\id 2TI  - Bukawa NT [buk] -Papua New Guinea 2000 {Lutheran Bible Translators} (DBL 2017) 
\h 2 TIMOTI 
\toc1 Pol ndê bapia tilu-ŋga têŋ Timoti 
\toc2 2 Timoti 
\toc3 2 Tim 
\mt2 Pol ndê bapia tilu-ŋga têŋ  
\mt1 Timoti  
\imt1 Yom whê bapia dindec sa-ŋga  
\ip Pol ndöc gapocwalô ndöc Rom, ma kêsahê bu ŋasawa sauŋ oc sêndic iŋ ndu, dec to ndê bapia tilu-ŋga dindec têŋ Timoti. Pol tac whiŋ Timoti ndu andô, ma to bapia dindec bu puc iŋ dôŋ bu lhac ŋaŋga, ma maya dau me töc dau dom bu hoc ŋawaê ŋayham asê. Iŋ tac whiŋ bu Timoti lhac gitôm Yisu ndê ŋgac siŋ-ŋga ŋayham daŋ. Ma Pol gêm la Timoti bu yob dau tu mêtê sac tidau-tidau naŋ oc êŋsôwec tiatu têŋ têm ŋambu-ŋga, ma kêŋ puc iŋ pi kêdôhôŋwaga tasaŋ.  
\c 1  
\s1 Pol gic hu ndê bapia  
\p
\v 1 Aö Pol, naŋ gati Yisu Kilisi ndê †aposel kêkuc Anötö ndê atac whiŋ. Iŋ gic bata bu lau naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu Kilisi oc sêtap seŋ sêndöc tali-ŋga sa, dec kêyaliŋ aö sa gati aposel, bu wahoc yom dau asê têŋ lau.  
\v 2 Gato bapia dindec têŋ aneŋ atuŋgac tac whiŋ-ŋga, am Timoti. Mwasiŋ ti tawalô ma yom malô akêŋ Damaŋ Anötö lu yac neŋ Pômdau Yisu Kilisi têŋ am.   
\s1 Pol puc Timoti dôŋ  
\p
\v 3 Aö gam akiŋ Anötö tôm damaŋi sêkôm, ma galhac iŋ aŋgô-ŋga ti atac pa su tu aneŋ lêŋ-ŋga. Ma tôm ôbwêc ti acsalô, aö gauc gêm am yêc aneŋ mbec ŋalôm, ma aö gam daŋge Anötö tu am-ŋga.  
\v 4 Aö gauc gêm ndoc naŋ hêclu dahu dauŋ siŋ, ma am taŋ. Tu dinaŋ-ŋga aö tac whiŋ bu walic am tiyham, oc kôm aö atac ŋayham sa.  
\v 5 Ma aö gauc gêm am nem lêŋ kêŋ whiŋ ŋaŋga-ŋga. Aö kayalê bu am nem pômwê Lois lu dinam Yunis sêkêŋ whiŋ ŋaŋga, ma gakêŋ whiŋ bu am kêkuc iŋlu si lêŋ.  
\v 6 Tu dinaŋ-ŋga dec aö bu wateŋ am bu gauc nem Anötö ndê mwasiŋ naŋ am kôc têŋ ndoc aö gakêŋ amaŋ sac am. Lhac ŋaŋga ma kôm gweleŋ ŋa mwasiŋ dau ŋa-ŋaclai, gitôm am kôm ya golom tiatu.  
\v 7 Anötö kêŋ ndê Ŋalau têŋ yac, ma bocdinaŋ dec datöc dauŋ tu sake-ŋga? Iŋ kêŋ ndê Ŋalau tu kêŋ ŋaclai têŋ yac, ma tu dambo ti mêtê atac whiŋ lau-ŋga, ma dayob dauŋ neŋ lêŋ-ŋga.   
\p
\v 8 Bocdinaŋ mayam daôm tu hoc yom asê pi yac neŋ Pômdau-ŋga dom. Ma mayam tu aö gandöc gapocwalô tu iŋ-ŋga dom. Mba! Lhac ŋaŋga whiŋ aö ma hêclu dahôc ŋawapac tu Yisu ndê ŋawaê ŋayham-ŋga, tôm Anötö dau kêŋ ndê ŋaclai bu puc hêclu dôŋ.  
\v 9 Iŋ gêm yac si ma kêgalêm yac sa bu dasa iŋ ndê lêŋ dabuŋ. Iŋ kôm gêŋ dau tu yac neŋ ŋayham daŋ-ŋga dom. Magoc iŋ kôm tu iŋ dau ndê mêtê atac whiŋ ti êmwasiŋ yac-ŋga. Têŋ têm iŋ kêŋ undambê ti nom su dom, naŋ iŋ kêmatiŋ yom tidôŋ bu êmwasiŋ yac tu Yisu Kilisi-ŋga.  
\v 10 Ma yac neŋ †Ŋgac Nem Yac Si-ŋga Yisu Kilisi meŋ hôc asê nom su, dec Anötö ndê mwasiŋ dau meŋ tiawê. Ma ŋawaê ŋayham tôc asê bu Yisu Kilisi ku ŋaclai dambac ndu-ŋga dulu, ma iŋ ti yac neŋ seŋ dandöc taŋli ŋapaŋ-ŋga.  
\v 11 Ma tu ŋawaê ŋayham dau-ŋga, dec Anötö kêyaliŋ aö sa gati ŋgac aheŋ-ŋga ma aposel, ma kêkiŋ aö bu wandôhôŋ lau.  
\v 12 Tu dinaŋ-ŋga dec gahôc ŋawapac dindec. Magoc aö mayaŋ dauŋ dom, galhac ti atac pa su. Ŋahu bu aö gakêŋ whiŋ Yisu Kilisi, ma aö kayalê iŋ tidôŋ. Ma gakêŋ dauŋ ti neŋ gêŋ hoŋ sip iŋ amba, ma gakêŋ whiŋ bu iŋ gitôm bu yob ŋapep e bêc ŋambu-ŋga.   
\p
\v 13 Yom ŋandô naŋ aö kadôhôŋ têŋ am, naŋ kôc dôŋ gitôm dôhôŋ ŋayham bu êndôhôŋ têŋ lau. Ma lêŋ dakêŋ whiŋ-ŋga ti atac whiŋ asidôwai-ŋga, naŋ gic lau sêkêŋ whiŋ Yisu Kilisi-ŋga ŋawaê, naŋ am sap dôŋ ŋaŋga.  
\v 14 Ŋalau Dabuŋ naŋ mbo yac lau dakêŋ whiŋ-ŋga neŋ ŋalôm, naŋ puc am dôŋ bu yob yom ŋandô dakêŋ whiŋ-ŋga naŋ aö gakêŋ sip am amam su.   
\p
\v 15 Am kêyalê bu Pigelas lu Hemogene ma lau Esia-ŋga hoŋ naŋ sêmbo malac Rom, naŋ sêhu aö siŋ su.  
\v 16 Magoc aö wateŋ Pômdau bu tawalô Onesiporas ti ndê gôlôwac hoŋ, ŋahu bu iŋ gêm aö sa tidim daêsam. Ma iŋ maya tu aö gandöc gapocwalô-ŋga dom.  
\v 17 Têŋ ndoc iŋ hôc asê malac Rom, naŋ kêsalê aö ŋaŋga e tap aö sa.  
\v 18 Ma am kêyalê su bu têŋ ndoc aö gambo malac Epesas, naŋ iŋ gêm aö sa daêsam. Tu dinaŋ-ŋga aö wateŋ Pômdau bu tawalô iŋ, ma nem iŋ sa têŋ bêc ŋambu-ŋga.   
\c 2  
\p
\v 1 Bocdinaŋ aneŋ balê, lhac ŋaŋga tôm Yisu Kilisi ndê mwasiŋ puc am dôŋ.  
\v 2 Yom naŋ aö gahoc asê yêc lau daêsam aŋgô-ŋga, naŋ am ŋgô su ma kêyalê. Kwahic dec aö bu wasôm têŋ am bu êmyaliŋ lau ŋatô sa, naŋ sêsap Kilisi ma yom ŋandô dôŋ ŋaŋga, ma êmdôhôŋ yom dau têŋ ŋac e sêŋyalê tidôŋ, goc sêkôm gweleŋ sêwhiŋ am ma sêndôhôŋ lau ŋatô.  
\v 3 Lhac ŋaŋga ma hôc ŋawapac whiŋ yac, tôm Yisu Kilisi ndê ŋgac siŋ-ŋga ŋayham daŋ.  
\v 4 Ŋgac siŋ-ŋga ŋayham kôc gauc pi iŋ ndê gweleŋ ndic siŋ-ŋga ŋapaŋ, ma hêgo dau tu gêŋ ŋatô-ŋga dom. Ŋahu bu iŋ bu kôm gêŋ hoŋ tôm iŋ ndê ŋadau tac whiŋ.  
\v 5 Ma ŋalêŋ tigeŋ, asa naŋ kêti whiŋ lau naŋ sênti tu sêhôc gêgêlêc dandi-ŋga, naŋ kêti kêkuc ŋagôliŋ solop. Iŋ bu êŋkuc ŋagôliŋ dom, dec oc tôm dom bu iŋ kôc ŋaôli naŋ gic waê ŋgac ŋamata-ŋga.  
\v 6 Ma ŋalêŋ solop bu ŋgac gweleŋ andô kôc gêŋ ŋandô tu neŋ-ŋga yêc ndê ôm tiŋamata.  
\v 7 Kôc gauc pi aneŋ yom hoŋ dindec, bu Pômdau oc whê am nem gauc sa pi yom dau ŋahu.   
\p
\v 8 Am bu hôc ŋawapac, dec gauc nem Yisu Kilisi naŋ sa akêŋ Dawid ndê toŋ, naŋ Anötö uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga. Ŋawaê ŋayham naŋ aö gahoc asê, naŋ ŋahu iŋ dau.  
\v 9 Tu ŋawaê ŋayham dau-ŋga, dec gahôc ŋawapac ma sêsô aö dôŋ ŋa sen gitôm ŋgac sac daŋ. Ŋac sêsô aö dôŋ, magoc oc tôm dom bu sêsô Anötö ndê yom dôŋ.  
\v 10 Aö galic ŋayham bu wahôc ŋawapac, tu bu wanem lau naŋ Anötö kêyaliŋ ŋac sa muŋ su, naŋ sa. Aö bu watôc seŋ têŋ ŋac bu sêtap Anötö ndê mwasiŋ nem ŋac si-ŋga sa tu Yisu Kilisi-ŋga, ma sêndöc tali ŋapaŋ yêc Anötö ndê gameŋ ŋawê-ŋga.   
\p
\v 11 Yom dindec iŋ yom ŋandô solop:  
\li1 Yac bu dambac ndu dawhiŋ Yisu, oc dambo taŋli dawhiŋ iŋ bocdinaŋ.   
\li1
\v 12 Yac bu dalhac ŋaŋga têŋ ndoc ŋawapac tap yac sa, dec yac oc danem gôliŋ dawhiŋ iŋ.  
\li1 Yac bu dasôm bu dati iŋ ndê dom ma dasêc iŋ ahuc, dec iŋ oc sêc yac ahuc bocdinaŋ.   
\li1
\v 13 Yac bu dakêŋ whiŋ gwalec, tigeŋ Yisu iŋ Yom Ŋandô Ŋadau, ma yom bocke naŋ iŋ gic bata tu yac-ŋga, naŋ oc kôm ŋandô sa. Ŋahu bu iŋ gitôm dom bu sêc dau ndê yom ahuc.   
\s1 Anötö ndê lau gweleŋ-ŋga si lêŋ  
\p
\v 14 Yom hoŋ dindec, am kêŋ lhac gôlôwac dabuŋ si gauc ŋapaŋ e tidôŋ ŋac. Yêc Anötö aŋgô-ŋga kêŋ puc ŋac bu sêseŋ dandi tu yom ŋambwa-ŋambwa-ŋga dom. Ŋac bu sêseŋ dau, dec oc ŋandô mba, ma oc kôm lau ŋatô si sêkêŋ whiŋ tisac.  
\v 15 Êmsahê ŋaŋga bu kôm nem gweleŋ hoŋ bu ndic Anötö tandô ŋayham. Ma iŋ oc lic am gitôm ŋgac gweleŋ-ŋga ŋayham naŋ whê iŋ ndê yom ŋandô sa ŋapep, ma gêŋ daŋ oc kôm am mayam daôm dom.  
\v 16 Ndic ahê lau naŋ sêŋlhiŋ Anötö siŋ ma sem yomgalôm pi gêŋ ŋambwa-ŋambwa nom-ŋga ŋapaŋ. Bu lau naŋ sêsap yom kaiŋ dinaŋ dôŋ, naŋ si mêtê sac oc êŋsôwec tiatu ŋapaŋ e sêhu Anötö siŋ gacgeŋ.  
\v 17 Ma yom dau oc tiapa ma kôm lau sêtisac, nditôm gambocbôm sac naŋ gêŋ lau tidac-tidac. Himeneus lu Piletus sêmbo lau dinaŋ si toŋ ŋalôm.  
\v 18 Iŋlu sêhu yom ŋandô siŋ su. Sêsôm têŋ lau bu ndoc lau sêtisa akêŋ lau batê-ŋga meŋ hôc asê su. Ma bocdinaŋ sêkôm lau ŋatô si sêkêŋ whiŋ tisac.   
\p
\v 19 Magoc Anötö ndê yom ŋandô iŋ gitôm alhö ŋaŋga, naŋ iŋ po iŋ ndê gôlôwac dabuŋ sa sêlhac ŋahô. Ma iŋ kêŋ yom ŋalhô dinda lu têŋ yac bocdec bu, “Lau naŋ sêti Pômdau ndê lau, naŋ iŋ kêyalê ŋac hoŋ tidôŋ,” ma “Lau hoŋ naŋ sêsôm bu sêkêŋ whiŋ Pômdau, naŋ sêhu mêtê sac hoŋ siŋ maŋ.”   
\p
\v 20 Wapa gweleŋ-ŋga tidau-tidau yêc ŋgac ti lêlôm ndê andu ŋalôm. Ŋatô gic waê gweleŋ tiwaê, ma ŋatô gic waê gweleŋ bambaliŋ. Gêŋ tiwaê sêmasaŋ ŋa gol ma silba, ma gêŋ waêmba sêmasaŋ ŋa a me nom.  
\v 21 Ma yêc yac ŋamalac bocdinaŋ. Mêtê daêsam yêc tu taŋkuc-ŋga. Asa naŋ timêtê dau ŋapep ma hu mêtê sac hoŋ siŋ, naŋ gitôm gêŋ naŋ sêmasaŋ ŋa gol ma silba. Iŋ oc ti ŋgac akiŋ ŋayham ma dabuŋ bu nem akiŋ yac neŋ Ŋadau, ma iŋ oc tôm bu kôm gweleŋ ŋayham-ŋayham daêsam.   
\p
\v 22 Mêtê ŋalôm ŋagalac-ŋga naŋ balêi sêkôm, naŋ hu siŋ gacgeŋ. Ma êmkuc lêŋ gitêŋ ti mêtê dakêŋ whiŋ-ŋga ti atac whiŋ lau-ŋga ma lêŋ yom malô-ŋga, tôm lau naŋ sêkêŋ whiŋ Pômdau sêkôm ti ŋalôm ŋawasi eŋ.  
\v 23 Lau naŋ sêseŋ dau tu yom gauc mbasi-ŋga, naŋ ndic sôŋ daôm whiŋ ŋac dom. Bu yom kaiŋ dinaŋ oc li lau sa ma sêkêŋ kisa dandi.   
\p
\v 24 Asa naŋ bu ti Pômdau ndê ŋgac akiŋ ŋayham, naŋ ndic ahê yom naŋ kôm lau sêseŋ dau-ŋga maŋ. Ma iŋ kôc ndê ŋalôm dôŋ ma tac ŋandê ŋagahô tu gêŋ naŋ lau sêkôm têŋ iŋ-ŋga, naŋ dom. Ŋayham bu iŋ ŋgac tigauc naŋ gitôm bu êndôhôŋ lau ŋatô, ma iŋ kôm mêtê malô ti ŋayham têŋ lau hoŋ.  
\v 25 Lau naŋ bu sêseŋ Anötö ndê yom ŋandô, naŋ goc iŋ oc êndôhôŋ ŋac ti ndê ŋalôm malô, bu mboe Anötö oc kêŋ ŋac sênem si ŋalôm kwi, ma whê ŋac si gauc sa e sêŋyalê yom ŋandô.  
\v 26 Ŋac oc sêŋyalê bu muŋ-ŋga sêpeŋ sêsip Sadaŋ ndê akô si, ma sêti iŋ ndê lau akiŋ ŋambwa naŋ sêkôm tôm iŋ atac whiŋ. Magoc ŋac bu si gauc sa ma sênem dau kwi, dec oc tôm bu sêhu Sadaŋ siŋ ma sêsa Anötö ndê lêŋ.   
\c 3  
\s1 Mêtê sac têm ŋambu-ŋga-ŋga  
\p
\v 1 Aö wasôm têŋ am bu têŋ têm ŋambu-ŋga mêtê sac daêsam oc meŋ sa.  
\v 2 Lau oc atac whiŋ dau ma atac whiŋ mone hôc gêlêc, ŋac oc sêpo dau sa ma sêsôm yom sêtoc dau sa-ŋga daêsam, sêsôm yom sac-sac daêsam, daŋgapêc têŋ damba ti dindai, sênem daŋge lau naŋ sêkêŋ gêŋ têŋ ŋac-ŋga dom, ma sêtec mêtê dabuŋ ti mêtê gitêŋ.  
\v 3 Ŋac oc atac whiŋ lau dom ma sêsôm yom sac pi ŋac, ma ŋac oc sêsuc lau ŋatô si yom kwi dom. Ŋac oc sênem gôliŋ dau si lêŋ ŋapep dom, sêkôm gêŋ hoŋ bambaliŋ tôm si atac whiŋ, sêndic lau ti sêkôm ŋac ŋayom, ma sêtec mêtê ŋayham ti gêŋ ŋayham hoŋ.  
\v 4 Ŋac lau sêpêŋ biakiŋ-ŋga, lau naŋ si lêŋ saŋsalaŋ, ma lau sêtoc dau sa-ŋga. Ŋac atac whiŋ Anötö dom, tigeŋ ŋac atac whiŋ gêŋ ŋayham-ŋayham nom-ŋga hôc gêlêc su.  
\v 5 Ŋac sêsa si lêŋ gitôm sem akiŋ Anötö, tigeŋ sêsêc iŋ ndê ŋaclai ahuc. Am mbo ahê lau kaiŋ dinaŋ hoŋ.  
\v 6 Bu ŋac si lau ŋatô sêmbac yom lau e lau dau sêkôc ŋac sa. Ma sêndôhôŋ ŋac si yom tasaŋ têŋ lauwhê gauc babalê, e lauwhê dau sêsôc ŋac si yom ŋapu. Lauwhê kaiŋ dinaŋ mêtê sac ti mêtê ŋalôm ŋagalac-ŋga gêm ŋac si ŋalôm ahuc.  
\v 7 Ŋac atac whiŋ bu sêŋgô yom daêsam, ma tac whiŋ bu lau sêndôhôŋ ŋac, magoc ŋac si gauc sa dom pi yom bocke iŋ yom ŋandô.  
\v 8 Kêdôhôŋwaga tasaŋ dinaŋ sêkêŋ kisa yom ŋandô tôm Yanis lu Yambres sêkêŋ kisa Moses.\f + \fr 3:8 \ft Yanis lu Yambres - ŋgac lu dinaŋ si ŋaê yac oc datap sa yêc Yom Lêŋsêm Akwa dom. Magoc lau ŋatô gauc gêm bu iŋlu ŋgac mbectoma lu naŋ sêkôm gêŋ dalô bu sêhôc gêlêc gêŋ dalô naŋ Moses kôm. Alic \xt Eks 7:11, 22; ma 9:11\ft .\f* Ŋac si gauc tisac su, ma ŋac si sêkêŋ whiŋ Anötö mbasi sambuc.  
\v 9 Magoc ŋac si gweleŋ oc nem ŋandô dom, ŋahu bu lau tigauc hoŋ oc sêŋyalê bu ŋac si lêŋ iŋ lêŋ gauc mbasi-ŋga, tôm Yanis lu Yambres si lêŋ.   
\s1 Pol gêm la Timoti  
\p
\v 10 Am daôm kêyalê aö tidôŋ. Am kêyalê yom hoŋ naŋ aö kadôhôŋ, ti aneŋ lêŋ gambo-ŋga, ma ŋahu bocke dec gakôm gweleŋ, aneŋ lêŋ gakêŋ whiŋ-ŋga ti atac whiŋ lau-ŋga, ma lêŋ galhac ŋaŋga ma gahôc ŋawapac ti atac malô-ŋga.  
\v 11 Am kêyalê gêŋ hoŋ naŋ hôc asê aö yêc malac Antiok, malac Aikoniam ma malac Listra, ma ŋawapac ti ŋandê hoŋ naŋ aö gahôc. Magoc Pômdau kêgaho aö su yêc gêŋ hoŋ dinaŋ.  
\v 12 Yomandô wasôm têŋ am. Lau hoŋ naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu Kilisi, ma atac whiŋ bu sêsa lêŋ gitêŋ, naŋ lau oc sêkêŋ kisa ŋac bocdinaŋ.  
\v 13 Ma lau sac ti lau tasaŋ si lêŋ sac oc tisac sambuc. Ŋac oc sêŋsau lau ma lau oc sêŋsau ŋac.   
\p
\v 14 Ma am daôm, yom naŋ am kêdôhôŋ ma kêŋ whiŋ su, naŋ sap dôŋ. Ŋahu bu lau naŋ sêndôhôŋ am, naŋ am kêyalê ŋac ti ŋac si lêŋ gitêŋ su.  
\v 15 Têŋ ndoc am mbo balê, naŋ am kêyalê Anötö ndê yom dabuŋ naŋ sêto yêc naŋ. Yom dau gitôm bu kêŋ gauc têŋ yac e dakêŋ whiŋ Yisu Kilisi ma datap Anötö ndê mwasiŋ nem lau si-ŋga sa.  
\v 16 Ma Anötö ndê yom hoŋ naŋ sêto yêc naŋ, iŋ ndê Ŋalau gêm gôliŋ lau dec sêto. Bocdinaŋ yom dau iŋ ŋayham bu tandôhôŋ têŋ lau, tu datôc lau si giso asê ma tamatôc ŋac-ŋga, ma tu dawhê Anötö ndê lêŋ gitêŋ sa-ŋga.  
\v 17 Yac dakôm bocdinaŋ tu bu Anötö ndê lau sêŋyalê iŋ ndê yom hoŋ tidôŋ, ma yom dau nem ŋac sa e sêkôm si gêŋ sambob ŋapep eŋ.   
\c 4  
\p
\v 1 Am kêyalê bu Yisu Kilisi oc mbu meŋ ti ŋaclai atu bu nem gôliŋ gêŋ hoŋ, ma iŋ oc êŋsahê lau tali ma lau batê pi ŋac si mêtê. Yêc iŋ aŋgô-ŋga, ma yêc Anötö aŋgô-ŋga, aö bu wandic yomsu am bocdec bu.  
\v 2 Nem mêtê lau, ma whê Anötö ndê yom sa têŋ ŋac tôm têm hoŋ. Kêŋ puc lau bu sêkôm sac dom, ma ŋac naŋ sêkôm giso, naŋ tôc ŋac si giso asê e sêkac si ŋalôm kwi. Êmgilí lau hoŋ bu sêlhac ŋaŋga. Puc daôm dôŋ ma lhac ŋaŋga ti atac pa su. Ma whê gêŋ hoŋ sa yêc awê têŋ lau.  
\v 3 Bu têm oc meŋ sa, naŋ lau oc sêtec bu sêŋgô yom ŋandô pi Anötö ndê lêŋ. Magoc ŋac oc atac whiŋ bu sêŋgô yom naŋ puc ŋac dôŋ bu sêkôm mêtê sac-sac tôm ŋac dau si atac whiŋ. Tu dinaŋ-ŋga dec ŋac oc sêsap kêdôhôŋwaga tasaŋ dôŋ, ma sêhê daŋga ŋac si yom ŋapep eŋ.  
\v 4 Ŋac oc sêpôc daŋgasuŋ ahuc têŋ yom ŋandô, ma tac whiŋ bu sêŋgô lau andô si miŋ ŋambwa-ŋambwa.   
\p
\v 5 Magoc am ŋgac daôm ŋgô. Yob daôm bu kôm gêŋ hoŋ ti gauc eŋ. Hôc ŋawapac ti atac pa su, hoc ŋawaê ŋayham asê têŋ lau, ma kôm am nem gweleŋ nem akiŋ Anötö-ŋga hoŋ ŋapep ma ti atac whiŋ.   
\p
\v 6 Ma aö dauŋ dec, kasahê bu têm meŋ kêpiŋ bu wahu nom dindec siŋ. Aneŋ têm wambo nom-ŋga gitôm laclhu wain-ŋga naŋ sêkêc pi alta ti da têŋ Anötö, ma kêpiŋ bu pacndê.  
\v 7 Aö galhac ŋaŋga ma gac siŋ tu Anötö ndê yom ŋayham-ŋga, aö kati e gahôc asê ŋabatiŋ su, ma gakôc aneŋ gakêŋ whiŋ dôŋ.  
\v 8 Pômdau, yac neŋ ŋgac gitêŋ êmatôc yac-ŋga kêmasaŋ ŋaôli ŋayham bu kêŋ têŋ lau gitêŋ têŋ bêc ŋambu-ŋga. Ma malô aö watap ŋaôli ŋayham dau sa. Magoc aö taŋwasêŋ dom. Lau hoŋ naŋ sêkêŋ bata Yisu bu mbu meŋ, naŋ oc sêtap si ŋaôli ŋayham sa bocdinaŋ.   
\s1 Pol tac whiŋ bu Timoti têŋ iŋ ndi  
\p
\v 9 Aö tac whiŋ bu am êmasaŋ daôm ŋagahô ma têŋ aö mweŋ.  
\v 10 Bu aö kakiŋ Kresens têŋ gameŋ Galesia-ŋga gi, ma Taitus têŋ gameŋ Dalmesia-ŋga gi. Ma Demas hu aö siŋ ma kölhö têŋ malac Tesalonika gi, ŋahu bu iŋ tac whiŋ gêŋ nom-ŋga hôc gêlêc su.  
\v 11-12 Aö kakiŋ Tikikus têŋ malac Epesas gi su, ma Luk tawasê dec mbo whiŋ aö. Têŋ ndoc am mweŋ, goc kôc Mak whiŋ am, bu iŋ ŋgac ŋayham bu nem aö sa tu aneŋ gweleŋ-ŋga.  
\v 13 Ma kôc aneŋ ŋakwê baliŋ naŋ gahu siŋ whiŋ Kapus yêc malac Troas, ma kôc aneŋ bapia tilhuŋ. Ma aö tac whiŋ ŋandô bu am kôc aneŋ bôc ŋamlic ŋatô, naŋ sêto Anötö ndê yom pi, naŋ whiŋ.   
\p
\v 14 Aleksanda, ŋgac pec ain-ŋga dinaŋ, iŋ kêŋ kisa aö ma kôm mêtê sac daêsam têŋ aö. Pômdau oc kêŋ ŋagêyô têŋ iŋ, êŋkuc iŋ ndê mêtê sac.  
\v 15 Yob daôm tu iŋ-ŋga, bu iŋ kêŋ kisa yac tu gweleŋ ŋawaê ŋayham-ŋga, ma kalhac lau ahuc bu sêŋgô dom.   
\p
\v 16 Têŋ ndoc ŋamata-ŋga naŋ lau Rom-ŋga sêmatôc aneŋ yom, naŋ lau daŋ sêpuc aö dôŋ dom, hoŋ sêhu aö siŋ. Magoc aö wateŋ Anötö bu suc ŋac si giso kwi.  
\v 17 Têŋ ndoc dinaŋ Pômdau dau kalhac whiŋ aö ma puc aö dôŋ, dec gam mêtê hoŋ timala ma †lau gameŋ apa-ŋga hoŋ naŋ sêmbo andu sêmatôc yom-ŋga, naŋ sêŋgô. Ma iŋ kêgaho aö su yêc layon whasuŋ.\f + \fr 4:17 \ft Pol sôm bu Pômdau gêm iŋ sa bu layon seŋ iŋ dom. Têŋ têm dinaŋ lau naŋ sêkêŋ kisa lau sêkêŋ whiŋ-ŋga naŋ sêkêŋ daêsam têŋ layon seŋ ŋac. Tigeŋ ŋac sic yao bu sêkêŋ lau Rom-ŋga têŋ layon dom. Pol iŋ ŋgac Rom-ŋga (Apo 16:37) ma tu dinaŋ-ŋga lau atu-tu gauc gêm bu Pol ndê yom dinaŋ iŋ gitôm yom gôliŋ, ma lau sac naŋ sêkêŋ kisa iŋ, naŋ iŋ gêm dôhôŋ ŋac pi layon.\f*  
\v 18 Ma aö gakêŋ whiŋ bu iŋ oc nem aö si yêc gêŋ hoŋ naŋ lau sac bu sêkôm têŋ aö, ma kêŋ aö wandöc ŋayham yêc iŋ ndê gameŋ undambê-ŋga. Dahoc iŋ ndê waê asê kwahic dec ma tôm bêc hoŋ ndi. Yomandô!   
\s1 Yom ŋambu-ŋga  
\p
\v 19 Kôm aneŋ acsalô ŋayham têŋ Prisila lu iŋ nakweŋ Akwila ma têŋ lau hoŋ naŋ sêmbo Onesiporas ndê andu.  
\v 20 Erastas gacgeŋ mbo malac Korin, ma gahu Tropimus siŋ mbo malac Miletus, bu iŋ gêmbac.  
\v 21 Aö tac whiŋ bu am mweŋ ŋagahô, ma hôc asê dindec muŋ su, naŋ goc ndoc uhô-ŋga. Yubelas lu Pudens, ma Lainas lu Klaudia ma asidôwai gameŋ dindec-ŋga hoŋ sêkêŋ si acsalô têŋ am.  
\v 22 Pômdau whiŋ am ma iŋ ndê mwasiŋ puc mac hoŋ dôŋ.