\id ACT - Filifita NT (Mufian Fulifita -Ilahita Dialect) [aojF] -Papua New Guinea 1998 (DBL 2013) \h APOSEL \toc1 Maol Aposeli \toc2 Aposel \toc3 Ap \mt1 Maol Aposeli \imt1 Basef bandami ma Maol aposeli \io1 1:1-26 Jisas naꞌipa alupumi ananimi ma maol eaꞌ nalata heven ilif \io1 2:1–8:3 Alupusi Jisasi sofaꞌ pepel Ambal Buꞌunai Godi ma sondaꞌ maol sowalipasa basef felefeleꞌma Jerusalem \io1 8:4–12:25 Alupusi Jisasi safeꞌ sawalipasa basef etap hiagoma Judia naloma Samaria \io1 13:1–21:16 Pol nafeꞌ wambel hiagoma nawalipasa basef Jisasi epes hiesi \io1 21:17–28:31 Pol nafeꞌ Jerusalem naꞌipasa basefa maol anan nandaꞌanai nagiambama esis Kristen hiesi ma basef Godi eaꞌ esis Juda sandaꞌ kotimana nafeꞌ nandaꞌ kalabus Rom. Eaꞌ dembinai gavman nameꞌ basef ananimi. \c 1 \p \v 1 \x * \xo 1:1 \xt Lu 1:3\x*Alupinai Tiofilus, buk anama fowaꞌ aeꞌ andaꞌanai\f + \fr 1:1 \ft Luk nandaꞌ basef amama ma amam aposel mandaꞌ maol Godi. Eaꞌ nandaꞌ anona buk fowaꞌ naliꞌ nandaꞌanai nafeꞌma Tiofilus, buk anama basef buꞌwami Luk nandaꞌami.\f* \m andaꞌ basefa amamaga hiami Jisas nandaꞌami nawalipa esis amam nematawa \v 2 \x * \xo 1:2 \xt Mk 16:19; Lu 24:49-51\x*ma dambadamba naliꞌ nandaꞌam eaꞌ nafiꞌi natagama nemaf anama God nofaꞌana nalata gani heven ilif. Fowaꞌ Jisas owaꞌ ataꞌ nolata heven ilif, Anan naliꞌ naseꞌama basef amama naꞌipam mehipa maol amam aposel amama Anan nandandepami. Anan naseꞌama maol amama pepel anama Ambal Buꞌunai Godi. \v 3 \x * \xo 1:3 \xt Lu 24:36-49; Ap 10:41\x*Fowaꞌ saha Jisas nefaꞌ nimanimi luꞌwami nagaꞌ eaꞌ notanima nohafel wapotiꞌ nafeꞌ natagama alupumi ananimi. Eaꞌ nape aon siꞌinai tuꞌwaninai nandaꞌ pepel hianai ma nihiꞌambam mogawa endilisi anan nofaꞌ ambal namunai nape. Nimeguf amama Anan nawalipasa epes hiesi siowis wambota Godi numafias. \v 4 \x * \xo 1:4 \xt Lu 24:49; Jo 14:16-17; Ap 2:33\x*Anan ataꞌ nape nalomam naꞌipam mehip naꞌi, “Ipeꞌ deiꞌ ina pekwaha Jerusalem ulal, owaꞌ. Pepe pehafa amamaga amama Ahalome naꞌi endilisi niesiꞌipami. Amama fowaꞌ aeꞌ aꞌipipami. \p \v 5 \x * \xo 1:5 \xt Mt 3:11\x*Fowaꞌ Jon napisiꞌ amam nematawa hiesi embel. Eaꞌ ipeꞌ nambimb God nondaꞌ baptaisimipa Ambal Buꞌunai Ananinai.” \p \v 6 \x * \xo 1:6 \xt Lu 24:21\x*Nemaf anama amam alupumi Jisasi mandatama etifigin mahaliꞌana maꞌi, “Dembinai, aꞌi nambimb nogota anaeꞌ ineꞌ nendaꞌ apeꞌ mofaꞌ agof luꞌwami ma motofa esis naumbih ma afaꞌ atofa umafi wambel hiagoma afaꞌima?” \p \v 7 \x * \xo 1:7 \xt Mk 13:32\x*Eaꞌ anan naꞌipam naꞌi, “Amama ina amamaga ipeꞌimi ma pegawa nogota anama ma nimeguf Ahalome nandandepami, owaꞌ. Anan atona numafi amama. \v 8 \x * \xo 1:8 \xt Mt 28:19; Lu 24:48; Ap 2:32; 3:15; Ap 5:32\x*Eaꞌ basef ipeꞌimi amama. Nambimb Ambal Buꞌunai Godi nifiꞌmai ipeꞌ, nemaf anama pefaꞌ pepel Ananinai, pewalapa basef Aeꞌami Jerusalem eaꞌ ganima etap hiagoma Judia eaꞌ ganima etap hiagoma Samaria, eaꞌ pefeꞌ anama etap wambel hiagoma hiꞌilagon.” \s1 Jisas nalata heven \r (Mk 16:19-20; Lu 24:50-53) \p \v 9 \x * \xo 1:9 \xt Jo 6:62\x*Jisas naꞌi basef amama hiꞌalam, esis ataꞌ saitu satiligini etin, sati Anan nandegia nakwaha etap nalata ilif. Eaꞌ anom elagw mofaꞌana mafeꞌ eaꞌ ina satolona wapotiꞌ, owaꞌ. \v 10 \x * \xo 1:10 \xt Lu 24:4\x*Anan nafeꞌ eaꞌ, esis ataꞌ saitu satologon etin ilif otaga, eaꞌ deiꞌ atef anom amam biam mola klos afitimi mondokwama mataga malomas maitu. \v 11 \x * \xo 1:11 \xt Mt 26:64; Lu 21:27\x*Eaꞌ maꞌipas maꞌi, “Ipeꞌ amam nematawa Galilipei, ipeꞌ ina pitu piti otaga ilif, owaꞌ. Jisas anama deiꞌ God nofaꞌana nakwahipa eaꞌ nofaꞌana nalata heven ilif. Anona nemaf notanima nifiꞌi petolona naꞌama etin siꞌi deiꞌ paitu patolona nalata heven ilif.” \s1 Esis sandandepa anona aman nohoꞌofa Judas \p \v 12 \x * \xo 1:12 \xt Lu 24:50-53\x*Eaꞌ esis sakwaha halaf anama lawah oliv motawama, sotanima safeꞌ Jerusalem. Halaf anama ina laogona Jerusalem, owaꞌ, felefeleꞌ. Kilomita atotona siꞌi esis Juda safeꞌ safiꞌi nemaf anama sabat sapoma nomaꞌwanai. \v 13 \x * \xo 1:13 \xt Mt 10:2-4\x*Esis sotanima safiꞌi Jerusalem, safeꞌ sawis ipat eaꞌ safeꞌ sape ipat ilif esis sapeinai. Agof amamumi amama. Pita naloma Jems naloma Jon a Andru a Filip naloma Tomas naloma Bartolomyu Matyu eaꞌ Jems, Alfius nogalomana, Judas, Jems nogalomana eaꞌ Saimon anan wambota Seloti.\f + \fr 1:13 \ft Basef amama wabota esis Seloti, niti futnot Matyu 10:4.\f* \p \v 14 \x * \xo 1:14 \xt Jo 6:42; 7:5\x*Amam alupumi Jisasi mandatama etifigin nimeguf hiami laꞌelaꞌef ama mandaꞌ beten maloma anowa nematawa saloma akwaꞌw Maria Jisas mamaꞌwana saloma owapana Jisasi wapotiꞌ. Esis hiesi sape sandaꞌ beten etifigin. \p \v 15 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, esis Kristen 120-peleis hiesi sandatama etifigin sape eaꞌ Pita nohafel naitu naꞌi, \v 16 “Sahin owan aeꞌipei, anom basef mail buk Baibel fowaꞌ gani Ambal Buꞌunai Godi naꞌipa dembinai king Devit maꞌiam naꞌama maꞌi aman anama Judas anona nemaf nondaꞌ waf aonai ma nihiꞌamba Jisas naumbih Ananimi. Eaf ina nasoꞌ, owaꞌ. Nagal. Basef amama mataga alihim. God atona naꞌi, deiꞌ basef amama mataga mandawalap. Fowaꞌ Judas ina deiꞌ nandaꞌ waf aonai nawalapa Jisasa amam, ataꞌ owaꞌ, nogota anama \v 17 Jisas nandandepana anan alupunai afaꞌinai nandaꞌ maol anama Jisasi naloma afaꞌ.” \p \v 18 “Moni Judas nofaꞌana waf anama aonai ananinai natala anona etap. Anan nafeꞌ etap anama nowa opaf peꞌana koloꞌalanai hiꞌalana afuna. \v 19 Eaꞌ epes hiesi sape Jerusalem sogawa amama. Eaꞌ diga asasinai sofala anama agiliguma saꞌi Akeldama. Apeꞌ maꞌi etap anama esimbel koloꞌalami maꞌoma.” \p \v 20 Deiꞌ main, Pita naꞌi basef amama mape Buk Song maꞌi, \q1 “ ‘Ipat ananinai anan nope wafina. Ina anona aman napaina, owaꞌ.’ \p Eaꞌ anom basef mape Buk Songi maꞌi wapotiꞌ maꞌi, \q1 ‘Anona aman anona nemaf nohoꞌofana nofaꞌ maol ananinai.’ \p \v 21-22 Eaꞌ deiꞌ apeꞌ mondandepa anona aman apeꞌinai nohoꞌofana ma mowalipasa basef amama Jisas notanima nohafel wapotiꞌ. Apeꞌ mondandepa anona ma amam amama mape maloma apeꞌ ma nemaf anama Dembinai Jisas nape nalomapa. Nemaf anama Jon nawalipasa basef Godi napisiꞌ amam nematawa embel nafiꞌi nafiꞌi nataga ma nemaf anama God nofaꞌ Jisas nalata heven ilif nakwahepa.” \p \v 23 Pita naꞌiam naꞌama, eaꞌ esis Kristen sandandepa amam biam. Anona Josep, agel waꞌana Barsabas, eaꞌ agel waꞌana wapotiꞌ saꞌi Jastus. Eaꞌ anona Matias. \v 24 Eaꞌ esis sandaꞌ beten naꞌama saꞌi, “Dembinai, ineꞌ negawa ukup epes hiesi. Ineꞌ nendandepa amam amama biam nihiꞌambapa maina aman \v 25 nofaꞌ maol aposel nohoꞌofa aman anama Judas. Anan nakwaha maol anama nafeꞌ wambel aonai ma God nogwamana waf aonai ananinai.” \p \v 26 Eaꞌ esis sandaꞌ agof amam biam mail otamba biam. Eaꞌ sala otamba amama mala anona malep siꞌi tin sakotoꞌmam sati otam naliꞌ nataga agel Matias. Eaꞌ sandaꞌ anan nandaꞌ maol naloma amam aposel 11-peleima mondaꞌ maol Godi. \c 2 \s1 Ambal Buꞌunai Godi nafiꞌi \p \v 1 Nemaf anama luꞌunai Pentikos nataga, esis hiesi sembaleꞌefana sandatama etifigin sape ipat atotona. \v 2 Eaꞌ deiꞌ atef sameꞌ anona maf luꞌunai nandaꞌam nafiꞌi heven. Maf anama nameꞌ siꞌi uf laꞌifinai naluwi eaꞌ ipat anama esis sapeinai siꞌinama maf anama. \v 3 Eaꞌ sati nif ilelowa siꞌi melisigah pepeꞌatam mafeꞌ matoma esis hiesi atona etin hiꞌalas. \v 4 Eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi nape siꞌinama esis atona etin hiꞌalas, saꞌi basef Godi ma diga naninani wambel hiagoma. Ambal Buꞌunai Godi anama nandaꞌam mataga malogof asasimi. \p \v 5 Eaꞌ enis Juda sandaꞌ lotuma Godi safiꞌi ganima etap hiagoma safiꞌi sape Jerusalem. \v 6 Esis hiesi sameꞌ maf anama eaꞌ enis amam nematawa hiesi safiꞌi sondowaꞌanima sape. Eaꞌ epes isima hiesi atona etin sameꞌ esis sembaleꞌefanai saꞌi basef Godi ma diga naninani hianai. Eaꞌ sohafel gegelalasis kwapeteꞌas endilisi ma sameꞌ diga asasinai. \v 7 Esis sohafel gegelalasis kwapeteꞌas eaꞌ ukup matamea hiahiam. Eaꞌ saꞌiam saꞌi, “Amam amama Galilimi atom, eaꞌ deiꞌ maꞌi diga apeꞌinai atona etin. \v 8 Deiꞌ maina apeꞌ hiapai atona etin mameꞌ amam maꞌi diga apeꞌinai dendeꞌ siꞌi apeꞌ mameꞌama mamasapa apeꞌisi? Apeꞌ mafiꞌi etap anama hiagoma anama, \v 9-10 Partia, Midia Elam eaꞌ Judia, Kapadosia naloma Pontus Esia Frigia Pamfilia Isip eaꞌ apeꞌ anona etap hiagoma Mesopotamia eaꞌ esis ganima Libia felefeleꞌma wambel Sairini. Eaꞌ anepa apeꞌ wambel Rom mafiꞌi mape naꞌae. \v 11 Apeꞌ Juda maloma enis epes maila waf esis Juda sandaꞌ lotuwanai eaꞌ apeꞌ etap hiagoma Krit Arebia, apeꞌ hiapai mameꞌ amam mawalapa basefa pepel maol Godi ma diga hianai naninani.” \p \v 12 Eaꞌ esis hiesi sohafel gegelalasis kwapeteꞌas, esis ukup matamea mape hiahiam. Esis etis sandahaliꞌma saꞌi, “Amamaga amama mataga maꞌimama?” \p \v 13 Eaꞌ enis sandaꞌ iafam saꞌi, “Amam maꞌ embel wain hianai eaꞌ mahaga magaol deiꞌ maꞌi basef mamumami.” \s1 Pita nawalapa basef naꞌiam \p \v 14 Eaꞌ Pita nohafel naitu naloma amam aposel 11-peleim eaꞌ noga naꞌi mehip nawalapa basefa esis amam nematawa hiesi naꞌi, “Ipeꞌ Juda alupipei paloma ipeꞌ amam nematawa hipei ipeꞌ pape Jerusalem, ipeꞌ pembeꞌ aligaha basef aeꞌami, ma pegawa amamaga amama. \v 15 Ipeꞌ paꞌi amam amama mandaꞌ spak, owaꞌ. Deiꞌ ataꞌ kuhimbita aon ataꞌ natefi nail etin siꞌi 9 klok. \v 16 Eaꞌ amamaga amama mataga siꞌi anona profet Joel fowaꞌ gani naꞌi, \v 17 ‘God naꞌ i, \q1 felefeleꞌ ma nimeguf akutaimi Aeꞌ eseꞌas Ambal Buꞌunai Aeꞌanai nope amam nematawa hiesi. Eaꞌ efela esis batawisipa ipeꞌisi sowalapa basef siꞌi amam profet maꞌiam. Eaꞌ ihiꞌamba amam soꞌumi ipeꞌimi mondandaꞌoh motolom naep moseꞌam mope motolom, eaꞌ eseꞌama moꞌoh mondandaꞌoh motolom amam hagami ipeꞌmi ma ihiꞌambam waf aeꞌanai. \q1 \v 18 Nimeguf amama aeꞌ eseꞌasa Ambal Buꞌunai aeꞌanai nope esis amam nematawa aeꞌasi sandaꞌ maol aeꞌanai nefelas sowalapa basef Aeꞌami siꞌi fowaꞌ amam profet mandaꞌami. \q1 \v 19 Eaꞌ endaꞌ anona ikwaf notaga gani otaga ilif, endaꞌ anona ikwaf notaga naꞌae etap. Anama naꞌama. Endaꞌ nogoh hiami otaga, endaꞌ esimbel, nif fandumi mataga etap anaeꞌ. \q1 \v 20 Eaꞌ emboma aon alipunai notaga owamb owambunai notaga akwahina siꞌi esimbel. Eaꞌ endaꞌam iꞌi nemaf Dembinai nigiꞌ notaga. Nemaf anama ananinai luꞌunai endilisi. Dembinai nihiꞌambapa pepel nafifili Ananinai. \q1 \v 21 Nemaf anama ataꞌ owaꞌ neataga emi egafis sofala agel Dembinai, nofaꞌas sotanimani.’ ” \p \v 22 Eaꞌ Pita naꞌipas wapotiꞌ naꞌi, “Ipeꞌ epes Israelipei, ipeꞌ pemeꞌ basef amama. Deiꞌ iꞌipipa aman anama Jisas Nasaretinai. Ipeꞌ pegawa maol ahalomana laꞌifinai naloma pepel anama God nandaꞌanai laꞌafena ipeꞌ ma lagel aman anama. Amama mihiꞌambepa andeandeꞌ aman anama God nasapaꞌana nafiꞌi. \v 23 Fowaꞌ gani God nogawa eaꞌ nail okom Ananinai atona nandaꞌ aman anama nefeꞌ nope lagof ipeꞌimi. Eaꞌ amam amama mololama miꞌuli Godi sandaꞌ waf aonai, amam magiambama ipeꞌ pembaleꞌana paundana nail lawag usiꞌinai tuꞌwanainai eaꞌ pahana nagaꞌ. \v 24 Eaꞌ God nafelona nohafel wapotiꞌ nakwaha ekep pahana ma nagaꞌi. Deiꞌ main, gaꞌ anama ina laꞌifina ma nombaleꞌana, owaꞌ. \p \v 25 Fowaꞌ gani Devit naꞌi basefa Jisas naꞌi, \q1 ‘Aeꞌ ati Dembinai aeꞌanai nape nalome waꞌol lagel aeꞌanai daꞌisinai laꞌelaꞌef. Naꞌama deiꞌ ina enis epes laꞌifisa sandaꞌme anom nimanimi, owaꞌ. \v 26 Amama atom deiꞌ okom aeꞌanai nandanifel. Aeꞌ iꞌi basef buꞌwami iꞌi, aeꞌ egawa endilisi nambimb anona nigiambame epe andeandeꞌ. \v 27 Deiꞌ main, anona nemaf ina nekwaha ambal aeꞌanai nefeꞌ nepe anama epes sagaꞌi sapoma, owaꞌ. Eaꞌ ina nambimb nekwaha aman anama buꞌunai nandaꞌ maol ineꞌinai alop ananinai foloꞌolana, owaꞌ. \v 28 Ineꞌ nihiꞌambe eaf nafeꞌ natagama ambal namunai. Anona nemaf ineꞌ nepe nelome endanifel endilisi.’ ” \p \v 29 Eaꞌ Pita naꞌipas wapotiꞌ naꞌi, “Ipeꞌ sahope owape aeꞌipei, deiꞌ aeꞌ aꞌi ewalapa basef iꞌipipana aman anama akunamapa apeꞌinai Devit. Anan fowaꞌ gani nagaꞌ sawana, deiꞌ hiꞌagif ananinai ataꞌ nape laꞌafena apeꞌ. Basef amama Devit ina naꞌiama anan atona, owaꞌ. \v 30 Aman anama Devit anan profet eaꞌ nogawa God naꞌi basef laꞌifimi naꞌi endilisi gani ilif naꞌama ma anona nemaf nondaꞌ bafalomana Deviti notaga nope dembinai king siꞌi Devit fowaꞌ nape king. \v 31 Fowaꞌ gani Devit ataꞌ nape, anan nogawa amama God naꞌi anona nemaf neandaꞌami. Naꞌama deiꞌ anan naꞌi dembinai Krais anona nemef nogaꞌ notanima nohafel wapotiꞌ. Anan naꞌiam naꞌi, ‘Anona nemaf God ina nokwahona nope anama sagaꞌi sapoma hiꞌagif alop ananinai foloꞌolana, owaꞌ.’ \v 32 Aman anama Jisas God nafelana notanima nohafel wapotiꞌ. Eaꞌ afaꞌ hiafai wati amama deiꞌ waꞌiam. \v 33 Deiꞌ God nafelona nohafel nalata gani heven ilif eaꞌ nape lagel daꞌisinai Godi. Anan nofaꞌ Ambal Buꞌunai Godi ma Ahalomana, siꞌi fowaꞌ Ahalomana naꞌipana naꞌi endilisi neseꞌana. Amama atom deiꞌ Jisas naseꞌasam esis amamaga amama deiꞌ patolom pameꞌam eaꞌ. \v 34 Deiꞌ main, Devit ina nalata heven, owaꞌ. Eaꞌ anan fowaꞌ gani naꞌi basef naꞌi, \q1 ‘Dembinai naꞌipa Dembinai aeꞌanai naꞌama naꞌi, “Ineꞌ nepe lagel daꞌisinai aeꞌanai ma nepe Dembinai neloma aeꞌ. \v 35 Nepe naꞌama nefeꞌ nefeꞌ endaꞌ naumbih ineꞌisi sefeꞌ owina bowagah ineꞌimi ineꞌ nikilaꞌas.” ’ ” \p \v 36 Eaꞌ deiꞌ Pita naꞌiam naꞌama naꞌi, “Deiꞌ apeꞌ Israel mogawa isima andeandeꞌ. Aman anama Jisas ipeꞌ paundana lawag usiꞌinai tuꞌwanainai pahana nagaꞌ, deiꞌ God nandaꞌana nataga nape dembinai anan Krais, God nandandepana nasapaꞌana nafiꞌi.” \s1 Amam nematawa hiesi samboma opalef saila God eaꞌ sofaꞌ baptais \p \v 37 Esis sameꞌ basef amama, maha opalef asasimi endilisi. Eaꞌ saꞌipa Pita naloma anom aposel saꞌi, “Ipeꞌ sahopapa, deiꞌ apeꞌ mondaꞌ maina mope andeandeꞌ?” \p \v 38 Eaꞌ Pita naꞌipas naꞌi, “Ipeꞌ hipei pemboma opalef ipeꞌimi pila God eaꞌ ipeꞌ hipei atona etin pefaꞌ baptaisa agel Dembinai Jisas Krais ma God nokwaha waf aonai ipeꞌinai. Ipeꞌ pendaꞌam naꞌama, nambimb God neseꞌepa Ambal Buꞌunai Ananinai nope nolomepa. \v 39 Fowaꞌ gani God naꞌi basef laꞌifimi endilisimi atom naꞌi neseꞌepa Ambal Buꞌunai Ananinai nope noloma ipeꞌ peloma awasi ipeꞌisi soloma esis amam nematawa hiesi ataꞌ sape lauguni anona nemaf sigiꞌ seatagai. God Dembinai apeꞌinai naꞌiam ma noseꞌas Ambal Buꞌunai Ananinai nope noloma epes isima. Epes amama atom anona nemaf Anan nofalas sotanimani.” \p \v 40 Pita ina naꞌipasa basef amama atom, owaꞌ. Naꞌipasa anom basef hiami wapotiꞌ naꞌipas basef laꞌifimi ma nafela ukup asasimi naꞌi, “Ipeꞌ pindumafuma andeandeꞌ. Naꞌama pefaꞌ nimanimi luꞌwami peloma amam nematawa deiꞌisi sandaꞌ waf aonai.” \p \v 41 Eaꞌ epes emi egafis sofaꞌ basef Pitai sombaleꞌefam, esis sofaꞌ baptais. Nemaf anama God nowaꞌani epes hiesi wambota ananinai sataga hias 3,000-peleis sataga Kristen, eaꞌ sape saloma esis isima amam nematawa sombaleꞌefanai. \s1 Esis Kristen sombaleꞌefanai sandaꞌ waf buꞌunai \p \v 42 Amam nematawa isima sataga Kristen dambaisi esis laꞌifis endilisi ma sameꞌ basef amam aposel mawalipasami sandagiambanama etin enis sahin owan sape etifigin etin saꞌ gwaꞌaimi sandaꞌ beten etifigin atogon. \v 43 Nimeguf hiami God nandaꞌ ikwaf luꞌunai ma pepel hianai nataga lagof amam aposeli. Eaꞌ amam nematawa hiesi umbamahas endilisi sape. \v 44 Eaꞌ esis hiesi sombaleꞌefa Kraisi sandatama etifigin atogon. Amamaga asasimi gwaꞌaimi maim hiami, ina asasimi atona etin, owaꞌ. Amamaga amama hiesi atom. \v 45 Eaꞌ esis sombaleꞌefanai enis saseꞌasa etap asasinai naloma anom amamaga asasimi mafeꞌma enis epes satalamasam. Eaꞌ sofaꞌ otamba ma amamaga sotambel sandaꞌam saseꞌ epes isima gwaꞌaimi aꞌasi kwahusi. \v 46 Eaꞌ esis hiesi nimeguf laꞌelaꞌef safeꞌ ipat luꞌunai Godi sandaꞌ lotuwanai. Eaꞌ safeꞌ saꞌ gwaꞌaimi ifagw asasimi atona etin. Esis sandanifel ukup boꞌom soseꞌas gwaꞌaimi ma sigiambama enis epes eaꞌ sandanifel saꞌ gwaꞌaimi etifigin. \v 47 Laꞌelaꞌef esis safela agel Godi luꞌuna, eaꞌ opalef esis amam nematawa hiesi sape andiꞌi boꞌoma esis Kristen nimeguf hiami. Eaꞌ nimeguf laꞌelaꞌef Dembinai nofaꞌ enis amam nematawa sotanimani sape saloma epes hiesi isima sombaleꞌefanai. \c 3 \s1 Pita nandaꞌ aman boꞌwagah mondolaꞌanai nataga boꞌona \p \v 1 Nogota anama esis Kristen sandaꞌ betenanai, Pita naloma Jon mafeꞌ ipat luꞌunai Godi maꞌi monda beten. Nemaf anama eaꞌ wambomota 3 klok. \v 2 Eaꞌ anona aman boꞌwagah mondalaꞌanai nape anama, mamaꞌwana ananiꞌwi fowaꞌ kolana nape naꞌama laꞌelaꞌef. Nimeguf hiami laꞌelaꞌef esis sandaꞌana sofaꞌana sahaponana nape ipat luꞌunai Godi andeꞌ felefeleꞌma uta saꞌi buꞌunai. Sandaꞌana naꞌama ma nondailasa moni gwaꞌaimi maima esis amam nematawa safeꞌma lotu. \v 3 Aman anama nati Pita naloma Jon maꞌi mofeꞌ muwis ipat anama, nahaliꞌ amam biam ma moseꞌana anom otamba anan. \v 4 Eaꞌ Pita naloma Jon mati anan titi titi eaꞌ Pita naꞌi, “Ineꞌ ataꞌ niti afaꞌ biafa.” \p \v 5 Eaꞌ nandamboma nati amam, okom naꞌi moseꞌana anom amamaga. \p \v 6 Eaꞌ Pita naꞌi, “Aeꞌ otamba siliwa gol aꞌe, eaꞌ amamaga buꞌwami aꞌi atuwasi iesiꞌinami amama. Aeꞌ aꞌi pepel Jisas Krais Nasaretinai atona aꞌipina, deiꞌ hafel nitu nefeꞌ.” \p \v 7 Eaꞌ nahapila lagel daꞌisinai aman anama aonai nafelona. Eaꞌ mehip etin boꞌwagah maloma nembawa ananimi laꞌifim mataga boꞌom. \v 8 Eaꞌ anan nitipaꞌ nafeꞌ. Eaꞌ nalomom mafeꞌ mawis ipat luꞌunai Godi nomon nandanifel kwapiꞌ etin naitu nalemb nafeꞌ nafela agel Godi luꞌuna. \v 9 Eaꞌ esis amam nematawa hiesi sati anan nafeꞌ nafela agel Godi \v 10 eaꞌ sogawana saꞌi anan maꞌuna aman anama boꞌwagah mandolaꞌanai, fowaꞌ nape laꞌelaꞌef uta anama saꞌi buꞌunai ipat Godi luꞌunai sandaꞌ lotuwanai nape nandailasa moni maim. Esis sati anan boꞌona sohafel gegelalasis kwapeteꞌas ukup matamea. \s1 Pita nawalapa basef buꞌwami naꞌiam ipat luꞌunai Godi nomon \p \v 11-12 Aman anama nandanifel ma nataga boꞌona eaꞌ nahapila Pita naloma Jon eaꞌ esis sasagih safiꞌi ma sotolona ilaf anama saꞌi ilaf Solomoni. Pita nati epes isima, naꞌipas naꞌi, “Ipeꞌ epes Isrel, deiꞌ maina ipeꞌ gegelalasipa ma amamaga amama mataga? Deiꞌ maina ipeꞌ pati afaꞌ biafa? Paꞌi pepel afaꞌinai naloma waf buꞌunai afaꞌinai atona wandaꞌ aman anama nataga boꞌona nohafel nafeꞌ? Owaꞌ. \v 13 God anama bafapapa apeꞌimi Abraham naloma Aisak naloma Jekop mandaꞌ lotumanai, anan atona nandaꞌana nataga boꞌona nafela agel Jisasi, nandaꞌ maola Anani. Anan aman anama atona ipeꞌ pandaiwaꞌmana paseꞌana amam agufumi gavmani ma mahana nagaꞌ. Dembinai Pailat naꞌi notagahona nifiꞌi, owaꞌ. Ipeꞌpandaiwaꞌmana pewaꞌ alafugahana. \v 14 Ipeꞌ pewa alafugaha aman buꞌunai Godi. Eaꞌ pahaliꞌa Pailat mehipa anona aman aonai naha epes sagaꞌi, eaꞌ nakwahomepanai. \v 15 Aman buꞌunai ofagena ma ambal namunai, anama eaꞌ pahana nagaꞌ. Eaꞌ God nafelona nohafel hiꞌagif wapotiꞌ eaꞌ afaꞌ biafa wape amam ananifai owalapa basefa amama, wati anan nape namona endilisi. \v 16 Afaꞌ biafa ombaleꞌefa Jisas. Anan atona nafela baleꞌef afaꞌinai, pepel ananinai atona nandaꞌ aman anama boꞌona naep ipeꞌimi hipei. Pepel Jisasi atona deiꞌ nandaꞌ aman anama boꞌona endilisi patolona pegawana. \p \v 17 Endilisi, alupipei, aeꞌ egawa ipeꞌ ina pegawa andeandeꞌma deiꞌ pandaꞌ waf anama aonai ma Jisas, owaꞌ. Amam agufumi ipeꞌimi wapotiꞌ amam naꞌama etin. \v 18 Fowaꞌ gani God nawalapa basefa amam profet hiami ma Krais, God nandandepana nasapaꞌana nafiꞌi. Basef amama maꞌi Krais nomeꞌ nimanimi luꞌwami. Eaꞌ waf anama deiꞌ ipeꞌ pandaꞌanai, anama nandahama basef amama amamumi mataga mandawalap alihim. \p \v 19 Deiꞌ ipeꞌ pemboma opalef pila Goda nokwahomepa waf aonai ipeꞌ pandaꞌanai. \v 20 Ipeꞌ pendaꞌam naꞌama, nambimb Dembinai neseꞌepa pepel namunai ma ambagof ipeꞌimi. Ama nambimb nosapaꞌ Krais nofiꞌmai ipeꞌ. Aman anama fowaꞌ gani God nandandepana ma ipeꞌ eaꞌi, Anan Jisas. \v 21 Deiꞌ napani heven nohafa nemaf anama God nondaꞌ amamaga hiami motaga dambaimi wapotiꞌ. Siꞌi fowaꞌ gani naꞌipipa basef Ananimi endilisimi atom ma amam profet ananimi buꞌwami. \v 22 Amama siꞌi fowaꞌ Moses naꞌiam naꞌama naꞌi, \q1 ‘God Dembinai ipeꞌinai, anona nemaf nefela anona sahalomepa ipeꞌinai, nondaꞌana nope profet siꞌi aeꞌ. Ipeꞌ pemeꞌ basef ananimi hiami pilana. \v 23 Eaꞌ emi egafis sondaiwaꞌma someꞌ basefa profet anama, esis ina ataꞌ sope wambota Godi, owaꞌ. Nambimb sefeꞌ anagon.’ \p \v 24 Eaꞌ amam profet hiami, Samuel naloma amam profet mataga magiꞌma anani, hiami maꞌiama nimeguf amama deiꞌ mataga. \v 25 Basef Godi endilisimi atom amam profet deiꞌ maꞌipa ipeꞌ pembaleꞌam pilam. Fowaꞌ gani God naꞌi basef laꞌifimi amama naloma bafasepa ipeꞌisi. Deiꞌ basef amama mataga alihim ma migiambama ipeꞌ wapotiꞌ. Fowaꞌ gani anan naꞌipa Abrahama anona nemaf Jisas notaga naꞌi, \q1 ꞌAnona nemaf bafasena ineꞌisi etis aeꞌ igiambamas amam nematawa hiesi sope etap hiagoma iꞌipasa basef buꞌwami Aeꞌami.’ \m \v 26 Eaꞌ God nandandepa aman anama nandaꞌ maol ananinai, nasapaꞌana naliꞌ nafiꞌmai ipeꞌ ma nondaꞌepa petaga laꞌifipa ma pemboma opalef atona etin pekwaha waf aonai ipeꞌ pandaꞌanai.” \c 4 \s1 Amam dambami Juda mumafi koti mandaꞌ Pita naloma Jon mandaꞌ kalabus \p \v 1 Pita naloma Jon ataꞌ maꞌi maloma esis amam nematawa, amam pris maloma kepten dembinai ma amam soldia mumafi ipat luꞌunai Godi maloma amam Sadyusi mafiꞌi. \v 2 Amam mogawa amam biam mawalapa basef maꞌipasa Jisas notanima nohafel hiꞌagif wapotiꞌ. Eaꞌ maꞌi epes hiesi saliꞌ sagaꞌi anona nemaf sohafel wapotiꞌ. Amam dambami Juda maꞌi basef amama amam biam maꞌiami ina endilisi. Naꞌama amam mandaiwaꞌmam endilisi ma maꞌi basef amama. \v 3 Eaꞌ deiꞌ amam mafiꞌi mombaloꞌ amam biam wambomota aon nowala. Eaꞌ mandaꞌam mandaꞌ kalabus owamb anama mahafa wefilu kuhimbita. \v 4 Esis amam nematawa hiesi sameꞌ basef amama Jisas nohafel hiꞌagif wapotiꞌ sombaleꞌefana. Amama atom deiꞌ esis sombaleꞌefanai sataga hias, amam atom mataga felefeleꞌma 5,000-peleim. \s1 Amam Juda mandaꞌ kotima Pita naloma Jon ma naep dambami Juda \p \v 5 Nemaf nagiꞌi amam dambami Judaimi maloma agufumi esis Judai maloma amam Juda mawalipasa miꞌuli Godi, mandakolas etifigin Jerusalem. \v 6 Dembinai pris Anas nape naliꞌma pris hiami naloma Kaiafas maloma Jon Aleksander eaꞌ anom amam wapotiꞌ wambota Anasi mafiꞌi hiꞌalam mandakolas etifigin maloma amam dambami Juda. \v 7 Eaꞌ amam hiami mandaꞌ amam aposel biam maitu naep amamumi mahaliꞌam mehip maꞌi, “Ipeꞌ pefaꞌ maina pepel paꞌi maina agel deiꞌ pandaꞌ amamaga amama? Kiam!” \p \v 8 Eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi nape siꞌina ma Pita nandaꞌana laꞌifina naꞌipam naꞌi, “Ipeꞌ Israel amam dembipei peloma ipeꞌ agufipei, \v 9 ipeꞌ deiꞌ pahaliꞌ afaꞌ biafa ma wandaꞌ waf buꞌunai wagiambama aman anama boꞌwagah awomunai. Ipeꞌ paꞌi pegawa anan nataga boꞌona naꞌimama. \v 10 Ipeꞌ hipei pemeꞌ basef aeꞌami pegawa andeandeꞌ. Esis hiesi Israel wapotiꞌ semeꞌama sogawam andeandeꞌ ma pepel agel Jisas Krais Nasaretinai atona deiꞌ aman anama amboꞌona endilisi nohafel naitu naep ipeꞌimi. Jisas ipeꞌ paundana lawag usiꞌinai tuꞌwanainai pahana afuna, eaꞌ deiꞌ God nafelana nohafel hiꞌagif wapotiꞌ. \p \v 11 \x * \xo 4:11 \xt Sam 118:22; Mt 21:42\x*Basef amama mail Buk Baibeli ma aman anama maꞌi, \q1 ‘Owap\f + \fr 4:11 \ft Basef amama maꞌi owap mandahama olalef malaꞌ ifagwami. Basef amama womun etina owap ofagema maꞌi Krais atona.\f* \m anama ipeꞌ palaꞌ ifagwi pandaiwaꞌmana pelefatana naꞌoh, deiꞌ nandamboma nataga nape naliꞌ nandaꞌ ipat anama laꞌifina.’ \m \v 12 \x * \xo 4:12 \xt Mt 1:21\x*Ina anona epen laꞌifina nofaꞌapa motanimani, owaꞌ. Eaꞌ anan atona. Ama ganima etap hiagoma, fowaꞌ gani deiꞌ wapotiꞌ God ina nawalapa agela anona aman ma nigiambamapa nefaꞌapa motanimani, owaꞌ. Eaꞌ Anan atona.” \p \v 13 Amam agufumi mati Pita naloma Jon maitu laꞌifim maꞌi basef amama. Eaꞌ agufumi mogawa amam biam ina mandaꞌ skul, owaꞌ. Amam lelaimi atom. Eaꞌ amam agufumi ukup mohafel kwapeteꞌam ukup matamea ma amam. Eaꞌ mogawa amam biam maꞌi fowaꞌ mape maloma Jisas. \p \v 14 Eaꞌ agufumi Judai amama mati aman anama naliꞌ boꞌwagah mondalaꞌanai deiꞌ nataga boꞌona naitu naloma Pita naloma Jon. Eaꞌ amam ina maꞌi anom basef magwamamam amam biam, owaꞌ. \v 15 Eaꞌ maꞌipa amam biam ma mokwaha ipat anama mandakolasanai muwis andeꞌ. \p Amam biam mawis andeꞌ, amam atom maꞌi basef mandameꞌmam maꞌi, \v 16 \x * \xo 4:16 \xt Jo 11:47; Ap 4:18; Ap 5:28,40\x*“Afaꞌ nambimb ataꞌ ondaꞌ amam amama biam wiꞌimama ma osopama malogof? Deiꞌ main, amam mandaꞌ maol laꞌifinai siꞌi God nandaꞌanai eaꞌ epes hiesi sape Jerusalemi sogawam. Afaꞌ ina laꞌififa ma ombasoꞌmas wiꞌi, ‘Amam ina mandaꞌ maol anama’, owaꞌ. \v 17 Afaꞌ wiꞌi basef laꞌifimi ma amam biam ina ataꞌ miꞌipasa basef wapotiꞌ enis epesa agel anama, owaꞌ. Naꞌama basef amama mefeꞌagon hiꞌilagona esis amam nematawa hiesi.” \p \v 18 Eaꞌ agufumi motanima mofala amam biam mawisi wapotiꞌ maꞌipam basef laꞌifimi maꞌi, “Ipeꞌ bipa ina ataꞌ piꞌipasa basef amama ma agel Jisasi, ina ataꞌ piwalipasa agel Jisasi ma enis amam nematawa, owaꞌ.” \p \v 19 \x * \xo 4:19 \xt Ap 5:29\x*Eaꞌ Pita naloma Jon magwama basef maꞌi, “Iꞌi afaꞌ okwaha basef Godi ma ugiꞌma basef ipeꞌimi, naꞌamai andeandeꞌma naep Godi? Ipeꞌ ataꞌ ukup mondandaꞌma amama pegawam pewalogam. \v 20 Afaꞌ biafa ina fesoꞌmafa malogof, owaꞌ. Afaꞌ owalapa basef hiami ma amamaga watolom wameꞌam.” \p \v 21-22 Eaꞌ agufumi mowatania anom basef laꞌifimi maꞌipam amam biam ma mosopama malogof, eaꞌ makwahom mafeꞌ. Esis hiesi safela agel God luꞌuna ma amamaga amama sati amam biam mandaꞌami. Naꞌama agufumi amama Judai ina mati anom basef ofagema ma moseꞌama nimanimi amam, owaꞌ. Aman anama amam biam mandaꞌana nataga boꞌona, afagof ananimi mikilaꞌ 40-peleim. \s1 Esis Kristen sandaꞌ betena sofaꞌ pepel Godi ma sowalapa basef Ananimi \p \v 23 Agufumi Judai matagaha amam biam motanima mafeꞌma esis sombaleꞌefanai, eaꞌ maꞌipasa basef hiami amam pris dambami maloma agufumi Judai maꞌipamami. \v 24 Esis sameꞌam eaꞌ, hiesi ukup etifim sandaꞌ beten safela agel Godi naꞌama saꞌi, “Dembinai, ineꞌ nahapila ilif etapi, ineꞌ nandaꞌ etap otaga naoh maloma amamaga amama hiami mape. \v 25 Fowaꞌ gani ineꞌ nandaꞌ akunamapa apeꞌinai Devit naꞌi basef. Anan nandaꞌ maol ineꞌinai eaꞌ Ambal Buꞌunai Ineꞌinai nafelona nahaliꞌas naꞌi, \q1 ‘Deiꞌ maina esis owaꞌ Judaisi ukup wandafum endilisi? Deiꞌ maina esis epes hiesi ukup aom endilisi ma Dembinai? Owaꞌ. Esis ina laꞌifis, owaꞌ. \q1 \v 26 Amam king ganima etap hiagoma mandandombol maloma amam agufumi mandatama mape etifigin mandaꞌ wandafa motofa dembinai God noloma Krais Dembinai, God nondandepana nosapaꞌana nifiꞌi. Owaꞌ, ina laꞌifim.’ \m \v 27 Herot naloma Pontius Pailat maloma enis epes hiesi owaꞌ Judaisi saloma esis Israel saila basef amama Deviti sandaꞌ kolas wambel anama atona sasombala basef Jisasi, aman anama buꞌunai nandaꞌ maol ineꞌinai, fowaꞌ gani nesaheꞌana eaꞌ. \v 28 Esis sandakolas sape etifigina sondaꞌ amamaga hiami siꞌi fowaꞌ gani ineꞌ laꞌifina okom ineꞌinai naꞌi neataga deiꞌ. \v 29 Dembinai, ineꞌ okom nepoma basef hiami wandafumi esis saꞌiami eaꞌ nigiambama afaꞌ wandaꞌ maol ineꞌinai. Nendaꞌam naꞌama ma afaꞌ otaga laꞌififa endilisi owalapa basef ineꞌimi, ma afaꞌ ina umbamahafa, owaꞌ \v 30 Ineꞌ newamona lagof ineꞌimi nihiꞌamba esis ineꞌ laꞌifinai ma nigiambama esis awes nandaꞌasi sotaga boꞌwes wapotiꞌ. Eaꞌ nendaꞌ pepel ineꞌinai neloma ikwaf naninani laꞌifinai ma agel Jisasi, Anan buꞌunai nandaꞌmena maoli.” \p \v 31 Esis sandaꞌ betena eaꞌ, sameꞌ ipat anama sapeinai nandakotoꞌ. Eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi siꞌinama esis hiesi sataga laꞌifis eaꞌ sawalapa basef Godi. Esis ina umbamahasa amam agufumi Judai, owaꞌ. \s1 Kristen hiesi ukup etifim \p \v 32 Epes hiesi sombaleꞌefi ukup etifim. Ina enin epen atitin nati anom amamaga ananimi atom, owaꞌ. \p Amamaga hiami asasimi, amama esis hiesi. \v 33 Amam aposel mawalapa basef maꞌipasama Jisas Dembinai apeꞌinai notanima nohafel, eaꞌ basef amamumi laꞌifim endilisi. Eaꞌ God nagiambamas endilisi ma epes isima hiesi sombaleꞌefana. \v 34 Esis sandagigiambanama etin. Eaꞌ ina enin epen atitin laꞌafena esis amamaga gwaꞌaimi maim aꞌan, owaꞌ. Esis hiesi ofagesa etapi ifagwi, esis saseꞌasam enis epes satalom saseꞌasa otamba. Eaꞌ sofaꞌai otamba amama safiꞌi, \v 35 saseꞌ amam aposel. Eaꞌ amam mandaꞌam masoꞌ isima gwaꞌaimi hiahaom aꞌasi. \v 36 Eaꞌ anona aman agel ananinai Josep amam aposel mandaꞌmana anona agel Barnabas. Agel anama ofagena naꞌama, “Epen nendaꞌ ukup epesi laꞌifim.” Anan anona Livai, aman anama ailan Saiprusinai. \v 37 Anan naseꞌasa etap ananinai enis epes satalona saseꞌana otamba nofaꞌam nafiꞌi nasoꞌ amam aposel. \c 5 \s1 Ananaias naloma Safaira sambasoꞌma amam aposel \p \v 1 Anona aman agilinama Ananaias, anan nape naloma wauluꞌmana ananiꞌwi Safaira. Anan naseꞌasa anona etap asasinai enis epes satalona. \v 2 Eaꞌ nofaꞌ otamba tuꞌwanim atom naseꞌamama aposel, tuꞌwanim maꞌoma esis. Anan nambasoꞌma amam naꞌi otamba eaꞌ maꞌum naseꞌamama siꞌim. Wauluꞌmana wapotiꞌ kogawa amama. \v 3 Eaꞌ Pita naꞌipana naꞌi, “Ananaias, ineꞌ naꞌi aꞌe ma Satan nafiꞌi nawis nape siꞌina ma okom ineꞌinai ma deiꞌ nambasoꞌma Ambal Buꞌunai Godi nambahoꞌ otamba tuꞌwanim ma etap anama? \v 4 Fowaꞌ esis ataꞌ owaꞌ sotala etap, nogota anama ataꞌ etap ineꞌinai atona. Ama deiꞌ satalona eaꞌ, otamba ineꞌimi nimafiam. Deiꞌ maina ineꞌ okom naꞌi waf anama aonai? Ina nambasoꞌma afaꞌ atofa, owaꞌ. Ineꞌ nambasoꞌma God.” \p \v 5 Ananaias nameꞌ basef amama, nowa etap afuna. Eaꞌ esis sameꞌ basef amama ma nagaꞌ, umbamahas kwapeteꞌ endilisi. \v 6 Eaꞌ anom amam soꞌumi mafiꞌi mofaꞌ alop ananinai mowaꞌana lowaf mofaꞌana mafeꞌ mawana. \p \v 7 Ama nogota bandana awa wenifin nafeꞌ, akwaꞌw wauluꞌmana kwafiꞌi kwawisi. Akwaꞌw ina kogawa amamaga matagama anan, owaꞌ. \v 8 Eaꞌ Pita naꞌipakw naꞌi, “Ipeꞌ pefaꞌ moni anama nandahama etap anama eaꞌ maꞌuna?” \p Eaꞌ akwaꞌw kwambasoꞌmana kwaꞌi, “Maꞌuna anama atona.” \p \v 9 Eaꞌ Pita naꞌipakw naꞌi, “Deiꞌ maina ipeꞌ bipa paꞌi basef basoꞌmaimi pandameꞌmam pambasoꞌma Ambal Buꞌunai Dembinai? Nemeꞌ! Amam amama mefaꞌ waulunamena ineꞌinai mafeꞌ mawana, amam mafiꞌi maitu uta. Atuwasi mofaꞌ ineꞌ wapotiꞌ nigiꞌmana nefeꞌ!” \p \v 10 Eaꞌ mehip akwaꞌw kowa etap felefeleꞌma boꞌwagah Pitai afuꞌw. Eaꞌ amam soꞌumi mawisi nomon mati akwaꞌw afuꞌw eaꞌ mofaꞌakw mafeꞌ mawaꞌw felefeleꞌma waulunamaꞌw akwaꞌunai. \v 11 Eaꞌ esis Kristen hiesi saloma esis amam nematawa sameꞌ basefa amamaga amama, eaꞌ umbamahas kwapeteꞌ! \s1 Amam aposel mandaꞌ pepel naninani siꞌi God nandaꞌanai \p \v 12 Amam aposel mandaꞌ pepel naninani hianai siꞌi God nandaꞌanai laꞌafena esis amam nematawa. Eaꞌ epes isima hiesi sombaleꞌefanai ukup etifim sandatama etifigin sape atogon ilaf ipat Solomoni felefeleꞌma ipat luꞌunai Godi sandaꞌ lotuwanai. \v 13 Enis amam nematawa hiesi umbamahas, eaꞌ ina safiꞌi sandatama etifigin salomas, owaꞌ. Eaꞌ isima sape andeꞌi safela agof esis Kristeni saꞌi esis epes buꞌwasi. \v 14 Eaꞌ enis amam nematawa hiesi sombaleꞌefa dembinai, eaꞌ safiꞌi timbi tambel sawisa epes hiesi Ananisi laꞌelaꞌef sape. \p \v 15 Esis saloma enis epes wapotiꞌ sati pepel anama amam aposel mandaꞌanai. Eaꞌ sofaꞌ awesisi safiꞌi sambeꞌas saꞌoh andeꞌ eaf, salas balatagw mamumami sofaꞌas safiꞌi. Esis ukup maꞌi, iꞌi Pita ina nefeꞌma esis, eaꞌ hapaimi. Esis saꞌi owaf nondaꞌ ambal ananinai atona nefeꞌ naoloꞌmas. \v 16 Eaꞌ esis amam nematawa hiesi wambel hiagoma sape felefeleꞌma Jerusalemi wapotiꞌ safiꞌi sandatama etifigin salomas. Esis sofaꞌai awesisi safiꞌi salomai epes isima ambagof awami mapaisi mahambombagasi. Eaꞌ epes isima hiesi sataga boꞌwes wapotiꞌ. \s1 Ensel natagaha amam aposel mape kalabusi \p \v 17 Eaꞌ pris dembinai nape naliꞌma pris hiami naloma amam amama hiami alupumi ananimi amam Sadyusi, amam kowalam endilisi ma maol buꞌunai amam aposel mandaꞌanai. Deiꞌ main amam mati esis hiesi saila basef amamumi. \v 18 Amama atom deiꞌ amam mohafel mombaloꞌ amam aposel maseꞌam kalabus luꞌwami. \v 19 Eaꞌ owamb anona ensel Dembinai nafiꞌi nawisiꞌ uta luꞌunai endalelemba kalabus eaꞌ nafelai amam aposel mawisi andeꞌ naꞌi, \v 20 “Ipeꞌ foꞌo pitu ipat Godi luꞌunai sandaꞌ lotuwanai nomon pewalapa basefa amam nematawa hiesi ma waf hianai dambainai ma ambal namunai.” \p \v 21 Eaꞌ amam aposel mameꞌ basef amama, kuhimbita mafeꞌ ipat Godi luꞌunai sandaꞌ lotuwanai maꞌipa esis amam nematawa. \p Pris anama dembinai naloma amam alupumi ananimi mafiꞌi mofalai agufumi hiami Israeli mafiꞌi mandakolas etifigin. Eaꞌ masapaꞌ basef mafeꞌ ipat sandaꞌ kalabusa, mofaꞌai amam aposel mafiꞌi. \v 22 Eaꞌ amam plisman mafeꞌ ipat sandaꞌ kalabusa, ina mati amam aposel, owaꞌ. Eaꞌ motanima mafeꞌ maꞌipa amam dambami maꞌi, \v 23 “Afaꞌ wati uta ipat kalabusi sowalowana laꞌifina, eaꞌ amam plisman mumafianai maitu mumafi utagw hiami andeandeꞌ. Afaꞌ wawisiꞌ uta wawis nomon, ina wati enin epen, owaꞌ.” \p \v 24 Eaꞌ kepten numafi ipat Godi naloma amam pris dambami momeꞌ basef amama eaꞌ nomonas matamea hiahias maꞌi, “Maim amama atuwasi deiꞌ motaga?” \p \v 25 Amam mape nomonas matamea mafeꞌ, anona aman nafiꞌi nataga naꞌipam naꞌi, “Pemeꞌ, amam amama ipeꞌ pandaꞌam mape kalabusi deiꞌ maitu nomon felefeleꞌma ipat luꞌunai Godi maꞌipasa basef esis amam nematawa.” \p \v 26 Eaꞌ kepten naloma amam plisman mafeꞌ mofaꞌai amam aposel mafiꞌi. Eaꞌ amam ina maham, owaꞌ. Amam umbamaham maꞌi, “Naꞌama esis amam nematawa sokwaha otamba sohafa.” \s1 Amam aposel Jisasi ina umbamahama mowalapa basefa amam dambami esis Judai, owaꞌ \p \v 27 Amam mofaꞌai amam aposel maitu naep amam dambami esis Judai laꞌafen. Eaꞌ pris anama dembinai nape naliꞌma amam prisi naꞌipam naꞌi, \v 28 \x * \xo 5:28 \xt Ap 4:18; Mt 27:25\x*“Afaꞌ waꞌipipa basef laꞌifimi waꞌi ipeꞌ ina pewalapa basef piꞌipasam amam nematawa ma agel anama, owaꞌ. Eaꞌ ipeꞌ pandaꞌ basef amama mape mafeꞌagon hiꞌalogon Jerusalem asiꞌigina basef ipeꞌimi. Eaꞌ paꞌi basef mailafa paꞌi ofagema afaꞌimi, afaꞌ waha aman anama nagaꞌ.” \p \v 29 \x * \xo 5:29 \xt Ap 4:19\x*Eaꞌ Pita naloma amam aposel magwa basef maꞌipam maꞌi, “Afaꞌ ina ugiꞌma basef epesi, owaꞌ. Afaꞌ ugiꞌma basef Godi atom. \v 30 \x * \xo 5:30 \xt Ap 3:15\x*Ipeꞌ paunda Jisas lawag usiꞌinai tuꞌwanainai eaꞌ pahana nagaꞌ. Eaꞌ God anama bafapapa apeꞌ Juda mandaꞌ lotumanai nafelona nohafel wapotiꞌ hiꞌagif. \v 31 \x * \xo 5:31 \xt Ap 2:33-34; Ef 1:20; Hi 2:10; 12:2\x*Eaꞌ God nofaꞌana nalata ilif nahaponana nape lagel daꞌisinai ananinai. Eaꞌ nape agilinai ma nigiambama apeꞌ Israel hiapai. Anan naꞌi nofaꞌapa ma momboma opalef mila God nokwaha waf aonai apeꞌ mandaꞌanai. \v 32 \x * \xo 5:32 \xt Ap 1:8\x*Deiꞌ afaꞌ waloma Ambal Buꞌunai Godi wawalapa basefa amamaga amama hiemi afaꞌ watolom ogawami. God naseꞌasa Ambal Buꞌunai Ananinai eaꞌ ma amam nematawa saila basef ananimi.” \s1 Gameliel naꞌipa amam dambami Juda ma mondaꞌ amam aposel saꞌombemam \p \v 33 \x * \xo 5:33 \xt Ap 7:54\x*Amam mameꞌ basef amama, ukup wandafum kwapeteꞌam endilisi maꞌi moha amam aposel mogaꞌ. \v 34 \x * \xo 5:34 \xt Ap 22:3\x*Eaꞌ anona dembinai naitu laꞌafena amam dambami esis Judai, anan Farisi agilinama Gameliel\f + \fr 5:34 \ft Nogota anama Pol owaꞌ ataꞌ Kristen, aman anama nagawa gawai Gameliel nape dembinai tisa nawalipana basef Godi.\f* \m anan dembinai tisa mawalipasa miꞌuli Godi, eaꞌ esis amam nematawa sanifela agel ananinai. Naꞌipa amama mokwaha amam aposel miowis andeꞌ nogota bandana. \p \v 35 Eaꞌ naꞌipa amam dambami Juda naꞌi, “Ipeꞌ amam Israelipei, ipeꞌ pindumafuma andeandeꞌma amam amama. Ipeꞌ ataꞌ ukup miꞌi andeandeꞌ piliꞌ. \v 36 \x * \xo 5:36 \xt Ap 21:38\x*Ipeꞌ pegawa nogota anama fowaꞌ, anona aman Teudas nohafel naꞌi, ‘Aeꞌ aman dembiwei, agiliwei.’ Eaꞌ amam hiami felefeleꞌ ma 400-peleim mafeꞌ mailana. Eaꞌ enis epes sahana nagaꞌ eaꞌ amam mombaleꞌefanai mafaꞌ mafeꞌ atona etin. Eaꞌ maol amamunai nowala. \p \v 37 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, nogota anama gavman nofaꞌasa agof esis amam nematawa hiesi, anona aman Judas Galilinai nohafel nambomefa ukup enis epes hiesi. Eaꞌ safeꞌ sailana safela wandaf sapaꞌ saloma gavman saꞌi sogaloꞌmana. Eaꞌ sahana nagaꞌ wapotiꞌ eaꞌ epes isima hiesi sombaleꞌefanai safaꞌ safeꞌ atona etin hiꞌalas. \v 38 Naꞌama deiꞌ aeꞌ aꞌipipa, ipeꞌ umbamehepama amam amama pekwahom mopano. Iꞌi amam mondaꞌ maola epes etis, nambimb maol anama aonai nowala siꞌi maol amam biam doꞌok aliꞌ aꞌipipami. \v 39 Eaꞌ iꞌi God atona nondaꞌ amam laꞌifima basef amama, ipeꞌ ina nambimb laꞌifipama pesopama amam, owaꞌ. Naꞌama ipeꞌ pepaꞌ peloma God!” \s1 Amam aposel mandanifela amam dambami Juda mandaꞌ ambagof amamumi aoma mandaꞌ maolan Jisasi \p \v 40 Eaꞌ amam dambami Juda maila basef Gamelieli maꞌi, “Afaꞌ oham etin.” \p Eaꞌ mofala amam aposel mafiꞌi, maꞌipa amam plismana moham. Eaꞌ maꞌipam basef laꞌifimi maꞌi, “Ipeꞌ ina ataꞌ piꞌi basef amama ma agel Jisasi wapotiꞌ, owaꞌ.” \p Eaꞌ makwaha amam mafeꞌ. \p \v 41 Eaꞌ amam aposel makwaha amam dambami Juda mumafi koti eaꞌ mafeꞌ mawis andeꞌ. Manifela God naꞌi ahoꞌma mofaꞌ nimanimi ma agel Jisasi. \v 42 Amam ina makwaha maol anama mawalipasa basef buꞌwami ma Jisas Anan Krais, God nandandepana nasapaꞌana nafiꞌi, owaꞌ. Nimeguf hiami amam mawalipa esis amam nematawa hiesi ipat luꞌunai Godi, ifagw asasimi wapotiꞌ. \c 6 \s1 Esis sandandepa amam 7-peleima migiambama amam aposel mandaꞌ maol Godi \p \v 1 Nogota anama esis alupusi saila Jisasi sataga hias endilisi. Eaꞌ esis Juda hiesi enis saꞌi diga Griki safitap saloma enis Juda saꞌi diga Hibrui eaꞌ saꞌi, “Nimeguf hiami ipeꞌ pagiambama esis amam nematawa isima gwaꞌaimi maim aꞌasi, eaꞌ anowa nematawa alifiwai apeꞌiwai owaꞌ.” \p \v 2 \x * \xo 6:2 \xt Ap 2:41; 16:5\x*Eaꞌ amam aposel 12-peleim mati nimanimi amama eaꞌ mofalai esis alupusi isima hiesi safiꞌi maꞌipas maꞌi, “Iꞌi afaꞌ okwaha maol anama owalipasa basef Godi ma otambeꞌam gwaꞌaimi, naꞌama ina andeandeꞌ, owaꞌ. \v 3 \x * \xo 6:3 \xt 1 Ti 3:7\x*Ipeꞌ Kristen alupipei, ipeꞌ ataꞌ pendandepa anom amam 7-peleim laꞌafena ipeꞌ mape andeandeꞌma naep esis amam nematawai, Ambal Buꞌunai Godi nape napaim siꞌinama amam nomonas buꞌwami mapaimi. Ama afaꞌ ondaꞌam mopoma mumafi maol anama. \v 4 Eaꞌ afaꞌ opoma ondaꞌ beten etin eaꞌ wiꞌipasa basef Godi amam nematawa wigiambamas.” \p \v 5 \x * \xo 6:5 \xt Ap 8:5\x*Amam nematawa hiesi ukup maꞌi basef amama. Eaꞌ sandandepa Stiven, anan nembaleꞌefa Jisasi ma Ambal Buꞌunai Godi napaina nape siꞌinamana. Eaꞌ sandandepa Filip naloma Prokorus maloma Nikanor naloma Timon naloma Parmenas naloma Nikolas. Aman anama Nikolas Antiokinai, fowaꞌ nafiꞌi naila waf esis Judai. \v 6 \x * \xo 6:6 \xt Ap 13:3; 14:23\x*Eaꞌ esis hiesi sandaꞌ amam amama maitu felefeleꞌma naep amam aposeli mawamona lagofa amam mandaꞌmam betena mondaꞌ maol anama. \p \v 7 \x * \xo 6:7 \xt Ap 2:41; 16:5\x*Eaꞌ basef Godi mafeꞌagon hiꞌalogon. Amam nematawa hiesi sape Jerusalemi sataga alupusi Jisasi sataga hias endilisi. Eaꞌ pris amama hiami wapotiꞌ mombaleꞌefa Jisas mailana. \s1 Amam Juda mandaꞌ kotima Stiven \p \v 8 \x * \xo 6:8 \xt Ap 2:43\x*God nandahowema Stiven nagiambamana. Eaꞌ nandaꞌana laꞌifina, nandaꞌ ikwaf laꞌifinai hianai naninani laꞌafena esis amam nematawa. \v 9 \x * \xo 6:9 \xt 2 Ti 1:15\x*Eaꞌ anom amam mohafel maꞌi basef mandahihianama maloma Stiven. Amam amama fowaꞌ mandaꞌ maol mape owina enis epes eaꞌ deiꞌ mape wafifim.\f + \fr 6:9 \ft Amam amama maloma enis epes mandaꞌ lotu anona ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai, ipat anama sofalana saꞌi FRIMAN.\f* \m Eaꞌ sofalana amam wambel Sairini naloma Aleksandria anona etap hiagoma Silisia naloma etap hiagoma Esia. \v 10 \x * \xo 6:10 \xt Lu 21:15\x*Ambal Buꞌunai Godi naseꞌana gawa buꞌunai Stiven. Amam amama hiami maꞌi basef mandahihianama maloma Stiven eaꞌ amam ina laꞌifima miꞌi basef mikilaꞌana, owaꞌ. \v 11 \x * \xo 6:11 \xt Mt 26:59-61\x*Eaꞌ mandaꞌ anona waf basoꞌmaimi ma moha Stiven nogaꞌ. Eaꞌ mofaꞌai anom amam maseꞌam anama otamba maꞌi basef maꞌi, “Afaꞌ wameꞌ anan naꞌi basef nandaꞌ Moses findiwana eaꞌ nandaꞌ God findiwana wapotiꞌ.” \p \v 12 Eaꞌ amam mafela opalef esis amam nematawai saloma amam agufumi asasimi maloma amam mawalipasa miꞌuli Godi. Eaꞌ esis safeꞌma Stiven sombaloꞌana sofaꞌana safeꞌma amam dambami Juda mumafi koti. \v 13 Eaꞌ sandaꞌ anom amam maitu ma mambasoꞌmana ma anom basef basoꞌmaimi. Amam amama maꞌi, “Laꞌelaꞌef aman anama naꞌi basef awami ma ipat luꞌunai Godi naloma miꞌuli fowaꞌ gani God naꞌipa Mosesanai. \v 14 Apeꞌ mameꞌ anan naꞌi, ‘Aman anama Jisas Nasaretinai nambimb nohambombaga ipat anama luꞌunai Godi eaꞌ nondaꞌ anona waf dambainai nohoꞌofa waf hianai fowaꞌ gani Moses naꞌipapanai.’ ” \p \v 15 Eaꞌ amam hiami mandaꞌ kolas etifigin ipat esis Juda sandaꞌ kotanai mati Stiven eaꞌ mati amaga ananinai nafifil nataga siꞌi amaga anona enseli. \c 7 \s1 Stiven nawalapa basefa amam dambami Juda mumafi koti \p \v 1 Eaꞌ pris dembinai nape naliꞌma pris hiami nahaliꞌ Stiven naꞌi, “Basef amama endilisi?” \p \v 2 Eaꞌ Stiven naꞌipama basef naꞌi, “Ipeꞌ sahin owan paloma ipeꞌ ahape wapotiꞌ ipeꞌ pemeꞌ aeꞌ. Fowaꞌ gani bafalomafa afaꞌinai Abraham nape etap hiagoma Mesopotamia ina deiꞌ nafeꞌ wambel Haran, ataꞌ owaꞌ. Nogota anama God Dembinai nihiꞌambana nafifili howalagon eaꞌ natagamana. \v 3 Eaꞌ God naꞌipana naꞌi, \q1 ‘Ineꞌ nekwaha wambel etap ineꞌinai neloma sahin owan ineꞌisi nefeꞌ anagon laogoma nepe anona etap hiagoma aeꞌ aꞌi ihiꞌambenagoma.’ \p \v 4 Eaꞌ deiꞌ Abraham nakwaha etap hiagoma Kaldia eaꞌ nafeꞌ nafeꞌ nataga nape wambel Haran. Ahalomana ananinai nagaꞌ eaꞌ God nasapaꞌana nafiꞌi nape etap anaeꞌ deiꞌ apeꞌ mapeinai. \v 5 God ina deiꞌ naseꞌana anona etap anama Abraham ma nefaꞌana, ataꞌ owaꞌ. Anona etap kwaieꞌuna wapotiꞌ, owaꞌ. Eaꞌ God naꞌi basef endilisimi atoma anona nemaf owagama anan eaꞌ noseꞌana etap anama anona nefaꞌana noloma esis bafasana ananisi owagama sigiꞌ seatagai sefaꞌana eaꞌ sepaina. Nogota anama Abraham soꞌusoꞌwin ataꞌ aꞌana God naꞌipana basef amama. \v 6 Naꞌipana naꞌi, \q1 ‘Wombota bafasena ineꞌisi owagama sigi seatagai sope anona etap enis epesi. Eaꞌ epes hiesi isima enis owagama sondaꞌ epes hiesi ineꞌisi aowes sondaꞌ maol ahifinai agof aꞌas sope owina esis eaꞌ sondaꞌas kwapeteꞌas sope sefeꞌ sotaga nogota launai afagof 400-peleim. \v 7 Eaꞌ anona nemaf aeꞌ egwamasa waf aonai esis Isip sondaꞌas kwapeteꞌasi.’ Eaꞌ God naꞌi, ‘Anona nemaf owagama wapotiꞌ epes isima hiesi ineꞌisi sokwaha etap anama hiagoma sifiꞌi sope sondaꞌ lotuma aeꞌ etap anaeꞌ.’ \p \v 8 Eaꞌ God naꞌipa Abraham basef laꞌifimi endilisi ma Abraham notopaꞌ alop ananinai. Eaꞌ Abraham nameꞌ basef amama nailam natopaꞌ alop ananinai eaꞌ nola Aisak nogalomana ananinai ma nataga nimeguf 8-peleim, eaꞌ Abraham natopaꞌmana alop ananinai. Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ Aisak nataga ahalomana Jekopi, eaꞌ Jekop ahalomana bafapapa amama dambami 12-peleim. \v 9 Amam bafapapa 11-peleim nomonas aom kowalama Josep. Naꞌama masapaꞌana mafeꞌ mofaꞌ otambana enis epes Isip saoꞌwana nafeꞌ nandaꞌ maol aonai agel aꞌana nape owina esis. Eaꞌ sofaꞌana safeꞌ hiagoma Isip. Eaꞌ God nape nalomana. \v 10 Anan nagiambamana nahagofam nimanimi hiami ananimi nape boꞌona. Nemaf anama anan naꞌi basef naloma king Isipinai Fero, God naseꞌana gawa buꞌunai naꞌi basef nalomana ma nandaꞌ king Fero okom nainailana. Eaꞌ deiꞌ king anama nandaꞌana nataga nape dembinai gavmana etap hiagoma Isip eaꞌ numafi amamaga hiami ma ipat anan kingi wapotiꞌ. \p \v 11 Anom nimeguf mafeꞌ eaꞌ, nolomahas luꞌunai nataga etap hiagoma Isip anama hiagoma nafeꞌagon hiꞌalagon nafeꞌ nataga etap hiagoma Kenan wapotiꞌ eaꞌ esis sefaꞌ nimanimi luꞌwami. Eaꞌ esis bafasapa apeꞌisi sape Kenani ina ataꞌ sofaꞌ anom gwaꞌaimi, owaꞌ. \v 12 Eaꞌ Jekop nameꞌ basef saꞌi gwaꞌaimi maꞌoh gani etap hiagoma Isip. Eaꞌ nasapaꞌ amam bafapapa apeꞌimi maliꞌ mafeꞌ dambadamba. \v 13 Eaꞌ magiꞌ motanima mafeꞌma bif eaꞌ Josep naꞌipa amam sahopam ananimi naꞌi, ‘Aeꞌ Josep.’ Deiꞌ king nogawa amam wambota Josepi mafiꞌi. \p \v 14 Eaꞌ Josep nasapaꞌ basef mafeꞌ nofalai ahalomana Jekop nakwaha etap anama luꞌunai Kenan nagiꞌmana nafeꞌ Isip naloma esis wambota ananinai hiesi sataga 75-peleis. \v 15 Naꞌama Jekop nakiniꞌ Isip naloma bafapapa apeꞌimi. Anom afagof mafeꞌ eaꞌ, amam magaꞌ. \v 16 Amam magaꞌ eaꞌ, sefaꞌam sotanima safeꞌ wambel Sekem sawam hiꞌagif anama fowaꞌ gani Abraham nakwana otamba natalogoma ma awasi Hemoi. \p \v 17 Felefeleꞌma nemaf anama God naꞌi basef ananimi fowaꞌ naꞌipa Abraham ami mataga alihim, epes apeꞌisi Israel sataga amam nematawa hiesi endilisi sape etap anama hiagoma Isip. \v 18 Eaꞌ anona aman dambainai nataga dembinai king Isipunai, anan ina nogawa fowaꞌ Josep nape dembinai ma Isip, owaꞌ. \v 19 King anama nambasoꞌmas naseꞌasa maol ahifinai ma epes hiesi apeꞌisi. Anan nandaꞌ waf aonai ma esis bafasapa apeꞌisi, anan laꞌifina endilisi naꞌi esis sokwaha awasi asasisi sope andeꞌ ma afis. \v 20 Nogota anama Moses mamaꞌwana kolana. Anan soꞌusoꞌwin buꞌunai endilisi. Eaꞌ mamasana sumafiana andeandeꞌ ipat asasinai ma aomb wanom. \v 21 Eaꞌ sofaꞌana safeꞌ sambahoꞌana naꞌoh aolop andeꞌ. Eaꞌ king Fero nogamana ananiꞌwi kwafiꞌi kwatolona kofaꞌana nape siꞌi nogalomaꞌw akwaꞌunai endilisi. \v 22 Eaꞌ Moses nandaꞌ skul nefaꞌ gawa hianai esis Isipi eaꞌ nataga aman dembinai nandaꞌ maol naninani naꞌi basef laꞌifimi ma semeꞌam sailam. \p \v 23 Moses nape dambena ma afagof 40-peleim eaꞌ, okom naꞌi esis wambota ananinai Israel eaꞌ nafeꞌ natilis. \v 24 Nati anona Isipinai naha anona Israelinai nandaꞌana kwapeteꞌana endilisi. Eaꞌ nagiambama Israelinai naha aman anama Isipinai afuna. \v 25 Eaꞌ anan okom naꞌi ꞌEpes aeꞌasi nambimb sogawa God nagiambama apeꞌ ma lagof Mosesi ma nokwahepa mope andeandeꞌ.’ Owaꞌ. Esis ina sagawa God nandandepa Mosesa nigiambamas, owaꞌ. \p \v 26 Wafilu Moses notanima nafeꞌ natilis wapotiꞌ eaꞌ nati anom biam amam atom Israel mapaꞌ wapotiꞌ. Eaꞌ nohapeꞌam naꞌipam naꞌi, \q1 ‘Ipeꞌ etipa sahalomana owalomana pendaꞌam naꞌama owaꞌ. Deiꞌ maina ipeꞌ pahambomaga ipeꞌ etipa?’ \p \v 27 Eaꞌ aman anama naha anona aman Isrelinai naꞌipa Moses naꞌi, \q1 ‘Emi naꞌipina ma nepe dembinai ma newaloga afaꞌ? \v 28 Aꞌi ineꞌ naꞌi nehe siꞌi nambatiꞌ naha aman anama Isipinai nagaꞌ?’ \p \v 29 Moses nemeꞌana naꞌama, anan umbamahana nafaꞌ nafeꞌ anona etap hiagoma Midian laogoma. Nakwaha wambel ananinai nafeꞌ nailas nape naloma esis Midian eaꞌ naseꞌ nemataꞌw nola awasi bias. \p \v 30 Afagof 40-peleim mafeꞌma eaꞌ, anona ensel Dembinai natagamana anona etap wafiguma fatauguma epes aꞌagoma felefeleꞌma halaf Sainai. Ensel nape nomona nif ilelowa fandom mataga anona lawag soꞌunai. \v 31 Eaꞌ Moses natolom okom ananinai natanea ma amama. Eaꞌ nafeꞌ felefeleꞌma natolom andeandeꞌ, Dembinai naꞌipana naꞌi, \q1 \v 32 ‘Aeꞌ God amam bafapena ineꞌimi mandaꞌ lotumei. Aeꞌ God Abraham naloma Aisak Jekop fowaꞌ gani mandaꞌ lotumei.’ \m Eaꞌ Moses gegelalasana umbamahana ma natologon. \p \v 33 Eaꞌ Dembinai naꞌipana naꞌi, \q1 ‘Tagaha su mape boꞌwagah ineꞌimi. Etap anaeꞌ ineꞌ deiꞌ naituma etap aeꞌanai. \v 34 Aeꞌ ati amam nematawa hiesi aeꞌasi sefaꞌ nimanimi luꞌwami etap anama hiagoma Isip. Aeꞌ ameꞌ lef asasinai eaꞌ deiꞌ boꞌwes isilaꞌi ma igiambamasa etofa nimanimi amama asasimi sope. Naꞌama deiꞌ ineꞌ hafel. Aeꞌ aꞌi esapaꞌena netanima nefeꞌ Isip.’ \p \v 35 Moses aman anama atona fowaꞌ sosambalana saꞌi, \q1 ‘Emi naꞌi ineꞌ nepe dembinai ma newalogapa?’ \m Deiꞌ aman anama atona God nasapaꞌana nafeꞌ siꞌi dembinai ma numafias nofaꞌas sotanimani. God nandaꞌana laꞌifina ma anama ensel natagamana nalomana naꞌi ma lawag anama soꞌunai. \v 36 Moses naoꞌwas safeꞌ sakwaha Isip, nandaꞌ pepel naninani ma ikwaf naninani siꞌi God nandaꞌanai ma etap hiagoma Isip eaꞌ naoh embel akwahimi eaꞌ anama etap wafiguma fatauguma epes aꞌagoma ma afagof amama 40-peleim. \v 37 Moses aman anama maꞌuna anan naꞌipa esis Israel naꞌi, \q1 ‘Anona nemaf God nosapaꞌ anona sahalomepa ipeꞌinai nondaꞌana nope profet siꞌi aeꞌ.’ \p \v 38 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, esis Israel safeꞌ sandakolas etifigin anama wafiguma fatauguma Moses aman anama atona nape nalomas. Anan nape naloma bafapapa apeꞌimi wapotiꞌ. Anan nape naloma ensel anama naseꞌana basef Godi halaf anama Sainai eaꞌ nofaꞌ basef amama ambal namunai naꞌipapa. \p \v 39 Eaꞌ bafasapa apeꞌisi sandaiwaꞌma someꞌ basef ananimi, owaꞌ. Esis sosambalona eaꞌ saꞌi sotanima sefeꞌ Isip ukup maimailagon. \v 40 Eaꞌ saꞌipa aman anama Aron saꞌi, \q1 ‘Aman anama Moses nofaꞌapai Isip mafiꞌi, ina mogawana nafeꞌ nape eti? Eaꞌ ineꞌ daꞌmapa anona god basoꞌamunai apeꞌinai ma anan nope numafiapa.’ \p \v 41 Nemaf anama esis sandaꞌ anona bulmakau eaꞌ sondolalima god anama basoꞌamunai. Eaꞌ sandanifel ma god anama sandaꞌana lagof asasimi atom. \v 42 Eaꞌ God naseꞌasa alafuga esis nakwaha esisa sondaꞌ lotu sefela agofa aon owambunai alipunai maloma ondowa, siꞌi basef mape buk profeti maꞌiam maꞌi, \q1 ‘Ipeꞌ epes Israel, ipeꞌ paha bulmakau maloma sipsip pendolali ma aeꞌ pape anama wafiguma fatauguma epes aꞌagoma afagof 40-peleim? Owaꞌ! \v 43 Ipeꞌ pefaꞌ ipat selinai pandaꞌ lotuma Molokanai, eaꞌ pefaꞌana naloma ikwaf siꞌi ondoꞌw god basoꞌamunai Refani, ambagof god basoꞌamunai hianai ipeꞌ pandaꞌana pandaꞌ lotumana. Naꞌama anona nemaf aeꞌ egaloꞌmepa pefeꞌ pepe laogoma peloma wambel Babilon gani waꞌol.’ \p \v 44 Fowaꞌ gani bafasapa apeꞌisi sape anama wafiguma fatauguma epes aꞌagoma, nogota anama sowaloꞌa sel siꞌi ipat sandaꞌ lotuwanai. Ipat anama nihiꞌambapa anama God napainai. Ipat anama God naꞌipasa basef ananimi. Esis salaꞌ ipat anama selinai nandahama ikwaf anama God fowaꞌ nihiꞌamba Mosesanai. God naꞌipana ma nandaꞌana naꞌama etin. \v 45 Eaꞌ amam bafapapa apeꞌimi mafiꞌi maloma Josua ma mofaꞌ etap luꞌunai enis epesi. Eaꞌ God nagalopa esisa naep esis bafasapa apeꞌisi. Nemaf anama sofaꞌai ipat anama selinai, sandaꞌana naꞌae laꞌelaꞌef nape nafiꞌi nafiꞌi nogota Devit nataga king. \v 46 Devit nandaꞌ waf buꞌunai ma God nagiambamana nandaꞌana laꞌifina. Eaꞌ nandaꞌ betena Goda anan naꞌi howalagon anona ipat buꞌunai ma God anama fowaꞌ gani Jekop nandaꞌ lotumanai. \v 47 Eaꞌ nogalomana Solomon nandaꞌ ipat anama luꞌunai Godi nalaꞌana. \v 48 Owaꞌ. Dembinai Edilisinai ina nape ifagw amama epes salaꞌam lagof asasimi, owaꞌ. Basef amama mail Buk Baibeli siꞌi anona profet naꞌiam naꞌi, \q1 \v 49 ‘Dembinai naꞌi naꞌama naꞌi, “Heven siꞌi balata Aeꞌ apeinai, etap anaeꞌ Aeꞌ ahapona boꞌwagah matomama. Maina ipat nambimb pelana ma Aeꞌ? Owaꞌ. Aeꞌ ina epoma nomaꞌw ipat anama. Owaꞌ. \v 50 Lagof aeꞌami atom andaꞌ amamaga amama hiami hiꞌalam,” ’ \p \v 51 Ipeꞌ epes pesambala basefi. Ipeꞌ owaꞌ pegawa basef Godi siꞌi enis epes owaꞌ sogawa Godi. Ipeꞌ pandaiwaꞌ ma pemeꞌ basef Godi ma opalef aligah ipeꞌimi. Laꞌelaꞌef ipeꞌ pesambala Ambal Buꞌunai Godi. Ipeꞌ pandaꞌam naꞌama etin siꞌi fowaꞌ gani bafasepa ehasepa ipeꞌisi sandaꞌam. \v 52 Amam profet hiami fowaꞌ gani mapani esis akusepa ipeꞌisi sandaꞌ waf aonai ma amam hiami saham sandaꞌam aom. Saha amam profet maꞌipasa Aman Buꞌunai anona nemaf neafiꞌi. Eaꞌ deiꞌ ipeꞌ pawalapana ma amam naumbih mahana nagaꞌ eaꞌ. \v 53 Fowaꞌ gani God naseꞌepa miꞌuli ananinai ipeꞌ. Eaꞌ amam ensel atom maꞌipipa miꞌuli anama, eaꞌ ipeꞌ ina pameꞌana pailana, owaꞌ.” \s1 Amam maha Stiven otamba afuna \p \v 54 Amam mameꞌ basef amama maha opalef amamumi endilisi. Amam monaꞌ nalelef tilili teleleꞌ ukup wandafum endilisi ma Stiven. \v 55 Eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi napaina endilisi, naniga nati heven ilif. Nati nafifili Godi eaꞌ nati Jisas naitu lagel daꞌisinai Godi. \v 56 Eaꞌ Stiven naꞌipam naꞌi, “Pemeꞌ! Aeꞌ ati heven nandawisiꞌ eaꞌ Dembinai nataga epen endilisinai naitu lagel daꞌisinai Godi.” \p \v 57 Eaꞌ amam maꞌi basef laꞌifimi mehip endilisi masopama aligah amamumi mandaiwaꞌma momeꞌ basef amama. Eaꞌ mohafel masagih mafeꞌ etin mombaloꞌ Stiven. \v 58 Eaꞌ mogwasiꞌana nawis andeꞌ. Amam doꞌok maliꞌ mambasoꞌmana basefi mowalia siaogw amamumi mambeꞌam waꞌol felefeleꞌma anona aman soꞌunai naituma agilinama Sol. Mowaliam maꞌoh mokwaha otamba mehip maha Stiven. \p \v 59 Makwaha otamba mahana etin, nandaꞌ beten naꞌama naꞌi, “Dembinai Jisas, ineꞌ faꞌago ambal aeꞌanai!” \v 60 Eaꞌ nindiwa nembawa notawa naꞌi mehip naꞌi, “Dembinai, ineꞌ owaꞌ negwamama waf anama aonai ma amam, owaꞌ.” Stiven naꞌiam naꞌama, eaꞌ nagaꞌ. \c 8 \s1 Sol naha esis Kristen \p \v 1 Eaꞌ Sol okom atotona naloma amam maha Stiven nagaꞌi. \m Nogota anama esis amam nematawa sandaiwaꞌma esis Kristen sape Jerusalemi, sahas saseꞌasa nimanimi luꞌwami. Eaꞌ amama atom deiꞌ esis sombaleꞌefanai safaꞌ safeꞌ anama etap hiagoma Judia naloma Samaria. Eaꞌ amam aposel atom ataꞌ mapani laꞌelaꞌef Jerusalem. \v 2 Anom amam maila waf Godi andeandeꞌi mofaꞌ Stiven mawana malopana endilisi. \v 3 Eaꞌ Sol nafela maol nandaꞌana naha esis Kristen. Anan nafeꞌ nawis ifagw hiami atona etin nofaꞌai amam nematawa hiesi sembaleꞌefa Kraisi. Eaꞌ nahondeꞌas nofaꞌas nafeꞌ nandaꞌas sandaꞌ kalabus. \s1 Amam mawalapa basef buꞌwami etap hiagoma Samaria \p \v 4 Esis Kristen safaꞌ safeꞌ wambel hiagoma sawalapa basef buꞌwami Godi saꞌipasam. \v 5 Eaꞌ Filip nowala nafeꞌ anona wambel etap hiagoma Samaria nawalipasa basef buꞌwami naꞌi Jisas anan Krais, God nandandepana nasapaꞌana nafiꞌi. \v 6 Amam nematawa hiesi sameꞌ basefa anan eaꞌ sati ikwaf laꞌifinai hianai naninani anan nandaꞌanai eaꞌ semeꞌam andeandeꞌma basef ananimi. \v 7 Ikwaf anama naꞌama. Amam nematawa hiesi ambagof awami mapaisi, ambagof amama malef wigoꞌ kwapeteꞌam endilisi eaꞌ makwaha esis mawisi mafaꞌ mafeꞌ. Eaꞌ epes isima lagof boꞌwagah awamisi, enis isima bihiguf mondalaꞌasi, esis hiesi sataga boꞌwes wapotiꞌ. \v 8 Eaꞌ deiꞌ esis wambel anama sofaꞌ danifel luꞌunai. \p \v 9 Eaꞌ anona aman nape wambel anama agilinama Saimon. Aman anama fowaꞌ nandaꞌ ambagofi nape laꞌelaꞌef nafiꞌi nataga deiꞌ nemaf anama. Eaꞌ nandaꞌ ukup esis amam nematawa Samariaisi ukup matamea mafeꞌ. Anan Saimon naꞌiam naꞌi, “Aeꞌ aman dembiwei.” \v 10 Eaꞌ esis amam nematawa hiesi agof aꞌasi saloma agufisi, esis hiesi semeꞌam andeandeꞌ basef Saimoni. Saꞌiam saꞌi, “Aman anama anan nofaꞌ pepel anama dembinai Godi sofalana saꞌi pepel luꞌunai.” \p \v 11 Eaꞌ esis laꞌifisa saila basef ananimi. Deiꞌ main, nimeguf hiami anan nandaꞌ waf naninani hianai laꞌifinai nandaꞌ ambagof nahapila muꞌuhup. Eaꞌ satolom ukup matamea mafeꞌ. \p \v 12 Eaꞌ Filip nawalipasa basef buꞌwami esis hiesi. Nawalipasa agel Jisas Kraisi ma siowis wambota Godi numafias. Eaꞌ sombaleꞌefa basef amama sofaꞌ baptais. Esis amam nematawa wapotiꞌ. \v 13 Eaꞌ aman anama Saimon wapotiꞌ nembaleꞌefa Jisas eaꞌ nofaꞌ baptais nape naloma Filip. Anan nati Filip nandaꞌ ikwaf anama laꞌifinai naninani eaꞌ okom natanea nafeꞌ. \p \v 14 Amam aposel mape Jerusalemi mameꞌ basefa esis Samaria sefaꞌ basef Godi. Naꞌama masapaꞌ Pita naloma Jon mafeꞌma esis. \v 15 Amam biam mafiꞌi mataga mandaꞌ betena God nigiambamasa sofaꞌ Ambal Buꞌunai Ananinai. \v 16 Deiꞌ main, Ambal Godi ina deiꞌ nape nalomas, ataꞌ owaꞌ. Esis sofaꞌ baptais etina agel Dembinai Jisas. \v 17 Eaꞌ amam biam mawamona lagofa esis eaꞌ sofaꞌ Ambal Buꞌunai Godi napais. \v 18 Eaꞌ Saimon nati aposel amama biam mawamona lagof atoma esis sofaꞌ Ambal Godi. Naꞌama anan nofaꞌ moni ananinai nafiꞌmai amam naꞌipam naꞌi, \v 19 “Ipeꞌ bipa peseꞌe pepel anama ma aeꞌ wapotiꞌ ma aeꞌ iꞌi ewamona lagofa enin epen, nefaꞌ Ambal Buꞌunai Godi.” \p \v 20 Eaꞌ Pita nagwamana basef naꞌipana naꞌi, “Aeꞌ aꞌi otamba ineꞌimi moloma ineꞌ pefeꞌ wambel aonai hel. Amamaga buꞌwami God naseꞌasam etin siꞌi presen, amama ineꞌ okom naꞌi wilama netalom otamba ineꞌimi? Owaꞌ. \v 21 Ineꞌ owaꞌ boꞌwena neandaꞌ maol anama Godi afaꞌ wandaꞌanai. Owaꞌ! Deiꞌ main, okom ineꞌinai ina boꞌonama naep Godi, owaꞌ. \v 22 Ineꞌ newaꞌ alafugama waf anama aonai ineꞌinai nemboma opaf nefeꞌma God. Eaꞌ nendaꞌ betena Dembinai ma nokwaha waf aonai nape okom ineꞌinai. \v 23 Deiꞌ main, aeꞌ ati ineꞌ kowalena endilisi ma presen buꞌunai God naseꞌafa anai. Eaꞌ aeꞌ egawena, waf anama aonai nembaleꞌena laꞌelaꞌef nape siꞌi kalabus.” \p \v 24 Eaꞌ Saimon nagwa basef naꞌi, “Ipeꞌ bipa pendaꞌ betena Dembinai ma anan nigiambame. Naꞌama amama ipeꞌ paꞌiami motagame.” \p \v 25 Eaꞌ Pita naloma Jon maꞌipasa basef eaꞌ naꞌipasam maloma amamaga amama Dembinai nagiambamam eaꞌ. Maꞌipasam eaꞌ, motanima mafeꞌ Jerusalem. Ataꞌ nafeꞌ eaf, mawalapa basef buꞌwami Godi etap hiagoma esis Samaria. \s1 Filip nawalapa basef buꞌwami ma aman Itiopiainai \p \v 26 Eaꞌ anona ensel Dembinai naꞌipa Filip naꞌi, “Ineꞌ nefeꞌ lambihilifinama kwaꞌwaha Jerusalem nikiniꞌi Gasa. Eaf anama fowaꞌ esis safeꞌanai. Deiꞌ owaꞌ. Eaf anama nape anama wafiguma fatauguma epes aꞌagoma.” \p \v 27 Eaꞌ Filip nohafel nafeꞌ. Eaꞌ natagama anona aman Itiopiainai eaf anama. Anan aman dembinai numafi otamba hiami ma kwin akwama dembeꞌwi gavman kumafi esis etap hiagoma Itiopia, sofalaꞌw saꞌi Kandasi. Aman anama anom amam matopaꞌmona alop ananinai. Nimbewaꞌ nafiꞌi Jerusalema nandaꞌ lotu, \v 28 deiꞌ naꞌi notanima nefeꞌ. Anan natoma karis ananinai siꞌi wilkar eaꞌ natoma nati basef mape buk Baibeli fowaꞌ gani profet Aisaia nandaꞌam eaꞌ nafeꞌ. \v 29 Eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi naꞌipa Filip naꞌi, “Ineꞌ foꞌo felefeleꞌma aman anama nefeꞌ neloma karis nanima.” \p \v 30 Eaꞌ Filip nasagih nafeꞌ felefeleꞌma karis anama, eaꞌ nameꞌ aman anama natalifa basef amama Aisaia nandaꞌami. \p Eaꞌ Filip nahaliꞌana naꞌi, “Ineꞌ negawa basef amama ofagema deiꞌ natalifam nafiꞌi?” \p \v 31 Eaꞌ aman anama nagwamana basef naꞌi, “Iꞌi enin epen owaꞌ nihiꞌambe, deiꞌ egawa basef amama iꞌimama?” \p Eaꞌ naꞌipa Filip naꞌi, “Ineꞌ letowi netoma karis neloma aeꞌ.” \p \v 32 Basef amama tuꞌwanim Godi anan natalifimi maꞌiama Jisas maꞌi, \q1 “Esis saoꞌwana nafeꞌ siꞌi sipsip ama saꞌi sohana nogaꞌ. Anan siꞌi sipsip noganai esis sahapilana satopaꞌmana awif ananimi, tol napan. Eaꞌ naꞌama etina aman anama, ina naꞌi anom basef, owaꞌ. \v 33 Esis sasambalona endilisi eaꞌ ina sandaꞌmana basef andeandeꞌ ma kot ananinai, owaꞌ. Anan awasi bafasana aꞌana ma enis epes sitilis siꞌipa enis epesa esis, owaꞌ. Deiꞌ main, sahana nagaꞌ ma ina ataꞌ napan etap anaeꞌ wapotiꞌ, owaꞌ.” \p \v 34 Eaꞌ aman anama Ithiopianai naꞌipa Filip naꞌi, “Aeꞌ aꞌi ihaliꞌina. Profet anama naꞌi emi ma deiꞌ nandaꞌ basef amama? Naꞌiama anan atona o naꞌiama anona epen?” \p \v 35 Eaꞌ Filip naꞌi basef nawalapama aman anama. Nahafel naꞌipama basef amama tuꞌwanim Godi aman anama naꞌiami mafeꞌ mafeꞌ eaꞌ nawalapai basef buꞌwami Jisasi. \p \v 36 Amam biam mafeꞌ, matagama anona dumb. Eaꞌ aman anama naꞌipa Filip naꞌi, “Niti dumb notah anama. Ineꞌ naꞌi aꞌe ma aeꞌ efaꞌ baptais?” \p \v 37 [Eaꞌ Filip naꞌi, “Iꞌi ineꞌ nembaleꞌefa Dembinai endilisi ma okom ineꞌinai, wila.” \p Eaꞌ nagwamana basef naꞌi, “Aeꞌ embaleꞌefa Jisas Krais anan nogalomana Godi.”] \p \v 38 Naꞌiam eaꞌ, karis notawa eaꞌ Filip naloma aman anama dembinai misilaꞌ mafeꞌ mowala dumb anama. Eaꞌ Filip napisiꞌana. \v 39 Eaꞌ amam biam makwaha dumb mandegiai wataꞌita, mehip Ambal Buꞌunai Dembinai nofaꞌ Filip eaꞌ nafeꞌ. Eaꞌ aman anama Ithiopiainai ina ataꞌ natolona wapotiꞌ, owaꞌ. Eaꞌ anan nandanifel endilisi naila eaf ananinai nafeꞌ. \p \v 40 Eaꞌ Filip nafeꞌ nataga Asdot. Anan nafeꞌ taun anama hiagoma ganigani nawalapa basef buꞌwami Godi. Nafeꞌ nafeꞌ, notanima nafeꞌ nataga taun Sisaria. \c 9 \s1 Sol namboma opaf nataga Kristen \r (Ap 22:4-16; 26:9-18) \p \v 1 Fowaꞌ basef amama ataꞌ owaꞌ motagae, nogota anama Sol nandaꞌam naꞌama. Anan naꞌi basef laꞌifimi endilisi ma naha esis alupusi saila Dembinai nohas sogaꞌ. Eaꞌ nafeꞌma pris dembinai nape naliꞌma pris hiami. \v 2 Naꞌipana eaꞌ pris anama nandaꞌ basefa pas mafeꞌma agufumi hiami mumafi ifagw esis Juda saꞌi basef sapeimi wambel Damaskus. Eaꞌ naseꞌana pasa basef amama Sol. Maꞌiam naꞌama maꞌi, “Iꞌi Sol niti enis amam nematawa saila eaf anama dambainai sape Damaskusi, nondaꞌ kalabusimas nombaleꞌas nefaꞌas sefeꞌ Jerusalem.” \p \v 3 Eaꞌ Sol nafeꞌ nataga felefeleꞌma Damaskus, mehip anona nafifili howalagon nafiꞌi nisilaꞌi heven eaꞌ mafifimana. \v 4 Eaꞌ nowa naꞌoh etap eaꞌ nameꞌ anona maf naꞌipana naꞌi, “Sol, Sol, deiꞌ maina ineꞌ nahambombaga aeꞌ?” \p \v 5 Eaꞌ Sol nahaliꞌana naꞌi, “Dembinai, ineꞌ emi egafina?” \p Eaꞌ maf anama naꞌi, “Aeꞌ Jisas ineꞌ nahambombaga aeꞌ. \v 6 Deiꞌ ineꞌ hafel nefeꞌ niwis taun luꞌunai. Nambimb anona aman nifiꞌmai ineꞌ niꞌipina amamaga ineꞌ nambimb neandaꞌami.” \p \v 7 Eaꞌ amam mafeꞌ maloma Soli mameꞌ maf anama eaꞌ ina mati anona epen, owaꞌ. \v 8 Eaꞌ Sol nohafel naꞌi niti, owaꞌ. Nati owamb atona. Eaꞌ amam mahapila lagof ananimi mofaꞌana mafeꞌ mawis Damaskus. \p \v 9 Anan nati owamb atona nape nimeguf wanom eaꞌ ina naꞌ gwaꞌaimi embel maim, owaꞌ. \p \v 10 Eaꞌ anona alupunai Jisasi nape naꞌama Damaskus, agilinama Ananaias. Eaꞌ naꞌoh nandondoꞌoh nati Dembinai nofalana naꞌipana naꞌi, “Ananaias!” \p Eaꞌ anan naꞌi, “Dembinai, aeꞌ ape naꞌae.” \p \v 11 Eaꞌ Dembinai naꞌipana naꞌi, “Ineꞌ hafel foꞌo eaf anama saꞌi usiꞌinai nefeꞌ ipat Judasi eaꞌ niti anona aman Tarsusinai, agilinama Sol. Deiꞌ anan nandaꞌ beten nape. \v 12 Sol naliꞌ naꞌoh nandondoꞌoh eaꞌ nati anona aman agilinama Ananaias atuwasi nifiꞌi nuwisi nowamona lagofa anona nondaꞌ naep miti andeandeꞌ wapotiꞌ.” \p \v 13 Eaꞌ Ananaias nagwamana basef naꞌi, “Dembinai, aeꞌ ameꞌ basef hiami ma epen anama, waf aonai hianai anan nandaꞌana esis amam nematawa ineꞌisi gani Jerusalem. \v 14 Anan nofaꞌ agel luꞌunai eaꞌ ma amam pris dambami ma nombaloꞌ amam nematawa sandaꞌ betena agel ineꞌinai wambel anaeꞌ ma nandaꞌ kalabusimas.” \p \v 15 Eaꞌ Dembinai naꞌipana nasapaꞌana naꞌi, “Ineꞌ foꞌo. Aman anama nambimb nondaꞌ maol Aeꞌanai. Aeꞌ andandepana eaꞌ ma nefeꞌ niꞌipasa basefa agel aeꞌanai enis amam nematawa owaꞌ Judaisi soloma amam dambami king asasimi moloma esis Israel wapotiꞌ. \v 16 Nambimb aeꞌ ihiꞌambana nimanimi luꞌwami nefaꞌami ma nowalapa agel aeꞌanai. Naꞌama ineꞌ deiꞌ foꞌo netolona.” \p \v 17 Eaꞌ Ananaias nafeꞌ nawis ipat anama nomon nasa lagofa Sol naꞌi, “Sahalome Sol, Dembinai Jisas natagamena eaf nogota anama ineꞌ nafiꞌi naꞌae. Deiꞌ nasapaꞌe afiꞌmai ineꞌ ma niti andeandeꞌ wapotiꞌ ma Ambal Buꞌunai Godi nope siꞌinama ineꞌ.” \p \v 18 Eaꞌ amamaga mape masopama naep Soli siꞌi dunduf mafeꞌ mehip makwaha naep Soli mowa. Eaꞌ naep ananimi mati wapotiꞌ, nohafel nofaꞌ baptais. \v 19 Eaꞌ naꞌ gwaꞌaimi nataga laꞌifina wapotiꞌ. \s1 Sol nawalapa basef buꞌwami Damaskus \p Sol nape anom nimeguf naloma amam alupumi Jisasi Damaskus. \v 20 Eaꞌ deiꞌ atef nafeꞌ ifagw hiami esis Juda saꞌi basef sapeimi nawalapa basef Jisasi naꞌi, “Jisas anan nogalomana Godi.” \p \v 21 Epes hiesi sameꞌ basef ananimi eaꞌ sohafel gegelalasis kwapeteꞌas saꞌi, “Aman anama nahambombaga amam nematawa sofala agel Jisasi wambel Jerusalem. Eaꞌ deiꞌ nafiꞌi naꞌae ma nowaꞌ esis nondaꞌ kalabusimas nofaꞌas sefeꞌma amam pris dambami. Eaꞌ maꞌuna aman anama atona.” \p \v 22 Eaꞌ pepel Soli nataga laꞌifina nihiꞌamabas ma basef nawalipasami. Eaꞌ esis Juda sape Damaskusi sameꞌ basefa anan. Esis ina laꞌifisa sogwa anom basef siꞌipanam, owaꞌ. Anan laꞌifina nihiꞌambas endilisi naꞌi, “Jisas anan Krais, God nandandepana nasapaꞌana nafiꞌi.” \s1 Amam Juda mandaꞌmana waf aonai ma moha Sol afuna eaꞌ nafaꞌ nafeꞌ \p \v 23 Nimeguf hiami mafeꞌma eaꞌ, amam Juda maꞌi basef mandameꞌmama moha Sol nogaꞌ. \v 24 Eaꞌ Sol nameꞌ basef amama amamumi. Eaꞌ amam Juda hiami mape mumafi utagw hiami ma taun anama owamb alip wapotiꞌ ma maꞌi moha Sol nogaꞌ. \v 25 Eaꞌ amam alupumi Soli mofaꞌana owamb mafeꞌ malata endalelemb nomon. Eaꞌ malana nape anona holaf luꞌunai mapana mandelef malana nisilaꞌ endalelemb andeꞌ. \s1 Sol nape Jerusalem \p \v 26 Sol nafeꞌ Jerusalem eaꞌ naꞌi nondakolas noloma esis alupusi Jisasi. Eaꞌ esis hiesi umbamahasana. Esis ina sombaleꞌefana saꞌi anan alupunai Jisasi, ataꞌ owaꞌ. \v 27 Eaꞌ Barnabas naoꞌwana mafeꞌma amam aposel eaꞌ naꞌipama Sol nati Dembinai eaf ma Dembinai naꞌipana basef anan. Eaꞌ Barnabas naꞌipam naꞌi anan laꞌifina nawalapa basef naꞌipasama agel Jisasi Damaskus, deiꞌ anan ina ataꞌ umbamahana, owaꞌ. \p \v 28 Eaꞌ deiꞌ sogawa anan wambota atona Jisasi nalomas nape laꞌafena esis. Anan laꞌifina nandaꞌ maol nafeꞌ Jerusalem anama hiagoma nawalapa basefa agel Dembinai. Anan ina umbamahana, owaꞌ. \v 29 Naꞌipasa basef Godi naloma amam Juda magawa diga Griki eaꞌ naꞌi basef nalomam mandahihianama. Eaꞌ amam mandaiwaꞌma basef ananimi magolopa eafa mohana nogaꞌ. \v 30 Amam Kristen sahin owan mogawa amama, eaꞌ mofaꞌ Sol mafeꞌ makini Sisaria. Eaꞌ masapaꞌana nafeꞌ nape wambel Tarsus. \p \v 31 Deiꞌ esis amam nematawa Kristen sape etap anama hiagoma Judia naloma Galili naloma Samaria sape opalef awanem sape andeandeꞌ eaꞌ esis Kristen sataga laꞌifis. Esis sape owina Dembinai eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi nandaꞌas sataga laꞌifis opalef asasimi. Eaꞌ esis Kristen sataga hias. \s1 Pita nandaꞌ Inas boꞌona \p \v 32 Pita nafeꞌ wambel anama hiagoma eaꞌ nakiniꞌ nafeꞌ taun anama Lida wapotiꞌ nape naloma esis amam nematawa Godi sape wambel anama. \v 33 Eaꞌ nati anona aman Inas. Alop bihiguf ananimi magaꞌana, tol naꞌoh nala lehis nape nogota laona afagof 8-peleim. \v 34 Eaꞌ Pita naꞌipana naꞌi, “Inas, deiꞌ Jisas Krais nandaꞌena boꞌwena wapotiꞌ. Ineꞌ hafel nendondomba lehis ineꞌimi andeandeꞌ.” \p Pita naꞌipana eaꞌ deiꞌ etef nohafel. \v 35 Eaꞌ epes hiesi wambel anama biefina Lida naloma Saron satolona samboma opalef safeꞌma Dembinai. \s1 Tabita kwagaꞌ, Pita nafelaꞌw kohafel wapotiꞌ \p \v 36 Anona wambel Jopa anoꞌw nemataꞌw kwaila Jisasi kwape, agel akwaꞌunai Tabita. Diga esis Griki sofalaꞌw saꞌi Dorkas, agel anona mafin saꞌi dia. Laꞌelaꞌef akwaꞌw kwandaꞌ waf buꞌunai ma kwagiambama esis amam nematawa kwahusi ma gwaꞌaimi maim. \v 37 Nemaf anama awes nandaꞌakw kwagaꞌ. Eaꞌ sasaꞌopa alop akwaꞌunai ma sowaꞌw. Eaꞌ sofaꞌakw sambeꞌakw kwaꞌoh rum ilifanai. \v 38 Wambel Lida nape felefeleꞌ ma Jopa. Eaꞌ esis alupusi Jisasi sameꞌ basefa Pita nape Lida, sasapaꞌ amam biam mafeꞌma anan mahaliꞌana naꞌama maꞌi, “Ineꞌ nifiꞌmai afaꞌ. Niꞌi otaꞌ otaꞌ owaꞌ.” \p \v 39 Eaꞌ Pita nohafel nafeꞌ nalomam, eaꞌ mafeꞌ mataga mofaꞌana mafeꞌ rum anama ilif akwaꞌw kwaꞌoma. Nematawa hiawai alifiwai wafiꞌi waitu felefeleꞌma Pita wape walopaꞌw. Eaꞌ wihiꞌambana klos sagwegw maim akwaꞌw Dorkas kwagundisami nimbewaꞌ laꞌelaꞌef ataꞌ kwape kwalomawa. \v 40 Eaꞌ Pita nagoloꞌma esis amam nematawa sawisi andeꞌ, nindiwa nembawa notawa nandaꞌ beten. Eaꞌ namboma amaga ananinai nafeꞌma alop nemataꞌwi naꞌi, “Tabita, ineꞌ hafel.” \p Eaꞌ akwaꞌw naep mati kwati Pita kohafel kwape. \v 41 Eaꞌ Pita nahapila lagel akwaꞌunai nafelaꞌw kwaitu. Eaꞌ nofalai esis amam nematawa sombaleꞌefa Godi saloma nematawa awama alifiwai, nasoꞌ akwaꞌw kotanima kwafeꞌma esis. \v 42 Basef amama mafeꞌ anama hiagoma wambel Jopa eaꞌ esis amam nematawa hiesi sameꞌam sombaleꞌefa Dembinai. \v 43 Pita nape wambel anama Jopa nimeguf hiami. Anan nape naloma anona aman nandondomba agwafuh bulmakaumi agel ananinai Saimon. \c 10 \s1 Ensel natagama Kornilius naꞌipana basef \p \v 1 Anona aman nape Sisaria agilinama Kornilius, anan agilinai kepten numafi soldia 100-peleim. Soldia amama hiami sofalam saꞌi soldia Italimi. \v 2 Anan aman nandaꞌ lotu naloma epes hiesi ananisi sape ipat ananinai sandaꞌ lotu ma God. Anan naseꞌas moni maina esis Juda kwahusi otamba maim aꞌasi. Eaꞌ laꞌelaꞌef nandaꞌ betena God. \v 3 Anona nemaf wambomota aon nasa 3 klok, anan nati anom amamaga siꞌi naꞌoh nandondoꞌoh mape mataga alihim endilisi. Nati anona ensel Godi nafiꞌmai anan naꞌipana naꞌi, “Kornilius.” \p \v 4 Eaꞌ Kornilius natolona umbamahana endilisi naꞌi, “Dembinai, ineꞌ naꞌi main?” \p Eaꞌ ensel naꞌipana naꞌi, “God nameꞌ beten ineꞌinai eaꞌ, okom naꞌi waf ineꞌ nandaꞌanai naseꞌas moni maim nagiambama amam nematawa amamaga aꞌasi. Eaꞌ God ataꞌ okokomam. \v 5 Deiꞌ ineꞌ nesapaꞌ anom amam mofoꞌo Jopa mogolopa anona aman agilinama Saimon agel waꞌana Pita. Miꞌipana nifiꞌi naꞌae. \v 6 Aman anama nape ipat Saimoni, anan nandondomba agwafuh bulmakaumi. Ipat ananinai notawa felefeleꞌma naoh mafeꞌ motambela.” \p \v 7 Ensel naꞌipa Kornilius eaꞌ nafeꞌ. Eaꞌ Kornilius nofalai amam biam ananimi mandaꞌmana maoli maloma anona soldia. Soldia anama nandaꞌ lotu ma God laꞌelaꞌef nape nandaꞌ maola Kornilius. \v 8 Eaꞌ Kornilius naꞌipa amam amama wanom andeandeꞌma basef amama hiꞌalam eaꞌ nasapaꞌam mafeꞌ wambel anama Jopa. \s1 Pita nati anom amamaga misilaꞌi heveni siꞌi nandondoꞌoh \p \v 9 Eaꞌ amam wanom mohafel mafeꞌ maꞌoh eaf. Lala mohafel mafeꞌ mataga felefeleꞌma Jopa. Nogota anama aon nahagasom Pita nalata natoma ipat andeꞌ ilifa nandaꞌ beten. \v 10 Eaꞌ nolomahana naꞌi neaꞌ gwaꞌaimi eaꞌ esis ataꞌ sandaꞌam. Eaꞌ anom amamaga matagamana siꞌi naꞌoh nandondoꞌoh. \v 11 Nati otaga ilif nandawisiꞌ eaꞌ anom amamaga siꞌi lowaf luꞌunai endilisi misilaꞌi ilif mowalai. Anom amamaga mahapila daꞌmalifinama biefigin biefigin malana nisilaꞌi. \v 12 Amamaga mala lowaf anama nomoni, mafis amamaga hiami, amiguf mamumami mape aolopi, maloma iguf mamumami hiami. \v 13 Eaꞌ anona maf naꞌipa Pita naꞌi, “Pita, ineꞌ hafel neha mafis neaꞌam.” \p \v 14 Eaꞌ Pita naꞌipana naꞌi, “Dembinai, aeꞌ owaꞌ endilisi. Aeꞌ ina aꞌ anom mafis apeꞌ Juda maꞌi awami, owaꞌ.” \p \v 15 Eaꞌ maf anama naꞌipana wapotiꞌ naꞌi, “Amamaga God naꞌi buꞌwami, amama ina niꞌi awami, owaꞌ.” \p \v 16 Amama matagamana wenif naꞌama eaꞌ mehip motanima malata otaga heven ilif wapotiꞌ. \p \v 17 Eaꞌ Pita okom natanea ma amamaga amama siꞌi naꞌoh dondoꞌoh, naꞌi, “Amama aeꞌ atulumi ofagema main deꞌim?” \p Anan okom natanea nape eaꞌ amam amama Kornilius nasapaꞌam mafiꞌi mataga mahaliꞌasa ipat Saimon napeinai. Eaꞌ mowala mafiꞌi maitu uta. \v 18 Eaꞌ mofalana maꞌi, “Saimon agel waꞌana Pita anan nape naꞌae?” \p \v 19 Pita ataꞌ nape okom natanea nape ma amamaga amama eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi naꞌipana naꞌi, “Nemeꞌ! Amam amama wanom maꞌi mogolopa ineꞌ. \v 20 Ineꞌ hafel nisilaꞌ nefeꞌ nelomom. Ineꞌ owaꞌ okom nope hiahiana, owaꞌ. Aeꞌ asapaꞌam mafiꞌi.” \p \v 21 Eaꞌ Pita nisilaꞌma amam amama naꞌipam naꞌi, “Aman anama ipeꞌ pagolopanai aeꞌ eaꞌ maꞌuwi. Ipeꞌ pafiꞌmai main?” \p \v 22 Eaꞌ maꞌipana maꞌi, “Kornilius anan kepten dembinai numafi soldia 100-peleim hiami, nasapaꞌafa wafiꞌi. Anan aman nandaꞌ waf buꞌunai nandaꞌ lotuma Godi. Esis Juda hiesi saꞌi, ‘Anan aman buꞌunai.’ Anona ensel Godi naꞌipana ma nofalena nefeꞌ ipat ananinai, ma ataꞌ nomeꞌ anom basef ineꞌimi.” \p \v 23 Eaꞌ Pita naꞌipam mawis ipat nomon naoꞌwam numafiam mape owamb anama. Wafilu nohafel nafeꞌ nalomam. Anom amam Kristen Jopaimi mafeꞌ malomana. \v 24 Amam mohafel mafeꞌ maꞌoh owamb atotona eaf eaꞌ mafeꞌ mataga Sisaria. Eaꞌ Kornilius nape nahafa amam. Anan naliꞌ nofalai esis wambota ananinai saloma alupusi ananisi endilisi sondowaꞌanima sape. \p \v 25 Eaꞌ Pita nafiꞌi naꞌi nuwisi ipat eaꞌ Kornilius nafiꞌi natagamana nindiwa nembawa felefeleꞌma boꞌwagah Pitai naꞌi nefela agel ananinai. \v 26 Eaꞌ Pita nafelona naꞌipana naꞌi, “Ineꞌ hafel. Aeꞌ wapotiꞌ epen atowe siꞌi ineꞌ.” \p \v 27 Eaꞌ Pita naloma Kornilius maꞌi eaꞌ mawis ipat nomon nati amam nematawa hiesi sandatama etifigin sapan. \p \v 28 Eaꞌ Pita naꞌipas naꞌi, “Ipeꞌ pegawa eaꞌ miꞌuli apeꞌ Judai maꞌi owaꞌ ma apeꞌ mefeꞌ muwis ifagw o mope moloma enis epes owaꞌ Judaisi, owaꞌ. Eaꞌ God nihiꞌambe ma enis epes owaꞌ Judaisi siꞌi ipeꞌ naꞌae naꞌipi naꞌi, ‘Ina nendafaꞌma enin epen niꞌi enin nandaꞌ waf aonai, owaꞌ.’ \v 29 Eaꞌ aeꞌ ina esambala basef amama God naꞌipiami, owaꞌ. Eaꞌ ameꞌ fala ipeꞌinai afiꞌi. Deiꞌ aꞌi ihaliꞌipa, ‘Ipeꞌ pefale afiꞌi ma main?’ ” \p \v 30 Eaꞌ Kornilius nagwamana naꞌi, “Amamaga natagama aeꞌi ma deiꞌ nimeguf wenif mafeꞌ eaꞌ, amama naꞌama. Aeꞌ ape andaꞌ beten ipat aeꞌanai nogota aon nasa 3 klok. Nogota eaꞌ naꞌama etin siꞌi deiꞌ. Andaꞌ beten ape eaꞌ, ati anona aman naitu felefeleꞌma naep aeꞌami, luwaguf maim ananimi mafifil endilisi. \v 31 Eaꞌ nofale naꞌi, ‘Kornilius, God nameꞌ beten ineꞌinai eaꞌ, okom naꞌi amamaga hiami ineꞌimi naseꞌasam epes isima amamaga aꞌasi. \v 32 Eaꞌ ineꞌ nesapaꞌ anom amam mofeꞌ Jopa mofalai Saimon agel waꞌana Pita. Aman anama nape naloma anona aman Saimon ipat ananinai, nandondomba agwafuh bulmakaumi. Anan nape felefeleꞌma naoh mafeꞌ motambela.’ \p \v 33 Eaꞌ deiꞌ atef aeꞌ asapaꞌ anom amam mafeꞌmago ineꞌ eaꞌ deiꞌ ineꞌ nandaꞌ waf buꞌunai nafiꞌi. Deiꞌ apeꞌ hiapai mafiꞌi mape naꞌae ma naep Godi ma memeꞌ basef hiami Dembinai nasiꞌinami ma niꞌipapam.” \s1 Pita naꞌi basef ipat Korniliusi nomon \p \v 34 Eaꞌ Pita naꞌiam naꞌi, “Endilisi, deiꞌ aeꞌ egawa okom Godi anan ina okom naꞌi wambota epes hiesi Judai etis, owaꞌ. \v 35 Anan okom nainaila emi egafis sandaꞌ lotuma anan sandaꞌ waf buꞌunai. \v 36 Ipeꞌ pegawa basef amama God naꞌiam mafeꞌma apeꞌ epes hiesi Israeli. Anan nawalapa basef buꞌwami Jisas Kraisi, Anan Dembinai ma amamaga hiami maloma epes hiesi nandaꞌapa mataga ukup etifim maloma God opalef mape awanem malomana. \v 37 Ipeꞌ pegawa, fowaꞌ Jon nawalapa basefa esis samboma opalefa waf aonai ma sefaꞌ baptais. Nogota anama basef mafeꞌ etap hiagoma Galili eaꞌ mataga anama etap hiagoma Judia. \v 38 Basef amama, basef Jisas Nasaretinai. God nandandepana naꞌama. Anan naseꞌana Ambal Buꞌunai Ananinai naloma pepel luꞌunai Ananinai. Eaꞌ nafeꞌ wambel hiagoma ganigani nagiambama esis amam nematawa. Eaꞌ deiꞌ God nape nalomana nandaꞌ epes hiesi saila pepel Satani amboꞌwes wapotiꞌ. \p \v 39 Eaꞌ aeꞌ afiꞌi aloma amam wanom afaꞌ wawalapa basefa amamaga amama pepel anan nandaꞌanai gani Jerusalem naloma etap anama hiagoma apeꞌ Juda mapoma. Eaꞌ esis saundana lawag sahana nagaꞌ ma waf anama. \v 40 Nimeguf biam hiꞌalam eaꞌ mafeꞌma wanomi God nafelona nohafel wapotiꞌ nawalapana alihina. \v 41 God ina nihiꞌambasana Juda hiesi satolona, owaꞌ. Nihiꞌamba afaꞌ atofa fowaꞌ God nandandepafa ma owalapa basef ananimi. Anan notanima nohafel hiꞌagif wapotiꞌ eaꞌ waꞌ gwaꞌaimi walomana. \v 42 Anan naꞌipafa basef laꞌifimi ma wiꞌipa esis amam nematawa owalapa basef alihim naꞌama. God nandandepa aman anama ma nope aman nondaꞌmasa basefa epes isima sape namisi soloma isima sagaꞌ eaꞌi. \v 43 Amam profet hiami maꞌiama anan naꞌama maꞌi, ‘Laꞌifimi agel ananinai atona God nakwaha waf aonai esis amam nematawa emi egafis sembaleꞌefanai.’ ” \s1 Epes isima owaꞌ Judasi sofaꞌ Ambal Buꞌunai Godi napais \p \v 44 Pita ataꞌ naꞌi basef amama atom, Ambal Buꞌunai Godi nafiꞌmai ma amam nematawa hiesi sameꞌ basef Godi napais. \v 45 Amam amama Judaimi mombaleꞌefi mafiꞌi malumai Pitai mohafel gegelalasom kwapeteꞌam ma mati God naseꞌasa Ambal Buꞌunai Ananinai etin siꞌi presena esis amam nematawa owaꞌ Judaisi wapotiꞌ. \v 46 Amam Juda mameꞌ esis saꞌi diga naninani safela agel Godi eaꞌ amam gegelalasom kwapeteꞌam. \p Eaꞌ Pita naꞌi, \v 47 “Ina enin epen laꞌifina nindaiwaꞌma sipisiꞌ amam nematawa isima embel, owaꞌ. Esis sofaꞌ Ambal Buꞌunai Godi naꞌama etin siꞌi apeꞌ.” \p \v 48 Eaꞌ naꞌipasa basef laꞌifimi ma esis naꞌi, “Ipeꞌ pefaꞌ baptaisa agel Jisas Kraisi.” \p Eaꞌ saꞌipana saꞌi, “Ineꞌ ataꞌ nepe nelomapa anom nimeguf wapotiꞌ.” \c 11 \s1 Pita nawalapa basef naꞌipasam esis Kristen sape Jerusalemi \p \v 1 Eaꞌ amam aposel maloma esis sahin owan sombaleꞌefanai sape anama Judia hiagomai sameꞌ basef amama ma enis amam nematawa owaꞌ Judaisi wapotiꞌ sefaꞌ basef Godi sembaleꞌefana. \v 2 Eaꞌ Pita notanima nondowasaꞌ Jerusalem, enis epes Juda sombaleꞌefa basef Godi sape. Esis saila waf fowaꞌinai laꞌifisa saꞌi amam hiami mombaleꞌefanai mila miꞌuli esis Judai ma motopaꞌ alop amamunai. Eaꞌ sasambalana mehipa basef ananimi. \v 3 Eaꞌ saꞌipana saꞌi, “Ineꞌ nafeꞌ nawis ifagw amam owaꞌ Judaimi meatopaꞌ alopi naꞌ gwaꞌaimi nalomam.” \p \v 4 Eaꞌ Pita naꞌipasa basef ma amamaga amama hiami mataga. Naliꞌ naꞌipasa basef dambadamba maliꞌi nailam nafeꞌ nafeꞌ nambefam. Eaꞌ naꞌi, \v 5 “Aeꞌ ape taun Jopa andaꞌ beten ape eaꞌ okom aeꞌanai nandamboma ati anom amamaga siꞌi andondoꞌoh. Anom amamaga luꞌwami misilaꞌi ilif siꞌi lowaf launai endilisi. Amamaga mahapila lowaf anama daꞌmalifinama biefigin biefigini mahapilana malana nisilaꞌi heven ilif eaꞌ nafiꞌmai aeꞌ. \v 6 Eaꞌ aeꞌ aꞌi ataꞌ egawa amama andeandeꞌ, atologon nomon lowaf anama ati amamaga mamumami hiami mape nomona lowaf anama. Ati mafis hiamu mamumami maitu etapi mafis aolopumi maloma iguf amiguf amamaga mape aolopi. \v 7 Eaꞌ ameꞌ anona maf naꞌipi naꞌi, ‘Pita, ineꞌ hafel neha anom mafis neaꞌam.’ \p \v 8 Eaꞌ aꞌipa Dembinai aꞌi, ‘Dembinai, aeꞌ andaiwaꞌ endilisi! Fowaꞌ aeꞌ ataꞌ soꞌusoꞌwin afiꞌi ataga deiꞌ aeꞌ ina agwaꞌ anom amamaga awami, owaꞌ.’ \p \v 9 Eaꞌ maf anama nafiꞌi ilif wapotiꞌ bif naꞌi, ‘Amamaga God nandaꞌam mataga buꞌwami, amama ina niꞌi awami, owaꞌ.’ \v 10 Amamaga amama matagama aeꞌ wenif eaꞌ motanima malata heven ilif hiꞌalam. \p \v 11 Deiꞌ atef amam amama wanom mafiꞌi mataga ipat anama afaꞌ wapeinai. Anona aman nape Sisariai nasapaꞌam mafiꞌmai aeꞌ. \v 12 Eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi naꞌipi naꞌi, ‘Ina okom netanea, owaꞌ. Ineꞌ foꞌo noloma amam.’ Amam sahope amama wanom wanom mafeꞌ malome. Eaꞌ afaꞌ wafeꞌ wawis ipat aman anama \v 13 naꞌipafa ma nati ensel naitumana nomon gani ipat ananinai naꞌipana naꞌi, ‘Ineꞌ nesapaꞌ anom amam mefeꞌ Jopa miꞌipa Saimon agel waꞌana Pita ma nifiꞌmai ineꞌ. \v 14 Ama niꞌipina anom basef ineꞌ ma basef amama etoma God nigiambama ineꞌ neloma esis wambota ineꞌinai soloma esis sandaꞌ maol ineꞌimi ma nofaꞌepa petanimani.’ \p \v 15 Eaꞌ aeꞌ afela basef aꞌiam, Ambal Buꞌunai Godi nisilaꞌmai esis, nafiꞌi naꞌama etin siꞌi naliꞌ nafiꞌmai apeꞌ Juda dambadamba. \v 16 Eaꞌ aeꞌ okokoma basef amama Dembinai wapotiꞌ. Amama maꞌi, ‘Jon napisiꞌas embel eaꞌ ina embel atom, owaꞌ. Atuwasi pefaꞌ Ambal Buꞌunai Godi nupaipa.’ \p \v 17 Fowaꞌ apeꞌ mombaleꞌefa Dembinai Jisas Krais eaꞌ God naseꞌapa Ambal Buꞌunai Ananinai apeꞌ siꞌi presen. Eaꞌ deiꞌ aeꞌ emi egafuwi ma laꞌifiwi iꞌipa God niapani?” \p \v 18 Esis sameꞌ basef amama Pita naꞌipasami eaꞌ ukup maseꞌasa basef amama asasimi safela agel Godi saꞌi, “Deiꞌ apeꞌ mogawa God namboma opalef esis amam nematawa owaꞌ Judaisi ma esis wapotiꞌ safeꞌma anan sope ambagof namumi.” \s1 Esis amam nematawa Antiokisi sataga Kristen dambaisi \p \v 19 Fowaꞌ amam maha Stiven nagaꞌi mandaꞌ nimanimi luꞌwami matagama esis Kristen amam nematawa mahas. Eaꞌ esis sembaleꞌefanai safaꞌ safeꞌ ganigani eaꞌ sataga anona wambel Antiok safeꞌ anona etap hiagoma biefigin Saiprus naloma Fonisia sawalapa basef Godi ma esis Juda etis. \v 20 Eaꞌ anom amam Saiprusimi maloma anom Sairinimi mafeꞌ Antiok mawalapa basef amama ma esis Grik wapotiꞌ. Amam mawalapa basef buꞌwami ma dembinai Jisas Krais. \v 21 Eaꞌ pepel Dembinai atona nape naloma amam, amama atom deiꞌ amam nematawa hiesi samboma opalef safiꞌmai Dembinai. \p \v 22 Eaꞌ esis amam nematawa Kristen sape Jerusalemi sameꞌ basef amama eaꞌ sasapaꞌ Barnabas nafeꞌ Antiok. \v 23 Anan nafeꞌ nataga nati God nandaꞌ esis boꞌwesa waf buꞌunai numafias nandanifamas. Nafela ukup esis amam nematawa hiesi ma sope laꞌifis sila Dembinai. \v 24 Barnabas anan aman buꞌunai, Ambal Buꞌunai Godi napaina nembaleꞌefa God andeandeꞌ. Eaꞌ nagiambama esis amam nematawa hiesi ma sembaleꞌefa Dembinai eaꞌ sawisi epes hiesi Godi. \p \v 25 Eaꞌ Barnabas nafeꞌ Tarsus nagolopa Sol. \v 26 Natolona eaꞌ, nofaꞌana nafiꞌi Antiok. Eaꞌ amam biam mape afagel atotona maloma esis Kristen amam nematawa sape Antioki mawalipa epes hiesi ma basef Godi. Eaꞌ esis amam nematawa saila Jisasi, enis epes sofalas agel anama Kristen dambadamba wambel anama Antiok. \p \v 27 Nogota anama anom profet mape Jerusalemi makiniꞌ Antiok. \v 28 Anona profet esis sofalana saꞌi Agabus, Ambal Buꞌunai Godi napaina eaꞌ nawalipasa basefa nolomeahas luꞌunai nambimb neataga etap wambel anama hiagoma. \p Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, aman anama Klodius nataga nape gavman dembinai esis Rom, nogota anama nolomahas nataga siꞌi fowaꞌ Agabus naꞌiam. \v 29 Eaꞌ esis amam nematawa saila Jisas Kraisi saꞌi basef sandameꞌmama sefaꞌ anom otamba mefeꞌma esis alupusi sahin owan sape Judai ma sigiambas. Esis Kristen atona etin ukup maꞌi otamba maꞌomasi sawalom saseꞌasa tuꞌwanim hiami mafeꞌma esis sape Judiai. Enis otamba hiami saseꞌasa hiami eaꞌ enis otamba kwawieꞌim saseꞌasa kwawieꞌim. Hiesi sandaꞌam naꞌama etin. \v 30 Esis sandaꞌam naꞌama, sasapaꞌ Barnabas naloma Sol mofaꞌ otamba amama mafeꞌma amam agufumi mumafi esis Kristen sape Jerusalemi. \c 12 \s1 Dembinai king Herot naha Jems nagaꞌ eaꞌ nandaꞌ Pita nandaꞌ kalabus \p \v 1 Nogota anama dembinai king Herot naha enis amam nematawa Kristen sefaꞌ nimanimi. \v 2 Eaꞌ naꞌipa anom soldia ananimi maha Jems, Jon sahalomana bainat mahana nagaꞌ. \v 3 Eaꞌ anan nati esis Juda sandanifel ma amama eaꞌ nandaꞌ kalabusima Pita wapotiꞌ nemaf anama esis Juda sandaꞌ gwaꞌaimi luꞌwami saꞌ bret wafinai owaꞌ neatifi. \v 4 Anan nombaloꞌ Pita nandaꞌana nandaꞌ kalabus. Eaꞌ nandaꞌana nafeꞌma soldia wambotagw biami biam mumafiana. Herot okom naꞌi otaꞌ Pita nape wambota atotona soldia biami biami mumafiana ma esis Juda sope seaꞌ gwaꞌaimi luꞌwami saꞌi Pasova ma hiꞌilam, nefaꞌai Pita nuwisi andeꞌma naep amam nematawa hiesi sotolona ma nohana nogaꞌ. \p \v 5 Pita ataꞌ napani kalabus amam soldia mape mumafiana. Eaꞌ laꞌelaꞌef esis Kristen sandaꞌ beten laꞌifisa God numafia Pita. \s1 Ensel naula Pita nawisi andeꞌ ma kalabus \p \v 6 Wafilu Herot naꞌi nofaꞌ Pita nefeꞌ ma kot. Eaꞌ nemaf anama owaꞌ ataꞌ notaga ulal owamb anama Pita naꞌoh laꞌafena anom soldia biam. Amam mowaꞌ Pita sen biefina. Anom soldia maitu mumafi uta ipat anama sandaꞌ kalabusanai. \v 7 Eaꞌ mehip ensel Dembinai nataga naloma howalagon nawis ipat sandaꞌ kalabusanai nomon. Eaꞌ ensel naha lambeh Pitai ninimbalona naꞌipana naꞌi, “Ineꞌ hafel mehip.” \p Eaꞌ sen peleꞌatana etin lagof Pitai nowa naꞌoh etap. \p \v 8 Eaꞌ ensel naꞌipana naꞌi, “Ineꞌ wahoꞌ let nugundisa lowaf la su boꞌwagah ineꞌimi.” \p Eaꞌ Pita nandaꞌam siꞌi ensel naꞌipana. Eaꞌ ensel naꞌipana wapotiꞌ naꞌi, “La siot ineꞌinai nila aeꞌ nifiꞌi.” \p \v 9 Eaꞌ Pita nakwaha ipat sandaꞌ kalabusanai nomon nagiꞌma ensel anama nafeꞌ. Eaꞌ anan ina nogawa amamaga amama ensel nandaꞌami naꞌi endilisi, owaꞌ. Pita naꞌi siꞌi naꞌoh nandondoꞌoh etin. \v 10 Amam biam mafeꞌ makwaha amam plisman maitu maliꞌi mafeꞌ mikilaꞌ anom wapotiꞌ eaꞌ mafeꞌ mataga uta luꞌunai sondaꞌ ainambanai. Uta anama nafeꞌ tauni. Eaꞌ uta anama luꞌunai nandawisiꞌ etina amam biam. Eaꞌ amam makwaha kalabus mawisi andeꞌ mafeꞌ anona eaf. Eaꞌ mehip ensel nandambahoꞌma Pita nafeꞌ anagon. \p \v 11 Eaꞌ okom Pitai nataga alihina nogawa naꞌi, “Deiꞌ aeꞌ egawa endilisi. Dembinai nasapaꞌi ensel ananinai nafiꞌi natagahowe ma lagel king Heroti ma awami amama hiami esis Juda ukup maꞌi seandaꞌme emi.” \p \v 12 Anan negawa amama eaꞌ, nafeꞌ ipat Mariai, Jon Mak mamaꞌwana nati esis Kristen sandakolas etifigin sape ipat anama atona sape sandaꞌ beten. \v 13 Eaꞌ Pita nafeꞌ naitu naha uta andeꞌ, anoꞌw nemataꞌw kwandaꞌmasa maoli agiliꞌwa Roda kwafiꞌi kwaꞌi kuwisiꞌ uta. \v 14 Eaꞌ kwameꞌ maf Pitai kogawana, okom akwaꞌunai boꞌona kwandanifel eaꞌ ina kwawisiꞌ uta, owaꞌ. Kwasagih kotanima kwafeꞌ nomon kwaꞌipas kwaꞌi, “Pita nani naitu uta andeꞌ!” \p \v 15 Eaꞌ esis saꞌipakw saꞌi, “Ineꞌ okom nahaga nagaolinai.” \p Eaꞌ akwaꞌw laꞌifikw kwaꞌiam kwaꞌi, “Endilisi, anan naitu andeꞌ.” \p Eaꞌ esis saꞌi, “Anama ensel ananinai atona.” \p \v 16 Eaꞌ Pita ataꞌ naitu naha uta wapotiꞌ. Eaꞌ esis sameꞌana safeꞌ sawisiꞌ uta satolona, sohafel gegelalasis kwapeteꞌasa anan. \p \v 17 Eaꞌ Pita nandaꞌ lagel atona naꞌipas naꞌi “Fesoꞌmepa.” Eaꞌ naꞌipasa amamaga amama Dembinai nofaꞌana nakwaha ipat sandaꞌ kalabusainai naoꞌwana nawisi andeꞌ. Eaꞌ naꞌi, “Ipeꞌ kipago Jems nolomago sahin owan ama amamaga amama.” \p Eaꞌ nakwaha esis notanima nawisi andeꞌ nafeꞌ anagon. \p \v 18 Eaꞌ lala kuhimbita, amam soldia matimana owaꞌ mohafel gegelalasom kwapeteꞌam ukup matamea eaꞌ maꞌi, “Pita nafeꞌ eti?” \p \v 19 Eaꞌ Herot wapotiꞌ nafeꞌ nagolopa Pita, owaꞌ. Ina natolona nofaꞌanai, owaꞌ. Eaꞌ nandamboma nahaliꞌ amam soldia nandaꞌ kotimama noham mogaꞌ. \s1 Dembinai king Herot nagaꞌ \p Eaꞌ Herot nakwaha etap hiagoma Judia nafeꞌ nakiniꞌ napani wambel Sisaria. \p \v 20 Anan okom numbutinama esis amam nematawa sape wambel luꞌunai biefina Tair naloma Saidon. Eaꞌ enis epes Tair naloma Saidon sandakolas safiꞌmai anan. Eaꞌ saliꞌ sagolopa Blastus, nandaꞌ maola dembinai kingi. Eaꞌ sonandana basef salefa sondaꞌ okom anama wandafunai nogaꞌ. Deiꞌ main, epes sape wambel anama biefina sofaꞌ gwaꞌaimi ma etap hiagoma kingi. \p \v 21 Anona nemaf Herot nandandepanai anan nandausa sosaf dembinai kingi eaꞌ nape natoma balata kingi nandaꞌ basef luꞌwami ma esis. \v 22 Eaꞌ esis semeꞌana saꞌi mehip saꞌi, “Anama maf anona dembinai siꞌi god. Anan ina maf anona epeni, owaꞌ!” \p \v 23 Eaꞌ Herot ina ataꞌ nafela agel Godi, owaꞌ. Naꞌama deiꞌ atef ensel Dembinai nahana. Eaꞌ asagof iguf soꞌusoꞌumi mahana mahahapeꞌ alop ananinai eaꞌ afuna. \p \v 24 Eaꞌ basef Dembinai mataga laꞌifim mafeꞌ wambel hiagoma ma epes hiesi sombaleꞌefana. \p \v 25 Barnabas naloma Sol mandaꞌ maol God naseꞌamanai hiꞌalana Jerusalem eaꞌ motanima mafeꞌ Antiok maoꞌwa Jon Mak nafeꞌ nalomam. \c 13 \s1 Esis Kristen sasapaꞌ Barnabas naloma Sol mafeꞌ mandaꞌ maol Godi \p \v 1 Esis amam nematawa Kristen sape Antioki anom amam mawalapa basef buꞌwami Godi mape. Anom profet maloma anom tisa mawalipasa basef Godi isima sembaleꞌefanai. Agof amamumi amama. Barnabas naloma Saimon agel waꞌana Niger, Lusius, anan wambel Sairininai maloma Sol maloma Manain anan alupunai Heroti gavman dembinai. \v 2 Esis Kristen sakwaha gwaꞌaimi sandaꞌ lotuma God atona sape. Eaꞌ Ambal Buꞌunai Godi naꞌipas naꞌi, “Ipeꞌ pendandepa Barnabas naloma Sola maol anama aeꞌ efalam andandepam meandaꞌanai.” \p \v 3 Eaꞌ esis sakwaka gwaꞌaimi sandaꞌ beten, sawamona lagofa amam biam sasapaꞌam mafeꞌ. \s1 Barnabas naloma Sol mawalapa basef buꞌwami Godi anona ailan Saiprus \p \v 4 Ambal Buꞌunai Godi nasapaꞌ amam biam mafeꞌ makiniꞌ anona wambel Selusia. Eaꞌ malata anona sip mefaꞌam mafeꞌ anona ailan Saiprus. \v 5 Eaꞌ mataga Salamis, mawis nomon ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai maꞌipasa basef buꞌwami Godi, Jon Mak wapotiꞌ nape nalomam nagiambamam. \p \v 6 Amam mafeꞌ mataga wambel hiagoma nape ailan anama Saiprusi, eaꞌ mafeꞌ mataga wambel Pafos nape diꞌinai. Eaꞌ mati anona aman anan Judainai. Anan nandaꞌ ambagof nandaꞌ amamaga mamumami basoꞌmaimi. Anan profet nambasoꞌma esis hiesi, agilinama Barjisas. \v 7 Anan alupunai ma dembinai gavman agilinama Sergius Paulus. Sergius Paulus anan nomonas okom buꞌunai napainai. Anan nofalai Barnabas naloma Sol mafiꞌi ma anan nemeꞌ basef Godi ma amam. \v 8 Eaꞌ aman anama agel ananinai diga Griki saꞌi Elimas, nandaꞌ ambagofi nasambala basef amam biam maꞌiami. Naꞌi nomboma okom gavman anama dembinai ma ina nambimb nembaleꞌefa basef Godi. \v 9 Eaꞌ aman anama Sol, sofalana Poli, anan pepel laꞌifinai Ambal Buꞌunai Godi napainai. Eaꞌ anan natiti Elimas naꞌipana naꞌi, \v 10 “Ineꞌ awani nogaloma Satani! Ineꞌ naumbih ma waf anama hianai buꞌunai! Waf anama basoꞌmainai hianai aonai siꞌina ma ineꞌ endilisi! Ineꞌ nimeguf hiami nambomefa basef endilisimi buꞌwami Dembinai mataga basoꞌmaimi. Deiꞌ maina ineꞌ nandaiwaꞌma nekwaha waf aonai ineꞌ nandaꞌanai? \v 11 Eaꞌ deiꞌ ineꞌ nemeꞌ. Deiꞌ Dembinai nehena lagel ananinai eaꞌ atuwasi naep ineꞌimi moseꞌena. Eaꞌ ineꞌ atuwasi niti aon alipunai, owaꞌ. Eaꞌ nepe naꞌama etin anom nimeguf.” \p Pol naꞌiam naꞌama ma eaꞌ, mehip anom amamaga siꞌi elagw owamb nasopama naep Elimasi. Eaꞌ naha ganigani nafeꞌ nogolopa enis epesa sohapila lagof ananimi ma sihiꞌambana eaf. \v 12 Eaꞌ gavman anama dembinai nati amamaga amama gegelalasona endilisi ma basef Dembinai eaꞌ deiꞌ nembaleꞌefa Jisas. \s1 Pol naloma Barnabas mafeꞌ mataga wambel Antiok nape etap hiagoma Pisidia \p \v 13 Pol naloma amam malomanai makwaha wambel Pafos eaꞌ mefaꞌ nefaꞌam mafeꞌ anona wambel Perga nape anona etap hiagoma Pamfilia. Eaꞌ aman anama Jon nakwaha amam notanima nafeꞌ Jerusalem. \v 14 Eaꞌ makwaha wambel anama Perga mafeꞌ mataga anona wambel Antiok nape etap hiagoma Pisidia. Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, nemaf anama Sabat esis Juda sapoma nomaꞌwanai amam mafeꞌ mawis ipat Juda saꞌi basef sapeinai eaꞌ matoma balata. \v 15 Eaꞌ anona aman natalifa basefa miꞌuli God nasoꞌ Mosesanai maloma basef amam profet maꞌiami eaꞌ amam agufumi Judai masapaꞌ basef mafeꞌma Pol naloma amam mandaꞌ maol etini maꞌiam maꞌi, “Alupipei, ipeꞌ iꞌi anom basefa mondaꞌ ukup esis amam nematawai motaga laꞌifim, ipeꞌ awi kiam.” \p \v 16 Eaꞌ Pol nohafel nafela lagel naꞌi basef naꞌi, \p “Ipeꞌ Israel hipei paloma ipeꞌ enipa epes pandaꞌ lotuma Godi, ipeꞌ pemeꞌ basef aeꞌami. \v 17 God dembinai esis Israeli, anan nandandepa esis akusapa apeꞌisi ma nemaf anama esis safeꞌ sailas sapani etap hiagoma Isip eaꞌ anan nandaꞌas sataga epes hiesi wambota lounai. Anom nemeguf mafeꞌma eaꞌ, pepel Ananinai atona nofaꞌ esis sakwaha etap anama safiꞌi. \v 18 Eaꞌ anama wafiguma fatauguma nofaꞌ nimanimi ma waf esis sandaꞌanai ma afagof amama 40-peleim. \v 19 Ma etap hiagoma Kenan anan nahambombaga lain 7-peleina amam nematawa hiesi eaꞌ naseꞌasa etap anama nafeꞌma esis Israel, \v 20 eaꞌ sahapila etap anama sape afagof amama 450-peleim. \p Eaꞌ anan nafela amam dambami esis Israeli eaꞌ amam mumafi esis sape satagama nemaf aman anama profet Samuel nataga. \v 21 Nemaf anama esis sawa salef saꞌi sofaꞌ anona king dembinai, eaꞌ God naseꞌasa anona aman Sol, Kis nogalomana. Aman anama nataga wambota Benjamini. Eaꞌ anan nape king dembinai ma afagof hiami 40-peleim. \p \v 22 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, God naliꞌamona king Sol, nandaꞌ Devit nataga nape king asasinai. Anan naꞌipasa aman anama Devit naꞌi, ‘Devit nogalomana Jesi, okom aeꞌanai nainailana. Anan nambimb nila okom aeꞌanai atona naꞌiami.’ \p \v 23 Eaꞌ God nandaꞌam naꞌama siꞌi fowaꞌ naꞌiam naꞌi nondaꞌam. Ama wambota Deviti owagama God nefela Jisas, aman anama nofaꞌ apeꞌ Israeli. \v 24 Fowaꞌ Jisas ataꞌ owaꞌ nifiꞌi, nogota anama aman anama Jon nawalapa basef naꞌipa esis Israel hiesi ma somboma opalef sokwaha waf aonai sefeꞌma Goda sefaꞌ baptais. \v 25 Eaꞌ felefeleꞌma Jon naꞌi nondaꞌ maol ananinai hiꞌilana, anan naꞌi, ‘Ipeꞌ ukup maꞌi aeꞌ maꞌimama? Aeꞌ ina aman anama dembinai ipeꞌ pape pembaleꞌefanai, owaꞌ. Ipeꞌ pemeꞌ! Aman anama owagama nila aeꞌ niefiꞌi, anan buꞌunai nikilaꞌ aeꞌ. Aeꞌ ina buꞌuwei ma etagaha mandelefa su ananimi, owaꞌ.’ \p \v 26 Ipeꞌ sahin owan, ipeꞌ epes hiesi pataga wambota Abrahami, enipa owaꞌ Judaipei pandaꞌ lotuma Godi, pemeꞌ. Deiꞌ basef amama God nasapaꞌam mafiꞌmai apeꞌ hiapai. Basef amama ma anan nambimb nofaꞌapa mokwaha waf aonai motanimani. \v 27 Eaꞌ esis sape Jerusalemi saloma amam agufumi asasimi, esis ina sogawa aman anama nofaꞌapa motanimani, owaꞌ. Esis ina sogawa andeandeꞌ basef amama amam profet fowaꞌ maꞌiami, owaꞌ. Anom agufumi matalifam Sabat nimeguf hiami sapoma nomaꞌwanai. Eaꞌ ina sogawam, owaꞌ. Basef amama atom mataga endilisi nemaf anama esis sandaꞌ kotima Jisas saꞌi anan aman aonai ma sahana nogaꞌ. \v 28 Esis ina sati anom basef ofagema waf aonai ma sohana nogaꞌ, owaꞌ. Eaꞌ sofalai gavman dembinai Pailat ma niꞌi aꞌe ma mohana nogaꞌ etin. \v 29 Esis sandaꞌam hiꞌalam amamaga amama siꞌi fowaꞌ amam profet maꞌi basef mandaꞌam mape buk Baibeli maꞌiama anan. Nimeguf wanom mafeꞌma eaꞌ, esis satagaha anan nisilaꞌi lawag usiꞌinai tuꞌwanainai eaꞌ sawana anona hiꞌagif. \v 30 Eaꞌ God nafelona wapotiꞌ. \v 31 Esis isima hiesi sakwaha etap hiagoma Galili eaꞌ salomana sondowasaꞌ Jerusalemi, esis satolona nimeguf hiami. Deiꞌ epes isima safeꞌ sawalapa basefa apeꞌ Israela anan. \p \v 32 Eaꞌ apeꞌ deiꞌ maꞌipipa basef buꞌwami ipeꞌ. Amamaga amama fowaꞌ God naꞌiama naꞌi noseꞌasas akusipa apeꞌisi, \v 33 eaꞌ maꞌum amama deiꞌ God nasoꞌ apeꞌ awasi ananipai ma nafela Jisas nape namunai. Nafela Jisas siꞌi basef mape buk Baibel Buk Song nafeꞌma bifi maꞌiam naꞌama. God naꞌi, \q1 ‘Ineꞌ nogalome aeꞌinai. Nemaf deiꞌinai aeꞌ ataga ahalomena ineꞌiwei.’ \p \v 34 Deiꞌ God nafelona wapotiꞌ hiꞌagif, eaꞌ anan ina ataꞌ notanima nofeꞌ hiꞌagif wapotiꞌ foloꞌolana, owaꞌ. Eaꞌ naꞌama etin siꞌi God naꞌiam wapotiꞌ naꞌi, \q1 ꞌNambimb aeꞌ igiambamepa iꞌipipa basef amama endilisimi Aeꞌami. Fowaꞌ basef amama aꞌiam eaꞌ ma aꞌi iꞌipanam Deviti, amama iꞌipipa ma Aeꞌ pepe pe buꞌunai.’ \p \v 35 Eaꞌ siꞌi anom basef mape Buk Sami ma anan wapotiꞌ maꞌiam naꞌama maꞌi, \q1 ‘Ina nambimb niꞌi aꞌe ma aman anama nondaꞌ maol ineꞌinai andeandeꞌ foloꞌolana, owaꞌ.’ \p \v 36 Apeꞌ mogawa Devit nahapila maol naila okom Godi laꞌafena esis amam nematawa sape saloma anani. Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, anan nagaꞌ nafeꞌ naloma amam bafapana ananimi eaꞌ foloꞌwalana. \v 37 Eaꞌ aman anama God notanima nafelona wapotiꞌ, anan ina foloꞌwalana, owaꞌ. \v 38 Amama atom deiꞌ aeꞌ aꞌi ipeꞌ sahin owan pegawa basef apeꞌimi amama. Aman anama nakwaha waf aonai ipeꞌ pandaꞌanai. \v 39 Miꞌuli anama God nasoꞌ Mosesanai anama ina laꞌifina ma nokwaha waf aonai ipeꞌ pandaꞌanai ma pepe wafifipa andeandeꞌ, owaꞌ. Naꞌama aman anama nakwaha waf hianai aonai ma ipeꞌ emi egafipa pembaleꞌefa anan, ma pepe wafifipa boꞌwepa ma naep Godi. \v 40 Deiꞌ ipeꞌ pegawa waf ipeꞌ pandaꞌanai andeandeꞌ boꞌona o aona? Naꞌama amamaga amama awami mifiꞌmai ipeꞌ siꞌi amam profet fowaꞌ maꞌiami maꞌi, \q1 \v 41 ‘Ipeꞌ pandaꞌ basef findiwaimi, ipeꞌ petologon ukup matamea mefeꞌ eaꞌ awepa. Aeꞌ andaꞌ anona maol laꞌifinai ma nimeguf ipeꞌ ataꞌ papeimi. Iꞌi enin epen niꞌipipa maol anama, ipeꞌ ina atuwasi pembaleꞌefa maol anama, owaꞌ.’ ” \p \v 42 Eaꞌ Pol naloma Barnabas maꞌi muwis mofeꞌ eaꞌ esis amam nematawa saꞌiam naꞌama saꞌi, “Nemaf anama Sabat nigiꞌi apeꞌ maꞌi ipeꞌ bipa pitanima pifiꞌi piꞌipapa basef amama wapotiꞌ.” \p \v 43 Eaꞌ esis sakwaha ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai sawisi andeꞌ eaꞌ esis Juda hiesi saloma enis epes hiesi sagiꞌmam. Esis isima saila waf esis Juda sandaꞌ lotuwanai. Eaꞌ amam biam maseꞌasa basef esis hiesi ma sape laꞌifis sembaleꞌefa God nandaꞌ waf buꞌunai ma apeꞌ nagiambamapa etin. \p \v 44 Nimeguf wanom wanom atotona mafeꞌma eaꞌ Sabat nemaf nagiꞌi, amam nematawa sape wambel anamai safiꞌi sandakolasa sameꞌ basef Godi. Amam nematawa isima felefeleꞌma hiꞌilas wambel anama. \v 45 Naꞌama esis Juda sati amam nematawa hiesi sandakolasi, eaꞌ ukup kowalam endilisi. Eaꞌ saꞌi basef awami ma Pol saꞌi anan nambasoꞌmas. \p \v 46 Eaꞌ Pol naloma Barnabas ina umbamaham, owaꞌ. Amam laꞌifim maꞌipasam alihim maꞌi, “Endilisi, afaꞌ ataꞌ wiꞌipipa basef Godi ipeꞌ Juda piliꞌ. Eaꞌ ipeꞌ pewaꞌ alafugaha basef amama. Amama ipeꞌ paꞌiam paꞌi, ‘Apeꞌ mandaiwaꞌma mofaꞌ ambal namunai ma mope andeandeꞌ laꞌelaꞌef.’ \p Ipeꞌ paꞌi naꞌama deiꞌ ipeꞌ pemeꞌ. Afaꞌ deiꞌ okwaha ipeꞌ ofeꞌ ugiꞌma epes owaꞌ Judaisi wiꞌipasa basef amama. \v 47 Deiꞌ main, Dembinai naꞌipafa mehipa anom basef mail buk Baibeli maꞌi naꞌama maꞌi, \q1 ‘Aeꞌ andaꞌ ipeꞌ siꞌi howalogon ma enis epes owaꞌ Judaisi. Ama ipeꞌ pigiambama esis amam nematawa sape wambel hiagomai ma etap anaeꞌ. Ama owagama efaꞌas sotanimani.’ ” \p \v 48 Eaꞌ enis epes owaꞌ Judaisi sameꞌ basef amama sandanifel endilisi. Esis sandanifela basef Dembinai safela agel Ananinai. Eaꞌ amam nematawa isima God nosaheꞌasi ma sope namisi laꞌelaꞌef, isima sombaleꞌefa Jisas. \p \v 49 Eaꞌ basef Dembinai mafeꞌagon hiꞌalagon anama hiagoma. \v 50 Naꞌama esis Juda safela anowa nematawa agufuwai wandaꞌ lotuma Godi waloma anom agufumi mape taun anama luꞌwagoma saha Poli naloma Barnabas sandaꞌam kwapeteꞌam. Eaꞌ sagaloꞌmam wambel asasinai. \v 51 Eaꞌ amam mandilaꞌma sopof mail boꞌwagah amamumi ma mola ikwafa waf aonai napoma esis. Eaꞌ mohafel mafeꞌ Aikoniam. \v 52 Esis alupusi sombaleꞌefa Jisasi sandanifel endilisi eaꞌ pepel Ambal Buꞌunai Godi nape siꞌina esis. \c 14 \p \v 1 Eaꞌ Pol naloma Barnabas mafeꞌ mataga Aikoniam mafeꞌ mawis ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai mawalapa basef siꞌi maliꞌ mandaꞌam. Amam mawalapa basef buꞌwami eaꞌ esis Juda hiesi saloma enis epes owaꞌ Judaisi sombaleꞌefa God. \v 2 Eaꞌ enis epes Juda ina sombaleꞌefa God, owaꞌ. Esis safela ukupa enis amam nematawa owaꞌ Judaisi eaꞌ sandaꞌ epes isima opalef aoma esis Kristen. \v 3 Amam biam mapani nogota launai Aikoniam eaꞌ mawalapa basef Dembinai laꞌifim alihim. Amam ina umbamaham, owaꞌ. Maꞌipasa basefa Dembinai nandahomas endilisi nagiambamas. Eaꞌ Dembinai nandaꞌ amam biam mataga laꞌifim mandaꞌ ikwaf laꞌifinai naninani hianai. Eaꞌ deiꞌ esis sogawa basef amama endilisimi atom. \v 4 Eaꞌ esis amam nematawa taun anama sandawaloga biefis. Enis opalef atifim saloma esis Juda, eaꞌ enis saloma amam aposel biam ukup etifim. \v 5 Esis epes ina Judaisi saloma esis sandaꞌipama saꞌi basef sandameꞌmam saloma amam agufumi asasimi eaꞌ saꞌi sondaꞌ Pol naloma Barnabas aom. Saꞌi sokwaha otamba soham afum. \v 6 Eaꞌ amam biam mogawa amama mafaꞌ mafeꞌ etap hiagoma Likonia ma wambel biefina Listra naloma Derbe eaꞌ anona wambel felefeleꞌma anama. \v 7 Amam mandaꞌ maol mawalapa basef buꞌwami Godi ma esis sape wambel anama. \s1 Pol naloma Barnabas mandaꞌ maol Listra naloma Derbe \p \v 8 Anona aman nape wambel anama Listra, boꞌwagah ananimi magaꞌ mailana. Fowaꞌ anan ataꞌ nape opaf mamaꞌwanai boꞌwagah ananimi magaꞌ mailana nape naꞌama. Aman anama ina naitu nafeꞌ kwaukwawieꞌ, owaꞌ. \v 9 Eaꞌ anan nameꞌ Pol naꞌi basef eaꞌ Pol natolona titi nogawana naꞌi aman anama nembaleꞌefa Goda notaga boꞌona wapotiꞌ. \v 10 Eaꞌ natolona titi naꞌi basef laꞌifimi naꞌama naꞌi, “Ineꞌ hafel nitu.” \p Eaꞌ nohafel mehip naitu eaꞌ nafeꞌ. \p \v 11 Amam nematawa hiesi sati amama Pol nandaꞌami eaꞌ saꞌi mehip diga Likoniai naꞌama saꞌi, “Amam god dambami apeꞌimi biam mataga siꞌi epes misilaꞌa apeꞌ!” \p \v 12 Barnabas sofalana saꞌi anona dembinai Sus. Eaꞌ Pol anan aman nandaꞌ basef atomi. Eaꞌ sofalana saꞌi anona dembinai Hermes. \v 13 Ipat esis sandaꞌ lotuma Susi notawa andeꞌ taun anama. Eaꞌ pris nondolalima Susi nofaꞌ anom bulmakau suwafumi maloma enis afis sowaloꞌami eaꞌ nafiꞌi uta anama tauni. Anan nalumai esis amam nematawa saꞌi sondolali sondaꞌ ofa ma amam biam. \p \v 14 Amam aposel Barnabas naloma Pol mameꞌ esis saꞌi basef naꞌama, amam mawala luwaguf maim amam malami. Eaꞌ masagih mafeꞌ mawala esis amam nematawa laꞌafena esis maꞌipas mehip maꞌi, \v 15 “Ipeꞌ epes, deiꞌ maina pandaꞌam naꞌama? Afaꞌ wandaiwaꞌ. Afaꞌ biafa ina God dembifai, owaꞌ. Afaꞌ epes atofa etin siꞌi ipeꞌ wawalipipa basef buꞌwami. Wawalipipa ma ipeꞌ pekwaha god anama falafunai basoꞌmaimi ma pefeꞌ pembaleꞌefa God ambal namunai nape laꞌelaꞌefi. Anan nandaꞌ otaga ilif naloma etap maloma epes hiesi saloma naoh embel luꞌwami maloma amamaga hiami mape. \v 16 Endilisi fowaꞌ nimeguf hiami nape nati amam nematawa hiesi saila waf asasinai. \v 17 Eaꞌ anan ina nape nandambahiꞌi, owaꞌ. Anan nihiꞌambapa waf ananinai ma nandaꞌ waf buꞌunai ma apeꞌ. Anan napani heven nandaꞌ asaf nalai ma ipeꞌ eaꞌ nandaꞌ amamaga gwaꞌaimi buꞌwami mataga dendeꞌ nimeguf amamumi. Eaꞌ nowapotiꞌmipa gwaꞌaimi ipeꞌ, nandaꞌ opalef ipeꞌimi mandanifel.” \p \v 18 Amam maꞌipasa basef amama, mandaꞌ maol luꞌunai endilisi maꞌipas ina sandolalimam sandaꞌ ofamam, owaꞌ. \s1 Esis sakwaha otamba saha Pol \p \v 19 Anom Juda mape Antiok naloma Aikoniam mafiꞌi Listra mafela ukup asasimi amam nematawa. Eaꞌ deiꞌ esis sakwaha otamba saha Pol saꞌi endilisi anan afuna eaꞌ sahondeꞌana nawisi naꞌoh andeꞌ taun anama. \v 20 Eaꞌ esis sombaleꞌefa Godi safiꞌi saitu salipana, nohafel wapotiꞌ eaꞌ nafeꞌ nawis taun anama. Wafilu nafeꞌ naloma Barnabas mafeꞌ Derbe. \p \v 21 Pol naloma Barnabas mawalapa basef buꞌwami Godi taun anama eaꞌ mafela ukup esis amam nematawa hiesi sataga alupusi Jisasi. Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, motanima mafeꞌ wambel anama Listra naloma Aikoniam naloma Antiok. \v 22 Eaꞌ mandaꞌ esis Kristen sataga laꞌifis. Amam maꞌipasa basef laꞌifimi naꞌama maꞌi, “Ipeꞌ pepe laꞌifipa pembaleꞌefa dembinai God. Apeꞌ memeꞌ mofaꞌ nimanimi mamumami luꞌwami ma muwis nomon wambota Godi numafiapa.” \p \v 23 Eaꞌ mandandepa agufumi mumafi esis Kristeni mandandaꞌ ma sios amama hiami. Amam makwaha gwaꞌaimi mandaꞌ betena mandaꞌ esis sope laꞌifisa lagel Dembinai anama sembaleꞌefana. \s1 Pol naloma Barnabas motanima mafeꞌ wambel Antiok mape etap hiagoma Siria \p \v 24 Eaꞌ amam mafeꞌ laꞌafena anona etap hiagoma Pisidia, mafeꞌ mataga anona etap hiagoma waꞌol Pamfilia. \v 25 Amam mawalapa basefa epes sape Pergai eaꞌ makiniꞌ Atalia. \v 26 Anama Atalia malata sip eaꞌ nefaꞌam mafeꞌ Antiok. Wambel anama fowaꞌ esis Kristen sandandepam mapoma lagel Godi ma nandahomam mandaꞌ maol anama deiꞌ mandaꞌanai hiꞌalana. Eaꞌ deiꞌ motanima mafiꞌi wambel anama. \v 27 Amam mataga Antiok mofala esis mowaꞌanias sandakolas etifigin maꞌipasa basefa maol Dembinai nape nalomam nagiambamam mandaꞌanai. Eaꞌ maꞌi, “God nandaꞌ eaf nagala esis amam nematawa hiesi enis owaꞌ Judaisi ma sombaleꞌefa Krais.” \p \v 28 Eaꞌ mapani anom nimeguf hiami maloma esis sembaleꞌefa Krais sailana. \c 15 \s1 Amam agufumi ma Kristen hiesi mandatama etifigin gani Jerusalem \p \v 1 Anom amam mape Judiai makiniꞌ mataga Antiok maꞌipama basef esis Kristen sahin owan sape anama. Maꞌipasa basef maꞌi, “Iꞌi ipeꞌ amam owaꞌ pila miꞌuli God fowaꞌ gani naꞌipa Mosesanai ma owaꞌ petopaꞌ alop ipeꞌinai, anona nemaf God ina nofaꞌepa pitanimani, owaꞌ.” \p \v 2 Amam maꞌiam naꞌama, mandaꞌ ukup Poli Barnabasi wandafum endilisi maꞌi basef laꞌifimi mandahihianamam maloma amam Judaimi. Eaꞌ esis Kristen sandandepa Pol naloma Barnabas maloma anom amam mombaleꞌefa Kraisi wapotiꞌ mondowasaꞌ Jerusalem maꞌi basef amama monandonam maloma amam aposel maloma agufumi siosi. \p \v 3 Esis Kristen sasapaꞌam mafeꞌ eaꞌ mafeꞌ laꞌafena etap hiagoma Fonisia naloma Samaria. Maꞌipasa basef esis Kristen sape etap anama biefina ma sogawa God namboma ukupa enis epes owaꞌ Judaisi. Esis Kristen sameꞌ basef amama mandaꞌ esis sandanifel endilisi. \p \v 4 Amam mafeꞌ mataga Jerusalem, amam aposel maloma esis amam nematawa Kristen saloma agufumi asasimi sohafel sandalalamam sandaꞌmam gude amam. Eaꞌ Pol naloma Barnabas mohafel maꞌipasa basefa maol hianai God nagiambamama mandaꞌanai. \v 5 Eaꞌ anom Farisi mombaleꞌefa Kraisi mohafel maꞌipa esis maꞌi, “Ipeꞌ petopaꞌmama alop amamunai, piꞌipama mila wafa miꞌuli God fowaꞌ gani naꞌipa Mosesanai.” \p \v 6 Eaꞌ amam aposel maloma agufumi mumafi maol Godi mandakolas etifigin mape monandona basef amama. \v 7 Amam maꞌi basef hiami ma eaꞌ, Pita nohafel naitu naꞌipam naꞌi, “Ipeꞌ sahin owan, ipeꞌ pegawa fowaꞌ God nawaloga maola afaꞌ, eaꞌ Anan nasaheꞌe aeꞌ eaꞌ ewalapa basef buꞌwami ananimi ma enis epes owaꞌ Judaisi semeꞌam sembaleꞌefa God. \v 8 God nogawa opalef esis amam nematawa hiesi eaꞌ nihiꞌambafa okom Ananinai wila ma esis. Anan nihiꞌambapa naꞌama eaꞌ naseꞌasa Ambal Buꞌunai Ananinai esis siꞌi fowaꞌ naliꞌ naseꞌapana apeꞌ. \v 9 Anan ina nandaꞌ anona wafa apeꞌ eaꞌ nondaꞌ anona waf esis, owaꞌ. Esis sembaleꞌefa God amama atom opalef asasimi mataga boꞌom siꞌi afaꞌ. \v 10 Deiꞌ maina ipeꞌ paꞌi pegwamba God? Ipeꞌ ina peseꞌasa amamaga amama nimanimi esis Kristen sofaꞌam, owaꞌ. Fowaꞌ amam bafalomapa maloma apeꞌ wapotiꞌ, ina laꞌifipama mofaꞌ nimanimi amama ma matopaꞌ alop apeꞌinai, owaꞌ. \v 11 Apeꞌ mogawa eaf anama Dembinai Jisas nagiambamapa etin, deiꞌ God nofaꞌapa matanimani eaꞌ ananipai, apeꞌ maloma esis wapotiꞌ.” \p \v 12 Pita naꞌiam naꞌama eaꞌ esis sandatama etifigin ina saꞌi anom basef, owaꞌ. Eaꞌ sape sameꞌ basef Barnabas naloma Pol maꞌipasami. Amam biam mawalapa basef hiami ma God nandaꞌam laꞌifim mandaꞌ amamaga pepel hianai ma naep esis amam nematawa owaꞌ Judaisi. \p \v 13 Amam maꞌipasa eaꞌ, Jems naꞌiam naꞌi, “Ipeꞌ sahin owan, ipeꞌ pemeꞌ basef aeꞌami. \v 14 Simeon naꞌipapa ma dambadamba God nihiꞌambapa naliꞌ nati esis amam nematawa owaꞌ Judaisi uwahipis nofaꞌai enis sotanimani sope ananisi. \v 15 Eaꞌ basef fowaꞌ gani God naꞌipa amam profet mape buk Baibeli naꞌama etin siꞌi amama. Basef amama maꞌiam maꞌi, \q1 \v 16 ‘Anona nemaf aeꞌ etanima iefiꞌi, ipat anama Deviti natuwi, anama efelona notawa wapotiꞌ. Amamaga ipat anamai aom, amama anona nemaf endaꞌam motaga dambaim wapotiꞌ eaꞌ efelona natawa. \v 17 Aeꞌ endaꞌam naꞌama ma esis soloma enis epes sololama Godi wapotiꞌ sogolopa Dembinai, isima hiesi efalasi eaꞌ aeꞌasi. \v 18 Fowaꞌ gani endilisi Aeꞌ Dembiwai awalapa basef amama.’ \p \v 19 Deiꞌ okom aeꞌanai nape naꞌama. Epes hiesi owaꞌ Judaisi samboma opalef safeꞌma God eaꞌi, apeꞌ ina moseꞌasa nimanimi esis, owaꞌ. \v 20 Apeꞌ mondaꞌ anom basef mofeꞌma esis miꞌipas miꞌi ina seaꞌ gwaꞌaimi maim sondolalimama god basoꞌamunai, owaꞌ. Amama alogw awami maꞌami. Esis sihiꞌamago waf aonai anama soꞌa waulanai eaꞌ ina seaꞌ mafis saham sowaꞌ bagafowa afumi, owaꞌ. Ina seaꞌ esimbela anom mafis amama moloma anom mafis wapotiꞌ, owaꞌ. Aeꞌ aꞌi apeꞌ mondaꞌmasa basef amama atom mofeꞌma esis. \v 21 Deiꞌ main, apeꞌ mogawa fowaꞌ gani nafiꞌi nafiꞌi nataga deiꞌ ma amam mawalapa basef God fowaꞌ nasoꞌ Mosesami ofagema amama atom mawalipasam taun anama hianai. Matalifam ifagw hiami apeꞌ Juda maꞌi basef mapeimi nimeguf hiami sapoma nomaꞌwami.” \s1 Amam mandaꞌ basef mafeꞌma esis Kristen owaꞌ Judaisi \p \v 22 Eaꞌ amam aposel maloma agufumi mumafi maol Godi maloma esis Kristen hiesi saꞌi basef etifim sandandepa anom amam biam asasimi mefeꞌ Antiok maloma Pol naloma Barnabas. Amam amama agufumi Judas agel waꞌana Barsabas naloma Sailas. Amam biam agof luꞌwami laꞌafena esis Kristen. Eaꞌ saꞌi sosapaꞌam mofeꞌ Antiok moloma Pol noloma Barnabas. \v 23 Esis saseꞌama anom basef mail pepa ma lagof amam biam Judas naloma Sailas maꞌi naꞌama maꞌi, “Afaꞌ aposel agufufai sahopepa afaꞌipei, afaꞌ deiꞌ wandaꞌago basef amama mafeꞌmago ipeꞌ sahin owan owaꞌ Judaipei. Ipeꞌ pape wambel Antioki ma etap hiagoma Siria naloma Silisia, afaꞌ waꞌi nemaf buꞌunai ma ipeꞌ. \v 24 Afaꞌ wameꞌam enis epes afaꞌisi safoꞌo sandaꞌepa pehafel gegelalasipa kwapeteꞌepa ma basef asasimi, sandaꞌepa umbamahepa ukup matamea. Esis sandaꞌam naꞌama saꞌi somboma ukup ipeꞌimi. Eaꞌ afaꞌ ineꞌ waꞌipas safoꞌo sandaꞌepa naꞌama, owaꞌ. \v 25 Afaꞌ wameꞌ basef amama eaꞌ waꞌipasa ukup mape atogon waꞌi basef wandameꞌmam. Eaꞌ wandandepa amam amama biam ma osapaꞌam mefeꞌmago ipeꞌ malomago biam apeꞌ ukup mailam endilisi, Barnabas naloma Pol. \v 26 Amam biam ina umbamahama enis epes soham mogaꞌ mefela agel Dembinai apeꞌinai Jisas Kraisi mondaꞌ maol ananinai, owaꞌ. \v 27 Afaꞌ deiꞌ wasapaꞌago Judas naloma Sailas ama nambimb miꞌipipa basef amama atom afaꞌ waꞌiam wandaꞌam mail pepa mafeꞌmago ipeꞌ. \v 28 Ambal Buꞌunai Godi nape nalomafa waꞌi basef wandameꞌmam naꞌama. Afaꞌ ina oseꞌepa anom nimanimi pefaꞌam, owaꞌ. Waf anama atona ipeꞌ pendaꞌana. \v 29 Ipeꞌ ina peaꞌ mafis saham sondolali ma god basoꞌamunai, owaꞌ. Ipeꞌ ina peaꞌ esimbela anom mafis, owaꞌ. Ipeꞌ ina peaꞌ mafis sowaꞌ bagafowa ma afumi, owaꞌ. Eaꞌ pihiꞌama waf anama soꞌa waulanai aonai. Iꞌi ipeꞌ pindumafuma andeandeꞌma pihiꞌama waf anama, andeandeꞌ ipeꞌ pendaꞌ waf buꞌunai pepe andeandeꞌ.” \p \v 30 Eaꞌ esis Kristen sape Jerusalemi sasapaꞌam mafiꞌi Antiok, makolasai esis Kristen etifigin maseꞌasa pas amama. \v 31 Eaꞌ esis satolom sandanifel ama basef amama buꞌwami mandaꞌas sataga laꞌifisa baleꞌef. \v 32 Judas naloma Sailas amam profet. Deiꞌ maꞌipasa basef hiami buꞌwami esis Kristen, mandaꞌas sataga laꞌifis mafela ukup asasimi. \v 33 Amam ataꞌ mapani anom nimeguf Antiok, esis Kristen sandaꞌmam nemaf buꞌunai ma amam mape opalef awanem. Eaꞌ sasapaꞌam mutanima mafeꞌma esis sasapaꞌam mafiꞌi. \v 34 Eaꞌ Sailas naꞌi nopani Antiok. \v 35 Eaꞌ Barnabas naloma Pol ataꞌ mapani Antiok maloma anom amam hiami wapotiꞌ mawalapa basef buꞌwami Dembinai mawalipasam. \s1 Pol naloma Barnabas mandawaloga mafeꞌ deindei \p \v 36 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, Pol naꞌipa Barnabas naꞌi, “Afaꞌ biafa otanima ofeꞌ uti esis Kristen sahin owan taun anama hiagoma fowaꞌ wafeꞌ wawalapa basef Dembinaima. Ofeꞌ ogawas, sape andeandeꞌ o owa.” \p \v 37-38 Eaꞌ Barnabas naꞌi noꞌwa Jon agel waꞌana Mak nofeꞌ nolomam. Eaꞌ Pol nandaiwaꞌma anan nofeꞌ nolomam. Deiꞌ main, aman anama fowaꞌ nakwaha amam gani Pamfilia notanima nafeꞌ. Ina nalomam etin mafeꞌ mambefa maolan, owaꞌ. \v 39 Amam biam mandaꞌ migimigaha amama eaꞌ deiꞌ ina ataꞌ mandaꞌ maol etifigin, owaꞌ. Eaꞌ Barnabas naoꞌwa Jon Mak nafeꞌ nalomana malata anona sip mafeꞌ anona ailan Saiprus. \v 40 Eaꞌ Pol naoꞌwa Sailas nalomana mafeꞌ. Eaꞌ esis Kristen hiesi sasapaꞌam saꞌi, “Okom luꞌunai Dembinai nope nolomepa nigiambamepa numafipa.” \p \v 41 Eaꞌ Pol nafeꞌ laꞌafena etap anama hiagoma Siria naloma Silisia naloma Sailas mafeꞌ mandaꞌ esis Kristen sataga laꞌifis. \c 16 \s1 Timoti nafeꞌ naloma Pol \p \v 1 Pol naloma Sailas mafeꞌ mataga Derbe eaꞌ makwaha Derbe mafeꞌ Listra. Wambel anama anona aman alupunai nembaleꞌefa Jisasi nape, agilinama Timoti. Anan mamaꞌwana anoꞌw nemataꞌw Judaiꞌwi, akwaꞌw wapotiꞌ kombaleꞌefa Jisasi. Eaꞌ ahalomana anona epen Grikinai. \v 2 Esis Kristen sahin owan Listra naloma Aikoniam saꞌi waf Timoti nandaꞌanai buꞌunai. \v 3 Pol naꞌi Timoti nefeꞌ nolomana. Amama atom deiꞌ naoꞌwana natopaꞌmana alop. Pol okokoma esis Juda sape naꞌamai naꞌi, “Iꞌi Timoti owaꞌ neatopaꞌ alop, esis ina nambimb sila basef ananimi, owaꞌ.” Naꞌama deiꞌ naila waf esis Judai natopaꞌmana alop. Deiꞌ main, esis hiesi sogawa Timoti ahalomana anan Grikinai. \v 4 Nimeguf hiami amam maitu mafeꞌ wambel hiagoma maꞌipasa basef esis. Basef amama fowaꞌ amam aposel maloma agufumi maꞌiam mandameꞌmam Jerusalemi, amama deiꞌ maꞌipasam esis Kristen eaꞌ maꞌipas maꞌi, “Ipeꞌ pila basef amama.” \p \v 5 Eaꞌ deiꞌ esis Kristen sombaleꞌefa Jisasi sataga laꞌifis endilisi eaꞌ wambota esis Kristeni sataga sandanda nimeguf hiami sataga hias endilisi. \s1 Pol nape nati amamaga siꞌi naꞌoh nandondoꞌoh nati anona aman Masedoniainai \p \v 6 Ambal Buꞌunai Godi nasopama amam mawalapa basefa esis sape etap hiagoma Esiai. Eaꞌ mafeꞌ laꞌafena etap hiagoma biefina Frigia naloma Galesia. \v 7 Eaꞌ mape anona etap hiagoma Misia, mafeꞌ mataga felefeleꞌ ma anona etap hiagoma nafeꞌ notanimaima Bitinia maꞌi muwis etap anama ma mawalapa basef Godi etap anama hiagoma. Eaꞌ Ambal Buꞌunai Jisasi naꞌipapa naꞌi owaꞌ. \v 8 Eaꞌ amam mawis etap hiagoma mafeꞌ Misia misilaꞌagon makiniꞌ mafeꞌ Troas. \p \v 9 Owamb anama Pol nati anom amamaga siꞌi naꞌoh nandondoꞌoh nati anona aman Masedoniainai naitu nofalai Pol naꞌipana mehip naꞌi, “Ineꞌ newala nimbuwi naoh eaꞌ nifiꞌi Masedonia nigiambamapa.” \p \v 10 Eaꞌ Pol nati amama, afaꞌ mehip wandoga eaf wafeꞌ etap hiagoma Masedonia. Afaꞌ ogawa God nofalafa ma owalapa basef buꞌwami ananimi ma esis. \s1 Lidia kwataga Kristen \p \v 11 Eaꞌ walata sip wambel anama Troas eaꞌ wafeꞌ usiꞌifa Samotres. Wefilu wafeꞌ Neapolis. \v 12 Eaꞌ wakwaha wambel anama wafeꞌ Filipai, anama fowaꞌ esis Rom safiꞌi sapoma. Wambel anama luꞌunai ma etap hiagoma Masedonia. Eaꞌ wape anama anom nimeguf. \p \v 13 Wape anama, nemaf anama sabat nataga wafeꞌ wawis endalelemb uta andeꞌ ma wambel anama wafeꞌ anona walemb. Afaꞌ waꞌi wambel anama esis Juda sandaꞌ beten sapoma. Wape anama, wati anowa nematawa ondowaꞌanima wape etifigin eaꞌ afaꞌ wafeꞌ wape walomawa waꞌi. \v 14 Anoꞌw nemataꞌw agiliꞌwa Lidia kwandaꞌ lotuma God kwape kwalomawa. Dembinai namboma okom akwaꞌinai kwameꞌ basef amama Pol naꞌipakwami. Akwaꞌw Taiatairaiꞌwi, kwandaꞌ maol kwandaꞌ bisnisa luwaguf akwahimi. \v 15 Eaꞌ kofaꞌ baptais kwaloma esis sape ipat atona wapotiꞌ. Akwaꞌw kofaꞌ baptais, kwaꞌipafa basef kwaꞌi, “Iꞌi ipeꞌ ukup miꞌi aeꞌ embaleꞌefa Dembinai endilisi, ipeꞌ fiꞌi pepe peloma aeꞌ ipat aeꞌanai.” \p Eaꞌ akwaꞌw laꞌifikw kwaoꞌwafa wafeꞌ waila basef akwaꞌumi. \s1 Pol naloma Sailas mandaꞌ kalabus Filipai \p \v 16 Anona nemaf afaꞌ wafeꞌ anama esis sandaꞌ beten sapoma, wati anoꞌw nemataꞌw kwafiꞌi kwatolofa eaf. Akwaꞌw agel aꞌakw kwape owina anom amam kwandaꞌ maolana amam. Nemataꞌw akwama anona ambal aonai napaiꞌw eaꞌ nawalapa basefa amamaga nambimb meatagai. Akwaꞌw kwahaliꞌ ambal anama ma basef mamumami eaꞌ nagwamaꞌwa basef. Eaꞌ deiꞌ amam amama dambami akwaꞌumi mofaꞌ otamba hiami ma akwaꞌw kwandaꞌam naꞌama. \v 17 Nemataꞌw akwama kwagiꞌma Pol kwaloma afaꞌ, kofalafa timbi tambel kwaꞌi, “Amam mandaꞌ maola God nape ilif endilisi maꞌipapa basefa eaf God nofaꞌapa mutanimani.” \p \v 18 Laꞌelaꞌef nemataꞌw akwama kwandaꞌam naꞌama etin nimeguf hiami. Eaꞌ Pol okom aona endilisi ma akwaꞌw, nandamboma naꞌipa ambal anama napaiꞌwi naꞌi, “Aeꞌ aꞌipina agel Jisas Kraisi, kwahoꞌw nemataꞌw akwama eaꞌ foꞌo!” \p Eaꞌ deiꞌ atef ambal anama nakwaha akwaꞌw eaꞌ nafeꞌ. \p \v 19 Eaꞌ nogota anama amam mumafiaꞌwi mogawa ofagema ma eaf anama mofaꞌ otambanai owaꞌ. Eaꞌ deiꞌ mombaloꞌ Pol naloma Sailas mahondeꞌam mafeꞌma sandowaꞌanima ma miꞌipa amam agufumi mumafi koti mapoma. \v 20 Eaꞌ maꞌipam maꞌi, “Amam amama biam Judaimi, amam mafela ukup awami esis amam nematawai ma wambel apeꞌima. \v 21 Eaꞌ mawalapa basefa anona waf apeꞌ epes Romipai mandaiwaꞌmanai. Miꞌuli apeꞌinai nandaiwaꞌma apeꞌ mila waf anama amamunai, owaꞌ.” \p \v 22 Eaꞌ esis amam nematawa wapotiꞌ sambasoꞌma amam biam. Eaꞌ amam dambami mumafi koti mowaliam siogw amamumi ma mopagahom. \v 23 Eaꞌ amam mapagahom mehip timbi tambel eaꞌ mandaꞌam mandaꞌ kalabus. Maꞌipa aman naitu numafi utai mehipa nope numafiam andeandeꞌ. \v 24 Eaꞌ anan nameꞌ basef laꞌifimi naꞌama, nandaꞌam mapani rum anama nape laꞌafen atogon ipat anama sandaꞌ kalabus sapeinai. Eaꞌ nowaꞌ boꞌwagah amamumi sen, mail anona endap luꞌunai. \v 25 Owamb laꞌafina amanota Pol naloma Sailas mandaꞌ beten mandaꞌ awalef mafela agel Godi eaꞌ enis epes sandaꞌ kalabusi sameꞌ mandaꞌam. \v 26 Eaꞌ mehip suwambon luꞌunai nakotoꞌ olalef mombaloꞌ ipat anama sandaꞌ kalabus sapeinai. Eaꞌ utagw mandawisiꞌ, sen nowaꞌ esis hiesi sandaꞌ kalabusi nandatagah. \v 27 Eaꞌ anan numafi esis sandaꞌ kalabusi nohafel nati utagw ipat sandaꞌ kalabus sapeinai mandawisiꞌ, naꞌi sandaꞌ kalabusi sawisi safaꞌ safeꞌ. Eaꞌ nagiai bainat ananinai naꞌi noha anan nogaꞌ. \v 28 Eaꞌ Pol naꞌipana mehip naꞌi, “Ai, ineꞌ owaꞌ nehambombaga ineꞌ! Afaꞌ hiafai wape naꞌae!” \p \v 29 Eaꞌ anan numafi kalabusi mehip nofalasa nogwapin sofaꞌana safiꞌi eaꞌ nasagih nafiꞌi nawisi nomon Pol naloma Sailas mapoma. Anan umbamahana endilisi ilaus mana nape nindiwa nembawa notawa opalefima amam biam. \v 30 Eaꞌ nofaꞌ amam biam mawis andeꞌ nahaliꞌam naꞌi, “Ipeꞌ dembipei, aeꞌ endaꞌ maina nambimb God nofaꞌe itanimani?” \p \v 31 Eaꞌ amam maꞌipana maꞌi, “Ineꞌ nembaleꞌefa Dembinai Jisas, ama nambimb God nofaꞌena netanimani. Eaꞌ neloma wambota ineꞌinai wapotiꞌ naꞌama etin.” \p \v 32 Amam maꞌipana basef Godi naloma epes isima sape ipat ananinai. \v 33 Eaꞌ deiꞌ atef owamb anama atona anan nofaꞌ amam nasaꞌopamam esimbela melegw amamumi sahama. Eaꞌ mehip anan naloma wambota awasi wauluꞌmana ananisi sofaꞌ baptais. \v 34 Eaꞌ nofaꞌam mafeꞌ ipat ananinai naseꞌama gwaꞌaimi. Eaꞌ anan naloma esis hiesi sape ipat ananinai sandanifel endilisi ma sombaleꞌefa God. \p \v 35 Eaꞌ lala, amam dambami mandaꞌmasa koti masapaꞌ plisman amamumi mafiꞌi maꞌi, “Ipeꞌ kwaha amam amama biam mofoꞌo.” \p \v 36 Eaꞌ anan numafi kalabusi nofaꞌ basef amama nafeꞌma Pol naꞌipana naꞌi, “Amam dambami mandaꞌmasa koti masapaꞌ basef mafiꞌmai ipeꞌ apefeꞌ. Naꞌama deiꞌ ipeꞌ pekwaha kalabus pefeꞌ eaꞌ opalef ipeꞌimi mope awanem.” \p \v 37 Eaꞌ Pol naꞌipa amam plisman naꞌi, “Afaꞌ biafa Romufai, amam ina mandaꞌ kotimafa andeandeꞌma miti anona waf aonai ma afaꞌ biafa, owaꞌ. Amam mahafa etina naep esis amam nematawai. Ea motofa afaꞌ ofeꞌ? Owaꞌ! Amam ataꞌ mifiꞌi moꞌwafa uwis andeꞌ.” \p \v 38 Eaꞌ amam plisman mofaꞌ basef amama mafeꞌma amam amama dambami mandaꞌmasa koti, mameꞌ basef maꞌi amam biam Romumi eaꞌ umbamaham. \v 39 Eaꞌ mafeꞌma amam biam maolai amam mawisi andeꞌ maꞌi basef buꞌwami malomam. Eaꞌ maꞌipama mokwaha wambel anama mefeꞌ anagon. \v 40 Eaꞌ makwaha ipat sandaꞌ kalabus sapeinai mawisi mafeꞌ ipat Lidiai mati esis Kristen maꞌipasa basef mandaꞌas sataga laꞌifis eaꞌ mafeꞌ. \c 17 \s1 Esis Tesalonaika saꞌi soha Pol noloma Sailas \p \v 1 Amam biam mafeꞌ mataga anona wambel Amfipolis eaꞌ makwahagon mafeꞌ mataga Apolonia. Eaꞌ makwaha wambel anama wapotiꞌ eaꞌ mafeꞌ mataga Tesalonaika. Anona ipat luꞌunai esis Juda saꞌi basef sapeinai notawa wambel anama. \v 2 Eaꞌ Pol nandaꞌam naꞌama etin siꞌi laꞌelaꞌef nandaꞌam eaꞌ nafeꞌ nawis ipat anama nalomas. Amam biam mape wikifah wanom ama nimeguf amama wanom sapoma nomaꞌwanai sabat, eaꞌ Pol naꞌi basef Godi mail buk Baibelia nalomas. \v 3 Anan nawalapa basef ofagema Godi naꞌipasam naꞌi, “Krais God nasapaꞌana nafiꞌi anan nofaꞌ nimanimi luꞌwami ma nagaꞌ notanima nohafel wapotiꞌ.” \p Eaꞌ anan naꞌi, “Jisas anama deiꞌ aeꞌ awalapa basefanai, anan Krais.” \p \v 4 Eaꞌ enis amam nematawa Judaisi sombaleꞌefa Krais eaꞌ saila Pol naloma Sailas sawis wambota Godi. Enis Grik sandaꞌ lotuma Godi hiesi saloma anowa nematawa dembiwai hiawai esis wapotiꞌ sawis wambota Godi saila amam biam. \p \v 5 Eaꞌ esis Juda kowalas opalef aoma esis hiesi sombaleꞌefa basef Pol naloma Sailas maꞌipasami. Naꞌama esis sofaꞌ anom amam awami mandaꞌ waf aonai. Laꞌelaꞌef amam mape anama esis sandakolas etifigin sapoma. Eaꞌ saꞌipa amam nematawa hiesi sape wambel anama safela ukup asasimi ma sopaꞌ. Eaꞌ safitap endilisi saꞌi basef lupaꞌaimi safeꞌ sawisi uta sawis ipat Jesoni ma suwis sogolopa Pol naloma Sailas. Saꞌi sofaꞌam muwisi andeꞌma soseꞌam amam nematawa hiesi. \v 6 Eaꞌ esis ina sati amam biam, owaꞌ. Eaꞌ sahondeꞌai Jeson ipat anama naloma anom Kristen mafeꞌma amam agufumi wambel anama. Esis saꞌipa agufumi amama mehip saꞌi, “Amam amama biam mandaꞌ waf aonai nataga etap hiagoma eaꞌ deiꞌ mafiꞌi mape naꞌae. \v 7 Eaꞌ Jeson naoꞌwam mape ipat ananinai. Amam mosambala lo dembinai gavman Romunai, maꞌi anona king dembinai nape agel ananinai Jisas.” \p \v 8 Esis amam nematawa hiesi saloma agufumi wambelimi sameꞌ basef amama, sohafel gegelalasis kwapeteꞌas saꞌi mehip. \v 9 Eaꞌ deiꞌ agufumi mandaꞌ Jeson naloma anom Kristen amama maliꞌ matala kot motagaha amam mafeꞌ wafifim. \s1 Pol naloma Sailas mafeꞌ mawalipasa basef Godi Beria \p \v 10 Owamb nataga amam Kristen masapaꞌ Pol naloma Sailas mafeꞌ anona wambel Beria. Amam mafeꞌ mataga Beria, mafeꞌ mawis ipat luꞌunai esis Juda saꞌi basef sapeinai. \v 11 Epes sape Beriai ukup mohafel endilisi sameꞌ basef sandaꞌ waf buꞌunai sikilaꞌ esis sape Tesalonaikai. Deiꞌ main, esis Beria sofaꞌ basef sandanifelamam endilisi. Eaꞌ laꞌelaꞌef satalifa basef mail buk Baibeli ma sogawa basef Pol naꞌipasami endilisimi o owaꞌ. \v 12 Eaꞌ deiꞌ amam nematawa Juda hiesi sombaleꞌefa Krais. Eaꞌ anowa nematawa hiawai agof luꞌwami waloma anom Grik hiami wapotiꞌ sembaleꞌefana. \p \v 13 Eaꞌ anona nemaf esis Juda sape Tesalonaikai sameꞌ basef maꞌi Pol nawalapa basef Godi Beria. Eaꞌ safeꞌ safela ukup esis amam nematawa sape Beriai aom. \v 14 Naꞌama deiꞌ atef amam Kristen masapaꞌ Pol nakiniꞌ nafeꞌ naoh akata. Eaꞌ Sailas naloma Timoti atom mape Beria. \v 15 Eaꞌ amam mofaꞌ Pol mafeꞌ eaf maitumana mafeꞌ mahaponana Atens. Amam motanima mafeꞌ eaꞌ, Pol nasapaꞌ basef mafeꞌma Sailas naloma Timoti naꞌi, “Ipeꞌ bipa pifiꞌmai aeꞌ mehip.” \s1 Pol naꞌi basef Godi Atens \p \v 16 Pol nape nahafa amam biam Atens eaꞌ nati wambel anama nati god basoꞌamunai hianai endilisi. Eaꞌ okom nandaiwaꞌ endilisi ma esis sandaꞌ lotuma anama. \v 17 Eaꞌ nimeguf hiami anan nafeꞌ ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai naꞌi basef hiami naloma esis Juda saloma enis isima sandaꞌ lotuma Godi. Nalomas saꞌi basef sandahihianamam nahagofa ukup asasimi. Eaꞌ nimeguf hiami nafeꞌ anama esis sandatama etifigin sapoma naꞌi basef hiami nalomas saꞌi sandahihianamam saloma enis safiꞌi sapani. \p \v 18 Anom amam tisa mogawa gawaimi anom Epikurian maloma anom Stoik maꞌi basef mandahihianamam maloma Pol maꞌi, “Aman anama okom nahaga nagaoli naꞌi basef mamumami, anan naꞌi niꞌi main?” \p Pol nawalapa basef buꞌwami Jisasi naꞌipasa Jisas nohafel hiꞌagif. \p Eaꞌ anom amam maꞌi, “Anan naꞌi nowalapa basefa anom god dambami anona wambili?” \p \v 19 Eaꞌ amam magawa gawai mefaꞌ Pol mafeꞌ maloma anom gawaimi mandatama etifigin anona domota agel Areopagus. Amam maꞌi, “Afaꞌ waꞌi ogawa basef amama dambaimi ineꞌ nawalapama esis amam nematawai. \v 20 Afaꞌ wagahembeꞌma basef ineꞌimi ma ogawam. Owaꞌ, anom basef. Eaꞌ deiꞌ afaꞌ waꞌi ogawa basef amama ofagema.” \p \v 21 Esis Atens hiesi saloma epes anona wambelisi safiꞌi sape Atensi, ina safiꞌi sandaꞌ anona maol, owaꞌ. Esis sape nimeguf hiami sape saꞌi basef atom dambaimi ma semeꞌ anom basef dambaimi. \p \v 22 Eaꞌ Pol naitu laꞌafena amam gawaimi mandatama etifigin halaf Areopagusi naꞌipasam naꞌi, “Ipeꞌ epes Atensipei, aeꞌ ati ipeꞌ laꞌifipa endilisi ma amamaga hiami pandaꞌ lotumami. \v 23 Doꞌok aeꞌ afoꞌo ati amamaga amama ipeꞌ pandaꞌ lotumami eaꞌ ati anona otam ipeꞌ pandaꞌ ofa pandaꞌ lotumanai wapotiꞌ, esis sandaꞌ anom basef mail otam anama maꞌi naꞌama maꞌi, ‘god anama apeꞌ owaꞌ mogawa agilinamae.’ Ipeꞌ pandaꞌ lotuma anama ipeꞌ owaꞌ pegawa agilinama, deiꞌ aeꞌ awalapa basef alihim aꞌipipana. \p \v 24 God nandaꞌ etap naloma apeꞌ epes maloma amamaga mape etap anaeꞌ, anan Dembinai ma ilif etapi. Anan ina nape nomona ifagw lotumi epes sandaꞌam lagufi, owaꞌ. \v 25 Anan atona naseꞌasa ambal namunai naloma hiami epes hiesi. Eaꞌ Anan ina anom amamaga aꞌana ma epes sigiambamana soseꞌana anom amamaga, owaꞌ. \v 26 Aman atona anan God nandaꞌ epes amam nematawa hiesi sataga etap anaeꞌ. Eaꞌ nandaꞌas sape etap hiagoma. Anan atona nandaꞌ nimeguf maꞌumaꞌum mandahama esis sape eti. Eaꞌ nandandepa etap nafeꞌ neatambela naloma wambel asasima. \v 27 God nandaꞌam naꞌama ma esis sogolopa anona sombaleꞌefana. Iꞌi esis sogolopana sefeꞌ sombaleꞌefana o owaꞌ? Anan ina nape laogona apeꞌ hiapai atona etin, owaꞌ. Nape felefeleꞌma apeꞌ hiapai. \v 28 Siꞌi anona aman ipeꞌinai naꞌi basef naꞌi, ‘Apeꞌ mofaꞌ ambal namunai ma anan eaꞌ naseꞌapa pepel, deiꞌ maitu mafeꞌ.’ Siꞌi anom amam gawaimi maꞌi naꞌama maꞌi, ‘Apeꞌ wapotiꞌ awasi ananipai.’ ” \p \v 29 Eaꞌ Pol naꞌipam wapotiꞌ naꞌi, “Apeꞌ mape awasi Godi. Naꞌama apeꞌ ina ukup miꞌi anan siꞌi ambal atona epes sandaꞌ otamba gol siliwa sandaꞌanai, owaꞌ. Anama ina ukup epesi atom maꞌi sandaꞌana gawa asasinai, owaꞌ. \v 30 Fowaꞌ gani epes owaꞌ seagawanai, God ina naꞌi basef mamumami ma amamaga hiami esis sandaꞌam nogota anama, owaꞌ. Eaꞌ deiꞌ anan naꞌipas naꞌi mehip epes hiesi ma wambel etap hiagoma naꞌi, ‘Ipeꞌ pemboma opalef pila Aeꞌ.’ \p \v 31 Anan nandandepa anona nemaf eaꞌ ma nondaꞌ basefa kot, nowaloga waf amam nematawa hiesi sandaꞌanai. Basefa kot ananinai mofeꞌ boꞌom andeandeꞌ. Anan nandandepa anona aman eaꞌ ma nohapila kot anama. Aman anama nagaꞌ eaꞌ God nafelona wapotiꞌ hiꞌagif. Amama atom deiꞌ epes hiesi sape etap hiagomai sogawa basef amama endilisimi atoma anan anona nemaf nondaꞌmas kot anama.” \p \v 32 Esis sameꞌ basef amama ma epes sohafel wapotiꞌ hiꞌagif eaꞌ enis saꞌi basef sandaꞌ iafana. Eaꞌ enis saꞌi, “Wila, apeꞌ maꞌi nambimb momeꞌ basef ineꞌimi wapotiꞌ ma amamaga amama.” \p \v 33 Eaꞌ Pol nakwaha amam mogawa gawai mandatama etifigin mapeinai eaꞌ nafeꞌ. \v 34 Eaꞌ enis epes kwaieꞌwis sombaleꞌefa Jisas saila Pol safeꞌ. Epes isima Dionisius, anan nagawa gawai ma amam mandatama etifigin Areopagus naloma anoꞌw nemataꞌw agiliꞌwa Damaris saloma enis epes wapotiꞌ. \c 18 \s1 Pol nandaꞌ maol Godi wambel Korin \p \v 1 Eaꞌ Pol nakwaha Atens nafeꞌ anona wambel Korin. \v 2 Eaꞌ nati anona aman Judainai agilinama Akwila. Mamasana solana nataga Pontus. Nimbewaꞌ nakwaha etap hiagoma Itali nafiꞌi naloma wauluꞌmana Prisila. Deiꞌ main, Klodius nape dembinai gavman Romunai naꞌipa esis Juda mehipa sokwaha Rom sotanima sefeꞌ. Eaꞌ Pol nafeꞌ naꞌi niti esis bias. \v 3 Eaꞌ nape nandaꞌ maol naloma esis. Deiꞌ main, anan nandaꞌ maol anama atona naloma esis sofaꞌ otamba maima sagundisa sel sandaꞌam salaꞌ ifagwami. \v 4 Nimeguf hiami esis Juda sapoma nomaꞌwanai, Pol nafeꞌ ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai eaꞌ naꞌi nofela ukup asasimi ma sombaleꞌefa Jisas, esis Juda saloma esis Grik wapotiꞌ. \p \v 5 Sailas naloma Timoti makwaha etap hiagoma Masedonia mafiꞌi Pol napoma, nogota anama Pol nakwaha maol anama nagundisa sel eaꞌ laꞌelaꞌef nawalapa basef buꞌwami Godi nimeguf hiami. Nawalapa basef laꞌifimi esis Juda naꞌama naꞌi, “Jisas anan Krais, God nandandepana nasapaꞌana nafiꞌi.” \p \v 6 Eaꞌ esis Juda sosambala basef ananimi sandaꞌ anan findiwana. Eaꞌ nandaꞌmasa anona ikwaf nihiꞌambasa waf aonai esis sandaꞌanai. Nandilama sopof usas mail luwaguf ananimi maꞌoma esis naꞌipasa basef laꞌifimi naꞌi, “Iꞌi ipeꞌ hegililipa, ofagema ipeꞌimi atom. Aeꞌ basef aꞌe ma amama. Deiꞌ aeꞌ efeꞌma iwalipa amam nematawa isima owaꞌ Judaisi.” \p \v 7 Eaꞌ Pol nakwaha ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai nawisi andeꞌ nafeꞌ anona ipat notawa felefeleꞌma ipat anama eaꞌ nape laꞌelaꞌef. Ipat anama anona amani, agel ananinai Titius Jastus. Aman anama nogawa God nandaꞌ lotumanai. \v 8 Anona aman agilinai numafi lotu esis Judai Krispus. Anan naloma esis wambota ananisi hiesi sombaleꞌefa Dembinai. Eaꞌ esis Korin hiesi sameꞌ basef Pol nawalipasami sombaleꞌefa Jisas sofaꞌ baptais. \p \v 9 Anona owamb Pol nati anom amamaga siꞌi naꞌoh nandondoꞌoh, Dembinai naꞌipana naꞌi, “Ina umbamahena nesopama malogel, owaꞌ. Newalapa basef niꞌiam. \v 10 Deiꞌ main, aeꞌ ape alomena. Amam nematawa hiesi sape taun wambel anama esis aeꞌasi. Naꞌama ina enin epen nehafel nehambombagena, owaꞌ.” \p \v 11 Eaꞌ Pol nape wambel anama Korin nogota launai afagel siꞌinai tuꞌwaninai eaꞌ naꞌipasa basef Godi nawalipasam. \p \v 12 Anona nemaf anona aman agilinama Galio nataga nape gavman dembinai ma etap hiagoma esis Grik sapoma. Nogota anama esis Juda saꞌi basef sandameꞌmam sombaloꞌ Pol sofaꞌana safeꞌma kot sambasoꞌmana saꞌi, \v 13 “Aman anama nafela ukup esis amam nematawai ma sosambala basefa miꞌuli God fowaꞌ nasoꞌ Mosesanai apeꞌinai sandaꞌ lotuma Goda anona waf.” \p \v 14 Pol naꞌi nogwa basef, Galio naꞌipa esis Juda naꞌi, “Iꞌi aman anama nowala lo nondaꞌ anona waf aonai ma paꞌi pendaꞌmana basef, aeꞌ emeꞌ basef ipeꞌimi. \v 15 Eaꞌ owaꞌ. Ipeꞌ pafiꞌi pahaliꞌima endaꞌ kota basef maloma anom agofa miꞌuli ipeꞌinai atona. Eaꞌ hapaimi, ipeꞌ etipa penandondombam. Aeꞌ andaiwaꞌma emeꞌ kota amamaga naꞌamaimi, owaꞌ.” \p \v 16 Eaꞌ anan natofa esis sakwaha kot safeꞌ. \p \v 17 Eaꞌ esis sombaloꞌ Sostenes agilinai numafi lotu esis Judai, sahana felefeleꞌma anama esis wambelisi sandaꞌ kota. Eaꞌ Galio ina okom napoma amamaga amama, owaꞌ. Nape natolom etin. \s1 Pol notanima nafeꞌ Antiok etap hiagoma Siria \p \v 18 Pol ataꞌ nape nimeguf hiami wambel anama Korin naloma esis Kristen. Eaꞌ nandaꞌmasa nemaf buꞌunai esis nakwahis nalata sip. Sip nakwaha wambel anama naꞌi nefeꞌ etap hiagoma Siria. Akwila naloma Prisila safeꞌ salomana. Nemaf anama Pol owaꞌ ataꞌ nolata sip, anan natopaꞌ auf balaga wambel anama Senkria. Deiꞌ main, anan naꞌi basef laꞌifimi naloma Goda naꞌi nondaꞌ anom amamaga. \v 19 Esis safeꞌ sataga Efesus, Pol nakwaha esis Prisila kwaloma Akwila wambel anama. Eaꞌ anan atona nafeꞌ nawis ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai naloma esis Juda saꞌi basef nawalipasa basef Godi ma nefela ukup asasimi sombaleꞌefa Jisas. \v 20 Eaꞌ saꞌipana saꞌi, “Ineꞌ nepe nogota laona nelomapa.” \p Eaꞌ naꞌi, “Aeꞌ nambimb wila.” \p \v 21 Eaꞌ naꞌi nemaf buꞌunai ma esis naꞌi, “Iꞌi God niꞌi ahoꞌme, anona nemaf itanimai ifiꞌi itilipa.” \p Eaꞌ nakwaha Efesus nafeꞌ sip. \p \v 22 Sip nafeꞌ nail Sisaria, Pol nisilaꞌ nafeꞌ Jerusalem nandaꞌmas nemaf buꞌunai naloma esis Kristen hiesi. Eaꞌ nafeꞌ Antiok. \s1 Apolos nawalapa basef Godi Efesus \p \v 23 Pol napani nogota launai kwaukwawieꞌ Antiok eaꞌ notanima nafeꞌ wapotiꞌ anona wambel hiagoma ganigani ma etap hiagoma Galesia naloma Frigia fowaꞌ naliꞌ nafeꞌma. Eaꞌ nandaꞌ maol nandaꞌ esis Kristen hiesi sataga laꞌifis ma sombaleꞌefa Krais. \p \v 24 Anona Judainai aman Aleksandriainai nafiꞌi nape Efesus. Agel ananinai Apolos. Anan naꞌi basef buꞌwami atom, nogawa buk Baibel andeandeꞌ. \v 25 Fowaꞌ enis sawalipana ma eaf Dembinai eaꞌ deiꞌ laꞌifina endilisi ma naꞌipas andeandeꞌ amamaga Jisas nandaꞌami. Eaꞌ anan nogawa basefa baptais Joni atom. \v 26 Eaꞌ nafeꞌ ifagw esis Juda saꞌi basef sapeimi nawalipasa basef. Anan ina umbamahana ma esis amam nematawa, owaꞌ. Prisila kwaloma Akwila sameꞌ anan saoꞌwana safeꞌ ipat asasinai sihiꞌambana anom basef wapotiꞌ ma eaf Godi ma nogawa basef ofagema. \p \v 27 Eaꞌ Apolos naꞌi nefeꞌ esis Krik sapoma eaꞌ esis Kristen sape Efesusi sandaꞌ okom ananinai nataga laꞌifina ma nandaꞌas naꞌama. Esis sandaꞌ anom basef mafeꞌma esis Kristen Grikisi saꞌipasa sofaꞌana. Apolos nafeꞌ nataga Grik sapoma, nati enis amam nematawa sombaleꞌefa Jisasi. Fowaꞌ God nati uwahipis nagiambamas sembaleꞌefana. Deiꞌ Apolos nandaꞌ maol nagiambama Kristen isima andeandeꞌ nandaꞌas sataga laꞌifis ma sombaleꞌefa Krais. \v 28 Anan laꞌifina endilisi ma nagwa basef esis Judai ma naep esis amam nematawai. Anan laꞌifina nalomas nandahihianama natalogofas nikilaꞌas. Ama nihiꞌambamasa basef alihima buk Baibela Jisas Anan Krais God nasapaꞌana nafiꞌi. \c 19 \s1 Pol nandaꞌ maol Godi Efesus \p \v 1 Apolos nape Korin, nogota anama Pol nafeꞌ wambel anama nape nomona halafutagw eaꞌ nafeꞌ nataga Efesus nati enis Kristen. \v 2 Eaꞌ nahaliꞌas naꞌi, “Fowaꞌ ipeꞌ pembaleꞌefa Jisas pefaꞌ Ambal Buꞌunai Godi?” \p Eaꞌ esis saꞌi, “Ataꞌ owaꞌ. Apeꞌ ina mameꞌ basefa anan Ambal Buꞌunai Godi Holi Spirit nape, owaꞌ.” \p \v 3 Eaꞌ Pol naꞌipas naꞌi, “Deiꞌ ipeꞌ pefaꞌ baptaisa main?” \p Eaꞌ saꞌi, “Apeꞌ mofaꞌ baptais Joni.” \p \v 4 Eaꞌ Pol naꞌi, “Fowaꞌ Jon napisiꞌas embeli naꞌiam naꞌi, ‘Ipeꞌ pemboma opalef pewaꞌ alafugaha waf aonai pefeꞌma God pefaꞌ baptais. Eaꞌ pembaleꞌefa aman anama Dembinai nambimb nigiꞌma aeꞌ nifiꞌi. Aman anama anan Jisas.’ ” \p \v 5 Esis sameꞌ basef amama, sembaleꞌefa Dembinai Jisas sofaꞌ baptaisa agel Ananinai. \v 6 Eaꞌ Pol nawamona lagofa esis, Ambal Buꞌunai Godi nafiꞌmai esis nafelas saꞌi diga naninani sawalapa basef siꞌi amam profet maꞌiami. \v 7 Esis seamba epes isima sataga felefeleꞌma 12-peleis. \p \v 8 Eaꞌ Pol nafeꞌ nawis ipat esis Juda saꞌi basef sapeinai nawalapa basef buꞌwami Godi. Anan nandaꞌam naꞌama etin nape aomb wanemb. Ina umbamahana, owaꞌ. Anan laꞌifina naꞌipas. Anan naloma esis sape saꞌi basef etin, naꞌipasa nefela ukup asasimi ma sogawa siowis nomon wambota Godi numafias laꞌelaꞌef. \v 9 Eaꞌ enis sasopama opalef laꞌifis endilisi, ina sombaleꞌefa Jisas, owaꞌ. Esis saꞌi basef awami ma eaf Dembinai ma naep esis amam nematawai. Eaꞌ deiꞌ Pol nakwaha esis hiesi naoꞌwa esis Kristen etis safeꞌ salomana. Eaꞌ Pol nawalapa basef nimeguf hiami laꞌelaꞌef ipat anama Tiranusi, anama sawalipasa basefa. \v 10 Eaꞌ nandaꞌam naꞌama etin nape afagof biam. Esis amam nematawa hiesi sape etap hiagoma Esiai wambel hiagoma sameꞌ basef Dembinai, esis Juda saloma isima owaꞌ Judaisi wapotiꞌ. \s1 Amam Skeva nogamana \p \v 11 God nagiambama Pol nandaꞌ pepel laꞌifinai hianai siꞌi God nandaꞌanai. \v 12 Esis sati amama, sofaꞌ hankisip luwaguf maima sanogam alop Poli, sofaꞌas safeꞌma esis awes nandaꞌasi. Esis sandaꞌam naꞌama, awes hianai hiꞌalana eaꞌ ambagof awami makwaha esis mafeꞌ. \p \v 13 Eaꞌ anom Juda mafeꞌ ganigani mandaꞌ bisnisa maol anama matofa ambagof awami. Mati maol Pol nandaꞌanai maꞌi motofa ambagof awami ma waf anama. Maꞌiam naꞌama atona etin maꞌi, “Agel Jisas anama Pol nawalapa basefanai, afaꞌ waꞌipipa mehip endilisi ma pekwaha epes isima piwisi andeꞌ.” \p \v 14 Eaꞌ anona aman Judainai pris dembinai agel ananinai Skeva. Nogamana ananimi 7-peleim mandaꞌ waf anama maꞌi motofa ambagof awami ma agel Jisasi. \v 15 Eaꞌ aman anama ambal aonai napainai nagwa basefa amam naꞌama naꞌi, “Aeꞌ egawa Jisas naloma Pol. Eaꞌ ipeꞌ emi egafipa? Aeꞌ ina egawepa.” \p \v 16 Eaꞌ aman anama ambal aonai napainai feteꞌana nalatawa amam eaꞌ naham nandaꞌam aom kwapeteꞌam nahambombaga alop amamunai nahapeꞌ luwaguf maim amamumi makwaha ipat anama mafaꞌ mafeꞌ alop wafifina. \p \v 17 Eaꞌ epes hiesi sape Efesusi, Juda saloma esis owaꞌ Judaisi wapotiꞌ sameꞌ basef amama eaꞌ umbamahas kwapeteꞌas. Eaꞌ safela agel Dembinai Jisasi luꞌuna. \v 18 Amam nematawa hiesi sembaleꞌefanai safiꞌi sawalapa waf aonai esis sandaꞌanai saꞌiana. \v 19 Eaꞌ isima hiesi sandaꞌ naoh awami mamumami satamai buk amama hiami sandaꞌ muꞌuhup maꞌakw naoh mailanai saofana nifa naep esis amam nematawai. Esis seamba otamba maꞌum ma satala buk amama mataga 50,000 kina. \v 20 Sandaꞌ waf anama, eaꞌ basef Dembinai mataga laꞌifim mawalapai pepel Ananinai nataga luꞌuna endilisi mafeꞌagon hiꞌalagon. \s1 Esis Efesus sofala Pol saꞌipana awagon \p \v 21 Amama mafeꞌ eaꞌ, okom Poli nohafel laꞌifina naꞌi nefeꞌ etap hiagoma Masedonia esis Grik sapoma eaꞌ nefeꞌ Jerusalem. Anan naꞌiam naꞌi, “Aeꞌ efeꞌ anama eaꞌ efeꞌ iti Rom wapotiꞌ.” \p \v 22 Eaꞌ nasapaꞌ amam biam magiambamanai Timoti naloma Erastus mafeꞌ etap hiagoma Masedonia. Eaꞌ Pol ataꞌ nape etap hiagoma Esia anom nimeguf wapotiꞌ. \p \v 23 Nogota anama enis epes sandaꞌ naumbih saloma eaf buꞌunai Dembinai sandaꞌ aga luꞌunai sindininifama saꞌi mehip. \v 24 Anona aman agilinama Demitrius, aman anama nandaꞌ amamaga hiami ma anona kapa siliwa. Anan ofagonama nandaꞌ bisnis nandaꞌ ifagw soꞌusoꞌumi endilisi mandaꞌ kapa siliwa mandaꞌami. Eaꞌ mandati siꞌi ipat luꞌunai sandaꞌ lotuma god nemataꞌw akwama Artemis. Eaꞌ naseꞌama maol amam mandaꞌ maol siliwai mofaꞌ otamba luꞌwami. \v 25 Eaꞌ natagama amam amama maloma anom amam mandaꞌ maol atifina siꞌi amam mandaꞌanai naꞌi, “Ipeꞌ pegawa apeꞌ mofaꞌ otamba luꞌwami maol anama atona. \v 26 Eaꞌ aman anama Pol naꞌipa amam nematawa hiesi saila anona waf namboma ukup asasimi, amama ipeꞌ patolom pegawam! Anan ina nandaꞌam naꞌae Efesus atogon, owaꞌ. Anan nandaꞌam mafeꞌagon hiꞌalagon felefeleꞌma etap hiagoma Esia anama hiagoma. Anan naꞌi, ‘Amam god apeꞌ mandaꞌ lagof mandaꞌami, amama ina god endilisimi, owaꞌ.’ \p \v 27 Basef amama Poli nambimb mohambombaga maola bisnis apeꞌimi. Eaꞌ ina amama atom, owaꞌ. Basef amama ananimi mohambombaga ipat luꞌunai god apeꞌikwi nemataꞌw dembeꞌwi Artemis. Eaꞌ kotaga falafuꞌwi ma naep esis amam nematawai ma ukup asasimi. Deiꞌ esis sape etap hiagoma Esiai hiesi saloma epes hiesi sape etap hiagomai wapotiꞌ sandaꞌ lotuma god apeꞌikwi nemataꞌw akwama atoꞌw. Eaꞌ basef Poli maꞌi mohambombaga agel luꞌunai akwaꞌunai.” \p \v 28 Amam mandaꞌ maoli mameꞌ basef amama, ukup amamumi wandafum endilisi moga maꞌi mehip maꞌi, “Artemis apeꞌ Efesusi akwaꞌw atoꞌw Dembeꞌwi agel luꞌunai.” \p \v 29 Eaꞌ epes hiesi sape taun anama sandaꞌam saꞌi mehip endilisi. Eaꞌ sohafel safeꞌ anama sondowaꞌanima saꞌi basefa. Sahondoꞌ Gaius naloma Aristarkus Masedoniaimi mafiꞌi maloma Poli mafeꞌ maloma esis. \p \v 30 Pol naꞌi nefeꞌ niꞌipa esis amam nematawa laꞌafisa, eaꞌ esis Kristen siliꞌakwana. \v 31 Anom amam mape gavman dambami ma etap hiagoma Esiai amam alupumi Poli masapaꞌ basef mafeꞌma anan. Eaꞌ maꞌipana mehipa ina nefeꞌ nuwis anama sandatama sape sanifa basefa, owaꞌ. \p \v 32 Amam nematawa isima epes hiesi ukup asasimi eaꞌ mololas endilisi. Enis soga saꞌi mehip saꞌi anom basef, enis saꞌi anom basef. Eaꞌ esis amam nematawa hiesi ina sogawa esis safiꞌi sandakolasa main. \v 33 Esis Juda sasapaꞌ Aleksander nafeꞌ laꞌafena esis saitu saꞌi basefa. Ama saꞌi anan niꞌipasa anom basef. Eaꞌ Aleksander nafela lagel naꞌi nogwamasa basef esis amam nematawa. \v 34 Eaꞌ satolona sogawa anan Judainai. Naꞌama deiꞌ hiesi sandameꞌmam naꞌama etin sakolasa malogof atom saꞌi, “Artemis apeꞌ Efesusi akwaꞌw atoꞌw dembeꞌwi agel luꞌunai.” \p Esis saꞌi mehip naꞌama etin sape laꞌelaꞌef nogota launai awa biefina. \p \v 35 Eaꞌ kaunsel agilinai esis Efesusi naꞌipasa basef laꞌifimi esis amam nematawa naꞌi, “Ipeꞌ epes Efesusipei, esis hiesi sape wambel hiagoma sogawa Efesus taun apeꞌinai numafi ipat luꞌunai sandaꞌ lotuma god dembeꞌwi Artemisi, taun anama numafi otam nowai heven ilifi. \v 36 Ina anona aman nasambala basef amama, owaꞌ. Ipeꞌ fesoꞌmepa pepan. Ipeꞌ ina pendaꞌ anom amamaga mehip, owaꞌ. \v 37 Ipeꞌ pefaꞌai amam amama biam mafiꞌi naꞌae. Eaꞌ amam ina makowalopa anom amamaga ma ipat luꞌunai apeꞌ mandaꞌ lotuwanai, owaꞌ. Amam ina maꞌi basef findiwami ma god nemataꞌw apeꞌikwi, owaꞌ. \v 38 Iꞌi Demitrius noloma amam mandaꞌ maola anani miꞌi mondaꞌ basefa epen emi, anona nemaf mondaꞌama kot. Amam jas mape. Amam Demitriusami miꞌipam. \v 39 Iꞌi ipeꞌ pendaꞌ anom basef wapotiꞌ, penandonam anama sandatama saꞌi basefa nogota anama dambami gavman mape memeꞌ basef. \v 40 Amam dambami gavman Rom nambimb mondaꞌmapa basef o owaꞌ? Apeꞌ ina mogawa. Deiꞌ maina apeꞌ mafela wandaf mandaꞌana deiꞌ nemaf anaeꞌ? Ofagema owaꞌetin endilisi ma amamaga amama. Iꞌi amam dambami Rom mihaliꞌapa ma amamaga ofagema ma mandakolas anama, apeꞌ ina anom basefa mogwam, owaꞌ.” \p \v 41 Kaunsel agilinai naꞌiam eaꞌ, nasapaꞌ esis amam nematawa safeꞌ. \c 20 \s1 Pol nafeꞌ etap hiagoma Masedonia esis Grik sapoma \p \v 1 Esis saꞌi basef awanami, Pol nofalai esis Kristen safiꞌmai anan, naꞌipasa anom basef nandaꞌ opalef asasimi mataga laꞌifim. Eaꞌ nandaꞌmasa nemaf buꞌunai esis nakwahis nafeꞌ etap hiagoma Masedonia. \v 2 Anan nafeꞌ anama hiagoma nawalipasa basef hiami esis Kristen nandaꞌ opalef asasimi mataga laꞌifim. Eaꞌ nafeꞌ nataga etap hiagoma esis Grik sapoma. \v 3 Anan nape aomb wanom etap anama. Naꞌi nofaꞌ sip nefe etap hiagoma Siria eaꞌ nogawa esis Juda saꞌi basef sandameꞌmama sohana nogaꞌ. Eaꞌ nanindifa okom ananinai naꞌi notanima nefeꞌ nuwis etap hiagoma Masedonia laꞌafen. \v 4 Sopater Beriainai, Pirus nogalomana nafeꞌ nalomana. Eaꞌ amam biam Tesalonaikaimi Aristarkus naloma Sekundus naloma Gaius Derbeinai. Naloma Timoti maloma amam biam Esiaimi Tikikus naloma Trofimus, amam amama mafeꞌ maloma Pol. \v 5 Amam maliꞌafa mafeꞌ mape mohafafa Troas. \v 6 Nimeguf amama esis Juda sagwaꞌ gwaꞌaimi saloma bret owaꞌ niatifi, yis aꞌanai. Nimeguf amama mafeꞌma hiꞌalam, afaꞌ walata anona sip wakwaha Filipai eaꞌ wafeꞌ. Wafeꞌ, nimeguf wanom biam mafeꞌ hiꞌalam watagama amam maliꞌ mafiꞌi Troas mape wik siꞌina. \s1 Pol nafela Yutikus Troasinai nohafel nape namunai wapotiꞌ \p \v 7 Nemaf Sarere owamb afaꞌ wandakolas waloma esis Kristen maꞌ gwaꞌaimi atogon eaꞌ mofaꞌ komunion gwaꞌaimi Jisasi. Naman Pol naꞌi nefeꞌ. Naꞌama nawalipasa basef nafeꞌ nafeꞌ akita amanota. \v 8 Rum anama lamifah hiami motaol anama apeꞌ mandatama etifigin mapoma ilif. \p \v 9 Eaꞌ anona aman soꞌunai agilinama Yutikus natoma windoa. Pol ataꞌ naꞌi basef mafeꞌ etin, Yutikus ambeh mahana naep maꞌi moseꞌana naꞌoh eaꞌ naꞌoh nelola endilisi. Rum anama wenifina nape ilifi laꞌafen, anan nowai gani ilif laogoma nafeꞌ etap. Eaꞌ esis sisilaꞌ safeꞌ sofaꞌanai eaꞌ sati afuna endilisi. \v 10 Eaꞌ Pol nisilaꞌ nasisil nowa natoma aman anama soꞌunai nahapila lagel ananinai naꞌiam naꞌi, “Ipeꞌ ina pehafel gegelalasipa ukup aom, owaꞌ. Ambal ataꞌ napaina.” \p \v 11 Eaꞌ Pol naoꞌwas sotanima salata ipat ilif wapotiꞌ, nawala bret saꞌana. Eaꞌ Pol naꞌi basef laumi wapotiꞌ nalomas nafeꞌ nataga lala. Eaꞌ Pol nakwahis nafeꞌ. \v 12 Aman anama soꞌunai nape namunai ambal napaina eaꞌ sofaꞌana safeꞌ sambeꞌana ipat ananinai, opalef asasimi amboꞌom wapotiꞌ. \s1 Pol nakwaha Troas nafeꞌ Miletus \p \v 13 Afaꞌ waliꞌ wafeꞌ walata sip eaꞌ wafeꞌ wataga Asos. Afaꞌ waꞌi ogolopa Pol Asos ofaꞌana ofeꞌ sip. Deiꞌ main, doꞌok Pol naliꞌ naꞌipafa basef naꞌi niliꞌ nefeꞌ etap notaga Asos. \v 14 Eaꞌ Pol nafiꞌi natolofa wambel anama Asos eaꞌ ofaꞌana wafeꞌ sip wafeꞌ Mitilini. \v 15 Eaꞌ sip nofaꞌafa wakwaha Mitilini waꞌoh ama lala wataga felefeleꞌma anona ailan Kios. Eaꞌ waꞌoh lala wafeꞌ wataga anona ailan Samos. Eaꞌ waꞌoh lala wafeꞌ wataga Miletus. \v 16 Pol nanindifa okom ananinai laꞌifina naꞌi amam mikilaꞌ Efesus. Anan nandaiwaꞌma nope etin anom nimeguf etap hiagoma Esia, owaꞌ. Naꞌi nefeꞌ ulal Jerusalem nemaf anama saꞌi Pentikos. \s1 Pol naꞌi basef buꞌwami naloma agufumi mumafi esis Kristen sape Efesusi \p \v 17 Afaꞌ wataga Miletus, Pol nasapaꞌ basef mafeꞌ Efesus nofala amam agufumi esis Kristeni mufiꞌmai anan. \v 18 Eaꞌ mafiꞌi matagamana naꞌipam naꞌi, \p “Ipeꞌ pegawa ma waf aeꞌ aliꞌ andaꞌana nemaf naliꞌi dambadamba anama aeꞌ ataga etap hiagoma Esia laꞌelaꞌef ape alomepa. \v 19 Ipeꞌ pegawa nimeguf hiami laꞌelaꞌef esis Juda saꞌi basef saꞌi sogolope sehe egaꞌ. Amama atom aeꞌ efaꞌ nimanimi magwamba aeꞌ. Owaꞌ. Aeꞌ andaꞌ agel aeꞌanai nafeꞌ owin endilisi, efaꞌ nimanimi eaꞌ embif maluwi naep ma andaꞌ maol Dembinai. \v 20 Eaꞌ aeꞌ ina umbamahe ma awalapa basef hiami ma agiambamepa, owaꞌ. Anama ipeꞌ pandakolas awalipipa eaꞌ awalipipa ifagw ipeꞌimi nomon wapotiꞌ. Amama ipeꞌ pegawam. \v 21 Aeꞌ aꞌi basef laꞌifimi ma esis Juda saloma isima owaꞌ Judaisi wapotiꞌ ma sowaꞌ alafugaha waf aonai somboma opalef sefeꞌma God, sombaleꞌefa dembinai apeꞌinai Jisas. \p \v 22 Eaꞌ ipeꞌ pemeꞌ, deiꞌ Ambal Buꞌunai Godi nafela okom aeꞌanai aila anan atona. Amama atom deiꞌ aeꞌ efeꞌ Jerusalem. Nambimb maim motagame ganima, aeꞌ ina egawa amamaga amama, owaꞌ. \v 23 Aeꞌ egawa amama atom. Anama aeꞌ afeꞌma, wambel hiagoma Ambal Godi nihiꞌambe basef laꞌifimi naꞌama naꞌi, ‘Ineꞌ nambimb niti esis seseꞌena nimanimi eaꞌ sondaꞌena nendaꞌ kalabus.’ \p \v 24 Eaꞌ aeꞌ ina okom napoma ambal aeꞌanai atona nope, owaꞌ. Eaꞌ ina laꞌifiwi ma ihapila ambal aeꞌanai laꞌifina, owaꞌ. Aeꞌ aꞌi ila eaf anama ilana efeꞌ embefana. Aeꞌ aꞌi endaꞌana hiꞌilana andeandeꞌ maol anama Dembinai Jisas nasiꞌianai. Maol anama ewalapa basef buꞌwami Godi nagiambamapa naꞌa nofaꞌapa motanimani. \p \v 25 Eaꞌ ipeꞌ pemeꞌ. Fowaꞌ aeꞌ afeꞌ laꞌafena ipeꞌ hipei awalapa basefa epes hiesi siowis nomona wambota Godi numafias. Eaꞌ deiꞌ egawa, namanani ipeꞌ hipei ina piti amaga aeꞌanai wapotiꞌ, owaꞌ. \v 26 Eaꞌ deiꞌ aeꞌ aꞌipipa. Iꞌi enin epen ipeꞌini awen higililan, amama ina ofagema aeꞌami, owaꞌ. Ofagema ipeꞌimi atom. \v 27 Deiꞌ main, aeꞌ ina umbamahe ma aꞌipipa basefa okom hianai Godi, owaꞌ. Aꞌipipam hiꞌalam. \v 28 Ipeꞌ pimafi ipeꞌ andeandeꞌ eaꞌ pimafi esis amam nematawa isima Ambal Buꞌunai Godi nandandepepa eaꞌ ma pimafiasi. Ipeꞌ pindumafuma andeandeꞌ ma pimafi esis Kristen sios Godi andeandeꞌ siꞌi sandaꞌ maoli sumafi sipsip andeandeꞌ. God natala esis Kristen eaꞌ ma esimbel ananimi atom. \v 29 Aeꞌ egawa atuwasi ikwahipa efeꞌ, nambimb anom amam awami siꞌi nombagw wandafumi mufiꞌi motaga laꞌafena ipeꞌ eaꞌ mohambombaga esis Kristen siꞌi nombagw maha sipsip. \v 30 Eaꞌ enis epes ipeꞌisi etis sohafel siꞌi basef basoꞌmaimi atoma somboma ukup esis Kristeni sefeꞌ silas. \v 31 Ipeꞌ deiꞌ pindumafuma andeandeꞌ laꞌelaꞌef. Ipeꞌ ukup mopoma amama afagof amama wanom laꞌelaꞌef owamb alip aeꞌ ina apoma nomaꞌw ma awalipipa afela ukup ipeꞌ hipei atona etin, owaꞌ. Awalipipa aloma embif maluwi naep aeꞌami. \p \v 32 Deiꞌ andaꞌepa ukup mopoma God noloma basef ananimi. Basef amama maꞌipipa Anan okom nainailipa ma nagiambamepa etin. Amama laꞌifima mondaꞌepa petaga laꞌifipa moseꞌepa amamaga buꞌwami atom God naseꞌasam amam nematawa anan nandaꞌas boꞌwes eaꞌ Ananisi etis. \v 33 Aeꞌ ina kowalema otamba siliwa gol luwaguf maim enin epeni, owaꞌ. \v 34 Ipeꞌ etipa pegawa aeꞌ atowe andaꞌ maol agiambama aeꞌ aloma amam mape malumai ma anom amamaga aꞌafa. \v 35 Maol hianai aeꞌanai, aeꞌ ahiꞌambepa ma apeꞌ mondaꞌ maol laꞌifipa migiambama isima emi egafis owaꞌ laꞌifisa sigiambama esesi. Eaꞌ apeꞌ ukup mopoma basef amama Dembinai Jisas naꞌiami. Anan naꞌi naꞌama naꞌi, ‘Danifel enin epen neseꞌas amamaga anasi nikilaꞌ danifel epen inima nefaꞌami. God nofaloꞌma epen inima nikilaꞌ inima nefaꞌasi.’ ” \p \v 36 Pol nandaꞌ basef amama ma eaꞌ, nindiwa nembawa nandaꞌ beten naloma agufumi amama. \v 37 Amam hiami malef kwapeteꞌam mandalulupatanima eaꞌ mombaloꞌ Pol masisiꞌamana dalogw. \v 38 Dokoꞌ Pol naliꞌ naꞌi basef naꞌi, “Atuwasi ipeꞌ ina piti amaga aeꞌanai wapotiꞌ, owaꞌ.” \p Amam mameꞌ basef ananimi hiami hiꞌalam. Eaꞌ basef amama tuꞌwanim atom mandaꞌ opalef amamumi nimanim endilisi. Eaꞌ maitumana nafeꞌ nalata sip. \c 21 \s1 Pol nalata sip eaꞌ nafeꞌ Jerusalem \p \v 1 Afaꞌ wakwaha agufumi wafeꞌ walata sip nakwaha Miletus eaꞌ nafeꞌ. Afaꞌ usiꞌifa wafeꞌ naoh wataga Kos. Ama wafilu wafeꞌ wataga Rodes. Eaꞌ wakwaha Rodes wafeꞌ wataga Patara wakwaha sip anama ukilaꞌi wape. \v 2 Eaꞌ wati anona sip naꞌi nefeꞌ Fonisia eaꞌ walata anama nakwaha anama eaꞌ nafeꞌ. \v 3 Eaꞌ wati ailan anama Saiprus wikilaꞌagon nape daꞌisinaima. Afaꞌ wafeꞌ wataga etap hiagoma Siria eaꞌ wafeꞌ wataga wail Tair. Esis saꞌi sowafa hiahaom ma sip anama wambel anama. \v 4 Eaꞌ afaꞌ wafeꞌ wagolopa enis Kristen watilis eaꞌ wape walomas wik siꞌina. Eaꞌ Ambal Godi nafela ukup esis Kristeni ma saꞌipa Pola ina nefeꞌ Jerusalem, owaꞌ. \v 5 Nogota afaꞌinai hiꞌalana wambel anama, waꞌi aꞌ ofeꞌ. Amam Kristen maloma awasi nematawa amamisi saitumafa wafeꞌ wawis andeꞌma taun anama. Eaꞌ apeꞌ mindiwa nembawa mandaꞌ beten naoh akata. \v 6 Eaꞌ esis saꞌi basef sandanifel salomafa ma mondasoꞌama lagof etin eaꞌ sotanima safeꞌ ifagw asasimi, afaꞌ wafeꞌ sip. \s1 Profet Agabus naꞌipana basef Pol anona wambel Sisaria \p \v 7 Afaꞌ wafeꞌ sip wakwaha Tair wafeꞌ wataga Tolemes. Eaꞌ wape wandaꞌmasa nemaf buꞌunai esis Kristen wape walomas nemaf atotona. \v 8 Ama wafilu wakwaha Tolemes wafeꞌ wataga Sisaria wakwaha sip eaꞌ wafeꞌ ipat anona aman Filip nawalipasa basef Godi wape walomana. Anan anona ma amam amama 7-peleimi fowaꞌ mandandepam Jerusalemi ma magiambama amam aposel. \v 9 Anan nola nematawa biawai biawa, ina deiꞌ wasoꞌ amam, ataꞌ owaꞌ. God naseꞌawa gawa wawalapa basef ananimi siꞌi profet. \p \v 10 Afaꞌ wape Sisaria anom nimeguf wapotiꞌ eaꞌ anona profet agilinama Agabus nakwaha etap hiagoma Judia nakiniꞌi Sisaria. \v 11 Anan nafiꞌmai afaꞌ nofaꞌ let Poli nowaꞌ boꞌwagah maloma lagof ananimi atom. Eaꞌ naꞌiam naꞌama naꞌi, “Spirit Ambal Godi naꞌi naꞌama naꞌi, ‘Amam Juda mape Jerusalemi nambimb mowaꞌ aman anama ofagenama let anama. Eaꞌ moseꞌana nefeꞌma lagof anom amam mololama Godi.’ ” \p \v 12 Afaꞌ wameꞌ basef amama eaꞌ waloma esis wambel anamaisi wapotiꞌ waꞌipa Pol mehip waꞌi anan ina nefeꞌ Jerusalem, owaꞌ. \p \v 13 Eaꞌ Pol nagwa basef naꞌi, “Deiꞌ maina ipeꞌ palef endilisi ma pandaꞌ okom aeꞌanai aona? Aeꞌ ina andandombama endaꞌ kalabus etin, owaꞌ. Aeꞌ andandombama eagaꞌ wapotiꞌ Jerusalema efela agel Dembinai Jisasi.” \p \v 14 Eaꞌ afaꞌ ina laꞌififama osambala okom ananinai, owaꞌ. Eaꞌ afaꞌ ukup maseꞌafa ma basef amama waꞌi, “Okom Dembinai notaga.” \s1 Pol nawalapa basefa maol naꞌipa amam agufumi mumafi esis Kristen sape Jerusalemi \p \v 15 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, afaꞌ wandondomba amamaga afaꞌimi ma ofeꞌ Jerusalem. \v 16 Eaꞌ enis alupusi saila Jisasi Sisariaisi safeꞌ salomafa. Esis saitumafa wafeꞌ ipat Nasoni, anan Saiprusinai nataga Kristen fowaꞌinai. Anan naꞌi afaꞌ atuwasi ope ipat ananinai. \v 17 Eaꞌ wafeꞌ wataga Jerusalem, esis Kristen sandanifela sofaꞌafa. \p \v 18 Ama wafilu nemaf giꞌmaifi Pol nafeꞌ nalomafa ma niti Jems. Eaꞌ amam agufumi hiami ma esis Kristeni mape malomana. \v 19 Pol nandaꞌmam nemaf buꞌunai eaꞌ naꞌipama amamaga hiami ma God nagiambamana nandaꞌam laꞌafena esis amam nematawa epes hiesi sololama Godi. \s1 Pol nameꞌ basef amam agufumi eaꞌ nafeꞌ nawis ipat luꞌunai Godi \p \v 20 Amam mameꞌam eaꞌ, mafela agel Godi luꞌuna. Eaꞌ maꞌipa Pol maꞌi, “Sahalomafa, ineꞌ negawa esis Juda tausen hiesi endilisi sombaleꞌefa Jisas sataga Kristen. Eaꞌ Kristen isima hiesi laꞌifis endilisi ma saila miꞌuli anama God fowaꞌ nasoꞌ Mosesanai. \v 21 Eaꞌ enis epes sambasoꞌmas saꞌipasa ineꞌ naꞌama saꞌi, ‘Pol naꞌipa esis Juda safeꞌ sape salomas anona wambel enis epes hiesi owaꞌ Judaisi. Naꞌipasa esis sokwaha miꞌuli anama fowaꞌ God nasoꞌ Mosesanai.’ Anan naꞌi, ‘Ipeꞌ ina petopaꞌ alopa amam soꞌumi ipeꞌimi eaꞌ ipeꞌ ina ataꞌ pilana wapotiꞌ waf fowaꞌinai, hapainai.’ Enis epes someꞌ basef ineꞌ naꞌiami deiꞌ saꞌiam naꞌama. \v 22 Apeꞌ mogawa endilisi atuwasi esis Kristen Judaisi someꞌ basefa ineꞌ nafiꞌi nataga. Naꞌama deiꞌ afaꞌ ataꞌ ondaꞌam wiꞌimama? \v 23 Eaꞌ afaꞌ waꞌi wiꞌipina anona wafa ineꞌ nendaꞌana naꞌama. Afaꞌ anom amam biamibiam maꞌi basef endilisimi maloma Goda mondaꞌ anom amamaga. \v 24 Eaꞌ ineꞌ neꞌwa amam pila waf anama nendaꞌepa petaga boꞌwepa ma naep Godi. Ineꞌ netal otamba amamumi wapotiꞌ amam migiꞌma waf esis Judai ma mando balagah amamumi. Ineꞌ nendaꞌam naꞌama, epes hiesi sogawa basef amama esis sandaꞌmenam ineꞌi, amama basoꞌmaimi atom. Eaꞌ sogawa ineꞌ naila miꞌuli anama. \v 25 Eaꞌ esis Kristen owaꞌ Judaisi, apeꞌ mandaꞌ basef mafeꞌmasi maꞌipasa basef amama fowaꞌ mowaꞌami. Esis sindumafuma sope andeandeꞌ naꞌama. Esis ina seaꞌ mafis saham sasoꞌ god basoꞌamunai eaꞌ ina seaꞌ esimbel eaꞌ ina seaꞌ mafis amama sowaꞌ bagafowa ma afumi eaꞌ ina sondaꞌ waf aonai soꞌa waulanai, owaꞌ.” \p \v 26 Eaꞌ Pol naoꞌwa amam amama ma wafilu naila waf hianai ma nondaꞌ anan nataga boꞌona ma naep Godi noloma amam. Anan nandaꞌam naꞌama nafeꞌ nawis ipat luꞌunai Godi naꞌipa amam pris. Naꞌipama nemaf anama atuwasi anan noꞌwa amam amama mifiꞌi ma amam pris mondaꞌ ofa mondolali ma amam atona etina motaga boꞌoma naep Godi. \s1 Amam Juda mombaloꞌ Pol nomon ipat luꞌunai Godi sandaꞌ lotuwanai \p \v 27 Nimeguf amama 7-peleim felefeleꞌma hiꞌilam, anom Juda mape etap hiagoma Esiai mati Pol nape nomon ipat luꞌunai Godi eaꞌ mafela ukup esis amam nematawa hiesi ma mombaleꞌana. \v 28 Eaꞌ soga saꞌi mehip naꞌama saꞌi, “Ipeꞌ epes Israelipei, pigiambamapa aman anama naꞌipa epes hiesi wambel hiagoma nasambala epes hiesi Israela miꞌuli anama Godi fowaꞌ gani Moses nawalipasanai naloma ipat luꞌunai Godi wapotiꞌ. Eaꞌ ina amama atom, owaꞌ. Anan naoꞌwai enis epes owaꞌ Judaisi safiꞌi sawisi nomon ipat anama sandaꞌana aona.” \p \v 29 Deiꞌ main, fowaꞌ amam mati anona aman Trofimus Efesusinai owaꞌ Judainai nape naloma Pol taun anama. Eaꞌ amam ukup maꞌi Pol naoꞌwana mafeꞌ mawis nomon ipat anama. Owaꞌetin. Mambasoꞌmas. \p \v 30 Eaꞌ amama atom deiꞌ esis hiesi sape Jerusalemi sohafel gegelalasis kwapeteꞌas ma basef amama saꞌi sondaꞌ wandaf. Eaꞌ sasagih safiꞌi sondowaꞌanima sawis ipat nomon sombaloꞌ Pol sahondeꞌana nawisi andeꞌ. Eaꞌ mehip etin sowalowa utagw ipat anama. \s1 Soldia Dembinai numafi soldia hiami Romumi nofaꞌ Pol \p \v 31 Esis saꞌi soha Pol nogaꞌ, eaꞌ basef mafeꞌ matagama soldia dembinai numafi amam soldiai. Basef maꞌiam naꞌama maꞌi, “Esis Jerusalem hiesi sohafel gegelalasis kwapeteꞌas saꞌi sondaꞌ wandaf.” \p \v 32 Eaꞌ mehip anan naoꞌwa anom soldia masagih makiniꞌ ma esis hiesi. Eaꞌ amam Juda mati anan ofisa dembinai naoꞌwa amam soldia, makwaha Pol ina ataꞌ mahana wapotiꞌ, owaꞌ. \p \v 33 Soldia anama dembinai nafiꞌi felefeleꞌ nombaloꞌ Pol naꞌipa amam soldia mowaꞌ lagof ananimi sen biefina. Eaꞌ nahaliꞌ esis naꞌi, “Anan emi? Anan nandaꞌ main?” \p \v 34 Amam nematawa hiesi sohafel saꞌi basef. Eaꞌ esis ina sagwam mafeꞌ etifigin, owaꞌ. Sagwam mafeꞌ deindei. Eaꞌ sandaꞌ salamala Pol saꞌi sohana saꞌi mehip, eaꞌ ofisa dembinai ina nogawa basef ofagema asasimi, owaꞌ. Eaꞌ naꞌipa amam soldia ma moꞌwa Pol nafeꞌ nuwis ipat amam soldiai. \v 35 Eaꞌ Pol nafeꞌ nataga bulasan salata ipat anama, esis amam nematawa laꞌifis endilisi ma sohana. Naꞌama amam soldia mafelona mofaꞌana mafeꞌ. \p \v 36 Eaꞌ esis amam nematawa hiesi saꞌi mehip saꞌi, “Hana ma afuna, hana ma afuna!” Eaꞌ amam soldia mafelana mefaꞌana mafeꞌ maꞌi muwis ipat. \s1 Pol naꞌipa esis Juda ma baleꞌef kofagona ananinai \p \v 37 Amam soldia maꞌi mofaꞌ Pol mofeꞌ muwis ipat amamunai nomon, eaꞌ Pol nahaliꞌ ofisa dembinai naꞌi, “Aeꞌ aꞌi iꞌipina anom basef o owaꞌ?” \p Eaꞌ soldia anama dembinai naꞌipana naꞌi, “Ineꞌ negawa diga Griki? \v 38 Aeꞌ aꞌi ineꞌ aman Isipinai fowaꞌ nogota anama nafela wandaf napaꞌ naloma gavmani eaꞌ naoꞌwa amam 4,000-peleim mahapila bainahi naoꞌwam mafeꞌ anama wafiguma epes aꞌagoma.” \p \v 39 Eaꞌ Pol naꞌi, “Owaꞌ. Aeꞌ aman Judaiwei. Wambel aeꞌanai Tarsus etap hiagoma Silisia. Eaꞌ aeꞌ aman anona wambel luꞌunai agel luꞌunai. Ineꞌ niꞌi awi, aeꞌ iꞌipasa anom basef esis amam nematawa.” \p \v 40 Eaꞌ soldia anama naꞌi ahoꞌmana naꞌi. Pol naitu bulasan anama, nafela lagel nandaꞌana deꞌindaꞌ ma esis amam nematawa sosopama malogof. Eaꞌ Pol naꞌipasa basef diga Hibrui. \c 22 \p \v 1 Naꞌiam naꞌama naꞌi, “Ipeꞌ sahin owan poloma ahape, ipeꞌ pemeꞌ. Aeꞌ aꞌi egwa basefaꞌ ipeꞌ deiꞌ ma pegawa aeꞌ ina andaꞌ anona waf aonai, owaꞌ.” \v 2 Esis sameꞌ Pol naꞌi diga Hibrui eaꞌ malogof maseꞌas sape, ina ataꞌ sandaꞌam deꞌindaꞌ, owaꞌ. \v 3 Eaꞌ Pol naꞌi, “Aeꞌ Juda. Mamaꞌwe aeꞌakwi kolae wambel Tarsus etap hiagoma Silisia, naꞌama aeꞌ ataga dambewe wambel luꞌunai anama. Aeꞌ andaꞌ skula dembinai tisa Gameliel eaꞌ nawalipi andeandeꞌma miꞌuli anama hianai amam bafapapa apeꞌimi. Naꞌama aeꞌ okom nohafel laꞌifiwi ma aila God siꞌi ipeꞌ deiꞌ pailana. \v 4 Fowaꞌ aeꞌ andaꞌ maol ahambombaga epes saila eaf anama sombaleꞌefa Dembinaianai. Naꞌama aha esis amam nematawa wapotiꞌ, aꞌi ehas sogaꞌ. Eaꞌ ewaꞌas sen efaꞌas afeꞌ ipat sandaꞌ kalabusanai. \v 5 Pris dembinai naloma amam agufumi hiami esis Judai mogawa andeandeꞌma mowalapa basef amama endilisimi. Amam maseꞌe pas mandaꞌasa amam sahin owan amamisi Juda sape Damaskus, eaꞌ aeꞌ afeꞌ Damaskus aꞌi embaloꞌ esis sape wambel anama ewaꞌas sen. Aeꞌ aꞌi efaꞌ esis saila eaf anama sefeꞌ Jerusalem sofaꞌ nimanimi ma amam plisman mohas. \s1 Pol naꞌi basefa anan nataga Kristen \r (Ap 9:3-19; 26:12-18) \p \v 6 Aeꞌ afeꞌ ataga felefeleꞌma Damaskus, aon nahagasom 12 klok. Mehip anagon howalagon nisilaꞌi ilif heven howalagona aeꞌ. \v 7 Eaꞌ ewa etap ameꞌ anona maf naꞌi naꞌama naꞌi, ‘Sol, Sol, deiꞌ maina ineꞌ nahambombaga aeꞌ?’ \p \v 8 Eaꞌ aeꞌ agwa basef aꞌi, ‘Dembinai, ineꞌ emi?’ \p Eaꞌ naꞌipi naꞌi, ‘Aeꞌ Jisas Nasaratiwei ineꞌ nahambombage.’ \p \v 9 Amam malome maituwi mati howalogon eaꞌ amam ina mameꞌ malogola aman anama naꞌipei, owaꞌ. \p \v 10 Eaꞌ aeꞌ aꞌi, ‘Dembinai, deiꞌ aeꞌ atuwasi endaꞌ main?’ \p Eaꞌ Dembinai naꞌipi naꞌi, ‘Ineꞌ hafel nefeꞌ niwis Damaskus ama atuwasi anona aman nofoꞌo niꞌipina maol hianai Godi naꞌi ineꞌ neandaꞌmenanai.’ \p \v 11 Howalagon endilisi, naꞌama aeꞌ ina ati anom amamaga, owaꞌ. Naep maseꞌe. Eaꞌ amam amama maitu maloma aeꞌ mahapila lagof aeꞌami mofaꞌe afeꞌ Damaskus. \p \v 12 Anona aman nape Damaskus agilinama Ananaias. Aman anama naila miꞌuli Godi andeandeꞌ. Amam nematawa Juda sape Damaskus saꞌi anan aman buꞌunai. \p \v 13 Anan nafiꞌi naitu felefeleꞌ ma aeꞌ naꞌipi naꞌi, ‘Owalome Sol, deiꞌ naep inewapotiꞌ.’ \p Eaꞌ nogota anama atona naep aeꞌami mati wapotiꞌ. \p \v 14 Eaꞌ naꞌi, ‘God bafapapa apeꞌimi anan nandandepena ma negawa okom Ananinai ma niti Aman buꞌunai. Ama nendaꞌ maol Godi ma nemeꞌ basef Ananimi mataga malogel Ananinai. \v 15 Nambimb ineꞌ newalapa basef Ananimi niꞌipa amam nematawa hiesi ma amamaga amama ineꞌ nameꞌam natolom. \v 16 Deiꞌ maina ineꞌ ataꞌ nape nehafana etin? Ineꞌ hafel nefalona nosaꞌopena nokwahomena waf aonai ineꞌ nandaꞌanai ma nefaꞌ baptais!’ \s1 God nasapaꞌ Pol nafeꞌma epes hiesi ina sogawa Godi \p \v 17 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, aeꞌ etanima afiꞌi Jerusalem, eaꞌ awis andaꞌ beten nomon ipat luꞌunai Godi sandaꞌ lotuwanai, siꞌi aꞌoh andandoꞌoh. \v 18 Eaꞌ ati Dembinai naꞌipi naꞌi, ‘Ineꞌ mehip nekwaha Jerusalem nefeꞌ. Iꞌi ineꞌ newalapa basef Aeꞌami naꞌae, ina nambimb semeꞌena, owaꞌ.’ \p \v 19 Eaꞌ aꞌipa Dembinai aꞌi, ‘Dembinai, naꞌama owaꞌ. Esis sogawa aeꞌ fowaꞌ afeꞌ ifagw hiami esis Juda saꞌi basef sapeimi embaloꞌ esis amam nematawa hiesi sombaleꞌefa ineꞌ ahas. \v 20 Fowaꞌ esis saha Stiven nagaꞌ, aman naꞌipasa basefa ineꞌ nogota anama aitu felefeleꞌ okom aeꞌanai boꞌonama amama. Aeꞌ aitu imafi siogw amamumi amam mahana.’ \p \v 21 Dembinai naꞌipi naꞌi, ‘Ineꞌ foꞌo. Nambimb aeꞌ esapaꞌena nefeꞌ eaf laogoma ma enis amam nematawa hiesi owaꞌ Judaisi sogawa aeꞌi.’ ” \s1 Anona soldia dembinai Romunai numafi Pol \p \v 22 Esis Juda sameꞌ basef Poli mafeꞌ matagama basef amama maꞌi epes isima ina Judaisi. Eaꞌ esis saꞌi mehip saꞌi, “Epes amama ina mope etap, owaꞌ. Hana ma afuna!” \p \v 23 Eaꞌ esis saꞌi mehip sowali siogw lagof asasimi sakwaha sopof nalata ilif. \v 24 Eaꞌ soldia anama dembinai naꞌipa amam soldia mehipa moꞌwana mofeꞌ muwis ipat amam soldiai nomon. Eaꞌ naꞌipa amam soldia mohana ma nowalapa basef amama ofagema. Anan naꞌi nogawa andeandeꞌ deiꞌ maina esis sofalana naꞌama. \p \v 25 Eaꞌ amam mowaꞌana ma mohana anona let eaꞌ Pol nahaliꞌ anona kepten dembinai naitu felefeleꞌ naꞌama naꞌi, “Aꞌi lo naꞌi ipeꞌ wila ma pendaꞌ basef naꞌama ma aman anama Romunai? Aeꞌ Romuwei. Ipeꞌ ina deiꞌ pandaꞌme kot eaꞌ ma deiꞌ ipeꞌ pahe. Waf anama andeandeꞌ?” \p \v 26 Eaꞌ kepten anama nameꞌ basef amama, nafeꞌ naꞌipa soldia anama dembinai naꞌi, “Ineꞌ naꞌi nandaꞌ main? Aman anama anan Romunai!” \p \v 27 Eaꞌ soldia anama dembinai nafiꞌmai Pol naꞌipana naꞌi, “Ineꞌ kipa aeꞌ. Ineꞌ aman Romunai?” \p Pol nagwamana basef naꞌi, “Aꞌe.” \p \v 28 Eaꞌ soldia anama dembinai naꞌi, “Aeꞌ akwaha otamba hiami atala pepa ma ataga aman Romuwei.” \p Eaꞌ Pol naꞌi, “Aeꞌ owaꞌ. Mamase esis Romisi. Eaꞌ aeꞌ wapotiꞌ Romuwei.” \p \v 29 Eaꞌ amam amama mahaliꞌana maꞌi meahanai, owaꞌ. Amam umbamaham mandafaꞌmana. Eaꞌ soldia anama dembinai okokoma Pol anan Romunai eaꞌ naꞌipama mowaꞌana sen. Eaꞌ anan wapotiꞌ umbamahana. \v 30 Wafilu soldia anama naꞌi nogawa andeandeꞌ amam Juda maꞌi basefa maina waf Pol nandaꞌanai. Eaꞌ soldia anama natagahamana sen eaꞌ nasapaꞌ basef mafeꞌma amam pris dambami maloma amam Juda dambami mumafi koti mifiꞌi mondowaꞌanima mope. Eaꞌ anan naoꞌwa Pol nafiꞌi nahaponana naitu naep amamumi. \c 23 \s1 Pol naꞌipama basef amam Juda dembami mumafi koti \p \v 1 Pol nati amam Juda dembami mumafi koti laꞌifina eaꞌ naꞌi, “Ipeꞌ sahope, aeꞌ afeꞌ naep Godi eaꞌ okom aeꞌanai boꞌona nafeꞌma naep Godi, afiꞌi ataga deiꞌ. Basef mape opaf aeꞌanai nomoni maꞌiami maꞌipi basef mihiꞌambe ma waf aeꞌ andaꞌanai ina aona, owaꞌ.” \p \v 2 Anan naꞌiam naꞌama, pris dembinai Ananaias nape naliꞌma pris hiami naꞌipa amam maitumana felefeleꞌ ma maha malogel ananinai. \p \v 3 Eaꞌ Pol naꞌipana naꞌi, “Ineꞌ aman aonai siꞌi anom endalelemb awami sandaꞌ pen buꞌunai afitinai sandisam andeꞌ atogini. Atuwasi God nehena. Ineꞌ nape naꞌae naila miꞌuli anama Godi ma nandaꞌ kotima aeꞌ, eaꞌ ineꞌ etina nesambala miꞌuli anama ma deiꞌ naꞌipam mahe!” \p \v 4 Eaꞌ amam maitu felefeleꞌ maꞌipana maꞌi, “Ineꞌ naꞌi basef findiwama aman pris dembinai Godi?” \p \v 5 Eaꞌ Pol nagwa basef naꞌi, “Ipeꞌ sahope, aeꞌ ina egawa aꞌi anan pris dembinai, owaꞌ. Deiꞌ main, basef mail buk Baibeli maꞌi naꞌama maꞌi, ‘Ipeꞌ ina piꞌipa agilinai numafi ipeꞌi piꞌipana basef awami, owaꞌ.’ Amama aeꞌ egawam.” \p \v 6 Eaꞌ Pol nogawa amam Juda dambami mumafi koti anom Sadyusi, anom Farisi. Naꞌama anan naꞌipam mehip naꞌama naꞌi, “Ipeꞌ sahope, aeꞌ Farisiwei eaꞌ ahalome aeꞌanai Farisinai. Aeꞌ embaleꞌef aꞌi endilisi anona nemaf epes sagaꞌi sohafel wapotiꞌ, deiꞌ ape ehafa nemaf anama. Ofagema amama atom deiꞌ esis sandaꞌ kotima aeꞌ.” \p \v 7 Anan naꞌipama basef amama, eaꞌ amam atom mafitap laꞌafena amam Farisi maloma Sadyusi eaꞌ mandawal biefim. \v 8 Deiꞌ main, amam Sadyusi membaleꞌef maꞌi epes sagaꞌi owagama ina sotanima sohafel wapotiꞌ, owaꞌ. Amam maꞌi ensel owaꞌ, ambagof owaꞌ. Eaꞌ amam Farisi membaleꞌefa ambagof maloma ensel maloma epes sagaꞌi sohafel wapotiꞌ endilisi. \v 9 Amama atom amam maꞌi mehip. Eaꞌ anom dambami mawalipasa miꞌuli Godi amam Farisi mohafel maitu maꞌiam mehip naꞌama maꞌi, “Afaꞌ wati aman anama basef ofagema aꞌana. Iꞌi anona ambal buꞌunai o anona ensel niꞌipana ma niꞌipasa basef amama, andeandeꞌ.” \p \v 10 Eaꞌ fitap nataga luꞌuna, soldia dembinai umbamahana ma Pol, naꞌi naꞌama amam hiami mandawal biefimi mohondeꞌana peleꞌatana biefina afuna. Eaꞌ naꞌipa amam soldia ananimi mikiniꞌ mombaloꞌ Pol laꞌafena amam mofaꞌana mofeꞌ ipat amamunai. \p \v 11 Wafilu owamb Dembinai nafiꞌi naitu felefeleꞌma Pol naꞌipana naꞌi, “Ineꞌ nitu laꞌifina. Ina umbamehena, owaꞌ. Fowaꞌ nawalapa basef aeꞌami Jerusalem, eaꞌ nambimb ineꞌ newalapam naꞌama etin wambel luꞌunai Rom wapotiꞌ.” \s1 Amam Juda maꞌi basef mandameꞌmama moha Pol nogaꞌ \p \v 12 Eaꞌ wafilu kuhimbita amam Juda mandakolas maꞌi basef mandameꞌmama mape atogon maꞌi endilisi ilifa moha Pol afuna. Amam maꞌi ina meaꞌ gwaꞌaimi embel muliꞌ, naꞌama otaꞌ ma mohana afuna, eaꞌ meaꞌam. \p \v 13 Amam maꞌi endilisi ilif mandameꞌma basef amama, amam hiami mikilaꞌ 40-peleim. \v 14 Amam mafeꞌma amam pris dambami maloma agufumi Juda maꞌipam maꞌi, “Afaꞌ waꞌi basef wandameꞌmama oha Pol afuna. Afaꞌ waꞌi endilisi ilif ina ataꞌ weaꞌ gwaꞌaimi embel, otaꞌma oha Pol afuna. \v 15 Naꞌama deiꞌ ipeꞌ peloma amam Juda dambami mumafi koti pesapaꞌ basef mefeꞌma soldia dembinai Romunai ma nofaꞌi Pol nifiꞌmai ipeꞌ. Ipeꞌ pembasoꞌmana piꞌi, ‘Afaꞌ waꞌi ataꞌ omeꞌ basef ofagema Poli andeandeꞌ.’ Eaꞌ afaꞌ wandandombam wape. Anan ina nifiꞌi notanimai ma ipeꞌ, ataꞌ owaꞌ, afaꞌ uliꞌ ohana afuna.” \p \v 16 Eaꞌ taganamana Poli nameꞌ amam Juda maꞌi mofeꞌ mopoma Pol eaf ma mohana nogaꞌ, nafeꞌ ipat amam soldiai nawis naꞌipa Pol. \v 17 Eaꞌ Pol nofala anona soldia dembinai naꞌi, “Akwolanago aman anama soꞌunai nefeꞌmago kepten dembinai ma amam soldia hiami. Anan anom basefa naꞌi niꞌipanam.” \p \v 18 Eaꞌ soldia anama naoꞌwana nafeꞌma kepten dembinai naꞌipana naꞌi, “Aman anama nandaꞌ kalabusi Pol nofala aeꞌ naꞌipi aoꞌwai aman anama soꞌunai nafiꞌmai ineꞌ. Anan anom basef niꞌipinam.” \p \v 19 Eaꞌ kepten anama nahapila lagel ananinai naoꞌwana nafeꞌ waꞌol, amam atom mape nahaliꞌana naꞌi, “Ineꞌ naꞌi niꞌipi maim basef?” \p \v 20 Eaꞌ soꞌunai naꞌipana naꞌi, “Amam Juda maꞌi basef mandameꞌmam eaꞌ ma maꞌi mohaliꞌina ma naman nefaꞌ Pol nefeꞌma amam Juda dambami mumafi koti. Amam mambasoꞌam maꞌi ataꞌ mohaliꞌ Pol atona ma basef ofagema ananimi. \v 21 Eaꞌ ina nila basef amamumi, owaꞌ. Deiꞌ main, anom amam amamumi hiami mikilaꞌ 40-peleim maꞌi basef laꞌifimi mandameꞌmam maꞌi endilisi ilif ina meaꞌ gwaꞌaimi embel, owaꞌ. Otaꞌ ma muliꞌ moha Pol afuna. Amama atom deiꞌ amam mape eaf mohafana. Amam mandondombam mape mohafa ineꞌ ma niꞌi ahoꞌma basef amamumi.” \p \v 22 Eaꞌ Kepten anama nasapaꞌ anan soꞌunai nafeꞌ naꞌipana basef laꞌifimi naꞌi, “Ina nefeꞌ niꞌipa enin epen atitina basef amama, owaꞌ.” \s1 Kepten dembinai nasapaꞌ Pol nafeꞌma gavman dembinai Feliks \p \v 23 Eaꞌ kepten anama nofala anom soldia dambami biam naꞌipam naꞌi, “Ipeꞌ bipa pefaꞌai soldia hiami 200-peleim moloma anom soldia 70-peleim matoma hos eaꞌ 200-peleim mahapila wambawai. Ipeꞌ pendondombama pefeꞌ Sisaria atuwasi owamb 9 klok. \v 24 Eaꞌ pendondomba anom hosa Pol wapotiꞌ notomam eaꞌ pefaꞌana andeandeꞌ pefeꞌma gavman dembinai Feliks.” \p \v 25 Kepten anama nandaꞌ anom basef mafeꞌma Feliks naꞌama maꞌi, \p \v 26 “Aeꞌ Klodius Lisias andaꞌ basef amama mafeꞌmago ineꞌ gavman dembinai nape naliꞌi Feliks. Nemaf buꞌunai. \v 27 Amam Juda maꞌi mombaloꞌ aman anama maꞌi nohana nogaꞌ. Naꞌama aeꞌ ameꞌanama basef anan naꞌi anan aman Romunai. Eaꞌ aeꞌ aloma amam soldia wafeꞌ watagama amam Juda wandalombamana lagof amamumi. \v 28 Aeꞌ aꞌi ataꞌ egawa basef ofagema amam mambasoꞌamanami, naꞌama aeꞌ aoꞌwana akiniꞌ ma amam Juda dambami mumafi koti. \v 29 Eaꞌ maꞌipi anom basefa miꞌuli amamunai mambasoꞌmana ma basef amama. Naꞌama amam ina mandaꞌ kotimana ma anom amamaga ma ohana nogaꞌ, o ondaꞌ kalabusimana, owaꞌ. \v 30 Naꞌama deiꞌ anom basef matagama aeꞌ ma amam maꞌi anom basef mandameꞌmama maꞌi mohana nogaꞌ. Eaꞌ deiꞌ aeꞌ mehip asapaꞌana nafeꞌmago ineꞌ. Eaꞌ aeꞌ aꞌipa amam amama mambasoꞌmanai ma mofoꞌo mowalapa basef alihima naep ineꞌimi ma ineꞌ negawa amamaga amama amam maꞌi mondaꞌ kotimanami.” \p \v 31 Eaꞌ amam soldia mameꞌ basef mofaꞌ Pol mafeꞌ anona wambel Antipatris owamb. \v 32 Lala soldia amama motanima mafeꞌ ifagw amamumi Jerusalem. Eaꞌ amam 70-peleim matoma hos atom mofaꞌ Pol mafeꞌ Sisaria. \v 33 Mafeꞌ mataga Sisaria, maseꞌana pas basef amama gavman dembinai eaꞌ mofaꞌai Pol wapotiꞌ nafiꞌi naitu naep ananimi. \v 34 Eaꞌ dembinai gavman anama nafiꞌi nati pas amama eaꞌ nahaliꞌ Pol naꞌi, “Ineꞌ etap luꞌunai agel luꞌunai eti?” \p Eaꞌ Pol naꞌipana naꞌi, “Aeꞌ Silisiaiwei.” \p \v 35 Eaꞌ anan naꞌipa Pol naꞌi, “Nambimb amam amama mambasoꞌma ineꞌi mufiꞌi motaga, aeꞌ emeꞌ basef ineꞌimi.” \p Eaꞌ naꞌipa amam mandaꞌ kalabusima Pol ipat luꞌunai gavman dembinai Heroti. \c 24 \s1 Amam agufumi Judai mandaꞌ kotima Pola naep dembinai gavman Feliks \p \v 1 Nimeguf wanom biam mafeꞌ eaꞌ, pris dembinai Ananaias nakiniꞌ nafeꞌ Sisaria naloma anom agufumi Judai eaꞌ anona aman Tertulus aman nogawa miꞌuli gavman nalomam nafiꞌi. Amam hiami maꞌipa gavman dembinai Filiksa basef amama maꞌi mondaꞌ kotima Polami. \v 2 Eaꞌ gavman anama nofalai Pol nafiꞌi, Tertulus nandaꞌ basef findiwama anan. Eaꞌ naꞌipa Feliks naꞌi, “Ineꞌ aman dembinai Feliks, ineꞌ nagiambama apeꞌ Juda ma mape nogota launai andeandeꞌ eaꞌ wandaf main owaꞌetin. Okom buꞌunai ineꞌinai nagiambama esis wambota apeꞌinai ma deiꞌ mape andeandeꞌ mikilaꞌ fowaꞌ maliꞌ mape. \v 3 Eaꞌ apeꞌ mape wambel hiagoma opalef apeꞌimi mape boꞌoma ineꞌ. Eaꞌ nimeguf hiami laꞌelaꞌef manifelina ma amama. \v 4 Naꞌama aeꞌ andaiwaꞌma ahapilina nogota laona. Deiꞌ ahaliꞌina ma nemeꞌ basef apeꞌimi bandami. \p \v 5 Apeꞌ mogawa aman anama nandaꞌmapa amamaga awami hiami. Eaꞌ nandaꞌ naumbih nafela ukup awami naloma esis Juda hiesi napaꞌ nalomas etap hiagoma wambel hiagoma. Anan agel luꞌunai ma epes isima sapaꞌ sawala epes hiesi apeꞌisi ma epes sape deindeiꞌi, saꞌi epes Nasareti. \v 6 Eaꞌ anan naꞌi nondaꞌ ipat luꞌunai sanda lotuma Godanai aona wapotiꞌ. Naꞌama apeꞌ mombaleꞌana maꞌi mondaꞌ kotimana ma miꞌuli apeꞌinai. \v 7 Eaꞌ kepten dembinai Lisias nafiꞌi, anan laꞌifinai nahondeꞌana lagof apeꞌimi. \v 8 Anan naꞌi mehip apeꞌ mandaꞌ kotima anan mifiꞌi motaga naep ineꞌimi. Iꞌi deiꞌ ineꞌ nihaliꞌ aman anama, atuwasi ineꞌ negawa endilisi basef ananimi ma niꞌi amamaga hiami apeꞌ mandaꞌ kotimanami.” \p \v 9 Eaꞌ amam Juda dambami wapotiꞌ magiambama anan mambasoꞌma Pol mawalapam maꞌiam maꞌi, “Basef amama endilisimi atom.” \s1 Pol nagwa basefa Feliks \p \v 10 Eaꞌ gavman dembinai nandaꞌ balaga nahaliꞌ Pol nogwa basef naꞌama naꞌi, “Aeꞌ egawa afagof hiami ineꞌ nandaꞌ jas nape dembinai gavman numafi apeꞌ Juda hiapai. Naꞌama deiꞌ okom aeꞌanai boꞌona, endilisi ma egwa basef amama ihiꞌambena aeꞌ ina andaꞌ anona waf aonai, owaꞌ. \v 11 Iꞌi ineꞌ nihaliꞌ esis, atuwasi nemeꞌ basef amama deiꞌ aeꞌ aꞌi iꞌipinami. Nimeguf ataꞌ 12-peleim mafeꞌ eaꞌ aeꞌ aliꞌ afeꞌ Jerusalem andaꞌ lotu. \v 12 Eaꞌ amam Juda maꞌi mondaꞌ kotima aeꞌ mati aeꞌ ina aꞌi anom basef afitapam aloma enin epen nomon ipat luꞌunai Godi, owaꞌ. Amam ina mati aeꞌ afela ukup asasimi ma sopaꞌ ifagw esis Juda saꞌi basef sapeimi nomon o anagon nomona wambel anama luꞌwagoma, owaꞌ. \v 13 Eaꞌ basef amama esis deiꞌ sandaꞌ kotimiami, esis ina atuwasi laꞌifis sowalapa anom basef ofagema ma ineꞌ negawa, owaꞌ. \p \v 14 Naꞌama aeꞌ aꞌi ewalapa basef amama atoma ineꞌ. Eaf anama esis Juda etis sandaiwaꞌmanai saꞌi waf anama sawala wambotagwanai ina endilisinai. Waf anama endilisinai aeꞌ ahapilana ailana. Aeꞌ aila eaf anama andaꞌ lotu ma God amam bafapapa apeꞌ Juda hiapai mandaꞌ lotumanai. Aeꞌ ahapila basef hiami mape miꞌuli Godi naloma basef hiami amam profet fowaꞌ mandaꞌami. \v 15 Aeꞌ embaleꞌefam ape ehafa God owagama nefela esis sagaꞌi, epes isima buꞌwasi soloma isima sandaꞌ waf aonai wapotiꞌ. Amam mandaꞌ kotima aeꞌ wapotiꞌ mombaleꞌef mape mohafa God naꞌama etin. \v 16 Eaꞌ laꞌelaꞌef aeꞌ andaꞌ maol luꞌunai ma epe andeandeꞌ ma malogel nape opaf aeꞌ nomoni ina nihiꞌambe anona waf aonai aeꞌ andaꞌanai, owaꞌ. Aeꞌ andaꞌ maola waf aonai aꞌe ma naep Godi naloma naep epesi wapotiꞌ. \p \v 17 Aeꞌ ape anom afagof anona wambel eaꞌ etanima afiꞌi Jerusalem ma epes hiesi aeꞌasi. Aeꞌ efaꞌai moni maina igiambama isima kwahusi eaꞌ eha anom mafis endalalima God eseꞌana. \v 18 Andaꞌam naꞌama ma andaꞌ waf buꞌunai, waf aonai aꞌe ma naep Godi. Eaꞌ esis satolowe. Ina enis amam nematawa hiesi sape salome afela opalef enis epes sandaꞌ salamala naninani, owaꞌetin. \v 19 Naꞌama enis Juda sape etap hiagoma Esiaisi safiꞌi sombaleꞌe. Iꞌi esis anom basefa aeꞌ, deiꞌ andeandeꞌma sifiꞌi naꞌae naep ineꞌimi sondaꞌ kotimi. \v 20 Iꞌi owaꞌ, amam amama miꞌipina anom basefa amamaga awami amam mati aeꞌ andaꞌami, nemaf anama fowaꞌ aitu naep amam Juda dambami mumafi koti. \v 21 Anom basef etifim naꞌama. Nemaf anama aitu laꞌafena amam, aeꞌ ega aꞌi, ‘Aeꞌ embaleꞌefa God nefela esis sagaꞌi sohafel wapotiꞌ, eaꞌ amama atom ipeꞌ deiꞌ pandaꞌ kotima aeꞌ ma naep ipeꞌimi.’ ” \p \v 22 Feliks nogawa andeandeꞌma baleꞌef naloma waf saꞌi eaf esis Kristeni. Eaꞌ naꞌipa esis Juda ma ataꞌ sope sohafana. Anan naꞌi, “Otaꞌ ma soldia dembinai Lisias nikiniꞌi, aeꞌ enandonama basef amama ipeꞌimi.” \p \v 23 Eaꞌ naꞌipa anona soldia dembinai ma ataꞌ nondaꞌ Pol nuwis nope kalabus nope wafifina etin. Eaꞌ naꞌi ahoꞌma esis alupusi ananisi sifiꞌi sigiambamana ma amamaga. \s1 Feliks nandaꞌ Pol nandaꞌ kalabus afagof biam \p \v 24 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, Feliks naoꞌwa wauluꞌmana ananiꞌwi Drusila safiꞌi. Drusila akwaꞌw anoꞌw Judaiꞌwi. Eaꞌ Feliks nofala Pol naꞌi nemeꞌ anom basef ananimi. Eaꞌ Pol nafiꞌi naꞌipana basef ofagema ma esis sombaleꞌefa basef Jisas Kraisi. \v 25 Naꞌipana waf buꞌunai ma epes sumafi alop asasinai andeandeꞌ ma owagama God nondaꞌ kotima epes hiesi. Naꞌiam naꞌama, Feliks umbamahana. \p Eaꞌ naꞌi, “Ineꞌ foꞌo. Nambimb anona nemaf, efalena wapotiꞌ.” \p \v 26 Feliks nape nohafa anom amamaga wapotiꞌ. Anan naꞌi nambimb Pol noseꞌana anona moni ma nokwahona nofeꞌ wafifina. Naꞌama laꞌelaꞌef anan nofalana nafiꞌi naꞌi nalomana. \p \v 27 Afagof biam mafeꞌma hiꞌalam, Festus nofaꞌ maol Filiksi. Eaꞌ Feliks naꞌi ataꞌ nondaꞌ ukup esis Judai mope andeandeꞌ. Eaꞌ ataꞌ nandaꞌ Pol nape nandaꞌ kalabus. \c 25 \s1 Pol nofala Sisar gavman dembinai esis Romi ma nomeꞌ kot ananinai \p \v 1 Festus nafiꞌi nofaꞌ maol nape dembinai gavman numafi etap hiagoma fowaꞌ Feliks numafiagoma. Nape nimeguf wanom eaꞌ, nakwaha wambel Sisaria nondowasaꞌ Jerusalem. \v 2 Eaꞌ amam pris dambami maloma agufumi Judai mafiꞌmai anan mambasoꞌma Pol. \v 3 Maꞌipa Festus mehip maꞌi, “Ineꞌ nigiambamafa nesapaꞌ aman anama nifiꞌi anaeꞌ.” \p Deiꞌ main, amam maꞌi mondambahoꞌ mope eafa mohana nogaꞌ. \v 4 Eaꞌ Festus nagwa basef naꞌipam naꞌi, “Pol nandaꞌ kalabus nape wambel Sisaria. Nambimb aeꞌ etanima efeꞌ ganima. \v 5 Eaꞌ amam agufumi ipeꞌimi mifiꞌi mikiniꞌi moloma aeꞌ. Iꞌi aman anama nandaꞌ waf aonai, amam mondaꞌ kotimana.” \p \v 6 Festus nape nalomam nimeguf 8-peleim o 10-peleim, eaꞌ nakiniꞌ wambel Sisaria. Wafilu nafeꞌ nawis ipat sandakota naꞌipa amam soldia moꞌwa Pol mifiꞌi. \v 7 Eaꞌ amam Juda makwaha Jerusalem mape mahafa Pol nafiꞌi makiniꞌi maitu felefeleꞌma anan mambasoꞌmana basef hiami nimanimi. Eaꞌ amam mandaꞌmana basef etin, basef ofagema amamumi ina anom. \p \v 8 Eaꞌ Pol nagwa basef naꞌi, “Aeꞌ ina andaꞌ anona waf aonai ma miꞌuli apeꞌ Judai, ipat luꞌunai Godi, o miꞌuli Sisari wapotiꞌ, owaꞌetin.” \p \v 9 Naꞌama Festus naꞌi nondaꞌ ukup esis Judai mope boꞌom. Eaꞌ nahaliꞌ Pol naꞌi, “Ineꞌ naꞌi nefeꞌ Jerusalem ama nambimb emeꞌenama basef ineꞌimi gani?” \p \v 10 Eaꞌ Pol naꞌi, “Ipat anaeꞌ aeꞌ deiꞌ aituanai, anaeꞌ ipat Sisari sandaꞌ kota. Ipat anaeꞌ atona pemeꞌ basefa kot aeꞌanai. Ineꞌ etina negawa, aeꞌ ina andaꞌ anona waf aonai ma esis Juda, owaꞌ. \v 11 Iꞌi aeꞌ anona waf aonai ma endaꞌ anom amamaga awami mondahama aeꞌ egaꞌ, andeandeꞌma amam mohe egaꞌ. Iꞌi basef amama amam mandaꞌ kotima aeꞌami owaꞌ endilisimi, ina andeandeꞌma dembinai gavman neseꞌe efeꞌma lagof amamumi, owaꞌ. Deiꞌ aeꞌ efala gavman dembinai Sisar nemeꞌ kot aeꞌanai.” \p \v 12 Eaꞌ Festus ataꞌ naꞌi basef naloma amam dambami ananimi, naꞌipa Pol naꞌi, “Ineꞌ nefala Sisar ama nemeꞌ kot ineꞌinai, ineꞌ foꞌmago Sisar.” \s1 Festus nahaliꞌ dembinai King Agripa ma Pol \p \v 13 Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ, dembinai king Agripa nafiꞌi naloma anoꞌw nemataꞌw Bernaisi esis bias safiꞌi Sisaria saꞌi sondaꞌmana nemaf buꞌunai Festus. \v 14 Esis sape Sisaria nimeguf hiami eaꞌ Festus nawalapa basef naꞌipanam king Agripa ma Pol. Anan naꞌi, “Anona aman fowaꞌ napani Feliks nandaꞌana deiꞌ nandaꞌ kalabus. \v 15 Fowaꞌ aeꞌ apani Jerusalem, amam pris dambami maloma agufumi esis Judai mambasoꞌmana mahaliꞌ aeꞌ ma iꞌi endilisi anan aman aonai ma nogaꞌ. \p \v 16 Eaꞌ aeꞌ agwamama basef naꞌama aꞌi, ‘Apeꞌ Rom waf anama aꞌapa ma moseꞌana nimanimi naꞌa enin epen, owaꞌ. Iꞌi basef milan, enin ataꞌ niliꞌ nitu nondaꞌ basefa naep esis isima sandaꞌ kotimani ma apeꞌ ataꞌ moseꞌana nogota ma enin negwa anom basefa esis sandaꞌ kotimani.’ ” \p \v 17 Nemaf anama amam agufumi Judai mafiꞌi naꞌae, ina apoma noma ma emeꞌ basefana, owaꞌ. Nemaf giꞌmainai aeꞌ afeꞌ ape ipat sandaꞌ kota aꞌipa esisa sofaꞌ aman anama nafiꞌi. \v 18 Eaꞌ amam mandaꞌ kotima anan mafiꞌi maitu mambasoꞌmana. Eaꞌ amam ina maꞌi anom basef endilisimi ma waf aonai masindinana aꞌi amam mondaꞌ kotimanami, owaꞌ. \v 19 Amam mandahihianama anom basef malomana ma waf esis sandaꞌ lotuwanai eaꞌ anona aman nagaꞌi, Jisas. Eaꞌ Pol naꞌi aman anama nape namunai ambal napaina. \v 20 Aeꞌ aꞌi egolopa basef amama ofagema andeandeꞌ, naꞌama okom aeꞌanai ina egawa, owaꞌ. Aeꞌ ina laꞌifiwi, owaꞌ. Eaꞌ ahaliꞌana aꞌi, “Ineꞌ naꞌi nefeꞌ Jerusalem ama nambimb emeꞌenama basef ineꞌimi gani? \p \v 21 Eaꞌ Pol naꞌi anan nope kalabus ama nambimb gavman dembinai apeꞌinai Sisar nemeꞌ basef ananimi. Aeꞌ aꞌi anan nope kalabus eaꞌ esapaꞌana nefeꞌmago Sisar.” \p \v 22 Eaꞌ Agripa naꞌipa Festus naꞌi, “Aeꞌ atowe aꞌi emeꞌ basef ananimi.” \p Eaꞌ Festus naꞌipana naꞌi, “Naman ineꞌ nemeꞌana.” \p \v 23 Wafilu Agripa naloma nemataꞌw akwama Bernaisi safiꞌi sandaꞌ sosaf hianai ma sefela agof asasimi luꞌum. Eaꞌ sawis ipat luꞌunai sandatama etifigin sape saꞌi basef nomon saloma amam soldia dambami maliꞌi maloma amam agufumi taun anama. Eaꞌ Festus naꞌipas mehip saoꞌwa Pol nafiꞌi. \p \v 24 Eaꞌ Festus naꞌi, “King Agripa, naloma ipeꞌ epes hipei pape paloma apeꞌ, ipeꞌ pati aman anama. Esis amam nematawa hiesi Juda sape Jerusalemi saloma sape naꞌae wapotiꞌ sandaꞌ kotimana naep aeꞌami. Esis saꞌipi basef laifimi saꞌi ehana afuna. Saꞌi ꞌIna nope, hana afuna.’ \v 25 Naꞌama aeꞌ ati anan ina nandaꞌ anom amamaga awami ma nogaꞌ, owaꞌ. Eaꞌ anan nofala gavman dembinai Sisar ma nomeꞌ kota anan. Amama atom aeꞌ aꞌi basefa esapaꞌana nofoꞌo. \v 26 Eaꞌ aeꞌ ina ati anom basefa anan mataga alihima endaꞌ anom basefa pas esapaꞌam mofeꞌma Sisar, owaꞌ. Eaꞌ deiꞌ king Agripa aeꞌ auꞌwai aman anama nafiꞌmai ineꞌ neloma ipeꞌ hipei wapotiꞌ. Afaꞌ omeꞌ basef ananimi andeandeꞌma nambimb aeꞌ egawama endaꞌ anom basef mil pas. \v 27 Deiꞌ main, ina andeandeꞌma esapaꞌana nofeꞌ etin. Afaꞌ ondaꞌ anom basef sandaꞌ kotimanami mil pepa mefeꞌ molomana, andeandeꞌ.” \c 26 \s1 Pol nawalapa basefa dembinai king Agripa \p \v 1 Eaꞌ Agripa naꞌipa Pol naꞌi, “Deiꞌ ineꞌ negwa basef amama amam mambasoꞌmena.” \p Pol nafela lagel naꞌi basef ananimi naꞌi, \v 2 “King dembinai Agripa, aeꞌ aꞌi egwa basef amama hiami amam Juda mambasoꞌma aeꞌami. Aeꞌ okom naꞌi andeandeꞌma aꞌi ewalapa basef aeꞌami ma naep ineꞌimi. \v 3 Deiꞌ main? Ineꞌ negawa andeandeꞌma waf apeꞌ Judai naloma amamaga apeꞌ ukup mapomam mafeꞌ deindeiꞌmami. Amama atom deiꞌ aeꞌ aꞌi ineꞌ nemeꞌ basef aeꞌami, okom ineꞌinai ina iwanina mehip, owaꞌ. \p \v 4 Fowaꞌ ape afiꞌi afiꞌi deiꞌ feꞌ anama aeꞌanai esis Juda hiesi sogawa. Fowaꞌ ataꞌ saꞌowe ape etap aeꞌanai eaꞌ afeꞌ ape Jerusalem wapotiꞌ. \v 5 Fowaꞌ gani esis sogawa aeꞌ. Iꞌi ukup asasimi miꞌi aꞌe, sowalapa basef amama ma waf aeꞌ andaꞌanai. Esis sogawa aeꞌ aila waf epes hiesi apeꞌ Farisi. Waf anama ahifina endilisi, nikilaꞌ waf hianai anona lotu apeꞌinai. \v 6 Eaꞌ basef ofagema ma kot naꞌama. Aeꞌ embaleꞌef endilisi ma God nefela sagaꞌi sohafel wapotiꞌ, amama atom. Aeꞌ embaleꞌef ape ehafa God nondaꞌ amamaga amama motaga siꞌi fowaꞌ naꞌipa akupapa apeꞌimi Judai. Amama atom deiꞌ esis sandaꞌ kotimi. \v 7 Wambotagw apaꞌimi 12-peleim mandaꞌ lotuma God owamb alip eaꞌ mombeleꞌef endilisi mape mohafa amama atom. Deiꞌ aꞌipa ineꞌ dembinai king, aeꞌ wapotiꞌ embaleꞌef ape ehafa amama. Eaꞌ naꞌama esis Juda sambasoꞌme.” \p \v 8 Pol naꞌipa king Agripa eaꞌ nandamboma naꞌipa amam Juda naꞌi, “Deiꞌ maina ipeꞌ paꞌi basef ina endilisimi ma God owagama nefela esis isima sagaꞌi wapoti? Ipeꞌ pembaleꞌefa basef amama. \p \v 9 Fowaꞌ aeꞌ wapotiꞌ okom naꞌi aeꞌ endaꞌ amamaga hiami ma ehagofa agel Jisas Nasaretinai. \v 10 Aeꞌ andaꞌam naꞌama etina enis epes gani Jerusalem. Amam pris dambami maseꞌe pepel andaꞌ kalabusima amam nematawa hiesi Godi. Nemaf anama amam pris dambami maꞌi moha enis Kristen sogaꞌ, aeꞌ wapotiꞌ aꞌi aꞌe. \v 11 Eaꞌ nimeguf hiami aeꞌ aseꞌas nimanimi Kristen isima ahas nomon ifagw esis Juda saꞌi basef sapeimi hiami. Aeꞌ aꞌi endaꞌ esisa sondaꞌ Dembinai findiwana ma sokwaha basef Dembinai. Aeꞌ okom wandafuna endilisi ma esis, ailas afeꞌ anona wambel laogoma luꞌwagoma. \s1 Pol naꞌi basef nawalapama nataga Kristen namboma okom naila God \r (Ap 9:3-19; 22:6-16) \p \v 12 Efaꞌ pepela amam pris dambami masapaꞌe afeꞌ Damaskus. \v 13 Aeꞌ aꞌipa ineꞌ dembinai king, ma aon nahagasom aeꞌ aila eaf afeꞌ, ati howalogon nisilaꞌi heven nikilaꞌ aon alipunai. Howalagon nafiꞌi nolalowe aloma amam mafeꞌ malumai. \v 14 Afaꞌ hiafai waꞌoh etap eaꞌ aeꞌ ameꞌ anona malogel naꞌi diga Hibrui naꞌi, ‘Sol, Sol, deiꞌ maina ineꞌ nandaꞌ maol nahambombaga aeꞌ? Ineꞌ nandaꞌ maol naha anama ina negawa. Deiꞌ nefaꞌ nimanimi bolam siꞌi anona naha bulmakau ananimi bolam nanindinama nafeꞌ andeandeꞌ.’ \p \v 15 Eaꞌ ahaliꞌana aꞌi, ‘Dembinai ineꞌ emi?’ \p Eaꞌ Dembinai naꞌi, ‘Aeꞌ Jisas, ineꞌ nahambombage. \v 16 Eaꞌ ineꞌ hafel nitu. Aeꞌ afiꞌmai ineꞌ ma amamaga amama. Aeꞌ aꞌi esaheꞌena ma nihapila maol aeꞌanai, newalapa basefa amamaga ineꞌ natoloma aeꞌi. Eaꞌ amamaga amama owagama aeꞌ ihiꞌambenam. \v 17 Nambimb aeꞌ etagahina lagof esis epes hiesi ineꞌisi Juda eaꞌ etagahina ma lagof isima enis epes sololama Godi wapotiꞌ. Aeꞌ esapaꞌena nefeꞌma epes isima. \v 18 Ama newala naep asasimi ma esis sowaꞌ alafugaha akota waf aonai somboma opalef sifiꞌmai howalagon ma sokwaha pepel Satani sifiꞌmai God. Esis sombaleꞌefa aeꞌ ma ekwaha waf aonai esis sandaꞌanai. Ama sofaꞌ amamaga buꞌwami soloma enis amam nematawa God nandaꞌas boꞌwes ananisi etisi.’ \s1 Pol naꞌipa dembinai king Agripa ma maol anan nandaꞌana Dembinai \p \v 19 Dembinai king Agripa, aeꞌ ati amamaga amama mataga heveni eaꞌ ina esambala basef amama, owaꞌ. \v 20 Aeꞌ aliꞌ awalapa basefa esis amam nematawa sape Damaskusi eaꞌ awalapama epes sape Jerusalemi eaꞌ awalapama esis sape etap hiagoma Judia eaꞌ afeꞌ awalapama isima sololama Godi wapotiꞌ. Aeꞌ awalapa basefa pendaꞌ maol peloma waf buꞌunai nendahama epes somboma opalef sefeꞌma God. \v 21 Aeꞌ andaꞌam naꞌama eaꞌ ofagema amama atom deiꞌ esis Juda sombaleꞌe ipat luꞌunai Godi saꞌi sehe egaꞌ. \v 22 Naꞌama God nagiambame afiꞌi afiꞌi ataga deiꞌ aitu naꞌae eaꞌ awalapa basef aꞌipa epes hiesi agof aꞌasi saloma ipeꞌ agufipei wapotiꞌ. Aeꞌ ina ewalapa anom basef, owaꞌ. Awalapa basef amama Godi atom fowaꞌ amam profet maloma Moses maꞌiami ma amamaga owagama meatagai. \v 23 Amam maꞌiam naꞌama maꞌi, ‘Dembinai Krais ataꞌ nofaꞌ nimanimi, ma nambimb notanima nohafel hiꞌagif niliꞌma epes hiesi. Ama Anan nowalapa basefa epes hiesi sogawam siꞌi howalagon nikilaꞌi nififima esis ananisi soloma isima sololama Godi wapotiꞌ.’ ” \s1 Pol naꞌipa dembinai king Agripa nombaleꞌefa Jisas \p \v 24 Pol naꞌipas naꞌama eaꞌ, Festus noga naꞌi basef laꞌifimi naꞌama naꞌi, “Pol, ineꞌ okom nololaina! Ineꞌ nati buk hiami natalifam nogawam deiꞌ gawa anama luꞌunai nandaꞌena okom nololaina!” \p \v 25 Eaꞌ Pol nagwamana naꞌi, “Ineꞌ aman dembinai Festus, aeꞌ ina okom nololae, owaꞌ. Aeꞌ okom napaewe deiꞌ aꞌi endilisi. \v 26 Ineꞌ dembinai king negawa hiꞌalam amamaga amama hiami. Eaꞌ aeꞌ deiꞌ awalapam aꞌiam aeꞌ ina umbamahe, owaꞌ. Aeꞌ egawa amamaga amama hiami ina mandambahoꞌma naep maloma aligah ineꞌimi, owaꞌ. Ineꞌ natolom negawam eaꞌ. Deiꞌ main, amamaga amama ina mataga mandambahoꞌ, owaꞌ. \v 27 Dembinai king Agripa, ineꞌ nembaleꞌa basef Godi amam profet fowaꞌ mawalipasami o owaꞌ? Aeꞌ egawa ineꞌ nembaleꞌam!” \p \v 28 Eaꞌ king Agripa naꞌipa Pol naꞌi, “Nogota anama bandana ineꞌ naꞌi nendaꞌe etaga Kristen?” \p \v 29 Eaꞌ Pol naꞌi, “Nogota bandana o laona andeandeꞌ. Aeꞌ anda betena God naꞌama. Aꞌi nambimb ineꞌ neloma epes isima hiesi deiꞌ pameꞌ basef aeꞌami petaga Kristen naꞌama etin siꞌi aeꞌ. Eaꞌ sen anama nowaꞌ aeꞌi, andaiwaꞌma nowaꞌepa.” \p \v 30 Pol naꞌiam naꞌama eaꞌ, dembinai king naliꞌ nohafel naitu naloma Bernaisi saloma gavman dembinai saloma epes isima sape salomasi. \p \v 31 Eaꞌ sawis andeꞌ. Esis etis sandaꞌipama saꞌi, “Aman anama ina nandaꞌ anom amamaga awami ma nogaꞌ o nondaꞌ kalabus, owaꞌ.” \p \v 32 Eaꞌ Agripa naꞌipa Festus naꞌi, “Iꞌi aman anama ina nofala gavman dembinai Sisar ma nomeꞌanama kot, ineꞌ netagahana nofoꞌo wafifina.” \c 27 \s1 Amam soldia mandaꞌ Pol nafeꞌ anona sip nafeꞌ Rom \p \v 1 Eaꞌ anom dambami Rom maꞌi basef mandameꞌmama afaꞌ ofaꞌ sip ofeꞌ etap hiagoma Itali. Eaꞌ anom dambami masapaꞌ Pol naloma enis epes sandaꞌ kalabusi ma anona soldia dembinai Julius numafias. Anan anona amam soldia gavman dembinai Sisari. \v 2 Eaꞌ afaꞌ walata anona sip nafiꞌ Adramitiumi. Sip anama naꞌi nefeꞌ anona wambel nape naoh amama etap hiagoma Esia. Afaꞌ wafeꞌ eaꞌ anona aman Aristarkus Tesalonaikainai ma etap hiagoma Masedonia nafeꞌ nalomafa. \p \v 3 Wafilu wafeꞌ wail anona wambel Saidon. Eaꞌ aman anama Julius numafi Pol nandaꞌ waf buꞌunai ma anan. Naꞌi ahoꞌma anan nefeꞌ niti alupusi ananisi ma nofaꞌ gwaꞌaimi maima esis. \p \v 4 Afaꞌ wakwaha Saidon wafeꞌ eaꞌ uf naluwi anama afaꞌ waꞌi weafeꞌma. Eaꞌ wafeꞌ anona ailan Saiprus waꞌol uf aꞌagoma. \v 5 Eaꞌ wafeꞌ watopaꞌ naoh wafeꞌ felefeleꞌma etap hiagoma Silisia naloma Pamfilia eaꞌ wafeꞌ watagama anona wambel Maira etap hiagoma Lisia. \p \v 6 Wambel anama Julius nati anona sip nafiꞌi Aleksandria naꞌi nefeꞌ etap hiagoma Itali. Eaꞌ naꞌipafa wafeꞌ walata sip anama. \v 7 Wafeꞌ, sip anama nafeꞌ saꞌosaꞌombel ama anom nimeguf hiꞌalam. Wandaꞌam nomaꞌw nahafa eaꞌ wataga felefeleꞌma anona wambel Nidus. Uf nalo luꞌuna niliꞌakwafa eaꞌ ina ataꞌ wafeꞌ mehip, owaꞌ. Eaꞌ wafeꞌ anona ailan Krit waꞌol uf owaꞌma felefeleꞌma etap Salmone daꞌmalifinama. \v 8 Wandaꞌam nomaꞌw nahafa eaꞌ waila naoh atom wafeꞌ felefeleꞌma akata ailan anama Krit. Wafeꞌ nogota laona eaꞌ wataga anona wambel Fasiguma Sip Naila. Anama felefeleꞌma wambel luꞌwagoma Lasea. \p \v 9 Nimeguf hiami mafeꞌ hiꞌalam, nemaf anama esis Juda sakwaha gwaꞌaimianai hiꞌalana eaꞌ anom nimeguf wapotiꞌ. Nogota anama naoh mandaꞌam fepo. Ina nogota boꞌonama sip neafeꞌ, owaꞌ. Eaꞌ Pol naꞌipasa basef esis naꞌama naꞌi, \v 10 “Ipeꞌ amam, pemeꞌ. Iꞌi deiꞌ afaꞌ weafeꞌma, nambimb otagama nimanimi eaꞌ amamaga hiami higililam. Ina hiahaom maim atom moloma sip higililam, owaꞌ. Ambagof afaꞌimi wapotiꞌ nambimb higililam. Aeꞌ egawam endilisi.” \p \v 11 Eaꞌ Julius nameꞌ dembinai kepten anama numafi amam mandaꞌ maol sipi naloma aman anama ofagenama sipi ina mameꞌ basef Pol naꞌiami, owaꞌ. \v 12 Basis amama sip nafeꞌ naima ina boꞌwagon ma sip nilagon nogota anama uf naluwianai, owaꞌ. Eaꞌ amam hiami mape sip maꞌi anom basef mandameꞌmama maꞌi mokwaha wambel anama mafeꞌ. Iꞌi amam laꞌifim, maꞌi mefeꞌ motaga ulal basis amama Finiks eaꞌ mope anama nogota anama launai uf luꞌunai naluwianai. Basis amama Finiks mape ailan anama Krit. Anama boꞌwagoma ma sip nofeꞌ nondambahoꞌma uf naluma. Basis amama mape laꞌafena aon natefima nowalama. \s1 Uf luꞌunai nalo naoh mandaꞌam fepo kwapeteꞌam endilisi \p \v 13 Sape nogota bandana nafeꞌ eaꞌ uf soꞌunai nalo nafiꞌi aon natopaꞌ nowalama eaꞌ ina laꞌifina, owaꞌ. Eaꞌ amam maꞌiam maꞌi atuwasi amam mofeꞌ andeandeꞌ siꞌi ukup amamumi maꞌi. Naꞌama magiai anka nalatai eaꞌ wafeꞌ waila naoh atom felefeleꞌma bandagoma ailan anama Krit. \v 14 Nogota laona uf laꞌifinai saꞌi taleo naluwi nalo nafiꞌi ailan anama Krit. \v 15 Namboma sip anama eaꞌ ina laꞌifina neafeꞌ anama uf nalu nafiꞌima, owaꞌ. Eaꞌ wapoma uf atona nefaꞌ sip nafeꞌ. \v 16 Wafeꞌ anona ailan waꞌol uf aꞌagoma sofalagon saꞌi Kauda. Wandaꞌ maol luꞌunai endilisi ma owaꞌ bot soꞌunai nail laꞌifina. \v 17 Eaꞌ amam magiai bot anama soꞌunai nalatai sip ilif eaꞌ mowaꞌ sip laꞌafen ma anom mandelef laꞌifina nail. Amam umbamaham endilisi ma mefeꞌ mieil anama wesan aonai naꞌoma, felefeleꞌma etap hiagoma Libia, Afrika. Eaꞌ matagahai sel mikilaꞌi. \v 18 Uf naloma naoh makotoꞌma afaꞌ mehip. Wafilu magiꞌ anom hiahaom nimanimi makwahom mowala naoh. \v 19 Ama nemaf nafeꞌma wenifi mandaꞌ lagof amamumi atom makwaha anom amamaga sel mandelef maim mandaꞌ sip nimaninai. \v 20 Nimeguf hiami afaꞌ ina ataꞌ wati aon ondowa, owaꞌ. Uf luꞌunai atona endilisi nakotoꞌmafa wape naꞌama etin. Eaꞌ waꞌi nambimb ina ofeꞌ otaga anagon andeandeꞌ, owaꞌ. Waꞌi higililafa etin. \p \v 21 Nimeguf hiami amam ina ataꞌ maꞌ gwaꞌaimi eaꞌ Pol nohafel naitu laꞌafena amam naꞌi, “Ipeꞌ pemeꞌ. Fowaꞌ ipeꞌ andeandeꞌma pemeꞌ basef aeꞌami ma afaꞌ ina okwaha Krit ufiꞌi ulal. Iꞌi ondaꞌam naꞌama, afaꞌ ina deiꞌ ofaꞌ nimanimi amama, eaꞌ amamaga hiahaom maim afaꞌimi higililam, owaꞌ. \v 22 Eaꞌ deiꞌ aꞌipipa afela ukup ipeꞌimi mope laꞌifim. Ina nambimb anona aman afaꞌinai nefeꞌ higililana, owaꞌ. Sip atona higililana. \v 23 Deiꞌ maina aeꞌ egawa amama? Aeꞌ aman Godi andaꞌ lotuma anani. Doꞌok owamb anona ensel Ananinai nafiꞌi naitu felefeleꞌma aeꞌ \v 24 naꞌipi naꞌi, ‘Pol, ineꞌ owaꞌ umbamehena, owaꞌ. Ineꞌ nambimb nefeꞌ nitu naep gavman dembinai Sisar. Eaꞌ ineꞌ nemeꞌ, epes hiesi isima sape salomena sipi, isima God nambimb nigiambamas. Eaꞌ ina atuwasi enin higililan, owaꞌ.’ \p \v 25 Deiꞌ main, aeꞌ embaleꞌefa God anan nambimb nondaꞌ amamaga amama motaga siꞌi naꞌipiam. \v 26 Eaꞌ afaꞌ ataꞌ ofeꞌ wil anona ailan anama otamba maꞌoma.” \p \v 27 Owambeh amama wikifah biam tol wala etin wafeꞌ naoh amama Adriai. Owamb laꞌafen aon nahagasom amam mumafi hiahaom sipi mogawa maꞌi sip nafeꞌ nataga felefeleꞌma anona ailan. \v 28 Eaꞌ mala mandof siꞌi ikwaf nowala naoh mondolaꞌwifagon nihiꞌambam naꞌi 40 mita, laogon atona. Eaꞌ wafoꞌo felefeleꞌ, walana wapotiꞌ mondalaꞌwifagon naꞌi 30 mita, ina laogon, owaꞌ. \p \v 29 Eaꞌ amam umbamaham maꞌi, “Naꞌama mofeꞌ etin laꞌifim mope anom otamba anama otambaiguma.” \p Eaꞌ makwaha anka biefina biefina nowala sip anama naila ma mombaloꞌa sip nail. Eaꞌ amam ukup maꞌi aon alipunai ataꞌ nitefi mehip. \v 30 Amam mandaꞌ maol sipi maꞌi ataꞌ magolopa eafa mokwaha sip mefeꞌ. Eaꞌ mala bot soꞌunai nowala mambasoꞌam maꞌi mokwaha anona anka nowala sip anama naila. \p \v 31 Eaꞌ Pol naꞌipa dembinai soldia Julius naloma amam soldia naꞌipam naꞌi, “Iꞌi amam amama owaꞌ mope sip laꞌlaꞌef, atuwasi ipeꞌ awepa higililipa.” \p \v 32 Eaꞌ amam soldia matopaꞌ mandelefa bot soꞌunai anama nowala naoh. \p \v 33 Eaꞌ felefeleꞌma aon naꞌi nitefi, Pol naꞌipam basef amam hiami. Anan naꞌi nondaꞌam motaga laꞌifim meaꞌ anom gwaꞌaimi. Eaꞌ naꞌi, “Nogota launai ipeꞌ pape etin ina paꞌ anom gwaꞌaimi eaꞌ pape umbamahepa ma amamaga amama meatagamipei. Ipeꞌ pape etin nimeguf amama 14-peleim eaꞌ pafiꞌi pataga nemaf deiꞌinai. \v 34 Deiꞌ aꞌipipa mehip, aꞌi ipeꞌ ataꞌ peaꞌ anom gwaꞌaimi ma petaga laꞌifipa. Pemeꞌ, ina atuwasi anom amamaga motaga mohambombagepa, owaꞌ. Pepe andeandeꞌ.” \p \v 35 Anan naꞌiam naꞌama, nafela anona bret naep amamumi nandaꞌ beten nanifela God, nawalona naꞌana. \v 36 Eaꞌ amam hiami ukup boꞌom maꞌ gwaꞌaimi wapotiꞌ. \v 37 Afaꞌ hiafai wape sip wataga 276-peleifa hiafai. \v 38 Amam maꞌam eaꞌ, makwaha wit mowala naoh ama sip ataꞌ sofalina. \s1 Sip palalana awasina hiꞌalana \p \v 39 Aon natefima lala, amam mati anona etap eaꞌ amam ina mogawa etap anama akata, owaꞌ. Amam mati anom basis sip nafeꞌ naila nondolaꞌ nawis endilisi. Maꞌi iꞌi laꞌifim, deiꞌ mondaꞌ sip nondowasaꞌ wesan akata. \v 40 Eaꞌ matopaꞌ mandelefa anka anama hianai makwahom mala naoh. Eaꞌ matagaha mandof mandaꞌam mowaꞌ stiaimi, mandola sela uf nofaꞌ sip nafeꞌ akata. \v 41 Eaꞌ sip laꞌafina dogwala wesan laꞌifina nail. Naliꞌma laꞌifina endilisi nape otamba. Eaꞌ naoh mowa maha sip nagiꞌma eaꞌ kwaꞌalana. \p \v 42 Eaꞌ amam soldia ukup amamumi maꞌi moha amama mandaꞌ kalabusi afum hiꞌilam, ama amam ina ataꞌ mopaol mofaꞌ mefeꞌ, owaꞌ. \v 43 Eaꞌ dembinai soldia Julius naꞌi nigiambama Pol. Eaꞌ naꞌipam naꞌi ina moham afum, owaꞌ. Mope. Eaꞌ naꞌipa amam amama mogawa paoli ma motoma mukupaꞌ mopaol mofeꞌ akata. \v 44 Eaꞌ anom mololama paoli, mohapila palag maim laꞌifꞌim moloma endah sip anama kokwaꞌalami mohapilam tol mola naoh mofaꞌam mofeꞌ akata. Afaꞌ wameꞌ basef ananimi wandaꞌam naꞌama, deiꞌ afaꞌ hiafai wafeꞌ beꞌefa wataga waitu naoh akata. \c 28 \s1 Pol nape anona ailan Malta \p \v 1 Afaꞌ wafeꞌ wataga andeandeꞌ akata, eaꞌ wameꞌ esis saꞌi ailan anama Malta. \v 2 Epes sape wambel anamai sandaꞌmafa waf buꞌunai endilisi. Asaf nalai eaꞌ nomanamb mafa. Eaꞌ sakata nif saꞌipa afaꞌ hiafai wafeꞌ wapoma nif. \v 3 Eaꞌ Pol nafeꞌ nafela nif nawamonam. Eaꞌ anona yul nahasi nape nif mahiꞌana nawisi andeꞌ nonaꞌ lagel Poli nalelef yuli mawis nomon. \v 4 Eaꞌ esis amam nematawa wambelisi sati yul anama nanaꞌ lagel Poli nail, esis saꞌi, “Endilisi, aman anama naha epes sagaꞌi. Anan ina afuna naoh embel, owaꞌ. Eaꞌ god anama apeꞌinai nagwa waf andeandeꞌi nandaiwaꞌma nope ambal namunai wapoti.” \p \v 5 Eaꞌ Pol nialiꞌ lagel yul peleꞌatana nafeꞌ nowala nasef nif eaꞌ anan ina awesina, owaꞌ. \v 6 Eaꞌ esis sape sahafana saꞌi siti lagel nolata eaꞌ anan nowa afuna, owaꞌ. Esis sape satolona eaꞌ ina sati anom amamamaga matagamana, owaꞌ. Eaꞌ samboma ukup saꞌi basef saꞌi, “Ahalomafa, Pol anon anona dembinai god.” \p \v 7 Etap nape felefeleꞌma anama afaꞌ wapoma etap anama anona aman dembinai numafi esis sape ailan anamai, agilinama Publius. Aman anama nofaꞌafa wafeꞌ ipat ananinai numafiafa andeandeꞌ wape walomana nimeguf wanom. \v 8 Publius ahalomana awesina naꞌoh. Alop ananinai nifina eaꞌ naka embel atom. Eaꞌ Pol nafeꞌ nasa lagel alop ananinai nataga boꞌona wapotiꞌ. \v 9 Amama mataga eaꞌ, enis epes sape ailan anamai hiesi awes nandaꞌesi safiꞌmai anan nandaꞌmasa beten sataga boꞌwes wapotiꞌ. \v 10 Eaꞌ esis saseꞌafa amamaga buꞌwami waꞌi weafeꞌ, saseꞌafa amamaga hiami afaꞌ leifamami eaꞌ sofaꞌam sambeꞌmafam sip afaꞌ weafiꞌanai. \s1 Pol nafeꞌ nataga wambel luꞌwagoma Rom \p \v 11 Afaꞌ ataꞌ wape aomb wanom ailan anama. Anom nimeguf mafeꞌma eaꞌ walata sip anama nail ailan anama nogota anama uf luꞌunai naluwi. Sip anama Aleksandriai atona. Agilinama saꞌi sahalomana owalomana amam atom mape mambap atona. Amam amama nogamana biam anona god basoꞌomunai Sus. Eaꞌ afaꞌ wakwahogon wafeꞌ. \v 12 Wafeꞌ wataga Sirakyus wape nimeguf wanom. \v 13 Wakwaha anama wafeꞌ wataga Regium. Ama nemaf nagiꞌi uf luꞌunai nalo nafiꞌi aon nowalama, eaꞌ wataga anom basis Puteoli. \v 14 Wambel anama afaꞌ wati enis Kristen. Eaꞌ saꞌipafa wape walomas wik siꞌinai. Wape eaꞌ wafeꞌ Rom. \v 15 Esis Kristen sape Romi sameꞌ basefa afaꞌ wafiꞌi, enis safiꞌi sotambel Maket wambel Apiusi, eaꞌ enis safiꞌi sotambel wambel agel anama saꞌi ifagw wanom sandaꞌ fiꞌi feꞌ sapeimi. Eaꞌ satolofa eaf. Pol nati esis, nandanifel nanifela God okom ananinai boꞌona. \p \v 16 Afaꞌ wafeꞌ wataga Rom, gavman Romunai naꞌi ahoꞌma Pol atona nope anona ipat noloma anona soldia numafiana nope laꞌelaꞌef. \s1 Pol nawalapa basef buꞌwami ma esis Rom \p \v 17 Nimeguf wenif mafeꞌma eaꞌ, Pol nofalai amam agufumi Judai mafiꞌi mandatama etifigin. Eaꞌ naꞌipam naꞌama naꞌi, “Ipeꞌ sahope, aeꞌ ina andaꞌ anom amamaga ahambombaga epes apeꞌisi ma esambala waf amam bafapapa apeꞌimi, owaꞌ. Eaꞌ amam dambami Judai mandaꞌ kalabusima aeꞌ Jerusalem eaꞌ mandaꞌe afiꞌi lagof amam Romi. \v 18 Amam Rom mameꞌ basefa kot aeꞌanai, aeꞌ basefa waf aonai ofagema owaꞌetina moha egaꞌ. Eaꞌ maꞌi motagahe. \v 19 Eaꞌ amam Juda mosambala basef amama. Naꞌama deiꞌ aeꞌ eaf aꞌe ma efeꞌ wafifiwi. Eaꞌ efala gavman dembinai Sisar ma nomeꞌ kot aeꞌanai. Eaꞌ aeꞌ ina endaꞌ kotima epes aeꞌasi ma anom amamaga, owaꞌ. \v 20 Basef ofagema amama atom deiꞌ efalepa pafiꞌi. Aeꞌ aꞌi iꞌipipa anom basef. Aeꞌ embaleꞌef ape ehafa anan anama apeꞌ Israel hiapai mape mohafanai. Aeꞌ embaleꞌefanai. Amama atom ofagema ma deiꞌ mandaꞌ sen anama mowaꞌe.” \p \v 21 Eaꞌ amam maꞌipana maꞌi, “Anom Judaimi ina mandaꞌ anom basef mafiꞌi ma maꞌipafa ineꞌ, owaꞌ. Eaꞌ ina anona aman Judainai nafiꞌi nape naꞌipafa andeandeꞌma naꞌi anom basef awami ma ineꞌ, owaꞌ. \v 22 Eaꞌ afaꞌ waꞌi omeꞌ okom ineꞌinai atoma malogel ineꞌinai. Afaꞌ ogawa, wambel hiagoma esis amam nematawa sandaꞌ basef awami ma epes hiesi wambota anama.” \p \v 23 Eaꞌ amam mandandepa anona nemafa amam hiami mafiꞌi ipat Poli. Eaꞌ mafiꞌi kuhimbita mape mape mataga wambomota, anan naꞌi basef ofagema nawalipam. Eaꞌ nawalapa basef alihima epes siowis wambota Godi numafias. Anan nawalapa anom basefa miꞌuli fowaꞌ gani God nasoꞌ Mosesanai maloma basef Godi amam profet fowaꞌ maꞌiami. Ama basef amama anan naꞌipama basef laꞌifimi nafela ukup amamumi ma mombaleꞌefa Jisas. \v 24 Anom mombaleꞌefana ma basef ananimi, eaꞌ anom owaꞌ mombaleꞌefana. \v 25 Eaꞌ ukup mape naꞌama eaꞌ mafeꞌ. Doꞌok Pol naliꞌ naꞌipama anom basef naꞌama naꞌi, “Ambal Buꞌunai Godi naꞌi endilisi etisa amam akupapa apeꞌimi ma malogel profet Aisaia. Fowaꞌ anan naꞌi naꞌama naꞌi, \q1 \v 26 ‘Ineꞌ foꞌmago esis amam nematawa isima niꞌipas naꞌama niꞌi. Anona nemaf ipeꞌ pepe pemeꞌ basef, eaꞌ ipeꞌ ina pegawa ofagema, owaꞌ. Ipeꞌ pepe naep motawa eaꞌ ipeꞌ ina piti anom amamaga pegawam, owaꞌ. \v 27 Deiꞌ main, ukup epes amam nematawa isima maseꞌas eaꞌ. Ukup asasimi aoma someꞌ basefa aligah asasimi, sasopama naep asasimi. Iꞌi owaꞌ, esis siti amamaga eaꞌ someꞌ basef aligah asasimi ma ukup mopoma basef ofagema samboma opalef sotanima sifiꞌmai aeꞌ ma endaꞌ esis boꞌwes wapotiꞌ, owaꞌ.’ ” \p \v 28 Eaꞌ Pol naꞌipam basef akutaimi naꞌi, “Deiꞌ aeꞌ aꞌi ipeꞌ pegawa basefa God nofaꞌapa nokwahomapa waf aonai motanima mufiꞌmai anan. Amama anan nasapaꞌam mafeꞌma esis amam nematawa sololama Godi. Esis isima nambimb sila basef amama, eaꞌ ipeꞌ owaꞌ.” \p \v 29 Pol naꞌipam basef amama, amam dambami Juda mafeꞌ. Eaꞌ maꞌi basef luꞌwami maꞌiam mandahihianamam laꞌafena amam atom. \p \v 30 Amama mafeꞌma eaꞌ, Pol nape laꞌelaꞌef afagof biam siꞌim ipat anama anan natalonai eaꞌ naseꞌas opaf nandaꞌmas waf buꞌunai epes hiesi safiꞌi satolonai. \v 31 Anan nawalapa basef buꞌwami ma epes siowis wambota Godi numafias. Eaꞌ nawalipasa basefa dembinai Jisas Krais. Anan ina umbamahana, owaꞌ. Nawalapam naꞌiam alihim eaꞌ ina enin epen nafiꞌi naꞌipana naꞌi owaꞌ.