\id LUK - Bukawa NT [buk] -Papua New Guinea 2000 {Lutheran Bible Translators} (DBL 2017) 
\h LUK 
\toc1 Luk ndê ŋawaê ŋayham 
\toc2 Luk 
\toc3 Luk 
\mt1 Luk  
\mt2 ndê ŋawaê ŋayham  
\imt1 Yom whê ŋawaê ŋayham dindec sa-ŋga  
\ip Luk iŋ Yisu ndê ŋgacsêŋom dom, ma iŋ ŋgac Israel-ŋga dom. Iŋ ŋgac Grik-ŋga, ma iŋ dokta, ma bocdinaŋ taŋyalê bu iŋ ŋgac tigauc. Luk dau gêlic gêŋ hoŋ naŋ Yisu kôm, naŋ dom, magoc iŋ kip yom hoŋ sa yêc lau naŋ sêmbo sêwhiŋ Yisu têŋ ndoc iŋ gic hu ndê gweleŋ e iŋ mbu pi undambê gi (1:1-4). Luk ndê ŋawaê ŋayham hêganôŋ Yisu ti iŋ ndê gweleŋ, ma iŋ to bapia daŋ tiyham (Aposel) pi gweleŋ naŋ lau aposel sêkôm ŋa Ŋalau Dabuŋ ndê ŋaclai.  
\ip Yêc iŋ ndê yom ŋamata-ŋga, Luk sôm bu iŋ to yom têŋ ŋgac atu daŋ ŋaê Tiopilas. Ŋaê dau danem kwi bu ‘ŋgac naŋ atac whiŋ Anötö.’ Magoc iŋ to tu ŋgac tigeŋ dinaŋ-ŋga dom, iŋ to ndê ŋawaê ŋayham hêganôŋ lau naŋ lau Israel dom gitôm iŋ dau, ma lau Israel-ŋga sêwhiŋ. Iŋ tac whiŋ bu ŋac sêŋyalê bu Yisu, iŋ lau Israel-ŋga si Mesaya, ma iŋ meŋ gic waê lau Israel-ŋga tawasê dom, magoc meŋ bu ti lau hoŋ si Pômdau, ma bu mbac ndu tu lau hoŋ-ŋga. Ma bocdinaŋ Luk tac whiŋ bu Yisu ndê ŋawaê sa têŋ gameŋ nom-ŋga hoŋ, bu lau sêŋgô ma sêkêŋ whiŋ Yisu, dec oc sêtap Anötö ndê mwasiŋ nem ŋac si-ŋga sa.  
\c 1  
\s1 Yom Ŋamata-ŋga  
\p
\v 1 O ŋgac atu Tiopilas. Lau daêsam sêŋsahê bu sêto yom pi gêŋ hoŋ naŋ ŋandô sa yêc yac mba gameŋ.  
\v 2 Ŋac sêto sêŋkuc yom naŋ lau naŋ sêmbo sêwhiŋ Yisu têŋ ndoc iŋ gic hu ndê gweleŋ, naŋ sic dulu têŋ yac. Lau dau sêlic gêŋ hoŋ naŋ Yisu kôm pi tandô, dec sêhoc ŋawaê ŋayham asê pi gêŋ dau.  
\v 3 Ma aö bocdinaŋ, gakip yom hoŋ sa pi gêŋ ŋamata-ŋga ma meŋ têŋ kwahic dec, ma galic ŋayham bu wato sip bapia dindec ma waŋkiŋ têŋ am. Aö gato yom kakuc ŋadênaŋ tôm gêŋ hoŋ naŋ hôc asê. Tu dinaŋ-ŋga O ŋgac atu Tiopilas,  
\v 4 am oc êmyalê bu yom hoŋ pi Yisu naŋ am ŋgô su, naŋ yom ŋandô.   
\s1 Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndê puc dinda kôc iŋ-ŋga  
\p
\v 5 Têŋ têm Kiŋ †Herod gêm gôliŋ gameŋ Judia-ŋga, naŋ †dabuŋsiga daŋ mbo, iŋ ndê ŋaê Sekaria. Iŋ kôm ndê gweleŋ whiŋ dabuŋsiga naŋ sêmbo dabuŋsiga ŋamata-ŋga Abaisa\f + \fr 1:5 \ft Abaisa - dabuŋsiga ŋamata-ŋga daŋ naŋ mbo têŋ Kiŋ Dawid ndê têm. Têŋ têm dinaŋ lau Israel si dabuŋsiga sêwhê dau kôc ti toŋ 24 kêkuc dabuŋsiga ŋamata-ŋga si ŋaê (\xt 1 Kr 24:7-19; ma Nia 12:11-17\ft ). Ma tiŋambu sêkôm gweleŋ tôm ŋatoŋ 24 dinaŋ sêyô dau sêyô dau. Têŋ Yisu ndê têm, lau dabuŋsiga daêsam sêndöc gameŋ ŋamakê-ŋga, ma sêpi Jerusalem tu sêkôm gweleŋ yêc †lôm dabuŋ tôm ŋac si toŋ si ndoc, ma tiŋambu sêmbu sêtêŋ si gameŋ si (\xt Luk 1:8, 23\ft ). Alic yom whê ŋaê ‘dabuŋsiga’ sa-ŋga yêc buku dindec ŋambu-ŋga.\f* ndê toŋ. Sekaria ndê awhê ndê ŋaê Elisabet, ma iŋ Aron\f + \fr 1:5 \ft Aron - lau Israel si dabuŋsiga ŋamata-ŋga naŋ gêm akiŋ Anötö têŋ Moses ndê têm. Alic \xt Eks 7:1-6; ma 28:1\ft .\f* ndê wakuc daŋ, gitôm Sekaria dau.  
\v 6 Anötö gêlic iŋlu sêsa lêŋ gitêŋ yêc iŋ aŋgô-ŋga, sêŋsêlêŋ sêŋkuc Anötö ndê yomsu ti ŋagôliŋ ŋalêŋ ŋayham.  
\v 7 Iŋlu sêti awhê andô ma ŋgac andô su, magoc balêkoc mba, bu Elisabet iŋ awhê gapoc.   
\p
\v 8 Têŋ têm daŋ Sekaria ndê toŋ si ndoc sênem akiŋ Anötö-ŋga hôc asê, ma iŋ gêm ndê gweleŋ dabuŋsiga-ŋga mbo Anötö ndê lôm dabuŋ yêc Jerusalem.  
\v 9 Ma gitôm dabuŋsiga si mêtê, sêpuc gapoc gi sip Sekaria, bu sôc lôm dabuŋ ŋalôm ndi, ma kêŋ da ŋamalu ŋayham.  
\v 10 Ma têŋ ndoc iŋ sôc gi bu kêŋ da ŋamalu ŋayham, naŋ lau Israel-ŋga hoŋ naŋ sêkac sa tu s êtoc Anötö sa-ŋga, naŋ sêteŋ mbec sêlhac awê.  
\v 11 Têŋ ndoc dinaŋ Pômdau ndê aŋela daŋ hoc dau asê têŋ Sekaria, ma kalhac alta da ŋamalu-ŋga ŋa-ndö-ŋga.  
\v 12 Têŋ ndoc Sekaria tandô pi aŋela dau, iŋ sö ti töc dau ŋandô.  
\v 13 Magoc aŋela sôm têŋ iŋ, “Töc daôm dom Sekaria, bu Pômdau ŋgô mbec naŋ am teŋ. Am nem awhê Elisabet oc kôc atômŋgac daŋ, ma am oc sam iŋ ndê ŋaê bu Jon.  
\v 14 Iŋ oc kôm am atac ŋayham atu, ma lau daêsam oc sêtisambuc tu dinda kôc iŋ-ŋga,  
\v 15 bu iŋ oc ti ŋgac tiwaê yêc Pômdau aŋgô-ŋga. Iŋ oc nôm wain me bu ŋaŋga dom, magoc têŋ têm iŋ yêc dinda atac ŋalôm eŋ, naŋ Ŋalau Dabuŋ oc nem iŋ ahuc, ma mbo whiŋ iŋ ŋapaŋ.  
\v 16 Ma têŋ ndoc iŋ tiatu, naŋ iŋ oc nem lau Israel-ŋga daêsam kwi, sêmbu sêsôc Pômdau ŋac si Anötö ŋapu.  
\v 17 Iŋ oc ti propet ŋaŋga ma ti ŋaclai gitôm propet ŋamata-ŋga Elaija. Ma iŋ oc muŋ Pômdau, bu nem lau daêsam si ŋalôm kwi. Dambai oc atac whiŋ atui, ma lau daŋgapêc oc sêti lau ti gauc naŋ sêsa si lêŋ gitêŋ. Ŋalêŋ dinaŋ iŋ oc êmasaŋ lau si ŋalôm bu sêkôc Pômdau sa.”   
\p
\v 18 Sekaria ŋgô aŋela ndê yom dinaŋ su, goc sôm têŋ iŋ, “Alu ati awhê andô ma ŋgac andô su. Boc-dinaŋ ŋalêŋ bocke dec aö waŋyalê bu am nem yom oc ŋandô sa?”  
\v 19 Goc aŋela ô yom ma sôm, “Aö Gabriel naŋ galhac Pômdau aŋgô-ŋga, ma iŋ kêkiŋ aö bu wahoc ŋawaê ŋayham dindec asê têŋ am.  
\v 20 Gêŋ naŋ aö gasôm yom pi, naŋ oc ŋandô sa tôm ŋandoc. Tigeŋ am kêŋ whiŋ aö dom, ma bocdinaŋ am oc awham mba sa, ma sôm yom dom e gêŋ hoŋ dindec hôc asê su.”   
\p
\v 21 Têŋ dinaŋ lau naŋ sêmbo awê, naŋ sêhôŋ Sekaria ma gauc gêm bu bocke ma iŋ mbo tiwandêc yêc lôm dabuŋ ŋalôm.  
\v 22 Ma têŋ ndoc Sekaria mbu sa awê gi, naŋ gitôm dom bu sôm yom, ma gic amba ŋambwa têŋ ŋac, dec ŋac si gauc sa bu iŋ gêlic gêŋ ŋagatu daŋ yêc lôm dabuŋ ŋalôm.   
\p
\v 23 Tiŋambu iŋ ndê bêc gweleŋ-ŋga pacndê, ma iŋ kölhö mbu têŋ ndê malac gi.  
\v 24 Ma iŋ ndê awhê Elisabet daê, dec timêtê dau ŋapep, ma mbo teŋ mbo iŋlu si andu gitôm ayô amaŋdaŋ. Elisabet sôm,  
\v 25 “Pômdau kôm gêŋ dindec ma gêm aö sa. Ŋamata-ŋga aö gambo ti mayaŋ yêc lau aŋgô-ŋga, bu aö awhê gapoc, tigeŋ kwahic dec Pômdau tawalô aö, ma kôc aö mayaŋ su.”   
\s1 Yisu ndê puc dinda kôc iŋ-ŋga  
\p
\v 26 Elisabet daê gitôm ayô 6 su, goc Anötö kêkiŋ aŋela Gabriel têŋ malac Nasaret naŋ yêc gameŋ Galili-ŋga,  
\v 27 bu kêŋ aheŋ têŋ awhê akiŋ daŋ. Iŋ ndê ŋaê Maria, ma lau sêhoc yom asê su bu Maria oc nem ŋgac daŋ ŋaê Josep, naŋ Kiŋ Dawid ndê apaŋgac daŋ.  
\v 28 Aŋela dau têŋ Maria gi ma sôm, “O awhê naŋ Anötö tac whiŋ am ndu andô, Pômdau whiŋ am.”  
\v 29 Yom dau kôm Maria sö ŋandô, ma iŋ gauc gêm têŋ dau bu, “Iŋ awha gic aö tu sake-ŋga?”  
\v 30 Goc aŋela sôm têŋ iŋ, “Töc daôm dom Maria, bu Anötö gêlic am ŋayham kêlêc.  
\v 31 Am oc daêm ma kôc balêkoc ŋgac daŋ, ma sam iŋ ndê ŋaê bu Yisu.  
\v 32 Iŋ oc ti ŋgac tiwaê, ma lau oc sêsam iŋ bu Anötö Ŋaclai ti Ŋawasi Ŋadau ndê Atu. Pômdau Anötö oc kêŋ iŋ wêkaiŋ apaŋgac Dawid ndê pôŋ kiŋ-ŋga.  
\v 33 Iŋ oc nem gôliŋ †Jakob ndê wakuc lau Israel-ŋga, ma iŋ ndê gôliŋ oc pacndê dom.”   
\p
\v 34 Goc Maria ndac aŋela dau bu, “Aö gayêc gawhiŋ ŋgac daŋ dom, ma bocdinaŋ yom dau oc ŋandô sa ŋalêŋ bocke?”  
\v 35 Ma aŋela ô yom ma sôm, “Ŋalau Dabuŋ oc têŋ am meŋ, ma Anötö, Ŋaclai ti Ŋawasi Ŋadau ndê ŋaclai oc nem am ahuc. Tu dinaŋ-ŋga balêkoc dabuŋ naŋ am oc kôc, naŋ lau oc sêsam iŋ bu Anötö ndê Atu.  
\v 36 Ma am ŋgô! Elisabet, awhê andô naŋ yêc am apami si toŋ, naŋ daê ma oc kôc balêkoc daŋ. Sêsôm bu iŋ awhê gapoc, magoc kwahic iŋ daê tôm ayô 6 su.  
\v 37 Bu gêŋ daŋ yêc dom, naŋ Anötö gitôm dom bu kôm ŋandô sa.”  
\v 38 Ma Maria ô yom ma sôm, “Pômdau ndê awhê akiŋ aö. Bocdinaŋ, yom naŋ am sôm, naŋ ŋandô sa pi aö.” Maria sôm yom dinaŋ su, goc aŋela hu iŋ siŋ.   
\s1 Maria gic Elisabet kêsi  
\p
\v 39 Têŋ têm dinaŋ Maria kêmasaŋ dau, ma kêsêlêŋ ŋagahô têŋ malac daŋ yêc gameŋ ŋabaö Judia-ŋga gi.  
\v 40 Iŋ hôc asê ma têŋ Sekaria ndê andu gi, ma ta Elisabet ndê ŋaê.  
\v 41 Têŋ têm Elisabet ŋgô Maria ndê yom, naŋ balêkoc naŋ yêc iŋ ŋalôm kwê soc ti ŋaŋga, ma Ŋalau Dabuŋ gêm Elisabet ahuc.  
\v 42 Ma iŋ sôm yom awha atu, “Anötö toc am sa hôc gêlêc lauwhê sambob su, ma oc toc balêkoc naŋ am oc kôc, naŋ sa bocdinaŋ.  
\v 43 Aö awhê bocke, dec am, aneŋ Pômdau dinda mweŋ bu lic aö?  
\v 44 Têŋ ndoc aö gaŋgô am mbwêc aö, naŋ balêkoc naŋ yêc aö ŋatac, naŋ kwê soc ti atac ŋayham.  
\v 45 Am kêŋ whiŋ bu Pômdau ndê yom p i am oc ŋandô sa, ma tu dinaŋ-ŋga am tap iŋ ndê mwasiŋ sa!”   
\s1 Maria po Anötö ndê waê sa  
\p
\v 46-47 Ma Maria sôm:  
\li1 “Aö wapo Pômdau ndê waê sa ti aneŋ ŋalôm sambuc, ma aö atac ŋayham kêlêc tu Anötö naŋ gêm aö si-ŋga.  
\v 48 Ŋahu bu iŋ kêlhiŋ iŋ ndê awhê akiŋ ŋambwa, aö dec siŋ dom. Têŋ kwahic dec ma ndi, lau hoŋ oc sêsam aö bu awhê naŋ Anötö kêmwasiŋ.  
\v 49 Iŋ Ŋaŋga Ŋadau naŋ kôm gêŋ atu têŋ aö, ma iŋ ndê ŋaê dabuŋ.   
\li1
\v 50 Tôm têm sambob, iŋ tawalô lau hoŋ naŋ sêtöc iŋ ma sêtoc iŋ sa.  
\v 51 Iŋ amba ŋaŋga kôm gêŋ atu, ma lau naŋ yom sêtoc dau sa-ŋga gêm ŋac si ŋalôm ahuc, naŋ iŋ soc ŋac su sêlhö têŋtêŋ.  
\v 52 Iŋ kêmasuc kiŋ nom-ŋga su yêc ŋac si pôŋ kiŋ-ŋga, magoc lau naŋ sêŋgwiniŋ dau, naŋ iŋ toc ŋac sa.   
\li1
\v 53 Iŋ kêmwasiŋ lau ŋalôm sawa ŋa gêŋ ŋayham-ŋayham, magoc iŋ kêkiŋ lau ti lêlôm sêsa amba sawa si.  
\v 54-55 Iŋ gêm iŋ ndê lau akiŋ Israel-ŋga sa, ma tôm yom naŋ iŋ gic bata têŋ abaŋ Abraham, ma têŋ iŋ ndê wakuc hoŋ naŋ sêŋkuc iŋ, naŋ iŋ tawalô ŋac.”   
\p
\v 56 Maria kêpiŋ Anötö ma sôm yom dinaŋ su, goc mbo whiŋ Elisabet gitôm ayô tö, ma tiŋambu iŋ kölhö mbu têŋ ndê malac gi.   
\s1 Elisabet kôc Jon  
\p
\v 57 Elisabet ndê ndoc meŋ sa dec iŋ kôc balêkoc ŋgac daŋ.  
\v 58 Ma iŋ ndê dawai ti lau meŋpaŋ iŋ-ŋga sêŋgô bu Pômdau tawalô iŋ ŋalêŋ dinaŋ, ma ŋac hoŋ atac ŋayham sêwhiŋ iŋ.  
\v 59 Têŋ balêkoc dau ndê bêc ti-8-ŋga, ŋac hoŋ sêmeŋ bu sêsê balê ndê ŋamlic ŋatô su sêŋkuc lau Israel-ŋga si †pwac, ma ŋac tac whiŋ bu sêkêŋ damba Sekaria ndê ŋaê pi iŋ.  
\v 60 Tigeŋ iŋ dinda sôm, “Mba! Dasam iŋ ndê ŋaê bu Jon.”  
\v 61 Ma sêsôm têŋ iŋ, “Yêc am nem dawam, ŋgac ŋaê Jon daŋ mbo dom.”  
\v 62 Ma ŋac sic amba têŋ damba bu sêŋyalê ŋaê bocke iŋ tac whiŋ.  
\v 63 Iŋ kôm ŋa amba bu sêkêŋ tapele daŋ têŋ iŋ, dec sêkêŋ ma iŋ to, “Iŋ ndê ŋaê Jon,” goc lau hoŋ sêhêdaê.  
\v 64 Ma ŋagahô iŋ êmbala tigoloŋ, ma iŋ sôm yom asê ma kêpiŋ Anötö.   
\p
\v 65 Gêŋ dau kôm ŋac lau hoŋ sêsö, ma lau naŋ sêmbo Judia ŋagameŋ lôc-ŋga, naŋ sem yom-galôm ŋapaŋ pi gêŋ hoŋ dinaŋ.  
\v 66 Lau hoŋ sêŋgô ŋawaê, ma ŋac gauc gêm yom dau ŋapaŋ yêc ŋac si ŋalôm. Ma ŋac sêlic bu Pômdau ndê ŋaclai tôc dau asê yêc balê dau, dec sêndac dandi, “Iŋ oc ti ŋamalac kaiŋ bocke?”   
\s1 Sekaria hoc yom asê gitôm propet  
\p
\v 67 Têŋ têm dinaŋ Ŋalau Dabuŋ gêm Jon ndê damba Sekaria ahuc, ma iŋ hoc yom asê gitôm propet daŋ ma sôm,   
\li1
\v 68 “Tampiŋ Pômdau, yac lau Israel-ŋga neŋ Anötö, bu iŋ meŋ bu nem iŋ ndê lau si.  
\v 69 Iŋ po ŋgac ti ŋaclai daŋ sa yêc iŋ ndê ŋgac akiŋ Dawid ndê lau wakuc, naŋ gitôm bu nem yac si.  
\v 70 Anötö ndê propet dabuŋ sêhoc yom asê pi gêŋ dau muŋ su, ma kwahic dec Anötö kôm yom dau ŋandô sa.  
\v 71 Iŋ kêmasaŋ lêŋ dinaŋ, bu nem yac si yêc yac neŋ ŋacyo ti lau naŋ sêtec yac amba.  
\v 72 Iŋ tawalô yac, tôm iŋ gic bata têŋ abaŋi, ma gauc gêm iŋ ndê pwac dabuŋ,  
\v 73 naŋ iŋ kêmatiŋ tidôŋ whiŋ abaŋ Abraham.  
\v 74 Iŋ oc nem yac si yêc yac neŋ ŋacyo amba, tu bu yac danem akiŋ iŋ ti atac pa su,  
\v 75 ma tu bu taŋsêlêŋ dasa lêŋ gitêŋ ti dabuŋ yêc iŋ aŋgô-ŋga tôm bêc hoŋ.  
\v 76 Ma Jon, aneŋ balê, lau oc sêsam am bu ‘Anötö, Ŋaclai ti Ŋawasi Ŋadau ndê propet,’ bu am oc muŋ Pômdau ma êmasaŋ lau si ŋalôm tu sêkôc iŋ sa-ŋga.  
\v 77 Ma am oc whê Anötö ndê lau si gauc sa pi lêŋ naŋ iŋ oc suc ŋac si sac kwi tu bu nem ŋac si-ŋga.  
\v 78 Yac neŋ Anötö ndê lêŋ tawalô yac-ŋga, naŋ oc tôm ac naŋ pi ma kalhac umboŋ,  
\v 79 ma pô lau naŋ sêndöc gameŋ ŋasec, ma lau naŋ sêmpiŋ bu sêmbac ndu. Iŋ oc wê yac dasa seŋ bu datap yom malô sa.”   
\p
\v 80 Tiŋambu balê dau tiatu, ma kêŋ ndê ŋalôm sambuc tu nem akiŋ Anötö-ŋga. Ma iŋ mbo gameŋ sawa e tôm bêc naŋ iŋ gic hu ndê gweleŋ, dec gêm mêtê kalhac lau Israel aŋgô-ŋga.   
\c 2  
\s1 Maria kôc Yisu  
\p
\v 1 Têŋ têm dinaŋ †Sisa Ogasta gic atu yom bu sêsê lau hoŋ naŋ sêmbo Rom si gôliŋ ŋapu, naŋ sa tu bu sênemlhi takis-ŋga.  
\v 2 (Têŋ ndoc dinaŋ Kirinios gêm gôliŋ gameŋ Siria-ŋga, ma gêŋ dinaŋ ti têm ŋamata-ŋga naŋ sêsê lau sa yêc iŋ ndê gôliŋ ŋapu.)  
\v 3 Bocdinaŋ lau hoŋ sêtêŋ si malachu si, bu sêto si ŋaê sip bapia sêsê ŋac sa-ŋga.   
\p
\v 4 Josep iŋ Dawid ndê wakuc daŋ, ma bocdinaŋ iŋ hu malac Nasaret yêc gameŋ Galili-ŋga siŋ, ma sip têŋ Dawid ndê malac yêc gameŋ Judia-ŋga gi, malac naŋ sêsam bu Betlehem.  
\v 5 Josep lu Maria sêwhiŋ dau si bu sêkêŋ si ŋaê, bu sêhoc iŋlu si yom asê su bu oc sênem dau. Ma Maria daê mbo.  
\v 6 Têŋ ndoc iŋlu sêmbo Betlehem, naŋ Maria ndê bêc bu kôc balêkoc-ŋga hôc asê.  
\v 7 Josep lu Maria sêyêc bôc si mala, bu ŋasawa mbasi yêc andu ŋacleŋ-ŋga. Ma yêc dê, Maria kôc iŋ ndê balêkoc ŋgac ŋamata-ŋga. Ma iŋ kôm iŋ si ŋa po, ma kêŋ iŋ yêc bôc si apa sêneŋ gêŋ-ŋga.   
\s1 Aŋela sêhoc Yisu ŋawaê asê  
\p
\v 8 Têŋ ôbwêc dinaŋ lau ŋatô sêyob si domba sêmbo malac dau ŋamakê.  
\v 9 Ma Anötö ndê aŋela daŋ hoc dau asê têŋ ŋac. Pômdau ndê ŋawê pô ŋac, ma sêtöc dau ŋandô.  
\v 10 Goc aŋela dau sôm têŋ ŋac bu, “Atöc daôm dom! Aö bu wakêŋ ŋawaê ŋayham daŋ têŋ mac, naŋ oc kôm mac atac ŋayham atu. Ma ŋawaê dindec gic waê lau hoŋ.  
\v 11 Mac nem ŋgac nem mac si-ŋga hôc asê têŋ bêc dau dindec. Iŋ dinda kôc iŋ yêc Betlehem, malac naŋ sêsam bu Dawid ndê malac. Iŋ †Mesaya dau naŋ Anötö gic bata bu êŋkiŋ meŋ, ma mac nem Pômdau dau.  
\v 12 Atêŋ Betlehem andi, ma mac oc aŋyalê balêkoc dau pi gêŋ bocdec bu. Sêkôm iŋ si ŋa po, ma sêkêŋ iŋ yêc bôc si apa sêneŋ gêŋ-ŋga.”  
\v 13 Ma ŋagahô aŋela undambê-ŋga daêsam sêhoc dau asê sêwhiŋ aŋela dinaŋ, ma sem wê sêmpiŋ Anötö bocdec bu,  
\v 14 “Anötö ndê waê sa yêc lôlôc. Ma yom malô yêc nom, têŋ lau naŋ Anötö gêlic ŋac ŋayham.”   
\s1 Lau sêyob domba-ŋga sêtêŋ Betlehem si  
\p
\v 15 Aŋela sem wê dinaŋ su, goc sêmbu sêpi undambê si. Ma lau sêyob domba-ŋga sêsôm têŋ dandi, “Ayôc! Datêŋ Betlehem dandi, ma dalic gêŋ atu naŋ Pômdau ndê aŋela sêhoc asê têŋ yac.”  
\v 16 Goc sêŋsahic dau sêtêŋ Betlehem si, ma sêtap Maria lu Josep sa, ma sêlic balêkoc dau yêc bôc si apa sêneŋ gêŋ-ŋga.  
\v 17 Sêlic iŋ su goc sêsa si, ma sic miŋ yom naŋ aŋela hoc asê têŋ ŋac pi balêkoc dau.  
\v 18 Ma lau hoŋ naŋ sêŋgô ŋac si yom, naŋ sêhêdaê ŋandô.  
\v 19 Magoc Maria gauc gêm yom hoŋ ŋapaŋ yêc ndê ŋalôm.  
\v 20 Ma lau sêyob domba-ŋga sêlhö sêmbu sêtêŋ gameŋ sêyob domba-ŋga si. Sêmpiŋ Anötö ma sêtoc iŋ ndê waê sa tu gêŋ hoŋ naŋ sêŋgô ti sêlic, naŋ gitôm aŋela sôm asê têŋ ŋac.   
\s1 Sêtôc Yisu yêc lôm dabuŋ  
\p
\v 21 Têŋ bêc 8 giŋga su, sêsê balê ndê ŋamlic ŋatô su, kêkuc lau Israel-ŋga si pwac. Ma sêsam iŋ ndê ŋ aê Yisu, tôm aŋela sam iŋ têŋ ndoc iŋ kêŋ puc Maria bu iŋ oc daê.   
\p
\v 22 Muŋ-ŋga, Moses to yomsu daŋ pi lauwhê Israel-ŋga naŋ sêkôc balêkoc, naŋ yêc bocdec bu. Sêhôŋ e bêc 40 pacndê, goc ŋac oc ŋawasi sa tiyham yêc Anötö aŋgô-ŋga. Bocdinaŋ têŋ Maria ndê bêc 40 pacndê su, goc iŋlu Josep sêkôc Yisu sêtêŋ lôm dabuŋ yêc malac Jerusalem si, bu sêtôc iŋ yêc Pômdau aŋgô-ŋga.  
\v 23 Sêkôm bocdinaŋ kêkuc Pômdau ndê yomsu naŋ Moses to bocdec bu, “Asam balêkoc ŋgac mbêc hoŋ bu dabuŋ yêc Pômdau aŋgô-ŋga.”  
\v 24 Ma têŋ têm dinaŋ iŋlu sêkêŋ da bu Maria ŋawasi sa tiyham. Sêkêŋ da tôm Pômdau ndê yomsu, balusi lu me mbac sauŋ lu.   
\p
\v 25 Têŋ têm dinaŋ ŋgac daŋ ŋaê Simeon mbo Jerusalem. Iŋ ŋgac gitêŋ ti dabuŋ, ma iŋ hôŋ ndoc bu Anötö êŋkiŋ iŋ ndê Mesaya bu nem lau Israel-ŋga si. Ŋalau Dabuŋ whiŋ iŋ tôm bêc hoŋ,  
\v 26 ma têŋ ndoc daŋ, kêŋ gauc têŋ iŋ bu iŋ oc mbo tali e lic Mesaya naŋ Pômdau gic bata.  
\v 27 Ma Ŋalau Dabuŋ wê Simeon têŋ lôm dabuŋ gi, têŋ bêc naŋ Yisu dinda lu damba sêkôc iŋ sêmeŋ bu sêkêŋ da sêŋkuc Moses ndê yomsu.  
\v 28 Iŋ pê Yisu sa, goc kêpiŋ Anötö ma sôm,  
\v 29-30 “O Pômdau atu, yom naŋ am gic bata su, naŋ kwahic dec ŋandô sa. Aö tanôŋ galic am nem †Ŋgac Nem Lau Si-ŋga su, ma bocdinaŋ dec oc tôm bu am nem ŋgac akiŋ aö dec wambac ndu ti atac malô.  
\v 31 Am kêmasaŋ lêŋ dindec yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga.  
\v 32 Am nem ŋawê oc pô lau hoŋ, bu tôc am asê têŋ lau gameŋ apa-ŋga, ma bu po am nem lau Israel-ŋga si waê sa.”   
\p
\v 33 Simeon sôm yom dinaŋ pi Yisu, dec kôm Yisu dinda lu damba sêhêdaê.  
\v 34 Goc Simeon gêm mbec ŋac, ma sôm têŋ Yisu dinda Maria, “Anötö kêyaliŋ balê dindec sa, ma tu iŋ-ŋga lau Israel-ŋga daêsam oc sêpeŋ, magoc daêsam naŋ sêkêŋ whiŋ iŋ, naŋ oc sêtap Anötö ndê mwasiŋ sa. Iŋ meŋ bu tôc Anötö ndê lêŋ asê têŋ lau, magoc daêsam oc sêpu iŋ ti ndê yom,  
\v 35 ma ŋalêŋ dinaŋ gauc naŋ yêc lau daêsam si ŋalôm, naŋ oc meŋ sa tiawê. Ma tu gêŋ naŋ oc hôc asê iŋ-ŋga, am daôm oc hôc ŋandê atu tôm bieŋ kuŋ am ŋatê.”   
\p
\v 36 Propet awhê daŋ mbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö. Iŋ ndê ŋaê  
\p Ana, ma iŋ damba iŋ Panuel, naŋ yêc Aser ndê toŋ.\f + \fr 2:36 \ft Aser - Jakob ndê atui 12 si daŋ. Lau Israel sêwhê dau kôc ti toŋ 12 sêŋkuc apai 12 dinaŋ (alic \xt Gen 35:26\ft ).\f* Ana iŋ ti awhê andô su. Muŋ-ŋga iŋ gêm ŋgac su ma iŋlu nakweŋ sêmbo sêwhiŋ dau gitôm yala 7,  
\v 37 goc nakweŋ mbac ndu ma Ana ti awhê sawa ma mbo e iŋ ndê yala ti 84. Tôm acsalô ti ôbwêc hoŋ iŋ gêm akiŋ Anötö mbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö, ma têm daêsam iŋ hu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ tu nem dabuŋ dau ti teŋ mbec ŋaŋga-ŋga.  
\v 38 Têŋ têm naŋ Simeon ndê yom pi Yisu pacndê, naŋ Ana têŋ ŋac gi, ma gêm daŋge Anötö. Ma iŋ gic hu sôm yom pi balêkoc têŋ lau hoŋ naŋ sêhôŋ ndoc naŋ Anötö oc nem lau Jerusalem ti Israel-ŋga si.   
\p
\v 39 Josep lu Maria sêkôm gêŋ hoŋ tôm Pômdau ndê yomsu sôm, goc sêmbu sêtêŋ ŋac si malac Nasaret yêc gameŋ Galili-ŋga si.  
\v 40 Ma Yisu tiatu ma ti balê ti licwalô. Ma gauc ŋayham ma Anötö ndê mwasiŋ gêm iŋ ahuc.   
\s1 Yisu mbo lôm dabuŋ  
\p
\v 41 Tôm yala hoŋ Maria lu Josep sêpi Jerusalem si, bu sêlic om atu †Pasowa-ŋga.  
\v 42 Têŋ Yisu ndê yala ti 12, naŋ ŋac hoŋ sêpi si, tôm iŋlu si gêbôm.  
\v 43 Ma têŋ ndoc Mwasiŋ Pasowa-ŋga pacndê, goc Maria lu Josep sêhu Jerusalem siŋ bu sêmbu sêtêŋ iŋlu si malac sêndi. Yisu gacgeŋ mbo Jerusalem, magoc iŋlu sêŋyalê dom,  
\v 44 bu sêŋsêlêŋ sêmbo seŋ sêwhiŋ lau toŋ atu, dec sem gauc bu iŋ oc mbo lau toŋ atu dinaŋ ŋalôm. Sêhu Jerusalem siŋ sêsa si gitôm bêc daŋ, goc sêŋsalê iŋ yêc ŋac si lau.  
\v 45 Sêtap iŋ sa dom, dec bêc tilu-ŋga iŋlu sêmbu sêtêŋ Je rusalem si, bu sêŋsalê iŋ.  
\v 46 Sêhôc asê Jerusalem, ma ŋagalaŋsê sêtap iŋ sa yêc lôm dabuŋ. Iŋ ndöc whiŋ lau naŋ sêndôhôŋ mêtê, ma iŋ kêŋ daŋga ŋac si yom. Ma iŋ ndac ŋac pi gêŋ daêsam.  
\v 47 Lau hoŋ naŋ sêŋgô iŋ, naŋ sêhêdaê tu iŋ ndê gauc-ŋga, ma tu yom hoŋ naŋ iŋ ô têŋ kêdôhôŋwaga-ŋga.   
\p
\v 48 Têŋ ndoc Maria lu Josep sêlic iŋ, naŋ sêhêdaê. Ma Maria ndac iŋ, “Aneŋ balê, tu sake-ŋga am kôm gêŋ dindec têŋ alu damam? Alu aŋsalê am ti ŋalôm ŋawapac.”  
\v 49 Ma Yisu ndac iŋlu, “Tu sake-ŋga amlu aŋsalê aö? Damaŋ ndê andu dindec, ma aö gac waê bu wambo dec.”  
\v 50 Tigeŋ ŋac sêŋyalê iŋ ndê yom ŋahu dom.   
\p
\v 51 Goc Yisu whiŋ iŋlu, ma sêmbu sêtêŋ malac Nasaret si, ma iŋ daŋga wambu têŋ iŋlu ŋapep. Ma iŋ dinda gauc gêm yom hoŋ dinaŋ ŋapaŋ yêc ndê ŋalôm.  
\v 52 Ma Yisu tiatu ma ti ŋgac tigauc, ma Anötö ma ŋamalac hoŋ sêlic iŋ ŋayham.   
\c 3  
\s1 Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga kêmasaŋ Yisu ndê seŋ  
\r (Mat 3:1-12; Mak 1:2-8)  
\p
\v 1 Tiŋambu Taibirias ti lau Rom-ŋga si kiŋ atu,\f + \fr 3:1 \ft Kiŋ atu naŋ gêm gôliŋ gameŋ Rom-ŋga hoŋ naŋ sêsam bu †Sisa.\f* ma têŋ iŋ ndê yala ti-15-ŋga, naŋ iŋ ndê la u bata bocdec sem gôliŋ lau Rom-ŋga si gameŋ ŋatô. Pontias Pailot gêm gôliŋ gameŋ Judia-ŋga, †Herod Antipas gêm gôliŋ Galili, Herod ndê dôwa Pilip gêm gôliŋ Ituria ma Trakonitas, ma Lisanias gêm gôliŋ Abelin.  
\v 2 Ma Anas lu Kayapas sêti l au Israel-ŋga si †dabuŋsiga ŋamata-ŋga. Têŋ ndoc dinaŋ Anötö kêkiŋ iŋ ndê yom têŋ Jon, Sekaria ndê atuŋgac naŋ mbo gameŋ sawa.  
\v 3 Bocdinaŋ Jon gic hu iŋ ndê gweleŋ. Iŋ golom-golom malac hoŋ naŋ yêc Bu Jordan ŋamakê, ma gêm mêtê bu lau sêliŋ saŋgu tu bu sêtôc asê bu sêkac si ŋalôm kwi ma sêhu mêtê sac siŋ, dec Anötö oc suc ŋac si sac kwi.   
\p
\v 4 Propet Aisaya hoc yom asê pi Jon muŋ su, tôm iŋ to yêc ndê buku bocdec bu:  
\li1 Ŋamalac daŋ ta yom yêc gameŋ sawa bocdec bu, ‘Amasaŋ Pômdau ndê seŋ. Amasaŋ nem ŋalôm bu akôc iŋ sa.   
\li1
\v 5 Busuŋ hoŋ oc sêti gameŋ apa-pa, ma lôc ti ŋabaö hoŋ oc sêti gameŋ gapoŋ. Seŋ mbwê hoŋ oc sêtisolop, ma seŋ hoc-hoc oc sêti seŋ ŋayham.   
\li1
\v 6 Ma lau nom-ŋga hoŋ oc sêlic Anötö ndê lêŋ nem lau si-ŋga.’ \rq [Ais 40:3-5]\rq*   
\p
\v 7 Ma tu dinaŋ-ŋga Jon sôm têŋ lau daêsam naŋ sêsa si bu iŋ êŋku ŋac, “Mac mboc ŋatui mac! Tu sake-ŋga mac alhö ameŋ? Mac akôc gauc pi Anötö ndê atac ŋandê naŋ lau propet sêkêŋ puc yac bu oc meŋ sa, dec gauc gêm bu ameŋ ma aliŋ busaŋgu ŋambwa, a?  
\v 8 Aŋgô! Akôm mêtê ŋayham naŋ tôc asê bu mac am daôm kwi yomandô. Asôm têŋ daôm dom, bu ‘Abraham apai yac, ma tu dinaŋ-ŋga Anötö oc kôc yac sa.’ Aö wasôm têŋ mac bu Anötö gitôm bu nem hoc hoŋ dindec kwi sêti Abraham atui sêô mac.  
\v 9 A hoŋ naŋ sem ŋandô ŋayham dom, naŋ kwahic dec Anötö kêŋ ki ŋamata têŋ ŋawakac, ma iŋ oc lêŋ su ma tuc pi ya ndi.”   
\p
\v 10 Lau toŋ atu dinaŋ sêŋgô Jon ndê yom ma sêndac iŋ, “Bocdinaŋ yac oc akôm sake?”  
\v 11 Ma iŋ ô yom ma sôm, “Tamwalô lau ŋatô. Mac nem asa ndê ŋakwê ŋandô-ŋga lu bu sêyêc, naŋ kêŋ daŋ têŋ lau naŋ si ŋakwê mbasi. Ma asa ndê gêŋ daneŋ-ŋga yêc, naŋ nem lau naŋ sêpônda dau, naŋ sa bocdinaŋ.”   
\p
\v 12 Lau sêkôc takis-ŋga ŋatô sêsa si bu Jon êŋku ŋac, ma sêndac, “Kêdôhôŋwaga, yac oc akôm sake?”  
\v 13 Goc Jon sôm têŋ ŋac, “Akôc takis ŋapep, ma ahôc gêlêc dôhôŋ naŋ lau Rom-ŋga sêkêŋ, naŋ dom!”   
\p
\v 14 Ma lau siŋ-ŋga ŋatô sêndac iŋ, “Ma yac, oc akôm sake?” Ma iŋ sôm, “Aŋgôliŋ yom tasaŋ pi lau, me akôm gêŋ ti ŋaclai bu aŋgaho ŋac si mone me gêŋ dom. Akôc ŋaôli gweleŋ-ŋga naŋ lau Rom-ŋga sêkêŋ têŋ mac, ma tamgatu awa ŋatô dom.”   
\p
\v 15 Têŋ têm dinaŋ lau Israel-ŋga sêkêŋ bata bu Anötö oc êŋkiŋ iŋ ndê Mesaya, ma lau hoŋ naŋ sêŋgô Jon, naŋ sêhê gauc bu mboe iŋ Mesaya dau.  
\v 16 Magoc Jon sôm têŋ lau hoŋ, “Ŋgac daŋ oc meŋ hôc asê. Iŋ ndê ŋaclai hôc gêlêc aö neŋ su. Aö ŋgac ŋambwa, gitôm dom bu wati iŋ ndê ŋgac akiŋ naŋ kêgapwêc iŋ ndê atapa ŋawalô. Aö dec kaku mac ŋa bu ŋambwa, tigeŋ iŋ oc êŋku mac ŋa Ŋalau Dabuŋ ti ya.  
\v 17 Iŋ meŋ bu êŋsahê lau, gitôm ŋgac naŋ whê wit ŋandô ti ŋapa kôc, dec oc ndic ŋandô sa sôc andu gêŋ ŋandô-ŋga, ma tuc ŋapa sip ya naŋ sa ŋapaŋ ndi.”  
\v 18 Ŋalêŋ dinaŋ Jon hoc ŋawaê ŋayham asê têŋ lau, ma gêm la ŋac ŋa yom ŋaŋga daêsam.   
\p
\v 19 Tiŋambu Jon puc Kiŋ Herod ndê giso asê, bu Herod gêm iŋ asi ndê awhê Herodias, ma kôm mêtê sac daêsam whiŋ.  
\v 20 Dec Herod gêm dau si, ma kôm giso daŋ tiyham bocdec bu, iŋ kêŋ Jon ndöc gapocwalô.   
\s1 Jon kêku Yisu  
\r (Mat 3:13-17; Mak 1:9-11; Jon 1:32-34)  
\p
\v 21 Têŋ têm naŋ Herod kêŋ Jon ndöc gapocwalô su dom, naŋ Yisu sa têŋ Jon gi, ma Jon kêku iŋ whiŋ. Tiŋambu Yisu kalhac ma teŋ mbec mbo, ma undambê kac sa,  
\v 22 ma Ŋalau Dabuŋ gêm balusi aŋgô, ma sip meŋ sac Yisu ŋahô. Ma awha daŋ sa akêŋ undambê, naŋ sôm, “Aö neŋ Atuŋgac atac whiŋ-ŋga am. Aö gatisambuc am ŋandô.”   
\s1 Yisu ndê apai si ŋadênaŋ  
\r (Mat 1:1-17)  
\p
\v 23 Yisu gic hu ndê gweleŋ têŋ iŋ ndê yala gitôm 30. Ma iŋ ndê apai bocdindec. Lau sêsam Yisu bu Josep atu. Ma Josep iŋ Eli atu,  
\v 24 naŋ Matat atu, naŋ Liwai atu, naŋ Melki atu, naŋ Yanai atu, naŋ Josep atu,  
\v 25 naŋ Matatias atu, naŋ Amos atu, naŋ Nahum atu, naŋ Esli atu, naŋ Nagai atu,  
\v 26 naŋ Mat atu, naŋ Matatias atu, naŋ Semin atu, naŋ Yosek atu, naŋ Yoda atu,  
\v 27 naŋ Yoanan atu, naŋ Resa atu, naŋ Serubabel atu, naŋ Siltiel atu, naŋ Neri atu,  
\v 28 naŋ Melki atu, naŋ Adi atu, naŋ Kosam atu, naŋ Elmadam atu, naŋ Er atu,  
\v 29 naŋ Josua atu, naŋ Eliesa atu, naŋ Yorim atu, naŋ Matat atu, naŋ Liwai atu,  
\v 30 naŋ Simeon atu, naŋ Juda atu, naŋ Josep atu, naŋ Yonam atu, naŋ Eliakim atu, naŋ Melea atu,  
\v 31 naŋ Mena atu, naŋ Matata atu, naŋ Natan atu, naŋ Dawid atu,  
\v 32 naŋ Jessi atu, naŋ Obed atu, naŋ Boas atu, naŋ Salmon atu, naŋ Nason atu,  
\v 33 naŋ Aminadab atu, naŋ Ram atu, naŋ Hesron atu, naŋ Peres atu, naŋ Juda atu,  
\v 34 naŋ Jakob atu, naŋ Aisak atu, naŋ Abraham atu, naŋ Tera atu, naŋ Naho atu,  
\v 35 naŋ Serug atu, naŋ Reu atu, naŋ Peleg atu, naŋ Eber atu, naŋ Sela atu,  
\v 36 naŋ Kenan atu, naŋ Apakad atu, naŋ Sem atu, naŋ Noa atu, naŋ Lamek atu,  
\v 37 naŋ Metusela atu, naŋ Inok atu, naŋ Yared atu, naŋ Mahalalel atu, naŋ Kenan atu,  
\v 38 naŋ Inos atu, naŋ Set atu, naŋ Adam atu, naŋ Anötö atu.   
\c 4  
\s1 Sadaŋ kêtôm Yisu  
\r (Mat 4:1-11; Mak 1:12-13)  
\p
\v 1 Ŋalau Dabuŋ gêm Yisu ahuc ma iŋ hu Bu Jordan siŋ. Ma Ŋalau wê iŋ bambaliŋ mbo gameŋ sawa  
\v 2 gitôm bêc 40. Yêc dindê Sadaŋ kêsahê bu êntôm iŋ. Tôm bêc hoŋ dinaŋ Yisu gêŋ gêŋ daŋ dom, ma tiŋambu gêŋ yô iŋ ŋandô.  
\v 3 Ma Sadaŋ sôm têŋ iŋ, “Am Anötö ndê Atu, a? Bocdinaŋ sôm têŋ hoc dindec bu nem dau kwi ti bolom.”  
\v 4 Magoc Yisu ô yom ma sôm, “Mba! Sêto Anötö ndê yom yêc bocdec bu, ‘\it Gêŋ daneŋ-ŋga ŋambwa kêŋ lau sêndöc tali dom.’ \it*”   
\p
\v 5 Goc Sadaŋ kôc iŋ sa pi lôc baliŋ daŋ gi, ma ŋagahô iŋ tôc têŋ iŋ gameŋ hoŋ naŋ kiŋ nom-ŋga sem gôliŋ.  
\v 6-7 Ma iŋ sôm, “Gêŋ hoŋ dindec yêc aneŋ gôliŋ ŋapu. Ma gitôm bu wakêŋ têŋ asa naŋ aö atac whiŋ naŋ. Am bu pôŋ hamduc têŋ aö, dec wakêŋ ŋaclai ti ŋawasi hoŋ dindec têŋ am.”  
\v 8 Ma Yisu ô iŋ ndê yom ma sôm, “Mba! Sêto yom yêc bocdec bu, ‘\it Pôŋ hamduc têŋ Pômdau am nem Anötö, ma nem akiŋ iŋ tigeŋ.’” \it*   
\p
\v 9 Goc Sadaŋ wê iŋ pi malac Jerusalem gi, ma kêŋ iŋ kalhac lôm dabuŋ ŋapoc lôlôc, ma sôm têŋ iŋ, “Am Anötö ndê Atu, a? Dec pwê sip akêŋ dec ndi.  
\v 10 Am oc tisac dom, bu sêto yom yêc bocdec bu, ‘\it Pômdau oc êŋkiŋ ndê aŋela bu sêyob am.\it*  
\v 11 \it Ŋac oc sêpê am sa lôlôc bu am tiŋ gahim pi hoc daŋ dom.’”\it*  
\v 12 Magoc Yisu ô yom bocdec bu, “Sêto yom yêc bu, \it ‘Êmsahê Pômdau am nem Anötö dom.’” \it*   
\p
\v 13 Ŋalêŋ dinaŋ Sadaŋ kêsahê lêŋ daêsam tu êntôm Yisu-ŋga. Ma tiŋambu iŋ hu iŋ siŋ ma kölhö gi, bu hôŋ têm daŋ tiyham.   
\s1 Yisu gic hu ndê gweleŋ yêc Galili  
\p
\v 14 Ŋalau Dabuŋ ndê ŋaclai gêm Yisu ahuc, ma iŋ mbu têŋ gameŋ Galili-ŋga gi. Ma ŋawaê pi iŋ sa têŋ gameŋ ŋamakê-ŋga hoŋ gi.  
\v 15 Iŋ kêdôhôŋ lau yêc ŋac si lôm wê-ŋga, ma lau hoŋ sêmpiŋ iŋ.   
\s1 Yisu ndê lau sêsoc iŋ yêc ndê malac Nasaret  
\p
\v 16 Tiŋambu Yisu hôc asê iŋ ndê malachu Nasaret. Yêc dinaŋ iŋ kêkuc ndê gêbôm, ma têŋ bêc †Sabat-ŋga iŋ sôc lôm wê-ŋga gi. Iŋ tisa kalhac bu sam Anötö ndê mêtê,  
\v 17 ma sêkêŋ propet Aisaya ndê bapia tilhuŋ têŋ iŋ. Yisu kac bapia dau sa, ma kêsalê yom naŋ sêto yêc bocdec bu:   
\li1
\v 18 Pômdau kêŋ ndê Ŋalau gêm aö ahuc, dec kêyaliŋ aö sa bu wasôm ŋawaê ŋayham asê têŋ lau ŋalôm sawa. Iŋ kêkiŋ aö bu wasôm asê têŋ lau bu Anötö kêmasaŋ lêŋ bu êŋgapwêc ŋac su yêc gapocwalô, ma bu kôm lau tapec si tandô po asê, bu wanem lau naŋ si ŋacyo sêŋgwiniŋ ŋac, naŋ sa,  
\v 19 ma bu wanem mêtê bu kwahic dec Pômdau kêyaliŋ têm wakuc sa bu êmwasiŋ lau. \rq [Ais 61:1-2]\rq*   
\p
\v 20 Yisu sam yom dau su, goc kêlhuŋ bapia dau sa tiyham, kêŋ mbu têŋ dabuŋwaga, ma ndöc sic. Lau hoŋ naŋ sêndöc lôm, naŋ tahê iŋ,  
\v 21 dec iŋ gic hu ndê yom ma sôm, “Yom naŋ mac aŋgô, naŋ ŋandô sa têŋ acsalô dindec.”   
\p
\v 22 Lau hoŋ sem yomgalôm pi iŋ ti sêlic iŋ ŋayham, ma sêhêdaê tu iŋ ndê yom ŋayham-ŋga. Ma sêsôm têŋ dandi, “Iŋ Josep ndê atuŋgac. Bocke ma iŋ sôm yom kaiŋ dinaŋ?”  
\v 23 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Aö kayalê mac nem gauc. Mboe mac oc asôm yom gôliŋ dindec têŋ aö, ‘Dokta, nem daôm sa.’ Gêŋ naŋ aö gakôm yêc malac Kapenaom, naŋ mac aŋgô ŋawaê su, dec mac atac whiŋ bu aö wakôm tiyham yêc dec, a?”  
\v 24 Ma iŋ sôm, “Yomandô! Yêc propet daŋ ndê malac, iŋ ndê lau oc sêkôc iŋ sa dom.  
\v 25 Têŋ propet Elaija ndê têm, naŋ lauwhê sawa Israel-ŋga daêsam sêmbo. Têŋ ndoc dinaŋ u gic dom e tôm yala tö ma ayô 6, ma tôbôm atu gêm gameŋ ahuc.  
\v 26 Tigeŋ Anötö kêkiŋ Elaija têŋ awhê sawa Israel-ŋga daŋ dom, magoc kêkiŋ iŋ bu nem awhê sawa daŋ sa yêc Sarepet, malac naŋ yêc Saidon ŋagameŋ.  
\v 27 Ma têŋ propet Elaisa ndê têm, naŋ lau ti gêmbac †leprasi daêsam sêmbo lau Israel-ŋga ŋalôm. Tigeŋ Elaisa kôm Israel si daŋ ŋayham sa dom. Iŋ gêm ŋgac Siria-ŋga Naman tawasê sa.”   
\p
\v 28 Yisu ndê yom dinaŋ kôm lau naŋ sêndöc lôm wê-ŋga, atac ŋandê atu.  
\v 29 Sêtisa ma sêsoc iŋ ma sêkôc iŋ sa sêtêŋ salic sac naŋ yêc malac dau ŋamakê, bu sêsuc iŋ sip ndi.  
\v 30 Tigeŋ iŋ kêsêlêŋ gic ŋac kôc, ma kölhö gi.   
\s1 Yisu kêdôhôŋ lau ma soc ŋalau sac yêc malac Kapenaom  
\r (Mak 1:21-28)  
\p
\v 31 Tiŋambu iŋ mbu têŋ malac Kapenaom naŋ yêc gameŋ Galili-ŋga gi. Têŋ bêc Sabat-ŋga iŋ kêdôhôŋ lau.  
\v 32 Ŋac sêhêdaê tu iŋ ndê yom-ŋga, bu iŋ kêdôhôŋ lau ti ŋaclai atu.  
\v 33 Ma ŋgac daŋ naŋ ŋalau sac mbo iŋ ŋalôm, naŋ ndöc lôm wê-ŋga dinaŋ. Iŋ mbwêc awha atu,  
\v 34 “Ei! Yisu Nasaret-ŋga. Aö kayalê am, am ŋgac dabuŋ naŋ Anötö kêkiŋ. Am bu kôm sake têŋ yac? Am mweŋ bu seŋ yac su, a?”  
\v 35 Magoc Yisu hec yom ŋalau sac dau ma sôm, “Am mamaŋ ma hu iŋ siŋ!” Goc ŋalau sac kôm ŋgac dau peŋ sip nom gi yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga, ma sa yêc iŋ, magoc kôm iŋ tisac dom.   
\p
\v 36 L au hoŋ sêhêdaê tu gêŋ dinaŋ-ŋga, ma sêsôm têŋ dau, “Yom bocke naŋ iŋ kêdôhôŋ? Iŋ gic atu yom ŋaŋga ma ti ŋaclai têŋ ŋalau sac, ma soc ŋac su!”  
\v 37 Ma tiŋambu lau sic miŋ pi Yisu e iŋ ndê waê gêm gameŋ hoŋ dinaŋ ahuc.   
\s1 Yisu gêm lau gêmbac daêsam sa  
\r (Mat 8:14-17; Mak 1:29-34)  
\p
\v 38 Yisu tisa ma hu lôm wê-ŋga dau siŋ, ma têŋ Saimon ndê andu gi. Saimon ndê lawawê gêmbac lic ŋandê atu, dec sêndac Yisu bu nem iŋ sa.  
\v 39 Goc Yisu têŋ iŋ gi, ma gic atu bu gêmbac dau hu iŋ siŋ. Ma ŋagahô awhê dau tisa ma gêm akiŋ ŋac.   
\p
\v 40 Têŋ telha dinaŋ ac gi sip su, goc lau sêkôc lau ti gêmbac hoŋ sa akêŋ ŋac si andu, ma sêtêŋ Yisu si. Iŋ kêŋ amba sac ŋac hoŋ, ma kôm ŋac ŋayham sa.  
\v 41 Ma iŋ soc ŋalau sac daêsam su, ma sêhu lau siŋ ti sêmbwêc, “Am Anötö ndê Atu.” Magoc iŋ hec yom ŋac, ma kêŋ yao bu ŋac sêsôm iŋ asê dom, ŋahu bu ŋac sêŋyalê bu iŋ Mesaya dau.   
\s1 Yisu hu malac Kapenaom siŋ  
\r (Mak 1:35-39)  
\p
\v 42 Têŋ bêbêc ganduc Yisu hu malac dau siŋ, ma sa gi bu mbo tawasê. Ma lau malac-ŋga sêsa si bu sêŋsalê iŋ, ma têŋ ndoc sêtap iŋ s a, naŋ sêteŋ iŋ bu hu ŋac siŋ dom.  
\v 43 Magoc iŋ sôm têŋ ŋac, “Mba! Aö gac waê bu wasôm ŋawaê ŋayham pi †Anötö ndê gôliŋ asê yêc malac ŋatô whiŋ. Anötö kêkiŋ aö tu gweleŋ dinaŋ-ŋga.”  
\v 44 Ma iŋ golom-golom malac naŋ sêyêc gameŋ Judia-ŋga, ma gêm mêtê tôm ŋac si lôm wê-ŋga hoŋ.   
\c 5  
\s1 Yisu kêgalêm ŋgacsêŋomi ŋamata-ŋga  
\r (Mat 4:18-22; Mak 1:16-20; Jon 1:35-42)  
\p
\v 1 Têŋ bêc daŋ Yisu kalhac Bugictoŋ Genesaret\f + \fr 5:1 \ft Genesaret - Bugictoŋ Galili-ŋga ndê ŋaê daŋ.\f* ŋamakê. Ma lau daêsam sêkac sa ma sêŋgihi iŋ ahuc tu bu sêŋgô Anötö ndê yom naŋ iŋ hoc asê.  
\v 2 Yisu gêlic lau sêkôc i-ŋga ŋatô sêŋgwasiŋ si wasaŋ sêmbo baö, ma ŋac si waŋ lu sêpoc suŋ sa têŋ baö.  
\v 3 Dec iŋ pi waŋ daŋ gi, ma ndac waŋ ŋadau, ŋgac naŋ sêsam bu Saimon, bu hêc waŋ dau sa awê ŋagec. Goc iŋ ndöc sic ndöc waŋ, ma kêdôhôŋ lau naŋ sêlhac baö.   
\p
\v 4 Têŋ têm Yisu gic bata iŋ ndê yom, naŋ sôm têŋ Saimon, “Hêc waŋ sa bugictoŋ ŋagapoŋ ndi, ma kêŋ nem wasaŋ sip bu kôc i.”  
\v 5 Ma Saimon sôm, “O ŋgac atu, yac am gweleŋ atu ôbwêc baliŋ, magoc akôc i daŋ dom. Magoc tu am sôm-ŋga, dec aö wakêŋ wasaŋ sip ndi.”  
\v 6 Goc Saimon ti ndê lau sêhêc waŋ sêsa si, ma sêkêŋ wasaŋ sip gi. Ma sêkôc i daêsam andô e wasaŋ meŋhu, kêpiŋ bu wasaŋ kic.  
\v 7 Bocdinaŋ ŋac sic gayo ŋac si silip ŋatô naŋ sêmbo waŋ tilu-ŋga bu sêmeŋ ma sênem ŋac sa. Goc ŋac sic dulu i sip waŋ lu-lu e meŋhu, ma kêpiŋ bu waŋ lu-lu sêpac.   
\p
\v 8 Têŋ ndoc Saimon Pita gêlic i daêsam dinaŋ, naŋ iŋ pôŋ haduc yêc Yisu gahi-ŋga ma sôm têŋ iŋ, “Pômdau, hu aö siŋ, bu aö ŋgac sac!”  
\v 9 Iŋ sôm yom dinaŋ, ŋahu bu iŋ ti lau hoŋ naŋ sêmbo sêwhiŋ iŋ, naŋ sêhêdaê tu sêhê i daêsam dinaŋ-ŋga.  
\v 10 Ma Jems lu Jon, Sebedi ndê atuŋgac lu naŋ sêmbo waŋ tilu-ŋga, naŋ sêhêdaê boc-d inaŋ. Magoc Yisu sôm têŋ Saimon, “Töc daôm dom. Am ŋgac kôc i-ŋga, magoc kwahic dec ma ndi, am oc kôm gweleŋ bu kôc ŋamalac sêmeŋ sêŋkuc aö.”  
\v 11 Ma tiŋambu sêsôc baö si goc sêhu gêŋ hoŋ siŋ, ma sêŋkuc Yisu.   
\s1 Yisu kôm ŋgac ti gêmbac leprasi ŋayham sa  
\r (Mat 8:1-4; Mak 1:40-45)  
\p
\v 12 Yisu mbo malac atu daŋ, ma ŋgac daŋ naŋ gêmbac leprasi gêm iŋ ndê ŋamlic sambuc ahuc, naŋ têŋ iŋ gi. Têŋ ndoc iŋ gêlic Yisu, naŋ iŋ hu dau aŋgô andô têŋ nom, ma teŋ iŋ, “Pômdau, am bu tac whiŋ, dec gitôm bu am oc kôm aö ŋamlic ŋawasi sa.”  
\v 13 Goc Yisu kêmatôc amba ma kêmasec iŋ ma sôm, “Aö atac whiŋ, dec wasôm têŋ am bu ŋamlic ŋawasi sa.” Ma ŋagahô eŋ gêmbac leprasi hu iŋ siŋ.  
\v 14 Goc Yisu kêŋ yao ma sôm, “Ndic miŋ têŋ ŋamalac daŋ dom, tigeŋ têŋ dabuŋsiga ndi, ma tôc daôm têŋ iŋ bu lic bu am nem ŋamlic ŋawasi sa su. Ma kêŋ da tu am ŋamlic ŋawasi sa-ŋga tôm yomsu naŋ Moses kêŋ têŋ yac. Ma ŋalêŋ dinaŋ lau hoŋ oc sêŋyalê bu am ŋamlic ŋayham sa.”   
\p
\v 15 Yisu bu kêŋ yao ŋgac dau, magoc ŋawaê pi gêŋ naŋ Yisu kôm, naŋ gêm gameŋ sambuc ahuc. Bocdinaŋ lau daêsam sêtêŋ iŋ si ŋapaŋ, bu sêŋgô iŋ ndê yom, ma bu iŋ kôm ŋac si gêmbac ŋayham sa.  
\v 16 Tigeŋ têm ŋatô iŋ hu lau hoŋ siŋ, ma sa gameŋ sawa gi bu teŋ mbec.   
\s1 Yisu gêm ŋgac bôliŋ daŋ sa  
\r (Mat 9:1-8; Mak 2:1-12)  
\p
\v 17 Têŋ bêc daŋ Yisu kêdôhôŋ lau mbo andu daŋ. Ma lau †Palêsai ti kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga ŋatô naŋ sêmeŋ akêŋ malac Galili-ŋga ti Ju dia-ŋga hoŋ, ma akêŋ Jerusalem, naŋ sêndöc sêsuŋ sa têŋ iŋ. Ma Pômdau ndê ŋaclai gêm Yisu ahuc bu kôm lau gêmbac ŋayham sa.   
\p
\v 18 Têŋ têm dinaŋ lau ŋatô sêmeŋ sêmbalaŋ ŋgac bôliŋ daŋ yêc sac, ma bu sêsôc andu dau sêndi, tu bu sêkêŋ iŋ yêc Yisu aŋgô-ŋga.  
\v 19 Magoc lau daêsam sêŋgihi Yisu ahuc e ŋasawa mba. Bocdinaŋ ŋac sêpi andu ŋapoc lôlôc si, ma sêkac poc sa. Goc sêŋwhaŋ sac ti ŋgac bôliŋ dau sip lau daêsam ŋalhu, solop têŋ Yisu aŋgô-ŋga gi.  
\v 20 Yisu gêlic gêŋ dinaŋ dec kêyalê bu ŋac sêkêŋ whiŋ iŋ, ma sôm têŋ ŋgac bôliŋ, “O ŋgac daôm, kwahic dec aö wasuc am nem sac kwi.”   
\p
\v 21 Goc lau Palêsai ti lau naŋ sêndôhôŋ yomsu sic hu sem yom-galôm têŋ dau bocdec bu, “Ŋgac dindec iŋ asa? Iŋ ndê yom sac sambuc! Anötö tigeŋ gitôm bu suc sac kwi!”  
\v 22 Yisu kêyalê ŋac si gauc dinaŋ ma ndac ŋac, “Tu sake-ŋga mac gauc gêm yom bocdinaŋ?  
\v 23 Mac akêŋ whiŋ dom bu aneŋ ŋaclai yêc bu wasôm têŋ ŋgac dau bu, ‘Aö wasuc am nem sac kwi.’ Bocdinaŋ aö wasôm têŋ iŋ, ‘Tisa ma êmsêlêŋ.’  
\v 24 Ma têŋ ndoc mac alic aneŋ yom dau ŋandô sa, naŋ aŋyalê bu Anötö kêŋ ŋaclai têŋ †Ŋamalac ndê Atu bu suc ŋamalac si sac kwi yêc nom whiŋ.”  
\p Goc Yisu sôm têŋ ŋgac bôliŋ dau, “Tisa, kôc nem mbô sa, ma lhö têŋ nem andu ndi.”  
\v 25 Ma ŋagahô ŋgac dau kalhac ŋac si aŋgô-ŋga, kôc iŋ ndê mbô sa, ma mbu têŋ ndê andu gi ti kêpiŋ Anötö.  
\v 26 Ma lau hoŋ sêhêdaê ŋandô. Sêmpiŋ Anötö ma sêsôm, “Acsalô lec yac dalic gêŋ kaiŋ daŋ solop!”   
\s1 Yisu kêgalêm Liwai bu êŋkuc iŋ  
\r (Mak 2:13-17; Luk 5:27-32)  
\p
\v 27 Tiŋambu Yisu sa awê gi ma gêlic ŋgac kôc takis-ŋga daŋ naŋ ndê ŋaê Liwai, ndöc ndê mala kôc takis-ŋga. Ma Yisu sôm têŋ iŋ, “Êmkuc aö!”  
\v 28 Goc Liwai tisa, hu gêŋ hoŋ siŋ yêc, ma kêkuc Yisu.   
\p
\v 29 Tiŋambu Liwai ndê mwasiŋ atu daŋ tu Yisu-ŋga yêc iŋ ndê andu. Ma lau sêkôc takis-ŋga daêsam, ma lau ŋatô sêndöc tebo ma seŋ gêŋ sêwhiŋ iŋlu Yisu.  
\v 30 Ma lau Palêsai ti lau †Skraib ŋatô naŋ sêmbo Palêsai si toŋ, naŋ sêlic gêŋ dau dec sêtucdiŋ ma sêsôm têŋ Yisu ndê ŋgacsêŋomi, “Tu sake-ŋga mac aŋ ti anôm gêŋ awhiŋ lau sêkôc takis-ŋga ti lau sac ŋatô?”  
\v 31 Ma Yisu dau ô ŋac si yom ma s ôm, “Lau naŋ sêlic dau bu gêmbac mba, naŋ oc sêŋsalê dokta dom, magoc lau ti gêmbac oc sêŋsalê dokta.  
\v 32 Aö gameŋ bu waŋgalêm lau naŋ sêlic dau bu lau gitêŋ, naŋ sa dom, aö gameŋ bu waŋgalêm lau sac sa bu sênem dau kwi.”   
\s1 Yao gêŋ daneŋ-ŋga-ŋga  
\r (Mat 9:14-15; Mak 2:18-20)  
\p
\v 33 Ma lau Palêsai ti lau Skraib dinaŋ sêsôm têŋ iŋ, “Ndoc daêsam Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndê sêŋomi sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ ma sêteŋ mbec, ma Palêsai si sêŋomi sêkôm bocdinaŋ. Magoc tôm bêc hoŋ am nem ŋgacsêŋomi sênôm ti seŋ gêŋ sêmbo.”  
\v 34 Goc Yisu sôm, “Ŋgac nem awhê-ŋga daŋ bu êŋgalêm lau sa sêmbo sêwhiŋ iŋ bu sêneŋ mwasiŋ nem awhê-ŋga, dec oc tôm dom bu dasôm têŋ ŋac bu sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ têŋ ndoc ŋgac dau mbo whiŋ ŋac.  
\v 35 Ŋalêŋ tigeŋ aö gambo gawhiŋ aneŋ ŋgacsêŋomi, ma tu dinaŋ-ŋga dec sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ dom. Tigeŋ ndoc oc meŋ, naŋ ŋacyo oc sêkôc aö su yêc ŋac, ma têŋ ndoc dinaŋ ŋac oc ŋalôm ŋawapac, ma sêŋkuc lêŋ dahu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ-ŋga.”   
\s1 Yisu ndê yom gitôm gêŋ wakuc  
\r (Mat 9:16-17; Mak 2:21-22)  
\p
\v 36 Ma iŋ sôm yom gôliŋ daŋ têŋ ŋac bocdec bu, “Po akwa daŋ bu kic, dec yac dakêc po wakuc bu dasi pi po akwa dinaŋ dom. Bu dakôm, oc taŋyaiŋ po wakuc, ma po wakuc oc tôm po akwa dom.  
\v 37 Ma têŋ ndoc lau sêmasaŋ wain wakuc, naŋ sêkêc sip bôc ŋamlic wain-ŋga akwa dom. Mba. Ŋac bu sêkôm, goc wain wakuc oc hôc ŋamlic akwa kôc ma wê niŋga. Ma bôc ŋamlic oc tisac bocdinaŋ.  
\v 38 Mba. Wain wakuc dakêc sip bôc ŋamlic wakuc.  
\v 39 Ma lau naŋ sênôm wain akwa su, naŋ sêtec bu sênôm wain wakuc, bu sêsôm, ‘Wain akwa, iŋ ŋayham.’”   
\c 6  
\s1 Yisu iŋ Pômdau bêc Sabat-ŋga  
\r (Mat 12:1-8; Mak 2:23-28)  
\p
\v 1 Têŋ bêc Sabat-ŋga daŋ, Yisu kêsêlêŋ mbo lôcwha naŋ gic ôm wit-ŋga daŋ kic, ma iŋ ndê ŋgacsêŋomi sêkôc wit ŋandô ma sêŋsê ŋapa goc seŋ ŋandô.  
\v 2 Ma Palêsai ŋatô sêlic gêŋ dau ma sêndac, “Tu sake-ŋga mac akôm gweleŋ naŋ yac neŋ yomsu gic yao bu dakôm têŋ bêc Sabat-ŋga dom?”  
\v 3 Ma Yisu ô yom ma sôm, “Gauc nem yom naŋ sêto yêc pi gêŋ naŋ Kiŋ Dawid kôm. Mac asam su, me? Têŋ ndoc daŋ gêŋ yô iŋ ma lau naŋ sêwhiŋ iŋ,  
\v 4 dec iŋ sôc Anötö ndê andu gi, ma gêŋ bolom dabuŋ naŋ lau sêkêŋ ti da, naŋ Moses kêŋ yao bu dabuŋsiga tawasê sêneŋ. Ma iŋ kêŋ têŋ lau naŋ sêmbo sêwhiŋ iŋ ma ŋac seŋ. Magoc lau daŋ sêŋgôliŋ yom pi Dawid me sêsôm bu iŋ kêgilì yomsu lec dom.”   
\p
\v 5 Ma iŋ sôm têŋ ŋac, “Ŋamalac ndê Atu iŋ gêŋ hoŋ ŋadau, ma iŋ Pômdau bêc Sabat-ŋga whiŋ.”   
\s1 Yisu kôm ŋgac amba balê ŋayham sa têŋ bêc Sabat-ŋga  
\r (Mat 12:9-24; Mak 3:1-6)  
\p
\v 6 Têŋ bêc Sabat-ŋga daŋ iŋ sôc lôm wê-ŋga daŋ gi, ma kêdôhôŋ lau. Ma ŋgac daŋ naŋ ndê amba andô-ŋga tibalê naŋ ndöc.  
\v 7 Lau Palêsai ti lau naŋ sêndôhôŋ yomsu naŋ sêŋsalê yom bu sêŋgôliŋ pi Yisu. Tu dinaŋ-ŋga dec ŋac tatiŋ iŋ ŋapep bu mboe iŋ oc kôm ŋgac dau ŋayham sa têŋ bêc Sabat-ŋga, dec ŋac oc sêsôm bu iŋ kêgilì yomsu Sabat-ŋga.  
\v 8 Yisu kêyalê ŋac si gauc, ma sôm têŋ ŋgac amba balê, “Tisa, ma lhac lau hoŋ aŋgô-ŋga.” Ma iŋ tisa kalhac.  
\v 9 Goc Yisu sôm têŋ ŋac, “Aö bu wandac mac bu gêŋ bocke oc êŋgilì yomsu Sabat-ŋga? Dakôm ŋayham têŋ lau, me dakôm sac têŋ lau? Danem ŋamalac sa, me datec ŋac sêmbac ndu?”  
\v 10 Iŋ tahê ŋac hoŋ, ma sôm têŋ ŋgac dau, “Êmatôc amam.” Goc ŋgac dau kêmatôc amba, ma amba dau ŋayham sa tiyham.   
\p
\v 11 Magoc gêŋ dau kôm lau Palêsai ti lau Skraib atac ŋandê atu, ma ŋac sem yomgalôm têŋ dau pi Yisu, ma pi gêŋ bocke bu sêkôm têŋ iŋ-ŋga.   
\s1 Yisu kêyaliŋ aposel 12 sa  
\r (Mat 10:1-4; Mak 3:13-19)  
\p
\v 12 Têŋ bêc daŋ Yisu pi lôc daŋ gi bu teŋ mbec, ma tôm ôbwêc baliŋ iŋ teŋ mbec mbo.  
\v 13 Têŋ galaŋsê bêbêc iŋ kêgalêm lau naŋ sêŋkuc iŋ sêmeŋ, ma kêyaliŋ ŋac si lau 12 sa, ma sam ŋac bu lau †Aposel.  
\v 14 Lau Aposel dau si ŋaê bocdec: Saimon, naŋ Yisu sam bu ‘Pita,’ lu asi Andru, ma Jems, Jon, Pilip, Batolomeas,  
\v 15 Matyu, Tomas, Jems (naŋ Alpayas ndê atu), Saimon (naŋ sêsam bu ‘Ŋgac †Selot’),  
\v 16 Judas (naŋ ŋadamba iŋ ŋgac daŋ ŋaê Jems), ma Judas Iskeriot naŋ tiŋambu oc hoc Yisu asê.   
\s1 Yisu kêdôhôŋ lau ma kôm gêmbac ŋayham sa  
\r (Mak 3:7-12)  
\p
\v 17 Yisu ti ndê ŋgacsêŋomi sêsip akêŋ lôc sêmeŋ, ma Yisu kalhac gameŋ gapoŋ. Ma †sêŋomi daêsam naŋ sêŋkuc Yisu, naŋ sêkac sa su sêmbo dinaŋ. Ma lau toŋ atu akêŋ malac Jerusalem ti malac gameŋ Judia-ŋga hoŋ, ma lau akêŋ gameŋ gwêc-ŋga naŋ yêc kêpiŋ malac Taya ma Saidon, naŋ sêmeŋ bu sêŋgô iŋ ndê yom, ma bu iŋ kôm ŋac si gêmbac ŋayham sa.  
\v 18 Lau naŋ ŋalau sac sêmbo ŋac si ŋalôm, naŋ Yisu kôm ŋac ŋayham sa.  
\v 19 Ma lau hoŋ sêhôc sôsôwec bu sêmasec iŋ, ŋahu bu ŋaclai sa yêc Yisu, ma kôm lau gêmbac hoŋ ŋayham sa.   
\s1 Yisu ndê yom ŋatô  
\r (Mat 5:1-12)  
\p
\v 20 Yisu tahê iŋ ndê ŋgacsêŋomi ma sôm,  
\li1 “Anötö ndê mwasiŋ gic waê mac lau ŋalôm sawa, bu iŋ gêlic ŋayham bu kôc mac sa andöc iŋ ndê gôliŋ ŋapu.   
\li1
\v 21 Anötö ndê mwasiŋ gic waê mac lau naŋ kwahic dec gêŋ yô mac, bu iŋ oc kêŋ gêŋ hôc mac dôŋ-ŋga.  
\li1 Anötö ndê mwasiŋ gic waê mac lau naŋ kwahic dec andöc ti tamsulu, bu iŋ oc nem malô mac e ambwac.   
\li1
\v 22 Anötö ndê mwasiŋ gic waê mac lau naŋ sêtec mac ma sêtiŋ mac, ma sêpu mac ti sêkôm nem waêm tisac tu mac aŋkuc Ŋamalac ndê Atu-ŋga.  
\v 23 Ahêgo daôm dom têŋ ndoc lau sêkôm bocdinaŋ, tigeŋ atê wê ti atac ŋayham, bu Anötö oc kêŋ ŋagêyô ŋayham têŋ mac yêc undambê. Ma gauc nem bu lau naŋ sêtec mac, naŋ si apai sêkôm ŋalêŋ tigeŋ dinaŋ têŋ Anötö ndê lau propet ŋamata-ŋga.   
\li1
\v 24 Oyaê mac lau naŋ apo daôm sa ŋa awa ti wapa daêsam. Mac atap nem mwasiŋ ŋayham sa têŋ têm kwahic dec-ŋga, magoc gêŋ dau oc tôm dom bu nem mac sa têŋ têm ŋambu-ŋga.   
\li1
\v 25 Oyaê mac lau naŋ aŋ gêŋ ŋawahô kwahic dec. Tiŋambu gêŋ oc yô mac.  
\li1 Oyaê mac lau naŋ ambwac kwahic dec. Tiŋambu mac oc ataŋ daŋgibo atu ma andöc ti tamsulu.   
\li1
\v 26 Oyaê mac lau naŋ lau hoŋ sêmpiŋ mac. Atac ŋayham tu gêŋ dinaŋ-ŋga dom, bu ŋalêŋ tigeŋ lau Israel-ŋga si apai sêmpiŋ lau propet tasaŋ.”   
\s1 Atac whiŋ mac nem ŋacyo  
\r (Mat 5:43-48)  
\p
\v 27 Ma Yisu sôm têŋ lau dinaŋ, “Aŋgô aneŋ yom. Atac whiŋ mac nem ŋacyo, ma akôm ŋayham têŋ lau naŋ sêtec mac.  
\v 28 Anem mbec lau naŋ sêpucbo mac, ma ateŋ mbec pi lau naŋ sêkôm sac têŋ mac.  
\v 29 Ŋgac daŋ bu tap am sip alim andô daŋga, naŋ kêŋ daŋga bu iŋ ndic whiŋ. Ŋgac daŋ bu kôc nem ŋakwê baliŋ su yêc am, naŋ êmgamiŋ nem ŋakwê ŋandô-ŋga dom magoc kêŋ têŋ iŋ whiŋ.  
\v 30 Ŋgac daŋ bu ndac gêŋ daŋ, naŋ kêŋ têŋ iŋ. Ma ŋgac daŋ bu kôc am nem gêŋ daŋ, naŋ ndac bu iŋ kêŋ mbu meŋ dom.  
\v 31 Mêtê ŋayham-ŋayham naŋ mac atac whiŋ bu lau sêkôm têŋ mac, naŋ mac daôm akôm têŋ ŋac.   
\p
\v 32 “Lau hoŋ atac whiŋ lau naŋ atac whiŋ ŋac ô. Bocdinaŋ mac bu atac whiŋ nem silip tawasê ma atac tec nem ŋacyo, dec mac nem mêtê hôc gêlêc lau sac si mêtê su dom.  
\v 33 Ma lau hoŋ sêkôm ŋayham têŋ lau naŋ sêkôm ŋayham têŋ ŋac ô, ma mac bu akôm bocdinaŋ, dec mac nem mêtê hôc gêlêc lau sac si mêtê su dom.  
\v 34 Ma mac bu akêŋ tôp têŋ mac nem silip, naŋ iŋ gêŋ atu dom. Mac aŋyalê su bu tiŋambu ŋac oc sêndic tôp dau. Lau sac sêkêŋ tôp têŋ si silip, ma takwê bu ŋac sêndic tôp hoŋ mbu meŋ.   
\p
\v 35 “Bocdinaŋ ayob daôm bu aŋkuc lau sac si mêtê dom. Atac whiŋ nem ŋacyo, ma akôm ŋayham têŋ ŋac. Akêŋ gêŋ têŋ ŋac, ma ahêgo daôm dom pi ndoc bocke ŋac oc sêkêŋ gêŋ dau mbu meŋ-ŋga. Tu dinaŋ-ŋga Anötö, Ŋaclai ti Ŋawasi Ŋadau oc kêŋ ŋaôli ŋayham atu têŋ mac, ma sam mac bu iŋ ndê atui awhê ma ŋgac. Bu Anötö dau kêmwasiŋ lau sac ma lau naŋ sem daŋge iŋ dom, naŋ sêwhiŋ.  
\v 36 Bocdinaŋ tamwalô lau hoŋ, tôm Damam undambê-ŋga tawalô lau.”   
\s1 Yom datoc asidôwai sa-ŋga  
\r (Mat 7:1-5)  
\p
\v 37 Ma Yisu sôm, “Anem dôhôŋ lau si lêŋ ti sakiŋ tu bu alic lau ŋatô sac ŋambwa, me tu bu apu ŋac-ŋga dom. Mac bu akôm, dec Anötö oc lic mac sac ma pu mac tu mac nem lêŋ ti sakiŋ-ŋga boc-dinaŋ. Asuc lau si sac kwi, ma Anötö oc suc mac nem kwi boc-dinaŋ.  
\v 38 Têŋ ndoc mac bu anem lau ŋatô sa, naŋ akêŋ gêŋ têŋ ŋac ti nem ŋalôm sambuc, ma boc-dinaŋ Anötö oc kêŋ gêŋ hôc gêlêc su têŋ mac e meŋhu ma êŋsalê mac ahuc. Bu Anötö oc êmwasiŋ mac, gitôm mac amwasiŋ lau.”   
\p
\v 39 Ma Yisu sôm yom gôliŋ daŋ bocdec, “Ŋgac tapec gitôm bu wê tapec daŋ dom. Mba! Iŋlu lu-lu oc sêpeŋ sêsip sê sêndi.  
\v 40 Ma kwapuc daŋ oc hôc gêlêc gwalam akwa naŋ kêdôhôŋ iŋ, naŋ dom. Magoc kwapuc hoŋ naŋ sêndôhôŋ gêŋ hoŋ e tidôŋ ŋac, naŋ oc sêtôm ŋac si kêdôhôŋwaga.   
\p
\v 41 “Tu sake-ŋga am hêgo daôm tu gêŋ golop sauŋ naŋ yêc nem asidôwa tandô, tigeŋ gêŋ golop atu naŋ yêc am daôm tanôm, naŋ am gêlic apu?  
\v 42 Ma bocke am oc sôm têŋ nem asidôwa, ‘Aneŋ asidôwa, aö bu wakôc gêŋ golop naŋ yêc am tanôm, naŋ sa,’ magoc gêŋ golop atu naŋ pôc am daôm tanôm ahuc, naŋ am gêlic dom? Am ŋgac tim yom lau-ŋga! Gêŋ ŋamata-ŋga kôc gêŋ golop sa yêc daôm tanôm e tanôm ŋawa sa, goc tiŋambu kôc gêŋ golop sauŋ naŋ yêc nem asidôwa tandô, naŋ sa.”   
\s1 Lau si mêtê whê ŋac sa bu ŋayham me sac  
\r (Mat 7:16-19; 12:33-35)  
\p
\v 43 Ma Yisu sôm, “A ŋayham daŋ oc nem ŋandô sac dom, ma a sac oc nem ŋandô ŋayham dom.  
\v 44 Dalic ŋandô naŋ a tidau-tidau sem, ma bocdinaŋ yac taŋyalê bu a ŋayham me sac. Gitôm dom bu dahiŋ ŋandô ŋayham yêc a sac.  
\v 45 Ma ŋalêŋ tigeŋ, yom naŋ lau sêsôm, naŋ tôc gêŋ bocke naŋ hôc ŋac si ŋalôm ahuc, naŋ asê. Mêtê ti gauc ŋayham yêc lau ŋayham si ŋalôm, ma bocdinaŋ sêkôm mêtê ŋayham. Ma mêtê ti gauc sac yêc lau sac si ŋalôm, dec sêkôm sac.”   
\s1 Yom gôliŋ pi ŋgac sêkwê andu-ŋga lu  
\r (Mat 7:24-27)  
\p
\v 46 “Tu sake-ŋga mac asam aö bu, ‘Pômdau, Pômdau,’ tigeŋ mac daŋam wambu aneŋ yom dom?  
\v 47 Ŋamalac naŋ têŋ aö meŋ ma ŋgô aneŋ yom, ma daŋga wambu yom dau, naŋ aö bu wawhê iŋ sa têŋ mac.  
\v 48 Iŋ gitôm ŋgac kwê andu-ŋga naŋ kwê sê baliŋ sip nom ŋaŋga, ma kêŋ hoc kêgapiŋ alhö dôŋ têŋ ndoc iŋ kêsuhuŋ sip sê baliŋ dinaŋ. Têŋ ndoc uhô-ŋga, bu hêc meŋ hôc pi andu dau, magoc andu dau kalhac ŋaŋga, bu iŋ kwê ŋapep.  
\v 49 Magoc ŋamalac naŋ ŋgô aneŋ yom ma daŋga wambu dom, naŋ gitôm ŋgac naŋ kwê andu, magoc kêŋ alhö sip nom ŋalôm gi dom. Têŋ ndoc uhô-ŋga, bu hêc ma hôc pi ndê andu e ŋagahô eŋ andu dau ku sa ma tisac sambuc.”   
\c 7  
\s1 Ŋgac bata siŋ-ŋga daŋ kêŋ whiŋ ŋaŋga  
\r (Mat 8:5-13)  
\p
\v 1 Yisu gic bata yom naŋ iŋ kêdôhôŋ têŋ lau toŋ atu dinaŋ, goc sôc malac Kapenaom gi.  
\v 2 Ma ŋgac bata Rom-ŋga naŋ gêm gôliŋ lau siŋ-ŋga 100, naŋ mbo malac dau. Iŋ ndê ŋgac akiŋ daŋ naŋ iŋ tac whiŋ kêlêc, naŋ gêmbac e kêpiŋ bu mbac ndu.  
\v 3 Ma iŋ ŋgô Yisu ŋawaê, dec kêkiŋ lau bata Israel-ŋga ŋatô sêtêŋ iŋ si, bu sêndac iŋ bu meŋ ma kôm iŋ ndê ŋgac akiŋ ŋayham sa.  
\v 4-5 Ŋac sêhôc asê têŋ Yisu, ma sêsôm têŋ iŋ bu, “Ŋgac bata siŋ-ŋga dinaŋ iŋ ŋgac ŋayham, ma iŋ tac whiŋ yac lau Israel-ŋga. Iŋ gêm yac sa tu akwê yac mba lôm wê-ŋga. Boc-dinaŋ yac ateŋ am bu nem iŋ sa.”   
\p
\v 6 Goc Yisu whiŋ ŋac gi. Iŋ meŋ suŋ sa têŋ andu, ma ŋgac bata siŋ-ŋga dau kêkiŋ ndê silip ŋatô bu sêsôm têŋ iŋ, “Pômdau, ŋgac bata siŋ-ŋga dau sôm bu iŋ tec bu kêŋ ŋawapac têŋ am. Iŋ sôm bu am ŋgac tiwaê naŋ hôc gêlêc iŋ su, dec iŋ maya bu am têŋ iŋ ndê andu ndi.  
\v 7 Tu dinaŋ-ŋga iŋ dau têŋ am meŋ dom. Tigeŋ iŋ sôm bu iŋ kêyalê su bu am ŋgac ti ŋaclai atu, ma bocdinaŋ dec am gitôm bu sôm ŋa awham ŋambwa, dec iŋ ndê ŋgac akiŋ oc ŋayham sa.  
\v 8 Bu iŋ dau daŋga wambu lau naŋ si ŋaclai hôc gêlêc iŋ ndê, ma iŋ ndê lau siŋ-ŋga daŋga wambu iŋ. Iŋ bu sôm têŋ daŋ, ‘Am ndi,’ dec iŋ oc ndi. Ma iŋ bu sôm têŋ daŋ, ‘Mweŋ!’ dec iŋ oc meŋ. Ma iŋ bu sôm têŋ ndê ŋgac akiŋ bu kôm gêŋ daŋ, dec iŋ oc kôm.”   
\p
\v 9 Yisu ŋgô ŋgac bata siŋ-ŋga ndê yom dinaŋ e hêdaê. Iŋ kac dau kwi ma sôm têŋ lau toŋ atu naŋ sêŋkuc iŋ, “Aö wasôm têŋ mac bu yêc lau Israel-ŋga hoŋ aö gatap ŋac si daŋ naŋ kêŋ whiŋ ŋaŋga gitôm ŋgac Rom-ŋga dinaŋ, naŋ sa dom.”   
\p
\v 10 Ma tiŋambu ŋgac bata siŋ-ŋga ndê lau sêmbu sêtêŋ iŋ ndê andu si, ma sêtap sa bu ŋgac akiŋ dau ŋayham sa su.   
\s1 Yisu uŋ ŋgac daŋ naŋ mbac ndu su, naŋ sa  
\p
\v 11 Bêc ŋatô giŋga su, ma Yisu têŋ malac Nein gi, ma iŋ ndê ŋgac-sêŋomi ti lau daêsam sêwhiŋ iŋ si.  
\v 12 Têŋ têm iŋ meŋ kêpiŋ malac dau ŋagatam, iŋ gêlic lau ŋatô sêsa sêmeŋ, sêmbalaŋ ŋgac batê daŋ bu sêŋsuhuŋ iŋ. Ŋgac batê dinaŋ dinda iŋ awhê sawa naŋ ndê balêkoc ŋatô mbasi. Ma lau malac-ŋga daêsam sêwhiŋ dinda sêsa sêmeŋ.  
\v 13 Pômdau gêlic dinda, ma tawalô iŋ ŋandô, goc sôm, “Am taŋ dom.”  
\v 14 Goc iŋ têŋ ŋac gi, ma kêmasec sasac naŋ ŋgac batê yêc. Ma lau naŋ sêhôc sasac, naŋ sêlhac teŋ. Ma iŋ sôm, “Aneŋ balê, aö wasôm têŋ am bu tisa!”  
\v 15 Ma ŋgac dau tisa ndöc, ma gic hu sôm yom. Goc Yisu kêŋ iŋ mbu têŋ dinda gi.  
\v 16 Gêŋ dinaŋ kôm lau hoŋ sêtöc dau atu, ma ŋac sic hu sêmpiŋ Anötö. Ŋatô sêsôm, “Propet atu daŋ hôc asê yac.” Ma ŋatô sêsôm, “Anötö kêlhiŋ iŋ ndê lau yac siŋ dom, iŋ gêm yac sa.”  
\v 17 Ma tiŋambu ŋawaê pi gêŋ naŋ Yisu kôm, naŋ gêm gameŋ Judia-ŋga ma gameŋ ŋamakê-ŋga hoŋ ahuc.   
\s1 Yisu sôm yom pi Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga  
\r (Mat 11:2-18)  
\p
\v 18 Têŋ ndoc dinaŋ Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndöc gapocwalô, ma iŋ ndê sêŋomi sic miŋ têŋ iŋ pi gêŋ hoŋ naŋ Yisu kôm. Goc Jon kêyaliŋ iŋ ndê sêŋomi lu sa,  
\v 19 ma kêkiŋ iŋlu sêtêŋ Yisu si, bu sêndac iŋ, “Anötö gic bata têŋ yac bu oc êŋkiŋ Mesaya. Am daôm dinaŋ, me yac oc akêŋ bataŋ ŋgac daŋ tiyham?”   
\p
\v 20-21 Têŋ ndoc ŋgac lu dinaŋ sêhôc asê Yisu, iŋ gêm gweleŋ mbo, ma kôm lau daêsam ŋayham sa, lau gêmbac ma lau ti ŋalau sac. Ma iŋ kôm lau tapec daêsam si tandô po asê. Ma iŋlu sêsôm têŋ iŋ, “Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga kêkiŋ alu atêŋ am ameŋ, bu andac am bu am Mesaya dau, me yac oc akêŋ bataŋ ŋgac daŋ tiyham?”  
\v 22 Goc Yisu ô iŋlu si yom ma sôm, “Amlu ambu andi ma asôm yom têŋ Jon pi mêtê naŋ amlu aŋgô aö gahoc asê, ma pi gêŋ naŋ amlu alic aö gakôm. Lau tapec sêlic gameŋ tiyham, lau bôliŋ sêŋsêlêŋ tiyham, lau ti gêmbac leprasi si ŋamlic ŋawasi sa, lau daŋgasuŋ bic sêŋgô yom tiyham, lau batê sêtisa, ma lau ŋalôm sawa sêŋgô ŋawaê ŋayham.  
\v 23 Aŋgô! Lau naŋ atac lu-lu tu aö-ŋga dom, naŋ oc sêtap Anötö ndê mwasiŋ sa.”   
\p
\v 24 Ŋgac lu naŋ Jon kêkiŋ, naŋ sêhu Yisu siŋ ma sêmbu si, goc Yisu sôm yom pi Jon têŋ lau toŋ atu, ma ndac ŋac bocdec bu, “Têŋ ndoc mac asa atêŋ Jon yêc gameŋ sawa a, naŋ mac gauc gêm bu atap ŋamalac kaiŋ bocke sa? Mac bu alic ŋgac gauc babalê, gitôm gakoc naŋ mbu kêwic, a?  
\v 25 Mac asa a bu alic ŋgac naŋ sôc ŋakwê ŋayham, a? Mba! Lau naŋ sêsôc ŋakwê ŋayham ma seŋ gêŋ ŋayham, naŋ sêmbo gameŋ ŋayham gitôm kiŋ si andu.  
\v 26 B ocdinaŋ dec aö bu wandac mac, bu mac asa a bu alic sake? Bu alic propet daŋ? Yomandô! Iŋ propet daŋ, ma iŋ hôc gêlêc propet hoŋ su.  
\v 27 Propet akwa daŋ to yom naŋ Anötö sôm têŋ Mesaya bocdec bu, ‘\it Aö waŋkiŋ aneŋ ŋgac aheŋ-ŋga muŋ am, bu êmasaŋ am nem seŋ.’\it* Y om pi ŋgac aheŋ-ŋga dau hêganôŋ Jon solop.  
\v 28 Ŋamalac naŋ dinda nom-ŋga sêkôc ŋac, naŋ si daŋ hôc gêlêc Jon su dom. Tigeŋ aö wasôm têŋ mac, bu lau hoŋ naŋ sêsôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu su, lau tiwaê, ma lau waêmba bocdinaŋ, naŋ hoŋ sêhôc gêlêc Jon su yêc Anötö aŋgô-ŋga.”   
\p
\v 29 Lau daêsam naŋ sêŋgô Yisu ndê yom dinaŋ, ma lau sêkôc takis-ŋga sêwhiŋ, naŋ sêtôc asê bu sêlic Anötö ndê lêŋ bu lêŋ solop eŋ. Ŋahu bu muŋ-ŋga, têŋ ndoc Jon gêm mêtê ma kêku lau mbo, naŋ sêkôc iŋ ndê yom sa ma sêliŋ saŋgu.  
\v 30 Tigeŋ lau Palêsai ti gwalam akwa yomsu-ŋga sêkôc Jon ti iŋ ndê yom sa dom, ma sêliŋ iŋ ndê saŋgu dom, dec tôc asê bu sêtec Anötö ndê lêŋ naŋ Jon tôc têŋ ŋac.   
\p
\v 31 Ma Yisu gic têku yom ma sôm, “Lau têm dindec-ŋga ŋac lau kaiŋ bocke? Aö wanem dôhôŋ pi gêŋ sake tu bu wawhê ŋac si lêŋ sa-ŋga?  
\v 32 Ŋac sêtôm balêkoc naŋ sêkôc whê sêmbo malac lôm, naŋ sêtucdiŋ ŋac si silip ŋatô ma sêsôm, ‘Têŋ ndoc naŋ yac ac oŋ bu datê wê, naŋ mac atec. Ma têŋ ndoc yac am wê daŋgibo-ŋga, naŋ mac atec bu ataŋ awhiŋ.’  
\v 33 Ma mac lau têm dindec-ŋga bocdinaŋ. Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga meŋ ma gêŋ gêŋ ŋayham dom, ma nôm wain dom, ma mac asôm bu ŋalau sac daŋ mbo iŋ ndê ŋalôm.  
\v 34 Ma Ŋamalac ndê Atu meŋ hôc asê, ma gêŋ gêŋ ŋayham ti nôm wain, ma mac asôm bu iŋ ŋgac gêŋ gêŋ ti nôm wain ŋawahô-ŋga, ma iŋ hê silip têŋ lau sac ti lau sêkôc takis-ŋ ga. Bocdinaŋ, mac lau têm dindec-ŋga atôm balêkoc naŋ sêkôm tô aŋiŋ ŋapaŋ.  
\v 35 Tigeŋ Anötö ndê gauc hôc gêlêc gêŋ hoŋ, ma iŋ ndê lau sêŋyalê bu iŋ ndê lêŋ iŋ lêŋ solop.”   
\s1 Awhê daŋ kêc bu ŋamalu pi Yisu gahi  
\r (Mat 26:6-13; Mak 14:3-9; Jon 12:1-8)  
\p
\v 36 Palêsai daŋ ŋaê Saimon kêgalêm Yisu bu neŋ gêŋ whiŋ iŋ, dec Yisu sôc iŋ ndê andu gi, ma ndöc tebo bu neŋ gêŋ.  
\v 37 Yêc malac dinaŋ, awhê sac daŋ mbo. Iŋ ŋgô ŋawaê bu Yisu ndöc Palêsai ndê andu dinaŋ, dec kôc bu ŋamalu ŋayham sip kac daŋ, ma têŋ andu dau gi.  
\v 38 Iŋ pôŋ haduc yêc Yisu gahi-ŋga ma taŋ, ma iŋ ndê tasulu sip Yisu gahidômbwê. Goc iŋ puŋ Yisu gahi ŋa kêclauŋ, ŋgutô iŋ gahi, ma mbac gêŋ malu dau pi iŋ gahi.  
\v 39 Saimon gêlic gêŋ dau, ma gauc gêm yêc dau, “Ŋgac dindec iŋ bu propet daŋ, dec iŋ oc êŋyalê bu awhê naŋ kêmasec iŋ, naŋ awhê sac daŋ.”  
\v 40 Yisu kêyalê yom naŋ Saimon gauc gêm, goc sôm, “Saimon, aö bu wasôm yom daŋ têŋ am.” Ma Saimon ô yom ma sôm, “Kêdôhôŋwaga, sôm.”   
\p
\v 41 Goc Yisu sôm yom gôliŋ daŋ bocdec bu, “Ŋgac lu sêkôc tôp yêc ŋgac ti lêlôm. Ŋgac daŋ ndê tôp gitôm †denarii 500 ma daŋ ndê tôp gitôm denarii 50.  
\v 42 Iŋlu si mone sêndic tôp-ŋga mbasi, dec iŋ hu iŋlu si tôp ŋayom siŋ. Am gauc gêm bocke? Iŋlu si asa oc atac whiŋ ŋgac dau hôc gêlêc?”  
\v 43 Ma Saimon sôm, “Ŋgac naŋ kôc tôp atu, naŋ.” Ma Yisu sôm, “Am sôm solop.”  
\v 44 Goc iŋ kac dau kwi, tahê awhê dinaŋ, ma sôm têŋ Saimon, “Aö gasôc am nem andu gameŋ, magoc am kêŋ bu têŋ aö bu waŋgwasiŋ gahiŋ-ŋga tôm lau Israel-ŋga si gêbôm dom. Tigeŋ lic awhê dec. Iŋ ndê tasulu kôm aö gahiŋ ŋamaim sa, ma iŋ puŋ aö gahiŋ ŋa kêclauŋ.  
\v 45 Am ŋgutô aö dom, tigeŋ awhê dec ŋgutô aö gahiŋ ŋapaŋ.  
\v 46 Am kêc olib ŋakwi pi aö ŋagôlôŋ dom, tigeŋ iŋ kêc bu ŋamalu pi aö gahiŋ.  
\v 47 Bocdinaŋ aö wasôm têŋ am bu awhê dindec kêyalê bu Anötö suc iŋ ndê sac daêsam kwi, ma bocdinaŋ iŋ atac whiŋ aö ŋandô. Tigeŋ lau naŋ gauc gêm bu ŋac si sac atu dom, naŋ oc atac whiŋ iŋ naŋ bu suc ŋac si sac kwi, naŋ ŋandô dom.”   
\p
\v 48 Ma Yisu sôm têŋ awhê dau, “Aö gasuc am nem sac kwi su.”  
\v 49 Ma ŋacleŋ ŋatô naŋ sêndöc sêwhiŋ, naŋ sêsôm têŋ dandi, “Ŋgac dindec iŋ ŋgac kaiŋ bocke, dec iŋ suc sac kwi?”  
\v 50 Tigeŋ Yisu sôm têŋ awhê dau, “Am nem kêŋ whiŋ gêm am si. Lhö ti atac malô ndi.”   
\c 8  
\s1 Lauwhê daêsam sêŋkuc Yisu  
\p
\v 1 Tiŋambu Yisu golom malac atu-tu ti sauŋ-sauŋ, ma gêm mêtê ma hoc ŋawaê ŋayham asê pi Anötö ndê gôliŋ. Ma †ŋgacsêŋomi 12  
\v 2 ti lauwhê daêsam sêŋsêlêŋ sêwhiŋ iŋ. Lauwhê dinaŋ ŋatô Yisu soc ŋalau sac su yêc ŋac, ma ŋatô iŋ kôm ŋac si gêmbac ŋayham sa. Ŋac si daŋ iŋ Maria Magadala, naŋ Yisu soc ŋalau sac 7 su yêc iŋ.  
\v 3 Ma awhê daŋ iŋ Joana, naŋ ndê akweŋ Kusa yob Herod ndê andu. Maria lu Joana, ma Susana, ma lauwhê daêsam sêŋkuc Yisu ma sêkêŋ si awa ti wapa tu sênem iŋ ti ndê ŋgacsêŋomi sa-ŋga.   
\s1 Yom gôliŋ pi ŋgac kêbalip wit ŋawhê  
\r (Mat 13:1-9; Mak 4:1-9)  
\p
\v 4 Têŋ têm daŋ lau toŋ atu sêtêŋ Yisu sêmeŋ, ma lau akêŋ malac hoŋ yêc gameŋ Galili-ŋga sêmbo sêwhiŋ. Ma Yisu sôm yom gôliŋ daŋ bocdec bu,  
\v 5 “Ŋgac daŋ sa gi bu êmbalip wit ŋawhê yêc ndê ôm, ma têŋ ndoc iŋ kêbalip gêŋ dau, naŋ ŋatô sêpeŋ sêsip seŋ, dec lau sêkwê dôŋ ma mbac lôlôc-ŋga sêsip sêmeŋ ma seŋ su.  
\v 6 Ma ŋawhê ŋatô sêpeŋ sêsip gameŋ hoc-hoc, ma têŋ têm sêpo sêpi sêmeŋ, naŋ sem bôliŋ, bu nom dau tibasô.  
\v 7 Ŋawhê ŋatô sêpeŋ sêsip kwaŋ ti ŋakwa ŋalôm, ma têŋ ndoc sêpo sêpi sêmeŋ, naŋ kwaŋ pi whiŋ e yaŋ gêŋ dau ndu.  
\v 8 Ma ŋawhê ŋatô sêpeŋ sêsip nom ŋayham, ma sêpo sêpi sêmeŋ e sem ŋandô gitôm 100.” Yisu gic bata yom gôliŋ dau, goc sôm, “Asa bu daŋgasuŋ yêc, naŋ ŋgô aneŋ yom!”   
\s1 Yisu whê yom gôliŋ wit ŋawhê-ŋga ŋahu sa  
\r (Mat 13:10-23; Mak 4:10-20)  
\p
\v 9 Tiŋambu Yisu ndê ŋgacsêŋomi sêndac iŋ bu whê yom gôliŋ dinaŋ ŋahu sa.  
\v 10 Ma iŋ sôm, “Anötö ndê gôliŋ ŋalêŋ ŋahu sip ŋalôm gi. Iŋ kêyaliŋ mac sa bu aŋyalê ŋahu dau, magoc aö wasôm yom têŋ lau ŋatô ŋa yom gôliŋ ŋambwa. Tôm yom naŋ sêto yêc, naŋ sôm, ‘\it Ŋac sêlic gêŋ naŋ aö gakôm, naŋ ŋapaŋ, magoc ŋac si gauc sa dom. Ma ŋac sêŋgô aneŋ yom ŋapaŋ, tigeŋ ŋac sêŋyalê ŋahu dom.’” \it*   
\p
\v 11 Goc Yisu sôm, “Yom gôliŋ dau ŋahu bocdec. Yom pi wit ŋawhê naŋ hêganôŋ Anötö ndê yom.  
\v 12 Wit ŋawhê naŋ sêpeŋ sêsip seŋ, naŋ hêganôŋ lau naŋ sêŋgô Anötö ndê yom, magoc Sadaŋ meŋ ma kêgaho yom dau su yêc ŋac si ŋalôm, tu bu ŋac sêkêŋ whiŋ dom, ma sêtap Anötö ndê mwasiŋ nem ŋac si-ŋga sa dom.  
\v 13 Ma yom pi wit ŋawhê naŋ sêpeŋ sêsip gameŋ hoc-hoc, naŋ hêganôŋ lau naŋ sêŋgô Anötö ndê yom ma sêkôc sa ti atac ŋayham, tigeŋ gitôm gêŋ ŋawhê naŋ ŋawakac mba, dec lau dinaŋ sêkêŋ whiŋ ŋasawa sauŋ, magoc lêtôm meŋ ku ŋac dulu.  
\v 14 Ma yom pi wit ŋawhê naŋ sêpeŋ sêsip kwaŋ ti ŋakwa ŋalôm, naŋ hêganôŋ lau naŋ sêŋgô Anötö ndê yom, magoc ŋawapac ma mone ti gêŋ ŋayham-ŋayham nom-ŋga gêm ŋac si ŋalôm ahuc, ma ŋac si ŋandô mbasi.  
\v 15 Tigeŋ wit ŋawhê naŋ sêpeŋ sêsip nom ŋayham, naŋ hêganôŋ lau ti ŋalôm ŋawasi, naŋ sêŋgô Anötö ndê yom ma sêkôc sa tidôŋ yêc si ŋalôm, ma sêlhac ŋaŋga ŋapaŋ ma sem ŋandô daêsam.”   
\s1 Dasiŋ lam ŋawê kwi dom  
\r (Mak 4:21-25)  
\p
\v 16 Ma Yisu sôm yom daŋ bocdec bu, “Yac datuŋ lam asê tu bu dasiŋ kwi sip lôŋ ŋalôm, me dakêŋ sôc sasac ŋapu dom. Mba! Taŋkiŋ êŋgalêŋ ŋalhu, bu lau naŋ sêsôc sêmeŋ, naŋ sêlic ŋawê.  
\v 17 Ma ŋalêŋ tigeŋ, yom naŋ yêc siŋ dau, ma yom naŋ ŋahu sip ŋalôm gi, naŋ oc meŋ sa tiawê.   
\p
\v 18 “Bocdinaŋ akôc gauc ŋapep pi Anötö ndê yom naŋ mac aŋgô. Asa naŋ kôc Anötö ndê yom sa sip ndê ŋalôm e tidôŋ, naŋ Anötö oc kêŋ ŋagauc daêsam têŋ iŋ. Magoc asa naŋ gauc gêm bu iŋ kôc Anötö ndê yom sa su, tigeŋ iŋ kôc sa tidôŋ dom, naŋ Anötö oc kôc yom dau su yêc iŋ.”   
\s1 Yisu dinda ti asii  
\r (Mat 12:46-50; Mak 3:31-35)  
\p
\v 19 Yisu ndöc andu daŋ, ma iŋ dinda ti asii sêmeŋ bu sêlic iŋ. Magoc lau daêsam sêmbo sêwhiŋ iŋ, ma gitôm dom bu sêtigasuc iŋ.  
\v 20 Ma ŋamalac daŋ sôm têŋ Yisu, “Am dinam ti asimi sêmbo awê, ma ŋac bu sêlic am.”  
\v 21 Magoc Yisu ô yom ma sôm, “Lau naŋ sêŋgô Anötö ndê yom ma daŋga wambu ŋapep, naŋ sêti aö dinaŋi ti asiŋi.”   
\s1 Yisu kôm bu ŋampoŋ timalô  
\r (Mat 8:23-27; Mak 4:35-41)  
\p
\v 22 Têŋ bêc daŋ Yisu sôm têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi, “Dapi bugictoŋ ŋadaŋga dandi,” goc iŋ pi waŋ daŋ whiŋ ŋac, ma sêsa si.  
\v 23 Sêlac waŋ sêmbo, ma Yisu yêc bêc yêc. Ma mbu puc atu dec gêli bu sa ma ŋampoŋ gic sip waŋ e kêpiŋ bu waŋ pac.  
\v 24 Dec sêtêŋ Yisu si, sêuŋ iŋ sa ma sêsôm, “Ŋadau, ŋadau, yac oc dandiŋaŋ!” Ma Yisu tisa ma sôm yom ŋaŋga têŋ mbu ti bu ŋampoŋ, dec ŋampoŋ dau timalô, ma gameŋ ŋaŋeŋ sa.  
\v 25 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Tu sake-ŋga mac akêŋ whiŋ gwalec?” Ma ŋac sêtöc dau ti sêhêdaê, ma sêsôm têŋ dandi, “Ei! Iŋ ŋgac dec asa? Iŋ gitôm bu kêŋ yatu gêŋ hoŋ, ma mbu ti bu ŋampoŋ sêwhiŋ, ma sêsôc iŋ ndê yom ŋapu!”   
\s1 Yisu kôm ŋgac ti ŋalau sac ŋayham sa  
\r (Mat 8:28-34; Mak 5:1-20)  
\p
\v 26 Sêlac e sêhôc asê lau Gerasa-ŋga si gameŋ naŋ yêc Bugictoŋ Galili-ŋga ŋadaŋga mbu têŋ gameŋ ac pi-ŋga.  
\v 27 Yisu sip baö gi, ma ŋgac daŋ akêŋ malac atu naŋ yêc gameŋ dinaŋ, naŋ têŋ iŋ meŋ. Iŋ ŋgac naŋ ŋalau sac sêmbo iŋ ndê ŋalôm. Ŋasawa baliŋ su ŋgac dau sôc ŋakwê dom, ma ndöc andu dom, magoc mbo ôm sêhô-ŋga.  
\v 28-29 Ndoc daêsam ŋalau sac sêkôc iŋ dôŋ, ma lau sêŋsahê bu sêsô iŋ amba ti gahi dôŋ ŋa sen ŋaŋga ma sêyob iŋ. Magoc têm hoŋ iŋ hê sen kic, ma ŋalau sac sêwê iŋ sa gameŋ sawa gi. Têŋ ndoc iŋ gêlic Yisu meŋ, naŋ iŋ mbwêc ma hu dau sip nom yêc iŋ aŋgô-ŋga. Ma Yisu gic atu ŋalau sac bu sêhu ŋgac dau siŋ, goc ŋalau daŋ ta yom ti ŋaŋga, “Yisu, Anötö Ŋaclai ti Ŋawasi Ŋadau ndê Atu, am bu kôm sake têŋ aö? Aö wateŋ am bu kôm aö ŋayom dom!”  
\v 30 Goc Yisu ndac ŋalau sac, “Am nem ŋaê asa?” Ŋalau sac daêsam sêmbo ŋgac dau ŋalôm, ma tu dinaŋ-ŋga ŋac si daŋ ô Yisu ndê yom ma sôm, “Aneŋ ŋaê ‘Toŋ Atu.’”  
\v 31 Ma ŋalau sac h oŋ dinaŋ sêteŋ Yisu tidim daêsam, bu êŋkiŋ ŋac sêsip suŋ baliŋ sac naŋ sêsam bu Abis,\f + \fr 8:31 \ft Suŋ baliŋ sac (Abis) - alic \xt Rev 9:1\ft .\f* naŋ sêndi dom.   
\p
\v 32 Têŋ têm dinaŋ bôc toŋ atu seŋ gêŋ sêmbo lôc ŋapu yêc gameŋ dinaŋ, ma ŋalau dau sêteŋ Yisu bu êŋkiŋ ŋac sêsôc bôc dinaŋ si ŋalôm, ma Yisu gôlôc.  
\v 33 Goc ŋalau sac sêhu ŋgac dinaŋ siŋ ma sêsôc bôc si ŋalôm si. Ma bôc hoŋ sênti sêsip salic sac ma sêsip bugictoŋ ŋalôm si, ma bu kô ŋac sêmbac ndu.  
\v 34 Têŋ ndoc lau sêyob bôc-ŋga sêlic gêŋ dau, naŋ sêlhö si, ma sic miŋ pi gêŋ dau têŋ lau naŋ sêmbo malac atu ti gameŋ ŋamakê-ŋga.  
\v 35 Ma lau hoŋ sêsa si bu sêlic gêŋ naŋ Yisu kôm. Têŋ têm sêhôc asê iŋ, naŋ sêlic ŋgac naŋ iŋ soc ŋalau sac su yêc iŋ, naŋ ndöc Yisu gahi-ŋga. Sêlic bu iŋ ndê gauc ŋawa sa, ma iŋ sôc ŋakwê sa tiyham, dec sêtöc dandi.  
\v 36 Lau naŋ sêlic gêŋ dau, naŋ sic miŋ têŋ ŋac pi ŋalêŋ naŋ Yisu kôm ŋgac ti ŋalau sac ŋayham sa.  
\v 37 Ma lau Gerasa-ŋga hoŋ sêndac Yisu bu hu ŋac siŋ, bu ŋac sêtöc dau atu. Goc Yisu pi waŋ ma bu lhö ndi.  
\v 38 Ma ŋgac naŋ ŋalau sac sêhu iŋ siŋ, naŋ teŋ Yisu ŋaŋga bu whiŋ iŋ ndi, magoc Yisu kêkiŋ iŋ sa gi ma sôm,  
\v 39 “Am mbu têŋ am nem andu ndi, ma ndic miŋ gêŋ hoŋ naŋ Anötö kôm têŋ am.” Goc ŋgac dau kölhö gi, ma gic miŋ têŋ lau hoŋ naŋ sêmbo malac atu dinaŋ, pi gêŋ atu naŋ Yisu kôm têŋ iŋ.   
\s1 Yisu kôm awhê lu ŋayham sa  
\r (Mat 9:18-26; Mak 5:21-43)  
\p
\v 40 Lau daêsam sêhôŋ Yisu sêmbo gameŋ Galili-ŋga, ma têŋ têm iŋ mbu akêŋ bugictoŋ ŋadaŋga meŋ, naŋ sêkôc iŋ sa ti atac ŋayham.  
\v 41 Ma ŋgac bata daŋ, naŋ yob lôm wê-ŋga yêc gameŋ dinaŋ, naŋ meŋ hôc asê Yisu. Iŋ ndê ŋaê Jairas, ma iŋ hu dau sip nom yêc Yisu aŋgô-ŋga, ma teŋ iŋ ŋaŋga bu têŋ iŋ ndê andu ndi, ma nem iŋ ndê atuwê sa.  
\v 42 Bu iŋ ndê atuwê tigeŋ, naŋ ndê yala gitôm 12, naŋ gêmbac atu e kêpiŋ bu mbac ndu. Bocdinaŋ Yisu whiŋ iŋ gi.  
\p Iŋ kêsêlêŋ mbo seŋ, ma lau toŋ atu sêŋgihi iŋ ahuc.  
\v 43 Lau toŋ dinaŋ si daŋ iŋ awhê naŋ gêm dac ŋapaŋ tôm yala 12 su, magoc ŋamalac daŋ gitôm bu nem iŋ sa dom.  
\v 44 A whê dau meŋ kêsêlêŋ mbo Yisu ŋambu-ŋga, ma kêmasec iŋ ndê ŋakwê sip ŋadali. Ma ŋagahô iŋ ndê dac sa tiyham dom.  
\v 45 Têŋ dinaŋ Yisu ndac, “Asa kêmasec aö?” Lau daŋ sêsôm dau asê dom, ma Pita sôm, “Aneŋ ŋadau, lau toŋ dindec sêwhiŋ yac sêkôm am si.”  
\v 46 Magoc Yisu sôm, “Ŋamalac daŋ kêmasec aö, bu aö kayalê bu aneŋ ŋaclai ŋatô sa gi.”  
\v 47 Awhê dinaŋ kêyalê bu iŋ gitôm dom bu siŋ dau, dec tigasuc Yisu. Iŋ kêtitec, ma hu dau sip nom gi. Ma yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga, iŋ whê sa bu iŋ kêmasec Yisu tu bu ŋayham sa-ŋga, ma bu têŋ ndoc iŋ kêmasec iŋ, naŋ ŋagahô iŋ ŋayham sa.  
\v 48 Ma Yisu sôm têŋ iŋ, “O aneŋ bawhê, am nem kêŋ whiŋ aö dec kôm am ŋayham sa. Am lhö ti atac malô ndi.”   
\p
\v 49 Yisu sôm yom dinaŋ mbo, ma ŋgac daŋ meŋ akêŋ Jairas ndê andu, ma sôm têŋ Jairas, “Am atômwê mbac ndu su, dec kêŋ ŋawapac têŋ Kêdôhôŋwaga dau dom.”  
\v 50 Yisu ŋgô yom dinaŋ, magoc iŋ sôm têŋ Jairas, “Töc daôm dom. Kêŋ whiŋ, ma iŋ oc ŋayham sa.”   
\p
\v 51-53 Têŋ ndoc sêhôc asê Jairas ndê andu, naŋ sêlic lau daêsam sêhu daŋgibo asê ma sêtaŋ sêmbo. Goc Yisu sôm, “Mac ataŋ dom! Iŋ mbac ndu dom, iŋ yêc bêc yêc.” Magoc ŋac sêmbwac iŋ, bu sêŋyalê bu bawhê dau mbac ndu su. Tigeŋ Yisu kalhac lau hoŋ ahuc sêmbo awê, ma kôc Pita, Jems ma Jon, ma bawhê dau damba lu dinda, sêwhiŋ iŋ ma sêsôc andu si.  
\v 54 Ma iŋ kêm bawhê dau sip amba ma sôm, “Aneŋ bawhê, tisa!”  
\v 55 Goc bawhê dau tali sa tiyham, ma ŋagahô iŋ tisa kalhac. Ma Yisu sôm bu sêkêŋ gêŋ daneŋ-ŋga têŋ iŋ.  
\v 56 Iŋ damba lu dinda sêhêdaê, magoc Yisu gic yao bu sêndic miŋ pi gêŋ naŋ iŋ kôm, naŋ dom.   
\c 9  
\s1 Yisu kêkiŋ ŋgacsêŋomi 12 sêsa si  
\r (Mat 10:7-11; Mak 6:7-11)  
\p
\v 1 Yisu kêgalêm ŋgacsêŋomi 12 sa sêpitigeŋ, ma kêŋ ŋaclai ti licwalô têŋ ŋac gitôm bu sêsoc ŋalau sac su, ma sêkôm lau gêmbac ŋayham sa.  
\v 2 Ma iŋ kêkiŋ ŋac bu sêsa sêndi ma sênem mêtê pi Anötö ndê gôliŋ, ma bu sênem lau gêmbac sa.  
\v 3 Iŋ sôm têŋ ŋac, “Aŋsêlêŋ amam sawa andi, akôc tôc dom, ma akôc talhi, me bolom, me mone, me ŋakwê aô daôm-ŋga dom.  
\v 4 Têŋ têm mac asôc malac daŋ ma lau sêkôc mac sa asôc ŋac si andu, naŋ ambo whiŋ ŋac e mac ahu malac dau siŋ.  
\v 5 Ma lau malac daŋ-ŋga bu sêkôc mac sa dom, naŋ atoŋ kop su yêc gahim têŋ ndoc mac ahu ŋac siŋ, bu atôc ŋac si giso asê.”  
\v 6 Ŋgacsêŋomi sêŋgô yom dinaŋ, goc sêsa si. Ŋac sêŋsêlêŋ sêlom-sêlom malac ma sêhoc ŋawaê ŋayham asê, ma sêkôm lau ŋayham sa yêc gameŋ hoŋ.   
\s1 Herod ndac bata Yisu  
\r (Mat 14:1-2; Mak 6:14-16)  
\p
\v 7 Têŋ ndoc dinaŋ gôliŋwaga Galili-ŋga Herod ŋgô yom pi gêŋ hoŋ naŋ Yisu kôm. Ma iŋ gauc gêm yom daêsam, bu lau ŋatô sêsôm bu Yisu iŋ Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga naŋ tisa akêŋ lau batê-ŋga.  
\v 8 Ma lau ŋatô sêsôm bu iŋ propet akwa Elaija naŋ meŋ hoc dau asê, ma ŋatô sêsôm bu iŋ propet ŋamata-ŋga si daŋ, naŋ tisa akêŋ lau batê-ŋga.  
\v 9 Tigeŋ Herod sôm, “Aö gac atu, dec sêtim Jon ndê kachu kic su. Asa dec lau sic miŋ pi iŋ?” Ma iŋ tac whiŋ bu lic Yisu.   
\s1 Yisu gôlôm lau 5,000  
\r (Mat 14:13-21; Mak 6:32-44; Jon 6:1-15)  
\p
\v 10 Têŋ têm aposel 12 sêmbu sêmeŋ, naŋ sic miŋ têŋ Yisu pi gêŋ hoŋ naŋ sêkôm. Ma tiŋambu iŋ kôc ŋac sa sêwhiŋ iŋ, ma ŋac tawasê sêtêŋ malac Betsaida si.  
\v 11 Magoc lau daêsam sêŋgô ŋawaê ma sêtêŋ Yisu si. Ma iŋ kôc ŋac sa, ma sôm y om têŋ ŋac pi Anötö ndê gôliŋ, ma kôm ŋac si lau gêmbac ŋayham sa.   
\p
\v 12 Sêmbo e kêpiŋ bu ac ndi sip, goc ŋgacsêŋomi 12 sêtêŋ iŋ si ma sêsôm, “Gameŋ dindec yac dambo, naŋ gameŋ sawa. Bocdinaŋ êmkiŋ lau toŋ dindec sêlhö sêtêŋ malac ti gameŋ ŋamakê-ŋga sêndi, bu sêŋsalê gêŋ sêneŋ-ŋga ma gameŋ sêyêc bêc-ŋga.”  
\v 13 Magoc Yisu sôm, “Mac akêŋ gêŋ têŋ ŋac sêneŋ.” Ma ŋac sêô yom ma sêsôm, “Yac mba gêŋ daneŋ-ŋga daêsam dom. Bolom limdaŋ ma i lu sêndöc. Bocke? Yac andi anemlhi gêŋ bu lau hoŋ sêneŋ, a?”  
\v 14 Ŋac sêsôm yom dinaŋ ŋahu bu lau toŋ dinaŋ si lauŋgac ŋanamba gitôm 5,000. Magoc Yisu sôm têŋ iŋ ndê ŋgac-sêŋomi, “Akêŋ lau sêndöc sic titoŋ-titoŋ tôm 50.”  
\v 15 Goc ŋac sêkôm gitôm iŋ sôm, ma lau hoŋ sêndöc sic.  
\v 16 Ma Yisu kôc bolom limdaŋ ma i lu sa, tatac undambê, ma gêm daŋge, goc pô kôc-kôc, ma kêŋ têŋ ŋgacsêŋomi bu sêndic sam têŋ lau.  
\v 17 Lau hoŋ seŋ gêŋ e hôc ŋac dôŋ, ma tiŋambu ŋgacsêŋomi sic gêŋ ŋadêlê sa sip gatop 12 e meŋhu.   
\s1 Pita sôm Yisu ŋahu asê  
\r (Mat 16:13-20; Mak 8:27-30)  
\p
\v 18 Têŋ ndoc daŋ Yisu ti iŋ ndê ŋgacsêŋomi sêmbo tawasê, ma iŋ teŋ mbec mbo. Pacndê, goc iŋ ndac ŋac, “Lau sêsôm bu aö asa?”  
\v 19 Ma sêsôm, “Lau ŋatô sêsôm bu am Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga, ma ŋatô sêsôm bu am Elaija, ma ŋatô sêsôm bu am propet ŋamata-ŋga si daŋ, naŋ tisa akêŋ lau batê-ŋga.”  
\v 20 Goc Yisu ndac ŋac, “Ma mac daôm, mac asôm bu aö asa?” Ma Pita sôm, “Am Mesaya, naŋ Anötö gic bata bu êŋkiŋ meŋ.”  
\v 21 Yisu ŋgô yom dau ma gic yao ŋac bu sêsôm asê têŋ lau daŋ dom e tiŋambu.  
\v 22 Iŋ sôm, “Ŋamalac ndê Atu gic waê bu hôc ŋawapac daêsam. Lau bata ti †dabuŋsiga atu-tu ma lau naŋ sêndôhôŋ yomsu oc sêtec iŋ ma lau oc sêndic iŋ ndu. Magoc têŋ bêc titö-ŋga Anötö oc uŋ iŋ sa tiyham.”   
\s1 Lau naŋ sêŋkuc Yisu oc sêhôc ŋawapac  
\r (Mat 16:24-28; Mak 8:34–9:1)  
\p
\v 23 Ma iŋ sôm têŋ ŋac hoŋ, “Asa naŋ tac whiŋ bu êŋkuc aö naŋ êŋgwiniŋ dau, ma tôm bêc hoŋ hôc ndê a gicso dau sa, ma êŋkuc aö.  
\v 24 Bu asa naŋ tac whiŋ bu sap gêŋ nom-ŋga dôŋ ŋapaŋ tu mbo tali-ŋga, naŋ oc niŋga. Magoc asa naŋ bu hu gêŋ nom-ŋga siŋ tu êŋkuc aö-ŋga, naŋ oc niŋga dom.  
\v 25 Ŋamalac daŋ bu po gêŋ nom-ŋga hoŋ sa, magoc iŋ dau gatu bu niŋga, dec gêŋ nom-ŋga hoŋ dinaŋ oc tôm dom bu nem iŋ sa.  
\v 26 Asa naŋ bu maya tu aö ti aneŋ yom-ŋga, naŋ Ŋamalac ndê Atu oc maya tu iŋ-ŋga, têŋ ndoc iŋ mbu meŋ ti iŋ dau ndê ŋawasi, ma Damba ndê ŋawasi ma aŋela dabuŋ si ŋawasi whiŋ.  
\v 27 M a aö wasôm bu yomandô, lau ŋatô kwahic dec sêmbo, naŋ oc gacgeŋ sêmbo tali e sêlic Anötö ndê gôliŋ meŋ sa tiawê.”   
\s1 Pita, Jems ma Jon sêlic Yisu ndê ŋawasi  
\r (Mat 17:1-13; Mak 9:2-10)  
\p
\v 28 Yisu sôm yom dinaŋ su, ma bêc ŋatô gitôm 8 meŋ gi su. Ma Yisu bu teŋ mbec, dec kôc Pita, Jon ma Jems sêwhiŋ iŋ ma sêpi lôc daŋ si.  
\v 29 Ma têŋ têm Yisu teŋ mbec mbo, naŋ iŋ ndê aŋgô andô kaiŋ daŋ sa, ma iŋ ndê ŋakwê ŋawasi sêp sambuc.  
\v 30-31 Ma ŋgac lu sêhôc asê ti ŋawasi atu, naŋ Moses lu Elaija, ma iŋlu sem yomgalôm sêwhiŋ Yisu. Sêsôm yom pi gêŋ naŋ oc hôc asê Yisu yêc malac Jerusalem têŋ ndoc meŋ sa bu iŋ hu nom dindec siŋ.   
\p
\v 32 Têŋ ndoc dinaŋ, Pita ma ŋgac lu naŋ sêwhiŋ iŋ, naŋ kwapac ma bêc yô ŋac, tigeŋ ŋac tali sa ma sêlic Yisu ndê ŋawasi ti ŋgac lu naŋ sêlhac sêwhiŋ iŋ.  
\v 33 Têŋ têm Moses lu Elaija bu sêhu Yisu siŋ, naŋ Pita sôm têŋ iŋ, “Ŋadau, ŋayham kêlêc bu yac dambo dec. Yac oc akwê bac tö, am nem daŋ, Moses ndê daŋ, ma Elaija ndê bac daŋ.” Iŋ sôm yom dinaŋ, magoc iŋ ndê gauc sa dom.  
\v 34 Iŋ sôm yom dinaŋ mbo, ma dao daŋ meŋ ma kôm ŋac ahuc e ŋgacsêŋomi tö dinaŋ sêtöc dau atu.  
\v 35 Ma awha daŋ sa yêc dao ŋalôm, naŋ sôm, “Aö neŋ atuŋgac dau dindec, naŋ aö kayaliŋ sa. Aŋgô iŋ ndê yom maŋ!”  
\v 36 Sêŋgô su goc sêlic Yisu tawasê mbo. Tiŋambu ŋac sem yom dau ahuc yêc dau-ŋga, ma têŋ ndoc dinaŋ sêsôm yom asê pi gêŋ naŋ sêlic, naŋ dom.   
\s1 Yisu soc ŋalau sac su yêc balê daŋ  
\r (Mat 17:14-21; Mak 9:14-29)  
\p
\v 37 Têŋ galaŋsê ŋac sêsip akêŋ lôc dau sêmeŋ, ma lau toŋ atu sêkac sa sêtêŋ Yisu si.  
\v 38 Ŋac si daŋ ta yom bocdec bu, “Kêdôhôŋwaga, aö gakôc aneŋ atuŋgac tigeŋ dindec meŋ, ma wateŋ am bu nem iŋ sa.  
\v 39 Ŋalau sac daŋ mbo iŋ ŋalôm, ma têm daêsam kôc iŋ dôŋ, m a kêmwanaŋ iŋ ŋaŋga e iŋ mbwêc atu, ma whapwic sa. Ŋalau sac dau bu kôm iŋ tisac, ma tec bu hu iŋ siŋ.  
\v 40 Aö gateŋ am nem ŋgac-sêŋomi bu sêsoc ŋalau dau su, magoc ŋac sêtôm dom.”  
\v 41 Goc Yisu sôm, “O mac lau sac. Mac nem akêŋ whiŋ mbasi! Aö gambo gawhiŋ mac ŋasawa hic baliŋ su, ma bocke mac atôm dom bu akôm gêŋ daŋ? Aö oc wambo wawhiŋ mac tu wanem mac sa ŋapaŋ-ŋga dom!” Ma Yisu sôm têŋ balê dau ŋadamba, “Kôc nem balê sa mweŋ.”   
\p
\v 42 Têŋ têm balê dau kêsêlêŋ meŋ, naŋ ŋalau sac kôc iŋ dôŋ ma kêmwanaŋ iŋ. Tigeŋ Yisu hec yom ŋalau sac, ma kôm balê dau ŋayham sa, ma kêŋ iŋ mbu têŋ iŋ damba gi.  
\v 43 Ŋalêŋ dinaŋ Yisu tôc Anötö ndê ŋaclai ti ŋawasi atu asê, dec kôm lau hoŋ sêhêdaê.  
\s1 Yisu sôm tiyham bu iŋ oc mbac ndu ma tisa tiyham  
\r (Mat 17:22-23; Mak 9:30-32)  
\p Lau hoŋ sêlhac ti sêhêdaê tu gêŋ hoŋ naŋ Yisu kôm-ŋga, ma iŋ sôm têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi,  
\v 44 “Aŋgô aneŋ yom dindec ŋapep! Tiŋambu oc sêkêŋ Ŋamalac ndê Atu sip lau ŋatô amba.”  
\v 45 Magoc ŋac sêŋyalê yom dau ŋahu dom. Yom dau ŋahu yêc siŋ dau têŋ ŋac, ma sêtöc bu sêndac Yisu bu whê sa têŋ ŋac.   
\s1 Asa ti ŋgac ŋamata-ŋga  
\r (Mat 18:1-5; Mak 9:33-37)  
\p
\v 46 Tiŋambu Yisu ndê ŋgac-sêŋomi sêseŋ dau pi ŋac si asa iŋ ŋgac ŋamata-ŋga.  
\v 47 Yisu kêyalê ŋac si gauc, goc kôc balê sauŋ daŋ ma kêŋ iŋ kalhac kêpiŋ iŋ,  
\v 48 ma sôm têŋ ŋac, “Asa naŋ kôc balê sauŋ daŋ tôm iŋ dindec sa tu aneŋ ŋaê-ŋga, naŋ kôc aö sa, ma asa naŋ kôc aö sa, naŋ kôc iŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ sa. Mac nem asa naŋ kêgwiniŋ dau ma ti mac nem ŋgac akiŋ, naŋ ti ŋgac ŋamata-ŋga yêc Anötö aŋgô-ŋga.”   
\s1 Lau naŋ sêkôm gweleŋ tu Yisu-ŋga, naŋ sêwhê dau kôc dom  
\r (Mak 9:38-41)  
\p
\v 49 Ma Jon sôm, “Ŋadau, yac alic ŋgac daŋ kôm gweleŋ ma soc ŋalau sac su yêc lau ŋa am nem ŋaê. Iŋ kêkuc am whiŋ yac dom, ma boc-dinaŋ yac ac yao iŋ bu kôm gweleŋ dau dom.”  
\v 50 Tigeŋ Yisu sôm, “A lhac iŋ ahuc dom, bu asa naŋ kêŋ kisa mac dom, naŋ mac nem daŋ.”   
\s1 Lau gameŋ Samaria-ŋga sêkôc Yisu sa dom  
\p
\v 51 Ndoc meŋ kêpiŋ bu Yisu mbu pi undambê ndi, dec iŋ kêmasaŋ dau bu pi malac Jerusalem ndi.  
\v 52 Iŋ kêkiŋ lau aheŋ-ŋga sêmuŋ iŋ, sêsôc lau †Samaria-ŋga si malac daŋ si, bu sêmasaŋ gameŋ tu iŋ mbo-ŋga.  
\v 53 Magoc lau Samaria-ŋga sêŋyalê bu iŋ kêsêlêŋ hêganôŋ malac Jerusalem, ma tu dinaŋ-ŋga dec sêkôc iŋ sa dom.  
\v 54 Jems lu Jon sêlic gêŋ dau, goc sêndac Yisu, “Pômdau, am bu sôm, dec yac oc aŋgalêm ya sip akêŋ undambê meŋ, ma seŋ ŋac su.”  
\v 55 Tigeŋ Yisu kac dau kwi, ma sôm iŋlu.  
\v 56 Ma ŋac hoŋ sêlom malac daŋ si.   
\s1 Lêŋ taŋkuc Yisu-ŋga  
\r (Mat 8:18-22)  
\p
\v 57 Yisu ti ndê ŋgacsêŋomi sêŋsêlêŋ sêmbo seŋ ma ŋgac daŋ sôm têŋ Yisu, “Aö bu waŋkuc am, wawhiŋ am watêŋ gameŋ bocke naŋ am oc ndi.”  
\v 58 Ma Yisu ô iŋ ndê yom ma sôm, “Giam pôm si hocsuŋ yêc, ma mbac lôlôc-ŋga si ŋaic yêc, tigeŋ Ŋamalac ndê Atu ndê mala yêc bêc-ŋga mba.”   
\p
\v 59 Ma iŋ sôm têŋ ŋgac daŋ, “Mweŋ êmkuc aö!” Magoc ŋgac dau sôm, “Pômdau, gêŋ ŋamata-ŋga aö wandi wambo wawhiŋ aneŋ lau e aŋsuhuŋ damaŋ su naŋ, ma tiŋambu wambu wameŋ waŋkuc am.”  
\v 60 Ma Yisu sôm têŋ iŋ, “Mba! Am êmkuc aö naŋ gêŋ ŋamata-ŋga. Tec lau batê sêŋsuhuŋ lau batê. Tigeŋ am ndi, ma hoc yom asê têŋ lau pi Anötö ndê gôliŋ.”   
\p
\v 61 Ma ŋgac daŋ tiyham sôm, “Pômdau, aö bu waŋkuc am, tigeŋ gêŋ ŋamata-ŋga wambu watêŋ aneŋ andu, ma wakam aneŋ lau.”  
\v 62 Ma Yisu ô iŋ ndê yom ma sôm, “Asa naŋ gic hu gweleŋ daŋ, tigeŋ kac dau kwi ma hêgo gêŋ naŋ iŋ hu siŋ su, naŋ gitôm dom bu nem gweleŋ mbo Anötö ndê gôliŋ ŋapu.”   
\c 10  
\s1 Yisu kêkiŋ sêŋomi 72 sêsa si  
\p
\v 1 Tiŋambu Pômdau kêyaliŋ sêŋomi 72 tiyham sa, bu êŋkiŋ ŋac lu-lu sêsa sêndi sêmuŋ iŋ, sêtêŋ gameŋ ti malac hoŋ naŋ iŋ atac whiŋ bu ndic kêsi.  
\v 2 Ma iŋ sôm têŋ ŋac, “Gêŋ ŋandô daêsam yêc ôm, magoc lau sêndic gêŋ ŋandô sa-ŋga daêsam dom. Bocdinaŋ ateŋ mbec têŋ ôm ŋadau bu êŋkiŋ lau gweleŋ-ŋga sêsôc iŋ ndê ôm sêndi, ma sêndic gêŋ ŋandô sa.  
\v 3 Kwahic dec aö bu waŋkiŋ mac asa andi! Magoc ayob daôm ŋapep, bu aö kakiŋ mac bu asa andi atôm domba ŋatu, naŋ sêtêŋ giam pôm si gameŋ sêndi.  
\v 4 Akôc talhi, me dalu, me atapa dom, ma aŋsêlêŋ ŋagahô andi. Ahê mwalêc lau yêc seŋ dom.  
\v 5 Têŋ ndoc mac bu asôc andu daŋ, naŋ asôm bu, ‘Yom malô têŋ lau andu dindec-ŋga.’  
\v 6 Andu ŋadau bu ŋgac yom malô-ŋga dom, dec mac nem mbec yom malô-ŋga oc gacgeŋ yêc mac-ŋga. Ma andu ŋadau bu ŋgac yom malô-ŋga, dec iŋ oc kôc mbec yom malô-ŋga dinaŋ sa.  
\v 7 Ambo andu dinaŋ, ma alom-alom andu dom. Aneŋ ti anôm gêŋ bocke naŋ sêkêŋ têŋ mac, naŋ ti mac nem ŋaôli gweleŋ-ŋga. Mêtê solop bu lau g weleŋ-ŋga sêkôc ŋaôli gweleŋ-ŋga.   
\p
\v 8 “Têŋ têm mac asôc malac daŋ, ma lau sêkôc mac sa, naŋ aneŋ gêŋ daneŋ-ŋga naŋ sêkêŋ têŋ mac.  
\v 9 Akôm ŋac si lau gêmbac ŋayham sa, ma asôm têŋ ŋac, ‘Anötö ndê gôliŋ meŋ kêpiŋ.’  
\v 10 Tigeŋ mac bu asôc malac daŋ, ma sêkôc mac sa dom, naŋ goc alhac malac lôm ma asôm,  
\v 11 ‘Yac atoŋ kop mac nem malac-ŋga su yêc yac mba gahiŋ. Yac akêŋ kop dindec mbu têŋ mac bu atôc nem mêtê sac asê. Tigeŋ aŋyalê bu Anötö ndê gôliŋ meŋ kêpiŋ.’  
\v 12 Yomandô aö wasôm têŋ mac bu têŋ bêc Anötö êmatôc lau-ŋga, naŋ lau malac dinaŋ-ŋga oc sêtap ŋagêyô sac andô sa, hôc gêlêc ŋagêyô naŋ Anötö oc kêŋ têŋ lau sac malac Sodom-ŋga.”   
\s1 Yisu sôm yom pi lau naŋ sem dau kwi dom  
\r (Mat 11:20-24)  
\p
\v 13 Yisu gic têku yom ma sôm, “Oyaê mac lau malac Korasin ma Betsaida-ŋga. Mac oc atap Anötö ndê atac ŋandê sa. †Lau apa naŋ sêndöc malac Taya ma Saidon, bu sêlic gêŋ dalô naŋ aö gakôm yêc mac aŋôm-ŋga, dec oc tôm sênem dau kwi wandêc su, ma sêndöc ti sêtaŋ si sac.  
\v 14 Tigeŋ mac akôm dom, dec wasôm têŋ mac bu têŋ ndoc Anötö êmatôc lau-ŋga, naŋ iŋ oc kêŋ ŋagêyô sac sambuc têŋ mac, hôc gêlêc ŋagêyô naŋ iŋ oc kêŋ têŋ lau Taya ti Saidon-ŋga, naŋ su.   
\p
\v 15 “Ma mac lau Kapenaom-ŋga, mac gauc gêm bu mboe Anötö oc kôc mac sa andöc undambê, a? Mba! Iŋ oc êmasuc mac su asip lambwam andi!”   
\p
\v 16 Ma Yisu sôm têŋ sêŋomi 72 bu, “Asa naŋ kôc mac nem yom sa, naŋ gitôm iŋ kôc aneŋ yom sa. Ma asa naŋ tec mac, naŋ gitôm iŋ tec aö bocdinaŋ. Ma asa naŋ tec aö, naŋ tec Damaŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ.” Yisu sôm yom dinaŋ su, goc kêkiŋ sêŋomi 72 sêsa si.   
\s1 Sêŋomi 72 sêmbu sêmeŋ  
\p
\v 17 Tiŋambu sêŋomi 72 dinaŋ sêmbu sêmeŋ ti atac ŋayham, ma sêsôm, “Pômdau, têŋ ndoc yac asôm am nem ŋaê asê, naŋ gêŋ hoŋ sêsôc yac mba yom ŋapu, ma ŋalau sac sêwhiŋ.”  
\v 18 Ma Yisu sôm, “Aö kayalê bu gêŋ naŋ mac akôm, naŋ ku Sadaŋ ndê ŋaclai dulu, e tôm iŋ peŋ akêŋ undambê ŋagahô ŋambwa, tôm sickac hep tigeŋ.  
\v 19 Aö gakêŋ ŋaclai têŋ mac su, tôm bu akwê mboc ti gapiŋgap dôŋ, ma bu ahôc gêlêc mac nem ŋacyo Sadaŋ ndê ŋaclai hoŋ su. Gêŋ daŋ oc kôm mac atisac dom.  
\v 20 Kwahic dec mac atac ŋayham bu ŋalau sac sêsôc mac nem yom ŋapu. Tigeŋ atac ŋayham atu, bu Anötö to mac nem ŋaê sa yêc undambê.”   
\p
\v 21 Têŋ ndoc dinaŋ Ŋalau Dabuŋ gêm Yisu ahuc, ma iŋ tac ŋayham atu, ma sôm, “O Damaŋ, undambê ti nom ŋadau. Aö wampiŋ am bu am tôc nem yom ŋa-ŋandô asê têŋ lau naŋ sêŋgwiniŋ dau, ma siŋ kwi têŋ lau naŋ gauc gêm bu ŋac lau tigauc ma sêŋyalê gêŋ hoŋ. Aêc, Damaŋ, am kôm bocdinaŋ kêkuc am daôm nem atac whiŋ.   
\p
\v 22 “Damaŋ kêŋ gêŋ hoŋ sip aö amaŋ. Lau daŋ sêŋyalê Atu dom, Damba tawasê kêyalê iŋ. Ma lau daŋ sêŋyalê Damba dom, tigeŋ iŋ ndê Atu kêyalê iŋ, ma lau naŋ Atu dau atac whiŋ bu tôc iŋ asê têŋ ŋac, naŋ sêŋyalê Damba.”   
\p
\v 23 Ma iŋ kac dau kwi ma sôm têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi tawasê, “Atac ŋayham tu mac alic gêŋ hoŋ dindec-ŋga.  
\v 24 Aö wasôm têŋ mac bu propet ti kiŋ daêsam atac whiŋ bu sêlic gêŋ naŋ mac alic su, magoc sêlic dom. Ma ŋac atac whiŋ bu sêŋgô yom naŋ mac aŋgô su, magoc sêŋgô dom.”   
\s1 Yom gôliŋ pi lau meŋpaŋ yac-ŋga  
\r (Mat 22:34-40; Mak 12:28-31)  
\p
\v 25 Têŋ ndoc daŋ gwalam akwa yomsu-ŋga daŋ tisa bu êŋsahê Yisu. Ma iŋ ndac Yisu bocdec bu, “Kêdôhôŋwaga, aö wakôm sake, dec Anötö oc kôc aö sa wambo taŋli ŋapaŋ yêc undambê?”  
\v 26 Ma Yisu sôm, “Am kêyalê yomsu hoŋ naŋ Anötö kêŋ têŋ Moses. Ma yomsu dau sôm bu am kôm sake?”  
\v 27 Goc ŋgac dau sôm, “Yomsu daŋ sôm bu, ‘\it Atac whiŋ Pômdau, am nem Anötö, ti am nem ŋalôm sambuc, ti gatôm sambuc, ti licwalô sambuc ma ti am nem gauc sambuc.’\it* Ma yomsu daŋ tiyham sôm bu, ‘\it Atac whiŋ lau meŋpaŋ am, tôm am tac whiŋ am daôm.’” \it*  
\v 28 Ma Yisu sôm, “Am sôm solop. Kôm bocdinaŋ, dec am oc ndöc tamli ŋapaŋ.”   
\p
\v 29 Magoc ŋgac dau gauc gêm bu tôc asê bu iŋ ŋgac gitêŋ, dec ndac Yisu, “Ma lau asa sêti aneŋ lau meŋpaŋ aö-ŋga?”  
\v 30 Yisu ô iŋ ndê yom ŋa yom gôliŋ daŋ bocdec bu, “Ŋgac Israel-ŋga daŋ kêsêlêŋ mbo seŋ akêŋ Jerusalem ma bu sip têŋ malac Jeriko ndi, ma lau kaŋ sêkôc iŋ dôŋ. Ŋac sêkôc iŋ ndê ŋakwê su, sic iŋ tisac e kêpiŋ bu mbac ndu, goc sêhu iŋ siŋ yêc ma sêlhö si.  
\v 31 Tiŋambu dabuŋsiga Israel-ŋga daŋ kêsêlêŋ mbo seŋ tigeŋ dinaŋ meŋ, ma têŋ ndoc iŋ gêlic ŋgac dau, naŋ kêlêc iŋ ma kölhö gi.  
\v 32 Malô goc ŋgac Israel-ŋga daŋ akêŋ †Liwai ndê toŋ meŋ hôc asê, gêlic ŋgac dau, ma kêlêc iŋ ma kêsêlêŋ gi.  
\v 33 Tiŋambu ŋgac Samaria-ŋga daŋ kêsêlêŋ mbo seŋ dinaŋ, meŋ hôc asê, goc gêlic ŋgac dau ma tawalô iŋ.  
\v 34 Iŋ têŋ iŋ gi, kêgwasiŋ iŋ ndê gamboc ŋa olib ŋakwi ti wain, goc kêpaŋ. Ma iŋ kêŋ iŋ ndöc iŋ ndê doŋki ŋahô, kôc iŋ sa gi sôc andu ŋacleŋ-ŋga daŋ, ma yob iŋ.  
\v 35 Galaŋsê bêbêc iŋ kêŋ mone denarii lu têŋ andu ŋadau, ma sôm, ‘Nem yaom ŋgac dindec. Ma mone dindec bu nditôm dom, goc wakêŋ mone ŋatô tiyham têŋ ndoc aö wambu wameŋ.’”   
\p
\v 36 Ma Yisu ndac, “Am gauc gêm bocke? Lau tö dinaŋ si asa iŋ ŋgac naŋ sip lau kaŋ si amba, naŋ ndê ŋgac meŋpaŋ iŋ-ŋga?”  
\v 37 Goc ŋgac yomsu-ŋga sôm, “Ŋgac dê, naŋ tawalô iŋ.” Ma Yisu sôm, “Am ndi ma kôm bocdinaŋ. Tamwalô lau hoŋ ma nem ŋac sa.”   
\s1 Mata lu Maria  
\p
\v 38 Yisu ti ndê ŋgacsêŋomi sêŋsêlêŋ si e sêhôc asê malac daŋ. Ma awhê daŋ, naŋ ndê ŋaê Mata, kêgalêm Yisu bu neŋ gêŋ yêc iŋ ndê andu.  
\v 39 Têŋ ndoc Yisu sôc gi ndöc, naŋ Mata ndê asiwê Maria ndöc sic kêpiŋ Pômdau gahi-ŋga, bu ŋgô iŋ ndê yom.  
\v 40 Tigeŋ Mata kôm gweleŋ atu tu ndê gêŋ-ŋga. Iŋ têŋ Yisu meŋ ma ndac, “Pômdau, aö taŋwasêŋ gakôm gweleŋ gambo! Aö asiŋwê lec gêm aö sa dom, ma am gêlic ŋayham, me? Sôm bu iŋ nem aö sa.”  
\v 41 Magoc Yisu ô iŋ ndê yom ma sôm, “Mata, Mata, am hêgo daôm tu gêŋ daêsam-ŋga.  
\v 42 Magoc lau hoŋ sêpônda gêŋ atu tigeŋ. Maria tac whiŋ gêŋ ŋayham dau, ma lau daŋ oc sêtôm dom bu sêkôc su yêc iŋ.”   
\c 11  
\s1 Yom pi lêŋ dateŋ mbec-ŋga  
\r (Mat 6:9-13; 7:7-11)  
\p
\v 1 Têŋ bêc daŋ Yisu teŋ mbec mbo gameŋ daŋ. Iŋ teŋ mbec pacndê, ma iŋ ndê ŋgac-sêŋom daŋ sôm têŋ iŋ, “Pômdau, tôm Jon kêdôhôŋ iŋ ndê sêŋomi, dec êmdôhôŋ yac bu ateŋ mbec.”  
\v 2 Ma Yisu sôm, “Têŋ ndoc mac bu ateŋ mbec, naŋ ateŋ bocdec bu:  
\li1 Damaŋ, am nem ŋaê lau sênem dabuŋ maŋ.  
\li1 Mweŋ ti lau hoŋ si Pômdau.   
\li1
\v 3 Tôm bêc hoŋ kêŋ yac mba gö têŋ yac.   
\li1
\v 4 Suc yac mba sac kwi, bu lau hoŋ naŋ sêkôm sac têŋ yac, naŋ asuc si sac ŋatôp kwi bocdinaŋ.  
\li1 Ma yob yac bu lêtôm tap yac sa dom.”   
\p
\v 5-6 Ma iŋ gic têku yom ma sôm, “Akôc gauc pi mac daôm nem lêŋ naŋ ateŋ gêŋ têŋ nem dawami. Mboe am nem ŋacleŋ seŋ baliŋ-ŋga daŋ meŋ hôc asê têŋ ôbwêc, ma am pônda gêŋ daneŋ-ŋga bu kêŋ têŋ iŋ. Ma têŋ timaniŋhu am bu têŋ am nem dawam daŋ ndi, ma sôm têŋ iŋ, ‘Oê dawaŋ, kêŋ gö ŋatô têŋ aö bu wakêŋ têŋ aö neŋ silip naŋ kwahic dec meŋ hôc asê.’  
\v 7 Am gauc gêm bocke? Am dawam dinaŋ oc ô nem yom yêc andu ŋalôm ma sôm, ‘Kêŋ ŋawapac têŋ aö dom! Aö gac gatam ahuc su, ma aneŋ balêkoc sêyêc bêc su. Gitôm dom bu watisa ma wakêŋ gêŋ daŋ têŋ am!’ Iŋ oc sôm bocdinaŋ, a?  
\v 8 Aö wasôm têŋ am, bu am nem dawam oc tisa ma kêŋ gêŋ têŋ am, magoc iŋ oc kêŋ tu am dawam iŋ-ŋga dom. Iŋ oc kêŋ gêŋ têŋ am tôm am ndac, ŋahu bu am pônda daôm ma mayam pac tu ndac iŋ-ŋga.   
\p
\v 9 “Bocdinaŋ aö wasôm têŋ mac. Ateŋ gêŋ têŋ Anötö, dec oc akôc ŋandô, aŋsalê iŋ ti ndê lêŋ, ma oc atap sa, ma amati gatam, dec oc lêc su têŋ mac.  
\v 10 Bu Anötö kêŋ gêŋ têŋ lau hoŋ naŋ sêndac iŋ, ma lau hoŋ naŋ sêŋsalê iŋ ti ndê lêŋ, naŋ oc sêtap sa, ma ŋac naŋ sêmati gatam, naŋ oc lêc su têŋ ŋac.   
\p
\v 11 “Damba daŋ, bu atuŋgac teŋ i, dec oc kêŋ mboc wêm daŋ têŋ iŋ dom.  
\v 12 Ma atuŋgac bu ndac mbac ŋ agulu, goc damba oc kêŋ gapiŋgap têŋ iŋ dom.  
\v 13 Mac lau sac, tigeŋ atoc nem balêkoc sa ŋa gêŋ ŋayham-ŋayham. Magoc Damam naŋ mbo undambê iŋ gitêŋ eŋ, ma oc kêŋ Ŋalau Dabuŋ têŋ lau naŋ sêteŋ iŋ.”   
\s1 Yisu ndê ŋaclai ŋahu  
\r (Mat 12:22-32; Mak 3:23-27)  
\p
\v 14 Têŋ ndoc daŋ Yisu soc ŋalau sac awha mba daŋ su yêc ŋgac daŋ. Têŋ têm ŋalau sac hu ŋgac awha mba dau siŋ, naŋ ŋgac dau gic hu sôm yom asê, ma lau toŋ atu naŋ sêlic, naŋ sêhêdaê.   
\p
\v 15-16 Lau ŋatô bu sêŋsahê Yisu, dec sêndac iŋ bu kôm gêŋ dalô daŋ bu tôc asê bu iŋ kôc ŋaclai yêc Anötö ndê. Ma lau ŋatô sêsôm, “Ŋalau sac si ŋadau †Belsebal kêŋ ŋaclai têŋ Yisu, ma bocdinaŋ iŋ soc ŋalau sac su.”  
\v 17 Yisu kêyalê ŋac si gauc, ma sôm, “Lau gameŋ daŋ bu sêwhê dau kôc, dec ŋac si ŋacyo oc sêseŋ ŋac su. Ma gôlôwac daŋ bu sêwhê dau kôc, dec ŋac oc sêlhac ŋaŋga dom, ma ŋac si ŋacyo oc sêku ŋac dulu.  
\v 18 Ma Sadaŋ boc-dinaŋ. Iŋ bu kêŋ kisa iŋ ndê ŋalau sac, dec iŋ ndê gôliŋ oc niŋga. Bocke dec mac asôm bu aö gasoc ŋalau sac su ŋa Belsebal ndê ŋaclai.  
\v 19 Mac asôm bu aö gakôc ŋaclai yêc Belsebal, dec gasoc ŋalau sac su. Ma bocke? Mac nem sêŋomi naŋ sem gweleŋ sêsoc ŋalau sac-ŋga sêwhiŋ, naŋ mac aŋgôliŋ yom dau pi ŋac whiŋ, a? Ŋac oc sêlic mac nem yom bu so ma sêmatôc mac!  
\v 20 Aö gasoc ŋalau sac ŋa Anötö ndê ŋaclai, bocdinaŋ aŋyalê bu Anötö ndê ŋaclai bu nem gôliŋ gêŋ hoŋ, naŋ hôc asê mac su.   
\p
\v 21 “Sadaŋ iŋ gitôm ŋgac ti licwalô atu naŋ kôc iŋ ndê wapa siŋ-ŋga, ma yob iŋ ndê andu. Oc tôm dom bu lau sêŋgaho ŋgac kaiŋ dinaŋ ndê gêŋ daŋ.  
\v 22 Tigeŋ ŋgac ti licwalô atu naŋ hôc gêlêc iŋ ndê bu ndic siŋ têŋ iŋ ma ku iŋ dulu, dec iŋ oc kôc iŋ ndê wapa siŋ-ŋga su, ma whê iŋ ndê wapa hoŋ kôc.   
\p
\v 23 “Asa naŋ kalhac whiŋ aö dom, naŋ ti aneŋ ŋacyo. Ma asa naŋ gic lau sa sêtêŋ aö sêmeŋ dom, naŋ soc ŋac su yêc aö.”   
\s1 Ŋalau sac sêŋsalê mala naŋ yêc ŋambwa  
\r (Mat 12:43-45)  
\p
\v 24 “Têŋ ndoc ŋalau sac daŋ sa yêc ŋamalac daŋ, naŋ gitôm iŋ kêgihi mbo gameŋ sawa ma kêsalê mala êŋwhaŋ dau-ŋga. Tigeŋ têŋ ndoc iŋ tap sa dom, naŋ iŋ oc sôm têŋ dau, ‘Aö wambu wandi wasôc andu naŋ aö gahu siŋ su.’  
\v 25 Ma iŋ oc mbu ndi, ma tap sa bu ŋamalac dau ndê ŋalôm yêc ŋambwa, gitôm andu sawa naŋ sêmasaŋ ŋawasi sa.  
\v 26 Dec iŋ oc sa ndi, kôc ŋalau sac 7 naŋ sac sambuc sêhôc gêlêc iŋ su, naŋ sêmeŋ, ma ŋac hoŋ oc sêsôc andu dinaŋ sêndi ma sêmbo dinaŋ. Bocdinaŋ ŋawapac naŋ tap ŋamalac dau sa, naŋ hôc gêlêc ŋawapac ŋamata-ŋga-ŋga su.”   
\p
\v 27 Yisu sôm yom dinaŋ, ma awhê daŋ yêc lau toŋ atu ŋalôm ta yom ma sôm, “Am dinam naŋ kôc am ma kêŋ su am, naŋ tap Anötö ndê mwasiŋ sa su.”  
\v 28 Ma Yisu sôm, “Lau naŋ sêŋgô Anötö ndê yom ma sêkôc sa ti daŋga wambu, naŋ oc sêtap Anötö ndê mwasiŋ sa hôc gêlêc su.”   
\s1 Lau sêndac Yisu bu kôm gêŋ dalô  
\r (Mat 12:38-42)  
\p
\v 29 Lau daêsam naŋ sêmbo sêwhiŋ Yisu, naŋ si toŋ kêsôwec ŋapaŋ. Ma iŋ sôm, “Lau têm dindec-ŋga ŋac lau sac. Sêndac gêŋ dalô, magoc Anötö oc tôc gêŋ dalô tigeŋ têŋ ŋac, tôm gêŋ dalô naŋ iŋ kôm pi Jona.  
\v 30 Anötö kêkiŋ Jona têŋ lau Ninewa gitôm gêŋ dalô daŋ, ma ŋalêŋ tigeŋ gêŋ naŋ oc hôc asê Ŋamalac ndê Atu, naŋ oc ti lau têm dindec-ŋga si gêŋ dalô.   
\p
\v 31 “Muŋ-ŋga, Kwin Siba-ŋga\f + \fr 11:31 \ft Kwahic dec dasam gameŋ Siba-ŋga bu ‘Arabia.’ Miŋ pi Kwin Siba-ŋga sêto yêc \xt 1 Kiŋ 10:1-13\ft .\f* kêsêlêŋ seŋ baliŋ, bu ŋgô Kiŋ Solomon ndê yom ti gauc atu-tu. Ma kwahic dec ŋgac naŋ hôc gêlêc Solomon su mbo dec, tigeŋ lau têm dindec-ŋga sêpu iŋ ndê yom. Tu dinaŋ-ŋga, kwin dau oc tisa akêŋ lau batê têŋ ndoc Anötö oc êmatôc lau, ma iŋ oc hoc lau têm dindec-ŋga si sac asê.  
\v 32 Ma ŋalêŋ tigeŋ, têŋ bêc ŋambu-ŋga lau Ninewa oc sêtisa sêwhiŋ lau têm kwahic dec-ŋga, ma ŋac oc sêhoc lau dindec si sac asê. Ŋahu bu lau Ninewa sêŋgô Jona ndê yom ma sem si ŋalôm kwi. Ma kwahic dec, ŋgac naŋ hôc gêlêc Jona su mbo dec, tigeŋ lau kwahic dec-ŋga sem dau kwi dom.”   
\s1 Ŋamalac si tandô gitôm ya ŋawê  
\r (Mat 6:22-23)  
\p
\v 33 “Yac datuŋ lam asê tu bu dasiŋ kwi me taŋgatöc ŋa suc ahuc dom. Mba! Dakêŋ êŋgalêŋ lhu, bu lau naŋ sêsôc sêmeŋ naŋ sêlic ŋawê.   
\p
\v 34 “Am nem tanôm gitôm ya ŋawê naŋ tôc seŋ têŋ am. Bocdinaŋ am nem tanôm bu wê am sa lêŋ ŋayham, dec am oc gacgeŋ mbo ŋawê ŋalôm. Magoc tanôm bu wê am sa lêŋ sac-ŋga, dec am gacgeŋ mbo ŋasec ŋalôm.  
\v 35 Tu dinaŋ-ŋga dec yob daôm ŋapep bu ŋawê naŋ yêc nem ŋalôm, naŋ mbac e ŋasec sa dom.  
\v 36 Ma am bu sap lêŋ ŋawê-ŋga dôŋ ŋapaŋ, ma ndic ahê lêŋ ŋasec-ŋga, dec ŋawê oc nem am nem ŋalôm sambuc ahuc, tôm lam daŋ pô am.”   
\s1 Yisu pu lau Palêsai ti lau yomsu-ŋga  
\p
\v 37 Yisu gic bata yom dinaŋ su, goc Palêsai daŋ kêgalêm iŋ bu neŋ gêŋ whiŋ iŋ. Yisu sôc ŋgac dau ndê andu gi ma ndöc sic ndöc tebo.  
\v 38 Ma Palêsai dau hêdaê bu Yisu gêŋ gêŋ magoc kêgwasiŋ amba muŋ su dom.  
\v 39 Goc Pômdau sôm têŋ iŋ, “Mac lau Palêsai atôm laclhu ti pele naŋ sêŋgwasiŋ ŋadômbwê-ŋga ŋawasi sa, magoc ŋalôm ŋadômbwi yêc dôŋ yêc. Bu mêtê tamgatu gêŋ ma mêtê sac hôc mac nem ŋalôm ahuc.  
\v 40 Mac lau gauc mbasi-ŋga. Anötö naŋ kêmasaŋ ŋamalac ŋamlic ti gêŋ awê-ŋga naŋ kêmasaŋ ŋalôm-ŋga whiŋ.  
\v 41 Tamwalô lau ŋalôm sawa, ma akêŋ nem ŋalôm sambuc tu anem ŋac sa-ŋga, ma bocdinaŋ dec mac nem ŋamlic ti ŋalôm whiŋ oc ŋawasi sa yêc Anötö aŋgô-ŋga.   
\p
\v 42 “Oyaê. Mac lau Palêsai awhê nem gêŋ ôm-ŋga sauŋ-sauŋ hoŋ kôc ti toŋ amaŋlu, ma akêŋ toŋ tigeŋ ti da têŋ Anötö. Mac akôm gêŋ sauŋ dinaŋ, tigeŋ mac ahu gêŋ atu siŋ. Mac amatôc lau si yom ŋapep dom, ma atac whiŋ Anötö su dom. Gêŋ sauŋ naŋ mac akôm, iŋ ŋayham, magoc akôm yêc gêŋ atu-tu whiŋ bocdinaŋ.  
\v 43 Oyaê. Mac lau Palêsai atac whiŋ bu andöc lau tiwaê si pôŋ yêc lôm wê-ŋga, ma atac whiŋ bu lau sêtoc mac sa atôm lau tiwaê yêc malac lôm.  
\v 44 Oyaê. Tu mêtê sac naŋ hôc mac nem ŋalôm ahuc, dec mac atôm nom naŋ sêŋsuhuŋ ŋgac batê daŋ yêc ŋalôm, ma lau sêŋyalê dom ma sêŋsêlêŋ sêmbo ŋahô.”   
\p
\v 45 Gwalam akwa yomsu-ŋga daŋ ŋgô Yisu ndê yom dinaŋ ma sôm, “Kêdôhôŋwaga, am sôm yom dinaŋ pi lau Palêsai, ma am pu yac lau yomsu-ŋga whiŋ.”  
\v 46 Ma Yisu sôm, “Oyaê. Mac lau yomsu-ŋga akêŋ yomsu daêsam têŋ lau naŋ kêŋ wapac ŋac ŋandô, tigeŋ mac daôm akôm gêŋ daŋ bu anem ŋac sa tu sêhôc ŋawapac dinaŋ-ŋga dom.   
\p
\v 47 “Oyaê. Mac amasaŋ sêhô bu atoc propet akwa-kwa sa, magoc mac daôm apami sic propet dau ndu.  
\v 48 Bocdinaŋ mac atôc asê bu mac alic gêŋ naŋ apami sêkôm, naŋ bu ŋayham.  
\v 49 Anötö kêyalê gêŋ hoŋ, dec hoc yom asê gwanaŋ pi mac apami bocdec bu, ‘\it Aö waŋkiŋ lau propet ma lau aposel sêtêŋ ŋac sêndi, magoc ŋac oc sêndic propet ŋatô ndu, ma sêkôm mêtê sac têŋ ŋatô.’ \it*  
\v 50 Bocdinaŋ mac lau têm dindec-ŋga oc awêkaiŋ ŋagêyô awhiŋ apami, tu propet hoŋ si dac naŋ sêkêc siŋ-ŋga, têŋ têm ŋamata-ŋga andô e meŋ.  
\v 51 Aêc, Abel iŋ ŋgac ŋamata-ŋga, ma Sekaria iŋ ŋgac ŋambu-ŋga, propet naŋ ŋac sic ndu yêc lôm dabuŋ, ma alta naŋ kalhac lôm dabuŋ ŋasactô, naŋ ŋalhu. Aêc, aö wasôm têŋ mac, lau têm kwahic dec-ŋga oc sêtap matôc sa pi lau hoŋ dinaŋ si dac.   
\p
\v 52 “Oyaê. Lau daêsam takwê mac gwalam akwa yomsu-ŋga bu awhê Anötö ti ndê lêŋ sa têŋ ŋac, magoc mac am ŋac sa ŋapep dom. Mac atôm lau naŋ sêyob ki gatam-ŋga, ma sêtec bu sêkac sa têŋ lau naŋ bu sêsôc sêndi. Mac daôm aŋyalê Anötö ti asôc iŋ ŋapu dom, ma mac alhac lau naŋ bu sêŋyalê iŋ ti sêsôc iŋ ŋapu, naŋ ahuc.”   
\p
\v 53 Yisu gic bata yom dinaŋ ma hu andu dau siŋ. Ma lau Palêsai ti lau naŋ sêndôhôŋ yomsu, naŋ sic hu sêkêŋ kisa iŋ ŋandô. Ŋac sêndac iŋ pi gêŋ daêsam,  
\v 54 sêŋsahê bu sêtim iŋ bu sôm yom giso, dec oc tôm bu sêmatôc iŋ.   
\c 12  
\s1 Yisu ndê yom ŋatô  
\r (Mat 10:26-33)  
\p
\v 1 Têŋ têm dinaŋ lau daêsam andô, tausen ma t ausen, sêkôm mwasac bu sêtigasuc Yisu e sêŋgapiŋ dau sa. Ma Yisu sôm yom têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi bocdec bu, “Ayob daôm ŋapep bu lau Palêsai si mêtê sac lom mac dom. Ŋac sêsôm yom ŋayham magoc ŋac dau sêkôm ŋandô sa dom. Mêtê dau gitôm yist naŋ tôm bu nem bolom ahuc ŋagahô eŋ.   
\p
\v 2 Gêŋ hoŋ naŋ lau sem ahuc, ma gêŋ hoŋ naŋ yêc siŋ dau, naŋ oc meŋ sa tiawê.  
\v 3 Yom bocke naŋ mac asôm têŋ daôm têŋ ôbwêc, naŋ lau oc sêŋgô têŋ acsalô. Ma yom naŋ mac asôm malô têŋ daôm yêc andu ŋalôm, naŋ oc sêsôm asê yêc malac lôm.  
\v 4 Aneŋ lau mac aŋgô. Atöc lau naŋ bu sêndic mac ndu-ŋga dom, bu tiŋambu ŋac sêtôm dom bu sêkôm gêŋ daŋ tiyham têŋ mac.  
\v 5 Tigeŋ aö wasôm têŋ mac bu atöc Anötö, ma asôc iŋ ŋapu. Bu têŋ ndoc mac ambac ndu su, iŋ ndê ŋaclai yêc bu tuc mac asip lambwam andi. Aêc, aö wasôm têŋ mac, atöc iŋ!   
\p
\v 6 “Akôc gauc pi mbac kecsoc naŋ lau sêlic bu gêŋ ŋambwa. Tigeŋ Anötö oc êŋlhiŋ ŋac si daŋ siŋ dom.  
\v 7 Ma Anötö tac whiŋ mac hôc gêlêc mbac sauŋ-sauŋ daêsam su. Yomandô! Anötö kêyalê mac e pi sa, gitôm iŋ sê mac nem kêclauŋ hoŋ sa timala. Bocdinaŋ atöc daôm dom.   
\p
\v 8 “Aö wasôm têŋ mac bu asa naŋ sôm asê yêc lau aŋgô-ŋga bu iŋ kêŋ whiŋ aö, naŋ Ŋamalac ndê Atu oc sôm ŋamalac dau ndê ŋaê asê yêc Anötö ndê aŋela aŋgô-ŋga.  
\v 9 Tigeŋ asa naŋ sêc iŋ ndê kêŋ whiŋ aö-ŋga ahuc yêc lau aŋgô-ŋga, naŋ Ŋamalac ndê Atu oc sêc iŋ ahuc yêc Anötö ndê aŋela aŋgô-ŋga bocdinaŋ.  
\v 10 Asa naŋ bu sôm yom sac pi Ŋamalac ndê Atu, tigeŋ tiŋambu kac ndê ŋalôm kwi, naŋ Anötö oc suc iŋ ndê sac kwi. Tigeŋ asa naŋ sôm yom sac sambuc pi Ŋalau Dabuŋ, naŋ Anötö oc suc iŋ ndê sac kwi dom.   
\p
\v 11 “Tiŋambu lau oc sêkôc mac dôŋ tu mac akêŋ whiŋ aö-ŋga. Ŋac oc sêwê mac atêŋ lau bata Israel-ŋga andi, bu sêmatôc mac yêc ŋac si lôm wê-ŋga. Ma ŋac oc sêkêŋ mac alhac gôliŋwaga ma lau ti ŋaclai aŋgô-ŋga bocdinaŋ. Têŋ ndoc dinaŋ, ahêgo daôm tu yom asôm ma aô têŋ ŋac-ŋga dom.  
\v 12 Bu Ŋalau Dabuŋ oc êndôhôŋ mac ma kêŋ yom têŋ mac tu asôm-ŋga têŋ ndoc dinaŋ.”   
\s1 Yom gôliŋ pi ŋgac ti lêlôm  
\p
\v 13 Ŋgac daŋ yêc lau toŋ atu dinaŋ ŋalôm ndac Yisu bocdec bu, “Kêdôhôŋwaga, sôm têŋ aö dôwaŋ bu whê damaŋ ndê wapa lêŋsêm kôc ma kêŋ ŋatô têŋ aö.”  
\v 14 Magoc Yisu sôm, “Am ŋgô su naŋ. Anötö kêyaliŋ aö sa ti am nem ŋgac êmatôc yom-ŋga me ŋgac whê wapa kôc-ŋga dom.”  
\v 15 Goc iŋ sôm têŋ lau hoŋ, “Ayob daôm ŋapep bu tamgatu wapa nom-ŋga dom. Bu ŋamalac si ŋahu sêmbo tali-ŋga sip awa ti wapa daêsam naŋ sic sa-ŋga, naŋ dom.”   
\p
\v 16 Ma iŋ sôm yom gôliŋ daŋ têŋ ŋac bocdec bu, “Ŋgac ti lêlôm daŋ mbo, ma gêŋ naŋ iŋ sô yêc ndê nom gêm ŋandô daêsam andô.  
\v 17 Dec iŋ gauc gêm têŋ dau, ‘Aö wakôm sake? Aneŋ andu wakêŋ gêŋ ŋandô sôc-ŋga oc nditôm dom.’  
\v 18 Bocdinaŋ dec iŋ sôm, ‘Aö wakôm gêŋ bocdec. Aö waseŋ andu akwa-kwa hoŋ su, ma wakwê andu wakuc ŋatô naŋ atu andô. Ma yêc dinaŋ, aö wandic aneŋ gêŋ ŋandô ti wapa hoŋ sa.  
\v 19 Ma aö wasôm têŋ dauŋ, “Aö gac gêŋ ŋayham daêsam sa, gitôm bu oc wambo yala daêsam. Aö waŋwhaŋ dauŋ, ma waneŋ ti wanôm gêŋ ma watisambuc.” ’  
\v 20 Magoc Anötö sôm têŋ iŋ, ‘Am ŋgac gauc mbasi-ŋga! Ôbwêc dec am oc mbwac ndu. Ma wapa naŋ am gic sa tu daôm-ŋga, naŋ oc ti asa ndê?’”  
\v 21 Goc Yisu sôm, “Lau hoŋ naŋ sic wapa daêsam sa tu dau-ŋga, magoc sêmbo sêtôm lau ŋalôm sawa tu sêŋyalê Anötö ti ndê mêtê dom-ŋga, naŋ lau gauc mbasi-ŋga bocdinaŋ.”   
\s1 Dahêgo dauŋ dom  
\r (Mat 6:25-34)  
\p
\v 22 Ma Yisu sôm têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi, “Bocdinaŋ dec aö wasôm têŋ mac, ahêgo daôm tu gêŋ aneŋ-ŋga, me tu ŋakwê asôc-ŋga dom.  
\v 23 Bu Anötö kêŋ mac ambo tamli, ma gêŋ dinaŋ iŋ gêŋ atu. Gêŋ daneŋ-ŋga iŋ gêŋ atu dom. Ma Anötö kêŋ mac nem ŋamlic ŋagêŋ hoŋ. Dinaŋ iŋ gêŋ atu, ma ŋakwê asôc-ŋga iŋ gêŋ atu dom.   
\p
\v 24 “Akôc gauc pi mbac ko. Ŋac sêsô gêŋ dom, ma sic gêŋ ŋandô sa dom. Ŋac si andu gêŋ ŋandô-ŋga mbasi, tigeŋ Anötö gôlôm ŋac. Ma Anötö tac whiŋ mac ŋamalac hôc gêlêc mbac hoŋ su.  
\v 25 Ma mac nem asa, bu hêgo dau dec oc tôm bu ndic têku ndê têm mbo tali-ŋga?  
\v 26 Mac atôm dom bu akôm gêŋ sauŋ andô dinaŋ, bocdinaŋ tu sake-ŋga mac ahêgo daôm pi gêŋ ŋatô?   
\p
\v 27 “Ma akôc gauc pi ŋaola ŋayham naŋ sêpo sêlhac kwaŋ ŋalôm. Sêkôm gweleŋ dom, ma sêmasaŋ ŋakwê dom, tigeŋ aö wasôm têŋ mac, bu Kiŋ Solomon iŋ sôc ŋakwê ŋayham andô, magoc iŋ ndê gôlôŋ ti ŋawasi hôc gêlêc ŋaola dinaŋ daŋ su dom.  
\v 28 O mac lau naŋ akêŋ whiŋ gwalec, aŋgô! Kwaŋ ti ŋaola nom-ŋga sêlhac bêc daêsam dom, ma lau oc sêkêŋ ya neŋ su, magoc Anötö kêŋ gêŋ dau ti ŋadalô ŋayham ma yob ŋapep. Ma bocdinaŋ, aŋyalê bu yom ŋandô, Anötö oc yob mac ma kêŋ ŋakwê têŋ mac whiŋ.  
\v 29 Ahêgo daôm pi gêŋ aneŋ ti anôm-ŋga dom, ma ambo ti ŋalôm ŋawapac dom.  
\v 30 Lau sambuc naŋ sêŋyalê Anötö dom, naŋ sêhêgo dau pi gêŋ kaiŋ dinaŋ ŋapaŋ, magoc Damam undambê-ŋga kêyalê su bu mac apônda gêŋ dau.  
\v 31 Ahêgo daôm tu gêŋ dinaŋ-ŋga dom, magoc akôm ŋaŋga bu atap malam sa yêc Anötö ndê gôliŋ ŋapu. Ma iŋ oc yob mac tu gêŋ nom-ŋga-ŋga whiŋ.  
\v 32 O aneŋ lau, atöc daôm dom. Bu mac nem Damam undambê-ŋga tac whiŋ bu ti mac nem Kiŋ ma kôc mac sa andöc iŋ ndê gôliŋ ŋapu.”   
\s1 Taŋsalê awa ŋandô undambê-ŋga  
\r (Mat 6:19-21)  
\p
\v 33-34 “Aö wasôm têŋ mac, bu gameŋ bocke naŋ mac nem awa yêc, naŋ mac oc ahê gauc pi ma atac whiŋ ŋapaŋ. Bocdinaŋ akêŋ nem wapa nom-ŋga têŋ lau sênemlhi, ma akêŋ nem awa tu anem lau ŋalôm sawa sa-ŋga. Ma apo gêŋ undambê-ŋga sa ti nem awa ŋandô, naŋ oc yêc ŋayham ŋapaŋ. Lau kaŋ oc sêtôm dom bu sênem kaŋ, ma gêŋ daŋ oc kôm tisac dom.”   
\s1 Tamasaŋ dauŋ tu Pômdau mbu meŋ-ŋga  
\r (Mat 24:42-51)  
\p
\v 35-36 “Amasaŋ daôm ŋapep. Ambo atôm lau akiŋ naŋ sêsôc ŋakwê gweleŋ-ŋga sa, ma sêtuŋ si lam asê ma sêhôŋ si ŋadau bu mbu meŋ akêŋ mwasiŋ nem awhê-ŋga. Têŋ ndoc ŋac si ŋadau mbu meŋ ma êmati gatam, naŋ ŋac oc sêkac gatam sa têŋ iŋ ŋagahô.  
\v 37 Ŋadau bu mbu meŋ ma tap lau akiŋ sa, naŋ sêmasaŋ dau gwanaŋ ma sêhôŋ iŋ sêmbo, dec ŋac oc sêtap mwasiŋ atu sa yêc iŋ. Aö wasôm yomandô, ŋadau dau oc meŋ, sôc ŋakwê tôm lau akiŋ sêsôc, kêŋ ŋac sêndöc tebo, ma nem akiŋ ŋac.  
\v 38 Ŋadau bu meŋ têŋ timaniŋhu me têŋ ôbwêc lôm, ma tap ŋac sa sem ali ma sêhôŋ iŋ sêmbo, dec iŋ oc êmwasiŋ ŋac êŋlêc.  
\v 39 Tigeŋ aŋgô su naŋ! Lau kaŋ sêkêŋ puc pi ndoc sêmeŋ-ŋga dom. Andu ŋadau daŋ, bu êŋyalê ndoc naŋ ŋgac kaŋ daŋ oc meŋ, dec iŋ oc yob iŋ ndê andu ŋapep bu ŋgac kaŋ dinaŋ sôc meŋ dom.  
\v 40 Ma mac bocdinaŋ, amasaŋ daôm ŋapep ma anem ali ŋapaŋ, bu Ŋamalac ndê Atu oc mbu meŋ têŋ ndoc naŋ mac akêŋ batam, naŋ dom.”   
\p
\v 41 Têŋ dinaŋ Pita sôm, “Pômdau, am sôm yom gôliŋ dinaŋ bu yac ŋgacsêŋomi aŋgô, me bu lau hoŋ sêŋgô?”  
\v 42 Ma Pômdau ô yom ma sôm, “Mac nem asa iŋ gitôm ŋgac akiŋ ŋayham ma ti gauc? Ŋgac akiŋ kaiŋ dinaŋ ndê ŋadau bu lhö têŋ gameŋ daŋ ndi, goc iŋ oc kêŋ iŋ yob lau akiŋ ŋatô ma kêŋ gêŋ daneŋ-ŋga têŋ ŋac tôm ŋandoc.  
\v 43 Ma têŋ ndoc ŋadau mbu meŋ ma tap iŋ sa kôm iŋ ndê gweleŋ ŋapep mbo, naŋ iŋ oc lic iŋ ŋayham ma kôm ŋayham têŋ iŋ.  
\v 44 Yomandô! Ŋadau oc kêŋ iŋ yob iŋ ndê wapa hoŋ.  
\v 45 Magoc ŋgac akiŋ sac oc sôm têŋ dau, ‘Aneŋ ŋadau oc mbu meŋ ŋagahô dom.’ Goc iŋ oc ndic lau akiŋ ŋatô, ma neŋ gêŋ ŋawahô ti nôm wain e êŋiŋ iŋ.  
\v 46 Ŋadau oc mbu meŋ hôc asê têŋ bêc ti acgatu naŋ ŋgac akiŋ dau kêŋ bata, naŋ dom. Ma iŋ oc kêŋ ŋagêyô sac sambuc têŋ iŋ, ma soc iŋ su ndi bu mbo whiŋ lau naŋ daŋgapêc ma sêkêŋ whiŋ dom.   
\p
\v 47 “Ŋgac akiŋ naŋ kêyalê gêŋ naŋ iŋ ndê ŋadau tac whiŋ bu iŋ kôm, tigeŋ tec bu kôm ma kêmasaŋ dau dom, naŋ oc tap ŋagêyô atu sa.  
\v 48 Magoc ŋgac akiŋ naŋ kêyalê gêŋ naŋ ŋadau tac whiŋ bu iŋ kôm, naŋ dom, dec kôm mêtê sac naŋ gic waê bu iŋ tap ŋagêyô sa, naŋ oc kôc ŋagêyô sauŋ. Lau hoŋ naŋ sêtap mwasiŋ sa yêc Anötö, naŋ iŋ takwê ŋac bu sêkôm gweleŋ ŋa mwasiŋ dinaŋ e nem ŋandô. Ma ŋac naŋ sêtap mwasiŋ atu sa, naŋ iŋ takwê ŋandô daêsam.”   
\s1 Lau oc sêwhê dau kôc tu Yisu-ŋga  
\r (Mat 10:34-36)  
\p
\v 49 Ma Yisu gic têku yom ma sôm, “Aö gasip nom gameŋ bu wakêŋ ya êŋsahê lau nom-ŋga, ma aö atac whiŋ bu ya dau lom asê ŋagahô.  
\v 50 Aö dauŋ oc wahôc ŋawapac ti ŋandê atu, naŋ gitôm busaŋgu kaiŋ daŋ tu waliŋ-ŋga. Ma aö wapô sim dauŋ ŋandô e gêŋ dau ŋandô sa.  
\v 51 Gauc nem bu aö gameŋ bu wahê wamba lau dom. Mba! Tu aö-ŋga dec lau oc sêwhê dau kôc.  
\v 52 Têŋ kwahic dec ma ndi, lau naŋ sêmbo andu daŋ, naŋ oc sêwhê dau kôc tu aö-ŋga. Lau amaŋdaŋ bu sêmbo, goc lu oc sêkêŋ kisa tö, ma tö oc sêkêŋ kisa lu.  
\v 53 Tu aö-ŋga dec ŋac oc sêwhê dau kôc. Damba lu atuŋgac oc sêkêŋ kisa dau, ma dinda lu atuwê oc sêkêŋ kisa dau. Ma lawawê akwa lu lawawê wakuc oc sêkêŋ kisa dau bocdinaŋ.”   
\s1 Taŋyalê ndoc  
\p
\v 54 Ma Yisu sôm têŋ lau toŋ atu, “Mac bu alic dao yec sambuc daŋ puc pi meŋ, dec mac asôm bu u oc ndic, ma u gic.  
\v 55 Ma muasa bu êŋsêlêŋ, dec mac asôm bu gameŋ oc ŋandê sa, ma gameŋ ŋandê sa.  
\v 56 Mac lau atim yom lau-ŋga! Mac alic gêŋ dalô nom-ŋga ti umboŋ-ŋga ma mac atôm bu aŋyalê ndoc. Ma bocke dec mac alic gêŋ hoŋ naŋ aö gakôm yêc nom, magoc mac nem gauc sa pi aö neŋ ŋahu lec dom.   
\p
\v 57 “Oc tôm bu mac aŋsahê gêŋ hoŋ tu bu aŋyalê lêŋ bocke iŋ lêŋ gitêŋ, magoc tu sake-ŋga mac akôm dom?  
\v 58 Aŋgô! Am asa naŋ nem tôp bu yêc ŋamalac daŋ, ma iŋ bu wê am têŋ ŋgac êmatôc yom-ŋga, naŋ goc êmsahê bu êmasaŋ yom whiŋ iŋ têŋ ndoc amlu aŋsêlêŋ ambo seŋ. Ma bocdinaŋ ŋgac dau oc kêŋ am têŋ ŋgac êmatôc yom-ŋga dom. Bu mba, mboe ŋgac êmatôc yom-ŋga o c kêŋ am têŋ ŋgac yob gapocwalô-ŋga, ma iŋ oc kêŋ am sôc gapoc-walô ndi.  
\v 59 Aö wasôm têŋ am bu am oc ndöc gapocwalô ŋapaŋ e am ndic nem tôp hoŋ pacndê.”   
\c 13  
\s1 Danem dauŋ kwi bu dandiŋaŋ dom  
\p
\v 1 Têŋ ndoc dinaŋ lau ŋatô sêmbo sêwhiŋ Yisu, ma ŋac sic miŋ yom pi lau Galili-ŋga ŋatô. Lau dinaŋ sic domba ndu bu sêkêŋ ti da, ma gôliŋwaga Pailot ndê lau sêmeŋ ma sic ŋac ndu ma sêŋgaluŋ ŋac si dac whiŋ domba si dac.  
\v 2 Yisu ŋgô ŋac si yom dau, goc ndac, “Mac gauc gêm bocke? Lau Galili-ŋga dinaŋ si sac hôc gêlêc lau Galili-ŋga ŋatô si sac su, ma bocdinaŋ ŋawapac dinaŋ hôc asê ŋac, a?  
\v 3 Aö wasôm, mba! Tigeŋ mac bu anem nem ŋalôm kwi dom, dec mac oc andiŋam.  
\v 4 Gauc nem andu baliŋ naŋ lau sêkwê yêc Siloam, naŋ ku sa ma sec lau 18. M ac gauc gêm bocke? Lau 18 dinaŋ si sac hôc gêlêc lau Jerusalem-ŋga si sac, a?  
\v 5 Aö wasôm têŋ mac, mba! Tigeŋ mac bu anem nem ŋalôm kwi dom, dec mac hoŋ oc andiŋam.”   
\p
\v 6 Goc Yisu sôm yom gôliŋ daŋ bocdec bu, “Yêc ŋgac daŋ ndê ôm wain-ŋga, a kiŋ daŋ kalhac. Ma ŋgac dau gi kêsalê a kiŋ ŋandô, magoc tap sa dom.  
\v 7 Dec iŋ sôm têŋ ŋgac naŋ yob iŋ ndê ôm, ‘Tôm yala tö aö gameŋ kasalê ŋandô yêc a kiŋ dindec, ma gatap sa dom. Lêŋ dulu, bu a dau pôc gameŋ ahuc ma gêm ŋandô dom.’  
\v 8 Tigeŋ ŋgac yob ôm-ŋga sôm, ‘Aneŋ ŋadau, hu siŋ lhac yala daŋ tiyham. Aö wandic gwelec ma wahôc nom pi ŋahu.  
\v 9 Iŋ bu nem ŋandô têŋ yala wakuc, dec oc ŋayham. Ma bu nem ŋandô dom, naŋ goc am lêŋ dulu.’”   
\s1 Yisu kôm awhê bôliŋ daŋ ŋayham sa têŋ bêc Sabat-ŋga  
\p
\v 10 Têŋ bêc Sabat-ŋga daŋ, Yisu kêdôhôŋ lau mbo lôm wê-ŋga daŋ.  
\v 11 Ma awhê daŋ mbo, naŋ ŋalau sac kôm iŋ ndöc bôliŋ tôm yala 18. Iŋ kêsêlêŋ kêŋköŋ ma gitôm dom bu iŋ lhac solop.  
\v 12 Yisu gêlic iŋ ma ta iŋ meŋ, goc sôm, “O awhê daôm, aö bu waseŋ gêŋ naŋ sô am dôŋ, naŋ su.”  
\v 13 Goc Yisu kêŋ amba sac iŋ, ma ŋagahô iŋ kalhac tisolop, ma kêpiŋ Anötö.   
\p
\v 14 Tigeŋ ŋgac bata naŋ yob lôm wê-ŋga dinaŋ, iŋ tac ŋandê bu Yisu kôm awhê dinaŋ ŋayham sa têŋ bêc Sabat-ŋga. Dec iŋ sôm têŋ lau, “Bêc 6 yêc bu danem gweleŋ. Mac bu atac whiŋ bu ŋayham sa, dec ameŋ têŋ bêc Sabat-ŋga dom. Ameŋ têŋ bêc 6 dinaŋ ŋadaŋ.”  
\v 15 Magoc Pômdau ô iŋ ndê yom ma sôm, “Mac lau atim yom lau-ŋga. Mac hoŋ akôm gweleŋ têŋ bêc Sabat-ŋga têŋ ndoc mac ambwala nem doŋki ti makao su, ma awê ŋac sêsa si bu sênôm bu.  
\v 16 Awhê dindec iŋ Abraham ndê apawê daŋ, ma Sadaŋ sô iŋ dôŋ tôm yala 18 su. Tu sake-ŋga dec tambwala iŋ su têŋ bêc Sabat-ŋga dom?”  
\v 17 Yisu ndê yom dau kôm iŋ ndê ŋacyo hoŋ maya atu. Tigeŋ lau daêsam atac ŋayham pi gêŋ ŋayham hoŋ naŋ iŋ kôm.   
\s1 Yom gôliŋ pi gêŋ ŋawhê sauŋ  
\r (Mat 13:31-32; Mak 4:30-32)  
\p
\v 18 Ma Yisu ndac lau dinaŋ, “Anötö ndê gôliŋ kêsôwec ŋalêŋ bocke? Aö wanem dôhôŋ pi gêŋ sake bu wawhê sa?  
\v 19 Anötö ndê gôliŋ gitôm ŋawhê sauŋ andô daŋ, gitôm a soc ŋawhê. Ŋgac daŋ kôc sa gi ma sô yêc ndê ôm, ma tiŋambu gêŋ dau po ti a atu, ma mbac lôlôc-ŋga sêmeŋ sêhê si ŋaic yêc ŋasaŋgac.”   
\s1 Yom gôliŋ pi yist  
\r (Mat 13:33)  
\p
\v 20 Ma iŋ sôm yom gôliŋ daŋ tiyham bocdec bu, “Aö wanem dôhôŋ Anötö ndê gôliŋ pi gêŋ sake bu wawhê sa?  
\v 21 Aö wanem dôhôŋ pi yist, naŋ awhê daŋ kêŋ sip plawa lôŋ atu daŋ ma kêgaluŋ. Ma ŋasawa sauŋ eŋ yist dinaŋ kôm plawa hoŋ suŋ.”   
\s1 Gatam undambê-ŋga sauŋ andô  
\p
\v 22 Tiŋambu Yisu kêsêlêŋ hêganôŋ Jerusalem gi. Iŋ golom-golom malac atu-tu ti sauŋ-sauŋ hoŋ, ma kêdôhôŋ lau.  
\v 23 Ma ŋamalac daŋ ndac iŋ, “Pômdau, Anötö oc kôc lau tigeŋ-tigeŋ sa sêndöc undambê, me lau daêsam?” Ma Yisu ô yom ma sôm têŋ lau,  
\v 24 “Lau daêsam oc sêŋsahê bu sêsôc gatam sêndi, magoc ŋac oc sêtôm dom, bu gatam dau sauŋ andô. Bocdinaŋ akôm ŋaŋga bu asôc gatam dau andi.  
\v 25 Andu ŋadau bu tisa ma ndic gatam ahuc, dec mac oc alhac awê, amati gatam ma asôm, ‘Pômdau, lêc gatam su têŋ yac.’ Magoc iŋ oc sôm têŋ mac bu, ‘Mac lau dinaŋ ameŋ akêŋ nde? Aö kayalê mac dom.’  
\v 26 Ma mac oc asôm, ‘Yac aŋ gêŋ ti anôm gêŋ awhiŋ am, ma am kêdôhôŋ lau yêc yac mba malac lôm.’  
\v 27 Tigeŋ iŋ oc sôm, ‘Mac lau dinaŋ ameŋ akêŋ nde? Aö kayalê mac dom. Alhö su yêc aö, mac lau akôm sac-ŋga!’  
\v 28-29 Têŋ têm ŋambu-ŋga, mac oc alic Abraham, Aisak ma Jakob ti p ropet akwa-kwa hoŋ sêndöc Anötö ndê gameŋ undambê-ŋga. Ma lau oc sêmeŋ akêŋ nom ŋabatiŋ hoŋ, ma sêneŋ mwasiŋ atu yêc undambê. Magoc Anötö oc êmasuc mac su andi ambo gameŋ ahôc ŋandê-ŋga, ma yêc dinaŋ mac oc ataŋ, ma mac nem lhôm êŋsiŋ pi dau.  
\v 30 Aŋgô su naŋ! Lau ŋatô naŋ kwahic dec sêti lau ŋambu-ŋga, naŋ oc sêti lau ŋamata-ŋga, ma lau ŋamata-ŋga oc sêti lau ŋambu-ŋga.”   
\s1 Yisu taŋ pi lau Jerusalem-ŋga  
\p
\v 31 Têŋ ndoc dinaŋ lau Palêsai ŋatô sêtêŋ Yisu sêmeŋ ma sêsôm, “Hu gameŋ dindec siŋ ma lhö ndi, bu Herod tac whiŋ bu ndic am ndu.”  
\v 32 Magoc Yisu sôm têŋ ŋac, “Mac andi asôm têŋ Herod, giam pôm dinaŋ, ‘Acsalô lec ma laŋsê aö oc wasoc ŋalau sac su, ma wakôm lau gêmbac ŋayham sa. Ma têŋ bêc titö-ŋga aö oc wandic dabiŋ aneŋ gweleŋ.’  
\v 33 Aö oc wakôm aneŋ gweleŋ tôm bêc ŋatô, ma tiŋambu aö watêŋ Jerusalem wandi. Mac lau Israel-ŋga ac propet daêsam ndu su yêc Jerusalem, ma bocdinaŋ dec aö gac waê bu wapi wandi wawhiŋ.   
\p
\v 34 “O Jerusalem, Jerusalem. Mac ac Anötö ndê lau propet ndu, ma lau gitêŋ naŋ iŋ kêkiŋ têŋ mac, naŋ mac atuc ŋa hoc ndu. Ndoc daêsam aö tac whiŋ bu wandic mac lau sa asôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu tiyham, gitôm mbac dalec dinda gic ŋatu sa sôc ŋamakê ŋapu. Tigeŋ mac atec.  
\v 35 Bocdinaŋ Anötö oc hu mac ti nem andu siŋ. Ma aö wasôm têŋ mac bu mac oc alic aö tiyham dom e mac asôm, ‘Tampiŋ Mesaya naŋ meŋ gêm Pômdau aŋgô.’”   
\c 14  
\s1 Yisu gêm ŋgac ŋamlic suŋ daŋ sa  
\p
\v 1 Têŋ bêc Sabat-ŋga daŋ, Yisu sôc ŋgac bata daŋ ndê andu gi bu neŋ gêŋ. Ŋgac bata dau iŋ lau Palêsai si daŋ, ma ŋac si lau ŋatô tatiŋ Yisu sêmbo.  
\v 2 Yisu gêlic ŋgac gêmbac daŋ ndöc, naŋ amba ti gahi suŋ.  
\v 3 Goc iŋ ndac lau Palêsai ti gwalam akwa yomsu-ŋga bocdec bu, “Yac bu dakôm lau ŋayham sa têŋ bêc Sabat-ŋga, dec oc taŋgilì yomsu Sabat-ŋga, me mba?”  
\v 4 Ŋac sem dôŋ ma sêô yom daŋ dom, goc iŋ kêmasec ŋgac ti gêmbac dinaŋ, kôm iŋ ŋayham sa, ma kêŋ iŋ kölhö gi.  
\v 5 Ma iŋ ndac ŋac, “Mac nem balê daŋ me doŋki daŋ bu peŋ sip sê ŋalôm têŋ bêc Sabat-ŋga, dec mac oc akôm sake? Mac oc ahê iŋ sa pi meŋ, me ahu iŋ siŋ yêc?”  
\v 6 Ma ŋac sêtôm dom bu sêô iŋ ndê yom.   
\s1 Datoc dauŋ sa dom  
\p
\v 7 Yisu gêlic bu lau naŋ ŋgac bata dau kêgalêm ŋac sa bu sêneŋ gêŋ sêwhiŋ iŋ, naŋ atac whiŋ bu sêndöc pôŋ naŋ gic lau tiwaê ŋawaê. Dec iŋ sôm yom gôliŋ daŋ têŋ ŋac bocdec bu,  
\v 8 “Lau bu sêkêŋ aheŋ am bu neŋ mwasiŋ nem awhê-ŋga, naŋ ndi ndöc lau tiwaê si pôŋ dom. Mboe mwasiŋ ŋadau kêgalêm ŋgac tiwaê daŋ naŋ hôc gêlêc am su.  
\v 9 Bu bocdinaŋ dec iŋ oc têŋ am meŋ ma sôm, ‘Kêŋ pôŋ ŋayham dindec têŋ ŋgac atu dindec.’ Ma am oc tisa ti mayam, ma ndi ndöc pôŋ ŋambwa.  
\v 10 Boc-dinaŋ lau bu sêkêŋ aheŋ am bu neŋ mwasiŋ, naŋ ndi ma ndöc pôŋ ŋambwa. Ma mboe ŋadau oc meŋ ma sôm têŋ am, ‘Aneŋ silip, tisa ma mweŋ ndöc pôŋ ŋayham.’ Ma bocdinaŋ iŋ oc po am nem waêm sa yêc ŋacleŋ hoŋ aŋgô-ŋga.  
\v 11 Ŋalêŋ tigeŋ, lau naŋ sêtoc dau sa, naŋ Anötö oc êŋgwiniŋ ŋac. Ma lau naŋ sêŋgwiniŋ dau, naŋ Anötö oc toc ŋac sa.”   
\s1 Tamwasiŋ lau ŋalôm sawa  
\p
\v 12 Ma Yisu sôm têŋ ŋgac bata dau, “Am bu ndê mwasiŋ bu lau sêneŋ sêwhiŋ am, naŋ kêŋ aheŋ nem silip ti asidôwai, me lau ti lêlôm naŋ sêndöc am nem malac, naŋ dom. Am bu kôm bocdinaŋ, dec tiŋambu ŋac oc sêkêŋ aheŋ am bu neŋ gêŋ whiŋ ŋac, ma mwasiŋ dau ti am nem ŋagêyô.  
\v 13 Têŋ têm am ndê mwasiŋ daŋ, naŋ kêŋ aheŋ lau ŋalôm sawa ti lau bôliŋ ma lau tapec.  
\v 14 Ma bocdinaŋ am oc tap Anötö ndê mwasiŋ sa. Ŋahu bu lau dinaŋ sêtôm dom bu sêkêŋ gêŋ daŋ ô nem mwasiŋ têŋ kwahic dec. Magoc têŋ ndoc lau gitêŋ sêtisa akêŋ lau batê-ŋga, naŋ Anötö oc kêŋ ŋagêyô ŋayham têŋ am.”   
\s1 Yom gôliŋ pi mwasiŋ atu  
\r (Mat 22:1-14)  
\p
\v 15 Lau naŋ seŋ gêŋ sêwhiŋ Yisu, naŋ si ŋgac daŋ ŋgô Yisu ndê yom dinaŋ ma sôm têŋ iŋ, “Lau naŋ bu sêneŋ mwasiŋ atu yêc Anötö ndê gameŋ undambê-ŋga, naŋ oc atac ŋayham hôc gêlêc.”  
\v 16 Ma Yisu ô yom ma sôm, “Ŋgac daŋ kêmasaŋ mwasiŋ atu daŋ, ma kêŋ aheŋ lau daêsam.  
\v 17 Têŋ mwasiŋ dau ŋabêc iŋ kêkiŋ ŋgac akiŋ daŋ bu sôm têŋ lau naŋ iŋ kêgalêm ŋac sa bu, ‘Ameŋ, bu aö kamasaŋ gêŋ hoŋ su.’  
\v 18 Tigeŋ ŋac hoŋ sêtec bu sêmeŋ, dec sêmasaŋ yom têŋ iŋ. Ŋgac daŋ sôm, ‘Aö waloc dom, bu aö gamlhi nom daŋ su, ma kwahic dec aö bu wasa wandi walic. Aö wateŋ am bu hu aö siŋ.’  
\v 19 Ma daŋ sôm, ‘Aö waloc dom, bu aö gamlhi makao amaŋlu, ma kwahic dec aö bu wasa wandi ma waŋsahê ŋac tu sêkôm gweleŋ-ŋga. Wateŋ am bu hu aö siŋ.’  
\v 20 Ma daŋ tiyham sôm, ‘Kwahic dec aö gam awhê sa, bocdinaŋ gitôm dom bu waloc.’  
\v 21 Bocdinaŋ ŋgac akiŋ dau mbu gi ma gic miŋ yom dinaŋ têŋ iŋ ndê ŋadau. Ma yom dau kôm ŋadau tac ŋandê, dec iŋ kêkiŋ ndê ŋgac akiŋ tiyham ma sôm, ‘Ŋagahô sôc malac atu ndi, ma kôc lau ŋalôm sawa ti lau bôliŋ ma lau tapec sa sêmeŋ bu sêneŋ aö neŋ mwasiŋ.’  
\v 22 Ma ŋgac akiŋ kôm bocdinaŋ, goc mbu meŋ ma sôm, ‘Aneŋ ŋadau, aö gakôm gitôm am sôm, ma ŋasawa yêc dôŋ yêc.’  
\v 23 Dec ŋadau sôm têŋ iŋ, ‘Sa seŋ ma gameŋ ŋamakê-ŋga ndi, ma kac lau bu sêsôc sêmeŋ. Aö tac whiŋ bu aneŋ andu meŋhu.  
\v 24 Yomandô aö wasôm têŋ mac, bu lau naŋ aö gakêŋ aheŋ têŋ ŋamata-ŋga, naŋ si daŋ oc neŋ aneŋ mwasiŋ dom.’”   
\s1 Lêŋ taŋkuc Yisu-ŋga  
\p
\v 25 Lau daêsam sêŋsêlêŋ sêwhiŋ Yisu, ma iŋ kac dau kwi ma sôm têŋ ŋac,  
\v 26 “Asa naŋ têŋ aö meŋ ma bu êŋkuc aö, naŋ atac whiŋ aö hôc gêlêc gêŋ hoŋ ndic ŋawaê. Iŋ bu atac whiŋ damba me dinda, me iŋ nawhê ma balêkoc, me asidôwai ti lhuwêi, me iŋ dau ndê lêŋ mbo-ŋga hôc gêlêc iŋ ndê atac whiŋ aö, dec oc tôm dom bu iŋ ti aneŋ daŋ ma êŋkuc aö.  
\v 27 Asa naŋ bu êŋkuc aö, magoc tec bu hôc ndê a gicso dau, naŋ gitôm dom bu êŋkuc aö.   
\p
\v 28 “Mac nem daŋ bu kwê andu atu daŋ, naŋ gêŋ ŋamata-ŋga iŋ oc ndöc sic ma kôc gauc pi iŋ ndê mone ti gêŋ bu oc nditôm bu kwê andu dau sa, me mba.  
\v 29 Iŋ bu kêŋ alhö sip nom ndi, magoc ndic dabiŋ andu dom, dec lau naŋ sêlic, naŋ oc sêsu iŋ susu,  
\v 30 ma sêsôm, ‘Ŋgac dindê gic hu kwê andu, magoc gitôm dom bu ndic dabiŋ.’   
\p
\v 31 “Ma kiŋ daŋ bu sa ndi bu ndic siŋ têŋ kiŋ daŋ, dec gêŋ ŋamata-ŋga iŋ oc ndöc sic ma kôc gauc pi iŋ ndê lau siŋ-ŋga 10,000, bu oc sêtôm bu sêhôc gêlêc kiŋ dinaŋ ndê lau siŋ-ŋga 20,000, me mba.  
\v 32 Iŋ bu lic bu ŋac sêtôm dom, dec iŋ oc êŋkiŋ lau wamba-ŋga sêtêŋ kiŋ dinaŋ têŋ ndoc iŋ mbo ahê, bu sêsôm yom wamba-ŋga.   
\p
\v 33 “Bocdinaŋ akôc gauc ŋapep muŋ su, goc ameŋ aŋkuc aö. Asa naŋ tec bu hu iŋ ndê gêŋ hoŋ siŋ tu aö-ŋga, naŋ oc nditôm dom bu ti aö neŋ daŋ.   
\p
\v 34 “Gwêc so iŋ gêŋ ŋayham, tigeŋ ŋamakic bu niŋga, oc dakôm ŋamakic sa tiyham ŋalêŋ nde?  
\v 35 Gwêc so dau tisac su, ma boc-dinaŋ tambaliŋ siŋ niŋga. Mac daŋamsuŋ bu yêc, naŋ aŋgô aneŋ yom.”   
\c 15  
\s1 Yom gôliŋ pi domba daŋ naŋ giŋga  
\r (Mat 18:12-14)  
\p
\v 1 Lau sêkôc takis-ŋga ma lau ŋatô naŋ lau Palêsai sêsam ŋac bu lau sac, naŋ daêsam sêtêŋ Yisu si bu sêŋgô iŋ ndê yom.  
\v 2 Ma lau Palêsai ti lau naŋ sêndôhôŋ yomsu, naŋ sêtucdiŋ Yisu ma sêsôm, “Ŋgac dau kôc lau sac sa, ma gêŋ gêŋ whiŋ ŋac.”  
\v 3 Dec Yisu sôm yom gôliŋ daŋ têŋ ŋac bocdec bu,  
\v 4 “Mac nem ŋgac daŋ bu yob domba 100, ma iŋ ndê domba daŋ bu niŋga, dec iŋ oc kôm sake? Iŋ oc hu 99 siŋ sêmbo gameŋ gapoŋ, ma êŋsalê domba naŋ giŋga su e iŋ tap sa.  
\v 5 Ma têŋ ndoc iŋ tap sa, naŋ iŋ oc hu sac bakêyac ti atac ŋayham atu.  
\v 6 Ma iŋ oc mbu têŋ ndê andu ndi, ma êŋgalêm iŋ ndê lau meŋpaŋ iŋ-ŋga ti ndê silip, ma sôm têŋ ŋac, ‘Mac atac ŋayham awhiŋ aö, bu aö gatap aneŋ domba naŋ giŋga su, naŋ sa.’  
\v 7 Aö wasôm têŋ mac, bu ŋalêŋ tigeŋ dinaŋ Anötö ti aŋela undambê-ŋga oc atac ŋayham atu tu ŋamalac sac daŋ naŋ gêm ndê ŋalôm kwi, hôc gêlêc atac ŋayham tu lau gitêŋ 99 naŋ si yom me giso tu sênem dau kwi pi-ŋga mbasi.”   
\s1 Yom gôliŋ pi mone naŋ giŋga  
\p
\v 8 Ma Yisu sôm, “Ma akôc gauc pi awhê daŋ, naŋ ndê mone silba amaŋlu sêndöc. Mone daŋ bu niŋga, dec iŋ oc tuŋ lam asê ma sê andu ŋa-basac sa, goc êŋsalê ŋapep e iŋ tap mone dau sa.  
\v 9 Têŋ ndoc iŋ tap sa su, naŋ iŋ oc êŋgalêm iŋ ndê silip ti lau meŋpaŋ iŋ-ŋga sêmeŋ sêpitigeŋ ma sôm, ‘Mac atac ŋayham awhiŋ aö, bu aö gatap mone naŋ giŋga su, naŋ sa.’  
\v 10 Aö wasôm têŋ mac bu ŋalêŋ tigeŋ, Anötö ti aŋela undambê-ŋga oc atac ŋayham atu, têŋ ndoc ŋamalac kôm sac-ŋga daŋ gêm ndê ŋalôm kwi.”   
\s1 Yom gôliŋ pi balê naŋ giŋga  
\p
\v 11 Ma Yisu gic têku yom ma sôm, “Ŋgac daŋ mbo ma iŋ ndê atuŋgac lu.  
\v 12 Ma balê sauŋ sôm têŋ damba, ‘Damaŋ, wapa lêŋsêm naŋ gic aö ŋawaê, naŋ kêŋ têŋ aö.’ Goc damba whê ndê wapa ti gêŋ hoŋ kôc tu iŋlu-ŋga, ma kêŋ têŋ balê sauŋ tôm iŋ ndac.  
\v 13 Ŋasawa sauŋ ma balê sauŋ dau gic iŋ ndê gêŋ hoŋ sa, ma kölhö têŋ gameŋ baliŋ daŋ gi. Ma yêc dindê iŋ kôm gêŋ hoŋ tôm iŋ ndê atac whiŋ, ma kêyaiŋ ndê awa ti gêŋ hoŋ.  
\v 14 Têŋ ndoc iŋ ndê mone hoŋ pacndê, naŋ tôbôm atu gêm gameŋ dinaŋ ahuc ma iŋ pônda dau.  
\v 15 Goc iŋ têŋ ŋgac atu daŋ yêc gameŋ dinaŋ gi, ma kêsalê gweleŋ. Ma ŋgac dau kêŋ iŋ gôlôm iŋ ndê bôc.  
\v 16 Gêŋ yô iŋ ŋandô, tigeŋ lau sêkêŋ gêŋ daŋ têŋ iŋ tu neŋ-ŋga dom, ma boc-dinaŋ iŋ gauc gêm bu neŋ gêŋ naŋ bôc seŋ.  
\v 17 Tiŋambu iŋ ndê gauc sa, ma iŋ sôm têŋ dau, ‘Damaŋ ndê lau akiŋ sêpônda gêŋ daneŋ-ŋga dom. Tigeŋ gêŋ yô aö ndu tôm bu wambac ndu-ŋga.  
\v 18 Aö walhö wambu watêŋ damaŋ wandi, ma wasôm, “Damaŋ, aö gakôm mêtê sac têŋ Anötö ma têŋ am.  
\v 19 Aö ŋgac sac, dec gitôm dom bu am sam aö bu am atômŋgac tiyham. Lic aö gitôm am nem ŋgac akiŋ daŋ.”  
\v 20 Goc iŋ tisa ma mbu têŋ damba gi.  
\p “Iŋ kêsêlêŋ mbo seŋ, ma damba gêlic iŋ yêc ahê ma tawalô iŋ ŋandô, dec kêti têŋ iŋ gi, gôlô iŋ dôŋ ma ŋgutô iŋ.  
\v 21 Magoc atuŋgac sôm têŋ iŋ, ‘Damaŋ, aö gakôm mêtê sac têŋ Anötö ma têŋ am. Aö ŋgac sac, dec gitôm dom bu am sam aö bu am atômŋgac tiyham.’  
\v 22 Tigeŋ damba sôm têŋ iŋ ndê lau akiŋ, ‘Ŋagahô, akôc ŋakwê ŋayham ti atapa bu iŋ sôc, ma akêŋ gôlôŋ amaŋatu-ŋga sôc iŋ amba-atu.  
\v 23 Ma akôc makao ŋatu tôp ŋayham daŋ, ma andic ndu. Yac oc dandê mwasiŋ atu ti atac ŋayham,  
\v 24 bu yac gauc gêm bu aneŋ atuŋgac dindec mbac ndu su, magoc kwahic dec dalic bu iŋ mbo tali. Iŋ giŋga su, ma datap iŋ sa tiyham.’ Ma ŋac hoŋ atac ŋayham.   
\p
\v 25 “Têŋ ndoc dinaŋ balê dau dôwa kôm gweleŋ mbo ôm, ma têŋ ndoc iŋ mbu meŋ suŋ sa andu, naŋ iŋ ŋgô lau sêtê wê ti sêkôm atac ŋayham atu.  
\v 26 Goc iŋ mbwêc ŋgac akiŋ daŋ meŋ ma ndac iŋ bu, ‘Lau lê sêkôm ŋanta ti atac ŋayham tu sake-ŋga?’  
\v 27 Ma iŋ sôm, ‘Am asim meŋ su ma iŋ mbo ŋayham, ma bocdinaŋ dec damam gic makao tôp ŋayham daŋ ndu, ma ndê mwasiŋ atu.’  
\v 28 Yom dau kôm dôwa tac ŋandê atu, ma iŋ tec bu sôc balaŋ ŋalôm ndi. Goc damba sa gi ma kêmwaŋeŋ iŋ bu sôc ndi.  
\v 29 Tigeŋ iŋ sôm têŋ damba, ‘Yala ŋeŋ su aö gam akiŋ ti daŋaŋ wambu am. Tigeŋ am kêŋ naniŋ ŋatu me gêŋ sauŋ daŋ têŋ aö bu wandê mwasiŋ tu aneŋ silip-ŋga dom.  
\v 30 Kwahic dec am nem atômŋgac dinaŋ, naŋ kêyaiŋ am nem awa ti wapa whiŋ lauwhê seŋ-ŋga, naŋ mbu meŋ ma am gic makao tu iŋ-ŋga.’  
\v 31 Magoc damba sôm, ‘Aneŋ balê, am mbo whiŋ aö ŋapaŋ, ma aneŋ gêŋ hoŋ ti am nem.  
\v 32 Tigeŋ am asim dindec naŋ yac gauc gêm bu iŋ mbac ndu su, naŋ mbo tali. Iŋ giŋga su, ma datap iŋ sa tiyham. Bocdinaŋ iŋ lêŋ solop bu yac atac ŋayham atu ma dandê mwasiŋ tu iŋ-ŋga.’”   
\c 16  
\s1 Yom gôliŋ pi ŋgac yob wapa-ŋga  
\p
\v 1 Ma Yisu sôm yom gôliŋ daŋ têŋ ndê ŋgacsêŋomi bocdec bu, “Ŋgac ti lêlôm daŋ mbo, ma lau sic miŋ têŋ iŋ bu ŋgac naŋ yob iŋ ndê gêŋ, naŋ kêyaiŋ iŋ ndê wapa daêsam.  
\v 2 Dec iŋ ta ŋgac dau meŋ, ma sôm têŋ iŋ, ‘Yom bocke dec gaŋgô pi am lec. Kwahic dec am sa ndi ma sê gêŋ hoŋ sa ma êmasaŋ bapia wapa-ŋga bu kêŋ têŋ aö. Bu aö oc watiŋ am su yêc gweleŋ yob aneŋ wapa-ŋga.’  
\v 3 Dec ŋgac yob wapa-ŋga sôm têŋ dau, ‘Aö wakôm bocke? Aö neŋ ŋadau oc soc aö su yêc aneŋ gweleŋ. Aneŋ licwalô gitôm dom bu wakôm gweleŋ ôm-ŋga, ma aö mayaŋ bu wateŋ gêŋ.  
\v 4 Aö kayalê gêŋ naŋ bu wakôm-ŋga, ma têŋ ndoc ŋadau tiŋ aö su yêc aneŋ gweleŋ, dec lau oc sêkôc aö sa ma sênem yaom aö yêc ŋac si andu.’  
\v 5 Bocdinaŋ iŋ mbwêc lau naŋ si tôp yêc iŋ ndê ŋadau, naŋ tigeŋ-tigeŋ sêtêŋ iŋ sêmeŋ. Goc iŋ ndac ŋgac ŋamata-ŋga bocdec bu, ‘Am nem tôp bocke yêc aö neŋ ŋadau?’  
\v 6 Ma ŋgac dau sôm, ‘Aneŋ tôp gitôm olib ŋakwi sip lôŋ\f + \fr 16:6 \ft Lôŋ dinaŋ lôŋ atu - tigeŋ-tigeŋ gitôm 35-40 lita.\f* 100.’ Goc ŋgac yob wapa-ŋga sôm têŋ iŋ, ‘Am nem bapia tôp-ŋga kelec. Kôc sa, ndöc sic ŋagahô, ma to bu am nem tôp gitôm olib ŋakwi sip lôŋ 50.’  
\v 7 Goc iŋ sôm têŋ ŋgac tilu-ŋga, ‘Am nem tôp bocke yêc?’ Ma ŋgac dau sôm têŋ iŋ, ‘Aneŋ tôp gitôm bolom wit sip dalu atu-tu 100.’ Goc ŋgac yob wapa-ŋga sôm, ‘Kôc nem bapia tôp-ŋga, ma to bu am nem tôp gitôm dalu 80.’   
\p
\v 8 “Goc ŋadau kêpiŋ ŋgac yob wapa-ŋga sac dinaŋ, bu iŋ kôm gêŋ ti gauc. Lau sambuc sêkôc awa nom-ŋga ma sêhê silip ŋac si lau. Ŋalêŋ dinaŋ ŋac sêkôm gêŋ ti gauc sêhôc gêlêc Anötö ndê lau.  
\v 9 Awa nom dindec-ŋga hê lau daêsam si gauc tu sêkôm mêtê sac-ŋga. Magoc aö wasôm têŋ mac bu akôc nem awa nom-ŋga ma anem lau sa, ma ŋalêŋ dinaŋ ahê silip têŋ daôm. Tiŋambu awa dau oc niŋga, magoc ŋac oc sêkôc mac sa ti atac ŋayham têŋ ndoc mac andöc undambê.”   
\p
\v 10 Ma Yisu gic têku yom ma sôm, “Asa naŋ yob gêŋ sauŋ ŋapep, naŋ oc yob gêŋ atu ŋapep bocdinaŋ. Ma asa naŋ yob gêŋ sauŋ ŋapep dom, naŋ oc yob gêŋ atu ŋapep dom.  
\v 11 Bocdinaŋ mac bu ayob awa nom-ŋga ŋapep dom, dec Anötö oc kêŋ awa ŋandô têŋ mac tu ayob-ŋga dom!  
\v 12 Ma mac bu ayob lau ŋatô si gêŋ ŋapep dom, dec Anötö oc kêŋ gêŋ daŋ ti mac nem gêŋ dom!   
\p
\v 13 “Ŋamalac daŋ gitôm dom bu nem akiŋ ŋadau lu, bu iŋ oc tec daŋ, ma atac whiŋ daŋ, me oc sap daŋ dôŋ ma pu daŋ. Ma mac boc-dinaŋ, gitôm dom bu atoc Anötö ma awa nom-ŋga lu-lu sa ti mac nem ŋadau.”   
\p
\v 14 Yisu sôm yom dinaŋ, ma lau Palêsai ŋatô naŋ sêŋgô, naŋ sem tô iŋ. Ŋahu bu ŋac lau atac whiŋ mone-ŋga.  
\v 15 Tigeŋ Yisu sôm têŋ ŋac, “Yêc ŋamalac aŋgô-ŋga, mac lau dinaŋ atoc daôm sa bu mac lau gitêŋ, magoc Anötö kêyalê mac nem ŋalôm su. Gêŋ naŋ mac lau nom-ŋga atoc sa bu gêŋ ŋayham kêlêc, naŋ Anötö gêlic gitôm gêŋ sac sambuc.”   
\s1 Yisu puc Anötö ndê yomsu dôŋ  
\p
\v 16 Ma Yisu sôm, “Anötö kêŋ Moses ndê yomsu ti propet si yom bu lau sêŋkuc e Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga hôc asê. Têŋ Jon ndê têm ma meŋ, naŋ lau sêhoc ŋawaê asê pi Anötö ndê gôliŋ. Ma lau daêsam sêkôm mwasac bu sêsôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu.  
\v 17 Gitôm bu undambê ti nom oc niŋga, tigeŋ gitôm dom bu Moses ndê yomsu ŋalhô atêc daŋ niŋga.  
\v 18 Ŋgac daŋ bu hu nawhê siŋ ma nem awhê wakuc, naŋ kôm mêtê mockaiŋ-ŋga yêc Anötö aŋgô-ŋga. Ma ŋgac naŋ gêm awhê naŋ hu ndê akweŋ siŋ, naŋ kôm mêtê mockaiŋ-ŋga bocdinaŋ.”   
\s1 Ŋgac ti lêlôm lu Lasarus  
\p
\v 19 Ma Yisu sôm, “Ŋgac ti lêlôm daŋ mbo, naŋ sôc ŋakwê ŋayham ma po dau sa ŋa gêŋ ŋayham-ŋayham tôm bêc hoŋ.  
\v 20 Ma yêc iŋ ndê andu ŋamakê, ŋgac ŋalôm sawa daŋ ndöc, naŋ ndê ŋaê Lasarus. Gamboc daêsam sem iŋ ŋamlic ahuc,  
\v 21 ma giam sêmeŋ ma sêndambwê gamboc dau. Iŋ gêŋ yô iŋ, dec iŋ takwê bu neŋ gêŋ ŋapopoc naŋ peŋ akêŋ ŋgac ti lêlôm ndê tebo, magoc mba.  
\v 22 Têŋ bêc daŋ ŋgac ŋalôm sawa dinaŋ mbac ndu, ma aŋela sêkôc iŋ sa gi ndöc undambê whiŋ Abraham. Ma ŋgac ti lêlôm mbac ndu bocdinaŋ, ma lau sêŋsuhuŋ iŋ.  
\v 23 Iŋ sip lambwam gi ma kêsahê ŋandê atu, dec hôc tandô sa pi undambê, ma gêlic Abraham yêc ahê, ma Lasarus ndöc whiŋ iŋ.  
\v 24 Goc iŋ ta yom têŋ iŋ ma sôm, ‘Abaŋ Abraham, tamwalô aö! Êmkiŋ Lasarus bu kêŋ amba-atu sip bu ndi, ma meŋ kêŋ pi aö êmbalaŋ. Ya dindec kôm aö ŋamlic ŋandê atu.’  
\v 25 Tigeŋ Abraham ô yom ma sôm, ‘Aneŋ balê, gauc nem ndoc am mbo tamli, naŋ am tap gêŋ ŋayham-ŋayham daêsam sa, magoc Lasarus mbo sac ŋapaŋ. Kwahic dec iŋ mbo ŋayham, ma am tap ŋandê atu sa.  
\v 26 Ma gêŋ daŋ tiyham. Yêc hêclu ŋalhu, Anötö kêŋ ŋasawa atu daŋ, dec oc tôm dom bu lau sêtêŋ am sêloc. Ma gitôm dom bu mac nem daŋ lom têŋ yac meŋ.’  
\v 27 Goc ŋgac dau sôm, ‘Bocdinaŋ aö wateŋ am abaŋ, êmkiŋ Lasarus têŋ aö damaŋ ndê andu ndi,  
\v 28 ma kêŋ puc aneŋ asidôwai amaŋdaŋ, bu sênem dau kwi tu bu sêmeŋ ma sêhôc ŋandê yêc gameŋ dindec dom.’  
\v 29 Magoc Abraham sôm, ‘Moses ma Propet si yom yêc bu kêŋ puc ŋac. Am nem asidôwai bu sêkêŋ daŋga ŋac si yom, dec oc tôm bu sênem dau kwi.’  
\v 30 Ma ŋgac dau sôm, ‘Mba, abaŋ Abraham! Lau batê si ŋgac daŋ bu mbu têŋ ŋac ndi, dec ŋac oc sêkac si ŋalôm kwi.’  
\v 31 Ma Abraham sôm, ‘Ŋac bu sêkêŋ whiŋ yom naŋ Moses ma lau propet sêto, naŋ dom, dec ŋac oc sêkêŋ whiŋ ŋgac naŋ tisa akêŋ lau batê-ŋga, naŋ dom.’”   
\c 17  
\s1 Yisu ndê yom ŋatô  
\r (Mat 18:6-7; Mak 9:42-48)  
\p
\v 1 Yisu sôm têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi, “Gêŋ lêtôm-ŋga oc sêmeŋ sêhôc asê. Tigeŋ ŋamalac asa naŋ bu kôc gêŋ lêtôm-ŋga daŋ meŋ, naŋ oc tap Anötö ndê matôc sa. Oyaê.  
\v 2 Oc ŋayham bu dasô hoc atu daŋ pi iŋ kachu, ma tambaliŋ iŋ sip gwêc ndi. Ma bocdinaŋ oc tôm dom bu iŋ êntôm aneŋ lau sauŋ si daŋ bu kôm mêtê sac, ma tiŋambu tap Anötö ndê matôc sa.   
\p
\v 3 “Bocdinaŋ ayob daôm ŋapep! Am nem asidôwa daŋ bu kôm sac, naŋ goc hec yom iŋ. Ma iŋ bu nem dau kwi, goc suc iŋ ndê sac kwi.  
\v 4 Iŋ bu kôm sac têŋ am tidim 7 têŋ acsalô tigeŋ, magoc tiŋambu kac ndê ŋalôm kwi ma ndac am bu suc iŋ ndê sac kwi, naŋ dec am suc iŋ ndê sac kwi maŋ.”   
\p
\v 5 Ma lau aposel sêsôm têŋ Pômdau, “Nem yac sa bu akêŋ whiŋ ŋaŋga.”  
\v 6 Goc iŋ ô yom ma sôm, “Mac nem akêŋ whiŋ bu gêŋ sauŋ andô nditôm soc ŋamatu sauŋ daŋ, dec oc tôm bu mac asôm têŋ a atu dindec bu, ‘Puc daôm sa, ma sa ndi lhac gwêc ŋagapoŋ,’ ma a dau oc daŋga wambu mac.”   
\p
\v 7 Ma Yisu sôm, “Akôc gauc pi ŋgac akiŋ naŋ gic nom me yob domba, ma mbu têŋ ŋadau ndê andu têŋ telha. Iŋ ndê ŋadau oc sôm têŋ iŋ bu, ‘Mweŋ ŋagahô, ndöc sic ma neŋ gêŋ,’ a?  
\v 8 Mba, iŋ oc sôm, ‘Sôc ŋakwê sakiŋ-ŋga sa, ma êmasaŋ gêŋ bu waneŋ, ma nem akiŋ aö e aö waneŋ ti wanôm gêŋ pacndê. Goc tiŋambu am daôm neŋ ti nôm gêŋ.’  
\v 9 Ma ŋadau oc nem daŋge ŋgac akiŋ dau bu iŋ daŋga wambu iŋ ndê yom, a? Mba!  
\v 10 Ma mac bocdinaŋ, têŋ ndoc mac akôm gêŋ hoŋ naŋ Anötö gic atu mac, naŋ asôm, ‘Yac lau akiŋ ŋambwa. Yac akôm gêŋ naŋ gic yac ŋawaê eŋ.’”   
\s1 Yisu kôm lau 10 ti gêmbac leprasi ŋayham sa  
\p
\v 11 Yisu kêsêlêŋ hêganôŋ malac Jerusalem gi, ma mbo seŋ naŋ yêc gameŋ Samaria ti Galili-ŋga ŋabatiŋ.  
\v 12 Iŋ hôc asê malac daŋ, ma tap lauŋgac 10 ti gêmbac leprasi sa yêc malac dau ŋamakê. Ŋac sêlhac ahê,  
\v 13 ma sêta iŋ ŋa awha atu bocdec bu, “Ŋadau Yisu, tamwalô yac!”  
\v 14 Yisu tahê ŋac ma sôm, “Andi, ma atôc daôm têŋ lau dabuŋsiga.” Ma têŋ ndoc ŋac sêlhö s i, naŋ sêlic bu ŋac si ŋamlic ŋawasi sa.  
\v 15 Ŋac si daŋ gêlic bu iŋ ŋayham sa su, dec gic hu kêpiŋ Anötö ŋa awha atu, ma kac dau kwi ma mbu têŋ Yisu gi.  
\v 16 Ŋgac dau iŋ ŋgac gameŋ Samaria-ŋga, ma iŋ hu dau sip nom yêc Yisu gahi-ŋga, ma gêm daŋge iŋ.  
\v 17 Ma Yisu sôm, “Bocke? Mac lau 10 hoŋ ŋamlic ŋayham sa, me? Bocdinaŋ dec lau 9 sêmbo nde?  
\v 18 Am ŋgac Israel-ŋga dom, magoc am ŋgac tigeŋ dec mbu mweŋ ma kêpiŋ Anötö.”  
\v 19 Ma Yisu sôm têŋ iŋ, “Tisa, ma lhö ndi. Am nem kêŋ whiŋ kôm am ŋayham sa.”   
\s1 Anötö ndê gôliŋ ŋapuc  
\p
\v 20 Têŋ bêc daŋ lau Palêsai sêndac Yisu pi ndoc bocke Anötö ndê gôliŋ oc meŋ sa tiawê yêc nom. Ma Yisu sôm, “Têŋ ndoc Anötö ndê gôliŋ meŋ sa tiawê, naŋ oc tôm dom bu mac alic gêŋ daŋ tu kêŋ puc mac-ŋga.  
\v 21 Ma oc tôm dom bu lau sêsôm, ‘Alic gêŋ dau kelec,’ me ‘Gêŋ dau kêlê.’ Mba! Anötö ndê gôliŋ meŋ sa su, ma yêc mac ŋalôm.”   
\s1 Yisu ndê bêc mbu meŋ-ŋga  
\r (Mat 24:37-44)  
\p
\v 22 Ma iŋ sôm têŋ iŋ ndê ŋgac-sêŋomi, “Têm oc meŋ sa, naŋ mac tamkwê bu alic Ŋamalac ndê Atu mbu meŋ ma mbo whiŋ mac tiyham, magoc mac oc alic iŋ dom.  
\v 23 Lau oc sêŋsau bu iŋ mbu meŋ su, ma sêsôm iŋ mbo gameŋ bocdê, me gameŋ bocdec. Magoc aŋgô ŋac si yom dau dom, ma aŋkuc ŋac dom.  
\v 24 Bu têŋ ndoc Ŋamalac ndê Atu mbu meŋ, naŋ iŋ oc hôc asê ŋagahô gitôm sickac hep tigeŋ ma umboŋ ŋasawa sambuc ŋawê sa.  
\v 25 Tigeŋ gêŋ ŋamata-ŋga iŋ oc hôc ŋandê atu ma lau têm dindec-ŋga oc sêtec iŋ.   
\p
\v 26 “Têm naŋ Ŋamalac ndê Atu oc mbu meŋ, naŋ lau oc sêmbo tôm sêmbo têŋ Noa ndê têm.  
\v 27 Têŋ ndoc dinaŋ lau seŋ gêŋ ti sênôm gêŋ, ma lauŋgac ti lauwhê sem dau e Noa sôc waŋ gi. Goc bu atu suŋ ma seŋ ŋac hoŋ su siŋga.  
\v 28 Ma oc kaiŋ tigeŋ tôm Lot ndê têm, naŋ lau seŋ ti sênôm gêŋ, semlhi gêŋ ti sêkêŋ gêŋ bu lau semlhi, sêsô gêŋ ŋawhê ma sêkwê andu.  
\v 29 Magoc têŋ bêc Lot hu malac Sodom siŋ, naŋ ya ti †solpa peŋ sip akêŋ undambê ma seŋ lau Sodom-ŋga hoŋ su.  
\v 30 Ma lau oc sêmbo ŋalêŋ tigeŋ dinaŋ têŋ bêc naŋ Ŋamalac ndê Atu mbu meŋ ma hoc dau asê.  
\v 31 Têŋ bêc dinaŋ, oc tôm dom bu lau naŋ sêndöc andu ŋasactô, naŋ sêsôc andu ŋalôm sêndi bu sêkôc gêŋ daŋ. Ma ŋalêŋ tigeŋ, oc tôm dom bu lau naŋ sêmbo ôm, naŋ sêkac dau kwi bu sêkôc si gêŋ daŋ.  
\v 32 Gauc nem gêŋ naŋ hôc asê Lot ndê awhê!  
\v 33 Asa naŋ tac whiŋ bu sap gêŋ nom-ŋga dôŋ ŋapaŋ tu mbo tali-ŋga, naŋ oc niŋga. Magoc asa naŋ hu siŋ tu êŋkuc aö-ŋga, naŋ oc niŋga dom.  
\v 34 Aö wasôm têŋ mac, têŋ bêc naŋ Ŋamalac ndê Atu mbu meŋ, naŋ ŋamalac lu oc sêyêc andu daŋ, ma Anötö oc kôc iŋlu si daŋ, ma hu daŋ siŋ.  
\v 35-36 Ma awhê lu oc sêndê gêŋ sêmbo, ma Anötö oc kôc daŋ, ma hu daŋ siŋ.”  
\v 37 Yisu ndê ŋgacsêŋomi sêŋgô yom dau su, goc sêndac iŋ, “Pômdau, gêŋ dinaŋ oc hôc asê yêc nde?” Ma Yisu sôm, “Yac bu dalic macmpoŋ sêŋgihi sêmbo, naŋ taŋyalê bu gêŋ mbôp daŋ yêc.”   
\c 18  
\s1 Yom gôliŋ pi lêŋ dateŋ mbec-ŋga  
\p
\v 1 Ma Yisu sôm yom gôliŋ daŋ têŋ iŋ ndê ŋgac-sêŋomi, ma kêdôhôŋ ŋac bu sêteŋ mbec tôm bêc hoŋ, ma takwê bu sêtap ŋandô sa ma sêhu siŋ dom.  
\v 2 Iŋ sôm, “Ŋgac êmatôc yom-ŋga daŋ mbo malac atu daŋ. Iŋ töc Anötö dom, ma toc ŋamalac daŋ sa dom.  
\v 3 Ma awhê sawa daŋ ndöc malac dinaŋ, ma iŋ têŋ ŋgac êmatôc yom-ŋga dau gi ŋapaŋ, ma sôm, ‘Ŋamalac daŋ kêŋ ŋawapac têŋ aö. Nem aö sa ma êmatôc alu mba yom.’  
\v 4 Iŋ ndac tidim daêsam magoc ŋgac dau tec bu nem iŋ sa e tiŋambu iŋ sôm têŋ dau, ‘Aö gatöc Anötö dom, ma gatoc ŋamalac sa dom,  
\v 5 tigeŋ awhê sawa dindec ndac aö ŋapaŋ, ma bocdinaŋ aö wanem iŋ sa ma wamatôc iŋ ndê yom. Aö bu wakôm dom, dec iŋ oc meŋ ŋapaŋ e kôm aö lic kam sa.’”   
\p
\v 6 Ma Pômdau sôm têŋ ndê ŋgac-sêŋomi, “Ŋgac êmatôc yom-ŋga dau iŋ ŋgac gitêŋ dom, magoc iŋ sôm bu nem awhê sawa dinaŋ sa.  
\v 7 Mac lau naŋ Anötö kêyaliŋ mac sa ati iŋ ndê, naŋ ateŋ mbec têŋ iŋ acsalô ti ôbwêc, mac gauc gêm sake? Anötö oc tec bu ŋgô mac nem mbec ma nem mac sa, a?  
\v 8 Mba! Aö wasôm têŋ mac bu iŋ oc nem mac sa ŋagahô. Tigeŋ, têŋ ndoc Ŋamalac ndê Atu mbu meŋ, naŋ iŋ oc tap lau ŋatô sa, naŋ sêsap si sêkêŋ whiŋ iŋ-ŋga dôŋ sêmbo, me mba?”   
\s1 Yom gôliŋ pi Palêsai ma ŋgac kôc takis-ŋga daŋ  
\p
\v 9 Yisu kêyalê bu lau ŋatô naŋ sêkêŋ daŋga iŋ, naŋ sêtoc dau sa bu lau gitêŋ ma sêpu lau ŋatô. Bocdinaŋ iŋ sôm yom gôliŋ daŋ bocdec bu.  
\v 10 “Ŋgac lu sêtêŋ lôm dabuŋ si, bu sêteŋ mbec. Iŋlu si daŋ iŋ Palêsai, ma ŋgac daŋ iŋ ŋgac kôc takis-ŋga.  
\v 11 Palêsai dau tisa kalhac, ma teŋ mbec tu dau-ŋga bocdec bu, ‘Anötö, aö wanem daŋge am bu aö gatôm lau ŋatô naŋ lau sac, naŋ dom. Aö gatôm lau kaŋ dom, me lau naŋ sêkôm mêtê sac me mêtê mockaiŋ-ŋga dom. Ma yomandô, aö gatôm ŋgac kôc takis-ŋga dindê dom.  
\v 12 Yêc wake hoŋ ŋalôm aö gahu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ tidim lu tu gauc nem am-ŋga. Aö gawhê neŋ awa ti wapa hoŋ kôc gi toŋ amaŋlu, ma gakêŋ toŋ daŋ ti da têŋ am.’  
\v 13 Palêsai teŋ mbec bocdinaŋ, tigeŋ ŋgac kôc takis-ŋga kalhac ahê. Iŋ hôc tandô sa têŋ undambê dom, magoc wec ti ŋalôm ŋawapac ma teŋ mbec bocdec bu, ‘Anötö, tamwalô aö ŋgac sac dec.’”  
\v 14 Goc Yisu sôm, “Aö wasôm têŋ mac bu Anötö gêlic ŋgac kôc takis-ŋga dinaŋ ti ŋgac gitêŋ, ma Palêsai dinaŋ mba. Ŋahu bu asa naŋ po dau ndê waê sa, naŋ Anötö oc êŋgwiniŋ iŋ, ma asa naŋ kêgwiniŋ dau, naŋ Anötö oc toc iŋ sa.”   
\s1 Yisu gêm mbec balêkoc sauŋ  
\r (Mat 19:13-15; Mak 10:13-16)  
\p
\v 15 Têŋ bêc daŋ lau sêkôc si balêkoc sauŋ sêtêŋ Yisu sêmeŋ, bu iŋ kêŋ amba sac ŋac. Iŋ ndê ŋgac-sêŋomi sêlic e sêsôm dinda ti dambai.  
\v 16 Tigeŋ Yisu mbwêc ŋac sêmeŋ ma sôm, “Atec balêkoc dinaŋ sêtêŋ aö sêmeŋ, ma alhac ŋac ahuc dom. Bu Anötö ndê gôliŋ gic lau naŋ sêtôm balêkoc sauŋ-sauŋ dindec, naŋ ŋawaê.  
\v 17 Aö wasôm yom ŋandô têŋ mac, bu asa naŋ bu sôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu nditôm balêkoc sauŋ daŋ dom, naŋ oc nditôm dom bu sôc ndi.”   
\s1 Ŋgac bata ti lêlôm  
\r (Mat 19:16-22; Mak 10:17-22)  
\p
\v 18 Ma ŋgac bata Israel-ŋga daŋ ndac Yisu, “Kêdôhôŋwaga ŋayham, aö wakôm sake, dec tiŋambu Anötö oc kôc aö sa wambo taŋli yêc undambê?”  
\v 19 Ma Yisu sôm, “Tu sake-ŋga am sam aö bu ŋayham? Anötö tawasê iŋ ŋayham.  
\v 20 Am kêyalê Moses ndê yomsu, ‘\it Kôm gêŋ mockaiŋ-ŋga dom. Ndic ŋamalac ndu dom. Nem kaŋ gêŋ dom. Sôm yom tasaŋ pi lau dom,’\it* ma ‘\it Toc damam lu dinam sa.’” \it*  
\v 21 Ma ŋgac dau sôm, “Aö kakuc yomsu hoŋ dinaŋ têŋ ndoc aö gambo balê ŋapaŋ e kwahic dec.”  
\v 22 Yisu ŋgô yom dinaŋ ma sôm têŋ iŋ, “Am pônda gêŋ tigeŋ. Kêŋ am nem wapa hoŋ têŋ lau sênemlhi, ma ndic sam ŋa-awa têŋ lau ŋalôm sawa. Ma bocdinaŋ am nem awa ŋandô oc yêc undambê. Ma tiŋambu mweŋ ma êmkuc aö.”  
\v 23 Magoc ŋgac dau ŋgô Yisu ndê yom e ŋalôm ŋawapac, ŋahu bu iŋ ŋgac ti wapa daêsam.   
\s1 Puc pi awa ti wapa  
\r (Mat 19:23-30; Mak 10:23-31)  
\p
\v 24 Yisu tahê iŋ ma sôm, “Lau ti lêlôm si awa ti wapa kalhac ŋac ahuc e gitôm dom bu sêsôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu ŋagahô.  
\v 25 Bôc atu daŋ gitôm kamel, oc tôm bu sôc so ŋalasê ŋagahô hôc gêlêc ŋgac ti lêlôm daŋ bu sôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu su.”  
\v 26 Lau naŋ sêŋgô yom dau sêsôm, “Bu bocdinaŋ dec asa oc tôm bu tap Anötö ndê mwasiŋ nem lau si-ŋga sa? Oc ŋawapac atu!”  
\v 27 Magoc Yisu ô yom ma sôm, “Gêŋ naŋ ŋamalac sêtôm dom bu sêkôm, naŋ Anötö gitôm bu kôm.”   
\p
\v 28 Ma Pita sôm têŋ iŋ, “Yac oc bocke? Yac ahu mba andu ti gêŋ hoŋ siŋ tu aŋkuc am-ŋga.”  
\v 29 Ma Yisu sôm têŋ iŋ, “Aö wasôm yom ŋandô têŋ mac bu asa naŋ bu hu andu, me awhê, me asidôwai, me damba lu dinda, me balêkoc siŋ tu êŋkuc aö-ŋga,  
\v 30 naŋ Anötö oc kêŋ gêŋ kaiŋ dinaŋ daêsam têŋ iŋ ô, têŋ têm iŋ mbo nom. Ma têŋ têm ŋambu-ŋga, Anötö oc kôc iŋ sa ma kêŋ iŋ ndöc tali ŋapaŋ yêc undambê.”   
\s1 Yisu sôm tiyham bu iŋ oc mbac ndu  
\r (Mat 20:17-19; Mak 10:32-34)  
\p
\v 31 Yisu kôc ŋgacsêŋomi 12 sa sêsa si sêmbo dau-ŋga, ma sôm têŋ ŋac bu, “Kwahic dec yac bu dapi Jerusalem dandi, ma gêŋ hoŋ naŋ lau propet sêto pi Ŋamalac ndê Atu, naŋ oc ŋandô sa.  
\v 32 Lau oc sêkêŋ iŋ sip lau Rom-ŋga amba, ma ŋac oc sêsu iŋ susu, sêkôm iŋ ŋayom, sêhê gasôp pi iŋ, sêtap iŋ, ma sêndic iŋ ndu.  
\v 33 Magoc iŋ oc tisa tiyham têŋ bêc titö-ŋga.”  
\v 34 Tigeŋ ŋac sêŋyalê yom dau ŋahu dom. Ŋahu yêc siŋ dau têŋ ŋac, ma ŋac si gauc sa pi Yisu ndê yom dau dom.   
\s1 Yisu kôm ŋgac tapec tandô po asê  
\r (Mat 20:29-34; Mak 10:46-52)  
\p
\v 35 Yisu ma lau naŋ sêŋkuc iŋ sêŋsêlêŋ e sêsuŋ sa malac Jeriko. Ma yêc seŋ ŋamakê ŋgac tapec daŋ ndöc ma teŋ gêŋ.  
\v 36 Ŋgac dau ŋgô bu lau daêsam sêŋsêlêŋ sêmbo seŋ, goc ndac gêŋ dau ŋahu.  
\v 37 Ma lau sêsôm têŋ iŋ bu Yisu Nasaret-ŋga kêsêlêŋ mbo seŋ meŋ.  
\v 38 Goc iŋ mbwêc, “Yisu, †Dawid ndê Atu, tamwalô aö!”  
\v 39 Lau naŋ sêŋsêlêŋ sêmuŋ Yisu sêhec yom ŋgac tapec dau, ma sêsôm têŋ iŋ bu nem dôŋ. Magoc iŋ mbwêc ti ŋaŋga, “Dawid ndê Atu, tamwalô aö!”  
\v 40 Yisu kwê dôŋ kalhac, ma sôm têŋ lau bu sêkôc ŋgac dau sêtêŋ iŋ sêmeŋ. Ma têŋ ndoc iŋ tigasuc Yisu, naŋ Yisu ndac iŋ,  
\v 41 “Am tac whiŋ bu aö wakôm sake têŋ am?” Ma iŋ sôm, “Pômdau, aö tac whiŋ bu tanôŋ ŋayham sa.”  
\v 42 Goc Yisu sôm têŋ iŋ, “Tanôm ŋayham sa! Am nem kêŋ whiŋ kôm am ŋayham sa.”  
\v 43 Ma ŋagahô eŋ iŋ tandô ŋayham sa, ma iŋ kêkuc Yisu ma kêpiŋ Anötö. Ma lau hoŋ naŋ sêlic gêŋ dinaŋ, naŋ sêmpiŋ Anötö bocdinaŋ.   
\c 19  
\s1 Yisu lu Sakias  
\p
\v 1 Yisu sôc malac Jeriko gi, ma bu êŋsêlêŋ gacgeŋ sa ndi.  
\v 2 Ma ŋgac daŋ mbo, naŋ sêsam iŋ ndê ŋaê bu Sakias. Iŋ ŋgac bata kôc takis-ŋga, ma iŋ dau ndê mone daêsam.  
\v 3 Iŋ tac whiŋ bu lic Yisu pi ŋandô, magoc iŋ gitôm dom, bu iŋ ŋgac apê, ma lau daêsam sêŋgihi Yisu ahuc.  
\v 4 Tu dinaŋ-ŋga iŋ kêti muŋ gi, ma pi a kiŋ daŋ, bu lic Yisu naŋ kêsêlêŋ mbo seŋ meŋ.  
\v 5 Têŋ ndoc Yisu hôc asê a dinaŋ ŋapu, naŋ tatac ma sôm têŋ iŋ, “Sakias, sip mweŋ ŋagahô! Acsalô dec aö wambo am nem andu wawhiŋ am.”  
\v 6 Goc ŋagahô Sakias sip nom ma kôc Yisu sa ti atac ŋayham, ma sêtêŋ iŋ ndê andu si.  
\v 7 Magoc lau hoŋ naŋ sêlic gêŋ dau sêtucdiŋ ma sêsôm, “Yisu bu ndic ŋgac sac daŋ kêsi!”   
\p
\v 8 Têŋ ndoc sêmbo Sakias ndê andu, naŋ ŋgac dau tisa ma sôm têŋ Yisu, “Pômdau lic! Kwahic dec aö wawhê aneŋ wapa hoŋ kôc ndi toŋ lu, ma wakêŋ toŋ daŋ têŋ lau ŋalôm sawa. Ma lau naŋ aö kasau ŋac ma gakôc ŋac si mone, naŋ aö waô mone dau tidim hale têŋ ŋac.”  
\v 9 Dec Yisu sôm, “Acsalô lec Anötö ndê mwasiŋ nem lau si-ŋga meŋ pi lau andu dindec-ŋga. Bu ŋgac dindec iŋ Abraham ndê apaŋgac daŋ whiŋ.  
\v 10 Ŋamalac ndê Atu meŋ bu êŋsalê lau naŋ siŋga su, ma bu nem ŋac si.”   
\s1 Yom gôliŋ pi mone gol  
\r (Mat 25:14-30)  
\p
\v 11 Lau naŋ sêŋgô Yisu ndê yom dinaŋ, naŋ sêlic bu iŋ suŋ sa têŋ Jerusalem, ma sêkêŋ bata bu têŋ ndoc iŋ hôc asê, naŋ Anötö ndê gôliŋ oc meŋ sa tiawê, ma Yisu oc ti lau Israel-ŋga si kiŋ. Bocdinaŋ Yisu gic hu sôm yom gôliŋ daŋ têŋ ŋac.  
\v 12 Iŋ sôm, “Ŋgac ti waê atu daŋ kêmasaŋ dau bu têŋ gameŋ baliŋ daŋ ndi, bu yêc dindê kiŋ atu oc kêŋ ŋaclai têŋ iŋ bu nem gôliŋ lau yêc iŋ dau ndê gameŋ. Ma tiŋambu iŋ oc mbu meŋ.  
\v 13 Boc-dinaŋ iŋ kêgalêm iŋ ndê lau akiŋ amaŋlu sa, ma kêŋ mone gol daŋ naŋ sêsam bu ‘maina’ têŋ ŋac tôm gi.\f + \fr 19:13 \ft Maina tigeŋ gitôm †denarii 100, naŋ gitôm ŋaôli gweleŋ bêc 100-ŋga.\f* Ma iŋ sôm têŋ ŋac, ‘Akôc mone dec sa, ma akôm gweleŋ pi e nditôm aö wambu wameŋ.’  
\v 14 Magoc iŋ ndê lau sêtec iŋ, ma sêkêŋ lau aheŋ-ŋga ŋatô sêŋkuc iŋ bu sêsôm têŋ kiŋ atu bu, ‘Yac atec ŋgac dec bu nem gôliŋ yac.’  
\v 15 Magoc kiŋ atu ŋgô ŋac si yom dom ma kêŋ ŋaclai têŋ ŋgac dau bu nem gôliŋ lau, goc iŋ mbu têŋ iŋ ndê gameŋ gi. Iŋ hôc asê su, goc kêŋ yom bu iŋ ndê lau akiŋ naŋ iŋ kêŋ mone têŋ ŋac, naŋ sêtêŋ iŋ sêndi. Iŋ bu lic ŋac sêkôm gweleŋ bocke pi mone dau.   
\p
\v 16 “Ŋgac akiŋ ŋamata-ŋga meŋ ma sôm, ‘Aneŋ ŋadau, aö gakôm gweleŋ pi am nem mone tigeŋ, ma gatap mone amaŋlu tiyham sa.’  
\v 17 Ma ŋadau sôm, ‘Aneŋ ŋgac akiŋ, am kôm ŋayham! Am yob gêŋ sauŋ dindec ŋapep, ma kwahic dec aö wakêŋ am nem gôliŋ malac amaŋlu.’   
\p
\v 18 “Ma ŋgac tilu-ŋga meŋ ma sôm, ‘Ŋadau, aö gakôm gweleŋ pi am nem mone tigeŋ, ma gatap mone amaŋdaŋ tiyham sa.’  
\v 19 Ma ŋadau sôm têŋ iŋ, ‘Kwahic dec aö wakêŋ am nem gôliŋ malac amaŋdaŋ.’   
\p
\v 20 “Ma lau akiŋ dau si daŋ meŋ ma sôm, ‘Ŋadau, am nem mone gol tigeŋ kelec. Aö kapaŋ si ŋapep.  
\v 21 Aö gatöc am, bu am ŋgac lêlê-ŋga dom. Am kêŋ batam bu kôc gêŋ ŋandô yêc lau naŋ am kêŋ gêŋ têŋ ŋac dom. Ma am gic gêŋ ŋandô sa yêc gameŋ naŋ am sô gêŋ ŋawhê dom.’  
\v 22 Goc ŋadau sôm têŋ iŋ, ‘Am ŋgac akiŋ sac! Aö wamatôc am waŋkuc yom naŋ am daôm sôm. Am kêyalê bu aö ŋgac lêlê-ŋga dom, ma bu aö gakêŋ bataŋ bu wakôc gêŋ yêc lau naŋ aö gakêŋ gêŋ têŋ ŋac dom, ma bu wandic gêŋ ŋandô sa yêc gameŋ naŋ gasô gêŋ dom.  
\v 23 Tu sake-ŋga am kôm gweleŋ pi aneŋ mone dom? Oc tôm bu am kêŋ aneŋ mone têŋ lau sêyob mone-ŋga bu sêyob e aö wambu wameŋ, dec oc tôm bu sêkêŋ mone ŋagec sac mone dau ŋahô ma aö wakôc hoŋ sa.’   
\p
\v 24 “Ma iŋ sôm têŋ lau naŋ sêlhac sêmpiŋ, ‘Akôc iŋ ndê mone tigeŋ dinaŋ su, ma akêŋ têŋ ŋgac akiŋ naŋ kôc mone amaŋlu.’  
\v 25 Magoc ŋac sêsôm, ‘Ŋadau, iŋ kôc mone amaŋlu su!’  
\v 26 Goc ŋadau sôm, ‘Aö wasôm têŋ mac bu asa naŋ yob gêŋ naŋ aö gakêŋ sip iŋ amba, naŋ ŋapep, naŋ wakêŋ gêŋ ŋatô tiyham têŋ iŋ whiŋ. Tigeŋ asa naŋ yob ndê gêŋ ŋapep dom, naŋ aö wakôc iŋ ndê gêŋ hoŋ su.  
\v 27 Ma aŋgô! Aneŋ ŋacyo naŋ sêtec bu aö wanem gôliŋ ŋac, naŋ akôc ŋac sêmeŋ, ma andic ŋac ndu yêc aö aŋôŋ-ŋga.’”   
\s1 Yisu hôc asê Jerusalem  
\r (Mat 21:1-9; Mak 11:1-10; Jon 12:12-15)  
\p
\v 28 Yisu sôm yom dinaŋ su, ma kêsêlêŋ hêganôŋ Jerusalem gi, ma iŋ ndê sêŋomi sêŋkuc iŋ.  
\v 29 Iŋ kêsêlêŋ gi e kêpiŋ malac lu naŋ sêsam bu Betpagi ma Betani, malac lu naŋ sêyêc Lôc Olib. Ma iŋ kêkiŋ ndê ŋgacsêŋom lu  
\v 30 ma sôm têŋ iŋlu, “Asôc malac dindê andi, ma amlu oc atap doŋki daŋ sa, naŋ sêsô dôŋ kalhac. Iŋ doŋki ŋatu wakuc, naŋ ŋamalac daŋ ndöc ŋahô muŋ su dom. Aŋgapwêc su ma akôc sa ameŋ.  
\v 31 Ma lau bu sêndac amlu bu bocke ma amlu bu aŋgapwêc iŋ su, goc asôm têŋ ŋac bu, ‘Pômdau tac whiŋ bu doŋki dindec nem iŋ sa.’”  
\v 32 Boc-dinaŋ ŋgac lu dinaŋ sêsôc malac dau si, ma sêtap doŋki dau sa tôm Yisu sôm.  
\v 33 Sêŋgapwêc doŋki sêmbo, ma ŋadaui sêndac iŋlu bu, “Amlu aŋgapwêc iŋ tu sake-ŋga?”  
\v 34 Ma sêsôm, “Pômdau tac whiŋ bu doŋki dindec nem iŋ sa.”   
\p
\v 35 Iŋlu sêwê doŋki dau sêtêŋ Yisu si, ma sêkêŋ ŋac si ŋakwê awê-ŋga sac doŋki, ma sêkêŋ iŋ pi gi ndöc ŋahô.  
\v 36 Yisu ndöc doŋki ma kêsêlêŋ gi, ma lau sêhê si ŋakwê yêc seŋ.  
\v 37 Iŋ kêsêlêŋ gi e hôc asê gameŋ naŋ seŋ sip akêŋ Lôc Olib, goc sêŋomi toŋ atu naŋ sêŋkuc iŋ, naŋ sêmbwêc ti atac ŋayham atu, ma sêmpiŋ Anötö pi gêŋ dalô naŋ sêlic.  
\v 38 Sêsôm, “Anötö nem mbec kiŋ naŋ meŋ gêm Pômdau aŋgô. Yom malô yêc undambê, ma Anötö ndê waê sa yêc lôlôc!”   
\p
\v 39 Palêsai ŋatô sêmbo sêwhiŋ lau daêsam dinaŋ, ma sêsôm têŋ Yisu, “Kêdôhôŋwaga, hec yom am nem sêŋomi, bu ŋac si yom so.”  
\v 40 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Aŋgô! Sêŋomi bu sênem dôŋ, goc hoc dindec oc sêmbwêc asê!”   
\p
\v 41 Yisu kêsêlêŋ gi e hôc tandô sa pi malac atu Jerusalem, dec taŋ pi malac dau.  
\v 42 Iŋ sôm, “Tôm ŋasawa baliŋ su e meŋ têŋ acsalô lec aö tac whiŋ bu mac lau Jerusalem-ŋga aŋyalê lêŋ naŋ oc tôm bu kêŋ mac ambo ti atac malô. Tigeŋ mac nem ŋalôm ŋadandi ma kwahic dec lêŋ dau yêc siŋ dau têŋ mac.  
\v 43 Têm oc meŋ sa, naŋ nem ŋacyo oc sêŋgihi mac ahuc ma sêŋgilì tuŋbôm ma sêsôc nem malac sêloc.  
\v 44 Ŋac oc sêndic mac ti nem balêkoc hoŋ ndu, m a sêseŋ malac dindec su e hoc daŋ ndöc hoc daŋ ŋahô tiyham dom. Ŋac oc sêkôm bocdinaŋ, ŋahu bu Anötö têŋ mac meŋ bu nem mac sa, magoc mac aŋyalê dom.”   
\s1 Yisu soc lau su yêc lôm dabuŋ  
\r (Mat 21:12-17; Mak 11:15-17)  
\p
\v 45 Têŋ ndoc Yisu hôc asê Jerusalem, naŋ iŋ kêsêlêŋ gi e sôc lôm dabuŋ ŋabatêmndö gi. Ma iŋ soc lau naŋ sêkêŋ gêŋ bu lau sênemlhi, naŋ sêsa awê.  
\v 46 Iŋ sôm têŋ ŋac, “Sêto Anötö ndê yom yêc bocdec bu, ‘\it Aneŋ andu gic waê bu lau sêteŋ mbec sêmbo-ŋga,’\it* magoc mac akôm Anötö ndê andu ti lau kaŋ si gameŋ.”   
\p
\v 47 Tôm bêc hoŋ iŋ kêdôhôŋ lau mbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö. Ma dabuŋsiga atu-tu ti lau †Skraib naŋ sêndôhôŋ yomsu, ma lau bata Israel-ŋga sêŋsalê lêŋ bu sêndic iŋ ndu.  
\v 48 Magoc sêtap lêŋ daŋ sa dom, bu lau hoŋ atac whiŋ bu sêŋgô iŋ ndê yom, ma sêsap iŋ dôŋ ŋapaŋ.   
\c 20  
\s1 Gêndac pi Yisu ndê ŋaclai ŋahu  
\r (Mat 21:23-27; Mak 11:27-33)  
\p
\v 1 Têŋ têm dinaŋ Yisu kêdôhôŋ lau, ma gêm mêtê pi ŋawaê ŋayham mbo lôm dabuŋ. Ma dabuŋsiga atu-tu ti lau Skraib ma lau bata Israel-ŋga sêtêŋ iŋ si,  
\v 2 ma sêsôm, “Sôm têŋ yac. Am kôc ŋaclai yêc nde, bu kôm gêŋ hoŋ naŋ am kôm? Asa kêŋ têŋ am?”  
\v 3 Ma iŋ sôm, “Gêŋ ŋamata-ŋga aö bu wakêŋ gêndac daŋ têŋ mac. Asôm têŋ aö,  
\v 4 asa kêŋ ŋaclai têŋ Jon dec iŋ kêku lau? Anötö kêŋ ŋaclai têŋ iŋ, me mba?”   
\p
\v 5 Ŋac sem yomgalôm têŋ dau pi Yisu ndê gêndac ma sêsôm, “Yac bu dasôm bu, ‘Anötö kêŋ ŋaclai têŋ Jon,’ dec iŋ oc ndac yac, ‘Tu sake-ŋga mac akêŋ whiŋ Jon dom?’  
\v 6 Magoc yac bu dasôm bu Jon kêku lau kêkuc ŋamalac nom-ŋga si gauc ŋambwa, dec lau hoŋ oc sêtuc yac ŋa hoc dambac ndu, bu ŋac sêlic Jon bu Anötö ndê propet daŋ.”  
\v 7 Bocdinaŋ sêsôm têŋ Yisu bu sêŋyalê Jon ndê ŋaclai ŋahu dom.  
\v 8 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Ma bocdinaŋ aö wasôm aneŋ ŋaclai ŋahu asê têŋ mac dom.”   
\s1 Yom gôliŋ pi lau sêyob ôm wain-ŋga  
\r (Mat 21:33-46; Mak 12:1-12)  
\p
\v 9 Ma Yisu sôm yom gôliŋ daŋ têŋ lau dau bocdec bu, “Ŋgac daŋ sô ôm wain-ŋga daŋ, ma kêŋ têŋ lau ŋatô bu sêyob. Goc iŋ têŋ gameŋ daŋ gi ma mbo ŋasawa baliŋ.  
\v 10 Têŋ ndoc sêhoŋ wain ŋandô sa-ŋga, iŋ kêkiŋ ŋgac akiŋ daŋ têŋ lau naŋ sêyob iŋ ndê ôm, naŋ gi, bu sêkêŋ wain ŋandô ŋatô têŋ iŋ. Tigeŋ ŋac sic iŋ, ma sêkêŋ iŋ kölhö amba sawa gi.  
\v 11 Goc ŋadau kêkiŋ ŋgac akiŋ daŋ tiyham, magoc ŋac sic iŋ ma sêkôm mêtê sac têŋ iŋ, ma sêkêŋ iŋ kölhö amba sawa gi.  
\v 12 Ma iŋ kêkiŋ ŋgac titö-ŋga têŋ ŋac gi, magoc ŋac sic iŋ basô, ma sêmasuc iŋ sa awê gi.  
\v 13 Goc ôm wain-ŋga ŋadau sôm, ‘Aö wakôm sake? Aö waŋkiŋ aneŋ balê, naŋ aö atac whiŋ iŋ ndu andô. Mboe ŋac oc sêtoc iŋ sa.’  
\v 14 Tigeŋ têŋ têm lau sêyob ôm-ŋga sêlic ŋadau ndê atu kêsêlêŋ meŋ, naŋ sêsôm têŋ dandi, ‘Ŋadau ndê atuŋgac dê oc wêkaiŋ ôm dindec. Dandic iŋ ndu ma dakôc ôm dindec su ti yac neŋ.’  
\v 15 Ma sêmasuc iŋ yêc ôm wain-ŋga, ma sic iŋ ndu.”  
\p Ma Yisu ndac, “Mac gauc gêm bu ôm ŋadau oc kôm sake têŋ ŋac?  
\v 16 Iŋ oc meŋ ma ndic lau sêyob ôm-ŋga ndu, ma kêŋ ndê ôm têŋ lau ŋatô sêyob.” Lau naŋ sêŋgô yom dinaŋ sêsôm, “Mba! Bocdinaŋ dom!”  
\v 17 Magoc Yisu tahê ŋac ma sôm, “Gauc nem yom naŋ sêto yêc bocdec bu, ‘\it Hoc naŋ lau sêkwê andu-ŋga sêtec, naŋ kwahic ti hoc ŋamata-ŋga yêc andu dau.’\it* Mac aŋyalê yom dau ŋahu, me mba?  
\v 18 Lau hoŋ naŋ sêtiŋ gahi pi hoc dinaŋ e sêpeŋ, naŋ oc sêniŋga, ma hoc dau bu peŋ pi ŋamalac daŋ, dec oc sec iŋ popoc.”   
\p
\v 19 Lau Skraib ti dabuŋsiga atu-tu sêŋyalê bu Yisu ndê yom gôliŋ dinaŋ hêganôŋ ŋac, dec ŋac atac whiŋ bu sêkôc iŋ dôŋ ŋagahô eŋ. Magoc ŋac sêtöc lau naŋ sêmbo sêwhiŋ iŋ, dec sêkôm dom.   
\s1 Lau bu sêtim Yisu pi yom takis-ŋga  
\r (Mat 22:15-22; Mak 12:13-17)  
\p
\v 20 Ma lau bata Israel-ŋga dinaŋ tatiŋ Yisu ŋapep, ma sêkêŋ lau ŋatô bu sêtip iŋ. Lau sêtip Yisu-ŋga dinaŋ sêŋsau bu ŋac tac whiŋ bu sêŋgô iŋ ndê yom. Tigeŋ sêkêŋ daŋga bu mboe sêŋgô iŋ sôm yom so daŋ, dec ŋac oc sêkêŋ iŋ sip gôliŋwaga Rom-ŋga ndê amba, bu êmatôc iŋ.  
\v 21 Ma ŋac sêsôm têŋ iŋ bu, “Kêdôhôŋwaga, yac aŋyalê bu am sôm yom ma kêdôhôŋ lau ŋalêŋ gitêŋ. Am toc lau hoŋ sa ŋalêŋ tigeŋ, ma kêdôhôŋ Anötö ndê lêŋ têŋ lau kêkuc yom ŋandô.  
\v 22 Kwahic dec yac bu andac am bu iŋ solop bu yac dakêŋ takis têŋ Sisa, me mba?”   
\p
\v 23 Yisu kêyalê bu ŋac gauc gêm bu sêtim iŋ, dec sôm têŋ ŋac,  
\v 24 “Atôc mone silba daŋ têŋ aö.” Ma iŋ ndac, “Asa ndê ŋagatu ti ŋaê yêc mone dindec?”  
\v 25 Ma ŋac sêsôm, “Sisa ndê.” Goc Yisu sôm têŋ ŋac, “Bocdinaŋ atoc Sisa sa ŋa gêŋ naŋ gic iŋ ŋawaê, ma atoc Anötö sa ŋa gêŋ naŋ gic iŋ ŋawaê.”   
\p
\v 26 Ŋalêŋ dinaŋ ŋac sêŋsahê bu sêtim iŋ bu sôm yom so daŋ yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga, magoc sêtôm dom. Sêhêdaê tu iŋ ndê yom ti gauc-ŋga, ma ŋac si yom mba bu sêsôm ô.   
\s1 Lau Sadiusi bu sêtim Yisu pi yom datisa akêŋ lau batê-ŋga  
\r (Mat 22:23-33; Mak 12:18-27)  
\p
\v 27 Têŋ dinaŋ lau †Sadiusi ŋatô sêtêŋ Yisu si. Ŋac lau Israel-ŋga si toŋ daŋ, naŋ sêkêŋ whiŋ bu lau batê oc sêtisa tiyham dom. Ma ŋac sêkêŋ gêndac daŋ têŋ Yisu bocdec bu,  
\v 28 “Kêdôhôŋwaga, Moses to yac neŋ yomsu daŋ bocdec bu. Ŋgac daŋ bu ndê dôwa nem awhê sa ma bu mbac ndu ma balêkoc mbasi, naŋ ŋgac dau oc nem dôwa ndê awhê sawa, ma kwê balêkoc asê tu dôwa-ŋga.  
\v 29 Têŋ têm daŋ, asidôwai 7 sêmbo. Ŋgac ŋamata-ŋga gêm awhê sa, magoc iŋ mbac ndu ma iŋ ndê balêkoc mba.  
\v 30-31 Ma ŋgac tilu-ŋga gêm awhê sawa dau, tigeŋ mbac ndu ma balêkoc mba. Ŋalêŋ tigeŋ ŋgac titö-ŋga e têŋ ŋgac ti-7-ŋga hoŋ sem awhê sawa dau magoc sêmbac ndu ma balêkoc mba.  
\v 32 Ma tiŋambu awhê dau mbac ndu.  
\v 33 Kwahic dec yac bu andac am bocdec bu. Lau batê bu sêtisa tôm lau ŋatô sêsôm, dec awhê dau oc ti asa ndê awhê? Bu asidôwai 7 dinaŋ hoŋ sem iŋ su têŋ ndoc sêmbo tali.”   
\p
\v 34 Ma Yisu ô yom ma sôm têŋ ŋac, “Lau têm dindec-ŋga sem dau,  
\v 35 tigeŋ têŋ têm ŋambu-ŋga, lau naŋ Anötö oc lic bu lau gitêŋ ma uŋ ŋac sa bu sêndöc tali yêc undambê, naŋ oc sênem dau dom.  
\v 36 Ma oc tôm dom bu ŋac sêmbac ndu tiyham, bu ŋac oc sêmbo sêtôm aŋela. Lau naŋ Anötö uŋ sa sêndöc undambê, naŋ oc sêti iŋ ndê balêkoc.  
\v 37 Ma Moses dau tôc asê bu lau batê oc sêtisa. Gauc nem yom naŋ iŋ to pi ndoc iŋ gêlic ya golom sa a daŋ. Têŋ ndoc dinaŋ iŋ sam Pômdau bu Abraham ndê Anötö, Aisak ndê Anötö, ma Jakob ndê Anötö.  
\v 38 Lau batê bu sêtisa dom, dec tu sake-ŋga Anötö sam dau bu lau tö dinaŋ si Anötö? Anötö iŋ lau batê si Anötö dom, iŋ lau tali si Anötö, bu lau hoŋ si ŋahu sêmbo tali-ŋga yêc Anötö.”   
\p
\v 39 Lau †Skraib ŋatô sêŋgô Yisu ndê yom dau ma sêsôm, “Kêdôhôŋ-waga, am nem yom ŋayham!”  
\v 40 Ma tiŋambu lau sêtöc dau bu sêkêŋ gêndac têŋ Yisu tiyham.   
\s1 Yisu kêsahê lau si gauc pi Mesaya  
\r (Mat 22:41-46; Mak 12:35-37)  
\p
\v 41 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Bocke ma lau sêsôm bu Mesaya iŋ Dawid ndê Atu?  
\v 42 Dawid dau to yom yêc Buku Wê-ŋga bocdec bu, \it ‘Anötö sôm têŋ aneŋ Pômdau, “Am ndöc aö amaŋ andô-ŋga,\it*  
\v 43 \it e nditôm aö wakêŋ nem ŋacyo sêsôc am gahim ŋapu.” ’ \it*  
\v 44 Bocdinaŋ Dawid dau sam Mesaya bu Pômdau, ma bocke dec lau sêsôm bu Mesaya iŋ Dawid ndê Atu?”   
\s1 Yisu ndê puc pi lau Skraib si mêtê sac  
\r (Mat 23:1-7; Mak 12:38-40)  
\p
\v 45 Ma yêc lau hoŋ dinaŋ si aŋgô-ŋga, Yisu sôm têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi,  
\v 46 “Ayob daôm ŋapep bu aŋkuc lau Skraib si gêbôm dom. Ŋac sêsôc ŋakwê baliŋ ma sêŋsêlêŋ sêmbo malac lôm, bu ŋac atac whiŋ bu lau sêtoc ŋac sa ma sêhê mwalêc ŋac. Ŋac atac whiŋ bu sêndöc mala ŋamata-ŋga yêc lôm wê-ŋga, ma lau tiwaê si mala têŋ ndoc sêneŋ mwasiŋ-ŋga.  
\v 47 Yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga, sêteŋ mbec baliŋ, magoc têŋ ndoc lau sêlic ŋac dom, naŋ sêŋsau lauwhê sawa bu sêŋgaho ŋac si andu su. Anötö oc êmatôc ŋac ma kêŋ ŋagêyô sac andô têŋ ŋac.”   
\c 21  
\s1 Awhê tuc daŋ kêŋ da daŋge  
\r (Mak 12:41-44)  
\p
\v 1 Yisu hôc tandô sa ma gêlic lau ti lêlôm sêkêŋ si da sip apa da-ŋga naŋ kalhac lôm dabuŋ ŋamakê.  
\v 2 Ma iŋ gêlic awhê tuc ŋalôm sawa daŋ kêŋ awa sauŋ lu gitôm wan toea lu sip apa da-ŋga.  
\v 3 Ma iŋ sôm, “Aö wasôm yomandô têŋ mac, bu yêc Anötö aŋgô-ŋga awhê tuc ŋalôm sawa dindec kêŋ da hôc gêlêc lau hoŋ si da su.  
\v 4 Ŋahu bu lau ti lêlôm sêkêŋ si da, magoc ŋac si awa daêsam gacgeŋ yêc ŋac-ŋga. Tigeŋ awhê dindec iŋ awhê ŋalôm sawa, ma iŋ kêŋ iŋ ndê gêŋ hoŋ ti da.”   
\s1 Yisu sôm yom pi lôm dabuŋ Jerusalem-ŋga  
\r (Mat 24:1-2; Mak 13:1-2)  
\p
\v 5 Yisu ndê ŋgacsêŋomi ŋatô sêsôm yom pi hoc ŋayham-ŋayham ma gôlôŋ ŋayham naŋ lau ŋatô sêkêŋ bu sêŋgôlôŋ lôm dabuŋ. Magoc Yisu sôm,  
\v 6 “Ndoc oc meŋ sa, naŋ gêŋ ŋayham hoŋ naŋ kwahic dec mac alic yêc gameŋ dindec, naŋ oc niŋga. Ŋacyo oc sêseŋ hoc hoŋ su, ma hoc daŋ oc ndöc hoc daŋ ŋahô tiyham dom.”   
\s1 Gêŋ wapac têm ŋambu-ŋga-ŋga  
\r (Mat 24:3-14; 10:17-22; Mak 13:3-13)  
\p
\v 7 Ma Yisu ndê ŋgacsêŋomi sêndac iŋ, “Kêdôhôŋwaga, ŋawapac naŋ am sôm yom pi, naŋ oc hôc asê Jerusalem têŋ têm bocke? Ma gêŋ sake oc kêŋ puc yac bu têm dau meŋ kêpiŋ?”  
\v 8 Ma Yisu sôm, “Ayob daôm ŋapep bu lau sêŋsau mac dom. Lau daêsam oc sêmeŋ sênem aö aŋôŋ ma sêsôm, ‘Aö Mesaya dau,’ ma ‘Têm dau meŋ kêpiŋ.’ Aŋkuc ŋac dom!  
\v 9 Ma têŋ têm mac aŋgô ŋawaê bu lau sic siŋ têŋ dau, me lau sêli dau sa, naŋ atöc daôm dom. Bu gêŋ hoŋ dinaŋ gic waê bu meŋ sa muŋ, magoc têm ŋambu-ŋga yêc dôŋ yêc.”  
\v 10 Ma Yisu gic têku yom ma sôm, “Kiŋ nom-ŋga oc sêkêŋ kisa dau, ma lau akêŋ gameŋ daŋ oc sêndic siŋ têŋ lau akêŋ gameŋ daŋ.  
\v 11 Tiyhô oc nem atu, ma tôbôm ti gêmbac atu-tu oc sêhôc asê gameŋ ŋatô. Lau oc sêlic gêŋ dalô atu-tu yêc umboŋ, ma gêŋ atu-tu naŋ oc kôm ŋac sêtöc dau atu.   
\p
\v 12 “Gêŋ ŋamata-ŋga, lau oc sêkêŋ kisa mac, ma sêkôc mac dôŋ. Tu mac akêŋ whiŋ aö-ŋga, dec lau oc sêmatôc mac yêc lôm wê-ŋga, ma sêkêŋ mac andöc gapocwalô. Ma ŋac oc sêkêŋ mac alhac kiŋ ti gôliŋwaga aŋgô-ŋga bu sêmatôc mac.  
\v 13 Ndoc dinaŋ iŋ mac nem têm bu asôm yom asê pi aö.  
\v 14 Ahêgo daôm tu yom asôm-ŋga dom,  
\v 15 bu aö dauŋ oc wanem mac sa, ma wakêŋ yom ti gauc têŋ mac. Ma mac nem ŋacyo oc sêtôm dom bu sêô mac nem yom me sêseŋ mac nem yom.  
\v 16 Dinami ti damami, ma asidôwai ma silip naŋ sêkêŋ whiŋ dom, naŋ oc sêhoc mac nem lau ŋatô asê, ma sêndic ŋatô ndu.  
\v 17 Tu aö-ŋga dec lau hoŋ oc sêtec mac.  
\v 18 Tigeŋ Anötö oc yob mac e nem kêclauŋ ŋandô daŋ niŋga dom.  
\v 19 Magoc alhac ŋaŋga ma ahu aö siŋ dom, ma Anötö oc kôc mac sa andöc tamli ŋapaŋ yêc undambê.”   
\s1 Ŋawapac gameŋ Judia-ŋga  
\r (Mat 24:15-28; Mak 13:14-23)  
\p
\v 20 “Têŋ ndoc mac alic lau siŋ-ŋga sêŋgihi Jerusalem ahuc, naŋ dec aŋyalê bu ŋasawa sauŋ ma ŋac oc sêseŋ malac atu dau su.  
\v 21 Têŋ ndoc dinaŋ, mac lau naŋ ambo gameŋ Judia-ŋga naŋ alhö ŋagahô api gameŋ lôc-ŋga andi. Lau naŋ sêmbo Jerusalem, naŋ sêhu malac dau siŋ, ma lau naŋ sêmbo gameŋ ŋamakê-ŋga naŋ sêsôc malac atu dau tiyham dom.  
\v 22 Yom hoŋ naŋ lau propet sêhoc asê gwanaŋ pi ŋagêyô naŋ oc tap lau nom-ŋga sa, naŋ oc ŋandô sa têŋ têm dinaŋ.  
\v 23 Oyaê. Lauwhê naŋ daê ma lauwhê naŋ sêkêŋ su têŋ balêkoc, naŋ oc sêtap ŋawapac atu sa têŋ têm dinaŋ. Ŋawapac atu oc hôc asê nom, ma lau Israel-ŋga oc sêŋsahê ŋacyo si atac ŋandê.  
\v 24 Lau gameŋ apa-ŋga oc sêndic lau Israel-ŋga ŋatô ndu ŋa bieŋ baliŋ, ma sêŋgaho ŋatô su ma sêwê ŋac sêtêŋ lau apa si gameŋ sêndi sêtôm lau gapocwalô-ŋga. Anötö kêmatiŋ têm bu lau gameŋ apa-ŋga sêŋgwiniŋ lau Jerusalem-ŋga, ma ŋac oc sêkôm e têm dau pacndê.”   
\s1 Ŋamalac ndê Atu ndê bêc mbu meŋ-ŋga  
\r (Mat 24:29-36; Mak 13:24-31)  
\p
\v 25 “Lau oc sêlic gêŋ dalô ac-ŋga ti ayô-ŋga ma tata-ŋga. Ma yêc nom, gwêc oc li dau sa atu, ma kôm lau si gauc êŋsôŋ ma ŋalôm ŋawapac atu.  
\v 26 Gêŋ ti ŋaclai naŋ sêlhac umboŋ oc wiwic sa, ma tu dinaŋ-ŋga lau oc sêtöc dau e ŋac tagôlô ma sêhêgo dau tu gêŋ bocke naŋ oc hôc asê nom-ŋga.  
\v 27 Têŋ ndoc dinaŋ lau oc sêlic Ŋamalac ndê Atu mbu meŋ ndöc dao ŋahô ti ŋaclai ma ŋawasi atu.  
\v 28 Têŋ ndoc gêŋ kaiŋ dinaŋ bu meŋ sa, naŋ atisa ma tamtac, bu mac nem ndoc bu atap Anötö ndê mwasiŋ nem mac si-ŋga ŋa-ŋandô sa, naŋ meŋ kêpiŋ.”   
\p
\v 29 Ma Yisu sôm yom gôliŋ daŋ bocdec, “Gauc nem a laŋ ma a ŋatô.  
\v 30 Têŋ ndoc mac alic ŋalauŋ wakuc bu lêc, naŋ mac aŋyalê bu ndoc ac-ŋga meŋ kêpiŋ.  
\v 31 Ma bocdinaŋ têŋ ndoc mac alic gêŋ naŋ aö gasôm yom pi, naŋ hôc asê, dec aŋyalê bu ndoc meŋ kêpiŋ bu Anötö ndê gôliŋ meŋ sa tiawê.  
\v 32 Yomandô! Lau têm dinaŋ-ŋga oc sêmbac ndu dom e gêŋ hoŋ dinaŋ hôc asê.  
\v 33 Undambê ti nom oc niŋga, tigeŋ aneŋ yom daŋ oc niŋga dom.”   
\s1 Danem ali  
\p
\v 34-35 Ma Yisu sôm, “Oc tôm dom bu ŋamalac daŋ êŋlêc bêc ŋambu-ŋga dau. Bocdinaŋ dec amasaŋ daôm ŋapep ma anem ali. Ayob bu anôm gêŋ êŋiŋ mac-ŋga ma aneŋ gêŋ ŋawahô me apô sim daôm tu ŋawapac nom-ŋga êŋlêc dom, bu mboe gêŋ dau oc hê nem gauc dôŋ têŋ têm bêc ŋambu-ŋga dau meŋ sa. Bu bêc dau oc hôc asê mac ŋagahô, tôm bôc daŋ sip akô sep eŋ.  
\v 36 Anem ali ma ateŋ mbec bu Anötö kêŋ licwalô têŋ mac bu ŋawapac hoŋ naŋ oc sêhôc asê, naŋ ku mac dulu dom, ma bu mac oc atôm bu alhac Ŋamalac ndê Atu aŋgô-ŋga ti mayam pac.”   
\p
\v 37 Têŋ ŋasawa dinaŋ Yisu kêdôhôŋ lau mbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö têŋ acsalô, ma iŋ sa gi yêc Lôc Olib têŋ ôbwêc.  
\v 38 Tôm bêc hoŋ lau daêsam sêtêŋ lôm dabuŋ si têŋ bêbêc ganduc, bu ŋac atac whiŋ bu sêŋgô Yisu ndê yom.   
\c 22  
\s1 Judas sôm tidôŋ bu hoc Yisu asê  
\r (Mat 26:14-16; Mak 14:10-11)  
\p
\v 1 Lau Israel si †Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga naŋ lau sêsam bu Mwasiŋ Pasowa-ŋga, naŋ meŋ kêpiŋ.  
\v 2 Ma dabuŋsiga atu-tu ti kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga sêŋsalê lêŋ bu sêndic Yisu ndu gelec, ŋahu bu sêtöc lau.  
\v 3 Têŋ ndoc dinaŋ Sadaŋ sip Judas ndê ŋalôm. Iŋ ŋgac naŋ sêsam bu Iskeriot, ma iŋ ŋgacsêŋomi 12 si daŋ.  
\v 4 Iŋ têŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau siŋ-ŋga naŋ sêyob lôm dabuŋ, naŋ gi, ma ŋac sem yomgalôm pi lêŋ tu Judas hoc Yisu asê têŋ ŋac-ŋga.  
\v 5 Goc ŋac atac ŋayham, ma sêsôm tidôŋ bu sênemlhi iŋ ŋa mone.  
\v 6 Judas gôlôc ma kêsalê ndoc bocke naŋ lau daêsam oc sêmbo sêwhiŋ Yisu dom, dec oc tôm bu iŋ hoc Yisu asê.   
\s1 Yisu ndê ŋgacsêŋomi sêmasaŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga  
\r (Mat 26:17-19; Mak 14:12-16)  
\p
\v 7 Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga ŋabêc naŋ lau Israel sic domba Pasowa-ŋga ndu, naŋ meŋ hôc asê.  
\v 8 Ma Yisu kêkiŋ Pita lu Jon ma sôm, “Amlu andi ma amasaŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga bu daneŋ.”  
\v 9 Ma sêndac iŋ, “Am tac whiŋ bu alu amasaŋ Pasowa yêc nde?”  
\v 10 Ma Yisu sôm têŋ iŋlu, “Asôc Jerusalem andi, ma amlu oc atap ŋgac daŋ sa, naŋ hôc bu lôŋ daŋ. Aŋkuc iŋ atêŋ iŋ ndê ŋadau ndê andu andi,  
\v 11 ma asôm têŋ andu ŋadau, ‘Alu mba kêdôhôŋwaga ndac am pi ŋalôm ŋacleŋ-ŋga, bu iŋ ti ndê ŋgacsêŋomi bu sêneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga yêc am nem andu.’  
\v 12 Ma iŋ oc tôc ŋalôm atu daŋ yêc andu dau ŋahô-ŋga têŋ amlu. Tebo ti gêŋ hoŋ tu yac daneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga yêc ŋalôm dinaŋ, goc amlu amasaŋ gêŋ yêc ŋalôm dinaŋ.”  
\v 13 Goc iŋlu sêsôc Jerusalem si ma sêtap gêŋ hoŋ sa gitôm Yisu sôm têŋ iŋlu, ma sêmasaŋ mwasiŋ Pasowa-ŋga.   
\s1 Yisu gic hu Mwasiŋ Dabuŋ  
\r (Mat 26:26-29; Mak 14:22-26)  
\p
\v 14 Têŋ ôbwêc dinaŋ, Yisu ndöc tebo whiŋ lau aposel bu sêneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga.  
\v 15 Ma iŋ sôm têŋ ŋac, “Ŋasawa sauŋ aö oc wahôc ŋandê atu, magoc aö atac whiŋ bu waneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga dindec wawhiŋ mac muŋ.  
\v 16 Bu aö wasôm têŋ mac, aö waneŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga tiyham dom e Anötö ndê gôliŋ meŋ sa tiawê, ma Pasowa dau ŋa-ŋandô meŋ sa.”  
\v 17 Goc iŋ kôc laclhu wain-ŋga daŋ, gêm daŋge ma sôm, “Akôc ma akêŋ lom têŋ daôm.  
\v 18 Aö wasôm têŋ mac bu aö oc wanôm wain tiyham dom e Anötö ndê gôliŋ meŋ sa tiawê.”  
\v 19 Ma iŋ kôc bolom, gêm daŋge ma pô kôc, goc gic sam têŋ ŋac ma sôm, “Aö neŋ ŋandô dau dec, naŋ gakêŋ tu mac-ŋga. Aneŋ gêŋ dindec tu bu gauc nem aö-ŋga.”  
\v 20 Ŋac seŋ gêŋ pacndê, goc ŋalêŋ tigeŋ iŋ kôc laclhu wain-ŋga daŋ ma sôm, “Laclhu dindec ti dôhôŋ pwac wakuc aneŋ dac-ŋga, naŋ wakêc siŋ tu mac-ŋga.  
\v 21 Tigeŋ aŋgô! Ŋgac naŋ bu hoc aö asê, naŋ gêŋ gêŋ ndöc tebo whiŋ aö.  
\v 22 Bu gêŋ naŋ oc hôc asê Ŋamalac ndê Atu, naŋ kêkuc lêŋ naŋ Anötö kêmasaŋ gwanaŋ su, tigeŋ ŋgac naŋ hoc aö asê, naŋ oc tap ŋagêyô atu sa. Oyaê!”  
\v 23 Goc ŋac hoŋ sêndac dandi pi ŋac si asa oc kôm gêŋ dau.   
\s1 Asa ti ŋgac ŋamata-ŋga  
\r (Mat 20:25-28; 19:28; Mak 10:42-45)  
\p
\v 24 Ma têŋ ndoc dinaŋ ŋgac-sêŋomi sêseŋ dau bu ŋac si asa ti ŋgac ŋamata-ŋga.  
\v 25 Goc Yisu sôm têŋ ŋac, “Lau sambuc si kiŋ sêtoc dau sa têŋ ŋac si lau, ma lau naŋ sem gôliŋ lau, naŋ sêsam dau bu lau ŋamata-ŋga.  
\v 26 Magoc mac aŋkuc mêtê kaiŋ dinaŋ dom. Mac nem asa iŋ ŋgac tiwaê, naŋ êŋgwiniŋ dau ti ŋgac waêmba. Ma asa iŋ ŋgac ŋamata-ŋga, naŋ ti ŋgac akiŋ ŋambwa.  
\v 27 Mac gauc gêm bocke? Ŋgac naŋ ndöc tebo, ma ŋgac naŋ gêm akiŋ iŋ, naŋ iŋlu si asa ti ŋgac ŋamata-ŋga? Yêc ŋamalac aŋgô-ŋga, ŋgac naŋ ndöc tebo iŋ ŋgac ŋamata-ŋga. Tigeŋ aö gambo gawhiŋ mac gitôm ŋgac akiŋ.   
\p
\v 28 “Ndoc bocke naŋ ŋawapac me kisa tap aö sa su, naŋ mac ahu aö siŋ dom.  
\v 29 Bocdinaŋ tiŋambu aö wakêŋ mac anem gôliŋ lau, gitôm Damaŋ kêŋ ŋaclai tu wanem gôliŋ-ŋga sip aö dauŋ amaŋ.  
\v 30 Ma mac oc aneŋ ti anôm gêŋ awhiŋ aö yêc gameŋ undambê-ŋga, ma mac oc andöc pôŋ atu ma amatôc Israel si lau ŋatoŋ 12.”   
\s1 Yisu sôm bu Pita oc sêc iŋ ahuc  
\r (Mat 26:31-35; Mak 14:27-31)  
\p
\v 31 Ma Yisu gic têku yom ma sôm, “Saimon, Saimon, Sadaŋ ndac bu êŋsahê mac nem akêŋ whiŋ bu gêŋ ŋandô me mba, gitôm lau sêwhê wit ŋapa ti ŋandô kôc.  
\v 32 Tigeŋ aö gateŋ mbec tu am-ŋga Saimon, bu am oc hu nem kêŋ whiŋ siŋ dom. Ma tiŋambu têŋ têm am nem daôm kwi, naŋ puc nem asidôwai dôŋ.”  
\v 33 Dec Pita sôm, “Pômdau, tôm ŋac sêkêŋ hêclu dasôc gapocwalô, me sêndic hêclu ndu, aö wahu am siŋ dom.”  
\v 34 Ma Yisu sôm, “Pita, aö wasôm têŋ am, ôbwêc dec am oc sêc aö ahuc tidim tö, ma tiŋambu dalec oc taŋ.”   
\s1 Ŋgacsêŋomi oc sêtap kisa sa  
\p
\v 35 Goc Yisu ndac ŋac, “Têŋ ndoc aö kakiŋ mac asa a bu anem mêtê lau, naŋ mac akôc talhi mone-ŋga, ti gata, ma atapa dom. Têŋ ndoc dinaŋ mac apônda daôm, me mba?” Ma ŋac sêsôm, “Mba.”  
\v 36 Goc Yisu sôm, “Kwahic dec ma ndi, mac nem talhi mone-ŋga me gata bu yêc, naŋ akôc sa. Ma mac nem bieŋ baliŋ bu mbasi, dec akêŋ nem ŋakwê awê-ŋga têŋ lau sênemlhi, goc akôc ŋa-awa ma anemlhi bieŋ baliŋ daŋ.  
\v 37 Bu sêto yom daŋ yêc bocdec bu, ‘\it Sêlic iŋ gitôm lau sac si daŋ.’\it* Yom dau hêganôŋ aö, ma gic waê bu ŋandô sa. Yomandô, yom naŋ sêto pi aö, naŋ oc ŋandô sa.”  
\v 38 Ma ŋgacsêŋomi sêsôm, “Pômdau lic! Bieŋ baliŋ lu dec sêyêc.” Ma Yisu sôm, “Gitôm.”   
\s1 Yisu teŋ mbec yêc Lôc Olib  
\r (Mat 26:36-46; Mak 14:32-42)  
\p
\v 39 Yisu ti ndê ŋgacsêŋomi sêhu malac Jerusalem siŋ, ma sêsa sêtêŋ Lôc Olib si. Têm daêsam su sêkac sa sêmbo gameŋ dinaŋ.  
\v 40 Iŋ hôc asê ma sôm têŋ ŋac, “Ateŋ mbec bu lêtôm tap mac sa dom.”  
\v 41 Goc iŋ hu ŋac siŋ ma sa ŋasawa sauŋ gi, pôŋ haduc ma teŋ mbec bocdec bu,  
\v 42 “Damaŋ, am bu tac whiŋ, dec kôc laclhu ŋawapac-ŋga dindec su yêc aö. Tigeŋ êmkuc aneŋ tac whiŋ dom, kôm tôm am daôm nem atac whiŋ bu kôm.”  
\v 43 Ma aŋela undambê-ŋga daŋ hoc dau asê têŋ iŋ, ma kôm iŋ licwalô sa.  
\v 44 Yisu pô sim dau ŋandô, ma teŋ mbec ŋaŋga, ma iŋ ndê waheŋ kêc sip nom gitôm dac.   
\p
\v 45 Iŋ teŋ mbec su, goc tisa ma mbu têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi gi, ma gêlic bu ŋac sêyêc bêc sêyêc. Ŋac si ŋalôm ŋawapac kôm ŋac kwapac.  
\v 46 Ma iŋ uŋ ŋac sa goc ndac ŋac, “Tu sake-ŋga mac ayêc bêc ayêc? Atisa mac ateŋ mbec bu lêtôm tap mac sa dom.”   
\s1 Sêkôc Yisu dôŋ  
\r (Mat 26:47-56; Mak 14:43-52; Jon 18:1-11)  
\p
\v 47 Yisu sôm yom dau mbo, ma ŋgacsêŋomi 12 si daŋ, naŋ sêsam bu Judas, naŋ hôc asê ma wê lau toŋ atu sêwhiŋ iŋ. Iŋ kêsêlêŋ têŋ Yisu bu ŋgutô iŋ,  
\v 48 magoc Yisu ndac iŋ, “Judas, bocke? Am bu ŋgutô Ŋamalac ndê Atu tu bu hoc iŋ asê, a?”  
\v 49 Lau naŋ sêmbo sêwhiŋ Yisu, naŋ sêlic gêŋ naŋ bu hôc asê ma sêndac, “Pômdau, yac andic ŋac ŋa bieŋ, a?”  
\v 50 Ma ŋac si daŋ puc ndê bieŋ sa ma pa dabuŋ-siga ŋamata-ŋga ndê ŋgac akiŋ ndê daŋgalauŋ andô-ŋga su.  
\v 51 Magoc Yisu sôm, “Akôm bocdinaŋ dom!” Ma iŋ kêmasec ŋgac dau ndê daŋgalauŋ, ma kôm iŋ ŋayham sa.  
\v 52 Goc Yisu sôm têŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau bata, ma lau siŋ sêyob lôm dabuŋ-ŋga, naŋ sêmeŋ bu sêkôc iŋ dôŋ, “Bocke dec mac akôc bieŋ ti gêŋ siŋ-ŋga ma asa ameŋ bu akôc aö dôŋ gitôm ŋgac kaŋ daŋ?  
\v 53 Tôm bêc hoŋ aö gambo gawhiŋ mac yêc lôm dabuŋ ŋagameŋ, ma mac akôc aö dôŋ dom. Tigeŋ kwahic dec ti mac nem ndoc, ma ŋaclai ŋasec-ŋga gêm gôliŋ mac.”   
\s1 Pita sêc Yisu ahuc  
\r (Mat 26:69-75; Mak 14:66-72; Jon 18:15-18, 25-27)  
\p
\v 54 Ŋac sêkôc Yisu dôŋ, ma sêwê iŋ sêtêŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga ndê andu si. Ma Pita kêkuc ŋac mbo ahê.  
\v 55 Yêc dabuŋsiga dau ndê andu ŋatuŋlôm, lau ŋatô sêkôm ya golom asê, goc sêndöc sêwhiŋ dau ma sêŋsulu. Ma Pita gi ndöc sic whiŋ ŋac.  
\v 56 Awhê akiŋ daŋ gêlic Pita ndöc ya ŋawê, goc tahê iŋ ma sôm, “Iŋ ŋgac dindec iŋ kêkuc Yisu whiŋ.”  
\v 57 Tig eŋ Pita pa dau ma sôm, “Awhê! Aö kayalê iŋ dom!”   
\p
\v 58 Ŋasawa sauŋ ma ŋamalac daŋ gêlic iŋ ma sôm, “Am lau naŋ sêŋkuc iŋ, naŋ si ŋgac daŋ!” Ma Pita ô yom ma sôm, “Am ŋgac, mba!”   
\p
\v 59 Acgatu ŋasawa daŋ meŋ gi su, ma ŋamalac daŋ tiyham sôm ti ŋaŋga, “Ŋgac dindec iŋ kêkuc Yisu whiŋ! Yomandô! Bu iŋ ŋgac Galili-ŋga.”  
\v 60 Magoc Pita sôm, “O ŋgac daôm! Aö kayalê yom naŋ am sôm, naŋ ŋahu dom!” Iŋ sôm yom dinaŋ mbo, ma mbac dalec taŋ.  
\v 61 Ma Pômdau kac dau kwi ma tahê Pita, ma Pita gauc gêm yom naŋ Pômdau sôm têŋ iŋ bocdec bu, “Ôbwêc dindec am oc sêc aö ahuc tidim tö, ma tiŋambu mbac dalec oc taŋ.”  
\v 62 Goc iŋ sa awê gi, ma taŋ dau ndu.   
\s1 Lau siŋ-ŋga sêsu Yisu susu  
\r (Mat 26:67-68; Mak 14:65)  
\p
\v 63-64 Lau siŋ-ŋga naŋ sêkôc Yisu dôŋ, naŋ sic hu sêsu iŋ susu. Sêkic iŋ tandô ahuc ŋa po, goc sêtap iŋ ma sêndac, “Am bu propet, dec sôm asê bu asa dec tap am?”  
\v 65 Ma sêpu iŋ ti sêŋgwiniŋ iŋ ŋa yom sac daêsam.   
\s1 Lau bata Israel-ŋga sêmatôc Yisu  
\r (Mat 26:63-68; Mak 14:61-65)  
\p
\v 66 Têŋ bêbêc ganduc lau bata Israel-ŋga, ma dabuŋsiga atu-tu ti lau Skraib sêkac sa sêpitigeŋ, ma sêkêŋ Yisu kalhac ŋac aŋgô-ŋga. Ŋac sêsôm têŋ iŋ,  
\v 67 “Am bu Mesaya dau, dec sôm têŋ yac!” Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Aö bu wasôm, dec mac oc akêŋ whiŋ aö dom,  
\v 68 ma aö bu wakêŋ gêndac daŋ têŋ mac, dec mac oc aô aneŋ yom dom.  
\v 69 Tigeŋ, têŋ kwahic dec ma ndi, Ŋamalac ndê Atu oc ndöc Anötö Ŋaclai Ŋadau ndê amba andô-ŋga.”  
\v 70 Ma ŋac hoŋ sêsôm, “Bocdinaŋ, am sôm bu am Anötö ndê Atu, a?” Ma Yisu sôm, “Mac asôm solop bu aö dauŋ dindec.”  
\v 71 Goc sêsôm têŋ dandi, “Yac daŋgô yom naŋ iŋ dau sôm su. Dapônda yom daŋ tu taŋgôliŋ pi iŋ-ŋga dom.”   
\c 23  
\s1 Pailot kêsu Yisu  
\r (Mat 27:11-26; Mak 15:2-15; Jon 18:29–19:16)  
\p
\v 1 Goc lau hoŋ dinaŋ sêtisa ma sêwê Yisu sêtêŋ Pailot si.  
\v 2 Ma ŋac sêŋgôliŋ yom pi iŋ, ma sêsôm, “Ŋgac dindec gêli lau Israel-ŋga ŋalôm sa. Iŋ sôm bu lau sêkêŋ takis têŋ Sisa dom, ma iŋ toc dau sa ma sam dau bu Mesaya, kiŋ naŋ lau Israel-ŋga sêkêŋ bata.”  
\v 3 Goc Pailot ndac Yisu bocdec bu, “Am lau Israel-ŋga si kiŋ, a?” Ma Yisu sôm, “Tôm naŋ am daôm sôm.”  
\v 4 Dec Pailot sôm asê têŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau hoŋ, “Aö gatap ŋgac dindec ndê giso daŋ sa dom, bu tamatôc iŋ pi-ŋga.”  
\v 5 Tigeŋ ŋac sêsôm ti ŋaŋga, “Iŋ kêdôhôŋ lau ma gêli ŋac si ŋalôm sa yêc gameŋ Judia-ŋga hoŋ. Iŋ gic hu yêc gameŋ Galili-ŋga ma kôm ŋapaŋ e meŋ têŋ gameŋ dindec.”   
\s1 Pailot kêkiŋ Yisu têŋ Herod Antipas  
\p
\v 6 Têŋ ndoc Pailot ŋgô yom dinaŋ, naŋ iŋ ndac ŋac bu Yisu iŋ ŋgac Galili-ŋga, me mba.  
\v 7 Ma iŋ tap sa bu iŋ ŋgac Galili-ŋga, dec kêkiŋ iŋ têŋ Herod gi. Herod iŋ ŋgac naŋ gêm gôliŋ gameŋ Galili-ŋga, ma iŋ mbo malac Jerusalem têŋ têm dinaŋ.  
\v 8 Têŋ têm Herod gêlic Yisu, naŋ iŋ tac ŋayham atu, bu ŋasawa baliŋ su iŋ tac whiŋ bu lic iŋ. Iŋ ŋgô ŋawaê pi Yisu su, ma kêŋ bata bu lic iŋ kôm gêŋ dalô daŋ.  
\v 9 Iŋ kêŋ gêndac daêsam têŋ Yisu, magoc Yisu ô yom dom.   
\p
\v 10 Têŋ dinaŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau Skraib sêtisa ma sêŋgôliŋ yom pi iŋ ti ŋaŋga.  
\v 11 Goc Herod ti lau siŋ-ŋga sêsu Yisu susu ma sêŋgwiniŋ iŋ. Sêkêŋ iŋ sôc ŋakwê baliŋ gitôm kiŋ sêsôc, ma sêŋkiŋ iŋ mbu têŋ Pailot gi.  
\v 12 Muŋ-ŋga Herod lu Pailot sêkêŋ kisa dau, magoc acsalô dinaŋ iŋlu sêhê silip dandi.   
\s1 Pailot bu êŋgapwêc Yisu  
\p
\v 13 Pailot mbwêc dabuŋsiga atu-tu ti lau bata ma lau Israel-ŋga ŋatô sêpitigeŋ,  
\v 14 ma sôm têŋ ŋac, “Mac akôc ŋgac dau atêŋ aö ameŋ, ma asôm bu iŋ gêli lau ŋalôm sa. Aö kasahê iŋ yêc mac aŋôm-ŋga, ma gatap sa bu yom naŋ mac aŋgôliŋ pi iŋ, naŋ ŋahu mba.  
\v 15 Ma Herod bocdinaŋ, bu iŋ kêkiŋ iŋ mbu têŋ yac meŋ. Bocdinaŋ wasôm têŋ mac bu ŋgac dau kôm giso daŋ dom bu dandic iŋ ndu.  
\v 16-17 Tu dinaŋ-ŋga aö wakêŋ aneŋ lau sêhi iŋ ŋa sö, ma sêhu iŋ siŋ lhö ndi.”  
\v 18 Magoc ŋac sêmbwêc atu sêwhiŋ dau bu, “Kôc iŋ sa ma ndic iŋ ndu! Ma hu Barabas siŋ têŋ yac.”  
\v 19 Barabas iŋ ŋgac naŋ ndöc gapocwalô têŋ ndoc dinaŋ, bu iŋ kêgilí lau bu sêndic siŋ, ma iŋ gic lau ŋatô ndu.  
\v 20 Magoc Pailot tac whiŋ bu êŋgapwêc Yisu su, dec sôm yom ŋaŋga tiyham bu nem ŋac si ŋalôm kwi.  
\v 21 Magoc ŋac sêmbwêc yom ŋapaŋ, “Ndic iŋ pi a gicso dau! Ndic iŋ pi a!”  
\v 22 Goc Pailot sôm têŋ ŋac tidim tö-ŋga, “Tu sake-ŋga? Iŋ kôm giso bocke? Aö gatap yom daŋ sa pi iŋ dom, bu dandic iŋ ndu. Bocdinaŋ aö wakêŋ aneŋ lau siŋ-ŋga sêndic iŋ ŋamlic ŋandê, ma wahu iŋ siŋ.”  
\v 23 Tigeŋ ŋac sêmbwêc hôc ahuc ŋapaŋ, bu sêndic iŋ pi a gicso dau. Ma sêmbwêc yom dau e Pailot sôc ŋapu.  
\v 24 Iŋ gôlôc ma sôm têŋ lau siŋ-ŋga bu sêkôm gitôm lau dau si yom.  
\v 25 Barabas, ŋgac siŋsêlêc naŋ ndöc gapocwalô tu iŋ gic lau ndu-ŋga, naŋ sêŋgapwêc iŋ su tôm lau sêndac. Magoc Yisu, naŋ sêtec, naŋ Pailot kêkiŋ iŋ têŋ lau siŋ-ŋga bu sêndic iŋ ndu.   
\s1 Sic Yisu pi a gicso dau  
\r (Mat 27:32-44; Mak 15:21-32; Jon 19:17-27)  
\p
\v 26 Ŋac sêwê Yisu sêsa si, ma yêc seŋ sêtap ŋgac daŋ ŋaê Saimon sa. Iŋ ŋgac malac Sairin-ŋga,\f + \fr 23:26 \ft Sairin - malac daŋ naŋ yêc Not (North) Afrika.\f* ma iŋ kêsêlêŋ mbo seŋ akêŋ gameŋ ŋamakê-ŋga bu têŋ Jerusalem ndi. Lau siŋ-ŋga sêkôc Saimon ma sêkêŋ iŋ kêbalaŋ a gicso dau kêkuc Yisu.   
\p
\v 27 Lau daêsam sêŋkuc Yisu si, ma lauwhê ŋatô sêwhiŋ ŋac, sêhu daŋgibo asê pi iŋ ma sêtaŋ.  
\v 28 Goc Yisu kac dau kwi ma sôm têŋ ŋac, “Mac lauwhê Jerusalem-ŋga, ataŋ aö dom! Tigeŋ ataŋ tu daôm-ŋga, ma tu mac nem balêkoc-ŋga.  
\v 29 Bu ndoc ŋawapac-ŋga oc meŋ sa, naŋ mac oc asôm bu iŋ gêŋ ŋayham bu lauwhê ŋatô ŋac lauwhê gapoc ma sêkôc balêkoc me sêkêŋ su têŋ balêkoc dom.  
\v 30 Têŋ ndoc dinaŋ, lau oc tac whiŋ bu lôc daŋ tip meŋ ma êŋgatöc ŋac si.  
\v 31 Gêŋ naŋ kwahic dec sêkôm têŋ aö, naŋ gitôm sêkêŋ ya gêŋ a batac. Bocdinaŋ ahêgo daôm pi gêŋ ŋac oc sêkôm tiŋambu-ŋga, oc nditôm sêkêŋ ya neŋ a basô.”   
\p
\v 32 Lau siŋ-ŋga sêwê ŋgac sac lu sêwhiŋ Yisu, bu sêndic iŋlu ndu sêwhiŋ iŋ.  
\v 33 Ŋac sêsa si e sêhôc asê gameŋ naŋ sêsam bu Ŋakêcyha, ma yêc dinde ŋac sic Yisu pi a gicso dau. Ma sic ŋgac sac lu sêpi a gicso sêwhiŋ Yisu, daŋ kêgalêŋ andô-ŋga, ma daŋ kêgalêŋ gasê-ŋga.  
\v 34 Têŋ dinaŋ Yisu teŋ mbec ma sôm, “Damaŋ, suc aneŋ ŋacyo si sac kwi, bu ŋac sêŋyalê gêŋ naŋ sêkôm, naŋ dom.” Tiŋambu lau siŋ-ŋga sêpuc gapoc bu sêlic ŋac si asa oc kôc Yisu ndê ŋakwê.   
\p
\v 35 Lau daêsam sêlhac ma tahê Yisu, ma lau bata Israel-ŋga bocdinaŋ. Sêlhac ti sem tô iŋ ma sêsôm, “Iŋ gêm lau ŋatô sa. Iŋ bu Mesaya naŋ Anötö kêyaliŋ sa, naŋ nem dau si maŋ.”  
\v 36 Ma lau siŋ-ŋga sêtigasuc ma sêsu iŋ susu boc-dinaŋ. Sêkêŋ wain ŋamakic têŋ iŋ,  
\v 37 ma sêsôm, “Am bu lau Israel-ŋga si kiŋ, naŋ goc nem daôm si.”  
\v 38 Ŋac sêto yom kalhac iŋ ndê a gicso dau ŋahô, naŋ sôm, ‘Lau Israel-ŋga si Kiŋ dindec.’   
\p
\v 39 Ŋgac sac daŋ naŋ kêgalêŋ a gicso dau kêpiŋ Yisu, naŋ su iŋ susu ma sôm, “Am Mesaya dau, a? Bocdinaŋ dec nem daôm si, ma nem alu si awhiŋ!”  
\v 40 Tigeŋ ŋgac sac tilu-ŋga hec yom iŋ, ma ndac, “Am töc Anötö, me mba? Yac lau tö dakôc ŋagêyô tigeŋ.  
\v 41 Hêclu dakôc ŋagêyô solop, bu hêclu dakôm sac. Magoc ŋgac dindec kôm giso daŋ dom.”  
\v 42 Goc iŋ sôm têŋ Yisu, “Yisu, têŋ ndoc am ndöc nem pôŋ kiŋ-ŋga, naŋ gauc nem aö.”  
\v 43 Ma Yisu ô yom ma sôm têŋ iŋ, “Aö wasôm yomandô têŋ am bu acsalô lec am oc ndöc †Paradais whiŋ aö.”   
\s1 Yisu mbac ndu  
\r (Mat 27:45-56; Mak 15:33-39; Jon 19:28-30)  
\p
\v 44 Têŋ ac kalhac lhu, ŋasec gêm gameŋ sambuc ahuc e acgatu gitôm 3 kilok telha-ŋga,  
\v 45 bu ac gêm ganduc. Ma po baliŋ naŋ kêgalêŋ lôm dabuŋ ŋalôm, naŋ dau kic gi lu.  
\v 46 Têŋ ndoc dinaŋ Yisu mbwêc awha atu ma sôm, “Damaŋ, aö gakêŋ aneŋ gatuŋ sip am amam!” Iŋ sôm yom dinaŋ su, goc mbac ndu.   
\p
\v 47 Ŋgac bata siŋ-ŋga gêlic gêŋ hoŋ dinaŋ, ma kêpiŋ Anötö ma sôm, “Yomandô! Ŋgac dindec iŋ ŋgac gitêŋ!”  
\v 48 Ma lau daêsam naŋ sêkac sa su bu sêlic lau siŋ-ŋga sic Yisu pi a gicso dau, naŋ sêlic gêŋ hoŋ dinaŋ e kôm ŋac si ŋalôm ŋawapac, dec sêndahiŋ ŋasu ma sêlhö si.  
\v 49 Ma lau hoŋ naŋ sêŋyalê Yisu, ma lauwhê naŋ sêŋkuc iŋ akêŋ gameŋ Galili-ŋga, naŋ sêlhac ahê ma sêlic gêŋ dinaŋ.   
\s1 Josep kêŋ Yisu ndê ŋamlaŋ yêc hoc ŋasuŋ  
\r (Mat 27:57-61; Mak 15:42-47; Jon 19:38-42)  
\p
\v 50-51 Ŋgac daŋ mbo, naŋ ndê ŋaê Josep. Iŋ ndê malac Arimatiya yêc gameŋ Judia-ŋga, ma iŋ ŋgac ŋayham ma gitêŋ naŋ kêŋ bata Anötö ndê gôliŋ bu meŋ sa tiawê. Iŋ lau †Sanedrin-ŋga si daŋ, tigeŋ iŋ ŋalôm whiŋ yom naŋ ŋac sêkic pi Yisu bu sêndic iŋ ndu, ti gêŋ naŋ sêkôm têŋ iŋ, naŋ dom.  
\v 52 Têŋ telha dinaŋ iŋ têŋ Pailot gi, ma ndac Yisu ndê ŋamlaŋ.  
\v 53 Goc iŋ kôc iŋ su yêc a gicso dau, kêpaŋ iŋ ŋa po ŋayham daŋ, ma kêŋ iŋ yêc sêhô daŋ. Lau sêlêŋ sêhô dinaŋ gwanaŋ su yêc hoc daŋ ŋalôm, ma sêkêŋ ŋgac batê daŋ yêc sêhô dau muŋ su dom.   
\p
\v 54-55 Lauwhê naŋ muŋ-ŋga sêŋsêlêŋ sêwhiŋ Yisu têŋ ndoc iŋ meŋ akêŋ gameŋ Galili-ŋga, naŋ sêŋkuc Josep si, ma sêlic sêhô dinaŋ ti gameŋ naŋ Josep kêŋ Yisu ndê ŋamlaŋ yêc naŋ. Tigeŋ bêc dinaŋ iŋ lau Israel si bêc sêmasaŋ dau tu sêlic om-ŋga, ma ndoc Sabat-ŋga meŋ kêpiŋ.  
\v 56 Bocdinaŋ lauwhê dinaŋ sêmbu sêtêŋ si andu si, ma sêmasaŋ bu ŋamalu ti gêŋ ŋatô bu sênem oso Yisu. Ma têŋ bêc Sabat-ŋga, ŋac sêŋwhaŋ dau tôm yomsu Sabat-ŋga sôm.   
\c 24  
\s1 Yisu tisa  
\r (Mat 28:1-10; Mak 16:1-13)  
\p
\v 1 Sabat meŋ gi su, ma têŋ wake ŋabêc ŋamata-ŋga, goc lauwhê dinaŋ sêti têŋ bêbêc ganduc. Sêkôc gêŋ ŋamalu naŋ sêmasaŋ su, ma sêsa sêtêŋ sêhô dau si.  
\v 2 Ma sêlic bu hoc atu naŋ Josep kêpi gi tiŋ sê awha, naŋ ndöc ŋamala dom.  
\v 3 Dec sêsôc si, magoc sêtap Pômdau Yisu ndê ŋamlaŋ sa dom.  
\v 4 Sêlhac ma sêhêdaê, ma ŋgac lu ti ŋakwê ŋawasi atu, sêhoc dau asê ma sêlhac sêwhiŋ ŋac.  
\v 5 Dec lauwhê sêtöc dau, ma sêwec aŋgô andô têŋ nom. Ma ŋgac lu sêsôm têŋ ŋac, “Tu sake-ŋga mac aŋsalê iŋ naŋ mbo tali, yêc lau batê si mala?  
\v 6 Iŋ mbo lec dom, iŋ tisa su. Gauc nem yom naŋ iŋ sôm têŋ mac muŋ su, têŋ têm iŋ mbo gameŋ Galili-ŋga.  
\v 7 Iŋ sôm bu lau oc sêhoc Ŋamalac ndê Atu asê ma sêkêŋ iŋ sip lau sac si amba, ma ŋac oc sêndic iŋ pi a gicso dau, ma têŋ bêc titö-ŋga iŋ oc tisa tiyham.”  
\v 8 Goc lauwhê dinaŋ gauc gêm yom naŋ Yisu sôm muŋ su.  
\v 9 Ma ŋac sêhu sêhô dau siŋ ma sêmbu sêtêŋ Jerusalem si, ma sic miŋ yom hoŋ dinaŋ têŋ ŋgacsêŋomi 11, ma têŋ lau hoŋ naŋ muŋ-ŋga sêŋkuc Yisu.   
\p
\v 10 Lauwhê dau si ŋaê bocdec. Maria Magadala, Joana, ma Jems dinda Maria, ma lauwhê ŋatô sêwhiŋ. Ŋac sic miŋ têŋ lau aposel,  
\v 11 magoc aposel sêŋgô yom dau gitôm yom ŋambwa, ma sêkêŋ whiŋ dom.  
\v 12 Goc Pita tisa ma kêti têŋ sêhô gi. Iŋ wec bu tôc gwaniŋ sêhô ŋalôm, dec iŋ gêlic po ŋambwa naŋ yêc. Goc iŋ kölhö gi ma gauc gêm yom daêsam pi gêŋ hoŋ dinaŋ.   
\s1 Yisu hoc dau asê têŋ ŋgacsêŋom lu  
\p
\v 13 Têŋ bêc tigeŋ dinaŋ ŋgac-sêŋom lu sêŋsêlêŋ sêmbo seŋ bu sêtêŋ malac Emeyas sêndi. Seŋ akêŋ Jerusalem têŋ Emeyas, naŋ ŋasawa gitôm kilometa 11.  
\v 14 Iŋlu sem yomgalôm têŋ dandi, pi gêŋ hoŋ naŋ hôc asê têŋ têm dinaŋ.  
\v 15 Sêŋsêlêŋ ti sem yomgalôm sêmbo, ma Yisu dau meŋ kêsêlêŋ whiŋ iŋlu.  
\v 16 Tigeŋ Anötö kôm iŋlu tandô ŋalêŋ kaiŋ daŋ sa, dec sêŋyalê iŋ dom.  
\v 17 Ma iŋ sôm têŋ iŋlu, “Yom bocke dec amlu asôm têŋ daôm ma aŋsêlêŋ ambo seŋ?” Goc iŋlu sêkwê dôŋ sêlhac, ma sêwec.  
\v 18 Ma iŋlu si daŋ naŋ sêsam bu Kliopas ô yom ma sôm, “Ŋacleŋ hoŋ naŋ sêmbo Jerusalem têŋ têm dindec, naŋ sêŋyalê gêŋ naŋ hôc asê. Bocke dec am kêyalê dom?”  
\v 19 Ma Yisu ndac, “Gêŋ sake?” Ma sêsôm têŋ iŋ, “Gêŋ naŋ hôc asê Yisu Nasaret-ŋga. Ŋgac dau iŋ propet daŋ, ma iŋ kôm gêŋ ma sôm yom ti ŋaclai atu yêc Anötö ma ŋamalac hoŋ aŋgô-ŋga.  
\v 20-21 Ma yac akêŋ bataŋ su, bu mboe iŋ Mesaya naŋ Anötö oc êŋkiŋ bu êŋgaho lau Israel-ŋga su yêc lau Rom-ŋga amba. Tigeŋ yac mba dabuŋ-siga atu-tu ti lau bata Israel-ŋga sêkêŋ iŋ têŋ lau Rom-ŋga bu sêmatôc iŋ, ma ŋac sêkic yom bu iŋ mbac ndu, ma sic iŋ pi a gicso dau. Gêŋ hoŋ dinaŋ hôc asê iŋ, ma kwahic dec bêc tö giŋga su.  
\v 22 Ma bêbêc lec yac mba lauwhê ŋatô sêsôm yom naŋ kôm yac hoŋ asö. Têŋ bêbêc ganduc, ŋac sêtêŋ sêhô si,  
\v 23 magoc sêtap iŋ ndê ŋamlaŋ sa dom. Sêmbu sêmeŋ, ma sêsôm bu aŋela sêhoc dau asê têŋ ŋac, ma sêsôm têŋ ŋac bu Yisu mbo tali.  
\v 24 Lau ŋatô naŋ sêmbo sêwhiŋ yac, naŋ sêsa sêtêŋ sêhô si, ma sêtap gêŋ hoŋ sa tôm lauwhê dau sêsôm, magoc sêlic Yisu dom.”   
\p
\v 25 Goc Yisu sôm têŋ iŋlu, “O mac lau! Mac nem gauc sa dom. Lau propet sêhoc yom asê pi gêŋ hoŋ dinaŋ gwanaŋ su, magoc mac akêŋ whiŋ gwalec!  
\v 26 Sêhoc yom asê ma sêsôm bu Mesaya gic waê bu hôc ŋawapac hoŋ dinaŋ, ma tiŋambu tap iŋ ndê ŋawasi sa.”  
\v 27 Ma Yisu whê iŋlu si gauc sa pi yom hoŋ naŋ Moses ti lau propet sêto hêganôŋ iŋ, e iŋ whê Anötö ndê yom hoŋ naŋ sêto gwanaŋ pi iŋ, naŋ sa têŋ iŋlu.   
\p
\v 28 Ŋac sêsuŋ sa malac Emeyas, ma Yisu kôm bu hu iŋlu siŋ, ma êŋsêlêŋ gacgeŋ ndi.  
\v 29 Magoc sêteŋ iŋ ti ŋaŋga, ma sêsôm, “Mbo whiŋ alu, bu ac pacndê ma sauŋ oc ôbwêc sa.”  
\v 30 Dec Yisu sôc malac dau gi, bu mbo whiŋ iŋlu. Ma têŋ ndoc sêndöc sic bu sêneŋ gêŋ, naŋ Yisu kôc bolom sa, gêm daŋge ma pô kôc, goc kêŋ têŋ iŋlu.  
\v 31 Ma iŋlu si tandô ŋawa sa, dec sêŋyalê iŋ. Ma ŋagahô eŋ Yisu aŋgô mba.  
\v 32 Ma iŋlu sêsôm têŋ dandi, “Yomandô. Têŋ ndoc iŋ sôm yom têŋ hêclu yêc seŋ, ma whê Anötö ndê yom naŋ sêto yêc, naŋ sa, dec kôm hêclu neŋ ŋalôm kac hêclu ŋandô.”  
\v 33 Goc iŋlu sêtisa ŋagahô, ma sêlhö sêmbu sêtêŋ Jerusalem si. Ma sêtap ŋgacsêŋomi 11 sa, ti lau ŋatô naŋ sêmbo sêwhiŋ ŋac.  
\v 34 Ma ŋgacsêŋomi sêsôm têŋ iŋlu, “Pômdau tisa yomandô, ma iŋ hoc dau asê têŋ Saimon!”  
\v 35 Goc iŋlu sic miŋ yom pi gêŋ naŋ hôc asê yêc seŋ, ma bu iŋlu sêŋyalê Yisu têŋ ndoc iŋ pô bolom kôc.   
\s1 Yisu hoc dau asê têŋ sêŋomi hoŋ  
\p
\v 36 Sêsôm yom dinaŋ sêmbo, ma Yisu hoc dau asê ma kalhac ŋac aŋgô-ŋga, ma sôm têŋ ŋac, “Yom malô whiŋ mac.”  
\v 37 Ŋac sêsö ti sêtöc dandi ŋandô, bu ŋac gauc gêm bu sêlic ŋalau daŋ.  
\v 38 Ma iŋ sôm têŋ ŋac, “Tu sake-ŋga mac nem ŋalôm ŋawapac, ma gauc gêm yom daêsam?  
\v 39 Alic amaŋ ti gahiŋapa, bu aö dauŋ dindec. Amasec aö, ma alic. Ŋalau si ŋamsôm ti ŋakwa mbasi, magoc alic aö neŋ.”  
\v 40 Iŋ sôm yom dinaŋ, goc tôc amba ti gahiapa têŋ ŋac.   
\p
\v 41 Ŋac atac ŋayham babalec, magoc ŋac gauc gêm yom daêsam, ma atac lu-lu bu gêŋ naŋ hôc asê, naŋ gêŋ ŋandô, me mba. Goc iŋ ndac ŋac, “Mac nem gêŋ daneŋ-ŋga ndöc?”  
\v 42 Ma sêkêŋ i tô daŋ naŋ sêpec su, naŋ têŋ iŋ.  
\v 43 Ma iŋ kôc su, ma gêŋ yêc ŋac si aŋgô-ŋga.  
\v 44 Goc iŋ sôm têŋ ŋac, “Gauc nem bu aö gasôm yom têŋ mac muŋ su, pi gêŋ naŋ kwahic dec ŋandô sa. Têŋ ndoc aö gambo gawhiŋ mac, naŋ gawhê sa bu gêŋ hoŋ naŋ sêto pi aö yêc Moses ma lau propet si bapia tilhuŋ, ma yêc Buku Wê-ŋga, naŋ gic waê bu ŋandô sa.”  
\v 45 Ma iŋ whê ŋac si gauc sa pi Anötö ndê yom hoŋ naŋ sêto yêc.  
\v 46 Iŋ sôm têŋ ŋac, “Sêto yom pi Mesaya bu iŋ oc hôc ŋandê atu ma mbac ndu, ma têŋ bêc titö-ŋga iŋ oc tisa ma mbo tali tiyham.  
\v 47 Ma sêto bu lau oc sênem mêtê tu iŋ ndê ŋaê-ŋga, ma sêsôm têŋ lau bu sêkac si ŋalôm kwi, dec Anötö oc suc ŋac si sac kwi. Ŋac oc sêndic hu sênem mêtê dau yêc malac Jerusalem, ma tiŋambu mêtê dau oc sa têŋ lau gameŋ apa-ŋga hoŋ.  
\v 48 Gêŋ hoŋ dindec mac alic gatô su, dec oc ahoc yom ŋandô asê pi gêŋ dau awhiŋ.  
\v 49 Ma alic! Aö oc wakêŋ gêŋ naŋ aneŋ Damaŋ gic bata su, naŋ têŋ mac. Bocdinaŋ ambo malac dindec e Anötö kêŋ iŋ ndê ŋaclai nem mac ahuc.”   
\s1 Yisu pi undambê gi  
\p
\v 50 Tiŋambu Yisu wê ŋac sêsa sêtêŋ gameŋ naŋ yêc kêpiŋ malac Betani si. Yêc dinaŋ iŋ hôc amba sa, ma gêm mbec ŋac.  
\v 51 Ma têŋ têm iŋ gêm mbec ŋac mbo, naŋ iŋ hu ŋac siŋ, ma Anötö kôc iŋ sa pi undambê gi.  
\v 52 Dec ŋac sêpôŋ haduc ma sêmpiŋ iŋ. Ma sêlhö sêmbu sêtêŋ Jerusalem si ti atac ŋayham atu.  
\v 53 Ma tôm bêc hoŋ, sêkac sa sêmbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö, ma sêhoc Anötö ndê waê asê.