\id TIT - Barasana-Eduria NT -Colombia 2009 (DBL -2013) \h TITO \toc1 Carta de San Pablo a Tito \toc2 Tito \toc3 Tit \mt2 Carta de San Pablo a \mt1 TITO \c 1 \s1 Titore Pablo ĩ quẽnaroticõare queti \p \v 1 ¿Ñaboati mʉ, Tito? Yʉ ñaja Pablo vãme cʉtigʉ adi quetire mʉre ucacõagʉ̃. Dios ĩ bojasere yigʉ, Jesucristo ĩ cõagʉ̃ ñaja yʉ. To ĩ yigʉ ñari, Dios ĩ ejarẽmose rãca ĩ macʉre ajitirʉ̃nʉrãre bʉtobʉsa ĩre ĩna ajitirʉ̃nʉrotire, to yicõari, “Dios ĩ bojasere ĩna yirotire ajimasiato” yigʉ, gotimasiorũgũaja. Tire ajimasicõari, ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũama ĩna. \v 2 To bajiri, “Diore mani ajitirʉ̃nʉjama, rijacoaboarine, tudicaticõari, Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũrʉarãja mani” masa ĩna yitʉoĩarotire yigʉ, Jesús ĩ bajirere ĩnare gotimasiorũgũaja yʉ. Macarʉcʉro ĩ rujeoroto rĩjorojʉne, “Ado bajiro yirʉcʉja”, yimasiñumi Dios: “Yʉre ajitirʉ̃nʉrã, rijacoaboarine, tudicaticõari, yʉ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũrʉarãma”, yimasiñumi Dios, socabecʉ ñari. \v 3 “Ado cõrone ti quetire gãjerãre gotimasiorʉcʉmi” ĩ yiriarore bajirone yʉre goticudirotiyumi Dios, ĩre mani cãmotadicõa tʉjaborotire manire yirẽtobosagʉ ñari. \v 4 Mʉre yʉ gotimasiosere ajicõari, “Jesucristo yere ajitirʉ̃nʉaja”, yicajʉ mʉ. To yicõari, Jesucristo ĩ bojarore bajiro mʉ yirũgũsere ĩacõari, “Jesucristore ajitirʉ̃nʉgʉ̃ masu ñaami”, mʉre yicacʉ ñaja yʉ. To bajiri, “Mʉre maiaja” yigʉ, yʉ macʉre bajiro bajigʉ mʉ ñajare, “macʉ” mʉre yaja yʉ. Mʉre quẽnarotigʉ, mani jacʉ Diore, to yicõari, Jesucristo manire yirẽtobosar'ire quẽne, ado bajise mʉre sẽnibosaja yʉ: “Quẽnaro mʉa rãca ĩ ñarotire yirã, ĩre ejarẽmoña”, mʉre yisẽnibosaja yʉ. \s1 Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñaronare Tito ĩ besere queti \p \v 5 Creta vãme cʉti yoanare, Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre yʉ gotimasiojeobetire, “Mʉjʉa gotimasio gajanorʉcʉja”, mʉre yicajʉ yʉ. To yicõari, “‘Tojʉ ñarimacari cõrone Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñaronare besegʉsa’ yʉ yicanare yʉre besebosaba”, mʉre yivadicajʉ yʉ. \v 6 To bajiri, ĩnare ũmato ñaronare mʉ beserotire yigʉ, mʉre gotiaja yʉ: Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñarocʉ, “Rojose yigʉ ñaami” masa ĩna yibecʉ ñarʉcʉmi. Manajo cʉtigʉ, gajeore ajerio cʉtibecʉ ñarʉcʉmi. Ĩ rĩa quẽne, Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã ñarʉarãma. “Rojose yirã ñaama”, to yicõari, “Ĩna jacʉare rʉ̃cʉbʉomena ñaama” masa ĩna yirã me ñarʉarãma. \v 7 Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñarã, Dios ĩ bojasere yirã ĩna ñajare, “Rojose yirã ñaama”, ĩnare yibetirʉarãma masa. Ĩna rãcana ĩna gotijama, ajiterã, guaro jũnisinimena, quẽamena, idimecʉmena, “Gãjoa bʉjarãsa” yirã, gãjerãre yitorã me ñarʉarãma. \v 8 Ado bajirojʉa bajirã ñarʉarãma: No bojase ĩna yiroto rĩjoro, quẽnaro tʉoĩacõari yirã ñarʉarãma. To yicõari, ĩna ya vi ejarãre quẽnaro yirã, no ĩna bojaro ĩna vacudijaquẽne, masare ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare yivariquẽnarã ñarʉarãma. To yicõari, Diore quẽnaro yirʉ̃cʉbʉorã ñarʉarãma. Rojosere yirʉarã ñaboarine, tire yimena ñarʉarãma. \v 9 To bajiri socabetire Dios oca Cristo yere yʉ gotimasiocatire ajitirʉ̃nʉriarã ñari, quẽnaro riojo ĩna gotimasiojare, bʉtobʉsa Jesús yere ajitirʉ̃nʉrʉarãma. “To bajiro me bajiaja” yirã quẽne, “Riojo gotiama” yirã ñari, ĩna gotimasiosere ajitirʉ̃nʉrʉarãma. To bajiro gotimasiorãre Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñaronare beserʉcʉja mʉ. \p \v 10 Tojʉre jãjarã ñacama, “Circuncisión yirere Dios ĩ roticũmasirere yiroti ñaja” yirã. To yicõari, socaserene masare ejarẽmobetirene gotitorã ñacama. To bajiro ĩna yijama, Dios ĩ bojasere yirã me yicama. \v 11 To bajise ĩna gotimasiosere, “To cõrone gotitʉjaya”, ĩnare yiya mʉ. “Gãjoa bʉjarãsa” yirã, socasere gotimasio ñarãma. Tire ajica yirã, cojo viana me, ajimavisiarãma. \p \v 12 “Rojose yama” yʉ yirore bajirone yiyumi Creta vãme cʉtiyoagʉ ĩna yʉ quẽne: “Creta vãme cʉtiyoana socarã ñaja mʉa. Gãjerãre rojose yirã, moamena, to yicõari, jairo barã ñaja mʉa”, yiyumi, ĩ yarãre. \v 13 To bajiro ĩ yijama, riojo gotigʉ yiyumi. To bajiri socarãne masare gotitorãre bʉto ĩnare gotiya mʉ, “Dios oca Jesús yejʉare tʉoĩato ĩna” yigʉ. \v 14 Jud'io masa ĩna masune tʉoĩacõari socarãne ĩna gotisere, to yicõari ĩna rotisere quẽne ajitʉjacõari, “Dios ye riojo gotisejʉare ajiato ĩna” yigʉ, ĩnare gotiya mʉ.\f a \fr 1:14 \ft 1 Ti 1.4; 4.7; 6.20; 2 Ti 2.16.\f* \v 15 Quẽnasere tʉoĩarãma, jediro ĩna yise rĩne quẽnase ñacõaroja. Rojosere tʉoĩarãrema, ĩna yise jediro rojose rĩne ñaroja. “Adi ñaja quẽnase. Tijʉa ñaja rojose”, yimasimenama ĩna, rojose rĩne tʉoĩarã ñari. \v 16 Ĩna ũnama, “Diore masirã ñaja yʉa” yirã ñaboarine, rojosere Dios ĩ ĩatesere yirũgũama. To bajiro yirã ĩna ñajare, masa ĩna ĩavariquẽnaboajaquẽne, “Yʉ bojasere yibeama”, ĩnare yiĩagʉ̃mi Dios. \c 2 \s1 “‘Ado bajirojʉa ñaroti ñaja manire’ ĩnare yigotiya” yigʉ, Titore Pablo ĩ ucacõare queti \p \v 1 Mʉjʉama, Dios ocare buecõari, riojo ĩnare gotimasioña, “Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñato” yigʉ. \v 2 Ado bajiro bʉcʉrãre ĩnare gotimasioña: “Rojosere yirʉaboarine, tire yimena ñaña. ‘Quẽnase yirã ñaama’ masa ĩna yiĩarʉ̃cʉbʉorã ñaña. Quẽnaro tʉoĩacõari, quẽnase rĩne yiya. Gãjerãre ĩamaicõari, ĩnare ejarẽmoña. Cristo yere ajirã ñari, tire ajitirʉ̃nʉ tʉjabesa”, ĩnare yigotimasioña mʉ. \p \v 3-4 Bʉcʉrã rõmirire quẽne, ado bajiro ĩnare gotimasioña mʉ: “Diore ajitirʉ̃nʉrã ñari, quẽnaro yirã ñaña. Gãjerãre socasere ĩnare gõjabesa. Idimecʉmenane ñaña”, ĩnare yigotiya. “Quẽnase rĩne yirã ñari, mamarã rõmiri mame manajʉa cʉtirãre, ‘Mʉa manajʉare mʉa rĩare quẽne ĩnare ĩamaiña’ ĩnare yigotiya mʉa”, ĩnare yiya. \v 5 “Quẽnaro tʉoĩacõari, quẽnase rĩne yiya. Mʉa ye moarere quẽnaro moaña. Mʉa rãcanare quẽnaro yiya. Mʉa manajʉare ajirʉ̃cʉbʉoya. ‘Tire yimenane, rojosejʉare mani yijama, Jesús ocare ajirãma, “¿To bajise yirã ñañujarique?”, manire yiroma’ yirã, mamarã rõmirire ĩnare gotiya mʉa”, ĩnare yiya, bʉcʉrã rõmirire. \p \v 6 Mamarã ʉ̃mʉare quẽne, “Quẽnaro tʉoĩacõari, quẽnase rĩne yiya”, yigotiya mʉ. \v 7 Mʉ quẽne quẽnase rĩne yiya mʉ. To bajiro mʉ yisere ĩacõari, “Ĩre bajiro yiroti ñaja manire quẽne”, yirʉarãma. Dios ocare mʉ gotijama, “Masa yʉre ĩavariquẽnacõari rʉ̃cʉbʉoato” yigʉ me, rʉ̃cʉbʉose rãca quẽnaro Dios ocare ĩnare gotiya. \v 8 Mʉre yʉ gotimasiocatore bajiro riojo ĩnare gotimasioña, “Tire ajicõari, ‘Socʉ yami’ yiroma” yigʉ. To bajiro mʉ yijama, manire ĩaterimasa, riojo mʉ gotijare, tire ajicõari, bojonerʉarãma. \p \v 9 Ĩna ʉjarãre moabosarimasare Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre quẽne ado bajiro ĩnare gotiya: “Mʉa ʉjarãre quẽnaro ĩnare cʉdirũgũña, ‘Mani moasere ĩacõari variquẽnato ĩna’ yirã. \v 10 To yicõari, mʉa ʉjarã yere juarudibesa. Tire ĩacõari, ‘Dios ocare ajitirʉ̃nʉrã ñaama ĩna’ mʉare yirʉarãma. To bajiri, rojose mani tãmʉotʉjabetirotire manire yirẽtobosagʉ yere ‘Quẽnaro rʉ̃cʉbʉoato ĩna’ yigʉ, quẽnaro moaña”, ĩnare yiya, ʉjarãre moabosarimasare, Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre. \p \v 11 “Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã rojose mani yise vaja rojose mani tãmʉotʉjabetirotire manire yirẽtobosagʉre Dios ĩ cõare ti ñajare, quẽnase rĩne yirã ñaña mʉa”, ĩnare yiya mʉ. \v 12 Ado bajiro Dios quẽnaro manire ĩ yirũgũse ñajare, “Quẽnaro yirã ñaña mʉa”, ĩnare yiya mʉ: Adigodo mani catiro cõro ĩ ĩatesere, ĩre ajimena ĩna yirore bajiro mani yirʉajama, “Quẽnasejʉare tʉoĩacõari, yʉ bojarore bajiro quẽnase rĩne yato” yigʉ, manire ejarẽmoami Dios. \v 13 Jesucristo adigodojʉre tudiejacõari, quẽnaro manire ĩ yirotire tʉoĩayurã ñari, quẽnasere yirũgũroti ñaja. “Quẽnarẽtogʉ̃, ñaja yʉ” Dios ĩ yiĩose rãca tudiejarʉcʉmi. Ĩ ñaami masirẽtogʉ̃, rojose mani yisere Dios ĩ masiriose vaja, manire vaja yibosar'i. \v 14 Ĩre ajitirʉ̃nʉrã, “‘Ñie rojose mana ñaama’ manire yiĩato Dios” yigʉ, manire rijabosayumi Jesucristo. To bajicõari, “Rojose yirʉaboarine, yibeticõari, quẽnasejʉare yato” yigʉ, manire rijabosayumi. \p \v 15 To bajiri, mʉre yʉ gotirotisere quẽnaro ĩnare gotimasiorũgũña mʉ. “Tire quẽnaro mʉa ajisere bojaja yʉ”, ĩnare yigotiya. Mʉ gotisere ĩna ajibetijama, Cristore ñagõbosagʉ ñari, ʉjʉre bajiro bojonebecʉne gotiya mʉ. \c 3 \s1 “Jesúre ajitirʉ̃nʉrãma, ado bajirojʉa ñaroti ñaja”, Pablo ĩ yire \p \v 1 Gaje vãme ado bajiro ĩnare gotiya mʉ, “Masiritiroma” yigʉ: “Gobierno, to yicõari mʉare ũmato ñarã ĩna rotisere, quẽnaro ĩnare ajirʉ̃cʉbʉoya. To yicõari, gãjerãre quẽne quẽnaro yirũgũña mʉa. \v 2 Gãjerãre socarãne rojose ĩnare ñagõbesa. Quẽnase rĩne yirã ñaña. Rojose mʉare ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare ejarẽmoña. Ĩnare ajirʉ̃cʉbʉocõari, quẽnaro ĩnare yiya mʉa”, ĩnare yigotiya mʉ, Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre. \p \v 3 Ado bajiro Dios quẽnaro manire ĩ yise ñajare, gãjerãre quẽnaro yirũgũroti ñaja manire: Mani quẽne, Cristore ajitirʉ̃nʉmena ñari, tʉoĩamasimena ñariarãja mani. Diore cʉdimena, socasejʉare ajitirʉ̃nʉriarãja mani. To yicõari, rojose mani yivariquẽnasere rʉ̃gʉ̃mena ñariarãja mani. Gãjerã ĩna cʉosere ʉorã ñariarãja mani. “Teose yirã ñaama” manire ĩna yijare, ĩnajʉare quẽne, “Teose yirã ñaama”, ĩnare yigãmejairã ñariarãja mani. \v 4-6 To bajiro rojose yirã mani ñaboajaquẽne, “To cõrone ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare yirʉcʉja yʉ” Dios ĩ yiriarore bajirone Jesucristore cõañumi, “Rojose ĩna yise vaja rojose ĩna tãmʉoborotire ĩnare yirẽtobosaaya” yigʉ. Ĩre mani ajitirʉ̃nʉroto rĩjoro, quẽnasere mani yibetiboajaquẽne, ĩre cõañumi. Ĩjʉama, manire ĩamaicõari, “Quẽnaro ĩnare yirʉcʉja” yir'i ñari, yiyumi. To bajiro ĩ yire ñajare, “Rojose mani tãmʉoborotire manire yirẽtobosayumi” mani yitʉoĩajare, Esp'iritu Santore manire cõañumi Jesús, manire ejarẽmorocʉre. To bajiro ĩ yijare, Esp'iritu Santo rãca ñarã ñari, “Ñie rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã ñasʉoyuja. To bajicõari, rojosere yirʉaboarine, tire yibetisʉoyuja mani. \v 7 “Ñie rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã ñari, mani rijato bero tudicaticõari, tudirijayamanire mani bʉjarotire, “Tʉoĩavariquẽna ñarʉarãma” yigʉ, to bajiro yiyumi Dios. \p \v 8 Dios yere socabetire mʉre goticõaja yʉ. Dios ye socabeti ti ñajare, quẽnaro Dios ĩ yirere tʉoĩarãre ĩnare mʉ gotimasiosere bojaja yʉ. “Quẽnase rĩne yiñato ĩna” yigʉ, tire mʉre gotimasioroticõaja yʉ. No bojarã tire ajitirʉ̃nʉrãrema ejarẽmorʉaroja. \v 9 Socase ĩna yise ũni sʉorine gãmerã oca josabesa. Ĩna ñicʉa ĩna bajimasirere ĩna masise sʉorine gãmerã oca josabesa. Moisés ñamasir'i ĩ roticũmasirere ajimasibeticõari, ti sʉorine gãmerã oca mavisiabesa. Tima, masare no bajiro yiejarẽmobetoja. \p \v 10 Sĩgʉ̃ mʉa vatoajʉ, Jesucristo ocare ajitirʉ̃nʉrãre ricatine ĩ gotimavisio ñajama, “Tire yibeticõaña”, ĩre yigotiba mʉ. To bajiro ĩre mʉ yigotiboajaquẽne, ĩ ajibetijama, quẽna ĩre gotirẽmoma. Ĩre mʉ tudigotiboajaquẽne, ĩ ajibeti manicõajama, ĩre cãmotadicõama. \v 11 Ĩ masune, “Rojosere yigʉ yaja yʉ” yimasiboarine, bʉtobʉsa rojose ĩ yicõa ñajama, ti sʉorine rojose ĩre yirʉcʉmi Dios. To bajiri, rojose yijaigʉre masigʉ̃ ñari, ĩre cãmotadiba. \s1 Tito ĩ bajirotire Pablo ĩ goticõare queti \p \v 12 Artemas vãme cʉtigʉre mʉ tʉjʉ ĩre cõarʉcʉja yʉ. Ĩre yʉ cõabetijama, T'iquico vãme cʉtigʉjʉare ĩre cõarʉcʉja. Ĩ ejaro ĩacõari, to ĩ ñaro ũnone mʉ bajitĩmaro cõro yʉre ĩagʉ̃ varʉcʉja mʉ, Nicópolis vãme cʉti macajʉ. “Ti macajʉ juebʉcʉ rẽtorʉcʉja”, yibʉ yʉ. \v 13 Apolos, to yicõari masare rotisere gotimasiorimasʉ Zenas vãme cʉtigʉ mʉ tʉjʉ ejarʉarãma. Mʉ tʉ eja, ñarũgũboa ĩna vato, mʉ ejarẽmoro cõro ĩnare yirẽmoma, “Quẽnaro vajaro” yigʉ. \v 14 Mʉa tʉana quẽne, Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, gãjerã ĩna bojase ti rʉyajama, ĩnare ĩna ejarẽmojama, quẽnaja. Ti ñaja quẽnaro ñarema. Gãjerãre mani ejarẽmobetijama, ñie vaja maja. \p \v 15 Mʉre quẽnarotiaja yʉa jediro. Mʉ rãcana quẽne, Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã, yʉare mairã quẽnato. Diore sẽnirã, “Quẽnasere ĩnare cõaña”, mʉare yisẽnibosaja yʉa. \p To cõro ñaja.