\id 1PE - Barasana-Eduria NT -Colombia 2009 (DBL -2013) \h 1 SAN PEDRO \toc1 Primera carta de San Pedro \toc2 1 San Pedro \toc3 1 Pe \mt2 Primera carta de \mt1 SAN PEDRO \c 1 \s1 Dios ĩ beseriarãre Pedro ĩ ucacõare queti \p \v 1-2 ¿Ñati mʉa, Dios ĩ beseriarã? ¿Ponto sitajʉ, Galacia sitajʉ, Capadocia sitajʉ, Asia sitajʉ, Bitinia sitajʉ ñabaterã jediro, ñati mʉa? Adi queti mʉare ucaja yʉ. Gajerorijʉ mʉa ñabateboajaquẽne, Dios ĩ ñarojʉ ñaja mʉa ñarotijʉ. To bajiri ĩ ocare bʉto tʉoĩarã ñari, adi macarʉcʉroana rãca ñaboarine, ĩna tʉoĩarore bajiro tʉoĩarã me ñarãja mʉa. Tirʉ̃mʉjʉ, “Ĩna ñarʉarãma yʉ rĩa bajiro bajirã” Dios ĩ yimasire ñajare, to bajirone bajiaja mʉa. To bajiri, “Rojose mana ñaama” mʉare yiĩarʉ, Esp'iritu Santore mʉare cõañumi. To bajicõari, Jesucristo ocare cʉdirãja mʉa. To bajiro yiyumi, rojose mʉa yisere ĩ macʉ sʉorine ĩ masiriorũgũrotire yigʉ. \p Mʉare quẽnarotigʉ, Diore ado bajise mʉare sẽnibosaja yʉ: “Bʉtobʉsa quẽnase ĩnare cõaña”, mʉare yisẽnibosarũgũaja yʉ. “Yʉ sʉori yʉ jacʉ quẽnaro ĩ yise quetire gãjerãre gotimasiorʉcʉja mʉ” yigʉ, yʉre cũcami Jesucristo. Yʉ ñaja Pedro, adi quetire mʉare ucagʉ. \s1 “Mani rijato bero, tudicaticõari, Diorãca quẽnaro variquẽnacõa ñarũgũrʉarãja”, yire queti \p \v 3 Mani ʉjʉ, Jesucristo jacʉ, bʉto manire maigʉ̃ ñari, rojose mani yisere “Yirẽtobosato” yigʉ, manire rijabosarotiyumi. Ĩ rijato bero, ĩre tudicatioyumi. To bajiro ĩ yire ñajare, Jesúre ajitirʉ̃nʉrã, Esp'iritu Santo sʉorine Diorãca quẽnaro ñacõari, ĩ bojarore bajiro yirã ñaja mani. To bajicõari, mani rijato bero ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũrona ñari, “Quẽnaro yaja mʉ”, Diore ĩre yito mani. \v 4 To yicõari, ĩ gotiriarore bajiro õ vecajʉ bʉto quẽnase manire Dios rĩare bajiro bajirãre yayiroti me manire ĩ ʉjorotire tʉoĩavariquẽnaja mani. \v 5 Ĩ macʉre ajitirʉ̃nʉrã mani ñajare, ĩ masise rãca manire quẽnaro coderũgũgʉ̃mi, ĩ ñarojʉ ejacõari, ĩ rãca quẽnaro mani ñarũgũrotire yigʉ. To yicõari, adi macarʉcʉro ti jedirirʉ̃mʉ ti ejaro, ĩ tʉoĩariarore bajiro yigʉ, jediro quẽnaro manire ĩ yirũgũsere, to yicõari, õ vecaye manire ĩ ʉjorotire quẽne masiojeocõarʉcʉmi. \p \v 6 Tire tʉoĩacõari, adigodojʉ rojose tãmʉorã ñaboarine, Dios tʉjʉ quẽnase mani bajirotire tʉoĩa yurã ñari, bʉto variquẽnaroti ñaja manire. \v 7 Rojose tãmʉoboarine, Jesucristore mani ajitirʉ̃nʉcõa ñajama, “Ĩre ajitirʉ̃nʉrã masu ñaja” yiĩorã yaja mani. Oro vaja cʉtiro rẽtoro vaja cʉtiaja Jesucristore mani ajitirʉ̃nʉse. Orojʉama, jedise ñaja. “¿Oro masu ñati?” yirã, asioĩama ĩna. Tire bajiro bajiaja Jesucristore mani ajitirʉ̃nʉse quẽne. “Yʉ macʉre ajitirʉ̃nʉrã masu ñati ĩna” yiĩarʉ, rojose mani tãmʉosere yirẽtobosabecʉmi Dios. To bajiri rojose tãmʉoboarine, Jesucristore mani ajitirʉ̃nʉcõa ñajama, “To cõrone tudivarʉcʉmi yʉ macʉ” Dios ĩ yitʉoĩariarʉ̃mʉne, “Yʉ ejarẽmose rãca quẽnaro yicajʉ mʉa”, manire yivariquẽnarʉcʉmi Dios. To bajiro yigajanocõari, rʉ̃cʉbʉoriajʉ manire rojorʉcʉmi. \p \v 8 Jesucristore ĩabetiriarãja mʉa. To bajiboarine ĩre mairãja mʉa quẽne. Adirʉ̃mʉri quẽne ĩre ĩamena ñaboarine, ĩre ajitirʉ̃nʉrã ñari, quẽnaro variquẽnarãja mʉa. Dios tʉana ĩna variquẽnarore bajiro bʉto variquẽnarã ñari, mʉa variquẽnasere rẽtobʉsaro gotirʉaboarãja mʉa. To bajiboarine, gotmasimenaja. \v 9 Quẽnase mʉare ĩ ʉjorotire, “To bajirone yirʉcʉmi” yitʉoĩarã ñari, to bajirone bajirãja mʉa. \p \v 10 To bajiro quẽnaro Dios manire ĩ yirotire gotiyuma tirʉ̃mʉana, Diore gotirẽtobosariarã. Quẽnagʉ̃ ñari, manire ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yirotire gotiboarine, bʉtobʉsa tire masirʉaboayujarã ĩna. To bajiri Diore ĩna gotirẽtobosarere quẽnaro buecõari, bʉto tʉoĩarũgũñujarã ĩna. \v 11 Esp'iritu Santore sʉorine Cristo ĩ bajirotire tʉoĩa gotimasiñuma. Bʉto rojose ĩ tãmʉoro bero, quẽnaro ĩ yirotire tʉoĩa gotiyuma. Tire gotiriarã ñaboarine, “To cõro ñaro bajirʉaroja ti. To bajiro bajicõari, bajirʉaroja” yimasirʉarã, ĩna gotisere buecõari, tʉoĩarũgũboayujarã ĩna. \v 12 Tire quẽnaro masibetiboarine, Dios sʉorine ado bajiro tʉoĩañujarã ĩna: “Tire ĩamenaja mani. Mani beroana ĩarʉarãma”, yitʉoĩañujarã ĩna. “Mani beroana” ĩna yijama, manirene gotirã yiyuma. Cristo ĩ rijabosare sʉorine quẽnaro Dios ĩ yise queti goticudirimasa, yʉa gotimasiosene ñaja Diore ĩna gotirẽtobosare. Tire yʉa gotimasiorotire yigʉ, Esp'iritu Santore cõañumi Dios. Ti oca quẽnase ti ñajare, bʉto ajimasirʉarũgũrãma ángel mesa. \s1 “Quẽnase rĩne yiroti ñaja”, Pedro ĩ yire queti \p \v 13 Ti ocare quẽnaro ajimasirã ñari, Cristo ĩ tudiejarirʉ̃mʉre quẽnaro Dios ĩ yirotire tʉoĩa tʉjamenane, tocãrãcajine mani yirotire quẽnaro tʉoĩarũgũroti ñaja. \v 14 Dios rĩare bajiro bajirã ñari, Cristo ocare mʉa masiroto rĩjoro, rojose mʉa yirũgũriarore bajiro yibeticõari, ĩ bojarore bajirojʉa yirũgũroti ñaja. \v 15 Dios, quẽnase rĩne yigʉ, “Yʉ rĩa ñarʉarãja mʉa” ĩ yire ñajare, ĩre bajiro quẽnase rĩne yirũgũroti ñaja. \v 16 Ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Quẽnase rĩne yigʉ ñaja yʉ. To bajiri quẽnase rĩne yirũgũña mʉa quẽne”, yigotiaja. \p \v 17 Gajeyerema, ado bajiro mani yigʉ ñaboarine, masa jediro mani yisere ĩabeserocʉ ñaami. Ĩ ĩabesejama, “Ãnoama rojose yirã ĩna ñaboajaquẽne, quẽnaro ĩnare yirʉcʉja yʉ”, yibetirʉcʉmi. To bajiri, Diore “mani jacʉ” mʉa yijama, rʉ̃cʉbʉose rãca ĩre yicõari, quẽnase rĩne yirũgũroti ñaja. \v 18 Tirʉ̃mʉjʉ mʉa ñicʉa rojose ĩna yimasiriarore bajiro yirũgũriarã ñaboayuja mʉa maji. “Tire yitʉjacõari, quẽnaro Dios ĩ yirona ñato” yigʉ, rojose mani yise vaja manire rijabosayumi Cristo. Jẽre Cristo manire ĩ vaja yibosarere masirãja mʉa. Gajeyeũni yoaro ñabeti, gãjoa rãca me vaja yibosayumi. \v 19 Rojose yiĩabecʉ ñari, ĩ rijare sʉorine, jediro rojose mani yire, mani yirotire quẽne manire vaja yibosayumi Cristo. \v 20 Adi macarʉcʉro Dios ĩ rujeoroto rĩjorojʉ, tire manire ĩ vaja yibosarotire tʉoĩacõari, ĩ macʉre ĩ cõarotire tʉoĩamasiñuju Dios. To bajiri adi macarʉcʉro tʉsarirʉ̃mʉri manire rijabosagʉ ejayumi Cristo. \v 21 “Manire rijabosayumi Cristo” yirã ñari, Diore ajitirʉ̃nʉaja mani. Cristore catiocõari, ĩ tʉ rʉ̃cʉbʉoriajʉre ĩre rojoyuju Dios. To bajiro ĩ yire ñajare, “Ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro manire yirʉcʉmi Dios”, ĩre yitʉoĩavariquẽnarãja mʉa. \p \v 22 “Yʉ macʉre ajitirʉ̃nʉña” Dios ĩ yirere cʉdiriarã ñaja mʉa. To bajiro bajirã ñari, tirʉ̃mʉjʉ rojose mʉa yirũgũre, mʉa yitʉjabetire yitʉjacõari, socamenane sĩgʉ̃ rĩare bajiro quẽnaro gãmerã mairoti ñaja. To bajiri bʉtobʉsa mʉa gãmerã mairotire bojaja yʉ. \v 23 Adirʉ̃mʉrirema, quẽnasejʉare mani tʉoĩarotire Dios ĩ ĩsiriarã ñari, quẽna gãme ruyuarãre bajiro bajirãja mʉa. Gajerodori ĩ oca ti vasoabetirotire bajiro mʉa quẽne bajireacõari bero mʉa caticõa ñarotire yigʉ, ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñarãja mʉa. \v 24 Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, to bajiro yaja yʉ: \q1 “Muiju ĩ jiado, bʉto asirone, ta sĩnicoacajʉ. Go quẽne, sĩniyayicoacajʉ. To bajiri quẽnase ruyuboacati manicajʉ. Tire bajirone bajirãma masa quẽne. Yoaro mene bajireacoarʉarãma. \q1 \v 25 To bajiboarine, mani ʉjʉ ocajʉama ñacõa ñarũgũrʉaroja”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. \m “Mani ʉjʉ oca” ti gotise, Cristo sʉorine quẽnaro Dios ĩ yise quetire, mʉare gotimasiore ñaja. \c 2 \p \v 1 “Yʉ macʉre ajitirʉ̃nʉña” Dios ĩ yirere cʉdiriarã ñari, jediro rojose yibetirũgũroti ñaja. Adi ũnire yibetirũgũña mʉa: Gãjerãre yitobesa. Socabesa. Gãjerãre, “Quẽnaro ñaama”, ĩnare yiĩatebesa. Gãjerãre rojose ñagõmacabesa. \v 2-3 Bʉtobʉsa Dios ocare ajivariquẽnacõari, ti gotirore bajiro yirʉa tʉoĩarũtuaroti ñaja mʉare. Sũca bʉto ũjurʉagʉre bajiro tire yirʉa tʉoĩarũtuaroti ñaja. To bajiro mʉa yijama, “Quẽnaro manire yami Dios” yimasirã ñari, quẽnabʉsaro ĩ bojarore bajiro yirũtuarʉarãja mʉa. To bajiro mʉa yijama, Dios tʉjʉ quẽnaro ñacõa ñarũgũrʉarãja. \s1 “Gʉ̃ta ñamasuricare bajiro bajigʉ ñagʉ̃mi Cristo”, yire queti \p \v 4 To bajiri, mani ʉjʉre Jesucristo, mani catirotire manire ĩsigʉ̃re quẽnaro ajitirʉ̃nʉcõa ñaña. Ĩne ñaami masa vi quẽnorã gʉ̃ta ĩna cũsʉorica, ñamasuricare bajiro bajigʉ. Ĩre bʉto ĩatecama masa. Ĩre ĩna ĩateboajaquẽne, Diojʉama, “Ñamasugʉ̃ ñarʉcʉmi”, ĩre yiyumi. \v 5 To bajiro yigʉ ñari, mʉare quẽne Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã rãcana mʉa ñajare, Dios ya vire gʉ̃ta ĩ jeomʉjavasere bajiro bajiaja mʉa. To bajicõari, ti vi ñarã, quẽnase rĩne yirã, paiare bajiro bajiaja mʉa. To bajiri, Esp'iritu Santo sʉori Dios ĩ ĩavariquẽnasere yiñaña. \v 6 Isa'ias ĩ ucamasire Dios oca ado bajiro ti gotijare, Jesucristo sʉorine Dios ĩ quẽnorivire bajiro bajiaja mʉa: \q1 “Sión vãme cʉti maca ñarica gʉ̃ta, gajea gʉ̃ta rẽtoro quẽnaricare bajiro bajirocʉre cũrʉcʉja yʉ. Ĩre ajitirʉ̃nʉrãjʉama, yʉ goticatore bajiro ĩnare quẽnaro yʉ yirũgũjare, ‘Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi’ yʉre yivariquẽnarʉarãma”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire, Cristore Dios ĩ gotirere yiro. \p \v 7 To bajiri, Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, ĩre bʉto maiaja mani. Gãjerã, ĩre ajimenajʉarema, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro bajiaja. Ĩnarema, gʉ̃ta ĩna rocariare bajiro bajiami Jesús. Ado bajiro gotiaja ti: \q1 “Gʉ̃ta rãca vi quẽnorimasa coja gʉ̃tare rocarãma ĩna. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gʉ̃ta rẽtoro quẽnarica ñarʉaroja tia. Tia gʉ̃ta sʉorine quẽnarivi quẽnorʉcʉmi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogʉmi”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. \m \v 8 To yicõari, gajeye Dios ocare masa ĩna ucamasire “Gʉ̃ta masa ĩna jʉata quedirotiare bajiro bajiami Jesús” yigotiro yaja. \q1 “Coja gʉ̃ta, ĩna jʉata quedirotiare bajiro bajirocʉre cũrʉcʉja yʉ”, yigotiyuja ti. \m To bajiro ti gotijama, Cristo ocare ajimena ñari, ĩna rijato berojʉ rojose ĩna tãmʉotʉjabetirotire yiro yaja. “To bajiro bajirʉarãma” Dios ĩ yigotiriarore bajirone bajirʉarãma. \p \v 9 To bajiro bajirona me ñaja mʉajʉama. Dios sʉorine ĩ macʉre ajitirʉ̃nʉcõari, ĩ yarã ñaja mʉa. Dios, mani ʉjʉre rʉ̃cʉbʉorã, ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũrã ñaja mʉa. Ĩ sʉorine cojo masare bajiro bajirã ñari, ĩ bojasere yirã ñaja. Rojose mʉa yisere ĩ macʉ ĩ vaja yijeobosare ñajare, Dios yarã ñaja mʉa. “Ñajediro quẽnaro yʉ yisere gãjerãre gotiato” yigʉ, “Yʉ yarã ñarʉarãja”, mʉare yiyumi. Diore mʉa ajitirʉ̃nʉroto rĩjorojʉ, ĩre masimena ñari, vãtia ʉjʉ ĩ bojasere yirã ñaboayuja mʉa maji. To bajiro yirã mʉa ñaboajaquẽne, mʉare ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yire ñajare, ĩre masirã ñari, rojose yitʉjacõari, Dios ĩ bojasejʉare yirã ñarãja mʉa. \v 10 Tirʉ̃mʉjʉ Dios ĩ ĩamaimena ñañuja mʉa maji. To bajiri, sĩgʉ̃ rĩare bajiro ñabesuja mʉa maji. Adirʉ̃mʉrirema ĩ masune quẽnaro ĩ yijare, ĩ yarã ñarãja mʉa yuja. \s1 “Dios ĩ bojase rĩne yirũgũña”, yire queti \p \v 11 Yʉ mairã, adigodojʉ ñarã yoaro me catiñarona ñaja mani. To bajiboarine õ vecajʉ Dios tʉjʉ ñaja mani ñacõa ñarũgũrotojʉama. To bajiro bajirona ñari, rojose mʉa yirʉa tʉoĩasere yibetirũgũña. Rojose mʉa yirũgũjama, Diore mʉa ajitirʉ̃nʉboasere yitʉjarã ñari, rojose yiecorʉarãja. \v 12 Diore masimena vatoajʉ ñarã ñari, quẽnase rĩne yirũgũña, “‘Rojose yama’ gãjerãre yi ocasãroma” yirã. Quẽnase rĩne mʉa yicõa ñasere ĩariarã ñari, “Mʉ sʉorine quẽnaro yirũgũcama”, Diore yirʉarãma, masare ĩ ĩabeserirʉ̃mʉ ti ejaro. \p \v 13-14 Roma macagʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃, ĩre cʉdirũgũña mʉa. Ĩre moabosarãre quẽne cʉdirũgũña. “Rojose yirãre rojose ĩna yise vaja rojose yʉre yibosato” yigʉ, to yicõari, “Quẽnaro yirãre quẽnaro ĩna yise vaja quẽnaro yʉre yibosato” yigʉ, ĩnare cũgʉ̃mi ʉjʉ ñamasugʉ̃. Õ vecagʉ, mani ʉjʉre quẽnaro ĩna rʉ̃cʉbʉorotire bojarã ñari, quẽnaro ĩnare cʉdirũgũña mʉa. \v 15 Diore ajimena, mʉare rojose ĩna ocasãrere ajicõari, “Socase ñaja” ʉjarã ĩna yitʉoĩarotire yigʉ, quẽnase rĩne mʉa yirũgũsere bojaami Dios. \p \v 16 Ado bajiro ti bajijare, Dios ĩ bojasere yirũgũroti ñaja: Rojose mani yiboajaquẽne, manire masirioyumi Dios. To bajiro ĩ yire ñajare, “Rojose mani yijama, no yibeaja”, yitʉoĩaroti me ñaja. Ado bajirojʉa tʉoĩarũgũroti ñaja: “Manire maigʉ̃ ñari, rojose mani yirere masirioyumi Dios. To bajiri, mani quẽne, ĩre mairã ñari, ĩ bojasejʉare yirʉarãja”, yitʉoĩarũgũroti ñaja. \v 17 Masa jedirore rʉ̃cʉbʉoroti ñaja. Gãjerã Jesucristore ajitirʉ̃nʉrãre quẽne mairũgũroti ñaja. “Ĩre mani cʉdibetijama, manire ĩavariquẽnabecʉmi Dios” yitʉoĩarã ñari, ĩ bojarore bajiro yirũgũña. To yicõari, Roma macagʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃re quẽne quẽnaro rʉ̃cʉbʉorũgũña. \s1 “Rojose ĩre yirãre Cristo ĩ gãmebeticatore bajiro gãmebetiroti ñaja”, yire queti \p \v 18 Mʉa, gãjerãre moabosarã, mʉa ʉjarãre ajirʉ̃cʉbʉocõari, ĩna rotisere quẽnaro cʉdirũgũroti ñaja. Quẽnaro yirã ĩna ñajama, ĩna ñabetijaquẽne, ĩna rotisere quẽnaro cʉdiroti ñaja. \v 19 Cojojirema sĩgʉ̃ rojose ĩ yibetiboajaquẽne, “Rojose yiyuja mʉ” ĩre yitʉoĩacõari, rojose ĩre yigʉmi ĩ ʉjʉ. To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ĩre moabosarimasʉjʉa, Dios ĩ bojarore bajiro yigʉ ñari, ĩ gãmebetijama, “Quẽnaroja”, yirʉcʉmi Dios. \v 20 Rojose mʉa yijama, to bajiro mʉa yise vaja rojose mʉare yigʉmi mʉa ʉjʉ. To ĩ yiro bero, “Rojose mani yijare, to bajiro yimi” yimasirã ñari, ĩre gãmebetirʉarãja. To bajiboarine, quẽnaro mʉa yiboajaquẽne, rojose mʉare ĩ yijama, rojose tãmʉoboarine, gãmebetirʉarãja mʉa. To bajiro mʉa bajise ñaja Dios ĩ ĩavariquẽnase. \v 21 To bajiro mʉa bajirotire yigʉ, “Yʉ rĩa ñaña”, mʉare yirimi Dios. Cristo quẽne, manire rojose tãmʉobosagʉ ñaboarine, gãmebeticami. To bajiro ĩ bajicati ti ñajare, ĩre bajiro bajiroti ñaja manire quẽne. \v 22 Cojojirema rojose yiĩabeticami. Ñimʉjʉare yitobeticami. \v 23 Masa ĩre ĩna tud'iboajaquẽne, ĩnare tud'igãmebeticami. Rojose ĩre ĩna yirone, “Yʉre rojose mʉa yise vaja rojose mʉare yirʉcʉja”, ĩnare yibeticami. Ado bajirojʉa tʉoĩacami: “Dios ñaami, masa rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yigãmerocʉma. To bajiro ĩ yijama, quẽnaro riojo yirʉcʉmi”, yitʉoĩacami. \v 24 To bajicõari, yucʉ́tẽrojʉ ĩre ĩna jaju sĩarone, rojose mani yise vaja, manire rojose tãmʉobosacami, rojose yibeticõari, quẽnasejʉare mani yirotire yigʉ. \v 25 Tirʉ̃mʉjʉma Diore ajimena ñari, oveja codeecobeticõari, ĩna mavisiacudirore bajiro bajiyuja mʉa maji. Yucʉrema, Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, oveja codeecorãre bajiro bajiaja mʉa. \c 3 \s1 “Gãmerã rʉ̃cʉbʉoroti ñaja”, yire queti \p \v 1-2 Rõmia, manajʉ cʉtirãre, mʉare gotigʉ yaja yʉ: Mʉa quẽne, mani ʉjʉ ĩ ĩavariquẽnarotire bojarã ñari, mʉa manajʉre quẽnaro cʉdirũgũña. Sĩgʉ̃ri, mʉa manajʉa, Cristo ocare ajimena ñarãma. To bajiri, Cristo ocare mʉa gotibosasere ajirʉamenama. Ti ocare gotibetiboarine, Diore rʉ̃cʉbʉocõari, quẽnase rĩne yiñaña mʉa. To bajiro mʉa yisere ĩacõari, ĩna quẽne Cristo ocare ajitirʉ̃nʉborãma. \v 3 “‘Manire ĩavariquẽnato ʉ̃mʉa’ yirã, ¿no bajiro yirãti mani?” mʉa yitʉoĩajama, “Ado bajiro yirʉarãja”, yitʉoĩabetiroti ñaja: Mʉa joa quẽnorotire, quẽnase mʉa bʉsarotire, mʉa gãmo yorotire, to yicõari, quẽnase mʉa sudi sãñarotire quẽne, ti ũnire bʉto tʉoĩaroti me ñaja. \v 4 Ado bajirojʉa bʉto tʉoĩaroti ñaja: Quẽnase yirʉa tʉoĩarũgũroti ñaja. Mani rujʉaye jedise ñaja. Quẽnase mani tʉoĩasejʉama jedibetirʉaroja. To bajiri, mʉa manajʉare ajirʉ̃cʉbʉocõari, ĩnare quẽnaro mʉa yirotire tʉoĩarũgũroti ñaja. To bajiro mʉa yijama, mʉare bʉto ĩavariquẽnarʉcʉmi Dios. \v 5 Tirʉ̃mʉjʉ to bajiro quẽnaro yirã ñamasiñujarã rõmia manajʉ cʉtimasiriarã. Diore rʉ̃cʉbʉomasiriarã, “Manire ĩ gotiriarore bajiro yirʉcʉmi”, yitʉoĩamasiñujarã. To yicõari, ĩna manajʉre cʉdirũgũmasiñujarã ĩna. \v 6 To bajirone bajimasiñuju Sara vãme cʉtimasirio. So manajʉ Abrahamre ĩre so jijama, “Yʉ ʉjʉ”, ĩre yimasiñuju, ĩre rʉ̃cʉbʉogo. To yicõari, ĩre quẽnaro cʉdimasiñuju so. So bajiriarore bajiro bajiroti ñaja mʉare quẽne. Mʉa manajʉa rojose ĩna yirotire tʉoĩa güimenane, quẽnaro yicõa ñaroti ñaja. \p \v 7 Ʉ̃mʉa, manajo cʉtirãre, mʉare quẽne gotiaja yʉ: Mʉa quẽne, mani ʉjʉ ĩ ĩavariquẽnarotire bojarã ñari, “Rõmia tĩmabetibʉsarã ñaama” yitʉoĩacõari, mʉa manajoare ĩnare ejarẽmorũgũña. To yicõari, Dios quẽnagʉ̃ ñari, ĩnare quẽne, ĩna rijato berojʉ “Tudirijabeticõato” yigʉ, ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ĩna ñajare, ĩnare quẽnaro rʉ̃cʉbʉoya. Quẽnaro ĩnare mʉa rʉ̃cʉbʉobetijama, ĩre mʉa sẽnisere ajibetirʉcʉmi Dios. \s1 “Gãjerã Cristore ajitirʉ̃nʉrã rãca quẽnaro ñarũgũña”, yire \p \v 8 Gãjerã Cristore ajitirʉ̃nʉrã rãca mʉa bajiñarotire mʉa jedirore gotitʉsagʉ yaja yʉ. Sĩgʉ̃re bajiro quẽnaro tʉoĩacõari, ñarũgũrʉarãja mʉa. Gãjerã rojose ĩna tãmʉosere mʉa ĩajama, ĩnare ĩamaicõari, ejarẽmoroti ñaja. “Yʉ rẽtoro ñamasurã ñaama”, gãjerãre yitʉoĩaroti ñaja. \v 9 Gãjerã rojose mʉare ĩna yijama, ĩnare gãmebetiroti ñaja. Gãjerã mʉare ĩna tud'ijama, ĩnare tud'igãmebetiroti ñaja. Ado bajirojʉa ĩnare yirũgũroti ñaja: Tud'igãmemenane, quẽnaro ĩna ñarotire yirã, Diore ĩnare sẽnibosaya. To bajiro mʉa yirũgũsere bojaami Dios, “To bajiro ĩna yijama, jediro quẽnase yʉ ĩsirʉasere bʉjarʉarãma” mʉare yimasigʉ̃ ñari. \v 10 Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, “Tire riojo gotiami Pedro”, yimasirãja mʉa: \q1 “Quẽnaro ĩna ñarʉajama, ĩna ñagõroto rĩjoro quẽnaro tʉoĩarũgũrʉarãma, ‘Rojose ñagõrobe’ yirã. To yicõari, gãjerãre yitobetirʉarãma. \q1 \v 11 Rojose yitʉjacõari, quẽnasejʉare yirũgũrʉarãma. ‘Gãjerã rãca quẽnaro ñarãsa’ yirã, ĩna yimasiro cõro quẽnaro ĩnare yicõa ñarũgũrʉarãma. \q1 \v 12 Quẽnaro yirãre ĩatirʉ̃nʉrũgũami Dios. To bajiri, ĩre ĩna sẽnijama, ĩnare ejarẽmorũgũami. To bajiboarine, rojose yirãrema ĩavariquẽnabeami”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. \p \v 13 Quẽnase rĩne mʉa yicõa ñajama, ñimarãjʉa mʉare rojose yigʉ, magʉ̃mi. \v 14 To bajiboarine, sĩgʉ̃ri rojose mʉare ĩna yijama, “Quẽnaro manire yirʉcʉmi Dios” yimasirã ñari, rojose mʉare yirãre güibeticõari, bʉto variquẽnaroti ñaja mʉare. \v 15 “Cristo, mani ʉjʉ, jediro masigʉ̃ ñaami”, yitʉoĩa rʉ̃cʉbʉocõa ñarũgũrãja mʉa. Gãjerã, “¿No bajiro tʉoĩarã ñari, ‘Quẽnaro yʉare yirʉcʉmi Dios’ yati mʉa?” mʉare ĩna yisẽniĩajama, mʉa cʉdirotire quẽnaro tʉoĩa yuya mʉa. \v 16 “Ĩna rẽtoro masirã ñaja” yitʉoĩamenane, Dios ĩ bojarore bajiro ĩnare quẽnaro cʉdirʉarãja mʉa. \p “Rojose yama” gãjerãre ĩna yigotisere ajicõari, “Socarã yaja mʉa” ĩna yibojoneorotire yirã, quẽnase rĩne yirũgũrʉarãja mʉa. Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, to bajiro yiroti ñaja mʉare. \p \v 17 Rojose mʉa yise sʉorine rojose mʉare ĩna yijama, “Jʉaji to bajiro yibetirʉarãja”, yitʉoĩarʉarãja mʉa. Ti quẽne quẽnase ñaja, bajirojʉma. To bajiboarine ti rẽtoro quẽnamasuse ñaja quẽnase mʉa yise sʉorine Dios ĩ bojarore bajiro rojose mʉa tãmʉojama. \v 18 Cristo quẽne, quẽnase rĩne yigʉ ñaboarine, rojose tãmʉocõari, rojose yirãre manire rijabosacami. To bajiro bajicami, Dios tʉjʉ quẽnaro mani ñarũgũrotire yigʉ. Rijacoaboarine, Esp'iritu Santo sʉorine tudicatiyumi. \v 19 To bajicõari, rijariarã, tubiberiarojʉ ñarãre ĩnare gotimasiogʉ̃ vasuju Cristo. \v 20 To ñariarã, Noé ĩ ñamasiriarodojʉ ñariarã ñañujarã. Ĩnare Dios ocare gotimasiboayuju Noé. Ajirʉabetimasiñujarã ĩna. To bajiri, cũmua jairicare Noé ĩ quẽnotoyene, ĩre ĩna ajirotire yoaro yumasiboayuju Dios. Ĩre ajibeticõa ñamasiñujarã ĩna. To cõrone cũmua quẽnogajanocõari, cojomo cõro jedi, gaje ãmo idia jẽnituarirãcʉ rĩne vasãjamasiñujarã. Oco ñamʉse rãca ĩ ruureare sʉorine rojorã rãca ĩna ñacõa ñaborotire ĩnare yirẽtobosamasiñuju Dios. \v 21 Oco rãca mani bautizaecorirʉ̃mʉne, manire rojose tãmʉoboronare yirẽtobosayumi Dios. “Ti ũnine bajiyuja ti Noére Dios ĩ yimasire quẽne”, yimasiaja mani. Oco rãca mani bautizecojama, Dios mani jacʉre quẽnaro mani tʉoĩarotire yirã, “Rojose yʉa yisere masirioya”, ĩre yisẽniaja mani. To yicõari, “Jesucristo manire ĩ rijabosaro bero Dios ĩre ĩ catiore ñajare, manire rojose tãmʉoboronare yirẽtobosayumi”, yaja mani. \v 22 Jesucristo, tudicaticõari, õ vecajʉ Diorãca rotiñagʉ̃mi. Tojʉ ñarã, ʉjarã ñamasurã, ñamasumena quẽne, ángel mesa, gãjerã quẽne, ĩ rotisere cʉdiñarãma. \c 4 \s1 “Mani masirotire Dios ĩ ʉjoriarã ñari, gãmerã ejarẽmorũgũroti ñaja”, yire queti \p \v 1 Adigodojʉ ñagʉ̃, rojose tãmʉocami Cristo. To bajiri, manire quẽne, “To bajiro mani bajirotire Dios ĩ bojajama, rojose tãmʉorʉarãja”, yitʉoĩaroti ñaja. Rojose tãmʉocõari, Cristore bʉtobʉsa mani tʉoĩajama, rojosere yirʉa tʉoĩamenaja mani. \v 2 To bajiro mani tʉoĩarũgũjama, adigodojʉ mani catiñaro cõro mani masu mani bojarore bajiro yibeticõari, Dios ĩ bojasejʉare yirũgũrʉarãja. \v 3 Ado bajiro ti bajijare, to bajiro yirũgũroti ñaja mʉare: Diore mʉa masiroto rĩjoro, mʉa masu mʉa bojarore bajiro, ado bajiro yirũgũñuja mʉa maji: Rojose yirã ñari, rõmia rãca ajeriarã cʉtirũgũñuja mʉa. Idire mecʉose idimecʉcõari, rojose yicudirũgũñuja mʉa. “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna rʉ̃cʉbʉorãre mʉa quẽne rʉ̃cʉbʉorũgũñuja. \v 4 To bajiro mʉa yirũgũboarere yitʉjacõari, rojose yirã rãca mʉa ñabetijare, adirʉ̃mʉrirema “¿no yirã mani rãca rojose yirʉabeati? Rojorã ñaama” mʉare yitʉoĩacõari, ajatud'irãma ĩna. \v 5 To bajiro mʉare ajatud'irã, “Rojose yirã ñari, ĩnare ajatud'icajʉ yʉa”, mani ʉjʉre yigotiroti ñaja ĩnare. Mani ʉjʉ ñaami yoaro mene vadicõari, catirãre, rijariarãre quẽne ĩabeserocʉ. \v 6 Yoaro me to bajiro ĩ yirotire tʉoĩagʉ̃ ñari, rijariarãre quẽne ĩ oca quẽnasere gotimasioñuju mani ʉjʉ. To bajiro ĩnare gotimasioñuju, jẽre rijariarã ñaboarine, ĩre ajitirʉ̃nʉrã ñari, tudicaticõari, Diorãca quẽnaro ĩna ñarotire yigʉ. \p \v 7 Adi macarʉcʉro ti jedirotirʉ̃mʉ cõñaro bajiaja. To bajiri, quẽnaro tʉoĩacõari, rʉ̃cʉbʉose rãca tocãrãcajine Diore sẽnirũgũña mʉa. \v 8 To yicõari, gãmerã ĩamairũgũña. Ti ñaja ñamasusema. Gãjerãre bʉto mani maijama, cojoji me manire rojose ĩna yiboajaquẽne, ĩnare masiriorũgũrʉarãja. \v 9 Gãjerã mʉa ya vi ĩna ejajama, variquẽnase rãca ĩnare quẽnaro yirũgũrʉarãja mʉa. \v 10 Tocãrãcʉre ĩamaicõari, ricati mʉa yimasirotire mʉare ʉjorimi Dios. To bajiri, mʉare ĩ ʉjore mʉa yimasise rãca Dios ĩ bojarore bajiro gãmerã ejarẽmorũgũroti ñaja. \v 11 Mʉa rãcagʉ Dios ocare gotigʉ ĩ ñajama, quẽnaro gotimasioato. Gãjima, “Quẽnaro gãjerãre ejarẽmorʉcʉmi” yigʉ, mani jacʉ Dios ĩ masisere ĩ ʉjor'i ñari, quẽnaro ejarẽmoato. Ĩna yirore bajiro rĩne yicõa ñato gãjerã quẽne. Jediro mani yisere ĩacõari, “Jesucristo sʉorine ĩnare quẽnaro ejarẽmogʉ̃mi Dios ñajediro ʉjʉ”, gãjerã ĩna yirʉ̃cʉbʉorotire yirã, to bajirone yicõa ñaña. \s1 “Cristore mani ajitirʉ̃nʉse sʉorine rojose manire yirʉarãma gãjerã”, yire queti \p \v 12 Yʉ mairã, ajiya mʉa. Masa rojose mʉare ĩna yijama, “¿Yʉ macʉre ajitirʉ̃nʉrã masu ñati ĩna?” yiĩarʉ, rojose mʉa tãmʉosere yirẽtobosabecʉmi Dios. To bajiro ti bajijama, “¿No yigʉ, Jesúre ajitirʉ̃nʉgʉ̃ ñaboarine, rojose tãmʉoati yʉ?”, yibesa. \v 13 Mʉa quẽne, Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, rojose ĩ tãmʉocatore bajiro rojose mʉa tãmʉojama, variquẽnaña. To bajiro rĩne mʉa bajicõa ñajama, adi macarʉcʉrojʉ Cristo ĩ tudiejarirʉ̃mʉre, ĩ rãca ñacõari, rẽtobʉsaro variquẽnarʉarãja mʉa. \v 14 Cristore mʉa ajitirʉ̃nʉse sʉorine gãjerã mʉare ĩna tud'iboajaquẽne, variquẽnaña mʉa, Dios ĩ cõagʉ̃, Esp'iritu Santo, “Quẽnaro yirã ñato” yigʉ, bʉtobʉsa ĩ ejarẽmorã ñari. \v 15 Cristore mʉa ajitirʉ̃nʉse sʉorine rojose mʉare yirʉarãma masa. To bajiboarine rojose mʉa yise sʉori rojose mʉa tãmʉojama, ĩavariquẽnabetirʉcʉmi Dios. To bajiri, “Rojose yirã ñari, rojose tãmʉoaja mani” yirobe yirã, ado bajiro rojose yibetirũgũña: Gãjerãre sĩabesa. Juarudibesa. Gãjerãre gõjanabiobesa. \v 16 Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, quẽnasejʉare mʉa yiboajaquẽne, gãjerã rojose mʉare ĩna yisere tãmʉocõari, “Rojose bajiaja mani” yitʉoĩabojonemenane, Diojʉare, “Mʉ ejarẽmose rãca quẽnaro yicõa ñaja yʉa”, ĩre yivariquẽnaña. \p \v 17 Jẽre adirʉ̃mʉrine masa ĩna yisere ĩacõari, “Ado bajiro yicana ñari, quẽnase bʉjarã, rojose tãmʉorã, bajirʉarãma” Dios ĩ yiroti ejacoato yaja. To bajiro ĩ yisʉorona ñaja mani, ĩ yarã Cristore ajitirʉ̃nʉrã. To bajiri, “Adigodojʉ rojose mani tãmʉoro rẽtobʉsaro ĩre ajitirʉ̃nʉmena roque rojose tãmʉorʉarãma”, yimasiaja mani. \v 18 Tire bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã quẽne, adigodojʉ ñarã rojose tãmʉoaja mani. To bajiri, “Rojose mani tãmʉoro rẽtobʉsaro ĩre ajitirʉ̃nʉmena roque rojose tãmʉorʉarãma”, yimasiaja mani. \v 19 Rojose mʉa tãmʉorotire Dios ĩ bojajare, rojose tãmʉoboarine, quẽnasejʉare yicõa ñaña mʉa. “Ĩ gotiriarore bajiro quẽnaro manire ĩatirʉ̃nʉcõa ñarʉcʉmi manire rujeor'i, ĩ tʉjʉ quẽnaro mani ñarũgũrotire yigʉ”, yitʉoĩarũgũña. \c 5 \s1 Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñarãre Pedro ĩ gotire queti \p \v 1 Bʉcʉrã, Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñarãre, mʉare gotigʉ yaja yʉ. Yʉ quẽne, Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñagʉ̃ ñaja yʉ. To bajicõari, Cristo rojose manire ĩ tãmʉobosacatire ĩacacʉ ñaja yʉ. To bajicõari, quẽna ĩ tudiejarotirʉ̃mʉ yʉ quẽne, mʉa rãca ĩre ĩavariquẽnarʉcʉja yʉ. \v 2 Ovejare coderimasʉ quẽnaro ĩ ĩatirʉ̃nʉrore bajiro, mʉa quẽne, variquẽnase rãca Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ĩatirʉ̃nʉrũgũña mʉa, “Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã ñato” yirã. “Ĩnare yʉa codese vaja, gãjoa bʉjarãsa” yirã me, to bajiro yirũgũña mʉa. \v 3 Bʉto ĩnare rotibetiroti ñaja. Ado bajirojʉa yiroti ñaja. Cristo ĩ bojarore bajiro ĩnare ũmato yiñarũgũña mʉa. \v 4 To bajiro ĩnare mʉa ũmato yicõa ñajama, mani ʉjʉ Cristo mʉa rãca variquẽnarʉcʉmi. To bajicõari, ĩ tudiejarirʉ̃mʉ mʉare quẽnaro yirʉcʉmi, “Yʉ rãca variquẽnacõa ñato” yigʉ. \p \v 5 Mamarãre, mʉare quẽne gotiaja yʉ. Mʉare ũmato ñarãre quẽnaro rʉ̃cʉbʉocõari, cʉdiya. Cristore ajitirʉ̃nʉrã, mʉa jediro quẽnaro gãmerã rʉ̃cʉbʉoya. “Ĩna rẽtoro ñamasugʉ̃ ñaja yʉ”, yitʉoĩabesa. Ado bajirojʉa yiya: “Yʉ rẽtoro ñamasurã ñaama”, gãjerãre yitʉoĩaroti ñaja. Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, to bajiro bajiroti ñaja: \q1 “‘Ĩna rẽtoro ñamasurã ñaja yʉa’ yirãre ajibeami Dios. ‘Yʉa rẽtoro ñamasurã ñaama’ gãjerãre yitʉoĩarãjʉare quẽnaro ejarẽmoami”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. \p \v 6 To bajiri Diore, “Yʉa rẽtoro ñamasugʉ̃ ñaami” yirã, quẽnaro yirʉ̃cʉbʉorũgũña mʉa. “Yʉa ʉjʉ, ñajediro masijeogʉ ñaja mʉ. Mʉ bojarore bajiro bajiato”, ĩre yirʉ̃cʉbʉorũgũña. To bajiro mʉa yijama, “To cõrone adi macarʉcʉro jedicoarʉaroja” Dios ĩ yitʉoĩariarʉ̃mʉ ti ejaro, “Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñato” yigʉ, mʉare yirʉcʉmi Dios. \v 7 Dios mʉare quẽnaro ĩ ĩatirʉ̃nʉjare, mʉa tʉoĩarejaise jedirore ĩre gotirũgũña mʉa. \p \v 8 Quẽnaro tʉoĩamasiri ñaña, “Satanás rojose ĩ yirotisere cʉdirobe” yirã. Macarocagʉ yai, bar'i sĩarʉ, ĩ bajirore bajiro, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ manire Dios ĩ cõarotire bojagʉ ñari, rojose manire yiroticudirũgũgʉ̃mi Satanás. \v 9 To bajiro ĩ yirotiboasere cʉdibetirũgũña mʉa. “Ĩ gotiriarore bajiro quẽnaro manire ejarẽmorʉcʉmi Dios” yitʉoĩa tʉjamenane, Dios ĩ bojasejʉare yicõa ñarũgũrʉarãja mʉa. “Adigodoana Cristore ajitirʉ̃nʉrã jediro, manire bajirone rojose tãmʉorãma ĩna quẽne”, yimasiritibesa. \v 10 Adigodojʉ ñarã, rojose mani tãmʉoro bero, Dios tʉjʉ mani ejarone, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirã mani ñarũgũrotire yigʉ, yirʉcʉmi Dios. Ĩne ñaami manire ĩamaicõari, jediro mani yisere manire ejarẽmogʉ̃. Ĩ sʉorine, “Cristore ajitirʉ̃nʉcõari, ĩ rãca quẽnaro ñarũgũrʉarãja” gãjerã ĩna yigotisere ajiyuja mʉa. \v 11 Ĩ ñaami masijeogʉ, ñajediro ʉjʉ. “To bajirone bajicõa ñarʉcʉmi”, ĩre yirʉ̃cʉbʉoto mani. \s1 Pedro ĩ gotitʉsare queti \p \v 12 Adi papera rãca mojoroaca mʉare yʉ gotisere yʉre ucabosami Silvano.\f a \fr 5:12 \ft Silvano ti yijama, latín oca rãca yiyuju. Silas ti yijama, griego oca rãca yiyuju. Hch 15.22; 18.5; 2 Co 1.19 macaña.\f* Ĩ ñaami Cristore quẽnaro ajitirʉ̃nʉgʉ̃, ĩ yirore bajiro yigʉ. “Adi papera ĩ ucasere ĩavariquẽnacõari, Cristore ajitirʉ̃nʉ tʉjabeticõato” yigʉ, yaja yʉ. To yicõari, “Dios, manire ĩamaicõari, quẽnaro ĩ ejarẽmosere masiato” yigʉ, yaja yʉ. To bajiri, tire masiritimenane, ĩre ajitirʉ̃nʉcõa ñaña mʉa. \p \v 13 Ado Babilonia vãme cʉti macajʉ ñarã, Cristore ajitirʉ̃nʉrã, mʉare quẽnarotiama ĩna. Dios sʉorine Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñaama ĩna quẽne. Yʉ macʉre bajiro bajigʉ, Marcos vãme cʉtigʉ quẽne mʉare quẽnarotiami.\f b \fr 5:13 \ft Jesúre ajitirʉ̃nʉsʉomasiriarã, cojojirema Babilonia ĩna yijama, Roma macarene yicõamasiñujarã ĩna.\f* \v 14 Cristo sʉorine cojo masare bajiro bajirã ñari, quẽnaro gãmerã yisẽniĩa, yiñaña mʉa. \p Toana, Cristore ajitirʉ̃nʉrã jedirore ado bajiro Diore mʉare sẽnibosaja yʉ: “‘Mʉ macʉ Cristo yarã, quẽnaro ñato’ yigʉ, ĩnare ejarẽmoña”, mʉare yisẽnibosaja yʉ. \p To cõro ñaja.