v 26 Ri Jesús can jac'ari' tok xubij chire ri tijoxel ri': Ri xtinya' c'a ri caxlan-vey muban chire, jac'ari' ri xtijachon vichin. \p Y rija' xumuba' c'a ri caxlan-vey y xuya' chire ri Judas Iscariote ri ruc'ajol jun achin rubini'an Simón. \v 27 Y tok ri Judas Iscariote ruq'uison chic c'a ka ri jucach' caxlan-vey ri', can xpe-vi c'a ri Satanás pa ránima.\f + \fr 13:27 \ft Lc. 22:3; Jn. 6:70.\f* C'ari' ri Jesús xubij chire: Ri ach'obon chic chi naben, caniman chubanic, xcha-el chire. \p \v 28 Jac'a ri rutijoxela' ri ec'o-apo ri pa mesa riq'uin, man xk'ax ta chiquivech achique roma tok xubij-el queri' chire ri Judas. \v 29 Ec'o xech'obon chi xtak-el roma ri Jesús chulok'ic ronojel ri nic'atzin chique chupan ri nimak'ij ri'. Y ec'o chic ch'aka' chique ri tijoxela' xech'obon chi xtak-el richin c'o teruyala' can chique ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, roma rije' can quetaman-vi chi ja ri Judas ri yacol-mero.\f + \fr 13:29 \ft Jn. 12:6.\f* \v 30 Ri Judas xa can xe c'a tok xuq'uis-el ri jucach' caxlan-vey, xa can jac'ari' tok xel-el. Tok xel c'a el rija', xa can ch'ak'a' chic. \s1 Ri Jesús nubij chi xtik'alajin yan ruk'ij-ruc'ojlen \p \v 31 Y tok ri Judas elenek chic c'a el, c'ari' c'a ri Jesús xubij: Jac'are' xoka' yan ri k'ij chi yin ri xinalex chi'icojol xtik'alajin chi can c'o-vi nuk'ij-nuc'ojlen.\f + \fr 13:31 \ft Jn. 7:39.\f* Y can que c'a chuka' ri' ri Dios; can xtik'alajin ri ruk'ij-ruc'ojlen, voma yin.\f + \fr 13:31 \ft Jn. 14:13.\f* \v 32 Y roma ri Dios can xtik'alajin ri ruk'ij-ruc'ojlen, voma yin; rija' can xtuben c'a chi nik'alajin ri nuk'ij-nuc'ojlen\f + \fr 13:32 \ft Jn. 17:5.\f* yin. Y ri' man c'a jampe' ta, xa can ja yan c'a re k'ij re'. \v 33 Juba' chic c'a oc re yic'oje' iviq'uin rix ri can achi'el tak valc'ual nubanon chive. C'ari' xquinicanoj. Pero re vacami can ninbij c'a can chive, achi'el ri nubin chique ch'aka' kavinak israelitas, chi ri xquibec'oje-vi yin, man xquixtiquir ta xquixapon\f + \fr 13:33 \ft Jn. 7:34; 8:21.\f* chinucanoxic. \v 34 Xa can tivajovala' c'a ivi'.\f + \fr 13:34 \ft Lv. 19:18; Ef. 5:2; 1 Ts. 4:9; Stg. 2:8; 1 P. 1:22; 1 Jn. 3:11; 4:21; 2 Jn. 5.\f* Yin can yixinvajo-vi. Can que c'a chuka' ri' tibana' rix. Can tivajovala' c'a ivi' chi'ivachibil ivi'. Jac'are' ri ninbij can chive vacami, y can jun c'ac'a' pixa'. \v 35 Y vi can xtivajovala' c'a ivi' chi'ivachibil ivi', ri vinek can xtiquetamaj chi ix nutijoxela' yin, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús y ri Pedro \p \v 36 Jac'ari' tok ri Simón Pedro xubij chire ri Jesús: Ajaf, ¿acuchi c'a yabe-vi? xcha'. \p Y ri Jesús xubij chire: Vacami man jani yatiquir ta yinatzekelbej ri acuchi xquibe-vi yin. Jac'a tok xtapon ri k'ij, can xquinatzekelbej-vi-el,\f + \fr 13:36 \ft Jn. 21:18; 2 P. 1:14.\f* xcha' chire ri Pedro. \p \v 37 Y ri Pedro xubij chire: Ajaf, ¿achique c'a roma tok man yitiquir ta yatintzekelbej-el vacami? Roma vi nic'atzin, can ninya' c'a ri nuc'aslen\f + \fr 13:37 \ft Mr. 14:31; Lc. 22:33.\f* avoma rat, xcha'. \p \v 38 Y ri Jesús xubij chire: ¿Naya' cami ri ac'aslen voma yin? Yin can kitzij vi c'a ninbij chave, chi oxi' c'a bey ri xtabij chi man avetaman ta nuvech, chique ri yec'utun chave. Y c'ari' xtesiq'uin-pe ri mama',\f + \fr 13:38 \ft Lc. 22:34; Jn. 18:27.\f* xcha' ri Jesús chire ri Pedro. \c 14 \s1 Ri Jesús nubij chi ri xtiniman richin xtapon riq'uin ri Dios \p \v 1 Man c'a tisach ic'u'x, xcha' ri Jesús chique ri rutijoxela'. Yin can vetaman c'a chi cukul ic'u'x riq'uin ri Dios. Can que c'a chuka' ri' tibana' viq'uin yin. Can ticukuba' c'a chuka' ic'u'x viq'uin. \v 2 Ri chila' chicaj ri acuchi c'o-vi ri Nata', c'o c'a lugar ri xquec'oje-vi\f + \fr 14:2 \ft 2 Co. 5:1; Ap. 3:12.\f* ri ye'apon riq'uin. Vi man ta kitzij chi queri', yin jun vi ta chic rubixiquil xinben-apo chive. Yin vacami yibe chubanic rutzil ri i-lugar chila' chicaj riq'uin ri Nata'. \v 3 Chubanic c'a ri' tok yibe, y can yipe c'a chuka' chic jun bey,\f + \fr 14:3 \ft Hch. 1:11.\f* y yixinc'uaj viq'uin; richin c'a chi ri yic'oje-vi yin, chiri' chuka' quixc'oje-vi rix.\f + \fr 14:3 \ft 1 Ts. 4:17.\f* \v 4 Can ivetaman-vi c'a ri bey ri nuc'uan ivichin c'a acuchi ri yibe-vi yin, xcha' ri Jesús chique ri rutijoxela'. \p \v 5 Jac'a ri tijoxel ri rubini'an Tomás xubij chire ri Jesús: Ajaf, roj man ketaman ta acuchi yabe-vi.\f + \fr 14:5 \ft Jn. 13:36.\f* ¿Achi'el c'a tok xtiketamaj achique bey nikac'uaj-el? \p \v 6 Y ri Jesús xubij: Ja yin ri bey,\f + \fr 14:6 \ft He. 9:8.\f* yin ri kitzij,\f + \fr 14:6 \ft Jn. 1:17; 8:32.\f* y ja yin chuka' ri c'aslen.\f + \fr 14:6 \ft Jn. 1:4; 6:35.\f* Xaxe c'a ri xtiniman vichin, xtapon riq'uin ri Nata'.\f + \fr 14:6 \ft Ro. 5:2.\f* \v 7 Vi can ivetaman c'a nuvech yin, can ivetaman c'a chuka' ruvech ri Nata'.\f + \fr 14:7 \ft Jn. 8:19.\f* Re vacami can itz'eton chic, y chuka' ivetaman chic ruvech, xcha' chique. \p \v 8 Y can jac'a chuka' ri' tok jun chic chique ri tijoxela', ri rubini'an Felipe xubij c'a chire ri Jesús: Ajaf, tac'utu' c'a ri Tata'ixel chikavech, y xticuker kac'u'x riq'uin ri', xcha'. \p \v 9 Jac'a ri Jesús xubij chire: Felipe, ¿man cami avetaman ta nuvech? Yin, can c'o yan c'a juna' quic'oje-pe iviq'uin. Ri tz'eteyon c'a vichin yin, rutz'eton c'a chuka' ri Nata'.\f + \fr 14:9 \ft Col. 1:15, 16; He. 1:3.\f* ¿Achique c'a roma tok rat nabij chi ninc'ut ri Nata' chivech? \v 10 ¿Man c'a nanimaj ta rat chi ri Nata' c'o viq'uin yin, y yin inc'o riq'uin rija'?\f + \fr 14:10 \ft Jn. 10:38; 17:21.\f* Ri ch'abel c'a ri xink'alajirisaj chivech, can riq'uin c'a ri Nata' petenek-vi, roma can viq'uin yin c'o-vi. Can jac'a rija' ri nibanon re samaj re'. \v 11 Can quininimaj c'a chi yin inc'o riq'uin ri Nata' y rija' c'o viq'uin yin. Y vi man yininimaj ta roma re ninbij chive, titzu' c'a ri nusamaj y quininimaj.\f + \fr 14:11 \ft Jn. 5:36.\f* \v 12 Can kitzij vi c'a ri ninbij chive: Ri can xtucukuba' c'a ruc'u'x viq'uin, can xquerubanala' c'a chuka' ri samaj xenben yin; can más c'a nima'k tak samaj xquerubanala'. Roma jari' tok yin inc'o chic c'a riq'uin ri Nata' chila' chicaj, \v 13 y ronojel c'a ri xtic'utuj pa nubi' yin, can xtinya-vi.\f + \fr 14:13 \ft 1 Jn. 3:22.\f* Richin queri' nik'alajin ri ruk'ij-ruc'ojlen ri Nata', voma yin. \v 14 Vi c'o c'a ri xtic'utuj pa nubi' yin, can xtinya-vi-pe chive. \s1 Tok ri Jesús xubij chi ri Dios xtutek-pe ri Lok'olej Espíritu \p \v 15 Vi can yinivajo', can que'itakej c'a ri pixa' ri yenbij chive.\f + \fr 14:15 \ft 1 Jn. 5:3.\f* \v 16 Y yin xtinc'utuj c'a chire ri Nata', y rija' can xtutek c'a pe jun chic\f + \fr 14:16 \ft Ro. 8:15.\f* ri nito'on ivichin; Jun ri can xtic'oje-vi iviq'uin richin jantape'. \v 17 Y ri' can jac'a ri Lok'olej Espíritu, ri nitijon ivichin chire ri kitzij.\f + \fr 14:17 \ft 1 Jn. 2:27.\f* Y rija' man tiquirel ta richin nic'ul-apo coma ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef. Roma ri Lok'olej Espíritu xa man tz'etel ta ni man quetaman ta chuka' ruvech. Jac'a rix ri can iniman chic, man que ta ri'. Rix can ivetaman chic ruvech, roma can c'o chic chi'icojol. Y rija' can xtoc c'a ri pa tak ivánima. \v 18 Yin man xquixinmalij ta can stape' xquibe, man xquixc'oje' ta can achi'el jun meba', roma xa can yipe chic iviq'uin.\f + \fr 14:18 \ft Mt. 28:20.\f* \v 19 Jac'a ri vinek ri can c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, xa juba' chic c'a oc re xquinquitz'et. Pero rix can xquinitz'et-vi, roma can c'o-vi nuc'aslen.\f + \fr 14:19 \ft 1 Co. 15:20.\f* Y rix can xtic'oje' c'a chuka' ic'aslen quere'. \v 20 Y chupan c'a ri k'ij ri' tok xtik'alajin jebel chivech chi yin can inc'o-vi c'a riq'uin ri Nata',\f + \fr 14:20 \ft Jn. 10:38; 17:21.\f* rix ixc'o viq'uin yin y yin iviq'uin rix. \v 21 Ri can c'o ri nuch'abel pa ránima y can yerutakej ronojel ri pixa' ri yenbij, can yirajo-vi.\f + \fr 14:21 \ft 1 Jn. 2:5; 5:3.\f* Y ri can najovan vichin yin, can xtajovex c'a roma ri Nata', y yin chuka' can xtinvajo' y xtink'alajirisaj-vi' chuvech, xcha' ri Jesús. \p \v 22 Jac'ari' tok ri Judas\f + \fr 14:22 \ft Lc. 6:16.\f* ri jun tijoxel, pero man ja ta ri Judas Iscariote, xuc'utuj chire ri Jesús: Ajaf, ¿achique c'a roma ri' chi xaxe chikavech roj xtak'alajirisaj-vi-avi'? ¿Y achique c'a roma tok man nak'alajirisaj ta avi' chiquivech ri vinek ri can c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef? \p \v 23 Y ri Jesús xubij chire: Ri can yirajo-vi, can nuben ri nubij ri nuch'abel chire. Ri jun c'a ri xtibanon queri', can xtajovex-vi roma ri Nata' chuka'. C'ari' ri Nata' y yin can xkojpe riq'uin y xtikaben c'a kachoch ri pa ránima. \v 24 Jac'a ri man najovan ta vichin, man nuben ta ri nubij ri nuch'abel chire. Y ri ch'abel ri ivac'axan viq'uin yin, man c'a vichin ta yin. Can jac'a ri Nata' ri takayon-pe vichin, ja rija' ri yoyon-pe re ch'abel re' chuve.\f + \fr 14:24 \ft Jn. 7:16.\f* \p \v 25 Y ronojel c'a re ch'abel re', can e nuk'alajirisan-vi-pe chivech. \v 26 Y tok yin man chic c'a inc'o ta iviq'uin, ri Nata' xtutek-pe ri Lok'olej Espíritu\f + \fr 14:26 \ft Lc. 24:49; 1 Jn. 2:27.\f* richin yixruto'. Y ja rija' ri xtic'oje' iviq'uin pa nuq'uexel. Y can jac'a chuka' rija' xquixtijon y xtunataj ronojel ri ch'abel ri e nubin can yin chive. \p \v 27 Ri uxlanen\f + \fr 14:27 \ft Fil. 4:7.\f* ri c'o viq'uin yin, can jac'ari' ri ninya' can chive. Ri uxlanen c'a ri ninya' can yin ri pa tak ivánima rix ri iniman chic, man achi'el ta c'a oc ri uxlanen ri niquisuj ri vinek ri xa c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef. Can man c'a tisach ic'u'x, ni man chuka' tixibij-ivi'. \v 28 Xa can ivac'axan viq'uin chi nubin: Yin can xquibe-vi, pero yipe chic c'a iviq'uin. Y vi rix yalan ta yinivajo', niquicot ta ri ivánima, roma yin can riq'uin c'a ri Nata' yitzolin-vi-el.\f + \fr 14:28 \ft Jn. 14:12.\f* Rija' can más vi c'a ruk'ij que chinuvech yin. \v 29 Re' ninya' yan can rutzijol chive, richin queri' tok xtapon ruk'ijul, man jun c'a achique ta xtich'ob, xa can xtinimaj-vi ri nubin can chive. \p \v 30 Y re vacami xa man q'uiy ta chic c'a ch'abel re xtinbij can chive, roma ri tiempo xa man q'uiy ta chic. Ri itzel-vinek ri chapayon re ruvach'ulef\f + \fr 14:30 \ft Jn. 12:31.\f* xa nuk'alajirisaj yan pe ri'. Pero stape' can ja rija' ri chapayon re ruvach'ulef, man jun ruk'a' chuve yin.\f + \fr 14:30 \ft He. 4:15.\f* \v 31 Ri ninben, can jac'a ri Nata' ri xitakon-pe chubanic,\f + \fr 14:31 \ft Fil. 2:8; He. 5:8.\f* richin chi ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, tiquetamaj chi yin ninvajo' ri Nata'. Kojyacatej c'a el y kojel-el vave', xcha'. \c 15 \s1 C'ambel-tzij chirij juvi' uva \p \v 1 Y c'ari' ri Jesús xubij: Jac'a yin ri kitzij juvi' uva, y ri Nata' jari' ri nisamajin re uva re'. \v 2 Roma tok juvi' uva ec'o ruk'a' ri xa man niquiya' ta quivech, ye'elesex-el.\f + \fr 15:2 \ft Mt. 15:13; He. 6:8.\f* Jac'a ri ruk'a' ri can niquiya' quivech, yejosk'ix jebel, richin más utz yevachin. Can que c'a chuka' ri' yin. Ri Nata' yerutz'et conojel ri ec'o viq'uin y yerelesaj-el ri man nivachin ta ri quic'aslen. Jac'a ri nivachin ri quic'aslen, xqueruch'ajch'ojirisaj más, richin chi ri quic'aslen más nivachin. \v 3 Rix ri can nuk'alajirisan-vi-pe ri ch'abel chivech, can xixch'ajch'ojir yan c'a roma ri ch'abel ri'.\f + \fr 15:3 \ft Ef. 5:26.\f* \v 4 Can jantape' c'a quixc'oje' viq'uin, richin queri' yin can yic'oje' c'a chuka' iviq'uin. Roma ri ruk'a' ri uva man nivachin ta, vi xa man tiquil ta chuvech ri raken. Xa can nic'atzin chi jun ruk'a' uva tiquil chuvech ri raken, richin queri' nivachin. Can que c'a chuka' ri' rix, can nic'atzin chi jantape' quixc'oje' viq'uin. \p \v 5 Ja yin c'a ri uva, y rix ri ruk'a'. Ri can jantape' c'o viq'uin y yin riq'uin rija', ri ruc'aslen can xtivachin-vi. Roma ri xa man c'o ta viq'uin, man jun c'a ri xtitiquir xtuben.\f + \fr 15:5 \ft Fil. 4:13.\f* \v 6 Ri xa can man nic'oje' ta c'a viq'uin, xtuc'ulvachij c'a achi'el nuc'ulvachij ri ruk'a' uva xa man nivachin ta. Nelesex-el roma man nivachin ta, y tok chaki'j chic, rachibilan ch'aka' chic yebemol-pe, yec'ak pa k'ak', y chiri' yec'at-vi. \p \v 7 Jac'a rix can quixc'oje' viq'uin, y tic'oje' ri nuch'abel iviq'uin. Vi queri' xtiben, can tic'utuj c'a chire ri Dios achique ri nurayij ri ivánima, y can queri' xtibanatej. Can xtuya-vi-pe chive ri nic'utuj.\f + \fr 15:7 \ft Jn. 15:16.\f* \v 8 Vi can nivachin jebel ri ic'aslen, can nik'alajin-vi chi ix tzekelbey vichin. Y romari' ri xquixtz'eton, can xtiquiya' c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri Nata'.\f + \fr 15:8 \ft Mt. 5:16; Fil. 1:11.\f* \v 9 Can achi'el c'a vajovaxic nuben ri Nata' chuve yin, can que c'a chuka' ri' ivajovaxic ninben yin chive. Can jantape' c'a quixc'oje' chupan re ajovabel re'. \v 10 Y can xquixc'oje' c'a chupan ri ajovabel vichin yin, vi niben ri yenbij chive. Achi'el ri nubanon yin; can ninben ri yerubij ri Nata', y romari' inc'o c'a chupan ri ajovabel richin rija'. \p \v 11 Y ronojel c'a ri nubin chic chive, can richin c'a chi tic'oje' quicoten ri pa tak ivánima, can achi'el ri quicoten ri c'o viq'uin yin. Y can tz'aket ta c'a chuka' ri quicoten\f + \fr 15:11 \ft Jn. 16:24; 1 Jn. 1:4.\f* xtic'oje' pan ivánima. \v 12 Y yin ninchilabej c'a chive, chi can tivajovala' c'a ivi';\f + \fr 15:12 \ft 1 Ts. 4:9; 1 P. 4:8; 1 Jn. 3:11.\f* can achi'el ri yixinvajovala' yin. \v 13 Roma ri jun ri can nuya-vi ri ruc'aslen\f + \fr 15:13 \ft Ro. 5:7; Ef. 5:2.\f* pa quiq'uexel ri ru-amigos, can tz'aket vi c'a ri ajovabel ri c'o riq'uin. \v 14 Y rix can ix nu-amigos, vi niben ronojel ri ninbij chive chi tibana'. \v 15 Roma yin can amigos chic nubanon chive, roma can ronojel ri ruk'alajirisan-pe ri Nata' chuve yin, can xink'alajirisaj c'a chuka' chive rix. Man choj ix nusamajela' ta chic. Roma jun samajel man retaman ta achique nuch'ob ri ru-patrón. Yin man que ta chic ri' nubanon chive. \v 16 Ri xcha'on ivichin rix, ja yin, y xa man ja ta rix ri xixcha'on vichin yin.\f + \fr 15:16 \ft 1 Jn. 4:10.\f* Y yin xixincha' richin chi yixintek chubanic ri nusamaj\f + \fr 15:16 \ft Mr. 16:15.\f* y richin chuka' chi nivachin jebel ri ic'aslen, y re' can richin ta c'a jantape'; richin queri' ri achique c'a ri xtic'utuj chire ri Nata' pa nubi' yin, can xtuya-vi c'a pe chive. \v 17 Can ninchilabej c'a chive, chi tivajovala-ivi'. \s1 Ri Jesús xetzelex, y que chuka' ri' niquic'ulvachij ri yeniman richin \p \v 18 Y vi yixetzelex\f + \fr 15:18 \ft Mr. 13:13; Lc. 6:22; 1 Jn. 3:13.\f* coma ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, toka' c'a chi'ic'u'x chi man xe ta chive rix queri' niquiben, xa can que chuka' ri' quibanon-pe chuve yin. \v 19 Vi rix ix junan ta quiq'uin ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, yixcajo' ta.\f + \fr 15:19 \ft 1 Jn. 4:5.\f* Pero vacami yixquetzelaj, roma man ix richin ta chic re ruvach'ulef.\f + \fr 15:19 \ft Jn. 17:14.\f* Can jac'a yin ri xinelesan-pe ivichin ri chiri'. \v 20 Can toka' chi'ic'u'x chi ri samajel, man ja ta ri' ri más ruk'ij que chuvech ri rajaf ri samaj. Y vi yin ri Ivajaf yinetzelex coma ri vinek y man utz ta ri niquiben chuve,\f + \fr 15:20 \ft Is. 53:3.\f* rix chuka' xa can queri' xtic'ulvachij. Jac'a vi can niquiben ri nubij ri nuch'abel yin, xa can niquiben chuka' ri nibij rix. \v 21 Ri man utz ta niquiben iviq'uin, queri' xtiquiben, roma man quetaman ta ruvech ri Dios\f + \fr 15:21 \ft Jn. 16:3.\f* ri takayon-pe vichin, y romari' yixquetzelaj, roma viq'uin yin icukuban-vi ic'u'x. \p \v 22 Y vi man ta xipe yin chuvech re ruvach'ulef chuk'alajirisaxic ri nuch'abel, man ta xinquetzelaj y man ta nik'alajin chi e aj-maqui'.\f + \fr 15:22 \ft Jn. 9:41.\f* Jac'a re vacami, roma yin can xipe yan chuvech re ruvach'ulef, romari' rije' can man xquetiquir ta xtiquibij chi man jun quimac.\f + \fr 15:22 \ft Ro. 1:20.\f* \v 23 Ri can ye'etzelan vichin yin, can man xe ta c'a yin ri yinquetzelaj, xa can nik'alajin c'a chi que chuka' ri' niquiben chire ri Nata'. \v 24 Yin nubanalon\f + \fr 15:24 \ft Jn. 3:2; 7:31; 9:32.\f* nima'k tak samaj ri man jun banayon chiquivech. Y rije' xquitz'et re samaj re', pero man in quiniman ta. Xa yinquetzelaj y niquetzelaj chuka' ri Nata'. Y romari' man jun xtibin chi man ta c'o rumac. \v 25 Ronojel c'a re', can najin chic rubanic, roma can queri' ri tz'ibatel can chupan ri ruch'abel ri Dios ri yo'on chique. Chupan ri ruch'abel ri Dios, can nubij c'a: Yinquetzelaj y xa man k'alaj ta achique roma, roma man jun numac.\f + \fr 15:25 \ft Sal. 35:19; 69:4; 109:3.\f* Queri' nubij chupan ri ruch'abel ri Dios. \p \v 26 Jac'a tok yin xquitzolin chic chila' riq'uin ri Nata', xtintek c'a pe ri xtito'on ivichin, y rija' can xquiruk'alajirisaj-vi c'a. Y ri Jun ri' jac'a ri Lok'olej Espíritu,\f + \fr 15:26 \ft Hch. 2:33; 1 Jn. 5:6.\f* ri nitijon ivichin chire ri kitzij. Y rija' riq'uin c'a ri Nata' nipe-vi. \v 27 Y rix can xquinik'alajirisaj\f + \fr 15:27 \ft Hch. 1:8.\f* c'a chuka'; roma can ja ri pa rutiquiribel pe\f + \fr 15:27 \ft Lc. 1:2.\f* ri ixc'o-pe viq'uin. \c 16 \p \v 1 Y ronojel c'a re', can xinbij c'a chive, richin chi rix nivetamaj yan can y man ta jun nibanon chive chi yixtzak. \v 2 Xquixokotex c'a pe ri chiri' pa tak jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Y can xtapon-vi c'a chuka' ri k'ij tok ri vinek xtiquich'ob chi rusamaj ri Dios niquiben rije' tok yixquicamisaj.\f + \fr 16:2 \ft Hch. 9:1, 2; 26:9, 10; Ga. 1:13.\f* \v 3 Que c'a re' ri xquequibanala' ri vinek, roma can man quetaman ta ruvech ri Nata'\f + \fr 16:3 \ft Ro. 10:2.\f* y man quetaman ta chuka' nuvech yin.\f + \fr 16:3 \ft 1 Ti. 1:13.\f* \v 4 Can ronojel yan c'a re' ninbij can chive, richin chi tok xtapon ri k'ij man c'a xtibij ta chi yin man xinya' ta can rutzijol chive. Pa ruq'uexel chi que ta ri' xtich'ob, xa can jari' tok xtoka' chi'ic'u'x chi can kitzij ri rutzijol ri nuyo'on can chive. \s1 Ri rusamaj ri Lok'olej Espíritu chuvech re ruvach'ulef \p Ronojel re' can man xinya' ta c'a rutzijol chive ri pa rutiquiribel pe, roma can inc'o-vi-pe iviq'uin. \v 5 Y re vacami, can jac'are' yitzolin\f + \fr 16:5 \ft Jn. 7:33; 14:28.\f* riq'uin ri takayon-pe vichin. ¿Achique c'a roma tok man jun chic chive rix nutijoxela' ri nic'utun ta pe chuve: C'a acuchi c'a xcatapon-vi? \v 6 Pero pa ruq'uexel chi que ta ri' nic'utuj chuve, ri ivánima xa nojinek riq'uin bis, roma ri xinbij-ka chive. \v 7 Pero yin can jac'a ri kitzij ri ninbij chive: Jebel nuben chive, vi yibe yan; roma vi man ta yibe, man noka' ta ri Lok'olej Espíritu\f + \fr 16:7 \ft Hch. 2:33.\f* ri noto'on ivichin. Jac'a vi yibe yan, can jac'ari' nintek-pe. \v 8 Y tok xtoka' c'a ri Lok'olej Espíritu, can xtuk'alajirisaj c'a chiquivech ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef chi can e aj-maqui' vi,\f + \fr 16:8 \ft 1 Co. 14:24.\f* chi can c'o jun chojmilej bey richin c'aslen, y chi ri Dios can xtuk'et-vi tzij pa quivi' ri vinek. \v 9 Rija' xtuk'alajirisaj c'a chiquivech ri vinek chi e aj-maqui', roma man yinquinimaj ta yin.\f + \fr 16:9 \ft Hch. 2:36, 37.\f* \v 10 Can xtuk'alajirisaj c'a chuka' chiquivech ri vinek, ri chojmilej bey richin ri c'aslen, roma yin riq'uin ri Nata' yinapon-vi. Y jac'ari' tok rix man xquinitz'et ta chic. \v 11 Y chuka' rija' can xtuk'alajirisaj chi ri Dios can xtuk'et-vi tzij pa quivi' ri vinek, roma vacami can c'o chic chi nik'at tzij pa ruvi' ri itzel-vinek\f + \fr 16:11 \ft Lc. 10:18.\f* ri chapayon richin re ruvach'ulef. \p \v 12 Can c'a q'uiy c'a ri man ninbij ta chic can chive, roma can c'ayef richin yek'ax yan ta chivech y can c'ayef chuka' ri quic'uaxic. \v 13 Jac'a tok xtipe ri Lok'olej Espíritu,\f + \fr 16:13 \ft Jl. 2:28; Hch. 2:17, 18.\f* can xquixrutijoj\f + \fr 16:13 \ft Jn. 14:26; 1 Jn. 2:20, 27.\f* y xquixruyukej chupan ri kitzij. Rija' can man pa ruyonil ta c'a xtisamej; roma ri ch'abel c'a ri xtuyala' chive,\f + \fr 16:13 \ft Hch. 21:9.\f* can jec'ari' ri e bin-pe chire chila' chicaj. Y romari' tok rija' xqueruk'alajirisaj yan c'a chivech ri xquebanatej ri chivech apo.\f + \fr 16:13 \ft Hch. 11:28; 20:23; 21:11; 1 Ti. 4:1.\f* \v 14 Y rija' can xtuya' c'a nuk'ij-nuc'ojlen yin; roma ronojel c'a ri xtuk'alajirisaj chivech, can chuvij c'a yin y ri nusamaj. \v 15 Can ronojel c'a ri c'o riq'uin ri Nata' Dios, can vichin yin chuka',\f + \fr 16:15 \ft Mt. 11:27; Lc. 10:22; Jn. 3:35; 17:10.\f* y romari' tok yin xinbij yan c'a chi ronojel ri xtuk'alajirisaj ri Lok'olej Espíritu chivech, can chuvij c'a yin y ri nusamaj. \s1 Nabey xa bis ri nipe, y c'ari' xtipe ri quicoten roma xtitz'et chic jun bey ri Jesús \p \v 16 C'o c'a juba' tok man xquinitz'et ta chic. Pero c'a juba' c'a ri', xquinitz'et chic jun bey, y c'ari' yin yitzolin chic c'a chila' riq'uin ri Nata' Dios, xcha' ri Jesús. \p \v 17 Y ch'aka' chique ri tijoxela' tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivech. Rije' xquibij c'a: ¿Achique c'a ri xrajo' xubij chike riq'uin ri ch'abel ri xerubij? Roma xubij: C'o c'a juba' tok man xquinitz'et ta chic. Pero c'a juba' c'a ri', xquinitz'et chic jun bey, y c'ari' yin yitzolin chic c'a chila' riq'uin ri Nata' Dios, xcha', xquibila' ri tijoxela' chiquivech. \v 18 Ri tijoxela' ri' c'a niquibila' c'a chiquivech: ¿Achique c'a nrajo' nubij ri rutzij: C'o c'a juba'? Xa man yek'ax ta chikavech ri ruch'abel, yecha'. \p \v 19 Y ri Jesús can chanin c'a xunabej chi ri rutijoxela' c'o ri nicajo' niquic'utuj chire, romari' rija' xubij: Rix nivajo' nivetamaj achique c'a ri xinbij, chi c'o c'a juba' tok man xquinitz'et ta chic, pero c'a juba' ri' xquinitz'et chic jun bey. \v 20 Can kitzij c'a ninbij chive: Rix can xquixok' y xquixbison roma ri xtinc'ulvachij yin. Jac'a ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, xquequicot romari'. Y man riq'uin c'a chi can c'o-vi bis ri pa tak ivánima, ri bis c'a ri' xtijalatej. Ri bis c'a ri' xa can xtoc quicoten.\f + \fr 16:20 \ft Mt. 5:4.\f* \v 21 Ri bis c'a ri' junan riq'uin ri k'axo'n ri nuc'ovisaj jun ixok tok napon ruk'ijul richin nralaj jun ac'ual.\f + \fr 16:21 \ft Is. 26:17.\f* Tok ri ac'ual alaxinek chic, ri te'ej ri' man c'a noka' ta chic chuc'u'x achique chi k'axomal ri xuc'ovisaj, roma janíla niquicot ránima chi xalex chic jun ac'ual chuvech re ruvach'ulef. \v 22 Can que c'a ri' rix, vacami c'o bis ri pa tak ivánima, pero xa can yipe chic iviq'uin jun bey richin yixintz'et. Y jac'ari' tok xtitzolin chic pe ri quicoten\f + \fr 16:22 \ft Lc. 24:41; Jn. 20:20.\f* ri pa tak ivánima, y ri quicoten ri' can man jun c'a xtelesan iviq'uin.\f + \fr 16:22 \ft Hch. 2:46; 13:52; 1 P. 1:8.\f* \p \v 23 Y chupan ri k'ij ri', man chic c'a chuve ta yin xtic'utuj-vi ri nurayij ri ivánima. Pero can kitzij ninbij chive, chi ronojel c'a ri xtic'utuj chire ri Nata' pa nubi' yin, can xtuya-vi c'a pe chive.\f + \fr 16:23 \ft Jn. 15:16.\f* \v 24 C'a re vacami can man jun c'a ri ic'utun ta chire ri Nata' pa nubi' yin. Can tic'utuj c'a, y xtic'ul. Y richin queri' can tz'aket ta c'a ri quicoten ri pa tak ivánima.\f + \fr 16:24 \ft Jn. 15:11.\f* \s1 Ri Jesús más c'a k'alaj ri nubij \p \v 25 Can ronojel c'a ri nubin chic ka chive, can c'ayef vi richin yek'ax chivech, pero xtoka' c'a ri k'ij tok man chic que ta ri' rubanic xquich'on iviq'uin. Xa can k'alaj-k'alaj chic c'a ri rubixic xtinben chive chirij ri Nata' Dios. \v 26 Y chupan c'a ri k'ij ri', can pa nubi' c'a yin xtic'utuj-vi chire ri Nata', y rija' can xtuya' c'a pe chive ri nic'utuj chire. Y xtuya' chive, man roma ta chi can ja yin ri yic'utun pan iq'uexel rix. Man que ta ri'. \v 27 Ri Nata' nuya' chuka' chive ri nic'utuj, roma yixrajo'. Y rija' yixrajo', roma rix yinivajo' yin\f + \fr 16:27 \ft Jn. 14:21.\f* y ninimaj chi yin riq'uin rija' in petenek-vi.\f + \fr 16:27 \ft Jn. 3:13; 17:8.\f* \v 28 Can riq'uin vi c'a ri Nata' Dios in petenek-vi, richin xinoka' chuvech re ruvach'ulef. Y re vacami, can riq'uin c'a chuka' rija' yitzolin-vi,\f + \fr 16:28 \ft Jn. 13:3.\f* y ninya' can re ruvach'ulef, xcha' ri Jesús. \p \v 29 Y ri rutijoxela' xquibij c'a chire: Can kitzij vi chi re vacami man chic c'ayef ta richin yek'ax chikavech ri nabij, xa can e k'alaj ri ye'abij. \v 30 Vacami nik'ax chikavech chi rat can ronojel vi natz'et y ronojel vi chuka' avetaman. Can man nic'atzin ta chi c'a nikac'utuj na chave richin navetamaj ri nikach'ob. Y romari' roj can nikanimaj-vi chi riq'uin ri Dios at petenek-vi,\f + \fr 16:30 \ft Jn. 17:8.\f* xecha'. \p \v 31 Y ri Jesús xubij c'a chique ri tijoxela': ¿Can yininimaj na vi vacami? \v 32 Roma can kitzij ninbij chive chi ri jun k'ij ri' can nipe-vi, y can hora chic, chi can xtibanatej c'a chi rix xa xtitaluj-el-ivi' y xa xquiniya' can nuyon\f + \fr 16:32 \ft Mt. 26:31; Mr. 14:27.\f* yin. Pero man can ta nuyon chuka' yic'oje' can, roma ri Nata' can c'o-vi viq'uin.\f + \fr 16:32 \ft Jn. 8:29.\f* \v 33 Y ronojel c'a re', can nink'alajirisaj yan can chive, richin chi can c'o ta c'a ri uxlanen pa tak ivánima. Y ri uxlanen ri' xtic'oje' ri pa tak ivánima, vi icukuban ic'u'x viq'uin. Y ninbij c'a chuka' can chive, chi can xtivil-vi tijoj-pokonal.\f + \fr 16:33 \ft Hch. 14:22; Ro. 8:37.\f* Pero roma yin xich'acon yan chirij ri itzel-vinek ri chapayon richin re ruvach'ulef, re' can nuben ta c'a chive chi nic'oje-el ivuchuk'a'. \c 17 \s1 Ri Jesús nuben orar coma ri can yetzekelben richin \p \v 1 Y tok ri Jesús rubin chic c'a ronojel re' chique, rija' xtzu'un c'a chicaj richin nuben orar, y xubij c'a: Nata' Dios, ri nu-hora can jac'are' xoka'. Vacami can tabana' c'a chuve yin ri Ac'ajol chi nik'alajin ri nuk'ij-nuc'ojlen;\f + \fr 17:1 \ft Jn. 12:23; 13:31.\f* richin queri', yin ri Ac'ajol can jac'a chuka' xtinben aviq'uin rat, chi can xtik'alajin ri ak'ij-ac'ojlen. \v 2 Roma can ajachon-vi-pe uchuk'a' pa nuk'a' richin can yic'oje-vi pa quivi' conojel vinek. Y ri uchuk'a' ri' nic'atzin c'a chi yin ninya' ri c'aslen man q'uisel ta chique conojel ri can e ayo'on chic chuve. \v 3 Y ri c'aslen ri man q'uisel ta, ja ri niquetamaj avech rat Nata' Dios y chuka' niquetamaj nuvech yin. Roma ja rat ri kitzij Dios y man jun chic Dios c'o, y yin ri Jesucristo ri xinatek-pe chuvech re ruvach'ulef. \p \v 4 Riq'uin c'a ri samaj ri xinben vave' chuvech re ruvach'ulef, xk'alajin c'a ri ak'ij-ac'ojlen.\f + \fr 17:4 \ft Jn. 13:31.\f* Y xinq'uis yan c'a chuka' rubanic ronojel ri samaj achilaben-pe chuve richin ninben.\f + \fr 17:4 \ft Jn. 19:30.\f* \v 5 Vacami c'a, Nata' Dios, can taya' chic c'a ri nuk'ij-nuc'ojlen ri xc'oje' aviq'uin rat.\f + \fr 17:5 \ft Jn. 1:1.\f* Can achi'el c'a ri nuk'ij-nuc'ojlen ri xc'oje' tok c'a man jani c'o ta re ruvach'ulef, chiri'. \p \v 6 Roma re achi'a' re can e acha'on chic pe rat chiquicojol ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, chuve c'a yin xe'aya-vi re vacami, y yin can xinben c'a chi xk'alajin-vi ri abi' chiquivech.\f + \fr 17:6 \ft Sal. 22:22.\f* Re achi'a' re', can e avichin rat, romari' xe'aya' c'a chuve yin. Y rije' can quibanon y quichajin c'a ri ach'abel. \v 7 Re achi'a' c'a chuka' re' can quetaman chic chi ronojel ri ayo'on-pe chuve yin, can xk'ax yan vi chiquivech chi ja rat ri at yoyon-pe chuve. \v 8 Roma can ja ri ch'abel ri ayo'on-pe chuve yin richin nink'alajirisaj, can jac'ari' ri xink'alajirisaj chiquivech re achi'a' re'. Y rije' can xquic'ul na vi ri ach'abel pa tak cánima, y can xquetamaj-vi c'a chi kitzij chi aviq'uin rat Nata' Dios in petenek-vi. Can xquinimaj c'a chi ja rat ri at takayon-pe vichin. \p \v 9 Can ninc'utuj c'a ri avutzil rat pa quivi' rije' re vacami, y man ja ta ri pa quivi' ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef. Can pa quivi' c'a re achi'a' re xe'aya' chuve ninc'utuj chi taya' ri avutzil, roma can e avichin chuka' rat. \v 10 Y conojel c'a ri can e vichin yin, can e avichin chuka' rat, y ri ec'o aviq'uin rat, can e vichin chuka' yin. Y yin can xk'alajin yan c'a ri nuk'ij-nuc'ojlen, coma re achi'a' re xe'aya' chuve. \p \v 11 Lok'olej Nata' Dios, can pan ak'a' c'a yenjech-vi can re achi'a' re xe'aya' chuve, richin que'achajij; richin queri', can junan ta c'a quivech y jun ta c'a niquiben. Can niquiben ta c'a achi'el kabanon roj. Roj, can jun kabanon.\f + \fr 17:11 \ft Jn. 10:30.\f* Can que'achajij c'a,\f + \fr 17:11 \ft 1 P. 1:5.\f* roma rije' can c'a yec'oje' na can chuvech re ruvach'ulef, y yin man que ta ri'. Yin xa can yitzolin yan c'a el aviq'uin. \v 12 Y yin, can e nuchajin-vi-pe re achi'a' re xe'aya' chuve. Re k'ij re inc'o-pe quiq'uin chuvech re ruvach'ulef, can xenchajij riq'uin ri avuchuk'a' rat. Y can man jun chic c'a ri xsach ta can chique, xa can xe ri jun. Xa can xe c'a ri itzel nubanala' y nucanoj rucamic. Can que c'a ri' ri tz'ibatajinek can, chi c'o na jun ri nisach can. \p \v 13 Yin, can ja yan c'a re' yitzolin aviq'uin, Nata' Dios, pero riq'uin c'a re c'a yic'oje' na el chuvech re ruvach'ulef juba' chic, ninc'utuj c'a ri avutzil pa quivi', roma ninvajo' chi tz'aket ta ri quicoten ri nic'oje' can pa tak cánima. Achi'el ri quicoten c'o viq'uin yin.\f + \fr 17:13 \ft Jn. 15:11.\f* \v 14 Re achi'a' re xe'aya' chuve, can nuyo'on-vi c'a ri ach'abel chique. Romari' ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, xequetzelaj;\f + \fr 17:14 \ft 1 Jn. 3:13.\f* roma re achi'a' re xe'aya' chuve man e richin ta chic re ruvach'ulef. Can e achi'el chic c'a yin. Yin, man richin ta re ruvach'ulef. \v 15 Man c'a ninc'utuj ta chave Nata' Dios chi que'avelesaj yan el chuvech re ruvach'ulef richin ye'acol. Ri ninc'utuj c'a chave, chi que'ato'. Man taya' k'ij chi ri itzel nich'acon chiquij.\f + \fr 17:15 \ft 2 Ts. 3:3.\f* \v 16 Re achi'a' re xe'aya' chuve, can man e richin ta c'a re ruvach'ulef. Can e achi'el yin. Yin man in richin ta chuka' re ruvach'ulef. \v 17 Can que'ach'ara' c'a richin yec'oje' chupan ri ach'abel. Ri ach'abel jari' ri kitzij. \v 18 Y can achi'el rubanic ri xaben-pe chuve yin richin xinatek-pe chubanic ri asamaj chuvech re ruvach'ulef, can que c'a chuka' ri' ninben yin chique re achi'a' re xe'aya' chuve. Can e nutakon-vi c'a chubanic ri asamaj\f + \fr 17:18 \ft Jn. 20:21.\f* chuvech re ruvach'ulef. \v 19 Coma rije' yin can ninch'er c'a chuka' vi' richin ri samaj; richin que ta chuka' ri' niquiben rije'. Can tiquich'ara-qui' y quec'oje' chupan ri kitzij. \p \v 20 Nata' Dios, yin man xe ta c'a pa quivi' re achi'a' re xe'aya' chuve ninc'utuj ri avutzil, xa can queri' c'a chuka' ninc'utuj chave pa quivi' conojel ri xqueniman c'a vichin; ri can xquinquinimaj\f + \fr 17:20 \ft Hch. 2:41.\f* roma ri ch'abel ri xtik'alajirisex chiquivech; \v 21 richin chi conojel can junan ta quivech.\f + \fr 17:21 \ft Ro. 12:5.\f* Xa can jun ta c'a xtiquiben. Can ta xtiquiben achi'el ri kabanon roj, chi xa jun kabanon. Roma rat Nata' Dios can atc'o viq'uin yin, y yin, can inc'o chuka' aviq'uin rat.\f + \fr 17:21 \ft Jn. 10:38.\f* Queri' ri ninvajo' chi niquiben ta rije' kiq'uin roj. Can ta nik'alajin chiquivech ri vinek ri xa c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, chi yin, can ja rat ri xatakon-pe vichin, roma niquitz'et chi can junan quivech quibanon ri ec'o kiq'uin roj. \v 22 Yin can xinya' yan c'a chique ri ayo'on-pe rat chuve yin. Rije' can c'o chic c'a quik'ij-quic'ojlen chuka', achi'el ri abanon-pe chuve yin; richin queri' xa jun ta c'a xtiquiben, achi'el kabanon roj. Xa jun kabanon. \v 23 Can xquic'oje-vi c'a quiq'uin rije' y rat viq'uin yin, richin queri' rije' can jun ta c'a xtiquiben. Y coma rije' xtetamex ta c'a coma ri vinek ri c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef, chi yin can ja rat Nata' Dios ri xatakon-pe vichin. Y roma c'a chuka' ri' xtetamex coma ri vinek chi can ye'avajo-vi, achi'el yinavajo' yin. \p \v 24 Nata' Dios, yin can ninvajo' c'a chi conojel ri e ayo'on chuve xquebec'oje' ta c'a viq'uin chila' chicaj;\f + \fr 17:24 \ft 1 Ts. 4:17.\f* richin chi niquitz'et ta c'a ri nuk'ij-nuc'ojlen ri ayo'on; roma xinavajo' yan tok c'a man jani c'o ta re ruvach'ulef, chiri'. \v 25 Nata' Dios, rat ri at choj riq'uin ronojel, man c'a etaman ta avech coma ri vinek ri xa c'a quicukuban na quic'u'x riq'uin re ruvach'ulef. Pero yin, can vetaman-vi avech, y re achi'a' re xe'aya' chuve, can xquetamaj c'a chuka' chi ja rat ri xatakon-pe vichin. \v 26 Can nuk'alajirisan-vi c'a ri abi' rat chiquivech, y can c'a xtink'alajirisaj na c'a más; richin queri' ri ajovabel ri achok iq'uin in avajovan-vi yin, can ja ta c'a chuka' ri' xtic'oje' quiq'uin rije'.\f + \fr 17:26 \ft Ef. 3:17.\f* Y xquic'oje' ta c'a chuka' yin quiq'uin rije'. \c 18 \s1 Ri ak'a' tok xchap ri Jesús \p \v 1 Y tok ri Jesús rubin chic c'a ronojel re', rija' e rachibilan ri rutijoxela'\f + \fr 18:1 \ft Mt. 26:30; Mr. 14:26; Lc. 22:39.\f* xe'el-pe. C'ari' xebe c'a juc'an ruchi' ri raken-jul rubini'an Cedrón, pa jun ulef; y chiri' c'a xoc-apo ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela'. \v 2 Ri Judas ri nijachon richin ri Jesús, can retaman c'a chuka' ri ulef ri acuchi xe'apon-vi ri Jesús y ri rutijoxela', roma ri Jesús q'uiy bey e ruc'uan ri rutijoxela' chiri'. \v 3 Romari' ri Judas chupan c'a ri lugar ri' xeruc'uaj\f + \fr 18:3 \ft Mt. 26:47; Mr. 14:43; Lc. 22:47; Hch. 1:16.\f* ri jusol soldados y ri jusol chajinela' ri xequiya-el ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos. Ri soldados y ri chajinela' can quic'ualon c'a k'ak' richin sakil y chuka' quic'ualon ronojel camisabel ri yec'atzin richin oyoval. \v 4 Y ri Jesús can retaman c'a achique ri petenek chirij y achique ri xtuc'ulvachij. Romari' tok can xbe c'a chiquic'ulic ri e petenek chapoy richin y xuc'utuj c'a chique: ¿Achique c'a ri nicanoj? xcha' chique. \p \v 5 Rije' xquibij c'a: Roj ja ri Jesús aj-Nazaret ri nikacanoj, xecha'. \p Y ri Jesús jac'ari' tok xubij chique: Ja yin ri', xcha'. \p Y ri Judas ri nijachon-el richin ri Jesús, can c'o c'a chuka' apo quiq'uin ri vinek ri'. \v 6 Y jac'a tok ri Jesús xubij chique: Ja yin ri'; jari' c'a tok ri vinek ri' xetzolin chiquij, y quejak'ek' xetzak pan ulef. \v 7 Jac'ari' tok ri Jesús xuc'utuj chic chique jun bey: ¿Achique c'a ri nicanoj? xcha'. \p Y ri vinek ri' xquibij chic c'a: Roj ja ri Jesús aj-Nazaret nikacanoj, xecha'. \p \v 8 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can xivac'axaj yan c'a chi xinbij chive chi ja yin ri'. Y vi can jac'a yin ri yinicanoj, tiya' c'a k'ij chique re ca'i-oxi' re e vachibilan chi quebe na, xcha'. \p \v 9 Ri Jesús que c'a ri' ri xubij, richin queri' nibanatej na c'a achi'el ri rubin. Rija' can rubin-vi c'a: Nata' Dios, chique c'a ri achi'a' ri xe'aya' chuve, can man jun chic c'a ri xsach ta can chique.\f + \fr 18:9 \ft Jn. 17:12.\f* \p \v 10 Pero ri Simón Pedro ruc'uan c'a rumachet; y jari' ri xrelesaj richin chi xuya' chire ri jun rusamajel ri nimalej sacerdote. Ri Simón Pedro can xuchoy-vi c'a jun ruxiquin\f + \fr 18:10 \ft Mt. 26:51; Mr. 14:47; Lc. 22:50.\f* ri achin rubini'an Malco. Ri ruxiquin ri xuchoy ja ri c'o pa rajquik'a'. \v 11 Pero ri Jesús xubij chire ri Simón Pedro: Tayaca-ka la amachet; ¿rat nach'ob chi riq'uin la xaben, yin can yicolotej chuvech ri tijoj-pokonal ri rubin-pe ri Nata' chi can c'o chi ninc'ovisaj? xuche'ex. \s1 Ri Jesús xchap c'a el y xuc'uex chuvech ri Anás \p \v 12 Y jac'ari' tok xepe ri jusol soldados y ri uc'uey quichin, y ri jusol chajinela' ri e quiyo'on-pe ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquichop c'a el ri Jesús y xquixim-el. \v 13 Nabey c'a xquic'uaj-el ri Jesús c'a chuvech ri jun achin rubini'an Anás, roma re Anás re' rujinan c'a ri Caifás. Y ri tiempo ri' jac'a ri Caifás ri nimalej sacerdote. \v 14 Y can jac'a ri Caifás biyon chique ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, chi más utz chi xaxe jun ri niquen (nicom) pa quiq'uexel conojel vinek y mani chi conojel yequen (yecom) xaxe roma ri jun ri'.\f + \fr 18:14 \ft Jn. 11:49, 50.\f* \s1 Tok ri Pedro xubij chi man rutijoxel ta ri Jesús \p \v 15 Ri Simón Pedro\f + \fr 18:15 \ft Mt. 26:58; Mr. 14:54; Lc. 22:54.\f* rachibilan jun chic tijoxel, can e tzeketel c'a el chiquij ri e chapayon-el richin ri Jesús, roma ja ri Jesús ri quitzekelben-el e benek. Ri jun chic tijoxel can etaman c'a ruvech roma ri nimalej sacerdote, romari' choj xoc-apo chuva-rachoch ri nimalej sacerdote. \v 16 Jac'a ri Pedro xa man xoc ta oc. Rija' xc'oje' can ri chiri' pa puerta. Y ri tijoxel ri etaman c'a ruvech roma ri nimalej sacerdote, xbe'el chic c'a pe y xch'on c'a riq'uin ri ixok ri chajinel ri chiri' pa puerta, y xrucusaj c'a apo ri Pedro. \v 17 Y can jac'ari' tok ri ixok ri chajinel ri chiri' pa puerta xubij chire ri Pedro: ¿Man cami at tijoxel ta chuka' rat richin re achin chapon-pe? xcha'. \p Pero rija' xubij: Yin man in tijoxel ta richin re achin re', xcha'. \p \v 18 Jac'a ri samajela' chupan ri jay ri' y ri chajinela' ri xebechapon-pe ri Jesús, roma ri tef najin, quibanon c'a jun k'ak' y e pa'el-apo chuvech richin niquimek'-qui'. Y chuka' ri Pedro pa'el c'a apo quiq'uin, rumek'on-apo-ri' chuchi' ri k'ak'.\f + \fr 18:18 \ft Lc. 22:55.\f* \s1 Ri Anás c'o ri nuc'utuj chire ri Jesús \p \v 19 Y ri Anás ri jun nimalej sacerdote ri rujachon chic can ri rusamaj, tok xbepabex c'a ri Jesús chuvech, c'o c'a ri xuc'utula' chire. Rija' xuc'utula' c'a chire ri Jesús ri quibanic ri can ye'ojkan richin y chuka' xuc'utuj chire chirij ri rubanic ri tijonic ri nuya' chique ri vinek. \v 20 Xpe ri Jesús xubij c'a: Man vetaman ta achique roma tok man avac'axan ta, roma yin can pa sakil in ch'ovinek-vi chique conojel vinek. In ch'ovinek chiquivech ri pa rachoch ri Dios\f + \fr 18:20 \ft Jn. 7:14, 28; 8:2.\f* y ri pa tak jay ri niquimol-vi-qui' conojel ri kavinak israelitas richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios.\f + \fr 18:20 \ft Lc. 4:15.\f* Can pa sakil vi c'a in ch'ovinek-vi chique. \v 21 ¿Achique c'a roma tok rat xa chuve yin ri nac'utuj-vi? Tac'utuj chique ri e ac'axayon vichin. Tac'utuj chique achique ri e nubin. Y tatz'eta' na pe', rije' jebel quetaman achique ri nubin yin chique. \p \v 22 Y jac'a tok ri Jesús rubin chic ka re', jun chique ri chajinela' ri can c'o-apo ri chiri' chunakaj ri Jesús xuya' jun k'a' chire.\f + \fr 18:22 \ft Is. 50:6.\f* Y ri chajinel c'a chuka' xubij chire ri Jesús: ¿Achique roma quere' xach'on-apo chire la nimalej sacerdote? \p \v 23 Pero ri Jesús xubij c'a chire ri chajinel ri': Vi c'o c'a ch'abel ri man ja ta rubixic xinben-apo chire, tak'alajirisaj achique ri man pa rubeyal ta ri xinbij-apo. Y vi ronojel ri xinbij-apo, utz, ¿achique c'a roma tok xaya' jun k'a' chuve? xcha' ri Jesús. \p \v 24 C'ari' ri Anás xutek c'a apo ri Jesús chuvech ri Caifás ri nimalej sacerdote chupan ri tiempo ri'. Y ri Jesús ximil c'a tok xuc'uex-el. \s1 Ri Pedro nubij chic jun bey chi man rutijoxel ta ri Jesús \p \v 25 Jac'a ri Pedro pa'el-apo chuchi' ri k'ak'\f + \fr 18:25 \ft Lc. 22:55; Jn. 18:18.\f* rumek'on-ri'. Y ec'o c'a ri xec'utun chire: ¿Man at rutijoxel ta c'a re jun achin re chapon? xecha' chire. \p Y ri Pedro xrevaj. Rija' xa xubij: Yin man in tijoxel ta richin re jun achin re', xcha'. \p \v 26 Y jun c'a chique ri rusamajela' ri nimalej sacerdote, rach'alal juba' ri achin ri xelesex ruxiquin roma ri Pedro,\f + \fr 18:26 \ft Jn. 18:10.\f* xuc'utuj c'a chire ri Pedro y xubij: ¿Man ja ta c'a rat ri xatintz'et chi atc'o riq'uin ri Jesús ri chiri' acuchi xbekachapa-pe? xcha' chire. \p \v 27 Jac'a ri Pedro xrevaj chic jun bey chi rija' tijoxel richin ri Jesús. Y can jac'ari' tok xbesiq'uin-pe ri mama'.\f + \fr 18:27 \ft Mt. 26:74; Mr. 14:72; Lc. 22:60; Jn. 13:38.\f* \s1 Tok ri Jesús xuc'uex chuvech ri Pilato \p \v 28 Y ri chiri' pa rachoch ri Caifás, chiri' c'a c'o-vi ri Jesús richin nik'at tzij pa ruvi'. Rija' can paban c'a apo chuvech ri Caifás. Y chiri' c'a xel-vi-el richin chi nejach pa ruk'a' ri k'atoy-tzij rubini'an Pilato,\f + \fr 18:28 \ft Mt. 27:2; Mr. 15:1; Lc. 23:1; Hch. 3:13.\f* ri c'o chiri' pa ru-palacio. Y nimak'a' c'a tok xbanatej ri'. Ri e uc'uayon-apo richin ri Jesús man c'a xe'oc ta apo ri pa palacio, roma chique rije' xa xajan.\f + \fr 18:28 \ft Hch. 10:28; 11:3.\f* Y chuka' richin queri' rije' yetiquir c'a niquitej ri achique ri nitij chupan ri quinimak'ij rubini'an pascua.\f + \fr 18:28 \ft Dt. 16:2.\f* \v 29 Y ri Pilato, ri k'atoy-tzij xbe'el c'a pe y xuc'utuj c'a chique ri e uc'uayon-apo richin ri Jesús: ¿Achique c'a chi sujunic ic'amon-pe chirij re jun achin re xo'ijacha' pa nuk'a'? xcha' chique. \p \v 30 Y ri vinek ri e uc'uayon-apo richin ri Jesús chuvech ri k'atoy-tzij, xquibij chire: Vi ta re achin re' man ta banoy-ch'a'oj, man ta xokapaba' chavech richin nak'et tzij pa ruvi', xecha' chire. \p \v 31 Jari' tok ri Pilato, ri k'atoy-tzij xubij chique: Tic'uaj chic c'a el rix re achin re' y tik'ata' tzij pa ruvi' can achi'el ri nubij ri i-ley, xcha' rija'. \p Pero ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chire: Roj man jun k'atbel-tzij pa kak'a' richin nikabij chi ticamisex jun vinek aj-ch'a'oj chuvech cruz, xecha'. \p \v 32 Y can jac'are' nibanatej ri rubin chic ri Jesús, chi achique rubanic chi camic\f + \fr 18:32 \ft Mt. 20:19; Jn. 12:32, 33.\f* ri xtuc'ulvachij-el. \v 33 Y ri Pilato, ri k'atoy-tzij xoc chic c'a apo ri pa ru-palacio. Y xroyoj c'a ri Jesús y c'ari' xuc'utuj chire: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xcha' rija'. \p \v 34 Pero ri Jesús xubij chire ri Pilato: ¿Re xac'utuj chuve, can aviq'uin cami rat petenek-vi re na'oj re', o xa ch'aka' chic vinek ri e biyon-pe chave? xcha'. \p \v 35 Jac'ari' tok ri Pilato xubij chire ri Jesús: Yin can man jun c'a utz ni itzel ri nuq'uen-pe chuve, roma man in israelita ta. Ri xejachon avichin pa nuk'a' je ri avinak y ri principal-i' tak sacerdotes. ¿Achique c'a ri quitz'eton chavij, richin niquibij chi at Rey? \p \v 36 Y ri Jesús xubij c'a chire ri Pilato: Yin man in rey ta c'a richin re ruvach'ulef. Roma vi ta yin in rey richin re ruvach'ulef, conojel ta ri e samajela' viq'uin, ye'ajin ta chic chi oyoval, richin man yijach-el pa quik'a' ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri nuvinak israelitas. Yin can man in rey ta c'a richin re ruvach'ulef.\f + \fr 18:36 \ft Jn. 6:15.\f* \p \v 37 Pero ri Pilato xubij c'a chire ri Jesús: ¿Can at Rey vi c'a rat? xcha'. \p Y ri Jesús jac'ari' tok xubij chire: Ja', queri'. Yin can in Rey vi achi'el ri xabij.\f + \fr 18:37 \ft Lc. 23:3.\f* Can richin vi c'a ri' tok xinalex chuvech re ruvach'ulef y richin chi nink'alajirisaj ri kitzij chiquivech ri vinek. Y conojel c'a ri yeniman y e richin chic ri kitzij, can niquiben-vi c'a ri ninbij yin chique, xcha'. \p \v 38 Y ri Pilato xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri' ri kitzij? \s1 Tok xbix chi ri Jesús can tika' c'a ri camic pa ruvi' \p Y tok rubin chic c'a can queri' chire ri Jesús, rija' xa xel chic c'a el ri chiri' pa palacio richin xbech'on chiquivech ri vinek israelitas y xubij chique: Yin man jun ch'a'oj ninvil chi rubanon ta re jun achin re'.\f + \fr 18:38 \ft Lc. 23:4, 14, 15; Jn. 19:4, 6.\f* \v 39 Pero ronojel juna' chupan re k'ij richin re pascua rix nic'utuj chi yin nincol-el\f + \fr 18:39 \ft Mt. 27:15; Mr. 15:6; Lc. 23:17.\f* jun chique ri ivinak ri ec'o pa cárcel. ¿Re vacami, rix nivajo' chi yin nincol-el re achin Rey ivichin rix israelitas? xcha' chique. \p \v 40 Jac'a ri vinek ri', can riq'uin c'a chuka' ronojel cuchuk'a' xech'on-apo chire ri Pilato y xquibij c'a: Ja ri Barrabás tacolo-el y man ja ta re achin re', xecha'. \p Y ri achin rubini'an Barrabás xa jun c'a achin elek'on. \c 19 \p \v 1 Y roma c'a ri' ri Pilato, ri k'atoy-tzij, xuya' ri Jesús pa ch'ayquil.\f + \fr 19:1 \ft Is. 50:6; Mt. 20:19; 27:26; Mr. 15:15; Lc. 18:32, 33.\f* \v 2 Jac'a ri soldados xquipach'uj jun k'ayis ri janíla ruq'uixal. Can achi'el jun corona xquiben chire, y c'ari' xquiya' pa rujolon (ruvi') ri Jesús. C'ari' xquiya' chuka' jun tziek morado chirij ri Jesús, can achi'el vi ri yequicusala' ri reyes.\f + \fr 19:2 \ft Mt. 27:27-29; Mr. 15:16, 17.\f* \v 3 Y c'ari' ri soldados ri' niquibila' c'a apo chuvech ri Jesús: ¡Caquicot c'a janíla, rat ri qui-Rey ri israelitas! yecha'. \p Y can niquiyala' c'a chuka' k'a' chire. \p \v 4 Jac'ari' tok ri Pilato xel chic pe jun bey ri pa ru-palacio richin xoch'on chiquivech ri vinek, y rija' xubij c'a chique: Titzu', jac'a achin re' ninvelesaj-pe chivech, richin tivetamaj chi rija' xa man jun ch'a'oj\f + \fr 19:4 \ft Jn. 18:38; 2 Co. 5:21.\f* ninvil chirij, xcha'. \p \v 5 Y tok ri Jesús xbe'el c'a pe, can c'a rucusan na c'a ri achi'el corona ri banon riq'uin ri jun k'ayis janíla ruq'uixal, y ri tziek ri morado nitzu'un. Y jari' tok ri Pilato xubij c'a: Jac'are' ri achin, xcha'. \p \v 6 Can xe c'a xquitz'et ri Jesús, ri principal-i' tak sacerdotes y ri e quichajinela', can riq'uin c'a ronojel cuchuk'a' xech'on y xquibij: ¡Tataka' rucamisaxic chuvech cruz! ¡Tataka' rucamisaxic chuvech cruz! xecha'. \p Y jari' tok ri Pilato xubij chique: Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij, richin queri' nintek ta rucamisaxic chuvech cruz. Y vi rix nich'ob chi c'o k'atbel-tzij pan ik'a' richin nitek rucamisaxic chuvech cruz, to'ic'ama' c'a el, xcha' rija'. \p \v 7 Pero ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij c'a apo chire ri k'atoy-tzij: Rija' nubij chi Ruc'ajol ri Dios,\f + \fr 19:7 \ft Jn. 5:18.\f* y romari' c'o chi nika' ri camic pa ruvi', roma can queri' nubij ri ka-ley, xecha'. \p \v 8 Ri Pilato can c'o-vi chic xibinri'il riq'uin, y tok xrac'axaj ri xquibij ri vinek, chi ri Jesús nubij chi Ruc'ajol ri Dios, xpe c'a más xibinri'il chire. \v 9 C'ari' rija' xoc chic c'a apo ri pa ru-palacio y xuc'utuj chire ri Jesús: ¿Acuchi c'a cape-vi rat? xcha' chire. \p Y ri Jesús man jun c'a ch'abel xubij chire.\f + \fr 19:9 \ft Is. 53:7; Mt. 27:12-14; Hch. 8:32.\f* \p \v 10 Jari' tok ri Pilato xubij chire ri Jesús: ¿Achique c'a roma tok man jun tzij nabij-pe chuve? Yin, can c'o c'a ri xinc'utuj chave. ¿Man avetaman ta c'a chi yin c'o k'atbel-tzij pa nuk'a' richin yacamisex chuvech cruz y richin yatincol chuvech chuka'? xcha'. \p \v 11 Y ri Jesús xubij: Man jun ta ak'atbel-tzij pa nuvi', vi ta man roma ri Dios\f + \fr 19:11 \ft Sal. 62:11; Dn. 4:17, 25; Hch. 2:23.\f* ri c'o chila' chicaj. Roma c'a can ja rija' yoyon-pe k'atbel-tzij pan ak'a', romari' c'o ak'a' chuve. Y vi xquinatek pa camic, can c'o c'a amac, pero ri más nim rumac ja ri xijachon pan ak'a', xcha' ri Jesús. \p \v 12 Can jac'ari' tok ri Pilato, ri k'atoy-tzij xutej ruk'ij richin nucol ta el. Pero ri vinek israelitas xech'on c'a riq'uin ronojel cuchuk'a', y xquibij c'a: Vi xtacol-el, man c'a junan ta chic avech riq'uin ri César. Roma xabachique c'a ri nibin chi rija' jun rey,\f + \fr 19:12 \ft Lc. 23:2.\f* can nretzelaj c'a ri César ri', xecha'. \p \v 13 Tok ri Pilato xrac'axaj c'a ri tzij ri xquibij ri vinek chire, xuxibij-ri'. Y c'ari' rija' xubij chi telesex-pe ri Jesús. Y ri Pilato xbetz'uye-pe ri acuchi can tuk'et-vi tzij; ri jay ri nibix Enlosado chire, y ri pa kach'abel roj israelitas nibix Gabata chire. \v 14 Ri k'ij ri', jari' tok nitiquir c'a ri jun kanimak'ij roj israelitas, jun nimak'ij rubini'an pascua, y romari' tok conojel vinek niquibanala' chic rutzil ronojel ri xtic'atzin chique. Y pa nic'aj-k'ij la'ek chire ri k'ij ri' tok ri Pilato xubij chique ri vinek ri e apovinek chiri': Jac'a i-Rey re', xcha' chique. \p \v 15 Pero ri vinek ri quimolon-apo-qui', riq'uin c'a cuchuk'a' xech'on-apo y xquibij: ¡Ticamisex! ¡Ticamisex! ¡Ticamisex chuvech cruz! xecha-apo. \p Y ri Pilato xubij c'a chique: ¿Ja ri i-Rey\f + \fr 19:15 \ft Gn. 49:10; Ez. 21:26, 27.\f* ri nivajo' chi nintek rucamisaxic chuvech cruz? \p Pero ri achi'a' principal-i' tak sacerdotes xa xquibij c'a apo: Xaxe ri César ri ka-rey roj, xecha'. \p \v 16 Y jari' tok ri Pilato can xuben c'a ri niquic'utuj ri vinek chire. Xujech c'a el ri Jesús pa quik'a' ri xquecamisan richin chuvech cruz;\f + \fr 19:16 \ft Mt. 27:26.\f* y rije' xquic'uaj-el.\f + \fr 19:16 \ft Mt. 27:31.\f* \s1 Tok ri Jesús xbajix chuvech cruz \p \v 17 Y ri Jesús can ruc'uan c'a el ri ru-cruz.\f + \fr 19:17 \ft Lc. 14:27.\f* Rija' ruchapon c'a el bey, roma can jac'ari' uc'uan-el richin necamisex chuvech cruz, pa ruvi' ri jun juyu' rubini'an Calavera. Ri vinek israelitas Gólgota yecha' chire ri juyu' ri'. \v 18 Tok xe'apon c'a el chiri' pa ruvi' ri juyu', xquibajij c'a ri Jesús chuva ri cruz. Y chupan c'a ri hora ri', can que c'a chuka' ri' xban chique e ca'i' chic achi'a'. Y pa quinic'ajal ri e ca'i' achi'a' ri e bajin chuva ri qui-cruz, chiri' c'a xc'oje-vi ri cruz ri acuchi bajin-vi ri Jesús.\f + \fr 19:18 \ft Is. 53:12.\f* \v 19 Y ri Pilato ri k'atoy-tzij, can c'o c'a jun tzij ri xutz'ibaj-el chuvech jun tz'alen y jac'ari' ri xc'oje' pa ruvi' ri ru-cruz ri Jesús. Ri tzij c'a ri c'o-el chuvech ri tz'alen nubij c'a: Jesús aj-Nazaret, qui-Rey ri israelitas,\f + \fr 19:19 \ft Jn. 1:45, 46, 49; 18:33; 19:3, 12.\f* nicha'. \v 20 Ri tzij ri', can conojel c'a ri vinek yetz'eton can, roma ri lugar ri xbajix-vi ri Jesús chuva ri cruz, xa can nakaj c'a c'o-vi chire ri tinamit Jerusalem. Y ri tzij ri', can pan oxi' c'a ch'abel ri tz'iban-vi-el. Can tz'iban c'a ri pa kach'abel roj israelitas, pa quich'abel ri aj-Grecia y pa quich'abel chuka' ri vinek aj-Roma. \v 21 Jac'a ri principal-i' tak sacerdotes chiquicojol ri israelitas xbequich'ojij chire ri Pilato: Man ta xatz'ibaj ri tzij nubij: Qui-Rey ri israelitas; roma xa man que ta ri'. Xa ja rija' ri xbin. Romari' tajala' c'a rubaniquil y tatz'ibaj: Ja yin yibin chi in qui-Rey ri israelitas, xecha'. \p \v 22 Pero ri Pilato xubij c'a chique ri principal-i' tak sacerdotes ri': Ri xintz'ibaj yan, can tz'ibatel chic c'a ri'. Man nic'atzin ta c'a chi ninjel rubixiquil, xcha' chique. \p \v 23 Jec'a ri soldados xebajin richin ri Jesús chuva ri cruz. Y tok re soldados re' e c'achojinek chic can chire ri', xebequic'ama' c'a pe ri rutziak ri Jesús;\f + \fr 19:23 \ft Mt. 27:35; Mr. 15:24; Lc. 23:34.\f* tziek ri e quelesan can chirij. Re tziek c'a re' xquijech chiquivech rije'. Caji' c'a xquiben chire, roma e caji' rije'. Xa jac'a ri jun tziek ri nibix túnica chire, manek rut'isbal (rutz'isbal). Can pa ruquemic ri xa jun rubanic. \v 24 Romari' tok rije' xquibila' c'a chiquivech: Man tikaretz re jun tziek re'. Xa tikaya' pan etz'anen, richin queri' xa jun ri nuc'uan-el, xecha' rije'. \p Ri xbanatej c'a riq'uin ri rutziak ri Jesús, can tz'ibatel-vi can chupan ruch'abel ri Dios. Roma chupan c'a ri ruch'abel ri Dios, nubij c'a: Xequijachala' ri nutziak chiquivech y chuka' xquiya' pan etz'anen.\f + \fr 19:24 \ft Sal. 22:18.\f* Y can que vi ri' xquiben ri soldados. Can xbanatej na vi achi'el ri tz'ibatel can. \p \v 25 Ri chiri' chuxe' apo ri cruz ri bajin-vi ri Jesús c'o c'a apo ri María ri rute' y jun chuka' ruch'itite'. Ri María ri rixjayil ri achin rubini'an Cleofas y ri María Magdalena ec'o chuka' apo.\f + \fr 19:25 \ft Mt. 27:55, 56; Mr. 15:40; Lc. 23:49.\f* \v 26 Y tok ri Jesús xutz'et c'a pe ri rute' y ri rutijoxel ri janíla nrajo',\f + \fr 19:26 \ft Jn. 13:23; 20:2.\f* xubij c'a chire ri rute': Ja aval la', xcha'. \p \v 27 C'ari' xubij c'a chuka' chire ri rutijoxel: Ja ate' la', xcha' chire. \p Y ri tijoxel can xunimaj-vi, roma can jac'ari' tok xuq'uen ri María pa rachoch. \s1 Ri rucamic ri Jesús \p \v 28 Y roma ri Jesús can retaman chic c'a chi ronojel xc'achoj yan y can c'o na chi nibanatej ronojel ri tz'ibatel can chupan ri ruch'abel ri Dios,\f + \fr 19:28 \ft Sal. 69:21.\f* roma c'a ri' xubij: Nichaki'j nuchi', xcha'. \p \v 29 Y ri chiri', can c'o-apo jun c'ojlibel ri c'o-el jun ch'amilej ruya'al-uva chupan. Can nojinek c'a ri c'ojlibel. Y ri soldados chupan ri' xquimuba-el jun achi'el bo'j ri nibix esponja chire, xquiya-el chutza'n jun ti che' rubini'an hisopo, y c'ari' xquiya' chire\f + \fr 19:29 \ft Mt. 27:48; Mr. 15:36; Lc. 23:36.\f* richin nutz'ub. \v 30 Y tok ri Jesús rutz'ubun chic c'a can ri ch'amilej ruya'al-uva, rija' xubij c'a: Xc'achoj c'a ronojel, xcha'. \p Y can jac'ari' tok xujech ri ránima, roma jari' tok xulucuba-pe ri rujolon (ruvi') y man xsilon ta chic.\f + \fr 19:30 \ft 1 Ts. 5:10.\f* \s1 Can xbanatej-vi ri tz'ibatel can chirij ri Jesús \p \v 31 Ri k'ij ri', conojel vinek israelitas niquibanala' chic rutzil ronojel, roma nitiquir yan ri jun nimalej k'ij. Y romari' tok ri achi'a' ri can c'o quik'ij xebe riq'uin ri Pilato y xbequic'utuj chire richin chi tik'ajlox ri caken ri ec'o chuvech cruz, richin queri' ye'elesex c'a el. Roma man ruc'amon ta c'a chi ri achi'a' ri' yec'oje' ta can chuvech ri qui-cruz chupan ri nimalej k'ij; roma can pascua vi\f + \fr 19:31 \ft Lv. 23:5.\f* y chuka' uxlanibel-k'ij.\f + \fr 19:31 \ft Mr. 15:42.\f* \v 32 Y ri soldados can xe'apon-vi c'a quiq'uin ri ec'o chuvech ri qui-cruz. Xepe rije' xquik'ej c'a raken ri nabey y can jac'a chuka' xquiben riq'uin ri jun chic. Can xquik'ej c'a caken che ca'i'. \v 33 Jac'a tok xe'apon riq'uin ri Jesús, xa man xquik'ej ta chic ri raken, roma xquitz'et chi xa can caminek chic. \p \v 34 Stape' xquitz'et chi ri Jesús caminek chic, jun c'a chique ri soldados xuju' ri rutza'n ri ru-lanza pa ruc'alc'a'x ri Jesús, y can jac'ari' tok xbe'el-pe quic'\f + \fr 19:34 \ft 1 Jn. 5:6, 8.\f* y ya'. \v 35 Y ri xtz'eton chi queri' xbanatej, can nuk'alajirisaj c'a, y ri nuk'alajirisaj rija' can kitzij vi.\f + \fr 19:35 \ft Jn. 21:24.\f* Ri can rutz'eton y retaman, can kitzij vi ri nutzijoj chupan re vuj re', richin chi ivonojel ta rix ninimaj chuka'. \v 36 Roma ri xbanatej, can xbanatej richin queri' kitzij nic'ulun ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios. Roma ri tz'ibatel can, nubij: Can man jun c'a rubakil rija' ri xtiquik'ej ta.\f + \fr 19:36 \ft Ex. 12:46; Nm. 9:12.\f* \v 37 Y chupan ri ruch'abel ri Dios, can c'o chic c'a jun ri tz'ibatel can chirij ri Jesús, y nubij c'a: Can xtiquitzu-vi c'a ri Jun ri xsocotej pa quik'a'; ri Jun ri uc'uayon ri socotajic banon riq'uin jun camisabel ri c'o rutza'n.\f + \fr 19:37 \ft Zac. 12:10.\f* \s1 Tok xmuk ri Jesús \p \v 38 C'ari' c'o c'a jun achin rubini'an José ri nipe ri pa tinamit Arimatea,\f + \fr 19:38 \ft Mt. 27:57; Mr. 15:43.\f* y stape' man jun bey xuk'alajirisaj-ri' chi jun tzekelbey richin ri Jesús, can queri' vi. Rija' man c'a ruk'alajirisan ta ri' chi jun nimanel, coma ri ch'aka' chic achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas.\f + \fr 19:38 \ft Jn. 9:22.\f* Y jac'a rija' ri xapon riq'uin ri Pilato ri k'atoy-tzij, richin chi xberuc'utuj utzil chire richin tuya' ri ruch'acul ri Jesús chire richin numuk. Y ri Pilato xuya' k'ij chire. Xpe c'a ri José, xberukasaj-pe ri ruch'acul ri Jesús y xuc'uaj-el. \v 39 Y chuka' ri jun achin rubini'an Nicodemo, ri achin ri xapon riq'uin ri Jesús pa jun ak'a',\f + \fr 19:39 \ft Jn. 3:1, 2; 7:50.\f* xapon c'a chupan ri hora ri', ruc'uan-apo mirra xolon riq'uin ch'aka' chic quivech jubulej tak ak'on.\f + \fr 19:39 \ft 2 Cr. 16:14.\f* Ruc'uan c'a apo jun quintal la'ek ri jubulej ak'on ri'. \v 40 Xepe c'a ri José y ri Nicodemo, xquibir (xquiber) ri ruch'acul ri Jesús pa tak tziek ri can c'o ri jubulej ak'on ri' chirij. Rije' can que c'a ri' xquiben riq'uin ri ruch'acul ri Jesús, roma ri vinek israelitas que vi ri' niquiben quiq'uin ri quicaminak. \v 41 Pa ruvi' c'a ri juyu' ri xbajix-vi ri Jesús chuva ri cruz, ri chunakaj apo, c'o c'a jun ulef ticon ruvech. Y ri chiri' c'o c'a jun jul c'oton richin caminek y man ucusan ta.\f + \fr 19:41 \ft Lc. 23:53.\f* Can c'a man jun c'a caminek ri yo'on ta chupan ri jul ri'. \v 42 Y chiri' chupan c'a ri jul ri' xquiya-vi ri ruch'acul ri Jesús, roma xkak'ij yan chiquivech y ri jul ri' nakaj c'o-vi. Y ri quinimak'ij ri israelitas; ri nimalej k'ij, nitiquir yan; romari' ri vinek niquibanala' chic rutzil ronojel.\f + \fr 19:42 \ft Jn. 19:14, 31.\f* \c 20 \s1 Ri Jesús xc'astej na vi \p \v 1 Y chupan c'a ri nabey k'ij richin ri semana, ri domingo; ri María Magdalena xbe c'a chuchi-jul.\f + \fr 20:1 \ft Mt. 28:1; Mr. 16:1, 2; Lc. 24:1.\f* Can nimak'a' yan c'a ri xbe. Can c'a k'eku'n na c'a tok xbe. Y jari' tok xutz'et chi ri abej tz'apebel-ruchi' ri jul, xa elesan chic el. \v 2 Rija' junanin c'a xtzolin y xbe c'a riq'uin ri Simón Pedro y riq'uin chuka' ri jun chic tijoxel ri janíla xajovex roma ri Jesús.\f + \fr 20:2 \ft Jn. 13:23; 19:26; 21:7, 20-24.\f* Ri María Magdalena xuya' c'a rutzijol chique y xubij c'a: Ec'o xe'elesan-el ri ruch'acul ri Ajaf Jesús pa jul, roma manek chic. Y vacami man ketaman ta acuchi xbequiya-vi can, xcha' rija'. \p \v 3 Ri Pedro y ri jun chic tijoxel, can xe xcac'axaj ri xubij ri María Magdalena chique, can jari' xe'el-el y xebe chuchi' ri jul.\f + \fr 20:3 \ft Lc. 24:12.\f* \v 4 Junanin xebe che ca'i'. Xa jac'a ri jun chic tijoxel más aninek nibiyin, romari' xuya' can ri Pedro, y jari' ri xapon nabey chuchi' ri jul. \v 5 Ri tijoxel ri' xluque' c'a ka richin ninachan-apo ri pa jul; y rija' xerutz'et c'a ri tziek\f + \fr 20:5 \ft Jn. 19:40.\f* ec'o can chiri', pero man xoc ta apo ri pa jul. \v 6 Y tok ri Simón Pedro xapon, roma can tzeketel-apo chirij ri tijoxel ri xapon nabey, ri Simón Pedro can choj c'a xoc-apo ri pa jul, y xutz'et c'a ri tziek ri ec'o can chiri'. \v 7 Jac'a ri tziek ri pisben can rujolon (ruvi') ri Jesús, can juc'an chic c'o-vi can, banon can ruchojmil. Can man junan ta c'o can quiq'uin ri ch'aka' chic tziek. \v 8 C'ari' xoc c'a chuka' apo ri jun chic tijoxel, ri xapon nabey chuchi' ri jul. Y tok rija' oquinek chic apo, xutz'et c'a ronojel y xunimaj chi xc'astej na vi el. \v 9 Ri tijoxela' can c'a tok xquitz'et na, c'ari' xquinimaj; y man k'axinek ta chiquivech ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can chirij ri Jesús, chi can c'o chi nic'astej-pe chiquicojol ri caminaki'.\f + \fr 20:9 \ft Sal. 16:10; Is. 53:10-12; Hch. 2:25-32; 13:34; 1 Co. 15:4.\f* \v 10 Y ri ca'i' tijoxela', can jac'ari' tok xetzolin-el chi tak cachoch. \s1 Tok ri Jesús xuc'ut-ri' chuvech ri María Magdalena \p \v 11 Jac'a ri María Magdalena nok' xc'oje' can ri chiri' chuchi' ri jul. Y tok rija' janíla c'a nok', xluque-ka richin xnachan-oc chupan ri jul. \v 12 Y jac'ari' tok xerutz'et-oc e ca'i' ángeles ri e quicusalon sakilej tak tziek. Ri ca'i' ángeles ri' e tz'uyul c'a. Ri jun tz'uyul ri acuchi xli'e-vi ri rujolon (ruvi') ri Jesús y ri jun chic acuchi ri xc'oje-vi ri raken. \v 13 Y ri ca'i' ángeles ri' xquic'utuj c'a pe chire ri María Magdalena: ¿Achique roma tok yatok'? xecha' chire. \p Y rija' xubij c'a chique: Yin yinok', roma ec'o xe'elesan-el ri ruch'acul ri Vajaf Jesús y man vetaman ta acuchi xbequiya-vi can chinuvech, xcha' chique. \p \v 14 Y tok rija' rubin chic c'a ka ri ch'abel ri', xtzu'un chirij. Rija' can xutz'et-vi c'a chi c'o jun ri pa'el-apo ri chiri', pero man xretamaj ta ruvech chi ja ri Jesús ri c'o-apo chiri'.\f + \fr 20:14 \ft Mr. 16:9.\f* \v 15 Jac'ari' tok ri Jesús xuc'utuj chire ri María Magdalena: ¿Achique c'a ri nacanoj y achique chuka' roma tok janíla ok'ej naben? xcha' chire. \p Y ri María Magdalena xuch'ob c'a chi ri nich'on-apo riq'uin ja ri nisamajin ri ulef ri', ri ticon ruvech; romari' tok rija' xubij c'a chire: Vi ja rat ri xatuc'uan-el ri ruch'acul ri Vajaf Jesús, tabij c'a chuve acuchi xaya-vi can, y yin xtincanoj c'a acuchi xtinya-vi, xcha' chire. \p \v 16 Pero ri Jesús xch'on chic c'a apo chire y xubij c'a: María, xcha'. \p Y ri María Magdalena can jac'ari' xretamaj ruch'abel ri Jesús, xupiscolij-ri' y xubij c'a chire: Raboni, xcha'. Roma ri israelitas queri' niquibij chire jun tijonel. \p \v 17 Y ri Jesús xubij c'a chire ri María Magdalena, roma xrajo' ta xuk'etej: Man quinak'etej. Yin can man jani c'a quibe riq'uin ri Nata', ri chila' chicaj. Xa cabiyin chubixic chique ri can e vach'alal,\f + \fr 20:17 \ft Sal. 22:22; Mt. 28:10; Ro. 8:29; He. 2:11.\f* chi yin can yibe c'a riq'uin ri Nata', ri can Itata' chuka' rix. Can yibe c'a riq'uin ri nu-Dios, ri i-Dios chuka' rix, xcha' chire. \p \v 18 Y ri María Magdalena, can xbe na vi quiq'uin ri tijoxela', richin xberuya' rutzijol chique chi xutz'et ri Ajaf Jesús, y richin chuka' xberuya' rutzijol chique ri bin-el chire. \s1 Tok ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivech ri rutijoxela' \p \v 19 Y tok xoc c'a pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', ri domingo ri nabey k'ij richin ri semana, ri tijoxela' quimolon-qui', pero can e quitz'apelon c'a ri ruchi' ri jay ri ec'o-vi; roma rije' can quixibin c'a qui' chiquivech ri israelitas, ri e quivinak. Y jac'a tok quitz'apen-qui', tok xquitz'et c'o chic ri Jesús pa quinic'ajal\f + \fr 20:19 \ft Mr. 16:14; Lc. 24:36; 1 Co. 15:5.\f* y xubij c'a chique: Ja ta c'a ri uxlanen xtic'oje' pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'. \p \v 20 Tok rija' rubin chic c'a ka ri ch'abel ri' chique ri quimolon-qui' chiri', can xeruc'utula' c'a ri rusocotajic chiquivech. Can xeruc'utula' c'a ri ruk'a' y ri ruc'alc'a'x. Y ri tijoxela' can janíla vi xequicot, roma xquitz'et\f + \fr 20:20 \ft Jn. 16:22; 1 Jn. 1:1.\f* chi can ja vi ri Ajaf Jesús. \v 21 C'ari' ri Jesús, can xubij chic c'a jun bey chique ri rutijoxela': Ja ta c'a ri uxlanen xtic'oje' pa tak ivánima chi'ivonojel. Vacami c'a can yixintek-el, achi'el xirutek-pe yin ri Nata',\f + \fr 20:21 \ft Is. 61:1; Jn. 17:18.\f* chubanic ri rusamaj. \p \v 22 Y tok rubin chic c'a ka ri ch'abel ri', rija' xeruxupuj y xubij chique: Can tic'ulu' c'a ri Lok'olej Espíritu. \v 23 Y vi rix can nicuy c'a rumac jun vinek, can xticuyutej-vi c'a rumac chuka' chuvech ri Dios. Jac'a ri xa man xticuy ta rumac, ri Dios can man xtucuy ta chuka' rumac ri vinek ri', xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús y ri Tomás \p \v 24 Jac'a ri Tomás, ri jun chique ri cablajuj rutijoxela' ri Jesús, ri nibix chuka' Dídimo chire, xa man c'o ta quiq'uin ri rachibil, tok ri Jesús xoc'ulun chiquicojol. \v 25 Y romari' ri tijoxela' ri e rachibil ri Tomás xquibij c'a chire: Roj xkatz'et ri Ajaf Jesús, xecha' chire. \p Pero rija' pa ruq'uexel chi xunimaj ta, xa xubij chique: Yin ta ri' can c'a ja ta na tok nutz'eton chic ri socotajic ri xeruc'uaj ri ruk'a' coma ri clavos, c'a ta ri' xinnimaj. Can c'a ja ta na tok nuju'un chic ri ruvi-nuk'a' pa tak socotajic ri pa ruk'a'\f + \fr 20:25 \ft Sal. 22:16.\f* y nuju'un ta chic na ri nuk'a' pa ruc'alc'a'x chupan ri socotajic ri xuben ri lanza, c'a ta ri' xinbij chi ja rija', xcha' ri Tomás. \p \v 26 Vakxaki' yan c'a k'ij ri' tok ri rutijoxela' xquitz'et ri Jesús. Rije' can quimolon chic c'a qui' jun bey, quitz'apen c'a qui' pa jay y c'o c'a ri Tomás quiq'uin. Y jac'ari' tok xapon chic jun bey, y ri ruchi-jay can e tz'apel c'a.\f + \fr 20:26 \ft Jn. 20:19.\f* Ri Jesús xapon c'a pa quinic'ajal y xubij chique: Ja ta c'a ri uxlanen xtic'oje' pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'. \p \v 27 Y can jac'ari' xubij chire ri Tomás: Taju-pe ri ruvi-ak'a' vave' y que'atzu' re nuk'a' e socotajinek. Taya-pe la ak'a' pa nuc'alc'a'x y taju-pe chupan re socotajic re xuben ri lanza. Can tanimaj c'a, y man taben achi'el niquiben ri ch'aka' chic vinek, ri xa man e nimanela' ta. \p \v 28 Y ri Tomás xubij c'a chire ri Jesús: Can jac'a rat nu-Dios yin\f + \fr 20:28 \ft Sal. 118:28.\f* y Vajaf yin, xcha'. \p \v 29 Pero ri Jesús xubij chire ri Tomás: C'a vacami queri' nabij chuve, roma can c'a xinatz'et na. Can c'a vacami c'a nanimaj. Ri yinquinimaj y xa man yinquitz'et ta,\f + \fr 20:29 \ft 2 Co. 5:7; 1 P. 1:8.\f* can jebel c'a ruva-quik'ij, xcha' ri Jesús. \s1 Ri Jesús can Ruc'ajol vi ri Dios \p \v 30 Ri Jesús can janíla c'a q'uiy milagros xerubanala', richin chi tik'alajin chi can ja ri Dios takayon-pe richin, pero xa man ronojel ta c'a e tz'ibatel can chupan re vuj re'.\f + \fr 20:30 \ft Jn. 21:25.\f* Y ronojel re', can chiquivech ri rutijoxela' xerubanala-vi. \v 31 Jac'a ri e tz'ibatel can chupan re vuj re', can e tz'ibatel can, richin chi rix tinimaj c'a chi ri Jesús jari' ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios. Y tok xtinimaj, xtic'ul ri ic'aslen ri man q'uisel ta,\f + \fr 20:31 \ft Jn. 3:15, 16.\f* roma can xicukuba' c'a ic'u'x riq'uin. \c 21 \s1 Tok ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivech vuku' rutijoxela' \p \v 1 Q'uiy c'a ri xbanatej yan, c'ari' ri Jesús xuc'ut chic c'a ri' jun bey chiquivech ri rutijoxela'. Rija' can jac'a ri chuchi' ri ya' rubini'an Tiberias, chiri' xuc'ut-vi-ri' chiquivech. Y que c'a re' rubanic tok rija' xuc'ut-ri' chiquivech ri chuchi-ya'. \v 2 Ri Simón Pedro, ri Tomás ri nibix chuka' Dídimo chire, ri Natanael ri aj pa tinamit Caná ri c'o quela' pa Galilea, ri e ca'i' ruc'ajol ri Zebedeo\f + \fr 21:2 \ft Mt. 4:21.\f* y e ca'i' chic tijoxela', can quic'uan c'a qui'. \v 3 Y jac'ari' tok ri Simón Pedro xubij chique ri rachibil: Yin yibe na chuchapic quer, xcha'. \p Y ri rachibil xquibij: Roj chuka' yojbe aviq'uin. \p Y can conojel na vi xebe y xe'oc-el pa jun canoa. Rije' stape' junak'a' xec'ase', man jun ti quer xquichop. \v 4 Jac'a tok xpe rusekeric, ri Jesús xapon y xbepa'e' c'a ri chiri' chuchi' ri ya'. Pero ri tijoxela' man c'a xquetamaj ta pe ruvech achique ri pa'el chuchi-ya'. \v 5 Y rija' xch'on-apo chique y xubij c'a: ¿Man jun cami ti quer iviq'uin richin niya' ta chuve?\f + \fr 21:5 \ft Lc. 24:41.\f* xcha-apo rija'. \p Y ri tijoxela' xquibij-pe chire: Man jun quer c'o kiq'uin richin nikaya' ta chave, xecha'. \p \v 6 Xpe ri Jesús xubij c'a apo chique: Tiya-ka la ya'l chapbel-quer re quere' pa rajquik'a' chire la canoa y can ec'o c'a quer xque'ichop, xcha'. \p Y ri tijoxela' can jac'ari' xquiya-ka ri ya'l chapbel-quer ri pa ya'. C'a juba' c'a ri', can man yetiquir ta chic niquelesaj-pe ri ya'l pa ya', roma can janíla q'uiy quer\f + \fr 21:6 \ft Lc. 5:4-7.\f* ri xquiya-pe-qui'. \v 7 Y ri jun tijoxel ri janíla c'a xajovex roma ri Jesús,\f + \fr 21:7 \ft Jn. 13:23; 19:26; 20:2.\f* can jac'ari' tok xch'on-apo chire ri Pedro y xubij c'a chire: La xch'on-pe chike, ja ri Ajaf Jesús, xcha'. \p Y ri Simón Pedro, can xe xrac'axaj queri', can jari' xrucusaj-pe ri jun chic rutziak ri relesan can chirij y xuq'uek-pe-ri' pa ya' richin nel-pe. \v 8 Jec'a ri ch'aka' chic tijoxela', can c'a ja na ri pa canoa xepe-vi, y quikiriren c'a pe ri ya'l nojinek chi quer. Man can ta nej c'a e oquinek-apo pa ruvi' ri ya'. Xa jun la'ek oxi' raken-c'an. \v 9 Y tok ri ch'aka' chic tijoxela' xe'oka' y xe'el-pe ri pa canoa richin xeka' pan ulef, xquitz'et c'a chi c'o jun k'ak' boxon y kajinek chic jebel ri rachek-k'ak'. Y pa rachek-k'ak' c'o jun quer sa'on-ka, y vey chuka'. \v 10 Ri Jesús xubij c'a chique: C'o ri quer ri c'ari' ye'ichop-pe. Que'ic'ama' c'a pe ca'i-oxi', xcha' rija'. \p \v 11 Ri Simón Pedro xbe c'a y xjote' ri pa canoa. Can c'a pa ya' na c'a c'o-vi can re canoa re', y xberukasaj-pe ri ya'l nojinek chi quer. Can e q'uiy vi c'a quer nima'k ec'o chupan ri ya'l. Ec'o c'a jun ciento riq'uin nic'aj y oxi' chic más. Xa matiox chi man tirak'ach'itej ruvech ri ya'l, roma janíla e q'uiy quer ec'o-pe chupan. \v 12 Y ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Quixampe c'a y titija' ivay,\f + \fr 21:12 \ft Hch. 10:41.\f* xcha'. \p Y can conojel c'a ri tijoxela' ri ec'o chiri', xeniman chire, roma can quetaman c'a chi ja rija' ri Ajaf Jesús. Y man jun c'a chique rije' ri xc'utun ta chire: ¿At achique c'a rat? \v 13 Jac'ari' tok ri Jesús xjel-apo y xuchop rujachic ri vey chiquivech, y can que chuka' ri' xuben riq'uin ri quer. Xujachala' c'a chiquivech, richin queva'. \p \v 14 Y jac'are' ri rox yan bey\f + \fr 21:14 \ft Jn. 20:19, 26.\f* chi ri Jesús nuk'alajirisaj-ri' chiquivech ri rutijoxela', tok c'astajinek chic pe chiquicojol ri caminaki'. \s1 Ri Jesús y ri Pedro \p \v 15 Y tok xecolaj yan conojel, ri Jesús xuc'utuj chire ri Simón Pedro: Rat Simón ri ruc'ajol ri Jonás, ¿yinavajo' cami más que chiquivech conojel re'? xcha' chire. \p Y ri Simón Pedro xubij c'a: Ajaf, can queri' vi. Rat avetaman chi yatinvajo'. \p Y ri Jesús xubij chire: Vi can yinavajo', can que'ayuk'uj y que'achajij c'a ri tak nucarne'l, xcha'. \p \v 16 C'ari' ri Jesús xuc'utuj chic chire jun bey: Rat Simón ri ruc'ajol ri Jonás, ¿can yinavajo' c'a? xcha' chire. \p Y ri Pedro xubij c'a: Ajaf, can queri' vi. Rat avetaman chi yatinvajo', xcha'. \p Y ri Jesús xubij: Vi can yinavajo' c'a, que'ayuk'uj y que'ac'uaj c'a ri nucarne'l.\f + \fr 21:16 \ft 1 P. 5:2.\f* \p \v 17 Y pa rox bey, ri Jesús xubij c'a chire: Rat Simón ri ruc'ajol ri Jonás, ¿can yinavajo' c'a? xcha'. \p Y ri Pedro can k'alaj vi c'a chi xpe bis pa ránima, roma ja yan ri' ri rox bey ri xc'utux chire roma ri Jesús: ¿Can yinavajo' c'a? C'ari' ri Pedro xubij: Ajaf, rat can ronojel c'a avetaman.\f + \fr 21:17 \ft Jn. 16:30.\f* Can avetaman c'a chi yatinvajo'. \p Y ri Jesús xubij chic c'a chire: Can que'ayuk'uj y que'achajij c'a ri nucarne'l.\f + \fr 21:17 \ft He. 13:20; 1 P. 2:25; 5:4.\f* \v 18 Can kitzij c'a ri ninbij chave: Tok can c'a at ala', can ayon c'a rat nabetz' apan y xabacuchi c'a navajo' yabe-vi, yabe. Jac'a tok xcarijix, xque'aric' ri ak'a' chuvech chic jun, ri xa man yarajo' ta, y xcaruc'uaj ri acuchi xa man nika' ta chavech, xcha' chire. \p \v 19 Ri xubij c'a ri Jesús, can richin c'a xuk'alajirisaj ri achique chi camic ri xtuc'ulvachij-el ri Pedro, richin chi nuya' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios. Y tok ri Jesús rubin chic c'a ronojel ri', xubij c'a chuka' chire ri Pedro: Quinatzekelbej c'a, xcha'. \s1 Tok ri Pedro xuc'utuj achique xtuben can ri Juan \p \v 20 Y tok ri Jesús y ri Pedro e benek c'a, ri Pedro xtzu'un can chirij y xutz'et c'a chi c'o jun chic tijoxel ri benek chiquij. Y ja tijoxel ri' ri janíla xajovex roma ri Jesús y ja chuka' rija' ri xrak'e-apo chunakaj ri ruva-ruc'u'x ri Jesús\f + \fr 21:20 \ft Jn. 13:23, 25.\f* tok xquiben ri jun nima-va'in, y ri xc'utun c'a chire ri Jesús: Ajaf, ¿achique c'a ri xtijachon avichin? \v 21 Tok ri Pedro xutz'et c'a ri tijoxel ri', xuc'utuj chire ri Jesús: Ajaf, y rija' ¿achique c'a xtuben can? xcha'. \p \v 22 Y ri Jesús xubij c'a chire ri Pedro: Vi ninvajo' chi rija' c'a q'ues na tok xquipe chic jun bey,\f + \fr 21:22 \ft Ap. 3:11; 22:7, 12, 20.\f* man jun nic'atzin-vi chi jari' ri nach'ob. Ri ruc'amon chi naben rat, ja ri quinatzekelbej, xcha' ri Jesús. \p \v 23 Re jun c'a tzij re xubij ri Jesús, can xetamex c'a coma ri kach'alal. Y ri kach'alal can xquich'ob c'a chi ri jun tijoxel ri' can man c'a xtiquen ta (xticom ta). Pero ri xubij ri Jesús xa man que ta ri' nic'ulun-vi chi tzij, roma rija' xa xubij c'a: Vi ninvajo' chi rija' c'a q'ues na tok xquipe chic jun bey,\f + \fr 21:23 \ft Mt. 16:27; 25:31; Ap. 3:11.\f* man jun nic'atzin-vi chi jari' ri nach'ob. \p \v 24 Ri tijoxel ri c'a juba' tinatex-ka, can jac'a rija' ri tz'ibayon ronojel re c'o chupan re jun vuj re'. Can ketaman c'a chi kitzij ronojel ri nuk'alajirisaj; roma rija' can xutz'et.\f + \fr 21:24 \ft Jn. 19:35.\f* \p \v 25 Y can c'a c'o na c'a q'uiy ri samaj xerubanala' ri Ajaf Jesús ri man e tz'ibatel ta can chupan re vuj re'.\f + \fr 21:25 \ft Jn. 20:30.\f* Roma vi ta can chi jujun ri samaj xerubanala' ri Jesús yetz'ibex, ninch'ob chi re ruvach'ulef man ta nuben richin yeyac ronojel ri vuj ri acuchi xetz'ibex ta vi ri samaj ri'; roma can janíla ta q'uiy vuj ri'. Can que vi ri'.