\id LUK boa Waimaja \h SAN LUCAS \toc1 SAN LUCAS \toc2 SAN LUCAS \toc3 Lc \mt1 SAN LUCAS \ip Lucas Añurije Queti cʉ̃ ca owarique, Jesús're, “Israel yaa pooga macãrã wadore ca ametʉenepʉ niirucumi; tĩrʉmʉpʉ cʉ̃ja ca ĩi yue jʉo dooricʉ niimi,” ĩi wedeti. “Niipetirã bojocare ca ametʉenegʉ niimi,” ĩi wede. Ate Añurije Queti, Jesús ati yepapʉ niigʉ cʉ̃ ca tiiriquere, aperã cʉ̃ja ca owarique ametʉenero wede. \ip Ati pũurore ca owaricʉ, “Jesús cʉ̃ ca biipere cʉ̃ja ca owaquĩriquepʉre ĩa cõoña peticã, ñucã cʉ̃ ca tii niirique cãare añuropʉ jãiña tʉo peticãri jiropʉ cʉ̃ ca bii jʉo dooricarore bii jañuro yʉ owawʉ,” ĩi wedemi (1.1-4). \ip To biri cʉ̃ ca baʉariquere, daquegʉ niigʉ cʉ̃ ca biiriquere, ñucã Uwo Coeri majʉ Juan, Jesús yee maquẽre cʉ̃ ca wede jʉguerique cãare, Mateo cʉ̃ ca wederique ametʉeneropʉ wedecã (1.5—2.52). \ip Mateo, Marcos cʉ̃ja ca owaricarore birora Lucas cãa, bojocare Uwo Coeri majʉ Juan cʉ̃ ca tii niiriquere (3.1-20), Jesús cʉ̃ ca uwo ecoriquere, ñucã Satanás're cʉ̃ ca ĩi buiyee ecoriquere (3.21—4.13), wederi jiro, Galilieapʉ cʉ̃ paderiquere bau niiro cʉ̃ ca tii jʉoriquere wede nʉnʉa waa (4.14—9.50). Tee jirore Galilea ca niiricʉ Jerusalén'pʉ cʉ̃ ca waa tʉjariquere wede nʉnʉa waa (9.51—19.27), cʉ̃re ñeeri ñañaro cʉ̃re cʉ̃ja ca tii cõarica semanare ca biiriquere (19.28—23.56), to biri bii yairi jiro cati tua, cʉ̃ buerãre cʉ̃ ca baua eariquere, ʉmʉreco tutipʉ cʉ̃ ca tua mʉa waariquere, wede yapano ea (cap. 24). \ip Ate Añurije Queti wadore, paʉ wãmeri owarique nii, aperã cʉ̃ja ca owatiriquere. Jesús bau niiro cʉ̃ ca paderique maquẽ peera, nea poo juu buerica wii, Nazaret macã wiire cʉ̃ ca ĩagʉ eariquere, to biicãri cʉ̃jare buegʉ, Isaías niiquĩricʉ cʉ̃ ca owariquepʉre ĩi paa tuuri cʉ̃ ca wederiquere, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ Añuri Yeri cʉ̃ ca majioro mena ca boo pacarãre, “Añurije Quetire yʉre wede dotimi,” cʉ̃ ca ĩiriquere, “Yʉ ca tiipere ĩigʉ ĩiupi,” cʉ̃ ca ĩiriquere wede. Ca boo pacarã yeere, ñanãro ca biirã yeere, ñañaro ca tii ecorã yeere, cʉ̃ ca owarique maquẽ, ca nii majuropeerije niiro bii, ati pũurora. Jesús cʉ̃ ca baʉaparo jʉguero ca biiriquere, ñucã ʉmʉreco tutipʉ cʉ̃ ca mʉa waariquere wedero, Añuro mani ca ʉjea niiro manire tii, ate Añurije Queti. \ip Ca bojoca añugʉ samaritanore, cʉ̃ macʉ̃ ca waa yairicʉ cʉ̃ pacʉ pʉto cʉ̃ ca tua eariquere, cʉ̃ ca ĩi cõoña wederique ati pũuro wadore nii. \mt1 Jesucristo yee Añurije Quetire Lucas cʉ̃ ca owarique \c 1 \p \v 1 Paʉ, Ʉmʉreco Pacʉ mani watoare cʉ̃ ca tii niirique quetire, ca bii nʉnʉa dooricarore birora owa nʉnʉa dooupa, \v 2 jĩcãto cʉ̃ mena ca nii jʉoricarã cʉ̃ ca tiirijere ca ĩaricarã, jiropʉra yua tee quetire cʉ̃ ca wede dotiricarã, manire cʉ̃ja ca wedericarore birora. \v 3 Yʉ cãa, jĩcãtopʉra Jesús cʉ̃ ca bii jʉo doorique niipetirore añuro jãiña bue tʉgoeña maji peticãri, “Añu majuropeecã, to birora biijapa,” ĩi majiri, cʉ̃ ca bii nʉnʉa dooricarore birora mʉre yʉ owa cojo Teófilo, \v 4 mʉre cʉ̃ja ca bueriquere “To birora biijapa,” mʉ ca ĩi majipere biro ĩigʉ. \s1 Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃, Juan cʉ̃ ca baʉapere cʉ̃ ca wederique \p \v 5 Herodes, Judea yepa wiogʉ cʉ̃ ca niiri cuure niiupi jĩcʉ̃ pai, Zacarías ca wãme cʉtigʉ, Abías niiquĩricʉ yaa puna macʉ̃, cʉ̃ nʉmo Elizabet cãa, Aarón niiquĩricʉ yaa puna macõ niiupo. \v 6 Cʉ̃ja pʉarãpʉra, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩa cojoro ca bojoca añurã niiupa; Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirijere, doti cũurique ca ĩirijere, tee ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã, to biri noa pee, “Ñañarã niima,” cʉ̃jare ĩi majitiupa. \v 7 Tee peere cʉ̃ nʉmo Elizabet, ca puna manigo cõ ca niiro macã, ca puna manirã niiupa. Ñucã, cʉ̃ja pʉarãpʉra mee bʉcʉrã peti niiupa. \p \v 8 Jĩcã rʉmʉ Zacarías cʉ̃ mena macãrã paia mena Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri jawipʉre cʉ̃jare paderique ca niiro, \v 9 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri jawipʉre, yucʉ díi ca jʉti añurije ca joe mʉenegʉ waapʉre cʉ̃ja ca bejerucuricarore biro tiirã, Zacarías're cʉ̃re beje bʉaupa. \v 10 Ca jʉti añurijere joe jʉti añu mʉenerica tabe ca earo, macã yepa peera bojoca niipetirã boca juu bue cote niiupa. \p \v 11 Zacarías, ca jʉti añurijere cʉ̃ ca joe mʉene niiro, ca jʉti añurijere joe mʉenerica tutu díámacʉ̃ nʉña peere jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ cʉ̃re baua ea nʉcãupi. \v 12 Cʉ̃ ca baua ea nʉcãro ĩagʉ, Zacarías pea ʉcʉa yaicoa, bʉaro uwi, biiupi. \v 13 To biro cʉ̃ ca biiro, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ pea o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —¡Zacarías, uwieto! Mʉ ca jãi juu buerucurijere tʉomi Ʉmʉreco Pacʉ. To biri mʉ nʉmo Elizabet, jĩcʉ̃ mʉre macʉ̃ cʉti bojarucumo, Juan cʉ̃re mʉ ca wãmeo tiipʉre. \v 14 Bʉaro mʉ ʉjea niirucu. Ñucã paʉ ʉjea niirucuma, cʉ̃ ca baʉaro ĩarã. \v 15 Mʉ macʉ̃, watoa macʉ̃ méé niirucumi Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩa cojorore. Ʉje ocore, jinirique ca niñaarijere, jinitirucumi. Mee, cʉ̃ ca baʉaparo jʉgueropʉra, Añuri Yeri mena niicãrucumi. \v 16 Ñucã paʉ israelitas, Ʉpʉ cʉ̃ja Ʉmʉreco Pacʉre cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeero tiirucumi. \v 17 Cʉ̃ Juan, Wiogʉ cʉ̃ ca dooparo jʉguerore, Elías niiquĩricʉre biro yeri cʉti, cʉ̃re biro tutua, bii jʉgue waarucumi, ca pacʉa cʉ̃ja puna mena añuro cʉ̃ja ca niiro tii, ca ametʉene nʉcãrãre ca ñañarije manirã cʉ̃ja ca majirije pee cʉ̃jare tii majio, tiirʉgʉ. O biro tiiri, cʉ̃jare wede majio jʉguerucumi, Wiogʉ cʉ̃ ca earo añuro cʉ̃ja ca ĩa majipere biro ĩigʉ —ĩiupi. \p \v 18 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Zacarías pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupi: \p —¿Do biro pee biicãri, atere “Yee méé ĩimi,” yʉ ĩi majibogajati? Bʉcʉ peti yʉ nii. Yʉ nʉmo cãa, bʉcʉo niimo —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 19 To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Yʉa Gabriel yʉ nii, Ʉmʉreco Pacʉ yʉre cʉ̃ ca dotirijere tiigʉ yʉ tii. Cʉ̃ra, mʉ mena wede peni, ate añurije quetire mʉre wede, yʉre tii doti cojojãwi. \v 20 To biri mecʉ̃ra, mʉre yʉ ca wedejãrijere díámacʉ̃ yʉre mʉ ca tʉotirije wapa, ca wedetigʉ mʉ tuarucu, mʉre yʉ ca wedejãrije yʉ ca ĩijãrore biro mʉre ca bii petiropʉ, mʉ wederucu ñucã —ĩiupi Zacarías're. \p \v 21 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩi nii ditoye, macã peera Zacarías're yue niirã bojoca pea, “¿Ñee tiigʉ to cõro yoaro tii jawipʉre cʉ̃ biicã niigajati?” ameri ĩi jãiña niiupa. \v 22 To biro cʉ̃ja ca ĩi niirucuro witi eagʉ, do biro tii wede majitiupi. To biro cʉ̃ ca biro ĩari, “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri jawipʉre jĩcã wãme cʉ̃re ca bii ĩñorijere ĩajacupi,” ĩi majiupa. Ca wedetigʉ niima ĩigʉ, cʉ̃ amori mena tii cõoñarique mena wado wedeupi. \p \v 23 Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ cʉ̃ ca paderi rʉmʉri ca petiro, cʉ̃ yaa wiipʉ tuacoaupi ñucã Zacarías. \v 24 Ate jiro, cʉ̃ nʉmo Elizabet ʉtaaga nii jʉo dooupo. Jĩcã amo cõro niirã muipũa peti wii witiri méé, o biro ĩi tʉgoeñacã niirucuupo: \v 25 “Mecʉ̃ra, Ʉmʉreco Pacʉ o biro yʉre tiimi, ‘Ca puna manigo niimo,’ yʉre cʉ̃ja ca ĩi wede paitipere biro ĩigʉ,” ĩiupo. \s1 Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃, Jesús cʉ̃ ca baʉapere cʉ̃ ca wederique \p \v 26 Jĩcã amo peti, ape amore jĩcãga penituaro ca niirã muipũa jiro, Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃re queti wede bojari majʉ Gabriel're, Galilea yepa macã macã Nazaret'pʉ tiicojoupi, \v 27 María, jĩcʉ̃ ʉmʉ mena ca nii ñaatigore wiogʉ David niiquĩricʉ pãrami José ca wãme cʉtigʉ mena ca manʉ cʉtipore wii jãa doti cojogʉ. \v 28 To biri Gabriel, María cõ ca niiri tabepʉ jãa waa, o biro cõre ĩiupi: \fig Nazaret macã. Lc 1.26|src="HK00366B.tif" size="span" \fig* \p —Mʉ, Ʉmʉreco Pacʉ añurije cʉ̃ ca tii bojagore yʉ añu doti.\f + \fr 1.28 \ft “Salve” Griego wederique menara, “¿Mʉ niimite? ¿Mʉ wãcãmite?” ĩirã cʉ̃ja ca ĩiri wãme nii; biiropʉa ñucã, “Ʉjea niiña,” ĩirʉgaro ĩi.\f* Wiogʉ mʉ mena niimi. Niipetirã nomia watoare añuro cʉ̃ ca tiigo mʉ nii —cõre ĩiupi. \p \v 29 María pea o biirije cõre cʉ̃ ca ĩirijere tʉori, do biro pee ĩi majiti, “¿Do biro ĩirʉgaro to ĩibuti, to biri wãme yʉre cʉ̃ ca ĩi añu doti jãa earijea?” ĩi tʉgoeñarique paicoaupo. \p \v 30 To biro cõ ca ĩi uwi tʉgoeñaro ĩagʉ, Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ pea: \p —Uwieto María. Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ añuro cʉ̃ ca tii bojarijere ca bii ʉjea niigo mʉ nii. \v 31 To biri ʉtaaga nii, ʉmʉ macʉ̃ cʉti, \sc “JESÚS”\sc* cʉ̃re mʉ wãmeo tiirucu. \v 32 Do biro ca tiiya manigʉ nii, ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ Macʉ̃, cʉ̃ja ca ĩigʉ niirucumi; Ʉpʉ Ʉmʉreco Pacʉ pea, cʉ̃ ñicʉ̃ David niiquĩricʉre wiogʉ ca nii majuropeegʉ cʉ̃ ca niiro cʉ̃ ca tiiquĩricarore birora cʉ̃re tiirucumi. \v 33 Jacob yaa pooga macãrãre to birora ca doticõa niigʉ niirucumi; cʉ̃ ca doti niirije peti nʉcãtirucu —ĩiupi Maríare. \p \v 34 To biro cõre cʉ̃ ca ĩiro tʉo: \p —¿Ano yʉre mʉ ca ĩirijea, jĩcʉ̃ ʉmʉ mena yʉ ca niiti pacaro, do biro pee biicãri to biibogajati? —cʉ̃re ĩi jãiñaupo. \p \v 35 To biro cʉ̃re cõ ca ĩi jãiñaro: \p —Añuri Yeri mʉre cotegʉ doorucumi. Ʉmʉreco Pacʉ ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ cʉ̃ ca tutuarije, mʉre paa ũmaa nʉcã earucu. To biri wimagʉ ca ñañarije manigʉ ca baʉapʉre, “Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃” ĩiricʉ niirucumi. \v 36 Bʉcʉopʉ nii pacago, mʉ yee wedego Elizabet cãa, “Puna manimo,” cʉ̃ja ca ĩimirico, mee jĩcã amo peti, ape amore jĩcãga penituaro muipũa ʉtaaga niicã tʉja waamo. To biri cõ cãa, macʉ̃ cʉtigo doogo tiimo. \v 37 Ʉmʉreco Pacʉra, jĩcã wãme ʉnoacã cʉ̃ ca tii majitiri wãme mani —ĩiupi Maríare. \p \v 38 To biro cʉ̃ ca ĩirijere tʉogo: \p —Ʉmʉreco Pacʉre pade coteri majo yʉ nii. To biro yʉre mʉ ca ĩi wederi wãmere birora, yʉre cʉ̃ tiijato Ʉmʉreco Pacʉ —ĩiupo María. To biro cõ ca ĩirora, waacoaupi Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ. \s1 Elizabet're, María cõ ca ĩago waarique \p \v 39 Tii rʉmʉrira pato wãcãro mena, Judea yepare ʉ̃tã buurori watoa ca niiri macãpʉ waacoaupo María. \v 40 Tii macãpʉre eago, Zacarías yaa wiipʉ jãa ea, cʉ̃ nʉmo Elizabet're añu doti jãa eaupo. \v 41 María cõ ca añu doti jãa earijere cõ ca tʉorora, wimagʉ cõ paa totipʉ ca niigʉra yuguiupʉ, Elizabet're. To biro cʉ̃ ca biiri tabera, Añuri Yeri Elizabet're ñaajãa nʉcã eaupi. \v 42 To cõrora tutuaro wederique mena o biro ĩiupo Elizabet, Maríare: \p —Nomia niipetirã ametʉeneropʉ añuro mʉre tiijapi Ʉmʉreco Pacʉ; ñucã mʉ macʉ̃ cãare añurije cʉ̃re tiijapi. \v 43 ¿Yʉa ñiruo ʉno yʉ niiti, yʉ Wiogʉ paco yʉre mʉ ca ĩago eajata? \v 44 Yʉre mʉ ca añu doti jãa earijere yʉ ca tʉorije menara, yʉ Macʉ̃, yʉpʉre ca jãñagʉacã, ʉjea niigʉ yuguimi. \v 45 Ʉjea niiña mʉ, cʉ̃ ca ĩirijere ca tʉo nʉnʉjeerico, Wiogʉ mʉre cʉ̃ ca ĩirique cʉ̃ ca ĩiricarore biro biirucu —cõre ĩiupo. \p \v 46 To cõrora María o biro ĩiupo: \q1 —Yʉ ca cati niirije Ʉmʉreco Pacʉ do biro ca tiiya manigʉ cʉ̃ ca niirijere baja peo nʉcʉ̃ bʉo. \q1 \v 47 Yʉ yeri, yʉre Ca Ametʉenegʉ yʉ Ʉmʉreco Pacʉpʉre bʉaro ʉjea nii. \q1 \v 48 Cʉ̃re pade coteri majo watoa macõ yʉ ca nii pacaro, yʉre ĩajapi Ʉmʉreco Pacʉ. To biri mecʉ̃ mena, bojoca ca nii nʉnʉa waarã cõrora, to birora “Ʉjea niirique ca bʉarico niimo,” yʉre ĩicõa niirucuma. \q1 \v 49 Ʉmʉreco Pacʉ niipetirijepʉre ca doti tutuagʉ, do biro ca tiiya maniri wãmere yʉre tiimi. Cʉ̃a, “Ca Ñañarije Manigʉ,” wãme cʉtimi. \q1 \v 50 Cʉ̃re ca ĩi nʉcʉ̃ bʉorãra, bojoca cʉ̃ja ca nii nʉnʉa waaro cõrora cʉ̃jare ĩa maimi Ʉmʉreco Pacʉ. \q1 \v 51 Cʉ̃ ca tutuarije niipetiro mena añurijere tiiupi. “O biro ca biirã jãa nii,” ca ĩirã cʉ̃ja ca tiirʉgarijere tii acobocãmi. \q1 \v 52 Wiorã cãare, wiorã cʉ̃ja ca niimirijere ẽma, watoa macãrã peere ca nii majuropeerã cʉ̃jare tiimi. \q1 \v 53 Ca aʉa boarãra, niipetirije cʉ̃ja ca cʉoro tii, ca apeye pairã peera ñeeja manirã cʉ̃ja ca tuaro cʉ̃jare tiimi. \q1 \v 54 Israel, cʉ̃re pade coteri majʉ yaa pooga macãrãre, cʉ̃jare tii nemoupi. Ĩa mairique mena cʉ̃jare tii nemo acobotiupi. \q1 \v 55 Mani ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã, Abraham're, to biri cʉ̃ pãramerã ca nii nʉnʉa waaparãpʉ cãare, “O biri wãmera mʉjare yʉ tiirucu,” ĩiquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ —ĩiupo Elizabet're. \p \v 56 María itiarã muipũa Elizabet mena nii, jiro cõ yaa wiipʉ tuacoaupo ñucã. \s1 Juan cʉ̃ ca baʉarique \p \v 57 Cõ ca macʉ̃ cʉtiri rʉmʉ ca earo, jĩcʉ̃ macʉ̃ cʉtiupo Elizabet. \v 58 Cõ yaarã, cõ yaa macã macãrã, Ʉmʉreco Pacʉ añuro cõre cʉ̃ ca tii nemoriquere tʉori, cõre ʉjea nii peorã waaupa. \p \v 59 Cʉ̃ ca baʉaricaro jiro, jĩcã amo peti, ape amore itiaga penituaro ca niiri rʉmʉri ca nii waaro, wimagʉ jeyua quejero yapare wide taa dotirã waaupa. Cʉ̃ pacʉ wãmera Zacarías cʉ̃re cʉ̃ja ca wãmeo tiirʉgaro macã cʉ̃ paco pea, \v 60 o biro cʉ̃jare ĩi camotaupo: \p —Biiticu. Juan, wãme cʉtirucumi —cʉ̃jare ĩiupo. \p \v 61 To biro cõ ca ĩiro tʉorã: \p —Mʉ yaarã, jĩcʉ̃ peera mʉ ca ĩiri wãme ca wãme cʉtigʉ manimi doca —cõre ĩiupa. \p \v 62 To biro ameri ĩi, cʉ̃ pacʉ pea “¿Di wãme cʉ̃ macʉ̃re cʉ̃ wãmeo tiirʉgati?” ĩirã, ca wedetigʉ cʉ̃ ca niiro macã tii cõoñarique mena cʉ̃re jãiñaupa. \v 63 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ĩiro, cʉ̃ pea jĩcã pĩi yucʉ pĩi jãiri, tii pĩipʉre: “Cʉ̃ wãme nii Juan,” ĩi owa tuuupi. To biro cʉ̃ ca tiiro, to ca niirã niipetirã do biro pee ĩi majiticãupa. \v 64 “Cʉ̃, wãme cʉtirucumi,” ĩi owa tuugʉra, ca wedetigʉ ca niimiricʉ wede, Ʉmʉreco Pacʉre ĩi nʉcʉ̃ bʉo baja peo jʉo waaupi. \v 65 Cʉ̃ yaa macã macãrã niipetirã to biro cʉ̃ ca biirijere queti tʉorã, tʉo ʉcʉacoaupa. Ñucã Judea yepa maquẽ ca ʉ̃tã yucʉ cʉtiri yepa niipetiro macãrãpʉra to biro ca biiriquere ameri queti wede bato peoticã cojoupa. \v 66 Teere ca tʉorã niipetirãpʉra, “¿Ani wimagʉa, do biro ca biipʉ peti cʉ̃ niigajati?” ĩi jãiñarucuupa cʉ̃ja majurope, añuro petira, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃re cʉ̃ ca tii nemorije ca niiro macã. \s1 Zacarías cʉ̃ ca bajarique \p \v 67 Wimagʉ pacʉ Zacarías pea, Añuri Yeri cʉ̃pʉre cʉ̃ ca ñaajãa nʉcã earo macã, ca biipere o biro ĩi wede jʉgueupi: \q1 \v 68 —Añuro ĩiricʉ cʉ̃ niijato Ʉpʉ, Israel Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ yaa pooga macãrãre ca ametʉenegʉ dooricʉ. \q1 \v 69 Cʉ̃re pade coteri majʉ ca niiricʉ David pãramire, manire ca Ametʉenepʉ do biro ca tiiya manigʉre manire tiicojomi. \q1 \v 70 Tĩrʉmʉpʉra atere, cʉ̃ yee quetire ca wede jʉguerã ca ñañarije manirã menapʉra “O biro yʉ tiirucu” ĩiquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ. \q1 \v 71 Mʉja waparãre, mʉjare ca ĩa junarãre, mʉjare yʉ ametʉenerucu. \q1 \v 72 Mani ñicʉ̃ jʉ̃mʉapʉre ĩa mai, “ ‘To biro yʉ tiirucu,’ cʉ̃ ca ĩirique ca ñañarije manirijere acoboti, yʉ biirucu” ĩiquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ. \q1 \v 73 Ñucã, ate nii, mani ñicʉ̃ Abraham niiquĩricʉpʉre, “Yʉ tii majuropeecãrucu,” cʉ̃ ca ĩirique: \q1 \v 74-75 “Uwi tʉgoeñaricaro maniro, ca ñañarije manirã niirique mena, ca niirore biro tii niirique mena, cʉ̃re tii nʉcʉ̃ bʉo nʉnʉjee, ñucã mani ca catiri rʉmʉri cõrora cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri tabere nii, mani ca biipere biro ĩigʉ, waparã manirã cʉ̃ja ca niiro yʉ tiirucu,” ĩiquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ, o biro manire cʉ̃ ca tii bojapere —ĩiupi Zacarías. \p \v 76 To biro ĩicã, cʉ̃ macʉ̃ peera o biro ĩiupi ñucã: \q1 —Mʉ, yʉ macʉ̃acã pea, “Ʉmʉreco Pacʉ ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ yee quetire ca wede jʉguegʉ niimi,” ĩiricʉ mʉ niirucu. Wiogʉ cʉ̃ ca dooparo jʉguero, bojocare mʉ wede majio jʉguerucu, \q1 \v 77 Ʉmʉreco Pacʉ, “Cʉ̃ yaa pooga macãrãre, ñañarije cʉ̃ja ca tiiriquere acobo, ametʉene, tiimi,” cʉ̃jare ĩi majiorʉgʉ. \q1 \v 78 Mani Ʉmʉreco Pacʉ bʉaro ca ĩa maigʉ niiri, jĩcã rʉmʉ muipũ añuro cʉ̃ ca boe bate mʉa doori rʉmʉre biro manire tii bojami, \q1 \v 79 bʉaro ca naitĩari tabepʉre ca niirãre biro ca niirãre, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca boorore biro niiriquere wede majio, añuro niiriquere manire ĩño jʉgue, manire tiirʉgʉ —ĩiupi Zacarías. \p \v 80 Wimagʉ bʉcʉa nʉnʉa waagʉra, yeri jãñariquepʉ bʉaro tutua añugʉ bii nʉnʉa waaupi. Ména, israelitas're Ʉmʉreco Pacʉ yee queti cʉ̃ ca wedeparo jʉguero ca bojoca maniro ca yucʉ maniri yepapʉ niicãrucuupi Juan. \c 2 \s1 Jesús cʉ̃ ca baʉarique \r (Mt 1.18-25) \p \v 1 Tii rʉmʉrirena wiogʉ César Augusto bojoca niipetirãre cʉ̃ja wãmere owa peo dotiupi. \v 2 Ate, wãme owa peoriquera, Siria yepa wiogʉ Cirenio cʉ̃ ca niiri tabere tii jʉoupa. \v 3 To biri niipetirãpʉra cʉ̃ja ca niiro cõro cʉ̃ja yaa macãripʉ cʉ̃ja wãmere owa peo dotirã waarique niiupa. \p \v 4 Tee jʉori José cãa, David niiquĩricʉ yaa puna macʉ̃ niiri, Galilea yepa macã macã Nazaret ca niiricʉ waaupi Judea yepa macã macã Belén ca wãme cʉtiri macã, wiogʉ David niiquĩricʉ cʉ̃ ca baʉarica macãpʉ. \v 5 Toopʉ José, cʉ̃ nʉmo María menara cʉ̃ja wãmere owa peorã waaupa. To biro cʉ̃ja ca biiri tabere María pea ʉtaaga niiupo. \v 6 Belén'pʉ cʉ̃ja ca bii niiro, María peera cõ ca macʉ̃ cʉtiri rʉmʉ eaupa. \v 7 Toopʉ baʉaupi cõ macʉ̃ ca nii jʉogʉ. Cʉ̃ ca baʉaro, juti quejeri mena cʉ̃re ũmaari, wecʉare baarique ecarica coropʉ cʉ̃re peoupo, cãnirica wiipʉre cãnirica taberi ca maniro macã. \fig Jesús cʉ̃ ca baʉarique. Lc 2.7|src="CN01617b.tif" size="span" \fig* \s1 Ovejas coteri majare Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã cʉ̃ja ca baua earique \p \v 8 Ovejas coteri majare baua eaupi Ʉmʉreco Pacʉre queti bojari majʉ. \v 9 Tee jãa cʉ̃ja ca ĩitiri tabera, jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ cʉ̃jare baua eaupi. Ʉpʉ cʉ̃ ca boe baterije pea cʉ̃ja wejare boe bate ñaacũmu eaupa. To biro ca biiro, cʉ̃ja pea bʉaro uwiupa. \v 10 To biro cʉ̃ja ca biiro, Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \fig Belén macã wejare niirucuupa jĩcãrã taa yeparipʉre ñamirire cʉ̃ja ovejare ca coterã. Lc 2.8|src="CN01620b.tif" size="span" \fig* \p —Uwiticãña. Añurije queti niipetirã bojoca cʉ̃ja ca ʉjea niipere mʉjare wede doogʉ yʉ biijãwʉ. \v 11 Mecʉ̃re, David niiquĩricʉ yaa macãpʉre baʉami jĩcʉ̃ mʉjare Ca Ametʉenepʉ, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojogʉ Mesías, Wiogʉ ca niigʉ. \v 12 Cʉ̃ra niimi mʉja ca ĩi majipere biro ĩirã, juti quejeri mena cʉ̃ja ca ũmaaricʉre wecʉare ecarica coropʉ ca pejagʉre mʉja bʉarucu —ĩiupi. \p \v 13 To biro cʉ̃ ca ĩi niiri tabera paʉ aperã Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari maja cʉ̃ pʉtore baua ea, Ʉmʉreco Pacʉre o biro ĩi baja peoupa: \q1 \v 14 “¡Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca añu majuropeerije niipetiropʉ nii. Añuro cʉ̃ ca tiirijere ca bii ʉjea nii niirãre, añuro niirique cʉ̃jare to niijato!” ĩiupa. \p \v 15 Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã ʉmʉreco tutipʉ cʉ̃ja ca tua mʉa waaro jiro, ovejas coteri maja pea o biro ameri ĩiupa: \p —Jamʉ Belén'pʉ. Ate queti Ʉpʉ manire cʉ̃ ca wederije ca biiriquere mani ĩaco —ĩiupa. \p \v 16 To biro ameri ĩi, jĩcãto waa, Maríare, Josére, wimagʉ peera, wecʉare baarique ecarica coropʉ ca jãñagʉre bʉa eaupa. \v 17 Cʉ̃re ĩarã, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ wimagʉ cʉ̃ ca biipe maquẽre cʉ̃jare cʉ̃ ca wederiquere bojocare wedeupa. \v 18 Ovejas coteri maja to biro cʉ̃ja ca ĩirijere ca tʉorã niipetirã do biro pee ĩi majiticãupa. \v 19 María pea to biro cʉ̃ja ca ĩirije niipetirore cõ yeripʉ tʉgoeñacã niirucuupo. \v 20 Ovejare coteri maja pea ĩa, tʉo, cʉ̃ja ca tiirique niipetirije jʉori, Ʉmʉreco Pacʉre ĩi nʉcʉ̃ bʉo, cʉ̃re baja peo, tiicã tua waaupa, niipetirijepʉra cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiricarore birora ca biirijere ĩari. \s1 Jesús're Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ cʉ̃ja ca ami waarique \p \v 21 Jĩcã amo peti, ape amore itiaga penituaro ca niiri rʉmʉri jiro, cʉ̃ jeyua quejero yapare wide taa dotirã waaupa. Ñucã María, ʉtaaga cõ ca niiparo jʉgueropʉra, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ cõre cʉ̃ ca ĩirica wãmera \sc JESÚS\sc* cʉ̃re wãmeo tiiupa. \p \v 22 Moisés cʉ̃ ca dotirique ca ĩirore biro, cʉ̃ja ca macʉ̃ cʉtiro jiro ca amori jujurije ca petiri rʉmʉri jirore, wimagʉ Jesús're, Jerusalén'pʉ cʉ̃re ami waaupa cʉ̃ pacʉa, Ʉmʉreco Pacʉre, “Mʉ yʉʉ niimi” cʉ̃re ĩi, ĩñorã waarã. \v 23 Atere to biro tiiupa, Ʉpʉ cʉ̃ ca doti cũuriquepʉre o biro ĩi owa cũurique ca niiro macã:\f + \fr 2.23\ft Ex 13.2, 12.\f* \m “Niipetirã ʉmʉa mʉja ca macʉ̃ cʉti jʉorã, Ʉmʉreco Pacʉ yaarã niirucuma,” ĩi owaupa. \v 24 To biri ñucã, Ʉpʉ cʉ̃ ca dotirique ca ĩirore biro waibʉcʉ jĩari, tiicojo nʉcʉ̃ bʉorã waaupa: “Jĩcã bapa weje bua, tiirʉgatirã, bua ʉmʉa ʉno mena tiirique niirucu,” cʉ̃ ca ĩiricarore biro.\f + \fr 2.24\ft Lv 12.8, tórtolas.\f* \p \v 25 To biro ca bii niiri cuure niiupi Jerusalén're, jĩcʉ̃ ʉmʉ Simeón ca wãme cʉtigʉ, ca añugʉ, Ʉmʉreco Pacʉre ca ĩi nʉcʉ̃ bʉogʉ, Israel yepare ñañaro ca tiirãre ca ametʉenepʉre ca yue niirucugʉ. Cʉ̃ mena niiupi Añuri Yeri. \v 26 To biri, “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojogʉ Mesías're ĩatigʉra mʉ bii yaitirucu,” cʉ̃re ĩi wede majio jʉgueupi. \v 27 Añuri Yeri cʉ̃re cʉ̃ ca ami waaro macã, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ waaupi Simeón. Wimagʉ Jesús pacʉa, doti cũurique ca ĩirore biro tiirã waarã cʉ̃re cʉ̃ja ca ami waari tabere, \v 28 Simeón pea cʉ̃re ami pʉja, Ʉmʉreco Pacʉre o biro ĩi baja peo nʉcʉ̃ bʉoupi: \q1 \v 29 Ʉpʉ, mecʉ̃ra “To biro yʉ tiirucu,” yʉre mʉ ca ĩiricarore birora mʉ tii: Mʉre pade coteri majʉre añuro cʉ̃ ca bii yairo mʉ tii maji yua. \q1 \v 30 Bojocare ca ametʉenepʉ mʉ ca tiicojogʉre mee yʉ ĩa yerijãa, \q1 \v 31 Bojoca niipetirã cʉ̃ja ca ĩa cojoro mʉ ca tii ĩño jʉo waarijere, \q1 \v 32 Bojoca poogaari, Ʉmʉreco Pacʉ yee díámacʉ̃ ca niirijere cʉ̃ja ca majiro tii, \q1 Mʉ yaa pooga Israel macãrãre ca nii majuropeera cʉ̃ja ca niiro tii, ca tiipʉre —ĩiupi Simeón. \p \v 33 Cʉ̃ pacʉa pea to biirije wimagʉre Simeón cʉ̃ ca ĩirijere tʉo ʉcʉacoa, do biro pee ĩi majiticãupa. \v 34 To cõrora Simeón, “Añuro mʉjare to biijato,” cʉ̃jare ĩi, o biro ĩiupi ñucã Jesús paco María peera: \p —Ani wimagʉ, paʉ Israel macãrã ñañaro tamʉo, ametʉa, cʉ̃ja ca biro tii,\f + \fr 2.34\ft Ani wimagʉ, Israel're paʉ cʉ̃re juna mairã ñañaro bii yai nʉcã, aperã paʉ díámacʉ̃ cʉ̃re tʉo nʉnʉjeeri ametʉa, cʉ̃ja ca biiro tiirucumi.\f* ñucã bʉaro cʉ̃re ĩa juna, cʉ̃ja ca biiro tiirucumi. \v 35 O biro cʉ̃ja ca biiro, paʉ, cʉ̃ja yeripʉ cʉ̃ja ca tʉgoeña niirijere ca bii bau niipere biro ĩigʉ. Mʉ peera, ate niipetirije mʉ yerire niipĩi mena jade ame wioricarore biro puniro mʉ ca tʉgoeñape niirucu —cõre ĩiupi. \p \v 36 Ñucã, Ana ca wãme cʉtigo, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majo, Fanuel macõ, Aser niiquĩricʉ yaa puna macõ cãa, toora niiupo. Mee bʉcʉo peti niiupo. Wãmoacã niigopʉ manʉ cʉti, jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro niiri cʉ̃marira cõ manʉ mena cõ ca nii tʉja waarora, cõre cʉ̃ ca bii yai weorico niiupo. \v 37 Cõ manʉ cʉ̃ ca bii yai weoricaro jirore, ochenta y cuatro cʉ̃mari peti nii tʉja waaupo. Cõ pea Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉre witiri méé, ñamiri, ʉmʉrecori, baarique betirique mena Ʉmʉreco Pacʉre jãi juu bue, tii nʉcʉ̃ bʉocõa niirucuupo. \v 38 Ana cãa, Simeón to biro cʉ̃ ca ĩi niiri tabera ea, Ʉmʉreco Pacʉre: “Añu majuropeecã,” ĩi ʉjea nii, Jerusalén're ca ametʉenepʉre ca yue niirucurã niipetirãre wedeupo, wimagʉ Jesús yee maquẽre. \s1 Nazaret'pʉ cʉ̃ja ca tua waarique \p \v 39 Ʉmʉreco Pacʉ dotirique ca dotirore biro tii yapanori jiro, Galilea yepa cʉ̃ja yaa macã majurope Nazaret'pʉ tuacoaupa ñucã. \v 40 Wimagʉ pea añuro tutua añugʉ bʉcʉa, bʉaro ca majigʉ, Ʉmʉreco Pacʉ añuro cʉ̃re cʉ̃ ca tiirije mena bii nʉnʉa waaupi. \s1 Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ Jesús cʉ̃ ca biirique \p \v 41 Jesús pacʉa to cãnacã cʉ̃mara Jerusalén macãpʉ Pascua boje rʉmʉ ĩarã waarucuupa. \v 42 Jesús, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niiri cʉ̃mari ca cʉogʉ cʉ̃ ca niiro, cʉ̃ja niipetirã tii boje rʉmʉre cʉ̃ja ca waarucuricarore birora waaupa ñucã Jerusalén'pʉ. \v 43 Tii boje rʉmʉ ca petiro, cʉ̃ja yaa wiipʉ cʉ̃ja ca tua waaro, Jesús pea cʉ̃ pacʉa cʉ̃ja ca majitirora, Jerusalén'pʉra tuacãupi. \v 44 Cʉ̃ja pea, “Aperã mena doocumi” ĩi tʉgoeñari, jĩcã rʉmʉ waaupa. Jiro cʉ̃ja yee wederã, cʉ̃ja ca majirã watoa cʉ̃re amañami, \v 45 cʉ̃re bʉati, Jerusalén'pʉra cʉ̃re amarã tuacoaupa ñucã. \v 46 Itia rʉmʉ jiropʉ Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ doti cũuriquere ca jʉo bueri maja watoapʉ cʉ̃ja ca wederijere tʉo, cʉ̃ cãa cʉ̃jare jãiña, ca tii duwigʉre cʉ̃re bʉaupa. \v 47 Cʉ̃ ca ĩirijere ca tʉorã niipetirã, cʉ̃ ca majirijere, cʉ̃jare cʉ̃ ca yʉʉ majirijere tʉorã, tʉo ʉcʉacoaupa. \v 48 Toopʉ cʉ̃ja mena cʉ̃ ca ĩi duwiro ĩarã, cʉ̃ pacʉa pea ĩa ʉcʉacoari, cʉ̃ paco pea o biro cʉ̃re ĩiupo: \p —Macʉ̃, ¿ñee tiigʉ to biirije jãare mʉ bii tua nʉcã weoquĩjãri? Mʉ pacʉ, yʉ, bʉaro tʉgoeña pairique mena mʉre jãa ama yujujãwʉ —cʉ̃re ĩiupo. \fig Cʉ̃ pacʉa Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ Jesús're bʉaupa. Lc 2.48-49|src="CN01647B.tif" size="span" \fig* \p \v 49 To biro cõ ca ĩiro o biro ĩi yʉʉupi Jesús: \p —¿Ñee tiirã yʉre mʉja amajãri? ¿Yʉ Pacʉ yeere ca tiipʉ niiri yʉ ca biirijere mʉja majitijãri? —ĩiupi. \v 50 To biro cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩirijere tʉo majitiupa cʉ̃ja pea. \p \v 51 To biri cʉ̃ pacʉa mena Nazaret'pʉ tua waa, niipetirije cʉ̃ja ca ĩirore biro tiicã niirucuupi. Cʉ̃ paco pea ate niipetirijere cõ yeripʉ tʉgoeñacã niirucuupo. \v 52 Jesús cʉ̃ ca bʉcʉa nʉnʉa waaro cõrora, cʉ̃ ca majirije cãa bʉcʉa nʉnʉa waaupa. To biri Ʉmʉreco Pacʉ menare, bojoca mena cãare, añuro bii ʉjea nii, bii bʉcʉa nʉnʉa waaupi Jesús. \c 3 \s1 Juan, ca yucʉ maniri yepapʉ añurije quetire cʉ̃ ca wederique \r (Mt 3.1-12; Mc 1.1-8; Jn 1.19-28) \p \v 1 Tiberio quince cʉ̃mari wiogʉ cʉ̃ ca nii nʉnʉa waari cʉ̃mare, Poncio Pilato Judea yepa wiogʉ niiupi. Herodes pea Galilea yepa wiogʉ niiupi. Cʉ̃ bai Felipe pea, Iturea, to biri Traconite yepari wiogʉ niiupi. Ñucã Lisanias pea Abilinia yepa wiogʉ niiupi. \v 2 Cʉ̃ja wiorã cʉ̃ja ca niiri tabere Anás, to biri Caifás paia wiorã niiupa. To biro cʉ̃ja ca bii niiri cʉ̃marire, ca yucʉ maniri yepapʉ ca niigʉ, Zacarías macʉ̃ Juan're wedeupi Ʉmʉreco Pacʉ. \v 3 Cʉ̃re cʉ̃ ca wedero jiro, Juan pea dia Jordán pʉto macã yepa niipetiropʉre waari: \p —Ñañarije mʉja ca tiirijere tʉgoeña yeri wajoari, uwo coe doti tiiya, Ʉmʉreco Pacʉ ñañarije mʉja ca tiiriquere cʉ̃ acobojato ĩirã —cʉ̃jare ĩi wede yujuupi. \m \v 4 Atea, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Isaías o biro cʉ̃ ca ĩi owaquĩricarore birora biiupa: \q1 “Ca yucʉ maniri yepapʉre jĩcʉ̃, o biro ĩi acaro bui wedemi: ‘Añuro tʉgoeñarique mena Wiogʉre yueya,’ Wiogʉ cʉ̃ ca eaparo jʉguerore, cʉ̃ ca doopa maare díámacʉ̃ maa cʉ̃ja ca queno yuerore birora, mʉja cãa, mʉja yerire añuro cʉ̃re queno yueya. \q1 \v 5 Upa coraari bʉcʉ ca nii ñaajãa duwi waarije cõrorena, jita mena maa jãa dado queno peoticãrique niirucu. \q1 Ʉ̃tã yucʉ, ca emʉari buurori ca niirije cõrorena, coa queno cũu peoticãrique niirucu. \q1 Upa beto maari ca niirijera, díámacʉ̃ maari queno cojorique niirucu. \q1 Docuori maari ca niirijera, añuri maari quenorique niirucu. \q1 \v 6 Bojoca ñañarije cʉ̃ja ca tiirijere Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ametʉenerijere bojoca niipetirã ĩarucuma,” \m ĩi owaquĩupi Isaías.\f + \fr 3.6\ft Is 40.3-5.\f*\fig Uwo Coeri majʉ Juan ca yucʉ maniri yepapʉ añurije queti cʉ̃ ca wederique. Lc 3.1-20|src="CN01651B.tif" size="span" \fig* \p \v 7 Paʉ bojoca cʉ̃re ca uwo coe dotirã earãre, o biro cʉ̃jare ĩiupi Juan: \p —Añaa punaa ¿“Ñiru, Ʉmʉreco Pacʉ ñañaro cʉ̃ ca tiipe ca cõña doorijere mʉja duti majicãrucu,” mʉjare cʉ̃ ĩijãri? \v 8 Díámacʉ̃ra ñañarije mʉja ca tiirucurijere tii yerijãa tʉgoeña yeri wajoari, Ʉmʉreco Pacʉ peere mʉja ca tʉo nʉnʉjeerijere ĩñorã, ĩa majiricarora añuro niirique cʉti ĩño niiña. Mʉja majuropeera: “Jãa, Abraham pãramerã jãa nii,” ĩi tʉgoeñaticãña. Ʉmʉreco Pacʉa, ate ʉ̃tãgaarirena Abraham pãramerã cʉ̃ja ca niiro tii jeeñocã majimi. \v 9 Mee comea, yucʉgʉʉrire ca queti paga, tee nʉcõripʉre paa pua tuuricaga tuja yerijãa. Yucʉ añurije ca dica cʉtitiri yucʉ cõrorena quetiri, pecamepʉ paa jude joerique niirucu —cʉ̃jare ĩi wedeupi. \p \v 10 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉorã, o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa: \p —¿To docare ñee jãa tiigajati? —ĩiupa. \p \v 11 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩi jãiñaro: \p —Pʉaro jutiro ca cʉogʉ, ca cʉotigʉre jĩcãro tiicojoya. Baarique ca cʉorã cãa, ca cʉotirãre ecaya —cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Juan. \p \v 12 Jĩcãrã Roma maquẽre wapa jee bojari maja cãa, uwo coe dotirã earã, o biro ĩi jãiñaupa Juan're: \p —Buegʉ, jãa pea ¿ñee jãa tiigajati? —ĩiupa. \p \v 13 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩi jãiñaro: \p —Mʉjare cʉ̃ja ca wapa jãi dotiricaro ametʉeneropʉ wapa jãiticãña —cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Juan. \p \v 14 Ñucã jĩcãrã uwamarã cãa: \p —Jãa pea, ¿ñee jãa tiigajati? —cʉ̃re ĩi jãiñaupa. \p To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩi jãiñaro: \p —Jĩcʉ̃ ʉno peerena ĩi uwiori, cʉ̃ja ca cʉorijere jĩcã wãme ʉno peerena cʉ̃jare ẽma, cʉ̃ja ca tiitiriquerena wedejãa, tiiticãña. Mʉja ca wapa taaro cõrora cʉoya —cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Juan. \p \v 15 Bojoca pea, “Do biirije peti to ca biicãro,” ĩi yue niirã, niipetirãpʉra cʉ̃ja majurope: “¿‘Juan, Mesías doorucumi,’ cʉ̃ja ca ĩiquĩricʉra cʉ̃ niicã tiimiti?” ĩi jãiñaupa. \v 16 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Juan pea niipetirãre o biro ĩiupi: \p —Yʉa oco mena mʉjare yʉ uwo coe. Ména, doorucumi jĩcʉ̃, yʉ ametʉenero niipetirijepʉre ca doti tutua majuropeegʉ. Yʉa, cʉ̃ dʉpo jutire jiarica daari cãare ca popio cotepʉ méé yʉ nii. Cʉ̃a, Añuri Yeri mʉjapʉre cʉ̃ ca ñaajãa nʉcã earo tiiri, ñañarije manirã mʉja ca tuaro tiirucumi. \v 17 Trigo quejerire cʉ̃ ca maa mʉene batepa tabere ami doomi, ca quejerire jee dica woo, ca ape peera teere queno cũurica tabepʉ queno cũu, tiirʉgʉ. Tee quejeri peera pecame ca ʉ̃ʉ yatitiri pecamepʉ joe batecãrucumi\f + \fr 3.17\ft Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ yaarãre jee dica woo yapanori, ca ñañarãre pecame ca ʉ̃ʉ yatitiri pecamepʉ ñañaro peti cʉ̃ja ca tamʉoro tiirucumi.\f* —ĩiupi. \v 18 Ate mena, ñucã apeye paʉ wãmeri mena cʉ̃jare wede majiori, añurije quetire bojocare wedeupi Juan. \p \v 19 Apeyera ñucã, Herodes're cʉ̃ yee wedegʉ Felipe nʉmo Herodías're cʉ̃ ca nʉmo cʉtirije jʉori, ñucã apeye niipetirije ñañarije cʉ̃ ca tiirique jʉori, cʉ̃re tuti bojoca catiomiupi. \v 20 Herodes pea niipetirije ñañarije cʉ̃ ca tii niirije watoara, Juan're cʉ̃re tia cũu nemocãupi ñucã. \s1 Jesús're cʉ̃ ca uwo coerique \r (Mt 3.13-17; Mc 1.9-11) \p \v 21 Jĩcã rʉmʉ bojoca niipetirã Juan're cʉ̃ja ca uwo coe doti niiri tabere Jesús cãa, cʉ̃re uwo coe ecoupi. Uwo coe eco yapano, cʉ̃ ca juu bue niiri tabera ʉmʉreco quejero ca pãa nʉcãro, \v 22 Añuri Yeri pea buare biigʉ bau duwi doo, bii ñaapea eaupi Jesús'pʉre. To biro cʉ̃ ca biiri tabera, ʉmʉreco tutipʉ: \p —Mʉ mʉ nii yʉ Macʉ̃, yʉ ca maigʉ; mʉ mena bʉaro yʉ ʉjea nii —ĩi wedeoupe. \s1 Jesús ñicʉ̃ jʉ̃mʉa ca niiquĩricarã \r (Mt 1.1-17) \p \v 23 Jesús, treinta cʉ̃mari cʉogʉ, cʉ̃ paderiquere tii jʉoupi. Cʉ̃ja ca ĩirucuropʉra niijata, Jesús, \q1 José macʉ̃ niiupi. \q1 José, Elí macʉ̃ niiupi. \q1 \v 24 Elí pea, Matat macʉ̃ niiupi. \q1 Matat pea Leví macʉ̃ niiupi. \q1 Leví pea Melqui macʉ̃ niiupi. \q1 Melqui pea Jana macʉ̃ niiupi. \q1 Jana pea José macʉ̃ niiupi. \q1 \v 25 José pea Matatías macʉ̃ niiupi. \q1 Matatías pea Amós macʉ̃ niiupi. \q1 Amós pea Nahúm macʉ̃ niiupi. \q1 Nahúm pea Esli macʉ̃ niiupi. \q1 Esli pea Nagai macʉ̃ niiupi. \q1 \v 26 Nagai pea Máat macʉ̃ niiupi. \q1 Máat pea Matatías macʉ̃ niiupi. \q1 Matatías pea Semei macʉ̃ niiupi. \q1 Semei pea Josec macʉ̃ niiupi. \q1 Josec pea Judá macʉ̃ niiupi. \q1 \v 27 Judá pea Joanán macʉ̃ niiupi. \q1 Joanán pea Resa macʉ̃ niiupi. \q1 Resa pea Zorobabel macʉ̃ niiupi. \q1 Zorobabel pea Salatiel macʉ̃ niiupi. \q1 Salatiel pea Neri macʉ̃ niiupi. \q1 \v 28 Neri pea Melqui macʉ̃ niiupi. \q1 Melqui pea Adi macʉ̃ niiupi. \q1 Adi pea Cosam macʉ̃ niiupi. \q1 Cosam pea Elmadam macʉ̃ niiupi. \q1 Elmadam pea Er macʉ̃ niiupi. \q1 \v 29 Er pea Josué macʉ̃ niiupi. \q1 Josué pea Eliezer macʉ̃ niiupi. \q1 Eliezer pea Jorim macʉ̃ niiupi. \q1 Jorim pea Matat macʉ̃ niiupi. \q1 \v 30 Matat pea Leví macʉ̃ niiupi. \q1 Leví pea Simeón macʉ̃ niiupi. \q1 Simeón pea Judá macʉ̃ niiupi. \q1 Judá pea José macʉ̃ niiupi. \q1 José pea Jonán macʉ̃ niiupi. \q1 Jonán pea Eliaquín macʉ̃ niiupi. \q1 \v 31 Eliaquín pea Melea macʉ̃ niiupi. \q1 Melea pea Mainán macʉ̃ niiupi. \q1 Mainán pea Matata macʉ̃ niiupi. \q1 Matata pea Natán macʉ̃ niiupi. \q1 Natán pea David macʉ̃ niiupi. \q1 David pea Isaí macʉ̃ niiupi. \q1 \v 32 Isaí pea Obed macʉ̃ niiupi. \q1 Obed pea Booz macʉ̃ niiupi. \q1 Booz pea Salmón macʉ̃ niiupi. \q1 \v 33 Salmón pea Naasón macʉ̃ niiupi. \q1 Naasón pea Aminadab macʉ̃ niiupi. \q1 Aminadab pea Aram macʉ̃ niiupi. \q1 Aram pea Esrom macʉ̃ niiupi. \q1 Esrom pea Fares macʉ̃ niiupi. \q1 Fares pea Judá macʉ̃ niiupi. \q1 \v 34 Judá pea Jacob macʉ̃ niiupi. \q1 Jacob pea Isaac macʉ̃ niiupi. \q1 Isaac pea Abraham macʉ̃ niiupi. \q1 Abraham pea Taré macʉ̃ niiupi. \q1 Taré pea Nacor macʉ̃ niiupi. \q1 \v 35 Nacor pea Serug macʉ̃ niiupi. \q1 Serug pea Ragau macʉ̃ niiupi. \q1 Ragau pea Peleg macʉ̃ niiupi. \q1 Peleg pea Heber macʉ̃ niiupi. \q1 Heber pea Sala macʉ̃ niiupi. \q1 \v 36 Sala pea Cainán macʉ̃ niiupi. \q1 Cainán pea Arfaxad macʉ̃ niiupi. \q1 Arfaxad pea Sem macʉ̃ niiupi. \q1 Sem pea Noé macʉ̃ niiupi. \q1 Noé pea Lamec macʉ̃ niiupi. \q1 \v 37 Lamec pea Matusalén macʉ̃ niiupi. \q1 Matusalén pea Enoc macʉ̃ niiupi. \q1 Enoc pea Jared macʉ̃ niiupi. \q1 Jared pea Mahalaleel macʉ̃ niiupi. \q1 Mahalaleel pea Cainán macʉ̃ niiupi. \q1 \v 38 Cainán pea Enós macʉ̃ niiupi. \q1 Enós pea Set macʉ̃ niiupi. \q1 Set pea Adán macʉ̃ niiupi. \q1 Adán pea, Ʉmʉreco Pacʉ macʉ̃ niiupi. \c 4 \s1 Satanás Jesús're ñañaro cʉ̃ ca tiiro cʉ̃ ca tiirʉgamirique \r (Mt 4.1-11; Mc 1.12-13) \p \v 1 Jesús pea Añuri Yeripʉ cʉ̃re cʉ̃ ca doti niirije mena niicãri, dia Jordán'pʉ ca niiricʉ cʉ̃ ca tua maa waaro, Añuri Yeri pea ca yucʉ maniri yepapʉ cʉ̃re amicoaupi. \v 2 Toopʉre cuarenta rʉmʉri peti niiupi. Satanás pea ñañarijere cʉ̃ ca tiiro cʉ̃re tiirʉgamiupi. To biro cʉ̃ ca biiri rʉmʉrire baari méé biima ĩigʉ, bʉaro queya tʉgoeñaupi Jesús. \p \v 3 To biro cʉ̃ ca biiro, Satanás pea o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Díámacʉ̃ra Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ra mʉ ca niijata, “ ‘Atiga ʉ̃tãgare pan jeeñaña,’ ĩiña” —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 4 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Ʉmʉreco Pacʉ wederique o biro ĩi: “Bojocʉa, baarique mena wado cati niitimi. Niipetiro Ʉmʉreco Pacʉ wederique mena cãare caticã majimi,” ĩi —cʉ̃re ĩiupi.\f + \fr 4.4\ft Dt 8.3.\f* \p \v 5 Jiro Satanás macãnʉcʉ̃ ca emʉari buuro jotoapʉ cʉ̃re jʉo waari, jĩcã nimarora ati yepa macã yepari niipetirore cʉ̃re ĩño peticã cojori, \v 6 o biro ĩiupi Jesús're: \p —Ati yepari niipetirijere, tii yepari maquẽ ca nii majuropeerijere, mʉ ca doti maji tutua niipere mʉre yʉ tiicojorucu. Ate niipetirije yʉ ñeewʉ. Noo yʉ ca tiicojorʉgagʉre yʉ tiicojorucu. \v 7 Ate niipetirijepʉra mʉ yee wado niirucu, mʉ ãjʉro jupeari mena tuetuu ea nuuri yʉre mʉ ca ĩi nʉcʉ̃ bʉojata —cʉ̃re ĩiupi Satanás. \p \v 8 To biro cʉ̃ ca ĩiro Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —“Ʉmʉreco Pacʉ wederique o biro ĩi: Ʉpʉ mʉ Ʉmʉreco Pacʉ wadore ĩi nʉcʉ̃ bʉoya. Cʉ̃ jĩcʉ̃rena cʉ̃ ca dotirore biro tii nʉnʉjeeya,” ĩi —cʉ̃re ĩiupi.\f + \fr 4.8\ft Dt 6.13.\f* \p \v 9 Jiro Satanás, Jesús're Jerusalén macãpʉ ami waa, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wii jotoa ca emʉari tabepʉ ami mʉa waari, o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Díámacʉ̃ra, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ra mʉ ca niijata, anopʉ menara bupu duwi waagʉja. \v 10 Ʉmʉreco Pacʉ wederique o biro ĩi: \q1 “Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃re queti wede bojari majare, \q1 mʉre cʉ̃ja ĩa nʉnʉjeejato ĩigʉ, mʉ pʉto cʉ̃jare tiicojorucumi,\f + \fr 4.10\ft Sal 91.11.\f* \q1 \v 11 cʉ̃ja, cʉ̃ja amori mena mʉre boca tuu ñeerucuma, jĩcãga ʉ̃tãga ʉno peerena mʉ ca pʉa taatipere biro ĩirã,” ĩi —cʉ̃re ĩiupi.\f + \fr 4.11\ft Sal 91.12.\f* \p \v 12 To biro cʉ̃ ca ĩiro o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús: \p —O biro ĩi ñucã Ʉmʉreco Pacʉ wederique: “Ʉpʉ, mʉ Ʉmʉreco Pacʉre, ‘To biro cʉ̃re mani ĩi ñaaco’ ĩi epeticãña,” ĩi —cʉ̃re ĩiupi.\f + \fr 4.12\ft Dt 6.16.\f* \p \v 13 To biro cʉ̃ ca ĩiro Satanás pea, ape wãme Jesús're, ñañaro cʉ̃ ca tiiro cʉ̃ ca tii doti ñaape bʉatima ĩigʉ, jĩcã cuu cʉ̃re waa weocoaupi. \s1 Galileapʉ Jesús cʉ̃ ca pade jʉorique \r (Mt 4.12-17; Mc 1.14-15) \p \v 14 Tee jiro Jesús, Añuri Yeri cʉ̃ ca doti tutua niirijepʉre yeri jãñacãri, Galilea pee tuacoaupi. Jesús cʉ̃ ca bii niirijere tii yepa niipetiropʉ wede bato peticã cojoupa. \v 15 To cãnacã taberipʉrena nea poo juu buerica wiijeripʉ cʉ̃jare buerucuupi Jesús. To biro cʉ̃ ca ĩirijere tʉorã, niipetirã añuro cʉ̃re ĩi nʉcʉ̃ bʉorucuupa. \s1 Jesús Nazaret'pʉ cʉ̃ ca biirique \r (Mt 13.53-58; Mc 6.1-6) \p \v 16 Jiro Jesús, cʉ̃ ca bʉcʉarica macã Nazaret'pʉ waaupi. Jĩcã rʉmʉ yerijãarica rʉmʉ ca niiro, cʉ̃ ca biirucuricarore biro cʉ̃ja ca nea poo juu bueri wiipʉ jãa waa, Ʉmʉreco Pacʉ wederiquere buerʉgʉ ea nʉcã waaupi. \v 17 To biro cʉ̃ ca biiro, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Isaías cʉ̃ ca owarica pũurore cʉ̃re bue dotiupa. To biro cʉ̃ja ca tiiro Jesús pea tii pũurore pãagʉ, o biro cʉ̃ ca ĩi owa tuurica tabere bʉaupi: \fig Ʉmʉreco Pacʉ wederiquere Jesús cʉ̃ ca buerique. Lc 4.17|src="lb00244b.tif" size="span" \fig* \q1 \v 18 “Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ Añuri Yeri yʉpʉre niimi, ca boo pacarãre añurije quetire ca wedepʉ yʉre cʉ̃ ca ami dica wooro macã. \q1 Tia cũuricarã ca niirã, ‘Tia cũuricarã cʉ̃ja ca niirijere wiene ecorucuma,’ yʉre ĩi wede doti cojomi. Ca ĩatirãre cʉ̃ja ĩaro yʉre tii dotimi. \q1 Aperã ñañaro cʉ̃ja ca doti eperãre, ametʉene dotigʉ yʉre tiicojomi. \q1 \v 19 Ʉmʉreco Pacʉ bojocare añuro cʉ̃ ca tii bojapa tabe ea yerijãa, yʉre ĩi wede doti cojomi,”\f + \fr 4.19\ft Is 61.1-2.\f* \m cʉ̃ ca ĩi owariquere bueupi Jesús. \p \v 20 Bue yapano, tii pũurore bʉato, tii wii ca pade nemogʉre tiicojo, ea nuucoaupi ñucã. To biro cʉ̃ ca biiro to ca niirã niipetirã cʉ̃ pee wadore ĩa cojocã niiupa. \v 21 Cʉ̃ pea o biro cʉ̃jare ĩi wede jʉoupi: \p —Mecʉ̃ra, Isaías cʉ̃ ca owariquere yʉ ca buero mʉja ca tʉorije ca ĩirore birora bii ea —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 22 Niipetirã Jesús yee maquẽre añuro ameri wede, ñucã añurije peti cʉ̃ ca ĩirijere tʉori, do biro pee ĩi majiticã, o biro ameri ĩi jãiñarucuupa: \p —¿Ania José macʉ̃ méé cʉ̃ niiti? —ĩiupa. \p \v 23 To biro cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —Mʉja, o biri wãme yʉre mʉja ĩicu: “Ʉco tiiri majʉ, mʉ majuropeera mʉ ca diarique cʉtirijere ametʉeneña,” mʉja ĩicu. O biro mʉja ĩicu ñucã: “Ano mʉ yaa yepa cãare, Capernaúm'pʉ niigʉ mʉ ca tiirijere jãa ca tʉoriquere tiiya,” yʉre mʉja ĩicu —ĩiupi. \p \v 24 To biro ĩicã, o biro cʉ̃jare ĩi nʉnʉa waaupi ñucã: \p —Yee méé mʉjare yʉ ĩi, jĩcʉ̃ ʉno peera Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ cʉ̃ yaa yepa macãrã petira ĩi nʉcʉ̃ bʉo ecotimi. \v 25 Yee méé yʉ ĩi. Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Elías cʉ̃ ca niiri cuure, itia cʉ̃ma decomacã peti oco peati, tii yepa niipetiropʉrena aʉa boarique nii, ca biiri tabere, ca manʉ jʉ̃mʉa bii yai weo ecoricarã romiri paʉ niiupa Israel're. \v 26 To biro cʉ̃ja ca biicã pacaro, Elías peera, israelitas romiri ca manʉ jʉ̃mʉa bii yai weo ecoricarã romirire jĩcõ ʉno peerena tii nemo doti cojotiupi. Sidón macã pʉto macã macã Sarepta macõ pee wadore tii nemo doti cojoupi. \v 27 Ñucã Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Eliseo cʉ̃ ca niiri cuu cãare, Israel'pʉre paʉ cami boarique ca diarique cʉtirã niiupa. To biro cʉ̃ja ca biimijata cãare, jĩcʉ̃ ʉno peera cʉ̃ja diariquere ametʉene ecotiupa. Siria macʉ̃pʉ Naamán wado cʉ̃ diariquere ametʉene ecoupi —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \p \v 28 To biro cʉ̃ ca ĩirijere tʉorã, nea poorica wiipʉ ca niirã niipetirãpʉra bʉaro ajiaupa. \v 29 To biri niipetirã wãmʉ nʉcã, Jesús're macã tʉjaropʉ cʉ̃re amicã witi waaupa, tii macã weja macã tʉdipʉ cʉ̃re tumicõa cõa jãa cojorʉgarã. \v 30 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca tii pacaro, Jesús pea cʉ̃ja watoara ametʉa waacoaupi. \s1 Ca wãtĩ jãa ecoricʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \r (Mc 1.21-28) \p \v 31 Jesús pea Galilea macã macã Capernaúm'pʉ waacoaupi. Toopʉ bojocare, yerijãarica rʉmʉri ca niiro cʉ̃jare buerucuupi. \v 32 Doti maji majuropeerique mena cʉ̃ ca buerijere tʉorã, bojoca pea do biro pee ĩi majiticãrucuupa. \p \v 33 Nea poo juu buerica wiipʉre niiupi jĩcʉ̃, ca wãtĩ jãa ecoricʉ. To biri tutuaro mena o biro ĩi acaro buiupi: \p \v 34 —¡Jesús, Nazaret macʉ̃! To birora jãare ĩacãña. ¿Ñee tiigʉ jãare mʉ pato wãcõgʉ dooti? ¿Jãare tii yaio bategʉ doogʉ mʉ biijãri? Yʉa mʉre yʉ maji. Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ Ca Ñañarije Manigʉ mʉ nii —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 35 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirora, Jesús pea wãtĩre o biro cʉ̃re ĩi cõa wieneupi: \p —¡Wedeticãña! To cõrora cʉ̃re camotatiya —ĩiupi. \m To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirije menara, wãtĩ pea niipetirã cʉ̃ja ca ĩa cojoro, cʉ̃re ñañoricaro maniro yepapʉ cʉ̃re tii cõa cũucã ũmaa witi waaupi. \p \v 36 To biro cʉ̃ ca tiirijere, niipetirã ĩa ʉcʉacoa, o biro ameri ĩiupa cʉ̃ja majurope: \p —¿Ñee ʉno wederique to niiti nija atea? Doti maji tutuarique mena wãtĩare “Witi waarãja,” cʉ̃ ca ĩirora, cʉ̃ja pea to cõrora witicoarucuma —ĩiupa. \v 37 To biri Jesús cʉ̃ ca tii niirije pea tii yepa niipetiropʉre jeja nʉcã peticoaupa. \s1 Simón Pedro mañicõre Jesús cʉ̃ ca diarique ametʉenerique \r (Mt 8.14-15; Mc 1.29-31) \p \v 38 Jesús, nea poo juu buerica wiipʉ ca niiricʉ witi waagʉ, Simón Pedro yaa wiipʉ waaupi. Cʉ̃ mañicõ pea bʉaro wiorique diaupo. To biro cõ ca biiro, Jesús're: “Cõre catioya,” cʉ̃re ĩiupa. \v 39 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea cõ jotoa pee muu bia ea nʉcã, wioriquere “¡Yerijãa waaroja!” cʉ̃ ca ĩirora, yerijãacoaupa. To cõrora cõ pea wãmʉ nʉcã, cʉ̃jare baarique eca jʉo waaupo. \s1 Ca diarique cʉtirã paʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \r (Mt 8.16-17; Mc 1.32-34) \p \v 40 Muipũ cʉ̃ ca ñaajãa waari tabe ca niiro, bojorica wãmeri ca diarique cʉtirãre ca cʉo niiricarã niipetirã Jesús pʉto cʉ̃jare jee waaupa. Cʉ̃ pea, cʉ̃ja ca niiro cõrorena cʉ̃ amori mena cʉ̃jare ñia peori, cʉ̃jare diarique ametʉeneupi. \v 41 Ñucã paʉ ca diari majapʉre ca niiricarã wãtĩa cãa: \p —¡Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ mʉ nii! —ĩi acaro bui, witicoarucuupa. To biro cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea wãtĩare tuti, cʉ̃jare wede dotiticãupi, Mesías cʉ̃ ca niirijere cʉ̃ja ca majiro macã. \s1 Galilea macãrãre Jesús cʉ̃ ca buerique \r (Mc 1.35-39) \p \v 42 Ape rʉmʉ ca boe mʉa doorije mena, macã tʉjaro bojoca cʉ̃ja ca maniropʉ waagʉ witi, waacoaupi Jesús. To biro cʉ̃ ca biiro bojoca pea, cʉ̃re ama, cʉ̃ ca niiri tabepʉ earã, aperopʉ cʉ̃ ca waaro bootirã, cʉ̃re tuenerʉgamiupa. \v 43 To biro cʉ̃ja ca tiirʉgamijata cãare, o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: \p —Ape macãri macãrã cãare, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽ añurije quetire yʉ ca wedepe niiro bii. Aterena ĩigʉ, cʉ̃ ca tiicojoricʉ yʉ nii —ĩiupi. \v 44 To biri Jesús, judíos cʉ̃ja ca niiri macãripʉre, cʉ̃ja ca nea poo juu bueri wiijeripʉ añurije quetire cʉ̃jare bue yujurucuupi. \c 5 \s1 Cʉ̃ja ca wai wajarique \r (Mt 4.18-22; Mc 1.16-20) \p \v 1 Jĩcã rʉmʉ Jesús, Genesaret ʉtabʉcʉra tʉjaropʉ cʉ̃ ca niiro, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire cʉ̃ ca wedero ca tʉorʉgarã paʉ bojoca do biro tii majiña maniro, ʉta bijaroacã ameri tuutu nea poo nʉnʉa dooupa. \v 2 To biro cʉ̃ja ca bii nea poo dooro, Jesús pea cũmua pʉaga, wai jĩari maja cʉ̃ja bapi yucʉre coerã waarã jita dupari yepapʉ cʉ̃ja ca maa weoricagaarire ĩa bʉaupi. \v 3 Tiigaarire, jĩcãga, Simón yaa cũmuare ea jãa, õo jañuroacã juu wiyo dotiupi. Jiro tii cũmuapʉ ea nuu waari, toopʉ menara bojocare Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire cʉ̃jare bueupi. \v 4 Cʉ̃jare bue yapano, o biro ĩiupi Simón're: \p —Wai ñeerʉgarã, atira ca ʉ̃cʉ̃ari tabe pee cũmua mena wia waari, toopʉ mʉja bapi yucʉre cõañuaña —ĩiupi. \p \v 5 To biro cʉ̃ ca ĩirora Simón pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús're: \p —Buegʉ, meepʉ macã ñamire jãa waja boecoamijãwʉ mee. Jĩcʉ̃ ʉnora jĩarucu, jãa tiitijãwʉ. Mʉ, yʉre mʉ ca dotiro macã mʉ ca dotirore biro yʉ tiirucu —ĩiupi. \p \v 6 To biro tiirã, paʉ cʉ̃ja bapi yucʉ yegaboropʉ wai waja bʉaupa. \v 7 To biro cʉ̃ja ca biiro, cʉ̃ja mena macãrã ape cũmuapʉ ca niirãre, “Jãare wai jee nemorã dooya” ĩirã, cʉ̃jare bʉa jʉo cojoupa. To biro cʉ̃ja ca tiiro ea, waire cʉ̃jare jee nemorã, pʉagapʉrena cũmu duucãboupa. \p \v 8 To biro ca biiro ĩagʉ Simón Pedro pea, Jesús pʉto cʉ̃ ãjʉro jupeari mena tuetuu ea nuu waari, o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Wiogʉ, yʉre camotati waagʉja. Ñañarije ca tiigʉ yʉ nii yʉa —ĩiupi. \v 9 Atere to biro ĩiupi, Simón, to biri cʉ̃ mena macãrã cãa, to cõro pairo cʉ̃ja ca wai jĩarijere cʉ̃ja ca ĩa ʉcʉacoarije ca niiro macã. \v 10 Ñucã Zebedeo puna Santiago, Juan, Simón mena macãrã cãa to birora biiupa. \p To biro cʉ̃ja ca biiro, Jesús pea o biro ĩiupi Simón're: \p —Uwiticãña. Mʉa mecʉ̃ mena, waire mʉ ca waja majirore birora mʉ tiirucu bojoca cãare\f + \fr 5.10\ft Mecʉ̃ mena, wai wajarica tabe ʉnora, bojoca peere mʉ jʉo neorucu yʉre cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeepere biro ĩigʉ.\f* —cʉ̃re ĩiupi. \v 11 To cõrora cʉ̃ja cũmuarire waa pãa waa, wee moene cũu, cʉ̃ja yee niipetirore cũu peticã, waacoaupa Jesús mena. \s1 Ca cami boagʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \r (Mt 8.1-4; Mc 1.40-45) \p \v 12 Jĩcã rʉmʉ Jesús jĩcã macãpʉ cʉ̃ ca niiro, jĩcʉ̃ ca cami boa diarique cʉtigʉ cʉ̃ pʉto eaupi. Jesús're ĩagʉra, yepapʉ muu bia cũmu waa, o biro cʉ̃re ĩi jãiupi: \p —Wiogʉ, mʉ ca boojata, yʉ ca diarique cʉtirijere yʉre ametʉeneña —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 13 To biro cʉ̃ ca ĩiro Jesús pea, cʉ̃ amo mena cʉ̃re ñia peo, o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Yʉ boo, diarique manigʉ tuaya —ĩiupi. \m To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirora, cʉ̃ ca cami boa diarique cʉtimirique jĩcãto peticoaupe. \p \v 14 Cʉ̃re catio yapano: \p —Jĩcʉ̃ ʉno peerena wedeticãña. Pai pʉtopʉ wado waari, mʉre ca cami yatiriquere ĩñoña. Ñucã diarique manigʉ mʉ ca tuarije jʉori, Moisés cʉ̃ ca tii dotiriquere, mʉ ca tiicojo nʉcʉ̃ bʉope jee waagʉja, mee mʉ ca diarique manirijere paia cʉ̃ja ca majipere biro ĩigʉ —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \p \v 15 To biro cʉ̃ ca ĩicã pacaro, Jesús cʉ̃ ca tii niirije pea, bʉaro jañuro queti jeja nʉcã waaupe. To biri, cʉ̃ ca wederijere tʉo, cʉ̃ja ca diarique cʉtirijere ametʉene doti, tiirʉgarã paʉ nearucuupa. \v 16 To biro cʉ̃ja ca bii pacaro, Jesús pea ca bojoca maniri taberi pee waari, juu buegʉ waacoarucuupi. \s1 Ca bʉʉricʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \r (Mt 9.1-8; Mc 2.1-12) \p \v 17 Jĩcã rʉmʉ, Jesús bojocare cʉ̃ ca bue niiro, jĩcãrã fariseos, Moisés cʉ̃ ca doti cũuriquere ca jʉo buerã, niipetirije Galilea yepa, Judea yepa, macã macãri macãrã, to biri Jerusalén macãrã ca dooricarã too duwi cojoupa. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tutuarije pea Jesús mena ca diarique cʉtirãre cʉ̃ ca catiorije mena bii ĩño niiupa. \v 18 Too cʉ̃jare cʉ̃ ca bue niiro, jĩcãrã ca bʉʉricʉre, pũugʉ quejero mena cʉ̃re ca yoo dooricarã cʉ̃re ami eaupa. To earã, wiipʉ ami jãa waa, Jesús jʉguero cʉ̃re cũurʉgamiupa. \v 19 Paʉ bojoca cʉ̃ja ca niiro macã, do biro tii, cʉ̃re ami jãa waa majitiupa. To biri wii jotoa pee mʉa waa, jĩcã jope jee woo tiicãri, paʉ bojoca watoara, cʉ̃ ca yojaricaro menara, Jesús cʉ̃ ca niiri tabe díámacʉ̃ cʉ̃re yoo duwio cojoupa. \p \v 20 Jesús pea, “Jesús cʉ̃re catiocãrucumi,” cʉ̃ja ca ĩi tʉgoeña bayirijere ĩari, o biro ĩiupi ca bʉʉricʉre: \p —Yʉ mena macʉ̃, ñañarije mʉ ca tiiriquere yʉ acobocã —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \p \v 21 To biro cʉ̃ ca ĩirora, Moisés cʉ̃ ca doti cũuriquere ca jʉo buerã, to biri fariseos: “¿Ania ñiru ʉno cʉ̃ niiti, Ʉmʉreco Pacʉre ñañarije ca ĩi tutigʉa? Bojocʉ jĩcʉ̃ ʉno peera ñañarije tiiriquere acobo majitimi; Ʉmʉreco Pacʉ wado niimi ñañarije tiiriquere ca acobo majigʉ,” ĩi tʉgoeñaupa. \p \v 22 Jesús pea to biro cʉ̃ja ca ĩi tʉgoeñarijere majiri, o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupi: \p —¿Ñee tiirã to biirije mʉja tʉgoeñati? \v 23 ¿Di wãme pee to niiti popiye méé ĩirica wãme: “Ñañarije mʉ ca tiirique acoboriquepʉ tua,” ĩirique, ñucã to biro ĩitigʉra: “Wãmʉ nʉcã, waagʉja,” ĩirique pee? \v 24 Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, bojoca ati yepapʉre ñañarije cʉ̃ja ca tii niirijere ca acobo majigʉ yʉ ca niirijere mʉja ca majipere biro ĩigʉ mʉjare yʉ ĩñorucu —ĩiupi Jesús. \p To biro ĩi, ca bʉʉricʉre o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —“Wãmʉ nʉcã, mʉ yojaricarore ami, mʉ yaa wiipʉ tua waagʉja” mʉre yʉ ĩi —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \m \v 25 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirije menara, niipetirã cʉ̃ja ca ĩa cojoro wãmʉ nʉcã, cʉ̃ ca yojarica quejerore ami, cʉ̃ yaa wii pee Ʉmʉreco Pacʉre baja peo nʉcʉ̃ bʉo, ĩicã tua waaupi. \v 26 Teere niipetirãpʉra do biro pee ĩi majiticã, Ʉmʉreco Pacʉre baja peo nʉcʉ̃ bʉo, bʉaro uwi tʉgoeñarique mena o biro ĩiupa: \p —Mecʉ̃ra añurije ca ĩa ñaaña manirijere mani ĩajãwʉ —ameri ĩiupa. \s1 Jesús, Levíre cʉ̃ ca jʉorique \r (Mt 9.9-13; Mc 2.13-17) \p \v 27 Ate jiro Jesús witi waagʉ, jĩcʉ̃ Roma maquẽre wapa jee bojari maja mena macʉ̃ Leví ca wãme cʉtigʉ, wapa jãirã cʉ̃ja ca duwiri tabepʉ ca duwigʉre ĩa: \p —Yʉ mena dooya —cʉ̃re ĩiupi. \m \v 28 Leví pea to biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirora wãmʉ nʉcã, niipetirije cʉ̃ yee paderiquere toora cũu waacoaupi Jesús mena. \p \v 29 Jiro jañuro Leví, cʉ̃ yaa wiipʉ pairi boje rʉmʉ Jesús're boje rʉmʉ tii peoupi. To biro cʉ̃ ca tiiri tabere, paʉ Roma maquẽre wapa jee bojari maja, aperã, cʉ̃ja mena baa bapa cʉti niiupa. \v 30 To biro cʉ̃ja ca biiro, fariseos, doti cũuriquere ca jʉo buerã, tii wãme wadorena ca tʉo nʉnʉjeerã, Jesús buerãre o biro cʉ̃jare ĩi wede pai jʉo waaupa: \p —¿Ñee tiirã mʉja, ñañarije ca tiirã, wapa jee bojari maja mena, baa, jini, mʉja tii niiti? —ĩiupa. \p \v 31 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —Añurã ca niirã, ca diarique manirã, ʉco tiiri majʉre bootima. Ca diarique cʉtirã wado booma. \v 32 Yʉa, añurã, ca ñañarije manirãre jʉogʉ doogʉ méé yʉ doowʉ. Ñañarã peere jʉogʉ doogʉ yʉ doowʉ, ñañarije cʉ̃ja ca tiirijere cʉ̃ja tʉgoeña yeri wajoajato ĩigʉ —ĩiupi. \s1 Betirique maquẽ \r (Mt 9.14-17; Mc 2.18-22) \p \v 33 To biro cʉ̃ ca ĩiro, jĩcãrã o biro ĩiupa Jesús're: \p —Juan're ca nʉnʉrã, to biri fariseos're ca nʉnʉrã, paʉ tiiri baarique beti, to birora juu bue, tiicã niima. Mʉ buerã pea, to biro tiitirãra jinirã, baarã, tiicã niirucuma —cʉ̃re ĩiupa. \m \v 34 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —To docare mʉja, ¿amo jiarica boje rʉmʉre cʉ̃ ca jʉo cojoricarãre, ca amo jiagʉ cʉ̃ja mena cʉ̃ ca niirora, cʉ̃ja ca betiro mʉja tiicãbogajati? \v 35 Earucu jĩcã rʉmʉ ca amo jiagʉre cʉ̃ja ca ami weo waari rʉmʉ. Tii rʉmʉri docare betirucuma —ĩiupi. \p \v 36 To biro ĩi, ati wãme cʉ̃jare ĩi cõoña wedeupi ñucã: \p —Jĩcʉ̃ ʉno peera, jutiro bʉcʉrore sere tuurʉgʉ, jutiro wãmarore taa amitimi. To biro cʉ̃ ca tiijata, wãma quejerore to birora tii yaiocãgʉ tiimi. Wãma quejero, bʉcʉ quejero menare añuro ãpõtĩoti. \v 37 Ñucã jĩcʉ̃ ʉno peera ʉje oco wãmare, waibʉcʉ quejero poari, bʉcʉ poaripʉre pio jãatimi. To biro cʉ̃ ca tiijata, ʉje oco wãma, tii poarire tii yega batecãcu. To biri ʉje ocoa jite batecoa, tii poari cãa yega yaicoa, biicãcu. \v 38 To biri ʉje oco wãmarã, wãma poaripʉ pio jãaricaro añu. \v 39 Jĩcʉ̃ ʉno peera ʉje oco ca pãmʉrijepʉre ca jinirã, wãma biperique peera jinitima, “Ca pãmʉrijepʉ wado añu” ca ĩirã niiri —ĩiupi Jesús. \c 6 \s1 Yerijãarica rʉmʉre trigo cʉ̃ja ca tunerique \r (Mt 12.1-8; Mc 2.23-28) \p \v 1 Jĩcã rʉmʉ Jesús, yerijãarica rʉmʉ ca niiro, ote wejeri watoapʉ cʉ̃ ca waa nʉnʉa waaro, cʉ̃ buerã pea trigo dicare tune jee, cʉ̃ja amori mena ca apere jĩquẽ jeeri, baa nʉnʉa waaupa. \v 2 To biro cʉ̃ja ca tiiro, jĩcãrã fariseos o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupa: \p —¿Ñee tiirã, yerijãarica rʉmʉre ca tii dotitirijere mʉja tiiti? —ĩiupa. \p \v 3 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Jesús: \p —¿Mʉja, jĩcãti David, cʉ̃ mena macãrã ména queyama ĩigʉ cʉ̃ ca tiiriquere, jĩcãti ʉno peera mʉja bue ñaatiti? \v 4 Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ jãa waa, pan, Ʉmʉreco Pacʉ yee cʉ̃ja ca jee dica wooriquerena jee, paia wado cʉ̃ja ca baarijerena baa, cʉ̃ mena macãrã cãare eca, tiiupi —ĩiupi. \m \v 5 O biro cʉ̃jare ĩi nemoupi ñucã: \p —Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃a, yerijãarica rʉmʉ cãare yʉ doti majicã —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Ca amo bʉʉricʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \p \v 6 Ape rʉmʉ yerijãarica rʉmʉ ca niiro, nea poo juu buerica wiipʉ jãa waari, bue jʉo waaupi ñucã Jesús. Toopʉre niiupi jĩcʉ̃, díámacʉ̃ nʉña peere ca amo bʉʉricʉ. \v 7 To biri doti cũuriquere ca jʉo buerã, fariseos, cʉ̃re cʉ̃ja ca wedejãapa wãmere amarã, “¿Yerijãarica rʉmʉrena cʉ̃ catiocãgʉti?” ĩirã, cʉ̃ jĩcʉ̃rena boca ĩa cote niiupa. \v 8 Jesús pea to biro cʉ̃ja ca ĩi tʉgoeñarijere majiri, o biro ĩiupi ca amo bʉʉricʉre: \p —Wãmʉ nʉcã doori, ano decomacã pee ea nʉcã waagʉja —cʉ̃re ĩiupi. To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro, wãmʉ nʉcã doo, cʉ̃ ca ea nʉcã waaro ĩa, \v 9 o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: \p —Jĩcã wãme mʉjare yʉ jãiñarucu: ¿Doti cũuriquea, yerijãarica rʉmʉre ñee to tii dotiti, ñañarijere, añurije peere? ¿Bojocare catioriquere, jĩa cõarique peere? —cʉ̃jare ĩi jãiñaupi. \p \v 10 To biro ĩi, cʉ̃ weja ca niirã niipetirãre ĩa, o biro ĩiupi ca amo bʉʉricʉre: \p —Mʉ amore juu pooya —ĩiupi. Cʉ̃ ca ĩirore biro tiiupi cʉ̃ pea. To cõrora ca bʉʉmirica amo añucoaupa ñucã. \v 11 To biro cʉ̃ ca tiirijere ĩarã, fariseos pea bʉaro ajiari: \p —¿Do biro peti Jesús're mani tiirãti? —ameri ĩi wede peni jʉo waaupa. \s1 Cʉ̃ buerãre Jesús cʉ̃ ca beje jeerique \r (Mt 10.1-4; Mc 3.13-19) \p \v 12 Tii rʉmʉrirena Jesús, ʉ̃tãga jotoapʉ waaupi, juu buegʉ waagʉ. Tii ñamire Ʉmʉreco Pacʉre juu bue ñami cʉti boeocoaupi. \v 13 Ape rʉmʉ boeri tabe, cʉ̃ buerãre jʉo cojori, cʉ̃ja mena macãrãre pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirã beje jeeupi, cʉ̃ yee quetire ca wedeparãre. \v 14 To biri anija niiupa: Simón, ñucã cʉ̃rena Pedro cʉ̃ ca wãmeo tiiricʉ, Simón bai Andrés, Santiago, Juan, Felipe, Bartolomé, \v 15 Mateo, Tomás, Alfeo macʉ̃ Santiago, Simón celote puna macʉ̃, \v 16 Santiago macʉ̃ Judas, Judas Iscariote Jesús're ca wedejãa cõapʉ, to cãnacãrã niiupa Jesús cʉ̃ ca beje jeericarã, cʉ̃ yee quetire ca wede nemoparã. \s1 Paʉ bojocare Jesús cʉ̃ ca buerique \r (Mt 4.23-25) \p \v 17-18 Jiro Jesús ʉ̃tãgʉ jotoapʉ ca niiricʉ, cʉ̃ja mena duwi doo, ca buuri maniri yepare tua nʉcã eaupi. Toore, paʉ cʉ̃re ca nʉnʉrã, paʉ Judea yepa niipetiro macãrã, Jerusalén macãrã, dia pairi yaa buuro jotoa macã macãri Tiro, Sidón, ca wãme cʉtiri macãri macãrã, Jesús cʉ̃ ca wederijere ca tʉorã dooricarã, cʉ̃ja diariquere cʉ̃ ametʉenejato ĩirã ca dooricarã, niiupa. Ñucã wãtĩ yeri jʉori ñañaro ca tamʉorã cãa catio ecoupa. \v 19 To biri bojoca niipetirã Jesús're padeñarʉgamiupa, cʉ̃ ca yeri tutuarije cʉ̃pʉre ca witirijera niipetirã ca diarique cʉtirãre ca ametʉenero macã. \s1 Ʉjea niirique, tʉgoeña pairique \r (Mt 5.1-12) \p \v 20 To cõrora Jesús pea cʉ̃ buerã peere ĩa, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \q1 “¡Ʉjea niiña mʉja, ca boo pacarã. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabea mʉja yaa tabera nii! \q1 \v 21 ¡Ʉjea niiña mʉja mecʉ̃re ca queyarã, añuro yapi ʉjea niirã mʉja niirucu! \q1 ¡Ʉjea niiña mʉja, mecʉ̃re ca otirã. Jiropʉre mʉja bui ʉjea niirucu! \q1 \v 22 ¡Ʉjea niiña mʉja, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ yee jʉori, mʉjare ĩa tuti, mʉjare cõa wiene, mʉjare acaro bui tuti, ñañarãre biro jeeñori, mʉjare cʉ̃ja ca ĩa junaro!” \p \v 23 To biro mʉja ca tamʉori rʉmʉre ʉjea niiña. Bʉaropʉra ʉjea niirique mena niiña, ʉmʉreco tutipʉre añurijere mʉja tiicojo ecorucu. Cʉ̃ja ñicʉ̃apʉ cãa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majare o biri wãmera ñañaro cʉ̃jare tiiupa. \q1 \v 24 “¡Mʉja ca apeye pairã pea ñañaro mʉja tamʉorucu, mee ʉjea niiriquere mʉja bʉa yerijãa! \q1 \v 25 ¡Mʉja mecʉ̃re añuro yapi añurã ca niirã, jiropʉre mʉja queya nucũ yuju bʉañarucu! \q1 ¡Mʉja mecʉ̃re ca bui ʉjea nii niirã, jiropʉre ñañaro tʉgoeñarique pai mʉja otirucu! \q1 \v 26 ¡Mʉja mecʉ̃re niipetirã cʉ̃ja ca ĩi nʉcʉ̃ bʉorã, ñañaro mʉja tamʉorucu! ¡To birora tiiquĩupa cʉ̃ja ñicʉ̃apʉ cãa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wederi maja jãa nii, ca ĩi dito nucũ yujurã mena cãare!” \m cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Ca ĩa tutirãre mairique \r (Mt 5.38-48; 7.12) \p \v 27 —Mʉja yʉre ca tʉorã peera, o biro mʉjare yʉ ĩi: Mʉjare ca ĩa tutirãre maiña; ñañaro mʉjare ca tiirã cãare añuro cʉ̃jare tiiya. \v 28 “Ñañaro mʉja bii bʉa ñaarucu,” mʉjare ca ĩi tutirãre, “Añuro mʉjare to biijato,” cʉ̃jare ĩiña. Ñañaro mʉjare ca tii eperã cãare, juu bue bojaya. \v 29 Jĩcʉ̃, mʉre, jĩcã nʉña wajopuare cʉ̃ ca paajata, ape nʉña cãare cʉ̃re paa dotiya. Jĩcʉ̃ mʉ jutiro jotoa macãrore cʉ̃ ca ẽmajata, “Doca macãro cãare cʉ̃ amicoajato,” ĩicãña. \v 30 No ca boogʉ cʉ̃ ca boorijere mʉre cʉ̃ ca jãiro, cʉ̃re tiicojoya. Mʉ yeere ca ẽmagʉ cãare, “Yʉre tueneña,” cʉ̃re ĩiticãña. \v 31 Aperã añuro mʉjare cʉ̃ja ca tiiro mʉja ca boorore birora, mʉja cãa añuro cʉ̃jare tiiya. \p \v 32 ”Mʉjare ca mairã wadore mʉja ca maijata, ¿ñee ʉno pee añurijere tii ametʉene nʉcãrã mʉja tiiti? Ñañarije ca tiirã cãa to birora tiirique cʉtima. \v 33 Añuro mʉjare ca tiirã wadore, añuro cʉ̃jare mʉja ca tiijata, ¿ñee ʉno peere añurije to bii ametʉene nʉcãti? Ñañarije ca tiirã cãa to birora tiirique cʉtima. \v 34 “Apeye ʉnore jãare tiicojorucuma,” mʉja ca ĩi tʉgoeñarã wadore mʉja ca wajojata, ¿ñee ʉno peere añurije tii ametʉene nʉcãrã mʉja tiiti? Ñañarije ca tiirã cãa, “Apeye ʉno jãa tiicojo ecorucu,” ĩi tʉgoeñari ameri wajoma. \v 35 Mʉja pea to biro tiitirãra, mʉjare ca ĩa tutirãre mai, añurijere tii, apeye ʉnore wajorã cãa, “Tee wapa jãare tiicojorucuma,” ĩi yuericaro maniro tiiya. To biro mʉja ca tiiro, pairo niirucu, mʉja yee ca niipe. Mʉja pea Ʉmʉreco Pacʉ ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ puna mʉja niirucu. Cʉ̃a, añu ca ĩitirã, ca bojoca ñañarã mena cãare, ca bojoca añugʉ niimi. \v 36 Mʉja cãa, ca ĩa mairã niiña, mʉja Pacʉ ca ĩa maigʉ cʉ̃ ca niirore birora. \s1 Aperãre ĩa bejeticãña \r (Mt 7.1-5) \p \v 37 ”Aperãre, “To biro biima,” ĩi ĩa bejeticãña. Ʉmʉreco Pacʉ cãa, “To biro biima,” mʉjare ĩi ĩa bejetirucumi. Ñucã aperãre “Ñañaro ca tii ecoparãra niima,” cʉ̃jare ĩi wedejãaticãña. Ʉmʉreco Pacʉ cãa, “Ñañaro ca tii ecoparãra niima,” mʉjare ĩitirucumi. Ñañarije mʉjare cʉ̃ja ca tiirijere acoboya. Ʉmʉreco Pacʉ cãa ñañarije mʉja ca tiirijere acoborucumi. \v 38 Ca cʉotirãre cʉ̃ja ca boo pacarijere cʉ̃jare tiicojoya. Ʉmʉreco Pacʉ cãa mʉjare tiicojorucumi. Mʉjare tiicojorucumi upa poapʉ añuro ʉta bijaro ñia jua dadocãrica poa. Aperãre mʉja ca tiicojoricaro cõrora, Ʉmʉreco Pacʉ cãa mʉjare tuenerucumi —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 39 Ñucã ati wãme ĩi cõoñari cʉ̃jare wedeupi: \p —Mʉjara, ¿jĩcʉ̃ ca ĩatigʉra, apĩ ca ĩatigʉre cʉ̃ jʉo jʉgue waa majicãgajati? ¿Cʉ̃ja pʉarãpʉra opepʉ cʉ̃ja ñaajãacoatigajati? \v 40 Jĩcʉ̃ bueri majʉ ʉno peera cʉ̃re ca buegʉ ametʉenero maji ametʉenetimi. Biigʉpʉa, cʉ̃ ca buerijere yapanogʉpʉ doca, cʉ̃re ca buegʉre birora bii eacumi. \p \v 41 ”¿Ñee tiigʉ mʉ pea mʉ capegapʉre yucʉ dʉcaro mʉ ca cʉorije peera ĩa majiti pacagʉ, mʉ yee wedegʉ capega peere taa daacã ca jãñari daa peere mʉ ĩa nʉnʉjeeti? \v 42 Mʉ capegarena yucʉ dʉcaro mʉ ca cʉorijere ĩa majiti pacagʉ, ¿ñee tiigʉ mʉ yee wedegʉre, “Yʉ yee wedegʉ mʉ capegapʉre taa daa jãña, tii daare yʉre ami cõa dotiya,” cʉ̃re mʉ ĩiti? Watoara ca bii dito paigʉ, mʉ capegare ca niiri dʉcaro peere ami cõa jʉoya. To biro tiicãri jiropʉ docare, añuro mʉ ĩa majirucu, mʉ yee wedegʉ capegapʉre taa daacã ca jãñari daare ami cõarʉgʉ. \s1 Yucʉgʉre tiigʉ dica mena ĩa majirique nii \r (Mt 7.17-20; 12.34-35) \p \v 43 ”Jĩcãgʉ ʉno peera, yucʉgʉ añuricʉ ñañarije dica cʉtiti; yucʉgʉ ca ñañaricʉ cãa, añurije dica cʉtiti. \v 44 To cãnacã yucʉpʉrena ca dica mena ĩa majirique nii. Higore pota yucʉpʉre ca niirijere jeeya mani. Ʉje cãare pota daaripʉre ca niirijere jeeya mani. \v 45 Bojocʉ ca añugʉ, añurije wedemi, cʉ̃ yeripʉre añurije ca niiro macã. Ñañagʉ cãa, ñañarije wedemi, cʉ̃ yeripʉre ñañarije wado ca niiro macã. To biri yeripʉre ca nii ametʉene nʉcãrijera ʉjerore witi. \s1 Ca tʉgoeña majigʉ, ca tʉgoeña majitigʉ \r (Mt 7.24-27) \p \v 46 ”¿Ñee tiirã yʉ ca ĩirijere tiiti pacarã “Wiogʉ, Wiogʉ,” yʉre mʉja ĩiti? \v 47 Yʉ pʉto pee doori, yʉ yee quetire tʉo, yʉ ca ĩirore biro ca tiigʉa, “O biirije ca tiigʉre biro biimi,” mʉjare yʉ ĩirucu. \v 48 Jĩcʉ̃ wii bʉagʉ ʉ̃cʉ̃aro ope coa jʉo, ʉ̃tãga jotoara wii botarire wee ñee peo, ca tiiricʉre biro biimi. Dia pai, duama ĩiro, tutuaro tii wiire oco ca ũmaa cõa tuu pacaro, petoacã yuguirucu tiitiupe, añuro tutua añuro cʉ̃ ca quenorica wii niiri. \v 49 Yʉ ca ĩirijere tʉo pacagʉ, yʉ ca ĩirore biro ca tiitigʉa, jĩcʉ̃ wii bʉagʉ, yepara tii pacagʉ, wii botari ca nucũ ñeepa tabe cũu jʉotigʉra ca tiiricʉre biro biimi. Dia pai, duama ĩiro, tutuaro oco ũmaa cõa tuuma ĩirora, jĩcã bota, wii bota dʉjaricaro maniropʉ ũmaa yuu bate yaiocãupe —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \c 7 \s1 Uwamarã ʉpʉre pade coteri majʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \r (Mt 8.5-13) \p \v 1 Bojocare to biro cʉ̃jare ĩi wede yapano, Capernaúm'pʉ waacoaupi Jesús. \v 2 Tii macãre niiupi jĩcʉ̃ Roma macʉ̃, uwamarã wiogʉ, cʉ̃re ca pade bojari majʉ bʉaro cʉ̃ ca maigʉ, ca bii yaigʉpʉre ca cʉogʉ. \v 3 Uwamarã ʉpʉ pea Jesús cʉ̃ ca tii niirijere cʉ̃ja ca wedero tʉori, jĩcãrã judíos're ca jʉo niirã mena cʉ̃ pade coteri majʉre cʉ̃ catiogʉ doojato ĩigʉ, Jesús're cʉ̃jare jʉo doti cojoupi. \v 4 Cʉ̃ja pea to biro cʉ̃ ca ĩi cojoricarã Jesús pʉto earã, o biro cʉ̃re ĩiupa: \p —Ani uwamarã ʉpʉa mʉ ca tii nemopʉ ʉnora niimi. \v 5 Cʉ̃a, mani yaa pooga macãrãre bʉaro maimi. Cʉ̃ra jãa ca nea poo juu bueri wiire tii dotiwi —ĩi eaupa. \p \v 6 To biri cʉ̃ja mena waaupi Jesús. Mee, wiire ea waagʉ doogʉ cʉ̃ ca birora, uwamarã wiogʉ pea jĩcãrã cʉ̃ mena macãrãre o biro ĩi doti cojoupi: \p —Wiogʉ, tee jʉorira pato wãcãrique mena biiticãña. Yʉa, yʉ yaa wiire mʉre ca jãa dotipʉ ʉno méé yʉ nii. \v 7 To birira mee, yʉ majuropeera mʉre yʉ amagʉ waatijãwʉ. Yʉre pade coteri majʉ cʉ̃ ca diarique ametʉape wadore doti cojoya. \v 8 Yʉ majurope cãa yʉ wiorã cʉ̃ja ca dotirijere ca tiigʉ yʉ nii. Yʉ cãa uwamarãre yʉ cʉo, yʉ ca dotirijere ca tiirãre. To biri cʉ̃ja mena macʉ̃ jĩcʉ̃re, “Waagʉja” yʉ ca ĩiro, waami. Ñucã apĩre, “Dooya” cʉ̃re yʉ ca ĩiro, doomi; yʉre ca pade cotegʉ cãare, “Teere tiiya” yʉ ca ĩiro, yʉ ca ĩirore biro tiimi —ĩiupi. \p \v 9 Teere tʉogʉ, Jesús pea do biro pee ĩi majiticã amojode nʉcãri, cʉ̃re ca nʉnʉrãre o biro ĩiupi: \p —Yee méé mʉjare yʉ ĩi. Ano Israel yepare jĩcʉ̃ ʉno peera ani uwamarã ʉpʉ to cõro bʉaro “Yʉre tii nemocãrucumi,” cʉ̃ ca ĩi tʉgoeña bayirore biro ca biigʉre yʉ bʉa ea ñaati —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \p \v 10 Uwamarã wiogʉ cʉ̃ ca doti cojoricarã pea wiipʉ tua earã, uwamarã wiogʉre pade coteri majʉ bii yaigʉpʉ ca biimiricʉre añuro cati añugʉpʉ cʉ̃ ca niiro tua eaupa. \s1 Ca manʉ bii yai weo ecorico macʉ̃re Jesús cʉ̃ ca catiorique \p \v 11 Ate jiro Jesús, Naín ca wãme cʉtiri macã pee, cʉ̃ buerã, aperã bojoca paʉ mena waaupi. \v 12 Tii macãre ea waarã, paʉ bojoca tii macã macãrã mena ca manʉ bii yai weorico macʉ̃ jĩcʉ̃ra ca niimiricʉ, ca bii yairicʉre cʉ̃ja ca yaarã waaro ĩaupa. \v 13 Cʉ̃jare ĩa, ca bii yairicʉ pacore boo paca ĩari, o biro cõre ĩiupi: \p —¡Otieto! —ĩiupi Jesús. \p \v 14 To cõrora waa, maja potire padeña, cʉ̃ ca tiirora tii potire ca ami waarã pea tua nʉcãupa. Jesús pea, o biro ĩiupi ca bii yairicʉre: \p —Wãmʉ, wãmʉ nʉcãña mʉre yʉ ĩi —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 15 To biro cʉ̃ ca ĩirije menara, ca bii yairicʉ pea cati tua wãmʉ nuu, wede jʉo waaupi. To biro tii, Jesús pea cʉ̃ pacore cʉ̃re tueneupi. \v 16 Atere ĩarã niipetirãpʉra ĩa uwima ĩirã, Ʉmʉreco Pacʉre o biro ĩi nʉcʉ̃ bʉoupa: \p —Jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ do biro ca tiiya manigʉ mani pʉtore baua eami —ĩiupa. \p Ñucã o biro ĩiupa: \p —Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ yaarãre tii nemogʉ doogʉ doojapi —ĩiupa. \p \v 17 To biro Jesús cʉ̃ ca tiirijere Judea yepa niipetiro macãrã, ñucã too wejari macãrã cãa queti tʉo peticã cojoupa. \s1 Juan cʉ̃ ca jãiña doti cojoricarã \r (Mt 11.2-19) \p \v 18 Cʉ̃ buerã cʉ̃re cʉ̃ja ca wedero macã ate niipetirijere queti tʉoupi Juan. To biri cʉ̃ buerã mena macãrã pʉarãre jʉo cojo, \v 19 Jesús're o biro ĩi jãiña doti cojoupi: \p —¿Mʉra mʉ niiti “ ‘Mesías doorucumi,’\f + \fr 7.19, 20\ft Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojo cojogʉ.\f* cʉ̃ja ca ĩiricʉ, ména apĩre jãa yuegajatiqué?” cʉ̃re ĩi jãiñarãja —ĩiupi Juan. \p \v 20 To biro cʉ̃ ca ĩi cojoricarã Jesús pʉto ea, o biro cʉ̃re ĩiupa: \p —Juan, bojocare uwo coeri majʉ, “¿Mʉra mʉ niiti, ‘Mesías doorucumi,’ cʉ̃ja ca ĩiricʉ, ména apĩ ca yueparã jãa niitiqué?” cʉ̃re ĩi jãiñarãja jãare ĩi cojojãwi —cʉ̃re ĩiupa. \p \v 21 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩiri tabera, Jesús pea paʉ bojoca ca diarique cʉtirãre, ca upʉri punirãre, catioupi. Ñucã cʉ̃ja yeripʉ ca wãtĩa jãñarã cãare cʉ̃jare catio, paʉ ca ĩatirãre cʉ̃ja ca ĩaro tii, cʉ̃jare tiiupi. \v 22 To biro tii yapano, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Waari, mʉja ca ĩajãrijere, mʉja ca tʉojãrijere wedeya Juan're. Ca ĩatirã ca niimiricarã ĩa, upa yuriri cãa añuro waa maji, ca cami boarã cãa cami yati eco, ca tʉotimiricarã cãa tʉo, ca bii yairicarã cãa cati tua, ñucã ca boo pacarã cãa añurije quetire wede eco, biima. \v 23 “¡Ʉjea niiña, yʉ yee jʉori ca tʉgoeña maa wijiatigʉa!” ĩi wederãja Juan're —ĩiupi, Juan cʉ̃ ca jãiña doti cojoricarãre. \p \v 24 Juan, cʉ̃ ca jãiña doti cojoricarã cʉ̃ja ca tua waaro jiro, too ca niirã bojocare o biro cʉ̃jare ĩi wede jʉo waaupi Jesús, Juan yee maquẽre: \p —¿Ñeere ĩarã waarã, ca yucʉ maniri yepapʉ mʉja waari? ¿Jĩcã wãjo wino ca paa puurije mena ca yugui nucũri wãjore ĩarã waarã mʉja biiri? \v 25 Tee méére ĩarã mʉja ca biijata, ¿ñeere ĩarã waarã mʉja biiri? ¿Jĩcʉ̃ añurije ca juti jãñagʉre ĩarã waarã mʉja biirique? Mʉja, añurije juti jãñacãri ca niirã, cʉ̃ja upʉri ca boorore biro ca tii nucũ yujurã, wiorã yaa wiijeripʉ cʉ̃ja ca niirijere mʉja maji. \v 26 ¿To docare ñee peere ĩarã waarã mʉja waari? ¿Jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire ca wede jʉgueri majʉre ĩarã waarã mʉja biiriqué? Cʉ̃ petire mʉja ĩarã waajacupa. Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja ca niirã ametʉenero ca niigʉre. \v 27 Juan, Ʉmʉreco Pacʉ wederiquepʉ o biro cʉ̃ja ca ĩi owa tuuricʉra niimi: \q1 “Mʉre cʉ̃ maa queno yuejato ĩigʉ, yʉ yʉʉ queti wederi majʉre mʉ jʉguero cʉ̃re yʉ tiicojo.”\f + \fr 7.27\ft Mal 3.1.\f* \m \v 28 Jĩcʉ̃ peera ati yepa macʉ̃, Juan ametʉenero ca nii majuropeegʉ maniupi. To biro cʉ̃ ca biicã pacaro, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabepʉra watoa macʉ̃ ca niigʉ pee, Juan ametʉenero ca niigʉ niimi —ĩiupi Jesús. \p \v 29 O biro cʉ̃ ca ĩiro tʉorã, bojoca niipetirã, ñucã Roma maquẽre wapa jee bojari majapʉ cãa, “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩirije díámacʉ̃ra nii,” ĩi majiri, Juan're uwo coe dotiupa. \v 30 Cʉ̃ja pea o biro cʉ̃ja ca biicãro, fariseos, doti cũuriquere ca jʉo buerã pea, Juan're uwo coe dotitiupa. To biro biirã, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃jare cʉ̃ ca tii nemorʉgamirijere junaupa. \p \v 31 O biro ĩi nʉnʉa waaupi Jesús: \p —¿Ati cuu macãrã bojocare, ñee mena yʉ ĩi cõoñagʉti? ¿Ñiruare biro cʉ̃ja biiti? \v 32 Wimarã jĩcã yepapʉ epe duwirã cʉ̃ja mena macãrãre: \q1 “Tõrogare jãa putimijãwʉ; mʉja pea mʉja bajatijãwʉ. \q1 Boori bajare jãa bajamijãwʉ; mʉja pea mʉja otitijãwʉ,” \m ca ĩi ameri acaro bui cojo niirãre biro niima. \v 33 Bojocare Uwo Coeri majʉ Juan, baariquere baati, ʉje ocore jiniti, ca biigʉ dooupi. To biro cʉ̃ ca biirijerena, “Ca wãtĩ jãñagʉ niimi,” cʉ̃re mʉja ĩiupa. \v 34 Cʉ̃ jiro yʉ doowʉ ñucã, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, baariquere ca baagʉ, ʉje ocore ca jinigʉ. To biro yʉ ca biirijerena ñucã mʉja pea: “Ca baa pacagʉ, ca jini pacagʉ, ñañarã mena macʉ̃, Roma maquẽre wapa jee bojari maja mena macʉ̃ niimi,” yʉre mʉja ĩi. \v 35 Biiropʉa Ʉmʉreco Pacʉ yee majiriquea, cʉ̃re ca nʉnʉrã menapʉ bii ĩñocã —ĩiupi. \s1 Simón fariseo yaa wiipʉ Jesús cʉ̃ ca waarique \p \v 36 Jĩcʉ̃ fariseo Simón ca wãme cʉtigʉ Jesús're: “Yʉ pʉto baagʉ dooya,” cʉ̃re ĩiupi. To biro cʉ̃ ca ĩiricʉ cʉ̃ yaa wiipʉ waari, baarique peorica pĩi pʉto ea nuu eaupi. \v 37 Tii macãre niiupo jĩcõ nomio, ñañarije ca tiigo. Cõ pea, “Fariseo yaa wiipʉ baagʉ waajagʉ Jesús,” cʉ̃ja ca ĩirijere tʉori, alabastro cʉ̃ja ca ĩirica dadaro, ca jʉti añurijere cʉocãrico, jãa eaupo Jesús pʉto. \v 38 Otigora, Jesús dʉpori pʉto pee waari, cõ cape oco menara cʉ̃ dʉporire weyoupo. To biro tiicã cõ poa menara tuu bopo, cʉ̃ dʉporire ũpũ, ca jʉti añurije pio peo, tiiupo. \p \v 39 To biro cõ ca tiiro ĩagʉ, “Yʉ yaa wiipʉ baagʉ dooya” Jesús're ca ĩiricʉ fariseo pea: \p —Ania díámacʉ̃ra, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉra cʉ̃ ca niijata, to biro ca biigo yʉre padeñacumo, “Ñañarije ca tiigo niimo atio,” ĩi majibocumi doca —ĩi tʉgoeñaupi. \p \v 40 To cõrora Jesús pea o biro cʉ̃re ĩiupi fariseore: \p —Simón, jĩcã wãme mʉre yʉ ĩirʉga —ĩiupi. \p To cʉ̃ ca ĩiro: \p —Jaʉ, Buegʉ, yʉre wedeya —cʉ̃re ĩiupi Simón. \p \v 41 Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi wede nʉnʉa waaupi: \p —Pʉarã ʉmʉa, wapa moouparã wapa tiirica tiiri ca wajogʉre. Jĩcʉ̃ quinientos rʉmʉri pade wapa taaricaro cõro, apĩ pea, cincuenta rʉmʉri pade wapa taaricaro cõro, cʉ̃re wapa moouparã. \v 42 Cʉ̃ja ca wajoricʉ pea cʉ̃re cʉ̃ja ca wapa tiipe ʉno cʉ̃ja ca cʉotiro macã, cʉ̃ja pʉarãpʉrena “ ‘Yʉre mʉja ca wapa moorijea to birora to biicãjato,’ cʉ̃jare ĩiupʉ,” mʉ pea ĩiñaaqué yua. Mʉ ca tʉgoeñajata, ¿niipe bʉaro peti cʉ̃re cʉ̃ maigajati? —cʉ̃re ĩi jãiñaupi Jesús. \p \v 43 To biro cʉ̃ ca ĩi jãiñaro: \p —Yʉra, pairo cʉ̃re ca wapa moomiricʉ pee cʉ̃re mai ametʉenecumi —ĩiupi. \p To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩi yʉʉro tʉogʉ: \p —Díámacʉ̃ra mʉ ĩi —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \p \v 44 To biro cʉ̃re ĩi, nomio peere ĩari, o biro cʉ̃re ĩiupi Jesús, Simón're: \p —¿Mʉ ĩati atiore? Mʉ yaa wii yʉ ca jãa dooro, yʉ dʉpori yʉ ca coepe oco yʉre mʉ tiicojotijãwʉ. Cõ pea, cõ cape oco menara yʉ dʉporire weyori, cõ poa ñapõ menara tuu coe bopomo. \v 45 Yʉ ca earo, yʉ wajopuare ũpũ boca, mʉ tiitijãwʉ. Cõ pea, yʉ ca jãa earopʉra yʉ dʉporire ca ũpũ jʉojãgo, ũpũ yerijãatimo. \v 46 Ñucã yʉ dʉpʉga cãare ca jʉti añurije yʉre pio peo, mʉ tiitijãwʉ. Cõ pea, yʉ dʉporire ca jʉti añurije pio peomo. \v 47 To biri mʉre yʉ ĩi: Paʉ ñañarije cõ ca tiiriquere acobo ecomo, bʉaro yʉre cõ ca mairo macã. Petoacã ñañarije ca tiiricʉre acobojata, petoacã cʉ̃ ca mairijere ĩñomi —ĩiupi. \p \v 48 To biro cʉ̃re ĩi, o biro ĩiupi nomio peere: \p —Ñañarije mʉ ca tiirique acoboriquepʉ nii —cõre ĩiupi. \p \v 49 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉorã, aperã cʉ̃ ca jʉoricarã pea o biro ameri ĩi jãiñaupa: \p —¿Ania ñiru ʉno peti cʉ̃ niicãti nija, bojoca ñañarije cʉ̃ja ca tiirijepʉ cãare ca acobocãgʉa? —ameri ĩiupa. \p \v 50 Jesús pea o biro ĩiupi ñucã nomio peere: \p —“Yʉre ametʉenecãrucumi,” mʉ ca ĩi tʉgoeña bayirije jʉori, mʉ ametʉene eco. Tʉgoeñarique paitigora tua waagoja —cõre ĩiupi. \c 8 \s1 Jesús're ca tii nemorucuricarã romiri \p \v 1 Ate jiro Jesús paʉ macãripʉre Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽ añurije quetire wede yujuupi. Cʉ̃ buerã pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirã, \v 2 ñucã nomia jĩcãrã ca wãtĩa jãa ecoricarãre cʉ̃ ca catioricarã romiri, cʉ̃re bapa cʉti yujuupa. Cʉ̃ja watoare waaupo María, ñucã cõra Magdalena ca wãme cʉtigo, jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro ca niirã peti wãtĩa cʉ̃ja ca witirico. \v 3 Apeo, wiogʉ Herodes yeere ĩa nʉnʉjee bojari majʉ ca niiricʉ Cuza nʉmo Juana, to biri apeo Susana niiupa. Aperã paʉ romiri cʉ̃ja ca cʉorije mena cʉ̃re ca tii nemorucuricarã niiupa. \s1 Oteri majʉre ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederique \r (Mt 13.1-9; Mc 4.1-9) \p \v 4 Paʉ bojoca macãri macãrã cõrora Jesús're ĩarʉgarã waaupa. To biri paʉ cʉ̃ja ca nea pooro ati wãme ĩi cõoñari, cʉ̃jare wedeupi Jesús: \p \v 5 —Jĩcʉ̃ oteri majʉ cʉ̃ otere otegʉ waaupʉ. Cʉ̃ ca dee bate otero jĩcãgaari maapʉ ñaaupe. To biri bojoca teere ʉta yaio batecã, ñucã minia cãa doo, teere baacã, tiicãuparã. \v 6 Apeye ñaaupe ʉ̃tã watoapʉ. Wiiñami, jita ʉje meniroacã ca niiro macã, oco manima ĩiro jinicoaupe. \v 7 Ape gaari pota watoapʉ ñaaupe. Pota mena jĩcãrira bʉcʉañami, pota pee teere bʉcʉa ametʉa biato yaiocãupe. \v 8 Apeye pea añuri jitapʉre ñaacũmuupe. Tee añuro bʉcʉa, jĩcã jati cien apegaari peti dica cʉtiupe —ĩiupi. \m Atere o biro ĩi yapano, tutuaro wederique mena o biro ĩiupi Jesús: \p —¡Ca amoperi cʉtirã tʉoya yʉ ca ĩirijere! \s1 ¿Ñee tiiro ĩi cõoñarique to niiti? \r (Mt 13.10-17; Mc 4.10-12) \p \v 9 Cʉ̃ buerã pea, “¿Ate ĩi cõoñarique, do biro ĩirʉgaro to ĩiti?” cʉ̃re ĩi jãiñaupa. \p \v 10 Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Mʉjara Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽ ca majiña maniriquere mʉja ca majiro mʉjare tiimi. Aperã peera ĩi cõoñarique mena cʉ̃jare yʉ wede, \q1 “Yʉ ca tiirijere ca ĩarã nii pacarã ĩa majiti, \q1 yʉ ca wederijere tʉo pacarã tʉo majiti, cʉ̃ja biijato ĩigʉ,” ĩiupi.\f + \fr 8.10\ft Is 6.9.\f* \s1 Oteri majʉre ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederiquere Jesús cʉ̃ ca wede majiorique \r (Mt 13.18-23; Mc 4.13-20) \p \v 11 ”Ate nii ĩi cõoñari yʉ ca wedejãrijere ca ĩirʉgarije: Ote apegaaria, Ʉmʉreco Pacʉ wederique nii. \v 12 Ote ape ca ñaarica maa pea, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire ca tʉorã niima. Jiro Satanás doo, añurije queti cʉ̃ja ca tʉomiriquere ẽmacãcumi, teere díámacʉ̃ tʉo nʉnʉjeeri ametʉarema ĩigʉ.\f + \fr 8.12\ft To biri maa pʉto ca ñaariquere minia cʉ̃ja ca baa batericarore biro biima.\f* \v 13 Ca ʉ̃tã cʉtiri yepa pea añurije quetire tʉorã, ʉjea niirique mena ca tʉorã niima. Bʉcʉarucu ñami, nʉcõri manima ĩiro ca jiniriquere birora, tee jʉori ñañaro cʉ̃jare to ca bii earora, cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeemiriquere yerijãacãma. \v 14 Ote ape ca ñaarica yepa ca pota yucʉ cʉtiri yepa pea, añurije quetire ca tʉorã niima. Tʉo pacarã tʉgoeñarique pai, pairo apeye cʉorʉga tʉgoeña, ati yepare cati niirã cʉ̃ja upʉri ca boorore biro cʉ̃ja ca tii ʉjea niirije mena teere tii yaio batecãma. To biri dica manirora ca yairicarore birora biicãma. Bʉcʉa yapanotirora ca bii yairijere biro biima. \v 15 Ote ape ca ñaarica yepa ca jita añuri yepa pea, bojoca añuro yeri tʉgoeñarique cʉtiri, añurije quetire tʉo, tee ca ĩirore biro tii nʉnʉjee, to birora tʉgoeña bayicõa nii, ca biirã niiri añuro ca dica cʉtiricarore biro biima —cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús. \s1 Jĩa boericagare ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederique \r (Mc 4.21-25) \p \v 16 —Jĩcʉ̃ peera jĩa boericagare jotʉ mena bʉato dopo, ñucã cãni pejarica tabe doca pee dopo, tiirʉgʉ méé jĩa boemi. Emʉaro pee peorʉgʉ, ca jãa doorãre to boejato ĩigʉ pee doca, jĩa boemi. \v 17 Teere birora yaioropʉ ca niirije, majiña manirijera biicã yerijãa waa, biiti. Ñucã jĩcãrãra majirique cãa niipetirãpʉ majiña manirijera niicã nʉnʉa waa, biiti.\f + \fr 8.17\ft To biri yʉ wederique ca majiña manimiriquere niipetirãpʉ majirucuma.\f* \v 18 To biri añuro tʉoya: Yʉ yee quetire aperãre ca wede majiogʉra, bʉaro jañuro cʉ̃ ca majipere tiicojorucumi Ʉmʉreco Pacʉ. To biro ca tiitigʉa, cʉ̃ ca majirʉga tʉgoeñamirijepʉra ẽma ecocoarucumi —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Jesús paco, cʉ̃ bairã \r (Mt 12.46-50; Mc 3.31-35) \p \v 19 Jesús paco, cʉ̃ bairã cʉ̃re ĩarã waamiupa. Paʉ bojoca cʉ̃ja ca niiro macã, cʉ̃ pʉtopʉ ea waa majitiupa. \p \v 20 To biri to ca niirã mena macʉ̃ jĩcʉ̃: \p —Mʉ paco, mʉ bairã mʉre ĩarʉgarã, macãpʉ mʉre yue niima —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 21 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Yʉ paco, yʉ bairã, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire tʉori, tee ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã niima —ĩiupi. \s1 Winore, oco ca jaberijere, Jesús cʉ̃ ca yerijãa dotirique \r (Mt 8.23-27; Mc 4.35-41) \p \v 22 Jĩcã rʉmʉ Jesús cʉ̃ buerã mena cũmua pairicapʉ ea jãa, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Jamʉ. Ʉtabʉcʉra ape nʉñapʉ mani tĩa waaco —ĩiupi. To biri tĩa waaupa. \v 23 Cʉ̃ja ca tĩa nʉnʉa waaro, Jesús pea cãnicoaupi. To biro cʉ̃ ca bii ditoye tiirare, bʉaro ca wino paa puu cõa pooro oco jabe nʉnʉa dooupe. To biro ca biiro, cũmua peera pairo oco ñaajãa duuropʉ tiicãupe. \v 24 To cõrora cʉ̃ buerã pea Jesús're wãcõrã, o biro ĩiupa: \p —¡Buegʉ, Buegʉ dua waarã mani bii nija! —cʉ̃re ĩiupa. \p To biro cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea wãcã, winore, ca jaberijere, yerijãa dotiupi. To cõrora wino, oco ca jaberije añuropʉ yerijãa peticoaupa. \p \v 25 To biro ca biiro cʉ̃ buerãre o biro ĩiupi Jesús: \p —¿“Manire ametʉenecãrucumi” mʉja ca ĩi tʉgoeña bayirije do biro to biijãri? —ĩiupi. \p Cʉ̃ja pea to biro ca biirijere ĩa ʉcʉa, ñee pee ĩi majiticã, o biro ameri ĩi jãiñaupa: \p —¿Ñiru ʉno peti cʉ̃ niibuti ania, winopʉra, oco ca jaberijepʉra, cʉ̃ ca dotirore biro añuro cʉ̃re ca tʉo nʉnʉjeero ca tiigʉa? —ĩiupa. \s1 Gerasa macʉ̃ ca wãtĩa jãa ecoricʉ \r (Mt 8.28-34; Mc 5.1-20) \p \v 26 Biirique peti Gerasa yepa, ʉtabʉcʉra ape nʉña peere Galilea yepa ãpõtĩñaro ca niiri yepapʉre tĩa ea waaupa. \v 27 Jesús cʉ̃ ca maa nʉcãrije menara, jĩcʉ̃ bojocʉ, tii macã macʉ̃, ca wãtĩa jãa ecoricʉ cʉ̃re ũmaa bocaupi. Mee, yoaro juti jãñati, wiipʉre niiti, maja operi watoaripʉ nii, ca biigʉ niiupi. \v 28 Jesús're ĩacãgʉpʉa, cʉ̃ ãjʉro jupeari mena cʉ̃ jʉguero ñaanuu waari, o biro ĩi acaro buiupi: \fig Bojocʉ ca wãtĩa jãa ecoricʉ. Lc 8.27|src="lb00303b.tif" size="span" \fig* \p —“¡Yʉre pato wãcõticãña Jesús, Ʉmʉreco Pacʉ ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ Macʉ̃! ¡Ñañaro yʉre tiiticãña,” mʉre yʉ ĩi! —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 29 Wãtĩ atere to biro ĩiupi, “To cõrora cʉ̃re witi waagʉja,” Jesús cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro macã. Paʉ tiiri wãtĩ cʉ̃pʉre ñaajãa nʉcã earucuupi. To biri no ca booro biiremi ĩirã, cʉ̃ dʉporire, cʉ̃ amorire, come daari mena cʉ̃ja ca jiacãmijata cãare, teere tʉ̃a jude batecã, ca yucʉ maniri yeparipʉ cʉ̃ ca ũmaa duticã yai waarucuro, cʉ̃re tiirucuupi wãtĩ. \p \v 30 Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupi: \p —¿Do biro mʉ wãme cʉtiti? —cʉ̃re ĩiupi. To biro cʉ̃ ca ĩi jãiñaro, cʉ̃ pea: \p —Yʉa, Legión yʉ wãme cʉti —cʉ̃re ĩi yʉʉupi. Atere o biro ĩiupi, paʉ wãtĩa cʉ̃pʉre cʉ̃ja ca jãarique ca niiro macã. \p \v 31 Cʉ̃ja pea: \p —Ca ʉ̃cʉ̃ari opepʉ jãare tiicojoticãña —ĩi jãiupa Jesús're. \p \v 32 Tii tabe macã buuro peere paʉ ecaricarã yejea baa niiupa. To biri wãtĩa pea: \p —Cʉ̃japʉre jãare jãa dotiya —ĩiupa. Jesús pea cʉ̃japʉre cʉ̃jare jãa dotiupi. \v 33 To cõrora wãtĩa pea bojocʉpʉre ca niiricarã witi waa, yejea peere ñaajãa nʉcã eaupa. Cʉ̃ja ca jãarora, yejea pea tii buuro macã tʉdipʉ ũmaa mecʉ̃ bua waa, tiirapʉ ñaañua, dua yaicoaupa. \p \v 34 Yejeare ca cotemiricarã pea to biro ca biirijere ĩari, ũmaa duti tua waa macã macãrãre, macã tʉjaro macãrãpʉ cãare teere cʉ̃jare wedeupa. \v 35 Bojoca pea to biro ca biiriquere ĩarã waaupa. Jesús pʉto earã, wãtĩa cʉ̃ja ca witi weoricʉ peera juti jãñacãricʉpʉre, ñucã añuro bojoca cati añugʉpʉ, Jesús pʉto ca duwigʉre cʉ̃re ĩaupa. To biro cʉ̃ ca biiro ĩarã, bʉaro uwiupa. \v 36 Ca wãtĩa jãa ecoricʉre Jesús cʉ̃re cʉ̃ ca catioro ca ĩaricarã pea: \p —O biro tii catio ecojãwi —cʉ̃jare ĩi wedeupa. \v 37 Teere tʉorã, Gerasa yepa macãrã niipetirãpʉra uwima ĩirã: \p —Waacoagʉja. Anore niiticãña —ĩiupa. To biri Jesús cũmuapʉ ea jãa, waacoaupi. \p \v 38 To biro cʉ̃ ca biiro, ca wãtĩa jãñagʉre cʉ̃ ca catioricʉ pea: \p —Yʉ cãa, mʉ mena yʉ waarucu —bʉaro Jesús're ĩi jãimiupi. \p \v 39 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉogʉ, o biro cʉ̃re ĩiupi Jesús: \p —Dooticãña. Mʉ yaa wii pee tua waari, Ʉmʉreco Pacʉ añuro mʉre cʉ̃ ca tiirije niipetirore mʉ yaarãre wedeya —cʉ̃re ĩiupi. \p To biro cʉ̃ ca ĩiro waa, macã macãrã niipetirãre Jesús cʉ̃re cʉ̃ ca catioriquere cʉ̃jare wede peticãupi. \s1 Jairo macõ, to biri Jesús jutirore ca padeñarico \r (Mt 9.18-26; Mc 5.21-43) \p \v 40 Jesús, ʉtabʉcʉra ape nʉña peere cʉ̃ ca tua tĩa earo, bojoca pea ʉjea niirique mena cʉ̃re bocaupa, niipetirã cʉ̃re ca yue niiricarã niiri. \v 41 To biro cʉ̃ ca bii tĩa eari tabera jĩcʉ̃, nea poo juu buerica wii wiogʉ Jairo ca wãme cʉtigʉ, Jesús pʉto eari, cʉ̃ dʉpori pʉto cʉ̃ ãjʉro jupea mena ea nuu waari: \p —Yʉ yaa wiipʉ dooya —cʉ̃re ĩiupi. \v 42 Cʉ̃ macõ jĩcõra ca niigo, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niiri cʉ̃mari ca cʉogo bii yaigopʉ biiupo. \p Toopʉ waagʉ cʉ̃ ca bii nʉnʉa waaro Jesús mena paʉ bojoca ʉta bijaroacã tuutu nʉnʉa waaupa. \v 43 Cʉ̃ja watoare niiupo jĩcõ, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niiri cʉ̃mari peti ca díi waa yerijãatirije ca diarique cʉtigo. Cõre ʉco tiiri majare wapa tiima ĩigo, cõ ca cʉomirique niipetirije tiicojo peoticãupo. Jĩcʉ̃ peera cõre ʉco tii catioticãupa. \v 44 To biri Jesús jiro pee doo, cʉ̃ jutiro yapare padeñaupo. Cõ ca padeñarora, cõre ca díi waa niirije jĩcãto díi taticoaupe. \p \v 45 To cõrora o biro ĩi jãiñaupi Jesús: \p —¿Ñiru yʉre cʉ̃ padeñajãri? —ĩiupi. \p Niipetirãpʉra: “Jãa padeñatijãwʉ,” cʉ̃ja ca ĩiro macã, o biro cʉ̃re ĩiupi Pedro pea: \p —Buegʉ, paʉ bojoca mʉre ca nʉnʉrã, ʉta bijaroacã cʉ̃ja ca tuumicõa nʉnʉa waa pacaro, “¿Ñiru yʉre cʉ̃ padeñajãri mʉ ĩi jãiñati?” —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 46 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩi pacaro Jesús pea: \p —Yee méé yʉ ĩi nija, jĩcʉ̃ yʉre padeñabujãwi. Yʉ ca tʉgoeña tutua maji niirije to ca waa ũmaa waaro yʉ tʉgoeñajãwʉ —ĩiupi. \p \v 47 Nomio pea to biro cʉ̃ ca ĩiro, do biro bii duti majitima ĩigo, nanagora cʉ̃ pʉto pee waa, cʉ̃ dʉpori pʉtopʉ cõ ãjʉro jupeari mena tuetuu ea nuu waari, niipetirã cʉ̃ja ca tʉoropʉ: \p —O biirije diarique cʉtima ĩigo, mʉ jutirore yʉ padeñajãwʉ. Yʉ ca padeñarora, yʉ ca diarique cʉtirije yʉre ametʉacoa —ĩi wedeupo. \p \v 48 To biro cõ ca ĩiro, Jesús pea o biro cõre ĩiupi: \p —Macõ, “Yʉre catiocãrucumi,” mʉ ca ĩi tʉgoeña bayirijera mʉ ca diarique cʉtirijere mʉre ametʉene. Tʉgoeñarique paitigora waagoja —ĩiupi. \p \v 49 Ména, Jesús to biro cʉ̃ ca ĩi niiri tabera, nea poo juu buerica wii wiogʉ Jairo yaa wii macʉ̃ ea, o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Mee, mʉ macõ bii yaicoajãwo. Buegʉre pato wãcõ nemoticãña —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 50 Jesús pea teere tʉori, o biro ĩiupi Jairore: \p —Uwiticãña. Díámacʉ̃ tʉo nʉnʉjeeya, mʉ macõ ametʉacãrucumo —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 51 Jairo yaa wiipʉ eagʉ, ca bii yairico pacʉ, cõ paco menare, Pedro, Juan, Santiago jãari wadore jãa waa dotiupi Jesús. \v 52 Niipetirã bʉaro tʉgoeñarique pairique mena cõre oti niiupa. Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Otiticãña. Daquego bii yaigo méé biimo. Cãnigo tiimo —ĩiupi. \p \v 53 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉorã, niipetirã cʉ̃re boca buicãupa Jesús're: \p —Mee, bii yaicoajãwo —ĩima ĩirã. \v 54 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩi bui pacaro, cõ amore ñeeri, tutuaro wederique mena o biro ĩiupi Jesús: \p —Daquego, wãmʉ nʉcãña —cõre ĩiupi. \p \v 55 To biro cʉ̃ ca ĩirora, cõ pea cati tua eaupo; cati tua eagora wãmʉ nʉcã cõ ca biiro Jesús pea: \p —Cõre baarique ecaya —cʉ̃jare ĩiupi. \v 56 Ca bii yaicoaricopʉra cõ ca cati tuaro ĩarã, cõ pacʉa pea ĩa ʉcʉa yaicoa, ñee pee ĩiticãupa. Jesús pea, to biro ca biiriquere: “Jĩcʉ̃ peerena wedeticãña,” cʉ̃jare ĩiupi. \c 9 \s1 Jesús cʉ̃ buerãre cʉ̃ ca tiicojo cojorique \r (Mt 10.5-15; Mc 6.7-13) \p \v 1 Jesús cʉ̃ buerã, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirãre neori, yeri tutuarique, doti majirique cʉ̃jare tiicojoupi, wãtĩa cʉ̃ja ca niiro cõrorena cõa wiene maji, diariquere ametʉene maji, cʉ̃ja ca tii majipere biro ĩigʉ. \v 2 To biro tii, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽre wede, ca diarãre cʉ̃ja diarique ametʉene, cʉ̃jare tii dotigʉ tiicojoupi. \v 3 O biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Maa waarã mʉja ca cʉo waape ʉnora jee waaticãña: tuericagʉ ʉnora, wajopoa ʉnora, baarique ʉnora, wapa tiirica tiiri ʉnora, to biri juti mʉja ca wajoa jãñape ʉnorena, jee waaticãña. \v 4 Noo mʉja ca eari wiira niicãña. Tii wiira nii, apero waarãpʉ ñucã tii wiire mʉja witirucu. \v 5 Jĩcã macã macãrã ʉno mʉjare cʉ̃ja ca bootijata, tii macãre witi waarãra, tii macã maquẽ jita mʉja dʉporipʉre ca ea tuarijere paa bate cũu, waacoarãja, “Mʉjare jãa ca wederijere mʉja ca tʉorʉgatirije jʉori, mʉja yee wapa ñañaro mʉja tamʉorucu,” cʉ̃jare ĩi majiorã —cʉ̃jare ĩi cojoupi Jesús. \v 6 To biri cʉ̃ja pea, macãri niipetirijepʉ waa, añurije quetire wede, ca diarique cʉtirãre cʉ̃ja diarique ametʉene, tii yujuupa. \s1 Herodes cʉ̃ ca tʉgoeña amarique \r (Mt 14.1-12; Mc 6.14-29) \p \v 7 Wiogʉ Herodes, Jesús cʉ̃ ca tii niirije niipetirijere queti tʉoupi. Teere tʉogʉ, do biro ĩi majitiupi: “Jĩcãrã Juan niiquĩricʉ cati tuajapi,” \v 8 aperã pea: “Elías baua eagʉ biijapi,” ñucã aperã: “Tĩrʉmʉpʉ macãrã, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja niiquĩricarã mena macʉ̃ cati tuagʉ biijapi,” cʉ̃ja ca ĩiro macã. \v 9 To biro cʉ̃ja ca ĩiro tʉori, o biro ĩiupi Herodes pea: \p —Yʉra, Juan dʉpʉgare yʉ paa taa dotiwʉ doca. To docare, ¿ñiru peti cʉ̃ niigajati, to cõro paʉ cʉ̃ ca tii niirijere cʉ̃ja ca wederucurijere yʉ ca tʉogʉ pea? —ĩiupi. To biri Jesús're bʉaro cʉ̃re ĩarʉgarucumiupi Herodes. \s1 Paʉ bojocare Jesús cʉ̃ ca baarique ecarique \r (Mt 14.13-21; Mc 5.30-43; Jn 6.1-14) \p \v 10 Cʉ̃ buerã tua earã, cʉ̃ja ca tiiriquere wedeupa Jesús're. Cʉ̃ pea cʉ̃ja wadore jʉo cojo, Betsaida ca wãme cʉtiri macã pee cʉ̃jare jʉo waacoaupi. \v 11 Bojoca pea toopʉ cʉ̃ ca waariquere majiri, cʉ̃re nʉnʉcoaupa. Toopʉ cʉ̃ja ca ẽmʉ ea waaro, añuro cʉ̃jare boca, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽre cʉ̃jare wede, ca diarique cʉtirãre cʉ̃jare catio, cʉ̃jare tiiupi Jesús. \p \v 12 Ca naio waaro ĩarã, cʉ̃ buerã pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirã pea Jesús pʉto waa, o biro cʉ̃re ĩiupa: \p —Bojocare “Waarãja,” cʉ̃jare ĩiña. Waa, pʉto jañuri ca niiri macãri pee cʉ̃ja ca cãnipa taberi, cʉ̃ja ca baapere, cʉ̃ja amarã waajato ĩigʉ. Ano mani ca niiri tabera ñee ʉno mani —cʉ̃re ĩiupa. \p \v 13 To biro cʉ̃ja ca ĩiro: \p —Mʉjara cʉ̃jare baarique ecaya —cʉ̃jare boca ĩiupi Jesús. \p Cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩiupa: \fig Jĩcã amo cõro pan, wai pʉarã. Lc 9.13|src="hk00155b.tif" size="col" \fig* \p —Pan jĩcã amo cõro niirije, pʉarã wai, to cõroacãra jãa cʉo, ano ca niirã niipetirã cʉ̃ja ca baapere jãa ca wapa tiirã waatijata —ĩiupa Jesús're. \v 14 Ʉmʉa wadora jĩcã amo cõro mil peti niiupa. To cõro paʉ cʉ̃ja ca niiro ĩa pacagʉ: \p —Cincuenta niirãri wado cʉ̃jare duwi dotiya —ĩiupi Jesús, cʉ̃ buerãre. \v 15 Cʉ̃ja pea cʉ̃ ca tii dotirore birora bojocare cʉ̃jare duwi dotiupa. \v 16 To biro cʉ̃ja ca tii yapanoro ĩa, jĩcã amo cõro ca niirije pan'gaarire, wai pʉarãre ami, ʉmʉreco tuti pee ĩa mʉeneri, “Ate jãare mʉ ca baarique tiicojorijere añurije jãare ĩa cõa peo bojaya” ĩi jãi yapano, teere pee bato, cʉ̃ buerãre tiicojoupi bojocare cʉ̃ja bato cojojato ĩigʉ. \v 17 Bojoca niipetirã pea teere baa yapi peticoaupa. Ca dʉjarije peera pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro niiri pijeeri peti jeeupa ñucã cʉ̃ buerã pea. \s1 Pedro: “Cristo mʉ nii,” Jesús're cʉ̃ ca ĩirique \r (Mt 16.13-19; Mc 8.27-29) \p \v 18 Jĩcã rʉmʉ, Jesús bojoricaro cʉ̃ ca juu bue niiro cʉ̃ buerã cãa cʉ̃ mena niiupa. Cʉ̃ pea o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupi: \p —¿Bojoca, “Ñiru niimi,” yʉre cʉ̃ja ĩirucuti? —ĩiupi. \p \v 19 To biro cʉ̃ ca ĩi jãiñaro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupa cʉ̃ja pea: \p —Jĩcãrã, bojocare Uwo Coeri majʉ Juan niimi; aperã Elías niimi; ñucã aperã pea, “Tĩrʉmʉpʉ macʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja ca niiquĩricarã mena macʉ̃ ca cati tuaricʉ niimi,” mʉre ĩima —cʉ̃re ĩiupa. \p \v 20 To biro cʉ̃ja ca ĩiro: \p —Mʉja pea ¿“Ñiru niimi,” yʉre mʉja ĩiti? —cʉ̃jare ĩi jãiñaupi. \p To biro cʉ̃ ca ĩi jãiñaro, Pedro pea: \p —Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojoricʉ, Cristo mʉ nii —cʉ̃re ĩiupi Jesús're. \s1 Cʉ̃ ca bii yaipere cʉ̃ ca wederique \r (Mt 16.20-28; Mc 8.30—9.1) \p \v 21 Jesús pea: \p —Atere jĩcʉ̃ peerena wedeti majuropeecãña —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 22 To biro ĩicã ñucã: \p —Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃a, paʉ ñañarije tamʉo, judíos're ca jʉo niirãre, paia ʉparãre, doti cũuriquere ca jʉo buerãre, ĩa juna eco, jĩa cõa eco, yʉ ca biipera niicãro bii. To biro cʉ̃ja ca tiimijata cãare, itia rʉmʉ jiro yʉ cati tuacoarucu ñucã —ĩi wedeupi Jesús, cʉ̃ buerãre. \p \v 23 Jiro niipetirãre o biro ĩiupi Jesús: \p —Jĩcʉ̃, yʉ buegʉ ca niirʉgʉ ʉnoa, mʉ majurope mʉ ca tiirʉgarijere yerijãari, to cãnacã rʉmʉra yʉ yee jʉori ñañaro tamʉo pacagʉ, to birora tʉgoeña bayicõa niiña. \v 24 Cʉ̃ ca cati niirijere ca maigʉa, cʉ̃ ca catipere bʉatirucumi. Yʉ yee jʉori ñañaro ca tamʉo yaigʉa, ametʉarucumi. \v 25 ¿Bojocʉre ñee pee añurije to tiiti, ati yepa maquẽ apeye niipetirijepʉrena cʉocã pacagʉ, cʉ̃ majuropeera cʉ̃ ca cati niirijere cʉ̃ ca tii yaio nʉcõcãjata? \v 26 Jĩcʉ̃ yʉre ca tʉo nʉnʉjeegʉ nii pacagʉ, yʉ yee maquẽre, yʉ yee quetire, wederʉgatigʉ ca bobo nucũ yujugʉra, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ cãa, yʉ ca boe baterije, yʉ Pacʉ cʉ̃ ca boe baterije mena, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã ca ñañarije manirã cʉ̃ja ca boe baterije mena, yʉ ca doori rʉmʉre yʉre ca tʉo nʉnʉjeegʉ cʉ̃ ca niirijere wederʉgʉ, yʉ bobo jañurucu. \v 27 Díámacʉ̃ mʉjare yʉ ĩi: Jĩcãrã ano ca niirã, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirijere ĩatirãra bii yaitirucuma —ĩi wedeupi. \s1 Jesús cʉ̃ ca baurije ca wajoarique \r (Mt 17.1-8; Mc 9.2-8) \p \v 28 Atere cʉ̃ ca ĩiricaro jiro, jĩcã amo peti, ape amore itiaga penituaro ca niiri rʉmʉri ca nii waaro, ʉ̃tãgʉpʉ juu buegʉ waagʉ, Pedro, Santiago, Juan jãare bapa cʉti waaupi Jesús. \v 29 Toopʉ cʉ̃ ca juu bue niirora, cʉ̃ diámacʉ̃ cʉ̃ ca bojoca baurije wajoacoaupe. Cʉ̃ jutiro cãa bʉaro boti ajiyaarito biicoaupe. \v 30 To biro cʉ̃ ca bii niiri tabera, ʉmʉa pʉarã baua ea nʉcã, Jesús mena wede peni niiupa. Cʉ̃ja pea Moisés, Elías niiupa. \v 31 Bʉaro ca ajiyaa boe baterije watoapʉ niicãri, ñañaro Jerusalén'pʉ Jesús cʉ̃ ca bii yaipere wede peni niiupa. \v 32 Pedro, to biri cʉ̃ mena macãrã pea bʉaro cʉ̃jare ca wʉgoa eyo pacaro, to birora ĩacã niima ĩirã, Jesús cʉ̃ ca boe baterijere, ñucã ʉmʉa pʉarã cʉ̃ mena ca niirãre ĩaupa. \v 33 Cʉ̃re cʉ̃ja ca camotati waarora, Pedro pea cʉ̃ ca ĩirijere “To biirije yʉ ĩicu” ĩiti pacagʉ, o biro ĩiupi Jesús're: \p —Buegʉ, anopʉ mani ca niijata, añu majuropeecã. To biri itia wii, wii pĩiri mani tiico. Mʉ yaa wii jĩcã wii, ape wii Moisés yaa wii, Elías yaa wii, mani tiirucu —ĩiupi. \p \v 34 To biro cʉ̃ ca ĩi niirora, bueri bʉrʉa cʉ̃jare duwi ñaapea ea, paa ũmaa nʉcõcãupa. Bueri bʉrʉa watoapʉ niirã, bʉaro uwiupa. \v 35 To biro cʉ̃jare ca biiri tabera, bueri bʉrʉa watoapʉ wederique o biro ĩi cojoupa: \p —Ani niimi yʉ Macʉ̃, yʉ ca beje amiricʉ. Cʉ̃re tʉoya —ĩi wedeoupa. \v 36 Tee wederiquere cʉ̃ja ca tʉoro jiro, Jesús jĩcʉ̃ra tua nʉcãcãupi. Cʉ̃ja pea atere cʉ̃ja wado majicã niiupa. Jĩcã cuu, to biro ca biirijere cʉ̃ja ca ĩariquere, jĩcʉ̃ ʉno peerena jĩcã wãme ʉnora wederucu tiitiupa. \s1 Wãmʉ ca wãtĩ jãa ecoricʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \r (Mt 17.14-21; Mc 9.14-29) \p \v 37 Ape rʉmʉ, ʉ̃tãgʉ jotoapʉ ca niiricarã cʉ̃ja ca duwi waaro, paʉ bojoca Jesús're bocarã waaupa. \v 38 Jĩcʉ̃ bojoca watoapʉ, Jesús're o biro ĩi cojoupi: \p —Buegʉ, yʉ macʉ̃ jĩcʉ̃ra ca niigʉre, cʉ̃re ĩaña petopʉra. \v 39 Wãtĩ cʉ̃pʉre ñaajãa nʉcã eari, cʉ̃ ca acaro bui mecʉ̃ro tii, cʉ̃ ca dia ñaaro tii, ñucã cʉ̃ ʉjeropʉ jopo witi, cʉ̃ ca biro cʉ̃re tiimi. Ñañaro peti cʉ̃re tiicãmi. Cʉ̃re pitirʉgati majuropeecãmi. \v 40 Mʉ buerã cãare, “Wãtĩre cõa wiene bojaya,” cʉ̃jare yʉ ĩimijãwʉ. Cʉ̃re cõa wiene majitijãwa —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 41 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro ĩi yʉʉupi: \p —¡Agó nija, díámacʉ̃ tʉoti, ca bojoca ñañarã peti nii, ca biirã! ¿No cõro yoaro mʉja mena nii, to biro mʉja ca bii niirijere nʉcã, yʉ bii niigʉti? Ano pee mʉ macʉ̃re ami dooya —ĩiupi. \p \v 42 Jesús pʉto cʉ̃ ca ea nʉnʉa waarora, wãtĩ pea ñucã yepapʉ cʉ̃re tii cõa cũu cojori, tutuaro cʉ̃ ca yugui mecʉ̃ro tiiupi. To biro cʉ̃ ca tii pacaro, Jesús pea wãtĩre tuti cõa wiene, cʉ̃re tii catio yapano, cʉ̃ pacʉre cʉ̃re tueneupi. \p \v 43 To ca niirã niipetirãpʉra Ʉmʉreco Pacʉ do biro ca tiiya manigʉ cʉ̃ ca niirijere ĩa ʉcʉa, do biro pee ĩiticãupa. \s1 Cʉ̃ ca bii yaipere pʉati Jesús cʉ̃ ca wederique \r (Mt 17.22-23; Mc 9.30-32) \p Niipetirãpʉra Jesús to biro cʉ̃ ca tiirijere ĩa ʉcʉa, do biro pee ĩi majiti, cʉ̃ja ca bii ditoye, o biro ĩiupi Jesús cʉ̃ buerãre: \p \v 44 —Atere añuro tʉori, acoboticãña. Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃re jĩa dotirã, aperãpʉre yʉre tiicojorucuma —ĩiupi. \p \v 45 Cʉ̃ja pea to biro cʉ̃ ca ĩirijere tʉo majitiupa, cʉ̃ja ca tʉo majitipere biro ĩiro, cʉ̃ja ca tʉo puoborijere tii acoboriquere biro cʉ̃jare ca niicãro macã. Ñucã apeyera “To biro mʉ ca ĩirijere jãare wede majioña,” Jesús're ĩi jãiñarʉgarã cãa, uwi jañuupa. \s1 ¿Ñiru pee cʉ̃ niiti, ca nii majuropeegʉ? \r (Mt 18.1-5; Mc 9.33-37) \p \v 46 Ñucã Jesús buerã cʉ̃ja majurope: \p —¿Niipe mani mena macʉ̃ ca nii majuropeegʉ cʉ̃ niigʉti? —ameri ĩi wede pai niiupa. \v 47 Jesús pea to biro cʉ̃ja ca ĩi tʉgoeña wede pai niirijere majiri, jĩcʉ̃ wimagʉre cʉ̃re ami, cʉ̃ pʉto nʉcõri, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p \v 48 —No ca boogʉ yʉ wãme mena ani wimagʉre ca ñeegʉa yʉrena ñeegʉ tiimi. Ñucã yʉre ca ñeegʉa, yʉre ca tiicojoricʉ cãare ñeegʉ tiimi. To biri mʉja niipetirã watoare, watoa macʉ̃re biro ca niigʉ pee, ca nii majuropeegʉ niimi —ĩiupi Jesús, cʉ̃ buerãre. \s1 Manire ca junatigʉa, mani mena macʉ̃ niimi \r (Mc 9.38-40) \p \v 49 Juan pea o biro ĩiupi: \p —Buegʉ, jĩcʉ̃ mʉ wãme mena ĩicãri, ca wãtĩa cõa wiene niigʉre jãa ĩajãwʉ. Mani mena macʉ̃ méé cʉ̃ ca niiro macã, to biro cʉ̃ ca tiirijere, “To biro tiiticãña” cʉ̃re jãa ĩimijãwʉ —ĩiupi. \p \v 50 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Cʉ̃re camotaaticãña. Manire ca junatigʉa, mani mena macʉ̃ niimi —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \s1 Santiagore, Juan're, Jesús cʉ̃ ca tutirique \p \v 51 Mee, Jesús ʉmʉreco tutipʉ cʉ̃ ca tua mʉa waapa tabe ea waaro ca biiro tʉgoeña tutuarique mena Jerusalén'pʉ waagʉ, waa jʉo waaupi. \v 52 To waa nʉnʉa waagʉ, cʉ̃ja jʉguero tiicojoupi queti wede jʉgueri majare. Cʉ̃ja pea Samaria yepa macã macãpʉ waaupa, cãnirica tabe ama yuerã waarã. \v 53 To biro cʉ̃ja ca biiro, samaritanos pea “Jerusalén'pʉ waari maja niima,” ĩi ĩa majiri, cʉ̃jare ñeerʉgatiupa. \v 54 To biro cʉ̃ja ca biirijere ĩari, Jesús buerã Juan, Santiago jãa, o biro ĩiupa Jesús're: \p —Wiogʉ, ¿Elías cʉ̃ ca tiiquĩricarore biro ʉmʉreco tutipʉ maquẽ ca ʉ̃ʉrijere duwi doo dotiri, cʉ̃jare to ca joe batero jãa ca tiiro mʉ booti? —ĩiupa. \p \v 55 To biro cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea amojode nʉcãri, o biro cʉ̃jare ĩi tutiupi: \p —Mʉja, wãtĩ cʉ̃ ca tʉgoeñari wãmerena ĩicãrã mʉja ca ĩirijere mʉja majiti. \v 56 Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃a bojocare jĩagʉ doogʉ méé yʉ doowʉ. Cʉ̃jare ametʉenegʉ doogʉ pee yʉ doowʉ —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. To biro cʉ̃jare ĩi, ape macã pee waacoaupa ñucã. \s1 Jesús're ca nʉnʉrʉgamiricarã \r (Mt 8.19-22) \p \v 57 Maapʉ cʉ̃ja ca waa nʉnʉa waaro, jĩcʉ̃ o biro ĩiupi Jesús're: \p —Wiogʉ, noo mʉ ca waari taberi cõro mʉ mena yʉ waarucu —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 58 To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Buu yairoa, cʉ̃ja cãniri operi cʉoma. Minia cãa, cʉ̃ja die batiri cʉoma. Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ pea cãnirica tabe ʉnora yʉ cʉoti —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 59 Apĩ peera: \p —Yʉ mena pee dooya\f + \fr 9.59\ft Mt 8.22.\f* —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \p To biro cʉ̃ ca ĩiro: \p —Wiogʉ, yʉ pacʉre yʉ yaa jʉogʉ waarʉga ména —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 60 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús: \p —“Ca bii yairã majuropeera, ca bii yairãre cʉ̃ja yaajato” ĩicãña. Mʉ pea waari, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotiri tabe maquẽ quetire wede yujugʉja —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \p \v 61 Apĩ o biro ĩiupi ñucã: \p —Wiogʉ, mʉ mena yʉ waarʉga. Ména, yʉ yaa wii macãrãre yʉ waarique wui jʉogʉ waarʉga —ĩiupi. \p \v 62 To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Ca jee cũu nʉnʉa waagʉ nii pacagʉ, cʉ̃ jiro pee wado ca ĩa tuenecã niigʉa, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotiri tabe maquẽre ca tiipʉ ʉno méé niimi —cʉ̃re ĩiupi. \c 10 \s1 Setenta y dos peti niirãre Jesús cʉ̃ ca tiicojo cojorique \p \v 1 Ate jiro ñucã Wiogʉ, setenta y dos peti beje jeeri, pʉarãri wado cʉ̃ ca waapa taberi macã macãripʉ cʉ̃jare tiicojo jʉgueupi. \v 2 O biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Díámacʉ̃ petira ote ca bʉcʉa yapanorije paʉ peti niicã. To ca bii pacaro, paderi maja pea petoacã niima. To biri oterique Ʉpʉre ca dicare ca jeerã dooparã paderi majare cʉ̃ tiicojojato ĩirã, mʉja cʉ̃re jãiña. \v 3 Waarãja mʉja. Tʉoya. Ecaricarã oveja punare biro ca niirãre, macãnʉcʉ̃ yaia\f + \fr 10.3\ft Lobos.\f* ca wiorã watoapʉre mʉjare yʉ tiicojo. \v 4 Wajopoa ʉnora, wapa tiirica tiiri mʉja ca jãari poari ʉnora, dʉpo juti mʉja ca wajoa jãña pee ʉnora, jee waaticãña. Ñucã maapʉ cãare jĩcʉ̃ peerena jãiña tua nʉcã, tiiticãña. \p \v 5 ”Jĩcã wiire jãa waarã, o biro cʉ̃jare ĩi añu doti jʉoya: “Ati wii macãrãre añuro niirique to niijato,” ĩiña. \v 6 Tii wiire jĩcãri cõro añuro ca niirã cʉ̃ja ca niijata, añuro cʉ̃ja ca niiro mʉja ca boorije mʉja ca boorore birora cʉ̃jare biirucu. Teere ca bootirã cʉ̃ja ca niijata, añuro niirique mʉja peera yai nʉcãtirucu. \v 7 Mʉjare cʉ̃ja ca nii dotiri wiira niicãña. Tii wii macãrã cʉ̃ja ca cʉorijera baa, jini, tiicã niiña. Paderi majʉa, cʉ̃ ca paderije wapare wapa ñee majimi. Wiijeri cõro waa nucũ yuju tiiticãña. \p \v 8 ”Jĩcã macãre mʉja ca earo, añuro mʉjare cʉ̃ja ca bocajata, baarique mʉjare cʉ̃ja ca ecarijera baa, \v 9 tii macã macãrã ca diarique cʉtirãre catio, ñucã o biro cʉ̃jare ĩi wedeya: “Mee, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije mʉja pʉtora nii yerijãa,” cʉ̃jare ĩiña. \v 10 Jĩcã macãre mʉja ca earo, tii macã macãrã mʉjare cʉ̃ja ca bootijata, macã yepa pee waari, o biro cʉ̃jare ĩiña: \v 11 “Mʉjare jãa ca wederijere mʉja ca tʉorʉgatirije jʉori mʉja yee wapa ñañaro mʉja tamʉorucu, mʉjare ĩirã, mʉja yaa macã maquẽ jita, jãa dʉporipʉre ca ea tuarique menapʉrena jãa paa bate. Biirãpʉa atere majiña, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije mee mʉja pʉtora nii yerijãa,” cʉ̃jare mʉja ĩi wederucu. \v 12 Yʉ pea o biro mʉjare yʉ ĩi: “Ñañaro tamʉorica rʉmʉ ca niiro, Sodoma macãrã ametʉenero ñañaro tamʉorucuma tii macã macãrã,” yʉ ĩi —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Ca ametʉene nʉcãri macãri \r (Mt 11.20-24) \p \v 13 —¡Abé nija mʉja Corazín, Betsaida macãrã! Mʉja watoare ca ĩa ñaaña manirije yʉ ca tii bau niiriquere Tiro, Sidón macãrã peere cʉ̃jare yʉ ca tii ĩñojata, tĩrʉmʉpʉra ñañarije cʉ̃ja ca tiiriquere tʉgoeña yeri wajoari, Ʉmʉreco Pacʉ peere tʉo nʉnʉjeebojacupa. Cʉ̃ja ca tʉgoeña wajoarijere ĩñorã, boori juti jãña, õwarena duwi, biibojacupa. \v 14 To biri Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩa bejeri rʉmʉ ca niirore, Tiro, Sidón macãrã ametʉenero ñañaro mʉja ca tamʉope niirucu. \v 15 Mʉja Capernaúm macãrã, “¿Ʉmʉreco tutipʉ jãa ami mʉa waa ecorucu,” mʉja ĩi tʉgoeñati? Mʉja biiticu. Ca ʉ̃cʉ̃ari opere bʉaro ca ʉ̃cʉ̃a majuropeeri tabepʉ mʉja duwi nʉcãcoarucu. \p \v 16 ”Mʉja ca wederijere ca tʉorã, yʉrena tʉorã tiima. Mʉjare ca junarã, yʉrena junacãrã tiima. Yʉre ca junarã, yʉre ca tiicojoricʉpʉre cʉ̃re junarã tiima —cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús. \s1 Setenta y dos niirã cʉ̃ja ca tua earique \p \v 17 Jiro, setenta y dos niirã, bʉaro ʉjea niirique mena o biro ĩi tua eaupa: \p —Wiogʉ, mʉ wãme mena jãa ca ĩijata, wãtĩapʉ cãa, jãa ca dotirore biro biicãma —ĩiupa. \p \v 18 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: \p —Satanás, ʉmʉreco tutipʉ ca niimiricʉ, bʉpo cʉ̃ ca yaberore biro cʉ̃ ca bii ñaaduwi dooro cʉ̃re yʉ ĩajãwʉ. \v 19 Tʉgoeña yeri tutuariquere mʉjare yʉ tiicojowʉ, aña, cotiapa jotoara waa, ñucã mani waparã yʉʉ wãtĩ cʉ̃ ca tutuarijere ñañaro tamʉoricaro maniro, mʉja ca bii ametʉa nʉcãpere biro ĩigʉ. \v 20 Wãtĩa yeri mʉja ca dotirore biro cʉ̃ja ca biirijerena ĩa ʉjea niiticãña. Mee, mʉja wãme Ʉmʉreco Pacʉ pʉtopʉ owa tuurique ca niirije pee docare ʉjea niiña —ĩiupi. \s1 Jesús cʉ̃ ca ʉjea niirique \r (Mt 11.25-27; 13.16-17) \p \v 21 Tii nimarora, Añuri Yeri jʉori bʉaro ʉjea niirique mena o biro ĩiupi Jesús: \p —Mʉre yʉ baja peo nʉcʉ̃ bʉo Cáacʉ, ati ʉmʉreco, ati yepa Ʉpʉre. Ca majirãre, ca tʉo puorãre, mʉ ca yaioriquere watoa macãrã peere mʉ ĩño. Ʉ̃gjá, añu Cáacʉ, o biirijera ca biiro mʉ boowʉ. \p \v 22 ”Yʉ Pacʉ, niipetirijepʉrena yʉre tiicojowi. Jĩcʉ̃ ʉno peera, cʉ̃ Macʉ̃ yʉ ca niirijere majitima. Yʉ Pacʉ wado majimi. Ñucã jĩcʉ̃ ʉno peera, yʉ Pacʉ cʉ̃ ca niirijere majitimi. Yʉ cʉ̃ Macʉ̃, to biri cʉ̃ Macʉ̃ yʉ ca boorã wadore cʉ̃ja ca majiro yʉ ca tiirã wado majima —ĩi ʉjea niiupi. \p \v 23 To biro ĩi yapano, amojode nʉcã, cʉ̃ buerã wadore o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Ʉjea niiña mʉja, ano mʉja ca ĩarijere ca ĩarã. \v 24 Paʉ Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja, wiorã, ate mʉja ca ĩarijere ĩarʉgamiupa. To biro bii pacarã ĩatiupa. Ñucã ate mʉja ca tʉorijere tʉorʉgamiupa. To biro bii pacarã tʉotiupa —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Ca bojoca añugʉ samaritanore ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederique \p \v 25 Jĩcʉ̃ doti cũuriquere ca jʉo bueri majʉ Jesús mena wede penigʉ waaupi. Cʉ̃ pea, “¿Do biirije peti yʉre cʉ̃ yʉʉgʉti?” ĩigʉ, o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupi: \p —Buegʉ, ¿ñee yʉ tiigajati, to birora caticõa niiriquere cʉorʉgʉ? —ĩiupi. \p \v 26 To biro cʉ̃ ca ĩiro Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —¿Doti cũuriquepʉre do biro ĩi owarique to niiti? ¿Mʉa teere, “Do biirije ĩi,” mʉ ĩi bue tʉo jeeñoti? —ĩiupi. \p \v 27 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro, doti cũuriquere jʉo bueri majʉ pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —“Ʉpʉ, mʉ Ʉmʉreco Pacʉre mʉ yeri niipetiro mena, mʉ ca catirije niipetiro mena, mʉ ca tutuarije niipetiro mena, mʉ ca tʉgoeñarije niipetiro mena, cʉ̃re maiña.\f + \fr 10.27\ft Dt 6.5.\f* Ñucã mʉ pʉto macãrã cãare mʉ upʉre mʉ ca mairore birora cʉ̃jare maiña,” ĩi owarique nii\f + \fr 10.27\ft Lv 19.18.\f* —cʉ̃re ĩi yʉʉupi. \p \v 28 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉogʉ, o biro cʉ̃re ĩiupi Jesús: \p —Díámacʉ̃ra mʉ ĩi. Teere mʉ ca tiijata, to birora caticõa niiriquere mʉ cʉorucu —ĩiupi. \p \v 29 Cʉ̃ pea, “Ca bojoca añugʉ niimi” yʉre cʉ̃ ĩijato ĩigʉ, o biro cʉ̃re ĩi jãiña nemoupi ñucã Jesús're: \p —¿Ñiru cʉ̃ niiti, yʉ pʉto macʉ̃? —ĩiupi. \p \v 30 To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Jĩcʉ̃ bojocʉ Jerusalén ca niiricʉ Jericó pee waagʉ bua nʉnʉa waaupʉ. Toopʉ cʉ̃ ca waaro, jĩcãrã jee dutiri maja cʉ̃re ñeeri, cʉ̃ ca cʉomiriquere, to biri cʉ̃ juti menapʉra ẽma peti, cʉ̃re paa, ca bii yaibogʉpʉ cʉ̃re tii cõa cũu, waacoauparã. \v 31 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca tii cõa cũu waaro jiro, jĩcʉ̃ pai tii maarena waaupʉ. Cʉ̃re ĩagʉra, woa ametʉa waacoaupʉ. \v 32 Cʉ̃ ca ametʉa waaro jiro ñucã levita cãa cʉ̃ ca niiri tabere eaupʉ. Cʉ̃ cãa cʉ̃re ĩagʉra, woa ametʉa waacoaupʉ. \v 33 Cʉ̃ja jiro, Samaria macʉ̃ cãa tii maarena ca waagʉ, cʉ̃re ĩagʉra, bʉaro cʉ̃re boo paca ĩaupʉ. \v 34 To biri cʉ̃ pʉto pee waa, cʉ̃ camire ʉje oco, to biri ʉje mena cʉ̃re ʉco tiiupʉ. Cʉ̃re ʉco tii yapano, jutiro daa mena cʉ̃ camire dʉdʉa, jiro cʉ̃ yʉʉ burro jotoara cʉ̃re ami peo, amicoaupʉ, waa yujuri maja cʉ̃ja ca cãniri wiipʉ. Toopʉ cʉ̃re ami eari, cʉ̃re coteupʉ. \v 35 Ape rʉmʉ Samaria macʉ̃ pea waa yujuri maja cʉ̃ja ca cãniri wii ʉpʉre pʉa rʉmʉ pade wapa taaricaro cõro wapa tiirica tiiri cʉ̃re tiicojo, o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Anire añuro cʉ̃re coteya. Apeye cʉ̃ jʉori mʉ yeere mʉ ca tii batejata, tua doogʉ mʉre yʉ wapa tiirucu,” ĩiupʉ. \v 36 To biicãri yua, ¿anija itiarã watoare, jee dutiri maja cʉ̃ja ca paa jĩa cõa cũuricʉre, niipe cʉ̃ pʉto macʉ̃re biro cʉ̃ tiijapari? —cʉ̃re ĩi jãiñaupi Jesús. \p \v 37 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩi jãiñaro, doti cũuriquere ca jʉo buegʉ pea: \p —Cʉ̃re ca boo paca ĩaricʉ pee —cʉ̃re ĩi yʉʉupi. \p To biro cʉ̃ ca ĩiro: \p —Mʉ cãa, waa, cʉ̃ ca tiiricarore birora tiigʉja —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \s1 María, Marta jãa yaa wiipʉ Jesús cʉ̃ ca earique \p \v 38 Jesús cʉ̃ buerã mena waa nʉnʉa waagʉ, jĩcã macãpʉ cʉ̃ ca earo, Marta ca wãme cʉtigo, cõ yaa wiipʉ cʉ̃re cãni dotiupo. \v 39 Marta, jĩcõ baio cʉtiupo, María ca wãme cʉtigo. Cõ pea Jesús pʉto ea nuuri, cʉ̃ ca ĩirijere tʉocã duwiupo. \v 40 Marta pea paʉ paderique cõ ca tiirije pee wadore ĩa nʉnʉjee pade niima ĩigo, cõ baio to biro cõ ca bii weoro ĩari, Jesús pʉto pee waa, o biro cʉ̃re ĩiupo: \p —Wiogʉ, ¿mʉra, yʉ baio ate niipetirije paderiquere yʉre tii nemori méé, yʉ jĩcõrena cõ ca cũujata, to añucãti? “Cõre tii nemogoja,” cõre ĩiña petopʉra —cʉ̃re ĩiupo. \p \v 41 To biro cõ ca ĩiro tʉogʉ, o biro cõre ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Marta, mʉa paʉ peti paderique cʉoma ĩigo, bʉaro mʉ tʉgoeñarique pai. \v 42 Jĩcã wãmera tiiricaro añu. Ca nii majuropeerije peere bʉamo María. To biri jĩcʉ̃ ʉno peera cõre ẽmatirucumi —cõre ĩiupi. \c 11 \s1 Juu buerique maquẽre Jesús cʉ̃ ca buerique \r (Mt 6.9-15; 7.7-11) \p \v 1 Jĩcãti, jĩcã tabepʉ juu bue niiupi Jesús. Cʉ̃ ca juu bue yapanoro, jĩcʉ̃ cʉ̃ buegʉ o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Wiogʉ, Juan cʉ̃ buerãre cʉ̃ ca buericarore biro jãa cãare juu bue bueya —ĩiupi. \p \v 2 To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: \p —Juu buerã o biro ĩiña: \q1 “Cáacʉ, ʉmʉreco tutipʉ ca niigʉ, mʉ wãme ĩi nʉcʉ̃ bʉorica wãme to niijato. \q1 Mʉ ca dotirije to doojato. Ʉmʉreco tutipʉre mʉ ca boori wãme mʉ ca tiirore birora tiiya ati yepa cãare. \q1 \v 3 Jãa ca baapere to cãnacã rʉmʉra jãare tiicojoya. \q1 \v 4 Ñañarije jãa ca tiiriquere jãare acoboya, jãa cãa, niipetirãpʉrena ñañaro jãare cʉ̃ja ca tiirijere jãa ca acoborucurore birora. \q1 Ñañarije ca bii bui yeerijere jãa ca tiiro jãare tiiticãña; tiitigʉra ñañarijere jãare ametʉeneña,” ĩi juu bueya —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \p \v 5 O biro cʉ̃jare ĩiupi ñucã: \p —Jĩcʉ̃ mʉja mena macʉ̃, cʉ̃ mena macʉ̃ cʉ̃ ca cʉojata, ñami decomacã cʉ̃ pʉto waari, o biro cʉ̃re ĩibocumi: Yʉ mena macʉ̃, itiaga pan'gaari yʉre wajoya. \v 6 Yʉ mena macʉ̃ yoaropʉ ca dooricʉ yʉ yaa wiire eami, yʉ pea cʉ̃re yʉ ca ecape ʉno yʉ cʉoticã. \v 7 To biro cʉ̃ ca ĩiro, wii jupeapʉ ca niigʉ pea: “Yʉre pato wãcõticãña. Mee, jope biaricaropʉ nii. Yʉ puna, yʉ cãa, cãnirã jãa tii. Wãcãñaari mʉre yʉ tiicojogʉ waa majiti,” cʉ̃re ĩi yʉʉbocumi. \v 8 Cʉ̃ mena macʉ̃ nii pacagʉ, wãcãri cʉ̃ ca tiicojorʉgatirije ca nii pacaro, to birora cʉ̃re cʉ̃ ca ĩi pato wãcõcã niirije ca niiro macã, wãcãri, cʉ̃ ca boorije cõro cʉ̃re tiicojocumi. \p \v 9 ”To biri o biro mʉjare yʉ ĩi: Ʉmʉreco Pacʉre jãiña, mʉja ca jãirijere mʉjare tiicojorucumi. Amaña; amarã mʉja bʉarucu. Jopepʉ eari jʉoya, mʉja pãa ecorucu. \v 10 To biri ca jãigʉ cõrora, cʉ̃ ca jãirijere tiicojo ecomi; ca amagʉ cãa, cʉ̃ ca amarijere bʉami. To biri ñucã jopere eari ca jʉogʉ cãa, jope pãa ecomi. \p \v 11 ”¿To docare mʉja, ca puna cʉtirã, mʉja puna, baarique cʉ̃ja ca jãijata, ʉ̃tãgarena mʉja tiicojocãgajati? ¿Wai cʉ̃ja ca jãijata, añarena mʉja tiicojocãgajati? \v 12 ¿Ñucã ãbocʉ die cʉ̃ja ca jãijata, cotiaparena cʉ̃jare mʉja tiicojocãgajati? \v 13 Mʉja, ca bojoca ñañarã nii pacarã, mʉja punare añurije cʉ̃jare mʉja tiicojo maji. Mʉja Pacʉ ʉmʉreco tutipʉ ca niigʉ doca, ametʉenero Añuri Yerire mʉjare tiicojorucumi, cʉ̃re ca jãirãre —cʉ̃jare ĩiupi Jesús, cʉ̃ buerãre. \s1 Jesús, to biri Beelzebú \r (Mt 12.22-30; Mc 3.20-27) \p \v 14 Jĩcãti Jesús, jĩcʉ̃ ʉmʉre ca wedetigʉ cʉ̃ ca tuaro ca tiiricʉ wãtĩre cõa wienegʉ tiiupi. Wãtĩ cʉ̃ ca witi waarora, ca wedetimiricʉ wedecoaupi. To biro cʉ̃ ca biiro, bojoca pea ĩa ʉcʉa, ñee pee ĩiticãupa. \v 15 To cʉ̃ ca biiro, jĩcãrã o biro ĩiupa: \p —Anira, Beelzebú, wãtĩa wiogʉ majuropeera cʉ̃ ca yeri tutuarijere cʉ̃re tiicojojapi. To biri wãtĩare cõa wiene majimi —ameri ĩiupa. \v 16 Aperã pea, “¿No cõro majicãri cʉ̃ tiiti?” ĩirã, cʉ̃re ĩi ñaarã, “Ʉmʉreco tutipʉ maquẽ ca bii ĩñorije ca ĩa ñaaña manirije jãare tii bau nii ĩñoña,” ĩiupa Jesús're. \p \v 17 Cʉ̃ pea to biirije cʉ̃ja ca ĩi tʉgoeñarijere ca majicãgʉ niiri, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Jĩcã yepa macãrãra, cʉ̃ja majuropeera camotaticãri cʉ̃ja ca ameri ĩa tuti niijata, cʉ̃ja majuropeera ameri jĩa peticã yai waacuma. Ñucã jĩcã wii macãrãra cʉ̃ja ca ameri tutijata, jĩcã wiira nii majiticuma. \v 18 To birora Satanás cãa cʉ̃ majuropeera cʉ̃ yaarã menara cʉ̃ ca ameri quẽejata, ¿to docare do biro pee tiicãri, yoaro cʉ̃ doti tutua maji niibogajati? Atere o biirije mʉjare yʉ ĩi: “Beelzebú cʉ̃ ca yeri tutuarije mena wãtĩare cõa wienemi,” yʉre mʉja ca ĩiro macã. \v 19 To docare to biro to ca biijata, “Mʉja ca buerijere ca tʉo nʉnʉjeerã peera, ¿ñiru cʉ̃ tiicojoti wãtĩare cʉ̃ja ca cõa wiene tutua majipere?” To biri cʉ̃jara, ñañaro mʉjare tiicãrucuma. \v 20 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tutuarije mena wãtĩare yʉ ca cõa wienerije to ca niijata, “Mee, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije mʉjapʉre ca ea yerijãarijere ĩiro bii.” \p \v 21 ”Jĩcʉ̃ ʉmʉ ca tutuagʉ, añuro beju cʉticãri, cʉ̃ yaa wiire cʉ̃ ca cotejata, cʉ̃ yee añuro niicã. \v 22 To ca bii pacaro, apĩ cʉ̃ ametʉenero ca tutuagʉ ea, cʉ̃re cʉ̃ ca quẽe ametʉene nʉcãcãjata, cʉ̃ beju, “Tee jʉori yʉ ametʉarucu,” cʉ̃ ca ĩi tʉgoeña bayimiriquere ẽma, cʉ̃ yee ca niimirique niipetiro menara tuacãcumi. \p \v 23 ”Yʉ mena ca niitigʉa, yʉre ca junagʉ niimi. Yʉ mena ca jee neo niitigʉa, no ca boorora dee batecãmi. \s1 Wãtĩ cʉ̃ ca tua earije \r (Mt 12.43-45) \p \v 24 ”Jĩcʉ̃ wãtĩ bojocʉpʉre ca niiricʉ witi waagʉ, ca bopori yeparipʉ waa yujucumi, cʉ̃ ca yerijãa niipa tabere ama yujugʉ. Tii tabe bʉatigʉ, o biro ĩi tʉgoeñacumi: “Jaʉ, yʉ yaa wii yʉ ca witi weorica wiipʉra yʉ tua waarucu ñucã,” ĩicumi. \v 25 Tua eagʉ, jĩcã wii añuro owa batecã, añuro quenocã, tiirica wiire biro cʉ̃ ca niiro cʉ̃re ĩacumi. \v 26 To biri waa, aperã wãtĩa jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro niirã cʉ̃ ametʉenero ñañarã petire cʉ̃jare jʉo neo, cʉ̃ja mena jĩcãri bojocʉpʉre jãacuma, cʉ̃pʉre niirã waarã. To biri jʉguero cʉ̃ ca biiricaro ametʉenero ñañaro peti tamʉocumi yua —cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús. \s1 Díámacʉ̃ra ʉjea niirique \p \v 27 Atere Jesús cʉ̃ ca ĩi niiro, jĩcõ nomio bojoca watoapʉ o biro ĩi acaro buiupo: \p —Bʉaro ʉjea niicumo, mʉre macʉ̃ cʉtiri, mʉre ca ũpũo majorico —ĩiupo. \p \v 28 Jesús pea o biro cõre ĩi yʉʉupi: \p —Ʉmʉreco Pacʉ wederiquere tʉori, tee ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã pee doca ʉjea niima —cõre ĩiupi. \s1 Ca bojoca ñañarã, tii bau nii ĩñoriquere cʉ̃ja ca ĩarʉgarique \r (Mt 12.38-42; Mc 8.12) \p \v 29 Paʉ bojoca Jesús pʉtopʉ cʉ̃ja ca nea poo nʉnʉa dooro ĩa, o biro cʉ̃jare ĩi wede jʉo waaupi: \p —Ati rʉmʉri macãrã bojoca ñañarã peti niima. Jĩcã wãme ca ĩa ñaaña manirije tii bau nii ĩñorique booma. To biro cʉ̃ja ca ĩimijata cãare, ape wãme tii ĩño nemoña manirucuma, Jonás cʉ̃ ca biirique ʉno wadore ĩarucuma. \v 30 Jonás, Nínive macãrãre cʉ̃ ca bii ĩñoricarore birora, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ cãa ati cuu macãrãre yʉ bii ĩñorucu. \v 31 Ʉmʉreco Pacʉ ati cuu macãrãre cʉ̃ ca ĩa bejeri rʉmʉ ca niiro, ʉpo Sabá macõ cati tuari, ñañaro mʉjare tiirucumo. Cõ pea, ca yoaropʉ ca niiricora dooupo, Salomón cʉ̃ ca majirijere tʉorʉgo. Mʉja pea, Salomón ametʉenero ca majigʉre mʉja pʉto yʉre mʉja cʉo. \v 32 Nínive macãrã cãa, ati cuu macãrãre Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩa bejeri rʉmʉ ca niiro cati tuari, ñañaro mʉjare tiirucuma. Nínive macãrã pea Jonás cʉ̃ ca wederijere tʉo, ñañarije cʉ̃ja ca tiiriquere tʉgoeña yeri wajoari, Ʉmʉreco Pacʉ peere tʉo nʉnʉjeeupa. Mʉja, Jonás ametʉenero ca niigʉre mʉja pʉto yʉre mʉja cʉo —cʉ̃jare ĩiupi. \s1 Upʉre ca boerije \r (Mt 5.15; 6.22-23) \p \v 33 —Jĩcʉ̃ peera jĩa boericagare, yaioropʉ cũu, upa coro docapʉ cũu, tiirʉga méé jĩa tuami. Emʉaro pee peomi, bojoca ca jãa doorãre to ʉ̃ʉ boejato ĩigʉ. \v 34 Mʉja cape mʉja upʉre ca jĩa boerije nii, mʉja cape añurije pee wadore ca ĩa majirije to ca niijata, mʉja upʉ niipetiro añurije wadore tii niirucu. Mʉja cape ñañarije to ca niijata, mʉja upʉ niipetiro ñañarije wado tiirucu. Mʉja yeri Ʉmʉreco Pacʉ mena añuro to ca niitijata, añurijere mʉja tii majitirucu. \v 35 Bojoca catiri niiña, Ʉmʉreco Pacʉ yee mʉ ca majirije jĩa boeriquere biro mʉpʉre ca niirije ca naitĩarije peere biro biire ĩigʉ. \v 36 To biri mʉ upʉ niipetiropʉra, ca naitĩarije ʉnoacã cʉoricaro maniro ca boerijere to ca cʉojata, ca ʉ̃ʉ boerica añuro mʉre ca ʉ̃ʉ boero añuro mʉ ca ĩacãrore birora añurije wadore mʉ tii maji niirucu —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Fariseos, to biri doti cũuriquere ca buerã cʉ̃ja ca tiirijere Jesús cʉ̃ ca wederique \r (Mt 23.1-36; Mc 12.38-40; Lc 20.45-47) \p \v 37 Jesús to biro cʉ̃ ca ĩi wede yapanoro, jĩcʉ̃ fariseo: “Yʉ yaa wiipʉ baagʉ dooya,” cʉ̃re ĩiupi. To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃ mena waa, cʉ̃ yaa wiipʉ jãa waa, baarique peorica pĩi pʉto ea nuu waaupi. \v 38 To biro cʉ̃ ca biiro fariseo pea, baarʉgarã jʉguero cʉ̃ja ca amo coerucurore biro cʉ̃ ca tiitiro ĩari, “¿Ñee tiigʉ to biro cʉ̃ biiti?” cʉ̃re ĩi ĩa muiupi. \p \v 39 Wiogʉ pea, o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Mʉja fariseos, bau niiro niirã wado, añuro mʉja tiirique cʉti. Jotʉ baparire jotoare coecã pacarã, jupea peere ca coeya manirijere biro mʉja bii. To biri mʉja yeri peera mʉja ca boo tʉgoeñarije, ñañarije mʉja ca tiirʉgarije pee wado nii ametʉene nʉcãcã. \v 40 ¡Ca tʉgoeña bojoca catitirã! ¿“Jotoare ca tiiricʉra, jupea cãare tiijacupi,” mʉja ĩi majititi? \v 41 Ca boo pacarãre tii nemorã, mʉja yeripʉ cʉ̃jare mʉja ca mai ĩarije mena tiiya. To biro tiirã, niipetirijepʉrena añurã mʉja niirucu. \p \v 42 ”Ñañaro mʉja biirucu mʉja fariseos, Ʉmʉreco Pacʉre, pũu ca jʉti añurije menta, ruda, ñucã mʉja ote ca niiro cõrorena pʉa amo cõro ca niirijere jĩcã tabe wado jee dica woori ca tiicojorã nii pacarã, añurije peera tii nʉnʉjeeti, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca mai dotirique peera tiiti, mʉja ca biirije jʉori. Atere ca tii niiparã mʉja nii, apeye mʉja ca tii niirucurije cãare tii yerijãatirãra. \p \v 43 ”Ñañaro mʉja biirucu mʉja fariseos, nea poo juu buerica wiijeripʉre añuri taberipʉ wado duwirʉga, ñucã wiije watoa macã yepari waarã cãa, bojoca añuro nʉcʉ̃ bʉorique mena mʉjare añu doti, cʉ̃ja ca tiiro ca boorãre. \p \v 44 ”Ñañaro mʉja biirucu mʉja, mʉja ca ĩirore biro ca tiitirã, maja ope ca bautiro bojoca tii ope jotoara waa pacarã, “Tii ope niicu,” ĩi majiri méé cʉ̃ja ca ʉta ametʉa waarore biro ca biirãre —ĩiupi Jesús. \p \v 45 To biro cʉ̃ ca ĩiro, jĩcʉ̃, doti cũuriquere ca jʉo buegʉ o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús're: \p —Buegʉ, atere o biro ĩigʉ jãa menapʉrena ajienerije mʉ ĩi jĩi —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 46 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Ñañaro mʉja biirucu mʉja, doti cũuriquere ca jʉo buerã cãa. Aperãre tii dotirã, mʉja ca ĩirore biro ca tii peoti majiña manirijepʉre ca tii dotirã nii pacarã, mʉja pea mʉja ca dotirijere petoacã tiirʉgarucu, mʉja tiiti majuropeecã. \p \v 47 ”Ñañaro mʉja biirucu, mʉja ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majare cʉ̃ja ca jĩaricarã maja operi jotoarire wiijeri ca tii peo nʉnʉjeerã. \v 48 To biro mʉja ca tiirije mena mʉja ñicʉ̃ jʉ̃mʉa cʉ̃ja ca tiiriquere “ ‘Añu majuropeecã,’ ca ĩirã niima,” ĩi ĩa majiricaro mʉja tii. Cʉ̃ja, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majare jĩaupa. Mʉja pea cʉ̃ja maja operire mʉja queno nʉnʉjee. \v 49 To birira Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca majirije mena o biro ĩiupi: “Yʉ yee quetire ca wede jʉgueparã, yʉ yee añurije quetire ca wedeparãre yʉ tiicojorucu. To biro yʉ ca tiirãre jĩcãrãre cʉ̃jare jĩa, aperãra ñañaro tiirʉgarã cʉ̃jare nʉnʉ, tiirucuma,” ĩiupi. \v 50 To biri Ʉmʉreco Pacʉ, ati yepare cʉ̃ ca tii jʉori tabepʉra ca biipere wede jʉgueri majare cʉ̃ja ca jĩa díi tii bate nʉnʉa dooricarã niipetirã yee wapa, \v 51 Abel niiquĩricʉ díi wapa menapʉ, to biri Zacarías're waibʉcʉrã joe mʉenerica tutu mena, to biri ca ñañarije maniri jawi\f + \fr 11.51\ft Santuario. Ex 27.21; Lv 24.3; 2Cr 24.21-22; He 9.2-5.\f* watoare cʉ̃ja ca jĩaquĩricʉ díi menapʉ, ati cuu macãrã bojocare wapa jãirucumi. To biri cʉ̃ja, cʉ̃ja ca bii yairique wapare ati cuu macãrãpʉre wapa jãirucumi Ʉmʉreco Pacʉ,” mʉjare yʉ ĩi. \p \v 52 ”Ñañaro mʉja biirucu mʉja doti cũuriquere ca jʉo buerã majiriquere ca jee uparicarã. Mʉja majuropeecã tʉo majiti, ñucã ca tʉo majirʉgarãre díámacʉ̃ wede majioti, mʉja biicã —ĩiupi Jesús. \p \v 53 Atere to biirije cʉ̃jare ĩi, to ca niiricʉ cʉ̃ ca witi waaro, doti cũuriquere ca jʉo buerã, to biri fariseos bʉaro ajiari, paʉ wãmeri cʉ̃re jãiña pato wãcõ jʉo waaupa, \v 54 “Bojoricaro cʉ̃ ca ĩi bui cʉtiro, cʉ̃re mani wedejãajaco,” ĩirã. \c 12 \s1 “Fariseos cʉ̃ja ca ĩi dito buerijere tʉo majiña,” Jesús cʉ̃ ca ĩirique \r (Mt 10.26-27) \p \v 1 To biro cʉ̃ ca ĩi niiri tabera, paʉ bojoca cʉ̃ja majuropeera ameri waa doca jañuripʉ Jesús pʉtore bii nea poo nʉnʉa dooupa. To biro cʉ̃ja ca biiro Jesús pea, cʉ̃ buerã peere o biro cʉ̃jare ĩi wede jʉoupi: \p —Tʉo majiña fariseos yee baarique ca wauaro ca tiirije cʉ̃ja ca cʉorije menare, o biro pee ĩijata, watoara cʉ̃ja ca bii dito niirijere. \v 2 Jĩcã wãme ʉno peera, jĩcãrãra majirique majiña manirijera biicã yerijãawa, ca biirije mani. Ñucã yaioropʉ ca niirije cãa, majiña manirijera biicã yerijãa waa, biiti. \v 3 To biri niipetirije ca naitĩaropʉ mʉja ca ĩiriquere, añuro ʉmʉreco ca boeropʉ tʉorique niirucu. Ñucã mʉja wado jope bia jãa waari yaioroacã mʉja ca ĩirique cãare, wii jotoa pee mʉa peari acaro bui wede baterucuma —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 ¿Ñirure ca uwipe to niiti? \r (Mt 10.28-31) \p \v 4 —Mʉja, yʉ mena macãrã peera o biro mʉjare yʉ ĩi: Ca jĩarãre uwiticãña; upʉ petira jĩacã pacarã, jiropʉra do biro tii majiticuma. \v 5 “¿Ñiru peere ca uwipe to niiti?” Jĩacãri jiropʉ cãare, catiro jãñariquepʉ cãare pecame ca ʉ̃ʉ yatitiri pecamepʉ ñañaro ca tii yaiogʉ docare cʉ̃re uwiya. Ʉ̃gjá. Yee méé mʉjare yʉ ĩi. Cʉ̃ docare uwiya. \p \v 6 ”¿Wapa tiirica tiiri pʉa tiiacã wapara jĩcã amo cõropʉ miniare to noniña maniti? To biro tiicãrique to ca nii pacaro, Ʉmʉreco Pacʉ pea jĩcʉ̃ ʉnorena cʉ̃jare acoborucu tiitimi. \v 7 Mʉja cãare, mʉja dʉpʉga maquẽ poare cõo peotiriquepʉ cʉomi. To biri uwiticãña. Mʉja doca paʉ minia ametʉenero ca wapa cʉtirã mʉja nii —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Jesucristo yeere ca wederã \r (Mt 10.32-33; 12.32; 10.19-20) \p \v 8 —No ca boogʉ yʉre ca tʉo nʉnʉjeegʉ yʉ yee maquẽre bojocare cʉ̃ ca wedejata, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ cãa, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrãre cʉ̃ yee maquẽre yʉ wede bojarucu. \v 9 Yʉre ca tʉo nʉnʉjeegʉ nii pacagʉ, bojocare yʉ yee maquẽre ca wede junagʉra, cʉ̃ cãa to birora cʉ̃ yee maquẽre Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrãre wede boja ecotirucumi. \v 10 Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃re, jĩcʉ̃ ñañarije cʉ̃ ca ĩicãmijata cãare, to biro cʉ̃ ca ĩiriquere acobocãrucumi Ʉmʉreco Pacʉ. To ca bii pacaro, Añuri Yerire ñañarije ca ĩi wede paigʉ doca, ñañaro cʉ̃ ca ĩiriquere acobo ecotirucumi. \p \v 11 ”Mʉjare, nea poo juu buerica wiijeripʉ, ʉparã pʉtoripʉ cʉ̃ja ca ñee waaro, “¿Do biri wãme mani ĩi ametʉarãti? ¿Do biro cʉ̃jare mani ĩi yʉʉrãti?” ĩi tʉgoeñarique paiticãña. \v 12 Mʉja ca wedepa tabe ca earo, mʉja ca wedepere mʉjare majiorucumi Añuri Yeri —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Ca apeye paigʉ, ca tʉgoeña bojoca catitigʉ \p \v 13 To biro cʉ̃ ca ĩi niiro, jĩcʉ̃, bojoca watoapʉ ca niigʉ, o biro ĩiupi Jesús're: \p —Buegʉ, jãa pacʉ niiquĩricʉ cʉ̃ ca cũu yairije yʉ jũwʉ cʉ̃ ca cʉorijere “Cʉ̃ yee ca niirijere cʉ̃re noniña,” yʉre ĩi bojaya —ĩiupi. \p \v 14 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Yʉ mena macʉ̃, “¿Ñiru yʉre, mʉja watoare, mʉja ca tii niirijere ĩa beje, mʉja ca cʉorijere dica woo, tii niiña,” yʉre cʉ̃ ĩijapari? —ĩiupi. \p \v 15 To biro ĩi, bojocare o biro cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús: “Bojoca catiya, niipetirije boo tʉgoeñarique menare. Mani ca cati niirijea paʉ mani ca apeye jee cũu cʉo niirije jʉori méé nii.” \p \v 16 To biro cʉ̃jare ĩi, ati wãme ĩi cõoñari cʉ̃jare wedeupi: \p —Niiupʉ jĩcʉ̃, ca apeye paigʉ. Cʉ̃ yaa yeparire, cʉ̃ oterique pairo cʉ̃re dica cʉti bojaupe. \v 17 To biro ca biiro, “¿Do biro yʉ tiigʉti? Yʉ otere yʉ ca queno cũupa tabe yʉ cʉoti,” ĩi tʉgoeñaupʉ. \v 18 “Jaʉ. Mee yʉ maji yʉ ca tiipere. Yʉ ote dicare yʉ ca queno cũuri wiijerire wee bateri, ape wiijeri, paca wiijeri jañuro yʉ tiigʉda, tii wiijeripʉ yʉ ote dica niipetirore, yʉ ca cʉorije niipetirijere cũurʉgʉ. \v 19 To biro tii yapano, o biro yʉ ĩirucu, yʉ ca cati niirijere: ‘Yʉ mena macʉ̃, paʉ cʉ̃mari mʉ ca cʉo niipere mee pairo queno cũurique mʉ cʉo. To biri yerijãa, baa, jini, mʉ ca catiri rʉmʉrire ʉjea nii, tiicã niiña,’ yʉ ĩirucu,” ĩiupʉ. \p \v 20 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro, Ʉmʉreco Pacʉ pea o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Ca tʉgoeña bojoca catitigʉ, ati ñamira mʉ yerire ẽmacãrã doorã tiima. Mʉ ca queno cũu cʉo niirije pea ¿ñiru yee to niiroti?” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 21 ”O biirije bii, pairo apeye cʉti pacagʉ, pai jañuro cʉ̃ yee ca niipe wadore ca apeye jee cũu niigʉra, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩa cojoro peera ca boo pacagʉ niimi —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Cʉ̃ punare ĩa cotemi Ʉmʉreco Pacʉ \r (Mt 6.25-34) \p \v 22 To biro ĩi yapano, cʉ̃ buerãre o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: \p —To biri o biro mʉjare yʉ ĩi: Baarique mʉja ca baa cati niipere, juti mʉja ca jãñaperena tʉgoeñarique paiticãña. \v 23 Mani ca cati niirijea baarique ametʉenero wapa cʉti, mani upʉ cãa juti ametʉenero wapa cʉti. \v 24 Minia, wai aare ĩaña. Otere oteti, ote dicare jeeti, baarique queno cũurica wii cʉoti, ote dica queno cũurica tabe ʉnora cʉoti, biima. To biro cʉ̃ja ca bii pacaro, Ʉmʉreco Pacʉ pea cʉ̃ja ca baapere cʉ̃jare tiicojomi. ¡Mʉja pee doca minia ametʉenero ca wapa cʉtirã mʉja nii! \v 25 ¿Nii pee mʉja mena macʉ̃, cʉ̃ ca tʉgoeña ama pato wãcãrije menara, jĩcã cuu cʉ̃ bʉcʉa mʉa nemo majicãgajati? \v 26 Õo ca biirije ʉnoacãrena bii majiti pacarã, ¿ñee tiirã apeye peere to cõro bʉaro mʉja tʉgoeña ama pato wãcãti? \p \v 27 ”Oorire ĩaña. ¿Do biirije to bʉcʉati? Padeti, tee ca jãñape juti juati, bii pacaro ĩaricaro añurije bʉcʉa. Wiogʉ Salomón niiquĩricʉ niipetirije añurije ca cʉocãgʉpʉ cãa, tee ametʉenero añurijepʉra juti jãña, tiitiquĩupi. \v 28 Ʉmʉreco Pacʉ, taa mecʉ̃re nii, ñucã boero ʉnora joe bate ecocã yai waa, ca biirije cãare, ĩaricaro añurije juti jãami. ¡Mʉja docare tee ametʉenero cʉ̃ tiitibogajati, petoacã peti díámacʉ̃ ca tʉo nʉcʉ̃ bʉorã! \v 29 To biri mʉja ca baapere, mʉja ca jinipere, tʉgoeñarique pai ama nucũ yujuticãña. \v 30 Ʉmʉreco Pacʉre ca majitirã niima, ate niipetirijere ca ama nucũ yujurã. Mee, mʉja pea jĩcʉ̃ mʉja Pacʉ cʉti, mʉja ca boorijere ca majigʉre. \v 31 To biri mʉja Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije peere amaña. To biro biirã, ate cãare mʉja tiicojo ecorucu —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Ʉmʉreco tutipʉ apeye cʉtirique \r (Mt 6.19-21) \p \v 32 —Yʉ yaarã oveja, uwiticãña. Mʉja, paʉacã méé mʉja nii. To biro mʉja ca bii pacaro, Ʉmʉreco Pacʉ pea ca bojoca añugʉ niiri, cʉ̃ ca doti niiri tabere mʉjare tiicojorʉgami. \v 33 Mʉja apeyere noni wapa jeeri, ca apeye boo pacarãre tiicojoya. Ati yepa maquẽ apeye boacoa, ca biirijerena jee cũuticãña. Ʉmʉreco tutipʉ apeye ca petitipe jee dutiri maja eati, õpẽcõa ʉnora baati, cʉ̃ja ca biiri tabepʉ maquẽ docare apeye queno cũuña.\f + \fr 12.33\ft Ʉmʉreco Pacʉ pʉtopʉ.\f* \v 34 To biri mʉja apeye ca niiri tabera niirucu mʉja yeri cãa —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Añuro nii yuerique \p \v 35 —To biri, mee juti jãñaricarãpʉ, jĩa boericagaari cãare jĩa tuariquepʉ, cʉo yue niiña. \v 36 Paderi maja, cʉ̃ja wiogʉ amo jiarica boje rʉmʉre ca waaricʉ tua eagʉ, jopere cʉ̃ ca paarije menara cʉ̃re boca pãa jõene, ca tiiparã cʉ̃ja ca nii yuerore biro biiya. \v 37 Bʉaro ʉjea niima, cʉ̃ja wiogʉ cʉ̃ ca eapere ca yue niirãrena cʉ̃ ca bʉa earã. Yee méé mʉjare yʉ ĩi: Wiogʉ majuropeera, baarique peorica pĩi pʉto cʉ̃jare duwi doti yapano, cʉ̃jare baarique peorucumi. \v 38 Cʉ̃ja, bʉaro ʉjea niima, ñami decomacã, ca boeparo jʉguero to ca nii pacaro, ca cãnitirãrena cʉ̃ ca bʉa earã. \v 39 Atere majiña: Jĩcʉ̃ wii ʉpʉ, “To cõro earucumi jee dutiri majʉ,” cʉ̃ ca ĩi majijata, cʉ̃ yaa wiire pãa jãa doori, cʉ̃ ca jee dutiro, cʉ̃re tiiticumi. \v 40 Mʉja cãa to birora añuro queno yue niiña. “Doocumi,” mʉja ca ĩitiri tabe ʉnore earucumi Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Pʉarã pade coteri maja: ca añugʉ, ca añutigʉ \r (Mt 24.45-51) \p \v 41 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉogʉ, Jesús're o biro ĩi jãiñaupi Pedro: \p —Wiogʉ, ¿ate mʉ ca ĩi cõoña wederijere jãa wadore ĩigʉ mʉ ĩiti, niipetirãre ĩigʉ mʉ ĩitiqué? —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 42 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro ĩiupi: \p —¿Ñiru cʉ̃ niiti, cʉ̃ wiogʉ yeere ĩa nʉnʉjee bojari majʉ, ĩiricarore biro ca tiigʉ, ca tʉgoeña bojoca catigʉ, cʉ̃ wiogʉ, cʉ̃ yaa wii macãrãre ĩa cote, baarica tabe ca earo cʉ̃jare baarique eca, cʉ̃ ca tii dotigʉ pea? \v 43 Bʉaro ʉjea niimi pade coteri majʉ, cʉ̃ wiogʉ tua eagʉ, cʉ̃ ca tiipe cʉ̃ paderiquere ca tii niigʉrena cʉ̃ ca bʉa eagʉa. \v 44 Yee méé mʉjare yʉ ĩi. Cʉ̃ wiogʉ pea cʉ̃ yee niipetirijere ca ĩa cotegʉ cʉ̃re cũurucumi. \v 45 Cʉ̃ pade coteri majʉ pea, “Yʉ wiogʉ yoari méé tua eatirucumi,” ĩi tʉgoeñari, paderi maja aperã peere, ʉmʉa, nomiare ñañaro cʉ̃jare tii, baarique wado baa, jini, cũmu nucũ yuju, biicumi. \v 46 Cʉ̃ wiogʉ pea tii rʉmʉ, to cõro ca niiro, earucumi cʉ̃ ca ĩi tʉgoeña yuetiri tabere eari, bʉaropʉra ñañaro cʉ̃re tii, ĩiricarore biro ca tiitirã cʉ̃ja ca tamʉorore biropʉ cʉ̃ ca biiro cʉ̃re tiirucumi. \p \v 47 ”Pade coteri majʉ, cʉ̃ wiogʉ cʉ̃ ca boorijere maji pacagʉ, queno yueti, cʉ̃ ca boorore biro tiiti, cʉ̃ ca biijata, paʉ tiiri bape ecorucumi. \v 48 Pade coteri majʉ, majitima ĩigʉ ñañaro cʉ̃ ca tii ecope ʉnore cʉ̃ ca tii bui cʉtijata, peeto jañurora bape ecorucumi. To biri paʉ ca tiicojo ecogʉa, bʉaropʉra tii doti ecorucumi. Ñucã, cʉ̃ ca ĩa nʉnʉjeepere paʉpʉra ca tiicojo ecogʉa, ametʉeneropʉ doti ecorucumi —ĩiupi Jesús. \s1 Jesús jʉori ameri camotatirique \r (Mt 10.34-36) \p \v 49 —Yʉa, ati yepapʉre peca jĩa tuagʉ doogʉ yʉ doowʉ. Mee ca ʉ̃ʉcoaropʉ yʉ boocãmi. \v 50 Biigʉpʉa, ñañaro peti yʉ bii ametʉarucu. To biro yʉ ca biipere ñañaro yʉ tʉgoeña. \v 51 ¿“Ati yepare jĩcãri mena añuro niiriquere jee doogʉ biijacupi,” mʉja ĩiti? Teere jee doogʉ méé yʉ biiwʉ. Ameri camotatirique peere jee doogʉ yʉ doowʉ. \v 52 Mecʉ̃ mena, jĩcã wii macãrã jĩcã amo cõro ca niirã, ĩtiarã pʉarãre ĩa tuti, ñucã pʉarã, itiarã ca niirã peere ĩa tuti, biirucuma. \v 53 Ñucã cʉ̃ pacʉ cʉ̃ macʉ̃rena ĩa juna, cʉ̃ macʉ̃ pee cãa cʉ̃ pacʉrena ĩa juna, cõ paco cãa cõ macõrena ĩa juna, cõ macõ pee cãa cõ pacorena ĩa juna, ñucã cõ mañico cãa cõ macʉ̃ nʉmorena ĩa juna, cõ macʉ̃ nʉmo pee cãa cõ mañicõrena ĩa juna, ameri biirucuma —ĩiupi Jesús. \s1 Ʉmʉrecori ca biirije \r (Mt 16.1-4; Mc 8.11-13) \p \v 54 Jiro bojoca peere o biro cʉ̃jare ĩiupi ñucã Jesús: \p —Muipũ cʉ̃ ca ñaajãa waari nʉña pee, bueri bʉrʉri to ca mʉa dooro ĩarã, “Oco pearʉgaro bii,” mʉja ĩi ĩa maji. Mʉja ca ĩirore birora bii. \v 55 Ñucã jõcʉ̃ jiro macã nʉña pee wino to ca paa puu dooro ĩarã, “Ajirʉgaro bii,” mʉja ĩi ĩa maji. Mʉja ca ĩirore birora bii. \v 56 ¡Watoara ca bii dito pairã! Ʉmʉrecori, yepari ca biirijere añuropʉ, “To biirije biirʉgaro bii,” ca ĩi majĩcãrã nii pacarã, ¿ñee tiirã ano mʉja watoa ca biirije peera “To biirije biirʉgaro bii,” mʉja ĩi ĩa majititi? —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Ameri wederique quenorique \r (Mt 5.25-26) \p \v 57 —¿Ñee tiirã mʉja majuropeera, añurijere mʉja ĩa cõoña majititi? \v 58 Jĩcʉ̃ mʉre cʉ̃ ca wedejãaro, wiorã pʉtopʉ cʉ̃ mena waa nʉnʉa waagʉpʉra, jĩcãto cʉ̃ mena ameri wederique quenoña. To biro mʉ ca tiitijata, ca jãiña bejegʉ\f + \fr 12.58\ft Juez.\f* pʉtopʉ mʉre ami waa, cʉ̃ pee cãa uwamarãpʉre mʉre tiicojo, cʉ̃ja pea tia cũurica wiipʉ mʉre tia cũu, cʉ̃ja ca tiitipere biro ĩigʉ. \v 59 Tia cũurica wiipʉra yua, mʉ ca wapa tii peotitijata, mʉ wititirucu,” mʉre yʉ ĩi —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \c 13 \s1 Tʉgoeña yeri wajoarique \p \v 1 O biro cʉ̃ ca ĩi niiri taberirena, jĩcãrã Jesús're ĩarã waari, Pilato, jĩcãrã Galilea macãrã waibʉcʉrã jĩari, Ʉmʉreco Pacʉre ca tiicojo nʉcʉ̃ bʉo niirãre jĩari, cʉ̃ja díire waibʉcʉrã díi mena cʉ̃ ca ayiariquere cʉ̃re wedeupa.\f + \fr 13.1\ft Ʉmʉreco Pacʉre tiicojo nʉcʉ̃ bʉorã joe mʉenerʉgarã cʉ̃ja ca jĩaricarã waibʉcʉrã díi mena cʉ̃ ca ayiarique.\f* \v 2 Teere tʉogʉ, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —¿“Mʉja, aperã cʉ̃ja yaa yepa Galilea macãrã ametʉenero ñañarije ca tiirã niima ĩirã, to biro tamʉojacupa,” mʉja ĩi tʉgoeñati? \v 3 “Biitijacupa,” mʉjare yʉ ĩi. Mʉja cãa, tʉgoeña yeri wajoari ñañarije mʉja ca tii niirijere mʉja ca tii yerijãatijata, cʉ̃jare birora mʉja bii yairucu. \v 4 Ñucã, Siloére cʉ̃ja ca wee nʉcõrica tutu pee ñaawaaro, dieciocho niirã ca tãni yairicarã, Jerusalén macãrã ametʉenero ñañarije cʉ̃ja ca tii bui cʉtirique jʉori, tãni yaijacupa, ¿mʉja ĩi tʉgoeñati? \v 5 “Biitijacupa,” mʉjare yʉ ĩi. Mʉja cãa, tʉgoeña yeri wajoari ñañarije mʉja ca tii niirijere mʉja ca tii yerijãatijata, cʉ̃jare birora mʉja bii yairucu —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Higueragʉ ca dica maniricʉre cʉ̃ ca ĩi cõoña wederique \p \v 6 To biro cʉ̃jare ĩi, ati wãme ĩi cõoñari wedeupi ñucã Jesús: \p —Jĩcʉ̃ cʉ̃ ʉje wejepʉre higueragʉ cʉ̃ ca otericagʉre cʉoupʉ. “Mee dica cʉticoacu,” ĩigʉ, ĩagʉ waamiupʉ. Jĩcãga ʉnora bʉaticãupʉ. \v 7 To biri, cʉ̃ ʉje wejere ca ĩa nʉnʉjeegʉre o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Mee, itia cʉ̃ma waa, atigʉ dicare jeerʉgʉ yʉ ca amagʉ doorucu niimirije, jĩcãga ʉnoacãra bʉarucu, yʉ tiiti. Queti cõacãña. Ñee tiiro cõro watoa petira nucũ cotero niiticu,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 8 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃ ʉje wejere coteri majʉ pea o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Wiogʉ, ati cʉ̃mara mani quetiticãjaco ména. Jita ca jʉti añurije mena ayiari, tiigʉ pʉtore yʉ jita coa tuu ñaarucu. \v 9 Ape tabera tee mena dica cʉticãbocu. To ca dica manicãjata docare mʉ queti cõacãrucu yua,” cʉ̃re ĩiupʉ —ĩi wedeupi Jesús. \s1 Ca tʉ̃a mutĩaricore Jesús cʉ̃ ca catiorique \p \v 10 Jĩcã rʉmʉ yerijãarica rʉmʉ ca niiro, nea poo juu buerica wiipʉ bojocare buegʉ tiiupi Jesús. \v 11 Toopʉre niiupo jĩcõ nomio, dieciocho cʉ̃mari peti ca diarique cʉti niigo. Wãtĩ cõre cʉ̃ ca tʉ̃a mutĩarico niiri, petoacã wãmʉ poo majiri méé ca biigo niiupo. \v 12 Jesús pea cõre ĩari, cõre jʉo cojo, o biro cõre ĩiupi: \p —Nomio, mee diarique manigo mʉ tua —ĩiupi. \p \v 13 To biro ĩigʉra cʉ̃ amori mena cõre cʉ̃ ca ñia peorije menara, cõ pea díámacʉ̃ wãmʉ poocoaupo. To biro biigora, Ʉmʉreco Pacʉre baja peo nʉcʉ̃ bʉoupo. \v 14 Yerijãarica rʉmʉrena, ca diarique cʉtigore Jesús cʉ̃ ca catiorijere ĩari, nea poo juu buerica wii wiogʉ pea ajiacoaupi. To biri bojocare o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Jĩcã amo peti, ape amore jĩcãga penituaro niiri rʉmʉrira nii paderica rʉmʉri. Tii rʉmʉri ʉnore mʉja diariquere ametʉene dotirã dooya. Yerijãarica rʉmʉ petira to biro tiiticãña —ĩiupi. \p \v 15 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Watoara ca bii dito pairã, ¿mʉja jĩcʉ̃ ʉno peera yerijãarica rʉmʉrena, mʉja burrore, mʉja yʉʉ buey're, mʉja ca jia tuu nʉcõricʉre cʉ̃re popiori mʉja oco tĩarã waatirucuti? \v 16 Atio, Abraham pãrameore, Satanás dieciocho cʉ̃mari peti ate diarique mena cʉ̃ ca jia nʉcõ epego peera, ¿yerijãarica rʉmʉrena cõ popio ecotibogajati? —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 17 O biirije Jesús cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃re ca ĩa tutirã pea boboro tamʉoupa. To ca bii pacaro, niipetirã to cõro do biro ca tiiya manirije Jesús cʉ̃ ca tiirijere bʉaro ĩa ʉjea niiupa. \s1 Mostaza apega mena cʉ̃ ca ĩi cõoña wederique \r (Mt 13.31-32; Mc 4.30-32) \p \v 18 O biro ĩi nʉnʉa waaupi Jesús: \p —¿Ñeere biro to biiti, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirije? ¿Ñee mena yʉ ĩi cõoñagʉti? \v 19 Jĩcãga mostaza apegaacãre jĩcʉ̃ cʉ̃ yaa wejepʉ ote, cʉ̃ ca tiiro jiro wii mʉa waaro, jĩcãgʉ yucʉgʉ pairicʉ bʉcʉa, to ca biiro tiigʉ dʉpʉripʉre minia yerijãa peja cʉ̃ja ca biirore biro bii —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Baariquere ca wauorije mena cʉ̃ ca ĩi cõoña wederique \r (Mt 13.33) \p \v 20 Ñucã o biro ĩiupi: \p —¿Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirijere ñee mena yʉ ĩi cõoñagʉti? \v 21 Jĩcõ nomio harinare itia bapa cõori, niipetiri bʉrʉapʉra to wauacoajato ĩigo, ca wauaro ca tiirijere cõ ca ayiarore biro bii —ĩiupi Jesús. \s1 Ca ejatiri jope \r (Mt 7.13-14, 21-23) \p \v 22 Jesús, Jerusalén'pʉ waa nʉnʉa waagʉ, cʉ̃ ca ametʉa waari tabe macã macãri macãrãre bue ametʉa waaupi. \p \v 23 To biro cʉ̃ ca ĩi nʉnʉa waaro, jĩcʉ̃ Jesús're o biro ĩi jãiñaupi: \p —Wiogʉ, ¿ca ametʉarã petoacã cʉ̃ja niiti? —cʉ̃re ĩiupi. \p To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús: \p \v 24 —“Ca ejatiri jope peere jãa waarʉga niiña. Paʉ jãa waarʉgamirucuma. To bii pacarã jãa majitirucuma,” mʉjare yʉ ĩi. \v 25 Tii wii wiogʉ wãcãri, jopere cʉ̃ ca biaro jiro, mʉja macãpʉ ca niirã pea, “Wiogʉ, jãare jope pãaña,” cʉ̃re mʉja ĩi jʉomirucu. To biro mʉja ca ĩiro cʉ̃ pea, “Baa, mʉjare yʉ majiti. Noo macãrã niirã mʉja niicu,” mʉjare ĩi yʉʉrucumi. \v 26 To biro cʉ̃ ca ĩiro, mʉja pea: “Mʉ menara baa, jini, jãa tiiwʉ. Jãa macã yeparira bojocare mʉ bue yujurucuwʉ,” cʉ̃re mʉja ĩimirucu. \p \v 27 ”To biro mʉja ca ĩiro, “ ‘Mee mʉjare yʉ majiti,’ mʉjare yʉ ĩijãwʉ. Yʉre camotatiya mʉja, ñañarije ca tiirã,” mʉjare ĩirucumi. \p \v 28 ”To cõrora otirique, bʉaro tʉgoeña pairique, mʉjare niirucu, Abraham, Isaac, Jacob, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja niiquĩricarã niipetirã, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabepʉ cʉ̃ja ca niicãro, mʉja pea macãpʉ cõa wiene ecoma ĩirã. \v 29 Bojoca niipetiropʉ macãrã, muipũ cʉ̃ ca mʉa doori nʉña macãrã, cʉ̃ ca ñaa jãari nʉña macãrã, jõcʉ̃ jiro macã yepa macãrã, ñucã díámacʉ̃ macã yepa macãrã doorucuma, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabepʉ baa duwirã doorã. \v 30 To biri mecʉ̃rire watoa macãrã ca niirã, ca nii majuropeerã niirucuma. Ñucã mecʉ̃rire ca nii majuropeerã ca niirã, watoa macãrã tuarucuma —ĩiupi. \s1 Jerusalén're ĩari Jesús cʉ̃ ca otirique \r (Mt 23.37-39) \p \v 31 Tii rʉmʉrena jĩcãrã fariseos eari, o biro ĩiupa Jesús're: \p —Anore waacoagʉja. Herodes mʉre jĩacãrʉgami —cʉ̃re ĩiupa. \p \v 32 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Waari, o biro ĩirãja, ca bojoca ñañagʉre: “Mecʉ̃, boero ca diarique cʉtirãre catio, wãtĩare cõa wiene, yʉ tiirucu. Boero ape rʉmʉra yʉ paderiquere yʉ yapanorucu. \v 33 Mecʉ̃, boero, boero ape rʉmʉ, yʉ waa nʉnʉa waarucu. Jĩcʉ̃, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ, Jerusalén ca niitiropʉra cʉ̃ ca bii yaijata añuti.” \p \v 34 ”Jerusalén, Jerusalén, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majare jĩa, mʉre Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃ ca wede doti cojorãre ʉ̃tã mena dee jĩa, ca tiiri macã mʉ nii. Jĩcãti méé, ãboco cõ punare cõ quedʉpʉ doca cõ ca jee neorore biro yʉ tiirʉgamiwʉ mʉ bojocare. Mʉja pea mʉja bootiwʉ. \v 35 To biri, mʉja ca niiri tabe, bojoca maniri tabe tuarucu. Yʉre mʉja ĩa nemotirucu, “ ‘Añuro ca biigʉ niimi, Ʉmʉreco Pacʉ wãme mena ca doogʉ,’ mʉja ca ĩiri rʉmʉ ca earopʉ,” mʉjare yʉ ĩi\f + \fr 13.35\ft Sal 118.26.\f* —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \c 14 \s1 Mipĩrique ca diagʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \p \v 1 Jĩcã rʉmʉ, yerijãarica rʉmʉ ca niiro, ʉpʉ fariseo yaa wiipʉ baagʉ waaupi Jesús. Aperã fariseos pea Jesús're ĩa duti cote niiupa. \v 2 Ñucã toopʉre niiupi jĩcʉ̃ mipĩrique ca diarique cʉtigʉ. \v 3 To biri Jesús pea, doti cũuriquere ca jʉo buerãre, fariseos're, o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupi: \p —¿Doti cũurique, yerijãarica rʉmʉre ca diarique cʉtirãre to catio dotiti? ¿To dotititiqué? —ĩiupi. \p \v 4 To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja pea wedetiupa. To cõrora ca diagʉre catio yapano, “Tua waagʉja,” cʉ̃re ĩiupi Jesús. \p \v 5 To biro tii yapano, fariseos peera o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —¿Nii mʉja mena macʉ̃, yerijãarica rʉmʉrena cʉ̃ macʉ̃ ʉno, cʉ̃ buey ʉno opepʉ cʉ̃ ca ñaajãaro, yoari méé cʉ̃re cʉ̃ ami wienetiti? —ĩiupi. \p \v 6 Jesús to biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja pea do biro cʉ̃re ĩi yʉʉ majitiupa. \s1 Amo jiarica boje rʉmʉre ca jʉo ecoricarã \p \v 7 Cʉ̃ ca jʉo cojoricarã duwiriquere añuri taberipʉ wado cʉ̃ja ca beje ea nuuro ĩagʉ, o biro cʉ̃jare ĩi wede majioupi Jesús: \p \v 8 —Noo jĩcʉ̃, amo jiarica boje rʉmʉre mʉjare cʉ̃ja ca jʉo cojoro, duwirique añurijepʉ wado beje ea nuuticãña. Mʉja ametʉenero ca nii majuropeegʉ eabocumi. \v 9 To biro cʉ̃ ca biiro, mʉja pʉarãpʉrena ca jʉo cojoricʉ doori: “Mʉ ca duwiri tabere ani peere duwi dotiya,” mʉjare ĩibocumi. To biro cʉ̃ ca ĩiro, aperã cʉ̃ja ca ĩa cojoro, boboro cʉ̃ja jiropʉ mʉja duwirã waabocu yua. \v 10 To biro biitirãra, mʉjare cʉ̃ja ca jʉoro, jiro macã pĩiropʉ ea nuu eaya, to biro mʉja ca biiro mʉjare ca jʉoricʉ pea, “Yʉ mena macʉ̃, ano añuri tabe pee duwigʉ dooya,” mʉjare cʉ̃ ca ĩipere biro ĩirã. To biro biirã, mʉja mena ca baa duwirã cʉ̃ja ca ĩa cojoro, mʉjare ca jʉo cojoricʉre añuro mʉja ĩi ecorucu. \v 11 Cʉ̃ majuropeera, “Ca nii majuropeegʉ yʉ nii,” ca ĩigʉa, watoa macʉ̃ tuarucumi. “Watoa macʉ̃ yʉ nii,” ca ĩigʉ pea, ca nii majuropeegʉ tuarucumi —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 12 Ñucã cʉ̃re ca jʉoricʉ cãare o biro cʉ̃re ĩiupi Jesús: \p —Baarique jʉo baagʉ, mʉ mena macãrãre, mʉ yee wederãre, mʉ yaarã ca nii cojorãre, ñucã mʉ ca niiri tabe pʉto macãrã ca apeye pairãre, jʉoticãña. Cʉ̃jare mʉ ca jʉojata, ñucã cʉ̃ja pee cãa mʉre jʉorucuma, mʉre amerʉgarã. Mee, to biro mʉre cʉ̃ja ca tiirije menara mʉ wapa taacãrucu. \v 13 To biro tiitigʉra, boje rʉmʉ tiigʉ, ca boo pacarãre, ca waa majitirãre, dʉpo yuririre, ca ĩatirãre, jʉoya. \v 14 To biro tiigʉ, bʉaro mʉ ʉjea niirucu. Cʉ̃ja pea jĩcã rʉmʉ ʉnora, to biro mʉre tii ametirucuma. To biro mʉre cʉ̃ja ca tiiti pacaro, mʉ pea ca añurã cʉ̃ja ca cati tuari rʉmʉre tee wapa mʉ tiicojo ecorucu —cʉ̃re ĩiupi. \s1 Jʉo baarique mena cʉ̃ ca ĩi cõoña wederique \r (Mt 22.1-10) \p \v 15 Atere to biro cʉ̃ ca ĩiro tʉogʉ, jĩcʉ̃ Jesús mena ca duwirã mena macʉ̃, o biro ĩiupi: \p —Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabepʉre ca baapʉ doca ʉjea niiña —ĩiupi. \p \v 16 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro ĩiupi: \p —Jĩcʉ̃, pairo baarique quenori, paʉ bojocare jʉoupʉ. \v 17 Baarica tabe ca earo, cʉ̃re pade coteri majʉre, “Dooya. Mee, baarique queno yapanoriquepʉ nii,” ĩigʉja yʉ ca jʉoricarãre, cʉ̃re ĩi cojoupʉ. \p \v 18 ”To biro ĩi cojojãwi, cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiro, niipetirãpʉra ate jʉori jãa waati, cʉ̃re boca ĩiuparã. Ca nii jʉogʉ, o biro ĩiupʉ: “Mecʉ̃acãra jĩcã yepa yʉ wapa tii yerijãawa. To biri tii yepare ĩagʉ waagʉ yʉ tii, teere ĩima ĩigʉ yʉ waati,” cʉ̃re ĩiupʉ. \v 19 Apĩ cãa, “Pʉa amo cõro niirã wecʉa yʉ wapa tii yapano. Cʉ̃jare ĩa ñaagʉ waagʉ yʉ bii ména, ‘teere ĩima ĩigʉ yʉ waati,’ ĩijãwi cʉ̃re ĩiña,” ĩicãupʉ. \v 20 Apĩ cãa ñucã, “Mecʉ̃acãra yʉ amo jĩa yapano. To biri yʉ waa majiti,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 21 ”Cʉ̃re pade coteri majʉ pea tua ea, ate to biro cʉ̃ja ca ĩiriquere wedeupʉ cʉ̃ wiogʉre. Wii ʉpʉ pea teere tʉo ajia, o biro ĩiupʉ cʉ̃re pade coteri majʉre: “Yoari méé, macã macã yeparipʉ, wiije watoa macã maaripʉ waari, ca boo pacarãre, ca waa majitirãre, ca ĩatirãre, upa yuririre, cʉ̃jare jʉo dooya,” ĩiupʉ. \v 22 To biro cʉ̃ ca ĩi cojoricʉ waa tua eagʉ: “Wiogʉ, yʉre mʉ ca dotijãrore birora yʉ tii yerijãajãwʉ mee. To ca bii pacaro, wii pee dadati ména,” cʉ̃re ĩiupʉ. \v 23 To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ wiogʉ pea o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Maaripʉ, metã macãriacãpʉ waari, noo mʉ ca bʉa earãre ca doorʉgatirãrena cʉ̃jare jʉocã dooya, yʉ yaa wii ca dadacoapere biro ĩigʉ. \v 24 ‘Jĩcʉ̃ ʉno peera, yʉ ca jʉomiricarã yʉ mena baatirucuma,’ mʉjare yʉ ĩi,” ĩiupʉ —ĩi wedeupi Jesús. \s1 Cristore nʉnʉrique popiye ca niirije \r (Mt 10.37-38) \p \v 25 Bojoca paʉ Jesús're nʉnʉupa. To biro cʉ̃ja ca biiro, cʉ̃ pea cʉ̃ja peere amojode nʉcãri, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p \v 26 —Jĩcʉ̃ yʉre ca tʉo nʉnʉjeegʉ, cʉ̃ pacʉre, cʉ̃ pacore, cʉ̃ nʉmore, cʉ̃ punaare, cʉ̃ yaarãre, cʉ̃ yaarã romirire, ñucã cʉ̃ majuropeera cʉ̃ ca mairo ametʉenero yʉre cʉ̃ ca maitijata, yʉ buegʉ nii majitimi. \v 27 Ñucã yʉ yee jʉori, cʉ̃ majuropeera ñañaro tamʉori, yʉre ca nʉnʉtigʉa, yʉ buegʉ nii majitimi. \p \v 28 ”¿Jĩcʉ̃ mʉja mena macʉ̃, emʉari wii weerʉgʉ, “¿Wapa tiirica tiiri yʉ ca cʉorije menara yʉ wee yapanocãrʉgamiti?” ĩigʉ, ea nuu waa, tee ca wapa cʉtipere cʉ̃ cõoña jʉotigajati? \v 29 To biro tiitigʉra, tii wii ca niipa yepa wadore wee cũu pacagʉ, peoti majitigʉ cʉ̃ ca bii niiro niipetirã tii tabere ca ĩarã, o biro cʉ̃re ĩi buicuma: \v 30 “Ania, wii queno jʉocãmijapi táá biigʉpʉa. Tii yapano majitimi béé,” ĩi buicuma. \p \v 31 ”Ñucã jĩcʉ̃ wiogʉ, apĩ wiogʉ mena cʉ̃ ca ameri jĩagʉ waape to ca niijata: ¿Yʉ uwamarã diez mil menara, veinte mil uwamarã mena yʉre ca jĩagʉ doogʉre yʉ ãpõtĩocãrʉgamiti? ĩigʉ, ea nuu waa, ¿cʉ̃ cõoña jʉotigajati? \v 32 Yʉ ãpõtĩoricaro mani cʉ̃ ca ĩijata, apĩ wiogʉ pea ména yoaropʉra cʉ̃ ca niiro, “Añurucu. Mani ameri jĩaticãjato,” ĩi cojocumi, queti wederi maja mena. \v 33 To biri wãmera no ca boogʉ mʉja mena macʉ̃ cʉ̃ ca cʉorije niipetirore cʉ̃ ca waa weo majitijata, yʉ buegʉ nii majitimi —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Moa ca oca yerijãarije \r (Mt 5.13; Mc 9.50) \p \v 34 —Moa añurijera nii. Bii pacaro ca ocarije to ca peticoajata, ¿do biro pee bii, ñucã ca poarije to nii eabogajati? \v 35 Yepa cãare añuti, otepʉre maa tuujata cãare añuti, biicã yua. To biri díámacʉ̃ra cõa cũu batecãma. Ca amoperi cʉtirã tʉoya yʉ ca ĩirijere\f + \fr 14.35 \ft “Ca tʉo majirʉgarã yʉre tʉo nʉnʉjeeya.”\f* —ĩiupi Jesús. \c 15 \s1 Oveja ca yairicʉre ĩi cõoñari Jesús cʉ̃ ca wederique \r (Mt 18.10-14) \p \v 1 Paʉ, Roma maquẽre wapa jee bojari maja, ñañarije ca tiirã, Jesús're nea poo eaupa cʉ̃ ca wederijere tʉorʉgarã. \v 2 O biro cʉ̃re cʉ̃ja ca biirije jʉori, fariseos, doti cũuquĩriquere ca jʉo buerã, o biro ĩi wede paiupa Jesús're: \p —Ania, ñañarije ca tiirãre añuro tii, cʉ̃ja menara baa, tiimi déé —ĩiupa. \p \v 3 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, cʉ̃ pea ati wãme ĩi cõoñari cʉ̃jare wedeupi: \p \v 4 —¿Nii mʉja mena macʉ̃ pee cien ovejas ca cʉogʉ, jĩcʉ̃ cʉ̃ ca yairo, ca yairicʉre amagʉ waagʉ, noventa y nueve ca niirãre toora cũucã, cʉ̃re bʉacãripʉ cʉ̃ ama yerijãatiti? \v 5 Cʉ̃re bʉagʉ, bʉaro ʉjea niirique mena cʉ̃re ami pʉja, \v 6 cʉ̃ yaa wii tua eagʉ, cʉ̃ mena macãrãre, cʉ̃ ca niiri tabe macãrãre, jʉo neo, o biro ĩicumi: “Yʉ mena ʉjea niiña. Mee, yʉ oveja ca yairicʉre yʉ bʉajãwʉ,” ĩicumi. \v 7 To biiri wãmera bii ʉmʉreco tutipʉre: Jĩcʉ̃ ñañarije ca tiigʉ cʉ̃ ca tʉgoeña yeri wajoaro, mee añurã noventa y nueve ca niirã ca tʉgoeña yeri wajoarique bootirã menare ʉjea niiricaro ametʉenero ʉjea niirique nii —cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús. \fig Oveja ca yairicʉre bʉagʉ ʉjea niimi. Lc 15.5|src="lb00001b.tif" size="span" \fig* \s1 Wapa tiirica tii ca yairiquere cʉ̃ ca ĩi cõoña wederique \p \v 8 —¿Dico ʉno nomio wapa tiirica tiiri, pʉa amo cõro niiri tiiri ca cʉogo, jĩcã tii ca yairo, jĩa boericaga mena jĩa boeri, to cãnacã tabepʉra añuro owa ama, tii tiire bʉacãripʉ cõ ama yerijãatiti? \v 9 Tii tiire bʉago, cõ mena macãrã romirire, cõ ca niiri tabe pʉto macãrãre, o biro ĩicumo: “Yʉ mena ʉjea niiña. Mee, yʉ wapa tiirica tii, ca yairica tiire yʉ bʉajãwʉ,” cʉ̃jare ĩicumo. \v 10 To biri wãmera ʉjea niirique nii Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrãre, jĩcʉ̃ ñañarije ca tiigʉ cʉ̃ ca tʉgoeña yeri wajoaro —cʉ̃jare ĩiupi. \s1 Cʉ̃ macʉ̃ ca yairicʉre, cʉ̃ pacʉ cʉ̃ ca bʉariquere cʉ̃ ca ĩi cõoñarique \p \v 11 O biro cʉ̃jare ĩi wedeupi ñucã Jesús: \p —Jĩcʉ̃, pʉarã puna cʉtiupʉ. \v 12 Ca bai pee o biro ĩiupʉ cʉ̃ pacʉre: “Cáacʉ, yʉ yee ca niipe mʉ ca cʉorijere yʉre tiicojoya,” ĩiupʉ. To biro cʉ̃ ca ĩiro, pʉarãpʉrena cʉ̃jare dica woocãupʉ. \p \v 13 ”No cãnacã rʉmʉ jiro mééra, ca bai pea, cʉ̃ pacʉ cʉ̃ ca dica wooriquere jee neo, ape yepapʉ, ca yoaropʉ, waacoaupʉ. Toopʉ, noo ca boorora tii niima ĩigʉ, cʉ̃ yee, cʉ̃ pacʉ cʉ̃ ca dica woomiriquere tii bate peoticãupʉ. \v 14 Cʉ̃ ca jee waamiriquere cʉ̃ ca tii bate peotiro jiro, tii yepapʉre baarique peticoaupe. To biro ca biiro, cʉ̃ pea bʉaro aʉa tamʉo jʉo waaupʉ. \v 15 To biri tii yepa macʉ̃re paderique jãigʉ waaupʉ. Cʉ̃ pea, cʉ̃ yaa wejeripʉ cʉ̃ yejeare cʉ̃re eca cote doti cojoupʉ. \v 16 Bʉaro queyama ĩigʉ, yejea cʉ̃ja ca baarijerena baarʉgamiupʉ. To biro cʉ̃ ca biicã pacaro, jĩcʉ̃ peera jĩcã wãme ʉnora cʉ̃re baarique eca, tiiticãuparã. \fig Cʉ̃ macʉ̃ ca waa yairicʉ cʉ̃ pacʉ pʉto tua eacã dooupʉ ñucã. Lc 15.11-32|src="CN01761B.tif" size="span" \fig* \p \v 17 ”Biirique peti tʉgoeña bojoca cati, o biro ĩiupʉ: —¿Yʉ pacʉre pade coteri maja paʉ baarique cʉ̃ja ca cʉocãro, yʉ pea anopʉ yʉ aʉa boa duwi yujuti? \v 18 Yʉ pacʉ pʉtopʉra tua waari, o biro cʉ̃re yʉ ĩirucu: “Cáacʉ, Ʉmʉreco Pacʉ menare, mʉ menare ñañarijere yʉ tiijapa. \v 19 To biri ‘Yʉ macʉ̃,’ yʉre ĩiticãña. Jĩcʉ̃ mʉre ca pade coteri majʉre biro pee yʉre tiiya,” yʉ ĩirucu —ĩiupʉ. \p \v 20 ”To biro ĩicã cʉ̃ pacʉ pʉtopʉra tuacoaupʉ ñucã. Ména yoaropʉra cʉ̃ ca niiro, cʉ̃ pacʉ pea cʉ̃re ĩa maji, cʉ̃re ĩa boo pacaupʉ. To biri cʉ̃re ũmaa boca, cʉ̃re paabario, cʉ̃ wajopuare ũpũ, cʉ̃re tiiupʉ. \v 21 To biro cʉ̃ ca tiiro, cʉ̃ macʉ̃ pea o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Cáacʉ, Ʉmʉreco Pacʉ menare, mʉ menare ñañarijere yʉ tiijapa. To biri, ‘Yʉ macʉ̃,’ yʉre ĩiticãña,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 22 ”To biro cʉ̃ ca ĩi pacaro, cʉ̃ pacʉ pea cʉ̃re pade coteri majare: “Yoari méé, jutiro añurito ami doori cʉ̃re jãa, amo jũa jãarica beto cãare jãa, dʉpo juti cãare jãa, cʉ̃re tiiya. \v 23 Ñucã wecʉ añuro ca díí cʉtigʉre, ami doori, cʉ̃re jĩaña. Yʉ macʉ̃ cʉ̃ ca tua eari boje rʉmʉ mani tii ʉjea nii baaco. \v 24 Ani, yʉ macʉ̃re, ‘Bii yaicoajacupi,’ yʉ ĩi tʉgoeñarucumijãwʉ. Bii yaitijapi. Waa yaicoamiwi, cʉ̃re mani bʉa ñucã,” ĩiupʉ. To cõrora boje rʉmʉ tiicã jʉo waauparã mee yua. \p \v 25 ”To biro cʉ̃ja ca tii niicãro, cʉ̃ macʉ̃ ca jũwʉ pea wejepʉ niiupʉ. Ca pade niiricʉ tua doogʉ, wii pʉto ea doogʉ, cʉ̃ja ca baja wedeo niirijere tʉoupʉ. \v 26 To biri jĩcʉ̃ pade coteri majʉre jʉo cojo, “¿Ñee to biijãri yua?” cʉ̃re ĩi jãiñaupʉ. \v 27 To biro cʉ̃ ca ĩiro, pade coteri majʉ pea o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Mʉ bai tua eajãwi. To biri mʉ pacʉ pea wecʉ añuro ca díí cʉtigʉre jĩa dotijãwi. Cʉ̃ macʉ̃re añuro ca cati añugʉrena, yʉ bʉa, ĩima ĩigʉ boje rʉmʉ tiirʉgʉ,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 28 ”Cʉ̃ jũwʉ pea teere bʉaro tʉo ajiari, jãa waarʉgatiupʉ. To biri cʉ̃ pacʉ pea cʉ̃re jʉogʉ witi waaupʉ. \v 29 Cʉ̃ pea o biro ĩiupʉ cʉ̃ pacʉre: “Cáacʉ, paʉ cʉ̃mari, jĩcãti ʉno peera mʉre ametʉene nʉcãri méé yʉ ca pade niirijere mʉ maji. To biro yʉ ca bii pacaro, ‘Cʉ̃ mena macãrã mena cʉ̃ jĩa baajato’ ĩigʉ, jĩcʉ̃ cabra macʉ̃ ʉnoacãrena jĩcãti ʉno peera yʉre tiicojorucu, mʉ tii ñaati. \v 30 Ani mʉ macʉ̃, mʉ yeere ʉmʉa cʉ̃ja ca tii eperã romiri mena tii epe nucũ yuju, tii bate peoticãri ca tua eagʉ peera, wecʉ añuro ca díí cʉtigʉre jĩacãri, cʉ̃re mʉ boje rʉmʉ tii peo,” cʉ̃re ĩiupʉ cʉ̃ pacʉre. \p \v 31 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ pacʉ pea o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Macʉ̃, mʉa yʉ menara mʉ niicõa nii. Yʉ ca cʉorije niipetirije mʉ yee wado niiro bii. \v 32 Ani, mʉ bai, ‘Bii yaicoajacupi,’ yʉ ca ĩi tʉgoeñarucumigʉ, catijapi. Ca waa yairicʉre mani bʉa ñucã. To biri cʉ̃re ca boje rʉmʉ tii peo ʉjea niipera niiro bii,” cʉ̃re ĩiupʉ cʉ̃ pacʉ —ĩi wedeupi Jesús bojocare. \c 16 \s1 Wiogʉ yeere ĩa nʉnʉjee bojari majʉre cʉ̃ ca ĩi cõoña wederique \p \v 1 Ñucã cʉ̃ buerãre o biro ĩi cõoñari wedeupi Jesús: \p —Jĩcʉ̃ ca apeye paigʉ, cʉ̃ yeere ca ĩa nʉnʉjee bojagʉre cʉoupʉ. Aperã pea, “Mʉ yeere tii bategʉ tiimi,” cʉ̃re ĩi wedejãarã waauparã. \v 2 To biri cʉ̃re jʉo cojori, o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “¿Ñee to niiti mʉ ca tiirijere yʉre cʉ̃ja ca wederijea? To biri mʉ ca paderiquere cõoñari, yʉre owa tuu cojoya. To cõrora yʉ yeere ĩa nʉnʉjee bojari majʉ mʉ nii yerijãarucu,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 3 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ wiogʉ yeere ĩa nʉnʉjee bojari majʉ pea o biro ĩi tʉgoeñaupʉ: “Agó nija, ¿ñeere yʉ tiigʉti yua? Yʉ wiogʉ paderique manigʉ yʉre cũugʉ doogʉ tiimi. Yeparire ca padepʉ ʉno méé yʉ nii. Yʉ tutuati. Wapa tiirica tiiri jãirʉgʉ cãa, yʉ bobo jañu. \v 4 Jaʉ, mee yʉ maji, paderique manigʉ yʉ ca tuaro, aperã yʉre cʉ̃ja ca ñeepere biro ĩigʉ yʉ ca tiipere,” ĩiupʉ. \p \v 5 ”To biri cʉ̃ wiogʉre ca wapa moorãre jʉo cojoupʉ. Ca nii jʉogʉre o biro ĩi jãiñaupʉ: “¿Mʉa, no cõro yʉ wiogʉre mʉ wapa mooti?” cʉ̃re ĩi jãiñaupʉ. \v 6 Cʉ̃ pea: “Cien daperi\f + \fr 16.6 \ft 3,700 litros.\f* peti ʉje daperi yʉ wapa moo,” cʉ̃re ĩiupʉ. To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃ wiogʉ yeere ĩa nʉnʉjee bojari majʉ pea o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Jaʉ, ano duwiya. Ate nii mʉ ca wapa moorije. Yʉ wiogʉre cien mʉ ca wapa moorijere, cincuenta niirijera owa tuuya yua,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 7 ”To biro cʉ̃re ĩi yapano, apĩre jʉo cojo, “¿Mʉa, no cõro mʉ wapa mooti?” cʉ̃re ĩi jãiñaupʉ. “Trigo cien poari\f + \fr 16.7\ft Cien bultos, unos 37,000 litros de harina.\f* ca eape cõro yʉ wapa moo,” cʉ̃re ĩi yʉʉupʉ. To biro cʉ̃ ca ĩiro: “Jaʉ, ano duwiya. Ate nii mʉ ca wapa moorije, cien poari mʉ ca wapa moorijere, ochenta poarira owa tuuya yua,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 8 ”Cʉ̃ yeere ĩa nʉnʉjee bojari majʉ ca añutigʉ cʉ̃ ca tiiriquere majiri, cʉ̃ wiogʉ pea, “Ca tii majigʉ peti niijapi,” ĩiupʉ. Ati yepa macãrã, cʉ̃jare biro ca biirã mena cʉ̃ja ca ameri tii niijata, Ʉmʉreco Pacʉ yaarã ca boeropʉ ca niirã ametʉenero tii majima. \v 9 To biri mʉja pea, ati yepa maquẽ apeye menara, mʉja mena macãrã bʉarʉgarã, cʉ̃jare tii nemoña. Ati yepa maquẽ apeye ca petiro to birora ca niicõa niiri wiijeripʉ mʉjare ca ñeerã ʉno cʉ̃ja ca niipere biro ĩirã. \p \v 10 ”Petoacãrena añuro ca ĩa nʉnʉjee majigʉa, pairopʉ cãare añuro ĩa nʉnʉjee majimi. Petoacã cãare ca ĩa nʉnʉjee majitigʉa, pairo cãare ĩa nʉnʉjee majitimi. \v 11 To biri ati yepa maquẽ apeye cʉti niirique ca bii ditorije cãare añuro mʉja ca ĩa nʉnʉjee majitijata, ¿apeye cʉti niirique ca nii majuropeerije peera, ñiru peti “Atere ĩa nʉnʉjeeya” mʉjare cʉ̃ ĩibogajati? \v 12 Mʉja yee ca niitirije cãare añuro mʉja ca ĩa nʉnʉjee boja majitijata, ¿ñiru pee mʉja yee ca niirijere mʉjare cʉ̃ tiicojobogajati? \p \v 13 ”Jĩcʉ̃ pade bojari majʉ ʉno peera pʉarã wiorãpʉre pade cote majitimi. To biro cʉ̃ ca biijata, jĩcʉ̃re ĩa tuti, apĩ peere mai, biicãcumi. Ñucã jĩcʉ̃ cʉ̃ ca dotirijere tii, apĩ cʉ̃ ca dotirije peera tiiti, biicãcumi. To biri mʉja, Ʉmʉreco Pacʉ peere pade nʉnʉjee pacarã ñucã, pairo apeye cʉti niirʉgarã tee pee cãare pade nʉnʉjee, mʉja tii majiti —ĩiupi. \p \v 14 Fariseos wapa tiirica tiirire bʉaro ca boorã cãa, ate niipetirijere tʉori, boborije ĩi bui tutiupa Jesús're. \v 15 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Mʉja, bojoca cʉ̃ja ca ĩaro ca bojoca añurãre biro mʉja bii dito. Biigʉpʉa, Ʉmʉreco Pacʉ pea mʉja yeripʉ mʉja ca biirijere majimi. Bojoca pea “Añurije nii,” cʉ̃ja ca ĩirijere, Ʉmʉreco Pacʉ peera ñañarije niiro bii —ĩiupi. \s1 Doti cũurique, to biri Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije \p \v 16 —Doti cũurique, to biri Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja, Juan menara bii yapano eaupa. Tii tabe mena wãma wãme añurije queti Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije maquẽre wederique nii. Niipetirã toopʉre jãa waarʉgarã bii niima. \v 17 Ati yepa, ati ʉmʉreco, ca petipe pea popiye méé ca nii pacaro, doti cũurique pea jĩcã wãme ʉnoacãra ca ĩirore biro biitirora yaicoa, biitirucu —ĩiupi. \s1 Ameri cõarique maquẽre Jesús cʉ̃ ca wederique \r (Mt 19.1-12; Mc 10.1-12) \p \v 18 —Jĩcʉ̃ cʉ̃ nʉmore cõacãri, apeo peere cʉ̃ ca nʉmo cʉtijata, cʉ̃ nʉmo ca niitigo menapʉ niigʉ tiimi. Ñucã ca manʉ cõaricore ca nʉmo cʉtigʉ cãa, cʉ̃ nʉmo mena méé niigʉ tiimi —ĩiupi. \s1 Ca apeye paigʉ, to biri Lázaro \p \v 19 —Niiupʉ jĩcʉ̃ ca apeye paigʉ, añurije juti jãña, to cãnacã rʉmʉra ĩaricaro añuro boje rʉmʉri queno, ca tii niirucugʉ. \v 20 Niiupʉ ñucã, jĩcʉ̃ boo pacoro ca biigʉ, Lázaro ca wãme cʉtigʉ, cʉ̃ upʉ niipetiropʉra ca cami boagʉ. Ca apeye paigʉ yaa wii jope pʉtore duwirucuupʉ. \v 21 Cʉ̃ pea, ca apeye paigʉ, cʉ̃ ca baa bate ñoorijere baarʉgarucumiupʉ. Ñucã yaia menapʉra cʉ̃ camire nenirã earucuuparã. \p \v 22 ”To biro biirucu, jĩcã rʉmʉ bii yaicoaupʉ Lázaro. Cʉ̃ ca bii yairo, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã pea Abraham pʉto añuri tabepʉ cʉ̃ niijato ĩirã, cʉ̃re amicoauparã. Ca apeye paigʉ cãa bii yaicoaupʉ. Cʉ̃ ca bii yairo, cʉ̃re yaa cõa, tiicãuparã. \v 23 Ca apeye paigʉ pea bojoca ñañarã cʉ̃ja ca waari tabepʉre ñañaro bii niigʉ, ĩa mʉene cojoma ĩigʉ, yoaropʉ Abraham're, ñucã Lázaro cãare cʉ̃ mena ca duwigʉre ĩaupʉ. \p \v 24 ”To biri cʉ̃re ĩacãgʉpʉa, o biro ĩi acaro buiupʉ: “Ñicʉ̃ Abraham, yʉre boo paca ĩaña nija petopʉra. Lázarore yʉ pʉtopʉ cʉ̃re tiicojoya. Cʉ̃ amo jũa yapa mena oco ñia bia doori, yʉ ñemerore cʉ̃ weyogʉ doojato. Ati pecamepʉre bʉaropʉra ñañaro peti yʉ tamʉocã,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 25 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro, Abraham pea o biro cʉ̃re boca ĩi yʉʉupʉ: “Yʉ pãrami, atere tʉgoeñaña. Mʉa, mʉ ca cati niiri rʉmʉre añuro peti mʉ niiwʉ, Lázaro pea ñañaro cʉ̃ ca biicãro. To biri cʉ̃ pea mecʉ̃ra anopʉre añuro niigʉ tiimi. Mʉ pea ñañaro mʉ tamʉo. \v 26 Ñucã pairi ope nii mani watoare. To biri ano ca niirã toopʉre ca waarʉgarã do biro bii waa majiti, ñucã too macãrã pee cãa anopʉre do biro bii doo majiti, biicãma,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 27 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupʉ: “Ñicʉ̃ Abraham, yʉ pacʉ yaa wiipʉ Lázarore cʉ̃re tiicojoya. \v 28 Yʉ yaarã jĩcã amo cõro ca niirãre cʉ̃ wede majiogʉ waajato, cʉ̃ja cãa, ati tabe ñañaro tamʉorica tabe pee cʉ̃ja ca dootipere biro ĩigʉ,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 29 ”Ñucã Abraham pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupʉ: “Mee cʉ̃ja, Moisés cʉ̃ ca owariquere, to biri Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majare, cʉ̃jare cʉoma. Cʉ̃jare cʉ̃ja tʉo nʉnʉjeejato,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 30 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro, ca apeye paigʉ pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupʉ: “Tʉo nʉnʉjeeticuma, ñicʉ̃ Abraham. Jĩcʉ̃ ca bii yairicʉpʉ cati tuari cʉ̃jare cʉ̃ ca wedejata docare, tʉo nʉnʉjeeri ñañarije cʉ̃ja ca tiirucurijere tii yerijãabocuma,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 31 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro, Abraham pea o biro cʉ̃re ĩiupʉ ñucã: “Moisés cʉ̃ ca ĩirijere tʉo nʉnʉjeeti, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cʉ̃ja ca ĩirije cãare tʉorʉgati, cʉ̃ja ca biijata, ca bii yairicʉ cati tuari cʉ̃ ca wedejata cãare, tʉo nʉnʉjeeticuma,” cʉ̃re ĩiupʉ —cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús. \c 17 \s1 Ñañarije tiirique ca bii buiyeerije \r (Mt 18.6-7, 21-22; Mc 9.42) \p \v 1 Cʉ̃ buerãre o biro ĩiupi Jesús: \p —Bojoca ñañaro cʉ̃ja ca tiiro ca bii buiyeerijea, do biro pee ca bii ametʉa nʉcã majiña manirije niiro bii. Aperãre ñañarije cʉ̃ja ca tiiro ca tii buiyeegʉa, ñañaro peti tamʉorucumi. \v 2 To biro ca tiigʉra, cʉ̃ amʉtuture ʉ̃tãga jia yoori, dia pairi yaapʉ cʉ̃re cõañua cõacãjata añubocu, yʉre ca tʉo nʉnʉjee jʉo doorãre ñañarijere cʉ̃ja ca tiiro cʉ̃ ca tii buiyeerije jʉori. \v 3 ¡To biri, bojoca catiya! Mʉja yee wedegʉ ñañarijere cʉ̃ ca tiijata, cʉ̃re tuti bojoca catioya, cʉ̃ ca tʉgoeña wajoajata, ñañarije cʉ̃ ca tiiriquere acoboya. \v 4 Jĩcã rʉmʉre jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro niirije peti ñañaro mʉre tiicãri, ñucã ñañaro mʉre cʉ̃ ca tiirije cõrora mʉ pʉto doori, “Ñañaro mʉre yʉ ca tiijãrijere acoboya, yʉ tii nemotirucu,” mʉre cʉ̃ ca ĩigʉ eajata, ñañaro mʉre cʉ̃ ca tiiriquere acoboya —ĩiupi. \s1 Díámacʉ̃ tʉgoeña bayirique \p \v 5 Cʉ̃ buerã pea o biro ĩiupa Jesús're: \p —¡Díámacʉ̃ tʉo nʉcʉ̃ bʉo bayiriquere pai jañuro jãare tiicojoya!\f + \fr 17.5 \ft “Bʉaro jañuri Ʉmʉreco Pacʉre díámacʉ̃ jãa ca tʉo nʉnʉjeero jãare tii nemoña.”\f* —cʉ̃re ĩiupa. \p \v 6 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: \p —Díámacʉ̃ mʉja ca tʉo nʉcʉ̃ bʉorije mostaza apega cõroacã to ca nii pacaro, atigʉ sicómorogʉre, “Wẽe waari, dia pairi yaapʉ ea nʉcãña,” mʉja ca ĩijata, mʉja ca ĩirore birora biicãbocu —cʉ̃jare ĩiupi. \s1 Pade coteri majʉ cʉ̃ ca tii niirije \p \v 7 —Jĩcʉ̃ mʉja mena macʉ̃, cʉ̃re ca pade cotegʉre ca cʉogʉ, wejepʉ ca jee cũu niiricʉ, ape tabera wecʉare ca cote niiricʉ, cʉ̃ ca tua earo, ¿“Baagʉ dooya ména,” cʉ̃re mʉja ĩi bocati? \v 8 Mʉja ĩiticu. O biro pee mʉja ĩicu: “Yʉ ca baapere quenoña ména, baa, jini, tii niigʉ yʉ ca boorijere jee cojo coterʉgʉ, juti wajoagʉ waari, toora nucũ coteya. Jiro, ‘Baa, jini, mʉ tiirucu mʉa,’ ” cʉ̃re mʉja ĩicu. \v 9 Ñucã mʉja ca dotiriquere cʉ̃ ca tiiricaro jiro to ca niimijata cãare, “Añu majuropeecã,” cʉ̃re mʉja ĩiticu. \v 10 Mʉja cãa to biri wãmera, mʉjare tii dotiriquere tii yapanorã, o biro ca ĩiparã mʉja nii: “Pade coteri maja ca añutirã mani nii. Apeyepʉra tiiricaro maniro, manire cʉ̃ja ca tii dotirijeacã wadore mani tii,” ca ĩiparã mʉja nii —ĩiupi Jesús. \s1 Ca cami boarãre Jesús cʉ̃ ca catiorique \p \v 11 Jesús, Jerusalén'pʉ waa nʉnʉa waagʉ, Galilea yepa, to biri Samaria yepare ametʉa waaupi. \v 12 Jĩcã macãre cʉ̃ ca ea waarora, pʉa amo cõro niirã peti ca cami boa diarique cʉtirã cʉ̃re bocarã doori, yoaropʉra tua nʉcã, o biro ĩi acaro bui cojoupa: \p \v 13 —Jesús, Buegʉ, jãare boo paca ĩaña —ĩiupa. \p \v 14 Jesús pea cʉ̃jare ĩa, o biro cʉ̃jare ĩi cojoupi: \p —Paia pʉtopʉ waari cʉ̃jare ĩñorãja —cʉ̃jare ĩiupi. To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja ca waa nʉnʉa waarora, cʉ̃ja ca cami boa diarique cʉtimirique yati peticoaupe. \p \v 15 Jĩcʉ̃ cʉ̃ja mena macʉ̃, cami manigʉpʉ cʉ̃ ca niirijere ĩari, õopʉra tʉoricʉ Ʉmʉreco Pacʉre baja nʉcʉ̃ bʉo tua doo, \v 16 Jesús pʉto yepapʉ muu bia cũmu waaupi: \p —Añu majuropeecã —Jesús're ĩigʉ. Cʉ̃ pea Samaria macʉ̃ niiupi. \p \v 17 Jesús pea, o biro ĩiupi: \p —¿Mʉja ca cami boa diarique cʉtirijere ca ametʉene ecojãrã, pʉa amo cõro méé mʉja niijãri? ¿Jĩcã amo peti, ape amore baparica penituaro ca niirã pea, noo cʉ̃ja niiti? \v 18 ¿Ani judío ca niitigʉ wado Ʉmʉreco Pacʉre ĩi nʉcʉ̃ bʉorʉgʉ cʉ̃ tua doojapari? —ĩiupi. \v 19 To biro ĩicã, cʉ̃ peera o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Wãmʉ nʉcãri, waagʉja. “Jesús yʉre catiocãrucumi,” díámacʉ̃ mʉ ca ĩi tʉgoeña bayirique jʉori, mʉ diarique ametʉene eco —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \s1 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirije, ¿do biro to bii earoti? \r (Mt 24.23-28, 36-41) \p \v 20 Fariseos “¿Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije no cõropʉ to earoti?” Jesús're ĩi jãiñaupa. To biro cʉ̃ja ca ĩiro cʉ̃ pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirijea bau niiro ca eape ʉno méé niiro bii. \v 21 “Ano nii.” “Õo pee nii,” ĩiña manirucu. Mee, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirijea, mʉja watoara nii yerijãa —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 22 To biro ĩicã, cʉ̃ buerã peere o biro ĩiupi Jesús: \p —Earucu jĩcã cuu, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, yʉ ca doori rʉmʉre mʉja ca ĩarʉgamirije. Bii pacarã, mʉja ĩatirucu. \v 23 Jĩcãrã o biro mʉjare ĩirucuma: “Ani niimi,” “Ĩi pee niimi,” ĩirucuma. To biro cʉ̃ja ca ĩi pacaro, waa, cʉ̃jare tʉo nʉnʉjee, tiiticãña. \v 24 Ʉmʉreco quejeropʉre, jĩcã nʉña bʉpo cʉ̃ ca yabe cojorijera ape nʉñapʉ cãare ca boe ãpõtĩocã cojorore birora biirucu yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, yʉ ca tua doori rʉmʉre. \v 25 Ména to biro yʉ ca biiparo jʉguero, bʉaropʉra ñañaro tamʉo, ati cuu macãrãre ĩa juna eco, yʉ biirucu. \p \v 26 ”Noé cʉ̃ ca niiri cuupʉre ca biiquĩricarore birora biirucu, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ yʉ ca tua doori rʉmʉ cãare. \v 27 Baa, jini, amo jia, cʉ̃ja puna romiare nomi cũu, tii niiupa. Cũmuapʉ Noé cʉ̃ ca ea jãa waari rʉmʉpʉ to biro tii yerijãaupa. To biro ca tii niirãre ca duurije doo, cʉ̃jare duu yaio bate peoticãquĩupa. \p \v 28 ”To birora biiupa Lot cʉ̃ ca niiri cuu cãare. Baa, jini, apeye wapa tii, cʉ̃ja ca cʉorijere noni wapa taa, otere ote, wiijeri bʉa, tii niiquĩupa. \v 29 Sodoma ca niiricʉ, Lot cʉ̃ ca witiri rʉmʉra, ʉmʉreco tutipʉ maquẽ ca ʉ̃ʉrije, azufre cʉ̃ja ca ĩirije, oco pearore biro cʉ̃jare ñaapea, tii jĩa bate peoticãquĩupa niipetirãpʉrena. \p \v 30 ”To birora biirucu, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ yʉ ca doori rʉmʉre. \v 31 Tii rʉmʉre wii jotoapʉ ca niigʉa, cʉ̃ yee apeye wii jupeapʉ cʉ̃ ca cʉorijere cʉ̃ jeegʉ duwi waaticãjato. Ñucã wejepʉ ca niigʉ cãa, cʉ̃ yaa wii pee cʉ̃ tua waaticãjato. \v 32 Lot nʉmo ñañaro cõ ca biiriquere tʉgoeñaña. \v 33 Cʉ̃ ca catirijere ñañaro yʉ tii yaiore ca ĩigʉa, cʉ̃ ca cati niirijere díámacʉ̃ra tii yaio nʉcõcãrucumi. Cʉ̃ ca catirijere ca maitigʉa, cʉ̃ ca caticõa niipere bʉarucumi. \v 34 Tii ñamire, pũugʉ jĩcãgʉrena pʉarã ca cãni yojarã, jĩcʉ̃ ami waa eco, apĩra toora cũu, tii ecorucuma. \v 35 Pʉarã nomia ca wãñia niirã, jĩcõ ami waa eco, apeora toora cũu, tii ecorucuma. \v 36 Ʉmʉa pʉarã wejepʉre ca niirã, jĩcʉ̃ ami waa eco, apĩ toora cũu, tii ecorucuma —cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús. \fig Pʉarã nomia ca wãñia niirã, jĩcõ ami waa eco, apeo pea ami waa ecoti biirucuma. Lc 17.35|src="lb00133b.tif" size="col" \fig* \p \v 37 To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa: \p —¿Wiogʉ, tea noopʉ to biiroti? —ĩiupa. \p Cʉ̃ pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —Ca bii yairicʉ cʉ̃ ca niiri tabere wʉʉ nea poorucuma yucáá —cʉ̃jare ĩiupi. \c 18 \s1 Ca manʉ dia weo ecorico cõ ca ĩi bayirique \p \v 1 Jĩcã wãme ĩi cõoñari wedeupi Jesús, jʉtiricaro maniro, to birora cʉ̃ja ca juu buecõa niipere wede majiorʉgʉ. \v 2 O biro ĩiupi: \p —Jĩcã macãpʉre niiupʉ jĩcʉ̃, bojoca cʉ̃ja ca tii niirijere ca jãiña bejegʉ, Ʉmʉreco Pacʉra nʉcʉ̃ bʉoti, bojoca cãare ĩa nʉcʉ̃ bʉoti ca biigʉ. \v 3 Ñucã tii macãrena niiupo jĩcõ, ca manʉ bii yai weo ecorico, bojoca cʉ̃ja ca tii niirijere ca jãiña bejegʉ pʉtopʉ waari, “Yʉre ca ĩa tutigʉre, ñañaro cõre tiiticãña,” cʉ̃re ĩiña, cʉ̃re ca ĩi niigo. \v 4 Jĩcã cuu, yoaro cõre tii nemorʉgatiupʉ. To biro biiñami, o biro ĩi tʉgoeñaupʉ: “Ʉmʉreco Pacʉra nʉcʉ̃ bʉoti, bojoca cãare ĩa nʉcʉ̃ bʉoti, \v 5 ca biigʉ yʉ ca nii pacaro, atio, ca manʉ bii yai weo ecorico pea, yʉre pato wãcõ yerijãatimo. Cõre yʉ tii nemocãgʉda. To cãnacã tiira doori, añuro yʉ ca niicãboro yʉre pato wãcõ niibocumo,” ĩiupʉ —ĩi wedeupi Jesús. \p \v 6 To biro ĩicã, o biro ĩi nemoupi ñucã Jesús: \p —O biirije ĩiupi jãiña bejeri majʉ, ca añutigʉ. \v 7 “¿To docare Ʉmʉreco Pacʉ pea cʉ̃ yaarã, cʉ̃ ca beje jeericarã, ñamiri, ʉmʉrecori cʉ̃re cʉ̃ja ca jãijata, cʉ̃jare cʉ̃ tii nemotigajati? ¿Yoaro cʉ̃ja ca yue mani waaro cʉ̃ tiigajati? \v 8 Yoari mééra cʉ̃jare tii nemorucumi,” mʉjare yʉ ĩi. ¿To docare yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ yʉ ca tua doori rʉmʉre, ména ati yepapʉre díámacʉ̃ tʉo nʉcʉ̃ bʉorique to niicãroti? —ĩiupi cʉ̃ buerãre. \s1 Fariseo, to biri wapa jeeri majʉ menare cʉ̃ ca ĩi cõoñarique \p \v 9 Jĩcãrã cʉ̃ja majuropeera, “Añurã jãa nii” ĩi tʉgoeñari, aperãre ca ĩa junarãre ĩima ĩigʉ, ati wãme ĩi cõoñari cʉ̃jare wedeupi Jesús: \p \v 10 —Pʉarã ʉmʉa, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉre juu buerã waauparã. Jĩcʉ̃ fariseo, apĩ pea Roma maquẽre wapa jee bojari maja mena macʉ̃ niiuparã. \v 11 Fariseo pea o biro ĩi juu bue nucũupʉ: “ ‘Ʉmʉreco Pacʉ, añu majuropeecã,’ mʉre yʉ ĩi. Yʉa, aperã, ca jee duti pairã, ca tii dito pairã, ca tii epericarã cʉti pairã, ñucã ani wapa jee bojari majʉre biro, yʉ biiti. \v 12 Yʉa, jĩcã semanare pʉati wado betiri yʉ juu bue, yʉ ca wapa taarije cõrora pʉa amo coro ca niirijere jĩcã tabe mʉre yʉ tiicojorucu,” ĩi juu bueupʉ. \v 13 Roma maquẽre wapa jee bojari majʉ pea, yoaropʉra tua nʉcã, ʉmʉreco peere ĩa mʉeneri méé, cʉ̃ cotiare paagʉra, o biro ĩi juu bueupʉ: “Ʉmʉreco Pacʉ, yʉre boo paca ĩaña. Yʉa, ñañarije ca tiigʉ yʉ nii,” ĩiupʉ. \p \v 14 ”To biri wapa jee bojari majʉ pea, ñañarije manigʉpʉ cʉ̃ yaa wiire tua waaupʉ. Fariseo pea biitiupʉ. To biri cʉ̃ majuropeera, “Ca nii majuropeegʉ yʉ nii,” ca ĩigʉa, watoa macʉ̃ tuarucumi. “Watoa macʉ̃ yʉ nii,” ca ĩigʉ peera, ca nii majuropeegʉ cʉ̃ ca niiro cʉ̃re tiirucumi Ʉmʉreco Pacʉ —ĩiupi. \s1 Wimarãre Jesús cʉ̃ ca juu bue peorique \r (Mt 19.13-15; Mc 10.13-16) \p \v 15 Ñucã wimarãre Jesús pʉto jee waaupa, cʉ̃jare cʉ̃ padeñajato ĩirã. To biro cʉ̃ja ca tiiro ĩarã, cʉ̃ buerã pea wimarãre ca jee doorãre boca tuti camotaupa. \v 16 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea wimarãre jʉo cojo, o biro ĩiupi: \p —Wimarãre yʉ pʉto pee cʉ̃jare tiicojoya. Cʉ̃jare camotaaticãña. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabea, cʉ̃jare biro ca niirã cʉ̃ja ca niipa tabe nii. \v 17 Yee méé mʉjare yʉ ĩi. Wimagʉre biro Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirijere ca tʉo nʉnʉjeetigʉa, toopʉre ea waatirucumi —cʉ̃jare ĩiupi. \s1 Ca apeye paigʉ Jesús mena cʉ̃ ca wede penirique \r (Mt 19.16-30; Mc 10.17-31) \p \v 18 Jĩcʉ̃ judíos're ca jʉo niirã mena macʉ̃, o biro ĩi jãiñaupi Jesús're: \p —Buegʉ añugʉ, ¿ñee yʉ tiigajati, caticõa niiriquere bʉarʉgʉ? —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 19 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —¿Ñee tiigʉ “Añugʉ,” yʉre mʉ ĩiti? Jĩcʉ̃ ʉno peera ca añugʉ manimi; ca añugʉa jĩcʉ̃ra niimi, Ʉmʉreco Pacʉ wado. \v 20 Mee, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti cũuriquere mʉ maji: Nʉmo cʉti, manʉ cʉti, bii pacarã tii epericarã cʉtiticãña. Jĩaticãña. Jee dutiticãña. Jĩcʉ̃ peerena watoara ĩi dito buiyeeticãña. Mʉ pacʉre, mʉ pacore nʉcʉ̃ bʉoya\f + \fr 18.20\ft Ex 20.12-16; Dt 5.16-20.\f* —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 21 To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ pea o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Mee, wãmʉ niigʉpʉra tee niipetirijepʉrena tee ca ĩirore biro yʉ tii peticãwʉ —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 22 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉo, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Jĩcã wãme mʉre dʉjacã ména. Mʉ ca cʉorijere noni peoticã, tee wapa mʉ ca jeerijere ca boo pacarãre cʉ̃jare tiicojoya. To biro tiigʉ, ʉmʉreco tutipʉre pairo mʉ apeye cʉtirucu. To biro tii yapano, yʉ mena dooya —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 23 Cʉ̃ pea ca apeye paigʉ niiri to biro Jesús cʉ̃ ca ĩirijere tʉogʉ, bʉaro tʉgoeñarique paiupi. \p \v 24 To biro cʉ̃ ca biiro ĩa, o biro ĩiupi Jesús: \p —¡No cõro peti ca bii majiña manirije to niicãti, ca apeye pairã Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabepʉre cʉ̃ja ca ea waape! \v 25 Popiye méé niicã, jĩcʉ̃ camello ãjipõa potaga opeacãre cʉ̃ ca ame witi waaro, jĩcʉ̃ ca apeye paigʉ pea Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabepʉre, do biro cʉ̃ ca bii ea waatirije to ca nii pacaro —ĩiupi. \p \v 26 To biro cʉ̃ ca ĩirijere ca tʉorã pea, o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa: \p —¿To docare ñiru pee cʉ̃ ametʉagʉti? —ĩiupa. \p \v 27 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —Bojocara do biro ca bii majiña manirije cãa, Ʉmʉreco Pacʉ peera popiye méé niicã —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 28 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Pedro pea o biro ĩiupi Jesús're: \p —Wiogʉ, jãa, jãa yee niipetirije cũu peticã, mʉre jãa nʉnʉ doowʉ —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 29-30 Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Yee méé mʉjare yʉ ĩi. No ca boogʉ, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije peere tii nʉnʉjeerʉgʉ, cʉ̃ yaa wii, cʉ̃ nʉmo, cʉ̃ yaarã, cʉ̃ pacʉa, cʉ̃ punaare, cʉ̃ ca waa weojata, ati yepare cati niigʉra, cʉ̃ ca waa weorique ametʉenero tiicojo ecorucumi. Ñucã cʉ̃ ca bii yairo jiropʉra, to birora caticõa niiriquere tiicojo ecorucumi —ĩiupi. \s1 Cʉ̃ ca bii yaipere itiati Jesús cʉ̃ ca wede tʉja waarique \r (Mt 20.17-19; Mc 10.32-34) \p \v 31 Jesús, cʉ̃ buerã pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirã wadore jʉo cojori, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Mecʉ̃ra Jerusalén'pʉ mani waa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ yʉ ca biipere cʉ̃ja ca owarique ca ĩirore biro ca biipa tabepʉre. \v 32 Toopʉ apero macãrãpʉre yʉre noni cõarucuma. Cʉ̃ja pea yʉre bui epe, yʉre acaro bui tuti, yʉre ʉjeco eo tuu, tiirucuma. \v 33 To biro tiicã, yʉre bape yapanori jiro, yʉre jĩa cõa, tiicãrucuma. To biro cʉ̃ja ca tiicãmijata cãare, itia rʉmʉ jiro yʉ cati tuacoarucu ñucã —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 34 Cʉ̃ja pea ate to biro cʉ̃ ca ĩirijere tʉo majitiupa. Ñucã, “To biro ĩirʉgʉ ĩigajami,” ĩi majiticãupa, do biro tii ca tʉo majiña manirije ca niiro macã. \s1 Jericó macãre ca ĩatigʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique \r (Mt 20.29-34; Mc 10.46-52) \p \v 35 Jesús, Jericó macãre ea nʉnʉa waagʉ cʉ̃ ca biiro, jĩcʉ̃, ca ĩatigʉ, maa pʉtore wapa tiirica tiiri ca jãi duwigʉ, \v 36 paʉ bojoca cʉ̃ja ca ametʉa waarijere tʉori: \p —¿Do biro to biiti? —ĩi jãiñaupi. \p \v 37 To biro cʉ̃ ca ĩiro: \p —¡Jesús, Nazaret macʉ̃ ametʉa waagʉ biimi! —cʉ̃re ĩi wedeupa. \p \v 38 Teere tʉocãgʉpʉa, o biro ĩi acaro buiupi: \p —¡Jesús, David Pãrami, yʉre boo paca ĩaña! —ĩiupi. \p \v 39 Cʉ̃ jʉguero ca waa nʉnʉa waarã pea, cʉ̃ yerijãa waajato ĩirã, cʉ̃re tutimiupa. To biro cʉ̃ja ca ĩi pacaro, cʉ̃ pea bʉaro jañuro: \p —¡Jesús, David Pãrami, yʉre boo paca ĩaña! —ĩi acaro buiupi. \p \v 40 Jesús pea, to biro cʉ̃ ca ĩiro tʉo, tua nʉcãri, “Cʉ̃re ami dooya,” ĩiupi. Ca ĩatigʉ cʉ̃ pʉto cʉ̃ ca earo, o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupi Jesús: \p \v 41 —¿Ñee ʉno mʉre yʉ ca tiiro mʉ booti? —ĩiupi. \p To biro cʉ̃ ca ĩiro, ca ĩatigʉ pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Wiogʉ, yʉ cape ca ĩaro yʉ boo —cʉ̃re ĩiupi Jesús're. \p \v 42 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —¡Ĩaña! “Jesús yʉre catiocãrucumi,” díámacʉ̃ mʉ ca ĩi tʉgoeña bayirije jʉori mʉ ametʉene eco —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 43 To biro cʉ̃ ca ĩirije menara, ca ĩatimiricʉ añuro ĩacoari, Ʉmʉreco Pacʉre ĩi nʉcʉ̃ bʉo baja peo nʉnʉa waaupi Jesús mena waagʉ. Bojoca niipetirã atere ca ĩarã cãa, Ʉmʉreco Pacʉre ĩi nʉcʉ̃ bʉoupa. \c 19 \s1 Jesús to biri Zaqueo \p \v 1 Jesús Jericóre ea, tii macãre tẽo taa nʉnʉa waaupi. \v 2 Tii macãre niiupi jĩcʉ̃ ca apeye paigʉ Zaqueo ca wãme cʉtigʉ, Roma maquẽre wapa jee bojari maja wiogʉ. \v 3 Cʉ̃, Jesús're ĩarʉgamiupi. Ca emʉatigʉacã niima ĩigʉ, bojoca paʉ cʉ̃ja ca niiro macã, do biro tii ĩa eyotiupi. \v 4 To biri cʉ̃ja jʉguero ũmaa waa, Jesús're ĩarʉgʉ, cʉ̃ ca ametʉa waapa tabe pʉto ca niiricʉ yucʉgʉpʉ\f + \fr 19.4\ft Sicómorogʉ.\f* mʉacoaupi. \fig Jesús're ĩarʉgʉ, yucʉgʉpʉ mʉa waaupi Zaqueo. Lc 19.4|src="lb00313b.tif" size="span" \fig* \p \v 5 Jesús tii tabere ametʉa waagʉ, emʉaro pee ĩa mʉene, Zaqueore ĩari, o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Zaqueo, yoari méé duwi dooya. Mecʉ̃ra mʉ yaa wiira yʉ earucu —cʉ̃re ĩiupi Jesús. \p \v 6 To biro cʉ̃ ca ĩiro Zaqueo pea yoari méé duwi doo, ʉjea niirique mena cʉ̃ yaa wiipʉ jʉocoaupi Jesús're. \v 7 Teere ĩarã, niipetirã: \p —Ñañarije ca tiigʉ yaa wiipʉ cãnigʉ waami —ĩi wede paiupa. \p \v 8 Jiro Zaqueo cʉ̃ yaa wiipʉ niigʉ, wãmʉ nʉcã, o biro ĩiupi Jesús're: \p —Wiogʉ, yʉ ca cʉorije niipetirore, ca boo pacarãre decomacã yʉ tiicojorucu. Jĩcãrãre yʉ ca jee dutijata, bapari niirije cʉ̃jare yʉ tuene nemorucu —ĩiupi. \p \v 9 Jesús pea o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Mecʉ̃ ati wii macãrãre cʉ̃ja ca ametʉarije ea. Ani cãa, Abraham pãramira niimi. \v 10 Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃a, ca yairicarãre ama, cʉ̃jare ametʉene, tiigʉ doogʉ yʉ doowʉ —ĩiupi. \s1 Wapa tiirica tiiri mena ĩi cõoñarique \r (Mt 25.14-30) \p \v 11 Bojoca to biro cʉ̃ ca ĩirijere cʉ̃ja ca tʉo niiro macã, Jesús pea jĩcã wãme ĩi cõoñari, cʉ̃jare wedeupi. Mee, Jerusalén pʉtoacã niiupa. To biri bojoca pea, “Mee Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotipa cuu ea waaro biicu,” ĩi tʉgoeñaupa. \v 12 To biri o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: \p —Niiupʉ jĩcʉ̃, ca nii majuropeegʉ ca niigʉ, ca yoaropʉ ape yepapʉ ca waaricʉ, toopʉ wiogʉ jõene eco yapanori jiro ca tua doopʉ. \v 13 Cʉ̃ ca waaparo jʉguero, cʉ̃re ca pade coterãre, pʉa amo cõro niirã jʉo cojo, cʉ̃ja cõrorena wapa tiirica tiirire pairo cʉ̃jare tiicojo, o biro cʉ̃jare ĩiupʉ: “Ate, wapa tiirica tiiri mena apeye wapa tiiri, noni wapa taa niiña, yʉ ca tua earopʉ,” cʉ̃jare ĩiupʉ. \v 14 Cʉ̃ yaa yepa macãrã pea cʉ̃re ĩa tuti jañuuparã. To biri cʉ̃ jiro, cʉ̃ja mena macãrã jĩcãrãre tiicojouparã: “Ani, jãa wiogʉ cʉ̃ ca niiro jãa booti,” ca ĩiparãre. \p \v 15 ”To biro cʉ̃ja ca ĩirije ca nii pacaro, wiogʉ jõene eco yapano, cʉ̃ yaa yepapʉ tuacoaupʉ ñucã. Tua ea, cʉ̃re ca pade coterãre wapa tiirica tiiri cʉ̃ ca tiicojoricarãre jʉo doti cojoupʉ, cʉ̃ja ca niiro cõro cʉ̃ja ca wapa taa nemoriquere majirʉgʉ. \v 16 Ca ea jʉogʉ, o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Wiogʉ, mʉ yee wapa tiirica tiirire pʉa amo cõro niirije yʉ wapa taa nemojãwʉ,” cʉ̃re ĩiupʉ. \v 17 To biro cʉ̃ ca ĩiro: “Añu majuropeecã. Paderi majʉ añugʉ mʉ nii. Mee, petoacã cãare añuro ca ĩa nʉnʉjee majiricʉ mʉ ca niiro macã, pʉa amo cõro niiri macãrire ca dotipʉ mʉre yʉ cũu,” cʉ̃re ĩiupʉ cʉ̃ wiogʉ. \p \v 18 ”Cʉ̃ jiro apĩ eaupʉ ñucã. “Wiogʉ, mʉ yee wapa tiirica tiirire, jĩcã amo cõro niirije yʉ wapa taa nemojãwʉ,” cʉ̃re ĩiupʉ. \v 19 To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ cãare o biro cʉ̃re ĩiupʉ: “Jĩcã amo cõro niiri macãrire ca dotipʉ mʉre yʉ cũu,” cʉ̃re ĩiupʉ. \p \v 20 ”Cʉ̃ jiro apĩ o biro ĩi eaupʉ: “Wiogʉ, ate nii, mʉ wapa tiirica tiiri. Jutiro quejero mena ũmaari, yʉ queno cũu cʉo niirucujãwʉ. \v 21 Mʉre yʉ uwi jañuwʉ. Mʉa do biro ca tiiya manigʉ, mʉ ca cũutirica taberena ca jeegʉ, mʉ ca otetirica taberena ote dicare jee, ca tiigʉ mʉ nii,” cʉ̃re ĩiupʉ. \v 22 To biro cʉ̃ ca ĩiro, wiogʉ pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupʉ: “Paderi majʉ ca añutigʉ, mʉ majuropeera mʉ ca ĩirije menara, ñañarije mʉ ca tiirique cʉtirijere yʉ ĩa bejerucu. Do biro ca tiiya manigʉ, yʉ ca cũutirica taberena ca jeegʉ, yʉ ca otetirica taberena ote dicare ca jeegʉ, yʉ ca niirijere maji pacagʉ, \v 23 ¿ñee tiigʉ yʉ yee wapa tiirica tiirire, wapa tiirica tiiri queno cũurica wiipʉ mʉ cũutiri, yʉ ca tua earo, tee ca wapa taa nemorique mena yʉre tuenerʉgʉ?” cʉ̃re ĩiupʉ. \v 24 To biro cʉ̃re ĩi, too ca niirãre o biro cʉ̃jare ĩiupʉ: “Anire, wapa tiirica tiirire ẽmari, pʉa amo cõro niirije ca wapa taa nemoricʉ peere cʉ̃re tiicojoya,” cʉ̃jare ĩiupʉ. \p \v 25 ”To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩiuparã: “Wiogʉ, mee cʉ̃a pʉa amo cõro niirijepʉ cʉomi doca,” ĩiuparã. \v 26 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, wiogʉ pea o biro ĩi yʉʉupʉ: “Ca cʉogʉa, pai jañuro tiicojo nemo ecorucumi. Ca cʉotigʉ pea, petoacã cʉ̃ ca cʉorije menapʉra, ẽma ecocoarucumi. \v 27 Yʉre ca ĩa junarã, cʉ̃ja wiogʉ yʉ ca niiro ca bootiricarã peera, ano pee cʉ̃jare jee doori, yʉ ca ĩa cojoro cʉ̃jare jĩa batecãña,” ĩiupʉ —ĩi wedeupi Jesús bojocare. \s1 Jerusalén're Jesús cʉ̃ ca jãa waarique \r (Mt 21.1-11; Mc 11.1-11; Jn 12.12-19) \p \v 28 Atere ĩi yapano, Jerusalén'pʉ waagʉ, waacã nʉnʉa waaupi ñucã Jesús. \v 29 Macãnʉcʉ̃ Olivos ca wãme cʉtiri buuro pʉto ca niiri macãri Betfagé, Betania, macãri pʉto ea waagʉ, cʉ̃ buerã pʉarãre tiicojori, \v 30 o biro cʉ̃jare ĩi cojoupi: \p —Ano díámacʉ̃ ca niiri macãpʉ waarãja. Tii macãre earã, jĩcʉ̃ burro jĩcʉ̃ peera cʉ̃ja ca peja ñaatigʉ cʉ̃ja ca jia tuu nʉcõricʉre mʉja bʉarucu. Cʉ̃re popiori, ano pee mʉja ami doowa. \v 31 Jĩcãrã, “¿Ñee tiirã cʉ̃re mʉja popioti?” mʉjare cʉ̃ja ca ĩi jãiñajata, “Wiogʉ cʉ̃re boomi,” cʉ̃jare mʉja ĩiwa —cʉ̃jare ĩi cojoupi Jesús. \p \v 32 Cʉ̃ buerã pea waa, cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiricarore birora bʉa eaupa. \v 33 Burrore cʉ̃ja ca popio niiro, cʉ̃ ʉparã pea: \p —¿Ñee tiirã cʉ̃re mʉja popioti? —cʉ̃jare ĩi jãiñaupa. \p \v 34 To biro cʉ̃ja ca ĩiro: \p —Wiogʉ cʉ̃re boomi —cʉ̃jare ĩiupa cʉ̃ja pea. \v 35 Jesús pʉto cʉ̃re ami ea, jotoa cʉ̃ja ca jãñarije jutire burro jotoa peori, cʉ̃re ami peoupa. \p \v 36 Jesús cʉ̃ ca waa nʉnʉa waaro cõrora, bojoca pea cʉ̃ja juti, jotoa cʉ̃ja ca jãñarijere maare cũu jʉgue nʉnʉa waaupa. \v 37 Macãnʉcʉ̃ Olivos Buuro ca nii bua waari tabere cʉ̃ ca ea waarora, niipetirã cʉ̃re ca nʉnʉrã bʉaro ʉjea nii acaro bui, Ʉmʉreco Pacʉre baja peo jʉo waaupa, niipetirije ca ĩa ñaaña manirije cʉ̃ ca tii bau nii ĩñoriquere ca ĩaricarã niiri. \v 38 O biro ĩiupa: \q1 —Añuro ca biigʉ niimi, Wiogʉ, Ʉmʉreco Pacʉ wãme mena ca doogʉ. \q1 Ʉmʉreco tutipʉre jĩcãri cõro niirique to niijato. Cʉ̃ ca añu majuropeerije niipetiropʉ to niijato\f + \fr 19.38\ft Sal 118.26; 148.1.\f* —ĩiupa. \p \v 39 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, jĩcãrã fariseos, bojoca watoare ca niirã, o biro ĩiupa Jesús're: \p —Buegʉ, mʉre ca nʉnʉrãre, to cõrora cʉ̃jare yerijãa dotiya —cʉ̃re ĩiupa. \p \v 40 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —Anija cʉ̃ja ca yerijãajata, ʉ̃tãgaarira acaro buirucu —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 41 Jerusalén macãre ea waagʉra, tii macãre ĩari, o biro ĩi otiupi Jesús: \fig Jerusalén macãre ĩari otiupi Jesús. Lc 19.41|src="hk00379b.tif" size="span" \fig* \p \v 42 —¡Mʉ cãare, ati rʉmʉ, añuro mʉ ca niipere ca jee doori rʉmʉ petira ca ĩa majicãpe niimi! Mecʉ̃ra, teere mʉ ca ĩa majiborique yaioropʉ mʉre niicã. \v 43 Doorucu ñañaro mʉ ca biipa rʉmʉri, mʉ waparã, mʉ wejare camota nʉcã eari, niipetiri taberipʉ noo pee duti waa majiña maniro cʉ̃ja ca jĩa jãa doopa rʉmʉri. \v 44 Díámacʉ̃ra mʉre tii yaiocã, mʉ bojocara jĩa peoticã, ñucã ʉ̃tãga apega jotoa pejaricaro maniropʉ tii yaiocã, tiirucuma. Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ mʉre cʉ̃ ca ametʉenegʉ doori tabere mʉ ĩa majiti —ĩi otiupi. \s1 Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire ñañarije ca niirijere Jesús cʉ̃ ca cõarique \r (Mt 21.12-17; Mc 11.15-19; Jn 2.13-22) \p \v 45 Jiro Jesús Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ jãa waari, toopʉ ca noni wapa taa niirãre cʉ̃jare cõa wiene jʉo waaupi. \v 46 O biro ĩiupi: \p —O biro ĩi owarique nii: “Yʉ yaa wii, juu buerica wii niirucu,” ĩi,\f + \fr 19.46a\ft Is 56.7.\f* mʉja pea tii wiire, jee dutiri maja cʉ̃ja ca niiri ope mʉja jeeñocãjapa\f + \fr 19.46b\ft Jer 7.11.\f* —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \p \v 47 To cãnacã rʉmʉra Jesús Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ bojocare buerucuupi. Paia ʉparã, doti cũuriquere ca jʉo buerã, to biri bojocare ca jʉo niirã pea, “¿Do biro pee tiiri cʉ̃re ca jĩa cõape to niimiti?” ĩi ama niiupa. \v 48 Biirãpʉa, cʉ̃re cʉ̃ja ca jĩapa wãmere bʉa majitiupa, bojoca niipetirã cʉ̃ ca wederijere cʉ̃ja ca tʉo niiro macã. \c 20 \s1 Jesús cʉ̃ ca doti majirije \r (Mt 21.23-27; Mc 11.27-33) \p \v 1 Jĩcã rʉmʉ Jesús, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ bojocare bue, añurije quetire wede, cʉ̃ ca tii niiro, paia ʉparã, doti cũuriquere ca jʉo buerã, bojocare ca jʉo niirã mena eari, o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa: \p \v 2 —Jãare wedeya: ¿Ñee doti majirique cʉocãri, to biro mʉ tii niiti? ¿Tee doti majiriquere ñiru mʉre cʉ̃ tiicojojãri? —cʉ̃re ĩiupa. \p \v 3 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pee cãa o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —Yʉ cãa, jĩcã wãme mʉjare yʉ jãiñarucu. Mʉja cãa yʉre yʉʉya. \v 4 ¿Ñiru Juan're, cʉ̃ uwo coe doti cojoupari? ¿Ʉmʉreco Pacʉ, bojoca pee cʉ̃re cʉ̃ja doti cojoupari? —ĩiupi. \p \v 5 To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃ja pea, cʉ̃ja majurope o biro ameri ĩiupa: \p —“Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃re doti cojoupi,” mani ca ĩi yʉʉjata, “¿Ñee tiirã cʉ̃ ca wederijere díámacʉ̃ mʉja tʉo nʉnʉjeetiri?” manire ĩirucumi. \v 6 Ñucã, “Bojoca cʉ̃re doti cojoupa,” mani ca ĩijata, bojoca ʉ̃tã mena manire dee jĩa cõacãrucuma. Mee niipetirã, “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti cojoricʉ niiwi Juan,” ca ĩirã wado niima —ĩiupa. \v 7 To biri o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupa Jesús're: \p —Baa. Jãa majiti. Ñiru cʉ̃re doti cojojacupi doca —ĩiupa. \p \v 8 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea: \p —To docare yʉ cãa, “Tee doti majirique mena to biro yʉ tii,” mʉjare yʉ ĩiticu —cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Jesús. \s1 Paderi maja ñañarãre ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederique \r (Mt 21.33-44; Mc 12.1-11) \p \v 9 Jiro bojocare ati wãme ĩi cõoñari cʉ̃jare wedeupi Jesús: \p —Jĩcʉ̃, jĩcã weje, ʉje weje ote, paderi majare pade doti cũu, yoaro bii yujugʉ waagʉ, waacoaupʉ. \v 10 Ʉje ca dica cʉtiri cuu ca earo, jĩcʉ̃ cʉ̃re pade coteri majʉre, paderi maja pʉtopʉ cʉ̃re tiicojoupʉ cʉ̃ yee ca niirijere cʉ̃ja dica woo cojojato ĩigʉ. Cʉ̃ ca earo, paderi maja pea cʉ̃re paa, ñee jãa manigʉ cʉ̃re tii ãcũ tuenecã cojouparã. \v 11 Jiro tii weje ʉpʉ apĩre tiicojomiupʉ ñucã. Cʉ̃ cãare cʉ̃re paa, ñañaro cʉ̃re ĩi tuti, ñee jãa manigʉ cʉ̃re tii ãcũ tuenecã cojouparã. \v 12 Apĩre tiicojo nemomiupʉ ñucã. Cʉ̃ cãare to birora, cʉ̃re cami tuu, tii weje tʉjaropʉ cʉ̃re tii ãcũ wooenecã cojouparã. \p \v 13 ”To biro tii ñami waagʉ, ʉje weje ʉpʉ o biro ĩi tʉgoeñaupʉ: “¿Do biro yʉ tiigʉti? Jaʉ. Yʉ macʉ̃, yʉ ca maigʉre, yʉ tiicojorucu. Ape tabera cʉ̃re nʉcʉ̃ bʉocãbocuma,” ĩi tʉgoeñaupʉ. To biro ĩi, cʉ̃re tiicojoupʉ. \p \v 14 ”Paderi maja pea cʉ̃re ĩacãrãpʉa, o biro ameri ĩiuparã: “Ani niimi, ati wejere ca cʉo nʉnʉjeepʉ, cʉ̃re mani jĩa cõacãco, ati weje mani yaa weje ca tuapere biro ĩirã,” ĩiuparã. \v 15 To biri ʉje weje tʉjaropʉ cʉ̃re ami witi waa, cʉ̃re jĩa cõacãuparã. \p ”¿“Mʉja, ʉje weje ʉpʉ do biro cʉ̃jare tiirucumi,” mʉja ĩi tʉgoeñati? \v 16 Cʉ̃ majuropeera waa, paderi majare jĩa bate, aperã peere tii wejere cʉ̃jare tiicojorucumi —ĩiupi. \p To biro cʉ̃ ca ĩirijere tʉorã, bojoca pea o biro ĩiupa: \p —Biiticu tea\f + \fr 20.16 \ft ¡To biirije peti ca biiro cʉ̃ tiiticãjato Ʉmʉreco Pacʉ!\f* —ĩiupa. \p \v 17 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea cʉ̃jare ĩari, o biro ĩiupi: \p —To docare ¿do biro ĩirʉgaro to ĩiti, Ʉmʉreco Pacʉ wederique: \q1 “Wii bʉari maja ʉ̃tãga cʉ̃ja ca beje cõamiricagara \q1 ca nii majuropeerica tua,”\f + \fr 20.17\ft Sal 118.22.\f* ca ĩirijea? \m \v 18 Tiiga ʉ̃tãga jotoare ca ñaapearã cõrora, doca jude batecã yai waarucuma. Ñucã tiiga pee no ca boogʉre to ca ñaapeajata, doca abo yaiocãrucu —ĩiupi. \p \v 19 Paia ʉparã, doti cũuriquere ca jʉo buerã pea, ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederijere, “Manirena ĩigʉ ĩimi,” ĩi tʉo majiri, jĩcãtora cʉ̃re ñeerʉgamiupa. Bii pacarã, bojocare uwi jañuupa. \s1 Wiogʉ César're wapa tiirique maquẽre cʉ̃ja ca jãiñarique \r (Mt 22.15-22; Mc 12.13-17) \p \v 20 To biri jĩcãrã ca bojoca añurãre biro bii ditori, Jesús jĩcã wãme cʉ̃ ca ĩi maa wijiaro cʉ̃ja tiijato ĩirã, ca ĩa duti coterãre tiicojoupa: “No ca booro cʉ̃ ca ĩijata, wiogʉpʉre mani wedejãajaco,” ĩirã. \p \v 21 To biri cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa: \p —Buegʉ, mʉ ca ĩirijere, mʉ ca buerijere, ca niirore biro díámacʉ̃ra mʉ ca ĩirijere jãa maji. Bojocare mʉ ĩa dica wooti. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca boorore biro niiriquere díámacʉ̃ mʉ wede. \v 22 To biri: ¿Roma macʉ̃ wiogʉre niirique wapa, jãa ca wapa tiirije to añucãti? ¿To añutitiqué? —ĩiupa. \p \v 23 Jesús pea, ñañari wãme tʉgoeñacãri cʉ̃ja ca ĩirijere majiri, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p \v 24 —Jĩcã tii, wapa tiirica tii yʉre ĩñoña. ¿Ati tiipʉre owa tuurique ñiru wãme, ñiru diámacʉ̃ to niiti? —ĩi jãiñaupi. \p To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja pea: \p —Wiogʉ César yee nii —ĩi yʉʉupa. \p \v 25 To biri Jesús pea: \p —To docare wiogʉ yee ca niirijere, wiogʉre tiicojoya. Ʉmʉreco Pacʉ yee ca niirijere Ʉmʉreco Pacʉre tiicojoya —cʉ̃jare ĩi yʉʉupi. \v 26 Jĩcã wãme peerena bojoca cʉ̃ja ca tʉo cojoro cʉ̃ ca ĩirijere, cʉ̃re cʉ̃ja ca wedejãapa wãmere bʉatiupa. To biri cʉ̃ ca yʉʉ majirijere tʉo ʉcʉacoa, do biro pee ĩi majiti, wedeticã nʉcã waaupa. \s1 Cati tuarique maquẽre cʉ̃ja ca jãiñarique \r (Mt 22.23-33; Mc 12.18-27) \p \v 27 Jiro, jĩcãrã saduceos, Jesús're ĩarã waaupa. Saduceos, “Ca bii yairicarãpʉa pʉati cati tuatima,” ca ĩirã niima. To biri o biro cʉ̃re ĩi eaupa: \p \v 28 —Buegʉ, Moisés o biro manire ĩi owa cũuquĩupi: “Jĩcʉ̃ nʉmo cʉti, puna manigʉra cʉ̃ ca bii yaijata, cʉ̃ yee wedegʉ nʉmo ca niiricore nʉmo cʉtiri, cʉ̃ yee wedegʉ ca bii yairicʉre, cʉ̃ puna cʉti wajoa bojajato,”\f + \fr 20.28\ft Dt 25.5-6.\f* ĩi owaupi. \v 29 To biri yua, jĩcãti niiupa jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro niirã jĩcʉ̃ puna. Ca nii jʉogʉ nʉmo cʉti, puna manigʉra bii yaicoaupi. \v 30 Jiro macʉ̃, \v 31 ñucã jiro macʉ̃ cãa, cõrena nʉmo cʉti, puna manirãra bii yaicoaupa. Cʉ̃ja jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro ca niirãpʉra, cõ wadorena nʉmo cʉtiñami, puna manirã wado bii yai peticoaupa. \v 32 Cʉ̃ja jiro cõ cãa bii yaicoaupo. \v 33 To docare yua, cati tuarica tabepʉra, cʉ̃ja, jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro ca niirã nʉmo ca niirico, ¿nii nʉmo pee cõ niigoti yua? —ĩi jãiñaupa Jesús're. \p \v 34 To biro cʉ̃ja ca ĩi jãiñaro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —Bojoca, ati yepare cʉ̃ja ca cati niiri rʉmʉrire ʉmʉa nʉmo cʉti, nomia manʉ cʉti, tii niima. \v 35 To biri cati tuari, ape yepapʉre ca ea waaparã ʉnora ca niirã, ʉmʉa nʉmo cʉti, nomia manʉ cʉti, tiitirucuma, \v 36 ca bii yaitiparã niiri. Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrãre birã nii, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ puna nii, biirucuma, ca cati tuaricarãpʉ niiri. \v 37 Moisés majuropeera yucʉgʉ ca ʉ̃ʉ nucũricʉ quetire cʉ̃ ca owarique mena, ca bii yairicarã cʉ̃ja ca cati tuarijere mani ca majiro tiimi. Tii tabere Ʉmʉreco Pacʉ: “Yʉa, Abraham, Isaac, Jacob, Ʉmʉreco Pacʉ yʉ nii,” ĩiupi.\f + \fr 20.37\ft Ex 3.6.\f* \v 38 Cʉ̃a, ca bii yairicarã Ʉmʉreco Pacʉ méé niimi. Ca catirã Ʉmʉreco Pacʉ niimi. Ʉmʉreco Pacʉra niipetirã ca catirã wado niicãma —ĩiupi. \p \v 39 To biro cʉ̃ ca ĩiro, jĩcãrã doti cũuriquere ca jʉo buerã o biro cʉ̃re ĩiupa: \p —Buegʉ, díámacʉ̃ peti mʉ ĩi —ĩiupa. \v 40 To biri cʉ̃re jãiña nemorʉgarucu, tiitiupa yua. \s1 ¿Ñiru pãrami cʉ̃ niiti, Mesías? \r (Mt 22.41-46; Mc 12.35-37) \p \v 41 Jesús o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupi: \p —¿Ñee tiirã Mesías're, “David pãrami niimi,” cʉ̃ja ĩirucuti? \v 42 David majuropeera Salmos pũuropʉre o biro ĩi owaupi: \q1 “Ʉmʉreco Pacʉ, yʉ Wiogʉre o biro ĩiwi: \q1 ‘Ano yʉ díámacʉ̃ nʉña pee duwiya, \q2 \v 43 mʉ waparãre cʉ̃ja ca doca cũmuro yʉ ca tiiropʉ,’ ĩiwi,” ĩiupi David.\f + \fr 20.43\ft Sal 110.1.\f* \m \v 44 ¿To docare do biro biicãri, David majuropeera “Yʉ Wiogʉ,” cʉ̃ ca ĩigʉ nii pacagʉ, cʉ̃ pãrami cʉ̃ niibogajati Mesías? —cʉ̃jare ĩiupi. \s1 Doti cũuriquere ca jʉo buerãre Jesús cʉ̃ ca tutirique \r (Mt 23.1-36; Mc 12.38-40; Lc 11.37-54) \p \v 45 Bojoca niipetirã cʉ̃ja ca tʉo cojoro, o biro ĩiupi Jesús, cʉ̃ buerãre: \p \v 46 —Doti cũuriquere ca jʉo buerã cʉ̃ja ca biirique cʉtirijere ĩa maji, bojoca catiri niiña. Cʉ̃ja, juti yoerije jãñacãri waa yuju, apeye nonirica taberipʉ cʉ̃ja ca waa yujujata cãare, nʉcʉ̃ bʉorique mena jãi, tiirique booma. Nea poo juu buerica wiijeripʉre wiorã cʉ̃ja ca duwirijepʉ wado duwirʉga, baarica taberi cãare añuri taberi wado ama, biima. \v 47 Ñucã ca manʉ jʉ̃mʉa bii yai weo ecoricarã romiri yaa wiijerire ẽmama. To biro ca tiirã nii pacarã, teere tii ditorã, “¡Ca bojoca añurã peti niima!” jãare cʉ̃ja ĩijato ĩirã, yoaro juu buema. Cʉ̃ja, ametʉenero ñañaro tii ecorucuma —ĩiupi Jesús. \c 21 \s1 Ca manʉ bii yai weo ecorico cõ ca tiicojo nʉcʉ̃ bʉorique \r (Mc 12.41-44) \p \v 1 Jesús, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉre, Ʉmʉreco Pacʉre tiicojo nʉcʉ̃ bʉorã jãarica cũmuaripʉre, ca apeye pairã wapa tiirica tiiri cʉ̃ja ca jãaro ĩaupi. \v 2 Ñucã ca manʉ bii yai weo ecorico ca apeye boo pacago cãa, pʉa tiiacã wapa tiirica tiiri cõ ca jãaro ĩaupi. \v 3 To cõrora o biro ĩiupi Jesús: \p —Yee méé mʉjare yʉ ĩi. Atio, ca manʉ bii yai weo ecorico boo pacoro ca biigo pea, niipetirã ametʉenero tiicojomo. \v 4 Niipetirãpʉra, pairo ca cʉorã niiri, cʉ̃jare ca dʉjarijepʉre tiicojoma. Cõ pea, cõ ca boo pacarije menara cõ ca wapa tii baa catibopeacãrena tiicojo peoticãmo —ĩiupi Jesús. \s1 “Ʉmʉreco Pacʉ yaa wii cõa ecorucu,” Jesús cʉ̃ ca ĩirique \r (Mt 24.1-2; Mc 13.1-2) \p \v 5 Jĩcãrã cʉ̃ buerã mena macãrã, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire añurije ʉ̃tã mena, ñucã Ʉmʉreco Pacʉre cʉ̃ja ca tiicojo nʉcʉ̃ bʉorique mena cʉ̃ja ca wãmoriquere ĩari, ameri wede peni niiupa. Jesús pea o biro ĩiupi: \p \v 6 —Ano mʉja ca ĩarije niipetiro, jĩcãga ʉ̃tãga jotoare apega ca pejatiropʉ cʉ̃ja ca tiipa rʉmʉri earucu. Niipetirije tii yaio ecocoarucu —ĩiupi. \s1 Ati ʉmʉreco ca petiparo jʉguero ca biipe \r (Mt 24.3-28; Mc 13.3-23) \p \v 7 To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa: \p —Buegʉ, ¿tea no cõropʉ to biiroti? ¿Tee ca biiparo jʉguero, do biirije to bii ĩño jʉgueroti? —ĩiupa. \p \v 8 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, cʉ̃ pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Bojoca catiri niiña, jãa ĩi dito ecore ĩirã. Paʉ doorucuma yʉ wãme mena ĩicãri: “Yʉra yʉ nii Cristo. Mee, tii cuu eacoaro bii,” ca ĩiparã. To biro ca ĩirãre nʉnʉticãña. \v 9 Ñucã ameri jĩa, cʉ̃ja ca doti niirijere ameri bii ametʉene nʉcʉ̃, cʉ̃ja ca biirijere queti tʉorã uwiticãña. Ate bii jʉorucu. Biiropʉa ména ati ʉmʉreco ca petirije jĩcãto bii eatirucu —ĩiupi. \p \v 10 O biro ĩi nʉnʉa waaupi: \p —Jĩcã yepa macãrã, ape yepa macãrã mena ameri jĩa, ñucã jĩcã pooga macãrã, ape pooga macãrã mena ameri jĩa, tiirucuma. \v 11 Bʉaro jita jabe, niipetiri taberipʉrena aʉa boarique, diarique ca punirije, waarucu. Ʉmʉreco tutipʉre uwiorije, ca ĩa ñaaña manirije ca bii ĩño jʉguerije baurucu. \p \v 12 ”Ména ate ca biiparo jʉguero, mʉjare ñee, ñañaro mʉjare tiirʉga nʉnʉjee, biirucuma. Jãiña bejerʉgarã nea poo juu buerica wiijeripʉ mʉjare jee waa, tia cũurica wiijeripʉ mʉjare tia cũu, ñucã yʉ yee jʉori, ʉparã pʉtoripʉ, bojocare ca jʉo niirã pʉtoripʉ, mʉjare jee waarucuma. \v 13 To biro mʉjare cʉ̃ja ca tiiro, yʉ yee maquẽre cʉ̃jare mʉja ca wedepe niirucu. \v 14 “Ñee ʉno peere ñañarije jãa tiitijãwʉ,” cʉ̃jare mʉja ca ĩi ametʉapere, “O biirije cʉ̃jare mani ĩi yʉʉjaco,” ĩi tʉgoeña queno yueticãña. \v 15 Yʉ majuropeera, bʉaro majirique mena mʉja ca wedepere mʉjare yʉ tiicojorucu, jĩcʉ̃ peera mʉjare ca ĩa tutirã, do biro pee ĩi majiti, mʉjare boca yʉʉ majiti, cʉ̃ja ca biipere biro ĩigʉ. \v 16 Biirãpʉa, mʉja pacʉara, mʉja yaarãra, mʉja yee wederãra, mʉja mena macãrãra mʉjare wedejãa buiyeecãrucuma. Mʉja mena macãrã jĩcãrãre jĩarucuma. \v 17 Yʉ yee jʉori, bojoca niipetirã mʉjare ĩa tutirucuma. \v 18 Biiropʉa, mʉja dʉpʉga maquẽ poa jĩcã daa ʉnora yaicoa biitirucu. \v 19 To birora mʉja ca tʉgoeña bayicõa niijata, caticõa niiriquere mʉja bʉarucu. \p \v 20 ”Jerusalén macãre uwamarã cʉ̃ja ca nii amojodero ĩarã, “Mee, yoari mééra ati macã cõa ecoro dooro tii,” ĩi majiña. \v 21 To cõrora Judea yepare ca niirã, ʉ̃tã yucʉpʉ cʉ̃ja duticoajato. Jerusalén macãre ca niirã, tii macãre cʉ̃ja witicoajato. Ñucã macã tʉjaro ca niirã cãa, macã peere cʉ̃ja tua dooticãjato. \v 22 Ñañaro biirica rʉmʉri, Ʉmʉreco Pacʉ yee queti owarique ca ĩirore biro ca bii eari rʉmʉri niiro biirucu. \v 23 Ñañaro peti tamʉorucuma, to biro ca biiri rʉmʉrire, ʉtaaga pacoa ca niirã, ñucã ũpũrãacã ca puna cʉtirã romiri. Ati yepare ñañaro tamʉorique niirucu. Ñucã Israel yaa pooga menare ñañaro peti cʉ̃ ca tiirije niiro biirucu. \v 24 Jĩcãrã niipĩiri mena jĩa eco yairucuma. Aperãra, niipetiri yeparipʉ cʉ̃jare ñee waarucuma. Judíos ca niitirã Jerusalén're ñañaro tii yaiorã tiirucuma. “To cõro biirucu,” cʉ̃ ca ĩirica cuu ca earopʉ, tii yerijãarucuma. \s1 Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ cʉ̃ ca tua doope \r (Mt 24.29-35, 42-44; Mc 13.24-37; 1Ts 4.13—5.11; Ap 22.7) \p \v 25 ”Muipũ, ʉmʉreco macʉ̃re, ñami macʉ̃re, to biri ñocõare ca ĩa ñaaña manirije bii jʉorucu. Ati yepa peera bojoca poogaari niipetirãpʉra bʉaro tʉgoeñarique pai, dia pairiya ca jabero uwiorije ca bʉjʉrije jʉorira, do biro pee bii majiti, biicãrucuma. \v 26 Bojoca, ati yepare ca biipere tʉgoeña uwima ĩirãra, dia ñaacãrucuma. Ʉmʉreco tutipʉre ca niirã menapʉra yugui peticoarucuma. \v 27 To cõrora yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃re, yʉ ca tutuarije do biro ca tiiya manirije mena, bueri bʉrʉapʉ yʉ ca boe bate duwi dooro yʉre ĩarucuma. \v 28 Ate to ca bii jʉo dooro, tʉgoeña tutua, emʉaro pee ĩa mʉene, tiiya. Mee, yoari mééra mʉja ametʉene ecorucu —ĩiupi. \p \v 29 Ate mena ĩi cõoñari, cʉ̃jare wedeupi ñucã: \p —Higueragʉre to biri no ca booricʉ yucʉgʉre ĩañaaqué. \v 30 To ca pũu wajoaro ĩarã, “Mee, cʉ̃ma jʉguero niicã doo,” mʉja ĩi ĩa maji. \v 31 To biro mʉja ca ĩi ĩa majirore birora ano mʉjare yʉ ca ĩirije ca biiro ĩarã, “Mee, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotipa cuu ea dooro bii,” ĩi ĩa majiña. \v 32 Díámacʉ̃ra mʉjare yʉ ĩi, ano mʉjare yʉ ca ĩirije niipetirije, ati cuu macãrã cʉ̃ja ca bii yaiparo jʉguero biirucu. \v 33 Ati ʉmʉreco, ati yepa, peticoarucu. Yʉ wederique pea yai nʉcãtirucu. \p \v 34 ”Bojoca catiya, ati yepare niirã tii niirique, cũmurique, ati yepare cati niirã bʉaro boo tʉgoeñarique jʉori, ca tʉo nʉnʉjeetirã mʉja ca niiro mʉjare ca tiitipere biro ĩirã. Mʉja ca bojoca catitijata, to biro ca biiri rʉmʉ, “To biro biibocu,” mʉja ca ĩitiri tabera mʉjare bii eacãrucu. \v 35 Ati yepa macãrã niipetirãpʉre, yoo yuerica tabe ca tiirore biro bii earo biirucu. \v 36 To biri añuro nii yueya. To birora juu buecõa niiña. Ate niipetirije ñañaro ca biipere ametʉa, ñucã yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃re boboricaro maniro boca, mʉja ca biipere biro ĩirã —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \p \v 37 Jesús, ʉmʉrecora Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ bojocare bue, ñami peera Olivos ca wãme cʉtiri macãnʉcʉ̃ buuropʉ cãnigʉ waarucuupi. \v 38 Bojoca niipetirã, ca boerije mena, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ waarucuupa, Jesús cʉ̃ ca wederijere tʉorã waarucurã. \c 22 \s1 Jesús're ñeerʉgarã cʉ̃ja ca wede penirique \r (Mt 26.1-5, 14-16; Mc 14.1-2, 10-11; Jn 11.45-53) \p \v 1 Mee, pan're ca wauarije ca ayiaya manirijere cʉ̃ja ca baari boje rʉmʉ, Pascua ea waaro biiupa. \v 2 Paia ʉparã, doti cũuriquere ca jʉo buerã, bojocare uwima ĩirã, Jesús're cʉ̃ja ca jĩapa wãmere ama niiupa. \v 3 To biro cʉ̃ja ca ĩi niiri tabere, Judas Iscariote, Jesús buerã, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirã mena macʉ̃rena, cʉ̃ yeripʉ ñaajãa nʉcãupi Satanás. \v 4 Cʉ̃ pea, paia ʉparãre, to biri Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire ca coterãre ĩagʉ waari, “Jesús're o biro tiiri cʉ̃re mʉja ca ñeero yʉ tiirucu,” ĩi wede peniupi. \v 5 Cʉ̃ja pea teere tʉo ʉjea nii: \p —Wapa tiirica tiiri mʉre jãa tiicojorucu —cʉ̃re ĩiupa. \v 6 To biri cʉ̃ pea, teere ñeecãri, bojoca cʉ̃ja ca maniri tabe ʉnore ama jʉo waaupi, Jesús're ñee dotirʉgʉ. \s1 Jesús cʉ̃ ca baa tʉjarique \r (Mt 26.17-29; Mc 14.12-25; Jn 13.21-30; 1Co 11.23-26) \p \v 7 Pan're ca wauarije ca ayiaya manirije baarica boje rʉmʉre, Pascua macʉ̃ oveja macʉ̃re cʉ̃ja ca jĩari rʉmʉ ca earo, \v 8 Jesús pea Pedrore, Juan're, o biro cʉ̃jare ĩi cojoupi: \p —Pascua boje rʉmʉ mani ca baapere queno yuerãja —ĩiupi. \p \v 9 To biro cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiro: \p —¿Noopʉ jãa ca queno yuero mʉ booti? —cʉ̃re ĩi jãiñaupa. \p \v 10 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Jesús: \p —Macãre piya waarãra mʉja bʉarucu jĩcʉ̃, ocorʉ ca ami waagʉre. Cʉ̃re nʉnʉ waa, cʉ̃ ca jãa waari wiipʉ eari, \v 11 tii wii ʉpʉre o biro cʉ̃re mʉja ĩirucu: “Buegʉ o biro ĩi jãiñami: ‘¿Dii jawi to niiti, yʉ buerã mena Pascua boje rʉmʉre yʉ ca baapa jawi?’ ĩimi,” cʉ̃re mʉja ĩirucu. \v 12 To biro mʉja ca ĩiro, jotoa macã jawi, pairi jawi, mee queno yuerica jawipʉre, mʉjare ĩñorucumi. Toopʉ mani ca baapere mʉja quenowa —ĩiupi. \p \v 13 To biro cʉ̃ ca ĩi yapanoro waarã, Jesús cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiricarore birora bʉa eaupa. Toopʉ Pascua cʉ̃ja ca baapere quenoupa. \p \v 14 Baarica tabe ca earo, Jesús, cʉ̃ buerã, baarique peorica pĩi pʉto ea nuu waaupa. \v 15 Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —“¡Yʉ ca bii yaiparo jʉguero bʉaro peti mʉja mena ati Pascua boje rʉmʉre yʉ baarʉgarucuwʉ! \v 16 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotiri cuu ca eaparo jʉguero pʉati yʉ baa nemotirucu,” mʉjare yʉ ĩi —ĩiupi. \p \v 17 To biro ĩi, jinirica bapare ami, Ʉmʉreco Pacʉre, “Añu majuropeecã,” ĩi yapano, o biro cʉ̃jare ĩiupi cʉ̃ buerãre: \p —“Atere amiri, mʉja majurope ameri bato cojoya. \v 18 Ʉje ocore, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotiri cuu ca eaparo jʉguero yʉ jini nemotirucu,” mʉjare yʉ ĩi —ĩiupi. \p \v 19 To biro ĩicã ñucã, pan'gare ami, Ʉmʉreco Pacʉre, “Añu majuropeecã” ĩi yapano pee bato noni cojogʉra, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Atea yʉ upʉri nii, mʉja yee ca niipere ĩima ĩigʉ, yʉ ca bii yai bojarije. Yʉre tʉgoeñarã atere tiiya —ĩiupi Jesús. \p \v 20 Ñucã baa yapano, cʉ̃ ca tiiricarore birora jinirica bapa cãare amiri, o biro ĩiupi: \p —Ati bapa, yʉ díi mena, “Ʉmʉreco Pacʉ wãma wãme yʉ tiirucu,” cʉ̃ ca ĩiricarore biro to biijato ĩigʉ, mʉja yee ca niipere yʉ ca bii yai bojape nii. \v 21 Yʉre ca wedejãa buiyee cõapʉ cãa, ano yʉ menara baa duwimi. \v 22 Biigʉpʉa, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃a, “To biro biirucumi,” cʉ̃ ca ĩiricarore birora biigʉ doogʉ yʉ tii. Yʉre ca wedejãa buiyee cõagʉ pea, ñañaro peti biigʉ doogʉ tiimi —ĩiupi Jesús. \p \v 23 To biro cʉ̃ ca ĩirora, cʉ̃ja majurope: \p —¿Ñiru peti cʉ̃ niigʉti, cʉ̃re ca wedejãa buiyee cõapʉ? —ameri ĩi jãiña jʉo waaupa. \s1 ¿Ñiru cʉ̃ niiti ca nii majuropeegʉ? \p \v 24 Cʉ̃ buerã pea ñucã: \p —¿Niipe mani mena macʉ̃ ca nii majuropeegʉ cʉ̃ niigʉti? —ameri ĩi wede pai niiupa. \v 25 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Ʉmʉreco Pacʉre ca majitirã watoare, ati yepa macãrã ʉparã, cʉ̃ja bojocare tutuaro mena doti epema, cʉ̃jare ca doti niirã peera, “Añurijere ca tiirã niima,” cʉ̃jare ĩi wãmeo tiima. \v 26 Mʉja pea, to biro ca biitiparã mʉja nii. To biro biitirãra, mʉja watoare ca nii majuropeegʉ ca niigʉa, ca wãma maja doogʉre biro cʉ̃ biijato. Ñucã ca dotigʉ cãa, pade bojari majʉre biro pee cʉ̃ niijato. \v 27 To docare: ¿Ñiru pee cʉ̃ niiti, ca nii majuropeegʉ, ca baa ea nuu waagʉ pee, baariquere ca peo cotegʉ pee? ¿Baariquere peorica pĩi pʉto ca baa duwigʉ pee méé cʉ̃ niiti? Yʉ pea mʉja watoare baarique ca peo cotegʉre biro yʉ nii. \v 28 Mʉja, ñañaro yʉre ca biiri taberi cãare yʉ menara mʉja niicõa niiwʉ. \v 29 To biri yʉ Pacʉ, wiogʉ yʉre cʉ̃ ca tiiricarore birora, yʉ cãa, wiorã mʉja ca niiro mʉjare yʉ tiirucu, \v 30 yʉ ca doti niiri tabepʉ, yʉ mena baa, jini, ñucã Israel yaa pooga macãrã pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niiri punaarire jãiña bejerʉgarã, wiorã cʉ̃ja ca duwiri cũmuroripʉ ea nuu waa, mʉja ca biipere biro ĩigʉ —cʉ̃jare ĩiupi Jesús cʉ̃ buerãre. \s1 “Mʉ ĩi ditorucu,” Pedrore Jesús cʉ̃ ca ĩirique \r (Mt 26.31-35; Mc 14.27-31; Jn 13.36-38) \p \v 31 Ñucã o biro ĩiupi Jesús: \p —Simón, Simón, tʉoya. Yʉre mʉja ca tʉo nʉnʉjeerijere mʉja ca yerijãaro tiiri, ñañaro tiirʉgʉ jãijãwi Satanás.\f + \fr 22.31\ft Pedro, trigo quejerire yije batericarore biro mʉjare tiirʉgʉ jãijãwi Satanás.\f* \v 32 To biro cʉ̃ ca ĩi pacaro, yʉ pea mʉre yʉ juu bue bojajãwʉ, mʉ ca tʉo nʉnʉjee yerijãatipere biro ĩigʉ. Mʉ pea ñucã tʉgoeña yeri wajoa, yʉre tʉo nʉnʉjee, biigʉ, mʉ yaarãre cʉ̃ja ca tʉgoeña bayiro cʉ̃jare mʉ tiiwa —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 33 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Simón pea o biro cʉ̃re ĩiupi: \p —Wiogʉ, yʉa mʉ menara tia cũurica wiipʉ waa, mʉ menara bii yai, ca biipʉra niicãgʉ yʉ bii —ĩiupi. \p \v 34 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Pedro, mecʉ̃ra, ãbocʉ cʉ̃ ca wãcãparo jʉguero itiati peti, “ ‘Jesús're yʉ majiti,’ mʉ ĩi ditorucu,” mʉre yʉ ĩi —ĩiupi. \s1 Ñañaro biirica tabe ea dooro bii \p \v 35 Jiro Jesús o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupi: \p —Wajopoari, wapa tiirica tiiri, dʉpo juti, jeericaro maniro mʉjare yʉ ca tiicojo cojoriquere, ¿jĩcã wãme mʉjare to dʉjacãri? —ĩiupi. To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃ja pea: \p —Dʉjatiwʉ —cʉ̃re ĩi yʉʉupa. \p \v 36 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Mecʉ̃ docare yua, wajopoa ca cʉogʉa, cʉ̃ ami waajato. Wapa tiirica tiiri ca cʉogʉ cãa cʉ̃ jee waajato. Niipĩi ca cʉotigʉa, mʉ jutiro jotoa macãrore noni wapa jeeri, niipĩi wapa tiiya. \v 37 O biro cʉ̃ja ca ĩi owarique, cʉ̃ja ca ĩiricarore birora yʉrena biirucu: Ñañarã watoapʉ biicã yai waawi. Niipetirije yʉ yee maquẽre cʉ̃ja ca owarique tee ca ĩirore biro ca biipe niiro bii —ĩiupi Jesús.\f + \fr 22.37\ft Is 53.12.\f* \p \v 38 To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja pea o biro ĩiupa: \p —Wiogʉ, ano pʉa pĩi niipĩiri nii —ĩiupa. \p To biro cʉ̃ja ca ĩiro: \p —To cõrora ĩiña —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Getsemanípʉ Jesús cʉ̃ ca juu buerique \r (Mt 26.36-46; Mc 14.32-42) \p \v 39 Witi, cʉ̃ ca biirucuricarore biro, Olivos ca wãme cʉtiri buuropʉ waacoaupi Jesús. Cʉ̃ buerã cãa cʉ̃re nʉnʉ waaupa. \v 40 Toopʉ eagʉ, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Ñañarije ca bii buiyeerijere jãa tiire ĩirã, juu bueya —cʉ̃jare ĩiupi. \v 41 Cʉ̃ pea, ʉ̃tãga dee cojoricaro ca ñaacũmuro cõro yoaro cʉ̃ja jʉguero waa, juu buegʉ doogʉ, cʉ̃ ãjʉro jupea ména tuetuu ea nuu waaupi. \v 42 O biro ĩi juu bueupi: \fig Ea nuu waari juu bueupi Jesús. Lc 22.41|src="CN01810B.tif" size="span" \fig* \p —Cáacʉ, mʉ ca boojata, ano ñañaro yʉ ca tamʉopere yʉre ametʉeneña. Biigʉpʉa mʉ ca boori wãme tiiya. Yʉ ca boorore biro méé tiiya —ĩiupi. \v 43 To biro cʉ̃ ca ĩi juu bue niiri tabera, cʉ̃ ca tʉgoeña tutuaro cʉ̃re tiigʉ eagʉ, jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ cʉ̃re baua eaupi. \v 44 Jesús pea ñañaro cʉ̃ ca bii tʉgoeñarique pairije watoara, bʉaro jañuri juu bueupi. Cʉ̃ ca aji puarije oco pea díire biirije bʉcʉ ñaaupe yepapʉre. \v 45 Juu bue yapano, wãmʉ nʉcã, cʉ̃ buerã pʉto pee waagʉ, bʉaro tʉgoeñarique paima ĩirã ca cãni cũmu waaricarãpʉre eaupi. \v 46 To biro bii, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —¿Ñee tiirã mʉja cãniti? Wãcãri juu bueya, ñañarije ca bii buiyeerijere jãa tiire ĩirã —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Jesús're cʉ̃ja ca ñeerique \r (Mt 26.47-56; Mc 14.43-50; Jn 18.2-11) \p \v 47 Ména Jesús to biro cʉ̃ ca ĩi niirora, paʉ bojoca eaupa. Judas ca wãme cʉtigʉ, cʉ̃ buerã, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirã mena macʉ̃ra cʉ̃jare maa jʉgueupi. Cʉ̃ pea, cʉ̃ wajopuare ũpũrʉgʉ Jesús pʉto waaupi. \v 48 To biro cʉ̃ ca biiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupi: \p —¿Judas, wajopuare ũpũrique mena, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃re mʉ wedejãa cõati? —ĩiupi. \p \v 49 Jesús mena ca niirã pea to biro ca biirije ĩari, o biro ĩiupa: \p —¿Wiogʉ, niipĩiri mena cʉ̃jare jãa quẽeti? —ĩiupa. \v 50 To cõrora jĩcʉ̃ cʉ̃ja mena macʉ̃, paia wiogʉre pade bojari majʉ amopero díámacʉ̃ nʉña peere paa taa ñoocã cojoupi. \p \v 51 To biro cʉ̃ ca tiiro, o biro ĩiupi Jesús: \p —Tiiticãña. To cõrora tiiya —ĩiupi. To biro ĩi cʉ̃ amoperore padeña, cʉ̃re yʉjʉo, tiicãupi ñucã. \v 52 To biro tiicã, cʉ̃re ca ñeerã dooricarã paia ʉparã, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wii coteri majare, aperã judíos're ca jʉo niirãre, o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: \p —¿Ñee tiirã, jĩcʉ̃ jee dutiri majʉre ca ñeerã waarãre biro niipĩiri, yucʉ dʉcari, jeecãri mʉja doojãri? \v 53 Ʉmʉrecori cõro, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ mʉja mena yʉ niirucujãwʉ. Yʉre ñeerʉgarucu mʉja tiitirucujãwʉ. Biiropʉa, mecʉ̃ to biro mʉja ca tiipa tabe ñañarije wiogʉ cʉ̃ ca dotirijere mʉja ca tiiri tabe mʉjare ea —ĩiupi. \s1 “Jesús're yʉ majiti,” Pedro cʉ̃ ca ĩirique \r (Mt 26.57-58, 69-75; Mc 14.53-54, 66-72; Jn 18.12-18, 25-27) \p \v 54 To cõrora Jesús're cʉ̃re ñee, paia wiogʉ yaa wiipʉ cʉ̃re amicoaupa. Pedro pea yoaropʉ cʉ̃jare nʉnʉupi. \v 55 Jiro cʉ̃ja pea toopʉre, macã yepa decomacãre pecame cʉ̃ja ca dioro tii pecame pʉto juma ea nuu waaupa. Pedro cãa cʉ̃ja watoa juma ea nuu waaupi. \v 56 Too cʉ̃ ca juma duwirucuro, jĩcõ pade coteri majo añuro cʉ̃re ĩa, o biro ĩiupo: \p —Ani cãa, cʉ̃ menara niirucuwi —ĩiupo. \p \v 57 To biro cõ ca ĩiro, Pedro pea o biro ĩi ditoupi: \p —Nomio, yʉa cʉ̃re yʉ majiti —ĩiupi. \p \v 58 Ca yoa waatirora ñucã apĩ Pedrore ĩari, o biro ĩiupi: \p —Mʉ cãa, cʉ̃ja mena macʉ̃ra mʉ nii cã́jí —ĩiupi. \p Pedro pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Cʉ̃ méé yʉ nii nija —ĩiupi. \p \v 59 Peeto ca yoa waaro jiro apĩ ñucã o biro cʉ̃re ĩicãupi: \p —Yee méé yʉ ĩi jĩi, “Ani cãa cʉ̃ menara niijãwi. Ĩañaaqué. Galilea macʉ̃ra niimi” —ĩiupi. \p \v 60 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Pedro pea o biro ĩiupi: \p —¡Ñee ʉnore ĩigʉ mʉ ĩiti nija! Yʉ majiti —ĩiupi. \p Pedro, to biro cʉ̃ ca ĩi niirora, ãbocʉ wedeupi. \v 61 To cõrora Jesús pea cʉ̃re amojode ĩaupi Pedrore. Cʉ̃re cʉ̃ ca ĩarora, Pedro pea: “Ati ñami, ãbocʉ cʉ̃ ca wedeparo jʉguero, itia tii, ‘Cʉ̃re yʉ majiti,’ mʉ ĩi ditorucu,” cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiriquere tʉgoeña bʉaupi. \v 62 To cõrora too ca niiricʉ witi waa, bʉaro otiupi. \s1 Jesús're cʉ̃ja ca bui tutirique \r (Mt 26.67-68; Mc 14.65) \p \v 63 Jesús're ca cote niirã pea, ñañaro cʉ̃re ĩi epe, cʉ̃re paa, tii niiupa. \v 64 Cʉ̃ capere jutiro quejero mena jia biatori, o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa: \p —Ĩi bʉaya. ¿Nii mʉre cʉ̃ paajãri? —cʉ̃re ĩi epeupa. \v 65 Ape wãmeri paʉ ñañarije ĩi tutiupa Jesús're. \s1 Ʉparã pʉtopʉ Jesús're cʉ̃ja ca ami waarique \r (Mt 26.59-66; Mc 14.55-64; Jn 18.19-24) \p \v 66 Boeri tabe ca niiro, judíos're ca jʉo niirã, paia ʉparã, to biri doti cũuriquere ca jʉo buerã, nea poori, ʉparã pʉtopʉ Jesús're ami waaupa. Cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupa: \p \v 67 —Jãare wedeya. ¿Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojoricʉ Mesías mʉ niiti? —cʉ̃re ĩiupa. \p To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi: \p —“Cʉ̃ra yʉ nii” yʉ ca ĩimijata cãare, díámacʉ̃ mʉja tʉoticu. \v 68 Mʉjare yʉ ca jãiñamijata cãare, yʉre yʉʉti, yʉre pititi, mʉja biicãcu. \v 69 Biigʉpʉa, mecʉ̃ mena, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, Ʉmʉreco Pacʉ niipetirijepʉre ca doti tutua niigʉ díámacʉ̃ nʉña pee yʉ duwirucu —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 70 To biro cʉ̃ ca ĩiro niipetirãpʉra: \p —¿To docare mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ mʉ niiti? —cʉ̃re ĩi jãiñaupa. \p Jesús pea: \p —Mee, mʉjara “Cʉ̃ mʉ nii,” mʉja ĩi —cʉ̃jare ĩi yʉʉupi. \p \v 71 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉorã: \p —Ñee peere ĩirã cõro paʉ cʉ̃ja ca wede nemorije mani booticu. Mee mani majuropeera, cʉ̃ ca ĩirijere mani tʉo —ameri ĩiupa. \c 23 \s1 Jesús're Pilato pʉto cʉ̃ja ca ami earique \r (Mt 27.1-2, 11-14; Mc 15.1-5; Jn 18.28-38) \p \v 1 To cõrora cʉ̃ja niipetirã wãmʉ nʉcã, Pilato pʉtopʉ Jesús're amicoaupa. \v 2 Toopʉ cʉ̃re ami eari, cʉ̃ ca tʉo cojoro o biro cʉ̃re ĩi wedejãa jʉo waaupa: \p —Ani, jãa yaarãre ca ĩi mecʉ̃o niigʉre jãa bʉajãwʉ. “Wiogʉ romanore niirique wapare ca wapa tiiticãpe nii,” ĩimi. Ñucã apeyera: “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojoricʉ Cristo, ‘Wiogʉ yʉ nii,’ ” ĩimi —ĩiupa. \p \v 3 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Pilato pea o biro ĩi jãiñaupi Jesús're: \p —¿Mʉ, mʉ niiti, judíos wiogʉ? —ĩiupi. To biro cʉ̃ ca ĩiro: \p —Mee, mʉra mʉ ĩi —cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús. \p \v 4 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Pilato pea paia ʉparãre, to biri to ca niirã bojocare o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Anire jĩcã wãme peera cʉ̃ ca jĩa ecope ʉnopʉ ñañarije cʉ̃ ca tii bui cʉtiriquepʉra yʉ bʉati —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 5 To biro cʉ̃ ca ĩi pacaro, cʉ̃ja pea bʉaro jañuro o biro ĩi wedejãaupa: \p —Cʉ̃ ca buerije mena bojoca niipetirãpʉre ĩi mecʉ̃ogʉ tiimi. Galileapʉ tii jʉoupi. Mecʉ̃ra ano Judea yepapʉ tiicã ea doomi —ĩiupa. \s1 Jesús're Herodes pʉto cʉ̃ja ca ami waarique \p \v 6 Atere tʉogʉ, Pilato pea: \p —¿Galilea macʉ̃ cʉ̃ niiti? —ĩi jãiñaupi. \v 7 Jesús, Herodes cʉ̃ ca doti niiri yepa macʉ̃ cʉ̃ ca niirijere majiri, Herodes pʉtopʉ cʉ̃re tiicojoupi. Cʉ̃ cãa tii rʉmʉrire Jerusalén'pʉra niiupi. \p \v 8 Herodes pea Jesús're ĩagʉ, bʉaro ʉjea niiupi. Cʉ̃ yee maquẽre cʉ̃ja ca wedero macã cʉ̃re cʉ̃ ca ĩarʉgarije, ñucã jĩcã wãme ca ĩa ñaaña manirije Jesús cʉ̃ ca tii bau niirijere cʉ̃ ca ĩarʉga niirije, yoacoaupe. \v 9 Herodes pea Jesús're paʉ cʉ̃re jãiñamiupi. Jesús pea cʉ̃re yʉʉrucu tiitiupi. \v 10 Paia ʉparã, doti cũuriquere jʉo bueri maja cãa, toora, yerijãaricaro maniro cʉ̃re wedejãa niiupa. \v 11 To cõrora Herodes, cʉ̃ uwamarã mena, Jesús're ñañari wãme tii, cʉ̃re buigʉ, wiogʉre biro juti añurije cʉ̃re jãa, Pilato pʉto peera cʉ̃re tuenecã cojoupi ñucã. \v 12 Ména jʉguero peera ca ameri ĩarʉgati niimirucuricarã, tii rʉmʉre Herodes, Pilato ameri bapa bʉaupa. \s1 Jesús're cʉ̃ja ca jĩape \r (Mt 27.15-26; Mc 15.6-15; Jn 18.39—19.16) \p \v 13 Pilato pea, paia ʉparã, bojocare ca jʉo niirãre, bojoca cãare neori, \v 14 o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Mʉja anire, “ ‘Wiogʉ cʉ̃ ca dotirijere tii nʉnʉjeeticãña,’ bojocare ĩi mecʉ̃omi,” ĩicãri yʉ pʉto mʉja ami doojapa. Mʉja ca tʉorora, cʉ̃re yʉ jãiñami. Cʉ̃re mʉja ca wedejãarijere jĩcã wãme peera ñañaro cʉ̃ ca tii bui cʉtiriquere yʉ bʉati. \v 15 Herodes cãa bʉatijapi. Ñucã mani pʉto peera cʉ̃re tuenecã cojojapi. Mee, mʉja ĩa, jĩcã wãme peera cʉ̃ ca jĩa ecope ʉnora tii bui cʉtitijapi. \v 16 To biri bape doti yapano, cʉ̃re yʉ pitirucu —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 17 Pilato pea, Pascua boje rʉmʉri cõrora jĩcʉ̃ tia cũurica wiipʉ ca niigʉre wienerucuupi. \p \v 18 To biro cʉ̃ ca ĩirora, niipetirãpʉra jĩcãri o biro ĩi acaro buiupa: \p —¡Jĩa cõacãña cʉ̃ra! ¡Barrabás peere jãare wiene bojaya! —ĩi acaro buiupa. \v 19 Ména ani Barrabás peera, wiorã cʉ̃ja ca dotirijere junagʉ ametʉene nʉcã, ñucã bojocʉre jĩacã, cʉ̃ ca tiirique jʉori cʉ̃ja ca tia cũuricʉ niiupi. \v 20 Pilato pea Jesús're ca wienerʉga niigʉ niiri, ĩi nemomiupi ñucã bojocare. \v 21 Cʉ̃ja pea bʉaro jañuri, o biro ĩi acaro buiupa: \p —¡Paa pua tuu cõacãña! ¡Paa pua tuu cõacãña! —ĩiupa. \p \v 22 Ñucã itiati peti o biro cʉ̃jare ĩimiupi Pilato: \p —¿Ñee ʉno ñañarije cʉ̃ tiijãri? Yʉa, jĩcã wãme peera ca jĩa ecopʉ cʉ̃ ca niipe cʉ̃ ca tii bui cʉtiriquere yʉ bʉati. Cʉ̃re bape doti yapano, cʉ̃re yʉ wienerucu —cʉ̃jare ĩimiupi. \p \v 23 Cʉ̃ja pea, “Cʉ̃re paa pua tuu cõacãña,” ĩirã, yerijãaricaro maniro bʉaro acaro bui niiupa. To biro ĩi acaro bui bayicãri bʉaupa cʉ̃ja ca tiirʉgarijere. \v 24 To biri Pilato pea, “Cʉ̃ja ca jãiri wãme ca tiipe niicu,” ĩicãupi yua. \v 25 To biri cʉ̃ja ca boogʉ, wiorã cʉ̃ja ca dotirijere junagʉ ametʉene nʉcã, ñucã bojocʉre jĩa, cʉ̃ ca tiirique jʉori, tia cũurica wiipʉ ca niigʉ peere wiene, Jesús peera cʉ̃ja ca boorore biro cʉ̃ja tiijato ĩigʉ, cʉ̃re cʉ̃jare nonicãupi. \s1 Jesús're cʉ̃ja ca paa pua tuu cõarique \r (Mt 27.32-44; Mc 15.21-32; Jn 19.17-27) \p \v 26 Jesús're paa pua tuu cõarʉgarã cʉ̃re ami nʉnʉa waarã, jĩcʉ̃ Cirene macʉ̃ Simón ca wãme cʉtigʉ, macã tʉjaropʉ ca niiricʉ ca doogʉre ñeeri, Jesús're cʉ̃ja ca paa pua tuupagʉ yucʉgʉ cʉ̃re ami peori, Jesús jiro pʉja nʉnʉjee dotiupa. \v 27 Paʉ bojoca, ñucã paʉ nomia to biro cʉ̃re cʉ̃ja ca tiiro ĩarã, cʉ̃ jiro oti, tʉgoeñarique pai, acaro bui nʉnʉjeeupa. \v 28 To biro cʉ̃ja ca biiro, Jesús pea amojode nʉcã, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —Jerusalén macãrã romiri, yʉ yee jʉorira otiticãña. Mʉja majurope, mʉja puna yee ca niipe peere tʉgoeñari otiya. \v 29 Doorucu: “Ca puna manirã romiri, jĩcãti ʉno peera ca puna cʉti ñaatiricarã romiri, cʉ̃ja ca ũpũo bʉcʉoparã ca puna cʉtitiricarã romiri, ʉjea niima,” cʉ̃ja ca ĩipa rʉmʉri. \v 30 To cõrora bojoca ʉ̃tã yucʉrena: \q1 “ ‘¡Jãare ñaapeaya!’ \q1 ñucã, ca emʉari buurorirena \q1 ‘¡Jãare yaioya!’ ĩirucuma.”\f + \fr 23.30\ft Os 10.8.\f* \m \v 31 Ñañarije ca tiitigʉrena o biirije yʉre cʉ̃ja ca tiicãjata, ¿ñañarije ca tiirã docare do biro pee biicãri ñañarije cʉ̃jare to biitibogajati?\f + \fr 23.31 \ft “Yucʉgʉ ca catiricʉrena o biirije cʉ̃ja ca tiicãjata, ¿ca jiniricʉpʉ docare do biirije peti cʉ̃ja tiicãbogajati?” cʉ̃jare ĩiupi. Ate, yucʉgʉ ca catiricʉ to ca ĩijata, Jesús, ñañarije ca tiitigʉre ĩiro ĩi, ñucã yucʉgʉ ca jiniricʉ ĩiro pea bojoca ñañarije ca tiirãre ĩiro ĩi.\f* —cʉ̃jare ĩiupi. \p \v 32 Ñucã Jesús menare, pʉarã ñañarije ca tiiricarãre jee waaupa, cʉ̃ mena jĩcãri cʉ̃jare jĩarʉgarã. \v 33 Dʉpʉga Õaro ca wãme cʉtiri buuro earã, Jesús're, ñañarije ca tii bui cʉtiricarã mena jĩcãri, jĩcʉ̃re cʉ̃ díámacʉ̃ nʉña pee, apĩ peera cʉ̃ ãcõ nʉña pee, cʉ̃jare paa pua tuu nʉcõupa. \fig Dʉpʉga Õaro ca wãme cʉtiri buuropʉ Jesús're paa pua tuu nʉcõupa. Lc 23.32-34|src="CN01836B.tif" size="span" \fig* \p \v 34 Jesús pea o biro ĩiupi: \p —Cáacʉ, cʉ̃jare acoboya. Cʉ̃ja ca tiirijere majitima —ĩiupi. Uwamarã cãa cʉ̃ja majurope cʉ̃ jutirore ameri dica woorʉgarã, ĩi bʉarique mena tii niiupa. \p \v 35 Bojoca pea toora ĩacã niiupa. Ñucã ʉparã menapʉra o biro cʉ̃re ĩi buiupa: \p —Aperã cãare ametʉenewi. Mecʉ̃ docare, díámacʉ̃ra Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca beje amiricʉ Mesías'ra cʉ̃ ca niijata, cʉ̃ majuropeera cʉ̃ ametʉajato —ĩi buiupa. \v 36 Uwamarã cãa, cʉ̃re buiupa. Cʉ̃ pʉto waari, ʉje oco ca piyarijere cʉ̃re tĩari, \v 37 o biro cʉ̃re ĩi epeupa: \p —Mʉa, judíos wiogʉ mʉ ca niijata, mʉ majuropeera ametʉaya —ĩiupa. \v 38 Ñucã cʉ̃ dʉpʉga jotoare, \sc “ANI NIIMI JUDÍOS WIOGɄ,”\sc* cʉ̃ja ca ĩi owa tuurica pĩi tujaupa. \p \v 39 Jĩcʉ̃, ñañarije ca tii bui cʉtiricʉ, too cʉ̃ja ca paa pua tuu nʉcõricʉ cãa, o biro cʉ̃re ĩi tutiupi: \p —Mesías'ra mʉ ca niijata, mʉ majuropeera ametʉa, jãa cãare ametʉene, tiiya —ĩi tutiupi. \p \v 40 To biro cʉ̃ ca ĩiro, apĩ ñañarije ca tii bui cʉtiricʉ pea, o biro cʉ̃re ĩi tutiupi: \p —¿Mʉ cãa, to birora ñañaro ca tamʉogʉ nii pacagʉ, Ʉmʉreco Pacʉre mʉ uwititi? \v 41 Mani doca ñañarije mani ca tiirique jʉori, díámacʉ̃ra ñañaro tamʉorã mani tii. Ani pea, jĩcã wãme ʉno peera ñañarije tiitijapi —ĩiupi. \v 42 To biro cʉ̃re ĩi, o biro ĩiupi Jesús're: \p —Jesús, mʉ ca doti jʉo waari tabe, yʉ cãare mʉ tʉgoeñawa —ĩiupi. \p \v 43 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi: \p —Yee méé mʉre yʉ ĩi: Mecʉ̃ra yʉ mena ca añu majuropeeri tabepʉ\f + \fr 23.43\ft Paraiso.\f* mʉ niirucu —cʉ̃re ĩiupi. \s1 Jesús cʉ̃ ca bii yairique \r (Mt 27.45-56; Mc 15.33-41; Jn 19.28-30) \p \v 44 Muipũ jotoa decomacã cʉ̃ ca niiro, to biri bʉaro cʉ̃ ca aji cõa cũu duwi waari tabe menapʉ, ati yepa niipetiropʉra naitĩa peticoaupa. \v 45 Muipũ cãa, ajiticoaupi. Ñucã Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉre, ca ñañarije maniri jawire cʉ̃ja ca yoo camotaarica quejero cãa decomacã yegacã duwi waaupa. \v 46 To cõrora Jesús pea tutuaro o biro ĩi acaro buiupi: \p —Cáacʉ, yʉ ca cati niirijere mʉpʉre yʉ ĩa nʉnʉjee doti —ĩiupi. \p To biro ĩigʉra, bii yaicoaupi Jesús. \p \v 47 Uwamarã wiogʉ romano pea to biro ca biirijere ĩagʉ, Ʉmʉreco Pacʉre baja peo nʉcʉ̃ bʉo: \p —Díámacʉ̃ra ania ñañarije ca tiitigʉ niijapi —ĩiupi. \v 48 Bojoca niipetirã to biro ca biirijere ĩarʉgarã ca nea pooricarã pea, to biro ca biirijere ĩari, cʉ̃ja cotiarire paa, tiicã tua waaupa. \v 49 Niipetirã Jesús cʉ̃ ca majirã pea, ñucã nomia Galileapʉra cʉ̃re ca nʉnʉ waaricarã romiri cãa, teere yoaropʉra ĩa cojocã niiupa. \s1 Jesús're cʉ̃ja ca yaarique \r (Mt 27.57-61; Mc 15.42-47; Jn 19.38-42) \p \v 50 Niiupi jĩcʉ̃, ca bojoca añugʉ, ñañarije ca tiitigʉ, José ca wãme cʉtigʉ, wiorã ca nii majuropeerã mena macʉ̃,\f + \fr 23.50\ft Junta Suprema. Judíos ʉparã ca nii majuropeerã mena macʉ̃.\f* Judea yepa macã macã Arimatea macʉ̃. \v 51 José, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotipa cuu ca eapere ca yue niirucuricʉ, cʉ̃ mena macãrã ʉparã cʉ̃ja ca tiirʉgarijere, ñucã cʉ̃ja ca biirique cʉti niirije mena cãare ca bootiricʉ pea, \v 52 Pilatore ĩagʉ waari, Jesús upʉri niiquĩriquere jãiupi. \v 53 Cʉ̃ja ca paa pua tuuricʉre ami duwio yapano, juti quejero lino quejero mena cʉ̃re ũmaa, ʉ̃tãgapʉ maja ope cʉ̃ja ca quenorica toti, ména jĩcʉ̃ ʉno peerena ca yaaya maniri totipʉ cʉ̃re cũuupi. \v 54 Yerijãarica rʉmʉ maquẽre cʉ̃ja ca queno yue niiri rʉmʉ niiupa.\f + \fr 23.54\ft Viernes cʉ̃ja ca pade tʉjari rʉmʉ, Sábado maquẽre cʉ̃ja ca queno yueri rʉmʉ niiupa. Viernes're muipũ cʉ̃ ca ñaajãa waari bii jʉo judíos cʉ̃ja ca yerijãari rʉmʉ.\f* Yerijãarica rʉmʉ pea mee, ea waaropʉ biiupa. \fig Jesús're cʉ̃ja ca yaarique. Lc 23.53-33|src="CN01847B.tif" size="span" \fig* \p \v 55 Galileapʉra Jesús're ca bapa cʉti waaricarã romiri pea, maja opere ĩa, ñucã cʉ̃ upʉri niiquĩriquere, “To biro pee cũuma,” ĩi ĩa, tiiupa. \v 56 Jiro wiipʉ tua waa, cʉ̃ upʉri niiquĩriquere cʉ̃ja ca wadape ca jʉti añurijere queno, tiiupa. To biri nomia pea doti cũurique ca ĩirore biro, yerijãarica rʉmʉre yerijãaupa. \c 24 \s1 Jesús cʉ̃ ca cati tuarique \r (Mt 28.1-10; Mc 16.1-8; Jn 20.1-10) \p \v 1 Nomia pea ape semana ca nii jʉori rʉmʉre ca boerije mena, ca jʉti añurije cʉ̃ja ca quenoriquere jee, waacoaupa maja opepʉ ĩarã waarã. \v 2 Toopʉ earã, maja opere cʉ̃ja ca biaricaga ʉ̃tãga aperopʉ ca niiro bʉa eaupa. \v 3 Tii opepʉre jãa waarã, Wiogʉ Jesús niiquĩricʉ upʉri peera bʉatiupa. \v 4 To biri do biro to biibujapari, cʉ̃ja ca ĩi ameri jãiña niiri tabera, ʉmʉa pʉarã, bʉaro ca ajiyaa boe baterije ca juti jãñarã, cʉ̃ja pʉto baua ea nʉcãcãupa. \v 5 Cʉ̃ja pea ʉcʉa yaicoama ĩirã, yepapʉ muu bia ñaacũmucoaupa. To biro cʉ̃ja ca biiro, cʉ̃ja pea o biro cʉ̃jare ĩiupa: \p —¿Ñee tiirã mʉja, ca catigʉrena ca bii yairicarã watoapʉ mʉja amaati? \v 6 Manimi anora. Mee, cati tuacoajãwi. Ména, Galileapʉ mʉja mena niigʉ, o biro mʉjare cʉ̃ ca ĩiriquere \v 7 tʉgoeñaña: “Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, ñañarije ca tiirãpʉre tiicojo eco, yucʉ tenipʉ paa pua tuu cõa eco, itia rʉmʉ jiro cati tua, biirucumi,” mʉjare cʉ̃ ca ĩiriquere —cʉ̃jare ĩiupa. \fig “¿Ñee tiirã ca catigʉrena ca bii yairicarã watoapʉ mʉja amaati?” Lc 24.1-8|src="CN01851B.tif" size="span" \fig* \p \v 8 To biro cʉ̃ja ca ĩiropʉ, Jesús cʉ̃ja mena niigʉ cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiriquere tʉgoeña bʉaupa. \v 9 Toopʉ ca niiricarã tua earã, niipetiro cʉ̃ja ca ĩariquere Jesús buerã, pʉa amo peti, dʉpore jĩcãga penituaro ca niirãre, ñucã aperã cãare, cʉ̃jare wedeupa. \v 10 Teere ca queti wedericarã romiri pea: María Magdalena, Juana, Santiago paco María, to biri aperã cʉ̃jare ca bapa cʉti waaricarã romiri niiupa. \v 11 To biro cʉ̃ja ca ĩirije cʉ̃ buerã peera, ĩi mecʉ̃riquere biro cʉ̃jare biicãupa. To biri díámacʉ̃ cʉ̃jare tʉorʉgatiupa. \v 12 To biro cʉ̃jare to ca bii pacaro, Pedro pea, maja opepʉ waagʉ ũmaacoaupi. Toopʉ ea, jagueña jõene cojogʉ, cʉ̃re cʉ̃ja ca ũmaarica quejeri wadore ĩaupi. Jiro wii pee tua waagʉ, to biro ca biiriquere “¿Do biro peti to biibujapari yéé?” ĩi tʉgoeñarique paicã tua waaupi. \s1 Emaús waarica maapʉre ca biirique \r (Mc 16.12-13) \p \v 13 Tii rʉmʉrena, pʉarã cʉ̃ja mena macãrã, Emaús macã Jerusalén menare, once kilómetros'pʉ ca niiri macãpʉ waarã waaupa. \v 14 Too waarã, niipetirije ca biiriquere wede peni nʉnʉa waaupa. \v 15 Teere wede peni, ameri wede majio cʉ̃ja ca ĩi nʉnʉa waarucuro, Jesús'ra cʉ̃jare ẽmʉri, cʉ̃ja mena waacã nʉnʉa waaupi. \v 16 Cʉ̃ja peera cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩacã pacaro, jĩcã wãmeacã cʉ̃jare ca bii camotaro macã, “Cʉ̃ niicumi,” ĩi ĩa majitiupa. \p \v 17 Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupi: \p —¿Ñee ʉnore mʉja ameri wede peni nʉnʉa waati? —ĩiupi. \p Cʉ̃ja pea tʉgoeñarique pairãra tua nʉcãupa. \v 18 To biro cʉ̃ ca ĩiro jĩcʉ̃ cʉ̃ja mena macʉ̃ Cleofas ca wãme cʉtigʉ, o biro ĩi yʉʉupi: \p —¿Mʉ jĩcʉ̃ra mʉ niiti, Jerusalén'ra nii pacagʉ, tii macãre ati rʉmʉrire ca biijãrijere ca majitigʉ? —cʉ̃re ĩiupi. \p \v 19 To biro cʉ̃ ca ĩiro: \p —¿Do biro to biijãri? —ĩi jãiñaupi Jesús. \p Cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupa: \p —Jesús, Nazaret macʉ̃re ca biijãrijere jãa ĩi. Cʉ̃a, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ, Ʉmʉreco Pacʉ, ñucã bojoca cʉ̃ja ca ĩa cojorore cʉ̃ ca tiirije, cʉ̃ ca wederije ména cãare, do biro ca tiiya manigʉ niimiwi. \v 20 Paia ʉparã, to biri manire ca jʉo niirã, cʉ̃re cʉ̃ja jĩa cõacãjato ĩirã aperãpʉre cʉ̃re noni cõacãjãwa; cʉ̃ja pea yucʉ tenipʉ cʉ̃re paa pua tuu, tii jĩa cõacãjãwa. \v 21 Jãa pea, “Israelitas're ca doti epe niirãre ametʉenerucumi,” jãa ĩi yuemiwʉ. Ate niipetirije ca biijãro jiro, mee itia rʉmʉ ametʉacoa. \v 22 To ca bii pacaro, jĩcãrã jãa mena macãrã romiri ʉcʉeneri wãme jãare wedejãwa tee peere. Meepʉ boeri tabere, meepʉacã maja opepʉ ĩarã waamijapa. \v 23 Cʉ̃ upʉri niiquĩrique peera bʉatijapa. Tua earã, jĩcãrã Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã baua eari, “ ‘Jesús catimi,’ jãare ĩijãwa,” jãare ĩi wede tua eajãwa. \v 24 Jiro jĩcãrã jãa mena macãrã maja opepʉ ĩarã waamijapa ñucã. Nomia cʉ̃ja ca wedejãrore birora ĩajapa cʉ̃ja cãa, Jesús upʉ peera ĩatijãna —cʉ̃re ĩi wedeupa. \p \v 25 To biro cʉ̃ja ca ĩiro tʉo, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —¿No cõro peti tʉo puoti, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cʉ̃ja ca ĩirique niipetirorena tʉo nʉnʉjee jeeñoti, ca biirã peti mʉja niicãti? \v 26 ¿Too docare Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojogʉ Mesías, Wiogʉ cʉ̃ ca niiparo jʉguero, ñañaro cʉ̃ tamʉoricaro maniupari? —ĩiupi. \p \v 27 To biro cʉ̃jare ĩi, Ʉmʉreco Pacʉ wederique cʉ̃ ca biipe maquẽre cʉ̃ja ca owarique niipetirije, Moisés cʉ̃ ca owaquĩrique mena cʉ̃jare wede jʉo waa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cʉ̃ja ca owariquepʉ mena cʉ̃jare wede majio nʉnʉa waaupi. \p \v 28 Cʉ̃ja ca waarica macãre cʉ̃ja ca ea waarora, Jesús pea ca ametʉacoapʉre biro boca biiupi. \v 29 To biro cʉ̃ ca biiro cʉ̃ja pea: \p —Waaticãña. Anora jãa mena tuaya. Mee, ñamipʉ nii. Naitĩacoaropʉ bii —cʉ̃re ĩiupa. To biro cʉ̃ja ca ĩiro cʉ̃ja mena tuarʉgʉ jãa waaupi. \v 30 Jiro, cʉ̃ja mena baarique peorica pĩi pʉtopʉ duwigʉ, pan're ami, Ʉmʉreco Pacʉre, “Añu majuropeecã” ĩi juu bue, pan're pee batori cʉ̃jare tiicojoupi. \v 31 To biro cʉ̃ ca tiirije menara, cʉ̃re ĩa majiupa. Cʉ̃ pea yaicã ũmaa waaupi. \p \v 32 To cõrora cʉ̃ja pea o biro ameri ĩiupa: \p —¿To birira maapʉ mani mena wede peni, Ʉmʉreco Pacʉ yee cʉ̃ja ca owa cũuriquere manire wede majio, cʉ̃ ca ĩi nʉnʉa dooro, mani yeripʉre to cõro ʉcʉeneri wãme manire to boca bii niitijapari?\f + \fr 24.32 \ft “To birira mani yeri añuro méé patu paajapa.”\f* —ĩiupa. \v 33 To biro ĩi, jĩcãtora tuacoaupa ñucã Jerusalén peera. Toopʉ earã, Jesús buerã pʉa amo peti, dʉpore jĩcãga penituaro ca niirã, aperã cʉ̃ja mena macãrã, ca nea pooricarãre bʉa eaupa. \v 34 Cʉ̃ja pea o biro cʉ̃jare ĩi bocaupa: \p —Díámacʉ̃ra Wiogʉ cati tuagʉra biijapi. Simón Pedrore baua eajapi —cʉ̃jare ĩiupa. \p \v 35 Cʉ̃ja pee cãa ñucã maapʉ cʉ̃ja ca waaro cʉ̃jare ca biiriquere, ñucã Jesús pan'gare cʉ̃ ca pee batoro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩa majiriquere, cʉ̃jare wedeupa. \s1 Jesús cʉ̃ buerãre cʉ̃ ca baua earique \r (Mt 28.16-20; Mc 16.14-18; Jn 20.19-23) \p \v 36 Cʉ̃ja pea ména atere cʉ̃ja ca wede niirora, Jesús pea cʉ̃ja watoa baua ea nʉcãri, o biro cʉ̃jare ĩi añu dotiupi: “Añuro niirique mʉjare to niijato,” ĩiupi. \v 37 Cʉ̃ja pea, “Ca bii yairicʉ wãtĩ niicumi” ĩi tʉgoeñari, ʉcʉacã yai waaupa. \p \v 38 To biro cʉ̃ja ca biiro Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —¿Ñee tiirã mʉja ʉcʉacoati? ¿Ñee tiirã “Cʉ̃ra niimi,” yʉre mʉja ĩititi? \v 39 Yʉ amorire, yʉ dʉporire ĩaña. Yʉra yʉ nii. Yʉre padeña, ĩa, tii ñaaqué. Jĩcʉ̃ ca bii yairicʉ wãtĩa, yʉ ca biiro yʉre mʉja ca ĩarore biro díí cʉti, õa cʉti, biitimi —ĩiupi. \p \v 40 To biro ĩigʉra, cʉ̃ amorire, cʉ̃ dʉporire cʉ̃jare ĩñoupi. \v 41 Cʉ̃ja pea bʉaro ʉjea nii, ʉcʉa, biima ĩirã, “Cʉ̃ra niimi,” cʉ̃ja ca ĩitiro macã, o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupi Jesús: \p —¿Anore baarique ʉno mʉja cʉoti? —ĩiupi. \p \v 42 To biro cʉ̃ ca ĩiro, wai pʉ̃oricʉ dʉcare cʉ̃re tiicojoupa. \v 43 Cʉ̃ pea tii dʉcare amiri, cʉ̃ja ca ĩa cojorora baaupi. \p \v 44 Baa yapano, o biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —“Yʉre ca biijãrijea, mʉja mena niigʉ, Moisés niiquĩricʉ cʉ̃ ca owarique, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja, to biri Ʉmʉreco Pacʉre baja nʉcʉ̃ bʉorica pũuripʉ\f + \fr 24.44\ft Salmos.\f* yʉ yee maquẽre cʉ̃ja ca owarique ca ĩirore biro biirucu,” mʉjare yʉ ca ĩi wederique biro biijãwʉ —ĩiupi. \p \v 45 To biro ĩi, cʉ̃ja ca tʉgoeña niirijepʉre pãaupi, Ʉmʉreco Pacʉ wederiquere cʉ̃ja ca tʉo majipere biro ĩigʉ. \p \v 46 O biro cʉ̃jare ĩiupi: \p —O biro ĩi owarique nii: “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojoricʉ Mesías bii yai, ñucã itia rʉmʉ jiro cati tua, biirucumi. \v 47 Cʉ̃ ca dotirije mena, bojoca poogaari cõrorena, ‘Ñañarije mʉja ca tiirijere tii yerijãa tʉgoeña wajoaya, ñañarije mʉja ca tiirijere Ʉmʉreco Pacʉ mʉjare cʉ̃ acobojato ĩirã,’ ĩi wede jʉorique niirucu Jerusalén ména,” ĩi. \v 48 Mʉjara mʉja nii, atere “To birora biiwʉ,” ca ĩi wedeparã. \v 49 Yʉ pea, yʉ Pacʉ, “Yʉ tiicojorucu” cʉ̃ ca ĩiricʉ Añuri Yerire mʉjare yʉ tiicojorucu. Mʉja pea ména, Jerusalén macãrã niicãña, ʉmʉreco tutipʉ maquẽ yeri tutuarique ca doorijere mʉja ca boca amiparo jʉguero —cʉ̃jare ĩiupi Jesús. \s1 Jesús ʉmʉreco tutipʉ cʉ̃ ca tua mʉa waarique \r (Mc 16.19-20) \p \v 50 Jiro Jesús, Betaniapʉ cʉ̃jare jʉo waa, toopʉ cʉ̃ amorire juu mʉene, añuro cʉ̃jare ca bii mʉa nʉcãpere cʉ̃jare jãi bojaupi. \v 51 Añuro cʉ̃jare ca bii mʉa nʉcãpere cʉ̃jare jãi boja niigʉra, cʉ̃jare camotati, ʉmʉreco tutipʉ amicã mʉa waa ecoupi. \v 52 Cʉ̃ja pea cʉ̃re ĩi nʉcʉ̃ bʉo yapano, bʉaro ʉjea niirique mena Jerusalén'pʉ tuacoaupa. \v 53 Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ to birora Ʉmʉreco Pacʉre baja peo nʉcʉ̃ bʉo, tiicõa niirucuupa. \p To biro to biijato. \p Lucas