\id MRK - Cakchiquel, Eastern (Oriental) NT [cke] -Guatemala 1986 (web version -2012 bd) \h SAN MARCOS \toc1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri tz'iban can roma San Marcos \toc2 San Marcos \toc3 Mr \mt1 Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri tz'iban can roma San Marcos \c 1 \s1 Ri Juan nutzijoj ri rutzij ri Dios \p \v 1 Quere' c'a ntz'ucutüj-e ri utzilüj rutzijol pari' ri Jesucristo ri Ruc'ajol ri Dios. \p \v 2 Ri Isaías, ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, rutz'iban can ri xbix chin roma ri Dios pari' ri Jesucristo. Y jare' ri xutz'ibaj can rija': \q1 Nquitük c'a jun achi nabey, \q1 chin nuc'ut y nutzijoj que ya ja nobos ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma Rija', \q1 richin que ri vinük nquichojmirsaj-qui' \q1 cachi'el jun achi nuchojmirsaj jun bey. \q1 \v 3 Ja achi re' nc'uje' pa tz'iran ruch'ulef. Rija' nutzijoj c'a ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük ri nye'apon riq'uin. \q1 Y nubila' c'a cheque: Tichojmirsala' rubey ri ic'aslen, roma ya ja chic nobos ri Ajaf. \m \v 4 Ri achi ri xk'alajrisaj c'a ri Isaías que npu'u nabey, ja ri Juan Bautista. Y rija' c'o c'a pa tz'iran ruch'ulef y nbij cheque ri vinük ri nye'apon riq'uin, que tiquitzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios y tiquibana' bautizar-qui', richin quiri' ri Dios nucuy quimac. Y ye q'uiy ri nyerubün-e bautizar rija'. \v 5 Y ri vinük c'a ri nye'apon riq'uin ri Juan Bautista, ye juis ye q'uiy. Yec'o ri aj pa tinamit Jerusalén, ri tinamit ri c'o chiri' pa ruch'ulef Judea. Y yec'o ri aj pa ch'aka chic tinamit richin ri Judea chuka'. Ri vinük re' nyeban c'a e bautizar roma rija' chiri' pa rakün-ya' Jordán. Rije' nyequik'alajrisaj c'a ri quimac pa sük chuvüch ri Juan Bautista. \p \v 6 Ri rutziek c'a ri Juan banun riq'uin rusumal camello, y jun tz'un ri ximbül-rupan. Y ri ruvay, ja ri sac' y cab ri nquiya' ri chico pa k'ayis. \v 7 Ri Juan nutzijoj c'a cheque ri vinük: C'o Jun ri npu'u chikavüch apu ri man cachi'el ta oc yin. Ri Jun ri' nim vi ruk'ij y nim chuka' ri ruchuk'a': romari', nixta yin man c'uluman tüj chuve nquichaque-ka chin ninquir ri ruxajab, roma nim ruchuk'a' ruk'ij. \v 8 Y yin, ya' nincusaj richin nyixinbün bautizar. Pero ri Jun ri npu'u, riq'uin ri Lok'olüj Espíritu nyixrubün-vi bautizar. \s1 Tok ri Jesús xban bautizar \p \v 9 Chupan ri k'ij can ri' tok ri Jesús elenük-pe pa tinamit Nazaret chin ri ruch'ulef Galilea y xapon riq'uin ri Juan. Y rija' chuka' xban bautizar roma ri Juan pa rakün-ya' Jordán. \v 10 Tok ri Jesús xel-pe pa ya', xutz'et que ri caj xjakatüj, y ri Lok'olüj Espíritu nka-ka c'a pe pari' cachi'el jun paloma. \v 11 Y c'o jun ch'abül xbij-pe chila' chicaj: Ja rat ri Nuc'ajol, juis ncatinjo' y nuyo'on vánima aviq'uin, xbij ri ch'abül ri'. \s1 Ri itzel-vinük nrajo' c'a que ntzak ta ri Jesús pa ruk'a' \p \v 12 Jari' tok ri Jesús xban chin roma ri Lok'olüj Espíritu que xbe pa tz'iran ruch'ulef. \v 13 Y nk'alajin que pa tz'iran ruch'ulef yec'o-vi ri itzel tak chico chiri'. Chiri' c'a xc'uje'-vi cuarenta k'ij. Y tok ri Jesús c'o c'a chiri', ri itzel-vinük nutij c'a ruk'ij chirij richin ntzak ta pa ruk'a', pero man xtiquer tüj chirij. Y ri ángeles xquilij ri Jesús. \s1 Tok ri Jesús xutz'om ri rusamaj pa ruch'ulef Galilea \p \v 14 C'o chic c'a ri Juan pa cárcel, tok ri Jesús xbe pa ruch'ulef Galilea. Ri Jesús nutzijoj c'a ri utzilüj rutzij ri Dios que ri Dios nka-pe chuch'ulef chin nbün mandar, \v 15 y nbij c'a: Ya ja nobos ri tiempo tok nka-pe ri Dios chere' chuch'ulef chin nbün mandar. Titzolij c'a pe ic'u'x y tinimaj ri utzilüj tzij richin colonic, nbij c'a rija' cheque. \s1 Ri Jesús ye caji' tz'amoy tak cür ri xeroyoj \p \v 16 Y jun k'ij ri Jesús tok benük c'a chuchi' ri mar rubini'an Galilea, xerutz'et c'a ca'i' achi'a' quichak'-qui', Simón rubi' ri jun y Andrés rubi' ri jun chic. Ri ca'i' achi'a' ri' ye tz'amoy tak cür, romari' tok nquijük c'a ri quiya'l tz'ambül-cür y nquitorij ka pa ya'. \v 17 Y tok ri Jesús xch'o cheque ri tz'amoy tak cür ri', xbij cheque: Rix ca'i' tz'amoy tak cür quinitzeklebej c'a, y comi banun chive rix tz'amoy tak achi'a' chin yinquitzeklebej. \p \v 18 Ri ca'i' achi'a' ri', jari' xquiya' can ri tz'amoj-cür y xebe chirij ri Jesús. \p \v 19 Y c'ate ba' xebiyin, tok ri Jesús xpa'e' yan. Rija' xerutz'et c'a ri Jacobo y ri Juan, ri ye ruc'ajol ri jun achi rubini'an Zebedeo. Ri ye ca'i' achi'a' ri' pa canoa c'a yec'o-vi, nyesamüj. Rije' nyequic'ojoj ri quiya'l tz'ambül-cür. \v 20 Y xpu'u c'a ri Jesús xeroyoj chin nquitzeklebej. Y ri Jacobo y ri Juan xcac'axaj quiri', xebe chirij. Y xaxe c'a ri quitata' y ri samajela' ri xec'uje' can chiri' pa canoa. \s1 Jun achi pa tinamit Capernaum, c'o jun itzel espíritu ruchajin \p \v 21 Ri Jesús y ri ye benük chirij, xe'apon c'a pa tinamit Capernaum. Y chupan ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús xbe c'a pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Rija' nbij c'a ri rutzij ri Dios cheque ri vinük. \v 22 Y ri xe'ac'axan richin, xsatz quic'u'x roma ri tzij ri xcac'axaj. Roma rija' nuc'ut riq'uin autoridad y man cachi'el tüj oc ri nquic'ut ri achi'a' ye etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. \v 23 Y chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, ri k'ij ri' c'o c'a apu jun achi ri c'o jun itzel espíritu ruchajin. Y ri itzel espíritu ri ruchajin ri achi, riq'uin ruchuk'a' xch'o. \v 24 Y xbij c'a chin ri Jesús: ¿Achique c'a ri najo' cheke, rat Jesús aj-Nazaret? ¿Xapu'u c'a richin que nkojaq'uis? Yin vetaman rat achique rat y romari' vetaman que rat rat lok'olüj-vi y rat petenük riq'uin ri Dios, xbij chin. \p \v 25 Pero ri Jesús xuch'olij ri itzel espíritu y xbij chin: Man cach'o chic. Catel-e. \p \v 26 Y ri itzel espíritu xuyiquiya' can ruch'acul ri achi, y nsiq'uin xel-e. \v 27 Y ri vinük ri quimolon-qui' chiri', xsatz quic'u'x tok xquitz'et ri xbün ri Jesús, y nquibila' c'a chiquivüch: Ronojel ri ntzijoj rija' re' c'ac'a' c'a. Ni jun bey kac'axan. Y ja ri nbij rija', jari' nquibün ri itzel tak espíritu. Jari' nquitzijoj ri vinük chiquivüch. \p \v 28 Y chanin c'a xbiyin rutzijol ri Jesús, y romari' ri vinük ri yec'o pa tak tinamit ri yec'o-pe pa ruch'ulef Galilea, chanin c'a xcac'axaj ri rutzijol ri nbanala' ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj ri rujite' ri Simón \p \v 29 Tok ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xe'el c'a pe chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, rije' xebe c'a chicacho ri Simón y Andrés. \v 30 Pero tok xe'apon c'a, xbix chin ri Jesús que ri rujite' ri Simón nye'avüj y cotz'ol pa ruvarabül, roma jun nimalüj c'atün. \v 31 Y ri Jesús xberutz'et ri yava'. Rija' xutz'om c'a ruk'a' ri yava' y xbün chin que xcatüj. Y xe quiri' xbün chin, c'ateri' xq'uis-e ri c'atün chirij. Y ri ixok ri' c'ateri' xuya' quivay ri Jesús y ri ye benük chirij. \s1 Ri Jesús nyeruc'achojrisaj c'a ye q'uiy yava'i' \p \v 32 Ja mismo k'ij re' tok xcok'a-ka, jari' tok conojel ri vinük ri c'o yava'i' quiq'uin xequic'uala-apu chuvüch ri Jesús. Ri yava'i' c'a ri', c'o ri choj chi yabil ri ntoc cheque y yec'o c'a ri yava'i' pa quik'a' itzel tak espíritu. \v 33 Ye q'uiy vi ri vinük ri xquimol-apu-qui' chiri', xa bama conojel ri vinük ri yec'o chupan ri jun tinamit ri' ri xe'apon riq'uin ri jay ape' c'o-vi ri Jesús. \v 34 Y ri Jesús xeruc'achojrisaj-e ri yava'i'. Ri yava'i' ri' jalajoj c'a ruvüch yabil ri tz'amayon quichin. Y chuka' rija' xerelesala-e ri itzel tak espíritu quichajin ri vinük. Ri Jesús man xuya' tüj k'ij cheque ri itzel tak espíritu richin xech'o, roma rije' quetaman achique rija'. \s1 Ri Jesús xbe pa ronojel tinamit richin ri ruch'ulef Galilea chin xberutzijoj ri rutzij ri Dios \p \v 35 Cumaj yan c'a ruca'n k'ij, ri Jesús xcatüj-e y xbe pa tz'iran ruch'ulef richin xberubana' orar. \v 36 Y ri Simón y ri ye rachibila' xebequicanoj ri Jesús. \v 37 Tok xquil c'a, xquibij chin: Ncatquicanoj q'uiy vinük, xquibij chin. \p \v 38 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Jo' pa ch'aka chic tinamit ri yec'o-pe nakaj, richin nyentzijoj chuka' ri rutzij ri Dios chiri', roma chubanic ri samaj ri' xinpu'u chere' chuch'ulef, xbij ri Jesús. \p \v 39 Y rija' xberutzijoj ri rutzij ri Dios pa ronojel ri ruch'ulef Galilea. Xa achique na tinamit ape' napon-vi, rija' nutzijoj ri rutzij ri Dios pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Y chuka' xerelesala' c'a ri itzel tak espíritu. \s1 Ri Jesús nrelesaj-e ri lepra chirij jun achi \p \v 40 C'o jun achi ri c'o ri jun itzel yabil chirij, ri rubini'an lepra. Ri achi ri' xapon riq'uin ri Jesús, xxuque-ka chuvüch y xbij c'a riq'uin ronojel ránima: Yin vetaman que rat ncatiquer nquinac'achojrisaj ri nuyabil, pero man vetaman tüj si najo' nabün, xbij rija'. \p \v 41 Ri Jesús juis xupokonaj ruvüch ri achi ri ruc'ulachin ri yabil ri'. Romari' rija' c'ateri' xutz'om-apu y xbij chin: Ninjo' que nac'achoj. Tiq'uis c'a e ri yabil re' chavij, xbij chin. \p \v 42 Y xe xbij quiri' ri Jesús, ri ru-lepra ri achi xq'uis-e y xch'ajch'ojir c'a can. \v 43 Y ri Jesús, c'ateri' xbij chin ri achi que tibiyin, pero juis xuchilabej can chin ri achique rubanic nbün. \v 44 Ri Jesús xbij c'a e chin ri achi ri': Man tatzijoj ri achique ri xbanatüj aviq'uin, xa choj cabiyin pa racho ri Dios richin te'ac'utu-avi' chuvüch ri sacerdote. Y taya' c'a ri nbij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Moisés. Chupan ri vuj ri' nbij ri achique nc'atzin que naya' rat. Richin quiri' nac'ut chiquivüch ri vinük que rat ch'ajch'oj chic, xbij-e. \p \v 45 Pero ri achi xaxe c'a xuya' can ri Jesús, xa xutz'om c'a rutzijosic cheque ri vinük ri achique xbanatüj riq'uin rija'. Y romari' ri Jesús chanin c'a xel rutzijol, y man ntiquer tüj chic c'a ntoc-apu pa tak tinamit ape' napon-vi, roma ye q'uiy ri vinük ri nyec'ulun-apu richin. Y roma chuka' ri', ri Jesús nc'uje' c'a can pa k'ayis. Ri lugar ye manak vinük. Y ri vinük ri nye'apon riq'uin ye juis ye q'uiy, y chuka' q'uiy lugar nyepu'u-vi ri vinük ri'. \c 2 \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj jun achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul \p \v 1 Y tok c'unük chic c'a ca'i-oxi' k'ij, ri Jesús xtzolij pa tinamit Capernaum, y jari' tok ri vinük xcac'axaj que rija' c'o pa jun jay chiri' pa tinamit. \v 2 Jari' tok yec'o vinük ri chanin c'a xquimol-apu-qui' riq'uin ri jay ape' c'o-vi ri Jesús. Man yec'o tüj chic c'a pa jay, romari' cho jay xec'uje' can vinük. Pa ruchi-jay man jun chic c'a ntiquer ntoc. Y ri Jesús nbij c'a ri rutzij ri Dios cheque conojel ri xquimol-apu-qui'. \v 3 Jari' tok yec'o ch'aka chic ri xe'apon. Rije' quic'uan c'a apu jun achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul. Ye caji' c'a ri ye uc'uayon-apu richin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul y rije' quili'en-e chuvüch ri ruvarabül. \v 4 Pero rije' xa man xetiquer tüj xe'oc-apu c'a riq'uin ri Jesús, coma ri vinük ri quimolon-apu-qui' juis ye q'uiy. Man xetiquer tüj c'a xec'o chiquicojol ri vinük ri', romari' ja pari' ri jay xquivop. Y ri jul ri xquibün can ja ri ape' c'o-vi ri Jesús chiri' xquibün-vi-ka. Y chiri' c'a xquikasaj-vi-ka ri yava', rachibilan ri ruvarabül. \v 5 Y tok ri Jesús xerutz'et que quiyo'on c'anima riq'uin rija', xbij c'a chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul: Valc'ual, xbij chin. Ri amac xecuyutüj. \p \v 6 Y ri jay ape' quimolon-vi-qui', yec'o chuka' apu etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, y rije' ye tz'uyul c'a. Rije' nquinuc c'a pa tak cánima: \v 7 ¿Achique roma tok ri Jesús nbij chin la achi que nucuy rumac? Nbün que ja rija' ri Dios. ¿Roma achique vinük ncuyun mac? Man jun. Xaxe ri Dios ri ncuyun mac, xquibij c'a pa tak cánima ri etamanela' ri'. \v 8 Pero ri Jesús retaman-vi ri nquinuc pa tak cánima ri achi'a' ri'. Y romari' xbij cheque: ¿Achique c'a roma tok rix quere' ninuc pa tak ivánima? \v 9 Roma si yin nquitiquer ninbün chin ri jun achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul que nbiyin-e, y nuc'uaj-e la ruvarabül, ¿Y si yin nquitiquer ta comi chuka' ninbij chin que nincuy rumac? ¿Achique nibij rix? \v 10 Vocomi c'a, richin que rix nivetamaj que yin ri xinalüx chi'icojol c'o vuchuk'a' richin nincuy mac, titz'eta' c'a. \p Y ri Jesús xbij c'a chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul: \v 11 Ninbij c'a chave: Cacatüj, tac'uaj-e la avarabül y cabiyin chi'avacho, xbij ri Jesús. \p \v 12 Y ri achi jari' xpa'e-e, xuc'ol-e ri ruvarabül, y xel-e chiquicojol ri quimolon-qui' chiri'. Y ri vinük ri' xsatz c'a quic'u'x, roma man jun bey quitz'eton que quiri' ta nbanatüj. Y xquiya' c'a chuka' ruk'ij ri Dios y xquibila' c'a: Man jun bey katz'eton que quere' ta nbanatüj, xquibij c'a. \s1 Ri Jesús y ri Leví \p \v 13 Y ri Jesús xbe chic c'a chuchi' ri mar jun bey: y ye juis ye q'uiy vinük ri xe'apon riq'uin, y rija' nyerutzijoj cheque ri rutzij ri Dios. \v 14 Y ja tok rija' rutz'amon bey richin ntzolij, jari' tok xutz'et ri Leví, ri ruc'ajol ri jun achi rubini'an Alfeo. Ri Leví tz'uyul c'a pari' jun ch'acüt chin nquitoj can ri alcaval. Xpu'u ri Jesús xbij c'a chin: Quinatzeklebej. \p Y jari' tok rija' xbecatüj-pe ape' tz'uyul-vi y xutzeklebej-e ri Jesús. \p \v 15 Y ja tok rija' tz'uyul chuvüch mesa chiri' pa racho ri Leví, ye q'uiy c'a cheque ri moloy tak alcaval y ch'aka chic vinük ri aj-mac nbix cheque, xetz'uye-apu chuvüch mesa, junan riq'uin ri Jesús y ri rachibila'. Ye juis ye q'uiy ri nyetzekleben richin ri Jesús ri yec'o c'a chiri'. \v 16 Y tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos xquitz'et ri Jesús que xa nva' quiq'uin ri moloy tak alcaval y quiq'uin ri vinük ri nbix aj-mac cheque, xquic'utuj c'a cheque ri rachibila': ¿Achique roma la' que rija' nva' quiq'uin moloy tak alcaval y quiq'uin la aj-mac? xquibij c'a. \p \v 17 Y tok ri Jesús xrac'axaj-pe ri tzij ri nquibij ri etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos, rija' xbij cheque: Jun ak'omanel man nuna' tüj ri manak quiyabil nyerok'omaj sino que ja ri c'o quiyabil, jari' nyerok'omaj. Yin man xinpu'u tüj chiquicanoxic vinük ri choj quic'aslen. Yin xinpu'u chiquicanoxic ri c'o quimac richin nquitzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, xbij cheque. \s1 Yec'o nyec'utun chin ri Jesús que achique roma tok ri rachibila' rija' man jun k'ij nquichajij richin que man nyeva' tüj richin nquibün orar \p \v 18 Ri rachibila' ri Juan Bautista y ri cachibila' ri achi'a' fariseos, c'o c'a k'ij quicha'on richin man nyeva' tüj, chin nquibün orar. Y romari' xquic'utuj c'a chin ri Jesús: Roj ri katzekleben ri Juan y ri katzekleben ri fariseos kacha'on k'ij richin man nkuva' tüj, richin nkabün orar. ¿Y achique roma ri ncatquitzekleben rat man quiri' tüj nquibün? Jari' xquibij chin. \p \v 19 Y ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Achique nibij rix? ¿Utz comi que man nyeva' tüj ri ye oyon pa jun c'ulubic y c'o-apu quiq'uin ri ala' ri xc'ule'? Man utz tüj nquibün si man nyeva' tüj, roma ri ala' c'a c'o quiq'uin. \v 20 Pero napon ri k'ij tok ri ala' re' ntelesüs-e chiquicojol, y jari' tok nquibün que man nyeva' tüj richin nquibün orar. \p \v 21 Y rija' xbij chic cheque: Y man nijun nka-pe pa rujolon nuc'ojoj rutziek riq'uin jun c'ojobül c'ac'a' roma xa c'anc'ol ri'. Y si quiri' xtibün chin xa más nim nuk'ach'ij can ri k'axtanük. \v 22 Y xbij chuka': Man nijun nyo'on c'ac'a' vino chupan jun tz'un yacbül vino ri'j chic. Ri' c'ateri' nuya-pe punto y juis nchoboloj y nuk'ach'ij ri tz'un ri'j chic. Y nq'uis ri vino y ri tz'un chuka'. Romari' c'ac'a' vino chupan c'ac'a' tz'un nyo'ox-vi. Quiri' xbij ri Jesús cheque. \s1 Ri xbanatüj tok ri Jesús y ri rachibila' xec'o-e pa jun ulef tico'n trigo chuvüch \p \v 23 Pa jun k'ij richin uxlanen, ri Jesús y ri rachibila' xec'o-e chupan jun ulef ri tico'n ruvüch riq'uin trigo. Y ri rachibila' nquich'up-e pa rutza'n ri trigo. \v 24 Pero ri achi'a' fariseos xquibij chin ri Jesús: Tatz'eta' la avachibila' rat, roma man ja tüj nyetajin nquibün. ¿Achique roma nyequich'up trigo ri k'ij re'? Ri k'ij re', k'ij richin uxlanen y man c'uluman tüj que nyesamüj, xquibij. \p \v 25 Pero ri Jesús xbij cheque: ¿Man itz'eton tüj c'a rix ri tz'iban can pari' ri xquibün ri David y ri ye rachibila', chupan ri ojer can tiempo, tok juis xenum quipan y manak quivay? \v 26 Ri David xbe c'a chucanoxic vüy chiri' pa racho ri Dios. Y ri nimalüj sacerdote chupan ri tiempo ri' ja ri jun sacerdote rubi' Abiatar. Y ja ri lok'olüj tak caxlan-vüy ri xbejach-pe chin. Y ri caxlan-vüy ri' man xe tüj c'a ri David ri xc'ux, man quiri' tüj, y xuya' chuka' cheque ri rachibila'. Y riq'uin ri' man mac tüj ri xquibün. Y ri' xaxe ri sacerdotes c'o quik'a' chin. \p \v 27 Y ri Jesús xbij chuka' cheque: Ri k'ij richin uxlanen xban chin nye'uxlan ri vinük y man ja tüj ri vinük xeban chin ri k'ij richin uxlanen. \v 28 Rix c'uluman c'a que nivetamaj que ja yin ri xinalüx ch'icojol, ri Rajaf ri k'ij richin uxlanen. Pa nuk'a' yin c'o-vi richin ninbij achique utz nban chupan ri k'ij ri', xbij ri Jesús. \c 3 \s1 Ri Jesús xuc'achojrisaj jun achi chaki'j jun ruk'a' \p \v 1 Y ri Jesús y rachibila' xe'apon chic c'a pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Y chiquicojol ri vinük ri quimolon-qui' chiri', c'o c'a jun achi chaki'j jun ruk'a'. \v 2 Pero yec'o c'a ri ye quinachajij-apu richin ri Jesús, k'alüj ri', si nuc'achojrisaj ri achi, richin quiri' nyesujun chirij ri Jesús que xsamüj chupan ri k'ij richin uxlanen ri'. \v 3 Y ri Jesús xbij chin ri achi chaki'j ri ruk'a': Cac'o pa nic'aj, xbij chin. \p \v 4 Y ri Jesús xbij cheque ri vinük ri yec'o chiri': Yin ninjo' c'a ninc'utuj chive: ¿Más comi utz que nban ri utz pa jun k'ij richin uxlanen o ri itzel? ¿Ri ncol jun vinük chuvüch ri camic o ri ncamsüs? ¿Achique nibij rix? xbij cheque. Pero conojel nijun xech'o. \p \v 5 C'ateri' ri Jesús xutz'et-apu quivüch conojel ri quimolon-qui' chiri', y xerutz'et man ncajo' tüj nquitakej. Romari' rija' juis xbison, y xcatüj royoval. C'ateri' rija' xbij c'a chin ri achi chaki'j ri ruk'a': Tayuku' la ak'a'. Y ri achi xe xuyuk ri ruk'a', jari' xchojmir. \p \v 6 Y ri achi'a' fariseos xe xquitz'et ri', jari' xbequimolo-qui' quiq'uin ri ye ruvinak ri rey Herodes, richin nquinuc achique nquibün roma ncajo' nquicamsaj ri Jesús. \s1 Ri Jesús ye q'uiy c'a vinük ri xecanon richin chiri' chuchi' ri lago Galilea \p \v 7 Y ri Jesús xbe c'a chuchi' ri lago Galilea, ye rachibilan-e ri rachibila'. Ri Jesús xtzekelebüs c'a coma juis vinük ri aj chiri' pa ruch'ulef Galilea, y coma ri vinük ri xepu'u pa ruch'ulef Judea. \v 8 Rija' xtzekelebüs c'a coma ri vinük ri xepu'u pa Jerusalén, ri jun tinamit ri c'o chuka' chila' pa Judea. Ri vinük ri xetzekleben richin rija' yec'o c'a ri xepu'u pa ruch'ulef Idumea, yec'o chuka' xepu'u c'a lojc'an chic ri rakün-ya' Jordán. Xtzekelebüs chuka' coma ri vinük ri xepu'u pa tinamit Tiro y Sidón y ri xepu'u chuka' chiquinakaj ri ca'i' tinamit ri'. Conojel c'a ri vinük ri xe'apon riq'uin ri Jesús, xepu'u roma cac'axan c'a pe ri milagros nyerubanala' ri Jesús. \v 9 Y roma c'a ye q'uiy ri vinük nye'apon riq'uin, ri Jesús xbij cheque rachibila' que tiquiya-pe jun canoa chiri' nakaj, richin que si ri vinük juis nquipitz', rija' ntoc c'a chupan ri canoa ri'. \v 10 Ri Jesús ye q'uiy-vi c'a ri ye ruc'achojrisan chic. Pero roma conojel c'a ri ye yava'i' ncajo' chuka' que nyec'achojrisüs roma ri Jesús, romari' nquimajla' c'a qui' pari', richin nquitz'om-apu ri rutziek y nyec'achoj ta chin ri quiyabil. \v 11 Y ri itzel tak espíritu tok nquitz'et c'a ri Jesús, nquixucubala' c'a qui' chuvüch y riq'uin c'a cuchuk'a' nyech'o y nquibij: Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios, nquibij c'a. \p \v 12 Pero ri Jesús nubila' c'a cheque que man tiquik'alajrisaj que ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. \s1 Tok ri Jesús xerucha' ri doce rachibila' \p \v 13 Ri Jesús xjote' c'a e pari' ri juyu' y chiri' xerucha' y xeroyoj-apu ye q'uiy achi'a'. Y ri achi'a' ri' xebe c'a riq'uin. \v 14 Ye doce c'a ri xerucha' chin nyetzeklebej y richin chuka' nyerutük-e nyetzijoj ri rutzij ri Dios. \v 15 Y quiri' chuka' xuya-e cuchuk'a' cheque richin nyequic'achojrisaj yava'i', y chin quelesaj-e itzel tak espíritu. \v 16 Ri ye doce ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xbij chuka' Pedro chin. \v 17 Ri Jacobo y ri Juan, ri ye ruc'ajol ri Zebedeo, ri xquibij chuka' Boanerges cheque. Ri bi'aj ri' ntel chi tzij que juis nyek'ajan. \v 18 Ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Tadeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri nbix cananista cheque, \v 19 y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richin ri Jesús. \s1 Ri vinük nquibij que ri Jesús c'o ruchuk'a' ruk'ij ri qui-jefe ri itzel tak espíritu riq'uin \p Ri Jesús y rachibila' xebe pa jun jay. \v 20 Pero roma c'a juis ye q'uiy vinük ri xquimol chic apu qui' jun bey, rije' man xetiquer tüj xquiva'. \v 21 Y ri ye roxpochel ri Jesús xquinabej-pe. Y xe'apon chin nyequic'ama-pe, roma rije' xquinuc que ri Jesús ntel loco. \p \v 22 Y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ye petenük pa tinamit Jerusalén, yec'o-apu ape' c'o-vi ri Jesús. Y nquitzijola' chiquivüch que ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'uin, ri cajaf ri itzel tak espíritu. Y ja ri Beelzebú ri ruyo'on ruchuk'a' ruk'ij chin nyerelesaj ri itzel tak espíritu. \p \v 23 Y romari' ri Jesús xeroyoj c'a, y xbij cheque riq'uin ejemplos. Rija' xbij c'a cheque: ¿Achique rubanic que ri itzel-vinük ja rija' nye'elesan-e ri rusamajela'? \v 24 Roma si ri vinük richin jun ruch'ulef ca'i' quivüch nquibün, npu'u oyoval chiquicojol. Y re' man utz tüj roma nbün chin ri quiruch'ulef que ntzak. \v 25 Y quiri' chuka' chupan jun jay, si ca'i' quivüch ri vinük, man utz tüj, manak modo nquic'uaj ta chic qui' junan. \v 26 Y romari' ri itzel-vinük man utz tüj nbün oyoval quiq'uin ri rusamajela'. Man utz tüj nbün oyoval chirij rija' mismo. Roma si quiri' nbün, ruyon nc'uje' can y chanin ntzak. \p \v 27 Quiri' chuka' si jun nrajo' nelek'-e pa racho jun achi juis ruchuk'a', ri nabey nc'atzinej nbün chin ri achi ri', ja ri tuxima' y c'ateri' c'a tucanoj-e ronojel ri nrajo' nyeruc'uaj. \p \v 28-29 Y tivac'axaj c'a utz ri tzij ri ninbij chive vocomi. Ri nyok'on chin ri Lok'olüj Espíritu, man ncuyutüj tüj rumac, xa nrakalej rumac richin chi jumul. Y ri ch'aka chic mac ri nyequibanala' ri vinük ri ye alaxnük chuvüch ri ruch'ulef ri' nyecuyutüj-vi. Y quiri' chuka' ronojel ri itzel tak tzij ri nyequibila' richin nquiyok' rubi' ri Dios, ri' nyecuyutüj-vi chuka' tzij ri nyequibila' richin nquiyok' rubi' ri Dios, ri' nyecuyutüj-vi chuka'. \p \v 30 Ri Jesús xbij c'a quiri' cheque ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, roma rije' xa nquibij c'a chirij rija' que c'o itzel espíritu riq'uin. \s1 Ri rute' y ri ye ruchak' ri Jesús \p \v 31 Y ri rute' y ri ye ruchak' ri Jesús xepu'u c'a ape' c'o-vi rija'. Pero man xe'oc tüj apu riq'uin. Xaxe xquitük rubixic chin que ncajo' nyech'o chin. \v 32 Y ri vinük ri ye tz'uyul-apu riq'uin ri Jesús xquibij c'a chin: Ri ate' y ri ye achak' rat coyoben chuvüch ri jay, y ncajo' nyech'o aviq'uin. \p \v 33 Pero ri Jesús xbij c'a cheque ri vinük quimolon-qui' riq'uin: ¿Achique ninuc rix, achique c'a ri nte' y ri ye nchak'? \p \v 34 Y ri Jesús xerutz'et-apu c'a conojel ri ye tz'uyul-apu riq'uin y xbij cheque: Ja rije' ri ye c'unük nte' y nchak'. \v 35 Roma conojel ri nquibün ri rurayibül ri Dios, jari' ri nye'oc nte', vana' y nchak', xbij ri Jesús. \c 4 \s1 Ri ejemplo pari' ri ija' \p \v 1 Y ri Jesús ye rachibilan ri rachibila' xbe chic c'a chuchi' ri lago rubini'an Galilea y rija' nyerutijoj c'a ri vinük riq'uin ri rutzij ri Dios. Y juis ye q'uiy vinük ri xquimol-apu-qui' chin ncac'axaj. Romari' ri Jesús xoc-apu pa jun canoa chiri' pa ruvi-ya', y xtz'uye' c'a chupan. Y chiri' pan ulef chuchi' apu ri ya', yec'o c'a ri vinük ncac'axaj-apu ri Jesús. \v 2 Ri Jesús q'uiy cosas xuc'ut riq'uin ejemplos. Rija' xbij c'a cheque: \v 3 Tivac'axaj c'a utz ri ninbij chive: C'o jun achi ri xbe pa jopin ija'. \v 4 Y tok ri achi c'o chic pa samaj, njopin ija', c'o ba' chin ri ija' pa bey xtzak-vi. Y xetobos q'uiy chico xquic'ux-e ri ija' ri'. \v 5 Y c'o ba' chin ri ija' cojol abüj xtzak-vi y chiri' xa man q'uiy tüj ri ulef c'o. Y chanin c'a xe'el-pe roma xa man pin tüj ri ulef. \v 6 Xa ja tok xporon-pe ri k'ij, xemayamo' ka quivüch y xecom. Roma c'a ri xa man nüj tüj benük-ka ri quixe', romari' xechaki'j-ka chanin. \v 7 Y c'o ba' ija' xtzak cojol q'uix. Y tok xe'el-pe, junan xeq'uiy quiq'uin ri q'uix. Pero roma ri q'uix juis xeq'uiy, xuk'ayisaj ri tico'n y man xquiya' tüj quivüch. \v 8 Y ri ch'aka chic c'a ija' xtzak pa jun utzilüj ulef, xe'el-pe y xeq'uiy utz. Y c'o mata xquiyala' a treinta quivüch, c'o xquiyala' a sesenta, y c'o ri xquiyala' a cien quivüch. \p \v 9 C'ateri' ri Jesús xbij c'a: Achique ri nrac'axan, trac'axaj c'a ri xinbij, xbij cheque. \s1 Ri nc'atzin-vi jun ejemplo \p \v 10 Y tok xcanaj can ruyon ri Jesús quiq'uin ca'i'-oxi' vinük y ri ye doce quitzekleben rija', ri yec'o riq'uin xquic'utuj c'a chin achique c'a ri nrajo' nbij cheque riq'uin ri ejemplo ri xutzijoj cheque. \v 11 Y rija' xbij cheque: Ni jun bey bin can jabel achique rubeyal cheque ri vinük riq'uin ronojel cánima nye'oc pa ruk'a' ri Dios, pero chive rix yo'on c'a k'ij que nivetamaj. Pero chiquivüch ri vinük ri man yec'o tüj viq'uin, riq'uin ejemplos ninbij cheque, \v 12 chin nquitz'et utz y ncac'axaj utz pero man nk'ax ta cheque, chin quiri' man nquitzolij tüj pe quic'u'x, y man ncuyutüj tüj chuka' quimac roma ri Dios. \s1 Ri Jesús nbij achique ntel-vi chi tzij ri ejemplo pari' ri ija' \p \v 13 Y ri Jesús xbij chic c'a jun bey cheque ri ca'i'-oxi' vinük y ri rachibila': ¿Man xk'ax ta comi chive ri ejemplo ri c'ate ba' xinbij chive? Roma si man xk'ax ta chive, ¿achique modo nk'ax chive ri ch'aka chic ejemplos? \v 14 Riq'uin ri jun ejemplo re' ninc'ut c'a que ri xbejopin ija', jari' ri samajel ri ntzijon ri rutzij ri Dios. \v 15 Ri ba' ija' ri xtzak pa bey, cachi'el ri vinük tok cac'axan chic ri rutzij ri Dios, y ri itzel-vinük junanin napon qui'quin y nrelesaj-e ri tzij ri' pa tak cánima. \v 16 Ri ija' ri xtzak can cojol tak abüj, jari' cachi'el ri rutzij ri Dios ri nac'axüx coma ri vinük. Ri vinük ri' juis c'a nyequicot tok nquic'ul ri rutzij ri Dios pa tak cánima. \v 17 Pero roma c'a ri man nc'uje' tüj ka ruxe' jabel ri rutzij ri Dios pa tak cánima, man nlayuj tüj ri quiquicot, xa jun ca'i-oxi' oc k'ij ri utz yec'o riq'uin ri Dios. Y tok npu'u pokonül y nye'etzelüs roma quiniman ri rutzij ri Dios, nyetzak can chanin. \v 18 Y ri ija' ri xetzak can cojol tak q'uix jari' cachi'el ri rutzij ri Dios ri nac'axüx coma ri vinük. \v 19 Pero ri vinük ri' roma xa ja ri rayibül c'o chuvüch ri ruch'ulef nquinuc, nujik' c'a ri rutzij ri Dios ri c'o quiq'uin. Nujik' pa ruk'a' ri beyomül ri cachi'el xa c'o utz nc'uje' nk'alajin y xa man quiri' tüj. Y q'uiy chuka' ruvüch rayinic nyepu'u quiq'uin, romari' ri vinük ri' man jun bey c'a nquic'uan jun utzilüj c'aslen y nyeq'uiy chupan ri rutzij ri Dios y romari' ye q'uiy ch'aka chic nyetaken ri rutzij ri Dios. \v 20 Y ri ija' ri xetzak pa jun utzilüj ulef, jari' cachi'el ri rutzij ri Dios ri nac'axüx ri vinük, y ri vinük ri' nquic'ün ri rutzij ri Dios y nquic'uan jun utzilüj c'aslen y nyeq'uiy chupan ri rutzij ri Dios y romari' ye q'uiy ch'aka chic nyetaken ri rutzij ri Dios. Nquic'uan jun utzilüj c'aslen y nyeq'uiy chupan ri rutzij ri Dios y romari' ye q'uiy ch'aka chic nyetaken ri rutzij ri Dios c'a cachi'el nquibün ri ija'. Roma yec'o mata nquiya' c'a treinta quivüch, yec'o nquiya' a sesenta quivüch y yec'o a cien quivüch nquiya'. Quiri' c'a nbün quic'aslen ri vinük ri nquic'ün ri rutzij ri Dios pa tak cánima. \s1 Ri ejemplo pari' jun k'ak' chin sük \p \v 21 Y ri Jesús xbij c'a chuka' cheque: Tok nic'ün-pe jun k'ak' chin sük nbün pa jay, ¿chuxe' comi cajón o chuxe' comi ch'at nc'uje-vi? Man quiri' tüj. Ri k'ak' chin sük c'o ruc'ojbül chin ntzu'un-vi, xbij cheque. \v 22 Quiri' chuka' man nijun achique evan can, o tz'apin rij ri man ta nbek'alajin-pe. Y chuka' man nijun ri tz'apin can rij, ri xa man ta nbek'alajrisüs-pe y ntelesüs pa sük. \v 23 Ri achique ri nrac'axan, trac'axaj c'a ri xinbij, xbij ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús xbij chuka' cheque ri vinük: Tok rix nivac'axaj ri rutzij ri Dios, tivac'axaj c'a utz ri nbij. Tapon-ka pa tak ivánima, roma xa cachi'el nivac'axaj xa quiri' chuka' nivetamaj y riq'uin ba' chic nutz'aküt-ka. \v 25 Roma ri c'o ruyacon pa ránima, nuc'ul más. Jac'a ri nrac'axan ri rutzij ri Dios y xa man nuyüc tüj ka pa ránima, ri jaru' oc c'o riq'uin nabey, ri' ntelesüs-e chin. \s1 Tok ri ija' nbos y nq'uiy \p \v 26 Y ri Jesús xbij chuka': Tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios, nbanatüj c'a cachi'el nbanatüj riq'uin jun ija' ri nutic can roma jun achi pan ulef. \v 27 Y tok ri ija' c'o chic c'a can pan ulef, ri ticoy man jun chic ri nbün. Rija' nvür c'a tok ntoc-ka ri ak'a' y ncatüj-e tok nsaker-pe ri ruca'n k'ij. Y tok napon ri k'ij, ri ija' nbos-pe y nq'uiy-e, pero ri xticon-ka chin ri ija' man retaman tüj achique rubeyal, y chuka' man ntiquer tüj nbij achique rubeyal tok ri ija' nbos-pe y achique rubeyal tok nq'uiy. \v 28 Ri ticoy man nijun nbün chin que ri tico'n nq'uiy-pe roma ri tico'n xa ruyon nq'uiy-pe roma ri ulef jabel ruchuk'a'. Pero nabey ja ral ri trigo nq'uiy-pe. Y tok nim chic, ja nc'uje-ka ruvüch. Y pa ruq'uisbül nunoj c'a pe ri ruvüch riq'uin ri rupan. \v 29 Y tok k'ün chic, ri rajaf jari' nyerutük ri rusamajela' chupan, chin nquik'üt, roma ja tiempo ri' chin ri k'atoj. \s1 Ri semilla richin ri mostaza \p \v 30 Y ri Jesús xbij c'a chuka': ¿Achique nkabij pari' ri rubanic tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios? ¿O achique ta choj riq'uin nkajunimaj ri'? ¿Y achique ta comi ejemplo ri nk'alajrisan chin? \v 31 Xa junan nbün riq'uin semilla richin ri mostaza ri nitic-ka pan ulef. Y xa jari' ri semilla ri más cocoj ri c'o chuvüch ri ruch'ulef. \v 32 Pero jari' ri más nim ntel chiquivüch achique na ichaj, y nyec'uje ruk'a' ye nimak'. Romari' ri chico aj pa k'ayis nquibanala' quisoc pa tak ruk'a', roma chiri' jabel nyemujan. \s1 Ri Jesús xerucusaj-vi ejemplos \p \v 33 Ri Jesús tok xutzijoj ri rutzij ri Dios cheque ri vinük, xerucusaj ejemplos hasta ape' na nk'ax cheque. \v 34 Rija' xaxe c'a riq'uin ejemplos xch'o cheque ri vinük. Pero tok quiyon can, rija' nbij c'a cheque rachibila' achique rubeyal. \s1 Xk'alajin ri ruchuk'a' ruk'ij ri Jesús tok xuk'üt ruchuk'a' ri cakik' y ri ya' \p \v 35 Y tok xoc c'a pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', ri Jesús xbij cheque rachibila': Jo' lojc'an chic ri lago rubini'an Galilea, xbij cheque. \p \v 36 Comi ja xq'uis, ya c'o modo nyixbe, xbij cheque ri ch'aka chic vinük. Y rija' c'o chic pa canoa y rija' y ri rachibila' xquitz'om-e bey pari' ri ya'. Y yec'o chuka' ch'aka chic canoas junan xebe. \v 37 Y tok quitz'amon c'a bey, xpu'u jun nimalüj cakik' chiri' pari' ri ya'. Y romari' bama xnoj ri canoa riq'uin ya'. Ba' ta chic nyebe chuxe' ya'. \v 38 Pero ri Jesús nvür c'a chupan ri canoa tok ntajin ri cakik' pari' ri ya'. Rija' chirij ri canoa rucanon-ka jun ruch'acat rujolon, y chiri' nvür benük. Y xepu'u c'a rachibila', xquic'asoj y xquibij c'a chin: ¡Maestro! ¡Maestro! Roj ya mero nkucom y rat xa ncavür, xquibij chin. \p \v 39 Y ri Jesús xcatüj c'a pe, y xbij: Tiq'uis-e ri cakik' y titane' ri ya' nbolko't. \p Y quiri' xbün. Ri cakik' xq'uis-e, y chuka' ri nbolko't ri ya' xtane-ka. \p \v 40 C'ateri' ri Jesús xbij cheque: ¿Achique roma tok xixbij-ivi'? Nc'atzinej que nquiya' más ri ivánima viq'uin yin. \p \v 41 Pero ri rachibila' juis quixbin-qui' y xquic'utula' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a chi achi re'? Roma ri cakik' y ri ya' nquitakej chuka' rutzij. \c 5 \s1 Ri Jesús nyerelesaj itzel tak espíritu riq'uin jun aj-Gadara \p \v 1 Y ri Jesús y ri rachibila' xe'apon c'a ri lojc'an ruchi' ri lago Galilea, chiri' pa jun lugar rubini'an Gadara. \v 2 Y tok ri Jesús xka-ka chupan ri mama' canoa, jari' tok xapon jun achi riq'uin. Jun achi ri ape' ye mukux ri caminaki' elenük-vi-pe, roma ri achi ri' xa c'o c'a itzel espíritu riq'uin. \v 3 Ri achi ri' ja ri ape' ye mukux ri caminaki' ri c'unük racho, y rija' nixta ri cadena man ntiquer tüj chin nuximox, roma juis ruchuk'a'. \v 4 Q'uiy mul ye quiximilon ri ruk'a'-rakün riq'uin ch'ich' y riq'uin chuka' cadena, pero xa ye ruk'ajon y ye ruk'ach'in can. Man jun c'a ri tiquernük riq'uin. \v 5 Rija' xa ronojel tiempo nbiyin pa tak k'ayis o juyu' chiquicojol ri ape' ye mukun caminaki', nsiq'uin y nusocola-ri' riq'uin abüj. Chi pak'ij chi chak'a' c'a ri nbanala' quiri' ri achi ri'. \v 6 Y tok rija' xutz'et-pe ri Jesús chi nüj, junanin xpu'u y xxuque' chuvüch y xuya' ruk'ij. \v 7 Y riq'uin ruchuk'a' xch'o chin ri Jesús y xbij c'a: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri nimalüj Dios, ¿achique roma tok nquinanük? Pa rubi' ri Dios ninc'utuj chave, que man quinaya' pa k'oxomül, xbij chin ri Jesús. \p \v 8 Ri achi xbij quiri' roma ri Jesús rubin chic c'a chin ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achi ri' que tel-e. \p \v 9 Y xpu'u ri Jesús xuc'utuj c'a chin: ¿Achique abi'? Y rija' xbij chin: Roj Legión ri nubi', roma roj q'uiy chikakün rojc'o chupan ri achi. (Jun Legión ri rubi' seis mil soldados romanos.) \p \v 10 Y juis c'a xuc'utuj chin ri Jesús que tubana' favor man querelesaj-e chupan ri ruch'ulef ri'. \v 11 Y chunakaj apu ri lugar ri', chunakaj pa rujolon jun juyu', ye q'uiy ak nyeva'. \v 12 Y xepu'u c'a conojel ri itzel tak espíritu ri yec'o riq'uin ri achi, xquic'utuj favor chin ri Jesús. Y xquibij c'a chin: Taya' k'ij cheke richin nkujoc quiq'uin ri ak yec'o chila'. \p \v 13 Y ri Jesús jari' xbij cheque que utz. Y ri itzel tak espíritu jari' xe'el-e y xebe'oc quiq'uin ri ak. Ri ak ri' ye q'uiy chicakün. Yec'o la'ük ca'i' mil. Y conojel ri ak ri' xepu'u junanin pa xulan, chuvüch jun juyu' pa'ül ruvüch, y jic' xebe-ka pa ya'. Conojel ri ak ri' xejik' c'a pa ya'. \p \v 14 Y jari' tok ri nyeyek'un quichin ri ak ri', xe c'a xquitz'et can ri xbanatüj, xe'anmüj-pe y xquiya' rutzijol pa tinamit y pa k'ayis chuka'. Y ri vinük xepu'u c'a richin nquitz'eta' ri xbebix can cheque. \v 15 Y tok ri vinük ri' xe'apon riq'uin ri Jesús, xquitz'et c'a que ri achi ri xec'uje' itzel tak espíritu riq'uin, tz'uyul, rucusan rutziek y man nbün tüj chic c'a ri cachi'el ri rubanun-pe. Xa xuc'achojnük chic. Pero ri vinük ri' xa xquixbij-qui' tok xquitz'et ri achi ri'. \v 16 Ri vinük c'a ri quitz'eton can ri banatajnük richin ri achi ri xelesüs itzel tak espíritu riq'uin y ri xbanatüj quiq'uin ri ak, xquitzijola' c'a cheque ri vinük ri ye petenük chutz'etic ri xbanatüj chiri'. \v 17 Roma c'a ri' ri vinük xquic'utuj favor chin ri Jesús que tel-e chupan ri quiruch'ulef. \p \v 18 Y tok ri Jesús ya njote' pa canoa, y ri achi ri xec'uje' itzel tak espíritu riq'uin, xuc'utuj c'a favor chin ri Jesús chin tuya' k'ij chin richin nbe riq'uin rija'. \v 19 Pero ri Jesús man xrajo' tüj. Xa xbij c'a chin: Catzolij chi'avacho, y tatzijoj cheque ri ye avoxpochel que xe'elesüs ri itzel tak espíritu aviq'uin, roma xjoyovüx avüch roma ri Ajaf. \p \v 20 Y ri achi xbe c'a y xutz'om rutzijosic ri xbün ri Jesús chin rija'. Y rija' xutzijoj c'a cheque ri vinük ri yec'o pa ri lugar rubini'an Decápolis. Y ri vinük xsatz quic'u'x y xenucun pari' ri ruc'aslen ri jun achi ri'. \s1 Ri Jesús xbün jun milagro riq'uin jun ixok y riq'uin ri jun alaj xtün ri xa camnük chic \p \v 21 Y ri Jesús y rachibila' xe'oc chic e pa canoa richin que xec'o c'a la lojc'an chic ruchi' ri lago Galilea. Y tok xe'apon yan la lojc'an chic ruchi' ri ya, juis ye q'uiy vinük ri xquimol-qui' riq'uin. Rija' chunakaj ri mar xc'uje-vi. \v 22 Xapon c'a chuka' jun achi rubini'an Jairo. Ri achi ri' c'o jun rusamaj chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Ja rija' jun nabey chiquivüch ri samajel chiri'. Y tok ri Jairo xutz'et-apu ri Jesús, jari' xbexuque' chuvüch ri Jesús. \v 23 Y c'ateri' rija' xbij c'a chin ri Jesús: Ri alaj numi'al yava', y ya ja ncom. Tabana' favor taya' ri ak'a' pari' richin ncolotüj chuvüch ri camic y nc'ase' can, xbij ri achi. Y juis xuc'utuj favor chin ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús xbe c'a. Y ye q'uiy chuka' vinük xebe-e chiquij. Y roma juis q'uiy vinük, man nyebiyin tüj utz roma quipitz'-qui'. \v 25 Y c'o jun ixok benük chiquicojol ri vinük yava' riq'uin chi ntel ruquiq'uel ya ruc'uan doce juna'. \v 26 Y rija' ya mani chic riq'uin ri k'oxomül roma benük quiq'uin q'uiy ak'omanela' roma xuq'uis rutumin. Y xa man jun nuc'ach'ojrisaj. Xa más jumul nbün c'a. \v 27 Ri ixok re' xrac'axaj rutzijol ri Jesús ri nyerubün cheque ri yeva'i', y xbobos chirij ri Jesús y xc'o chiquicojol ri vinük ri yec'o can chirij ri Jesús, y rija' xbetz'ama' ba' ri rutziek ri Jesús. \v 28 Roma ri ixok ri' rubin pa ránima: Xa riq'uin ta ba' nintz'om rutziek ri Jesús yin nquic'achoj-e, rubin pa ránima ri ixok ri'. \v 29 Y jari' c'a chanin xc'achoj ri ruyabil. Rija' xuna' c'a que xc'achoj can ri ruyabil ri ruchajin. \v 30 Ri Jesús chanin c'a xuna' que c'o jun xuc'achojrisaj riq'uin ri ruchuk'a' ruk'ij ri ruchajin. Romari' xtzu'un chirij y xerutz'et conojel, y xbij cheque ri vinük: ¿Achique xutz'amon-pe ri nutziek?, xbij. \p \v 31 Pero ri achi'a' ri rachibila' xquibij c'a chin: Rat najo' navetamaj achique ri xtz'amon ri atziek, pero ri' man nabün tüj porque ri vinük ncatquipitz' rat, y rat nac'utuj: ¿Achique ri xintz'amon? ri xquibij chin ri Jesús ri xquitzeklebej. \p \v 32 Pero ri Jesús xerut'zet ri vinük, y nucanoj chiquicojol achique ri xtz'amon ri rutziek. \v 33 Y ri ixok ruxbin-ri' y nbarbot c'a, roma xa ja rija' ri xtz'amon ri rutziek ri Jesús, y xc'achoj riq'uin ri ruyabil. C'ateri' rija' xxuque-pe chuvüch ri Jesús y xbij c'a ronojel ri achique xbün. \v 34 Y ri Jesús xbij chin ri ixok: Numi'al, xac'achojnük, roma xaya' ri avánima viq'uin. Vocomi tikuquex ac'u'x y tuxulan ri avánima y catzolij. Ri ayabil ri ac'ulachin-pe man chic ntzolij tüj pe, xbij chin. \p \v 35 Y ntajin nch'o ri Jesús riq'uin ri ixok, tok yec'o vinük xe'apon riq'uin ri Jesús ri ye petenük-pe chiracho ri Jairo, ri achi ri cachi'el jun nabey chiquivüch ri samajela' yec'o pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Ri achi'a' xe'apon riq'uin ri Jairo, xquibij chin: Ri alaj ami'al xa xcom yan. Man nc'atzin tüj chic nac'ün chic pe ri Maestro, xquibij chin. \p \v 36 Jac'a tok ri Jesús xrac'axaj-pe, chanin xbij chin ri Jairo, ri jun achi ri jun nabey chiquivüch ri samajela' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios: Man tuxbij-ri' ri avánima roma ri xquibij ri vinük chave. Taya' avánima viq'uin, xbij chin. \p \v 37 Y ri Jesús xaxe ri Pedro, y ri Jacobo y ri Juan ri ye quichak'-qui', ri xeruc'uaj-e. \v 38 Y ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rachibila' xebe c'a chiracho ri achi ri jun nabey chiquivüch ri samajela' chiri' pa ri jay ape' ntzijos ri rutzij ri Dios. Y tok xe'apon, ri Jesús xerutz'et que ri vinük nyech'ujlan pa jay, y xerutz'et chuka' ri nbiyin ruya'al-quivüch y riq'uin juis cuchuk'a' nye'ok'. \v 39 Tok ri Jesús c'unük chic apu pa jay, xbij cheque ri vinük: ¿Achique roma nyixok' y nyixch'ujlan? Ri ac'ual man camnük tüj, xa nvür, xbij cheque. \p \v 40 Pero rije' xa xetze'en chirij ri Jesús, roma quetaman que ri ac'ual xa camnük chic. Pero ri Jesús xbün cheque ri vinük que xe'el-pe. C'ateri' rija' xerucusaj-apu ri rute-rutata' ri alaj xtün y ri oxi' rachibilan, chupan ri jay ape' c'o-vi ri ruch'acul ri alaj xtün. \p \v 41 Rija' xutz'om ri ruk'a' ri alaj xtün ri camnük chic y xch'o pa jun chic ch'abül, y xbij: Talita, cumi, xbij. Ri tzij re' nbij c'a: Alaj xtün, chave rat ninbij-vi que cacatüj. \p \v 42 Xaxe xbij quiri' ri Jesús, jari' xcatüj y xbiyin-e ri alaj xtün, roma xa doce chic rujuna'. Y ri yec'o riq'uin, xsatz quic'u'x tok xquitz'et que xuc'ase' chic chiquicojol ri caminaki'. \v 43 Pero ri Jesús juis xuchilabej cheque: Man tiquelesaj rutzijol. Xaxe tisuju' y tiya' ruvay ri xtün, xbij. \c 6 \s1 Ri aj-Nazaret man xquitakej tüj ri Jesús \p \v 1 Y ri Jesús ye rachibilan ri rachibila' xe'el-e chiri' y xebe pa Nazaret ri tinamit ape' xq'uiy-vi rija'. \v 2 Y tok xapon ri k'ij richin uxlanen, rija' xutijoj ri rutzij ri Dios pa ri jay ape' ntzijos ri rutzij ri Dios. Y roma ri tzij ri nyerubij cheque, ri vinük ri quimolon-qui' chiri', xe' xquica'yej c'a tok xcac'axaj, y xquibij: ¿Jari' c'a retaman ronojel la'? ¡Y ntiquer nbün milagros! ¿Jaru' c'a ntiquer nbün ronojel re'? \v 3 Roma ri achi re', xa jare' ri samajiy-che' (carpintero), ral ri María, quinimal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri rana' xa chikacojol roj yec'o-vi, xquibij. \p Romari' ri vinük nixta ba' xquitakej tüj ri Jesús, roma rija' aj-chiri' pa quitinamit. \v 4 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri vinük ri': Conojel c'a ri nyek'alajrisan ri tzij ri bin cheque roma ri Dios, man ni jun c'a quik'ij pa quitinamit pero ri' xaxe chiquivüch ri vinük aj pa rutinamit, chiquivüch ri roxpochel y chiquivüch chuka' ri aj pa racho, xbij cheque. \p \v 5 Y chupan ri rutinamit, ri Jesús man q'uiy tüj milagros xtiquer xbün. Xaxe oc ca'i-oxi' yava'i' ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xeruc'achojrisaj. \v 6 Y rija' xsatz ruc'u'x roma xerutz'et que ri vinük ri aj chiri' pa rutinamit, que xa man xquiya' tüj cánima riq'uin. Rija' xbe c'a pa tak cocoj tinamit ri yec'o-pe chunakaj ri rutinamit. Rija' xuc'ut c'a ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük. \s1 Ri rachibila' ri Jesús xetak chutzijosic rutzij ri Dios \p \v 7 C'ateri' ri Jesús xeroyoj c'a ri doce rachibila'. Y xuya' quisamaj y xerutük-e chin ri samaj, y xuya' cuchuk'a' quik'ij cheque chin nyetiquer nyequelesaj ri itzel tak espíritu. \v 8 Y rija' xbij c'a chuka' cheque que xaxe ri quich'ami'y tiquic'uaj-e y man jun chic tiquic'uaj. Man tiquic'uaj vit ya'l achique nquiya-e chupan, man tiquic'uaj vüy, nixta tumin tiquic'uaj. \v 9 Man tiquicusaj-e ca'i' quitziek. Pero utz que nquicusaj-e quixajab. \v 10 Ri Jesús xbij chuka' cheque ri rachibila': Achique na tinamit nyixapon-vi tok nyixoc pa jun jay, chiri' quixc'uje-vi hasta que nyixel-e chupan ri tinamit ri'. \v 11 Y tok nyixapon-vi quiq'uin ri vinük y man ncajo' tüj nyixoc pa cacho chin nyixc'uje' quiq'uin chin nitzijoj ri rutzij ri Dios cheque, y man xcajo' tüj ncac'axaj ri rutzij ri Dios ri nitzijoj rix cheque, quixel-e chiri' y titotala' can ri pokolaj ri c'o pa tak ivakün chiquivüch ri vinük richin tiquitz'et man utz tüj xquibün. Ninbij chive, que chupan ri k'ij chin ri juicio pari' ri ruch'ulef, ri castigo nobos más nim pari' ri vinük ri man nyixquic'ul tüj utz, que chuvüch ri xc'ulachij ri tinamit Sodoma y Gomorra, xbij cheque. \p \v 12 Y ri rachibila' ri Jesús xebe c'a. Rije' xquibij c'a cheque ri vinük que tiquitzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios. \v 13 Y ri rachibila' q'uiy itzel tak espíritu xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quijolon ye q'uiy yava'i', y xequic'achojrisaj can. \s1 Ri rey Herodes man retaman tüj achique ri Jesús \p \v 14 Ri rey rubini'an Herodes xrac'axaj c'a que ri Jesús jaru' la rutzijol petenük chiquicojol ri vinük. Pero ri Herodes xbij-ka pa ránima: Ri Jesús re' xa ri Juan Bautista xc'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki', y roma c'a ri' c'o ruchuk'a' ruk'ij y ntiquer nyerubanala' milagros, xbij-ka ri Herodes. \p \v 15 Pero ch'aka vinük xquibij que ri Jesús xa ja ri' ri Elías. \p Y yec'o ch'aka chic xquibij que rija' jun achi ri nk'alajrisan ri nbix chin roma ri Dios y chuka' xquibij que rija' jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios chupan ri ojer can tiempo. \p \v 16 Pero tok ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xbij: Ri Jesús xa ja ri Juan Bautista ri xintük chuk'upixic rukul, y vocomi xc'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki', xbij c'a. \p \v 17 Roma xa ja ri rey Herodes ri xbin que titz'om-pe ri Juan. Y c'ateri' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ri Herodes quiri' xbün roma ri ixok ri c'o riq'uin, ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri ruchak' ri Herodes. Y ri Herodes ruc'amon c'a ka ri ixok ri'. \v 18 Ri Juan xtz'amatüj-pe roma ri xbin chin ri Herodes: Man utz tüj abanun que ac'amon-ka ri avixnan, ri ixok Herodías, xa rixjayil ri achak' Felipe. \p \v 19 Ri ixok Herodías xrajo' xcamsaj ri Juan roma itzel nuna' chin, pero xa roma man pa ruk'a' tüj rija' c'o-vi, romari' man tiquernük tüj riq'uin. \v 20 Ri rey Herodes retaman-vi que ri Juan jun achi utz, choj ruc'aslen y lok'olüj chin ri Dios. Y nuxbij-ri' chuvüch. Más que nbün cuenta nuchajij chin man nijun nuc'ulachij. Rija' xa jabel utz ri nrac'axaj ri rutzij ri Dios ri nbij ri Juan chin. Pero rija' man xunucun tüj achique ri c'uluman que nbün. \v 21 Y ri ixok Herodías royoben chic ri k'ij chin ntzak ri Juan pa ruk'a'. Y xapon ri k'ij tok ri rey Herodes xtz'aküt chic jun juna' y xbün jun nimak'ij y xuya' jun va'in. Y xeroyoj ri achi'a' ri c'o quik'ij ri nyesamüj riq'uin rija' y ri achi'a' ri nquibün mandar pa quivi' ri nyebanun oyoval y ri achi'a' ri c'o q'uiy quik'ij chiquicojol ri vinük aj-Galilea. \v 22 Y ri ape' quimolon-qui' conojel chupan ri nimak'ij, xoc-apu jun xtün ral ri Herodías. Y xxajo' chiquivüch ri vinük nyeva' chiri'. Y ri rey Herodes xka' chin y conojel ri yec'o chiri'. Y ri rey Herodes xbij chin ri xtün: Tac'utuj chuve achique najo' y ninya' chave. \v 23 Ninbün jurar chavüch, que achique na ri nac'utuj chuve, ninya' chave, stape' (aunque) nic'aj ri ruch'ulef ri c'o pa nuk'a', xbij ri rey Herodes chin ri ral ri Herodías. \p \v 24 Pero ri xtün, xe xrac'axaj ri xbij ri rey Herodes chin, xel-e y xberubij chin ri rute': ¿Achique ta ninc'utuj yin chin ri rey Herodes? Roma rija' xbij chuve que achique na ri ninjo' nuya' chuve, xbij ri xtün chin ri rute'. \p Y xpu'u ri te'ej xbij chin ri ral: Tac'utuj que ticamsüs ri Juan Bautista y ja ri rujolon titzaq'uis-e y tic'amox-pe chave. \p \v 25 Y ri xtün chanin xtzolij-apu riq'uin ri rey Herodes y xberubij chin: Yin ninjo' que vocomi yan nacamsaj ri Juan Bautista y ri rujolon pa jun lük naya-pe chuve, xbij chin ri rey Herodes. \p \v 26 Y ri rey Herodes xpu'u juis bis pa ránima romari', pero roma rubanun jurar chin que nuya-vi ri nrajo' y roma chuka' rubin chic chiquivüch ri achi'a' ri xerumol richin ri va'in pa racho man nrajo' tüj nbij chin que man nbün tüj ri nc'utux chin. \v 27 Y ri rey jari' c'a xutük-e jun soldado chin tuc'ama-pe ri rujolon ri Juan ri Bautista. \v 28 Y ri soldado xbe c'a. Rija' xberutzaq'uij-pe chuxe' rujolon ri Juan Bautista chiri' pa cárcel. Y xuc'ün-pe ri rujolon ri Juan. Xuya-pe pa jun nim lük y xuya' chin ri xtün. Y xbe ri xtün, xuya' chin rute'. \p \v 29 Tok ri rachibila' ri Juan xcac'axaj que xcamsüs, xebe xquic'ama' ri ruch'acul, y xebe xquimuku'. \s1 Ri Jesús xerutzuk vo'o' mil achi'a' \p \v 30 Ri achi'a' ri nyerutakon ri Jesús pa rusamaj ri Dios xetzolij-pe y xquimol-qui' chic riq'uin ri Jesús. Y xquitzijoj ronojel ri xquibanala' y ri tzij ri xquic'ut chiquivüch ri vinük. \v 31 Y ri Jesús xbij cheque: Jo' pa jun lugar ape' manak vinük chin nkujuxlan ba'. \p Y quiri' xbij cheque roma xa ye q'uiy vinük nye'el y nye'oc quiq'uin y romari' manak chic modo nyeva'. \p \v 32 Y ri Jesús y ri rachibila' xe'oc-e pa jun canoa chin nyec'o-apu lojc'an ri lago Galilea pa jun lugar ape' manak vinük. \v 33 Pero tok rije' xe'el-e, ye q'uiy vinük ri xequitz'et y xquetamaj quivüch. Romari' ri vinük junanin xebe chicakün, xquimolon-qui' pa bey pa tak tinamit xec'o-vi-e. Y xa ja rije' ri xe'apon nabey. Y tok ri Jesús y ri quitzekleben xe'apon, entonces ri vinük xquimol-apu-qui' chiquij. \v 34 Y tok ri Jesús xeka-ka chupan ri canoa, xutz'et juis q'uiy vinük ye coyoben-apu chiri'. Xujoyovaj quivüch, roma ri quibanun, cachi'el oveja tok man nijun nuyuk'un quichin. C'ateri' xuc'ut chiquivüch, q'uiy ri nc'atzin que nquetamaj pari' ri rutzij ri Dios. \v 35 Pero tok ya xxule', ya xka-ka ri k'ij, ri rachibila' ri Jesús xquimol-qui' y xejel-apu riq'uin. Y xquibij chin ri Jesús: Chere' manak cacho vinük y ri k'ij xxule' y xka-ka yan. \v 36 Que'ataka' ri vinük richin nyebe pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka chic lugar yec'o nakaj, chin nquibelok'o' quivay, roma chere' manak vüy, xquibij chin ri Jesús. \p \v 37 Jac'a ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tiya' quivay rix, xbij cheque. \p Y rije' xquibij chin ri Jesús: ¿Rat nabij cheke roj que nkubelok' ca'i' ciento denario? (Jun denario rakalen jun ruk'ij jun achi, y ronojel ca'i' ciento k'ij samaj rakalen.) \p \v 38 Y rija' xuc'utuj c'a cheque: ¿Jaru' vüy ichajin? Titz'eta' na c'a. \p Y tok rije' xquitz'eta-pe, xebe y xquibij chin: C'o vo'o vüy y ca'i' cür, xquibij chin. \p \v 39 C'ateri' rija' xbij cheque ri rachibila' que tiquibij cheque ri vinük que quetz'uye' conojel pan ulef ape' c'o sabana rüx-rüx rubanun, y tiquimoquej-qui' quetz'uye'. \v 40 Y ri vinük ri' xetz'uye' c'a pa tak ulef ape' c'o sabana rüx, y xquimolola-qui' pa jujun ciento y pa jujun cincuenta. \v 41 Y ri Jesús xeruli'ej-pe pa ruk'a' ri vo'o' vüy y ri ca'i' cür, xtzu'un-e chicaj y xumatioxij chin ri Dios. Y xuvech'ela' ri vüy y ri cür, y xuya' pa quik'a' ri rachibila' chin nquijachala' cheque conojel ri vinük. \v 42 Y conojel ri vinük jabel xeva', y nixta jun ri man ta jabel xva'. \v 43 Y tok xetzakon conojel riq'uin ri va'in, c'o doce chacüch vüy rachibilan cür ri xquimol ri man xq'uis tüj. \v 44 Juis ye q'uiy vinük ri xeva' chiri', roma xaxe ri achi'a' ye vo'o' mil. \s1 Ri xbanatüj pari' ri lago rubini'an Galilea \p \v 45 Y ri Jesús jari' tok xerucusaj-e ri rachibila' chupan ri canoa richin quenabeyüj chuvüch rija', richin quebe pa jun tinamit rubini'an Betsaida, ri c'o lojc'an ri lago. Y ri Jesús xerubün can despedir ri vinük. \v 46 Y tok ri Jesús nyerubün can despedir ri vinük, rija' xbe chucojol tak juyu' chin nbün orar. \v 47 Ri Jesús xcanaj can pan ulef, pero ri rachibila' xebe pa canoa. Ya nüj chic ye benük pari' ri ya'. Pa runic'ajal ri ya' yec'o-apu tok xoc-pe ri ak'a'. \v 48 Y ri Jesús xerutz'et-apu que ri rachibila' man choj tüj nbiyin ri canoa, roma ri cakik' nupaxij-ri' chuvüch ri canoa y nutzolij c'a. Y xc'o ri ak'a' pa quivi' y ya ja nsakrisan-pe chiquivüch pari' ri ya' tok ri Jesús nbiyin riq'uin ri rakün pari' ri ya', y nbün cachi'el nc'o chiquivüch. \v 49 Pero tok ri rachibila' xquitz'et-apu que c'o jun petenük chirakün pari' ri ya', xquic'utula' chiquivüch riq'uin quichuk'a' que achique la'. Roma rije' xquibij que ri petenük pari' ri ya' xa jun xibinel. \v 50 Y roma conojel xquitz'et-apu ri', juis xquixbij-qui'. Pero ri' xa ri Jesús y rija' xch'o chanin cheque y xbij: Man tixbij-ivi'. Ja yin ri Jesús yinpetenük iviq'uin. Tic'uje ruchuk'a' ri ivánima, xbij cheque. \p \v 51 Y rija' xoc-e quiq'uin pa canoa. Y ri cakik' xtane' chanin. Y ri rachibila' ri Jesús xsatz q'uiy quic'u'x. \v 52 Pero ri achi'a' ri rachibila' ri Jesús xa c'ate ba' quitz'eton can ri nabey milagro xbün riq'uin ri vo'o' vüy, pero rije' man xk'ax ta cheque que rija' ntiquer nbün achique na, roma c'o ruchuk'a' ruk'ij. Rije' covirnük c'a ri cánima. \s1 Ri Jesús q'uiy yava'i' xeruc'achojrisaj pa Genesaret \p \v 53 Y rije' xebe chic pari' ri ya' y xe'apon lojc'an chic ri lago pa jun lugar rubini'an Genesaret. \v 54 Y xe xe'el-e pa canoa y xeka-ka pari' ulef, ri vinük que quimolon-qui' chiri' chuchi' ri ya', xquetamaj-e chanin ruvüch que ja ri Jesús xka-ka pa canoa. \v 55 Romari' xquiyala' rutzijol cho tak jay ronojel lugar ri yec'o chiri' nakaj. Y ri vinük xequic'ün-pe ri quiyava'i', y xa ronojel lugar xec'amox-pe. Y ye q'uiy xetobos nyec'amon-pe chuvüch ri quivarabül, y xequic'uaj chin ri Jesús achique na lugar ape' ncac'axaj que c'o-vi. \v 56 Y achique na lugar xapon-vi, pa tak nimak' tinamit y pa tak cocoj tinamit y pa k'ayis, ri vinük xequiyala' ri yava'i' pa tak bey ape' ri nc'o ri Jesús. Juis xquic'utuj qui-favor chin ri Jesús chin tuya' k'ij cheque chin nquitz'om ba' stape' (aunque) ruchi-rutziek. Y conojel ri xquitz'om ri rutziek ri Jesús, xec'achoj can, y xel-e quiyabil. \c 7 \s1 Ri nbanun tz'il richin jun vinük xa ja ri tzij y ri nojibül ri nyepu'u riq'uin \p \v 1 Y chirij c'a ri Jesús xquimol c'a apu qui' ri achi'a' fariseos, y chuka' ca'i'-oxi' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri ye petenük pa tinamit Jerusalén. \v 2 Y tok ri achi'a' ri' xquitz'et que yec'o cheque ri rachibila' ri Jesús ri man nquich'üj tüj jabel ri quik'a' cachi'el nquibün rije' tok nquic'ux quivay, man utz tüj xequitz'et. Roma chiquivüch rije' man ch'ajch'oj tüj ri quik'a'. Y romari' juis xech'o chiquij roma man nquibün tüj cachi'el nquibün rije'. \v 3 Roma ri achi'a' fariseos y conojel ri ch'aka chic vinük israelitas, c'utun can chiquivüch roma ri quixquin-quimama' can. Y quibin can cheque achique rubanic tiquich'ajla' ri quik'a'. Y si man nquibün tüj, man nquic'ux tüj quivay. \v 4 Tok nyetzolij-pe pa tak c'ayibül si man nquijosk'in tüj qui', man nyeva' tüj. Y c'o chic ch'aka ri nyequibanala' chuka' cachi'el ri achique quijosk'ixic ri kumbül tak ya', ri xára, ri ch'ich' tak lük, y ri achique chuka' rujosk'ixic nquibün chin ri quivarabül. Quiri' c'a ri nyequibanala' rije'. \v 5 Romari' xepu'u ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xquic'utuj chin ri Jesús: ¿Achique c'a roma la achi'a' la avachibila' rat man nquibün tüj cachi'el ri quibin can ri kaxquin-kamama' can? Ri avachibila' man nquich'üj tüj quik'a' pa rubanic ri quibin can ri kaxquin-kamama' can, xa man ch'ajch'oj tüj ri quik'a' tok nyeva', y man nquibün tüj cachi'el nkabün roj, xquibij chin ri Jesús. \p \v 6 Pero ri Jesús xbij cheque ri achi'a' ri': Rix xa ca'i' ipalüj. Romari' xbij can ri Isaías chivij. Ri xbij ri Dios chin que tutz'ibaj can, nbij c'a: \q1 Ri vinük re' xaxe riq'uin ri quitzij nquiya' nuk'ij, ja ri nrajo' ri cánima xa man ja tüj ri', y nüj yec'o-vi chi nuvüch. \q1 \v 7 Xa man jun nc'atzin-vi ri nquiya' nuk'ij, roma xa man ketzij tüj chi vinük roma ri quetemabal ri nquic'ut ri vinük man richin tüj ri Dios, xa quetamabal achi'a'. \q1 Jari' ri rutz'iban can ri Isaías. \m \v 8 Y rix jari' ri nyixtajin nibanala'. Xa iyo'on can ri rubin can ri Dios ri nibün. Pero rix man nibün tüj ri nrajo' ri Dios sino xa ja ri nquibij ri vinük chive. Jari' ri nibün rix y nyixtajin chubanic cachi'el ri nijosk'ila' ri xára y ri kumbül ri ya', y ch'aka chic cachi'el ri' nye'ibanala'. \p \v 9 Y ri Jesús chuka' xbij cheque: Rix richin nibün ri achique ye quibilon can ri kaxquin-kamama' can, iyo'on can nibün ri achique rubin can ri Dios que nibün. \v 10 Roma ri tzij ri ye rutz'iban can ri Moisés, nbij: Taya' quik'ij ri ate' y ri atata'. Y ri c'ateri' nbanun itzel cheque ri rute' y rutata', ja ri camic ri tika-ka pari'. \v 11 Ja rix xa man quiri' tüj nibün y nic'ut. Xa man nibün tüj cachi'el ri rubin can ri Dios. Rix xa nye'itijoj ri ac'uala' que man nc'atzin tüj que nyequito' ri quite' y quitata'. Xa nye'el chuvüch ri' riq'uin nquibij cheque ri quite' o ri quitata': Yin man nquitiquer tüj nyixinto' riq'uin ri nc'atzin chive, roma ri nc'atzin tüj chive rix xa Corbán. Ri tzij re' nbij: Nusujun chic chin ri Dios. Y riq'uin nquibij quiri', que quisujun chic chin ri Dios ri nc'atzin tüj cheque ri quite' y quitata', man nc'atzin tüj chic chin nyequito', nibij cheque. \v 12 Y riq'uin ri nibij, nk'alajin que rix nibün cheque ri ac'uala' que man nijun tiquiya' chic cheque ri quite' y ri quitata' chin nyequito' y nyequitzuk. \v 13 Riq'uin ri', rix ibanun que man jun ruk'ij ri rubin can ri Dios. Y quiri' ibanun xaxe chin nibün achique quibin can ri ixquin-imama' can. Y yec'o chuka' ch'aka chic cachi'el ri' nye'ibanala'. Quiri' xbij ri Jesús cheque ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. \p \v 14 Y ri Jesús xch'o chic jun bey quiq'uin ri q'uiy vinük ri quimolon-qui' chiri' y xbij cheque: Tivac'axaj c'a rix ivonojel ri ninbij chive y tik'ax chive. \v 15 Roma ri nuc'ux ri vinük, man jari' tüj ri nbanun tz'il richin ri vinük sino xa ja itzel na'oj ntel pa ránima, jari' ri nbanun tz'il richin. \v 16 Conojel ri ncac'axan, ticac'axaj-e ri xinbij chive, xbij ri Jesús cheque ri vinük. \p \v 17 Y rija' xeruya' can ri vinük, y xbe pa jun jay quiq'uin ri rachibila', y rije' xquic'utuj chin pari' ri nbanun tz'il richin ri vinük. \v 18 Y ri Jesús xbij cheque: ¿Junan ibanun rix quiq'uin ri ch'aka chic vinük que man nk'ax ta chive ri ninbij? ¿Man nk'ax ta chive que ronojel ri nuc'ux ri vinük, xa man ja tüj ri' ri ntiquer nbanun tz'il richin? \v 19 Ronojel ri achique nuc'ux, man pa ránima nbe-vi sino xa pa rupan ntoc-ka y c'ateri' ntel-e. Y roma quiri' xbij ri Jesús, nk'alajin que ronojel ri achique ri nuc'ux xa utz vi. \p \v 20 Y ri Jesús xbij chuka' que xa ja ri itzel ri npu'u pa ránima ri vinük, xa jari' ri nbanun tz'il richin. \v 21 Roma xa pa ránima ri vinük nyepu'u ri itzel tak na'oj. Chiri' npu'u ri na'oj tok ri vinük ye c'ulan y ri man ye c'ulan tüj nquic'uala-qui'. Y chiri' chuka' npu'u ri na'oj tok nyecamsan. \v 22 Pa tak cánima ri vinük npu'u-vi ri jalajoj tak nojibül, tok nye'elek', tok nquirayij que ronojel ta cosa quiq'uin ta rije' c'o-vi, nyequibanala' itzel, nyek'olan, ri achi'a' y ri ixoki' nquibanala' mac juis nyeq'uixbisan, itzel nquina' chin jun vinük utz, nquitz'uc tzij chiquij ch'aka chic, nquina' que juis quik'ij, ri manak runojibül xa nc'o rutzij. \v 23 Ronojel ri itzel quiri', pa ránima ri vinük npu'u, y jari' ri nbanun tz'il richin. Quiri' xbij ri Jesús cheque ri rachibila'. \s1 Ri Jesús xuc'achojrisaj jun xtün, ral jun ixok man israelita tüj \p \v 24 Y ri Jesús y ri rachibila' xel chiri', y xbe pa jun lugar nakaj ncanaj can cheque ri tinamit quibini'an Tiro y Sidón. Y xc'uje' pa jun jay, roma man nrajo' tüj nac'axüx y ncatamüx que rija' c'o chiri'. Pero xa manak modo ape' xrevaj-ri'. Chanin nquinabej que c'o chiri'. \v 25 Chanin c'a xnabex-pe roma jun ixok ri c'o jun ral-xtün ri c'o jun itzel espíritu tz'amayon chin. Ri ixok ri' xe xrac'axaj-pe que ri Jesús c'o chiri', xpu'u rija' riq'uin y xxuque-ka chuvüch. \v 26 Ri jun ixok ri' man israelita tüj. Rija' jun aj-Sirofenicia. Pero xxuque' chuvüch ri Jesús richin xuc'utuj favor chin que trelesaj ri itzel espíritu ri tz'amayon ri ral-xtün. \v 27 Pero ri Jesús xbij chin ri ixok: Ri Dios man nbün tüj favor cheque ri achique na vinük. Yec'o nuvinak israelitas nyento' nabey. Roma man utz tüj que ntelesüs ri quivay ri ac'uala' chin ja ri vit tak tz'i' nquiva', xbij ri Jesús. \p \v 28 Pero ri ixok xbij chin ri Jesús: Tai, ketzij na vi nabij. Pero nkutiquer chuka' nkac'ul ba' chin ri favor ri'. Cachi'el nquibün ri vit tak tz'i' chuxe' mesa, nyequimolola' chuka' ri ruc'aj vüy ri nyequitzakala' ri ac'uala'. \p \v 29 Y ri Jesús xbij chin ri ixok: Ri xabij quiri' na vi. Vocomi catzolij c'a, roma ri itzel espíritu xusok'opij can ri aval, xbij ri Jesús. \p \v 30 Y ri ixok xtzolij-apu chiracho. Y xberila' ri ral cotz'ol pa ruch'at. Y chanin xutz'et que ri itzel espíritu xusok'opij can ri ral. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj jun achi ri man nrac'axaj tüj y man nch'o tüj jabel \p \v 31 Ri Jesús y ri rachibila' xel c'a chupan jun lugar nakaj ncanaj-vi can chin ri tinamit Tiro y xec'o pa tinamit Sidón. Y xec'o chuka' chupan ri lugar rubini'an Decápolis, c'ateri' xapon chuchi' ri lago rubini'an Galilea. \v 32 Chiri' c'a c'o-vi tok ri vinük xquitz'et-pe y xquic'ün-pe jun achi man nrac'axaj tüj y man nch'o tüj utz. Y ri vinük ri ye c'amayon-pe richin, xquic'utuj c'a favor chin ri Jesús que tuya' ruk'a' pari'. \v 33 Ri Jesús xrelesaj-e ri achi ruyon chiquicojol ri vinük. Xuju' ruvi-ruk'a' pa tak ruxiquin, xch'uban, c'ateri' xutz'om nic' ri rak'. \v 34 Y ri Jesús xtzu'un chicaj, nüj xpu'u ruxla', y xbij: Efata. Ri tzij re' nbij quere' pa kach'abül: Tijakatüj. \p \v 35 Y ri achi jari' tok xrac'axaj y chuka' xch'o utz. \v 36 Y ri Jesús xuc'ün-pe ri achi y xbij cheque ri vinük que man tiquitzijoj ri xbanatüj. Pero ri vinük man xetaken tüj sino xa nabey xquelesaj rutzijol ri xbanatüj. \v 37 Y ri vinük ri' xsatz quic'u'x tok xquitz'et ri xbanatüj, y nquibila' c'a: Jabel ri xbün. Nbün c'a cheque ri vinük ri man nye'ac'axan tüj, que nye'ac'axan. Y nbün chuka' cheque ri man nyech'o tüj, que nyech'o, xquibij c'a. \c 8 \s1 Tok ri Jesús xerutzuk más caji' mil vinük \p \v 1 Chupan ri k'ij ri xquimol-qui' apu ye q'uiy vinük riq'uin. Pero ri vinük re' xq'uis quivay, y romari' ri Jesús xeroyoj ri rachibila' y xbij cheque: \v 2 Yin juis ninjoyovaj quivüch ri vinük re', roma ya c'o chic oxi' k'ij yec'o-pe viq'uin y vocomi man jun chic quivay chin nquic'ux. \v 3 Y nyentük ta e chi tak cacho choj quiri' y man jun nquic'ux-e, man utz tüj. Roma yec'o jujun ye petenük nüj, y riq'uin ba' nyetzak pa tak bey roma vayjül, xbij rija'. \p \v 4 Y ri rachibila' xquibij c'a chin: Ri lugar ape' nkuc'o-vi xa jun lugar tz'iran ape' ye manak vinük. ¿Comi achique modo nkila-pe vüy richin nyeva' jabel conojel ri vinük re'? xquibij chin ri Jesús. \p \v 5 Pero ri Jesús xuc'utuj c'a cheque ri rachibila': ¿Jaru' vüy ichajin? xbij cheque. \p Y rije' xquibij: C'o vuku' (siete) vüy, xquibij chin. \p \v 6 Y ri Jesús xbij que ri vinük quetz'uye-ka pan ulef. C'ateri' rija' xeruli'ej ri vuku' (siete) vüy y xumatioxij chin ri Dios. Y c'ateri' xeruvech'ela-e y xuya-e cheque ri rachibila' chin nquijachala' cheque ri vinük. Y quiri' xquibün. \v 7 Y chuka' c'o ca'i-oxi' tak cür quiq'uin. Y ri Jesús xumatioxij chin ri Dios roma ri cür re', y c'ateri' xutük rujachic cheque ri vinük. \v 8 Ri vinük jabel xevayila'. Man jun tüj man ta jabel xva', y c'o vüy y cür ri xmol can. Vuku' (siete) chacüch ri xnoj can riq'uin ri vüy y cür ri xmol. \v 9 Ri xquibün va'in chupan ri k'ij ri', la'ük caji' mil vinük. Y c'ateri' ri Jesús xerubün despedir ri vinük y xebe chi tak cacho. \v 10 C'ateri' ri Jesús xoc-e pa canoa quiq'uin ri rachibila', y xebe pa jun lugar rubini'an Dalmanuta. \s1 Ri achi'a' fariseos nquinaka' ri Jesús \p \v 11 Y yec'o cheque ri achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin ri Jesús, y xquitz'om-qui' riq'uin tzij chin nquinaka' ri Jesús y ncajo' nquitzük pa trampa chin nquitija'. Y xquic'utuj chin que tuc'utu' jun retal ri petenük chicaj richin tuc'utu' que rija' ketzij na vi ri Dios takayon-pe richin. Jari' xquibij chin ri Jesús. \p \v 12 Pero ri Jesús nüj xpu'u ruxla'. Rija' xpu'u bis pa ránima, y xbij: ¿Achique roma ri vinük richin vocomi ncajo' nquitz'et que c'o jun retal chupan ri caj? Pero yin ketzij ninbij chive que man ninya' tüj nijun retal ri ncajo' rije' ri nbanatüj, xbij ri Jesús. \p \v 13 Y ri Jesús xeruya' can ri achi'a' fariseos, y xoc-e pa canoa quiq'uin ri rachibila', richin que nyec'o c'a lojc'an chic ruchi-ya'. \s1 Ri Jesús nuc'ut que ri quitijonic ri achi'a' fariseos y ri Herodes, ri man ye utz tüj \p \v 14 Y ri rachibila' ri Jesús xquimestaj c'a xquic'uaj quivay, y chiri' pa canoa xaxe c'a jun vüy c'o can. \v 15 Y ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tivac'axaj ri ninbij chive, que tichajij-ivi' chuvüch ri levadura quichin ri achi'a' fariseos y ri Herodes, roma xa nnimür, xbij ri Jesús. \p \v 16 Pero ri rachibila' xquibij chiquivüch: Rija' xbij quiri' roma roj man xkac'ün tüj pe caxlan vüy, xquibij. (Ri levadura xa cachi'el jun ak'on que nbün chin ri qui'en ri ntoc caxlan vüy que nnimür.) \p \v 17 Pero ri Jesús retaman c'a ri nquibila' ri rachibila', romari' xbij cheque: ¿Achique roma rix ninuc que roma manak caxlan vüy, romari' xinbij quiri'? ¿Man xk'ax ta c'a chive ri xinbij? ¿Xa covirnük ri ivánima, romari' man nk'ax ta chive? \v 18 Rix c'o runak'-ivüch, pero xa man nyixtzu'un tüj. C'o ixiquin, pero xa man nivac'axaj tüj. ¿Xa man jun c'a ri nka-pe chive? \v 19 ¿Man nka-pe tüj chive tok yin xentzuk ri vo'o' mil vinük riq'uin ri vo'o' vüy ri xinvech'ela' chiquivüch? ¿Rix ri' nka-pe chive jaru' chacüch ri xe'inojsaj riq'uin ri vüy ri ximol can? xbij cheque. \p Y ri rachibila' xquibij c'a chin ri Jesús: Doce chacüch, xquibij chin. \p \v 20 ¿Man nka' tüj pe chuka' chive tok xentzuk ri caji' mil vinük riq'uin ri vuku' (siete) vüy ri xinvech'ela' chiquivüch? ¿Rix ri' nka-pe chive chuka' jaru' chacüch ri xe'inojsaj riq'uin ri vüy ri ximol can? xbij cheque. \p Y ri rachibila' xquibij chin ri Jesús: Vuku' (siete) chacüch, xquibij. \p \v 21 Y ri Jesús xbij cheque: ¿Y achique c'a roma man jani nk'ax ta chive? \s1 Ri Jesús xuc'achojrisaj jun moy pa Betsaida \p \v 22 Y ri Jesús y rachibila' xe'apon c'a pa Betsaida. Y xquic'ün-pe jun achi moy chin ri Jesús. Y ri ye c'amayon-pe chin ri moy ri' xquic'utuj favor chin chin tuya' ruk'a' pari' richin ri achi moy ntiquer tüj ntzu'un. \v 23 Xpu'u ri Jesús xutz'om chuk'a' ri achi moy y xuc'uaj-e c'a chuchi' ri vit tinamit. Y ri Jesús xuya-apu ruchub chi tak runak'-ruvüch ri moy. Y chuka' xuya' ruk'a' pari'. Y xuc'utuj chin si nutzu'un. \v 24 Y tok ri moy xujük runak'-ruvüch, xbij: Ja'. Nyentz'et ri achi'a'. Nyentz'et que cachi'el ye che'. Pero xa man quiri' tüj roma xa nyebiyin, nbij. \p \v 25 Y ri Jesús xuya' chic ri ruk'a' chi tak runak'-ruvüch ri achi. Xbün c'a chin ri achi que xtzu'un utz. Y ri achi xtzu'un c'a jabel. Utz c'a xerutz'et-apu ronojel, chi nüj chi nakaj. \v 26 Y ri Jesús xutük-e ri achi richin tibe chiracho. Rija' xbij c'a chin: Man te'atzijoj pa tinamit. Man catoc-apu, xa choj cabiyin chi'avacho, xbij ri Jesús chin. \s1 Ri Pedro nbij achique ri Jesús \p \v 27 Y ri Jesús y ri rachibila' xebe pa tak k'os (aldea) ri yec'o chiri' pan ri lugar Cesarea richin ri Filipo. Y pa bey, ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Achique c'a yin, nquinuc ri vinük? xbij cheque. \p \v 28 Y rije' xquibij chin: Yec'o ch'aka nyebin que rat ja ri Juan Bautista. Y yec'o ch'aka chic nquibij que ja rat ri Elías, ri jun ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Y yec'o c'a chuka' ri nyebin que rat jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios chupan ri ojer can tiempo, xquibij chin ri Jesús. \p \v 29 Y rija' xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Y rix achique ninuc pan nuvi'? xbij cheque. \p Y ri Pedro xbij chin ri Jesús: Ja rat ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, xbij chin. \p \v 30 Y ri Jesús xbij cheque que man tiquitzijoj. \s1 Ri Jesús nbij que ncamsüs \p \v 31 Y ri Jesús xutz'om ruc'utic chiquivüch ri rachibila': Yin ri xinalüx chi'icojol, nc'atzin que nincusaj q'uiy pokonül. Y itzel yinquitz'et ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij. Itzel yinquitz'et ri nimalüj tak sacerdotes. Chuka' itzel yinquitz'et ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y nquicamsüs. Pero pa rox k'ij nquic'astüj chic, xbij ri Jesús. \p \v 32 Y tok ri Jesús xbij ri tzij ri' cheque ri rachibila', jabel k'alüj ri rubixic xbün chin. Man xrevaj tüj. Pero ri Pedro man xka' tüj chin ri xbij ri Jesús, romari' xrelesaj-e ba' chiri', y xberuchapa-pe chin. \v 33 Pero ri Jesús tok xrac'axaj quiri', xupiscolij-ri' y xerutz'et-apu ri ch'aka chic rachibila'. Y xbij chin ri Pedro: Man cac'uje-pe viq'uin rat itzel-vinük, roma man utz tüj ri nanuc. Roma xa cachi'el ri quinojibül ri vinük achajin junan riq'uin nquinuc ri vinük y man nanuc tüj cachi'el nrajo' ri Dios. \p \v 34 Y ri Jesús xeroyoj-pe ri vinük y ri ch'aka chic rachibila'. Y rija' xbij cheque: Achique c'a ri nrajo' nquirutzeklebej vichin, tubana' cachi'el nbün jun vinük benük chuxe' ru-cruz. Man nbün tüj ri nurayij rija'. Man nupokonaj tüj nuc'usaj pokonül. Si c'o jun ri nunuc quere' utz npu'u viq'uin chin nquirutzeklebej. \v 35 Roma si juis nupokonaj ri ruc'aslen chere' chuvüch ri ruch'ulef, xa man nril tüj ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri man nupokonaj tüj ri', stape' (aunque) napon pa camic voma yin y roma ri utzilüj tzij richin ri colonic, nril ruc'aslen richin chi jumul. \v 36 ¿Roma achique c'a nrelesaj chin ri vinük si nc'uje' ri beyomül richin ronojel ri ruch'ulef riq'uin y ri vinük ri' xa man ncolotüj tüj? \v 37 Y stape' (aunque) juis q'uiy ri beyomül ruchajin ri vinük, man ntiquer tüj nulok' ri c'aslen richin jumul. \v 38 Man jun vinük c'a tiq'uix nuk'alajrisaj que yin rutaken yin y que rutaken ri nutzij. Man tiq'uix nbij quiri' cheque ri vinük richin vocomi, ri xa man nquitakej tüj ri Dios y ye aj-maqui' vi. Roma si c'o jun ri nq'uix nbij quiri' cheque, yin chuka' ri xinalüx chi'icojol ninq'uix ninbij que ri jun vinük ri' vichin yin. Quiri' ninbün tok nquipu'u chic jun bey, y junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' y ye vachibilan-pe ri lok'olüj tak ángeles. \c 9 \p \v 1 Y chuka' ri Jesús xbij cheque ri yec'o riq'uin: Tivac'axaj c'a ri ninbij chive, y juis rakalen: Ri Dios nc'uje' pari' ri ruch'ulef y ri ruvinak y ntz'uye' cachi'el jun juez nbün juzgar pa quivi' ri vinük y nuk'alajrisaj ri ruchuk'a' ruk'ij: Y yec'o chive rix ri man nyecom tüj hasta que nquitz'et can ri', ri Jesús. \s1 Tok xtz'et ruk'ij ri Jesús \p \v 2 Y tok c'unük chic vaki' (seis) k'ij, ri Jesús xerucha-e ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, richin que xaxe rije' xeruc'uaj pari' jun juyu' nim-e rupalen. Y ri Jesús xjalatüj c'a ruvüch chiquivüch ri ye oxi' rachibila'. \v 3 Y chuka' ri rutziek xjalatüj ruvüch: Xbün sük-sük, cachi'el ri sutz' tok nsakrisan y chuka' cachi'el ri hielo, y juis nyiq'uiyot. Y man nijun ch'ajoy-tziük ntiquer ta nbün quere' rusakil chin jun tziük. \v 4 Y xek'alajin-pe ri ca'i' achi'a' quibini'an Elías y Moisés, y nyetzijon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' ri' ye rusamajela' ri Dios ri xec'uje' ojer can. \v 5 Y ri Pedro xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Utz rojc'o chere'. Kabana' oxi' vit tak jay. Jun chave rat, jun richin ri Moisés, y jun chuka' richin ri Elías, xbij chin ri Jesús. \p \v 6 Ri Pedro quiri' xbij-apu pero rija' man xunuc tüj nabey ri xerubila-apu. Ri ye oxi' rije' rachibila' ri Jesús ri yec'o chiri' juis quixbin-qui'. \v 7 Y jari' tok c'o jun sutz' ri xmujan quichin. Y chupan ri sutz' ri' c'o Jun ri xch'o-pe y xbij: Jare' ri Nuc'ajol y juis ninjo'. Tivac'axaj ri rutzij, xbij ri ch'abül. \p \v 8 Pero tok ri rachibila' xetzu'un chic apu, xquitz'et que xa man nijun chic c'o riq'uin ri Jesús. Xa ruyon chic c'o can. \p \v 9 Y tok rije' nyexule-ka-pe chuvüch ri juyu', ri Jesús juis xuchilabej cheque ri oxi' rachibila': Man titzijoj ri xitz'et. Rix utz nitzijoj pero tok yin ri xinalüx chi'icojol nquic'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki'. C'ateri' tok nitz'om rutzijosic xbij cheque. \p \v 10 Y rije' man xquitzijoj tüj ri xquitz'et, pero nquic'utula' chiquivüch achique nrajo' nbij ri ch'abül ri xbij cheque que nc'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'. \v 11 Y c'ateri' ri ye oxi' rachibila' xquibij chin ri Jesús: Roj xk'ax cheke que ja vi rat ri Cristo ri cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquibij que nabey que nobos ri Cristo nc'atzin que nobos ri Elías? xquibij. \p \v 12 Y ri Jesús xbij cheque: Ketzij na vi que ri Elías npu'u nabey y nbün nuchojmirsaj ronojel ri c'o. Cachi'el vi ri bin can pari'. ¿Y achique nibij rix? ¿Man comi nbanatüj tüj chuka' ri tz'iban can pa nuvi' yin ri xinalüx chi'icojol que nc'atzin que ninc'usaj q'uiy pokonül y man jun nuk'ij nban chuve? \v 13 Pero yin ninbij chive que ri Elías ri' xpu'u yan. Y juis pokonül xuc'usaj-e achique na la xcajo' xquibün chin. Y quiri-vi xquibün ri tz'iban can, xbij ri Jesús cheque. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj jun ala' c'o jun itzel espíritu riqu'in \p \v 14 Y tok ri Jesús y ri ye oxi' rachibila' xapon quiq'uin ri ch'aka chic rachibila', rija' xutz'et que juis ye q'uiy vinük ri quimolon-qui' chiquij, y chuka' ca'i-oxi' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri quitz'amon-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri rachibila'. \v 15 Y tok conojel ri vinük ri ye c'o chiri' xquitz'et que petenük ri Jesús, xsatz quic'u'x. Rije' xequicot, y junanin xebequiculu' y xquibana' saludar. \v 16 Y ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Pari' achique nyixtz'amon-ivi' quiq'uin rije'? xbij cheque. \p \v 17 Pero c'o jun cheque ri vinük xutz'om-apu rubixic chin ri Jesús y xbij: Maestro, nuc'amon-pe ri nuc'ajol aviq'uin, roma c'o jun itzel espíritu rutz'amon. Y ri itzel espíritu re' man nuya' tüj k'ij chin nch'o. \v 18 Y tok más nutz'om, achique na lugar c'o-vi, nutorij pan ulef, nvokon ruc'axaj ruchi', y nujach'ach'ej rey. Juis chuka' rucajman chic roma ri ruc'ulachin. Y romari' xinc'utuj favor cheque ri avachibil chin tiquelesaj ri jun itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol. Pero man nyetiquer tüj, xbij ri achi. \p \v 19 Y ri Jesús jari' xbij cheque: Man jun vinük chupan ri tiempo re' ri nuya' ta ronojel ri ránima riq'uin ri Dios. ¿Rix ninuc que yin chi jumul nquic'uje' iviq'uin? ¿Chi jumul nc'atzin que nyixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' viq'uin, xbij cheque. \p \v 20 Y xquicün-pe ri ala' chuvüch ri Jesús. Pero tok ri itzel espíritu chin xutz'et ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xbün chin nbarbot ri ala' y xutorij pan ulef. Y ri ala' nubolkotila-ri' y nvokon-pe ruc'axaj ruchi'. \v 21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chin ri rutata' ri ala': ¿Jaru' tiempo ruc'uan ri ruc'ulachin-pe quere' ri ala'? xbij ri Jesús. \p Y ri rutata' xbij: Re' c'a co'ol tok quere' ruc'ulachin-pe. \v 22 Y q'uiy chic mul rutorin pa tak k'ak', pa tak ya', richin ta ncom. Pero si rat ncatiquer ncato', tajoyovaj c'a ruvüch rija', tajoyovaj nuvüch yin, y kojato'. Quiri' xbij ri rutata' ri ala' chin ri Jesús. \p \v 23 Pero ri Jesús xbij chin ri tata'aj: Si rat ncatiquer ronojel avánima naya' viq'uin que nquitiquer ninto' ri ac'ajol, nbanatüj-vi ri nac'utuj. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri nuya' ronojel ránima tok nuc'utuj, nbanatüj-vi ri achique ri nrajo', xbij ri Jesús. \p \v 24 Y ri rutata' ri ala' jari' xbij: Ninya' vánima. Y chuka' quinato' chin que más ta ninya' vánima. Y tok ri tata'aj xbij ri tzij ri', riq'uin ruchuk'a' xbij, roma juis nim ri bis ri c'o riq'uin. \p \v 25 Pero tok ri Jesús xutz'et que xa ye juis ye q'uiy vinük ri nquimol-apu-qui', xuchop ri itzel espíritu. Rija' xbij c'a chin: Rat ri abanun chin ri ala' re' que man nrac'axaj tüj y man nch'o tüj chuka', catel-e, y man catzolij chic pe riq'uin, xbij chin. \p \v 26 Y ri itzel espíritu nsiq'uin, xel-e riq'uin ri ala'. Pero juis xbün chin nbarbot. Y ri ala' xc'uje' can pan ulef, cachi'el jun camnük. Y romari' ye q'uiy vinük xenucun que ri ala' xcom. \v 27 Pero ri Jesús xutz'om ruk'a' ri ala' y xupaba'. Y ri ala' jari' xbecatüj-pe. \p \v 28 Y tok yec'o chic pa jay quiyon riq'uin ri Jesús, ri rachibila' xquic'utuj chin: ¿C'o roma roj man xojtiquer tüj xkelesaj-e ri itzel espíritu? xquibij chin. \p \v 29 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ri mucaj espíritu re' ntel, pero si rix nibün que man nyixva' tüj richin nibün orar, xbij cheque. \s1 Ri Jesús nucamulij rubixic que ncamsüs \p \v 30 Y tok rije' ye elenük chic pe chiri', xec'o pa ri lugar rubini'an Galilea. Pero ri Jesús man xrajo' tüj que rija' xc'o-apu chiri'. \v 31 Roma rija' nrajo' nyeruc'ut can y que nquetamaj can ri rachibila', romari' nucamulij can rubixic cheque. Rija' nbij c'a cheque: Yin ri xinalüx ch'icojol, nquijachox pa quik'a' ri vinük y yinquicamsaj. Jac'a tok xa yin camnük chic, pa rox k'ij nquic'astüj-pe. \p \v 32 Pero ri rachibila' xa man xk'ax ta cheque ri xbix cheque roma ri Jesús. Y nquixbij-qui' nquic'utuj chin ri achique c'a ri rubeyal ri tzij ri xbij cheque. \s1 Ri nuch'utinirsaj-ri' c'o ruk'ij \p \v 33 Y ri Jesús y rachibila' xapon pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic pa jay, rija' xuc'utuj cheque ri rachibila': Y rix ¿achique c'a ri nibila' chivüch tok nyixbiyin-pa bey? xbij cheque. \p \v 34 Pero ri rachibila' man xech'o tüj chuvüch ri Jesús chin nquitzolij ri tzij, roma tok ye petenük pa bey, xa xquich'ojila' chiquivüch achique ri más nim ruk'ij chiquivüch rije'. \v 35 Y ri Jesús xtz'uye-ka y xeroyoj ri doce rachibila' y xbij c'a cheque: Si c'o jun nrajo' que ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, nc'atzin que xa vit oc tubana', que tuna' que xa manak ruk'ij y tubana' achique na samaj quichin conojel ri ch'aka chic. \p \v 36 Y ri Jesús xberuc'ama-pe jun vit ac'ual y xuya' chiri' pa quinic'ajal. Y xuch'elej chiquivüch xbij cheque ri rachibila': \v 37 Ri ruyacon riq'uin quicot nuc'ul jun ac'ual, jun cachi'el re', man xe tüj nuc'ul ri ac'ual, quiri' c'a ri nquiruc'ul chuka' yin. Y ri nc'ulun vichin yin, man xe tüj chuka' yin ri nquiruc'ul, xa nuc'ul chuka' ri takayon-pe vichin. \s1 Ri man nye'etzelan tüj kichin, kachibil-ki' quiq'uin \p \v 38 Y ri Juan xbij c'a pe chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. C'o jun achi man kachibil tüj roj katz'eton. Pero ri achi ri', pan abi' rat nyeresala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil tüj roj, xkabij chin que man tubün chic quiri', xbij rija'. \p \v 39 Y ri Jesús xbij: Man tibij quiri' chin. Roma si pa nubi' yin nyerubanala' milagros, man chanin tüj nbij itzel tzij chuvij. \v 40 Roma ri achique c'a ri man nkuretzelaj tüj, jari' c'o kiq'uin. \v 41 Y ri vinük ri utz nyixrutz'et roma viq'uin yin ri Cristo rixc'o-vi, stape' (aunque) xa ba' iya' ri nuya', ketzij ri ninbij chive que c'o rajil-ruq'uexel nril romari'. \s1 C'ayuf chin ri vinük ri nbanun chin jun ralc'ual ri Dios que ntzak pa mac \p \v 42 Si c'o ta jun co'ol ri nquirutaken y npu'u ta jun vinük y nbün chin ri jun co'ol ri' que ntzak pa mac, man utz tüj ri nbün. Y romari' ri vinük ri ninucun que nbün ri itzel ri', xa más ta utz chin rija' que ximon ta jun nimalüj abüj richin que'en chukul y nbetorix pa jun mar. \v 43 Xa roma c'a ri' si c'o jun ak'a' nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nakupij-e. Roma más utz que xaxe jun ak'a' c'o y ncatoc chupan ri c'aslen chi jumul, que ca'i' ak'a' y xa ncabe chupan ri lugar ri pokonül, chupan ri k'ak' ri man nchup tüj. \v 44 Ri lugar ri' chiri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y ri' man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj. \v 45 Y si c'o jun avakün que nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nakupij-e. Roma más utz que xaxe jun avakün c'o y ncatoc chupan ri c'aslen chi jumul, que ca'i' avakün ncabetorix can chupan ri lugar ape' c'o pokonül, chupan ri k'ak' ri man nchup tüj. \v 46 Ri lugar ri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y ri' man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj. \v 47 Y si c'o jun runak'-avüch ri nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el navelesaj-e, Roma más utz que xaxe jun runak'-avüch c'o y ncatapon chila' riq'uin ri Dios, ri ape' ja rija' ri nbün mandar, que ca'i' runak'-avüch ncabetorix can chupan ri lugar ape' c'o pokonül. \v 48 Ri lugar ri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj. \p \v 49 Ronojel chico ri ye sujun-pe chin ri Dios, nyetz'amis. Quiri' chuka' conojel ri vinük nyetz'amis pero ri xa man riq'uin tüj atz'an jac'a xa riq'uin k'ak'. \v 50 Jabel utz ri atz'an. Pero si ri atz'an re' nq'uis ta e rutzayil, ¿achique c'a rubeyal nibün rix richin quiri' ntzolij chic pe rutzayil? Romari' rix tichajij ic'aslen, richin quiri' man quixoc cachi'el ri atz'an ri man ncatz'amin tüj chic, y chuka' man jun tüj oyoval chi'icojol. Quiri' xbij ri Jesús. \c 10 \s1 Ri vinük ye c'ulan man utz tüj nquijüch-qui' \p \v 1 Y c'ateri' ri Jesús y ri rachibila' xel-e chiri' y xbe pa ruch'ulef Judea. Y xc'o chuka' lojc'an ri rakün-ya' Jordán. Chiri', juis q'uiy vinük xquimol-qui' riq'uin. Y rija' xutz'om c'a ruc'utic ri rutzij ri Dios chiquivüch, cachi'el rubanun-vi-pe. \v 2 Y jari' tok yec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin, chin nquinaka' ri Jesús chin ntzak tüj pa quik'a' riq'uin tzij. Rije' xquic'utuj c'a chin si utz que jun achi nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil. \v 3 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri': ¿Achique c'a ri rubin can ri Moisés chive richin jari' nibün? xbij cheque. \p \v 4 Y rije' xquibij: Ri Moisés ruyo'on can k'ij chin ri achi nutz'ibaj jun vuj chin nurocotaj-e y nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil, xquibij rije'. \p \v 5 Y ri Jesús xbij cheque: Rix, xa roma xcovir ri ivánima rix chupan ri man utz tüj, quiri' chuka' xc'ulachitüj ojer can, pa ru-tiempo ri Moisés. Xa romari' tok rija' xbij que tiban c'a quiri'. \v 6 Pero pa rutz'uquic ojer can tiempo xa man quiri' tüj. Tok ri Dios xbün ri ruch'ulef, pa c'ulaj c'a xerubün ri vinük. Man ruyon tüj ri achi y man ruyon tüj chuka' ri ixok. \v 7 Romari' ri achi man quiq'uin tüj chic rute-rutata' nc'uje-vi. Xa riq'uin c'a ri rixjayil nc'uje-vi, \v 8 y tok c'a ye quiyon, ca'i' quibanun. Pero tok quic'uan-qui', xa jun ri quibanun. \v 9 Roma c'a ri' ri ye tunun chic roma ri Dios, man tubün ri vinük que nyeruch'ür, xbij ri Jesús. \p \v 10 Tok ri Jesús y ri rachibila' yec'o chic pa jay, xepu'u ri rachibila' xquic'utuj chin ri Jesús que achique c'a rubeyal ri tzij ri nyerubij can cheque ri achi'a' fariseos. \v 11 Y ri Jesús xbij cheque: Achique na achi ri nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil y c'ateri' nuc'ün chic pe jun ixok, ri achi ri' nmacun chuvüch ri rixjayil. \v 12 Y quiri' chuka' ri ixok ri nujüch-ri' riq'uin ri rachijil y nbe riq'uin jun chic achi, ri ixok ri' nmacun chuka'. Quiri' xbij cheque. \s1 Ri Jesús nyerujo' chuka' ri ac'uala' \p \v 13 Y ri vinük nyequic'amalon-pe ri ac'uala' riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta e ri ruk'a' pa quivi'. Pero ri rachibila' ri Jesús xa xquibij cheque ri vinük que man tiquibün quiri'. \v 14 Pero tok ri Jesús xutz'et ri nquibün ri rachibila', xpu'u royoval, roma man utz tüj xutz'et ri nyetajin nquibün, y xbij cheque: Tiya' k'ij cheque ri ac'uala' nyepu'u viq'uin, y man tik'üt. Roma ri nye'oc pa ruk'a ri Dios, xaxe ri ye cachi'el ri ac'uala'. \v 15 Y ketzij ninbij chive, que ri man nquibün tüj c'achi'el ri ac'uala', ncajo' nquijüch-qui' pa ruk'a' ri Dios, ri' man nye'oc tüj pa ruk'a' ri Dios, xbij cheque. \p \v 16 Y rija' xerutz'om ri ac'uala' y xeruch'elej y xuya' ruk'a' pa quivi' chin xerubün can bendecir. \s1 Ri achi beyon ri xch'o riq'uin ri Jesús \p \v 17 Y tok ri Jesús y ri rachibila' xutz'om chic rubey, c'o jun achi junanin xobos riq'uin, xxuque' chuvüch, y xbij c'a chin: Rat utzilüj Maestro, tabij chuve: ¿Achique c'a utz que ninbün yin chin ninvichinaj ri c'aslen chi jumul? xbij. \p \v 18 Y ri Jesús xbij chin: ¿Achique roma nabij utz chuve yin? Roma man jun vinük utz ta c'o, xaxe ri Dios ri utz. \v 19 Y yin ninbij que rat jabel avetaman ri diez mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ojer can, que rat achi ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok: man cacamsan: man catelek'. Man tamol tzij chirij jun chic vinük. Man tabij tzij man ketzij tüj cheque vinük chin navelesaj ri ruchajin. Taya' quik'ij ri ate' y atata', xbij chin. \p \v 20 Y ri achi xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Ri' c'a yin co'ol tok ronojel ri' nubanun-pe, xbij rija'. \p \v 21 Y ri Jesús xutz'et-apu ri achi, juis xrajo' tok xbij quiri', y c'ateri' xbij chin: C'o jun chic man abanun tüj. Te'ac'ayij ronojel ri achajin y ri rajil taspaj cheque ri vinük ri manak quichajin, richin quiri' nc'uje' abeyomal chila' chicaj. Y catampe viq'uin, quinatzeklebej, y man tapokonaj nac'usaj pokonül xa voma yin, cachi'el xa ta ncatelej jun cruz, xbij chin. \p \v 22 Pero tok ri achi xrac'axaj ri tzij xbij ri Jesús chin, juis itzel xuna' y xbison-pe ri ránima, roma juis rubeyomal. Y nbison ránima xtzolij-e, roma man nrajo' tüj que nuya' can ri rubeyomal. \p \v 23 Y ri Jesús xtzu'un ronojel lado, y xbij cheque ri rachibila': Ri vinük c'o quibeyomal, juis c'ayuf chin nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xbij cheque. \p \v 24 Y ri rachibila' ri Jesús tok xcac'axaj ri tzij ri xbij ri Jesús, xsatz quic'u'x. Pero rija' xbij chic jun bey cheque: Valc'ual, xbij cheque. Ri vinük ri xaxe riq'uin quibeyomal c'o ri cánima, juis c'ayuf nye'oc pa ruk'a' ri Dios. \v 25 Xa más man c'ayuf tüj que nc'o ri jun chico rubini'an camello chi rachük jun bak richin t'ison, que chuvüch jun beyon ntoc tüj riq'uin ri Dios o pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús. \p \v 26 Pero tok ri rachibila' xcac'axaj chic jun bey ri tzij ri xbij ri Jesús, juis xsatz quic'u'x y xquibila' c'a chiquivüch: Cachi'el ri nbij, quiri', man jun vinük xticolotüj, xquibij. \p \v 27 Pero ri Jesús xerutz'et-apu ri rachibila' y xbij cheque: Ri vinük man nyetiquer tüj nquicol-qui', pero ri Dios ntiquer-vi nyerucol, roma rija' ronojel ntiquer nbün, xbij rija'. \p \v 28 Y jari' tok ri Pedro xutz'om-apu rubixic chin y xbij: Rat avetaman que roj ya xkaya' can ronojel ri kachajin, chin quiri' rat katzekleben, xbij ri Pedro. \p \v 29 Pero ri Jesús xbij chin: Ketzij ninbij chive, que achique na vinük c'o ri nuc'ul, si voma yin y roma ri utzilüj tzij richin colonic ruyo'on ta can racho, roxpochel ye alabo' y xtani', rute' o rutata', rixjayil, ralc'ual o rulef. \v 30 Q'uiy nuc'ul ri nbanun quiri'. Pa ciento mul más q'uiy ri nuc'ul yan chupan ri tiempo ri katz'amon-apu. Nuc'ul yan racho, roxpochel ye alabo' y xtani', rute', ralc'ual o rulef. Y nuc'usaj pokonül roma tzeklebey vichin yin, pero chupan ri jun chic tiempo ri petenük, nril ri ruc'aslen chi jumul. \v 31 Pero ye q'uiy ri juis quik'ij vocomi, napon ri k'ij tok manak chic quik'ij ntic'uje'. Y ye q'uiy ri manak quik'ij vocomi, napon ri k'ij tok nc'uje' quik'ij, xbij ri Jesús. \s1 Ri Jesús nutzijoj jun bey chic que ncamsüs \p \v 32 Ri Jesús, ri rachibila' y ri ch'aka chic vinük, quitz'amon bey pa tinamit Jerusalén. Y ri Jesús c'unük chiquivüch, y ri rachibila' xsatz quic'u'x y ri vinük quixbin-qui' ye benük chirij. C'ateri' ri Jesús xeruch'ür ba' ri doce rachibila' y xbij chic cheque ri achique pokonül ri nuc'usaj. \v 33 Rija' xbij c'a cheque: Rix ivetaman que pa tinamit Jerusalén katz'amon-e bey, y ja chiri' nquijachatüj-vi yin ri xinalüx chi'icojol. Nquijachatüj-e pa quik'a' ri nimalüj tak sacerdotes y pa quik'a' ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y rije' nquibij que tika-ka ri camic pa nuvi'. Y chuka' yinquijüch-e pa quik'a' vinük man ye israelitas tüj. \v 34 Y ri vinük ri' yinquitze'ej, yinquichubaj, yinquich'ey, y c'ateri' yinquicamsaj. Pero pa rox k'ij nquic'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki'. \s1 Ri ncajo' ri Jacobo y ri Juan \p \v 35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri ye ruc'ajol ri achi rubini'an Zebedeo, xejel-apu riq'uin ri Jesús, y xquibij chin: Maestro, xquibij chin. Roj nkajo' nkac'utuj jun favor chave. Pero nkajo' que nabün cheke ri nkac'utuj chave, xquibij. \p \v 36 Y rija' xbij cheque: ¿Achique c'a ri favor ri nijo'? xbij. \p \v 37 Y rije' xquibij: Roj nkajo' que tok c'o chic ak'ij rat, nabün ta chuka' cheke roj que nc'uje kak'ij, naya' ta k'ij cheke richin que nkatz'uye' ta apu aviq'uin, jun ntz'uye' pan avajquik'a' (a-derecha) y jun chic pan axocon (a-izquierda). \p \v 38 Pero ri Jesús xbij cheque: Rix man ivetaman tüj c'a que c'ayuf chive ri nic'utuj. Y romari' yin ninc'utuj c'a chive: ¿Nicoch' comi rix ri nban chuve yin? ¿Y nicoch' comi chuka' rix jun pokonül cachi'el ri nka-ka pa nuvi' yin? xbij ri Jesús. \p \v 39 Y rije' xquibij: Nkacoch', xquibij. \p Y ri Jesús xbij chic cheque: Ketzij na vi que nicoch' rix ri' cachi'el ri nban chuve yin. Chuka' nicoch' jun pokonül cachi'el ri nka-ka pa nuvi' yin. \v 40 Pero ri nic'utuj chuve que jun ntz'uye' ta pa vajquik'a' (nu-derecha) y jun ntz'uye' ta pa nuxocon (nu-izquierda), ri' man pa nuk'a' tüj yin c'o-vi chin ninya' chive. Roma ri nic'utuj rix, ri' xa quichin ri Dios ri nbin que utz que nyetz'uye' chiri', xbij ri Jesús. \p \v 41 Y ri diez chic rachibila', tok xcac'axaj ri tzij ri xbix cheque y ri xquic'utuj chin, xpu'u coyoval chiquij ri Jacobo y ri Juan. \v 42 Y jari' tok ri Jesús xeroyoj ri rachibila' y xbij cheque: Yin ninbij que rix jabel ivetaman que chere' chuch'ulef que yec'o achi'a' que c'o quik'ij, jari' ri yec'o pa quivi' ri vinük, y roma yec'o ri vinük pa quik'a', romari' nquina' que ja rije' ri ye cajaf. Xaxe ri c'o quik'ij ri nyebin ri nc'atzin nban. \v 43 Pero chi'icojol rix man quiri' tüj. Roma ri nrajo' nc'uje' ruk'ij chive rix, nc'atzin que tuna' que xa manak ruk'ij y tubana' cachi'el jun samajel y ri ch'aka chic nyeruto'. \v 44 Si c'o jun c'a chive rix nrajo' que ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, tuna-ri' que xa manak ruk'ij y tubana' cachi'el jun samajel o esclavo quichin ri ch'aka chic. \v 45 Y quiri' c'a yin ri xinalüx chi'icojol. Yin man ninpokonaj tüj nquisamüj coma ri ch'aka, roma richin ri' tok xinpu'u, y man xinpu'u tüj c'a richin que yec'o chic ch'aka nyebanun-pe ri ninbij cheque. Pero yin nquibanun ri samaj, y ja yin ri nquiyo'on ri nuc'aslen richin quiri' ye q'uiy ri nyecolotüj, xbij ri Jesús. \s1 Ri Jesús nuc'achojrisaj ri Bartimeo, ri achi moy \p \v 46 C'ateri' ri Jesús y ri rachibila' xe'apon pa tinamit Jericó. Y tok rije' ya nquiya' can ri tinamit, ye juis ye q'uiy vinük ri ye tzeklebeyon-e quichin. Y chiri' chuchi-bey c'o jun moy rubini'an Bartimeo, ruc'ajol jun achi rubini'an Timeo. Rija' tz'uyurnük chiri', nuc'utuj limosna cheque ri vinük ri yec'o chiri'. \v 47 Y tok rija' xrac'axaj que chiri' nc'o ri Jesús aj-Nazaret, rija' riq'uin ruchuk'a' xch'o y xbij: Tajoyovaj nuvüch rat Jesús, ri ruxquin-rumam can ri rey David, xbij. \p \v 48 Y ye q'uiy vinük xquibij chin que man chic tich'o. Pero rija' xa más riq'uin ruchuk'a' nch'o y nbij c'a: Rat ri ruxquin-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvüch roma ri nubanun, nbij. \p \v 49 Y ri Jesús xrac'axaj ri rutzij. Romari' xpa'e' ba' y xbij que toyox-pe ri achi. \p Y jari' xbecoyoj-pe ri achi moy y xquibij chin: Man taxbij-avi'. Jo' kiq'uin. Ri Jesús ncaroyoj, xquibij chin. \p \v 50 Y ri achi, tok xrac'axaj quiri', xcatüj-pe chanin. Xuya' can ri rutziek ri cachi'el coton chiri' y xbe-apu riq'uin ri Jesús. \v 51 Y ri Jesús xuc'utuj chin: ¿Achique c'a najo'? \p Y ri achi moy xbij chin: Maestro, yin ninjo' nquitzu'un, xbij. \p \v 52 Y ri Jesús xbij chin: Vocomi xa utz chic ncabe, roma ya ncatzu'un chic. Ya xac'achoj roma xaya' avánima viq'uin. \p Y ri moy xtzu'un-vi y xutzeklebej ri Jesús. \c 11 \s1 Ri xbanatüj tok ri Jesús xapon-apu chunakaj ri tinamit Jerusalén y tok xoc-apu \p \v 1 Y tok xebe y nakaj chic yec'o-apu pa tinamit quibini'an Betfagé y Betania, xa ba' chic nrajo' que nye'apon pa tinamit Jerusalén, roma chuxe' chic apu ri juyu' rubini'an Olivos yec'o-vi. Y jari' tok ri Jesús xerutük-e ye ca'i' cheque ri rachibila'. \v 2 Rija' xbij c'a cheque: Quixbiyin-apu chupan la vit tinamit la nitz'et-apu. Y ya ri nyixoc-apu chiri', nivil jun alaj burro yukuban can chiri'. Y ri alaj burro ri' c'a man jun nabey tz'uybeyon tüj. Tisol-pe y tic'ama-pe chuve yin. \v 3 Y si c'o jun vinük xtubij-pe chive que si c'o roma nisol-pe ri chico, tibij chin que nc'atzinej chin ri Ajaf, pero chanin nutzolij can, quixbij can chin, xbix-e roma ri Jesús. \p \v 4 Y ri ca'i' rachibila' ri Jesús xebe chucanoxic ri alaj burro. Y xquila-pe ximon can chiri' pa bey ri ape' nye'oc-apu ri vinük pa jun jay. Y rije' xquisol c'a pe. \p \v 5 Pero tok rije' nyetajin chusolic ri alaj burro, yec'o ch'aka achi'a' xequitz'et-pe y xquibij cheque ri ye ca'i' rachibila' ri Jesús: ¿Achique nyixtajin chubanic rix chiri'? ¿Achique roma nyixtajin chusolic ri vit alaj burro? xquibij-pe cheque. \p \v 6 Y ri rachibila' ri Jesús xquibij ri rubin-e ri Jesús cheque. Y ri xetz'eton-pe quichin xquiya' k'ij cheque richin xquic'uaj-e ri alaj burro ri'. \v 7 Y ri rachibila' ri Jesús ri' xquic'ün-pe ri alaj burro chin ri Jesús. Y xquiya-e quitziek ri cachi'el coton chirij ri chico ri', chin ri Jesús xutz'uye-e chirij. \v 8 Y ye q'uiy cheque ri vinük nquiya' ruk'ij ri Jesús, y nquiriq'uila' ri quitziek ri cachi'el coton pa rubey. Y ch'aka chic vinük nquikupila' tak ruk'a' che', nquiriq'uila' pa rubey, richin vekbül. Y quiri' nquibanala' ye benük. \p \v 9 Ri vinük ye c'unük chuvüch y ri ye petenük chirij xquitz'om-pe nquibij riq'uin ronojel quichuk'a' y nquibij: ¡Matiox que petenük ri Jun re'! ¡Que ri Ajaf Dios nbün ta bendecir rija'! ¡Rija' petenük pa rubi' ri Ajaf Dios! \v 10 ¡Matiox que ntzolij yan chic pe ri gobierno ri katata' David ri rey ri xc'uje' ojer can! ¡Matiox chin ri Dios ri c'o chila' chicaj! xquibij. \p \v 11 Y ri Jesús xoc-apu pa tinamit Jerusalén y xoc-apu pa racho ri Dios y xutz'et ronojel apu achique ri yec'o chiri'. Y tok xtzak-ka ri k'ij, rija' y ri ye doce rachibila' xebe pa tinamit Betania. \s1 Tok ri Jesús xbij chin ri che' higuera que man jun bey chic nc'uje' ruvüch \p \v 12 Pa ruca'n k'ij tok quitz'amon bey chin nyetzolij-pe pa tinamit Betania y nyebe pa tinamit Jerusalén, ri Jesús xpu'u vayjül chin. \v 13 Y rija' chi nüj xutz'et-apu jun che' munil rubini'an higuera, y jabel ruxak c'o. Xbe-apu riq'uin, chin nucanoj-pe jun ruvüch. Pero tok xapon-apu riq'uin, xa nijun ruvüch c'o, xa ruyon ruxak. Roma man ruk'ijul tüj richin nc'uje' ruvüch. \v 14 Jari' tok ri Jesús xch'o chin ri che' y xbij: Man ncavachin tüj chic. Man jun chic c'a vinük ntijon ri avüch, xbij. \p Y ri rachibila' xcac'axaj ri xbij. \s1 Tok ri Jesús xerelesaj-e vinük ri nyec'ayin y ri nyelok'on pa racho ri Dios \p \v 15 Y xe'apon chic pa tinamit Jerusalén. Y ri Jesús xbe pa racho ri Dios. Pero tok rija' xoc-apu chiri', xerelesaj-e ri vinük ri ye c'ayin y ri ye lok'on. Y xerutecmayila' can ri qui-mesas ri vinük ri jaloy-ruvüch tumin. Y quiri' chuka' xbün cheque ri quich'acat ri vinük ri nquic'ayila' palomas. \v 16 Y rija' man xrajo' tüj que ri vinük quic'uan aka'n, nyec'o ta chupan ri xulan chuvüch ri racho ri Dios. \v 17 C'ateri' rija', xuc'ut chuka' chiquivüch ri vinük riq'uin ri rutzij ri Dios, que ri racho ri Dios xa richin oración. Romari' rija' xbij cheque ri vinük: ¿Man tz'iban tüj comi chupan ri rutzij ri Dios que ri vacho jay richin nquibün orar conojel vinük ri yec'o chuvüch ri ruch'ulef? Pero rix xa man quiri' tüj ri' icusan-vi, xa ibanun quijul elek'oma' chin, xbij rija'. \p \v 18 Y ri' tok xcac'axaj-pe ri nimalüj cheque ri sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, xquixbij-qui' chuvüch ri Jesús roma ri vinük xsatz quic'u'x riq'uin ri tzij ri nbij ri Jesús cheque, romari' xquitz'om c'a nquicanoj achique na rubanic nquibün richin nquicamsaj ri Jesús. \v 19 Y tok xka-ka-pe ri k'ij, ri Jesús y ri rachibila' xbe c'a. Man xc'uje' tüj chiri' pa tinamit Jerusalén. \s1 Ri nuc'ut ri Jesús cheke riq'uin ri che' higuera ri xchaki'j-ka \p \v 20 Cumaj yan chuca'n k'ij, tok quitz'amon bey pa Jerusalén, xquitz'et que chaki'j chic ri che' higuera ri xch'o can ri Jesús riq'uin, que man jun bey chic xtuya' ruvüch. \v 21 Y ri Pedro chanin xuc'uxaj, y xbij chin ri Jesús: Maestro, tatz'eta' na la che' la higuera. Ya xchaki'j chic cachi'el ri xabij, xbij ri Pedro. \p \v 22 Pero ri Jesús xbij cheque conojel ri rachibila': Rix chuka' nc'atzin que tiya' ronojel ivánima riq'uin ri Dios. \v 23 Roma riq'uin quiri', ketzij ninbij chive que achique na ri nbin chin ri juyu' re' que tel-e chere' y tic'o chupan ri mar, quiri-vi nbanatüj. Si ketzij nuya' ránima y man npu'u tüj pa ránima que xa man nbanatüj tüj quiri'. \v 24 Roma ri', yin ninbij chive que ronojel ri nic'utuj tok rix nibün orar y ninimaj na vi que chive, nivil na vi ri nijo'. \v 25 Y tok nibün orar, chin man jun nk'aton richin. Roma si xa c'o ta jun ri c'o rubanun chive, ticuyu'. Richin quiri' ri Itata' chicaj nyixrucuy chuka' rix riq'uin ri imac ri nye'ibanala' chuvüch rija'. \v 26 Roma si rix xa man ncuy tüj rumac jun ri c'o rubanun chive, chuka' ri Itata' chicaj man ncuy tüj ri imac ri nye'ibanala' chuvüch rija'. \s1 Yec'o ri nyec'utun chin ri Jesús que achique xuyo'on ruchuk'a' rutzij pa ruk'a \p \v 27 Ri Jesús y ri rachibila' xe'apon chic c'a pa tinamit Jerusalén. Y chiri' pa racho ri Dios c'o-vi rija' tok xe'apon ri nimalüj tak sacerdotes riq'uin, y chuka' ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij. \v 28 Y xquic'utuj c'a chin: ¿Achique xuyo'on ruchuk'a' rutzij pan ak'a' chin xe'avokotaj-e ri vinük ye c'ayin chere' pa racho ri Dios? ¿Y achique xbin chave que que'abanala' quere'? xquibij chin. \p \v 29 Y ri Jesús xutzolij ri tzij cheque chuka' y xbij cheque ri achi'a' ri': Yin chuka' c'o jun ninjo' ninc'utuj chive. Y si rix nibij chuve, yin chuka' ninbij chive achique yo'on can ruchuk'a' chuve richin quere' ninbün. \v 30 Tivac'axaj c'a utz ri ninc'utuj chive. ¿Ri Juan xtak-pe roma ri Dios chin xerubün bautizar ri vinük? ¿O xa vinük xebin chin que tubana' quiri'? Tibij c'a chuve ri achique ninuc, xbij cheque. \p \v 31 Y ri nimalüj tak sacerdotes, ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y chuka' ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquibila' chiquivüch: ¿Achique xtikabij chin ri Jesús vocomi? xquibij. Roma si nkabij que ri Juan ja ri Dios takayon-pe chin, ri Jesús xtubij cheke que si c'o roma man xinitakej tüj. \v 32 Y si nkabij que xa vinük xebin chin ri Juan que tubana' quiri', c'ayuf cheke roj. \p Rije' xquinuc quiri', roma quixbin-qui' chiquivüch ri vinük. Roma conojel ri vinük quiniman-vi que ri Juan xuk'alajrisaj-vi ri xbix chin roma ri Dios. Xa jun rusamajel ri Dios. \v 33 Y c'ateri' rije' xquibij-apu chin ri Jesús: Roj man ketaman tüj, xquibij. \p Y ri Jesús xutzolij ri tzij cheque, y xbij cheque: Roma rix xa man xixtiquer tüj xibij chuve, quiri' chuka' yin man ninbij tüj chive achique ruyo'on can ruchuk'a' rutzij chuve chin nyenbanala' quere', xbij ri Jesús. \c 12 \s1 Ri ejemplo pari' ri itzel tak kajoy-ulef \p \v 1 Y ri Jesús, riq'uin ejemplos xch'o-vi quiq'uin. Rija' quere' xbij cheque: Xc'uje' c'a jun achi ri xutic ruvüch ri rulef riq'uin uva. Xutz'apij rij ri rulef y xbün chuka' cachi'el jun vit pila pan ulef richin niyitz' ri uva. Xbün chuka' jun jay ri nüj rupalen, y pari' ri jay ri' xc'uje-vi racho ri jun achi nchajin chin ri ulef. \p C'ateri' xuya' can pa kajic cheque ca'i-oxi' samajela', y rija' xbe nüj. \p \v 2 Y ri rajaf ri ulef xutük c'a jun rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri ye kajoy ri ulef tok tiempo chic richin nberuc'ulu-pe ri uva kajbül chin ri ulef. \v 3 Pero tok xapon ri samajel quiq'uin ri achi'a' ri ye kajoy ri ulef, ri kajoy tak ulef ri' xquitz'om c'a ri samajel y xquich'ey, y man nijun uva xquiya-e pa ruk'a'. \v 4 Y ri rajaf ri ulef xutük jun chic samajel quiq'uin ri kajoy tak ulef, chuc'amic ri uva kajbül richin ri ulef. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef xa chi abüj xquic'ul-apu y xquisoc-e pa rujolon. Q'uiy ri xquibanala' y xquibila-e chin, y quiri' xquitük-e. \v 5 Pero ri rajaf ri ulef xutük jun chic rusamajel. Y ri samajel ri' xcamsüs coma ri achi'a' ri ye kajoy ri ulef. Y ye juis ch'aka chic rusamajela' xerutük, pero conojel c'o xquic'ulachin. Yec'o xech'ay, y yec'o xecamsüs. \p \v 6 Y pa ruq'uisbül, ri rajaf ri ulef xaxe chic ri ruc'ajol xc'uje can riq'uin y rija' juis nrajo' ri ruc'ajol. Pero ri rajaf ri ulef xutük c'a ri ruc'ajol c'a quiq'uin ri achi'a' ri ye kajoy ri rulef, roma rija' xunuc: Ri achi'a' kajoy-ulef yinquitakej tok nquitz'et que ja ri nuc'ajol ri napon, xbij pa ránima. \v 7 Pero tok ri achi'a' ri ye kajoy chin ri ulef xquitz'et que ja ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila' c'a chiquivüch: Jare' ri nrichinan ronojel ri ulef ri kakajon vocomi. Kacamsaj, richin quiri' pa kak'a' roj nc'uje-vi can ri ulef, xquibij. \v 8 Y quiri' xquibün. Xquitz'om ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef, xquicamsaj. Xquelesaj-e chiri' pa rulef. Rije' xbequitorij lojc'an chic ulef. \p \v 9 Y ri Jesús xbij: ¿Achique comi nbün ri rajaf ri ulef quiq'uin ri achi'a' kajoy tak ulef? Ri rajaf ri ulef npu'u y nyerucamsaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef nuya' can pa kajic cheque ch'aka chic. \p \v 10 ¿Y man jun bey comi chuka' itz'eton ri jun tzij tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios? que nbij quere': \q1 C'o jun abüj man xka' tüj cheque ri ch'aka banuy tak jay. \q1 Pero ri abüj re' nc'atzinej, roma ri abüj re' xa ri xucusan chin ri jay chin ri jay ri' man ntzak tüj. \q1 \v 11 Ja ri Ajaf xbanun re', y ri runak' tak kavüch man jun bey quitz'eton que nbanatüj tüj quere'. \q1 Quiri' nbij ri rutzij ri Dios. \p \v 12 Y ri achi'a' ri xech'o riq'uin ri Jesús xcajo' ta xquitz'om tüj rija', roma xquinabej que ri achi'a' kajoy tak ulef ri xeruk'alajrisaj chupan ri ejemplo, xa chiquij rije' xch'o. Y xa man nijun xquibün richin xquitz'om tüj roma nquixbij-qui' chiquivüch ri vinük ri yec'o riq'uin. Romari' rije' xquiya' can ri Jesús y xebe. \s1 Nc'utux chin ri Jesús si utz o man utz tüj ntojox ri alcaval \p \v 13 Y ri achi'a' ri' yec'o c'a ch'aka chic cachibil ri xequitük-pe. Xequitük-pe ca'i-oxi' achi'a' fariseos y chuka' ye ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes, richin nquinaka' ri Jesús y ntzak ta pa quik'a' riq'uin rutzij ri nbij. \v 14 C'ateri' rije' xepu'u y xquibij chin ri Jesús: Maestro, roj ketaman que xaxe ri ketzij ri nka' chave y jari' ri ncatzijoj. Y rat man naxbij tüj chuka' avi' chuvüch nijun vinük, stape' (aunque) juis ta ruk'ij. Y nac'ut ri rutzij ri Dios pa ruchojmil. ¿Achique c'a nabij cheke? ¿Utz comi que nkatoj ri alcaval ri nbij ri rey César ri nc'atzinej nkatoj o xa man utz tüj que nkatoj chin? xquibij. \p \v 15 Pero ri Jesús retaman yan que riq'uin ca'i' quipalüj nquic'utuj quiri'. Romari' rija' xbij cheque: ¿Achique c'a roma rix nitij ik'ij chuvij chin nquininük y nquitzak ta pan ik'a' nijo'? Tic'ama-pe ri tumin ri' chin nintz'et achique ruvüch, xbij cheque. \p \v 16 Y rije' xbequic'ama' c'a pe ri tumin chin nquic'ut chuvüch. Y rija' xuc'utuj cheque: ¿Achique ruvachbül c'a la'? ¿Y achique rubi' chuka' la c'o chuvüch la tumin? xbij rija'. \p Y rije' xquibij: Richin ri rey César, xquibij. \p \v 17 Y jari' tok ri Jesús xbij cheque: Titojo' ri alcaval chin ri César ri c'uluman que niya' chin rija'. Y tiya' chin ri Dios ronojel ri c'uluman que niya' chin rija', xbij ri Jesús cheque. \p Y rije' xsatz quic'u'x tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús cheque, roma man xetiquer tüj xquinaka'. \s1 Ri caminaki' nyec'astüj-vi \p \v 18 Y jari' tok ch'aka cheque ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' re' man nquinimaj tüj que ri caminaki' nyec'astüj chic pe. Y roma ri' rije' xquibij chin ri Jesús: \v 19 C'o jun nkajo' nkac'utuj chave. Ri Moisés rutz'iban can cheke, que tok jun achi nuya' can ri rixjayil roma ncom-e y man jun ralc'ual ncanaj can nc'atz'inej si c'o jun ruchak' o runimal rija' que nc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin quiri' nyecanaj ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y si yec'o ralc'ual nyecanaj riq'uin ri ixok, ri nabey ala' ntoc ralc'ual ri camnük chic. \v 20 Y rije' xquibij c'a: Quiri' c'a xec'uje' ye vuku' (siete) achi'a' quichak'-qui'. Ri nabey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xcanaj. \v 21 Xpu'u ri ruca'n achi, ri ruchak' ri achi ri camnük chic e, xc'ule' riq'uin ri malca'n ixok. Pero chuka' ri achi ri' xcom-e y man jun ralc'ual xcanaj. Ri rox achi can jari' chuka' xuc'ulachij-e, cachi'el ri ca'i' nabey tak runimal y ri ixok xcanaj chic can ruyon. \v 22 Y quiri' ri ye vuku' (siete) achi'a' quiri' xquic'ulachila-e. Y man nijun cheque ri vuku' achi'a' ri' xcanaj ta can ralc'ual. Y pa ruq'uisbül xcom-e ri ixok chuka'. \v 23 Y ri achi'a' saduceos xquibij chin ri Jesús: Rat nabij que napon jun k'ij tok ri caminaki' nyec'astüj-pe. Tok napon ri k'ij ri', ¿achique rixjayil ntoc ri ixok ri'? Roma xc'ule' chiquivüch ri ye vuku' achi'a' quichak'-qui' xc'uje' quiq'uin, xquibij. \p \v 24 Y ri Jesús xutzolij ri tzij cheque ri achi'a' ri y xbij: ¿Man rix satznük tüj riq'uin ri xibij, roma man k'axnük ta chive ri nbij chupan ri rutzij ri Dios? ¿Man ivetaman tüj que ri ruchuk'a' ri Dios juis nim? \v 25 Roma tok ri caminaki' nyec'astüj chic e, man nyec'ule' ta chic, nixta nquiya' quic'ajol o quimi'al richin nyec'ule'. Xa nye'oc cachi'el ri ángeles ri yec'o chila' chicaj. \v 26 Y ri caminaki' can nyec'astüj-vi, y yin ninnuc que rix utz ivetaman achique ri tz'iban can roma ri Moisés, tok rija' xutz'et ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nc'at, y chiri' xbech'o-pe ri Dios chin y xbij: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xbij chin. \v 27 Y si ta rije' ye caminaki' chi jumul y xa man ta nyec'astüj chic pe jun bey, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin tüj ri caminaki'. Romari' yin ninbij que xa rix satznük riq'uin ri nibij, xbij ri Jesús cheque. \s1 Tok ri Jesús xbij achique mandamiento ri más nim \p \v 28 Y jari' tok xjel-apu riq'uin ri Jesús jun etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Ri etamanel ri' xrac'axaj ri xquibij ri achi'a' saduceos chin ri Jesús, y xrac'axaj chuka' ri xbij ri Jesús cheque ri achi'a' ri'. Y chuvüch rija' k'alüj vi que utz ri xbij ri Jesús y c'ateri' xuc'utuj: ¿Achique cheque ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, ri c'o pa nabey? xbij chin ri Jesús. \p \v 29 Y ri Jesús xbij chin: Ri nabey mandamiento ja ri nbij: Tivac'axaj c'a rix aj-Israel, ri Kajaf xaxe jun, y ri' ja ri Kajaf Dios. \v 30 Tijo' c'a ri Dios ri Ivajaf. Tijo' riq'uin ronojel ivánima. Tijo' chupan ronojel ri ic'aslen, riq'uin ri inojibül y riq'uin chuka' ronojel ri ivuchuk'a'. Jare' ri mandamiento ri más nim rakalen. \v 31 Y c'o chuka' jun ruca'n mandamiento juis rakalen y jubama junan riq'uin ri nabey. Y ri mandamiento ri' nbij: Cachi'el najo-avi' rat, quiri' chuka' que'ajo' ri ch'aka chic. Y ja ca'i' mandamientos re' ri más ye nimak' yec'o, xbij ri Jesús. \p \v 32 Y ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbij c'a chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Quiri' na vi. Ketzij ri xabij que xaxe jun Dios c'o, y man jun chic. \v 33 Nc'atzin que nkajo' riq'uin ronojel kánima. Nc'atzin que nkajo' riq'uin ri kanojibül, riq'uin ri ronojel ri kac'aslen y riq'uin chuka' ronojel ri kuchuk'a'. Y cachi'el chuka' nkajo-ki' roj, quiri' chuka' quekajo' ri ch'aka chic. Si nyekabün re', más cakalen que chuvüch ri chico ri nyesuj chin ri Dios, tok ronojel o man ronojel tüj ri ti'ij nporox, xbij ri etamanel. \p \v 34 Y tok ri Jesús xrac'axaj que utz na vi xk'ax chin ri jun etamanel ri', ri Jesús xbij chin: Rat xa man nüj tüj chic ratc'o-vi chin ncatoc pa ruk'a' ri Dios, xbij chin. \p Y jari' tok nijun chic xuya' ruchuk'a' richin c'o ta achique xuc'utuj chin ri Jesús. \s1 Ri Jesús nch'o pari' ri achique nquinuc pari' ri Cristo ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés \p \v 35 Y ri Jesús richin nyerutijoj ri vinük ri quimolon-qui' riq'uin, chiri' pa racho ri Dios, xbij cheque: ¿Achique c'a roma ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquibij que ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, xa choj jun ruxquin-rumam can ri rey David? \v 36 Tok xa ja ri rey David xbin ri xk'alajrisüs chin roma ri Lok'olüj Espíritu. Ri David xbij: \q1 Ri Ajaf Dios xbij chin ri Vajaf ri Cristo: \q1 Catz'uye-pe pa vajquik'a' (nu-derecha), \q1 y nyenya' pan ak'a' ri vinük ye itzel chavij. \q1 Quiri' xbij. \m \v 37 Y si ri rey David tok xc'ase' chuvüch ri ruch'ulef xbij Vajaf chin ri Cristo, ¿achique c'a roma tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquibij que ri Cristo xa choj jun ruxquin-rumam can ri rey David? xbij ri Jesús. \p Y juis ye q'uiy cheque ri vinük chiri' riq'uin ronojel cánima xcac'axaj ri xbij. \s1 Ri Jesús nuk'alajrisaj ri quimac ri achi'a' ye etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés \p \v 38 Y ri Jesús xbij chuka' cheque ri vinük tok nyerutijoj: Man tibün cachi'el nquibün ri achi'a' ye etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Roma rije' juis nka' chiquivüch nquicusaj tukutük tak tziük, richin quiri' titz'et que juis quik'ij. Juis chuka' nka' cheque que nyeban saludar pa bey ape' nyequimol-qui' ri vinük. \v 39 Y pa tak jay ape' ntzijos ri rutzij ri Dios, ja ri nabey tak ch'acüt nquicanoj, richin quiri' tibix que juis quik'ij. Y quiri' chuka' nyequibanala' pa nimak' tak va'in. \v 40 Y ri achi'a' ri' nyequelesala' ronojel ri quichajin ri malca'n tak ixoki'. Y xe richin quenimüx que rije' ye utz tak vinük, nyelayuj tok nquibanala' oración chin ri Dios. Pero rije' nquil más castigo, roma ri quimac juis q'uiy, xbij ri Jesús. \s1 Ri nuspaj ri malca'n-ixok \p \v 41 Y ri Jesús tz'uyurnük chiri' chuvüch apu ape' c'o-vi ri yacbül chin tumin ri c'o chiri' pa racho ri Dios. Jari' tok rija' nyerutz'et ri vinük tok nquiyala' can tumin chiri'. Xerutz'et ye q'uiy beyoma' ri juis q'uiy tumin nquiyala' can. \v 42 Pero xapon chuka' jun malca'n-ixok ri nk'alajin que man beyon tüj. Rija' xuya' can ca'i' tak tumin ri man rubanun tüj ni jun centavo. \v 43 Y tok ri Jesús xutz'et ri ixok ri', xuc'ut chiquivüch ri rachibila' y xbij cheque: Ketzij ninbij chive que yin nintz'et que xa ja la ixok la' ri xyo'on can más q'uiy, que chiquivüch conojel ri ye yo'on can tumin pa racho ri Dios. \v 44 Roma rija', stape' (aunque) man q'uiy tüj oc rajil xuya' can, rija' xuya' ronojel ri ruchajin. Pero la ch'aka chic, stape' (aunque) juis q'uiy tumin xquiyala' can, xa ba' oc chin ronojel ri quibeyomal, xbij ri Jesús. \c 13 \s1 Ri Jesús nbij ri nbanatüj chin ri racho ri Dios \p \v 1 Y tok ri Jesús xel-pe pa racho ri Dios, jun cheque ri rachibila' xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij. Tatz'eta' ri rubanun can chin ri racho ri Dios, y ri abüj ri ye ucusan chin, xbij. \p \v 2 Y ri Jesús xbij chin ri rachibil: Rat natz'et que ri jay re' ye jabel banun y ye nimak', pero napon jun k'ij chin ronojel re' nq'uis. Nyevolotüj-pe ri jay y ronojel abüj nyetzak-pe y man nyepa'e' tüj chic. Ronojel ri nimalüj tak abüj ri ye ucusan cheque ri jay re', man cachi'el tüj rubanun vocomi. \s1 Ri nyebanatüj yan tok man jani nq'uis ri tiempo ri katz'amon \p \v 3 Y tok ri Jesús tz'uyurnük chic cho tz'alan ri juyu' rubini'an Olivos, ape' jabel nquitz'et-pe ri racho ri Dios, jari' tok ye caji' cheque ri rachibila': Ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri Andrés xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquic'utuj chin: \v 4 Tabij cheke: ¿Jampe' c'a nbanatüj ri xabij yan ka riq'uin ri racho ri Dios? ¿Y achique retal chin quiri' ninabex que nbanatüj yan? xquibij rije'. \p \v 5 Y ri Jesús xutzolij ri tzij cheque y xutz'om xbij cheque: Titz'et y tina-ivi' chin man nyixch'acatüj. \v 6 Roma ye q'uiy vi nyebec'ulun-pe y nquibila': Ja yin ri Cristo, nquibij. Y ye juis ye q'uiy ri nyech'acatüj pa quik'a'. \p \v 7 Y tok nivac'axaj que yec'o ruch'ulef ri ntajin oyoval chiquicojol, y nivac'axaj chuka' que quiri' cha nyebanatüj, que c'o cha oyoval ri nyepu'u, man tisatz ic'u'x, roma ronojel ri' xa ncatz'inej na vi nyebanatüj ri'. Pero ri' xa man ja tüj ri ruq'uisbül k'ij chin ri ruch'ulef. \v 8 Jun tinamit ncatüj c'a e richin nberubana' oyoval riq'uin jun chic tinamit. Yec'o chuka' ye nimak' tak ruch'ulef nyecatüj-e chin nquibanala' oyoval quiq'uin ch'aka chic nimak' tak ruch'ulef. Nyepu'u cab-rakün q'uiy lugar. Nyepu'u chuka' vayjül, y q'uiy quivüch oyoval nyepu'u chiquicojol ri vinük pa tak ruch'ulef. Y re' xa c'ateri' ri nabey tak k'oxomül y nyepu'u ch'aka chic quivüch pokonül. \p \v 9 Pero rix tichajij-ivi' jabel. Roma yec'o achi'a' nyixquijüch pa quik'a' ri achi'a' ape' nquibün juzgar. Y chuka' nyixch'ay pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios nyixuc'u'üx c'a chiquivüch gobernadores, chiquivüch reyes y ch'aka chic autoridades. Y xa voma yin nic'ulachij quiri', pero xa nyixtiquer nquinikalajrisaj chiquivüch rije'. \v 10 Ri utzilüj tzij chin colonic nc'atzinej que ntzijos pa ronojel ruch'ulef nabey, c'ateri' nka-ka ri ruq'uisbül k'ij chin ri ruch'ulef. \v 11 Y tok nyixcamox-pe chiquivüch chin nyixjachox pa quik'a', man tinuc q'uiy chin achique tzij ri nye'ibij. Rix xaxe tibij achique tzij ri nuya' ri Dios chive, roma xa man ja tüj chic rix ri nyixch'o chupan ri hora ri', xa ja ri Lok'olüj Espíritu ri nch'o. \v 12 Roma nbanatüj chuka' que si yec'o ye ca'i' achi'a' quichak'-qui', jun cheque rije' ncatüj y nujüch ri ruchak' o runimal pa camic. Chuka' yec'o-vi tata'aj ri nyecatüj chiquij ri calc'ual. Ri ac'uala' nyecatüj chuka' chiquij ri quite' y quitata' y nyequiya' pa camic. \v 13 Y conojel ri vinük juis itzel nyixquitz'et, roma iyo'on ivánima viq'uin yin. Pero ri man nutzolij tüj ri' chirij y nucoch' pa ruq'uisbül chin ronojel, jari' nucol-ri'. \p \v 14 Y chuka' napon-vi ri k'ij tok nyebanatüj ri xajan tak nojibül chupan ri lugar ape' xa man utz tüj nyebanatüj. Y riq'uin ri' nvulaj can ri lugar ri'. Jari' ri tz'iban can roma ri Daniel, ri jun cheque ri achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios, ojer can. Ri ntz'eton c'a ri tz'iban can, tik'ax chin ri nutz'et. Richin quiri' tok nitz'et que ja chic ri' ri nbanatüj, ri vinük ri yec'o pa ruch'ulef Judea xa que'anmüj-e y tibequevaj-qui' cho tak juyu'. \v 15 Ri xa nuxlan cho jay tok nvulutüj ronojel ri', choj quiri' tanmüj-e. Man toc chic apu pa racho richin c'o ri nberuc'ama-pe. Man tubün quiri'. \v 16 Ri nsamüj pa k'ayis, man titzolij chic pa racho chin nuc'ama' rutziek ri cachi'el coton. Más utz choj tanmüj-e. \v 17 Ja ri ixoki' ri coyoben chic ac'uala', y ri ixoki' ri nquiya' quitz'un tak cal, juya' quivüch tok napon ri k'ij ri'. \v 18 Roma ri' xa tic'utuj chin ri Dios que tok nvulutüj ri' man ta nbanatüj chupan ri tiempo richin tef, chin man c'ayuf tüj nbün chive chin nyixanmüj. \v 19 Roma tok napon c'a ri k'ij ri', nc'o ruvi' pokonül ri npu'u. Jun pokonül ri man jun bey xuc'ulun tüj pari' ri ruch'ulef jampe' ri banun can roma ri Dios. Y chuka' ri pokonül ri' man jun bey chic nc'ulun. \v 20 Y si ta ri Ajaf Dios man ta nuch'utinirsaj ri k'ij chin ri pokonül ri', conojel ta nyecom. Pero roma juis ránima quiq'uin ri nyerucha'on chic, romari' nuch'utinirsaj ri k'ij ri'. \p \v 21 Chupan ri k'ij ri', si yec'o vinük nyebin chive: Titz'eta' ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, jari' c'o re'. O si nquibij chive: Titz'eta', jari' c'o la'. Pero rix man quixch'acatüj pa quik'a'. Man tinimaj ri nquibij chive. \v 22 Roma yec'o ri nyebec'ulun-pe y nquibij: Ja yin ri Cristo. Pero rix man que'inimaj, roma xaxe ch'aconela' quichin vinük. Y ja chuka' tiempo ri' tok nyebec'ulun-pe ri nyebin: Yin nink'alajrisaj ri nbij ri Dios chuve, nquibij. Pero rix man c'a nye'inimaj, roma xaxe ye ch'aconela' quichin vinük chuka'. Y nyequibanala' milagros ri man jun bey ye tz'eton tüj, xaxe richin nyenimüx ta y yec'o ri nyequich'üc. Y si ta xa nyetiquer, rije' nyequich'üc ta chuka' ri ye cha'on chic roma ri Dios. \v 23 Pero rix tichajij-ivi', chin man nyixch'acatüj, roma re' ya xinbij can chive ronojel ri nyebanatüj. \s1 Ri nyebanatüj tok npu'u yan ri Jesús \p \v 24 Chupan ri k'ij tok ya c'unük chic ri pokonül ri', nbanatüj c'a que ri k'ij nk'ekumür y ri ic' chuka' man nsaker tüj chic. \v 25 Ri ch'umila' nyetzak-e ape' yec'o-vi. Ronojel ri nimalüj tak uchuk'a' ri yec'o chicaj nyesilon roma ri ruchuk'a' ri Dios. \v 26 Jari' tok yinquitz'et yin ri xinalüx chi'icojol, que nquika-pe pa sutz', riq'uin nimalüj uchuk'a' y c'o chuka' chic nuk'ij. \v 27 Y jari' tok yin nyentük ri nu-ángeles chin nyemolotüj ye nucha'on chic, nyemolotüj-pe chuvüch caji' ruvüch ruch'ulef hasta pan oriente, pan occidente, chiri' pa norte y chiri' chuka' pa sur. Nyequimol-vi-pe chi jun ruch'ulef. Ntzucutüj-pe pa jun rutza'n ri caj, c'a la jun chic rutza'n. \p \v 28 Vocomi c'a tic'ama' ina'oj pari' ri che' higuera. Tok nyeraxür-pe ri ruk'a' y ri ruxak nyevulvu', ivetaman c'a ri' que ri ru-tiempo ri job nobos yan. \v 29 Y quiri' c'a tok nitz'et que yec'o chic nyec'ulachitüj chupan ri k'ij, ri ic' y ri ch'umila', y ronojel ri xinbij yan nbanatüj chic, tivetamaj c'a ri' que nobos yan ri k'ij. Xa nakaj chic c'o ri k'ij nquinobos yan. \v 30 Y tivac'axaj c'a jabel ri ninbij chive vocomi: Ronojel re' nuc'ulun, tok ri vinük richin ri tiempo re' man jani nyeq'uis-e chuvüch ri ruch'ulef. \v 31 Y ri ruch'ulef y ri caj nyeq'uis. Pero ri nutzij yin man nq'uis tüj quiri', xa nbanatüj-vi can ri nbij. \p \v 32 Pero ri k'ij y ri hora tok yin nquipu'u, man jani k'alüj tüj. Ri ángeles ri yec'o chila' chicaj man quetaman tüj jampe'. Quiri' chuka' yin ri C'ajol man vetaman tüj. Xaxe c'a ri Nata' Dios ri etamayon ri'. \p \v 33 Rix xa tichajij-apu jabel ri ic'aslen. Tivoyobej c'a, y tibana' chuka' orar, roma man ivetaman tüj jampe' napon ri ruk'ijul tok nquipu'u. \v 34 Cachi'el jun achi nuya' can racho y nbe nüj pa jun chic tinamit. Rija' nuchilabej c'a ri rusamaj cheque ri rusamajela'. Nuyala' can quisamaj chiquijujunal. Y chin ri chajinel nbij can que chi jumul troyobej-apu. \v 35 Quiri' c'a tibana' rix, jumul quinivoyobej-apu. Cachi'el ri achi chajinel, roma man retaman tüj jampe' nobos ri rajaf ri jay, rija' nc'atzinej nroyoben-apu. Roma ri rajaf ri jay riq'uin ba' nobos tok ntoc-pe ri ak'a', o ja pa runic'ajal-ak'a', tok nyesiq'uin-pe ri üc' cumaj yan, o ja tok nsaker-pe yan. Romari' rix chi jumul c'a quinivoyobej-apu. \v 36 Roma yin ninjo' que nquinivoyobej ta apu, roma man ninya' tüj na rutzijol tok nquipu'u. \v 37 Y cachi'el ri ninbij chive rix que quinivoyobej-apu, quiri' chuka' ninbij cheque conojel, xbij ri Jesús cheque ri rachibila'. \c 14 \s1 Ri nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xquinuc yan achique na nquibün chin ntzak ri Jesús pa quik'a' y nquicamsaj \p \v 1 Xa ca'i' chic k'ij nrajo' chin napon ri ca'i' quinimak'ij ri israelitas. Ri jun quinimak'ij ri israelitas rubini'an pascua. Y ri jun chic ja tok nquic'ux ri caxlan-vüy ri manak levadura riq'uin. Y jari' tok ri nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquinucula' achique tzij man ketzij tüj nyequicusaj chin ntzak ri Jesús pa quik'a' y c'ateri' nquicamsaj. \v 2 Y nquibij chiquivüch: Man tikatz'om chupan ri nimak'ij re', chin man nyecatüj-pe ri vinük chikij, xquibij rije'. \s1 Jun ixok xuya' jubulüj ak'on pa rujolon ri Jesús \p \v 3 Y ri Jesús c'o chic pa tinamit rubini'an Betania, chiri' pa racho ri Simón ri xc'achojrisüs chin ri yabil rubini'an lepra. Ri Jesús tz'uyul chuchi' ri' mesa nva'. Jari' tok c'o jun ixok xoc-apu y ruc'uan-apu jun bambül banun riq'uin jun abüj rubini'an alabastro y c'o nardo chupan, jun jubulüj ak'on ri juis jotol rajil. Y tok ri ixok ri' xrelesaj-e ri vit rukul ri bambül, xuk'üj ri jubulüj ak'on pa rujolon ri Jesús. \v 4 Y yec'o ch'aka chiquicojol ri yec'o chiri' ri xpu'u coyoval tok xquitz'et que quiri' xbün ri ixok riq'uin ri jubulüj ak'on y xquibij c'a: ¿Achique roma ri' la ixok la' xbün que choj quiri' xutix-e la jubulic ak'on la'? \v 5 Roma xa xbe ta chi más oxi' ciento quetzales, y ri tumin ri' xtalux ta cheque ri vinük ri manak quichajin, xquibij. Y juis xech'o chin ri ixok. \p \v 6 Pero ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Achique roma man nyixtane' ta ka chi tzij chirij? Xa tiya' can. Rija' jun utzilüj nojibül xbün viq'uin. \v 7 Ri vinük ri manak quichajin xa chi jumul yec'o iviq'uin, y achique na k'ij nijo' nye'ito', tibana' c'a favor cheque. Pero yin man chi jumul tüj nquic'uje' iviq'uin. \v 8 Rija' xbün ri achique ntiquer nbün viq'uin. Rija' xa xbün yan favor chin tok yinquibemuk can. \v 9 Y tivac'axaj na pe' utz ri ninbij chive, que achique na lugar ape' ntzijos ri utzilüj tzij richin colonic, chiri' chuka' ntzijos ri xbün ri jun ixok re'. Ronojel ruch'ulef ntzijos, y man jun bey numestüs, xbij ri Jesús. \s1 Ri Judas xusuj chin nujüch ri Jesús \p \v 10 Y jun c'a cheque ri ye doce rachibila' ri Jesús, ri rubini'an Judas Iscariote, xapon quiq'uin ri nimalüj tak sacerdotes, chin xusuj-ri' si ncajo' que nujüch ri Jesús pa quik'a'. \p \v 11 Y tok rije' xcac'axaj quiri', juis xequicot. Y xquisuj rutumin romari'. Y rija' xutz'om xucanoj achique na rubanic nbün richin nujüch ri Jesús pa quik'a' ri achi'a' ri'. \s1 Ri nima-va'in \p \v 12 Xapon c'a ri nabey k'ij richin ri nimak'ij tok nc'uxtüj ri caxlan-vüy manak levadura riq'uin. Ja chuka' k'ij ri' tok nyecamsüs y nyesujüs chin ri Dios ri alaj tak ovejas richin ri pascua. Jari' tok ri rachibila' xquic'utuj chin ri Jesús: ¿Ape' najo' que nabün ri va'in chupan ri jun pascua re', chin nkube chin kabana' ruc'ojlen ronojel ri nc'atzin? xquibij chin. \p \v 13 Y ri Jesús xerutük-e ye ca'i' cheque ri rachibila', y xbij cheque: Quixbiyin pa tinamit Jerusalén, y chiri' nitz'et jun achi samajel ruc'uan ruya' pa jun cura'. Titzeklebej. \v 14 Ri jay ape' ntoc-apu rija', chiri' chuka' quixoc-apu rix y quixch'o riq'uin ri rajaf ri jay y tibij chin: Ri Maestro rubin-pe: ¿Achique cuarto chere' pan avacho ri utz tüj richin ninbün ri va'in richin ri pascua ye vachibilan ri vachibil? tibij chin. \v 15 Y ri rajaf ri jay nuc'ut chivüch jun chic rutaslen ri racho nim rubanun chin. Pa jotol-e c'o vi. Y chojmirsan chic rupan. Ja chiri' tibana' favor nbanatüj ri va'in chin ri pascua, xbij cheque. \p \v 16 Y ri ca'i' rachibila' xebe c'a pa tinamit Jerusalén. Y tok xe'apon, xbanatüj na vi cachi'el ri rubin-e ri Jesús cheque. Y rije' xquibün-vi ronojel ri nc'atzin richin ri va'in richin ri pascua ri'. \p \v 17 Tok xcok'a-ka, jari' tok ri Jesús y ri doce rachibila' xe'apon chiri' pa jay. \v 18 Y tok rije' ye tz'uyul chic chuvüch ri mesa, y nyetajin chic nyeva', jari' tok ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Ketzij ninbij chive, que jun chive rix ri nquiruc'ayij-e. Jun ri nva' viq'uin, jari' nquirujüch-e pa quik'a' ri vinük, xbij ri Jesús. \p \v 19 Rije' c'a jari' xebison-pe. Y nquic'utula' chin ri Jesús: ¿Man ja tüj comi yin ri ninbün quiri'? xquibij chiquijujunal. \p \v 20 Y ri Jesús xutzolij ri tzij cheque y xbij: Ri' ja ri jun chive rix doce, ri numuban ruvay viq'uin chupan ri bambül. \v 21 Tivac'axaj ri ninbij chive, que yin ri xinalüx chi'icojol can nquibe-vi c'a ri' tok nquijach-e. Nbanatüj cachi'el ri tz'iban can. Pero juya' ruvüch ri njachon-e vichin yin ri xinalüx chi'icojol. Ri achi ri njachon-e vichin xe utz tüj que man ta xalüx, xbij ri Jesús. \p \v 22 Y tok ya nyetajin chic nyeva', ri Jesús xuc'ün-apu jun caxlan-vüy y xumatioxij chin ri Dios. C'ateri' xuper ri caxlan-vüy ri' y xuya' cheque ri rachibila'. Rija' xbij cheque ri rachibila' ri': Tic'ama' can ri caxlan-vüy re'. Roma jare' ri nuch'acul ri napon pa camic. \p \v 23 Y ri Jesús xuc'ün chuka' apu ri vaso ri c'o ruya'al-uva chupan: y tok xumatioxij chic chin ri Dios, xuya' cheque, y conojel c'a xquitij ri ruya'al-uva. \v 24 Y rija' xbij cheque ri rachibila': Jare' ri nuquiq'uel ri nbiyin tok nquicom. Riq'uin nuquiq'uel, jari' xc'achoj ri c'ac'a' trato ri xrajo' ri Dios que nbün quiq'uin ri vinük. Ri nuquiq'uel ri nbiyin, richin ye q'uiy vinük nyecolotüj. \v 25 Tivac'axaj ri ninbij chive: Ja ruq'uisbül bey re' xintij-e ruya'al-uva. Y tok nintij jun bey chic, ja chupan ri utzilüj k'ij tok nbün mandar ri Dios. Y ri ruya'al-uva ri nintij chiri', jun c'ac'a' ruya'al-uva, xbij ri Jesús cheque. \s1 Ri Jesús y ri Pedro \p \v 26 Y tok quibixan chic c'a ri bix chin nquiya' ruk'ij ri Dios, ri Jesús y ri rachibila' xe'el-e chiri' pa jay y xebe pa juyu' Olivos. \v 27 Y tok ye benük c'a, ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Chi'ivonojel rix nitaluj-e-ivi' y nquiniya' can nuyon chupan ri ak'a' re', tok xa nitz'et que yin nquijach-e pa quik'a' ri vinük. Roma ri Dios nbij-vi c'a chupan ri tz'iban can: Tok yin ninya' k'ij que ncamsüs ri k'uyunel, ri ovejas xa nquitaluj-e-qui'. Quiri' ri tz'iban can. \v 28 Pero yin ri K'uyunel man nquicom tüj e chi jumul, xa nquic'astüj-pe. Y ja yin ri nquinoyoben ivichin chila' pa Galilea, xbij ri Jesús. \p \v 29 Y ri Pedro xbij c'a: Si ri ch'aka chic ncatquiya' can ayon, yin man ncatinbün tüj quiri', xbij rija'. \p \v 30 Jac'a ri Jesús xbij chin ri Pedro: Yin ketzij c'a ninbij chave que vocomi chupan ri jun ak'a' re', xa man jani tisiq'uin-pe ri mama' ca'i' mul, tok rat oxi' yan mul tabij cheque ri nyec'utun chave, que man avetaman tüj nuvüch, xbij ri Jesús. \p \v 31 Pero man riq'uin tüj ri xbij ri Jesús quiri', ri Pedro xa xbij chic apu chin ri Jesús: Si yin nc'atzinej nquicom junan aviq'uin rat, pero man jun bey ninbij que man vetaman tüj avüch. \p Y chuka' ri ch'aka chic rachibila' quiri' nquibij. \s1 Ri Jesús nbün orar pa Getsemaní \p \v 32 Ri Jesús y ri rachibila' xe'apon c'a chupan ri lugar rubini'an Getsemaní. Xpu'u ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Quixtz'uye' na can ba' chere' y yin nquibana' orar. \p \v 33 Y xaxe c'a ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan xeruc'uaj chirij. Jari' c'a xuna' yan ri nuc'ulachij. Jun bis juis nim xpu'u pa ránima. \v 34 Y xbij cheque ri ye oxi' rachibila': Ri bis c'o pa vánima, juis nim. Y nquirucamsaj ninna' yin. Quixc'uje' can chere', quixc'ase' y man quixvür, xbij cheque. \p \v 35 Rija' xbiyin chic juba' apu y c'ateri' xxuque-ka y xukasaj-ka-ri' pan ulef y xbün orar. Rija' xuc'utuj que si ntiquer ta, choj ta nc'o-e ri hora ri', que man ta nuc'usaj ri pokonül. \v 36 Y quere' c'a ri tzij ri xerubij pa ru-oración: Nata', Nata', yin vetaman que rat ncatiquer nabün ronojel. Tabana' que man ta ninc'usaj yin ri jun pokonül re'. Pero man tabün chuka' ri ninrayij yin, xaxe voma yin. Roma yin xa ninjo' chuka' ninbün ri arayibül rat, xbij. \p \v 37 Y tok rija' xtzakon-pe riq'uin ri oración, xpu'u quiq'uin ri ye oxi' rachibila', pero tok xapon quiq'uin xa nyevür. Xpu'u rija' xbij c'a chin ri Pedro: Simón, ¿xa xavür-ka? ¿Man juba' xatiquer xac'ase' jun vit hora viq'uin? \v 38 Man quixvür-ka, xa tibana' orar y tic'utuj chin ri Dios chin man quixtzak pa mac. Vetaman que ri rurayibül ri ivánima ja ri nbün ri nrajo' ri Dios. Pero iyon xa man nyixtiquer tüj, xbij cheque. \p \v 39 Y ri Jesús xbe chic apu jun bey richin xberubana' orar. Y xbij ri cachi'el ri xbij-vi nabey. \v 40 Y tok xtzolij chic pa ruca'n mul quiq'uin ri ye oxi' rachibila' xa nyevür chic jun bey ri xeril, roma rije' xa al-al c'a runak' tak quivüch roma ri quivaran. Y rije' man nquil tüj achique nquibij, roma xe'ilitüj chic jun mul que quitz'amon varan. \v 41 Y ri Jesús xbe chic chin nbana' chic orar. Pero tok xtzolij chic pa rox mul, rija' xbij c'a cheque ri ye oxi' rachibila': ¿Nyixvür chic? ¿Nijo' nitz'akrisaj ri ivaran? Pero man nyixtiquer tüj chic. Ya xobos ri hora chin yin ri xinalüx chi'icojol nquijachatüj pa quik'a' ri itzel tak achi'a'. \v 42 Chanin, quixcatüj. Jala' petenük ri nquijachon-e pa quik'a' ri itzel tak achi'a', xbij ri Jesús cheque. \s1 Ri ak'a' tok xtz'am ri Jesús \p \v 43 Y jari' tok ri Jesús c'a ntajin ntz'ijon quiq'uin ri rachibila', tok xobos ri Judas ri jun cheque ri doce rachibila', y ye ruc'uan c'a apu ye q'uiy vinük ri ye quic'amon che' y machet. Conojel re' ye takon-e coma ri nimalüj tak sacerdotes, coma ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y coma chuka' ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij. \v 44 Ri Judas ri njachon richin ri Jesús rubin cheque ri ye petenük chirij, achique rubeyal nbün richin nuc'ut ri Jesús chiquivüch. Rija' rubin-pe cheque: Ja ri nquijel-apu riq'uin richin nintz'ubaj richin ninbün saludar, jari' ri Jesús. Titz'ama', y man tanmüj chivüch. \p \v 45 Y tok ri Judas xobos, jari' choj xbe-apu riq'uin ri Jesús y xbij chin: Maestro, Maestro, xbij chin y c'ateri' xutz'ubaj richin nbün saludar. \v 46 Y ri vinük ri ye benük tz'amoy richin ri Jesús jari' xquitz'om. \p \v 47 Y jun cheque ri yec'o riq'uin ri Jesús chiri', xrelesaj ri rumachet, xuya' chin ri jun rusamajel ri nimalüj sacerdote, y ja ri ruxiquin xukupij-e riq'uin ri jun machet ri xuya' chin. \v 48 Y c'ateri' xpu'u ri Jesús xbij cheque ri vinük ri ye benük tz'amoy richin: ¿Achique c'a xinuc rix? ¿Xinuc que nyixpu'u chin nitz'om jun elek'on y romari' ic'amon-pe che' y machet? \v 49 Yin k'ij-k'ij xinc'uje' iviq'uin chiri' pa racho ri Dios, tok xinc'ut ri rutzij chive y man jun bey xinitz'om tüj. Pero re' quere' na vi ri nbanatüj, roma jare' ri tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios. \p \v 50 Jari' tok conojel ri ye rachibila' ri Jesús, xquiya' can ruyon y xe'anmüj. \s1 Ri xuc'ulachij jun ala' roma rutzekleben ri Jesús tok tz'amatüj \p \v 51 Pero c'o c'a jun ala' ri rutzekleben ri Jesús y rutz'apin rij riq'uin jun c'ul. Y ri xetz'amon richin ri Jesús, xquitz'om ri ala' ri'. \v 52 Pero rija' xa xel-e chupan ri c'ul ri', y choj quiri' xanmuj-e chiquivüch. Manak rutziek xbe. \s1 Tok ri Jesús xuc'u'üx chiquivüch ri achi'a' ri pa comon nyebanun juzgar \p \v 53 Y ri vinük ri ye tz'amayon chin ri Jesús xquic'uaj chi racho ri nimalüj sacerdote. Y chiri' chuka' xquimol-qui' ri nimalüj tak sacerdotes, cachibilan ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. \v 54 Y ri Pedro xutzeklebej-apu chi nüj ri Jesús. Y tok xucusüs-apu ri Jesús pa racho ri nimalüj quitata' ri ye sacerdotes, chuka' ri Pedro xoc-apu chiri' cho jay. Y xtz'uye-ka chiquicojol ri samajela' ri yec'o-apu chiri', ye nquimek'-qui' chuchi' ri k'ak'. \p \v 55 Y ri nimalüj tak sacerdotes, y conojel ri achi'a' pa comon nquibün ri ley nquicanola' achique tak chok riq'uin ntzak pa quik'a' y nquitz'ucula' tzij chirij ri Jesús achique ta jun rumac nilitüj chirij chin jari' nquiya' rakal y quiri' nquicamsaj. Pero xa man jun ri xquil chirij. \v 56 Roma stape' (aunque) ye q'uiy ri xe'apon ri xquitz'uc tzij chirij, man xbequic'ulu' tüj qui' ca'i' junan ri nquibij chirij ri Jesús, y richin quiri' c'o ta ruchuk'a' ri nquibij richin nucusüs chirij ri Jesús. \v 57 Y c'ateri' yec'o ch'aka chic ri xebepa'e' y quere' c'a xquitz'uc tzij chirij ri Jesús y xquibij: \v 58 Roj kac'axan tok rija' rubin: Yin ninvulaj ri racho ri Dios banun coma achi'a', y pan oxi' k'ij ninbün chic jun ri man achi'a' tüj nyebanun. \p \v 59 Nixta riq'uin ri', man junan tüj chuka' ri xquibila'. \p \v 60 Y ri nimalüj quitata' ri sacerdotes, xbepa'e' pa quinic'ajal y xuc'utuj chin ri Jesús: ¿C'o roma rat man jun nic' ncach'o? ¿Ketzij na vi ri nquibila' ri achi'a' chavij? ¿Achique nabij vocomi? xbij chin. \p \v 61 Pero ri Jesús nixta juba' xch'o. Nijun achique tüj xbij. Romari' xpu'u ri nimalüj quitata' ri sacerdotes, xuc'utuj chic chin y xbij chin: ¿Ja rat ri' ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios ri nkaya' ruk'ij? xbij chin. \p \v 62 Y ri Jesús xbij c'a: Ja', ja yin. Y nquinitz'et chuka' que yin ri xinalüx chi'icojol que yin tz'uyul pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Dios ri ntiquer nbün ronojel. Y nquinitz'et tok nquika-pe pa sutz' chila' chicaj. \p \v 63 Tok ri nimalüj quitata' ri sacerdotes xrac'axaj ri', xuk'achij-ka ri rutziek chirij, roma itzel xrac'axaj y xbij c'a: Man nc'atzin tüj que nobos chic jun richin nbij cheke que ri Jesús xa aj-mac vi. \v 64 Chi'ivonojel rix xivac'axaj que xbij que ja rija' ri Cristo. Itzel xbün chuvüch ri Dios. ¿Achique nibij vocomi? xbij rija'. \p Y conojel ri vinük jun xquibün y xquibij: Que vocomi ticamsüs. \p \v 65 Y yec'o ch'aka ri xquitz'om nquibün q'uiy itzel chin ri Jesús. Xquitz'om nquichubala'. Xquitz'apij ruvüch. Xquich'ey y c'ateri' nquic'utula' chin: ¿Achique ri xach'ayon? Tabij na cheke, xquibij chin. \p Y ri samajela' ri yec'o chiri', xquiyala' k'a' chin ri Jesús. \s1 Tok ri Pedro xbij que man retaman tüj ruvüch ri Jesús \p \v 66 Y tok ri Pedro c'o c'a pa xulan chuvüch ri jay, c'o jun ixok raj-ic' ri nimalüj quitata' ri sacerdotes ri xapon chiri'. \v 67 Ri Pedro numek-ri' chuchi-k'ak'. Y jari' tok xpu'u ri aj-ic' nutz'et-nutz'et apu ri Pedro, y c'ateri' xbij chin: Rat chuka' rat rachibila' ri Jesús ri aj-Nazaret, xbij chin. \p \v 68 Pero ri Pedro xa xrevaj c'a, roma xbij: Yin man vetaman tüj ruvüch ri Jesús. Man nk'ax ta chuka' chuve achique roma ri quiri' nabij chuve, xbij chin ri aj-ic'. \p Y ri Pedro xel-e chiri' chiquicojol y xbe chuchi-bey. Y jari' tok ri mama' xsiq'uin-pe. \v 69 Y tok ri ixok aj-ic' xutz'et chic jun bey ri Pedro, xutz'om chic rubixic cheque ri yec'o chiri': La achi la' jun cheque ri yec'o riq'uin ri Jesús, xbij. \p \v 70 Pero ri Pedro xa xrevaj chic jun bey. Y xa c'ate ba' c'unük ri' ri quimolon-qui' chiri' xquibij jun bey chic chin: Ketzij na vi que rat rat rachibila' vi ri Jesús. Roma rat xa pa Galilea ncapu'u-vi, y junan ri ach'abül quiq'uin, xquibij chin. \p \v 71 Pero ri Pedro xbij c'a: Yin man vetaman tüj ruvüch ri achi ri nibij rix. Chuvüch Dios ninbij chive que yin man vetaman tüj ruvüch. Y si man ketzij tüj ri ninbij, tika-ka pokonül pa nuvi', xbij cheque. \p \v 72 Y ri mama' xbesiq'uin-pe pa ruca'n mul. Y ri Pedro jari' xeka-pe pa ránima ri tzij ri ye rubin can ri Jesús chin, que man jani tisiq'uin-pe ri mama' pa ruca'n mul tok rat oxi' yan mul tabij cheque ri nyec'utun chave, que man avetaman tüj nuvüch. Y rija' xtz'om ok'ej roma nunuc pa quivi' ri tzij ri'. \c 15 \s1 Tok ri Jesús xquic'uaj chuvüch ri Pilato \p \v 1 Y tok xsaker-pe cumaj yan chupan ri k'ij ri', ri nimalüj tak sacerdotes xquimol-qui' ye cachibilan ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Conojel ri xquimol-qui' pa comon. Rije' xquinuc achique nquibün riq'uin ri Jesús, y ximon-vi-e tok xquic'uaj y xbequijacha' pa ruk'a' ri jun achi rubini'an Pilato. Jari' nbün juzgar pari' achique xtibanatüj chin. \v 2 Y jari' tok ri Pilato xuc'utuj chin ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xbij chin. \p Y ri Jesús xbij c'a: Ja', quiri'. Cachi'el ri xabij, xbij rija'. \p \v 3 Y ri nimalüj tak sacerdotes, q'uiy ri nquibila-apu chin ri Pilato, richin nquisujuj ri Jesús. \v 4 Xpu'u ri Pilato xch'o chic apu riq'uin ri Jesús y xbij chin: Rije' juis q'uiy ri nquibila-pe chavij richin ncatquisujuj, y rat ¿man jun tzij nabij? xbij ri Pilato chin. \p \v 5 Pero man riq'uin tüj ri' ri Jesús man jun tzij ri xbij. Y ri Pilato juis xsatz ruc'u'x, roma man jun bey rutz'eton tüj que jun vinük quiri' ta nbün. \s1 Ri Pilato xujüch ri Jesús chin ticamsüs chuvüch cruz \p \v 6 Y ronojel juna' tok napon ri quinimak'ij ri israelitas, ri nimak'ij ri rubini'an pascua, ri Pilato nusok'opij-e jun preso, ri preso ri nquibij ri vinük que utz ntel-e. \v 7 Y ri k'ij ri', c'o pa cárcel jun achi rubini'an Barrabás ye rachibilan ch'aka chic rachibila'. Rije' ye kajnük pa cárcel roma xecatüj chirij ri nbanun mandar y chuka' xquibün camic. \v 8 Y roma ri vinük ri' quetaman que ri Pilato nusok'opij-e jun cheque ri yec'o pa cárcel, romari' xepu'u rije' xquic'utuj chin ri Pilato que trelesaj-e jun cheque ri yec'o pa cárcel. \v 9 Y ri Pilato jari' xbij-pe cheque: ¿Ri irayibül rix que yin ninsok'opij-e ri achi Rey ivichin rix israelitas? xbij cheque. \p \v 10 Ri Pilato quiri' xbij-pe, roma rija' retaman que ri nimalüj tak sacerdotes quiyo'on ri Jesús pa ruk'a', roma itzel nquina' chin que juis ye q'uiy vinük ri nquitzekleben richin. \v 11 Y ri nimalüj tak sacerdotes xquiya' quina'oj ri vinük, que tiquibij-apu chin ri Pilato que xa ja ri Barrabás ri tisok'opis-e. Y ri vinük quiri' xquibün. \v 12 Y ri Pilato jari' xbech'o jun bey chic y xuc'utuj cheque: ¿Achique ri nibij rix que yin ninbün ta riq'uin ri achi ri nibij que i-Rey rix israelitas? xbij rija' cheque. \p \v 13 Y ri vinük xech'o chic apu y riq'uin cuchuk'a' xquibij: Tataka' rucamsasic chuvüch cruz, xquibij chin. \p \v 14 Romari' ri Pilato xbij cheque: ¿Achique rumac rubanun chive? \p Pero rije' man nyetane' tüj ka. Xa riq'uin más cuchuk'a' xquibij-apu: ¡Tataka' rucamsasic chuvüch cruz! xquibij. \p \v 15 Y ri Pilato xusok'opij-e ri Barrabás, chin ticuker cánima ri vinük. C'ateri' xutük ruch'ayic ri Jesús y xujüch-e chin ticamsüs chuvüch cruz. \p \v 16 Xepu'u ri soldados xquicusaj-apu ri Jesús cho jay richin ri palacio. C'ateri' xecoyoj conojel ri ch'aka chic soldados, ri ye cachibil. Xequimol c'a apu chirij ri Jesús. \v 17 Y ri soldados ri' xquiya' jun tziük morado chirij ri Jesús, cachi'el vi ri nyequicusala' ri reyes. Y xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri q'uiy ruq'uixal. Cachi'el jun corona xquibün chin, y c'ateri' xquiya' pa rujolon ri Jesús. \v 18 Xepu'u chuka' ri soldados nquibün que nquibün saludar ri Jesús, y nquibila' c'a chin: Caquicot c'a juis, rat ri qui-Rey ri israelitas, xquibij chin. \p \v 19 Rije' nquibujij pa rujolon ri Jesús riq'uin jun aj, y nquichubala' chuka'. Nyexuque' chuvüch. Nquibün c'a que nquiya' ruk'ij, pero xa nyetze'en chubanic. \v 20 Y tok rije' xetane' que tze'en chirij, xquelesaj-e ri tziük morado ri quiyo'on chirij. C'ateri' xquiya-e ri rutziek-vi rija', y xquic'uaj-e richin que nquibebajij chuvüch cruz. \s1 Tok ri Jesús xbajix chuvüch cruz \p \v 21 Tok quitz'amon-e bey, xquic'ul jun achi aj-Cirene, jun achi petenük pa k'ayis, Ri achi re', quitata' ri achi'a' quibini'an Alejandro y Rufo. Y rija' rubini'an Simón. Y ri soldados xquibün chin ri achi ri' que xuc'uaj-e ri ru-cruz ri Jesús. \p \v 22 Y ri soldados pari' ri jun juyu' rubini'an Gólgota xquic'uaj ri Jesús. Ri juyu' ri nbix chuka' Calavera chin. \v 23 Y tok yec'o chic chiri', xquisuj chin ri Jesús vino yoyon riq'uin ruya'al jun che' rubini'an mirra. Pero rija' man xrajo' tüj. \v 24 Y tok ri soldados quibajin chic ri Jesús chuvüch ri cruz, xquic'ün-e ri rutziek y xquiya' pan atz'anin riq'uin nquitij achique nch'acon-e chin nquic'uaj chiquijujunal. \p \v 25 Tok ri hora las nueve xsaker-pe xquibajij ri Jesús chuvüch cruz. \v 26 Y pa rutza'n ri ru-cruz, chiri' tz'iban-vi chuvüch jun tz'alün ri achique rumac ri Jesús richin ncamsüs. Chuvüch ri tz'alün ri' nbij c'a: Jare' ri qui-Rey ri israelitas. \v 27 Y ri soldados yec'o chuka' ye ca'i' chic ri xequibajij. Ri ca'i' achi'a' ri' ye elek'oma'. Jun c'a ri xpabüx pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Jesús y jun chic pa ruxocon (ru-izquierda). \v 28 Y riq'uin ri' nbanatüj cachi'el ri tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios, tok nbij: Rija' cachi'el chuka' jun aj-mac xban chin. Quiri' ri tz'iban can. \p \v 29 Ri vinük c'a ri yec'o-e y nye'apon riq'uin ri Jesús, nquisiloj can quijolon chuvüch, roma man nquinimaj tüj que ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. Y c'o chuka' tzij ri nyequibila' can chin. Ri vinük ri' nquibila' can chin ri Jesús: Ja rat ri xabin que navulaj ri racho ri Dios y pan oxi' k'ij nabün chic jun bey. \v 30 Tacolo-e-avi' ayon y caka-pe chuvüch ri cruz, xquibij chin. \p \v 31 Y ja chuka' tzij ri' ri nquibila' ri nimalüj tak sacerdotes. Rije' y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquitze'ej ri Jesús y nquibila' chiquivüch: Rija' ye q'uiy xerucol, pero rija' man ntiquer tüj nucol-ri'. \v 32 Rubin que ja rija' ri Cristo, ri Rey richin ri tinamit Israel. Si quiri', tika-pe chuvüch ri ru-cruz, chin nkatz'et y nkanimaj, xquibij. \p Y ri elek'oma' ri ye bajin chuvüch qui-cruz cachibilan ri Jesús, c'o c'a chuka' tzij quiri' ri nyequibij-apu chin. \s1 Ri rucamic ri Jesús \p \v 33 Y tok xnic'ajür k'ij, jari' tok xk'ekumür ri ruch'ulef. Y ri k'eku'n ri' xq'uis-e pa las tres ri xkak'ij-ka. \v 34 Y ja ri hora ri', tok ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xch'o y xbij: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? xbij. Y ri tzij ri xerubij rija', quiri' ri nbij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique c'a roma tok xinamalij can? \p \v 35 Y yec'o-apu ch'aka chunakaj ri Jesús, tok xcac'axaj ri xbij, xquibila' c'a: ¿Xivac'axaj? Rija' ja ri Elías ri nroyoj, xquibij. \p \v 36 Y c'o jun ri junanin xberumuba-pe jun cachi'el bo'j ri nbix esponja chin. Xumuba' chupan jun ch'amilüj ruya'al-uva, xuya' pa rutza'n jun aj y xuya' chin ri Jesús richin nch'uptüj juba' ri nchaki'j ruchi', y xbij: Vocomi tikoyobej ba' chin nkatz'et si ja ri Elías nobos, nberukasaj-pe chuvüch ri cruz, xbij. \p \v 37 Jari' tok ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xch'o y xcom. \v 38 Y ri c'ul ri tason rupan ri racho ri Dios xk'achitüj pa nic'aj. Ca'i' xbün. Xutz'om-pe pa jotol pa xulan ka. \v 39 Chuvüch apu ape' c'o-vi ri Jesús c'o ri Capitán quichin ri soldados. Rija' xrac'axaj tok ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xch'o, y jari' tok xcom. Romari' tok ri Capitán xbij c'a: Ketzij na vi que ri achi re' Ruc'ajol ri Dios, xbij c'a. \p \v 40 Y yec'o chuka' ixoki' ri nyetzu'un-apu, pero chi nüj yec'o-vi. Chiquicojol ri ixoki' ri', c'o ri María Magdalena, c'o ri María ri quite' ri José y ri Jacobo ri más chaklatz', y c'o chuka' ri jun ixok rubini'an Salomé. \v 41 Ri ixoki' ri', tok c'o ri Jesús pa Galilea, quitzekleben y xquilij-pe. Y chuka' yec'o ch'aka chic ixoki' ri quitzekleben-apu ri Jesús pa Jerusalén. \s1 Tok xmuk ri Jesús \p \v 42 Tok ya xtzak-ka ri k'ij y xoc-pe ri ak'a' chin ri k'ij richin uxlanen. Ja k'ij ri' nquibanala' c'a achique ri nc'atzin cheque roma xa k'ij richin uxlanen quichin conojel ri vinük. \v 43 Y jari' tok xapon jun achi rubini'an José: y rija' aj tinamit Arimatea. Rija' jun achi cachibil ri achi'a' ri nquibün juzgar chiquicojol ri quivinak: y rija' c'o juis ruk'ij chiquicojol rije'. Rija' jun achi ri royoben chuka' tok ri Dios ntoc ri nbün mandar. Y rija' xapon riq'uin ri Pilato chupan ri hora ri', chin nuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús richin numuk. Ri José man xuxbij tüj ri' chin xuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús. \v 44 Pero ri Pilato man nunimaj tüj que ta chanin yan xcom ri Jesús. Romari' rija' xroyoj ri Capitán, y xuc'utuj chin si ketzij que camnük chic ri Jesús. \v 45 Y tok ri Capitán xbij chin ri Pilato que ya camnük chic ri Jesús, c'ateri' xuya' k'ij chin ri José que nberumuku' can ri Jesús. \v 46 Y ri José xulok' c'a jun c'ul nim. Y tok rukasan chic pe ri ruch'acul ri Jesús chuvüch ri cruz, xupis-e chupan ri c'ul ri'. Y c'ateri' xberumuku' can pa jun jul richin camnük, c'oton chuvüch jun juyu' ri xa abüj vi. Y tok xumuk apu xusirirej jun abüj y xuya' can chuchi' ri ape' xumukutüj-vi. Y xutz'apij ri ruchi' ri jul. \p \v 47 Y ri María Magdalena y ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, xquitz'et c'a jabel ape' xmuk-vi can ri Jesús. \c 16 \s1 Tok xc'astüj chic ri Jesús \p \v 1 Y tok xc'o chic ri k'ij richin uxlanen, ri María Magdalena, ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, y chuka' ri ixok rubini'an Salomé xbequilok'o-pe jubulüj tak ak'on. Y ri ak'on re' nc'atzin cheque richin nyequiya' can pari' ri Jesús. \v 2 Y cumaj yan chupan ri nabey k'ij chin ri semana, xebe c'a chuchi-jul. Y tok nsaker-pe, jari' tok nye'apon yan. \v 3 Y rije' xquibila' c'a chiquivüch: ¿Y achique njakon ri jul chikavüch? xquibij. \p \v 4 Pero tok xquitz'et ri jul, xquitz'et que xa jakül. Ri nimalüj abüj ri tz'apin can riq'uin, xa elesan chic e. \v 5 Y tok rije' ye c'unük chic apu chupan ri jul, rije' xquitz'et que c'o jun cachi'el ala', tz'uyul pa cajquik'a' (qui-derecha), rucusan jun tziük sük ri napon chirakün-ka. Y ri ixoki' tok xquitz'et ri', juis xquixbij-qui' riq'uin. \v 6 Pero rija' xbij cheque: Man tixbij-ivi'. Roma yin vetaman que rix nicanoj ri ruch'acul ri Jesús aj-Nazaret, ri xcamsüs chuvüch ri cruz. Rija' xc'astüj yan e, xa manak chic chere'. Titz'eta' ape' xc'uje-vi. \v 7 Vocomi c'a quixbiyin, y tibij chin ri Pedro y cheque ri ch'aka chic rachibila' ri Jesús. Tibij cheque que ri Jesús nbe nabey chivüch, richin nic'ul-ivi' chila' pa ruch'ulef Galilea. Y chiri' nitz'et-vi, cachi'el ri rubin can chive. \p \v 8 Y ri ixoki' xe'el-e chiri' pa jul, pero nyebarbot. Ri xbiri' ri tz'amayon quichin juis nim. Rije' ye anmajnük c'a e. Man jun achique chok chin ta xquitzijoj-vi, roma ye camnük roma xquixbij-qui'. \s1 Tok ri Jesús xuc'ut-ri' chuvüch ri María Magdalena \p \v 9 Tok ri Jesús xc'astüj cumaj yan chupan ri xsaker ri k'ij domingo, ri nabey k'ij richin ri semana, xuc'ut-ri' nabey chuvüch ri María Magdalena, ri ixok ruchajin vuku' (siete) itzel espíritu y xerelesaj-e ri Jesús. \v 10 Y ri María Magdalena jari' xbe y xberubij cheque conojel ri rachibila' ri Jesús. Rije' juis nyebison y quitz'amon ok'ej. \v 11 Pero tok rije' xcac'axaj que ri Jesús xa xc'astüj chic pe y ri María Magdalena xutz'et yan can ruvüch, xa man xquinimaj tüj. \s1 Tok ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivüch ri ye ca'i' achi'a' \p \v 12 Quiri' chuka' ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivüch ye ca'i' achi'a' ri quitz'amon bey chin nyebe lojc'an chic. Rije' pa k'ayis ye benük-vi. Pero roma ri Jesús jun vi chic xbün tok xuc'ut-ri' chiquivüch, man chanin tüj xquetamaj ruvüch. \v 13 Ri ca'i' achi'a' ri' xbequibij chuka' cheque ri ch'aka chic ri xquitzekleben ri Jesús, pero chuka' man xenimüx tüj. \s1 Ri samaj ri xbij can ri Jesús que tiban \p \v 14 C'ateri' ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivüch ri once rachibila', tok nyetajin nyeva'. Rija' xbij c'a cheque: ¿C'o roma rix xa man xinimaj tüj y xicovirsaj ri ivánima? xbij cheque. Quiri' xbij cheque roma ri rachibila' xa man xequinimaj tüj ri xetz'eton richin ri Jesús que xa xc'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki'. \v 15 Y xbij chuka' cheque: Quixbiyin chuvüch ri ruch'ulef y titzijoj ri utzilüj tzij richin colonic cheque conojel ri vinük. \v 16 Ri vinük c'a ri nutaken ri utzilüj tzij richin colonic y nbün chuka' bautizar-ri', ncolotüj c'a. pero ri vinük ri xa man nuniman tüj, ri' nutij k'oxomül. \v 17 Ri nyetaken c'a vichin, q'uiy c'a nyequibanala' richin nk'alajin que yinc'o-vi quiq'uin. Pa nubi' yin nyequelesala' itzel tak espíritu y nyech'o pa ch'aka chic ch'abül ri man ye quetamalon tüj. \v 18 Rije' chuka' stape' (aunque) nyequitz'om itzel tak cumütz y ak'on chin camic, man nijun nquibün. Nquiyala' chuka' quik'a' pa quivi' yava'i' y nyec'achoj. Q'uiy ri nyequibanala' rije', xbij ri Jesús. \s1 Tok ri Jesús xtzolij chila' chicaj riq'uin ri Dios \p \v 19 Tok ri Ajaf Jesús ch'ovinük chic can cheque ri rachibila', xbe y chila' chicaj xc'ul roma ri Dios, y xtz'uye-apu pa rajquik'a' (ru-derecha). \v 20 Y tok ri rachibila' xe'el c'a chi nüj chi nakaj, xquitzijoj ri rutzij ri Dios. Y ri Ajaf c'o-vi quiq'uin richin nyeruto' y chuka' xbün cheque que q'uiy milagros ri xetiquer xquibanala' richin tik'alajin que ja ri ketzij ri'. Quiri' c'a.