\id ACT  - Bukawa NT [buk] -Papua New Guinea 2000 {Lutheran Bible Translators} (DBL 2017) 
\h APOSEL 
\toc1 Aposel si gweleŋ 
\toc2 Aposel 
\toc3 Apo 
\mt1 Aposel  
\mt2 si gweleŋ  
\imt1 Yom whê bapia dindec sa-ŋga  
\ip Luk to iŋ ndê buku tilu-ŋga dindec, ma gic têku yom naŋ iŋ to yêc iŋ ndê ŋawaê ŋayham. Alic yom ŋatô pi Luk yêc ‘Yom whê Luk ndê ŋawaê ŋayham sa-ŋga.’  
\ip Yêc buku dindec, Luk to yom pi lêŋ naŋ ŋawaê ŋayham sa tiapa yêc gameŋ naŋ lau Rom-ŋga sem gôliŋ. Sêsam buku dindec bu ‘Aposel si Gweleŋ,’ magoc lau ŋatô sêsôm bu ‘Ŋalau Dabuŋ ndê Gweleŋ.’ Ŋahu bu gêŋ hoŋ naŋ aposel sêkôm, naŋ sêkôm ŋa Ŋalau dau ndê ŋaclai. Têŋ ndoc Yisu bu hu nom dindec siŋ ma mbu pi undambê ndi, naŋ sôm têŋ iŋ ndê lau bu sêhu malac Jerusalem siŋ dom, e sêtap mwasiŋ naŋ Anötö gic bata têŋ ŋac, naŋ sa. Yom dau hêganôŋ iŋ ndê Ŋalau Dabuŋ (1:4). Ma tiŋambu iŋ sôm têŋ ŋac bu sêhoc yom ŋandô asê pi iŋ yêc Jerusalem, ma yêc gameŋ Judia-ŋga ma gameŋ Samaria-ŋga, e yom dau sa têŋ nom ŋagameŋ hoŋ (1:8).  
\ip Luk whê sa bu lau aposel sêkôm gêŋ dalô daêsam bu puc ŋac si yom dôŋ, tu bu lau sêlic ti sêŋgô, ma sêkiŋ whiŋ Yisu-ŋga. Ma iŋ to yom daêsam pi Saul, naŋ tiŋambu sêsam bu Pol, ma pi ŋalêŋ naŋ Anötö gêm iŋ kwi, ma kêyaliŋ iŋ sa bu hoc ŋawaê ŋayham asê têŋ lau gameŋ apa-ŋga naŋ lau Israel dom.  
\c 1  
\s1 Yisu gic bata Ŋalau Dabuŋ  
\p
\v 1 O Tiopilas, yêc aneŋ buku ŋamata-ŋga aö gato yom pi gêŋ hoŋ naŋ Yisu gic hu bu kôm ti kêdôhôŋ têŋ lau.  
\v 2-3 Aneŋ yom naŋ gato, naŋ meŋ têŋ bêc naŋ Anötö kôc iŋ su pi undambê gi. Iŋ hôc ŋandê ma mbac ndu su, ma tiŋambu tisa ma hoc dau asê têŋ lau †aposel naŋ iŋ kêyaliŋ ŋac sa su. Tôm bêc 40 iŋ mbo whiŋ ŋac ma tôc dau têŋ ŋac sêlic, e sêŋyalê pi ŋandô bu iŋ tisa ma mbo tali tiyham yom ŋandô. Têŋ ŋasawa dinaŋ Yisu whê yom sa têŋ ŋac pi †Anötö ndê gôliŋ ma pi gweleŋ naŋ bu sêkôm-ŋga, ma Ŋalau Dabuŋ puŋ yom dau dôŋ yêc ŋac si ŋalôm.   
\p
\v 4 Têŋ bêc daŋ iŋ gêŋ gêŋ mbo whiŋ ŋac, ma iŋ kêŋ yatu ŋac bocdec bu, “Mac ahu Jerusalem siŋ dom, magoc ahôŋ e atap mwasiŋ naŋ Damaŋ gic bata bu kêŋ meŋ, naŋ sa. Aö gasôm yom pi mwasiŋ dau muŋ su.  
\v 5 Muŋ-ŋga Jon kêku lau ŋa bu, magoc bêc meŋ kêpiŋ bu Anötö êŋku mac ŋa Ŋalau Dabuŋ.”   
\p
\v 6 Têŋ têm daŋ Yisu mbo whiŋ ndê aposel, ma sêndac iŋ bocdec bu, “Pômdau, bocke? Kwahic dec am oc êmgaho yac lau Israel-ŋga su yêc lau Rom-ŋga si gôliŋ ŋapu, ma ti kiŋ ma nem gôliŋ yac, me mba?”  
\v 7 Ma iŋ ô yom ma sôm, “Gêŋ bocke naŋ bu hôc asê lau Israel-ŋga, ma ŋatêm ti ŋabêc, naŋ Damaŋ Anötö ti ŋadau ma kêyaliŋ sa su, ma iŋ oc tôc asê têŋ mac dom.  
\v 8 Magoc têŋ ndoc Ŋalau Dabuŋ meŋ ma nem mac ahuc, dec oc kêŋ ŋaclai têŋ mac, ma mac oc ahoc yom ŋandô asê pi aö yêc Jerusalem, ma yêc gameŋ Judia-ŋga ma gameŋ Samaria-ŋga, e yom dau tiapa nem nom ŋagameŋ hoŋ ahuc.”   
\s1 Yisu pi undambê gi  
\p
\v 9 Yisu sôm yom dinaŋ su, goc Anötö kôc iŋ sa pi lôlôc gi e sôc dao ŋalôm, dec sêlic iŋ apu.  
\v 10 Iŋ pi gi ma ŋac tatac umboŋ sêlhac, ma sep eŋ ŋgac lu ti ŋakwê sêsêp sêmeŋ sêlhac sêwhiŋ ŋac.  
\v 11 Ma iŋlu sêsôm, “Mac lauŋgac Galili-ŋga. Tu ake-ŋga dec alhac tamtac undambê? Kwahic dec Anötö kôc Yisu su yêc mac, ma tiŋambu iŋ oc mbu meŋ tiyham ŋalêŋ tigeŋ tôm naŋ alic iŋ pi gi.”   
\s1 Sêŋyaliŋ Matias sa ti aposel ô Judas su  
\p
\v 12 Dinaŋ su, goc sêhu Lôc Olib siŋ ma sêmbu sêtêŋ Jerusalem si. Lôc dau kalhac kêpiŋ Jerusalem, seŋ ŋasawa gitôm kilometa tigeŋ.\f + \fr 1:12 \ft Yom naŋ Luk to, naŋ sôm bu seŋ naŋ yêc Lôc Olib ma malac Jerusalem ŋasawa, naŋ gitôm seŋ †Sabat-ŋga daŋ. Lau andô Israel-ŋga sêmasaŋ ŋagôliŋ daêsam naŋ hêganôŋ yomsu bêc Sabat-ŋga, bu tôc asê gêŋ naŋ lau Israel-ŋga gitôm bu sêkôm têŋ bêc Sabat-ŋga, ma gêŋ bocke naŋ sêlic bu gweleŋ. Ŋagôliŋ Sabat-ŋga daŋ sôm bu lau sêtôm bu sêŋsêlêŋ sêsa seŋ ŋasawa gitôm kilometa tigeŋ têŋ bêc Sabat-ŋga. Lau bu sêŋsêlêŋ sêhôc gêlêc kilometa tigeŋ, dec ŋac oc sêsôm bu sêkôm gweleŋ, ma sêŋgilì yomsu Sabat-ŋga.\f*  
\v 13 Têŋ ndoc sêhôc asê su, naŋ sêtêŋ ŋac si andu sêmbo-ŋga si, ma sêpi ŋalôm ŋahô-ŋga si. Lau dau si ŋaê bocdec: Pita lu Jon, ma Jems lu Andru, Pilip lu Tomas, ma Batolomeas lu Matyu, Alpayas atuŋgac naŋ ndê ŋaê Jems, ma Saimon (naŋ sêsam bu ‘Ŋgac †Selot’), ma Jems\f + \fr 1:13 \ft Luk to ŋaê Jems tidim tö, magoc ŋaê dau ŋgac tigeŋ ndê dom, ŋac lau tö.\f* atuŋgac Judas.  
\v 14 Yisu dinda Maria, ti iŋ ndê asii, ma lauwhê ŋatô sêmbo sêwhiŋ ŋac. Ŋac hoŋ sêpiŋ dau dôŋ ti ŋalôm tigeŋ, ma sêteŋ mbec sêwhiŋ dandi tôm bêc hoŋ.   
\p
\v 15 Têŋ bêc daŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga gitôm lau 120 sêkac sa sêmbo sêwhiŋ dau. Ma Pita tisa kalhac ŋalhu, ma sôm,  
\v 16-17 “O asidôwai hac. Mac aŋyalê Judas, ŋgac naŋ wê lau naŋ sêkôc Yisu dôŋ. Iŋ yac lau aposel 12 mba daŋ, ma wêkaiŋ gweleŋ whiŋ yac. Muŋ-ŋga andô, Ŋalau Dabuŋ hoc yom asê sa akêŋ Dawid whasuŋ, naŋ hêganôŋ Judas. Ma yom dau gic waê bu ŋandô sa.”   
\p
\v 18 (Tu Judas ndê mêtê sac hoc Yisu asê-ŋga, dec lau semlhi iŋ, ma iŋ kôc ŋaôli dau ma gi gêmlhi nom daŋ. Yêc dinaŋ iŋ peŋ sip gi, e gambo hôc kôc ma ŋatac wê.  
\v 19 Lau Jerusalem-ŋga sêŋgô ŋawaê, ma sêsam nom dau yêc si awha-ŋga bu Akeldama, naŋ danem kwi bu ‘Nom ti Dac.’ )   
\p
\v 20 “Yom naŋ Dawid hoc asê pi Judas, naŋ sêto yêc Buku Wê-ŋga bocdec bu, ‘\it Iŋ ndê gameŋ tigasaŋ maŋ, ma lau daŋ oc sêmbo dom.’\it* Ma sêto daŋ tiyham bocdec bu, ‘\it Ŋamalac daŋ oc ti ŋgac bata ma kôc iŋ ndê gweleŋ ô iŋ su.’\it*  
\v 21 Sêto yom dau yêc bocdinaŋ, dec aö gauc gêm bu yac taŋyaliŋ ŋgac daŋ sa ô Judas su. Gauc nem lau hoŋ naŋ sêmbo sêwhiŋ yac tôm bêc hoŋ naŋ Pômdau Yisu mbo yac ŋasawa.  
\v 22 Lau naŋ sêmbo têŋ Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndê têm e meŋ têŋ ndoc Yisu pi undambê gi. Yac taŋyaliŋ ŋac si daŋ sa, bu hoc Yisu tisa ŋawaê asê whiŋ yac.”   
\p
\v 23 Goc sêŋyaliŋ ŋgac lu sa, daŋ ndê ŋaê Matias, ma daŋ ŋaê Josep, naŋ sêsam iŋ ndê ŋaê daŋ bu Basabas, ma iŋ ndê ŋaê daŋ tiyham bu Justus.  
\v 24 Ma sêteŋ mbec bocdec b u, “O Pômdau. Am kêyalê ŋamalac hoŋ si ŋalôm. Tôc ŋgac lu dau si asa naŋ am kêyaliŋ sa su, naŋ asê têŋ yac.  
\v 25 Iŋ oc kôm gweleŋ naŋ am kêŋ sip lau aposel amba, naŋ Judas hu siŋ ma kölhö têŋ gameŋ naŋ gic iŋ ŋawaê, naŋ gi.”  
\v 26 Goc sêpuc gapoc e gi sip Matias. Ma bocdinaŋ iŋ ti aposel daŋ whiŋ ŋac lau 11.   
\c 2  
\s1 Ŋalau Dabuŋ sip meŋ  
\p
\v 1 Têŋ Om †Pentikos ŋac hoŋ sêmbo sêwhiŋ dau.  
\v 2 Ma ŋagahô eŋ ŋakêcsia gitôm mbu puc ŋadinda meŋ akêŋ undambê, ma gêm andu naŋ ŋac sêndöc, naŋ ahuc.  
\v 3 Ma sêlic gêŋ gitôm yawahô meŋ ma whê dau kôc-kôc, goc gi sac ŋac ŋagôlôŋ têŋtêŋ gitôm ya ŋa-êmbala.  
\v 4 Ma Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac hoŋ ahuc e sêsôm lau apa awha naŋ sêŋyalê muŋ su dom, tôm Ŋalau Dabuŋ hôc ŋac awha sa.   
\p
\v 5 Têŋ têm dinaŋ lau daêsam sêmbo Jerusalem, naŋ sêmeŋ akêŋ nom ŋagameŋ hoŋ. Ŋac lau Israel-ŋga naŋ sem akiŋ Anötö ma sêtoc iŋ sa.  
\v 6 Ŋac sêŋgô lau naŋ Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac ahuc, naŋ sêsôm ŋac awha têŋtêŋ, goc sêsö ŋandô ma sêkac sa sêtigasuc.  
\v 7 Ŋac sêhêdaê ŋandô, ma sêsôm têŋ dandi, “Aluê! Ŋac lau dê sêsôm yom sêmbo dê, naŋ lau Galili-ŋga me?  
\v 8 Ma bocke dec daŋgô ŋac sêsôm yac awhaŋ têŋtêŋ, tôm dinaŋi sêkôc yac ma dasôm?  
\v 9 Yac lau naŋ dambo dec, naŋ ameŋ a kêŋ Pata, Midia ma Elam, ma akêŋ Mesopotemia, Judia, Kapadosia, Pontus ma Esia,  
\v 10-11 ma akêŋ Prigia ti Pampilia, Isip ma Libia kêpiŋ Sairin, ma akêŋ Krit ma Arabia ma akêŋ malac Rom. Yac lau Israel-ŋga, ma lau apa naŋ sêŋkuc lau Israel-ŋga si sakiŋ tu sênem akiŋ Anötö-ŋga. Bocke ma kwahic dec daŋgô lau Galili-ŋga dindê sêsôm yom asê yêc yac dauŋ awhaŋ têŋtêŋ, pi gêŋ dalô naŋ Anötö kôm!”  
\v 12 Gêŋ dau kôm ŋac sêhêdaê ti gauc gêm yom daêsam, ma sêndac dandi, “Gêŋ dindec ŋahu bocke?”  
\v 13 Magoc lau ŋatô sêsu lau aposel susu ma sêsôm, “Mboe sênôm wain ma kêŋiŋ ŋac.”   
\s1 Pita whê Ŋalau ndê gweleŋ sa  
\p
\v 14 Têŋ dinaŋ Pita ti aposel 11 sêtisa ma iŋ hôc awha sa ma sôm têŋ lau daêsam dinaŋ, “Mac lau Israel-ŋga ti mac hoŋ naŋ andöc Jerusalem. Akêŋ daŋam ŋapep ma aö wawhê gêŋ dindec ŋahu sa têŋ mac.  
\v 15 Mac lau ŋatô gauc gêm bu wain kêŋiŋ lau dindec, a? Aö wasôm têŋ mac bu mba! Bu ac kwahic pi meŋ.  
\v 16 Magoc yom naŋ propet Joel to muŋ su, naŋ dec ŋandô sa.  
\v 17 Joel to Anötö ndê yom dau bocdec bu:  
\li1 Tiŋambu aö wakêŋ aneŋ Ŋalau sip lau hoŋ si ŋalôm, e atômŋgaci ti atômwêi sêsôm yom asê sêtôm lau propet. Ŋalau oc kôm mac nem balêkoc wakuc tandô kaiŋ daŋ sa e sêlic gêŋ ŋagatu, ma Ŋalau dau oc suŋ mbê têŋ lau andô.  
\v 18 Têŋ têm dinaŋ aö wakêŋ aneŋ Ŋalau têŋ aneŋ lau akiŋ awhê ma ŋgac hoŋ. Ma ŋac oc sêsôm yom asê sêtôm propet.  
\v 19 Aö wakôm gêŋ dalô yêc umboŋ ma yêc nom bocdinaŋ, gêŋ dalô dac ti ya ma yawasu-ŋga.  
\v 20 Ac oc nem ganduc, ma ayô oc tikoc nditôm dac. Ma tiŋambu bêc atu oc meŋ sa, naŋ Pômdau mbu meŋ ti ŋawasi atu.  
\v 21 Ma têŋ dinaŋ lau hoŋ naŋ sêta Pômdau ndê ŋaê, naŋ Anötö oc nem ŋac si.” \rq [Joel 2:28-32]\rq*   
\p
\v 22 Goc Pita sôm, “Mac lau Israel-ŋga, aŋgô aneŋ yom dindec pi Yisu Nasaret-ŋga. Iŋ ŋgac naŋ Anötö whê sa têŋ mac ŋa gêŋ dalô tidau-tidau. Mac aŋyalê su, bu iŋ kôm gêŋ dau yêc mac aŋôm-ŋga.  
\v 23 Ma tu lêŋ naŋ Anötö gauc gêm tidôŋ gwanaŋ su-ŋga, dec Judas hoc Yisu asê ma kêŋ iŋ sip mac amam. Ma mac akêŋ iŋ têŋ lau Rom-ŋga naŋ sêsôc Anötö ndê yomsu ŋapu dom, bu sêndic iŋ pi a gicso dau, dec tôm mac daôm ac iŋ ndu.  
\v 24 Tigeŋ gitôm dom bu ŋaclai dambac ndu-ŋga ku iŋ dulu. Anötö kôc iŋ ndê ŋandê mbac ndu-ŋga su yêc iŋ, ma uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga.  
\v 25 Dawid to yom pi Yisu bocdec bu:  
\li1 Aö galic Pômdau kalhac aö aŋôŋ-ŋga ŋapaŋ. Aö oc wantitec dom, bu iŋ mbo aö amaŋ andô-ŋga.  
\v 26 Tu dinaŋ-ŋga dec aö atac ŋayham sa, ma gasôm yom ŋayham-ŋayham. Aö gauc gêm aneŋ ŋamlic, ma gakêŋ bataŋ  
\v 27 bu am oc tec aö wayêc sêhô ŋapaŋ dom. Mba! Am oc tec am nem ŋgac dabuŋ e iŋ ŋamlic tibalê dom.  
\v 28 Am tôc seŋ wandöc taŋli-ŋga asê têŋ aö, ma oc kêŋ aö walhac am aŋôm-ŋga ti atac ŋayham atu. \rq [BW 16:8-11]\rq*   
\p
\v 29 O asidôwai hac. Abaŋ Dawid sôm yom dinaŋ pi iŋ dau dom. Yac taŋyalê bu iŋ mbac ndu su ma sêŋsuhuŋ iŋ. Ma iŋ ndê sêhô yêc gameŋ dindec e meŋ têŋ kwahic dec.  
\v 30 Magoc Anötö gic bata têŋ iŋ bu kêŋ iŋ ndê wakuc daŋ ndöc iŋ ndê pôŋ kiŋ-ŋga. Dawid dau kêyalê yom dinaŋ tidôŋ, ŋahu bu iŋ propet daŋ.  
\v 31 Ma gêŋ naŋ oc hôc asê tiŋambu-ŋga, naŋ iŋ kêyalê gwanaŋ su. Tu dinaŋ-ŋga iŋ sôm yom dinaŋ pi †Mesaya, ma sôm bu Anötö oc tec iŋ yêc sêhô dom, ma iŋ ndê ŋamlic oc tibalê dom. Mba! Mesaya tisa su.  
\v 32 Anötö uŋ Yisu sa mbo tali tiyham, ma iŋ ndê lau yac alic su dec asôm asê.  
\v 33 Kwahic dec Anötö toc iŋ sa ndöc iŋ amba andô-ŋga, ma iŋ kêŋ Ŋalau Dabuŋ têŋ yac tôm Damba gic bata. Gêŋ naŋ mac alic ti aŋgô têŋ acsalô lec, naŋ Ŋalau dau ndê gweleŋ ŋa-ŋandô.   
\p
\v 34 “Ma Dawid dau pi undambê gi dom, magoc iŋ to yom yêc bocdec bu, ‘\it Anötö sôm têŋ aneŋ Pômdau, “Am ndöc aö amaŋ andô-ŋga\it*  
\v 35 \it e nditôm aö wakêŋ nem ŋacyo sêsôc am gahim ŋapu.” ’\it*  
\v 36 Iŋ to yom dau hêganôŋ Yisu. Bocdinaŋ mac lau Israel-ŋga hoŋ aŋgô. Aŋyalê pi ŋandô, bu Yisu naŋ mac ac iŋ ndu pi a gicso dau gi, naŋ Anötö toc iŋ sa ti Pômdau, ma tôc asê bu iŋ Mesaya dau.”   
\p
\v 37 Pita ndê yom hoŋ dinaŋ kuŋ lau dau si ŋalôm ŋandô, dec sêsôm têŋ iŋ ti lau aposel ŋatô bu, “O asidôwai, yac dec oc akôm bocke?”  
\v 38 Ma Pita ô yom ma sôm, “Mac hoŋ anem nem ŋalôm kwi ma aliŋ saŋgu tu Yisu Kilisi ndê ŋaê-ŋga, tu bu Anötö suc mac nem sac kwi-ŋga. Ma mac oc akôc mwasiŋ naŋ Anötö gic bata, naŋ Ŋalau Dabuŋ dau.  
\v 39 Bu iŋ gic bata Ŋalau Dabuŋ gic waê lau hoŋ naŋ Pômdau yac neŋ Anötö kêgalêm ŋac sa. Gêŋ dau gic waê mac ti mac nem balêkoc, ma lau hoŋ naŋ kwahic dec sêmbo ahê ma tiŋambu oc sêkêŋ whiŋ Yisu naŋ.”   
\p
\v 40 Tiŋambu Pita sôm yom daêsam ti gêm la ŋac, ma kac ŋac bocdec bu, “Anem daôm kwi têŋ Anötö bu nem mac si, dec mac oc andiŋam awhiŋ lau sac naŋ kwahic dec sêmbo nom, naŋ dom.”  
\v 41 Ma têŋ bêc dau dinaŋ lau naŋ sêkêŋ whiŋ sêti daêsam, bu lau gitôm 3,000 sêkôc Pita ndê yom sa ma sêliŋ busaŋgu.   
\s1 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si lêŋ  
\p
\v 42 Tôm bêc hoŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêpiŋ dau dôŋ ti sêkêŋ daŋga yom naŋ aposel sêndôhôŋ têŋ ŋac, ma ŋac sêteŋ mbec ti seŋ gêŋ sêwhiŋ dau.  
\v 43 Aposel sêkôm gêŋ atu-tu ti gêŋ dalô daêsam, e lau Jerusalem-ŋga hoŋ sêhêdaê.  
\v 44 Lau hoŋ naŋ sêkêŋ whiŋ, naŋ sêndöc tigeŋ ma sêyob si gêŋ hoŋ sêwhiŋ dau.  
\v 45 Ŋac si lau ŋatô bu sêpônda dau, dec asidôwai ŋatô oc sêkêŋ si wapa ŋatô ti gêŋ têŋ lau semlhi, goc sic sam ŋa-awa bu sênem lau naŋ sêpônda dau, naŋ sa.  
\v 46 Tôm bêc hoŋ sêkac dau sa sêmbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö, ma yêc ŋac si andu ŋac seŋ gêŋ sêwhiŋ dau ti atac ŋayham, ma sêsôc Anötö ŋapu ti si ŋalôm sambuc.  
\v 47 Ŋac sêmpiŋ Anötö ma lau hoŋ sêlic ŋac ŋayham dec sêtoc ŋac sa. Ma tôm bêc hoŋ Pômdau kôm lau wakuc sêkêŋ whiŋ, dec kôm gôlôwac dabuŋ Jerusalem-ŋga kêsôwec tiatu.   
\c 3  
\s1 Pita kôm ŋgac bôliŋ ŋayham sa  
\p
\v 1 Têŋ bêc daŋ Pita lu Jon sêŋsêlêŋ bu sêtêŋ lôm dabuŋ sêndi, têŋ acgatu gitôm 3 kilok telha-ŋga, naŋ lau Israel si têm sêteŋ mbec-ŋga daŋ.  
\v 2 Ma ŋgac daŋ mbo, naŋ dinda kôc iŋ tigahi tigoloŋ. Tôm bêc hoŋ lau sêmbalaŋ iŋ si, sêkêŋ iŋ ndöc lôm dabuŋ ŋagameŋ kêpiŋ gatam daŋ naŋ sêsam bu Gatam Ŋayham, ma iŋ teŋ gêŋ têŋ lau naŋ sêsôc sêsa.  
\v 3 Têŋ ndoc iŋ gêlic Pita lu Jon sêmeŋ bu sêsôc sêndi, naŋ iŋ teŋ mone têŋ iŋlu.  
\v 4 Pita lu Jon tahê iŋ, ma Pita sôm têŋ iŋ, “Tamhê alu.”  
\v 5 Dec ŋgac dau tahê iŋlu, ma kêŋ bata bu oc sêkêŋ gêŋ têŋ iŋ.  
\v 6 Goc Pita sôm têŋ iŋ, “Aö neŋ awa silba me gol bu wakêŋ têŋ am-ŋga mbasi, magoc gêŋ naŋ yêc aö, naŋ oc wakêŋ. Tu Yisu Kilisi Nasaret-ŋga ndê ŋaê-ŋga aö wasôm têŋ am bu êmsêlêŋ!”  
\v 7 Ma Pita kêm iŋ têŋ amba andô-ŋga, keŋ iŋ sa, ma ŋagahô ŋambwa iŋ ndê hapa ti hagwam ŋayham sa.  
\v 8 Iŋ pwê gi kalhac e kêsêlêŋ, goc sôc lôm dabuŋ ŋabatêmndö whiŋ iŋlu gi. Ma iŋ kêsêlêŋ ti pwê-pwê ma kêpiŋ Anötö.  
\v 9 Lau hoŋ naŋ sêlic iŋ kêsêlêŋ ti kêpiŋ Anötö,  
\v 10 naŋ sêŋyalê bu iŋ ŋgac teŋ gêŋ-ŋga naŋ muŋ-ŋga ndöc lôm dabuŋ ŋasactô yêc gatam naŋ sêsam bu Gatam Ŋayham. Ma sêhêdaê ti sêseŋ amba ŋandô tu iŋ ŋayham sa-ŋga.   
\s1 Pita gêm mêtê mbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö  
\p
\v 11 Pita lu Jon sêlhac lôm dabuŋ ŋabatêmndö yêc gameŋ naŋ sêsam bu Solomon ndê Batêm, ma ŋgac teŋ gêŋ-ŋga dau sap iŋlu dôŋ ŋapaŋ. Ma lau hoŋ naŋ sêlic gêŋ dau sêsö, ma sênti sêtêŋ iŋlu si.  
\v 12 Pita tahê ŋac ma sôm, “Mac lau Israel-ŋga! Tu sake-ŋga mac asö tu gêŋ dindec-ŋga ma tamhê alu ŋaŋga? Mac gauc gêm bocke? Alu mba ŋaclai ti mêtê gitêŋ dec kôm iŋ ŋgac dinaŋ ŋayham sa ma kêsêlêŋ, a? Wasôm têŋ mac, mba!  
\v 13 Abraham lu Aisak ma Jakob si Anötö, yac neŋ abaŋi si Anötö, kôm gêŋ dindec tu bu po iŋ ndê ŋgac akiŋ Yisu ndê waê sa. Mac daôm akêŋ iŋ sip lau Rom-ŋga amba bu sêndic iŋ ndu. Pailot dau gauc gêm tidôŋ bu êŋgapwêc Yisu su, magoc mac atôc asê têŋ Pailot bu mac atec Yisu.  
\v 14 Iŋ ŋgac dabuŋ ti gitêŋ, magoc mac atec iŋ, ma ateŋ Pailot bu êŋgapwêc ŋgac naŋ gic ŋamalac ndu, naŋ su têŋ mac.  
\v 15 Magoc ŋgac naŋ ti yac neŋ dandöc taŋli-ŋga ŋahu, naŋ mac ac iŋ ndu. Tigeŋ Anötö uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga. Yac alic iŋ tisa su, dec asôm asê bu yomandô.  
\v 16 Alic ŋgac dindec. Mac aŋyalê bu muŋ-ŋga iŋ ŋgac bôliŋ. Kwahic dec iŋ gahi ŋayham sa tu Yisu ndê ŋaê-ŋga, ŋaê naŋ yac akêŋ whiŋ. Yomandô! Iŋ ŋayham sa sambuc tu Yisu ndê ŋaê-ŋga ma tu yac akêŋ whiŋ Yisu-ŋga.   
\p
\v 17 “O asidôwai hac! Aö kayalê su bu mac ti nem lau bata Israel-ŋga nem gauc sa pi Yisu ndê ŋahu dom, dec mac ac iŋ ndu.  
\v 18 Magoc lau propet hoŋ sêhoc Anötö ndê yom asê gwanaŋ su, bu iŋ ndê Mesaya oc hôc ŋandê. Ma kwahic dec ŋac si yom dau ŋandô sa pi gêŋ naŋ mac akôm.  
\v 19 Tu dinaŋ-ŋga dec wasôm têŋ mac bu apu daôm ma anem daôm kwi. Ma bocdinaŋ dec Anötö oc suc mac nem sac kwi.  
\v 20 Ma Pômdau ndê mwasiŋ oc puc mac nem gatôm dôŋ. Ma Anötö oc kêŋ Mesaya naŋ iŋ kêyaliŋ sa gwanaŋ su, naŋ Yisu dau, naŋ mbu têŋ mac meŋ.  
\v 21 Iŋ oc mbo undambê e tôm Anötö kôm gêŋ hoŋ tiwakuc tiyham, tôm iŋ hoc asê muŋ-ŋga ŋa iŋ ndê propet dabuŋ hoŋ whasuŋ.  
\v 22 Bu Moses to yom bocdec bu, ‘\it Pômdau mac nem Anötö, oc êŋyaliŋ ŋgac daŋ sa yêc lau Israel-ŋga, bu ti mac nem propet nditôm aö dauŋ. Ma yom hoŋ naŋ iŋ sôm, naŋ mac asôc ŋapu maŋ.\it*  
\v 23 \it Lau naŋ sêkêŋ daŋga propet dinaŋ ndê yom dom, naŋ Anötö oc tiŋ ŋac su yêc iŋ ndê lau ŋatoŋ.’ \it*  
\v 24 Moses to yom dinaŋ, ma Samuel ti propet hoŋ naŋ sêŋkuc iŋ, naŋ sêhoc yom asê gwanaŋ su pi gêŋ naŋ hôc asê têŋ têm dindec.  
\v 25 Yom naŋ lau propet sêhoc asê têŋ abaŋi, naŋ mac atap ŋa-ŋandô sa su. Ma pwac naŋ Anötö kêmatiŋ whiŋ abaŋi, naŋ bocdinaŋ. Bu Anötö sôm têŋ Abraham bu, ‘\it Lau nom-ŋga hoŋ oc sêtap mbec ŋamwasiŋ sa yêc am nem wakuc.’\it*  
\v 26 Ma kwahic dec Anötö kêŋ ndê ŋgac akiŋ-ŋga meŋ. Iŋ têŋ mac lau Israel-ŋga muŋ, bu nem mac kwi ma ahu nem mêtê sac siŋ. Ma mac bu akôm bocdinaŋ, dec oc atap iŋ ndê mbec ŋamwasiŋ sa.”   
\c 4  
\s1 Sêkêŋ Pita lu Jon sêndöc gapocwalô  
\p
\v 1 Pita lu Jon sêsôm yom têŋ lau sêmbo, ma lau †dabuŋ-siga ti lau siŋ sêyob lôm dabuŋ-ŋga si ŋgac bata, ma lau †Sadiusi ŋatô sêtêŋ iŋlu si.  
\v 2 Ŋac sêŋgô bu Pita lu Jon sêndôhôŋ lau ma sêsôm têŋ ŋac bu Yisu tisa su, ma bu iŋ ti lau si ŋahu sêtisa akêŋ lau batê-ŋga. Ma iŋlu si yom dau kôm ŋac atac ŋandê.  
\v 3 Tu dinaŋ-ŋga sêkôc iŋlu dôŋ, tigeŋ ŋasec sa su, dec sêŋlahi iŋlu ahuc bu sêndöc e bêbêc.  
\v 4 Magoc lau daêsam naŋ sêŋgô yom naŋ Pita lu Jon sêsôm, naŋ sêkêŋ whiŋ yom dau. Ŋac lau dau si lauŋgac ŋambwa si namba gitôm 5,000.   
\p
\v 5 Galaŋsê bêbêc lau bata ma lau andô ti lau naŋ sêndôhôŋ yomsu sêkac sa yêc Jerusalem.  
\v 6 Ma †dabuŋsiga ŋamata-ŋga Anas, ma Kayapas lu Jon ma Aleksanda ti lau ŋatô yêc dabuŋsiga ŋamata-ŋga ndê gôlôwac, naŋ sêmbo sêwhiŋ ŋac.  
\v 7 Sêkôc Pita lu Jon sêmeŋ sêlhac ŋac aŋgô-ŋga, goc sêŋsu iŋlu bocdec bu, “Amlu akôm gêŋ dindec am asa aŋgô, me akôc asa ndê ŋaclai dec akôm?”  
\v 8 Têŋ dinaŋ Ŋalau Dabuŋ gêm Pita ahuc, dec sôm têŋ ŋac bu, “O mac lau bata ti lau andô Israel-ŋga!  
\v 9 Kwahic dec mac bu aŋsu alu pi mwasiŋ naŋ akôm têŋ ŋgac bôliŋ dindec. Ma andac alu pi lêŋ iŋ ŋayham sa-ŋga.  
\v 10 Mac lau bata, ti mac lau Israel-ŋga hoŋ aŋgô! Ŋgac dindec kalhac mac aŋôm-ŋga, naŋ ŋamlic ŋayham sa su tu Yisu Kilisi ndê ŋaê-ŋga. Iŋ ŋgac Nasaret-ŋga naŋ mac ac iŋ ndu pi a gicso dau. Magoc Anötö uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga ma mbo tali tiyham.  
\v 11 Sêto yom pi Yisu naŋ yêc bocdec bu, ‘\it Hoc naŋ mac lau akwê andu-ŋga alic sac ma atec ndöc, naŋ kwahic dec ti hoc ŋamata-ŋga yêc andu dau.’\it*  
\v 12 Aŋgô! Seŋ tigeŋ yêc bu yac lau nom-ŋga datap Anötö ndê mwasiŋ nem yac si-ŋga sa, naŋ datap sa tu Yisu ndê ŋaê-ŋ ga. Ŋaê daŋ yêc naŋ gitôm bu nem yac si-ŋga yêc dom. Mba andô!”   
\p
\v 13 Lau bata sêŋgô yom dinaŋ, ma sêŋyalê bu Pita lu Jon sêsôc lôm mêtê-ŋga daŋ dom, magoc sêŋyalê bu muŋ-ŋga iŋlu sêmbo sêwhiŋ Yisu ŋapaŋ. Ma ŋac sêhêdaê bu iŋlu sêô lau si yom ti atac pa su.  
\v 14 Magoc ŋgac bôliŋ naŋ ŋamlic ŋayham sa, naŋ kalhac whiŋ iŋlu, ma tu dinaŋ-ŋga ŋac si yom mba bu sêsôm.  
\v 15 Bocdinaŋ sic atu iŋlu bu sêhu ŋac lau †Sanedrin-ŋga siŋ ma sêkêŋ ŋasawa têŋ ŋac bu sêsôm yom pi iŋlu.  
\v 16 Goc sêsôm têŋ dau bu, “Yac oc dakôm sake têŋ ŋgac lu dindê? Lau Jerusalem-ŋga hoŋ sêlic gêŋ dalô atu naŋ iŋlu sêkôm su, ma yac oc dasêc ahuc nditôm dom.  
\v 17 Lau hoŋ bu sêŋgô ŋawaê pi gêŋ dindec, dec oc yham dom. Bocdinaŋ dakêŋ yao ŋaŋga têŋ iŋlu, bu sêsôm yom pi Yisu ma sêsam iŋ ndê ŋaê têŋ lau tiyham dom.”   
\p
\v 18 Goc sêmbwêc iŋlu sêmbu sêmeŋ, ma sic yao iŋlu bu sêsôm yom ti sêndôhôŋ lau tu Yisu ndê ŋaê-ŋga tiyham dom.  
\v 19 Magoc Pita lu Jon sêô ŋac awha bocdec bu, “Mac gauc gêm bocke? Oc solop yêc Anötö aŋgô-ŋga bu alu asôc mac nem yom ŋapu, ma daŋaŋ wambu Anötö dom, a?  
\v 20 Mba! Alu atôm dom bu aŋgapic whaŋsuŋ tu gêŋ naŋ alic ti aŋgô-ŋga.”   
\p
\v 21-22 Lau bata sic yomsu iŋlu tiyham, goc sêkêŋ iŋlu sêsa si. Ŋac sêtôm dom bu sêtap lêŋ sêmatôc iŋlu-ŋga daŋ sa. Ŋahu bu lau hoŋ sêmpiŋ Anötö tu iŋ kôm ŋgac naŋ ndöc bôliŋ yala daêsam su, naŋ ŋayham sa. Bu ŋgac dau ndöc bôliŋ ŋapaŋ e ndê yala gi tap 40 sa.   
\s1 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêteŋ mbec  
\p
\v 23 Sêŋgapwêc Pita lu Jon su, ma iŋlu sêmbu sêtêŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋ ga si, ma sic miŋ yom naŋ †dabuŋ-siga atu-tu ti lau bata sêsôm têŋ iŋlu.  
\v 24 Sêŋgô su, goc ŋac hoŋ sêteŋ mbec têŋ Anötö bocdec, “O Ŋaclai Ŋadau Pômdau, am naŋ kêŋ undambê ti nom ma gwêc ti gêŋ hoŋ naŋ sêmbo ŋalôm.  
\v 25 Am daôm kêŋ Ŋalau Dabuŋ hôc abaŋ Dawid awha sa ma iŋ sôm, ‘\it Tu sake-ŋga lau nom-ŋga sêli dau sa ma sêkic yom naŋ ŋandô mba? \it*  
\v 26 \it Ma kiŋ ti gôliŋwaga sêkac dau sa ma sêmatiŋ yom pitigeŋ bu sêseŋ Pômdau lu Mesaya naŋ iŋ kêyaliŋ sa, naŋ su.’\it*  
\v 27 Dawid ndê yom dau ŋandô sa yêc malac atu dindec. Bu †Herod lu Pontias Pailot, ma lau siŋ gameŋ apa-ŋga, ma lau bata Israel-ŋga sêkêŋ si gauc pitigeŋ bu sêseŋ am nem ŋgac akiŋ-ŋga dabuŋ Yisu naŋ am kêyaliŋ iŋ sa ti Mesaya, naŋ su.  
\v 28 Gêŋ naŋ am, Ŋaclai Ŋadau gauc gêm tidôŋ su, naŋ dec sêkôm ŋandô sa.  
\v 29 O Pômdau, lau dinaŋ sêsôm yom daêsam bu sêlhac yac ahuc. Magoc yac ateŋ am bu puc yac dôŋ bu ahoc am nem mêtê asê ti atac pa su.  
\v 30 Kêŋ nem ŋaclai têŋ yac bu akôm am nem gweleŋ ma akôm lau gêmbac ŋayham sa, ma akôm gêŋ dalô tidau-tidau tu am nem ŋgac akiŋ-ŋga dabuŋ Yisu ndê ŋaê-ŋga.”   
\p
\v 31 Sêteŋ mbec dinaŋ su, goc gameŋ naŋ sêkac sa sêndöc naŋ kêwic dau. Ma Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac hoŋ ahuc, ma ŋac sic hu sêsôm Anötö ndê mêtê asê ti atac pa su.   
\s1 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêwêkaiŋ gêŋ toŋ tigeŋ  
\p
\v 32 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ sêkêŋ si ŋalôm ti gauc pitigeŋ. Ma ŋac si daŋ gêlic ndê gêŋ tôm iŋ dau ndê dom. Hoŋ sêwêkaiŋ gêŋ toŋ tigeŋ.  
\v 33 Lau aposel sêhoc Pômdau Yisu tisa ŋawaê asê ti ŋaclai eŋ, ma Anötö ndê mwasiŋ kêsalê ŋac hoŋ ahuc sambuc.  
\v 34 Ŋac si daŋ pônda dau tu gêŋ daŋ-ŋga dom. Ŋahu bu lau naŋ sêwêkaiŋ nom me andu, naŋ sêkêŋ si gêŋ têŋ lau semlhi. Goc sêkôc ŋa-awa sa si,  
\v 35 ma sêkêŋ têŋ aposel sêyob. Ma lau aposel sic sam gêŋ dau têŋ lau sêpônda dau-ŋga tôm gi.   
\p
\v 36 Ma ŋgac daŋ mbo, naŋ meŋ akêŋ nduc Saipras. Iŋ †Liwai ndê wakuc daŋ, ma iŋ ndê ŋaê Josep. Magoc aposel sêsam iŋ bu Banabas, naŋ danem kwi bu ŋgac puc lau dôŋ-ŋga.  
\v 37 Ŋgac dau ndê nom daŋ y êc, dec kêŋ têŋ lau semlhi, ma kôc ŋa-awa meŋ kêŋ têŋ lau aposel.   
\c 5  
\s1 Ananias lu Sapaira  
\p
\v 1 Ŋgac daŋ ŋaê Ananias lu iŋ nawhê Sapaira sêmbo, ma iŋlu sêkêŋ si nom daŋ têŋ lau semlhi.  
\v 2 Nom dau ŋa-awa daŋga Ananias kêgamiŋ yêc iŋ-ŋga, ma iŋ nawhê Sapaira kêyalê. Ma ŋadaŋga naŋ Ananias kêŋ têŋ lau aposel, ma kêsau bu nom dau ŋaôli sambuc dinaŋ.  
\v 3 Têŋ ndoc Pita gêlic awa dau, naŋ sôm têŋ iŋ bu, “Ananias, bocke dec Sadaŋ gêm am nem ŋalôm ahuc e am gauc gêm bu êŋsau Ŋalau Dabuŋ, ma kêgamiŋ nom ŋa-awa ŋatô yêc am-ŋga?  
\v 4 Muŋ-ŋga am daôm ti ŋadau nem nom, ma têŋ ndoc am kêŋ têŋ lau semlhi su, naŋ am ti ŋadau ŋa-awa dau bocdinaŋ. Magoc am kêŋ ŋadaŋga têŋ yac ma kêsau bu nom dau ŋaôli sambuc dinaŋ. Bocke dec am gauc gêm bu kôm gêŋ boc-dinaŋ? Am kêsau ŋamalac dom, am kêsau Anötö goc.”  
\v 5 Têŋ têm Ananias ŋgô yom dinaŋ, dec iŋ hu dau sip nom gi ma mbac ndu yêc. Ma lau hoŋ naŋ sêŋgô gêŋ dau ŋawaê, naŋ sêtöc dau ŋandô.  
\v 6 Lau batac ŋatô sêtêŋ Ananias si, sêmpaŋ iŋ ndê ŋamlaŋ ahuc ma sêkôc sa si sêŋsuhuŋ.   
\p
\v 7 Ŋasawa gitôm acgatu tö giŋga su, goc ŋgac dau nawhê meŋ ma gêm gauc gêŋ naŋ kôm iŋ nakweŋ.  
\v 8 Ma Pita tôc mone dau têŋ iŋ, goc ndac, “Lau semlhi amlu nam akweŋ nem nom daŋ, ma ŋaôli dau dindec, me?” Ma awhê dau sôm bu, “Aêc, gêŋ dau dindec.”  
\v 9 Dec Pita sôm, “Bocke dec amlu nem ŋalôm pitigeŋ bu aŋsahê Pômdau ndê Ŋalau? Lic su naŋ, lau naŋ sêŋsuhuŋ nam akweŋ dec kwahic sêlhac andu ŋasactô, bu sêmbalaŋ am sa ndi whiŋ.”  
\v 10 Ma ŋagahô ŋambwa awhê dau ku sa yêc Pita gahi-ŋga ma mbac ndu. Ma lau batac sêsôc si ma sêlic bu iŋ mbac ndu su, dec sêkôc iŋ sa si ma sêŋsuhuŋ iŋ whiŋ nakweŋ.  
\v 11 Ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ, ti lau ŋatô naŋ sêŋgô gêŋ dau ŋawaê, naŋ hoŋ sêsö ma sêtöc dau ŋandô.   
\s1 Aposel sêkôm gêŋ dalô daêsam  
\p
\v 12 Têŋ ŋasawa dinaŋ lau aposel sêkôm gêŋ dalô ti gêŋ atu-tu daêsam yêc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si toŋ ŋalôm. Ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga êlêmê sêkac dau sa sêmbo lôm dabuŋ yêc gameŋ naŋ lau sêsam bu Solomon ndê Batêm.  
\v 13 Lau hoŋ sêlic ŋac ŋayham ma sêtoc ŋac sa, tigeŋ tu lau bata Israel-ŋga dec sêtöc dau bu sêlhac sêwhiŋ ŋac.  
\v 14 Magoc lauŋgac ti lauwhê daêsam sic hu sêkêŋ whiŋ Pômdau, dec lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si namba kêsôwec tiatu ŋapaŋ.  
\v 15 Tu gêŋ atu-tu naŋ lau aposel sêkôm-ŋga, dec lau sêhoŋ si lau gêmbac sêsa malac lôm sêmeŋ ma sêkêŋ ŋac sêyêc sac ti mbô. Ŋac sêkêŋ bata bu Pita oc êŋsêlêŋ meŋ ma êmasec lau gêmbac me mboe ac kêŋ iŋ ndê gatu nem ayuŋ lau gêmbac ma kôm ŋac ŋayham sa.  
\v 16 Ma lau daêsam akêŋ malac naŋ sêyêc Jerusalem ŋamakê, naŋ sêhoŋ lau gêmbac ti lau naŋ ŋalau sac sêkôm ŋac sêtisac, naŋ sêmeŋ ma lau aposel sêkôm ŋac hoŋ ŋayham sa.   
\s1 Sêkêŋ aposel sêndöc gapocwalô tiyham  
\p
\v 17 Têŋ dinaŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga ti iŋ ndê lau hoŋ akêŋ Sadiusi si toŋ sem lêmuŋ lau aposel ŋandô.  
\v 18 Tu dinaŋ-ŋga dec sêkôc ŋac dôŋ ma sêkêŋ ŋac sêndöc gapocwalô.  
\v 19 Tigeŋ têŋ ôbwêc Pômdau ndê aŋela gêlêc andu gapocwalô-ŋga ŋagatam su ma wê ŋac sêsa si.  
\v 20 Ma iŋ sôm têŋ ŋac bu, “Andi alhac lôm dabuŋ ŋabatêmndö, ma ahoc yom asê timala eŋ têŋ lau, pi lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si lêŋ wakuc.”  
\v 21 Sêŋgô aŋela ndê yom dinaŋ su, dec bêbêc ganduc sêtêŋ lôm dabuŋ si ma sic hu sêndôhôŋ lau.  
\p Têŋ ndoc dinaŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga ti iŋ ndê lau sêmbwêc lau bata Sanedrin-ŋga hoŋ sa sêpitigeŋ bu sêmatôc aposel si yom. Goc sêŋkiŋ lau ŋatô sêtêŋ gapocwalô si bu sêkôc lau aposel sa sêmeŋ.  
\v 22 Magoc têŋ ndoc lau dau sêhôc asê gapocwalô, naŋ sêlic bu aposel aŋgô mba. Goc sêmbu si ma sêsôm bu,  
\v 23 “Yac a alic bu sêŋlahi gatam ahuc ŋapep ma lau sêyob gatam sêlhac. Dec yac alêc gatam su magoc alic bu ŋac sêndöc dom.”  
\v 24 Lau siŋ sêyob lôm dabuŋ-ŋga si ŋgac bata, ma dabuŋsiga atu-tu sêŋgô yom dau e sêpônda gauc.  
\v 25 Sêhê gauc sêmbo ma ŋgac daŋ meŋ ma sôm têŋ ŋac bu, “Alic su naŋ! Lauŋgac naŋ mac akêŋ ŋac sêndöc gapocwalô, naŋ kwahic dec sêlhac lôm dabuŋ ŋamakê ma sêndôhôŋ lau sêmbo.”  
\v 26 Goc lau siŋ-ŋga naŋ sêyob lôm dabuŋ ti ŋac si ŋgac bata sêtêŋ lôm dabuŋ si, ma sêkôc aposel sa sêmeŋ. Ŋac sêwê ŋac malô ma sêŋsahic ŋac dom, ŋahu bu sêtöc dau bu lau naŋ sêtoc aposel sa, naŋ oc sêtuc ŋac ŋa hoc.  
\v 27 Sêwê aposel sêmeŋ ma sêkêŋ ŋac sêlhac lau Sanedrin-ŋga aŋgô-ŋga bu dabuŋsiga ŋamata-ŋga êŋsu ŋac.  
\v 28 Iŋ sôm têŋ ŋac bu, “Y ac ac yao mac ŋaŋga bu andôhôŋ lau pi ŋgac dinaŋ ma asôm iŋ ndê ŋaê asê tiyham dom. Magoc mac nem yom pi iŋ gêm Jerusalem ahuc su. Mac bu ahê ŋamalac dinaŋ ndê dac meŋ pi yac, a?”   
\p
\v 29 Dec Pita ti aposel sêô iŋ awha ma sêsôm bu, “Yac daŋaŋ wambu Anötö ndê yom hôc gêlêc ŋamalac si yom su, ac ŋawaê.  
\v 30 Mac daôm ac Yisu ndu pi a, tigeŋ abaŋi si Anötö uŋ iŋ sa mbo tali tiyham.  
\v 31 Ma Anötö toc iŋ sa ma kêŋ iŋ ndöc iŋ ndê andô-ŋga ti Kiŋ, ma ti Ŋadau Nem Lau Si-ŋga. Iŋ kôm bocdinaŋ, ŋahu bu iŋ bu kêŋ ŋasawa têŋ lau Israel-ŋga bu sêkac si ŋalôm kwi, dec iŋ oc suc ŋac si sac kwi.  
\v 32 Yom dinaŋ yac alic ŋandô su, dec asôm asê. Ma Ŋalau Dabuŋ puŋ yom dau dôŋ bocdinaŋ. Iŋ Ŋalau naŋ Anötö kêŋ têŋ lau naŋ daŋga wambu iŋ ŋapep.”   
\p
\v 33 Lau bata Israel-ŋga dinaŋ sêŋgô aposel si yom dau e gêli ŋac ŋalôm sa sac andô, ma ŋac tac whiŋ bu sêndic aposel ndu.  
\v 34 Tigeŋ lau Sanedrin-ŋga si ŋgac bata daŋ tisa bu lhac ŋac ahuc. Iŋ Palêsai daŋ ŋaê Gamaliel, naŋ kêdôhôŋ yomsu, ma lau hoŋ sêtoc iŋ sa. Iŋ gic atu yom bu sêkêŋ aposel sêsa awê sêndi sêmbo ŋasawa sauŋ.  
\v 35 Goc iŋ sôm têŋ lau bata hoŋ, “Mac lau Israel-ŋga, akôc gauc ŋapep pi gêŋ naŋ mac bu akôm têŋ lau dinaŋ.  
\v 36 Gauc nem Teudas, ŋgac naŋ ŋasawa apê gi su toc dau sa bu ŋgac tiwaê. Magoc lau siŋ Rom-ŋga sic iŋ ndu, ma lau 400 naŋ sêmbo sêwhiŋ iŋ, naŋ sêmbulu ŋac sêlhö têŋtêŋ si. Ma iŋ ndê gweleŋ hoŋ hê su.  
\v 37 Ma têŋ têm sêsê lau sa tu bu sênemlhi takis-ŋga, naŋ ŋgac Galili-ŋga daŋ ŋaê Judas tisa. Iŋ gêli lau toŋ daŋ sa bu sêkêŋ kisa lau Rom-ŋga. Magoc iŋ giŋga bocdinaŋ, ma iŋ ndê lau hoŋ sêlhö têŋtêŋ.  
\v 38 Bocdinaŋ kwahic dec aö b u wasôm aneŋ ŋalôm asê têŋ mac. Ahu lau aposel dindê siŋ ma akêŋ ŋac sêlhö sêndi. Ŋac si gweleŋ bu meŋ akêŋ ŋamalac ŋambwa si, gitôm Teudas lu Judas si gweleŋ, dec oc tôm dom bu nem ŋandô.  
\v 39 Tigeŋ ŋac si gweleŋ bu meŋ akêŋ Anötö ndê, dec oc atôm dom bu alhac ŋac ahuc. Ma mac bu akêŋ kisa ŋac, dec mac oc akêŋ kisa Anötö dau.”   
\p
\v 40 Lau bata hoŋ sêŋgô iŋ ndê yom ma sêsôc ŋapu. Ŋac sêmbwêc aposel sêsôc sêmeŋ ma sêkêŋ lau siŋ-ŋga sêhi ŋac ŋa sö. Ma sêkêŋ yao bu sênem mêtê pi Yisu tiyham dom, goc sêkêŋ ŋac sêsa si.  
\v 41 Aposel sêhu lau bata Sanedrin-ŋga siŋ, ma sêsa si ti atac ŋayham atu. Ŋahu bu Anötö kêŋ ŋac sêhôc ŋawapac ti ŋandê tu Yisu ndê ŋaê-ŋga, dec toc ŋac sa.  
\v 42 Ma tôm bêc hoŋ sêndôhôŋ lau sêmbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö, ma sêndôhôŋ lau sêlom-sêlom andu. Ma sêhoc ŋawaê ŋayham asê ŋapaŋ ma sêsôm bu Yisu iŋ Mesaya dau.   
\c 6  
\s1 Sêŋyaliŋ lau 7 sa bu sêndic sam gêŋ daneŋ-ŋga  
\p
\v 1 Lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga si toŋ kêsôwec ŋapaŋ. Magoc têŋ têm dinaŋ ŋawapac daŋ hôc asê. Yêc toŋ dau ŋalôm lau Israel-ŋga naŋ sêsôm lau Grik awha, naŋ sêtucdiŋ lau Israel-ŋga naŋ sêsôm Yom †Hibru. Ŋahu bu tôm bêc hoŋ lau sic sam gêŋ daneŋ-ŋga têŋ lau naŋ sêpônda dau, magoc tandô toŋ lauwhê sawa naŋ sêsôm Yom Grik.  
\v 2 Tu dinaŋ-ŋga aposel 12 sêmbwêc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ sêpitigeŋ, ma sêsôm, “Yham dom bu yac ahu Anötö ndê gweleŋ ŋawaê ŋayham-ŋga siŋ tu ayob gweleŋ andic sam gêŋ-ŋga.  
\v 3 Bocdinaŋ asidôwai, aŋyaliŋ lauŋgac 7 sa yêc toŋ dindec ŋalôm, naŋ lau tigauc ma Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac ahuc. Ma lau dinaŋ yac oc dakêŋ ŋac sêyob gweleŋ dindec.  
\v 4 Ma yac dauŋ oc akôm gweleŋ anem mêtê ti ateŋ mbec-ŋga ŋapaŋ.”   
\p
\v 5 Lau hoŋ sêŋgô ŋac si gauc dinaŋ ma sêlic ŋayham. Bocdinaŋ ŋac sêŋyaliŋ lau 7 sa, naŋ si ŋaê bocdec. Steven, iŋ ŋgac naŋ Ŋalau Dabuŋ gêm iŋ ahuc ma kêŋ whiŋ ŋaŋga, ma Pilip, Prokoras, Nikanor, Timon, Pamenas, ma Nikolas naŋ ndê malachu Antiok. Nikolas iŋ ŋgac Israel-ŋga dom, magoc muŋ-ŋga iŋ gêm dau kwi ma gêm akiŋ Anötö kêkuc lau Israel-ŋga si sakiŋ akwa.  
\v 6 Ŋac sêkêŋ lau 7 dau sêlhac aposel aŋgô-ŋga, ma aposel sêteŋ mbec ma sêkêŋ amba sac ŋac.   
\p
\v 7 Têŋ ŋasawa dinaŋ Anötö ndê mêtê tiapa, ma lau Jerusalem-ŋga daêsam sêkêŋ whiŋ Yisu. Ma dabuŋsiga Israel-ŋga daêsam sêkêŋ whiŋ bocdinaŋ.   
\s1 Sêkôc Steven dôŋ  
\p
\v 8 Steven iŋ ŋgac naŋ Anötö ndê mwasiŋ ti ŋaclai gêm iŋ ahuc, ma kôm gêŋ atu-atu ti gêŋ dalô mbo lau ŋalôm.  
\v 9 Magoc lau akêŋ lau Israel-ŋga si toŋ daŋ sic hu sêkêŋ kisa iŋ. Ŋac lau dinaŋ sêmeŋ akêŋ malac Sairin ti Aleksandria ma akêŋ gameŋ Silisia ti Esia-ŋga. Muŋ-ŋga ŋac lau akiŋ ŋambwa, magoc tiŋambu si ŋadaui sêhu ŋac siŋ yêc si sakiŋ, ma êlêmê sêkac sa sêmbo dau si lôm wê-ŋga daŋ. Ŋac sêpu Steven ti iŋ ndê yom.  
\v 10 Magoc tu Steven ndê gauc ti yom naŋ Ŋalau Dabuŋ kêŋ têŋ iŋ-ŋga, dec ŋac sêtôm dom bu sêku iŋ ndê yom dulu.   
\p
\v 11 Tu dinaŋ-ŋga ŋac sêkôc lau ŋatô ma sêkic yom gelec sêwhiŋ ŋac, bu ŋac oc sêtisa ma sêŋgôliŋ yom pi Steven bocdec bu, “Yac aŋgô Steven sôm yom sac-sac pi Moses ma pi Anötö.”  
\v 12 Goc ŋac sêsôm yom dau e gêli lau hoŋ si ŋalôm sa, ma lau bata ti lau naŋ sêndôhôŋ yomsu-ŋga sêwhiŋ. Goc sêkôc iŋ dôŋ ma sêwê iŋ e sêkêŋ iŋ kalhac lau Sanedrin-ŋga si aŋgô-ŋga.  
\v 13 Goc sêkêŋ lau tasaŋ ŋatô sêtisa ma sêsôm, “Iŋ ŋgac dindec sôm yom ŋapaŋ bu êŋgwiniŋ yac neŋ lôm dabuŋ ma Anötö ndê yomsu.  
\v 14 Yac aŋgô iŋ sôm bu Yisu Nasaret-ŋga oc seŋ gameŋ dindec su, ma kêŋ ŋagôliŋ wakuc ô mêtê naŋ Moses gic dulu têŋ yac.”  
\v 15 Têŋ dinaŋ lau hoŋ naŋ sêndöc Sanedrin si toŋ, naŋ tahê Steven, ma sêlic bu iŋ ndê aŋgô andô ŋawasi gitôm aŋela daŋ ndê.   
\c 7  
\s1 Steven sôm yom têŋ lau Sanedrin-ŋga  
\p
\v 1 Ma dabuŋsiga ŋamata-ŋga ndac iŋ bu, “Yom dindec naŋ sêŋgôliŋ pi am, naŋ yom ŋandô, me mba?”  
\v 2 Ma Steven ô yom ma sôm, “Asidôwai ti damaŋi. Aŋgô su naŋ! Muŋ-ŋga lê abaŋ Abraham ndöc Mesopotemia, iŋ têŋ malac Haran gi su dom, ma Anötö Ŋawê Ŋadau hoc dau asê têŋ iŋ.  
\v 3 Ma sôm têŋ iŋ, ‘Hu nem gameŋ ti am nem lau siŋ, ma têŋ gameŋ daŋ naŋ aö bu watôc têŋ am, naŋ ndi.’  
\v 4 Bocdinaŋ iŋ hu lau Saldi si gameŋ siŋ, ma sa gi ndöc Haran. Tiŋambu iŋ damba mbac ndu su, goc Anötö kêkiŋ Abraham bu têŋ gameŋ dindec naŋ kwahic dec mac andöc, naŋ meŋ.  
\v 5 Tigeŋ iŋ kêŋ nom têŋ Abraham wêkaiŋ yêc gameŋ dindec dom. Mba, Abraham dau tap nom sauŋ daŋ sa dom! Têŋ ndoc dinaŋ Abraham ndê balêkoc mba, magoc Anötö kêmatiŋ yom tidôŋ têŋ iŋ, bu iŋ ti iŋ ndê lau wakuc oc sêwêkaiŋ gameŋ dau.  
\v 6 Ma Anötö sôm têŋ iŋ bu, ‘Am nem wakuc oc sêhu gameŋ dindec siŋ ma sêndöc sêtôm lau apa yêc lau daŋ si gameŋ. Ma ŋac oc sênem akiŋ lau dau, ma lau dau oc sêkôm ŋac ŋayom nditôm yala 400.  
\v 7 Magoc tiŋambu aö oc wakêŋ ŋagêyô têŋ lau gameŋ dinaŋ-ŋga naŋ sem akiŋ ŋac, ma am nem wakuc oc sêhu gameŋ dinaŋ siŋ ma sêmbu sêmeŋ sênem akiŋ aö yêc gameŋ dindec.’  
\v 8 Ma Anötö kêŋ †pwac sêsê lauŋgac si ŋamlic ŋatô su-ŋga têŋ Abraham. Tiŋambu Abraham kwê ndê atuŋgac Aisak asê, ma sê iŋ ndê ŋamlic ŋatô su têŋ iŋ ndê bêc ti-8-ŋga. Aisak dau kwê Jakob asê, ma Jakob kwê yac neŋ abaŋi 12 asê, naŋ sêti yac neŋ gôlôwac Israel-ŋga toŋ 12 si ŋahu.  
\v 9 Josep iŋ abaŋi 12 si daŋ, magoc dôwai sem lêmuŋ iŋ, dec sêkêŋ iŋ têŋ lau semlhi. Ma lau dau sêkôc iŋ sa sêsip gameŋ Isip-ŋga si, ma iŋ mbo gameŋ dinaŋ tôm ŋgac akiŋ ŋambwa daŋ. Magoc Anötö mbo whiŋ Josep,  
\v 10 dec gêm iŋ si yêc ŋawapac bocke naŋ tap iŋ sa. Iŋ kêŋ gauc ŋayham-ŋayham têŋ iŋ dec lau Isip-ŋga si kiŋ Parao gêlic iŋ ŋayham, ma kêŋ iŋ gêm gôliŋ gêŋ hoŋ yêc iŋ ndê andu kiŋ-ŋga, ma gameŋ Isip-ŋga sambuc.  
\v 11 Tiŋambu tôbôm gêm Isip ma Kanan ahuc e lau sêhôc ŋawapac atu, ma abaŋi sêpônda gêŋ sêneŋ-ŋga.  
\v 12 Jakob ŋgô ŋawaê bu gêŋ daneŋ-ŋga yêc Isip, dec kêkiŋ ndê atui sêsip Isip si. Têm ŋamata-ŋga dinaŋ sêsip si ma semlhi gêŋ daneŋ-ŋga, ma sêmbu sêmeŋ.  
\v 13 Tiŋambu iŋ kêkiŋ ŋac sêsip Isip si tiyham, ma têŋ dinaŋ Josep sôm dau asê têŋ ndê asidôwai, ma Parao ŋgô ŋawaê pi Josep ndê gôlôwac.  
\v 14 Goc Josep kêkiŋ yom têŋ iŋ damba Jakob ti iŋ ndê lau ŋatô, bu ŋac hoŋ sêsip Isip sêtêŋ iŋ sêndi. Ŋac lau dinaŋ lau 75.  
\v 15 Bocdinaŋ Jakob ti yac neŋ abaŋi sêsip Isip si, ma sêndöc e sêmbac ndu sêyêc gameŋ dinaŋ.  
\v 16 Ma tiŋambu ŋac si lau wakuc sêkôc ŋac si ŋakwa su yêc Isip bu sêŋsuhuŋ ŋac yêc malac Sekem, sêyêc sêhô naŋ Abraham gêmlhi su yêc Hamo ndê atui.   
\p
\v 17 “Tiŋambu, ndoc meŋ kêpiŋ bu yom naŋ Anötö gic bata têŋ Abraham, naŋ ŋandô sa. Têŋ têm dinaŋ lau Israel-ŋga naŋ sêndöc Isip, naŋ sêti daêsam ŋandô.  
\v 18 Magoc kiŋ wakuc daŋ gêm gôliŋ Isip, naŋ kêyalê Josep dom.  
\v 19 Iŋ yob yac neŋ abaŋi solop dom, ma kêŋ ŋawapac atu têŋ ŋac. Iŋ gic yomsu ŋac bu sêmbaliŋ balêkoc wakuc hoŋ siŋ sêniŋga.  
\v 20 Têŋ ndoc dinaŋ Moses dinda kôc iŋ, ma Anötö gêlic iŋ ŋayham. Ŋac sêlôm iŋ sêmbo damba ndê andu gitôm ayô tö.  
\v 21 Tiŋambu sêkôc iŋ sa si ma sêsiŋ iŋ, ma malô goc Parao ndê atuwê tap iŋ sa ma gôlôm iŋ ti ndê balêkoc.  
\v 22 Ma bocdinaŋ dec Moses sôc lôm bapia ma kêdôhôŋ lau Isip-ŋga si gauc hoŋ. Ma iŋ ti ŋgac ŋaŋga tu sôm yom ma kôm gweleŋ-ŋga.  
\v 23 Iŋ mbo e iŋ ndê yala ti 40 su, ma bêc daŋ iŋ gauc gêm bu sa ndi lic ndê asidôwai Israel-ŋga.  
\v 24 Têŋ ndoc dinaŋ iŋ gêlic ŋgac Isip-ŋga daŋ kôm ŋgac Israel-ŋga daŋ ŋayom. Dec iŋ gic ŋgac Isip-ŋga dinaŋ ndu bu nem iŋ ndê asidôwa dinaŋ si.  
\v 25 Iŋ gauc gêm bu mboe iŋ ndê asidôwai oc sêŋyalê bu Anötö kêyaliŋ iŋ sa bu nem ŋac sa, magoc mba. Ŋac sem gauc.  
\v 26 Ŋagalaŋsê iŋ sa gi tiyham ma gêlic Israel lu sic dau sêmbo. Iŋ bu nem malô iŋlu, dec sôm, ‘Amlu asidôwa, ma tu sake-ŋga dec akêŋ kisa daôm?’  
\v 27 Magoc ŋgac lu dau si daŋ, naŋ bu kôm ndê asidôwa tisac, naŋ suc Moses sa gi, ma sôm, ‘Asa kêŋ am bu nem gôliŋ ma êmatôc yac?  
\v 28 Bocke? Am bu ndic aö ndu gitôm am gic ŋgac Isip-ŋga daŋ têŋ alhabêc, a?’   
\p
\v 29 “Têŋ ndoc Moses ŋgô yom dinaŋ, naŋ iŋ kölhö têŋ gameŋ Midian-ŋga gi, ma ndöc dinaŋ gitôm ŋgac apa. Ma yêc dinaŋ iŋ gêm awhê sa ma kwê balêkoc ŋgac lu asê.  
\v 30 Yala 40 giŋga su, goc aŋela daŋ hoc dau asê têŋ iŋ ŋalêŋ bocdec. Moses mbo Lôc †Sainai yêc gameŋ sawa, ma gêlic ya ŋawahô golom sa a sauŋ daŋ.  
\v 31 Gêŋ dau kôm iŋ sö ma gauc gêm yom daêsam. Iŋ tigasuc gi bu lic gêŋ dau, dec ŋgô Pômdau awha sa têŋ iŋ meŋ bocdec bu,  
\v 32 ‘Am apami Abraham lu Aisak ma Jakob si Anötö aö.’ Moses ŋgô yom dau e kêtitec ŋandô ma töc dau bu hôc tandô sa ma lic tiyham.  
\v 33 Goc Pômdau sôm têŋ iŋ, ‘Kôc nem atapa su yêc gahim, bu gameŋ naŋ am kalhac, naŋ gameŋ dabuŋ.  
\v 34 Aö galic su bu aö neŋ lau sêmbo sac yêc Isip. Aö gaŋgô ŋac si daŋgi, madec gasip gameŋ bu waŋgaho ŋac su yêc ŋawapac dau. Bocdinaŋ kwahic dec aö oc waŋkiŋ am mbu têŋ Isip ndi.’”   
\p
\v 35 Steven gic miŋ yom dinaŋ, goc sôm, “Aö wasôm têŋ mac, bu Moses iŋ ŋgac dau, naŋ muŋ-ŋga lau Israel-ŋga sêtec iŋ ti sêsôm iŋ bocdec bu, ‘Asa kêŋ am bu nem gôliŋ ti êmatôc yac?’ Tigeŋ Anötö dau ndê aŋela hoc dau asê têŋ iŋ yêc a sauŋ dinaŋ, ma kêkiŋ iŋ bu nem gôliŋ lau Israel-ŋga ma kôc ŋac su yêc gameŋ Isip-ŋga.  
\v 36 Bocdinaŋ iŋ kôc ŋac sêsa akêŋ Isip sêmeŋ. Têŋ ndoc dinaŋ iŋ kôm gêŋ dalô ti gêŋ atu-tu daêsam yêc gameŋ Isip-ŋga, ma yêc gwêc naŋ sêsam bu Gwêc Koc. Ma iŋ kôm gêŋ dalô tidau-tidau yêc gameŋ sawa tôm yala 40.   
\p
\v 37 “Iŋ Moses dau dinaŋ goc sôm têŋ lau Israel-ŋga bu, ‘Anötö oc tôc ŋgac daŋ yêc mac nem toŋ ŋalôm, ti propet nditôm aö dauŋ.’  
\v 38 Moses mbo whiŋ lau Israel-ŋga têŋ ndoc sêmbo gameŋ sawa. Iŋ kalhac aŋela naŋ sôm yom têŋ iŋ yêc Lôc Sainai, ma yac neŋ abaŋi ŋalhu, bu kôc Pômdau ndê yom dandöc taŋli-ŋga ma kêŋ têŋ lau Israel-ŋga. Ma lau dau sic yom dau dulu e meŋ têŋ yac.  
\v 39 Magoc yac neŋ abaŋi sêtec bu sêsôc iŋ ŋapu. Ŋac sêpu iŋ ma ŋac si ŋalôm gauc gêm gameŋ Isip-ŋga ŋapaŋ, e ŋac atac whiŋ bu sêmbu sêndi.  
\v 40 Têŋ ndoc Moses mbo Lôc Sainai ŋasawa baliŋ, naŋ ŋac sêsôm têŋ Aron bu, ‘Iŋ ŋgac Moses dinaŋ, kôc yac sa asa yêc Isip ameŋ, ma kwahic dec yac am gauc gêŋ bocke hôc asê iŋ. Bocdinaŋ êmasaŋ anötöi gwam bu sêwê yac.’  
\v 41 Têŋ ndoc dinaŋ ŋac sêmasaŋ makao ŋagatu ti gwam, goc sêndê mwasiŋ atu daŋ tu bu sêtoc gêŋ dau sa-ŋga. Ŋac sêkêŋ da têŋ gwam dau, ma atac ŋayham kêlêc pi gêŋ naŋ ŋac dau amba sêmasaŋ.  
\v 42 Tu dinaŋ-ŋga dec Anötö puc dômbwê ŋac ma hu ŋac siŋ bu sênem akiŋ tata ti gêŋ umboŋ-ŋga. Lau propet sêto yom pi ŋac si mêtê dau bocdec bu:  
\li1 O mac lau Israel-ŋga. Yala 40 dinaŋ mac ambo gameŋ sawa, naŋ mac akêŋ nem gêŋ daŋ ti da têŋ aö dom. Mba!  
\v 43 Mac êlêmê ambalaŋ bac po daŋ tu anem akiŋ mac nem anötö tasaŋ Molek-ŋga. Ma mac am akiŋ tata daŋ ŋaê Repa ti mac nem anötö, ma apôŋ hamduc têŋ anötöi gwam daêsam naŋ mac amasaŋ. Tu dinaŋ-ŋga aö watiŋ mac su andi andöc gameŋ Babilon-ŋga ŋadaŋga tôm lau gapocwalô-ŋga. \rq [Amos 5:25-27]\rq*   
\p
\v 44 Yêc gameŋ sawa, Anötö whê sa ti tôc lêŋ têŋ Moses bu lau Israel-ŋga sêmasaŋ †bac dabuŋ daŋ ti ŋac si gameŋ sênem akiŋ iŋ-ŋga, naŋ sêkêŋ †apa yomsu-ŋga yêc ŋalôm. Iŋ kêmasaŋ gêŋ dau tôm Anötö tôc asê têŋ iŋ, ma abaŋi sêmbalaŋ gêŋ dau whiŋ ŋac, têŋ ndoc ŋac sêŋsêlêŋ si.  
\v 45 Ŋalêŋ dau dinaŋ Anötö kêŋ ndê bac dabuŋ têŋ lau Israel-ŋga yêc gameŋ sawa. Tiŋambu Anötö soc lau naŋ sêndöc gameŋ Kanan-ŋga su, bu kêŋ gameŋ dau têŋ ŋac. Ma têŋ ndoc Josua wê ŋac sêsôc gameŋ Kanan-ŋga si, naŋ sêmbalaŋ bac dabuŋ dau whiŋ ŋac. Ma bac dau kalhac whiŋ ŋac e Dawid ndê têm.  
\v 46 Anötö gêlic Dawid ŋayham, ma Dawid tac whiŋ bu kwê lôm daŋ sa ti Jakob ndê Anötö ndê andu ŋandô.  
\v 47 Magoc Dawid kwê andu dau dom, iŋ ndê atuŋgac Solomon kwê andu dau sa.  
\v 48 Tigeŋ kwahic dec aö wasôm têŋ mac bu Anötö Ŋaclai ti Ŋawasi Ŋadau, iŋ ndöc andu naŋ ŋamalac sêkwê, naŋ dom. Tôm yom naŋ propet Aisaya to bocdec bu:   
\li1
\v 49 Pômdau sôm, ‘Undambê ti aneŋ pôŋ kiŋ-ŋga, ma gameŋ nom-ŋga ti gameŋ gahiŋ lhac-ŋga. Bocdinaŋ mac oc akwê andu kaiŋ bocke tu bu wandöc-ŋga? Me amasaŋ gameŋ bocke tu waŋwhaŋ dauŋ-ŋga?  
\v 50 Bu aö dauŋ gakêŋ gêŋ hoŋ dinaŋ.’” \rq [Ais 66:1-2]\rq*   
\p
\v 51 Têŋ dinaŋ Steven sôm têŋ ŋac lau Sanedrin-ŋga bu, “Mac lau ŋalôm ŋadandi-ŋga. Mac am daôm kwi dom, ma mac nem daŋamsuŋ kwa ŋaŋga. Mac nem mêtê gitôm apami si. Mac êlêmê atec Ŋalau Dabuŋ ndê gweleŋ.  
\v 52 Mac nem apami sêkêŋ kisa propet hoŋ naŋ Anötö kêkiŋ. Ma propet naŋ sêhoc yom asê pi ŋgac gitêŋ nem lau si-ŋga naŋ Anötö oc êŋkiŋ meŋ, naŋ apami sic ŋac ndu. Ŋgac gitêŋ dau meŋ su, magoc mac akêŋ iŋ sip lau Rom-ŋga amba ma ac iŋ ndu.  
\v 53 O mac lau daôm! Mac daôm akôc Anötö ndê yomsu naŋ aŋela sêkêŋ têŋ abaŋi, naŋ su, tigeŋ asôc ŋapu dom!”   
\s1 Sêtuc Steven ŋa hoc mbac ndu  
\p
\v 54 Têŋ ndoc lau Sanedrin-ŋga sêŋgô Steven ndê yom dinaŋ, naŋ ŋac atac ŋandê atu ma sêseŋ lhô tu iŋ-ŋga.  
\v 55 Magoc Ŋalau Dabuŋ gêm Steven dau ahuc, ma iŋ tatac undambê ma gêlic Anötö ndê ŋawasi, ma Yisu kalhac Anötö amba andô-ŋga.  
\v 56 Dec iŋ sôm, “Alic su naŋ! Aö galic undambê kac sa ma †Ŋamalac ndê Atu kalhac Anötö ndê amba andô-ŋga.”  
\v 57 Ŋac sêŋgô yom dinaŋ goc sêpôc daŋgasuŋ ahuc, ma sêmbwêc atu pi gi. Ŋac sênti sêtêŋ iŋ si,  
\v 58 ma sêtiŋ iŋ sa malac ŋamakê gi, ma sic hu sêtuc iŋ ŋa hoc. Lau naŋ sêŋgôliŋ yom pi Steven, naŋ sêkac si ŋakwê bambaliŋ su, ma sêkêŋ têŋ ŋgac wakuc daŋ ŋaê Saul bu yob.  
\v 59 Ŋac sêtuc hoc pi Steven sêmbo, ma iŋ teŋ mbec têŋ Pômdau bocdec, “O Pômdau Yisu, kôc aneŋ gatuŋ sa loc.”  
\v 60 Goc iŋ peŋ ŋa haduc-ŋga sip gi ma mbwêc atu bu, “Pômdau, gauc nem sac naŋ lau sêkôm têŋ aö, naŋ dom.” Iŋ sôm su, goc mbac ndu.   
\c 8  
\p
\v 1-2 Saul gêlic Steven mbac ndu ma atac ŋayham tu gêŋ naŋ lau dau sêkôm têŋ iŋ-ŋga. Ma tiŋambu lau sêkêŋ whiŋ ŋaŋga-ŋga ŋatô sêŋsuhuŋ Steven ma sêtaŋ iŋ.  
\s1 Saul ma lau Israel-ŋga sêkêŋ kisa lau naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu  
\p Têŋ bêc dau dinaŋ lau sic hu sêkêŋ kisa ŋaŋga têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga naŋ sêmbo Jerusalem. Tu dinaŋ-ŋga ŋac si lau daêsam sêhu Jerusalem siŋ ma sêlhö têŋtêŋ sêtêŋ gameŋ Judia ti Samaria-ŋga si. Magoc lau aposel sêhu Jerusalem siŋ dom.  
\v 3 Ma Saul bocdinaŋ gic hu bu seŋ lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga. Iŋ kêsalê ŋac tôm andu, goc hê ŋac sêsa si ma kêŋ ŋac sêndöc gapocwalô, lauŋgac sêkêŋ whiŋ-ŋga, ma lauwhê bocdinaŋ.   
\s1 Pilip gêm mêtê mbo Samaria  
\p
\v 4 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga naŋ sêhu Jerusalem siŋ ma sêlhö têŋtêŋ, naŋ sêhoc ŋawaê ŋayham pi Yisu asê, yêc malac hoŋ naŋ sêhôc asê naŋ.  
\v 5 Pilip têŋ malac atu daŋ yêc gameŋ Samaria-ŋga gi, ma gêm mêtê yêc dindê ma whê sa bu Yisu iŋ Mesaya dau.  
\v 6 Lau daêsam sêŋgô Pilip ndê yom ti sêlic gêŋ dalô naŋ iŋ kôm, dec sêkêŋ daŋga iŋ ndê yom ŋapep.  
\v 7 Pilip soc ŋalau sac daêsam su sêsa yêc lau ti sêmbwêc atu. Ma iŋ kôm lau bôliŋ daêsam ŋayham sa.  
\v 8 Tu dinaŋ-ŋga lau daêsam yêc malac atu dinaŋ atac ŋayham atu.   
\s1 Saimon, ŋgac balö  
\p
\v 9 Ŋgac daŋ mbo malac dinaŋ, naŋ ndê ŋaê Saimon. Tôm ŋasawa baliŋ iŋ pec balö ti kôm gêŋ atu-tu e lau gameŋ Samaria-ŋga hoŋ sêhêdaê. Iŋ toc dau sa bu iŋ ŋgac tiwaê.  
\v 10 L au atu-tu ma lau ŋambwa hoŋ tatiŋ Saimon ŋapaŋ. Ŋac sêsôm, “Anötö ndê ŋaclai naŋ dasam bu Ŋaŋga Atu, naŋ puc ŋgac dindec dôŋ.”  
\v 11 Ma lau daêsam tatiŋ iŋ ŋapaŋ, bu sêhêdaê tu gêŋ atu-tu naŋ iŋ kôm ŋasawa hic su naŋ-ŋga.  
\v 12 Magoc sêhu siŋ têŋ ndoc sêŋgô ŋawaê ŋayham pi Anötö ndê gôliŋ ma pi Yisu Kilisi, naŋ Pilip hoc asê. Lauŋgac ti lauwhê daêsam sêkêŋ whiŋ iŋ ndê yom, ma sêliŋ saŋgu.  
\v 13 Ma Saimon dau kêŋ whiŋ ma gêliŋ saŋgu whiŋ. Iŋ gêlic gêŋ dalô ti gêŋ atu-tu naŋ Pilip kôm, dec hêdaê ŋandô ma kêkuc iŋ ŋapaŋ.   
\p
\v 14 Têŋ ndoc lau aposel naŋ sêmbo Jerusalem sêŋgô ŋawaê bu lau Samaria-ŋga sêkôc Anötö ndê yom sa, naŋ sêŋkiŋ Pita lu Jon sêtêŋ ŋac si.  
\v 15 Iŋlu sêhôc asê ŋac su, goc sêteŋ mbec bu Pômdau kêŋ ndê Ŋalau Dabuŋ pi ŋac hoŋ.  
\v 16 Têŋ ndoc lau Samaria-ŋga dinaŋ sêkêŋ whiŋ, naŋ sêliŋ saŋgu tu Pômdau Yisu ndê ŋaê-ŋga, magoc Ŋalau Dabuŋ sip meŋ pi ŋac si daŋ dom. Tu dinaŋ-ŋga dec Pita lu Jon sêteŋ mbec pi ŋac.  
\v 17 Sêteŋ mbec su ma sêkêŋ amba sac ŋac, goc Ŋalau Dabuŋ meŋ gêm ŋac ahuc.   
\p
\v 18 Saimon gêlic bu têŋ ndoc aposel lu sêkêŋ amba sac lau dau, naŋ Ŋalau Dabuŋ meŋ pi ŋac, dec gauc gêm bu nemlhi ŋaclai dau yêc iŋlu.  
\v 19 Iŋ ndac iŋlu bocdec bu, “Akêŋ ŋaclai dinaŋ lom aö. Ma bocdinaŋ asa naŋ bu wakêŋ amaŋ sac iŋ, naŋ oc kôc Ŋalau Dabuŋ.”  
\v 20 Magoc Pita ô yom ma sôm, “Bocke? Am gauc gêm bu nemlhi Anötö ndê mwasiŋ ŋa mone, a? Am oc niŋam, ti nem mone hoŋ!  
\v 21 Am wêkaiŋ gweleŋ dindec whiŋ yac dom. Ŋahu bu gauc naŋ yêc am nem ŋalôm, naŋ Anötö gêlic bu solop dom.  
\v 22 Kac nem ŋalôm kwi ma hu mêtê sac dinaŋ siŋ. Ma teŋ mbec têŋ Pômdau bu suc am nem giso kwi pi gauc sac naŋ yêc nem ŋalôm.  
\v 23 Aö galic su bu am gêm lêmuŋ Anötö ndê ŋaclai e am ŋalôm gêli sa, ma sac ŋa-ŋaclai sô am dôŋ ŋapaŋ.”  
\v 24 Saimon ŋgô Pita ndê yom dinaŋ, goc sôm, “Gitôm bu am teŋ mbec têŋ Pômdau tu aö-ŋga, ma bocdinaŋ gêŋ naŋ am sôm yom pi, naŋ oc tap aö sa dom.”   
\p
\v 25 Pita lu Jon sêhoc Pômdau ndê yom asê ti sem mêtê lau su, goc sêlhö bu sêmbu sêtêŋ Jerusalem sêndi. Ma yêc seŋ ŋasawa, naŋ sêsôm ŋawaê ŋayham asê yêc malac daêsam naŋ sêyêc gameŋ Samaria-ŋga.   
\s1 Pilip lu ŋgac Itiopia-ŋga  
\p
\v 26 Têŋ ndoc dinaŋ Pômdau kêkiŋ ndê aŋela daŋ têŋ Pilip gi, ma sôm têŋ iŋ bu, “Êmasaŋ daôm, goc sa ndi ma êmsêlêŋ êmkuc seŋ akêŋ Jerusalem naŋ sip têŋ malac Gasa, seŋ naŋ gic gameŋ sawa kic.”  
\v 27 Bocdinaŋ Pilip tisa ma kêsêlêŋ gi. Ma yêc seŋ dinaŋ iŋ tap ŋgac Itiopia-ŋga daŋ sa, naŋ bêc ŋatô su mbo Jerusalem bu lic om, ma bu mbu têŋ ndê gameŋ ndi. Iŋ ŋgac tiwaê naŋ yob lau Itiopia-ŋga si Kwin Kandis ndê awa hoŋ, naŋ muŋ-ŋga sêsip iŋ ndê ŋamatu sa.\f + \fr 8:27 \ft Muŋ-ŋga lau si gêbôm daŋ yêc bu lauŋgac akiŋ naŋ sêyob Kiŋ si andu me wapa me lauwhê, naŋ sêsip ŋac ŋamatu sa. Lauŋgac kaiŋ dinaŋ sêsam yêc Yom Inglis bu ‘Eunuch’ (Yunok).\f*  
\v 28 Têŋ ndoc Pilip tap iŋ sa yêc seŋ, naŋ ŋgac dau ndöc ndê kaleta, ma sam propet Aisaya ndê buku.  
\v 29 Dec Ŋalau Dabuŋ sôm têŋ Pilip, “Am tigasuc kaleta ma êmkuc ŋgac dindê.”  
\v 30 Goc Pilip kêti têŋ kaleta gi ma ŋgô bu ŋgac dau sam propet Aisaya ndê yom asê. Dec Pilip ndac iŋ, “Am sam yom dinaŋ ma kêyalê ŋahu, me mba?”  
\v 31 Ma iŋ sôm, “Ŋamalac daŋ bu whê sa têŋ aö dom, dec oc waŋyalê bocke?” Ma iŋ ndac Pilip bu pi kaleta ma ndöc whiŋ iŋ.  
\v 32 Iŋ ŋgô bu ŋgac dau sam Aisaya ndê yom bocdec bu:  
\li1 Ŋac sêwê iŋ bu sêndic iŋ ndu gitôm domba.  
\li1 Ma iŋ gêm dau dôŋ tôm domba naŋ sêŋgapiŋ ŋamliclhu, magoc taŋ dom.   
\li1
\v 33 Ŋac sêŋgwiniŋ iŋ, ma sêmatôc iŋ ndê yom gi solop dom.  
\li1 Ŋac sic iŋ ndu, ma bocdinaŋ iŋ ndê wakuc mba. \rq [Ais 53:7-8]\rq*   
\p
\v 34 Ma ŋgac dau ndac Pilip, “Gitôm bu am whê sa têŋ aö bu propet sôm yom dinaŋ pi iŋ dau, me pi ŋamalac daŋ?”  
\v 35 Goc Pilip whê yom hoŋ sa têŋ iŋ, gic hu yêc Aisaya ndê yom dinaŋ e sôm ŋawaê ŋayham pi Yisu têŋ iŋ. Ma ŋgac dau kêŋ whiŋ Yisu.  
\v 36-37 Ŋac si e sêhôc asê bu daŋ poc seŋ ŋamakê. Ma ŋgac dau sôm, “Lic bu dê poc. Gitôm bu aö waliŋ busaŋgu, me mba?”  
\v 38 Goc iŋ sôm têŋ ŋgac naŋ gêm gôliŋ kaleta bu kêŋ kaleta lhac. Ma iŋlu Pilip sêsip bu si ma Pilip kêku iŋ.  
\v 39 Têŋ ndoc naŋ sêpi akêŋ bu sêmeŋ, naŋ Pômdau ndê Ŋalau kôc Pilip su sep tigeŋ. Ma ŋgac dau gêlic iŋ tiyham dom, magoc kölhö ti atac ŋayham gi.  
\v 40 Ma Ŋalau kôc Pilip sa gi kêŋ iŋ mbo malac Asotas. Ma iŋ kêsêlêŋ golom-golom malac, ma sôm ŋawaê ŋayham asê e hôc asê malac Sisaria.   
\c 9  
\s1 Pômdau gêm Saul kwi  
\p
\v 1 Têŋ ŋasawa dinaŋ Saul kêŋ kisa lau sêkêŋ whiŋ Pômdau-ŋga ŋapaŋ. Iŋ sôm ŋaŋga bu iŋ oc kôm ŋac ŋayom ma ndic ŋac ndu. Iŋ têŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga gi,  
\v 2 ma ndac iŋ bu to bapia puc iŋ dôŋ-ŋga, bu tôc têŋ lau bata naŋ sêyob lau Israel si lôm wê-ŋga yêc malac Damaskas. Bapia dau kêŋ ŋaclai têŋ Saul bu kôc lauŋgac ti lauwhê Damaskas-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ dôŋ, ma wê ŋac sa sêtêŋ Jerusalem sêndi bu sêmatôc ŋac.  
\v 3 Iŋ kôc bapia dau su ma kêsêlêŋ e gi kêpiŋ Damaskas. Ma ŋagahô ŋambwa ŋawê atu daŋ akêŋ undambê meŋ pô gameŋ naŋ iŋ mbo.  
\v 4 Iŋ peŋ sip nom ma ŋgô awha daŋ ta iŋ bocdec bu, “Saul, Saul, tu sake-ŋga am kêŋ kisa aö?”  
\v 5 Goc Saul ô yom ma ndac, “O ŋadau, am asa?” Ma awha dau sôm, “Aö Yisu dauŋ, dec am kêŋ kisa.  
\v 6 Am tisa ma sôc malac atu dê ndi. Ma gêŋ bocke naŋ aö tac whiŋ bu am kôm-ŋga, naŋ aö oc waŋkiŋ lau bu sêwhê sa têŋ am yêc dindê.”   
\p
\v 7 Lau naŋ sêmbo seŋ sêwhiŋ Saul, naŋ sêlhac ti sem dau dôŋ. Ŋac sêŋgô ŋakêcsia dau, magoc sêlic ŋamalac daŋ dom.  
\v 8 Têŋ ndoc Saul tisa kalhac, naŋ kac tandô sa magoc gitôm dom bu lic gameŋ. Bocdinaŋ lau dinaŋ sêkêm iŋ sip amba, ma sêwê iŋ sêsôc malac Damaskas si.  
\v 9 Gitôm bêc tö iŋ mbo tapec, ma gêŋ ti nôm gêŋ daŋ dom.   
\p
\v 10 Ŋgac kêŋ whiŋ Yisu-ŋga daŋ mbo Damaskas, naŋ ndê ŋaê Ananias. Ma Pômdau hoc dau asê têŋ iŋ ŋa mbê, ma ta iŋ bu, “Ananias!” Ma iŋ ô yom ma sôm, “Aêc Pômdau, bocke?”  
\v 11 Goc Pômdau sôm têŋ iŋ, “Am sa seŋ naŋ sêsam bu Seŋ Solop ma têŋ Judas ndê andu ndi, ma am oc tap ŋgac daŋ sa, naŋ ndê ŋaê Saul akêŋ malac Tasis. Ŋgac dau teŋ mbec mbo dinaŋ.  
\v 12 Aö gatôc têŋ iŋ su ŋa mbê bu ŋamalac daŋ ŋaê Ananias oc têŋ iŋ ndi, kêŋ amba sac iŋ, ma kôm iŋ tandô po asê tiyham.”  
\v 13 Ananias ŋgô yom dinaŋ ma sôm, “Pômdau. Aö gaŋgô ŋgac dinaŋ ŋawaê su. Iŋ ŋgac naŋ kêŋ ŋawapac atu têŋ am nem lau dabuŋ naŋ sêmbo Jerusalem.  
\v 14 Ma dabuŋsiga atu-tu sêkêŋ ŋaclai têŋ iŋ bu têŋ malac dindec meŋ, ma kôc lau naŋ sêtoc am nem ŋaê sa, naŋ dôŋ.”  
\v 15 Magoc Pômdau ô Ananias ndê yom ma sôm, “Am ndi, ma hêgo daôm dom! Aö kayaliŋ ŋgac dau sa su, bu hoc yom asê pi aneŋ ŋaê têŋ lau gameŋ apa-ŋga ti ŋac si kiŋ, ma têŋ lau Israel-ŋga sêwhiŋ.  
\v 16 Ma ŋawapac ti ŋandê naŋ iŋ oc hôc tu aneŋ ŋaê-ŋga, naŋ aö oc watôc têŋ iŋ.”   
\p
\v 17 Goc Ananias têŋ andu dau gi. Iŋ sôc gi, goc kêŋ amba sac Saul ma sôm, “Aneŋ asidôwa Saul. Pômdau Yisu naŋ hoc dau asê têŋ am yêc seŋ têŋ malac dindec, naŋ kêkiŋ aö gatêŋ am gameŋ. Iŋ kêkiŋ aö bu wakôm nem tanôm po asê, ma bu Ŋalau Dabuŋ nem am ahuc.”  
\v 18 Ma ŋagahô gêŋ gitôm i ŋagala peŋ akêŋ Saul tandô, ma iŋ gêlic gameŋ tiyham. Iŋ tisa ma Ananias kêku iŋ.  
\v 19 Ma tiŋambu iŋ gêŋ gêŋ e hôc iŋ dôŋ.  
\s1 Saul gêm mêtê mbo Damaskas  
\p Saul mbo Damaskas whiŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga gitôm bêc ŋatô.  
\v 20 Ma têŋ têm dau dinaŋ iŋ gic hu gêm mêtê lau yêc lau Israel si lôm wê-ŋga, ma hoc asê têŋ ŋac bu Yisu iŋ Anötö Atu.  
\v 21 Ma lau hoŋ naŋ sêŋgô iŋ ndê yom, naŋ sêhêdaê ma sêndac dandi, “Ŋgac naŋ kêŋ kisa lau Jerusalem-ŋga naŋ sêtoc Yisu ndê ŋaê sa, iŋ ŋgac dau dindec me? Ma iŋ têŋ yac mba malac dec meŋ, bu kôc lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋ ga dôŋ ma wê ŋac sêtêŋ dabuŋsiga atu-tu sêndi bu sêmatôc ŋac.”  
\v 22 Tigeŋ Saul sôm yom ŋaŋga ma iŋ ndê ŋaclai kêsôwec. Iŋ tôc asê têŋ lau Israel-ŋga naŋ sêndöc Damaskas, bu yom andô, Yisu iŋ lau Israel si Mesaya dau. Ma lau naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu dom, naŋ sêtôm dom bu sêô iŋ ndê yom.   
\p
\v 23 Saul mbo malac Damaskas e bêc daêsam giŋga su, ma lau Israel-ŋga ŋatô sêkic yom bu sêŋsalê lêŋ bu sêndic iŋ ndu.  
\v 24 Ma Saul ŋgô yom dau ŋawaê. Tôm acsalô ti ôbwêc ŋac sêkêŋ lau sêtip gatam malac-ŋga ŋapep bu sêkôc iŋ dôŋ ma sêndic iŋ ndu.  
\v 25 Magoc lau naŋ s êlhac sêwhiŋ Saul ti sêŋkuc iŋ, naŋ sem iŋ sa bu lhö ndi. Têŋ ôbwêc daŋ sêkêŋ iŋ sip sambec atu daŋ, ma sêŋwhaŋ iŋ sip akêŋ gatam sauŋ daŋ yêc malac dau ŋatuŋbôm e gi sip nom ma kölhö gi.   
\s1 Saul mbo Jerusalem  
\p
\v 26 Tiŋambu Saul mbu têŋ Jerusalem gi, ma gauc gêm bu mbo whiŋ lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga naŋ sêmbo dinaŋ. Magoc ŋac sêkêŋ whiŋ dom bu iŋ gêm dau kwi su ma kêŋ whiŋ Yisu, dec ŋac hoŋ sêtöc iŋ.  
\v 27 Magoc Banabas wê iŋ sôc gi kalhac aposel aŋgô-ŋga. Ma iŋ whê sa bu Pômdau hoc dau asê ma sôm yom têŋ Saul yêc seŋ, ma tiŋambu iŋ kalhac ŋaŋga ma gêm mêtê pi Yisu ti atac pa su yêc malac Damaskas.  
\v 28 Banabas ndê yom gêm malô lau Jerusalem-ŋga si ŋalôm, dec Saul mbo whiŋ ŋac, ma sôc sa yêc lhu, ma hoc yom asê pi Pômdau Yisu ti atac pa su eŋ.  
\v 29 Iŋ sôm yom whiŋ lau Israel-ŋga ŋatô naŋ sêsôm awha Grik, ma kêsahê bu whê ŋac si gauc sa pi Yisu. Magoc ŋac sêtec iŋ ndê yom, ma bu sêndic iŋ ndu.  
\v 30 Yom dau ŋawaê tap lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sa, dec sêkôc iŋ whiŋ ŋac sêsip malac Sisaria si, ma sêŋkiŋ iŋ têŋ malac Tasis gi.   
\p
\v 31 Têŋ ŋasawa dinaŋ lau sêhu si kisa têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga siŋ. Ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga yêc gameŋ Judia ti Galili ma Samaria-ŋga sêndöc ti yom malô. Anötö kêŋ Ŋalau Dabuŋ bu puc ŋac dôŋ ma nem ŋac sa. Ma sêsôc Pômdau ŋapu ti sêtoc iŋ sa, ma ŋac si toŋ kêsôwec tiatu ŋapaŋ.   
\s1 Pita kôm ŋgac bôliŋ daŋ ŋayham sa  
\p
\v 32 Têŋ têm dinaŋ Pita kêsêlêŋ golom-golom malac ma gêm mêtê lau. Têŋ bêc daŋ iŋ sôc malac Lida gi, bu ndic lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga kêsi.  
\v 33 Yêc malac dau iŋ tap ŋgac daŋ ŋaê Aenias sa. Iŋ ŋgac bôliŋ ma yêc mbô ŋapaŋ gitôm yala 8 su.  
\v 34 Ma Pita sôm têŋ iŋ, “Aenias. Yisu Kilisi kôm am ŋayham sa. Tisa ma tip nem mbô sa.” Ma ŋagahô Aenias tisa kalhac.  
\v 35 Ma têŋ ndoc lau naŋ sêndöc malac Lida ti malac Saron sêlic bu iŋ ŋayham sa, dec ŋac hoŋ sem si ŋalôm kwi ma sêkêŋ whiŋ Pômdau.   
\s1 Pita uŋ awhê batê daŋ sa  
\p
\v 36 Têŋ têm dinaŋ awhê kêŋ whiŋ-ŋga daŋ ndöc malac Jopa. Iŋ ndê ŋaê Tabita, naŋ yêc lau Grik awha bu Dokas. Iŋ awhê naŋ kôm mêtê ŋayham-ŋayham, ma gêm lau ŋalôm sawa sa ŋalêŋ daêsam.  
\v 37 Magoc Dokas tap gêmbac atu sa e iŋ mbac ndu. Goc lau sêŋgwasiŋ iŋ ndê ŋamlaŋ ma sêkêŋ yêc andu ŋalôm ŋahô-ŋga daŋ.  
\v 38 Malac Jopa dau yêc kêpiŋ malac Lida, ma têŋ têm lau sêkêŋ whiŋ-ŋga yêc malac Jopa sêŋgô bu Pita mbo Lida, naŋ sêŋkiŋ ŋgac lu sêtêŋ iŋ si, ma sêteŋ iŋ ŋaŋga bu mbu têŋ Jopa whiŋ iŋlu ndi.  
\v 39 Pita whiŋ iŋlu gi e hôc asê Jopa, ma sêwê iŋ pi andu ŋalôm ŋahô-ŋga dinaŋ gi. Lauwhê sawa daêsam sêmbo ti sêtaŋ Dokas. Ŋac sêŋgihi Pita ahuc ma sêtôc ŋakwê bambaliŋ ti ŋakwê ŋatô naŋ Dokas kêmasaŋ têŋ ndoc iŋ mbo tali, naŋ têŋ Pita.  
\v 40 Goc iŋ kêŋ ŋac hoŋ sêsa awê si, ma pôŋ haduc ma teŋ mbec. Iŋ kac dau kwi bu lic awhê batê dinaŋ, ma sôm, “Tabita, am tisa!” Ma awhê dau tali sa e gêlic Pita, ma yêc dau sa meŋ ndöc.  
\v 41 Goc Pita kêm iŋ sip amba ma keŋ iŋ sa kalhac. Ma iŋ mbwêc lauwhê sawa dinaŋ ti lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô sêsôc sêmeŋ, ma tôc têŋ ŋac bu awhê dau mbo tali tiyham.  
\v 42 Ma gêŋ dau ŋawaê tiapa yêc malac Jopa, e lau daêsam sêkêŋ whiŋ Pômdau.  
\v 43 Ma Pita mbo Jopa bêc ŋatô, whiŋ ŋgac daŋ ŋaê Saimon. Iŋ ŋgac kôm gweleŋ kêmasaŋ bôc ŋamlic-ŋga.   
\c 10  
\s1 Anötö kêkiŋ aŋela daŋ têŋ Konelias  
\p
\v 1 Yêc malac Sisaria ŋgac daŋ mbo, naŋ ndê ŋaê Konelias. Iŋ ŋgac bata siŋ-ŋga naŋ yob lau siŋ-ŋga toŋ daŋ yêc lau siŋ Rom-ŋga si toŋ atu naŋ sêsam bu Itali Ŋatoŋ.\f + \fr 10:1 \ft Lau Rom-ŋga si ŋgac bata naŋ yob lau siŋ-ŋga gitôm 100, naŋ sêsam yêc Yom Inglis bu ‘Centurion’ (Senturion). Konelias iŋ senturion daŋ. Lau siŋ-ŋga gitôm 600 sêmbo Itali Ŋatoŋ ŋalôm, ma sêsam toŋ atu gitôm Itali Ŋatoŋ yêc Yom Inglis bu ‘Regiment.’ Ma ŋac sêkêŋ Regiment ŋatoŋ 10 sêpitigeŋ sêti toŋ atu, naŋ sêsam bu ‘Legion’ (lau siŋ-ŋga gitôm 6,000).\f*  
\v 2 Iŋ ti ndê gôlôwac hoŋ sêtoc Anötö sa ma sêsôc iŋ ŋapu ŋapep. Iŋ teŋ mbec têŋ Anötö tôm bêc hoŋ, ma kêŋ ndê awa daêsam bu nem lau Israel-ŋga naŋ sêpônda dau, naŋ sa.  
\v 3 Têŋ bêc daŋ, acgatu gitôm 3 kilok telha-ŋga, naŋ Anötö tôc gêŋ ŋagatu daŋ têŋ iŋ. Iŋ gatu gêlic Anötö ndê aŋela daŋ têŋ iŋ meŋ ma ta iŋ bu, “Konelias!”  
\v 4 Goc Konelias tahê iŋ ti töc dau atu, ma ndac, “Pômdau, bocke?” Ma aŋela dau sôm, “Mbec hoŋ naŋ am teŋ, ti mwasiŋ naŋ am kêŋ têŋ lau ŋalôm sawa, naŋ Anötö gêlic gitôm da ŋayham naŋ iŋ gauc gêm ŋapaŋ.  
\v 5 Kwahic dec iŋ kêŋ yom têŋ am bocdec bu. Êmkiŋ lau ŋatô sêtêŋ malac Jopa sêndi, bu sêkôc ŋgac daŋ ŋaê Saimon mbu têŋ am meŋ. Ŋgac dau ndê ŋaê daŋ sêsam bu Pita.  
\v 6 Iŋ mbo whiŋ iŋ ndê wakaŋgac daŋ ŋaê Saimon, naŋ kôm gweleŋ bôc ŋamlic-ŋga, ma iŋ ndê andu kalhac gwêc dali.”   
\p
\v 7 Aŋela sôm yom dau pacndê su, goc hu iŋ siŋ. Dec Konelias ta iŋ ndê ŋgac akiŋ lu ma iŋ ndê ŋgac siŋ-ŋga daŋ sêmeŋ. Ŋgac siŋ-ŋga dau gêm iŋ sa tôm bêc hoŋ, ma iŋ toc Anötö sa.  
\v 8 Konelias gic miŋ têŋ ŋac pi yom hoŋ naŋ aŋela sôm têŋ iŋ, goc kêkiŋ ŋac sêtêŋ malac Jopa si.   
\s1 Pita gêlic gêŋ ŋagatu daŋ  
\p
\v 9 Galaŋsê ŋac sêŋsêlêŋ sêmbo seŋ ma têŋ ac kalhac lhu, naŋ sêsuŋ sa malac atu Jopa. Têŋ têm dinaŋ, Pita pi andu gi bu teŋ mbec.  
\v 10 Iŋ mbo e gêŋ yô iŋ dec tac whiŋ bu neŋ gêŋ. Lau sêmasaŋ iŋ ndê gêŋ sêmbo, ma Pita gatu kaiŋ daŋ sa.  
\v 11 Iŋ gêlic undambê kac sa, ma gêŋ gitôm po atu daŋ naŋ sêsô wac sip ŋakêcsu hale, naŋ sêŋwhaŋ sip nom meŋ yêc iŋ aŋgô-ŋga.  
\v 12 Ma iŋ gêlic bôc tidau-tidau ma gêŋ naŋ sêŋsêlêŋ ŋa ŋatac pu-ŋga, ti mbac lôlôc-ŋga sêmbo po dau ŋalôm.  
\v 13 Goc awha daŋ sôm têŋ iŋ bocdec bu, “Pita, tisa ndic ma neŋ.”  
\v 14 Magoc iŋ ô yom ma sôm, “Pômdau, mba andô! Moses ndê yomsu gic yao gêŋ dau ma sôm bu iŋ gêŋ ŋadômbwi, ma bocdinaŋ aö whaŋsuŋ gêm gauc sambuc.”  
\v 15 Dec awha dau sôm tiyham, “Anötö bu sôm bu gêŋ daŋ iŋ ŋawasi, dec am sôm bu gêŋ ŋadômbwi dom.”  
\v 16 Gêŋ hoŋ dinaŋ hôc asê iŋ tidim tö su, goc po dau pi undambê gi tiyham.   
\p
\v 17 Têŋ ndoc dinaŋ Pita ndê gauc sa bu iŋ gêlic gêŋ ŋagatu daŋ, goc iŋ ndöc ma kôc gauc pi gêŋ dau ŋahu. Têŋ ndoc dinaŋ, lau naŋ Konelias kêkiŋ, naŋ sêtap Saimon ndê andu sa, ma sêlhac andu dau ŋagatam.  
\v 18 M a sêta yom ma sêndac bu Saimon naŋ sêsam bu Pita, naŋ mbo andu dau, me mba.  
\v 19 Pita hê gauc pi gêŋ naŋ iŋ gatu gêlic naŋ mbo, ma Ŋalau Dabuŋ sôm têŋ iŋ, “Saimon, lau tö sêŋsalê am.  
\v 20 Tisa ma sip nom ndi, ma whiŋ ŋac ndi. Hêgo daôm bu ŋac lau gameŋ apa-ŋga lec dom, bu aö dauŋ kakiŋ ŋac sêmeŋ.”  
\v 21 Goc Pita sip gi ma sôm têŋ lau dinaŋ, “Ŋamalac naŋ mac aŋsalê ambo, naŋ aö dauŋ dec. Mac ameŋ tu sake-ŋga?”  
\v 22 Ma ŋac sêsôm, “Ŋgac bata siŋ-ŋga Konelias kêkiŋ yac ameŋ. Iŋ ŋgac gitêŋ toc Anötö sa-ŋga, ma lau Israel-ŋga hoŋ naŋ sêmbo malac Sisaria, naŋ sêlic iŋ ŋayham. Aŋela dabuŋ daŋ sôm têŋ iŋ bu êŋgalêm am sa têŋ iŋ ndê andu ndi, bu am sôm yom ŋatô têŋ iŋ.”  
\v 23 Pita ŋgô ŋac si yom dinaŋ su, goc kôc ŋac sêsôc andu dau si bu sêmbo sêwhiŋ iŋ têŋ ôbwêc dinaŋ.  
\s1 Pita gêm mêtê têŋ Konelias ti ndê lau  
\p Têŋ galaŋsê Pita ti akêŋ malac Jopa whiŋ lau dau, ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô akêŋ Jopa sêwhiŋ ŋac si.  
\v 24 Bêc daŋ tiyham sêhôc asê Sisaria. Konelias kêŋ bata ŋac, dec mbwêc iŋ ndê dawai ti ndê silip hoŋ sêkac sa sêpitigeŋ.  
\v 25 Têŋ ndoc Pita bu sôc iŋ ndê andu ndi, naŋ Konelias têŋ iŋ gi, ma hu dau yêc iŋ gahi-ŋga bu toc iŋ sa.  
\v 26 Magoc Pita sôm, “Am kôm bocdinaŋ dom! Tisa, bu aö dauŋ ŋamalac ŋambwa.”  
\v 27 Iŋlu sem yomgalôm ma sêsôc andu dau si, ma Pita gêlic lau toŋ atu sêndöc andu ŋalôm.  
\v 28 Dec iŋ sôm têŋ ŋac, “Mac aŋyalê bu yac lau Israel-ŋga mba yomsu gic yao yac bu andic ahê lau naŋ lau Israel dom, ma ati ŋacleŋ ŋac d om. Tigeŋ Anötö tôc asê têŋ aö bu wapu ŋamalac daŋ bu ŋadômbwi me sac dom.  
\v 29 Bocdinaŋ têŋ ndoc mac aŋkiŋ lau bu sêŋgalêm aö sa, naŋ aö gasôm yom daŋ dom, ma gawhiŋ ŋac gameŋ. Ma kwahic dec, gitôm bu mac asôm asê têŋ aö, ŋahu bocke dec mac aŋgalêm aö sa gameŋ?”  
\v 30 Goc Konelias ô yom ma sôm, “Bêc hale su, aö gambo andu ti gateŋ mbec têŋ acgatu gitôm kwahic dec-ŋga, têŋ 3 kilok telha-ŋga. Ma ŋagahô ŋamalac daŋ ti ŋakwê ŋawasi atu hôc asê kalhac aö aŋôŋ-ŋga.  
\v 31 Ma iŋ sôm têŋ aö bu, ‘Konelias, Anötö ŋgô am nem mbec, ma gauc gêm mwasiŋ naŋ am kêŋ têŋ lau ŋalôm sawa.  
\v 32 Kwahic dec êmkiŋ lau ŋatô sêtêŋ malac Jopa sêndi, ma sêkôc ŋgac daŋ ŋaê Saimon naŋ sêsam bu Pita, naŋ meŋ. Iŋ ti ŋacleŋ iŋ ndê wakaŋgac ŋaê Saimon ma ndöc whiŋ iŋ. Ŋgac kêmasaŋ bôc ŋamlic-ŋga dinaŋ ndê andu kalhac gwêc ŋadali.’  
\v 33 Aö gaŋgô su, goc ŋagahô kakiŋ lau ŋatô sêtêŋ am sêloc, ma ŋayham bu am mweŋ su. Kwahic dec yac hoŋ dambo Anötö aŋgô-ŋga, ma yac bu aŋgô yom bocke naŋ Pômdau gic atu am bu sôm têŋ yac.”   
\p
\v 34 Goc Pita gic hu yom ma sôm, “Kwahic dec aö kayalê pi ŋandô bu Anötö toc lau toŋ daŋ sa, hôc gêlêc toŋ ŋatô su dom.  
\v 35 Yomandô! Lau akêŋ lau ŋatoŋ nom-ŋga hoŋ naŋ sêtöc iŋ ma sêkôm mêtê ŋayham ma solop, naŋ iŋ oc kôc ŋac sa.  
\v 36 Anötö kêŋ ndê ŋawaê ŋayham têŋ lau Israel, ma yom dau hêganôŋ Yisu Kilisi, naŋ ti lau Israel ma lau gameŋ apa-ŋga hoŋ si Pômdau, ma whê lêŋ naŋ datap yom malô sa tu iŋ-ŋga, naŋ sa. Mac aŋgô ŋawaê dau su.  
\v 37 Mac aŋyalê gêŋ hoŋ naŋ hôc asê gameŋ Judia-ŋga, têŋ ndoc Jon gêm mêtê ma kêku lau mbo Galili e meŋ têŋ dec.  
\v 38 Anötö kêŋ iŋ ndê ŋaclai atu ti Ŋalau Dabuŋ gêm Yisu Nasaret-ŋga ahuc, dec kêyaliŋ iŋ sa tu kôm gweleŋ-ŋga. Ma Anötö whiŋ iŋ, dec iŋ gêm lau sa yêc gameŋ daêsam, ma kôm lau hoŋ naŋ Sadaŋ ndê ŋaclai kêgwiniŋ ŋac dôŋ, naŋ ŋayham sa tiyham.  
\v 39 Yac ambo awhiŋ iŋ, ma alic gêŋ hoŋ naŋ iŋ kôm yêc lau Israel si gameŋ ma yêc Jerusalem. Ŋac sic iŋ ndu pi a,  
\v 40 magoc têŋ bêc titö-ŋga Anötö uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga, ma kôm bu lau daêsam sêlic iŋ.  
\v 41 Lau hoŋ sêlic iŋ dom, magoc yac lau naŋ aŋ ti anôm gêŋ awhiŋ Yisu têŋ ndoc iŋ tisa ma mbo whiŋ yac tiyham, naŋ Anötö kêyaliŋ yac sa bu ahoc iŋ ndê tisa ŋawaê asê.  
\v 42 Ma Anötö gic atu yac bu anem mêtê lau, ma bu ahoc yom asê bu iŋ kêyaliŋ Yisu dau sa su, bu êŋsahê lau tali ti lau batê hoŋ têŋ bêc ŋambu-ŋga.  
\v 43 Ma propet akwa hoŋ bocdinaŋ sêhoc yom asê pi iŋ. Ŋac sêto bu lau hoŋ naŋ sêkêŋ whiŋ iŋ, naŋ Anötö oc suc ŋac si sac kwi tu iŋ ndê ŋaê-ŋga.”   
\p
\v 44 Pita sôm yom dau mbo, ma Ŋalau Dabuŋ gêm lau hoŋ naŋ sêŋgô iŋ ndê yom, naŋ ahuc.  
\v 45 Ma lau Israel-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu ma sêmbo sêwhiŋ Pita, naŋ sêhêdaê ŋandô bu sêlic Anötö kêmwasiŋ lau naŋ sêmbo lau Israel si toŋ dom, naŋ ŋa Ŋalau Dabuŋ.  
\v 46 Bu ŋac sêŋgô ŋac lau dau sêsôm yom awha wakuc-ŋga ti sêmpiŋ Anötö, tôm Ŋalau Dabuŋ hôc ŋac awha sa. Dec Pita sôm têŋ lau Israel-ŋga dinaŋ,  
\v 47 “Anötö kêŋ Ŋalau Dabuŋ têŋ lau gameŋ apa-ŋga dindec tôm iŋ kêŋ têŋ yac lau Israel-ŋga. Bocdinaŋ ŋayham bu ŋac sêliŋ busaŋgu.”  
\v 48 Goc iŋ kêŋ yatu bu sêŋku ŋac tu Yisu Kilisi ndê ŋaê-ŋga. Ma tiŋambu lau dinaŋ sêndac Pita bu mbo whiŋ ŋac tôm bêc ŋatô.   
\c 11  
\s1 Pita gic miŋ lau gameŋ apa-ŋga si yom têŋ lau Jerusalem-ŋga  
\p
\v 1 Lau aposel ti lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga naŋ sêmbo gameŋ Judia-ŋga, naŋ sêŋgô ŋawaê bu lau naŋ Israel dom, naŋ sêkôc Anötö ndê yom sa sêwhiŋ.  
\v 2 Magoc têŋ ndoc Pita hu Sisaria siŋ ma mbu têŋ Jerusalem gi, naŋ lau ŋatô sêsôm iŋ. Ŋac lau Israel-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Pômdau, ma sêsap lau Israel-ŋga si sakiŋ akwa ma pwac sêsê ŋamlic ŋatô su-ŋga dôŋ. Ma ŋac sêsôm Pita bocdec bu,  
\v 3 “Bocke am sôc lau naŋ sêŋkuc yac neŋ mêtê dasê ŋamlic-ŋga dom, naŋ si andu, ma gêŋ gêŋ whiŋ ŋac?”   
\p
\v 4 Dec Pita gic hu whê sa timala têŋ ŋac, gêŋ hoŋ naŋ hôc asê iŋ, ma sôm,  
\v 5 “Têŋ bêc daŋ aö gateŋ mbec gambo malac Jopa, e gatuŋ kaiŋ daŋ sa ma galic gêŋ ŋagatu daŋ. Galic gêŋ gitôm po atu daŋ, naŋ sêsô wac sip ŋakêcsu hale, ma sêŋwhaŋ sip akêŋ undambê têŋ aö meŋ.  
\v 6 Aö gatôc gwaniŋ ma galic bôc nom-ŋga tidau-tidau, bôc saleŋ-ŋga ti gêŋ naŋ sêŋsêlêŋ ŋa ŋatac pu-ŋga, ma mbac lôlôc-ŋga.  
\v 7 Dinaŋ su, goc gaŋgô awha daŋ sôm têŋ aö bocdec bu, ‘Pita! Tisa ndic ma neŋ.’  
\v 8 Magoc aö gaô yom ma gasôm, ‘Pômdau, mba andô! Moses ndê yomsu gic yao gêŋ dau ma sôm bu iŋ gêŋ ŋadômbwi, ma aö whaŋsuŋ gêm gauc sambuc.’  
\v 9 Ma awha dau sa akêŋ undambê tiyham ma sôm, ‘Anötö bu sôm bu gêŋ daŋ iŋ gêŋ ŋawasi, dec am sôm bu ŋadômbwi dom.’  
\v 10 Gêŋ hoŋ dinaŋ hôc asê aö tidim tö su, goc Pômdau kôc mbu pi undambê gi tiyham.  
\v 11 Ma têŋ ndoc dinaŋ lauŋgac tö sêhôc asê andu naŋ aö gambo. Ŋamalac daŋ kêkiŋ ŋac sêtêŋ aö sêmeŋ akêŋ malac Sisaria.  
\v 12 Ŋalau Dabuŋ sôm têŋ aö bu wahêgo dauŋ tu ŋac lau gameŋ apa-ŋga lec dom, ma kac aö bu wawhiŋ ŋac wandi, dec aö gawhiŋ ŋac ga. Ma asidôwai 6 akêŋ Jopa sêwhiŋ yac si. Yac ahôc asê ma asôc ŋamalac dau ndê andu a.  
\v 13 Ma iŋ gic miŋ têŋ yac bu aŋela daŋ hoc dau asê têŋ iŋ yêc ndê andu, ma sôm yom têŋ iŋ bocdec bu, ‘Êmkiŋ lau sêtêŋ malac Jopa sêndi ma sêkôc Saimon naŋ sêsam bu Pita, naŋ meŋ.  
\v 14 Iŋ oc whê yom sa têŋ mac, pi lêŋ naŋ am ti nem lau hoŋ atap Anötö ndê mwasiŋ nem mac si ambo tamli ŋapaŋ-ŋga sa.’   
\p
\v 15 “Bocdinaŋ aö gac hu bu wasôm yom têŋ ŋac, ma têŋ ndoc dau dinaŋ Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac ahuc tôm iŋ meŋ pi yac têŋ ŋamata-ŋga.  
\v 16 Ma têŋ dinaŋ aö gauc gêm Pômdau ndê yom bocdec bu, ‘Jon kêku lau ŋa bu, tigeŋ Anötö oc êŋku mac ŋa Ŋalau Dabuŋ.’  
\v 17 Lau dinaŋ sêkêŋ whiŋ Pômdau Yisu Kilisi tôm yac lau Israel-ŋga dakêŋ whiŋ, ma bocdinaŋ dec Anötö kêmwasiŋ ŋac ŋa Ŋalau Dabuŋ tôm iŋ kôm têŋ yac. Anötö dau ndê lêŋ dinaŋ, ma aö asa dec bu walhac ahuc?”   
\p
\v 18 Lau Israel-ŋga dau sêŋgô Pita ndê yom dinaŋ e ŋac si yom mba, ma sêmpiŋ Anötö ma sêsôm, “Kwahic dec yac taŋyalê bu lau hoŋ naŋ sem dau kwi, naŋ oc sêtap Anötö ndê mwasiŋ sêndöc tali ŋapaŋ-ŋga sa. Yac lau Israel-ŋga, ma lau naŋ sêmbo Israel si toŋ dom, naŋ sêwhiŋ.”   
\s1 Lau sêkêŋ whiŋ Yisu yêc malac Antiok  
\p
\v 19 Têŋ ndoc lau Israel-ŋga sic Steven ndu, naŋ sic hu sêkêŋ kisa lau sêkêŋ whiŋ-ŋga e ŋac si daêsam sêhu Jerusalem siŋ ma sêlhö têŋtêŋ. Ŋatô sêtêŋ gameŋ Pionisia-ŋga ti nduc Saipras, ma ŋatô sêtêŋ malac Antiok si. Yêc gameŋ bocke naŋ sêhôc asê, naŋ sêhoc ŋawaê ŋayham asê, magoc sêsôm têŋ lau Israel-ŋga tawasê.  
\v 20 Magoc lau ŋatô naŋ sêhu Jerusalem siŋ, naŋ si malachu Sairin ma nduc Saipras, naŋ sêtêŋ Antiok si, ma sic hu sêsôm ŋawaê ŋayham pi Pômdau Yisu têŋ lau Grik sêwhiŋ lau Israel-ŋga yêc malac dinaŋ.  
\v 21 Ma Pômdau gêm mbec gweleŋ dau e lau daêsam ŋandô sem dau kwi ma sêkêŋ whiŋ Pômdau.   
\p
\v 22 Tiŋambu lau Jerusalem-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ sêŋgô gêŋ dau ŋawaê, dec sêŋkiŋ Banabas têŋ Antiok gi.  
\v 23-24 Banabas iŋ ŋgac ŋayham naŋ Ŋalau Dabuŋ gêm iŋ ahuc ma kêŋ whiŋ ŋaŋga. Têŋ ndoc iŋ hôc asê Antiok, naŋ gêlic bu lau daêsam sêtap Anötö ndê mwasiŋ sa ma sêkêŋ whiŋ Yisu. Dec iŋ tac ŋayham atu, ma kêgilí ŋac bu sêsap Pômdau dôŋ, ma sêkêŋ whiŋ iŋ ti si ŋalôm sambuc. Ma têŋ ndoc dinaŋ lau daêsam sêŋgô Banabas ndê yom ma sêkêŋ whiŋ Pômdau.   
\p
\v 25 Malô goc Banabas têŋ malac atu Tasis gi ma kêsalê Saul.  
\v 26 Iŋ tap iŋ sa su, goc kôc iŋ sa, ma iŋlu sêmbu sêtêŋ Antiok si. Ma iŋlu sêkôm gweleŋ yêc gôlôwac dabuŋ ŋalôm, sêndôhôŋ lau daêsam gitôm yala sambuc daŋ. Malac Antiok ti malac ŋamata-ŋga naŋ lau sic hu sêsam lau sêkêŋ whiŋ-ŋga bu Kilisi ndê lau.   
\p
\v 27 Têŋ ŋasawa dinaŋ propet ŋatô akêŋ Jerusalem sêsip Antiok si.  
\v 28 Ma Ŋalau Dabuŋ kac ŋac si ŋgac daŋ ŋaê Agabus, dec tisa yêc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga aŋgô-ŋga, ma hoc yom asê bu tiŋambu tôbôm atu oc nem gameŋ naŋ lau Rom sem gôliŋ, naŋ ahuc sambuc. (Ma iŋ ndê yom dau ŋandô sa têŋ ndoc Klaudias ti kiŋ Rom-ŋga.)  
\v 29 Tu dinaŋ-ŋga lau naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu sêkôc gauc pi lêŋ bu sênem asidôwai naŋ sêndöc gameŋ Judia-ŋga, naŋ sa. Ŋac tigeŋ-tigeŋ sic awa sa tôm Anötö kêmwasiŋ ŋac,  
\v 30 ma sêkêŋ têŋ Banabas lu Saul bu sêkôc sa sêndi, ma sêkêŋ têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si lau bata naŋ sêmbo Jerusalem.   
\c 12  
\s1 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêtap kisa atu sa  
\p
\v 1 Têŋ ndoc dinaŋ Kiŋ †Herod gauc gêm tidôŋ bu kêŋ kisa lau sêkêŋ whiŋ-ŋga, ma kôc ŋac si lau ŋatô dôŋ.  
\v 2 Iŋ gic atu iŋ ndê lau siŋ, dec sic Jon ndê dôwa Jems ndu ŋa bieŋ baliŋ.  
\v 3 Iŋ gêlic bu gêŋ dinaŋ kôm lau Israel-ŋga atac ŋayham sa, dec iŋ sôm bu iŋ ndê lau siŋ-ŋga sêkôc Pita dôŋ, têŋ têm lau Israel-ŋga sêlic om atu †Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga.  
\v 4 Bocdinaŋ lau siŋ-ŋga sêkôc Pita dôŋ ma sêkêŋ iŋ ndöc gapocwalô. Ma sêkêŋ lau siŋ-ŋga toŋ hale sêyob iŋ sêô dau sêô dau, ma ŋgac hale sêmbo toŋ tigeŋ-tigeŋ ŋalôm. Herod gauc gêm bu kêŋ iŋ ndöc dinaŋ e lau Israel si Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga ti †Pasowa-ŋga pacndê, goc kôc iŋ sa ma êmatôc iŋ yêc lau aŋgô-ŋga.  
\v 5 Bocdinaŋ Pita ndöc gapocwalô, magoc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ naŋ sêmbo Jerusalem, naŋ sêteŋ mbec ŋaŋga tu iŋ-ŋga têŋ Anötö.   
\s1 Pômdau ndê aŋela gêm Pita sa  
\p
\v 6 Têŋ ôbwêc daŋ Pita yêc bêc yêc gapocwalô, ma Herod kêmatiŋ yom tidôŋ su bu êmatôc iŋ têŋ laŋsê. Sêsô iŋ amba dôŋ ŋa sen lu, ma gi sêsô pi ŋgac siŋ-ŋga lu. Ma lau siŋ-ŋga ŋatô sêlhac sêyob gatam.  
\v 7 Ma ŋagahô ŋambwa Pômdau ndê aŋela daŋ hôc asê, ma ŋawê pô gapocwalô ŋalôm. Iŋ toŋ Pita sip ŋabi e tali sa, ma sôm têŋ iŋ, “Ŋagahô! Tisa!” Goc sen naŋ sêsô iŋ amba dôŋ, naŋ tigoloŋ ma peŋ sip gi.  
\v 8 Ma aŋela sôm, “Êmasaŋ daôm. Kic nem piŋkap dôŋ ma sôc nem atapa ti ŋakwê baliŋ sa, goc êmkuc aö.” Pita kôm gitôm iŋ sôm,  
\v 9 ma kêkuc aŋela dau. Iŋ gauc gêm bu gêŋ naŋ aŋela kôm, naŋ gitôm mbê daŋ, ma kêyalê dom bu gêŋ dau iŋ gêŋ ŋandô.  
\v 10 Iŋlu sêŋlêc ŋgac siŋ-ŋga lu naŋ sêyob andu dau e sêhôc asê gatam naŋ sa malac lôm. Gatam dau gêlêc dau su, ma sêsa awê si. Iŋlu sêŋsêlêŋ sêsa seŋ daŋ, ma sep tigeŋ aŋela hu iŋ siŋ.   
\p
\v 11 Têŋ dinaŋ Pita ndê gauc sa ma sôm têŋ dau, “Kwahic dec aö kayalê tidôŋ bu Pômdau kêkiŋ ndê aŋela bu êŋgaho aö su yêc Herod amba, bu gêŋ naŋ lau Israel-ŋga gauc gêm bu sêkôm têŋ aö, naŋ oc ŋandô sa dom.”  
\v 12 Iŋ kêyalê gêŋ dau pi ŋandô, goc sa têŋ awhê daŋ ŋaê Maria ndê andu gi. Maria iŋ Jon, †ŋgacsêŋom naŋ sêsam bu Mak, naŋ dinda. Ma têŋ ôbwêc dinaŋ lau daêsam sêkac sa sêmbo Maria ndê andu bu sêteŋ mbec.  
\v 13 Pita hôc asê ma kêmati gatam. Ma awhê akiŋ daŋ ŋaê Roda sa gi bu lic asa kêmati gatam.  
\v 14 Iŋ ŋgô iŋ awha dec kêyalê bu Pita, dec tac ŋayham sa atu ma kêlhiŋ gatam siŋ kêti mbu gi ma sôm têŋ lau bu, “Pita dê kalhac gatam!”  
\v 15 Magoc ŋac sêkêŋ whiŋ dom, ma sêsôm têŋ iŋ bu, “Am nem gauc kêŋsôŋ!” Goc iŋ sôm yom pi Pita ŋapaŋ e ŋac sêsôm, “Mboe iŋ ndê aŋela, me?”  
\v 16 Sêkôc gauc dinaŋ sêmbo, ma Pita gacgeŋ kêmati gatam kalhac. Malô ma sêlêc gatam su têŋ iŋ e sêlic iŋ ma sêsö ŋandô.  
\v 17 Pita gic amba bu sênem dau dôŋ, goc gic miŋ yom pi ŋalêŋ naŋ Pômdau kôc iŋ su yêc gapocwalô. Ma iŋ sôm, “Mac andi ma asôm asê têŋ Jems ma asidôwai ŋatô.” Goc iŋ hu ŋac siŋ ma sa gi.   
\p
\v 18 Têŋ bêbêc lau siŋ-ŋga naŋ sêyob gapocwalô sêlic bu Pita aŋgô mba. Gêŋ dau gêli ŋac ŋalôm sa ŋandô, ma ŋac gauc gêm yom daêsam pi iŋ bu oc mbo nde.  
\v 19 Ma Herod ŋgô ŋawaê, dec kêŋ lau sêŋsalê iŋ e gimba. Goc iŋ kêsu lau siŋ-ŋga naŋ sêyob Pita, ma gic atu bu sêndic ŋac ndu.  
\s1 Pômdau gic Herod ndu  
\p Tiŋambu Herod hu gameŋ Judia-ŋga siŋ ma sa têŋ malac Sisaria gi bu mbo bêc ŋatô.  
\v 20 Tôm ŋasawa hic baliŋ ŋagec gi su, naŋ yom ŋawapac ŋatô yêc Herod ma lau malac Taya ma Saidon-ŋga ŋalhu, dec iŋ gêlic ŋac sac. Magoc têŋ têm iŋ mbo malac Sisaria, naŋ lau dau ŋalôm tigeŋ ma gauc gêm bu sêhê wamba iŋ tiyham. Ŋahu bu ŋac sêmbo Herod ndê gôliŋ ŋapu ma lau gameŋ dinaŋ-ŋga takwê Herod tôm yala hoŋ, bu nem ŋac sa ŋa gêŋ daneŋ-ŋga ŋatô. Tu dinaŋ-ŋga sêmasaŋ yom whiŋ Blastus, ŋgac naŋ yob Herod ndê andu, ma semlhi iŋ bu nem ŋac awha têŋ Herod. Ma sic ndoc bu sêmasaŋ yom wamba-ŋga dau whiŋ Herod.   
\p
\v 21 Têŋ bêc dau Herod sôc ndê ŋakwê ti ŋawasi kiŋ-ŋga sa, goc ndöc ndê pôŋ ma sôm ndê yom daêsam asê têŋ lau malac lu dinaŋ-ŋga.  
\v 22 Ŋac sêŋgô su ma sêmbwêc, “Kec! Awha dindec ŋamalac ŋambwa ndê awha dom, anötö daŋ ndê awha.”  
\v 23 Herod ŋgô ŋac si yom dinaŋ, dec toc dau sa kêlêc ma kêŋ waê têŋ Anötö dom. Ma tu dinaŋ-ŋga Pômdau ndê aŋela gic iŋ ma kôm iŋ gêmbac atu. Dombo sem iŋ ahuc ma seŋ iŋ e mbac ndu.   
\p
\v 24 Têŋ têm dinaŋ ma kêsêlêŋ meŋ, naŋ lau sem mêtê ŋapaŋ e Anötö ndê yom tiapa, ma lau daêsam sêkêŋ whiŋ.  
\v 25 Banabas lu Saul sic bata si gweleŋ yêc malac Jerusalem, goc sêmbu sêtêŋ Antiok si. Ma sêkôc Jon, ŋgac naŋ sêsam iŋ ndê ŋaê daŋ bu Mak, naŋ whiŋ iŋlu gi.   
\c 13  
\s1 Sem mbec Banabas lu Saul bu sêkôm gweleŋ  
\p
\v 1 Lau propet ti kêdôhôŋ-waga bocdec sêmbo m alac Antiok ma sêkôm gweleŋ yêc gôlôwac dabuŋ ŋalôm. Banabas lu Saimon naŋ sêsam bu Naiga, Lusias akêŋ malac Sairin, Saul ma Manaen (naŋ tiatu whiŋ †Herod Antipas têŋ ndoc iŋlu sêmbo balê).  
\v 2 Têŋ bêc daŋ ŋac lau dau sêmbo sêwhiŋ dau ma sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ tu sêtoc Pômdau sa-ŋga. Ma Ŋalau Dabuŋ sôm têŋ ŋac bu, “Aö kayaliŋ Banabas lu Saul sa bu sêkôm gweleŋ ŋawaê ŋayham-ŋga. Bocdinaŋ anem mbec iŋlu ma aŋkiŋ iŋlu sêsa sêndi ma sêkôm gweleŋ dau.”  
\v 3 Lau dau sêŋgô su, goc sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ ti sêteŋ mbec ŋasawa daŋ tiyham, ma sêkêŋ amba sac Saul lu Banabas, ma sêŋkiŋ iŋlu sêsa si.   
\s1 Saul lu Banabas sêmbo nduc Saipras  
\p
\v 4 Ŋalêŋ dinaŋ Ŋalau Dabuŋ kêkiŋ Saul lu Banabas, dec iŋlu sêtêŋ malac Selusia si, ma sêpi waŋ daŋ ma sêsa nduc Saipras si.  
\v 5 Ŋac sêsôc baö yêc malac Salamis, ma sêsôc lau Israel si lôm wê-ŋga yêc dindê, ma sem mêtê lau ti sêhoc Anötö ndê yom asê. Ma Jon mbo whiŋ iŋlu bu nem iŋlu sa.   
\p
\v 6 Tiŋambu sêŋsêlêŋ ma sêhoc ŋawaê ŋayham asê yêc nduc Saipras ŋagameŋ hoŋ e sêhôc asê malac Papos. Yêc dinaŋ sêtap propet tasaŋ daŋ sa naŋ kôm gweleŋ mbectoma-ŋga whiŋ. Iŋ ŋgac Israel-ŋga daŋ ma iŋ ndê ŋaê Ba-Jisas.  
\v 7 Iŋ gêm akiŋ ŋgac Rom-ŋga naŋ gêm gôliŋ nduc Saipras, naŋ ndê ŋaê Segias Polas. Gôliŋwaga dau iŋ ŋgac tigauc, dec kêgalêm Banabas lu Saul sa, bu iŋ tac whiŋ bu sêwhê Anötö ndê yom sa têŋ iŋ.  
\v 8 Magoc Ba-Jisas kôm bu êŋgwiniŋ ti kêŋ kisa iŋlu, ma tac whiŋ bu kac gôliŋwaga dau kwi bu kêŋ whiŋ Pômdau dom. (Ba-Jisas ndê ŋaê daŋ Elimas, naŋ danem kwi bu Mbectoma.)  
\v 9 Têŋ ndoc dinaŋ Ŋalau Dabuŋ gêm Saul, naŋ sêsam bu Pol ahuc, ma iŋ tahê Elimas ma sôm,  
\v 10 “Am Sadaŋ atu am! Am kêŋ kisa lêŋ gitêŋ hoŋ, ma sac ti mêtê tasaŋ gêm am ahuc. Am bu kôm Pômdau ndê lêŋ solop êŋsôŋ.  
\v 11 Kwahic dec am oc êmsahê Pômdau ndê ŋaclai. Am oc tampec sa ma tôm bêc ŋatô am oc lic gameŋ ti ac ŋawê tiyham dom.” Ma ŋagahô ŋasec gêm ŋgac dau tandô ahuc, ma iŋ kêsêlêŋ kêsa ma kêsalê ŋamalac daŋ bu kêm iŋ amba ma wê iŋ.  
\v 12 Segias Polas hêdaê tu Saul lu Banabas si yom pi Pômdau-ŋga, ma têŋ ndoc iŋ gêlic gêŋ naŋ hôc asê Elimas, naŋ iŋ kêŋ whiŋ Yisu.   
\s1 Pol gêm mêtê mbo Antiok  
\p
\v 13 Pol lu Banabas ma Mak sêhu Papos siŋ ma sêpi waŋ daŋ, ma sêlac sêtêŋ malac Pega naŋ yêc gameŋ Pampilia-ŋga si. Yêc gameŋ dinaŋ Jon hu iŋlu siŋ ma mbu têŋ Jerusalem gi.  
\v 14 Goc iŋlu sêhu Pega siŋ ma sêtêŋ malac Antiok naŋ yêc gameŋ Pisidia-ŋga,\f + \fr 13:14 \ft Malac lu ŋaê Antiok sêyêc. Daŋ yêc gameŋ Siria-ŋga - alic \xt Apo 13:1; ma 14:26\ft . Ma daŋ yêc gameŋ Pisidia-ŋga (alic map).\f* naŋ si. Têŋ bêc Sabat-ŋga sêsôc lau Israel si lôm wê-ŋga si, ma sêndöc sic.  
\v 15 Sêŋgô Anötö ndê yom naŋ sêsam yêc Buku Yomsu-ŋga ti Propet si Buku, goc lau bata lôm wê-ŋga-ŋga sêkêŋ yom têŋ iŋlu ma sêsôm, “Asidôwa lu. Amlu nem yom bu yêc bu apuc lau dindec dôŋ, dec asôm asê têŋ yac.”   
\p
\v 16 Goc Pol tisa kalhac, ma gic amba têŋ lau bu sênem dau dôŋ, goc sôm, “Mac lau Israel-ŋga ti mac lau apa naŋ atoc Anötö sa. Aŋgô su naŋ!  
\v 17 Yac lau Israel-ŋga mba Anötö kêyaliŋ yac mba abaŋi sa. Ma tiŋambu iŋ kôm ŋac si wakuc naŋ sêndöc gameŋ Isip-ŋga, n aŋ sêti lau toŋ atu. Ma têŋ ndoc iŋ kôc ŋac su yêc Isip, naŋ kôm gêŋ ti ŋaclai atu daêsam.  
\v 18 Tiŋambu ŋac sêkôm mêtê wachuc daêsam tôm yala 40 naŋ sêmbo gameŋ sawa, magoc Anötö hu ŋac siŋ dom.  
\v 19 T iŋambu iŋ ku lau toŋ 7 dulu yêc gameŋ Kanan-ŋga, ma kêŋ ŋac si gameŋ têŋ lau Israel-ŋga sêwêkaiŋ.  
\v 20 Gêŋ hoŋ dinaŋ hôc asê yêc yala 450 ŋalôm. Tiŋambu iŋ kêŋ lau sêmatôc yom-ŋga sêyob lau Israel-ŋga e meŋ têŋ propet Samuel ndê têm.  
\v 21 Têŋ ndoc dinaŋ lau dau sêndac kiŋ daŋ bu nem gôliŋ ŋac, ma Anötö kêŋ Saul, naŋ ndê damba Kis akêŋ Benjamin ndê toŋ. Saul gêm gôliŋ tôm yala 40,  
\v 22 goc Anötö kôc iŋ su ma kêŋ Dawid ti kiŋ ô iŋ su. Ma iŋ sôm yom pi Dawid bocdec bu, ‘Aö galic Jessi ndê atu Dawid bu ŋgac naŋ ndê ŋalôm ti gauc tap aneŋ atac whiŋ sa, ma oc kôm gêŋ hoŋ tôm aö atac whiŋ.’  
\v 23 Anötö kêyaliŋ ŋgac nem lau si-ŋga Yisu sa yêc Dawid dau ndê wakuc, tôm iŋ gic bata muŋ su, ma kêŋ iŋ hôc asê Israel.  
\v 24 Yisu gic hu ndê gweleŋ su dom, ma Jon gêm mêtê têŋ lau Israel-ŋga hoŋ bu sênem si ŋalôm kwi ma sêliŋ busaŋgu.  
\v 25 Têŋ ndoc Jon ndê gweleŋ kêpiŋ bu pacndê, naŋ iŋ sôm têŋ lau bu, ‘Mac gauc gêm bu aö asa? Ŋgac naŋ Anötö gic bata bu ti mac nem Mesaya, naŋ aö dom. Mba! Magoc iŋ oc meŋ êŋkuc aö. Iŋ ŋgac tiwaê ma aö ŋgac ŋambwa, gitôm dom bu wati iŋ ndê ŋgac akiŋ tu waŋgapwêc iŋ ndê atapa ŋawalô su-ŋga.’   
\p
\v 26 “O asidôwai. Mac lau Israel-ŋga naŋ asa akêŋ abaŋ Abraham, ti mac lau naŋ ambo lau Israel si toŋ dom magoc atoc Anötö sa. Ŋawaê dindec pi Anötö ndê lêŋ nem lau si-ŋga, naŋ iŋ kêŋ gic waê yac hoŋ.  
\v 27 Lau Israel Jerusalem-ŋga ti ŋac si lau bata sêsam propet akwa-kwa si yom asê yêc ŋac si lôm wê-ŋga tôm bêc Sabat-ŋga hoŋ. Magoc têŋ têm Yisu hôc asê, naŋ sêŋyalê dom bu iŋ Mesaya dau, ma sêkic yom bu sêndic iŋ ndu. Ŋac sêŋyalê dom bu lêŋ bocdinaŋ dec kôm yom naŋ lau propet dau sêhoc asê pi Mesaya, naŋ ŋandô sa.  
\v 28 Ŋac sêtap yom giso daŋ sa pi Yisu tu bu sêndic iŋ ndu-ŋga lec dom, magoc sêndac Pailot bu ndic iŋ ndu.  
\v 29 Ŋac si lêŋ dinaŋ dec kôm yom hoŋ naŋ sêto pi Yisu muŋ su, naŋ ŋandô sa. Pailot ndê lau sic Yisu ndu su, goc lau sêkôc iŋ su yêc a gicso ma sêkêŋ iŋ ndê ŋamlaŋ yêc sêhô.  
\v 30 Magoc Anötö uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga.  
\v 31 Ma tôm bêc daêsam iŋ mbo whiŋ lau naŋ sêŋsêlêŋ sêwhiŋ iŋ têŋ ndoc iŋ gic hu ndê gweleŋ yêc Galili e lau sic iŋ ndu yêc Jerusalem. Ŋac lau dau sêlic iŋ tisa su yomandô, madec sêsôm asê têŋ lau hoŋ.  
\v 32-33 Kwahic dec yac asôm ŋawaê ŋayham asê têŋ mac bocdec bu, Anötö uŋ Yisu sa akêŋ lau batê-ŋga. Ma bocdinaŋ dec yom naŋ iŋ gic bata têŋ abaŋi, naŋ kwahic dec iŋ kôm ŋandô sa têŋ abaŋi si lau wakuc yac dec. Tôm yom naŋ sêto yêc Wê tilu-ŋga yêc Buku Wê-ŋga bocdec bu, ‘\it Acsalô lec am ti aö neŋ atuŋgac solop, ma aö gati am Damam.’\it*  
\v 34 Anötö uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga bu iŋ ŋamlic tibalê dom. Bu mba, dec oc tôm dom bu sêto yom bocdec bu, ‘\it Pwac dabuŋ naŋ aö kamatiŋ gawhiŋ Dawid, naŋ tidôŋ su, ma mac oc atap pwac dau ŋa-mwasiŋ sa.’\it*  
\v 35 Ma yom dau Dawid to yêc bocdec, ‘\it Am oc hu nem Ŋgac Dabuŋ siŋ bu tibalê dom.’\it*  
\v 36 Aŋgô su naŋ! Dawid to yom dinaŋ hêganôŋ iŋ dau dom. Bu têŋ ndoc Dawid gic bata gweleŋ naŋ Anötö kêŋ sip iŋ amba, naŋ Dawid mbac ndu whiŋ lau têm dinaŋ-ŋga, ma sêŋsuhuŋ iŋ whiŋ ndê apai. Ma iŋ ndê ŋamlaŋ tibalê su.  
\v 37 Tigeŋ Yisu, naŋ Anötö uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga, naŋ ndê ŋamlaŋ tibalê dom.   
\p
\v 38 “Bocdinaŋ aneŋ asidôwai hac, aŋgô. Aö tac whiŋ bu mac aŋyalê ŋapep bu yom naŋ yac ahoc asê têŋ mac, naŋ bu whê mac nem gauc sa pi lêŋ bu Anötö suc mac nem sac kwi tu Yisu-ŋga.  
\v 39 Mac nem daŋ gitôm dom bu êŋkuc yomsu hoŋ naŋ Moses to e Anötö lic iŋ bu ŋamalac gitêŋ. Mba andô! Tigeŋ kwahic dec lau naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ Anötö gêlic ŋac bu lau gitêŋ tu iŋ-ŋga.  
\v 40 Ayob daôm bu atec ŋawaê ŋayham dindec dom, tu bu yom naŋ lau propet sêsôm, naŋ ŋandô sa pi mac dom. Yom dau bocdec:   
\li1
\v 41 Alic su naŋ mac lau apu yom ti ataŋ bôlê-ŋga. Kwahic dec aö oc wakôm gêŋ atu daŋ, naŋ lau bu sêsôm asê têŋ mac, dec oc akêŋ whiŋ dom! Mac alic ti ahêdaêm, magoc oc andiŋam!” \rq [Hab 1:5]\rq*   
\p
\v 42 Pol gic bata iŋ ndê yom dinaŋ, ma iŋlu Banabas bu sêhu lôm wê-ŋga siŋ sêsa awê sêndi. Ma lau sêndac iŋlu bu sêmbu sêmeŋ têŋ Sabat ŋambu-ŋga, ma sêsôm yom tiyham pi gêŋ hoŋ dinaŋ.  
\v 43 Lau bata lôm wê-ŋga sêkêŋ gôlôwac sêsa si su, ma lau daêsam sêŋkuc Pol lu Banabas. Lau ŋatô ŋac lau Israel-ŋga, ma lau ŋatô ŋac lau gameŋ apa-ŋga naŋ sêŋkuc lau Israel si sakiŋ sênem akiŋ Anötö-ŋga. Ma Pol lu Banabas sem yomgalôm sêwhiŋ ŋac, ma sem la ŋac bu takwê Anötö ndê mwasiŋ tu bu puc ŋac si sêkêŋ whiŋ dôŋ tôm bêc hoŋ.   
\p
\v 44 Sabat daŋ tiyham hôc asê, ma lau daêsam andô sêkac dau sa bu sêŋgô Pômdau ndê yom. Kêpiŋ bu lau malac-ŋga hoŋ sêmeŋ sêpitigeŋ.  
\v 45 Tigeŋ lau Israel-ŋga ŋatô sêlic toŋ atu dinaŋ ma sem lêmuŋ ŋandô. Bocdinaŋ ŋac atac ŋandê ma sêsôm yom sac-sac daêsam bu sêŋgwiniŋ Pol ti ndê yom.  
\v 46 Magoc iŋlu Banabas sêlhac ti atac pa su ma sêô ŋac si yom ma sêsôm, “Anötö kêkiŋ alu bu asôm iŋ ndê yom asê têŋ mac lau Israel-ŋga muŋ. Magoc mac atec iŋ ndê yom. Mac atec bu atap seŋ andöc tamli-ŋga sa, a? Tu dinaŋ-ŋga dec alu oc ahu mac siŋ, ma atêŋ lau naŋ lau Israel dom, naŋ andi.  
\v 47 Pômdau dau gic atu alu bu akôm bocdinaŋ, tôm yom naŋ Aisaya to pi Anötö ndê ŋgac akiŋ bocdec bu:  
\li1 Aö waŋkiŋ am gitôm ŋawê bu têŋ lau naŋ lau Israel dom, naŋ ndi. Ma am oc sôm ŋawaê ŋayham asê pi aneŋ lêŋ wanem lau si-ŋga e tiapa yêc gameŋ hoŋ.” \rq [Ais 49:6]\rq*   
\p
\v 48 Lau gameŋ apa-ŋga dinaŋ sêŋgô yom dau, ma ŋac atac ŋayham sa ma sêtoc Pômdau ndê yom sa. Ma lau hoŋ naŋ Pômdau kêyaliŋ ŋac sa su bu sêtap seŋ sêndöc tali-ŋga sa, naŋ sêkêŋ whiŋ.   
\p
\v 49 Ma Pômdau ndê yom gi tiapa gêm gameŋ hoŋ dinaŋ ahuc.  
\v 50 Magoc yêc malac dinaŋ lau Israel-ŋga ŋatô sêŋgilí lau bata ti lauwhê tiwaê naŋ sêmbo gôlôwac Israel-ŋga ŋalôm, ma sêkêŋ kisa Pol lu Banabas ma sêmasuc iŋlu su yêc ŋac si gameŋ.  
\v 51 Bocdinaŋ iŋlu sêtoŋ kop su yêc si gahi bu tôc lau dau si giso asê, ma sêtêŋ malac Aikoniam si.  
\v 52 Ma Anötö kêŋ Ŋalau Dabuŋ gêm lau malac Antiok-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ ahuc, ma sêmbo ti atac ŋayham ŋapaŋ.   
\c 14  
\s1 Pol lu Banabas sem mêtê sêmbo malac Aikoniam  
\p
\v 1 Pol lu Banabas sêhôc asê malac Aikoniam, ma sêŋkuc si gêbôm ma sêsôc lau Israel si lôm wê-ŋga si. Ma yêc dinaŋ iŋlu sem mêtê ŋalêŋ ŋayham e lau daêsam sêkêŋ whiŋ Yisu, lau Israel-ŋga ma lau gameŋ apa-ŋga sêwhiŋ.  
\v 2 Magoc lau Israel-ŋga naŋ sêkôc iŋlu si yom sa ti sêkêŋ whiŋ dom, naŋ sêŋgilí lau gameŋ apa-ŋga e sêlic lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sac.  
\v 3 Tu dinaŋ-ŋga Pol lu Banabas sêmbo malac Aikoniam ŋasawa hic baliŋ, ma sêlhac ŋaŋga tu bu sêwhê Pômdau ndê yom sa-ŋga. Ma Pômdau kêŋ ŋaclai têŋ iŋlu bu sêkôm gêŋ dalô ti gêŋ atu-tu, tu bu puŋ yom naŋ iŋlu sêhoc asê pi iŋ ndê mwasiŋ, naŋ dôŋ.  
\v 4 Gêŋ dau kôm lau malac-ŋga sêwhê dau kôc, ŋatô sêlhac sêwhiŋ lau Israel-ŋga, ma ŋatô sêlhac sêwhiŋ aposel lu dinaŋ.  
\v 5 Têŋ dinaŋ lau Israel-ŋga ma lau gameŋ apa-ŋga naŋ sêkêŋ kisa iŋlu, naŋ sêkic yom sêwhiŋ ŋac si lau bata bu sêkôm iŋlu ŋayom ma sêtuc iŋlu ŋa hoc ndu.  
\v 6-7 Tigeŋ iŋlu sêŋgô ŋapuc, ma bocdinaŋ dec sêlhö sêtêŋ gameŋ Likonia-ŋga si. Ma yêc gameŋ dinaŋ, iŋlu sêkôm gweleŋ ŋawaê ŋayham-ŋga yêc malac Listra ma malac Derbi ma yêc ŋagameŋ ŋamakê-ŋga.   
\s1 Pol lu Banabas sêtêŋ malac Listra si  
\p
\v 8 Yêc malac Listra ŋgac bôliŋ daŋ mbo, naŋ gahi lu-lu tibalê. Dinda kôc iŋ bocdinaŋ, ma iŋ kêsêlêŋ daŋ dom.  
\v 9 Têŋ bêc daŋ iŋ ndöc gameŋ naŋ Pol gêm mêtê mbo, ma ŋgô iŋ ndê yom. Pol tahê iŋ e kêyalê bu iŋ kêŋ whiŋ Pômdau ŋaŋga tôm bu kôm iŋ ŋayham sa.  
\v 10 Dec Pol ta yom ŋa awha atu ma sôm, “Tisa lhac!” Ma ŋagahô ŋambwa ŋgac dau tisa ma kêsêlêŋ.   
\p
\v 11 Lau Likonia-ŋga sêlic gêŋ naŋ Pol kôm, dec sêmbwêc yêc dau awha-ŋga ma sêsôm, “Kec, anötöi sem ŋamalac aŋgô ma sêsip sêtêŋ yac sêmeŋ.”  
\v 12 Ma sêhê ŋaê Seus pi Banabas kêkuc ŋac si anötö ŋamata-ŋga ndê ŋaê. Ma sêsam Pol bu Hermes, kêkuc ŋac si anötö apa daŋ ŋaê, ŋahu bu iŋ ŋgac sôm yom-ŋga.  
\v 13 Lau malac dinaŋ-ŋga si lôm tu sênem akiŋ ŋac si anötö apa Seus, naŋ kalhac kêpiŋ malac dau ŋagatam. Ma anötö apa Seus ndê dabuŋsiga daŋ, ti ŋac lau malac-ŋga atac whiŋ bu sêkêŋ gêŋ pi ya ti da têŋ Pol lu Banabas. Dec iŋ kôc makao gapoc ŋatô ma gêŋ ŋatô tu sêŋgôlôŋ makao ma sêkêŋ ti da-ŋga, ma ŋac hoŋ sêkac dau sa sêmbo malac dau ŋasactô.  
\v 14 Magoc têŋ ndoc aposel lu sêŋgô gêŋ dinaŋ ŋawaê, naŋ sêkac si ŋakwê kic bu sêtôc asê bu sêlic gêŋ dau so sambuc. Ma sêsa ŋalhu si, ma sêmbwêc yom bocdec bu,  
\v 15 “Ei! Mac akôm iŋ dinaŋ tu ake-ŋga? Alu ŋamalac atôm mac, ma ameŋ bu asôm ŋawaê ŋayham asê têŋ mac. Alu bu asôm têŋ mac bu ahu nem anötöi tasaŋ hoŋ siŋ ma anem daôm kwi ma anem akiŋ Anötö Tali Ŋadau, naŋ kêmasaŋ undambê ti nom ma gwêc ti gêŋ hoŋ.  
\v 16 Muŋ-ŋ ga iŋ kêŋ ŋasawa têŋ lau nom-ŋga hoŋ bu sêkôm gêŋ tôm si atac whiŋ.  
\v 17 Magoc iŋ kêmwasiŋ lau nom-ŋga ŋapaŋ bu whê ŋac si gauc sa pi iŋ. Iŋ kêŋ u gic akêŋ umboŋ, dec mac nem ôm sem ŋandô daêsam. Iŋ kêŋ gêŋ daneŋ-ŋga daêsam têŋ mac, ti gêŋ ŋayham-ŋayham tu bu kôm mac atac ŋayham-ŋga.”  
\v 18 Iŋlu sêwhê gêŋ hoŋ dinaŋ sa têŋ lau dau, magoc lau ŋatô si gauc sa dom, ma sêkôm ŋaŋga bu sêkêŋ da têŋ iŋlu.   
\p
\v 19 Têŋ dinaŋ lau Israel-ŋga ŋatô naŋ sêmeŋ akêŋ malac Antiok ma Aikoniam, naŋ sêsôm yom daêsam têŋ lau e sêkac si ŋalôm kwi ma sêlic Pol lu Banabas sac. Dec sêtuc Pol ŋa hoc e gauc gêm bu iŋ mbac ndu su, goc sêhê iŋ sa malac ŋamakê gi.  
\v 20 Magoc lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga ŋatô sêsa si sêŋgihi iŋ a huc, dec iŋ tisa ma mbu sôc malac Listra gi. Ma ŋagalaŋsê iŋlu Banabas sêlhö sêtêŋ malac Derbi si.   
\s1 Pol lu Banabas sêmbu sêtêŋ Antiok si  
\p
\v 21 Iŋlu sêsôm ŋawaê ŋayham asê yêc malac atu Derbi, e lau daêsam sêkêŋ whiŋ Pômdau. Tiŋambu iŋlu sêmbu si, ma sic lau sêkêŋ whiŋ-ŋga kêsi yêc malac Listra, Aikoniam, ma Antiok yêc gameŋ Pisidia-ŋga.  
\v 22 Sêpuc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga dôŋ bu sêlhac ŋaŋga ma sêhu si sêkêŋ whiŋ siŋ dom. Sêsôm têŋ ŋac bu, “Yac bu dambo Anötö ndê gôliŋ ŋapu, naŋ iŋ gêŋ sauŋ dom. Dalhac ŋaŋga ma dahôc ŋawapac dandic ŋawaê.”  
\v 23 Ma yêc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatoŋ hoŋ naŋ iŋlu sic kêsi, naŋ Pol lu Banabas sêŋyaliŋ lau bata sa bu sêyob toŋ tigeŋ-tigeŋ. Iŋlu sem mbec lau bata dau ma sêkêŋ ŋac sêsip Pômdau, naŋ ŋac hoŋ sêkêŋ whiŋ iŋ, naŋ amba. Ma ŋac hoŋ sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ tu bu sêteŋ mbec-ŋga, ma sêndac Pômdau bu puc lau bata dau dôŋ.  
\v 24 Iŋlu sic gameŋ Pisidia-ŋga kêsi su, goc sêtêŋ gameŋ Pampilia-ŋga si.  
\v 25 Yêc dinaŋ sêhoc ŋawaê ŋayham asê yêc malac Pega, ma tiŋambu sêsa malac Atalia si.  
\v 26 Ma yêc Atalia sêpi waŋ daŋ, ma sêmbu sêtêŋ malac Antiok naŋ yêc gameŋ Siria-ŋga si. Muŋ-ŋga lau yêc malac d au sêŋyaliŋ iŋlu sa ma sêteŋ Anötö bu êmwasiŋ iŋlu tu gweleŋ naŋ kwahic dec iŋlu sic bata su-ŋga.  
\v 27 Sêhôc asê su goc sêkac lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ sa, ma sic miŋ gêŋ hoŋ naŋ Anötö gêm iŋlu sa bu sêkôm. Ma sêsôm asê têŋ ŋac bu kwahic dec Anötö gêlêc gatam su têŋ lau naŋ lau Israel dom, dec ŋac si lau daêsam sêkêŋ whiŋ Yisu.  
\v 28 Ma iŋlu sêmbo sêwhiŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga yêc malac Antiok ŋasawa baliŋ.   
\c 15  
\s1 Lau atu-tu sêkac sa sêmbo Jerusalem  
\p
\v 1 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô akêŋ gameŋ Judia-ŋ ga sêhôc asê Antiok, ma sêndôhôŋ yom têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga naŋ lau Israel dom, naŋ bocdec bu, “Mac bu asê nem lauŋgac si ŋamlic ŋatô su aŋkuc pwac naŋ Moses to yom pi, naŋ dom, dec oc tôm dom bu Anötö nem mac si.”  
\v 2 Tu yom dinaŋ-ŋga dec kisa atu yêc Pol lu Banabas ma lau gameŋ Judia-ŋga dinaŋ ŋasawa, ma sêseŋ dau ŋapaŋ pi yom dau. Bocdinaŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêŋyaliŋ Pol lu Banabas ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô sa, ma sêŋkiŋ ŋac bu sêpi Jerusalem sêndi ma sêŋgô lau aposel ti lau bata si gauc pi yom dau.  
\v 3 Sêŋkiŋ ŋac si su, ma têŋ ndoc Pol ti lau dau sêŋsêlêŋ sêmbo seŋ, naŋ sic miŋ têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga yêc gameŋ Pionisia ti Samaria-ŋga, pi ŋac si gweleŋ têŋ lau naŋ lau Israel dom. Sêwhê sa bu lau apa daêsam sêkac si ŋalôm kwi ma sêkêŋ whiŋ Pômdau. Ma yom dau kôm lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ atac ŋayham atu.  
\v 4 Ma têŋ ndoc sêhôc asê Jerusalem, naŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ti aposel ma lau bata sêkôc ŋac sa. Ma iŋlu sic miŋ gêŋ hoŋ naŋ Anötö gêm iŋlu sa bu sêkôm.   
\p
\v 5 Têŋ dinaŋ lau Palêsai ŋatô naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ sêtisa ma sêsôm, “Yac gauc gêm tidôŋ bu dandic atu bu lau gameŋ apa-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ sêsê lauŋgac si ŋamlic ŋatô su ma sêsôc Moses ndê yomsu ŋapu.”  
\v 6 Goc sêkac lau aposel ti lau bata hoŋ sa sêpitigeŋ bu sêkôc gauc pi yom dau.  
\v 7 Sêsôm yom ŋasawa baliŋ su, goc Pita tisa ma sôm, “Asidôwai, gauc nem gêŋ naŋ Anötö kôm têŋ lau gameŋ apa-ŋga ŋatô, têŋ têm dê gi su. Mac aŋyalê su bu iŋ gêlic ŋayham bu ŋac sêŋgô ŋawaê ŋayham sa aö dauŋ whaŋsuŋ, ma sêkêŋ whiŋ.  
\v 8 Anötö naŋ kêyalê ŋamalac hoŋ si ŋalôm, naŋ kêŋ Ŋalau Dabuŋ têŋ ŋac tôm iŋ kêŋ têŋ yac, dec tôc asê bu iŋ ndê mwasiŋ gic ŋac ŋawaê whiŋ.  
\v 9 Iŋ kêmasaŋ ŋac si ŋalôm ŋawasi sa tu ŋac si sêkêŋ whiŋ-ŋga, gitôm iŋ kôm têŋ yac. Gêŋ dau whê sa bu iŋ gêlic yac hoŋ bu lau kaiŋ tigeŋ.  
\v 10 Magoc iŋ kôc ŋac sa tu sêŋkuc Moses ndê yomsu-ŋga dom. Yomsu dau kêŋ ŋawapac têŋ yac ti damaŋi, naŋ datôm dom bu dahôc. Bocke dec mac bu akêŋ ŋawapac dau sac lau gameŋ apa-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ, naŋ si bakêyac? Mac bu akôm bocdinaŋ dec oc aŋsahê Anötö, ma mboe oc kôm iŋ atac ŋandê. Ma mac oc alhac iŋ ndê lêŋ nem lau si-ŋga ahuc.  
\v 11 Magoc yac dakêŋ whiŋ bu Anötö gêm yac lau Israel-ŋga si tu mwasiŋ naŋ datap sa ŋambwa yêc Pômdau Yisu-ŋga. Ma ŋac lau dindê bocdinaŋ.”   
\p
\v 12 Ma têŋ dinaŋ Banabas lu Pol sic miŋ yom pi gêŋ dalô ti gêŋ atu-tu naŋ Anötö gêm iŋlu sa bu sêkôm yêc lau gameŋ apa-ŋga ŋalôm. Ma lau hoŋ naŋ sêkac sa sêndöc, naŋ sem dôŋ ma sêkêŋ daŋga iŋlu si yom.  
\v 13 Iŋlu si yom pacndê, goc Jems sôm yom asê bocdec bu, “Asidôwai, aŋgô aneŋ yom.  
\v 14 Pita whê sa têŋ yac su pi gêŋ naŋ Anötö kôm bu kôc lau gameŋ apa-ŋga ŋatô sa sêti iŋ ndê.  
\v 15 Gêŋ dau kêkuc yom naŋ propet daŋ to muŋ su bocdec bu:   
\li1
\v 16 Pômdau sôm, ‘Tiŋambu aö oc wambu wameŋ, ma wapuc Dawid ndê gôliŋ kiŋ-ŋga dôŋ tiyham. Dawid ndê gôliŋ dau kwahic dec tisac gitôm andu naŋ tiakwa su, magoc aö oc wakwê sa tiyham.  
\v 17 Ŋalêŋ dinaŋ dec wamasaŋ lêŋ bu lau sêŋsalê aö, ma sêtigasuc aö tiyham. Ma lau gameŋ apa-ŋga naŋ gahê aneŋ ŋ aê pi ŋac, naŋ sêwhiŋ.’ Pômdau, naŋ oc kôm gêŋ dau ŋandô sa, naŋ ndê yom dau dinaŋ.  
\v 18 Iŋ kêmasaŋ lêŋ dau gwanaŋ su.” \rq [Amos 9:11-12]\rq*   
\p
\v 19 Goc Jems sôm, “Bocdinaŋ aö gauc gêm bu lau gameŋ apa-ŋga naŋ sêkac si ŋalôm kwi ma sêsôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu, naŋ oc dakêŋ ŋawapac têŋ ŋac dom.  
\v 20 Mba! Dato bapia têŋ ŋac, ma dakêŋ puc ŋac bu sêneŋ gêŋ daneŋ-ŋga naŋ lau sêkêŋ ti da têŋ anötöi gwam, naŋ dom, bu gêŋ dau ŋadômbwi yêc Anötö aŋgô-ŋga. Danem la ŋac bu sêkôm mêtê mockaiŋ-ŋga dom, ma sêneŋ bôc naŋ sêkiŋ ndu ma wata ti dac naŋ dom.  
\v 21 Yom dau dinaŋ. Moses ndê yom, naŋ oc sêŋyalê su, ma bocdinaŋ dato yom pi dom. Bu lau sem mêtê pi Moses ndê yom yêc malac atu-tu hoŋ gitôm yala daêsam su, ma sêsam iŋ ndê buku yêc ŋac si lôm wê-ŋga tôm bêc Sabat-ŋga hoŋ.”   
\s1 Sêto bapia têŋ lau gameŋ apa-ŋga  
\p
\v 22 Têŋ dinaŋ lau aposel ti lau bata, ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ si ŋalôm tigeŋ, bu sêŋyaliŋ ŋac si lau ŋatô sa, bu sêtêŋ Antiok sêwhiŋ Pol lu Banabas sêndi. Ŋac s êŋyaliŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si ŋgac bata lu sa, naŋ Judas, naŋ sêsam iŋ ndê ŋaê daŋ bu Basabas, lu Sailas.  
\v 23 Ma sêto bapia daŋ bu iŋlu sêkôc tôhôŋ, naŋ sôm yom bocdec bu:  
\li1 Yac ato bapia dindec têŋ mac lau gameŋ apa-ŋga naŋ akêŋ whiŋ Pômdau, yêc malac Antiok ma gameŋ Siria-ŋga ti Silisia-ŋga. Mac nem asidôwai yac lau aposel ti lau bata lec, akôm acsalô ŋayham têŋ mac.   
\li1
\v 24 Yac atap sa bu yac mba lau ŋatô sêhôc asê mac, ma sêkôm mac nem ŋalôm ŋawapac tu ŋac si yom pi mêtê dasê lauŋgac ŋamlic-ŋga. Yac aŋkiŋ lau dau sêtêŋ mac sêloc dom.  
\v 25 Bocdinaŋ yac hoŋ gauc gêm tidôŋ bu aŋyaliŋ lau ŋatô sa ma aŋkiŋ ŋac sêtêŋ mac sêloc sêwhiŋ yac mba silip ŋayham lu, naŋ Pol lu Banabas.  
\v 26 Iŋlu sêkêŋ dau sambuc bu sêhoc Pômdau Yisu Kilisi ndê ŋawaê ŋayham asê, ma sêtöc dau dom bu sêmbac ndu tu iŋ ndê ŋaê-ŋga.  
\v 27 Ma kwahic dec yac aŋkiŋ Judas lu Sailas sêwhiŋ iŋlu sêtêŋ mac sêloc, bu sêpuc yom bapia dindec-ŋga dôŋ.  
\v 28 Yac bu akêŋ ŋawapac têŋ mac dom, tigeŋ bu anem la mac. Ma yac akêŋ whiŋ bu Ŋalau Dabuŋ oc puc yac mba yom dau dôŋ. Yom dau bocdec.  
\v 29 Aneŋ gêŋ daneŋ-ŋga naŋ lau sêkêŋ ti da têŋ anötöi gwam, naŋ dom. Aneŋ bôc naŋ sêkiŋ ndu ma wata ti dac, naŋ dom. Ma akôm mêtê mockaiŋ-ŋga dom. Ayob daôm bu ambo ahê gêŋ dau, naŋ dec oc akôm mêtê ŋayham. Yom dau dinaŋ. Acsalô ŋayham têŋ mac hoŋ.   
\p
\v 30 Sêto bapia dau su, goc sêŋkiŋ lau dau sêtêŋ Antiok si. Ma yêc dindê, ŋac sêkac lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sa, ma sêkêŋ bapia dau têŋ ŋac.  
\v 31 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêsam, dec puc ŋac dôŋ ma kôm ŋac atac ŋayham sa.  
\v 32 Judas lu Sailas dau propet lu, ma sêsôm yom ti sêkêŋ gauc ŋayham daêsam têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga, bu sêpuc ŋac dôŋ.  
\v 33 Sêmbo sêwhiŋ ŋac bêc ŋatô, goc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sem mbec iŋlu ŋa yom malô, ma sêŋkiŋ iŋlu sêmbu sêtêŋ gôlôwac dabuŋ Jerusalem-ŋga, naŋ sêŋkiŋ iŋlu sêmeŋ, naŋ si tiyham. [  
\v 34 Magoc Sailas gauc gêm bu mbo malac Antiok.]  
\v 35 Ma Pol lu Banabas sêmbo malac Antiok, ma iŋlu sêwhiŋ lau daêsam, sêmbo ti sêndôhôŋ lau ma sêhoc Pômdau ndê yom asê.   
\s1 Pol lu Banabas sêhu dau siŋ  
\p
\v 36 Tiŋambu Pol sôm yom têŋ Banabas bocdec bu, “Aö gauc gêm bu hêclu dambu datêŋ malac hoŋ naŋ muŋ-ŋga dahoc Pômdau ndê yom asê dambo, naŋ dandi. Dandic lau kêsi yêc dindê, ma dalic bu ŋac sêmbo ŋalêŋ bocke.”  
\v 37 Banabas tac whiŋ bu sêkôc Jon naŋ sêsam iŋ ndê ŋaê daŋ bu Mak, naŋ whiŋ iŋlu ndi.  
\v 38 Magoc Pol gêlic gauc dau bu yham dom. Ŋahu bu muŋ-ŋga Jon hu iŋlu ma iŋlu si gweleŋ siŋ yêc gameŋ Pampilia-ŋga.  
\v 39 Tu yom dinaŋ-ŋga Pol lu Banabas sêseŋ dau e sêhu dau siŋ. Banabas kôc Mak ma iŋlu sêpi waŋ daŋ ma sêtêŋ nduc Saipras si.  
\v 40 Magoc Pol kêyaliŋ Sailas sa bu êŋsêlêŋ whiŋ iŋ ndi. Asidôwai Antiok-ŋga sem mbec iŋlu ma sêteŋ Pômdau bu puc iŋlu dôŋ ŋa iŋ ndê mwasiŋ, ma tiŋambu iŋlu sêlhö si.  
\v 41 Ma iŋlu sic gameŋ Siria ti Silisia-ŋga kêsi ma sêpuc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga dôŋ yêc gameŋ dinaŋ.   
\c 16  
\s1 Timoti kôm gweleŋ whiŋ Pol lu Sailas  
\p
\v 1 Pol lu Sailas sêhôc asê malac Derbi, ma tiŋambu sêtêŋ malac Listra si. Yêc malac dinaŋ ŋgac kêŋ whiŋ-ŋga daŋ ŋaê Timoti mbo. Iŋ dinda iŋ awhê Israel-ŋga daŋ naŋ kêŋ whiŋ Pômdau, ma Timoti damba iŋ ŋgac Grik-ŋga.  
\v 2 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga naŋ sêmbo malac Listra ma Aikoniam sêlic Timoti bu ŋgac ŋayham ma sêmpiŋ iŋ.  
\v 3 Pol tac whiŋ bu Timoti êŋsêlêŋ ti kôm gweleŋ whiŋ iŋ. Tigeŋ iŋ kêyalê bu lau Israel-ŋga hoŋ naŋ sêmbo gameŋ dinaŋ, naŋ sêŋyalê bu Timoti damba iŋ ŋgac Grik-ŋga. Tu dinaŋ-ŋga iŋ sê Timoti ndê ŋamlic ŋatô su.  
\v 4 Tiŋambu sêŋsêlêŋ sêlom-sêlom malac, ma sêhoc yom naŋ lau bata ti lau aposel sêmatiŋ tidôŋ yêc Jerusalem, naŋ asê têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga bu sêŋkuc.  
\v 5 Ŋalêŋ dau dinaŋ Anötö puc lau si sêkêŋ whiŋ dôŋ yêc malac hoŋ dinaŋ, ma tôm bêc hoŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si toŋ kêsôwec tiatu.   
\s1 Pol yêc mbê pi ŋgac Masedonia-ŋga  
\p
\v 6 Ŋalau Dabuŋ kalhac Pol ti lau naŋ sêwhiŋ iŋ ahuc, bu sênem mêtê yêc gameŋ Esia-ŋga têŋ ŋasawa dinaŋ dom. Bocdinaŋ dec ŋac gacgeŋ sêmbo gameŋ Prigia ti Galesia-ŋga, ma sêkôm gweleŋ sêmbo dinaŋ.  
\v 7 Têŋ ndoc sêhôc asê gameŋ Misia-ŋga ŋabatiŋ, ma bu sêsôc malac Bitinia sêndi, naŋ Yisu ndê Ŋalau kalhac ŋac ahuc tiyham.  
\v 8 Bocdinaŋ sêhôc gêlêc gameŋ Misia-ŋga ma sêsip malac Troas si.  
\v 9 Têŋ ôbwêc dinaŋ Pol yêc mbê ma gêlic ŋgac daŋ akêŋ gameŋ Masedonia-ŋga meŋ kalhac iŋ aŋgô-ŋga, ma teŋ iŋ bocdec bu, “Têŋ Masedonia mweŋ ma nem yac sa.”  
\v 10 Pol yêc mbê dau su ma whê sa têŋ yac\f + \fr 16:10 \ft Yêc ŋabatiŋ 10 Luk to yom ‘yac,’ dec tôc asê bu iŋ dau mbo whiŋ Pol têŋ ndoc dinaŋ e tôm ndoc sêtêŋ malac Pilipai si - yêc ŋabatiŋ 19 iŋ to ‘yac’ tiyham dom. Iŋ kôm ŋalêŋ tigeŋ yêc \xt Apo 20:5–21:18; ma 27:1–28:16\ft .\f* e aŋyalê bu Anötö mbwêc yac bu anem mêtê têŋ lau Masedonia-ŋga. Bocdinaŋ dec yac aŋsahic dauŋ bu atêŋ lau dau andi.   
\s1 Lidia kôc Pol ndê yom sa ma kêŋ whiŋ Yisu.  
\p
\v 11 Yac api waŋ yêc Troas ma solop atêŋ nduc Samotres a, ma ŋagalaŋsê yac ahu nduc dau siŋ ma asôc baö yêc malac Niapolis.  
\v 12 Goc yac aŋsêlêŋ atêŋ malac Pilipai a a mbo bêc ŋatô. Malac dau ti gameŋ Masedonia-ŋga ŋa-malac atu, ma lau Rom-ŋga naŋ sem gôliŋ gameŋ dau, naŋ sêndöc malac dinaŋ.   
\p
\v 13 Têŋ Sabat daŋ yac ahu malac dau siŋ, ma asa atêŋ bu daŋ yêc malac dau ŋamakê a. Yac gauc gêm bu mboe gameŋ dinaŋ, iŋ lau ŋatô si gameŋ sêteŋ mbec-ŋga. Ma yac atap lauwhê ŋatô sa, naŋ sêkac sa sêmbo dindê, dec andöc sic ma ac hu asôm yom têŋ ŋac.  
\v 14 Lauwhê naŋ sêŋgô yom dau, naŋ si daŋ iŋ Lidia. Iŋ awhê tidulu po ŋadalô-ŋga, naŋ meŋ akêŋ malac Tayatira, ma iŋ awhê toc Anötö sa-ŋga. Têŋ ndoc iŋ ŋgô Pol ndê yom, naŋ Pômdau kac iŋ ndê ŋalôm bu kôc yom dau sa ma kêŋ whiŋ Yisu.  
\v 15 Dec Lidia ti lau hoŋ naŋ sêndöc iŋ ndê andu naŋ sêliŋ saŋgu. Ma tiŋambu iŋ sôm têŋ yac, “Mac bu alic aö gitôm awhê naŋ kêŋ whiŋ Pômdau, dec ameŋ ambo aneŋ andu.” Ma iŋ piŋkap yac ŋapaŋ e yac awhiŋ iŋ a.   
\s1 Pol lu Sailas sêndöc gapocwalô  
\p
\v 16 Têŋ ndoc daŋ yac bu atêŋ gameŋ naŋ lau sêteŋ mbec sêmbo, naŋ andi, ma awhê daŋ meŋ tap yac sa. Iŋ awhê akiŋ ŋambwa daŋ, ma ŋalau daŋ mbo whiŋ iŋ ma hoc yom asê pi gêŋ naŋ oc meŋ sa tiŋambu. Lau daêsam êlêmê sêtêŋ iŋ si, bu iŋ whê yom sa pi gêŋ naŋ oc hôc asê ŋac têŋ têm ŋambu-ŋga. Ma awhê dau ndê ŋadaui sêtap awa atu sa tu iŋ-ŋga.  
\v 17 Têŋ têm dinaŋ yac aŋsêlêŋ awhiŋ Pol, ma awhê dau kêkuc yac ma mbwêc bocdec bu, “Lau dindec sem akiŋ Anötö Ŋawasi ti Ŋaclai Ŋadau, ma sêwhê yom sa pi lêŋ Anötö nem mac si andöc tamli ŋapaŋ-ŋga.”  
\v 18 Tôm bêc daêsam iŋ kôm boc-dinaŋ e mbô Pol ŋalôm sa. Goc iŋ kac dau kwi ma sôm têŋ ŋalau bu, “Tu Yisu Kilisi ndê ŋaê-ŋga, dec wandic atu am bu sa yêc awhê dinaŋ.” Ma ŋagahô eŋ ŋalau hu awhê dau siŋ.   
\p
\v 19 Têŋ ndoc dinaŋ awhê dau ndê ŋadaui sêŋyalê bu ŋac si lêŋ sêkôc awa-ŋga pacndê. Dec sêlô Pol lu Sailas dôŋ ma sêhê iŋlu sa sêsôc malac lôm sêtêŋ lau atu-tu si.  
\v 20 Sêkêŋ iŋlu sêlhac lau sêmatôc yom-ŋga si aŋgô-ŋga, ma sêsôm, “Ŋgac lu dindec iŋlu ŋgac Israel-ŋga. Ma sêmeŋ bu sêli lau malac-ŋga si ŋalôm sa.  
\v 21 Bu iŋlu sêkac lau bu sêŋkuc mêtê ŋatô naŋ yac lau Rom-ŋga bu taŋkuc, dec oc so yac neŋ ŋagôliŋ.”  
\v 22 Awhê akiŋ dau ndê ŋadaui sêŋgôliŋ yom dinaŋ pi Pol lu Sailas, ma lau malac-ŋga sêpuc yom dau dôŋ. Bocdinaŋ lau sêmatôc yom-ŋga sêkêŋ yatu bu sêkac iŋlu si ŋakwê su ma sêhi iŋlu ŋa sö.  
\v 23 Sêhi iŋlu ŋa sö sac andô, goc sêkêŋ iŋlu sêndöc gapocwalô. Ma sêsôm yom ŋaŋga têŋ ŋgac naŋ yob gapocwalô bu yob iŋlu ŋapep.  
\v 24 Iŋ ŋgô yom dau su dec kêŋ iŋlu sêndöc ŋalôm daŋ, naŋ yêc andu gapocwalô-ŋga dau ŋa-ŋalôm andô. Ma iŋ sô iŋlu gahi dôŋ gêm damiŋ a.   
\p
\v 25 Timaniŋhu Pol lu Sailas sêteŋ mbec ti sem wê sêmpiŋ Anötö, ma lau gapocwalô-ŋga ŋatô sêkêŋ daŋga iŋlu.  
\v 26 Sem wê sêmbo ma t iyhô atu gêm dec andu gapocwalô-ŋga wiwic sa. Ma gatam gapocwalô-ŋga hoŋ sêlêc dau su, ma sen gapocwalô-ŋga suc yêc lau hoŋ.  
\v 27 Têŋ têm dinaŋ ŋgac yob gapocwalô-ŋga tali sa ma gêlic bu gatam hoŋ kac sa su. Iŋ gauc gêm bu lau hoŋ oc sêlhö si su, dec púc iŋ ndê bieŋ baliŋ sa bu kuŋ dau ndu.  
\v 28 Magoc Pol mbwêc, “Kôm daôm ŋayom dom. Yac hoŋ kelec ambo!”  
\v 29 Goc ŋadau sôm bu lau sêtuŋ ya sa sêmeŋ, ma sôc gapocwalô gi. Iŋ hu dau sip nom yêc Pol lu Sailas gahi-ŋga, ma töc dau ti kêtitec ŋandô.  
\v 30 Malô goc iŋ wê iŋlu sêsa awê si ma ndac iŋlu, “O ŋgac atu lu. Aö wakôm sake bu watap seŋ wandöc taŋli-ŋga sa?”  
\v 31 Ma iŋlu sêô yom ma sêsôm, “Kêŋ whiŋ Pômdau Yisu, dec am oc tap Anötö ndê mwasiŋ nem am si-ŋga sa. Am ti am nem lau hoŋ naŋ ambo nem andu, naŋ asa lêŋ tigeŋ dinaŋ.”  
\v 32-33 Têŋ ôbwêc dinaŋ ŋgac yob andu gapocwalô-ŋga kôc iŋlu ma kêgwasiŋ iŋlu gamboc. Ma iŋlu sêwhê Pômdau ndê yom sa têŋ iŋ ti lau hoŋ naŋ sêmbo iŋ ndê andu. Ma iŋ ti ndê lau hoŋ sêliŋ saŋgu.  
\v 34 Tiŋambu iŋ kôc iŋlu sêsôc iŋ ndê andu si ma kêŋ gêŋ daneŋ-ŋga iŋlu seŋ. Iŋ tac ŋayham atu bu iŋ ti ndê lau hoŋ kwahic dec sêkêŋ whiŋ Anötö.   
\p
\v 35 T êŋ galaŋsê bêbêc lau sêmatôc yom-ŋga sêŋkiŋ lau siŋ-ŋga ŋatô sêtêŋ ŋgac yob gapocwalô-ŋga si, bu sêsôm têŋ iŋ bu êŋgapwêc Pol lu Sailas su.  
\v 36 Ŋgac naŋ yob andu gapocwalô-ŋga ŋgô yom dau, goc sôm têŋ Pol, “Lau sêmatôc yom-ŋga sêkêŋ yom meŋ bu waŋgapwêc amlu Sailas su yêc gapocwalô. Bocdinaŋ amlu alhö andi ti yom malô.”  
\v 37 Magoc Pol sôm têŋ lau s iŋ-ŋga dinaŋ, “Alu ŋgac Israel-ŋga, magoc alu ŋgac Rom-ŋga\f + \fr 16:37 \ft Yom dau ŋahu sêsôm yêc Yom Inglis bu ‘citizenship.’ Pol whê iŋlu Sailas sa bu citizen Israel-ŋga, ma citizen Rom-ŋga whiŋ. Lau Rom si ŋagôliŋ daŋ kêŋ yao bu sêhi citizen Rom-ŋga dom, bocdinaŋ gêŋ naŋ sêkôm têŋ iŋlu Sailas, naŋ gêŋ so. Alic yom ŋatô yêc \xt Apo 22:25-29\ft .\f* awhiŋ. Sêmatôc alu mba yom ŋapep dom, ma sic alu yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga e sêkêŋ alu andöc dec. Ma bocke dec ŋac bu sêhu alu siŋ gelec alhö andi? Mba! Ŋac dau sêmeŋ ma sêwê alu asa andi.”   
\p
\v 38 Lau siŋ-ŋga dinaŋ sêmbu si ma sic miŋ yom dau têŋ lau sêmatôc yom-ŋga. Ŋac sêŋgô bu Pol lu Sailas iŋlu ŋgac Rom-ŋga sêtôm ŋac, dec ŋac sêtöc dau atu.  
\v 39 Goc ŋac sêtêŋ gapocwalô si ma sêkôm bu sênem malô iŋlu si ŋalôm. Sêkôc iŋlu su yêc andu gapocwalô-ŋga, ma sêwê iŋlu sêsa si. Ma sêndac iŋlu bu sêhu malac dau siŋ.  
\v 40 Têŋ ndoc Pol lu Sailas sêhu gapocwalô siŋ, naŋ iŋlu sêtêŋ Lidia ndê andu si. Sêkac lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ sa, ma sêsôm yom ŋayham daêsam tu sêpuc ŋac dôŋ-ŋga. Ma tiŋambu sêhu ŋac siŋ.   
\c 17  
\s1 Lau sêkêŋ kisa Pol lu Sailas yêc Tesalonika  
\p
\v 1 Iŋlu sêŋsêlêŋ si sêsa seŋ têŋ malac Ampipolis ma Apolonia, ma gacgeŋ si e sêhôc asê Tesalonika. Yêc malac dinaŋ lau Israel si lôm wê-ŋga daŋ kalhac.  
\v 2 Pol kêkuc iŋ ndê mêtê, ma têŋ Sabat sôc lôm wê-ŋga dau gi. Ma gitôm Sabat tö iŋ gêm yomgalôm whiŋ lau yêc dindê, bu whê ŋac si gauc sa pi Anötö ndê yom daêsam naŋ sêto yêc muŋ su naŋ.  
\v 3 Iŋ whê sa ma tôc asê bu Mesaya gic waê bu hôc ŋandê e mbac ndu, ma tisa akêŋ lau batê-ŋga ma mbo tali tiyham. Dec iŋ sôm têŋ ŋac, “Kwahic dec aö wasôm têŋ mac bu Yisu iŋ Mesaya dau. Yom ŋandô!”  
\v 4 Lau Israel-ŋga ŋatô sêkêŋ whiŋ ma sêlhac sêwhiŋ Pol lu Sailas. Ma lau Grik-ŋga daêsam naŋ sêtoc Anötö sa, naŋ sêkêŋ whiŋ, ma lauwhê tiwaê daêsam bocdinaŋ.   
\p
\v 5 Magoc lau Israel-ŋga ŋatô sem lêmuŋ Pol lu Sailas, dec sêsôc malac lôm si, ma sêkac lau sac ŋatô sa sêpitigeŋ, ma sêŋgilí ŋac tu bu sêndic hu kisa. Ŋac sêŋyalê bu Pol lu Sailas sêyêc Jason ndê andu, dec sênti sêtêŋ andu dau si, bu sêhê iŋlu sêsa sêmeŋ.  
\v 6 Magoc sêtap iŋlu sa dom, ma bocdinaŋ sêkôc Jason ti lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô ma sêkêŋ ŋac sêlhac lau bata malac-ŋga aŋgô-ŋga. Ma sêsôm ŋa awha atu, “Lau naŋ sêli lau ŋalôm sa yêc gameŋ hoŋ, naŋ kwahic dec sêmeŋ sêkôm yêc yac neŋ malac.  
\v 7 Ma Jason, ŋgac dindec, iŋ kôc ŋac sa sêmbo iŋ ndê andu. Ŋac sêsôc †Sisa ndê ŋagôliŋ ŋapu dom, ma ŋac hoŋ sêsôm bu kiŋ daŋ tiyham mbo, naŋ ndê ŋaê Yisu.”  
\v 8 Lau bata ti lau toŋ dinaŋ ma lau malac-ŋga hoŋ sêŋgô yom dinaŋ e gêli ŋac si ŋalôm sa ŋandô.  
\v 9 Goc sêsôm bu Jason ti iŋ ndê lau sênemlhi dau su yêc gapocwalô. Semlhi su goc sêkêŋ ŋac sêlhö si.   
\s1 Pol lu Sailas sêtêŋ malac Berea si  
\p
\v 10 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga yêc Tesalonika sêhôŋ e ŋasec sa su, goc sêŋkiŋ Pol lu Sailas sêlhö sêtêŋ malac Berea si. Sêhôc asê su sêmbo malac dinaŋ, ma sêsôc lau Israel si lôm wê-ŋga si ma sem mêtê.  
\v 11 Lau Berea-ŋga ŋac lau si mêtê ŋayham hôc gêlêc lau Tesalonika-ŋga si mêtê. Sêkêŋ daŋga ŋapep têŋ Pol lu Sailas si yom pi Yisu, ma sêkôc sa ti atac whiŋ. Ma tôm bêc hoŋ sem dôhôŋ yom dau whiŋ Anötö ndê yom naŋ sêto muŋ su yêc naŋ. Ŋac bu sêŋyalê iŋlu si yom bu yom ŋandô me mba.  
\v 12 Ma lau Israel-ŋga daêsam sêkêŋ whiŋ Yisu, ma yêc lau Grik-ŋga, lauwhê tiwaê ma lauŋgac daêsam sêkêŋ whiŋ bocdinaŋ.   
\p
\v 13 Malô goc lau Israel-ŋga yêc malac Tesalonika sêŋgô ŋawaê bu Pol gêm Anötö ndê mêtê têŋ lau mbo Berea. Dec ŋac sêtêŋ Berea si, bu sêli lau ŋalôm sa bu sêkêŋ kisa Pol lu Sailas.  
\v 14 Tu dinaŋ-ŋga lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêŋkiŋ Pol kölhö têŋ malac daŋ yêc gameŋ gwêc-ŋga gi. Magoc Sailas lu Timoti gacgeŋ sêmbo malac Berea.  
\v 15 Lau naŋ sêhoŋ Pol ma sêsa seŋ sêwhiŋ iŋ, naŋ sêkôc iŋ sêsip malac Atens si. Goc Pol kêkiŋ ŋac sêmbu si, ma sôm bu sêkêŋ yom têŋ Sailas lu Timoti bu sêtêŋ iŋ sêmeŋ ŋagahô.   
\s1 Pol gêm mêtê yêc Atens  
\p
\v 16 Pol hôŋ iŋlu mbo Atens, ma gêlic anötöi gwam daêsam sêlhac malac lôm, dec kôm iŋ ŋalôm ŋawapac.  
\v 17 Bocdinaŋ iŋ sôc lôm wê-ŋga gi ma gêm yomgalôm whiŋ lau Israel ti lau Grik-ŋga naŋ sêtoc Anötö sa. Ma tôm bêc hoŋ iŋ sôc malac lôm gi tap lau ŋatô sa, ma whê Anötö ndê yom sa têŋ ŋac bocdinaŋ.  
\v 18 Yêc Atens lau ŋatô sêmbo, naŋ êlêmê sem yomgalôm pi gêŋ hoŋ ŋahu sêwhiŋ dau. Sêsam ŋac bu lau Epikuria ma lau Stoik. Têŋ ndoc ŋac si lau ŋatô sêŋgô Pol sôm ŋawaê ŋayham asê pi Yisu, ma pi lêŋ datisa akêŋ lau batê-ŋga, naŋ ŋac sic hu sêseŋ iŋ ndê gauc ti yom ŋatô. Lau ŋatô sêsôm, “Ŋgac dindec sôm yom daêsam ŋapaŋ, ŋahu bocke?” Ma ŋatô sêsôm, “Mboe iŋ bu nem yac neŋ gauc kwi tu bu dakêŋ whiŋ anötöi apa-ŋga.”  
\v 19 Bocdinaŋ dec sêwê iŋ sêtêŋ gameŋ naŋ sêsam bu Areopagas, gameŋ naŋ lau naŋ sêkip gêŋ ŋahu sa-ŋga êlêmê sêkac sa sêmbo. Ŋac sêkêŋ Pol kalhac lau Areopagas-ŋga aŋgô-ŋga, ma sêndac iŋ bocdec bu, “Gitôm bu am whê yom wakuc naŋ am kêdôhôŋ têŋ lau, naŋ sa têŋ yac?  
\v 20 Yac aŋgô am nem yom tôm yom wakuc andô daŋ, ma yac bu aŋyalê yom dau ŋahu.”  
\v 21 Lau Atens ti lau apa hoŋ naŋ sêndöc malac dinaŋ, naŋ sêmbo tu sêŋgô yom ti sênem yomgalôm ŋapaŋ pi gauc wakuc bocke naŋ hôc asê ŋac-ŋga. Ŋac si gweleŋ daŋ mba. Tu dinaŋ-ŋga dec ŋac bu sêŋgô Pol ndê yom.   
\p
\v 22 Ma Pol tisa kalhac lau aŋgô-ŋga yêc Areopagas, ma sôm, “O mac lau Atens-ŋga. Aö kayalê bu mac akôm gêŋ daêsam tu bu anem akiŋ anötöi nom-ŋga.  
\v 23 Bu aö kasêlêŋ ti gatôc gwaniŋ gêŋ hoŋ naŋ mac amasaŋ tu anem akiŋ mac nem anötöi-ŋga. Ma aö gatap alta daŋ sa, naŋ mac ato yom pi bocdec bu, ‘Anötö naŋ yac tam gauc, naŋ ndê alta.’ Anötö naŋ mac am akiŋ magoc am gauc iŋ, naŋ kwahic dec aö oc wawhê iŋ sa têŋ mac.  
\v 24 Iŋ Anötö, naŋ kêŋ nom ti gêŋ hoŋ, ma iŋ undambê ti nom ŋadau. Ma bocdinaŋ iŋ ndöc lôm dabuŋ naŋ ŋamalac amba sêmasaŋ, naŋ dom.  
\v 25 Ma gêŋ naŋ ŋamalac sêmasaŋ, naŋ oc nem iŋ sa ŋalêŋ bocke? Bu iŋ pônda gêŋ daŋ dom. Ma iŋ dau kêŋ wayahô têŋ ŋamalac bu sêmbo tali ma kêŋ gêŋ hoŋ bocdinaŋ.  
\v 26 Iŋ kêŋ ŋamalac ŋamata-ŋga mbo nom e kwahic dec lau titoŋ-titoŋ hoŋ sêsa akêŋ ŋgac tigeŋ dinaŋ, ma sem nom ŋagameŋ sambob ahuc. Lau titoŋ-titoŋ hoŋ si gameŋ ŋabatiŋ, naŋ Anötö kêyaliŋ sa gwanaŋ su, ma têm bu lau toŋ tigeŋ-tigeŋ si ŋaclai tiatu ma tisauŋ, naŋ kêmatiŋ tidôŋ gwanaŋ su bocdinaŋ.  
\v 27 Anötö kôm gêŋ hoŋ dinaŋ tu bu lau sêlic, ma sêŋsalê iŋ e sêtap iŋ sa. Magoc iŋ mbo baliŋ têŋ yac lau tigeŋ-tigeŋ dom.  
\v 28 Tôm yom ŋagauc daŋ naŋ mac daôm nem ŋgac daŋ to muŋ su, naŋ sôm, ‘Tu Anötö ndê ŋaclai-ŋga dec yac dambo taŋli ma taŋsêlêŋ, ma yac neŋ ŋahu yêc sip iŋ-ŋga.’ Ma mac nem ŋgac daŋ tiyham to yom ŋagauc daŋ bocdec bu, ‘Yac dati iŋ ndê balêkoc.’  
\v 29 Yac dati iŋ ndê balêkoc ma bocdinaŋ yac bu gauc nem bu iŋ gitôm gol me silba me hoc me ŋagatu daŋ, naŋ ŋamalac sêmasaŋ tôm ŋac si gauc, naŋ dec yac gauc gêm yom so pi iŋ.  
\v 30 Muŋ-ŋga lau daêsam gauc gêm yom bocdinaŋ, bu sêŋyalê Anötö dom. Magoc iŋ kêŋ ŋagêyô têŋ ŋac dom. Tigeŋ kwahic dec iŋ gic atu bu lau hoŋ sênem dau kwi.  
\v 31 Bu iŋ kêyaliŋ bêc daŋ sa bu êmatôc lau nom-ŋga hoŋ, ma iŋ oc kôm gêŋ dau êŋkuc iŋ ndê lêŋ gitêŋ. Ma iŋ k êyaliŋ ŋgac daŋ sa bu kôm gweleŋ dau. Iŋ uŋ ŋgac dau sa akêŋ lau batê-ŋga, dec tôc gêŋ dau tiawê têŋ lau hoŋ sêlic.”   
\p
\v 32 Têŋ ndoc sêŋgô Pol ndê yom pi lau sêtisa akêŋ lau batê-ŋga, naŋ lau ŋatô sêpu iŋ. Magoc lau ŋatô sêsôm, “Yac bu aŋgô am nem yom pi gêŋ dinaŋ tiyham.”  
\v 33 Ma têŋ dinaŋ Pol tisa ma hu lau naŋ sêndöc Areopagas, naŋ siŋ.  
\v 34 Lau ŋatô sêŋkuc Pol ma sêkêŋ whiŋ Yisu. Ŋac si daŋ iŋ Dionisias, naŋ muŋ-ŋga ndöc whiŋ lau naŋ sêkac sa yêc Areopagas. Ma awhê daŋ ŋaê Damaris ma lau ŋatô sêkêŋ whiŋ bocdinaŋ.   
\c 18  
\s1 Pol mbo malac Korin  
\p
\v 1 Tiŋambu Pol hu Atens siŋ ma têŋ malac Korin gi.  
\v 2 Yêc dinaŋ iŋ tap ŋgac Israel-ŋga daŋ sa, naŋ ndê ŋaê Akwila. Iŋ dinda kôc iŋ yêc gameŋ Pontus-ŋga, ma muŋ-ŋga iŋlu ndê awhê Prisila sêndöc malac Rom yêc gameŋ Itali-ŋga. Magoc tiŋambu Kiŋ Klaudias kêŋ yatu bu lau Israel-ŋga hoŋ sêhu malac Rom siŋ, dec iŋlu Prisila sêlhö si sêmbo malac Korin. Têŋ ndoc Pol hôc asê, naŋ gi gêlic iŋlu.  
\v 3 Akwila lu Prisila i ŋlu awhê lu ŋgac sêkôc bôc ŋamlic ma po ma sêsi pitigeŋ tu sêmasaŋ bac-ŋga. Pol kêyalê gweleŋ dau tidôŋ whiŋ, bocdinaŋ dec mbo whiŋ iŋlu, ma sêkôm gweleŋ sêwhiŋ dau.  
\v 4 Pol tac whiŋ bu lau I srael ma lau Grik naŋ sêmbo Korin sêkêŋ whiŋ Pômdau, dec tôm bêc Sabat-ŋga hoŋ sôc lôm wê-ŋga gi, ma gêm yomgalôm whiŋ ŋac.   
\p
\v 5 Têŋ ndoc Sailas lu Timoti sêmeŋ akêŋ gameŋ Masedonia-ŋga, naŋ Pol kêŋ dau sambuc tu gweleŋ nem mêtê lau-ŋga. Iŋ hoc yom asê têŋ lau Israel-ŋga ma sôm têŋ ŋac bu Yisu iŋ Mesaya dau.  
\v 6 Magoc lau Israel-ŋga sêkêŋ whiŋ Pol ndê yom dom, ma sêli awha sa têŋ iŋ. Bocdinaŋ iŋ kêgoloŋ kop su yêc ndê ŋakwê bu tôc ŋac si giso asê, ma sôm, “Mac atec Anötö ndê yom, dec awêkaiŋ daôm nem ŋagêyô. Aö dom. Kwahic dec wahu mac lau Israel-ŋga siŋ, ma wakôm gweleŋ têŋ lau naŋ lau Israel dom.”  
\v 7 Goc Pol hu lôm wê-ŋga siŋ, ma sa gi mbo Titius Justus ndê andu. Iŋ ŋgac gameŋ apa-ŋga naŋ gêm akiŋ Anötö, ma iŋ ndê andu kalhac kêpiŋ lôm wê-ŋga.  
\v 8 Ma ŋgac bata lôm wê-ŋga daŋ ŋaê Krispas, ti lau hoŋ naŋ sêmbo iŋ ndê andu, naŋ sêkêŋ whiŋ Pômdau. Ma lau Korin-ŋga daêsam naŋ sêŋgô Pol ndê yom, naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu ma sêliŋ saŋgu.   
\p
\v 9 Têŋ ôbwêc daŋ Pol yêc mbê, ma gêlic Pômdau sôm yom têŋ iŋ bocdec bu, “Töc daôm dom. Sôm aneŋ yom asê ŋapaŋ, ma nem daôm dôŋ dom.  
\v 10 Bu aö gambo gawhiŋ am, ma oc tôm dom bu lau daŋ sêkêŋ sac am. Bu yêc malac dindec, aneŋ lau daêsam sêmbo.”  
\v 11 Bocdinaŋ Pol mbo Korin tôm yala tigeŋ ma ayô 6, ma kêdôhôŋ Anötö ndê yom têŋ lau.   
\p
\v 12 Têŋ ndoc naŋ Galio gêm gôliŋ gameŋ Akaya-ŋga, naŋ lau Israel-ŋga naŋ sêndöc malac Korin, naŋ sêkêŋ si ŋalôm pitigeŋ bu sêkêŋ kisa Pol. Ma sêkêŋ iŋ kalhac Galio aŋgô-ŋga bu êmatôc iŋ ndê yom.  
\v 13 Ma ŋac sêsôm, “Ŋgac dindec kêdôhôŋ lau bu sênem akiŋ Anötö ŋa lêŋ naŋ so yac mba yomsu.”  
\v 14 Pol kac awha sa bu sôm yom, m agoc Galio dau ô lau Israel si yom ma sôm, “O mac lau Israel-ŋga! Mac nem yom dec bu hêganôŋ sac atu daŋ, me gêŋ naŋ so ŋagôliŋ Rom-ŋga, dec waŋgô.  
\v 15 Magoc yom naŋ mac asôm pi ŋgac dindec, naŋ hêganôŋ mac daôm nem yom ti ŋaê ŋatô ma yomsu Israel-ŋga. Bocdinaŋ mac daôm amasaŋ. Aö oc wamatôc yom kaiŋ dinaŋ dom.”  
\v 16 Dec iŋ soc ŋac su yêc andu matôc-ŋga.  
\v 17 Ma lau hoŋ sêkôc Sostene, ŋgac bata naŋ yob lau Israel-ŋga si lôm wê-ŋga yêc malac Korin, naŋ dôŋ, ma sic iŋ yêc lau matôc-ŋga aŋgô-ŋga. Ma Galio gêlic, magoc kôm tôm gêm gauc.   
\s1 Pol mbu têŋ Antiok gi  
\p
\v 18 Pol mbo malac Korin têm baliŋ ŋagec, goc hu lau sêkêŋ whiŋ-ŋga siŋ ma têŋ malac Kenkria gi, bu kôc waŋ ma mbu têŋ gameŋ Siria-ŋga ndi. Ma Prisila lu Akwila sêwhiŋ iŋ si. Muŋ-ŋga Pol gic bata yom daŋ têŋ Anötö, ma tu dinaŋ-ŋ ga têŋ ndoc sêmbo malac Kenkria, naŋ kêŋ kêclauŋ sêŋgapiŋ tiapê. Pacndê su, goc ŋac sêpi waŋ ma sêlhö si.  
\v 19-20 Sêtêŋ malac Epesas si, ma Pol sôc lôm wê-ŋga gi, ma gêm yomgalôm whiŋ lau Israel-ŋga. Ma ŋac sêndac iŋ bu mbo whiŋ ŋac têm ŋatô tiyham, magoc iŋ gôlôc têŋ ŋac dom. Iŋ hu Prisila lu Akwila siŋ sêmbo sêwhiŋ ŋac.  
\v 21 Ma têŋ ndoc iŋ pi waŋ gi, naŋ kêmatiŋ yom têŋ lau Epesas-ŋga bocdec bu, “Anötö bu lic ŋayham, dec aö wambu watêŋ mac wameŋ tiyham.” Goc waŋ dau hu Epesas siŋ ma sa gi.  
\v 22 Waŋ dau kêsêlêŋ e hôc asê malac Sisaria, goc Pol sip baö gi. Ma iŋ pi Jerusalem gi ma gic lau sêkêŋ whiŋ-ŋga kêsi yêc dinaŋ. Ma tiŋambu iŋ têŋ malac Antiok gi.  
\v 23 Iŋ mbo Antiok ŋasawa sauŋ, goc kêsêlêŋ têŋ gameŋ Prigia ma Galesia-ŋga gi. Yêc dindê iŋ golom-golom malac ma puc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga dôŋ bu sêlhac ŋaŋga.   
\s1 Apolos ndê miŋ  
\p
\v 24 Têŋ ŋasawa dinaŋ ŋgac daŋ ŋaê Apolos hôc asê malac Epesas. I ŋ ŋgac Israel-ŋga naŋ ndê malachu Aleksandria, ma iŋ ŋgac tigauc ma kêyalê Anötö ndê yom naŋ sêto muŋ su yêc, naŋ tidôŋ.  
\v 25 Lau ŋatô sêndôhôŋ iŋ pi Pômdau Yisu su, ma bocdinaŋ iŋ kêŋ ndê ŋalôm ti gauc sambuc bu êndôhôŋ lau pi Yisu ma whê iŋ ndê yom sa ŋapep. Magoc iŋ kêyalê busaŋgu ŋalêŋ tigeŋ, naŋ Jon ndê lêŋ êŋku lau tu sênem dau kwi-ŋga.  
\v 26 Yêc Epesas Apolos sôc lôm wê-ŋga gi, ma gêm mêtê ti ŋaŋga. Prisila lu Akwila sêŋgô iŋ ndê yom, dec sêŋgalêm iŋ têŋ iŋlu si andu gi, ma sêwhê yom ŋatô sa têŋ iŋ e iŋ kêyalê Anötö ndê lêŋ nem lau si-ŋga ŋapep eŋ.   
\p
\v 27 Tiŋambu Apolos bu têŋ gameŋ Akaya-ŋga ndi, dec lau sêkêŋ whiŋ-ŋga yêc malac Epesas sêpuc iŋ ndê ŋalôm dôŋ. Ma sêto bapia têŋ lau Akaya-ŋga naŋ sêtap Anötö ndê mwasiŋ sa ma sêkêŋ whiŋ Yisu, ma sêteŋ ŋac bu sêkôc Apolos sa. Ma têŋ ndoc iŋ hôc asê, naŋ iŋ mbo whiŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga dinaŋ, ma gêm ŋac sa ŋandô.  
\v 28 Bu iŋ kalhac ŋaŋga ma ô lau Israel-ŋga si yom yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga, ma whê Anötö ndê yom naŋ sêto yêc, naŋ sa, bu tôc asê bu Yisu iŋ Mesaya dau.   
\c 19  
\s1 Pol mbu têŋ malac Epesas gi  
\p
\v 1 Têŋ ndoc Apolos mbo Korin, naŋ Pol hu gameŋ Prigia ti Galesia-ŋga siŋ, ma kêsêlêŋ ho seŋ lôc-ŋga naŋ sa têŋ malac Epesas gi. Iŋ hôc asê Epesas, ma tap lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô sa.  
\v 2 Ma iŋ ndac ŋac bocdec bu, “Têŋ ndoc mac akêŋ whiŋ tiwakuc, naŋ mac akôc Ŋalau Dabuŋ su, me mba?” Ma sêô yom ma sêsôm, “Mba. Yac akôc Ŋalau Dabuŋ su dom, ma aŋgô yom daŋ pi iŋ dom.”  
\v 3 Dec Pol ndac, “Mac aliŋ busaŋgu kaiŋ bocke?” Ma sêsôm bu, “Yac aliŋ busaŋgu ŋalêŋ gitôm Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndê.”  
\v 4 Goc Pol sôm, “Jon kêku lau naŋ sem dau kwi, ma sôm têŋ ŋac bu sêkêŋ whiŋ ŋgac naŋ oc meŋ êŋkuc iŋ, naŋ Yisu.”  
\v 5 Ŋac sêŋgô Pol ndê yom dinaŋ goc sêliŋ busaŋgu tu Pômdau Yisu ndê ŋaê-ŋga.  
\v 6 Ma têŋ ndoc Pol hu amba sac ŋac, naŋ Ŋalau Dabuŋ gêm ŋac ahuc, dec sêsôm yom sem lau apa awha, ma sêhoc yom asê gitôm lau propet.  
\v 7 Lau naŋ gêŋ dau hôc asê têŋ ŋac, naŋ lauŋgac 12.   
\p
\v 8 Pol mbo malac Epesas ŋasawa gitôm ayô tö, ma sôc lôm wê-ŋga ŋapaŋ. Ma yêc dindê iŋ gêlêŋ yom dôŋ bu whê Anötö ndê gôliŋ ŋahu sa têŋ lau.  
\v 9 Magoc lau ŋatô si ŋalôm ŋadandi ma sêkôc Pol ndê yom sa dom. Ma yêc lau hoŋ aŋgô-ŋga sêpu seŋ naŋ Pol whê sa têŋ ŋac. Goc Pol hu ŋac siŋ ma kôc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga su yêc lôm wê-ŋga. Ma tôm bêc hoŋ iŋ gêm mêtê ŋac mbo Tiranus ndê andu lau sêkac sa-ŋga.  
\v 10 Iŋ kôm bocdinaŋ tôm yala lu e lau Israel ti Grik-ŋga hoŋ naŋ sêmbo gameŋ Esia-ŋga, naŋ sêŋgô Pômdau ndê ŋawaê.  
\v 11 Anötö kêŋ ŋaclai têŋ Pol ma kôm gêŋ dalô atu-tu daêsam.  
\v 12 Iŋ kôc ŋaclai atu, gitôm iŋ bu êmasec po waheŋ-ŋga ti ŋakwê awê-ŋga ma ŋaclai dau oc lom ndi. Ma lau bu sêkôc po dau, ma sêkêŋ sac lau gêmbac ti lau naŋ ŋalau sac sêmbo ŋac si ŋalôm, dec oc kôm ŋac ŋayham sa.   
\s1 Skiwa atui  
\p
\v 13 Lau Israel-ŋga ŋatô sêkôm gweleŋ sêsoc ŋalau sac yêc lau. Ma ŋac sic hu sêsôm Pômdau Yisu ndê ŋaê asê têŋ ndoc sêkôm gweleŋ dau. Ŋac sêkêŋ yatu ŋalau sac bocdec bu, “Am sa mweŋ, tu Yisu, naŋ Pol gêm mêtê pi iŋ, naŋ ndê ŋaê-ŋga.”  
\v 14 Ma Israel si dabuŋsiga a tu daŋ ŋaê Skiwa ndê atui 7 sêkôm gweleŋ dau sêwhiŋ.  
\v 15 Magoc têŋ bêc daŋ ŋalau sac daŋ ô ŋac si yom ma sôm, “Yisu lu Pol aö kayalê iŋlu su, magoc mac lau dinaŋ aö kayalê mac dom!”  
\v 16 Goc ŋgac ti ŋalau sac dinaŋ gic ŋac e ku ŋac dulu, ma gic ŋac basô-basô e sêliŋ dac sac andô ma sênti sêsa akêŋ andu dau ŋamlic ŋambwa-ŋambwa si.   
\s1 Mêtê kêsôwec yêc Esia  
\p
\v 17 T êŋ ndoc lau Israel ti lau Grik-ŋga naŋ sêndöc Epesas naŋ sêŋgô gêŋ dau ŋawaê, naŋ sêtöc dau atu, ma lau hoŋ sêtoc Pômdau Yisu ndê ŋaê sa.  
\v 18 Ma lau daêsam naŋ sic hu sêkêŋ whiŋ Yisu su, magoc sêsap si mêtê akwa dôŋ, naŋ sêtisa sêlhac lau hoŋ aŋgô-ŋga ma sêhoc si sac asê.  
\v 19 Lau mbectoma-ŋga ŋatô sêkôc si bapia mbec-ŋga ma sêkêŋ pitigeŋ yêc lau aŋgô-ŋga, goc sêpec ya gêŋ. Bapia mbec-ŋga dinaŋ ŋaôli atu-tu. Ŋac bu sêkêŋ hoŋ têŋ lau sênemlhi, dec oc sêtap awa sa gitôm mone silba 50,000.\f + \fr 19:19 \ft Mone silba dinaŋ sêsam bu drakma, ma drakma tigeŋ gitôm ŋaôli gweleŋ bêc tigeŋ-ŋga. 50,000 drakma dinaŋ ŋaôli atu andô, oc hôc gêlêc PNG si mone K500,000. Lau ŋatô sêkêŋ whiŋ bu yom naŋ lau mbectoma sêto pi bapia dau, naŋ kêŋ ŋaclai atu têŋ ŋac, dec semlhi bapia dau ŋa ŋaôli atu.\f*  
\v 20 Ŋalêŋ dinaŋ dec Pômdau ndê yom tiapa, ma kôm gweleŋ ti ŋaclai yêc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si ŋalôm.   
\p
\v 21 Gêŋ hoŋ dinaŋ hôc asê su, goc Pol gauc gêm bu têŋ gameŋ Masedonia ti Akaya-ŋga ndi, ma tiŋambu mbu têŋ malac Jerusalem ndi. Iŋ sôm, “Aö watêŋ Jerusalem wandi, ma tiŋambu wandic malac Rom kêsi whiŋ.”  
\v 22 Ma iŋ kêkiŋ Timoti lu Erastas, ŋgac lu naŋ sêkôm gweleŋ sêwhiŋ iŋ, naŋ sêmuŋ iŋ sêtêŋ Masedonia si. Ma iŋ dau gacgeŋ mbo ŋasawa sauŋ mbo gameŋ Esia-ŋga.   
\s1 Lau sêli dau sa yêc Epesas  
\p
\v 23 Têŋ ŋasawa dinaŋ lau sêli dau sa ŋandô pi seŋ naŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêŋkuc.  
\v 24 Ŋgac naŋ gic hu gêŋ dau naŋ ndê ŋaê Dimitrias. Iŋ ŋgac naŋ pec silba ma kêmasaŋ ti alta me gêŋ ŋatô bu lau sêkêŋ lhac si andu bu sênem akiŋ anötö gwam awhê naŋ sêsam bu Atemis. Ma iŋ ti lau ŋatô sêtap awa daêsam sa yêc gweleŋ dinaŋ.  
\v 25 Iŋ kêgalêm lau dau sa, sêwhiŋ lau ŋatô naŋ sêkôm gweleŋ kaiŋ tigeŋ, ma sôm têŋ ŋac, “Mac lau! Aŋgô su naŋ. Mac aŋyalê bu yac datap awa atu sa tu gweleŋ dindec-ŋga.  
\v 26 Magoc mac alic ti aŋgô ŋawaê pi gêŋ naŋ Pol kôm. Iŋ ŋgac naŋ sôm têŋ lau bu gwam naŋ ŋamalac amba sêmasaŋ, naŋ anötö ŋandô dom. Ma iŋ gêm lau daêsam si ŋalôm kwi bu sêhu sakiŋ anötö gwam-ŋga siŋ. Iŋ kôm yêc malac Epesas ma sauŋ iŋ ndê yom oc nem gameŋ Esia-ŋga sambuc ahuc.  
\v 27 Gêŋ dau oc kôm lau sêlic yac neŋ gweleŋ sac, ma lôm naŋ lau sem akiŋ Atemis sêmbo, naŋ oc sêlic tôm gêŋ ŋambwa. Ma anötö awhê dau, naŋ lau sem akiŋ yêc gameŋ Esia-ŋga ma tôm nom ŋagameŋ hoŋ, naŋ ndê waê oc niŋga.”  
\v 28 Lau sêŋgô Dimitrias ndê yom ma gêli ŋac si ŋalôm sa e sic hu sêmbwêc, “Lau Epesas-ŋga si anötö Atemis, iŋ anötö tiwaê!”   
\p
\v 29 Malô goc lau malac-ŋga hoŋ naŋ sêkac sa, naŋ sêli dau sa. Ŋac sêkôc Gaius lu Aristakus, ŋgac lu akêŋ Masedonia naŋ êlêmê sêŋsêlêŋ sêwhiŋ Pol, naŋ dôŋ, ma ŋac hoŋ sênti sêtêŋ gameŋ lau sêkac dau sa-ŋga, naŋ si.  
\v 30 Pol tac whiŋ bu sôm yom têŋ lau dau, magoc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêlhac iŋ ahuc.  
\v 31 Ma lau bata Rom-ŋga ŋatô naŋ sêmbo gameŋ dinaŋ, naŋ Pol ndê silip, naŋ sêkêŋ yom têŋ iŋ, ma sêteŋ iŋ bu têŋ gameŋ dinaŋ ndi dom.   
\p
\v 32 Lau hoŋ naŋ sêkac dau sa sêmbo, naŋ si gauc kêŋsôŋ. Ŋac hoŋ sêmbwêc yom tidau-tidau. Ma ŋac si daêsam sem gauc ŋahu bocke dec sêkac sa sêmbo dinaŋ.  
\v 33 Lau Israel-ŋga sêtiŋ ŋac si ŋgac bata daŋ ŋaê Aleksanda sa ŋalhu gi, bu sôm yom ma nem malô lau Epesas-ŋga ŋalôm tu ŋac lau Israel-ŋga. Lau daêsam sêmbwêc yom ŋagauc têŋ iŋ, dec iŋ gic amba bu sênem dau dôŋ ma sêŋgô iŋ ndê yom.  
\v 34 Magoc lau sêlic bu iŋ ŋgac Israel-ŋga daŋ, dec hoŋ sêmbwêc ŋa awha atu tôm acgatu ŋasawa lu bu, “Lau Epesas-ŋga si anötö Atemis, iŋ anötö tiwaê! Iŋ anötö tiwaê!”   
\p
\v 35 Têŋ dinaŋ ŋgac bata Epesas-ŋga daŋ tisa ma sôm lau hoŋ mamaŋ. Iŋ ŋgac naŋ to yom naŋ lau bata malac dinaŋ-ŋga sêmatiŋ tidôŋ, ma yob ŋac si bapia. Ma iŋ sôm, “Mac lau Epesas-ŋga, bocke? Lau nom-ŋga hoŋ sêŋyalê bu mac ayob anötö awhê atu Atemis ndê lôm, ti hoc naŋ peŋ sip akêŋ umboŋ, naŋ lau sêtoc sa tôm Atemis ndê ŋagatu.  
\v 36 Gêŋ hoŋ dinaŋ tôc dau yêc awê su, bocdinaŋ anem daôm dôŋ ma ayob daôm bu akôm gêŋ hoŋ ti gauc eŋ.  
\v 37 Mac akôc ŋgac lu dinaŋ dôŋ, ma awê iŋlu sêsôc sêmeŋ, magoc sêsu yac neŋ anötö awhê susu dom, ma sem kaŋ gêŋ daŋ yêc iŋ ndê lôm dom.  
\v 38 Yac neŋ andu sêmatôc yom-ŋga dê sêlhac, ma lau sêmatôc yom-ŋga sêmbo. Dimitrias ti lau sêpec silba-ŋga naŋ si yom bu yêc asa, naŋ dec sêkôc iŋ solop sêtêŋ lau dau sêndi.  
\v 39 Kwahic dec mac nem yom ŋatô bu yêc, naŋ akêŋ têŋ lau sêmatôc yom-ŋga bu sêmatôc.  
\v 40 Ayob daôm ŋapep! Tu gêŋ naŋ mac akôm têŋ acsalô lec-ŋga, dec gitôm bu mac daôm alhac lau dau aŋgô-ŋga, ma oc atap matôc sa pi mêtê ali lau sa-ŋga. Gêŋ dau bu hôc asê, dec oc tôm dom bu mac amasaŋ yom têŋ ŋgac êmatôc yom-ŋga. Bu gêŋ naŋ mac akôm, naŋ ŋahu ŋayham mbasi.”  
\v 41 Iŋ sôm yom dinaŋ su, goc kêkiŋ lau sêlhö têŋtêŋ.   
\c 20  
\s1 Pol kôm gweleŋ mbo Masedonia ma gameŋ Grik-ŋga  
\p
\v 1 Ŋantiŋ atu dau pacndê, goc Pol kêgalêm lau Epesas-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ sa sêpitigeŋ. Iŋ sôm yom bu puc ŋac dôŋ ma êŋgilí ŋac bu sêlhac ŋaŋga, goc poŋ ŋac ma ti bu têŋ Masedonia ndi.  
\v 2 Iŋ gi hôc asê su, ma kôm gweleŋ golom-golom malac. Iŋ gêm mêtê ti sôm yom daêsam tu bu puc lau si sêkêŋ whiŋ dôŋ-ŋga, ma iŋ kôm ŋapaŋ e hôc asê gameŋ Grik-ŋga.  
\v 3 Iŋ mbo dindê gitôm ayô tö ma bu pi waŋ daŋ bu mbu têŋ gameŋ Siria-ŋga ndi. Magoc têŋ ndoc dinaŋ lau Israel-ŋga ŋatô sêkic yom bu sêpi waŋ sêwhiŋ sêndi, ma sêkôm iŋ ŋayom. Pol ŋgô ŋapuc, dec iŋ pi waŋ gi dom, magoc mbu sôc gameŋ Masedonia-ŋga gi tiyham.  
\v 4 Lauŋgac naŋ sêkôm gweleŋ sêwhiŋ iŋ, naŋ si ŋaê bocdec. Sopate, iŋ Pirius atuŋgac akêŋ malac Berea, Aristakus lu Sekundus akêŋ malac Tesalonika, Gaius akêŋ Derbi, ma Tikikus lu Tropimus akêŋ gameŋ Esia-ŋga, ma Timoti.  
\v 5 Lau hoŋ dinaŋ sêmuŋ si sêhôŋ yac sêmbo malac Troas.  
\v 6 Ma yac ambo malac Pilipai e lau Israel si Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga pacndê, goc akôc waŋ daŋ bu atêŋ Troas andi. Waŋ dau kêsêlêŋ mbo gwêc ŋasawa gitôm bêc amaŋdaŋ su, goc yac ahôc asê Troas ma atap lau dinaŋ sa. Ma yac ambo malac dinaŋ tôm wake sambuc daŋ.   
\s1 Pol uŋ Yutikas sa  
\p
\v 7-9 Têŋ Sonda ôbwêc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sêpitigeŋ bu sêneŋ mwasiŋ dabuŋ. Yac akac sa ambo andu baliŋ daŋ, andöc ŋalôm ŋahô titö-ŋga ma lau sêkêŋ lam daêsam sêŋgalêŋ. Pol gauc gêm bu hu Troas siŋ têŋ laŋsê, ma bocdinaŋ gêm mêtê baliŋ e timaniŋhu. Balê wakuc daŋ ŋaê Yutikas ndöc gatam atú ma kêŋ daŋga Pol ndê yom e bêc ku iŋ dulu. Iŋ yêc bêc kêlhiŋ dau siŋ, ma gacgeŋ peŋ sip nom gi akêŋ ŋalôm ŋahô-ŋga dinaŋ. Lau sêsip si bu sêkôc iŋ sa, magoc sêlic bu iŋ mbac ndu su.  
\v 10 Magoc Pol sip gi, hu dau sac balê dau ŋahô ma kêgape iŋ dôŋ. Ma iŋ sôm têŋ lau, “Mac ahêgo daôm dom. Iŋ tali.”  
\v 11 Goc iŋ mbu pi andu ŋalôm ŋahô-ŋga tiyham gi. Ma iŋ pô bolom kôc ma ŋac seŋ mwasiŋ dabuŋ. Ma iŋ gic têku iŋ ndê yom tiyham e bêbêc, goc hu ŋac siŋ ma kölhö gi.  
\v 12 Ma balê naŋ Pol uŋ iŋ sa mbo tali tiyham, naŋ lau sêkôc iŋ mbu têŋ iŋ ndê andu gi ti atac ŋayham atu.   
\s1 Pol têŋ malac Miletus gi  
\p
\v 13 Pol gauc gêm bu êŋsêlêŋ ho seŋ têŋ malac Asos ndi, ma sôm têŋ yac bu api waŋ daŋ andi atap iŋ sa yêc dindê.  
\v 14 Yac a ahôc asê ma iŋ tap yac sa yêc Asos. Ma yac akôc iŋ pi waŋ whiŋ yac, goc atêŋ malac Mitilene a.  
\v 15 Ŋagalaŋsê yac ahu malac dau siŋ ma alac e a gi apoc ampiŋ nduc Kios. Têŋ bêbêc yac alac atêŋ nduc Samos a, ma ŋagalaŋsê ahôc asê malac Miletus.  
\v 16 P ol tac whiŋ bu lic Om †Pentikos-ŋga yêc Jerusalem. Tu dinaŋ-ŋga iŋ gauc gêm bu yac andi ŋagahô, ahôc gêlêc malac Epesas, ma ambo gameŋ Esia-ŋga ŋasawa baliŋ dom.   
\s1 Pol gic yomsu lau bata Epesas-ŋga  
\p
\v 17 Têŋ ndoc yac ambo Miletus, naŋ Pol kêŋ yom têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga yêc malac Epesas, ma kêgalêm ŋac si lau bata sa sêtêŋ iŋ sêmeŋ.  
\v 18 Ŋac sêhôc asê ma iŋ sôm yom têŋ ŋac bocdec bu, “Mac aŋyalê aneŋ lêŋ hoŋ naŋ gakôm tôm bêc hoŋ naŋ gambo gawhiŋ mac, têŋ bêc ŋamata-ŋga naŋ gahôc asê gameŋ Esia-ŋga ŋapaŋ e meŋ têŋ kwahic dec.  
\v 19 Lau Israel-ŋga sêkêŋ kisa aö ŋapaŋ dec sêkêŋ ŋawapac atu têŋ aö. Tigeŋ aö kagwiniŋ dauŋ ma gam akiŋ Pômdau ti taŋsulu tu mac-ŋga.  
\v 20 Mac aŋyalê bu yom bocke naŋ gitôm bu nem mac sa, naŋ aö gasêc ahuc têŋ mac dom. Aö gasôm yom hoŋ asê timala eŋ. Aö kadôhôŋ mac yêc lhu, ma kadôhôŋ mac yêc mac nem andu tôm gi.  
\v 21 Aö gahoc yom asê têŋ lau Israel ti lau Grik su, bu sênem dau kwi ma sêsôc Anötö ŋapu, ma sêkêŋ whiŋ yac neŋ Pômdau Yisu.  
\v 22 Kwahic dec Ŋalau Dabuŋ kac aö bu watêŋ Jerusalem wandi. Magoc aö kayalê gêŋ bocke naŋ oc hôc asê aö yêc dindê, naŋ dom.  
\v 23 Gêŋ tigeŋ dec kayalê su, bu yêc malac hoŋ Ŋalau Dabuŋ kêŋ puc aö bu ŋawapac oc sêtap aö sa, ma aö oc wandöc gapocwalô.  
\v 24 Tigeŋ aö gatöc ti gahêgo dauŋ pi gêŋ dau dom. Aö galic dauŋ ŋamlic gitôm gêŋ ŋambwa-ŋga. Aneŋ gauc atu bu walhac ŋaŋga e wandic dabiŋ gweleŋ naŋ Pômdau Yisu kêŋ têŋ aö. Ma gweleŋ dau bocdec bu, aö oc wahoc ŋawaê ŋayham asê pi Anötö ndê mwasiŋ.  
\v 25 Mac lau hoŋ naŋ gahoc yom pi Anötö n dê gôliŋ asê têŋ mac su, naŋ aŋgô. Kwahic dec aö kayalê bu mac nem daŋ oc lic aö aŋôŋ tiyham dom.  
\v 26 Boc-dinaŋ dec wasôm asê têŋ mac, bu ŋamalac asa naŋ tec Anötö ndê yom, naŋ aö oc wawêkaiŋ iŋ ndê ŋagêyô dom.  
\v 27 Bu aö gawhê Anötö ndê lêŋ hoŋ sa têŋ mac su, yom daŋ siŋ dau yêc-ŋga dom.   
\p
\v 28 “Mac lau dindec, ayob daôm ti lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ ŋapep. Bu Anötö gêmlhi iŋ ndê lau hoŋ su ŋa iŋ dau ndê dac, ma Ŋalau Dabuŋ dau kêyaliŋ mac sa bu ayob ŋac. Bocdinaŋ ayob Anötö ndê domba ŋapep.  
\v 29 Aö kayalê bu têŋ ndoc aö wahu mac siŋ, naŋ kêdôhôŋwaga tasaŋ oc sêmeŋ gitôm giam pôm naŋ sêsôc sêmeŋ bu sêseŋ domba.  
\v 30 Ma mac daôm nem lau ŋatô oc sêtisa, ma sênem yom ŋandô kwi ti yom tasaŋ, bu sêŋsôŋ lau ŋatô si gauc e sêhu mac ti yom ŋandô siŋ ma sêŋkuc ŋac.  
\v 31 Bocdinaŋ anem ali ŋapaŋ. Gauc nem bu tôm yala sambuc tö aö gakêŋ puc mac tôm ac ma ôbwêc hoŋ ti taŋsulu eŋ.   
\p
\v 32 “Kwahic dec aö wakêŋ mac asip Anötö amba. Asap yom pi iŋ ndê mwasiŋ atu dôŋ ŋapaŋ. Bu yom dau gitôm bu oc puc mac dôŋ alhac ŋaŋga e awêkaiŋ malam yêc undambê awhiŋ lau dabuŋ hoŋ.  
\v 33 Aö taŋkwê lau daŋ bu sênem aö sa ŋa gol me silba me ŋakwê dom.  
\v 34 Mac aŋyalê bu aö dauŋ amaŋ gakôm gweleŋ tu watap gêŋ sa bu nem aö ti lau naŋ sêkôm gweleŋ sêwhiŋ aö, naŋ sa.  
\v 35 Gweleŋ hoŋ naŋ aö gakôm naŋ tôc asê têŋ mac bu dakôm gweleŋ atu kaiŋ dinaŋ ŋapaŋ bu danem lau ŋasac sa dandic ŋawaê. Gauc nem yom naŋ Pômdau Yisu dau sôm bocdec bu, ‘Dakêŋ gêŋ têŋ lau oc êmwasiŋ yac hôc gêlêc lau sêkêŋ gêŋ têŋ yac, naŋ su.’”   
\p
\v 36 Pol gic bata ndê yom goc pôŋ haduc whiŋ ŋac hoŋ, ma teŋ mbec.  
\v 37 Goc ŋac hoŋ sêŋgape iŋ dôŋ ti sêŋgutô iŋ, ma sêtaŋ iŋ.  
\v 38 Pacndê, goc sêhoŋ iŋ sêsa waŋ si. Ŋac si ŋalôm ŋawapac atu pi iŋ ndê yom naŋ sôm bu ŋac oc sêlic iŋ aŋgô tiyham dom.   
\c 21  
\s1 Pol hôc asê gameŋ Siria-ŋga  
\p
\v 1 Yac ahu ŋac siŋ ma api waŋ a tiyham, ma waŋ dau sa hêganôŋ nduc daŋ ŋaê Kos, naŋ solop gi. Ŋagalaŋsê waŋ dau kôc yac atêŋ malac Rodes, ma a e waŋ sôc malac Patara.  
\v 2 Yêc dindê yac atap waŋ daŋ sa, naŋ bu têŋ gameŋ Pionisia-ŋga ndi, dec apwê gi alom ma waŋ dau hu Patara siŋ.  
\v 3 Yac alac e alic nduc Saipras poc ŋalôm-ŋga, ma aŋlêc ambo awê-ŋga ma anti e asôc malac Taya yêc gameŋ Siria-ŋga, ma asip baö a. Waŋ dau kôc wapa malac dinaŋ-ŋga ŋatô.  
\v 4 Yêc malac Taya yac atap lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sa, ma ambo awhiŋ ŋac tôm bêc 7. Ŋalau Dabuŋ kêŋ puc ŋac dec ŋac bu sêlhac Pol ahuc bu têŋ Jerusalem ndi dom.  
\v 5 Magoc bêc 7 dinaŋ su, goc yac ahu ŋac siŋ bu api waŋ tiyham. Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ti ŋac si lauwhêi ma balêkoc hoŋ sêhoŋ yac asa gwêc a, ma yêc dindê yac apôŋ haŋduc ma ateŋ mbec awhiŋ dauŋ.  
\v 6 Goc yac akam dauŋ ma ahu dauŋ siŋ. Yac api waŋ ma ŋac sêlhö sêmbu si.   
\p
\v 7 Waŋ dau sa akêŋ Taya ma kêti e hôc asê malac Tolemai. Yêc dindê yac atap lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sa ma ambo awhiŋ ŋac tôm bêc tigeŋ.  
\v 8 Ŋagalaŋsê yac api waŋ tiyham ma alac e asôc malac Sisaria. Ma yac asip baö a ma ayêc awhiŋ ŋgac aheŋ-ŋga daŋ ŋaê Pilip. Muŋ-ŋga sêŋyaliŋ lau 7 sa bu sêndic sam gêŋ daneŋ-ŋga, ma Pilip iŋ ŋac si daŋ.  
\v 9 Iŋ ndê atuwêi hale sêmbo, naŋ sem ŋgac sa su dom, ma Anötö kêmwasiŋ ŋac hoŋ bu sêhoc yom asê sêtôm propet.  
\v 10 Yac ambo awhiŋ ŋac bêc ŋatô su, goc propet daŋ ŋaê Agabus sip akêŋ gameŋ Judia-ŋga meŋ.  
\v 11 Iŋ têŋ yac meŋ, goc kôc Pol ndê piŋkap su, ma sô iŋ dau amba ti ga hi dôŋ. Ma iŋ sôm, “Ŋalau Dabuŋ sôm bu ŋalêŋ tigeŋ lau Israel-ŋga naŋ sêmbo malac Jerusalem, naŋ oc sêsô piŋkap dindec ŋadau dôŋ, ma sêkêŋ iŋ sip lau Rom-ŋga amba.”  
\v 12 Têŋ ndoc yac aŋgô yom dau, naŋ yac ac yao Pol bu pi Jerusalem ndi dom.  
\v 13 Magoc iŋ ô yom ma sôm, “Tu sake-ŋga dec mac ataŋ tu aö-ŋga, ma bu akôm aö ŋalôm ndi lu? Ŋac bu sêsô aö dôŋ me sêndic aö ndu yêc Jerusalem tu Pômdau Yisu ndê ŋaê-ŋga, naŋ gitôm.”  
\v 14 Yac alic bu iŋ oc sôc yac mba yom ŋapu dom, dec ahu siŋ ma asôm, “Gêŋ naŋ Pômdau tac whiŋ bu hôc asê, naŋ ŋandô sa.”   
\s1 Pol mbo Jerusalem  
\p
\v 15 Dinaŋ su, goc yac amasaŋ dauŋ ma api Jerusalem a.  
\v 16 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô akêŋ Sisaria sêwhiŋ yac, ma sêwê yac atêŋ Nason ndê andu a, bu ambo dindê. Nason iŋ ŋgac akêŋ nduc Saipras, ma iŋ lau ŋamata-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ si daŋ.  
\v 17 Têŋ ndoc yac ahôc asê Jerusalem, naŋ asidôwai sêkôc yac sa ti atac ŋayham.  
\v 18 Ŋagalaŋsê dec Pol ti yac hoŋ a alic Jems, ma lau bata hoŋ sêkac dau sa sêmbo Jems ndê andu.  
\v 19 Pol kam ŋac, goc gic miŋ yom pi iŋ ndê gweleŋ yêc lau apa si gameŋ, ma pi gêŋ hoŋ naŋ Anötö kôm bu puc gweleŋ dau dôŋ.  
\v 20 Ŋac sêŋgô yom dau su ma sêmpiŋ Anötö. Magoc sêsôm têŋ Pol, “O asidôwa. Lic su naŋ. Yêc dec, lau Israel-ŋga daêsam andô sêkêŋ whiŋ Yisu, magoc sêsap Moses ndê yomsu hoŋ dôŋ ŋapaŋ.  
\v 21 Ma ŋac sêŋgô ŋawaê bu am kêdôhôŋ lau Israel-ŋga naŋ sêndöc lau apa si gameŋ, bu sêhu Moses ndê yomsu siŋ. Sêŋgô bu am sôm têŋ ŋac bu sêhu yac neŋ mêtê dasê balêi si ŋamlic ŋatô su-ŋga, ti yac neŋ gêbôm ŋatô siŋ.  
\v 22 Bocdinaŋ kwahic dec yac oc dakôm bocke? Ŋac oc sêŋgô ŋawaê bu am mweŋ su.  
\v 23 D ec yac gauc gêm bu am kôm b ocdec. Yac mba lau hale dec sêmbo, naŋ sêmatiŋ yom tu bu sênem dabuŋ dau-ŋga.\f + \fr 21:23 \ft Yom naŋ lau dinaŋ sêmatiŋ tidôŋ, naŋ sêsam yêc Yom Inglis bu ‘Nazirite Vow.’ Lau naŋ sêmatiŋ yom dau, naŋ sêtimêtê dau ŋapep ti sem dabuŋ dau tu bu sênem akiŋ Anötö, e yom dau ŋatêm pacndê. Ŋac oc sêŋgapiŋ si kêclauŋ dom e têm dau pacndê, dec sêŋgaliŋ kêclauŋ hoŋ su ma sêkêŋ da ŋatô yêc lôm dabuŋ. Alic \xt Nam 6:1-21\ft .\f*  
\v 24 Bocdinaŋ am kôc lau dau sa ma êmkuc yac lau Israel-ŋga neŋ lêŋ tamasaŋ dauŋ ŋawasi sa yêc Anötö aŋgô-ŋga, ma nem dabuŋ daôm whiŋ ŋac. Nem ŋac sa ma nemlhi gêŋ bocke naŋ sêpônda bu sêndic dabiŋ yom naŋ sêmatiŋ têŋ Anötö, ma sêŋgaliŋ ŋac kêclauŋ su. Kôm bocdinaŋ dec lau Jerusalem-ŋga oc sêŋyalê bu yom naŋ sêŋgô pi am, naŋ ŋahu mbasi. Ŋac oc sêlic bu am daôm sap yac neŋ yomsu dôŋ ma sa lêŋ hoŋ ŋapep.  
\v 25 Ma yom naŋ yac tamatiŋ pi lau gameŋ apa-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, ma dato sip bapia ma dakêŋ têŋ ŋac su, naŋ dec yac oc daseŋ su dom. Yac dato têŋ ŋac bu sêneŋ gêŋ daneŋ-ŋga naŋ lau sêkêŋ ti da têŋ anötöi gwam naŋ dom, ma dac ma wata ti dac, naŋ sêneŋ daŋ dom bocdinaŋ. Ma dato bu sêkôm mêtê mockaiŋ-ŋga dom.”   
\p
\v 26 Têŋ galaŋsê Pol kôc lau hale dinaŋ sa, goc gic hu têm tu bu êmasaŋ dau ŋawasi sa yêc Anötö aŋgô-ŋga, ma kêkuc lêŋ sênem dabuŋ dau-ŋga whiŋ ŋac. Goc iŋ sôc lôm dabuŋ gi bu kêŋ ŋawaê têŋ dabuŋsiga pi bêc bocke ŋac si ndoc sênem dabuŋ dau-ŋga oc pacndê, ma ŋac tigeŋ-tigeŋ oc sêkêŋ si da.   
\s1 Sêkôc Pol dôŋ  
\p
\v 27 Pol ndê bêc 7 bu êmasaŋ dau ŋawasi sa-ŋga kêpiŋ bu pacndê, ma lau Israel-ŋga ŋatô akêŋ gameŋ Esia-ŋga sêlic iŋ yêc lôm dabuŋ. Goc sêli lau hoŋ ŋalôm sa bu sêkôc iŋ dôŋ.  
\v 28 Ŋac sêmbwêc, “Mac lau Israel-ŋga, ameŋ anem yac sa. Alic ŋgac dec. Iŋ ŋgac naŋ kêdôhôŋ lau tôm gameŋ hoŋ, ma pu yac lau Israel-ŋga ti yac neŋ yomsu, ma pu gameŋ dindec whiŋ. Ma gêŋ daŋ tiyham. Iŋ kôc lau Grik ŋatô sêsôc lôm dabuŋ ŋabatêmndö sêmeŋ, dec kôm gameŋ dabuŋ dindec ŋadômbwi sa.”  
\v 29 Ŋac sêsôm yom dinaŋ ŋahu bu muŋ-ŋga sêlic ŋgac Epesas-ŋga daŋ ŋaê Tropimus, mbo malac Jerusalem whiŋ Pol. Ma ŋac gauc gêm bu mboe Pol kôc iŋ têŋ lôm dabuŋ gi.  
\v 30 Têŋ dinaŋ lau malac-ŋga hoŋ sêli dau sa ŋandô ma sic dau sa sêpitigeŋ yêc lôm dabuŋ ŋabatêmndö. Ŋac sêkôc Pol dôŋ ma sêhê iŋ sa awê gi, goc lau sic gameŋ dau ŋagatam ahuc.  
\v 31 Ŋac sêkôm bu sêndic iŋ ndu sêmbo, ma lau siŋ Rom-ŋga si ŋadau ŋgô ŋawaê bu lau malac Jerusalem-ŋga hoŋ sêli dau sa.  
\v 32 Goc ŋagahô iŋ kôc lau siŋ-ŋga ti ŋac si lau bata ŋatô, ma sênti sêtêŋ lau toŋ dinaŋ si. Ma têŋ ndoc lau dau sêlic ŋgac bata ti iŋ ndê lau siŋ-ŋga, naŋ sic Pol tiyham dom.   
\p
\v 33 Goc lau siŋ si ŋadau kôc ndê lau ma sêkôc Pol dôŋ, ma iŋ gic atu bu sêsô iŋ dôŋ ŋa sen lu. Goc iŋ ndac lau bu iŋ asa, ma iŋ kôm sac bocke.  
\v 34 Lau yêc toŋ atu ŋalôm sêmbwêc yom tidau-tidau, dec ŋgac dau kêyalê bu iŋ gitôm dom bu tap gêŋ dau ŋahu sa. Goc iŋ gic atu bu sêkôc Pol sêtêŋ lau siŋ-ŋga si gameŋ sêndi.  
\v 35 Têŋ ndoc sêhôc asê tuŋbôm ŋa-têc naŋ yêc gameŋ dau ŋasactô, naŋ lau sêkôm mwasac ŋaŋga bu sêndic Pol ndu. Tu dinaŋ-ŋga lau siŋ-ŋga sêhôc iŋ sa lôlôc bu sêkôc iŋ sôc ŋac si gameŋ sêndi.  
\v 36 Ma lau toŋ atu naŋ sêŋkuc, naŋ sêmbwêc ŋapaŋ, “Ndic iŋ ndu! Ndic iŋ ndu!”   
\p
\v 37 Lau siŋ-ŋga bu sêkôc Pol sôc ŋac si gameŋ ŋalôm ndi, magoc iŋ ndac ŋac si ŋadau bocdec bu, “Gitôm bu wasôm yom daŋ têŋ am, me?” Ma ŋgac dau ndac, “Am kêyalê yom Grik, a?  
\v 38 Aö gam gauc bu am ŋgac Isip-ŋga naŋ ndoc dê giŋga su, gic nem lau gitôm 4,000 sa yêc gameŋ sawa, ma kêgilí ŋac bu sêndic siŋ têŋ lau Rom-ŋga.”  
\v 39 Magoc Pol sôm, “Mba! Aö ŋgac Israel-ŋga daŋ, ma aneŋ malac Tasis yêc gameŋ Silisia-ŋga. Iŋ malac ŋambwa dom, malac tiwaê. Kwahic dec aö bu wandac am gitôm bu wasôm yom têŋ lau dindec, me mba?”  
\v 40 Lau siŋ-ŋga si ŋadau gôlôc, dec Pol kac dau kwi kalhac têc, ma gic amba têŋ lau bu sênem dau dôŋ. Ma têŋ ndoc gameŋ ŋaŋeŋ sa, naŋ gic hu sôm yom têŋ ŋac ŋa Yom †Hibru.   
\c 22  
\s1 Pol sôm yom têŋ lau Jerusalem-ŋga.  
\p
\v 1 Iŋ sôm, “O asidôwai ti damaŋi. Akêŋ daŋam ma aö waô yom naŋ lau sêŋgôliŋ pi aö.”  
\v 2 Ŋac sêŋgô iŋ sôm yom têŋ ŋac yêc ŋac dau si awha, naŋ Yom Hibru, dec lau hoŋ sem dau dôŋ ma sêhê daŋga iŋ. Goc iŋ sôm,  
\v 3 “Aö ŋgac Israel-ŋga. Dinaŋ kôc aö yêc gameŋ Silisia-ŋga, ma aneŋ malachu Tasis. Magoc aö gatiatu yêc malac atu dindec, ma kadôhôŋ abaŋi si yomsu hoŋ ŋapep eŋ gambo Gamaliel ŋapu. Aö gayêm dauŋ su ŋandô tu wanem akiŋ Anötö-ŋga tôm kwahic dec mac daôm gauc gêm bu akôm.  
\v 4 Aö gakêŋ kisa lau naŋ sêŋkuc lêŋ wakuc dindec, ma gakêŋ lauwhê ma ŋgac sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga daêsam sêsôc gapocwalô, ma gac atu bu lau sêndic ŋatô ndu.  
\v 5 Dabuŋsiga ŋamata-ŋga ti lau bata hoŋ sêŋyalê aneŋ gweleŋ dinaŋ. Ŋac lau dinaŋ sêto bapia puc aö dôŋ-ŋga têŋ lau bata Israel-ŋga naŋ sêmbo malac Damaskas. Têŋ bêc daŋ aö kasêlêŋ gambo seŋ bu wasip Damaskas wandi, bu wakôc lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga yêc dindê sa sêtêŋ Jerusalem sêmeŋ, bu sêkêŋ ŋandê têŋ ŋac.  
\v 6 Aö kasêlêŋ e têŋ ac kac lhu gasuŋ sa Damaskas, ma sep tigeŋ ŋawê undambê-ŋga atu daŋ pô aö.  
\v 7 Dec gapeŋ gasip nom ma gaŋgô awha daŋ sôm yom têŋ aö bu, ‘Saul, Saul, tu sake-ŋga am kêŋ kisa aö?’  
\v 8 Ma aö gandac bu, ‘O ŋadau, am asa?’ Goc awha dau ô yom ma sôm, ‘Aö Yisu Nasaret-ŋga naŋ am kêŋ kisa.’  
\v 9 Lau naŋ sêwhiŋ aö naŋ sêlic ŋawê dau ma sêŋgô awha, magoc sêŋyalê yom naŋ Yisu sôm têŋ aö, naŋ dom.  
\v 10 Ma aö gandac, ‘Pômdau, aö wakôm sake?’ Ma iŋ sôm, ‘Tisa, ma sôc Damaskas ndi. Ma gêŋ bocke naŋ aö tac whiŋ bu am kôm-ŋga, naŋ aö oc waŋkiŋ lau bu sêwhê sa têŋ am yêc dindê.’   
\p
\v 11 “Ŋawê dau kôm aö tanôŋ tipec, bocdinaŋ dec lau naŋ sêwhiŋ aö sêhê aö amaŋ, ma sêwê aö gasôc Damaskas ga.  
\v 12 Ma ŋgac daŋ ŋaê Ananias meŋ gêlic aö. Iŋ ŋgac naŋ sa ndê lêŋ hoŋ kêkuc yomsu Israel-ŋga ŋapep, ma lau Israel Damaskas-ŋga hoŋ sêtoc iŋ sa.  
\v 13 Iŋ kalhac kêpiŋ aö ma sôm, ‘Asidôwa Saul, tanôm ŋawa sa!’ Ma têŋ ndoc dinaŋ eŋ aö tanôŋ ŋayham sa e galic iŋ.  
\v 14 Ma iŋ sôm, ‘Damaŋi si Anötö kêyaliŋ am sa bu êmyalê iŋ ndê atac whiŋ, ma bu lic ŋgac gitêŋ Yisu dau, ma bu ŋgô yom yêc iŋ dau whasuŋ.  
\v 15 Ma am oc hoc yom ŋandô pi iŋ asê têŋ lau hoŋ, ma sôm yom asê pi gêŋ hoŋ naŋ am gêlic ti ŋgô su.  
\v 16 Ma kwahic dec am hôŋ sake? Tisa ma liŋ busaŋgu tu Yisu ndê ŋaê-ŋga bu êŋgwasiŋ am nem sac hoŋ su.’   
\p
\v 17 “Têŋ ndoc aö gambu gatêŋ Jerusalem gameŋ, naŋ gateŋ mbec gambo lôm dabuŋ e gatuŋ kaiŋ daŋ sa.  
\v 18 Ma galic Pômdau Yisu sôm yom têŋ aö bocdec bu, ‘Ŋagahô, hu Jerusalem siŋ kwahic dec, bu lau dec oc sêkôc yom naŋ am hoc asê pi aö, naŋ sa dom.’  
\v 19 Dec aö gaô yom ma gasôm, ‘Pômdau, lau dindec sêŋyalê bu muŋ-ŋga aö kasalê lau sêkêŋ whiŋ am-ŋga tôm lôm wê-ŋga hoŋ, bu wandic ŋac ma wakêŋ ŋac sêndöc gapocwalô.  
\v 20 Ma têŋ ndoc naŋ lau sêkêc Steven ndê dac siŋ tu iŋ hoc yom asê pi am-ŋga, naŋ aö galhac ma galic ti atac ŋayham. Ma gayob lau naŋ sêtuc iŋ ŋa hoc, naŋ si ŋakwê.’  
\v 21 Goc Pômdau sôm têŋ aö, ‘Ndi! Aö oc waŋkiŋ am sa yêc lau Israel si gameŋ, bu têŋ lau apa si gameŋ ndi.’”   
\p
\v 22 Lau hoŋ sêŋgô Pol ndê yom ti sem dau dôŋ e iŋ sôm yom dinaŋ. Dec sêli awha sa ma sêmbwêc, “Iŋ gitôm bu mbo tali-ŋga dom. Ndic iŋ ndu niŋga!”  
\v 23 Ŋac sêmbwêc ti sêkac si ŋakwê andô-ŋga su ma sêmbalip kop pi lôlôc gi sêmbo.  
\v 24 Dec lau siŋ-ŋga si ŋadau kêŋ yatu ŋac bu sêkôc Pol sôc ŋac si gameŋ ndi. Iŋ sôm bu sêhi iŋ ŋa sö, ma sêŋsu iŋ tu bu sêtap sa bu ŋahu bocke dec lau sêmbwêc iŋ ŋalêŋ bocdinaŋ.  
\v 25 Sêsô iŋ amba ti gahi dôŋ pi a bu sêhi iŋ, dec Pol sôm têŋ ŋgac bata naŋ yob lau siŋ-ŋga toŋ daŋ, naŋ bocdec bu, “Bocke? Mac bu ahi ŋgac Rom-ŋga daŋ, naŋ atap giso daŋ sa yêc iŋ dom, naŋ dec oc aŋgilì Rom si ŋagôliŋ, me mba?”  
\v 26 Ŋgac dau ŋgô Pol ndê yom, dec têŋ lau siŋ-ŋga si ŋadau gi ma sôm têŋ iŋ bu, “Am oc kôm sake, bu ŋgac dindê iŋ ŋgac Rom-ŋga?”  
\v 27 Goc ŋgac dau têŋ Pol gi ma ndac iŋ, “Sôm asê têŋ aö. Am ŋgac Rom-ŋga, me mba?” Ma Pol sôm, “Aêc.”  
\v 28 Dec lau siŋ-ŋga si ŋadau sôm, “Aö gahu awa atu siŋ dec gamlhi aneŋ bapia bu wati ŋgac Rom-ŋga.” Magoc Pol sôm, “Aö damaŋ iŋ ŋgac Rom-ŋga, ma bocdinaŋ dec aö ŋgac Rom-ŋga gawhiŋ.”   
\p
\v 29 Yom dau kôm ŋgac dau sö ŋandô, bu iŋ kôc Pol ma sô iŋ dôŋ, magoc kêyalê dom bu iŋ ŋgac Rom-ŋga. Ma lau naŋ bu sêŋsu Pol, naŋ ŋagahô sêkac dau su yêc iŋ.   
\s1 Pol kalhac lau bata Israel-ŋga aŋgô-ŋga  
\p
\v 30 Lau siŋ-ŋga si ŋadau bu tap sa bu ŋahu bocke dec lau Israel-ŋga sêŋgôliŋ yom pi Pol. Bocdinaŋ ŋagalaŋsê bêbêc iŋ kêŋ yatu bu lau dabuŋsiga ti lau bata Sanedrin-ŋga hoŋ sêkac dau sa, goc kôc Pol su yêc lau siŋ-ŋga si gameŋ, ma kêŋ iŋ kalhac ŋac aŋgô-ŋga.   
\c 23  
\nb
\v 1 Pol tahê lau Sanedrin-ŋg a hoŋ ma sôm, “O aneŋ asidôwai. Aö neŋ atac pa su pi lêŋ hoŋ naŋ gasa tu wanem akiŋ Anötö-ŋga ŋapaŋ, e meŋ têŋ acsalô lec galhac mac aŋôm-ŋga.”  
\v 2 Dabuŋsiga ŋamata-ŋga ŋaê Ananias ŋgô yom dinaŋ, dec sôm têŋ lau naŋ sêlhac sêmpiŋ Pol bu sêtap iŋ sôc tôkwa.  
\v 3 Goc Pol sôm têŋ iŋ, “Anötö oc ndic am ô! Bocke dec am ndöc tu êmatôc aö êŋkuc yomsu Israel-ŋga, magoc am daôm sôm lau sêtap aö dec kêgilì yomsu dau? Am gitôm a naŋ ŋadômbwê-ŋga ŋawasi, magoc ŋalôm-ŋga sop weŋ sa.”  
\v 4 Lau naŋ sêlhac sêmpiŋ Pol sêsôm têŋ iŋ bu, “Bocke dec am sôm yom sac-sac pi Anötö ndê dabuŋsiga ŋamata-ŋga?”  
\v 5 Ma Pol ô yom ma sôm, “Asidôwai. Aö kayalê dom bu iŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga. Bu sêto yom yêc bocdec bu, ‘\it Sôm yom sac pi ŋgac naŋ gêm gôliŋ nem lau, naŋ dom.’\it* ”   
\p
\v 6 Pol kêyalê bu lau Sanedrin-ŋga ŋatô ŋac lau Palêsai, ma ŋatô ŋac lau Sadiusi. Tu dinaŋ-ŋga dec iŋ mbwêc yom têŋ ŋac bocdec bu, “Aneŋ asidôwai aŋgô. Aö damaŋ iŋ Palêsai daŋ, ma aö bocdinaŋ. Aö gakêŋ whiŋ bu yac oc datisa akêŋ lau batê-ŋga. Ma kwahic dec ŋac bu sêmatôc aö tu yom dinaŋ-ŋga.”  
\v 7 Têŋ ndoc iŋ sôm yom dinaŋ, dec lau Sanedrin-ŋga sêwhê dau kôc, ma lau Sadiusi ti lau Palêsai sêseŋ dau.  
\v 8 Sêseŋ dau ŋahu bu lau Sadiusi sêkêŋ whiŋ dom bu lau batê oc sêtisa tiyham, ma sêsôm bu aŋela ma ŋalau daŋ sêmbo dom. Magoc lau Palêsai sêkêŋ whiŋ gêŋ hoŋ dinaŋ.   
\p
\v 9 Bocdinaŋ lau dau sêli dau sa ŋalêŋ sac. Ma Palêsai ŋatô naŋ sêndôhôŋ yomsu, naŋ sêtisa ma sêsôm yom ti ŋaŋga, “Yac atap giso daŋ sa yêc ŋgac dindec dom. Mboe aŋela me ŋalau daŋ kêŋ yom naŋ iŋ êlêmê hoc asê têŋ lau, naŋ têŋ iŋ.”  
\v 10 Kêpiŋ bu siŋ hôc asê, dec lau siŋ-ŋga si ŋadau töc bu mboe lau oc sêkac Pol kôc ndi lu. Bocdinaŋ iŋ kêkiŋ iŋ ndê lau siŋ-ŋga bu sêsa sêndi ti ŋaŋga ma sêŋgaho Pol su yêc lau dinaŋ, ma sêkôc iŋ mbu têŋ ŋac si gameŋ ndi tiyham.   
\p
\v 11 Têŋ ôbwêc Pômdau hoc dau asê têŋ Pol ma sôm, “Hêgo daôm dom, puc daôm dôŋ! Am hoc yom asê pi aö su yêc Jerusalem, ma am oc kôm bocdinaŋ yêc malac Rom whiŋ.”   
\s1 Lau Israel-ŋga sêkic yom bu sêndic Pol ndu  
\p
\v 12 Galaŋsê bêbêc lau Israel-ŋga ŋatô sêkic yom bu sêndic Pol ndu. Ma sêmatiŋ pwac têŋ dau bu oc sêneŋ me sênôm gêŋ dom e iŋ mbac ndu su.  
\v 13 Lauŋgac naŋ bu sêkôm gêŋ dau naŋ si namba hôc gêlêc 40 su.  
\v 14 Ŋac sêtêŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau bata ŋatô si, ma sêsôm, “Yac amatiŋ pwac bu aneŋ gêŋ dom e andic Pol ndu su naŋ.  
\v 15 Bocdinaŋ yac gauc gêm bu mac awhiŋ lau Sanedrin-ŋga andac lau siŋ si ŋadau bu hu Pol siŋ têŋ mac, bu andac iŋ pi gêŋ ŋatô tiyham. Ma yac oc asiŋ ambo seŋ bu têŋ ndoc sêwê iŋ sêsa sêmeŋ, naŋ yac andic iŋ ndu.”   
\p
\v 16 Pol lhuwê atuŋgac ŋgô gêŋ dau ŋawaê, dec sôc lau siŋ-ŋga si gameŋ têŋ Pol gi ma sôm asê têŋ iŋ.  
\v 17 Pol ŋgô su dec ta ŋgac naŋ yob lau siŋ-ŋga toŋ daŋ ma sôm têŋ iŋ, “Kôc balê dindec têŋ mac nem ŋadau ndi. Iŋ kôc yom daŋ bu sôm têŋ iŋ.”  
\v 18 Goc ŋgac siŋ-ŋga dinaŋ wê balê dau têŋ ŋac si ŋadau gi ma sôm, “Pol, ŋgac naŋ ndöc gapocwalô, naŋ ndac aö bu wakôc balê dindec têŋ am meŋ, bu iŋ kôc yom daŋ bu sôm têŋ am.”  
\v 19 Ŋgac dau kêm balê dau sa ma iŋlu sêsa ahic si, ma iŋ ndac iŋ bu, “Am kôc yom bocke bu sôm têŋ aö?”  
\v 20 Goc balê dau sôm, “Lau Israel-ŋga sêkic yom bu sêndac am bu êmkiŋ Pol ndi lhac lau Sanedrin-ŋga aŋgô-ŋga têŋ laŋsê, bu ŋac tac whiŋ bu sêndac iŋ tu yom ŋatô-ŋga.  
\v 21 Ŋgô ŋac si yom dom, bu ŋac si lau hôc g êlêc 40 sem neneŋ sêhôŋ iŋ sêmbo seŋ. Lau dau sêsôm tidôŋ su bu sêneŋ ma sênôm gêŋ dom e sêndic iŋ ndu. Ŋac kwahic dec sêmasaŋ dau sêmbo, sêhôŋ bu am lôc têŋ ŋac si yom.”  
\v 22 L au siŋ-ŋga si ŋadau ŋ gô balê dau ndê yom su, goc kêkiŋ iŋ sa gi ma gic yomsu iŋ bocdec bu, “Sôm têŋ lau daŋ dom bu am mweŋ kêŋ ŋawaê dindec têŋ aö.”   
\s1 Sêkôc Pol têŋ malac Sisaria gi  
\p
\v 23 Goc iŋ ta ndê ŋgac lu naŋ sêyob lau siŋ-ŋga toŋ lu naŋ sêtêŋ iŋ sêmeŋ, ma sôm têŋ iŋlu bu, “Andic lau siŋ-ŋga tôm 200 sa, ma lau siŋ sêndöc hosi-ŋga 70, ma lau siŋ kêm-ŋga 200 sêwhiŋ. Asôm bu sêmasaŋ dau bu sêtêŋ malac Sisaria sêndi têŋ 9 kilok ôbwêc dindec.  
\v 24 Amasaŋ hosi tu Pol ndöc ŋahô-ŋga, ma ayob iŋ ŋapep e akêŋ iŋ sip gôliŋwaga Rom-ŋga Filiks amba.”  
\v 25 Ma ŋgac atu dau to bapia daŋ bocdec:   
\li1
\v 26 Aö Klaudias Lisias dec gato têŋ am ŋgac atu gôliŋwaga Filiks. Acsalô ŋayham am.  
\v 27 Lau Israel-ŋga sêkôc ŋgac dindec dôŋ ma bu sêndic iŋ ndu. Magoc aö gatap sa bu iŋ ŋgac Rom-ŋga daŋ, dec aö ti neŋ lau siŋ-ŋga aŋgaho iŋ su yêc ŋac amba.  
\v 28 Aö bu watap yom naŋ sêŋgôliŋ pi iŋ, naŋ ŋahu sa, dec gakêŋ iŋ kalhac lau Israel si lau bata Sanedrin-ŋga aŋgô-ŋga bu sêŋsahê iŋ.  
\v 29 Aö gatap sa bu yom naŋ sêŋgôliŋ pi iŋ, naŋ hêganôŋ lau Israel-ŋga si yomsu. Magoc aö gatap yom daŋ sa gitôm bu yac andic iŋ ndu me akêŋ iŋ ndöc gapocwalô-ŋga dom.  
\v 30 Malô aö gaŋgô ŋawaê bu lau ŋatô sêkic yom gelec bu sêndic iŋ ndu. Bocdinaŋ dec aö kakiŋ iŋ têŋ am goloc ŋagahô, bu am êmatôc iŋ ndê yom. Ma aö gac a tu lau naŋ sêŋgôliŋ yom pi iŋ, bu sêwhê yom dau sa têŋ am.   
\p
\v 31 Iŋ to yom dau su, goc kêŋ bapia sip iŋlu amba, ma iŋlu sic lau siŋ-ŋga sa ma sêkôm tôm iŋ gic atu ŋac. Têŋ ôbwêc dau dinaŋ sêkôc Pol whiŋ ŋac, ma sêsa sêtêŋ malac Antipatris si.  
\v 32 Galaŋsê bêbêc lau siŋ-ŋga naŋ sêŋsêlêŋ sêmbo nom, naŋ sêlhö sêmbu sêtêŋ si gameŋ yêc Jerusalem si. Ma lau siŋ-ŋga naŋ sêndöc hosi sêhoŋ Pol sa si.  
\v 33 Têŋ ndoc sêhôc asê Sisaria, naŋ sêkêŋ Pol ti bapia dau têŋ gôliŋwaga Filiks.  
\v 34 Ma iŋ sam bapia dau, goc ndac Pol bu iŋ ŋgac gameŋ bocke-ŋga. Ma tap sa bu iŋ ŋgac gameŋ Silisia-ŋga.  
\v 35 Goc sôm, “Aö oc waŋgô am nem yom, têŋ ndoc lau naŋ sêŋgôliŋ yom pi am, naŋ sêhôc asê.” Goc iŋ kêŋ yatu iŋ ndê lau bu sêyob Pol yêc andu atu naŋ muŋ-ŋga Kiŋ Herod kwê sa naŋ.   
\c 24  
\s1 Pol kalhac Filiks aŋgô-ŋga  
\p
\v 1 Bêc 5 giŋga su, goc dabuŋsiga ŋamata-ŋga Ananias ti lau bata Israel-ŋga ŋatô sêsip malac Sisaria si, bu sêkêŋ yom naŋ sêŋgôliŋ pi Pol, têŋ gôliŋwaga Filiks. Ma sêkôc ŋgac daŋ ŋaê Tetulus whiŋ ŋac, bu nem ŋac awha têŋ Filiks.  
\v 2-3 Lau sêkôc Pol sôc meŋ, goc Tetulus gic hu sôm ndê yom têŋ Filiks bocdec bu, “O ŋgac ŋayham kêlêc Filiks. Am gêm gôliŋ yac ŋapep, dec yac ambo ŋayham ma ti yom malô ŋasawa baliŋ su. Am ŋgac tigauc dec kêmasaŋ lêŋ wakuc ŋayham ŋatô, naŋ lau gameŋ dindec-ŋga kwahic dec sêŋkuc sêmbo. Yac ti mba lau hoŋ naŋ sêmbo am nem gôliŋ ŋapu, naŋ bu anem daŋge am ŋapaŋ.  
\v 4 Aö bu waŋyaiŋ am nem têm dom, ma bu wakôm am lic ŋakam sa dom. Bocdinaŋ wandac am bu ŋgô yac mba yom apê lec.  
\v 5 Ŋgac dindec iŋ ŋgac êŋgilí lau-ŋga, ma gêli lau Israel-ŋga ŋalôm sa tôm gameŋ hoŋ. Iŋ lau toŋ naŋ sêŋkuc yom so pi ŋgac Nasaret-ŋga dinaŋ, naŋ si ŋgac ŋamata-ŋga.  
\v 6-7 Ma gêŋ daŋ whiŋ. Iŋ bu kôm mêtê naŋ toc yac mba lôm dabuŋ sa bu gameŋ dabuŋ dom. Tu dinaŋ-ŋga dec yac akôc iŋ dôŋ.\f + \fr 24:6-7 \ft Yêc bapia akwa ŋandô naŋ ŋabatiŋ 6b ma ndi têŋ 8a sêmbo dom. Lau atu-tu gauc gêm bu lau ŋatô sêto ŋabatiŋ 6b-8a tiŋambu-ŋga. Yom dau yêc bocdec bu: ... ma yac bu amatôc iŋ êŋkuc yac mba yomsu. vs7 Magoc lau siŋ-ŋga si ŋadau Lisias ti ndê lau siŋ-ŋga daêsam sêmeŋ sêŋgaho iŋ su yêc yac amaŋ. vs8 Ma Lisias gic atu bu lau naŋ sêŋgôliŋ yom pi iŋ, naŋ sêmeŋ sêsôm asê têŋ am.\f*  
\v 8 Am daôm bu kip iŋ sa, dec am oc tap sa bu yom hoŋ naŋ yac aŋgôliŋ pi iŋ, naŋ yomandô.”  
\v 9 Tetulus sôm iŋ ndê yom dinaŋ, goc lau Israel-ŋga hoŋ naŋ sêwhiŋ iŋ, naŋ sêpuc iŋ ndê yom dôŋ ma sêsôm bu yomandô.   
\p
\v 10 Goc gôliŋwaga Filiks tôc amba têŋ Pol bu sôm ndê yom, dec Pol sôm, “Aö kayalê bu am gêm gôliŋ gameŋ dindec ma kêmatôc lau si yom tôm yala ŋatô su. Bocdinaŋ aö atac ŋayham bu wasôm aneŋ yom têŋ am ma waô yom naŋ sêŋgôliŋ pi aö.  
\v 11 Am bu ndac lau ŋatô, dec am oc tap sa ŋagahô bu bêc 12 gi su, naŋ gapi Jerusalem ga, tu bu watoc Anötö sa-ŋga.  
\v 12 Lau naŋ sêŋgôliŋ yom pi aö, naŋ sêŋyalê su bu aö gakôm mêtê sac daŋ dom. Aö gasôm ŋamalac daŋ yêc lôm dabuŋ dom, ma gali lau ŋalôm sa yêc lau Israel si lôm wê-ŋga me yêc malac Jerusalem ŋalôm dom.  
\v 13 Bocdinaŋ yom naŋ sêŋgôliŋ pi aö, naŋ ŋac gitôm dom bu oc sêtôc asê bu yomandô.  
\v 14 Magoc yom ŋandô tigeŋ dec wasôm asê têŋ am bocdec bu. Aö gam akiŋ damaŋi si Anötö kakuc lêŋ wakuc tôm lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga sêŋkuc. Lau dinaŋ sêlic lêŋ dau bu lêŋ so. Magoc aö gakêŋ whiŋ yom hoŋ naŋ kêkuc Moses ndê yomsu ti yom hoŋ naŋ lau propet sêto muŋ su.  
\v 15 Ma gakêŋ bataŋ bu Anötö oc uŋ lau gitêŋ ma lau sac hoŋ sa akêŋ lau batê-ŋga tôm ŋac lau dindê sêkêŋ whiŋ.  
\v 16 Ŋalêŋ dinaŋ dec aö kasahê bu wasa neŋ lêŋ hoŋ solop eŋ tu bu walhac ti neŋ atac pa su yêc Anötö ti ŋamalac aŋgô-ŋga.  
\v 17 Aö gahu Jerusalem siŋ yala ŋeŋ su, ma kwahic dec gambu gatêŋ Jerusalem ga, bu wanem aneŋ lau Israel-ŋga si lau ŋalôm sawa sa, ma bu wakêŋ da têŋ Anötö.  
\v 18 Aö kakuc lau Israel-ŋga si lêŋ sêmasaŋ dau ŋawasi sa yêc Anötö aŋgô-ŋga muŋ su, goc gasôc lôm dabuŋ ga bu wakêŋ neŋ da. Ma têŋ ndoc dinaŋ lau Israel-ŋga ŋatô akêŋ gameŋ Esia-ŋga sêlic aö. Aö gac lau toŋ atu sa dom, ma gali lau ŋalôm sa bu sêkôm kisa dom.  
\v 19 Ŋac lau Esia-ŋga dau sic hu sêŋgôliŋ yom pi aö, ma bocdinaŋ ŋac bu gauc nem bu aö gakôm giso, dec ŋac dau sêmeŋ ma sêsôm asê têŋ am.  
\v 20 Bu mba, goc sôm têŋ lau Israel-ŋga naŋ kwahic sêmbo dec, bu sêtôc asê têŋ am, giso bocke naŋ lau Israel si lau bata Sanedrin-ŋga sêtap sa yêc aö.  
\v 21 Mboe ŋac sêlic aö sac ma sêkêŋ aö galhac am aŋôm-ŋga bu êmatôc aö, pi yom tigeŋ naŋ aö gambwêc têŋ ŋac bocdec bu, ‘Aö gakêŋ whiŋ bu yac oc datisa akêŋ lau batê-ŋga.’”   
\p
\v 22 Filiks ŋgô ti kêyalê yom daêsam su pi lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga si lêŋ wakuc. Bocdinaŋ dec iŋ gic bata yom, ma sôm têŋ lau Israel-ŋga naŋ sêmeŋ akêŋ Jerusalem, “Têŋ ndoc lau siŋ-ŋga si ŋadau Lisias meŋ akêŋ Jerusalem, naŋ aö oc wasôm aneŋ gauc asê pi mac nem yom.”  
\v 23 Goc iŋ gic atu ŋgac naŋ yob lau siŋ-ŋga toŋ daŋ, bu sêyob Pol ŋapep, magoc sêsô iŋ dôŋ dom. Ma iŋ sôm têŋ iŋ bu kêŋ ŋasawa têŋ Pol ndê lau naŋ bu sêndic iŋ kêsi ti sênem iŋ sa, ma lhac ŋac ahuc dom.   
\s1 Sêyob Pol sêmbo Sisaria  
\p
\v 24 Bêc ŋatô giŋga su, dec Filiks lu nawhê Drusila, naŋ awhê Israel-ŋga daŋ, sêŋgalêm Pol bu sêŋgô iŋ whê yom sa pi lau sêkêŋ whiŋ Yisu Kilisi-ŋga si lêŋ.  
\v 25 Pol gêm yomgalôm whiŋ iŋlu ma sôm yom ŋasawa hic baliŋ, pi lêŋ naŋ lau sêti lau gitêŋ, ma sêtimêtê dau ŋapep, ma pi Anötö ndê bêc êmatôc lau-ŋga naŋ oc meŋ sa. Yom dau kôm Filiks töc dau sa, dec sôm, “Naŋ gitôm, am lhö mbu ndi. Têŋ ndoc aö bu walic ŋasawa ŋayham daŋ, naŋ wakêŋ yom am tiyham.”  
\v 26 Ma tiŋambu iŋ kêgalêm Pol ti gêm yomgalôm whiŋ iŋ tidim daêsam, bu iŋ kêŋ bata bu Pol oc kêŋ awa têŋ iŋ, bu nemlhi dau su yêc gapocwalô.   
\p
\v 27 Filiks bu kôm lau Israel-ŋga sêlic iŋ ŋayham, dec kêŋ Pol ndöc gapocwalô ŋapaŋ. Yala lu giŋga su, goc Pokias Festus ti gôliŋwaga ô Filiks su.   
\c 25  
\s1 Pol kalhac Festus aŋgô-ŋga  
\p
\v 1 Têŋ ndoc Festus hôc asê bu nem gôliŋ gameŋ dinaŋ, naŋ iŋ mbo malac Sisaria tôm bêc tö eŋ, goc pi Jerusalem gi.  
\v 2 Ma yêc dindê dabuŋsiga atu-tu ti lau bata Israel-ŋga sêpitigeŋ, ma yom naŋ sêŋgôliŋ pi Pol su, naŋ sêhoc asê têŋ Festus.  
\v 3 Ŋac sêndac bu iŋ bu lic ŋac ŋayham, dec kêŋ Pol mbu pi Jerusalem ndi. Ŋac sêndac gêŋ dau, ŋahu bu ŋac sêmatiŋ yom tidôŋ su gelec, bu sêkêŋ lau ŋatô sêsiŋ sêmbo seŋ bu sêndic Pol ndu.  
\v 4 Magoc Festus ô yom ma sôm, “Pol dê sêyob sêmbo Sisaria, ma malô goc aö dauŋ oc wambu watêŋ malac dinaŋ wandi.  
\v 5 Mac asôm bu iŋ kôm giso, dec akêŋ nem lau bata ŋatô sêwhiŋ aö, bu sêsôm mac nem yom pi iŋ asê têŋ aö yêc dindê.”   
\p
\v 6 Festus mbo Jerusalem bêc 8 me 10 su, goc sip Sisaria gi. Ma têŋ ŋagalaŋsê iŋ gi ndöc iŋ ndê pôŋ êmatôc yom-ŋga, ma gic atu bu sêkôc Pol meŋ lhac iŋ aŋgô-ŋga.  
\v 7 Têŋ ndoc Pol hôc asê, naŋ lau Israel-ŋga naŋ sêmeŋ akêŋ malac Jerusalem, naŋ sêlhac sêŋgihi iŋ ahuc, ma sêsôm bu iŋ kôm giso atu. Sêŋgôliŋ yom daêsam pi iŋ, magoc gitôm dom bu sêtôc ŋandô asê.  
\v 8 Goc Pol sôm ndê yom asê bocdec bu, “Aö gakôm giso daŋ pi lôm dabuŋ dom, ma kagilì lau Israel si yomsu, me Sisa ndê ŋagôliŋ daŋ dom.”   
\p
\v 9 Festus tac whiŋ bu lau Israel-ŋga sêlic iŋ ŋayham, dec ndac Pol, “Am gêlic ŋayham bu pwi Jerusalem ndi, ma aö waŋsahê ŋac si yom pi am yêc dindê, me mba?”  
\v 10 Ma Pol sôm, “Mba. Aö ŋgac Rom-ŋga, ma am ndöc nem pôŋ êmatôc yom-ŋga g êm Sisa aŋgô. Bocdinaŋ êmatôc yom naŋ sêŋgôliŋ pi aö yêc dindec maŋ. Am kêyalê tidôŋ su bu aö gakôm giso daŋ têŋ lau Israel-ŋga dom.  
\v 11 Aö bu wakôm giso daŋ naŋ gic waê bu wambac ndu, naŋ dec ndic aö ndu. Magoc yom naŋ lau Israel-ŋga dindec sêŋgôliŋ pi aö, naŋ bu ŋandô mba, dec solop dom bu am kêŋ aö wasip ŋac amba. Sisa dau goc êmatôc aneŋ yom yêc malac Rom!”   
\p
\v 12 Têŋ dinaŋ Festus gêm yomgalôm whiŋ lau atu-tu naŋ sêmbo iŋ ndê gôliŋ ŋapu, goc sôm têŋ Pol, “Am ndac bu Sisa êmatôc nem yom. Bocdinaŋ dec am oc têŋ Sisa ndi.”   
\s1 Festus lu Kiŋ Agripa sem yomgalôm pi Pol  
\p
\v 13 Bêc ŋatô giŋga su, goc Kiŋ Agripa\f + \fr 25:13 \ft Kiŋ Agripa gêm gôliŋ gameŋ daŋ yêc bugictoŋ Galili-ŋga ŋamakê, ma ndöc malac Sisaria Pilipai. Iŋ †Herod Agripa I (\xt Apo 12:1-23\ft ) ndê atuŋgac.\f* lu lhuwê Berenis sêhôc asê Sisaria bu sêti ŋacleŋ Festus.  
\v 14 Iŋlu sêmbo sêwhiŋ iŋ bêc daêsam su, goc Festus gic miŋ pi Pol ma sôm t êŋ Kiŋ Agripa, “Ŋgac daŋ mbo dec, naŋ Filiks kêŋ ndöc gapocwalô ŋapaŋ e meŋ têŋ kwahic dec.  
\v 15 Têŋ ndoc aö gapi Jerusalem ga, naŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau bata Israel-ŋga sêŋgôliŋ yom pi iŋ, ma sêndac aö bu walôc bu iŋ mbac ndu.  
\v 16 Aö gawhê sa têŋ ŋac bu yac lau Rom-ŋga neŋ mêtê bocdec bu. Dandic ŋamalac daŋ ndu dom e dakêŋ ŋasawa têŋ iŋ bu lhac lau naŋ sêŋgôliŋ yom pi iŋ, naŋ aŋgô-ŋga, ma iŋ ô ŋac si yom su naŋ.  
\v 17 Têŋ ndoc ŋac si lau ŋatô sêsip akêŋ Jerusalem sêwhiŋ aö, naŋ gahôŋ bêc daêsam dom. Aö gahôc asê, ma galaŋsê bêbêc aö gac atu aneŋ lau bu sêkôc ŋgac dau sôc meŋ lhac aneŋ pôŋ wamatôc yom-ŋga ŋa-ndö-ŋga.  
\v 18 Lau dau sêtisa bu sêŋgôliŋ yom pi iŋ, ma aö gauc gêm bu ŋac oc sêtôc iŋ ndê giso ŋandô daŋ asê. Magoc mba!  
\v 19 Ŋac sêsôm yom pi ŋac dau si mêtê sênem akiŋ si anötö-ŋga, naŋ ŋac gauc gêm bu Pol kêkuc dom. Ma sêlic iŋ sac pi ŋgac batê daŋ ŋaê Yisu, naŋ Pol sôm bu tisa akêŋ lau batê-ŋga ma mbo tali tiyham.  
\v 20 Aö gapônda dauŋ tu lêŋ wamatôc yom kaiŋ dinaŋ-ŋga. Bocdinaŋ aö gasôm têŋ Pol bu iŋ bu tac whiŋ bu pi Jerusalem ndi, dec yac oc amatôc iŋ ndê yom yêc dindê.  
\v 21 Magoc Pol tec ma ndac bu Sisa dau êmatôc iŋ ndê yom, dec aö gac atu bu aneŋ lau sêyob iŋ e waŋkiŋ iŋ têŋ Sisa ndi.”  
\v 22 Goc Agripa sôm têŋ Festus, “Aö dauŋ atac whiŋ bu waŋgô ŋamalac dau ndê yom.” Ma Festus sôm, “Bocdinaŋ, laŋsê naŋ am ŋgô iŋ ndê yom.”   
\s1 Pol kalhac Agripa aŋgô-ŋga  
\p
\v 23 Têŋ galaŋsê Agripa lu Berenis sêsôc si gôlôŋ kiŋ-ŋga sa, goc sêsôc andu sêŋgô yom-ŋga ŋalôm si sêndöc. Ma lau bata siŋ-ŋga ti lau bata malac-ŋga hoŋ sêwhiŋ iŋlu. Goc Festus kêŋ yatu bu sêkôc Pol sôc meŋ.  
\v 24 Ma iŋ sôm, “Kiŋ Agripa ti mac lau hoŋ naŋ ambo dindec. Alic iŋ ŋgac dec. Lau Israel-ŋga hoŋ sêteŋ aö yêc Jerusalem ma yêc malac Sisaria dindec, bu walôc bu iŋ mbac ndu.  
\v 25 Magoc aö gatap iŋ ndê giso daŋ sa, naŋ gitôm bu dandic iŋ ndu-ŋga dom. Ma iŋ dau ndac bu Sisa êmatôc iŋ ndê yom, madec aö bu waŋkiŋ iŋ têŋ Rom ndi.  
\v 26 Ma kwahic dec aö bu wato bapia daŋ têŋ Sisa, magoc aö kayalê yom ŋandô daŋ bu wato pi ŋgac dindec-ŋga dom. Tu dinaŋ-ŋga Kiŋ Agripa, aö gakêŋ iŋ kalhac am ti mac lau hoŋ aŋôm-ŋga, bu dakip yom hoŋ sa, ma datap yom ŋandô daŋ sa, naŋ tôm bu wato têŋ Sisa.  
\v 27 Yac bu taŋkiŋ ŋamalac g apocwalô-ŋga daŋ têŋ Sisa, magoc dawhê iŋ ndê giso ŋahu sa whiŋ dom, oc solop dom.”   
\c 26  
\s1 Pol whê dau sa têŋ Agripa  
\p
\v 1 Têŋ dinaŋ Kiŋ Agripa sôm têŋ Pol, “Aö wakêŋ ŋasawa bu am sôm yom tu daôm-ŋga.” Goc Pol hôc amba sa têŋ lau, ma gic hu sôm iŋ ndê yom bocdec bu,  
\v 2 “Kiŋ Agripa, kwahic dec aö bu waô yom hoŋ naŋ lau Israel-ŋga sêŋgôliŋ pi aö. Ma aö atac ŋayham bu wasôm asê walhac am aŋôm-ŋga.  
\v 3 Gêŋ atu daŋ whiŋ bocdec bu, lau Israel-ŋga si mêtê ti yom naŋ sêwhê dau kôc pi, naŋ am kêyalê tidôŋ su. Bocdinaŋ aö wandac am bu kêŋ ŋasawa hic baliŋ têŋ aö bu wasôm neŋ yom hoŋ asê.  
\v 4 Lau Israel-ŋga hoŋ sêŋyalê aneŋ lêŋ têŋ ndoc gambo balê-ŋga yêc dauŋ neŋ gameŋ, ma lêŋ naŋ gasa têŋ ndoc gambo Jerusalem, naŋ bocdinaŋ.  
\v 5 Lau Palêsai ŋac lau naŋ sem akiŋ Anötö ŋaŋga sêhôc gêlêc lau Israel-ŋga ŋatô su. Ma oc tôm bu lau dinaŋ naŋ sêŋyalê aö têm baliŋ su, naŋ sêwhê sa bu aö kakuc lau Palêsai si lêŋ dinaŋ. Magoc sêsôm asê dom.  
\v 6 Aö gakêŋ bataŋ gêŋ naŋ Anötö gic bata têŋ damaŋi, ma tu dinaŋ-ŋga kwahic dec sêkêŋ aö galhac am aŋôm-ŋga.  
\v 7 Yac lau Israel-ŋga mba toŋ 12 sem akiŋ Anötö acsalô ti ôbwêc, ma sêkêŋ bata bu sêlic gêŋ naŋ Anötö gic bata, naŋ ŋandô sa. O kiŋ, aö wasôm têŋ am bu lau Israel-ŋga sêkêŋ kisa aö tu gêŋ dinaŋ-ŋga eŋ.  
\v 8 Yac akêŋ bataŋ bu Anötö oc uŋ lau batê sa tiyham, ma bocke dec mac lau ŋatô asö ti gauc gêm bu gêŋ dau oc tôm dom bu ŋandô sa?   
\p
\v 9 “Muŋ-ŋga lê aö dauŋ gauc gêm tidôŋ ma galic ŋayham bu wakôm gêŋ daêsam tu wakêŋ kisa lau naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu Nasaret-ŋga.  
\v 10 Ma gêŋ dau dinaŋ dec gakôm yêc Jerusalem. Dabuŋsiga atu-tu sêlic ŋayham ma sêlôc têŋ aö bu wakôc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga daêsam dôŋ, ma wakêŋ ŋac sêndöc gapocwalô. Ma têŋ ndoc sic ŋac si lau ŋatô ndu, naŋ aö galhac gawhiŋ ŋac ma galic ŋayham.  
\v 11 Tôm têm daêsam aö galom-galom lôm wê-ŋga hoŋ ma kasalê lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga bu wakêŋ ŋagêyô têŋ ŋac. Aö gauc gêm bu wakêŋ ŋandê têŋ ŋac e sêsôm yom sac sambuc.\f + \fr 26:11 \ft Yom sac sambuc - yêc Yom Inglis sêsam bu ‘blasphemy’. Lau ŋatô gauc gêm bu Pol ndê yom dau ŋahu bu iŋ bu kêŋ ŋandê têŋ lau sêkêŋ whiŋ-ŋga e sêhu si sêkêŋ whiŋ siŋ ma sêpu Yisu. Ma lau ŋatô gauc gêm bu lau sêkêŋ whiŋ-ŋga bu sêlhac ŋaŋga ma sêsôm bu Yisu iŋ Anötö ndê Atu, dec Pol ti lau Israel-ŋga oc sêlic yom dau bu yom sac sambuc gitôm bu sêndic ŋac ndu. Alic yom ŋatô yêc \xt Mat 26:63-66\ft .\f* Aö atac tec ŋac ŋandô, bocdinaŋ kasêlêŋ gatêŋ lau gameŋ apa-ŋga si malac atu-tu bu wakêŋ kisa têŋ Yisu ndê lau.   
\p
\v 12-13 “O kiŋ, têŋ bêc daŋ dabuŋ-si ga atu-tu sêŋyaliŋ aö sa ma sêŋkiŋ aö bu wasip malac Damaskas wandi. Aö kasêlêŋ gambo seŋ, ma têŋ ac kalhac lhu ŋawê atu daŋ sip akêŋ undambê ma pô aö ti lau naŋ sêwhiŋ aö.  
\v 14 Yac hoŋ apeŋ asip nom, ma aö gaŋgô awha daŋ sôm yom têŋ aö yêc Yom Hibru bocdec bu, ‘Saul, Saul, tu sake-ŋga am kêŋ kisa aö? Am gitôm bôc naŋ gêli dau sa têŋ ŋadau ndê gôliŋ dec tap ŋandê sa.’  
\v 15 Têŋ ndoc dinaŋ aö gandac, ‘O ŋadau, am asa?’ Ma iŋ ô yom ma sôm, ‘Aö Yisu, naŋ am kêŋ kisa.  
\v 16 Kwahic dec tisa. Aö gahoc dauŋ asê têŋ am, ma kayaliŋ am sa bu nem akiŋ aö. Ma gêŋ naŋ am kêyalê pi aö, ti gêŋ naŋ watôc têŋ am, naŋ am oc hoc asê têŋ lau.  
\v 17 Aö waŋgaho am su yêc lau Israel-ŋga amba, ma yêc lau naŋ lau Israel dom, naŋ si amba whiŋ. Kwahic dec waŋkiŋ am têŋ lau gameŋ apa-ŋga dinaŋ ndi.  
\v 18 Am oc kôm ŋac tandô po asê e sêkac dau kwi ma sêhu seŋ ŋasec-ŋga ma Sadaŋ ndê gôliŋ siŋ, ma sêsa seŋ ŋawê-ŋga ma sêsôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu. Ma lau naŋ sêkac si ŋalôm kwi, naŋ dec Anötö oc suc ŋac si sac kwi, ma kêŋ ŋac sêwêkaiŋ gameŋ sêndöc tali ŋapaŋ-ŋga sêwhiŋ lau naŋ sêti lau dabuŋ tu ŋac si sêkêŋ whiŋ aö-ŋga.’   
\p
\v 19 “O kiŋ Agripa. Aö galic Yisu hoc dau asê akêŋ undambê, ma aö gaŋgô iŋ ndê yom dec gasôc ŋapu.  
\v 20 Aö gam mêtê lau bu sênem dau kwi ma sêsôc Anötö ŋapu, ma sêkôm mêtê gitêŋ bu sêtôc asê bu ŋac sem dau kwi ŋandô. Aö gac hu yêc malac Damaskas, ma malô goc gam mêtê yêc Jerusalem, ma yêc gameŋ Judia-ŋga hoŋ e gatêŋ lau apa si gameŋ whiŋ.  
\v 21 Tu dinaŋ-ŋga dec lau Israel-ŋga sêkôc aö dôŋ yêc lôm dabuŋ, ma bu sêndic aö ndu.  
\v 22 Magoc Anötö yob aö ŋapep e meŋ têŋ acsalô dindec aö galhac am aŋôm-ŋga. Ma kwahic dec aö wasôm asê têŋ lau hoŋ, lau tiwaê ma lau waêmba sêwhiŋ, bu yom hoŋ naŋ aö gahoc asê pi Yisu, naŋ ŋadaŋ so yom naŋ Moses ma lau propet sêhoc asê gwanaŋ su pi gêŋ naŋ oc hôc asê, naŋ dom.  
\v 23 Ŋac sêsôm bu Mesaya oc hôc ŋandê e mbac ndu, ma tiŋambu iŋ oc ti ŋgac ŋamata-ŋga bu tisa akêŋ lau batê-ŋga, ma hoc yom asê pi Anötö ndê lêŋ nem lau si sêmbo tali-ŋga têŋ iŋ ndê lau Israel-ŋga, ma têŋ lau naŋ lau Israel dom, naŋ sêwhiŋ. Yom dau oc tôm ŋawê bu pô gameŋ ŋasec-ŋga.”   
\p
\v 24 Pol whê ndê yom sa mbo, ma Festus mbwêc iŋ awha ahuc ma sôm, “Pol, am nem yom iŋ yom solop dom. Yom daêsam naŋ sêndôhôŋ têŋ am, naŋ kôm am nem gauc kêŋsôŋ.”  
\v 25 Magoc Pol ô yom ma sôm, “O ŋgac atu Festus, aö neŋ gauc kêŋsôŋ dom. Aneŋ yom iŋ yom solop ma yom ŋandô.  
\v 26 Gêŋ hoŋ dindec hôc asê yêc lhu, ma bocdinaŋ dec kiŋ Agripa gitôm dom bu nem gauc gêŋ dau. Yomandô! Iŋ kêyalê gêŋ hoŋ dindec su, ma bocdinaŋ aö gasôm neŋ yom asê têŋ iŋ yêc awê.  
\v 27 Kiŋ Agripa, am kêŋ whiŋ lau propet si yom pi Mesaya, me mba? Aö gauc gêm bu am oc kêŋ whiŋ su.”  
\v 28 Dec Agripa sôm têŋ Pol, “Am gauc gêm bu ŋasawa apê lec am oc kac aneŋ ŋalôm kwi bu wakêŋ whiŋ Yisu, a?”  
\v 29 Ma Pol ô yom ma sôm, “Aö bu wasôm yom ŋasawa apê me ŋasawa baliŋ, aö oc atac whiŋ gêŋ tigeŋ. Aö wateŋ mbec pi am ti mac lau hoŋ naŋ aŋgô aneŋ yom dindec, bu Anötö kôm mac hoŋ andi atôm aö ma akêŋ whiŋ Yisu, magoc bu kôm mac atôm aö tu gandöc gapocwalô-ŋga lec dom.”   
\p
\v 30 Pol sôm iŋ ndê yom meŋ têŋ dinaŋ, goc Kiŋ Agripa tisa, ma gôliŋwaga Festus ti Berenis ma lau hoŋ naŋ sêndöc sêwhiŋ iŋ, naŋ sêtisa bocdinaŋ.  
\v 31 Ŋac sêhu andu dau siŋ, ma sem yomgalôm têŋ dau ma sêsôm, “Ŋgac dindec kôm giso daŋ naŋ tôm bu sêndic iŋ ndu me sêkêŋ iŋ ndöc gapocwalô-ŋga lec dom.”  
\v 32 Ma Agripa sôm têŋ Festus, “Oc tôm bu yac dahu ŋgac dindec siŋ lhö ndi, tigeŋ iŋ dau ndac bu Sisa êmatôc iŋ ndê yom.”   
\c 27  
\s1 Pol têŋ malac Rom gi  
\p
\v 1 Ma tiŋambu sêsôm tidôŋ bu sêkêŋ Pol ti lau gapocwalô-ŋga ŋatô sêpi waŋ daŋ, ma sêŋkiŋ ŋac sêtêŋ malac Rom naŋ yêc gameŋ Itali-ŋga sêndi. Sêkêŋ ŋac sêsip ŋgac siŋ-ŋga daŋ amba, naŋ ndê ŋaê Julias, naŋ ti ŋgac bata siŋ-ŋga naŋ yob Sisa ndê lau siŋ-ŋga toŋ daŋ.  
\v 2 Dec ŋac sêpi waŋ si, ma alu ŋgac daŋ ŋaê Aristakus akêŋ malac Tesalonika yêc gameŋ Masedonia-ŋga api awhiŋ, ma yac asa a. Waŋ dau meŋ akêŋ malac Adramitiam ma gic waê bu êŋsêlêŋ sôc malac ŋatô naŋ sêyêc gameŋ Esia-ŋga.  
\v 3 Ŋagalaŋsê waŋ dau sôc baö yêc malac Saidon. Julias tawalô Pol dec kêŋ iŋ sip baö gi bu ndic iŋ ndê silip kêsi tu bu sêpuc iŋ dôŋ ŋa gêŋ ŋatô-ŋga.  
\v 4 Tiŋambu yac api waŋ dau ma asa a tiyham. Yac bu ahôc gêlêc nduc Saipras, tigeŋ mbu ŋadinda puc waŋ dôŋ, dec yac aŋgihi aho yêc nduc ŋadômbwê-ŋga.  
\v 5 Goc waŋ dau kêsêlêŋ mbo gwêc sawa, ma gi e ahôc gêlêc gameŋ Silisia-ŋga ma gameŋ Pampilia-ŋga su, ma gacgeŋ a asôc malac Maira yêc gameŋ Lisia-ŋga.  
\v 6 Ma yêc dindê ŋgac bata siŋ-ŋga dau tap waŋ daŋ sa, naŋ meŋ akêŋ Aleksandria ma bu têŋ Itali ndi. Dec iŋ kêŋ yac a alom.  
\v 7 Magoc waŋ dau kêti ŋagahô dom. Yac ambo gwêc ŋasawa bêc daêsam, e a ampiŋ malac Naidas. Mbu ŋadinda puc yac dôŋ ŋapaŋ, bocdinaŋ dec akac waŋ kwi aŋôŋ gêm nduc Krit ŋa-awê-ŋga, ma anti a e ampiŋ malac daŋ ŋaê Salmone.  
\v 8 Waŋ kêsêlêŋ ti ŋawapac e ahôc asê söc naŋ sêsam bu Salaŋ Ŋayham, naŋ yêc kêpiŋ malac Lasea.  
\v 9 Bêc daêsam giŋga su ma lau Israel si om atu naŋ sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ, naŋ pacndê su, dec yac aŋyalê bu oc asip têm sac tu dalac waŋ-ŋga ŋalôm. Bocdinaŋ Pol kêŋ puc lau waŋ-ŋga ma sôm,  
\v 10 “Mac lau, aö kayalê su bu oc dasip ŋasac ŋalôm e waŋ ti wapa hoŋ oc sêniŋga, ma mboe yac dauŋ dawhiŋ.”  
\v 11 Magoc ŋgac bata siŋ-ŋga dau kêŋ daŋga Pol ndê yom dom. Iŋ sôc ŋgac nem gôliŋ waŋ-ŋga ti waŋ ŋadau si yom ŋapu.  
\v 12 Söc dinaŋ gitôm dom bu waŋ poc ŋayham têŋ ndoc uhô-ŋga. Bocdinaŋ dec lau waŋ-ŋga daêsam sêsôm yom pitigeŋ bu sêsa tiyham ma sêŋsahê bu sêlac sêtêŋ malac Pioniks sêndi, ma waŋ poc dindê e têm ŋayham meŋ sa. Yêc malac Pioniks, nduc Krit pôc mbu ahuc, ma bocdinaŋ söc naŋ yêc malac dinaŋ iŋ söc ŋayham tu waŋ sêpoc-ŋga têŋ têm uhô-ŋga.   
\s1 Mbu ŋadinda  
\p
\v 13 Yac ahôŋ e bêc daŋ mbu lilic kêsêlêŋ ŋayham, ma bocdinaŋ ŋac gauc gêm bu sêtap têm ŋayham sa bu sêlom malac Pioniks. Ŋac sêhê aŋga sa ma sêlac sêŋkuc baö Krit-ŋga si.  
\v 14 Ŋasawa baliŋ dom ma mbu sac daŋ puc ŋaŋga akêŋ baö-ŋga mbu sa têŋ gwêc sawa-ŋga.  
\v 15 Waŋ dau sip mbu dinda ŋalôm e tôm dom bu yac alac aŋkuc baö-ŋga. Bocdinaŋ yac am waŋ kwi kêsêlêŋ kêkuc mbu.  
\v 16 Mbu soc yac e nduc sauŋ daŋ ŋaê Kauda pôc mbu ahuc ŋagec. Yac bu ahê waŋ ŋa-gômbwa pi lôlôc meŋ, magoc akôm wapac-wapac bu mbu puc ŋadinda sac andô.  
\v 17 Lau sêhê gômbwa sa pi lôlôc meŋ su, goc sêkic po pi waŋ atu ŋampê bu suc dom. Ŋac sêtöc dau bu mbu oc soc yac ŋapaŋ e waŋ ndi lôc pi gaŋgac yêc Sirtis, dec sêlêc lac su ma sêkêŋ aŋga gwêc-ŋga sip gi bu teŋ waŋ dôŋ ênti timalô, ma sêkêŋ waŋ dau tam mbo.  
\v 18 Têŋ bêc tilu-ŋga mbu ti gwêc gic pi waŋ sac andô, dec lau waŋ-ŋga sêtöc dau atu ma sic hu sêmbaliŋ wapa ŋatô siŋ sip gwêc.  
\v 19 Bêc titö-ŋga sêhôc waŋ ŋalac ti po ma wapa waŋ-ŋga ŋatô sa ma sêmbaliŋ siŋ sip gwêc gi.  
\v 20 Tigeŋ mbu dau timalô dom e bêc daêsam yac alic ac ti tata dom. Ma yac hoŋ mba gauc tigeŋ bu oc andiŋaŋ.   
\p
\v 21 Lau waŋ-ŋga seŋ gêŋ daŋ dom tôm bêc daêsam su, goc Pol tisa ma sôm, “Mac lau, aö gakêŋ puc mac muŋ su, bu ahu nduc Krit siŋ dom, magoc mac asôc aneŋ yom ŋapu dom. Mac bu aŋgô aneŋ yom dau, dec gitôm dom bu atap ŋawapac dindec sa, ma gêŋ daŋ oc niŋga dom.  
\v 22 Magoc kwahic dec wasôm têŋ mac bu nem ŋalôm pêŋ dôŋ, bu mac nem daŋ oc niŋga dom. Waŋ tigeŋ dec oc niŋga.  
\v 23 Aö Anötö ndê ŋgac daŋ, ma gam akiŋ iŋ ŋapaŋ. Alhabêc ôbwêc iŋ kêkiŋ ndê aŋela daŋ meŋ kalhac whiŋ aö.  
\v 24 Ma sôm têŋ aö, ‘Pol, am töc daôm dom. Am oc lhac Sisa aŋgô-ŋga bu iŋ êmatôc nem yom. Ma tu am-ŋga, Anötö oc kêŋ lau hoŋ naŋ sêmbo waŋ sêwhiŋ am, naŋ sêmbo tali.’  
\v 25 Bocdinaŋ mac lau, nem ŋalôm pêŋ dôŋ, bu aö gakêŋ whiŋ Anötö bu yom dau oc ŋandô sa, tôm iŋ ndê aŋela sôm têŋ aö.  
\v 26 Waŋ oc ndi lôc pi nduc daŋ, tigeŋ yac oc dandiŋaŋ dom.”   
\s1 Waŋ gôlôc pi nduc  
\p
\v 27 Mbu tam yac ŋapaŋ ambo Gwêc Adria-ŋga. Têŋ bêc ti-14-ŋga ma timaniŋhu goc lau waŋ-ŋga sêŋsahê bu yac asuŋ sa baö.  
\v 28 Sem dôhôŋ gwêc ŋagapoŋ ma sêtap sa b u ŋagapoŋ gitôm 37 mita. Ŋasawa sauŋ sem dôhôŋ tiyham ma sêtap sa bu ŋagapoŋ gitôm 27 mita.  
\v 29 Ŋac sêtöc bu waŋ oc popoc pi hoc, bocdinaŋ sêmbaliŋ aŋga hale sip waŋku-ŋga, ma sêkêŋ bata bu laŋsê ŋagahô.  
\v 30 Lau sêyob waŋ-ŋga gauc gêm bu sêhu waŋ ti lau ŋatô siŋ, dec sêkôm bu sêkêŋ gômbwa sip gwêc ndi, sêŋsau bu oc sêkêŋ aŋga ŋatô sip yêc waŋ ŋampê-ŋga.  
\v 31 Magoc Pol sôm têŋ ŋgac bata ti ndê lau siŋ-ŋga bu, “Lau dinaŋ bu sêhu waŋ siŋ, dec mac oc andiŋam.”  
\v 32 Tu dinaŋ-ŋga lau siŋ-ŋga sêtim wac kic yêc g ômbwa, ma sêkêŋ peŋ sip gwêc gi.   
\p
\v 33 Têŋ bêbêc ganduc Pol sôm têŋ lau bu sêneŋ gêŋ. Iŋ sôm, “Bêc 14 giŋga su lec mac ayob waŋ ŋapaŋ e mac aŋ gêŋ daŋ dom.  
\v 34 Kwahic dec aö wasôm têŋ mac bu gêŋ daŋ oc kôm mac ŋayom dom, mac hoŋ oc ambo tamli. Bocdinaŋ dec aneŋ gêŋ bu puc mac dôŋ.”  
\v 35 Iŋ sôm yom dinaŋ su, goc kôc bolom ma gêm daŋge Anötö yêc ŋac hoŋ aŋgô-ŋga, goc pô kôc ma gêŋ.  
\v 36 Dec lau hoŋ si ŋalôm timalô ma seŋ gêŋ sêwhiŋ.  
\v 37 Yac lau naŋ ambo waŋ, naŋ mba namba gitôm 276.  
\v 38 Lau hoŋ seŋ gêŋ hôc ŋac dôŋ, goc sêmbaliŋ bolom batac sip gwêc gi bu kôm waŋ tilo.   
\p
\v 39 Têŋ ndoc gameŋ ŋawê sa naŋ sêlic baö, tigeŋ sem gauc gameŋ dau. Sêlic söc ti gaŋgac apa ŋayham, dec gauc gêm bu sêkêŋ waŋ ndi pi baö yêc dindê.  
\v 40 Ŋac sêtim aŋga ŋawac kic sip gwêc giŋga, ma sêŋgapwêc wac naŋ sô gôliŋ dôŋ, naŋ su. Goc sêsö lac waŋ ŋatôkwa-ŋga sa, bu mbu peŋ lac ma kôc yac api baö andi.  
\v 41 Magoc waŋ dau kêti gi gôlôc pi gaŋgac ŋabaö daŋ yêc gwêc lôm e gacgeŋ ŋaŋga sa. Ma gwêc dinda gic pi waŋ ŋambu-ŋga e kac popoc.  
\v 42 Têŋ ndoc dinaŋ lau siŋ-ŋga sêkic yom bu sêndic lau gapocwalô-ŋga hoŋ ndu, bu sêsip gwêc ma sêlhö sêndi dom.  
\v 43 Magoc ŋac si ŋgac bata bu nem Pol sa, dec kalhac ŋac ahuc bu sêkôm si yom ŋandô sa d om. Iŋ kêŋ yatu bu lau naŋ sêŋkôc tidôŋ naŋ sêpwê sêsip gwêc ma sêmuŋ sêsôc baö sêndi.  
\v 44 Ma iŋ kêŋ yatu bu lau ŋatô sêsac apa waŋ-ŋga ŋatô naŋ gwêc gic popoc. Ma ŋalêŋ dinaŋ dec lau hoŋ sêhôc asê baö ti lic sambuc.   
\c 28  
\s1 Pol mbo nduc Malta  
\p
\v 1 Yac hoŋ api baö ti lic sambuc, ma malô atap sa bu nduc dau ŋaê sêsam bu Malta.  
\v 2 Ma lau nduc-ŋga sêkôc yac hoŋ sa ma sêyob ti sêmwasiŋ yac ŋalêŋ ŋayham. Têŋ ndoc dinaŋ u gic ma gameŋ ŋalhuc atu, bocdinaŋ sêkôm ya golom bu yac aheŋ dauŋ.  
\v 3 Pol tap a basô ti gap bu kêŋ pi ya ndi, magoc mboc sac daŋ yêc gap ŋalôm, ma têŋ ndoc kêsahê ya ŋandê, dec sa bu lhö ndi ma seŋ Pol sip amba.  
\v 4 Lau malachu sêlic mboc dau keseŋeŋ Pol amba dôŋ gacgeŋ kêgalêŋ, dec sêsôm têŋ dau bu, “Ŋgac dê mboe iŋ ŋgac gic ŋamalac ndu-ŋga, dec iŋ wêkaiŋ ŋagêyô atu. Gitôm bu gwêc kô iŋ ndu su, magoc kwahic dec iŋ oc wê sa dom.”  
\v 5 Tigeŋ Pol kêbalip mboc dau sip ya gi, ma gêŋ daŋ kôm iŋ dom.  
\v 6 Lau dau sêkêŋ bata bu iŋ amba oc suŋ me ŋagahô iŋ oc hudau sip ndi mbac ndu. Magoc sêhôŋ ŋasawa baliŋ e sêlic gêŋ daŋ hôc asê iŋ dom. Bocdinaŋ dec ŋac gauc gêm bu mboe iŋ oc anötö daŋ.   
\p
\v 7 Ŋgac daŋ ŋaê Publias gêm gôliŋ nduc dinaŋ, ma iŋ wêkaiŋ ndê gameŋ daŋ yêc kêpiŋ baö naŋ waŋ popoc kalhac. Iŋ kôc yac sa a andöc iŋ ndê andu, ma yob yac ŋapep gitôm bêc tö.  
\v 8 Têŋ ndoc dinaŋ Publias damba gêmbac yêc, ŋamlic ŋamahom ti kêc dau. Pol sôc gi gêlic iŋ, ma teŋ mbec ti kêŋ amba sac iŋ, ma kôm iŋ ŋayham sa.  
\v 9 Ma têŋ ndoc lau nduc-ŋga sêlic gêŋ dinaŋ, naŋ sêhoŋ si lau gêmbac hoŋ sêtêŋ Pol sêmeŋ, ma iŋ kôm ŋac ŋayham sa tiyham.  
\v 10 Ma ŋac sêtoc yac sa ŋalêŋ ŋayham daêsam. Ma têŋ ndoc yac bu api waŋ ma alhö andi, naŋ sêkêŋ gêŋ hoŋ bu puc yac dôŋ ambo gwêc ŋasawa-ŋga têŋ yac.   
\s1 Pol hôc asê Rom  
\p
\v 11 Yac ambo nduc dau tôm ayô tö su, goc api lau malac Aleksandria-ŋga si waŋ daŋ. Waŋ dau poc nduc dinaŋ têŋ ndoc uhô-ŋga ma hôŋ têm ŋayham, ma yêc ŋatôkwa-ŋga sêlêŋ ŋac si anötö gwam lu si aŋgô, daŋ sêsam ŋaê Kasto, ma daŋ ŋaê Polaks. Yac ahu gameŋ dau siŋ,  
\v 12 ma alac e ahôc asê malac Sairakyus ma ambo dinaŋ tôm bêc tö.  
\v 13 Goc ahu malac dau siŋ ma alac tiyham e a asôc malac Regiam. Têŋ galaŋsê mbu ŋayham daŋ peŋ lac ŋapep, dec kêŋ yac alac bêc tigeŋ a asôc söc yêc malac Puteoli, ma asip baö a.  
\v 14 Yêc dinaŋ yac atap lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga ŋatô sa, ma sêkôc yac sa a ambo awhiŋ ŋac gitôm bêc 7. Ma tiŋambu yac aŋsêlêŋ bu atêŋ malac Rom andi.   
\p
\v 15 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga yêc malac Rom sêŋgô ŋawaê bu yac aŋsêlêŋ ambo seŋ, dec sêsa sêmeŋ bu sêkôc yac sa. Ŋatô sêtap yac sa yêc Apias ndê gameŋ sêtidulu gêŋ-ŋga, ma ŋatô sêtap yac sa yêc gameŋ naŋ sêsam bu Andu Ŋacleŋ-ŋga Tö. Têŋ ndoc Pol gêlic lau sêkêŋ whiŋ-ŋga dinaŋ, naŋ iŋ atac pa su ma gêm daŋge Anötö.  
\v 16 Yac hoŋ aŋsêlêŋ a, e ahôc asê Rom su, goc sêkêŋ ŋasawa têŋ Pol bu ndöc andu daŋ, ma sêkêŋ ŋgac siŋ-ŋga daŋ yob iŋ.   
\s1 Pol gêm mêtê mbo Rom  
\p
\v 17 Bêc tö giŋga su, goc Pol kêgalêm lau bata Israel-ŋga naŋ sêndöc Rom, naŋ sa sêpitigeŋ, ma sôm têŋ ŋac, “Aneŋ asidôwai Israel-ŋga, aö gakôm gêŋ so daŋ têŋ yac neŋ lau Israel-ŋga dom. Ma gakôm gêŋ daŋ naŋ so abaŋi si gêbôm, naŋ dom. Magoc sêkôc aö dôŋ yêc Jerusalem ma sêkêŋ aö gasip gôliŋwaga Rom-ŋga ti iŋ ndê lau siŋ-ŋga amba.  
\v 18 Ma lau Rom-ŋga dau sêŋsahê aö e sêtap sa bu aö gakôm gêŋ giso daŋ naŋ tôm bu sêndic aö ndu-ŋga, naŋ dom. Dec ŋac bu sêhu aö siŋ walhö wandi.  
\v 19 Magoc lau Israel-ŋga sêtec, ma sêli awha sa e aneŋ lêŋ daŋ mbasi, dec aö gandac bu Sisa ŋgô aneŋ yom. Tigeŋ aö gakôm tu galic ŋac sac-ŋga dom, me tu bu waŋgôliŋ yom pi ŋac-ŋga dom.  
\v 20 Acsalô lec aö kagalêm mac sa ameŋ, bu aŋgô aneŋ yom pi gêŋ hoŋ dinaŋ. Mac alic bu sêsô aö dôŋ ŋa sen dindec, magoc aö gakôm gêŋ sac daŋ dom. Gêŋ tigeŋ gakôm, naŋ gakêŋ bataŋ gêŋ naŋ lau Israel dau sêkêŋ bata.”   
\p
\v 21 Lau Israel-ŋga dinaŋ sêŋgô Pol ndê yom ma sêsôm, “Lau naŋ sêndöc gameŋ Judia-ŋga naŋ sêto bapia daŋ têŋ yac, naŋ hêganôŋ am dom. Ma asidôwai Israel-ŋga akêŋ gameŋ dinaŋ, naŋ sêtêŋ yac sêmeŋ, naŋ sêsôm yom sac daŋ pi am dom.  
\v 22 Magoc yac aŋyalê bu yêc gameŋ hoŋ lau sêpu lêŋ naŋ lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga sêŋkuc. Bocdinaŋ yac bu aŋgô am nem gauc ti yom pi lêŋ dau.”  
\v 23 Goc sêkêŋ bêc daŋ bu sêkac sa sêwhiŋ Pol tiyham.  
\p Ma têŋ bêc dau ŋac sêkac sa sêmbo andu naŋ Pol yêc naŋ, ma lau Israel-ŋga hic daêsam sêmeŋ sêwhiŋ, dec ti toŋ atu. Têŋ bêbêc ŋapaŋ e telha Pol sôm yom têŋ ŋac. Iŋ tôc Anötö ndê gôliŋ ŋahu asê têŋ ŋac. Ma iŋ whê Moses ti lau propet si yom sa bu kôm ŋac sêŋyalê bu Yisu iŋ Mesaya dau.  
\v 24 Lau ŋatô sêŋgô iŋ ndê yom ma sêkêŋ whiŋ, magoc ŋatô sêkêŋ whiŋ dom.  
\v 25 Ŋac sêseŋ dau pi iŋ ndê yom, ma bocdinaŋ Pol sôm ndê yom ŋambu-ŋga têŋ ŋac, ma tiŋambu sêlhö têŋtêŋ. Ma yom ŋambu-ŋga naŋ iŋ sôm têŋ ŋac naŋ sôm bocdec bu, “Yom dindec naŋ Ŋalau Dabuŋ sôm têŋ mac apami, naŋ yom ŋandô ma hêganôŋ mac solop. Propet Aisaya hoc yom dau asê bocdec bu:   
\li1
\v 26 Am têŋ lau dindê ndi ma sôm têŋ ŋac, ‘Mac aŋgô aneŋ yom ŋapaŋ, magoc aŋyalê ŋahu dom. Mac alic gêŋ naŋ aö gakôm, naŋ ŋapaŋ, tigeŋ mac nem gauc sa dom.’  
\v 27 Bu lau dau si ŋalôm ŋadandi sa. Ŋac si daŋgasuŋ hôc ahuc, ma sêpôc si tandô ahuc. Bu bocdinaŋ dom, dec oc tôm tandô sêlic, daŋgasuŋ sêŋgô, ma sêŋyalê aö tidôŋ yêc ŋac si ŋalôm e sênem dau kwi ma wakôm ŋac ŋayham sa.” \rq [Ais 6:9-10]\rq*   
\p
\v 28 Goc Pol sôm, “Bocdinaŋ aŋyalê bu Anötö kêkiŋ ŋawaê ŋayham pi iŋ ndê lêŋ nem lau si-ŋga naŋ mac atec, naŋ têŋ lau gameŋ apa-ŋga. Ma ŋac lau dau oc sêŋgô ti sêkôc sa.” [  
\v 29 Iŋ sôm su goc lau Israel-ŋga sêlhö si, ma sêseŋ dau pi iŋ ndê yom.]   
\p
\v 30 Tiŋambu Pol mbo malac Rom gitôm yala lu. Ma tôm ŋasawa dinaŋ, iŋ gêmlhi ŋamalac daŋ ndê andu daŋ tu ndöc-ŋga, ma iŋ kôc lau daêsam sa yêc andu dau, naŋ sêmeŋ bu sêndic iŋ kêsi.  
\v 31 Iŋ gêm mêtê pi Anötö ndê gôliŋ ma kêdôhôŋ lau pi Pômdau Yisu Kilisi. Iŋ kôm gêŋ dau ti atac pa su, ma lau daŋ sêlhac iŋ ahuc dom.